DOCSLIB.ORG

Constantin C. Giurescu Profesor Launiversitatea Din Ducijr.E5ti

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Constantin C. Giurescu Profesor Launiversitatea Din Ducijr.E5ti CONSTANTIN C. GIURESCU PROFESOR LAUNIVERSITATEA DIN DUCIJR.E5TI II [ 1 ti Almr."7-.. OMAN CUGETAREA-GEORGESCU DELAFRAS S. A. www.dacoromanica.ro ISTORIA ROMANILOR www.dacoromanica.ro CONSTANTIN C. GIURESCU PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR. LA UN1VERSITATEA DIN BUCURESTI ISTORIA ROMANILOR DIN CELE MAI VECHI =PURI PANA LA MOARTEA REGELUI CAROL I CU 179 ILUSTRATII IN TEXT §I 12 HART' AFARA DIN TEXT EDITIA A TREIA CUGETAREA- GEORGESCU DELAFRAS S. A. BUCURESTI IV - STRADA POPA NAN, 21 www.dacoromanica.ro PREFAT A Lucrarea de fats este un rezumat al Istoriei Romani lor" aparute in editura Fundatiei Regale pentru Literature ii Arta. Ea cuprinde rezultatele ultime ale cercetarilor itiintifice intr'o forma cat mai putin tehnica, accesibila deci fi nespecialiftilor. N ri,cicine are timp ii mijloace sa urmareasca desvoltarea poporului sau intr'o opera intinsa, in mai multe volume ; sunt insa foarte multi aceia care ar dori sci se poata informa repede li precis asupra proble- melon esentiale ale trecutului romcinesc, asupra cronologiei lid, asu- pra monumentelor ce ne-au ramas dela stramoii. Pentru aceasta nu- meroasa categorie de intelectuali am alcatuit lucrarea de fata.Ea. cuprinde istoria noastra, incepand cu cele mai vechi timpuri ii mer- g4ind pcina la moartea regelui Carol I. Pentru o sums dintre eveni- mentele care au urmat de atunci Incoace, cred ca nu exista Inca perspectiva istorica necesara ; le-am la-sat deci pe mai tiirziu. , Tabela cronologica dela urmii cuprinde inceputul Fi sfar§itul stapcinirii domnilor din Principate, a voevozilor li principilor din Transilvania, precumi filiatia lor. Aceasta tabela are Inca uncle lacune, in special in ce privege Transilvania ;noile cercetari ii materialul documentar ce se va descoperi vor ingadui completarea acestor lacune fi o precizare din ce in ce mai mare a datelor existente.Pot insa afirma ca ea reprezinta totuli, assa cum se in- fatifeaza, un insemnat progres fata de ceea ce aveam pana acum.. Lucrarea are un numar insemnat de ilustratii ; intotdeattna am crezut csi o expuhere istorica trebuie sa cuprinde pe cat e cu putinta ,i prezentarea grafica, insotita de comentarii, a fapte- lor, a oarnenilor ii a mediului respectiv. Lucrul vazut se refine mult www.dacoromanica.ro 8 PREFATA mai usor si se uita mult mai grew. Pentru un motiv asemanator, am- adaos si un numar insemnat de harti. 0 lucrare de sinteza istorica nici nu se mai poste concepe de altfel azi fara materialul carto- grafic respectiv. Am asezat la inceputul fieciirui capitol un motto" luat, de due on s'a putut, din textele contemporane care set rezume sau set caracterizeze epoca sau personajul respectiv. Urmarind desfasurarea sbuciumatei dar frumoasei noastre isto- rii, sunt sigur ca tinerii mei cititori vor avea un sentiment de justifi- cata meindrie : ei vor vedea ca suntem unul (141 cele mai vechi po- poare ale Europeii cel mai vechiu din sud-estul european. Stra- mosii nostri Dacii sau Getii locuiau acest pamcint cu optsprezece veacuri inainte de Hristos. lstoria nu le cunoaste alts patrie deccit aceea in care traiesc si astazi urmasii lor. Noi suntem de a.ci" in timp ce toli vecinii nostri au venit mult mai tarziu in fizrile pe care le ocupa acuma. Dar nu-i numai vechimea. Dacii sau Getii au fost 5i un popor de elita at antichitatii, pomenit cu laude chiar dela ince- put de catre parintele istoriei", Herodot. Religia daca a fost intot- deauna un prilej de admiratie pentru scriitorii lumii greco-romane, vite'ia si dispretul de moarte al Dacilor, de asemenea. Suntem apoi cel mai vechiu popor cretin din sud-estul european. Toti vecinii nostri, dar absolut toti, au fost crestinati mult in urma noastra. Suntem, in sfeirsit, singurul popor in aceasta parte a Europei care a izbutit set aiba o vieata politica fara 1ntrerupere, dela intemeie- rea statului pcina astazi. Bulgarii, Siirbii, Ungurii, chiar si Poloni;, au discontinuiteiti in vieafa for de stat, unele de o jurneitate de mi- leniu, not inset nu. Fara de aceste fapte si de o sums altele care se vor vedea mai departe, sentimentul de mandrie nationals si de absoluta lucre- dere in viitorul poporului si statului nostru e cu total natural. Doresc cititorilor ca, patrunsi de acest sentiment, set inchine munca si credinta lor.,intaririi si propalirii patriei. CONST. C. GIURESCU www.dacoromanica.ro ABREVIATIUNI I.BIBLIOGRAFIE. An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st. = Analele Academiei Romane. Memoriile Sec-- tiunii Istorice, Seria 2. Anuar. lit. Cluj =Anuarul Institutului de Istorie Nationale Cluj. Arhiva = Arhiva din Iasi. Arh. Oh. = Arhivele Olteniei. Bul. Corn. 1st. = Buletinul Comisiei Istorice a Romaniei. Bid. Soc. Geogr. = Buletinul Societatii Regale Romane de Geografie. Cercet. 1st. = Cercetari Istorice. Cony. Lit. = Convorbiri Literare. Dacorom. = Dacoromania. Mem. Sect. 1st. Acad. Rom. = Academia Romans. Memoriile Secciunii Istorice, Seria 3. Rev. Hht. Sud-Est. = Revue Historique du Sud-Est Europen. Rev. 1st. = Revista Istorica. Rev. 1st. Rom. = Revista Istorick Rom Ina. Rev. 1st. Arh. Fil. = Revista pentru Istorie, Arheologie siFilologie. Sitzungsberichte. Phil. Hist. Cl. = Sitzungsberichte der kaiserlichen Akademie der Wissenschaften. Wien, Philosophisch historische Classe. II.ILUSTRA77I. C. C. G. = Constantin C. Giurescu. C. M. = Profesor Constantin Moisil. C. M. I. -- Comisia Monumentelor Istorice a Romaniei. D. P. = Directia Propagandei (Ministerul Propagandei). G. N. = Gheorghe Nicolaiasa. K. H. = Profesor Kurt Horedt. M. M. = Muzeul Militar din Bucuresti. M. M. B. = Muzeul Municipiului Bucuresti. www.dacoromanica.ro I0 M. N. A. = Muzeul National de Antichitati. M. N. B. = Muzeul National din Budapesta. M. R. 0. = Muzeul Regional Oltean. N. I. = Nicolae lorga. 0. B. = Consilier de ambasada Octavian Beu. 0. N. T. = Oficiul National de Turism (Ministerul Propagandei). R. R. = General Radu Rosetti. S. L. Profesor Scarlat Lambrino. V. C. Vasile Canarache. V. P. Profesor Victor Papacostea. Aceste initiale puse intre paranteze la sfarsitul legendei unei ilustratii, indica institutia sau persoana dela care provine ilustratia respective. www.dacoromanica.ro INTRODUCERE INSEMNATATEABSIIMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR Definilia istoriei. Intocmai dupa cum fiecare om se intere- seath de parintii str5.mosii s5.i, tot asasinatiunile se intereseazi de trecutul tor. Ele vor sa stie cum a fost acest trecut, cum au teak ce fapte de seams au f5.cut, ce momente de in5.1care si de durere au avut. aci ceea ce suntem astazi, fiecare in parte, si cu tocii laolalt5., datorim, inteo m5sura insemnat5., celor de dinaintea noastral. Suntem o verig5 sau un inel dintr'un lanc nesfArsit, inel legat de cel dinainte si de care se leaga, la randu-i, cel urm5tor. Cei morci ne poruncesc adeseorip.f5.ra s'o b5nuim, ne arata drumul. A cerceta trecutul e nu numai un act de curiozitate, darsiunul de pietate si de int5.rire sufleteasca. S'au dat istoriei multe definitiuni ;ele au variat cu timpul, dupa cum a variatsiconcepcia pe care a avut-o omenirea despre scopul, metodasiutilitatea studiului trecutului. Si astazi Inca, de- finiciile nu sunt identice, ele au o parte comuna insa, din ce in ce rnai mare. 0 definitie scurt5 $i cuprinzAtoare in acelasi timp ar fi urm5toarea :istoria e dzsciplina care cerceteazci metodic, expune obiectiv si lamureste cauzal desvoltarea intregii omeniri. Din pricing ca faptele istorice nu se repeta niciodata Intocmai, istoria nu poate ajunge la legi, asa cum se intampla in stiintele fizice, matematice, etc. Ea are ins5 un stop comun cu acestea : afla- rea adeviirului, care trebue sk' fie preocuparea de c5petenie a isto- ricului. Fiindcs numai adevarul dureaza, ca unul ce intra in ordinea naturals si permanents a lucrurilor. In istoriografie, adic5 in scrierea www.dacoromanica.ro 12 INSEMNATATEA $1 IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR istoriei, eroarea e aproape inevitabila ; din lipsa materialului docu- mentar, din prezentarea imperfecta a celui cunoscut, din greutatea gasirii tuturor izvoarelor §i studiilor §i, mai ales, a tuturor cauzelor, deseori nebanuite, care stau la baza ac %iunilor omene§ti. Dar tocmai fiindca adevarul este atat de greu de aflat in toata intregimea lui, se impune istoricului cea mai riguroasa nep'drtinire.El trebue sa judece dupa vechea §i ve§nica formula a lui Tacit fara ura. §i fara partinire" (sine ira et studio). Impartirea istoriei universale. Vieava omenirii se schimbi necontenitpopoare, graiuri, legi, obiceiuri apar §i dispar sau se transforms : dupa un timp oarecare, infaviRrea omenirii e alta : rasuna alte limbi, se deschid alte cai de negov, ideile conducatoare sent altele. Plecand dela aceste deosebiri, istoricii au imparvit des- voltarea omenirii in mai multe parvi §i anume: Preistoria adica perioada foarte indelungata din care nu avem nicio urma soisa §i pe care o cunoa§tem numai dupa obiectele, unel- tele, armele, podoabele, etc. ramase dela locuitorii acelor vremuri. Preistoria nu se terming la aceea§i data, ci variaza dupa continente iar inlauntrulaceluia§i continent,dupg.can;astfel,inAfrica. (Egipt), primele §tiri scrise(hieroglifele) apar inaintea celor din Asia (cuneiformele) iar acestea mult inaintea celor din Europa. Istoria veche sau antics ; ea vine dela primele §tiri scrise, ace - lea ale Egiptenilor, §i pana la caderea imperiului roman de apus (476 d. Hristos). In aceasta vreme constatam, sub raportul politic, formarea unor maxi imperii, intinzandu-se pe suprafece imense§i cuprinzand multe neamuri ; astfel de pildg.", imperiul lui Alexandru Macedon merge dela Dunare pana la Indus §i dela Marea Caspica pans la cataractele Nilului, la Syene (Assuan) ; imperiul roman cu- prinde mai toata lumea veche cunoscuta, dela Atlantic pana la Ba- bylon $i din nordul Angliei pana in sudnl Egiptului. Sub raportul religios, e vremea zeilor pagani, a politeismului ; in ultima parte a acestei epoci apare insa creginismul, monoteist, care se raspande4te cu repeziciune ; sub raportul culturii §i civilizaviei, preponderenca o au GreciisiRomanii, cei dintai dand mai ales valorile spirituale, iar ultimii pe cele materiale. Istoria medie sau a evului mediu vine dela 476 pang. la 1453, cand Constantinopolul, capitala imperiului bizantin, e cucerit de www.dacoromanica.ro IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR 13 Turci §i cand apar primele tiparituri.
Load more

Recommended publications
  • Archäologie Und Politik
    1 CHRISTIAN WITSCHEL Römische Außenpolitik Kaiser Trajan, die Dakerkriege und die Donauprovinzen Politica externă romană Împăratul Traian, războaiele dacice și provinciile dunărene Roman Foreign Policy Emperor Trajan, the Dacian Wars and the Danube Provinces 28 CHRISTIAN WITSCHEL Im Zentrum dieses Bandes steht ein În centrul acestui volum se află un At the centre of this volume stands an imposantes Monument, das der römi- monument impunător, înălțat de imposing monument built by the Roman sche Kaiser Trajan (reg. 98–117 n. Chr.) împăratul roman Traian (domnie: emperor Trajan (r. 98–117 CE) to com- zur Erinnerung an seine Siege über 98–117 d. Hr.) pentru a comemora vic- memorate his victories over the Dacian das Volk der Daker errichten ließ: das toriile sale asupra poporului dacilor: people: The Tro paeum Traiani at Adam- Tro paeum Traiani bei Adam klissi [4]. Tro paeum Traiani, de la Adam clisi [4]. clisi [4]. It is located south of the Danube, Es befindet sich südlich der Donau, Acesta este situat la sud de Dunăre, în in the Dobruja landscape in southeast in der Landschaft Dobrudscha ganz peisajul Dobrogei, în sud-estul Româ- Romania. Given the location of the Tro- im Süd osten des heutigen Rumänien. niei de astăzi. Având în vedere locația paeum, one question immediately arises: Angesichts des Standortes des Tro- monumentului, survine nemijlocit între- Why was it not built in the heartland of paeum stellt sich unmittelbar eine barea: de ce nu a fost edificat în inte- the Dacian Empire conquered by Trajan, Frage: Warum wurde dieses nicht im riorul Regatului Dac, cucerit de Traian, i.
    [Show full text]
  • Domitian's Dacian War Domitian'in Daçya Savaşi
    2020, Yıl 4, Sayı 13, 75 - 102 DOMITIAN’S DACIAN WAR DOMITIAN’IN DAÇYA SAVAŞI DOI: 10.33404/anasay.714329 Çalışma Türü: Araştırma Makalesi / Research Article1 Gökhan TEKİR* ABSTRACT Domitian, who was one of the most vilified Roman emperors, had suf- fered damnatio memoriae by the senate after his assassination in 96. Senator historians Tacitus and Cassius Dio ignored and criticized many of Domitian’s accomplishments, including the Dacian campaign. Despite initial setbacks in 86 and 87, Domitian managed to push the invading Dacians into the Dacian terri- tory and even approached to the Dacian capital in 88. However, the Saturninus revolt and instability in the Chatti and Pannonia in 89 prevented Domitian from concluding the campaign. The peace treaty stopped the Dacian incursions and made Dacia a dependent state. It is consistent with Domitian’s non-expansionist imperial policy. This peace treaty stabilized a hostile area and turned Dacia a client kingdom. After dealing with various threats, he strengthened the auxiliary forces in Dacia, stabilizing the Dacian frontier. Domitian’s these new endeavors opened the way of the area’s total subjugation by Trajan in 106. Keywords: Domitian, Roman Empire, Dacia, Decebalus, security 1- Makale Geliş Tarihi: 03. 04. 2020 Makale Kabül Tarihi: 15. 08. 2020 * Doktor, Email: [email protected] ORCID ID https://orcid.org/0000-0003-3985-7442 75 DomItIan’s DacIan War ÖZ Domitian 96 yılında düzenlenen suikast sonucunda hakkında senato tarafından ‘hatırası lanetlenen’ ve hakkında en çok karalama yapılan Roma imparatorlarından birisidir. Senatör tarihçilerden olan Tacitus ve Cassius Dio, Domitian’ın bir çok başarısını görmezden gelmiş ve eleştirmiştir.
    [Show full text]
  • Acta Terrae Spetemcastrensis
    Acta Terrae Septemcastrensis UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL TRANSILVĂNEAN ÎN CONTEXT EUROPEAN ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS I ARHEOLOGIE STUDII CLASICE MEDIEVISTICĂ Editura Economică – Bucureşti SIBIU 2002 1 Acta Terrae Septemcastrensis Colegiul de redacţie: Sabin Adrian Luca (redactor şef) Zeno–Karl Pinter, Marin Cârciumaru, Nicolae Ursulescu Secretariatul de redacţie: Marian I. Ţiplic, Silviu I. Purece Membrii de onoare: Prof.univ.dr. Paul Niedermaier (membru corespondent al Academiei Române) Prof.univ.dr. Iuliu Paul Prof.univ.dr. Thomas Nägler Prof.univ.dr. Nicolae Branga Prof.univ.dr. Gheorghe Lazarovici Tehnoredactarea computerizată: Sabin Adrian Luca, Cosmin Suciu Cărţile, manuscrisele şi revistele propuse pentru schimb sau pentru recenzare, la fel ca şi toată corespondenţa, vor fi adresate redacţiei la adresa: Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural transilvănean în context european, B-dul Victoriei Nr. 5-7, 2400 Sibiu, România Tel. 069/21.55.56 sau 21.60.62, int. 210; Fax. 069/43.05.66; E-mail [email protected] 2 Acta Terrae Septemcastrensis UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL TRANSILVĂNEAN ÎN CONTEXT EUROPEAN ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS I I ARHEOLOGIE STUDII CLASICE MEDIEVISTICĂ Editura Economică – Bucureşti SIBIU 2002 3 Acta Terrae Septemcastrensis Coperta Adrian Popescu Lector Daniela Luiza Marinescu Tehnoredactare
    [Show full text]
  • 165 Years of Roman Rule on the Left Bank of the Danube. at The
    92 Chapter III PROVINCIA DACIA AUGUSTI: 165 years of Roman rule on the left bank of the Danube. At the beginning of the 2nd century, in the Spring of 101AD, Roman Forces marched against the Kingdom of Decebal. We already know what the Roman's rationale was for starting this war and we also know that the real reason was likely to have been the personal ambition of the first Provincial Emperor, Trajan (he was born in Hispania a man of Macedonian background among Greeks). The Roman armies marched against a client-state of Rome, which was a subordinate ally of Rome. Decebal did not want to wage war against Rome and his recurring peace offers confirm this. It is unlikely that Trajan would only have decided on the total conquest of the Dacian Kingdom after he waged his first campaign in 101-102. After this, Roman garrisons were established in the Province - their ongoing presence is reflected by the Latin names of towns (as recorded by Ptolemy). At Dobreta they begin to build the stone bridge which will span the Danube. It was built in accordance with plans made by Apollodorus of Damascus to promote continuous traffic - it was an accomplishment unmatched - even by Rome. This vast project portends that Trajan began the expedition against Dacia in 101 with the intention of incorporating the Kingdom into the Roman Empire. The Emperor, who founded a city (Nicopolis) to commemorate his victory over Dacia, has embarked on this campaign not only for reasons of personal ambition. The 93 economic situation of the Empire was dismal at the beginning of Trajan's reign; by the end of the second Dacian War it has vastly improved.
    [Show full text]
  • Acta Centri Lucusiensis
    ACTA CENTRI LUCUSIENSIS nr. 2B/2014 Centrul de studii DacoRomanistice LUCUS Timişoara ISSN 2343-8266 ISSN-L 2343-8266 http://www.laurlucus.ro Colegiul ştiinţific coordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescu secretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincu membri: prof. univ. dr. Ştefan Buzărnescu lect. univ. dr. Valy-Geta Ceia lect. univ. dr. Călin Timoc membru de onoare: cerc. şt. dr. Leonard Velcescu (Perpignan, Franţa) Colegiul de redacţie director: Laurenţiu Nistorescu secretar de redacţie: Daniel Haiduc redactori: Cătălin Borangic Antuza Genescu Daniela Damian Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în mod exclusiv autorilor 3 Cuprins Argument Laurenţiu Nistorescu _6 Ficţiunea retragerii aureliene şi destructurarea sa conceptuală Studii şi însemnări V.D. Călărăşanu 18 Însemnări privind relaţia regalităţii geto-dacice cu sacerdoţiul dionisiac Bogdan Muscalu 23 Tradiţii romane în istoria serviciilor de intelligence Constantin Elen 37 Din nou despre termenul limigantes Dan Negrescu 39 Despre o menţiune ieronimiană Remus Mihai Feraru 42 Relațiile dintre Biserică și stat în viziunea Sfântului Maxim Mărturisitorul Convergenţe Sergiu Enache 57 Două topoare de luptă din fier descoperite la Gătaia Sorin Damian 62 Repere evenimenţiale în evoluţiile de la Dunăre din secolele VIII-IX Lecturi critice Claudia S. Popescu 67 Chestiunea celţilor intracarpatici şi câteva prezumţii de relativizat 4 Daniela Damian 71 Semnal: Peuce XII/2014 Basarab Constantin 73 Kallatida, prefigurarea unei monografii Dosar DakkHabbit Daniel Haiduc 76 DakHabbit: Investigaţii cartodinamice ale habitatului Daciei preromane Cătălin Borangic, Alexandru Berzovan 82 Concepte despre cetatea dacică (I) 5 Argument 6 Laurenţiu Nistorescu Ficţiunea retragerii aureliene şi destructurarea sa conceptuală1 The fictionality of the Aurelian withdrawal and its conceptual dismantle Abstract: The “Aurelian withdrawal” phrase appeared as a result of misreading the literary sources and a simplistic – and sometimes tendentious – perception of the historical processes.
    [Show full text]
  • Calendar of Roman Events
    Introduction Steve Worboys and I began this calendar in 1980 or 1981 when we discovered that the exact dates of many events survive from Roman antiquity, the most famous being the ides of March murder of Caesar. Flipping through a few books on Roman history revealed a handful of dates, and we believed that to fill every day of the year would certainly be impossible. From 1981 until 1989 I kept the calendar, adding dates as I ran across them. In 1989 I typed the list into the computer and we began again to plunder books and journals for dates, this time recording sources. Since then I have worked and reworked the Calendar, revising old entries and adding many, many more. The Roman Calendar The calendar was reformed twice, once by Caesar in 46 BC and later by Augustus in 8 BC. Each of these reforms is described in A. K. Michels’ book The Calendar of the Roman Republic. In an ordinary pre-Julian year, the number of days in each month was as follows: 29 January 31 May 29 September 28 February 29 June 31 October 31 March 31 Quintilis (July) 29 November 29 April 29 Sextilis (August) 29 December. The Romans did not number the days of the months consecutively. They reckoned backwards from three fixed points: The kalends, the nones, and the ides. The kalends is the first day of the month. For months with 31 days the nones fall on the 7th and the ides the 15th. For other months the nones fall on the 5th and the ides on the 13th.
    [Show full text]
  • VASILE LICA, the Coming of Rome (Translation by C. Paţac and M. Neagu, Revised by A.R. Birley), Xenia. Konstanzer Althistoris
    RECENZII VASILE LICA, The Coming of Rome (Translation by C. Paţac and M. Neagu, revised by A.R. Birley), Xenia. Konstanzer Althistorische Vorträge und Forschungen 44, Konstanz, 2000, 300 p. Studiul lui Vasile Lica reprezintă forma ale lui E. Cizek, sunt în chip repetat discutate pe prelucrată şi tradusă în engleză, în 1996, a tezei larg. Este, în schimb, de înţeles faptul că, adesea, sale de doctorat, redactatĂ la Bonn şi susţinută Lica se confruntă cu opiniile celor doi la Bucureşti, în anul 1992. Spre deosebire de Daicoviciu, având în vedere rolul scrierilor şi al prezentarea tradiţională a relaţiilor daco-romane şcolii lor în România. în cercetarea românească, Lica vrea să pună în Ca fundal al studiului lui Lica trebuie să prim plan aspectele formal-juridice ale politicii vedem încremenirea naţionalistă şi credinţa în Romei faţă de geţi şi daci („Roman imperialism autorităţile ştiinţifice, caracteristice cercetării and Völkerrecht”). Prin aceasta, el doreşte să româneşti de istorie antică; o cercetare în care corecteze optica tradiţională a cercetării româneşti generaţia mijlocie şi mai veche este în şi supraevaluarea dacilor în rolul lor istoric şi în continuare marcată de epoca naţional-comunistă raportul lor de forţe faţă de Roma. (p. 34 urm.). şi care, din păcate, nu are decât rar nivelul După Lica, abordarea juridică, precum şi o ştiinţific de la sine înţeles în alte părţi. De metodologie adecvată a istoriei antice au lipsit în această stare doreşte Lica, în chip conştient, să cercetarea românească anterioară, în condiţiile se distanţeze. Fără îndoială, scopul autorului este regimului totalitar. În prezentarea sa însă această acela de a recupera şi de a transmite didactic abordare se manifestă adesea doar prin discuţii cititorilor săi stadiul general al cunoaşterii; abundente, nu mereu cu totul satisfăcătoare, în pentru aceasta el nu ar fi avut însă nevoie de o care el se referă la evoluţia generală a relaţiilor traducere în limba engleză.
    [Show full text]
  • The Catalyst for Warfare: Dacia's Threat to the Roman Empire
    The Catalyst for Warfare: Dacia’s Threat to the Roman Empire ______________________________________ ALEXANDRU MARTALOGU The Roman Republic and Empire survived for centuries despite imminent threats from the various peoples at the frontiers of their territory. Warfare, plundering, settlements and other diplomatic agreements were common throughout the Roman world. Contemporary scholars have given in-depth analyses of some wars and conflicts. Many, however, remain poorly analyzed given the scarce selection of period documents and subsequent inquiry. The Dacian conflicts are one such example. These emerged under the rule of Domitian1 and were ended by Trajan2. Several issues require clarification prior to discussing this topic. The few sources available on Domitian’s reign describe the emperor in hostile terms.3 They depict him as a negative figure. By contrast, the rule of Trajan, during which the Roman Empire reached its peak, is one of the least documented reigns of a major emperor. The primary sources necessary to analyze the Dacian wars include Cassius Dio’s Roman History, Jordanes’ Getica and a few other brief mentions by several ancient authors, including Pliny the Younger and Eutropius. Pliny is the only author contemporary to the wars. The others inherited an already existing opinion about the battles and emperors. It is no surprise that scholars continue to disagree on various issues concerning the Dacian conflicts, including the causes behind Domitian’s and Trajan’s individual decisions to attack Dacia. This study will explore various possible causes behind the Dacian Wars. A variety of reasons lead some to believe that the Romans felt threatened by the Dacians.
    [Show full text]
  • Histoire Rou:\%Ìains Et De La Romanité Orientale Par N
    HISTOIRE ROU:\%ÌAINS ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE SOUS LES AUSPICES DE SA MAJESTE LE ROI CHARLES II PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL.I,PARTIE II _ LE SCEAU DE ROME BUCAREST x 9 3 7 PARTIE II LE SCEAU DE ROME LIVRE I LES CONQUERANTS CHAPITRE I PREMIER ACTE DE LA ROMANISATION Une nouvelle période dans l'histoire de ce monde, riche en mélanges, qui s'érige peu h peu en grandes synthèses dont se détachera une solide nation millénaire, s'ouvre par l'apparition de ceux qui rendent ainsi la visite, pendant quel- que temps si menafante, de Pyrrhus. La Macédoine n'eftait pas tombée, mais Rome était entrée dans le rae de celle-ci, qui n'était que celui d' Alexandre-le-Grand. Nous avons vu comment la pénétration de Rome dans les Balcans a commencé par les deux guerres d'Illyrie (229-228 et 219 avant J. Chr.), dont nous avons parléplushaut, en rapport avec les races aborigènes dans la Péninsule du Sud-Est Européen. Jusqu'au II-e siècle, Narona, Lissus, Salona, certaines iles avaient, sous le rapport romain, le méme caractère que, plus tard, h l'époque de la domination véni- tienne, ces localités eurent sous le rapport italien 1 Les guerres de Macédoine ont fait connaitre ensuite aux Romains tous les coins des vallées de l'Ouest de la Péninsule Balcanique, pendant la première moitié du II-e siècle. Bientôt, comme autrefois Athénes faisait venir ses servi- teurs de la Thrace 2, comme aujourd'hui les Vénitiens du Frioul ou les Roumains de Bucarest les font venir du pays des Szekler en Transylvanie ou ceux de Jassy de la Bucovine 'Voy.
    [Show full text]
  • Economic Role of the Roman Army in the Province of Lower Moesia (Moesia Inferior) INSTITUTE of EUROPEAN CULTURE ADAM MICKIEWICZ UNIVERSITY in POZNAŃ
    Economic role of the Roman army in the province of Lower Moesia (Moesia Inferior) INSTITUTE OF EUROPEAN CULTURE ADAM MICKIEWICZ UNIVERSITY IN POZNAŃ ACTA HUMANISTICA GNESNENSIA VOL. XVI ECONOMIC ROLE OF THE ROMAN ARMY IN THE PROVINCE OF LOWER MOESIA (MOESIA INFERIOR) Michał Duch This books takes a comprehensive look at the Roman army as a factor which prompted substantial changes and economic transformations in the province of Lower Moesia, discussing its impact on the development of particular branches of the economy. The volume comprises five chapters. Chapter One, entitled “Before Lower Moesia: A Political and Economic Outline” consti- tutes an introduction which presents the economic circumstances in the region prior to Roman conquest. In Chapter Two, entitled “Garrison of the Lower Moesia and the Scale of Militarization”, the author estimates the size of the garrison in the province and analyzes the influence that the military presence had on the demography of Lower Moesia. The following chapter – “Monetization” – is concerned with the financial standing of the Roman soldiery and their contri- bution to the monetization of the province. Chapter Four, “Construction”, addresses construction undertakings on which the army embarked and the outcomes it produced, such as urbanization of the province, sustained security and order (as envisaged by the Romans), expansion of the economic market and exploitation of the province’s natural resources. In the final chapter, entitled “Military Logistics and the Local Market”, the narrative focuses on selected aspects of agriculture, crafts and, to a slightly lesser extent, on trade and services. The book demonstrates how the Roman army, seeking to meet its provisioning needs, participated in and contributed to the functioning of these industries.
    [Show full text]
  • FL. MATEI-POPESCU Cu Corecturi.Indd
    https://biblioteca-digitala.ro Florian Matei-Popescu THE ROMAN ARMY IN MOESIA INFERIOR https://biblioteca-digitala.ro “VASILE PÂRVAN” INSTITUTE OF ARCHAEOLOGY NATIONAL MUSEUM OF ROMANIAN HISTORY THE CENTRE FOR ROMAN MILITARY STUDIES 7 Series editors: OVIDIU ŢENTEA FLORIAN MATEI-POPESCU https://biblioteca-digitala.ro FLORIAN MATEI-POPESCU THE ROMAN ARMY IN MOESIA INFERIOR CONPHYS PUBLISHING HOUSE Bucharest, 2010 https://biblioteca-digitala.ro Th is volume is printed in the framework of the STRATEG Project – PNCDI II, P4, 91 010/ 2007, fi nanced by the National Authority for Scientifi c Research (ANCS). General editors: Ovidiu Ţentea and Florian Matei-Popescu Cover design: Andrei Cîmpeanu © Florian Matei-Popescu & CRMS First published 2010 All rights reserved. No part of this book may be reprinted or reproduced or utilised in any form or by any electronic, mechanical or other means, now known or hereafter invented, including photocopying and recording, or in any information storage or retrieval system, without the permission in writing from the publishers and editors. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MATEI-POPESCU, FLORIAN Th e Roman Army in Moesia Inferior Florian Matei-Popescu. – Bucureşti : Conphys, 2010 ISBN 978-973-750-177-6 Edited and printed by CONPHYS Romania, Râmnicu Vâlcea www.conphys.ro https://biblioteca-digitala.ro To Valentina and Ilinca https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro Contents Foreword 9 Author’s preface 11 List of abbreviations 13 Introduction 19 I. Legio V Macedonica 35 1. Legion history prior the establishment of the province of Moesia Inferior 35 2. Legion history between 86 and 167 45 3.
    [Show full text]
  • Biserica Ortodoxă Română Buletinul Oficial Al Patriarhiei Române
    BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ BULETINUL OFICIAL AL PATRIARHIEI ROMÂNE BIBLIOTECA FACULTĂȚII DE TEOLOGIE ORTODOXĂ Cluj -Napoca NR. /c2 ANUL LXXXVI Nr.-3-‘5 MARTIE-MAI 1968 EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC $1 DE MISIUNE ORTODOXA BISCRICÂ ORTODOXĂ ROMÂNA | BULETINUL OFICIAL AL PATRIARHIEI ROMÂNE | COMITETUL DE REDACȚIE ' ' PREȘEDINTE: Prea Fericitul Părinte ' J USTINIAN Patriarhul Bisericii Ortodoxe’ Române ’ " MEMBRli P. C. Pr. ALEXANDRU IONESCU, Vicarul Sfintei Arhi- ' episcopii a Bucureștilor P. C. Arhim. IR1NEU CRĂCIUNAȘ, Vicarul Sfintei Arhi­ episcopii a lașilor P. C. Prot. TRAIAN BELAȘCU, Vicarul Sfintei Arhiepis- , copii a Sibiului P. C. Pr. Dr. GH. COTOȘMAN, Vicarul -Sfintei Arhiepis­ copii^ Timișoarei REDACTOR RESPONSABIL: P.’C. Pr. I. GAGIU, Directorul Administrației Patriarhale COLABORATORI înalt .Prea*Sfințiții Mitropoliți, Prea' Sfințiții Episcopi, Profesorii Institutelor teologice, Seminariilor teologice și Școlilor de cintăreți bisericești; Prea Cucernicii Consilieri administrativi patriarhali și eparhiali, protopopii, preoții, candidații la titlul de doctor în teologie etc. MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE RESTITUIE. CO­ LABORATORII SI NT RUGATI SA-ȘI PĂSTREZE COPIE DE PE MANUSCRISELE PE CARE LE TRIMIT REDACȚIEI REVISTEI «BISERICA ORTODOXA ROMÂNA». anul LXXXVI BCU Cluj-Napoca Nr. 3-5 MARTIE- MAI 1968 TEORF199900089 COPERTA ; Biserica Sfintul Gheorghc din Minăstirea Cernica CUPRINSUL PASTORALE, SCRISORI IRENICE I'aslorala trimisă clerului fi credincioșilor de Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian cu prilejul sfintelor Paști. 1968..................................................237
    [Show full text]