DOCSLIB.ORG

Tribuna 422 (1-15 Aprilie 2020)

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Tribuna 422 (1-15 Aprilie 2020) corespondență din Tel Aviv TRIBUNA Director fondator: Ioan Slavici (1884) Restituire, adevăr, Publicație bilunară care apare sub egida Consiliului Județean Cluj emoție artistică Consiliul consultativ al revistei Cleopatra Lorințiu de cultură Tribuna: Nicolae Breban 919 Misiune Regală la Paris, un spectacol Andrei Marga de și cu Liana Ceterchi1, pune în lumină D. R. Popescu aspecte mai puțin cunoscute despre con- 1tribuția esențială pe care Regina Maria a avut-o Alexandru Surdu în perioada de intensă activitate diplomatică Grigore Zanc ce a urmat Primului Război Mondial, pentru recunoașterea internațională a României între- Redacția: gite și face parte dintr-un efort mai amplu de Mircea Arman restituire către public a adevărurilor relevante și dense, acelea de substanță și nu neapărat de (manager / redactor-șef) anecdotică, referitoare la Regina Maria. cunoașterea limbilor străine și de farmecul Ovidiu Petca Pornind de la locul comun, acela că nești- personal care făcuse din ea „o față a României”, (secretar de redacție) indu-ne adevărurile trecutului nu vom putea un fel de brand de țară cum am zice azi în lim- înainta și nici nu vom fi scutiți de repetarea bajul de lemn al acestei noi epoci. Ioan-Pavel Azap unor greșeli, incursiunea în istoria monarhi- Liana Ceterchi știe când să inspire atitu- Ani Bradea ei românești este un act de-a dreptul esențial dinea proprie unui cap încoronat și când să Claudiu Groza și obligatoriu. Să ne gândim doar la faptul că mărturisească durerea pe care regina o resimte generații întregi (face parte dintre acestea și fiind îndepărtată, exilată, marginalizată, mi- Ștefan Manasia generația mea!) au tot citit cărți care presupu- nimalizată de propriul fiu ingrat (Carol al II- Oana Pughineanu neau eludări uriașe, printre care trecerea sub lea), când evocă amintirea unor momente de-a Aurica Tothăzan tăcere a unor episoade de istorie, de diploma- dreptul glorioase (încoronarea alături de soțul ție, de monarhie. ei Ferdinand, marile întâlniri ale istoriei, acel Maria Georgeta Marc Ceea ce face Liana Ceterchi, mai exact res- face à face cu „Tigrul” Clemenceau de pildă), Tehnoredactare: tituirea unor figuri feminine prin spectacole dar și amintirile profund tulburătoare legate concentrate și nu de puține ori minimaliste, de propria familie, de destinul ei ca femeie, pe Mihai-Vlad Guță adaptate la săli mici și condiții specifice, este care și l-a asumat cu toate durerile și toate ne- un fapt excelent de artă, de teatru, de istorie și dreptățile: „Noi suntem naturi total diferite, nu Redacția și administrația: atitudine civică. putem înțelege anumite lucruri pentru că min- 400091 Cluj-Napoca, str. Universității nr. 1 Am avut emoții însă atunci când am adus tea noastră lucrează complet altfel. În tinere- Tel. (0264) 59. 14. 98 acest spectacol în fața unui eșantion de public țea noastră ne făceam unul pe altul să suferim, israelian, chiar dacă știam că parte din cei pre- eram ca doi cai rău împerecheați, deși erau în- Fax (0264) 59. 14. 97 zenți au sorginte românească. De ce ? totdeauna probleme asupra cărora cădeam de E-mail: redactia@revistatribuna. ro Simplu. Pentru că persistă ideea că publicul acord”, scria regina în însemnările zilnice. Pagina web: www. revistatribuna. ro israelian, incluzând aici și publicul ce are rădă- Scenariul este unul al aducerii aminte, al re- cini românești, ar fi sensibil și interesat exclu- memorării, după ce evenimentele memorabi- ISSN 1223-8546 siv de teme și motive cu tangență evreiască. E o le, istorice, adeseori mărețe se vor fi consumat idee care circulă în managementul artistic și pe (însemnările reginei fiind reunite într-o carte Responsabilitatea asupra conținutului textelor care eu, personal, nu o împărtășesc. alcătuită de Diana Mandache), deci al unui revine în întregime autorilor Aprioric, asta ar fi însemnat că un spectacol filtru al maturității depline, iară după păre- care aruncă un fascicol luminos asupra unei rea mea nu al senectuții, cum poate bastonul figuri istorice feminine de o asemenea com- de care se slujește personajul o poate sugera. plexitate dar și asupra complicatului aspect Regina Maria a trăit puțin. Dar atât de intens. al epocii în care a trăit, ar fi fost mai greu să Acesta este poate primul merit al reprezen- Pe copertă: se impună atenției. Ei bine, nu. Pe de o parte tației: forța, capacitatea de a pune în eviden- Ion Grigorescu Mişcare, triptic, partea din mijloc (1972) el a fost o sursă de informație binevenită, pe ță dăruirea reginei față de cauza României ulei pe pânză (detaliu) de alta, o trăire artistică de intensitate datora- întregite. Această regină, nepoată a Reginei tă forței și inteligenței monologului dramatic Victoria, cu sânge nobil rusesc și care, ajunsă creat de Liana Ceterchi care a cucerit publicul într-un spațiu românesc devine atât de român- adunat în sala refăcută a fostului cinema mitic că, de patrioată, încât își pune viața în slujba Alhambra din vechiul Yaffo. idealului României Mari. Pornind de la paginile de destăinuiri ale re- În fața publicului israelian, profund emo- ginei, Liana Ceterchi coroborează fapte, amin- ționat de mesaj, Liana Ceterchi a marcat cu tiri, notații, îmbinându-le întru puzzle care profesionalism și patimă artistică un adevărat este al ei, propriu, și care are meritul de a crea moment de grație. o veritabilă destăinuire a „Personajului Regina Maria”. Sunt acolo momentele de entuziasm, de Notă asumare a greului din vremea războiului, apoi 1 Prezentat la Tel Aviv Yaffo de ICR Tel Aviv (cu a marilor responsabilități din perioada com- supratitrare în limba engleză); video/sunet: Teodora plexă care a urmat anului 1918: cea a discuții- Toader; producător: Asociația femeilor din teatru IF... lor, a pertractărilor, pot să zic chiar a „marilor / DACĂ... tocmeli” dintre marile puteri, cele care au pre- mers tratatelor și conferințelor și în care acea Tel Aviv, martie 2020 femeie bravă s-a implicat fără șovăire. S-a implicat fără rezerve și fără complexe, n uzând de tot, de inteligență, de cultură, de 2 TRIBUNA • NR. 422 • 1-15 aprilie 2020 editorial Expunerea prealabilă a noțiunii de adevăr și autenticitate raportată la structura apriorică a imaginativului (XII) Mircea Arman ristotel, în Metafizica, încercînd o altă rațiune și cuvînt, ne spune Aristotel reluînd o idee definiție a filosofiei spunea că aceasta a lui Platon. Astfel, ne putem explica de ce grecii este „Știința teoretică a primelor princi- arată că scopul oricărei filosofii este a răspunde la Apii și cauze - episteme ton proton archon kai ai- întrebarea ti to on. Că ei nu au reușit niciodată să tion theoretiké”1. În Was ist das - die Philosophie, răspundă la această întrebare, este cu totul altce- Heidegger, analizînd cuvîntul episteme, care în va. Problema trebuia să fie pusă. mod normal se traduce prin ştiință, spune că Curios, acest lucru îl găsim și la filosofii mo- acest termen nu acoperă ceea ce se înțelege în derni, la Wittgenstein de-o plidă, care spunea: mod normal prin știință și nici măcar ceea ce, în „Limitele limbii mele înseamnă limitele lumii sens filosofic, înțelegeau un Schelling, Hegel sau mele” și își încheia celabra-i lucrare cu antologici- Fichte. „Cuvîntul episteme derivă din participiul le cuvinte: „Există firește inexprimabilul. Despre epistantenos. Astfel se numește omul în măsura ce nu se poate vorbi trebuie să tăcem - Es gibt în care este competent și expert, în sensul de acela allerdings Unaussprechliches. Wovon man nicht căruia îi revine să, el însuși aparținînd la. Filosofia sprechen kann, daruber muss man schweigen”3. este episteme tis, un oarecare mod de apartenență, Problema eternă a filosofiei a fost aceea de a Mircea Arman theoretike, care este capabil de theorein, adică ca- găsi un substrat care să lămurească tot ceea ce fi- pabil de a-și îndrepta privirea către ceva și... de a-l ințează. Anaxagora credea că substratul ultim al diviza, a rupe. Dianoia este o gîndire care despar- prinde în raza vederii și de a-l menține în vedere. tuturor celor ce ființează este „nous-ul”, pe care te subiectul gînditor de obiectul gîndit. În schimb, Filosofia este în felul acesta episteme theoretike.”2 aici îl vom traduce prin inteligență, iar la Heraklit noesis nu comportă această separație, iar exege- Am remarcat, din analiza lui Heidegger, că logos-ul. De aici, Platon și Aristotel ajung la idee ții moderni au tradus-o prin intuiție intelectuală. termenul episteme, tradus prin ştiință, nu redă în și eidos, care, deși neconsubstanțiale cu gîndirea Acest termen va fi unul cheie pentru întreaga ana- mod plenar sensul pe care îl aveau în vedere fi- care le gîndește, în lipsa lor, contemplația, ar de- liză ce va urma de aici încolo. Vom numi dianoia losofii greci. Cu toate acestea, analiza noastră se veni un fapt imposibil de realizat. Din acest motiv, drept gîndire discursivă și noesis gîndire nemijlo- va axa pe celălalt termen - theoretike. Filosoful Platon și Aristotel cred că numai sufletul este lo- cită, intuitivă. german a explicat acest cuvînt, așa cum am văzut cul esențelor, iar pentru Stagirit numai partea su- Aristotel, așa cum am arătat deja, clarifică lu- în analizele anterioare, pornind de la vedere, de la perioară a acestuia – intelectul activ, nous apathe- crurile arătînd că există două intelecte: unul pasiv cuvintele theoria și theorein. tikos. Așadar, problema care se pune cu evidență – pathetikos și care îi corespunde gîndirii diano- Dacă Aristotel ar fi vrut să arate că filosofia este cea a raportului dintre existență și gîndire. etice, intelect abstract, și altul activ – apathetikos, este theoria numai în sensul că aceasta nu este Platon, în Timaios,4 afirmă două modalități de intelect poietic, creator de cunoaştere directă. o știință practică sau poietică, atunci el nu avea cunoaștere: dianoia și noesis. Dianoia era con- Există doi factori care fac posibilă realitatea ca nevoie să spună episteme theoretike, deoarece siderată ca inteligență, gîndire, în contrast cu actualitate.
Load more

Recommended publications
  • Caietele De La Putna 2, II – 2009
    Ne întrebăm: cum mergem mai departe? Nietzsche zicea: „O să vină o vreme – şi a şi venit – în care nu va mai exista aproapele, ci departele nostru”. Era ateu şi recunoştea cu durere că nu-L mai are pe Dumnezeu. Îşi numea ateismul „infirmitatea mea”. Astăzi nu ne interesează trecutul, numai prezentul. Asta ne taie rădăcinile; iar o lume fără rădăcini este o lume fără morală. Nu se poate trăi fără modele. Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Caietele de la Putna 2, II – 2009 Apare cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor Epoca noastră – tensiunea etic-estetic Mesaje: IPS Bartolomeu, Rosa del Conte Comunicări: Dan Hăulică, Bruno Mazzoni, Ion Pop, Alexandru Zub, Dumitru Irimia, Pr. Gheorghe Popa, Remus Rus, Mircea A. Diaconu, Alexandrina Cernov, Theodor Codreanu, Ioana Mircea, Raluca Şerban, Silviu Mihăilă, Pr. Constantin Hrehor, Tudor Florin, Lucia Toader, Andrei Dârlău, Anca Popescu, Ionuţ Barbu, Ştefan Mazilu, Maica Eufrosina, Teodora Stanciu Expoziţie de artă plastică: Mariana Macri EMBLEME PENTRU MAREA TRECERE Grădină şi Altar, Scară şi Porţi, Tron, Împărăteasă, Epitaf şi Cruce Compoziţii în ţesătură – pânză, catifea, mătase „Eminescu – Viaţa” de Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Biografia Poetului într-un nou veşmânt editorial IPS Pimen, Arhim. Melchisedec Velnic, Dan Hăulică, Eugen Simion, Dumitru Irimia, Mircia Dumitrescu In memoriam Dumitru Irimia (1939–2009) ISSN 1844–7791 © Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Editura Nicodim Caligraful Mănăstirea Putna, 2009 Tel.: 0230 414 055 Fax: 0230 414 119 Argument E normal ca acţiuni necesare, legitime, cum sunt aceste colocvii închinate doamnei academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga ‒ Maica Benedicta, să se constituie cu o conştiinţă a continuităţii, care operează şi care dă o organicitate efortului nostru, al Fundaţiei care îi poartă numele.
    [Show full text]
  • Miscellanea Musicologica
    Constantin-Tufan Stan BANAT Miscellanea musicologica 1 Proiect editorial finanțat de Consiliul Județean Timiș prin Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș Constantin-Tufan STAN, născut în Bocşa (jud. Caraş-Severin), la 13 februarie 1957, este profesor de pian la Şcoala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj şi membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Licenţiat al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (1981), doctor în muzicologie cu summa cum laude al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj- Napoca (2008), a obţinut, în 2009, premiul pentru istoriografie al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Este Cetăţean de Onoare al comunei Belinţ şi al oraşului Bocşa. Volume publicate: Rapsodia din Belinţ, Marineasa, Timişoara, 2003; Corul din Chizătău, Ediţie îngrijită de Constantin-Tufan Stan, Marineasa, Timişoara, 2004; Societatea Corală „Lira” din Lugoj, Marineasa, Timişoara, 2005; Centenar Dimitrie Stan. Cântecul străbate lumea (coautor), Eurobit, Timişoara, 2006; Zeno Vancea. Etape biografice şi împliniri muzicale, Tim, Reşiţa, 2007; Laurian Nicorescu. Compozitorul şi artistul liric, Anthropos, Timişoara, 2008; Titus Olariu. Artistul şi epoca sa, Anthropos, Timişoara, 2008; György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea spirituală, MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009; Victor Vlad Delamarina şi familia sa. Contribuţii biografice (coautor), Eurostampa, Timişoara, 2009; George Enescu în Banat, Eurostampa, Timişoara, 2009; De la Reuniunea Română de Cântări şi Muzică la Corul „Ion Vidu”. 1810-2010. 200 de ani de cânt coral românesc la Lugoj, Eurostampa, Timişoara, 2010; Aurel C. Popovici-Racoviţă. Preotul-compozitor şi profesorul, Eurostampa, Timişoara, 2010; Muzicieni din Banat, Eurostampa, Timişoara, 2011; Mihail Bejan – autorul primei traduceri în limba română a „Cronicii notarului anonim al regelui Béla”, Eurostampa, Timişoara, 2012; Sabin V.
    [Show full text]
  • Apostrof 12 2016 Mail.Pdf
    Comunicate NIUNEA SCRIITORILOR din România, prin preşedinte Nicolae Manoles‑ Ucu, anunţă faptul că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a respins cere‑ rea dlui. Cipariu Dan Mircea prin care acesta solicita să se constate alege‑ rea nestatutară în anii 2009 şi 2013 a dlui. Nicolae Manolescu în funcţia de Preşedinte al USR şi lipsa de reprezentativitate legală şi statutară a mem‑ brilor organelor executive de conducere ale USR conduse de dl. Nicolae Manolescu. Deşi nu mai este membru al Uniunii Scriitorilor din România, dl. Cipariu Dan Mircea a contestat alegerea dlui. Nicolae Manolescu şi celor‑ lalţi membri ai organelor de conducere, după 7 ani şi, respectiv, după 3 ani de la data alegerilor. C Prin acţiunea formulată, dl. Cipariu Dan Mircea susţine că alegerea Preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România nu ar fi fost făcută în urma unor adunări generale organizate statutar la care să fi putut participa toţi A membrii. Judecătoria Sectorului 1 a respins această acţiune, aşa cum respinsese anterior şi două cereri având ca obiect suspendarea Preşedintelui Nicolae F Manolescu din funcţiile deţinute, până la soluţionarea dosarului vizând verificarea legalităţii alegerilor şi reprezentativităţii statutare. Reamintim că, deşi organele actuale de conducere sunt alese pentru un mandat în perioada 2013‑2018, care nu a încetat în niciun fel, diferite É persoane îşi arogă diverse funcţii în care s‑au auto‑ales, fără respectarea dispoziţiilor statutului Uniunii Scriitorilor din România şi cu încălcarea APOSTROFprevederilor legale. Pentru dovedirea caracterului nelegal al susţinerilor acestor persoane, există pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 şi dosarul având ca obiect anularea Pe scurt actelor prin care câteva persoane s‑au ales unele pe altele în funcţii de conducere ale Uniunii Scriitorilor din România, în urma unei Adunări • Revista Ateneu din Bacău şi‑a înmînat pre‑ Generale nestatutare.
    [Show full text]
  • Swedish Journal of Romanian Studies
    SWEDISH JOURNAL OF ROMANIAN STUDIES Vol. 2 No 1 (2019) ISSN 2003-0924 SWEDISH JOURNAL OF ROMANIAN STUDIES Vol. 2 No 1 (2019) ISSN 2003-0924 Table of Contents Editorial ………………………………………………………………. 5 Introduction for contributors to Swedish Journal of Romanian Studies ………………………………………………………………… 7 Literature Maricica Munteanu The bodily community. The gesture and the rhythm as manners of the living-together in the memoirs of Viața Românească cenacle ………... 10 Roxana Patraș Hajduk novels in the nineteenth-century Romanian fiction: notes on a sub-genre ………………………………………………………………. 24 Simina Pîrvu Nostalgia originii la Andreï Makine, Testamentul francez și Sorin Titel, Țara îndepărtată / The nostalgia of the place of birth in Andrei Makine’s French Will and in Sorin Titel’s The Aloof Country………………………………………………............................. 34 Translation studies Andra-Iulia Ursa Mircea Ivănescu – a Romanian poet rendering the style of James Joyce’s Ulysses. The concept of fidelity in translating the overture from “Sirens” ………………………………………………………….. 42 Theatre Carmen Dominte DramAcum – the New Wave of Romanian contemporary dramaturgy .. 62 Adriana Carolina Bulz A challenge to American pragmatism: staging O’Neill’s Hughie by Alexa Visarion ………………………………………………………… 76 Cultural studies Alexandru Ofrim Attitudes towards prehistoric objects in Romanian folk culture (19th-20th century) …………………………………………………... 91 Linguistics Iosif Camară «Blachii ac pastores romanorum»: de nouveau sur le destin du latin à l’est / «Blachii ac pastores romanorum»: again, on the destiny of Latin in the East ……………………………………………………………………….. 109 Constantin-Ioan Mladin Considérations sur la modernisation et la redéfinition de la physionomie néolatine du roumain. Deux siècles d’influence française / Considerations on modernizing and redefining the neolatinic physiognomy of the Romanian language. Two centuries of French influence ……………………………………………….
    [Show full text]
  • Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul XI, Nr. 2 (122) Februarie 2019 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) *Fondatori I
    2 Români din toate ţările, uniţi-vă! Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul XI, nr. 2 (122) februarie 2019 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Desen de Monseniorul Ghika _______________________________________________________________________________________________________________________ https://biblioteca-digitala.ro Interviu cu Grigore Vieru – un plagiat, de Nicolae Băciuț/3 Ochean întors. Perspective, de Gheorghe Moldoveanu/6 Să ne (re)amintim de Ion Minulescu, de Dumitru Hurubă/9 Să ne (re)amintim de A.E.Baconsky, de Dumitru Hurubă/10 Remember -30. N. Steinhardt, de Veronica Pavel Lerner/11 Uite casa fraților Ciucă, de Dan Puric/12 Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/14 Jurnalul, operă literară non-fictivă (Eugen Simion), de Florian Copcea/15 Mihai Diaconescu, tendinţa actuală..., de R. Subţirelu/18 Asterisc. Cercul vicios al dictaturii, de Silvia Urdea/20 Cartea inimii. Despre inimă, numai de bine, de Aurel Buzincu/22 Vitrina. Ioan Evu – portretul poetului, de Constantin Stancu/22 Cronica literară. Istoria e-o curvă, dragii mei (Nicolae Dan Fruntelată), de Rodica Lăzărescu/24 Hoinarul de la Brotuna (Nicolae Crepcia), de Constantin Stancu/25 Fantoma din moară (Doina Ruști), de Roxana Manea/26 Țara prunelor verzi (Herta Müller), de Milena Munteanu/27 Scoală-te și scrie (Dumitru Nicodim-Romar), de Lucian Goia/28 Ochii înțeleptului (Harry Ross), de Mihai Batog-Bujeniță/29 Monahul de la Rohia, în dialoguri literare, de Mircea Daroși/30 Interogația sinelui… (Aurelian Antal), de Ilie Șandru/31 Omagiu făuritorilor Marii Uniri (Ilarie Gh.
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • Catalog De Expoziție
    1 Decembrie 1918. Constituirea Statului Național Unitar Român. Edited by Silvia Chindea, Cătălin Lazăr and Lucian Robu. Sibiu: Techno Media, 2010. 6 Martie 1945. Începuturile Comunizării României . București: Enciclopedică, 1995. 50 De Ani De La Apariția Operei Lui V.I. Lenin „Materialism Și Empiriocriticism”. Edited by C.I Gulian. București: Academiei RPR, 1960. 150 De Ani De Lectură Publică. Biblioteca... Edited by Silviu Borș. Sibiu: Armanis, 2011. 1948: Marea Dramă a României . Edited by Ioan Păun Otiman. București: Academia Română, 2013. Abbrüche Und Aufbrüche. Die Rumäniendeutschen ... Sibiu: Honterus, 2014. Academia Artelor Tradiționale Din România . Edited by Corneliu Bucur. Sibiu: Astra Museum, 2008. Academia Română 1866-2016 . Edited by Ionel-Valentin Vlad. București: Academia Română, 2016. Academia Română Și Casa Regală a României . București: Academia Română, 2013. Academia Română. Filiala Cluj-Napoca. Cercetarea ... Cluj-Napoca: Mega, 2016. Activitatea Științifică a Institutului De Istorie „G. Barițiu”. Edited by Nicolae Edroiu. București: Enciclopedică, 2011. Acțiunea „Recuperarea”. Securitatea Și Emigrarea ... București: Ed. Enciclopedică, 2011. Adevăr, Bine, Frumos În Școala De Azi . Edited by Alianța Colegiilor Centenare. București: Sigma, 2014. Adolf Schullerus (1864-1928). Korrespondenzen Und Vorträge Des Siebenbürgischen Pfarrers, Gelehrten Und Politikers . Edited by Monica Vlaicu. Köln, Weimar, Wien: Böhlau, 2018. Akten Des Volksgerichtprozesses Gegen Franz A. Basch . Edited by Gerhard Seewann and Norbert Spannenberger. München: R. Oldenbourg, 1999. Alexandru I. Philippide În Dialog Cu Contemporanii . Edited by I. Oprișan. Vol. 2. București: Minerva, 1987. Alexandru I. Philippide În Dialog Cu Contemporanii . Edited by I. Oprișan. Vol. 1. București: Minerva, 1986. Alltag Und Materielle Kultur Im Mittelalaterichen Ungarn . Edited by András Kubiny. Krems: Gesellschaft zur Erforschung der materiellen Kultur des Mittelalters, 1991.
    [Show full text]
  • Acolada Nr. 11.Pmd
    ACOLADA 11 Revistă lunară de literatură şi artăăă Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Editori: Societatea Literară Acolada şi Editura Pleiade Satu Mare nr. 11 (72) noiembrie 2013 (anul VII) 24 pagini preţ: 4 lei Director general: Radu Ulmeanu ~~~ Director: Gheorghe Grigurcu Gheorghe Grigurcu: În amintirea lui Laurenţiu Ulici Barbu Cioculescu: Zoologie politică Viorica Răduţă: Poezii Şerban Foarţă: Lucarnă Constantin Trandafir: Critica dincoace de frontieră Interviul Acoladei: Radu Vancu Pavel Şuşară: Lumea de Dincolo Alex. Ştefănescu: Un matur care visează Disneyland-ul Salvador Dalí Nicolae Prelipceanu: Arhiva şi miliţianul 2 Acolada nr. 11 noiembrie 2013 Pe poarta infernului scrie România Proaspătul conflict iscat în USL între cei doi (trei) de la ciolanul ce socoteau că li se cuvine. Drept pentru care Dan Voiculescu a dat lideri care contează arată, o dată în plus, cât de greu le vine direcţia votării alături de PSD şi nu de aliaţii liberali, apoi şi-a deschis gura şi l-a porcăit românilor să-şi respecte angajamentele mai mult de trei zile. pe Crin într-un hal fără de hal, maxima injurie fiind că s-a dat cu duşmanul Băsescu. În Cam atâta ţine şi o minune, în limbaj popular. Şi ar fi fost consecinţă, varanul a ieşit din toată povestea cu etichetarea de neruşinat atârnată de minunea minunilor ca, tocmai în cazul unei alianţe politice de liderul liberal la tichia lui de mărgăritar. o asemenea anvergură, regula să nu fie respectată. Picătura care-a umplut paharul chiar în zilele din urmă a fost decizia lui Ponta Cel ce a dat tonul discordiei a fost Victor Ponta, care de-a înfiinţa o a doua comisie care să ancheteze felul cum Băse şi-a folosit autoritatea şi şi-a început mandatul printr-o crasă încălcare a fair play-ului influenţa politică pentru a determina CEC-ul, o bancă, încă, de stat, să-i acorde odraslei şi a tuturor înţelegerilor stând la baza alianţei.
    [Show full text]
  • DESPRE ÎNGERI Andrei Pleşu: Născut La 23 August 1948, În Bucureşti
    DESPRE ÎNGERI Andrei Pleşu: născut la 23 august 1948, în Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, secţia de istoria şi teoria artei. Doctoratul în istoria artei la Universitatea Bucureşti, cu teza Sentimentul naturii în cultura europeană. Lector universitar la Academia de Arte Plastice, Bucureşti (cursuri de istorie şi critică a artei moderne româneşti) (1980-1982). Profesor universitar de filozofie a religiilor, Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti (1991-1997). Fondator şi direc­ tor al săptămînalului de cultură Dilema (1993). Fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă şi Rectorul Colegiului Noua Europă (1994). Membru al World Academy ofArt and Science (1997). Membru al Aca­ demie Internationale de Philosophie de l’Art, Geneva, Elveţia (1999). Dr. phil. honoris causa al Universităţii Albert-Ludwig din Freiburg-im- Breisgau, Germania (2000) şi al Universităţii Humboldt din Berlin, Germania (2001). Commandeur des Arts et des Lettres, Paris, Franţa (1990). New Europe Prize for Higher Education and Research la Berlin, acor­ dat de Center for Advanced Study in the Behavioral Sciences, Stanford, Institute for Advanced Study, Princeton, National Humanities Center, Research Triangle Park, North Carolina; Netherlands Institute for Advanced Study in the Humanities and Social Sciences (NIAS), Wassenaar; Swedish Collegium for Advanced Study in the Social Sciences (SCASSS), Uppsala şi Wissenschaftskolleg zu Berlin (1993). Premiul Academiei Brandenburgice de Ştiinţe din Berlin, Germania (1996). Ordre naţio­ nal de la Legion d'Honneur al Franţei (în martie în gradul de Commandeur şi în decembrie în gradul de Grand Officier) (1999) etc. S c r i e r i: Călătorie în lumea formelor (eseuri de istorie şi teorie a artei), Meridiane, Bucureşti, 1974; Pitoresc şi melancolie.
    [Show full text]
  • Sinapsa Nr.4 1
    1 Părintele Dumitru Stăniloae, 1995, detaliu, ulei pe pânză, 113/97 cm, Horea Paştina sigle ornamentale – reproducere după lucrări de SILVIU ORAVITZAN 2 Editura Platytera 3 Adresa de contact: [email protected] (cu menţiunea: pentru Revista „Sinapsa”) ISSN 1844 – 3524 4 iturghia comunităţii şi jertfa interioară în viziunea filocalică * 1. Filocalia, ca o colecţie de scrieri preocupate de metoda urcuşului duhovnicesc al persoanei, e firesc să acorde atenţia principală stărilor interioare ale persoanei, analizei patimilor şi virtuţilor, şi mijloacelor de curăţire a celor dintâi şi de sădire şi dezvoltare a celor din urmă. Dar ea nu uită să acorde şi împărtăşirii cu trupul şi sângele Domnului, în cadrul Sfintei Liturghii a comunităţii, o importanţă decisivă ca mijloc de creştere duhovnicească a persoanei. O stăruinţă deosebită în descrierea acestei importanţe a împărtăşirii euharistice în înfăptuirea urcuşului duhovnicesc al persoanei se pune în „Cele o sută de capete” ale lui Calist şi Ignatie, trăitori în secolul al XIV-lea. Autorii afirmă această importanţă în mod direct la începutul cap. 91, dedicat, împreună cu cap. 92, Sfintei Împărtăşanii. După ce au descris toate celelalte mijloace necesare purificării omului şi înaintării lui spre unirea cu Dumnezeu, ei declară la începutul acestui capitol: „Dar nimic nu ne ajută şi nu contribuie aşa de mult la curăţirea sufletului, la luminarea minţii, la sfinţirea trupului şi la prefacerea amândurora spre o stare mai dumnezeiască şi la nemurire, ba şi la biruirea patimilor şi a demonilor, sau mai potrivit spus, la unirea cu Dumnezeu cea mai presus de fire, ca împărtăşirea şi comuniunea continuă, cu inimă şi cu simţire curată, pe cât e cu putinţă omului, cu preacuratele şi nemuritoarele şi de viaţă făcătoarele Taine, cu însuşi cinstitul trup şi sânge al Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.
    [Show full text]
  • Critica Toleranţei
    Annals of “Ş tefan cel Mare” University of Suceava Philosophy, Social and HumanD isciplines Volume II 2010 Philosophical Issues ISSN 2069 – 4008 (online: ISSN 2069 – 4016) Annals of “Ştefan cel Mare” University of Suceava PHILOSOPHY, SOCIAL AND HUMAN DISCIPLINES SERIES Volume II EXECUTIVE EDITOR: Bogdan Popoveniuc SCIENTIFIC SECRETARY: Sorin-Tudor Maxim EDITOR: Marius Cucu “Ştefan cel Mare” University of Suceava Press 2010 Annals of “Ştefan cel Mare” University of Suceava Philosophy, Social and Human Disciplines Series Prof . Ph.D. Sorin-Tudor Maxim Lecturer Ph.D. Bogdan Popoveniuc Assist. Ph.D. Marius Cucu © Suceava : “Ştefan cel Mare” Universi ty Press, 2010 ISSN 2069 – 4008 (online: ISSN 2069 – 4016) Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava Seria Filosofie şi Discipline Socio-umane Prof. univ. dr. Sorin-Tudor Maxim Lector univ. dr. Bogdan Popoveniuc Asist. univ. dr. Marius Cucu © Suceava : Editura Universităţii din Suceava, 2010 ISSN 2069 – 4008 (online: ISSN 2069 – 4016) ANNALS of Philosophy, Social and Human Disciplines (Annals of “Ştefan cel Mare” University of Suceava, PHILOSOPHY, SOCIAL AND HUMAN DISCIPLINES SERIES) Advisory Board: Professor Anton Adămuţ, Al. I. Cuza University of Iaşi Associate Professor Alexandru Baumgarten, Babeş-Bolyai University of Cluj-Napoca Professor Alexandru Boboc, Corresponding Member of the Romanian Academy Professor Ionel Buşe, University of Craiova Professor Ion Ceapraz, West University of Timişoara Associate Professor Gheorghe Clitan, West University of Timişoara Associate Professor Aurelian Crăiuţu, Indiana University, USA Professor Teodor Dima, Corresponding Member of the Romanian Academy Professor Marius Dumitrescu, Al. I. Cuza University of Iaşi Associate Professor Miyoko Enomoto, Tokyo International University, Japan Professor Luciano Floridi, University of Hertfordshire, St Cross College, University of Oxford Lecturer Ph.D.
    [Show full text]
  • Files/SSC Nr 2
    STUDII DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ VOLUME XIII, ISSUE 2, JUNE 2017 VOLUME XIII, N° 2, JUIN 2017 VOLUMUL XIII, NR. 2, IUNIE 2017 Revistă editată de / revue éditée par / journal published by: UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD, ROMÂNIA în parteneriat cu / en partenariat avec / in partnership with: LE DÉPARTEMENT DE ROUMAIN D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CAER - EA 854 D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CIRRMI DE L'UNIVERSITÉ PARIS 3 - SORBONNE NOUVELLE, FRANCE FACULTATEA DE FILOSOFIE, DEPARTAMENTUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, UNIVERSITATEA NOVI SAD, SERBIA UNIVERSITY OF JENA, INSTITUTE FOR SLAVIC LANGUAGES, JENA, GERMANY INSTITUTUL DE STUDII BANATICE „TITU MAIORESCU” AL ACADEMIEI ROMÂNE FILIALA TIMIŞOARA „Vasile Goldiş” University Press Arad – România Colegiul editorial / Editorial Board Editor şef / Editor–in–Chief: Prof. univ. dr. Gilles BARDY – Université d’Aix- Marseille AMU, France Director executiv / Executive Director, Redactor şef fondator/ Editor–in–Chief founder: Prof. Vasile MAN – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, România Coeditori / Co-Editors-in-Chief: Prof. univ. dr. Sophie SAFFI – Université d’Aix-Marseille AMU, France; Prof. univ. dr. Louis BEGIONI – Université d’Aix-Marseille AMU, France; Prof. univ. dr. habil. Emilia PARPALĂ –, Universitatea Craiova; Conf. univ. dr. Virginia POPOVIČ – Universitatea Novi Sad, Serbia; Acad. Prof. univ. dr. Thede KAHL – University of Jena, Germany; Dr. Graţiela BENGA-ŢUŢUIANU, Academia Română, Filiala Timişoara; Prof. univ. dr. Rodica BIRIŞ – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, România Consiliul ştiinţific – Referenţi / Scientific Board Acad. Mihai CIMPOI ISSN 1841-1401 (print) – Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova Prof. univ. dr. Alvaro ROCCHETTI - Université Paris 3 Sorbonne Nouvelle, France ISSN - L 1841-1401 – Conf.
    [Show full text]