DOCSLIB.ORG

Gheorghe Vlădescu Răcoasa Biobibliografie

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Gheorghe Vlădescu Răcoasa Biobibliografie Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din Bucureşti Gheorghe Vlădescu Răcoasa Biobibliografie Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din Bucureşti Seria: Biobliografiile Directorilor BCU „Carol I“ din Bucureşti, 4 B i o b i b l i o g r a f i e 1676 referinţe a d n o t a t ă Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din Bucureşti Gheorghe Vlădescu Răcoasa 1895-1989 Bucureşti 2012 Lucrare elaborată în cadrul Serviciului Cercetare.Metodologie Redactor principal Elena Bulgaru Redactori Dana Stoica, Dinu Ţenovici Colaboratori Carmen Goaţă, Şerban Şubă Tehnoredactare Alina Frantiuc Coperta 1 Gheorghe Vlădescu Răcoasa ISBN 978-973-88947-4-7 „Răcoasa n-a cerut şi nu va cere nimănui nici o demnitate şi nici o favoare, poate revendica însă respectul cuvenit unei dăruiri cinstite şi totale a fiinţei sale clasei muncitoare şi avant-gardei sale politice, precum şi o reabilitare morală şi politică îndreptăţită de lupta sa fără ezitări şi fără rezerve pentru cauza mare a socialismului şi patriei.“ Gheorghe Vlădescu Răcoasa, Arhiva BCU „Carol I“, Dosar nr.355 CUPRINS Primul „relaţionist” al sociologiei gustiene, de Zoltán Rostás …….…………X Argument…….……………………….………………………………………XV Abrevieri……..…...………………..………………………………………...XIV Cronologia vieţii şi operei………..…..……………………………………..XX 1. OPERA…………………….………………………………………………….1 I. SOCIOLOGIE…………….………………………………………..1 1. Volume………………………………………………………..1 2. În volume……………………………………………………...2 2.1. Studii. Articole……………………………...………2 2.2. Comunicări. Conferinţe……………………………..3 2.3. Evocări. Comemorări. Omagii……………………...3 2.4. Prefeţe……………………………………………….3 2.5. Bibliografie………………………………………….4 2.6. Interviuri…………………………………………….4 3. În periodice……………………………………………………4 3.1. Studii. Articole…………………………………...…4 3.2. Cronici. Dări de seamă. Rezumate………………….9 3.3. Comunicări. Conferinţe……………………………20 3.4. Recenzii. Comentarii………………………………20 3.5. Evocări. Comemorări. Omagii……………………..25 3.6. Interviuri…………………………………………..26 3.7. Bibliografie………………………………………..26 3.8. Necrologuri………………………………………..27 II. POLITICĂ……………………………………………………….27 1. În volume ……….…….……………………………………...27 2. În periodice……..…………………………………………….27 2.1. Studii. Articole…………………………………….27 2.2. Cronici. Dări de seamă. Rezumate…….………..…30 2.3. Note, recenzii, comentarii…………………………37 2.4. Evocări. Comemorări. Omagii…………………….38 2.5. Discursuri………………………………………….38 2.6. Polemici……………………………………………39 2.7. Interviuri…………………………………………...41 2.8. Informaţii. Comunicate de presă………………….41 2.9. Necrologuri………………………………………..43 III. CULTURĂ. ÎNVĂŢĂMÂNT..…………….…………………..44 1. În periodice………………………………………………….44 1.1. Studii. Articole…………………………………….44 1.2. Cronici. Dări de seamă. Rezumate………………...46 1.3. Recenzii. Comentarii………………………………52 1.4. Polemici……………………………………………55 1.5. Evocări. Comemorări…….………………………...55 1.6. Interviuri…………….….…………………………..56 1.7. Informaţii. Comunicate de presă……..…………….56 1.8. Necrologuri…..…….……………………………….57 IV. ARTĂ………..…………………………………………………...59 1. În periodice………………………………………………….59 1.1. Cronici de artă……….……………………………..59 1.2. Interviuri………………………………………….. 68 V. FILOSOFIE. PSIHOLOGIE……..……………………………..68 1. În periodice…………………………………………………..68 1.1. Cronici. Dări de seamă. Rezumate………………...68 1.2. Recenzii……………………………………………68 VI. BIBLIOTECI…………………………………………………….70 1. În periodice…………………………………………………70 1.1. Studii. Articole…………………………………….70 1.2. Interviuri…………………………………………...71 VII.VARIA…….……………………………………………………71 1. În periodice………………………………………………….71 2. OMUL ŞI OPERA ÎN TIMP: REFERINŢE CRITICE ………………..72 A. Referinţe generale…………………………………………………72 1. Bibliografii. Biobibliografii. Indici de revistă………………74 2. Enciclopedii. Dicţionare. Ghiduri…………………………...75 B. Referinţe speciale…………………………………………………..75 I. SOCIOLOGIE………………………………………………..75 1. Volume………………………………………………………75 2. În volume……………………………………………………80 2.1. Studii. Articole…………………………………….80 2.2. Interviuri…………………………………………...80 2.3. Note. Semnalări……………………………………81 3. În periodice……………………….………………………….81 3.1. Studii. Articole………………………….……….…..81 3.2. Cronici. Dări de seamă. Rezumate ……..…………..82 3.3. Recenzii. Comentarii ………….…………….……...84 3.4. Interviuri…………..………………………………...85 3.5. Note. Semnalări……………..………………………86 II. POLITICĂ………….…………………………………………...87 1. Volume………………..……………………………………87 2. În periodice.……..………………………………………….89 2.1. Studii. Articole……………………………………..89 2.2. Cronici. Dări de seamă. Rezumate……….………...91 2.3. Polemici……………….…………………………..102 2.4. Interviuri…………….…………………………….103 2.5. Informaţii. Comunicate de presă…………….…….103 2.5.1. De la Uniunea Patrioţilor…………………….103 2.5.2. De la Partidul Naţional Popular…………..….106 2.5.3. Departamentul Minorităţi…..………………..138 2.5.4. Ministerul Afacerilor Externe..……………...162 III. CULTURĂ. ÎNVĂŢĂMÂNT………….……………………..167 1. Volume…………..…………………………………………167 2. În volume….……………………………………………….168 3. În periodice………..…………………………..…………...168 3.1. Studii. Articole……………………………………168 3.2. Evocări. Omagii…………………………………..169 3.3. Polemici…………………………………………..169 3.4. Informaţii. Comunicate de presă………………….169 IV BIBLIOTECI……….….………………………………………173 1. Volume…….………………………………………………173 2. În periodice………………………………………………..173 2.1. Studii. Articole……………………………………173 V. BIOGRAFIE………..………………………………………….174 3. ACTE. DOCUMENTE. CORESPONDENŢĂ………………………….174 1. Acte. Decrete………………………………………………..174 2. Documente inedite………...……………………………….180 3. Corespondenţă……………………………………………...181 4. Scrisori primite……………………………………………..181 5. Scrisori trimise…………….………………………………..182 6. Scrisori în ciornă…………….……………………………...184 Indice de nume………………………….………………………………….185 IX Primul „relaţionist” al sociologiei gustiene Nu este uşor să scrii despre personajul central al acestei biobibliografii, Gheorghe Vlădescu Răcoasa, dacă vrei să surprinzi foarte succint întreaga sa activitate. Cei care cunosc la nivelul culturii generale Şcoala sociologică de la Bucureşti (din ce în ce mai puţini la număr, chiar şi între sociologi) nu cred că au reţinut mai mult decât faptul că a fost primul asistent al profesorului Dimitrie Gusti la catedra de Sociologie a Universităţii din Bucureşti. Acesta nu însemna nicidecum un statut nesemnificativ, dar pe parcursul perioadei interbelice sociologii Anton Golopenţia, Traian Herseni, Henri H. Stahl şi Mircea Vulcănescu au ajuns la notorietate mult mai mare în această funcţie. Cel puţin aşa pare, dacă urmărim abordarea strict sociologică a atelierului gustian. Dacă însă studiem şcoala gustiană în maniera istoriei sociale ca formaţiune relativ distinctă de intelectuali, concentrându-ne pe realitatea ei cotidiană, eliminând metodic valorizările, interpretările ulterioare (şi modificările acestora), importanţa lui Vlădescu Răcoasa nu scade în ansamblul şcolii sociologice din perioada anilor ’20-’30. Întrucât dezvoltarea şi funcţionarea unei şcoli ştiinţifice presupune şi alte funcţii decât aceea de cercetător de teren sau de bibliotecă. O şcoală sociologică are nevoie de o mare capacitate de diseminare a ideilor noi, căci legitimitatea socială a formaţiunii nu poate fi asigurată doar prin coerenţa teoretică imanentă a sistemului promovat. Profesorul Dimitrie Gusti a fost conştient de la bun început de acest fapt şi a fost conştient, de asemenea, şi de importanţa presei şi a altor forme de promoţie. Ar fi greu de judecat acum motivul pentru care Profesorul, mutat de la Iaşi la Bucureşti în 1920, a acceptat îndată să-l ia ca asistent tocmai pe tânărul Gheorghe Vlădescu Răcoasa, dar este cert că a apreciat şi a cultivat calitatea de gazetar cultural al acestuia. Pentru că Vlădescu Răcoasa fusese atras de presă încă de pe vremea anilor săi de liceu de la Bârlad. După „războiul cel mare”, paralel cu munca desfăşurată la Universitate, a practicat gazetăria cu toată pasiunea unui tânăr intelectual interesat de orice noutate din viaţa culturală şi ştiinţifică. X Ca asistent al lui Gusti, Vlădescu Răcoasa a participat la organizarea Institutului Social Român, a Seminarului de sociologie, dar mai ales a furnizat ziarelor şi revistelor vremii relatări despre cele întâmplate în cadrul Şcolii. A fost ecoul, „amplificatorul” sociologiei promovate de Dimitrie Gusti încă din primii ani ai activităţii acestuia la Bucureşti. Ar fi o greşeală să credem că reţinerea lui la catedra lui Gusti s-ar fi datorat exclusiv rolului său de „purtător de cuvânt” al Profesorului. Gheorghe Vlădescu Răcoasa a fost un sociolog autentic şi inventiv şi nu se poate uita că a avut un rol important în demararea cercetărilor de monografie sociologică la ţară. Într-un interviu realizat în anul 1985 (şi publicat în Sala luminoasă, Edit. Paideia, Bucureşti, 2003, p.361-379) profesorul Vlădescu Răcoasa, atunci în vârstă de 90 de ani, mi-a mărturisit: „eu i-am sugerat profesorului Gusti o cercetare pe teren sociologică, cu orientarea justă, de a observa faptele, de a studia consecinţele lor, legăturile care există în foarte multe sate – asta ar fi extraordinar de interesant. Şi atunci Gusti a făcut ochii mari aşa, şi a zis: «Da! Ia, ocupă-te tu, fă la seminar!». Şi am făcut la seminar, doi ani de zile, dragă, am pregătit terenul, cum se face o cercetare la sate, cum trebuie făcut.” Poate nu a fost singurul motor al plecării la prima monografie sociologică, aceea de la Goicea Mare, în 1925, de vreme ce „întoarcerea la sat” începuse deja să se înfiripeze în mediul politic, şi mai ales în cel intelectual. Dar este cert că primele relatări despre monografia sociologică din presa bucureşteană i le datorăm lui Vlădescu Răcoasa. Practic, tot ce a fost scris pe agenda preocupărilor gustiene (care cuprindea varii domenii pe lângă sociologia monografică) a ajuns la cunoştinţa
Load more

Recommended publications
  • The Organization of Rural Communes in the Administrative Law of 1929
    Journal of Law and Administrative Sciences No.14/2020 THE ORGANIZATION OF RURAL COMMUNES IN THE ADMINISTRATIVE LAW OF 1929 Professor Gheorghe CALCAN, PhD. Petroleum – Gas University of Ploiești, Romania [email protected] Abstract: According to the Law for the Organization of Local Public Administration of 1929, August 3rd, rural communes were large administrative units, with a minimum of 10,000 inhabitants. They consisted of one or more villages that were considered sectors of the commune. Both the commune and its sectors had legal personality. Villages were considered small or large depending on the number of their inhabitants, the threshold of this division being the number of 600 inhabitants. All the villages of the commune, as well as the commune itself, were headed by elected mayors. Keywords: administrative law, rural commune, village 1. Introduction The Law for the Organization of the Local Public Administration of 1929 was promulgated on July 29th 1929 and it was published in the “Official Gazette” of Romania, no. 170, of August 3rd 1929. This law was voted by the Assembly of Deputies on July 22nd, with 271 votes in favour and 7 votes against, and by the Senate on July 25th, with 159 votes in favour and 4 votes against. The position of President of the Chamber of Deputies was held at that time by Ștefan Ciceo Pop, and that of President of the Senate by Traian Bratu. On behalf of King Mihai I, a minor at that time, there signed Prince Nicolae, Patriarch Miron Cristea and Gheorghe Buzdugan, President of the High Court of Cassation and Justice.
    [Show full text]
  • 3 CONTENTS STUDIES and ARTICLES Lucian Amon, a HYPOTHESIS REGARDING THE
    Analele UniversităŃii din Craiova. Istorie, Anul XX, Nr. 1(27)/2015 CONTENTS STUDIES AND ARTICLES Lucian Amon, A HYPOTHESIS REGARDING THE SHAPE OF THE SOUTHERN ENCLOSURE OF SUCIDAVA FORTRESS ........................................................................... 5 Cezar Avram, Roxana Radu, MEDIEVAL STATE AND SOCIETY. COMPARATIVE STUDY: ROMANIAN COUNTRIES AND MEDIEVAL STATES FROM EASTERN EUROPE (XIV-XVI CENTURIES) ......................................................................................... 13 Mihai GhiŃulescu, DE L’INSTITUTIONNALISATION DU CONSEIL DES MINISTRES EN ROUMANIE ET AILLEURS .................................................................... 25 Cosmin-Ştefan Dogaru, L’EPISODE DE 1871: UN MOMENT DIFFICILE POUR LE JEUNE ETAT ROUMAIN. DES ESSAIS INFRUCTUEUX A UNE CONSTRUCTION DURABLE .............................................................................................................................................. 33 Bogdan-ŞtefăniŃă Miulescu, ROMANIA, EUROPEAN DIPLOMACY AND THE NEW PHASE OF THE “EASTERN QUESTION” ........................................................................ 43 Anca Parmena Olimid, BROADENING ADMINISTRATIVE JURISDICTION AND ECCLESIASTIC SELF-GOVERNMENT: EVIDENCE FROM THE ROMANIAN MODERN INSTITUTIONAL SETTLEMENTS IN THE XIX TH CENTURY ............. 53 Daniel Motoi, DISCIPLINE WITHIN THE TEACHING STAFF OF CRAIOVA IN THE SECOND HALF OF THE 19 TH CENTURY ............................................................... 61 Filip-Lucian Iorga, THE ONOU FAMILY: FROM THE MOLDAVIAN COUNTRY
    [Show full text]
  • Revista Istorică
    REVISTA ISTORICĂ SERIE NOUĂ TOMUL XIX, NR. 5–6 septembrie–decembrie 2008 S U M A R FLUVII ŞI PORTURI CONSTANTIN ARDELEANU, Diplomaţia britanică şi „chestiunea Dunării” (1878–1883) (II) .. 413 ŞTEFAN AFTODOR, Aspecte din istoria locală: Problema evreiască la Brăila (1940–1944) .. 435 REZISTENŢĂ INDIGENĂ – PROPAGANDĂ STRĂINĂ DORIN DOBRINCU, „Un balon minuscul”: „Mişcarea Naţională de Rezistenţă” (1945– 1946) (II) ........................................................................................................................ 451 CEZAR MÂŢĂ, NAGY PIENARU, Propaganda Ungariei versus România. Documente ale Serviciului Special de Informaţii (1941–1943) (I) .......................................................... 497 RĂZBOI ŞI PACE RADU TUDORANCEA, Odiseea Grupului Sanitar Român pe frontul războiului din Coreea (1950–1953) ................................................................................................................... 519 VASILE PALI, România şi Conferinţa de Pace de la Paris ....................................................... 527 SURSE ŞI METODE IRINA GAVRILĂ, Direcţii de cercetare în informatizarea surselor de date istorice ................. 547 MARIA VENERA RĂDULESCU, Sigiliile de dregător şi stemele voievodului Matei Basarab (1632–1654) ................................................................................................................... 565 MISCELLANEA – PUNCTE DE VEDERE DANIELA BUŞĂ, Câteva precizări pe marginea unei recenzii ................................................ 575 „Revista istorică”,
    [Show full text]
  • „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea Buridava Xi
    MUZEUL JUDEŢEAN „AURELIAN SACERDOŢEANU” VÂLCEA BURIDAVA XI MUZEUL JUDEŢEAN „AURELIAN SACERDOŢEANU” VÂLCEA BURIDAVA studii şi materiale XI Râmnicu Vâlcea 2013-2014 Colegiul ştiinţific: Prof. univ.dr. Ioan Godea Prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca Prof. univ.dr. Cristian Schuster Lect. univ.dr. Silviu Purece Colegiul de redacţie: Claudiu Tulugea Aurel – redactor şef Ion Tuţulescu Ionuţ Dumitrescu Elena Mitrana Carol Terteci – secretar de redacţie Tehnoredactare: Carol Terteci Corectură şi traduceri rezumate: Ana-Maria Tulugea, Andreea Beca Coperta şi machetare: Marius-Cristian Drăghicean Editura OFFSETCOLOR ISSN 0258-140X Revistă acreditată CNCS la categoria C (2012), cod PN-II-ACRED-AR-2012-0172 Întreaga responsabilitate juridică pentru conţinutul articolelor le revine autorilor. MUZEUL JUDEŢEAN “AURELIAN SACERDOŢEANU” VÂLCEA Adresa: Calea lui Traian, nr.143, Râmnicu Vâlcea, ROMÂNIA Tel/fax: 0250/738121 E-mail: [email protected] Tipar executat de Tipografia OFFSETCOLOR Râmnicu Vâlcea Strada Calea lui Traian, nr. 47, Tel/fax: 0250/732522 E-mail: [email protected] CUPRINS ARHEOLOGIE Marin Cârciumaru – L’integration des cultures materielles paleolithique dans le schema chronoclimatique du Pleistocene Superieur en Roumanie ……........... 7 Tuţulescu Ion, Părăuşanu Ovidiu – Câteva contribuţii la topoarele de tip Jászladány din depozitele Muzeului Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea 17 Laurenţiu Mecu – Consideraţii privind structurile de locuire şi anexele lor în culturile Glina şi Tei ............................................................................................
    [Show full text]
  • Granville Outcover.Indd
    The Carl Beck Papers in Russian & East European Studies Johanna Granville Number 1905 “If Hope Is Sin, Then We Are All Guilty”: Romanian Students’ Reactions to the Hungarian Revolution and Soviet Intervention, 1956–1958 The Carl Beck Papers in Russian & East European Studies Number 1905 Johanna Granville “If Hope Is Sin, Then We Are All Guilty”: Romanian Students’ Reactions to the Hungarian Revolution and Soviet Intervention, 1956–1958 Dr. Johanna Granville is a visiting professor of history at Novosibirsk State University in Russia, where she is also conducting multi-archival research for a second monograph on dissent throughout the communist bloc in the 1950s. She is the author of The First Domino: International Decision Making during the Hungarian Crisis of 1956 (2004) and was recently a Campbell Fellow at the Hoover Institution, Stanford University, USA. No. 1905, April 2008 © 2008 by The Center for Russian and East European Studies, a program of the University Center for International Studies, University of Pittsburgh ISSN 0889-275X Image from cover: Map of Romania, from CIA World Factbook 2002, public domain. The Carl Beck Papers Editors: William Chase, Bob Donnorummo, Ronald H. Linden Managing Editor: Eileen O’Malley Editorial Assistant: Vera Dorosh Sebulsky Submissions to The Carl Beck Papers are welcome. Manuscripts must be in English, double-spaced throughout, and between 40 and 90 pages in length. Acceptance is based on anonymous review. Mail submissions to: Editor, The Carl Beck Papers, Center for Russian and East European Studies, 4400 Wesley W. Posvar Hall, University of Pittsburgh, Pittsburgh, PA 15260. Abstract The events of 1956 (the Twentieth CPSU Congress, Khrushchev’s Secret Speech, and the Hungarian revolution) had a strong impact on the evolution of the Romanian communist regime, paving the way for the withdrawal of Soviet troops from Roma- nia in 1958, the stricter policy toward the Transylvanian Hungarians, and Romania’s greater independence from the USSR in the 1960s.
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • 458382683-Codul-Lui-Lucifer-Editia
    H a v e il h a v u l im h a c o il h a v e i l . (LB. EBRAICĂ: D eşertăciunea deşertăciunilor , TOATE SÎNT DEŞERTĂCIUNE.) ECLESIASTUL 2 CODUL LUI LUCIFER C e l m ai m a r e p ă c a t a l o a m e n il o r E FRICA, SPAIMA DE A PRIVI ÎN FAŢĂ Ş-A RECUNOAŞTE ADEVĂRUL. EL E CRUD, ACEST ADEVĂR, DAR NUMAI EL FOLOSEŞTE. MIHAI EMINESCU DAN CRISTIAN IONESCU • DAN CRISTIAN IONESCU CODUL LUI LUCIFER Vechiul Testament - un lung şir de crime şi nelegiuiri săvîrşite de conducătorii evrei. Crimele şi nelegiuirile lor continuă şi azi, nestingherite de nimeni. Ediţa a cincea 2020 1 .. .facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pămînt Matei 6.10 2 Pentru a înţelege această carte, este nevoie să cunoşti măcar puţin Biblia. Pentru a înţelege această carte, este nevoie să cunoşti măcar puţin istoria. Pentru a înţelege această carte, este însă nevoie, întîi de toate, să vrei cu adevărat să o înţelegi. Degeaba au oamenii ochi, dacă refuză să vadă. Degeaba au oamenii urechi, dacă refuză să audă. Degeaba au oamenii gură, dacă le e frică să mărturisească adevărul. 3 Dedic această carte memoriei părinţilor şi bunicilor mei, fără de care nu aş fi avut posibilitatea să o scriu. Mamei mele, Marinela Ionescu-Delenuş şi tatălui meu, Mircea Ionescu. Bunicilor mei materni, născuţi în munţii Macedoniei - Dumitru Delenuş, născut în Cruşova (Kruşevo) şi Domnica Delenuş (fostă Şcutra), născută în Molovişte. Bunicilor mei paterni, născuţi în munţii Căpăţînei - Victor Ionescu şi Maria Ionescu (fostă Comănescu), din Vaideeni, Vîlcea.
    [Show full text]
  • PCR Şi Guvernanţi – Nomenclatura Şi Colaboratorii [Sinteză Livia Dandara]
    AUTORII GENOCIDULUI: PCR şi guvernanţi – nomenclatura şi colaboratorii [sinteză Livia Dandara] [LD: Paradoxal, ei apar foarte rar în documentele care descriu represiunile , deoarece ordinele lor de arestare , date pe linie ierarhică de guvern şi partid, erau executate de Securitate şi Miliţie , iar procesele erau în competenţa procurorilor şi judecătorilor .De aceea am pus în fruntea acestor tabele adevăraţii autori politici şi morali ai genocidului .Istoricii -sau Justiţia ? sau Parlamentul ? -ar trebui să scoată la iveală Tabelele cu activiştii de partid -centrali şi locali - care , în fond, au alcătuit "sistema " regimului totalitar comunist. Pentru că : Gheorghiu -Dej, Lucreţiu Pătrăşcanu , Petru Groza, Teohari Georgescu , Vasile Luca , Ana Pauker, Miron Constantinescu , ş.a ş.a, au depus tot zelul pentru a emite decrete-legi, instrucţiuni, circulare , ordine de zi, prin care s-a realizat crima decapitării elitelor româneşti Vezi Tabelul Cronologia represiunii] ------------------------------------------------ - Nicoleta Ionescu-Gură, Nomenclatura Comitetului Central al PMR. Editura Humanitas, Bucureşti, 2006. Anthologie cu 75 documente./ Reorganizarea aparatului CC al PMR (1950-1965) / Secţiile CC al PMR / Aparatul local / Evoluţia numerică şi compoziţia aparatului de partid / Salarizarea, orarul de lucru, regimul pensiilor, bugetul PMR / Nomenclatura CC al PMR :evoluţia numerică ; evidenţa cadrelor / Privilegiile nomenclaturii CC al PMR : Casele speciale,centrele de odihnă, policlinici şi spitale cu regim special, fermele partidului
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Historical Review
    HISTORICAL REVIEW NEW SERIES TOME XXIII, NOS. 1–2 January – April 2012 CONTENTS SOCIAL ASCENSION – STRATEGIES AND OBSTACLES GHEORGHE LAZĂR, A Merchant Guild Master from Wallachia and His Family ................ 5 CONSTANŢA VINTILĂ-GHIŢULESCU, L’éloge du travail chez Ştefan Episcupesco : Memoriia de taină pentru iconomie şi iconomi............................................................ 37 MERCHANTS – INTERACTIONS AND INFLUENCES ALEXANDRU CIOCÎLTAN, Kronstadts kommerzielle Vorherrschaft südlich der Karpaten....................................................................................................................... 53 CRISTIAN N. APETREI, Greek Merchants from Moldavia Involved in Big Trade (c. 1570–1620). A Collective Portrait from a Braudelian Perspective ......................... 65 MÁRIA PAKUCS-WILLCOCKS, “Als Kaufleute mit solchen Wahren umbzugehn jhrer Proffesion ist.” Greek Merchants in Sibiu in 1694....................................................... 85 CRISTIAN LUCA, Venetian and Triestine Merchants in the Ports at the Danube Mouths in the Last Quarter of the 18th Century......................................................................... 95 TOTALITARIAN REGIMES – PERCEPTIONS AND CONSEQUENCES SORIN RADU, “Fellow Travelers”: The Ploughmen’s Front and the Communist Party in 1944–1947.................................................................................................................... 107 RADU TUDORANCEA, The Soviet Model in Romania in the First Postwar Years. New Reports from the American Archives..........................................................................
    [Show full text]
  • Comitetul Central Al Partidului Comunist Roman Albume Foto
    PREFAŢĂ Albumele cu fotografii care fac parte din Fond C.C. al P.C.R. au fost preluate de către Arhivele Naţionale de la Ministerul Apărării Naţionale în anul 1999 pe baza unei evidenţe sumare şi deseori eronate, constând într-un tabel în care au fost înscrise cotele, un rezumat al cuprinsului, tehnica realizării fotografiei (alb-negru sau color), tipul documentului (album cu fotografii, cu ilustraţii sau hărţi), precum şi numărul de fotografii. La rândul său, Ministerul Apărării Naţionale, ridicase aceste documente în decembrie 1989 de la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, creatorul fondului arhivistic cu acelaşi nume, unul dintre cele mai importante şi cercetate fonduri deţinute în prezent de Arhivele Naţionale. Arhivele Naţionale au păstrat, în general, albumele în forma în care le-a constituit creatorul (C.C. al P.C.R.) sau deţinătorul (M.Ap.N.) acestora, procedând la ordonarea, descrierea (iniţial, sub forma fişelor de inventar) şi (re)numerotarea lor. Totodată, s-a stabilit împărţirea lor, mai întâi cronologică (în două mari perioade: Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu), apoi în următoarele structuri tematice: Activităţi în ţară, Vizite externe, Primiri, Viaţă privată şi Diverse. Prezentul inventar conţine un număr de 85 înregistrări (cote), respectiv 117 albume (din care 2 dublete) cu fotografii alb-negru şi, mult mai rar, color, în care sunt surprinse aspecte de la evenimente oficiale şi, uneori, instantanee ale unor activităţi care ţin mai mult de viaţa privată. În interiorul albumelor din acest inventar se pot regăsi fotografii cu portretele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din anii 1916, 1927, 1928, 1932, 1934, 1937, 1938, chiar şi fişele de carceră ale acestuia, aspecte ale vizitelor interne şi externe la care a luat parte, primirile unor delegaţii din ţară şi străinătate, participarea acestuia la diferite festivităţi care au avut loc în plan politic, cultural, militar, economic, social, precum şi unele aspecte din viaţa sa privată.
    [Show full text]
  • Dumitru Bagdasar and the American Neurosurgery
    THE PUBLISHING HOUSE HISTORICAL NOTES OF THE ROMANIAN ACADEMY DUMITRU BAGDASAR AND THE AMERICAN NEUROSURGERY Dan VOINESCU1, Richard CONSTANTINESCU2 and Alexandru Vlad CIUREA3 1 Neurosurgical Department, Elias Emergency Clinical Hospital, Bucharest, Romania 2 “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania 3 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Neurosurgical Department, Sanador Medical Hospital, Bucharest, Romania Corresponding authors: Richard Constantinescu, E-mail: [email protected] A.V. Ciurea, E-mail: [email protected] Aceepted February 28, 2017 The authors provide an extensive description of the development of Romanian neurosurgery and the full influence of the American school of neurosurgery. As promoter and founder of this branch of surgery, Prof. Dr. Bagdasar had the privilege of an exceptional education in Boston, under the direct supervision of the outstanding neurosurgeon Harvey W. Cushing (1869–1939) for two years, 1927–1929, in the “Peter Bent Brigham Hospital” in Boston, as beneficiary of a Fulbright scholarship, aimed at improving his knowledge of this new medical specialty. Prof. Dr. N. Paulescu provided the recommendation for the Fulbright scholarship. The neurosurgical knowledge acquired by Prof. D. Bagdasar paved the way for the future development of the entire neurosurgery branch in Bucharest and later across the country. Therefore, we argue that American neurosurgery contributed directly to the development of this branch in Romania. Key words: Romanian neurosurgery, H. Cushing, D. Bagdasar, N. Paulescu. INTRODUCTION1 dr. Bagdasar built a department that, for a long time, served as the only neurosurgical service in 3,4 Romanian neurosurgery established itself as a south-eastern Europe .
    [Show full text]