DOCSLIB.ORG

AUCNARC, TU, D€ Dulce Semn Sub Presiunea Presei MISTREȚUL, AȘADAR

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
AUCNARC, TU, D€ Dulce Semn Sub Presiunea Presei MISTREȚUL, AȘADAR AUCNARC, TU, D€ DUlCe semn Sub presiunea presei MISTREȚUL, AȘADAR... Viitorul e mic, negru t ‘ t de HORIA GÂRBEA II si bate la usă / / espre limbajul presei românești agresivității" (inclusiv „violențele de limbaj") de NICOLAE PRELIPCEANU post-„revoluționare“ s-a scris enorm, vorbește tocmai Petru Pânzaru („Românul", dar subiectul e departe de a fi epuizat. 21-27 aug. 1995), ajungând la „fenomenul DExistă deja o tradiție a atacului Ia persoană, foarte grav de tăbăcire psihomorală" pe care-1 unt semne tot mai îngrijorătoare. S-a dus dracului sprijinit pe imprecație, calomnie, delațiune acuză bietul consumator antohton al produselor \\ „semne bune anul are". „Semne bune? Anulare!", asta ar excipiens q.s. Uneori - foarte rar, e drept - apar fi formula zilei. Viitorul e mic, negru și bate la ușă. și dezmințiri sau scuze față de cei atacați, însă mediatice. Curat tăbăcire, îmi vine să exclam, ele nu reprezintă decât simple paliative. Apa revenind - prin Românul - la România Mare, Punând pe hârtie cele de mai sus nu mă refer la Ion Iliescu^ trece, înjurătura rămâne! Spirite haioase, noi, în ale cărei pagini.de „Polemici - Controverse - NicolaeVăcăroiu și restul alaiului care ne conduce. românii, nu reținem decât latura pitorească a Atitudini" însuși Herbert von Karajan(!) Nicidecum, ia, ei „fac ce fac de mult". Dar uitați-vă în jur la evenimentului... comentează festivalul de „muzică ușurică" de la cei de care ne ciocnim zilnic, în autobuz, pe stradă, la pâine. Nu întotdeauna atacul e formulat în termeni Mamaia. Nici mie nu mi-a plăcut „bâlciul de Nici un semn bun în privirile lor, nici un semn în comportarea mahalagești (mă feresc să spun „țigănești", ca vară", însă mă întreb și eu de unde știe ilustrul lor. Ba da: semne că va fi și mai rău, că ne vom da unii altora să nu fiu acuzat de discriminări rasiale). Uneori, semnatar al articolului că Miriam Otilia Romea cu parul în cap, că ne vom sfâșia, ca lupii, între noi. Și ce-o să tentativa de discreditare are pretenții de „a luat-o p-aia mare"? în aceeași publicație, un fie folositor cuiva din asta? Nimic. Dar nu stă nimeni să se subtilitate. Astfel, pentru Șerban Cionoff „ungur devotat Patriei" este revoltat de gândească, înainte de a ridica glasul ori mâna, ce-o să fie („Dimineața", 22 aug. 1995), Roxana Iordache după. încât chiar am impresia că facultatea respectivă, căci e este „o veritabilă Torquemada în fustanelă a „problemele în legătură cu bordelul acela unde o facultate, mai importantă decât Dreptul, Medicina și presei românești" care scrie despre cetățeanul un român, nu un ungur, și-a făcut de cap". Nu, „educat în retortele (catacombele) grupuscu- nu e vorba de ce credeți Dvs., „Zoltan Aranios" Matematicile, luate la un loc, facultatea respectivă spuneam, e lului ultra-elitist-autoproclamat GDS". Lucrul se referă la... Sexy Club. Până să mă dumiresc, pe cale de dispariție. Ce-i mai trist e că dispariția facultății de nu este valabil pentru prof. I. Stanciu-Deladeva din porii pielii mele tăbăcite mediatic s-au judecată lucidă, înaintea actului, nu are loc așa, pentru că („România Mare", 18 aug. 1995), al cărui serial revărsat fluvii de sudori reci, gândindu-mă o bântuie vreun virus de la Cel de Sus, ci se produce prin este intitulat nici mai mult nici mai puțin... clipă, în spiritul revistei vadimice, că onorabilul contaminare, prin imitație, fatal. Mecanismul e simplu: dacă „Emil Cârnat-Rahat - un avorton al revoluției cititor din „Sf. Gheorghe" se leagă de el se grăbește să-mi dea în cap, înainte de a se întreba dacă nu române din decembrie 1989 - țintește la Parlament, Guvern sau Cotroceni... cumva disputa se poate rezolva pe alte căi, mă grăbesc și eu să Președinția României". Dacă ne aruncăm ochii Hotărât să renunț la asemenea lecturi de ripostez și, dacă m-am grăbit o dată, am să mă mai grăbesc, to și pe pagina alăturată, vom vedea că Dan loan mai ușor îmi va fi, și data viitoare ș.a.m.d. Exact invers decât infarct, am apelat la o publicație ieftină, chiar la Mirescu folosește același stil elevat pentru a-1 în vechiul cântec „ai iubit o dată, n-ai să mai iubești", unde caracteriza pe Sorin Roșca-Stănescu: „cel mai ieftin cotidian central", adică la Vocea enunțul e fals: corect ar fi, ai iubit o dată, ai să mai iubești". „Secătură-netrebnic-lichea". In schimb, ace­ României, care oferă „informație obiectivă, Astfel încât viitorul e mic, negru și bate la ușă, nu pentru că lași ex-procuror nu precupețește nici un diversă, completă și utilă din surse autorizate", puterea e cum e, ci pentru că noi suntem cum suntem și ca noi adjectiv elogios pentru a-și caracteriza șeful de într-adevăr, un ziar serios, cu rare scăpări de partid și de revistă: „Vădim, cărturarul de e și dânsa. Dar și invers. Și noi suntem,^ într-o măsură, așa exprimare („Lătrăii grâului și-au rupt dinții în pentru că ne conduce cine ne conduce. în budism - fie-mi necontestat, liderul politic votat de 10% din prețuri"). Ediția din 22 aug. 1995 ne regulează bucureșteni, pamfletarul admirat pe față sau în iertat că folosesc informația într-un context atât de trivial, căci (iertați verbul monarhist!) cu o asemenea ascuns de milioane de români și chiar de străini, cum altfel e viața de azi din România? - există o teorie a informație provenind din sursele cele mai omul de suflet și familistul convins". Să „originilor interdependente". Interdependența asta ne distruge autorizate. A apărut monografia științifică recunoaștem că nici nu se putea o mostră de stil și pe noi, ca societate și ca indivizi, tăindu-ne orice orizonturi, mult așteptată : MISTREȚUL. Nu mă-ndoiesc, caragialean mai adecvat acestei prezentări orice perspective. Și orice curiozitate de a mai vedea ce se cartea se adresează unei „categorii speciale de encomiastice. întâmplă în continuare. Interesant este că despre „flagelul cititori"... acolade Editori: ■ Uniunea Scriitorilor din PARALELE INEGALE România ■ Fundația Luceafărul de MARIUS TUPAN Cu sprijinul Fundației Soros ând nu sunt surprinși, colegii noștri de la Chișinău când a trebuit și când nu, la chermeze și pomeni, și, cel pentru o Societate Deschisă par nedumeriți, când întrevăd o speranță, imediat mai grav, a devenit remorca lui Adrian Păunescu. Cum li se năruie. Uneori nu mai înțeleg, alteori știu că adică să fii anticomunist la Chișinău și neocomunist la Cde ar pricepe tot nu le-ar folosi. După așa-zisa noastrăBucurești? Parcă nu se asortează. Cum să dezavuezi o Redacția: Laurențiu Ulici (director), Marius revoluție, existau semne că uniunile de creație de pe cele politică într-o parte și să o aplauzi pe alta, deși tot de Tupan (redactor șef), Ioan Es. Pop (secretar două maluri ale Prutului vor deveni una singură, că aceeași sorginte, puțin mai departe? Numai fiindcă autorii vor fi publicați cu ușurință într-o parte și-n alta și, general de redacție), Alexandru Spânu ultima e mai generoasă cu persoana ta? Numai fiindcă pe bineînțeles, premiile Vor fi împărțite cu înțelepciune. Nu malul Dâmboviței nu-ți sunt ghicite intențiile? (redactor), Victoria Popazu (dactilografă mai vorbim de ajutoare în cărți, documentări și multe Caracterele duplicitare și, bineînțeles, talentul din colaboratoare), Ion Cucu (fotoreporter) altele. Totul părea firesc, aproape ireproșabil, când, mai vecinătatea pașoptiștilor, ca să nu mai vorbim de ales la București, și, apoi, cu exactitate și la Chișinău, cei mlădierea în calea vânturilor, au creat imaginea unui care lucraseră în umbră au ieșit la lumina zilei pentru Redacția și administrația: basarabean mult mai interesat de starea sa socială decât a-și recupera opera. De-atunci nu doar viața socială ci și de scrisul său. E păcat să se prelungească această Calea Victoriei nr. 133, București, sector 1, cea artistică intră în criză. O criză întreținută, calculată, percepție, când realitatea oferă și alte priveliști. Puțini fiindcă breasla scriitoricească, temută cândva, nici acum telefon 659.67.60. știu că în spatele acestor personalități oficiale, vârâte în Cont: Agenția Credit Bank, sector 2, nu dă semne de supunere, eventual cooperare. Dar, ca și înainte (cum se repetă istoria!) și-au arătat chipul real ecrane și pe unde cu o insistență păgubosă. se află nr. 40.10.11.50.16 (lei) și 40.20.11.50.12.16 destui intelectuali, din păcate cu un trecut glorios, care scriitori autentici, de forță, discreți, Care merită un cu (valută) au semnat tacit pactul cu diavolul, alăturându-se, totul alt tratament. Să numim doar pe. câțiva: Mihai surprinzător, naționalist-comuniștilor, intrați în forță, Cimpoi, Leo Butnaru. Arcadie Suceveanu, Valeriu gălăgioși și vindicativi, în sfera puterii. Lumea literară Matei. Galaicu Păun. Nicolae Popa (publicați și Tehnoredactare computerizată: s-a divizat și o parte a colegilor noștri de la Chișinău au comentați de revista noastră) și vom observa o INFOGIP pândit momentul pentru a-și atinge țelul (1). Nu mai sincronizare a literaturii de la Chișinău cu aceea de la Marius Predescu conta ce ziceau unii sau alții, importantă era nota de București. Facilitățile făcute acum filialei bâsarabene de plată. Purtată drept simbol prin diverse evenimente, mai către Uniunea Scriitorilor e o dovadă în plus că, în ultima vreme, suspiciunile colegilor noștri nu sunt tocmai Tipar: INTERGRAPH mult politice decât artistice, Leonida Lari a simțit încotro se înclină, fie și vremelnic, balanța, și a sărit dintr-o întemeiate. Trebuie însă, mai întâi, ca și domniile lor să- Abonamentele se pot face la toate oficiile barcă în alta. Nu pentru a se salva, fiindcă salvați sunt și promoveze și să-și impună valorile autentice, fiindcă poștale din țară. Revista noastră este înscrisă numai cei demni, ci pentru a căpăta pământeștile daruri. de personaje compromise nu ducem nici noi lipsă. Apoi, în Catalogul publicațiilor la poziția 2048.
Load more

Recommended publications
  • Caietele De La Putna 2, II – 2009
    Ne întrebăm: cum mergem mai departe? Nietzsche zicea: „O să vină o vreme – şi a şi venit – în care nu va mai exista aproapele, ci departele nostru”. Era ateu şi recunoştea cu durere că nu-L mai are pe Dumnezeu. Îşi numea ateismul „infirmitatea mea”. Astăzi nu ne interesează trecutul, numai prezentul. Asta ne taie rădăcinile; iar o lume fără rădăcini este o lume fără morală. Nu se poate trăi fără modele. Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Caietele de la Putna 2, II – 2009 Apare cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor Epoca noastră – tensiunea etic-estetic Mesaje: IPS Bartolomeu, Rosa del Conte Comunicări: Dan Hăulică, Bruno Mazzoni, Ion Pop, Alexandru Zub, Dumitru Irimia, Pr. Gheorghe Popa, Remus Rus, Mircea A. Diaconu, Alexandrina Cernov, Theodor Codreanu, Ioana Mircea, Raluca Şerban, Silviu Mihăilă, Pr. Constantin Hrehor, Tudor Florin, Lucia Toader, Andrei Dârlău, Anca Popescu, Ionuţ Barbu, Ştefan Mazilu, Maica Eufrosina, Teodora Stanciu Expoziţie de artă plastică: Mariana Macri EMBLEME PENTRU MAREA TRECERE Grădină şi Altar, Scară şi Porţi, Tron, Împărăteasă, Epitaf şi Cruce Compoziţii în ţesătură – pânză, catifea, mătase „Eminescu – Viaţa” de Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Biografia Poetului într-un nou veşmânt editorial IPS Pimen, Arhim. Melchisedec Velnic, Dan Hăulică, Eugen Simion, Dumitru Irimia, Mircia Dumitrescu In memoriam Dumitru Irimia (1939–2009) ISSN 1844–7791 © Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Editura Nicodim Caligraful Mănăstirea Putna, 2009 Tel.: 0230 414 055 Fax: 0230 414 119 Argument E normal ca acţiuni necesare, legitime, cum sunt aceste colocvii închinate doamnei academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga ‒ Maica Benedicta, să se constituie cu o conştiinţă a continuităţii, care operează şi care dă o organicitate efortului nostru, al Fundaţiei care îi poartă numele.
    [Show full text]
  • Miscellanea Musicologica
    Constantin-Tufan Stan BANAT Miscellanea musicologica 1 Proiect editorial finanțat de Consiliul Județean Timiș prin Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș Constantin-Tufan STAN, născut în Bocşa (jud. Caraş-Severin), la 13 februarie 1957, este profesor de pian la Şcoala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj şi membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Licenţiat al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (1981), doctor în muzicologie cu summa cum laude al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj- Napoca (2008), a obţinut, în 2009, premiul pentru istoriografie al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Este Cetăţean de Onoare al comunei Belinţ şi al oraşului Bocşa. Volume publicate: Rapsodia din Belinţ, Marineasa, Timişoara, 2003; Corul din Chizătău, Ediţie îngrijită de Constantin-Tufan Stan, Marineasa, Timişoara, 2004; Societatea Corală „Lira” din Lugoj, Marineasa, Timişoara, 2005; Centenar Dimitrie Stan. Cântecul străbate lumea (coautor), Eurobit, Timişoara, 2006; Zeno Vancea. Etape biografice şi împliniri muzicale, Tim, Reşiţa, 2007; Laurian Nicorescu. Compozitorul şi artistul liric, Anthropos, Timişoara, 2008; Titus Olariu. Artistul şi epoca sa, Anthropos, Timişoara, 2008; György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea spirituală, MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009; Victor Vlad Delamarina şi familia sa. Contribuţii biografice (coautor), Eurostampa, Timişoara, 2009; George Enescu în Banat, Eurostampa, Timişoara, 2009; De la Reuniunea Română de Cântări şi Muzică la Corul „Ion Vidu”. 1810-2010. 200 de ani de cânt coral românesc la Lugoj, Eurostampa, Timişoara, 2010; Aurel C. Popovici-Racoviţă. Preotul-compozitor şi profesorul, Eurostampa, Timişoara, 2010; Muzicieni din Banat, Eurostampa, Timişoara, 2011; Mihail Bejan – autorul primei traduceri în limba română a „Cronicii notarului anonim al regelui Béla”, Eurostampa, Timişoara, 2012; Sabin V.
    [Show full text]
  • Apostrof 12 2016 Mail.Pdf
    Comunicate NIUNEA SCRIITORILOR din România, prin preşedinte Nicolae Manoles‑ Ucu, anunţă faptul că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a respins cere‑ rea dlui. Cipariu Dan Mircea prin care acesta solicita să se constate alege‑ rea nestatutară în anii 2009 şi 2013 a dlui. Nicolae Manolescu în funcţia de Preşedinte al USR şi lipsa de reprezentativitate legală şi statutară a mem‑ brilor organelor executive de conducere ale USR conduse de dl. Nicolae Manolescu. Deşi nu mai este membru al Uniunii Scriitorilor din România, dl. Cipariu Dan Mircea a contestat alegerea dlui. Nicolae Manolescu şi celor‑ lalţi membri ai organelor de conducere, după 7 ani şi, respectiv, după 3 ani de la data alegerilor. C Prin acţiunea formulată, dl. Cipariu Dan Mircea susţine că alegerea Preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România nu ar fi fost făcută în urma unor adunări generale organizate statutar la care să fi putut participa toţi A membrii. Judecătoria Sectorului 1 a respins această acţiune, aşa cum respinsese anterior şi două cereri având ca obiect suspendarea Preşedintelui Nicolae F Manolescu din funcţiile deţinute, până la soluţionarea dosarului vizând verificarea legalităţii alegerilor şi reprezentativităţii statutare. Reamintim că, deşi organele actuale de conducere sunt alese pentru un mandat în perioada 2013‑2018, care nu a încetat în niciun fel, diferite É persoane îşi arogă diverse funcţii în care s‑au auto‑ales, fără respectarea dispoziţiilor statutului Uniunii Scriitorilor din România şi cu încălcarea APOSTROFprevederilor legale. Pentru dovedirea caracterului nelegal al susţinerilor acestor persoane, există pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 şi dosarul având ca obiect anularea Pe scurt actelor prin care câteva persoane s‑au ales unele pe altele în funcţii de conducere ale Uniunii Scriitorilor din România, în urma unei Adunări • Revista Ateneu din Bacău şi‑a înmînat pre‑ Generale nestatutare.
    [Show full text]
  • Swedish Journal of Romanian Studies
    SWEDISH JOURNAL OF ROMANIAN STUDIES Vol. 2 No 1 (2019) ISSN 2003-0924 SWEDISH JOURNAL OF ROMANIAN STUDIES Vol. 2 No 1 (2019) ISSN 2003-0924 Table of Contents Editorial ………………………………………………………………. 5 Introduction for contributors to Swedish Journal of Romanian Studies ………………………………………………………………… 7 Literature Maricica Munteanu The bodily community. The gesture and the rhythm as manners of the living-together in the memoirs of Viața Românească cenacle ………... 10 Roxana Patraș Hajduk novels in the nineteenth-century Romanian fiction: notes on a sub-genre ………………………………………………………………. 24 Simina Pîrvu Nostalgia originii la Andreï Makine, Testamentul francez și Sorin Titel, Țara îndepărtată / The nostalgia of the place of birth in Andrei Makine’s French Will and in Sorin Titel’s The Aloof Country………………………………………………............................. 34 Translation studies Andra-Iulia Ursa Mircea Ivănescu – a Romanian poet rendering the style of James Joyce’s Ulysses. The concept of fidelity in translating the overture from “Sirens” ………………………………………………………….. 42 Theatre Carmen Dominte DramAcum – the New Wave of Romanian contemporary dramaturgy .. 62 Adriana Carolina Bulz A challenge to American pragmatism: staging O’Neill’s Hughie by Alexa Visarion ………………………………………………………… 76 Cultural studies Alexandru Ofrim Attitudes towards prehistoric objects in Romanian folk culture (19th-20th century) …………………………………………………... 91 Linguistics Iosif Camară «Blachii ac pastores romanorum»: de nouveau sur le destin du latin à l’est / «Blachii ac pastores romanorum»: again, on the destiny of Latin in the East ……………………………………………………………………….. 109 Constantin-Ioan Mladin Considérations sur la modernisation et la redéfinition de la physionomie néolatine du roumain. Deux siècles d’influence française / Considerations on modernizing and redefining the neolatinic physiognomy of the Romanian language. Two centuries of French influence ……………………………………………….
    [Show full text]
  • Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul XI, Nr. 2 (122) Februarie 2019 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) *Fondatori I
    2 Români din toate ţările, uniţi-vă! Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul XI, nr. 2 (122) februarie 2019 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Desen de Monseniorul Ghika _______________________________________________________________________________________________________________________ https://biblioteca-digitala.ro Interviu cu Grigore Vieru – un plagiat, de Nicolae Băciuț/3 Ochean întors. Perspective, de Gheorghe Moldoveanu/6 Să ne (re)amintim de Ion Minulescu, de Dumitru Hurubă/9 Să ne (re)amintim de A.E.Baconsky, de Dumitru Hurubă/10 Remember -30. N. Steinhardt, de Veronica Pavel Lerner/11 Uite casa fraților Ciucă, de Dan Puric/12 Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/14 Jurnalul, operă literară non-fictivă (Eugen Simion), de Florian Copcea/15 Mihai Diaconescu, tendinţa actuală..., de R. Subţirelu/18 Asterisc. Cercul vicios al dictaturii, de Silvia Urdea/20 Cartea inimii. Despre inimă, numai de bine, de Aurel Buzincu/22 Vitrina. Ioan Evu – portretul poetului, de Constantin Stancu/22 Cronica literară. Istoria e-o curvă, dragii mei (Nicolae Dan Fruntelată), de Rodica Lăzărescu/24 Hoinarul de la Brotuna (Nicolae Crepcia), de Constantin Stancu/25 Fantoma din moară (Doina Ruști), de Roxana Manea/26 Țara prunelor verzi (Herta Müller), de Milena Munteanu/27 Scoală-te și scrie (Dumitru Nicodim-Romar), de Lucian Goia/28 Ochii înțeleptului (Harry Ross), de Mihai Batog-Bujeniță/29 Monahul de la Rohia, în dialoguri literare, de Mircea Daroși/30 Interogația sinelui… (Aurelian Antal), de Ilie Șandru/31 Omagiu făuritorilor Marii Uniri (Ilarie Gh.
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • Catalog De Expoziție
    1 Decembrie 1918. Constituirea Statului Național Unitar Român. Edited by Silvia Chindea, Cătălin Lazăr and Lucian Robu. Sibiu: Techno Media, 2010. 6 Martie 1945. Începuturile Comunizării României . București: Enciclopedică, 1995. 50 De Ani De La Apariția Operei Lui V.I. Lenin „Materialism Și Empiriocriticism”. Edited by C.I Gulian. București: Academiei RPR, 1960. 150 De Ani De Lectură Publică. Biblioteca... Edited by Silviu Borș. Sibiu: Armanis, 2011. 1948: Marea Dramă a României . Edited by Ioan Păun Otiman. București: Academia Română, 2013. Abbrüche Und Aufbrüche. Die Rumäniendeutschen ... Sibiu: Honterus, 2014. Academia Artelor Tradiționale Din România . Edited by Corneliu Bucur. Sibiu: Astra Museum, 2008. Academia Română 1866-2016 . Edited by Ionel-Valentin Vlad. București: Academia Română, 2016. Academia Română Și Casa Regală a României . București: Academia Română, 2013. Academia Română. Filiala Cluj-Napoca. Cercetarea ... Cluj-Napoca: Mega, 2016. Activitatea Științifică a Institutului De Istorie „G. Barițiu”. Edited by Nicolae Edroiu. București: Enciclopedică, 2011. Acțiunea „Recuperarea”. Securitatea Și Emigrarea ... București: Ed. Enciclopedică, 2011. Adevăr, Bine, Frumos În Școala De Azi . Edited by Alianța Colegiilor Centenare. București: Sigma, 2014. Adolf Schullerus (1864-1928). Korrespondenzen Und Vorträge Des Siebenbürgischen Pfarrers, Gelehrten Und Politikers . Edited by Monica Vlaicu. Köln, Weimar, Wien: Böhlau, 2018. Akten Des Volksgerichtprozesses Gegen Franz A. Basch . Edited by Gerhard Seewann and Norbert Spannenberger. München: R. Oldenbourg, 1999. Alexandru I. Philippide În Dialog Cu Contemporanii . Edited by I. Oprișan. Vol. 2. București: Minerva, 1987. Alexandru I. Philippide În Dialog Cu Contemporanii . Edited by I. Oprișan. Vol. 1. București: Minerva, 1986. Alltag Und Materielle Kultur Im Mittelalaterichen Ungarn . Edited by András Kubiny. Krems: Gesellschaft zur Erforschung der materiellen Kultur des Mittelalters, 1991.
    [Show full text]
  • Acolada Nr. 11.Pmd
    ACOLADA 11 Revistă lunară de literatură şi artăăă Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Editori: Societatea Literară Acolada şi Editura Pleiade Satu Mare nr. 11 (72) noiembrie 2013 (anul VII) 24 pagini preţ: 4 lei Director general: Radu Ulmeanu ~~~ Director: Gheorghe Grigurcu Gheorghe Grigurcu: În amintirea lui Laurenţiu Ulici Barbu Cioculescu: Zoologie politică Viorica Răduţă: Poezii Şerban Foarţă: Lucarnă Constantin Trandafir: Critica dincoace de frontieră Interviul Acoladei: Radu Vancu Pavel Şuşară: Lumea de Dincolo Alex. Ştefănescu: Un matur care visează Disneyland-ul Salvador Dalí Nicolae Prelipceanu: Arhiva şi miliţianul 2 Acolada nr. 11 noiembrie 2013 Pe poarta infernului scrie România Proaspătul conflict iscat în USL între cei doi (trei) de la ciolanul ce socoteau că li se cuvine. Drept pentru care Dan Voiculescu a dat lideri care contează arată, o dată în plus, cât de greu le vine direcţia votării alături de PSD şi nu de aliaţii liberali, apoi şi-a deschis gura şi l-a porcăit românilor să-şi respecte angajamentele mai mult de trei zile. pe Crin într-un hal fără de hal, maxima injurie fiind că s-a dat cu duşmanul Băsescu. În Cam atâta ţine şi o minune, în limbaj popular. Şi ar fi fost consecinţă, varanul a ieşit din toată povestea cu etichetarea de neruşinat atârnată de minunea minunilor ca, tocmai în cazul unei alianţe politice de liderul liberal la tichia lui de mărgăritar. o asemenea anvergură, regula să nu fie respectată. Picătura care-a umplut paharul chiar în zilele din urmă a fost decizia lui Ponta Cel ce a dat tonul discordiei a fost Victor Ponta, care de-a înfiinţa o a doua comisie care să ancheteze felul cum Băse şi-a folosit autoritatea şi şi-a început mandatul printr-o crasă încălcare a fair play-ului influenţa politică pentru a determina CEC-ul, o bancă, încă, de stat, să-i acorde odraslei şi a tuturor înţelegerilor stând la baza alianţei.
    [Show full text]
  • Tribuna 422 (1-15 Aprilie 2020)
    corespondență din Tel Aviv TRIBUNA Director fondator: Ioan Slavici (1884) Restituire, adevăr, Publicație bilunară care apare sub egida Consiliului Județean Cluj emoție artistică Consiliul consultativ al revistei Cleopatra Lorințiu de cultură Tribuna: Nicolae Breban 919 Misiune Regală la Paris, un spectacol Andrei Marga de și cu Liana Ceterchi1, pune în lumină D. R. Popescu aspecte mai puțin cunoscute despre con- 1tribuția esențială pe care Regina Maria a avut-o Alexandru Surdu în perioada de intensă activitate diplomatică Grigore Zanc ce a urmat Primului Război Mondial, pentru recunoașterea internațională a României între- Redacția: gite și face parte dintr-un efort mai amplu de Mircea Arman restituire către public a adevărurilor relevante și dense, acelea de substanță și nu neapărat de (manager / redactor-șef) anecdotică, referitoare la Regina Maria. cunoașterea limbilor străine și de farmecul Ovidiu Petca Pornind de la locul comun, acela că nești- personal care făcuse din ea „o față a României”, (secretar de redacție) indu-ne adevărurile trecutului nu vom putea un fel de brand de țară cum am zice azi în lim- înainta și nici nu vom fi scutiți de repetarea bajul de lemn al acestei noi epoci. Ioan-Pavel Azap unor greșeli, incursiunea în istoria monarhi- Liana Ceterchi știe când să inspire atitu- Ani Bradea ei românești este un act de-a dreptul esențial dinea proprie unui cap încoronat și când să Claudiu Groza și obligatoriu. Să ne gândim doar la faptul că mărturisească durerea pe care regina o resimte generații întregi (face parte dintre acestea și fiind îndepărtată, exilată, marginalizată, mi- Ștefan Manasia generația mea!) au tot citit cărți care presupu- nimalizată de propriul fiu ingrat (Carol al II- Oana Pughineanu neau eludări uriașe, printre care trecerea sub lea), când evocă amintirea unor momente de-a Aurica Tothăzan tăcere a unor episoade de istorie, de diploma- dreptul glorioase (încoronarea alături de soțul ție, de monarhie.
    [Show full text]
  • DESPRE ÎNGERI Andrei Pleşu: Născut La 23 August 1948, În Bucureşti
    DESPRE ÎNGERI Andrei Pleşu: născut la 23 august 1948, în Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, secţia de istoria şi teoria artei. Doctoratul în istoria artei la Universitatea Bucureşti, cu teza Sentimentul naturii în cultura europeană. Lector universitar la Academia de Arte Plastice, Bucureşti (cursuri de istorie şi critică a artei moderne româneşti) (1980-1982). Profesor universitar de filozofie a religiilor, Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti (1991-1997). Fondator şi direc­ tor al săptămînalului de cultură Dilema (1993). Fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă şi Rectorul Colegiului Noua Europă (1994). Membru al World Academy ofArt and Science (1997). Membru al Aca­ demie Internationale de Philosophie de l’Art, Geneva, Elveţia (1999). Dr. phil. honoris causa al Universităţii Albert-Ludwig din Freiburg-im- Breisgau, Germania (2000) şi al Universităţii Humboldt din Berlin, Germania (2001). Commandeur des Arts et des Lettres, Paris, Franţa (1990). New Europe Prize for Higher Education and Research la Berlin, acor­ dat de Center for Advanced Study in the Behavioral Sciences, Stanford, Institute for Advanced Study, Princeton, National Humanities Center, Research Triangle Park, North Carolina; Netherlands Institute for Advanced Study in the Humanities and Social Sciences (NIAS), Wassenaar; Swedish Collegium for Advanced Study in the Social Sciences (SCASSS), Uppsala şi Wissenschaftskolleg zu Berlin (1993). Premiul Academiei Brandenburgice de Ştiinţe din Berlin, Germania (1996). Ordre naţio­ nal de la Legion d'Honneur al Franţei (în martie în gradul de Commandeur şi în decembrie în gradul de Grand Officier) (1999) etc. S c r i e r i: Călătorie în lumea formelor (eseuri de istorie şi teorie a artei), Meridiane, Bucureşti, 1974; Pitoresc şi melancolie.
    [Show full text]
  • Sinapsa Nr.4 1
    1 Părintele Dumitru Stăniloae, 1995, detaliu, ulei pe pânză, 113/97 cm, Horea Paştina sigle ornamentale – reproducere după lucrări de SILVIU ORAVITZAN 2 Editura Platytera 3 Adresa de contact: [email protected] (cu menţiunea: pentru Revista „Sinapsa”) ISSN 1844 – 3524 4 iturghia comunităţii şi jertfa interioară în viziunea filocalică * 1. Filocalia, ca o colecţie de scrieri preocupate de metoda urcuşului duhovnicesc al persoanei, e firesc să acorde atenţia principală stărilor interioare ale persoanei, analizei patimilor şi virtuţilor, şi mijloacelor de curăţire a celor dintâi şi de sădire şi dezvoltare a celor din urmă. Dar ea nu uită să acorde şi împărtăşirii cu trupul şi sângele Domnului, în cadrul Sfintei Liturghii a comunităţii, o importanţă decisivă ca mijloc de creştere duhovnicească a persoanei. O stăruinţă deosebită în descrierea acestei importanţe a împărtăşirii euharistice în înfăptuirea urcuşului duhovnicesc al persoanei se pune în „Cele o sută de capete” ale lui Calist şi Ignatie, trăitori în secolul al XIV-lea. Autorii afirmă această importanţă în mod direct la începutul cap. 91, dedicat, împreună cu cap. 92, Sfintei Împărtăşanii. După ce au descris toate celelalte mijloace necesare purificării omului şi înaintării lui spre unirea cu Dumnezeu, ei declară la începutul acestui capitol: „Dar nimic nu ne ajută şi nu contribuie aşa de mult la curăţirea sufletului, la luminarea minţii, la sfinţirea trupului şi la prefacerea amândurora spre o stare mai dumnezeiască şi la nemurire, ba şi la biruirea patimilor şi a demonilor, sau mai potrivit spus, la unirea cu Dumnezeu cea mai presus de fire, ca împărtăşirea şi comuniunea continuă, cu inimă şi cu simţire curată, pe cât e cu putinţă omului, cu preacuratele şi nemuritoarele şi de viaţă făcătoarele Taine, cu însuşi cinstitul trup şi sânge al Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.
    [Show full text]
  • Critica Toleranţei
    Annals of “Ş tefan cel Mare” University of Suceava Philosophy, Social and HumanD isciplines Volume II 2010 Philosophical Issues ISSN 2069 – 4008 (online: ISSN 2069 – 4016) Annals of “Ştefan cel Mare” University of Suceava PHILOSOPHY, SOCIAL AND HUMAN DISCIPLINES SERIES Volume II EXECUTIVE EDITOR: Bogdan Popoveniuc SCIENTIFIC SECRETARY: Sorin-Tudor Maxim EDITOR: Marius Cucu “Ştefan cel Mare” University of Suceava Press 2010 Annals of “Ştefan cel Mare” University of Suceava Philosophy, Social and Human Disciplines Series Prof . Ph.D. Sorin-Tudor Maxim Lecturer Ph.D. Bogdan Popoveniuc Assist. Ph.D. Marius Cucu © Suceava : “Ştefan cel Mare” Universi ty Press, 2010 ISSN 2069 – 4008 (online: ISSN 2069 – 4016) Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava Seria Filosofie şi Discipline Socio-umane Prof. univ. dr. Sorin-Tudor Maxim Lector univ. dr. Bogdan Popoveniuc Asist. univ. dr. Marius Cucu © Suceava : Editura Universităţii din Suceava, 2010 ISSN 2069 – 4008 (online: ISSN 2069 – 4016) ANNALS of Philosophy, Social and Human Disciplines (Annals of “Ştefan cel Mare” University of Suceava, PHILOSOPHY, SOCIAL AND HUMAN DISCIPLINES SERIES) Advisory Board: Professor Anton Adămuţ, Al. I. Cuza University of Iaşi Associate Professor Alexandru Baumgarten, Babeş-Bolyai University of Cluj-Napoca Professor Alexandru Boboc, Corresponding Member of the Romanian Academy Professor Ionel Buşe, University of Craiova Professor Ion Ceapraz, West University of Timişoara Associate Professor Gheorghe Clitan, West University of Timişoara Associate Professor Aurelian Crăiuţu, Indiana University, USA Professor Teodor Dima, Corresponding Member of the Romanian Academy Professor Marius Dumitrescu, Al. I. Cuza University of Iaşi Associate Professor Miyoko Enomoto, Tokyo International University, Japan Professor Luciano Floridi, University of Hertfordshire, St Cross College, University of Oxford Lecturer Ph.D.
    [Show full text]