No. 3-4 Lei 25. BCU Cluj / Central University Library Cluj
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ORADEA ANUL X Martie—Aprilie 1929. m m\ANALE CULTURAL mmE 1 | * ''" ' ••""""••" 11.1 I. II Hll .11 1 . I . I II I. .1 11.1 li II II . •• 1. 1 | , Director-Fondator: GEORGE BACALOGLU BCU Cluj / Central University Library Cluj Marele orator naţionalist BARBU ST.-DELA VRANCEA, însufleţeşte mulţimea, pentru intrarea ţârei în marele război. PRIVIRE ASUPRA LITERA TUREI ROMÂNEŞTI No. UN MONUMENT LVI DELAVRANCEA LA ORADEA 3-4 EVOLUŢIA LITERAT. ROMÂNEŞTI LA GRANIŢA DE APUS. Lei 25. „CELE TREI CRIŞURI" ORADEA, str. Prinţul Carol, 5.—Telefon 119. ABONAMENTE: Pe un an Lei 200.— Pe un an şcoli de toate gradele Lei 500.— ^&tâ7 JSSSJM. Pe un an autorităţi Lei 1000.- )MV%L ^SSşgaSSP Abonament de încurajare Lei 2000— 0*Şp^ Pe un an studenţii Lei 100.- In străinătate: Europa 1500 lei; America 7 dolari. Anunţuri şi reclame după tarif. — Manuscrisele nu se înapoiază. Abonamentele de încurajare se certifică, publicând numele abonatului la o rubrică specială. CUPRINSUL: «Cele Trei Cri şuri»: . Pentru literatura româ Ion Dongorosi: Comitetul şcolar. nească. Mihail Dragomirescu. Clasicismul poeziei române. G. Bogdan Duică: . Un cuvânt despre Univer «Cele Trei Crişuri»: . Apel pentru ridicarea unui sităţi. monument lui Delavran- Paul I. Prodan. Teatrul prezentului. cea la Oradea. Ion Pillat: . Cina cea de taină (versuri). Horia Furtună: Privelişte lunară (versuri). Col. G. B.: . Vechea Societate Literară MIŞCAREA CULTURALĂ PE GRANIŢA DE APUS: «Junimea» din Iaşi. Carmen Sylva: . Vasile Alecsandri. R. S. Molin: Scrisori din Banat: litera I. Bianu: LegăturBCUi Clujcultural / eCentral cu Italia. University Library Clujtura noastră şi minoritarii. Victor Eţtimiu: . Oda limbei române (versuri). M. Eminescu: Venedig | traduse de Eu- Radu Gyr: Primăvara (versuri). /. Agârbiceanu: . In Iad (nuvelă). ., ..... Der Veg f gen Leudvai. M.: Nicolae Iorga. Traian Birăescu: . Literatura bănăţeană. Colonel George Bacaloglu. Polonia şi România. A. Davidescu: .... Scrisori din Satu-Mare. CRONICI: Gh. Vornicii: Scrisori din Sighet. George Baiculescu: . Printre Apostoli de Const. Kiriţescu. George Baiculescu: Th. D. Sperantia CÂRTI: G. S. — Tratat de procedură civilă de Victor G. Cădere. MEMENTO. - BIBLIOGRAFII. - CLIŞEE. COLABORATORII REVISTEI: I. Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voineşti, C. Banu, N. tof, E. Lovinescu, I. Lupaş, A. Lupeanu-Melin, Dr. Cassiu Bănescu, G. Bogdan-Duică, N. Batzaria, Zah. Bârsan, Maniu, G-ral Moşoiu, S. Mehedinţi, V. Meruţiu, Arhi Măria Baiulescu, G Baiculescu, Şt. Bezdechi, L. Blaga, ereu Andrei Crişanul, V. Militaru, Christache Gh. I. Bianu, Oct. Beu, Elena Bacaloglu, Const., Victor Milian, R. S. Molin, Virgil Molin, T. Murăşanu, N. şi George Bacaloglu, Traian Birăescu, Emanuil Bu- Milcu, M. Mora, G. Murnu, D. Nanu, A. Nanu, A. Ne cuţă, Al. Bogdan, Al. Ciura, R. Ciorogariu, A. Ciortea, gură, G-ral Scarlat Panaitescu, Ion Peretz, N. Pora, Th. Capidan, A. Constant, Eugen Constant, A. Cotruş, Sextil Puşcariu, V. Petala, Al. Pteancu, I. Pillat, Eca- Gh. Ciuhandu, Teofil Codreanu, I. Constantineşcu-De- terina Pitiş, I. Pogan, D. Pompei, Matilda Poni, Sep- labaia, Const. Doboş, Viora Dr. Ciordaş, V. Corbasca, timiu Popa, Paul I. Prodan, George Pallady, Pr. Gh. Cridim, M. Chioveanu, V. Demetrius, R. Demetrescu, Pteancu„ P. I. Papadopol, Mircea Rădulescu, G. Rotică, O vid Densuşianu, I. G. Duca, Virgil Drăghiceanu, Mi C. Rîuleţ, Alexandrina Scuriu, Ion P. Sachelarie, Va hail Dragomirescu, Silviu Dragomir, Ion Dragu, A. sile Savel, Andrei Sigmond, Al. T. Stamatiad, Eu- Davidescu, Mihail Dragoş, Ion Dongorozi, Victor Ef- geniu Sperantia, Măria Ştefănescu, C. Sudeţeanu, G. timiu, Ion Foti, G. Galaction, VI. Ghidionescu, Vasile Sofronie, O. Tafrali, Caton Theodorian, G. Tutoveanu, Al. George, Ion Gane; Dem. Gâlman, D. Gâldâu, Radu Nuşi Tulliu, N. G. Tistu, I. Valerian, Geotge Voe- Gyr, E. Hodoş, N. Iorga, Bogdan Ionescu, Al. Iaco- vidca. Volbură Poiană-Nâsturaş, George M. Zamfi- bescu, Iustin Ilieşiu, Emil Isac, N. E, Idieru, G. Kris- rescu, Eugen Titeunu, Paul Negulescu, Gh. Vornicu. WJf '1 1 i j Martie ANALE CULTURALE j 1 Aprilie j PRIVIRE ASUPRA LITERAT. ROMÂNEŞTI j 1929 Un monument Iui Delavrancea Ia Oradea. EVOLUŢIA LITERAT. NOASTRE LA GRANIŢA DE APUS. kL w PENTRUBCU LITERATURA Cluj / Central University ROMÂNEASCALibrary Cluj C7hehinând o parte din numărul de astăzi literaturii ro- tru desăvârşirea unei unităţi teritoriale şi sufleteşti. xjmâneşti, lirică, epică şi dramatică, revista «Cele Trei Literatura românească, ca o manifestare spirituală a Crişuri» ţine să precizeze din capul locului că a înglobat aceluiaş suflet românesc dela început şi până azi, a cu dela început în mişcarea-i culturală-naţională şi pro noscut şi ea acest echilibru. Deşi stimulată poate din blema literaturei româneşti contimporane, ca manifes îndemnuri streine, mai precis din imitaţia streinătăţii, tare locală mai întâi, apoi ca expresie generală a spi ea a luat însă de aci forme, tipare numai, în care a tur- ritului românesc. Ea face natunsufietromânesc,cris- parte, aşa dar, din mişca talizându-1 astfel în adevă rea inaugurată acum zece rate opere de creaţiune ar ani în ţinuturile orădene şi, tistică, uneori de valoare u- după cum mişcarea naţio niversală. Şi acest echili nală şi culturală a tost dusă bru arată pentru ce litera întru menţinerea — şi pe tura noastră românească alocuri crearea—unui pres este o literatură clasică, cu tigiu naţional şi cultural armonii poetice surprinză de-alungul graniţelor, tot toare şi cu realizări ample astfel revista noastră a în şi definitive. In privinţa a- ţeles să susţină ani de zile ceasta reprezentantul tipic literatura românească în al poeziei româneşti poate ceeace avea ea mai speci fi socotit, neîndoios, mare fic şi naţional sau care — le creator de sentimente u- prin creaţiune absolută — mane şi naţionale: Mihail ducea în afară vestea des Eminescu. pre calităţile poetice şi li In paginile numărului de terare ale neamului nostru. faţă sunt înfăţişate aspecte întreaga noastră istorie generale din întreaga noa politică şi naţională, în stră literatură contempora treaga noastră mişcare cul nă. Ne-am oprit la câţi-va turală a dovedit în timpul reprezentanţi şi la câteva veacurilor şi dovedeşte şi opere. Am înfăţişat numai azi un echilibru între di partea permanentă şi pozi feritele fapte şi evenimente tivă, creatoare; am trecut, dela noi şi influenţele din fireşte, sub tăcere încercă- D. afară,isbutind astfel să răs- Stoica: Eminescu sub teiul din Copon (Iaşi). j.jjg moderniste actuale pe bată prin vremi de grea urgie şi să-şi recunoască tot reprezentanţii lor nesinceri şi operele lor bolnăvicioase. deauna temeiul pe care se reazimă şi menirea ei în Literatura adevărată pretinde în primul rând sinceritate viitor: este ceeace am putea numi un echilibru între con şi spontaneitate ; prin urmare nimic «făcut», chinuit, voit. ştiinţa totdeauna trează a românismului şi puterea de Deaceea îndrumarea noastră de totdeauna a fost spre: analiză a mijloacelor cu care trebuia să acţioneze pen — Adevăr, tradiţie, clasicism! .Cele Trei Crişuri'. ^WJB^^ CELE TREI CRIŞURI ^^K»»»» Şi nu cunosc iarăşi o odă, inspi CLASICISMUL POEZIEI ROMANE rată din romantici, care să fie lip de Mihail Dragomirescu sită de retorismul acestora şi care Profesor Universitar să fie atît de nuanţată în desfăşu rarea sentimentului. Dar în acelaş (^•^răsătura caracteristică a lite- tre romantism şi clasicism, dintre timp, Gr. Alexandrescu scrie capo- I C\ ratării române este de a fi naturalism şi romantism, dintre sim doperile satirice «Cometa» şi «Răs Vv prin excelenţă poetică şi t/a- bolism şi celelalte scoale literare. punsul Cometei», în care clasicismul Printr'o intuiţiune ce merită să fie se uneşte într'o singură impresie, Poetică şi clasică, pentru că ea nu relevată, poeţii români au putut fi, prin humorul său superior, cu ro este însemnată printr'o ideologie în acelaş timp, clasici şi romantici, mantismul lui Victor Hugo şi spi nouă, cum se silesc a fi literaturile realişti şi simbolişti, naturalişti şi ritul lui Boileau: precum, şi mai în occidentale, care confundă poezia clasici. Ei, în mod instinctiv, şi-au semnate fabule, în care savoarea cu ideologismul, nici printr'o strălu lor politică nu întunecă câtuşi de cire de stil, care este apanagiul cu iui illlllllllllilllillllllllllllllliilllllllllllllllllllllllllllllll puţin clasicismul concepţiunii şi fi deosebire al literaturii franceze. Ea rescul formei. Este incontestabil că este, mai înainte de toate, plastică, «Toporul şi Pădurea» (superioară adică ea subordonează ideologia şi fabulei «La Foret et le Bucheron» calităţile propriu zis literare, ce to de La Fontaine), «Câinele şi Căţe tuşi nu-i lipsesc, unor construcţiuni lul» şi mai cu seamă «Boul şi Vi naturale, unor fiinţe organice, care, ţelul» sînt capodopere ale geniului: deşi nu au amplitudinea şi adânci sunt fabule încărcate, pe lângă sen mea marilor capodopere, au totdea sul lor general omenesc, cu un sens una o viaţă simplă şi adevărata, cu politic, care îşi are şi el generali care caută să învingă timpul. tatea lui. Astfel «Toporul şi Pădu Nu sunt combinaţiuni ale inteli rea» este însufleţită de ideia că re genţei, ci adevărate creaţiuni. lele nu ne vin din afară, ci dela Aceste particularităţi se dovedesc unul din ai noştri. In «Câinele şi Că prin mai multe fapte. ţelul» se pune în relief ideia că Întâiul fapt e că în literatura vrem egalitatea, dar numai cu cei noastră se găsesc puţine genii, dar Gheorghe Asachi (1796—1869). mari. Iar «Boul şi Viţelul» cuprinde multe capodopere. Aceasta însem