Biserica Ortodoxă Română Buletinul Oficial Al Patriarhiei Române

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Biserica Ortodoxă Română Buletinul Oficial Al Patriarhiei Române BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ BULETINUL OFICIAL AL PATRIARHIEI ROMÂNE BIBLIOTECA FACULTĂȚII DE TEOLOGIE ORTODOXĂ Cluj -Napoca NR. /c2 ANUL LXXXVI Nr.-3-‘5 MARTIE-MAI 1968 EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC $1 DE MISIUNE ORTODOXA BISCRICÂ ORTODOXĂ ROMÂNA | BULETINUL OFICIAL AL PATRIARHIEI ROMÂNE | COMITETUL DE REDACȚIE ' ' PREȘEDINTE: Prea Fericitul Părinte ' J USTINIAN Patriarhul Bisericii Ortodoxe’ Române ’ " MEMBRli P. C. Pr. ALEXANDRU IONESCU, Vicarul Sfintei Arhi- ' episcopii a Bucureștilor P. C. Arhim. IR1NEU CRĂCIUNAȘ, Vicarul Sfintei Arhi­ episcopii a lașilor P. C. Prot. TRAIAN BELAȘCU, Vicarul Sfintei Arhiepis- , copii a Sibiului P. C. Pr. Dr. GH. COTOȘMAN, Vicarul -Sfintei Arhiepis­ copii^ Timișoarei REDACTOR RESPONSABIL: P.’C. Pr. I. GAGIU, Directorul Administrației Patriarhale COLABORATORI înalt .Prea*Sfințiții Mitropoliți, Prea' Sfințiții Episcopi, Profesorii Institutelor teologice, Seminariilor teologice și Școlilor de cintăreți bisericești; Prea Cucernicii Consilieri administrativi patriarhali și eparhiali, protopopii, preoții, candidații la titlul de doctor în teologie etc. MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE RESTITUIE. CO­ LABORATORII SI NT RUGATI SA-ȘI PĂSTREZE COPIE DE PE MANUSCRISELE PE CARE LE TRIMIT REDACȚIEI REVISTEI «BISERICA ORTODOXA ROMÂNA». anul LXXXVI BCU Cluj-Napoca Nr. 3-5 MARTIE- MAI 1968 TEORF199900089 COPERTA ; Biserica Sfintul Gheorghc din Minăstirea Cernica CUPRINSUL PASTORALE, SCRISORI IRENICE I'aslorala trimisă clerului fi credincioșilor de Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian cu prilejul sfintelor Paști. 1968..................................................237 Scrisoarea irenicâ trimisă de Prea Fericitul Patriarh Justinian tuturor pa­ triarhilor ortodocși cu prilejul sfintelor Paști, 1968 .................... 242 Scrisori irenice, telegrame și scrisori de felicitare primite de Prea Fericitul Patriarh Justinian cu prilejul sfintelor Paști, 1968 .................... 241 VIAȚA BISERICEASCA Sfințirea Marelui Mir......................................................................................................260 In ziua de Paști, Prea Fericitul Patriarh Justinian a primit preoții din Capitală 262 Schimb de telegrame intre Prea Fericitul Patriarh Justinian și: Sanctitatea Sa Patriarhul ecumenic Atenagora, Locțiitorul Scaunului Patriarhal al Alexandriei și Prea Fericitul Patriarh Chirii al Bulgariei .... 265 Vizita Prea Fericitului Patriarh Justinian la Patriarhia Ecumenică din Con- stantinopol . ................................................................................ 268 Vizita Prea Fericitului Patriarh Justinian la Patriarhia Moscovei . 302 Deschiderea cursurilor de îndrumare misionară și pastorală pentru seria 53 de preoți............................................................... 316 Prea Fericitul Patriarh Justinian a primit pe Dl. Hubert Beuve Mery, direc­ torul ziarului francez «Le Monde*..................................................... 318 Din viața parohiei ortodoxe române din Sofia.........................................................323 Activitatea Bisericii Ortodoxe Române in cadrul intilnirilor intercreștine: Sesiunea de lucru a Prezidiului și Comitetului Consultativ al Confe­ rinței Bisericilor Europene ; Cinstirea teologiei ortodoxe române de către teologia ortodoxă greacă; Sesiunea de lucru a Secretariatului In­ ternațional al Conferinței Creștine pentru Pace ; Vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe Komâne în R. D. Germană ; Prezențe ale teologiei ortodoxe române peste hotare................................................................. 327 Cronică................................................................................................................................339 Din viața Bisericilor Ortodoxe de peste hotare........................................................341 COMEMORĂRI O sulă de ani de la mutarea către Domnul a Sfîntului Ierarh Calinic de la Cernlca (1868—11 aprilie—19G8)........................................... 347—415 Unul din cele mai luminoase chipuri de ierarhi români, de Prea Feri­ citul Patriarh JUSTINIAN....................................................................... 347 Sfintul Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Rimnicului, de Pr. NICULAE ȘERBANESCU.......................................................................... 353 O facere de bine a Sfîntului Ierarh Calinic de la Cernica, <de G. D. ISCRU..............................................................................................396 Tipografia fi tipăriturile Sfintului Ierarh Calinic de la Cernica, de Prof. T. G. BULAT............................................................... Casa memorială «Sfintul Ierarh Calinic» din Mînăstirea Cernica, de Pr. NICULAE ȘERBANESCU....................................................... ' ÎNDRUMĂRI PASTORALE Dreptul tuturor oamenilor la bucurie, la dragoste fi la pace. Spicuiri din pa­ storalele de Paști ale Ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române . Declarația Arhiepiscopului melchit Elia Zogby........................................... PE PĂMÎNT PACE A treia Adunare generală creștină pentru pace (Fraga, 31 martie — 5 aprilie 1968), de IL. I. G, . .......................................................................... 432 | Pastorul Martin Luther King | .................................................. 444 DIN TRECUTUL BISERICII NOASTRE Un tezaur al istoriei și culturii locale : biserica necunoscută, din secolul al XV-lea, descoperită la Lerești-Mușcel, de FLAMINIU MÎRȚU . 44g Școala miniaturistică de la Dragomirna, de G. POPESCU-VÎLCEA .... .455 DOCUMENTARE Bazilica romană cu baptisteriu din Urbs Morisena, de Pr. Dr. G. COTOȘMAN 469 Știri privitoare la jefuirea Minăstirii Dealu, de STEL1AN MARINESCU . 486 Două rapoarte ale arhitectului loan Schlatter din anul 1S47, de PAVEL CH1HAIA . ........................................................................... • • 489 |Pr. ic-mom stavrofor Gheorghe lordăchescu, consilier patriarhali. 497 RECENZII Ferenc Hervay, L’imprimerie du maitre Philippe de Nagyszeben et Ies premi- ers livres en langue rouinaine, Budapest, 1965 ; P. P. Panaitescu, Les origines de l’imprimerie en langue roumaine, București, 1968, de C. B. 502 Constantin Bălan, Mînăstirea Căluiu, București, 1967, de V. MIHORDEA . 508 Nicolae Lungu, Coruri pe versuri populare, București, 1968, de G. P. 509 PARTEA OFICIALĂ Lucrările Sfintului Sinod in sesiunea ordinară a anului 1968 (ședința de la 17 aprilie 1968).................................................................................... 511 Publicație pentru ocuparea prin concurs a catedrei de Omiletică și catehetică cu noțiuni de pedagogie fi a două posturi de lector de limbi străine, la Institutul teologic de grad universitar de la Sibiu......................520 A IM Vf PÂSTORÂLC^ ^SCRISORI IRCNKXJ jy^feg/ PASTORALA TRIMISĂ CLERULUI ȘI CREDINCIOȘILOR DE PREA FERICITUL PATRIARH JUSTINIAN CU PRILEJUL SFINTELOR PAȘTI DIN ANUL 1868 Cu prilejul sfintelor sărbători ale învierii Domnului, din anul 1968 Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian a adresat clerului și credincio­ șilor din Arhiepiscopia Bucureștilor îndătinatul cuvînt de învățătură, al cărui cuprins îl publicăm în continuare : «Fiul Omului n-a venit să / se slujească, ci ca El să slujească și să-și dea viata pref de răscum­ părare pentru mulfi» (Marcu. X, 45). lubiții mei fii duhovnicești, Fiu al lui Dumnezeu din veșnicie, Mîntuitorul lisus Hristos a cobo- rît pe pământ, devenind «Fiul Fecioarei» și «Fiul Omului», pentru a-i elibera pe oameni din robia păcatului și pentru a-i ridica din nou la vrednicia de fii ai lui Dumnezeu. El și-a început sfînta Sa lucrare printre oameni, cerîndu-le să-și primenească viața, să devină ființe noi, urgisind răul și lipindu-se de bine, blînzi pentru a moșteni pămîntul, milostivi pentru a fi ei înșiși miluiți, flămânzind și însetind pentru dreptate, curați cu inima pentru a vedea pe Dumnezeu și făcători de pace .pentru a se putea numi fii ai Lui (cf. Matei V, 3—12). Vrednic de amintit este cuvintul care spune: -«Dumnezeu n-a trimis în lume pe Fiul Său ca să osîndească lumea, ci ca lumea să se mîntuiască 238 BISERICA ORTODOXA ROMÂNA prin El» (loan III, 17); dar trebuind să mântuiască lumea, lisus Hristos a osindit, pentru toate timpurile, păcatele oamenilor din timpul Săut- ne­ dreptatea, ura, uciderea, desfrînarea, jurământul strâmb, lăcomia, asupri­ rea semenilor. Cu ce cuvinte de foc a biciuit El pe contemporanii Săi cind a spus: -«Vai vouă, că mîncați casele văduvelor și de ochii lumii vă rugați rugăciuni lungi; vai vouă, că ați lăsat părțile grele ale legii: drep­ tatea, mila și credința; vai vouă, că curățiți partea de dinafară a paharu­ lui și a blidului, iar înăuntru sînt pline de răpire și de necumpătare; vai vouă, că semănați cu mormintele cele văruite, care pe dinafară se arată frumoase, iar înăuntru sînt pline de oasele morților și de toată necurăția!» (Matei XXIII, 14, 23, 25, .27). Domnul și Mîntuitorul nostru lisus Hristos a mântuit lumea, păti­ mind și murind pentru oameni. «El este jertfa de ispășire, pentru păcatele noastre, și nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale lumii întregi», așa cum spune Sfintui Apostol și Evanghelist loan (I loan II, 2) și cum aflăm scris în Epistola către Romani a Sfintului Apostol Pavel, care zice: «Hristos a murit pentru noi, cînd noi eram încă păcătoși..., întru sîngele Lui sîntem îndreptați» (Romani V, 8—9). înainte însă de a pătimi și a muri pentru oameni, ca să-i elibereze din robia păcatului și a morții și ca să le redeschidă căile întoarcerii la Dumnezeu, Mîntuitorul Hristos spusese ucenicilor Săi despre
Recommended publications
  • Histoire Rou:\%Ìains Et De La Romanité Orientale Par N
    HISTOIRE ROU:\%ÌAINS ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE SOUS LES AUSPICES DE SA MAJESTE LE ROI CHARLES II PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL.I,PARTIE II _ LE SCEAU DE ROME BUCAREST x 9 3 7 PARTIE II LE SCEAU DE ROME LIVRE I LES CONQUERANTS CHAPITRE I PREMIER ACTE DE LA ROMANISATION Une nouvelle période dans l'histoire de ce monde, riche en mélanges, qui s'érige peu h peu en grandes synthèses dont se détachera une solide nation millénaire, s'ouvre par l'apparition de ceux qui rendent ainsi la visite, pendant quel- que temps si menafante, de Pyrrhus. La Macédoine n'eftait pas tombée, mais Rome était entrée dans le rae de celle-ci, qui n'était que celui d' Alexandre-le-Grand. Nous avons vu comment la pénétration de Rome dans les Balcans a commencé par les deux guerres d'Illyrie (229-228 et 219 avant J. Chr.), dont nous avons parléplushaut, en rapport avec les races aborigènes dans la Péninsule du Sud-Est Européen. Jusqu'au II-e siècle, Narona, Lissus, Salona, certaines iles avaient, sous le rapport romain, le méme caractère que, plus tard, h l'époque de la domination véni- tienne, ces localités eurent sous le rapport italien 1 Les guerres de Macédoine ont fait connaitre ensuite aux Romains tous les coins des vallées de l'Ouest de la Péninsule Balcanique, pendant la première moitié du II-e siècle. Bientôt, comme autrefois Athénes faisait venir ses servi- teurs de la Thrace 2, comme aujourd'hui les Vénitiens du Frioul ou les Roumains de Bucarest les font venir du pays des Szekler en Transylvanie ou ceux de Jassy de la Bucovine 'Voy.
    [Show full text]
  • Sorin Forţiu, Geodetic-Statistical Analysis, Doar Un Clasic
    ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA ARHEOVEST I -IN MEMORIAM LIVIU MĂRUIA- Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie Timişoara, 7 decembrie 2013 * * JATEPress Kiadó Szeged 2013 Editori: Andrei STAVILĂ Dorel MICLE Adrian CÎNTAR Cristian FLOCA și Sorin FORŢIU Coperta: Aurelian SCOROBETE TROI, http://www.reinhart.ro Foto copertă: Ioana CLONŢA Această lucrarea a apărut sub egida: © Arheo Vest, Timișoara, 2013 Președinte Lorena VLAD www.arheovest.com Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor. GEODETIC-STATISTICAL ANALYSIS, DOAR UN CLASIC GIGO1?! Sorin Forțiu* * http://www.banat.ro/academica.htm ; [email protected] “Losing family obliges us to find our family. Not always the family that is our blood, but the family that can become our blood. And should we have the wisdom to open our door to this new family we will find that the wishes we had for the father, who once guided us, for the brother, who once inspired us, those wishes ... The only thing left to say will be: I wish I had seen this, or I wish I had done that, or I wish ... I realize that the one wish that was granted to me, so late in life, was the gift of friendship”*. Am fost binecuvântat cu/de prietenia ta ... Îmi lipsești teribil, Liviu ... Fie ca Zefirul să te mângâie în Elysium iar nectarul râului Lethe să-ți ofere alinarea ... * Abstract. Geodetic-statistical analysis, just a classic GIGO?! After a brief overview on geodetic-statistical analysis, a method developed by an interdisciplinary team from the Institut für Geodäsie und Geoinformationstechnik, Technische Universität Berlin to identify the ancient locations without a certain modern counterpart mentioned by Klaudios Ptolemaios in his Geōgraphikē hyphēgēsis, we move over to a detailed analysis of its results for the poleis from Dacia, coming to the conclusion that the method failed because the authors have in turn failed to manage properly the historical data-base on which their approach is based.
    [Show full text]
  • Itor !W..] Oman 1 Lo R
    ITOR !W..]OMAN 1 LO R Impäratul Traian. Bazo-relief de pe Columna lui Traian. ' oo r .. .. 1.i.....6 ' c '''' r , °-.4' ' e, . ; , A 4 ,.,., .., .:o V X, 4t f, ii;Ske o") 'e - ,.,- =Fr o 1 Decebal se sinucide pe mormantul lard sale. Bazo-rellef de pe Columna ILA Traian. TONIA thUIIL'I EuH h A. b. XENOFOL PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAI, MEMBRU AOADEMIEI ROMANE. MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA EDITIA III-a, ingrijità de I. VLADESCU DOCTOR IN LITERE ASISTENT LA UNIVERSiTATEA DIN DUCUREVI IYu surd vremile sub càrma omulul, ci bietul om sub vreml". ti/RON COSTIN. VOLUMUL I DACIA ANTE-ROMANA SI DACIA ROMANA 513 innainte de Hr. 270 durdi Hr. BI TCUREz;l'I EL) [TURA ((CARTEA ROMÄNEA SC Ä» II STOW PIP Lttilb:10e ,_ _ XENOPOL VOL.I PREFATA LA EDITIA III-a Poate pärea indreizneald incercarea de aliza asupra-mi ingrijirea unei noui editii a Istoriei Romdpilor din Dacia Tra- iancl" a lui Xenopol. Este o muncei de ditiva ani, de multä reibdare idein- delungatä familiaritate cu materialul. Ceiteva cuvinte despre aceea ce am socolit cei trebuie fäcut. Autorul 112C6 din 1913 reveizuse toate volumele, in numeir de 14, cari duc povestirea trecutului nostru Oa la 1866, utili- zeind toate scrierile qi documentele publicate dela 1893 incoace"1. Revederea aceasta a tost socotitei ca o initiare fulgerätoare care inspirti respectur (N. Iorga) 2. Prime le 5 volume, peintila 1600, au apärut ubingrijirea sa Mai din 1913-1914 in -editura C. Sfetea". Restul n'a mai putut fi continual, din cauza boalei autorului qi apoi a eveni- mentelor, aduse de marele rtisboiu.
    [Show full text]
  • Ptolemy's Maps of Northern Europe, a Reconstruction of The
    ^^ ^A#. #^^'*i. 'v,'^ \ '^- I' " ,>. , iPc^-^: UsPiM^ ^'^m. 13 .J 6 ' Qlorncll Muiueraiti; Hibrary Jllljata. SJjm Inrk BOUGHT WITH THE INCOME OF THE SAGE ENDOWMENT FUND THE GIFT OF HENRY W. SAGE 1891 The date shows when this volume was taken. To renew this book copy the call No^snd give to the libra--"—' ^^^^ RULES -rA-fga#'"^)-A-n-8- ^ All books subject to recall All borrowers must regis- ter in the library to borrow ' books for home use. All books must be re- turned at end of college year for inspection and repairs. Limited books must be returned within the four week limit and not renewed. Students must return all books before leaving town. Officers should arrange for the return of books wanted during their absence from town. Volumes of periodicals and of pamphlets are held in the library as much as possible. For special pur- poses they are given out for a limited time. • Borrowers should not use their library privileges for ' the benefit of other persons. Books of special value and gift books, when the giver wishes it, are not allowed to circulate. Readers are asked to re- port all cases of books marked or mutilated. po not deface books by marks and writing. Cornell University Library GA213 .S38 + Ptolemy's maps of northern Europe, a rec 3 1924 029 954 868 olin Overs .''"""'^m^ PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE A RECONSTRUCTION OF THE PROTOTYPES BY GUDMMD SCHOTTE PH. D. PUBLISHED BY THE ROYAL DANISH GEOGRAPHICAL SOCIETY KJ0BENHAV,N ' COPENHAGEN H. HAGERUP . PUBLISHER 'mM«mmmsiatKmiimi=:' PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE PTOLEMY'S MAPS OF NORTHERN EUROPE A RECONSTRUCTION OF THE PROTOTYPES BY GUDMUND SCHUTTE PH.
    [Show full text]
  • Ziridava În Context Ptolemeic
    ATENŢIONARE Pe data de 30.12.2014 am trimis următorul e-mail: Către: [email protected], [email protected] Personal - Prof. univ. dr. Nelu ZUGRAVU (drept la replică) Bună ziua, domnule prof. univ. dr. Nelu ZUGRAVU, Am citit în ultimul număr al Classica et Christiana (9/2, 2014, pp. 537-540) materialul semnat de dl Sorin Nemeti ("Banatul în context ptolemaic. 1. Ziri- dava"). În virtutea dreptului la replică, vă rog frumos să publicaţi în următorul număr al Classica et Christiana (10/2015) textul pe care vi-l trimit cu această ocazie (în atașament există o variantă WORD 2010 și una PDF; ambele respectă paginaţia și normele de publicare ale Classica et Christiana; dacă trebuiește o altă formatare vă rog frumos să-mi specificaţi care să fie aceasta). De asemenea, vă rog frumos să-mi comunicaţi în cel mai scurt timp, în scris, dacă veţi da curs solicitării mele. Dacă nu doriţi să daţi curs cerinţei mele, vă rog frumos să-mi menţionaţi în scris motivul/motivele refuzului. Vă mulţumesc pentru atenţie, Sorin FORŢIU ... Fără vreun feed-back, în data de 19.02.2015 (13oo), am purtat o conver- saţie telefonică, de circa șapte minute, cu dl Nelu ZUGRAVU, director responsabil/redactor-șef al revistei Classica et Christiana, care mi-a comunicat că nu este obligat să-mi confirme nici măcar primirea drep- tului meu la replică ... și nici să-mi spună dacă îl publică sau nu ... și dacă, într-un final, se hotărește să-l publice, nici când va fi publicat ... toate acestea pentru ca nicio revistă din lume nu comunică (sic!) auto- rului astfel de informaţii ..
    [Show full text]
  • ACL Nr. 7A/2019 (PDF 3.79
    ACTA CENTRI LUCUSIENSIS nr. 7A/2019 Centrul de studii DacoRomanistice LUCUS Timişoara ISSN 2343-8266 ISSN-L 2343-8266 http://www.laurlucus.ro Colegiul ştiinţific coordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescu (Timișoara) secretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincu (Timișoara) membri: prof. univ. dr. Ştefan Buzărnescu (Timişoara) prof. univ. dr. Laszlo Marianucz (Szeged, Ungaria) conf. univ. dr. Valy-Geta Ceia (Timişoara) conf. univ. dr. Laura Mesina (București) muzeograf princ. dr. Călin Timoc (Timişoara) membri de onoare: dr. Agnieska Tomas (Varşovia, Polonia) cerc. şt. dr. Leonard Velcescu (Perpignan, Franţa) Colegiul de redacţie director: Laurenţiu Nistorescu secretar de redacţie: Daniel Haiduc redactori: Cătălin Borangic Antuza Genescu Daniela Damian Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în mod exclusiv autorilor 4 Cuprins Argument Laurențiu Nistorescu, Romulus Popovici _7 Identitatea ulichilor și câteva marginalii metodologice (I) Studii şi însemnări Bogdan Muscalu, Mihaela Muscalu 14 Pandantive – Cypraea din mediul sarmatic vest- dacic Claudia S. Popescu 27 O consecință juridică a retragerii aureliene: statutul limiganților Carmen Timoc 30 De la zeii păgâni la creștinism. Interferențe spirituale Convergenţe Dan Negrescu 33 Similitudini vaticinare Daniel Haiduc 38 Pompeius Magnus, o excepție de la damnatio memoriae? Remus Mihai Feraru 43 Sărbători consacrate lui Poseidon în coloniile milesiene de la Pontul Euxin 5 Evocări Constantin Elen 55 O rocadă balcanică de acum 1400 de ani Lecturi critice V. D. Călărășanu 61 Quaestiones Romanicae VII/1-2/2019 Sorin Damian 62 Tyragetia XII (XXVII)/2018, Arheologie-Istorie antică Constantin Elen 64 Tradiția discursivă greco-latină Andreea Petcu 66 Traduceri studențești, începuturile salutare ale unei colecții Sorin Damian 68 Sub semnul Caesarului/Caesarilor Dosar ACL Demografie istorică Laurențiu Nistorescu 70 Populația Daciei în momentul cuceririi romane.
    [Show full text]
  • Este Timişoara Antica Zurobara? NU !* © • Şi Totuşi, Unde Este Zurobara?
    Este Timişoara antica Zurobara? NU !* © • şi totuşi, unde este Zurobara? Bună seara, mă numesc Sorin FORŢIU şi vă spun bine aţi venit împreună cu arheologii Liviu MĂRUIA şi Dorel MICLE. Mulţumesc organizatorilor pentru că au acceptat tema pe care le-am propus-o şi vă mulţumesc din tot sufletul că aţi venit în număr aşa de mare la a VI-a întâlnire a Serilor bănăţene. În urmă cu 4 ani [FOTO 1] am scris un comentariu cu titlul Falsele denumiri ale oraşului Timişoara pe care l-am publicat pe Internet ( http://www.banat.ro/Timisoara.htm ). În cadrul acestei analize istorice pe text referitoare la denumirile oraşului Timişoara, [FOTO 2] aşa cum apăreau ele pe Web-Site-ul primăriei municipiului, afir- mam (citez): Cu tristeţe şi stupefacţie trebuie să constat că edilii noştri nu cunosc nici măcar lucruri elementare referi- toare la oraşul nostru pe care au pretenţia să-l conducă: numele şi vârsta acestuia ... [FOTO 3] Trebuie să recunosc că performanţa Web Site-ului primăriei Timişoara va fi extrem de greu de egalat în viitor; din cele 7 denumiri nominali- zate ale oraşului Timişoara [de-a lungul timpului] nu mai puţin de 6 sunt greşite! Este vorba de Zambara, Tibiscum, Beguey, Temesiensis, Temesvar (fără accent din dreapta; á), Temesburg. Doar Timişoara este scris corect drept Timi- şoara! [FOTO 4] Nimic fundamental nu s-a schimbat din ianuarie 2007 şi până azi. Prostiile de pe Web-Site-ul primăriei sunt tot acolo. [FOTO 5] Despre Zambara nu voi spune acum decât că o locaţie cu acest nume − atât de drag istoriografiei bănăţene de limbă română! − nu a existat vreodată fiind doar rezultatul greşelilor în lanţ făcute de SEVERINI János şi Francesco GRISELINI (sau de către editorii/tipografii acestora) în 1776 şi 1779/'80 iar cine se încăpăţânează să folosească în continuare Zambara drept nume al oraşului Timişoara în antichitate se descalifică intelectual [FOTO 6] (mai multe detalii găsiţi în studiul meu Zambara (Zanbara), clarificări încă necesare!? publicat pe Internet la http://www.banat.ro/academica.htm ).
    [Show full text]
  • TEXTUL CARTII EPHEMERIS XVI-XVII.Cdr
    TERRITORIVM ARCOBADARENSE Sorin Nemeti, Mihai Bărbulescu În ce priveşte organizarea administrativă a teritoriului provinciei Dacia, izvoarele sunt puţine şi lacunare. După ce a trecut în revistă posibilele autonomii comunale rurale, R. Ardevan remarca faptul că „porţiuni întinse din cuprinsul Daciei romane rămân pentru noi învăluite în umbră. Nu putem preciza încă nimic despre popularea şi administrarea unor teritorii întinse, cum ar fi estul Transilvaniei, vestul Banatului, Oltenia centrală, Muntenia de vest”1. În lipsa unor documente edificatoare, R. Ardevan propune existenţa unor structuri rurale pe care le numeşte convenţional civitates şi care au drept reşedinţe câte un vicus cu funcţia de caput civitatis, considerând că în anumite situaţii, în special în Transilvania de est, chiar „vici militari de pe lângă castrele auxiliare au căpătat funcţii analoage unui centru de civitas”2. Documente recent descoperite vin să confirme aceste intuiţii corecte. O inscripţie găsită în toamna anului 1989, în zona locuirii civile de lângă castrul roman din localitatea Ilişua, jud. Bistriţa-Năsăud, aduce noi date, importante, despre organizarea administrativă a teritoriului rural şi, în plus, permite localizarea unui toponim menţionat în lista transmisă de Geografia lui Ptolemeu. Este vorba de un altar fragmentar, din care se păstrează doar jumătatea dreaptă, descoperit în arătură, în apropierea unor sondaje practicate de colectivul de cercetare al şantierului Ilişua în aşezarea civilă, în anul 1990. Sondajele din acel an, care au condus la descoperirea a trei cuptoare pentru ars ceramica, a două locuinţe cu pereţii din pământ şi lemn şi a uneia cu ziduri de piatră şi hypocaustum, au fost amplasate la cca. 150 m spre sud de castru3.
    [Show full text]
  • Istoria României În Texte
    Bogdan Murgescu (coordonator) ISTORIA ROMÂNIEI ~N TEXTE Redactori: Radu Badale, Gelu Diaconu Coperta: Walter Riess Tehnoredactare computerizat\: Lili Gaib\r, Corina Roncea Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT ISBN: 973-653-201-1 ISTORIA ROMÂNIEI ~N TEXTE Selec]ia [i comentariul textelor au fost realizate de: Bogdan Murgescu (coordonator), Alexandru Barnea, Ion Bucur, Simion Câl]ia, Ioan Cârj\, Adrian Cioroianu, Alin Ciupal\, Antal Lukacs, Ecaterina Lung, Mirela–Lumini]a Murgescu, Constantin Petolescu, Bogdan Popovici, Florin }urcanu CORINT Bucure[ti, 2001 Selec]ia [i comentariul textelor au fost realizate de: Alexandru Barnea (A.B.) Profesor universitar, decan al Facult\]ii de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Ion Bucur (I.B.) Lector universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Simion Câl]ia (S.C.) Asistent universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Ioan Cârj\ (I.C.) Asistent universitar, Facultatea de Istorie–Filozofie a Universit\]ii ,,Babe[–Bolyai“ din Cluj-Napoca Adrian Cioroianu (Ad.C.) Lector universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Alin Ciupal\ (Al.C.) Asistent universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Antal Lukacs (A.L.) Conferen]iar universitar, secretar [tiin]ific al Facult\]ii de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Ecaterina Lung (E.L.) Lector universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Bogdan Murgescu (coordonator) (B.M.) Profesor universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii
    [Show full text]
  • Originea Oraşului Timisoara I
    Originea oraşului Timisoara I Asupra Întemeierii Timişoarei părerile cercetătorilor cari s'au ocupat de trecutul acestui oraş sunt diferite. Unii istorici spun că Timişoara ar fi fost înfiinţată de către Romani sub denumirea de Zurobara sau Zambara, alţii socotesc c'ar fi fondată mai în• coace, subt Avari, când capătă numele Beguei, iar alţii ÎnsHrşit zic că n'ar fi datând decât de prin anii 1203 când obvine, cu nu­ mele de Castrum Temesiense, Într'un document din acest timp. Precis îmă nimic pare că nu s'a stabilit Încă În această chesti­ une, căci nu vedem să se fi adus până acum nici o informaţiune documentară sigură care să nu fie răsturnată. Aşa că ongmea oraşului nostru nici până azi n'a fost lămurită pe deplin. Deaceia, faţă de contraversa ce s'a născut pe această temă, se pune Întrebarea când anume va fi luat Într'adevăr fiinţă oraşul Timişoara şi cari dintre denumirile de mai sus corespund de fapt originei sale. Vechii geografi, Întrecari, În primul rând, Ptolomeu, arată, Într'adevăr, existenţa unui oraş cu numele Zurobara, În părţile Banatului, însă îl indică ca fiind cetate dacică, iar nu din epoca romană după cum s'<'. presupus a fi. Despre Zambara nu se po­ meneşte ni~ica şi probabil că e numai numele schimonosit al Zurobarei. Se aminteşte Însă de-un alt oraş asemănător Întrucâtva ca nume cu Zurobara şi anume de Ziridava. S'a susţinut că Zuro­ bara ar fi una si-aceiaş cu Ziridava şi că dintre aceste două cetăţi numai cea din urmă ar fi existat (Gudmund Schiitte: Ptolomy's Maps of Northern Europe, Copenhaga 1917).
    [Show full text]
  • Map 21 Dacia-Moesia Compiled by JJ Wilkes, 1996
    Map 21 Dacia-Moesia Compiled by J.J. Wilkes, 1996 Introduction The map is centered on the Carpathian basin, traversed by the middle course of the Danube, Europe’s greatest river. The sandy wastes of the great Hungarian plain (Alföld), once an inland sea and still marshy in the south, are bounded on the west by the river and on the east by the mountains and high plains of Romanian Transylvania (Dacia). Further south, the rolling hills and wooded valleys of Serbia lie between the mountains of Bosnia and Montenegro to the west and the Bulgarian Stara Planina (Balkan Mts.) and Rhodope range (Map 51 C1) to the east. The plain has a continental climate of cold winters and short hot summers. South of the Danube the climate is milder, though snow and seasonal floods regularly impede movement. The Serbian plain and tributary valleys support cereal cultivation, but the region also has rich mineral deposits, gold, iron ore, silver and lead. Gold and iron ore are also present in western Transylvania. In the Vács (Waitzen) gorge (B2, north of Aquincum) the Danube bends from an eastward to a southward course and flows 230 miles to a confluence with the Dravus (modern Drava). It then continues south-east for 220 miles, during which it receives the Pathissus (Tisza), which drains the Hungarian plain and–through its major tributaries–Transylvania. After confluences first with the Savus at Singidunum (Belgrade), and then with the Margus, the Danube next enters a succession of gorges (Djerdap), where the stream is in places narrowed to barely 500 ft.
    [Show full text]
  • Seculici Bogdan
    Seculici Bogdan Consideraţii privind fortificaţiile dacice din Banat Consideration avec les fortifications daciques de Banat (Résume) Les sites daciques de Banat n’ont pas beneficié jusqu'à présent de recherches d’ampleur, mais de nombreux lieux avec des rutes de céramique dacique font l’epreuve de l’existence des Dacs dans cette région. Les fortifications daciques de Banat ont été aménagèes soit dans la région de Danube: Liubcova, Pescari, Divici, Socol, Dalboşeţ, Bucova, Mehadia, dans la partie de sud, soit au nord, a travers le Mureş inférieur: Pecica, Vărădia de Mureş, Savarşin, Şoimoş. Grâce à leur emplacement, elles surveillaient, contrôlaient le cours de Danube de même que les noies d’accès dans la valée de Mureş, vers l’interieur de Dacia. Emplacées sur des promontoires, datées la plupart entre le premier siècle avant Hrist et le premier siècle après Hrist, construites dans la technique traditionelle dacique avec tranchée, une ispece de fortification primitive, des mûrs en terre et en pierre, des habitats-tours, des cetérnes d’eau, ellles jouaient un rôle stratégique et militaire spécial, étant racordée à une civilisation oppidane dacique. Il est très possible qu’elles soient inclues dans le systhéme deffensif de la grande formation polittyque de Burebista. Par leur emplacement périphérique, elles ont constituè les premiers avant-postes face à l’expansion romaines. Reprezentând una dintre provinciile istorice ale României, cuprinzând însă şi teritorii din Serbia şi Ungaria şi având o suprafaţă totală de 28.526 km dintre care 18.966 km2 pe teritoriul ţării noastre, în partea de sud-vest, cu un relief variat, dispus în amfiteatru, în care câmpia ocupă o bună parte, Banatul a fost, din cele mai vechi timpuri, teritoriul unor civilizaţii înfloritoare şi o punte de legătură între centrul şi sud estul Europei, prin amplasarea sa geografică şi prin prezenţa Dunării, în partea sudică a zonei.
    [Show full text]