Raportul De Activitate Manager Muzeului Civilizației Dacice Și
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2016 Prezentul raport de activitate a fost elaborat pentru evaluarea managementului de către Consiliul Judeţean Hunedoara, denumit în continuare autoritatea, pentru Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane denumită în continuare MCDR, aflat în subordinea sa, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţa de urgenţă, precum şi cu cele ale regulamentului de evaluare. Criterii de evaluare: 1. evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent; 2. îmbunătăţirea activităţii instituţiei; 3. organizarea/sistemul organizaţional al instituţiei; 4. situaţia economico-financiară a instituţiei; 5. strategia, programele şi implementarea planului de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice instituţiei, conform sarcinilor formulate de autoritate; 6. evoluţia economico-financiară a instituţiei, pentru următoarea perioadă de management, cu menţionarea resurselor financiare necesare de alocat de către autoritate. În conformitate cu prevederile contractului de management, datele şi informaţiile din prezentul raport sunt aferente perioadei: de la 01.01.2016 la 31.12.2016 reprezentând a patra evaluare. Structura raportului de activitate: A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediului în care îşi desfăşoară activitatea 1. colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleiaşi comunităţi; 2. analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări); 3. evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia; 4. măsuri luate pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari; 5. grupurile-ţintă ale activităţilor instituţiei; 6. profilul beneficiarului actual. B. Evoluţia profesională a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia: 1. adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel naţional şi la strategia culturală a autorităţii; 2. orientarea activităţii profesionale către beneficiari; 3. analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse. C. Organizarea, funcţionarea instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de reorganizare, pentru mai buna funcţionare, după caz: 1. măsuri de organizare internă; 2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne; 3. sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere; 4. dinamica şi evoluţia resurselor umane ale instituţiei (fluctuaţie, cursuri, evaluare, promovare, motivare/sancţionare); 5. măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei, îmbunătăţiri/refuncţionalizări ale spaţiilor; 2 6. măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii sau a altor organisme de control în perioada raportată. D. Evoluţia situaţiei economico-financiare a instituţiei: 1. analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil al perioadei raportate; 2. evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în perioada raportată, conform criteriilor de performanţă ale instituţiei; E. Sinteza programelor şi a planului de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin proiectul de management: Se realizează prin raportare la: 1. viziune; 2. misiune; 3. obiective (generale şi specifice); 4. strategie culturală, pentru întreaga perioadă de management; 5. strategie şi plan de marketing; 6. programe propuse pentru întreaga perioadă de management; 7. proiecte din cadrul programelor; 8. alte evenimente, activităţi specifice instituţiei, planificate pentru perioada de management. F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi atrase din alte surse 1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare. 2. Numărul de beneficiari estimaţi pentru următoarea perioadă de management 3. Analiza programului minimal realizat. 3 A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediului în care îşi desfăşoară activitatea În arealul transilvan, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane se înscrie ca una dintre cele mai prestigioase instituţii de cultură, atât din punct de vedere al vechimii, cât, mai ales, al activității muzeale și științifice. Muzeul din Deva a luat ființă la 13 mai 1880, din inițiativa Societății de Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara . Inaugurarea oficială a muzeului a fost făcută în casa particulară a lui Pogány Adám din Deva, strada Hunedoarei, în decursul timpului muzeul desfășurându-și activitatea în mai multe clădiri. În anul 2006, în urma unei ample restaurări, muzeul a fost mutat în clădirea-monument istoric „Magna Curia”, în care îşi desfăşoară activitatea şi astăzi. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva își desfășoară activitatea și în cadrul secțiilor din teritoriu prin Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa, Muzeul de Istorie Locală şi Etnografie din Brad, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Orăştie, Muzeul Memorial „Aurel Vlaicu”, Casa - Muzeu „Avram Iancu” din Baia de Criş şi Complexul de Monumente Ţebea. Activităţile desfăşurate de specialiștii instituției muzeale cunosc o mare diversitate, fiind atât de natură științifică și de cercetare, cât și expozițională, cultural-educativă, evidență, conservare și restaurare. Tipurile de activități s-au concretizat în evenimente destinate atât specialiștilor, cum ar fi simpozioanele și conferințele științifice, cât și publicului larg în cadrul expozițiilor, festivalurilor, concertelor, evenimentelor culturale etc. Cercetarea științifică constituie o componentă esențială a activității muzeale, motiv pentru care i se acordă o importanță deosebită. Specialiştii muzeului au avut în planul de lucru 35 de teme de cercetare, maJoritatea valorificate prin publicare în cadrul articolelor, studiilor şi cărţilor. 4 De asemenea, în cursul anului 2016, specialiștii muzeului au organizat 2 conferinţe internaţionale, 1 simpozion internaţional și au participat la 20 conferin Ńe şi simpozioane na Ńionale şi la 16 interna Ńionale . Rezultatele cercetării științifice s-au materializat prin publicarea a 72 de lucrări ştiinţifice, articole şi rapoarte arheologice şi 2 volume de autor. Referitor la activitatea expozițională, în anul 2016 au fost organizate 20 expoziţii temporare, unele în colaborare cu alte instituţii (Universitatea de Vest – Timişoara, Muzeul Naţional Brukenthal – Sibiu, Episcopia Devei şi Hunedoarei). Au fost realizate 13 expoziţii cuprinse în Agenda Culturală 2016 şi 7 expoziţii organizate la cerere, în colaborare cu persoane fizice sau alte instituţii. De asemenea, în cadrul proiectului Exponatul lunii 2016, au fost aduse în atenţia publicului un număr de 12 piese deosebite din colecţiile de istorie, arheologie, ştiinţele naturii, restaurare, artă, etnografie şi carte veche ale Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, astfel: ianuarie : „Ţurca”, februarie : „Farfurie de faianţă fină” realizată în cadrul manufacturii de la Batiz, Judeţul Hunedoara; martie : „ Exemplar de şoim calător” (Falco peregrinus); aprilie : „Cană de propagandă din timpul Primului Război Mondial”; mai : „Bucată dintr-un vas incizat , vechi de peste 1.800 ani”; iunie : „Model de ambarcaţiune”; iulie : „Caietele din timpul studenţiei cu notiţe si schiţe , completate si semnate de Aurel Vlaicu la Munchen în anii 1905 şi 1906”; august : „Revolverul Nagant Model 1895”, piesă destul de rară în colecţiile muzeelor din Romănia; septembrie : „Brăţară celtică cu semi-ove”, de la Uroi; octombrie : „Căniţă de lut din Cimitirul Ceangăilor Deva”; noiembrie : „Calendarul, Ochelarii şi Tabachera lui Petru Groza”; decembrie : „Cătrinţă” - cu tricolor. Politica managerială a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, a uzat de mai multe strategii de dezvoltare. Una dintre acestea a fost cea de comunicare internă şi externă, comunicarea fiind modalitatea esenţială prin care rezultatele muncii unui colectiv pot fi diseminate în societate. Alte direcţii urmărite de echipa managerială a muzeului au fost cele care au privit 5 îmbunătăţirea parametrilor de calitate a tuturor activităţilor instituţiei, diversificarea eficientă a produselor culturale şi publicitare oferite publicului vizitator, promovarea instituţiei prin toate modalităţile şi căile de publicitate, dezvoltarea continuă a relaţiilor comunitare şi inter-instituţionale, proteJarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului propriu în vederea punerii lui în valoare. S-a urmărit dezvoltarea laturii educative a muzeului prin intermediul acţiunilor desfăşurate, motivarea şi promovarea personalului în conformitatea cu actuala legislaţie, precum şi perfecţionarea acestuia în cadrul unor cursuri de specialitate. O atenţie deosebită s-a acordat partenerilor externi, în cursul anului 2016 fiind încheiate 46 de protocoale, numărul total al acestora în perioada de management ridicându-se la 179. De asemenea, au fost încheiate valoroase contracte de evaluare teoretică, supraveghere arheologică şi cercetare arheologică preventivă. Politica managerială a manifestat o preocupare continuă pentru tot ceea ce înseamnă imaginea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, au fost regândite modalităţile de comunicare cu societatea civilă şi instituţiile statului, reuşind astfel să fim prezenţi săptămânal în mass-media locală cu informaţii de specialitate privind activitatea şi evenimentele