Revista CONT a Nr. 9/2012
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 9 9 9 9 10 10 10 10 11 11 11 11 12 12 12 12 13 13 13 13 14 BIG BIG Radu Aldulescu Lucian Alecsa Adrian Alui Gheorghe Ion Beldeanu Nicolae Boghian Gheorghe Brânzei Radu Cange Nelu B. Căciuleanu Mircea A. Diaconu Gellu Dorian Horia Dulvac Nr. 9 / 2012 / apare la Neamt Dinu Flămând Horia Gârbea literatura & arte & atitudini Radu Pavel Gheo /300g+folie mata Remus Valeriu Giorgioni Paul Gorban 9/2012 Dimitrie Grama coperta / Lucian Gruia Dan D. Iacob Elisabeta Isanos 00 formate - FATA Omar Lara / 3 -2011 Flavius Lucăcel 9 -0 Daniel D. Marin 25 Editura Conta Denise McSheeny Octavian Mihalcea Silviu Mihăilă Anca Mizumschi nr. Ştefan Lucian Mureşanu Ionel Necula Emil Nicolae Irina Niţu Dinu Olăraşu Lazăr Popescu black Silviu Popescu black Ion Potolea yellow Adrian Dinu Rachieru yellow Adrian G. Romila Ion Roşioru magenta Leonard Rotaru magenta revista CONTA cyan Florina Sămulescu cyan Daniel Săuca Victor Ion Scurtu Gheorghe Simon Vasile Spiridon Ioan Florin Stanciu Nicolae Strâmbeanu Robert Şerban Petru Ursache Paul Vinicius ISSN: 2067 - 7480 BIG BIG 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 9 9 9 9 10 10 10 10 11 11 11 11 12 12 12 12 13 13 13 13 14 BIG BIG Adresa: b-dul Traian, nr. 17 Piatra-Neamt Telefon: 0233-21 39 45 Mobil: 0744-22 70 54 0740-18 70 80 E-mail: [email protected] Picturi de Petru Diaconu [email protected] Revista C O N T A apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Editori: Consiliul Judetean Neamt /300g+folie mata Directia pentru Cultura si Patrimoniu Cultural National Neamt coperta / În colaborare cu: Asociatia Culturala “Conta” 00 formate - VERSO / 3 -2011 9 Apare trimestrial -0 25 Editura Conta Nr. 9 (ian.-mar.) 2012 Redactia: black black Adrian Alui Gheorghe yellow (director) yellow Emil Nicolae magenta (redactor sef) magenta cyan Adrian G. Romila cyan Nicolae Sava Vasile Spiridon Coperta: “Lumea din lumea lor ” , 2011, acril/pânzã (70x70 cm) de Petru Diaconu BIG BIG CUPRINS 3 – Anul Caragiale? O „actualitate” tautologică (un editorial de Adrian Alui Gheorghe) * 5 – I.L. Caragiale. Materie şi sens (un eseu de Mircea A. Diaconu) * 10 – Plecarea risipitorilor (un poem de Gellu Dorian) * 12 -ANCHETĂ: Generaţia 80 faţă în faţă cu „propria oglindire”. Generaţiile (mai) noi despre optzecişti şi optzecism (răspund: Radu Pavel Gheo, Horia Gârbea, Flavius Lucăcel, Daniel D. Marin, Silvia Mihăilă, Nicolae Strâmbeanu, Horia Dulvac, Octavian Mihalcea, Adrian G. Romila, Paul Gorban, Robert Şerban) * 34 – Să am bani de cheltuială (o proză de Radu Aldulescu) * 50 – Poeme de Paul Vinicius * 55 – Iov şi Ghilgameş în căutarea nemuririi (un eseu de Remus Valeriu Giorgioni) * 61 – Invitatul revistei: „Poezia, pentru a fi credibilă, are nevoie de sinceritatea autorului; căci unde-i sinceritate e şi divinitate” (Lucian Alecsa în dialog cu Adrian Alui Gheorghe) * 70 – Poeme de Lucian Alecsa * 75 – Cei ce sunt curajoşi şi ridicoli (un eseu de Adrian G. Romila) * 79 – Luna Zadar (o proză de Adrian Alui Gheorghe) * 124 – Poeme de Anca Mizumschi * 126 – Basarab Nicolescu la 70 de ani (un eseu de Dan D. Iacob) * 129 – Cultura, de la filosofie la morală (o prezentare de Dan D. Iacob) * 134 – Radu Cange – Vinerea singuratică (o cronică de Adrian Alui Gheorghe) * 136 – Poezii de Radu Cange * 139 – Poetul de la postmodernism la transmodernism (o prezentare de Lazăr Popescu) * 143 – Poezii de Elisabeta Isanos * 146 – Înapoi la Platon (un eseu de Petru Ursache) * 155 – După furtună (o schiţă de Dimitrie Grama) * 158 – Un tulburător memorial al durerii (o cronică de Ion Roşioru) * 163 – Poezii de Ion Beldeanu * 166 – Consumatorii de lotus (o proză de Silviu Popescu) * 170 – Trei evenimente editoriale din anul 2011 comentate de Emil Nicolae (Eminescu şi enigmele Caietului vienez de Cristian Livescu; George Bacovia, Opere. Poezie şi proză, o ediţie de Constantin Călin; Aurel Dumitraşcu, Carnete maro, I şi II, o ediţie de Adrian Alui Gheorghe) * 182 – Poezii de Dinu Olăraşu * 186 – Filosoful Ion Petrovici şi voiajul spaniol: întâlnire de familie sau misiune secretă (un eseu de Ionel Necula) * 192 – Starea liricii lui Nichita Stănescu (un studiu de Gheorghe Brânzei) * 199 – Poemul EU (de Ioan Florin Stanciu) * 201 – Dreptul la tristeţe (o cronică de Nicolae Boghian) * 204 – Poezii de Nicolae Boghian * 207 – Bucovineanca (o proză de Constantin Ardeleanu) * 211 – Poezii de Daniel Săuca * 215 – Dicţionar: Despre bucolic (de Vasile Spiridon) * 219 – Adrian G. Romila vă propune... (note despre cărţi semnate de Radu Aldulescu, Cornelia Pillat, Iacob Negruzzi, Angelo Mitchievici, Nicolae Turcan) * 221 – Milaroza (un poem de Ion Potolea) * 1 224 – Spiritualitate: Jurnalul unei asceze (de Gheorghe Simon) * 228 – Poezii de Nelu B. Căciuleanu * 230 – Recenzii: Mircea Petean, Linişte redusă la tăcere (de Mihai Merticaru); Geo Vasile, Roluri de compoziţie (de Radu Cange); Constantin Arcu, Cocteil în cranii mici (de Adrian Dinu Rachieru); Adrian Munteanu, 7 (de Nicolae Boghian); Ion Scorobete, Singurătatea abisului; Mihai Pascaru, Apocalipse ludice; Nicolae Bunget, Întâmplări de nicăieri (de Lucian Gruia) * 247 – Poezii de Victor Ioan Scurtu * 249 – Despre „cuminţenia” limbii române (un eseu de Leonard Rotaru) * 253 – Literatură şi dictatură: Vieţi frânte (un eseu de Mariana Rânghilescu) * 257 – Debut: Versuri de Irina Nuţu * 262 – Pictorul Petru Diaconu (de Emil Nicolae) * 263 – Victor Brauner şi Jacques Herold, vedetele expoziţiei de la Strasbourg: Două secole de ocultism în Europa (un comentariu de Emil Nicolae) * 268 – Eveniment: Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pe anul 2011 – Laudatio pentru Ion Mircea (de Mircea Martin) * 272 – Un om din Anzi: Omar Lara (prezentare şi traduceri de Dinu Flămând) * 279 – Versuri de Denise McSheehy (traducere de Florin Sămulescu) * 283 – Spectacol de reviste (A.A.G.) * 283 – Litera-Tura-Vura - 287* “Proiect realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ în cadrul sesiunii anuale de finanţare nerambursabilă” 2 „ Petele de pe conştiinţă şi gaura din nădragi au fost prea adesea acoperite, la noi, cu o minciună convenabilă. Caragiale a pus punctul pe i, a pus degetul pe rană atunci cînd nu a pus chiar sare pe rană... „ Anul Caragiale? O „actualitate” tautologică un editorial de Adrian Alui Gheorghe 1. Caragiale, judecat. Anul acesta e, în toate calendarele culturale, "Anul Caragiale", ilustrul dramaturg şi creator de "prototip românesc" adunînd vreo sută şi şaizeci de ani de la naştere şi vreo sută de la moarte. Celebrarea lui Caragiale mi se pare, totuşi, în actualele condiţii, o ofensă adusă realităţii… ! Dimpotrivă, mi s-ar părea mult mai logică o judecare a lui Caragiale! Hai, nu vă grăbiţi cu protestele, scoteţi- vă discursurile festiviste din urechi şi încercaţi să-mi daţi dreptate. Toţi spunem că “acest” Caragiale este "extrem de actual". Nu cumva el a croit o realitate, acum o sută şi mai bine de ani, din care nu mai putem ieşi? Caragiale l-a inventat pe Mitică, o creatură dîmboviţeană care vrea să împuşte francul din orice poziţie, care nu s-ar da în lături să înfiinţeze o bancă doar pentru a-i fraieri pe toţi din preajmă, care cînd e prins o face pe-a şmecherul, îţi face cu ochiul, complice, se dă chefliu cu cheflii, mănîncă seminţe la stadion cu chibiţii şi dacă e cazul e şi patriot, că nu-l doare gura. Păi ce-ai cu noi, domnule Caragiale, ce rău ţi-am făcut? De ce i-ai inventat pe Stoica-Caritas, pe Cataramă-SAFI, pe Vîntu-FNI şi pe alţii mii şi mii? Crezi că poporul ăsta mult o să te mai rabde? Ne-ai umplut ţara de mii de exemplare de Pristanda, de Tipăteşti, de Brînzoveneşti, de "coane Joiţica", de Caţavenci, că ţi-e şi ruşine de neamul ăsta, ce-a fost înainte de dumneata şi ce-a ajuns după …! Halal! 2. Caragiale să ne judece. I s-a reproşat, prea adesea, că a gîndit şi a scris "antiromâneşte", că a văzut mai mult petele din soare decît strălucirea, că a văzut mai mult defectele naţiei noastre decît calităţile năclăite în sosul balcanic. Nici nu ştim dacă scriitorul Caragiale a inventat lumea operei lui sau lumea românească l-a inventat pe Caragiale! Din Pristanda a făcut poliţaiul după care s-au croit generaţiile 3 de poliţişti şi miliţieni de după… Din Caţavencu, din Dandanache, din Trahanache a făcut modele de politicieni care traversează scena politică românească de secole. Ei existau, Caragiale doar i-a numit. Păcatul "actualităţii" lui Caragiale pare cel mai greu de iertat de fiecare generaţie care trebuie să se uite în oglinda operei sale. Cel hîd simte nevoie să spargă oglinda care îi arată defectele, prea rar caută să-şi modifice hibele. Petele de pe conştiinţă şi gaura din nădragi au fost prea adesea acoperite, la noi, cu o minciună convenabilă. Caragiale a pus punctul pe i, a pus degetul pe rană atunci cînd nu a pus chiar sare pe rană. Ce mai poţi adăuga la o replică precum cea "avansată" de Caţavencu: "Industria română e admirabilă, e sublimă putem zice, dar lipseşte cu desăvîrşire… Noi aclamăm munca, travaliul, care nu se face de loc în ţara noastră!"? Deschidem fereastra şi ne uităm în realitatea românească! Caragiale va deveni "inactual" cînd noi vom fi conectaţi cu adevărat la o Europă pe care o curtăm de secole dar în care nu putem intra decisiv cu paporniţa noastră de lucruri şi obiceiuri dintr-un Ev Mediu prelungit pînă peste fire. 3. Nenea Iancu şi o anecdotă de la Piatra Neamţ. Caragiale s-a retras, în ultimii ani ai vieţii, în Germania. De aici l-a vizitat pe Octavian Goga care vrînd să-i înveţe pe ardelenii din Ardeal că sînt români, a ajuns "chiriaş" al închisorilor ungureşti din Budapesta.