C BCU Cluj / Central University Library Cluj
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
impriiL,Anul vii. RCVISTR D€ CULTURA Director-Fondator: GEORGE BACALOGLU BCU Cluj / Central University Library Cluj COLABORATORII ACESTUI NUMÂR • G- BOGDAN-DUICĂ. L AGÂRBICEANU. EUGENIU SPERANTIA. EMIL ISAC. i '• PAUL I. PAPADOPOL. GEORGE BAICULESCU. ION GANE, N. MILCU. AL. KERESZTURY-OLTEANU, TRAIAN BIRÂESCU. I. POGAN, A. DAVIDESCU. OVID O. DENSUŞ1ANU . CRONICI. - NOTE. - CÂRTI. - REVISTE. - MEMENTO. - CLIŞEE. SCRISOARE LITERARĂ PRESA ROMÂNEASCA DIN ARDEAL KT- C TREI SCRISORI ALE LUI IOAN DRAGOŞ DESPRE TRATATIVELE CU AVRAM IANCU CELE TREI CRIŞURI ABONAMENTE: Pe un an Lei 100.— Pe un an autorităţi Lei 350.— Pe un an : şcoli primare, normale şi secundare . Lei 250.— In străinătate : Europa 500 Lei; America 3 dolari. Anunţuri şi reclame după tarif. — Manuscrisele nu se înapoiază iiiiilllljitiiiiiifiiiiiiiiriiiiiiiriirijji[iiliiiiiiiijiMiiiifiiiii[[iiiiiiriiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii]ii]iiiiiiiiiiii]ii]iiillilililllsili[iiiiiiiilliiiiiiii[iiiiiiiiiiiiiiiillilifliiiiiltlliin CUPRINSUL: Col. George Bacaloglu : Presa românească din Ardeal CRONICI: (-presa care ne trebue-) : Pauli. Papadopol . : Prin Câmpina de azi. Impre- N. Milcu Pastel (versuri); siuni şi caracterizări; G. Bogdan-Duică . Scrisoare literară ; l. Pogan : Cronica Ştiinţifică (Construi Nestimatele ; rea caselor după planul lu I. Agârbiceanu .... M. Decourt); Al. Keresztury-Olteanu Trei scrisori ale lui Ioan Dia- MIŞCAREA goş despre tratativele cu CULTURALĂ PE GRANIŢA DE VEST: Avram lancu ; Emil Isac . In strada mea... (versuri); Eugeniu Sperantia . : Flori, propagandă flori .. • ; Traian Birăescu . : Scrisori dm Banat ; S Di Giacomo ; Prietenul Richter, — trad. de A. Davidescu : Scrisori din Sâtmar; Ovid O. Densuşianu ; * lan Gane . ScrisoarBCUe trecătoare Cluj / i Central(versuri) UniversityGeorge Baiculescu Library Scrisor Cluji din Bucureşti : NOTE: Influenta sârbă asupra muzicei româneşli. — Vladimir de Repta. CĂRŢI: — Teofi! Codreanu. Povestiri de pe dealuri, de Eug. Boureanul. — Nîuguri c enuşii, de Agatha Grigorescu. — Dr. Dimitrie Gâldău. Revendicările artistice ale Transilvaniei, de dr. Coriolan Petreanu. — I. G., Repertoriul critic, de Perpessicius. E. Sp., — Galbenii poezii de Volbură Poiană — Năsturaş. — REVISTE: Orpheus. MEMENTO. BIBLIOGRAFIE. — CLIŞEE: Troiţă (Din „Colecţia Bellu"). — Ultimul surugiu — al Regelui Carol I. IIIIHIIIIIIIltlIlllIHIItlIlinilllUtttnMIIIttltHtlIlllliflIIIIIHttlimMIlmtlIHI'ItlttUUftMtltUI»»»!»'»»! 'iiiM'iiv»Mi>i>MiiMiiiiiiiiiiMiiiiitiiitiiniiiiii'rMiiiiiMiiiiniiiMiM>iniiMiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiniiiniiiiii «TTî7T7Tim?T777n7777îmT^^ IIIIIHIHIIIIIIIlHlIIIItlIlIIIIMIIIIHIIIIIlHIHIlimiliiimilllllllIlIHUmi^^ COLABORATORII REVISTEI: I. Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voineşti, C. Banu N. Al. Keresztury-Olteanu, E. Lovinescu, 1. Lupaş, A. Bănescu, G. Bogdan-Duică, N. Batzaria, Zaharia Lupeanu-Melin. Dr. Cassiu Maniu,: G-ral Moşoiu, S. Bârsan, Măria Baiulescu, Şt. Bezdechi, Lucian Blaga, Mehedinţi, V. Merujiu, A. Magier. V. Militaru, Chris- V. Bogrea, Oct.jBeoi, Elena Bacaloglu, Const., Victor tache Gh. Milian, T. Murăşanu, N. Milcu, M. Mora, şi George Bacaloglu, tmanuil Bucuta, Al. Bogdan, Şt. Mărcuş, D. Nami, A. Nanu, G-ral Scarlat Panai- George Bota, Al Cazaban, Al. Ciura, R. Ciorogariu tescu, I. Paul, Ion Peretz, N. Pora, Sextil Puşcariu, A. Ciortea, I. Ciorănescu, Th. Capidan, A. Cotruş V. Petala, Alex. Pteancu, Ecaterina Pitiş, D. Pompei, Gh. Ciuhandu, Teofil Codreanu, I. Constantinescu- Matilda Poni, Septimiu Popa, Paul I. Prodan, George Delabaia, Const, Doboş, Viora Dr. Ciordaş, V. Cor- Paliady, Pr. Gh. Pteancu, George A. Petre. P. I. basca, Cridim, V. Demetrius, R. Demetrescu, I. G. Papadopol, Mircea Rădulescu, G. Rotică, C. Rîulet Duca, Mihail Dragomirescu, Silviu Dragomir, Ion Alexandrina Scurtu, Ion P. Sachelarie, Vasile Savei Dragu, Bucura Dumbravă, Mihail Drayos, Victor Andrei Sigmond, Al. T. Sfamatiad, Eugeniu Spe Eftimiu, Ion Foti. G. Galaction, VI. Ghid onescu, rantia, Marin Ştefănescu, C.Sudeteanu, Caton Theodo- Vasile AI-George, Ion Gane, Dem. Gâlman, Radu rian, G- Tutoveanu, Nuşi Tulliu, N. -G. Tistu, G. Gyr, E. Hodoş, N. Iorga. Bogdan I^nescu, Al. T%1Wr"e?*T. Valeriăn, George Voevidca, George M. Iacobescu, Iustin llieşiu, Emil lsac, N; E. .Idieru, Zamfirescu. Abonamentul se va trimite prin mandat poştal sau prin bancă! anul Vil. No. 5 Maiu \ 19ZB CtteiMMMSBM m Redacţia şi Administrata : STR. PRINŢUL CAROL 5. <$Wm REV15TA DE CULTURA TELEFON: 119. Direct or-Fon da tor; GEOREE EACALOBLH PRESA ROMÂNEASCĂ DIN ARDEAL patic, este una din cele mai du reroase, căci în fie care colţ, în — presa care ne trebue — fie care lăcaş, apar numeroasele gazete minoritare, cari au o Civilizaţia unui popor se cu bina scrisul cu sufletul românesc. directivă hotărâtă, un program noaşte, în general, după presa Gazetele pentru popor, singu definit; ei ştiu ce vor. pe care o are. Marea masă a rele care stăruiau în păstrarea Sunt mai multe cauze pentru cetăţenilor unei naţiuni este edu acestor elemente, puţine Ia nu care Ardealul nu poate întreţine cată prin ziarele ce-i stau la măr, duceau calvarul apostola o presă românească cu vădit îndemână; vizitatorul strein în tului. In vremea aceia apăreau caracter de înfrăţire spirituală şi ţara românească, mai înainte de „Albina", „Românul", „Gazeta de cultivare a masselor; astfel: a veni în contact cu elemen Transilvanei" „Şezătoarea sătea a) lipsa de cititori; — cetă tele cari fac fundamentul civi nului", „Familiea", şi alte pu- ţeanul român de la ţară, desro- lizaţiei şi culturei noastre, este blicaţiuni: — şi toate aveau un bit curând, a pierdut tradiţia nevoit, prin forţa lucrurilor, ca trecut destul de respectabil şi unei prese româneşti „fără gâl dela început să stea de BCUvorbă Clujtoate / eraCentralu cercetat Universitye cu sete şLibraryi ceava" Cluj; — semănătoarele de cu presa, dacă se poate spune căldură sufletească. blândeţe şi de armonie dacă astfel. Când presa ştie să-i dea După războiu ar fi fost de dorit nu au dispărut cu totul, în imagina reală a neamului în o reînoire a acestei serii de schimb presa politică' de azi, mijlocul căruia se găseşte, în publicaţiuni în toate părţile. Acea făcând apologia intrigei, bârfe- ţelegem lui este perfectă, din presă de altă dată, simplă dar lilor şi urei, iese din rolul de orice punct de vedere. mult giăitoare, azi, ne lipseşte. educator al acestei rhasse. Din Neamul nostru românesc are Plimbaţi-vă prin frumosul Ardeal, obicei, mai vedem pe cititorul o civilizaţie a lui, o cultură ge căutaţi scrisul marilor cărturari ardelean de la oraşe că vine la nerală luată în seamă cu toată din. trecut, cari au trezit atâtea cafenea, citeşte gratis o gazetă seriozitatea ; cultura românească conştiinţe adormite, cari au aprins românească de informaţii, — dar numără azi valori recunoscute, atâtea focare de simţire româ numai de simplă informaţie, — de caracter universal. Dar tre nească, din cari a ţâşnit scânteia din Capitală, iar la plecare acasă bue să recunoaştem că puţinele patriotismului, — nu-1 mai găsiţi. cumpără şi vâră în buzunar o individualităţi cari au dus de Cu durere . o spun, nu-1 mai gazetă minoritară, pe care a parte acest drept al gradului avem, e secetă, cumplită secetă plătit'o cu cinci lei, nu doi, nostru de cultură şi civilizaţie, de idealism. Câteva luminişuri, cât costă gazeta românească; au fost accidentale, iar nu im ca „Unirea poporului" gazeta b) lipsa de scriitori; — nu sunt puse de forţa de reprezentare vrednicului şi modestului pro gazetari, cari să fi avut prilejul culturală a neamului. De aceia fesor Lupean, din Blaj, ori, „Li a se forma la o şcoală a ga zicem că neamul nostru are bertatea" părintelui Moţa din zetăriei, ne având gazete proprii. nevoe de o intentisificare cul Orăştie, având minunate însu Ardealului îi trebuie scriitori şi turală, de o temeinică învăţă şiri, — ori, reviste ca „Albina", gazetari locali, care să cunoască tură şi orientare sufletească. „Răsăritul", „Neamul românesc spiritul şi mentalitatea de aci. Presa este mai întâi, după cum pentru popor", din vechiul regat, Nu-i avem, dar va trebui să-i am amintit, elementul covârşitor apoi revista noastră poporană formăm încetul cu încetul. Drept de cultură şi de educaţie în ma „Cele Trei Crişuri pentru popor", este că ziaristul ardelean, cu sele largi ale poporului. — prin care mai facem să cir puţine excepţii, nu este un ar In Ardeal, înainte de războiu, cule ceva din seva, din sufletul tist al condeiului şi îi trebue presa ardeleană, era o armă de- idealismului sănătos, atât de încă timp să-şi apropie stilul război permanent pentru apă trebuitor în zilele noastre tulburi. literar al vechiului regat. rarea limbei şi drepturilor na Tragedia presei ardelene, cu Poporul ardelean, azi, nu în ţionale, scriitorul ardelean îm un trecut totuşi demn şi sim ţelege de cât dialectul lui; la început aşa trebue să i se Pastel cel Mare, ca o sădire de idei scrie şi numai cu timpul să se ruginite şi banale! producă evoluţia termenilor spre In crengile 'nflorite, tremurând, Contagiunea ambitiunei şi la o complectă unificare a limbii. Prin freamătul de frunze dă năvală, oamenii mărunţi creşte pe fie Prin urmare, în cazuri de aces Apoi, din crengile 'nflorite, seara care zi, uitându-şi datoria fără îmi cade 'ncet pe mâini, ca o petală. tea, presa poate tine loc de de voe ; toţi vor să fie mari... şcoală; A fulgerat oglinda unui iaz. Au, n'au carte, punga de la brâu c) valul presei minoritare; Clipi o stea în golurile-albastre, e argumentul dominator; acum Si liliecii 'n vânt, peste zăplaz, sătenii locuesc la oraş, au pă — de bună