ORADEA ANUL X Martie—Aprilie 1929.

m m\ANALE CULTURAL mmE

1 | * ''" ' ••""""••" 11.1 I. II Hll .11 1 . I . I II I. .1 11.1 li II II . •• 1. 1 | ,

Director-Fondator: GEORGE BACALOGLU

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Marele orator naţionalist BARBU ST.-DELA VRANCEA, însufleţeşte mulţimea, pentru intrarea ţârei în marele război.

PRIVIRE ASUPRA LITERA TUREI ROMÂNEŞTI No. UN MONUMENT LVI DELAVRANCEA LA ORADEA

3-4 EVOLUŢIA LITERAT. ROMÂNEŞTI LA GRANIŢA DE APUS. Lei 25. „CELE TREI CRIŞURI" ORADEA, str. Prinţul Carol, 5.—Telefon 119. ABONAMENTE: Pe un an Lei 200.— Pe un an şcoli de toate gradele Lei 500.— ^&tâ7 JSSSJM. Pe un an autorităţi Lei 1000.- )MV%L ^SSşgaSSP Abonament de încurajare Lei 2000— 0*Şp^ Pe un an studenţii Lei 100.- In străinătate: Europa 1500 lei; America 7 dolari. Anunţuri şi reclame după tarif. — Manuscrisele nu se înapoiază. Abonamentele de încurajare se certifică, publicând numele abonatului la o rubrică specială.

CUPRINSUL:

«Cele Trei Cri şuri»: . Pentru literatura româ­ Ion Dongorosi: Comitetul şcolar. nească. Mihail Dragomirescu. Clasicismul poeziei române. G. Bogdan Duică: . Un cuvânt despre Univer­ «Cele Trei Crişuri»: . . . Apel pentru ridicarea unui sităţi. monument lui Delavran- Paul I. Prodan. Teatrul prezentului. cea la Oradea. Ion Pillat: . . Cina cea de taină (versuri). Horia Furtună: Privelişte lunară (versuri). Col. G. B.: . . Vechea Societate Literară MIŞCAREA CULTURALĂ PE GRANIŢA DE APUS: «Junimea» din Iaşi. Carmen Sylva: . . . . Vasile Alecsandri. R. S. Molin: Scrisori din Banat: litera­ I. Bianu: Legături culturale cu Italia. tura noastră şi minoritarii. Victor Eţtimiu: . . . . Oda limbei române (versuri). M. Eminescu: Venedig | traduse de Eu- Radu Gyr: PrimăvarBCU Cluja (versuri) / Central. University Library Cluj /. Agârbiceanu: . . . . In Iad (nuvelă). ., ..... Der Veg f gen Leudvai. M.: Nicolae Iorga. Traian Birăescu: . . . Literatura bănăţeană. Colonel George Bacaloglu. Polonia şi România. A. Davidescu: .... Scrisori din Satu-Mare. CRONICI: Gh. Vornicii: Scrisori din Sighet. George Baiculescu: . Printre Apostoli de Const. Kiriţescu. George Baiculescu: Th. D. Sperantia

CÂRTI: G. S. — Tratat de procedură civilă de Victor G. Cădere. MEMENTO. - BIBLIOGRAFII. - CLIŞEE.

COLABORATORII REVISTEI:

I. Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voineşti, C. Banu, N. tof, E. Lovinescu, I. Lupaş, A. Lupeanu-Melin, Dr. Cassiu Bănescu, G. Bogdan-Duică, N. Batzaria, Zah. Bârsan, Maniu, G-ral Moşoiu, S. Mehedinţi, V. Meruţiu, Arhi­ Măria Baiulescu, G Baiculescu, Şt. Bezdechi, L. Blaga, ereu Andrei Crişanul, V. Militaru, Christache Gh. I. Bianu, Oct. Beu, Elena Bacaloglu, Const., Victor Milian, R. S. Molin, Virgil Molin, T. Murăşanu, N. şi George Bacaloglu, Traian Birăescu, Emanuil Bu- Milcu, M. Mora, G. Murnu, D. Nanu, A. Nanu, A. Ne­ cuţă, Al. Bogdan, Al. Ciura, R. Ciorogariu, A. Ciortea, gură, G-ral Scarlat Panaitescu, Ion Peretz, N. Pora, Th. Capidan, A. Constant, Eugen Constant, A. Cotruş, Sextil Puşcariu, V. Petala, Al. Pteancu, I. Pillat, Eca- Gh. Ciuhandu, Teofil Codreanu, I. Constantineşcu-De- terina Pitiş, I. Pogan, D. Pompei, Matilda Poni, Sep- labaia, Const. Doboş, Viora Dr. Ciordaş, V. Corbasca, timiu Popa, Paul I. Prodan, George Pallady, Pr. Gh. Cridim, M. Chioveanu, V. Demetrius, R. Demetrescu, Pteancu„ P. I. Papadopol, Mircea Rădulescu, G. Rotică, O vid Densuşianu, I. G. Duca, Virgil Drăghiceanu, Mi­ C. Rîuleţ, Alexandrina Scuriu, Ion P. Sachelarie, Va­ hail Dragomirescu, Silviu Dragomir, Ion Dragu, A. sile Savel, Andrei Sigmond, Al. T. Stamatiad, Eu- Davidescu, Mihail Dragoş, Ion Dongorozi, Victor Ef- geniu Sperantia, Măria Ştefănescu, C. Sudeţeanu, G. timiu, Ion Foti, G. Galaction, VI. Ghidionescu, Vasile Sofronie, O. Tafrali, Caton Theodorian, G. Tutoveanu, Al. George, Ion Gane; Dem. Gâlman, D. Gâldâu, Radu Nuşi Tulliu, N. G. Tistu, I. Valerian, Geotge Voe- Gyr, E. Hodoş, N. Iorga, Bogdan Ionescu, Al. Iaco- vidca. Volbură Poiană-Nâsturaş, George M. Zamfi- bescu, Iustin Ilieşiu, Emil Isac, N. E, Idieru, G. Kris- rescu, Eugen Titeunu, Paul Negulescu, Gh. Vornicu. WJf

'1 1 i j Martie ANALE CULTURALE j 1 Aprilie j PRIVIRE ASUPRA LITERAT. ROMÂNEŞTI j 1929 Un monument Iui Delavrancea Ia Oradea. EVOLUŢIA LITERAT. NOASTRE LA GRANIŢA DE APUS.

kL w PENTRU LITERATURA ROMÂNEASCA C7hehinând o parte din număruBCUl de astăzCluji literaturi / Centrali ro- Universitytru desăvârşire Librarya unei unităţ Cluji teritoriale şi sufleteşti. xjmâneşti, lirică, epică şi dramatică, revista «Cele Trei Literatura românească, ca o manifestare spirituală a Crişuri» ţine să precizeze din capul locului că a înglobat aceluiaş suflet românesc dela început şi până azi, a cu­ dela început în mişcarea-i culturală-naţională şi pro­ noscut şi ea acest echilibru. Deşi stimulată poate din blema literaturei româneşti contimporane, ca manifes­ îndemnuri streine, mai precis din imitaţia streinătăţii, tare locală mai întâi, apoi ca expresie generală a spi­ ea a luat însă de aci forme, tipare numai, în care a tur- ritului românesc. Ea face natunsufietromânesc,cris- parte, aşa dar, din mişca­ talizându-1 astfel în adevă­ rea inaugurată acum zece rate opere de creaţiune ar­ ani în ţinuturile orădene şi, tistică, uneori de valoare u- după cum mişcarea naţio­ niversală. Şi acest echili­ nală şi culturală a tost dusă bru arată pentru ce litera­ întru menţinerea — şi pe tura noastră românească alocuri crearea—unui pres­ este o literatură clasică, cu tigiu naţional şi cultural armonii poetice surprinză­ de-alungul graniţelor, tot toare şi cu realizări ample astfel revista noastră a în­ şi definitive. In privinţa a- ţeles să susţină ani de zile ceasta reprezentantul tipic literatura românească în al poeziei româneşti poate ceeace avea ea mai speci­ fi socotit, neîndoios, mare­ fic şi naţional sau care — le creator de sentimente u- prin creaţiune absolută — mane şi naţionale: Mihail ducea în afară vestea des­ Eminescu. pre calităţile poetice şi li­ In paginile numărului de terare ale neamului nostru. faţă sunt înfăţişate aspecte întreaga noastră istorie generale din întreaga noa­ politică şi naţională, în­ stră literatură contempora­ treaga noastră mişcare cul­ nă. Ne-am oprit la câţi-va turală a dovedit în timpul reprezentanţi şi la câteva veacurilor şi dovedeşte şi opere. Am înfăţişat numai azi un echilibru între di­ partea permanentă şi pozi­ feritele fapte şi evenimente tivă, creatoare; am trecut, dela noi şi influenţele din fireşte, sub tăcere încercă- D. afară,isbutind astfel să răs- Stoica: Eminescu sub teiul din Copon (Iaşi). j.jjg moderniste actuale pe bată prin vremi de grea urgie şi să-şi recunoască tot­ reprezentanţii lor nesinceri şi operele lor bolnăvicioase. deauna temeiul pe care se reazimă şi menirea ei în Literatura adevărată pretinde în primul rând sinceritate viitor: este ceeace am putea numi un echilibru între con­ şi spontaneitate ; prin urmare nimic «făcut», chinuit, voit. ştiinţa totdeauna trează a românismului şi puterea de Deaceea îndrumarea noastră de totdeauna a fost spre: analiză a mijloacelor cu care trebuia să acţioneze pen­ — Adevăr, tradiţie, clasicism! .Cele Trei Crişuri'. ^WJB^^ CELE TREI CRIŞURI ^^K»»»» Şi nu cunosc iarăşi o odă, inspi­ CLASICISMUL POEZIEI ROMANE rată din romantici, care să fie lip­ de Mihail Dragomirescu sită de retorismul acestora şi care Profesor Universitar să fie atît de nuanţată în desfăşu­ rarea sentimentului. Dar în acelaş (^•^răsătura caracteristică a lite- tre romantism şi clasicism, dintre timp, Gr. Alexandrescu scrie capo- I C\ ratării române este de a fi naturalism şi romantism, dintre sim­ doperile satirice «Cometa» şi «Răs­ Vv prin excelenţă poetică şi t/a- bolism şi celelalte scoale literare. punsul Cometei», în care clasicismul Printr'o intuiţiune ce merită să fie se uneşte într'o singură impresie, Poetică şi clasică, pentru că ea nu relevată, poeţii români au putut fi, prin humorul său superior, cu ro­ este însemnată printr'o ideologie în acelaş timp, clasici şi romantici, mantismul lui Victor Hugo şi spi­ nouă, cum se silesc a fi literaturile realişti şi simbolişti, naturalişti şi ritul lui Boileau: precum, şi mai în­ occidentale, care confundă poezia clasici. Ei, în mod instinctiv, şi-au semnate fabule, în care savoarea cu ideologismul, nici printr'o strălu­ lor politică nu întunecă câtuşi de cire de stil, care este apanagiul cu iui illlllllllllilllillllllllllllllliilllllllllllllllllllllllllllllll puţin clasicismul concepţiunii şi fi­ deosebire al literaturii franceze. Ea rescul formei. Este incontestabil că este, mai înainte de toate, plastică, «Toporul şi Pădurea» (superioară adică ea subordonează ideologia şi fabulei «La Foret et le Bucheron» calităţile propriu zis literare, ce to­ de La Fontaine), «Câinele şi Căţe­ tuşi nu-i lipsesc, unor construcţiuni lul» şi mai cu seamă «Boul şi Vi­ naturale, unor fiinţe organice, care, ţelul» sînt capodopere ale geniului: deşi nu au amplitudinea şi adânci­ sunt fabule încărcate, pe lângă sen­ mea marilor capodopere, au totdea­ sul lor general omenesc, cu un sens una o viaţă simplă şi adevărata, cu politic, care îşi are şi el generali­ care caută să învingă timpul. tatea lui. Astfel «Toporul şi Pădu­ Nu sunt combinaţiuni ale inteli­ rea» este însufleţită de ideia că re­ genţei, ci adevărate creaţiuni. lele nu ne vin din afară, ci dela Aceste particularităţi se dovedesc unul din ai noştri. In «Câinele şi Că­ prin mai multe fapte. ţelul» se pune în relief ideia că Întâiul fapt e că în literatura vrem egalitatea, dar numai cu cei noastră se găsesc puţine genii, dar Gheorghe Asachi (1796—1869). mari. Iar «Boul şi Viţelul» cuprinde multe capodopere. Aceasta însem­ magistrala icoană a parvenitului nează că genialitatea creatoare nu prost şi îngânfat. se concentrează în câţiva indivizi, dat seama că arata este una, şi-au Cu tot romantismul searbăd, ce ci este difuză în sânul neamului, împrumutat materialul ori unde l-au se vede în cele mai multe poezii formând ca să zic aşa, o trăsăturBCUă Clujgăsit ,/ dându-Centrali întrupare Universitya cea ma Libraryi ale lu Cluji V. Alexandri, admirabilul a spiritului său. potrivită. Cu alte cuvinte, poezia corector al baladelor poporane men­ Astfel poporul român, înainte de română s'a ridicat din capul locului ţionate mai sus, acest poet, în «Pas­ a ajunge la cultură, a produs câteva la adevăratul clasicism, care nu vrea telurile» sale, este cu adevărat cla­ opere poetice poporane, care ţin să ştie de scoale şi de curente, şi sic. De altminteri acest gen, care fruntea poeziei de acest fel. Ceva vrea, mai înainte de toate, să reali­ la noi începe cam pe la 1800 cu mai mult. Trecute prin geniul este­ zeze frumuseţea. Astfel Costache unele descrieri din «Ţiganiada» şi tic a lui Alecsandri, ele s'au ridicat Negruzzi se inspiră din romantici se continuă cu partea centrală din la rangul de capodopere ale litera­ şi scrie una din cele mai frumoase «Sburătorul» lui Heliade, este atât turii universale. Astfel este «Mio­ nuvele de inspiraţie clasică: «Ale­ de afecţionat în poezia română, că riţa», care întrupează ideia panteis- xandru Lăpuşneanu» ; Grigore Ale- mai nu e poet, care să nu se fi exer­ tică a seninătăţii în faţa morţii, în xandrescu imită pe Boileau, pe citat într'însul. Modelele numeroase care viaţa în mijlocul naturii este La Fontaine şi Florian, pe Lamar- de pasteluri, ce ne dau Alecsandri viaţă, fie că trăieşti, fie că te pierzi tine, dar operele lui nu pot intra de­ şi Coşbuc,, fără să mai vorbim de în sânul ei. Este «Mănăstirea Ar­ plin nici în formula clasicismului. Eminescu şi de alţi poeţi mai noi geşului», care întrupează sacrificiul «Anul 1840» este o odă, ce se ridică (Cerna,losif cu minunata lui «Doină», celor mai înalte sentimente — iubi­ prin puternicia sentimentului altruist D. Anghel) ne fac să credem că rea de soţie şi copil — pentru idea­ deasupra operelor de acest fel. Nu acest fel de poezie este foarte a- lul artistic. Este «Constantin Brân- cunosc în literatura poetică o odă, proape de inima românească, şi mai coveanu», care ne sensibilizează sa­ în care dorinţa pentru fericirea o- că ne vine să spunem, ca şi latinul crificiul vieţei pentru credinţă. Este menirii să fie mai puternică şi mai în privinţa satirei, că e un gen «al «Mihu Copilul», bărbăţia senină; sinceră. nostru». Să rezervăm totuşi această «Toma Alimoş», prieteşugul şi inima imiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiimiiiiimiiiiiimi' mândrie pentru «Amintirile lui deschisă, înşelate; «Şoimul şi floarea Creangă», un fel de autobiografie, Fragului», discreţia refuzului, etc. în care, însă, toate personagiile, toate Toate aceste balade lirice şi epice, elementele de cadru şi toate situa­ cu toate elementele lor romantice ţiile şi faptele, deşi par copiate după şi realiste, sînt clasice, în sensul că natură, sînt în realitate produsul ce­ se disting prin echilibrul compozi- lei mai pure creaţiuni poetice. «A- ţiunii, prin sobrietatea stilului, prin mintirile lui Creangă reprezintă un caracteristica personagiilor şi situa­ gen istoric, ridicat la rangul de poe­ ţiilor, prin motivarea evenimentelor, zie, precum fabulele lui La Fontaine aşa că pot servi de model, în toată reprezintă poezia, la care e ridicată puterea expresiunii. Acest lucru se fabula prozaică. poate vedea uşor, comparându-le cu In aceste «amintiri» se oglindeşte operile de aceeaşi inspiraţiune ale copilăria văzută, ca o altă lume, ca altor popoare. o lume fermecată şi în toată puri­ Al doilea fapt e că, pînă în timpul tatea şi psihologia ei. Bucuriile şi din urmă, desvoltarea literaturii necazurile ei, pînă în cele mai mici noastre nu s'a resimţit de lupta din- Ion Eliade Rădulescu (1802—1872). amănunte semnificative, sînt redate mmm^mm^mi CELE TREI CRIŞURI mmi^^^m^m cu o naivitate hazlie, care ne încăl­ tuşi un clasic prin seninătatea sa. Dar nicăeri acest clasicism al poe­ zeşte sutletul. Nu e copilăria lui Ion Dînd forma cea mai adâncă a pe­ ziei române nu-1 întâlnim mai vi­ a lui Nică al Petrei din Humu- simismului în «Scrisoarea I», el este guros şi caracteristic, decât în poe­ leştii Neamţului; nu e copilul de olimpian în poema sa «Luceafărul», zia dramatică a lui Caragiale. ţăran, care umblă cu picioarele care, având aceiaşi temă cu sublima Tratat de criticii de ocazie, ca goale, se scaldă în «ştiualna» rîului poemă «Moise» a lui Vigny, îi este fiind un scriitor vulgar şi fără con­ şi şade cu pîntecele goale la soare, superioară, totuşi prin frumuseţea cepţie ; tratat de alţi critici super­ iar, după ce i se ia hainele, umblă amănuntelor, seninătatea concepţiei ficiali, ca scriitor de moravuri tre­ gol prin sat ferindu-se de câinii ve­ şi armonia ce întâlnim în avântul cătoare, al cărui scris ar fi avut să cinilor ; nu e Ion, care toarce ca o ei sufletesc, în muzicalitatea şi com­ treacă odată cu moravurile ce des­ fată mare, care-şi năcăjeşte mama poziţia ei. Arătând neputinţa omu­ crie ; — azi Caragiale, s'a ridicat în iubind-o cu toate astea din răspu­ lui de geniu de a se potrivi cu con­ conştiinţa tuturor ca un adevărat teri, care cântă în strană şi de care diţiile obişnuite ale vieţii şi necesi­ mare poet: clasicismul lui nu mai fetele îşi bat joc zicându-i «tunsul, tatea ca el să rămână vecinie «senin poate fi contestat de nimeni. In felegunsul»; ci este oricare copil din şi rece» în faţa bucuriilor meschine speţă, Caragiale, precum s'a dove­ lume — eu, d-ta, dumnealui, — cînd ale lumii, Hyperion al lui Eminescu dit de critica clasică, a creat, în co­ am fost copii ori în ce împrejurări nu cere ca Moise al lui Vigny moar­ media «O scrisoare pierdută», tipul de viaţă am fi trăit, — în palat sau tea, ci viaţa nemuritoare în seninul comediei pure. în bordeiu. cerurilor. Şi, pe când poezia sublimă Pe când comedia în genere — ri- Aceasta a făcut dendo câştigai mo- ca, traduse,—de şi iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiii res — este conside­ sunt introductibile rată ca având şi —să aibă un suc­ un scop practic : ces deosebit într'o îndreptarea mora­ ţară aşa de aris­ vurilor prin ridi- tocrată, cum e An­ cul, şi de şi de la glia. Creangă e un Aristofan până as­ clasic al amintiri­ tăzi, comedia cla­ lor poetice. sică a avut acest iz de didacticism, Al treilea fapt e —iar de Molie're, că literatura cultă cel mai mare co­ română se poate mic, s'a spus că la lăuda că a venit spatele fie-căreia la lumină, în ace­ din comediile sale laş fel ca cea he- se ascunde o tra­ lenă. BCU Cluj / Central University Library Cluj gedie — comedia Ea a început cu lui Caragiale are poezia epică, a însuşirea de a ne continuat cu cea arăta ridicolul oa­ lirică şi a ajuns la menilor fără pic poezia dramatică. de amărăciune şi Helenii încep lite­ de a nil introduce ratura lor cu «Ili- în suflet cu atâta ada» lui Homer, putere, ca şi când cea mai frumoasă ar fi propriile şi epopee. Principele Const. Brâncoveann, solia lui, cumnatul lui Ieuache Văcărescn fireştile noastre Românii o încep (la stânga), mor/i, toii trei ca martiri ai patriei, în anul 1716. creaţiuni.Vrând să cu «Ţiganiada» lui La dreapta: Domni/a Bălaşa, fiica Principelui Const. Brâncoveann. arate ridiculul am­ (Lucrarea datorită D-lui Fournery, este întocmită după figurinele istorice BuclaiDeleanu, reconstituite de Dna Paul Catargi, născută Văcărescu, şi figurează pe fresca biţiei politice Ca­ cea mai frumoasă bisericilor din România). ragiale în «O scri­ epopee — comică soare pierdută», ia prin inspiraţia ei IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIpe Caţavencu, I personagiu veros, care clasică, mai cu seamă în ce priveşte a lui Vigny te întristează ca orice vrea să ajungă deputat şi punându-1 fondul, şi cu tot primitivismul lim­ producţie mai mult sau mai puţin în situaţiile cele mai ridicule posi­ bii, în care e scrisă. departe de drumul sănătos al vieţei, bile, îl pedepseşte cu râsul nostru, Al patrulea fapt, care caracteri­ poema lui Eminescu îţi înalţă şi îţi ca pe nici un alt personagiu de co­ zează clasicismul poeziei româneşti, farmecă sufletul prin seninătatea ei medie. e că el se prezintă cu o amplitudine clasică. completă, cuprinzând toate virtua- In «Scrisoarea I» Eminescu îşi re­ Pedeapsa prin râsul pur este aşa lităţile sufletului omenesc care nu levă genialitatea creatoare clasică, de cuceritoare, că încetul cu încetul poate fi decât sau optimist sau pesi­ împreunând ideia repulsivă a pieri- ne identificăm cu soarta lui, şi când, mist sau olimpian. Capodoperile lui ciunii vieţii cu imaginea fermecă­ la sfârşit, ne-am aştepta să ne sa­ Eminescu sînt pesimiste în cea mai toare a lunii care luminând pămân­ tisfacă pedepsirea lui, ceea ce e un mare parte; ale lui Alecsandri şi, tul, cuprinde în sânul ei, ca şi sentiment etic, iar nu estetic, cum mai cu seamă, ale lui Cerna sînt moartea, toate vieţile oamenilor, ne satisface de ex. la«Tartufe», noi optimiste; iar ale lui Gr. Alexan- toate vietăţile din lume. Negrăită fru­ sîntem bucuroşi că a scăpat de la drescu şi Coşbuc senine. Această museţe a imaginilor, pe care le îm­ închisoarea ce merita cu prisosinţă. amplitudine se regăseşte şi la fie prumută dela natură, — frumuseţea Şi astfel comedia se termină, nu care poet în parte. absolut intraductibilă din pricina numai cu veselia tuturor persona­ Gloria poeziei române, o face în mulţimii nuanţelor şi rezonanţelor giilor, ce au luat parte la acţiune, secolul XIX, capodoperile lui Cara- în pătura mistică a sufletului — iau dar şi cu satisfacţia şi veselia spec­ grale şi Eminescu. cu desăvârşire asprimea ideii gene­ tatorilor. Miraculul din această capo­ Deşi socotit ca romantic şi deşi, ratoare a poemei. Este un procedeu doperă este că de şi mai nici unul după pesimismul său, poate fi con­ de echilibru, pe care numai adevă­ dintre personagiile acestei comedii, siderat ca realist, Eminescu e to­ ratul clasicism îl are. nu sînt de respectat în realitatea lor mmsssmsmmsssm CELE TREI CRIŞURI >mmmmmmwm morală, noi, totuşi, le simţim în su­ de Brătescu-Voineşti (ca de altmin­ sic şi mai nou formula clasică de fletul nostru, ca şi când ar face teri în tot scrisul lui, chiar când nu cât în capodoperele lui: «Letopiseţi», parte dintre noi înşine, or'cît de e de cât povestire), în «Domnul drama istorică cea mai realistă din respectaşi de drept şi de dreptate Dincă», «Cât ţine leturghia» de 1. toate dramele de acest fel: «Patima am fi. Este magia comediei clasice, A. Bassarabescu; în «Nucul lui Odo- Roşie» şi «Dezertorul», dramele mo­ care se impune contemplaţiunii bac», «Furnica» şi «Punga» de Em. derne, care reprezintă cu adevărat noastre şi pe care, cu cât o citim Gîrleanu; în «Păcat boeresc», «Haia noul tip al dramei clasice. Aceste de mai multe ori_, cu atât simţim mai Sanis», «Venea o moară pe Şiret» drame, în trei acte, au primul act puternic fiinţa ei adâncă şi nemu­ ale marelui romancier liric Sado- de comedie, al doilea de dramă,—şi ritoare. veanu; în «Ion», în «Pădurea spân­ al treilea, în care simţim fiorul Trăsătura clasică a poeziei ro­ zuraţilor» şi în «Adam şi Eva» ale fatalismului antic, — de tragedie. mâneşti se menţine cu mare succes, marelui romancier epic Liviu Re- Acţiunea e fulgerătoare. N'are ne­ şi în secolul XX. Ea se găseşte, lu­ voie mai de loc de lungirea timpului, cru extraordinar, chiar, — o spu­ lllllllllllIllilIllilIlilIIIDIIIIIIIIIIllllllllllllllllllllilIIIIIIIIIIIIIII ori de schimbarea locului, nici de nem fără reticenţă — la cel mai în­ toate efectele, cu care regisura mo­ semnat reprezentant al aşa numitei dernă caută să acopere goliciunea poezii noi dela Verlaine încoace, inspiraţiunii. Aceste drame for­ Ion Minnlescu. Capodoperile lui poe­ mează un tot rotunjit, satisfăcând tice cum, de ex., «Romanţa cheii» întru totul cerinţele marei arte cla­ au toate însuşirile unei poezii cu sice. adevărat clasice, deşi e simbolistă. Victor Eftimiu, care, în acelaş Minnlescu, în deosebire cu cei mai timp caută, împreună cu Minulescu, mulţi dintre poeţii de acest fel, are să creeze romanul satiric, are meritul o armonie — armonia minulesciană, de a fi întrupat în dramele sale, care nu poate fi confundată sau toate marile sentimente clasice, orop­ măcar asemănată, cu a nici unui site de literatura dramatică euro­ poet naţional sau sttein. In deose­ peană. «Inşirtă-te Mărgărite,» şi bire de toţi aceşti poeţi, Minulescu «Cocoşul Negru», încearcă, deşi nu are un vers consistent, ce-i aparţine, isbuteşte totdeauna, să întrupeze în- şi are o limbă, un contur şi o ener­ tr'un cadru mistic naţional, senti­ gie în imaginile sale sugestive, în mentul tragic faţă de destinul ome­ adevăr clasice. nesc; în «Prometeu», nerecunoştinţa Inventivitatea sa verbală este omenească; în Thebaida», iubirea unică, deşi uneori e prea escentrică. absolută; în «Meşterul Manole» idea­ Fondul lui sensual mistic, ca şi forma lul de artă. şi armonia lui, este nouă, şi, de şi In această schiţă, renunţăm să BCU Cluj / Central University Library Cluj 1 nu are o prea mare varietate de Gr. Alexandrescu (1812—1885). urmărim clasicismul în producţiile teme şi o prea mare amplitudine, iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiir hibride şi bolnăvicioase ale «poeziei — şi deşi e plin de ciudăţenii ro­ nouă», ca unele ce nu sînt poezie, ci mantice şi mistice — el este, cred, breanu ; şi chiar în admirabilele po­ numai proză poetică scrîntită din cel mai însemnat poet simbolist, toc­ vestiri ale lui Casaban, chiar când rostul ei. Renunţăm iarăşi să rele­ mai prin clasicismul formei şi ar­ sînt tendenţioase (clasicismul limbii). văm producţiile mai noi ale «gene- moniei sale desăvârşite. Trăsătura clasică se găseşte în raţiunii noi» care îşi găseşte re­ Trăsătura clasică se găseşte în sfârşit la micii şi marii noştri dra­ prezentanţii într'un George Talaz, unele poezii, cu adevărat clasice, maturgi, la un Caton Theodorian, George Dumitrescu, Radu Gyr, Veja, ca «Ţării mele» a lui G. Murnu; de Hers, Mircea Rădulescu, Dela- sau în epica lui Ceaar Petrescu, în inspiraţiunea distinsă din «Sere­ vrancea, Davila, Mihail Sorbul şi Hurmuz, Savin Constant şi alţii. nada» şi «Necunoscutei» şi alte capo­ Victor Eftimiu. Ei sînt foarte valoroşi, dar prea ti­ dopere ale lui Cincinat Pavelescu; Mihail Sorbul este creatorul unei neri încă — şi trebue să aibă o vi­ în «Cetatea Soarelui» a lui Corne- noi formule de dramă, care, deşi goare extraordinară, pentru ca să liu Moldovanu; în «Către pace», nouă, este de cel mai neîndoios cla­ ducă mai departe notele de sus ale «Noaptea», «Trei sburătoare», «Isus» sicism. marei poezii, în care totuşi au putut şi alte poeme ale aprigului optimist, Nicăeri nu se realizează mai cla- să se manifeste pînă acum. Cerna; în «Omul» şi «Pe Golgotha», poemele lui Gregorian, în «Imnul iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiii IIIIIIIIIIIIIIIIIIII iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiii IIIIIIIIIIIII nopţii» de Alfred Moşoiu, în «Psal­ mii» şi «Parabolele» lui Stamatiad, UN CUVÂNT DESPRE UNIVERSITĂŢI în unele poezii patriotice ale lui Mircea Rădulescn, dar mai cu seamă de G. Bogdan-Duică. în «Serenada din trecut» ; în «Co­ pacul» lui Nichifor Crainic şi în 'a anunţat reforma universitară. poate costa mult. De aceea în ches­ unele din poeziile mai vechi; în s Prealabil însă, altceva este de tiune trebue să vorbească naţiunile, pastelurile lui Pillatşi în «Rătăcire» discutat, nu proectele ce vor fi ana­ prin toate mijloacele lor de vorbire de Adrian Maniu, în «Interior» de lizate în parlament. şi mai ales prin parlamentul care N. Davidescu, în pasagii din «Făt Prealabil este de spus: Chestiunea va face legea. Frumos» de Floria Furtună şi chiar univesităţilor este o chestiune atât Iar discuţiunile acestea trebuesc în unele pasagii — din aşa numi­ de mare încât tot publicul cărtură­ urmărite cu cea mai deplină aten­ tele poezii fără sentiment, ale lui resc, toată naţiunea trebue să se ţiune. Tudor Arghesi. intereseze de ea. * * Cu putere se vede această trăsă­ Naţiunile cu universităţi nesufi­ Eu aşez aici un singur argument tură şi în poezia epică : în «Popa ciente, neînzestrate, necorespunză­ deocamdată. Tanda», Budulea Taichii» şi «Moara toare tuturor nevoilor de progres Se bagă oare bine de seamă că cu Noroc» ale lui Slavici din seco­ ale naţiunei sunt condamnate la e- viaţa noastră publică, culturală, li­ lul XIX ; în «Moartea lui Castor» şi clipsări din partea altora, la elipse terară se mediocriseasă? Se simte «Călătorului îi şade bine cu drumul» (în special) de prestigiu, ceeace le că democratizarea—dela care totuşi %^mmmmm^% CELE TREI CRIŞURI %mfâ^^^mmm nu se poate reveni — a aruncat la tate ! Ţăranul să rămână ţăran!» — se va ivi, vezi — Doamne vreun suprafaţa vieţii publice o mulţime vorbă caracteristică... alt speolog. Pentru ca să poată fi de nulităţi, de mediocrităţi? Şi că or­ Aşadar năA^ălim în scoale, neopriţi. înzestrate cu profesori totdeauna ganizarea vieţii naţionale pătimeşte In năvală cei mai mulţi sunt cei distinşi, catedrele nu pot fi aceleaşi, din lipsă de organe bine pregătite? mediocri; mediocrizarea începe, deci, pentrucă este sigur că pentru toate Se bagă de seamă, se simte.... din liceu: probă rezultatele bacalau­ nu vom găsi totdeauna câte patru Este general — adică: general la reatului, care, aşa cum este şi aşa lumânări! NU am găsit până acum, aceia ce înţeleg — sentimentul că a cum va trebui să fie: mult mai se­ nu vom găsi nici mâine, poate nici sosit momentul ca incontra medio­ ver decât astăzi, constitue un mijloc poimâine; de aceea avem şi profe­ crizărei să se lupte metodic, sever, de sănătate culturală, naţională. sori mediocri; eu cunosc chiar câţiva fără oprire. Lupta o pot da numai Altfel universităţile se vor umplea imbecili. Şi dacă aşa este, este clar universităţile; şi institutele naţionale de nulităţi şi mediocrităţi, de care că şi pentru universităţi există pri- de egală înălţime şi valoare. mejia profesorimii mediocre, la a- * 'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiniHiiiiiiiiii nume specialităţi. * * Măsurile contra mediocrizărei tre­ Odată lucrurile se petreceau altfel. bue să înceapă şi de sus, nu numai Nu aveam universităţi. Din noro­ de jos. Trebue să se ia măsuri de cire... Dar aveam oameni cu dor pregătire şi a corpului didactic uni­ de carte. Căci la universităţile stră­ versitar; ceeace odată cheltuiau boe- ine era departe: Se mergea cu rii bogaţi; azi trebue să cheltuească carul (în caravană de negustori, de statul — fie el oricât de sărac ar fi. ex. până la Buda); apoi, dela o vreme Ştim foarte bine ce se face, în a- se lua de undeva trenul (vezi de ex. ceastă privinţă, astăzi: Institut la amintirile despre călătoria sa la stu­ dii, ale lui Iacob Negruzzi!); şi băe- Roma, la Paris, burse, înlesniri (pu­ ţii «babacăi» învăţau scriind rar ţine) de călătorii de studii în străi­ acasă, scriindu-li-se rar, ca peste nătate; fie, dacă-i sunt vrednicii în mări şi ţări: Să se citească poves­ joc. Dar ce se face cu universităţile tea lui Ion Ghica despre nopţile albe noastre, aceasta nu este deajuns. ce le petrecea la Paris în studiu, Fireşte, dacă îngrămădirea medio­ despre recreaţia apoi într'o cafenea crităţilor în facultăţi va fi tot mai de-alături şi somnul puţin, într'un mare, se va putea face din ce în ce tot mai puţin; pentru ca statul să-şi fotoliu. (In( scrisorile către Alexan­ dri). Banii nu le lipsiau; moşiile cu poată pregâti specialişti mari de robi încă produceau de-ajuns; stu­ care viaţa naţională are nevoie, so­ diau bogaţii. cietatea ştiinţifică trebue să fie mai Adică: Studiau tinerii care BCUse ştiau Cluj / Central University Librarymică, daClujr numai aleasă. parte din clasa conducătoare şi care Alexandru Odobescu (1834—1895). * mai ştiau că vor fi succesorii pă­ rinţilor' lor la conducere. Cei mai 'IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIir Ideile acestea de natură practică aleşi dintre ei se pregătiau şi pen­ eu' am văzut (în zece ani) foarte sunt abstracţiuni dintr'o experienţă tru acest rol. Şi astfel naţia noastră multe. a mea, dar şi a altora. de boeri şi robi şi de burghezi în Conchid aşadar: universităţile tre­ Nu sunt idei «democratice»; în bresle, căpătă sie-şi dar, din punga bue să devie instituţiuni care să ele bate un dor după aristocratisare boierească şi din ştiinţa Apusului, spârcuească tot ce este nul, tot ce intelectuală. pe Kogâlniceanu şi Cuza, pe Negri este mediocru. Universităţile pot fi Nu mai avem boieri! şi Alexandri, pe B r ă t i e n i şi pe libere oricui; orice om, din stradă, Trebue să avem mari intelectuali! Ghica; ele. liber să fie să intre să asculte, să Iar tendinţa de aristocratizare se Şi aceştia îşi făcură datoria. Mă­ se bucure şi să plece; eu nu despre va scoborî atunci şi în liceu, şi în rimea lor crescuse şi din neam, dar aceşti bineveniţi auditori extraordi­ şcoala comercială, şi în primare etc. şi din clasă, din avere, din putinţele nari vorbesc; eu vorbesc despre aceia Timpul nu-i departe în care şi şcoa- ce aceasta li le procură. cari voesc diplome, cari pe baza lele superioare vor avea dascăli — * * diplomelor, bat la porţile bugetului ieşiţi din universităţi! Un început Acum chipul studiului s'a schim­ statului, care pot pune degetele pe s'a făcut... bat: Avem patru universităţi, şi to­ o parte din executiva acestuia, din Universitatea însăşi trebue să se tuşi o mulţime de lume tânără apucă producţia acestuia, din partea aces­ cugete la ce va fi peste un semi- încă drumurile Apusului. Normal tuia: Aceştia trebuesc spârcuiţi, pen­ secol, peste un secol; şi să se alcă- ar fi să nu mai fie nevoie de el; tru ca siguri să fim că naţiei i se tueascâ deci astfel încât utilitatea Apusul să fie tot între noi; în uni­ pregăteşte o clasă de conducători ei să fie in creştere progresivă, res­ versităţile noastre! Şi nu este! capabili. pectul de ea în aceeaşi creştere, In neamul nostru există în aceste Universităţile şi institutele simi­ stima ei oricând necontestată. Pe momente un avânt spre înălţări in­ lare trebue să ne scape de medio­ acest drum spre glorie Lozinca nu dividuale. Burghezul, popa, dascălul, crităţi. poate fi alta, ci numai aceasta: Aris­ profesionistul liber, ţăranul, toţi cred tocratizare intelectuală şi morală că ai lor copii» numai ca «domni» Fireşte, universitatea nu este că­ contra mediocrizărei de care suferim. mari mai pot trăi. Este o năvală în rămidă goală; ea este: profesor, tot felul de scoale. Şi toate duc spre vorbă învăţată, demonstraţie de la­ universitate! borator, pragmatism ştiinţific, stră­ Pentru Ardeal, în special, observ lucire erudită şi apropiata de viaţă: că şi la Unguri, şi la Saşi s'a pro­ Ce nu-i trebue vieţii româneşti nu dus acelaş fenomen. Admiram odată trebue tuturor universităţilor. Dacă, în Braşov, o mare mulţime de elevi de ex. la Cluj, avem o catedră de în curtea liceului săsesc. Profesorul speologie, nu vom fi atât de scrân- sas, un mare profesor, cu care mă tiţi să mai dăruim câte una Bucu­ aflam acolo, mi-a zis: «Nu ai drep­ reştilor, laşilor, Cernăuţilor, fiindcă mmm®mmmfâ CELE TREI CRIŞURI mm%^®^^@m% tr'un mod indirect şi subsidiar cutare TEATRUL PREZENTULUI sau cutare subiect de piesă. In a- de Paul I. Prodan. semenea cazuri, războiul a fost şi va fi, în substanţa bucuriei, ceeace ^ILf uiţi sunt aceia cari au crezut apărarea părerilor personale unui este drojdia într'o cocă şi influenţa °''*'Că războiul trebuia să aibă o perfect om cinstit şi apărarea con­ îndepărtată se manifestă prin zgu­ înrâurire considerabilă asupra sensu­ vicţiunilor contrarii unui pungaş, el duirile morale pe care amintirea lui, lui producţiunei teatrale şi că piesele dă impresia falşă că spectatorii a- o va impune personagiilor împărţite cari urmau să vadă lumina rampei plaudă sau reprobă ideile exprimate, întresuccesuri şi realitatea prezentă. în timpul anilor de la război încoace, în vreme ce ei se mulţumesc să a- plaude omul cinstit şi să reprobe într'o influenţă de detaliu, parti­ trebuia să se deosebească în totul culară unor anumite succesuri şi ca de acelea scrise înainte ca pacea să pungaşul, care le exprimă. In afară de piesele de circumstanţă urmare, cu totul accesorie. fi fost atât de brusc întreruptă în 1914. Teatrul, prin el însuşi, considerat Acei, cari aşteptau de la această scrise în timpul ostilităţilor sau în timpul primelor ceasuri fericite ale în semnificaţia lui permanentă, sca­ puternică zguduire o influenţă su­ pă tuturor evenimentelor exterioare, verană asupra teatrului viitorului, nu păcei, războiul nu şi-a imprimatadânc înrâurirea asupra teatrului. oricât de nemăsurate ar fi ele. Tea­ se îndoiesc că această influenţă tre­ trul este etern şi intengibil. Războ­ buia să suscite piese superioare ace­ Războiul a putut şi va mai putea, iul l'a putut întrerupe, dar nici atin­ lora scrise înainte de război. în cursul vremei, să influenţeze, în- ge, nici ataca. Credinţa acelora a fost greşită. i • • i • • 111 • 111 i ra i r 11 • 11111111111 iiiiiiiiiiiiiinii Influenţa războiului s'a resimţit, Şi dacă ne gândim puţin, consta­ un timp foarte scurt, asupra unor pie­ tăm că nimic nu e mai logic şi mai se de circumstanţă, dar aceste piese natural ca această inviolabilitate a —scrise cu talent şi jucate cu succes— artei teatrale. Mai totdeauna, prima nu se aşează pe treapta cea mai noastră mişcare este de a crede că înaltă a artei dramatice. micile frământări istorice nu lasă Odată trecută această perioadă nimic să subsiste tot aşa cum exista scurtă, războiul n'a mai avut nici o şi mai înainte. Naivă eroare! Ele influenţă esenţială asupra desvoltării schimbă faţa lumei, dar nu schimbă teatrului în general. fondul omului. In mijlocul acestor Să luăm, mai întâi piesele de cir­ zguduiri universale, natura omeneas­ cumstanţă pe care războiul le-a in­ că rămâne identică ei înşi-şi. Carac­ spirat direct şi imediat. Nu ne pre­ terele, sentimentele, pasiunile, singu- ocupăm, cât de puţin, de tendinţele rile motoare ale marelui teatru—nu acelor piese, cari au avut un carac­ sunt atinse de formidabilul vârtej. ter de actualitate voită. Ele au par­ Dragostea neînvinsă, afecţiunile ini- ticipat într'o oarecare măsură,BCU la ceia Cluj / Central University Librarymei, atributel Cluj e spiritului n'au fost ce se numeşte în mod convenţional schimbate. Un mincinos, un gelos, «piese de idei». un zgârcit d'eam semăna mincino­ Cu toată strălucitoarea expresie, sului, gelosului, zgârcitului, d'înain- acest gen de teatru este cel mai ar­ tea războiului. tificial. A fost artificială şi iluzorie, pre­ In adevăr, dacă în «piesele de tinsa sciziune stabilită de aţâţi oa­ idei», autorul are loialitatea de a face meni între arta dramatică dinainte ca atât opinia lui personală ca şi opi­ şi de după război. nia adversă să fie susţinută sau de In ora actuală, socotesc că tea­ doi oameni cinstiţi, sau de doi indi­ trul—adevăratul teatru, acela care vizi cari nu valorează prea mult—a- pictează pasiunile, caracterele şi sen­ cel autor are, totuşi; slăbiciunea să timentele se înalţă încet, încet, după împrumute mai multă elocinţă con­ marele şi durerosul popas şi că îşi vingătoare personagiului, care e de reia mersul secular pe care războ­ părerealui. Sau, dacă încredinţează, Statuia lui V. Alexandri la Iaşi (1819—1890) iul l'a întrerupt numai, fără a'l devia. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiini II i iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiini num mini ni n i CINA CEA DE TAINĂ PRIVELIŞTE LUNARĂ Prin ulmii de sub vie, pe 'deal, mai ştii tu casa Ce-albeşte ca şi oul în cuib sfios de foi? Pe munţi pleşuvi şi peste ostrov de mare lină Mai ştii tu cerul serii cu feţe ca mătasa încremenită i luna în cearcăn de lumină. Şi clopotul'cirezii venind dela zăvoi... Cu ochii duşi la dânsa se uită corăbierii, Pe valurile mării se sfarmă în puzderii, Iţi mai aduci aminte pridvorul prins de\viţă Se lasă 'n puf pe cuiburi în vârfuri de stejari, Şi cina cea de taină, tacâm lângă tacâm, Iar şesul o priveşte cu lacurile mari. Şi masa presărată cu flori de lămâiţă, Vezi, peştera pitită pe brânci, colo, în stâncă Şi carele spre noapte gemând pe caldarâm... Sub înălţimea lunei se face mai adâncă; Şi cum stăteam alături, noi doi cu fericirea Iar scorbura din arbori sub chipul ei bălai — Doar greerii ţinându-i isonu 'n depărtări Se surpă şi mai neagră intrând în putregai. Şi noaptea câmpenească albastră ca iubirea Ca doi tăciuni prin frunze, de-odată, luna rade Şi vorbele 'ngănate mai dulci ca sărutări... In faţa speriată a bufniţelor hâde, Pe colilii aruncă subţirele-i vestmânt, întâia stea prin frunze creştea tremurătoare Păşeşte 'n patru colţuri pe lespezi de mormânt, Când licuriciu 'n umbră trecu rătăcitor... Se sue pe potecă, se-opreşte sus pe creste, — Prin ulmii de sub vie, mai ştii tu casa oare Şi merge mai departe ca firul din poveste..... Şi umbra ca un suflet, şi steaua ca un dor!..... Ion Pillat. Hor ia Furtună. Vechea Societate Literară „yiJNIMEA" din Iaşi Membrii Soc. Literare „JUNIMEA" dela Iaşi, în anul 1873 Identificarea a fost făcută în anul 1922, de D-nul Iacob Negrussi, fost Preşed. Academiei Române. (A se cerceta pe rânduri şi numere).

1 Ioan Ianov 11 Ioan Melik 2 Nicu Burghelea 12 N. Quintescu 3 Nicu Gane 13 Sams. Bodnărescu 4 G-ral Cerchez 14 Pop Plorantin 5 Nic. Nicoleanu 15 Pavel Paicu 6 Alex. Farra 16 P. P. Carp 7 Nicu Culian 17Const. Lepădatu 8 Th. Cerchez 18 Vasile Pogor. 9 Vasile Burlă 'Vasile Alecsandri ION. Mândrea 20 Titu Maiorescu

BCU Cluj / Central University Library Cluj

31 Gh. Roiu 21 lacob Negruzzi 32 Th. Cristodulo 22 Theodor Rosetti 33 Scarlat Capsa 23 Mih. Cornea 34Lascar Ciurea 24 Col. Scheletti 35 Gh. Racovitză 25 Ciupercescu 36 Gh. Negruzzi 26 Dimitrie Rosetti 37 Casu 27 Leon Negruzzi 38 Ştefan Vârgolici 281. Caraiani 39 A. D. Xenopol 29 Ştefan Neiu 40 Nicu Cazimir 30 Col. Th. Şerbănescu 11 Gr. Buicliu 40 llllllllllllllllll IIIIIIIIIIIIII MMI I MMMII I IMMIMMIMM MMMMI IMMMIM 1111 • 111 • II11111111II1111 • 111II •*

. „Junimea".—Data înfiinţărei Societăţei Literare „Junimea" nu este precis cunoscuta. D-nul Iacob Negruzzi a stabilit anul înfiinţării la 1863 luna Februarie, dată contestata oarecum de pleiada tinerilor învăţaţi, strânşi în jurul acestei Societăţi. Primita cu entusiasm de elita intelectuală a Moldovei, „Junimea" a captivat repede opinia publică, prin înălţimea ideilor de care era animată, forma prelegerilor, criticilor şi conferinţelor sale. Cum era firesc, atâtea inteligenţe întrunite într'un mănunchi, discutând şi tratând subiecte filozofice, estetice, istorice şi mai ales literare, nu puteau si nu dea naştere la glume spirituale între membrii ei şi să nu zeflemisească şi pe oamenii din alară consideraţi ca ignoranţi. Intrarea în Soc. „Junimea' era lesnicioasă, dar rămânea... cine putea. Politica era cu desăvârşire înlăturată, fapt care n'a împiedicat pe P. P. Carp, Titu Maiorescu, Th. Rosetti, N. Gane, să devie miniştrii, chemaţi de înaltele lor însuşiri şi nevoia ţârei, care cerea să fie cârmuită de oameni luminaţi. In anul 1867 apar ,, Convorbirile literare", tratând într'un prim articol, despre „Poesia română", scris de Titu Maiorescu. La aceasta revista s'au perindat, floarea intelectuală a acelei generaţii, în frunte cu Eminescu, Conta, Negruzzi, Creangă, Slavici, Maiorescu şi alţii. Animata de un puternic spirit critic, revista s'a angajat în polemici cu alte foi ce apăreau în ţară şi peste munţi: Trompeta Carpa- ţilor, Arhiva Filologică, Columna lui Traian (Hajdeu), Transilvania, Familia (I. Vulcan) etc. Poezia era mai slab reprezentata; pe acest do­ meniu au rămas... cine a putut: Alecsandri, Eminescu, Col. Th. -Şerbănescu şi alţi puţini. Activitatea „Junimei" de atunci a fost rodnică; decenii întregi s'a păstrat tradiţia şi efectele ei au fost binefăcătoare, dar odată cu curgerea vremei, au dispărut unul câte unul din aceşti stul cu ! aceşti între­ gită de azi. Col_ G> B. >m%%mmzMm®m%< CELE TREI CRIŞURI mmmimm^m^ aşa cum le scrisese ! Opreşte caicul, VASILE ALECSANDRI se repede pe mal: de Carmen Sylva — De unde ştii cântecu-ăsta ? • — Păi, de la tata. u sufletul îndurerat reiau conde­ lucea faţa de fericire. Toată pădu­ — Şi tată-tău de unde-1 ştia? Ciul pentru a reaminti în proză rea lui era plină de zâne, de duhuri, — De la tatâ-său ! — dacă e cu putinţă, câteva din dul­ de fiinţe încântătoare şi binefăcă­ cile legende ale iubitului poet, a că­ toare. Ne putem închipui bucuria poe­ rui tinereţe şi veselie păreau eterne, Ospeţia de la Mirceşti e regretată tului care presimţise şi restaurase al cărui viers de aur nu contenea. de toţi prietenii lui. versurile uitate, fără nici o schim­ Văd încă marii lui ochi luminoşi, Adora soarele şi făcea aşa ca să bare. Şi alţii trec pe unde a trecut zâmbetul lui care făcea să i se vadă intre în valuri de lumină în cabi­ poetul, dar ochii lor nu văd, ure­ dinţii superbi, când, cu povestirile netul lui de lucru. chile lor nu aud. lui, ne făcea să petrecem serile de — Maestre, unde să te găsesc la Nu găsesc nimic şi atunci spun toamnă la castel, înveselind pe bă­ otel? Nu-ţi ştiu numărul camerei, că e o mistificare, o invenţie : «Noi trâni, interesând pe tineri, distrând îi zicea o tânără artistă pe care o nu vedem nimic, prin urmare nu pe copii. Era cel mai maestru po­ ocrotea. există nimic!» învăţaţi mai întâi vestitor din vremea noastră, liniştit — Unde vei vedea mai multă lu­ a privi şi a asculta cântecul ce se şi plăcut, privind numai partea cea mină, bate la uşe copila mea ! înalţă din adâncul durerei, din ob- bună a vieţei. Mi-a dat micul giu­ servaţiunea naivă a poporului. vaer "Moş şi babă» după ce mi-a Şi pe urmă trebue să ştii să îm­ zis rămas bun cu pălăria în mână, bini fragmentele ! cu mantia pe umeri. Soţia lui mi l'a * descris cum desemnează cu mâna * # în aer, zâmbind în somn. Poveştile lui despre ţigani erau Pentru el, bătrâneţea se făcea gra­ încântătoare. ţioasă ; moartea a sosit înainte de Ca copil avusese de tovarăş un durerile groaznice ce-1 ameninţau ţigănuş, pe care-1 chema Vasile, ca cu o mare slăbiciune. pe el, Vasile Porojanu. Acesta era, Toată viaţa lui a fost armonie şi ceeace la curţile germane, odinioară, raze de lumină. se chema: Priigeljunge al său ; adică Mi-a spus că a avut şi el slăbi­ el primea bătăile destinate tânăru­ ciunea de a scrie versuri triste, dar lui său stăpân. Ei făceau împreună că le-a ars pe toate. Voia să lase în toate isprăvile ştrengăreşti şi Vasile urma lui numai un zâmbet. Cu mâ- era bătut pentru amândoi. Când popa na-i dulce a înlăturat adeseaBCU vălul Cluj / Central University Librarydădea Clujlui Vasile Alecsandri şaizeci cel negru de pe gândurile mele ; îmi sau şaptezeci de mătănii câte ori arăta cerul albastru şi câmpia smăl­ acesta sta liniştit în pat, îşi chema ţată de flori. Era indulgent ca şi prietenul îi dădea câţiva bani şi-1 doamna bătrână lângă care şedea punea să facă mătănii în locul lui,— odată, pe când se cânta un vals şi lucru foarte obositor, căci trebuie tineretul dansa. El deplângea uşu­ să te apleci până dai cu fruntea de pământ. rinţa, isvorul atâtor suferinţe. Ea Plecând la Paris, şi-a pierdut din atunci surâde dulce zicând: «Cine vedere prietenul întâiu. Multă vreme n'a avut un... vals în viaţa lui?» după aceea, pe când lua masa în gră­ Drama vieţii lui a fost duioasă; Regina ElisaOetlia (Cannen-Sylva) la 1877 (1843-1915). dină într'o dimineaţă, vede îndrep­ femeia iubită i-a murit pe braţe în tau du-se spre el un ţigan cu panta­ timpul unui strălucitor răsărit de loni largi de Nankin galben. soare, pe când intrau în golful Cons- Mi-a spus că o singură dată s'a L'a recunoscut îndată; era Vasile, tantinopolei. temut de moarte: când a descope­ Vasile Porojan! I-a dedicat versurile pe care tot rit la ciobani — în munţi — minu­ L'a privit ca pe un frate; ce era Românul le ştie pe de rost: nata legendă a Mioriţei şi avea de mai bun în casă, lui îi dădea. făcut un drum lung şi singuratic ca Tu care eşti pierdută în neagra veşnicie A doua zi de dimineaţă, vine ci­ Stea dulce şi frumoasă a sufletului meu, să ajungă acasă şi s'o poate scrie. neva şi spune stăpânului, că oaspe­ Şi care — odinioară luceai atât de vie, Simţea că duce cu el un bulgăr de tele a dispărut, cu cel mai bun cal Pe când eram în lume, tu singură şi eu... aur. din grajd! Ii era teamă să nu moară, găsind Alecsandri, încântat, n'a dat voie Dorinţa de a picta şi-a îndeplinit-o acea comoară. Mergea pe munţi şi nimănui să-1 urmărească: «Ţiganul într'o serie de mici tablouri în ver­ văi ascultând bătăile inimei po­ e născut hoţ, trebue să fure; nu suri, pe care le-a numit Pasteluri. porului, cântând cântecul lui, le­ trebue să-mi stricaţi ţiganul!» * gând între ele fragmetele. Mi-a po­ Scumpul prieten nu s'a mai ară­ Alecsandri ne povestea despre a- vestit cum negăsind decât două frag­ tat, aceasta a fost cea din urmă în­ nul 1848, când şi el a luat parte la mente dintr'un cântec popular, a tâlnire. marea mişcare în potriva domniei compus el partea dela mijloc. Alecsandri descria bucuria nebună lui Sturza. Ameninţat a fi închis într'o seară mergea cu corabia a ţiganilor, când cu desrobirea! Trei într'o mănăstire (temniţa spiritelor în susul Dunărei; în stufişul de tres­ zile întregi au fost beţi morţi, dar înflăcărate pe vremea aceea) «am tie de pe mal zăresc câţiva soldaţi când a fost vorba să-şi câştige hrana, > şters-o voiniceşte şi am mâncat şi în preajma unui focşor. Ei cântau s'au întors cu sutele, rugându-se eu pânea amară a exilului la Ve- — Alecsandri îşi încordează auzul, să-i ia înapoi, nu ştiau ce să facă four şi «Les freres provencaux», veşnic dornic de a auzi. cu libertatea şi chiar gârbaciul li se spunea el. Zâmbetul ironic ce înso­ Soldaţii cântau tocmai cântecul părea mai dulce decât ea! ţea aceste cuvinte le dădea un far­ acela, cu melodia lui monotonă şi Hallstrom, Suedezul, compunea la mec de nedescris. melancolică, şi ce să vezi, cântau Sinaia o operă românească, Neaga, Când vorbea de lunca lui, îi stră- chiar versurile lui cuvânt cu cuvânt, al cărei poem îlscrieam. Eu aveam CELE TREI CRIŞURI %^^^mmmmm nevoe de o scenă în care ţigăn- să se înalţe mai presus de sine şi numele de Dorobanţi. Dar poporul cile sâ ghicească norocul unui grup să devie impersonal. i-a poreclit curcani, fiindcă, negă- de fete. sindu-se pene de vultur, li s'au pus «Sa rămâe vorba pe asta, zise Aş voi să vă arăt talentul scum­ la ^căciulă pene de curcan. Alecsandri, am să vă arăt eu: nu­ pului poet în altă fază. El s'a în- în timpul războiului din 77, pro­ mai, nu trebuie să mă daţi de gol.» viziile se sfârşiră aproape, din cauza Seara ne adunaserăm la lumina gerului straşnic, care nu mai îngă­ lunei; Peleşul şoptea, fagii fremătau duia să treci peste Dunăre, plină de la adierea vântului de seară, şi brazii sloiuri. Un ofiţer de ai noştri, găsi îşi aruncau umbrele fantastice până câţiva dorobanţi ocupaţi a mâcina la picioarele noastre. boabe de porumb sub pietrele unei Alecsandri cere. un ciur cu boabe moare părăsite. de porumb. — Bine, băeţi, ce faceţi voi acolo, — «Am să vă ghicesc norocul, nu vi s'a dat altceva de mâncare? zise el tinerelor fete. — Ce voiţi, Domnule Locotenent, Şi ele se strâng care mai de care să se dea curcanilor, dacă nu boabe în jurul lui cu ochii strălucitori, cu de porumb!» ziseră ei râzând. obrajii îmbujoraţi. Alecsandri mi-a povestit că un Nici odată n'aş putea uita fru­ rănit care venise la el şi nu văzuse moasa figură zâmbitoare a bătrâ­ mămăliga de câteva luni, trage spre nului, cu privirea şăgalnică, citind el ceaunul de la foc, zicând: «Vin în ochii catifelaţi sau focos ce se aci, draga mamei, să te mănânc!» plecau asupra lui, ceeace dorea să In poezia Peneş Curcanul, Alec­ audă şi distrându-se el însu-şi făcând, sandri a redat aşa de bine povesti­ pentru noi, să-şi schimbe expresia rea soldaţilor că par'că-i auzi şi toate chipurile acelea drăguţe, aşa astfel poezia lui e cea mai frumoasă de inconştiente că atunci ne servesc descriere de război. Nu e copil de de model. Cât s'a distrat - cu ele! Român care să n'o ştie pe de rost. El adora tineretul. Alecsandri era Barbu St. Delavrancea (1858—1918). Gura de aur a iubitului poet s'a însuşi o idilă vie. Amorul i se pă­ închis pe vecie; frumoşi-i ochi s'au rea frumos, fiindcă e natural: ca şi cercat şi în dramă, dar, ca adevărat împăenjenit, marea lumină a sufle­ Biron, Moschos, Teocrit, era de o poet liric, a făcut mai de grabă tului s'a stins din ei, şi pleoapele neasemuită gingăşie. Pesimismul nu poeme dramatice, pline de cugetări i s'au plecat înaintea strălucirii e- putuse găsi nici o portiţă de intrare sublime şi de foarte frumoase ver­ terne, prea puternică şi prea vie în firea lui sănătoasă şi armonioasă. suri. — Ceeace l'a făcut cu totul chiar pentru ochi de poet. Spunea adesea că, dela oarecarBCUe Clujpopular / Central, au fost Universitycântecele lui dLibrarye A fosClujt dus la groapă de nouă vârstă poetul să nu-şi mai cânte războiu. soldaţi şi un sergent, care plângeau dragostele şi suferinţele lui, el trebue Armata teritorială română poartă toţi ca copii.

f •••I!tlllllllllllIIIIIIIMIIIIIIIIIIIIIIIIIIlIIIIIIIIIIIIillllllllilllllllIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIiIIIIIIIIIIIIIIII ••••••••••••IIIllIIIilIIIIIIIilIIIIIIIIIIIIIIIIIIlllllItlKIlIIIIIIIIIIIilIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIlIIIIIIIIIIIIIIIHlil

Şincai şi Petru Maior, cu evanghelia LEGĂTURI CULTURALE CU ITALIA arzătoare a Romanităţii noastre; de 1. Bianu de acolo a venit Asachi cu începu­ Membru al Academiei Române. turile poeziei culte, pornită din at­ mosfera poetică italiană. Din toate părţile se simte grabnica credinţa şi conştiinţa în isvorul mă­ In epoca romantică, cei mai stră­ şi neiertătoarea trebuinţă de ofen­ reţ al neamului şi au întemeiat pe luciţi reprezentanţi ai culturii noas­ sive culturale. Ele se încearcă în el năzuinţele de viitor şi îndruma­ tre : Costache Negri şi mai ales diferite direcţii, îndreptându-se de rea spre renaşterea culturală a con­ Vasile Alecsandri, au adus la noi, sus, dela Universităţi, până la că­ ştiinţei latine. De acolo au venit cu braţul plin, florile acelei litera­ tunele depărtate ale sătenilor. Este turi, cântând Veneţia, Lido, Neapol, cerinţa vremii care nu ne mai lasă Florenţa. In timpii mai aproape de sâ stăm în nelucrare; este chemarea noi, geniul ţărănesc al lui Coşbuc neamurilor de cultură veche cari ne a fost captivat de măreţia Divinei cer în rândurile lor. Noi o simţim Comedii, pe care, cu grea muncă şi, ştiindu-ne râmaşi în urmă, dăm şi cu mare artă, a dat-o Românilor năvală ca să înfiinţăm ce ne lip­ în cea mai frumoasă limbă a lor. seşte, să organizăm ce era impro­ Din ce în ce mai mult s'a înţeles vizat şi neîndestulător. Dela cursuri la noi că Italia este nu numai sora şi conferinţe universitare până la mai mare a neamului nostru, dar mici serbări şcolare săteşti — este o este şi un soare luminos al culturei neîncetată mişcare şi năzuinţă spre rasei. lumină, spre cultură. S'a simţit deci trebuinţa şi folosul Una din aceste mişcări este nă­ unor legături culturale organice între zuinţa unui contact organic cu cul­ România şi Italia. S'a făcut pentru tura italiană. Evenimentele istorice aceasta catedră de limbă italiană ne depărtase atât de mult de «Mama- la Universitatea din Bucureşti, la Roma» cântată de vechii noştri cro­ care s'a chemat unul din cei mai nicari şi amintită prin tradiţie chiar distinşi fii ai culturei superioare în masele ţărăneşti. italiene. România a făcut o şcoală Este un secol şi jumătate decând superioară la Roma care, organi­ Românii, închişi în" lumea slavă-bi- zată de genialul şi regretatul Vasile zantină, au ajuns în atingere cu Pâr van, a câştigat repede o situa­

Koma legendară. De acolo au adus Al. Vlăhuţă (1858-1913). ţie strălucită şi egală cu celelalte mmmmimmîm CELE TREI CRIŞURI wm^mmmm%%^ şcoli vechi ale marilor naţiuni. Atât zel româneşte şi care au ajuns re­ pitoreşti clin ţările noastre, despre din şcoala profesorului Ortiz din pede în stare să traducă şi să pu­ viaţa satelor şi arta noastră popu­ Bucureşti, cât şi din şcoala dela blice în presa italiană — reviste şi lară, — toate au produs un curent Roma, ies neîncetat Români cunos­ ziare — traduceri din literatura nou, favorabil nouă şi au atras ex- cători şi înţelegători ai limbei şi noastră, mulţime de nuvele de De- cursiunea unei grupe de tineret, culturei romane şi italiene. lavrancea, Brătescu-Voineşti, Odo- care a venit să vadă această ţară In zilele trecute s'a inagurat în bescu, Creangă, Eminescu, Vlâhuţă, şi acest popor. Alte călătorii de Capitala noastră asociaţia «Cultura Sadoveanu, Agârbiceanu, Gârleanu, acelaş fel sunt în pregătire şi vor Italo-Română', sub veni probabil chiar în preşedenţia vechiului cursul acestei veri. diplomat Al. Lahovary E uşor de înţeles de şi cu participarea rec­ ce mare însemnătate, torului Universităţii, d. de ce mare folos pen­ N. Iorga. tru ţara şi neamul nos­ Alături de aceste or- tru este intensificarea ganizaţiuni oficiale se acestei legături cultu­ dezvoltă chiar în Ro­ rale între Români şi ma o activitate foarte Italieni. Pentru aceas­ intensivă şi mult prea ta, acţiunea d-lui Iso­ puţin cunoscută, de un pescu este vrednică de neobosit tânăr român, toată lauda şi ea tre- d-l Claudiu Isopescu, bueşte susţinută şi a- bucovinean de naştere, jutatâ prin toate mij­ fost membru al şcoalei loacele, materiale şi noastre din Roma. D-l morale, căci asemenea Isopescu a fost atât de propagandă pătrunde prins de pasiunea a- mult mai uşor şi mai cestei propagande cul­ adânc în toate stările turale şi de dorul de sociale ale surorei noa­ a face cât mai mult şi stre, Italia. mai bine cunoscută în Documentele aces­ Italia—România şi mai Roma: Piaţa Colowia (Columna lui Trăiau). tei propagande atât ales literatura şi limba de nobile, d-l Isopescu românească, în cât a rămas la Ro­ Rebreanu, Visarion, etc. Aceste tra­ îngrijeşte să le trimită zilnic Aca­ ma, a deschis un curs liber la Uni­ duceri, publicate în toate oraşele demiei Române, unde formează u- versitatea de acolo, curs peBCU care l'a Cluj Italiei / ,Central veneau întâi Universitya oară, pentr Libraryu nul di Clujn cele mai preţioase dosare văzut îmbrăţişat atât de autorităţi publicul italian, ca manifestările unei pentru strângerea legăturilor cultu­ cât şi mai ales de tineretul roman. culturi nouă, a culturei româneşti. rale între România şi Italia. A avut bucuria să vadă crescând Pe lângă acestea, articole infor­ zilnic în jurul său numărul studen­ mative despre istoria noastră veche Bucureşti, Aprilie 1929. ţilor şi studentelor, care învaţă cu şi modernă, descrieri geografice şi

iiimiiiiiiini iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiini inii im iiiiiiiii iiiiiiiniiiiiiiii iii i i ODA LIMBEI ROMÂNE PRIMĂ VARA de Victor Eftimiu. de Radu Gyr. Alcătuire de cuvinte româneşti Din şesuri Primăvara venea ca o răscoală Iţi văd, prin veacuri, inedita bogăţie, şi se 'ntindea spre târguri, arzând, în depărtări, Întinerind, pe si ce 'mbătrâneşti, conacele, cu soare... venea ca o răscoală, O, grai din viitor, mărire ţie.' înaintând pe ape, pe scocuri,, pe cărări... Din auroră, magic te-arătai... Venea, deopotrivă, pe drumuri şi pe vânt... Ai preschimbat bordeele n palate— Dar de-ţi lipeai urechea de humă şi-ascultai Te văd cum gloriosul drum ţii tai ca un răspuns de tunet fierbea în măruntai, In falduri de sonorităţi catifelate. de parcă, răsvrătită, gonea pe sub pământ... Carpatul fi-a fost leagăn şi amvon. Din sări porni o ciurdă de bivoli, ca din gol; Recolte minunate îţi flestiuă ei mirosită 'n aer, lung, aspra Primăvară, Vestigiul dac şi farmecul slavon. apoi pân' la spinare în râu se cufundaiă, Înfipte 'n armătura ta latină. umplându-se pe şolduri de soare şi nămol... Călugărul elin şi vajnicul casat: Se ridicau toţi plopii n picioare, ca să vadă Stambulitl şi Parisul te-altoirâ — de nu cumva tot râul s'a revărsat pe mal... Supreme deveniri în tine sac Bucăţi de primăvară prindeau din cer să cadă, Clainori de corn, înfiorări de liră... cu berse mari de piatră, de-argint şi de cristal. Mărire ţie, grai din viitor ! Şi-am stat cu mâini întinse ca să primesc răscoala.. Superbe minţi se vor scălda în tine... Simţeam cum vrea pământul să-şi treacă seva mie Ai fost un lac—eşti valul curgător. tar de sub tălpi, din lutul plesnit, ca rotogoala Eşti fluviul impetuoaselor destine. de soare, creştea caldă, aţâţătoare, vie, Alcătuire de cuvinte româneşti. întreaga Primăvară, suind pe coapsa mea, Atâta năvăliri te fecundată ! lipiudu-se de mine, de umerii mei goi, întinerind, pe si ce 'mbătrâneşti, • de parcă toată carnea mi se topea în ea, Eu te vises proteică şi lapidară .' un singur trup de soare să facem amândoi. >%m^%%m^m®m CELE TREI CRIŞURI ^mmm^msmm novatul ? Şi scrâşnia din dinţi, ca IN IAD râşniţa, să-şi macine măselele. de /. Agârbiceanu. — Toţi suntem vinovaţi, măria Ta, îndrăzni unul slăbănog, cu codiţa — La dracu, Petre! Nu mai este ascuţită, şi pe falca dreaptă! Din ruptă dela mijloc. Eră cel mai de­ vreme de pierdut, zise Atot puter­ strigătul lui se porni un vânt care parte de stăpân. nicul. smulse flăcările din jăratic, le în­ vălui pe sus, prin unghere şi le stinse. — Aha ! spânzuratule! Tu ai a- Şi, la un semn al lui Sfântu Petre prins! Nici nu se putea o batjocură simţi cum alunecă lin prin văzduh Urlând de durere întunecatul se mai mare: cel din urmă să iek locul şi, în aceeaşi clipă, văzii plesnind trase până la talpa iadului, o unsă celui dintâi. Şi nici a celui dintâi! un fulger vânăt, dela porţile zăvo­ bine cu catran şi cu răşina, scapără A împăratului peste toată puterea rite ale raiului până în porţile ză­ din ghiare, ca din amnar şi cremene, îi dădu foc şi zise: întunerecului. Da' date mai aproape, vorite ale iadului. mieluşelule! — Aha, «zise Sfântul», cel cesta — Să arzi pe 'ndelete, afurisite, Pe mieluşel se încrâncenă carnea, la pândă a tras cu urechea şi acum! o mie de ani să nu te stângi! De dar tot putu guiţa ! «Şi ridicând braţul spre blestem, ce-ai lăsat pe bâeţi să aprindă căl­ darea a mare delângâ porţile împă­ — N'am aprins eu, stăpâne! rosti» : Te va birui râzvrătitule şi — Dar cine? Cine? Să ese din râzvrătitorule al lumii. Cel ce şade răţiei? Nu ştiai că numai eu am dreptul s'o aprind la zile mari ? Uite, rând! Să-1 văd odată şi să-i mulţu- pe scaun, Atot puternicul, începutul 'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinii iiiiiiiiiiiiiiiiu IMIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIIIIIIII IIIIII IIIIIIIIIIII cum mi-a pârjolit barba! Talpa iadului gemea. Începu să ardă cu flacără închisă, potolită, ca de putregai. — Nu-s de vină, stăpâne! N'am răzbit; nu m-au ascultat! Ziceau c'am adus pe unul care avea poftă să se bălăcărească numai decât în zmoală, încă era dedat cu tăvăleala în ghid, de-acasă, şi nu putea trăi altfel. Intreabâ-i pe toţi dacă nu mă crezi. Scaraoţchi guiţă de trei ori de-i ţiuiră urechile, şi iată că din căldări săriră o puzderie de pui de bivol, curgea zmoală depe ei, stropind padi- mentul de aramă. Scuturaţi-vâ, bles­ BCU Clujtemaţilor / Central, şi aş aUniversity să vă apropiaţi Library! Cluj Bucuroşi eâ-i auziră glasul cunos­ cut, bivolaşii începură să ţugăe până /. L. Caragiale (1853-1912). \ George Cosbuc (1866—1918). ce le rămase părul lins, şi li se vă­ zură corniţele. Numai atunci se pu­ •II 111 • 1111 • 11 • i • 11 • 11 • a i a • i i ii IIIIIIIIIIIIII 1 •••• i teau deschilini unul de altul, şi se şi Sfârşitul, Alfa şi Omega. Şi te văzu că-s de vrâste deosebite, fie mese, bubui adânc şi greu strigătul care cu frumuseţa lui. Să-i vadă şi stăpânului. va îngenunchia şi te va legă, cu să-i viseze altul! lanţurile veciei, în adâncul cel din Din turmă, de pe brânci, se ridică urmă al întunerecului. Când se apropiară de stăpân şi-i atunci un ghiavol bătrân, şchiop de Nu sfârşi bine vorba şi Sfântul văzură faţa pârlită, ghiavolii căzură piciorul stâng, cu coada ca de lemn, văzu cu uimire că braţul i se lumi­ pe cozi, cu ochii zgâiţi. Eră groaznic de veche ce era nu se mai încâr- nează ca de-o flacără roşie. Privi la vedere, cu barba încâlcită, ca un liga, cu cap ca de om şi ca de ţap, la iad şi văzu că poarta de cramă e caer de câlţi, pe-o falcă,—iar ceea- ştirb, cu dinţii galbeni, şi behăi su­ numai jar ce ţişnea scântei lungi ca laltâ rasă nap şi plină de arsuri. grumat. razele, împroşcându-le până 'n înal­ Crâncen la vedere fusese şi până — Eu am aprins cazanul! tul ceriului. Scaraoţchi izbea cum­ azi dar acum drac să fii şi să fugi O răsuflare a lui Scaraoţchi îl plit cu ciocanul în poartă, o spărgea de tat'to ! duse ca pe-un pai şi-1 izbi de pere­ răgnind, părându-i că tovarăşii din Ar fi fugit, da, Scaraoţchi îi ţin- tele dinspre apus, a doua răsuflare lăuntru nu-i deschid destul de grab­ tuia cu ochii ca şi cu nişte piroane. îl turnă în gura stăpânului, deschisă nic. Porţile se prăbuşiră, flăcările Nici de mişcat nu puteau, cum nu ca o prăpastie. Numai copitele-i mai năvăliră până la stele, luminând lu­ mişcă broasca 'u lac înlemnită de rămăseseră afară. întunecatul îl mea şi pământul. Iadul vui până în privirea şarpelui de apă care se a- prinse de copite şi-1 zmulse din gât­ adâncuri şi clocotul căldărilor cu propie. lej cu mare scârbă, îl ţinu cu capul zmoală bătea boltiturile, să le dă­ — Neam afurisit şi blestemat! în­ în jos şi-i zise: râme. Cădeau, ca din puşcă, şi ici cepu întunecatul, cum aţi cutezat — Cum, tu? Cel mai cuminte, şi colo, liliecii pârjoliţi şi cucuvaele să-mi călcaţi poruncile? Cum aţi după mine, în împărăţia întunere­ cu penele scrum. îndrăznit să intraţi în dreptul meu? cului? Mâna mea cea dreaptă? Tu Scaraoţchi răgni de se cutremură Cine-a aprins focul subt căldarea să intri în drepturile mele? Şi-1 în­ catapiteazma cerului, iar ghiavolii, cea mare? vârti, ca pe-o prăjină, pe după cap, mici şi mari, de spaimă cumplită, Ghiavolii nu mai suflau. Se deşe- gata să-1 izbească de colţurile zi­ săriră huliuştiuc! in căldările clo­ lară de şira spinării, căzură de pe dului. cotitoare, ca broscoii, când să-i calci, cozi, şi acum stăteau pe patru labe, Chiuia, îi eşia sufletul. în heleşteu. Flacăra, cum năvăli pe ca nişte câni. — Stăpâne, mă pedepseşti deajaba. porţile dărâmate, aprinse barba lui Răsunetul glasului durduia încă M'ai fi pedepsit şi dacă aş fi aşteptat Scaraoţchi, de pe miros nu cunoscii prin boltituri, prin ungheţe şi prin sâ aprinzi tu cazanul. Ţi-aduci a- nimic, că era obicinuit el în iad cu gangurile iadului, când stăpânul în­ minte de-un contract încheiat acum miros de floacă arsă,— dar când a- cepu din nou: patruzeci de ani ? De când aşteptai junse arsura la peliţă, subt bărbia — Cine-a aţâţat focul? Cine-i vi­ sâ-i vină sorocul! Şi mi-ai poruncit, >m>mwmm<>m>mm CELE TREI CRIŞURI >^M^m^mm^m când mai pe urmă i-ai pus bătrâ­ — Afurisiţilor, vă duceaţi la ră­ Scaraoţchi tuşi, se trase de barbă nului în braţe pe fetiţa aceea cu coare, ai? Şi pe mine mă lăsaţi aşa? şi simţi cu plăcere că-i mai crescuse părul roşu, care ţipa şi voia să se «El arătă obrazul pârjolit... Asculta- — Vine cu voi şi Blehu. Unde eşti omoare, — mi-ai poruncit, deci, că ţi-mă, încornoraţilor f Felul ăsta de Blehule ? strigă Scaraoţchi pe ghia­ ori în ce clipă va veni bătrânul la sluţenie nu trece decât într'un sin­ volul cel bătrân şi şchiop. Cum nu-1 noi, eşti acasă—nu eşti acasă—să a- gur chip. Săriţi pe rând pe umărul văzu şi nu-i răspunse nimic, întu­ prind cazanul cel de sărbători şi să meu şi pupaţi-mă pe obrazul ars. necatul ţişni din ochi fulgere vine­ grăbesc cu baia. Hei! nu vă place, împieliţaţilor? ţii, şi, la lumina lor, într'o scorbură — A murit bătrânul ? întrebă Sca­ Una, două...» de stâncă, îl zări pe Blehu. Durmea raoţchi cu ochii holbaţi, of ticălosul N'a pucă să numere trei şi-un dră- şi sforăia de se cutremura peştera. şi mişelul, cât m'a purtat, cât m'a culeţ fu pe umărul lui şi, strângân- Cât simţi lumina, Blehu sări ars, făcut să alerg sâ-i împlinesc toate du-şi ochii de groază, îl pupă pe şi într'o clipă fu lângă stăpân, poftele! Ajunsesem să văd că nu obraz. Ghiavolii, lăsaţi pe cozi, îşi întunecatul râse cu lacrimi de foc. mai moare. Cu cât l-am agonisit pe luau avânt, şi unul după altul îşi — Bun de ficior te-am ştiut de el, agoniseam o mie. lipiră boturile umede de falca în­ când ai căzut din cer, dar, ca acum! 11 slăbi pe ghiavolul cel bătrân, tunecatului. Şi, o minune ! Când cel Ce, adormiseşi? şi-1 lăsă pe vine. din urmă zbură de pe umărul stă­ Stăpâne, a fost grea povara ! — Haida sâ-1 văd, zise el. pânului, cu groaza şi scârba în su­ M'a deşelat spurcatul de bătrân. — Să-1 vezi şi să-i aprfnzi călda­ flet ca şi ceilalţi, barba crescu la loc, — Aha! îmi şi uitasem! Dar, a- rea. Ai stâns, cu mânia ta, flacăra. şi Scaraoţchi şi-o pieptenă mulţu­ cum, eşti hodinit ? Şi-mi aduc bine aminte că mi-ai spus mit, cu ghiarăle, uitându-se în oglin­ — Porunca, întunecimea ta ! atunci: «Blehule, vremea noastră-i da peretelui de aramă. Dracul cel şchiop nu-şi putea uita măsurată! Ticălosul ăsta, după ce împăratul se plesni de-odată cu păţania de mai înainte. Şi decât să i-o veni sorocul, să nu profite nici o laba peste frunte! mai ajungă odată în grumazii ba­ clipă de întârziere: în foc, cât a in­ — Afurisiţilor, cu întâmplarea asta laurului celui vechiu de zile, mai tră pe poartă. De sunt, de nu-s a- era să-mi uit de m'am grăbit. Este bine să-1 afume popii din cădelniţe! casă, să aprinzi căldarea cea de praz­ care-va între voi sosit de curând din — Vei porni cu ăştia! Ştii dru­ nic». Grăbeşte! Clipele trec! Vre­ Rumânia? mul, cunoşti ţara. E nevoie de lu­ mea torturii se scurtează. Jumătate din ghiavolii de faţă fă­ crători mulţi. Portarul raiului a fost Puzderia ghiavolilor se repezi la cură un pas înainte. trimis să ni se pună de-a curmezi­ porţi: le ridicară şi le ferecară. Sca­ Scaraoţchi zîmbi, îşi linse mustă- şul. Unul să nu mai vină acasă fără raoţchi nici nu simţi că porţile fu­ ţele, de amândouă părţile, cu o limbă porunca mea! Tu: ca mai cuminte, seseră deschise pân' acum, răstur­ lungă ca de dulău. Ştia că, tot pe vei supraveghia şi vei da îndrumări, nate de el. Şi mărunţeii, priponiţi atâţia, era în ţară. Făcuse două ta­ 'fii dau în seamă! pe cozi, împingeau cu umerii, mun­ bere : una se hodinea în adâncuri, Dracul cel şchiop zîmbi. De mult cind în tăcere, pipăit, să nu BCUafle stă­ Clujalta lucr/ Centrala între Nistr Universityu şi Tisa, cLibraryu nu ma iCluj căpătase atâta cinste. pânul, să-i stârnească din nou mânia. schimbul,—pe lângă legiunile pe cari — Să trâeşti şi să stăpâneşti, în­ întunecatul izbi cu pumnul, ca un le risipise peste faţa pământului. tunecimea ta ! Las' pe noi! mai, în capul ce plutea deasupra — Aţi venit de mult? — Şi nu ţi-e frică de trimisul Ce­ zmoalei, aprinse focul subt căldare, — Să tot fie vreme de-un ceas, lui Prea-înalt ? şi într'o clipă făcu o vâlvâtae de se întunecimea ta! — Vorba e: la cine e trimis... îmi vedea în iad ca ziua la lumina soa­ — Ce veşti? cunosc oamenii, stăpâne! Şi, apoi, relui, şi se puse o căldură, un ză­ — Veşti bune, stăpâne. sfântu Petre n'are trecere între ru­ duf înnecăcios, încât diavolii mai — Şi v'aţi hodinit destul ? mâni. Ei sunt schismatici, întune­ mărunţei îşi trăgeau sufletul.,. Incet- Ghiavolii mârăiră, vârându-şi bo cimea ta. încet, cu coada 'ntre picioare, se tră­ tişoarele subt cozi. — Ei bată-te să te bată! Cum de geau spre zmârcuri,la răcoare, când — Să nu v'aud ! dintr'o clipă să ştii toate, şi 'n clipa următoare pocni îi încremeni răgnetul răguşit al stă­ fiţi gata de drum! Am ascultat la dintr'un bici lung cu pleasna de coa­ pânului. In lumina mare pereţii de poarta raiului şi vă spun că-i mare dă de cal. Ca într'o volbură se ri­ aramă strălucea ca oglinzile, şi Sca­ primejdie. Din porunca Celui Prea- dicară ghiavolii cei sortiţi, şi ple­ raoţchi îşi văzu chipul sluţit. înalt, s'a coborît pe pământ Sf. Petre. cară val-vârtej, goniţi din urmă de Dintr'o săritură toţi fură lângă el. Şi tocmai în Rumânia a fost trimis. dracul cel şchiop. Iinilllll | UIMII IMIII IIIIIIIIIIIIIIII I IUI IIIIIIIIII: numim.

\N1C0LAE IORGA Berettâ, după ce a publicat într'o serie de numere câteva traduceri din cei mai de seama Xoitl Rector al Vniversităjii din Bucureşti. prozatori români, iar mai târziu le-a închinat şi un număr întreg, azi aduce un nou oma­ D-l Profesor Nicolae Iorga, marele nostru giu literaturii româneşti, închinându-şi numă­ istoric şi entuziastul ambasador al culturei rul din 20 Martie ilustrului savant şi scriitor româneşti în toata Europa, a fost ales de cu­ român — Xicolae Iorga. rând Rector al Universităţii din Bucureşti. Intr'o prefaţa inspirata, dupa ce îşi aduce Alegerea d-lui Profesor Iorga ca Rector al prinosul de recunoştinţa şi omagiu lui Clau- Universităţii din capitala ţârei însemnează diu Isopescu—sârguinciosul muncitor pe o- pentru învăţământul nostru superior cea mai gorul propagandei naţionale în Italia,—pre­ fericita garanţie de prosperitate şi temeinica cum şi studenţilor—traducători de la cursul organizare. Cu marea d-sale cultura, cu pres­ de limba româna al Universităţii din Roma, tigiul înaltei d-sale personalităţi şi cu expe­ vorbeşte în cuvinte calde de marele rol ce-1 rienţa acumulata din studiul istoriei umani­ joaca X. Iorga în cultura şi literatura româ­ tăţii întregi, d Profesor Iorga îşi îndreaptă neasca, cât şi pe terenul apropierii sufleteşti astăzi activitatea-i neobosita spre promovarea dintre cele doua ţari latine. E un omagiu învăţământului nostru superior, astfel orga­ binemeritat, la care Românii nu au decât sa nizat ca să corespunda nouilor necesitaţi de se alăture pe deplin! viaţa naţionala şi intelectuala. Urmeazâ o adevărata antologie de scriitori români, înfăţişaţi în traduceri îngrijite şi aleşi astfel ca sa reprezinte întreaga litera­ Manifestări culturale italo- tura românească dela clasici la modernişti: române dela Ion Creanga şi Mihail Eminescu până la Mihail Sadoveanu şi Cesar Petrescu. Frumoasa publicaţiune italiana Due lire di Xovelle^, din Milano,1 condusa de Alfio M ^smMmmsmssm CELE TREI CRIŞURI ^msmmm^^mmm sunt din cele mai vulnerabile. Pe POLONIA SI ROMÂNIA de o parte revendicările' Germa­ de Col. George Bacaloglu. niei faţă de Polonia, — problema culuarului Dantzig — şi a minorită­ /Ratificarea pactului Kellogg de cială şi în special de Ministrul de ţilor, este mereu agitată de guver­ fi catre Rusia Sovietica, de o externe polon, Zaleski şi Preşedin­ nele germane, în care Stresemann \_J 1/ parte, şi Polonia, România tele republicei Mareşalul Pilsudski, s'a declarat un temut adversar, pe şi Statele Baltice de alta, a adus dar de întreg poporul polonez şi de alta prietenia Germaniei cu Ru­ în primul plan examinarea proble­ presa lui, a arătat în mod limpede sia şi neliniştea provocată de spi­ mei securităţei, prin crearea unui de câtă simpatie se bucură Româ­ ritul de destrămare al Sovietelor, bloc asigurător al menţinerei păcei, nia, în toate straturile societăţei po­ ţine Polonia într'o permanentă ame­ sigur fiind, că unicul factor agita­ loneze. ninţare a graniţei de răsărit. tor, periculos din Europa — ca fiind S'a discutat între factori autori- în afara sferei de acţiune a Socie- Situaţia României de asemenea tăţei Naţiunilor, este întinsa ţară este bine cunoscută; fâră obstacole dela răsărit — Rusia Sovietică. naturale la graniţe, strânsă între agitatorii maghiari la apus, agita­ Dar importanţa pactului Kellogg, torii sovietici la răsărit şi a reven­ adică proclamarea unei stări de li­ dicărilor bulgare în Dobrogea, cu nişte, — momentană cel puţin — între o masă de minoritari solidari şi pre­ acest bloc şi Soviete, a avut darul tenţioşi, alimentată de jocul politi­ ca să constate existenţa unei păci, cei noastre interne, din care mino­ credem, de o oarecare durată între ritarii trag maximum de foloase România şi Soviete, care, până acum chiar în sânul ţărei noastre, toţi nu s'a manifestat dela război în­ aceştia, întreţin o atmosferă de ime­ coace, prin nici un alt fapt. diate preocupări cu caracter naţio­ Voi stărui, în legătură cu recenta nal. Din fericire acest măreţ pro­ vizită a Ministrului nostru al afa­ gram de realizări al apărărei noastre, cerilor streine, Prof. Univ. G. G. prin consacrarea pactelor existente .Mironescu, să scot în lumină pro­ între Polonia şi România asigură­ blemele în discuţiune atât de bogate toare de pace, este sprijinit de Franţa în rezultate. D-l G. G. Mironescu, şi de acţiunea Micei înţelegeri, pre­ o personalitate afirmată, cu spirit cum şi de pactul de arbitraj şi ami­ occidental şi practic, a văzut în ciţie cu Grecia — deja existent — această vizită, importanţa nediscu­ formând un front unic păstrător al tată a intereselor noastre imediate liniştei în miezul Europei. cu caracter naţional, economic şi Chestia minorităţilor, discutate la posibilităţi în rezolvarea şi a BCUaltor pro Cluj- / Central University Library Cluj I'roJ. Univ. G. G. Mironescu, Ministrul Varşovia, a fost pusă la adăpostul pleme de actualitate, şi nu s'a înşelat. Afacerilor Străine. tratatelor existente, atât de cate­ Polonia şi România, ţări demo­ goric afirmate prin intervenirea lui crate, popoare frământate în evolu­ zaţi, mai ales în jurul a trei pro­ Chamberlain şi Briand la Geneva, ţia lor istorică, sunt legate printr'o bleme fundamentale, de interese care au rostit hotărârea lor, sub tradiţională prietenie. Popoarele din reciproce: Siguranţa graniţelor, re- formula: «Drepturile minoritarilor care s'au născut un Mickiewicz, laţiunile economice prin stabilirea implică şi obligaţiuni şi datorii faţă marele poet-patriot, revoluţionarul unei legături directe între Baltica de autoritatea Statului în care mi­ dotat cu adâncă iubire şi compăti­ (Dantzig) şi Marea Neagră, chestia norităţile etnice trăesc»; proclamând mire pentru clasele apăsate şi o minorităţilor, pe lângă care a in­ principiul că «Unitatea şi suverani­ mare ură împotriva celor cari au tervenit şi alte discuţii, în jurul pro­ tatea Statelor, nu trebuesc ştirbite». pierdut — o clipă — Polonia, întoc­ blemei optanţilor, a Sesiu'nei apro­ In ce priveşte Chestia Economică, mai ca şi revoluţionarul nostru Tu- piată a SocietăţeiNafiuuilor,\egi\turn pe lângă schimbul de bogăţii între dor Vladimirescu, neaoşul român dintre Maramureş şi Bucovina, care cele două ţări, întrevederea dela care a zdruncinat puterea fanario­ azi este aproape imposibilă din cauza Varşovia, a avut darul să atingă ţilor hrăpăreţi, a găsit în actuala marelui ocol, obţinând dela aliaţii şi marea problemă a legăturei eco­ situaţie reculegerea necesară, pen­ noştri polonezi, o trecere pe teri­ nomice între Statele Baltice (Dantzig) tru o statornică înţelegere spre bi­ toriul Poloniei, în condiţiuni foarte şi Marea Neagră (Constantinopol), nele ambelor ţări şi binele omenirei. satisfăcătoare, etc. şi să se facă un pas înainte în so­ Cordialitatea cu care a fost pri­ In ce priveşte asigurarea grani­ luţionarea acestei măreţe probleme mit Ministrul nostru de externe la ţelor şi a păcei, într'adevâr, situaţia economice. Varşovia, nu numai în lumea ofi­ geografică a Poloniei şi a României, Rezutatul întrevederei dintre fac-

llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll I III11JII1I1 IIIIIIIIIIII Illlllllllllllll I III Illlllllllll IIIIIIIHIIIIIIII II' Două monede poloneze care au circulat în regiunea Dantzig, în al XVI şi XVH'a secol

Monedă de argint cu efigia lui Sigisinnnd I, Regele Poloniei Monedă de argint cu efigia lui Sigismitud III, Regele Poloniei, datată, anul 1536. mare Duce de Litimania, Rege al Prusiei, datată, anul 1616. wmwm>mwz< CELE TREI CRIŞURI wm>mwmwmwm torii răspunzători, în frunte cu Mi­ şi Budapesta, au reacţionat aşa cum Cu această ocaziune, menţionăm nistru de externe polon, d-l Zaleski au înţeles fiecare, şi au manifestat consursul dat de Ministrul nostru şi Ministrul nostru d-l Mironescu, contra acestei demonstraţiuni paci­ la Varşovia d-l Citta Davila, sem­ s'a văzut imediat: Polonia a făcut fice — de sigur — dar caldă şi lip­ natarul pactului Kellogg la Moscova, demersurile necesare pentru obţi­ sită de reticenţe, punând la punct precum şi binefacerile rezultate din nerea unui regim special de redu­ micile socoteli şi speranţe de revi­ întrevederile directorul Presei din ceri pentru transporturi prin Ro­ zuiri, pararevizuiri şi de permanente Ministerul de externe, d-l Eugen mânia şi eventual pentru vasele agitaţiuni. Filotti, care a însoţit pe d-l Miro­ Serviciului nostru Maritim, în legă­ In această scurtă cronică, am voit nescu la Varşovia, asigurând cu tura ce va urma a se stabili, între să subliniem numai, că, prin această colegii d-sale din Polonia, o coor­ Marea Baltică şi Constantinopol, vizită şi semnarea pactului Kellogg donare a activi tăţei presei polone prin portul Constanţa. la Moscova, cu drept cuvânt s'a şi române, în vederea scopului şi Dar un fapt caracteristic, ca o realizat un gigantic progres pentru intereselor ce leagă cele două ţări. dovadă de succesul tratativelor, s'a asigurarea liniştei de care Polonia De sigur, că această vizită s'a produs în acelaşi timp cu vizita d-lui şi România — şi de sigur întreagă făcut, din toate punctele de vedere, Ministru Mironescu la Varşovia: Europa — au nevoe pentru consoli­ sub fericite auspicii. întreaga presă din Moscova, Berlin darea şi propăşirea lor. liiiiiiiiiniii i itiiii iiiuniiiiiin iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin 11: iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiKiiiiiiiiiiiiiiiini i iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiii

felul acestora d. Constantin Kiriţescu noare şi corespondent al atâtor Aca­ înfăţişează astăzi lumea dascălilor," ca demii şi societăţi savante din ţară şi una ce alcătueşte mediul mai apropiat străinătate, ale cărui excursii ştiinţifice sufleteşte al autorului, isbutind s'o re­ se prefăceau în comode călătorii de dea, prin obiectivare, în nenumărate plăcere! — pe «Bonifas», profesorul CRONICI pagini de viaţă artistică. de franceză, aprig parnasian, poet în «Eroii povestirilor mele — se în­ orele lui bune şi mare admirator al xxxxxxxxxxxxxx treabă d. Kiriţescu în prefaţa plină de formei plastice exterioare, care pentru CRONICA LITERARĂ adevăr şi simţire a volumului — sunt el era totul, citind totdeauna — exage­ luaţi din cuprinderea şcoalei ? Da, din rând cadenţa — aceste versuri pe care întâmplare. Pentrucă, bătând drumul le dădea ca «model de poezie imitativă» : „Printre Apostoli" de şcoalei, cu ei m'am întâlnit mai ade- Lucrătorii de pe schele seaori. Puteau să aibă şi alte îndelet­ Cu ciocane, cu securi, Constantin Kiriţescu niciri, să fie magistraţi integri, negus­ Dau în ziduri foarte grele George Baiculescu. tori pricepuţi, preoţi cucernici, soldaţi Şi 'ndesate lovituri. viteji, ori mai ştiu eu ce! Pe deasupra tuturor străluceşte, însă, Cu volumul apărut de curând, care «Ar fi fost la fel. ca personalitate, profesorul doctor Cio- cuprinde bucăţile publicate anul trecut •fam văzut şi i-am zugrăvit — aşa vârnache dela Institutul de Neurodina- în revista „Viaţa Românească" BCUprecum Clujcum m'a/ Centralm pricepu t University— ca oameni, nLibraryu mică, savantuCluj l cu renume european şi altele inedite, d'l Constantin Kiri­ ca dascăli. Calităţile şi scăderile lor din bucata «O vilegiatură boerească», ţescu este la cea dintâi şi unitară con­ sunt elementare, umane, nu sunt le­ omul grav, cu mersul rar şi apăsat, tribuţie literară. Calităţi care anunţau gate de meseria lor. Aceasta le dă nu­ cu gesturile încete şi solemne, cu pri­ pe scriitorul de astăzi s'au manifestat, mai forma sensibilă, haina cu care ies virea glacială şi vorbirea sacadată ca cu deosebită strălucire şi virtuozitate, în public în viaţa lor de toate zilele; un vers antic: - «un farsor» pentru cei încă dela publicarea acelei monumen­ fondul sufletesc e acelaş». mai mulţi, un «savant» pentru cei mai tale opere de sinteză a răsboiului nos­ Cele şapte bucăţi ale volumului, pe puţin iniţiaţi în vasta «ştiinţă» a mae­ tru de întregire, în care forma literară lângă faptul că constituie, aşa dar, un strului. Autorul povesteşte aci o vile­ cea mai distinsă învăluia, evocator şi foarte interesant document sufletesc giatură de câteva zile la Sinaia, cu fa­ plastic, un material de documentare is­ al unei generaţii dispărute dejntelec- milia maestrului, care trebuia să plece torică. Această nouă lucrare adaogă tuali, sunt, prin evocarea plină de umor apoi în străinătate să ţină o comuni­ autorului o calitate mai mult: aceea a acelui etern omenesc şi prin îndrep­ care, la Congresul internaţional de Ne- de creator de stări sufleteşti înfăţişate tăţirea lui artistică, bucăţi de adevă­ urodinamică, despre.... «Efectele pro­ astfel ca să dea emoţia artei superioare. rată creaţiune, cu o acţiune întretăiată vocate prin tăerea totală sau parţială, Povestirile d-lui Constantin Kiriţescu, uneori în scene de o admirabilă stră­ obţinută cu ajutorul instrumentelor lucire. tăioase şi după o metodă proprie, a a- ne conduc într'o lume nouă, prea pu­ pendicelui caudal al mamiferelor lătră­ ţin studiată de scriitorii noştri, lumea Iată-1 pe "Domnul Raşcu», profeso­ toare, asupra ritmului vieţii lor vege­ muncitorilor modeşti şi obscuri, cari rul de geografie dela Mihnea Vodă, tative, sensoriale şi afective... etc. Din sunt dascălii — «apostolii ce colindă scurt, dolofan şi greoiu, — «omul bun» această vilegiatură, mai ales savantul lumea cu de înţelepciune sufletul lor care n'a pedepsit niciodată pe vreun apare în toată «goliciunea» omului, bu­ plin, dar cu traista goală». I-a cunos­ şcolar şi n'a pus niciodată şi nimănui cata întreagă constituind un adevărat cut pe aceşti modeşti apostoli şi i-a vre-o notă rea! Pe «Nenea lancu Dă- şi elocvent studiu de caracter: toată descris cu multă putere de observaţie răscu», directorul dela Mihnea Vodă psihologia parvenitului, pe care o cu­ şi pătrundere a «omenescului» din ei. şi profesorul de istorie, guraliv şi sfă­ noşti în adevărata ei lumină după ce Caragiale a zugrăvit şi el un tip din tos nevoe mare, care povestea şi ex­ i-ai smuls masca solemnă care-1 as­ mediul şcoalei, dar l'a înfăţişat numai plica—un războiu de pildă—cam în felul cundea privirilor celor mai pătrunză­ ca pedagog. Delavrancea a schiţat, următor: toare. deasemenea, un caracter din acelaş «...Acum, ce şi-a zis Frederic? Mi-a cuprins al şcoalei, dar privit numai venit şi mie niţel apa la moară. I-a să-1 Sunt în această bucată o sumă de dintr'un anumit punct de vedere. D-l învăţăm noi minte pe domnul Leopold scene şi situaţii minunat redate, multă C. Kiriţescu s'a folosit de mediul şcoa­ ăsta, să-i treacă pofta alt'dată să se naturaleţe şi logică în puterea de în­ lei mai mult ca un element de cadru; mai lege de oameni. Şi şi-a strâns ar­ lănţuire a faptelor, pe deasupra un u- pe deasupra acestui mediu, eroii volu­ mată, a trecut hotarul şi-a năvălit în mor de cea mai bună calitate, pârghia mului de azi (şi acesta îi este meritul ţara duşmanului. Şi umflă-1 pe Leopold, de rezistenţă a tuturor povestirilor din cel mare) sunt mai înainte de toate: şi trage-i, şi târnueşte-1, şi dă-1 căţeaua.. volum. Un fragment caracteristic pen­ «oameni». Şi astfel, după cum un G. Na, saturate de Silezia !.... Trosc, tru cele ce afirmăm aci îl redăm în Brăescu şi-a luat subiectele schiţelor plosc! Pân' 1-a răzbit. Şi-atunci Leo­ cele ce urmează. Familia Ciovârnache, şi nuvelelor sale din mediul pe care-1 pold: aoleo, dragă Frederic, o dau după o ceartă teribilă între- domn şi cunoscuse mai bine—lumea militară— dracului de Silezie şi hai să facem pace, doamnă (Coana Viţica, în intimitate: sau după cum, acum de curând, un Da- neică»... Babette),—cu care ocazie i se amin­ mian Stănoiu şi-a scos eroii povestirilor Pe «Moş Mitruţ», bătrânul savant, teşte savantului origina lui obscură sale din lumea bisericească — mediu profesor de geologie şi paleontologie («Feciorul lui Popa Oaie din Brânzea- pe care-1 cunoştea mai bine — tot în la Universitate, membru activ, de o- sca! Face pe savantul! Monsieur le CRONICĂ ŞCOLARĂ Comitetele şcolare de Ion Dongorosi. Câteva interpelări au fost adre­ sate în ultimul timp ministrului in­ strucţiunii, când s'au pus în lumină cu cruzime unele din racilele ce sub­ minează în special învăţământul se­ cundar, cerându-se să se ia grabnice şi radicale măsuri de îndreptare. In răspunsul pe care 1-a dat ministrul instrucţiunii, a recunoscut fără în­ conjur beteşugurile învăţământului public şi a insistat asupra abuzuri­ lor ce-au înfăptuit şi pare-se că con­ tinuă sâ înfăptuiască in voie cele mai multe dintre comitetele şcolare. După alarma dată anul trecut, cu rar curaj şi impresionantă docu­ mentare, de către d-1 Const. Kiri­ Marea în furtună. ţescu în calitate de secretar general ••••••••••••••••••••••ii iu iiiiiiiiiiiiiiiiinii unii i iiiiiiiini'i III IIIIIIII un al ministerului şcoalelor, iată acum şi mărturisirea făcută dela tribuna rofesseur docteur Tscho-verna-qui! cu mâna în dreptul gurii. Coana Viţica Camerei, a actualului ministru de Pfui, să mori de râs, nu altceva!») — amuzată, îi dă peste mână, încetişor instrucţiune publică. D-1 Costăchescu lamilia aceasta, spun, se găseşte insta­ — Comme tu est foile!.. este cunoscut ca un om de grijulie lată, numai după câteva ore dela eve­ Patronul revine dela fereastră.. Coana nimentul care turbura în mod obişnuit Viţica îl pune la curent: documentare şi ca un temperament căsnicia savantului, în trenul care-o va — Cheri, îi explicam tocmai Paletei ponderat. duce în străinătate. Aci întâlneşte cu­ de descoperirea ta, cum o sâ-i turteşti Dacă a grăit aşa cum a grăit deu­ noscuţi şi, bineînţeles, toată discuţia la congres pe toţi savanţii străini... năzi, înseamnă că cangrena care în jurul savantului: — Babette, il ne faut pas exagerer... roade adânc şcoala, s'a întins cu «Coana Viţica dă lămuriri tovarăşei — A, nu doctore dragă — intervine mult dincolo de hotarul bănuielilor sale de călătorie: prietenul — nu trebue să fii modest. In noastre. Chiar şi pe noi dascălii, — Şi după ce ne facem curBCUa la Clujţara noastră/ Central, modesti Universitya e un mare pă Library­ ca uni Cluji ce trăind şi acţionând în Aix-les-Bains, mergem la Paris la con­ cat. E mare pagubă şi pentru tine şi gresul internaţional, unde Georges ţine pentru societate. Te calcă'n picioare mijlocul realităţilor şcolăreşti, ştim o comunicare despre o descoperire toţi neisprăviţii fireşte cu mult mai mult decât cei mare, o invenţie colosală, aşa... nu mă Coana Viţica încheie: ce nu au putinţa să prindă decât prea pricep eu cum să-ţi explic .. că tu — George e un geniu necunoscut.." fragmentar şi accidental aceste rea­ nu eşti la curent cu ştiinţa.. ce-a mai Aceleaşi calităţi le întâlnim în „Ta­ lităţi, adevărurile rostite recent de muncit săracul, şi ce de experienţe a rapanaua prietenului Piţurcă'' (amintiri d-1 ministru Costăchescu, ne-au uluit făcut, cu broaşte, cu iepuri, cu cobai- din mişcarea socialistă de pe vremuri, şi descurajat. Bănueli grave plutesc ştii, le mai zice şi purcei de India. Sunt şi în „schimbare de guvern", care pe aşa de droles, ca nişte şoricei fără co­ lângă valoarea ei literară, mai are şi o mai de mult asupra operaţiilor co­ diţă, drăguţi de tot, mignons. Dar câinii, valoare documentară, de cea mai strictă mitetelor şcolare. Nu odată presa, câţi a mai operat; Să vezi, ma chere, actualitate, constituind o isbutită satiră dela cea de partid până la cea re­ le tae coada.. la adresa contemporaneităţii. cunoscută ca independentă, a înre­ —Ei, cum aşa ?... Povestitor încercat şi de o adâncă gistrat dela simple svonuri ventilate — Parole d honneur... Dar nu chiar intelectualitate, cu un stil curgător, su­ în surdină, pânăla acuzaţiuni grave el. Asta n'ar fi pentru un savant de talia gestiv şi colorat, de o preciziune ştiin­ şi formulate cu impresionantă pre­ lui, Agapie... ţifică şi distincţiune clasică d. Constan­ ciziune. Risipă sau speculare a ma­ — Şi de ce le-o tae ?.. tin Kiriţescu manifestă apoi în volumul terialului donat de stat, construc- — Ţi-am spus eu că tu nu te pricepi ? .Printre Apostoli" o frumoasă origi- ţiuni inutile, de lux deşănţat, risipă Noi zicem aşa vulgar: tae coada câi­ nialitate sufletească, tradusă în pagi- nilor. Dar în ştiinţă i se spune altfel, nele cărţii printr'o duioşie care merge şi însuşire a banului public ! cu nume grele, ca să nu înţeleagă orice până la gr ţiosul artistic, realizat în li­ Nevoile complexe ale vieţii şco­ terchea-berchea. Sunt lucruri înalte, teratura noastră mai ales de d-nii Bră- lare moderne, aglomeraţia crescândă numai pentru oameni superiori. Nici tescu Voineşti şi Bassarabescu. dela an la an, cereau localuri noui, eu nu le ţin minte. Dar nici nu-mi bat Pe acest drum al povestitorilor noş­ încăpătoare şi perfect adaptate sco­ capul. Experienţe de. de Neurodina- tri cei mai buni a pornit azi d. C. Ki­ pului, ori măcar prefaceri şi înădiri mică . riţescu. Ii dorim să ajungă la capătul ale vechilor localuri de gimnaziu şi — Nu le tae şi urechile ? ca la mopşi ? acestui drum cu realizări ample şi de­ liceu. Fără propaganda care se im­ Am avut şi noi un mops mititel. Ii zi­ finitive. ceam Bijulică. fiindcă mai avusesem punea, ba uneori cu samavolnicii în înainte unul mai mare, un fox, pe care-1 toată regula din partea autorităţilor, chema Biju. S'a prăpădit, săracu. Se atât sătenii cât şi târgoveţii au dat, bolnăvise de răpciugă. Dacă ştiam că au dat cu mult mai mult decât am Doctorul... fi bănuit noi scepticii şi uşureii; de — Cum îţi vine să spui una ca asta? aceia abuzurile săvârşite, acolo unde Iţi închipui tu că un savant ca Georges... ele s'au săvârşit cu adevărat, capătă — Lasă, ma chere. că nu sunt aşa o gravitate şi mai mare, şi cer grab­ de nepricepută, cum mă crezi. înţeleg eu de ce e vorba. Uite, să vezi, Nataşa, nice şi necruţătoare sancţiuni. Cum ştii Nataşa Verusina, are un cotoi de concepuse şi câte nădejdi legase le­ rasă bună, de Angora mi se pare, şi la giuitorul de aceste comitete şcolare, dat la veterinar să-1 castreze, fiindcă.. denumite la început »eforii şcolare», Explicaţia_s'a dat discret la ureche, ce caricaturi au ajuns pe alocuri, şi mm>m>zm CELE TREI CRIŞURI >mwmwm>m>mwz< câte fraude s'au săvârşit cu banul ca şi la cei din Macedonia. Asupra ochii deschişi pe drumul faptelor smuls din punga săracului! Legiui­ caracterului educativ a insistat în reale». torul din 1918 găsise cu drept cuvânt deosebi autorul, în magistralul dis­ Şi acuma puneţi faţă 'n faţă nă­ că nodul vital al problemei ce se curs ţinut cu prilejul votării pro- dejdile exprimate atunci şi realiză­ punea atunci în ţara îngenunchiată, ectului de lege (şedinţa Camerei rile dela început, cu operaţiile de­ era şcoala. Mai înainte însă de a dela 11 Iulie 1918). «Jertfa e nu nu­ nunţate curajos, dela tribuna Came­ trece la marea reformă şcolară, mi­ mai un mijloc, ci e cel mai bun rei, de însuşi ministrul şcoalelor! nistrul instrucţiunii de atunci, pro­ mijloc, prin care poţi ajunge la ri­ Suspiciunea s'a lăţit până'ntr'atât, fesorul S. Mehedinţi, a avut în ve­ dicarea unui popor». Că legea efo­ că se impune o grabnică şi atentă dere o altă realitate. Numărul loca­ riilor avea să dea roadele aşteptate, cercetare a gestiunii tuturor comi­ lurilor de şcoală, înainte de război ministrul nu s'a îndoit un moment tetelor şcolare. Iar dacă ministerul chiar, fusese cu mult inferior nevo­ şi a spus-o destul de lămurit: «Şi nu va fi consecvent ori va zăbovi ilor ; în timpul războiului multe clă­ sunt încredinţat că ceiace n'a făcut cu puricarea operaţiilor comitetelor diri şcolare au fost deteriorate ori îndestul Statul, va face acum Satul». şcolare,— ceiace refuzam să credem, rase chiar depe faţa pământului; bu­ Caracterile esenţiale, fundamen­ .— datoare sunt acestea să ceară şi getul statului pentru moment era tale, ale legii, rezultă lămurit din să perziste în a cere o grabnică şi secătuit, iar pentru un viitor înde­ următoarele pasagii pe care le cităm: meticuloasă controlare. Bănuiala s'a părtat, greu împovărat. Din aceste «E mai întâi o lege democratică lăţit si acum nu mai alege. Boabele consideraţiuni a ieşit faimoasa lege şi anume, e cea dintâi încercare de-a de grâu trebue adunate odată şi odată a eforiilor şcolare. Legiuitorul n'a educa poporul spre exerciţiul real deoparte, iar neghina strânsă de alta. urmărit numai strângere de fonduri, al vieţii constituţionale». Numai aşa se va putea lucra dea- ci a năzuit să înfăptuiască şi o mare «Eforia e instituţia care va inau­ cum înainte cu fruntea sus; numai operă de educare a poporului. Prin gura marea ideie a descentralizării aşa vom putea cere şi ne vom aş­ această lege s'ar fi făcut însfârşit pe care de atâta vreme am pus-o tepta ca părinţii să dea de bună adevărata şi temeinica legătură din­ în programul nostru». Şi însfârşit: voe, din sărăcia lor, banul greu pen­ tre părinţi şi şcoală, legătură pe care «Prin legea actuală ieşim din ro­ tru nevoile reale ale şcolii! o găsim în trecut la fraţii din Ardeal mantismul formelor şi intrăm cu

IIIIIIHII1IIIIIIII1IIIIIIII IIMIlIIIIIMIllllllllllllllllllMIMIIIinillllMIIIIIIiEMIllIllilIIlll 1HI1 1 1 1 IIIIII1IMII 11IIIII!lt[lll1ll

BCU Cluj / Central UniversityAPEL Library Cluj

^Deuniunea „Cele Trei Crişuri", al cărui scop este întărirea gândului şi Fondată în anul 1919. Pers. <^v cuvântului românesc, împlineşte în toamna în care vine, 10 ani de morală şi juridică. înalt fiinţă şi străduinţă. Ea a întemeiat nenumărate biblioteci săteşti şi a publicat re­ Decret No. 4484 din 1923. viste şi broşuri, răspândind zeci de mii de exemplare pentru sănătoasă îndrumare, pe lângă alte manifestări cult. - naţionale, înfăptuite în cursul acestui deceniu. Din iniţiativa ei s'a ridicat în Oradea bustul blândului apostol Iosif Vulcan, care e simbolul Bihorului românesc, în toată statornica sa aspiraţie spre libertate şi cultură românească. Acum, Reuniunea „Cele Trei Crişuri" voeşte să-şi încununeze cei 10 ani de patriotică perseverenţă, fixând pe acelaşi pământ ăl Oradiei, azi pământ românesc, monumentul de bronz al marelui scriitor şi lup­ tător naţional: Barbu St.-Delavrancea. Alături de Costache Negruzzi şi de Odobescu, Delavrancea stă în fruntea prozatorilor români. Alături de Alecsandri, Delavrancea stă în fruntea autorilor de teatru istoric românesc. Alături de Kogâlniceanu, de Alexandru Lahovary, de Take Ionescu, Delavrancea stă în fruntea ora­ torilor români. Alături de Take Ionescu, de N. Filipescu, de părintele Vasile Lucaci, Delavrancea stă în fruntea ma­ rilor animatori, iar alături de Ion I. C. Brătianu şi Take Ionescu, Delavrancea stă în fruntea conducătorilor politici ai războiului nostru de întregire. Om politic de frunte, Primar al Capitalei şi Ministru al Ţârii, membru al Academiei Române şi avocat strălucit, Delavrancea este una din cele mai reprezentative figuri ale sufletului, minţii, cuvântului românesc. Pentru ca forţele anonime ale neamului nostru să sfărâme hotarele nedreptăţilor de veacuri, energia câtorva mari personalităţi proeminente, trebuea să le concentreze puternic, ca să le deslănţuie apoi vijelios în noul făgaş. Nimeni n'a lucrat prin atâtea mijloace atât de pline de izbândă ca Barbu Delavrancea, care s'a stins în 1918 la Iaşi, copleşit de suferinţele epice prin care trecea atunci neamul românesc. Monumentul său, trebue să reprezinte în Oradea Românească, sufletul, avântul, talentul României de eri, în sublima ei sforţare şi jertfă pentru marea întregire naţională. Toţi, de pretutindeni, cari simt româneşte, toţi care înţeleg măreţia acestui simbol, toţi cari înţeleg puterea lui educativă pentru generaţiile care se ridică, vor contribui cu tot ce le stă în putinţă pentru înfâp- nfirea monumentului lui Delavrancea la graniţele de apus ale ţării, la Oradea. Oradea, Aprilie 1929. P. S. Arh. Dr. Andrei Crişanul

Dr. Aurel Lazăr, Vice Preşedinte al Camerei Deput. Prof. Bogdan IoneSCU, Decanul Academiei de drept. Prof. Dr. Eugeniu Sperantia Dr. Ioan Matei, Medic primai-.

Prof. C. Petrescu-Ercea Iosif Silaghi, prof DU. şc. Comerc. Colonel George Bacaloglu. NOTĂ.—Sumele subscrise se vor trimite ziarului „Universul" în Bucureşti ori, la Banca Generală a Ţărei Româneşti, Oradea, pentru fondul monu­ mentului Delavrancea la Oradea. Aprobat de Minist. Sănătăţei Publice şi Ocrot. Sociale cu No. 38 090 din 15 Aprilie 1929. Zoltăn, cuprinzând poeţii consacraţi .CEHO-SLOVACIA ai literaturii noastre. O lucrare, senzaţia actuală, e vo­ lumul «IfoZnap» a scriitorului Bodo Pâl, in care a cuprins minunatele versuri sociale ale poetului hulit şi lăudat Aron Cotruş. Acelaşi Aron Cotruş se va putea mândri în cu­ rând (la câteva luni după apariţia MIŞCAREA volumului «Mânie») şi cu o traducere în germană a d-nei Dr. Hilda N. Dragan, ale cărei prime versuri au şi apărut în cotidianul «Temeşvarer ©Timişoara CVLTVRAM Volksblatt» din Timişoara. Curios că şi peste graniţe au avut poeţii pe noştri admiratori. Publicistul Fe- renezy Zoltân, originar din Secuime, GRANIŢA m \?esT a tradus şi publicat în Băcsmegyei W%yOravifa Naplo» (Subotica în Jugoslavia) ver­ suri din opera lui Goga şi din ale tânărului poet bănăţean Nicolai Ro­ man, Vârseţ în Jugoslavia, din care a publicat şi Cele Tr. Crişuri câteva. poate cel mai de seamă efort încer­ Ca o noutate aş putea anunţa, că Scrisori din Banat cat de către scriitorii maghiari, dar un poet minoritar, Eugen Leudvai o încercare, care prin natura operei, pregăteşte pe tăcute un volum lu­ Literatura noastră şi minoritarii. cu specificul ei naţional, n'a prins cruri originale şi traduceri din Emi­ şi nu a fost gustată aşa cum trebuie de R. S. Molin. nescu ce vor vedea lumina zilei capo-dopera lui Caragiale. Am mai tocmai la Berlin într'o reputată edi­ putea înregistra sporadice încercări tură, ducând astfel faima aceluia Dacă în multe domenii, concetă­ de a traduce versuri în ungureşte care a fost neîntrecutul versuitor ţenii noştri minoritari, nu s'au prea din clasicii noştri Eminescu, Alecsan­ Eminescu. In acest număr mi-se pare, încadrat în viaţa de stat a Româ­ dri şi din modernii Blaga, Arghezi, Cele Trei Crişuri publică chiar două niei mari, dar în orice caz în lite­ Pillat etc, încercări ce au umplut mici poezii, în traducerea reuşită a ratură nu se observă nici-o apropiere coloane'» infinite ale numerelor fes­ d. Leudvai. de noi. Ne gândim aici la traducerile tive de Crăciun şi Paşti scoase în ce ar fi urmat, ca bunăoară îBCUn limba Clujultimi / iCentral ani de cătr Universitye cotidianele diLibraryn Sâ nCluju uităm pe Victor-Orendi— germană (pentru Saşi şi Şvabi) şi în Arad, Timişoara şi Cluj. Am citit Hommenau, bunul filo român, care limba maghiară şi astfel să se facă în ungureşte chiar şi o schiţă a lui a tipărit fără concursul nostru, al un început de pod al apropieri, ba- Pătrăşcanu, iar Keresztury-Olteanu celor chemaţi, o «Antologie» care remi în acest teren neînfluienţabil a tradus şi pe prozatorul Ion Don- cuprinde nu numai poeţii şi proza­ de consideraţiuni şovine sau ireden­ gorozi. torii români ci chiar şi figurile emi- tiste. In afară de foarte puţine în­ Demne de notat sunt şi încercă­ mente din presa românească. In cercări, mai mult sau mai puţin rile, dealtcum izbutite ale lui St. revista sa « Von der Heide» ani de reuşite, nu se cunosc încă traducerile Lichtfus de a traduce în germană zile a tradus proză şi poezie aleasă în volume a valorilor din literatura din operele celor două regine: Eh- românească. Dar propaganda noas­ noastră. «Scrisoarea Pierdută» a ne­ sabeta şi Măria. Dar o perfectă lu­ tră nici ce-a dela Externe nici dela muritorului Caragiale, tradusă pen­ crare de ansamblu mai demn a fost Interne nu l'a descoperit încă. Şi ce tru scena lui Ioanovici dela Cluj e «Antologia» poetului ungur Franyo păcat!. iui iiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiii] iiiiiiiiEiitiiiiii iiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiisiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiriiiiitiiiiutiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiifiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiui VENE BIG*) DER IV E G.... •von Mihai Eminescu. von Mihai Eminescu. Im praechtigen Venedig starb das Leben; Der Weg, der vom glitsernden Steme Kein Sang, kein Fest, kein Licht die Stille schaenăet, Zu uns herunter ftthrt, ist weit; Der Mond durch hohe Fenster Strahlen spendet, Sein Licht, getragen von der Ferne, Die auţ den Waenden der Palaeste kleben. Laeuft lang, gleich einer Ewigkeit. Der Meeresgott, der Haeuser konnt' erbeben, Mag sein, er musst' vor Jahren sinken, Durch seine Wellen Klagelieder sendet. — Im Sternenreich ist das Geschick, — Sein junges Hers die Ewigkeit nicht blendet, Und doch erst jetst erfasst sein Blinken Er mocht' der siissen Braut die Seele geben. Der Erdbewohner Augen Blick. Es schweigt die Stadt, wie wenn der Tod hielt Runde, Das Bild des Sterns, des abgebauten, Am Markusplats, der Zeiten sah vergehen, Verloscht am Himmel langsam, schwer. Der finst're Turm erschallt sur Geisterstunde. Er war, solang wir ihn nicht schauten, FLeut seh'n wir ihn und ist nicht mehr Mit tiefem Klang, man kann ihn leicht verstehen, Gelassen kiindet er die dunkle Kunde: Auch uns're Wiinsche, schonsten Triebe «So hort, wer tot, wird nie mehr auferstehen /» Oft eine tiefe Nacht verschlingt; Das ferne Licht der alten Liebe (Timişoara). Eugeu Leudvai. Uns ewig leuchtet, folgt, beswingt.

*) Versurile publicate aparţin Volumului de poezii ce apare, la (Timişoara). Berlin, într'o reputată editură. Eugen Leudvai. îmbogăţit şi literatura maghiară şi rămâne să-1 fac altădată, când voi Literatură bănăţeană încă într'un spirit românesc şi' in­ arăta şi întregul istoric al literaturei de Traian Birăescu. teresul neamului. «Problema vala- teatrului popular din Banat, lite­ chă». «Az olâh kerdes» de A. Maniu ratură care păstrează un caracter Literatură bănăţeană ? apărută după 1848 la Timişoara în local. Da, ea există. Insă numai în sen­ limb a maghiară sau «A român Nep» In timpul de faţă pe lângă nume­ sul în care există un dialect, un port de advocatul lugojan Alois Vlad de roasele gazete săptămânale în Banat sau un spirit specific bănăţean. Selişte, apărută pela 1890, sunt do­ nu apar decât revistele «Tribuna In liniile sale generale această li­ vezi, că aici se lucra cu temei şi Banatului», «Banatul», acestea la teratură s'a încadrat în aceia a nea­ documentat într'un timp, când în Timişoara şi «Semenicul» la Lugoj. mului fără pretenţia de a creia o alte părţi ale românismului se di­ In cele două din urmă se fac lău­ şcoală sau un anumit curent literar buia numai în această direcţiune. dabile încercări de a porni şi sus­ legat numai de Banat. In schimb In ceiace priveşte literatura pură, ţine anumite curente literare. Tot contribuţia sa la îmbogăţirea limbei cu un pronunţat colorit bănăţean la Timişoara apare şi Buletinul is­ şi la ciselarea ei, dar mai ales la numele şi lucrările unui Vlad De- toric al Muzeului, un fel de maga- reintegrarea acestei limbi în drep­ lamarina şi Ion Popovici-Bănăţea- sin, care însă aduce şi preţioase turile sale e cu atât mai preţioasă. nul, sau a urmaşilor lor demni, a bucăţi de critică estetică. Şi e anterioară mult contribuţiei, în unui Gheorghe Garda şi mai nou a Acesta este tabloul sumar al li­ această direcţiune, a Ardealului. Mai lui Cassian R. Munteanu, sunt îndea­ teraturei bănăţene, înţeleasă în sen­ ales în ceiace priveşte literatura juns de cunoscute încât nu mai e sul arătat la începutul acestor rân­ didactică. nevoie să le amintim lucrările şi duri. Nu vom arăta aici încercările, de epoca în care au activat. pe timpul reformaţiei, făcute la Ca­ Folclorul bănăţean a găsit un har­ ransebeş pentru a traduce într'o nic muncitor în Gh. Cătană (poesii, Scrisori din Satu Mare limbă românească biblia. Ele trec cântece şi jocuri) sau Athanasie Ma- de cadrul acestui articol. rinescu din Lugoj (balade poporale), Contribuţia ţinuturilor sătmărene Insă e bine să se ştie, că cu o iar în ceiace priveşte melodiile po­ la desvoltarea literaturei. Oameni sută de ani mai înainte de Gh. Lazăr, porale în Vidu Guga şi acum mai şi cărţi. înainte şi după unire. încă la anul 1730 Ianăş-Dascălul din nou în ţăranul Nistor Miclea, în ace­ Speranţe în viitor. Ticvaniul-mare, amintit de altfel şi laş timp şi un compozitor talentat, de A. Davidescu de d. N. Ioiga, trece, însoţit de alţi sau în dirigintele Farca din Vara- dascăli, în ţara românească. Cel din­ dia, ori prof. Lighezan, care anul Sătmarul, cu împrejurimele lui, a tâi deschide şcoală la Bucureşti, trecut a luat premiul I pe toată ţara fost complect izolat câteva stcole unde propune din manualele sale cu doine şi dansuri naţionale. Un de viaţa naţională a restului pro­ şi de sigur că şi însoţitorii săi şi-au preţios colaborator a fost în această vinciilor, cari având avantajul că se continuat în ţara româneascăBCU apos­ Clujdirecţiun / Centrale şi prof .University Iosif Velceanu Library, găseau Clujmai în aproprierea Blajului, tolatul, pe care aici, în Banatul de preşed. Asoc. Corurilor şi Fanfare­ Braşovului sau Sibiului aveau unele sub administraţia austriacă militară, lor bănăţene. Evident, că compozi­ raporturi culturale cu vechiul Regat, de abea cu 13 ani mai înainte li­ torii şi folcloriştii melodiei bănăţene prin centrele culturale ardelene. berat de sub ocupaţia turcească, cu un nume bine stabilit ca d. Ion Vechii stăpânitori au avut un mi­ — nu-1 puteau face. Urme nu ne-a Vidu, Tiberiu Brediceanu sau Sabin nunat sistem de desnaţionalizare mai rămas decât despre Ianăş-Das­ Drăgoi, care şi-a înscris definitiv care consta în următoarele: In pri­ călul ce tradusese şi în româneşte numele în literatura noastră cu opera mul rând atrăgeau pe învăţătorii un manual german pentru şcoalele «Năpasta», în care se resimte în mai români la şcoalele de stat, dacă nu grănicereşti atunci proiectate. Odată multe părţi melodia bănăţeană, in­ puteau, ridica o şcoală de stat lângă cu înfiinţarea acestor scoale, unde tră sub alt unghi de apreciere şi cea confesională română, începând se propunea şi româneşte şi în limba fiind în deajuns de cunoscuţi nu apoi să ia elevii, treptat, dela şcoala germană, literatura didactică româ­ mai e nevoie să fie comentaţi. română. nească se îmbogăţeşte simţitor astfel D. Damian Izverniceanu ne-a dat Şomcuţa Mare, vechea citadelă a încât la 1816 apare în tipografia pe «Adam Neamţu Haiducul» într'o tomânismului în anii 1900—1916 fu­ din Buda «Metodica şi Pedagogia» limbă cu multe provincialisme, în sese cu desăvârşire desfiinţată. Din bănăţeanului şi românului Ion Pe- vreme ce înv. Gheorghe Jianu a centru românesc, cu toate luptele troviciu, care e o lucrare în adevăr cuprins într'o lucrare documentată intelectualilor noştri, naţionalismul temeinică şi modernă pentru acele istoria «bufenilor (colonişti olteni)» românesc era în declin, fiindcă Un­ vremuri. veniţi în Banat după 1717, iarSimion gurii întrebuinţau toate mijloacele Contribuţia bănăţenilor la înscău­ Mandiuca o preţioasă colecţie de spre a lovi orice manifestaţie fie narea în drepturile sale a limbei "Credinţi Poporale». Nu putem să culturală, fie literară, fie de altă româneşti e marcată la această epocă ignorăm nici activitatea d-lui Iuliu natură. printr'un Ţichindeal, Ion Roşu Mar- Vuia (peste 20 manuale didactice), Aşa stând lucrurile este dela sine tinovici, mai apoi de un Paul Ior- care acum lucrează la «Istoria bă­ înţeles că, despre înflorirea unei li­ govici, Diaconoviciu-Loga, mai târ­ năţenilor», «Glorii bănăţene» şi Is­ teraturi regionale nici nu se poate ziu de un Bojincă, Eftimie Murgu toria chinezatelor. vorbi. Totuşi unele încercări au şi alţii, cari toţi au lăsat mărturii Cu totul în alt cadru intră con­ fost. S'au aflat încă destule suflete preţioase în lucrări dintre cari nu­ tribuţia unui Dr. Gheorghe Popo- româneşti cari să acorde lira şi să mai o mică parte au fost editate. vici sau a fratelui său Dr. Iosif Po- cânte dragostea acestui popor se­ «Istoria bisericească» a lui Tincu povici fost profesor univ. şi erudit cole întregi robit. Velea şi acum e o podoabă preţi­ slavist, sau aceia mai nouă a acti­ In arhiva judeţului se află şi as­ oasă a bibliotecilor adevăraţilor bi­ vului nuvelist şi romancier Minai tăzi o broşură datată din 1889, care bliofili. Gaspar. cuprinde numeroase versuri şi stri­ Pe timpul aprinselor discuţii dintre Evident, că această literatură în găte culese de prin Ţara Oaşului latiniştii puri şi ceilalţi oameni de timpurile mai noui în mare parte şi Maramureş. Cel care a strâns litere ai noştri apariţia «Studiilor a văzut lumina zilei în gazetele ce aceste versuri se numeşte Ioan Popp limbistice» ale lui Elia Trăilâ au apăreau în diferite centre din Ba­ al Floarei, de fel de pe lângă Seini. făcut senzaţie. nat, gazete cari îşi aveau rubrica La anul 1890 o lucrare destul de Dar în acelaş timp bănăţenii au lor literară. Istoricul acestei prese interesantă pe acele vremuri despre care s'a scris şi în Gazeta Transil­ Au mai apărut şi altele care, desi­ producţiile minţii lor la înbogâţirea vaniei, este „Logodna dela sfântul gur fără să aibă o importanţă mai patrimoniului cultural românesc. Ion" o piesă de teatru scrisă de mare în desvoltarea literaturii ţinu­ Cunoaşterea producţiunilor lite­ Dr. Augustin Silaghi, mort în anul turilor noastre, au avut, învederat, rare ale unui ţinut, ne înlesneşte 1921 în Satu-Mare. Piesa aceasta partea lor de contribuţie. mai mult ca orice, cunoaşterea su­ este o interesantă sinteză a diferi­ Despre formarea unui curent li­ fletului acelui finut. Ori, cât de mult telor credinţe de prin aceste ţinu­ terar regional nu putem vorbi, de­ s'ar cere a ne cunoaşte mai bine turi şi o redare a obiceiurilor lo­ oarece nu s'a ridicat de aici nicio între noi ? Ia fost dat tot «Celor Irei cuitorilor în ocaziuni de aceste. Este personalitate în domeniul literilor Crişuri» sâ înceapă spre cinstea scrisă în limba poporală, fără a fi care să domine, iar cei ce au venit harnicului ei director. însă lipsită de farmec. de aiurea, deşi mulţi din ei netăgă­ Ca şi în privinţa faptelor sale Dr. Augustin Silaghi a fost un duite valori, au încercat formarea istorice, poporul român din Maramu­ pasionat iubitor al poporului. A trăit unui nucleu de români iubitori de răs—a ştiut să exteriorizeze şi per­ în mijlocul lui şi în tot ceiace a literatură, fără să reuşească mai sonalităţi productive pe teren literar. scris a căutat să redea sunetul bun mult din cauza nestatornicirii lor, Şi nici nu se putea ca un popor şi caracterul ospitalier al ţăranului decât din lipsa elementelor. aşa de dornic de cultură ca mara- roman. Afară de „Logodna dela In concluzie: dacă din punct de murăşenii, şi mai ales aşa de sen­ sfântul Ion" Augustin Silaghi mai vedere literal ţinuturile sătmărene sibil sufleteşte, să nu aibă o litera­ are numeroase nuvele şi amintiri nu pot fi considerate că au contri­ tură a sa. publicate prin reviste şi ziare care buit la literatura ţării, ba mai mult Dorinţa vie de cultură a acestui încă nu au fost strânse într'un vo­ n'au reuşit nici cel puţin să-şi for­ popor se vede în truda de a-şi găsi lum. Era un patriot de primul rang, meze o literatură regională remar­ singur, poate mai mult ca ori în ce om de o cultură vastă şi de blân­ cabilă, totuşi unele manifestaţiuni parte a ţării noastre mijloace de a deţe caracteristică oamenilor aleşi. despre care am pomenit mai sus se cultivă, când nici nu putea fi Mai de mult a apărut un mic vo- dovedesc că terenul nu i-a rămas vorbă de şcoli. Autorul acestui ar­ lumaşi ,,Moara din Siseşti", mai cu totul strein. Dacă până în anul ticol, umblând prin sate, prin case mult o descriere a pitorescului sat, 1929 nu ne putem lăuda că am dat şi prin poduri şi prin cele mai tai­ unde a trăit şi suferit eroul naţio­ o literatură care să ne scoată din nice unghere de case bătrâneşti, a nal: D-r Vasile Lucaciu. comun, sperăm că vremurile ce vin, putut constata în Maramurăs un „Moara din Siseşti" — a apărut vor aduce o aşezare statornică a extraordinar număr de cărţi bise­ şi în biblioteca Minerva — este scrisă - elementelor româneşti şi — noi sun­ riceşti, biblii, ochtaicuri, trioade, de părintele Ion Costin, în prezent tem de acei cari încă mai credem psaltire, evanghelii, epistolii etc. cele paroh bătrân şi încercat în Firiza în materialismul istoric — deşi nu mai multe, ce nu fusese în folo­ de Sus, lângă Baia-Mare. este la modă, că numai această sta­ sinţa bisericilor, ci în primul rând Părintele Costin este unul dintre tornicie va da îndemnuri oamenilor în folosinţa de acasă a credincioşi­ puţinii supraveţuitori dintreBCU memo- Clujde talen / Centralt să exteriorizez Universitye simţimin Library- lor, pentr Cluju hrana lor sufleteasca. randişti. Cumnat cu părintele V. tele inspirate de pitorescul naturii Pot spune că în fiecare casă veche Lucaciu, viaţa lui a fost un adevă­ ce-i înconjoară, de locuitorii aceştia de maramurăşan am găsit un înce­ rat apostolat. Şi astăzi el cu acelaş atât de originali în portul lor, în put de bibliotecă cu cărţi bătrâne suflet tineresc ca altădată se pune sentimentele lor, în bucuriile şi ne­ de sute de ani. în serviciul cauzelor mari şi luptă cazurile lor. Să aleagă versurile şi Şi de multe ori am găsit nu cărţi cu toată fiinţa lui contra nedreptă­ strigătele lor minunate şi să aş­ tipărite, ci copii manuscrise, execu­ ţilor. Moara din Siseşti pe care o tearnă pe hârtie trecutul istoric al tate cu o uimitoare artă şi răbdare, citeam cu nesaţiu în tinereţea noas­ acestor ţinuturi. de mâna simplilor ţărani. Rămânea tră, astăzi a fost dată uitării. Ce Şi între revistele care împrăştie totuşi un punct de întrebare pentru bine ar fi dacă s'ar găsi cineva să aceste îndemnuri fericite, pentru mine. De unde puteau şti atâtea o reediteze, fiindcă ar face pe mulţi desvoltarea literaturii regionale, este săteni să scrie şi să citească? Şi ardeleni să-şi reamintească vremu­ desigur "-Cele trei Crişurn, care or­ lucrul mi l-am explicat numai după rile de adevărat idealism, vremuri ganizând o rubrică cu mai multe ce, un elev î-mi aduce din leud — ce astăzi par îngropate. pagini «-depe frontieră>, a păşit la vestită comună de cărturari — un realizarea unei idei la care deşi aşa manuscris «ausbuchiar» l-am numit II. de importantă, nimeni nu s'a gândit. eu. Este un soi de abecedar construit După război, cum era şi natural, de genul creator al ţăranului mara­ o isbucnire puternică de activitate murăşan, pe baza-—a-şi putea zice— culturală şi — dacă vreţi — şi li­ a cuvintelor normale a pedagogiei de terară s'a observat. Tineri şi bătrâni Scrisori din Sighet azi—cu care se învăţă din tată în s'au pus în serviciul ziarelor şi re­ însemnări asupra literaturei fiu buchile. Este un exemplar de vistelor ce apăreau şi dispăreau. româneşti în Maramurăs. mare preţ în istoria culturei române. Am avut în primul rând un ziar, de Gh. Vornicu Dau din el două pagini fig. 1 pentru care făcea mai mult literatură şi Profesor. edificarea cititorilor (Originalul în cultură, era ziarul Sa tu Mare, în­ posesia Muzeului Etnografic Mara­ fiinţat de mai mulţi intelectuali în Este destul de greu de scris des­ murăşan). Şi numai pe această bază frunte cu scriitorul Augustin Silaghi. pre literatura unui ţinut, chiar şi mi-am putut explica existenţa ma­ Mai târziu acest ziar s'a hazardat atunci când nu-i prea bogat în pro­ relui număr de manuscrise manu­ în viaţa politică, schimbându-şi şi ducţii literare, când î-ţi stă la dis­ scripte maramurăşene, între care se conduita, dar şi conducerea. A ur­ poziţie un material aşa de înprăştiat. citează unul, dintre cele mai vechi mat apoi «Ţara de Sus» creiată de Un articol mai ales de critică li­ texte de limba românească, denumit d-1 D. Pop, care era o revistă de terară, presupune studii adânci cu Sobomicul dela feud publicat, adecă pură literatură şi care ajunsese în­ analiză miticuloasă a fiecărei opere, reprodus de d-1 Bianu (Texte de tr'un timp să strângă în jurul ei văzută şi studiată din toate punctele limba românească din secolul al XVI. un buchet de elemente valoroase ; de vedere. Manuscripte dela leud Cultura Na­ ..Icoane Maramureşene", revistă Iată dar de ce articolul de mai ţională 1925. Secţia literară a Aca­ culturală şi literară,'condusă de G. jos va fi mai mult o recenzie scurtă— demiei). Şi cărturarii maramurăşeni M. Zamfirescu tânăr scriitor, care fără nici o pretenţie — a celor ce şi-au copiat cărţi pentru nevoile lor astăzi esteîntr'o continuă ascensiune. în ţara lui Dragoş au contribuit cu sufleteşti, până în secolul XIX. Fi- >mmm^m^mmsm CELE TREI CRIŞURI mmmBmmmm gura No. 2 arată o pagină din «Psal- Iată ce s'ar putea spune în scurt dor Sperantia este cunoscut mai ales tira Proorocului David» copiată de despre „Faptele şi evenimentele li­ prin celebrele şi mult gustatele lui a- un ţăran cărturar ce-şi termina opera terare în Maramurăş „Viitqrul, pe necdote, pe care a început sâ şi le pu­ blice încă din 1881, în volum în 1889: de migăloasă răbdare cu cuvintele care-1 sperăm mai bun cu toată de­ Anecdote populare, scriere pe care a «Scris'am eu Lescaian Grigore din cepţia celor de aici, va creia credem continuat-o apoi cu diferite titluri. Vad anul D-lui 1843.» Este copiată lucrători harnici în ogorul literilor, Ca prozator Sperantia dă romanele: cu atâta artă că la prima vedere care nu numai să ridice praful de «Mâ 'şală», «Vinovată», «Feighela» şi crezi că e tipărită (Fig. 2). Şi s'ar pe munca celor bătrâni, dar să şi «Fete de azi». putea strânge cu zecile asemenea creiese opere nemuritoare, care să Apoi o serie de romane pentru co­ copii manuscrise care fac cinste mărească patrimoniul sufletesc al pii: „Sar şi Ionel" şi minunatele că­ poporului român din Maramurăş. neamului, azi liber dela Nistru pân lătorii ale lui „Enache Cocoloş" (1913), la Tisa. împreună cu alte volume de proză ca : Scriitori cu producţii originale în „Minunea vieţii şi cheia lumii" (1902), afară de obicinuitele în emnări zil­ „Icoane vii" şi „Din lumea lui Spulberă nice, sau pomelnicele dela biserici, Vânt". nu găsim decât târziu în Maramu­ Th. D. Sperantia O parte mai puţin cunoscută, dar de răş. Şi cel dintâi este Artemiu An- de George Baiculescu. mai mare însemnătate pentru cultura derco de Homorod. Este un vrednic şi literatura noastră, sunt studiile de fiu al Maramurăşuiui din familia Sâmbătă 9 Martie s'a stins, în locuinţa literatură şi folklor ale dispărutului. Anderco din Borşa, menit a fi preot lui din Bucureşti, scriitorul Theodor In afară de scrierile amintite mai sus dar ajuns—cum singur povesteşte— Sperantia. se mai găsesc sub presă, la Steinberg S'a născut la 1857 în judeţul Iaşi. şi Cartea Românească următoarele: de dorul ştiinţei, elev al unei facul­ Studiile şi le-a făcut la seminarul Ve- «Chiţibuş cel drăguţ» (pentru copii) tăţi de medicină din Italia. Călăto­ niamin din capitala Moldovei, destinat şi o carte de amintiri «Început de viaţă». reşte prin toată Italia, Austria, El­ de tatăl său, el însuşi preot, să se facă Deasemenea un al IX-lea volum de veţia şi Paris. Deşi Maramurâşul preot, profesiune care nu era însă pe anecdote se află sub tipar la «Cartea era în sfera de cultură germană ca placul tânărului seminarist. Câştigat Românească» din Bucureşti. toată Ungaria, Artemiu Anderco de ideilor socialiste şi ateiste, el părăseşte //oworo^Homorodeanu cum iscălea, a petrecut toţi anii săi de studii superioare, în Italia cu ocoliri prin CĂRŢI Paris pentru a-şi însuşi limba. In anul 1876—77 îl găsim în anul al V. xxxxxxxxx'xxxxx de medicină. Mort de tânăr ne-a Victor G. Cădere. Tratat de proce­ rămas dela el ziarul lui zilnic, din dură civilă. (După legile de unificare care se vede un suflet de o excep­ şi legile în vigoare în vechiul Regat ţională sensibilitate, un talent care şi Transilvania). Bucureşti. 1928. ar fi dat roade uimitoare dacă ar fi Autorul, profesor la Facultatea de trăit. Din paginile rămase BCUdela el , Cluj / Central University LibraryDrept Clujdin Oradea, prezintă în lucrarea sa, tipărită în admirabile condiţiuni teh­ transpiră o adâncă iubire şi preocu­ nice la Cultura Nafională (un volum pare de Neamul său. Descriindu-şi de 506 pag.), un material cu deosebire călătoriile şi găsindu-se într'o zi important şi meritul ştiinţific al acestei unde-va în sudul Italiei el scrie. «i« lucrări, este incontestabil la opera de nici într'un loc în Italia tipul, por­ unificare legislativă, atât de necesară. tul precum şi particularităţi în limbă, Intr'adevăr nota caracteristică acela, de nu se potrivesc atât Românilor, ca a compara şi a pune în paralelă, — cu bogăţie de documentare jurispruden- meridionalii. Cât rfaş da spre a ţială,—principiile celor două proceduri avea timp, ocamunea de a şti, de a în vigoare: din Ardeal şi din Vechiul cercetă, a determină, unde şi care Regat.—Metoda întrebuinţata, riguros dintre provinciile meridionale, au ştiinţifică, sistematizarea principiilor te­ ajutat naşterea noastră.»(Astra Ma- oretice, expunerea complectă şi inter­ ramurăşeană No. 5 Anul 2). seminarul, fixându-se ca institutor în pretarea judicioasă a regulelor de pro­ In memoriile sale din anul 1876 Iaşi. Dar numai pentru scurt timp. cedură propriu zisă, dau lucrării D-lui Luând parte la mişcarea socialistă în Cădere o necontestată valoare ştiinţi­ gândind la Neamul său scrie: fică. Judecată din acest punct de ve­ «Z.a noi e numai de voit şi de voit primii ani ai întemeierii acesteia (C. Miile îşi amintea că primul ziar socia­ dere ştiinţific, lucrarea apare mai mult cu perseveranţă. Românul nu piere, list «Basarabia» a apărut la Iaşi cu T. decât un tratat elementar de procedură viitor de aur are. E de lucrat însă Sperantia, fraţii Nădejde şi doctorul civilă, cum cu modestie o defineşte au­ pe toate terenurile şi necontenit. Russel), tânărul Sperantia este implicat torul. Dacă remarcăm şi stilul viu şi Când vom fi independenţi prin profe­ în procesul fraţilor Ion şi Gheorghe nuanţat, în care chestiuni prin natura siune sau prin proprietatea noastră, Nădejde, după care eveniment pără­ lor, adese ori aride, sunt prezentate, se seşte Iaşii, pleacă în Belgia, de unde evidenţiază încă o calitate destul de când nu vom mai fi privifide streini, rară în operile noastre ştiinţifice, a lu­ cum se întâmplă asi pe propriul se reîntoarce, după câţiva ani, doctor în litere. A fost membru al corpului crării D-lui Cădere. Dorinţa de a sa­ nostru pământ, ne vom impune, vo­ didactic, în mai multe rânduri inspec­ tisface şi această cerinţă, 1-a determi­ cea noastră va avea fond. Când tor al învăţământului secundar, mem­ nat pe autor, cum mărturiseşte în pre­ noi vom fi culţi vom şti a fi tari, bru corespondent al Academiei Ro­ faţă, de a elimina citatele şi notele de vom fi respectaţi.» (Astra Mara- mâne, membru al Ateneului Român, text, dând de altlel lista bibliografică murăşană No. 33 anul 1.) conferenţiar universitar şi fost senator. consultată, la început (pag. 14—16). Credem .însă că nu ar fi fost scăzute Adânca simţire a maramurăşa- In publicistica literară Theodor Spe­ calităţile lucrării, prin adoptarea me­ nului o cuprinde el în câteva ver­ rantia a intrat de timpuriu. In 1881 todei contrarii, mai ales că în felul a- suri când spune că „La dor şi la scria la «Contemporanul», puţin mai cesta utilitatea ei ar fi fost încă sporită supărare trebuie om cu minte mare" târziu la «Revista Nouă» a lui îfaşdeu, pentru specialişti; dat fiindcă bogăţia deşi Dorul şi cu supărarea, parcă iar mai în urmă, cu Zamfir Arbore, a materialului prezentat şi caracterul de scos publicaţia «Amicul Copiilor», re­ operă comparativă, face din lucrarea le aduce valea. Iar sărăcia în care vistă pentru tineretul şcolar. se sbate în ultima vreme şi care â D-lui Cădere, nu numai un preţios tra­ Activitatea-i _ literară a fost bogată şi tat pentru studenţi, ci şi un folositor tăiat speranţa într'un viitor mai bun variată. Critic istoric al literaturii noas­ instrument de lucru pentru cercetători i-a făcut să zică: „Ciuntă-mi-se si­ tre mai vechi, romanicer, nuvelist, filo­ şi practicieni. G. S. lele, tot aşteptând binele. log, anecdotist şi om de teatru. Theo­ TESTA Liniştitor fără greş ai durerei

DURERI LA BRAŢE JUNGHIURI DURERI DE CAP

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Nepreţuit Ia începutul arătare.: Răceiei, Gripei, Gutu­ raiului; uşurează imediat durerile Gutoştlor-Reumaticilor.

Oe găsit în toate Farmaciile din România Nare. Cereţi cutei a 2 si 10 Testa. Ciocolata BORVIZ BORSEK Cea mai sănătoasă ^ * BOMBOAME apă minerală.

inimi

BANCA ROMANEASCA

BILANŢUL GENERAL ACTIV. încheiat Ia 31 Decembrie 1928. PASIV.

L e i L e i Cassa . 207.576.311.- Capital 280.000.000.- Efecte publice şi acţiuni 254.053.740 • Fond de rezervă 208.194.928. Efecte comerciale interne . 775.367.240.- Fond pentru construirea Palatului Băncii . 45.000.000.- „ „ externe . 578.416.310.- Casa de Pensii şi Ajutoare a funcţ. Băncii: { Efecte publice val. nom. . . 24.432.500.— „ ct. crt. 1 596.450.598.- 2.330.088.555. Numerar • 37.470.280.- Conturi curente 100.000.000.- Angajamente pt. ef. reescontate la B. N. R. 829.607.634.- Imobile 1. „ „ „ „ în străinătate 552.732.257.- Mobilier şi Casse de fier 6.388.524.- Conturi curente şi Depuneri 1.930.276.338.- Diverse conturi Dividende nereclamate 3.229.302. Casa de pensiuni şi Ajutoare a BCUfuncţ. Băncii Cluj: / Central UniversityDiverse conturi Library Cluj 247.235.003.- Efecte publice val. nom. lei 24.432.500.— Beneficiu f Report din 1927 1.119.578.— net \ Pe anul 1928. 117.025.361.— 118.144.939. 4.251.890.681.— 4.251.890.681.— Conturi de ordine Conturi de ordine

Deposite de titluri 1.076.641.703.— Deponenţi de titluri 1.076.641.703.- Gajuri diverse: mărfuri, garanţii, ipoteci, „ „ gajuri diverse: mărfuri, ga­ cesiuni, etc 2.241.484.894.— ranţii, ipoteci, cesiuni, etc. . 2.241.484.894. Garanţii statutare 555.000.- „ „ cauţiuni statutare ...... 555.000. - Efecte cont curent şi poliţe gaj 1.596.450.598.- „ „ efecte cont curent şi poliţe gaj. 1.596.450.598.- Efecte spre încasare 334.667.202- „ „ spre încasare .... 334.667.202.- Debitori pentru acreditive 66216.037.— Creditori pentru acreditive 66.216.037. Debitori pen- / în lei . . Lei 51.905.988.— Creditori pen- / în lei . . Lei 51.905.983 — tru garanţii \ „ val. str. „ 58.902.077.— 110.808.065.- tru garanţii \ „ val. str. „ 58.902.077.— 110.808.065.—

Vice-Preşedinte, Dr. G. I. Stoicescu. Director general N. P. Ştefănescu. Contabilitatea: Inspector General, Dam. Constantinescu, Am verificat prezentul bilanţ conform art. 186 Cod. Comerţ şi l-am găsit în concordanţă cu registrele. Censori: D. Ghermany, E'.eut. G. Imesctx, Ştefan C. Ioan, D. Matak, I. Parcăreanu. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE DEBIT. încheiat la 31 Decembrie 1928. CREDIT.

L e i L e i Cheltueli Salarii şi gratif. . 88.556.817.— Report din 1927 1.119.578.- generale Diverse .... . 27.684.501 116.241.318.- Diverse beneficii din: dobinzi, comisioane, La imobile . 7.156.450.- devize, venitul efectelor publice, etc. . . 253.809.286.- Amortizări „ creanţe . . . 13.386.157.- 20.542.607.- Beneficiu Report din 1927. 1.119.578.— net Pe anul 1928. 117.025.361.- 118.144.939.-

254.928.864.— 254.928.864.—

Vice-Preşedinte, Dr. G. I. Stoicescu. Director general. N. P. Ştefănescu. Contabilitatea: Inspector General, Dem. Constantinescu Am verificat prezentul cont conform art. 185. Cod. Com. şi l-am găsit în concordanţă cu registrele. Censori: D. Ghermany, Eleat. G. Ionescu, Ştefan C. Ioan, D. Matak, I. Parcăreanu. HOTEL \ Noua Societate a Ateliere!or ! Royal-Palace" \ Proprietatea Societăţii „Clădirea Românesc a" ! „VULCAN" i BUCUREŞTI Str. Sărindar colţ cu Str. Brezoianu * Fabrică de Maşini şi Vagoane * Tarif foarte avantajos. * Camere cu luna SOCIETATE ANONIMĂ Construcţiune nouă. Calorifer, Ascensoare, Bucureşti — Strada Honzik — Gara Dealul Spirei, Telefoane, Băi calde şi reci. Lumină Telefon 15/54 — Fabrică de Vagoane: Bucureştii electrică, etc. Curăţenie, ordine, linişte. noi — Oara Chitila — Telefon 2/7 Biroul Ploeşti: Calea Rudului No. 81.—Telefon 50/2 mm •jvvvw/vvvvvvvvvi/vvvvvvvvv^^ Cazane de abuti sis­ vegetal, fabrici de să­ tem babcock-wilcox, pun etc. — Aparate I Drogueria „STANDARD" j cornwal, tischbein, pentru fabrici de zahăr,

< SOCIETATE IN NUME COLECTIV « lachapelle etc — Su- bere şi spirt. — Cons-

5 '"iiil|iiin>" « praîncălzitoare, Eco- trucţiuni de fier, poduri nomisitoare, Curăţi- metalice. T roii uri, | • DROGUE ! toare de apă. Rezer­ geamlâcuri, transmi­ 1 SPECIALITĂŢI, PRODUSE CHIMICE | voare până la 1000 siuni intermediare, f ŞI PHARMACEUTICE $ vagoane.—Instalaţiuni burlane de sondaj.— complecte pentru rafi­ Transmisiuni de fontă; I PARFUMERII FRANCEZE, PLANTE nării de petrol, extrac- acuplări brevet ţiuni şi rafinerii de ulei „Benn"; Turnătorie 1 =: MEDICALE, ULEIURI ETC = de fontă şi de bronz. 2 iiiiiiilliiinii 5 BUCUREŞTI I, Strada Zorilor, 2 | Reparaţiuni de locomotive şi vagoane, j S (Palatul Muntelui de Pietate) •VVVWVVVVVVVVVVVVVWWVVVWBCU^ Cluj / Central University Library Cluj

Societate Anonimă de Asigurări şi Reasigurări Capital Social Lei 12.000.000. - Emis Lei 6.000.000 ff URANIA" Fonduri de garanţii Ia 31 D-brie Î926 Lei 90.504.074,59 Având legături de reasigurare cu puternice Societăţi de Asigurare din Anglia, Franţa, Italia, America, etc. primeşte, oferind cele mai avantajoase condiţiuni asigu­ rări de viaţă, caz de moarte, zestre, etc Asigurări de capitalizare cu amortisment prin trageri la sorţi lunare de Lei 20.000, 50.000 şi J00.000 capital asigurat. Asigurarea riscurilor de Incendiu, explozie, etc. Asigurări de accidente corpo­ rale, Automobile precum şi triptice (garanţie la Automobil Club Regal Român pentru

eşirea cu auto din ţară) etc. Direcţiunea Generală: Bucureşti, Str. Câmpineanu 51 A. Agenţii şi Reprezentanţe în toată ţara.

3""iri|||j||lliiiiiill||||||lli'"i"||||j||im |||||IIH«ui inin|||||llniiiiin1I|H||||HH"iil|||p(li»iiill|(J((limiiiH||||il»'»t,ţ.

„DOROBANŢUL" î LA GLOBUL ALBASTRU 1 FABRICĂ TEXTILĂ S. A. I GH. GH. MUNTEANU & Co. | | BUCUREŞTI, STR. PÂNZARI, 13 — TELEFON 25/88 | PLOEŞTI I Manufactură, pânzârîe, mercerie şi ga- î î lanterie, Specialitate în dantele, bro- J f derie, articole pentru pointlace, etc. 1

f ENGROS ŞI ENDETAIL f Fabrică de postavuri militare şi civile, o £ "iil||]]|lltin _= stofe, dimie, pături militare şi civile, w f 1 H tort pentru tricotaje, etc. etc. etc. j| 1 Ciorapi — Mânuşi — Lână fire — Tiul grec J

SiiiMIllMlIfmuiiIllllilKiiiiiiililflllIliiMiiHllIllilm utli:l!!i{liiiiiiiiuil!!l!!!{l;ii«illllll!llllHiulIllllllUu'Hillfilllllllii,>E mnmmmmmmmrmmmrnmmmmmmmmmmmmmtmmmmmmrmmmmm* Societatea Anonimă pentru Distribuirea Produselor Petrolului BUCUREŞTI * Strada General Budişteanu No. 11 bis * BUCUREŞTI cel mai bun ulei OSIN pentru Automobile CEL MAI BUN ULEI PENTRU: Motoare Diesel. Tractoare, Maşini industriale şi agricole din Fabricaţii* si ea Societăţilor: Ste£kU£i Română^Astra Română

Asigură perfecta funcţionare a automobilelor şi maşinilor. De vânzare: La depozitele societăţii noastre, la principalele garaje, depozite de benzină şi magazine de automobile din ţară. mmm mmmmmtnmmmmm

FARMACIA CENTRALĂ CQNST. I. WERNER FURN1S0RUL CURŢII REGALE BCU Cluj /«IAŞI Central University* Library Cluj

Recomandă preparatele sale premiate cu 3 medalii de argint şi 2 de aur la mai multe expoziţiuni din ţară şi străinătate.

UNT DE PEŞTE I0D0FERAT Coaltar Saponat VIN TONIC SIMPLU CU FOSFOR CU MERCUR Puternic desinfectant în toaleta intimă întăritor şi reconstituant. Pe bază de Contra: Anemiei, scrofulozei, inflama a damelor şi în orice ocazie unde se ne Chină, Cola, Coca şi Glycerophosphate. cesită o desinfectare energică, ca plăgi t ţiuni osoase, inclinaţiuni spre tuberculosă, Două linguri pe zi. ' bun tonic şi curativ la recovalescenţi si­ cangrenoase, difterice, ulcere, exeme, he­ filitici şi mai presus de toate ie cel mai moroizi, prezervă boalele părţilor genitale puternic întăritor la copii de şcoală slăbiţi şi mai este şi un esceîent mijloc contra prin munca intelectuală. Rachitism (oase mătreţei capului. • moi) precum şi în stadiul puberfăţei. A Gold Cream „WERNER" se cere broşura care se trimite gratis. Inalterabil Gudron Vegetal IN BORCANE Şl TUBURI Licoare contra tuturor afecţiunilor bron- întreţine şi redă frăcezimea pielei, curăţă Sirop Hypcphosphit compus chiale ca Laringitâ, bronchită catare (gu­ faţa de ori-ce bubulife şi împiedică zbăr- Remediu special contra neurasteniei turai) pulmonare,tuse rebele, iritarea pieptu­ citurile pielei. şi întăritor puternic la persoane slăbite lui, phtisie pulmonară, dispepsie, asthma prin surmenagiu. Tonic muscular şi cere­ şi catar de băşică. bral, combate maladiile şi debilităţile ner­ Dosa 2—3 linguri pe zi în lapte sau în voase. apă zaharată. Crema camphorată Dosa pentru adulţi 2 linguriţe pe zi amestecat cu apă, copii în jumătate. Pentru pete şi pistrui. După o scurtă în­ trebuinţare face să dispară ori ce pete TRUSA SANITARĂ SAU FARMACIE DE CASĂ şi puncte de pe faţă redând culoarea Conţine medicamente şi pansamente de naturală a pielei prima necesitate. Adunate într'o pungă Valeriant de Amoniac impermiabilă şi comodă. Necesară turişti­ Medicament special contra tuturor a- lor, cercetaşilor, mobilizaţilor şi în orice fecţiunilor provenite din sdruncinarea ner­ casă. vilor, recunoscut de toate somităţile me­ Parfum de brad dicale din Europa. Preparat din muguri de brad. Dosa pentru adulţi 1—2 linguriţe de Se întrebuinţează pentru împrospătat I cafea pe zi, în puţină apă zaharată. Sirop Eodotanic aerul în camera de dormit şi în odaia | Pentru copii lk~ 1!3 din dosa pentru Depurativ prin excelenţă pentru copii bolnavului, prin evaporaţie sau pulveri- 1 adulţi. şi adulţi; Limfatici, Scrofuloşi. saţie.- f Festivalul de la Iaşi pentru ridicarea unui Monument lui Delavrancea, Ia Oradea. M B M € N T O In programul realisărei acestei u- nanime dorinţi. de a vedea înălţat în mijlocul minoritarilor şi pe regiunile de la graniţele apusene ale ţării, mo­ Jubileul de Bece ani al „Celor Trei Crişuri numentul lui Delavrancea, s'a hotă­ rât ca prima manifestare să plece de la laşi, oraşul în care sac osămintele marelui scriitor şi naţionalist, dispă­ Reuniunea Culturală „Cele Trei Crişuri", întemeiată în anul 1919, îm­ rut în anul 1918 copleşit de suferin­ plineşte în cursul acestui an primul deceniu de existenţă. înfiinţată în epoca, ţele epice prin care trecea atunci nea­ când ne luptam încă pe fronturi şi la conferinţa de pace, pentru fixarea mul românesc. graniţelor juste ale României—Mari şi când Românismul trezit la viaţa lui independentă, avea mai mare nevoie de afirmaţiune. Reuniunea „Cele Trei Propunerea noastră a fost primită Crişuri" a reuşit să corespundă cu prisosinţă acestui rol, fiind organul viu cu multă însufleţire de autorităţi şi prin care s'a manifestat timp de zece ani viaţa culturală şi naţională a re­ de opinia publică ieşană, şi s'a hotă­ giune! din extremul apus al ţării noastre. De aceea, acest neînsemnat, dar rât ca marţi 30 Aprilie c, să se dea prim popas în existenţa Reuniunei „Cele Trei Crişuri", merită să fie sărbă­ la Teatru Naţional din localitate, un torit. In vederea acestui scop, Comitetul Central al Reuniunei Culturale „Cele mate festival, pus sub patronajul Trei Crişuri", întrunit în şedinţa din 9 Febr. a. c. a hotărât ca anul acesta D-lui Prof. N. Costdchescu. Ministru în luna Octombrie, să sărbătorească jubilieul cu deosebit fast. Instr. Publice şi Doamnei Olga 31. Sturdsa. Această înălţătoare serbare, pentru a sublinia şi a încuraja o muncă statornică de zece ani, care contează în viaţa culturală a Ardealului, se va Iată programul alcătuit în jurul desvolta într'un cadru deosebit de măreţ, după următorul program: vieţei şi operei lui Delavrancea': 1. La aceste serbări vor lua parte toţi reprezentanţii filialelor şi tuturor Program bibliotecilor înfiinţate de noi, în cursul acestui deceniu, precum şi un nume­ 1. Salutul Reun. Cult. „Cele Trei ros public dela sate. Crişuria, prin delegatul ei. 2. Vor avea loc concursuri de coruri. 2. Conferinţa ţinută de D-l Mihail 3. Se organizează o expoziţie de artă naţională ardeleană. 4. Se va întocmi o lucrare comemorativă şi numere speciale din re­ Sadoveanu,: Viaţa şi opera lui De­ vistele „Cele Trei Crişuri" şi „Revista Satelor". lavrancea- 5. Asemenea un „Almanach" pe 1930, care să reflecteze întreaga viaţă 3. Quartetul Profesorilor de la Con­ culturală a regiunei dela hotarele de apus. servatorul de muzică: Mircea Bârsan 6. S'a hotărât, ridicarea unui monument la Oradea, marelui român {viol 1), L -Acker (viol 11), I Ghiga Barbu St. Delavrancea, pentru a simboliza astfel, ideia graniţelor împinse (viola), N. Teodor eseu (ce tio). până la limitele etnice ale românismului, monument care va fi desvelit cu a) Mosart, Quartetul în re major. această ocaziune şi prin aceasta, oraşul Oradea, primeşte din iniţiativa Re­ b) Glasunov, Quartetul Slav, în sol uniunei „Cele Trei Crişuri" un al doilea monument, primul fiind al marelui najor. cărturar din Bihor, Iosif Vulcan. 4. Pagini de Delavrancea, citite de 7. Marele festiva! comemorativ la Teatrul „Regina Măria". Se va juca D-l Ionel Teodoreanu. un fragment din opera dramatică a lui Delavrancea. 5. „Apus de Soare", de B. St. Dela­ Să sperăm că marele publiBCUc va Cluj primi ş/i Centralsprijini cu entusiasmuUniversityl legiti Librarym vrancea—Actul Cluj 2—jucată de trupa această serbare menită să afirme tăria Românismului în plin mijloc al cona­ Teatrului Naţional din Iaşi. ţionalilor noştrii minoritari. Încredinţaţi că marele public, înţe­ lege însemnătatea acestei manifestări, »•*««.•.•*««*•»«««.*«»•••*«.•«•»••.»<...•«.«»••«•«*«. va grăbi paşii spre aceasta mare ser­ bare, de afirmare a gândului şi cu­ Monumentul lui Eftimie Murgu Lecţiunile Profesorului M. Labbe vântului românesc. de la Bozovici. la Facultăţile de medicină ro­ A fost un mare luptător naţional bă­ mâneşti. Sărbătorirea a 10 ani posibil — sufletele româneşti de sora năţean de la fondarea Societâţei medicale La 28 Aprilie, bănăţenii, recunoscă­ mai mare, de Franţa, care a contribuit a spitalelor din Bucureşti. atât de mult la splendida desvoltare a tori marelui dascăl al românismului îi Facultăţilor noastre de medicină. vor ridica un monument, la Bozovici. După Profesorul Em. Sergent, care * Festivitatea desvelirii monumentului în anul trecut a ţinut o serie de con­ * * lui Eftimie Murgu va prilejui şi serba­ ferinţe la Facultatea de medicină din Duminecă 21 Aprilie, în sala de con­ rea aniversării a 10 ani dela unirea Bucureşti, Iaşi şi Cluj, un alt strălucit ferinţe a Fundaţiunei Carol, altă festi­ Banatului cu ţara. Profesor al Facultăţei de medicină din vitate a reunit tineri şi bătrâni, pentru Eftimie Murgu a fost unul dintre Paris D-rul Marcel Labbe a ţinut o a sărbători 10 ani de la înfiinţarea cei mai învăţaţi bănăţeni El a propo­ serie de prelegeri la centrele noastre societăţei medicale a spitalelor din văduit naţionalismul, desrobirea şi universitare, asupra boalelor de nutri- Bucureşti. Ministerul Sănătăţei publice, unirea. ţiune, boalelor de rinichi, în genere N. Iorga, rectorul uni verşi ţâţei, repre- El a fost călăuzitorul bănăţenilor la asupra chestiunilor medicale al căi or sentanţii Facultăţilor de medicină din adunarea de pe câmpia Lugojului la studiu constitue preocuparea de cape Cluj, Profesorul Haţieganu, Profesorii 1848. tenie a interniştilor. Bacaloglu, Hortolomei şi Parhon din Murgu a întemeiat cea dintâi cate­ Iaşi în "numele Facultăţei, al Societăţei dră de filosofie la Academia Mihăileanâ Succesul Profesorului M. Labbe a de medici şi naturalişti, ai societăţei din laşi. fost tot atât de strălucit ca şi al Pro­ anatome — clinică, de neurologie şi Mai târziu, în epoca revoluţionară fesorului Sergent, scump inimilor ro­ endocrinologie — într'un cuvânt toate dela 1848 din ţară, Murgu .a fost ex­ mâneşti, nu numai prin faptul că e un societăţile medicale din ţară au adus pulzat, fiindcă susţinea în curentul i- dascăl desăvârşit, dar şi prin dragostea omagiile lor şi urări de prosperitate deilor noui de dreptate socială, expro- cu care încurajează şi primeşte în ser­ societăţei medicale a spitalelor din pierea domeniilor pentru ţărani, iar viciul său spitalicesc la „Charite" din Bucureşti. O conlucrare în viitor, sub apoi la Braşov cu un grup de tineri Paris, pe toţi românii care doresc să forma unei publicaţiuni în limba fran­ din Muntenia şi Moldova a îndemnat îşi desăvârşească instrucţiunea în fo­ ceză va strânge şi mai mult relaţiunile la unirea tuturor românilor. carul cultural pe care îl reprezintă ştiinţifice dintre centrele culturale, Iaşi, Memoriei marei personalităţi a lui capitala Franţei. Cluj, Craiova, Bucureşti şi vor face Eftimie Murgu, caracterului de dârz Profesorul Labbe a tost sărbătorit cunoscută în străinătate importantele bănăţean, conştiinţei lui luminate de în afară de organele oficiale, într'un contribuţiuni române în ştiinţele me­ dascăl şi propăvăditor al solidarităţii cerc intim de foştii interni ai spitalelor dicale. In acelaş timp s'au adus meri­ naţionale, bănăţenii îi vor aduce omagii. din Paris, Prof. Dr. Angelescu, Gheor- tate laude Profesorului Danielopolu, La apelul de cinstirea unui preot a) ghiu, Daniel, Bacaloglu, Frenkel, Do- animatorul şi Preşedintele societăţei românismului, datori sunt câţi mai brovici, Teohari,Teodorescu, Turnescu, medicale a spitalelor din Bucureşti. mulţi dintre români, să răspundă. sub preşidenţia de vârstă a Prof Festivitate înălţătoare şi de bun cuget La inaugurarea bustului, va vorbi Stoicescu. pentru desvoltarea ştiinţei medicale cărturarul Prof. G. Bogdan-Duică. Aceste manifestări pe terenul ştiin­ româneşti B. C ţific apropie şi mai mult — dacă e Prof. Dr. C. Bacaloglu. R e ste primite:

1. Arhiva pentru Ştiinţa si Reforma Socială. An, VIII No. 1—3 1929. Buc. 360 lei. 2. Arhiva. An. XXXVI No. 1929 laşi. BIBLIOGRAFIC 3. Adevărul Literar si Artistic. An. IX No. 425—436 1929 Buc. 4. Albina. An. XXVII No. 12 1928 Bucureşti: xxxxxxxxxxxxyxxxxxxxxx 5. Arhiva Someşană. No. 9 1928 Bistriţa 30 lei. 6. Arhivele Olteniei. An. VIII No. 41—42 1929 Craiova. Cărţi primite: /. Analele Banatului. Bul. Muzeului Timişoara. 1. Bovner: Iliada, Trad. de G. Murnu 1928. Ed. Cultura Naţ. Buc- 8. Banatul. An. III Noembr. Dec. 928 Timişoara. 471 pag. 500 lei. 9 Buletinul Muncii. An. IX No. 10—12 1928 Buc. 2. V. C. Cădere: Tratat de procedură civilă. 1928. Ed. Cultura Naţ. 10. Buletinul Căminului Culturii ".Ungureni-- An. III No. 4 1929 Buc. 506 pag-. 450 lei. Ungureni-Botoşani 3. Dr. Demoar şi Jonckheere: Ştiinţa educaţiei. 1928. Ed. Cultura 11. Buletinul cinimatograjic şi jotograjic. I No. 1- 1929 Buc. Naţ Buc. 418 pag. 160 lei. 12. Buletinul trimestrial al publ. din România An. 3. Iulie Sept. 4. M. Beza: Romanul englez contimporan. 1928. Ed, Cultura Nat. 928 Buc. Buc. 122 pag. 60 lei. 13. Buletinul Soc. Academice de Turrism * Românii An. III No. 5. I. Minulescu: Corigent la 1. română 1928. Ed. Cultura Naţ. Buc. 1. 2, 3 1929 Buc. 275 pag. 110 lei. 6. Gala Galation: Caligraful Terţiu. Adevăr şi închipuire. 1928. Ed. 14. Buletinul agriculturii. An. IX S. II No. 9—10, 11—12 1928 Buc. Naţ. Buc. 179 pag. 90 lei. 15 Bul. de propagandă a Camerii de Agricultură Turda. No. 3. 7- Mircea Dem. Rădulescu: Petronius. Comedie antică în 4 acte. 1929 Turda. 1928. Ed. Cultura Nat. Buc 127 pag 80 lei. 16 Bul. Uniunii ojiţerilor de rezervă Oradea No. 5 1929 Oradea. 8. H. St. Streitman: Intre da si nu, 1928. Ed. Cultura Nat Buc. 1/. Catalogul presei din România. Ed V 929 «R. Masse» Bucureşti. 178 pag 90 lei. 18. Câmpul An. XXI No. 1, 2 1929 Buc. 9. M. Sadoveanu: Povestiri pentru copii. 1928 Ed. Rev. Pagini a- 19. Catedra An. II No. 6—7 1929 Galaţi. grare şi sociale 110 pag 20. Culegeri Pedagogice. An. II No 1 1929 Craiova. 10. Lucian Predescn: O controversa literară. Cine e autorul poemei 21. Falanga An. III S. II No. 48-52 1929 Buc. «Cântarea României? 1929. Ed. «Presa Bună» Iaşi 16 pag. 20 lei. 22. Foaia Tinerimii. An. XIII No 2, 3, 4 1929 Buc. 11 Eugen Goga: Cartea facerii. Roman I Ed Atei. «îndreptarea? 23. Foaia Şcolară. An. V No. 3 1929 Oradea. Buc. 1928. 278 pag. 24. Floarea Soarelui. An. II No. 3—4, 7—12 1928 Bucureşti. 12. M. Sadoveanu: împărăţia apelor 1928, Ed C. Româneasca Buc. 25. Făt-Frumos No. 1 1929 Suceava. 273 pag. 90 lei. 26. Gândirea. An. VIII No. 12 1928 şi 1, 2, 3 1929 Buc. 13. G. Topărceanu : Migdale amare Versuri umoristice şi fanteziste. 27. Graiul Românesc. An. III No. 1 1929 Buc. 1929. Ed. C. Rom. Buc. 89 pag. 42 lei. 28. Grafica Română. An. VII No. 73—74 1929 Craiova. 14 Fr. Rene de Chataubriand: Aventurile celui din urmă. Abence- 29. învăţământul meseriilor. An. VII No. I, 2, 3—4 1929 Cluj. rage. Bibi. Minerva. Ed. C. Rom Buc 6 lei. 30. învăţătorul. An. X No. 1—2 1929 Cluj. 15 G. Sofronie: Pactul Briand—Kellogg. 1929 Ed. Tip. (Diecezană» 31. Ilustraţia. An. XVI—XVII No. 135—147 Buc. costul colecţiei 1300 lei Oradea. 34 pag. 40 lei. 32. Junimea literară. An. XVTT No. 7—12 1928. Anul XVIII No 1—4 16. * * ; Calendarul naţional al Ziarului «America» pe 1929. s 1929 Cernăuţi Ed. Cleveland—Ohio Preţul 1 dolar 17. Lucian Blaga: Lauda Somnului. Versuri 1929 Ed. Cartea Rom. 33. Lamura. An IX No. 9—12 1928 Buc. Buc 25 pag. 42 lei 34. Luceafărul. An. I No. 1 1929 Obrejiţa—R.-Sărat. 18. Gib. I. Mihăescu: Vedenia. Nuvele Versuri 1929. Ed C. Rom. 35. Limba Română. An. I No. 1, 2, 3 1929 Bnc. Buc. 279 pag. 90 lei. 36. Lumina plugarului. An. I No. 8, 9 1929 Turda. 19. Maior Radu Ntclescu: Studiu cu privire la Apărarea Naţională. 37. Moldova literară An. III No. 1—2 1929 Mihăileni—Dorohoiu Cartea Rom. Buc 168 pag. 100 lei. 38. Xovelle. An. V No. 6 1929 Milano—Italia. 20. Nichifor Crainic: Darurile pământului. Poezii. 1929. Ed. Cartea 39. Natura. An. XVIII No. 1, 2, 3, 4 1929 Buc. Rom Buc. 189 pag. 60 lei. 40. Neamul Românesc pentru Popor. An XVII No. 3, 4, 5, 6, 1929 21. /. Simionescu: * Austria» Ed. Cunoşt. Folositoare 1929. Ed. Cartea Chitila-Ilfov. Rom Buc. 5 lei. BCU Cluj / Central University41. Nădejdea. An. IILibraryI No. 6—11 192Cluj9 Vrsac—Jugoslavia 22. Dr. T. Dumitrescu: Tifosul exantematic. Ed. Cunoşt. Folositoare 42. Observatorul. An, I No. 10 1928 An. II No. 1—2 1929 Beiuş. 1929. Ed. Cartea Rom. Buc. 5 lei. 43 Prietenul Poporului. An. 1 No. 11—12 1928 Câmpulung-Museel 23. M. Lungianu: Alte poveşti. Ed. Cult. Românească Buc. 1929. 44. Premiera. An. II No. 11—22 1929 Buc. 155 pag. 40 lei. 45. Planuri Româneşti. An. I No. 2 1929 Buc. 24. N.'I. Herescu: Lirica lui Horatiu 1929. Ed. Ramuri Craiova Buc. 46. Primăvara Banatului An. I No. 4, 5, 6, 1929 Lugoj. 108 pag. 47. Pe Drumuri Noui. An. I No. 1, 2, 3, 1929 Braşov. 25. Kaindl Antoine: Mănăstiri din România. I. Oltenia Gravuresa 48. România. An. LXVI No.. 2 1929 Buc. L'eau—forte. 49. Revista Invăţătorimii Române. An. XXIX No. 1—2—3—4, 1929 26. Al. Tsigara-Samurcaş: Lvoade de crestaturi ale ţăranilor români. Buzău. Ed. «Socec» Buc. 1928. 50. Revista Subofiţerilor. An. XIV No. 152—154 1929 Buc. 27. - * * * : Dobrogea. Cinci zeci de ani de viată românească. 51. Revista Pindului—Macedoniei şi a Timocului. Buc. No. 1 1929 .1928. Ed. Cult. Naţională Buc. 793 pag. 1000 lei. 52. Revista Şcolară. An. I. No. 1—2 1929 Oradea. 28 * * * ; Regele Ferdinand şi Banatul. Ed. A. Auspitz. Lugoş 53 Raze de lumină. An. I No. 1 1929 Buc. 1928. 54. Revista Funcţionarilor Publici. An. IV No. 2 1929 Buc 29. * ^ *• : Industria şi bogăţiile naturale din Ardeal şi Banat. 55. Ramuri. An. XXIII No. 1 1929 Craiova. . 1927 Ed. Tip. «Cartea Rom.» Cluj 264 pag. 56. Revista Şt. Veterinare. An. IX No. 12 1928 An. X No. 1—2 1929 30. Inst. Social Român: Politica externă a României. Ed. Cult. Naţ. Galaţi. Buc. 706 pag. 150 lei. 31. Tache Papahagi: Images d'ethnographie Roumaine Tome I. 1928. Ol- Ritmul Vremii. An V No. 1—2 1929 Buc. Ed. Cult. Naţională Buc. 173 pag. 58. Revista. Tinerimei An. II No. 12 1928 Bucureşti. 32. L, Costin: Din lumea polară. r929. Ed. Cartea Rom. Timişoara. . 59. Revista G-lă a învăţământului An. XVII No. 1—2—3 1929 Buc, 36 pag, 65 lei. 60. Revista Artileriei. An. XLII No. 1—2—3—4 1929 Timişoara. 33. Cezar Petrescu: întunecare. Roman. Voi. I şi II Ed. Scrisul Rom. 61. Revista Asociaţiei înv. Mehedinţeni. An. II No. 1—2 1929 Craiova 2 volume 160 lei. T. Severin. 34. Univ. din Cernăuţi: Codrul Cosminului. Buletinul Inst. de Istorie 62. Răsăritul. An. XI No. 4—5—6-7 1929 Buc. şi limbă. An. IV şi V 1927—928. Ed. «Gl. Bucovinei» Cernăuţi. 63. România Aeriană. An. III No. 15—18 1929 Buc. 654 pag. 450 lei 64. Revista Industrială. An, XXXI No. 1—2 1929 Buc. 35 Radu Gyr: «învierea» de Tolstoi. Conferinţă. Ed. Inst. de Litera­ 65. Realitatea Ilustrată. An. ITI No. / —17 1929 Buc. tura Buc. 24 pag 1929. 66. La Reone Economique et Financiare Paris. An. 50 No. 5 1929 36. Gh, Vornicu: Maramurăşul, Bibi. cunoşt folosit No. 34. S. C. 31 Paris. pag. 5. lei. 67. Studentul. An. II No. 6—/—8 1929 Chişinău. 37. Leca Morari»: Vai Lăudam. Din morfologia verbului român. Ed. 68. Semenicul. An. II No. 1—2—3-4 1929 Lugoj. Gl. Bucovinei» Cernăuţi 1928. 25 pag. 40 lei. 69. Şoimii. An. V No. 3—4 1929 Tg. Mureş. 38 * ^ * : Daco-România. Bul. «Muzeului Limbei Române» con­ 70. Solia Moldovei. An III No. 1-2—3 1929 Tătăraşi—Iaşi dus de I. Puşcariu Prof. Univ. Cluj. 1929. Ed. «Ardealul» Cluj. 71. Scrisul Nostru. An. I No. 2—3 1929 Bârlad. 943 pag. 700 lei. 72, Şcoala şi familia de mâine. An. I No. 8—9 1929 Buc. 39. Radu Petre: Anuarul Şc. Normale de baeţi «A. Odobescu» Piteşti 73. Solidaritatea Creştină. An. A" No 70 1929 Brăila. pe 1927—928. Ed. «Artistica» Piteşti. 156 pag. 74. România Militară An. LXV No. 1 1929 Bucureşti. 40. Fâlcoianu Al.: Călăuza istorică a mânăstirei şi închisorii centrale 75. Tinerimea Română. An. X No. 3—4—5—6—7 1928 Buc. «Văcăreşt ». Ed. «închis. Văcăreşti» Buc. 1929. 76. Tribuna Banatului An, III S. 2 No. 1—2—3—4—5—6 1929 Timi­ 41. * - * Despre familia Fâlcoianu —Vasiliu di Moldova. Extras şoara. din Rev. Olteniei No. 41—42 1929. 42. N. Bogata: Anuarul Liceului de fete «Regina Măria» din Cluj pe Universul Literar. An. XLV No. 6 1929 Buc. anul 1927—928. Ed. Cluj 1929. 90 pag. Universul Copiilor. An. V No. 5 1929 Buc. 43. V. Suciu: Anuarul Scolii Comerciale superioare de bâeti din Arad 79. Universul Patron—furnal. An. III No. 74 1928 Buc. pe 1927-928. Ed 1929. 45 pag. 80. Vatra. An. I No. 1—2 1929 Craiova Palatul Ramuri. 44. loan Papu Câmpeanul Boalele animalelor şi lecuirea lor 1929. 81. Vremea. An. II No. 48—58 1929 Buc. Bibi. Cunoşt. Folosit. No. 54 S. B. 5 lei. 82. Veselia. An, XXXIII No. 5 1929 Buc. 45. J. Krishnamuhi: Cine aduce adevărul, Ed. ordinul Stelei. Buc. 1929. 83 Viaţa Medicală. An. V No. 1, 2 1929 Timişoara. 15 pag 15 lei. 84. Viata Românească An. XXI No. 1 1929 Iasi. 46. J. Krishnamurti: Viaţa scop. 1929. „ „ ., „ 26 pag. 85. Vasarnap. An. XII No. 3 1929 Arad. 47. ,, ,, Haide cu mine ,. ,, „ 12 pag. 20 lei. 86. Ziarul Ştiinţelor şi Călătoriilor An. 33 No. 4—16 1929 Buc. 48. Valeriu Bora: CSnd purtam cu mine soarele. Poemi fără îngeri 1928. Ed. «Pip, Săteanului» Sibiu. 30 lei. Adm Bibi. Em Manoliu SCRISUL ROMANESC/CRAIOVA.