Supt Trei Regi Istorie a Unei Lupte Pentru Un Ideal Moral Si National
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ROMANIA CONTEMPORANA DE LA 1904 LA 1930 SUPT TREI REGI ISTORIE A UNEI LUPTE PENTRU UN IDEAL MORAL SI NATIONAL DE - N. IORGA Editia a II-a BLICURETI 1932. CARMA I FACTORII I. SOCIETATEA VECHE 1 REGELE Pe la 1904 o mare Domnie de prestigiu se apropia de sfirsit. Minden. Domnia lui Carol Liu avuse in vedere Ina- inte de toate autoritatea, marea autoritate a Suveranului rare ori vdzuti prin urmare neincunjurat de iubirea care consolideazd o dinaatie. Sistemul nu-1 crease bite- meietorul ei, ci-1 imitase de la Napoleon al III-lea, care -stiuse a inlocui astfel insusirile geniale ale celui al ca- rui nume 11 purtaiIn puterea amintirii glorioase a cäruia .apatase autocratia. Clädiri pompoase, dru- muri noun, porturi, creatiuni bätätoare la ochi in do- mniulvietiieconomice si, la ocasiile solemne, cu mes- tesug pregAtite, discursuri, fneute cu sau fdr n.ajutor, care impuneau prin forma lor literarn, severn, plinä de reminiscente istorice prin care se cduta a se pune in legAturä cu noua stApinire intreg trecutul terii, in ce avea mai nobil si mai glorios. Lipsia doar viata mondend prin care Impäratul fran- -ces izbutise a cistiga, a retinea llngä dinsul si a fer- meca pe atitia din oamenii de samä caH servisern. -cindva causa liberalä, negina Elisabeta, romanticd iu- bitoare de singurntate, stäpinitn de visurile ei neinfri- nate, de o sensibilitate exageratä, si de o puternicd ima- 4 FACTORII ginatie poetica, nu era sotia cu care un rege poate sa inaugureze acea viata de receptii strglucitoare, de ba- luri,de v1natori care ramine legata de numele fru.- moasei Impargtese Eugenia sicare i-a pus lapi- cioare societatea cea mai strälucitoare a Franciei si a Europei Intregi. Talentul ei literarfiresc, real, de si de o putere mijlocie, cerea singurgtatea Povestilor Pe- lesului", In care a incercat adaptarea la sufletul ei a naturii de munte, a basmelor si a legendelor noastre; valurile musiceilileganau inelancolia si un penel stingaciu de miniaturista incerca sä delimiteze o miga- loasä arta, cu totul strainä de traditiile noastre. In schimb, personalitatea moralä a lui Carol I-iu me- rita, din partea. cui putea sä o 1i4eleaga si s'o pre.T Masa. Inteo societate de sus, compusä din boieri, cam indiferentila principii etice,si de parveniti pentru cari nu era nimic sfint pe lume, toatä recunoasterea si _respectul oel mai adinc. Nu i s'a cunoscut public nick,. legaturg, ceia ce, dupg. Domnia lui Cuza-Voda, trebuia sa fixeze un puternic contrast, si nimic n'a desemnat la o cariera deosebità sau la favoruri speciale bastar- zii cari i se atribuiau. Era in privinta aceasta in N.- rul lui o reputatie de asprime, pe care stia s'o cul.- live, oferind acciag perfecta deoenta, cu toate momen- tele durcroase Inteo casnicie care reunia doua tempera- mente cu totul deosebite: am ramas uimit and mi-a spus cindva 1nainte de un un bal sa vin si eu pentru ca. slut multe cocoane frumoase". Lunile In care regina n'a foa In targ, ducind supt ceruri albastre si pe apele min- giietoare ale Venetiei aspiratil neingaduite si sperm* Infrinte, au ramas acoperite de o taing pe care nimeni n'arfiindraznit s'o imprästie: intimplarea facecg. posed telegrgmele care se raportg. fa acest incident de care el a suferit asa de mult farg. a mgrturisi nhnii, nui; si, in timpul cind se gasia 1nsusi la Venetia, lap. Una cu ultimele resisteateale unui suflet zdrobit, a- SOCIETATF.A VECHE: I. REGELE 5 titudinea a rdmas aceiasi, de o rece hotdrire tdioasd, de refus al oricdrui sentiment de mild fall de el insusi. In ultimii ani, cind suferinti fisice grozave Ii torturaur nimic nu aparea in afarà la acela care tinea sa pds- treze, in mice irnprejurare, regalitdtii atitudinea ei de o intangibild maiestate. In zilele de Zece Maiu, in care4 plAcea sd admire precisiunea miscdrilor ostirii de la care nu-si deslipia privirea ascutitä, nimeni nu-sida- dea samd in de ajuns, nici medicul devotat care-i in- grijia pätimirea, ce crispatie a ultimelor resurse tru- pestiii trebuie acelui care, nemiscat pe calul de rdz- boiu,asista, nalpädit de amintiri glorioase, la defila- rea armatelor sale, vesnic intinerite. La botezul ulti- mului copil al printilor mostenitori, in fata vulgarului fiu, de uriase proportii si -de rubicunda infdlisare, al lui Wilhelm al II-lea, el mergea in fruntea tuturora, släbit pänd la suprimarea cdrnii pe fata intipdri Là de o sfor- tare eroicd, tirind greu piciorul, ca unul care voia sä moard ostas. De staturd mijlocie, de o tinutà magistral stdpinitd, sobru In gesturi, mdsurat in cuvinte, capabil de a da o demnitate si felului insuficient in care poseda limba romind si care la un altul ar fi pdrut ridicul, pd- trunzind, scormonind, panà in suflet cu ochii mici al- bastri foarte mobili ilngà linia de imperiald decisiune a nasului de vultur, omul care unia in el vechi datini de ev mediu renan, mindria unei usoare descendente a- propiate de Napoleon, prin bunica sa Stefania Beau- harnais, infiatd de genialul Imparat,i un fel de ru- ralism romantic venit de la Muratii al cdror singe Ii avea tat6.1 sdu, era una din acele personalitati, mai mull diii, vointa lor decit prin largul dar al lui Dum- nezeu, care pot sä dominei o lume asa de deosebitä de a sa cum era aceia a vechii Romdnii, careia nu-i dädea decit ce voia, clad voiai cit voia. Ajunsese a se cIntAri spitereste o inflexiune de voace, un gest al 6 FACTOR!' lui, carestia cite degete sä dea la o audientd, cite sN le ridiee la chipiu In räspunsul la un salut, cuii In ce 1mprejurare sd-i facd neasamanata cinste de a-I pofti sä sada, atunci, and, de obiceiu, el sta insusi In picioare, sprijinind doar, In anii de batrIneta, pe un scaun genunchiul säu obosit. In astfel de conditii se Intareste credinta cuiva In- tr'o misiune. Si Suveranii acelui timp, venind In. tara lor de care fuseserd despdrtiti, sau cautindu-si aiu- rea un cImp de activitate, la popoare care Ii chema- sera, erau obisnuiti a crede In astfel de misiuni, care une ori se ispräviau iragic tocmai din credinta abso- lutä tie care n aveau cd ei,i numai ei, shit datori fall de ei Insisi a Indeplini o datorie. Asa Maxhni- lian de Austria In Mexic. Niciodata cugetarea lui Carol I-iun'a iesit din cercul strict al acestor convingeri. Pentru dinsul Romania fusese o taxa. Inapoiatd care avusese nevoie de un salvator. In notele sale, redactate pe urmä de intima reginei, Mite Kremnitz, si de un pro- fesor german., 1i pläcuse sä noteze cla sosirea sa a fost uimit de aspectul extrem de simplu al frumoasei curti boieresti a In! Dinicu Golescu, addugindi mlas- tina din fatä, In care, Intre locuinti bine mgrijite ale u- nei mIndre boierimi, crescute In Franta lucru pe care luità a-1 spune,sebaldeiau porcii. Suzeranitatea turceasca se presinta in mintea cuceritorului Indepen- dentei, a sefului de caste ca deosebit de umilitoare. Ur- mind cu degetul pasagiile din cartea lui Pierre de la Gorce, autorul Istoriei celui de al doilea Imperiu, in care era vorba de dinsul si,gre5ind numele au- torului, nu se inuoia, el, un rege, s'o recunoascd, 0 imi spunea ce deosebire mare e Intre zilele lui si a- celea, pline de umilintr, ale lui Stirbei-Voda, caruia Ii recunostea numai o loaialitate fata de dinsul, pe care- cu minie o insemna absentd la Vodd-Bibescusi, altA data.Iipla.cea sä puie In. contrast miseriile perso- SOCIETATEA VECHE: 1. REGELE 7 nale ale unui Alexandru Obrenovici cuceia ce pen- tru Romini a Insemnat el Insusi. Orice raspuns franc, curagios, ca acela cu care, In ambele casuri, m'am cre- zut dator, 11 supgra fära s'o spuie. Nu iubia, din a- cest motiv, pe P. P. Carp, care mergea pan1 la cru- zime pentru a schita o atitudine de independentt sfi- dätoare, si o provocare de iuncar, gata de bataie, de la care, cind Ii spusese: Ce bine e clnd o tarä are un Suveran, inteligent", Isi auzise: Nu, Maiestate, ci o di- nastie e In adevgr Intemeiata numai cind poate respecta pe un rege prost". Intre lntepeneala pe care o dä a- ceastà credinta misionar g.io vulgar g. vanitate slut a- samanari care singure se observä de aceia carito- t141nu stiau ca, la regimentul din Berlin, cdruia-i a- partinuse Karl Eitel Zephyrin, i se zicea Karl der Eitle, Vanitosul". Stlipinirile de prestigiu Insä, totdeauna prea mult ocupate cu artistica potrivire ipresintare a ama- nuntului, cu mdiastra regisare a spectacolului, cu do- ritul räsunet In opinia -publica a teriisicii o bunä reputatie In. strainatate Carol I-iu Indemna si In- curaja la straini tot ce putea sä puie In mai priel- nick*iumindresultatul harnicelor sale silinti oneste si nu despretuia nici condeinl unui Lindenberg, caruia-i Incre- dintai hIrtiile cele mai secrete, panä la carnetul plin de regrete pentru iubirea francesd, pierdutä, a Anei Mu- rat, carnet In care Ii notase peripetiile personale In timpul campaniei danese slut adesea silite a läsa la o parte, une ori In Intregime, alte ori suptpaliative, marile probleme ale vremii, care si acelea fac parte, ba Inca In rindul Intgiu, din datoria unui monarh. Si atunci momentul vine, mai adesea In acei ani de la sfirsit In earl o viata activäi devotata ii face bilantul silipsurile, inexorabil caustatate, cior mai adinc, cind In zidirea minunat alcatuita se produc crapaturi care &Li-cal:4d r ;;.1Ciri2Va 11.111.-,reanfiftf.t:i, -22.1..5.12.1 8 FACTORII unei astfel de munci si unei Increderi asa de depline In sine Insusi, nu amenintà, neInläturabilä, catastrofa finala.