Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul XI, Nr. 2 (122) Februarie 2019 ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) Fondatori I

Români din toate ţările, uniţi-vă! Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul XI, nr. 2 (122) februarie 2019 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ______

Desen de Monseniorul Ghika ______

https://biblioteca-digitala.ro

Interviu cu Grigore Vieru – un plagiat, de Nicolae Băciuț/3 Ochean întors. Perspective, de Gheorghe Moldoveanu/6 Să ne (re)amintim de Ion Minulescu, de Dumitru Hurubă/9 Să ne (re)amintim de A.E.Baconsky, de Dumitru Hurubă/10 Remember -30. N. Steinhardt, de Veronica Pavel Lerner/11 Uite casa fraților Ciucă, de Dan Puric/12 Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/14 Jurnalul, operă literară non-fictivă (Eugen Simion), de Florian Copcea/15 Mihai Diaconescu, tendinţa actuală..., de R. Subţirelu/18 Asterisc. Cercul vicios al dictaturii, de Silvia Urdea/20 Cartea inimii. Despre inimă, numai de bine, de Aurel Buzincu/22 Vitrina. Ioan Evu – portretul poetului, de Constantin Stancu/22 Cronica literară. Istoria e-o curvă, dragii mei (Nicolae Dan Fruntelată), de Rodica Lăzărescu/24 Hoinarul de la Brotuna (Nicolae Crepcia), de Constantin Stancu/25 Fantoma din moară (Doina Ruști), de Roxana Manea/26 Țara prunelor verzi (Herta Müller), de Milena Munteanu/27 Scoală-te și scrie (Dumitru Nicodim-Romar), de Lucian Goia/28 Ochii înțeleptului (Harry Ross), de Mihai Batog-Bujeniță/29 Monahul de la Rohia, în dialoguri literare, de Mircea Daroși/30 Interogația sinelui… (Aurelian Antal), de Ilie Șandru/31 Omagiu făuritorilor Marii Uniri (Ilarie Gh. Opriș), de Florin Bengean/32 Poeme de Dumitru Ichim/33 Întâlniri în spațiul virtual (Eugen Stancu), de Veronica Pavel Lerner/34 Poeme de Ioan Groșescu/36 Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe, de Ioan-Aurel Pop/37 Mihai Eminescu și Basarabia, de Gicu Manole/38 Poporul românesc locuind poetic (C. Brâncuși), de Constantin Zărnescu/39 Monseniorul Ghika Actualitatea lui Alexandru Mironescu, de Dorin Nădrău/42 Convorbiri duhovniceşti cu Î.P. S. Ioan, de Luminiţa Cornea/44 Amvon. Nepăsarea e cumplită, de Gheorghe Șincan/45 Asterisc. Analiza uni om fără partid, de Mihai Floarea/46 Starea prozei. Sadism, de Nicolae Aurelian Diaconescu/47 Starea prozei. Orbeții, de Tania Nicolescu/48 Poeme de Camelia Ardelean/50 Ochean întors. Către apusul vieții, de Valeriu Tănasă/51 Cuvintele apropie, îndepărtează, de Daniel Mureșan/51 Starea prozei. Flirtu cu birtu,de Daniel Drăgan/52 Poeme de Viorica Șutu/53 Poeme de Valeriu Nițu/54 Starea prozei. A locui într-un sac, de Nicolae Suciu/55 Nu-ți cer, poem de Răzvan Ducan/57 Trioletul, grupaj de Mihai Merticaru/58 Monseniorul Ghika

Provincia literară în dialog. Gheorghe Jurcă, de Nicolae Băciuț/59 Provincia literară în dialog. Aurel Podaru, de Maria-Daniela Pănăzan, Monica Grosu/61 Starea prozei. Cărăbușii însângerați, de Gheorghe Andrei Neagu/64 Starea prozei. La medic, de Ioan Mugurel Sasu/65 Poeme de Miron Țic/66 Ochean întors. Dialog alb negru, de Ben Todică/67 Am ucis o sfântă, poem de George Filip/67 Despre francmasonerie, de Eugen Mera/68 Mapamond. Japonia, note de călătorie, de Mihai Posada/69 Asterisc. Personalitatea individului, de Galina Martea/70 Maxime și aforisme noi, de Nicolae Mareș/72 Argumente pentru pace, de Corina Simeanu/73 Comandante, Memento mori, de Sorina Bloj/74 Concertul cencertelor – 2019, de Radu Șerban/75 Vatra veche dialog cu Paul Chiribuță, de Tamara Constantinescu/77 Teatru. Streptease la Bazin, de Cristian Stamatoiu/78 Muzica. Despre folk pur și simplu (Teodora Ionescu), de Sorina Bloj/79 Literatură și film. Un maraton din 1979, de Alexandru Jurcan/80 Ochean întors. Casa, de Decebal Alexandru Seul/80 Lumea lui Larco, de Vasile Larco/81 De la un clasic citire. Efim Tarlapan/81 Epigrame criptograme, de Nicolae Mătcaş/82 Curier/83 Monseniorul Ghika Plastica. Monseniorul Ghika/86 La închiderea ediției. La ICR „Mihai Eminescu” din Chișinău, sub ______semnul unității de neam/86 Număr ilustrat cu lucări ale Monseniorului Ghika

https://biblioteca-digitala.ro Că autorul furtului e conștient de gestul său, reiese și din faptul că el retușează și o paranteză în care eu localizam circumstanțele realiză- rii interviului: această sărbătoare

Am primit, în 18 ianuarie a.c., „hramul Chișinăului, n.m. N.B”, prin email, de la Stelian Gomboș, un care devine la Stelian Gomboș: interviu cu Grigore Vieru. Înainte de sărbătoare „la care am participat a deschide fișierul, am și replicat împreună la Chişinău”. Pe parcursul interviului, Stelian corespondentului, cu întrebarea: „E La Chișinău, în ziua interviului, un interviu inedit?” Gomboș a împopoțonat fiecare întrebare cu numele său, iar la prima, 20 octombrie 2000; în dreapta: După ce am deschis fișierul, nu Cornel Moraru, Grigore Vieru, mai aveam nevoie de niciun răspuns. „Grigore Vieru, cum ați descoperit…” a mai adăugat „Domnule”… Nicolae Băciuț, Claudia Șatravca. Nu doar că interviul nu e inedit, ci, ______deși poartă semnătura DR. STELIAN Citatului pe care l-am pus la începutul interviului „Poezia mea L-am petrecut în urmă cu zece GOMBOȘ, e realizat chiar de mine! ani, spre dumnezeie tile l ca uri, vine din marea singurătate şi greaua ş ă ş E culmea, să ți se trimită un interviu pe poetul şi mărturisitorul ori chiar ție, autorului lui, de către cel suferinţă"..., Stelian Gomboș i-a mai adăugat „In memoriam: Interviu cu apologetul limbii române pentru care și l-a însușiit prin furt/plagiat, ca fra ii de dincolo i de dincoace de Poetul Grigore Vieru - Apologetul şi ţ ş să îl publici! Prut – Grigore Vieru – cel care s-a Mărturisitorul”. Cu bună știință. săvârşit în urma unui năprasnic Interviul a fost realizat în toam- Redăm în continuare textul interviului meu, așa cum a apărut accident în apropiere de Chişinău, na lui 2000, în 20 octombrie, când am la întoarcerea de la comemorarea participat, între alții, cu Dimitrie Pop- până acum, din ceea ce am descoperit eu, cu semnătura lui Stelian Gomboș “Luceafărului poeziei româneşti” tămaș, Ilie Șandru, Cornel Moraru, la la Cahul – în ziua sa de pomenire a manifestările organizate de Claudia și în „Creștin ortodox” din 25 iulie 2012, „România magnifică”, 16. 01. 159 de ani de la naşterea sa în Șatravca, directoarea Bibliotecii această lume, adică la 15 Ianuarie „Târgu-Mureș” din Chișinău. A fost 2014, în revista „Armonii culturale” din 16 februarie 2015, în 2009. împreună cu noi și Grigore Vieru, Aşadar, Grigore Vieru s-a fratele nostru, poetul, cel cu care ne- „Liternautica” din 13 februarie 2015, în „Confluențe literare”, Ediţia nr. săvârşit atunci când se afla în am întâlnit de atâtea ori la manifestări misiunea sa nobilă – de literare în localități din țară și din 2940 din 18 ianuarie 2019, revista „Singur”, 19.1.2019, „Totpa҆ l՝s Daily mărturisitor şi apărător al culturii, Basarabia. civilizaţiei, spiritualităţii şi mai Gazdele noastre din Chișinău, News”, „Revista Română”, „Astra Blăjeană”… etc. ales, al limbii române – prin extrem de primitoare, ne-au dus și la comemorarea simbolului ei – manifestările prilejuite de „Hramul Firește, solicit celor care au publicat acest interviu să ia măsurile Poetul Mihai Eminescu – pe care, Chișinăului”, într-o piață din cartierul (căruia, n.red.) potrivit mărturisirii Râșcani. Am realizat atunci, care se impun, urmând ca pe autor să-l acționăm în instanță pentru sale, i-a studiat opera şi l-a înregistrat pe bandă magnetică, un (re)cunoscut abia în anii studenţiei, interviu cu Grigore Vieru și, dacă nu plagierea interviului, pentru prejudiciile morale aduse. căci aşa erau vremurile... Probabil mă înșeală memoria, un interviu a nimic întâmpl tor, numai c noi, NICOLAE BĂCIUȚ ă ă realizat și Ilie Șandru. cei rămaşi aici, jos, am mai fi avut Interviul meu a fost publicat de ______nevoie, şi încă una foarte mare, de altfel, în vol. II, p. 332, din cartea Grigore Vieru, însă avem nădejdea mea „O istorie a literaturii române şi convingerea că el va contemporane în interviuri”, pe care a (supra)veghea şi de acolo, de sus, la tipărit-o în 2005, Editura bunul mers şi îndeosebi, la Reîntregirea, de la Alba Iulia. apărarea limbii române – cea atât Spre marea mea surpriză, am de contestată ori de blamată prin descoperit că acest interviu a fost unele locuri!... publicat în mai multe rânduri în Email Stelian Gomboș Drept mărturie că am avut diverse reviste, fiind semnat de marele privilegiu de a-l cunoaşte şi același Stelian Gomboș. preţui, redăm, în cele urmează, Interviul este preluat integral, interviul făcut cu el – Poetul plagiatorul prefațându-l cu un text în Grigore Vieru – la întâlnirea care plasează realizarea interviului în noastră de la Chişinău, din toamna toamna lui 2002 „Drept mărturie că anului 2002... am avut marele privilegiu de a-l - Stelian Gomboş: Domnule cunoaşte şi preţui, redăm, în cele ce Grigore Vieru, cum aţi descoperit urmează, interviul făcut cu el – poezia, cum aţi început să scrieţi? Poetul Grigore Vieru – la întâlnirea - Grigore Vieru: Mi-este teamă noastră de la Chişinău, din toamna că o să repet nişte lucruri. Am mai→ anului 2002...” Interviul în „Totpal՝s Daily News”

https://biblioteca-digitala.ro fost întrebat, inclusiv de copii, de pe mama. Deci, poezia mea vine de- unde vine poezia mea, şi am răspuns acolo, din mare singurătate şi din de fiecare dată că din suferinţă şi mare suferinţă. Şi, de altfel, tot de- singurătate. Eu am trecut prin acolo vine şi azi poezia mea. suferinţă şi singurătate din copilărie. Marea poezie românească am Sunt născut în anul 1935, iar în anii descoperit-o nu la şcoală, pentru că ea 1946 - 1947 noi am trecut prin mari era interzisă, ci din proverbele încercări, noi, românii din Basarabia. noastre, care nu puteau fi interzise, A fost o mare secetă, o mare din cântecele noastre populare, care le foamete, când au murit mai mulţi auzeam pe la şezătorile noastre la Chișinău, octombrie 2000. Jos: Nicolae B ciu , Grigore Vieru decât în război. Dar acea foamete a care mergeam cu soră-mea, din ă ț i Cornel Moraru fost programată, organizată. A fost, ghicitorile noastre, în ele am ș ______într-adevăr, o mare secetă, dar fiecare descoperit marea poezie română, fără ţară, cred că am greşit, îi asigur că nu ţăran avea în pod o rezervă de să ştiu că aceasta este poezia noastră, am greşit. Eu, cum să spun, am porumb, de grâuşor, de fasole. Eu poezia română. Proverbele, ghicitorile încercat s fiu diplomat, de i voca ia sunt fecior de plugari, ţin minte anii noastre sunt fără egal pe faţa ă ş ţ mea nu a fost de diplomat. Eu ştiam aceia. Dar şi noi aveam în pod nişte pământului. Eu studiez folclorul că un cântec frumos despre limbă, pe rezerve. N-ar fi trebuit să moară nici poetic al lumii de zeci de ani, am o care l-am scris în anii bolşevici, un un suflet, cu toată seceta, căci şi cei pasiune pentru folclorul planetar şi poem frumos despre tricolor, despre mai sărăcuţi mai aveau ceva rezerve. trebuie să spun şi nu cred că neamul nostru, nu va trece dac nu Dar au venit păgânii şi ne-au măturat exagerez, folclorul nostru este poetic, ă voi scrie o strof , dou , trei, despre podul. Chiar şi la noi, cu tot că mama este fără egal. ă ă Lenin. Nu scriam din rătăcire un era văduvă de război, au urcat şi ne- - Căutările în poezie suportă astfel de poem, dar tiam c dac nu au măturat podul şi nu ne-au lăsat nici rătăciri. Mânuirea cuvântului este şi ş ă ă scriu o astfel de strof despre Lenin, un grăunte. mântuirea cuvântului. Care au fost ă (despre partid nu am scris niciodată), De aceea, au murit mai mulţi ca rătăcirile poeziei dumneavoastră? cartea mea nu va trece. Şi eu ştiam în război. Ţin minte că mama pleca la - Eu îndrăznesc să spun că nu am foarte bine că cititorul cuminte, Cernăuţi - eu sunt născut în preajma rătăcit în poezia mea. Eu nu am avut frumos şi înţelept, va trece peste Cernăuţiului - pleca în căutarea unui o bună pregătire naţională, ca să strofa asta şi va găsi în întreaga carte pumn de făină, de grăunţe, scotea din zicem aşa, în şcoală, dar am avut o nişte versuri creştineşti - nu zic casă ce mai putea să aibă o văduvă, foarte bună pregătire... nu ştiu cum să geniale, nu zic frumoase - despre un covoraş, nişte lăicere, ca să le spun... ajută-mă dumneata... mama, despre pământul nostru, vândă la Cernăuţi, ca să ia ceva de -Stelian Gomboş :... instinctivă?.. despre limba română pe care eu mâncare pentru mine, că eram mic, şi Grigore Vieru: ...instinctivă, dacă niciodată nu am numit-o limbă surioara mea, mai mare decât mine. este bine aşa. Deci, dragostea mea moldoveneasc . Se întorcea după două-trei zile de la pentru cuvântul românesc, pentru ă Am scris foarte multe poeme i Cernăuţi, unde pleca cu soră-mea, iar cântecul nostru, pentru tot ce este ş cântece dedicate limbii noastre. Nu eu rămâneam singur în casă, iar eu, naţional, am moştenit-o prin instinct. puteam s-o numesc limbă română, dar bolnav fiind şi înfricoşat, fiindcă Mie nu mi-a spus nimeni la şcoală că n-am numit-o nici limbă auzeam că mănâncă om pe om de sunt român, că vorbesc limba română. moldovenească. Răsfoiţi întreaga mea foame, nu mai puteam să dorm şi în Din contră, ei mi-au spus că nu sunt creaţie şi nu veţi găsi nici un poem în acea singurătate a mea, noaptea, îmi român, căci vorbesc altă limbă, cea care să fi cântat limba spuneam poveşti. moldovenească, dar instinctiv, moldoveneasc . tiam c poemele Dar eu nu ştiam multe poveşti, strigătul sângelui mi-a spus că eu ă Ş ă acestea vor ajuta neamul meu în pentru că bunicii şi părinţii mei nu vorbesc limba română. Şi-atunci când această margine de ţară, poporul, şi- ştiau multe poveşti şi nici nu aveau am greşit, mai exact, se crede că am mi vine să cred căci chiar l-au ajutat. timp să ni le spună, şi-mi spuneam greşit, cred unii tineri de-aici de la Chiar în lumea aceasta pe care o Capra cu trei iezi, singura poveste pe noi, artişti, poeţi şi, din păcate, şi din vede i la aceast s rb toare (la care care o ştiam în copilăria mea. Dar o ______ţ ă ă ă spuneam numai până vine lupul la am participat împreună la Chişinău),r ătăcită, într-un fel, veţi uşă, la fereastră, fiindcă mai departe găsi şi foarte mulţi români frumoşi, mă temeam s-o spun, şi mi-o repetam de mai multe ori. care, deşi au fost educaţi în limbă de lemn, au crezut în poezia noastră. Şi-atunci începeam să-mi fac - Cum a fost întâlnirea cu poezia poveştile mele, aşa cum putea un român , când Prutul n-a mai putut fi copil să şi le facă. În nopţile acelea de ă menţinut de alţii drept graniţă între singurătate, am compus primele fraţi? versuri. O aşteptam pe mama şi - Cu poezia română m-am spuneam „Vino tu, vino tu", şi-mi întâlnit f r s tiu c m întâlnesc cu părea că vine, apărea chipul ei şi eu ă ă ă ş ă ă spuneam „Nu te du, nu te du". poezia română, prin istoria noastră, prin proverbele noastre, prin cântecul Acestea erau primele mele versuri pe Interviul, în „Creștin ortodox” pe care-l cânta mama, îl cânta tata,→ care le-am scris în 1946, aşteptând-o

https://biblioteca-digitala.ro dar mai târziu, după dezgheţul este frică, nu-mi mai este teamă şi hrusciovist, m-am întâlnit în primul asta mă bucură cel mai mult. Că ne rând prin poetul nepereche, Mihai putem întâlni, că trecem vama, chiar Eminescu, prin Vasile Alecsandri, dacă uneori nu prea uşor, dar aţi ajuns prin anii '57, '58, când ajunseseră la aici la noi şi noi putem sta de vorbă şi noi în Basarabia într-un mod selectiv. lucrul cel mai important pe care Din Mihai Eminescu, Împărat şi trebuie să-l ştie românii, şi cei de-aici proletar, Somnoroase păsă rele, dar şi cei de dincolo de Prut, este că eram totuşi fericiţi, înţelegi, căci Interviul, în „Liternautica” istoria nu se mai poate da înapoi. Din auzeam limba noastră adevărată, ______momentul în care vom şti că istoria frumoasă, muzicalitatea cuvântului minciuni şi asta mă supără cel mai nu mai poate fi întoarsă, va fi bine în nostru, şi eram fericiţi că cunoaştem mult. Eu am spus că eu vin din Ţara Românească. măcar atât. Pe urmă, desigur că au tradiţia noastră folclorică şi clasică, Deci, cu răbdare, cu înţelepciune, fost editaţi toţi clasicii noştri din dar eu sunt un poet modern, ca să facem lucrul pe care nu am putut Moldova şi i-am studiat în ultimii ani expresie şi ca simţire. Şi, ca exemplu, să-l facem în timpurile acelea draco- la facultate. Apoi, sigur că am dacă nu vă supăraţi, vă spun un poem nice, satanice. Deci, eu sunt optimist, cunoscut şi poezia lui Blaga, care a din două strofe, pe care l-am scris nu foarte optimist, deşi se spune că, mă venit mai tâziu în Basarabia, apoi şi a azi, ci pe la începutul anilor şaptezeci, rog, graniţa va fi întărită la Prut, vor lui Tudor Arghezi. în urmă deci cu treizeci de ani, şi care fi nişte vize, dar eu ştiu că comunis- Dar m-am întâlnit cu poezia se numeşte Făptura Mamei: mul, bolşevismul nu mai poate reînvi- română şi prin poezia generaţiei de “Uşoară, maică, uşoară a, imperiul nu mai poate reînvia, cu aur a lui Nichita, a lui Labiş şi C-ai putea să mergi călcând toate tancurile lui, cu toate rachetele Nichita Stănescu. Prin a lui Marin Pe seminţele ce zboară lui. Şi eu cred că voi apuca vremurile Sorescu, Ioan Alexandru, Tomozei, între ceruri şi pământ! când vom fi împreună noi, românii de Adrian Păunescu, Constanţa Buzea, în priviri c-un fel de teamă, pe ambele maluri ale Prutului, vom fi Gabriela Melinescu. Repet, eu am Fericită totuşi eşti – împreună cu adevărat. răsărit ca poet din marea poezie Iarba ştie cum te cheamă, - Stelian Gomboş : Dincolo de română. Ţara are o mare poezie, eu o Steaua ştie ce gândeşti”. optimismul poetului, să acceptăm şi cunosc bine, şi aş vrea să cred că - Stelian Gomboş: Se vorbeşte vizionarismul său. Avem o patrie de poezia română este una din cele mai mult în ultima perioadă de recuperare cuvinte întreagă. Când credeţi că am originale şi mai variate şi mai şi integrare a poeziei din Basarabia. putea avea şi o patrie de pământ frumoase la ora actuală. Poate că Cum vedeţi dumneavoastră strategia întreagă? numai poezia ţărilor latino-americane acestei integrări? - Grigore Vieru: Deci, vă pot se ridică la nivelul poeziei române. - Grigore Vieru: Eu o văd foarte spune. Eu sunt autorul mai multor - Alături de care poeţi români de simplu, din punctul meu de vedere, şi cărţi de versuri pentru copii şi al unor peste Prut vă simţiţi mai apropiat? poate primitiv. Aşa ar putea să creadă manuale pentru copii. Am fost la - De poeţii care au venit şi ei din unii - primitiv. Ce se întâmplă cu multe întâlniri cu copii din clasele suferinţă. De Octavian Goga şi scriitorii români din Basarabia? Unii primare, din gimnaziu, din licee şi, George Bacovia. Iar ca expresie cred că, dacă au fost editaţi dincolo când intru, de pildă, în sala de clasă, poetică sunt şi eu poet al timpului pe de Prut, la Bucureşti, la Iaşi, la la clasa întâi, prima întrebare pe care care îl trăim şi nu mă pot desprinde Craiova, la Cluj, la Oradea, la Târgu- o pun copiilor e întrebarea „Ce limbă de acesta, ca expresie, deci, cred că aş Mureş ori la Timişoara, s-au integrat vorbiţi, copii, moldovenească sau veni tot din Bacovia, dar şi din Blaga, în literatura română. După mine, cred română?" Copiii îmi răspund în cor: Stănescu, Sorescu şi din Păunescu, că este o mare greşeală. Şi v-o spune „Limba română". Apoi: „Copii, ce care este un mare poet, vă rog să un poet care este poate cel mai editat sunteţi, moldoveni sau români?" Co- reţineţi aceasta, dincolo de unele dincolo de Prut. Aproape toate cărţile pilaşii îmi răspund în cor: „Români!" poeme de-ale lui de ocazie, din care mele au fost editate în ţară, însă eu nu Deci, ei au la ora actuală şapte are destule, după cum bine ştiţi. Dar mă pot bucura. Mă bucur, bineînţeles, anişori. Când vor absolvi liceul, se dacă dăm deoparte zgura poetică că am fost editat, însă bucuria mea nu vor trezi chiar cu totul, vor avea păunesciană şi lăsăm numai poezia este deplină. optsprezece ani, ei vor fi în România lui autentică din cărţile lui atât de Căci eu ştiu că deşi sunt în întreagă, vor realiza ceea ce n-am voluminoase, ca să zic aşa, aş putea literatura română nu m-am integrat, realizat noi, cei înfricoşaţi, rătăciţi, selecta un singur volum, aşa cum totuşi, în literatura română, pentru că înfricoşaţi de Siberii şi de toate. pricep eu poezia, un volum de o sută nu s-a integrat şi lumea aceasta Repet, mersul istoriei nu mai poate fi de poeme, cu care l-aş aşeza pe rătăcită. Basarabia nu s-a integrat însă întors şi vom veni spre ţară, dar şi Adrian Păunescu alături de cei mai şi nu este vina ei. Şi, deci, eu, fără ea, ţara trebuie să vină spre noi, să ne mari poeţi ai noştri. fără lumea asta, aşa cum este ea, înţeleagă, să nu ne jignească. Mulţi Deci, se crede greşit, nu greşit, rătăcită, Basarabia, eu nu mă pot români din ţară, care nu ne cunosc dacă s-ar crede greşit nu m-ar supăra, considera deplin integrat. suferinţa, ne fac ba ruşi, ba dar unii poeţi şi unii critici literari de Mă bucur însă, frate dragă, c-au kaghebişti, ba cutare. Să nu uite că dincolo de Prut, din ţara noastră, spun venit şi timpuri când uite, stăm aici şi suntem români şi am trecut prin mari că eu sunt un poet vetust, paşoptist. poate că este şi altcineva prin preajmă suferinţi. Basarabia este un copil cu Sunt nişte minciuni şi ei ştiu că spun care ne înregistrează, dar nu-mi mai inima în afara pieptului. →

https://biblioteca-digitala.ro Am văzut un film documentar Ochean întors despre un copil care s-a născut cu inima în afara pieptului, iar nişte mâini de aur ale unor chirurgi au Prima dintre activităţile reuşit să pună inima la locul ei. Asta studenţeşti ale lui Ghiţă Domoleanu a este şi Basarabia, un prunc cu inima fost audierea cursului de socialism în afara pieptului. Inima Basarabiei ştiinţific. Era zi de marţi şi începea cu trebuie pusă la locul ei. Locul ei este socialismul ştiinţific. Nu prea limba română, este istoria română, încurajator. Nu era superstiţios, dar credinţa strămoşească. Şi lucrul nici nu putea să nu observe cum se acesta îl putem face numai împreună, legaseră lucrurile. „Noroc că numărul ______în primul rând românii din ţară şi apoi grupei este 234, cu cifrele aşezate în Cu o faţă rotundă, continuată de românii de-aici. ordine crescătoare, gîndi el. Doar trei * fruntea ce se prelungea pe toată din ceasurile zilei de marţi sînt rele şi Acum, în încheiere, vreau să suprafaţa capului printr-o cărare mult- va trebui să le includ în programul de subliniez că eu personal, mă simt lateral dezvoltată, ce ar fi vrut poate noapte. Celelalte ore ar trebui să fie foarte împlinit şi onorat pentru să-l asemene cu Lenin, profesorul I. bune. Să vedem ce aduce socialismul faptul că am avut fericitul prilej şi N. vorbea cu determinarea celui ştiinţific“. Cel mai bine era să se marea şansă de a-l întâlni şi (de) a-l convins de importanţa cunoştinţelor folosească de experienţa lui şi a cunoaşte pe Grigore Vieru Poetul – cursului său pentru formarea altora: curaj, găină, că mîine te tai! mare personalitate a culturii şi studenţilor în spiritul concepţiei Cu Dumnezeu înainte! spiritualităţii noastre româneşti şi socialiste. De cum începuse, lui Ghiţă La intrare în amfiteatru se opri o nu numai, având convingerea şi îi păru că tot ce aude mai auzise în clipă să privească şi să drămăluiască nădejdea că vom şti cu toţii pe mai instruirile la care participase ca ce vede. Nu prea avea ce drămălui. departe, să ne cinstim înaintaşii, director de cămin cultural sau ca Rumoarea era firească pentru o potrivit meritelor şi vredniciilor fie- instructor de pionieri, ori i se derula adunare în aşteptarea activităţii ce căruia, cu toate că în aceste prin faţă înşiruirea de cuvinte din urma; fiecare îşi găsea de lucru fie vremuri, preţuim mai mult pe alţii manualul de istorie, din cuvîntările discutînd cu învecinaţii, fie căutînd de oriunde şi de aiurea, căci ni se tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej ceva în sine. Se strecură uşor spre par a fi mai exotici, mai şi cuvîntarea tovarăşului Nikita partea din spate a amfiteatrului. Erau spectaculoşi, mai senzaţionali!.. Hrusciov la al XX-lea congres al mai multe locuri libere şi nu ar fi vrut Însă, rămânem convinşi de PCUS, obligatoriu de învăţat pentru dea cuiva informaţii despre ce căuta faptul că ce este nobil rămâne iar admitere. Lecţiile următoare aveau să acolo. În aşteptarea profesorului, se ce este ieftin, apune!... probeze că nu se înşelase. lăsă furat de plăcerea de a observa, Aşadar, cei alungaţi din Cunoscut prin preocupările sale considerîndu-se în afara observaţiei turnurile babilonice ale acestei pentru punerea în lumină a altora. Fetele precumpăneau numeric. lumi, pot bate acum la porţile momentelor grele din viaţa Unele, mai guralive, se străduiau să cetăţii noului Ierusalim – cel muncitorilor de la Atelierele Nicolina se menţină în centrul de interes al bisericesc şi ceresc, ce „nu are şi a luptei acestora împotriva cruntei grupului, ceea ce explica, într-un fel, trebuinţă de soare, nici de lună, ca exploatări din timpul societăţii şi tonul dintre sfat şi zarvă al să o lumineze, căci slava lui capitaliste, profesorul prezenta nu discuţiilor. Privirile i se opriră la un Dumnezeu a luminat-o, făclia ei evoluţia conceptelor şi doctrinelor moment dat asupra unui chip spre fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). sociale, repede expediate, ci măsliniu, aşezat sub un păr pe care Lucrarea aceasta scriitoricească doctrinele socialiste, iar, dintre onduleurile îl făceau mai bogat şi mai şi cărturărească ce rămâne în urma acestea, socialismul utopic, emanaţie lung. Memoria îl transpuse o vreme autorului simbol şi poet, cu alte a spiritului exploatatorilor, cu în urmă, cînd se afişaseră listele cu cuvinte, va fi pe mai departe, una înţelegerea limitată a fenomenelor rezultatele la admitere. Atunci îi de referinţă în domeniul istoriei sociale, reţinea atenţia doar în treacăt. atrăsese atenţia un tic: îşi tot smulgea culturii, limbii, literaturii şi a Cursul devenea un fel de istorie a fire de păr din barbă, în timp ce-i spiritualităţii noastre autentice, mişcării muncitoreşti din România, spunea rîzînd, cu detaşare reală sau care ar trebui să se afle la îndemâ- aducîndu-i aminte, ca de fiecare dată pozată, unuia de lîngă el: „Uite, mă, na tuturor celor ce rămânem con- în astfel de situaţii, de ziua cînd că am reuşit“! Acum părea atent la vinşi de faptul că: noi, locului ne învăţătorul de la şcoala din sat le ce-i spunea colega şi avea replici ţinem, cum am fost, aşa rămânem!. ceruse elevilor să rupă din manual scurte. Îi lipseau şi surîsul de atunci, foile ce prezentau România de după Dumnezeu să-l ierte şi să-l şi ticul, ceea ce însemna că erau domnia lui Al. I Cuza. Istoria odihnească! provocate de emoţiile pe care doar României era acum istoria luptei de Veşnică să-i fie pomenirea şi prin ticul respectiv reuşea să şi le clasă, a luptei clasei muncitoare, amintirea! Amin!... stăpînească. organizată întîi în sindicate, apoi în Furat de gînduri, se trezi cînd partidul care, sub diferite nume, Cu aleasă preţuire şi deosebită rumoarea fu întreruptă de zgomotul punea în practică doctrina lui Marx şi recunoştinţă, provocat de băncile ridicate de lumea Engels privind rolul proletariatului → Dr. Stelian Gomboş ridicîndu-se în picioare, salutînd GHEORGHE MOLDOVEANU htts://steliangombos.wordpress.com/ astfel profesorul care intrase.

https://biblioteca-digitala.ro în societate, cu dezvoltările creatoare voce şoptită către vecin. Fernandel“. ale lui Lenin, în condiţiile din timpul „Ce“? „Fernandel. Profesorul nostru şi de după primul război mondial. seamănă cu Fernandel“. „Ei, asta-i. Caracterul doctrinar al cursului făcea Asta o ştie toată lumea“. „Da, dar eu ca autorul să nu dea importanţă îl văd pentru prima oară“. Colegul contradicţiilor dintre concepţii. dădu din mînă a neînţelegere. Era Insistenţa pe conceptul democraţie destulă vreme de cînd cursurile populară, mereu în opoziţie cu începuseră şi prezenţa la ore era democraţia burgheză, era ciudată, din obligatorie, iar responsabilul grupei moment ce democraţia, prin opoziţie avea datoria să noteze prezenţa la cu aristocraţia, desemnează puterea fiecare activitate. poporului, de fapt puterea asumată în Tot ce se petrecea acum în sala numele poporului, cum considera Monseniorul Ghika de curs era complet diferit. Tonul burghezia. Numai că doctrina ______profesorului de socialism ştiinţific, comunistă respingea că puterea se operaseră numeroase reţineri, cum li agitatoric-mobilizator, asortat sarcinii exercită în numele poporului, se spunea, în loc de arestări. asumate, îndoctrinarea, cedase locul susţinînd că este a poporului însuşi; Rezultatele la examen, promovate de unei atitudini diferite. Diferea întîi democraţia populară devenea o cei mai mulţi studenţi „din prima“ lumea despre care se vorbea, ca şi conducere populară a poporului sau o aveau să probeze că profesorul percepţia acelei lumi, în contradicţie conducere a poporului popular. reuşise; limbajul era corect folosit. Ce cu cea impusă de autorităţi, Reprimarea reprezentanţilor vechii credeau, ce gîndeau era treaba lor şi necontrazisă aici, necontestată, ci orînduiri era legitimată de caracterul bine făceau că nu spuneau. doar neluată în seamă. Începea revoluţiei populare prin opoziţie cu După pauză urma cursul de excursia intelectuală care avea să se revoluţia burgheză; revoluţia literatură română, aşteptat cu întindă pe întreg parcursul anului. burgheză se încheia prin cucerirea justificată nerăbdare după strepezeala Mînăstirile nu mai erau vînzătoare de puterii politice, puterea economică primului curs. Primirea nu părea a opium pentru popor, formulă preluată avînd-o deja, în timp ce în revoluţia diferi; acelaşi zgomot, provocat de de la Karl Marx, unul dintre populară cucerirea puterii politice era mişcarea scaunelor la ridicarea promotorii doctrinei comuniste, şi abia primul pas, puterea economică studenţilor în picioare. Ajuns la folosită ori de cîte ori se vorbea urmînd a fi cucerită din mîinile catedră, profesorul îşi plimbă întîi despre religie şi biserică, ci focare de vechilor proprietari, deloc doritori să- privirea, fără grabă, pe deasupra celor cultură. Aici au funcţionat vreme şi cedeze poziţia şi ca urmare din faţă, şi, după ce dădu afirmativ îndelungă singurele şcoli, prin care se trebuind să fie aruncaţi la groapa de din cap, ca şi cum ar fi primit vreo pregăteau nu numai viitorii slujitori ai gunoi a istoriei. În timp ce societatea confirmare, salută cu urarea pentru o bisericii, ci şi toţi slujitorii culturii capitalistă, la apus, se caracteriza prin zi bună, impresionantă nu prin ea româneşti în forma ei scrisă, dieci, exploatarea omului de către om, în însăşi, căci bună ziua poate zice pisari, grămătici, logofeţi etc., din socialism lucrurile erau exact invers. oricine, ci prin felul cum o rostise. rîndul cărora se ridicau cărturari, O dată cu venirea la putere a lui Tonul cald şi vocea uşor răguşită, cu autori ai documentelor de la Hrusciov, cultul personalităţii trebuia vibraţii învăluitoare, mărturisea cancelariile domneşti sau de la curţile combătut; fusese înlocuit cu centra- îngăduinţa cu care dorea să-şi marilor boieri, în slujba cărora se lismul democratic, ceea ce însemna, conducă invitaţii în universul ale aflau, aici, cel mai adesea, se copiau, în fapt, acelaşi lucru, sub formă cărui chei îi aparţineau. Vrăjit de chiar şi o bună perioadă după mascată, de vreme ce toate se bazau vocea profesorului, Ghiţă se tot introducerea tiparului, dar se şi pe învăţătura leninistă, preluată şi îm- întreba de unde îi era cunoscut chipul traduceau lucrări necesare oficierii bogăţită de Hrusciov şi, în plan naţio- acestuia, convins fiind că posibilitatea serviciului divin în biserică, folosite nal, de Gheorghiu-Dej, pentru promo- de a-l fi întîlnit mai înainte trebuia şi pentru învăţarea scrisului şi a varea internaţionalismului proletar şi exclusă. Îl aduse la realitate ghiontul cititului. Şi dascălii pentru şcolile la combaterea naţionalismului, inevita- colegului de alături: „Tu nu iei domiciliu, cum am spune azi, dascălii bil burghez. Lupta dintre lagărul notiţe“? „Ba da, însă caut ceva în particulari, tot aici se instruiseră. socialist şi cel capitalist-imperialist se memorie şi nu găsesc“. Din banca din Perspectiva cursului era una va încheia cînd revoluţia socialistă va faţă se ridică un deget pentru integratoare. Literatura avea ca obiect triumfa în întreaga lume, împletindu- apostrofare. Însemnările luate în tot ce era scris, cum, de altfel, se însă cu lupta pentru pace, în timpul prelegerii erau sursa de recomandă şi cuvîntul literatură, condiţiile convieţuirii paşnice a celor informare cea mai la îndemînă şi format de la literă. Devenea astfel două sisteme sociale. Cursul urmărea, nimeni nu era dispus să piardă ceva curs de evoluţie a culturii româneşti învederat, nu formarea unor convin- din cele spuse. Informaţii se puteau majore, cultura scrisă, incluzînd geri, ci îndoctrinarea, concretizată în găsi în numeroase lucrări, dar numai textele de orice natură, fie ele scrise limbaj, cuvintele folosind la învălu- puţine erau accesibile în afara în limba română, slavonă sau latină, irea şi prezentarea realităţii pe placul fondului documentar al Bibliotecii de români sau de alogeni. Expunerea diriguitorilor. Limbajul de lemn îşi Eminescu, unde se putea ajunge doar Profesorului arunca punţi peste timp, dovedea din plin utilitatea în cu cerere aprobată de profesor şi îi transpunea pe ascultă tori în acele condiţiile cînd, după evenimentele numai pentru cărţile menţionate în timpuri, făcîndu-i martori ai activităţii din 1956, în mediul universitar se cerere. „Am găsit, reluă Ghiţă cu unor oameni din vremuri de prea→

https://biblioteca-digitala.ro puţine ori prielnice preocupărilor datorează existenţa, probînd prestigiul culturale. Se exploatau cunoştinţele de care instituţia se bucura, prin de istorie ale cursanţilor, care nu implicare în viaţa socială şi amintind lipseau, căci dăduseră şi probă de că într-o vreme mai veche biserica istorie la examenul de admitere, dar fusese şi lăcaş de judecare. ieşea în evidenţă nivelul lor redus şi Preocuparea cunoscătorilor nevoia de actualizare. Programa de scrisului pentru a însemna liceu se reducea la înşirarea unor ani, evenimente demne de a fi pomenite Monseniorul Ghika, Vizitarea nume de domnitori, războaie, nu („păstrate în memorie“), concretizată săracilor lipsite de importanţă, dar cu prea în cunoscutele pomelnice, era şi în ______puţine referinţe la mişcarea culturală, acord cu grija Apusului pentru unor imagini din arta românească, pe care ar fi fost de mare folos acum. cultivarea istoriei, dar în primul rînd care, zicea conferenţiarul, nu le-ar Oricît de aspre, aceste condiţii era, cum avea să explice un cronicar, schimba cu altele de mult impuse în nu ţineau şi nici nu puteau ţine lumea grija pentru propria istorie. patrimoniul european, nu găseau românească izolată de restul lumii. Letopiseţele străine pomenesc publicul nepregătit şi se bucurau de Grija, precumpănitoare, pentru („amintesc“) de la alţii doar lucrurile primirea cuvenită. generaţiile următoare obliga. Rolul considerate mai însemnate, războaie Concurat nu însemna însă şi limbi latine, ca limbă de cultură în sau schimbări importante, iar a lăsa întrecut. Locul Profesorului în inimile apusul Europei, era asumat de limba nepomenite fapte şi întîmplări studenţilor era definitiv fixat prin slavonă în Moldova şi Ţara definitorii pentru propria istorie iaste numele cu care persoana îi era Românească, nume folosit mereu de inimii durere, cum spunea acelaşi desemnată în discuţiile dintre ei, Nea români, dar înlocuit în documentele cronicar, căci necunoaşterea sau Ionică. oficiale prin Valahia, iar în reaua-credinţă pot duce la răspîndirea Exploatarea virtuţilor expresive Transilvania de limba latină, pentru basnelor, cum s-a întîmplat de atîtea ale textelor scrise în limba română în documentele oficiale, şi limba ori în istoria românilor. secolele XVII – XVIII se înscria slavonă, pentru biserică. Era mai Departe de a aparţine literaturii liniei dialectice, de care se făcea mare important accesul la cultură decît beletristice, textele perioadei nu sînt caz în epocă, dar care aici îşi dovedea instrumentul, limba, prin care se lipsite deloc de valenţe expresive, dat valabilitatea. Studenţii erau obişnuiţi asigura accesul la cultură. Faptul că fiind interesul de totdeauna al din liceu cu eforturile profesorilor, Învăţăturile lui Neagoe Basarab către oamenilor pentru personalizare, care, obligaţi de programă să fiul său Teodosie erau scrise în pentru frumos, dar expresia, comenteze creaţii modeste (Th. slavonă, ca şi faptul că Nicolaus subordonată scopului urmărit, Neculuţă, Ion Păun Pincio), simple Olahus îşi scrisese vestita operă informarea şi stimularea interesului versificări (Dan Deşliu) sau din Hungaria în limba latină, nu le pentru cunoaştere, preocupa numai în planuri secundare ale literaturii scădea din importanţă. În primul caz măsura în care facilita înlelegerea (reportajele lui Al. Sahia), în locul se proba conectarea românilor la prin prezentarea plastică a realităţilor. creaţiilor valoroase ale scriitorilor civilizaţia apuseană, în celălalt se Era funcţia pe care frumosul a avut-o puşi la index din cauza orientării lor oferea Apusului informaţii despre dintotdeauna, înainte de a deveni ideologice sau politice neconvenabile etnicii români din nordul Dunării, cu autonom şi cultivat pentru sine însuşi. regimului politic, făceau inventare de origine comună, chiar dacă trăiau în Polivalenţa actului cultural este una procedee şi mijloace artistice. trei state diferite. dintre caracteristicile evului mediu şi Profesorul atrăgea acum atenţia Dificultatea vremurilor impunea nu a dispărut pînă astăzi din cotidian. asupra momentului creaţiei, cu mai mult ca în alte părţi sporirea Aşa se explică de ce bisericile, valorificarea mai vechilor resurse şi atenţiei pentru pregătirea generaţilor monumente de cult, au devenit dezvoltări ulterioare. Dosoftei se următoare. Educaţia morală, atribut monumente de artă, ca şi cărţile, prin lăsase furat în tălmăcirea Psaltirii în ce revenea bisericii în primul rînd, grija acordată înfrumuseţării, prin arta versuri de tonalităţ ile Psaltirii în trebuia să asigure coeziunea miniaturilor, portrete sau grafici, ori limba polonă, dar ajungea original societăţii. Preceptele religioase, prin arta ferecăturilor. prin autohtonizare, sub vizibila fundament pentru Învăţăturile lui Patosul cenzurat al comunicării proba influenţă a folclorului, devenind el Neagoe Basarab, vizau impunerea convingerea intimă în valoarea celor însuşi model pentru creaţii ulterioare, unor modele de conduită socială, afirmate şi dorinţa de a forma aceleaşi iar letopiseţele vor deveni model de canalizarea energiilor sociale în convingeri. Pe parcursul anului inspiraţie nu numai pentru subiecte, ci sensul formării reacţiei colective în Profesorul avea să fie concurat în şi pentru maniera de prezentare a faţa pericolelor de toate felurile, privinţa modului de prezentare a evenimentelor şi oamenilor. Era proclamau respectul faţă de om, creat valorilor culturii româneşti vechi doar invitaţia pe care George Călinescu o după chipul şi asemănarea lui de cunoscutul om de cultură Petru făcea ca la studierea istoriei literaturii Dumnezeu. Săracii trebuie să se Comarnescu, invitat al Universităţii să se aibă în vedere şi perspectiva bucure de acelaşi respect ca şi avuţii, să conferenţieze în faţa studenţilor inversă, pentru a constata continuităţi căci aceştia îşi au importanţa lor în despre arta românescă din evul şi perspective. societate şi numai domnul care va mediu, minunată incursiune în istoria La acea vreme însă renumita judeca drept se poate considera unsul artei europene, obligată de realităţi să Istorie a literaturii române de la lui Dumnezeu. Primele coduri de ia în seamă şi valorile româneşti. origini pînă în prezent se afla la comportare socială tot bisericii îi Efuziunile acestuia, extazul în faţa index, deşi autorul era în graţii.

https://biblioteca-digitala.ro Să ne mai (re)amintim de… haine nemţeşti şi joben, de la cămaşa cu flori la pijama, de la ţigara răsucită cu degetele la trabuc, de la ţuica de Văleni la lichior şi whiski. Istoriceşte, (VII) . meritul unei asemenea literaturi este Cum desigur se cunoaşte, încă din imens şi semnificativ. Procesul ei de timpul vieţii poetului, scrierile sale au inovaţie este voluntar, uşor epicurian, fost analizate şi comentate de critici ca orice satisfacţie, inedită, literari importanţi ai vremii, iar opera sa adaptaţiunea ei este ostentativă, apreciată, valorificată şi fixată corect în volubilă şi deschizătoare de apetit.” spaţiul istoric al literaturii române. (Pompiliu Constantinescu – Figuri Acest adevăr poate fi şi trebuie literare, Editura Minerva, Bucuresti, argumentat cu scrieri de gen ale unor: 1989). Iar Tudor Arghezi completează: N. Davidescu, Aspecte, I (1921); Camil „E tot simbolismul de care poate Petrescu, în Cetatea literară, nr. 3, dispune şi singurul simbolism, de altfel, ______1926; E. Lovinescu, în Critice, VII, IX al aşa-zişilor noştri simbolişti, de sub imperiul poeziei eminesciene şi (1925-1929); Perpessicius, Menţiuni , I preocupaţi foarte puţin de însuşirea din… ţinutul unui anume epigonism. (1928-1946); G. Că linescu, Istoria literaturii ce-o fac, dar foarte mult, în Începutul şi-apoi impunerea-consoli- literaturii române…, Ed. Minerva, schimb, de titlul acesta şi fără sens şi darea acestui fenomen a avut şi s-a des- 1988, pp. 691-697; Ş. Cioculescu, fără ridicul.” (Tudor Arghezi, Scrieri, făşurat, odată sau concomitent, cu apa- Aspecte lirice (1940); T. Vianu, Figuri Bucuresti, Editura Minerva, 1972). riţia creaţiei lui Macedonski, Minules- si forme literare (1946); E. Sperantia, Însă, succesul și voga literară pe cu, Petică, Anghel, Densuşianu… Din Amintiri din lumea literara (1967); E. care le-a declanşat, au făcut din acest punct de vedere, Macedonsski Manu, Minulescu şi conştiinţa Minulescu un promotor al încearcă şi reuşeşte într-o oarecare simbolismului românesc (1981); I. Pop, simbolismului, un catalizator al liricii măsură să impună o în Steaua, nr. 1/1981; Al. Piru, în moderne. Reţeta succesului minulescian transformare/transferare a creaţiei lirice Ateneu, nr. 1/1981; Ş. Cioculescu, în constă în alegerea romanţei — specie în spaţiu diferit decât cel eminescian. România literară, nr. 3/1981; M. Zaciu, cu tradiţie în literatura română, pentru Până la urmă, acest nou incipient curent Minulescu, în Steaua, nr. 12/1981; D. muzicalitatea ei uşor de adaptat la literar, simbolismul, ajută la modul Dimitriu, Introducere in opera lui Ion tehnicile şi clişeele simboliste. Iar dacă propriu şi consistent individualizarea Minulescu (1984); Adriana Iliescu, Şerban Cioculescu este de părere că creaţiei literare, mai ales poetice. Pentru Poezia simbolistă românească (1985); Minulescu îşi închipuia lumea ca teatru, acest ansamblu uriaş al schimbărilor, Mioara Minulescu, Amintiri despre Ion el considera şi că eul său liric era mai apariţia lui Minulescu în peisajul liric Minulescu (1985)… Fără alte menţiuni mult un personaj într-un spectacol… de-atunci, a avut un impact foarte sau argumente, este cât se poate de clar Emfatic, expresiv, plastic, Ion important, pentru că se renunţă la că opera minulesciană s-a bucurat de Minulescu a oferit posterităţii o bogată polemicile de cenaclu şi la speculaţiile atenţia unor reprezentanţi de seamă ai metamorfoză poetică a experienţei sale teoretice, poetul adresându-se direct criticii şi istoriei literare de la noi, chiar personale, transpusă sub semnul unui publicului doritor de poezie altfel. de la începuturile literare ale poetului simbolism tardiv care i-a format Acest lucru se petrece tocmai fiindcă Romanţ elor… Doar într-o scurtă reputaţia de ”maestru simbolist”. Ca să poezia sa, de o muzicalitate plastică paranteză să mai adaug că una dintre nu mai vorbim că Eugen Lovinescu îl este aptă să ademenească ascultătorul, poeziile satirice ale lui Caragiale din numeşte pe Minulescu „adevăratul cel mai adesea în mod spectaculos, mai acea vreme, numită Litanie pentru stegar al simbolismului”, la care ales prin structură decât prin versul în sfârș itul lumii, a fost influenţată în mod trebuie adăugată precizarea un pic sine, astfel cititorul este în permanenţă direct de lucrarea lui Minulescu în veselă a lui Şerban Cioculescu şi anume invitat să participe la actul de creaţie. versuri libere. „Lucrarea” în cauză era că poetul ar fi fost „agentul cel mai Pentru că Minulescu îşi închipuie lumea cunoscuta romanţă În oraşul cu trei activ al simbolismului înainte de ca o scenă de teatru, el însuşi apărând sute de biserici… Iar Tudor Vianu ră zboi”… Iar criticul este de părere că, ca personaj din spectacol, fiind cel care sublinia că, încă de la începuturile sale, în esenţă, se poate aprecia că poezia şi reabilitează lirismul comun şi pentru creaţia poetică a lui Minulescu devenise minulesciană, de o muzicalitate că romanţa devine la el un soi de sursa „unei industrii a parodiei plastică, reuşea să capteze în mod program de comunicare în stil minulesciene”, în timp ce Victor spectaculos, mai ales prin structură. impresionist, „jovial şi expansiv, Eftimiu a reamintit că prima lui scriere Însă ar fi total greşit să eliminăm din revărsat şi bonom, cu clipiri şirete şi reuşită a fost o piesă care a batjocorit context faptul că încă unii dintre complice”, spune, pe bună dreptate, poezia lui Minulescu Romanța celor contemporanii lui Ion Minulescu, mai Serban Cioculescu. Ca un fel de trei romanţ e, fiind intitulată Romanța cu seamă literaţii, au apreciat umorul şi aproximativă concluzie, mă voi folosi celor trei sarmale… lirismul poetului, precum şi că alţii i-au de ajutorul lui Perpesicius, care crede şi Revenind la comentariile privi- contestat versurile simboliste. notează : „Poezia lui Minulescu biruia toare la opera lui Minulescu, consider În tot acest spaţiu ideatic, este prin sinceritatea accentului ei. că următorul citat fixează creaţia mi- normal să avem în vedere esenţa lu- ''Romanţele'' mai ales cucerise prin nulesciană extrem de corect şi eficient crurilor, respectiv că simbolismul ro- palpitul acelei melancolii, acelei tristeţi în contextul general al literaturii mânesc, până să atingă faza de mature- care se degajează din toate sonorităţile române: „Poezia d-lui Minulescu tate odată cu marele poet, a fost mai sufletului său. Este în ''Romanţe'' o urmează aceeaşi linie evolutivă ca şi întâi precedat de câteva încercări de undă de adevărată şi mare poezie, care civilizaţia noastră materială. Ea ne redefinire a lirismului cu scopul de a se trebuie cătată mai ascuns.” (id.). personaliza în „lupta” pentru eliberarea face să trecem de la iţari şi căciulă la DUMITRU HURUBĂ

https://biblioteca-digitala.ro Să ne mai (re)amintim de… luna octombrie a aceluiaşi an, într-o dezbatere organizată de Uniunea Scriitorilor, Baconsky prezintă - 16 iunie 1925 – 4 martie 1977 - referatul intitulat: Situaţia poeziei (IV) universale contemporane, constituie o dovadă în plus a preocupărilor Înregimentaţi sub egida unui con- poetului, concretizată în volumul de servatorism acut-proletcultist, mulţi traduceri Meridiane, publicat în autori ai vremii – ne aflăm la începu- 1965. În anul următor – 1963 – el tul deceniului 60-70 – au privit publică volumul Poeţi ş i poezie, cu suspicioşi spre drumul literar deschis un Cuvânt înainte propriu, în care de Baconsky, de fapt o primă des- spune, ca un fel de… profesiune de chidere… periculoasă chiar spre un credinţă: „E o pledoarie (Cartea, n. postmodernism greu spre imposibil D.H.) împotriva singurătăţii şi a de convieţuit împreună cu realismul palorii crepusculare drapată în rafin- ______socialist aşezat în fruntea tuturor ament, împotriva artificiului care tin- ză persoane şi personaje reprezentati- bucatelor literare. Aşadar, alarmă! de să disimuleze inconsistenţa printr- ve, chiar dacă ele reprezintă categorii În această ordine de idei, simt o supralicitare a tuturor iluziilor de sociale ilustrând o lume cu viaţă nevoia, normală şi explicabilă, să superioritate, împotriva epigonesmu- lipsită de demnitate, dar integrate apelez din nou la acad. E. Simion lui deghizat, obişnuit să ignoreze ma- perfect în atmosfera generală a pentru a-mi argumenta afirma iile, ţ rea şi glorioasa tradiţie a poeziei, cărţii… În aceeaşi notă de bogată căci scrie Domnia sa: „…un poet nesocotind marmura statuilor şi pre- activitate, în 1968 A.E.Baconsky (Baconsky, n. D.H.) despre care se ferând să maimuţărească profilul îna- publică două volume de însemnări de vorbeşte azi foarte puţin. Ca să nu intaşilor, după formele labile şi ne- călătorie sub titlul comun Remember, spun aproape deloc. „Optzeciştii“ nu articulate ale umbrelor proiectate pe o parte dintre acestea fiind republicate l-au revendicat printre modelele lor, caldarâm.” (A.E.Baconsky, Cuvânt nouă ani mai târziu sub titlul ei renunţă programatic la formele de înainte, la vol. Poeţi şi poezie, EPL, Remember, fals jurnal de călătorie seducţie ale lirismului înalt, iar Buc., 1963, p. 9). E greu să-l recu- (Editura Cartea Românească, Buc., „fracturiştii“ („douămiiştii“) şi, în noaştem pe autorul multpomenitului 1977) „DE CE FALS JURNAL?”, genere, postmoderniştii îl ignoră cu volum de versuri Fluxul memoriei, întreabă retoric Baconsky într-un desăvârşire. ” (id.). Afirmaţia implică de exemplu? Absolut deloc! Ideea se scurt preambul, „Pentru că, răspunde o realitate deosebit de gravă şi cu… consolidează înaintând spre altă carte el, autorul nu se mai simte în stare să bătaie peste graniţa Revoluţiei din de referinţă, Cadavre în vid (1968). caligrafieze un jurnal de călătorie – Decembrie 1989 când furia Însă, până atunci, să mai notăm că, în şi paginile de faţă o ilustrează, lipsite cârcotaşilor denigratori se dezlănţuie, 1964, Baconsky publică o traducere cum sunt de echilibrul şi seninătatea, însă fără a conştientiza o veridicitate din Mahābhārata , una dintre cele dacă nu şi de sănătatea prezumată a de care doar forţând prosteşte mai importante epopei ale Indiei anti- gestului.” (p. 5). Din cuprinsul acestui lucrurile se putea face abstracţie. ce… Un an mai târziu, în 1965, Ba- an, trebuie să mai reţinem o informa- Teoretic, acest duel între tabere- consky forţează parcă lucrurile printr- ţie extrem-extrem de interesantă/ le pro şi contra creaţiei baconskyene, o activitate deosebit de intensă pe importantă, şi anume că Baconsky declanşat ca urmare a marii schimbări toate planurile, astfel: publică volu- începe un serial de emisiuni radiofo- de macaz în lirica poetului clujean, mul Fiul risipitor, în februarie este nice sub un generic semnificativ prefigurată odată cu apariţia volu- ales membru în Comitetul de condu- „Meridiane lirice”, cu prezentare de mului Fluxul memoriei (1957), se va cere al Uniunii Scriitorilor; februarie- mari poeţi ai lumii, în traducerea sa şi manifesta oarecum… nehotărât, fiind- aprilie: călătoreşte în Austria, Paris, cu recitaluri aparţinând unor că Baconsky îşi va menţine statutul Italia, Belgrad…; începe colaborări importanţi actori români. Această… de autor controversat agreat tot mai cu versuri şi eseuri în publicaţi străi- producţie de traduceri (de fapt, mult de noile generaţii de scriitori, în ne, precum: Neues-Forum (Austria), imagini-eseu) va intra în alcătuirea timp ce unii critici literari, cu spatele Les Cahiers de’Herne (Franţ a), Die celebrului volum „Panorama poeziei asigurat de ideologia comunistă vor Presse (Austria), Aksente (fosta universale contemporane” (1973), continua să-l denigreze… Demon- R.F.G.), care, pe genuri de creaţie, conţinând aproape 1000 de pagini… strând o putere de muncă impresio- continuă şi în 1966, după unii co- Ca an important în activitatea nantă, el îşi continua activitatea lite- mentatori ar fi vorba despre pregă- literară a lui Baconsky, trebuie să rară, fie prin scrieri de inspiraţie pro- tirea unei antologii din creaţia proprie subliniez ca fiind vorba despre 1969, prie, fie prin traduceri. Astfel, întor- care va fi şi publicată în 1967 sub când îi apare volumul de versuri cându-mă la… cronologia faptelor: în titlul Fluxul memoriei, în care sunt intitulat deloc pe placul autorităţilor anul 1962, traduce şi publică romanul incluse şi multe inedite. Tot în anul şi cenzurii, şi de care aminteam ceva Marea călătorie , de Jorje Semprun; respectiv, după volumul de poezii mai înainte, Cadavre în vid, pentru tot în 1962 va începe să publice timp menţionat, Banconsky publică volu- care, în anul 1970, i se acordă, totuşi, de trei ani în revista Contemporanul, mul de povestiri Echinoxul nebu- premiul Uniunii Scriitorilor… eseuri despre mişcarea literară univer- nilor, în care predomină atmosfera DUMITRU HURUBĂ sală în secolul XX, ciclu purtând titlul unei alegorii cu străvezie trimitere (Continuare în p.13) semnificativ Meridiane, Faptul că în spre societatea unde trăiesc şi activea-

https://biblioteca-digitala.ro Remember – 30 își cam fac de cap". Eram trei tinere prietene cu el: Sanda (fiica filosofului Mihai Șora), despre care pomenește (29. 07. 1912- 30. 03. 1989) adesea în scrisori, Floriana, verișoara (II) mea, care, sărmana, a murit foarte Voi continua seria de evocări ale tânără, și eu. Toate trei încercam să-l lui N. Steinhardt cu ocazia împlinirii răsfățăm - atâta cât puteam - și Nicu a 30 de ani de la moartea lui, începută ne era foarte recunoscător. în numărul trecut al Vetrei vechi. că va cânta de unul singur… Când avea câte o răceală zdravănă Oferisem, în prima parte, citate din Debussy. Și-atunci, brusc, ca din sau o criză mai serioasă de stomac și cartea de scrisori către Virgil Ierunca, trăsnet, pereții sălii se topiră, plafonul trebuia să stea în pat, eu îl vizitam la intitulată Dumnezeu în care spui că pieri, cerul se deschise. Cohorte de garsoniera lui din București, pe strada nu crezi (Ed. Humanitas, 2000). îngeri coborâră din înălțimi. Și, fapt Ghica. Îi duceam fie un disc, fie o Selecția citatelor am făcut-o pe baza autentic, de nu știu unde, nu știu cum poză cu pisici, carora le spunea "mâ- amintirilor mele în legătură cu temele - și se făcuse târziu -, sala, pe trei țe" și pe care le iubea la nebunie. Mu- pe care el le aborda și în conversațiile sferturi goală se umplu: de oameni? zica și pisicile intrau ȋ n sectorul meu curente. Să răsfoim mai departe, de spirite întrupate? de holograme? de de răsfăț, Sanda și Floriana aveau al- împreună, scrisorile lui N. Steinhardt. umbre? de nă luci?" (Scrisoarea 68, tele. Mă primea într-un halat matlasat În multe din ele comentează con- apr. 1971, p.117) și alături de el era o femeie de servi- certe la care a asistat. Era un mare Îmi amintesc cât m-a impresionat, ciu care îl îngrijea și pe care el o iubitor de muzică și, când îi plăcea un de la cea mai fragedă vârstă, erudiția ridica în slăvi: "Uite îngerul meu pă- compozitor sau un interpret, își expri- lui Nicu. Indiferent de subiectul pe zitor care are grijă de mine și-mi face ma admirația printr-o explozie de cu- care-l aborda, îl exemplifica - din toate ceaiurile de care am nevoie. vinte. Îi plăcea la nebunie Bach, când memorie - cu citate din autori și cărți. Dumnezeu s-o binecuvânteze!". Nu i-am lăsat, la plecarea mea din țară, Iată un fragment de scrisoare care se plângea, dar, de sub halatul matla- discul vinil Magnificat de Bach, m-a ilustrează remarcabila lui erudiție: sat, se ghicea silueta lui subțire și copleșit cu mulțumiri și binecuvân- „Cât de adevărat este că dualitatea fragilă. tari. Cum dragostea pentru muzică și contradicția sunt principalele Noblețea lui sufletească îl făcea ne-a legat foarte puternic, am avut de- însușiri ale omului! Pe de o parte, am sensibil la suferințele altora. Când era a lungul anilor multe schimburi de stăruit rugându-te să nu-mi mai vorba de prieteni bolnavi se întrista păreri cu Nicu și, din fericire, am fost trimiți cărți, iar pe de alta mă bucur foarte tare. Am găsit o mărturisire a întotdeauna de acord. Aveam, cu nespus când le primesc! Comprenne lui într-o scrisoare din decembrie siguranță, aceleași gusturi! qui peut! (să înțeleagă cine poate!). 1971, care m-a emoționat în mod Nu mă pot împiedică să nu dau un Asta-mi aduce aminte de Péguy, la deosebit. Pentru el, eu eram citat mai lung dintr-una din scrisori, plecarea-n război. Spunea că se duce Cântăreața , dar, când li se adresa pentru că despre subiectul respectiv să moară pentru republica universală - altora, care îl cunoșteau pe Toma, eu vorbisem și eu cu el și i-am recunos- și era sincer, a dovedit-o; a murit pe eram, simplu, sora lui Toma. cut și cuvintele și reacția. Fragmentul front, făcându-și datoria cu prisosință: "O mulțime de boli, din neferi- mi se pare o ilustrație fidelă a expri- a rămas în picioare ca să poată cire, bântuie în rândurile prietenilor și mării lui exaltate și, în același timp, comanda mai exact tirul bateriei. Dar cunoscuților mei, aici: Codin Miro- fascinante! același Péguy, care spunea atât de nescu a fost internat la un spital, pă- "Era prin 1953 ori 1954 – nu mai sincer și de adevărat că se duce cu rintele Benedict are o hepatită, sora știu. De mult nu mai venise un solist intenția de a muri, făcea și altceva: îi lui Toma, o fată minunată, are neca- străin pe la noi. Țin minte că era pe la recomandă soției sale să aibă grijă să- zuri cu tiroida, cred…Și subsemnatul începutul unui octombrie cald, nițel i cumpere ziarele și revistele ca la prezintă semne vădite de ramolisment ploios. În mica sală Dalles se anunța- întoarcerea să nu care cumva să-i rapid, cu tot cortegiul aferent." se concertul unei cântărețe ruse; la lipsească vreun număr din colecții! ((Scrisoarea 80, 15. XII. 1971, 136) pian, S. Richter. Aflasem - ghicisem? Îmi caut deci adăpost la umbra Toma era atunci deja plecat din ța- intuisem? sau știusem? - că acest "a- acestui ilustru exemplu spre a putea ră. La data respectivă, eram în spital, companiator" era de fapt un pianist să-ți mulțumesc din tot sufletul - în pericol de a-mi pierde viața, după remarcabil. La Dalles, sala pe trei deopotrivă de sincer și eu, crede-mă, ce tratamentul tradițional eșuase. Mi- sferturi goală. Cădea o ploicică blân- și când te rog să nu mai cheltuiești a salvat-o un doctor cu ideea de a dă. Cântăreața, soția lui Richter, se pentru mine, și când mă bucur ca un folosi un tratament diferit. dovedi o doamnă sur le retour (tre- copil primind darurile tale. Da, Erudiția lui Nicu, pe care am cută de prima tinerețe), cu aspect și suntem dialectici (!), contradictorii, menționat-o deja, cuprindea și maniere de contesă scăpătată; distin- ciudați; da, Ionel Gherea are dreptate cunoștințele lui în arta plastică. Mi s- să, cam șubredă; o voce studiată și deplină cu a sa teorie a planurilor a părut foarte interesant să regăsesc în curățică, deși nițel spartă; dar de bună multiple de conștiință ." (Scrisoarea scrisorile către Virigil Ierunca calitate. Acompaniatorul se dovedi o 72, 1. VI. '71, p. 125) fragmentele de idei pe care le-am namilă cuminte, foarte atentă, un ar- Când a venit din închisoare, N. regăsit și în cronicile lui plastice. Dar, tist desăvârșit. După terminarea nu Steinhardt era foarte slab. Suferea de despre acestea -și despre multe altele lipsitului de farmec - desuet- concert, o boală de stomac, dar nu se plângea, - într-un fragment viitor. acompaniatorul vesti cu glas subțire spunea doar, zâmbind: "Mațele mele VERONICA PAVEL LERNER

https://biblioteca-digitala.ro clavecin bine temperat. Pagină cu pagină mi se descoperea calm, cu precizie, dar și cu un subtil ecou Așa am auzit un glas din mașina sufletesc, venit dintr-o lume aparte, o veche hodorogită de turneu, ce altă Românie. O Românie ce a dăinuit transporta mica trupă de teatru din miraculos prin tăria de neclintit a Botoșani care tocmai intrase în celor ce și-au purtat până la capăt, cu pitoreasca localitate Săveni. M-am noblețe discretă, condiția de a fi uitat brusc, curios în clipa aceea, pe român. Căci ce altceva, în fond, sunt geamul „căruței noastre cu paiațe” și aceste două vieți ale fraților Ciucă, în viteză, parcă pentru o clipă, prin dacă nu două tării sufletești ce au fața ochilor mei mi-a trecut imaginea răzbătut cu toată ființa lor momentele unei case de țară simplă, curată, ce nefaste ale istoriei ultimului veac, ______mă privea ea pe mine cu o inocență neplătind niciun impozit vremelniciei, tainică, în ordinea și disciplina lor in- ce-mi aducea aminte de eternitatea dar în schimb, dăruind totul vocației. terioară, în spiritul lor de jertfă, du- satului românesc. Și povestindu-le viața, vrând, blat mai ales de acea nobilă discreție „- Aici s-au născut și au copilărit nevrând, autorul a trebuit să cu care au trecut prin suferință. frații Ciucă!”... continuă cu emoție povestească și viața țării de atunci. Iar Imagini crâncene de pe frontul glasul acela care ne atenționase asu- eu tocmai asta descopeream cu o balcanic sau din Primul Război Mon- pra acestui loc de taină. Era sufleorul intensă sete sufletească. Două vieți, dial, acele prime coborâri în iad, ară- teatrului, suflet de român, care prin două vârfuri de cunoaștere științifică, tau, de fapt, acea putere miraculoasă, turneele lungi prin țară și mai ales dar și două culmi de conștiință de nezdruncinat, a fibrei românești. prin Moldova cea plină de istorie, ne aruncate în dezordinea cinică și Câci în ranița soldățească a fraților sufla dincolo de textul dramatic, neiertătoare a istoriei. Și totuși eu Ciucă se găseau, nu numai prețioasele povești miraculoase, ascunse parcă de vedea cum, dincolo de toate acestea, cunoștințe medicale izbăvitoare, ci și vreme și de vremuri de privirea celor cei doi o traversau prin muncă, prin bastonul de mareșal al unei înalte mulți, dar nu și de spiritul lui viu și abnegație și mai ales prin fidelitatea conștiințe românești. Și dacă citeam curat. Pentru cei din mașină, atențio- față de crezul științific și al propriului cu răsuflarea tăiată cum frontul de nările respective n-au avut niciun im- lor popor. Iar mai presus de toate, luptă al soldaților din cele două tabere pact. Ochii lor zburau pe meleagurile vedeam că ei nu erau singuri. Pe opuse era dublat și contaminat de bri- moldave ca și cum nicio poveste de atunci, calitatea era majoritară. Cartea găzile invizibile ale morții prin tifosul viață nu-și aciuise taina ei pe acolo. însăși vorbea de faptul că cei doi frați, exantematic, holera, febra recurentă, În schimb, pentru mine glasul acela Mihai și Alexandru Ciucă, cele două gripa spaniolă, febra tofoidă, hepatita prin de emoție, dublat de imaginea excelențe ale cunoașterii științifice, epidemică, în sinea mea, în schimb, căsuței țărănești, m-a trezit parcă din nu erau o generație spontanee. mă contaminam pe nesimțite de viața mea de zi cu zi, într-un vis dorit Coborau din veac, din neam de curajul fraților Ciucă, de tăria lor și și în același timp neașteptat. cărturari și preoți. Și așa, într-un fel mai ales de conștiința lor jertfelnică. Cu câțiva ani în urmă, primisem discret, dar ordonat, descopeream Și atunci am înțeles îndemnul acela: de la cineva drag mie, o carte care continuitatea discretă și tainică a „- Citește-o! N-o să-ți pară rău! dintr-un bun început mi s-a părut mult valorii românești. O altă eră Căci nu vei primi informații, ci un prea specială și chiar fără nicio legă- sufletească a acestui neam mi se mare capital de putere sufletească!” tură cu zona mea de interes artistic. deschidea atunci în fața ochilor mei În fond, destinul fraților Ciucă e „- Citește-o!” mi s-a spus. „Știu tineri, ce căutau cumva în viață să se unul exemplar, căci ei și-au așezat că ai să zici că nu intră în sfera ta de regăsească. Iar eu, citind cartea, mă destinul întregii lor vieți într-o dublă preocupări, dar nu știi cât de mult te regăseam. Mă regăseam în munca lor crucificare, atât pe altarul științei, cât înșeli!” a întărit încă o dată, cu glas ______și pe crucea neamului românesc. Par- autoritar, distinsa doamnă care mi-o oferea. că îi văd prinși cu ardoare de micros- cop, l sând istoria lumii s treac pe Ajuns acasă, mânat de provoca- ă ă ă lâng ei, dar nu i pe du manii invizi- rea făcută și într-un fel, plin de curio- ă ș ș zitate, am deschis cartea cu pricina, bili ai omenirii. Apoi lupta acerbă cu malaria, eradicarea acestei cumplite fiind totuși pregătit în sinea mea s-o boli, care pe atunci avea rezonan a pe pun de-o parte lângă atâtea altele din ț care o are cancerul azi, mintea aceea acea vreme, care nu-mi stârneau n scut în casa modest , r neasc niciun interes. Și totuși din prima ă ă ă ță ă ă clipă, de la lectura primelor rânduri, din Săveni, conducând lupta mondia- ceva aparte, neobișnuit pentru mine lă împotriva teribilei maladii ce zgâl- țâia în teribilele ei friguri pământul până atunci, se întâmpla. Simțeam un întreg, trebuiau să poarte un nume ro- fel de vibrație sufletească, ce mă mânesc. Iar acesta era Mihai Ciuc . confisca pe nesimțite. Un altfel de a ă Inteligen a aceea atipic de ran scrie, liber, degajat, și în același timp, ț ă ță curios în fa a tainelor dublat de o profundă sensibilitate, ț → DAN PURIC strunită parcă de partitura unui

https://biblioteca-digitala.ro Să ne mai (re)amintim de… Clara, la prietenii săi,Veronica Po- Bucureş ti, 1954; Itinerar bulgar, Bu- A.E. BACONSKY rumbacu şi Mihail Petroveanu. La o cureşti, 1954; Două poeme, Bucu- (Urmare din pagina 10) lună şi două săptămâni după acea în- reşti, 1956; Colocviu critic, Bucu- →Aşa cum se poate constata, din tâmplare nefericită, la 21 aprilie reşti, 1957; Dincolo de iarnă, Bucu- cronologia ultimilor aproximativ 10 1977) se dă „bun de tipar” pentru reşti, 1957; Fluxul memoriei, Bucu- ani, el dovedeşte o putere muncă Remember. Fals jurnal de călă torie, reşti, 1957 (ed. a II-a, 1964); Călăto- extraordinară, aceasta dacă ne gândim în 2 volume, de care am amintit ceva rii în Europa ş i Asia, Bucureşti, şi la faptul că, în 1971, cunoscuta şi mai înainte, apărute la Editura 1960; Versuri, Bucureşti, 1961; Imn apreciata revistă Magazin, îi acordă „Cartea Românească”… către zorii de zi, Bucureşti, 1962; spaţiu în paginile sale – la interval de …În volumul „9 PENTRU Poeţi şi poezie, Bucureşti, 1963; două săptămâni – pentru o rubrică de ETERNITATE”, alcătuit şi îngrijit Clujul şi împrejurimile sale, însemnări de călătorie, pe care o va de Mircea Micu şi Gheorghe Tomo- Bucureşti, 1963; Versuri, prefaţă de susţine până în 1974. În această ordi- zei, din cuprinsul căruia fac parte, în Mihail Petroveanu, Bucureşti, 1964; ne de idei, ar fi nedrept să nu remar- ordine alfabetică: A.E.BACOBNSKY, Fiul risipitor, Bucureşti, 1964; căm că Baconsky făcuse o reală pa- SAVIN BRATU, DOINA CAUREA, Meridiane, Bucureşti, 1965 (ediţia a siune pentru literatura despre călăto- MIHAI GAFIŢA , VIRGIL GHEOR- II-a, 1969); Dumitru Ghiaţă, rii, dacă avem în vedere o scurtă re- GHIU, ALEXANDRU IVASIUC, Bucureşti, 1966; Echinoxul trospectivă… Această părere e întări- MIHAIL PETROVEANU, VERO- nebunilor şi alte povestiri, Bucureşti, tă şi de faptul, un argument în plus, NICA PORUMBACU, NICOLAE 1967; Remember, vol. I: Jumal de că, stabilit în Germania pentru un an, ŞTEFĂ NESCU, cei doi autori, într- călătorie ; vol. II: Fals jurnal de la invitaţia Academiei ţării respective un „ARGUMENT”-preambul îl nu- călătorie , Bucureşti, 1968; ediţia a II- (februarie, 1972), el întreprinde numesc pe Baconsky „nobilul şi trufaş- a, volumele I-II, Bucureşti, 1977; meroase călătorii în Germania, Sue- însinguratul prinţ al poeziei”… Cadavre în vid, Bucureşti, 1969; dia, Austria, Belgia şi Olanda… Şi, în Deocamdată, sau pentru o nouă Meridiane, Bucureşti, 1969; Ion sfârşit, el publică masivul volum Pa- bază de discuţii, mă gândesc la o Ţuculescu , Bucureşti, 1972; norama poeziei universale contem- latură a comentariului de care am Botticelli, Bucureşti, 1975; Botticelli. porane (1973), pentru care e distins amintit numai în treacăt, doar pentru a Ilustraţii la Divina Comedie, cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Pen- fixa în timp şi spaţiu momente din Bucureşti, 1977; Corabia lui tru activitatea sa prodigioasă, în anul viața și creația marelui scriitor care a Sebastian, Bucureşti, 1978, ed. a II-a, 1974, Baconsky e invitat în Germania fost, şi va rămâne!, în literatura 1989; Fluxul memoriei, ediţie la sesiune de comunicări organizată română, A.E.Baconsky. Pentru îngrijită şi prefaţă de Mircea Braga, de Academia germană şi dedicată aceasta – sper să fie cât mai completă Bucureş ti, 1987; Itinerarii plastice, întregii sale opere, fenomen petrecut lista – voi aduce în prim-plan opera ediţie îngrijită de Şerban Stati, prefaţă în Berlinul de Vest, în decembrie, sa. Aşadar, iată cum stau lucrurile: de Petre Stoica, Bucureşti, 1987; 1974… Un an mai târziu, el publică de-a lungul anilor, de la debutul Scrieri, ediţie îngrijită de Pavel un album bilingv (româno-englez) de editorial cu volumul Poezii (1950), cu Ţugui, introducere de Mircea Martin, reproduceri din picturile lui Botticelli, permanenta acuzare de tributar al vol. I-II, Bucureşti, 1990; Biserica în cunoscuta şi prestigioasa colecţie proletcultismului, Baconsky a mai Neagră, ediţia II, îngrijită de Pavel Clasicii picturii universale. publicat: Să dăm poporului muncitor Ţugui, Bucureşti, 1995; Poezii, Din păcate, A.E.Baconsky, unul produse de bună calitate (în colabo- Bucureşti, 1996; Biserica Neagră şi dintre scriitorii cei mai prolifici, inte- rare cu I. Dragomirescu), Bucureşti, alte proze, Bucureşti-Chişinău, 1997; ligenţi şi dăruiţi cu har din literatura 1951; Constructorii vieţii noi (în co- L’Eglise Noire, traducere de Samuel română, a murit în urma cutremurului laborare cu Mihail Sadoveanu, Maria Richard, prefaţă de Alexandru din seara zilei de 4 martie 1977… Se Banuş, Eusebiu Camilar etc.), Bucu- Călinescu, Bucureşti-Paris, 1997. afla în vizită, împreună cu soţia sa, reşti, 1951; Cântece de zi ş i noapte, ______

Heracleea, care atrăgea către sine ca cu suflul cel rar, dar atât de Uite casa… un imens magnet tot ce era valoros în aristocratic al conștiinței. → naturii, capabilă să facă preajmă-i. Căci de la el, de la Ion O Românie a valorilor, o Româ- asociații imprevizibile, înlănțuind Cantacuzino, au învățat cei doi nie valoroasă cu care oricând ne pu- printr-un singur gest al unui sclipiri perspectiva cea înaltă și bogată a tem mândri în fața lumii, dar și o geniale, versatilitatea acelui cumplit cunoașterii științifice. Acea lume a conștiințelor românești cu care dușman al oamenirii, virusul aftos, cunoaștere ce se lasă fecundată în ne putem mândri în fața lui Dumne- avea și ea să primească tot un nume voie de atâtea lucruri care în aparență zeu, mulțumindu-i în șoaptă pentru românesc și acela avea să fie n-ar avea legătură cu ea: literatura, minunea de a fi român. Și tocmai de Alexandru Ciucă. Dar mai presus de pictura, muzica. Ion Cantacuzino, aceea, cartea aceasta pe care vi-o las toate, cartea arăta că roadele acestea ființa enciclopedică, prințul științei, le să o descoperiți singuri, mi se pare, a- minunate răsăriseră nu întâmplător pe vorbea, în mod magistral, mai puțin cum ca și atunci când am deschis-o câmpul științei medicale românești. de strictul câmp al cunoștiințelor, cât pentru prima oară, o sublimă transfu- Ghinda căzută pe pământ era darul de zarea nemărginită a cunoașterii zie de „sânge forte” în nădejdea stejarului. Iar stejarul nu era altul științifice, ca mai apoi, în mod recăpătării Sfintei noastre imunități, decât acel spiritus rector al epocii, negrăit, să-i contamineze la rându-i, ce ne-a făcut să dăinuim prin veacuri. Ion Cantacuzino. Acea piatră din

https://biblioteca-digitala.ro „Dragă bunicuţă, Eu sînt bine, sănătoasă și învăţ bine. Notele mele sînt 9 și 10. Și (XI) mama e sănătoasă și maia e bine. Am 1961 primit pachetul și mă bucur mult de cele primite. Eu învăţ de dimineaţă, Scrisoare trimisă de Despina iar după amiază îmi fac lecţiile. Te Stelaru, de la Constanţa (probabil, în rog să mă ierţi că nu ţi-am scris pînă ianuarie 1961, după încheierea acum, dar n-am avut timp. vacanţei de iarnă) mamei poetului, Te sărută cu drag și vă dorește Pasca Stoicea, la Turnu Măgurele, sănătate a voastră nepoţică, Eumene”. mulţumindu-i pentru pachetul trimis. Note 1. Rezultă că la sfârșit de an [Constanţa, probabil, ianuarie (1960), în urmă cu “peste o lună”, 1961] Stelaru fusese la Constanţa, la soţie și „Dragă mamă, fată, după care dispăruse, inclusiv din Iartă-mă că nu ţi-am putut răspunde str. Roma 55, unde l-a căutat fratele pînă acum. Am fost bolnavă și acum Despinei și a aflat că în „cameră” ______sînt foarte ocupată, suplinesc o colegă lucuia o altă persoană. secretarul literar s-a ar tat surprins c bolnavă. 2.Această scrisoare i-a fost ă ă Îţi mulţumesc mult pentru pachet și dăruită lui Gheorghe Sarău, în anul treburile le rezolvă o panicată, un be iv etc. i întreba unde-s muncitorii. eu și Eumene. Te rugăm însă să nu te 1989, de către cea de-a treia soţie a ţ ș Îţi cerea sugestii. Adresa cred că i-o mai necăjești. Îţi dorim matale și poetului, Anghelina Stelaru. moșului ani mulţi, sănătate și pace * știi, așa că te vei descurca cu el. sufletească. N-am putut veni în Scrisoare trimisă de Despina Sper ca nu-i amărăști bătrînii inima cu n zbîtiile tale; asta nu pentru vacanţa asta acolo. Sper că ne vedem Stelaru, de la Constanţa, la 3 ă la vară. Eu o să trebuiască să stau în februarie 1961, lui Dimitrie Stelaru, mine. În sfîr it, sper c ai s încerci s București o lună și jumătate la niște la Turnu Măgurele. ș ă ă ă cursuri, în vară. Trebuie să dau un vezi lucrurile așa cum sînt ele, nu examen destul de greu. Poate, Constanţa, 3 februarie 1961 cum le-ai văzut pînă acum; nici asta, nu-i pentru mine, pe mine nu mă mai eventual, s-o aduc pe Eumene să stea “Dragă Mitia, intereseaz nimic. Am înv at s m acolo sau vii dumneata la Constanţa. Am primit scrisoarea ta și te rog ă ăţ ă ă Eumene e mare și grăsuţă. O să-ţi să mă ierţi că-ţi răspund cu întârziere. bizui pe ce pot face eu și să-mi scrie și ea. Acum e la școală și, Stau de 20 de zile la mama din cauza economisesc viaţa pentru fetiţă. Îţi doresc succes și sănătate, asemenea și fiindcă sînt, deocamdată, ocupată și frigului și am trecut pe acasă de-abia dimineaţa și după amiază, nu mai am acum cîteva zile. Plicul de care-mi bătrînilor. Cred că nu-i bine să ne mai timp deloc de ea. Deocamdată, stăm vorbești e la mine. Livretul ţi-l voi scriem. Prea-i mare prăpastia între noi doi i doar bunele inten ii i maniere la mama, fiindcă n-am timp nici să trimite recomandat, dacă-ţi trebuie ș ţ ș n-o pot umple. Drumul spre iad e gătesc. Mama a fost și ea aici vreo imediat. Celelalte, poate să fac un pavat doar cu bune inten ii i, cum am două săptămîni în spital; nici acum nu pacheţel și să ţi le expediez. Nu e ţ ș fost în iad, a vrea, în via a asta se simte prea bine nici ea. nevoie să te scuzi. A ieșit așa cum a ș ţ p mîntean , s nu-l mai cunosc. Pe Mitia nu mai e la Constanţa de ieșit. Mă impresionează că știi să ă ă ă cea lume oi vedea eu. peste o lună. Nu e nici în București. numeri așa exact. Nu știu dacă mai are sau nu camera. Nu, n-am rezolvat nimic cu Încă o dată, cele mai bune urări! Despina” L-a căutat frate-meu acolo și era Bucureștiul, n-am avut timp și vreau altcineva acolo. Probabil, a dat-o să reușesc fără să mă coste prea mult. Note 1. Se în elege c Despina (ori cuiva. Mitia nu mi-a scris nimic. Cred Te-am căutat la București. De ce ţi-ai ţ ă fratele ei) l-a c utat pe Stelaru la că, oricare ar fi relaţiile dintre mine măritat locuinţa? Speri, poate, în alta ă și el, matale ai să continui să ne mai bună; dar, la urma urmei, nu-i București și nu l-a găsit la locuinţa pe iubești ca și pînă acum. Și eu și fetiţa treaba mea. care Stelaru o „măritase”. Reiese descumpănirea Despinei în privinţa te iubim mult; îţi dorim sănătate! Aș Am primit o scrisoare de la Ion relu rii c sniciei cu Stelaru. fi fericită să-ţi aducem mai multă bu- A. Manolescu în care-ţi spune că ă ă curie acum la bătrîneţe. Deocamdată, ______2. Cea de-a treia soţie a în afară de faptul că fetiţa e sănătoasă, poetului, Anghelina Stelaru, i-a dăruit învaţă bine și e cuminte, nu-ţi pot această scrisoare lui Gheorghe Sarău, comunica nimic altceva. în anul 1989. Cred că dragostea care ne unește în * jurul fetiţei va continua între mine și Scrisoarea trimisă de Carmen matale. Îţi sărutăm mîna și te Mihuţescu, din București, la 10 îmbrăţișăm. februarie 1961, lui Dimitrie Stelaru, Multă sănătate și bunicului Stoicea, la Turnu Măgurele Despina ș i Eumene” Monseniorul Ghika GHEORGHE SARĂ U *

https://biblioteca-digitala.ro asupra proiectelor cu Mma Du Tertre; 11. iubire pentru Mma Dutertre (sic!); 12. incertitudine asupra tatălui; 13.

(II) proiect de stabilire la Dole pentru a Un paradox în care intră mulţi rupe cu Biondetta; 14. proiect de autori. Mai precaut, Barthes, care stabilire la Lausanna, în acelaşi scop; cunoaşte toate subtilităţile, vicleniile 15. proiecte de voiaj în străinătate; textului, relativizează teama lui de 16. dorinţa de împăcare cu câţiva literatură în acest jurnal cu totul şi cu duşmani etc.”(p.55). totul atipic. L-am putea numi chiar un Clasic, astfel ar arăta schema jurnal anti-jurnal pentru că nu jurnalului lu B. Constant, întocmită respectă mai nimic din ceea ce ştim de Simion în scopul justificării până acum despre poetica direct sau operaţiunii de recuperare a involuntară a jurnalului intim…” literarităţii. Concluzia sa: ,,Dacă (p.447), şi riscăm să devenim acceptăm ideea că orice jurnal este partizanii unei anarhii fundamentale sau ascunde un roman intim, atunci evidente. Fireşte, spiritul lui Eugen autorul lui Adolphe a scris, încă unul, Simion nu se potriveşte cu exaltarea în caietele sale secrete. Câteva lui R. Barthes. Nu este însă exclus ca caracteristici: eroul său trăieşte ______noi să nu fim obişnuiţi cu această aproape în exclusivitate în universul şi limitele lui (de la fragmentarism la feminităţii şi face din sentimental ipostază a esteticianului, motiv pentru calendaritate)… […]; 4. Jurnalul care nonconformismul său ne irită. erotic tema prioritară a existenţei sale. intim nu-i pentru Stendhal un ,,Retorica” diaristică ar putea însemna […] Mai trebuie spus că jurnalul laborator de fraze, dar este un depozit un moment de respiro în activitatea sa intim al lui Benjamin Constant nu-i pentru memorie şi este, mai ales, un de teoretician, poate un ,,moft” sau opera lui capital, cum se întâmplă în instrument de cunoaştere şi de chiar o prejudecată (improvizată? cazul lui Amiel, Léautaud şi, în parte, perfecţionare a caracterului. Un spaţiu provizorie?), caracteristică omului în cazul Gide. Nu-i încredinţează în care se meditează şi în care este aflat într-o acută criză de ficţiune jurnalului misiuni capitale, dar îl scrie definit un stil de viaţă şi un stil introvertită. în aşa fel încât, indirect, acesta şi le scriptic…[…]; 5. Stendhal a creat un Eugen Simion reface, remaniind asumă. E documentul unui destin. model al genului şi, chiar dacă mo- legea Stendhal, principiile jurnalului Documentul are multe repetiţii, dar ce delul a ieşit târziu la lumină (1888), el intim – spontaneitatea şi jurnal care respect legea cotidianităţii a avut şi are în continuare o influenţă autenticitatea – pentru a ,,steriliza nu se repetă?” (pp.66-67). hotărâtoare asupra dezvoltării, scriitura confesivă” (p.34) nu fiindcă Exegetul, la alt diarist, Maurice genului biografic…” (pp.49-50). a fost neapărat provocat de de Guérin, trecându-i în revistă Am fost dispuşi, în mod imediat, constatarea lui F. Nietzsche26: ,,în Jurnalul intim sau Caietul verde, să cităm părţi din comentariile-ana- fiecare clipă începe viaţa”. Principala remarcă ,,refugiul interior” (p.70) al liză ale lui Eugen Simion în contex- sa preocupare devenind, se pare, unui spirit vulnerabil de fragil, şocul tual relevant având în vedere dorinţa identificarea ,,fiinţei fictive”27 cu şi meditaţia confesiunii. Şi în cazul sa irecuzabilă de a recupera atât ,,eul-narator” stendhalian. Ar fi acestuia sunt operate, în rezumat, vocile narative a priori semnificative nevoie de respectiva intervenţie câteva dintre regulile imaginarului din textul diaristic, cât şi pentru a pentru a participa efectiv la schiţarea diaristic (sintagmă deja consacrată): demonstra ,,opoziţia” dintre ,,stil şi portretului ,,unui om inteligent şi 28 1. recuperarea unui orizont îndrăgit scriitură” . O întrebare genetteană nu imaginativ” (p.49). Expunem (loc de reverie, melancolie, disperare ne dă pace: cine vorbeşte (în câmpul rezumativ: ,,1. Stendhal dă, voit sau calmă şi fericire familială); 2. în naratologic propriu-zis)? Naratorul: nevoit, o clară dimensiune centrul orizontului îndrăgit se află Eugen Simion? Autorul: Stendhal? romanească însemnărilor sale secrete. acoperişul părintesc protector şi în Ne confruntăm, fără somaţie, cu o Fapte de viaţă, scene epice, portrete, jurul lui…3. o natură deschisă, cruzime a sincerităţii. Poate Benjamin reflecţii, analiză şi autoanaliză, purificatoare, în care se afundă zilnic Constant ne va scoate din încurcătură, observaţii despre societatea timpului, pentru a scăpa de două rânduri de evident, prin ,,glasul” lui Eugen Si- clasificarea morală, filozofia fantasme reale: a) fantasmele din mion care a deschis ,,larg ferestrele pasiunilor… […]; 2. Jurnalul afară şi b) cele ale ră ului din interior” jurnalului” spre anatomia ,,clipei” reprezintă formarea unui caracter şi a (p.71). Simion nu se lasă sedus de trăită imediat: 1. plăcerea fizică; 2. unui destin. La amândouă participă exaltarea autorului Caietului verde: dorinţa de a rupe legătura sentimen- intens omul care scrie. El are în grad me ,,Experienţa interioară pe care o tală cu M de Staël; 3. întoarcerea la maxim con tiin a personalit ii sale. cultivă Maine de Biran este, aşadar, ş ţ ăţ această legătură, prin amintiri sau Jurnalul intim este un instrument al un eşec pentru spiritul romantic. La prin momentele de încântare; 4. cunoaşterii de sine…[…]; 3. Stendhal capătul ei este suferinţa. Deschiderea muncă; 5. discuţii cu tatăl; 6. proiecte nu elaborează o teorie a jurnalului spre lumea din afară e un eşec dinain- de călătorie; 7. proiecte de căsătorie; intim, dar găsim în jurnalul său mai me te ştiut. Nici o şansă, dar, pentru omul 8. oboseală faţă de M Lindsay; 9. toate elementele care defines care caută un echilibru…«Le toit amintiri duioase şi revenirea dragostei structura unui jurnal, inclusive bolile me paternel» nu-i asigură, până la → pentru M Lindsay; 10. ezitări profesionale ale diaristului, virtuţiile FLORIAN COPCEA

https://biblioteca-digitala.ro urmă, protecţia pe care o aştepta şi pe dezvăluie hiperrealitatea acestei lumi, moarte” (p.217). Din acest motiv se care o lăuda la începutul jurnalului. reprezentată simbolic de „haosul” află într-un interminabil conflict cu Nu-i rămâne decât resemnarea («nu postmodernismului în literatura familia, amănunt la care ajungem prin mă refugiez decât în resemnare», 25 noastră. intermediul lecturii şi interpretării lui mai 1834) şi, după câteva zile, anunţă Conceptul de literatură, în cazul Eugen Simion, atras de ,,spiritul lui că a făcut mari progrese în această nostru, aşa cum este el explicat de Kafka”, magnetizat/provocat de direcţie: «le dépouillement de toute ligvişti, aduce şi o mai intensă, ,,fantasma literaturii”, de ,,obsesia haute pensée». Iată o propoziţie care încrâncenată confuzie asupra a ceea scrisului”. Pentru Kafka, mărturiseşte, i-ar fi plăcut lui Cioran. ce numim lectura textului, acesta din ,,scrisul face parte dintr-o mitologie a Romanticul Maurice de Guérin urmă, văzut, în accepţiunea lui R. fiinţei, din păcate o mitologie mai pare a nu avea nici o ieşire, nu-l Barthes, ,,ca o hyphologie”30. ales a răului din fiinţă” (p.218). Şi se aşteaptă decât cele două margini ale Dar eu, eu unde sunt? Care este justifică: ,,Utopia literaturii iese, la abisului: marginea dinăuntru şi locul meu în discursul diaristic?... Kafka, din utopia salvării prin marginea din afară. La mijloc, Prin asimilarea ideii că nu asistăm la literatură” (p.228). Vorbind despre clocotul haosului. Imagine teribilă: moartea autorului, ajungem la raţiunea de a ţine un jurnal intim, «Tout se brouille au dedans et au concluzia, mai mult decât firească: teoreticianul este constrâns să dehors. Un immense chaos, la nature, Eugen Simion pune limite recunoască, fără însă a filozofa pe les hommes, la science, l’universalité exteriorizărilor şi îşi focalizează această temă, că angoasa lui Kafka des choses roule ses flots contre un discursul strict pe ,,mitologia indică o surprinzătoare adaptare a point isolé comme un écueil dans la personală şi secretă a autorului”31. La ,,existenţei interioare” la tarele unei mer, non âme perdue dans l’écume et fel procedează şi când vorbeşte societăţi aflată într-o instabilă criză le bruit…Je soutiens l’assaut d’une despre Delacroix32, Henri Fréderic existenţială”. Ar fi poate superfluu să onde infinie: combien de temps Amiel (care ,,reuşeşte să facă, totuşi, arătăm că F. Kafka, adesea, nu se tiendrai-je ferme? Si je m’abîme dans din jurnalul său un îndreptar moral şi îndoieşte nici un moment de utilitatea votre sein, vagues mystérieuses, un instrument de pedagogie jurnalului, nici când parcurge drumul m’arrivera-t-il comme à ces personală”), Lev Tolstoi, (al cărui în sens invers, către proză adică. Un chevaliers qui, entraînés au fond des jurnal, devenind ,,pândit de prea mulţi text, indiferent de materia din care lacs, y rencontraient de merveilleux ochi”, cultivă ,,o poetică implicită în este conceput, este altceva, prin palais, ou, comme ce pêcheur de la discursul său diaristic), Jules Renard analogie, în termenii lui Barthes, o fable, en tombant dans la mer (ale cărui ,,noduri şi jocuri ale rostire altfel alcătuită şi înţeleasă. deviendrai-je un dieu? J’ai douté de gândirii…[…] răscumpără golurile ,,Acest altceva, acest altul, explică moi-même, d’un point imperceptible. timpului”, deşi ,,visează” la un jurnal Simion, nu poate fi decât jurnalul, Le doute qui couvrait ce point fără nici un cititor), Gide (care adică un discurs postmodern (în imperceptible a rompu ses limites, il ,,introduce jurnalul naratorului şi sensul pe care îl dă Umberto Eco couvre le monde; un atome s’est jurnalul personajului în opera ce acestui concept) în care se ţes şi se dilaté sur l’univers entier. Je ne tocmai se constituie”), Virginia deşiră necontenit fragilul, souffrais qu’en moi-même, je souffre Woolf (refugiată în jurnalul secret iremediabilul, vidul, anxietăţile de tot en toute choses», încheiată cu o pentru a-şi salva eşecurile). felul şi fantasmele unui spirit propoziţie sublimă: sufăr în/şi prin Motivările pentru care Simion se programat să nu reuşească în nimic. toate lucrurile sau toate lucrurile apleacă asupra confesiunilor, Ei bine, toate acestea nu-i vindecă suferă prin mine…”(p.73). memoriilor diariştilor menţionaţi, spiritul, dar fundamentează discursul În măsura în care caracterul literar sunt punctele de plecare ale disperării existenţiale. Diaristul nu se al jurnalului tinde să domine, putem reflecţiilor personale, grija sa fiind o salvează pe sine printr-o scriitură presupune că discursul este redus, permanentă misiune de a comunica şi exactă, amănunţită, reuşeşte totuşi trist, dar adevărat, la un simplu delir. informa totodată, originalitatea ceva: să-şi salveze jurnalul, adică o Hermeneutul Simion ar numi asta scriiturii constând şi în modul eminentă literatură indirectă, care, simulacru, bineînţeles din inventiv de a racorda afectiv limbajul între altele, are meritul de a ne propue considerentul că ,,lucrarea criticii (nu literar la necesitatea unei convenţii un model de existenţă din secolul său. aceasta este unul dintre sensurile angajată de realităţi ideal distribuite. Să luăm termenul model în demersului său?) se desfăşoară în ,,De aceea – suntem atenţionaţi – determinările lui tragice...” (p.229). zona întunericului, nu a luminii”29. diariştii nu trebuie crezuţi pe cuvânt. Generalizând, într-adevăr, se Despre întunericul spiritului critic Ei sunt de multe ori altfel decât ne constată, în scriitura majorităţii este vorba. Mercuţio, personaj spun că sunt. Scriitura taciturnă diariştilor analizaţi de Eugen Simion, shakespeariean destul de controversat ascunde mari surprize şi, în cazuri cu alte cuvinte, trecuţi prin filtrul său dealtminteri din cauza măştilor sale fericite, din valurile de dezgust, şi intelectual, tranzitia de la stilul ianusiene, fantas(ma)tice şi onirice, migrene ies superbe zeiţe ale autobiografic la cel «fictiv ,,exprimă mai bine drama adevărată a meditaţiei…” (p.211). autobiografic». Acest procedeu, criticului, condiţia existenţei lui într-o Franz Kafka, în mod identic, evident, face parte din maşinăria lume a vanităţilor oarbe”. Să oprim îmbracă haina personajului din jurnalului, indiferent dacă acesta aici paradoxul deghizat într-un enunţ avanscenă şi duce ,,o existenţă ,,reconstituie în chip coerent o istorie non-utopic aparţinând, adesea, sau în interioară în permanentă mişcare” (p. a sufletului”, ori pune în operă ,,o totalitate, acestei ramuri a literaturii 212). Pentru el ,,literatura este, fără cronologie a sufletului în chiar care este, nu?, jurnalul, din care ni se exagerare, un fapt de viaţă şi de momentul desfăşurării ei”, sau dacă→

https://biblioteca-digitala.ro ,,disertaţiile” confesive sunt Mărturisirea lui Simion ne el a intuit ambiguitatea vocii din considerate drept memorii. Dar lămureşte, dacă mai era nevoie, de ce naraţiunea confesivă şi dedublarea oricare ar fi diferenţele între lecturează ,,jurnalul interminabil” al eului narator. Acest eu, insistă Musil, respectivele genuri, un lucru este clar, lui Léautaud şi îşi justifică mefienţa nu este în totalitate nici autorul amândouă mizează atât: ,,pe o poetică prin a ne încunoştinţa că scopul său (naratorul) care vorbeşte, nici involuntară: poetica spontanului şi a prioritar ,,este să descopăr tehnica din personajul despre care se vorbeşte, autenticităţii”, cât şi pe ipostaza interiorul confesiunii”. Ce descoperă: personajul inventat de autor. scripturală a eului, acesta fiind în ,,spontaneitate absolută, stil neglijent, Observaţie esenţială pentru a înţelege definitiv ,,vocea” prin care autorul îşi direct, sec, natural (care să exprime corect modul în care funcţionează transmite ideile, sentimentele, stările direct stilul de viaţă al autorului), naraţiunea diaristică şi vocile sufleteşti etc. Eugen Simion, dispreţ faţă de făcătorii de fraze fru- (pluralul este absolut necesar aici) din monologhează, nu departe de Michel moase, ură nestinsă faţă de flauber- naraţiune. În alţi termeni, este vorba Tournier: ,,jurnalul este o expresie a tieni” (p.234), el nefiind, orice i s-ar de personajul de la suprafaţa singurătăţii individului [...] refugiul imputa, ,,un om lipsit de o anumită discursului (personajul-emblemă) şi obsesiilor şi al dorinţelor, o scriere complexitate intelectuală” (p.240). de ceea ce am numit până acum, în taciturnă, [...], în fine, o oglindă în Jurnalul exprimă mai mult decât cuprinsul acestui studiu, personajul care individul se priveşte, ca Narcis”. fiinţa autorului: e o construcţie epică, ascuns, personajul ce trebuie ghicit În Ficţiunea jurnalului intim – deseori fragilă, o formă de aprehen- printre rânduri” (p.248). Intimismul european, Eugen Simion siune sesizabilă imediat în care întâl- Retorica, iată termenul care evocă nu-şi narează viaţa, este detaşat de nim imaginea propriei sale gândiri. întocmai travaliul confesorului, viaţă, ne spune Mihai Cimpoi33, dar Realitatea factuală a acestui alt chip, propune o abordare temeinică, cu o îşi ,,infiltrează” prezenţa în text prin despre care am mai adus discuţia, absolută peremptorietate, a unui impresiile ce i le-a provocat lectura obţinută prin aglutinarea unor decadentism aflat mereu dincolo de operelor iluştrilor diarişti ai culturii filosofii fundamentale, se combină simbolism. Sper să fi intenţionat şi naţionale şi universale. În felul acesta programatic cu ordinea intelectuală a autorul nostru, prin intervenţia sa, să spiritul său, legat ombilical de al incontestabilului Creator. Ideile sale, ne introducă, la rându-i, într-o acestora din urmă, fără a se îngemăna juxtapuse aleatoriu, alături de miturile perioadă literară în care variaţ ia, însă, pătrunde în mitul operei, predecesorilor, întemeiază, prin despre care Barthes spune că înlocuindu-l astfel pe cel al limbaj, adevărul ontic şi ontologic al angajează ,,o responsabilitate a creatorului, şi îl rescrie. La fel se scriiturii şi dă posibilitatea, cum su- formei”34, este în stare să întâmplă şi cu Jurnalul literar al lui gerează, dacă nu greşesc, în Diminea- completeze/acoperă ,,spaţiul gol al Paul Léautaud, ,,acest stendhalian a poeţilor , împăcării spiritului creator experienţiei interioare”. Altfel Musil bizar la începutul unui secol ce are cu sine şi cu lumea din jur. Aidoma nu ar putea fi înţeles. Este dificil, iar oroare de biografism şi desparte le se petrec lucrurile şi cu Robert Musil, ideile sale nu coincide cu moda şi moi profond de le moi social în opera ,,spirit laborios, lent, serios, neamţ modelele. Simion concluzionează literară” (p.231). Léautaud ,,nu este prin rigoarea lui” (p.246). memorabil: artistul este un labirint de un teoretician al autenticităţii, ca Discursul diaristic al acestuia, din contradicţii, nu produce decât un şir Gide, dar apără cu mijloacele sale Jurnale, îi prilejuieşte lui Simion de antiteze (p.256). critice impresioniste ideea sincerităţii adnotarea (care reflectă corect ______în artă şi stilul neglijent, acela care să identitatea imagistului Musil): ,,[…] Note: reproducă modul de viaţă şi fără a fi preocupat în chip special de 23Marxism and Form. Twentieth atitudinea existenţială a autorului. structura sau poetica jurnalului intim, Century Dialectical Theories of Este, din această pricină, mai feroce ______Literature, Princeton, Univ. Press, 1971, decât Jules Renard, un adversar p. 320 24Conştiinţa critică, Bucureşti, 1979, neîmpăcat al flaubertienilor, p. 23. considerând că perfecţiunea este o 25Roland Barthes, Romanul scriiturii, formă de sterilitate în literatură. Nu-l Ed. Univers, Bucureşti, 1987, p. 67. citeşte pe Proust şi nu-i place aproape 26Cosi parlò Zarathustra. deloc Valéry. Admite că Anatole 27Gérard Genette, Fiction et Diction, France este un mare littérateur, dar se Editions du Seuil, 1991. 28Ibidem. îndoieşte că este un mare scriitor. Nu- 29 i are, în genere, la inimă pe les Moartea lui Mercuţio, Ed. Nemira, Bucure ti, 1993, p. 258. théoriciens, les friseurs à la mode şi-i ş 30Romanul scriiturii, Ed. Univers, vânează cu cruzime în articolele din Bucureşti, 1987, p. 207. Mercure de France, la Nouvelle 31Roland Barthes, Gradul zero al Revue Française ş i Nouvelles scriiturii, Ed. Cartier, Chişinău, 2006, p. littéraires. Léautaud este, cu toate 14. acestea, fou de Mallarmé – ceea ce 32Pagini de jurnal, Ed. Meridiane, este o mare surpriză – o bucată de Bucureşti, 1965. 33 vreme îl simpatizează pe Apollinaire, Modelul de existenţă Eugen Simion, luând apărarea mai ales a scrierilor lui Ed. ICR, Chişinău, 2018, p. 147. 34Romanul scriiturii, Ed. Univers, abandonate” (pp.230-231). Monseniorul Ghika Bucureşti, 1987, p. 136.

https://biblioteca-digitala.ro autorul capodoperei Misa glagolitică (1926), expresie a evlaviei autorului

și a încrederii sale în Pronia și TENDINȚA SPIRITUALĂ ÎN bunătatea divină, care îi ocrotește pe CULTURA ROMÂNĂ DE AZI cei din neamul său. (XV) Misa glagolitică are textul în limba slavă veche. Este un omagiu - În monografia Lainici. adus de Janáček strămoșilor săi slavi. Capodoperă a artei românești și Personal, mă simt profund atașat europene ați vorbit, de asemenea, sufletește de creația muzicală a lui despre rafinamentul stilizărilor în Leoš Janáček din mai multe motive. compozițiile lui Grigore Popescu- El era, ca și mine, fiu al unui Muscel. De ce sunt importante aceste învățător de țară. Fac precizarea că stilizări? ______tata, părintele Aurelian Diaconescu de - În arta Ortodoxiei, stilizarea, - Ca să-mi demonstrați la Vulturești, n-a fost numai respectiv înfățișarea unei persoane, a amploarea și importanța învățător, ci și preot. unui obiect, a unui peisaj, a unei excepțională a acestei tendințe în Leoš Janáček a dat o înaltă situații, în linii puține, în imagini cultura română de azi, m-ați purtat, apreciere cântecelor și dansurilor supraconcentrate, esențializate, stimate domnule Mihail Diaconescu, populare ale vlahilor din țara sa. A păstrând însă elementele originale, prin domeniile filosofiei, teologiei mers prin sate și cătune îndepărtate, semnificative, este un procedeu atent dogmatice, liturgice și misionare, ale mai ales în partea de sud a Cehiei și cultivat de iconari și de autorii de sociologiei, ale poeziei, prozei și în Slovacia, ca să culeagă melodii fresce sacre. dramaturgiei contemporane, ale folclorice ale vlahilor. Stilizarea, opusă oricărei esteticii teoretice, ale arhitecturii și Acești vlahi sunt partea nordică a schematizări, îndreaptă atenția și picturii... Mai sunt și alte domenii ale blocului etnic românesc din sufletul privitorului spre ceea ce este artei care ilustrează această Maramureș, Transilvania și dincolo de imagine, spre sacru, tendință? Bucovina. Mii de persoane din aceste transcendent și puterea divină. - Mai sunt destule... Nu le putem ținuturi cehești, pe care le-a cercetat De aceea stilizarea are nu numai epuiza în acest dialog. Ștefan Meteș, unul dintre marii noștri o funcție tehnică, respectiv artistică, - În muzică se manifestă această istorici, au numele de familie Vlach. ci și una teologică. tendință? Ștefan Meteș a fost director al Având în vedere funcțiile - Se manifestă... Chiar foarte Arhivelor Statului din Transilvania, numeroase și deosebit de complexe puternic. între 1922-1949 și a avut la dispoziție ale stilizării, îndeosebi importanța ei - Știu că în cercurile literare și o cantitate enormă de documente pentru raporturile dintre imanent și artistice sunteți considerat despre așezarea unor sate de români transcendent în pictura sacră din aria muzicolog... Vă rog să-mi vorbiți în ținuturile poloneze, slovace și Ortodoxiei, trebuie spus că nu orice despre actuala tendință spiritualistă cehești, acelea care îl fascinau pe autor reușește să fie convingător în muzică! Leoš Janáček. atunci când o practică. Ca și - Cred că este necesar să Vlach înseamnă Român. Numele compoziția, desenul și coloritul amintesc mai întâi de faptul că în Vlachos apare în mod curent și în (cromatica), stilizarea este o probă muzica europeană a secolului al XX- antroponimia grecească. Cel care în grea pentru un artist. lea această tendință este marcată de lumea grecească poartă numele Grigore Popescu-Muscel domină compozitori și creații de o înaltă Vlachos vine din mediul etnic al știința esențializării (a stilizării) în valoare artistică. macedoromânilor. mod suveran. - La cine vă referiți? În fine, Leoš Janáček este autorul - Vobiți despre arta compoziției, - La autorii care au creat opusuri mai multor capodopere inspirate de despre subtilitățile desenului, despre susținuți și orientați de valorile sfintele și nemuritoarele valori rafinamentele cromatice și despre creștine. Ei sunt creatori de liturghii creștine. La loc de frunte, între aceste semnificațiile teologice ale (mise în limbajul teologic și capodopere, se află magnifica Elegie esențializării, respectiv ale stilizării muzicologic occidental), tedeumuri, despre moartea Olgă i pentru cor, în opera lui Grigore Popescu-Muscel. compoziții psaltice, recviemuri tenor și pian (1903), pe care a Ce ne mai puteți spune despre el? (parastase muzicale), imnuri, ode cu compus-o după decesul fiicei sale. - Vă pot sune că pictorul Grigore conținut religios și cu forme Un alt autor devotat formei Popescu-Muscel, autor de capodopere expresive de o mare varietate. muzicale a misei este Joseph Haas, de artistice murale, una dintre marile - Vă rog să-mi dați exemple din importanța cărei am început să-mi personalități ale picturii românești și cultura europeană! dau seama în anii când am fost europene din toate timpurile, - Păi... Sunt mulți... Foarte Gastdozent la Universitatea demonstrează în mod strălucit mulți... Cred că nu sunt în stare să-i Humboldt-Berlin. El a compus Eine vigoarea tendinței spiritualiste în arta amintesc pe toți. deutsche Singmesse, opus 6 (1924), o și cultura română de azi. Creația lui - Dați-mi măcar unele exemple! creație liturgică de mare virtuozitate magnifică ne ajută să înțelegem - La cumpăna dintre secolul al polifonică și orchestrală, marcată de importanța acestei tendințe în timp și XIX-lea și al XX-lea a trăit emoționante efecte timbrale.→ în lume. compozitorul ceh Leoš Janáček, R. SUBŢIRELU

https://biblioteca-digitala.ro Joseph Haas a fost discipol al lui și tragică, perfect realizat structural, Hummel a creat muzică vocală și Max Reger. La vremea sa, dar și în armonic și stilistic. instrumentală, concerte pentru pian și posteritate, Max Reger s-a impus ca Papa Marcel al II-lea a păstorit trompetă, opere, muzică de cameră, un compozitor de mare autoritate și foarte puțin (doar câteva luni) în anul dar mai ales celebrele sale cinci mise, de imens succes la public, profesor de 1555. S-a remarcat însă prin faptul că considerate de specialiști capodopere compoziție la Akademie der Tonkunst o parte din veniturile Bisericii lirice. din München, iar apoi ca organist la Catolice, pe care el le centraliza la Și Johann Nepomuk Hummel celebra catedrală Apostolul Toma din Vatican, au fost dăruite săracilor din îmbină elementele de missa cantata Leipzig (unde cu sute de ani în urmă Roma și din alte orașe ale Italiei. cu missa sollemnis, într-o revărsare a cântat Johann Sebastian Bach). Mi- Filantropia sa i-au adus renumele de sonoră patetică și copleșitoare. amintesc cu o profundă emoție reacția Sfânt. Muzica lui Hummel ne ajută să mamei, maica preoteasă Aurelia de la Spiritul său caritabil, viața de o fim mai buni, mai sensibili, mai Vulturești, când am pășit împreună simplitate severă, de adevărat monah, încrezători în noi înșine. Vocația lui sub bolțile catedralei Apostolul în total contrast cu a altor mari prelați religioasă susține idealurile artistice și Toma. S-a nimerit ca tocmai atunci, catolici ai epocii, dar mai ales iubirea disponibilitățile creatoare cu care cineva să cânte la orgă. Ne-am așezat lui pentru muzică, pe care o considera Dumnezeu l-a înzestrat. pe o bancă și am ascultat în tăcere o artă venită din cer, l-au îndemnat pe Hummel ne demonstrează, ca mai multe piese. Cele trăite atunci Palestrina să compună Missa Papae mulți alți autori, de altfel, că arta, sunt de neuitat pentru mine. Marcelli, o rafinată combinație de adevărata artă, are dimensiune Joseph Haas a învățat de la missa cantata, missa sollemnis, missa spirituală. maestrul său Reger, dar și de la brevis și missa defunctorum Într-una dintre vacanțele pe care înaintași ca Bach, Schumann, (contemporanul său spaniol Tomas le-am petrecut în Belgia, domnul Beethoven și Brahms arta îmbinărilor Luis de Victoria a compus, și el, o Roland d’Ursel, descendent dintr-o dintre tehnica polifonică și cunoscută Slujbă a morților – veche familie ducală, o persoană de subtilitățile orchestrației însumând Officium defunctorum, o creație mare sensibilitate artistică, afirmat ca aspecte melodice, armonice, polifonică monumentală cu caracter fotograf eminent (în biblioteca mea heterofonice și arhitectonic-sonore. sacru, marcată de momente și accente am volumul să u Portraits d’Artistes, La Igor Stravinski, capodopera tragice, de elanul smereniei și de o 1948-1952 în care găsim imagini Misa (1945-1947) reia numeroase rafinată utilizare a sugestiilor oferite emoționante cu James Ensor, Paul aspecte ale Sfintei Liturghii de cantus planus). Delvaux, Jean Tordeur, pe care l-am Ortodoxe, mai ales în secțiunile cu Contemporan cu Palestrina în cunoscut personal, Antoine Allard, dialoguri dintre solouri și răspunsurile secolul al XVI-lea, tot așa de reputat, Michel de Gelderode și alți mari corului, dar și unele sugestii oferite dar mai puțin productiv a fost creatori de frumos) și doamna de muzica sacră gregoriană, respectiv Orlando di Lasso, credincios catolic Corinne de Potter d’Indoy, de repertoriul tradițional al Bisericii și maestru al polifoniei flamande în admirabilele mele gazde, mi-au oferit Catolice apusene. plină epocă a Contrareformei, care a ocazia să discutăm despre Missa Leoš Janáček, Joseph Haas, Igor scris însă numai 53 de mise, sollemnis creată de compatriotul lor Stravinski și alți autori de mise au caracterizate printr-un puternic elan Peter Benoit, personalitate ilustră a avut un model măreț în culegerea de religios, prin grandoare și o mare culturi flamande în secolul al XIX- compozții realizate de Giovanni varietate de intensități expresive. lea. A fost o experiență artistică de Pierluigi zis Palestrina și publicate în Urmând exemplul lui Palestrina neuitat. a doua parte a secolului al XVI-lea și Orlando di Lasso, și alți Nu uit nici vizita la Gembloux, (Missa Papae Marcelli, Aeterna compozitori au creat mise. un orășel nu departe de Namur, unde Christi, Assumpta est Maria și altele). Mozart a creat o Misă în do în plin Ev Mediu a trăit eruditul Palestrina a compus aproximativ minor, o capodoperă nemuritoare. monah Sigisbertus Gemblacensis. 100 de mise la patru, la cinci, la șase Toți cei ce iubesc muzica știu că Am fost acolo însoțit de și la opt voci, tipărite în 12 volume Beethoven a compus o Missa admirabila doamnă Corinne de Potter dedicate în special Papei Iulius al III- sollemnis, o capodoperă pe care eu nu d’Indoy, devotatul meu ghid, ca să lea (a păstorit între 1550-1555), un mă simt în stare s-o comentez în mod văd ruinele mânăstirii unde a trăit prelat nonconformist, pasionat de adecvat. Capacitatea mea exegetică Sigisbertus Gemblacensis. Acest vânătoare, de banchete și de sărbători este prea slabă, prea neînsemnată în Sigisbertus Gemblacensis l-a evocat la Vatican, dar și mare iubitor de artă, raport cu această capodoperă. Voi în scrierile sale pe autorul dacoroman de muzică, în special, om de vastă spune doar că geniul creator Laurentius Mellifluus de Novae, cultură, cel ce a aprobat Universitatea beethovenian se manifestă aici în personalitate reprezentativă a Școlii de Studii Catolice inițiată de Ignatius toată splendoarea sa. Literare de la Dunărea de Jos, căruia de Loyola în plină epocă a Și Johann Nepomuk Hummel, eu i-am dedicat un capitol în tratatul Contrareformei. renumit compozitor austriac de la Istoria literaturii dacoromane. În volumul al doilea al culegerii cumpăna secolelor al XVIII-lea - al Revenind la Missa sollemnis de tipărite de Palestrina se află celebra XIX-lea, care a fost discipol al lui Peter Benoit este important să Missa Papae Marcelli, considerată de Mozaart și contemporan cu Franz subliniem caracterul său monumental muzicologi și de cei ce iubesc arta Joseph Haydn și Ludwig van și rafinata îmbinare a părților sunetelor o capodoperă polifonică. Beethoven, a creat mise. constitutive, dar mai ales puternicul și Este un opus de mare intensitate lirică maiestuosul ei elan liric.

https://biblioteca-digitala.ro Asterisc mentalități, preluarea unor foști aparatciki la nivelele decisive ale societăților care se doreau democratice. Perpetuarea elementelor vechii puteri a frânat procesul În toți acești aproape treizeci de ani democratic în ansamblul lui, generând de la ”revoluție” am stat sub semnul criza actuală din România. unei dictaturi voalate, care acum se dă Pe lângă aceste aspecte de la nivelul pe față tot mai mult. Ce naște din Ion elitelor politice trebuie menționată și Iliescu, fost prim-secretar ”luminat” psihologia maselor, transferate cu nu se dezice de dictatură, ea fiind în forța de la sat la oraș în timpul înseși genele ”aleșilor”. Ion Iliescu e industrializării comuniste. Nicolae responsabil pentru morții de după 22 Grosu și Ionel Danciuc au analizat decembrie din capitală, pentru ______detaliat impactul acestui fenomen numeroșii răniți, pentru agresivitatea nu plătească pentru infracțiuni și să-și asupra anihilării identității umane a mineriadelor, care aduceau din nou în țină banii cu orice preț. Conducătorii insului strămutat la oraș, care n-a putut prim plan teroarea colectivistă a unui românilor au psihologia tâlharilor: dobândi în mod firesc norme urbane, segment de populație manipulat acum sau niciodată! Sfidarea a mers rămânând anomic, fără nici o normă, împotriva altui segment. Pledoaria atât de departe încât un fost primar de rob al impulserilor, ceea ce a condus la pentru democrație a lui Ion Iliescu a Slatina, condamnat la opt ani de răspândirea agresivității, a vulgarității, fost pură demagogie de înșelat o închisoare, Darius Vâlcov, a fost deci la o decădere a populației la populație căreia îi lipsea un minim de numit pentru evaluarea calității nivelul mahalalei. În comunism fostele cultură politică și discernământ. O prestației guvernului. S-a furat atât de elite au fost distruse, societatea a fost mulțime gregară a putut fi dusă de nas mult, încât stai și te întrebi de unde decapitată valoric. Fără elite piramida în Duminica Orbului, anesteziată de mai au de furat. Dar se vede că are socială s-a prăbușit într-o masă in- promisiunile mincinoase atunci, ca și balta pește! formă, anulându-i-se orice posibilitate în campania electorală din 2016 a lui Tierry Wolton, scriitor, istoric, de a mai evolua. (vezi, Nicolae Grosu, Liviu Dragnea. profesor la Ecole Superieure de Ionel Danciuc, România sub invazia Spectacolul cinic se repetă. Stra- Commerce din Paris a analizat în mârlăniei, Ed. Ecou Transilvan, 2014, tegia și tactica pesediștilor, proveniți multe din cărțile sale regimurile p. 13-18). Consecințele nefaste ale din feseniști, la rândul lor originnați de comuniste și a conchis că marea acestui fenomen de decădere morală și peceriști, a rămas în esență greșeală care s-a făcut în țările foste intelectuală, identitară se văd astăzi neschimbată. Dar ele nu mai lucrează comuniste, cu excepția țărilor baltice atât la nivelul guvernanților cât și al și de aici starea actuală de criză. Nu se și a Germaniei, a fost evitarea punerii electoratului. Profesorul Thierry mai poate răspunde cu sloganuri și în aplicare a unei legi a lustrației, care Wolton aduce în discuție și aspirația tranzacționism la o economie de piață n-a fost dorită. Dar cum să fi fost paternalistă a românilor prea obedienți care luptă să se alinieze ritmului dorită când falanga activisto-securistă din fire, care ar simți nevoia să fie occidental. Îți trebuie știință, s-a transformat în detestata clasă dominați de „un păstor”. Vezi expertiză, bună credință și înainte de politică actuală . Legea lustrației ar fi proverbul despre „capul plecat”. orice onestitate față de propriul tău trebuit să fie un imperativ în primii ani Aș adăuga însă la observația lui popor. Toate aceste calități lipsesc cu după 1989. Nu era o răzbunare, ci o T. Wolton contribuția nocivă a pu- desăvârșire pesediștilor organizați în clarificare a lumii social-politice: terilor occidentale la jefuirea Româ- stilul mafiot care a îmbolnăvit întreaga „însemna să tragi linie pentru tot ce s- niei, prin specularea decăderii morale societate românească. Mineriadele lui a făcut în trecut și să-i îndepărtezi pe a guvernărilor românești. Partenerii Ion Iliescu au fost înlocuite cu cei mai vinovați pentru ce a fost”. occidentali în frunte cu Austria nu s-au demonstrațiile (vezi cea din 10 august (Partidul sau serviciile? Cine a dat în lături să devină complici la 2018) cu protestatari molestați de câștigat în România lupta pentru înstrăinarea pe prețuri de nimic a unor polițiști trenați în acest sens și grupuri moștenirea comuniștilor, Interviu cu giganți precum Petrom (vezi de bătăuși specializați în dislocarea Thierry Wolton de Magda Grădinaru guvernarea Năstase) și a altor maselor nemulțumite. A dispărut orice în Ziare.com, Luni, 19 noiembrie companii autohtone, obligate să se disponibilitate de dialog cu populația 2018). Comunismul nu a fost supus privatizeze. Privatizarea a fost revoltată din cauza protejării prin legi unei condamnări, unui tribunal așa sinonimă cu o maximă pauperizare a speciale a hoților, care au jefuit an de cum a fost tratat nazismul. Dar cine României și transformarea ei în an bugetul statului timp de aproape s-o fi făcut, se întreabă T. Wolton, neocolonie a Vestului. Cine nu vede trei decenii. Stupefiați, asistăm cum când intelectualitatea occidentală a această realitate însemnează că adoptă prejudiciile hoților de elită nu au fost fost complice la crimă ? „Adică politica struțului. Imaginați-vă cum ar recuperate, cum ele au fost orientate occidentalii trebuiau să judece crimele fi trebuit să arate România pe care spre paradisurile fiscale, cum guver- comunismului când tocmai din cauza Nicolae Ceaușescu a lăsat-o fără nul Dragnea deplânge pe infractori nu lor a durat comunismul atât de mult. datorii externe și cu o economie pe cetățenii lipsiți de școli, spitale, Lucrurile nu s-au spus în acest fel, dar funcționabilă, care nu trebuia distrusă. autostrăzi etc., iar porțile închisorilor erau clare pentru toată lumea. Și nici Noi toți am contribuit cu banii și s-au deschis pentru cei care au ruinat nu se vor spune deschis munca noastră la construirea ei! economia românească după 1989. niciodată”.(idem, ibidem). Iată deci că Occidentul a profitat atât prin Atenționările Comisiei de la Veneția, absența lustrației și a unui proces cumpărarea pe nimic a resurselor → MCV-ul defavorabil nu tulbură actuala definitiv al comunismului a avut ca SILVIA URDEA guvernare de penali, decisă să urmare perpetuarea unor structuri și

https://biblioteca-digitala.ro noastre cât și prin însușirea unei forțe contraselecție valorică să conducă până la sfârșitul acestui an s-au dus la de muncă instruite în România, pe România își justifică puterea de a lua bun sfârșit doar trei kilometri. Râd și bani românești. Cine ne va despăgubi decizii antidemocratice prin votul curcile de o asemenea eficiență! Scara pentru asta!!! Numai un dușman al obținut în alegerile din 2016. A fost de axiologică este răsturnată. M-am românilor a putut califica industria fapt o fraudă electorală cauzată de săturat să o tot văd pe Elena Udrea pe românească un morman de fiare vechi! înșelarea buneicredințe, nu de furtul la unele televiziuni care-i deplâng Puteam fabrica tractoare pentru piața voturilor. Programul electoral soarta! Trezește-te România! din lumea a treia. Dar de ce să fim prezentat a fost o minciună de Pedepsește-i exemplar pe cei ce-au lăsați să trăim normal?! Am fost proporții. Nu au înfăptuit nimic din jefuit! Restaurează puterea justiției condamnați la Malta s-o luăm de la acest program folosit ca momeală dacă vrei ca oamenii să nu mai plece capăt. Îmi pasă prea puțin că pentru masele induse în eroare. În din disperare printre străini. europarlamentarii români câștigă bine. afară de mafia pesedistă, sunt sigură, Dar privirea vulturească a Mă doare sufletul de cei cinci milioane că nici un alegător al pesedeului nu a conducătorului este ațintită spre de români plecați și de cei care se votat pentru distrugerea justiției, viitoarele alegeri, așa că cetățenilor li sting în mizerie în satele total ignorate protecția infractorilor, gesticulația s-au promis creșteri de pensii și salarii. de capitalismul vorace de la noi. Am pseudodemocratică manifestată cu Numai că visteria este goală. Pomenile schimbat teroarea comunistă pe impertinență de Liviu Dragnea. electorale nu pot fi respectate ”libertatea” de a fi constant mințiți și Democrația lui Dragnea devine din deocamdată pentru câteva luni bune, furați de capitalismul de junglă. ce în ce mai mult o formă fără fond: în ciuda sporirii anuale a datoriei Nu putem sta cu mâinile în sân să „afișează și chiar revendică principii externe. De trezeci de ani se flutură așteptăm optimizarea calității democratice, dar nu le respectă” sume enorme de euro, milioane și intelectual morale a întregii societăți (Cristian Pârvulescu, Anul miliarde prin spațiul public românesc, românești. Ea nu se poate produce restauraț iei, Observatorul cultural, nr. dar banii dispar printr-un hocus pocus decât printr-o educație adecvată la 952, 21-12-2018). Ce să mai vorbim fără să se materializeze în ceva toate palierele sociale. Dar ce atenție despre transformarea partidului într-o succese economice. Visteria fiind de se acordă educației în România, ce gașcă submisivă în cadrul căreia vocea tot vlăguită, băieții deștepți s-au fonduri se alocă? Se face extrem de ”președintelui luminat” este singura năpustit printr-o ordonanță de urgență puțin. Să nu ne iluzionăm că se va care contează, opiniile divergente fiind asupra roborului bancar și asupra schimba ceva de la sine. „Democrația anihilate sau opozanții chiar excluși. multinaționalelor. Jurnalistul Costi este o cultură, nu cade din cer precum Guvernarea Dragnea este un avorton al Rogozanu observă sarcastic Sfântul Duh”, observa Thiery Wolton democrației. Parlamentul este ș i el „o dimensiunea ipocriziei actualei despre necesitatea unei atitudini docilă mașină de vot”. Două din cele guvernăori: „H țul național plânge că e active. Impasul actual al societății trei puteri în stat sunt deja la butoniera făcut praf de hoțul multinațional. ... românești este rezultatul unei lui Dragnea. Acum se duce lupta Discursul lui Dragnea pune din nou în nefericite conlucrări de factori aprigă pentru neutralizarea puterii oglindă marele capital și capitalul precum absența lustrației, judecătorești chiar cu concursul unor autohton. Or, dependența de primul e perpetuarea vechilor structuri și reprezentanți ai ei. Statul de drept se atât de mare încât această prezentare mentalități, pseudovaloarea elitelor destramă prin colaborarea lașă, adversativă e ridicolă.” (Comentariul diriguitoare, predominarea complice, a ministrului justiției, românesc și hitlerceaușescul Dragnea, cleptocrației în dauna spiritului Tudorel Toader, a Curții în voxpublica.ro/2018/12/17). civic, practici electorale detestabile Constituționale etc. Și tocmai acum Cleptocrații de la conducere par a de cumpărare a electoratului, guvernul pesedist al incompetenților spune: „DNA și SRI, dacă ați lăsat încălcarea flagrantă a principiului va prelua președinția Consiliului multinaționalele să scape, de ce nu ne separării puterilor în stat, Uniunii Europene spre a-și da întreaga lăsați pe noi și ai noștri cu bani, „mai alunecarea spre dictatură, regresul măsură a ignoranței sale în conducerea autohtoni” să scăpăm?”. (idem, social și politic. unei economii de piață. ibidem). De doi ani, Liviu Dragnea, șeful Analizând spațiul politic românesc Romancierul Bedros Horasangian partidului de guvernământ ești cuprins de disperare, constatând constata cu amărăciune că în anul mobilizează toate forțele pesediste și dispariția aproape totală a Centenarului ne-am gă sit „dezbinați și pe cele din ALDE pentru albirea comandamentelor etice. De la cine să plini de resentimente. Unii împotriva propriilor dosare penale și ale pretinzi convingeri morale: de la altora.” (2018 - Anul Centenar, în confraților mafioți, începând cu Șerban Nicolae, Codrin Ștefănescu, Observatorul cultural, nr. 952, 21-12- baronii cei mai de jos. Societatea Florin Iordache? Este aproape exclus. 2018). Condamnând românească este infestată cu morbul Principala lor preocupare sunt pensiile „matrapazlâcurile” care sug visteria cleptomaniei, așa încât fără măsuri speciale pe care să și le ofere, nu statului, deposedându-i pe majoritatea exemplare de curățare a ei de sus până necazurile cetățenilor, nu centura românilor, autorul îndeamnă la jos cu greu se întrevede o posibilă Capitalei, nu bacteriile care ucid pe toleranță. Un lucru este însă cert: nu se însănătoșire. Criticile de catifea ale noii născuți în maternități insalubre, poate ajunge la pace socială când în Comisiei de la Veneția și ale Comisiei nu cei 9000 de criminali eliberați, care fruntea statului se află indivizi care au Europene nu îi ating pe cei care nici bagă spaima în oameni, violentând jefuit fără impunitate avuția națională loviți cu parul nu ar lăsa osul de ros, femei nevinovate, nu pesta porcină în detrimentul întregului popor, iar pe care l-au prins și pe care vor să-l lamentabil gestionată, nu scurgerea de acum luptă să siluiască legile pentru salveze cu orice preț. Onoare, inteligențe peste hotare, nu grosolănia a-și păstra averile agonisite prin furt. demnitate profesională, spirit civic, moravurilor afișată la tot pasul pe Guvernarea Dragnea e a infractorilor slujirea cetățenilor, bun simț nu mai străzile României etc. Din cei o sută pentru infractori! Pe hybris moral nu există. Indivizii care au ajuns printr-o de kilometri de autostradă promiși se poate întemeia concordia socială.

https://biblioteca-digitala.ro Cartea inimii Vitrina

în rama unui cântec Adicătelea e destul de musai să În 24 octombrie 2018 Filiala Sibiu fie așa, întrucât în chestiunea ei, a Uniunii Scriitorilor din România a chiar dacă nu se vorbește despre asta acordat premiul OPERA OMNIA cât de mult ar trebui, stăm cam ca în poetului Ioan Evu. Trăind în județul cea a încălzirii globale: ori toată Hunedoara el a fost/ este un scriitor lumea exagerează, prinsă într-un fel activ, mai ales sub raport calitativ, de psihoză a unui rău global iminent făcând notă distinctă față de veleitarii pe care civilizația și-l autoadmi- din domeniul literar. Cu o viață destul nistrează, ori lucrurile merg într- complicată, marcată de schimbarea adevăr prost, iar atunci nu e nicio paradigmei sociale și de schimbările din îndoială că ne aflăm pe marginea ______domeniul profesiei sale, el a rămas fidel prăpastiei și în pragul catastrofei. fără nicio notă de subsol. Una măcar poeziei. A scris numeroase texte critice Culmea ar fi ca situația să fie – singură și absolut necesară. Iată: și cronici de întâmpinare la cărțile aceeași – fie exagerare (de dragul și nu cred că Eminescu poate fi apărute în peisajul literaturii române, cu în interesul vreunui turism sau al argument și sprijin în orice privință, precădere legat de zona aceasta. Are vreunei politici), fie adevăr sadea și dar omul avea, în ce privește viitorul cultul prieteniei, deși s-a retras în apartamentul său Hunedoara unde într-o variantă și în cealaltă. Iar și răspunderea față de acesta, o alcătuiește cronica spirituală a timpului atunci e chiar atunci: și o culme, viziune și o angajare solide, încât său, scriind poeme cu un farmec aparte. încă una (ceea ce devine interesant nu-i de trecut cu vederea peste ceea ce gazetarul nota în 1876 – desigur Reușește să îmbine regulile poeziei ca spectacol), dar și o situație clasice (ritm și rimă) cu zicerea fericită, pentru că, să vedem pozitiv, că în baza a ceea ce vedea și discuta lumea – despre „insalubritatea modernă și post modernă, apelând la am mai avea o șansă. Ba chiar elementele culturii solide. A fost și este Șansa, ea însăși. climei”, anume că „temperatura și-a pierdut tranziția gradată de la cald la autodidact, atent la fenomenele care Adevărat că alternativa la cutremură istoria recentă. Cunoaște frig și viceversa, și trecerea e exagerare este groaznică: extincția. mulți scriitori, are o afecțiune aparte nemijlocită, fără grade intermediare, Dar speranța că putem fi în regulă cu pentru cei cu talent înnăscut. menținerea în stare de sănătate și de astfel încât numai plămânii de cal o Pierderea fratelui său, Eugen Evu, funcțioanare normală și a globului, pot suporta” – asta fiind deja cauză l-a marcat. Era pierderea unui om și a și a inimii parcă ar face să merite de scăderi în sănătatea și în cifra unui poet pe care l-a simțit ca făcând trăită spaima de dispariție. populației, adevărat că nici în parte din familia mai largă a celor care Cu atât mai mult cu cât, din Principate și nici, încă, la nivel țipă în universul mov ale existenței. păcate, în caz că situațiile sunt global, ci în Ungaria, dar A trecut prin încercări în viața de diferite, dacă globul se încălzește explicându-se lucrul nici mai mult și familie, a fost afectat de boală, dar a nepermis și calotele de gheață se nici mai puțin decât „prin stârpirea găsit resursele necesare să continue fluidizează și apele dau buzna în pădurilor”. Că nu e de ignorant cursa. Reținem câteva date fruste despre poet… șuvoaie peste continente într-o bună intuiția eminesciană în materie de IOAN EVU – născut la 19 zi, inima, biata de ea, oricât ar fi de pericole care vizează și pot greva Februarie, 1953 în comuna Peştişul mare, de sănătoasă, de vitează și de viitorul devine și mai clar dacă mai adăugăm o dovadă. Doar încă una, Mare, jud. Hunedoara. Poet, prozator, aprinsă, e totuși firavă, omenească, cronicar literar, tălmăcitor din lirica slabă și neputincioasă în bătălii de aici, ținând de gazetăria aceluiași an și de o materie în care istoria avea să germană, cantautor, solist vocal, atare anvergură și nu pare să chitarist şi lider al grupului muzical păstreze sorți de izbândă. E drept, valideze temerile de acum un veac și jumătate: „…oare multă vreme au să Canon din Hunedoara. Redactor al nădejde, speranțe, da. revistei literare „Provincia Corvina” şi rămână neatinse imunitățile câinilor Pe de altă parte însă, în ipoteza „Ardealul literar”. A publicat poezie, din oras (n.n., e vorba de Iași), care că în inimă s-a cuibărit răul – și ea proză şi cronică literară în majoritatea este precum spun doctorii, asaltată când izolați, când doi câte doi, când revistelor de cultură din ţară şi în câteva de boli, de amenințări de tot felul, de constituiți în mici societăți de voiaj reviste din străinătate. pericole, ori, de asemeni, precum o se bucură de o existență foarte Membru al Uniunii Scriitorilor din vedem toți cu ochiul liber, pusă la nesupărată și totuși foarte România, Filiala Sibiu. colț, marginalizată, cu cele ce-i sunt supărătoare pentru conlocuitorii lor Deţinător al mai multor premii atribuite dintotdeauna, ale sufletului, bipezi”. literare, dintre care: Premiul I al inutile, alungate, ridiculizate, biciute E vorba de Iași, însă cine a Concursul naţional de Poezie – Tabăra și fugărtite din viață – ei, atunci la ce dorit a putut afla că subprefectului literară Păuşa (1970), Premiul revistei bun sănătatea planetei?... de Dorohoi i s-a tras chiar moartea Luceafă rul – Festivalul naţional de poezie „Nicolae Labiş”(1976), Premiul ______de la mușcăturile unui câine „de prisos” de pe ulițele Mihălenilor. revistei Tribuna – Festivalul naţional de Notă: Întrucât sunt dintre autorii Dar una peste alta, cu încălzirea poezie „Nicolae Labiş”(1977), Premiul care se respectă și sunt respectați, globală mergem înainte, o ducem… revistei Transilvania – Festivalul→ nu-mi pot lăsa opul slobod în lume AUREL BUZINCU CONSTANTIN STANCU

https://biblioteca-digitala.ro naţional de poezie „Lucian Blaga” care înseamnă iubire. Pentru poet toţii într-un templu. Suntem imploraţi (1981), Premiul Festivalului naţional de principiul de a-ţi iubi aproapele este să ne amintim că lumea asta este un poezie „Lucian Blaga”(1982), Premiul unul fundamental. Ioan Evu mai are templu şi nu un stadion în care urlă revistei Familia – Festivalul naţional de răbdare, mai are destin pentru asta. Sunt nebunii, cerşind pâine şi circ. proză scurtă „Marin Preda”(1982), sigur că la bătrâneţe, ajuns aproape Nu de mult Ioan Evu a scris la o Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala înţelept, poetul îşi va împlini dorul de revistă însemnată despre un poet tânăr Sibiu) pentru volumul „Însoţitorul iubire. dăruit poesiei, iar revista a refuzat umbrei” (2004) etc. colaborarea pentru că Evu a „îndrăznit” Cărț ile sale: Fereastră de apă, să scrie despre necunoscuţi. Dar Ioan va editura Facla, 1982; Fără armură, scrie despre poeţii adevăraţi pentru că el editura Albatros, 1984; Somnul în nu mai vrea să facă acele compromisuri munte, editura Facla, 1986; Poet de care rod cultura română în chiar esenţa bunăvoie , editura Eminescu, 1996; ei. Îi stă bine lui Ioan cu această Cetatea moartă, editura Helicon, 1998; ambiţie, cu această hotărâre... Însoţitorul umbrei, editura Axa, 2003; Poemele sociale ale lui Evu Cenuşă vorbitoare, editura Călăuza, izvorăsc direct din „Doina” lui 2006; Amintirile unui pitic din vremea Eminescu. Sunt poeme care ard, sunt când era mai mic, editura Călăuza, torţe vii, sunt aruncătoare de flăcări 2007; Drei Dichter aus Rumänien / Trei dintr-un război ce nu va izbucni poate poeţi din România (Ioan Evu, Gheorghe niciodată. Poetul „simte” mişcarea Mocuţa, Sorin Roşca), editura Radu socială cu durere, cu spaimă, dar şi cu Bărbulescu, München, 1999; Biografia speranţă. El nu se dă bătut, acolo unde durerii – poeme de Thomas Bernhard unii mari poeţi au eşuat în politica, în tălmăcite de Ioan Evu şi Theresia Haas, putere, în minciună, Ioan Evu nu va editura Călăuza, 2009; Elogiu furtunii; Ioan Evu a publicat de tânăr. eşua pentru că el este îmbrăţişat de editura Tipo Moldova, 2012; Înger de A fost pătruns de suflul eternitate... Crispările vor trece, le va rezervă, editura Paralela 45, 2016. eminescian, de fluxul versului venit depăși prin cântec. A fost în atenția lumii literare de dinspre Lucian Blaga, a fost atent la „Mulţumescu-ţi pentru cântec,/ la noi, despre creaţia sa şi-au exprimat fenomenul poetic apărut prin Nichita pentru graiul de pământ./ Cel purtat de opiniile: Ioan Adam, Paul Aretzu, Ion Stănescu. A știu să vadă aura vieții în cer în pântec/ să renască din cuvânt.../” Arieşanu, Marian Barbu, Radu jurul oamenilor care se străduiau să Aceste versuri definesc pe scurt un Bărbulescu, Valeriu Bârgău, Carmen reziste prin frumos. adevă rat testament. Blaga, Miron Blaga, Adrian Botez, Îi stătea bine cu privirea visătoare, Cândva un mare poet, pe numele Constanţa Buzea, Marin Chelu, Neculai cu ghitara înmugurind, cu speranţa de său Tadeus Rozewicz a scris un poem Chirica, Mircea Ciobanu, Radu iubire, sărutat de premiile vremii. special pentru Ioan Evu: „Îmi plac Ciobanu, Alexandru Condeescu, Ştefan Acum Ioan are răbdare. Are femeile bătrâne/ femeile urâte/ femeile Augustin Doinaş, Horia Gârbea, Ion răbdarea de a se întâmpla atâtea în viaţa rele// sunt sarea pământului//... femeile Gheorghe, Silviu Guga, Dumitru sa: un război undeva, superficialitatea bătrâne sunt nemuritoare// ... femeile Hurubă, Ion Itu, Iv Martinovici, Ion politicienilor altundeva, trădarea bătrâne sunt indestructibile/ zâmbesc Mircea, Florea Miu, Gheorghe Mocuţa, prietenilor, uitarea iubitelor, neglijenţa cu indulgenţă//... când mor/ din ochi le Mircea Moţ, Romul Munteanu, primăriei, blestemul altor poeţi care nu curg/ lacrimi/ care se împreună/ cu Gabriela Negreanu, Tudor Opriş, Edgar înţeleg ceea ce este de înţeles. În timpul zâmbetele de pe buzele/ fetei tinere”. Papu, Adrian Păunescu, Mariana acesta Ioan merge la pescuit şi se- Acest poem al poetului polonez este o Pândaru, Petru Poantă, Maria Diana ntâlneşte cu cerul şi apa, cu focul şi cu profeţie şi pentru Ioan; simbolul acesta Popescu, George Puşcariu, Ion Roşioru, pământul, cu cercul şi cu piatra. Natura, este revelator, iubirea se-mplineşte Atila Socaciu, Constantin Sorescu, cu magnetismul ei, face lumină în viaţa doar în plină maturitate, în plină Constantin Stancu, Mircea Stepan, Ion poetului şi asta e bine, numai aproape ninsoare... Stratan, Constantin Ştefuriuc, Laurenţiu de natură se mai poate încărca de El are capacitatea de a scrie poeme Ulici, Dumitru Velea ş.a. eternitate. definitive, am remarca poemul: „Dar Ioan Evu nu mai are nimic de Memoria poetului este o memorie astea nu‐s ninsori iubito/ sunt lacrimi trecut sub tă ceri. Poesia sa, cântecul de aur. Aproape că îşi urăşte această plânse de poet/ bat clopote la său, au ajuns la maturitate. Unii copaci memorie care devine pe zi ce trece o Clopotiva/ în turla cerului încet./ dau rod toamna. Unii copaci dau rod dulce povară. Dar memoria sa redă Ding‐dong auzi‐le cum sună/ prin vara, alţii primăvara; copacul numit speranţă, iubire, dor, durere, tristeţe, noaptea veacului de fier/ m‐aş cățăra destin a dat rod în cântec pentru Ioan blestem. până la ele/ pe dalbe funii de eter./ Evu. Cântecele sale sunt demne de M‐aş tot sui şi m‐aş tot duce/ au lume Poetul are puţine lucruri de care se fredonat. Sunt pline de suflet şi nu fac scoasă la mezat/ mi‐aş da cămaşa pe leagă în această viață, averea sa parte din moda zilei. Cântecul său tarabă/ pentru un fulg imaculat./ M‐aş materială este modestă, dar este bogat izvorăşte din ghitară ca lava din tot sui şi m‐aş tot pierde/ lume fardată spiritual.. Alături de sine sunt: cărţile, pământ. Totul este natural, nimic nu se cu monede/ pe‐un fulg m‐aş vinde într‐o ghitara, maşina de scris, inspiraţia sa, cheamă a fi comercial. piață/ la traficanții de zăpezi./ Dar undiţa şi, mai ales, o mare iubire. Când Ioan cântă: „Dă-te jos din astea nu‐s ninsori iubito/ sunt lebede Regretul suprem al poetului este că nu turnuri, frate”..., simţi că se va murind încet/ bat clopote la Clopotiva/ şi-a împlinit iubirea. întâmpla ceva cu sufletul tău. E o trase în taină de‐(un poet Ninsori la De fapt, poeţii sunt blestemaţi să chemare, e o invocaţie adresată Clopotiva – din volumul Elogiu nu-şi ducă la bun sfârşit energia divină ascultătorului, de parcă ne-am afla cu Furtunii, ed. Tipo Moldova, 2012).

https://biblioteca-digitala.ro Cronica literară sunt aşezate şi normale, lumea e „ne- bună”, stă sub semnul distrugerii, e împinsă „într-un Ev Mediu fără de nume”, „e un timp al terorii”, „Apo- Placheta semnată recent de calipsa spre noi se ridică”: „în Plaka Nicolae Dan Fruntelată, Scurt tratat de Atenei, un terorist […] / A închis istorie contemporană (Ed. Semne, tavernele visului”, „în Picadilly 2018), dăruită „într-o iarnă grea” (după Circus un metrou / Sare în aer”, iar în cum îmi scrie autorul în dedicaţie), vârtejul acestei înfricoşări genera- este o dureroasă „epopee de la izmene lizate au intrat sau au fost împinşi şi la blugi”, în care „eu descifrez, bătrân românii – „se moare-n flăcări la şi obosit / această sfâşiere de destin” a Colectiv”… unui „uitat popor, străvechi popor”, Făcând o sumbră previziune a cum este poporul român. ceea ce „vom fi”, poetul ne atenţio- Declarându-se „naţionalist” şi „su- nează că „nu vom iubi nimic”, „vom dist”, „bolnav de destinul unei ţări mici feisbuci solemn limba de lemn”, / dintr-o lume nebună”, poetul şade „la „nepoţii” sunt deja „generaţia incultă apa Vavilonului/ plângând de mila / care n-ascultă nici de dumnezei / şi Domnului / de mila mare-a tuturor”. ______nici măcar de-ai ei părinţi n-ascultă”, Plângând adică de mila acestei ţări „ca unei istorii, urcând de la „Ştefan deviza de-acum aproape trei decenii o pâine aburindă / Într-un ţest de pofte, Muşatinul prinţ”, cu scurte momente (vom muri şi vom fi liberi) fiind astăzi la răscruce / De imperii tot mereu hul- de glorie, urmate inevitabil de o adaptată realităţii postdecembriste: pave / Răstigniţi precum Iisus pe cruce poticnire, de o strangulare, de o „vom fi obezi şi vom fi liberi”. / Între Occident şi hoarde slave”, ţară sufocare: „la fiecare cincizeci de ani, Într-o construcţie antitetică amin- „veche şi mică” „răstignită mereu”, din blestemul lucrează / vine un timp tind de „Epigonii” lui Eminescu, pre- care au muşcat „toţi câinii Eurasiei”, şi scurt, aproape ca o fericire / trăim în zentului degradat şi viitorului degene- de mila românilor, „greieri în a istoriei el puţin, febril, înalt / apoi ne rat i se opune secţiunea dedicată fru- iarbă”, popor străvechi („aici a fost prăbuşim în gâtuire”, astfel încât, moşilor „prinţi ai cuvântului” – scri- imperiul de-nceput / o Europă care se după „câteva / zvâcniri pe columnă”, itori şi artişti, de la noi şi de aiurea, năştea / din armonia stelelor hinduse”), urmează „numai lipsă de aer / numai precum „Nichita cel blond”, „Labiş aşezat în bătaia tuturor vânturilor, pus vânzări şi eşecuri de glorie”. cel brun”, „Amza din Sudul nebun”, în calea tuturor jefuitorilor, „între mize După o succintă, dar elocventă Fane Iordache, Fănuş, Dinică, „Micu, mondiale”, vândut „ca o pată pe trecere în revistă a istoriei poporului plecatul din Aradul durerii”, „marele hartă”, acuzat acum de „judecătorii cei său, după un teribil rechizitoriu al Pâcă”, „femeile de iubit ca nişte icoa- mari din Apus” care vin „să mă judece momentului aşa-zis revoluţionar din ne, / leopoldine, marii şi ioane”, dar şi pentru că m-am născut / pentru că decem-brie 1989, când „am uitat de „răguşitul” Vîsoţki şi „luminoasa” bătrânii lor ticăloşi / m-au scuipat în părinţi / ne-am urât tot trecutul şi Marina Vlady ori „Jenia Evtuşenko, ochi şi m-au vândut”. gloria / ne-am făcut de două parale poetul-strigăt”. N. D. Fruntelată sinte- „Valah străvechi”, Nicolae Dan istoria / am scos în faţă golanii, / hoţii tizează, în cea mai pură descendenţă Fruntelată scrie o răscolitoare odă în- au devenit băieţi deştepţi…”, poemele eminesciană, idealul generaţiei sale: chinată acelor „eroi necăjiţi, soldaţi ro- conturează un tablou actual, sumbru, „Noi chiar am trăit într-o lume/ A po- mâni”, „ca nişte cruci albe ale neamu- al ţării în care „românii stau la cozi, la eziei şi a visului / Noi chiar am crezut lui”, „mămăligarii luptând în izmene”, mici, la moaşte”, „copiii plâng uitaţi că există / O pasăre a paradisului”. creatorii vechiului mit, cel al „soldaţi- pe la bunici” şi cresc ca „nişte zombii În fond, avem în faţă un tulbu- lor români şi ţărani / care-şi spălau hai- trişti / fără identităţi, precum rător volum testamentar, „Acest caiet nele în sireturi / şi-n pruturi, şi-n râuri- cumanii”, o ţară a cărei limbă „veche, de poezii e singurul drum / pe unde aş le / care nu fuseseră încă sorbite de sălbatică floare” azi pare „un grai putea fugi / în Oltenia mea tutelară”: duşmani”, „mitul alb care mai naşte […] străin şi necu-noscut”, căci „a „Ştiu, sunt bătrân, aştept să mă întind numai / câte-un pierdut şi păgubos po- pierdut mereu cuvinte calde” şi e, / pe-a ţării iarbă veşnică şi dulce / dar, et”, în vreme ce „alt mit se naşte”, cel practic, în agonie, „aproape moartă”, dacă mă priviţi cum stau culcat / scris de „nepoţii mei contemporani / în baladele s-au manelizat, iar oaia vedeţi că am imaginat o cruce”. pulovere fără gât de la magazinul năzdrăvană „nu mai are glas”; o ţară Crucificat de propriul destin, de Beriozka / ori de la alţi telali, ame- din care până şi „copacii au ple-cat”, istoria vremilor sub care a şezut pre- ricani”, „nu fii ai mămăligii, ci golani”, ne sunt luaţi „şi limba şi eroii / şi ne cum cronicarul, înţelegând că „Istoria vânzători de neam şi ţară „pentru un boiesc istoria cu anii”. „Coroană de e-o curvă, dragii mei” (à bon enten- iaht, o vilă şi mulţi bani”. spini e Patria mea / Rotundă, bogată deur, salut!, vorba franţuzului), N. D. Asemănând istoria acestui „po- şi nefericită”, în vreme ce „noi cerşim Fruntelată trage cortina la finalul vo- por dac în marea slavă” cu columna din poartă-n poartă / căpşunim, lumului, împăcat şi vizionar: „Închid brâncuşiană, Nicolae Dan Fruntelată trădăm, uităm / limba, naşterea şi în carnea mea această carte / această descifrează simbolul Coloanei, „cel rostul”. Sunt realităţi ce-i smulg istorie, acest destin românesc / punte mai greu blestem, din oţ el” – „asta e poetului o disperată întrebare: „Unde- de aur între viaţă şi moarte / între ce crucea ta, cu ea trăieşti prezentul / şi i ţara mea / unde-i maica mea?” sunt şi ceea ce gândesc”. tot cu ea te duci în viitor”. E simbolul Nici la nivel mondial lucrurile nu RODICA LĂZĂRESCU

https://biblioteca-digitala.ro muritor. Descoperim revelația: „Ceea ce Dumnezeu// nu a spus/ a lăsat să rostească poetul// strigătul care se

Vine o vreme a echilibrului, vede/ până dincolo/ de marginea poetul își adună apele poeziei sale timpului// înălțându-se/ multiplicat/ pentru a le pune în albia unui timp din flacără în flacără (Ceea ce nedefinit. Cu antologia de autor, Dumnezeu, p. 165). Nicolae Crepcia s-a definit pe sine Crepcia este conștient că nu este prin versurile bătute în argintul singurul poet, dar dorește ca „sunetele cuvintelor. Mierlă sângerându-mi pe poeziei sale să se vadă”, se bazează umăr* , antologie susținută de Editura pe toți poeții dinaintea sa, îi simte, CronoLogia în anul 2018, reprezintă este solidar cu singurătatea lor sau cu fața adevărată a poetului așa cum s-a tristețea lor: „Cuvintele din care/ proiectat cu intensitate în poemele vreau să zidesc poemul/ le-a mai scrise de-a lungul anilor. Sunt reluate folosit altcineva/ altcândva// Le curăț/ cele mai solide poeme din volumele de mortarul altor emoții/ ca pe niște anterioare, văzute prin ochii poetului cărămizi/ dintr-un edificiu demolat la maturitate. Selecția se bazează pe (Cărămizi , p. 169). cărțile: Pe umărul lui Rimbaud Dacă la început se considera un (1996); Îngenuncheat în lacrimă; ______naufragiat, solidar cu Rimbaud, Scrisorile de la Brotuna; poate stăpâni; ca un cuțit ruginește încartiruit în singurătate, văzând Halucinațiile unui hoinar singuratic; primăvara în inima mea; mirosul poezia ca o fata morgana și silabisind În intimitatea frigului; Strigătul care realității intră pe gaura cheii; poetul peste abecedarul durerii, la final aude se vede; Fără glorie. vorbește despre moarte ca despre o pașii vântului pe acoperiș, simte cum Sunt poemele unui poet dedicat femeie frumoasă… singurătatea fixează frigul și toate au poeziei fără frontiere, echilibrat în Nicolae Crepcia se simte fost definite, abandonându-se defi- exprimare, preluând partea bună a stihuitor cu toată ființa sa, retras la nitiv, dându-și trupul păsărilor să-l fenomenului literar apărut de-a lungul Brotuna, între pomi puternici și mituri poarte, ca o evadare fără glorie. Ulti- timpului, prelucrând-o prin viziunea încrustate în aerul dimineții, el mul poem redă spaima omului în fața proprie. De la clasic la modern, spre afirmă: „Moartea m-a închiriat/ acest durerii absolute, întoarcerea în haos… disperarea postmodernă, de la cântec trup/ în care m-am mutat în anul/ „Tentația de a merge la dentist/ a la frumusețea zicerilor cu tâlc. unamienouăsutecincizecișidoi// În devenit spaimă/ că eu însumi/ aș Autorul are darul de a prinde în rest ce să vă spun?// Dacă mă căutați putea fi extras/ prin propria-mi gură/ cuvinte lucruri fulguite din oglinda cumva/ bateți/ cu degetul inimii/ și odată cu durerea (Spaima, p. 200). clipei. Elementele romantice, de puteți ajunge/ la mine/ prin poarta În poemul Fără glorie el tratează asemenea, se regăsesc cu prisosință: acestui poem (Prin poarta poemului, problema acestei teme vizibile pentru natura, iubirea, credința, stările de p. 110). De reținut grafia anului în orice om care a văzut poemul cu glorie personală, când timpul se care a venit poetul pe lume, cifrele aripi. El declară că nu a văzut gloria dizolvă în cuvinte. El se lasă prelucrat sunt legate prin cordonul ombilical al deoarece nu-i utilă ca o pastă de dinți, de aceste stări, le caută, le exprimă cu literelor născute în poem. o consideră o abstracție, e dureroasă generozitate. Sinceritatea, bucuria în Se observă de-a lungul timpului ca nefericirea, concluzionând că fața miracolului unui anotimp, o înăsprire a zicerii poetice, de la „Gloria este marginea unei prăpastii”. regăsirea în poezia altor poeți, energia debordantă a începuturilor, de Ea nu vindecă, este deșertăciune și deschiderea spre alte orizonturi la optimismul deschis, spre o este mai bine să plângi cu Ieremia sau secrete, toate formează materia primă alunecare spre lumi noi, asprimea să citești cartea Iov. Cu alte cuvinte, a poeziei sale, nu-i pasă de stiluri, se vieții presându-l. Treptat, poezia nu poetul se simte legat de eternitatea lui lipește de poezia care vine și îl mai este joacă de tânăr care sparge Dumnezeu, de pasta divină a cucerește. El nu experimentează bariere, ea devine meditație dinamică. Scripturii, cele trecătoare se duc „ca o literar, preferă să fie el obiectul Unele poeme au locuri comune, semn spirală de fum”… experimentului. Poetul lansează că versurile s-au blocat într-o stare Când evadează în realitate, epistole din Brotuna (acolo unde nedefinită, sugerând o criză a autorul afirmă cu nonșalanță: „Nu le locuiește modest și încrezător, în inspirației, repede trecând într-o altă pasă mieilor/ abia ieșiți din pântecul Munții Apuseni), semn că poezia a etapă. Se repetă și motivele care au iernii/ că în telescopul Hubble/ din bătut la poarta inimii sale. stat la baza poeziei sale. El păstrează când în când/ se mai naște o stea” Singurătatea nu-l împinge spre aceste poeme ca semne prin vreme, ca (Chiar dacă închizi ochii, p. 183). disperare, din contră, îl cheamă în punte între vise și realitatea dură, de Realitatea se pliază pe prognoza patria poemului, alături de alți artiști zi cu zi. Cităm: „Poemul se iscă/ albă meteo de fiecare zi servită la sau de eroii din Apuseni. ninsoare/ acoperind urâțenia lumii televizor, iar timpul mort miroase-a Descoperim versuri care se (Frigul dens, p.151). cadavru. Întâmplările lumii nu se deschid cititorului ca o zicere Depășindu-și etapele, poetul sfârșesc, este o agitație continuă, iar profundă despre taine: lacrimă pe redescoperă o lume fără glorie, dar o sunetul carelor de luptă se aude, sub lacrimă se clădește iubirea; iubirea lume în care Dumnezeu este o ele a căzut Babilonul… → arde cu o lumină pe care trupul nu o prezență copleșitoare și-l provoacă pe CONSTANTIN STANCU

https://biblioteca-digitala.ro prin prietenii nevinovate și autentice, ,,alunecă’’prin viață, maturizandu-se treptat. Personajul-narator Adela,

Doina Ruști este o figura zărind într-o librărie coperta cărții a emblematică a literaturii actuale de la cărei eroina este chiar ea, plonjează în noi. Tradusă în numeroase limbi, trecut, în propria copilărie, invitată la evenimente internaționale, rememorând pe firul memoriei s-a impus în special prin romanele cu afective întâmplări care au marcat-o, tematică diversă și construcție solidă. care i-au consolidat relațiile: nebunia Dintre romanele sale, amintim lui Mircea, băiatul croitorului, ,,Zogru” (2006), ,,Lizoanca la 11 ani” moartea bruscă și inexplicabilă a lui ( 2009), recompensat cu Premiul ,,Ion Max, conversațiile nevinovate cu Creangă” al Academiei Române. Lucica, prietenă din copilărie, ,,Manuscrisul fanariot” (2015) și intervențiile brutale ale lui Grigore, ,,Mata Vinerii” (2017), două militianul tipic din acea perioada, bestselleruri, au deschis seria ficțiunii care domină satul, cu puterea ce i-o istorice. În 2017, a mai publicat dădeau uniformă și statutul, dar, mai romanul ,,Logodnica”. Scriitoarea presus de toate, evenimentele care se trăiește în București, este profesor succed rapid în moara satului, în care universitar și scenarist. ______sălășluiește o fantomă. Despre care Romanul ,,Fantoma din moară” intervențiile brutale ale lui Grigore, zice-se că are puterea de a lua vieți. este o narațiune la persoană I, militianul tipic din acea perioada, De ce? Pentru că dispariția subită a subiectivă, în care vocea narativă care domină satul, cu puterea ce i-o unor personaje se leagă, conform aparține personajului Adela dădeau uniformă și statutul, dar, mai superstițiilor și presupunerilor Nicolescu, la început o adolescență, presus de toate, evenimentele care se Sandinei și nu numai ale ei, de mai apoi femeia matură, cu o carieră succed rapid în moară satului, în care această fantomă. solidă, inginer de meserie, care sălășluiește fantomă. Despre care Cartea este împărțită în trei provine dintr-o familie respectabilă. zice-se că are puterea de a lua vieți. capitole bine sudate între ele: Viață Cartea este o incursiune în perioada De ce? Pentru că dispariția subită a secretă a Adelei Nicolescu, Moară, comunistă, a cărei acțiune se mută de unor personaje se leagă, conform Două zile. Acțiunea este dinamică, la țară la oraș și invers. Este o superstițiilor și presupunerilor fluență , curge cu rapiditatea unui rău parabolă a comunismului, în care o Sandinei și nu numai ale ei, de învolburat de ploile verii, întâmplările suită de personaje, puternic legate această fantoma din moara. se înlănțuie scotand la suprafață tarele între ele, fie prin relații de rudenie, fie Romanul ,,Fantomă din moară” este comunismului, simplitatea și prin prietenii nevinovate și autentice, o narațiune la persoană I, subiectivă, naivitatea oamenilor vremii din satul ,,alunecă’’prin viață, maturizandu-se în care vocea narativă aparține Comosteni, relațiile încurcate, uneori treptat. Personajul-narator Adela, personajului Adela Nicolescu, la interzise dintre ei, amărăciunea zărind într-o librărie coperta cărții a început o adolescență, mai apoi existenței ecelei epoci. ,,Fantomă din cărei eroina este chiar ea, plonjează în femeia matură, cu o carieră solidă, moară’’ poate fi o emblemă a trecut, în propria copilărie, inginer de meserie, care provine literaturii contemporane care tratează rememorând pe firul memoriei dintr-o familie respectabilă. Cartea cu realism, obiectivitate, sinceritate afective întâmplări care au marcat-o, este o incursiune în perioada și, pe alocuri, umor negru, o epoca ce care i-au consolidat relațiile: nebunia comunistă, a cărei acțiune se mută de a lăsat urme adânci în mentalitatea lui Mircea, băiatul croitorului, la țară la oraș și invers. Este o romanească.. moartea bruscă și inexplicabilă a lui parabolă a comunismului, în care o ROXANA MANEA Max, conversațiile nevinovate cu suită de personaje, puternic legate Lucica, prietenă din copilărie, între ele, fie prin relații de rudenie, fie ______→Realitatea se pipăie cu fiecare zicerea actualizată, cartea devenind întâlnește cu inefabilul și cu alți poeți pădure, cu fiecare animal care se un poem continuu. Titlurile sunt plecați în călătorie pe oceanul naște într-o iesle, cu anotimpurile încrustate în corpul poemului, au literaturii. care izbesc marginile epocii trăite, cu sens, sunt parte a experiențelor Mierla este simbolul poeziei ploile sau ninsorile care invadează poetice și sunt, totodată, expresive, care se frânge pe umărul poetului, gândurile celui care știe să „vadă” atinse de fulgerul inspirației. fiorul acela unic care coboară din vorbele lui Dumnezeu. De obicei, astfel de antologii au ceruri ca un cântec neînțeles și Nicolae Crepcia este un poet date legate de autor sau de opera sa, înțeles, în același timp, doar de poet. complex, dedicat literaturii, sincer și referințe critice referitoare la creația Mierla atinge cu prezența ei opera lui, curat. A depus efortul de rămâne poetică. Nicolae Crepcia a preferat să iar el, legat de creație cu toate firele, proaspăt în intimitatea frigului… prezinte cititorului poezia în mod își acceptă destinul și faptul că toate Poemele pe care le consideră direct, sugerând că biografia poetului se vor sfârși într-o zi... ______definitive sunt scrise simplu, fără face parte integrantă din volumele *Nicolae Crepcia, Mierlă sângerându-mi grafia clasică, fără virgule și alte publicate de-a lungul timpului, un fel pe umăr (antologie de autor), 206 pagini, Sibiu: semne de punctuație, preferând de jurnal de bord în care el se Editura CronoLogia, 2018

https://biblioteca-digitala.ro dul, larg popularizat în presa occi- dentală, al emigranţilor Est-europeni care au mâncat lebedele din oraşele

„Ţara prunelor verzi”, de Herta vestice. Faptul că, în acest caz, o Müller, e o carte de mare sensibilitate nemţoaică venită din Est se gândeşte şi frumuseţe poetică, descriind selec- la acest lucru poate sugera că nimeni tiv aspectele terifiante ale dictaturii nu e imun, că relele se învaţă şi se comuniste. Societatea e bolnavă, iar întind, se multiplică, se amplifică. boala pare să fie la tot pasul, în cor- Cartea este inteligent şi frumos puri tinere, dar şi în fiecare scrisoare scrisă. Proza are poezie, iar volumul primită de la părinţi. Maladivul e real, are forţă şi claritate. tangibil, şi domină trupuri şi suflete. Este oare o imagine completă a Frica pare să domine, bolnav şi epide- realităţii acelor ani? Nu este. Deşi mic, fiecare suflet. Demenţii sunt cartea e inspirată de o anumită singurii neatinşi de acest flagel: ei şi- perioadă, ea nu se vrea o imagine a au dat frica pe insanitate... Pentru res- complexităţii realităţii de atunci. Sunt tul, condamnarea la spaime pare să fie omise încercări oneste de a se face reală: „Nimeni nu m-a întrebat în ce schimbări dinăuntru, rezistenţa casă, în ce loc, la ce masă, în ce pat şi iniţială din munţi, speranţa naivă că americanii n-or să stea cu mâinile în în ce ţară să merg, să mănânc şi să iubesc în frică”. În întreaga lor înfăţişa- ______sân şi vor interveni pozitiv, decenţa re, oamenii poartă imaginea locurilor să scrie declaraţii sub dictare, umilite, celor care au ales să nu îmbrăţişeze de unde vin, a privaţiunilor la care au hărţuite. Dacă eşti bătut, să-ţi fie clar murdarul, coruptul, ca să fost supuşi şi au pe chip stigmatul că nu eşti bătut degeaba, ai tu o vină... supravieţuiască. Lipsesc eroismul fricii. Ea găseşte o formă să se arate: Sinuciderea pare să fie o ieşire celor care i-au ascuns prin poduri, cu “Dacă controlezi faţa, frica îşi face convenabilă din situaţie, iar moartea e riscuri asumate, pe cei urmăriţi pentru loc în voce. Dacă controlezi vocea, văzută ca o evadare: „multe pietre convingerile lor, frumuseţea frica ajunge în degete şi apoi se infil- erau gata să se scufunde cu mine”. ajutorului dat aproapelui aflat în trează în piele... de unde dă pe-afa- Cureaua colegei de cameră pare să fie sărăcia lucie şi fără speranţă, curajul ră....” (traducere liberă, din versiunea o invitaţie la spânzurătoare, o soluţie celor ce au păstrat capul sus, în engleză în care am citit-o). Frica pare imediată şi acceptabilă de a părăsi o demnitate. Au fost şi dintre aceia. Cei să se reverse asupra întregii suflări, viaţă fără speranţă. Alţii aleg să rişte care au refuzat să ia mită, să toarne, totul pare contaminat. O reflecţie a într-o zi cu ceaţă, încercând să treacă cei care au ales să spună adevărul stării de spirit generale influenţează graniţa înot sau să străbată câmpurile într-o lume dominată de minciună, cei chiar şi animalele din ju , păsările din de porumb când nu se uită nimeni. care au reuşit să câştige atât respectul pădure ajung să fie înnebunite de Alţii îşi iau riscul şi mai mare de a torturatului cât şi al călăului. atmosfera creată, iar pădurea e palidă, cere să plece din ţară, dar sfârşesc Sigur că relevarea nuanţată ar fi deşi nu e încă toamnă. prin a fi hăituiţi şi după ce ajung diluat mesajul. E probabil şi mai uşor În aceste condiţii, omul de rând dincolo... să creezi o imagine alb-negru, decât ajunge să-şi delege gândirea, lăsând-o Atmosfera cărţii e creată expert una multicromatică. Mai cred că nici în seama altora. Fugind de zilele şi obsesiv din cioburi de amintiri, n-a fost greu să se găsească exemple goale şi fără de-nţeles, oamenii se care includ de la mici detalii familiare de corupţie, doar erau pe toate refugiază în bodegi, căutând alianţe (duzii, păpădiile, etc.), până la versu- drumurile. Aşadar, Herta Müller a subversive. Mâinile se ridică la vot cu rile cântecului „Cine iubeşte şi lasă” abordat o poziţie clară, universal prudenţă, şi numai dacă o fac şi alţii... sau altele, probabil fictive, nefamilia- acceptată, că dictatura e rea, iar aceea Călăii, bine reprezentaţi de căpi- re şi bolnave. Exemplele merg de la anume, rea de tot. Poate că parte din tanul Pjele (Piele?), însoţiţi invariabil organele de animale din frigider, sec- succesul cărţii se datorează chiar de câini, sunt aceiaşi care se simt venţele înfiorătoare din abator, poze- acestei poziţii deliberat alese. Cu fericiţi să ajute orice regim opresiv. le-secvenţă ale sacrificării viţelului, toate acestea, dacă ea n-ar fi fost Distincţia între regimuri e intenţionat iepurele ce ajunge să fie servit la scrisă superb, aşa cum este, cu poezie neclară, se fac referiri interschimba- masă, mici observaţii care creează o splendidă, în proză, creând frumuseţe bile între diverşi conducători şi atmosferă maladivă, degradată, din anormal, urât, vicios şi bolnav, cu führeri. Călăii controlează totul: coruptă. Din colaje de cioburi de imagini pline de forţă, care ating corespondenţa între părinţi şi copii, memorie se reconstruieşte imaginea corzile cele mai intime ale decenţei adevărul, dreptatea... Tentaculele lor terorii, a neputinţei şi a disperării. umane, nici chiar luarea unei poziţii se întind până în locuri îndepărtate, în Nimeni nu scapă de acest calvar, larg acceptate nu ar fi transformat care nici n-au pus piciorul. Ca să copiii devin victime, martori şi acest roman în succesul prezent. În poată să-şi facă treaba bine, ei trebuie complici şi cresc contaminându-se. plus, filtrând detaliul şi complexităţile să-i urască pe cei pe care îi Un episod în care emigranţii gă- specifice unei dictaturi anume, cartea urmăresc („they could only pass sesc normal să prindă porumbeii pri- ajunge să se aplice oricărui regim judgement on the ennemies”)... măriei germane şi să-i mănânce, căci totalitar, transcendând timpul, locul şi Victimele sunt percheziţionate, doar sunt destui, şi doar "stau ca proş- cultura care au inspirat-o. abuzate, urmărite, intimidate, forţate tii"... e, poate, inspirat din episo- MILENA MUNTEANU

https://biblioteca-digitala.ro urma clasa a IV-a, trebuind să vadă de animale şi gospodărie. După moartea mamei, este luată Dumitru Nicodim, cunoscutul autor de sub tutelă de mătuşa Paraschiva din „rumaiate” (traduse în italiană şi satul Ivăneşti. franceză), care şi-a luat pseudonimul de Aici se simte străină mai ales că Romar (de la Omar Kayyam), scrie şi fiicele mătuşii Emilia şi Ionica, o proză de bună calitate. priveau de sus. Autorul s-a născut la 16.02,1951 în Continuă şcoala şi visul ei este să satul Sălcioara, comuna Jurilovca, devină învăţătoare. judeţul Tulcea. Tatăl său care s-a opus La începutul Nopţii a III-a, entita- colectivizării fiind închis în repetate tea îi dezvăluie scriitorului că scrisul rânduri şi internat în spitalele de său o eliberează şi că prin acesta trăiesc nebuni, a sfârşit omorât în propria-i şi părinţii ei dragi. Într-adevăr, lucrurile locuinţă în anul 1982. Decăzut din care dispar trăiesc în literatură. În drepturile părinteşti încă din anul 1967, timpul vieţii, Maria se simţea foarte copilul devine asistat al caselor de copii singură întrucât nu aveau timp să mear- din Năvodari şi Tulcea. gă prea des la biserică. Iată ce spune Fiind foarte studios, absolvă Maria: „În rest, bisericile mele au fost Facultatea de Energetică din cadrul Munţii Ciumernii şi ai Căpăţânii, Dea- Universităţii Politehnice Bucureşti (în lul Făşenje, pădurile verzi, poienile în- anul 1976) obţinând apoi doctoratul în florite sau albite de zăpezi când înghe- hidroenergetică. În acest domeniu a ţa şi sufletul în mine. Biserica mamei a ______lucrat ca şef de şantier la fost muşuroiul uriaş de lemne acoperit tele Eugen cu o echipă de muncitori hidrocentralele de pe râul Olt: Govora, cu pământ în care focul ardea mocnit să construiau casa parohială, scriitorul se Strejeşti, Drăgăneşti şi Rusăneşti. le transforme în mangal. Din muşuroiul afla şi el acolo. Maria aduce de mâncare În perioada 1990-1992 a urmat mare ca o cupolă uriaşă de catedrală muncitorilor şi îl întâlneşte pe Nicodim, Şcoala Superioară de Jurnalistică şi ieşeau fuioare de fum albastru cu miros citindu-i sufletul curat. Iată ce spune Relaţii Publice. de tămâie prin care se lega de cer să-i entitatea: „Privindu-te, am văzut în A mai realizat construcţiile pentru dea căldură la tălpi celui fără de moarte, adâncul sufletului tău cum vedeam în scenografia unor filme regizate de cum zicea ea în glumă.” Mama fabrica mine. Te-am întrebat: tu eşti? Şi mi-ai Nicolae Mărgineanu. mangal pe care îl vindea la Alba. ră spuns: eu sunt. Dar nu ştiai ce spui Eu Este membru al Societăţii Române În afară de natura soră, alt mijloc mă gândeam la suferinţa mamei mele şi de Inforenergetică şi bioterapeut de alinare a suferinţei îl constituiau la toate câte ţi le-am spus.” radiestezist. cântecele pe care le inventa fetiţa şi pe După ce Maria îi dictează viaţa Aceste ultime activităţi îl fac care le cânta când era singură cu scriiorului, acesta merge la mormântul receptiv la mesajele unor entităţi animalele la păşune. ei din Întregalde şi-i aprinde o spiriuale din lumea de dincolo, ceea ce Dar timpul trece, Maria îşi lumânare. Apoi se informează de la cei se petrece în romanul Scoală-te şi scrie continuă şcoala, termina clasa a IV-a, care au cunoscut-o, despre viaţa ei. (Libris Editorial, 2017) urmează clasele V-VIII, absolvă cu note Faptele relaltate de entitate se confirmă. pe care îl comentăm în continuare. bune şi reuşeşte la admitere la liceu, Valeria M. a asistat la moartea eroinei. Entitatea este o femeie care a murit îndemnată de directorul Cârnaţ Isidor Afirmă că, după atâta pregătire a mesei la 45 de ani şi care îi cere imperativ să-i care vorbeşte cu mătuşa ei. de nuntă, Maria se simţea obosită şi scrie viaţa pe care ea i-o povesteşte în În primul an de liceu este trimisă mergea greu. Deodată, a ieşit din ea o decursul a şapte nopţi. „Scoală-te şi prin organizaţiile UTM şi PCR în sferă albă cam cât o minge de tenis scrie!” – este porunca ei. Spiritul femeii tabără la Năvodari şi aici se simte, fără care s-a rotit lent. Valeria a vrut să o care dictează textul se fixase asupra griji şi fericită. prindă dar Maria se împleticea şi vârstei de 19 ani, când încă era o În sfârşit termină liceul şi devine aspijinit-o conducând-o şi întinzând-o copilă/adolescentă. Stilul este pe învăţătoare. Visul ei cel mai fierbinte i pe pat. Sfera dispăruse. măsură, de o sinceritate dezarmantă. s-a împlinit. Cartea aceasta povesteşte despre Fata se numeşte Maria şi s-a născut la Maria devine învăţătoare la viaţa după moarte, aşa cum o fac câteva 23.05.1946 în satul Necrileşti, comuna Întregalde, îşi ia toate gradele didactice alte scriei interesante, între care aş Întregalde, raionul Alba-Iulia, judeţul şi este iubită de elevii cărora le preda cu aminti cartea semnată de James van Hunedoara. Între părinţii ei, Vasile şi drag toate cunoştinţele acumulate. Se Praagh – Mesaje de dincolo de moarte. Floarea, era o diferenţă de 20 de ani mărită şi împreună cu soţul ei (care o Despre povestea descrisă, Dumitru ceea ce îl făcea pe bărbat foarte gelos, mai supăra mergând cam des pe la Nicodim – Romar – ne spune că fiecare chiar violent. Fetiţa a avut încă din cârciumă) îşi construiesc o casă să creadă ce vrea. Pe de o parte, avem copilărie o viaţă grea, încă de la trei ani frumoasă în comuna menţionată. Casa aici o problemă de credinţă care ne mergea cu animalele la păscut. Părinţii era deschisă tuturor prietenilor. propune meditaţie profundă, dar, după mor de tineri, tatăl în urma unei căzături Maria moare prematur, de infarct, părerea mea, problema este alta. din podul improvizat pentru depozitarea în anul 1991, la 45 de ani, după ce a Dincolo de problema credinţei trebuie fânului în grajd, iar mama de lucrat la pregătirea nunţii unei nepoate. să decidem asupra talentului literar cu tuberculoză, neamurile nevoind s-o Fratele scriitorului Dumitru Nicodim – care e scrisă. Şi aici avem o confirmare interneze într-un sanatoriu. Romar, preotul Eugen i-a cântat a artei lui Dumitru Nicodim – Romar. Viaţa fetiţei devine foarte grea, prohodul. LUCIAN GRUIA îmbolnăvindu-i-se mama nu mai poate Odată, pe când Maria trăia şi părin-

https://biblioteca-digitala.ro ci şi trăirile sufleteşti, emoţiile, iubirile, cunoaşterea, dar şi miracolul dăruirilor percepute ca fiind puntea cea mai trainică a omului cu umanitatea. Şi, iată cum puţinii aleşi

care se pot bucura de această mirifică transformare pot deveni chiar Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru exemple demne de a fi urmate, chiar se deșteaptă. Eminescu, Scrisoarea III dacă şovăielile fireşti ale fiecăruia dintre noi, mult prea ancoraţi în Cu câteva zile înainte am primit cel derizoriul cotidian, sunt de înţeles. mai frumos cadou cu care mi-am Cred însă că lecturând acest volum însoţit venirea noului an. Dragul meu putem găsi puterea de a ne privi aşa prieten, Harry Ross, cu acea cum suntem, ne putem regăsi în fiinţa delicateţe care-l caracterizează, mi-a noastră profundă, mai buni şi mai dăruit o carte: Gânduri rebele, pe iubitori de oameni, aşa cum ne învaţă care, aşa cum fac întotdeauna când să fim Harry Ross prin exemplul mă fericeşte cu o nouă creaţie a sa, întregii sale vieţi. am lecturat-o aproape fără să o las din În mod absolut firesc volumul în- mână. Acest magician al slovelor ______cepe cu un imn închinat Ierusalimului cucereşte de la prima pagină şi nu te comportamentul uman în maniera cel istoric, dar şi cel spiritual, inima lasă până când, cu regret, constaţi că unui anumit profil moral-psihologic, milenară a poporului ales: Tu ai fost ai terminat de citit şi te încearcă emoţii şi sentimente, trăsături şi ai rămas coroana/Pilda pentru cei dorinţa să o iei de la capăt. specifice semenilor noş tri”. Sunt robiţi,/Pentru cei care au crezut şi Faptul că sunt de mai bine de un cuvinte preluate, cu tot respectul, din cred/În cuvântul Celui de Sus. deceniu unul dintre prietenii lui Harry prefaţa pe care distinsul şi eruditul (Gânduri despre Ierusalim). Ross, lucru cu care mă şi mândresc, scriitor Arnold Hellman o dedică Precum vedem, nimic emfatic, totul m-ar putea face un posibil lăudător al volumului despre care vorbim. simplu, convingător, cu dăruire şi operei sale doar pentru acest fapt, Presupunând că numai aceste două respect pentru un adevăr de prietenia, iar în acest caz, fără să fiu păreri ar fi scrise despre Harry Ross nezdruncinat, chiar dacă ştim foarte singurul, aş fi subiectiv. şi tot aş avea curajul să spun la rândul bine că nici contestatarii adevărului Am însă alături de mine, ca meu că maestrul scrierilor înţelepte nu lipsesc din această lume. argument al obiectivităţii, opiniile este un dar de preţ pe care divinitatea Mai apoi îl găsim pe acel Harry unor oameni pe care îi respect şi pe ni l-a făcut nouă, contemporanilor săi. Ross bonom, înţelept, cu mult umor, care îi apreciez în mod deosebit Dar nu, vă asigur că mulţi alţi scriitori dar şi consistenţă în gândire şi rostire, pentru ceea ce ei au făcut în viaţă şi valoroşi, ori doar oameni care l-au cel care, oarecum şăgalnic precum încă mai reuşesc să facă. cunoscut şi citit au avut cuvinte de bunicii din poveşti, ne dă sfaturi pe „Acest scriitor strălucit, care a laudă pentru complexa sa operă care, ce bine ar fi, dacă le-am urma. ştiut să se reconstruiască din literară. Se recomandă tuturor,/o baie zilnică bucăţele, care a ştiut să-şi refacă Personal nu am nici o uimire faţă de umor, sau: Să fii fericit cu ceea e viaţa sfărâmată de bocancii nemiloşi de scrierile sale fascinante aparţinând e al tău,/E lucru mare, ză u!, dar şi: ai nazismului, îşi uimeşte mereu unor varii domenii: poezie, proză Dacă sufletul e mic/ Şi omul mare e cititorii cu prospeţimea şi scurtă, roman, aforism, pitic. Vom găsi în carte zeci de ase- diversitatea publicaţiilor sale” Am memorialistică ori eseuri. Nici faptul menea perle de gândire şi bine ar fi să citit-o pe doamna Doina Meiseles, că iată, la o venerabilă vârstă, după o le parcurgem cu atenţie fiindcă pre- editorul acestui volum, dar şi vocea viaţă lungă şi deloc lipsită de drame, cum ne spune autorul: Copiii iubesc de primă importanţă a culturii în condiţiile în care unele funcţii ale mai mult aventura/ decât învăţătura. israeliene de limbă română, directorul corpului fizic îşi cam arată Savuros şi capitolul Glume rebele, celei mai importante publicaţii de slăbiciunile, Harry Ross reuşeşte să capitol în care, ca orice bun evreu limba română din Israel: Jurnalul rămână acelaşi autor prolific, plin de care ştie să înfrunte vicisitudinile Săptămânii . înţelepciune şi umor, fermecător şi vieţii glumind pe seama greutăţilor, „Harry Ross este unul din puţinii generos cu mulţimea sa de admiratori. autorul ne convinge că este, cel puţin scriitori israelieni de limbă română Pe undeva chiar cred că harul său un colecţionar de anecdote din cele cu o vastă operă literară ce cuprinde vine, cam la fel precum la anticul mai diferite medii şi straturi sociale, capodopere în diferite genuri Homer ori mai apropiatul de noi, dovedindu-se astfel un demn urmaş al literare: liric, epic, dramatic, cât şi Borges, din acea mirifică lui Shalom Alehem ori al lui Cilibi în creaţia sapienţială la limita transformare produsă atunci când Moise (născut Froim Moise, 1812 - paremiologiei: reflecţii, sentinţe, ochii încep să se scalde mai mult în 1870). maxime, enunţuri gnomice, cugetări, lumina interioară, acea lumină Partea a III-a a Gândurilor Rebele, să le numim aforisme, exprimând strălucitoare, dar insesizabilă pentru consistentă, profundă şi provocatoare prin sintagme caracteristice pentru simţurile noastre, lumina spiritului. de interogaţii merită citită literă cu noţiune idei şi gânduri, aluzii şi Acolo unde, de-a lungul vremurilor s- literă fiindcă este de o densitate a→ comparaţii privind moralitatea, a adunat nu numai experienţa de viaţă MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ

https://biblioteca-digitala.ro ideilor care poate părea greu de parcurs, dar haideţi să ne amintim că în viaţă nu drumul uşor a fost cel plin de satisfacţii ci acela greu din care am avut de învăţat multe şi ne-a rămas în Cunoscut prin cărțile sale de minte ca o izbândă, o victorie, care ca căpătâi, intitulate ,,Jurnalul Fericirii ” orice victorie, ne-a ridicat puţin chiar și ,,Dăruind vei dobândi ”, Nicolae şi în proprii noştri ochi. Steinhardt a cucerit publicul larg nu Din acest capitol citez doar: numai în mediile bisericești, ci și în Refuzul iubirii e un viciu al firii. Nu cele culturale, naționale și vă lăsaţi amăgiţi de aparenta internaționale. Monografii, cronici, simplitate a acestei aserţiuni! dicționare, evocări, emisiuni de radio Încercaţi să o aprofundaţi şi veţi și televiziune, înfățișează oamenilor constata că ar fi foarte greu de un monah sincer, deschis, care a explicat la o eventuală întrebare de abordat în mod admirabil cuvintele tipul: de ce? Mântuitorului ce i-au robit inima. El Acesta fiind şi misterul scrierilor s-a bucurat de prietenia unor oameni lui Harry Ross, o fascinantă minunați, cărora le-a acordat cele mai dihotomie care porneşte de la o frumoase interviuri și dialoguri tulpină aflată în perimetrul aprecierii literare. Unul dintre aceștia este directe şi o ramificaţie atât de preotul și poetul Ioan Pintea, devenit ______întotdeauna c o s m întorc cumva fastuoasă încât ai toate şansele să te ucenicul său cel mai devotat, căruia ă ă ă într-o zi ”. Despre Nicolae Steinhardt rătăceşti printre sensuri şi diferite avea să-i împărtășească tainele vieții a aflat tot de la episcopul Justinian, interpretări. sale. Drumurile lor s-au intersectat la dar i din articolele publicate în Aşadar, cititorule, nu trece cu vremea unei binecuvântate clipe, când ș revista,,Steaua ”, pe care le citea cu viteză peste scrieri pentru că nici nu s-au întâlnit în acel spațiu de mare nesaț. Pe viitorul său magistru l-a ştii ce poţi pierde cu propria ta sfințenie, la mănăstirea Rohia. Era un superficialitate. loc pe care Ioan Pintea îl frecventa cunoscut personal în anul 1980, la o întâlnire din cadrul cenaclului ,,Sea- Aproape aşa cu te aştepţi, cartea încă din copilărie, după cum îl descrie culum ”din Beclean, apoi la Bistrița și se încheie tot cu o poezie intitulată în amintirile sale : ,,Un drum șerpuit în nenumărate rânduri la Rohia, mo- simplu: Omul. care urca printr-o pădure, pe un deal. De fapt este un eseu versificat al Mergeam acolo în copilărie, cu mente care au pus pecetea unei mari prietenii ce îi vor marca drumul în condiţiei umane, un fel de apologie a mama. Era un décor care mi se părea via , a a cum, plin de satisfac ie, a- celui fără de care: Totul ar fi pustiu: de basm, ireal. O pădure transformată ță ș ț vea să spună mai târziu: ,,El mi-a des- Vânt, nisip şi piatră/Şi câinii care de anotimpuri, adâncă, bătrână, plină lușit cumva drumul. Avea această vo- latră! de șoapte și de mister ”. Magia ca ie, a maestrului, dar eu sim eam în- Când termini de citit îţi vine să acestei priveliști l-a fermecat și l-a ț ț tre noi legătura, în primul rând sufle- spui precum crupierii din sălile de joc însoțit pretutindeni. Rohia a devenit tească. Și pe viață. M-a vegheat întot- unde roata ruletei seamănă de multe pentru el o mănăstire de suflet, iar deauna, s-a interesat întotdeauna de ori cu o viaţă de om: rien ne va plus! episcopul Justinian, pe care-l ceea ce făceam și ceea ce eram, a fost ______cunoscuse în acei ani, avea să-l lângă mine mereu, apoi lângă mine și lipească pentru totdeauna de acest spațiu. Aici a descoperit cea mai mare familia mea, pe care îndrăznesc să bibliotecă din Transilvania, care îl cred că a iubit-o, căci a făcut față de atrăgea ca un magnet. Cuprindea cărți noi gesturi extraordinare ”. Și câte n-a din diferite domenii : literatură, învățat de la el prin lecțiile predate în teologie,, filozofie, istorie, știință și aer liber, care însemnau înainte de altele. Atracția devenea tot mai mare toate o chemare înspre cea mai și revenea acolo ori de câte ori simțea frumoasă vocație. Legătura lor că are nevoie să se încarce spiritual. intimă, caldă, sufletească s-a păstrat Într-un moment de revelație, sau de până la 30 martie1989, când Nicolae premoniție, când se afla în anul II la Steinhardt s-a stins din viață. Înainte liceul din Beclean, a fugit la Rohia, cu două zile îi trimisese o scrisoare hotărât să rămână acolo pentru testamentară : ,,Dragă Ioane, o duc totdeauna. ,,Am stat doar câteva luni. din ce în ce mai greu cu angina Într-o bună zi, a venit după mine pectorală. Crize din ce în ce mai dese miliția, dar și inspectorul de română, și mai dureroase. Se prea poate să nu un om extraordinar, care avea să mă mai am decât puțin… Aș dori totuși ajute după aceea. M-au convins să mă să încerc să las în urma mea o întorc în lume și am făcut-o cu inima dovadă, o mărturie de credință îndoită, pentru că mă despărțeam greu creștină ”. ;Și într-adevăr i-a lăsat

de locul acela. În realitate, o parte din moștenire manuscrisele și→ Monseniprul Ghika, Timbru mine a rămas acolo, și am știut MIRCEA DAROȘI

https://biblioteca-digitala.ro dactilogramele păstrate în secret la Pintea, Zaharia Sângeorzan și Nicolae – aș numi-o revoluționară! – fiindcă Rohia, documente care, au stârnit Băciuț, despre care am amintit mai avea să schimbe totul în ceea ce apoi valuri scandaloase. Mărturisirile înainte. Nicolae Steinhardt a rămas numim arte plastice, sau vizuale. A monahului nu s-au risipit însă în pentru contemporaneitate un model numit-o ,,Antsol” (Antal+solvenții neant. Ioan Pintea le-a așternut în de intelectual rafinat care și-a trăit organici și reactivi, chimici, folosiți volumele ,, Primejdia mărturisirii ”, o viața într-o perpetuă căutare a fericirii în lucrările sale). carte document care punctează prin cultură și credință. Așadar, culorile pe care Aurelian momente esențiale ale itinerarului A ntal le folose ș te în creația sa spiritual al lui Nicolae Steinhardt și artistică nu sunt din cele ce se găsesc ,,Mic jurnal discontinuu : însemnările la magazinele de specialitate. Sunt unui preot de țară ”, despre care se culori orginale, obținute prin proce- spune că ,,are meritul de a fi marcat dee numai de el știute. Cineva l-a ieșirea la rampă a unuia dintre numit un ,,alchimist al culorilor”. Așa spiritele ,,noi” , dar autentice ale este, fiindcă toți putem vedea tablou- Ortodoxiei românești, care are multe rile realizate de Aurelian Antal, însă de spus, mai ales pe fundalul mânjit nimeni nu știe cum și din ce se nasc de fariseismele contemporane”. Atras ele. Tocmai datorită acestui fapt, este de personalitatea marcantă a un creator unic în plastica românească monahului de la Rohia, scriitorul contemporană. Prin tehnica sa create- Nicolae Băciuț a întreținut cu el un vă, prin talentul său și prin modul dialog epistolar între anii 1986-1988 unic în care folosește culorile Aure- pe cele mai diverse teme, realizând lian Antal crează o lume fascinantă, volumul ,, Între lumi ”. Apoi, Zaharia încărcată de semnificații multiple, Sângeorzan îi propune părintelui să născute din viziunea sinelui său. răspundă zilnic la câteo întrebare, Nu întâmplător deci a fost distins începând din 11 ianuarie 1988. S-au cu numeroase premii în țară și peste adunat 365 de răspunsuri, până în hotare: la Leipzig (ceramică), la ziua în care, Nicolae Steinhardt a Bruxelles (Talerul de Argint), la murit. Erau întrebări privind Am primit, zilele trecute, o carte Cholet-Franța, la Madrid (Premiul teologia, literatura, etica, angajarea trimisă de artistul plastic Aurelian ,,Extraordinary”); Premiul Eminescu politică, societatea și identitatea Antal, din Dorohoi. Este chiar cartea și medalia ,,Teiul de Argint” (2006) și noastră, ca și raportarea sa la reperele sa, apărută de curând la Editura Geea, ,,Teiul de Aur” (2016), acordate de culturii române. Răspunsurile, de din Botoșani. Are aproape patru sute Editura Geea din Botoșani. fiecare dată spontane și pline de de pagini și cuprinde ,,prozo – eseuri Dacă acceptăm ideea că Aurelian vervă, demonstrează profunzimea, – poeme – plastică”. E o carte Antal este un ,,alchimist al culorilor”, bunul simț, permanenta vioiciune a frumoasă. Aș numi-o un frumos aceeași afirmație o putem face și în unui spirit deschis către oameni și album epico-liric, ilustrat cu privința scrierilor sale. Fiindcă un cărți. Dacă viața lui a fost un lung șir numeroase lucrări de artă plastică ale ,,alchimist” este el și în ceea ce de suferințe, fiind condamnat la 12 autorului. Dar nu oricum, fiindcă creează ca scriitor, pentru că, așa cum ani de muncă silnică, sub acuzația că există o legătură strânsă între ,,prozo- se va vedea, demersul literar al său a uneltit împotriva regimului eseurile-poeme” și lucrările de artă forțează limitele limbii, prin crearea communist, trecând prin închisorile plastică. de cuvinte și înțelesuri noi. de la Jilava, Gherla și Aiud, nici Dar cine este Aurelian Antal?.. S-a Deocamdată însă vom spune despre opera sa n-a scăpat de ochiul vigilent născut la Toplița, în 1947, unde a Interiogația sinelui pe veacul apus al Securității. Manuscrisele sale erau urmat cursurile școlii gimanziale și că este o carte cu multiple conotații confiscate, iar cele ajunse la tipar, cele liceale, după care s-a înscris la filozofice , contopite într-o viziune cenzurate. Chiar și înmormântarea a Facultatea de Arte Plastice din Iași, ,,psihologist-abisală”, cum o numește fost supravegheată de securitate. Abia pe care a absolvit-o în 1969. autorul. după 1990, opera lui Nicolae De aproape 40 de ani trăiește în Este foarte greu să-l încadrezi pe Steinhardt a intrat în atenția editorilor Dorohoi, unde, în scurtă vreme de la Aurelian Antal într-un curent literar. și a celor interesați de personalitatea absolvirea facultății, s-a impus ca Poate doar în postmodernism, însă și acestui reprezentant al culturii și unul dintre cei mai importanți artiști aici cu semne de întrebare. Fiindcă spiritualității românești. Printre cei plastici botoșăneni, cu o abordare a toată creația sa literară, cuprinzând care au compus portretul fascinant al unor genuri variate ale artelor plastic prozo-eseurile și prozo-poemele, este lui Steinhardt se numără personalități (pictură, grafică, sculptură, design una atipică. Cum de fapt este și teologice și culturale, de la părintele ambiental și industrial, sculptură, pictura sa. Așa este și poezia Mina Dobzeu, cel care l-a botezat în scenografie). În prima perioadă a contemporană, devenită un fel de pușcăria comunistă, episcopul creației sale artistice, Aurelian Anatal proză scrisă în rânduri suprapuse Justinian Chira al Maramureșului, a făcut pictură obișnuită, în ulei. Însă vizual, cu un conținut de monolog care l-a uns în monahism, sau starețul voia altceva. Căuta ceva nou în artele reflexiv, cu multe înterogări și mănăstirii Bixad, Emanuil Rus, vizuale, ceva ce nu s-a mai afăcut. exclamații, menite să deschidă noi scriitorii Virgil Bulat, Alexandru Neastâmpărul căutărilor a dus, în cele orizonturi revelatoare. → Vlad și nu în ultimul rând Ioan din urmă, la descoperirea unei tehnici ILIE ȘANDRU

https://biblioteca-digitala.ro Ceea ce face Aurelian Antal în constituie expresie ale aceluiași elan cartea la care ne referim este un afectiv. demers introspectiv mitologic- Pornind de la ,,lucrarea că rnii”, filozofico-plastic, realizat dintr-o până să ajungă la ,,lucrarea pielii”, perspectivă personal-individuală, dar Aurelian Antal ne conduce, în postură în pagini de carte, prin elemente și din una istorică, referitoare la de poet-ghid, prin istoria și cultura biografice și portrete pictate istoria noastră națională. În națională, cărora le dedică un lung șir prozopoemele sale, autorul folosește, de prozo-poeme (Țara mea; Blaga, cu abilitate, arhietipuri, simboluri, poetul Gheției-Alfa; Necuvinte.. leit-motive, aparținând mitologiei, .Cuvânt-Tu Nichita Omega; religiei și filozofiei. Începutul îl face Rugăciunea de la Toplița Română; tocmai de la protopărinții religioși, Pășitor prin nordul Basarabiei(Ava dar neascultători, ai omenirii: Adam Grigore); Peste pământene trăiri se- și Eva, ajunși ,,într-o grădină, la nzboară Eminescul; Romanța de la vreme de soroc,/ culegători/ Toplița etc. etc. Călătoria începe însă desprindeau forme urcate din humuri cu un... Alfabet al Limbii române, pe ramuri cu rod/ uitând în fapta lor văzut însă printr-un Alfabet de ziceri de cel ce pus-a sămânța/ într-un joc de Alfabet. de noroc”(...) mușcând din fructul În toate acestea autorul apelează la oprit, Eva și-Adamul și-au descoprit/ un demers epico-liric care forțează de partea de jos a extazului, lucrarea multe ori, așa cum spuneam la cărnii, exteriorizând,/ sonoric, prima început, limitele limbii, folosind vocală, prima silabă/ a mirajului cuvinte și înțelesuri noi, prin nașterii în cuvânt/ învățare pentru schimbarea valorilor gramaticale, numirile viitoarelor conduitei de precum: flăcărit, solzuit, gogoșenie, conținut/ pe-a tuturor știutelor înzburare, învorbit, vântuit, nemurit, nașterii în precuvânt/ din marele ferestrit, carnicol, păhărit, melc cosmic”(Preambul). împăturare, înfiruire etc.etc. E vorba Apariția unei noi lucrări editoriale Din acestă ,,lucrare a că rnii”, de la aici de strădania scriitorului, iscoditor este un motiv de bucurie, cu atât mai care pornește autorul în demersul său, de nebănuite sensuri, de a îmbogăți mult cu cât cartea care apare este un el ajunge, în finalul acesteia, la limba, fiindcă, ca și în artele vizuale, frumos prinos de cinstire adus celui ,,lucrarea pielii”, ca un scut exterior Aurelian Antal este un neastâmpărat mai important moment din istoria și interior al cărnii, folosind același căutător. El se află mereu în căutarea neamului românesc, făurirea discurs în orizontul tradițional sinelui. De aceea e greu de înțeles ce României Mari, precum și celor care, mitologico-religios: ,,Lucifer,/ cel ne spune poetul despre sine, fiindcă prin faptele lor minunate, și-au adus responsabil / de-orgoliile ce-s transgresarea limbii urmează, în chip aportul din plin la împlinirea viscerate plastelinei /(...), logic aceleia a simțurilor: ,,Am văzut dezideratului de veacuri. Cartea mistificându-se-n humaticul zelos și nu cu privirea / am înțeles și nu cu distinsului om de cultură mureșean pielos, / gelos genezei și-a toatelor ce rațiunea / am auzit universul cântând Ilarie Gh. Opriș, intitulată „Un secol sunt / pe jumătate ascuns scripturei / dar nu cu urechile cărnii / și-am de la Marea Unire 1 Decembrie și-a dat în timp acest răspuns:/Așa pipăit cerul cu degete desprinse din 1918”, Documentar ilustrat de Maria este!? Așa să fie! Și-am să fac sac de teaca umană, / rebotezându-mă cu Mera, este dedicată, prin cuvânt și / păcăleli, din pielea celui ce a plasma nemărginirii iubirii; / și-am imagine picturală, acelora care fac mușcat / din mă r!?.(Pielea). Este știut c-am murit trupuit dar viat parte din galeria marilor oameni ai ultimul prozo-poem al cărții, duhuit, / între spații nemateriale într- țării, care au scris pagini de o definitoriu pentru ceea ce autorul o nesfârșită zi / și-n infinită neîntrecută frumusețe istorică și au concepe prin,,lucrarea pielii”, lumină! ”(Regăsirea). contribuit la realizarea unității de plecând de la pielea sa individuală Ne dumirim mai bine atunci când neam. Cartea cuprinde elemente ajunge la pielea Lumii, a percepției Aurelian Antal se dedinește pe sine ca biografice precum și portrete pictate exterioare, apoi înspre pielea artei, a scriitor: ,,Scrisul pentru mine este o ale unor ilustre personalități de nivel trăirii interioare, cu valențe mistico- adiacentă obligată de instanța gândirii național, dar și a unor distinși oameni religioase. Acestea s-ar părea să fie să slujească mecanicii în spectacolul ai pământului mureșean care au coordonatele între care se consumă artelor vizuale(...) ca o verigă din contribuit la Marea Unire. Cartea destinul uman: carnea și pielea, lanțul vrut a se lega bunul mers al cuprinde și o serie de cronici ale unor devenită un intermediar celorlalte căutării și regăsirii de sine ca să pot evenimente culturale, unde a fost organe de simț trupești, justificând spune că-s un plastician al scribului prezentată expoziția cu picturile deopotrivă incursiunea în arta se simte poematic cum se emaciază acestor personalități cuprinse în carte. imaginii și în cea a cuvântului. timpul știind acum cuvântul din Sunt prezentate aici figurile unor mari Alăturarea cuvântului și a imaginii, în cuvinte ca punct înnăscător de bărbați de stat, ale unor oameni ai carte, concretizate prin vers și pictură, drumuri prin zilele istoriei ce înmereu Bisericii și ai altor instituții, care, cu este emblematică, fiindcă se explică se-mbie la bine și frumos”. toții dimpreună și-au unit toate → una pe cealaltă. Fiindcă amândouă se FLORIN BENGEAN

https://biblioteca-digitala.ro forțele și energiile spre împlinirea Personalităţile cuprinse în acest AUREOLA NARCISEI idealului de unitate al românilor. volum sunt oameni valoroşi, oameni Istoria îşi reconstituie faptele sale pe care societatea s-a putut baza ''Vino, vino, vino'', măreţe prin multe căi. Imaginea necontenit, sunt persoane care lasă în am auzit narcisa actului istoric şi efectele pe care le-a urma lor o dâră de lumină. Aducem chemând produs în viaţa poporului nostru, o un gând de apreciere şi preţuire pe Thomas de Aquino: realizăm integral, numai dacă o tuturor acestor personalităţi, pentru privim şi prin prisma faptului de realizările pe care le-au întreprins, ''Fără andrea, cultură, nu numai prin documentul realizări prin care intră în istorie, fără fus, istorico-politic şi militar. În cadrul scriind, cu sufletul, cu viaţa şi cu fără fuscel, fenomenului cultural intră, desigur şi faptele lor măreţe, pagini de o cu slova lutului artele. Realizările picturale au neîntrecută frumuseţe, care se vor și-a nevăzutului, contribuit din plin la conturarea impune posterităţii ca o comoară uite, momentului istoric, la impactul pe scumpă, vrednică să fie păstrată şi cum I-am țesut în scrisul nou - care l-a avut asupra societății umane, cinstită. aureaola!'' precum și la efectul transmiterii Personalitățile cuprinse în paginile informației istorice pentru posteritate. acestei cărți sunt învăluite de un Poate și-acum Îți poartă Realizarea picturală transmite o puternic și nobil sentiment patriotic, tot corola, istorie vie, activă, prezentă în de o dragoste de țară care nu cunoaște asemănarea-n cântec de demult, momente și locuri extrem de limite. din prima săptămână importante. Observăm că din gama Vasile Conta spune că a lumii, diversă a artei, pictura a fost una din „fundamentul moral al unui popor e când, după ce-ai oftat cu greu în cele care au exprimat mai pregnant patriotismul; fără el nu putem palmă, evenimentul istoric, starea de spirit concepe o viaţă, dar încă un stat”. s-a luminat zidirea Ta, din cântec care a stăpânit întreaga suflare Formarea conştiinţei şi conduitei într-un altar românească la acel moment. patriotice urmează drumul formării de flăcări și țărână. Referitor la poporul român, comportamentelor morale. De obicei, momentul culminant al istoriei sale îl se vorbeşte despre „sentimentul” constituie desigur realizarea statului patriotic, plasându-se patriotismul, în PSALMUL POLENULUI DE național român în cadrul Marii mod exclusiv, în planul afectiv. Dacă CENUȘĂ Adunări Naționale de la Alba Iulia patriotismul s-ar limita numai la din 1 Decembrie 1918. planul afectiv, el n-ar avea nici o Ca să-mi purceadă rândul, semn pun Îl felicit pe autor pentru modul valoare. Valoarea acestei trăsături ca spaniolii, în care a făcut un exerciţiu de aducere morale constă în fapte, în Spre-a ști că întrebarea de două ori aminte şi omagiere a celor care, mai comportamenul patriotic. Este vorba te strigă. de demult, au scris, o pagină în istoria de identitatea naţională, identitatea de Tot ce-nverzise taina, scăpă de sub neamului românesc. conştiinţă naţională şi sentimentul verigă. Personalităţile cuprinse în acest apartenenţei naţionale. Ce violet - bemolul, îndurerând volum sunt împodobite cu atâtea Conţinutul educaţiei patriotice îl magnolii! realizări, de la înălţimea cărora pot constituie patria. Patria este pământul privi cu deplină bucurie spre anii cei stropit cu sângele strămoşilor, - Și de-o să afle apa? - Ei, și! Las-o mulţi în care au trudit cu maximă bogăţiile naturale şi realizările să știe, osârdie, cu seriozitate, perseverenţă şi poporului, frumuseţile peisajelor, Că lacrima i-e rudă, înnegurând înţelepciune. Numele lor va rămâne evenimentele de luptă şi sacrificiu departe, permanent legat de marile lor prin care a trecut poporul, precum şi Pe unde curcubeul se bea sfios din realizări, pe care le-au înfăptuit pe bogăţiile sale spirituale: limba, portul, moarte, diverse planuri, realizări care sunt obiceiurile din străbuni. Spre-a ninge-apoi diezul pe cetina- multe şi importante. Toate aceste au susţinut mi târzie. Marii oameni, la care se referă identitatea noastră naţională peste prezentul volum, au avut o viaţă trăită capul tuturor vitregiilor vremii. Iubirea nu-i speranței și nici în necontenită şi stăruitoare muncă. Aducem cuvânt de felicitare, credinței roaba. Munca este o lege sfântă, ea este cea însoţit de omagiul nostru de cinstire şi Ce-i veșnic totdeauna a râs de tot ce care îl înnobilează pe om şi-l urcă pe preţuire autorului acestui volum, timp e. treptele ierarhice ale oricărei societăţi distinsului publicist, om de carte și de Cum și-ar purta coroana, din scris de moderne. cultură veritabilă, Ilarie Gh. Opriș, spin și ghimpe? Omul care scrie istorie este cea care s-a preocupat ca acest volum să Crezi roua, plânsul nopții, că-i mai mare valoare din această lume, poată vedea lumina tiparului în ochiului degeaba? atât prin creaţie cât şi prin menire, iar condiţii dintre cele mai bune. Îl felicit noi ne valorificăm pe noi înşine dacă pentru seriozitatea şi rigurozitatea de Nici colbul din nădejde, nici praful îl stimăm, preţuim şi iubim, căci prin care a dat dovadă şi de data aceasta, din credință, aceasta ne arătăm prin noi înşine ca şi cu alte multe ocazii similare şi îi Polenul de cenușă dă focului ființă! valoroşi şi îl valorificăm şi pe urez mult succes în activitatea DUMITRU ICHIM aproapele nostru. viitoare a domniei sale. Kitchener, Ontario

https://biblioteca-digitala.ro ÎNTÂLNIRI ÎN SPAŢIUL Dincolo de toate acestea, mai VIRTUAL este aventura cu LaPunkt.ro. Totul a pornit 2013, și a crescut într-o comunitate intelectuală de spirite afine care

Istoric. A publicat Politics and schimbă liber idei prin intermediul Science Fiction: Science Fiction in unei platforme online. Și istoria asta Communist Romania 1955-1974 ar merita povestită… Acum îmi dau (VDM Verlag, 2008); a editat seama că s-au strâns ceva lucruri în împreună cu Richard McMahon şi cei 40 de ani pe care îi am. Hanna Orsolya Vincze Cultures of ______VPL: Interesant parcurs! Eu vă Communication: New Historical Nu sunt un fan mare al literaturii cunoscusem doar datorită "aventurii" Perspectives, număr special al science fiction, cu toate că genul are LaPunkt, cum o numiți dv, dar European Review of History capodopere incontestabile. Însă ceea preocupările dv cuprind multe (Routledge, 2009). A tradus Crearea ce am urmărit în cercetarea mea a fost domenii, chiar foarte interesante. Aș Europei de Est: de la preistorie la să înțeleg felul în care s-a gândit, începe totuși cu locul în care v-am postcomunism de Philip Longworth imaginat și internalizat viitorul în întâlnit. Cum v-a venit ideea (Curtea Veche, 2002). Este director al perioada comunistă. Iar literatura platformei LaPunkt.ro? Asociaţiei Eurocentrica şi cadru science fiction și comunitatea din ES: Totul a început în vara anului didactic asociat la Facultatea de jurul ei, denumită fandom, au fost 2012, o perioada irespirabilă în Istorie, Universitatea din Bucureşti. prisma prin care să explorez o România. Pur și simplu se dimensiune complexă a trecutului înfierbântaseră toate: societatea, Veronica Pavel Lerner: V-am românesc recent. Am cercetat arhive, politicul dar şi mediul intelectual. A întâlnit ȋn 2013, când am dat am făcut interviuri de istorie orală, a fost momentul referendumului pentru întâmplător peste platforma fost o aventură intelectuală deosebită. demiterea președintelui. Eu îmi electronică "LaPunkt", unde am Teza mea de doctorat s-a numit terminasem doctoratul și revenisem în descoperit nume de valoare ale "Engineering the Human Soul. țară. LaPunkt a venit atunci că o colaboratorilor și pe care, am aflat Science Fiction in Communist rezervă de aer proaspăt. Am plănuit ulterior, ați înființat-o împreună cu Romania". I-am avut coordonatori pe totul la terasele din centrul vechi în câțiva colegi. Înainte de a formula Sorin Antohi pe atunci profesor la București împreună cu bunii mei alte întrebări, v-aș ruga să-mi CEU, pe Marsha Siefert și pe prieteni Ioan Stanomir ș i Cristian descrieți putin parcursul vieții dv. Leonid Heller de la Universitatea din Vasile. Am vrut o publicație în care Eugen Stancu: M-am născut în Lausanne. Dar am mai lucrat și cu să ne facă plăcere să scriem, să Turnu Măgurele, județul Teleorman Catrionna Kelly de la New College, circulăm idei în mod liber fără să fim în 1978. Aici mi-am petrecut Oxford. Am publicat o carte despre asociați diverselor coterii intectuale copilăria și adolescența. Am avut asta și mai multe articole. sau tabere și orientări politice din șansa să întâlnesc dascăli Apoi am predat câțiva ani ca România. Cred că am reușit. extraordinari în acest orășel. Aș vrea profesor asociat teoria istoriei la LaPunkt.ro a crescut de la o zi la alta, să-i amintesc, în mod deosebit, pe Facultatea de Istorie din București. atât ca aflux de cititori cât mai ales ca profesorii Traian și Ștefania Panea. Am cam încheiat episodul ăsta. Am număr și diversitate de autori. Echipa În plus părinții mei își făcuseră o început să lucrez în privat să fac editorială s-a extins și ea: îl amintesc biblioteca bună cu ce apăruse prin consultanță de prezență publică în mod special pe Cristian anii 60, 70 și 80 în România. În liceu pentru mediul politic și de afaceri. Pătrășconiu care conduce în LaPunkt am fost preocupat mai degrabă de Altfel, nu am renunțat la istorie. Am o serie extraordinară de interviuri. literatură, filosofie, istoria artelor și început să fiu interesat de un alt VPL: Da, seria de interviuri a lui istoria religiilor. După liceu am urmat subiect: nostalgia. Am pornit de la Cristian Pătrășconiu e remarcabilă, istoria în București. Aici l-am ipoteza că în anii imendiat următori primul lucru marțea dimineața când cunoscut pe profesorul Lucian Boia, căderii comunismului, sentimentul mă scol este s-o citesc. Ceea ce îmi cu care mai târziu aveam să fac și o nostalgiei (atât pentru perioada place la revista dv este calitatea și carte de convorbiri. interbelică, dar și pentru regimul care diversitatea articolelor. Aveți vreun Subiectul lucrării mele de licență a tocmai se prăbușise) a articulat felul criteriu de selecționare a fost unul mai neobișnuit pentru un în care românii și-au construit colaboratorilor? student la istorie. Titlul a fost: discursul despre istoria națională. E o ES: M-aș întoarce la motivația din "Utopie și Politică. Literatura poveste mai lungă, de care m-am spatele revistei. Ne-am dorit o Științifico-Fantastică în perioada ocupat câțiva ani. Am pus punct publicație independentă, activă în 1955-1974". Am continuat cu aceeași acestei cercetări după un stagiu la piața ideilor. Autorii au venit la temă la Central European University, IWM (Institut für die Wissenschaften început din rândul prietenilor de idei o universitate americană în vom Menschen /Institutul de Științe și în timp, prin contaminare, cercul s- Budapesta, de unde am obținut Umane) din Viena. Acum colaborez a lărgit. Astă zi LaPunkt.ro are peste Masteratul și Doctoratul. Am mai cu acest institut la organizarea unei 300 de autori; intelectuali consacrați, avut stagii de cercetare la Liverpool școli de vară pe tema Demografiei și dar și tineri care se lansează prin noi University, Universite de Lausanne și Democrației: în spațiul public. Niciodată CV-ul n-a un an Chevening Scholarship la http://www.iwmat/events/event/demo fost o condiție. Mai degrabă citim→ Oxford, Lincoln College. cracy-and-demography/ VERONICA PAVEL LERNER

https://biblioteca-digitala.ro cu atenție materialele trimise de poveștile părinților, bunicilor sau din autori și decidem dacă pot fi publicate cărți. Și Don Quijote suferea de sau nu. același lucru! Nostalgia împrumutată Vreau să spun că cea mai a României postcomuniste a fost importantă dimensiune a relației cu pentru perioada interbelică, pentru autorii este colaborarea voluntară. acel timp minunat, acel mers organic Autorii nu sunt plătiți. Nu pentru că al istoriei care nu s-ar fi oprit dacă nu nu ar merita, ci pentru că nu există ar fi venit comunismul. bani. Nu ne-am învrednicit să Apoi, pentru mulți care nu au reușit strângem fonduri pentru revistă. Nici să-și organizeze viața în perioada nu avem o redacție fizică. Munca tranziției, și comunismul a început să editorială o facem din locurile în care fie obiect al nostalgiei. După 1989 s- ne aflăm. Poate să fie în România, au schimbat multe și nu a fost chiar sau oriunde altundeva. LaPunkt.ro cum își imaginaseră oamenii la există numai grație entuziasmului revoluție. Nu a mai existat statul editorilor și autorilor săi. Nu aș vrea paternalist care avea grijă de toate și, să -l uit pe Cristian Mazilu, IT-istul mai ales, nu mai era Marele nostru, care a crescut odată cu noi. Conducător. Tensiunea dintre aceste Acum are propria companie IT și este regimuri ale nostalgiei a determinat în pe ultima sută de metri să-și termine bună măsură felul în care mulți press. Majoritatea celor care aleg să doctoratul în informatică. români și-au articulat după 1989 publice așa o fac din dorința de a avea VPL: Sunteți, în redacție, o echipă povestea trecutului național. Ar fi fost o carte semnată de ei cu care să se de oameni tineri,"post-decembriștii bine să se fi oprit lucrurile aici! Însă mândrească în față familiei, anului 1989". Cum puteți dv, ca nostalgia s-a regăsit în preferințele prietenilor etc. În cazul unor scrieri făcând parte din generația care n-a românilor pentru diversele oferte meritorii, aparițiile de tip self- cunoscut decât în copilărie "anii politice pe care le-au avut în față în publishing sunt o soluție temporară lumină" ai dictaturii ceaușiste, să ultimele decenii. Prin nostalgie, în pentru că imediat o editură bună îl detectați și/sau să pătrundeți în mod paradoxal, drumul către viitor preia pe autorul în cauză, îi publică și fenomenul de nostalgie al generației trece prin trecut! îi face o strategie de marketing. anterioare? VPL: Într-adevăr, nostalgia este Pentru orice autor, publicarea la o ES: Am fost pionier, era să fiu inseparabilă de om, ea se manifestă editură serioasă presupune, în primul comandant de grupă, însă am sfârșit oriunde ar fi el. Personal, admir rând, depășirea unor filtre de calitate. numai responsabil pe clasă cu efortul generației dv de a înțelege în Apoi contribuția unui editor economisirea energiei electice. Apoi profunzime și cu detalii trecutul profesionist este vitală. Știu câteva am mai prins un an de practică la comunist al țării. În acest sens, astfel de cazuri în România. Altfel, cules tomate și ardei pentru fabrica de câteva apariții editoriale la self-publishingul s-a mutat conserve din orașul meu. Nostalgia Humanitas și la alte câteva edituri semnificativ pe online în blogosferă. nu este prea greu de pătruns pentru că sunt lăudabile. Și, dacă deja vorbim Asta este chiar bine pentru că trăirea are mai mulți declanșatori ușor despre edituri, în România "self- lucrurile scrise ajung mai rapid la de reperat. În secolele 17-18, era publishing"-ul e în floare, micile citiori și se mai salvează din stuful considerată boala dorului de casă. A edituri înfloresc. Calitățile aparițiilor sau lemnul din care se produce hârtie. fost identificată la mercenarii sunt, uneori, discutabile. Ce părere Lăsând gluma la o parte, nu aș fi elvețieni care luptau în diverse aveți despre acest fenomen? E bun? E îngrijorat prea mult de calitatea armate. Legat de nostalgia noastră, rău? îndoielnică a self-publishingului. Într- îmi amintesc o discuție pe care am ES: Asta depinde de felul cum un fel este firesc să fie așa și nimic nu avut-o cu Ioan Albescu, redactorul definim binele și răul. Eu aș include poate fi reglementat în acest caz. Almanahului "Anticipația" din self-publishingul în categoria Ceea ce este cu adevărat rău astăzi România anilor 80. După ce mi-a vanit este faptul că la nivel de mase se descris cât de dificilă era munca citește tot mai puțin în condițiile în redacțională în acei ani, mai ales care accesul la cărți, atât pe hârtie cât datorită cenzurii sau a ofițerului de la și în format electronic, este tot mai securitate arondat publicației, mi-a facil. În condițiile astea poate că ar spus că, totuși, a fost și bine. Am trebui să ne preocupăm mai mult de rămas perplex și l-am întrebat întreținerea și dezvoltarea gustului imediat, de ce? "Pentru că atunci pentru lectură. eram tineri", mi-a răspuns. VPL: Da, din păcate cititul a devenit Desigur, nostalgia se definește ca o o "rara avis", oamenii vor texte întoarcere, sau mai precis, dorința de scurte, pre-digerate. Sunt totuși întoarcere la ceva trăit deja. Dar mai sigură că adevărata literatură va există și așa numita "ersatz continua să existe! În încheiere, vă nostalgia". Este același sentiment al mulțumesc pentru interesantele dorului de revenire. Este puternic răspunsuri și vă urez mult succes în asumat, dar este împrumutat din Monseniorul Ghika planurile dv de viitor.

https://biblioteca-digitala.ro pe streşini Ea, sub lumină înainte-napoi, Pe unde să trec să nu calc eu, încercând să o sar… pe trupuri cu osul tălpii mele Nebunia

*** Solitară suferinţă Limpezimea ochiului de apă maladia socială, lasă dezvelită Nebunia, sub ochiul berzei enigmatica fantezie fuga peştişorului... ce face norma Netulburată răcoare să pară nebunie.

Vântul de toamnă Nu te preface dresează norii să se ridice în două picioare Văd cum îngropi vederea pe pajişti, caii sub pleoape. 1987. Autorul, văzut de Nicolae învaţă frunzele să zboare Krukh Îngăduinţă Ţurţure Cunoscutul Norii trebuie lăsaţi L-am cunoscut. Lacrima lui şi ei Ungeam răni împreună. colindă în cercuri să-şi trăiască efemeritatea N-avea crengi atâtea oglinda de sub sălcii. cum şi noi ochiul mi-l vedeam trebuie să fim lăsaţi în uitătura lui. Să fie altfel să ne trăim clipa de cum am înţeles?! de a-i vedea trecând, Pe el îl ştiu. Tardivă întrebare cum şi fluturele Lăsam drumuri în urmă. trebuie lăsat Niciunul navea rădăcini Umbra în raza lui de lună doar paşi, recunoscuţi cât clipa ce i s-a dat. după cuvinte. Încă mai vreau, Dacă singuri Îl caut, alerg după el încerc, încă încerc cei ce-ndrăznesc nerecunoscându-mă. peste umbra-mi să sar să trăiască iar timpul îmi trece, nu-şi ucid îndrăzneala, Redeschiderea rănii îl petrec, mă petrece. ei trebuie lăsaţi ______să şi-o trăiască. Veche şi acunsă de nu ştiu Steaua ce-o doare. În răstimpuri, o deschid O leagănă unda şi-i las scrisă durerea ea, despletită, îşi lasă s-o retrăiesc plete şi trup citind-o. de raze albe dezmierdate. Survolează Din şoapte, Ai crede că zborul lebezi grăbite e iscoadă. o afundă-n răcoare.

Cu drumul În urmă-le, uimită, Ajuns din urmă, i-am strigat alunecă în trestii... Şi eu, şi eu. Şi am zburat părere, curcubeu, un arc. Umbră Să-i sar în cârcă nu să-l străbat Umblu Pe urme cu lumina pe umeri. Întuneric Caii îşi lăsau din copite cu teamă de-ntuneric, pe pietre, din dinţi pe iarbă. cu cea care mă naşte Păsările îşi lăsau din aripi dispar odată cu ea. pe-albastru, ploaia, lacrimi Monseniorul Ghica IOAN GROŞESCU

https://biblioteca-digitala.ro calitatea lor de autorități locale în țară cu putere străină. S-au adaptat în tot acest timp noilor reguli, dar nu au Marea Unire – 100 uitat nimic din tradiție, din rânduielile vechi. La această neuitare au contribuit ei înșiși, cu vâna lor puternică de

(XXII) români, dar au contribuit și Cu alte cuvinte, mai toate moldovenii. După revărsările de sub denumirile din hotărnicirea de mai Dragoș și Bogdan spre est și după sus sunt româneşti şi de origine formarea deplină a celei „de-a doua libertăți românești”, au venit undele latină. Din zece toponime şi oronime ______(am numărat termenul „grui” o înapoi, ca să hrănească matca obosită și sărăcită. Principele Ștefan cel Mare (chartae) pentru pământurile lor și singură dată), opt provin din latineşte, astfel nu aveau nici parte de ele! ceea ce dă o proporţie de 80%. a fost cel dintâi mare patron moldovean al românilor intracarpatici Astfel, după cam două secole de la Aceasta înseamnă că „graiul getic” descălecat, aceeași problematică agita maramureșean era de fapt latin! și nu se cuvine să insist aici asupra faptelor lui, în urma cărora era numit spiritele românești dintre munți și Lăsând paradoxurile la o parte, aceeași soluție părea să se impună, constatăm că notarul (scribul, diacul), „domnul nostru” la Feleac, la Ciceu ori Cetatea de Baltă, adică în domenii anume căutarea liniștii și adăpostului care nu ştia româneşte, a numit în Moldova. totuşi limba română sermo geticus, mari, cu zeci de sate românești. Al doilea a fost feciorul său, principele În tot acel timp greu, o constantă expresie tradusă de noi prin s-a păstrat totuși în Transilvania: „graiul getic”. Lucrul este de mirare Petru Rareș, trecut și el în Ardeal, cu pace și vrajbă deopotrivă, dar mai încrederea în virtuțile și valorile şi nu prea, fiindcă ne aflăm încă în neamului, în speranța de a suporta această parte de Europă în ales cu faptă românească. Oștile lui au cutreierat Transilvania și au văzut apăsarea împreună. epoca Renaşterii, care, prin umanism, Unirea cu moldovenii se baza pe introdusese maniera de a arhaiza că din rutenimea de sus până în secuimea de jos erau numai vorbă încrederea comuniunii, a reușitei denumirile în conformitate cu schimbării vieții ticăloșite. Ceea ce exigenţele clasicismului greco-latin. românească și haină românească (cum spune frumos Nicolae Iorga). înseamnă că dialogul s-a păstrat Desigur, firesc ar fi fost ca notarul să mereu, că românii de la răsărit de scrie sermo valachicus sau, după Petru Perembski (Porembski), secretarul reginei Isabela a Ungariei Carpați, având șansa de a fi organizați moda umanistă, sermo dacicus, în stat românesc, cu putere politică fiindcă provincia formată de romani (de neam polonez), nota tot atunci, în secolul al XVI-lea, legat de aceste românească, au vegheat asupra arde- s-a chemat Dacia şi nu Getia. Însă lenilor, de la protecția averilor autorii umanişti cunoşteau unele texte întâmplări: „Unii români au o bună parte din țară [din Transilvania], care lor, făcută de Domnie, până la antice din care reieşea identitatea, de oblăduirea bisericească, exercitată de la un moment dat, a dacilor cu ușor s-ar uni cu dânsul [cu Petru Rareș], pentru că au aceeași Mitropolia de la Suceava. geţii, considerând probabil Dacia şi Prin urmare, sensul descălecatului Getia drept sinonime. Dar chiar şi limbă”14. După cum se vede, două transilvănean spre est și sud s-a întors aşa, cu aceste explicaţii posibile, cu vârf și îndesat înapoi, aducând după ştiinţa noastră, suntem în faţa voci străine și independente una de alta – un oficial polonez și doi oficiali virtuți și valori românești noi, acolo celei mai vechi denumiri de acest fel unde acestea erau agresate, a limbii române, consemnată într-o habsburgici – notau aproape concomitent, în secolul al XVI-lea, amenințate, umilite. De aceea, este sursă internă, din mijlocul societăţii mai mult decât o pură întâmplare fără româneşti. Cu alte cuvinte, un notar același lucru, anume că românii transilvani (maramureșeni) s-ar uni sens – cu spun unii – faptul că Mihai din Sighet – centrul istoric al Viteazul, pornit din Țara comitatului Maramureş, rămas ușor cu Moldova, pe baza comuniunii de limbă, de religie, de tradiții. Românească, ajungea în Transilvania covârşitor românesc în Evul Mediu – și de aici trecea în Moldova, unde, îi aude pe români vorbind, le Firește, lucrul era mai ușor de notat decât de făcut. la Iași, în iulie 1600, se proclama consemnează, atât cât se pricepe şi „domn al Țării Românești, al cum poate, numele de locuri şi de Consilierii regești de la 1547 fac ceea ce le cerea natura meseriei lor, Ardealului și a toată Țara Moldovei”, ape şi spune (pe la 1592) că toate făcând nu doar stema și pecetea acestea erau în „limba getică” sau adică dau sfaturi. Sfatul lor este să nu fie tulburați prea tare românii unică, ci și planuri mari de viitor în „graiul getic”. Faptul este comun. copleşitor din mai multe perspective, maramureșeni prin răpirea bruscă a munților și pădurilor lor. Acad. IOAN AUREL POP inclusiv pentru ceea ce avea să ______însemne moştenirea daco-romană Acestea ar fi trebuit – în opinia lor – să li se ia până la urmă, dar cu 14 N. Iorga, Istoria românilor din în conştiinţa publică românească Ardeal și Ungaria, București, 1989, modernă. grijă, prin concursul unor oameni experimentați și fideli coroanei p. 113; I.-A. Pop, Națiunea română Nobilii de origine cnezială din medievală. Solidarități etnice Maramureș se întruneau în 1592 la ungare. Nici acum, la 1547, ca și la românești în secolele XIII-XVI, Sighet, așa cum o făcuseră la 1404 și București, 1998, p. 110 mereu-mereu de-a lungul vremii, în 1366, românii nu aveau acte scrise

https://biblioteca-digitala.ro MIHAI EMINESCU teva foloase ca compensaţie pentru 27 ŞI BASARABIA (X) cheltuielile de război” . Între aceste „foloase” Rusia avea în vedere „retra- cesiunea Basarabiei cedată la a. 1856 până la malul de nord al Dunării… şi din veacul al cedarea Batumului împreună cu te- ritoriul învecinat”28. Într-o asemenea patrusprezecelea…” situaţie, continua Eminescu, nota Şu- valof prevedea pentru România o des- A doua zi după articolul pe care păgubire prin „înţelegere comună”29 l-am analizat mai sus, pe 15 februarie sau prin acceptarea independenţei şi 1878, Eminescu publică în „Timpul” „cesiunea unei părţi din Dobrogea”30. un altul dedicat aceleiaşi probleme a ______Basarabii prin Mircea cel Bătrân Dacă Austro-Ungaria ar solicita „o Basarabiei, pe care România era compensaţie”31 pentru mărirea terito- forţată de Rusia să o cedeze ei. „luase partea de loc de la tătari într-o vreme în care nu era vorba de ială a Rusiei, aceasta nu ar avea nimic Dintru început, poetul naţional 14 împotrivă ca aceste compensaţii să le constată că de câte ori el, Eminescu, împărăţia rusească…” . Aşa stând lucrurile, Eminescu aibă în Bosnia şi Herţegovina. ca şi creatorul gazetei conservatoare Dacă Turcia nu acceptă condiţiile „Timpul” a întrebat parlamentul sau revine cu critica la guvern acuzându-l că nu ştia nimic „despre intenţia Ru- de pace avansate „înainte de a trece guvernul cu privire „asupra adevăra- 15 16 32 1 siei” pe care „celelalte puteri” o oştirile ruseşti Balcanii” , după „con- telor condiţii de pace ale Rusiei” , sau 33 cunoşteau „înaintea trecerii Dună- diţiile vor deveni mai grele” . Spre de câte ori presa a ridicat „chestiunea 17 2 rii” . Mai mult, guvernul se arătase final, Eminescu constată că atât An- Basarabiei” , tot de atâtea ori „guver- 18 3 atât de „neştiutor” cu privire la in- glia, cât şi Austria au ştiut „condiţiile nul răspundea că nu ştie nimic” . Ba, adevărate de pace încă de la 1877”34. mai mult, se adresa cu năduf cititori- tenţiile Rusiei „încât am intrat în răz- boi şi pentru ruşi”19. Mai departe, E- Cum e posibil, se întreba Eminescu, lor Mihai Eminescu, „Românul” ca niciuna dintre puteri „să nu fi spus răspundea la întrebări că toate câte se minescu pune la colţ guvernul, făcând trimitere la conţinutul unei note nimic ministerului nostru de exter- spun despre Basarabia sunt „calomnii 35 4 diplomatice din vara lui 1877 „pe ne” ? Poetul naţional se aştepta ca de ale conservatorilor” , ca să fie dis- 36 care contele Şuvalof a comunicat-o „guvernul liberal” , chiar dacă e creditat guvernul ţării (liberal, fireş- 20 compus „din oameni înstrăinaţi, să te), invenţii ca „să amăgească opinia lui Lord Derby deja la 8 iulie 1877” . 5 6 Eminescu informează opinia spună sincer pericolele în care pluteş- publică” , „cai verzi pe pereţi” , scor- 37 publică cum că „nota Şuvalof” a te ţara” , pentru ca apoi să se ducă niri care urmăresc să semene îndoiala 38 7 asigurat Anglia „că interesele engleze „în întunericul din care a ieşit” . Iar în „loialitatea înaltului nostru aliat” . în locul lor să vină să „lucreze oameni Toate acestea s-au risipit ca nu vor fi atinse nici în Egipt, la Canalul de Suez, nici la Golful a căror nume de la 1870 încoace e fumul în faţa tristului adevăr. Genera- 39 Persan, nici la Dardanele”21, deoarece legat cu înseşi destinele ţării” ; şi lul Ignatief soseşte la Bucureşti care nu doresc decât o singură glorie: „pentru a ne spune nouă tuturor că Rusia pune un preţ mare „pe neutrali- tatea Angliei”22. Rusia informa Angli- „să moară pentru o ţară al cărui trecut Dumnezeu a făcut lumea la 1812 şi că să predomnească în aceste momente, pentru Rusia numai aceea e drept, ce a asupra condiţiilor de pace pe care 8 le-ar impune Turciei „înainte de a în care istoria întreagă a României e s-a făcut de atunci încoace” . Aşadar, 23 primejduită”40. Să creadă cititorul, generalul rus afirma, observă cu trece […] Balcanii” . Dintre aceste condiţii se găseau „reforma Bulgariei, postula Eminescu, că cel din urmă durere şi amărăciune poetul naţional 41 rotunjirea frontierelor Serbiei, noua răzeş „din vremea lui Ştefan-Vodă” „fiindcă au anexat Basarabia la 42 9 poziţie a Bosniei şi Herţegovi- sau „a măriţilor Basarabi” , aveau 1812” , Rusia la 1878 „trebuie să 43 nei…”24. Despre România „care şi-a „mai mult simţ istoric” şi mai multă reanexeze… părticica ce-am 25 10 proclamat neatârnarea” Rusia şi îm- iubire de ţară „decît veniturile care recăpătat-o cu mare greu la 1856” . decid astăzi asupra ţării româneşti”44. Desigur, continuă Eminescu, lumea păratul ei considerau că este o 11 chestiune ce va trebui „reglată prin GICU MANOLE „nu-i făcută la 1812” , iar Basarabia 26 e a poporului român „din veacul al înţelegere comună” . 12 Dacă Turcia primeşte aceste con- patrusprezecelea” , şi poartă ca nume diţii de pace înainte ca armatele ru- 27 numele celei mai vechi „dinastii Ibidem. 13 seşti să treacă Balcanii, Rusia ar fi ga- 28 Ibidem. româneşti, a dinastiei Basarabilor” . 29 ta să accepte pacea în schimbul a „câ- Ibidem. 30 Ibidem. 31 Ibidem. 1 Ibidem, p. 79. 14 Ibidem. 32 Ibidem. 2 Ibidem. 15 Ibidem. 33 Ibidem. 3 Ibidem. 16 Ibidem. 34 Ibidem. 4 Ibidem. 17 Ibidem. 35 Ibidem. 5 Ibidem. 18 Ibidem. 36 Ibidem. 6 Ibidem. 19 Ibidem. 37 Ibidem. 7 Ibidem. 20 Ibidem. 38 Ibidem. 8 Ibidem. 21 Ibidem. 39 Ibidem. 9 Ibidem. 22 Ibidem. 40 Ibidem, p. 80. 10 Ibidem. 23 Ibidem. 41 Ibidem. 11 Ibidem. 24 Ibidem. 42 Ibidem. 12 Ibidem. 25 Ibidem. 43 Ibidem. 13 Ibidem. 26 Ibidem. 44 Ibidem.

https://biblioteca-digitala.ro Coloana infinită , în lemn de tei (1926, cumpărată de artistul fotograf american Edward Steychen) a crescut până la înălțimea de 6,20 cm, fiind amplasată în spațiul verde al unei vile baroce, din apropierea Parisului. În onoarea marelui nostru prieten, În 1930, vizitând Bucureștiul, DAVID VIOREL Constantin Brâncuși îi propune

„Dacii au fost oameni religioși și primarului Dem Dobrescu, care sofisticați!... În faț a Romanilor, ei erau studiase la Paris, o Columnă infinită din motivați: fiindcă își apărau pământul!... bronz, în Centrul Capitalei, chiar în fața DACII reprezintă civilizația antică cea Palatului Regal. Acela îi comandă o mai evoluată, din stânga „barbară ” a variantă în gips; însă vin alegerile și el a fluviului Dunării! Și, poate, cea mai pierdut re-elecțiunea; a căzut și șansa cunoscută și prosperă, după aceea lui Brâncuși de a omagia acea generație Romană!...” (James Watt, 2017) de aur, care s-a sacrificat, pentru întregirea Patriei Româneș ti; iar Coloana a rămas „albă” în Atelier! Ajunși aici cu romanul nonconven- țional ROMA SORGINTEI NOASTRE, Brâncuși, decembrie 1947 (inedit) Ai zice că astfel de stagnări și trecând prin toate genurile literaturii: ______amânări trăiesc doar Românii. Mai povești, parabole, nuvele, poeme, * bine, mai târziu, s-a spus, decât jurnale, ne aflăm, iată, în fața unei Sunt unele coincidențe absolut niciodată!... Abia după 20 de ani, grație narațiuni, al cărei titlu, indubitabil, ar uluitoare. Brâncuși nu știa că arhitectul unui „preafericit destin”, pe care i l-a putea fi: POPORUL ROMÂNESC – Bucureștiului, italianul Giulio Magni, oferit Liga Națională a Femeilor ființând poetic, în pacea sa neolatină, și-ar fi dorit, înainte de a se întoarce Române, condusă de soț ia Primului își înalță, iată, și azi, istoria pe acasă, la Roma, după 10 ani, o coloană Ministru Gheorghe Tătărescu – Aretia pământul nașterii sale; construiește, a împăratului Traian, la București!... În Tătărescu, Brâncuși a fost invitat în statornicește, edifică și locuiește – între subconștientul personal al sculptorului, Țară, în vara anilor 1937 și 1938; să două coloane!... COLUMNA prima sa coloană „fără sfârșit” (la ridice un măreț monument TRAIANĂ și COLUMNA început de 2,10 cm înălțime) va comemorativ, la 20 de ani de la sfârșitul BRÂNCUȘIANĂ! „crește” continuu! Ne relevă, deja, o războiului mondial!... În toamna anului 1918, la sfârșitul anume „secretă obsesie”. Fiindcă, în * războiului celui mondial, sculptorul luna mai 1920, el călătorește, aproape o Născut în zodia Peștelui, român, la Paris, Constantin Brâncuși, lună, la Roma!... Își aprofundează persuasiv, excesiv secretos și tăcut, „ca bucurându-se de o faimă internațională, concepte, precum „armonia plastică”, o marmură”, artistul nu le spune intrat în colecții de artă modernă ale numărul „de aur – pitagoreic”; teoria oficialilor, din Tg. Jiu, că în Americii, a trecut de la portrete de perspectivei, a legilor ș i percepției subconștientul său, viziunea sa femei și păsări măiestre, la un subiect, o vizuale; apoi, studiază , zilnic Capela „crescut”, asemenea unei plante, unui temă – „socotită imprevizibilă și Sixtină, Colonadele lui Bernini, arbore; și, după Coloana Infinită , pe via enigmatică” – o Columnă infinită, pe obeliscurile egiptene, elenistice etc. sacra (numele drumului sacru al vieții care o cioplește, cu o bardă antică, în La Pestișani (Hobița), ajungând, – ultima porțiune din Via Appia, la arbore de stejar (după alț ii, de brad – printre rudele sale, în iunie 1920, le Roma. care intra, triumfal, prin totemuri carpatice). propune (notabilităț ilor!) o fântână de interiorul Arcului lui Constantin, al lui Aceasta e prima versiune, variantă pomenire a celor ce și-au pierdut viața, Titus, al lui Septimius Severus – și a unei „opere unice!”, care va evolua, pentru Patrie. ajungea pe colina Capitoliu), el dorea în șapte... serii, până la opera Cetitorii acestei epopei „mozai- să mai adauge două opere. monumentală-colosală, de la Tg. Jiu cate” reușesc, oare, să deceleze influ- S-au obț inut greu fonduri; s-a (1937). Este primul semn al izbucnirii ența fericită asupra sculptorului a cumpărat travertin, piatră din orașul subconștientului său personal, ca Fântânilor din Roma?!, cultivând și ele Deva; iar sculptorul a (mai) creat un român de munte. Compusă din trei memoria unor figuri păgâne (împărați), Arc al Sărutului; o Alee a scaunelor; și romboedre și două jumătăți, la capete, ori creștine (papi), ale Civilizaț iei? „Nu o Masă a Tăcerii, la final (august și Coloana infinită I (aflată în colecția avem noi destulă piatră, în Carpați?”, septembrie 1938). „Sisler”, New York) este reprezentarea întreabă C. Brâncuși, văzându-i îndoiți, Drumul sacru și drept (al vieții), stilizată, aproape abstractă a unui trup nesiguri și săraci pe concetățenii săi pe care au fost direcționate înnoitoarele de bărbat, tânăr; iar ca arhetip al artelor gorjeni. sculpturi ale lui Brâncuși, inducea ideea primitive, este un par, un stâlp, o În anii viitori, Brâncuși le propu- unei epopei plastice, spaț iale, precum colonetă, simboluri, am insistat, și la ne sătenilor o altă „idee plastică” – o cele din vechime, când peregrinii urcau imperialii romani! Brâncuși a afirmat că Poartă! Nu dintre cele care (se) deschid drumul pe Acropole, sau la Delphy, sau acea sculptură era onestul să u omagiu și închid, ci... un arc, indubitabil, din la Epidaur!... Epopee „spațială” adus „copiilor războiului mondial”, piatră carpatică . Nu îi va reuși nici aparținând Bărbatului și Femeii sale, soldații români, care pieriseră, tragic, acest „dar” pe care sculptorul dorea să-l de la naștere (tânărul sau tinerii) din dându-și viața întregirii Poporului facă tuturor celor care participaseră la a Coloana infinită, la maturitate, → Românesc!... înfăptui România cea Mare. CONSTANTIN ZĂRNESCU

https://biblioteca-digitala.ro căsă torie (Arcul Sărutului) – „arcul „magic” obiect al practicilor religioase suprapuşi perfect, pe axele verticale, Fecioarei”; trude, istorie, familie – milenare, existente probabil la strămoșii vor da naştere, graţie etajelor succesive Aleea scaunelor; și Masa tă cerii, în românilor, în jurul vieții și morții. Acest de crengi simetrice şi egale (stilizate şi sfârșit (precum pace „de mormânt”, în stâlp, spune criticul, e foarte probabil să ele), unor şiruri, şiruri perfecte, de eternitate). fi fost în vechime un perfect echivalent romburi nesfârşite. Cu alte cuvinte: şi * al crucii creștine, cu multă vreme Viaţa şi Moartea, interferându-se într-o Studenți fiind, în 1968, înainte de mitologia creştină, pe aceste continuă orânduire ciclică. Iar că este în octombrie, la Cenaclul de latină al pământuri; şi aminteşte şi un argument discuție o suprapunere a celor doi brazi Filologiei, l-am întrebat pe acad. Virgil cunoscut de noi toți că, atunci când şi nu altceva, nu mai rămâne nici o Vătășanu, care fusese moare un tânăr, se plantează pe îndoială, știind că, în popor, bărbatul „funcționar”-epigafist, la Academia di mormântul să u, fie un brad, un puiet, (stâlpul casei) este comparat, în chip Romania, în Roma, ce opinie fie un astfel de stâlp fin lucrat. admirativ, cu un brad înalt sau cu un „științifică” deține despre sculpturile Rombul (romboedrul), element arbore și că pe mormântul său, dacă se brâncușiene, de la Tg. Jiu, ca o geometric ș i simbolic, însemna la stinge de tânăr, se plantează un... brad. concluzie. cioplitorii ţărani din vechi vremuri, nici Și, astfel, stâlpul edificiilor țărănești „– Numai Templul (Arcul) mai mult nici mai puţ in decât: sugestia (construit din minuscule romboedre, Să rutului este considerat, de specialiști, naşterii, respirației, creş terii, împlinirii avântate unul peste altul, la pridvorul ca fiind de influență latină, adică şi expansiunii vieţii. Întrebată fiind ce caselor) poate oare să reprezinte romană. Însă, nu comemorează ar voi să însemne Coloana, stilizată altceva, dacă nu uriaș ul simbol al ră zboiul, armele, ci iubirea, armonia, mărunt pe ii şi pe fuste, ţăranca nu a coloanei familiei și a vieții, care este pacea dintre oameni. Masa tăcerii mai putut spune decât „şirul de zile şi totuși bărbatul; bărbatul-brad; ră mâne o tabulă virtuală, de ceremonii, de nopţi”, însă ea a continuat să preia bărbatul-arbore; înalt și frumos, semeț a oricărei religii, precum, aici, cea de la mama ei şi să predea fiicei ei acest și vital, văzut în absolut toate ipostazele geto-dacă, în Carpaț i!... Columna strălucit element de decor, chiar fără vieții sale: tinerețea, maturizarea și infinită rămâne, însă, cu desăvârșire, să-i mai ştie, în totalitate, semnificaţia, moartea. enigmatică!...” sau uitând pur şi simplu, din generaţie * * în generaţie, simbolul lui și preţuindu-i În întregul Sud-Est European Abia în 1972, când, numai frumuseţea ornamentală. întâlnim doar rombul figurat, ca un redactor-reporter la revista „Tribuna”, Înșiruirea romboidală, din important element al geometriei; spre l-am cunoscut pe criticul de artă Petru verticala Columnă fără sfârșit, nu ilustrare, rombul enorm, din centrul Comarnescu, am avut o adevărată reprezintă „scrâșnitul dinților și scenei Teatrului Antic al zeului epifanie. Prieten, adânc, cu intelectuali zimților, de ferestrău”, cum s-a crezut; Dionisos, din Athena, conservat și rafinați și bătrâni, dintre războaie, unii și nu este niciodată născută dintr-o vizitat, permanent, de turiști mondiali, dați la fund, de regim, precum D. Gusti, încălicare-împletire de zig-zaguri sau de la poalele templului Panthenon, în Henry Stahl, Harry Brauner, el, spirale întâmplătoare, îmbinate etc., aşa vecinătatea Coloanelor împăratului Comarnescu fusese sfătuit să cum s-ar putea crede, după mai mulţi Hadrian. Ghizii prezintă acel romb călătorească , per pedes, pe Valea cercetători ai artei, ci intuim, ornamental, fixat în mozaic, drept „un Frumoasei (valea Sebeșului); și să-și dimpotrivă, în aceste succesiuni element stră in”. Oare, cât de străin?... adâncească acea tăinuitoare expresie, nesfârşite o realizare stilizată până la Deîndată ce îl întâlnim și îl contemplăm poetică, de altfel memorabilă, a lui abstractizare, a brazilor rituali, adică a (ș i) la Muzeul de arheologie, din Balcic, Lucian Blaga: „Revolta Fondului bradului vieţii (cu vârful în sus), ca şi a oraș-cetate, care se numea, în Nostru Nelatin!..” bradului morţii (cu vârful în jos) care, antichitate... DIONISOPOLIS? Este un Petre Comarnescu a vizitat, ______măreț simbol, prin urmare, al imensului atunci, toate cimitirele sătești, de spațiu al nordului Traciei. munte, cu cioplituri și cruci vechi, de Însă , rombul – metamorfozat, în lemn, din tată în fiu, comori anonime romboedru cioplit, un simbol unic, ale artei și etnografiei păstrate (cât de așadar, în volum, îl vom contempla vechi?), ale lemnului!... În frunte cu numai și numai în spațiul Carpaților, cimitirul Loman, pe care l-a făcut grație totemului sacru, al celebru aproape ca pe acela de la Arborelui-Brad, ce apare și pe Columna Săpânța. La Loman erau zeci de stâlpi Traiană! (pari, colonete), sculptați, care stăteau Artist polivalent și genial – la capul morților tineri, necăsătoriți, sau sculptor revoluționar și arhitect, pierduți în războaie. Toți stâlpii erau Constantin Brâncuș i a redescoperit mignon, imitând trupuri de bărbați. Toți sensul magico-religios, precreștin al erau... romboedrici (adică ciopliț i în stâlpului mortuar (romboedric), volum!); nu romboidali. Și astfel, Petru monumentalizat într-o viziune modernă Comarnescu a făcut o surprinzătoare, în – o operă comandată și acceptată – sfârșit, o „vorbitoare” descoperire!..., chiar și politic – ce a comemorat, în ținând de spiritul unic-spiritual, antic, 1937-38, 20 de ani de la uriașul carpatic. sacrificiu al soldaților români, întru La originea acestui stâlp fruntar întregirea Neamului Românesc.→ țărănesc (colonetă), ar fi fost un *

https://biblioteca-digitala.ro O NARAȚIUNE GERMANĂ surde!... Habent sua fata Columnaes!... DESPRE COLUMNA BRÂNCUȘIANĂ Au și columnele (chiar sacre fiind), ȘI COLUMNA TRAIANĂ! Receptate soarta lor!...” drept „axis mundi”, „stâlp al Cerului și „Ansamblul Brâncuș i de la Târgu al Morților”; „nesfârșire a vieții și a Jiu rămâne singura sculptură a cosmosului”, „succesiune de vremurilor moderne, care se poate generații”, „zbor vertical”, „respirație” compara cu mărețele monumente ale – „suflu”, „înălțare”, „litanie și rugă”, Egiptului Antic, ale Greciei și ale „armonie a tuturor lucrurilor, lăsate de Renașterii ” (William Tucker, Londra, Dumnezeu”, „numărul de aur” – cele 1974). două columne au avut foarte grele * existențe în anume epoci, de la barbarii Încet-încet, dezvăluim antichității târzii, până la al II-lea război peregrinarea și studiul sculptorului mondial și perioada comunistă și a Constantin Brâncuși, aproape o lună, proletcultului grosier. Ideea a fost printre vestigiile și ruinele Romei susținută de istoricul și criticul de artă Eterne. Întotdeauna, s-a afirmat că, de Carola Giedion-Welcker, care, vizitând la barbari până în sec. XX, Columna Bucureștiul și spațiul nașterii și Traiana a scăpat, nevătămată și în copilăriei lui Brâncuși, a scris un perfecțiunea ei zeiască, salvată de la Monseniorul Ghika reportaj, în „Neue Züricher Zeitung”, orice soi de distrugere. ______în noiembrie 1967. Amândouă Columnele, însă, au emoționant, așteptând răspunsul unui Carola Welcker vizitase replica fost „ș lefuite”, „cioplite”, „stilizate”, prelat important, la Paris, care în 6 Columnei Traiana, din Lapidarium-ul pe cale oral-vizuală, de spiritul vulgar octombrie 1986 urma să se îmbrățișeze Muzeului Național de Istorie. Și a ne-artistic, preluat (ș i) de latina cu Papa Voitila și cu ceilalți creștini surprins micul liberalism, după vulgară. Știm de la Euripide (din sec. catolici, la Notre Dame, în piațetă, sub dispariția perioadei dejiste; ea vede, IV), că în coloanele (templelor) ocrotitoarea statuie ecvestră a aleargă, mângâie, sărută – vizualizează, cetățenii vedeau pe „bărbaț i tineri”, vii legendarului „Charlemagne”: pentru întâia oară Coloana sau căzuți în războaie. Pe vremurile „– Au numit Coloana infinită Recunoștinței fără de sfârșit, de la Tg. Parthenonului, „vedeau în coloane – S(c)ula lui Tătărescu! Ba, mai rău! Sunt Jiu, scoasă de sub plafoanele muzeelor, trupuri de fete-fecioare!” (și) vreo două-trei cuvinte și mai pe care le vizitase ea, inclusiv în Ce văd (vizualizează ), azi, strașnice, noduroase, vajnice și America; și „desfășurată ”, acum, europenii, în Columna Traiana și vârtoase!..” desprinsă de poverile „pământești și Coloana Brâncușiană? Monseniorul * arhitecturale”, îndreptându-se, liberă, Vasile Cosma, de la Catedrala – Este trist; e chiar grav, pentru spre „imensitatea cerului”. greco-orientală, rue Ribera (Paris) mi-a spiritul nostru național, că nu se mai Află, însă , Doamna arătat, în 1986, însemnarea unui călugăr predă limba latină!... Dintr-un popor Brâncușiologiei mondiale, pentru întâia anonim, portughez, care fiind novice, latin, vom deveni o populație oară, lucruri oral-vizuale, aproape întorcându-se cu alt călugăr, de la dunăreană ! Profesorul Hadrian șoptite urechii, de teama cenzurii și a grădinile de zarzavat, vaticane, au Daicoviciu, fiul savantului, a întrebat-o, vreunei... dări cu subsemnatul, care i-ar trecut, cu uneltele la ei, în spinare, prin odată, pe o studentă, la examenul de la fi produs interdicția de a mai reveni, să Forul lui Traian. „Ce este turnul finele anului 1974, printre altele: „Cum se documenteze, în România. „Simbol acela?...”, l-a întrebat tânărul pe celălalt, traducem: Habent sua fata libeli?...” radios (solar) Coloana infinită a fost mai bătrân. Iată ră spunsul: „Falus Studenta a răspuns, ca o tocilară , care silită să treacă prin grele crize ale Imperatorii”. Celălalt, mai tânăr, la știa tot: „Au și fetele libertățile lor!”. A existenței sale”. A fost vopsită , mat, de Roma, n-a înțeles bine. Celălalt a stăruit, ironic, istoricul, înroșindu-se de trupele germane, spre a nu deveni un schimbat, atunci, parolele: „Pullus nervi și de prostia ignorantă, tinerească. indicator primejdios, pentru raidurile Traianei!...” Și a repetat, a simulat: aviatice!... După 1947, a fost trasă de un „– Creștinismul, a adăugat, cu „– Nu găsești o traducere mai tractor Lantz, deviind-o 5o, din dorința umor, monseniorul Cosma, nu a putut reală, exactă?...” unei asociații de tineret muncitor, de a-i reprima aceste expresii vulgare, despre „– Au și fetele problemele lor! În vinde cuprul și alama, la fier vechi. vitalitatea omenirii, fala-făloșenia lumii, funcție de vârstă!...” „Doi negustorași englezi vroiau să regăsite în Măgarul de Aur, „– Bravo!... Ieși afară!...” cumpere și să transplanteze (Coloana Decameronul sau Don Quijotte!... Ca [Acea studentă devenise celebră, infinită), la Londra”. Totdeauna, afirmă admirator al lui Brâncuși, știi cum îi adică i se dusese vestea, ca de popă D-na Welcker, s-au ridicat, în ultima spun comuniștii, ca și ne-comuniștii? tuns! La restanța din toamnă, cu clipă, „spirite bune, care au intervenit Coloanei infinite... Ei, ai auzit, asistenta lui Daicoviciu, a fost întrebată: salvator!... Această sculptură epocală cumva?..” cum traducem: „HABENT SUA SAXA (pentru arta modernă universală și Monseniorul Cosma tră ia în exil, LIBELLI!?” Nici nu a stat să se vechea civilizație românească, arhaică), cu imaginile regilor României în săli, în gândească de deșteaptă ce era!... A își pusese accentul decisiv, auditorium; chiar ș i în bucătă riile, mult răspuns, forte, scurt pe doi: imprimându-i întregului oraș gorjenesc mai des vizitate. Am simulat că nu știu. „– Are fiecare fată sexul ei!...”] o noțiune intimă a valorii – încât oferta Să văd!... Să aud! Cum își găsea *→ englezilor s-a izbit de urechile lor domnia sa cuvintele?... Era straniu,

https://biblioteca-digitala.ro Apropieri, similitudini, analogii. Govora, la Ocnele Mari (Vâlcea) și Vizitând, în taină, Roma, în 1920, publicate de jurnalistul-sculptor Petru sculptorul Constantin Brâncuși a Cichirdan – ne relevă o viziune a devenit (și și-a desăvârșit), sigur, olarilor sau cioplitorilor o strălucită minte a României concepțiile revoluției sale plastice. populari-anonimi, în format-mic, interblice Imaginea concura, acerb, cuvântul, iar detaliat, familial, numit astăzi „artă el, precum Picasso, se transforma în minimală”. „Pământul acesta oferă imaginea părinte al unei noi ere, vijelioase și ea, Brâncuși a scos Coloana sa unui cap plin de abcese, unui corp rapidă și intraductibilă : civilizația infinită de sub plafonurile muzeelor și a bolnav, amenințat de o boală gravă, (globală) a Imaginii. înălțat-o în spațiul celest, dându-i de o febră, de o septicemie: absolut A stăruit, în chip accentuat, în același monumentalism, ca al Columnei pretutindeni revolte, răzmerițe, anar- Roma, asupra coloanelor lui Bernini, la Traiane; ș i al coloanei dorice singulare hii, eforturi parcă inutile, incendii, Vatican!... A observat că o singură a lui Bernini, multiplicată, copiată, pregătiri de ostilități, înfruntări rasi- coloană, cu capitel doric, este industrial, de 284 de ori, în acele ale, o materie omenească fermentând multiplicată și copiată de 284 de ori!... șantiere religioase. parcă într-un non-sens, într-o obscu- Și este o imitaț ie a Columnei lui Traian Aici este epifania, pe care ritate, sub imperiul unor duhuri și a – însă simplificată, nesculptată, fără sculptorul român nu a dorit să le-o unor germeni care folosesc inconști- basoreliefuri. declare, în aforismele sale, specialiștilor ența, confuzia de instincte, jocul cu Înșiruite, eliptic-geometric, în și criticilor! Columna Traiană are neantul, cu autoflagelarea” , scria cu Agora Vaticană (încă nu apăruseră înălțimea de 29,33 cm! Columna 50 de ani în urmă în jurnalul său. fântânile lui Petru și Pavel), colonadele infinită are, și ea, înălțimea de 29,33 Intelectual cu vocație enciclope- se transformă într-o sculptură-arhitec- cm!... dică, Alexandru Mironescu a fost om tură, devin zid, cum observase filosoful Cele 17 elemente romboedrice ale de știință, profesor universitar, Seneca, legile perspectivei, ieș ite din românului nu vin din Cabală; și nici filosof, eseist, precum și un reputat mâinile, rigla și compasul – creații ale din cele 17 litere „personale” (nomen et colecționar de artă. A fost primul lui Dumnezeu! cognomen!). Ci sunt numerele celor 17 copil dintre cei patru fii ai familiei Este o muncă titanică , de grup, în elemente-tamburi ale Columnei Victor Mironescu, colonel, și Elena extinse ateliere, pline de primitive Eterne!... Mironescu (născută Budișteanu). S-a macarale și munți de piatră, unelte Simbolurile lor falice, sexuale, născut la Tecuci, în ziua de 10 iulie ascuțite ș i geniu „egiptean”... colectiv; fascinante, au călătorit, oral-vizual, 1903. Între 1922-1926, urmează ateliere ce vor căpăta, de acum înainte, fiind preluate (și) de limba latină (zisă cursuri de fizică și chimie la un nume emblematic: „șantiere vulgară – populară); și de spiritul Facultatea de Științe a Universității religioase”. popular-european și universal. Nu au București, obținând licența, iar apoi În centrul Agorei vaticane – este putut fi ascunse, nici acoperite acele doctoratul în filosofie. Își continuă obeliscul egiptean; iar la capetele simboluri, niciodată; nici tăiate, studiile științifice la Paris în perioada colonadelor, sunt frontoane, de câte 4 castrate, cenzurate!... etc. 1926-1929, devenind doctor în științe coloane dorice și arcade atheniene, ca * fizice. Se întoarce în țară și ocupă un la Acropole. Columna fără de sfârș it le oferă post de asistent universitar la Catedra Nu poți vizualiza acest ecletism privitorilor o stranie imagine, de chimie organică a Facultății de mediteranean, pe care l-a preluat copleșitoare și ambiguă: pentru că pare Științe de la universitatea Creștinismul, fără influenț a Lumii în chip ș ocant greco-romană ; dar bucureșteană. În anul 1931, se Elenistice, a lui Alexandru cel Mare!... aparține și fondului nostru autohton, căsătorește cu Maria Constantin, cu Șocul și noutatea lui Bernini constă în dinainte de a sosi Romanii, în Dacia. care a avut doi copii, Ileana și Șerban. transcenderea majestății spiritului, a Revolta fondului nostru ne-latin, Desfășoară o intensă activitate grandorii și solemnității, de la civilizația a afirmat și fixat, pe ocolite, filosoful intelectuală: îi apare studiul „Spiritul greco-romană, spre civilizația creștină, nostru-poet Lucian Blaga, parcă spre a științific” (1934), după care romanul înțeleaptă șoi m ștenitoare. nu supă ra pe cineva, definind-o cea mai „Destrămarea națională” (1939), Ce a vizualizat Constantin sublimă reprezentare a spațiului menționat de George Călinescu, doi Brâncuși, ca sculptor modern al unei românesc – „ondulat”. ani mai târziu, în celebra sa lucrare lumi antice, carpatice?... (Picasso – * „Istoria literaturii române”, maur, Brâncuși – spirit dac!) Dar cel mai uimitor fenomen este colaborează la Revista Fundațiilor Colonetele, stâlpii, parii ciopliți, din să putem vizualiza și această „idee Regale. Ține o serie de conferințe pe cimitirele dace, erau simboluri plastică”, esențială: cum a devenit, din teme filosofice la Radio București și mortuare, universale. păgână , Columna Traiană... creștină, în la Fundația Culturală „Regele Carol”. Și, întrucât nu s-au descoperit fața românilor, încă din vechime?... În anul 1943, participă alături de arheologic, colonete (carbonizate), nici Descoperindu-și, lent, în ciuda Sandu Tudor, cel mai bun prieten al mari, nici mici, ci trecute spre viitorime, vânturilor și cutremurelor istoriei, a său, de Paul Steian, Benedict Ghiuș din tată în fiu, la construcția și cioplirea inundațiilor, holerei și ciumelor, ș.a. la o întrunire spirituală organizată pridvoarelor și prispelor, ca stâlpi, din năvălirilor – originea latină; și apoi la Cernăuți de Mitropolitul Tit bardă, ornamentali; am căutat romanitatea și, odată cu ele, trăirea, Simedrea. Prolific și în continuare, → romboedre, figurate columnar-vertical, curată și mântuitoare, întru Isus. DORIN NĂDRĂU pe ceramică și cusături. Descoperirile, [Fragmente] (S. U. A.) făcute de un preot-arheolog, Petre

https://biblioteca-digitala.ro își completează creația cu noi lucrări manuscrise, dar nu face nicio publicate: studiul „Limitele concesie regimului comunist pentru a cunoașterii științifice” (1945), le edita. monografia „Claude Bernard” (1946) În 1964, încheie romanul „Ziduri și eseul filosofic „Certitudine și între vii” și volumul de meditații adevăr” (1947). spirituale „Floarea de foc”, dar nu va În anul 1948, prietenul său, poetul mai publica nimic până la moarte. În Sandu Tudor, se călugărește la 1966, finalizează și romanul „Serile Mănăstirea Antim. „Se pare de interes singurătății”, iar în perioada urmă- capital să restituim aici starea toare își va definitiva și eseul de mănăstirii din anii 1945-1947, teologie a istoriei „Kairos”, precum și precedând experiența Rugului Aprins „Poemele filocalice”, pe care le [...]: comunitate de călugări-studenți, considera culminația scrisului său. În mai ales la teologie cu precădere, dar ultimul deceniu de viață, a continuat și la filosofie, arte frumoase, să-și întrețină vechile prietenii (Ni- matematici chiar[...] Persoanele pe chifor Crainic, Benedict Ghiuș, Radu care Antimul le reunea, citadini ______Gyr, Petre Manoliu ș.a.) și leagă adesea tineri sau chiar foarte tineri, Un gest emoționant care probează un unele noi (Ioan Alexandru, Andrei veneau din lumea studiilor riguroase spirit altruist și generos, precum și un Paleolog, Spiru Vergulescu ș.a.). și deschise, cum se cuvine cult al prieteniei fără egal este cel de Alexandru Mironescu a murit de universalului. Pentru aceștia viața la procesul nefast intentat. Folosindu- cancer în ziua de 20 ianuarie 1973. monahală, departe de pitoresc sau se de dreptul său la ultimul cuvânt, a Slujba de înmormântare a fost evlavie semănătoristă, răsuna de solicitat instanței clemență nu pentru oficiată de prietenul său părintele chemările Absolutului viu. Ea el, ci pentru medicul și poetul Vasile Benedict Ghiuș, care l-a caracterizat deschidea calea căutărilor și a Voiculescu: „Nu am nimic de adăugat ca nimeni altul în cuvinte de înaltă descoperilrilor trăite, dar de un alt în ceea ce mă privește. Nu cer nimic prețuire rostite cu acest prilej: „om de ordin - ar fi spus Pascal - decât pentru mine. În schimb, vă cer să știință, profesor fascinant, gânditor cu ordinul acestei lumi (Andrei Scrima, reconsiderați prezența aici, ca vast orizont de cultură, de finețe, de „Timpul Rugului Aprins”). învinuit, a doctorului Vasile informație, scriitor consacrat și Alexandru Mironescu s-a alăturat Voiculescu. Vă rog să vă gândiți că totodată mărturisitor puternic și grupului „Rugul Aprins”, devenind sunteți pe cale de a condamna pe unul întotdeauna substanțial al credinței un reprezentant de seamă al mișcării dintre marii poeți și oameni de cultură noastre”. de reînoire spirituală și ai acestei țări. Pentru el cer Jurnalul ținut de Alexandru duhovnicească a anilor 1945-1948 de înțelegerea dumneavoastră; cer să se Mironescu a fost publicat la Editura la Mănăstirea Antim, în care se ia în considerare vârsta lui și să fie Eikon sub titlul „Admirabila tăcere. întâlneau, sub semnul Rugăciunii lui pronunțată achitarea din partea Jurnal (2 iulie 1967 - 29 septembrie Iisus, intelectuali mireni și clerici tribunalului”. Tulburătoare este și 1968)”, ediție îngrijită și prefațată de însuflețiți de taina isihasmului. În relatarea părintelui Bartolomeu Marius Vasileanu, publicist pasionat anul 1949, este înlăturat, din motive Anania despre cum a aflat vestea de valorile creștine în trăirea lor vie și politice, de la universitate, ajungând eliberării poetului Vasile Voiculescu: autentică, profesor de istoria un simplu profesor de liceu. Ia parte „...la Aiud, intersectându-ne numai religiilor. Cartea a fost bine primită și și pe mai departe, cu regularitate, la pentru câteva secunde, într-o pauză apreciată pentru rigurozitatea cu care activitățile grupării spirituale „Rugul de muncă brută, Alexandru a fost structurată și edificată, având Aprins” și se retrage adesea la Mironescu a izbutit să-mi șoptească, un indubitabil statut de document, Cernica. Ateu și discreționar, regimul cu ochii înecați de bucurie, că volum din care citatul care urmează comunist a interzis în anul 1948 Voiculescu părăsise pușcăria, grațiat ne dezvăluie o constatare ce pare a fi aceste întâlniri incluzând printr-un decret special”. În amintirile valabilă și în prezent: „Generația de impresionante conferințe religioase, sale, părintele Anania, cu harul său azi, tinerii (inclusiv cei care au acum considerându-le subversive, iar cei inconfundabil, îl numește pe 30-35 de ani), formează un grup de mai mulți dintre participanții la ele au Mironescu „omul rugăciunii cu oameni, era să zic o familie, dar m- fost arestați, judecați și încarcerați în candelă și lumânare”, „cărturarul am răzgândit, care nu mai e ca închisorile Gulagului: Alexandru admirabil, interlocutorul delicat și altădată, o generație nouă, ci o lume Teodorescu (Sandu Tudor), părintele ferm, îngrăgostitul de muzică și închisă față de noi, streină, Benedict Ghiuș, părintele Roman poezie, observatorul fin și nu lipsit de înconjurată de un zid chinezesc, cu Braga, părintele Sofian Boghiu, umor, colegul generos și prietenul atribute noi, alte reacții, alte impresii părintele Arsenie Papacioc, total”. depozitate în substanța lor, alte Alexandru Mironescu, părintele Sub acuzația de „activitate concepte despre viață, despre lume, Dumitru Stăniloae, Nichifor Crainic, subversivă”, Al. Mironescu a fost despre relațiile dintre oameni, dintre părintele Petroniu Tănase, părintele condamnat la 20 de ani de închisoare. sexe, dintre ei și copii, dintre ei și Bartolomeu Valeriu Anania, părintele A ispășit 5 ani de temniță între 1958- societate. Se constituie ca un stat în Andrei Scrima. 1963, fiind eliberat, cu sănătatea stat, ca un organism nou, în altul care Alexandru Mironescu a fost arestat zdruncinată, în noiembrie 1963. După într-un fel l-a născut și purtat, dar la 14 iulie 1958 împreună cu fiul său. eliberare, își pune ordine în care aproape e alceva”.

https://biblioteca-digitala.ro Convorbiri duhovnicești Vedeți cât de greu și câte lacrimi se varsă în ziua când începe școala, când părinții își duc copiii în prima zi de școală, în prima zi de grădiniță, „Pruncii sunt darul lui Dumnezeu când se despart, pentru prima dată o făcut părinților.” zi întreagă, de părinți. Merg copiii la grădiniță plângând după mama lor. L.C.: Înaltpreasfințite Părinte Tot așa s-a întâmplat, cred, și la Mitropolit, aș dori să vorbim despre vârsta de cei trei anișori, când părinții prima mare sărbătoare din anul nou au lăsat-o pe Fecioara Maria la bisericesc, Nașterea Maicii Domnu- templul din Ierusalim și s-au duuus și lui. Vă rog să ne spuneți un cuvânt de s-au duuus pe valurile vieții. Ce-o fi folos în legătură cu această sărbătoa- fost în inima bietei copile de trei re, despre nașterea Fecioarei Maria. anișori, când a văzut că mama, tata nu Îps. Ioan: Credincioșii care au mai erau! fost în sfintele biserici la această deo- N-avem consemnări că ar mai fi sebită sărbătoare s-au bucurat de ma- venit părinții s-o vadă. N-avem rea cinste pe care le-a făcut-o Hristos, ______consemnări, doar deducem, că atunci să-i cheme la ziua de naștere a Maicii când la cincisprezece anișori, după Sale. Mulți oameni își sărbătoresc și mii. Una a fost aleasă de Dumnezeu, ca să fie scară, să fie tron, doisprezece ani de stat la templu și-ar zilele de naștere în desfătări lumești. mai fi găsit părinții. Pe atunci așa se Hristos a lăsat să prăznuim ziua de să fie maică a Fiului Său, aici, pe pământ, pe Fecioara Maria. Cum s-a întâmpla și se înțelege faptul că la naștere a Maicii Sale, însă praznicul îl vârsta aceea preoții de la templul din face Hristos. Hristos este Cel care născut această Fecioară? Maica Domnului a fost și rămâne rodul Ierusalim o încredințează bătrânului pregătește acest praznic prin Sfânta și rudei sale Iosif. Liturghie. Vedeți cum a rânduit rugăciunii părinților săi Ioachim și Ana, oameni cărora la adânci După cei doisprezece ani Hristos! Ne dă exemplu cum să ne petrecuți la templu din Ierusalim, sărbătorim și noi zilele de naștere. bătrânețe le-a dat Dumnezeu rod. Și astăzi sunt atâtea mame, atâtea tinere, preoții s-au interesat cine ar fi din Ce fac astăzi oamenii în ziua lor neamul ei cel mai apropiat, ca să aibă de naștere? Nu caută, nu cercetează atâtea familii, care vin cu multă dragoste și cu multă evlavie la sfânta grijă de această fecioară. Atunci l-au biserica. Câți dintre noi, când găsit pe dreptul Iosif din Nazaret, o aniversăm în ziua de naștere, suntem biserică și se roagă lui Dumnezeu să le dea un fiu sau o fiică, să le dea rudă apropiată cu familia Maicii la Sfânta Liturghie? Câți dintre Domnului și i-au încredințat-o lui. semenii noștri, într-o zi de naștere, se prunci. Aceasta este, în general, marea dorință a tinerilor care se Dar în mod cert că i-au spus: Iosife, pregătesc pentru cele mai mari vezi că această fecioară a fost dăruită desfătări lumești, în loc să cinstească căsătoresc. Chiar la cununie, multe rugăciuni sunt ca Dumnezeu să le de părinții ei lui Dumnezeu. Cum s-ar pe Dumnezeu, pe părinții ce i-au traduce aceasta în limba noastră? născut și i-au crescut? dăruiască fii și ascultă Dumnezeu rugăciunea preotului, atunci la Adică ea va trebui să rămână toată În ziua de naștere, îndemn cre- viața ei fecioară. Atunci l-au întrebat dincioșii să-și pomenească părinții, cununie. Unii se bucură și nasc prunci. Unii nu se bucură că pe dreptul Iosif: Îți asumi această să-și aducă aminte de ei, că i-au năs- responsabilitate de a păzi această cut, că i-au crescut și să se roage lui Dumnezeu le va da un fiu sau o fiică și îl opresc; scoate sabia și nu-l lasă fecioară în lume? Și dreptul Iosif și-a Dumnezeu pentru ei, dacă sunt în via- asumat această responsabilitate și a ță sau dacă sunt adormiți în Domnul. să pășească în viață, așa cum s-a rugat preotul, la cununia lor, să le dea luat-o la casa lui, în familia lui din Văzând Dumnezeu cât de mult s- Nazaret. a îndepărtat omul de credința în Dumnezeu prunci buni în viața aceasta. Dar ce s-a întâmplat, după Buna Dumnezeu și cum Dumnezeu n-a Vestire, când Fecioara Maria a luat în dorit să vadă lumea pe care a creat-o L.C.: Minunat glăsuiți, Înaltpreasfințite Părinte. Iertați-mă, vă pântece de la Duhul Sfânt și a mărtu- căzând spre pierzanie, a zis: Voi risit taina întrupării lui Dumnezeu? trimite pe Fiul Meu să ridice lumea rog să reveniți la părinții Fecioarei Maria, la Sfinții Ioachim și Ana. Dreptul Iosif s-a tulburat și a vrut s-o din păcatul în care zace. Și a zis lase. S-a tulburat mult în sufletul lui, Dumnezeu-Tatăl: Cum o să coboare Îps. Ioan: Sfinții Ioachim și Ana văzând darul lui Dumnezeu, care văzând că n-a putut s-o ocrotească și Fiul Meu de pe tronul Sfintei Treimi? s-o păzească, crezând că din altă parte Cum o să coboare pe pământ? Și li se dat, această pruncă, această fiică Miriam, Maria, au zis: Doamne, noi era nașterea. Atunci era pe punctul de atunci a ales Dumnezeu o fecioară pe a o părăsi. Dacă ar fi părăsit-o, cei din care a făcut-o scară pe care a coborât suntem în vârstă, cui o s-o lăsăm aici pe pământ? Așa că noi ți-o dăruim cetatea Nazaretului ar fi scos-o afară Dumnezeu pe pământ. din cetate, bărbați și femei ar fi lovit- L.C.: Dacă e să continuăm Ție . Așa se face că la vârsta doar de trei anișori, ei, în vârstă fiind, au dus- o cu pietre până ar fi omorât-o. Așa se această frumoasă „poveste”, cum, întâmpla în vremea aceea, când Înaltpreasfințite Părinte, a ajuns o la templul din Ierusalim, acolo, să aibă grijă de ea câteva văduve care-și fecioarele care nu-și păstrau fecioria Dumnezeu la Fecioara Maria? lor erau ucise cu pietre. → Îps. Ioan: Da. Câte fecioare n-au duceau viața în curățenie, la acel templu din Ierusalim. A consemnat fost în vremea aceea în lume! Mii LUMINIȚA CORNEA

https://biblioteca-digitala.ro Amvon să câştig pariul. Uitaţi-vă la prietenii mei cum mă spionează. Preotul a rămas uimit de o asemenea obrăznicie şi a început să-1 dojenească: -Se poate măi omule, să glumeşti cu lucrurile sfinte? Nu te gândeşti ca

Se povesteşte că într-o seară, este deasupra un judecător? Că o să te într-un restaurant câţiva cetăţeni stă- bată Dumnezeu? teau de vorbă la un pahar de băutură. -Nu- mi pasă, zice omul. Dar Din una în alta, a venit vorba şi des- gândeşte-te că o să mori, continua pre Spovedanie. „Eu", zice unul, „nu preotul. m-am spovedit de 20 de ani". „Asta -Nu-mi pasă! înseamnă că eşti laş. Îţi este frică să te -Dar gândeşte-te la judecată şi la spovedeşti!" „Ba nu mi-e frică deloc". iad. ______„Ba ţi-e frică!" „Punem pariu pe o -Nu-mi pasă. dat de părintele, altfel nu câştigi damigeană de vin ca mâine dimineaţă -În cazul acesta, zice preotul, ai damigeana. Şi omul a trebuit să facă merg la spovedit?" „Punem!" câştigat pariul, damigeana cu vin. lucrul acesta, dar n-au trecut decât A doua zi dimineaţa, iată-l că Dezlegare nu pot să-ţi dau, că nu o două săptămâni şi cuvintele spuse în intră într-o biserică şi merge direct la meriţi, doar canon de pocăinţă pot să- fiecare dimineaţă şi seară, au avut în preot căruia îi spune că vrea să se ţi dau. Timp de o lună de zile să spui conştiinţa lui un efect deosebit care spovedească. Prietenii din ajun în fiecare dimineaţă şi seara: “Este un parcă 1-au trezit dintr-un somn. Nu ajunseseră înaintea lui, să vadă dacă Dumnezeu care mă va judeca, dar nu- i-a mai trebuit damigeana cu vin, a îşi ţine cuvântul. mi pasă. Voi muri, dar nu-mi pasă. mers iarăşi la scaunul de spovedanie -Părinte, zice omul îngenun- Voi merge în iad, dar nu-mi pasă!" şi, cu lacrimi în ochi, şi-a mărturisit chind, eu n-am venit, de fapt, să mă Omul a plecat şi le-a spus păcatele. prietenilor ce a f cut i ce a spus spovedesc, dar am pus un pariu pe o ă ş Pr. GHEORGHE NICOLAE preotul. damigeană de vin că nu mi-e frică să ȘINCAN vin la scaunul de Spovedanie şi vreau -Trebuie să împlineşti canonul ______ați păzit în viața aceasta? Cum i-ați Să dea Dumnezeu pace și liniște, CONVORBIRI… învățat în viața aceasta? Ce i-ați dar păziți-vă copiii pe lângă casele →Ce s-ar fi întâmplat de n-ar fi învățat în viața aceasta? Pentru că dumneavoastră și aveți grijă de ei, că intervenit din nou Arhanghelul Dumnezeu v-a dat un fiu sau un fiică o să vi-i ceară Dumnezeu înapoi. Gavriil, îngerul lui Dumnezeu? Ar fi și probabil în mod sigur v-a întrebat: Ai cui sunt pruncii? Noi zicem și murit scara pe care a coborât Hristos- Vei putea avea grijă de un fiu sau o părinții zic: pruncul meu, fata mea. Dumnezeu la noi, s-ar fi dărâmat fiică pe care am să ț i-o dau? Mama Sunt ai lui Dumnezeu. Cum ziceau tronul lui Dumnezeu, brațele fecioarei răspunde că da. Însă la un moment părinții noștri și mamele noastre, care s-au făcut tron al lui Dumnezeu dat uită ce i-a promis lui Dumnezeu, odinioară? Ne-a dat Dumnezeu un și Hristos, întrupat fiind, ar fi murit că va avea grijă de fiul său, că va prunc. Ne-a dat Dumnezeu o fată. înainte de a fi adus Evanghelia de avea grijă de fiica sa, ca ei să-și Așa ziceau odinioară părinții noștri, Sus, înainte de a se fi răstignit pentru păstreze viața în curățenie și să fie nu ca astăzi când tatăl spune: a născut noi. buni creștini în viața aceasta soția mea un fiu sau o fiică. Și așa din Iată că arhanghelul Gavriil îi pământească. punct de vedere anatomic este corect. spune bătrânului Iosif să n-o lase Vedeți cum a ocrotit-o bătrânul Dar iată cum părinții noștri spuneau: pentru că ce este într-însa este de la Iosif pe Fecioara Maria! Gândiți-vă, ne-a dat Dumnezeu un prunc sau o Duhul Sfânt. Așa se face că bătrânul om în vârstă să ia calea pribegiei! Cu pruncă. om crede cuvintele îngerului și o mamă și un pruncuț în brațe, să ia Toți care ne aflăm în sfintele rămâne alături de Fecioara Maria în calea pribegiei, să meargă tocmai în biserici suntem darul pe care toate momentele, după cum bine știți, Egipt! Gândiți-vă că n-au plecat cu Dumnezeu l-a făcut părinților noștri. la Betleem pentru naștere, și fuga din ceva, decât cu un asin și pe jos au Și fericiți vor fi părinții noștri dacă Egipt. Fuge cu pruncul și cu Fecioara parcurs sute și sute de kilometri în după ce ne-au legănat pe ale lor Maria în Egipt, să scape pruncul de pustiu, unde nu găsești o cupă de apă, binecuvântate brațe mamele noastre sabia lui Irod. Iată aceste momente cu pentru că de la Nazaret până la Cairo, au zis într-o zi: Doamne, ți-l dau ție totul deosebite ce-au urmat apoi în unde au ajuns, nu găsești decât piatră, pe acest prunc! viața Maicii Domnului! stâncă, nisip și să te duci atâția Spuneți celorlalți, vecinilor că L.C.: Desigur, Înaltpreasfințite kilometri pe jos, ca să salvezi mama pruncii sunt darul lui Dumnezeu făcut Părinte Mitropolit, aveți pentru și pruncul de sabia lui Irod! părinților . Și să aibă grijă de acest dar cititori multe sfaturi. Astăzi iubitelor mame și și să-l dea înapoi lui Dumnezeu. Știm Îps. Ioan: Mă adresez iubitelor părinților nu li se cere să plece de aici de la moșii noștri că dar din dar se mame și iubiților părinți cărora le-a cu pruncii, din țara aceasta în altă face rai... Dumnezeu a dat dar din Rai rânduit Dumnezeu să aibă fecioare și parte, că îi urmărește cineva să le taie și frățiile voastre să faceți ca pruncii feciori în casele și familiile frățiilor capul, să-i sfâșie, așa cum a făcut să ajungă în Rai. lor. Vă va întreba Dumnezeu: Cum i- Irod.

https://biblioteca-digitala.ro Asterisc O altă victorie a diavolului împotriva neamului românesc este emigrarea de după 1990. O statistică alături de o analiză a fenomenului a

Marea Unire, sărbătorită în anul apărut recent în „Revista Română de centenarului, mă obligă să meditez la Statistică“, din care rețin: Aproape condiția umană a românului impusă 485.000 de persoane, cu vîrste de o conducere politică și mai ales cuprinse între 0 și 19 ani, au emigrat executivă nevolnică, dezbinată, din România între 2007 și 2017. cosmopolită, demagogică, disprețuind Dacă la acest număr se adaugă și cei legile, morala creștină și bunul simț. de până la 21-22 de ani, vârsta În timp ce Hristos unește, studenției, atunci numărul chemînd blînd la comuniunea emigranților temporari și definitivi ______familială, la dragostea necondiționată depășește 500 de mii din totalul de Note: față de aproape, la pace și iertare, 2.613.477 persoane contabilizate ca * Este vorba despre cel intitulat diavolul (i.e. dia-bolos = despărțire, emigranți de către INS în cei 10 ani „Copiii referendumului“ conceput de dihonie, vrăjmășie) îndeamnă urlînd de la aderarea României la Uniunea „Papaya Advertising“ și susținut de la ură, dispreț, compețiție, distanțare Europeană. Concluzia e devastatoare: „Declic“ și „Accept“. critică, răzbunare și polarizare. Asociația Română de Geopolitică, ** Iată mesajul lor în întregime: Bun strateg, viclean și tobă de Geoeconomie și Geocultură a Referendumul pentru familie a fost o cărți, potrivnicul a fost fericit că n-a comentat astfel pe pagina de adevărată încercare pentru fost validat referendumul pentru facebook: „Statul român exportă Comunitatea Declic. Știam că definirea constituțională neechivocă a poporul român. «Marele salt înainte» părerile sunt împărțite și persoane familiei ca uniune dintre un bărbat și va fi ajungerea la exportul întregii care ne-au fost alături în diferite o femeie. Victoria lui e cu atît mai populații românești. Un stat care campanii nu aveau să fie alături de importantă cu cît nu numai cei reușește să se debaraseze de o bună noi și de această dată. Drepturile învechiți și înrăiți, bine școliți marxist parte (25%) din propriul popor la omului nu sunt, însă, negociabile și fiind, i s-au alăturat în numele aniversarea a 100 de ani de la Marea nu se pot supune unui referendum. „drepturilor omului“, ci și oameni Unire. De la Marea Unire la Marea Am lansat campania #Stauacasă. tineri aparent de bună credință, Plecare! O clasă politică, un sistem Asta am făcut, milioane de români, și angajați în lupta pentru dreptate, politic al falimentului generalizat, referendumul nu a trecut. O parte cunoaștere și libertate. Am fost nevoit format și ținut în viață de elite importantă a campaniei a reprezen- cu strîngere de inimă să le adresez prădătoare“. *** Uimitor este că, tat-o clipul „Copiii referendumului”, unora dintre ei un mesaj dur, sperînd făcîndu-se că nu văd și nu pricep co-produs împreună cu asociația să-i dezmeticesc: aceste realități crunte, guvernanții, Accept și Papaya Advertising, cărora Către „Declic“ despre boicotul parlamentul și președinția își văd mai le mulțumim pentru curaj și referendumului: departe de programul impus vădind, tenacitate. Împreună am vorbit Oribilul clip* înfiorînd pe toți in corpore, crasă obediență și lipsă de despre un viitor distopic, unde am fi oamenii credincioși ai acestei țări vă patriotism. putut ajunge dacă am fi pornit pe caracterizează pe voi, cei care vreți să Singura mare mîngîiere adusă de acest drum al discriminării. A fost, educați în stil „accept“ populația! 2018 a fost sfințirea altarului poate, cea mai importantă victorie a „Mîna de politicieni corupți“** la Catedralei Naționale (fericită acestă anului care a trecut. Am dovedit că care vă referiți ipocrit în această denumire, față de prima – ascunzînd o nu mergem aliniați în direcția „realizare“ au fost, de fapt, cele peste prea îndrăzneață doleanță, căci prăpăstioasă sugerată de o mână de 3.000.000 de oameni responsabili mîntuirea este personală și trebuie politicieni ipocriți. care tocmai că nu vor să trăiască în lăsată la mila Domnului!). *** Cf. Andrei Nicolae, Exod: Peste lumea distopică a exercițiilor Semnificația măreței izbînzi îngăduite 500 de mii de copii, elevi și studenți amoroase perverse... obligatorii! românilor de Dumnezeu este că au emigrat din România în 10 de ani Deasupra drepturilor omului pe care rugăciunea este cea mai eficientă de la aderarea la Uniunea Europea- le invocați pătimaș se află Dumnezeu armă împotriva tuturor adversităților nă. Asociația Română de Geopolitică, Creatorul, pe Care nu-L recunoașteți, și ispitelor. Acolo unde dezbină și Geoeconomie și Geocultură: Statul de fapt, propovăduind un neomarxism distruge zgomotos diavolul, prin român exportă poporul român, antinaționalist și anticreștin. De rugăciune străruitoare fiind chemat publicat: Joi, 03 ianuarie 2019. aceea, nu pot merge alături de voi. Hristos împacă și rezidește pașnic dar https://www.activenews.ro/stiri- Ruptura de Biserică a acestor minunat-hotărîtor. educatie/Exod-Peste-500-de-mii-de- tineri e îngrijorătoare. Împietrirea lor Să ne ajute Dumnezeu în copii-elevi-si-studenti-au-emigrat-din- față de mesajul hristic e dramatică, rugăciune și fapte benefice semenilor Romania-in-10-de-ani-de-la-aderarea- predispunîndu-i la grele suferințe. în noul an dăruit fiecăruia spre bilanț, la-Uniunea-Europeana.-Asociatia- Măcar dacă ar putea învăța ceva de la meditație și spor duhovnicesc! Romana-de-Geopolitica-Geoeconomie- mărturisitorii închisorilor comuniste, si-Geocultura-Statul-roman-exporta- dacă de la noi, cei peste trei milioane (5 gerar 2019) poporul-roman-154052 Notă: Am corectat ortografia, punctuația și erorile de creștini contemporani cu ei nu vor tehnoredacționale. să învețe! MIHAI FLOAREA

https://biblioteca-digitala.ro Starea prozei pumni. Aoleeuu, aoleu, mă doareee. Stai cuminte, cum vrei să prindem cleanul cel mare?...Și continua să dârdâie. Am ajuns acasă pe la miezul Încă de la cinci ani, deși nu știam nopții, mama apăruse pe prundul ce înseamnă, căutam libertatea! Dacă gârlei cu un felinar și striga cât putea: făceam o poznă, ca să nu mă bată Niculee...Prin cotețul găinilor m-am mama, mă ascundeam în cel mai urcat în podul cu fân, m-am îngropat îndepărtat colț, sub pat. Patul nostru acolo și foarte repede am adormit. era foarte mare, cu stinghii și tăblii Toți ai casei m-au căutat, nenea din lemn, în care dormeau cinci inși, Aurică a trecut de câteva ori pe lângă de-a latul, mama, tata, eu, soru-mea mine, n-aveau nicio șansă să mă Tatiana și nenea Aurică. Ceilalți frați descopere... Mama mă ruga, ieși de și surori erau plecați în toată lumea. pe unde te-ai ascuns, n-o să-ți fac De ce dormeam așa, claie peste gră- nimic, te îmbolnăvești și mori, nu mă madă? Ne luaseră totul din casă, ba mai chinui și tu, destul mă chinue ______mai mult, fuseseră rechizionate și trei alții. rânjea colții că ne-am gândit să camere, că tata era chiabur și nu reu- Nu m-am îmbolnăvit, n-am murit chemăm veterinarul să-l omoare!!! șise să-și plătească dările. Primarul, doar că și azi am astfel de apucături!!! Cât privește rana mea, am urmat pe care oamenii din sat îl numeau Bu- Trăiesc la țară și mă minunez tratamentul empiric, bitter, spălarea libașa, ne instalase acolo pe secretarul când văd un stol de grauri care face ranei cu iod sau propolis, bandaj cu comunal, era din altă localitate! Iarna acrobații întunecând cerul, admir miere și foaie de varză pisată, toate eu îi căram lemnele cu brațul, îi zborul păsărilor călălătoare în unghi leacurile le-am aplicat, dar mâna mi-a aprindeam focul, aveam grijă să-l ascuțit și mai ales mă înduioșează cei amorțit, noaptea nu puteam să mai întrețin până se încălzeau bine pereții. doi câini, Japonică, un Labrador dorm de durere, iar când desfăceam Deși atmosfera era sumbră, mă negru ca pana corbului și Lupși, un bandajul și mă uitam la rană mă bucuram de frumusețea vieții, hălădu- șoricar maro. Sunt foarte geloși pe apuca leșinul de la burtă. Soacră-mea, iam prin păduri, mergeam cu Ion, fiul mângăierile mele. Japonică, mai de 92 de ani, s-a trezit din letargie, de Bulibașei, la pescuit, pe râul Argeșel, puternic, îl ține la respect pe Lupși, mai multe zile zăcea bolnavă, răcise prindeam sturzii cu ligheanul și boabe degeaba îi dau drumul noaptea, și tușea până se înneca. de porumb legate de o ață, strângeam rămâne în coteț, de frică. Soției i s-a - Du-te maică și fă injecție, nu alune și nuci toamna, până dădea făcut milă de Lupși și tocmai în lăsa infecția să intre în tot corpul. Ce- zăpada. mijlocul zilei l-a dezlegat. Eu, grijuliu o să facă biata mea fată? Cum Domnul învățător Emilian să nu intre cineva în curte și să dăm rămâneam insensibil la sfatul ei, se Constantinescu, vecinul nostru, l-a de necaz, strig: adresa autoritar, soției pus pe Ion în bancă, alături de mine, -Hai Lupșică, hai la tata, ziua - Cheamă salvarea, nu te mai să-l ajut să citească, să socotească. La trebuie să stai în lanț, se poate …? S- codi! început nu m-a deranjat, dar când a apropiat de cușcă și când să-i pun - Lăsați-mă, dacă din asta mi se începea frigul, îi curgeau lumânările cureaua de gât, haț, mi-a străpuns va trage, nu e nimeni de vină! Am din nas pe bărbie, apoi pe piept, că mi podul palmei. Am fost așa de surprins obosit pe lumea asta! Dincolo, poate se făcea scârbă. Era cam bolând bietul că n-am apucat să reacționez. Lupși s- o fi mai bine! Soția, palidă, i-au dat băiat, dar părea de treabă, îmi a retras în coteț, strategic, în colțul cel lacrimile. Știa că dacă nu vreau ceva întindea felia lui de pâine unsă cu unt mai îndepărtat și s-a făcut covrig. Mie sunt mai rău decât un catâr. Se simțea pe care n-o mâncam, i-o dădeam lui îmi curgea sângele de parc a fi fost ă ș vinovată că dăduse drumul câinelui Ciobănică. Venea cu basca plină de înjunghiat. To i ai casei mi-au dat ț deși o rugasem să nu facă asta. găinaț și toți copiii râdeau de el. Ion sfaturi, le era grijă că Lupși a turbat, A mers la farmacie, a cumpărat nu ieșea din vorba mea, iar eu îl uneori, pentru a gusta din libertate, medicamentele recomandate, îmi chinuiam cât puteam. Îl luam în soția îl ducea de sgardă pe deal și schimba pansamentul în mod regulat pădure cu mine, și deodată strigam, acolo îi da drumul. Probabil a întâlnit și se ruga de mine: stai, după fagul ăla e ascuns Dracul, vreo vulpe turbată și … am dat de - Încă mai suntem în termen, n-au vine să te ia, fugi! Urla de spaimă și necaz. Câinele nu voia s mai ias ă ă trecut 72 de ore de la mușcătură. Eu fugea mâncând pământul! Eu în nici din coteț, se simțea vinovat, ne și nimica! spatele lui nu mai puteam de râs. amenința, scotea niște mârâieli, își - Doar știi, băiatul lui Răzvan Într-o seară de august îi spun, hai ______Theodorescu, (fostul ministru al Cul- Ioane la râu să prindem pește. Te turii) a fost mușcat de șarpe. A crezut despoi și stai pe burtă în apă, da să nu că nu e grav, n-a mers la medic și a te miști că puțica ta e pe post de râmă murit în chinuri groaznice. și când te gâdilă îmi dai de veste și eu Insisten ele ei au r mas f r haț, am prins știuca. A stat Ion în apă, - ț ă ă ă ecou, n-a reușit să mă convingă. În a s-a întunecat, au apărut stelele pe cer. patra zi a apărut o schimbare în → Dârdâia ca apucat de streche și striga NICOLAE AURELIAN din când în când, mă gădilă iar eu îi înhățam puțica și-o strângeam bine în Monseniorul Ghika DIACONESCU

https://biblioteca-digitala.ro comportamentul meu. Mă întreba Starea prozei sau răsărit de soare, sau ascultând soția: foșnetului lanurilor de grâu ce se - Cum îți mai este? unduiesc pe vânt asemeni coamelor - Bine! Ham, ham! Hârrr! înspumate ale valurilor unei mări ce - Doamne, Nicușor, ai febră?!! se fugăresc pe nisip... Știi, uneori, - Hârr! Ham, ham! M-am repezit când privesc aceste minunății, mi se simulând că vreau s-o mușc. Și-a întâmplă să simt că mă dizolv cumva făcut semnul crucii, biata de ea s-a în acest spațiu și timp și că eu speriat îngrozitor. În a cincea zi ne-a însumi, sunt doar ... un fir de nisip vizitat familia Enache, Florin vărul ei gânditor rătăcind printre galaxii. primar și soția lui, Mariana. Sunt - După cum văd tot poet ai foarte prietenoși, de câte ori vin pe la rămas, Marcele. Mai scrii, mai scrii? noi ne aduc câte-un dar. Pluta vopsită în roșu aprins, - Și tu acum... Ce poet? Ce - Ți-am adus suc de mere, de la asemeni unui Narcis miniatural dacă am scris și eu câteva cărți? Și tine din Mușcel, scrie pe cutie, încremenise ușor înclinată peste începu să murmure o melodie pe care Vulturești! oglinda limpede a apei, în Vasile și-o reaminti imediat: ”Că nu e - Mulțumesc! Hârrr! Ham, ham! contemplarea propriei imagini. La om să nu fi scris o poezie...”45 Ham! baza stufărișului de anul trecut se - Și? - Ce-ai pățit Nicușor, s-a ridicaseră deja noii lăstari de un - Și în ultimii ani, mai ales după întâmplat ceva?!! verde crud. De dincolo de acest zid accidentul băiatului... nu știu... poate Îmi desfac bandajul și le arăt vegetal corul armatelor de broaște, că am fost nevoit să fiu, ca să spun buba neagră care supurează. secondat de nenumăratele triluri ale așa... mult mai prezent în viață, -Aoleu, ce ai pățit?! păsărilor înălțau către cerul senin pe obligat de tot felul de situații să -L-a mușcat Lupși, eu sunt care pluteau scamele câtorva nori, un rezolv ba una, ba alta, că Lenuța de vină, i-am dat drumul în timpul adevărat imn al vieții. Un șoim plană părea să fi uitat și de ea... parcă nici zilei. Așa îmi pare de rău! L-am rugat rotindu-se fără grabă deasupra locului timp să mai gândesc n-am avut, dar să să mergem la doctor și n-a vrut. ca apoi, fără vreo urmă de sfială să se mai visez... A fost, ca și cum aș fi În timp ce toți ai casei stau de lase din zbor în apropiere, pe ciotul intrat într-un tunel al cărui capăt era vorbă îngrijorați de starea mea, iau o unei sălcii putrede încovoiate ca o de nevăzut și n-am mai putut fi atent hârtie și notez în mare grabă. I-o dau siluetă cocârjată de bătrân. Deși era decât la pașii pe care-i făceam lui Florin s-o citească. Printre ei, abia începutul lunii mai, soarele ardea înaintând metru cu metru. Abia după mârâi. cu putere astfel că Vasile se văzuse ce Lenuța și-a mai revenit și am putut -Hai, citește, îi zic. nevoit să-și dezbrace hanoracul să mai merg și la pescuit, m-am mai Florin își drege glasul: rămânând în tricou. Aruncând o gândit uneori să mă reapuc de scris, -Merge în fiecare duminică la privire către Marcel, observă că și dar... mi s-a părut că nu are niciun biserică, degeaba, n-are credință, doar pluta acestuia părea să fi adormit la rost... Pentru ce, pentru cine să scriu? un rânjet sinistru. Își duce mâna la suprafața apei. Simțindu-se privit, Pufnind pe nas își ridică repede piept mimând o înaltă simțire, acesta își întoarse capul și-i zâmbi. undița din apă cercetându-i cu o mină degeaba, n-are inimă, doar ...Hau, hau - Ce-i bătrâne, te-ai plictisit? nemulțumită cârligul gol, apoi căută hauu... îl întrerup eu. Vezi, la pescuit este ca și-n viață. altă momeală și după ce o puse în Mariana îi șoptește ceva soției, Trebuie să te pregătești cu mai multe cârlig și aruncă cu putere firul cât mai am auzit foarte bine ce i-a spus, că de momeli, pentru că nu știi ce te departe, continuă: când am început să latru, mi s-a așteaptă la fața locului, ce fel de pește - Înainte mă gândeam că voi ascuțit și auzul, ca la câine. se va nimeri pe acolo și apoi e bine să lăsa nepoților sau strănepoților, în loc -Sună dragă la 112, să vină să-l ai răbdare cât cuprinde și să te de un album cu fotografii, câteva ia, reprezintă un pericol real, ce te concentrezi pe ceea ce faci, dacă vrei cărticele despre ceea ce am gândit și- faci dacă te mușcă?! să reușești. Și-apoi, ca să nu ți se pară am simțit ca să să afle și ei cum au -Hau, hau, hauuu! Ies în fugă din o povară prea mare așteptarea, este fost vremurile pe care le-am trăit ... cameră și mă ascund pe hol, sub un bine să deschizi ochii mari, astfel Poate greșesc, dar mereu am crezut că șifonier vechi. Stau câteva clipe acolo încât să nu scapi din priviri nici pluta, oamenilor le place să-și cunoască și consider că ascunzătoarea nu e prea dar nici frumusețea din jur care, cel rădăcinile, strămoșii. Însă acum... sigură. Alerg în magazie unde, printre puțin mie, îmi dau un sentiment de cui? Când mă mai gândesc să mă vechituri de tot felul mi-am găsit un pace și de bucurie care-mi amintește reapuc de scris, am senzația unui gust culcuș pe cinste. De-aici n-au cum să atât de mult de copilărie... Știi, mi-a leșios pe limbă... Și-apoi, nu știu mă scoată, doar dacă dau foc, așa, ca trecut uneori prin gând că ceea ce-l dacă-ți imaginezi cum arată privirile la Colectiv. În depărtare se aud deosebește pe om de animal este altora când le dezvălui că te preocupă sirenele salvării, ale pompierilor, iar capacitatea asta a lui de a putea poezia, sau că scrii. Ceva între eu, sub niște harțabale, mârâi liniștit. aprecia frumusețea care-l înconjoară. ilaritate și compătimire. Râse. Mâine, În sfârșit, mi-am câștigat Mi se pare că nicicând nu se apropie poimâine, nu cred că o să mai → libertatea! Fiindcă am turbat pot să le sufletul omului mai mult de divinitate TANIA NICOLESCU spun celor din jur și celor de la decât atunci când vibrează la auzul putere, ce gândesc! ropotului unei ploi de vară, când se înfioară în fața unui incendiar apus 45 Cântec pe muzica lui Nicolae Kirculescu și versuri de Aurel Felea.

https://biblioteca-digitala.ro treacă prea multă vreme și când vor atare, orice activitate care nu slujește doar banul - contra unor sume, cei vedea din întâmplare vreo carte, se scopului de a a-și spori aceste posesii isteți gâdilă orgoliul unora și altora în vor întreba ce e obiectul cu pricina... este inutilă. Eficiența supremă în așa zise ateliere de scriere, lăudându-i Observând privirea mirată a lui Vasile viziunea acestei lumi, este de a pune dacă se încadrează în tiparele agreate dădu din mână a lehamite și adăugă: mâna pe cât mai mult cu o investiție de ei, sau măcar în tiparele vremii. - Nu cu multă vreme în urmă, minimă. Și efortul în această direcție Poate crezi că cineva - mă refer la cei trecând pe la contabilă să-i las niște este cu atât mai mare cu cât ”dotarea” consacrați – își pierde cumva timpul acte am fost nevoit să scot din sacoșă de la mama natură pare să fie mai... ca să citească scrierile unui novice, – ca să ajung la acte – cărțile pe care subțirică... Totuși, încă mi se mai oricât ar fi el de talentat?! Promite? Și le luasem de la bibliotecă. Și, ce întâmplă să mă întreb uneori dacă nu ce dacă! Sau... depinde de ce anume crezi? A fost uimită să vadă ca aveam cumva exagerez și dacă nu este doar o promite. Mi-a spus cineva că unul patru- cinci cărți. Nu s-a putut abține impresie a mea, cam sumbră. Și- dintr-un județ din nordul țării, cerea să nu mă întrebe... ce fac cu ele! atunci mă străduiesc să-mi colorez cinci sute de euro pe o recenzie. Cred că imaginația mea începe să o ia ochelarii cu privesc lumea în roz și să Modest băiatu’, nu? Așa că... A, da, razna de la o vreme și, așa cum atunci sper... Într-un fel, dacă ar fi să mai vezi ici și colo câte un site pe când văd filme istorice cu armatele comparăm lumea cu o junglă, trebuie care postează câțiva rătăciți, dar și împlătoșate sub un cer torid, încep să să acceptăm că în junglă este loc acolo, după o vreme începi să observi mă întreb ce miasme insuportabile pentru mii de specii, care ne plac mai că mai toate creațiile încep să semene pluteau deasupra câmpului de luptă, mult sau mai puțin. Și poate că unii între ele. Uniformizarea, sau mai căci era tare greu să-ți păstrezi igiena ca noi, aparțin doar altei specii decât degrabă cameleonizarea creației este în acele vremuri, tot așa încerc să-mi celor pe care le vedem în jurul nostru legea zilei. Și-apoi, de ce ar mai imaginez cum poate fi viața interioară mai des, dar nu suntem până la urmă exista vreun interes la unii sau alții – a cuiva care după ce termină școala nimic altceva decât tot o formă de mă refer la mentori sau discipoli, cum nu mai citește nicio carte. Mai ales că viață și poate că ar fi mai bine să ne frumos mai era pe vremuri - pentru cei de genul acesta sunt atât de mulți, vedem de arealul nostru în loc să ne șlefuirea talentului așa cum zici tu, încât au devenit specia dominantă și irosim vremea contemplându-le pe dacă acum, pentru o anume sumă poți ne place sau nu, se pare că au cotropit celelalte, sau strâmbând din nas și deveni imediat membrul vreunei ligi planeta. Societatea asta, așa cum ne înfricoșându-ne la vederea lor... De sau al unei uniuni care să ateste oferă o avalanșă de mărfuri altfel, dacă stau să mă gândesc, de-a calitatea ta de artist, pictor, scriitor... contrafăcute - trăiască tehnica – ne lungul istoriei au existat mereu După cum vezi, sistemul piramidal oferă generație după generație, tot perioade mai puțin propice artelor și piere, dar nu se predă și reînvie și el mai mulți oameni pe care i-aș numi culturii, însă asta nu i-a împiedicat pe pe unde poate. Și poate! Pentru că-i fără ezitare... kinder - eggs. cei ce aveau har să și-l respecte și să-l mulțumește și pe unii și pe alții. - Cum adică? dezvolte. Și dacă au crezut că au avut Adică, unii reușesc astfel să-și facă - Sunt goi pe dinăuntru. ceva de spus de lumii, au spus, au viața mai confortabilă, ademenindu-i Mutanți... Baloane de săpun. Doar scris, au pictat, cu voia sau fără voia pe cei care nemulțumiți într-un fel sau învelișul e de ei. Spoială și poleială. ei. Ba chiar în ciuda acestei lumi, de altul de statusul social pe care au Numai așa pot defini aceste produse multe ori nedrepte, nu au abandonat. reușit să-l dobândească prin forțe ale zecilor de fabrici de diplome. N-ai Doar că este nevoie de curaj și așa proprii. Celorlalți - care făcând într- auzit până acum de ele? La atâtea cum mi-ai spus, de multă, multă un fel ceva similar cu cei ce-și produse de unică folosință, iată că s-a răbdare. Știi, mă întrebam uneori dacă cumpărau un blazon, un titlu nobiliar patentat și omul de unică sau foarte ție nu ți-ar prinde bine să frecventezi și încep să-și învârtă cozile prin scurtă folosință. Populația vreun cenaclu literar ca să mai ai cu selectul cerc al așa-zișilor scriitori înlocuitoare de acest gen, de care cred cine schimba vreo părere, sau să vezi consacrați - aranjamentul le satisface că ai auzit și tu de pe vremea ce scriu și mai ales cum scriu și alții... cel puțin pentru moment narcisismul. răposatului și nu poporul, e mai Poate că asta te-ar stimula, nu crezi? - Chiar așa?! Dar... creația... ea rentabilă, chiar dacă pe termen scurt... - Glumești?! Măi Vasile, tu pe nu contează? Sper, că nu-mi pot încă imagina cum ce planetă trăiești? Cenacluri?! Rara - Ce creație... Am auzit că au ar putea arăta lumea dacă pentru sute avis... Erau, cândva... când oamenii apărut edituri care, pentru prețul de ani sau milenii de acum înainte, aveau și generozitatea de a face corect îți vor edita cărțile cu paginile omenirea care o va locui va fi mentorat. Dar știi, talentul artistic și parfumate în aromele dorite. Marcel alcătuită din astfel de specimene, tot caracterul nu prea au legătură. Adică păru dintr-o dată înveselit. mai puțin și mai superficial instruite să nu te aștepți ca automat, cel care - Știi și tu că mirosul este foarte și educate, dar dependente de o scrie, sau poate că pictează frumos, să important; trezește amintiri și dacă tehnică pe care nu o pot stăpâni. fie neapărat și un caracter frumos. Și este plăcut, probabil că această plăce- Oameni ce sunt capabil să se mai ales să-i sprijine și pe alții. Ce, tu re se extinde și asupra obiectului care mănânce între ei doar pentru a avea n-ai auzit de invidiile din breslele emană acest miros... Că doar și su- dar care... nu sunt. Și nici nu pot fi. artistice? Mai degrabă se împung permarketurile uzează de stratagema - Cred că ai dreptate. Și mie îmi între ei decât să-și fie de real ajutor și asta ca să stârnească pofta, interesul... pare uneori că mase întregi de oameni să se organizeze în adevărate școli de Iar la cărți, probabil că parfumul va au fost îndoctrinate cu ideea că creație în care să se șlefuiască acoperi mai mult ca sigur mirosul fad, esența, valoarea omului, constă în talentele. Nuuu....nici vorbă. Eventual sau uneori... fetid, al conținutului ceea ce are, în posesiile sale și ca – pentru că și aici a ajuns să conteze cărții. Și pe de altă parte→

https://biblioteca-digitala.ro se pare că se revine în forță la ceea nu-l prindem, las’ că nu mă voi jena ce se numea cultura de partid și de să-l cumpăr de la pescărie. Totuși stat. Adică se urmărește să fie accep- cred că n-ar strica să mai încercăm tați, încurajați, recunoscuți doar cei vreo oră, pentru că doar așa putem fi scriu în maniera convenabilă pentru siguri că va fi proaspăt. Că de când puternicii zilei. Să nu cumva să se știu, comercianții ăștia sunt în stare ”aducă atingere”, adică să fie șifonați să-ți vândă oricând cioara vopsită unii... alții... să nu cumva să fie drept papagal. Așa că ar fi mai bine să transmisă vreo idee nepotrivită... mai ne străduim. Uite, intrândul ăla în ales dacă ea vizează potentații zilelor, stufăriș cred că ar fi mai potrivit... Ai cărora și așa le bâzâie pe căciulă să vezi că dacă mă instalez acolo o să muștele despre ceea ce cu siguranță tragă mai bine. Și luându-și într-o nu-și doresc să mai audă odată ce s-au mână scăunelul și-n alta undița și pus la patru ace și alea poleite. Trec cutia cu momeli, se îndreptă spre În lumea unui goeland deceniile peste noi de parc-ar sta pe locul arătat. Nici nu apucă să loc, pentru că uite, s-ar părea că n-a înainteze câțiva pași și piciorul îi În lumea unui goeland pierit defel apetența pentru odele alunecă peste o plasticul unei sticle de E ţipătul o rană; închinate ”măreților conducători”... plastic strivite și pe jumătate Captiv în propiul avanpost, - Unde te uiți?! Vezi că trage! Marcel acoperită de vegetație, făcându-l să-și Nu cere de pomană. smuci undița și-n lumina soare licări piardă echilibrul. Lăsând să-i scape Navigator neîntrecut – argintiul solzilor unui pește cât scăunelul, se sprijini în mâna rămasă Neptun îl strânge-n cleşte, palma. astfel liberă, ridicând cât mai sus Înfruntă dârz al său destin, - Roșioară – vocea lui Marcel suna undița. Pe faţă, ostăşeşte. ușor dezamăgită. Apoi, întorcându-se - Uff! Ai văzut? Era cât pe ce să Transportă-n plisc bucăţi de cer, spre Vasile ținând încă suspendat de rămân fără obiectul muncii. Vasile se Cu Geea la picioare, cârlig peștele, i-l arătă râzând: așeză pe jos punând alături cu grijă În faţa lui genuni se sparg, - Vezi ce stă la baza unei sorți triste? undița salvată de la dezastru și începu Chiar şi apusul moare; Lăcomia! Nu-i stătea lui mai bine să-și maseze încheietura mâinii. acolo în baltă? Dar de, dacă s-a - Păi da, ce te miri. Încă nu te-ai Albastrul e-n privirea sa repezit la tot ce sclipește... convins că la noi, mai peste tot riști să Un cântec fără note. - Ei, iartă-l și tu și poate că-ți va ai nu doar neplăceri dar deseori chiar Bolnav de aventuri, precum îndeplini ca-n poveste, trei dorințe. să-ți pierzi viața din cauza nesimțirii Faimosul Don Quijote, - Dorințe?... Marcel păru să rămână o de care dau dovadă.... ”bipedele”, Şi-aruncă zboru-nveşmântat clipă nedumerit și apoi, scoțând cum spunea ministra aceea, am uitat În fluturi de zăpadă, cârligul din botul peștelui îl aruncă cu cum o chema... Și-încă aici, e un loc Spre un cotlon de paradis – ciudă în apă. mai ferit și relativ curat, dar în rest... O nouă escapadă, - Ce dorințe... Ale mele sunt așa de Nu te-ai săturat să vezi că oriunde Apoi coboară în adânc, multe, că mi-ar fi greu să mă întorci privirea, vezi doar gropi, Sub foşnete de sare, hotărăsc. Mă simt ca măgarul lui noroaie, munți de gunoaie, construcții În timp ce ere-ntregi l-au nins Buridan. Poate i le voi spune cu altă kitsch.... Nu degeaba a apărut Cu gemete de mare... ocazie, însă acum, pentru că oricum sintagma ”groapa de gunoi a amărâtul ăsta n-ar face nicio sfârâială Europei”. Poți să spui că nu arată așa? în tigaie, poate că ar fi mai bine să Ce-i cu mâna? Rondelul stelelor ce mor acordăm atenție și momeală potrivită - Nimic grav. Nu mai sunt așa flexibil celor ce așteaptă pitiți acolo, că i-am și căzând ca bolovanul, am pus În poala stelelor ce mor, speriat probabil cu poveștile noastre. presiune cam mare pe mână. După E răsăritul o scânteie, Și-apoi trebuie să mâncăm și noi, nu cum vezi, am scăpat ieftin și am La margine de curcubeie, doar să-i hrănim pe ei, nu? salvat și undița. Sper să știe să-și Unde apusurile dor. Și terminând de pus momeala în arate și ea recunoștința – se spune că cârlig, aruncă cu dexteritate firul și materia nevie are conștiință - și să Tristețea-ncalecă pe nor, undiței în apă. mă ajute ca măcar acum să am ceva Nemărginirea stă sub cheie; - Da’ numai la mâncat te gândești? spor la pescuit. În poala stelelor ce mor, - Ce te miri? Nu știi că bunicii și - Așa crezi? E răsăritul o scânteie. străbunicii mei au trecut cel puțin - Hai să facem concurs. Și cine printr-un război mondial dacă nu prin prinde mai puțini, își va compensa Din fantomaticul decor, două și că spectrul foamei, după astfel nepriceperea sau nenorocul cu un bax Desprinse-s ludice crâmpeie, de evenimente bântuie generațiile de bere. De acord? Și-așa trebuie să În rătăcirea lor de zmeie, care urmează? merg mâine la control și cine știe ce-i Ce izbăvirea nu o vor. - Bine, Fomilă, dacă-i așa, promit să mai dă prin cap doctoriței să-mi În poala stelelor ce mor... înfricoșez în seara asta spectrala prescrie, de nu voi mai putea pune CAMELIA ARDELEAN apariție cu fumigațiile unui crap prăjit gura nici măcar pe un pahar de bere. cu mujdei de usturoi, că se spune, (fragment din romanul Orbeț ii, în usturoiul alungă fantomele. Și dacă lucru)

https://biblioteca-digitala.ro Ochean întors E 17 noiembrie 2018. Ziua în care din sufletul meu ca să înțeleagă tainele împlinesc 60 de ani de la venirea mea frumuseții Împărăției Luminii. pe pământ. Mă ridic din pat și ochii Și iarăși, pașii mă duc, fără vrerea aleargă obsesiv, ca întotdeauna, să vadă mea către fereastră, la chemarea fulgi- timpul. Ceasul arată ora 5 dimineața. lor, care aidoma a mii de raze alungă „Eu … sunt pământ și cenușă” Mă îndrept către fereastră și ochii întunericul rece și intră într-un urcuș (Facerea 18 : 27) văd afară prima zăpadă. Fulgii plutesc nevăzut către inima spirituală a Deși răzbate o oarecare tristețe din prin văzduh purtați de aripile nevăzute omenirii. cuvintele de mai sus, adevărat este că ale îngerilor. Puritatea omătului intră cu Toate acestea alternează cu viteza ele nasc și o bucurie plină de pace care viteza fulgerului în suflet și într-o gândului fiindcă suntem răstigniți pe de acolo, din inima spirituală, are fracțiune de secundă mintea aleargă crucea timpului și oricât am vrea, o puterea să lumineze tot universul – în către primii ani ai vieții. Câteva lacrimi părere de rău umbrește starea noastră sensul că… din acest apus pământesc se ridică din inimă să umple spațio- existențială. va răsări viața veșnică. temporalitatea celui peste o jumătate de Este în noi o frică ancestrală ce ne Să urmăm credinței Părintelui veac ce a trecut așa de repede. Parcă o ține răstigniți pe crucea vremii, și care Avraam. Numai așa vom reînvia din văd pe mama zbătându-se prin troienele ne ține departe de Dumnezeu. Când ne propria cenușă. Prin credință Părintele ce acopereau Moldova de altădată. Tare trezim din somn… ideal ar fi ca primul Avraam a primit frumusețea Raiului în mai era tragică. Chiar prăpăstioasă. Iart- gând să fie adus jertfă Domnului, prin sânul său. o, o, Doamne și dăruiește-i o colibă care omul să ceară binecuvântare și să Mai are de străbătut pe cer cale de modestă în lumina Împărăției Tale. mulțumească pentru lucrarea mântuirii. o suliță… soarele până să apună. Cam Și iată că Domnul, la șaizeci de De aceea începutul iernii echiva- așa se exprimau bunicii noștri când ani, îmi dăruiește și mă acoperă cu acest lează cu începutul purificării în vederea voiau să spună câtă vreme mai este covor alb ce purifică pentru o clipă nașterii și reînvierii noastre și a naturii pănă la venirea întunericului. Se toate păcatele și răutățile ce le-am făcut în lumina primăverii ce așteaptă în zare. potrivește această expresie și în cazul în viață. Ninge…și fiecare fulg mijlocește oamenilor care se apropie de apusul Respectând proporțiile, trebuie să și face potecă de mătase între Cer, vieții. Va veni pentru toți clipa când mărturisesc că zăpada acestei primei Pământ șu sufletele noastre. Ne botează sulița va opri inima fiecăruia dintre noi, zile de iarnă mi-a schimbat omătul în „mormântul” său și ne învie omorând astfel patimile. Acolo, în (transfigurat) fața sufletului, amintindu- întru cea mai sublimă bucurie. lăcașurile Cerului…când timpul îl va mi de cele petrecute pe muntele Sub puritatea ninsorii, aripile înghiți veșnicia…”ne vom odihni de Taborului cu Mântuitorul Iisus Hristos. credinței fiecăruia ne înalță către orice mișcare temporală”, cum învață O, Doamne, ridică vălul întunericului Împărăția Domnului. părintele Dumitru Stăniloae VALERIU TĂNASĂ ______

nu te voi uita, te voi răsplăti, aranja ce ai învăţat că trebuie să faci. pentru totdeauna, trebuie doar ca în Cât de mult îi alropie pe copii minciunile tale să nu se strecoare nicio cuvintele, poveştile pe înţelesul lor ! Cât ştiu cuvintele să arate dragoste, fisură, ne-am înţeles ?. ...Dar cuvintele Valoarea propagandei să uite, pe cât se cade, a-şi închide ochii, îndepărtează, prietenii devin duşmani, Propaganda deţine o anumită să ţină minte promisiunile stelei ce cinstea se înclină în faţa intereselor, influenţă asupra conştiintei. când vine luminează, să deschidă inima în jurul onoarea se ruşinează şi ea pe cât poate vremea scadenţei faţă de drepturile căreia se ţin strânse alte inimi? Ele, şi merge mai departe cu lupta zilnică de pretinse, promisiunile făcute îi apar : cuvintele, pot fi nume de corpuri, spirite, a se arăta curată. valoarea, eventuala si indoielnica au limbi diferite, imprevizibile îmbinări, ,,Depinde de ce spui si de ce nu valoare, defectele, interesele meschine, radiază în vecinătate ce simt în propriul spui, pentru a fi judecat ca fiind stupiditatea. nucleu, hotărâte sunt odată cu povestitorii stăpânul ori sclavul vorbelor tale”. Care Ponegrirea adversarilor este să observe admirabila schimbare, să înalţe ar putea fi preceptele din care să se justificată, ca bună ziua, din moment ce piscuri, căderi din cer în adâncuri căutate desprindă modul de a acţiona ? le-au fost rezervate terfeliri şi cu măsură. Cugetarea, la prima vedere, îndemnă la prietenilor. Aşa se apără obiectivitatea. Nu ştim în ce zi vor primi dărnicia, protecţie şi, din păcate, ascunde într-o Prea le duci într-o lature omule cu îl vor redescoperi pe Prometeu. postură intelectuală alunecarea în propaganda ta, îţi aglomerezi mintea şi Dacă nu esti dispus să le dai laşitate. Reflecţia de mai sus are mai nu are cine o aerisi..! crezare, să-i accepti pe misionarii ce-au multe faţete, între care şi pe aceea a Ca să fiţi aproape siguri d-le, făcut averi îţi va fi atribuit ţie recunoaşterii responsabilităţii în faţa doamnă, prietene că aţi înţeles bine adevăratul lor rol. Priviţi dezbaterile unei realităţi pe care ai analizat-o, pe ceva ar fi cel puţin necesar să fi asistat publice în care cei cu angajamente care o cunoşti, obligaţia de a aduce la discuţia despre acel ceva, eveniment, speciale acuză populaţia că nu-i împliniri şi nu suferinţe.Se acceptă şi pretenţii... evaluează după obolul adus. scuza că nu poţi fi întotdeauna stăpânul Cuvintele spuse în anumite situaţii Vorbele au înclinat mult spre mo- vorbelor tale.La fel de importantă se sunt departe de a prezenta realitatea, ele cirla persistenă, parcă nenorocirea ne-ar arată nevoia de a fi curajos, de a îşi apără stăpânul, proprietarul.. fi înscrisă în destin, orizontul simţirii condamna cu toată severitatea Ele cuvintele, de atâtea ori poves- prostit din plin, cuvintele ofensatoare nedreptăţile, de a lupta pentru cucerirea tesc imaginile unor opere de artă, vor să au luat primul loc la întrebuinţare. şi apărarea libertăţii, a formelor sale întindă hotarele spiritului, au ambiţia de Pe cuvânt de onoare, de-mi aduci posibile.Ulterior cuvintele vor arăta cât a fi echivalentul zămislirilor. dovada adevărului şi a dreptăţii mele, te-ai apropiat, cât te-ai depărtat de ceea DANIEL MUREŞAN

https://biblioteca-digitala.ro Starea prozei nesemnificativă faţă de operaţia de la cap. Şi, deşi era aşa anostă, i-a părut brusc rău că nu l-a întrebat de unde e, sperând că o făcuse în atacul mişeilor, Izbuc, pe care săteni îl strigau şi dar nu din căzătura pe caldarâm, ci Conductel cel Tinerel, pe numele lui dintr-o lovitură de pumn dată spre de buletin Victorel Crăcănel, era agresori. A rămas cu dilema, şi, student la sociologie, nu la filosofie, zgaiba fiind pe degetul din mijloc, care era „fâlfosofie”, cum se colporta acolo unde se prind metacarpienele de în opinia sătească. Când era mai mic carpiene, a înţeles că cicatricea e pe îi ştiau numele real, era „a lui osul care corespundea lunii mai. Că Crăcănel”, dar se mutase cu familia la aşa îl învăţase să ştie mărimea lunilor oraş, cu „o măsă, un tasu şi o sorsă”, anului rapid, doar uitându-se la oasele cum îi enumerase lângă o ţuică, mîinii, cu pumnul strâns. Ghenadie îi Pintilie. Acum prin satul natal mai spusese: „Măi puştiule, e foarte venea doar în vacanţe. Şi cum era simplu, asta şi eu ştiu de la mamare. nepotul subinginerului de foraj ______Strângi pumnul şi începi să numeri. Conductel, poreclit aşa de Porumbiţa, zile şi care 30, sfat care i-a fost mereu Primul os care apare în afară, de la de necaz că i-a săpat cu succes puţu foarte util când avea de rezolvat o degetul mic, e ianuarie şi înseamnă că lui nea Arbagic, pe care, şi pe el, îl problemă cu mărimea lunilor anului. are 31 de zile. Urmează acolo unde numise, după asta, Alambic cu Puţu Acum stătea lăcrimând lângă nu e os, luna februarie, apoi iar os, Mic, în uz a rămas porecla care îi înţeleptul bătrân Ghenadie care nici el deci martie, cu 31, şi aşa mai departe. evoca meseria forajistului. Lucru care nu scăpase fără poreclă. Îi ziseseră Când ajungi la osul de la arătător e i-a bucurat pe amândoi, numele „Placă”, evident, după remarca deja iulie, care are 31 de zile, şi oficial, Crăcănel, neplăcându-le Porumbiţei, pentru că, tânăr fiind, şi începi să numeri înapoi, cu luna deloc, nici unchiului, nici nepotului. aflat la serviciu la o hidrocentrală, că august tot pe arătător, că are 31 de Recent Izbuc venise în sat că ştia era un om pregătit, fusese atacat de zile. Aşa nu o să mai încurci niciodată de mic, şi de prin vacanţele trecute, că nişte golani cu intenţia reuşită, de a-l numărul de zile ale fiecărei luni”. va întâlni un limbaj pitoresc, mai jefui. L-au atacat mişeleşte, pe la Înainte de a pleca a întrebat-o pe mereu inedit, deşi, gramatical, era un spate, şi unu din infractori îl lovise cu soaţa bătrânului care muncea de zor, dezastru. Dincolo de aceste un fel de rangă în cap, Ghenadie cum făcea mai mereu, când e considerente, care erau doar cele leşinând pe loc. L-au jefuit, el atunci înmormânarea, iar tanti, privindu-l iniţiale, după cum avea să constate, se chiar luase „ticăloasa” lichidare, şi l- lăcrimând şi ea, i-a spus că peste două gândise că limbajul sătenilor şi au lăsat într-o baltă de sânge. A avut zile. Deja groparul din sat, tânărul faptele lor erau aproape perfecte noroc că, în foarte scurt timp, l-au gă- Rimel, cum îl strigau „posesorii de pentru lucrarea de dizertaţie pe care sit câteva femei care treceau pe acolo mort”, săpase groapa undeva la trebuia să o prezinte la teminarea cu o căruţă, şi l-au dus la policlinica capătul cimitirului, unde cumpărase facultăţii. În plus, dorea să descopere locală, pentru primul ajutor. un loc cu o vecie ... de şapte ani! ce schimbase democraţia în felul de a „Şi am avut noroc, singura salvare Izbuc a plecat în lacrimi dar fi al sătenilor. Se întreba dacă mai de atunci, era prin anii ’70, care bombănind în gând pe sătenii că îi erau ei harnici şi ele gospodine, cum deservea vreo 15 sate, era la spuneau acestei femei cu suflet tare îi ştia de mic, sau „îi căpiase policlinică, tocmai îmbarcase o bun, mai rar, e adevărat, madama libertatea din care răul îşi luase gravidă să o ducă la Spitalul Şanti. Iar femeia înţelesese cândva, de partea”, cum i-a zis unchiului său, Judeţean. Urgent m-au luat şi pe mine la un astfel de răuvorbitor, că îi Porumbiţa, după ce a aflat că puţu lui şi aşa m-au salvat, că altfel, la ziceau aşa, pentru că privea cu ochiul Alambic e funcţional? policlinică, primeam primul ultim stâng ... „mai pe ocolite”. Uneori Izbuc, prin ironii, că avea ajutor. De la Judeţean m-au trimis la Bătrâna, cum o auzise şi Izbuc încă un „talent nativ sătesc” cert, încerca Bucureşti, la un spital foarte bun, din copilăria lui, pentru că ştia că mai să îi mai tempereze pe localnici la bandajat şi încopcat la cap. erau unii nesimţiţi care râdeau de vocabular, la fapte, cum făcuse cu Specialiştii medicali de acolo au decis ochiul ei „întârziat”, şi, mai ales, de Sile, deşi acesta era aproape novice că mă fac bine doar dacă îmi pun o faptul că era cam corpolentă, adică faţă de ce avea să descopere la alţii! placă de argint în locul osului „cam grăsană, de leneşă ce e”, găsise La vreo trei, patru zile, după ce se sfărâmat de lovitura golanilor. Aşa m- o explicaţie prin care, de fapt, râdea cazase la unchiu Conductel, a aflat cu am făcut bine şi am revenit la serviciu de ei: „când eram mică, aveam ochiu mare tristeţe, că bătrânu Ghenadie, de la hidrocentrală, dar pe agresori nu ăsta stâng cam leneş, cum mi-a zis un pentru care avea un mare respect, a i-a prins miliţia de atunci”, povestise doctor oculist. Pentru că afecţiunea murit. S-a dus la bătrân acasă, i-a Ghenadie celor din sat. nu a fost tratată la timp ... s-a aprins o lumânare, şi, în momentele Izbuc, care avea vreo 22 de ani, era răspândit în tot corpul! Dar nu de asta de reculegere de lângă sicriu, şi-a înalt, uscăţiv, brunet cu ochii verzi, s- sunt cum bârfiţi voi, cam grăsană, şi amintit cum moşul îl învăţase a uitat la bătrânul care era în sicriu, cu cu un ochi care se mişcă mai leneş, ci „băbeşte”, adică cu o mare mâinile pe piept, şi a remarcat că pe pentru că mama a vrut să aibă → degetul mijlociu avea o mică înţelepciune sătească, să depisteze DANIEL DRĂGAN imediat lunile anului care aveau 31 de cicatrice, care era total

https://biblioteca-digitala.ro SCRISOARE DESCHISA cu chip cioplit de ambiguitate, văd timpul șotronului brațele le întind atât cât se poate ce- i dăltuit în mine în mii de statui. s în eleg, Nu pot sa îl ap r i nici s mai cred Pe banca din orașul nimănui ă ț ă ș ă foi se zbat de vânt pe genunchi, liniștea să o cuprind cu degetele toate, în albul înghețat al zăpezii, scriu o scrisoare oricui și pacea în care timpul se prăbușește l- am incrustat cu pulbere de aur întreg. i soarele din crucea amiezii. mai adună stele în mănunchi. ș

Iau în pumni un bulg re de p mânt Un semn regal în tain v zduhul îmi Parcă timpul ne revarsă dintr- un abis ă ă ă ă amestecat cu sânge și lumină, trimite, în altul îl strâng în cumpăna vieții și a morții ca o cascadă, rămânând doar muguri de amintiri și- mi amintesc de vârsta senină nu- l voi lăsa o clipa- n voia sortii când nu aveam un trecut.. i n- am s înclin nici una spre c dere și nu- i nimeni sa vadă ș ă ă când giulgiul aripilor mi- l ofer că nu mai avem ruguri Azi în zadar m fr mânt luminii pârguinde în sc dere. că nu mai avem nici martiri! ă ă ă neîn elegând Când viscolu- i ascute-nv p ierea Nu mai ai timp nici aer să respiri, ț ș ă ă “în elepciunea crocodililor i crisalida na te o întrebare, atât mai știu: ț ș ș ce plâng devorând” când mi se pare c a c zut cortina, Udăm un pustiu... ă ă cu apa de trandafiri! răspunsu-i: Hai! Ridică- te si mergi! DRUMURI ȘI ANI Nici marea nu a păstrat la Salamina Încerc sa iau fata morgana, nu ca pe valuri urmele adânci de vergi. In năruiri de valuri e jertfa foamei îndoiala, sau ca un viciu' n desert, mele Și când albastre plante carnivore sau ca moarte, si universu-mi este mereu atât de viu, se ascund în cupele imaculatei cale, dar drumul plecării spre stele si telul când aripile scoicii au înflorit, ci ca pe o făgăduială nu- l știu. e semn că bobul perlei a pierit din care- mi iau puterea să meargă mai departe In zborul cocorului din carnea- i moale!!! și în meandrele râurilor ce curg Unde? Oriunde. Nu știu. VIORICA ȘUTU înapoi, Găsesc un artificiu ______parcurşi spre birt, a înţeles că, în lăsa fără potenţă, concomitent cu FLIRTU CU BIRTU cazul ei, Dumnezeu a avut grijă să faptul că îi lasă şi fără cuvinte. Aici lucreze în compensaţie, adică începe a doua problemă, tăcerea lor îi →doi gemeni... dar pe timpul „dotase” fata şi cu o prostie dădea ocazia să vorbească şi asta o sarcinii s-a răzgândit! cutremurătoare. Simpatică era condamna la penibil. Instantaneu! oricum, chiar accentuat, prin Iar chiar asta i-a zis Porumbiţa Printre lacrimi, reamintindu-şi, tâmpeniile pe care le spunea, iar atunci, pe drum, adică: Izbuc a început să zâmbească, dar cât Izbuc i-a găsit, „nevoit de logică”, o „Fă Froso, nu mai zi nimic fără să mai ferit, să nu îl vadă văduva, şi a minimă scuză că era aşa de stricată ca te gândeşti puţin, că intri în penibil”. ieşit pe poartă. femeie, tocmai din prostia „care îi Frosa, însă, exact asta nu a făcut, că În dreptul ei s-a decis să se ducă bântuia în voie în nevoie! În nevoia ei a zis dintr-o răsuflare: direct la birt, că e sigur că de la de inteligenţă!” Şi s-a mai gândit că e „Fă, tanti Porumbiţo, dar mie îmi ţuicangii de „serviciu pentru viciu” - şi ceva psihologic în întâmplările place asta. Mai ales când intră ăla de evident, expresie tot marca Porumbiţa erotice ale Frosei, care frecvent se care zici matale”. - mai afla câte ceva ce îi va fi util la văita de „importenţa” unor amorezi Izbuc a zâmbit puţin alarmat că, lucrarea de dizertaţie, chiar dacă avea de ai ei. Probabil splendoarea Frosei dacă ţoapele astea două continuă să se în buzunar o ciocolată pe care acţiona şi ca un inhibitor al exprime aşa, lucrarea lui de dizertaţie intenţiona să o dăruiască foarte amorezilor, şi a decis să analizeze e condamnată înainte de a o începe. A simpaticei fiice a lui Sile, peltica de problema, dacă va avea ocazia. remarcat doar că adresarea, des Maricica, adică Zuza, cum deja o Pe Porumbiţa a găsit-o tot întâlnită la foarte mulţi din sat, care numeau toţi din sat. Pe drum frumoasă, chiar de acum era spre nu era cu verbul „a zice” ci se s-a întâlnit chiar cu Porumbiţa vârsta pensionării de ar mai fi avut exprima prin „a zâce” nu o foloseau însoţită de Frosa, care mergeau tot la serviciu. Cândva şi ea fusese tot amândouă, şi, general, tinerii. Şi-a birt, să mai stabilească o tranzacţie de superbă, nu chiar ca Frosa, dar era amintit tot de înţeleptul Ghenadie ţuică cu Maimuţ. Le-a salutat mai bine, că Porumbiţa chiar avea o care îi explicase de mult că „mulţi respectuos în timp ce o privea analitic inteligenţă medie. În asta a văzut tot o săteni vorbesc aşa, mai ales la birt, că pe Frosa. Era cert, fata era uluitor de compensaţie divină, pentru că ea nu a zis cândva unul bătrân, asta ştiu de frumoasă, „bună rău”, cum ar fi zis un fusese niciodată pe măsura splendorii copil, că trebuie să „zâcem” nu să coleg de facultate, dar nu el, care îşi Frosei. Mai făcând câţiva paşi alături „zicem”, pentru că e legătura noastră respecta mult logodnica, o fată de ele, a înţeles mai clar că în acea rămasă cu nişte zâne care au trăit pe cuminte, antipodul comportamental al splendoare a lunganei chiar e unde e satul nostru, demult, demult... Frosei. problema, şi e dublă. La prima vedere „A zâce” e ceva zânesc, „a zice” e După vreo câţiva zeci de metri îi inhibă şi, pe cei mai mulţi, Frosa îi ceva de snobi de bibliotecă”!

https://biblioteca-digitala.ro metafore în palma cerului dintr-un colier de metafore mâine în imperiul paşilor pierduţi prin pletele cerului împletim speranțe neegal la început de an egalabil pe fiecare fir de argint legănăm vise timp în cuminţile dorinți harta palmelor în braţele omului de zăpadă aprindem lumânări vii cad fulgii de nea cu fiecare zi alergăm strecurându-se printre momentele ş-atunci când înţelegem graba celeste nu mai putem da timpul înapoi să strângem în bulgăre tinerii fulgi bătătoritele seri privesc palmele ______alerg răstimpul dintre așteptări ireversibili nopţii visul dintre seri și dimineți ca pe o hartă dintr-un desen nesătule trecători indiferenţi mergem mai departe destin – soartă până când vom fi la reverul unui frac pe prispa vârstelor trăim bucurii o pată de culoare neagră într-o rotire ecoul unui timp străpunge dealul la lumina opaiţului din înserări universală cu lumina albului din iarnă mângâierile ne cad atente pulbere de trecători trecerea pășește ușor pe coapse – prezente uneori biciuiți de braţele viitorului printr-o tăcere hibernală amanetat nins de sărutul fulgului de nea trăiesc în stânga unei hărţi te-am găsit acolo departe cu preţul unei vieţi se joacă nerămase-n singurătate pentru a fi aici aproape – iubita mea atemporalul hotar alerg și strâng în brațe timpul prezent între atâtea șoapte desenează limita omului lângă ochii unui superb cer cu lumină şi rost în sufletul poetului intimitate alb cu verde agăţat de cuvânt în vers de vers în poem ard lumânările vii priviri și șoapte de scânteie în flacără în candela drumului pavat cu vise într-un superb dans trăirile noastre de foc în scrum frumoase îmbrățișarea trupurilor în acorduri de iubire se răresc fulgii de nea albastre în esenţă ca şi noi pe la şes o rotire pe la munte – pe la deal taina dezlegată a iubirii din lumescul printre şoapte dat (ne)egal(abil) timp îți dăruieşte globulețe albe te-am găsit în albul firii cu verbul privirii dalbe în iarna memoriei poetul ”hoinar” filozofează în tăcere mi-am colindat anii în culoarea fulgul de nea sărută gerul albă timpului topit tandră și pură existență m-am tot căutat meleagul liniștit în gândul zăpezii – aceeași vie la punctul de fugă dintre ani m-am tot găsit prezență pictura cuvintelor coboară în spirală din când în când în vorbirea fără pe urmele paşilor din alt an sunet desculţ în apus printre versuri albe

dezbrăcat de trecut pe prispa iernii calde aleargă picuri de sunt omul bogat de lângă tine rămân doar mersul fără roata din lut gânduri frumosul din gesturi cu dorinţe reavene în aşternutul plinul din iubire prețuiesc timpul cu plete lungi primenit ______ce joacă dorinţe pe tâmpla unei alte când dragostea vindecă zodiile zile flămânde de rost într-o altă minunată iarnă – parcurg bun venit zăpezile

în dimineţi albe priveşte harta unui se aud pașii tăi prezent puterea iubirii şi perechea unui ecou şi-l lasă la intrare brațele tale – coșul cu alb și verde – pe pragul tocit de atâta uitare superb cadou ţese uimirea cu vise de iarnă din amurg poposesc într-un Crăciun liniștit

te îmbrățișez floare de iris urmează alte zile în viața trăită – nu doar într-un vis alte adieri de vânt într-un dans al Monseniorul Ghika VALERIU NI U serilor Ț

https://biblioteca-digitala.ro Starea prozei asemenea momente, nu-ți place nici să ieși în stradă, adică dincolo de masa asta cu patru picioare, dincolo

de scaunele astea cu patru picioare Nu trecuse o săptămână și mai fiecare, dincolo de oglinda aceasta bine de când Sebi decisese să o rupă fără patru picioare, care nu e în stare definitiv cu tot trecutul, considerând să facă altceva decât ce face ea de că cel mai bun refugiu dintre toate milenii de când a fost inventată de refugiile lumii, ar fi să-și petreacă om și, în fine, dincolo de tot acest deocamdată, cât mai multe ore pe zi, spațiu închis, banal și mai ales stând cu capul într-un sac de rafie. unsuros. Fiind în prelungirea unui concediu Atunci el îi răspunse lui Teni medical, deja prelugit și el pentru a ______. nonșalant, cum îi e stilul, că-l deran- doua oară, singur în tot apartamentul Parcă se săturase să mai privească tot jează până și închiderea spațiului lor de pe strada Surfilă rii, numărul ceea ce era în jur, cu ochii liberi. Se închis și ea se aștepta ca el să spună 13, într-adevăr, simți într-o luni săturase ca masa să mai fie masă, de că, tot așa, îl deranjează și deschide- dimineața, după plecarea lui Teni la scaune să mai fie niște simple rea spațiului deschis. Când iese în serviciu, că, dacă el ar sta măcar scaune, toate sprijinite în mod stradă, îi spuse el lui Teni, îl deran- cinci minute cu capul într-un sac de desuet, pe câte patru picioare. Pe jează tot așa, excesiva deschidere ca- rafie, s-ar putea deconecta temporar patru picioare! Se săturase parcă să re, într-un punct terminus, la un ma- de la toate gândurile negative și de la mai fie asaltat chiar și de banalitatea cronivel, nu e decât tot o închidere. tot ce e stereotipic în lumea ce-l lumii livingroom-ului. De banalitatea Și asta pentru că plantele din banalul înconjoară. Zis și făcut. Își băuse pe oglinzii și de stereotipica ei calitate parc, cresc cu aceeași nesimțire ca nerăsuflate cafeaua și, în loc să stea de a reflecta lumina ce țâșnea (până întotdeauna, consumând ca proastele, pe calculator ca de obicei, ore în șir, când și aceasta?) cel puțin arogant, bioxidul de carbon expirat de toți pu- de-a moaca, căută un sac de rafie și dinspre fereastră. Se săturase parcă, turoșii humanoizi din lumea orașului și-l trase pe cap, apoi se așeză liniștit și de ideea că omul cel de toate lor. Și parcul unde te așteaptă ace- în fotoliul lui preferat din living. În zilele, cum era el însuși acum, leași trunchiuri stereotipice în mișca- clipele următoare, convenindu-i pe trebuie să suporte câinește același rea lor zilnică. Toate parcă, într-un moment noua stare de lucruri, spațiu închis și aceeași nevoie banală veșnic du-te-vino cabotinic – adevă- încercă să-și răspundă la unele și ea, de ferestre, singura deschidere, rate jucării în mâna unui copil întrebă ri vitale. Mai încercă apoi, să formală de altfel, spre în afară. Se neastâmpărat. Toate împinse diabo- discearnă prin țesăura banalului sac, săturase de aceleași nevoi umane lic, parcă de aceleași mișcări, ale ceva urme de lumină și mai ales vagi stereotipice. unui imens stomac, într-un continuu contururi ale obiectelor din jur. Să Întotdeauna când vorbea cu Teni galop, spre o nesimțită macro- vadă cum ar arăta mescioara din fața despre toate astea, de cele mai multe digestie. Și el, Sebi, se vede iarăși și lui, văzută prin țesătura sacului, ori stând în pat, când amândorura le iarăși, obligat să asiste la nesfârșit, la ceașca de cafea de pe mescioară, plăcea să rămână treji până către acest întreg joc de-a mistuirea, în așezată pe șervețelul de unică miezul nopții povestind câte și mai detrimentul tuturor celor mistuite! folosință, iar șervețelul, la rândul lui, câte (povestind, li se părea că puneau La cele auzite, ea ripostă așezat pe farfurioara ceștii. Toate țara la cale), el îi recomanda ei să numaidecât, cum era și de așteptat: văzute prin țesătura sacului. Să vadă încerce a-și schimba modul de a - Bine, atunci consultă și tu un pe ce anume stă sprijinită mescioara, percepe viața, stând cu capul într-un medic. Numai el îți poate spune dacă ca și cum n-ar fi știut de dinainte pe banal sac. suferi de depresie sau nu. Numai el ce. Observă prin țesătură, cu greu, Într-o noapte, pe la orele două, ea știe să-ți recomande ce hapuri să iei, cele patru picioare ale mescioarei. își luă inima-n dinți și concretiză în cât să iei sau, evident, să nu iei, dacă Încercă de asemenea, să discearnă, cuvinte tot ceea ce-i bolborosea a nu trebuie să iei. iar dacă nu, măcar să-și imagineze ce necuvânt, în minte: Chiar că nu se putea să nu se află dincolo de mescioară, apoi în - Chiar te deranjează, Sebi, dacă găsească Sebi un răspuns și la aceste dreapta mescioarei și în stânga masa se sprijină pe patru oicioare? recomandări ale concubinei lui de o acesteia. Da. Pata luminoasă de Ok. Apucă-te și amputează-i, băiete, viață: dincolo de banala măsuță, obiectul unul din picioare. Știi ce? Fă la fel cu - Ce poate face un doctor, om și ce se distingea cel mai bine dintre tot ce te deranjează. Rupe-le câte un el ca toți oamenii? – zise el - Ce toate, nu putea fi, își zise, decât organ. Mutilează-le. Eventual poate face doctorul, expus și el la tot oglinda de perete. În câteva minute sparge, frate, oglinda, dacă ți se pare ce sunt eu însumi expus, chiar și la se văzu în situația de a respira mult că nu e capabilă nici ea să aducă zilei veșnica mistuire, decât să apeleze la mai rar și mult mai adânc, aerul pe care o trăiești, ceva deosebit. Da? cunoștințele învățate în facultate, puțin încins din sac, ceea ce, în loc Fă ceva. Nu sta așa. Schimbă ceva. adică sterotipuri în stereotipuri, și să-l impacienteze, îl liniști Dacă vezi că și fereastra eventual să consulte niște parametri nemaipomenit de bine. Se simțea în apartamentului ăstuia nu reușește să deja perimați, pentru a se încadra în sfârșit, parcă descotorosit de mare te determine a depăși rutina zilnică, niște biete funcții (iarăși matema- parte din balastul lumii din jur, aflată atunci camufleaz-o. Fă abstracție de tică!). Funcții care, în loc să fie→ într-o iremediabilă descompunere ea. Am înțeles, printre altele, că în NICOLAE SUCIU

https://biblioteca-digitala.ro pentru mine, o deschidere, sunt cazul ăsta, va trebui să „cotizezi”, porcină, și gripa aviară, și boala vacii culmea!, tot o închidere. A! Dacă ar nu? nebune, și migrena armăsarului în aplica medicul ăsta, un tratament ce - Și el, medicul, – zise Sebi - să criză de iepe de rasă... n-ar ține neapărat de o banală inventeze din nou, un diagnostic care - Da – scutură Sebi din cap, a funcție, asică de un doi ori doi fac să se încadreze frumușel în niște senzație de saturație - Te ascult cu patru sau, mă rog, de un cinci ori banali parametri. Or asta, în loc să atenție mirându-mă cum mai poți cinci fac douăzecișicinci, atunci mă salveze din curpenișul banalului, bate atâta din gură. Nimic din toate poate că m-ar ajuta. Dar așa, medicul mai tare m-ar cufunda... astea nu m-ar tenta, Teni. Să știi că care și el, ar trebui ajutat, m-ar - Ai mai avea totuși, o șansă, nu simt nevoia să rup sau să sparg. Și adânci și mai mult în mlaștina Sebi. nici să-mi imaginez cum aș fi fost aceasta, a banalului care, cum te - Nicio șansă, Teni, în afară de a torturat dacă aș fi trăit în Evul trezești din pat, miroase pestilențial. locui întru-n sac... Mediu, când, imediat după Revoluția - Ceva trebuie făcut –sună - Pârț! – făcu Teni - A locui într- Franceză, cu ideile democratice în replica lui Teni, ca trapul unui cal un sac! Și sacul ăla nu e și el, tot cap, Lavoisier, marele om de știință, fără o potcoavă. ceva banal? Găsește, domnule, o altă a fost condamnat la moarte prin Apoi, tot ea: replică... ghilotinare! Alte timpuri, Teni, - Doar nu ai de gând să stai toată - Care? aceleași moravuri! Alte mijloace de viața cu capul într-un banal sac cu - Omului de azi i se oferă enșpe supliciu, aceiași călăi! Și azi, la fel! miros de cartofi împuțiți. Ai fi de-a mii de posibilități. Nu vezi că Cândva, când un prieten zicea că dreptul caraghios, Sebi, zău așa. Îți guvernele postmoderne au inventat lumea asta e un imens organ dai seama ce ilaritate ai produce tu în bunăoară, camera furiei în care intri, femeiesc nesătul, care, oricât ar momentul în care ai ieși din pe un preț de nimic, și spargi orice mânca, tot flămând ar rămâne, apartament cu sacu-n cap? obiect găsești acolo? Spargi până și râdeam ca proștii și, drept să-ți spun, - Stai, Teni, să ne înțelegem... – oameni pe post de obiecte casante. îmi plăcea la nebunie comparația făcu el într-una din următoarele seri. Camera de tortură a fost inventată „cam agricolă”. Ei bine, azi aș vrea - Stau, nu plec, Sebi. Să tot așa, ca să vezi cât de „liber” e ca lumea să semene cu un organ presupunem, bărbate, că tu, cu omul în lumea de azi și că supliciile femeiesc, dar nu mai seamănă cu ajutorul sacului, reușești să ieși din Evului Mediu, aplicate „creștinește” nimic ce ar putea aparține ordinii banalul acestei realități dure care ne de Inchiziție, n-o să se mai repete universale. Cu nimic. înconjoară, da? Și iată, te simți mai niciodată. Să fie obișnuit și cu o - Și eu cu ce sunt de vină că, bine, mai cu poftă de viață, da? De cameră a gazării în care, pentru tine, lumea nu mai seamănă două-trei zile, de când stai cu capu-n deocamdată virtual, jandarmii sunt cu un organ femeiesc nesătul? sac, te vezi, evident, mai puțin virtuali, iar gazul lacrimogen e real. - Evident, tu nu ești de vină, el/ea încorsetat, da? Dar nu uita că viața Gazul vine pe un orificiu de sub nu e de vină, noi nu suntem de vină, nu se reduce numai la un spațiu ca ecran, dar numai în măsura în care te voi nu sunteți de vină, ei/ele nu sunt acesta, prins între patru pereți. Viață apropii de ecran sau nu te apropii. de vonă, adică același mod indicativ nu înseamnă u numai E . Ea mai Un fel de moară de vânt soresciană. desuet și timp prezent depășit. înseamnă și un Tu cu care trebuie să Unde nu mai adaugi faptul că, după - Și ca să semene lumea asta cu comunici. Viață înseamnă și legătura ce omul, în căutarea unor senzații un organ femeiesc, tu ai ales, bine- cu natura... tari, a inventat body jumping, a mersi, calea de a sta cu capul într-un - Da – răspunse Sebi - Viață inventat hrănirea, legat la ochi, cu te sac, nu? A! Da! Acum am înțeles. înseamnă, desigur, să stai și să fii miri ce miriapode care mai de care Sacul probabil, simbolizează în dădăcit de o femie, cum stau eu mai scârboase, și toate numai ca să mintea ta, uterul universal... acum. Femeie care face apologia nu se trezească la realitate și să nu - O! Ce frumos sună: „uter vieții, pentru că eu habar nu am, aibă timp să vadă cât de strâmb e universal”! Da. La această oră, se chipurile, de așa ceva. Închipuiește-ți condusă lumea asta? Cât sadism pare că aceasta ar fi singura scăpare: că eu nu știam că viața înseamnă mascat! Ei bine, printre toate astea, „uterul universal”... ieșire, socializare, plimbare, etc. la noi, fâlfâie victorioase și pesta - Și ce câștigi, mă rog, dacă stai Bravo!” cu capul într-un sac-uter univesal? - Da. Știam, Sebi, că vei sări ca - Reduc stresul particular, Teni. ars. Tu ai impresia că la voi, la firmă, Dimineața următoare, când se șeful te va primi cu sacul ăsta-n cap? sculă și ajunse în living, găsi pe Așa că gândește-te, omule, că stai ce fiecare dintre fotolii, câte un schelet stai așa încă o săptămână, cât ține uman cu câte un sac tras pe craniu, prelungirea prelungirii concediului iar sacii înfășurați cu zeci de metri medical prelungit deja, cum bine știi, bandă electromagnetică de casetă pe ochi frumoși, fiindcă eu am fost audio. La o privire și mai atentă, cea care m–am prezentat la medic cu văzu scris pe unul din saci, Sebi și pe ce trebuia să mă prezint. Și când celălalt, Teni. Fugi apoi repede, în medicul nu-ți va mai putea prelungi dormitor, ca să-l anunțe pe Sebi și, prelungirea concediului, va trebui evident, să sune cât mai urgent la po- neapărat, ori să te internezi într-un Monseniorul Ghika liție, fiindcă gestul însemna înainte spital, ori să te consulte din nou și, în de toate, a spargere de domiciliu.→

https://biblioteca-digitala.ro - Formidabil! – făcu Sebi afișând „binecuvântarea” șefului direct, care pe față o bucurie fără margini, ceea te va acoperi. În sfârșit, întrebarea ce pe Teni o cutremură - O treabă mea este următoarea: pe ăla micu al ca asta să știi că îmi dă apă la moară, tău, tot așa îl vei crește, Sebi, cu Teni – se grăbi el să adauge. sacu-n cap, ca să poată vedea și el Zadarnic încerca ea să-i explice adevărata realitate? ce și cum și că, dacă în noaptea asta - Nu înțeleg, Teni... – veni din se întâmplase ce se întâmplase, într-o sac o voce aproape dogită – Ce rost altă noapte ar fi posibil chiar să fie mai are întrebarea asta, a ta, dacă noi uciși amândoi în somn, de doi tot așa nu putem avea copii... respectivul infractor, pentru că Sebi - Ești sigur că nu putem avea?... era de părere că așa-zisul infractor ar - Teni, de ani de zile, de când trebui mai degrabă felicitat, și nu dat stăm împreună, ne ies într-o veselie, pe mâna poliției, și că nimic nu l-ar aceleași analize. Adică 0 sarcină. durea mai mult pe un răufăcător, Doar tu știi cât ai încercat să... decât generozitatea victimei lui. Că - Sebi, trebuie să știi că pruncul ar fi ca atunci când victima insistă tău se află aici, în pântecul meu... să-i ascută călăului, satârul sau să i-l Deodată, sacul de pe capul lui Nu-ți cer curețe de sângele închegat, acumulat Sebi sări până în tavan și imediat pe parcursul câtorva execuții. după sac, sări și el murmurând în Nu-ți cer să crezi în ceva anume, - Teni, – replică Sebi - așa-zisului șoaptă: îți cer doar să crezi în ceva, infractor trebuie să-i mulțumim, pen- - Nu se poate... altfel, în ceasul de carne ce ești, tru că ne-a făcut un serviciu. El ne-a Apoi, tot el, pe un ton strident: limbile s-or învârti anapoda. arătat de fapt, adevărul despre noi. - Nu, nu, nu poate fi adevărat! - Cum, Sebi? – se auzi timidă - Ba da, Sebi. O spune ultimul Nu-ți cer un orb devotament, vocea lui Teni. test pe care l-am repetat, pentru a fi ci doar devotament de-a vrea, - Da – vorbi Sebi cât mai convin- mai sigură. (Urmă o pauză îți cer să tragi în ceasul doișpe, gător - El ne-a arătat adevărata noas- considerabilă, marcată de emoții spuza fierbinte sub oala ta. tră postură. Ne-a arătat postura noas- fără limite.) Dar să știi că eu numai tră din veșnicie. Te rog nu mă privi așa îți voi aduce pe lume fiul, dacă-l Că este bună, că este dreaptă, așa. Doar ți-am mai spus și cu altă vei învăța și pe el să stea cu capu-n firul de plumb va compara, ocazie că viața aceasta e numai apa- sac. lasă zvonuri și privește-nainte, rență. Repet: în mod trecător noi, Sebi, tot mai transfigurat: cu cerbicie, numai steaua ta. muritorii, nu suntem decât schelete - Ha-ha-ha! Îl învăț să stea și în capitonate și ambulante, vorba lui cap, Teni, numai pentru a nu putea E lumea plină de cei ce umblă Emil Cioran. De-adevăratelea însă, vedea așa, adevărata față a lumii cu stelele altora prinse abitir, suntem așa cum arată scheletele ăsteia... spoiala dacă crapă-n suprafață, astea acum. - Hai să te sărut... le arată antumul, înecat în sictir. - Brr! Sebi, cred că ai înnebunit - Sebi, vreau să mă ții în brațe... de-a binelea... Și știi cum vreau? Vreau să cumperi Trăiesc vieți de tristă beteală, - Nebun? – se holbă Sebi - O, da. un sac mare de tot și să locuim lăsând de-o parte pretenții de zbor, Ai dreptate, Teni. Dar ține minte că amâdoi, măcar o dată-n zi acolo. sunt duși de lesa altor voințe, numai dacă ești puțin nebun poți Sebi se duse la dulap, scoase de deprinși să tacă și la vorbitor. vedea adevărata realitate. acolo un sac mare de rafie și, - Da, Sebi? Ei bine, te anunț că întorcându-se spre ea, zise: Ei nu trăiesc cu toate că trăiesc eu m-am decis să punem punct - Poftim. Sacul e pregătit, și la vremea liniei de adunat, pentru totdeuna, relațiilor noastre. scumpa mea. Mă bucur că, în sfârșit, fără regăsiri prin propriile vise, Fiindcă el tăcea cu sacul pe cap, a venit și clipa mult așteptată... culeg doar ceea ce au semănat. ca de obicei, lenevind în fotoliu, - Formidabil! – făcu Teni. Teni se apucă să-și adune lucrurile - Vino în sac, iubito... Sunt alții și nu știu de asta, într-o geantă. Când fu gata de Teni se băgă și ea în sac și nu-și că nimeni nu le spune cine sunt, plecare, se mai opri încă o dată în mai putu reține uimirea: sunt transparenți de parcă nu-s, fața lui Sebi și zise oftând: - Totuși, nu credeam că poate fi în jugul altor vise pe pământ. - Sebi, nu am idee când și cum așa frumos într-un banal sac de rafie. ne vom mai vedea vreodată... - Și mai ales când, de aici, lumea Când se lovesc de praguri de sus, Neprimind din sac, niciun nu o mai vezi numai cum vrea ea s-o finalu-i cu regrete tardive, răspuns, Teni adăugă: vezi...- se auzi vocea lui. că limbile de timp din carnea lor, - Ei bine, cu această ocazie, mai - Da - murmură fericită Teni - avut-au doar bătăi decorative. vreau să-ți pun încă o întrebare și Contururile obiectelor din jur sunt o RĂZVAN DUCAN gata. Că nu vei renunța la a sta cu feerie curată... capul în sac toată viața o știu prea Și zicând acestea, se topiră unul 2 ianuarie 2019 bine. De asemenea, știu că vei sta și într-altul, ca și în ziua în care se la serviciu așa, bineînțeles, cu cunoscuseră prima oară.

https://biblioteca-digitala.ro Unde ești tu, Ană, Ană? Nu vezi că se surpă zidul? Trioletul este o poezie cu formă Vino și te prefă-n stană! fixă, într-o oarecare măsură Unde ești tu, Ană, Ană? asemănătoare cu rondelul, formată din opt versuri octosilabice, în care se Salvează speța umană, folosesc doar două rime. A doua rimă Că ne-nghite iarăși vidul! apare în versurile 2,6 și 8 Primul vers Unde ești tu, Ană, Ană, este identic cu al patrulea și cu cel de-al șaptelea. Versul al optulea trebuie să fie Nu vezi că se surpă zidul? identic cu versul al doilea. Trioletul își are originea în Iubirea ta e talisman, În paradis terestru, dar, literatura franceză, în epoca Evului Sfioasă copilărie, Mediu, reapărând apoi , ca exercițiu de Ai fost un rai pe când erai. Probă că n-am trăit în van. virtuozitate formală, la unii clasici , ca Anotimp cu feerie! Iubirea ta e talisman La Fontaine, sau mai târziu, la unii Sfioasă copilărie, parnasieni ca Theodore de Banville. Ce mă salvează la aman, Din poezia franceză, trioletul este Miracol, dar și magie Al vieții tainic corolar. adoptat și de alte literaturi occidentale, Pe când rulai pe monorai. Iubirea ta e talisman, putând fi semnalat ceva mai frecvent la Sfioasă copilărie, În paradis terestru, dar. poeții germani, precum Hagedorn, Goethe, Ruckert, von Platen, Chamisso Ai fost un rai pe când erai. Rupt din coastă de Ipotești, ș.a. Pân-la luceafăr s-a urcat, Iubito cu trup de boare, Aș vrea să fiu un Rafael, Să ne-aducă de-acolo vești. Suava limbă română, Rupt din coastă de Ipotești, Limbă de aur și de dor, Să te scot înger din penel. Iubito cu trup de boare, Faima,-n veci, să îți rămână! A urzit cerul cu povești Suava limbă română, Dulci, îmi faci clipe amare, Și pe pământ le-a scuturat. Rupt din coastă de Ipotești, Tu ne duci pe noi de mână Vineri duminică-mi pare. Iubito cu trup de boare, Pân-la luceafăr s-a urcat. Spre un tărâm nemuritor Suavă limbă română, Ești o mare sărbătoare. Cu o coroană,-n cap, de spini, Limbă de aur și de dor. Trece poetul prin lume, Nu-i flacără, dar te arde, Printre boscheți de mărăcini. Arde viața, o făclie, Nu-i ghimpe, dar te înțeapă, Te hăcuiesc halebarde. Cu o coroană,-n cap, de spini, Arde până te face scrum, Pâlpâire aurie. Nu-i flacără, dar te arde, Trece poetul printre străini, Arde viața, o făclie, Să afle că viața fum e. O-mpărtășesc miliarde, De aceea poetul scrie. Nu se stinge-n nicio apă. Cu o coroană,-n cap, de spini, Unde e , că era acum? Nu-i flacără, dar te arde, Trece poetul prin lume Arde viața, o făclie, Nu-i ghimpe, dar te înțeapă. Arde până te face scrum. Un surâs e o magie, Românie, Românie, Soare răsărit în noapte, Trece clipa cea zvârlugă, În cinstea ta , ridic pahar, O dulce minunăție. Un surâs e o magie, Infinitul vrând să-l prindă, Că ești marea mea mândrie. Tot la trap și tot pe fugă. Românie, Românie, Trece clipa cea zvârlugă, Un crâmpei de poezie

Fericire, bogăție, Un altar de visuri coapte. La vecie se înjugă, Un surâs e o magie, Nu-i place starea murindă. La mulți ani ! de Centenar. Românie, Românie, Soare răsărit în noapte. Trece clipa cea zvârlugă, Infinitul vrea să-l prindă. În cinstea ta , ridic pahar. Viața-punte suspendată Între două infinituri, Iubirea-i lumină blândă, Toată lumea bea ce poate, Poetul soarbe azur pur Dată o singură dată. E durere aurită, Viața-punte suspendată, Fericire și osândă. Și tinctură de agate. Toată lumea bea ce poate, Iubirea-i lumină blândă, De întâmplare agățată

Te cumpără să te vândă, Poetul, eternitate Și proptită între mituri. Să te ducă în ispită. Și toate stelele din jur. Viața-punte suspendată Iubirea-i lumină blândă Toată lumea bea ce poate, Între două infinituri. E durere aurită. Poetul soarbe azur pur... MIHAI MERTICARU

https://biblioteca-digitala.ro Provincia literară în dialog - Stimate domnule Gheorghe mai mult, trebuie să citesc mult, să Jurcă, ați debutat în 1982, cu proză, în scriu și mai mult. Până la urmă, revista Luceafă rul. Dacă facem un reportajul a apărut în paginile ziarului calcul, ați debutat la 43 de ani. Iar în la care lucram și s-a bucurat de succes volum la 48 de ani. Arghezi a debutat din partea cititorilor. Dar, am ieșit la 47 de ani. Dar sunt atâtea debuturi foarte dezamăgit de la acea ședință de care țin de adolescență, debuturi cenaclu și la altul n-am mai fost precoce. E adevărat, destule flăcări niciodată. Obișnuiam să compar mari la tinerețe s-au stins repede, iar scrierile mele cu cele apărute în altele, la… maturitate au ars mult și revistele literare și-mi ziceam să mai continuu. Cum s-a petrecut debutul aștept. După vreo cincisprezece ani am dvs ? De ce doar la 43 de ani? scos din sertar cele 10.000 de pagini, - După cum cred că bine știți pe care le-am citit și apoi le-am foarte mulți scriitori dacă nu toți aruncat la ghena de gunoi. Mă debutează în proză la o vârstă mai hotărâsem să renunț la a mai scrie târzie. Dacă îmi aduc bine aminte doar literatură. Dar daimonul creației odată Thomas Mann a debutat cu romanul instalat în mine nu mi-a dat pace, m-a Casa Buddenbrook la 25 de ani. E tot zgândărit… Credeam într-o vreme vorba de o excepție. E nevoie de că sunt mai mult poet decât prozator. acumulări, de experiență de viață, care Pe la optsprezece ani, am trimis Gheorghe Jurcă se naște în anul se adună treptat în ani și ani. Harul, primul grupaj de poeme la revista 1939, într-o iarnă geroasă: 20 talentul cu care te naști au nevoie de o Luceafărul , unde marele poet Tudor ianuarie, în orașul Abrud. Aici perioadă mai lungă de gestație, de Arghezi care ținea rubrica „Dintre sute urmează ciclul doi elementar. Dar maturizare. Dacă scriitura ta nu atinge de catarge”, mi-a răspuns că sunt mai departe, drumul școlii e foarte un anumit prag estetic, nu îndrăznești semne bune în poeziile mele, ba chiar sinuos, căci tatăl său nu voia ca fiul să bați la poarta unei reviste și mai mi-a publicat o strofă dintr-o poezie. lui să apuce pe drumul luminos al târziu la o editură. În ce mă privește, Debutul literar îl datorez științei de carte; el avea nevoie de un am scris de pe băncile liceului, dar am scriitorului albaiulian, Gheorghe braț de muncă pentru gospodăria lui: simțit, fără să cer părerea nimănui, că Suciu, plecat prematur dintre noi, care îngrijirea vitelor, arat, semănat, paginile mele n-au magmă, n-au mi-a cerut să-i dau să citească câteva cositul ierbii și strânsul fânului, valoare, n-u substanță epică și ca atare povestiri. Pe unele mi le-a respins, în căratul lemnelor etc. Cu com- le-am vârât în sertar. Pe la vârsta de sensul că mai trebuie „plivite”, pe douăzeci de ani, până la treizeci și altele le-a reținut cu gândul de a le plicitatea mamei, fuge într-o noapte la ceva, am scris vreo zece mii de pagini publica în revista Luceafărul, unde Școala profesională din Zlatna, apoi de proză pe care le-am lăsat să lucra ca redactor, apoi ca secretar de face cunoștință cu cea mai amară ex- dospească în sertar. Între timp, deși redacție. Într-o zi, mă trezesc că îmi dă periență a vieții sale, repartizarea la erau pe atunci la modă cenaclurile un telefon la redacția Unirea din Alba Uzinele de fum din Copșa Mică, literare, eu nu eram un participant Iulia, unde lucram, după noua unde, mai mult decât șocat, stă o lună, activ al acestora: doar o singură dată organizare administrativ-teritorială a apoi se întoarce acasă și de aici ia am fost la unul pe când lucram în țării, să-i trimit o fotografie, că vrea să drumul spre Gura Barza, unde se primii ani de gazetărie la „Drumul mă debuteze. Și în numărul următor, angajează ca lucrător necalificat la Socialismului”, cotidianul regiunii de când cumpăr de la chioșcul de ziare uzina de preparare a aurului, unde partid Hunedoara. Cenaclul se chema revista, văd pe aproape o pagină lucrează timp de patru ani, perioadă „Flacăra Hunedoarei”. Și veneau acolo întreagă povestirea mea „Cu sufletul în care urmează liceul seral. Urmează poeți și prozatori consacrați. Am citit în palme”, însoțită de un scurt text în Școala de Ziaristică de la Academia și eu o proză, mai degrabă un reportaj care bunul meu prieten îmi gira, ca să ”Ștefan Gheorghiu”, apoi Facultatea poematic, „Fata cu părul de aur”, prin zic așa calitățile de prozator. Având de Filozofie a Universității din care personalizam toamna cu bogăția atestatul luat, m-am aruncat cu mai București, terminată în 1970. ei de culori, de arome, de miresme, de multă râvnă pe ogorul literaturii și iată Lucrează vreme de peste 40 de ani ca tot felul de sonuri. Era mai mult o că am ajuns să scriu și să tipăresc jurnalist la Deva, apoi la Alba Iulia, viziune metaforizantă despre peste 60 de cărți. Și sper să nu mă de unde se pensionează. anotimpul meu preferat. Între altele fie opresc aici, dacă Bunul Dumnezeu îmi spus, eu sunt o fire romantică și va mai îngădui să rămân pe acest În acest larg răstimp, scrie și melancolică. Ce credeți, inșii ăia, nu pământ al deșertăciunilor. literatură. Debutează în revista toți, erau teribiliști și excentrici și era - Ce - a fost semnificativ în Luceafărul, în 1972, apoi editorial cu Luceafărul, în 1972, apoi editorial cu unul foarte orgolios pe nume Bălșan, biografia dumneavoastră neliterară, volumul Amurg în pădurea de care tot la fiecare frază scoasă din gură cum e viața fără să scrii. Ce carpeni. Are un ritm industrios de zicea că el o să fie primul scriitor înseamnă, ce a însemnat scrisul pentru scris și, după revoluție, îi apar peste român care va lua premiul Nobel. dvs? 50 de volume de versuri, povestiri, Aiurea, n-a publicat nicăieri o - Cred că cel mai teatru, roman, memorii, eseuri, iar povestire sau o schiță. Îmi aduc aminte semnificativ aspect din biografia mea cinci dintre acestea sunt premiate de că ședința aceea de Cenaclu a fost a fost spațiul în care am venit la masa Filiala Alba Iulia – Hunedoara a condusă de prozatorul timișorean, vieții: legendara Țară de piatră, un Uniunii Scriitorilor. E inclus în născut la Ocna Mureș, Ion Arieșanu, tărâm fabulos, cu o istorie bogată, dar dicționare, antologii literare la nivel care a afirmat că reportajul meu are și cinică, ironică cu moții. → național. Locuiește în Alba Iulia. calități, dar că, dacă vreau să aspir la NICOLAE BĂCIUȚ

https://biblioteca-digitala.ro Sunt mândru până la trufie că m- prin asta să-mi bucur inima și sufletul. hârtie, apăsând tastele mașinii vechi, am născut în această zonă, care i-a dat Curiozitatea e o virtute morală. de acum bune de a fi trimisă la un istoriei pe Cloșca și pe Avram Iancu, Scrisul, literatura sunt terapie care te muzeu. Altfel nu s-ar putea explica cei doi moți de cremene, că aici și-a vindecă de angoase, de obsesii, te numărul mare de cărți pe care le-am scris nemuritoarea sa operă Ion înalță, te edifică sufletește. Cred cu scris după revoluție, circa 60. Și când Agârbiceanu, autorul celei mai celebre toată tăria în terapia scrisului. Deci spun lucrul acesta n-o fac cu emfază. nuvele din istoria literaturii române, scriu pentru că trebuie să scriu, am de Totul e sincer și onest! Fefeleaga. Vreau să spun că destinul spus ceva. Scriu ca să exist. Nu pot să - Ați scris poezie, proză sau ursitoarele mi-au oferit destule mă opresc din scris, așa cum nu mă scurtă, roman. Când s-a simțit mai în greutăți, servituți, momente de amară pot opri din respirat, așa cum nu pot să largul lui scriitorul Gheorghe Jurcă? tristețe, de eșecuri, de lacrimi și mănânc, să nu beau o cafea sau un Care gen vi –l considerați mai bucurii. Până la a deveni gazetar am pahar de vin bun. Trebuie să scriu și confortabil pentru elanurile dv avut parte de o viață aspră și dură, iar să scriu, chiar dacă asta produce în creatoare? chiar nemiloasă, cu oameni, chiar și mediul literar local un prilej de - Scriu cu o largă deschidere profesori care m-au umilit, clevetire, de bârfă. Treaba lor . a minții și sufletului orice gen literar, desconsiderat, făcându-mă să cad cu - Sunt autori care scriu greu, dar nu cu aceleași virtuți literare. În gura în țărână, dar fiind fire dârză de căznit, în timp ce alții aleargă pe foia momente de criză sufletească sau moț, m-am ridicat și cu multă albă de hârtie. Ce a influențat suflul elanuri juvenile am scris poezie, dar tenacitate am mers mai departe. Să dvs creativ? Dacă avem în vedere poezia nu e tărâmul unde mă simt cel semnalez numai faptul că după ce am numărul cărților scrise, ați fost și mai bine. terminat Școala profesională de sunteți un autor productiv, industrios. Îmi place să abordez proza scurtă, metalurgie din Zlatna, deoarece ai mei - Gazetăria mi-a înlocuit un dar pentru că suflul meu epic e ca o n-au vrut să mă lase să fac liceul în ritm susținut, alert la scris. În perioada mare în vâltoare mă simt cu totul mai Abrud, pentru că nu aveau nevoie de jurnalismului pe care l-am practicat confortabil în roman, așa se și explică un cărturar, ci de un braț de muncă, vreme de peste 40 de ani, am scris că majoritatea cărților mele sunt bun la coasă, la tăiat lemne, la păzitul enorm de mult cu aceeași lejeritate edificii romanești. vitelor, la arat și semănat, am fost toate genurile gazetărești: reportajul, Fără să mă considerați un romantic repartizat să lucrez la Uzinele de negru ancheta, articolul de analiză, raidul- incorigibil, ceea ce sunt într-o mare fum sau „Uzinele morții” cum au fost anchetă, nota critică, însemnările, măsură, îmi place să scriu roman. ele numite mai târziu, unde am înghițit cronica sportivă. Uneori la un număr Dețin o anumită strategie în alegerea atâta praf încât mai scuip și acum de ziar scriam câte zece materiale și personajelor, chiar și a numelor pe negru. Numai soarta m-a călăuzit să asta în circa patru-cinci ore. Nu care le dau, alternanța planurilor, am plec de acolo, cu spaima că va trebui veneam niciodată cu nimic scris de- grijă de arhitectura cărților, de să plătesc cei trei ani de școlarizare și acasă. Am ajuns un spărgător de coborârea în fantastic, în magie, în să fug la Gura Barza, la Uzinele de norme, cum se folosea sintagma asta suprasenzorial, în metafizică. preparare a aurului, unde am îndurat pentru muncitorii din producția Scriitorul din mine când se apucă mizerie, foame și multă umilință. Dar materială. Am avut darul de a scrie de edificat un roman e aievea unui cal aici aveam să urmez liceul seral și dintr-o bucată, fără ștersături, fără care scapă din țarcul său și dă iama în apoi să merg la Școala de ziariști de la ciorne pe care le aruncai la coș. Mai lanul de trifoi sau a unei sirene pe- București și să-mi salvez sănătatea, nou, după Revoluție, când libertatea ntinsul mării sau a amazoanei ce ia în chiar viața. Viața fără scris e, cum să de expresie a luat un ritm furibund, am galop țancurile muntelui și de ce nu a vă spun, când mai bună, când mai ajuns să dictez la dactilografă, apoi unei himere care aleargă prin grea, mai amară, așa ca a majorității după ce au apărut calculatoarele, direct interstițiile sufletului, a memoriei oamenilor de rând, cu bucurii și la computer, frazele curgeau una după mele, a fanteziei mai degrabă, de care necazuri, cu dulce și amar. Dar viața e alta ca grâul pe scocul morii. Eu mă mă sperii uneori și eu. Pentru că dețin viață și merită trăită și să ne bucurăm mir când aud că unii scriitori scriu de o mare disponibilitate spre că ne-a dat-o Dumnezeu. câteva ori un roman, ca de pildă Eugen ficționalizare chiar și a realității, cultiv Ce înseamnă scrisul pentru mine? Barbu cu Groapa sau Ion Lăncrănjan cu dragă inimă romanul. Un exercițiu de respirație, o terapie cu Cordovanii, Suferința urmaș ilor. Am câteva romane care atunci pentru suflet care mă ajută să înfrunt Eu bat direct la mașina de scris, o după ce le-am scos de la editură și le- mai ușor vicisitudinile vieții și să văd „Erika”, veche de aproape de cinzeci am recitit m-au apucat pandaliile, partea plină a paharului. Cititul și apoi de ani, și nu fac decât eventuale lacrimile, toate melancoliile și scrisul mă ajută enorm de mult pentru corecturi de ortografie sau rareori angoasele de pe lume. De altfel și că prin ele mi-i imaginez pe ceilalți, schimb un cuvânt mai potrivit. Într-un marile cărți ale lumii sunt romane dacă vreți îmi imaginez chiar și an, scriu trei-patru cărți de sute de scrise de Tolstoi, Dostoievski, planeta pe care trăiesc. Atunci când pagini. De aici și ritmul industrios în Lampedusa, surorile Bronte, Dickens, scrii, te pui în pielea altuia sau în care scriu și-mi apar cărțile. Și încă Margaret Mitchel, Balzac, Marin hainele și pantofii semenilor tăi și asta ceva: nu pot admite ca manuscrisele Preda, Rebreanu, Hemingway, Garcia mă scoate din mine însumi, mă ajută mele să stea în sertar și nici nu le Marquez și câți alții. să deschid uși către alte lumi, mă face recitesc pentru a le reface, ci doar O, dar mai e poezia homerică, mai empatic, mai profund, mai pentru a le corecta înainte de a le franceză, sud-americană, mai e teatrul analitic. Se spune că cititul este o trimite la tipar. lui Shakespeare, Becket, Eugen chestiune de curiozitate care, în cazul Plăcerea caznei de care pomeniți în Ionescu, Caragiale. Și cea mai dragă meu, s-a transformat într-o necesitate întrebarea Domniei voastre se produce carte a vieț ii mele O mie și una de imperioasă de a scrie. Eu nu fac în memorie, cu alte cuvinte, cartea e nopții , nefericitul exilat la Tomis, altceva decât să scriu și iar să scriu și scrisă în cap și eu o aștern doar pe Publius Ovidius Naso.

https://biblioteca-digitala.ro Provincia literară în dialog fel metaistoric, cum ar spune Octavian Paler. Un sat care trăia mai aproape de metafizică decât de „Într-o marţi spre seară, Urcan istorie. Trecerea unui automobil pe bătrânul se întoarse acasă mai uliţele satului meu era un eveniment devreme ca alte dăţi. Ca totdeauna, mai spectaculos decât o eclipsă de nimeni nu ştia de unde vine: din soare. Nu exista lumină electrică, Turda, din Luduş ori de mai ziare nu prea veneau în sat şi nici departe…” radioul nu pătrunsese încă. Veştile nu ajungeau pe calea undelor sau prin -Primele rânduri scrise sunt intermediul presei scrise. Era un om unice. Când și unde ați început să angajat la primărie, care pleca de-a scrieți? ______lungul satului cu toba: pentru a da de -În liceu, prin clasa a IX-a, dacă poetul), am fost trimis cu un grup de ştire . nu greşesc, am scris primele poezii. elevi la Uzina Tractorul Braşov, bună Dar satul copilăriei mele, satul Vreo patru sau cinci, nu mai multe. ocazie de a trece şi pe la redacţia acela de atunci, nu cel de azi, a cărui Le-am citit la cenaclul Pavel Dan din revistei „Astra”, unde l-am cunoscut lumină o port în suflet, nu mai există Turda. Şah ş i mat e singurul titlu pe pe poetul Gherghinescu Vania, era decât în mine. Sub forma amintirilor care îl mai ţin minte. Şi asta, cred, secretar de redacţie, cred (un om de o mele. În copilăria mea, am păzit oi şi pentru că eu însumi am fost făcut, în bunătate neverosimilă!), căruia i-am vite, împreună cu alţi copii, care doi timpi şi trei mişcări, şah - mat! încredinţat Caii, în manuscris. Spre aveau şi ei oile şi vitele lor. Când Nu m-au cruţat „colegii”, deşi eram surprinderea mea, povestirea a apărut veneau ploi puternice, cu fulgere şi cu chiar la primele mele încercări în numărul 4 (aprilie) al revistei din trăznete, şi ne udau până la piele, ne literare. M-am simţit umilit şi, câţiva Braşov. Mamă, ce bucurie! Să vă dezbrăcam de cămăşi şi stăteam în ani după aceea, n-am mai scris nimic, povestesc? Mai bine nu, să trecem la jurul focului. Dar iernile! Doamne, ce dar absolut nimic! următoarea întrebare. ierni fabuloase mi-au hrănit copilăria! -Orice început este fascinant. Ce a .-În istoria personală a fiecăruia Şi când se punea la noi pe nins, păstrat memoria dumneavoastră stăruie chipul părinților. Ce amintiri, ningea ca de „sfârşitul lumii”. despre momentul debutului literar și vise, imagini legate de mamă sau Pădurea Simeriei era acoperită cu contextul în care acesta s-a produs? tată, v-au rămas statornice peste ani? repeziciune de o plapumă albă, -Ca student (la Agronomie!), eram -Părinţii mei au fost ţărani din văzduhul se întuneca şi Dealul aproape nelipsit de la cenaclul moşi-strămoşi. Toată viaţa lor au Stogurilor pierea atât de repede de tinerilor scriitori din Cluj, condus de muncit din greu, ca să-şi poată creşte nici un ochi nu-l mai putea desluşi. Ion Cocora, unde participau, printre cei nouă copii. Şi după ce i-au văzut Satul se scufunda tot în acel vârtej alţii: Radu Mareş, Augustin Buzura, pe toţi aranjaţi la casele lor, au muncit orb, nu mai vedeai la doi paşi, piereau Ioan Alexandru, Romulus Guga, Ana mai departe: în gospodăria agricolă casele, arborii, gardurile, chipurile Blandiana, Ioan Alexandru, Gheorghe colectivă. Devenită mai târziu omeneşti, se auzeau doar glasuri Pituţ, Aurel Dragoş Munteanu cooperativă agricolă de producţie. Tot zburând prin acel potop alb. Şi neaua (colegul meu de clasă de la liceul din un drac! Eu nu-i ştiu într-o altă cădea mereu… Multe din amintirile Turda), Matei Gavril. Am citit şi eu ipostază decât muncind. Tata, de acestea se regăsesc în scrierile mele, de două ori la acest cenaclu. Mai întâi exemplu, nu m-a bătut niciodată, desigur, căci amintirea satului natal, am citit o proză în cel mai dulce stil orice-aş fi greşit: „Bucătura ta, îţi arăt satul copilăriei mele, a rămas în mine realist socialist! Au vorbit câţiva, mai eu ţie!” Astea erau sudalma şi captivă ca o pasăre în sac. O pasăre mult ca să nu zică lumea că pe mine ameninţarea lui, dar de bătut nu m-a care se trezeşte din când în când şi nu mă bagă nimeni în seamă. Reţin bătut nicodată. Nici măcar cu un bate din aripi… însă intervenţia lui Radu Mareş: deget nu m-a atins. De la mama însă, -Legat de climatul anilor de studii, „Bătrâne, nu strica orzul pe gâşte!” mai încasam, din când în când, mai de colegii și de profesorii pe care i- Cu alte cuvinte, nu-ţi irosi talentul pe mereu, câte o bătaie zdravănă, însă ați cunoscut (apreciat) la vârsta nimicuri. Asta am înţeles eu atunci. A niciodată nu simţeam durerea. Ştiam întrebărilor și a primelor lecturi, care fost cel mai frumos compliment. Şi că mă bate „pentru binele meu”. Mă este amintirea ce prevalează asupra asta mi-a dat curaj să continui. bătea, dar mă şi iubea. Nimeni nu m-a celorlalte imagini reținute? Vă Debutul însă a venit ceva mai iubit vreodată aşa cum o făcea mama invităm să evocați o întâmplare, o târziu, în 1968. Cu povestirea Caii. mea, care zilnic îmi oferea câte un întâlnire sau ,,un personaj” de care Pe care am citit-o mai întâi, la exemplu de rară modestie, şi asta îmi vă leagă (sau vă desparte) un episod cenaclul din Turda, unde era de ajuns. Mama mea, cea mai anume. înregistrasem, ca elev, un frumoasă amintire a vieţii mele! În clasele primare am avut parte „spectaculos” eşec! De data aceasta, -Ați putea descrie, în câteva de trei învăţători, cam de acelaşi am avut parte numai de elogii, spre cuvinte, locurile natale în care ați „calibru” toţi trei. În gimnaziu, doar bucuria mea. În iarna anului 1968, copilărit și în ce măsură se regăsesc trei profesori erau calificaţi: la prin februarie (eram deja profesor la acestea în opera Dmv.? română, rusă şi matematică.→ şcoala de tractorişti din Beclean, după Satul copilăriei mele, cu uliţe MARIA-DANIELA PĂNĂZAN ce schimbasem „plugul în condei şi pline de praf sau gloduroase, după MONICA GROSU brazda-n călimară”, cum ar zice anotimp, era un sat patriarhal, într-un

https://biblioteca-digitala.ro Matematica nu m-a vrut nici în clasei şi, fără nici o introducere, m-a ruptul capului; rusa nu mă atrăgea pe luat la întrebări. M-a plimbat prin mine (spre deosebire de profesoară, toată materia acestui obiect de studiu care venise direct de pe băncile prevăzută pentru trimesctrul I: facultăţii şi era foarte frumoasă, dar literatură, gramatică, citit, tradus, pe cât de frumoasă, pe atât fragilă, de declinări, conjugări, tot, tot. El timidă), iar profesoara de română… o întreba, eu răspundeam. Nu ştiu dacă ploieşteancă, sau cam aşa ceva, o eu am fost atât de bine pregătit sau sudistă, în orice caz, Florica Stănescu, profesorul mi-a pus întrebări la care fie-i numele binecuvântat, mi-a rămas era sigur că voi răspunde corect, dar pentru toată viaţa la inimă, deşi minunea s-a întâmplat. La finalul venise doar în ultimul an. Cred că ei acestui „maraton”, profesorul s-a Ion Pop, Vasile Tărâțeanu, îi datorez pasiunea mea pentru aşezat pe scaun, la catedră, a deschis Aurel Podaru literatură. Un început. Abia în liceu catalogul, a scris ceva acolo, mai întâi ______(renumitul „Regele Ferdinand” din cu cerneală albastră, apoi cu cerneală „la datorie”, pe malul Prutului. Turda, azi Colegiul Naţional „Mihai roşie şi, în final, a decretat sec: -Ce este literatura? Viteazul”) am avut şansa unui corp „Media 6”. Nici acum, după mai bine -Dicţionarele formulează câteva profesoral de elită, cum nu mai de 60 de ani, parcă nu-mi vine să cred “definiţii” pentru această vocabulă, întâlnisem până atunci. Îi respectam că 3+3:2 = 6. mie însă, cel mai mult îmi place pe toţi, deopotrivă, despre unii am -Dacă, printr-un exercițiu de “definiţia” lui Georges Bataille: vorbit/scris, de-a lungul anilor, cu imaginație, ați fi rugat să poposiți „Literatura este redescoperirea anumite ocazii, iar de data asta voi într-un loc anume, care să vă copilăriei”. Nimic de adăugat! încerca să evoc figura profesorului definească geografic și spiritual, care -Așa cum s-a dovedit de-a lungul Mihai Iosivaş, fost elev al liceului ar fi acel loc? timpului, arenele literare nu sunt turdean îndată după Marea Unire, -Locul în care am copilărit, întotdeauna liniștite. Ați putea coleg de clasă cu Pavel Dan („un alt fireşte: Triteni. creiona unul din momentele sensibile, copil al dâlmelor”), originar din -Ați avut / Aveți vreun profesor dificile, pe care le-ați întâmpinat? Viişoara (Agârbiciu, după numele preferat / mentor? -Am trecut şi eu, din păcate, vechi al satului), lângă CâmpiaTurzii. -Mentorul meu, incontestabil, a printr-un astfel de moment: „sensibil, Prin anii '49 - '50, profesorul fusese fost Teodor Murăşanu, pedagogul dificil”, cum îl numiţi dumneavoastră. condamnat de noul regim „democrat- nostru în ultima clasă de liceu. Eu l-am provocat, recunosc, eu cu popular” şi trimis la Canal, de unde a Profesor, scriitor, publicist, traducă- mânuţa mea. Şi mi l-am asumat pe revenit în şcoală (mare minune!) pe la tor, conducător de ziare şi reviste, un loc, cu consecinţe cu tot, un moment mijlocul anilor 50, ca bibliotecar, animator cultural de anvergură, pe care l-am depăşit foarte greu şi-l apoi profesor de limba latină înlăturat din şcoală, în 1948, după 30 voi duce toată viaţa în spate. Să (reintrodusă în programa şcolară după de ani slujiţi cu devotament şi dăruire vorbesc acum despre el ar însemna să ani buni de absenţă), an în care se la catedră, încarcerat, la Aiud, pentru mai răsucesc o dată cuţitul în rană. revenise şi la sistemul clasic de notare „vina” de a citi şi păstra în biblioteca -Aveți un scriitor preferat? Ați a cunoştinţelor: de la 1 la 10. Pe cât sa vastă cărţi şi reviste străine. Avea o avut emoții la prima întâlnire cu de „moartă” e această limbă, pe atât ţinută vestimentară sobră şi elegantă. acesta? de vii erau lecţiile profesorului meu, Un intelectual cu o vastă cultură şi de -Scriitorul meu preferat, dacă vă căci pe lângă scris-cititul în limba lui rară modestie. O prezenţă discretă, ce gândiţi la literatura română, este Ovidiu şi Vergiliu, el ne învăţa şi captiva din prima clipă prin modul lui ilustrul meu consătean (şi colegul de „puţină istorie” a Imperiului Roman, de a fi, de a se comporta. Zâmbet clasă, în clasele primare, al mamei dar şi câte ceva despre miturile blând, uşor melancolic, mereu ataşat mele!): Pavel Dan. De la ea am auzit acestei civilizaţii. Avea o pregătire generaţiilor tinere. Pentru noi, elevii, pentru prima oară numele acestui solidă, mereu actualizată, deschidere era „domnul profesor”, nici din mare prozator, despre care spunea că culturală. Era un model, un model greşeală “tovarăş”. A fost iniţiatorul a fost un om cu şcoală, căruia, de- greu de urmat şi imitat. Trimestrul I şi conducătorul cenaclului Pavel Dan atâta învăţătură, i s-a stricat capul şi a (al clasei a X-a) nu prevestea nimic (fostul său elev şi, mai apoi, murit de tânăr. Nu l-am cunoscut, din bun pentru mine la limba latină. La colaborator fidel al revistei „Pagini păcate. Cu patru ani înainte de a mă teză primisem nota 3, repede urmată literare”), mentorul spiritual al meu şi naşte eu, el a trecut la cele veşnice de o altă notă de 3, la oral. După un al multor tineri care-şi încercau (avea 30 de ani neîmpliniţi!). Dar am calcul simplu: 3+3: 2 = 3. Adică norocul pe ogorul creaţiei literare. avut, recunosc, mari emoţii la prima media 3. Doamne, ce mă fac? Mai Delicateţea cu care-şi exprima opinia „întâlnire” cu el. În primii mei ani de erau câteva ore de latină până la şi sugestiile faţă de producţiile pre- studenţie, cel mai bun prieten şi coleg sfârşitul trimestrului. Învăţam ziua şi zentate în cenaclu au însemnat tot de clasă din liceu m-a invitat să noaptea, învăţam pe rupte! Declinări, atâtea motive de preţuire constantă, particip la un curs ţinut de Profesorul conjugări, verbul, adverbul… Toată admiraţie şi respect. Am păstrat legă- (cu majusculă!) Ion Vlad, de la Facul- gramatica limbii latine o ştiam pe de tura şi după (mai ales după!) termina- tatea de Litere, unde era şi el, bunul rost. Măcar media 4 de mi-ar ieşi! În rea liceului, în 1959, am corespondat meu prieten, Vasile Vlad (coincidenţă ultima oră, când pierdusem orice o vreme, până la plecarea sa la cele de nume), student. Până la urmă, → nădejde, profesorul m-a poftit în faţa veşnice, în 1966, când eu mă aflam,

https://biblioteca-digitala.ro am cedat stăruinţei sale şi m-am dus. volume (Editura Eikon, Cluj-Napoca, anvergură naţională. Am fost Nu ştiam nici eu, şi nici el, despre ce 2012). Lucrarea mea de căpătâi, bine iniţiatorul şi organizatorul principal al va vorbi Profesorul. Amfiteatrul era primită de critică, răsplătită cu 20 de manifestării Bunavestire Art, unică în neîncăpător, pe Ion Vlad îl vedeam recenzii şi cronici literare semnate de judeţ, care oferea iubitorilor de arte pentru prima oară. Un bărbat tânăr, critici recunoscuţi pe plan naţional şi vizuale, o dată pe an, la praznicul impunător şi sobru, cu o ţinută publicate în reviste de cel mai înalt Buna Vestire, expoziţii de artă academică. Când a început să prestigiu. Am îngrijit şi alte ediţii plastică, cu lucrări ale artiştilor vorbească, a amuţit parcă tot Pavel Dan, în total: 5 din cele 23 plastici profesionişti; co-fondator şi amfiteatru. „Într-o marţi spre seară, existente până în prezent. preşedinte al Filialei Beclean a Urcan bătrânul se întoarse acasă mai -Cum s-ar defini, în opinia Dmv., Asociaţiei Culturale Memoria, degrabă ca altedăţi. Ca totdeauna, literatura de azi și relația ei cu iniţiatorul şi organizatorul principal al nimeni nu ştia de unde vine: din publicul cititor? Întâlnirilor Clubului Saeculum, Turda, din Luduş ori de mai - Imaginaţi-vă un turn babilonic, manifestare finalizată şi ea într-un departe…” Aşa începe nuvela în care trăiesc scriitori şi cititori volum; co-fondator şi preşedinte al Înmormântarea lui Urcan bă trânul, laolaltă, fiindcă fără cititori literatura Asociaţiei Culturale Pavel Dan, care cu acest citat şi-a început Ion Vlad n-ar putea exista, asta e clar, dar e organizează Colocviile Pavel Dan şi discursul. Cuvântul lui era grav, valabilă şi „viceversa”, cred eu. editează revista semestrială apăsat, iar rostirea, de o remarcabilă Raportul dintre scriitor şi cititor este “Paveldaniştii”, al cărei redactor- claritate şi rigoare. Nuanţată. A unul de comunicare. Iar comunicarea responsabil sunt (au apărut deja patru vorbit, preţ de două ceasuri, despre ideală ar fi atunci când scriitorul se numere, iar următorul va fi dedicat Urcan bătrânul şi despre nevasta lui, gândeşte la cititor (atunci când se află exclusiv omagierii celor 110 ani de la Anica, despre feciorul lor, Simion, cu în exerciţiul funcţiunii), iar cititorul naşterea prozatorului şi 80 de ani de Ludovica lui Piţuş, nora, despre îşi plăsmuieşte în minte imaginea la trecerea sa în eternitate). De fapt, Valer, nepotul, şi Ana lui Triloiu, autorului (atunci când citeşte). atât Asociaţia, cât şi revista au, în despre popa Tiron… ţiganul Rudi… -Vă implicați în proiecte primul rând, misiunea de a promova Dumnezeule!, mă gândeam în timp ce culturale? Ce așteptări aveți de la opera scriitorului născut la Triteni. Iar vorbea Profesorul şi nu-mi venea să viitorul apropiat? de la viitorul apropiat, ca să închei cu cred că-i adevărat... Despre toţi De-a lungul celor 50 de ani de răspunsul la această întrebare, nu am aceştia eu auzisem încă din copilărie. când m-am stabilit la Beclean, am mari aşteptări, din păcate. Cred însă Pe unii dintre ei am apucat să-i şi făcut tot timpul câte ceva (ca să mă că va veni şi ziua în care Pavel Dan cunosc, alţii mai trăiau încă, îi laud un pic!). Cel puţin, aşa cred eu, va fi introdus în manualele şcolare! întâlneam prin sat, le dădeam şi aşa “grăiesc” şi documentele. Am -Există vreo întrebare la care ați bineţe… fără să ştiu cine sunt. Mă iniţiat şi am condus mulţi ani vrea să răspundeți și nu v-a fost foiam pe scaun, îmi frecam mâinile Cenaclul literar „Grigore Silaşi”, adresată? Vă rugăm să dați și pe sub bancă, nu mai aveam stare... primul cenaclu, la nivel de oraş, din răspunsul. Aş fi vrut parcă să afle toată lumea istoria Becleanului. Vreo cinci sau - Întrebarea mea ar fi următoarea: că… Şi eu, domnule Profesor… Până şase dintre membrii fondatori ai Credeţi într-o prietenie exemplară când n-am mai rezistat şi m-a luat acestui cenaclu sunt, astăzi, membri între scriitori? Dacă da, vă rog să gura pe dinainte: ai Uniunii Scriitorilor din România; concretizaţi. - Ăştia-s consătenii mei, Vasile! i- am fost co-fondator şi preşedintele - „Cred, Doamne, ajută am şoptit prietenului meu, dar Asociaţiei Culturale Clubul Saeculum necredinţei mele”, zice Sfânta suficient de tare ca să audă întreaga Beclean, organizatorul principal al Scriptură, iar eu vă spun că pe Ion suflare din amfiteatru. În momentul Colocviilor de la Beclean, la care Buzaşi l-am cunoscut în anii de liceu, acela, toate privirile s-au îndreptat participau scriitori, jurnalişti, artişti într-o tabără şcolară din Sohodol, spre mine, Profesorul şi-a întrerupt, plastici, alţi oameni de cultură din judeţul Alba. În anul de graţie 1957. pentru o clipă, discursul şi, după ce mai toate zonele ţării. Cu teme Sunt peste 60 de ani de-atunci, dacă i- m-a „reperat”, cum se zice, şi-a „fierbinţi” la ordinea zilei, iar în final am numărat bine. Să mor eu dacă vă îndreptat degetul arătător spre mine şi a rezultat un volum de peste 500 de mint! Parcă îl văd şi acum recitând m-a întrebat: pagini: Cartea colocviilor (Editura poezii de Coşbuc, Goga, Eminescu - Şi dumneata eşti din Triteni? Eikon, Cluj-Napoca, 2012), cu toate etc. Strânşi, seara, în jurul focului de De aici a plecat totul. Întâlnirea dezbaterile care au avut loc în cadrul tabără, îl ascultam cu sufletul la gură. mea cu profesorul Ion Vlad a acestei manifestări, repet, de Aşa l-am cunoscut pe Ion Buzaşi. însemnat totodată şi întâlnirea cu ______Recitând. Şi o făcea într-un chip Pavel Dan, cel supranumit „rapsodul strălucit. În ciuda vârstei sale de Câmpiei Transilvane”. A doua zi, am adolescent, avea o voce metalică, dat buzna la Biblioteca Centrală amplă, o dicţie perfectă, care te făcea Universitară şi am început să-l citesc. să simţi adânc fiorul poeziei. De Şi l-am citit „pe rupte”, ca să zic aşa. atunci am rămas prieteni. Chiar dacă Apoi, să-l recitesc. Cu fiecare nouă întâlnirile noastre sunt din ce în ce ediţie: Punct şi de la capăt! După 50 mai rare (distanţa între Blaj şi de ani de la acea, providenţială, Beclean fiind de peste 200 de întâlnire, am realizat ediţia critică kilometri!), bucuria revederii noastre integrală Pavel Dan, Opere, în trei e greu de “prins” în câteva cuvinte.

https://biblioteca-digitala.ro Starea prozei Zburau greoi şi neândemânatec, zburau ca netoţii spre veioza aprinsă, căzându-mi în mână. Îi prindeam şi-i aruncam în paharul golit de ceai, M-am trezit înconjurat de o astupându-l cu farfurioara. căldură sufocantă. Florile din livadă Aşa, i-am putut privi atent. A- îşi scuturară ultimele petale. Fructe veau aceeaşi culoare sângerie şi ace- minuscule mijeau pe sub frunze, eaşi năclăială. Timpul pierdut cu prin- răspunzând chemării cireşelor de mai, derea lor, m-a făcut să nu-mi dau ce aşteptau sărutul soarelui să-şi seama că a coborât întunericul. Am îmbujoreze pieliţa sub care se lăsat baltă observaţiile asupra cărăbu- strângeau sevele şi aromele timpurii. şilor şi am ieşit afară cu paharul în E mai, mi-am zis, deschizând larg ______mână. fereastra. O boare fierbinte năvăli m-am simţit mai liniştit. Jur împrejur, Ţineam strâns farfuria care le prin geamul camerei. De undeva, din nici ţipenie de om. O linişte totală şi asigura prizonieratul. Abia când am văzduh, se năpusti către mine o deplină. M-am îndepărtat fără nici o fost sigur, că orice posibilitate de gânganie zburătoare. ţintă, de poarta ştrandului. Era întoarcere era exclusă, am ridicat-o. Zbor de vietate năucită, zbor orb dărâmată. Ceea ce fusese cândva o M-am aşteptat să-şi ia zborul imediat. şi greoi, lipsit de văz şi orientare, alee, era acum doar un loc prăfos, cu Dar nu. Cu mare greutate s-au lăsat lovindu-mă în frunte. A căzut cu un frunze putrezite şi bătucite de ploi şi pe caldarâm. Apoi am descoperit puz- pocnet sec pe hârtia din faţa mea. de vânt. derie de făpturi mişunând în penum- Avea chitina înroşită şi labele Am pătruns fără nici o greutate şi bra serii. Din când în când îşi luau greoaie. Mersul îi lăsa o dâră sângerie m-am trezit în faţa singurului bazin zborul şi se îndreptau greoi, pe sub ciudată. pe care-l ştiam din vremurile nasul meu, spre lumina becului din Fruntea mă ustura. Mi-am atins-o caniculare. Era gol. Adică nu. Pe colţul străzii. Becul abia de se mai cu podul palmei şi m-am speriat. O fundul lui, într-o băltoacă roşiatică zărea. S-aruncau orbeşte spre el. Pă- urmă de sânge se întipărise în palma foşgăiau milioane de cărăbuşi. rea că un blestem picase pe existenţa deschisă. M-am repezit la oglindă. Cohorte imense păreau că-şi găsiseră acestor făpturi, silindu-le să-şi caute Aceeaşi pată pe frunte. Am deschis aici sfârşitul. M-am uitat mai cu un loc în lumina aprinsă. Am încercat robinetul şi m-am spălat cu grijă, atenţie, şi mi-am dat seama că nu toţi să privesc şi spre alte lumini, mai răcorindu-mă. erau morţi. Din când în când, unii îndepărtate, dar mi-a fost imposibil. N-a mai rămas nimic. Intrigat, încercau să se caţere pe crusta groasă O pulbere întunecată înceţoşase totul. am privit din nou coala de hârtie. şi imobilă a celor nemişcaţi. O Un nor uriaş invadase oraşul, Cărăbuşul nu mai era. Doar urmele de viermuială insolită, un zgomot surd şi întunecându-l nefiresc. Vecinii sânge. Am mai apucat să văd cum, o vâltoare lentă se desfăşura sub ieşiseră pe străzi. ajuns pe marginea pervazului, privirile mele uluite. Totul părea atât Stăteam şi asistam într-o muţenie cărăbuşul se prăbuşi în afară. de straniu şi de nemilos, încât m-a ciudată, la invazia nefirească şi Aerul de mai continua să mă cuprins teama. sinistră. ispitească. Aşa că am lăsat în Cum de nu observasem nimic Fiecare pas pe care îndrăzneam continuare fereastra deschisă. M-am până atunci? Am plecat cu un fior să-l facem era un supliciu. Sub tălpi trezit în cameră cu încă două, trei rece, de-a lungul şirei spinării. Ce trozneau zeci de trupuri chitinoase, coleoptere. Zburau la fel de năucite şi văzusem mă alarmase peste măsură. umplându-ne cu o mâzgă alunecoasă de însângerate. Câteva n-au mai avut Nu mai fusesem martor la o asemenea şi perfidă. Am intrat în casă. puterea sau cheful să iasă din invazie de coleoptere. Faptul că pe Am mai prins câţiva cărăbuşi încăpere. S-au oprit în jurul veiozei drumul de întoarcere, sub căldura pătrunşi odată cu mine pe uşă, şi n- mele şi-au rămas nemişcate. soarelui primăvăratec, nu se mai am mai avut curiozitatea să-i studiez. Mi-am scos lupa şi-am început să zăreau nici un fel de zburătoare, mă I-am dat pradă paharului, punând le privesc. Aceleaşi chitine mai linişti întrucâtva. farfurioara deasupra. însângerate, aceleaşi lăbuţe năclăite. Am ajuns acasă destul de târziu. Apoi m-am aşezat la geam. Scârbit, m-am repezit să închid Mi se făcuse foame. După prânz m- Vroiam să văd sfârşitul acestei fereastra. „Aer am vrut, aer am găsit", am întins, aşa cum nu făceam de invazii. Senzaţia de frică nu mă mi-am zis, hotărându-mă să ies eu obicei şi am adormit. M-am trezit pe părăsise. Iar atunci când becul însumi din camera sufocantă. înserat. Am deschis geamul din nou, explodă şi strada se cufundă în În grădiniţa din faţa casei, printre sperând s-apuc ceva din răcoarea întuneric, frica s-a transformat în stânjeneii înfloriţi, simţeam foşgăiala primăvăratecă şi m-am trezit iar cu o groază. Toţi cărăbuşii s-au îndreptat coleopterelor obosite. Nu m-am oprit. mulţime de cărăbuşi. De parcă ar fi spre ferestrele luminoase. Undeva, Am ieşit în stradă, hotărât să-mi pierd aşteptat deschiderea ferestrei, gata de departe în oraş, părea că arde ceva ca timpul în afara oraşului. Am luat un atac. După o clipă de bâlbâială, timp un rug uriaş. Prin marea de trupuri în tramvai ce mă ducea până undeva la în care mi se umpluse camera, am zbor, apucam să zăresc, câte o pală de marginea oraşului. De acolo m-am reuşit să-nchid fereastra. Auzeam lumină roşiatică. Apoi n-am mai zărit urcat într-un autobuz suburban şi am pocnetul celor ce se repeziseră fără nimic. Trupurile cărăbuşilor adunate mers până la ştrandul care nu-şi noroc, în sticla rezistentă. Pe cei din la fereastră deveniseră atât de.→ deschisese porţile încă. Am coborât şi cameră, am început să-i vânez. GHEORGHE ANDREI NEAGU

https://biblioteca-digitala.ro înghesuite încât mă făcură să renunţ. Starea prozei povestind tot felul de istorioare în Mă săturasem să tot privesc la burţile care pun la timpul prezent verbe care lor inelare, roşietice, îngălbenindu-mi în mod normal ar trebui să fie la sticla ferestrei, o sfidare la adresa trecut. neputinţei mele de a înţelege. Dar toate astea nu aveau nimic Regula este ca atunci când se află Stăteam în întuneric şi mă comun cu cazul de față, pacienta era în fața medicului, când are loc gândeam la o soluţie. Brusc mi-a scutită de efortul de a părea altfel discuția din care să se poată coagula venit ideea salvatoare. Am apucat o decât era, ea având acea formă de anamneza, desigur ne referim la canistră cu benzină, am ieşit pe stradă frumusețe pe care o amplifică iubirea accepțiunea strict medicală a fără să-mi pese de trupurile strivite pe care o trăiește și de care se bucură, cuvântului, că nu poate fi imaginată sub pantofi, şi am vărsat-o pe care o situează deasupra oricărei anamneza în înțelesul platonic, omul caldarâm. Apoi i-am dat foc, păreri. modern nu are ce-și aminti din vreo aşteptând. De parcă nu le-ar fi păsat, O fi avut îndoieli (cine nu are?) existență anterioară din cauză că el cărăbuşii se repezeau în lumina cândva, dar timpul a adus este sigur că a apărut odată cu flăcărilor, alimentându-se cu trupurile convingerea că este iubită. Poate a nașterea sa, pacientul să fie singur. În lor. Îngrozit, am dat să m-aproprii. început cu momentul în care a simțit, cazul unor boli grave, adică una Căldura devenise atât de puternică, prin întuneric, mâinile lui căutându-i dintre bolile care nu au vindecare, încât orice apropiere era exclusă. trupul, găsindu-l și întrebând: „ești?” totuși au și acestea specialiști care le Chitina ardea pârâind, sub efectul . Nu era o întrebare referitoare la tratează, dar dacă nu există leacul, benzinei. Mi-am luat canistra şi am prezent, la situația de moment, era cam sună fals înșiruirea de titluri care fugit. Privind pe fereastră, am văzut dorința de a se convinge că ei se află le împopoțonează numele acestora, ei, cu groază cum focul se înteţea. Apoi în lumea reală și nu într-un vis din în cazul unor astfel de situații poate fi a început să se prelingă aidoma unei care, trezindu-se, să aibă surpriza permisă însoțirea persoanei bolnave lave incandescente spre rigola neplăcută a unei deziluzii. Probabil el până la scaunul pe care va sta și purta stradală. s-a convins mai ușor sau mai repede, dialogul respectiv. Flăcările hăpăiau norii de insecte probabil. Soțul pacientei a ieșit pentru a ce se aruncau la pieire. Un miros Pe stradă, în frigul sfârșitului de aștepta afară consumarea faptului și insuportabil se degaja sufocant. Mi- toamnă, trecătorii mergeau grăbiți să pentru a afla și vreo concluzie, dacă am dat seama că nu fusesem singura ajungă acolo unde se considerau se poate una care să poarte un licăr de persoană care recursese la acest așteptați sau acolo unde să aștepte. speranță. mijloc de salvare, când alte lumini, de Nu există persoane și mai ales Din păcate, a ieșit purtând în auz la alte focuri, mai apropriate, se personalități congruente, dar uneori ecoul unor cuvinte cu care medicul întrezăreau de-a lungul străzii. Ciudat sunt cazuri în care se pot întâlni câte încercase să clarifice cumva situația, era doar numărul mare de cărăbuşi doi care să se completeze reciproc, să acele cuvinte prin care sugera că, de care continuau să se arunce în flăcări. aibă senzația că sunt împreună din la o anumită vârstă, doamnele nu mai Primele raze de soare, ne-au găsit totdeauna și pentru totdeauna, relații au motive să fie preocupate de pe toţi privind la această sinucidere în în care fiecare îl trăiește și pe celălalt. aspectul fizic. masă, aşteptând cu groază ca focul să Nu toți trecătorii au avut această Îl considera victima unei erori. N-o se extindă. Soarele a potolit setea de șansă, dar cine vrea poate să creadă, fi știind el că, în afară de frumusețea zbor, aruncând lumină deasupra măcar să spere, dacă nu și nu, le tinereții, cea care este asemeni florilor rugurilor întunecate. rămâne să se resemneze. ce sunt admirate doar până le cad Am ieşit din nou afară, privindu- Totuși doctorașul care a sugerat petalele, există o frumusețe a vârstei ne unii pe alţii cu spaimă. Rigolele că femeile trecute de o anumită vârstă mature, chiar o frumusețe elevată a fumegau sufocant, iar gurile de canal nu ar trebui să se mai gândească la senectuții, când ceea ce își simte în se înfundaseră cu o cenuşă solzoasă. propria frumusețe, că asta înseamnă interior prevalează și pune în umbră Pe feţele unora dintre noi, un zâmbet pentru femei aspectul fizic, se va efemerul a cărui admirare este la nefiresc şi şui, luase locul muţeniei vindeca, va veni și peste el vremea, îndemâna oricui. înspăimântate. vârsta la care vorba refuză să se lase Că specialiștii în studierea Deodată, din senin, un tunet s- auzită înainte de a fi verificată de comportamentului feminin vor fi auzi deasupra capului. Am tresărit, minte, când se înțelege mai profund fundamentat niște concluzii este apoi m-am bucurat. Nori de ploaie s- ceea ce nu se vede, dar care sigur sigur, probabil și ceea ce poate fi adunau grăbiţi. Odată cu primele există, mai mult chiar, înnobilează considerat ca un sindrom caracteristic picături, am părăsit curtea şi am intrat ceea ce se percepe vizual. premenopauzei, atunci când la adăpostul locuinţei. A ieșit, se pregătise pentru frigul doamnele se întrec pe sine în a se M-am întors din nou la pahar şi de afară, cu căciulița până pe ochi, cu considera admirate, chiar convinse că am constatat la prizonierii mei o agi- fularul până la bărbie, dar cu zâmbet toți bărbații le privesc cu jind formele taţie nefirească. Încercau să evadeze. calm și resemnat: rotunde, asta până când vine și De parcă le-ar fi dispărut amorţeala ̶ Dă-mi mâna! vremea deziluziilor și apoi a din trup. Am lăsat pe unul din ei să În privirea lor nu era mai puțin amarnicului regret. iasă şi l-am strivit cu cartea pe care o sentiment decât ar fi fost dacă ar fi Desigur că și la domni apare ceva pusesem la îndemână. Câteva urme avut cu treizeci de ani mai puțin. asemănător, aceștia luptă împotriva roşietice de sânge mai rămăseseră pe IOAN MUGUREL SASU evidenței mințind, mințindu-se sau geam.Ploaia spăla oraşul, răcorindu-l.

https://biblioteca-digitala.ro VREAU SĂ VĂ ARAT Peste anumite depărtări se aud cântece din fluier. Vreau să vă arat In timp ce inima plânge şi uneori Oasele mele trandafirii râde. Care înainte de a le arunca la câini, La câinii cei buni SUB OCHII MEI. Care atunci când vor muşca din ele, O să vină iarna Işi vor da seama de căldura Şi o să vedem cum prin ochi. Ce mă pătrunde şi-mi desenează Curge nămolul ce se acoperă cu trupul prima zăpadă. Binecuvântat de Preasfinţiitul Un şir de îngeri. Părinte Gurie Incolonaţi. cu oasele troznind. Episcopul Devei şi al Hunedoarei, In faţa unui drum care nu duce Sângele ce-mi încolăceşte oasele ______spre un loc sigur.

Din care curge glorios sângele meu SCRIU ACEST POEM Eu încep să sap în acest drum .fără Sacrificat de zgomotul lin, de sfârşit Trecut prin malaxorul sufletului Scriu acest poem în casa veche Şi observ cum trupul meu devine La vremea când cineva schimbă Şi privesc cum trupul se leagă de din ce în ce anotimpurile, timp, Mai mic Când orizontul va fi tăiat în două In timp ce soarele trudeşte să Acum. îmi dau seama. cât de singur Şi eu nu uit drumul spre casă. înlăture primejdia pot să fiu Arătându-vă vouă culoarea olaselor Ziua călătoreşte pe mai multe Caut o aripă care să mă ducă mai mele corăbii, departe, Sufletul meu se umple de noapte, Sfidez deşertul MÂINILE OLARULUI Privesc cu nesaţ întinderile Aş. vrea să fiu iubit doar de vânt.şi Pe care nu le pot vedea pe toate de de umbră Târziu o dată, Intre privire şi vis. Nici copacul din depărtări, nu-l pot URC UNDEVA Vine clipa de noapte. vedea El. Olarul. Din marginea fugii mele Urc undeva. Şi-a ridicat ochii Văd cum se abate abisul Deasupra lumii. Grei de aburul sfânt al lutului Vestind împovoratul trup ce vine Cum urcă umbra fără scară. spre mine Caut şarpele adormit în amiaza A privit ostenit şi tăcut In grabă. Se apropie lumina. verii Peste ultimul ulcior Pândită de liniuştea dinnaintea In mijlcul drumuluiu satului meu, Apoi, furtunii. In fiecare clipă, din după amiaza A privit poemul vieţii. . acestei zile, Băţtrâneşte şi-a împreunat mâinile SEMNE APROPRIATE M-am gândit cum pot ajunge la tine De o viaţă Mă aproprii de umbra mea ivită Imi pipăi obrazul nebătberit Fără să le ascundă-n uitare dimineaţa. Şi mă înterb cum urcă apele. De-a pururi. Cu trupul tânăr . ca un mugur de Până la înălţimea copacilor Invăluite de lut. lumină Pe dealul uscat La vremea când toamna coboară Se aude şuieratul nopţii TATA COSEŞTE GRÂUL iar pe pământ. Undeva ,tata sapă o groapă mare VERII Unde aşteaptă să-şi depună sufletul Işi arată faţa adolescenţa ce arde Se înserează. în văpăi de soare. Intrăm în noapte Şipotele dulci despre dragoste se CE-MI VĂD OCHII Şi tata încă coseşte grâul verii, trensformă In timp ce mama adună în mâinile In dorul stelelor ajunse în Ochii mei văd acele ploi ei. adâncul departării,. In care ne jucam în gura uliţei Bătute de vânt şi udate de ploi Unde mă scald în flacăra mea Făcând păsări fără pene, din noroi Mânunchiuri de spice pe care le Şi-n liniştea ce trece prin Pe care le aşezam una lângă alta aşează aproprierea legământului de stele. Mirându-ne că zborul lor In snopul din crucile ţarinei . Simt peste umăr biciul de iarbă Intră în bucuria noastră Desculţ, prin miriştea ce-mi verde Inima mea a rămas lângă aeste umileşte picioarele Şi verdele se aude cum vine prin păsări Incep să văd lumina din mine pădurile tinere. Trăgând speranţa că în noaptea Şi să cred că viaţa mea Stau îngenuchiat în incinta verde. aceasta, Merge mai departe Peste cenuşa timpului cade o ploaie Cuvintele pe care mi le-ai furat Adâncindu-se în hambarul tăcerii cu scoici. Le-am aşezat lângă frumuşeţea ta Unde va ajunge grâul cosit de Şi totul se vindecă în averea De care am mereu grijă tata. florilor amiezii,. MIRON ȚIC

https://biblioteca-digitala.ro Ochean întors AM UCIS O SFÂNTĂ... -salcia de mine şi de femeia mea Dumnezeule Doamne, Dumne- sădită s-a uscat şi a murit...- zeule Doamne. Doamne Dumnezeu, Doamne Dumnezeu, Dumnezeule am prins în braţe trupu-i adormit. din Ceruri! Încep să-i văd faţa cât cu stînga-i mângâiam frunzele cuprinde întreaga încăpere în întune- albe, ric, dar nu e el. Mi s-a părut. Să-l iar cu cea dreaptă - dinspre infinit văd venind, aş mai trăi o viaţă. O ademeneam un imn...florile George! Şi plâng după părinţi; dalbe... Doamne, Doamne, mamă şi tată din ceruri. Lacrimile-mi curg, le simt şi foarte trist priveam spre fruntea doar eu în întuneric. Doamni, ei; Doamni, mică şi ticule! Sunt gata îngenunchiată ca un miel de, Paşte, oricând. Totul e luminos, dar fără a ______a pus să cânte blânzii-i clopoţei fi aprinsă lumina. Lumina sunt eu. şi încep a mă mişca ritmic. După din mugurii ce n-au mai vrut Se deschide uşa şi ea intră râ- câteva mişcări, simt o durere groaz- renaşte. zând şi se aruncă în pat. Eu stau res- nică de spate. Suport, trec repede pectuos pe scaun. Nu mă pot întinde peste ea şi mă minunez, “cum de nu a zăcut şi nu mi-a spus nimic. de când mi-am rupt spatele. O cu- sunt îmbrăcat!“, gândindu-mă că, doar semne triste-a dat, în nosc, parcă de o viaţă. Sunt mai parcă dormeam! Ei, dar cui îi pasă? primăvară, multe chipuri în unul. Are în jur de îmi răspund în gând, că în vis omul, când gemea-n somn ca un bătrân 35 de ani, un neg între sprincene. E sufletele nu au vârstă şi o cuprind cu bunic îmbrăcată într-un maieu alb şi braţele. E într-adevăr blândă şi iubi- şi gălbejită...se gătea să moară. pantaloni trei sferturi negri şi râde. toare. “Oare unde ai fost până a- Ea îmi zice că nu poate să mai şadă cum?“ Mă face să mă simt bine şi dincolo. O fi în vizită şi s-a refugiat calm. Îmbrăţişaţi, pe acorduri diafa- la mine în pat, s-a băgat sub plapu- ne de muzică cerească începem a mă chicotind. Eu şed şi o las în pace. dansa baletul mângâierilor, iubire M-a deranjat din dialogul meu cu pătimaşă, vulcanică, un extaz de Dumnezeu. energie dăruit de Dumnezeu în crea- Nu îţi poţi pune mintea cu ţie. “Da, oare aşa a creat Dumnezeu tinerii din ziua de azi. Suntem în Lumea?“ Oh, ce plini suntem!, ex- contrast şi în contratimp, aproape clam şi fierbinţeala creşte cu o inten- diametral opuşi. Îmi par şi foarte sitate nebună şi mă trezesc în lă- ce să-nţeleg...nimic nu-nţelegeam. agresivi. Nu are sâni şi nici labe, nu comie după aer. Abia mai respir. în doi, adesea ne-am scăldat cu îmi aduc aminte să fi văzut. Cred că Pieptul mă apasă. Lupt să nu mă soare, sunt orb! Un miros de ouă clocite dă sufoc. Sunt leoarcă! din susuru-i blajin mă inspiram năvală peste meditaţia mea. O fi O, Doamni, nu mă lăsa! Ce şi-n versuri o făceam - având probleme de digestie? Poate noroc că m-am trezit. Mă ridic pe nemuritoare. că a scăpat nişte gaze, mă gândesc. marginea patului şi încerc să iau o S-a dus tot respectul. Deodată, tipa înghiţitură de apă. Gâtul se închide o mângâiam în palme ca pe-un ridică plapuma cu picioarele şi le şi mă ştrangulează, tâmplele mi se prunc. vântură râzând. Ce neobrăzată! umflă şi se întunecă încet totul. Mă un nume creştinesc i-am dat - Adică, ţie îţi arde de joacă, iar eu lovesc cu pumnii în piept şi mă ridic Maria mor aici. O privesc cu coada în picioare. şi-acum... eu trebuia să o arunc ochiului, îmi place!!! Mă aşez uşor Dacă nu fac ceva, mă duc. în fluviul unde-ncepe veşnicia. lângă ea, apoi încep şi eu să ţopăi; Dintr-o dată se deschid toţi muşchii îmi răspunde “Lasă-mă în pace!“, şi mă relaxez, alunecând pe vine în am sărutat-o calm...şi criminal. zvârcolindu-se cu un aer ştrengăresc, pat. O Doamne! “Cine va crede în ea se-ndoia mlădie ca o sfântă. chicotind provocator… Ne încleştăm mine vor scoate dracii, şi dacă vor eu - cunoscutul liric...animal, ca doi vârcolaci, ca doi scorpioni, eu lua în mână şerpii, dacă vor bea ceva o prigoneam în lumi ce nu s-o bat, ea să mă iubească şi dintr-o de moarte, nu-i va vătăma; îşi vor cuvântă. dată îmi scap degetele, pipăindu-i pune mâinile peste bolnavi şi părţile intime. Nu îmi aduc aminte bolnavii se vor însănătoşi, apoi Isus era-ndoită până la pământ. să-i fi dat jos pantalonii. Îi place. Mă s-a înălţat şi ş-a aşezat la dreapta nu mai avea în vene puls de sânge. îmbrăţişează languros, mă mângâie. Tatălui.” Marcu 16 cu 17,18,19. am retezat cu barda grea un sfânt; Asta îmi dă curaj şi sar din pat. S-a făcut ziuă. Încă o zi şi încă o ştiu: salcia se-ndoaie - nu se Încep să mă dezbrac pentru acţiune, doză de Lirica! (medicament cu frânge... sunt atât de înfierbântat cum de mult efect hipnagog pentru dureri) Iunie - 2018, la Montreal. n-am mai fost. Clocoteşte sângele în BEN TODICĂ GEORGE FILIP mine, sunt extaziat până peste poate

https://biblioteca-digitala.ro (Mitropolit al Moldovei), IPS Ion Sălă jeanul (Episcop de Covasna şi Harghita) şi IPS Sofronie (Drincec, (V) Episcop de Gyula, în relatie cu Loji

maghiare).

Iată cum sună un mesaj al Suveranului Mare Comandor al Despre IPS Vincenţiu Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din Ploieşteanul părerile sunt radical România, mesaj publicat în România împărţite, acesta având manifestări masonică din 28 iulie 1997: «Spre antimasonice, intersectate cu intâlniri deosebire de majoritatea ţărilor unde „de gradul trei” in sânul albastrei a existat un conflict între masonerie familii Grifofoni. Stareţul mănăstirii şi Biserică, în România, Biserica Putna, Arhimandrit Melchisedec ______Ortodoxă autocefală nu a avut Velnic, este, de asemenea, pomenit Înainte de aceasta, Daniel Ciubotea a conflicte cu Masoneria şi înalte ca fiind intr-o Lojă a „Sfântului fost membru în Mişcarea pentru feţe bisericeşti au făcut parte din Ştefan cel Mare”. După cum se va reînnoirea BOR, cea care a dat cele- Francmasonerie, înţelegând vedea şi din fondul articolului, nu brul comunicat „Ora Adevărului”, idealurile spirituale ale acesteia».46 încriminăm fenomenul, ci îl calitate în care, alaturi de Bartolo- Şi la ora actuală, din păcate, mulţi semnalăm ca analiză a mecanismelor meu Anania şi de Dumitru Stăniloae, prelaţi ortodocşi fac parte din ce unesc mult mai strâns decât a stăruit pentru numirea ca Patriarh Francmasonerie. Lista acestora este transpare la abordări superficiale, al României a Arhimandritului Ilie publicată pe Internet. În acest sens forţa lobby-ului masonic românesc Cleopa de la mănăstirea Sihăstria. transcriem de pe blog.deveghepatriei cu influenţa covârşitoare a instituţiei Coincidenţă sau nu, după întâlnirea din 3 ianuarie 2012 un material Ortodoxiei. din martie, Daniel şi-a schimbat intitulat: Masonii şi Biserica: orientarea şi a revenit în „Vestitorul Pentru inţelegerea cât mai Ortodoxiei” în sprijinul ex- «În ultimii ani, un fenomen apropiată de realitate a mecanismelor Patriarhului Teoctist, renegându-l, tr dându-l de fapt, pe Cleopa, cel interesant a marcat viaţa politico- fine de deblocare ale relaţiilor ă spirituală românească: o apropiere complexe BOR-Masonerie, trebuie care îl hirotonise întru monah. insidioasă, dar tenace, deşi aparent să ne intoarcem la hiatul de putere fără un demers programatic, a unor din BOR, consecutiv datei de 22 Daniel s-a revăzut cu personalităţi din clerul înalt din decembrie 1989. Între 18 ianuarie si reprezentanţii Bn’ai Brith la 2-3 Biserica Ortodoxă, de segmente 4 aprilie 1990, Patriarhul Teoctist s-a noiembrie 1993, prilej cu care i-a declarat masonice, in speţă, de retras aşteptând limpezirea condus şi la Patriarhul Teoctist. Au Masoneria recunoscută oficial. lucrurilor, perioadă in care, puterea existat şi alte asemenea întâlniri. IPS in BOR a fost exercitată de o Pimen Suceveanul, înalt membru „locotenenţă eclezială” compusă din Templier Este vorba de Episcopi si , s-a intreţinut la 14 martie cinci Arhiepiscopi. Jean-Paul Coteron Mitropoliţi, membri ai Sfântului 1991 cu , Sinod, dar şi de reprezentanţi ai preşedinte al Fundaţiei Forum Masonic din Elve ia. clerului mijlociu. Ca personalităţi Această perioadă, ca orice ţ clericale invocate insistent in ultimii „interregnum”, a fost folosită din ani, şi din a căror agendă, relaţiile cu plin: acum au fost numiţi, în Tot domnia sa, împreună cu Masoneria au devenit un loc comun, proceduri de urgenţă fără precedent, Teofan Savu (Sinaitul), a primit la îi cităm pe: IPS Pimen Suceveanul toţi Episcopii de care vorbim in 8 ianuarie 2003 pe Philip Green, (Templier şi afiliat la Loja „Fiii ultimii 15 ani. director pentru Europa al companiei coloniei lui Traian” din Nordul DHL, membru în Loja Mamă Moldovei), IPS Teofan – fost Întâlniri de curtoazie (RSAA). La rândul său, IPS Teofan Sinaitul, azi, Mitropolit al Olteniei Savu, Mitropolit al Olteniei, a făcut (in relaţie cu Loja „Armonia”, De exemplu, fostul secretar între 26 februarie-3 martie 2005 o Craiova), IPS Ambrozie Sinaitul patriarhal Daniel Ciobotea este uns vizită oficială în Regatul Unit unde (vicar patriarhal, Loja „Armonia” Episcop Vicar de Timişoara şi a participat la ungerea ca cel de-al Craiova), IPS Teodosie Tomitanul imediat, în iulie 1990, a devenit 104-lea Arhiepiscop de (fost Snagoveanul, fost Episcop Mitropolit al Moldovei, poziţie-cheie Cantenburry, Rowan Douglas vicar la Mitropolia Bucureştilor, sub pentru trambuline ulterioare. Vorbim Williams, membru marcant de oblăduirea Lojii „Ovidius” de o creştere rapidă, contrară rang 33 al Lojii Scoţiene Antice si Constanta), IPS Daniel Ciobotea, uzanţelor ierarhice consolidate. Acceptate, prilej cu care s-a întâlnit Interesant este amănuntul că, in şi cu membrii ai Lojei Mamă. martie ’90, Daniel s-a intâlnit cu La întoarcere a declarat că „vizita 46 EMILIAN M. DOBRESCU, Gabriel Nachmann şi Frank se înscrie in contextul internaţional Mapamond francmasonic, Colecţia Dimant, de la organizaţia Bn’ai al legăturilor promovate de BOR”. Dicţionarele Nemira, colecţie cordonată Brith Canada („The action arm of de Dana Moroiu, Editura Nemira, 1997, EUGEN MERA p.53. the Jewish community”).

https://biblioteca-digitala.ro MAPAMOND „cel dintâi patriarh chinez”, învățătura castă, s-a răspândit apoi în întreaga budistă chan în China, apropiată societate. Criterii importante în cultura conceptelor taoiste ale lui Lao-Tze zen: wabi – liniștea, calmul ș i sabi – (Laozi sau Lao-Tzu, autorul trataului discreția, tactul, au generat în estetica Tao Te Ching sau Dao De Jing, tradus japoneză un concept original asupra (IX) în românește de Dinu Luca, cu titlul existenței lumii numit wabi-sabi, Cartea despre Dao ș i putere, București: concentrat pe acceptarea vremelniciei și Humanitas, 1993), învățătură care a a imperfecțiunii. Ș colile zen importante ajuns abia în sec. al XII-lea în Estul în Japonia sunt: Sōtō, Rinzai și Ōbaku. Japoniei sub numele zen – varianta Buddhismul zen a dus la creșterea japoneză a budismului chan. Cunoscut nivelului cultural al vieții în Kyoto. în Japonia sub numele Daruma, acest Acceptarea ordinii stabilite a fertilizat călugăr legendar este cel care ar fi climatul artistic: literatura, artele inițiat antrenamentele călugărilor în plastice, teatrele Kabuki, Nō, cel de mănăstirile Shaolin, ducând la apariția păpuș i – Bunraku. La Kyoto apare Macheta templului Ryōan-ji artelor marț iale Shaolin kungfu. teatrul kabuki la 1603, când Izumo no Ryōan-ji , templul budist zen cu Urmașii din secta chineză Chan nu l-au Okuni, probabil o miko (fată călugăriță- cea mai cunoscută grădină zen din mai recunoscut pe Buddha, devenind șaman a unui templu), începe să întreaga lume, numit ș i Templul atei. Tradiția spune că zen ar apărut în interpreteje, să danseze și să cânte Dragonului Liniș tit. Pe lângă grădina India, când Gautama Buddha a ținut o înntr-un stil nou, ce va deveni mai obișnuită cu lac a templului, mai vestită floare iar discipolul său Mahākāśyapa a târziu drama-dansată japoneză kabuki. este, firește, aceea din piatră și pietriș. zâmbit, arătând prin acest zâmbet că Teatrul ritualic Nō (cu măști, ca în Kyoto, oraș de circa 1.500.000 de înțelege esența neexprimată prin teatrul antic gigaku, este inspirat locuitori, situat în centrul insulei cuvinte a lui dharma, legea și ordinea muzical de dansurile ș intoiste kagura, Honshu, capitala prefecturii Kyoto din cosmică. Pentru japonezi, noutatea zen liturghia budistă h s ōmyō, melodiile regiunea Kansai, parte importantă a asimilată printr-un proces de populare de secol X imayō și cele de zonei metropolitane Kobe-Osaka- acculturație, a însemnat ceva important, petrecere din veacul al XIII-lea Kyoto. A fost, cu o întrerupere la 1180, pe sufletul lor. Practicile se refereau la enkyocu, iar coregrafic de muzica de capitala Japoniei între anii 794-1869 dhyā na (în sanskrit) sau jhāna (în pali), dans din secolele al VII-lea bugaki, al (după care se mută la Tokyo în timpul o tehnică de concentrare a spiritului XI-lea fūryū și al XII-lea shirabyōshi , Restaurației Imperiale). Când capitala conducând la calm și stăpânire de sine, ajunge în forma de azi în perioada se mută de la Nara în anul 794 în noul numită meditație. Zen s-a potrivit clasei Muromachi, 1333-1568, prin activitatea oraș Heian-kyō „Capitala liniștii și războinicilor japonezi: fără zei, cult, lui Kan’ami și a fiului său Zeami păcii” (viitorul Kyoto), începe perioada nemurirea sufletului: budismul chan s-a Motokiyo, sub patronajul clanului Heian din istoria Japoniei (794-1185). japonizat în zen. Cuvintele rătăcesc Ashikaga), se dezvoltă în vremea când Dar conducătorii militari ai vremii își spiritul uman așa că se renunță la ele ca în Europa devenea cunoscut William aveau împărțite cartierele generale: la o cale artificială, cu inutile simboluri Shakespeare. Ceremonia ceaiului s-a șogunatul Muromachi la Kyoto, și imagini. Cercetarea e negată ca o dezvoltat și practicat cu asiduitate aici, șogunatul Kamakura la Kamakura, iar eroare. Prin intuiție și concentrare se la Kyoto. Atitudinea zen din arta șogunatul Tokugawa la Edo. Kyoto a ajunge la iluminare. Prin iluminare, la samuraiului a influențat tradiț iile shintō. suferit distrugeri masive în urma cunoașterea realității, dar și prin trăire Templul Kinkaku-ji, adică Templul Războiului Ōnin (Ōnin no Ran, în în prezent, mai puțin în trecut și viitor. Pavilionului de Aur, oficial numit perioada Muromachi), iscat între un Iluminarea nu sanctifică dar păstrează Rokuon-ji, este un templu budist zen și înalt reprezentant al șogunului și un omul în normalitate, fiecare individ una din cele mai populare clădiri în daimyō călugăr, apoi antrenând mai putând deveni un buddha. Viața Japonia. La început o vilă, numită mulți conducători regionali; război care religioasă se identifică cu cotidianul, Kitayama-dai, a aparținut puternicului a marcat începutul perioadei Sengoku responsabil de sine însuși fiind fiecare. om de stat Saionji Kintsune, iar istoria (Sengoku Jidai, circa 1467-1603). Refa- Primordiale sunt altruismul, simplitatea, ei începe la 1397 când este achiziționată cerea orașului a trenat până la mijlocul dragostea de frumos, lipsa dogmei, cele de șogunul Ashikaga Yoshimitsu și veacului al XVI-lea, când a fost recon- trei „comori” fiind Buddha, Legea și transformată cu întreg domeniul în struit de puternicul daimyō războinic, Comunitatea. Credința preferată a complexul Kinkaku-ji, iar fiul general, samurai și om politic Toyotomi samurailor este zen. Mod exemplar de moștenitor i-a îndeplinit dorința Hideyoshi (17 martie 1537-18 septem- viață în perioada Kamakura (1185- testamentară de a face din construcție 1333), având un caracter închis, de un templu zen. A suferit mai multe brie 1598, în perioada Monoyama). În anul 1994, Kyoto City a comemorat incendieri, una cauzată de un călugăr cea de-a 1.200-a aniversare. Densitatea nebun, întreaga poveste regăsindu-se în de altare șintoiste în număr de 120, cartea lui Yukio Mishima din 1956 temple budiste în număr de 1.050, face intitulată tocmai Templul Pavilionului din Kyoto un spațiu al liniștii, capitală de Aur. Versiunea actuală este rodul culturală istorică a Japoniei. restaurării din 1955, are trei etaje Aici a apăut budismul zen (primul nivel – în stil de palat imperial, japonez, pătruns pe filieră indiană, prin al doilea – casă de samurai, al treilea – secta lui Bodhidharma, călugăr asiat templu zen) și o înălțime de 12,5 metri, nechinez budist („barbarul cu ochi numele pavilionului venind de la foița albaștri”) din sec. V sau VI care a Templul Pavilionului de Aur din de aur cu care este acoperit. transmis, în calitatea sa tradițională de Kyoto MIHAI POSADA

https://biblioteca-digitala.ro Asterisc schimbare. Prin urmare, activând în numele și întru binele comunității, școala trebuie să fie cât mai eficientă și flexibilă la transformările și dependentă de identitatea societății necesitățile impuse de către omul în O constatare, sub raportul dez- creștere. Evoluția pozitivă a indivi- voltării prin procesul evolutiv al dului în raport cu cerințele epocii transformărilor individul are nevoie contemporane poate fi obținută doar de suportul reciproc și stabil din par- în cazul când școala este privită ca o tea propriei societăți. În acest proces valoare supremă în sistemul de valori de reciprocitate anume societatea tre- al societății. Numai printr-o cultură buie să se prezinte ca o adevarată adecvată educațională individul se va personalitate, în așa mod, contribuind forma ca personalitate autentică, ulte- la formarea cât mai calitativă a indi- rior, personalitatea acestuia fiind utilă vidului, oferindu-i, în același timp, societății. Printr-un proces educațio- ______posibilități reale în dezvoltarea multi- nal adecvat individul își poate dobân- cietatea fiind în aceleași condiții de laterală și, nemijlocit, de a se regăsi di și identitatea personală autentică, ignoranță). În rezultat, procesele rescu demnitate și ușurință prin conți- iar cu respectiva identitate el își poate pective își pot modifica conținutul, nutul identității și personalității. Prin crea o viață socială decentă pentru un atât cu caracter pozitiv, cât și negativ, respectivele procese, individul ar prezent și viitor. Respectiv, prin însă, iarăși menționăm, totul depinde urma să fie recunoscut ca figură prio- procesul instruirii (dacă școala este de mediul social prin care individul ritară a societății, iar societatea, la capabilă să ofere individului autono- își realizează propriile acțiuni și ma- rândul ei, să-i recunoască personali- mia și încrederea deplină în sine) in- nifestări. Cu cât mediul social este tatea ca individualitate autentică, ofe- dividul reușește să-și formeze perso- mai mai sănătos, cu atât omul își rindu-i constant asistența socială ne- nalitatea autentică, indiferent de menține mai bine echilibrul existen- cesară în a se dezvolta prin cele mai complexitatea în dinamică a realității țial în scopul de a realiza lucruri nobi- civilizate forme. Totodată, existând sociale. Deci, precum omul este com- le. Însă când mediul social e orientat sub bagheta nenumăratelor structuri ponentul vieții sociale, așa și perso- mai mult spre negativism, atunci și instituționale, societatea este obligată nalitatea sa se formează din factori ce individul devine dezorientat în acțiuni să mențină un echilibru plin de res- se intersectează cu relațiile și dialogul și își pierde curajul/ capacitatea în a pect în relațiile cu diversitatea institu- social. Prin dorința de a se perfecționa produce acțiuni benefice pentru sine, țiilor din subordine și, desigur, cu continuu și în mod corespunzător, cât și pentru societate. În asemenea individul care activează în cadrul omul e acela care menține echilibrul condiții, înțelesul noț iunii de tendință acestora. De o semnificație aparte, din social prin dialog și comunicare, și, în a forma identitatea personală și cea diversitatea structurilor instituționale totodată, e acela care modifică, la ne- socială își pierde funcția autentică. ale societății face parte și unitatea de sfârșit, viața personală și cea socială. Contrar acestora, pentru a-și găsi învățământ-școala, care are rolul Preocupat în permanență de propria locul potrivit în societate, individul primordial în a forma, educa și instrui existență, individul prin orice acțiune luptă și se întrece mereu cu sine în- omul. Deci, școala atrage în sine atât realizată caută să se identifice ca per- suși prin noț iunea de a se regăsi prin formarea omului pentru societate, cât sonalitate reală și, în același timp, tin- tot ceea ce este fundamental în viața și formarea societății pentru om. O de în limite posibile să promoveze i- socială. Necesitatea de a se regăsi altă paralelă, fiind o instituție publică dentitatea propriei societăți. Cu aceas- prin formula de personalitate, cu cu proprietate de stat, cât și privată, tă obligație morală, omul deseori cade identitatea respectivă, e acțiunea prin școala este menită de a avea un loc în dificultate, creându-și probleme se- care ființa umană își interpretează prioritar în orice societate. Instruirea rioase de conștiință personală, dar și rolul său în viața socială, astfel, îmbu- și educația este segmentul de bază al socială. Astfel, prin sentimentul de nătățindu-și permanent aptitudinile, oricărei unități de învățământ, iar responsabilitate morală față de pro- bineînțeles, la dorință. scopul suprem urmează a fi: forma- pria societate individul deseori se re- Pe lângă procesul de instruire și rea personalității omului în limite găsește în condiții de reflectare a rea- educație din cadrul instituției de învă- decente pentru personalitatea unei lității obiective. Astfel, prin realitatea țământ, la formarea personalității in- societății decente. Astfel, societatea obiectivă, care deseori este contra- dividului un rol aparte îl are și pro- nici într-un caz nu trebuie să existe dicttorie voințelor și tendințelor, indi- cesul de integrare socială. Procesele separat de sistemul de învățământ, vidul e indus în situații de dezechili- respective sunt necesare omului pe tot deoarece în acest joc al existenței bre și stări de neîncredere în sine și parcursul vieții. Perfecționarea con- anume sistemul de învățământ este lumea înconjurătoare. În asemenea tinuă a individului determină ima- eroul principal al schimbărilor și cazuri, condiția respectivă se produce ginea și nivelul de cultură al acestuia transformărilor evolutive ce trebuiesc din interacțiunea fenomenelor cauzate în societate, dar, în același timp, sta- și urmează a fi fundamentate pe atât în cadrul societății, cât și în bilește acțiunea prin care respectivul identificarea autentică a personalității cadrul propriei personalități (aspecte își poate realiza scopul, identificându- individului și, nemijlocit, a societății. foarte specifice actualei societăți ba- se cu propria personalitate. Cât Anume școala este acel mediu social sarabene, unde omul nu este motivat privește procesul de integrare socială care contribuie la formarea omului și recunoscut în cadrul comunității ca este sistemul de socializare prin → pentru o nouă societate mereu în personalitate autentică, respectiv, so- GALINA MARTEA

https://biblioteca-digitala.ro care omul își satisface necesitățile co- sociale omul trebuie să se dezvolte și este terenul în care individul se poate tidiene ale existenței, punând, conco- să se manifeste în acțiuni conform identifica și recunoaşte ca mitent, accentul pe însușirea valorilor propriilor mijloace de gândire personalitate. Conform acestor sociale și menținerea echilibrului de (desigur, ar fi o eroare dacă omul ar noțiuni de a fi, de a se recunoaște, de interacțiune cu societatea. Corespun- acționa după regulile impuse de a se regăsi, omul prin traiectoria zător, prin procesul de integrare so- semenul său sau precum în cazul vieții sociale își menține echilibrul cială omul, în mod obișnuit, își supu- societății moldovenești, omul existențial, indiferent de factorii ce ne comportamentul regulilor existente acționează sub influența diverselor influentează pozitiv sau negativ din societate (însă, cu regret în ase- orientări politice). Aceasta este o dezvoltarea. Însă, factorii negativi sau menea caz, societatea actuală basara- formă a valorilor sociale autentice pozitivi ce pot influenza dezvoltarea beană nu poate oferi individului un care nu impune individul să personalității individului sunt în model adecvat de integrare socială, gândească în mod mecanic doar ca să corelație directă cu identitatea deoarece regulile existente din satisfacă cerințele comune ale contextului social. Sub influenza societate sunt contradictorii unei societății, însă este necesar doar ca contextului social, individul luptă dezvoltări decente, iar echilibrul de omul să se readapteze la condițiile pentru a dobândi identitatea personală interacțiune/ cooperare al individului mediului social respectiv. Este vorba și, desigur, conținutul respectiv cu societatea este contrar normelor de faptul că existând într-un mediu pentru a fi recunoscut ca personalitate normale de conviețuire. Aici sunt social omul trebuie să-și obțină autentică în societate. În țările puse accentele pe degradarea socială propriul model al personalității sale. civilizate unde sunt respectate ce are loc în cadrul societății, iar Totodată, omul, cu individualitatea și drepturile omului și alți factori ce țin consecințele negative fiind suprapuse personalitatea sa, urmează să de beneficiile omului, atunci sub raportul dintre om-societate-clasa conștientizeze care este nivelul de dobândirea unei dezvoltări personale dominantă). Însă, o societate bazată dezvoltare al propriei societăți, care sau a unei identități personale în pe valori autentice orientează sunt problemele prioritare ce condiții decente este un element care individul către acele acțiuni și încetinesc progresul sau bunăstarea poate fi realizat cu usurință în obligații care să respecte și să socială, astfel fiind dator să se parametri de echitate socială. Pe când, mențină fucționalitatea pozitivă a implice într-o luptă continuă de în țările unde nu se respectă principiul sistemului de socializare. La rândul modificare și perfecționare a acesteia de drept al omului (un exemplu viu în lui, sistemul de socializare, fiind un (credem, respectiva formulare ar fi un acest sens este societatea proces destul de productiv și benefic exemplu bun și real pentru omul moldovenească de astăzi), atunci pentru ființa umană, este acel factor societății moldovenești de azi, pentru alinierea la obținerea unei dezvoltări care reglează și dă posibilitate atât societatea moldovenească de azi și de personale cu identitatea respectivă individului, cât și societății să-și mâine). În existența ființei umane autentică devine un obstacol pentru realizeze obiectivele propuse în influența pozitivă a mediului social individ care, în rezultat, devine și condiții respectabile de reciprocitate. este un proces extrem de important. victima acestui proces. Ţinând cont Astfel, prin relațiile de socializare Formarea corectă și pozitivă a omului de legătura organică dintre individ și omul vine încadrat din primii ani de depinde în totalitate de nivelul de societate, putem conștientiza că o viață, începând cu familia și mai apoi cultură și de dezvoltare al propriei relație autentică se bazează pe într-un proces mai avansat cu societăți. Anume societatea este acea principiul de drept care este și instituția de învățământ (inițial cu parte a valorilor care formează omul echilibrul autentic al identității dintre instituția preșcolară, ulterior cu și îi dă posibilitate să se recunoască individ și societate. Anume prin școala, și așa mai departe). Aici cu demnitate prin acțiunea de a fi o noțiunea de drept, cu poziția sa omul-copilul se implică într-un individualitate socială, indiferent de verticală, se stabilește relația proces de cunoaștere pe sine însuși și poziția socială pe care o ocupă acesta respectabilă a individului cu de cunoaștere a modalităților de a trăi în societate. În acest proces de societatea, astfel fiind promovată în comunitate. Astfel, omul începe să formare a omului participă, în mod dezvoltarea autentică a identității se recunoască ca personalitate prin prioritar, instituția de învățământ ce personale. Fiecare individ al oricărei propriul comportament și ca are la bază totalitatea valorilor societăți, indiferent de voința personalitate în relațiile cu semenii spirituale și culturale. Unitatea de autorităților statale, are dreptul la un săi. Nemijlocit, socializarea îl face pe învățământ (grădinița, școala) este sistem deschis al existenței, bazat om să accepte și să se readapteze la elementul de bază prin care se numai pe principii pozitive. Totodată, regulile sociale prin care se manifestă dezvoltă și se aprofundează acțiunea și omul în viața socială trebuie să fie cu propria personalitate. Iar integrarea de comunicare a individului cu deschis la un sistem de obligații și socială deschide individului porțile mediul social, în esență, formând și responsabilități personale pe care pentru a se forma ca individualitate și procesul de integrare socială. Relația trebuie să le execute prin relația de personalitate completă, astfel, cu mediul social și cu toți factorii respect față de sine și propria participând cu propriile interese în implicați în acest proces (precum societate. Numai în așa mod se procesele de cunoaștere și dezvoltare comunicarea și informația adecvată) formează coexistența unei comunicări pe sine însuși și, respectiv, a vieții îl completează pe om ca personalitate, și dezvoltări civilizate, având la bază sociale. Procesul de cunoaștere/ astfel implicându-l tot mai mult în cultura și educația autentică, în așa recunoaștere pe sine însuși și a vieții relațiile interumane a vieții sociale mod acordându-i individului un sociale variază de la o persoană la Mediul social, bazat pe acțiunea anumit statut social cu identitatea alta. În acest proces al comunicării reciprocă dintre individ și societate, adecvată. Respectiv, statutul social →

https://biblioteca-digitala.ro * În garanții străine românul orbește a crezut. De aceea mai repede a fost doborât decât și-ar fi închipuit. * Celor nesiguri din născare, un * Cum să înveți din greșeli? Ele nu singur imbold: sperați mai mult. te-ngroapă, dar nici nu te iartă. * Cu banul chibzuit cheltuit, * Nu uita, zâmbetul e una din iposta- economisești și timp. zele ce poate ușor trăda trăirea ta. * Dacă n-ai împărtășit tot ce-ai * Urât vrei să nu fii? Nu urî. petrecut ori ai văzut e ca și cum nu le- * Pe măsură ce-n vârstă înaintez, ai fi trăit. gândurile despre viață tot mai mult mi * Pastila-i lucru de neînlocuit. Te- se limpezesc. ajută să te calmezi, să te exciți și să te * Păţitul constată, că nimicnicia se ucizi. hrănește și crește din tupeul său, care * Oaia pierdută, de alții e crunt n-are nici un Dumnezeu. mulsă. ______* Tupeul și umilința - adversari * Bucuria produsă de respirația tăiată, * În captivitate primești doar ireconciliabili. singura care-ți prelugește din viață. bobârnace; cel subjugat din * Ura nu naște bunăstare; instinctul * E-n firea lucrurilor ca recolta să fie captivitate nu iese decât îngenunchiat. nimicitor duce, mai devreme sau mai semănată primăvara și culeasă * În zadar încerci abisul croit de târziu, la subjugare. toamna. soartă să-l treci. * Doar înţeleptul se întrebă: cât de * Pe măsură ce omul îmbătrânește * Cât timp generația tânără nu rea- mult am irosit din viața ce mi-a fost numărul prietenilor crește dar lizează, că de inteligența și efortul ge- pre/destinată? calitatea lor nu sporește. nerațiilor trecute din plin beneficiază, * Și-a dorit ca viața să-i fie un vis. N- * S-a dovedit că mulți din cei care nu ea cu un milimetru nu progresează. a intuit că va pleca pe lumea cealaltă știu să citească se-apucă de scris. * Nu mă condamnați c-am căzut în fără nimic. * Cea mai puternică forță de atracție e păcat. Condamnă-mă că la visuri prea * Sunt și scriitori condamnați să scrie a pământului. N-a iertat pe nimeni, ușor am renunțat. cărți proaste. niciodată să nu-l bage în groapă. * Regretul cade precum o frunză în * Pic cu pic - dar cu sârg - ajungi să * Cum să pună frână activității, când hău. Se va apleca cineva s-o ia? faci mult. toată viața n-a făcut nimic? * Floarea recunoștinței repede se * Doar umilința și credinţa îți întăresc * Gândește-te în fiecare clipă că ofilește; nu în orice grădină putința. viața-i scurtă. Păcat s-o complici până recunoștința crește. * A te mira înseamnă a exista. ce-o strici. * Când minciuna-i în declin, adevărul * Cine n-are nimic de spus, * Menirea șefului egoist. Să-i scapă din chingi. inconştient - înşiră - prostii. optureze subalternului orizontul. * Realitățile arată că dacă nu faci un * „Școala românească produce tâm- * Ochii învinețiți văd vrăjmașii din ce pic din ce-ai promis, te compromiți piţi” - grăit-a matrozul în Cotroceni în ce mai mici. definitiv. proțăit. Cum să urnești un popor din * Unde nu-i sinceritate, de adevăr n-ai * Din experiența istorică românească: loc, când "conducătorul" acestuia parte; nimeni pentru el nu se mai să nu uiți că dacă străinu ți s-a urcat debitează doar minciuni și inepţii? bate. pe grumaz, apoi în picioare te calcă. * Doar Neamul rămâne veșnic. * Din începuturile unei geopolitici de NICOLAE MAREȘ Liderii au fost și rămân pe veci mult uitată: ce-a fost al meu, să vremelnici. revină grabnic acasă. ______

→ și societate care, în rezultat, cu toții Din totalitatea elementelor ce îi va da posibilitate omului de a se produc schimbări esențiale în contribuie la formarea individului recunoaște ca personalitate procesul evolutiv al existenței umane. face parte statul, cu personalul corespunzătoare în societate, cu Conținutul schimbărilor sociale se respectiv ce administrează societatea; drepturi depline în viața privată și îmbogățește și se perfecționează subdiviziunile statului, cu întreaga publică. treptat de-a lungul timpului datorită rețea de instituții; unitatea de Prin dimensiunea acestor faptului că omul este în permanentă învățământ care este forța principală a elemente, în consecință, ființa umană căutare pentru lucruri noi, cât mai societății; și, nu în ultimul rând, ființa se definește în societate ca avansate în raport cu cele anterioare. umană-omul, cu natura și personalitate ș i identitate. În așa mod, se dezvoltă imaginea personalitatea sa. Dreptul la identitatea personală societății și a individului, cu accent Existând într-un spațiu social, este un proces natural care pe acțiunea de recunoaștere a propriei omul este conținutul care formulează demonstrează și caracterizează identități. și interpretează viața umană (cu legile individualitatea fiecărui om într-o Deci, la formarea și sale din care este creată) prin cuvinte, societate. recunoașterea personalității fapte, idei, acțiuni, comportament, Prin diversitatea acestei individului într-o societate trebuie să sentimente și, concomitent, omul se individualități se dezvoltă relația și participe întreaga comunitate cu toate autoreglează cu diversitatea compo- comunicarea reciprocă dintre indivizi componentele sale. nentelor promovate de societate.

https://biblioteca-digitala.ro în cele ce urmează, câteva dintre calendarul lucrărilor pentru pace, în mod succint: în luna februarie - în 17.02.1411, ca urmare a Un mister al sufletelor noastre e luptelor pentru succesiunea la tron, dorința de a avea mai mult, mai bi- Musa, unul dintre fiii sultanului ne, mai frumos. Folosind acest mis- Baiazid, va deveni, cu sprijinul lui ter, unii dintre noi au încercat să ne Mircea cel Bătrân, sultan. satisfacă această dorință, transfor- - În 11.02.1450 se încheiau tra- mând frumusețea misterului în do- tatele de ajutor dintre Iancu de Hu- rință de cucerire, acaparare, pose- nedoara şi Bogdan al II-lea. Bogdan siune brutală a avutului aproapelui al II-lea, domnul Moldovei, emite nostru. două acte la Roman, respectiv Su- ______Totuși, oamenii au avut și mulți ceava, prin care se recunoaşte vasal şurile lor. Horea şi Cloşca sunt sfetnici buni ai sufletelor noastre, și lui Iancu de Hunedoara, făgăduindu- prinşi la 27.12.1784, iar Crişan la atunci când au apărut potrivnicii,cei i acestuia prietenie şi alianţă, fapt 31.01.1785. Închişi în Cetatea de la care ne-au divizat în cele două care-i va face pe poloni să Alba Iulia, cei trei conducători sunt tabere (cuceritori și cuceriți), reacţioneze. supuşi unei lungi anchete. Crişan, aceștia au îndreptat evenimentele - În 24.02.1538 se încheie tra- nerezistând maltratărilor, îşi pune aducătoare de moarte și suferințe tatul de pace de la Oradea, prin care capăt zilelor, iar Horea şi Cloşca câtre punctul - terminus: pacea. se pune capăt luptelor dintre Ioan sunt frânţi cu roata pe platoul "La Articolele din seria Argumente… Zapolya și Ferdinand de Habsburg Furci" din Alba Iulia. Supliciul, de o încearcă să surprindă calendarul pentru stăpânirea Transilvaniei. cruzime nespecifică chiar și acelor punctelor - terminus din fiecare lună - În 17.02.1568 se încheia timpuri, a încheiat “pacificarea” (pacea, luptele fratricide...) în scopul tratatul de pace dintre austrieci şi țăranilor iobagi ardeleni. observării tuturor asemănărilor și otomani. Împăratul Maximilian se - În perioada 13-25.02 – 18- repetițiilor care au avut loc în timp, obliga să nu mai intervină în 30.03.1856 au avut loc, la Paris, nu de multe ori, în aceeași perioadă Transilvania. Era impus prin tratat să lucrările Congresului de pace, care (lună). nu fortifice graniţa dinspre Transil- reprezenta punctul- terminus pentru Multe tratate de pace din febru- vania şi să dărâme cetăţile construi- Războiului Crimeii. Prin tratat s-a arie au fost încheiate cu înțelepciune te. Imperiul era obligat să plătească înlăturat protectoratul rusesc asupra de sfetnicii păcii, fiind o formă de în schimbul păcii și un tribut. Moldovei şi Ţării Româneşti. Trata- întrajutorare pentru prevenirea noi- - În 02.02.1600 Mihai Viteazul tul de pace, semnat de Austria, Fran- lor conflicte. Astfel, unele au reușit s-a adresat, din Alba Iulia, Papei ţa, Marea Britanie, Prusia, Regatul măcar să întârzie evenimentele tra- Clement al VIII-lea, cerându-i ajutor Sardiniei şi Imperiul Otoman, pe de gice și reapariția norilor negri. Dar împotriva otomanilor. Domnitorul a o parte, şi Rusia, pe de altă parte, de multe ori pentru cei “mici”, fost ultimul mare cruciat al Europei, hotăra retrocedarea către Moldova a pacea înseamnă sacrificii mari. O avea și calitatea de lider prin fapte Deltei Dunării şi a sudului altă similitudine pentru tratatele de arme al ultimei Ligi Sfinte al Basarabiei (judeţele Cahul, Bolgrad lunii februarie și cei care au trăit în cărui lider spiritual a fost papa. şi Ismail), răpite de Imperiul ţarist România a fost acceptarea și - În 16.02.1699 se emite Prima prin pacea de la Bucureşti din 1812. asumarea acestora. Diplomă Leopoldină (a libertăţii Se stabilea cu exactitate și hotarul de Tot în luna februarie constatăm și clerului român unit cu Roma). Com- la răsărit al Moldovei. o altă similitudine a tratelor: punc- pletată în 1693, Diploma Leopoldină - În 19.02.1878 are loc înche- tele - terminus anterioare constituie realizează, în esenţa ei, garanţia ne- ierea Tratatului de Pace de la Sant puncte de dezbatere, raportare și cesară obţinută de stările principa- Stefano, care recunoaştea și inde- plecare pentru noile tratate: pacea tului pentru păstrarea autonomiei pendenţa României. Prin Tratatul de își continuă lucră rile... Transilvaniei în cadrul Imperiului Pace de la Sant Stefano se pune În luna februarie se observă și o Habsburgic, îndeplinind funcţia de capăt Războiului ruso-româno-turc altă caracteristică comună. Se Constituţie a Transilvaniei până în (1877-1878). România, Serbia şi creează noi nemulțumiri pentru unii 1867. Diplomele Leopoldine sunt Muntenegru nu sunt admise la nego- dintre participanții sau beneficiarii cele două acte emise de împăratul cierea şi semnarea Tratatului, pe mo- tratatelor... Dar pentru un timp toți Leopold I, în 1699 şi 1701. tiv că independenţa proclamată, - sunt obligați să o respecte... - În 24.02.1717 se încheie con- teri, nu pot apărea în calitate de Pacea are drept scop, de cele mai venția dintre Ioan Mavrocordat și subiect al unui act internaţional. multe ori, și stabilirea noilor fron- generalul Sainville. Trupele imperi- Totuși prin Tratat, inclusiv Poarta tiere, sau consfințirea celor vechi... ale evacuează Muntenia, dar păs- recunoaştea independenţa României, Dar pacea își creează metode noi... trează Oltenia. Convenția va fi invo- alături de cea a Serbiei şi Muntene- Se consfințesc frontierele prin acte cată de austrieci pentru a justifica grului, şi autonomia Bulgariei. Do- juridice internaționale, nu prin lupte anexarea Olteniei. brogea, Delta Dunării şi Insula Şer- sângeroase, în secolul nostru. Pentru - În 28.02.1785 a avut loc marti- pilor sunt cedate de către Imperiul luna februarie, puteți parcurge în riul lui Horea şi Cloşca. Căpeteniile Otoman, Rusiei care-şi stabilește→ scurtul timp liber al dumneavoastră, Răscoalei sunt urmărite în ascunzi- Profesor CORINA SIMEANU

https://biblioteca-digitala.ro fiecare în singurătatea propriei pierderi. În acea stare de memento mori , în Din tinda Casei Dinainte în care tinda Casei Dinainte, și eu, am acostată era corabia părăsită de echipaj încercat să mi-l readuc în minte pe cel (Lazăr Lădariu nu era doar un singur care l-am admirat cu sinceritate pentru suflet într-un corp ci o întreagă toate urmele aurite lăsate în literatura armată!), într-un minut de tainică și în istoria poporului nostru de români priveghere, mi-am adus aminte de La biblioteca din Reghin, cu prilejul ardeleni. Am avut onoarea să-l cunosc, spiritul falnicului Comandant care aniversării a 75 de ani: să-l citesc, să-l ascult. trecea prin fiecare port fluturându-și Lazăr Lădariu, Nicolae Băciuț, Mi-am amintit că l-am avut ca stindardurile idealurilor păcii Sorina Bloj, primar ec. Maria oaspete de nenumărate ori, la casele de naționale și literare. Precup, protopop Teodor Beldean, cultură și la biblioteca din Reghin, la După atâta osteneală la care și-a Răzvan Ducan, Florin Bengean taberele de creație de la Gledin și de la supus trupul (frumos dar firav de ______Idicel (satul său natal), la toate altfel, tipic obârșiei sale curate de feței dârze a celui care a dovedit că a activitățile pe care cu entuziasm le țăran român), în decursul anilor bogați fost un demn purtător de mustață organizam împreună cu Nicolae în trăire și, cu ajutorul lui Dumnezeu, (bărbat adevărat!) pe al cărui cuvânt Băciuț – cel care ne facilita întâlnirile mulți la număr, brăzdat de cicatricile neamul lui românesc a putut să se cu dumnealui – deoarece, din ceea ce adunate în glorie după războaiele bizuie și a cărui voce pătrunzătoare am observat eu, era că pitanul cel mai purtate întru respect și iubire de știa când și unde să ridice tonul apropiat Comandantului. semeni (cicatrici pe care le purta cu impunând adevăr. Alții, alături, Mutat în nemurire, Dumnezeu să- demnitate ca pe niște medalii invocând faptele de glorie ale l ierte, ca om bun ce a fost, și să–l inestimabile), și-a abandonat Comandatului întru pomenire, întețeau răsplătească insuflând și altora din veșmintele reci între patru scânduri. flacăra lumânărilor aprinse. Mult mai puterea expresiei sale eroice în a-și De jur-împrejur, roată, roată, în Hora mulți, neresemnați de pierderea asuma destinul neamului său de Spiralei Timpului care-i va recupera suferită de cei care, până se va ridica o români ardeleni din acest spațiu pe toți, mai aproape sau mai departe nouă voce care să-i apere - dintre socio-demografic în care neliniștea de această ultimă amprentă învelită în căpitanii care-l însoțeau mereu pe parcă se întețește. tricolor, prieteni. Unii încercau să Comandant, cu o lacrimă întârziată la SORINA BLOJ reconstituie trăsăturile colțul ochilor, îl reciteau și-l scriau… ______

→ balcanic fără cunoştinţa prealabilă a - În zilele 9 și 10 decembrie dreptul de participant la masa celorlalte părţi”. Iniţial a fost 1991 Consiliul European de la tratativelor, și le schimbă cu aliatul concepută ca un pact în cinci, însă Maastricht a decis crearea Uniunii său, România, obținând astfel partea Bulgaria a refuzat oferta. Europene în baza Comunităţii de sud a Basarabiei. - În 10.02.1947 se semna Europene. La data de 7.02.1992, - În perioada 27.01 – 9.02.1918 Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi miniştrii de externe şi miniştrii de tratatul de pace, semnat la Brest- Asociate, la Paris. Din delegaţia finanţe au semnat “Tratatul de la Litovsk, între Puterile Centrale şi României făceau parte Gh. Maastricht” (intrat în vigoare la 1 Rada Centrală a Ucrainei, prevedea Tătărescu, L. Pătrăşcanu, Şt. Voitec noiembrie 1993). cedarea Bucovinei către Ucraina. şi D. Dămăceanu. Acest Tratat - În 12.02.2000 a avut loc, la - 01.02.1920 Ion I. C. Brătianu accepta faptul că: România a încetat Bucureşti, reuniunea statelor mem- cere, în cuvântarea rostită la Con- operaţiunile militare împotriva bre ale Pactului de Stabilitate din ferinţa de pace de la Paris, ca acest Naţiunilor Unite la 24 august 1944 şi Europa de Sud-Est, la nivelul şefilor for să recunoască “de jure” Româ- a participat activ la războiul de state şi de guverne, la finele căre- nia, în hotare sale, “de facto”, câș- împotriva Germaniei până la victoria ia a fost semnată Carta relaţiilor de tigate prin luptele alături de Aliați. din 9 mai. În privinţa frontierelor, bună vecinătate, stabilitate, securita- - În 09.02.1934 are loc rămâneau cele existente la 1 ianuarie te şi cooperare în Europa de Sud- semnarea, la Atena, de către 1941 (acceptând pierderile teritoriale Est. reprezentanţii României, Iugoslaviei, de la acea dată, cu excepţia celor - În 03.02.2009 Curtea Interna- Greciei şi Turciei a Pactului dintre România şi Ungaria, care ţională de Justiţie de la Haga oferă Înţelegerii Balcanice (cu un protocol redevin cele existente la 1 ianuarie României o suprafaţă de 9 700 km2 şi o anexă secretă), care stipula, 1938, stabilite anterior și la din platoul continental al Mării Ne- printre altele, că statele semnatare Conferința de la Paris din 1919). gre. Verdictul reprezintă punctul - “îşi garantează mutual securitatea - În 19.02.1964 România a fost terminus al unei dispute de 40 de ani frontierelor balcanice” şi “îşi iau desemnată, împreună cu alte state, să dintre România şi URSS, “moşteni- obligaţia de a nu întreprinde nicio facă parte din Comisia specială a tă”, după destrămarea acestuia, de acţiune politică faţă de alt stat ONU, însărcinată cu elaborarea Ucraina. balcanic nesemnatar al pactului fără principiilor de drept internaţional Sursele articolului se pot vizualiza pe avizul mutual prealabil al celorlalţi referitoare la relaţiile prieteneşti de pagina https:// calendarele.eu/bibliografie/ de pe site-ul aplicație – Calendare românești semnatari şi de a nu lua nicio cooperare între state. obligaţie faţă de oricare alt stat

https://biblioteca-digitala.ro Marșul Radetzky, cu o sensibilă notă de sobrietate impusă de Thielemann. Am sesizat, totuși, gestul nu foarte Maturitatea simplității austriac, al dirijorului, cu degetul mare ridicat. Un truism: concertul de Anul Măreția de modă veche a Nou de la Viena se trăiește, nu se dirijorului nu-l scutește de ascultă! Am trăit, pe 1 ianuarie 2019, controverse, alimentate chiar prin magia concertului plin de rafinament recunoașterea sinceră a propriilor și eleganță, dirijat de Christian limite. Aventurându-se rar în afara Thielemann, fost asistent al lui repertoriului germano-austriac, el a Karajan, o lecție de maturitate a făcut din sunetul Capelei de Stat din simplității. Chiar dacă am asistat doar Dresda, al cărei șef este, unul la televizor, armoniile au reverberat somptuos și bogat, dar și „național”. în adâncurile ființei mele, cu atât mai Pentru Thielemann, la pupitru, mult cu cât complexitatea tehnicilor contează muzica și mai puțin gestica. ______de interpretare și efortul generator al Regăsim naturalețea primului Christian Ludwig, Christian Arming, acordurilor se estompaseră în spatele german care conduce concertul de Christian Kluxen, Christian unei naturalețe fascinante a Anul Nou de la Viena. Pentru cei care Zacharias, Christian Curnyn, dirijorului. Fără să vreau, gândul îmi ar argumenta că șeful de orchestră Christian Schulz, Christian alunecase spre Brâncuși. Ducând spre Carlos Kleiber, care dirijase concertul Capocaccia, Christian Knapp, esențe, gesturile lui Thielemann respectiv în 1989 și 1992, s-a născut Christian Gohmer? Cel mai important eliminau orice detaliu de prisos, ca în în Germania, trebuie amintit că, din perspectiva mea, Cristian Badea sculpturile brâncușiene. Dacă din totuși, el era cetățean austriac. (dați-mi voie să-l scriu după numele priviri poți stăpâni o super-orchestră, Din perspectiva mea, Thielemann de botez, Cristian, în românește, fără de ce să transpiri pe podium? Dacă a evitat în mod voit piesele prea h), face istorie pentru România. dintr-o linie poți sugera zborul, de ce cunoscute, de dragul originalității, Oricum, un nume binecuvântat, să detaliezi penajul măiestrei, în atât cât este ea permisă. Pe lângă măcar prin acești maeștri cu har ce ne filigran chinezesc? „Künsterlerleben” (Viață de artist) a „hărăzesc” muzica în catedralele Un repertoriu atent ales, lui Johan Strauss fiul, a strecurat și sufletului. echilibrat, proaspăt, mai puțin melancolicul „Sphärenklänge” Anul 2019 ne amintește un exuberant, pe măsura dirijorului, s-a (Muzica sferelor) a fratelui mai mic, moment din istoria veșniciei, legat de derulat în rezonanțe somptuoase și Josef. În plus, nu a ieșit la „bis” în numele Christian, sau românește bogate. Un program „vienez” și afara repertoriului straussian, așa cum Cristian. „straussian”, cu valsuri, polci și o făcuseră mai mulți predecesori, Pe 1 ianuarie, Anno Domini marșuri, ca de obicei, însă fără inclusiv Seiji Ozawa în 2002, cu 2019, am trăit un nou catharsis, o mazurci. Dacă polcile au abundat, „Dansul diabolic” al lui J. Pepi purificare a spiritului prin magia ba- totuși au fost alese unele mai puțin Hellmesberger, sau Gustavo Dudamel ghetei lui Thielemann. M-am pătruns rapide, care curg aproape de la sine, în 2017, cu vigurosul „Marș de armoniile dinastiei Strauss, într-un sub ochii dirijorului și sub bagheta sa Nechledil” al lui Franz Lehár. decor magnific. Avusesem înainte „reținută”. În același timp, nu a ezitat privilegiul să ascult, să văd și să simt să introducă „Im Sturmschritt”, o muzica Orchestrei Filarmonice din dinamică replică a „can-can”-ului. Anno Domini 2019 Viena „pe viu” de trei ori la Tokyo, Programul de anul acesta a adăugat printre care pe 26 septembrie 2014, la câteva extrase instrumentale din Știe cineva de ce am intrat în Suntory Hall, sub bagheta operetele familiei Strauss, familie anul 2019 și nu, să zicem, în 3019? venezueleanului Gustavo Dudamel, care dăduse tonul muzicii în capitala Are vreo legătură cu prenumele interpretând Rimski-Korsakov și austriacă vreme de un secol și dirijorului? Sau al altor dirijori cu Modest Mussorgski. Sincer să fiu, jumătate. Doar doi compozitori din prenumele Christian, ca de exemplu: mi-a plăcut mai mult Dudamel la afara dinastiei și-au găsit loc în Christian Vásquez, Christian pupitrul Filarmnicii vieneze, decât concertul de anul acesta: Carl Schumann, Cristian Măcelaru, Thielemann, poate și datorită Michael Ziehrer și Josef Christian Baldini, Christian Reif, repertoriului, sau poate datorită Hellmesberger Jr. ______„latinității” sale în interpretare, dar Imaginile conexe muzicii, cu mai ales prin amplitudinea emoției „Baletul de stat” din Viena, au adus unui concert live. Pe 7 octombrie aerul tineresc al coregrafului vienez 2015, am ascultat aceeași orchestră de origine rusă, Andrei Kaidanovschi. fără egal, de data aceasta avându-l ca Totuși, prestația coregrafică a avut dirijor pe Christoph Eschenbach (tot parte și de critici, pe motiv că ar fi un fel de Cristian). Un ocean de ieșit prea mult din tiparele baletului armonii îmi inunda spiritul, un clasic, alunecând spre burlesc. binecuvântat tsunami muzical în Finalul concertului nu putea fi arhipelagul nipon.→ altul decât Dunărea Albastră și RADU ȘERBAN

https://biblioteca-digitala.ro Cu numai 3 zile înainte, pe 1970, fostul președinte al detaliu picant pentru români, despre aceeași scenă, Seiji Ozawa fusese Filarmonicii din Viena, Otto Strasser, această sală, ar fi, indirect, o piesă omagiat de Eschenbach, la a 80-a a descris un caz deosebit în memoriile muzicală din folclorul Transilvaniei: aniversare (pe 1 septembrie fusese sale. Proba pentru intrarea în „Munții noștri aur poartă/ Noi cerșim ziua lui), cu muzică de Beethoven și orchestră se dădea în spatele unui din poartă-n poartă”. Ar fi interesant Bernstein. Același Ozawa dirijase, ecran, pentru a nu influența juriul. de știut din ce parte a fostului Imperiu plin de originalitate, concertul de După un asemenea concurs, la Austro – Ungar provine aurul Anul Nou de la Viena pe 1 ianuarie ridicarea ecranului a apărut abundent ce decorează renumita Sală 2002, fiind primul asiatic în această câștigătorul, un japonez, căruia i s-a Musikverein! De fapt, nici polka și prestigioasă postură. refuzat angajarea, pe motiv că fața sa mazurca nu sunt atât de austriece pe nu se potrivea cu „Polka-Pizzicato” la par în compozițiile straussiene. „Austrietate”, nu „austeritate” concertul de Anul Nou. Tot din sfera mai puțin Mai târziu, în anul 2003, un „melomană” și mai anecdotică, aș În rest, cât mai multă alt japonez, Yasuto Sugiyama, remarca prezențele tot mai feminine „austrietate”, la polul opus cântăreț la tubă, la scurt timp după ce în orchestră, de la flautista Karin „austerității”: repertoriul, florile, l-a fost refuzat Filarmonica din Bonelli, prima femeie la un imaginile, componența Viena, a fost angajat de „Cleveland instrument de suflat din această instrumentiștilor, sala, până și urarea Symphony Orchestra”. orchestră, al cărei nume italian nu o „Prosit Neujahr” netradusă în altă Totuși, se impune o remarcă împiedică să fie austriacă get-beget, și limbă, plus evitarea unor „mazurci” pozitivă despre legătura lui până la românca Adela Frăsineanu la care ar fi putut sugera și influențe Thielemann cu România, căci vioara a doua, situată în dreapta poloneze. La toate acestea, repetarea melomanii de la noi au avut dirijorului, privind dinspre sală. Este, imaginilor cu premierul Sebastian posibilitatea să-l asculte, cu orchestra de fapt, singurul interpret român din Kurz nu m-a lăsat o clipă să-mi lui din Dresda, la ediția din 2015 a orchestră și printre puținii ne- închipui că m-aș afla în altă parte Festivalului Internațional „George austrieci. Dacă precizăm că la vârsta decât la Viena. Noroc că l-am văzut Enescu”. Dacă am trasa o paralelă cu de patru ani ea a părăsit România, cu de mai multe ori pe Ban Ki-moon, în specificul vienez, Concertul părinții, o putem considera aproape spatele premierului, pentru a înțelege Tradițional de Anul Nou al Orchestrei austriacă. Adela este cu atât mai că în sală se află și străini. Citisem Simfonice București, sub bagheta lui virtuoasă, cu cât știm că abia în 1997 recent cartea lui Haruki Murakami Nicolae Moldoveanu, continuând prima femeie fusese admisă în „Pur și simplu despre muzică” așa că tradiția de 6 ani, se zgârcește cu orchestră. l-am căutat cu privirea în sală pe accentele românești, deși avem faimosul dirijor Seiji Ozawa, dar fără suficiente compoziții autohtone Meditație succes. Totuși, mi-am amintit că a demne de un asemenea concert. treia limbă folosită de site-ul Mai merită să amintim că Fără tendințe sacralizatoare, căci Orchestrei Filarmonice din Viena, pe Filarmonica din Viena a concertat la nu ne referim la „Cântarea lângă germană și engleză, este București pentru prima dată în anul cântărilor”, totuși, să-i dăm Cezarului japoneza. 1941, la trei ani după ce Hitler ce-i al lui, recunoscând valoarea Christian Thielemann a scris o anunțase anexarea Austriei. Tot în globală a „concertului concertelor”. carte: „My Life with Wagner”. În 1941, Dinu Lipatti susținuse două Moment de meditație intimă, pofida caracterului ei autobiografic, concerte în aceeași clasică Sală de indus de virtuțile sentimentale amal- viața sa personală rămâne o enigmă, Aur a Musikverein, sală în care a avut gamate cu cele muzicale, schimbarea doar cu puține episoade mediatizate. loc și concertul de anul acesta. Un anilor reverberează prelung, prin e- Într-un interviu, de exemplu, s-a ______nergii pozitive, în Musikverein. In- dovedit surprinzător de conciliant cu tensa trăire extinde dimensiunea tem- PEGIDA (Patrioții Europeni porală a momentului dincolo de orele Împotriva Islamizării Occidentului), de concert, în felul acesta apropiindu- care se manifestă chiar în fața Operei se de filosofia poemului scurt din Dresda. El opina că germanul de japonez, haiku, care consideră Anul rând ar trebui să înțeleagă preocu- Nou drept un al cincilea anotimp. parea PEGIDA față de imigrație. În mitologia și tradiția niponă, Cineva ar putea corela această sub influența zodiacului chinezesc, opinie cu aranjamentele florale „anul mistrețului” (inoshishi doshi) componente ale fastuosului decor, înseamnă, înainte de toate, curaj. O care nu au mai fost aduse din San imensă forță interioară a celor născuți Remo, ca de obicei, ci de la designeri în „anul mistrețului”, 2019, le conferă floriști din Viena. Aproape nimic din stăpânire de sine și afecțiune față de afara spațiului austro-german. cei pe care îi iubesc. Este ceea ce a Cine poate oferi judecata cea dovedit Orchestra Filarmonică de la dreaptă, în privința orientării politice Viena sub bagheta lui Thielemann, a unor mari muzicieni? Orice artist, alături de mesajul către întregul glob, înainte de toate, este un om, cu de pace și speranță, la începutul personalitatea sa complexă. În anul Monseniorul Ghika anului 2019.

https://biblioteca-digitala.ro Anglia și în anul următor SUA, la pedagogică și construcția Lincoln Center. administrativă a constituit o noutate T. C. : În anul 1997 părăsiţi în peisajul școlilor de teatru din România până în 2008, pentru Franța, fiind salutată și susținută cu postul de Profesor, Director entuziasm de Ministerul Culturii Pedagogic la Académie Théâtrale francez și de autoritățile regionale și de l’Union Limoges din Franţa, locale. Într-un timp relativ scurt Silviu Purcărete având direcția (zece ani!) pentru o scoala de teatru, Centrului Dramatic Național această structură a reușit să se Limoges. Din nou aceeaşi echipă!? impună prin originalitatea P. C. : După cum se vede, parcursului pedagogic propus cât şi pentru mine, după revoluție, a prin rezultatele profesionale ale început o perioadă în care experiențe primelor promoții de absolvenți. de tot felul m-au angrenat într-o La capătul acestei perioade, existență interesantă, dar aproape de Acadèmie Théâtrale de l’Union din limitele mele fizice. Lucrurile s-au Limoges a fost selecționată, alături actorul şi profesorul succedat cu o asemenea viteză încât de cele mai prestigioase și de tradiție uneori mă mir că am reținut atâtea școli de teatru din Franța, să facă detalii. Este o senzație stranie să parte din grupul restrâns al unităților „Este o senzație stranie să călărești un tigru, dar ceea ce știi de învățământ abilitate să acorde călărești un tigru” sigur este că nu te poți da jos. Diploma Naţională de Actor. Plecarea noastră la Limoges a fost la T. C. : A adar, a i construit aici (IV) ş ţ fel de precipitată. În proiectul său o adevărată şcoală de teatru. Ce aţi T. C. : La câte festivaluri aţi artistic pentru Centrul Dramatic, folosit din experienţa şcolii participat cu Danaidele? Cum era Silviu Purcărete integrase și o școală româneşti? Ce a trebuit să adaptaţi? primit spectacolul de publicul de teatru în care visa ca limbajul P. C. : Despre experiența propriu-zis? Faptul că venea din autonom al artei actorului să devină pedagogică de aici merită probabil să România, care la vremea aceea era din ce în ce mai structurat, depășind vorbim mai mult, dar o vom face cu o ţară proaspăt ieşită din blocul granițele terestre și spirituale. Despre altă ocazie. comunist, mai puţin cunoscută din lucrul acesta am aflat abia când Experiența din A.T.F. m-a punct de vedere cultural, în unele proiectul său artistic a fost validat de învățat că nu întotdeauna noțiunile locuri, conta? autoritățile franceze. Eu îmi predate într-o anumită logică a P. C. : După premiera de la continuam cariera mea pedagogică, procesului de învățământ vocațional Craiova prima deplasare a fost la de data aceasta într-un cadru sunt imediat eficiente, ele pot să nu Viena în cadrul festivalului organizat, în Academia de Teatru şi fucționeze nici pe termen mediu. internațional. S-a jucat într-o arenă Film „I.L.Caragiale”, din București. E nevoie de timp pentru ca construită special, iar succesul de Îmi aduc aminte că mi-a făcut „digerarea” lor, combinată cu propria acolo a transformat speranța noastră propunerea de a-l însoți la Limoges experiență a tânărului artist, să într-o certitudine. după un examen la actorie a grupei constituie terenul propice Cronicile elogioase, apărute în mele de anul întâi. Ca de obicei, m- revelațiilor. mai toate marile gazete din capitalele am speriat. Eram într-o perioadă în Condițiile actuale, în care timpul europene, au generat un val de care trebuia să fiu într-un inconfort de repetiție s-a redus simțitor, impun curiozitate, care ne-a deschis larg maxim pentru a mă mobiliza. Astfel un alt parcurs și un alt fel de a poarta tuturor marilor festivaluri. a început una dintre etapele gestiona noțiunile de bază. Pe scurt, A urmat apoi Amsterdam și surprinzătoare ale vieții mele. am aplicat o variantă pedagogică, pe bucuria de a cuceri un public foarte Plecarea la Limoges a însemnat o care am numit-o „pedagogie exigent, care nu știa aproape nimic răsturnare, cu accente dramatice eveniment”, care acordă valori şi despre teatrul românesc. Festivalul uneori, a vieților noastre. Am folosit durate diferite unor momente anume de la Avignon, cu notorietatea sa pluralul pentru că acestă schimbare a din parcursul formator, care se mondială, a certificat spectacolul, inclus-o și pe Ana, care a renunțat la revelau ca necesare în funcţie de valoarea sa nemaiputând fi pusă la contractul ei la Național și la cariera evoluția grupului respectiv. îndoială. Domnul Tubon, ministrul ei în ascensiune, pentru a mă însoți În plus aceste momente erau culturii din epocă, a reînnoit, după în Franța. Dacă ar fi să încerc să încredințate unor profesori invitati, vizionarea spectacolului, invitația caracterizez într-o frază acea pentru ca intervenţiile respective să- adresată lui Silviu Purcărete de a perioadă, aș spune că a fost ca în și amplifice impactul prin noutatea prelua direcția unui teatru în Franța. povestea în care cineva cu un ochi demersului propus. Nu vreau să exagerez, dar putem plângea și cu unul râdea. Mă întorc Rezultatul obținut cu primele considera că acest spectacol a fost la povestea Academiei de Teatru din promoții a fost deosebit de un ambasador excepțional al Limoges și la parcursul ei atipic, dar încurajator, iar consecința imediată a acelor vremi postcomuniste, de succes. Academie Théâtrale de constituit-o numărul mare de pentru descoperirea unei culturi și l’Union, a fost concepută ca o contracte de angajare câștigate de a unei țări până atunci izolate. A strucură de învățământ integrată unui absolvenții noștri. urmat Germania, Franța încă o dată, centru de creație. Propunerea TAMARA CONSTANTINESCU

https://biblioteca-digitala.ro Teatru să te încheie chiar și la șliț, domnule?!?... ca să poți pleca omenește. Vocea – Hai, că-mi stați în cale și nu am nevoie de martori [Babu se execută, iar Baba taie incomozi! Repede: lămuriri (Comèdie horror sau oroarea de funiile care îl legau pe Potcă. credibile că altfel trebuie să comedíe) (XIII) Odată liber, acesta o zbughește la vă lichdez! fugă spre dreapta] Baba – Da’, de ce să ne „lichefiezi”, când noi nu nu Potcă – Mulțam pentru toate, dar facem decât meseria… de mormântul Iadei de la Vocea – Aici ?! Acum !? Sunteți Bazin, adică de dincolo de ticniți sau lunatici?! Cimitirul uitat, să nu vă Babu – Păi, nu o să credeți dar atingeți!! noi,... știți,... noi suntem Baba –Ai înțeles ceva din aiurelile printre ultimii care se mai lui ? ocupă de morții care produc Babu – Firește că… nu! Dar, hai, moroi atunci când nu le mai bine, să ne strângem sunt primite sufletele repejor tabăra… Dincolo... Vocea (după o lungă pauză în Scena 9 care e evident că se (Babu, Baba și Dezmorțilă) concentrează, oarecum Scena 8 dubitativ) – Voi sunteți... (Babu, Baba și Potcă) [Babu ia pușca pe umăr, iar Babu?!?... și... Baba?!? [Babu și cu Baba vin dinspre lansatorul îl pune la loc în Baba – Iote, că ne cunoaște spatele scenei cu o cană de apă. coşciug, după care, împreună cu numele! Baba îl stropește pe față cu apă pe Baba îi așează capacul. În stânga Vocea – Nu numai numele, ci și pe Potcă. ] scenei se lasă în liniște voi! Baba – Iacă, își revine... Nu maiestuoasă cupola unei Babu (dintr-o dată, semeț) – Dar, trebuia să îi dai așa tare la parașute. ] cine oi fi tu, mă să te tragi țeastă. de șireturi cu noi?! Babu – La înghesuială se mai (O voce tunătoare dinspre stânga) întâmplă, mai ales că atunci – Mîinile sus! La prima mișcare [Luptătorul își aruncă arma și nu știam cine e și ce hram trag ! ochelarii speciali pentru viziune poartă. Dar stai liniștită... nocturnă. ] aștia ca el au capul tare și [Cei doi încremenesc. Un luptător sunt și tari de cap. cu ochelari de vedere nocturnă Vocea – Eu sunt, Dezmorțilă!!! Baba – Lasă acum filosofia de doi vine în zig-zag dinspre stânga spre bani și vezi că se trezește ei amenințându-i cu o armă [Cei trei se îmbrățișează cu băiatul... automată cu amortizor de sunet.] lacrimi în ochi.] Potcă (confuz, către Babă) – Coană, dar unde ți-e Vocea – Cine sunteți și ce căutați Baba (se prăbușește și, motocositoarea? aici? cramponându-se de Baba (către Babu) – E dus cu Babu și Baba – Ăăă… Noi… Să picioarele lui Dezmorțilă, pluta! Ți-am spus eu că l-ai vedeți tovarășe… sau se tânguie de… fericire) – miruit prea tare!... Uite, ______Aoleu, băiatul mamiiii!!!.. bate câmpii... Cum ai înviat tu din Babu – Vino-ți în fire, măi băiete, morți…i… i… i… ?!? hai că nu te-am pocnit așa Babu – ... taman aici, în cimitir. tare. Dezmorțilă – Hai, hai, să nu ne Potcă – Babule, mare noroc ai avut pierdem cu firea, chiar dacă la viața ta! - uite - că se mai petrec și Babu – De ce, măi? minuni. Potcă – Păi să știi că Baba face la Baba – Cum să nu te pierzi cu așternut mai mult decât un firea, că de ani de zile de cămin întreg de studente! când v-ați dus să treceți Scoate viața din tine, ce Dunărea nu mai știm nimic mai!... Dar unde îi sunt de voi?! Aoleuuuu!... Dar voalurile? fratele tău geamăn unde Babu – Chiar că e dus cu sorcova! esteeee?!?... Baba (didacticist) – Uite, ține Babu – Stați așa, hai să ne minte: noi nu ți-am făcut lămurim pe îndelete! nimic, ba chiar te CRISTIAN STAMATOIU dezlegăm, vezi... Iar Babu o Monseniorul Ghika, Timbru

https://biblioteca-digitala.ro Muzica pentru tovărășia sa).) Cartea despre care fac vorbire a apărut la Editura Editrex în anul 2016, iar pe coperta a IV-a , jovială,

A venit iarna și, la o ceașcă de Teodora s-a imortalizat pregătită să-și ceai fierbine, seara, mi se face dor de îmbrățișeze nu doar prietenii dar și părți din mine, de părțile rămase cititorii, spunându-le parcă: așa cred captive în amintiri. eu! Sâc! Pe aceeași copertă, Am luat de pe raft o carte pe recomadarea reputatului redactor și care, deși am primit-o acum doi ani, realizator de emisiuni culturale la prin poștă, de la autoare, cu autograf, Radiodifuziunea Română - Lucia nu am răsfoit-o până ieri, dar ieri am Popescu Moraru: o cunosc pe citit-o pe nerăsuflate. Din când în Teodora Ionescu de multă vreme, când mă uitam la ea, o luam în mână fiind și colege de radio. Știam că este și-o așezam la loc necutezând s-o un reporter frenetic, cu abordări la deschid, deși stiam că între cei obiect, cu un foarte mare talent la douăzeci de artiști intervievați de scris. Așa că în anul 2013, ne-a făcut Teodora Ionescu, majoritatea dintre nouă, prietenilor, o surpriză plăcută: apariția volumului de versuri Boala ei cunoscuți mie, eram și eu. ______vindecă rilor. Am descoperit o ființă Pe Teodora am întâlnit-o prima reușit să clădim o punte una către cea- plină de sensibilitate și iubire. Iată oară la Teatrul Ion Creangă din laltă, să ne cunoaștem ceva mai bine. că, acum, Teodora s-a oprit la o altă București, la a II-a ediție a Ei bine, așa am descoperit că în dragoste a sa, muzica folk. Teo Fesivalului Național de Muzică Folk ceea ce privește folkul – genul (pentru prieteni) reunește în această Om bun, eveniment organizat de muzical care m-a îmbrățișat și pe carte nume sonore ale unor cântăreți Victor Socaciu, la care eram invitată mine – Teo era tobă de carte ! Știa de folk, invitați la emisiunea ei de la în recital, în calitate de componentă a cântecele tuturor: anul în care au fost Antena Bucureștilor. Aici s-au simțit grupului folk Ecou. Înregistra create, locul unde au fost cântate în foarte bine, au vorbit fără rețineri interviuri și părți din concert pentru premieră, texte, autori, festivaluri, despre piesele lor, despre succese și emisiunea pe care o realiza împreună Cenaclul Flacă ra… știa tot, despre insuccese, despre manifestări de gen, cu Sorin Minghiat la Radio Antena toți și despre toate. Nu-mi venea să festivaluri, concete în cluburi. Bucureștilor (acum, Bucuresti FM) - cred că există astfel de oameni care Oamnei talentați, unii cu studii Folk pur și simplu. să-și ducă pasiunea (?!) atât de muzicale, alții, arhitecți sau iubitori Nu am plăcut-o din prima. Nici departe ca ea. Cu timpul am început de artă, care merită să le aflați dintr-a doua! Teo era prea directă să o înțeleg în anumite privințe. Știam gândurile, părerile, iubirile… pentru confortul meu sufletesc, prea că poartă permanent cu ea muniția de Datorită Teodorei, cu care incisivă, prea dorea să-mi văd în ochii război, poate cineva se va ivi pentru împărțea o prietenie veche, am avut și ei toate defectele. Nu-i gustam deloc o discuție în contradictoriu …totuși, eu bucuria să o cunosc personal pe glumele, nu o înțelegeam, parcă cu mine evita să deschidă fronturi. Lucia Popescu Moraru, fiind invitată vorbea o altă limbă, despre oameni pe Citindu-i cartea, vă veți convinge chiar la dânsa acasă. Mi-amintesc și care eu nu-i cunoșteam așa … și nici de sinceritatea subiectivității sale, acum cât de surprinsă am fost când, nu-mi doream. Avea un dintre uneori mult prea aspră în a analiza pe pereții holului din apartament, m- împotriva unor oameni pe care eu îi o epoca în care Cenaclul Flacăra au întâmpinat o mulțime de caricaturi prețuiam. scria istorie, bucura sufletele multor și fotografii ale maestrului Marin Spre deosebire de ea, eu am oameni, lansa hituri și promova Moraru. Da, Lucia era soția încercat să nu arunc nici o privire oameni talentați. celebrului și îndrăgitului nostru actor, înspre partea absconsă a celorlalți, Pe-atunci lucram la casa de unul dintre preferații mei, iar Teo mi- desigur, până unii dintre ei și-au dat cultură și organizam Festivalul de a făcut o surpriză nesperată. arama pe față și-atunci, am rupt orice muzică folk Chitara de argint. Mi- În cartea sa, Teodora mi-a făcut relație, fără explicații, definitiv. Dar am dat seama că pentru obiectivitatea onoarea să mă așeze în panoplia ea era om de radio…căuta știri! Trăia jurizării era nevoie și de Teodora cantautorilor români de muzică folk din știri. Ea era francă, spunea ce Ionescu. Inspirat gând! La toate considerați de ea a fi demni a le gândea verde-n față, fără protectie… edițiile următoare (au fost opt) dar și acorda atenție : Zoia Alecu, Nicu și, spre deosebire de mine, nu la Festivalul de muzică folk, poezie Alifantis, Mircea Baniciu, Mircea renunța definitiv la nicio cunoștință. și chitară clasică Prima Iubire (patru Florian, Ștefan Hrușcă, Adrian Erau și persoane care nu o interesau ediții), Teo s-a regăsit între membrii Ivanițchi, Sorin Minghiat, Dinu deloc și le ignora ca și când nu ar fi juriului. Am invitat-o și la câteva Olărașu, Evandro Rossetti, Marcela existat în peisaj! Mult prea iute pentru ediții ale Taberei de creaț ie Muntele Saftiuc, Victor Socaciu, Doru mine… ce mai, noi le zicem vrăjit , la Lăpușna și la Idicel Pădure. Stănculescu, Tatiana Stepa, Ilie bucureșteni! Parcă nu-mi dădea timp (Domnul Nicolae Băciuț a fost parte Stepa, Valeriu Sterian, Horia de gândire, parcă mă zorea importantă a organizării și Stoicanu, Vasile Șeicaru, Vali Șerban permanent. Ea a înțeles asta și, cu o desfășurării acestor complexe și Mircea Vintilă.→ oarecare dificultate, în ceea ce mă întâmplări culturale, și-i mulțumesc privește, a schimbat placa. Așa am SORINA BLOJ

https://biblioteca-digitala.ro Literatură și film conjugale. Soția Nina începe să fie derutată de minciunile lui, e stupefiată de plecările lui subite. Andrei trebuie să inventeze, să facă un slalom perfid, să justifice orice Deodată mi-am amintit de filmul întârziere, chiar haina cadou de la rusesc Maratonul de toamnă regizat Alla, dar Nina o aruncă pe geam, ea de Georgi Danelia în 1979. L-am a început să înțeleagă ce se petrece, revăzut : nicio fisură. Nu aluzii la crede că nimeni nu mai are nevoie epoca de atunci, nu compromisuri de ea și coșmarul se conturează. ______lozincarde, ci doar problemele Filmul e o comedie tristă, mai ales imprevizibilă. Mai vedem podurile umane perene, indiferent de când apare agasantul Vasili, cu din Leningrad, telefoane disperate, vârtejurile istoriei. Joacă Oleg propunerile de beție și de plimbări în telefoane rupte, tăceri inopinate, dar Basilașvili (Andrei), Natalia natură. Totul e ca în viață, viața e prezentă, cu fațetele ei Gundareva (Nina), Marina Neiolova naturalețea e la ea acasă, vibrezi la multiple, cu oglinzi înșelătoare, cu (Alla), Evgheni Leonov (Vasili) etc. orice secvență și meditezi la ceea ce izbucniri și mocniri. Totul conține El, Andrei, lucrează ca traducător înseamnă film care atinge corzi simplitatea aceea magică, greu de la o editură din Leningrad. O ajută la sensibile. Știa regizorul multe despre obținut în artă. Nimic superfluu sau traduceri pe colega depresivă, subsolurile sufletelor umane, ca să contrafăcut – o adevărată aleargă mereu , face sport organizat, nu mai vorbim despre finalul realist, demonstrație de regie excelent adică un maraton alături de un adică nu va fi vreo decizie tranșantă, dozată. prieten. Doar că are viață dublă – o totul va oscila, totul va reîncepe, ALEXANDRU JURCAN amantă mai tânără, Alla, care situațiile sunt cețoase, viața e mereu suportă tot mai greu obligațiile lui ______trebuie subliniat un lucru: ea ultimele rânduri din povestioarea →După fiecare interviu, autoarea cunoaște (ca și mine) multe părți despre mine: Aproape de fiecare scrie o istorioară legată de personajul intime, personale, delicate, ale vieții dată când ne vedeam și prindeam intervievat. Florin Silviu Ursulescu, artiștilor. Ar fi o mină de aur pentru câteva momente libere, ne scoteam celebrul realizator radio, cel care tabloide, dar niciodată nu a încălcat caietele cu poeme încă în ciornă și ni semnează Fără titlu un cuvânt granița sfântă dintre ziaristică și le citeam, după care le disecam ca la înainte, se întrebă : ce este Teodora prietenie…avem secrete, destăinuiri un cenaclu literar. Asemena clipe Ionescu față în față cu folkiștii ? Un și informații din viața și cariera înseamnă Sorina Bloj. De asemema ziarist, un fan, un prieten ? Foarte artiștilor, dar totul înaintează pe clipe mi-e dor. De ce te-ai ascuns? mult din toate trei. Din interviuri se valurile unei povestiri atractive, Acum, că te-ai mutat din iarnă, observă că este fan, știe versuri ale cursive, mereu curgătoare. recent, în zile însorite…pe câmpuri cântecelor, iar la concete poate Da, Teodora, sunt captive părți cu verdeață, ai aflat de ce m-am intona , strofă după strofă, tot din mine și în cartea ta…părți care mă ascuns de câțiva ani de voi și de repertoriul recitalurilor, zeci și zeci dor deși nu am fost rănită ci mine. Totuși, deși nu ne-am plăcut de cântece. Din discuții se vede că e mângâiată. Interviul cu mine l–ai din prima, nici dintr-a doua….constat familiară cu invitații, și ei la fel cu realizat în 1997 cu completări în că mi-ai fost un prieten sincer ea. Ca ziarist pune întrebări aparent 1999. Fotografia atașată în carte era și…drag. Dumnezeu să te odihnească simple, se face că uită, revine, scoate de la tabăra din Idicel Pădure. Am să în pace! tot ce trebuie de la interlocutori…dar te citez, acum, în încheiere, cu ______

Ochean întors în încăpere, și dorea să-l vadă pe Vlâgea, să dea mâna cu el după atâția ani de când n-o făcuse, să-i ceară iertare. Numai bine ce ațipise și auzi Vino vecine.Să nu moară cu ciocănituri ușoare în geam. Se răsuci sufletul în dușmănie. Uite, ți-am adus sub plapumă, tocmai se gândise c-o și coasa.Avea de gând să ți-o să se odihnească așa ca la mama înapoieze. Dar reclamația aceea ...Tu acasă, și să-l trezească cineva!! ,,Asta ai făcut-o.Al meu și-a pierdut slujba. nu-mi place,, își zise Vlâgea, săltând ,,Nu, nu pot, i se adresă Vlâgea... marginea plăpumii și sprijindu-se ,,Haide vecine, poate că-l găsim și într-un cot,,Cine măsa o fi!,, , mormăi mort...,, apoi înciudat că. avea un singur ______,,Bine,bine, spuse tărăgănat vecin și nu vorbea cu el din vara fereastră, o întredeschise. Acum auzi Vlâgea.Dar să știi c-am să mă mai aceea când împrumutase coasa.Se clar vocea Leonorei. Îl ruga să vină gândesc pe drum... ridică și-și căută pe întuneric papucii, fără tăgadă la ea. Costan al ei se DECEBAL ALEXANDRU SEUL apoi găsi comutatorul. Se apropie de sufoca, cu tot aerul proaspăt pătruns

https://biblioteca-digitala.ro A uitat de semnătură.

ÎNTRE COLEGE

Prietenă, e vai de mine,

Că soţu-i dus şi nu mai vine, (1944-2015) Eu ce să zic, vecină, dacă

Al meu de-acasă nu mai pleacă!

CRONICĂ DE IARNĂ

E iarnă, anotimp sticlos: În aer fulgii se răsfaţă, Pe jos e parcă zahăr tos, Iar pruncii prind bujori pe faţă.

FEBRUARIE Din coşuri urcă fumul gros, Pe soba caldă stă bunica, Cu toţii ştim destul de bine, E iarnă, anotimp sticlos, Această lună-i mai aleasă: Afară să nu dai pisica!

Că are zile mai puţine, În schimb e şi cea mai geroasă. Stau lemnele sub vatră, jos, DIN BASARABIA Pe plită sfârâie-o jumară, SOŢUL VOIAJOR Bunicul murmură nervos, La izvoarele cu ape Că-i gata vinul din cămară. Dulci ca limba românească, Tot cu gândul spre soţie Cerbii vin să se adape, Când sosi din drumeţie, Întregul sat e la iernat, Porcii… să se bălăcească! Merita o relaxare… Iar liniştea-i supărătoare, La vecina-i iubitoare. Nu vezi pe drum vreun deputat

Din listele electorale. ASTRONOMICĂ UNUI ORATOR Doar câte-un leneș e nervos, Carul Mic şi Carul Mare Obişnuit să tot vorbească Se preocupă, bunăoară, Le-ai pus, Doamne, la loc sfânt, Muri, şi fapta-i nefirească, Cum să mai roadă câte-un „os” Sus, pe cer, dar, din eroare, Aflând că spre eternitate În zilele de primăvară. Ai pus… boii pe pământ! O vorbă nu mai poate scoate. Că la surprins nepregătit ALERTĂ Zăpada grea și, bunăoară, STATELE De chin să scape, s-a gândit Sculaţi, voi oameni, nu dormiţi, Să scrie și pe iarnă, vară! Chişinău şi Bucureşti – Treziţi-vă, urgent, cu toţii, Două state româneşti, Mai vigilenţi, vă rog, să fiţi, ÎN FIECARE ZI… Ar fi foarte fericite, C-au năvălit, de-o vreme, hoţii! parodie după Romulus Vulpescu De-ar fi…Statele Unite!

REMARCĂ EPIGRAMATICĂ În fiecare zi ne străduim

Să fie masa plină cu bucate, DOINĂ NOUĂ… Confirma-va viitorul, Şi nici o clipă n-o să ne-ndoim Când şi-or da cu toţii seama: De calitate, doar sunt importate. Vremile nu mă răsfaţă: Nu îndrepţi nici cu toporul Astăzi ca şi-odinioară, Cum o face epigrama! Ne invadează tot ce-i refuzat Într-o ţară fără viaţă În Vestul ce se crede fără pată, Duc o viaţă fără ţară! FOSTUL CHEFLIU Produsul e cu E-uri injectat, Iar marfa uneori e degradată. Că nu băuse cu măsură, OBEZA Golind el cupă după cupă, Ne zbatem prin spitale, mai apoi, Azi de la mână pân`la gură Prea păcăliţi c-am fost de etichetă, Obeza-i una dintre zâne Goleşte lingura cu supă. C ă marfa-n loc s-ajungă la gunoi În dragoste nelimitată: A fost vândută pe-o reţea secretă. Oricât o-mbrăţişez rămâne UNUI SOŢ Şi pentru altul o bucată! Ne pomenim învinşi de-acest sistem? A semnat la primărie C hiar de-i puternic, nu vă fie teamă, Că va şti doar de-o soţie, Că noi umor şi şapte vieţi avem, Selecţie VASILE LARCO Dar cu băutura-n gură D e nu mă credeţi, spun o epigramă!

https://biblioteca-digitala.ro EPIGRAME CRIPTOGRAME Grav, își face mea culpa Și promite ... un micron. Forțe culte sau oculte?

Știm că-n larma lumii, mută, Note grave Grupul Bilderberg veghează. Marianele, solemne, Cine-n NOM* mai mult contează: Au ieșit la bustul gol. Cine-apasă? Cine mută? Cine pune pe foc lemne ______Să coboare la ... bemol. *NOM - noua ordine mondială.

În legătură cu avertismentul Papei Avertismentul protestatarilor Francisc francezi Ajunși clerul să-l sufoce Te-a pălit de-odată grija? Lupi cafarzi în piei de oi, Supliment la leafă: suta? Câți, atunci, mult mai atroce, Nu ne mai jucăm de-a mija: Umblă liberi printre noi? Figurină de paie Ori te cari, ori cazi de-a pluta! Comisar cu morgă mizantropă, Solidaritate cu apelul de Crăciun al Politruc cu ștaif de mucava, Întrebare către liderii europeni în Suveranului Pontif Vrea s reformeze-o Europ , legătură cu tulburările populare în Sanctitatea Voastră,-n toate ă ă Când nu schimb -un pai din curtea lanț Vrem și noi fraternitate. ă Timpul trece, nu ne-ntreabă, Nu știm cum cu, din păcate, sa. Primăvara dă pe vrană. Conjurații de-atentate... Tertipuri de-ale unor lideri UE Ați uitat de cea arabă? Lupul și mioara Geaba se pretind stindard, Ați dori și-o europeană?. Să-i dai sfat să-mpartă chiupul Aplicând dublu standard. C-un sărac un bogătan Vede orice tolomac: Personalul veteran E la fel ca să rogi lupul Una spun și alta fac. De ducesă pus în ... șan Să-i dea oii ... un ciolan. N-a-nvățat nimic regina Tratament forțat Din „Soacra cu trei nurori”. Tămbălăul cu „Dacia Sandero” Poți să ai nu trei, chiar una: Tortul de la Deveselu - Ne punem poalele-n cap i ne r oim r oi, Nici de trai nu-i, nici să mori. Cât să tai de Paște mielul. Ș ăț ăț

Doar bomboana de pe tort Dar Bruxelles-ul esculap Polițiștii britanici timorați A ajuns la un punct mort. A pus tunurile pe noi. N-ar fi pus violatorii Aceeași scandaloasă „Dacia Arătându-le ciuca în buzunar Imigranți - toți - la respect Sandero Stepway 2” Nu că ne-am îmbățoșa, Să nu cadă cumva-n órii Ieftină și simpatícă, Însă nu vom adopta Că-i politic incorect. Pe cât e de mititică, Poza ghiocelului Pe-atât de mare necazul În fața Bruxelles-ului. Delegația română la votarea Când un unchi schimbă macazul. Pactului pentru migrație Revendicările „vestelor galbene” Decât să dai chix cu stânga, Unchiul Sam își retrage trupele din către Președinte S-o faci boacănă cu dreapta, Siria Vrem salariile macron, Te abții, mai bine (Drânga!) A venit s-aducă pace, Pensiile - napoleon, Și o faci pe înțeleapta... Dar văzând turcul și rusul Prețul la petrol - micron, Cum își fac din ochi sagace, Taxele - la tomberon! Până să vină împărăția Ta S-a retras, mofluz, intrusul. Rusul caută pe hartă Micul Napoleon și „vestele Marea-mpărăție-a Ta. galbene” Își ia tălpășița și din Afganistan Pune, Doamne, straj la poartă, S-au retras nu numai rușii Fabricat în eprubete, Să nu vină să Ți-o ia. Din rezbelul cu afganii. Ifose de bos, Macron, Strâns cu ușa la perete, Strânși între ușorii ușii, Unde-a pus rusul piciorul... Nu i-a mai ajuns ... ozon. O tulesc și-americanii. Cum umbla Ivan Turbincă Reac ia lui Macron (la observa ia Făcînd chef prin iad, tehui, A treia putere economică a lumii ț ț Pentru rus nu-i caterincă Sigur că nu-i chiar o.k. lui Trump privind motivul Crezul că-i și iadu-al lui. C-ai trecut pe locul trei, nemulțumirilor protestanților) Vei fi-având, nu zic, dreptate, Dar, dac'-ai să-ți pierzi iar cheia, Poate,-oi fi gre it i eu, Antibăsiștii față-n față cu Ai putea și-n lume'-a treia. ș ș Dar acum, cu mâța-n spate, manevrele rușilor De pe locul întâi pe trei? Lasă-mă-n necazul meu. Nu credeau Marea cea Mare Cucuruzul din Moldowa Te trecea pe Că ar fi un lac rusesc. treapta-a doua, Părintele națiunii la rampă Sceptici azi, cu ochii-n soare, Acum China și Indía Te împing pe Pipăindu-și, groasă, pulpa, Chiar nici ei nu se-ndoiesc. cea de-a treia. Iese, repede,-n amvon, NICOLAE MATCAŞ

https://biblioteca-digitala.ro Curier - La aniversară -

La mulți ani, om cu suflet de poveste! Timpul care trece, se duce unde? Orele acelea minunate unde pleacă după ce foșnesc prin noi? Fără număr, nici adresă, pe ce tărâm Multumesc. Constat c-aţi călcat cu din amintire au ales sejur? dreptul şi noul an. O publicaţie Unde se duc anotimpurile, unicele patriotică, de profundă elevaţie anotimpuri? culturală, texte interesante şi autori Au desenat din memorie culori în valoroşi, tematică variată, ţinută obraji sobră! Laude! Și s-au dus. Nicolae Rotaru Revedea-le-vom? G.M. Mulți și buni ani Dv. și revistei! Te-mbrățișez, cu tot cu amintiri. Admirație pentru promptitudinea Gabriela semnalării dispariției lui Lazăr Lădariu, un românist de cea mai ______Mulțumim, Nicolae! Să fii sănătos, aleasă ținută. Stimate domn, inspirat, dedicat, așa cum te știm și te Ioan Dănilă Anul trecut am fost prinsă cu tot felul prețuim! de activități. Anul acesta îmi doresc Lucian Vasiliu, Vă doresc un 2019 cu sănătate și să fiu ceva mai activă în publicații, în Junimea-Scriptor putere de tras căruța culturală, bucurii special la d-voastră. Sunt trecută în de pe urma celor mai mici și încă caseta de redacție și eu mă simt Maestre Nicolae Băciuț, vă rog să fericiți... vinovată că nu vă sprijin cu nimic. primiți mulțumirile mele pentru Prin urmare, ne-a părăsit și Lazăr Am scris de curând un poem. Zilele revista pe care o primesc cu Lădariu... Un om de excepție. Nu trecute unul asemănător. Trăim zile regularitate, mă onorează faptul că sărea niciodată dincolo de hotarele când aceste gânduri se cer. Nu le-am sunt în lista de destinatari și sper să bunului simț și avea puterea să chemat și nu aș pierde timp să mă fiu și de acum. Vă doresc ca noul an analizeze repede și sigur orice fel de chinui să scriu ceva ce nu se mai să fie primul di șirul de ani buni și context, spre a se așeza în el la locul citește. Ceva care știu bine, este fericiți care vor urma. La mulți ani! cuvenit. Și, uite că locul lui printre considerat demodat și patetic de cei Atașez un text de proză. noi se arată a fi fost însemnat... mai mulți. Totuși, parcă nu-mi vine Cu tot respectul Adevărat că omul îl sfintește... nici să le ignor, nici să nu le scriu. Ioan Mugurel Sasu Dumnezeu să-l odihnească... Vă trimit poemul. Dacă-l veți E.T. considera lipsit de valoare literară, vă Vă mulțumesc mult pentru revistă și Îmbrățișări, mulțumesc pentru mesaj. rog să nu-l publicați! sunt bucuros să cunosc atâtea despre Mi-e imposibil să scriu mai mult Dacă da, am să suport cu stoicism viața spiritului românesc din Ardeal. decât scriu. Am anunțat că mă retrag, consecințele. Atașez și o fotografie Citind despre apariția la sfârșitul nu mai scot cărți, rămâne să renunț și care se potrivește, asta în anului trecut, la Editura ”Vatra la colaborările la revistele literare la eventualitatea publicării. veche” a unei antologii de poezii care am rubrici... Abordez acum Vă mulțumesc pentru susținerea de pe patriotice românești privind Primul blogul la liber, fără să-mi bat capul, facebook. Contează foarte mult să Război Mondial și Marea Unire, v-aș nu știu dacă voi avea puterea să-l știu că îmi sunteți alături, în timp ce ruga tare mult să comunicați la continui. alții s-au detașat total după acțiunile editură sau autor cum ar putea cineva Îți rămân dator pentru bunăvoință. Cu la care am participat cu Calea să obțină respectiva lucrare. Sunt das- cele mai bune urări, Neamului. Nu-i un drum ușor, dar e căl într-o școală din județul Botoșani LIS unul asumat cu toate consecințele pe și unele poezii de acolo, dacă nu lu care le văd, le simt, înghit și tac! am, mi-ar fi cu siguranță de folos. Felicitări stimate maestre Nicolae Domnul să aibă în pază Neamul Cu multă stimă, Băciuţ pentru realizarea în condiţii Românesc. Iuliu Popovici deosebite a revistei Vatra veche Nu știu de ce presimt că vor veni aferentă lunii Gerar, iar acum: vremuri grele. Stimate Domnule Nicolae Băciuț, Doamne ajută! Toate gândurile bune de Ziua Culturii Vedem, privind în calendar, Cu prețuire, Naționale Că vine luna Făurar, Mihaela Aionesei și de Ziua lui Eminescu! Şi-om pune piatră peste piatră Și felicitări pentru primul număr pe Să făurim o nouă Vatră ! Multumim. Dumnezeu sa va acest an al admirabilei VASILE LARCO intareasca multi ani fericiti intru slava Dumneavoastră reviste „Vatra Vă mulțumesc. Număr bogat și limbii si a culturii române. Cum s- ar veche”, căreia îi urez să aibă parte de interesant. putea răsplăti efortul dumneavoastră? un an bun! Salutări cordiale. Ina Bercea Cu mulțumiri și o deosebită prețuire, Ognean Stamboliev prof. C.N. I.L. Caragiale, Ploiești Stan V. Cristea

https://biblioteca-digitala.ro Mulţumiri pentru revistă! Sunteţi de Dumnezeu sa-l odihnească pe domnul felicitat! La mulţi ani, Maître! Lazăr Lădariu! D.S. Vă mulțumesc pentru revistă! În ceea ce mă privește, după cum cred Vă doresc un An 2019 bun și ca v-am spus deja, anul 2018 mi-a răbdător! Cu stimă, adus bucuria de a vedea o colecție de Ela Cosma tapiseriile mamei mele, Gabrielei Moga Lazăr intrând în patrimoniul Felicitări pentru revistă și Muzeului Municipal din Iași. Cu perseverența într-o muncă atât de această ocazie a avut loc o expoziție ______cronofagă, dar atât de binefăcătoare de inaugurare, iar tapiseriile mai pot pentru mulți! scrisoare-deschisa-domnului-lucian- fi încă văzute (căci au rămas expuse Mulțumesc pentru publicarea cronicii boia--55713.html și după închiderea expoziției). Acest mele la volumul ”Vitralii din cioburi Înaintașii noștri au făcut unirea, dar eveniment a urmat evenimentul din de realitate”, de editoriale și tablete din păcate, așteptările lor au fost 2017 când a fost dezvelit bustul artis- umoristice semnat de lugojeanul înșelate de către urmași și azi situația tei în satul ei natal Sărmașu-Vișinelu. Mircea Anghel. României nu e la înălțime, așa cum au Dar anul acesta a fost un an special : Confirmarea imediată a primirii și visat ei. Să ne rugăm pentru un Centenarul Marii Uniri a României promptitudinea publicării mi-au miracol în 2019 ! din 1918. Iar în familia noastră am a- întărit plăcut constatarea respectului Vă urez acum sărbători frumoase, iar vut chiar un centenar personal. Buni- și politeții de gentleman (rare!) în în noul an multe realizări si succese ! cul nostru, Dumitriu Moga, a fost de- relația redactor/colaborator! Cu multă prietenie, clarat Cetățean de onoare la Sărmașu Succes în continuare! Simina Lazar pentru că în 1918 a fost unul din Maria Nițu reprezentanții satului la Adunarea de Domnule Băciuț la Alba Iulia. O revistă care îşi păstrează Ce bine să mai hodinim pe „vatra” Ce ironie a sorții !!! Căci în martie standardele, în continuare! Vă aceasta sufletească, revista care ne 1949 la ora 2 noaptea, bunicii noștri mulţumesc mult de publicare! duce și ne aduce peste tot și de peste fuseseră ridicați de Securitate și duși Cu stimă şi gânduri oneste, tot. Să mai vedem ce fac unii și alții, la Aiud, unde li s-a stabilit domiciliul Camelia Ardelean cum pleacă sau vin cei cu condeiul obligatoriu. Aceasta pentru că aveau ascuțit sau tocit. Ce bine că locuim în 75 ha de teren arabil, deci erau Mulțumesc pentru poeziile tipărite. „vatra” sacră a culturii de unde nu mă considerați moșieri. Doar mulți ani Felicitări pentru premiul primit! dau dusă. Prețuire. mai târziu au putut sa meargă la Cluj Poezia ta, Din coasta Evei, este Gabriella Costescu la copii, dar nu au mai avut dreptul sa superbă! Stimate Domnule Nicolae Băciuț, pășească în satul lor.... Ținând cont de recomandarea pe care Bucuria NOULUI AN mi-a parvenit Au suferit pentru că au avut 75 ha de mi-ai făcut-o am început să scriu prin acest prim număr al revistei teren arabil, dar moștenitorilor nu li s- despre amintirile legate de folkiști..... VATRA VECHE, cu contribuții a mai restituit decât mult mai puțin prima, despre cartea Teodorei variate si foarte interesante. (cred ca vreo 25 ha). Ionescu.... (…) AD MULTOS ANNOS! Sănătate, Acum bunicul a fost declarat Cetățean properitate si realizari frumoase si în Sorina de onoare ... dar ce mai contează asta acest an... pentru el... Îmi vin lacrimi în ochi Sehr geehrter Herr Baciut, Hans Dama când mă gândesc la nedreptatea care i vielen herzlichen Dank. Am primit şi am citit cu acelaşi s-a făcut. Ich werde mit Begeisterung lesen. interes ca întotdeauna. Mulţumesc! În familia tatălui meu, de asemenea Einen guten Start in die Woche Felicitări! se poate vorbi de centenar. Asta deoa- Liebe Grüße M.B.B. rece Ioan Lazăr, unchiul meu, a fost Elisabeth Anton în 1918 la Alba Iulia, ba chiar a lăsat Ani mulți revistei îi doresc, o însemnare unde a notat lista parti- Ani mulți domniei voastre, Dragă domnule Nicolae Băciuț,, cipanților din satul lui, Ormindea. Cu mulțumiri că o primesc Pe alese și binecucântate căi vă mai Deci se poate demonstra cu docu- Aștept și mai departe. umblă neastâmpărarea spirituală ! mente, că adunarea de la Alba Iulia a RECUNOAȘTEREA /recunoștința se fost un eveniment popular unde au Mulțumim pentru generozitatea și revarsă firesc, neafișat de la cititori/ participat foarte mulți țărani, iar nu un consecvența de a ne trimite valoroasa alias scriitori colaboratori - favoare la eveniment creat de intelectuali, cum dv revistă. La mulți ani de Ziua care încă mai râvnesc! - , dar și afirma domnul Lucian Boia în cartea Culturii Naționale! naționalmente: ordinul „Donum sa «Primul război mondial». Ar Catinca Agache Sacrum Unitatis” onorează și trebui să-i trimit și lui aceste dovezi. vibrează pe cea mai profundă strună, De altfel, după apariția cărții (în mai Dragă Nicolae Băciuţ, aceea a emulației generațiilor 2015), i-am scris o scrisoare deschisă mulţumesc pentru revistă! Succese şi ardelene pentru identitate și unitate . care a fost publicată în Revista 22 – în acest an! Vă invidiez cu prietenie sinceră. În vedeți : http://www.revista22.ro/ Stefan Damian plus, s-a întâmplat în Catedrala în →

https://biblioteca-digitala.ro care familia soțului meu a prestat cu FESTIVALUL-CONCURS ceva ani în urmă... NAŢIONAL DE LITERATURĂ 2019 să vă fie cel mai bun de până „ALEXANDRU MACEDONSKI”, acum! Din Bacau, EDIŢIA A VI-A Cecilia Moldovan REGULAMENT DE PARTICIPARE P.S. - cumnata lui Ioan Moldovan, fost istoric la Arhivele Tg. Mureș cu Pentru secţiunea POEZIE: multi ani, care împărtășea cu multă Concurenţii care nu au debutat în patimă același patriotism/românism. volum vor trimite un grupaj de 10 Pe atunci, (era comunism) și de la el, poeme, în 3 exemplare, însoţite de am avut pentru prima dată - pe viu ! - motto, în plic închis, în care se va revelația dimensiunii acestei zba- introduce un alt plic pe care se va teri identitare a intelectualilor arde- ______Vă mulțumim pentru tot efortul scrie motto-ul ataşat poemelor, iar în leni (de fapt, o stare existențială,) și interior se vor scrie, pe coală albă, pentru configrarea unui modus viven- depus astăzi și pentru prezentarea excețională pe care ați realiza-o, ca datele de identitate, telefonul şi di într-un topos aglomerat, disputat. adresa autorului. De el mi-a amintit Premiul pe care de fiecare dată, la Concursul de Concuren ii care au debutat în volum tocmai l-ați primit. Ce necesară e Poezie de la Blaj, sub ocrotirea ţ vor trimite 2 exemplare din ultima coerența acestor eforturi.S-a văzut la geniului eminescian și a unui înger carte editat , înso ite de un plic în celebrarea 100. Dumnezeu să vă țină astrist..... ă ţ care sunt men ionate, de asemenea, sănătos să continuați! Sunteți un om deosebit, drag ţ sufletului meu și vă apreciez datele de identitate, telefonul şi adresa autorului. Începe încă un an! E minunat lucru pentru întreaga activitate culturală cînd cei mai în vîrstă reuşim să ţinem pe care o desfășurați atât în țară, Pentru secţiunea PROZĂ: paşii cu anii. Nu ştiu dacă şi cu cât și în străinătate, valorificând spiritul astrist și valorile naționale. Concurenţii care nu au debutat în vremurile. Dar trebuie să luăm volum vor trimite un text de maxim lucrurile cum sînt, dacă nu le putem PS Atașez și rezultatele de la creație 10 pagini, în 3 exemplare (proză schimba. scurtă, fragment de roman), însoţit de Odată cu urările mele de început de Cu desosebită prețuire, Claudia motto, în plic închis, în care se va an, primiţi, rogu-vă, şi un textuleţ introduce un alt plic pe care se va pentru revistă. Mulțumim de revistă. Sumarul scrie motto-ul ataşat textului, iar în Încă o dată, urări de sănătate, putere interior se vor scrie, pe coală albă, de muncă, bucuria împlinirilor! arată bine, o să citim cu gîndul la Mihai Sin. Cele bune să se adune datele de identitate, telefonul şi Cu tot respectul, adresa autorului. G.M. Bedros Horasangian Domnule Nicolae Baciut, Concurenţii care au debutat în volum Îmi cer scuze, am vrut de mult să Am primit revista Dvs. interesantă vor trimite 2 exemplare din ultima va scriu câteva rânduri, dar am și va mulțumesc mult. O voi carte editată, însoţite de un plic în avut o perioada foarte ocupată cu lectură cu plăcere. care sunt menţionate, de asemenea, examenele parțiale. Vavila Popovici datele de identitate, telefonul şi Am fost foarte triști pentru că la adresa autorului. Felicitări pentru conținutul bogat ICR Paris marele nostru poet Înscrierile pentru concurs se pot face și interesant și pentru poezia DIN național Mihai Eminescu a fost în perioada 1 februarie – 30 aprilie COASTA EVEI. trecut sub tăcere, nu s-a organizat 2019, data poştei. absolut nimic. Din nou ne-am Prof. C. Berbente Juriul festivalului va fi format din gândit la DVS și împreună cu soțul personalităţi literare din cadrul meu ne-am întrebat a nu știu câtă La mulți ani cu multe Asociaţiei Scriitorilor din Oltenia și oară, de ce nu sunt numiți directori binecuvântări! din cadrul Uniunii Scriitorilor din ai acestui ICR de la Paris oameni Vă mulțumim pentru consecventă! România. Fiecare membru al juriului pasionați, responsabili și adevărați Succes în ceea ce faceți! va nota independent lucrările, fără a iubitori de cultură? Adriana Unteșu cunoaşte opinia celorlalţi, iar Aștept cu nerăbdare numărul centralizarea listelor de jurizare și următor al revistei. Superbă poezia "Din coasta Evei" acordarea premiilor se va stabili în Va dorim sănătate și cele mai de Nicolae Baciut! Excelente urma unei întâlniri a membrilor frumoase gânduri din partea articolele ce comemereaza operele juriului cu conducerea Asociației noastră. și poetul Mihai Eminescu! Macedonenilor din România. Alexandra Scherer Daniela Bullas Frate Nicolae, recunoștință pentru Lucrările pentru concurs vor fi trimise toate. Mă bucur să mă reîntâlnesc Multe Mulțumiri dragul meu și un pe adresa: Asociaţia Macedonenilor în paginile revistei cu compatrioții An Nou plin de Sănătate, Succese din România, str. Thomas Masarik nr. basarabenii. Record în editarea nr. și Prosperitate! 29, sector 2, Bucureşti. 1/2019. Așa să va meargă tot anul! Cu drag din Germania Informaţii suplimentare se pot obţine N.M. Alexander Demmer la telefon 021.212.09.23

https://biblioteca-digitala.ro Plastica Moret de Blaremberg (descendentă din Henric al IV-lea, regele Franței). A fost „preot, confesor, director spiritual, conferențiar, om de știință, diplomat, activitatea lui Numărul revistei e ilustrat cu desfășurându-se în toate mediile, de lucrări ale Monseniorului Vladimir la capete încoronate, șefi de state, Ghika. politicieni, filozofi, artiști, scriitori, Lucrările au fost expuse în teologi, până la anarhiști, ocultiști, expoziția „Fericitul Vladimir Ghika – homosexuali și prostituate.” In spiritu caritatis”, organizată la A fost un promotor în multe Muzeul de Artă al României, de Ar- domenii, activitatea sa a depășind hiepiscopia Romano-Catolică Bucu- granițele confesionale și spiritul reşti, cuprinzând o selecţie a desene- timpului, fiind un adevărat precursor lor şi gravurilor lui Vladimir Ghika. al ecumenismului. ______Mulțumim doamnei Anna Maria Monseniorul Vladimir Ghika a Constantinopol, fiind nepotul Orban, curatorul expoziţiei, care ne-a fost beatificat în 2013, "semn de ultimului domnitor al Moldovei, permis să reproducem desenele speranţă că dificultăţile, principele Grigore V. Ghica Vodă realizate de Vladimir Ghika în persecutările şi problemele (1849-1856), fiul lui Ioan Ghica paginile revistei Vatra veche.. înfruntate în numele credinţei nu (general de divizie, ministru Monseniorul Ghika s-a născut în rămân neluate în seamă". plenipotențiar) și al Alexandrinei ziua de Crăciun a anului 1873 la (sursa Wikipedia) ______

La închiderea ediției. Cultură Prahova și a Editurii Vatra La ICR „Mihai Eminescu” veche. din Chișinău, La monumentul lui Alexadru Ioan Cuza din municipiul Chișinău, a avut loc un moment festiv, cu depunere de flori, fiind omagiată În perioada 23 – 24 ianuarie personalitatea lui Alexandru Ioan 2019, Institutul Cultural Român Cuza.. „Mihai Eminescu” la Chişinău în La Academia de Științe a Mol- colaborare cu Primăria comunei Gura dovei, Sala Mică, a avut loc Confe- Galbenei, raionul Cimişlia, Liceul rința științifică „Unirea Principatelor Teoretic „Hyperion” – Gura Române și problema Basarabiei”. Galbenei, Asociația Istoricilor din Au susținut conferințe, între Republica Moldova și Institutul de alții, Constantin Stere și Nicolae Istorie al Ministerului Educației, Băciuț. Culturii și Cercetării al Republicii Institul Cultural Român „Mihai Moldova au fost organizate Eminescu” din Chișinău, în manifestări pentru a marca 160 de ani parteneriat cu Filarmonica Națională de la Unirea Principatelor Române. Serghei Lunchievici din Chișinău au La bustul lui Al. I. Cuza din organizat un Concert solemn dedicat comuna Gura Galbenei, raionul împlinirii a 160 de ani de la Unirea Cimişlia, s-au depus jerbe de flori Principatelor Române, proiect în și și au vorbit despre semnificația cadrul programului CENTENAR , evenimentului: acad. Valeriu Matei, Programul concertului a cuprins : directorul ICR Chișinău, Victor Stînă, Rapsodia română de Ciprian primarul comunei Gura Galbenei. Porumbescu, Priveliști moldovenești La Liceul Teoretic „Hyperion” de Mihail Jora ș i Concert pentru pian din Gura Galbenei, ansamblul artistic și orchestră op.19 de Carmen Petra al Liceului Teoretic „Hyperion” a Basacopol, avându-l ca solist pe susținut un program cultural-artistic și renumitul și apreciatul pianist român a avut loc o întâlnire a elevilor cu Viniciu Moroianu, profesor la academicianul Valeriu Matei, Universitatea Națională de Muzică scriitorul Nicolae Băciuț, care a București, laureat al concursurilor susținut și un recital de poezie, și internaționale : Guilde francaise des prof. Constantin Stere, directorul artistes solistes (Paris,1979) și Direcției Județene pentru Cultură George Enescu (București,1991). Prahova. La pupitrul Orchestrei Simfonice Au fost făcute donații dde cărți s-a aflat Mihai Agafița, prim-dirijorul din partea Direcției Județene pentru acestei prestigioase orchestre.

https://biblioteca-digitala.ro

Sighișoara, Reuniunea Culturală „Creneluri sighișorene”

Sărmașu, „Trecut-au anii!”, Concurs de Interpretare din lirica eminesciană

Sărmașu, Ziua Culturii Naționale Sighișoara, Ziua Culturii Naționale

Reghin, Ziua Culturii Naționale Chișinău, Academia de Științe a Moldovei

Târgu-Mureș, Concurs „Cuvântul ce exprimă Târgu-Mureș, Zilele Colegiului Național „Unirea” adevărul”

https://biblioteca-digitala.ro

Monseniorul Ghika, Epifanie (acuarelă) ______

MONSENIORUL VLADIMIR GHIKA - CUVINTE Tot ceea ce deformează viața nostră interioară, se poate reduce la felul, mai mult sau mai puțin Există oare lucruri mari și lucruri mici, atunci conștient, în care denaturăm în noi textul din "Tatăl când faci totul din iubire pentru Dumnezeu și numai Nostru". pentru El?! A fi tratat cu ingratitudine: unul din felurile - și Nu-L iubim pe Dumnezeu așa cum se cuvine dacă, nu cel mai neînsemnat - de-a semăna cu Dumnezeu. iubindu-L, nu știm să-L facem iubit. Dumnezeu parcă ne spune: "Dacă par a nu-ți da Dacă știi să-L pui pe Dumnezeu în tot ceea ce faci, nimic, o fac pentru că Eu vreau ca tu să pari a-Mi da o să-L regăsești în tot ceea ce ți se întâmplă. ceva."

______

Directori de onoare Hurubă, Alexandru Jurcan, Vasile Larco, Rodica Acad. MIHAI CIMPOI Lăzărescu, Cleopatra Lorinţiu, Ioan Marcoș, Acad. ADAM PUSLOJIC Cristina Sava, Maria Dorina Stoica, Mihaela MIHAI BANDAC Malea Stroe, Nicolae Suciu, Titus Suciu,

Gheorghe Sarău, Ilie Şandru, Gabriela Vasiliu Redactor-şef adjunct GHEORGHE NICOLAE ŞINCAN Corespondenţi: Elisabeta Boţan (Spania), Darie Redactori: Ducan, (Paris), George Filip (Canada), Andrei Cezarina Adamescu, Mihaela Aionesei, Emilia Fischof (Israel), Veronica Pavel Lerner (Canada), Amariei, Florin Bengean, Diana Dobriţa Bîlea, Gabriela Mocănaşu (Franţa), Dorin Nădrău Sorina Bloj, Luminița Boboc, A.I. Brumaru, (SUA), Dalila Özbay (Turcia), Mircea M. Pop Mariana Cheţan, Geo Constantinescu, Luminiţa (Germania), Aliona Grati, (Chişinău), M. N. Cornea, Melania Cuc, Iulian Dămăcuş, Răzvan Rusu (SUA), Ognean Stamboliev (Bulgaria), Ducan, Suzana Fântânariu-Baia, Dumitru Silvia Urdea (SUA).

Lunar de cultură editat de ASOCIAŢIA „NICOLAE BĂCIUŢ” PENTRU DESCOPERIREA, SUSŢINEREA ŞI PROMOVAREA VALORILOR CULTURAL – ARTISTICE ŞI PROFESIONALE Preşedinte SERGIU PAUL BĂCIUŢ Tiparul executat la S.C. Intermedia Group, Târgu-Mureş, str. Iuliu Maniu nr. 14, România. ● Nicio parte a materialelor nu poate fi preluată fără acordul editorului. ● Copyright © Nicolae Băciuţ 2018 ● Email : [email protected]; [email protected] ●Adresa redacţiei: Târgu-Mureş, str. Ilie Munteanu nr. 29, cod 540390 ● telefon: 0365407700, 0744474258. ● Materialele nepublicate nu se restituie. ● Responsabilitatea asupra conţinutului textelor revine autorilor. Opiniile reflectă exclusiv punctul de vedere al acestora.

https://biblioteca-digitala.ro

Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul XI, Nr. 2 (122) Februarie 2019 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) *Fondatori I

Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul XI, Nr. 2 (122) Februarie 2019 ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) Fondatori I