CONSTANTIN C. GIURESCU PROFESOR LAUNIVERSITATEA DIN DUCIJR.E5TI II [ 1 ti Almr."7-.. OMAN CUGETAREA-GEORGESCU DELAFRAS S. A. www.dacoromanica.ro ISTORIA ROMANILOR www.dacoromanica.ro CONSTANTIN C. GIURESCU PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR. LA UN1VERSITATEA DIN BUCURESTI ISTORIA ROMANILOR DIN CELE MAI VECHI =PURI PANA LA MOARTEA REGELUI CAROL I CU 179 ILUSTRATII IN TEXT §I 12 HART' AFARA DIN TEXT EDITIA A TREIA CUGETAREA- GEORGESCU DELAFRAS S. A. BUCURESTI IV - STRADA POPA NAN, 21 www.dacoromanica.ro PREFAT A Lucrarea de fats este un rezumat al Istoriei Romani lor" aparute in editura Fundatiei Regale pentru Literature ii Arta. Ea cuprinde rezultatele ultime ale cercetarilor itiintifice intr'o forma cat mai putin tehnica, accesibila deci fi nespecialiftilor. N ri,cicine are timp ii mijloace sa urmareasca desvoltarea poporului sau intr'o opera intinsa, in mai multe volume ; sunt insa foarte multi aceia care ar dori sci se poata informa repede li precis asupra proble- melon esentiale ale trecutului romcinesc, asupra cronologiei lid, asu- pra monumentelor ce ne-au ramas dela stramoii. Pentru aceasta nu- meroasa categorie de intelectuali am alcatuit lucrarea de fata.Ea. cuprinde istoria noastra, incepand cu cele mai vechi timpuri ii mer- g4ind pcina la moartea regelui Carol I. Pentru o sums dintre eveni- mentele care au urmat de atunci Incoace, cred ca nu exista Inca perspectiva istorica necesara ; le-am la-sat deci pe mai tiirziu. , Tabela cronologica dela urmii cuprinde inceputul Fi sfar§itul stapcinirii domnilor din Principate, a voevozilor li principilor din Transilvania, precumi filiatia lor. Aceasta tabela are Inca uncle lacune, in special in ce privege Transilvania ;noile cercetari ii materialul documentar ce se va descoperi vor ingadui completarea acestor lacune fi o precizare din ce in ce mai mare a datelor existente.Pot insa afirma ca ea reprezinta totuli, assa cum se in- fatifeaza, un insemnat progres fata de ceea ce aveam pana acum.. Lucrarea are un numar insemnat de ilustratii ; intotdeattna am crezut csi o expuhere istorica trebuie sa cuprinde pe cat e cu putinta ,i prezentarea grafica, insotita de comentarii, a fapte- lor, a oarnenilor ii a mediului respectiv. Lucrul vazut se refine mult www.dacoromanica.ro 8 PREFATA mai usor si se uita mult mai grew. Pentru un motiv asemanator, am- adaos si un numar insemnat de harti. 0 lucrare de sinteza istorica nici nu se mai poste concepe de altfel azi fara materialul carto- grafic respectiv. Am asezat la inceputul fieciirui capitol un motto" luat, de due on s'a putut, din textele contemporane care set rezume sau set caracterizeze epoca sau personajul respectiv. Urmarind desfasurarea sbuciumatei dar frumoasei noastre isto- rii, sunt sigur ca tinerii mei cititori vor avea un sentiment de justifi- cata meindrie : ei vor vedea ca suntem unul (141 cele mai vechi po- poare ale Europeii cel mai vechiu din sud-estul european. Stra- mosii nostri Dacii sau Getii locuiau acest pamcint cu optsprezece veacuri inainte de Hristos. lstoria nu le cunoaste alts patrie deccit aceea in care traiesc si astazi urmasii lor. Noi suntem de a.ci" in timp ce toli vecinii nostri au venit mult mai tarziu in fizrile pe care le ocupa acuma. Dar nu-i numai vechimea. Dacii sau Getii au fost 5i un popor de elita at antichitatii, pomenit cu laude chiar dela ince- put de catre parintele istoriei", Herodot. Religia daca a fost intot- deauna un prilej de admiratie pentru scriitorii lumii greco-romane, vite'ia si dispretul de moarte al Dacilor, de asemenea. Suntem apoi cel mai vechiu popor cretin din sud-estul european. Toti vecinii nostri, dar absolut toti, au fost crestinati mult in urma noastra. Suntem, in sfeirsit, singurul popor in aceasta parte a Europei care a izbutit set aiba o vieata politica fara 1ntrerupere, dela intemeie- rea statului pcina astazi. Bulgarii, Siirbii, Ungurii, chiar si Poloni;, au discontinuiteiti in vieafa for de stat, unele de o jurneitate de mi- leniu, not inset nu. Fara de aceste fapte si de o sums altele care se vor vedea mai departe, sentimentul de mandrie nationals si de absoluta lucre- dere in viitorul poporului si statului nostru e cu total natural. Doresc cititorilor ca, patrunsi de acest sentiment, set inchine munca si credinta lor.,intaririi si propalirii patriei. CONST. C. GIURESCU www.dacoromanica.ro ABREVIATIUNI I.BIBLIOGRAFIE. An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st. = Analele Academiei Romane. Memoriile Sec-- tiunii Istorice, Seria 2. Anuar. lit. Cluj =Anuarul Institutului de Istorie Nationale Cluj. Arhiva = Arhiva din Iasi. Arh. Oh. = Arhivele Olteniei. Bul. Corn. 1st. = Buletinul Comisiei Istorice a Romaniei. Bid. Soc. Geogr. = Buletinul Societatii Regale Romane de Geografie. Cercet. 1st. = Cercetari Istorice. Cony. Lit. = Convorbiri Literare. Dacorom. = Dacoromania. Mem. Sect. 1st. Acad. Rom. = Academia Romans. Memoriile Secciunii Istorice, Seria 3. Rev. Hht. Sud-Est. = Revue Historique du Sud-Est Europen. Rev. 1st. = Revista Istorica. Rev. 1st. Rom. = Revista Istorick Rom Ina. Rev. 1st. Arh. Fil. = Revista pentru Istorie, Arheologie siFilologie. Sitzungsberichte. Phil. Hist. Cl. = Sitzungsberichte der kaiserlichen Akademie der Wissenschaften. Wien, Philosophisch historische Classe. II.ILUSTRA77I. C. C. G. = Constantin C. Giurescu. C. M. = Profesor Constantin Moisil. C. M. I. -- Comisia Monumentelor Istorice a Romaniei. D. P. = Directia Propagandei (Ministerul Propagandei). G. N. = Gheorghe Nicolaiasa. K. H. = Profesor Kurt Horedt. M. M. = Muzeul Militar din Bucuresti. M. M. B. = Muzeul Municipiului Bucuresti. www.dacoromanica.ro I0 M. N. A. = Muzeul National de Antichitati. M. N. B. = Muzeul National din Budapesta. M. R. 0. = Muzeul Regional Oltean. N. I. = Nicolae lorga. 0. B. = Consilier de ambasada Octavian Beu. 0. N. T. = Oficiul National de Turism (Ministerul Propagandei). R. R. = General Radu Rosetti. S. L. Profesor Scarlat Lambrino. V. C. Vasile Canarache. V. P. Profesor Victor Papacostea. Aceste initiale puse intre paranteze la sfarsitul legendei unei ilustratii, indica institutia sau persoana dela care provine ilustratia respective. www.dacoromanica.ro INTRODUCERE INSEMNATATEABSIIMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR Definilia istoriei. Intocmai dupa cum fiecare om se intere- seath de parintii str5.mosii s5.i, tot asasinatiunile se intereseazi de trecutul tor. Ele vor sa stie cum a fost acest trecut, cum au teak ce fapte de seams au f5.cut, ce momente de in5.1care si de durere au avut. aci ceea ce suntem astazi, fiecare in parte, si cu tocii laolalt5., datorim, inteo m5sura insemnat5., celor de dinaintea noastral. Suntem o verig5 sau un inel dintr'un lanc nesfArsit, inel legat de cel dinainte si de care se leaga, la randu-i, cel urm5tor. Cei morci ne poruncesc adeseorip.f5.ra s'o b5nuim, ne arata drumul. A cerceta trecutul e nu numai un act de curiozitate, darsiunul de pietate si de int5.rire sufleteasca. S'au dat istoriei multe definitiuni ;ele au variat cu timpul, dupa cum a variatsiconcepcia pe care a avut-o omenirea despre scopul, metodasiutilitatea studiului trecutului. Si astazi Inca, de- finiciile nu sunt identice, ele au o parte comuna insa, din ce in ce rnai mare. 0 definitie scurt5 $i cuprinzAtoare in acelasi timp ar fi urm5toarea :istoria e dzsciplina care cerceteazci metodic, expune obiectiv si lamureste cauzal desvoltarea intregii omeniri. Din pricing ca faptele istorice nu se repeta niciodata Intocmai, istoria nu poate ajunge la legi, asa cum se intampla in stiintele fizice, matematice, etc. Ea are ins5 un stop comun cu acestea : afla- rea adeviirului, care trebue sk' fie preocuparea de c5petenie a isto- ricului. Fiindcs numai adevarul dureaza, ca unul ce intra in ordinea naturals si permanents a lucrurilor. In istoriografie, adic5 in scrierea www.dacoromanica.ro 12 INSEMNATATEA $1 IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR istoriei, eroarea e aproape inevitabila ; din lipsa materialului docu- mentar, din prezentarea imperfecta a celui cunoscut, din greutatea gasirii tuturor izvoarelor §i studiilor §i, mai ales, a tuturor cauzelor, deseori nebanuite, care stau la baza ac %iunilor omene§ti. Dar tocmai fiindca adevarul este atat de greu de aflat in toata intregimea lui, se impune istoricului cea mai riguroasa nep'drtinire.El trebue sa judece dupa vechea §i ve§nica formula a lui Tacit fara ura. §i fara partinire" (sine ira et studio). Impartirea istoriei universale. Vieava omenirii se schimbi necontenitpopoare, graiuri, legi, obiceiuri apar §i dispar sau se transforms : dupa un timp oarecare, infaviRrea omenirii e alta : rasuna alte limbi, se deschid alte cai de negov, ideile conducatoare sent altele. Plecand dela aceste deosebiri, istoricii au imparvit des- voltarea omenirii in mai multe parvi §i anume: Preistoria adica perioada foarte indelungata din care nu avem nicio urma soisa §i pe care o cunoa§tem numai dupa obiectele, unel- tele, armele, podoabele, etc. ramase dela locuitorii acelor vremuri. Preistoria nu se terming la aceea§i data, ci variaza dupa continente iar inlauntrulaceluia§i continent,dupg.can;astfel,inAfrica. (Egipt), primele §tiri scrise(hieroglifele) apar inaintea celor din Asia (cuneiformele) iar acestea mult inaintea celor din Europa. Istoria veche sau antics ; ea vine dela primele §tiri scrise, ace - lea ale Egiptenilor, §i pana la caderea imperiului roman de apus (476 d. Hristos). In aceasta vreme constatam, sub raportul politic, formarea unor maxi imperii, intinzandu-se pe suprafece imense§i cuprinzand multe neamuri ; astfel de pildg.", imperiul lui Alexandru Macedon merge dela Dunare pana la Indus §i dela Marea Caspica pans la cataractele Nilului, la Syene (Assuan) ; imperiul roman cu- prinde mai toata lumea veche cunoscuta, dela Atlantic pana la Ba- bylon $i din nordul Angliei pana in sudnl Egiptului. Sub raportul religios, e vremea zeilor pagani, a politeismului ; in ultima parte a acestei epoci apare insa creginismul, monoteist, care se raspande4te cu repeziciune ; sub raportul culturii §i civilizaviei, preponderenca o au GreciisiRomanii, cei dintai dand mai ales valorile spirituale, iar ultimii pe cele materiale. Istoria medie sau a evului mediu vine dela 476 pang. la 1453, cand Constantinopolul, capitala imperiului bizantin, e cucerit de www.dacoromanica.ro IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR 13 Turci §i cand apar primele tiparituri.