impriiL,Anul vii.

RCVISTR D€ CULTURA

Director-Fondator: GEORGE BACALOGLU

BCU Cluj / Central University Library Cluj

COLABORATORII ACESTUI NUMÂR • G- BOGDAN-DUICĂ. L AGÂRBICEANU. EUGENIU SPERANTIA. EMIL ISAC.

i '• PAUL I. PAPADOPOL. GEORGE BAICULESCU. ION GANE, N. MILCU. AL. KERESZTURY-OLTEANU, TRAIAN BIRÂESCU. I. POGAN, A. DAVIDESCU. OVID O. DENSUŞ1ANU . . . CRONICI. - NOTE. - CÂRTI. - REVISTE. - MEMENTO. - CLIŞEE. SCRISOARE LITERARĂ PRESA ROMÂNEASCA DIN ARDEAL KT- C TREI SCRISORI ALE LUI IOAN DRAGOŞ DESPRE TRATATIVELE CU AVRAM IANCU CELE TREI CRIŞURI ABONAMENTE: Pe un an Lei 100.— Pe un an autorităţi Lei 350.— Pe un an : şcoli primare, normale şi secundare . . Lei 250.— In străinătate : Europa 500 Lei; America 3 dolari. Anunţuri şi reclame după tarif. — Manuscrisele nu se înapoiază iiiiilllljitiiiiiifiiiiiiiiriiiiiiiriirijji[iiliiiiiiiijiMiiiifiiiii[[iiiiiiriiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii]ii]iiiiiiiiiiii]ii]iiillilililllsili[iiiiiiiilliiiiiiii[iiiiiiiiiiiiiiiillilifliiiiiltlliin

CUPRINSUL:

Col. George Bacaloglu : Presa românească din Ardeal CRONICI: (-presa care ne trebue-) : Pauli. Papadopol . . : Prin Câmpina de azi. Impre- N. Milcu Pastel (versuri); siuni şi caracterizări; G. Bogdan-Duică . . . Scrisoare literară ; l. Pogan : Cronica Ştiinţifică (Construi­ Nestimatele ; rea caselor după planul lu I. Agârbiceanu .... M. Decourt); Al. Keresztury-Olteanu Trei scrisori ale lui Ioan Dia- MIŞCAREA goş despre tratativele cu CULTURALĂ PE GRANIŢA DE VEST: Avram lancu ; Emil Isac . . . In strada mea... (versuri); Eugeniu Sperantia . . : Flori, propagandă flori .. • ; Traian Birăescu . . . : Scrisori dm Banat ; S Di Giacomo ; Prietenul Richter, — trad. de A. Davidescu : Scrisori din Sâtmar; Ovid O. Densuşianu ; * lan Gane . . . . Scrisoare trecătoarei (versuri) George Baiculescu Scrisori din Bucureşti : NOTE: InfluentBCUa sârbClujă asupr / Centrala muzicei româneşliUniversity. — Vladimi Libraryr de Repta Cluj. CĂRŢI: — Teofi! Codreanu. Povestiri de pe dealuri, de Eug. Boureanul. — Nîuguri c enuşii, de Agatha Grigorescu. — Dr. Dimitrie Gâldău. Revendicările artistice ale Transilvaniei, de dr. Coriolan Petreanu. — I. G., Repertoriul critic, de Perpessicius. E. Sp., — Galbenii poezii de Volbură Poiană — Năsturaş. — REVISTE: Orpheus. MEMENTO. BIBLIOGRAFIE. — CLIŞEE: Troiţă (Din „Colecţia Bellu"). — Ultimul surugiu — al Regelui Carol I.

IIIIHIIIIIIIltlIlllIHIItlIlinilllUtttnMIIIttltHtlIlllliflIIIIIHttlimMIlmtlIHI'ItlttUUftMtltUI»»»!»'»»! 'iiiM'iiv»Mi>i>MiiMiiiiiiiiiiMiiiiitiiitiiniiiiii'rMiiiiiMiiiiniiiMiM>iniiMiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiniiiniiiiii «TTî7T7Tim?T777n7777îmT^^ IIIIIHIHIIIIIIIlHlIIIItlIlIIIIMIIIIHIIIIIlHIHIlimiliiimilllllllIlIHUmi^^

COLABORATORII REVISTEI: I. Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voineşti, C. Banu N. Al. Keresztury-Olteanu, E. Lovinescu, 1. Lupaş, A. Bănescu, G. Bogdan-Duică, N. Batzaria, Zaharia Lupeanu-Melin. Dr. Cassiu Maniu,: G-ral Moşoiu, S. Bârsan, Măria Baiulescu, Şt. Bezdechi, Lucian Blaga, Mehedinţi, V. Merujiu, A. Magier. V. Militaru, Chris- V. Bogrea, Oct.jBeoi, Elena Bacaloglu, Const., Victor tache Gh. Milian, T. Murăşanu, N. Milcu, M. Mora, şi George Bacaloglu, tmanuil Bucuta, Al. Bogdan, Şt. Mărcuş, D. Nami, A. Nanu, G-ral Scarlat Panai- George Bota, Al Cazaban, Al. Ciura, R. Ciorogariu tescu, I. Paul, Ion Peretz, N. Pora, Sextil Puşcariu, A. Ciortea, I. Ciorănescu, Th. Capidan, A. Cotruş V. Petala, Alex. Pteancu, Ecaterina Pitiş, D. Pompei, Gh. Ciuhandu, Teofil Codreanu, I. Constantinescu- Matilda Poni, Septimiu Popa, Paul I. Prodan, George Delabaia, Const, Doboş, Viora Dr. Ciordaş, V. Cor- Paliady, Pr. Gh. Pteancu, George A. Petre. P. I. basca, Cridim, V. Demetrius, R. Demetrescu, I. G. Papadopol, Mircea Rădulescu, G. Rotică, C. Rîulet Duca, Mihail Dragomirescu, Silviu Dragomir, Ion Alexandrina Scurtu, Ion P. Sachelarie, Vasile Savei Dragu, Bucura Dumbravă, Mihail Drayos, Victor Andrei Sigmond, Al. T. Sfamatiad, Eugeniu Spe­ Eftimiu, Ion Foti. G. Galaction, VI. Ghid onescu, rantia, Marin Ştefănescu, C.Sudeteanu, Caton Theodo- Vasile AI-George, Ion Gane, Dem. Gâlman, Radu rian, G- Tutoveanu, Nuşi Tulliu, N. -G. Tistu, G. Gyr, E. Hodoş, N. Iorga. Bogdan I^nescu, Al. T%1Wr"e?*T. Valeriăn, George Voevidca, George M. Iacobescu, Iustin llieşiu, Emil lsac, N; E. .Idieru, Zamfirescu.

Abonamentul se va trimite prin mandat poştal sau prin bancă! anul Vil. No. 5 Maiu \ 19ZB CtteiMMMSBM m Redacţia şi Administrata : STR. PRINŢUL CAROL 5. <$Wm REV15TA DE CULTURA TELEFON: 119. Direct or-Fon da tor; GEOREE EACALOBLH

PRESA ROMÂNEASCĂ DIN ARDEAL patic, este una din cele mai du­ reroase, căci în fie care colţ, în — presa care ne trebue — fie care lăcaş, apar numeroasele gazete minoritare, cari au o Civilizaţia unui popor se cu­ bina scrisul cu sufletul românesc. directivă hotărâtă, un program noaşte, în general, după presa Gazetele pentru popor, singu­ definit; ei ştiu ce vor. . . pe care o are. Marea masă a rele care stăruiau în păstrarea Sunt mai multe cauze pentru cetăţenilor unei naţiuni este edu­ acestor elemente, puţine Ia nu­ care Ardealul nu poate întreţine cată prin ziarele ce-i stau la măr, duceau calvarul apostola­ o presă românească cu vădit îndemână; vizitatorul strein în tului. In vremea aceia apăreau caracter de înfrăţire spirituală şi ţara românească, mai înainte de „Albina", „Românul", „Gazeta de cultivare a masselor; astfel: a veni în contact cu elemen­ Transilvanei" „Şezătoarea sătea­ a) lipsa de cititori; — cetă­ tele cari fac fundamentul civi­ nului", „Familiea", şi alte pu- ţeanul român de la ţară, desro- lizaţiei şi culturei noastre, este blicaţiuni: — şi toate aveau un bit curând, a pierdut tradiţia nevoit, prin forţa lucrurilor, ca trecut destul de respectabil şi unei prese româneşti „fără gâl­ dela început să stea de vorbă toate erau cercetate cu sete şi ceava"; — semănătoarele de cu presa, dacă se poate spune căldură sufletească. blândeţe şi de armonie dacă astfel. Când presa ştie să-BCUi dea ClujDup / Centrală războiu Universityar fi fost de dori Libraryt nu aCluju dispărut cu totul, în imagina reală a neamului în o reînoire a acestei serii de schimb presa politică' de azi, mijlocul căruia se găseşte, în­ publicaţiuni în toate părţile. Acea făcând apologia intrigei, bârfe- ţelegem lui este perfectă, din presă de altă dată, simplă dar lilor şi urei, iese din rolul de orice punct de vedere. mult giăitoare, azi, ne lipseşte. educator al acestei rhasse. Din Neamul nostru românesc are Plimbaţi-vă prin frumosul Ardeal, obicei, mai vedem pe cititorul o civilizaţie a lui, o cultură ge­ căutaţi scrisul marilor cărturari ardelean de la oraşe că vine la nerală luată în seamă cu toată din. trecut, cari au trezit atâtea cafenea, citeşte gratis o gazetă seriozitatea ; cultura românească conştiinţe adormite, cari au aprins românească de informaţii, — dar numără azi valori recunoscute, atâtea focare de simţire româ­ numai de simplă informaţie, — de caracter universal. Dar tre­ nească, din cari a ţâşnit scânteia din Capitală, iar la plecare acasă bue să recunoaştem că puţinele patriotismului, — nu-1 mai găsiţi. cumpără şi vâră în buzunar o individualităţi cari au dus de­ Cu durere . o spun, nu-1 mai gazetă minoritară, pe care a parte acest drept al gradului avem, e secetă, cumplită secetă plătit'o cu cinci lei, nu doi, nostru de cultură şi civilizaţie, de idealism. Câteva luminişuri, cât costă gazeta românească; au fost accidentale, iar nu im­ ca „Unirea poporului" gazeta b) lipsa de scriitori; — nu sunt puse de forţa de reprezentare vrednicului şi modestului pro­ gazetari, cari să fi avut prilejul culturală a neamului. De aceia fesor Lupean, din Blaj, ori, „Li­ a se forma la o şcoală a ga­ zicem că neamul nostru are bertatea" părintelui Moţa din zetăriei, ne având gazete proprii. nevoe de o intentisificare cul­ Orăştie, având minunate însu­ Ardealului îi trebuie scriitori şi turală, de o temeinică învăţă­ şiri, — ori, reviste ca „Albina", gazetari locali, care să cunoască tură şi orientare sufletească. „Răsăritul", „Neamul românesc spiritul şi mentalitatea de aci. Presa este mai întâi, după cum pentru popor", din vechiul regat, Nu-i avem, dar va trebui să-i am amintit, elementul covârşitor apoi revista noastră poporană formăm încetul cu încetul. Drept de cultură şi de educaţie în ma­ „Cele Trei Crişuri pentru popor", este că ziaristul ardelean, cu sele largi ale poporului. — prin care mai facem să cir­ puţine excepţii, nu este un ar­ In Ardeal, înainte de războiu, cule ceva din seva, din sufletul tist al condeiului şi îi trebue presa ardeleană, era o armă de- idealismului sănătos, atât de încă timp să-şi apropie stilul război permanent pentru apă­ trebuitor în zilele noastre tulburi. literar al vechiului regat. rarea limbei şi drepturilor na­ Tragedia presei ardelene, cu Poporul ardelean, azi, nu în­ ţionale, scriitorul ardelean îm­ un trecut totuşi demn şi sim­ ţelege de cât dialectul lui; la început aşa trebue să i se Pastel cel Mare, ca o sădire de idei scrie şi numai cu timpul să se ruginite şi banale! producă evoluţia termenilor spre In crengile 'nflorite, tremurând, Contagiunea ambitiunei şi la o complectă unificare a limbii. Prin freamătul de frunze dă năvală, oamenii mărunţi creşte pe fie Prin urmare, în cazuri de aces­ Apoi, din crengile 'nflorite, seara care zi, uitându-şi datoria fără îmi cade 'ncet pe mâini, ca o petală. tea, presa poate tine loc de de voe ; toţi vor să fie mari... şcoală; A fulgerat oglinda unui iaz. Au, n'au carte, punga de la brâu c) valul presei minoritare; Clipi o stea în golurile-albastre, e argumentul dominator; acum Si liliecii 'n vânt, peste zăplaz, sătenii locuesc la oraş, au pă­ — de bună seamă că intelec­ Ciocnesc peste zăplaz potire-albastre. tualul de la oraşe, maghiar răsit poetica lor gospodărie să­ ori sas, trebuie se trăiască ; a Din flori, mirosul zboară'n câmp. Apoi tească... fost în trecut gazetar, vrea să S'ascunde 'ntr'o fântână ca 'ntr'o floare. Fără de voe, ne aducem aminte Se nărue un gând. Din slavă, luna de celebra frază încurajatoare a rămână gazetar, scriind în limba Coboară'n mine — adânc, — ca o vâltoare. lui de bază; având un consi­ marelui Napoleon că „fiecare sol­ derabil capital de cunoştinţe ge­ N. Milcu dat trebue să poarte, în raniţa nerale şi profesionale, hrăneşte lui, bastonul de mareşal". Ma­ zilnic sufletul cititorilor minori­ rele geniu ar fi dorit o armată tari. Oare sunt ei de vină dacă a trece de partea politicei de par­ de mareşali; numai că la noi — de pildă — au, numai la tid şi au murit prin politică. fraza nu a fost prea bine înţe­ Oradea, patrusprezece organe Toţi scriitorii de azi, gazetarii — leasă ... Şi atunci ne întrebăm, maghiare, din cari cinci coti- de altfel în toată tara, — sunt încotro mergem, unde vom diane ? — Sunt ei de vină dacă înregimentaţi partidelor politice, ajunge ? sub slova maghiară pe care o iar cei neînregimentati trec uşor plăteşte până şi fratele ardelean dela o gazetă de opoziţie la In această sumară expunere zilnic câte cinci lei (nu doi sau una guvernamentală sau vice am lăsat la o parte, actuala trei!), se ascund tendinţe de per­ versa — cu tot bagajul de se­ presă politică de partid, aproape petuarea vechilor tradiţii BCUstreine ,Cluj cret /e Centralsau abilităţ iUniversity practicate, adu Library­ fără Clujcititori, presărată pe tot sau dacă din costul atât de ri­ când gazetei serviciu de intrigă, cuprinsul Ardealului, din care, dicat al gazetei se strânge un dar nu de făuritor de caractere. citind'o cu atenţiune, se des­ fond de rezistentă, cu nebuloase Votul universal acordat cu prinde o anumită logică: „Noi scopuri ?. De bună seamă că generozitate, înainte de a se suntem cinstiţi, patrioţi, munci­ nu. Eu socotesc din contra, că face educaţia cetăţenească, care tori" — aşa grăesc ele în nu­ avem în fată o admirabilă pildă să lămurească drepturile şi dato­ mele grupului ce reprezintă. Cum de solidaritate, care, în tot cazul riile lui, a făcut din fiecare sătean, după noua lege electorală tot nu este spre folosul neamului om politic; cineva a încercat să cetăţeanul e nevoit să fie şi om nostru, răstoarne axioma impusă de A- politic, asta înseamnă că întreaga d) valul presei din Bucureşti; lecsandri „Românulenăscutpoet" massă a poporului, luată din — ne sosind nici un organ inde­ prin „Românul e născut om poli­ punctul de vedere al gazetei pendent, senin, fără considera- tic", preocupare care — par'căîl partizane şi compusă din gru­ tiuni politice de partid, aceste interesează mai mult ca lucrul purile alăturate, este cinstită, gazete, parte din ele admirabil pământului, în deplina lui pro­ patriotă, muncitoare. Aflăm dar scrise, nu reprezintă decât ideea prietate ; aşa se explică — după o că ţara noastră este unica tară de partid sau de interese per­ statistică, — de ce producţia şi fericită ... sonale ; folosesc însă pe cale in­ exploatarea bogăţiilor naturale Din aceaşi presă mai aflăm formativă, socială, culturală, eco­ în România azi, este atât de însă, că mai toti cei afară din nomică, având mijloace mai nu­ redusă în raport cu România partidele lor, sunt hoţi, trădători, meroase de organizare. de ieri. leneşi — asta înseamnă că în­ e) lipsa de fonduri ; — azi dacă Azi, drept credincioşii, găsind treaga massă a cetăţenilor, dând nu intervine statul, nimeni nu la altar preoţi în vrăşmăşie po­ crezare aceloraşi organe, ar fi mai jertfeşte ban pentru suflet, litică cu dânşii, nu vin la bise­ la fel, ar fi putredă, şi atunci ar iar gesturile generoase nu se rică, nici la creştineasca spove­ trebui — de ruşinea străinătătei, produc ; avem în schimb nu­ danie ; iar la nevoia unei înmor­ — să lăsăm jos cortina de fier, la meroşi făcători de averi. . . mântări îl găseşti la vr'o întru­ graniţa tarei. Iarăşi aflăm ceva Este pe deasupra o cauză nire de „sectoare" sau „la nou . . . mai gravă: amestecul politicei centru" ; învăţătorul, slăvind Noi socotim că o asemenea, în toate manifestările culturale. cutare om politic, uită de istoria presă, pentru care se găsesc Toate ~iniţiaţivele_bune au sfârşit luij^Mihai^ Viteazul ;sau Ştefan fonduri, trebue să dispară, — e CELE TREI CRIŞURI

distrugătoare a tot ce avem mai Scrisoare literară pe epoce. Cu fiecare număr ceti­ sfânt, sufletul românesc, şi să torul s'ar afla la curent cu ultimul de G. Bogdan-Duică. stadiu al cunoştinţelor despre au­ introducem în moravurile po­ tori, despre cărţi, despre anume fi­ litice mai multă sinceritate şi guri, etc, etc. Scrierile moderne, dorul de a se înălţa fiecare Stimate Domnule Bacaloglu. care nu ar merită o atenţie deo­ partid prin mijloace mai urbane sebită s'ar înregistra simplu în îmi ceri un articol literar despre „Bibliografie". mai cinstite, căci situaţia în oricine, orice... Planul ar semăna ori nu ar se­ Bucuros îti scriu unul, dar nu tară este într'adevăr îngriji­ măna cu Buletinul dispărut al chiar literar, ci depe lângă litera­ toare. centralei „Culturei naţionale'? Ca tură ... Ardealul are nevoe de o bibliografie, ca notiţe critice (scurte) Bagi de seamă ce mulf se scrie presă a lui, pe care n'o poate da; dar ca spirit nu. Buletinul acum la noi? Parcă, după ce este o informaţie; revista generală da vechiul regat, o presă în massele militare şi-au făcut da­ ar fi un studiu ştiinţific, rece ca care să se oglindească spiritul toria mişcându-se puternic în răz- ghiata, drept ca zeiţa legată la local, care să tină piept cultu­ boiu, inteligentele stârnite de vre­ ochi şi cu cumpăna în mână. muri se mişcă şi ele, toate. Este ral şi mai ales naţional, tendin­ Italia, Franţa au astfel de reviste. par'că alt atac. Dar contra cui ? ţelor de aspru şovinism, care Contra indiferentei ? Cont/a pro­ Cine ar redacta-o ? Profesorii de să tragă linie de unire între po­ stiei? Contra gustului rău, rătăcit? istorie literară dela universităţile Contra formelor vechi ? întrebări tării, cărora li s'ar adăoga acea poarele ce-1 compun, din anu­ parte de cercetători serioşi cari mite puncte de vedere, care să de acestea sunt de pus fiecărui autor ; tuturor autorilor; şi suma nu sunt universitari. înţelegerea contribue la unificarea sufle­ tuturor răspunsurilor ar umple dintre ei s'ar face uşor... tească destoinică şi cu temeiu. formula : mişcarea literară română Şi cine ar tipări-o? Este sigur Remediu ar mai fi, prin în­ evidenţiază tendinţele X, Y, Z ... că pentru o astfel de revistă nu s'ar găsi mulţi abonaji; dar tot vingerea marelui vrăşmaş, in- Ceteşte D-ta acum orice revistă, atât de sigur este că printre ei şi vezi : poate ea să-ti dee o im­ diferenta statului, încurajarea s'ar află şi străinătatea cu acele presie perfectă despre tot ce se scriitorilor şi animatorilor cultu­ centre, în care studiul limbei şi simte, se cugetă în tara noastră? rali, consideraţi azi, aproapBCUe ca Cluj / Central University Libraryliterature Cluji române a devenit o Eu simt că ar fi nevoie de un nişte „naivi" ai timpului, iar în­ preocupare serioasă. Este evident magazin — cum se zicea odată că toată cheltuiala ar trebui să deletnicirea lor ca „lucru de — al literaturei. Acum, chiar ma­ cază în sarcina celor două mi­ ocară", ceeace e o ruşine gazin nu i-aş zice. Titlul este nistere care se ocupă cu scrisul pentru interesele neamului. Sim­ vechiu; azi el apare însă mai românesc : al instrucţiei şi al cul­ ţim cu toţii criza morală ales la negustorite de mode, de telor. Legătura cu ele ar tine-o un jucării de copii, de pălării, etc. în plină desvoltare, o posibilă editor însărcinat să răspândească Pentru mine magazin, aici însem­ revista, un nume care' ar încasa sguduire socială nu e exclusă ; nează numai adunare, comentare pentru serviciul făcut, oarecari să ne ferească Dumnezeu de a tuturor fenomenelor care ne in­ procente. teresează. vântul răsăritului . . . Oamenii Şi se poate că revista ar putea politici având o gravă răspun­ Idea-i clară. să devie şi pentru erudiţia străină dere pe umerii lor să aibă mai Ce formă ar putea lua ? o publicaţie dorită. Cum adecă ? puţine interese proprii şi mai De-a dreptul: ar putea lua Dela un timp o serie de cercetă­ multă sinceritate în acţiune. forma unei mari reviste de istorie tori se ocupă cu influentele străine literară, pentru care obiect de ve­ asupra literaturei româneşti. Iarăşi Iar acei, care au mijloace dere istorică, de înregistrare isto­ nu este nevoie de-ai numi. An­ pentru a-şi procura zilnic ga­ rică, de apreciare istorică şi de glia, Franţa,Italia, Germania, Rusia, zete străine, sau pentru a le (provizorie) clasare ar fi toate etc, au lăsat în literatura noastră acorda trupelor teatrale minori­ publicaţiile literare, vechi şi noui. urme adânci. Acestea ar fi cerce­ tate cu stăruinţă; ar avea capito­ tare în suferinţă, când cele ro­ La o astfel de întreprindere se lul lor deosebit. Şi s'aT căuta mult, mâneşti aproape nu există, pot cer întâiu oameni, istorici. Ii avem. în străinătate. contribui şi pentru o presă lu­ Numele lor nici nu trebue pome­ nit. Ii ştie toată lumea 1 Dar toti Şi mai mult: pentru ce nu s'ar minătoare a poporului nostru, lucrează izolat, unii Ia o revistă, şti că şi cercetătorii străini pot dar, o presă fără tâlc, o presă aljii la alta. Inchipuiti-vă că re­ colabora, în limba lor, însă numai cinstit independentă. vista generală de istorie literară despre ce ei au aflat că este re- ar apare, că toti sar strînge pe sunet din literalura lor, a tării lor, Aceasta este presa care trebue lângă ea. Deodată o mulţime de şi a altor tări streine — în literatura Ardealului. cercetători ai conştiinţei naţionale noastră ? Col. George Bacaloglu. remase în literatură ar avea satis­ Iată un plan de revistă de isto­ facţia să publice în cel mai propriu rie literară, spus la iuţeală aici, loc cercetări, frumoase. dar gândit de mult. Revista ar avea, număr de număr Cred că n'am să mor fără a o studii, notiţe critice mărunte şi fi văzut.. . condensate. Toate ar fi împărţite Cluj. 7 Maiu 1926. CELE TREI CRIŞURI Pag.

— Cu mine se poate cumpăra — Da, începu un copilaş a că­ Nestimatele o casă ! strigă o voce de fetită. ruia cununijă revărsa văpaie ro­ — Cu mine se poate cumpăra şie. Noi nu ne lăudăm cu fap­ de I. Agârbiceanu. un judeţ. tele cele rele ale oamenilor. Pe lât ai bate în palmi mă văzui — Cu mine un colt de {ară ! noi nu ne-a lăsat Dumnezeu să O încunjurat de o ceată de co­ — Cu mine o împărăţie ! învrăjbim pe oameni, ci să facem pilite şi de copilaşi, în vest­ — Eu împodobesc coroanele viata mai frumoasă. Să veselim minte albe luminoase şi purtând împăraţilor. sufletul oamenilor, împodobind pe cap cununite aşa de străluci­ — Şi eu I lucrurile manilor lui. Sau, nu e toare încât, deşi strânsei ochii cât — Şi eu ! frumos să strălucim în coroanele ce i-am văzut, tot mi-era teamă — Eu împodobesc crucile cele împăraţilor ? că voiu orbi. Câte-odată mai scli­ scumpe de pe altare. — De bună seamă că e frumos ! peau printre gene, dar repede îmi — Şi noi, noi 1 Strigau din toate — Ori să împodobim crucile de strângeam pleoapele. Se prinse­ părţile glasurile vesele şi curate. pe altar, sau grumazul unei femei seră de mâini şi, jucând uşor hora — Eu strălucesc în salbele fe­ frumoase ? Răul nu stă în frumu- în jurul meu, cântau un cântec meilor bogate 1 seta noastră ci în lăcomia oame­ ceresc. Unul se rupse din horă, se — Eu fac strălucirea şi preţul nilor. Cine nu se lăcomeşte după apropie de mine, şi-mi şopti la inelelor. ceea ce nu-i al lui, şi nu are pu­ ureche: — Eu mă anin in cerceii copi­ teri să ne poată avea pe cale — Priveşte-ne ! Nu vei orbi. Nu litelor. dreptă, — rămâne cu bucuria că vei paji nimic, — Eu mângăi grumazii cei albi ne vede. Şi se mulţumeşte cu bucuria asta. — Mi-e frică să mă uit. Sunt şi frumoşi ai împărăteselor. bătrân şi am ochii slabi. Ce pur­ — Eu strălucesc ca picurii de Dumneata, de pildă, dascăle, taţi pe cap de ard aşa cununi tele soare din potirele de aur ale al­ te-ai gândit vr'odată să furi pentru voastre ? tarelor. a avea o piatră preţioasă care — Noi suntem florile pietrelor. — Eu taiu sticla I {i-a plăcut? Priveşte-ne! — Eu împrăştiu întunericul ca — Ferească-mă Dumnezeu! — Florile pietrelor ? un ochiu de foc. — Şi vei fi văzut şi dumneata — Da; bătrâne, cum îşi are pă­ — Şi noi, şi noi 1 vr'una în viată, mântul florile sale aşa îşi au şi Copilaşii, copilitele se hârjoneau, — Da. In inelul vlădicului am vă­ pietrele pe ale lor. Am venit să-ii se îmbrânceau drăguţ în vreme ce zut odată una mare roşie, ca sân­ arătăm că şi o piatră stearpBCUă îş Cluji strigau / Central. Apoi prinzându-s Universitye ia rLibrary de gele. Cluj poate avea floarea sa. mână, se învârteau în horă cân­ — Şi-ai dorit s'o ai? Ai fi fost Cu mare teamă mi-am deschis, tând mereu. Se opreau, din când gata să i-o furi ? pufin câte puţin, ochii. Copiii în în când, pentru a-şi spune fiecare — Cu cine vorbeşti, copilaşule ? horă se învârteau împrejurul meu, preţul. — îl întrebai, supărat că poate cântând mereu cântecul lor ceresc. — Pentru mine s'au bătut doi crede despre mine aşa ceva. El Şi, minune 1 mă obicinuii în grabă împăraţi. făcându-se că nu bagă de seamă cu strălucirea Cununitelor depe — Pentru mine s'au pornit lupte supărarea mea, îmi zise : capetele lor. Unele ardeau într'o mari între popoare. — Şi te-ai simţit nenorocit fiindcă lumină albă cum numai în rai — Pentru mine o femee şi-a n'a fost a D-tale piatra cea pre­ poate fi; altele într'o pară roşie, ucis pe prietena ei cea mai bună. ţioasă ? alte cununite în flacără verde. — Pentru mine o regină a în­ — Dar ce tot stai să vorbeşti ? Băgai de seamă că nu era foc şi şelat pe soţul său. Nici prin gând nu mi-a trecut 1 flacără, ci numai deosebite feluri — Pentru mine se aruncă oa­ — Ştiam. Te rog nu te supăra. de colori şi că ele izvorau ne­ menii în cele mai mari primejdii. Oamenii de omenie sunt aşa ca contenit din nişte pietricele tăiate — Pentru noi sunt duşmăniile 1 dumneata. Şi cei cuminţi. Li-e de- frumos în diferite fete. — Şi furturile 1 ajuns să se bucure văzând la — Sunt pietrele nestimate! stri­ — Şi uciderile 1 alţii lucrurile frumoase pe cari ei gai cu glas mare, ne mai putând M' am întristat greu când am nu le pot avea. Aşa dar înţelegi să-mi stăpânesc bucuria şi admi­ auzit aşa şi fără să-mi dau seama că nu noi suntem pricina relelor rarea. m'am trezit plângând. Cum puteau, pe care oamenii sunt gata să le — Da, suntem noi, florile pie­ copii nevinovaţi, să se laude cu facă pentru a ne avea, ci lăcomia trelor celor sterpe, zise copilita astfel de lucruri ? şi prostia lor. Altfel, dacă în noi care purta pe cap cununa din Caşi când mi-ar fi cunoscut" ar fi pricina, Dumnezeu n'ar fi care eşia un cerc de lumină albă, pricina supărării, o copilită care dat putere pietrelor să facă flori cum n'am mai văzut aşa de fru­ purta cunună de nestimate verzii ca noi, şi nu ar fi lăsat nici un moasă. din cari răsăreau mereu sorii cât lucru frumos în lume. Mă mir că — Eu sunt „diamantul", zise ea un picur, se apropie şi-mi zise: nu se lăcomesc după soarele din — Eu sunt „rubinul" zise un — Noi nu ne lăudăm cu fap­ cer sau după purpura cu care se copilaş care purta pe cap cunu- tele rele pe cari le fac oamenii îmbracă cerul la apusul şi la ră­ ni{a cu flacără roşie. pentru a ne avea. Ci, îti spunem săritul soarelui. — Eu sunt „smaraldul" îngână pentru'ca tu să înţelegi cât de — Dar cum spuneţi voi că sun­ dulce altul care purta cununita mult lin oamenii cei neînţelegă­ teţi florile pietrelor ? cu flacăra verde. tori la noi, şi să vezi că în nea­ — N'ai auzit niciodată, da­ Apoi se îmbulziră de-odată gla­ mul cel despretuit al pietrelor sunt scăle, de cristale? surile, îşi spuneau numele şi' în­ unele pentru cari oamenii sunt — Am auzit. Am şi văzut cristal cepură să-şi laude frumuseţile. gata să se ucidă. de sare. Sunt în şase fe{e, numai cât nu strălucesc ca voi. Sunt foarte Trei scrisori ale lui triste. Ioan Dragoş despre — Şi totuşi nici noi nu suntem tratativele cu Avram lancu decât cristale. Cele mai multe de Al. Keresztury-Olteanu pietre au astfel de flori, unele mai frumoase, altele mai urâte. Dl. 1. Lupaş, profesor universitar norocite. Cred nimerit a vă face cu­ Nici florile pământului nu sunt din Cluj în Adevărul literar şi ar­ noscut acest fapt, pentru a linişti la fel, ştii bine. Ai văzut poate şi tistic din 14 Ianuarie 1923, a pu­ opinia publică din această regiune şi cristale de pirit, de cvar{. Sunt blicat trei scrisori din corespon­ înainte chiar de a fi necesar să se frumoase şi acestea. Vorba e că denta lui Avram lancu cu Ioan ia oarecari măsuri. multe dintre cele urâte sunt mai Dragoş şi cu Emeric Hatvani. Brad la 21 April 1849 Scrisorile publicate — cum ne folositoare oamenilor decât noi Ioan Dragoş, deputat cele strălucitoare. De pildă fără face cunoscut dl. profesor Lupaş un diamant poate trăi orice om, — se află în arhiva Academiei dar fără sare, nu. Române şi până acum erau ne­ 2. Cu o zi mai târziu prefectul cunoscute. Ele într'adevăr cuprind Săntha răspunde cu următoarea — E adevărat. date foarte interesante şi impor­ scrisoare comunicărei deputatului — Noi am înflorit de mult, tante, pentru a înţelege, de ce încerca­ Dragoş • dascăle! De când erau topite rea lui Ioan Dragoş — de a împăca stâncile şi au început să se ră­ pe Avram lancu cu Kossuth Lajos Domnului deputat Ioan cească. Ai văzut cum iarna în­ — n'a avut nici-un rezultat. Tra­ Dragoş gheaţă fereştile asudate şi fac fel tativele lui Dragoş cu Avram lancu Importanţa chestiei, care mi-aţi de fel de flori. Tot aşa au înflorit nici până azi nu sunt pe deplin şi pietrile când au început a se comunicat-o — ce priveşte ţara, situaţia luminate, deci nu va fi de prisos, personală a D-vs şi responsabilitatea răci. Dar noi nu ne veştejim, nu dacă mai jos, vom reveni asupra murim ca florile pământului. Noi mea de comisar guvernamentul —, e de problemei de-o atât de mare im­ aşa natură încât nu pot neglija calea suntem vecinice. Dar acum ne portantă şi vom publica alte trei grăbim. Câte ne vezi ne-am adu­ oficioasă. Câtuşi de puţin nu trag scrisori necunoscute în această la îndoială, că n'aţi avea vr'un man­ nat din lumea largă pentru ca să chestie. ne arătăm îie. Trebue să ajungem dat ; însă nu ştiu : anume dela cine acasă, fie care la locul ei, înainte Scrisorile publicate mai jos, sunt îl aveţi şi în ce constă acest mandat ? de a ni se scula stăpâniiBCU. Dacă Clujtipărit / eCentral în revista Universitymaghiară ' lazănk Library La acest Cluje întrebări până în prezent nu ne-ar afla la locurile noastre, (Patria noastră), care după înăbu­ în mod oficios n'am primit nici-un în diademe, în coroane împără­ şirea revoluţiei maghiare din 1848 răspuns. Numai din auzite ştiu ceva teşti, în cruci, în salbele cele a fost scoasă de către emigraţia (caşi cealaltă lume). Astfel că, în si­ scumpe, am aduce multe nenoro­ maghiară şi răspândită în Ungaria tuaţia de a putea executa ordinul ciri. Bieţii oameni cari ne au, nu în­ în mod clandestin şi al cărei scop adunărei naţionale sau al guvernato­ ţeleg că singurul nostru pret e era în primul rând de „a aduna rului ţării noastre — în calitatea mea frumuseta. Ei cred că suntem în­ şi a publica toate amănuntele şi actuală de prefect al judeţului — ca săşi viata lor. Deşi dacă n'ar avea datele revoluţiei". Colaboratorii re­ să vă pot da sprijinul necesar, vă pâinea cea de toate zilele, dacă vistei citate, erau cele mai de rog, să binevoiţi a sacrifica cât de pământul n'ar mai rodi, cu noi nu seamă personalităţi, cari au luat puţin timp, pentru a 'mi comunica în s'ar putea sătura. Cu noi în mână parte Ia„luptapentruindependentă" mod oficios scopul mandatului D-vs. ar muri de foame ! Trebuie să vă accentuez, că în cali­ 1. Prima scrisoare a fost scrisă tatea mea de prefect sunt obligat a Roata de copii se mai învârti de către Ioan Dragoş, lui Gheorghe raporta guvernului orice eveniment de câteva ori cântând în jurul Săntha, prefectul judeţului Zarand din judeţul Zarand ; deci dacă nu voiu meu, fulgerând în cununitele ce şi comisarul guvernamental al ju­ primi din partea D-vs lămuririle nece­ ardeau în flăcări, apoi se făcu deţelor răsăritene, având urmă­ sare, în scurt timp voi fi silit să fac nevăzuţi caşi când i-ar fi înghiţit torul cuprins : guvernului un raport şi despre comu­ stânca. nicarea D-vs. Deputatul Ioan Dragoş către dl. prefect Gheorghe Sântha Halmagiu la 22 April 1849 Gheorghe Săntha N'am timp ca să discut pe larg prefectul judeţului Zarand scopul şi mandatul meu, pentru care am sosit aici; prespun, că D-vs aveţi cunoştinţă despre dânsul ; pe 3. Deputatul Dragoş nare timp scurt însă socotesc că este bine a de pierdut. Noaptea următoare vă face cunoscut rezultatul obţinut trece frontul maghiar, pentru a până azi. lua contact personal cu prefecţii „rebelilor" români. După trei zile In fiecare moment trebuie să fim se ntoarce şi atunci trimete urmă­ gata la orice evenimente. Totuşi scri­ toarea scrisoare prefectului Săntha: soarea lui Avram lancu şi Ion Buteanu pe care am primit-o deabia acum şi în care — acceptând invitarea mea — Deputatul Dragoş către pre­ 'mi se fixează locul şi timpul, unde şi fectul Gheorghe Sântha când, putem trata, îmi dă speranţă, Referitor la apelul D-vs, pe scurt, vă că 'mi va reuşi a pune sfârşit cu comunic, că dl, Vasilie Csăny pleni­ mijloace pacifice acestei situaţii ne- potenţiarul guvernului a fost înştiin- 70 CELE TREI CRIŞURI

ţat despre mandatul meu ; aşa dar numai pentru aceia am crezut nece­ sar a 'i-l face cunoscut, ca să nu vă gătească nepregătit, dacă la trecerea frontierei aş fi avut nevoie de srijinul D-vs. Dacă îmi aduc aminte bine, despre scopul mandatului meu v'am vorbit în cursul discuţiei noastre in­ time din trecut. A îmbrăca această comunicare în haina oficialităţii nu am socotit necesar, fiindcă — cum v'am spus mai sus — dl Csâny are cunoştinţă despre chestie ; iar pe de altă parte n'aş fi gândit, ca să nu ne ajutăm reciproc. Rezultatul depinde de faptul dacă vom şti utiliza mo­ IN STRADA MEA * mentul oportun şi e independent de i. orice, formalitate; aşa că, văd necesar a lua un contact imediat şi direct cu guvernul. Aşa dar pe scurt: în pre­ A murit cineva, alături în ogradă. zent vă fac cunoscut, că am luat S'adună lumea mortul să-1 vadă. contact cu şefii poporului român răs­ Mortul este un copil, cu zimbel pe buze, culat şi m'am înţeles cu ei, — că Cu ochii albaştri, cu părul bălai, pentru binele ţării ungureşti şi pentru Ca un faun tînăr ce cîntă din nai, asigurarea independenţei Ungariei, ei Nu cumva este copilul triste'or muze ? vor depune armele, dacă guvernul maghiar îi asigură că această depu­ ... Nu este copilul Muzelor, este copil de stradă, nere se va putea face în mod cinstit. Şi se 'ngrozeşte lumea ce-a venit să-1 vadă, Căci sdrenţe îl înfăşoară. Eu acum mă duc urgent la De­ Şi poate nici n'a putut în pat să moară, breţin ; deoarece însă la suişul de lângă O păpuşe sfîrticată strînge subsoară, Criştior m'am răsturnat, sunt nevoit BCU Cluj / CentralInmormântarea- Universityi nu va fi Libraryparadă. Cluj să aştept câteva zile. Pentru a asigura neutralitatea tru­ Frăţiorii lui împrejuru-i plîng şi mînuţele-şi sfarmă, pelor noastre înarmate — şi a căror In curte e ceartă, a celor săraci larmă, înlăturare ar schimba de tot situaţia Tatăl beat, mama uscată ca un fus, câştigată — vă comunic, că am luat în­ Şi numai stelele şi sfinţii de sus, ţelegere cu dl Locotenent-Colonel Privesc sufletul ce s'a dus. Co'oman Csutak, în baza căreia ar­ mele noastre'până la noui ordine, nu A murit cineva . . . Flaşneta şi plînsul se luptă, vor ataca, ci vor sta în repaus. Despre Şi mortul în cămăşuţa lui ruptă această înţelegere — cu aprobarea dlui Par'că, cu privirea lui stinsă se întreabă : Csutak — au fost înştiinţaţi şi şefii — Oameni buni de ce nu vă vedeţi de treabă ? rebelilor. I-am rugat, ca, să se reţină dela orice Jncercare aventuroasă. Aşa stau lucrurile în prezent. Ce va aduce Copil bălan, copil mort înainte de-a creşte la viaţă, Viitorul ? Vom vedea. Moartea a scris povestea-i pe îngălbinita-ţi faţă, Vaşcău la 25 April 1849. Ai murit frumos, căci urît şi blestemat ţi-a fost traiul, — Şi zimbeşti, căci auzi cum îţi deschide poarta raîul, loan Dragoş deputat regal maghiar Intră în rai, acolo sînt-la un loc regii şi săracii, Acolo cresc flori de aur, şi catifea sînt fluturii, macii, Lapte curge-n rîuri şi zahăr sînt munţii, E foarte interesant, că în acest — Şi copiii poartă cunună de zare 'mprejurul frunţii. timp se simţea deja, decadenta revoluţiei maghiare şi Dragoş după Sfinţii slujesc pe Dumnezeu la masa vişnic^plină. titlul de „deputat", şi-a pus şi Şi îngeri frumoşi cîntă din fermecată violină, aceste două litere „m. k" — adică ar veni: (deputat) „regal maghiar"! Diavolii şi sufletele rele nu au aci intrare, — Căci se frînge nava păcatului pe-a veşniciei mare. Relevând deocamdată aceste documente — destul de intere­ A murit cineva, alături în ogradă sante pentru literatura istorică ro­ Fulgi albi, au început să cadă. mânească — vom reveni în cu­ rând asupra lor, când vom căuta Convoiul va porni înda'ă: la groapă cine te va petrece ? să facem o mai strânsă legătură — Poate numai dricarul, vre-o doi nebuni, şi vîntul rece, între datele lor şi evenimentele — Şi frăţiorii tăi, toţi palizi, toţi schilavi, toţi zece. atât de importante ale revoluţiei din 1848, vizând viata celor două Emil Isac popoare: românii şi ungurii. •) Din volumul „Voiu fi sincer" ce va apare. CELE TREI CRISURI 71

el stătea acolo, în uliţă, Ia umbră, Doamne ! Un lucru atât de de­ Prietenul Richter cu vârful umbrelei înfipt în pă­ licios I Cui nu-i place muzica lui de S. Di Giacomo mânt şi cu mâinile pe mânerul de Beethoven prieteni dragi ? Numai fildeş în formă de cârjă. Rezemat că nu puteam să înţeleg cum că Iată, prieteni, în ce împrejurări făcui cu umsrii de zid, cu ochii aţintiţi acolo înăuntru se afla tocmai dân­ cunoştinţă cu profesorul Otto Richter: la pământ, moşneguiul avea un sul. Recunoscusem imediat Pas- ionul, Prinţul Amedeo, care, aer gânditor. Ori, cum în general torala. Vă amintiţi, prieteni ? după cum ştiţi, e atât de a- pe lumea aceasta acei ce se gân­ Ah ! de ce musica nu se poate proape de Corso Victor Em- desc sunt mai întotdeauna neno­ seri şi citi ca şi cuvintele ! . . . manuel, pare a fi în aparentă, rociţi, eu care, îl văzusem din — D-voastră spuneţi că musica foarte depărtat. înălţimea scăricichii în atitudinea e a lui Beethoven — răspunsei Corso mai păstrează un aer pro­ aceea şi îl regăseam în aceiaşi răzând. — Bine. Dar cum se în­ vincial sub colina verde; Rionul poz'tie la intrarea mea în ulijă, tâmplă că Beethoven se află acolo este elegant; Corso e prăfuit din îmi spusei: înăuntru ? A înviat ? cauza dumului sau larg şi lumi­ — Iată unul care se gândeşte El răspunse încet, foarte serios. nos ; Rionul e de o curăţenie se­ desigur la necazurile sale. — Beethoven murit de mult. veră. Aici palatul Grifeo, având Uliţa era plină de tăcere şi de Aici Societate Quartet. Concert. un aspect de vechime şi o solidă soare.Deodată se umplu de muzică. — Sunteji străin ? construcţie de piatră gris şi necio­ — Cum asta ? — mă gândeam, — Allemand, din Germania. plită ; aici fereştri arcuite reflec­ întorcându-mă îndărăt, impresionat tând seara, în geamurile lucioase şi Neamţ- în chipul cel mai plăcut de o me­ — Şi trăiţi aici, la Napoli? netede, lumina lunei ce-şi oglin­ lodie care se ridica. deşte în mare chipul palid. Intr'un îmi răspunse cu ochii că da. Bătrânul se mişcase ; trecea de atelier de gravor, sub palatul gris, Pe urmă îmi făcu semn să tac şi Ia umbră la soare, apropiindu-se lucrătorul cizelează în tăcere. Un se apropie din nou de fereştri. de cele trei fereştri joase care se interior plin de penumbră : artistul Reîncepea muzica. deschideau pe zidul din fată. La ce trece şi priveşte, se întoarce cu — Psst, — făcu el — Boche- fereştri puteai ajunge cu capul. imaginaţia la îndepărtatele vremuri rino. Prin geamurile deschise muzica se florentine. Dacă mediul n'ar fi în­ îşi puse arătătorul pe buze şi răspândea. Dar o făceau miste­ veselit în mare parte de zările al­ închise ochii, transportat. rioasă nişte perdelute care ocupau bastre şi de un miros de ierburi Ce delicateţă, ce gingăşie, prie­ în întregime golul. sălbatece şi dacă n'ar vorbi BCUdespre Cluj / Central University Libraryteni ! CunoaşteţCluj i această Siciliana ? dragostea de la tară macii însân­ Apropiindu-mă de fereştri, mă geraţi şi mândri, şi dacă n'ar ciripi, apropiam şi de bătrân, căutând în drum spre apropiate cuiburi, să nu fac sgomot. Era atât de Mă întorsei acolo. Profesorul păsările friguroase, atelierul gra­ atent sărmanul! Otto Richter nu-mi vorbise încă vorului ar părea antic — înconjurat Umbrela trecuse la subţioară, definitiv despre dânsul. Mica sa fiind de ziduri cenuşii şi de bla- mâinile strânse, ţineau ultimul figură de povestire de Hoffmanh soanele unor tradiţii glorioase. nasture al vestei care era mân­ sau de Erckmann-Chatrian. figura gâiată sus de barba roşcată a In timpul de fată, rionul e feri­ sa blândă de neamţ păstra ceva singuraticului auditor. — Uneori, cit de curăţenia şi de poziţia sa. de misterios pe care în zadar când melodia se ridica mai so­ Intr'ur loc, strada se află între­ căutam să pătrund şi asupra că­ noră, mâinile părăseau vesta şi ruptă de treptele roase ale unei ruia mă gândeam neîncetat fără una, cu arătătorul întins, bătea scări de piatră. Pe aceasta te co­ a mă putea lămuri. măsura; cealaltă se crispanr-rvoasă bori într'o ulilă singuratecă de Din primele mărtursiri, aflai nu­ pe gulerul pardesiului caşi cum ar unde, trecând sub o punte în mai atât de la dânsul, anume că fi vrut să rupă stofa. formă de arc, poti eşi în elegantul venise din Germania în Italia pe cartier Chiaia. Dela linişte la sgo- Când muzica încetă, rnoşnegulul jos. înţelegeţi ? Pe jos. Rămăsei mot, de la tăcerea lucrurilor şi a ridică capul. Continua să zâm­ îngrozit; eu care ador trăsurile, persoanelor la o frământare care, bească, continua să agite mâna, căile ferate, tramvaiele, tot ce este întrerupându-vă visul, vă recheamă cântând încet şi cu solemnitate mijloc de transport! Ia realitate. ultima frază muzicală. Privirea mea coborî imediat la Câteodată, în unele clipe, uliţa îmi făcui curaj şi îl întrebai: ghetele sărmanului; două ghete de vă vorbeşte de o mulţime de lu­ — Iertaţi, cine e acolo ? lac elegante, nişte ghete enorme, cruri tainice şi stranii. In această El făcu un pas înainte, puse în cu vârful pătrat şi talpa groasă uliţă cunoscui pe profesorul Otto mişcare umbrela şi veni la mine de trei degete. Adevărate ghete nor­ Richter. cu o limpede bucurie în micii ochi dice. El se ţinea pe acest piedes­ albaştrii. tal şi zâmbea, extrem de mulţu­ Era o dimineaţă veselă de pri­ Răspunse. mit. Vorbind, avea obiceiul de a măvară. Vă rog să mă credeţi — Beethoven. închide pe jumătate ochii, din care prieteni, că nu spun aşa, din con­ Cu braţul ridicat bătu încă de cauză 'i se încreţeau obrajii. Fata venţionalismul care înfloreşte a- câteva ori măsura, fredonând din întreagă devenea numai o sbârci- proape toate povestirile cu dulce­ nou notele. tură. Vorbea cu glas încet. gării meteorologice. E adevărul : — Foarte mare ! — adaogă cu Aflai pe urmă, tot, de la dânsul; cunoştinţa avu loc în Aprilie. In buzele întinse într'o strâmbătură că trăia la Napoli de mai multă orice caz, pe Otto Richter îl cu­ de admiraţie. Uriaş ! Această sim­ vreme, că locuia în turnul din noscui astfel: fonie, monument! Oh! . . . Vă San Martino, că toată ziua era în Coboram încet pe scăricica aceea; place d-voastră, signor? oraş unde dădea lecţii de germană. CELE TREI CRIŞURI

— D-voastră nu cunoaşteţi ? — de fructe, de ierburi, de brânzeturi, acest domn gânditor. Dar . . . Săr- mă întrebă, de fel de fel de lucruri. Prietenul mannl Richter ! Şi cum ? — Nu — răspunsei umilit. Dar meu Richter intra în grabă într'o Vecinul meu se gândi din nou. aş dori să învăţ- băcănie, saluta cu acea politeţă Iată, murise aşa — şi ciocănindu-şi — Doriţi lecţie ? — zise, zâm­ care e numai nemţească şi cerea fruntea — boală de creer. Trei zile, bind. Vom vorbi despre aceasta. două chilograme de „spaghetti". nu mai mult. Pe urmă mort. Dar numai vorbirăm de loc. Era Şi într'un ceas se aproviziona cu După o clipă scoase din porto­ un bătrân plin de delicateţă. tot ce se putea mânca şi găti. Se fel carta sa de vizită şi mi-o Şezătorile societătei Quartet con­ întorcea aşa la San Martino şi de întinse. tinuau, într'o dimineaţă profeso­ acolo se cobora ppntru a se duce Era scris cu mâna: Conrad rul Otto Richter apăru în uliţă să audă muzică la „Villa Nazio- Weber, profesor de limba ger­ având în mâini o elegantă căr­ nale" sau într'un alt loc unde mană. ticică nemţească. exista muzică. Era pasiunaa sa. — Ce e asta? într'o dimineaţă îl văzui pe când — Iertaţi, — bâlbâia sărmanul — Asta ? Tratat otrăvuri. urma carul funebru al unui căpi­ eu singur la Napoli, singur, singur. Otrăvuri ? Dar moşnegutul se tan sinucigaş. Era lângă fanfară, Aşa se trăeşte, signor: muncind. Richter prieten meu bun.Sărăcutu... grăbi să adaoge, punându-şi mâna foarte gânditor şi cu veşnica lui la piept. umbrelă la subsuoară. II revăzui Deodată un sgomot de ap'auze ajunse din sală până la noi; ime­ — Eu şi puţin doctor. apoi, pe ici pe colo, pe stradă, diat după aceasta orchestra în­ Puţin doctor, puţin pictor, puţin prin uliţele Neapolului, grăbit, vor­ cepu marşul regal. Intra regina. poet — el era pujin din toate ! bind singur. Pe urmă nu l-am Trecură câteva minute; nimeni Mai ales un meloman. Admiraţia mai văzut. nu mai vorbea în uliţă ! Eu mă mea creştea din Duminică în Du­ Atâtea figuri dispar zilnic în a- gândeam la vechiul meu prieten minică, pe măsură ce concertele ceastă Napoli, şi atâtea figuri apar Richter, la sărmanul meu moş- Societătei Quartet se succedau, şi în loc I negut atât de original . . . Ia aceasta contribuia şi liniştea * * * Şi când a murit ? uliţei. Să-1 fi văzut pe prietenul într'o seară la Societatea Quar­ meu Richter pe când se ridica — Psst 1 — făcu Weber — Cer tet, se dădea un concert în cinstea iertare, signor. Pe urmă. înăuntru muzica din Valchiria! reginei care se afla la Napoli. Uliţa Acel bun Richter! Cu pumnii era plină de lume. Eram mai începea musica. Weber se sculă în picioare, se descoperi şi începu strânşi, cu ochii sclipitori, cu pi­ mulţi prieteni, în aşteptarea unui să asculte cu religioasă atenţiune. cioarele lărgite, cu umbrelBCUa ridi­ Clujprogra / mCentral care făgădui Universitya Schumann Library, Cluj cată ca biciul unei amazone wag- Wagner, Boccherini, Beethoven, Trad. de Ooid 0. Densuşianu. neriane şi strigând: Pa pa ta pa! Sala era desigur neîncăpătoare, Pa pa ta pa! Papatapâ ! Zin 1 în uliţă însă se stătea atât de * * * bine, şi fără să plăteşti biletul! Prin ferestrele deschise eşeau Trecu o lună, o lună fericită de şoaptele celor sosiţi, sgomotul repetiţii şi de concerte. Nu lipsi­ scaunelor mişcate, un foşnet de răm niciodată. Pe zidurile joase rochii de mătase. Din când în ale ulijei răsăreau floricele gal­ când un acord de vioară, un su­ bene. 0 dungă de umbră sub zi­ net răguşit de trompetă, un glas durile acestea şi în mijlocul uliţei care chema. — lumina soarelui. Muzica se ridica Uliţa fu iluminată deodată de până la „Rione". chemând pe tre­ lună care, liberându-se de obsta­ cători, invitându-i la galeria sin­ colul câtorva nori trecători, stră­ guratică a acestui teatru improvi­ lucea în seninătatea cerului. Noi zat. Şi pe treptele roase coborau vorbeam, aşteptând. Lângă mine repede siluete femenine, tineri ve­ era un om cu ochelari şi cu o seli şi amorezaţi. Era un zgomot lungă barbă neagră. Un străin. de paşi grăbiţi care făcea pe prie­ Nu-mi amintesc cum îi adresai tenul meu Richter să se întoarcă cuvântul, nici de ce. Sigur e că mereu. Părea o pasăre singura­ vecinul meu, între o întrebare şi tecă turburată de o mulţime de un răspuns, toate scurte, îmi măr­ păsărele sgomotoase. Se retrăgea turisi că era neamj, că era profe­ într'un colt Ş' nu se mai mişca. sor de limba germană şi că ar fi Din când în când, o domnişoară dorit să fie cunoscut. Mi-o sp^se, îl arăta celorlalte, zâmbind. sărmanul, cu un aer! Părea umi­ Desigur că prietenul meu Richter lit. Neam} ? Profesor ? Cunoştea de­ interesa. Era o figură originală, sigur pe prietenul meu Otto Richter. din acelea pe care revistele ilu­ — Otto Richter? . . . bolboros1, strate nemţeşti o pun într'o nuvelă căutând în memorie. simplă şi duioasă, însufleţită de Pe urmă exclamă: creionul unui artist spiritual. De — Ah ! Richter ! multeori îl întâlneam prin locurile — Deci? acelea, cu un mic geamantan într'o — Mort. Otto Richter ? Profesor ? mână, şi cu veşnica umbrelă în Mort. Ultimul surugiu — al Regelui Carol I cealaltă. Geamantanul se umplea Un lucru foarte simplu pentru mort in Bucureşti, luna trecută. Pag. CELE TREI CRISURI 73

damentale pe care le prezintă această producătoare — a Câmpinei e în aşezare astăzi. Vor servi — poate — deplină şi definitivă decadenţă, aceasta să întregiască unele cunoştinţe luate din urmă — mai mult academică, CRONICI repede şi de frica notei în atmosfera mai mult savantă — va trăi în per­ apăsătoare de şcoală; vor folosi, însă, petuitate, căpătându-şi aureola ne­ fără discuţiune, pentru corecta şi muritoare pe care, dacă astăzi îm­ cinstita orientare a celor încă neini­ prejurările şi anumite socoteli nu i-o ţiaţi, pentru cuviincioasa şi dreapta în­ pot da, mâine dreptul ei natural de drumare a celor ce — fără voia lor întâetate şi Pronia care a avut grije — nu au de unde căpăta ştiri de nu numai s'o înzestreze, dar să-i dea asemenea natură. şi acest drept de primogenitură, i-o vor Prin Câmpina de azi Iată — schiţate — motivele pentru impune. care n'am pregetat să le aşternem pe * # * Impresiuni şi caracterizări hârtie. de Paul I. Papadopol CRONICA ŞTIINŢIFICĂ Aşadar: Câmpina de azi — un II. mare oraş, de sacrificiu, poate singu­ CONSTRUIREA CASELOR DUPÂ <^,n „Cronica" anterioară stabilirea rul al căruia fiecare metru pătrat din PLANUL LUI M. DECOURT (it) unui adevăr m'a preocupat: schim- coprins şi, până departe din împre­ de I. Pogan *T* barea pe care a suferit-o această jurimi a fost sfredelit şi examinat cu localitate, mai ales după ultimul răs- toată mulţimea aparatelor iscoditoare, De când scumpetea extraordinară boiu, devenind din centru producător singurul care a îmbogăţit semantica lim­ a materiilor necesare la construirea de energie naturală subterană, mai bii româneşti cu atâtea sensuri tech- caselor a făcut să primeze găsirea degrabă un oficiu ştiinţific, laborato­ nice şi industriale: petrol, petrolist, unui mijloc de a zidi cât mai eftin rul cel mai de frunte de transformare petrolifer ; sondă, sondar, sondaj, son­ posibil, cărămida începe să fie înlo­ şi rafinare al acesteia, de perfecţio­ dare, în sondă etc. E încă un merit cuită din ce în ce mai mult. nare şi intensificare a mijloacelor de ex­ care nu se va putea să nu i se re­ Primele încercări s'au făcut cu be­ tragere. Căror împrejurări, se dato- cunoască. ton armat, dar n'au dat rezultate reşte amintita travestire ? Desigur Dar marele avânt ştiinţific pe cara mulţumitoare. Betonul armat are atâ­ nrmătoarelor: pedeoparte secătuirii tot Câmpina (şi numai Câmpina) 1-a tea defecte încât e părăsit Ia zidirea ca­ sau apropiatei secătuiri a propriului dat acestei categorii de nobile preo­ selor cu fiece zi ce trece. subsol, pedealta (şi aceasta mai BCU Clujcupări / sufleteştCentrali — Universityatât de legate dLibrarye In anu Clujl trecut un inginer francez a!es) ivirii atâtor alte depozite de vieaţa practică şi totuşi aşa de re­ M. Decourt a îhtrodus un nou fel de însemnătate sdrobitoare, astăzi, despre cente, de proaspete în cutele psihi­ construcţie, care cu drept cuvânt se a cărora faimă se va putea vorbi cului românesc ! E un adevăr atât de poate considera ca o nouă etapă a cândva (mult: peste 50 de ani) cu elementar acesta, încât aş socoti că zidăriei. aceleaşi regrete cu care se 'vorbeşte nicăeri nu ar putea progresa cu mai Prin metoda lui, costul construcţiu- acuma despre această capitală a pe­ mult succes o şcoală technică supe­ nei se ridică abia la a treia parte din trolului românesc. Fapt e că aici s'au rioară decât în acest centru în care acel al cheltuelilor obişnuite până azi. ivit cele dintâi manifestări serioase în chimia, geologia şi ingineria sunt In acelaş timp, din punct de ve­ legătură cu cea mai de seamă bogă­ trăite chiar de aceia cari nu vor fi dere igienic constitue un adevărat ţie subterană: aici s'au făcut cele intenţionat niciodată să facă frăţie cu progres. dintâiu exploatări, parcurgându-se ele. Din nenoricire la o asemenea idee Să schiţăm fără a intra în amă­ toată scara mijloacelor de extrac- s'a renunţat deocamdată, socotindu-se nunte acest fel de construcţii. ţiune dela primitivul puţ din care suficiente şcoalele de maeştri sondori, Asemănător, ca Ia uzinele moderne lichidul eră luat cu găleata şi până de meserii şi ucenici. E o greşeală se suprimă în primul rând funda­ la universalul sistem Rotary, atât pe care — timpurile şi guvernele — mentul casei, căci în loc de păreţi de practic şi de expeditiv. Să mai o vor înlătură. Şi dacă astăzi vor plini, masivi, se aşează mai întâiu la amintesc oare că, pentru o încoronare mai fi unii necunoscători cari să distanţe determinate nişte stâlpi de a unei întregi vieţi de petrol, Câmpina, zămbiască în faţa unei asemenea oţel cu forme de dublu T. această comoară care, a înavuţit pe propuneri — mâine nu o vor mai Pe acest schelet de oţel se fixează atâţia, primeşte, cu fruntea senină, şi putea-o face : îşi vor da seama că, pe partea interioară un panou de plută ultimul sacrificiu ? Dornică de a nu dacă, pe drept, ofiţerii de marină sânt cu o grosime de 4 cm., iar de partea se lăsa mai prejos de rivalele sale, pregătiţi în marile oraşe navale sau exterioră este lipit un strat de ciment ea îşi deschide, deastădată : larg sâ­ maritime, alternându-şi teoria cu gun. Intre ciment şi plută se lasă un nul, îngăduind să i se smulgă, prin cercetarea practică şi imediată a spaţiu liber de 12 cm. grosime. nemilosul sistem al subteranelor, până obiectului viitoarei lor cariere, acelaş Acest strat de aer cuprins între şi ultimul fir de nisip petrolifer. E, lucru trebue să se întâmple şi cu ce­ plută şi ciment are un rol dublu : fiind fără îndoială, o încoronare definitivă lelalte ramuri de activitate omenească. rău conducător de căldură e cel mai a unei vieţi altruiste pe care econo­ Iată din ce cauză cred că, mai cu eficace mijloc de apărare contra fri­ mia industrială şi istoria nepărte- deosebire chimia industrieală, geo­ gului sau căldurii excesive şi înles­ nitoare va şti s'o aprecieze la timp logia şi ingineria minieră (dacă se neşte aerisirea camerilor. în justa ei valoare. poate : petroliferă) nu poate fi deprinsă Casele zidite prin acest nou mijloc nicăeri mai bine decât aici unde şi Nu mi se va lua în nume de rău de construcţie s'au dovedit a fi răspuns simplul particular, mişcându-se între prinurmare, dacă — în umila calitate foarte mulţumitor cerinţelor de econo­ schelă şi laborator, e nevoit să vor- de cronicar imparţial şi de locatar mie şi igienă. biască numai de straturi şi de ana­ vremelnic al acestui ţinut — voiu căuta lize. Şi dacă prima înfăţişare — aceea să fixez, în câteva linii, aspectele fun­ 74 CELE TREI CRISURI Pag,

ţiarului (o, dece nu aduc toţi conferinţarii aceiaş puternică vibraţie sufletească ?) traducea 6 înflăcărată iubire a înă>. OHABEI ţimilor spirituale, focul sacru al ce­ lor aleşi. Auditorii făceau reflexii apoi: „vor­ beşte bine" „A spus lucruri inte­ resante". Dar . . . oare nu e şi aici aceeaşi căutare a „nutritivului imediat" ? Cum vorbeşte ? Ce lucruri CULTURALA » a spus ? Eficacitatea conferenţelor de propa­ gandă culturală nu poate stă în vor­ bele rostite — (care se sting, ca scânteile, îndată ce le-ai scăpărat), — şi nici în lucrurile pe care le auzi Alegoric, sistemul acestei educaţii (dar pe care le uiţi până 'ntr'o săp­ F/or/, propagandă, s'ar putea reprezenta prin persoana tămână). Adevărata eficacitate a con­ flori . . . serioasă şi realistă a unui rurrejător ferenţelor de propagandă culturală care şi 'n floare: nu vede decât sub­ presupune împrăştierea în public a unei de Eugeniu Sperantia stanţa nutritivă. E acelaş criteriu de anumite dispoziţii sufleteşti, presupune I. alegere a materia u'ui. aprinderea entuziasmului pentru înal­ lori, flori . . . tele preocupări. Publicul adus, ţinut, II. Castanii au nins roz pe pro­ şi readus mereu sub o atare obsesiune menada Eminescu. Multe lucruri s'ar putea explica prin quasi-mistică, sub avântul elocvent al In faţa teatrului, în jurul Reginei cele două mari lipsuri ale educaţiei adevăraţilor intelectuali, poate fi atras, de bronz, flori. noastre publice. Astfel: „ghic!, ghici­ poate fi transformat, poate fi convertit, poate fi cucerit. Flori în urnele de piatră sculptate toarea mea" : oare la care spec­ cu motive dela Horezu, în jurul Re­ tacole se repede publicul mai cu Negreşit: trebue şi un material, gelui de bronz. sete ? S'a reprezentat şi aci bijuteria trebue fond, trebuesc idei care să fie Fior', în gradinele caselor, BCUflori în Clujfină a/ Centrallui Minulescu University, Manechinul Library expuse Cluj; dar materialul singur e tot- parcul Alba-Iulia, flori pe aleea Prin­ Sentimental cu încântătorul rol al deuna brut şi inert dacă nu-1 prelu­ cipesa Elena. Marioarei Voiculescu. S'a jucat şi aci crează o forţă. Au înflorit în culmile lor octogo- „Domnişoara Iulia" de Strindberg Dacă apare cineva odată cu câ­ nale până şi stâlpii de piatră de pe cu cele două temperamente de frunte, teva date bine memorate sau notate cheiul Take Ionescu. Angela Luncescu şi Ciprian. A fost ş: pe-o hârtiuţă — ca să epateze pub­ Flori, flori . . . aci trupa de operă cu Dna Drăgulinescu- licul cu 9 îndoelnică erudiţie,, sau Şi dăunăzi, pe strade, eleve cu­ Stinghe, cu Viăbiescu . . s'a cântat, dacă vine altul cu erudiţie autentică minţi au chetat vânzând adorabile Tosca, Rigoletto, Bărbierul din dar învelită în marasmul unui belfer flori de măr. De sigur, nu pentru flo­ Sevila ... plictist — atunci rolul unuia şi al altuia rile mărului ci pentru şcoala lor pro­ De aţi şti cum se comentau toate nu întrece în niciun caz rolul unui text fesională. acestea în micile grupuri ale marelui scris: unul ţine locul unei cronice Trăesc flori multe în Oradea dar public . . . dintr'o gazetă de vulgarizare, celalt rep­ şcolile trăesc rău. Vezi, florilor nu le O, dar a fost şi Tănase . . . rezintă o pagină din manualul pentru trebue local ; de obicei florile nu sunt Desigur cetitorul Bucureştean dă examene . . . Ambele pot fi foarte interne. din cap : „nutritive", dar lucrul rămâne stins, Dar poate că de multe ori cresc — Parcă la Bucureşti cum stăm ? calp, mort. flori pe afară ca să se acopere sărăcia Ei da! Flori, flori, mai cultivaţi Insă, pentru propaganda culturală, din năuntru. măcar şi flori Doamnelo/ şi Domni­ de aceea sunt necesare conferen- O, dar oricum, f'orile nU-s de lor, dacă de filosofie nu-i încă vorba. ţele : pentrucă e necesar cuvântul viu, prisos. Cât de mult poate face o sufletul, căldura, credinţa în zările III. floare pentru vieaţa unui copil. Nu vaste ale Spiritului. pentru foamea lui de azi, nu pentru In cea mai mohorâtă odae de hotel, In educaţia publicului prin confe- ghetuţele lui rupte, dar pentru pros­ pe masa ce'ui mai pozaic birt, un renţe — ca şi'n educaţia copiilor în peţimea inimei şi sborul sufletului lui. mănunchi de flori aduce o rază de scoale se aplică aceiaş urmărire a Prin floare sufletul se 'nvaţă să vis, de vieaţă şi de sărbătoare. scopului formal preconizată de Goethe râdă la soare, şi să uite că rădăcinile-i Cs este în floare, ce principiu mi­ şi de umaniştii epocei lui. zac în ţărână. raculos ?Ce ritm comun cu al fiinţei Nu materialul primează aci, ci for­ Dacă 'n programul tuturor şcoa- noastre întregi ? ţele cari modelează şi dau forma. lelor s'ar jertfi o oră pe zi pentru Floarea e în lumea din afară ceea Nu numai conţinut nutritiv, ci mai îngrijirea florilor, cum i ar fi p'ăcut ce entuziasmul e în cea lăuntrică ales entuziasm comunicativ. lui Ruskin, generaţ!a de mâine ar fi Am putut-o constataînc'odaîă de pildă Da, da. Flori, flori ... generaţia înaltelor valute. cu prilejul conferenţei D lui P. Sergescu. Sufletul creşte între flori. Noi suntem generaţia valutelor în Subiectul ei (orice conferenţă are un su­ Cuvântul „Cultură" a obţinut sen­ scădere. biect) era multiplicitatea geniului creator sul actual curent după ce s'a aplicat Două lucruri lipsesc educat ei no­ al lui Leonardo da Vinci. Dar puter­ mai întâi şi grădinilor. astre : florile şi filozofia. nica vibraţie sufletească a conferen­ Oradea, 9 Mai 1926.' Singurul ziar românesc din Banatul în­ lângă valoarea pur sportivă şi una na­ SCRISORI DIN BANAT străinat „Glasul Românesc" ce apare în ţională, fiind cunoscut numele de român de Traian Birăescu. Panciova a fost oprit de a mai trece fron­ în largul lumei. Ori azi, când mijloacele tiera în România. Opreliştea po-neşte dela noastre de propagandă în străinătate sunt Doinele noastre. — Presa românească autorităţile sârbeşti pentru a justifica mă­ atât de reduse fa[ă de acelea acţionate din Banat. — Sârbii imitează pe cei­ surile de confiscare a publicaţiilor româ­ de duşmanii noştri pentru a ne ponegri, lalţi minoritari. — Două măsuri. — Un neşti trimise dela noi fraţilor înstrăinaţi. e bine când ne putem servi de orice monument al Lupoaicei în Timişoara. — mijloc de a ne face cunoscuţi. Cum erau cusăturile româneşti acum Când autorităţile sârbeşti tratează ast­ două veacuri. — încă un mijloc de pro­ fel instrumentele de propagandă româ­ pagandă. nească, pe seama celor 41 mii sârbi ai noştri apare la Timişoara „Glasnic"-ul In vara anului 1925 şi cu o bursă a- sârbesc fără să se gândească nimeni să-1 cordată de primăria din Timişoara, direc­ confişte sau să-i oprească trecerea în SCRISORI DIN SĂTMAR torul Conservatorului Comunal din Timi­ Serbia. şoara, d. Sabin Drăgoi, a colindat rsatele de A. Davidescu. bănăţene pentru a aduna, direct din gura »** ţăranilor doine şi alt material [olkloristic. Vasa Prihoda, cunoscutul artist violo­ Conferinţele „Astrei". — Dela Cercul Rezultatul studiilor şi cercetărilor sale le-a nist atât de mult apreciat în lumea în­ Cultural „Junimea Sătmăreană." cuprins într'un studiu, al cărui rezumat treagă, a concertat din nou în Timişoara. îl trimit într'o notă alăturată. Desigur, Ziua concertului a fost la 28 Apri­ una aceasta, odată cu primele raze că cea mai valoroasă constatare a d-lui lie. Acest concert este al treilea, organi­ ale soarelui, s'au ivit în oraşul şi Drăgoi, el singur un compozitor de seamă, zat în ultimii trei ani la Timişoara, de judeţul nostru, câteva manifestajiuni este, că deşi în Banat se află frontiera către acest distins artist şi astfel nu e mi­ culturale, cari au darul să aducă oare etnică dintre noi şi sârbi, totuşi doina şi rare că a treia zi, după anunţarea con­ care înviorare în domeniul vieţii spirituale. cântecele noastre au scăpat de influenta certului, au fost reţinute toate biletele. Societatea „Astra" Despărţământul Satu- sârbă, în opoziţie cu jocul, în care se Mare, a organizat un ciclu de conferinţe, resimte această influentă. Dealtfel d-sa o *** în Sala Casei culturale. Prima, a [inut-o cercetat numai satele, pe unde d. Tiberiu d-I magistrat D. Huzum, în fata unui public Brediceanu, cunoscutul folklorist, nu a Evenimentul cultural şi naţional cel mai numeros. D-sa a vorbit despre : Evoluţia umblat şi astfel materialul adunat de de seamă al Timişoarei va fi inaugurarea proprietăţii. d-sa complectează un gol ce se resimţea. monumentului „Lupoaicei" dăruit de pri­ D-l Huzum, a făcut o expunere pre­ *** măria Romei primăriei din Timişoara. cisă a noţiunii de proprietate, apoi a ur­ Inaugurarea va avea loc la 23 Aprilie, mărit desvol'area acesteia în diferitele Presa bănăţeană, câtă e românească şi când vor sosi din Roma, reprezentând epoci, sintetizând cu mult meşteşug evo­ care pe lângă preocupări de partid tine primăria din capitala Italiei, un grup de luţia din punct de vedere a formei pro­ să se mai ocupe şi cu probleme de inte­ 150 fascişti. prietăţii şi examinând de aproape legile, res general, comentează declaraţia dlui Tot atunci sa va sfinţi şi drapelul or­ cari împing acest evolutionism, din ce Goga privitoare la criza presei româneşti ganizaţiilor fasciste italiene din România. în ce tot mai aproape de realităţile so­ din Ardeal şi Banat. Cele mai multe ga­ Primăria oraşului Timişoara face să a- ciale. zete sunt unanime în a declaraBCU, că în Clujpară, /di nCentral acest prilej University, o revistă socială Library, Cluj centrele comerciale şi industriale de din- cuprinzând cugetările celor mai distinşi Prezintă auditorului sub diferite raporturi coaci de Carpaji, unde elementul româ­ oameni de litere şi politici din Italia şi evoluţia proprietăţii agrare la noi în tară, nesc, puţin cât se află, este împărţit pe România. Revista editată într'o formă ca un efect al legilor de desvoltare cari partide, o presă românească cotidiană nu luxoasă apare în ambele limbi în vre-o fatal trebue să domine ; apoi închee prin poate lua fiinţă decât cu concursul direct câteva mii de exemplare. La inaugurare câteva constatări de economie politică, îm­ al guvernului. Problema ce se pune însă guvernul va fi reprezentat prin miniştrii brăcate de d-sa într'o formă ideală. „Pro­ este, — care guvern consimte ca să dea con­ departamentelor cultelor, instrucfiunei şi prietatea aşa cum se prezintă astăzi nu cursul său unei prese, care peste interesele probabil şi prin d. Mitilineu, ministru de este idealul perfecţi unei. Societatea în imediate de partid ar şti reprezenta — in­ externe. tendinţa ei spre progres, determină pro­ dependent — interese generale româneşti ? prietatea sub toate aspectele. Deci forma Fiindcă aceasta e condijiunea primă, ca ••• viitoare a proprietăţii nu va fi poate cea de această presă să fie viabilă, redactorii ei astăzi, după cum cea de astăzi nu este să se considere apostoli ai intereselor ge­ La muzeul comunal din Timişoara pe cea din trecut. nerale româneşti şi nu salariaţii — sau ce e lângă secţiunile existente până acum s'a înfiinţat încă două secţiuni nouă: una et­ Să sperăm însă că formele noui vor fi şi mai detestabil, — sinecuriştii unui par­ tot mai perfec'e, spre binele şi desvol- tid sau unui guvern. nografică şi alta militară. Din punct de vedere naţional are o deosebită valoare tarea societăţii. *** aceea etnografică, pe care muzeul a reuşit *** să o doteze cu un bogat material, dintre Sârbii dela noi, se organizează şi poli­ care cel mai de seamă „sunt vechile co­ Un grup de intelectuali a luat iniţiativa ticeşte. Ba voesc să candideze la viitoa­ stume naţionale româneşti din Banat, în­ înzestrării comunei Jojip cu o bibliotecă. rele alegeri. cepând cu epoca ocupaţiei turceşti". Din Această comună este locul unde s'a Pentru a înţelege gestul lor şi impor­ examinarea amănunţită a acestora se născut părintele V. Lucaciu. Şi astăzi lo­ tanta acestuia e bine să se ştie, că nu­ vede, că motivele, cari dau caracteristica cuitorii spun frumoase anecdote din viata mărul lor total, număr în care sunt luaţi costumelor noastre naţionale au fost şi luptătorului naţional care se odihneşte la to(i slavii ortodoxi, se ridică în Banat şi înainte cu 250 ani eceleaşi ca şi azi, dar Siseşti, în biserica zidită de dânsul ca un chiar şi cu aceia din eparhia sârbească mult mai pure, fără influentele străine. simbol al „Unirii tuturor Românilor". a Aradului la un total de 41.057 suflete, Predomină în general culoarea negru pe In fruntea comitetului a fost d-l lancu din cari, in Banatul propriu zis nu sunt de­ câmpul alb. cât 26.128 suflete restul locuind în epar­ Zaharia. S'au strâns bani destui, ca să se poată înzestra noua bibliotecă, cu hia Aradului. Cele 26 şi ceva mii, locuesc *** în 42 comune, formând, numai în două cărţi suficiente. — majoritate. Deşi nu intră în preocupările acestei re­ Zilele trecute a fost inaugurarea în fata Scopul organizării lor politice este, ca viste şi cultura sporturilor, totuşi pentru sutelor de locuitori. după exemplul celorlalţi minoritari, pac- motive de mândrie naţională trebue să Cu această ocazie dl Zaharia a vorbit tând pe rând cu guvernele româneşti ce se menţionăm victoria celei mai bune poporului despre însemnătatea cartei. perindează la cârma tarei, să smulgă maxi­ echipe sportive din tară, aceia a soc. Biblioteca a fost apoi dată în primire mumul de avantagii pe seama lor. Cele Chinezul din Timişoara asupra champio- învăţătorului Luca Uie, care a mulţumit în 26 mii din Banat au la 1948 copii de nilor Egiptului. Matchul de footbal a avut loc la Alexandria şi la Cairo şi după numele poporului, comitetului de iniţiativă. şcoală, 68 învăţători plătiţi din vistieria *** statului român. cum relatează revista franceză Le Stade, In acelaş timp cei 150 mii români din deşi la prima măsurare de forjă din Şezătorile Cercurilor culturale ale Cor­ Banatul înstrăinat, nu mai au nici un în­ Alexandria rezultatul a fost nul, al doilea pului didactic din judeţ sunt ocaziuni văţător, care să propună româneşte, nu­ match a adus învingerea echipei româ­ fericite pentru popor să audă noutăţile din mărul total al învăţătorilor români ce au neşti. Această victorie, fiind repurtată lume. Pe la noi, ca în alte provincii po­ pulut rezista regimului sârbesc fiind de asupra celei mai bune echipe egiptene porul nu prea citeşte ziarele. Pentru a- 19 inşi. recrutată din englezi şi arabi, îşi are pe ceasta când ţăranii aud, că „oarecine CELE TREI CRIŞURI Pag. vine să „grăiască" în comuna lor se a- când în când iese din metropola Ardea­ In faţa istoriei mari sunt triumfuri dună cu mic cu mare. lului, spre a se interesa de satele mici şi cari nu. provoacă blestemele popoa­ izolate, pe valea Someşului sau din „căl­ Luna aceasta în vr'o 10 comune s'au relor, cuceririle, cari nefiind scăl­ ţinut astfel de şezători. In ziua de 24 darea" Oaşului. Aprilie o astfel de şezătoare a avut loc date de lacrimile celor supuşi, în­ In timpul sărbătorilor a organizat o fru­ frăţesc pe învingători cu cei învinşi. şi în Satu-Mare. moasă şezătoare la Seini, urmată de re­ Pe lângă subiectele interesante puse în prezentaţie teatrală. A făcut o bibliotecă Cântecul românului Asachi nu este discuţie, Şcoala Primară de sub condu­ în comuna Ilba şi a ţinut mai multe con­ numai expresiunea unui singur om cerea dlui Atanasie Bălănescu, a organizat ferinţe în comunele de pe valea Some­ sau al unei singure naţiuni, ci al tu­ frumoase productiuni şcolare bine reuşite. şului. Activitatea aceasta este destul de »** remarcabilă la noi, unde de Ia o vreme turor celorlalte născute din sânul Societatea universitară „Junimea Săf- încoace numai despre propagandă poli­ roditor al Mamei Rome. mâreană" deşi nu în totdeauna, totuşi din tică se vorbeşte 1 Sentimentul care vibrează în cân­ tecul poetului român este acelaşi ca­ re cu cincisprezece veacuri mai îna­ inte însufleţia pe Rutiliu Namanti- anul din Tulusa, când, întorcându-se SCRISORI DIN BUCUREŞTI către patria independentă pustiită de Goţi, a isbucnit mişcat în acele de George Baiculescu versuri cari şi astăzi fac să bată Moartea Marelui Român Basarabean: Vasile Stroescu — Vizita Is­ inima fiecărui latin: toricului Italian : Hector Pais. — O Universit ite Liberă de „Fecistipatriam diversis gen- Studii Naţionaliste. tibus unam : murit marele român basarabean De România şi de Români, istoricul Pais „Profuit inuitis ; te dominante Vasile Stroescu. Unul din româ­ se interesează de mult cu călduroasă capi. nii cu înaltă dragoste pentru simpatie. In 1915 a publicat o con­ „Dumque offers vietis proprii neamul şi ţara lui, Vasile Stroescu a ferinţă cu titlul „Roma şi România în consorţia iuris, fost cel dintâi român basarabean care antichitate, în care — cu pătrunderea , Urbem tecisti, quod prius s'a ocupat îndeaproape de starea cul­ sa genială şi cu iubire pentru neamul or bis erat". turală a vechiului regat. Destul de bogat nostru — arată greaua soartă istorică Hector Pais a mai ţinut, la Uni­ ca să poată deveni un mare filantrop, a Românimei dela aşezarea întâelor versitate, câteva prelegeri de istorie Vasile Stroescu a fost acela care a rădăcini ale romanităţii în Carpaţi, orientală, iar la Academia Română, dăruit Ţării Româneşti, încă BCUcu mult Clujgreutăţil / Centrale seculare Universityprin care am tre Library­ Cluj al cărei membru onorar este, o co­ înaintea răsboiului, banii necesari cut, până am ajuns la deşteptarea municare despre Phyrrhus, celebrul clădirei de localuri de şcoli. In Ar­ naţională prin atingerea nouă cu rege al Epirului. deal deasemenea, pes*.e tot unde era Roma. Arată cum influenţa romană suflare românească, Vasile Stroescu în Dacia a fost atât de puternică, a ajutat cu mari sume de bani, toate încât toate actele de măreţie şi vite­ începând din toamna viitoare se instituţiile şi iniţiativele culturale ro­ jie sunt puse în legătură numai cu înfiinţează în Bucureşti o „Universi­ mâneşti. ceeace este de origină romană. tate liberă de studii naţionaliste". Ce După răsboi, în Martie 1918, Va­ In massele poporului Românilor nu­ vrea să fie această nouă instituţie sile Straescu a fost Preşedintele Sfa­ mele lui Traian este într'adevăr legat culturală, o spune însuşi manifestul tului Ţării din Chişinău, care a pro­ totdeauna de tot ce este nobil şi măreţ, ei: „La Institutul Românesc se vor clamat unirea Basarabiei cu patria- „Traian" se numeşte fulgerul care ţine cursuri asupra naţionalismului mumă. A mai fost deasemenea primul tună şi îngrozeşte. „Calea lui Traian" monarchic. Toate disciplinele, înce- preşedinte al celui dintâi parlament este calea laptelui, care străluceşte .pând cu Economia politică, problemele românesc de după răsboiu şi, acum pe bolta cerului. Şi când Gheorghe sociale, metafizică ortodoxă şi litera­ în urmă, preşedinte al Ligei dreptu­ Asachi, unul dintre marii reformatori tura, vor fi expuse în lumina ideilor rilor omului, secţia românească. ai gândirei româneşti, va ajunge în de tradiţii, de ordine şi de naţiona­ Hulit şi adeseori batjocorit, poate faţa columnei lui Traian, va cânta lism. Universitatea liberă de studii din cauza naivităţii lui şi încrederei mişcat versurile : naţionaliste, e condusă de un comitet, în cinstea oamenilor pe care-i credea în frunte cu d-nii: Nichifor Crainic, „Un Român al Daciei vine la la fel cu sine, Vasile Stroescu ră­ Pămfil Şeicaru, Eugen Titeariu şi Ce­ mâne, prin actele lui de mare filan­ străbuni ca să sărute zar Petrescu. Direcţia organizărei trop, cât şi prin distincţia lui sufle­ „Târna de pe-a lor mormânturişi „Institutului românesc" este încredin­ tească, una dintre personalităţile de să 'nveţe-a lor virtute". ţată d-lui Eugen Titeanu, doctor în seamă ale patriotismului românesc Exemplele de recunoştinţă fiească drept al Universităţii din Paris. A- din ultimele decenii. Guvernul a făcut din partea popoarelor nu sunt dese, supra directivelor pe care le va ur­ lui Vasile Stroescu funerarii naţionale. ele sunt mai mult decât rare la cei mări Universitatea liberă de studii na­ * învinşi în răsboiu. Cu toate că Ir­ ţionaliste, asupra organizărei ei interne Bucureştii au avut, de curând ca landa este împreună cu Anglia de şi pentru a da publicului informaţiuni oaspe, pe marele istoric al Romei, secoli, ea suportă şi azi cu greu a- prealabile începerei cursurilor din Hector Pais, cunoscut în toată lumea cele instituţiuni cari îi aduc aminte toamnă, Institutul românesc va pub­ pentru reînoirea istoriei primilor secoli de cucerirea de mult. Şi locuitorii de lica în ziarul „Cuvântul", de câteori ai Cetăţei Eterne. Profesorul Pais, se­ sub pripoarele Alpilor Iulieni nu va fi nevoe, dar în totdeauna Dumi­ nator al Italiei, este şi un mare prie­ prea dau semne de fiori de bucurie neca, o „cronică" a Institutului Ro­ ten al României şi al neamului nostru când privesc statuile vieneze, cari mânesc". — Iniţiativa, mărturisim, şi a venit la noi, mânat de dorinţa comemorează pe Tegetoff şi pe Ra- este dintre cele mai frumoase. Ii aş­ de a ne cunoaşte mai de aproape. detscky. teptăm realizarea. Pag. CELE TREI CRIŞURI

SCRISOARE TRECĂTOAREI

Eu nu te ştiu pe nume nici glasul nu ţi-1 ştiu, Dar port de mult în suflet surâsu-ţi argintiu . . . Când ne 'ntâlnim, arare, pe drumurile serii, Ce vrea să-mi spună gura-ţi cu vrăjile tăcerii, Privirea de giocondă ce vrea să-mi spună oare, Ce taină se ascunde pe faţa zâmbitoare ? O, dacă-o trecătoare atâta doar ai fi, Icoana ta în mine prea mult n'ar stărui, Influenta sârbă asupra muzicei N'ar înflori adesea scăldată în lumină, româneşti *) Cu zâmbet feciorelnic pe faţa ta senină. . . Când sufletu-mi te vede pluteşte fericit 'Mn opoziţie cu ardeleanul, care se codeşte, * se simte stingher şi numai după multe Că 'n veşnicul lui sbucium o clipă te-ai ivit. rugăminţi se lasă convins, bănăţeanul cântă Necunoscută oază de linişte şi vis, imediat ce vede că-ti face plăcere. El se Ce porţile iubirii în taină le-ai deschis . . . făleşte cu cântecele şi doinele sale, Firea sa deschisă, comunicativă mi-a uşurat ... Şi totuşi, câteodată, mă 'ntreb : de a fost aşâ mult sarcina. Mi-a uşurat-o fiindcă locui­ Ca tu să fii fiinţa ce inima-mi dorea, torii altor Jinuturi, în special în Ardeal, Dece nu mă apropii, trecând orice primejdii, rugaţi să cânte, se ruşinează şi se miră, De cea care-mi aprinse făcliile nădejdii ? că pe un profesor de canto sau muzică il poate interesa doina sa, Dac'ai fi fost fiinţa pe care-o aşteptam, In tren, bănăţeanul militar mergând în Ţi-aş fi cântat de-atuncea un alb epitalam .... concediu, îşi înstrună lăuta şi rugat să O, nu ştiu dac' aproape să fim ne este scris, cânte, se execută cu plăcere. Mai ales Necunoscută oază de linişte şi vis . . . când vede, că-i notez melodia. Ba pe lângă el se adună şi al[i militari şi ci­ Zadarnic azi tu stărui cu ochii să-mi vorbeşti, vili, oferindu-se, chiar fără să fie rugaţi, E soarta mai înaltă ca vrerile-omeneşti. să-mi cânte sau să-mi spună textul, in- Dar dacă-aceleaşi doruri în suflete urzim, vitându-mă în satul lor. Nu este cu putinţă să nu ne întâlnim ... Deşi în Banat sunt foarte puţine co­ Intr'un oraş, departe, pe-un molcom ţărm de mare, mune, cari să nu fi fost cercetate de către neobositul folklorist Tiberiu Brediceanu, Intr'un amurg de toamnă pe-o galbenă cărare, care în curs de 20 ani a adunat o ade­ Sau într'o primăvară cu flori, ne-om întâlni . . . vărată comoară de melodii pe BCUcari nu Cluj / CentralAcum eUniversity prea devreme .Library . . Zadarni cCluj ... nu veni! le-a putut însă publica până acum, totuşi mai sunt încă risipite adevărate bogăţii, Ion Gane. condamnate să dispară. Tocmai de aceia am| colindat satele, cari nu au fost cer­ cetate de D-sa. Colindele vechi, populare, au dispărut Şi dacă s'a vorbit de o influentă sârbească Bucovineanul Vladimir de Repta s'a cu totul. Ceia ce se mai cântă în acest asupra cântecului bănăţean, adastă, se născut în anul 1841, ca descendent al gen e nou şi importat. Tot asemenea au datoreşte şi faptului, că sunt multe doine unei vechi familii. După frumoase studii dispărut cântările vechi, ocasionale, de şi cântece bănăţene, armonizate cu ca­ de teologie şi filosofic ajunge profesor la nuntă. Se menţin încă în patine regiuni, denţa care ne reaminteşte muzica sâr­ Seminarul teologic şi apoi la Facultatea bocetele, în toată originalitatea lor. bească. Lumea de aici şi le-a însuşit în- de Teologie din Cernăuţi în 1875. Ca De­ Influenta muzicei sârbeşti asupra cân­ tratâta, încât atunci, când un cor mut acom­ can şi Rector, mai apoi, la Universitatea tecului bănăţean, e o pură născocire. paniază pe un doinitor, pune la sfârşit din Cernăuţi, demnităţi ce se dădeau foarte Dacă sunt melodii sârbeşti, pe cari româ­ tot această candentă străină, fată de ca­ rar vreunui minoritar în timpul domina- nii le-au împrumutat, apoi le-au adoptat denţele celorlalte dialecte muzicale, Fon­ tiunei şovinismului german, Repta a dat cu schimbările proprii muzicei noastre în dul, elementele componente ale melodiei dovadă de remarcabile însuşiri de condu­ aşa fel, încât de abea se mai recunosc sunt însă şi rămân pur româneşti. Aceasta, cător cultural. — In anul 1898, ales epis­ elemente componente străine. Asemenea se observă mai ales acolo, unde acest cop al Rădăuţilor şi apoi în 1902 ridicat împrumuturi reciproce sunt de altfel cu­ fond e mai supus influentei străine. la cea mai înaltă demnitate în' ierarhia rente între popoare învecinate. In schimb Astfel influenta sârbească asupra tîoinei bisericească din Bucovina, ca mitropolit, sunt melodii româneşti, pe cari intelec­ noastre nu se simte nici acolo, unde Vladimir de Repta s'a dovedit un mare tualii români le cântă cu apucături sâr­ români noştri trăiesc aproape izolaţi de iubitor al credincioşilor săi de naţionali­ beşti. De aci născocirea cu influenta sâr­ marea masă a românismului, strânşi de tate română. bească asupra melodiei româneşti. Pe masele sârbeşti, duoă cum am observat-o acestea însă ţăranii le cân'ă admirabil aceasta în Toracul din Torontalul sârbesc... Atitudinea sa din timpul răsboiului de româneşte. Banatul fiind provincie aparte, ocrotitor al păstoriţilor săi, vajnica îndârjie cu un dialect al său propriu în muzică, * * # cu care apărase întotdeuna prerogativele care comparat cu celelalte pare deosebit sale şi opunerea sa la încercarea de ru- (ceicace e şi firesc), mulţi s'au grăbit să tenizare a bisericei române, patronată de caracterizeze această notă specifică a Vladimir de Repta. guvernul austriac, i-au atras urgia Vienei. melodiei bănăţene drept influentă sârbă. Vladimir de Repta, înaltul prelat, de al Trecând peste toate acestea, Vladimir de cărui nume a fost legată lupta pentru păs­ Este însă prea mare diferenţa dintre ge­ Repta s'a simţit fericit, când a văzut că trarea drepturilor naţionale ale Românilor nul cântecului nostru, dintre doină, cântec munca si pe terenul bisericesc şi naţional din Bucovina, caşi opera de apropiere prin liric, liber şi rapsodic şi genul cântecului a fost încoronată de succes, prin reîntoar­ biserică a diferitelor confesiuni bucovinene, sârbesc, setimental, în forma unei ro­ cerea vechei provincii moldoveneşti la — a încetat din viată. manţe. Este deosebire atât de mare şi în Jara veche. formă şi în fond, încât la o examinare Deşi vârsta înaintată la care Vladimir mai amănunţită deosebirile se evidenţiază de Repta moare, făcea să se prevadă des- Dispariţia lui acum, face ca personali­ perfect. nodământul fatal al ultimei sale boale, tatea sa să rămâe un simbol al luptelor Unde ne apropiem de sârbi sunt dan­ totuşi, dispariţia lui lasă un gol imens în din trecut şi un model de ierarh, de imitat surile „Kolo" al lor, cu „Pe picior", „De sufletele foştilor săi păstoriţi bucovineni, — în viitor. doi" sau „Pe loc" au asemănare foarte ceşi în sufletele Românilor de pretutin­ mare ;atât de ritme, cât şi de cadenţe. deni care au urmărit cu mult entuziasm cum — multe decenii în şir — Vladimir de Repta a depus o sârguintă deosebită pentru *) Dintr'un studiu datorit d-lui. Sabin Drăgoi, Direfco ruj Conservatorului comunal din Timişoara. propăşirea najiunei căreia aparţinea. Dr. Coriolan Petranu; Revendicările artistice ale Transilvaniei. Tipografia Die­ cezană, Arad 1925. Neobositul istoric de artă ardeleană Dl C. Petranu, profesor de istoria artelor la Univer­ sitatea din Cluj, dă Ia iveală un nou volum de o palpitantă actualitate şi de-o covârşi­ toare importanţă pentru viaţa noastră culturală. Scopul acestui volum este : să facă cu­ noscute şi să motiveze pretenţiile noastre căruia să-i mărturisiască păsurile ce-o fră Eug. Boureanul : „ Povestiri de pe dea- artistice conform articolelor 176 şi 177 din 1 uri". Edit. literară a Casei Şcoalelor Bucureşti. mântau, care să-i spună un cuvânt de ali­ tratatul dela Trianon — aceste faţă de Un­ nare, să-i dea un îndemn de nădejde .. . Printre nuveliştii noştri de seamă, d. Eug. garia, — iar ceie faţă Austria conform art. Frunza codrilor se arămise în toate nuanţele, 196 din tratatul dela Saint Germain. Boureanul ocupă un loc de frunte. Fixat în prefăcându-le cuprinsul într'un decor de basm. atenţia publicului cu volumele apărute până Puţini vor fi ştiind insă, că avem preten- Tincuţa urca până sub poalele lor şi sta azi: O istorie din alte vremuri", .Intr'o ţiuni artistice şi faţă de foştii şi actualii noştri acolo, cercetând zările tot mai plumburii. Un noapte de vară", „Sufletul ruinelor" şi „Săr­ aliaţi: Sârbii. Aceştia pe timpul ocupării tem­ îndemn tainic o făcea să nădăjduiască ceva, manii oameni", — scriitorul se poate con­ porare a Timişoarei au prădat într'un mod care trebuia să se desprindă — cândva — sidera în plină activitate. încă alte câteva vo­ cât se poate de crud muzeul de acolo. din adâncurile îndepărtărilor şi să-i reverse lume de nuvele, două romane şi o dramă Dacă sâ'bii ar fi devalizat muzeul din Timi­ peste viaţă, mângăerea cea dorită, pe care istorică îşi vestesc apariţia. Dacă, judecat şoara numai de obiectele artistice cu oare- cantitativ scriitorul pare prodigios, să 'cău­ o bănuia fară să o fi gustat, o întrezăria cari legături cu arta, cultura şi istoria sâr­ tăm a statornici, pe marginea acestui nou fără să-i lămurească rostul deplin . . . bească, n'am avea nimic de zis; însă ei au volum apărut, — calitatea scrisului, însuşi­ Astfel trecură zilele toamnei, până când într'o dus toate lucrurile mai preţioase, aşa d. ex. rile care dau temeiu operilor de artă. dimineaţă bruma acoperi întinderile ca un Tizian (Venus şi Adonis), Tenîers, într'un strat subţire de zăpadă. înspre seară, Padovanino, Doici, etc. Autorul cere ca Volumul cuprinde cinci povestiri mari, podoaba codrilor se scutură toată, şi zarea guvernul nostru să facă intervenţii energice dintre care se remarcă în special bucata se încercui în perdeaua crăngilor şt trun- la guvernul iugoslav spre a ni se restitui „Pe un holm, odată" şi pagini întregi de chiurilor goale zvârlite spre ceruri ca nişte aceste lucruri, cari ni-au fost luate în contra cronică „Lupii". E aproape de roman prin mâini ale unei lumi de uriaşi, în cerşirea oricărui drept. material şi compoziţie, se îndepărtează însă unei îndurări O tristeţă şi mai grea o în­ prin faptul că n'are amploare psihologică sau Din expunerea autorului vedem că până cadru larg. Este, prin urmare, o povestire, cercă la priveliştea aceea, şi fugi dela geam. acum ni-au foit restituite numai 78 de lăzi cu stil propriu, care nu este, în nici un caz, Se ghemui în faţa focului. închise ochii, depă- din lucrurile artistice, la cari avem dreptul stil de cronică. Subiectele de predilecţie ale nându-şi gândurile puţine şi desnădăjduite. în baza sus numitelor tratate. Mai avem insă autorului sunt luate dintr'o lume dr. demvlt, Auzi un sgomot prin curte, — dar mintea o la Viena şi Budapesta o mulţime de lucruri dintr'o atmosferă alta decât aceea a vremi- purtă aiurea şi-1 uită curând" . . . de valoare pe cari nu le putem avea decât lor de faţă. Conflictele însă pun în relief Cartea se citeşte cu mult interes. Cititorului cu titlu de reciprocitate şi în bună înţelegere veşnicul etern omenesc. îi rămâne convingerea că autorul ştie sa cu Ungaria şi Austria. Autorul face propu­ povestească vioiu şi colorat, să evoace oameni In felul acesta „Lupii" ne duc spre înţe­ nerea plină de bun simţ şi avantagioasă BCU Clujşi fapt e / diCentraln trecutul nostr Universityu mai îndepărtat Library. Cluj legerea unor întâmplări petrecute, de mult, pentru noi ca Ungariei să-i cedăm — în schim­ foarte de mult, prin ţinuturile Tecuciului. * * * bul obiectelor ce se referă la istoria, cul­ Bătrânul boer Toader Albu, fire crânceană, îşi Agatha Grigorescu : „Muguri cenuşii". tura şi arta noastră, — toate statuele ungureşti, petrece restul vieţii în sihăstria dintre codrii — Versuri, Bucureşti, 1926, Tipografia „Ră­ pentru noi netrebuincioase ; apoi muzeul de re- Răchltoasei, cu ţiganca Raluca, roabă şi săritul", Societate Anonimă. licvii ale martirilor din 1488—49 din Arad, ţiitoare. O veste însă turbură tihna bătrânu­ In volumul care se întitula „Armonii cre­ portretele artistice ale regilor şi conducăto­ lui. Măndiţa Runcu, vara lui, moare tocmai pusculare", d-ra Agatha Grigorescu reuşise rilor maghiari, obiecte de muzeu, ungureşti, la Iaşi, lăsându-i în grijă pe Tincuţa, sin­ să-şi fixeze o atitudine poetică, realizând-o dubletele museelor noastre, etc. gura ei odraslă. Adusă în sihăstria dela Ră- pe marginea sensibilizării impresiilor primite Un Ioc aparte în pretenţiunile noastre faţă chitoasa, Tincuţa ia parte la noua ei viaţă din afară sau acelora căpătate din fiinţa-i de ^Ungaria îl ocupă preţioasa colecţie Ipo- cu calm şi resemnare. Era frumoasă şi prea lăuntrică. In acest de-al doilea volum nota lyi, care până în 1918 făcea parte din mu­ de timpuriu închisă, departe de lume. Ca să-i aceasta s'a adâncit, s'a limpezit: tonul evo­ zeul din Oradea, care prezintă pe lângă o îndepărteze vălul uşor de tristeţe, Toader cator, cald şi elegiac al celor mai multe din mare valoare artistico-culturală intrinsecă, Albu pofteşte pe boerii megieşi în vizită, poemele sal \ mărturisesc o maturitate poetică şi-un interes mare local, pentru părţile petrecerile se îndesesc, spre buna dispoziţie aproape de desăvârşire. Autoarea ştie să des­ noastre d'aci. sufletească a Tincuţei. Vârsta însă îşi cere făşoare un sentiment până ce, cu elementele Chestia pretenţiilor noastre artistice faţă drepturile ei. întâlnirile amoroase cu tânărul poetice ce-i sunt caracteristice, îl duce la o de Austria este mai complicată, căci con­ boer Iancu Trotuşanu, Tincuţa le socotea superioară realizare. Un model de gingăşie form tratatelor de pace, noi vom trebui să-i naturale, de vreme ce inima ei o îndemna femenină, dar şi de proprie oglindire a unei dăm în schimb alte obiecte de ană sau alte într'acolo. Pentru bătrânul Albu ele erau însă stări plastice de inhibiţie, este poema „Noapte" compensaţiuni. Cum însă avem puţine ucigătoare. îşi dădu tocmai acum seama că în care se întâlnesc însă şi puternice însuşiri lucruri de artă, de cari ne am putea lipsi, şi iubeşte pe nepoată-sa cu dragoste vinovată • de contemplaţie : pe cari Austria le-ar accepta, recâştigarea şi refuză cu energie s'o mărite după Iancu acestor obiecte pare a fi puţin sigură, cu Cupola bizantină pare cerul Trotuşanu. Tincuţa purcede grea şi de aci toate tratativele începute între guvernul no­ amarul ei începe. Toader Albu o tortu­ Şi stelele par mii de arabescuri, stru şi cel austriac.'O compensaţie econo­ rează neîncetat şi când dă naştere cqpi- Cu încruntări de bronzuri în safir, mică, sugerată de mulţi, nu pare a fi pe lului, acesta îl aruncă pe fereastră, lupilor Iar luna îşi revarsă fericirea placul austriacilor şi nici în cercul de vederi cari se grămădiseră, pe o iarnă cumplită. Ca un fluid de aur care curge al teribi ilor noş'ri vistiernici. Din răsturnarea unui larg potir . . . . Tincuţa înebuneşte ; ca să scape de ea, bă­ Volumul de faţă este munca unui bun trânul o duce şi o leagă de un copac în mij­ Dantelă de argint şerpuitoare patriot şi luminat specialist în chestiile noastre locul câmpului înzăpădit, ca s'o jertfească E apa din grădina adormită, artistice ; sperăm că el va găsi aprecierea şi lupilor. Dar, chemat de ţiganca Raluca, Iancu — Sculptate 'n fildeş, — răsunetul dorit în cereurile noastre conducă­ Trotuşanu îşi scapă iubita, pe când Toader Albele narcise toare — pentru cari este scris în prima linie. Albu îşi găseşte moartea în învălmăşala luptei Adorm sub revărsarea aurită . .. Iubitorii şi diletanţii de artă vor găsi în scrie­ oamenilor cu lupii. Numai după un an s'a Dintr'un hamac, rea D-lui Petranu o mulţime de itustraţiuni' insdrăvenit Tincuţa, când a născut un nou Cu raze reci pe pleoape frumos executate. ^ ^ ^ Dr D GâIdâu băiat lui Iancu Trotuşanu. Doi ochi absorb Lucrarea se închete aci. Darul de bun In noaptea lor natura, Perpessicius: „Repertoriul critic", poves'itor al autorului, firescul cu care ştie Căci sulletul care-a 'ncetat su plângă, edit. Librăriei Diecezane, Arad (Biblioteca să împreune împrejurările şi să aducă con­ Şi-adoarme — acum şi dragostea „Semănătorul" nr. 129-122). flictul, fac din lucrarea aceasta o bună operă Şi ura. Intelectualul fin şi omul de gust, care e literară. Sunt realizaţi în deosebi persona- Am putea cita încă alte poeme, mai mari d. Perpessicius, actualul redactor al „Uni­ giile : Toader Albu şi Raluca ţiganca. Stilul sau mai mici, unele desăvârşite ca formă versului Literar", publică in acest volum inteli­ e colorat şi vioiu. Un exemplu: „In toamna şi inspiraţie poetică; ne oprim, din lipsă de spaţiu, gente „suggestii critice" despre aproape o blândă şi prelungă fata umbla tăcută şi fără şi prevedem autoarei succese frumoase în viitor. sută de scriitori români contimporani şi nici un tovarăş, pe care să-1 întrebe ceva. Ţeofiî Codreanu Câţiva străini. Redăm lista lor alfabetică: G. Adamescu, Astfel după ce soarele apune : F. Aderca-, I. Agârbiceanu, C. Ardeleanu, Aristofan, I. C. Băcilă. Teodor Bălan, Teo­ Un cocostârc întârziat dor Bălăşel, Camil Baltazar, Zaharia Bârsan, Aleargă după el, mai sus de sat. C. Beraru, St. Bezdechi, G. Bogdan.Duică Ion Borcia, Dr. Al. Borza, Brătescu-Voi- Astfel, când copil pleca din sat, la şcoală : neşti, Em. Bucuţa, G. Că'inescu, Emil. A. Chiffa, Eugen Constant, I. Constantinescu, Iar soarele de ciudă că mă duc, Genrge Cornea, Corneille, Lucian Costin. A. Legându-şi frânghia lui de mătasâ Cotruş, Ion Creangă, Mihail Cruceanu, Lu­ Se spânzura în crengile de nuc. dovic Dauş, N. Davidescu, Ovid Densuşianu, Astfel nu se poate nega elanul poetic al Ion Dongorozi, Mihail Dragomirescu, P. versului de primăvară : Dulfu, Bucura Dumbravă, George Dumitrescu, .evista noastră a hotărât or­ M. Eminescu, Mia Frollo, Horia Furtună, Pământul parcă sue către cer. ganizarea unei anchete cul­ Const. Gane, Ion Gane, Mircea Gheorghiu, Octavian Goga, Ion Grămadă, Agatha Gri- Şi nici nu poţi trece cu indiferenţă peUe turale şi etnografice relativ gorescu, Horaţiu, Iustin Ilieşu, Emil lsac, admirabila definiţie a doinei : la judeţele de pe graniţa de vest. Barbu Lăzăreanu, C. Loghin, E. Lovinescu, In vederea realizării acestei Al. Macedonski, Maeterlinck, Adrian Maniu, E cântecul vieţilor ce cresc anchete se deschide un concurs C. Manolache, Lucia Mantu, Constanţa Ma- In glasul ciocârliilor de iară. rinescu, Ion Minulescu, C. Moldovanu Teo­ permanent cu premii. dor Murăşanu, D. Nanu, Ştefan Neniţescu, Putem aminti însă că autorul a dovedit Condiţiile acestui concurs si Th. V. Păcăţianu, T. Pamfile, G. Papini, Ion altădată că se poate ridica la un nivel li­ terar superior şi acestuia. punctele program ce ne-am pro­ Pas, I. Peltz, Ştefan Petică, H. Petra-Pe- pus vor fi publicate în N-rul viitor. trescu, Petrea Dascălul, Cezar Petrescu, Aşteptăm să ne-o confirme şi pentru viitor. Lucretia Petrescu, Ion Pillat, Volbură Poiană, E. Sp. "wn cursul lunei trecute reuniunea „CeZe Paul Prodan, I. M, Raşcu, Eugen Relgis, V. 4i Trei Crişuri" a înfiinţat — prin dele­ Romanescu, Radu Rosetti, Edmond Rostand, gaţii ei d-nii : dr. Dimitrie Gâldău şi Jude­ Gh. Rotică, M. Sadoveanu, Vasile Savel, I. cător Ioan Nagy — o bibliotecă populară în Valentinian, Sonia Vladimir, Ilarie Voronca Comuna Aştileu-Peştera. şi George M. Zamfirescu. In cadrul unei serbări înălţătoare neobo­ REVISTE siţii misionarii culturali citaţi mai sus, pre­ In spaţiul restrâns hărăzit fiecăruia, desigur dând cele 201 volume pentru biblioteca să­ că nu se puteau face analize critice mai tească din Aştileu, au arătat în cuvinte alese amănunţite. Şi meritul d-lui Perpessicius Orpheus (Martie-Aprilie 1926). — O „marele rost al slovei româneşti pentru lu­ constă tocmai în aceasta că, de cele mai minarea poporului depe plaiurile Bihorului", multeori, a isbutit să prindă, în câteva fraze mână de iubitori ai culturii clasice scot, precum şi activitatea reuniunei în această numai, trăsăturile fundamentale ale operelor încă dela începui anului trecut, o interesantă direcţie. respective. revistă cu studii, pagini aiese, recenzii, etc, Cu aceiaş prilej dl. dr. Ciupa a vorbit să­ Apropiat de sufletul scriitorilor, d, Per­ toate privitoare Ia limbile şi literaturile cla­ tenilor din partea Astrei Medicale-Bihor pessicius recenzează cu multă bunătatBCUe : face Cluj / Central University Librarydespe „Cluj Apărarea omului contra tuberculozei" sice. Străduinţa iniţiatorilor, cari stăruesc aproape exclusiv critică pozitivă. I. G. care ilustrată fiind cu planşe privind această * * * pe drumul început, trebue subliniată cu atât teribilă boală, a dovedit marea importanţii mai mult, cu cât curentul pentru clasicism a apostolatului cultural sincer şi dezin­ Galbenii:— Poezii, de Volbură Poiană-Nă»- a început să prindă, aşa încât în ultimul teresat al unora dintre intelectualii români turaş (Oradea, Tipografia şi Librăria Româ­ precum şi preţioasele rezultate ale „colabo- timp a mai răsărit încă o revistă similară nească. 1926) 84. pag. — 30 Iei. rărei" între societăţile culturale! „Favonius", sub conducerea d-lui N. I. Cu cele treizeci de bucăţi care alcătuesc c n C3Uza ÎH' numeroaselor manuscrise care vin partea întâia a volumu'ui, autorul, înduioşat Herescu. Cp; la Redacţie, activitatea redacţională a şi covârşit de amintiri ne conduce prin satul Nimeni nu se mai gândeşte astăzi, aşâ Revistei „Cele Trei Crişuri" va fi îndeplinită natal. cum gândiâ ieri, la scoaterea limbilor latină pe viitor de un comitet de redacţie ajutător Sub influenţa nostalgicei bucurii a revede­ al direcţiei, compus din Dnii : Eugeniu Spe- rii, sub năvala imaginilor din copilărie orice şi greacă din licee, influenţaţi de articolul cu- rantia, George Sofronie şi Volbură-Poiană mic detaliu întâlnit în cale capătă un relief -tărui sau cutărui .publicist" înfuriat pe con- Năsturaş. neobicinuit. Adevărul psihologic al acestui pro­ jungările şi declinările latineşti ... Nu spu­ ces de iluzie emoţională constitue argumen­ iQl scrisoare a dlui. prof. E. Sergent nem că acei cari au scris împotriva clasi­ tul poetic al poeziilor acestora. Ele alcătuesc gfef — Dl prof. univ. C. Bacaloglu din Iaşi fost împreună un tot unitar, un fel de poem li- cismului n'au fost de bună credinţă, dar ei vechiu intern la multe spitale din Paris şi rico-descriptiv împărţit în mici epizoade. au rămas la suprafaţa lucrurilor şi au confundat bine cunoscut în cercurile medicale franceze Citite în parte, nici una nu oglindeşte im­ forma cu fondul: au crezut că, cultura clasică prin numeroasele şi valoroasele sale lucrări, a primit din partea dlui prof. E. Sergent -o presia totului. Citite succesiv, toate, — (după constă în diferitele reguli gramaticale, iar nu în Ce treci şi peste scăderile de ordin tehnic sau scrisoare în care îşi exprimă toată dragostea Homer, Euripide, Virgiliu, Horaţiu şi alţii. peste unele versuri de inspiraţie deficitară) — ce poartă României şi recunoştinţa ce are ele lasă aceiaş impresie totală pe care o Scrierile şi ideile acestora alcătuesc clasi­ pentru călduroasa primire ce i s'a făcut. păstrează orăşanul după o scurtă plimbare la cismul, dar pantru a ni le putea însuşi, tre­ Dăm mai jos câteva rânduri din această scrisoare : ţară într'un sat tăcut, cu vieaţa patriarhală bue, fireşte, să înlăturăm dificultăţile de limbă, şi plin de soare. „Nu pot părăsi frumoasa Domniei-voastre aşa cum, pentru a ajunge la miezul unei Merii, toaca, apusul soarelui care „aruncă ţară fără să-mi exprim toată recunoştinţa mea un pumn de aur în scocul morii", puţul cu nuci, tiebue să spargem mai întâi coaja tare pentru atingătoarea şi cordiala primire ce cumpănă, şcoala satului şi la fiece cotitură mi-aţi făcut, şi fără să vă asigur că duc cu Din ultimul număr al lui „Orpheus" rele­ de drum reapărând : „umbra mică a mamei" mine o neştearsă amintire de timpul ce am pe­ bătrâne şi chipul tatălui care acum „trăeşte văm primul articol al d-lui prof. D. Evol- trecut în mijlocul eminenţilor şi excelenţilor colegi ai Facultăţilor de medicină româneşti" 'n lumea de mister, alăturea cu îngerii din cer". ceanu despre „Consecuţia timpurilor", pre­ Celelalte unsprezece poezii, din partea a cum şi cele patru traduceri în versuri ale •V.nu! acesta se împlineşte un secol dela doua, sunt inegale ca valoare : câteva scene d-lor D. Murăraşu (din Lucreţiu), C, Pa- ./V moartea poetului DimitrieBolintineanu, rustice şi câteva descriptive, între cari „Su­ acela care a făurit profeticele versuri: râsul lunii" — probabil fără intenţia auto­ pacostea (din Odyseia), Teodor A. Naum „Viitor de aur ţara noastră are şi prevăd rului, are pe alocurea o vagă savoare ver- (din Theocrit) şi A'. 1. Herescu (din Horaţiu). prin secoli a ei înălţare." lainiană, — datorită mai ales ritmului. 'T}1 profesor G. Ţijeica dela Universita- D-l G. Popa-Lisseanu publică pagini Trebue să recunoaştem dlui V. P.-N. un £0 tea din Bucureşti, a fost la începutul merit în aceea că, cu tot simplismulşi modestia distractive şi anecdotice. anului acesta chemat la Sorbona şi la mijloacelor ce caracterizează întreg curentul li­ Revista o socotim folositoare atât pentru Universitatea din Bruxelles spre a des- terar căruia aparţine, cu toată rusticitatea \olta câteva lecţiuni de Geometrie. Dsa e materialului de construcţie, reuşeşte ades să în­ specialişti cât şi pentru elevii din cursul su­ unul dintre marii învăţaţi români cu re­ chege versuri frumoase şi să ne dea „sans en perior de liceu. Am dori deci să aibă o viaţă nume universal, deci unul dintre cei ce avoir l'air" admirabile_viziuni poetice. cât mai lungă. I. G. fac fală neamului nost;u. 3|j|iteratura maghiară din Ardeal şi tra- ineva a socotit de curând că dacă întreagă fi combătută descreşterea populaţiei ? G. £0 ducerile făcute din literatura română- f Franţa ar fi tot atât populată cum Bogdan-Duică: M. Eminescu. V. Stanciu : sunt unele cartiere ale Parisului, ea ar putea Bogăţiile minerale ale munţilor Apuseni. In luna aceasta au apărut următoarele tra­ cuprinde pe suprafaţa ei pe toţi oamenii de Predescu-Rion: îngrijirea şi prevenirea bo­ duceri în ungureşte făcute din limba română : pe pământ şi chiar mai mult! lilor de gât. N. Drăgan: Miron Costin. Transbordare. Nuvelă de Ion Dongorozi Tyjpd calculele făcute de un fizician englez Sextil Puşcariu : Liga Naţiunilor. V. Băr­ tradusă de Al. Keresztury-Olteanu in ziarul •ff. C.-T -R. Wilson, în atmosfera pământu­ bat : Lupta dintre programele şcolare şi „Ellenzek" din 26. Aprilie 1926. An. XLVII. lui se produc, în mijlociu vr'o sută de ful­ substratul lor social. P. Sergescu: Leo- Nr. 93. gere pe secundă Dacă energia electrică ce nardo da Vinci ca om de ştiinţă. FI. Ştefă- Vizita. Nuvelă de I. L, Caragiale, tra­ se pierde asttel, ar putea fi captată şi fo­ nescu-Goangă : Scopul şi organizarea şcoa- dusă de Al Csukovits. în revista „A Hirnok" losită pentru iluminat, ea ar da continuu o lelor secundare. T. Vasiliu : Cancer. din 1. Mai 1926. An. XXIII. Nr. 9. lumină cât un miliard de lumânări. Orbii şi Fântâna. Schiţe de Emil Isac, — Conferinţele universităţii libere: axim Gorki celebrul scriitor rus e sta­ E. Speranlia: „Non scholae sed vitae". Gh. • traduse de Al. Keresztury-Olteanu în „El­ Sofronie: Istoria evoluţiei formei de stat. lenzek." An. XLVII. Nr. 104 din 10 P bilit in Italia la Neapoli, unde-şi clă­ Mai 1926. deşte o vilă şi pregăteşte un nou roman. Silaghi Iosif: Bogăţiile solului şi subsolului Wn unul din ultimele numere din revista României. S. Anca: Metoda de propunere Wn revista „Erdelyi Irodalmi Szemle" 41 franceză „Mes Lectures" s'a început pu­ a limbei române pentru minoritari. A. Popa: S§î din Cluj, eare este singura revistă critică Contribuţia Ardealului la unitatea naţională. blicarea unui nou roman datorit M. S. Regi­ maghiară din Ardeal, dl. Bitay Arpâd a T. Neş: Forma şi viata universului. D. Ioa- nei Măria. Romanul e întitulat „Les voleurs scris un studiu despre romanele „Ion" şi noviciu: Învăţământul religios. A. Mavro- .Pădurea Spânzuraţilor" ale d-lui Liviu de lumiere". din: Politică şi cuLură. Gh. Sofronie : Liga Rebreanu. Mentru al şaptelea centenar al lui Francisc Naţiunilor. Sg| din Assisi (1182—1226J întemeetorul or­ Alte serbări. — Comemorarea lui E. Gojdu. |5pn revista „Magyar Nyelvor" dela Bu- dinului franciscanilor, se pregătesc în Italia — Matineu şcolar (Gh. Soiridon : Comedia gg dapesta, redactorul ei dl Iosif Balassa mari serbări în acest vechi oraş din provincia modernă). — Şezătoare (Gh. Lazăr: Petre A. discută chestiunea dacă trebuie spus şi scris Umbria. Petre). în limba maghiară lei flej) ori leu, când ^fjljibrăria Hachetle din Paris publică o se- La Borşă-Tilecuşu cl. VI, A vorbit T. Neş : este utilizat numele banului românesc la „Despre învăţătură". singular? Trebuie ştiut, că în limbn maghiară 4p rie de caete ilustrate în excelente condiţii tehnice „Encyclopedie par l'image". La Mierlău cl. VIII, A vorbit 1- Cotrus: în general în loc de „leu" (singular) se Din trecutul nostru. spune „lei" (lej). Dl. Balassa susţine, că de Unul din cele mai reuşite şi bogate este şi logic ar fi să se scrie şi să se spună „Le Romaniisme" redând minunat diversele Hpasa Şcoalelor în dorinţa de a continuă „leu", dar fiindcă în limba maghiară nume­ aspecte ale marei mişcări artistico-literare de Jgl publicaţiile Societăţii „Steaua," care a ralele de la doi în sus nu schimbă de loc acum o sută de ani. donat întregul său avut acestei Instituţiuni, sufixul substantivelor şi fiindcă publicul ÎSpxcelenta revistă „Natura" (pentru răs- publică concurs pentru alcătuirea a 3 (trei) maghiar e obicinuit cu forma: „lej" se va pândirea ş+iinJei), care apare la Bu­ lucrări în formatul cărţilor soo. Steaua cu­ utiliza această formă. cureşti şi a intrat cu greutate într'al 15-lea prinzând 80—100 pagini de tipar cu urmă­ an, a făcut un călduros apel spre a fi toarele subiecte: i Râth Kâro\y cu ocazia descoperirei susţinută. 1. Istoria răsboiului pentru întregirea nea­ t câtorva scrisori ale celui mai marBCUe pic­ ClujCa răspun / Centrals câţiva harnicUniversityi profesori a uLibrary mului, — carCluje va cuprinde o serie de episoade tor maghiar Munkâcsy Mihâly, scrie un realizat un mare număr de abonamente eroice din răsboiu, păstrându-se ordinea cro­ articol in ziarul „Temesvâri Hirlap," în care pe la licee. Liceul din Bârlad slă în nologică. face cunoscut, că „Napoleonul" maghiar al frunte cu 125 abonaţi, Vatra-Dornei are 2. Cât pământ trebuie unui gospodar pânzei, a studiat foarte mult viaţa poporului 80. Oraşul Suceava cât e de mic, are 30 pentru traiul familiei, — în care se vor da sfa­ român din Ardeal, la Arad şi la Buziaş. abonaţi, etc. turi despre cultura sistematică a unui pă­ Aci a scris următoarele rânduri în jurna­ Amintim şi noi publicului şi în special mânt agricol şi despre o bună folosire a lul său: „Ţara-Severinului e foarte variată, profesorilor utilitatea incontestabilă a re­ tuturor, mijloacelor de cultură, raţională şi iar Românii, sunt cei mai originali oameni, vistei Natura care trebue să trăiască. Ne practică pentru obţinerea maximului de be­ în ce priveşte frumuseţea corpului şi îmbră­ vom simţi fericiţi să mai anunţăm ase­ neficiu necesar traiului unui sătean gos­ cămintea." menea colecte. podar. ub conducerea cunoscutului publicist ma­ 3 Partea de contribuţie a poporului ro­ SBistinsul literat Dl Dragoş Protopopescu, mân la progresul general al omenirei prin § ghiar Eugeniu Dienes luna trecută şi-a 4p profesor universitar, a fost numit di­ început aparaţia o revistă lunară, la Cluj. scriitorii, artiştii, şi bărbaţii, săi de ştiinţă; rector al teatrului naţional din 1'ernăuti. prin oamenii politici, luptătbri şi de cultură Titlul revistei este Korunk (Epoca noastră). unoscutul publicist Dl I. Dongorozi, a Este redactată în limba maghiară şi are de pe care i-a dat altor neamuri şi prin spriji­ f fost numit director al teatrului naţional nirea aspiraţiunilor naţionale ale vecinilor săi. scop „umărirea şi discuţia tuturor probleme­ din Craiova. lor religioase, sociale, culturale, filozofice şi Acestea sânt subiectele iar concurenţii economice ale epocei contimporane." Revista ]Aelcg Teatrul Naţional" din Belgrad zilele distinşi profesori merită toată lauda şi Spitrucât autorul articolului, „Siluete ş fŞşf trecute a fost reprezintată o dramă, cu mai ales merită să servească de model. Momente Orădane" semnat Eugeniu din titlul „Cadenţa lungă," datorită d-lui dr. Du- — Iată şi titlul conferinţelor organizate de No. 2 An. curent, scăpase din vedere înse­ şan Nicolaievici. Renumitul dramaturg această „Universitate liberă" în cursul rarea Bibliotecei noastre, printre celelalte înfăţişează pe îmbogăţiţii de războiu din anului şcolar 1925,'1926: citate în acel articol, Direcţia a crezut de Belgrad ca pe „nişte speculanţi fără scrupule," — Cu concursul „Extensiunei Univer­ cuviinţă să adauge cuvintele: „Menţionăm cari, sub masca patriotismului sunt gata a sitare" din Cluj: V. Ghidionescu : învă­ însă în schimb că biblioteca Revistei „Cele Trei vinde onoarea, ba chiar şi patria. Revista ţământul educativ şi consecinţele lui pe­ Crişuri" cu cele mai noui cărţi apărute în negustorilor din Belgrad a protestat în contra dagogice. V. Bărbat: Unde începe viitorul editurile româneşti este proporţional mult mai acestei acuzării şi face apel la guvern, ca să neamului ? O. Ghibu : Elementul naţional frecventată de cetitori". Facem cuvenita rec­ interzică imediat reprezentaţiile. în învăţământul secundar, M. Botez; Poate tificare cu toată plăcerea. fSrs apărut de curând în cunoscuta editură ^jjpî .Cartea Românească" romanul d-lui Pentru cetitorii noştri! Eugeniu Sperantia „Casa cu Nalbă". Se gă­ seşte de vânzare la orice librărie. Intr'un E cunoscut lucru că, la Oradea scumpetea este în patria ei! ... Ti­ număr viitor vom reveni asupra noui lucrări parul revistei caşi toae celelalte cheltueli ocazionate de-o regulată apariţiune a d-Iui Sperantia, cunoscut în literatură printr'o bogată serie de lucrări bine apreciate. a acestei publicaţiuni — cetitorii noştrii desigur c'au făcut această constatare în cursul celor şapte ani de existenţă a „Celor Trei Crişuri" (!) —numai în 3^ugăm redactiunile revistelor care re- ultimii» luni aproape, şi-au întreit valoarea ! ts* produc informaliuiii ain acest „Me­ mento" să indice sursa, citând numele Dar, consecvenţi principiilor ce ne călăuzesc în activitatea noastră şi în­ revistei noastre. Procedarea contrarie o ţelegând că sacrificiile ce ne-am impus pentru promovarea culturei şi propa­ socotim necorectă şi vom fi siliţi să reac­ gandei naţionale în acest colţ de ţară, să fie cu adevărat „pietre de granit ţionăm dacă se mai repetă. la temelia operei de consolidare şi unificarea sufletească" ce-am început, ^Preţioasa „Colecţie Bellu" din care re- sunt acum aproape opt ani de zile, ne-a determinat să nu ne supunem Sp: producem şi noi pe copertă admirabila aprigelor asalturi ale „scumpetei" şi să nu scumpim Şi noi costul revistei 1 — „Troiţă' este editată de „Cartea. Ro­ — cel puţin până la sfârşitul acestui an . . . mânească" într'o frumoasă serie de cărţi poştale ilustrate precum şi'n frumoase fo­ Astfel, revista „Ce'e Trei Crişuri" se va vinde şi'n viitor tot ca 10 lei tografii" în culori pe hârtie velină. exemplarul iar abonamentul individual va fi tot numai de una sută Iei.

BIBLIOGRAFIE

Reviste : Cărţi : SbarătoTul: An. IV. No. 2 Aprilie 1926 Bucureşti. Dr. Vasile Bianuînsemnări din răsboiul României Mari Tom

Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială: An. VI. No. 1—2 1, cu ilustratiuni, Cluj 1926, 405 P3g. Lei 140. Bucureşti. Vasile Saoel: Vadul Hoţilor, roman, Bucureşti, Edit. Librăria Nouă. 163 pag. Lei 60. Graiul Nostru : An. II No. 4 Bârlad. Siraudin — A. Brentano : Trei pălării de damă, Comedie într'un Gândirea : An. VI No. 2 Martie 1926 Bucureşti. act cu un preludiu — trad de Lucian Cosfin. Edit. „Cartea Năzuinţa Româneaseă: An V No. 3 1926 Craiova. Românească" Bucureşti. 39 pag. Lei 18. Doina Delacriş: Crâmpeie din suflet, Poezii. Tip. „Doina" Natura: An. X\' No. 1 Aprilie 1926 Bucureşti. Beiuş, 1925, 78 pag. Lei 25. Banatul: An. 1 No. 4 Aprilie 192BCU6 Timişoara Cluj. / Central UniversityLeca Morariu: ULibraryn cântăreţ aClujl Sucevii: T. Robeanu, Editura Grafica Română: An. IV No. 39 Martie 1926 Craiova. „Glasul Bucovinei" Cernăuţi 1926, 55 pag. Lei 35. Viata Literară: An. I No- 10 Bucureşti. Dr. S. Irimescu: Organizaţii şi legiferări pentru combaterea tu­ berculozei Bucureşti, Tip. „Jockey-Club" 66 pag. Revista Artileriei: An, XXXIX No. 4 Aprilie 1926 Timişoara. Dr. I. Mateiu: România şi Conferinţa interparlamentară dela Revista Generală a învăţământului : An. XIV No. 4 Aprilie Washington, Bucureşti 1925, 16, pag. 1926 Bucucreşti. . Biblioteca ^„Semănătorul" Arad. Cooperafia: An. No. 2—3 Ferbruarie—Martie 1926 Bucureşti. AL Lascarou-Mo/dooanu: Fabule şi Satire 62 pag. Lei 5. Tie Flaviu: Carnetul unui preot dela sate, 62 pag. Lei 5. Ţara de Jos: An. III No. 4 Aprilie 1926 Bucureşti. Adrian Pascu : Cuibul Tăceri. Schite şi Nuvele 158 pag. Lei. Muguri: An. V No. 13 Aprilie 1926 Buzău. Iuliu Maior: Darul lui Dumnezeu şi Adevărata Fericire formând Cosinzeana: An. X No. 17 Aprilie Cluj. No. 5 din „Biblioteca Bunului Creştin ' Blaj 1925.

No. 9788/L/1926. PUBLICAŢIE

In ziua de 5 Iunie 1926 ora 10 se va tine licitaţie publică la Direcţia întreţineri C. F. R. Str. General Berlhelot No. 8 pentru furnitura de : 200.000 buc. traverse de stejar categ. I contract tip 11. 300.000 buc. traverse de stejar categ. II contract tip 11 sau de 2,60 şi 2,50 m. lungime tip MAV. 500.000 buc. traverse de fag caleg. I, cal. I contract tip 180. Ofertele se vor face pe loturi de câte 50.000 buc. — traverse stejar sau fag, cele de stejar conţinând cantităţile' din fiecare categorie în proporţia cantităţilor totale cerute la licitaţie. C.onditiunile contractelor tip vor fi riguros observate. Ofertele se pot face şi pentru mai multe loturi. Termenul de predare pentru stejar este 5 luni*dela comandă iar pentru fag până lâ 30 Iunie 1925. Garanţia provizorie 5°/o din valoarea ofertei, cea definitivă lCVrj. In ofertă se va preciza: cantităţile, preturile şi statuie de predare. . In formaţiuni în zilele de lucru orele,11 —13 la biroul licitaţiei. ... Direcţia Generală C. F. R. -Hi SOCIETATEA ANONIMĂ PENTRU -Hi -Hi ti -Hi MS adresa telegrafică: „Distribuţia" -Hi 99 -Hi Societate >' Anonimă Română Minieră Bucureşti, Str. G-rai Budişteanu No. 11 bis. •Hi -Hi Telefoane: 50-12, 50-44, 44-26.- -Hi Bucureşti, Str. Romană 24. Telefon 2492 -s- -Hi -Hi -Hi •H) -H -Hi. -Hi -Hi Capital social: Lei 50.000.000—' Petrol de lampă -Hi Deplin vărsat: „ 45.000.000 — -Hic Benzină pentru automobile -Hi Rezerve: „ 2:351.439 — -Hi Benzină grea pentru motoare industriale -Hi -Hi. Motorină pentru motoare „Diesel" -Hi: Exploataiea* Minelor de Aur „Ruda 12 Apostoli" Uleiuri minerale, Valvolină, Parafină din Brad şi exploatarea Minei de Cărbuni Tebea, Exploatarea Carierelor de Piatră din Albeşti (Câm­ Depozite de distribuire : în vechiul regat, în fiecare capitală pulung). Piairă de construcţie, decoratiuni şi mo­ de judeţ: în teritoriile realipite la Arad, Timişoara;- Oratiea- numente, cioplită şi brută. — Carierele de piară şi Chişinău. de var din Mateiaşi (Muscel). Vinde var gras de Mâteiaşi. Exploatările de mică din Voineasa (Vâlcea) Instalaliune proprie pentru afinat şi prelucrat aur şi argint. Cumpără şi vinde metale preţioase. Exe­ cută orice studii, expertize şi analize-de minereuri t în laboratoriile sale. -, i EU i t. Face orice afaceri miniere. $t •Hi • I*- Hi Capital social .. , BCU.'. L: 60.000.00Cluj / Central0 University Library Cluj Din care deplin vărsat. L. 34.008*750 LH La 1 Iunie se deschid

BĂILE1 Ape minerale todurate şi sulfuroase, ape minerale de băut eficace in reumatism, artrită,-gută, sifilis, derma­ toză, varice, boli'intestinale şi dekinîcrnV Stabiliment balnear -modern;; Institaf de Fisioterapie şjL £lectroterapie. Inhalaţii, aer comprimat (ca la Reichen- Hall) băi de- ucid carbonic şi hidroelectric)?, Rontgen, dia- "thermie. Tratament ginecologice. biiri^oc^oaoVX! sîoo^oaoV^iî^ îiVfeâc^oiftfeînodîf ii4flîftiioAS(4is^i! CÂUMĂNEŞTI €ĂGHJLATĂ Ape mmerale solfnroase, 'apâ purgativă He băut- Renumţla Apă de Gâchţlata. Vindecărţ în: anemie, lim- | „DOROBANŢUL* t fâtoze scrofulbze^ boli de rinichi (piatră sau nisip) cistite, calculi vezioali, litiaza biliera-, arţritisiri,' reumatism cronic I FABRICĂ TEXTILĂ S. A. migrenă, etc. ^ . Şţabilimetat i balnear, L Institut de Fisioterapie şi Hidfoterapie. Inhalaţii, băi de acid carbonic, de nămol, 1 RLOEŞTI V eleetok* şi dfe lumină. Soare' electric, diathermie. Trata­ mente ginecologice,P^ajă l^i ,Oţt si! b^l de râu. Climă admirabilă prielnică, pentru întremări şi odihnă. • '•<• V tn ambeiesuntc i.farma'di; laboratoare me­ dicale, cinematografe, muzică militară, radiofonie, tenis şi diferite alle distracţii. Restaurante dietetice sub controlul medical. Fabrică de postavuri militare şi civile, |£ In Iunie şi Septembrie tarifele sunt simţitor reduse. Camerele la hotetele Soc. se închiriază până la 25 ştofe, dimie, pături militare şi civile* |J; Maiu în Bucureşti, iar de la această dală în staţiuni. tort pentru tricotaje, etc, etc, ele |i Informotiuni, prospecte, tarife se cer la Dtr. Soc. Govora Călimăneşii, str. Brezoianu 44 Bucureşti, sau în sezon, la Ăd-Jia Băilor.

Tipografia „Cele Trei Criguri" Oradea.