Supt Trei Regi Istorie a Unei Lupte Pentru Un Ideal Moral Si National

ROMANIA CONTEMPORANA DE LA 1904 LA 1930

SUPT TREI REGI ISTORIE A UNEI LUPTE PENTRU UN IDEAL MORAL SI NATIONAL

- N. IORGA

Editia a II-a

BLICURETI

1932. .

CARMA I FACTORII

SOCIETATEA VECHE

1 REGELE Pe la 1904 o mare Domnie de prestigiu se apropia de sfirsit. Minden. Domnia lui Carol Liu avuse in vedere Ina- inte de toate autoritatea, marea autoritate a Suveranului rare ori vdzuti prin urmare neincunjurat de iubirea care consolideazd o dinaatie. Sistemul nu-1 crease bite- meietorul ei, ci-1 imitase de la Napoleon al III-lea, care -stiuse a inlocui astfel insusirile geniale ale celui al carui nume 11 purtaiIn puterea amintirii glorioase a cäruia .apatase autocratia. Clädiri pompoase, drumuri noun, porturi, creatiuni bätätoare la ochi in do- mniulvietiieconomice si, la ocasiile solemne, cu mestesug pregAtite, discursuri, fneute cu sau fdr n.ajutor, care impuneau prin forma lor literarn, severn, plinä de reminiscente istorice prin care se cduta a se pune in legAturä cu noua stApinire intreg trecutul terii, in ce avea mai nobil si mai glorios. Lipsia doar viata mondend prin care Impäratul fran- -ces izbutise a cistiga, a retinea llngä dinsul si a fer- meca pe atitia din oamenii de samä caH servisern. -cindva causa liberalä, negina Elisabeta, romanticd iu- bitoare de singurntate, stäpinitn de visurile ei neinfri- nate, de o sensibilitate exageratä, si de o puternicd ima-

4 FACTORII ginatie poetica, nu era sotia cu care un rege poate sa inaugureze acea viata de receptii strglucitoare, de ba- luri,de v1natori care ramine legata de numele fru.- moasei Impargtese Eugenia sicare i-a pus lapi- cioare societatea cea mai strälucitoare a Franciei si a Europei Intregi. Talentul ei literarfiresc, real, de si de o putere mijlocie, cerea singurgtatea Povestilor Pe- lesului", In care a incercat adaptarea la sufletul ei a naturii de munte, a basmelor si a legendelor noastre; valurile musiceilileganau inelancolia si un penel stingaciu de miniaturista incerca sä delimiteze o miga- loasä arta, cu totul strainä de traditiile noastre. In schimb, personalitatea moralä a lui Carol I-iu merita, din partea. cui putea sä o 1i4eleaga si s'o pre.T Masa. Inteo societate de sus, compusä din boieri, cam indiferentila principii etice,si de parveniti pentru cari nu era nimic sfint pe lume, toatä recunoasterea si _respectul oel mai adinc. Nu i s'a cunoscut public nick,. legaturg, ceia ce, dupg. Domnia lui Cuza-Voda, trebuia sa fixeze un puternic contrast, si nimic n'a desemnat la o cariera deosebità sau la favoruri speciale bastar- zii cari i se atribuiau. Era in privinta aceasta in N.- rul lui o reputatie de asprime, pe care stia s'o cul.- live, oferind acciag perfecta deoenta, cu toate momentele durcroase Inteo casnicie care reunia doua tempera- mente cu totul deosebite: am ramas uimit and mi-a spus cindva 1nainte de un un bal sa vin si eu pentru ca. slut multe cocoane frumoase". Lunile In care regina n'a foa In targ, ducind supt ceruri albastre si pe apele min- giietoare ale Venetiei aspiratil neingaduite si sperm* Infrinte, au ramas acoperite de o taing pe care nimeni n'arfiindraznit s'o imprästie: intimplarea facecg. posed telegrgmele care se raportg. fa acest incident de care el a suferit asa de mult farg. a mgrturisi nhnii, nui; si, in timpul cind se gasia 1nsusi la Venetia, lap. Una cu ultimele resisteateale unui suflet zdrobit, a-

SOCIETATF.A VECHE: I. REGELE 5 titudinea a rdmas aceiasi, de o rece hotdrire tdioasd, de refus al oricdrui sentiment de mild fall de el insusi. In ultimii ani, cind suferinti fisice grozave Ii torturaur nimic nu aparea in afarà la acela care tinea sa pdstreze, in mice irnprejurare, regalitdtii atitudinea ei de o intangibild maiestate. In zilele de Zece Maiu, in care4 plAcea sd admire precisiunea miscdrilor ostirii de la care nu-si deslipia privirea ascutitä, nimeni nu-sidadea samd in de ajuns, nici medicul devotat care-i ingrijia pätimirea, ce crispatie a ultimelor resurse tru- pestiii trebuie acelui care, nemiscat pe calul de rdzboiu,asista, nalpädit de amintiri glorioase, la defilarea armatelor sale, vesnic intinerite. La botezul ultimului copil al printilor mostenitori, in fata vulgarului fiu, de uriase proportii si -de rubicunda infdlisare, al lui Wilhelm al II-lea, el mergea in fruntea tuturora, släbit pänd la suprimarea cdrnii pe fata intipdri Là de o sfortare eroicd, tirind greu piciorul, ca unul care voia sä moard ostas. De staturd mijlocie, de o tinutà magistral stdpinitd, sobru In gesturi, mdsurat in cuvinte, capabil de a da o demnitate si felului insuficient in care poseda limba romind si care la un altul ar fi pdrut ridicul, pd- trunzind, scormonind, panà in suflet cu ochii mici albastri foarte mobili ilngà linia de imperiald decisiune a nasului de vultur, omul care unia in el vechi datini de ev mediu renan, mindria unei usoare descendente a- propiate de Napoleon, prin bunica sa Stefania Beau- harnais, infiatd de genialul Imparat,i un fel de ru- ralism romantic venit de la Muratii al cdror singe Ii avea tat6.1 sdu, era una din acele personalitati, mai mull diii, vointa lor decit prin largul dar al lui Dum- nezeu, care pot sä dominei o lume asa de deosebitä de a sa cum era aceia a vechii Romdnii, careia nu-i dädea decit ce voia, clad voiai cit voia. Ajunsese a se cIntAri spitereste o inflexiune de voace, un gest al

6 FACTOR!' lui, carestia cite degete sä dea la o audientd, cite sN le ridiee la chipiu In räspunsul la un salut, cuii In ce 1mprejurare sd-i facd neasamanata cinste de a-I pofti sä sada, atunci, and, de obiceiu, el sta insusi In picioare, sprijinind doar, In anii de batrIneta, pe un scaun genunchiul säu obosit. In astfel de conditii se Intareste credinta cuiva In- tr'o misiune. Si Suveranii acelui timp, venind In. tara lor de care fuseserd despdrtiti, sau cautindu-si aiurea un cImp de activitate, la popoare care Ii chema- sera, erau obisnuiti a crede In astfel de misiuni, care une ori se ispräviau iragic tocmai din credinta abso- lutä tie care n aveau cd ei,i numai ei, shit datori fall de ei Insisi a Indeplini o datorie. Asa Maxhni- lian de Austria In Mexic. Niciodata cugetarea lui Carol I-iun'a iesit din cercul strict al acestor convingeri. Pentru dinsul Romania fusese o taxa. Inapoiatd care avusese nevoie de un salvator. In notele sale, redactate pe urmä de intima reginei, Mite Kremnitz, si de un profesor german., 1i pläcuse sä noteze cla sosirea sa a fost uimit de aspectul extrem de simplu al frumoasei curti boieresti a In! Dinicu Golescu, addugindi mlas- tina din fatä, In care, Intre locuinti bine mgrijite ale u- nei mIndre boierimi, crescute In Franta lucru pe care luità a-1 spune,sebaldeiau porcii. Suzeranitatea turceasca se presinta in mintea cuceritorului Indepen- dentei, a sefului de caste ca deosebit de umilitoare. Ur- mind cu degetul pasagiile din cartea lui Pierre de la Gorce, autorul Istoriei celui de al doilea Imperiu, in care era vorba de dinsul si,gre5ind numele autorului, nu se inuoia, el, un rege, s'o recunoascd, 0 imi spunea ce deosebire mare e Intre zilele lui si a- celea, pline de umilintr, ale lui Stirbei-Voda, caruia Ii recunostea numai o loaialitate fata de dinsul, pe care- cu minie o insemna absentd la Vodd-Bibescusi, altA data.Iipla.cea sä puie In. contrast miseriile perso-

SOCIETATEA VECHE: 1. REGELE 7 nale ale unui Alexandru Obrenovici cuceia ce pentru Romini a Insemnat el Insusi. Orice raspuns franc, curagios, ca acela cu care, In ambele casuri, m'am crezut dator, 11 supgra fära s'o spuie. Nu iubia, din a- cest motiv, pe P. P. Carp, care mergea pan1 la cruzime pentru a schita o atitudine de independentt sfi- dätoare, si o provocare de iuncar, gata de bataie, de la care, cind Ii spusese: Ce bine e clnd o tarä are un Suveran, inteligent", Isi auzise: Nu, Maiestate, ci o dinastie e In adevgr Intemeiata numai cind poate respecta pe un rege prost". Intre lntepeneala pe care o dä a- ceastà credinta misionar g.io vulgar g. vanitate slut a- samanari care singure se observä de aceia carito- t141nu stiau ca, la regimentul din Berlin, cdruia-i a- partinuse Karl Eitel Zephyrin, i se zicea Karl der Eitle, Vanitosul". Stlipinirile de prestigiu Insä, totdeauna prea mult ocupate cu artistica potrivire ipresintare a ama- nuntului, cu mdiastra regisare a spectacolului, cu do- ritul räsunet In opinia -publica a teriisicii o bunä reputatie In. strainatate Carol I-iu Indemna si In- curaja la straini tot ce putea sä puie In mai priel- nick*iumindresultatul harnicelor sale silinti oneste si nu despretuia nici condeinl unui Lindenberg, caruia-i Incre- dintai hIrtiile cele mai secrete, panä la carnetul plin de regrete pentru iubirea francesd, pierdutä, a Anei Mu- rat, carnet In care Ii notase peripetiile personale In timpul campaniei danese slut adesea silite a läsa la o parte, une ori In Intregime, alte ori suptpaliative, marile probleme ale vremii, care si acelea fac parte, ba Inca In rindul Intgiu, din datoria unui monarh. Si atunci momentul vine, mai adesea In acei ani de la sfirsit In earl o viata activäi devotata ii face bilantul silipsurile, inexorabil caustatate, cior mai adinc, cind In zidirea minunat alcatuita se produc crapaturi care &Li-cal:4d r ;;.1Ciri2Va 11.111.-,reanfiftf.t:i, -22.1..5.12.1

8 FACTORII unei astfel de munci si unei Increderi asa de depline In sine Insusi, nu amenintà, neInläturabilä, catastrofa finala. Astfel de ginduri, mOrturisite numai lui Insusi, care va fi autat O. le dea Inl Atari, cu gesturi de supremä desperare, vor fi trecut si prin mintea septuagenaru- lui prim rege al Romaniei. CAci In toate domeniile ochiilui ageri puteau sä deosebeasa semnelt acelor clintiri de planuri care Ingrijoreaza pänä la Inspai- mIntare pe cläditorul pentru eternitate.

2. CRISA FINANCIARA.

Venit dupa. o mare stapinire desordonatd, a unui om tde neobisnuita marime, atila timp nebanuita de el singur ca si de altii, dar &prim, ca tot mediul boieresc de atunci, dupa =rile miscari de curatä ideologie, sä afiseze un cinism care se parea cea mai sigura mamä a superioritätii umane, Domnia lui Card I-iu lrebuia sa fie cumpanitasi s'a silit continuu a fi, cu un Pe- tru Mavrogheni, cu un D. A. Sturdza, In ajutor: unul un spirit organisator de aripi largi, celalt un rnigalos contabil al disponibilitatilor i sa tie o socoteala cinstita minutioas g. a banului public. Dar aceasta cintarire de aproape a budgetului, ca.- ruia_ Sturdza Ii sacrificai oara de masä, multamindu-se cu provisiile sumare din buzunarul sau ministerial, se poate potrivi greu cu dorinta necontenitä a unei creatiuni, fie ea si numai aparentä, usoard, inutilä, ba chiar stricatoare. Siaceasta necesitate de neIntreruptà ctitorie domi- nase spiritul regeluisi ea era Impartasita, cu entusiasm, cu o multamire desavIrsitä, la orice zicl mu se ridica, de Intreaga clasa dominanta, al carii scop suprem era totala darlmare a vechii sandramale despretuite din vremea Ierisoarelor vasale", de caracter oriental" si de reminiscenta fanariota", Ingust dramaluite In chemarea si In toate rosturile lor de niste domnisori indi-

10 FACTORII

geni, ale caror sfortari roditoare nu meritau nicio con- sidcratie, nu numai fiindca erau fàrä reclamd nationald si lard rasunet mondial, dari pentru ca acestia erau doar niste bieti localnici pe cari toti 1i vazusera crescind in mijlocul societatii romanesti, de la sine inferioara. Nu se putea sä fie primit cineva in audienta de regele Carol fail sa auda. bucuria 7ca o asernenea mostenire din cale afara de modesta a fost inlaturata, pen- fru ceva mai mare, mai impunator, mai europeansi occidental. In locul placutelor ordsele de pe vremuri, cu casutele pierdute in gradini, cu falnicele curti boie- resticuprinzind o gospodarie complecta, perfect su- praveghiata, s'au format, spre rnultamirea tuturora, fItrIt un cuvint de protestare in numele simpaticei civilisatii indigene, navalitd cu tirndcoapele nerabdatoare, imitatii nesabuite a gruparilor urbane din Ardealul sasescit unguresc, cu casele-vagon", avind la praful strazii salonul nelocuiti la capat, alaturi de bucdtarie si de ate- nantele rau mirositoare, camerele de dormiti clocitoa- rele copiilor; florile aclimatate de generatii, cu musca- tele, nemtisorii, bujoriii condurasii lor, nu mai furl inoite in pretentioase primaveri sterpe de gust, pomii roditori, din produsul carora fiert In zahar se hraniau carnarile totdeauna pline, nu mai: fura nici ouratiti, nici saditi de iznoava; in pustiul unei curti pietruite, zidirea fara stil ii expunea ingerii de teracota si 5eamli- curile de sticla colorata. Scoli fara incunjurime de natura, fara cerdace de zbeguire in zilele ploioasei reci, fara alta mobilare deelt a greoaielor banci scrijelatesi a tablourilor de strigatoare cromolitografie care deso- norau, in grupari tapene, cu figuri filrIt expresie, scenele mari ale istoriei nationale, rdsariau pentru profesori de sablon, mai mult decit pentru copilasi viol siplini de initiativa, pentru a invedera progresul cul-

SOCIEI ATEA VECHE :2. CRISA FINANCIARA. I t tural al noii epoce. Administratii publice, Palate de justitie" fudule erau modelul Insusi al lipsei de bun gust, dar regele Ii ierta acest pleat, el insusi fiind ne- simtitor la multe sensuri ale frumusetii, desi,tim- plar artist, ingrannidia lemnul scobit In castelulpur renan, plin de vitralii germanicesi de otelul armatu- rilor unor cavaleri din alte locuri, li-1 ierta numai pen- fru ea erau, in subrezenia lor, vadita de a doua zi, Inalte, largii aveau fatada". Rare ori numai, omul care ascundea cu ingrijire un humor ce i se pa'rea nepotrivit cu situatia regala observa in cloud cuvinte taioase cii rindurile grimildite unul peste altul nu represintau decit o ingreuiare a serviciuluii. Inca o zadarnicie a va- nitatii coplesitoare. Inaugurarileintovarasite de baterea unor medalii care repetau figura, numelei laudele Suveranului e- ran totdeauna pentru Carol I-iu momente de mare bucurie, dupa fiecare din ele patria parindu-i esential sporita,Ii placea adesea sa sublinieze ca In astfel de fundatiuni luiIi revine Intaia initiativa. Era Incintat clad putea vorbi strainului, nu numai de bogatia, de trumoasa Inzestrare tehnica a ocnelor noastre, dar de maretia podului peste Dunare legind tara pe care o primise si provincia pe care o considera ca o cucerire a sa cu armele, Dobrogea, si aceasta frumoasa ispra- \TA a asigurat totdeauna lui Anghel .Saligny, om de talent fail indoialdside buna gospodarie, un limit lee' in stima regala. Nu se satura detailind visitatorilor demni de o astfel de cinste acel palat de la Sinaia in care lucrase si ca arhitect si ea mester si la care, dominat de o superstitie ascunsA, intelegea sa tot lucreze pgnli in ultima clipa a vietii sale. In acelasi timp, Carol I-iu credea ca el e cel d'intaiu care, dupa un Matei Basarab si un Constantin Brinco- veanu. se gindeste la cEtetpanarea acelur mindre la-

12 FACTOR1 1 casuri ale cultului ortodox a caror valoare o al-Rase mai de curind gustul unui AleXandru Odobescu, bole- rul diletant de arheologie, ca stiinta cea mai luxoask", rare chemase pentru a le schita pe pictorul elvetian Trenk. Nu-i spusese nimeni ca Domnii Regulamentului Organic, influentati de sacrele amintiri pe care le ras- colia, aducindu-le la suprafata, zeloasa istoriografie a timpului, se gindisera cu dragostei cu un ales simt .de gospodari la aceste venerabile manästiri si biserici, -si,klaca Bibescu si Stirbei, In Muntenia Moldova practicului Mihai Sturdza fiirid mai putin sensibila la a- semenea lucruri, au dat clàciirile neegalabile in tirnpu- rile noastre pe sama nestiutorilor si neinteligentilor mes- teri din Viena, un Alexandru Ghica nu stia cum O. reco- man& mai mult restauratorilor pAstrarea a tot ce nu corespunde cu gustul timpului, $i. astfel, In ciuda ob- servatiilor pe care le va fi faeut Othbescu, totusi foarte occidental" in materie de gust, cu toata arheotogia lui, sicontra opositiei inviersunate si curagioase fata de Guverrri Domn a pictorului Teodor Aman, biserica lui Neagoe-Voda, golitä de toga imprejurimea ei sim- paticai necesardi flancatä de un greoiu palat in stil moldovenesc de carämida -aparenta, a fost darimata sirefacuta copilareste de un tecomte du Noily, elev al gresitelor conceptii ale lui Viol let-le-Duc, inaugurarea zidiriinoi, a zaharnitei parisiene", dupa expresia liii Aman, facindu-se cu cea mai mare pompa In fata farnilieiregale, Incintata,i cu o poesie proasta a imbatrinitului poet national, devenit cintaret de curte, cu apartament In palatul de la Sinaia, Vasile Alecsan- dri. Razaluitä cu Ingrijire, aural curisipg,biserica lui Vasile Lupu, Trei Ierarhii, din Iasi, rämasa si ea stin- ghera de clopotnitä si de chilii, dar alaturi cu. o aria- cronica sala gotica", avuaceiasi soartä, si cu aceiasi solemnitate regalä a fost si ea deschisä, flu credinciosilor,ci unui public special,lazileanurnite. Numai

SOCIETATEA VECHE :2. CR1SA FINANCIARA Ia

Sf. Dumitru din Craiova, facut nou-nout, cu. pictura fra- telni aceluiasi arhitect frances, devenit si comensal al regelui, nu ajunse la aceasta zi de bucurie pentru isprava vandalica, iar aceia a pelor mai frumoase fresce din veacul al XIV-lea neo-bizantin, Biserica Domn,'s- ca din Arges, osindità si ea la distrugere si refacere, sa- lad nurnai din causa interventiei la yreme a unui suflet delicat si a unui om de gust, arhitectul Grigore Cer- kez, membru al acelei Cornisiuni a Monumentelor Is- torice care pana atunci se Meuse complice a unor astfel de isprävi. Toate acestea, panil la Palatul Casei de Depuneri si Consemnatii din Bucuresti, cu greoaia lui cupola, pang la al 13ancii Nationale, cu totul fail stil, la Palatul Pos- telor, supt care geme pamintul si D. A. Sturdza, Ingrozit de atIta cheltuiala pentru o zidire totusi nu destul de practica, impunea birjarului, cu un cal sail cu doi, caruia Ii platia anticipat, ca sä nu fie discutie la urma, sa. Incuniure cu Ingrijire acest monument de risipa babilonica, la Palatul Carnerei Deputatilor, care In locul simpaticului vechiu local rnanastiresc, plin de amintiri scumpe, s'a ridicat, suindu-se elefantul cu Ia- bele d'inainte pe dealul Mitropoliei, ocupat de smerite infiintari domnesti si episcopale si la un Senat de aceiasi calitate, Maga Palatul de Justine, masiv cu toate planurile unui Mincu, ridicIndu-si piatra de piramida. egipteana In fata straditei care se povirneste umil spre malul plM de buruiene al Dimbovitei, saracacios canalisata si Intrebuintatä ca un canal de scurgere a tu- turorimpuritatilor, toate acestea cereau bani, multi bpi, si tara nu-i avea. Atunci, pentru opere de trufie, a caror necesitate nu era imediatà sicare, oricum, nu reclamau astfel de proportii si atitea Impodobiri nepotrivite, dupa judecata oricarni strain, pentru mijloacele, restrInse Inca, ale u- nei societati patriarhale, pe care nimeni n'o organisase

14 FACTORII pentru a sustinea printr'o productie foarte mult sporita astfel de sarcini, s'a recurs la imprumuturi In strainatate. Germania lui BleichrOder a societatii Diskonto-Ge- sellschaft era acolo pentru a ne servi, nu atlta ea o- magiu Tata de marele realisator german In Romania care era regele, cIt pentru a ne lega astfel si mai strIns de alianta Centralilor de care ajunseserthn a atirna In totul.Robinetnl" curgea astfel la orice atingere,si niciun ministru de Finante, de la priceputul bancher Me- nelas Ghermani, introducatorul etalonului unic de aur, Incoace, nu pregeta sa se adreseze la dinsul. Unul din ei, Una'. Be la 1390, spunea chiar, inteo societate par- ticulard, cu un aier de desinvoltura, ca, dacd-ti trebuie bani, iei: de unde poti, in ce conditii poti, iarur- masiivor cauta ei O. se descurce". In acest fel, Inca din 1899, cind, din causa chestiei Burilor care punea Germania in fata Angliei, pe pH- perul unui razboiu sentimental de opinie publica,se- caserd capitalurile, se ajunse la cea d'intaiu din marile crise care au semnalat ultima parte a Domniei de prestigiu. Una din recoltele rele, care veniau periodic, pusese Romania In situatia de a nu-si tinea angajamentele, de a nu-si plati chiar functionarii, si capitalul strain, adecä numai cel german, cad cu altul ne de- prinsesem a nu avea legaturi, si nu puteam astepta nimic de la adversarli politicei noastre externe, refus sä sustie finante deficitare, care amenintau cu o catastrofa. Conservatorii,Infrunte cu bunul batrinpacific -Gheorghe Cantacuzino, plin de mindrie familialä, su- rIzätor din ochii blinzi albastri, ca si din coafura ingri- jitaa paruluisursidin favoritele lui imperiale, cu care parada Inteo caratä cu livrea rosie si argint asemenea cu acea albasträi aur a Curtii regale, cre- zurä ca prin artificii in legatura cu dispositiile ace-

SOCIETATEA VECHE I 2. CRISA FINANCIARA 15

leiasi finante straine se va putea iesi din greutate, as- teptlnd bielsugul, posibil, al unei noi recolte. La ideia kr se opuse D. A. Sturdza, intrupInd bunul simt al inaintasilor sai, boieri de bastinä ai vechii Moldove. Cuconul Mititä", cum II ziceau unii en. adinc respect, legat cu o salvatoare frica, iar altii cu o ironie usoarki, care tinea samnumai de anumite defecte usoare de caricaturat, era O. fie teolog si Meuse studii de aceastä specialitate, pe lIngä cele de drept, la Iena. Intors dinteo Germanic absolutistä, cu directie severa, care ullase si de idealismul revolutionar al lui von Stein si de ro- mantismul creator al epocei lui Ranke, In care se formase un Mihail Kogalniceanu, el se legase pentru togä viata de conceptia rigida. a omului de Stat", capabil de a face mice, dupä anumite norme abstracte, Inteo societate a carii culturä avea datoria s'o sprijine, dar fart a auta sä strabata pana In sufletul eii fara, A se läsa condus, ceia ce ar fi o neiertata släbiciune, o abdi- carei o umilintä, de sufletul acesteia. Anchilosat In a- teasta conceptie, pe care, de altfel, o Impartasia, des- pretuindu-1 profund, si P. P. Carp, alt imitator al o- mului de Stat" german, al Bismarckului provocator, rau de gurdigata de lovituri,xnaruntul birocrat, care invoca., si nu farii drept, partea sa de secretar, Ingrijit de formele dipkmatice, al acelora earl, mult mai mari ca dlnsul, unisera cele doua. Principatepentru el mai mult decit peutru oricine altul terisoarele vasale", se conducea In viata politica, In care prin rigiditatea sa Inch-ft-alma ajunsese a capata unul din cele mai 1nalte locuri,numai de doua. principii. Intaiu devotamentul, pana la Arutarea mmii, fata de Suveranul absolut, pro- vidential pe care-I atacase cindva violent si caruia,acuma, Ii -1nchina, In romäneste si In frantuzeste, cu ajutorul Academiei Romine, unde era al doilea ctitor, masive publicatii documentare, menite sä aräte a totul vine -de la Carol I-,iu, numai de la el. Si, al doilea,

16 FACTOR!!

carea märuntit g. a tot c.eia*ce este formà in viatä pa- Mica.Un alduros patriotism, fail atingere cu na- tionalismul pe care neorganicitatea sa de spirit nu-1 putea intelege cleat ca pe un element de Stat pe lingA atiteaaltele, patriotism unit cu admiratia nelimitatä fatg. de Germania studiilor, devenitg si a politicei sale, sicu groaz g. fatg. de Rusia, ale cgrii angi zgriptoresti le vedea vesnic Intinse ca sg ne prind g. si sä ne sfiic itssidädea sfatul sä termin mai iute prefata, si despre epoca Regulamentului Organic, la volumul X din colectia Hurmuzaki" pging. ce Taral nu pune capät Romgniei politice constituia fondul sentimental al politicei sale, determinatà supt raportul ideilor de conceptii Org. Indoialä total absolute. Dar In crisa financiard de la 1899 el a fost terii de cel mai mare folos prin calitglile cai prin defectele, salei, intr'un moment de francheta, observatorul fi- losofic, de forme, In fapt, tot asa de rigide, al vietii politice romanesti, Maiorescu, o recunostea, cu obi nuitul gest de despret al tuturor junimitibosti fata de bgtrinul on} de Stat", de o altä facturg. germangl. ' Cit de mult acestdespret, pe care oricine s'a apropiat de Sturdza I-a auzit rostindu-se nu odatA, se prefacea in contact cu acele realitati sociale pe care criticul de odillioarAal Convorbi- rilor" stia mai bine decit ericine sa le tie in samA, o dovedese rindurile urmatoare ale lui din Memorii4 (in actleasi Convorbiri," pe 1930, P. 110), pe care leadresa) c& preseclinte de Consiliu) aceluia care de mai multe on inainte de dinsul imbrAcase aceastA demnitate: Bucuresti, V August 1911 Mu lt stimate domnule Sturdza, VA multumesc pentru trimiterea prea-insemnatei luctAri asupra Comisiunii Europene a DunAriiipentru cuvintele cax!r. o Irmo, tem Aceste cuvinte scrise- de bdrbatul de Stat al Tertt-fz cdrui viard intreagd a fostsieste impreunatd cu desvoltareavoliticif ci culturald a Romdniei rendscute sint pentru mine o rdsplatd din cele mai marl ce mi le-ar fi putut hdrdzi soarta. VA sint adinc recunoscAtor $iAra rog sA primiti tot odatA 7n- credintarea inaltului mieu respect. T. Maiorescu."

SOCIETATEA VECHE : 2. CR ISA FINANCIARA 17

Dimitrie Sturdza ar fi putut sä invoce, de altfel, pentru Inlaturarea magnificentei cheltuitoare parerea In- säsi a strainatatii. Iata cum opinia publid englesa socotia atunci, la 1899, situatia financial-Aa Romilniei si motivele pentru care ajunsese la o astfel de deplorabila ananghie una din terile cele mai bogate, prin ea Insäsi, din lumea 1ntreag a,.silocuitii, aproape unitar, In margenile Inguste de atuncea, de o rasa cu care putina bunavointa inteligenta poate face mice, &jar sidaca nu mai ales In ciuda unei clase dominante, cu desd- vIrsire ran crescute, du educate si Intdrite in defectele sale printr'o vigil politica a carii caracterisare se va impune mai departe. ,.Datoria publicd, plasata mai ales In Germania, se ridica la aproape cinzeci si unul de milioane de lire sterlinge. Dobinzile fusesera pldtite regulat. Dar usiu- rinta cu care banii se Imprumutased totdeauna dd.- duse nastere la maxi. extravagante. Cheltuielile care trebuiau sä fie suportate din budgetul obisnuit, precum si riclicarea unor marete oficii publice la Bucu- resti,erau sprijinite adesea din Imprumuturi; sise luase obiceiul ca, atunci cind erau bani putini, sd se e- mita bonuri de tesaury, a caror cifd ajungea acuma la nu mai putin de doua milioane si jumatate. In 1899, adauge criticul engles,. care nu facea decit sa. rosteasca o parere ce era In sufletul tuturor acelor pe cari nu-i orbia interesul de partid si "lad nu credeau ' The public debt, mostly, placed in Germany, amounted to about L. 51 ml. The interest had been regularly paid. But the facility with which many had always been borrowed gave risef togreat extravagance.Expenses whichoughttohave been defrayed out of the ordinary budget, such as the erection of magnificent public offices at Bucharest, were frequently defrayed out of the loans ; and the custom had arisen, when money was scarce, of issuing treasury bonds; Encyclopaedia Britannica, art. Rumania.

FACTORIT

In formulele cu care se acoperiau neajunsuri din ce. In ce mai evidente, recolta (Muse o posibilitate de export In valoare de numai trei milioanei jumatate fata de aproape de trei ori aceiasi cifra In anul urmator. Inainte de a trece puterea lui D. A. Sturdza, cu mij- loacelelui patriarhale, guvernul conservator Incerca, desperat, acelasi mijloc al Imprumutului, oricare i-ar fiIdonditiile$iconsecintile. Acest Imprumut Incheiat In toamna lui 1899, In suma de $apte milioane de livre sterlinge, IndataInghilite,ca obisnuit, de nevoile curente, cuprindea conditii cum nu le mai cunoscuse pana atunci Statul romin: Pe ling ca. se plätia o rata. de interes mult mai inaltä decit inainte, Romania se in- datora sa nu ccntracteze alte Imprumuturi inutile pänä ce nu se va plati acesta"1.

La 26 Februar st.n. 1901 Sturdza lua puterea, pe care o pastra pana In ullima zi a analui 1904. A$ zice; Sturdza personal, pentru cà vederile $i metodele lui, de foarte vechiu,. de cel mai vechiu conservator in politica romäneasca, rm erau acelea ale parlidului liberal pe care-1 presida si care, din nepotrivire cu-dinsul, se mai trezise odatä o revolta de intelectuali, farlt principiile sale morale, revoltA condusä de oarneni de inteligenta, dar si de lipsa de convingerisi de viata desordonata, a lui C. Dimitrescu-Iasi, surizator profesor de Universitatef retoric, fàrä lucrari si farä elevi forrnati de dInsul, care se pusese supt blajina ocrotire a batrInului economist national P. S. Aurelian, era SA-1 rästoarne de la guvern prin sistematica abtinere de la lucrarile Parlamentului. Strain de orice preocupatii electorale, indiferent fall de orice mi$care a opiniei publice, kantian inchis in.

I Besides paying a much higher rate of interest than heretofore it bound itself not to contract any further loans untilthis one was paid;ibid.

SOCIETATEA VECHE :2. CRISA FINANCIARA 19

doctrina datoriei care, cu mice pret, färä interes si frä placere se pretinde Infaptuitä, tiran cu gesturi imperioa- ge, citruia, pentru a se trage tot folosul absofutismului sau, I s'ar fi cerut numai o consecventa nepotrivita cu capriciile sale de bolnav si o putinta de a osebi Intro neimportant si hotarltor pe care, din nenorocire, i-o refusase natura, mosneagul moldmean Men atunci ceia ce adese ori In asemenea Imprejurdri a facut rasa, cu totul particular*i cu desdvirsire iuperioard, din care facea parte. Romania avea fart Indoiala prea multi functionari, jumatate dintre dInsii. cu desavIrsire inutili. De laci- novniciiintrodusi de Regulamentul Organic, contra- facerea Statului napoleonian nu facuse decit sa adauge numarul inutilitatilor. Aceasta era doar oastea mai sigura a partidelorin. lupta: pretorienii birourilor de pur formalism, de hirtilarit netrebnic prin care se In- greuia administratia publicii. La fiece schimbare de regim, nefiind un statut de stabilitatecare 5i acesta ofera primejdii inteo societate avind asa de putin simtul datorii-lor sale , contingentul unora era Inlocuit cu al eelorlalti,siceid'intaiuformau armaturaintruni- rilor publice de agitatie, care, de la o vreme, nu mai conteniau, a demonstratiilor de strada, alaturi de came- nii cIstigati cu o piest de cinci lei, de hahnanale, de euriosisi de plebea Capitalei. Un salariu ridical facea ca functionarul sd nu recurga la alte izvoare de venit, dar el nu facea economii,-- de asigurare pentru zile grele, sau de fructificare. De acesti stapini ai vietii publice Sturdza Indrazni sa se atinga. El Incredinta misiunea de a pregati reducerea tern- porard a salariilor, care de fapt se Intinse asupra multor ani, profesorul Spiru C. Haret de la Universitatea din Bucuresti, maternatician de valoare, format la Pa- ris, spirit clar si sobru, capabil de o continua munca

20 FAC FORTE de birocrat, care-i mai ldsa si timpul necesar pentra a intretinea In lumea invatatorilor $i a preotilor o co- respondentä de coleg, de prieten care era sd-i clgige lui $i partidului din care fdcea parte o largd $i meri- tata popularitate. Omului care trebuia sä Intreprinclä ca ministru o Intreagd opera de reorganisare, dupd principiile omului de Stat", care erau ale $efului sthi, $i. ale epocei sale, dar $1 cu o grijd de stiintific" care se tine 'la abstractii, la cadre strict fixate $i crede In metode infailibile,Ii revenise deocamdatd sarcina de- a usura budgetul. .Solutiile pe care le presintä furl acceptate färd discutie,si curba lui Haret", demo- craticd." prin aceia O. tinea samd de nevoile de viatd alecelor mici,recluse, aproape färd protestdri din partea unei lumi nea$teptat de cuminti $i gata la sacrificii,instinctul rasei biruind astfel reaua educatie, greutätile financiare actuale. Sturdza, scos de ai sdi, cdrora li trebuia o politicd de alte mizonturi, $i mai build, dar $i mai rea declt a lui, pan sd plece astfel MA sd se &eased In situatia de a trimete la Berlin, pentru un nou imprumut, emisari de aceia, autorisati $i de rege, cari, prin atitudinea lor tinguitoare un'ticu lipsa unor facultati spirituale deosebite, si-au meritat in cercurile lui Bleichrlider califi- catia de weinende Esel, rndgari cari se piing". Conservatorii, intorsi la putere prin voia tinerilor liberali revoltati, venird cu idei care Intreceau fericitul cerc strimt in care, timp de trei ani, aproape o legislatie intreagd, reusise a se Inchide, Third auz, 5i In acest domeniu, pentru glasul sirenelor, bdtrinul Moldovean.. Ei aduserd inainte, prin avocatul Take Ionescu, devenit, grin talent, factor important inteun partid de boieri, mai ales munteni, ideia unei conversiuni a datoriei publice prin acel nou Imprurnut Inaintea cdruia se ddduse Inapoi, fäcindu-si cruce si blästamind pc Satana Sturdza.

SOCIETA1EA VECHE 12. CRISA FINANCIARA 21

Sustinutd de o presä prieeputd, conversiunea din Maiu 1905 a fost socotia ca un mare act de Stat,menit sd aibd repercusiuni asupra intregului viitor al finantelor noastre. De fapt acest imprumut crestea sar- cinile care apdsau destul de greu asupra unei socie-. tali nu destul de evoluatd in sens european. De la cin- zecii patru de milioane (cu dobindä de 40/o), se ajungea iorin aceastä operatie, pe care liberalii au si criticat-o vehement, amestecindiatacuri la onestitatea personaldaadversarilor, la suma de 53.367.000.

Peste citeva luni, supt acelasi guvern al lui Gheorghe Cantacuzino ceia ce era oarecum nedrept, cea mai Insemnatd muncd, indemnul eel mai stdruitor, resultatele cele mai pretioase in aceastd asa de lung Dom- nie apartinind fard indoiald liberalilor, se serbau, cu cheltuieli foarte insemnate, eel patruzeci de ani de Dom- nie ai lui Carol I-iu. Anul urmtitor puse pe Spveranul care se simtia, in trista stare de sdndtate, mindru de isprava indeplinitd, in fata unei zguduiri sociale neas5.- Tang mai grozave cleat greutatea financiard de care cu opt ani inainte se lovise Domnia socotelilor oneste. siintrebuintarii controlate a banului public.

3. CRISA SOCIALA. In cursul acestor patruzeci de gni Isituati 9. terauului iu evoluase aproape de loc prin vre-o actiune a Statului, care ar fi purt4t de grijä catepriej pelei mai nume- roase, maj interesaute si mai nenorocite din populatia romAneasd. 114sepala din 1$§8 arAtase in de 9jp.ns c41.1 mai poate merge asa. Recurgindu-se jg paliativuj unei uoi Si neinsemnato ImpArttri de pgrnipbjriiu jargul dis- ponibil al tuesiiler uluj,pgruncase asupra nletiye- lor unei misdri Jpcale, P4Fe jai se sein1.441-ase pr acte violentesi nu vg.rsgse singele, bAnuiglgca pit adeväratele suferinti, ale poporujui prpvocaserp. tbw rarile,ci Mina strainä, uneltirae Rusiej, pgre, p gi4d14- nepgräsit, de a ne anexa totusi, si-ar fj trime§ prig sate specialistii in douä domenii atit de deosebite ca al iconarilorijugInarilor. Apoi, a doua zi dupl ce glasul de suferintä si de amenintare theuse, lu.mea politid se intoarse la vechile preocupäri meschine, de- lupte pentru putere. Problema teraneasca era färd Indoial, inainte do toate, una de culturä, dci pregAtirea micului agricultor, cu tot instinctuli experienta lui, era a iobagului din e- vul mediu un publicist socialist venit din Rusia, So- lomon Katz, devenit in literatura romgneasd. Than Ghe- rea, iar In cetätenie Constantin Dobrogeanu, a scris mai tirziu o carte de metafisid. socialä: Neoiobagia, mulf

SOCIETATEAVECHE:3..CRISA SOCIALA 23 cetitd si primita Cu cdklura, in, cercurile tineretulul fara deosehire una de credit si una de asocialle. Scoala rurala mostenitä de la Cuza-Voda, care 51 el o avea de la Domnia Regulamentului Organic, n'a fost nici dupd reformele de program ale lui Haret, pe care-I interesa mai mult invatatorul ca hotdritor factor politic in sate decit scoala lui, de care nu s'a apropiat e- sential acest spirit puternic, dar ingust, un mijloc de a indlta pe teran la local lui, ci ea, a continuat sa creezei savanti", a caror rivnire era sä se desfaca, Inaltindly se"; de brazda pe care inaintasii lor cheltuisera o muncd istovitoare 51 presupusä de valoare inferioara. Deser- tiunea de la lard a continuat filrä ca ea sa. trezeasca a- cele ingrijordri care ar fi scutit de multe greseli si primejdii in viitor. Intemeierea scolilor de agriculturä, mani mici, a- cestea din urmä fund asezate la tara, dar, din causa intereselor profesorilor, pe cit se poate In margenea centrelororäsenesti, n'a contribuit la crearea acelei burghesii"a satelor de care,sica exemplu pentru ceilalti, se simtia ise simte pana astazi asade mare nevoie.Vechile expositii regionale de agriculturd, care eraul prin rasplatirile idiplomele lor, un adevarat indemn la emulatie, se paräsisera dupa 1880. Inspectorii agricoli, adesea total ignoranti, faceau parte din tagma partisanilor politicl plasati unde se poate. Niciodata, in tara miilor de bursieri peste granitä, un leran n'a fost trimes, ca sä vada alte sisteme de culturä, in Lombardia, in Danemarca, fie si mlicar intre SasiiiRominii din Ardeal. Productia noastrd la hectar continua sa fie una din cele mai sea- zute din lume,i,chiar la marii proprietari, inova- tia in ce priveste natura culturilor, potrivitä en cere- reatirgului mondial, lipsia aproape cu desdvirsire, Romania Bind o lard' de poruimb si de griu, cu ceva orz iovas. Culturi care odinioara fusesera. bogdtia Si

24 FACTORII mindria noastrg.: a inului, a einepei, inutile in satele care-si luau acum imbräcämintea de la micul comert al tirgurilor, fuseserä pärg.site in acelasi timp cind nu mai exportam mierea si ceara din care se hräniau pri- säcarii moldoveni. Iar, cu tot serviciul zootehnic si cu toatà scoala de veteringrie, care aduna un numgr de profesori priceputi si activi, vitele degenerate ale Ro- nfainiei, räu hränite, tinute in ploaie si frig, neingrijite la boli si netesalate o viatä intreagd, nu samdnau cu splendidele exemplare bovine pe care unAle- xandru Läpusneanu pe la 1560 le exporta prin Dan- zig Ong. in Anglia. In ce priveste'caii, pe cind Banatul de supt clominatia ungureascd si chiar Basarabia Ru- silor scotea stralucite exemplare ale rasei arabe aclima- tisate la noi, Statul romin se aprovisiona, ca si parti- cularii, cu rase din strgingtate, argtoase la fdpturd, dar incapabile de a se pästra bine in conditiile de la noi. Expeditia din Bulgaria la 1913 a umplut vaile eu fru- mosii sirepiai birjarilor bucuresteni, pe chid biata gloabg, capabilä de desvoltare, a teranului si-atIrit miseria fisiologica in tot cursul campaniei. Incercdri de a ridica rasa oilor, fAcute de citiva proprietari doritori de a avea merinosi n'au fost decit un obiect de curiositate, mai curind ironicd, 0 tara care ar fi putut sä ig- noreze orice imprumut si sg. Infrunte orice lipsuri ale naturii in cite una din ramurile productiei sale raminea stationarg in uriasa concurentg. a lumii care nu inceta in iscodirea unor noi metode si in asociarea tuturor fortelor nationale pentru a face din agriculturg, chiar in terile cu un sol mai curind impropriu, una din principalele base ale prosperitätii economice. In ce priveste creditul, teranul din Romgnia, incapabil sä alcdtuiasc g. din propria sa initiativa organisatii financiare care sg.-1 sustie in anii Ili si sg-i permitg. desvoltarea exploatatiei,astepta, din nenorocire, ceia ce n'a fost casul pentru conationalii de aceiasi ocupa-

SOCIETATEA VECFIE s3. CRISA SOCIALA 25 tie din Ardeal si Banat, totul de la Statul in conducerea caruia dupd legea electorald avea o asa de mica parte, iar in realitatea lucrurilor chiar niciuna. Deci, chid, la 1873, s'a alcatuit Creclitul Funciar Ru- ral, teranul n'a fost intrebat, n'a avut -niciun rol In or- ganisare si n'a tras niciun folos dinteo creatiune care i-a ramas stillinä. Cele 64 de milioane de bonuri de la Inceput, mai mult cleat inzecite pe urma, au trecut ca.- tre marii proprietari, cari ei insii prea adese ori au primit imprumutul in conditiicare, departe dea-i sustinea, li-au grabit, mai ales in Moldova, ruina in folosul capitalului -cdmätäresc, aflator acolo in minile E- vreilor. Bancile de credit pentru agricultura.pe care le-a intemeiat o lege din 1881, cu sprijinul Statului si al judetelor, cu un capital de zece milioane si jnmatate leiaur, au intilnit neintelegere din partea publicului oräsenesc, si au trebuit sà se contopeasca in Creditul Agricol de la 1892, care el Insusi va trebui sä se piarda inteo organisatie, plecata aceasta de la teranimea ea Insäsi sau mai ales de la invatatorii si preotii stirniti de initiativele lui Haret, emit au izbutit a trezi in masele rurale un spirit de intreprindere si de afaceril. Ar parea curios ca miscarea n'a pornit din marile judete bogate, uncle sätenii ar fi putut fi cistigati mai usor. Ea arc un caracter mai ales oltean, in legatura cu viata satelor din aceastä rogiune, care nu si-a pierdut niciodatä originalitatea localä. Un 13imitrescu, din Bumbestii Gorjului, Tinut deosebit de sarac, dar impo- varat, tocmai de aceia, si atunci, de datorii si avind dintr'o generatie In alta spiritul luptator care a dat istoriei teranului romin pagina lui Tudor Vladimirescu, sialtii in aeiasi situatie prin Tinuturiasamanatoare au dat semnalul la 1891, si o dovadd de vitalitate a lost

1 Pe scurt si in Forter si Rostovsky, The Roumanian Handbook, Londra 1931, p. 122 si urm.

26 FACTORI1

Opedea imitare a acestui exemplu, nuindrul acestor tovdrdsii bdnesti, de altfel rdu organisate 0 gata sd cadd in mina acelorasi cdmdtari §l a altora asem,e4ca cucllasii, pau sd ajungd la dispositia Statului, data- tor interesat de fonduri pentru ea sd aibd, impreund cu cornitetul, W. 4ou instrument politic, ridicindg-se in vre-o zece gni paa la sapte sute. Aceastd ?rearm= spontanee a satelor este dovada 0 a lipsei de credit in carp se sbdtea terdnimea pKra- sad, 0 a nedestoiniciei Statului, care; de altfel, indatd ce si-a dat samd de valoarea acelor band, s'a grPit sä li impuie o lege, in 1903, pentru ca, in curind, sdi caute si sd izbuteascd a li influenta congresele; pänd pe, in- credintindu-se e6. o robire complectd a acestor adundri se loyeste de pn astpptat ppirit de autonomie si in- clependeuta, 54 facr aa incit congresele ng s'au mai putut aduga. Si neje sapte sute de bAnci- populare din 1921, ba War cele trei rnii (lin 1914, repnind 600.900 de ipb- scliitori, ma mai mare parte numai cu numele, fal niclo putinta de inriurire, si puind laolaltd peste u9. milion, represiptau prd indoiald cu mult prea putin pentru nevoile unei teranimi care, ruptd de filantro- pii de dupd'1848 din legtiturile, socotite umilitoare, cu proprietatea mare, rdmdsese se poate zice: In pielea goald. In sfirsit, individualist, teranul din satele de obiceiu märunte, si, afar r. de regiunea dealurilor, sämrnate la distante marl, färä 1egal-11A. mai strinsr Intre ele, cu spiritul separatist de celulä organicr, genealogicr, pe care 1-au avut din capul locului, nu s'a gindit sä caute mina altui teran, pentru scopuri care sr. li fie comune. Erau in RomAnia terani, dar nu .si o teränime, In call- tate de clasa socialr, si numai ea, alegindu-si oamenii ei, oamenii adevärati,si nu prin prstrarea singurd a unui costum rentabil supt raportul e1ectora12 ar Li pu-

SOClETATEA VECHE 33. CR1SA SOC1ALA 27* tut sa provoace, nu citeva masuri 021*, ran aplicate prin oarueni cari n'aveau un interes5 pecial, ci o In- treagälegislatie, cu elementele str1ns legate organic, prin care, si din partea Statului, s'ar fi putut ajunge la resolvirea acelei chestii tergnestrcare, de mult, servia numai pentru brosuri reformiste, pentru eventuale discursuri, mai ales de candidaturi, si pentru agitatia cc- lor cari rtu putuserd si ei sa. parvie. Astfel teranul, Ma pamint prea adese orl, gracre- dit ceia ce-1 facea sg vada In orice amg.tar, In orl- ce proprietar sau arendas care n-4nuia banul un (kis- man care trebuie neaparat distrps , fara lumina si farä conducatori vrednici de acest nume &deli lacer- carea mini Invgptor chipos sit plin de temperament, cu darul elocventei, Dobrescu-Arges, eazuse Fin conipP- miterea dibace a acestuia Inteo meschina afacere de bani cladu foe terii printr'o revolutie agrara. Ea ar fi izbucnit de mult Inca, daca ar fl AA si elementul acela mistic MI care teranul nostru nu pox- neste la luptä. Dar In 1996 studentimea dip iluepresti manifesta contra represintarii la Teatrul National a p- nei piese francese de bulevard, de care un comitet de doamne cu scop filantropic; s'a dat o lupta cu politia, si armata, intervenind, n'a tras. Era eel d'intaiu cas, de 11 1848 pan g. atunci, in parç sa fi triumfat o rascoalà. Dupa biruinta, o propaganda. Incepuse, nutionala si democratica, despre care va fi vorba chid se vor cerceta elementele de culturä. Stpden- iii, Incalziti de un crez, ale carui origine si desvoltare se vor presinta In partea a doua a acestel lucrari, Ince- pura o operä de desteptare la sate. Aici, inteo mentalitate stapinit g. de superstitii, studentur lneepu sa. 3- parà ca mlntuitorul revolutionar, si de pe urma unor scrierisentimentale ale reginei Elisabeta, raspindite cine stie cum la sate, se forma o legatura, intre sotia Suveranului, devenitä aparatoare a saracilor, si intre

28 FACTORII propagandistii, reali sau Inchipuii, pe cari o imagi- natie Inflacarata si-i represinta ca strabatInd .tara.cä- lri in toiul noptii ca sä aduca noul crez de mintuire. Aceasta stare de spirit s'a räspindit mai mult in Mun- teniasi anume in ses, prin apropierea Capita lei, in judetele IlfovsiVlasca. In Oltenia insà ardea supt spuza vechea aplecare spre jacqueriile teranesti. Iar in Moldova se simtia tot mai nesuferita apasarea trus- turiktrevreiesti minuind capitaluriimprumutatela banci din Galitia, care erau represintate mai ales prin dibacea activitate cuceritoare a fratilor Fiser, Moise sau "Mochi,i Calman, personalitati putin interesante in ele insesi. Evrei corauni, farii stiinta de carte, lucrind primitiv cu o populatie primillvd, pe alaturi de Stat, care, servit de organe subalterne total neinteligentesi färä simt, lasa ca lucrurile sä se petreaca in. voia Mr. Cuge- Mori, scriitori, de aceiasi origine nationala, dar amestecati In viata culturala a terii, ca foarte finul spirit care a fost Ronetti Roman, autorul cindva al unui poem by- ronian si mai pe urmä al puternicei drame Manase, el insusi un arendas 5i un om de afaceri, rostisera sentinta de cqndamnare la istovirea totala a pämintului casi a omului care se confunda cu dinsul. Teranii erau. sa arate, in porniri razlete, de o furie oarba, carora li-au lipsit, total, sefii, ca. rasa In aparenta stoarsa are Inca puterea de a-si rasbuna, cerind fara logica, cu alit mai putin in formule dare, desrobirea. La Flarninzi, supt influenta, -tlar fara vinovatia pe- nala a invätatorului Maxim, se produse cea d'intaiu din aceste explosii ale multimilor fara luminatori si fara prieteni, träind in tara br ca intr'o miserabila colonic supusä unei teri straine. Acolo, in judetul Botosani, trupa a tras, si cel d'intaiu singe teränesc curse, provocind indignarea generala a carturarilor, de la socia-

SOCIETA TEA VECHE ; 3 CR ISA SOCIA LA 2 9, litii Cantacuzino 5i Voinov pana la nationalistul N. Iorga; d. Simion Mehedinti, flu de teran sovejan .5i autor al frumoaselor schite din viata alor sai, se retrase inaintea interdictiei sefului sau conservator doctrinar, Maiorescu. In cIteva zile chestia, deschisä astfel cu violenta, era In diScutia Camerei Deputatilor. Acuma Insä flacdrile, tisnind ici 5i colo, cuprinseserd toath tara, fara sa existe vre-o legatura Intre multele focare. Moldovenii seoteau din sate pe Evrei fart a se atinge de dInsii, cautau condicile unor socoteli me5tesu- gite din care iesiau totdeauna datori, Si le rupeau In bucati; furia lor fard. constiinta Si fart alegere taia co- wl trtsurilor, rupea cartileitablourile, si mural-a statuile care nu se puteau distruge. Nu totdeauna se Ri- cca deosebire intre proprietarul bun $i cel rau. Oa- menuse credeau oarecum datori sa fact,si dacll se p ate mai cu yIn, ce aflau ca facuseril vecinii lor. Dar intregi districte au ramas total neatinse, si nicairi vio- lenfa n'a fost prea singeroasa. Unde era cite un pre- fectlegat de popor, iubindu-1sistiindu-i vorbiItry limba lui, ca d-rul Lupu, nu s'a petrecut nimic7 lumea satelor potolindu-se tot asa de rapede cum se aprinsese. Cu totul altfel In. unele parti muntene de catre Du- nare, prin Vlasea, prin Teleorman, nu 5iprin Ia- lomila, prin Ilfov, iar dincolo de Olt In Dolj, In Gorj, mai ales In Mehedinti, dar de Mc in Romanati $i in Vilcea. Inst spairna celor amenintati $i atin5i a crezut ca e vorba de o intreaga miscare, de mult pregatita si perfect concertata si, cautind pe sefii in afara de te- raaii insii, socoti cit i-a gasit in autorul celui mai bun studiu despre chestia teraneasca,d.Vasile Kogalni- ceanu, continuator al traditiilor marelui sau parinte, 5i in profesorul N. Iorga, care Indemnase la protestarea,devenita prin ea Insasi violenta, de la 13 Mart 1900 5i care publica o foaie de aprinsa aparare a drepturilor teranesti, Neamul Romanesc, care va fiinfa-

30 rAcroRit tisata in alt capitol: cel d'intaiu a fost inchis citva limp la Giurgiu, telalt, amenintat cu moartea de uniipro- prietarisi arendasi, indigeni si straini, fu rugat sa-si intrerupä publicatia si ordin se daduse A. fie tratat ca si Kogalniceanu, la cel -d'intaiu rind din mina lui care s'ar gäsi la teranii revoltati. Fata de acestia un val turbat de minie rasbunItoare s'a destantuit si Statul s'a pus intreg in serviciul ce- lorjignitisi amenintati, si aceasta frtrA nicio reser- vil,dupit ce Gheorghe Cantacuzino demisionase si un guvern liberal supt Sturdza, dar data aceasta cu suprematia de fapt a fiului mai mare al lui Ion Bra- tianu, se alcatuise la sfirsitul lui Mart. Daca revoltatii arsesera multe conace ca sa dispara condicile privite si aici ca niste carti ale Satanei, dacä lei si colo se val.- sase si singe si se comisesera ofense de onoare, trupele puse supt cornanda generalilor Nästurel din Craiova, Gigurtu, din acelasi Mc, si Averescu, furl Mil de milk avInd une ori ordinul sä nu faca prisonieri". Orice Ora a interesatilor era crezuta si se scoteau In front, cei O- HO, printre cari fo5ti subofiteri de reservä, caH priviau cu ochii deschisi la pustile intinse ale camarazilor, pentra ea 0 cada fulgerati de gloante. Rare oH ofiteri tineri prin mijloace de miloasa dibacie au putut scapa oameni dupa togä evidenta nevinovati, dar de cari voia 0 scape, ca de elemente incomode priu inteli- gentasienergia Mr, mosierul. Sentimentele de care era animata o parte din clasa stapina pe doua treimi din parnintul terii se pot intelege dui:4 cererea facuta de citiva proprietari olteni catre guvernul austro-ungar ca trupele straine 0 vie sa-i apere. Aceastä infamie facu pc Maiorul Sturdza, fiul prirnului minister', sa vie la mine anume pentru a-mi spune ca, in aCest casj slat ofiteri cart se vor pune in fruntea teranilor rds- culati si vor iesi sä apere granita. Begele Carol, jignit in adincul sufletului sau de catastrofa sociala prodUsa a doua zi dupa anul jubileului

SOCIETATEA VECHE: 3. CRISA SOCIALA 31 sAa, interveni printr'o proclamatie care. Mind sA se intrevadd o amnistie pentru teranii cari zdeeau in tem- nitd,ori erau aruncati cu grAmada in luntri, pe Dung.- re, fAgAduia opera de reforme cu care constiinta sa Ii spunea, de sigur, cA era de mult dator, dar nu indrAz- nise s'o atace pentru a nu gAsi inainte coalitia tuturor elerventelor unei clase dominante sprijinite cu toatA stralucirea ei pe robia teranului. Camerele cele noud aveau deci misiunea de a colabora cu guvernul la alcAtuirea unei noi legislatii agrare, supt numele lui D. A. Sturdza, care, In Camera, la impotrivirea, in numele proprietarilor, a tinArului Mihail Cantacuzino, fiul fostului prim-Ministru, se tidied In- dignat, puind, cu trernur in glasul bAtrin, zguduitoarea intrebare: pentru ce am impuscat oare miile de terani", dar inteun spirit care era altul: acela al unui tinereta cilrai formatiune iideologie, de multe di- recVi,unii fiind mai bAtrini sau mai imbatriniti, mai adaptafi,decit ceilalti,rAmine sa fie arAtatA deosebit aiurea. In acel moment chiar, crisa sociald, stropitä cu singe in mare parte nevimivat, se complica in acesti ani de durcroasä reculegere, de supremä tristeta,ai regelui Carol I-iu cu o hotaritoare cris6 politicA, prin care s'a ardtat cd si in domeniul partidelor ceia ce el izbutise a crea, pentru linistea terii, de sigur, pentru normali- sarea vietii constitutionale, dar cu aceiasi indepartare timida a regelui de prestigiu fata de tot ce inseamnA rise si primejdie, era nesigur, si aceasta privia nu numai persoana lui, cisi soarta dinastiei pe care voia s'o intemeieze.

4. CRISA POLITICA INTERNA. Carol I-iu gdsise o boierime mindrd, deprinsd a da din. sinul ei pe Domni si a-i rdsturna dupd plac. Ani intregi de zile Ii suferise atacurile, Ii descoperise con- spiratiile, Invotase a-i cunoasteintrigile. In tot acest Limp, acela care, la 1871, dupa cele mai grele ofense, se hotdrise a abdica, se convinsese cd o astfel de clasd, sclid sprijinita pe pilmintul creditar, 1mbdrbatatd de numele mari pe care le purta, nume Impletite cu IflSàSi istoria terii, luminatd de cultura, primita une ori mai mult decit superficial, a Parisului si a Universitätilor germane, deprinsd printr'o lungd experientd deeil.- muirei servitd de talentele neboierilor pe cari se pri- cepuse a-i anexa Med a-i admite In viata lor de familie ia-siamesteca singele cu allor, nu p6ate fidistrusA. El cdutd atunci s'o Intrebuinteze pe rind prin sistemul, imprumutat dinPrusia guvernatà o- dinioard de tatal sdu Carol Anton, al celor cloud particle succedindu-se la putere Third prea multä luptdSi färd zgomot prea mult. El Insusi, gata a iscAli mi- ceise presinta de ministri responsabili, In intere, sul clientelei de care nu se puteau desf ace cel mult daca, din cind In cind, cerea làmuriri, peste a cdror minciund patentd trecea imediat pentru a-si faoe datoria constitutionala, doria sd-si reserve numai acel donaeniu al politicei externe In care-si atribuia o corn- petentd care Intrece cu mult pe aceia a tuturor ministrilor säi reuniti.

SOCIETATFA VECHE .4. CRISA POLITICA INTERNA 33

In aceastd rotativa, regele, Ingrijitca nu cumva partidul conservator,aliat de la un timp eu junimistii, Ieseni de caracter dectrinar german, sdse destrame cu totul, si chemIndu-1 la guvern cind numarul membrilor sai ajungea abia ca sä Ineunjure masa discutiilor,a cdutat A. se sprijine Intaiu pe incontestabila popularitate a partidului liberal-national, pe care prin aoeastä deosebita atentie, prin aceasta retinere eft mai Indel m- gata In jurul sdu cauta sa-1 desarmeze In ce prives?to vechileamintirire volutionare,aplecarilerosii" de la Inceput, tendintile catre o republicd, de fapt imposibild la noi, dar de care spiritul, totdeauna ifigrijorat, al Suveranului fdrd prietenisiintimi, s'a tem ut de faut totdeauna. Vicariatul lui Sturdza Intro doi membri ai farniliei Brdtianu, care aducea cu dInsa dirzenia razesilor vi-ri din Arges,cu neInduratul lor simt de proprietate fata de tot ce au si nu Inteleg sa cedeze nimanui, a lostoarecum aparte de fireasca desvoltarea partidului liberal. Firea sefului prin teroare se deosebia de psihologialiberald obisnuita prin lipsa spiritului de clienteld, moslenit de la vechile asociatii de ^onspi- ratori, In care pe nesupus ilastepta p umnalul, ca siprin totala lipsa de Intelegere upentru acele concesii fdta de spiritul timpului pe care can enii de la 184S le faceau din generositate, iar urmasii lor,criri n'o mai aveau, n'o mai puteau gasi decit prin calcul. Stdpinirea unui om, greu accesibil, care nu 5tia decit sd porunceasca, si nu se bAnuia niciodatd care va fi porunca iesitit din preocupatii personale, din simpalii .adesea inexplicabile,insondabile In originea lor, cra cuatitmai de nesuferit, cu eftpartidul seincise prin. elemente noi, care aduceau cu totul alte prin- ciph sise Indreptau dupd o mentalitate cu totul Lira. Regele Carol Meuse tot ce-i stase prin putinta pen-

34 FACTORII

trqaimpiedeca inrädacinareasiprogresul oricrii forrr atiuni care ar fi deranjat alternanta celor aqua parlide Afgra de singurii na'i naIsti-democrati, ae o- bIrsic culturald, a cdror alcatuire o vom arata in alta perte, toti acesti rebeli cu pretentii de inoire si trans- form are fusesera Indreptati,si de neintelegerea unui mediu farpreocupatii politice mai inane si de lipsa unor clasesprijinitoare,catre partidulliberal, care izbutise a infatisa pe protivnicii sai ca pe niste re- trograzi Invechitii ca pe niste runcari de fabrica germand, cari incepusera prin a cere pedeapsa cu moarte si opuneau alegatorilor aspra formula,alribuitä,Iii acest sens,Third dreptate WI Carp: Regele idoro- banjul". Inceputul acestor adesiuni, care au adus -inceata con- fundare fara urma a Inoitorilor, veniti, de la studiile lor, cu idei apusene, o Meuse Gheorghe Panu, intemeieto- rul radicalilor. Fost profesor de liceu In Iasi, acest om de aparenta aspraicrunta, care se imblinzia nurnai pentru in- timi, fusese trimes la Paris pentru studii istorice, pe care nu le-a cultivat multa vreme, de si, In polemica sa cu .11asdeu, dovedise, cu putind stiinta, man l.mijloace dedialectica, mai potrivitä pentru cariera de avocat. pe care a Imbratisat-o fara sä ise consacre insa cu placere si credintä. Mester in a caracterisa oamenii, cum o aratä schitele sale parlamentar-, pline de adevar si de humor, In a gasi resortul psihologic al actiunilor i In domeniul necuvintatoarelor, pc care, ca batrin, le-a urmarit cu o atentie simpatica ,argu- mentator carestia sa implineascà prin atitudinesi gest ceia ce nu-i dädea frasa i o Camera intreaga se aduna pentru ca sa combine un discurs, pe care-I redactau stenografii, din cuvinte aruncate, pe care le lega o expresiva mimica de mut , el a exercitat In Iasi o mare influenta asupra profesorilor tinerisi

SOC1ETATEA VECHE4. CRISA POLITICA INTERNA 3 altor elemente din generatia sai chiar din -3ea ur- inaloare. Sprijinit pentru tot ce priveste organisarea pe subalternul sau, profesorul de francesa Alexandra Badgrau, caruia strainätatea nu-i daduse mai multa specialitate cleat sefului si care, mai clar, dar nu mai elocvent cleata6sta,aratase mari aptitudini de a face din alegatorii capriciosi ai unui oras saracit, dar mIndru, legiunielectorale, sigure debiruintd, Panu, mutat la Bucuresti, Meuse din ziarul sa.u. Lupta" un organ de combatere si agitatie care se. Indrepta,nips, Impotriva regelui, presintat ca un zgircit sordid, care-si vinde brinzasi-siIntoarce chipiul pe dos, ca un agent al germanismului la Dunare, un adevärat spion al Ber- linului. Pe ling aceste furioase invective ale unui maes- tru al insultei apareau palide atacurile Inteo forma inftrioarä istereotipäale ziaruluirepublicansau partas al unei dinastii indigene, Adevarul", creat de fostul prefect de politie, absent In ziva detronarii, al lui Cuza-Vodd, Alexandra Beldiman, iar trecut apoi supt obladuirea fostului socialist de la Caietul Rose, autor de schite literare realiste, Constantin Mille Dat n judecata pentru jignirea Coroanei, Panu a fost condamnat la Inchisoare, dar, a doua zi dui:a expi- rareatermenuluide osInda,elIncepea un drum care trebuia sfacd din directorul Sdptdminii, organ al unui spectator obosit, unul din acei sprijinitoriai liberalilor carora nu li se da, cu toate insusirile lor$i serviciile aduse, nici un loc de Ministeriu, nici pensiunea unui Consiliu de administratie. Poate ca sitrecutal procurorului popular contra regalitatii nu permitea, chiar supt un Suveran care numise pe preedintele republicei de la Ploesti, pocait, generalul Candiano-Po- pescu, adiutant regal, A. se fac a. din el un sfatuitor al Coroanei pe care, cu sincera pasiune, färambitie$i lard avantagii, o Injosise. Prada urmaloare a spiritului de partid, organisat$i

36 FACTORII disciplinat, au fast socialistii, de toate spetele, caci niciunul, spre marea satisfactie a regelui rotativei, n'a scapat de absorbirea la liberali. Intre studentii romini de la Bruxelles socialistii au recrutat aderenti, carora aceastä initiare li-a tinut uneori multä vreme. Acolo aparuse foaia lor prin care intelegeau sa deschidd cäi noi poporului romanesc. A$a s'au format si Mille $idr. Radovici $id. A. C Cuza, ale carui scrieri paetice aveau la inceput un sens de negare absolutä, cerind neaparata rasturnare.. Ziarul br, Drepturile Omu tut, care a cistigat $ico- laborari literare pretioase, dadea expresie acestel ideologii luptatoare, care plutia prea sus de-asupra con- tingentelor romanesti de atunci ca sa aiba un elect, Un George Diamandy, inrudit cu Catargiii, care a isprävit cu scenarii de codru romantice $i traditiona- Este, era legat pe atunci, la Paris, cu $efii mi5carii sociale,carorali-a pus ladispositiein chipul cel mai larg resturile unei insemnale averi. Si acesta era miMoldovean, un Iesean, ca $i alt format in sträinatate, alt paqionat de literaturd francesa, V. G. Mortun, odrasla unei familiide mo$ieri roma$cani, care, prin Irma lui bogatd, aducea tin pretios element de intruniri publice Mortun s'a gäsit, dupd incercari literare cu totul me- diocre, inferioare unei frumoase $i distinse inteligente, alaturea cu fratii Nadejde, Botosaneni, din judet, mu- tati ca profesori la Iasi, in redactarea revistei Cont0m- porauul, care unia un realism margenit, de caracter local moldovene,c, cu sarcina principald, care era critica glintilica,dupa ultimele scrieri din strainatate, contra tuturor acelor cari se pareau redactorilor cd, ran. a$iin urma, exercitä prin cdrtile lor,, mai ales de $coala, o influenta nenorocitä asupra tineretului. Ion siGheorghe Nadejde, dintr'o familie de säteni §ipreoti, oameni de tara cari n'au fäcut niciodata un paspeste granitä, cunoscind strainatatea numai

SOCIETATEA VECHE: 4. CRISA POLITICA INTERNA 37

4:Iupdaceleultimeaparitiistiintifice,priniiserd botezul socialist de la un Engles sau American venit din Rusia si esuat o clipd la Iasi, d-rul Russell. Causeipo- pulare, unite cu o profesiune de ateism care li-a* adus inlaturarea din invdtdmint, Ion, fratele mai mare, li aducea siavantagiile aspectului sdu: mare, gras, intunecat, la piele si la priviri, pletos si barbos, cu haine nepctrivite si neingrijite, sfidind cantul" burghes prin dumicarea unui strugure in plind stradd. Inaintea u- nui astfel de zeu mohorit multa lume tindrä s'a sim- tit aplecatd sd intre in bisericuta lui Third Dumnezeu. Partidulsocialistiesean,pregiltit, dupd a sa parere, pentru luptd, si-a incercat norocul in alegeri, si, dupd un scurt succes, a cazut inaintea metodelor in- datinate ale cite unui prefect de politie de felul lui Sandu Rdscanu. N'a trecut multa vreme si Nddejde cel grozav era redactor de a doua mind la largul ziar al liberalilor, Vointa Na(ionald, la care colaborase, cu articole rasundtoare, in care era vorba de Cleonte cel fart rusine"Fleva, liberaldisident, tribun de Bu- curesti cu elanuriretorice, si admirabilidintialbi) -si de umbra radcitoare, cu mustati albe"Dirnitrie Bratianu), marele talent thin-, absolut nou, cu colora- turi de picturd si.capricii de trubadur", al lui Bar- bu StefAnescu Delavrancea, a carui adinca literaturd de inceput fusese prea rdpede zugrumatä de pashura politick ducind pe acest spirit de o rail originalitate -vesnibtinärd de la un partid la altul, La rindul sdu, Mortun si-a luat locul la. ceia ce amicul sicodirectorul sdu din. vremile de la Iasi numia ,,aripa stingd a partidului". Dar simpaticul boier ro- mascan avea, prin numele, averea si perfecta sa build crestere, alteeva de asteptat la portul debarcdrii sale definitive (leen greoiul teoretician *de idei noi de la ,,Contemporanul" sau acusatorul convertit al gospoddriei si sentimentelor nationale din fund ale lui Carol I-iu.

38 FACTORII

Nu odata Mortun a fost detinatorul unui Ministerin in formatiuni liberale care se pareau aprinsului cu- vintator care proletarii de odinioara tot ce poate fi mai natural in ordineapolitica. Nu va trece vremea si George Diamandy, totusi mult mai recalcitrant si de aceia mult mai putin rasplätit, isi va gasi salasul pe bancile Parlamentelor liberale Si astfel Carol I-iu putea fi mulgmit ca tot ce tulbura perfecta ordine a unei societati burghese a fost din. fericire inlaturat. Dar apetitulvine mincind, 4 partidul anexarilor de rebeli si-a adus in curind si un alt visator, care a- ducea cu dinsul nu teorii din Bruxelles sau din Paris, ci reminiscente de conspiratii ispasite in Siberia. Neo- fitul liberal Constantin Stere, Basarabean de vita boie- reasca, din neam cu mosii, inrudit si cu alte natii con- locuitoare, ispasise in casa mortilor"a lui Dostoiev schi o rebeliune de colegian ambitiosisetos de a- venturi. Intr'o bunä zi, pentru a nu se intoarce intre de- portati, el rasari In casa celui mai indärätnic dintre reactionariiieseni,A. D. Holban, minte superioara, inläturata de la rosturi mai mari prin infatisarea seor- toasa iapriga limbà care-I deosebiau pe acest orn de o mare inteligenta si de o cultura cu totul distinsa. La o asemenea gazdai un conspirator mai autentic trebuie sa devie un baiat bun si cuminte. La profesori de Universitate ca aceia din Iasi, un candidat la licen(á trebuie s. dovedeasca intelepciune sociala.Socialis- muladolescenteideveni un poporanism"duiossi dulce, bun de pus si in schite de amintiri personale care fac pe un pribeag siberian interesant inteo lume de provincie. Un loc la Universitate fu cistigat prin docilitati mornentane. Inca o sfortare si de la Eveni- mentul literar"poate ajunge cineva sila clubul liberal, unde nobilele batrineti ale lui Petru Poni, i mis- t u 1 ilustru, acadernicianul, autorul unui proiect de re-

SOCIETATEA VECHE: 4. CRP-A POLITICA INTERNA 39 forma ainvätämintului, oferiau o prada usoara unei aventuri nutezatoare.Siastfel intretinutul lui A. D. liolban deveni puternicul, temutul $ef al partidului ie$ean, directorul Vietii Romane$ti", opusä, cu brutalitateai batjocura lui Nicanor si Comp,", nationalismului renovator al revistei bucurestene, pan-romanegi, Samandlorul". Un intreg tineret traia, in patria lui Panu si a fratilor Nadejde, dintr'o privire a sefului care continua. si in situatia de distribuitor al fa- vorurilor de club, sumbra legenda a r2vnlutionarului. Toti acesti introdusi si intrusi nu puteau sa lase 11- beralismului vechiulsituaspect.Cuvintul martirului eaue: sociale cistiga tot mai rnultd trecere. Dar bine inteles nu la D. A. Sturdza, pe care asemenea adepti IIincrincenau, dar care trebuia, cu toatä intoleranta sa de tot ce era nou, sä rabde. Ci inoitorii veniau la cel de-al doilea Bratianu. loan I.C. Bratianu fusese crescut de un tata carc-1 initiaseIntoatesecretelecugetarii$iactiuniisale, ca sà nu fie inainte de toate un politician,ei, ca si fratiisai,Constantin DinusiVintila,sa cmtri- buie ca ingineri, creatori si conducatori de fabricisi intreprinderi, la era economica pc care o credea cit trebuie sa se desehida. Din Parisul anilor 1e dupa 1880 el nu aduse convingeri politice$isociale,ci,dupa inecarea acolo a atilor ideologii, un mod ironic de a privi oamenii$ilucrurile.Intors, politica 1-aprins, dar dupa ce nu mai era acolo mintea tatalui pentru. a-1 conduce. In Camera s'a descoperit un neasteptat rasunet unor cuvintari in care se reliefa mai ales credinta inteo misiune, siguranta unui deposit national si moral care nu se poate incredinta nimanui altuia. 0 era noua trebuia sa inceapa cu el si pentru el, incunjurat de oamenii lui, cari puteau, in relatiile cu dinsul, sa fie considerati doar ca furnisori de idei $i muncitori pentru biruinta steaplui. Ce credea regele interesa

40 IACTORI1 putin pe acela care-si simtia pe cap coroana nevazuta a autocratiei de partid. Si regele Carol a srintit de la inceput cA si supt acest raport ceva alunecä din e- dificiul creatiunii sale räbdatoare. Conservatismul de ambele fcluri, boieresc: din Moi,- cicvaluiLascar Catargiu, patriarhul,silui Mano- lachi Kostaki, evoluatul in sens german, din Muntenia di )sebitelor clanuri personale, si junimist, adapgit cu tot felul de elemente intelectuale care nu erau din Iasi si nu colaboraser g. la revista grupului de acolo, criti- cele Convorbiri literare", suferia si el, in acelasi moment al reveniriloi-, indoielilori pipairilorviitoru- lui, de aceiasi crisN., de caracter general. La aceia caH erau numiti vechii conservatori nu existase, de fapt, niciodath. o adevArataiefectivA. conducere, ceia ce Mcea grele relatiile Suveranului cu aceastä grupare politicà. Boierul de la Golosei, cucontil Las- ar", care se impusese ca sef, nu datoriaaceastä situatie culturii, talentului sau muncii sale, nici chiar u- nui nume pe care-I purtau si altiii aMturea de care altele puteau pretinde si o mai mare vechime si mai multa glorie istorica. Bdtrinul greoiu si girbov, cu fata rotunda rosiei pdrul rar pe care-I tdia circonflexul unor mustatipasnice de blind Bismarck romin,a- yea, dupA spusa cuiva care 1-a cunoscut bine,marea insusire decisiva de a asculta linistit, pe rind, färd o intrerupere, o tresarire, un -gest,si pe Uflili pe al- tiidintre aceia caH aveau o pregtire de care el in- su5i rilmäsese cu tolul strain, peritru ca, la urniä, cind, din atitadiscutie, nu mai räm'asese nimic si nu se mai putea intelege nimic, sa indice pe dumnealui care are dreptale", ialegerea era oricind farà gres. Toate amintirile imperiale, toatä imensa avere, toatä amabilitatea zimbitoare ale lui Gheorghe Cantacuzino nu puteau inlocui pe aceasta cApetenie iubitä si ascul- tata,pe care capriciul sortiiII scosese din viaM. toe-

SOCIETATEA VECHE: 4. CRISA POLITICA INTERNA 41. mai In momeintul chid i :se oferise din nou sarcina puterii. Supt dinsul conservatorii, puri si junimisti, indigeni si de rash germanh, erau obisnuiti a merge Im- prcund. Succesiunea cantacuzineasch, jignindmarea mindrie a omului de sigur neobisnuit, si nu numai prin aruchturi despretuitoare, care era P. P. Carp, desphrti de acuma Inainte multainirea clanului preferat de supararea celuilalt. In concurenta continua cu liberaiii, vechii conservatori fusesera adui, silitiaproape, cum am arätat si nyusus,sa-si Invristeze blasonul Cu tot felul de in- filtratii,prin care se caphta and noutate decit a o- nectului general Manu sialte talente declt ale unor neisprävite mladitearistocratice, plus un contact cu natia, pretios chiar supt un regim de sufragiu Inca re trills. Astfel tineri ca Take Ionescu, Disescu si citiva alii se asezarh, de la o vrIstä Inca neadmisibil de tinara pentru un regim in care la liberali se cerea un lung si obositor stagiu cu multe examene Intrarea In Mi- nisteriu a amicilor personali ai lui Joan I. C. Brätianu, Al. Djuvara, Al. Constantinescu id. M. Orleanu, a ridicat o adevArath indignare In Camerd In rindurile rninistrilor. Take Ionescu, fiul unui negustori om de afaceri ploiestean, Meuse scoala secundard la Bucuresti, asa In- cit, fata de boierii din generatia sa, el poate fi considerat ea un produs al organisatiei noastre scolare, In ce este bun: initiarea in rosturile terii, cunoasterea oamenilor ei. si in ce este mai putin bun: o oarecare lipsh de dis- ciplinä intelectualä, de formatiune a unui caracter cu tetul ferm, care se caphtä In contact cu civilisaUile bätrine. Prin rhpedea sa Intelegere, prin fluenta ros- tirii sale, prin amabilitatea de caracter 5i dorinta de a ajuta, prin putinta sa de a uita g de a ierta oHce

42 FACTORII jigniri, tIndrul avocat, care dovedise si usoare talente literare,acistigatde lainceput simpatii pe care nici vadirea unei firesti ambitii nu le-a putut distruge cind inainte de treizeci de ani a devenit ministru al Instructiei Pub lice,gata sä schimbe prin legi dictate si In mijlocul unei conversatii intreaga situatie a invdta torului si a preotului. Dar, pe lInga boieri, tinerisibatrini, cari vedeau! In fostul liberal rosettist trecut rdpede la dinsii, uncle erau atitealocuri, numai un auxiliar pretios, de intrebuintat totdeauna, de ldudat une ori, de inläturat printr'un gest cInd ar deveni cumva incomod prin locul prea larg pe care 1-ar pretinde, erau i a1ii, pentru cari ideia conservatoare era un crez Si o traflie, un tesaur moral, Incredintat lor si a carui paza n'aveau dreptul sä o Impartd cu nimeni. In fruntea acelor putini, cari credeau asa si cari e- rau dispusi sd renunte la orice servicii, cit de utile, daed era vorba ca In locul cercului select sd fie Inca o adunaturd de doritori de situatie, cum li se parea ca a devenit partidul liberal, se asezase, printr'un temperament teribil, dar inspirInd o invincibild simpatie prin profunda onestitate de unde-i veniau si cele mai gresite din inspiratii, Nicolae Filipescu. Facuse, nu scoala bruxellesa, nici cea parisiand, ci, caiidinioara, cu aceleasi durabile resultate de onestitate,BrailoiisiGolestii, pe aceia din Geneva lui Rodolphe TOpffer, In care ce interesa inainte de toate era viata morald impusä de neiertaitoruL calvinism. Nu se dedase la nicio activilate profesionala care sä-1 fi putut robi intereselor ei materiale. Venit Inteo tard uncle regele ajunsese a fi singura autoritate, singurul izvor de putere, critica sa din ziarul fundat de dinsul, Epoca, se Indrepta si contra aceluia care i se pärea izvorul conruptiei. Contra liberalilor, cufundati In materialis- mul tuturoroportunitatilor deprofit,asa cum In-

SOC1ETATEA VECHE5. CR1SA POLITICA IN TERNA gaduisera batrinetele, une ori totusi revoltate, ale primului Bratianusi cum letolerase lipsa de influenta a lui Sturdza, el se arunca inteo asa de puternica por- nire de pasiune hien se rapezi in casa adversarului de la Voin(a Arationald, Nicolae Xenopol, autorul unor romane sociale interesante, pentru a-1 palmui cu riscul de a se cobori intre gloantele trimese de cel lovit. Trecuserd acuma destui ani, de dud tinarul conservator se gasia acasa si el nu-si parasise intransigenta in serviciul careia aduceai indemanarea de critic si, din ce in ce mai mult, puterea unei elocvente grava de convingeri iincalzita de entusiasmul rasei sale de boieri razboinici. In mijlocul unei lumi politice in care ideia era un mijloc electoral, iar sentirnentul o slabiciune in urmarirea scopurilor, omul ramas Inca indernn de tot ee constituie politicianismul, care, mai tirziu, va izbutisd-i impuieilui citeva din practicele sale, scria, in Au- gu,t1901,rinduri de toata frumuseta, destinatesii fixeze margeni unei contaminatii in plin progres: A- gentii au inaugurat in( .ubul conservator o politica de traficuri electorale demne de partidul liberal. Dacd e adevarat ca, de treizeci de ani, conservatismul a insemnat la noi o protestare in contra exploatatiunii terii de o clientela puternic organisata supt forma de partid liberal si ca critica noastra s'a intins une ori la in- stitutiuni intru cit ingaduiau aceasta exploatatiune, politica actuald de la club nu e decit renegarea ideii conservatoare". Aratind cii rolul nostru, chiar printre te-. rile dunarene si balcanice, scade", caci toate aceste teri shit imbarbatate prin certitudinea unor mariri teritoriale ce vor capata prin forta lucrurilor", iar noi nu putern trai nicio speranta de felul acesta, cel putin pentru un vlitor mai indepartat", ceia ce inchidea astfel toata activitatea noastra in politica interna, el constata

44 FACTOR1I in aceasta o complectà decadere morale: aparenta prosperitatii materiale singurd ne mai Inseall, dar $i aceastd. ilusie a perit in ultima crise, Bdnuind apropiata redeschidere a chestiei Orientului", el credea cd e o crimä sä ne pregdtim pentru acel moment prin metoda exploatdrii terii in. folosul clientelei". Si aceastd scriscare profeticd urma printr'o nobild declaratie de optirnisM: Sint incredintatcä e in lard. Incd destuld putere de regenerare, pentru ca, atunci cind Ii vom a- rata primejdia, sd uemeze pe cei ce o pot duce la mintuire". Era crezul insusi al tinerilor cari se formau atunci. Vora ardta aiurea de ce el n'a putut face legdtura cu din $ii. Cind vorbia de ruptura ce s'a produs in partidul con,,ervator la 12 Februar 1901, Filipescu se gindia la de$facerea din partid, pentru putere, a grupdrii canta- cuzinesti, la care se alipise Take Ionescu. La cdderea guvernului liberal spre sfir$itul lui 1903, regele avea sä aleagd intre vechii conservatori strinsi in jurul lui Gheorghe Cantacuzino, $ef imposant ca infd- tisare, comod in practicd, de la care nu putea sd piece nicio initiativd si niciun indemn, si 1ntre noua directie, al cdrii sens se poate Intie lege din frumoasa scrisoare pecare am reprodus-o mai sus,Nicolae Filipescu, avind sd se decidd el insusi, intre aceia de cari era legat prin nagere si intre junimisti, earl, $1 dupä fusiunea cu aderentii lui Lascar Catargiu cu a- ceia mai mult cleat cu boierii munteni, ramäseserd de fapt la o parte, luase hotdrit partea acestor din urrnd, decari-1 Vor despärti nurnai conceptiile, cu totul deosehite, in ceia ce priveste politica externa. Partidui junimist a ie$it dintr'o reactiuneliterard si cultuiald contra unei literaturi färd fond, care repro- ducea servil, inteun diminutiv din ce in ce mai prb- nuntat, forme intelesesuperficial.In mediul iewan,

SOCIETATEA VECHE :5. CRISA POLITICA INTERNA 45 unde, pe lingd citiva boieri Med' importantd politica, se stingea exageratul nationalism ardelean al lui Simion. BArnutiu,de traditii strict romane, cu totul anacronice, si unde o parte din tineret, influentat de aceleasi idei, alcatuise fractiunea liberd si independentd", ei ajunsera, din mindrie si despret, a forma o alatuire deo- sebità, cu un program din care multe trebuiau sd se transforme si chiar sd mid in. contact cu neingaiduitoa- rele realititi nationale. De fapt, intre acesti frondeuri, dintre cari cei cu studiile in Germaniasi ei dildeau tonulcontinuau traditiile de zgomot, de glumd, de de- sordinc si caricatura ale societatilor studentesti de acolo, putini erau in adevdr chemati pentru viata politica', in care se cer alto instsiri. Alesi in Parlament dupa fusiunea cu conservatorii propriu-zisi,acesti oameni, cari represintau culturd si probitate si nu uitaserd in mediul de acasä tinereta petrecutd in sträindtate,la 1875 Carp vorbeste de ideile de disciplind supte in Germania"1 , au rdsbatut greu sitirziu. Neconte- nit ei au avut sà infrunte dusmänia, fdtisil sau ipocritd, a unor oameni pe cari-i ofusca si umilia superioritatea intelectuald, une orisi morala, mdcar in ce priveste viata publica, pe care, sd fi vrut, si nu voiau, n'ar fifost in stare s'o ascundd. Asa s'a Meld cd pdnd la crisa din 1903 Carp, seful lorincontestat,n'a pututsd ajungd presedintede Consiliusisd irnpuie unui guvern conservator propria sa conducere. La 1875 el se lovia de clanul boie- rese din Iasi, cu bizarul fiu de Domn, preocupat de resolvirea problemelor insolubile ale fisicei si materna- ticilorsi.compromis printr'o viatd in care se simtia prea mult fostul general de divisie al armatei otomane, Grigore Sturdza, cu un Aslan, de nuantd antisemitd, ne- admisibild pentru conceptia junimistil, si un Bals; de

' Cony. lit., 1930, p. 71. Tot acolo s'apublicat scrisoarealui Filipescu.

46 FACTOR!! atunci Inca se vede cum considera el dificultatile de caracter, aroganta de atitudine, de care dadea dovad a. la orice imprejurare mediocrul general Manu, un fost camarad al regelui Carol. Cind aristocratia moldovea- nd isi Pierdu cu totul rostul in partid si Ull tineret in care scInteià inteligenta criticaiagresiva a unuit. C. Cuza, rapede indreptat calm nationalism, nu putuse sd cistige importanta, lupta cu protipendada bu- cureteana se fäcu $i mai ascutita. La aceasta a contribuit $i temperamentul lui Carp, interesant, dar foarte dificil printr'o francheta care se afisa sicauta cu orice pret scandalul, cufundarea in ridicul a adversarului. Fiu de boier vasluian de a treia treapta' ca descendent al raze$ului obscur care se chema CarpPolicarp) Lungul dar socotindu-se, dupa lectura unui pasagiu de genealogie polond, cobo- ritor al unor principi lituani, a cdror inchipuita coroand o punea pe felinarele calestii sale de la Tiba- nesti, el traise la Universitatea germana, unde se formase intre oaineni cari aveau o cugetare de clasa $1. cari-iscriausi mai tirziu supt adresa: Bojar von. Karp", ca $i cum boieria noastra ar fi fost un fel de baronat teuton. Traducdtor al lui Shakespeare intr'o limfrt a carii ortografie a invatat-o, relativ, numai foarte tirziul, el traia mai mult pentru o mosie in care visa silintemeieze o colonic germand de exploatare ra- tionala. Pentru teranul de pe paminturile sale n'a- vea nici iubire, nici stimdsi-1lasä bucuros in sama vechilului, caruia-i arata toga increderea. Si aceste defecte ale omului privat, aceste piedeci in cariera o- mulm politic nu faceau decit sa acopere un suflet simtitor $i bun, induiosat la orice amintire $i gata sa ierte la un singur gest jignirile careisepricinuiserd; cit priveste pe acelea cu care el insu$i era darnic,

V scrisoarea citata din 1875.

SOCIETATEA VECHE: 4. CRISA PoLn IcA INTERNA 47

-el le uita indata ce se pierdea ecoul glumei sale, fdrd a se gindi cd sint pe lumei oameni cari, si de la un prieten, s'au deprins a tinea minte. Cuiva fdcut asa nu. i se poate cere nici o viatd meti- culoasd, nici un program in care sa se inchidd. De aici -antagonismul, imblinzit prin retinerea celuilalt, prin aparenta lui capitulare, fald de al doilea sef, sau, mai bine, fatä de primul secundant al lui, Titu Maiorescu. Ardelean de rasd,i dupd tatd si dupa mamd, flica protopopului Popazu, fost dascal la Valenii-de-Munte, el nu mostenise de la parintele sau, gata sd sacrifice totul p ntiu o convingere, crezul national nestramu- tat sidspositiile luptaloare. Format in Germania cind murise acolo orice crez metafisic,si speclacdtul acelor ruine miserabile, rdmase de pe urma celor mai cu- tezritoare edificii de cugetare, trebuia sà facd din lie- careunsceptic si un ironist, trecut pe la Parisul celui de-al doilea Imperiu, in care esenta moran era distru a de splendoarea erei napoleoniene ajunsla a- pogeu, revenit apoi intre oameni cari-1 puteau distra, dar nici mdcar sa-i trenascd interesul, si legat de ocupatii scolare in careaducea mai multd constiinta si punctualitate decit entusiasm, acest suveran al unui cerc literar in care Alecsandri era tolerat pentru prestigiu si in care continuitatea istoricd era consideratd frä valcare, aducea in viata publica tendinta cdtre formarea $icultivarea unui grup personal cdruia-i erau reservate saptarninalele receptii din Bucuresti, unde numai, se sirntia in adevar el insusi. Prin elocventa lui cu Ingrijire pregatila si debitata cu o artd infinitä, si de la tribund ca si de pe catedrd, cu un ascutis pe care numai luptele politiceII provoacd si-1 indreptatesc, el i5i mentinea influenta atila vreme cit lumea era supt farmecul acestei excelente parade literare cu care, pastrind totdeauna un punct de vedere personal, intelegeaa-si servi partidul.

48 FACTOR)!

Pentru regele Carol, trecutul zgomotosal lui Fili- pescu, deprins a provoca $i a sparge, necrutator nici pentru ceia ce in scrisoarea de la 1901 numeste in- stitutii", cind credea cd de la dinsele vine räul,Infà- tisa o absoluta imposibilitate de a-1 accepta in calitate de consilier al tronului. A fi impreund cu dinsul insemna a se indéparta cineva de la putere. In ce priveste pe junimi$ti, el ar fi trebuit sa se bucure eä e- xistd in tara oameni caH sd fie hotarit, cu oce pret contra oricui,pentru acea legdtura cu Germania sa pe care Maiorescu o recomandase inteun .articol din Deutsche Revue, considerindu-se pentru aceasta, fdrd dreptate, ca initiatorul $i factorul de cdpetenie al alipirii Romdniei la Centrali; Carp era pe fata du$manul a tot ce insemna apropiere de Rusia; functiunile lui diplomatice la Berlin nu fdcuserd decit sd-1 intdreascd in credinta sa ca numai acolo poate fi pentru Romd- nia un adapost de furtuni, un sprijin in clipele grele. Si fotu$i regele, caruia-i placea fatd de dinsul o singurd atitudine, de 5i, la desveliiea statuii lui Cuza-Vodd In Iasi,imi ardta scirba pentru lingusitori , nu putea sd vada cu pldcere dldturi de tron pe un om care sifatd de Suveranul sdu avea cugetarea libera$i expresia intepatoare. Poate cd bdnuia si la Maiorescu acea rece neiertatoare judecatd care-1 va face in 1909, ca pre- $edinte de Consiliu, sd se plingd fatd de ministrul austro-ungar de defectele regelui $i sa-si exprime pdrerea cd In oHce domn de lard este totusi un simplu cabo- till". E inteligibil deci ca, avind sä aleagd intre inofen- siva mindrie de imperiald descendentd a lui Cantacu- zino ,care, odatd, cind Ii invederau descendenta din loan al VI-lea Bizantinul, zbucnia in strigatul: ,.Ce tot Hohenzollerni, Hohenzollerni, dar Cant acuzenii ce-s?",

'Corespondenta austriaca, VI, p. 738.

S CIETATEA VECHE t3. CRISA POLITICA INTERNA 49 pentru ea apoi IsI recada in fotoliu, ingrozit de räsu, netul propriului sail glas, unita cu satisfactiile de purä vanitateale unui clan boieresc muntean $i, mai ales, tu, iscusinta qui Take Ionescu in a gäsi o solutie la erice dificultate, InläturIndu-se momentan problema ea insäsi, si in a acopefi orice cu fosforescenta unei elocvente care Au Inetezia toate ascutiairile, ci trecea numai, elegant, asupra Mr, si, de cealaltä parte, Intre capriciile gata de ofensä ale barouului" vasluian $i profesorala emfasä a tprincipalului sail ajutätor, cu a- gravarea aliantei cu Filipescu, el sä se fi hotarit pentra cei d'intaiu. Cu atita mai mult, cu cit in adevar tineretul de cea Mai recentà spoialä parisiand deschisese larg pbrtile partidului si intelegea O. opuie sistemului liberal, pe care de-amnia inainte vor trebui sa-1 adopte toti aceia cari vor voi sa facä politica", adeca sä blruie si sa ajunga, aceiasi cultivare a atitudinii populare. Acela$i tirg necontenit deschts pentru oricine unia inteligenta $i energia cu pasiunea parvenirii rapezi, pentru participarea la largile distributii ale Sta- tului, pe care cineva 1-a asamanat, la acesti conservatori rupti de tradiftie, cu imbogatitoarea revarsare a Ni- lului".Resultateleacestei miserabile demagogii, care a ros tot ce mai era solid in moralitatea publica a terii, se confunda In judecata unui Suveran, informat doar prin genuflexiunile administratorului domeniilor regale, Man Kalinderu, adeväratul tip, rapede ridiculisat, al lui Polonius de curte, cu sincera si onesta popularitate pe care in adevar se sprijina tronurile. Dar a avea in opositie pe Filipescusi.pe Carp4 spre cari se indrepta tot mai mult instinctul sanatos al partii celei mai culte $i mai bune din tineret, insemna a pune Coroana in acel conflict Cu congiinta nationald din care, In tot cursul istoriei, niciodata a- ceasta din urma n'a ie$it invinsä, Dacä in jurul lui Take Ionescu, de o asa de amabila dispositie in a-$1

50 FACTORII ajuta prietenii, de o calitate sufleteasca alit de sent"- mentala Wen cu greu putea sä refuse ceva, ingrozindu- se numai la gindul cä prietenul refusat ar putea sa-i devie un neiertalor adversar, se adunau oameni de tot felul,si mai buni si mai rai, cei din urma impunindu-se eu intriga sau cu forta, asa Welt pentru intelec- tualitatea anilor 1900 takismul" ajunsese o groaza, cu Nilul" lui cu tot, nedreptatind astfel, in miscarea de revoltd, si tot ce era frumos, bun si nobil in cel ce a- junsese a nu se mai vedea ca persoana in obraznica imbulzire a cohortei, dusmania, pe basa morald, a acestei lumi de profesori, de scriitori, preocupati de viitorul natiei si inexorabili fata de un asemenea sistem mergea pink' la Carol Ingaduitorul". Radicalii,socialistii, poporanislii, garda nouà a celui care in curind, peste nebunia lui Sturdza, azut pra- (là obsesiunilor, obscurelor impulsuri de revansa pänä alunci Inghitite, ajunsese un sef respectat mai mult decit iubit in lumea inchingtorilor sai, dädeau partidului liberal, cu dreptale zugravil de Filipescu, la 1901, ca o simpla adunatura de parveniti,din colectivitatea", de care vorbise unul din sefii lui, creindu-se porecla injurioasa de colectivistr, oaureola de idealism proaspat, indreptatcuragios calm reforme politicesisociale, supt conducerea unui sef de frumoasa infatisare fisica si de o nesfirsita arta in a parea si a stapini, fail stralucire, dar cu tot ceia ce poate da autoritatea mostenitä si continuu cultivata ca scop principal al unei vieti pline de noroc si de izbinzi. Dar toate acestea: suprapunerea tineretei regelui de partid anilor batrini ai regelui de pe tron, ridicarea la conservatori a rebelilor cu orice pret, cari nu se tem de nimic, si pentru ca nu traiesc din putere, dis- creditul revärsat asupra Coroanei de ajutatori politici capabili de a o compromite prin desmatul ohlocratiei nestapinite de un sef al celor satisfäcuti zilnic de din-

SOCIETATEA vECHE: 4. CRISA POLITICA INTERNA 51 sul represintau pentru Carol I-iu suprema crisä politica adausä aproape catastrofal la celelalte. Ce a resimtit el Insa mai clureros a fost crisa de politica externa, care s'a manifestat ceva mai tlrziu, dar eu toata puterea, la 1908, clnd acum Ione)." Brätianu era stapina desavlrsit al situatiei, seful On trecind prin easele de sandtate din Paris, expus la toale miseriile unui mediu strain, pentru. a fi readus ca o biata zdrean- 4a. omeneasca. In tara peste care tiranic stapinise.

5. CRISA POLITICA EXTERNA. De la visita la Berlin a. lui loan Bratianu batrinuI, de la lungile lui staruinti pentru ca Romania sä fie ingaduitä ca element de a dolla ordine al unei aliante de pace, care cuprindea acum si talia, asa de adine despretuita Inca in 1880, cu Crispi aventurierul", de verva locvace 5i injurioasä a lui Bismark triumfatorul, de la incheiarea mult doritä a unui act pe care Berli- nul 1-a voit intaiu cu Austria, Germania nefacind decit A. se adauge la tratatul de aliantä, si anume fail a se aduce nicio ijgnire Rusiei, aceasta fiind statornica dorinta a Impäratului Wilhelm I-iu, Romania credea el poate sa se razime, asigurata din partea poftelor- rusesti, pe aceastä singura basä a politicei sale. Calatorii ale regelui, din ce in ce mai prepuit in vechea sa patrie, si aceasta, mai tlrziu, cu toatä omnis- cienta unui tinar Imparat deprinsa-sisubordona pe toata lumea si cu tot refusul lui de ,a intoarce o visita _in Balcanil, erau menite sa Intareascä aceastä legatura, care se sprijinia acumsi pe fratia" afec- tata in relatiile personale ale lui Carol I-iu cu Impa- ratul-rege din Viena. Nu se 5tia.la Bucuresti in ce termini vorbia, pe vremea eft puterea era de fapt In minilelui, Bismark despreaceastatail balcanica, pentru care, casipentru orice Bulgarie, el n'avea

' Rosen, Aus einern diplornatischen Wanderleben,Bukarest-Lis sabon, Berlin (1932), p. 14.

SOCIETATEA VECHE s5. CRISA POLITICA EXTERNA 53 nicio pretuire, tiind samd de dinsa ca de o creatiune politicd trecdtoare, blind numai sä 'stea de strap., pupil- tel ca o sentineld pierdutd a germanigmului, in calea Rusiei, Iar trimeterea, tot mai deasä, a tinerilor la studii in Germania, färdi a uita Insd vechea vaträ de culturd a parisului, stabilia, este adevdrat, unele legdturi morale, dar necunostinta limbii germane, predatd mai mult de formä In liceele Romdniei, pe and cartea strdind räminea neclintit cea francesd si clasa de sus, tu parvenitii impreund, vorbia si gIndia frantuzeste, punea o piedecd hotärita In calea apropierii sufletesti. Germania, din partea ei, cu toatä netdgdduita bunk- vointd, navea cum sd ajungd la cunostinta, sigurd de valoare, a acelor traditionale bunuri de civilisatie care sintin pdstrarea de veacuri a poporului romdnesc. Un tratat necunoscut chiar de ministrii cei mai initiati ai regelui si a cdrui publicare a fost pänd la capdt o imposibilitate politicd, insemna Inca nesfirsit de putin, la ceasurile decisive, in relatiile dintre cloud State, care se reduc In ultima instantd la sentimentele dintre cloud natluni. De la un timp insd, cu dorinta de pace, oricit de isreu ar fi ea plAtitd, a Germaniei, Austro-Ungaria, insufletita de sperantele maxi., de indraznetele conceptii reforma- toare ale mostenitorului celor cloud Coroane, arhiducele Francisc-Ferdinand, fart a juca in adevAr rolul prim In alianta unde trebuia sd fie tot numai un brilant se- cond", isi lua libertatea, pe care, de altfel, de mult si-o luase, cu impunitate, Italia, de a face, in unele domenii, si de capul ei. Ofiterilor, tinerilor diplomatipeste laientatul Aehrenthal pand la Increzdtorul Berchtold, semi-Maghiar, prin rosturile lui de familie si izvoarele lui de avere, doamnelor din Viena, care incepusert sd aibit glas in politicd, li se 'Area cd Monarhia piere dadi se tine inteo atitudine de defensivit fata de pH- mejdia slava, sirbeascd, tot mai evidenta pentru acesti

54 FACTORII observatorichinuiti.Spre a impiedeca o rupere Ia bucilti a Statului habsburgic, ei vedeau numai o cale: aceia de a iesi Inaintea primejdiei si de a o sfida, ceia ce ar produce si puterile morale cu care ea se- poate Si birui. Pe c1nd cugetAlori ca Baernreither1 mergeau in Bosnia-Herzegovina, in Serbia chiar, ca sä stu- dieze problema iugoslavA, cu aceiasi ideie preconce- putii c. s'ar putea ajunge la o triplä Monarhie in, care Ungurii arfipusi numai pe acelasi plan al doilea cu Slavii,iar Rominilor iis'ar face un loc ceva mai liber si mai larg, cercurile acelea pretindeau sa se intrebuinteze cel d'intdiu prilej pentru o actiune de forta. Prefacerea Turciei prin Junii Turci inteun Stat de colaborare intre natiuniSi proclamarea independentii bulgaresti dadura prilejul mult asteptat. Dacit e vorba de a se precisa astfel prin lovituri"; interne si $x- terne, ccia ce era confus si provisoriu in Imperiul care se credea menit peirii, atunci Monarhia trebuia sa-si aibri partea si ea. In asteptarea deschiderii drurnului spre Salonic, atit de necesar pentru interescle economice aleAustriei,&à se permanentiseze, O. seim- puie recunoasterii tuturora stapinirea, pänii atunci cu. simplul mandat de reforme atribuit in 1878 la Berlin, peste Bosnia si Hertegovina. Cind hotarirea a fost luat5. Si tradusä in fapt, Aus- tro-Ungaria pärasind in schimb, cu toatä marea lui valoare militarà, sangeacul Novi-Bazar, sentimentul na-- lional slrbesc, hrilnit de sperantele unitatii nationale Tin formä de Stat, izbucni cu o putere elementara, atit de nestilpinita Inca trebuird toate interventiile Rusici pro- tectoare, care nu-si avea nici armatä pregrditä, pentru ca sä aducä la extrem de durerosul act de accep-

'V. articolul migu despre dânsul in Revue historique du Sud Est europden, an. 1929, p. 309 si urm.

SOCIETATEA VECHI., 5. CRISA POLITICA EXTERNA 55 tare. Un limp ins'a fusese pentru Romänia indoita perspectiva.arnenintgloare a räzboiuluiaustro-sirbsia unci resistente armate a Turcilor la independenta Bul- gariei Slurdza era la putere, dar hotarirea era de mult in minile tinArulni Bratianu. Cel d'intaiu, plin de o grijä pe care o exaspera starea-i de sändtale, se tinguia pe teate cdrarile asupra dificultatilor zilci, dar gtIsia totdeauna refugiui alinare la Legatia austro-ungara, asigurind cä va merge cu Monarhia in cas de rtizboiu, cii fara d nsa nu va face nimict. BrAtianu declarase limpedeca, clam Sirbii recurg la arme, nimit nu-I va putea irnpiedeca de a-si face daloria fata de Aus- tro-Ungaria. De alminterea luiise parea ga,din causa Strimlorilor, care nu trebuie sa ajunga in mina Rusilor, noi avem mai multe interese comune cu Bul- garia, a carii independenta regele, care si felicitase la Sefindoria s'o poata recunoaste cu voia Berlinului, decit cu Serbia, fata de care, ca de obiceiu, si de He- tzerii" de acolo, el avea numai vorbe grele, ca si fata de cine la Bucuresti2 i vom vedea cine erau ac-5- tiasi de ce erau asa este pentru sustinerea acestor tulburatori ai ordinii firesti in Sud-Estul Europei. Ministrulauotro-ungarin Romania se credea,in Decembre 1908, complect asigural si pentru viitor. Mai iubiti n'am ajuns sa fim aici, dar de sigur ne-am suit in cunsideratie." Se bucura ea s'a zdrobit deplin una din cele trei iredente. Reg le riminea neclintit in hotarirea sa; pacal ca Sturdza nu mai era stapin pe mintea lui si mania lui de a incepe la mice discutie cu. Adam si Eva" devine zilnic mai suparitoare! I se parea ea aducerea la putere a lui Carp n'ar putea sa creeze ceva durabil din causa-agitatiilor unui Flevasi

' Corespondents AustriacS, 1, pp. 120, 134-5.Cf.studiul mieu in Revue historique du Sud-Est europden pe 1932, p. 233 si urm. 2 Corespondents austriacS, 1, pp. 157-3, 471.3.

56 FACTORIt'

dusmaniei lui Take Ionescu, In care se vedea oinul viitorului", de si nu-si alege mijloacele si. de'un timp are oatitudine carenelinisteste.Ingrijorgri din partea lui Brätianu erau excluse. Pe altii ministrul nu credea ca trebuie sg-i tie In samd, iar opinia contrarg. era Ca- pabild,cu deplina aprobare a regelui,s'o zugrume pfna infuriatä a lui Sturdza, care se si lauda cu a- ceastal-. Era totusi Intre Monarhie si mica tara care se lasa rabdätor condusä de dinsa o chestie deschisa: a Romi- nilor de peste munti. Ea nu fusese niciodata indiferentg unui suflet regal necontenit doritor de mai mare si de mai mult, care, de altfel, avea din tineretgamintirea felului cum se realisase unitatea nationald germand. La 1903 Inca, iardsi supt un regim Sturdza, Carol I-iu se prinsese a spune lui Take Ionescu, care, indiscret cum era, alergase s'o spuie, la rindul sau, ministrului Franciei: de ce credecg.Austria e eterngsi nu vom vedea niciodatä desmembrarea ei"? Grabitdu-se a- poisa. Indulceascd prevestirea ce-i scdpase din .gura: Lucrul nu e iminent; avem vreme Inaintea noastra"2. Peste putin timp regele revenia, Inteo noug conversatie cu ministrulTrances, asupra aceluiasi subiect, al-Mindcg. Austro-Ungaria Uncle, dupä a sa Orem, sI se desfacg. In doug. State, pa care le-ar lega numai acelasi Suveran, care, obosit, descurajat, nu mai are nicio actiune, iar ministrii nu se decid la nicio concesie, ceia ce va aduce un si mai puternic asalt al Ungtu- rilor contra Rominilor ardeleni. Nu ne putem desin- teresa de soarta celor trei milioane de Romlni din Ardeal si din Banat. Dacg. Incearcd a-i desnationalisa,

'Ibid., pp. 574-5. 2 Vous supposez que l'Autriche est éternelle et que nous ne verrons jamais son démembrement... La chose n'est pas immi- nente: nous avons du temps devant nous"; Corespondenta diplo- maticA francesa, seria 2, III, 1931, p. 338.

SOCIETATEA VECHE: 5. CRISA POLITICA EXTEHNA 57

nu vom raminea indiferenti iimpasibili." Aratind ca-i va indemna din non sa resiste, continuind a-si afkma loaialismul, pe terenul alegerilor si al actiunii parlamentare", el se aratä foarte bucuros de trezirea spiritului national" dincolo1. Dar indatä dupä aceasta regele mergea sä intilneasca la Ischl pe Francisc-Iosifsi ducea cu dinsulpe D. A. Sturdza si pe secretarul-ge- ncsral la Razboiu2. Si, data aceasta, in 1908, cum se introducea in Unga- ria o reformä electoralä care nemultamia pe Romini, Carol I-iu, temindu-se chiar de o revolta, interveni, dind Insa asigurarea ca., dacä e vorba de iredentism, Roma- nia nu ar mai privi pe Rominii de acolo ca pe niste canationali3". Contra agitatiilor din Bucuresti, el ar fi vrat, dacä n'ar fi intervenit o raceala., sa fie de -rata la biserica, pentru jubileul monarhului, de care se simtia atita de legat. Din. partea lui, ministrul cladea sfatul ca Rominii sà nu se arnestece in lucruri de peste gra- nitat. Filsese un moment temerea, pe care o semnaleazg. cancelariul Bfi low, ca nu cumva o primejdie sg. iasg.

Ibid., pp. 494 5, no. 378: Nous ne pouvons pas nous désin- téresser du sort des trois millions de Roumains etablis en Tran- ylvanie et dans le Banat.Sil'on cherche a les denationaliser nous ne resterons pas indifférentset impassibles ;je leur con- weillerai,comme je l'ai d'ailleurs toujours fait, de rononcer a la politique el'abstention et de resister, tout en affirmant leur loya- lisme, sur le terrain des elections et de l'actionparlamentaire... Je constate, avec une grande satisfaction, un réveil de l'esprit -national roumain, qui s'est manifeste dans la population a roc- ca3ion des récentes elections et au Parlement par Pintervention du depute roumain Vlada. 2 Ibid., no. 418. 8Corespondenta austriaca, I, p. 575: so warde man sie nicht, mehr als Stamtnesbrader betrachtena. 'Man im Konigreich besser daran tate sich um die Dinge die ausserhalb der Landesgranze liegen nicht zu kiimmern"; ibid., pp. 480-1.

58 FACTORII din grupul sovinistalBratienilor"1, dar, pentru a face O. dispara orice ingrijorare, Mostenitorul tronului austro-ungar fusese trimes la Sinaia. In Ardeal planu- rilelui gasiser g.aderenti, nu nurnaila.impuniitorul Banatean, In legaturi strinse cu Viena, indraznetul schi- tator al planului imposibil de Mare Austrie" federativil, Aurel Popovici, care capatasc o deosebitä influenta asupra lui Filipescu, dar si in cercurile unite de la Blaj, de uncle seful intelectual al tineretului d^ aceastä can- fcsiune, istoricul August Btmea, irni cerea prietene:te safac tot cc pot pentru ca sa nu se produca incidente neplacute contra aceluia in care se vedea un mare si sincer prieten, deschizatorul, inteun viitor apropiat, al carcerei ungare. Primirea a fost foarte buO.i nounii s'au putut crede definitiv inlaturati. Bratianu, rnenit sä devie sef al guvernului, a -lost insareinat de rege sa faca un drum al Darnascului la Viena si la Berlin, pe uncle pana atunci nu fusese purtat, si chiar la Roma. Dar in acestdin urmil loc el se vadi altceva decit ce sO credea despre dinsul. Kiderlen-Wiichter, un om care stia sa vada, isi arata, in August, nernultarnirea ca acest om se crede prea mult maul mare, singur chemat a conduce soarta Romaniei pe cdi nouä, mult mai stralucite". El e dominat de ideia fixa" cd Roma- nia are de profitat dintr'un razboiu turco-bulgar"; sa i se plateasca, deci, in cas de sporire a Statului vccin in Macedonia, milrt de mila, om de om". Ii trebuiesi un hotar la Sud care sa mearga peste Silistra sau 5i Rusciuc la Varna. Ce nu lasa pe d. Bratianu sa doarma c frica de o Bulgarie Mare, care ar pune in umbra Ro- mania. Daca ar fi fost razboiul turco-bulgar, Romania ar fi intervenit, conscrvatorii fiind pentru un mars in Balcani, Bratianu pentru o sirnpla luare de zillog." De si se credea ca se poate da Romaniei Silistra, cer-

1 Ibid., pp. 713-4.

SOCIETATEAVECHEI5. CRISA POLITICA EXTERNA 59 curile din Berlin, cu Kiderlen Wachter in frunle, erau contra noasträ, dacd se pärdseste politica, pänd alunci suferitor pacified, a Rorndniei. 0 intindere peste Dund- re ar fi contra adevdratelor interese ale regatului care sicu Dobrogoa de pand atunci o duce destul de greu. Tdria Roraniei sta in prima linie In unilatea nationald a teriP." La intoarcere, ministrul austro-ungar avu aceiasi atitudine. Nu se poate: o astfel de expansimle nu e cuprinsd in legthurile pe care Romrmia le arc2. 0 north' interventie pa lingd acesta, In Septembre, nu a- duse un mai bun resultal3. A treia oard i se spunea Ca n'a venit momentul pentru o asemenea discutie4. Viena rth-ninea, cu gindul la o alianta bulgdreased, hotarit con- trailusiilor"5. 0 visitd a generalilor rusi la cimpiile de luptii din secolulal XVIII-lea fu privita cu nepldeere la Vie- na. Totusi, rdminea ceva din ce se credea cu totul desfiintat. In Camera Fleva se ridica impotriva unei poli- licetraditionale din care Romania nu se alege cu nimie si Carp fu adus sa declare ca nici suferiatile Ronanilor din Ardeal, deci se gindia la dinsiisi cam pe vremea aceia el imi spunea cd, daca ise dd acolo singe, Rorninii netiindu-se numai la vorbe, va interveni ,n'ar merila o schimbare de alianta. Re- gele, care vazuse, In domeniul sdu, in.structiile sale mull depasite de Bratianu, se declara incapabil de a pulea sd retie pa Carp. ,-,Pe toi ii pot influenta", marturisia el melancolic ministrului austro-ungar: pe Sturdza, pe Bratianu si chiar pe Take Ionescu; numai la Carp, pc care de altfel11 am foarle bine, nu reusese"6.

'Ibid., pp. 451-3. 2 Ibid., pp. 458-61. Ibid., pp. 468-9. 4 Ibid., pp. 687-8, 818, 889. 5 Ibid., pp. 479-80. 6 Ibid., pp. 613-4.

-6 0 FA CTOR I I

Problema deschisa continua insä. In August 1910, dud amnia Tisza, presedintele Consiliului ungar, fusese a- dus a face unele declaratii impaciuitoare, regele spu- -nea aceluiasi ministru al dublei Monarhii: .Nu crezi cit am fi de fericiti daca Ungurii si Rominii acolo ar putea trai in pace"1. Si iardsi a doua problemil, cea bul- gäreascd, de care va fi urmarit toga viata, el, Suvera- nul de prestigiu: Trebuie sä tinem cu Sirbii si sa pa- ralisam tendintele agresive ale Bulgariei; adesea am pus pe linga guvernul- mieu un cuvint bun pentru Serbia". Nu-i plägea nici oferta Turcilor de a intra si ei in Tripla Aliantä, al carii unic mandatar intelegea sä rrunliein Sud-Estul Europei2. Nimic, spunea el cu li, tarire, nu trebuie sa se schimbe In Balcani fail din- 0.113. Stia bine ca aceasta nu e si politica Austro-Un- gariei si de aceia, in Mart 1911, el instiinta pe ministrul Germaniei la Bucuresti, pentru a se raporta guvernului lui, ca, daca Germania paraseste conducerea Triplei Aliante In mina Austro-Ungariei, Romania nu va fi, cu vremea, in stare sa urmeze indatoririle.ei fata de aceasta legatura"4. In April, el repeta aceiasi dQ- claratie: Indata ce echilibrul In Balcani, din orice parte, va fi tulburat, voiu arunca sabia mea in emu* na."6. $i ministrului rus, Giers, i se arata acelasi lucru: ,,nimic fail compensatie"6. Acuma Italia sparsese geamurile prin actiunea ei contra Turciei la Tripoli. Regele o privia ca inopor- tuna si capabila de a aprinde Balcanii. Desorientat pu-

1 Cf. la 7 April: Sintem toti foarte interesati in aceastA chestie si dorim din toatA inima ca actiunea sA ducA la un resultat mul- tamitor"; pp. 220-1, 259-60. 2 Ibid., pp. 928-9. 3 Ibid., pp. 931-2. 4 Rosen, o. c., pp, 50, 61. 5 Corespondenta austriac5, la aceastA data'. Cf. studiul frances .-eitat, mai scurt pentru aceastA parte, pp. 237-8. u Corespondenta austriacd, III, pp. 342-3.

SOCIETATEA VECNE: 5. CRI--A PJLITLCA EXTERNA 61

tin, el cerea o directiva" de la Austro-Ungaria si Ger- mania (April 1912)1. Dar el stia bine ce sfaturi Ii pot veni de la cei d'intaiu, si de aceiae marturisia ace- luiasiministru german: Spuneti-i lui Bethmann-Hol- weg... cä Romania nu va fi In stare sa. urmeze Cu vremea obligatiile ei de alianta mid de Triplicea, daca, precum a fost casul In vremea din urma, Germania lasa In minile Austro-Ungariei directia". $i adaugia:. Politica austriaca urmareste In Balcani scopurile ei proprii, care adesea nu coincid cu scopurileRomiiniei"2. Din partea ei, cum avansurile rusesti se Intetiau, si regele declara la Berlin ca e neobisnuit de serioasa primejdia unei Intoarceri a opiniei publice a terii catre Rusia"3, diplomatla vienesa era solicitata de ministrul din Bucuresti s'o previe oferind doritele compen- satii, Romania ramIind cel mai mare factor politic si economic In Sud-Estul european": se recomanda o nou,l, visita arhiducala In Romania; a arhiducelui Albrecht4. Berchtold veni in Romania pentru o informatie directa $i din nou, fata de dificultatile ridicate de aceasta a- titudineagresivaneobisnuita la Bucuresti, Kiderlen- Wachter e suparat de marea vanitate a poporului romanesc"3.

' Um sich dieselbe als Direktive zu nehmen" ;ibid., IV, p. 115, no. 3459. 2 Rosen, o. c.,II, p. 61. Extrase din Die Grosse Politik, in Rosen, o. c., pp. 66-8. 8 Rosen,o.c.,II,p. 62. Kiderlen-Wächter ráspunse calificind pe rege de alter Trottel". De altfel orientarea cAtre Rusia nu displace Germaniei insei. S'ar fi refusat de dinsul cAsatoria, pro- pusA de Isvolschi, intre princesa Elisabeta si Marele Duce Chiril Petrovici (p.55).Ministrul rus ar fi dorit sd atragA la Paris, ca. un centru potrivit pentru calitstileei, pe sotia Mostenitorului (ibid., pp. 55-6). 4 Ibid., la 20 Maiu 1912. 5 Die grosse Eitelkeit des rumänischen Volkes"; Corespondent& austriacA la 21 Maiu. Cf. ibid., p. 365, no. 3713.

'6 2 FACTORII

Aeum. ministru al Afacerilor Strain& era Maiorescu. La sfirsitul lui 1911 liberalii se retrasesera, si se putea icrede cä retragerea lor insemna päräsirea acelei direc- UInoicare suparase asa de mult cercurile berlinese chiar Carp, dar numai din causa mortii lui Cantacu- zino, fiind chernat in sfirsit la guvern, prea tirziu, in- cercil politica de curatire la care visase o viata intrea- gii, osebind, cum o cerusei Filipescu, politica si afacerile. In chestia tramvaielor comunale din Bucuresti, In- treprindere liberal* el se opuSe, cutezind a vorbi de ,,fierul rose pe care vrea sa-1 apese pe fruntea profi- torilor. Take Ionescu alerga in sprijinul liberalilor jig- niti,si lurnea, push' In miscare pentru interese de ordine particular* Ii vazu aldturi de Ion Bratianu, in balconul de unde se vorbia multimii. De ,sigur ca, In fata cailor neumblate care se deschi- dean Romanieisipe care ea pasia cu rnai multa dirzenie aparenta decIt hotarIre realä, aceste actiuni nu erau la timpul lor. Regele opri -efervescenta in- terniisiinlocui pe Carp, care se cobori de la locul sau cu eleganta obisnuita, In fata intrigilor pa careile facea clanul boieresc, cu un general Manu, in frunte, provocind si un vot defavorabil al Camerea -pe o chestie cu totul neimportantä. Maiorescu hid pH- naul lac, la care, de fapt, cu toata prietenia personala fata de cel cazut, rivnise totdeauna, si Take Ionescu, im- preunil cu conservatorii de toate nuantele, Ii stateau alaturi, inteo colaboratie, nesincera de la Inceput, data fiindsi enorma deosebire de conceptii si de metode In toate domeniile. Politicei de interventie a clanului Bratienilor", de care se temea Berlinul, noul presedinte de Consiiiu Ii opuse pe aceia de pace, de statu quo, cu o atitudine de prietenie fail de Turcia, mai ales dada ell reforme la timp populatiilor nemultamite. Niciun fel de ex-

SOCIETATCA VECHE: 5. CRISA POLITICA ExTERNA 63 pansiune nu e avuta in vedere, grija principalg fiind de desvoltarea economica si culturalä a terii. Foarte Incintat, ministrul austro-ungar raporta, la incepuml lui Septembre, in acesti termini: Romania e un ele- Ment de liniste 5i ordine in politica orientald 5i supt guvernarea regelui present se poate conta neapgrat pe amicitia lui". Restul e numai gilceava de partid, Partei- hader. De altfel Maiorescu declarase cg el n'are niciun drept de a interveni 5n aceastä politica. Maiestatea Sa c, cum xe stie,conducgtorul personal al politicei -externe a lerii sale1". Cit de sigurd era aceasta discutie putea sa se vadd din asigurarea data de regele la 21 Septembre, aproape in clipa cind Bulgaria, Serbia, Muntenegrul, Grecia, reunite supt egida ruseascg, mobilisau contra Turciei, cä nu va fi razboiu, cä regele bulgar e pentru pace, cum i-a dat curind asigurarea ca el nu e pregglit si cä un

tratat bulgaro-sirb nici nu existd2. . De altfel, cind firele conducerii in Sud-Estul Europei scdpaserä astfel cu desavirsire acelui care credea cä o sa le aiba totdeauna in mind, altii din afarg. isi dadeau samg. Inca de un lucru: cä el nu mai are in ming Ro- mania insgsi, pentru a o conduce pe druinurile de politica externa pe care le prefera. La 7 Septembre 1911, im om politic austriac foarte aproape de arhiducele Francisc-Ferdinand, contele Ottokar de Czernin, trirnes anurne ca sä se informeze, scria cä nici ministrul german la Bucuresti, von Rosen, fiul scriitorului istoriei turcesti contemporane nu crede cg.fidelitatea Romäniei e garantata in casul unui conflict european, pe care 1-ar putea .produce chestia, atunci arzgloare, a \faro- cului. Oricum, in casul unui räzboiu germano-frances, shnpatiile poporului rornin toate ar fi de gash in

' Ibid., la 17/30 August. 2 Ibid., pp. 418 20. Cf. si pp. 466-7, no. 3839.

64 FACTORII tabdra franceshl". Iar Kiderlen-Wdchter vorbia la 14 Iunie de siguranta pe care Farstenberg, ministrul austro-ungar la Bucuresti, o are cd. Rominii rlvnesc provincii austro-ungare si conteazd pe desfacerea Monar- hiei, la care se Oxidise regele Insusi, si nu la data In- depärtatd2. SI aid opera de o viata 1ntreagd a regelui om de Stat", lucrind cu natiunea fail a se preocupa de sentimentele ei, luneca rdpede spre totala ruind, cdreia, pAnd la un punct, soarta crudd 1-a ldsat ca martur chinuit.

1 Ibid., III, pp. 328-9. 2 Ibid., IV, la aceasta data.

6. CR1SA SUFLETEASCA. Carol I-iu venise in Romania fara cea mai slaba. informatie Incepriveste presentulsimai alestre- cutul, cu toate realitatile de ordin material, si mai cu satha atmosfera morala, ale acestei teH spre care 11 ducea acel miionarism" care era In. alor In lumea printilor fdra State de cirmuit. Deci, din partea lui, ar fi f st imposibil sä se schileze in acest domeniu orice indicatie pentru viitor. Clasa dominantd, cu care, si une ori supt care, era sk lucreze, se compunea din oameni earl umblasera in deo_sebitele strainatati la scoli deosebite $i aveau prin urmare indreptari care nu skmanau de loc intredIn- sele. Mai rau decit atita chiar: cum cunostintile do- bindite n'aveau totdeauna, si in intregimea lor, apli- catie la conditiile de viata ale terii, ele se uitau rapede $i, in_ virtejul-grijilor de gospodarie, proceselor de ha- rousial unci activitati sociale de cluburi $i de joc de carti, cum acesti oameni n'aveau vreme pentru lee- tura. $i pentru studii, fiind $i prea mindri casa-sidea sama de lipsurile lor, nimic nu venia sk Inlocuiasca acele cunoginti straine care se dovediau inoperante. De aid, din lipsa de orientare sus de tot, din confusia si ignoranta celor cari Incunjurau tronul s'a produs., In ceia ce priveste culturai viata morala, $coala de toate gradele, literatura, stiinta $i artele, o stare de lucruri In care tot ce priveste acest domeniu, care e cel mai de capetenie, izvorul adevarat al tuturor ce-

66 FACTORII lorlalte activitati, nu era altbeva decit rutind moartd, forma vandsiimitatia,Inseldtoare, dar stearpd, a unei lumi avind cu totul alt trecuLsi. altd mostenire de la dinsul, pentru un present care era intretinut de forte cu totul altele. Organisatia scolard, pentru aceia cari nu aveau gu- vernanta sau preceptorul acasd si nu puteau fitri- mesi la studii peste granitä, era aceia a Imperiului al doilea frances, el insusi continuatorul Mr N. nicio schith- bare de fond al vechilor tradith napoleoniene. Am spus mai sus cd scoala rurald nu Intra in socoleard, nici dupa mdsurile lui Haret, fiindcd ea nu era pentru sat si pentru munca, fundamentald, care se face acolo,ci pentru selectionarea de noi elemente ordsenesti,In- dreptate cdtre Stat ca mijloc de hrand, si selectia se area pe singura basd a cunostintilor mai mult inutile, Inmagazinate prin Invdtdtura pe de rost supt ochii unui invätiitor format pe aceiasi masurd si Incredintat cä acesta e lucrul care trebuie sd se invete In scoalk La orasescoala primard, oricitis'arfischimbat programele, era adese ori locul unde se pierdea, supt brutalitatea de pe catedrd si in mijlocul trivialitatii, a strianiunii precoce, din bAnci, si bunacresere Intim- pltitor adusä de acasd. Mai sus de oficina cunostintilor elementare, din care raminca numai cetitul,scris,ulsisocotelile, fara altd morald decit aceia din ruggniunile memorisate, liceul de sapte, opt clase silia la o noud si lungd serie de insusire exterioaresi treditoare a unor cuno5tinti pe trei sferturi absolut fArd folos, care aduceau insa fill- preund cu truda addugiriI lor o oboseald strivitoare, o sfarmare a initiativei, o silibire a vointli de a trdi care tinea une ori toatd viata. Oricine a trecut prin a- cest instrument de supliciu, supt a cdrui stringere as- fixiantd trup si suflet se istoviau, nu-si poate aduce aminte, cu toatd mindria de un ceas a zilei de pre-

SOCIETATEA VECHE s6. CRISA SUFLETEASCA 67 miu, un cuvint cdzut in inima ca un indemn sio mingliere, un zimbet care sd fi luminat fata inexora- bilului sau indiferentului de pe catedra, un semn de a- deviiratd prietenie din partea tovardsilor de martiragiu, omortitide suferintalectiilor ingramAditesau indcriti de concurenta inviersunata pentru o notd mai build. Ce valoare puteau sd aibd inteun asemenea mediu, in care profesorul se gindia adesea mai mult la politica lui si se interesa de aproape si de politica pa- rintilor invatkeilor sai, orice schimbare in natura si dosagiul materiilor, mice infusiune de pedagogic ger- mend, culeasa de cite un nou venit de pe plaiuri cu alte posibilitdti si alte nevoi? Un bacalaureat de expunere la minut a resultatelor ultime aledirdlirilor de sapte, opt ani incununa cu perfectul sdu rise opera de strivire a sulletelor tinere. Ele intrau apoiin aparatele de specialisare, Tara cunostinti generalesifail putintd de armonisare, pe care le dadeau cele cloud Universitati facute pentru ca- zarea profesorilorsifabricarea functionarilor,scoli inane intemeiate, peste vechile desvoltdri organice ale anilor 18 tO,dupd sabloane de imprumut, care permiteau ca un profesor sd trebuiasca a-si cauta si intretinea studentii,fie si -unul singur, care era necesar pentru legitimarea salariului. Cei iesiti din accastd succesiune mecanica de trepte ale invdtamintului, care primiau, lustruiausitrans- miteau materia primii copildreascapand la ultimul stadiu al prelucrarii, intrau Inteo viatd pur pasival fdra niciun aport individual al lor. Acelasi formalism netrebnic stapinia cu acelasi resultat, inmultirea postulantilor de slujbe, asa-zisele scoli de comert si de meserii, de ai cdror absolventi n'avea grijit nicio institutie de credit special. Aldturi, seminariile, smulse de la episcopi, deci des- Ordinate din organismul caruia-i apartineau, n'aveau

68 FACTORII in ele nimic clerical, duhovnicesc, potrivit cu menirea unui preot. Gu profesori mireni, unii dintre dlnii soda- Esti, fdeind profesiune de ateism, be atmosferd bisericeasc d. se putea -crea si cultiva in scoala de preotit Produsul lor de seceris preotesc corespundea, de altfel, perfect cu spiritul fals al until episcopat clddit pe temebilo anticlericalismului de pe vremea lui Mihai Sturdza, prigonitorul Mitropolitului Veniamin, si a lui Cuza-Voda. Preoti caH fuseserd insuratii, vdduvi sai . divortati, ajunseser d. astfel a satisface canoanele, agenti, elecforalii oameni de partid, rdsplatiti cind nu erau, pentru o astfel de activitale, macar pentru servicii cas- nice aduse celor puternici, ierarhii Bisericii romanesti nu stiau sd tie un discurs de notd in adevar bisericeas- ca.,asa cum se mai pricepea cite un arhi-bdtrin Mi- tropolit Naniescu in Scaunul din Iasi, si participarea iorInlucrdrile Senatului nu adaugia nimic la seriosi- tatea, la caracterul moral al discutiilor acestui Corp legiuitor. Nu e de mirare cäi in aceastit privintä s'a Ajuns. spre sfirsitul Domniei glorioase"la o crisä,sila una care. provocatd de motive asa de adinci, dainuind de atita vreme, nu putea sd fie inläturatd decit cu ntultd grcutate iintr'o lungd ,diastimd de vreme. $coala frà indreptare care viatd a crescut pand la cea mai amenintatoare pletora rindurile lAientelei de partid, care se perinda in functiunile publice, ne- .:onteniinmultite pentru a-i satisface pe Loti,oarele- de lucru fiind .foarte redusei une oH Impie,galur avind doar citcva hirtii de resolvit pe zi, toatd ingcnio- sitatea lui cheltuindu-se pentru ca, la aceiasi biatd'r- pravd, numarul hirtiilor de scris si de trecut ini e- gistre O. fie cit mai mare. De la o vreme douà IA - tide nu mai ajunserd pentru a cuprinde tot acesfpo- letarial intelectual, de fapt neutilisabil. Barourile ca

SOCIETATEA VECHE: 6. CRISA SUFLETEASCA 69 sute de,advocati nu puteau. s. ii asigure declt un numtr de prooese nelndestulttoare pentru a duce o viatt ..omeneasca, pentru a crea si a Intretinea o familie. De aceia la 1908 asaltul turbat al neutilisatilorsi al a- celora cari credeau cd nu ii s'a dat tot ceia ce se datoria talentelor,abilitätilorsiserviciilor lora_ impins pe Take Ionescu, -devenit, cu sau fart voie,seful lor, sa rdspundt la mdsurile luate contra lui, din motive care nu erau cele ale invidiei, de cttre NicolaeFilipes- cu,pentru ca, despartindu-se, cu electorul iesean BA- darau-ca adjutant principal, st Intemeieze un partid democratic", In care democratie" Insemna: mice loc pentru oricine dacd se stie numai Imbulzi. Prin ma- nifesttrile ei,de care de sigur ca sufletul delicat al lui Take Ionescu a suferit mai mult decit odatt, aceastt grupare a inteligentelor ftrt scrupule, dupt ce trecuse printeo fast caricaturala, stmanind cu libera- lismuldectizutde provincie din comediile lul Caragiale, ajunse a fi o amenintare pentru viitorul politic al terii. In Biserict, singurul care, cu toate defectele unei e- ducatii primare, avea simt de mindrie pentru dinsul si Biserica sa, bogatul episcop Ghenadie, fost la Arges, si ajuns apoi In fruntea ierarhiei romtnesti, a fost depus de Sturdza pentru necuviinta fatt de rege, apoi smuls de forta publict de la Mitropolie,i expediat supt paza la alddrusani, unde politica li trimesese In procesiune mu de falsi credinciosi si de babe In papuci, pant ce guvernul trebui st deie Inapoi si un alt ministru se u- mili tratind cu martirul", jar Haret fu silit a-i crea un domeniu princiar autonomInaceiasi mAntstire, a cdrii biserict, de la Matei Basarab, a lost prefacutt vulgar de ignorantailipsa lui de gust. Peste putin episcopii de partici, deosebindu-se neted de smerenia mandstireasct a Inaintasilor lor, dadurit societatii, prin .Mitropolitul Partenie din Iasi,i,din nenorocire, nu

10 FACTOR1I

uumai prin el, spectacole capabile de a indignaic], societate a.sa de putin bisericoasd ca aceia din orasele- RomAniei. Incercarea lui Haret.--de a indrepta lucrurile printr'un nou regim$ de imitatie protestanta, cu a- dundri de laici supraveghetori,Consistoriul Bisericesc- -nu reusi si printr'aceia catingea Insesi basele Ca- nonice alesacrului asezdmint, care se reforma din birourile ministeriale rä ca un der superiar cu to- jul compromis sd Indräzneascd a schita mdcar o In- p otrivire. Peste aceasta legislatie ndscutd moartd s'a trecut deci In voie la noud,i Inert mai grele, scandaluri. Uri sal- batece izbucnird Ih Sinodul care nu erd in stare sa. dea Bisericii nicio adevarata indreptare. Dupd ultimii ierarhi alesi din nobilime, sau din jurul ei, dar a cdror atitudine era foarte putin ortodoxg. Primatul Ca- linicMiclescuhind considerat cd a isprdvit trecind pe patul de mparte la catolicisrn, iar succesorul sdu Iosif Gheorghian hind presintat ca avind In Germania o casnicie secretd fii de teranicari-si puseserd pe cap mitra arhiereascasesfdsiau titotidintii in- trigii5i ai calomniei. Un prelat Invdtat, inteligent si e- nergic, de cele mai bune dispositii, fost profesor de Universitateiiubitor de stiintd, Atanasie Mironescu, a fost silit sg. plece din Scaunul primatial de pe urma plrilor, privitoare la viata sa privatd, ale unui prieten", profesorul de la Facultatea de Teologie Chirices- cu. 0 miscare de revoltd se procluse Wire universitari contra sicofantului, care, Inlaturat de ministru gentru actul say] infam, fu restabilit de ministrul de partid Disescu, acelasi care a pus In Scaunul de Rimnic pe un preot betiv, Sofronie Vulpescu, pc care toata lumea-1 stia supt numele de Popa Iape. Apoi contraa, nuia din adversarii lui Ata4iasi6, Gherasim Safirin de la Roman, dovedit pe urma el Insusi cu moravurisus-- pecte, se incepu alta campanie, care aduse altd Ora--

SOCIETATEA VECHE : 6. CRISA SUFLETEASCA 7t sire de Scaun. Agenti ai catolicismului, plglind parnfle- tari ignobili, se amestecaril, si parliciparea la uceastä li- teraturä de injurii a unor clerici bucovineni, Gherman, Iesean, condusi de mai bune seutimenle decit preoVti de sate earl suflaserg. In focul dusmaniilor, contribui la haosul acestei deplorabile desordini morale. Pentru o lame .de jos care nu ceteste nimic si pentru una de sus care-si satisface toate nevoile suflelesti printr'o literatura. sträina cea francesa, careia-i erau reservate mai toate vitrinele librgriilor bucurestene, scrisul In limba terii nu poatesg.'fie decit ceva de lux, de Imprumut sau de imitatie, ori, pentru teoreticieni strInsiIn cenacle, mijlocul de verificare a unor principii abstracte, deestelica generala. In Domnia lui Carol I-iu activitatea literara a avut pe rind acestIndoit caracter. Usorul gAnguritalluiAleesandri se redusesela alciltuirea pentru ocasii de poesii solemne, comemorative, pe care o cuprindea programul. Mibistrul Romg.- niei la Paris se supunea bucuros acestor invitatii venite une ori din gurg. regalg.. Poesia luisi literatura romInA n'au clstigat nimic din aceste produse inciden- tale si comandate. Aläturi, Curtea avea poesia, poves- tirea germana., iesite din harnicele silinti ale reginei E- lisabeta.Convorbirileliterare",care Incepuserg,a- proape odatä cu instalarea dinastiei, lupta pentru altä literaturg., strthnutate la Bucuresti, editate Ingrijit, de libraria Socec, se deschideau, Mil preocupatiile critice de odinioarg., Incereirilor venite din acea societatea,- mestecatg. in care junimistii erau bucurosicg.. 51-au capAtat rangul. Toate acestea plutiau peste realitätile nationale, firesti, adInci, care ramineau neexprimate. Totusi, supt 1nf1uente din afarg., ardelenesti, ca In casul lui Slavici, moldovenesti de supt munte, ca In acela al lui Ion Creangg., sivoaie plecate din izvoare viiveniserg,a-

72 FACTOR II trase sau de la sine, sa strabatä gradina ingrijita de Maiorescuis.a.pata. de Iacob Negruzzi, neobositul re- redactor al revistei foastei Junimi, ca sa aduca aieri proaspät, Incarcat de mirezme. Asa ceva nu era numai decit In programul maiorescian, metafisic, al Fru- mosului trecind cu caracterul lui absolut peste lmper- fectele manifestni ale vietii_Si ele nu corespundeau totdeauna gustului falsificat al ceitorilor avizi de ultimele noutatiale editorilor din Franta. Pentru acesti simpli indeplinitoriai unei datorii de bunä cuviinta culturala In frunzarirea scrisului indigen ceva ask- manätor cu costumele populare amestecale ifarä notä locala ca ifarä masurdiarmonie, pe care regina Elisabeta le purta Insäi ile introdusese In juru-i, mareala simfonie In care se conciliau toate to- nurile, dominate de instinctul creator, de putinta de tintesd a rasei, a lui Mihail Eminescu, nu era decit slova moarth sau obiect de curiositate, apel zädarnic la o sensibilitate tocitd. Omul era interesant prin nebunia lui, prin nenorocirea care permitea Inscrierea Jute() indis- creth. lista de subscriptie; din opera larga.i profunda Maiorescu alesese pentru- o eleganta brosura cu fron- tispicii in stilul Renasterii saizeci de bucati socotite mai convenabile si se grabise a fixa-exact locul poetului In literatura cotemporana, ca sa nu se poatä crede cj e mai mult decit atita. Un plan de casatorie cu poeta pe care o iubia a fost Impiedecat. Eminescu ne- hind sociabili conjugabil"iapoi, In teorie gene- raid, poetul trebuind sa fie menorocit pentru ca scrisul lui sä fie miscati impresionant. Snobismul continua si pe socoteala acestei sfIsietoare agonii. A se desface de literaturä odatä cu maturitatea, cu ob- tinerea unei bune situatii sociale era aproape o datorie pentru aoeia cari fuseserä cindva nistescriitori. De- celga unor locuri mai Inane impunea chiar une ori re, negari totale, pe care le-am vazut petrecindu-se si In

SOCIETATEA VECHE :6. CRISA SUFLETEASCA 73

anii din urmd., supt ochii nostri. De fapt toat d. aceastä ocupatie a spiritului, aceastit revärsare nestingheritä a inimii e un lucru de copii, cari trebuie ldudati sau pedepsiti, indrumatii ajutati, In stinglcia preocupatiilor lor ruateriale,prin. modeste ajutoare de Stat. Precum, iardsi, a face stiintd, insemna prea adese ori a petitiona pentru o catedrä, a rivni spre un loc la Academia Romind. Odatä ajuns scoPul, cursul se re- petd In fiecare an e greupana.-1redactezi dupd vre-o inspiratie strgindl, iar presenta la sedintile Academiei ajunge ca legitimare a titlului pe care-1 porti. Adevarata stiintä e aceia care vine gata fäcutd din la- boratoriile Occidentului, adevdrata literaturd aceia In limbi strgine. Restul slut incercdri pe care le priveste cineva cu sindulgentä, dacà nu si cu o ironic nemiloasd. Numai chid tm RornIn meritd pentru opera sa recunoasterea judecdtorilor impartiali de acolo, numai a- tunci, mai ales- in materie de stiintd.,-el ajunge sä fie luat in consideratie. Maiorescu despretuise cu un gest suveran tot ce fdcusem pänà ce marele istoric german Lamprecht md insärcin d.sd. compun o Istorie a Ro- minilor de o mai mare Intindere: o, atunci Indatä s'a admis cd silintile mele pot sg. fi produs in adevar$i ceva bunisorOricum Insg., Rominul, oricare arfi, ramble inferior Apuseanului, de orice calitate: opera lui in limbi strdine, mai stimabild declt aceia in jar- gonul bdstina5,se aseaz g.dupg. a oricui din Europa autenticd s'a putut ocupa si el de acelasi subiect. Crisa in acest domeniu a venit din asemeneaconditii, pe care le poate infrunta numai o convingere prea pro- fundd despre o Misiune, o energie prea aprigg. In urmarirea scopurilor sale, un despret prea absolut falg. de pgreri, a cdror valoare o stie prea bine. Oboseala, lasitudinea celor cari se likercaser d.$i.capdtaserä un nume mai curind decit un credincios cerc de cetitori e- ra generall. La tineri, graba unei manifestdri, fie si

74 FAC fOR1I bizare, care sa impresioneze, sa atraga prin strigatsl deskntare o atentie atit de supusa distractiilor. Cu edi- tiile in citeva sute de volume, rail vindutei acelea de librari razimati pe comert-ul de crcioane si de chiete peniru scoli, tel acest scris rasbatea prea putin.

e aici reactiunile, atit de slabe, ale opiniei publice fata de orice evenimente, in pregatire sau sävir5ite. Si eel mai desavirsit bun simi cele mai cuminti a- plecari spirituale la un popor se cer intretinute, coree- tate sit inaltate printr'o lecturd continua, plina de auto-. ritatei cu sentimentul raspunderii fata de constiinta proprie. Altfel, peste minti cufundate in intunerec, o lig teratura de cliletanti are numai scurte cariere meteorice treeind de la vilrina notorietatii in paginile istoriei. Dar o adevarata societate e una de constiinta asama- natoare, de indreptare sigurd venind din. influenta sufletelor distin.se, ananifestate in scrissi oralsi Ufa- versitatea n'avea a face decit cu candidatii la functii, iarconferintile,asupra unor subiecte intimplatoare, Kind un faijloc de a se semnalaambitiosii,asupra receptivitatii sufletelor celorlalti. Si, minata inainte de o politica interesatai r2pede schimMtoare, societatea insrtsi n'avea nici intr'un domeniu un drum al ei.

n. NOLIA GENERATIE. INCERCAREA DE CREATIUNE PROPRIE

1. NOUA VIATA MATERIALA. Pentru noua generatie care se ridica de pe la 189() inainte si care trebuia sa se valorifice in preajma u.- nui nou veac, cu alte probleme si alte nevoi, nici con- diVile materiale de via-O.' nu erau aeeleasi ca ale inaintasilor. Acestia erau vorbim de elementele care hotd, rdsc boieri cu mosii si functionari cari-si gasiserit usor o carierd in care inaintarea pand la fericita pensie li era asiguratd. Veniti in cea mai mare parte din lumea oraselor, din familii culte si distinse de acolo, ei isi petreceau viata necontenit in acelasi cerc. Sell de cliehteld siapartinatori ai clanurilor dominate de a- cestia. Stdpini de oameni si oameni ai acestora. Si, cum nu era Inca' o imbulzeald la locuri, ele se capdtau fdirit sfortdri deosebite care deranjeazit echilibrul sufletesc pentru toatd viata si nicio amaraciune nu despdrtia pe oamenii de temperament egal, trdind inteo societate Inca prea pup diferentiata, in care, dupit zilele parlamentare si de intrunirl publice, adversarii, inteo lume femeiascd inteligenta si pläcutd, se intil-

76 NOUA GENERATIE niau ca aceiasi cunoscuti si aceiasi prieteni. Nimic tra- gic In aceastä atmosferd cäldutg. In care suflete moi se ggsi au bine pgnä la complecta putrezieiune. Lipsiau doar perucile sidantelutele Franciei regale a lui Lu- dovie al XIV-lea si a lui Racine. Putinul praf al luptelor politice In regimul de- mai multe colegii restr1nse se scutura usor de pe haing. Anume nuvele din acest limp presintg aceastä societate; dar nu apriga t atird a represintantului noilor nemultamiri, Alexandru Vlahuta, cu Din. durerile vietii", ori paginile amare, muiate In lacrimile neuitatelor jigniri, din Trubadural lui De- lavrancea, ci seratele de joc de carti, farg oroarea e- roului care moare la privelistea batjocuririi onoarei sale, din lancu Moroiu a aceluiasi. Acuma Ins g. casele de la mosie shit prea adese ori total pargsite de proprietariiler, pe cari Capitala, rApind intelectualitateasi talentul de pretutindeni, li atrage, ceia ce, prin ruperea totalä a contactului, ant de intim odinioarg., cu teranii, a fost una din causele ne- observate, ca orice element psihologic, ale rascoalelor tergnesti din 1907. Si dusul In strgingtate, atit de obisnuit pe vremea cInd cel cazut In opositie Isi relua a- proape imediat apartamentul de la Paris, se face ceva mai rar, odatg. cu Ingustarea crescindä a mijloacelor de traiu, grin concurenta altor teri, extra-europene, care produc aceleasi gripe, si prin zgIrcenia cresc1ndg. a Valli Sta.t care nu se mai poate aprovisiona continuu la ro- binetul Imprumuturilor. Asupl'a fruntilor odatäasa de senine tree prevestiri de apropiatà furtung, färg. Ca, pang. la 1906-7, fantoma revolutiei sg. se Infätiseze, In- grozitoare, Inaintea ochilor acelora cari fuseser g. continua favoriti ai soartei. Scrisoarea de la 1901 a lui Fi- lipescu e simptomaticg prin Ingrijorgrile ce cuprindea siprin tot ce se &este supt dinsa. Si, cum functio- narisimosieri sint asa de strInslegati, boierii a- vInd, ca In vechea feudalitate apuseang., un fel de drept

NOUA VIATA MATERIALA 77 la functii, drept ereditar, din tatä in fiu, iar economiile, legiuitein.elegiuite, ale functionatilor, caicistigul avocatilor, mergind ca la un deposit-la mosii, aceastä stare generalä, de neliniste, de aprehensiune ca Ina- intea unui cutremur, cind toatt. natura se infioara fart sa se inteleaga Inca de ce; devenia generala. Nu exista o burghesie nationala, asa cum o cerea in remarcabilele sale brosuri de teorie economica d. A. C. Cuza, unul din prevestitorii vremilor rele, acela care punea in perspeetivd, curagios, insasL desfacerea Sta- tului romin dacii nu-si schimba basele putrede cu. altele, capabile de a-i sprijini viitorul. In Moldova,Evreii, in genere neasimilabiliiadesea, fart nicio dreptale; despretuiti si inlaturati, nu puteau rivni la o asemenea situatie, raporturile sociale chiar cu d1nii fiind evitate si,oricum, jenante,5iatunci cind femei din farni- hue si culte, cum erau_Costinerfi de la Boto- ani, Bucovineni de origine, Weisengranii din Iasi, vorbiau de preforinta limbacrii,i gu o distinctie care s'ar fi eautat in ztdar prin saloanele aristocratiei ere-- tine indigene. In_ Muntenia burghesia corespunzatoare se alcatuia sau din modesti, smeriti tejghetari,cari se confundau in insignificanta cu clientii lor sdteni si mahalagii, sau, eft e vorba de Rornini, din neguslori i citivaindustriasi mai rasariti,cultivati cuingri- jire de partidul liberal, care incepea sd se gindeasca la o bast de clasa, pe care mai tirziu va parasi-o fart sa-si fi destvirsit creatiunea asa de ulna; dar acestia din urma faceau politica pentru ca ai.lor sit ajunga la oiioarea-functiilor si la aristocratica folosintd a mosiilor. Noii veniti in straturile de sus apartineau dese ori acestei din urma clase. Un exemplu tipic, prin tot ce a putut si prin tot ce i-a inferzis nasterea, educatia, mediul din care, si ajuns in virful piramidei, nu s'a putut smulge, a fost Take Ionoscu, care, Dimitrie in registrele starii civile, a afisat originile sale prin felul

78 NOUA GEN} RADE__ cum si-asemnat numele de botez, ceia ce aceste stra- turi au recunoscut cu gratitudine, mindrindu-se cu Tit- child gurd-de-aur".Necurmata luptä pentruasimi- lare cu detindtorii de 'And atunci ai tuturor drepturilor Sionorurilor i-a mlncat multd vreme energia cu care, increzdtor si optimist, pornise la drum. Dar burghesia,cit d.era, n'a venit la dInsul; ea era de mult inregistratd la liberali, pe cari din prima tineretaIi pdrdsise. El a trebuit sd se multdmeascd numai cu o numeroasd aderentd anonimd, guri deschise ale unor clienti cari 1-aripd.rdsit cu totii la un ceas de Ca- tas trofd. Teranii seIntrebuintau numai pentru decorul pitoresc al Parlamenlelor: veniti din Arges sau (tin Bo- tosani, din Gorjul lui Dined Schileru si al iui Pante li- mon Diaconescu, ei vorbiau rar, nu erau consultati niciodatd 5i se multdmiau a trage unele avantagii materiale din figuratia lor parlamentard. Trebuia o corn- plectd desteranire pentru a rdsbate cineva pänd sus. Ina ltintelectualisat,de o rafinare sufleteascd, rard, marclnd orice zicea si fAcea cu o pecete de mare artist, fiul teranului, grinarului din De lea Veche in margenea Bucurestilor,iesit din Stefanescu, pentru a fi Delavrancea de si Vrancea n'a vdzut-o niciodatd, dar si regina Elisabeta in ex1u1 sdu isi zisese: contesd de Vrancea ,a trebuit s. facd multä vreme functiunea, poruncitd. ,de redactor la liberali, cari 1-ar fi ldsat totdeauna la locul unde a fost pus sd mucezeascd invdta- tul Ion Nädejde, dacd intelegerea prieteneascd a lui Filipescu nu 1-ar fi ridicat, prin Primdria de la Bu- curesti, spre locurile cele mai Inalte. Dar sgoala egalisatoare lucra necontenit pentru a pregAti o altd societate. Fiu de avocat, am Invdtat prima clasà printard cu odrasla, In vristd de doudzeci de ani, a vizitiului de la bogata cash' boiereascd din fata si in clasa a patra de liceu un Mavrocordat se cotia in banca

NOUA VIATA MATERIALA 79

Jul cu naua generatie a satelori mahalalelor. Boieria nu mai impunea, de si pdna la rdzboiul eel mare n'a fost un singur ministru care sa nu fi fost miscut la o- ras din oameni suptiri". Aceastd intelectualisaregenerala, aproape cu de-a sila, a ridicat in ranguri tot mai multe contingente rurale. Bursere-i ajutau in mai micd masurA de cum se crede, dar sdtenii tineau cu mice pret ca mdcar unul din vasta lor familief sd faeit scoald pdnd 1asfIrsit, sd intre In boieria muncii mai usoare cu plata asiguratd. Prin 1870-80, un Creanga, fost diacon si preot, dar ramas foarte teran in toate ale lui, un Ispirescu, lucrd- tor-tipograf, ajuns a fi oarecum prieten cu Odobescu, fiu de general, erau o curiositatei o exceptie, cei din Ardeal asezatialci nefiind pusi in socoteald, ca u- nii cdrora pasaportul iesirii din alta tart ii dddea toate drepturile. Acuma 1ume6 mergea de-a valma, ini- mall nu intreba despre parinti pe vecinul de bailed, pe care-1 stia teran sau ine ori nici nu-1 stia asa de bine. Acesti oameni aduceau inst cu dinsii,oricit si-ar fi ascuns originlie 5i ar fi esitat arateparintli, ooricit ar fi dat, de altfel, ca Maiorescu, nepot de fiu de teran, mese marl boierimii si diplcmaiei, Cu felinarele aprinse la poartii, oricit ar fi chutat de pasionat legalurile de familie cu neamurile istorice, un instinct care nu se putea distruge, um sentiment activ al tragediei clasei lor, o putinta, nout, de a pune problemele sia se tinea de capul lor panit la deplina resolvire, oricit de grea. Cu dinsii, patrunsi prehilan- deni in invatamint, in baron, in profesiunile libere, in politict, nu mai puteau sa fie chestiunile Inchise" inaintea carora se opria interesul vechii clase conducd- toare aproape neameqecate,i chiar eventuala bunt- veinta a Suveranului. Se mai adduga categoria, din ce in ce mai numeroast

80 NOUA GENERATIE

si mai distinctg., a intelectibalului care nu parvenise ori care, Inaintea spectacolului, adesea repulsiv, al vie- iipoliticei sociale, refusa s. IntrebuintezR singurele metode -prin care putea cineva sä parvie. Literalura lui de revoltg atIta spiritele: Inthile articole si scrieri ale lui Vlahutà slut in aceastg privintä absolut carac- teristicei satira lui plesneste In fatg. pe bogatasul care rgpeste unei iubiri sAndtoase pe femeia Inzestrata cu toate darurile frumusetei. Dacd Eminescu, prinsca redactorlaTimpul", ziarul batrInilorconservatori munteni, In harta zilnic. imiiotriva liberalilor, In cari detesta frecventa provenien tg. balcanicg,a avid sä se lupte numai cu categoria Bulgaroilor cu ceafa groasg." si Grecoteilor cu nas suptire", falsi urmasi ailui Traian", Vlahutd, din coltul unde, student neisprävit, inviita carte pe niste scolaricari nu-1 interesau, ataca Inviersunat,cu minia tirnidulni om de valoare pe care-1 rasping sau II opresc conventiile, saloanele bogate, unde mintea flu lucreazd, unde inima nu bate". Critica, din politicg, devine astfel socialä. Si multi slut ca dinsul, care, Onà la sfirsit, vapäs- tra. aceastänobilä mlnie, fugind la tara de o societate de mult detestatä i tintind sägeata i päng. la minciuna care stg. cu Regele la masr. Multi au starea de spirit care a dat originalitate si popularitate operei luiI. L. Caragiale, fiui nepot de actori, crescut Inteun mediu fara orientare si statornicie, intre vechi liberali frasori de speta unui Grigorescu, la Plo- estii copiliiriei sale, si Intre conspiratorii de carnaval, creatori de republica pentru dougzeci si patru de ceasuri, ca un Candiano Popescu, Caragiale, care a sim- til Inainie de a se atinge de ironia, adesea denigiantii, a junimistilortotusi Maiorescu Imi raspundea odatii, cind. Ii vorbiam de raul pe care 11 1-a fgeut lor si terii acest sentiment de despret nemeritat: Crezi cä noi n'am avut oinimg.?",caracterul comic al acestei elocvente

NOUA VIATA MATERIALA 81 fdrä idei,acestor gesturi frä elegantV, acestei parade si mascarade peste ignorantdi conruptie, $i a creat nu numai pentru a face un serviciu conservatorilor ne- muritoarea caricaturd a lui Trahanache, Tipdtescu$i Titircd Inimä Rea, cu consoartelei cumnatele, cu poli- taiii bdietii de prävdlie, cu garda nationald cu tot. Profesoriamdriti,invatdtori dornici de a se manifesta, functionari mdrunti, vegejiti de monotoniasä- cätuitoare a birourilor fàrä ocupatie adevdratd, zia- rigi la foi unde chestia plii, integrald, sau in parte, se punea la fiecare chenzend, ei erau, asa rdzleti si fArd curajul de a face primul pas cdtre dumanul social $ipolitic, care (Muse terii crisa in toate domeniile, folosindu-se de ,tot ce sabeste pe regele de origine strdind, o adeväratd avangardd mai bätrind a unei ogi a revolutiei. La un popor cu mintea awzatd, ea se va face deplina Ord o vdrsare de singe; supt conducerea intelec- tualidttii celei noi. Originea ei morald trebuie cdutatä inainte de a se vorbi de opere pe care, cu conceptii indrAznete $i o arbuirabild incredere In viitor, ea, optimistä dupd pe- sirnismul raspindit de reaua intelegere a lui Eminescu, a infdptuit-o macar In parte, dar totusi In liniile ei de cdpetenie.

2. FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR.

Seca la romaneascii, bunä, rea, cum o Mcuser g. impre- juarile, avuse insg. darul de a da, adesea in ciuda profesorilor indusmaniti de moarte Intre dinsii, de la liberali la conservatori, si crud luati In ris, insultati,bä- tui,i chiar de elevii Mr, ca In Les souffrances du pro- fesseur Delteil a lui Champfleury, rinduri de intelectuall formati cu acelasi program, fireste legat de tarl si de nevoile ei,si avind, grin urmare, ceia ce lipsia societatii tarcate care avea indreptdri si de la Pa- ris si din Germania si _une ori din Italia, perfecta mutate de vederi in tot ce privia (ara, In care, adsaugim, nu-si puteau ggsi, cu atitea piedeci inainte, locul cu- venit färä lupta detransformare a intregului spirit intäiu i apoi a tuturor aseamintelor. Dar invdtalura roma'neascä In mediu romgnesc duce, cri de eine,i cu ce scop, si cu ce neajunsuri ar fi pre- data, la o ideologie pe care o taie In desvoltarea ei .ti- nereasca strictele m etode ale societätilor practice din Apus, creind, nu gladiatori ai scopurilor Inalte, ci .di- bad de,coperitori ai locurilor vacante inteo viatä asa. de navalita de talente si ambitii. Tinerii ideologi au trebuit deci, cum un ideal national nu li se predica de pe catedrd, cu toatä cronologia ra7b 'aielor luiStefan-ml-Maresi Mihai Viteazul, cu toata frasa umflatai falsä din manualele lui Grigore Tocilescu, un bun patriot" in felul sau,i uitatele harti

FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR 83 ale lui August Treboniu Laurian, cu hotarele de la Nis- tru pdn' la Tisa" ale Daciei traiane",sd-1caute aiurea,si,laIasi,Iipindia. socialismtul.

Socialismul fratilor NAdejde, aliatcu acela, de o scoald apuseand mult mai distinsd si mai simpaticd, al lui V. G. Mortun, cistiga si prin aceia cd deschidea talentelor tinere putinta de a colabora la Contempora- nul", in care incepea sä intre $i ceva din sentimentalitatea, aacd nu $i din ideologia eminesciand. Cel accep- lat la revistd putea trece apoi, ca tindrul D. A. Teodoru, In istoria, asa de aspru filologicd, a literaturii romine dIon Nddejde, ca un scriitor in toatd puterea cuvintului. Si pentru recrutarea de tineri foarte fragezi Inca, neadmisibili la Supreme le onoruri literare, era cercul din strada Pdcurari al blondului si blindului Carol Ma- yer, fiul pastorului protestant iesean. Acolo am tinut, dupd o. dureroasd si nedeplind initiare in voluminosul, abstrusul Capital" al lui Karl-Marx, o conferintd, cea d'intdiu in lungul sir pe care I-am urmat in viata mea, despre aceastd Bib lie a socialismului cdruia se admitea cd astfel i-am fdcut act de formald adesiune. Si, de fapt, la cea d'intdiu intoarcere in familie la Botosanl, pripiam insArcinarea de a impdrti Intre fostii rniei con- scolari de acolo isprdviam abia cldsa a VI-a si, dacd se poate,i in altd lume, un intreg teanc de brosuri de invdtaturd si ugitatie, intre care una, foarte rosie, a printului comunist Cropotchin. De sigur cd nu eram sd rdminem credinciosi acestui crez atit de dur In decalogul sdu, atit de strain de tot ce era necesitate adincd sit elemental-A a sufletului omenesc. Dar si intre acest ideal, din lumi oricit de irespirabile, si intre inregimentarea la un partid, cum se incerca din altd parte, chemindu-ne la persoane iru- portante, pentru a cdpdta Med muncd un loc mai bun In societate, nu putea sd fie nicio comparatie. Si apoi,

84 NOUA GENE R ATIE pe ling formula indigesta, dar interesanta pentru scolari ca noi, cari cetiam la cincisprezece-seisprezece ani cartile lui Darwin si Lyell, mult mai presus de biata InvatAturà dupa manualul urmarit cu degetul primi- tivului nostru profesor de stiinti naturale, era si o is- pititoare sentimentalitate, o mila de suferinta omeneasck un simt pentru drepturile muncii Inca nerasplatite., care ne puteau pregati pentru o evanghelie mai build. In acesti ani de dung. 1880, insk o parte insemnala din poporul nostru rabda apgsare, in Ardeal, in Banat, in partile ungurene, din partea unei clase domin inte ungare, care stringea impreunà nobilime maghiard de provincie, Evrei raliati la postulatele de desnationali- sare, renegati din toale rasele. Procese se incepeau in care condamnarea era sigurk Se pregatia acea petitie de doleante, acel memorandum de vechii nou g. patimi pe care o delcgatie cuprinzind floarea Rominilor de acolo, In frunte cu avocatul Joan Ratiu, de Crestere severk de cugctare si de moravuri romane, cu elocventul preot Vasile Lucaciu, produs al scolilor Romei, mergea s'o presinte, la Viena Imparateasca, nu la Bu- dapesta regalil,Suveranului considerat nu ca domn al Ungurimii, ci ca urmas al Cesarilor germanici carora li se inchinase principatul Ardealului. In loc de o bunil primire, de o ascultare atentk de o discutie cn ministrii imparatesti si de o prea-inalta" si gratioa- sg:'resolutie,petitia, incredintata, fail a o deschide, consilierilor unguri, a fost retrimisä autorilor ei, indata daii In judecata si condananati dupa un räsunator pro- ces la Turda, locul unde profesa ca avocat Ratiu, de un neinduplecat juriu maghiar, orb la consecintile politice ale actului sau. .Bucurestii se aprinsera de indignare pentru aceastä jignire adusa constiintei, care se simtia acum intaiu u- nitard, a natiei. Un grup de studenti se puse In fruntea unei violente miscari de protestare. Erau totusi elevi at

FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR 85 lui Maiorescu, a carui aprobare n'a fost de sigur cerutd.ViitoriiprofesoriaiaceleiasiUniversitati,dd. Simion Mehedinti, Emanuel Antonescu si alti colegi ai "Mr,erau In primele rinduri ale unei indreptatite agita- tii. Oameni mai In vristä ii dadura bucuros tot concursul si Liga pentru unitatea culturald a tuturor Ro- mlnilor" se alcatui astfel supt conducerea unui membru modest al familiei Bratienilor, Grigore, care-i därui tot sufletul,toata. activitatea si toate mijloacele materiale de care dispunea. Cu sucursale pretntindeni, ea izbuti, si prin staruinta cite unui Ardelean de origine, ca d. Gheorghe Moroianu, scistige pentru causa ro- Tnaneasca, pusä acum Intrefiga lnaintea opiniei publice mcndiale, sprijinul cercurilor celor mai influente si al unui Insenmat numar de oameni distinsi1. Pe atunci legaturile intre studentii din cele doua U- niversitati romanesti erau foarte rare; un drum la Iasi pentru Bncuresteni, chiar chid erau de origine moldeve- neaseä, era un eveniment, cum a lost, pentru Ieseni, calatoria laBueurestisiPloesti cu ocasia congresului studentesc tinut In acest din urma oras. Deci nu atmos- ferei din Universitntea munteand, de un nationalism amatic sit putintel prea In afara, ceia ce, printr'o or- ganisare de decemviri", carora zeflemeaua de Bucu- Testi li-a zis decernymeri", Ii duse la oarecare ridicul, nici cetirii ziarelor, caci marea Male de informatii nu exista Inca, Universul" Hind pulilicatia de specula, dis- credithtä, a pribeagului italian Luigi Cazzavilläni, s'a putht schimba spiritui de la Iasi, o bucatä de vreme neted socialist. Nu se poate banui nici o Inriurire a pro- resorilor, cel mai nationalist'', Aron Densusianu, fbst avocat In Rgaras, autorul ciudatului poem Negriada", ferindu-se de a some un cuvInt dincolb de margenile

1 V sludiul dIui Moroianu in pulylicatia comemorativA.Adealtd, Banatul, eta., apatuta la 1930, au prilejul serbarilanaomemarative din Ardeal.

86 NOUA GENERATIE

cursului Sau de istorie a literaturii romine, iar cuge- tatorul si istoricul, de o oonceptie puternica, A. D. Xe- nopol cautincl, ca un bun junimist de pe vremuri, iit firele multiplu intretesiite ale istoriei RomInilor prilejul descurcarii intrigilor dibace si al semnalarii momen- telor cornice: marea sa opera, plina de un spirit national mai absract" declt al nostru, dar de o perfectO consecventa, Incepuse abia a se tipari pe atunci si ea nu era in mlnile elevilor sat.

,Poate ca din acest congres de studenti s'au luat, prm cIntec mai mult decit prin convorbiri Intre colegir elementele care au schimbat coloarea idealului nostru. El a ramas de atunci acelasi, dar pentru a-1 adinci si pentru a-i da contururi ferme a trebuit, macar pentru unii din aceastä generatie care se apropie astazi de sflr- sit, contactul, prin studii de specialisare, cu strainatatea apuseana. Burse se dadeau numai pentru Franta, adecä exclusiv pentru Paris, neglijindu-se provincia, unde slut profesorii tineri si cei mai plini de devotament, cei cari au mai mult timp si pot dovedi mai multa grijä si iubire studentilor lor; pentru Paris, zic, si pentru Univer- sitatile germane. In ambele teri procesele nationale se ispravisera de mult si In Paris nu se mai vorbia de Alsacia si Lorena. Dar ideal, In orice directie, putea sa se ieie din'orice tail a marii civilisatii occidentale, si, in ce ma priveste, nu voiu uita influenta Invioratoare, complect renovatoare,a literaturii englese, mai ales a visionarului, a profetului Carlyle si a poesiei secolului al XIX-lea. Istoria studentilor romini trimesi peste hotare n'a fost Inca scrisä, de 5i e asa de interesanta pentru pro- gresele culturale ca si pentru rnoravurile noastre. Nth e nimic mai plin de Invatatura decit sa se compare impresiile pe care Parisul de pe la 1876-7 le-a produs asupra scepticului Haret, care-si 'Idea de razboiul nos-

FORMAREA SPIRITUALA A INTELECIUALILOR 87 ft-4 de Independentd si nu ardta sä creadd prea mult in viitorul natiei sale, atit de bine servitdapoi de dinsul ea om matur si asupra studentului maramurdsean Ar- temie Anderco, bursier la Turin al unei societäti bucurestene, care, acesta, isi pune inainte toate problemele, de limbd, de culturd, de politicd, ideald si practicd, si dd solutii care corespund cerintilor cugetdrii celei mar serioase, criticeicelei mai ascutite, unitd cu cel mai frumos entusiasm. Sint In acele pdrti strdine contraste care educ d. mai mult decit cursurile si decit cdrtile. Intoarcerea In tail la 1890 m'a asezat, dacä mi-e in- gäduil sd mai aduc inainte exemplul mieu, in aceiasi societate devastatd. de zeflemea", de gluma usoarit a cercului de intelectuali iesean, tiritd prin aglomeratiile de mehenghialecafenelelor bucurestene. Pdrea cä pentru acesti oameni nu mai e nimic dint si orice intrecea acelepreocupatii de ordin material. in care cine trägea chiulul" mai bine era crezut cel mai inteligent, se socotia faptà de nebun, sau, cel putin, de descreierat. Lipsia cu totul a presä care sä dea expresie unor mai nobile aspiratii si sd sustie sfortdrile, intdiu rdzlete si timide, ale celor porniti pe altd cale decit a parvenitilor vietii de partid fdrd. orizont. Aparitia Romdniei June" a lui Aurel Popovici a fost pentru tinereto adevdratd revelatie mintuitoare,si tot" aceia cari inteo astfel de atmosferä se asfixiau s'au adunat de la sine, fdrä nicio solicitare si nicio per- spectivdde reclamd, in coloanele marii si frumoasei publicatii care Se tiparia la noua tipografie, de stil occidental, Minerva", a Brasoveanului Gheorghe Filip si la care tirziu noaptea fAcea din greu corecturile un student sdrac care se chema Alexandtu Läpedatu, fiul profesorului si poetului din acelasi Brasov. Acolo a scris cu mai Mull avint profetic d. Cuza, desfAcut de supt strdbätätorul farmec al societätii junirniste, si, cind Fre-

88 NOUA GENERATIE cleric Dame, autorul vastului dictionar romIno-francest a dal la lumind o Istorie contemporand a Romäniei In frantuze5te, care presinta exact, frill judecdti, de niciun fel,spectacolul unei teri ve5nic sfIsiate de lupte fdrä sensi fd.rä folos, protestarea mea contra unui a- semenea regim 'a luat forma unei Intregi mici cercetäri (1898). Acestea Incepuserd a nu Mai fi pareri isolate. In On- durile chiar ale tinerilor liberali, a ceia ce Bülow va numi clanul Brätienilor", erau, 5i, atunci,fIrS ludo- ialA,cu sinceritate, aceleasi sentimente. Astfel, cum ei Incepuserd a avea influenta, Inca de la 1899, la ziarul frances al partidului, L'Independance Roumaine", ()- data organ conservator, unde va avea apoi cuvintul hotaritor al :doilea frate al lui Ioan I. C. Bartianu, till,suflet delicatisimtitqri, ascuns supt o Infatisare voit scontoasa, IndepArtd, mai ales pe urmd,multi adevärati prieteni, am consimtit sd. public se vorbia chiar de o conducere literara Incredintata mie o serie de necrutatoare articole In care era desväluitä minciuna unci vieti culturale In aparentä strälucitoare, zäddrnicia Invätamintului superior, neexistenta de fapt a libertgilor, forma Mil fond a ncestor mlndre creatiuni pripiteildsate a vegeta fax% suflet. In cercurile chiar pe care le atingea critica fall reserve 5i fdrd. teamà ele au avut un puternic rasunel, si unLinn' boier, disparut apoi rdpede din viata publicd, un Bald- ceanu, a tiparit atunci In altà foaie francesä un curagios articol de aprobare, In caret cum va face-o Fili- pescu peste doi ani, si el afirma nevoia schimbdrilor totale pentru ipunerea problemelori solutionarea lur indrdzneat'd, gricits'ar tulbura suprafata, redevenitä lind dupd fiecare erisd, a Monarhiei de prestigiu. Nu numai cd. s'au acceptat cle un ziar pu legAturi de par- ttd astfel de atacuri, slIrnind amenintäri brutale contra tIndrului care ettleza sd le risce, si. care, In acel mo-

FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR 89 ment. pe maTurile Balticei, aduna rdbdator noi materiale pentru istoria Rominilor, dar i s'a Ingdduit sd. In- treprinda, In alt sir de articole, analisa originii, des- Yultdrii pe basa unei ideologii conrupte si pe urmd alu- necdrii spre colectivism" i conruptie a arninduror partidelor n,oastrel. Asemenea campanii yin frä indoiald de la convingerile sl aplecdrile acelui care le porneste, dar el Isi dd sama, oriel!, de vag la inceput, cd prin el vorbesc stari de constiintd mai Intinse care se cer exprimate si a- numite semne, oriclt de usoare Inthiu, 11 intdresc in hotarlrea de a nu se Vasa Inrlurit, cu atit mai putintero- riaat,si de a exprima Inaintea adversarilor vazuti ca si a celor multi nevitzuti ddevärurile care, neapdrat, se cer rostite. Orice actiune individuald nu e, observatUt mai atent,decit fIltlireade steag inaintea unel armate pe care, thiar dacd esti sigur cä nimeni nu ti.-a dal o "satrcind antrInsa, o simti venind cu toate plate- rile ei.

1 V. Iorga, Vie intellectuelte des- Roumains en .18si Opinions sinceres, apoi Opinions pernicieuses d'un mauvais patriote.

3. IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC.

Starea de spirit a unei pdrti insemnate din tineret,. din nenorocire prea curinddespartitä printr'o invidie care e unul din marile defecte permanente ale intelec- tualitätii noastre, era determinatd, nu atit de recunoasterea primejdiei iminente fata de chestiunile deschise, a ciiror izbucnire se va uita prea raped; pändla cea, mai zguduitoare: a rascoalelor tergnesti, eft prin inceata Wire a teriii natiei in presentuli in trecutul lor, Ong atunci cunoscute dupä litera, adesea mincinoasä, a cdrtilor comandate. Panä atunci, dupä frumoasele descriptii ale came- nilor dc la 1850 in Moldova, ale strainilor ca Vaillant, putinta inainte, in Muntenia, tara, descrisd de un Ca- ragiale cu toad cruzimea unei analise farà friu, era presintatä de ,,umoristii" cu trecere cao Albatacie ridicula, ca o stridenth parodie, in care creatiuni nese- rioase Ii descopär zädärnicia de la intaia privire 5i oamenii cari se mindresc cu ele nu pot A. resiste un moment la o privire mai patrunzatoare. Cit de putini strd- batuserd aceastä Romgnie, socotitä ca un domeniu de patentä inferioritate fat& de Apusul cu care criticii ci credeau, in usuratatea Mr, farä criterii istorice, el au dreptul a o asdindlui! Curiositatea personald nu indemna Inca pe nimeni, un oras, un Tinut fiind considerat absolut asemenea, in aceiasi mediocritate, care, dupd_ om, fAcea st zimbeasca sau stringea de inimä, cu an al-

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 91

tul; excursii de scolari, de studenti erau netunoscute: la congresul din Ploesti al sludentimii Iesenii au ascultat de la colegii lor bucuresteni, Intre cari Pompiliu Eliad, care tocmai isprdvise de aranjat Inteo tesd de licenta, pe Herbert Spencer, enuntari filosofice care nu-i interesau, au visitat salinele Sldnicului si au fdcut haz, ca niste cetitori feryenti ai lui Caragiale, de burghesii din Tarasconul muntean. A lost pentru toti o adevdratd si fericitä revelatie cind au Inceput o strdbatere a terii care li-a impus In- data atitudinea unor pelerini en admiratie fata de cele bune, cu. Intelegere pentru cele rele, cu pietate fatd de neamul br, chiar dud e pe drumuri gresite, ci folos din toate cele astfel adunate pe drum. In scoli des- crieri ca acelea din Drumurii orase din Romdnia", din Sate si mAnastiri" au fost cetite larg, si forma in- grijitd a prublicatiilor editurii Minerva" a contribuit sä le facd pldnute lumii si mai tinere care se ridica acolo si care in carind va forma un excelent public pentru o literatura care, de la sine sau si cu putind sfatuire, se orienta in acelasi sens. Peste putin dar aceasta e in legatura cu o mai Inaintatä desvoltare a schimbdrilor fericite caldtoriile se vor Intinde si asupra celorlalte Tinuturi romanesti, iesind astfel convingerea bine venitii. cal si dincolo de realitatile si ilusiile romantismu- lui, in legAturd cu temnitile de la Vat si Seghedin, mune acum familiare tuturor cetitorilor de gazete, ori de povestea unui impresionant martiragiu, este acolo o In- . treaga lume, plind de comori nestiute, a caror cunostinta e capabild sä Waite si mai mult increderea In neam, Incredintarea cd. el are o misiune de Indeplinit sica puterile nu-i lipsesc pentru aceasta. 0 intreagd artd. originald, sintesä reusitd de Rdsdrit bizantin, de Apus gotic si al Renasterii, se descoperia pe tot lntinsul Romaniei in mandstirii biserici destul de solid clddite, de cele mai multe ori, sau destul

92 NOUA GENERATIE de bine reparate, la vremea Mr, de inaintasi pentrui ca sa resiste totalei lipse de interes din timpurile noastre.Se putea urmari lard sfortari desvoltarea normald, logica, a unui organism, care, primind, läsind, transformind, Isi continua viata de-a lungul secolelor, formInd mInclriageneratiilor $i perpetuInd in forma cea mai sacra, religios si artistic, cea mai nobila amintire a Mr. Pentru un Odobescu, ele fusesera doar pietre scunipe raspIndite ici si cow 5i care se cereau curatite de juvaergii moderni, a caror grija izbutise sa li striee caracterul. Pentru un Tocilescu, format totu$i$ila Praga si In legaturd, ca arheolog cu sapthuri une ori fericite, $i cu Invatatii Apusului, ele erau deposite pre- tic Ise de unde se putea culege, pentru Museul pe care el 11 organisa la Bucuresti, materiale de mare valoare, cladirile rämlind, despoiate $i uitate, In saracia si Ord- sirea Mr. 0 comisie arheologica", menitä sä liaiba. grija, murise de mult si, supt obladuirea diletantultd pretenticis $i gol eare era Ion Kalinderu, noua Comisiurte a Monumentelor Istorice nil era decIt organul central al Amor reparatii, a caror directie putea A. se vada, diva Lec,linte de Nofly, inovatiile unui Gabrielescu. Glasul arhitedtuluIPetrti Ahtonescu, canna istoriografia nu-i pusese la dispositie informatiile absolut necesate peh- Wu a lute leo deplin, nit ,era aschltat :And el disenta posibilitthile de a Intre Buitita In present Irtvättiturile a- cestei arte in adevth a noasträ. Iii curind ctinostinta, Alai mult sad mai putirt &Aida, a acesttil imerlS tesaur Ahtional pätrungeseInsA larg in sufletele intelectUaL lhor de toate treptele $i päräSirea ca.$i validalisniel ihtetarg. Nu sd thai Putea auzi publit päreri ea a lid Haret, care, cind i se sem'nala prithejdia care ameninta un monument istoric, raspundea brusc: Nu pot tinea- un jandarm la u$a oricarii biserici I". In eale se Intllnia o teranime minunata, neobi$nuita pand atunci cu o atentie prieteneaseä frateasca. Nu

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 93 mai era vorba, pentru cbildtorii de gcum, cari aduceau alte sentimente si conceptii, cu totul deosebitede ale stäpinilor de sclavisi. de ale cdutdtorilor de pitoresc ieften, de acea atitudine care fAcea din costumul national" un element, favorisat de regina terii,al snobis- mului de salon $i de Curte. Scriitorii caH se formeazd atunci 5i de caH va fi vorba indatd, pentru a li explica directia, atit de prosteste criticatd pe urmil de o nouä serie de copistiailiteraturii apusene si de pseudo- intelectuali, nu mai vedea ca Alecsandri, rdmas boier cu vernis de Paris in toate ideileioperele sale, in teranul romln", object al multor conferinti reformiste de Ateneu, un. indigen totdeauna vesel, chid nu-1 sug lipitorile satului", igata, cu sotie, cu fete cu tot, Ca, la primul semn de simpatie, sau $i Mat in voia lui,in oHce Duminecg. $iserbatoare, sà inceapà a salta bucuros la sunetul scripcelor, sau un cioban ocu, pat zii noaple cu melodiile pastorale ale unui fluier fermecat, Ciobänelul" cu oitele", Pgstorita" cu florile in ming., Toader $i Maranda" cu iubirea lor rus- tica apartineau acuma pArdsitului magazin 'de teatru al trecutului, devenit, supt acest raport, anost. Asupra vietii de pastorie, un inspirat, un' liric de o mare indltime de ideal, biruind realismul, une oH cras, al scolii francese de naturd si terarde", pe care o facuse la Barbizon, si pdstrind astfel idealismul sacru al tindrului zugrav de icoane, deprins cu aureole, transfi- gurgriiridicdri la ceruri, aruncase pura luminil a unui suflet evlavios $i mare. 0 intreagd generatie, des- lipitä cu totul de Alecsandri, a vdzut In eremitul de la Cimpina, inchis incdsuta lui, intre pinzele care-i pc vestiau o viai absolut interioard, pe revelatorul 'Inca uneia din frumusetile care se addugiau la capitalul activ al unei lumi romdnesti, despretuite Mudcä n'o intelesesera. Unii Moldoveni opuneau dulcegdriei lui Alec- sandri aspra delineare a teranului nenorocit din pdrtile

94 NOUA GENERATIE exploatate, stoarse, alcoolisate cum denuntase d. A. C. Cuza In Teranul si clasele dirigente" din aceastd Moldova-de-sus, de catre un alt pictor, de un realism ciudos si aspru, influentat prin cumnatul sau Ion NA- dejde deatmosfera Contemporanului"side socialismul sumbru alscolii iesene. Nu se cunostea Inca mdiastra interpretare a naturii romanesti, trista,fin- povdrata pared de suferinta oamenilor, pe care a dat-o alt Moldovean, Andreiescu, nicr explosiile de luminit si bucurie pe care, cu elemente Imprumutate de la a- ceiasi tara, socotita incapabila de a da materia unor mari artisti, o vrajia cel de-al treilea fiu al Moldovei, desterat din Iasul sau, Stefan Luchian. Dar acestea a- veau a face cu scoarta de case albe a safelor, cu florile si razele cerului romanesc, si realitatea rurala nu ca- patä printrIn.sii o noua presintare. Cei ce vedeau, dintre tinerii iesiti din scoli, astfel Ro- mania teranilor, erau si supt influenta lui Delavrancea, care a considerat totdeauna ca o mindrie originea sa populara, idealisind doar pateste ceia ce era in realitate o margene, numai pe jumatate teraneasca, a Bu- curestilor, cari, e adevarat, la periferie nu mai erau tin. oras. Dupa vedenia de basm si de puritate sentimentala din Calinul"luiEminescu, Sulteinica dramatica a marelui prevestitor artist al Munteniei era o initiare fulgeratoare In psihologia acestei lumi Alta timp vazute numai, usurel, din afara. Afara Insa de aceastä creatiune uimitoare de adevar si de coloare, de noutate Inca neexplorata, vorbitorul elocvent, cu frasele de o inspiratie vesnic fragedd, pana la batrineta,si de un avint unic nu pierdea niciun prilejpentru a inaltacontra banalitatii oraselor neghiob transformate in parodie de Occident pe teran, teranul fail deosebire de Tinut, de dosare a rasei, de ocupatie, de a- +ere, de temperament personal sau mostenit,acela pc care el11 numia cu un devotat respect, ca o o-

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 95

franda sacra pentru stramosii sai muncitori cu pal- mele icarausi de grine: acest aur curat al neamului nostril". A fost greu sä se scoatà la iveala trecutul romanesc, a- tiL de original si de variat, manifestare in toate domeniile a aceleiasi interesante sintese, care trebuia insä descoperita, cu oarecare greutate, de supt o indoita po- vari A ela a caracterisarilor banale, al-Mate mai sus, care se datoriau autorilor de manuale sColare conianiate -de un- Sturdza ea ministru al Instructiei Publice si re- {lactate de un Tocilescu cu frase de Zece Maiui excla- matii inaintea luptelor cistigate ori apasarilor suferite, de 5i Xenopol Incercase un alt manual, destul de rece primit,i inca numai in Moldova, Care cauta numai, fi- losofic, inlantuirea logica a faptelor. $1, al doilea, aceia a unei eruditii luxuriante f.ra folos, pentru vedere", la Hasdeu, in toate scrierile lui, adesea puse si in serviciul unei tese sociale sau politice. Aceiasi eruditie era pro- bantä numai, cu grija cetitorilor mai multi, can sà poatd.intelege, acesta fiind scopul de cdpetenie, la Xe- nopol. Ea se infatisa, in fine, filologic refrigeratä, critic diplomatica, In legaturä continua cu izvorul, insemnat in bogatele note, la mai tinarul istoric bucovinean, format la .scoala vienesa.5i avind calitätile ca 5i defectele ei:lipsa de orizont, de caldura 5i interpre- tatic personald, D. Onciul, devenit acum profesor de istoria Rominilor la Universitatea din Bucuresti. A fost de sigur o scaderea demnitatii istorice", de care se ingrijiau de altfeli istoricii secolului al XVIIIlea, cind problemele trecutului nostru au fost presintate la Ateneul Ro- min de profesorii Onciul, Bogdan si Iorga, Joan Bog- dan, Brasovean de nasteree, bursier pentru filologia slava, din vointa lui D. A. Sturdza, trecuse de la ocupa- tiile filologice, pentru care fusese pregatif, la studii is- to 1ce, in care, cu metoda ramasä de la specialitatea sa, el. unia un stil de o placuta simplicitate 5io senina

96 NOUA GENERATIE comunicativilate, care putea Med a iesi din cer-- t:u1 de fier al eruditiei. Peutr,.. a vorbi, cum era datoria, $i folosul cel mare, unui intreg popor Inca nelamurit; nu numai asupra ade- varaletor sale origini, dari asupra valorii sale reale in nujiocul civilisaici lumii intregi si numai aici era mijlotu: de ingltare sufleteasca, absolut necesarä pen- :ru cit o societate intreagä sä nu eapituleze cumIirlu- cisira nevredniciei sale, trebuia $ialtd informatie decit aceia a Cronicilor lui Kogglniceanu, care totia5i, pe vremea lor, trezisera o revolutie in spirile, $i ale lui Lauriani Balcescu din Magazinul Istoric". Chiar decit aceia, rgu presintatäi insuficient exploraa, din docu- mentele rginase pe urma Bucovineanului Eudoxiu Hur- muzaki, persona grata la Viena, introdus liber in AT- hive si care adunase pentru o istorie a Rominilor, larg conceputg, dar redactatä in nemtege, documente pe care le daduse la lumina cu cheltuieli mari, D. A. Stur- dza. Alta si decit actele interne de mult editate de Has- den in. Arhiva istoricd, prea rgpede intreruptg, ori a- runcate claie peste gramadd, mai mult pentru a da ocupatie unei biete tipografii sarace de provincie, de Codrescu, inUricariul säu. Ani de zile,s'alucrat deci,din.nou, pentru stringerea$tirilor contemporane din care se putea face noua $i. marea clAdire. S'a inceput cu descoperirea $i exacta publicare, cu note bogate, a primelor cronici slavone, dar s'a con- tinual. cu exploatarea, adesea fundamentalg, a mai tu- turorbibliotecilor iarhivelor din Europa, pentru a da un $ir de volume noug, care, trecind supt numele lui Hurmuzaki, din gratitudine fapi de rascoli- torul de la 1870, dar si dintr'unul din multele capricii care se ingklinau ctitorului, Sturdza, cuprindeau mii si mii de acte care n'aveau nimic a face Jell bogatulseceri$ al baronului bucovinean. S'a isprg.vit, apoi, cu manun- che proaspete de documente interne din toate regiunile terii, in nu mai putin de treizeci de volume, pang $i

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 97

la redactarea unei noi, modeste, dar trainice Reviste istorice", pe cind Tocilescu oprise luxoasa-i publicatie, Revista pentru istorie, arheologiei fiologie", de un cadru de sigur prea vast. S'a ingramädit astfel a- Ma material, de multe ori extraordinar de viu, din care sà se poata hräni apoi critica a mai mult decit o generatie. Pe urind, luerdri de ansambla venira, in care, fail a se atinge intru nimic adevdrul, asa cum resulta din izvoarele omenesteinterpretate, se chema laviatd o intreaga lume de trecut, in care se puteau gasi orientari dreptei aspre mustrari, termin de comparatie folosi- t -are, dar, mai presus de orice, un sentiment de lucre- dere si de optimism. Se vedea cd in ace te cloud mii de ani, din cari vre-o opt sute neted rome nesti, n'a fost a colonisare romand pe pu tiu, o ndvalire de barbari distrugatori si o retragere in munti a citorva mii de colonisti parasiti, apoi o lunga vegetare palriarhala de pastori in Carpatii ina- b rdabili, pdna la o subita intemeiare de State in gol, pr'n de calecari vinat re5ti sau cuceritoare. Nu se mai credea in o clipa de glorie isolatdupt. Domni eroici si nobli vitejicari au apdrat civilisatia de invasia mu ulmana" pentru ea sd, merite felicitarile Papei. Nu s- mai admiteau apoi, dupd toate acestea, injuriile primite in fata de la Fanariotii desnationalisatori, pand la infruntirea Ardeleanului Lazar care ne reveleaza noua insine, la revolta nationala contra lor a unui Tudor Via- dimirescu, conceput ca teran, lucrind nurnai cu tPrani pentru scopuli exclusiv teranesti. Se trecea peste servi- lismul fata de consulii rusesti al eflocei, pe nedrept sc5.- zute, a Regulamentului Organic, presupus ca un mijloc de cotropire muscaleascd, ca sa se bucure apoi sufletele amArite pentru renasterea prin singurii studentide la 1898, ignorindu-sei agitatia constitutionald dintre 1800 si 1i22 si vastele sperante pan-romanesti ale nobilimii care-i precedase. Se intelegea deplin Domnia lui Cuza-

98 NOUA GENERATIE

VoclA, läudatd pentru reformele fundamentale, dar cri- Heath, cum o voia D. A. Sturdza, ruda nerecunosatoa- re si secretarul necredincios, din causa desordinii finan- ciarei lipsei de moralitate a Domnitorului, pentru ca, in sfirsit, cu Carol I-in sä Inceapd o epocd de o strdlu- cire, de o valoare universald, cum Rominii nu le-ar mai fi cunoscut pand atunci. Din potrivd, ei, natia creatoare, nu Statul creat, a cdrui formd schimbdtoare nu decide niciodatd, aparmi raddcinati In acea epocd preistoricd pe care mai tirziu vorardta-o larg intemeictoare, produedtoare de artä, cercetdrile unui Vasile Pirvan si ale numerosilor si vrednicilor lui elevi, apar legati de bdtrinul trunchiu dacic, el Insusi cufundindu-se in acelasi pArnInt ca loath. ra.va tracicd, din care face parte, si in frunte. Cucerirea lui Traian Inseamnd o actiune de Stat venitä mai tir- zit], la ceasul ei, dupd incete penetratii latine In Balcani, dindu-li o formä teritoriald mai larga. Päräsirea co- lonistilor Ii In( amnd a se organisa In razlete Romktii populare, de libertate terdneasca. Din acestea räsar, si dincolo de Dundre, mai intaiu: la Silistra si In Dobro- gea, Domnli",in care substratul de terani liberi e aceperit cu toatd pompa Apusului medieval. Apdra- rea de spre Turci e numai un capitol al unei resistente In care eroismul nu e o simplä paradd in stilul Rena-- terii. Fanariotismul nu Inseamnd elenism agresiv, ci, cu Domni adesea rornini de origine si In general bine in- tentionati, reformisti,absorbirea de vitalitatea romdneascd a elementelor de infiltratie. Tudor nu e un Maz- zaniello ori un AmJreas Hofer, ci, urmind printr'un canal de revolutie sIrb-ascd, vechiul fir de initiativä al Romanilor", el represinta o sintesa Intre instinctul rural oltean io Intreagil educatie boiereascd, unita si cu cäldtorii In Ardeali pand la Viena pe vrem a Con- gresului anti-napoleonian. Incade mult in boierime fierbe ideia refacerii moderne pe basa natiei intregi,

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 99 ideie pe care o adaugd numaii predicatia ardeleang. a luiLazdr i eranii zaverei" de la1821. Astfel, gird nicio intrerupere, din fundul vremilor pAnA acum, de la lacustrii de pe Mostiste pa'nä la Carol I-iu e un singar sir de creatiuni, de lupte, de sintese in care se -cuprinde una din istoriile nationale cele mai vrednice de cunoscuti cele mai capabile de a inspira o mindrie si de a pronunta o ofensivd. Curentul care acest trecut In sfIrsit recunoscut si In- viat s'a intins din central cercetärilor asupra lui pAnd In cele mai depdrtate puncte ale Roraniei. Alc Utuiri locale au continuati complectat opera. La Iasi d. Gh. Ghibanescu, care Incepuse de mult cu adAugirea tip& riturilor lui Codrescu, a desvoltat decenii intregi o activitate de editor de documente, care a folosit simtitor pentru cunoasterea mai ales a vechii Moldove. S'a In- cercat formarea unui Museu istoric moldovenesc, care n'a Intimpinat simpatii.Lectiilede istoria Rominilor ale BAndtoanului Ilie Minea, Intain functionar la Archi- vele din Bucuresti, au ajuns a trece peste aragnuntele, totdeauna cercetate cu un deosebit zel, pentru a fixaii- xiii mai largi si a Incerca judecdti cuprinzAtoare. La Tir- gul-Jiiului, unde se asezasei un refugiat polon, Rolla Piekarski, priceput In desemnul ornamental, si el insusi pasionatde cele romAnesti,pan'a lacasätoria cu o terand. din Gorj, institutorul Stefulescu, Intimpi- nind desinteresatulsprijin al inimosului tipograf Mi- losescu, a cheltuft mult timp silintile cele mai devotate pentru a pune in luminä tot ce priveste rosturile de odinioarä ale väii Jiiului-de- us. La Rlmnicul Vilcii In- vatatul episcop Atanasie a pus la contributie dorinta de lucru a subordonatilor sAi pentru a da o istorie a eparhiei peste care fusese asezat. Si aiurea, cu mai pu- tinA notorietatei un folos mai mic, s'au fdcut astfel de laudabilestudii, pe care epoca de dupd rg21ioiu. le va Intregi. Polemici contra celorcari-siapärau lo-

100 NOUA GENERATIE cul In istoriografia de ieri, orii contra acelor cari din.. acelasi rind al vremii credeau cä o asemenea lucrare,.. Intinsäi grea, poate avea ragazul sIngrijeasch.si ul- timuldetalin nu serviau, In ultima esenta, oricare ar fi fost jignirile personale, decIt sa creasd. Interesul mn jurul unei activitAti, care, din specia15., cum fusese la lnceput, ajunsese a fi acuma de interes national. De interes national, am crezut a. pot s'o afirm, Pen- tru cä, asa cum o aratä istoria atitora din vecinii nostri, eeia ee a fost continuu, nebiruit impuls eatre viitor, avcnit dinteo anume Intelegerei presintare a trecutului. Ce ar fi fost Inaintarea modernri. a Bulgarilor fg.rä amintirea vesnic vie a lui Crum, SimioniSamuil, luptatori pentru Imperiul roman de RäsArit? Din ce oare a venit energia nedomolith. a Sirbilor decit din simtirea alaturi de cei vii a umbrelor epocei lui Ste- fan Dusan si a celei, mai apropiate, a lui Marcu Crai- sc,rul? La 1912 cucer.torii Macedoniei, atingInd pamii tul sacru prin mucenicia de odinioarà, s'au oprit si au In- gemInchiat pii, multämind de ajutor stramo.?ilor. Pe te

1. al. s abici mile imiserile, cultul Eladei glorio se si ilusiile bizantine au hrAnit intru marea ideie" si. fle- tul p porului grece c. Din Inchinarea cAtre eroii luptelor icuceririlor de pe vremuri s'a Intririt puterea cu care Magh'arii si-au asigurat un loc In lumea modernä. Numai birocratii margeniti, politicianii de club si unii riit ri de articole prime d spre faptul zileiIsi pot ascunde infiniteleposibilitäti ale acestui factor esen- Val In de voltarea popoarelor. i instudiile ge )grafice se produsese o schimbare asa- m6natoare. In ciuda metodelor strict .stiintifice, de o matematica precisiune si deo tehnied geologia., ames- tecIndu-se, dupa modelul scolii germane mai recente, si,idsi colo, putinä filosofie metafisicg se ajungea prin o mai adincd scotocire la aldura care insliflelete, precum sApAturile duse pAnd mai la fund destainuiese-

1ZVOAREEE NOULUI SPIRIT PUBLIC 101 caloriile ascunse ale centrului pämintesc: Elevii d-lui Simion Mehedinti, care, de orgine din Mehedintii colo- nisati din Soveja de Matei Basarab, descrisese cu mult talent literar si cu o duioasa simpatie viata muntenilor Mioritei", au prirnit de la scoala invdtdtorului lor, nu. nurnai pretioase cunostinti, dar si o tragere de inimd deo

102 NOUA GENERATIE represinta, care foaia lui Filipescu, scazutd mult dins. popularitateai influenta ei de odinioara, Epoca. Prin- tr'un sir de articole In coloanele ei am putut face stiute scopuri care erau ale atitor de vrista mea si acelei lumi politice care nu avea atingeri prea dese cu orice fel de litcraturä si de cugetare romaneasca. Aparute supt titlul Cuvinte adevdrate, ele si-au gäsit cetitorii printre tinerii din ce In ce mai doritori de o activitate care ar rup- vechile cadre, neindestulatoare pentru avintul lor_ MinistrualInstructiei Publice era pc atunci,la 1901, Spiru C. Haret, care, cu toata iubirea sa sincera pentru clasele asupritei acea camaraderie cu frun- ta5ii satelor despre care am vorbit mai sus, nu putea,_ cu gIndirea lui ramasä totdeauna abstractä sau, mai curind: mecanica, precum a dovedit-o In cartea sa de Mecanica sociala", puind toate miscarile sociale In formule matematice, sä se ralieze laasemenea initia- tivtEle11 cautau totusi, pe eel mai bun miAistrot al scolii",care, cistigat un, moment de entusiasmul renovator In crestere, se Invoi sa dea un prestigiuoficial con emordrii a patru sute de ani de la moartea lui Ste- fan-eel-Mare. CInd, la Sosea, In Bucuresti, aparurd, In. costumele veacului al XV-lea, figurantii ostasi ai corte- giului marelui Domn, a fost un moment de adInca. In- duiosarei pentru oameni cu crestetul albit. In fata re- constituirii mormintului de la Putna, la clip a islujbei de pomenire, batrInul Dimitrie Sturdza si Insusi Mosteni- torul Tronului, principele Ferdinand, Ingenunchiara In a- intea vedeniei glorioase. Literatura Insäi yenta sä creasca puterile ideologiei In mers. Dupa epoca de stralucirea Convorbirilor Literare", cu doctrina frumosului absol-ut, dar si cu atitea curente care veniau din izvoarele vii, populare, ale natiei, rebelii, de la Inceput sau de ullima card, cari erau cei trei frnntasi ai literelor romanesti pe la 19013

IZVOARELE NOULUI SPIRI1 PUBLIC 103 lucreaza deosebit, fara putinta de a se lute lege durabil, In ciuda unor relatii personale o bucatä de vreme foarte intime. Naturi fundamental deosebite, melancolicul, dar In fond combativ-optimismul Vlahuta, fantasticul Delavrancea si crudul realist Caragiale nu se im- tura. str1nge In jurul unui organ de publicitate. Vla- hutci ajunse a patrona o foaie mai usoara, de caracter nerves bucurestean, la care colaborara glumele d-rului Urechid si munca din greu a Ardeleanului, fiu de luptator la 1848, Alexandru Hodos, In literaturd Ioan Gorun, acesta un om de idei sänätoase si de crez deli- nitiir Incheiat. Rornanul social al lui Vlahuta, Dan, fu prin caracterul sau desilusionat o deceptie; ceilalii doi, In plina reputatie literal* Inca larg cetiti, nu mai adaugiau nimic la frumoasa opera ce li se datoria. Prin spatiulpe care-1 deschideau aceste abdicari patrundea socialismul lui Gherea, care, la Ploesti, unde luase In Intreprindere restaurantul garii, unia pe pri- begii rusiadapostiti de dInsul cu o mare parte din literatorii vechisi noi, pe cari-i mägulia o apreciere pe larg, o fundamentald talmacire In criticile lui, de nota sociologica,autentic ruseascd, neted materialist marxistä, cu kin humor semit de speta lui Heine, pe care le corecta, dupä norme de eleganta, cu totul personala, Ion Nadejde insusi. De o bucata de vreme In- tilnirile literare, la care participa si tinereta mea In- cepatoare, erau presidate de calma barba bälana a proorocului. 0 revistä de discutii sociale mai ales fu Incercata de Gherea si multi vedeau inteinsa, peste un maiorescianism anchilosat si parasit, forma literara a viitorului. Dupa rascoala, succesul Neoiolkigiei, greoaie carte neistorica si fail Intelegere sufleteasca a realitä- tilor romanesti, aratà cä epoca lui nu se isprilvise Inca. Largindu-si In masura aprobilrilor cercul preocupatiilor de reforma 5i diriguire, Haret se gIndi sä ane- xeze la Ministeriul pe care-1 considera acum si al cul-

104 NOUA GENERATIE turn in toate domeniile o literaturä de cousolidare mo- ralä,plecata, dupä indicatii de sus, de la scriitori subventionati, a caror nemultdmire socialä sä fie astfel potolitä prin traiul asigurat, recunoasterea oficialdsi chiar tilul birocratic de referenti culturali". Se afla atunci, de mai multa vreme, la Bucuresti poetul ardelean, tipic ardelean, Gheorghe Gosbuc. Timid siputintel speriat la Infatisare, noduros la cuvintul pe care-1 complecta prin gesturi stIngace,cità deosebire fata de ochii adinci negri, extraordinar de vioi, cai lui GrigGrescu, supt aripa parului negru corb, ai lui Yla- huta side copilärescul albastru de floare iesita din rou il. a lui Delavrancea cu pärul usor blond si eret si barbuta deHristos tindr!, Wasäudeanul, neam de preoti stapini de sate, care se patrunsese de spirit goe- thean a, strain de mice lirism In scris ca si de orice pasiune in viata, visa poeme de Inchegare strinsa, de solid obiectivism, aducea cu dinsul, si In ritmul sprinten stvariat, ca un rasunet de cobze si un duduit de pi- cicare voinice prinse In hora de sat, dar totul cu ne- sfirate mestesuguri de cetitor critic al Germanilor $i de aplecarimigaloase ca ale unui cioban cioplitor de toiege Era la el, nu o simpalie care nu-si poate afla astlmpar, un capriciu care trebuie sä joace pe fire de scare a de lung., cIt o meserie de o onestitate si o rab- dare fara pgreche, muncind cuvintul pentru cuvintsi invirtind silabele pentru a se vedea ca le poate la voie fringei lega la thc. Lui, asa de proaspät la Infatisare, chiar atunci rind Ii picura pc frunte sudoarea trudelor de faurire, a lui Vlahuta, rgmas neinduplecat la starile socialei politice, cu toga resignarea pe care o sfärma numai une ori voacea cu adinc rasunet, de_veche or.gä care a L mutat la multe dureri, Haret li-a Incredintat sarcina sä dea o literatura-indreptariu, un adevarat caiet de normalisare, pe care nu aim care din ei 1-a intitulat Sdmdndtorul.

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 105

Dar unor spirite ca ale lor nu li se poate porunci prea mult timp. Caietul aib, cu slova Ingrijita aMi- -nerver, fu rdpede pardsit. Intre ei doi, de altfeli erau, siprin.rash',si prin viald,iprin lecturd Vla- haä fiind un cetitor de literaturd francesd, total nem- noscuta durului Transilvan prea multe deosebiri. Un fost ziarist la Tribuna" din Sibiiu, plecat de acolo dupsi multe ciocniri personale, pe care le provoca firea sa sfiddtoare de nemes huniedorean, Ilarie Chendi, la inceput un fel de secretar de redactie, Ii inlocui cu o verva Indrdcitd, tragind cu biciul peste mediocritatea unei literaturi mai tinere Inca In yoga, prea adesea ori numai pentru a nacaji un dusman si a face pracere unui prieten. Alt Ardelean, din Brasov, loan Scurtu, pios biograf al lui Eminescu, mnchis aproape in studiul marelui poet, 11 ajuta,iIn cereal lor de bdieti de peste munte se addugia visdtorul liric St. 0. Iosif, fiu al bdtrInului director brasovean. Tustrei, Inca straini, fard situatiii fträ nume, nu credeau cd pot sd tie pe umeri o sarcna asa de grea. Astfel, inaintea avintului literaturii istorice si critice, dind Indrumari din ce in ce mai aplaudate, si In Ar- dealul uncle se putea pdtrunde pe furis,si cu atit mai gustat era ce putea sà strdbatd, mostenitorii oelor doimarl poeti venira sa-mi Inchine revista, ce- And, probabil, in intentia lor, mai curind un patrona- gilldecito colaborare. In acest cas era o greseald: cine ajunge a conduce o directie nu cautd situatii onorifice, ci noi platforme pentru rdzboiul sau. Astfel, dupa putine luni, Sämandtorul", fàr. nicio legaturd cu Ministeriul de Instructie 5cu Haret, a- junse a fi, pe llngä o literaturd, ale aril izvoare erau dintr'o productie interesanta, dar pand atunci ascun- sd prin. foite ca Floarea albastrd a lui Constantinescu- Stans, literaturd cu subiecte din realitatea nationald, adesea, dar nu totdeauna teraneasca si, din and in eind,

106 NOUA GENERATIE

Siistorick de prin comorile abia deschise,un indreptariu rgzboinic, o publicatie, Intr'un anume sem, revolu- ti4aaarg. Chendi, care-si pierduse platforma, a bläsamat printr'o nouä publicatie de caracter tot mai ofensiv ga- zetgresc, pe cind, .cu Scurtu, cu Iosif, se indrumau la Silmiingtorul" epicul creator de viatd, Moldoveanul din Pascani, Mihail Sadoveanu, cu infätisarea si puterea de productie de o potrivä de mari, apoi alt Moldovean, fiu de ofiter Si ofiter el insusi, sensibil ca o domnisoark cumi era si palida fata si trupul gata sä se fringd, Emil Girleanu, furtunosul Brgilean, rosu la fatä si a- prig la ochi, Sandu-Aldea si atitia altii, la cari se raliarä chiar vechii scriitori ca d. Brätescu-Voinesti, o podoabg a Convorbirilor" lui Maiorescu prin arta de a steg.- bate cele mai .delicate psihologii, si ursuzul bdtrin Joan Slavici. cu scenele-i de viatg. bizanting. Aici se elabora un program reformist basat pe ideia, sirnplä, dar grea la cintar, cd noi de noi, cu ale noastre, ajutati dacd vrern, §i cit urem, dar nu condwi, de al- ill, in orice domeniu putem face ceva. La orice opositie fgtisä era clar cä vom da b.tä1ia, cead'intaiu bath- lie, pang in stradä, care sä nu vie dintr'un interes de partidisg. nu urmtireascg o venire la putere. Efectul acestei propagande cAlduroasei ceia ce e neobisnuit la noi continue, stgruitoare, indärätaice, intrebuintind orice prileji chiar mice pretext, cdlcind hotarele prin trimeterea cärtilor in Ardeal peste granita, &whisk a Bucovinei si sfidind autoritätile maghiare, incapabile dt a urmtiri toate mijloacele dibace de piltrundere altceva decit amenzile plätite de guvernele din Bucuresti ziaristilor de peste munti con- damnati pentru scrisul br,i aceasta numai pentru a-i retineai pe dinsii inteo anumitg. n'a putut sg. nu se aräte, si farg. prea multg. znavg.. Odatn la Iasi, supt cuvint ca este o expositie istorick am athis sute de Bucovineni, pe caH i-am hranit citeva zile

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 107 cu toatd iubirea ce era in sufletele noastre pentrudin- -sii,siaceasta contra temerilor guvernului rornInesc, care in ultima dipä li Meuse greutäti la pasapoarte. Dar aceasta se vdzu mai bine cu ocasia serbärilor ju- bilare pentru Carol I-iu.

Menite sä glorifice Domnia prudentd peste oricem5.- surd., ele s'au prefäcut, prn evocarea intregului nostril trecut, prin firea expansivä, adine romdneascd, de si fdr.d cunostinti si färd teorii, a zdravanului dr. C. I. Is- trali, chimist, dar la nevoie arheolog, care se ocupa si deCetatea H tinuhn si sprijinca absurdele teorii romantice ale unui N. Densusianu, strdmutdtor al Olimpu- lui in Carpati, intr'o imensd manifestatie pur romdneascd. Visite le celor de peste hotare au fost salutate cu un indescriptibil entusiasm, dind We la procesiuni pe stradd, cuvintärile au reunit adesea toate aspiratiile rdzlete si, cind coruri germane au cintat la Arenele Ro- mane, clddite atunei In frumosul parc Carol I-iu", im- provisat de Istrate, s'a produs un conflict de pe urma cdruia am pdrdsit SämAndtorul" usurpat apoi de preclicatorii Austriei Marr.

In societatea de sus romaneascä aceste idei incepu- send a prinde: adecd la bdrbati mai putin, dar la unele din femeile, atit de inteligentei capabile de a se W- ahl pentru & causd noblla, pentru o luptä curagioasä, ale acestei naii. Doamna Elisa Marghiloman, ndscutd Stzbei, viitoarea sotie a lui Wan I. Bratianu, isi ardtd dorinla de a rdspindi Samda.torul",i Adina Old- nescu, ndscutd Ghica, ea Insdsi autoarea unui frumOs -volum de cugetdri, era cu desävirsire pentru necesara .operd de Inoire. Majoritatea protipendadei insä, bdrbatii femei, rà- niliieau pentru vechea sward a maimutdririi francese,si ea anunta pentru societatea de binefacere Obolul",

108 NOUA GENFRATIE presidatd de d-na Pherekyde, sora lui Marghiloman, o repres:n tape francesa, la Teatrul National, ru piesa Ma- dame Flirt,In. care persoane aristocratice si mai ales neo-sipseudo-aristocratice1sireservaserd roluri la rare, fireste, tineau. Li s'a piirut ca, In starea de spirit care se crease si care Inainta, aceaAa este o sfidare, si nu cram oameni rani sd refusäm a o primi. PITA atunci,studentii, prin presedintii societätilor lor, fuseserd sistematic an- gajati, nu atit cu bani, eft cu fdgaduieli de plasare dupd terminarea studiilor, pentru a aduce In stradd folositoare servicii de partid. Lupta cu sergentii la statuia lui Mihai Viteazul din fata Universitdtii era punctul cuhninant al programuluisi.ziarele opositiei se grd- biau sd Tack' statistica, exageratd p/and la absurd, a ca- petelor sparte. Data aceasta, a fost altfel: dupd 0 cuvintare a mea la Universitate, In care nu era niciun In- demn la desordine, ci numai sfatul unei pasnice, dar seirnificative manifestdri In fata Teatrului, a urmat o a doua Intilnire intr'o said de 1ntruniri vecind cu zidirea Teatrului. Cererea lui Marghiloman care mine de a se permite o astfel de represintatie, care va fi Wilma, n'a mai putut fi acordatd dupd ce capetele se Incllzi- serd. Intrebat, prefectul Politiei, jovialul general Moruzi, n'a refusat Invoirea sa. Regele Carol era In strlind- tate si nu putea fi tulburat deci asa de aproape de palatul sdu. Clnd tinerii apärurd peste cIteva ceasuri, prhpind cu zgomot träsurile luxoase care aduceau tot ce Bucurestii aveau mai elegant si mai In yoga, fii blajinului prim- ministru Cantacuzino intervenird ca sd se curate piata. Studentii erau destul de convinsi ca au dreptate_ ca sl raspunda violentei cu violentd. Au fost si raniti, pe cari directorul Teatrului, Al. Davilla, de sigur un om superior, dar pe care mediul 11 Meuse sä gazduiasca re- presintatia,li primi In foaierul elegantelor, pe care-1

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 109' singerarä. Armata, adusä pentru a trage, refusa sIn- deplineasc a. o asemenea sarcina. La unsprezece din a- ceastä noapte de 13 Mart 1900 portile Teatrului se inchideau fara alt spectacol. La Cotr4oceni se intorsesera principele Ferdinand si principesa Maria. De la 1871, era cea d':ntaiu revolta In Bucuresti, si a- tit de cMduros primita. de opinia publica, incit a doua zi cind am fost chemat la parchet, de formaa marturc dar de fapt ca instigator, si numai cumintenia ministrului de Justitie, Baddrau, a impiedecat arestarea, pentru care venisem gata pregatit, si cind träsura lui Alexandru Callimachi, Wier d osebit de combativ, si de un perfect cavalerism, strabatu cu mine Ca lea Vic- toriei, nu puleam lnainta decit la pas. Filipescu a re- grk tat totdcauna ca, aflindu-se la Paris, n'a putut trage consecintile politice ale miscarii, pe care eu, cu toate legaturile dintrenoi, am refusat s'o repet Inbelle- ficiul sau. In anume cercuri bucurestene, adinc jignit', indignarea nu mai inceta contra obramiciei fara pareche: un profesor si citiva copii impicdecau o represintatie de gala, cu participare diplonntica, sia-. vind ca invitati parechea princiara... Ni se fagaduia strivirea supt rotile unui autornobil; presedinte al A- cademiei Romine,Kalind ru mit cherna la raport, sfatuindu-ma, inaintea f tografiei jandarmilor raniti, sa-mi menajez prestigiul", in L'Independah^t Pompiliu Eliad gasi'i ca. sint un criminal de Stat,i, pe de alta parte, nu -nurnai Marghihman imi implora protectia pentru sora a care, apbstrofindu-ma la Salonul de pictura ca un certain Iorga",Se credea amenintata, dar d-wt Eca- ter'na Cantacwinl Insi5i.sotia presedintelui de Con- siliu. cerea inchipuitei rnele puteri de Danton al stet- zii sa Intind ocrotirea mea salvatoare si asupra -casei si familiei sale. Lumea tra Insa cu desavirsire pentru manifestanti. Un festival romanesc la Teatrul National, silit a-si deschide portile pentru aceasta, avea In fruntea asculta-

110 NOUA GENERATIE

torilor infldcdrati pe Grigore si Adina Oldnescu. La sala Dacia" un public imens, cdruia-i era de ajuns cu cio- coismul" Insirdinatilor$i clubistilor, ascultä vorbitori din toate categoriile intelectualitAtii, Vlahutd fiind de fatä,i telegrame in fruntea cdrora stätea, peste multe supdräri personale, a magului de la Cimpina", insmsi B. P Hasdeu. PArea cä o tard intreaga e zguduitd de fio- rul cd-si .poate afirma, si contra unui guvern, unei clase Intregi, a fortei publice, politienesti si militare, voin(a. ei de al trdi fn legea ei. Grupul de scriitori ai Sdmandtorului", cari se presintau astfel ca noua literaturd militantä, a strabdtut a- poi multe capitale de judete, intimpinata pretutindeni, nu numai cu multamirea pentru ce se fäcuse, dar cu speranta eh' de act= inainte lucrurile vor fi alLfel. E posibil ca liberalismul, doritor de a veni la putere, sä fi umplut salele,rth.valind$.t In stradd, färä ca in vre-un loc autoritätile sd fi Indräznitugest de oprire. La Iasi, dupd frenesia din sala de spectacol, bdtrinul scriitor Nicolae Gane mergea in fruntea manifestantilor, -siIn ochii lui erau lacrimi. Peste citeva luni miscarea se inchega in revis.abi- sdptaminald care lud titlul de Neamul Romdnesc" paLtru ca sä ardte cd tineretul e pe cale sg. intern -ieze in locul tricolorului de serbdri oficiale, steagul unui nouidirz nationalism, capabil sa purceadd la resolvirea problemelor de viatd arninate, si aceasta au pentru a satisface una sau alta din formulele politice curente sau pentru a acoperi cu un paliativ de oporiuni- tate un adevar inoportun, ci pentru a aseza neamul a- cesta, intreg, asa cum este, de la un capdt al lui pind la celalt, in locul de stdpinire care i se cuvenia de mull pentru ostenelileivitejia lui $i pe care i 1-au usurpat aceia pe cari in posesia blästarnului din Mart 1907 Cosbue Ii va infiera, potrivit conceptiilor tui E- minescu, nurnindu-i ciocoi pribegi, adusitovint".

4. REALISARILE SOCIALE.

Flacdra rdscoalelor teränesti luminase crud nedrep- tateaseculardcaresefdcea satelorsiInvederase nevoia de a se gni o solutie imediatd. problemei Stria- gente, care nu mai admitea zdbavd. Dupd ce Incerca- rea de a gni pe agitatori si se ardta cu degetul si Haret, care ar fi vorbit de pietrele ce s'ar ridica" Impotriva guvernului si iar fi uneltit prin invätatorii si preotii adesea implicati In tulburdri , ceia ce ar fi saint Insematatea singeroasei manifestari, trebuia, dupä promisiunea formald, jsolemnä a regelui, sä se proceadd la totalul de reforme pe care-I reclama situatia. D Vasile Kogalniceanu ceruse, In brosura sa, cel d'intdiu si cu toatdclaritatea, o noud Improprietdrire, dar. fireste nici dupd rdscoald nimeni nu era iispus sd Imbrdtiseze aceastä parere. CR mai era pdmint de la Stat, se putea cdpäta adesiunea clasei stdpinitoare; cind, acum, rdminea sd se Impartd averi particulare, nimeni nu pdreadispus sà sacrifice nussia lui. Nici Suveranul, cdruia i se crease un frumos si Intins domeniu, care a displdcut mult timp opinieipublice, na se, grdbi sä ofere aceastä stäpinire a dinastiei, In- credintatä deocmadatä lui. Pe de altd parte, luptindu-se multd vreme contra amnistiei, pe care, cind am cerut-o In Parlament si cu cltà moderatie, pentru a nu stirni patimile 1, un

112 NOUA GENERATIE

singur deputat a aplaudat, si acela supt banca, in mij- local tAcerii ordonate unei Adundri de mare disciplink d. V. Sassti, prima grijA a acestor prrprietari sau interesati in proprietate, pe lingA cari era asa de pu-, ti numArul reformistilor de extrema stIngA, a fost sA creased jandarmeria, ale cdrii procedari in acel timp erau deosebil de brutale, pe linga o lipsa de ones- Utak; pe care teranul o califica numindu-i gAinari". 0 lege a circiumilor, nu contra alcooli mului, avea a- cela5i caracter politienesc. DupA aceia numai, la capätul unor lungi tirguieli afarA de Parlament iciocniri cu ceican i.puteau st fiedaunati, s'a 1nceput discutia proiectelor alca- tulle supt directa influentä a lui Ioan I.C. Bratiamt, el imusi sfatuit de acea stingà de prietenidar, in'e- dialdupAAceia, retinul si Infrinat de bo,a,ii din par- tichtl sAu, d vadd plina de invAlaturA a primejdiei cse tIn adunarea, Intr'un partid, numai pentru ea vi- trinq sA fie mai garnisitS si inter scle electorale n.ai bim servite, a unor oameni veniti din toate pArtile, fiecare cu zestrea lui. Unul din ace,te proiecte era menit sa Infrineze a- urile eesc. fAceau cu dijmuirea pr duselor rA.- ne5ti, mult timp latsate In ploaia toarnneii chiar supt cele d'intaiu apezi. Se luau masuri pentru ca invoie- lileagricle sa nu mai preteze la toate abusurile. S'a votal apoi o scrie de prevederi mdrunte, a caror realisare era ant de grea dar opinia publics putea ficis- tig..taprin simpla enuntare a lor,incitacel mare pr( prietar Alexandru Callimachi a anuntat, prin foaia mea, cä se tine la dispositia oricui ar vrea sä scape de rigorile legii,i gestul lui, al unui cunosettor, a rImas farà niciun raspuns. De sigur cA s'a ajuns la impiedecarea trusturilor e- vreie5tidin. Moldova-de-sus; considerate ca principala causit a rasc alelor, dar fratii Fischer ei 1nii itu rrai

REALISARILE SOCIALE 113 erau dispusi sa lucreze cu o populatie care dovedise de ce e capabila clnd suferinta-i ajunge la ultima limita. Plasarea de fonduri a strainilnr din Palitia se putea face aiurea, peate cu mai mult profit si, farA In- duial'ii, cu mai putine riscuri. In aceiasi sesiune extraordinara s'a presintat ca pro-. iett de lege un vechiu desiderat din programul dra- pelistilor" lui P. S. Aurelian si C. Dimitrescu-Iasi, de mult readusi la matca, mai ales dupä moartea sefului de o clipli: Casa Ruralä, care trebuia, cu un capital de la Stat si de la particulari In acelasi timp si a- cestiacari-si puteau pune banii in alte Intreprinthri, nu se gräbira sa subscrie , sa cumpere paininturilr disponibile pentru a le vinde apoi la terani. Operatii complicate, care ingriduiau O. cistige multi dintre in- termediari. Dar mai ales era ispita, pentru cei citiva particulari interesati si pentru functionarii noii in ti- tutii de banca, sä pa trete pentru sine eft mai multa vreme pamInturile pe careStatul le mina ecatre dinsa Legea lui Cuza-V da uitase i lazurile comunale squ, mai bine, regle n ntarca lor fusese reservata pentru alt moment al unei Domnii pe care o taiè brusc conspi- ratia din Februar 1866. 0. asigurare a lor fu prevazuta prinlegislatia ref rmi ta, combatuta in aceasta privinta si de un fru itas al distribuitorilor de pamint iri din 1888, Al. Mai ghil man, care facea socoteala de as- trului pe cal e-1 repr sinla pentru orice productie a- gric la viitoaro simpla balega lasata In urma ei de vita care paste. Se adausera ma urile ministrului de Juslitie, un ad- vocat de mare talent si un profesor foarte ascultat, care represinta In partid, unde si pentru aceia va fi in curind ostracisat,desinteresarea cea mai desgvirsita si cel mai Inalt simt de demnitate personala, Toma Ste-

114 NOUA GENERATIE lian,pentru ca judecatoriile de pace sa fie mai la Indamina sätenilor. De altfel toate aceste schimbari trecurd foarte usor, putinii conservatori fiind cu desavIrsireinlirnidati de cele petrecute, iar retorica lui Take Ionescu, clar rinduita, neraspunzind nici unui puternic temperament, nici unei adevarate credinti. Misticul Sturdza fusese cistigat n onestitatea sufletului lui de vechiu gospodar pentru Inliiturarea unui trecut de care era legatä totusi In- treaga luiviata,si ea 'nosier, care chemase insä ca administrator al proprietatii sale moldovenesti pe Eugen Brote, autorul ardelean, acuma refugiat, al brosurii In mai multe limbi care Invedera lumii civlisate ce este chestia romaneasca In Ardeal si Ungaria". Fostii socialisti se tineau strins legati contra oricarii oposisi aveau ca sef pe d-rul Radovici, .una din cele mai fru- rnoase figuri ale neo-liberalismului, pe a carui devisä nu era Inca nicio pata. Multi dintre tinerii liberali cari nu trecusera pe la clubul revendicaVilor sociale erau, de alt. fel, cu desavIrsire In acelasi curent, iunii, ca fostul mieu profesor la Lioeul din Botosani, Nicolae Rautu, sauintreprinzatorul descoperitoralimportantei pe- trolului romln, C. Alimänisteanu, dadeau articole de o directie foarte Inaintata Neamului Remänesc". Pe pragul casei mele, unde a fost intimpinat cu 0 neincredere poate gresitä, a aparut la un moment Joan I. Bratianu. Insusi. El parea jignit de opositia mea, care se sprijinia peconsideratiide un radicalism pe care el nu-1 credea, probabil, Inca potrivit pentru ceasul accla. I-a scapat chiar aceste vorbe care aratg cä atribuia un caracter pur personnal acestei Impotriviri: Nu- tiplac legile mele fiindca slut iscalite Ion Brätianu, si nu Nicolae Iorga". Ceia ce alma cit totusi, fiind oameni ai aceleiasi generatii, posibilitati de apropiere e- rau, pe care, din nenorocire pentru causa, le-au distrus Imprejurarile.

REALISARILE SOCIALE 115

Guvernul liberal, de la o vreme supt conducerea directa si exclusivä a lui Ioan I. Brätianu, avind In jurul lui tot oameni noi,afark de doi bätrini: Mihail Phe- rehyde, sfatuitor si intim al tatälui sat, om de o fink In- teligentä si o energie de fier, care, obisnuit presedinte al Camerei, a tinut locul sefului sail dupd atentatul carel-a retinut un timp in cask pe acesta, si EMil Costinescu, care intelegea mult mai multe decit avea aierul si-si reserva totdeauna, de fapt, judecata,a mai continuat pana in 1911, fArk ca opera de reforme abia inseilata sä fie urmarita, in mijlocul härtuielilor de partid, cu aten- lia cuvenita. Aceasta a Fermis organelor de executare, necompetente, lipsite de initiativä, de credinta si adesea de elementara onestitate, sa saboteze masuri legis- lativecu privirela care criticaajunse, de la un timp, a se intreba clacit ele nu fusesera luate mai mult de ochii lumii. Nicio marturisire aparuta pkna acum nu ne poate face sa Intrezarim nici motivele acestei aminari a unor solutii mai radicale, dup l. ce acestea se dovedisera de asa de putin elect, relatiile agrare continuind in reali- late aproape fart deosebire ca inainte, nici influentele supt care, cu toate staruitoarele interventii ale aripii stingi", Ioan I. Bratianu, cu toata dorinta lui de a face non", s'a oprit in loc. Atentiapartidului se indrepta acuma inalitdi- rectie.

5. NOILE ATITTJDINI POLITICE. In ce priveste programul partidului la guvern, el nu se departa de -oportunismul care-i fusese, de fungi ani- de zile, o asa de puternica piedeca. In momente grele se arata misterios catre -area slInta. In care std. In- chis vechhil program de la Iasi", uncle erau si multe- lucruri bune pecarenimeni nu se glndisesau poate nu Indräznise sä Incerce a le realisa. In firea presedintelui- Consiliului, om care Intelegea orice, mare iubitor, si din traditie de familie, al ter.ii sale si doritor de schimbari care sa-i Inscrie numele Iiiisto- Ha ei, erau anumite lipsuri care-1 puteauimobilisa tocmai and o actiune decisä si continua ar fi lost. de nevoie. In ochii lui marl, negri, plini,odata., de Yi- sare sentimenta1a, dar In caH experienta trista a u- nei view totusi veselä iusoara. In aparenta strecu- rase licariri de despret care vor räminea, era ceva care amintia Orientul aspiratiilor vasteivagi, care nu se cer neaparat realisate,i In gestul, In vorba 1W, ea o eleganta abandonare. Se consola el 1nsusi cu Reda ca, urmarind, dupa formatia lui de inginer, un anume drum spre o anurnitä tinta pentru care Ii Ina toate mäsurile de asigurare materialä, ca la constructia unui pod pesfe o präpastie, el lucra cu un singur grup de celule" iaceasta-1 obosia, facIndu-1 indiferent pentru ()rice alta.--Inca de atunci, omul odatä fcarte sociabil, bucuros de societaiea femeilori alintindu-se In glume

NOILE ATITUDINI POLITICE 117

de cenacul, se deprinsese a se isoIa, a se incunjura de o atmosfera de mister,.pe care o exploata dibaciu pentru intarirea autoritatii sale, aparind numai in anume momente, dna presenta sa pe banca ministerialä trezia sensatie, pentru a rosti una din acele cuvintari -defortata solemnitate in care glasul ridicatigestul -de poruncd inlocuiau, dar .nu färä efect, ideia noudsi caldura convingerii. Nimeni n'ar fi indraznit s. i se opuie dintre prieteni si de alminterea el 'Area a se fi hotarit O. nu mai Intrebe pe nimeni, lasindu-se In sama propriului sau instinct, in care i se 'Area cä descopere chemari de aiurea, de la tatal asa de iubiti respectat, de ale ca.- rui fapte mari intelegea sa. lege pe acelea pe care se -credea in stare sä le faca. Dar, chid seful unui mare partid se a la o parte astfel,ellasä prin aceasta locul altuia, care poate sitfluaibä pe departe insusitilesale.In partidul liberal, edatä Sturdza scos din viata publica, nu contau in adevar decit Bratienii. Al doilea frate, Constan- tin, -era prins in deosebite creatiuni econemice, care-1 Tetineau cu desävirsire, impiedecindu-1 de a juca un rol in Ear lament, a carui practica parea chiar cit nu inc prea mult a si-o insusi. Sarcina conducerii totdeauna presente revenia deci fratelui mai mic, luiVIn- 1i1l Bratianu. Acesta se manifestase tirziu numai, In Camera, relativ noua in ce priveste compunerea, a reformtelor de la 1907. A vorbit intaiu inteo chestiune de finante, pe Incetul el a trezit credinta ca, daca i s'ar da in sama acelea ale terii, asa cutm era el,activ, meticu- los ea un Dimitrie Sturdza, si caidinsul nacaji- des si lute la morala, perfect onest, ptudenti chiar zgircit, ar putea sa ii deie o alta directie. Ii simpatisau multi din tinereti pentru francheta lui adesea brutala: pe mine ma socotia ca pe un adunator de docu-

118 NOUA GENERATIE mente si ma asigura c, in urmarirea unor ideale imposibile, nu ma cumintesc 'Ana nu ma voiu lovi cu capul de pragul de sus", de si cu vre-o cltiva ani in urrnä mi se aratase aproape un prieten, fiindu-mi si martur la o provocare de duel, si-1 vad in coada sa- niei, loc pe care zicea ca-1 prefera tuturor celorlalte. In figura hirsuta, ochii aceia mici, stralucitori, in ade- \Tar ca de soricut, sclipiau de multe oride o lumina care nu era a luptei si a placerii de a face rau. Planul metodic care i-a lipsit totdeauna lui loan I. Bratianu, cu Loatä urrnarirea aceleiasi Iinii, cu acelasi grup de celule", era directiva fard gres a fratelui sau. Vintila Bratianu n'avea mari ginduri de regenerare a natiei si de intindere a terii, ccia ce nu inseamnä ea n'ar fi avut si el acel misionarisM care, transrnis dintr'o generatie in alta, face puterea, interesul si primejdia acestei neobisnuite familii, care parea a cuprinde inteinsa ceva din rasa Domnilor argeseni, cu ale caror morminte ambitia profeticä a boierinasului,. vamesului, modestului Dinca Bratianu, care scria rä- väelegrecesti,amestecaseinchiar Biserica Dorn- neasca, supt morminte croite, sapateiscrise ca ale Voevozilor,propria-i semintie. Gindul lui de capetenie era acela de a invia economic societatea romäneas- ca, sprijinita din ce in ce mai mult pe propriile ei puteri, iar nu prin impovärätorul noroc al imprumuturilor facute la un ceas bine dibuit: prin noi insine". Dar, in loc sa astepte ca tejghetarul, inscris in partidul liberal, (lama cu actiuni de-ale Bancii Nationale cu un curs crescut de a doua zi, sa se formeze pe In- cetul capitalist si minuitor de afaceri, el_intelegea sa forteze lucrurile, facind ca Statul, prin perspective de cistig rbede, sa.-1 forteze pe acela a intra inteo to- varasierasplatitoarecu dinsul, evitindu-seastfelsi zabavile, risipile,pierderile gospodariilor birocratice. De aici societatile cointeresate, care n'aveau decit in-

NOME ATITUDINI POLITICE 11s doitul defect, pe care-1 subliniam In Camera, cd, atunci cind Statul, recunoscindu-si incapacitatea si necinstea, se retrage de la regia In care, atita vreme, si-ar fi put- tut forma functionari,cei chematia-i exploata veniturile,subeAimate destul de mult ca sà poata fi la nivelul mijloacelor acelora, nu aduc, cu o hicornie fArä margeni, nici banul suficient, nici initiativa, nici acea pricepere care nu poate veni decit dinteo lungd experienta.lidsunetul criticilor,violente, care veniau de la conservatori, straini de asemenea proceddri chiar dupd cc juca la dinsii un rol asa de mare Take Io- nescu, pe care astfel de transactii nu-1 puteau speria, au contribuitesential la schimbarea de guvern,si- lind oarecum pe Carp, noul prim-ministru, sà iea masuri de acelea care, pentru totdeauna, sa sparga gasca". Nu se poale sli care era fata de marile teorii economice Inscrise in program adevärata parere a lid Joan I. Bratianu, rebel in toatä viata sa la ori-e speculatie si gäsind, In lungile zile de 1ip6d de Ia Bueuresti, o placuta ocupatie in gospodaria fermei-model de la Florica, in cresterea dobitoacelor sale de rasa, In impodobirea casei, lasata asa de mica, de sdracä si goala de Latäl sau, si In foiletarea cArtilor unei bogale colectii de bibliofil,In clasarea monedelor in care aducea o oarecare pasiune. Dar partidul se imparti de la data a estei schimbdride directie Incloud,batriniiideologira- miind sa moara pe incetul in coltul lor de uitare, departe de o lumle pe care n'o mai intelegeau. Lind, pentru moth e adesea personale, admiteau noul curs".Astfel, pand la achisitionarea pe vremea raz- boiuluia inginerului Tancred Constantinescu, provocator al multor antipatii In sinul gruparii chiar, prin rapedea carierd a unui om farä numei färtalente, Bucuresteanul AlexandruConstantinescu, avocat färä elocventd, pe care nu-1 recomanda nici infälisarea, nici

120 NOUA GENERATIE tinuta sa,i In jurul caruia, totusi om inteligent si bun cu prietenii, prevdzator, s'a tesut o legenda oribila. Tot rnai mare, si nu pentru Inane le seopuri pe care le avea In vedere Vintild Brdtianu, se fdeea numarul acelor pe cari partidul 1i atragea pentru aceastai cari de la Inceput se inforrnau care e locul la banci, la ceinteresari, la afaceri In care ar pueta inceve sd-si Ii ihunatdteasca situatia. Din n norocire pentru Improspiltarea sanatoasd a partidului liberal, complect usat, total desfiintat pretutindeni ea doctrina, nu se ridicau destul de rdpede altii cari sd se consacre 1nainte de toate la progresul terli pelinille noi ce se deschisesera. Fiul profesorului, a- vocatului, influentului siplacutului 5ef politic iesean A irzescu, G. G. Mirzescu, era Inca impiedecat la vorba si fai a curaj la tribund; numirea lui ca ministru oeni taziui surprinse. De atunci insa la partidul liberal eeia ce se eritica mai mult era lipsa oamenilor de mina intaiu. Dar, daca alt tineret, cu pr gram propriu, luptator, 11 un i n i ideologii, care nu era numai din carti ci si cinteogr experientd a vietii,se departa cu des- gustde ispitele tachismului", deschis oricui, miro- sul de afaceri, ca si un vechiu exclusivism, un cod de .tricta ierarhie, ceva din mucegaidl idsat de Sturdza si mult din jignitoarele aiere ale lui Bratianu cel mare Ii faceau sa nu poata conlucra nici cu liberalii, totusi o formidabila forta, si, astf el, In ciuda unei' Intregi por- niricatre mai bine si mai sus, nimic nu se putea .elinti Inca din loc.

6. SPRE SCHIMBAREA IN POLITICA EXTERNA. In. ce priveste politica externa, curentul de Impo- trivire fata de trecut Inainta mult mai liber, acel tre- rut hind un lucru al regelui mai mult decit al aces- torparticleinsesi. Sfortarile lui Carol I-iu de a ne retinea In fagasul Tri- pliceie loviau de greutati tot mai mari, pe care el credea el le-a si In Murat cind spunea ministrului austro-ungar ca. adversarii politicei traditionale"o politick de nici treizeci de ani, shit, ca mine, niste rnau- vaisdróles ica.presedintele Ligii Culturale, Petra Gradisteanu, eel care voia ca unicul sau copil, o fata, sa se in arite cu cineva care sä ajunga prefect la Alba- Iulia, e un betiv, ceia ce, in materie, nu interesal. In adevar, cu toate asigurarile unei diplomatii care nu stia cum sa mai ascunda si A. mai impace, lovitu- rile cadeau droaie asUpra Romlnilor de peste munti. Liga Culturalä, in care Gradisteanu, cu totul Imbatrinit, fusese Inlocuit cu un presedinte, bätrin si el si total in,,ignificant, dar care n'avea scopuri de partid si ma Ina Sahicrez casecretar, opunea acestor prigoniri sfortari culturale pan-rornanesti, cu privire la care, In congresul ei de la Iasi, se vorbia asa: Viata modernii a unui popor nu se poate Intelege MI-a o larga basä de culturä cuun caracter specific corespunzator insusirilor,

1 Corespondenta austriacd, I, pp. 471-3 (17 Novembre 1908). Cf. plângerile austriece contra Ligii, la 17 Decembre.

122 NOUA GENERATIE nevoilori ehemärii lui. Aceasta e adevarat $i pentra a- cele natiuni fericite care pot avea In aceiasi alcatuire politica pe toti membrii bor. Chid insa un neam, prin fatalitäti istorice, a ajuns a fi sfisiat intre mai mlulte stapiniri straine, avind numai o parte din el stapina deplin pe soarta sa, atunci numai cultura poate sa stator- niceasca,sä pastreze5isa Iran-eased, pana la entusiasm $i spirit de jertfa, puteri uriase carora nicio tiranie nu lise poate impotrivi, legatura de solidaritate nationald intretotiaceiacari, vorbind aceiasi limba, au acelasi suflet." Si se semnala, pe lingd intu- nerecul In care zacea Rominimea basarabeana, smul- gerea in Ardeal a inscriptiilor romanesti de pe $coli si incercArile de a atenta la autonomia Bisericilor romanesti. De fapt, Inca din 1909, o furie oarba, complect ne- inteligenta,intretinea prin aeele lovituri o constiintä romOneasca puternica, strigind pentru ajutor siaiu- rea decit la mila politicianilor distribuitori de subventii.Procesele se tineau lant pentru motivele cele inai meschine: pentru cd femei s'au ridicat la sunetele lui Degeapta-te Romine", pentru Ca alta s'a plins ca in $colile primare de Stat cu limba maghiara copiii romini nu inteleg nimic, pentru ca doi ziaristi au reprodus un articol al Norvegianului BjOrnsterne BjOrnson, pentru ca s'a facut darea se samd a unei coinernoratii, pentru cit publicul din Caransebes nu s'a sculat in picioare la cin- tarea unui nun revolutionar maghiar, pentru tricolorul pus pe 0 carta de invitatie. In acelasi timp se refusa de Curte numirea celor doi episcopi alesi de Sinod la Ca- ransebes: Filaret Mustea $i Iosif Traian Badescu, se cerea, la incheiarea conventiei de comert cu Romania, ea oierii ardeleni sa fie impiedecati de 4 trece la nol, se impunea catehisarea $colara in ungureste. Vrednicii tovarasi ai persecutorilor din Ungaria, functionari aus.- trieci din Bucovina faceau O. se refuse catedra de isto-

SPRE SCHIMBAREA IN POLITICA ExTERNA 123 ria Rcminilor la Universitatea din Cern UP si alte cate- dre de limba romaneasca la scoli secundare, urn:Arian ziarul Rominul", devenit ca masurd de prudentg Pa- tria"1,si ma expulsau ca secretar al Ligei 'la trece- tea granitii de la Itcani. Ceia ce nu impiedeca excur- .)iidin Regat in Bucovina, comemorarea lui Saguna in toala tara libera si tinerea, tot la Iasi, a unui con- gras de stodenti din toate parti1e romilnesti, care-Si bit i joc de conlele Tisza, trimetindu-i o telegrama cu ercrile scolare, indreptatite, ale Rominilor. De la ser- o?"ril saguniene se adresa tindrului finalp-intului mostenitor, bine inteles fard sa se spere un raspuns, cum nici la telegrama adresala din Iasi regelui it-r,ui, o telegrama in care era vorba de oastea romaneasca, menitil sa indeplin.easca idea1u1 acestui neam"2. In anul urmator, 1910, se va inregistra incercarea de a forta pc conducatorii Congresului ortodox dinSi- biial dea-si comunica guvernului programul, anularea la Viena a hotaririi lui contra limbii straine de ca- tehisare.Supt noul Cabinet,al unui Immo regius, Mitten HedérvdryIanuar), prima in Camera cu ur- letesiprojectile care ranesc, osindele Rominilor ardeleni urmara, dar aceasta aduse, in marea confe- rintrt de la Sibiiu, la care luard parte Oita la 6.000 de oarreni, hotarirea de a nu se admite nicio pactare la viitoarele alegeri, care se vor face cu singe, si aceasta in ciuda celui d'intaiu gest de tradare: al invatatului si istetului vicariu episcopal de Oradea-Mare, Vasile Man- gra, la care se raliara, din nenorocire, dupa indemnul lui Sturdza, impins de regele Carol, si Joan Slavici si Eugen Brote. In curind Rominulni, organ al partidului n.ational,/ ise opuse de aceleasi cercuri Tribuna din Arad.

' Pentru aceastä presa v. Vasile Greciuc (Grecu), in Calendarut Ligel Culturale pe 1911, pp. 37-45. 2 Calendarul Liget Culturale pe anul 1910.

124 NOUA GENERATIE

In acelasi limp, dupa aranjamentul facut de regele cu guvernul ungar, probabil prin energica intervenire a Berlinului, se incepeau la Pesta, pe aceiasi basd a mo- derantismului", negociatii intre noul presedinte de Con- siliudin Ungaria iintre Rominii represintatide batrInul Mitropolit de Sibiiu, Ion Metianu, un lup- t9.1 orcaldicel pentru clrepturilenatieisale,siavo- catul loan Mihu, om cumpätat, care avuse totusi onoa- rca unei condamnari politice. Se punea in vedere o lege ele Wrath.' mai. dreaptd. In August o amnistie partiald, cu prilejul jubileului imperial, nu sati facu deplin. Dar toate aceste incercrtri nu puturd impiedeca organele subalterne de a continua in Ardeal cu aceiasi brutal. Latevechea politica, urmarindu-se prosteste portul ccl )rilor romanesti, paha si in cuprinsul casei heed- ruia, barbat sau femeie, si pedepsindu-se cineva care a pr lestat cind i s'a spus ca limba romrmeased e limba cinlor". Rdspunsul au fost declaratiile netede ale lui M ha insusi, la adunarea din Reghin a Societatii pen- Ira fondul de teatru romdnesc, si ale profesorului si scraorului Andrei Birseanu, blIndä figura de carturar idealist, la aeeia a Asociatiei" ardelene in Bistrita Au- gust-Septembre). Visita la Arad, centrul moderatilor, a Ci ntclui Tisza, care se gindia si la o bancd a impdclrii, n'a adus mai multe roade.. Numai In Bucovina, unde profesorulI.Nistor va pulea Incepe cursul sau de Istoria Rominilor, dupä o mai lunga initiare la Bucuresti chiar, vechea ceartd in- treseful romanesc, Joan Flondor, naturd energicdsi cinstita, dar de o jignitoarepretentie si de atitudini capricioase,i intre grupul Hurmuzachi-Simionovici, a- cluse destrdmarea, prin demisia celui d'intdiu, a unei organisatii pretioase pentru lupta nationald. Programul loctiitorului, vioiul avocat Aurel Onciul, om de mare merit, dar färä statornicie nationaldi färd cuviinta In purtdri, fu o deviare cdtre democratia pur terdneascd,

SPRE SCHIMBAREA IN POLITICA EX !'ERNA 123 predicind revendicatii agrare de la fondul religionar pe care toate guvernele 11 ciupiau pentru scopurile lor; se inldturd foaia de pdn a. atunci a partidului, substituindu-i-se o alta, de caracter trivial, Foaia Poporului. In. dieta teriise produserd, intre Romini, printre eari a- vocatul Dori Popovici, gata la multe transactii, scene depha abile, provocate de oamenii acestei inoiri populare, cu Invatillorii contra preotilor si a boierilor, si Au- rel Onciulintrebuintà acest prilej bine venit peutru a sparge" partidul, substituindu-i pe acel national-te- ränese", usor conciliabil cu scopurile austriece in provincie si fdrä nicio legAturd cu viata romdneascd din alte parti, oeia ce nu putu salva insd brtncile rorn4nesti de catastrofa retragerii creditului ceh. Se va cere, la o a- dunare din Iulie 1911 la Cernauti, ca la conducerea die- resei ortodoxe a Bucovinei Rutenii sd-si aiM la rindul lor un Mitropolit. Se introduse prin Onciul 5i auxilia- rul Iui, FloreaLupu, un om bolnav, o ura ne mai p menita pang. atunci Intre Rorninii bucovineni. Aceste evenimente aduserd si o cunostintd tot,mai deasa, mai deplind si mai cildä lute Rorninii din deo- sebile Tinuturi Un nou curent ardelean, in a carui alcatuire Intrau si m tive personale de sigur, dqr acelea nu interesau, se opuse si conducerii oficiale a bumt- lui presedinte, bpi rul Gheorghe Pop de Basesti, care n'av a cal:Utile de comanda ale lui Ratiu,i cercului de la Arad, g ta de orice intelegere cu guvernul, in in- tet e ul mentin rii raporturilor Romaniei cu Austro-Un- garia Un tineret format totusl, pand la Universitale, In scoli strainei adapat cu literaturit revolutionara mrghiara, schitd un program mai indraznet, in al crt- rui ton si In metodele ce prinserd a se intrebuinta, era insa o vehementä de critici, mergind pänd la insultd, care nu era In moravurile rasei noa tre. Totusi seful acestei fronde, Octavian Goga, fiu de preot din Räsinari, a gasit accente unice pentru a plinge soarta &Realm-

126 NOUA GENERATIE

lui minim. apäsat a lui mai ales si a Indrepta diire noi orizonturi, pentru care n'a avut energia de a In- fruntafdtis side la Inceput toate consecintile.Iar, In Bucovina, d. Nistor s'i profesorul din Suceava, Gheor- ghe Tofan, inaugurau acelasi curent de o democratic _nationalà cu noi mijloace.

CARTEA a li-a CONFLICTUL.

1. COMPENSATIILE BULGARESTI."

La vestea cA Balcanicii au mobilisat contra Turciei, regele RonAhiei si presedintele sau de Consiliu, Ma- iorescu, se aratard complect desorientati. Se doria, ca, de alminteri, intreaga opinie publicd, färd deosebire, un succes al Turciei atacate, cdreia i se transmiteau mu- nitli pe ascuns, dar ise refusä alt concurs, de sii seferi e Suveranului romln, cu gindul la rolul jucat in 1878, comanda suprem5.1. S'ar fi vrut o lettie" Bul- garieicu pareli de rAu In ce privesteSerbia si poate Grecia, pentru ca pe urmä Sud-Estul european sg.rthniiesi mai departe supt hegemonia pe care Car 1 I-iu credea ca' a cApatat-o. TTn Consiliu de coroanN. (6 Octombre 1912) nu putu a- duce o Mmurire. Formula veche: nu se va permite schimbare in Balcani bine inteles fArd compensatiile de mult doritefu reeditatil, dar ce mijl ace de impunere puteau s6 fie Intrebuintate? Si era apoi datoria, oricit de grea, de a merge cu Austro-Ungaria si frica de o interventie a Rusiei. Se ajunse astfel, pe la inceputul lui Oc- tombre la o explicatie de mindrie nationald care ar Inliltura prin valoarea singurd a principiului ei orice amesfec: RomAnia nu e Stat balcanic si deci ce se pe- - 1 Corespondenta austriacä, VI, pp. 507-9, 533-4, 556-7. Cf. si ibid., pp. 662-3. V. si Documents diplomatiques :les dvdnements de la pdninsule balkanique (Cartea Verde), pp. 1, 3, 5.

130 CONFL1CTUL

trece dincolo de Dundre nu se stia cä aliatii de a- colo luasera, prin actul lor de legdturd, mdsuri contra oricdrii imixtiuni austro-ungare sau romdnesti nu intereseazd1. Mud se vorbi si de motive morale" care impiedecd o actiune contra Bulgariei, era vorba de acele scrupule onorabile pe care Inteo audientd dupà o intrunire a Ligii Culturale contra politicei de expansiune la Sud, pe care o recornandau si unii din guN ernamentali, fiIrä a-si da samd cu ce, mi le spunea Suveranul: ,Nu eu, care m'arn hiptat in tineretd pentru. lib rarea n tiunilor balcanic-, voiu fiazi, dud ole isi reclamä drepturile firesti, contra lor; Imi ajunge sd se inldture un,hiurile intrinde de la Sudul Dobrogii". Dar la 13 Oct mbre, peste sapte zile nuirnai, regele punea chestiunea putin altfel: dacd, precum i se pärea tot mai probabil, Turcia ar pierde partida, el va ocupa, supt cuvint de garantie, linia strategicd de care simte nevoiel.

,,Linia strategicd", nu zicea mai mult2. Ea ar fi fostfä- gaduita cindva regelui de vecinul sdu bulgar3. Cu totul altfel judecau capetele aprinse, care pre- gatiauintruniri, resdutii rdzboinice,iesiriin stradd si amenintdri. Pe 11110 liberali Ii atita Carp, care, in- Murat de acolitul sau, nu cruta niciun mijloc de re- vansdSe cerea ceva pe care nimeni nu era In stare sd-1 preciseze, de si toti 11 voiau. Si, oricit de absurdd ar fi fost cererea de a scoate in luptd. o armata nepre- gätita, cu posibilitatea ca ea sg. sufere un esec de care s'ar resimti tot viitorul Romaniei sial poporului romgnesc, oricit de putin simpaticä ideia de a cddea a- supra unci populatii neapgrate si a unei armateIn- cdierate cu dusmanul in Octombre chiar s'au dat, aldturi de lupta victorioasä a Sirbilor la Cumanovo, acelea ale Bulgarilor, tot asa de izbInditoare, la Chir-

1Loc. ult. cit. Ibid., pp. 632, 655. 8Ibid., pp. 686-7.

,COMPENSATIILE BULGARETI` 131 chilisesi Liu le-Burgas' ,miscarea, prevdzutd de Fi- lipescu, in sufletul unui popor care se vedea scazut prin inactiunea la care-I condamn.au imprejurarile, era vrednicd de toatd atentia si de toatd stima. Se vor pro- ducgesturi frumoase, oameni in vristd, unii chiar batrini, Nicolae Filipescu, reorganisatorul cu multd stradanieal armatei, era cu dinsii cereau sä fie remscrisiin cadrele armateisitrimesi la lupta in razboiul pe care ar trebui sd-1 facem; ba unul, d. Cu- dalbu, oferia, la eventuala plecare, rnosia sa spre a fi Impartitd teranilor2. D acum inainte politica lui Carol I-iu, peste in- certitudinile chinuitoare ale batrinului Maiorescu, care pand lasfIrsits'a ldsat balotat de imprejurdri, va fi supt o indoitd presiune: a unora din ministrii lui, Fi- lipescu, Marghiloman si chiar, cu toatd bulgarofilia" care i se reprosa si care era mai mult o teamd de Bul- garia, Take Ionescu, si aceia a zgomotoasei opinii, care cerea prin compensalia teritoriald, oricare si oricitd ar fi, mai ales o compensatie morald. Prea putini erau ceicari, strinsi In jurul Ligii Culturale, nu se des- pärtiau de vechiul crez al expansiunii la Nord, peste munti. Dar acestora li se va opune reflectia cd riz- boiul peste Dunare, invederind fortele noastre si crescind increderea In noi, ar fi o pregatire fireasca pentru.celalt. Bine inteles rdzboiul, dacd se poate unul adcvarat, nu o actiune de forma si Fara risc, o ocupatie, u luare de garantie". Dupd ce-si pusese toate sperantele inteo conferinta finali in care Romania ar juca un rol, ba poate el, regele Carol, ar presida-o la Bucuresti, ridicind, spre sfinsitul 'zilelor sale, Romania la rangul de Mare Pu- tere, batrInul Suveran fixA, la sfirsitul acelui Octom- bre, inteo conversatie cu ministrul austro-ungar, ceia

1 V. lorga, Istoria razboiului bahanic, Bucureti 1914. 2 lorga, Actiunea militard a Rorndniei, BucureVi 1913, pp. 8-9.

132 CONFL1CTUL ce Wina atunci lasase In vag: o linie funRusciuc si Varnal, sau Intre Oltenitai Cavarna"2. Cum se vede era Intoarcerea la vechea formula din 1909. Totusi, regele se lauda fata de ministrul austro- ungar caa mustrat aspru pe libcraliiinterventio- nistis. El credeaca, de vreme ce nu afla, de la inceput, nicio Incurajare la marii sai aliati, cari spuneau limpede c1 vor Intrebuinta aceasta dorinta numai ca nada"lidder)4, se va intelege de-a dreptul cu Bul- garii, pe cind, de fapt, seful guvernului din Sofia, ban- cherul Ghesov, bun cunoscator al Romaniei,inde-si avusc multii vreme interese, promitea Austrieeilor, mij- locitorii Tara prea mund staruinta, doar garantii pentru Dobrogea si deci integritatea teritoriala" a Roma- niei, daca r g le Carol nu vrea sa joace rolul pe care- odinioara, si se stie cu ce resullale, 11 jucase Milan al Serhiei5.lar principahil factor al governarii, Dauer, care avuse pe vremuri succese diplomatice la Peters- burg, era sigur ea poate purta cu vorba pana la sfIr- sit pe acest vecin care, lara niciun temeiu de drept, cerea ce nu era al lui: daca Rominii reau ceva, sii lupte contra Turcilor6! Se credea la Legatia austro-ungara ca Take Ionescu poate influenta In sens favorabil Bul- garilor pc Maiorescui pe regele lnsui, pe cind presa liberala, crezlnd cii a prins guvernul cu nepreve- deresidesorientare, varsazilnic focimpotriva Jui. Ziarele takiste pastrau o atitudine de a5teptare7. Ca sa se adauge la haos, un trimes turc, ambasadorul din 13( rlin,venind din Capitalele Centralilor, aducea pro-

' Corespondenta austrian, IV, pp.32-;. Cartea Verde, no. 10. 2 Corespondenta austrian, IV, pp. 742-3. 3 Er habe auogiebig die Leviten lesen lassen"; pp. 742 3 Ibid., p. 665. 5 Ibid., p. 750; Cartea Verde, pp. 8-9, ITO. 12; pp. 16-8, no. 21 o Ibid., pp. 843, 1029-.50. 7 Corespondenta austriaea, IV, pp. 874, 945 6.

COMPENSATIILE BULGARETTI° 133 puneri de mobilisare, cdci Rusia nu e gata ss" intre in aren51. Batrinul Suveran pierdea incetul pe Incetul simtul realitatilor. In dorinta de a influenta cu orice pret politica generalä, el se ocupa de drumul slrbesc la Adria- tica,de soarta Salonicului, de Albania autononia, pe care ar sustinea-o si cu.baniavea, de la regina, planul de a face rege al ei pe nepotul acesteia pasnicul si greoiul print de Wied, care incepea sä caute pe hartä tara viitoarei sale domnii, si i-ar da si o jandarmerie macedo-rominä. I se pärea chiar -cä vede in RomAnia un puternic partid care ar vrea räzboiul imediat cu Ru- sia nepregAtitä; si aceasta in momentul cind era momit cu proiectul asätoriei printului Carol cu una din Mari le Ducese2. In ce privestd agitatia din tar* o pluitesc Ru- sii,si ea n'are nicio importantä, de vreme ce sefii de partide sint cu topi ascultätori. De altfel evenimentele neprevAzute, nesiguranta care domnia In ce priveste situatia liniei de apArare tur- ceti la Ceatalgea, In fata Constantinopolului, si a negociatiilor de pace care se prelungiau la Londra, ne- prellzhidu-se lovitura de Stat a lui Enver, care va schimba Intreaga situatie, tulburau si mintile unor oa- menipoliticide o vastä experienta.Is'a asigurat lui Maiorescu, la sfirsitui lui Novembre, cg. Filipescu, adinc uemultamit de o pretinsg. superioritate takistN. in Ministeriu, declarase ea' nu vede altä scg.pare decit in realisarea planului lui Aurel Popovici, RomAnia in- trind In noua si marea Austrie a lui Francisc Ferdi- nands. Opinia, hränit g. de ziare care rAspindiau stiri fantas- lice si puneau inainte, cu concursul tuturor interesati-

1 Ibid., pp. 982,1040-1,1052. Cf. Memoriile lui Maiorescu, in Convorbiri literare, 1930, pp. 54-5. 2 Corespondenta austriaca, VI, pp. 918, 972, 1002-3. a Maiorescu, p. 53.

134 CON FLICT UL lor ifoarte multor amatori de reclamä, si din cercuri intelectuale foarte distinse, o mare expansiune Ro- naniei, era iritata si de visitele din cele doua tabere eurcpene opuse care se succedau la Bucuresti. Cu intentia marturisild de a opri Romania sä cocheteze cu Rusii, de la o bucatä de Vreme deosebit de amabili, dar si en gindul de a o lega printr'o conventie militard, In vederea unui rOzboiu european, inaintea caruia nu se &idea inapoi usuratatea increzatoare a lui Berchtold, si ehiar de a intäri alianta acum inoita, dar a aril scadenta, in Romania, se apropia, Francisc-Iosif trimesese, la Bucuresti, cu o scrisoare frateasca", pe seful sa'u de stat-major, generalul Conrad de Hoetzendorfl, care se In- torsese cu misiunea perfect Indeplinitäi cu raispun- sul regal Inca mai calduros, asigurind ca, In casul, de- plorabil, de razboiu european, in care ni s'ar trimete un contingent germano-italian de cite 40.000, Romania va participa la el ca un aliat credincios"2. 0 calOtorie la Berlin a printului mostenitor intäri aceastä hotOrIre: acolo se doria un front romino-bulgar In 0- rient3. Apoi Mare le Duce Nicolae Mihailovici sosia, aproape In momentul cInd Duma trimetea o telegramä Par lamentului romint. Spirit distins, istoric si bibliofil, putin cam plictisit de rolul diplomatic ce se impunea re- serveisi.chiar indiferentei sale, el pomeni de necesitatea tonfederatiei balcanice si incerca sä vorbeasca In sprijinul Serbiei, stiind bine a nota bulgäreasca putea fi mai putin simpatica. Dar el nu capätä la intre- bärile sale precise decit rdspunsuri de politetä, care nu angajara absoIut la nimic pe regele dispus, cum

1 Corespondenta austriacá, IV, pp.1C46-7, 1065; V, pp. 117,. 167-8, 242-3, 249. 2 Ibid., la 30 Novembre. Cf. Maiorescu, pp. 55-1. Corespondenta austriacd, V, la 4 Decembre. 4 Ibid., pp. 181-2.

COMPENSATI1LE BULGARESTI' 135 am vazut, sa mearga la nevoie contra acestei Rusii, cdreia nu-i uitase mnseldrilesi ofensele de la 1877; In ea vedea el Inainte de toate primeylia slava', de care-i vorbia, atacind vehement pe Sirbii cu pretentiile lor, mai tindrul frate de la Viena, arhiducele planurilor madaustriace2. Nu e de mirare ca In asemenea conditii constiinta de sine a Suveranului si a ministrului sail crescurd. Re- gele declara, la 26 Decembre, cd el e gata, pentru a sili Turcia si a da Bulgarilor Adrianopolul sau pentru a ni lua partea de la Bulgari, sä mearga si contra opiniei publice, dacd se zdbovesc lucrurile,siaceasta si pentru ca situatia financiard,se opriserd soldatii liberati pe data de Octombrenu mai Ingdduie zabava. 1ar Maiorescu ardta la aceiasi data, Incredintat ca sansele noastre slut excelente", credinta sa cd Roma- nia nu mai poate astepta"2. Voia linia Turtucaia- Balcic", sau macarSilistra-Cavarna"4. Si totusi Danev fusese la Bucuresti cu citeva zile Ina- inte, mai odata cu Marele Duce, si vorbise de Cuto- vlahi" si de pod peste Dunare, nevroind sa discute a- manuntit rectificarea de granitd, de si Maiorescu, aratind ca acum se schimba de fapt tratatul din Berlin, insista asupra Silistrei, menita de acuma, cu putina- tatea ei actuald, sit joaoe un rol asa de mare In tra- tarile diplomatilor si. mai ales in mintile aprinse ale oamenilor5. $i mai ales se vdzuse cd oaspetele mult ' Ibid., pp. 44, 111-2. 2 Ibid.,p.300. Cf. insd Maiorescu, p. 60 (regele ar fi primit $i confederatia balcanicá, dar cu el in frunte). Pentru propunerea casatoriei ruse$ti, Maiorescu, p. 340. 8 Corespondenta austriacd, V, pp. 242-3, 258. Cf. Maiorescu, p. 64. 4 Corespondenta austriacA, V, p. 64. Cartea Verde, p. 22 $i urm. 5 Corespondenta austriacS, V, pp. 218-22, 273, 284 $i mai ales Maiorescu, pp. 59-60. Regele-i vorbise de un fatal antagonism" dacã nu se ajunge la ceia ce e nu e compensatie", ci un efect natural". V. Cartea verde, pp. 11-2, no. 13; pp. 12-3, no. 16; pp. 13-5, no. 17.

136 CONFLICTUL asteptat vrea sa-si MIA intaiu, la Londra, pacea cu Turcii, inainte de a vorbi, de sigur asa cum dictau interesele, hotaritoare, ale terii sale. In aceastd stare de spirit, care se poate numi feri- cal., Take Ionescu era trimes in Apus, dupä dorinta sa, pentru a-si intrebuinta toate prieteniile: a luiIii- derlen-Wachter, un vechiu intim de and acesta era ministru la Bucuresti si-si boteza chili cu numele oamenilor politici de la noi, dar care muri subit tocrnai atunci, a d-lui Poincaré, a lui sir Nicholson. Trebuia sä se opreasca la Londra, ajutind cu prestigiul sail ministerial si personal pe dibaciul Misu, singurul autorisat a negocia cu Danev. Uncle indiscretii, reale sau strecu- rate perfid, spre marea satisfactie a adversarilor liii politicisi a invidiosilor din Bucuresti, Ii vor ingreuia sarcinai vor duce la rechemare pentru cd presenta-i e mai utilg. in Bucuresti", pe care Malorescu oin- seamna In notele sale fall nicio parere de rau pentra colegulasa de crud jignit1, pe care-I acusau ca a declarat printului Lichnow kydispositia de a aban- dona Silistra2. Dar Londra raminea muta; negocierile cu Danev, care vorbise de vre-o douazeci de sate" si protesta ca n'a incheiat nimic cu Take Ionescu, nu indinta cu un singur pas. Desgustat de aceasta calcare pe loc, Carp facea gestul de a-si da demisia din Parlament, iar Fili- pescu, care totusi mai putea fi retinut inteun Ministe- ria a cdrui actiune o desaproba, pleca, dupd o conversatie cu generalul Torgud-Sefchet, venit la Bucuresti cu noi cereri de sprijin3, la Constantinopol ca o demonstratie contra Bulgarilor. Marghiloman Insui Ii lua rolul de indemnator la o actiune.

tCf. Corespondenta austriaca, V, pp. 388-9, 393, 440 2, si Maio rescu, p. 64. 'Corespondenta austriaca, V, pp. 578, 582, 643, 670. 3 Ibid., pp. 300-2, 387.

CJMPENSATIILE BULGARE*TI' 137

Data aceasta regele vorbia de ocuparea, cu orice pret si cu orice risc a compensatiei, pentru care opinia publica se inebunia. In schimb pentru indispensabila Si- listrdIi s'ar face Bulgarilor alt oras cu acest numel. Ministrul austro-ungar la Bucuresti anunta cd, dintre rninistri, singur Maiorescu ar 'Astra unele reserve si cg. trei partide slut contra Bulgariei"2. In treizile, scria el, 40-50.000 de oameni vor ocupa linia3. Psihosa Silistrei se produsesei fiul mostenitorului de tron primia numele lui Mircea-Vodd, stapin asupra acestui Du- rostorurn roman, Dristor al nostru4. La B rlin incepeau sa-si arate nemultdmirea pentru ca regele Carol in- trebuinteaza orice ocasie ca sd-si zdrilganeascd sabia"5. Lovitura luiEnver (24 Ianuar 1914) Meuse mai ner- vosi pe oamenii nostri, cari aveau acum inainte o altg. Turcie, dirza, gata de luptd. Se facea stiut insg. eä hotdrirea de care Ministeriul romgnesc, incunjurat de virtejul opiniei publice, inebu- nite,si impintenat de somatiile lui Ioan I.Briltianu, vorbia asa de mult si asa de tare, Dreg. in Februar, s'ar putea retinea Inca dacg. Pu [erne insesi ar lua asupra lor conflictul, fdgdduind prealabil cd dorinta Rorndniei va fi satisfäculd, in orice cas cu Silistra, care, dupg. Maiores- cu, are o valoare nepretuitg.' 6. Dar, in acelasi timp cind se avea in vedere ansamblul european, se inldturau orice oferte rusesti de mediatie7si regele dadea lui Maio- rescu puterile necesare pentru a incheia, inciteva

' Ibid.,p. 440. Oarecare dispositie a regelui de a ceda, ibid. p. 521; Cartea Verde, p. 24 si urm. 2 Coresponclenta austriaca, VI, pp. 344-5, 366-7. 3 Ibid., pp. 378-9. 4Oferta de a plati despagubiri locuitorilor, de a da un irnprumut Bulgariei, de a face podul, ibid., n-1e 600-1. Ni se oferia Megidie- labia (Cartea Verde, p. 26, no. 38). Ori ceva la Mangalia si for turile Silistrei (ibid., p. 33, no. 49 ; pp. 44 5, no. 61). 5 Corespondenta austriaca, V, pp. 403-4. 6 Ibid., pp. 660-1. Ibid., la 12 lanuar 1913. Cf. pp. 472, 513, 519-22.

133 CON FLICTUL

zile,actul de prelungire, pe trei sau si sapte ani, a aliantei cu Centraliil. PAna sd se ajungd la cele doud decisii: a supunerii fata de hotarlrea, dupd putintd asigurata, a Puterilor sia prelungirii aliantei cele clouä chestiuni diplomatice cleschise , situatia internd se Inrdutatise. Con- flictuldintre lumea oficiald si cealalta dacä ar fi stiut aceasta cd se pregäteste prelungirea actului care ne robia,si,putintel, ne fdcuse si de rIsl, mdife- rent de chestiunea de basd, oricare trebuind sä aducä aceiW ciocnire, se fdcea tot mai violent. Daca eu e- ram de parere, In Camera, redeschisd la Ianuar, cd. este de räu gust si putin. cuminte sä amestecdm la greutatile din afard greutAtile din lduntru", addugind cd, de orice ar fi vorba, In Imprejurdri de acestea popoareletaritrebuie sàfielinistite, cumpdnite In vorbdsihotarlte in faptd"icerind mai putine articole de gazktä din partea unor oameni cu desävlr- sire, sau pe jumdtate 1neraspunzdtori", cdci nu e bine sa lovim gray In bogdtia si linistea terii pentru apetituri de popularitate sau pentru dorinta de a face ca opinia publica., mai mult sau mai putin bine infor- math, sa se uite cu o Incredere nelegitimä la anumite persoane, In loc sd se uita la altele"2, atitia urmau, din consideratii de partid, o altd. linie. 0 opinie pnblicd onestà era derivatd din albia ei cdtre moara intereselor de coterie:Se creau ziare,reviste, Semnalul", Facla", a cdror misiune, care nu angaja formal pe nimeni, era A. insulte pe bdtrInul rege, prins in greu- tätileneprevederit lui de la Inceput sia legdturii, pe care voia s'o confirme, cu cine n'auea niciun interes ca Romania sci cfstige nici pdmint, nici prestigiu.

1 V. Maiorescu, pp. 13' 9, 142. Regele le ar fi primt; p. 141. 2 Iorga, o.c., 12 4. Paräsisem atunci, pentru acest motiv, secre- tariatul Ligei Culturale, prefãcuta in instrument de agitatie.

COI IPENSATIILE BULGARETI 139

In Parlament spirite exaltate sau doritori de o popularitate pe care n'o puteau cistiga altfelVintild Bra- tianu. Insusi era in avangardafaceau atmosfera ires- pirabild prin cereri pe care le stiau totusi cä nu se pot Indeplini. Carp doria interventia pentru a se a- junge la razboiul european si, odatä ce acesta ar izbucni, mars asupra Chievului 1Gheorghe Cantacuzino, atunci presedinte al Senatului, influentat de Eul sau, membru al Ministeriului, era pentru deslantuireaactiu- nii, siMaiorescu-i oferia locul sat', pe care fostul sef de guvern nu 1-ar fi primit pentru nimica In lumel. Tot Jockey-clubul" Ii Insusia, din snobism, un curent care, oricare i-ar fi fost directia, venia din izvoare nesfirsit mai adinci decit dorinta citorva boieri de a juca un rol mai mare. F'ata de o asemenea furtund mestesugita, care nu reusia Dud a biciui si masele, regele declarase In Con- siliul de minisri de la 2 Februar, aratind care Mosteni- tor,ca. el nu face räzboiul; trebuie sä se adreseze cineva la mai tineri cleat dInsul"2. Si ministrul austro- ungarnota, aproape 1.nacelasi moment, cä aceastä atitudine fata de meritosul Suveran Inseamna lipsa oricaril sentimentalitäti (Gef ithllebens) raai adInci"si cä lipsa, constatata, de ..legaturi ale inimii" cu Carol I-iu poate constitui macar o primejdie fata de urmasii lui3 Guvernul ajunsese Inca de atunci pe pragul caderii In folosul liberalilor, de si aceasta nu se stia In afara si,In. vederea acestei eventualitati, chestia aliantei a fost zabovital. Ffirstenberg Ii gäsi pe rege In dispositie foarte deprimata.": el arata. ca Austro-Ungaria a pierdut treinci la suta. nu-i ramasese nici atIta!

Memorii, pp. 143, 342. 2 Ibid., p. 145. 8 Corespondenta austriaca, V, pp. 687-8. 4 Ibid., pp. 700-1.

140 CO.1L1C I UL din opinie icä, pentru a salva restul, ar trebui macar o declaratie secretd ca ea nu accepta tratatul fard ca Romania sd fie satisfacuta. Aceasta Intr'un moment cind, de la Sofia, venia räspunsul de absolutd denegaPe al lui Ghesov1. Dar, In loc de promisiuni, se dadura mustrari, cu plingerea cdtre Maiorescu, cà regele e prea linpresionabil"fatä de agitatori" iKatastrophen- poliliker, ca Romania nu poate raminea Infra douä scaune"i ca Viena poate face si alta politica decIt cea rominofilä, una care ar servi mai bine interesele ei"2. Lui Maiorescu i se facu o adevarath scend, vorbindu-i-se de santaj",i ministrul austro-ungar auzi din partea presedintelui de Consiliu romin ciudata declaratie cii trebuie sa se tie samd de fireasca alternare Intre Cu- rajsi depresiune a regelui, om de peste saptezeci st trei de ani", pentru ca, apoi, sa nu uite a Insemna cit pesta citeva ceasuri, sustinind pe batrin", buzele, a- tit de red de obiceiu, 1-au sarutat, iar el i-a sarutat mina3. Astfel numai putu fi stoarsa de la regele pardsit de toata lumea, la inceputul lungii si dureroasei lui tragedii, iscalirea, la 12 Februar, a actului de alianta. Si Berchtold trimese subordonatului sau de la Bucu- resti laude pentru o asemenea atitudine de energie"4. Carp destainuise lui Marghilomani Filipescu existenta tratatului. Dar politica de amenintare credeau cei de la Viena cii a fost bine aleasai astfel, cind, la 16Fe- bruar, Maiorescu ceru garantia ca Austro-Ungaria nu iscaleste fin d. a se fi facut dreptate Romdniei, caci altfel aceasta va mobilisa, din nou se recurse la sfaturi a-

' Ibid., pp. 701 2, 707. 2 Ibid., p. 709. 5 Pp. 149-50. $i alt sdrut la implinirea celor saptezeci si trei de ani, ibid., p. 315. De altfel si Fdrstenberg se distra pe socoteala slabiciunilor lui Francisc-losif; ibid., p. 151. Corespondenta austriaca, V, p. 715.

C0MPENSATI1LE BULGARErI4 I 41 menintätoarel. Danev, din partea sa, räspunse curd- ceala eä, dad. Rominii se gindesc la o ocupatie, jandarmeria lor li-ar ajunge, caci nu ne vorn opune" si a- aceasta in clipa chiar cind (la 21 Februar), nu numai Filipescu, dar i tinarul Cantacuzinoi chiar Marghilo- man voiau sä Oräseasc6. un Ministeriu de continuA i- nactiune, Take Ionescu puind in vedere demisia dacä se faceräzboiu2. Dar declaratia celor mai multe Puteri cä primesc, potrivit cu conventia de la Haga, propunerea eng1es6 de Mediatie, intervenitä la 14, puse capät pentru moment crisei arnenintAtoare in lurnea de sus3. Si Sofia accertd hotthirea celor sase"4. Conferinta se va aduna la Petersburg. Ceia ce raininea insä era agitatia con- traAustro-Ungariei, pe care ministrul de la Bucu- resti o semnaleaza spre sfirsitul lunii5. Maiorescu se temea cI, daca o hotarire nu se rasteste pilnä la incheiarea pacii cu Turcii, el n'ar mai putea sä retie spi- ritele6,si de Tapt Ghesov ducra de zor inaceastddi- rectie, ipentru ca lovitura in opinia publicä de la ei, inviersunat6 in chestia Silistrei, sa fie indulcitä prin marile cistiguri de la Turci, intre care se sconta si Salonicul bun schimb7! Pa chid la Petersburg ne represinta cu pricepere, talre vechi prieteni din marea diplomatie, d. D. Ghica, ministru laSofia,iar Danev, insArcinatul Bulgariei, dupä parerea alor lui chiar, vorbia prea inult si incurca totul"8, in tail se pregatia succesiunea libera-

'Ibid., p. 748-50 2 Ibid.,p..783; Maiorescu, p. 340; Cartea Verde,p. 65 5i urm. 3 Corespondenta austriacd, ,p. 789. 'Ibid., pp. 816 7. Cf. ibid., pp. 829 823 4, 826 Ibid., p 826 7, 81 2. a Ibid., 892 ; Maiorescu, p. 147. 7 Corespondenta austriacd, V, p. 1090. 8 Ibid., p. 126. Cules dintr un articol al mieu, reprodus in Acti- unea militara", pp. 38-9 aceasta caracterisare a lui: D. Danev, al cd

142 CONILICTLL

lilor, pentru care regele stäruia sa se ajungd cif mai rA- pede si la iscAlirea actului cu ceilalti doi aliatit. Se fixa incA de la 2 April o deosebire intre Maiorescu, strins legat de cererea Silistrei, eu trei ministri cari i-o impuneau, si regele el insusi, care-i spunea, rece: as dori pentru d-ta sA cApätdm Silistra; pentru mine locule fail important5.21'. De almintereasiince privesterestulliniei,Suveranul arAtaaceiasi com- pl.PctA indiferentA3, in momentul cind la Berlin se credea cA totul e datorit slAbiciunii lui Maiorescu, cdruia o- pinia publicA i-a impus lozinca Silistra"4. Iar, eft priveste pe ministri, moartea bdtrinului Cantacuzino dAdea loc la nesfirsite discutii, cu privire la noua orinduire a clubuluiconservator5;a saptea demisie aluiFili-

rui ton permanent, foarte bun poate pentru luptele interne, e, prin atirmatiile sale drastice si provocatoare, prin despretul de adversar, o piedeca necontenita pentru orice negocieri. Oare nu exista in Bulgaria oameni tot asa de inteligenti dar de un spirit mai mladios ?". 1 Maiorescu, p. 338. Perspectiva aceasta facea ca Maiorescu sa sprijine parerea regelui. Granita poate mainta pe urma, daca1 tra dihonia intre Balcanici ;ibid., p.341. Regele voia sa Itrimeata la Berlin si la Petersburg; iar, daca nu izbutesc, sa ma retrag"; ibid., p. 346. 2 Ibid., p. 453. 3 Ibid., p. 4a5. 4 jagow catre Berchtold, 23 Mart : 1ch bin mit Ihnen der An- sicht dass Rumänien nach wie vor fur.bunsere Konstellation .einen wichtigen Faktor bildet und wir auch unbedingt versuchen müssen dieser' Staat am Dreibund festzuhalten. Durch die ungeschickte um/. schwache Politik Maioresctes, der sich von der öffentlichen Mei- nung mit dem Stichwort Silistra" fortreissen liess, ist das leider sehr erschwert worden. Wir miissen eine Saehe verfechten die an sich kaum gerechtfertigt erscheint ; Die Grosse Politik, XXXIV a, p. 549. In Mart Maiorescu spunea Ca vrea neaparat Silistra ; pentru rest ar merge si numai /Ana la Caliacra; ibid., pp. 520-1, no. 12.987_ Totusi pe urma regele ar fi spus ca-i ajunge si en Teil von Silistria"; ibid., p. 685. 5 Maiorescu, pp. 455 7.

CO IPENSATIILE BULGARrTI 143 pescu fusese primita, dar i se gasia cu greu un succesor. Se hotari la 25 April un congres conservator, presidat de Carp, pentru rasturnarea guvernuluil. 0 adunare a Ligii Culturale, care prinsese si pe arheologul Pirvan,icautase sa provoace manifes4tii de strada. Dupd hotarirea lui Carp de a se debarca Take Ionescu si de a se refusg mediatia, o lunga lupta de culise cu rasunet in Parlament se termina la 12 Maiu st. n. cu un vot pentru guvern, care, desavuatt de atitia prieteni, declarase ca nu se retrage decit la un gest al regelui2. Crisa ce nu impiedeca pe Carp de a se considera acum ca seful partidului conservator si de a declara, peste citeva zile,ca.'paraseste un partid unde este asa de putina rinduiala, pe care el de sigur nu contribuise a o creste Conferinta lucra in acest timp, fara intelegere intre membrii sai, Meet, cu zaboviri voite, de si acum Adria- nopolul cazuse, cu un despret egal fata de cele doua State mici ale caror memoriii ii fuseserg. presintate. Hotarirea se agepta mai mult de la dispositiile lor conciliante, care nu se produsera. In lipsa acestei intelegeri In doi se rosti in sfirsit sentinta, infasurata inteo formula care multamia Bulgariei pentru serviciile aduse causei pacii3. Ea ni dadea Silistra, cu trei chilometri in jur". Tot litoralul, cu privire la care Misu incheiase la Londra un protocol cu Danev, raminea la o parte: Silistra o cerusem, Silistra o aveam. Decisia a lost primita la noi cu senthnente deosebite. In foaia mea, represintind o intreaga categorie de oa- men' cari judecau lira pasiune, fill idei preconcepute $ifira interese de partid, scriam: Prirz rzoi n'am fi-

1 Ibid., p. 562. " Ibid., p. 566. 3 Die Grosse Politik, XXXIV 2, pp. 577 8, 579, 617, 626-7 675-6, 685, 687 8, 690, 692 3 ; Protocolul, Cartea Verde, pp. 98-100, no. 131.

144 CONFLICTUL cut nimic; aceastä mare ocasie de a ne afirma cu scopuri inalte, cu vederi largi, cu planuri pentru viitor s'a pierdut; singura clipa in care puteam aparea, cu munca, indrazneala si intelepciune, ca factor decisiv in Bal- cani s'a pierdut. Din poalele Austriei am fugit in bra- tele Europei, care cu cealaltä mina desmierda Bulga- ria biruitoare. Am pus Romania in aceiasi linie cu pricinatilpei,fru prada ba1canica_Ne vom bucura ooale- de oarescari chilometri patrati mai mult si de citeva mii de duslmani in interior. Mine Europa se va retrage, iar noi vom raminea, comparativ, scazuti teritorial, egalisati politic, indusmaniti national, dupd zi- durile Silistrei, ori numai ale Megidie-Tabiei"1. Dar loan Bratianu, caruia Maiorescu avea ordin de la regele sa-i cornunice ()rice?, se aratä oarecum mul- Omit. Singura opositia carpistäsi filipescanä ducea simaxi departe lupta, servindu-se 5i de Liga Cultu- rala contra unei solutii prin care se dadea Romaniei Mita loc cit sa alba uncle ingropa demnitatea nationala" 5i, cerind mobilisarea, ea desfasura vastul program care cuprindea, cu nu 5tiu ce Macedonie autonoma, pentru care 5i guvernul trimesese o misiune de lrei profesori aramini in Apus, o intindere fantastica a Romaniei pang. la Marea Egee. In ajunul zileide Zece Maiu, Maiorescu, care 610.- tase de la Bulgari numai invoirea de a comunica secret, aceasta in vederea opiniei publice de la dinsii, protocolul, Ii dadea cetire, incunjurindu-1 de un discurs temator si obosit, intr'o 5edinta la Senat, fàrziaristi, cari de-a doua zi dadura reportagii necorespunzatoare, si fara stenografi. Nu fara combatere, el a trecuti grin sedinta publica." de la Senat, la 28,i prin cea secreta de la Camera, la 31. Dar Maiorescu era asa de satis-

Actiunea militara, p. 47. 2 Corespondenta austriacd, VI, pp. 71-2.

COMPENSATIILE BULGAREV1 145

faeut de .un succes oratoric In Camera, cind i-aspus lui Ion Bratianu a trenul nostru soseste", Incitamnia credea ca a stIrnit invidia tuturoral. De a doua 7i Insä, Imprejurarile, adeca giIceava intre aliatii de paste Dundre. facura din Romania acel arb.tru In eh-stifle balcanice cum nu stiuse s'o fad. Gu- vernul ei asa cum era alcatuit si cum trebuia sa mul- tarreasca Inacelasi timp pe rege, opinia publica pusä In miscareartificilssipatimaaustro-ungard.Bul- garii Intrebau ce li se cld In schimb si cereau acuma, la rIndulMr, o compensatie serioasa", despagubiri p .ntruSilistrioti,podul peste Dundre, prornis, pre- venire supt raportul politic", fireste In conflictul care se pregatia eu aliatii Mr de pana acum2. De la Bucu- resti, se verbia, 5i de catre regele Insusi, de posibilitatea ca Bulgarii sa. fie ajutati la o Intimplare ca aceia, dar p ntru acea;ta trebuie plata.", si anume, cum o spunea Maiorescu, la 1-iu Maiu: coasta pand la Balcic pentru neutralitate, si Balcicul pentru un ajutor militar. N'avern decit sä miscam degetul, spunea acest om politic de un realism fall jena, dar si fard nicio o- rientaresidirectie,si avem cu noi pc Sirbisi pe Greci3. Aeeasta o putea spune cu temeiu fiindcd de mai mult limp fried, de la sfirsitul lui Mart, d. Spa- laicovici propusese o eventuala alianta. contra Bulga- rilor,siin oriee cas un raspuns clar cu privire la ce intentioneaza Romania, ceia ce facu pe presedintele de C nsiliu romln sa destainuiasca lucrul ministrului austro-ungar ba chiar si la Sofia ,Intrebindu-1 dacd, refusind siajungind la o ciocnire cu Bulgaria, Mo- narhia ar sprijini pe Romini 4.Peste o lund siju-

' Maiorescu, p. 645. Cf. Cartea Verde, pp. 97 8, no. 130. 2 Corespondenta austriaca-, VI, pp. 205-8, 370-1. 8 Ibid., pp. 305-6. Cf. si ibid., pp. 998 9, 356 7. 4 Ibid., V, pp. 9-48, 949-0, 992-3, VI, pp. 71 2. Cf. Maiorescu, pp. 450 1.

146 CONFLICT mdtate din nou Intrebarea fu pusä, stilruitor, prin Ris- tici.ministrullaBucuresti, cerindu-se un rdspruns1. Grecii, prin represintantul lor aid, filcurd Insemnate oferte, de care mai vorbise d. Venizelos, In Macedonia2, pentru ea ministrul austro-ungar, pus in curent, sä observe, despretuitor, cà asemenea planuri sInt ma- rota" ImpdratuluiWilhelm3. Austro-Ungaria incepuprina recomanda neutralitatea, pentru ca apoi, repetInd gestul de mind tare", Berchtold -sä ameninte In casul cind RomAnia s'ar declara pentru SIrbi4. AsigurInd co alL ntd cu Grecii si SIrbii n'ar fi decit un mijloe de presiune, regele In- susidegajindu-se personal de orice rdspundere pentru asemenea cereri de märire, ardta cä Ord noi eon- cesii de la Sofia nu e putere pe lume care O.' poatä Impiedeca pe Romini, In cas de conflict balcanic, sd meargd contra BulgariTor5. El se gindia pe la sfirsitul lui Maiu, In nehotärirea care-I chinuia. sd facä un drum la Berlin ca sd se consulte cu Wilhelm al II-lea6. Data aceasta, Maiorescu, speriat cd se ruplegätu- rile, care-i erau atit de scumpe, cu Austro-Ungaria, se opuse. Critica sa fatd de ministrul acestei Puteri intrecu odce mdsurd: Maiestatea Sa regele e inteadevär un om politic cumpanit, dar ici si colo .prea complicat In mijloacele sale... Maiestatea Sa se lasd influentat de motive perconale, pentru a recurge la mijloace pe care el, ca ministru, nu lepoate aproba"7. Totusi ofertele .gre- 'Ibid., p. 565 (9 Maiu st. v.). 2 Corespondenta austriaca, VI, p. 540; Die Grose Politile, loc. cit., pp. 742-3, no. 13.213. Regele aratä cä, in cas de conflict, va cere de la Bulgarii nerusinati" tot malul pana la Balcic. Pentru ofertele d lui V enizelos, ibid., pp. 823, 826, no. 13.326. Cf. Cartea Verde, 861, pp. 101-2. 8 Corespondenta austriaca, VI, pp. 636-7 (15 Maiu), 640-1, 649, 652-3. ' Ibid.,pp. 298-9 (30 April), 358 9, 437, 444 5, 60; VII, pp. 71-2. 5 Ibid., VI, p. 418. Maiorescu aratä ce a oferit Ristici ; ibid., p. 459. 6 Maiorescu, pp. 64i 50 (disuadat de Maiorescu, se irnpaca). 7 Corespondenta austriaca, VI, p. 469. Ingrijorarile austo-ungare, pp. 477-8, 488 90, 521-2.

COMPENSATIILE BULGARETTI 147 cesti reveniaul,$iSpalaicovici propunea $i mai departe un adevarat tratat de alianta2. Si,astfel, la 25 Maiu declaratiile lui Carol I-iu se fAceau si mai netede $i mai amenintlitoare:Sa-sidea sama la Vienat Ro- mania nu poate admite o Bulgarie prea puternica (2- bernidchtig); una ca aceia ar constitui o vesnica pH- mejdie pentru Romania. Contrastul intre politica ac- tuala a Monarhiei si aceia a Romaniei std. In faptul cä Ate tro-Ungarja vrea sa creeze o Bulgarie Mare pe socoteala Serbiei, pe cind, din potriva, Romania trebuie sa doreasea o Bulgarie tinuta in sah de Serbia3". Peste trei zile, aducind inainte $i calitatea sa de aliat si ser- viciilcadusecontra iredenlei ardelene, el presinta Bul- garia ca dusmanuli rivalul istoric", si el se rostia ho-, tacit pentru. Sirbi: Serbia, cu care Romania n'a avut niciodata un diferend, trebuie sa fie Intärita astfel ea sa poata oferi un contrapond al Bulgariei In Balcani"4. Raspunsul lui Berchtold cel cu mina tare" nu za- bovi. FatA de contrastul hips si adinc intre Monarhie $1 Serbia, o cooperatie militara a Romaniei cu acest Stat sau cu Grecia, care probabil va f1 de partea lui in casul unui conflict serbo-bulgar, n'ar fi conciliabil cu legatura noastra de alianta,$ide aceia trebuie sä prevenim,In ce privesteintelegeri,fie cu Ser- bia, fiecu. Grecia, care in ultima consecventa ar a- -duce Romania neaparat, in contrast fatis cu Monar- hia"5. Alt glas se auzi bash' indatd din Berlin, care, totusi era la 31 Maiu pentru neutralitate6: e imposi-

Ibid., pp. 511-2. 2 Ibid., pp. 519 20. 3 Ibid., pp. 521-2. 4 Ibid., pct. 540 2. Cf. si ibid., pp. 544, 546, 750-51. 5 Ibid., pp. 546-8 (29 Maiu). Ghesov instiinta pe ministrul aus fro-ungar la Sofia ca va fi razboiul, in care Sirbii sint cu totul- Rata si noi Inca nu ;ibid., pp. 555-6. °Maiorescu, p. 648.

- 148 CONFLICTUL

bil sa putem Merge asa de cleparte inelt sä cerent Rcrnaniei A. mai piardaiacest moment psihologic", asa incit o cesinne pana 1a. Balcic parea o necesitatel. SInt semnificative instructiile date la 30 Maiu de Ja- gow lui Waldhausen, ministru la Bucuresti: Vä veti potrivi tonul asa ca sa preveniti, e adevärat, contra unei alic,nte cu Serbia, dar tot odata sä lasati a intrevedeaca nu voim sa oprim Romania de a-si constata In acest moment interesele indreptätite fata. de Bulgaria". Rego le va raspunde ca o ruptura cu Austro-Ungaria 1-ar du- rea foarte mull, dar e chemat sIt apere interesele terii sale"3. Deoearndata iguvernul iJoan Bratianu, devenit, prin voia regelui, aproape un colaborator in politica extcrna, nu indrazniau a face panil decisiv, cel de-al doilea voindsigarantii grecesti, in cepriveste Ma- cedonia, dar intervenirile la Sofia pentru a doua serie de cunp..n atii ajungeau la sornatia ,tirgului brutal"4. Se ameninta din nou cu mobilisarea, cu ocuparea liniei3. Acum politica vienesa., intervenind la Berlin, ca sa se mvcdereze ea o Serbie Mare ar fi unealta Rusiei, a- sigura pc rege ea superioritatea Romaniei stIt in po- Ltiea si in cultura care o Indreapta spre Apus, In con- tint itatea ace,teidirectii6. Ajutorul lui Maiorescu raminea sigur, dar din ce in ce mai mult legatura de im.reclere intre elsit Suveran e destrama: Ce vrei spunea Maiorescu lui Ffirstenberg, politica nu

' Corespondenta austriaca, VI, pp. 565-6. Eure pp. wollen lhre Sprache so regeln das sie zwar vor Abschluss einer Allianz mit Serbien warnen, aber gleichzeitig durch blicken lassen das wir Riimanien nich abhalten wollen seine bere chtigten Interessen in diesem Momente Bulgarien gegentiber wahr zunehmen ; Die Grosse Politik, loc. cit., pp. 8-6-7, no. 13.347 3 Corespondenta austriaca, VI, pp. 710 1. 4 Ibid., p. 579. Cf. ibid., p. 587. 5 Ibid., pp. 622, 641, 716-7, 720 2. oIbid., pp. 721-5. Cf. Maiorescu, p. 749.

COMPENSATIILE BULGI RE '1'1". 149

atfrni mimai de mine; intr'o tara parlamentarg trebuie sàteindrepti dupà opinia publica, j,apoi, In. orice suveran ii g a quelgue chose d'un cabotin"1. Mull timp, el, care atribuia cu o lung inainte hotaririi de mobilisare a regelui, blab.' la 13 Iunie, tinta de popu- laritate2, va vedea cu ciudg ch. ministrii Rusiei si Fran- piei 11 silesc sg mobiliseze. Va vorbi regelui de primejdia Serbiei MaH, Ii va spune cit garantia de viitor aRomaniei e in leggturg. cu Centralii, ca a doua zi 4upa noua rectificare de fruntarii privirile trebuie sg. ni se indepgrteze de la Bakani; spera c, dui:a ce prin tot felul de influente politica exterug a regelui enise sovgitoare, el, prin audienta de ieri28 Iunie), a readus-o pe un macaz drepti statornic"3. Si, cind. va finecesar g.mobilisarea dupg. ,ruptura 1ntre Bul- gari si Sirbi, el se glitch sintrebe intgiu pe Balcanici dart sint cu adevgrat In rgzboiu4, ceia ce Danev avu Indräzneala sal tagaduiasc13. Cind ise comunica de- pea secrete de la Berlin cg. Germania a refusat sg. apes,- asupra noastrg in sensul politicei de intelegere cu Bulgaria si ea ne lasg la libera noastrghotärire, aceasta ise pgru curios". Si dupg ce trupele romanesti vor trece Dungrea, el Inca va repeta cd nu vrea Serbia Mare7. 1 Corespondenta austriack VI, pp. 736 8. -2Memorii, p. 654. 2Coresdondenta austriaca, VI, pp. 763 4 ; Cartea Verde, p. 109, no. 144. 'Corespondenta austriaca, VI, p.787. Se confirma de dinsul, Maiorescu, pp. 753-4. 6 Corespondenta austriacA, VI, p. 801. 6 Maiorescu, p. 714. 7 Corespondenta austriaca, VI, pp. 585 6. La- 10 Iunie arata ca ori se hotarnicesc cei trei chilometri, ori o facem noi, dar situatia e prea nesigura si nu poate lua raspunderea" ; Take Ionescu credea ca regele nu se poate decide si voia mediatie europeana ; contra -cui nu vrea, va merge Romania ; Die Grosse Politik, XXXV, pp. 37 8, no. 13.933. Si, din contra, regele spunea lui Waldthausen ca a ramanea neutru intr'un conflict intre Serbia si Bulgaria fats de opi-

150 CONFLICTUL

Mai dureros eta atins Berchtold de aceastd intorsd- turk a lucrurilor. La 27 Iunie el scrie la Berlin a, rilz- boiul sirbo-bulgar hind iminenti Impreund EU el mo-, bilisarea romaneascd care esianuntatd la So- hi, unde nu se stia cd se opune momentanTarn Ron ania vadeveni unealta Rusiei,si,In locul11- nei ciocniri Intre Bulgari si Sirbi, care e interesul Tri- plei Aliante", va fi apoi o refacere a aliantei balcanice, dar ea virful contra Monarhiei. De ar putea fi. in- Odintatg. Romdnia, care n'a vrut sd se Inteleagä cu Bul- garia! Iar Berlinul rdspundea cd orice interventie la Bucuresti ar grabi indreptarea In altd parte a Romd- niei, pe a cdtii aliantd Germania pune cel mai mare fond (das allergrOsste Gewich02. Si Tschirschky, mi- nk trulGermaniei la Viena, spuneai el cd RomInia, mai la urmd, Ii are dreptul de a asculta pe Francesi si pe Rusi, elnd e vorba de interesele ei vitale", cdei a fi intre Rusiai o Bulgarie Mare Inseamnd anularea eipoliticd3. La politicd de prietenie fatä de Romd- n'a se alipia de altfeli arhiducele mostenitor (6 Ju- lie), In momentul clnd mobilisarea romdneascd -era a- ctual hotdritg.4. Dupd ordinul regelui Ferdinand generalul Savoy a- taease pe Slrbi la Bregalnitai fusese rdspins. La So- fia Insä, Danev cai Suveranul sdu credeau cd situa-- nia publica e absolut imposibil"; ibid.,pp. 46-8, no.13.403. Si contra unei Bulgarii victorioaseel va lupta (ibid., pp. 62-3, no. 13.424). Numai la 21 luniei Maiorescu spune cd in acel cas- se- va ocupa linia Turtucaia-Balcic; ibid., pp. 60-1, no. 13.422. ar si atunci, dacd e vorba de a trece peste linie,se retrage; ibid., pp, 62 3, no. 13.424. 1 Ibid., pp. 46-8, no. 13.403; Cartea Verde, p. 110, no.147; 114- 115 ; Corespondenta austriacd, VI, p. 779. 2 Ibid., pp. 748 9. Numai ministrul german la Bucuresti, Waldthau- sen, pe care Miorescu-I face tont', telegrafid cd Romania nu va_ merge cu Serbia (ibid., p. 754). Cf. sis ibid., p. 776. 3Ibid., pp. 785-6. 4 Ibid., p. 845.

COMPENSATIILE BULGARETre 151 ti tse' poate salva, fata de Romania cu trupele gata, fagaduind orice, oricit, ba chiar si Craina, cedind chiar, pentru ca pe urma ceia ce fusese parasit sa' se reical-. Regele, care dadea toat a. vina, ca si and data, pe ru- sofilul Danev, acum presedinte de Consiliu, introduse chiar in taina unei. melodrame pe ministrul Romaniei in castelul sail pentru a da asigurdri care de sigur cd veniau cu mult prea tiriiu2. Pana la urma se Incerca jocul de a se face cu totii ea, in fond, nici nu intelog de ce anume e vorba. Nu-si dadeau sama de marea schimbare de spirit care se petrecuse, instantaneu, la noi si care era a- cuma- generala. Nu era vorba, data aceasta, nici de intrigile de club, de a lor demago0e, de supralicitarea inteun domeniu patriotic la care se gindeste un politician numai in zilele mari, cind ele pot scoate la iveala sau mirtà dire dulcele liman al puterii, ce voiau acestia, era o aventura cu scopuri de partid, ceia ce s'a fäcut atunci, si nu inainte, era un act necesar, iesit din necesitatea lucrurilor, nici de ilusiile megalo- mane ale unor tineri ideologi grabiti sa joace un rol, cit mai mare si mai mindru, in viata publica, nici de gagb.utia satisfacuta a unei lumi de orase grabita sa cumpere in anul Silistrei, cum II numia Take lonescu la banchetul eet i se dranjase la Caracal, amintiri din Silistra", in acelasi limp clad discuta chestia Ben- mann luster" san lua parte la bataia de flori dela Soseaua din Bucuresti, ci de un sentiment dublu: intaiu,acela al ingrijorarli fata de Turcia crestina", nesuferitoare de vecini, doritoare de a-i jigni, umbri si domina, si,al doilea, sentimentul de indignare contra -cuivacare, din laconie, ataca pe fratelede arme de pand atunci,siin conditii de pindä si lovitura

1 Cf.ibid.,p. 822 §iurm.; art.mieu in Revue hist., 1932; Cartea Verde, pp. 112-4, no. 151. R V.i Actiunea militard, p. 102.

152 CONFLICTUL care shit ale celei mai law trAddri". De altfel, vorbihd la protocolul de la Petersburg, ziceam in CamerA, cu (lona luni inainte: Dacd mine, inte`un conflict dintre BulgarisiSirbi, pe care-I deplor d'inainte, not am ingddai ca Bulgarii O. savirseascd un act de viOlent6 $iIRA n'am interveni cu toate puterile noastre pentra a impiedeca aceastä incercare de intärire a u- nuia singur, s'ar sävirsi o crimh. de Stat". Si stra- veclereaalteidatorii,aceleifiresti,seadg.ugia de la sine: Nädäjduiesc a asa ceva nu se va intimpla si a, unind grija unui mare ideal, care este o mare necesitate si o posibilitate rationald, impotriva cdreia nu se pot ridica astäzi nici aliatii, de cari se cuvine a tinea samA in margenile tratatului, cu grija irnediatä a unui echilibru balcanic care sa-si aibä radacinile sale in dreptatea nationala, pretutindeni satisfäcutä, dar ne- intrecutä de nimeni, vom sti sä recitpathm, prin puterea unei natiuni mari si inteligente, macar o parte din terenul pe care incapacitatea clasei diriguitoare r.e-a fäcut sä-1 pierdern Ora acuni". Si, dupä atacul bul- Wiresc, lozinca in foaia mea era aceasta; o singurA a- titudine ni se impune: a impiedeca, fie ..si cu armele, ca Serbia sä fie zdrobità"1. Mobilisarea fusese ordonatä la 3 Iu lie st. n2 Era vorba de un ciudat Ministeriu national, a carui propunere o Meuse Ioan Bratianu; presedinte ar fifo,t insigni- fichntul supt raportul politic Kalinderu, pe caresi regele-1 caracterisa de ramolit"; ministru de fikboiu ar fitot un general; patru liberali ar fi stat alaturi de ete doi conservatori de ambele nuantcMaiore.,cu, natural, si, tot asa de natural, Take Ionescu, avut in vedere ca sef al partidului conservator dupä nurnirea

I rbid., pp. 92-3. 2 V. Maiorescu, p. 754 si urm.

COMPENSATIILE BULGARE5T14 153 unei regente de sase In locul demisionatului Carpi; apoi Marghiloman si Disescu, socotit ca un fruntas de primul rang)2. Dar, cind se lila masura mobilisarii, ceia ce nu putea duce la -o simpla ocupatie, cu toate asigu.- rarile ce se dadeau, ci la operatii militare mai Intinse, si Take Ionescu, cdruia asemeni raspunderi b.atitau _nervii, era de parere sä se proceada imediat la alcatui- rca Ministeriului national, chiar supt presidentia lui Brätia.nu ca mai vechiu prim-rninistru3, pe chid, pentru acestmotiv, M. Cantacuzino credea a fricosul trebuie Impuscat"4. Dar se 'Astra tot vechiul Minis- teriu Bratianu, luIndu-si, ca si Filipescu, locul de capi- tan de artilerie In armata de operatii. Strigatele In strada care salutara aceasta hotarire, al aril termin mai tirziu trebui inlaturat, in Intelegere cu regele, fiindca desplacuse in public, nu erau- ale derbedeilor de cari vorbeste Maiorescu, de fapt un tmar Sturdza, un colonel Lambru, totusi Incintat apoi ca derbedeii" II incunjurara trasura cu aclamatii si-i- dara impresia unei ,,noi popularitati", si cuvintele de Jos Austria", care se deslusiau, si Impotriva carora protesta cu indignare Ffirstenberg, nu erau fard. semnifi- catie5. De fapt ele represintau marele adevar, national, popular, ca prin actiunea necontenit si adesea asprn disuadata de la Vienaincepea noua politica de o- fensiva a Statului romin. Derbedeii" faceau mai mull poate decIt aprobarea, la 3 Iu lie,din. partea Pada- mentului.

' Ibid., pp. 648, 651-3 (10 lunie). 2 Ibid., pp. 752,-4. a Ibid., pp. 755-6. 4 Ibid.,pp. 756, 819, 822-3. Se mai vorbia ca prim-minigtri de generalii Cu leer, Hirjeu sau Zosima" ;ibid.,p. 818. Ba chiar Mavrocordat gi Perticari. Maiorescu pretinde ca BrAtianu nu numai a refusat, dar ch duph demobilisare va renunta la gefia partidului ski" ; P. 822. Fratele Vintila i-ar lua locul ; pp. 823-4., 6 Cf. Maiorescu, pp. 754-5 si Corespondenta austriach, VI, p. 882.

154 CONFLICT UL

Actiunea porni färä un act de aliantd, care fu Pefusat Greciei supt cuvint ca e vechea dusmanie intre Cu- tovlahiiGreer', iar Turcilor, cari intervenird si ei, prin trimes special,si mai mull2. La Intrebarea lui Pasici3 daca. Intelegem a lua parte la negociatiile de pace se rdspunse, fireste, cu un da hotarlt.4. 0 parte din trupe, cu generalul Cu leer, trecurd prin Silistra, ca s'o iea in primire, prin Dobrogea, casàocupe linia maritima, allele, puse supt comanda Printului Moste- nitor, erau sa se Indrepte, pe la Corabiai Bechet, spre Sofia, cu dublul scop de a face pe Bulgari sä admitä ce- siunile si de a-i sill, ..mai ales prin tdierea comunicatiilor si flamInzirea armatei, la o pace patronatä de Ro- mania. Regele Carol,biruind toate ostenelile, grele pentru vrIstasa,veni lnsusi sä priveascit din nou trecerea trupelor sale iubite prin. punctul de unde, la 1877, el deschisese noul capitolal luptelor romänesti. Si,In urechile lui, nu odata sung., si destul de tare, strigatul: In Ardeal", care acurn nu mai putea fi socotit al unor derbedei". Acest strigat corespundea unui imperativ categoric pe care-I simtia oricine avea ochii limpede ilarg deschisi. Inainte. Unanimitatea opiniei publice precedase cu multi presiunea manifestantilor de la Bucu- resti5.Ii dädeam expresie scriind c, daca. Bulgaria vrea sä zdrobeasca Serbia pentru a multami Viena,cä-

1 Maiorescu, p. 819. 2 Ibid., pp. 823-4. 3 Sirbii, spunea atasatul militar german la Sofia, nu se deciseserd a merge /And n'au stiut hotarirea Romaniei : Serben warten, wie ich höre, baldige klare Stellungnahme rumänischer Regierung ab, ohne dessen Hilfe sie nicht loschlagen wollen"; Die Grosse Politik, XXXV, p. 7, no. 13.359. Al Austro-Ungariei la Belgrad ni oferia ce vrem, si in special Timocul ;ibid., pp. 73-5, no. 13.435. 4 Maiorescu, p. 825. 5 Aefiunea militara, p. 102.

.COMPENSATIILE BULGARET14 155 reia existenta insäsi a Serbiei, gata de lupta. pentru Bosnia si Hertegovina, 11eun spin In ochi", pentru noi, data aceasta, se poate spune cu drept cuvint ca peste Dunare se discuta chestia Ardealului", ca. se Incepe razboiul Impotriva vointii austriece, a urii nationale maghiare Intrupata in sita bulgard". Si, la Intrunirea u- nei noi Ligi, aceia pentru Ardeleni, In Iunie, rostiam, In acord cu aceiasi constiinta pe care as fi fost mai bucures s'o vad manifestata prin altii, aceste cuvinte: De aceasta Austrie, care e o Austro-Ungarie, cu tot mai anultä preponderenta maghiara, ne desparte tot Ire- cutul si ea Impiedeca ,tot viitorul nostru"1. Insa, nu numai Take Ionescu, care se Ingrozia inaintea unei raspunderi neImpartasite cu liberalii, si dadea ziarelor explicatii ca.' nu voim sd suparam Austro- Ungaria amicä, dar si Maiorescu Mceau un pas inapoi fata de hotarirea luata. Primul ministru telegrafia regelui, acuma pornit, aproape tinereste, pp razboiu, sä se intoarca si sä faca a inainta mai Meet trupe1e2. A opri, a stinjeni era Insa acum o imposibilitate fata de sentimentul national,atipit supt intrigile netreb- nice ale. unei politici fara orizont, dar acum deslän- tuit cu toata puterea lui elementara. Teranimea se simtia ceva,adeca lnsusi lucrul de capetenie, cu totul all,' cleat prin votul poruncit, silnicit sau cumparat de la miserabilul Colegiu al III-lea. E1 mergeau In grija soartei, cu un vadit simf nou In cautaturä. Era O.- cere Inteo multime asa de mare... Trenurile militare treceau necontenit Inteo betie de entugasm popular, adevarat." Imnul inspirat al luiSt. 0. Iosif, bolnav de mult, dar acu.m fulgerat de o congestie, imn. devenit maretcu totul alt cIntec national, In musica Indemnd- toare a lui Caselli, decit träganatul, melancolicul, re- semnatul Desteapta-te RomIne" sau cleat frumosul,

Ibid., pp. 95-6, 99-100. 2 Corespondenta austriaca, VI, p. 828.

153 CONFL CT JL dar greoiul de pompd .,Trdiascd Regele", in care 11- sunau maiestoase accente tariste inviora toate inimile, le inviora sincer intt'o tarä unde manifestatie si sinceritate nu mergeau mai niciodatä impreund. Ati- tudinea spontanee se vedea si in tinuta teranului devenit ostas: Am vlzut regimentele trecind pe Ca- lea Victoria Lumea avea ochii urnezi. Nu striga nimeni, asa sintem noi. Ei mergeau drepti, hotäriti, unii din oei mai batrini crunti, cu privirea fixd,i,a un semn, cintau: un imn de astä iarnä, care se desfAsura in träganald plingere de doind. Si din el un strigdt se des- fdcea. Sa trecem Dundrea!". II scoteau asa de salbate; de sfisietor in. patimai in duiosia lui, incit parea cd auzi rasa insdsicerindu-si hotarull". In convorbirile cu acesti soldati tdcuti rdspunsurile erauscurle:facem tot per-A.1'u tara noastrd... Si singe sd värsäm, n'are a facc.,;IIvdrsdrn pentru dinsa". Copiii se cereausrt-si poata intovardsi tdticul" ibatrini, nechernati, nedo- riti, Ii luau locul in ranguri linga fiisi gineri, iar unul pa care colonelul 11 intreba dacd-1 tin picioarele rdspundea: Sä traiti, d-le colonel, vedeti de picioarele dv., c. cu. imi cunosc de mult pe ale mele"2. Puteam scrie ca, afara de uncle momente in care si cea mai mare bundvointai barbatie ingenunche inaintea tuturor nepläcerilor, lipsurilor, primejdiilor unite, teranul nostril s'a dnvedit o superioardi nobild fiinta omeneascV3. La 19 Iulie Inca, trupele armatei principale hind acum in adincul Balcanilor, la Orhanie, regele Ferdi- wind, care intrebuintase loate mijloacele pantru a trezi compasiune fata de o situatie in care se temea sau se facea a se teme cd ar putea fi asasinat impreund cu familia sa si, ca rdspuns la telegrama care Francisc-

1 Ibid., p. 109. Ibid., p. 137. Cf. 0 p. 215. 3 Ibid., p. 245. 4 Ibid., p. 247.

COMPENSATIILE BULGARF '11 157

Iosif, cApatase sfatul de a ceda teritoriul cerut de Romä- nia, se ruga de regele Romäniei sä opreascA. mersul armatelor lui. Noul Ministeriu bulgar, numit dupä con- cedierea lui Danev, oferia prin ministrul de Externe Ghenadiev linia Turtucaia-Balcicl. Pretutindeni soldatii bulgari, terani,preocupati de incä o recoltil in primejdie de a fi pierduta' pe amp, lepadau armele, spre indignarea ofiterilor, neputinciosi. La Ferdinandovo, o intreagd brigada cuartilerie capitulä inaintea unei trupe de cavalerie romaneascä, inaintatä aproape ne- preva7.4tor, cu colonelul Bogdan. Mersul precis al armatei pc care, supt principele Ferdinand, o conducea generalul Averescu, care dovedi singele rece, autoritatea resistenta la oHce greutati in Indeplinirea datoriei, impunea unui inimic de la inceput clemoralisat. Astfel nu erau justificate insultele regelui Bulgariei care vorbia la 15 Iulie de Iasul mars triumfal", de expeditia de pradr a Rominilor2 nu se ceruse din parteanoa- stet sä nu ni se opuie resistentä ,in acelasi timp a- proape pe cind amintia. regelui Carol de relatiuni con- sacrate prin atitea amintirii interese comune", care, spre mama. sa pdrere de räu", au fost intrerupte pentru o c1ipr3. La 21 Iulie guvernul bulgar cerea numirea plenipo-

Maiorescu, p. 922. 2 Corespondenta austriaca, VI, pp. 903 6. 3 Ofiteri bulgari prinsi vorbiau asa : Noi sintern terimici ; nu Putem face, Cu anii, razboaie napolioniene. Tottil s'a ruinat la noi: intreaga viata economica s'a oprit. Trebuie s'o sfirsim"; Actitinea militara, p. 133. Soldatii se incredintau noue ;ibid., pp. 13, 160, 193. Numai culturalii, invatatorii spuneau: atl avut noroc de Sirbi si de Greci, caci altfel v'am fi batut de v'arn fi rupt" ; ibid., p. 140. Sau altul:,,veti vedea ce vom facela voi". Si p.177. Soldatii vorbiau asa : ,Am luptat cu Turcii: era dreptul nostru. Apoi ne-au minat impotriva Sirbilori Grecilor: nu era drept. S'au luat atitea teri :sale impartim frateste. Nu tot la unul si la ceilalti nimic 1 Cu fratii nu ne batem. Am venit la voi". V. si ibid., p. 217.

158 CONFLICTIII, tentiarului romin pentru negocierile de pacei. I se ras- punse cit armistitiul se poate discuta la Nis, dartra- tativele de pace trebuie sit inceapa la Bucures1i2. Un trimes specialal ImpAratului Francisc-Iosif,contele Hoyos, veni in taind ca sa ardte cd Monarhia n'are nimic de obiectat3 (odatd regele Carol rivnia eel mulc un congres la Berlin, Romania fiind si ea represintata). Ordine se (Miura pentru oprirea inaintdril cavaleriei generalului Must*, ealdrasiirosiori, care se gdsia acum la Muntele Sf. Nicolae, de-asupra5esului can, duce la Sofia, fostul atasat militar al Bulgariei, Stanciov, Iladuse generalului GArdescu. Trupele, foarte antre- nate, erau gata de intrarea In Capita la tulburatd a Bulgariei, al carii rege, in complecta-i desorientare, cerea telegrafic,la 24, ca pacea sa se in,cheie.,de a doua zi"4. Lasul mars triumfal" a fost insa plin de omenie. Orice abatere de la disciplind era aspru pedepsita; orice plingere si multe n'aveau absolut nicio basd-cercetatd cu cea mai mare ingrijire. Se consultau bolnavi3, se lucra la drumuri. Teranii ostasi ajutau pe femeile care trudiau asupra recolteisi,. cu gindul la ai lor de acasd, tineau cu dragoste copiii in brate." Im- putarile priviau mai alescite o gitinit prea rapede cumparatd", de si ordinul era sal se plateasca tot, des- tinindu-seisumele, si orice reclamatie, cit de tirziu venitd, fiesiprutintel exageratd, era satisfacutd. De cealaltd parte, actele de dusmanie ale populatiei, care fusese atitata, spunindu-i-se ca yin ciocoii", o natie

1 Maiorescu, 923; Cartea Verde, p. 164 si urm. 'Ibid. 3 Ibid., p. 924. 4 Ibid.,p.925. Pentru starea de spirit a regelui Ferdinand, v. Corespondenta Austriaca analisatá in articolul mieu citat. V. Actiuneamilitara,p. 198. o Ibid.

,COMPENSATIII.E BULGARE5TI" 159 teribild, care ucidel- si contra carora s'a afisat supt iscalitura printului Ferdinand o Instiintare de sigur prea aspra, au fost foarte rare. Adesea ospitalitatea s'a o- ferit dintoata inima. De alminterea pda. departe, In tara Impestritala cu Romini, se vorbeste bine romaneste. Bulgarul din Orhanie la care am fost gazduit Imi scria pe urnad la Bucuresti, spuindu-rni ca-i In- treabdeopiii unde slut eu si daca nu mi s'a Intimplat ni- nric. I3atrini din vromea rornanticului Racovschi, care petrecuse alltia ani de neobosit conspirator In ,Bornd- nia, unde a apdrut, la. Braila,i cea d'intain Istorie a poporului bulgaresc, de MariA Drinov, Imi vorbiau de vechile legdturi cu tara noastra 5i, multämindu-mi cä n'am fost printre razboinicii din 1912, recunosteau cd n'am venit la din,sii cu gindul de a li rapi din ce e In adevdr dreptul lor national. Oric'e ar fi astazi, noi, batrinii, nu uhrtm tot ce ni-a dat pe vrernuri Romania"2. In odaia mea erau flori proaspete. Fata de acest popor cuminte, laboriosi asezat, accesele de nervi, de o violentaitrivialitate cum rare ori le-a lasat sa se vada un Suveran, ale regelui Ferdinand, represintau cel mai curios contrast3. Numai sovinistii, deprinsi a considera pe Rom Ini ca pe niste mdmaligari" si pe ofiterii nostri ca pe niste Incorsetati cu obrajii spoiti, pdstrau o tinuta care a Mout asa de rau In relatiile, im- puss si de origine ca si de desvoltdrile istorice si de newile actuale, sIntre cele cloud popoare. Ccia ce vorbia pentru grabirea congresului, mai mult decit somatiile unui imperios Suveran ajuns la desna- dejdea care nu alege termini, era holera care decimase cindva armata bulgareasca si care patrunsese la Or- hanie intre ai noslri prin rascolirea depositelor de echi-

' Ibid., pp. 206, 214. 2 Ibid., p. 163. V. articolul mieu frances citat, pentru purtarea trupelor,i Ac- thinea militara, p. 220. V. si notele d lui N. Banescu, in Revisit; infanteriei.

160 CON FLICT UL pawent ale celor morti de boalA. I-am lost martur:nepregatiti pentru dinsa, neavind mai nimic din ce trebuie pentru a o preintimpinai infrunta, i-am cedat multe si -scumpe victime prinA ce a venit, destul de tirziu ordinul de retragere st s'a putut face_ strecurarea .spre tard, pc care atitia n'au mai Iltzut-o, rugindu-se a fi Ingo- pati cu capul spre Dunrtre", a celor 150.000 de oameni, cu buni cu ni, pe cari-i strinsese o mobilisare generala mai ambitioasa decit socotitil in ce priveste Imbraca- mintea, armamentul si alimentarea, care a fost detesta- bila: La 2 August, supl presidentia lui Maiorescu, incepeau la Bucuresti negociatii, la care delegatii Bulgariei au refusat sa ica parte efectiva, declarind ca prirnesc totul tocmai pentru a invedera cii pentru dinsii aceste hotariri n'au nicio valoare. Numai peutru portul la Arhi- pelag. Cava la, pe care d. Venizelos 11 voia cu orice pret1, a fost o oarecare impotrivire. Regele Carol, primind Intiiiu pe Bulgari, Meuse tot posibilul pentru a minglia pc niste invinsi cu privire la a aror tare memorie nu putea nimeni sA se insele. Din partea noastra, asa era de mare satisfactia pentru biruinta de prestigiu, incit se patronau Lira niciun fel de informatie oroprie desbateri cu privire la Tinulurile total necunoscute. unde totusi avern sute de mii de ai nostri, unele Tinuturi locuite aproape exclusiv de dinsii. Niciun Macedonean n'a lost intrebat si clausa cii vom putea tinea scoli 5i chiar introduce o ierarhie autonomI parea ca pune capat pentra totdeauna unei chestiuni care nu odatä, dupd ce fuse e si ea cal de bataie al partidelor, devenise jenanla pentru huzurul vietii usoare a clasei de sus rorranesli, de care in acel moment erau pline casinele de Joc de cIrti de la ConstantaiSinaia. Pacea cu Bulgaria a fost cead'intdiuincheiata, 11 5

Actiunea mi1itard p. 203.

COMPENSATI1LE BULGAREST1N 161

August st. n., dar se anuntase ca ea nu va fi definitivä decit atunci cindi toti ceilalti se vor fi inteles si scopul conferintii va fi fost pe deplin atins, ceia ce, de alminterea, se facu, lucru greu de urmdrit, care nu se puteau vedea Inca, a doua zi chiar, Bulgaril presintlnd reserve numai pentru Cava la si rugIndu-se ca la cuvintul pace" sa nu se adauge iacela de armonie"1. In declaratia ultima a delegatilor ei se spunea ea nu s'a putut ajunge la hotäriri pe basa principiului nationalitatilor", cä s'au avut In vedere numai consideratii de fapt"i ei se adresau Puterilor pentru un sprijin care sä Inbunatateasa. situatia Bulgariei, potrivit cu jertfele ce a facutSi cu necesithtile desvoltarii ei eco- nomicei nationale", ceia ce fAcu pe Maiorescu sä ii o- puie punctul de vedere ca asemenea apeluri nu zdro- besc si nu infirma Intru nimic valoarea juridicA a pacii, care trebuie consideratä" ca o pace definitivg.2". Ceia ce nu va Impiedeca pe Tarul din Sofia, lntrat in rese- dinta sa, IIngä generalul Ratco Dimitriev, ca un birui- tor 5i cuceritor, In alaiu de Cesar roman, sa vorbeascä soldatilor sal de trädarea", rpirea".felonia", spo- liatiunea" aliatilor sal, Indreptind spre zile glorioase mai bune" pentru teritoriile bulgare" (si Salonicul) pe care traiesc fratii nostri de aceiasi rasa". Totusi la 18 August Bulgaria ratifica tratatul.

I V. si ibid., p. 224. Totusi el li spusese Ca pot declara la protocol speranta inteo revisuire a Marilor Puteri"; Maioreecu, p. 193. Furioase glasuri de presã contra Rorninilor, ibid., 226-9.

2. INTRE DOUA CRISE. Campania din Bulgaria, asa fàrä lupte cum a lost si fard alt d. pierdere cleat a celor peste o mie de ho- leriei,iiavut, cum si era de asteptat, o puternicg influenta asupra Rominilor de toate categoriile. Incepind cu cei de peste hotare, s'a observat, intr'un moment cind guvernul unguresc Incerca o noug lovitura,supuind unui episcpp maghiar asezat la Hajdu- dcrogh un intreg grup de ortodocsi, cgrora pentru a li se ruipi limba de cult li se impuse vechea greceascdsi din nou un sentiment de indignare se intinse asupra Re- gatului ,lipsa lor de interes pentru actiunea de peste Dunare. Nu s'au inscris, mai de loc, ca in 1877, voluntari de acolo; Mocanii stabiliti In jUdetul Brdila au fost printre cei mai slabi ajutatori ai expeditiei. Insa Solia Sa- t-lor, supt hnpresia ineercgrilor austro-ungare de a tinea Romania in loc panä la sfirsit, scria aceste rinduri semnificative:Rominii din Ardeal au lost cei din urmd canau crezut acest lucru iei vor ficei din urmil cari-1 vor uita". Din America se trimeteau, ca de la Youngstown, modeste sume pentru armatäSi ziarul Rominul din Cleveland indemna sä se contri- buic la crearea flotei de dare tara liberd ar putea ha aibä neveie Intr'un viitor destul de apropiat. Po410 cit de curind, mai curind clecit ne asteptArn, mai eu- rind &ea ne Inchipuim, RomAnia va fi chematA sit a- ducii la indeplinire ndzuin(ile noastre, desrobirea In- tregului neam romeinese".

INTRE DOUA CRISE 163

In clasele intelectuale e sigur ad, pe aceasta vreme, cind Luceofdrul, publicatia din Budapesta a d-lor Oct. TasIduanu si Oct. Gaga, rdspundea in ton si tendinte, ca siin caracterul materielliterare, Sdmdndtorului din Bucuresti, trecut dupd 1906 in sama lui Aural Po- pavici, unit cn Scurtu, si, cind, apoi, Neamul Romdnesc, -des oprit de guvernul unguresc supt toate numele: sj Prirndvara 5i Revista A Istoria Rominilor" de N. lorga trecu supt titlul: Cultura cartofilor dupd cele mai noi metode, traducere din limba ungard", avea aba- nati in. toate cercurile pänd la episcopii vajnicul, cerbi- cosul canonic de la Blaj, Moldovanut, strecura discrel ,,suprasolvirea" sa la congresele Asociaiei, cercetate d3 noi cu gura cusuth, nirnic nu fusese schimbat si sufletul naticnal, ca si in Bucovina, era de o unitate absolutd. In Basarabia rdsMtea greu cartea romäneascd,de si Liga Cultured tiparise, prin profesorul Constantinescu, Iesean, mutat la Chisindu, o intaie carte de cetire cu litere chi- lirice si ernigratul.Gheorghe Madan, folklorist priceput, servia ca legilturd cu tara sa de nastere,.ba chiarkiln- &albrttrin Gavrilitä apdruse in capitala Romdniei cdu- tindu-si legatura, vdditd si dupd ochii albastri, cu sfintul Mitropolit Veniamin Costachi. Dar la implinirea sutei de ani de la anexarea Basarabiei, pe lingd tiparirea unei cdrti a mele, de afirmatie romdneascd, Basarabia noas- ira, organisasem in Parcul Carol o expositie basarabeand,cu Infdtisarea cetdtii Hotinului, adunasem sub- scriptii pentru un cdmin al Basarabenilor la Iasi, rds- celisem intreaga opinie publicd, si printea rnanifestatie la Ateneul Romin, unde insusi doctorul bulgarRacov- schi, Sof indrägit si ascultat al socialistilor, dar orn de educatie ruseascd, odatd la Odesa, si scriitor rus, venise sd afirme ca Rusii n'au dreptul sramiie in acea Mol- dovd de Rasdrit. Incelasi an 1913 se dildea vole mdcar in Sudul mai putin roma'nesc al provincial, in judetul Cetatea-Alba, sa se reintroducd limha romancascd,

164 CONFLICTUL pentru care un pneot Gurie Grosui aliii editaserd cartile de slujbg.,iochii credinciosilor se umpluserä de lacrimi. In sfirsit, dupä crisa razboiului rusesc, pierdut, cu Iaponiai introducerea, cu adunarea Dumei, a unui, regim de aparenta constitutionala, nu numai revista bi- sericeasca Lumindtorul, cil primele ziare, Basarabia, Moldoveanul, la care colabora cu versuri Pantelimon Cubolteanu", adeca d. Pan Halippa, fratele arhivistülui exilat pentru sentimente romgnesti,si NicaRona- nas",adeca d. I. Buzdugan, incepuserd a se raspindi, ducind In litera lor ruseascg. tendinti care trebuiau In curind O. se Intoarca nu numai Impotriva vechii Rusii ti- ranice, dar si a celei noi, cu pretentii desrobitoare,5i prin noile scoli de moldovenestel. In aceastg. Basarabie se vedea acuma cg. Rusia staginä Ii da samcä e- xistg. o Ronidnie liberdi, nu numai atita, dar li favorisa actiunile de intindere: mare lucrul-. Indurirea eea mai puternicä a fost insà aceia exer- citata de lunga calatorie milliard asupra teranilor din Romania, cad nu iesisera niciodatä din coltul, cu atit mai putin din patria bor. Lor, totul li erao uimire o altä tara,nu chipoasä la infatisare, cu cladirialbe, Mute cu gust, Inobilate cu lucrul de Ming, ca ale lor, dar una solida, In care ode& fiual ei Isi avea rost de pdmint si chiar o participare politica de care ai nos- td erau mai putin influentabili. Pe scarile Creditului. Funciar bulgaresc se ingramadiau säteni cad, mid proprietari instariti, grupati pentru a importa masini per- fectionate, se sinitiau acolo In casa lor, Mrä nicio favo- risare a unei proprietati mai mad, aproape neexistente. Pe ling ca-si dadeau mud' de cit li se datoreste lor buna ispravg. a Intreprinderii, ei vedeau In aceastä realisare a societatii terdnestio mustrare pentru altii si

1 Cf. Iorga, Pagini despre Basarabia de azi, cartea d-lui I. Nistor despre Istoria Basarabiei si colectia de articolei marturii a d-lui Onisifor Ghibu.

INTRE INDUA CRISE 165

un Indemn urgent catre ei insii. Lucrind asupra a- cestor impresii adinci, neuitate, vorbiam astfel care soldatiiintorsi la munca lor, care acuma lise va fi parut, nerasplätita cum era, de o amaraciune deo- sebitä: Ati vazut acoloeft de aproape e omul cel mic de omul cel mare. Asta fiindcd mai mari h int fe- ciorii teranilor, cari nu s'au deprins a-si despretui pa- rintii. Dar si penttu ca teranul Isi da sama ca lam e a lui, cd trebuie O. fie si pentru el. Acolo, alegerea de primar, de deputat slut alegeri adevarate. Omul nu se lasa lnselat si bagat In boli. Si de aceia alesul e al celor cari 1-au ales"l. Aceste lucruri le vazuse si le Intelesese si seful de puternic partid, abia pe la cinwci de ani ai vrIstei, cane mersese supt uniforma sa de artilerist In Bul- garia. El stia ca lui i se pastreaza o mostenire de putere foarte apropiata, pentru care si la negociatiile de pace regele tinuse neaparat ca el,absent, sa-si AM represintantul, pe Costinescu2. Ceia ce vazuse, voia sa introduca si la noi, sperind si aceia: ca teranii liberati deplin, Impaminteniti, instariti, stapini pe un rol hotilritor Ii vor da legiunile pe care, dupa ispitele unui tarhism si mai deschis la demagogie, nu le mai putea astepta cu atita siguranta de la plebea nesatioasa si schimbatoare a oraselor. Inca din vara acestui an 1913, dupa staruintile d-lui C. Banu, unul din luptatorii pentru expeditia din Bul- garia, profesor cu talent In vorba ca si In scris si a- j uns printre sefii tinerilor, am avut o Intrevedere cu Joan I. Bratianu, acasa' la dInsul. Imi vorbi de colaboratia tatalui sau. cu M. KogAlniceanu, al carui rost ar trebui sa-1 am eu pe ling dinsul si de intentia sa

' Actiunea milliard, p. 23. 9 Maiorescu, p. 927. La conservatori fusese o teribila lupta pentru locurile in care Maiorescu n'ar fi primit nici pe Take lonescu si trebui sA indure pe Disescu, lAsfrid pe altii inconsolabili.

166 CONFLICTUL ferma de a da teranilor paminti vot. Le voia de co- singura formä pentru toti, absolute si imediate. Obiec- tarn cit pentru pamint, ca sa, se evite o rupere de e- chilibrui multe abusuri, ar fi mai potrivit A. se e- dicteze arendarea numai la terani, tovarasia pe zece ani cu proprietarul, pentru ca, pe urma, färpierderi In clädirisivite, farä lipsd de credit, obstea teraneasca sä se despartä puternicä si capabild de a trai In adevar si, in locul unui sufragiu universal de toro- calä, unul pe categorii, pe curd", ca In. Bucovina, fiecare clasa avindu-si nurnärul de represintanti, potrivit, nu cu nurndrul simplu, ci cu Intreg rostul in e- conomia nationala. Planul a parut prea complicat u- nui om pe atit de grabit acuma, pe cit inainte de a- ceasta, multi ani de zile, fusese salisfAcut cu oporta- nigmul curent. Cum, pe de allä parte, el rdspingea mice pact fatis, puindu-mi in vedere snstinerea pe supt minä a unui numar de partisani la alegerila pentru Parlament, interesanta Intilnire, care mi-a ramas tot- deaunavie in minte si de care adesea ori aIn fost adus a vorbi, ramase färä urmari, en raminind in insignificantd unei mici grupari, organisatä ca partid de curind, dar total nerecunoscuta de rege, iar el pregd- tindu-se pentru o cariera triumfala, In care nu credea ca-i trebuie numai decit sisprijinul mieu moral. Asupra actorilorultimelor evenimerite,ministri$i diplomati, ca si asupra suitei lor, succesul ava un e- fect ametitor. Maiorescu insemna ca Regele Ii asarna.- nase fa o. de un amic ca singurul vrednic de a sta linga rn area amintire a lui Rogälniceanu si el banuia ca de la Curte vine articolul de ziar .Doi batrini", in care era pus pe aceiasi linie cu Suveranul2. Take Io-

BrAtianu nu voia sa admitd nici aceia cA a cduta sA inscrie- pe oricine inteun partid, ca pe catastifele Tiganilor de odinioare, suprimA mice judecatA si opreste oHce initiativa a corpului electoral. 2 Memorii, p, 102, 104,

INTRE DOUA CRISE 167 nescu, care vazuse cum toga' gloria actiunii militare si a tratatului trece asupra sefului sau ministerial, isj pregatise un Intreg program de desvoltare a resultatelor atinse, cautind sa cistige pentru hegemonia romaneasca si pe Turci, pe caH Maiorescu nu voise cu niciun pret sa-i primeasca la conferintät, 5i sd capete merite proprii impkind in chestia insulelor de linga coasta asiatica, Lesbes, Chios, pe acestia cu d. Venizelos, caruia li pro- inmea o frateasca prietenie pe care diplomatul cretan o primi cu o deosebita salisfactie. Ministrul austro-ungar la Bucuresq semnala pofta unor liberali de a avea Vidinul, pe care-I amenintau. Sir- bii, si, In cas de ocupatie, era sa colaboram si noi pentru a-1 pastra Bulgarilor2, chiar Rusciucul si Varna3, dorite de garol I-iu, Inca de pe la 1903, unde trupe romanestii intrasera un moment 4. In acelasi sens scria ziarul lui Carp. Cavil-dal. Ioan I.Bratianu md cerceta cam ce am putea cere peste Dunare, indiferent do la ciao. Iar lumen d'irnprejur, vazind cit de usor, aproape fara jertfe, se merge la astre", relua de Indaid ye- chiul fel de a trai, cautind sa uite asigurarea Bulgarilor di In cinci ani cel mult si noi vorn yeni la voi", fireste cu alte procedee decit cele intrebuintate in Bulgaria de armata noastra. Nicio reforma a unei armate, mai nu- meroase, mai ascultatoaresi mai entusiaste decit ris- punzInd cerintelor tehnicei moderne, nu va ocupa cei abia doi ani de liniste In caH, supt apropiata ei-muire a lui Ioan I. Bratianu, trebuiau sa se zimisleasca reformele.

Deccamdata erau Inca greutati extern:: in oe privesto reeunoasterea tratatului. Opinia publica europeana ra-

I- Corespondenta austriaca, VI, pp. 1019-20. Cf ibid., p. 1061. ' Die Grosse Politik, XVIII, pp. 653-4. O Corespondenta AustriacA, VI, pp. 1068, 1090. 4 Maiorescu, in Iulie-August.

108 CONFLICTUL minea recunoscgtoare Romaniei pentru cd asa de iute si In aparentä definitiv stinsese, cu foloase mari pentru propria ei gospodArie, un foc de la care se puteau a- prinde si allele, mult mai mari. Din Franta, veneratul mieu fost profesor, academicianul Charles. Bémont; Ifni trimetea o scrisoare pe care, cu criticile si recunoasterile ce cuprinde, credcg. este bine s'o retiparescaici: Iti voiu marturisi ca la Inceputul razboiului balcanic atitudinea RomAniei imi Meuse rgu. Nu puteam In- (elege pentru ce guvernul d-voastrd pdrea cd uitd pe cge trei milioane de Romini din Ardeali pentru ce Meuse cdrdäsia, ori.pgrea cä o face, cu Austro-Ungaria. Toti Rom Inn pe eari. i-am eunoscut pAnA acuma Imi vorbiserä de Unguri si de regimul lor cu o asa de mare am6rAciune, Inc It In ochii miei Ungurii trebuiau sk fie priviti de Romini absolut ca 5i Turcii. Pe uring., cind cele d'intaiu biruinte ale aliatilor sfArImarg ce mai rA- mInea din puterea otomang, eind ImpArtirea spoliilor era sä se facg. Intre hiving Atori, n'arn putut vedea Mil neplAcere Roan Ania venind sä marg., sä reclame, sä pretindd partea ei de pradd, ca Inteun colt de codru. Enorma prostie a Bulgariei a produs cea mai feri- citä din schimbAri. Atunci atitudinea Romaniei, foarte netedA, foarte hotArItg, In acelasi timp cInd era 5i foarte moderatg., a produs cel mai bun efect. Pentru cg azi ultimul cuvint al politicei internationale se resumg. in compensatie", ceia ce a reclamat ea era moderat, mai ales fat g. de cresterea considerabild a Bulgariei, chiar Invinse (din greseala ei,foarte marea ei gre- §ealg.D.Loialitatea aliantei ei cu ceilalti Balcanici, rape- ziciunea mobilisgrii ei, ireprosabila purtare a trupelor ei, care forma un contrast atit de bAtAtor la ochi cu fe- rocitatile celorlalti, au cistigat RomAniei un prestigiu considerabil. In sfirsit, felul rIpede cu care au fost conduse negociatiile care au dus la picea de la Bucuresti a consacrat hegemonia RomAniei In regiunea balcanicA.

INTRE DOUA CR1SE 169

Tratatul de la Bucuresti e un act- international de o in- semndtate considerabild pentru viitor, care creste foarM mult prestigiul Romäniei. FArä indoiald unii 11 infaitiseazd de pe acum ca perimat, ca trebuind sä fie revisuit indatd, fie de Europa, fie de invinsii de ieri. Dar noi am invdtat de patra- zeci de ani incoace ca nimic nu poate aura mai indelung decit un acord provisoriu Intemeiat pe puterea brutald. Dad. Balcanicii slut cuminti, ei vor intrebuinta cei patruzeci de ani cari yin ca sd-si ingrijeascd A.- mile acestui rdzboiu grozav si sd repuie in valoare terile cucerite. In fruntea Mr trebuie sd rdmiie Rona- ilia. Si-mi vine sä repet acel strigdt pe care 1-am scos -de atitea ori chid am trecut prin tara d-voastrd (cu o- casia excursiei Societatii Stintifice): Trdiascd Romdnia" (In romdneste)1. Iar unul dintre cei mai mari eruditi sicugetdlori germani, Ulrich von Willamowitz-Moel- lendorff, se exprima asa: Astdzi nu se poate trimete o scrisoare in Romänia fär a. a exprima felicitdri. Tara -dv. si guvernul dv. stiu ce vor si au curajul de a voi: atunci succesul meritat nu lipseste.5th cdRoica`d. ilia si Romlnii au In Germani si in Imperiul nostru prieteni sinceri"2. Anglia Meuse de la Inceput reservele saleSi ministrul Rusiei la Bucuresti, Sebeco, care mai . cercase sialtfel sdpuie friuavintului, stre- -eurase oarecare obiectii, pe care, neavind ordine, nu le-a: sustinut. Din parte-i, conducdtorulpoliticeiIm- periului, Sasonov,telegrafiaselui .Maiorescu -- apoi §i Tarul lui Carol I-iu, felicitindu-1 pentru izbinda a- ceslor poarparlers de la Bucuresti, la care presedintele Consiliului romin rdspunse vorbind de tratat"4.Si

1 $i in Actiunea diplomatica, pp. 238-9. 2 Textul german ibid., p. 223. 3 Corespondenta austriaca, VII, pp. 118-9. 4 Nlaiorescu, p. 108; Corespondenta austriaca, VII, pp. 103-4.

170 CONFLICTut ambasadorul rusesc la Constantinopol, Necliudov, credea ca va fi un congres european'. Opositia cea mai puternica a fost aceia care se putea agepta, din partea Austro-Ungariei, care avu, un moment, speranta cd Anglia, Rusia si chiar Germania o vor sprijini. Dupä laude pentru politica de om de Stat icuminte a rcgelui 2Berchtold observalui Fiirstenberg, care va vorbi de pacea putreda" si pli- nä de primejdii,ca totusi trebuietratatului forma europeana" (31 Iulie)3; indata ce Romania nu va ii ne- partenitoare si nu va tinea sama de interesele austro-ungare, revisia va interveni4. Observatia lui Sebeco ca astfel se produce un efect deplorabilsi se da o lovilura Coroaneii guvernului" ra.mase Mra efect. Din parte-i guvernul acesta dadea o singura asigurare: cit in zadar Pasici cere o alianta care nu i se va da, cd se va merge cu Serbia numai atita timp cit va fi nevoie pentru a infrina Bulgaria,*side fapt Maiorescusfatuia la condescendenta fata de Austro-Ungaria pe Spalaicovici, mergind pAnd acolo de-i spunea, ca exemplu de buna conduita In aceasta directfe ca se alit trei milioane de Romini in Austro-Ungaria si niciodata Romania nu si-a lasat influentata politica externa prin. aceasta in- prejurare"s. 0 telegrama de felicitare fu smulsa cu greu lui Fran- cisc-Iosif, care stersese cu mina sa adiectivul de lute- leapla" pentru politica arnicului sau din Bucuresti 1. La obiectia lui Maiorescu contra calificatiei prin notit oficiali cit tratatul e un aranjament prealabil", ci nu.

' Ibid., VI, p. WO. 2 Ibid., p. 930. 3Ibid., pp. 972-4; VII, pp. 82-4. Ibid., VI, pp. 587-8, VII, p. 22. 5 Ibid., p. 84. 6 Ibid., pp. 36-7. Cf. ibid., pp. 104-5, 126-7. 7 Ibid., p. 126.

INTRE DOW( CRISE 171

poate fi vorba de o revisuire a tratatului din Berlin, de- vreme ce nu s'a hoLdrit asupra unor teritorii turcesti,. Berchtold rdspundea ca 5i Impartirea, nu numai desfacerea unui asemenea teritoriu e de competenta en- ropeand. Bucurestii fusesera incintati de o telegrama a lui Wil- helm al II-lea, -care felicita pe Carol pentru o ispravt.. definitivd. Ambasadorul austro-ungar linisti pe Berch- told cu observatia ca Imparatul n'a Mout decit sdrtis- pundit la telegrama rudei sialiatului 5i cd tonul se explicd prin sentirnentele lui de- antipatie fata de Fer- dinand al Bulgariei. Mai tirziu se lud nota eit rnini5trii n'au stiut nirnic de actul imperial'. Nu se crezu necesar sa se presinte astfel de lamuriri si pentru o tPle- grama deschisd prin. care print-id imperial al Germa- niei sfatuise sa se iea cit mai mult find nicio consideratie fata de puteri2. Dar Maiorescu, proptindu-se contra opinieipublice, nu pierdea nicio ocasie ca sa afirme ca in politica ex- terra a Rominiei nu s'a schimbat absolut nimic: cel mull 15t IngAduia spre sfirsitul, pe care-1 5tia aproape, al acestei tulburate, dar roditoare guvernari, sd observe rninistrului austro-ungar, vesnic supdrat, cd ce ni pasa noud, mai la urma, de raportul Austro-nUgariet cu Serbia"3. Din parte-i, In memoriul in care Ioan I. Britianu schita regelui politica de reforme pe care-si propunea sa o urmeze, el promitea aceiasi credinta fatd de Monarhie, aceiasi atiuldine foarte modestd lath de Serbia4. Cind, in Octombre al aceluiasi an, am vrul sa rnerg la Belgrad pentru a duce regelui Petru clopotul, descoperit la biserica Madona Dudu din Craiova, pe care bu-

' Ibid., pp. 159-62, 333; Die Grosse Poliiik, XXXIX, pp. 441-2, no.. 15.793. Maiorescu, p. 103. 8 Corespondenta austriacA, VII, p. 367. 4 Ibid.

172 CONFLICTUL nicul sat' Caragheorghe Il menise capelei de famine ,de la Topolnita si credeam ea' Statul ar putea ocroti acest gest de prietenie, generalul Cristescu, sfatuitor al armatelor sIrbesti, venind cu mine pe un vas romanesc, audienta cerutd regelui a fost zabovitä si Su- veranul s'a aratat vadit indispus de intentia mea, In fata careia ridica tot felul de obiectii. Totusi m'am dus, si primirea a fost deosebit de buna, regele Petru pipaind foarte miscat arama instrainata si dind oaspetilor romini o masä de gala, presidata de el Insusi, Pasici fiind de fata, care, la alibi .masä, in presenta si a ministrului Romaniei, Imi observa in particular: ce pg.- rat e cal Romania Intelege a-si 'Astraminile libere. Regele Insusifelicitat pentru cuceririle sale asupra Turcilor, vorbi, cu aoelasi dor ca si, la Bucuresti, primul sau ministru, de provinciile iredente, Bosnia, 5i Her- tegovina, care Inseamna mult mai mult. Inteo convor- bire cu mine la Bucuresti,.Pasici ma asigurase ca. shit destul de thar ca sä vad si unitatea romaneasca desk% virsitg. prin. caderea Monarhiei, si soarta era sa-i fie destul de Ingaduitoare marelui ministru pentru ca sä vada el Insusi o Iugoslavie reunitä. Dar eine nu credea de loc In asigurarile de credinta romänesti era a emisarii diplomatici ai Aus- tro-Ungariei Insesi,cari dädeau prin nelinistea si In- grijorarea lor cele d'intaiu semne ale unui naufragiu a- propiat. Rapoartele din Novembre, vremea and Take Ionescu, grabit sa apuce Inainte de venirea liberalilor, Isi cur legea sucoesele la Atena si se continua jocul cu printul de Wied In Albania, ale trimisului special, contele Ho- Tos, slut In aceastä privinta de o sinceritate absoluta .si de un mare dar de a prevedea. El semnaleaza ca.

I Actiunea milliard, p. 201. ' Corespondenta austriaca, VII, p. 546i urm.

INTRE DOUA CRISE 173 militarii vor rdzboiul cu Austro-Ungaria. Sufletul romanesc e indreptat spre Ardeal.". Se 5tia acum cà este o deosebire intre politica Germaniei si a Austro-Unga- riei. Incas de rdzboiu general, Romänia, ale arii simpatii sint mai curind pentru Rusia, se va pierde. Numai un rdzboiu victorios al Austro-Ungariei ar putea schimba situatia. Reforme in Ungaria, bune YU ele insele, nu se pot recomanda insd, ca o conoesie fAcutd vanitatiisi sovinismului romdnesc", care s'arexaltal.Berchtold, care credea altfeli spera spoatd lucra, in ciuda a- gitatiilor nationaliste si a legAturii romino-sirbesti ne- scrise, in Peninsula Balcanicd2, se insela. Dar si la Berlin oameni in situatia lui Bethmann-Holveg si Zim- mermann sfAtuiau stäruitor pe Austro-Unguri sd se razime pe Romdniai chiar sd se crute Serbia3, impotriva careia se lucra necontenit la Viena: aceasta cind, la Belgrad, alcdtuitorul ligeianti-turce, priceputul si energicul Hartvig, dädea ca o sigurantd cd dupd Turcia se va pune chestia austriaca"4. Fatä de aceste insistente, cercurile arhiducelui mostenitor crezurd cä o anchetd la fata locului, si nu una de citeva zile a unui oaspete ilustru sau a unui agent- de informatie, ci a unui resident care sa nu facä diplo- Matie pentru diplomatie, ci sä fie un om politic, un spirit independent, un om de cea mai bund societate, un factor de importantai un om de viitor, se impune. Astfel in aceiasi lund de pipairi se dddeau contelui Czernin, numit ministru la Bucuresti, instructiile, cu totul noud, pe care le resumam aici. El va pune neted chestiunea. 0 intelegere cu Sirbii e imposibild: oH aceastä tard va fi cu totul scitzutd, oH Monarhia se va zgudui pand in temelii. Romania, Ibid., pp. 537-9. 1 Ibid., pp. 555-6. 3Ibid., pp. 573-4 (cf. Die Grosse Politik, Mc. cit. passim). 4 Ibid., pp. 582-3.

174 CONFLICT UL

care profita mai mult ea, decit marea aliatA din legatura cIe astäzi, nu poate merge pe doucäi odata, Rominh din Ardeali Ungaria, ca si cei din Bucovina, shit mai fericiti, deci si mai multamiti decit cei din Rusia,san . si din Serbia. Ce-a fost pe timpul crisei balcanice, cu greselile unora sau ale altora, sa se uite. Un drum nou se poate deschide. Si Germania, care, din contra, stAruia pentru Sirbil, ii vrea. Dar pentru aceasta se pre sinceritate: deci tratatul de alianta sa se publice, pentru ca toata lumea, azi pornitA contra Austro-Un- gariei,sa-si dea sama de riscul jocului pe care-1 face2. Intaia conversatie cu regele Carol fu intiparita de acea sinceritate cu care Suveranul se credea indatorit fata de inthnul arhiducelui, amicul sau.Incepu cu chestia romaneasca: daca politica lui Tisza se poate lauda, mai sint in Ungariaia1lii, ca Andrassy si Ap- ponyi, cu cari intelegerea nu e posibild. A nu tinea samil de solidaritatea romaneasca, acum existenta, ar fi imposibil;el, regele, poate da, cum a mai facut-o, uncle sfaturi, si atit. In ce priveste Balcanii, omul politic vienes recunoscu usor cà in fata lui sld cineva care Ii reserva rolul de arbitru in Balcani". Fata de SIrbi recomanda moderatie. Avea nevoie, se vedca, de dinsii, ca unul care astepta o noud descurcare cu Bulga- rii,i curind, in cinci, sase ani". In orice chip, Roma- nia ml poate suferi o Bulgarie Mare limp dinsa",Nid noi o Serbie Mare. De altf el, adaugia regele, cu scepti- cism, nu se poate face politica pe un timp indetermi- nat: eine poate sti cum se va inMtisa Europa in zece ani?"3. AltA data regele precisa mai clar si mai crud: Roma- nia nu va ataca Monarhia, dar, cum sint lucrurile,Intr'o cenflagratie generala, nu se poate merge cu Austro-Un-

' Ibid., pp. 657-8 (conversatie a unui Velics cu Wilhelm al 11-lea). 2 Ibid.,p. 588 ai urm. (26 Novembre). Ibid., pp. 597-600 (30 Novembre), 613.

INTRE DpuA CR1SE 175 garia, chid tinerii ofiteri vreau cucerireaArdealulai. Chestia ardeteanA e aceia care taie drumul"1. Ineeputul cu regele nu era incurajator: cel cu Bratia- nu, ca viitor presedinte de Consiliu dupa. retragerea lui Maiorescu, dar nu stia de inoirea aliantei, si mai putin: Pentru a se pastra alianta, pe care el ar fi declarat ministrului german cä o credeimposibilr,ar Ire- bui sä i se modifice basele, si iarsi vorba cam asupra Ardealului. Bulgaria e u.n dusman de moarte" 5i se crede cà succesul contra ei e 5i contra Austro-Un- gariei2. Si Take Ionescu vedea in situatia Rominilor de peste muntipunctulbolnav". Maiorescusingur, sculat de pe boald, va fi mai optimist si mai gata de concesii:el credea cä starile de spirit sint lucruri trecatoare,dar, oricum, trebuie schimbat ceva in situatia Itominilor din Ungaria. In ce priveste publicarea tratatului, de care ceilalti, cu Suveranul in frunte, evi- tu sa spuie un cuvintz e bine sà se facd, bine 5i pentru strada", dar pregatirea sä fie in cel mai mare se- cretsiactul sa cadd ca un trdsnet3! Toti, observa Czer- nin, spun cà opinia publied decidesica ea e pentru Ardeleni. Aici e un singur sentiment national". Si convingerea lui Czernin, care studiaza de zece ani astfel de probleme, e cä nu se poate opri desvoltarea unui popor, cà nu se pot pune piedeci unor curente capabile de a darima totul in. cale. Mai existä oameni cari cred cä se pot guverna Rominii din Ungaria cu legi scolare ea ale lui Apponyi 5i cu jandarrnii? Ungaria insiste locul de clocire al ireclentismului romin care se ridica... Contra dispositiei intregului popor romänesc nu merge, si aceasta dispositie atirnä de ce se petrece in Ungaria... Hotarirea asupra viitoarelor noastre rela-

I Ibid.,pp. 617-8, 622-3, 626-9. 2 Ibid.,pp 608-9, 624-5. 8Ibid.,pp. 641-2 (Decembre).

176 CONFLICTUL

III cu Romania nu cade in Viena sau in Bucuresti, ci in Budapesta." Deci politica interna sä se subordoneze eelei externe, oH acesteia din urm a. sä i se caute alt drum '! Conflictul cu Berchtold era astfel deschis.Cancelariul austro-ungar zicea: publicarea farä concesii Rominilor din Ardeal,si i se raspundea: intaiu concesii si apoi publicarea". Erau cele doua politice austriece: cea de azi, razimatd pe Unguri, cea de mini contra lor! Cu ineeputul anului urmator ministrul de la care se astepta. atita 7 sau caderea fata de Romania a politicei arhiducelui era sfirsit ca rol. Incepea smor- maie siel despre grandomania" ivanitateaRo- rninilor".Si Bratianu, ajuns la tinta sa, ca sef de guvern, punea neted, inteo discutie In care a fost vorbasi de calatoria la Petersburg a Printului Mostenitor pentru casatoria ruseascä a fiului, Intrebarea: ce valoreaza un tratatacuma stia de dinsulfard opinia publical? El se arata uimit de declaratia lui Tisza ca.Monarhia negociaza. cu Bulgariii presinta situatia sa ca ,extraordinar de dificila.", daca in Ardeal nu se face nimic 5 Czernin observa cu banuieli intemeiate presenta la Bu- curesti si a lui Pasici si a d-lui Venizelos, din noualiati, pe cari-ipreocupa crisa turco-greaca. pentru Chios si Lesbos si mijoadele de a opri o cooperatie, MOO sau mascata, intre TurciiBulgarie NegocierileIntre Ardeleni si Tisza se rupseräsi regele stäruia ca macar sä nu se faca. ruptura In asa fel de O. nu se mai poata relua7. In aceastä directie Ibid., pp. 9-10., 613. 2 Ibid., pp. 664-5, 671-2. Cf. si raportul lui Czernin de pe pp. 672-4, si pArerea lui Mérey, ambasadorul austro-ungar la Roma. oIbid., pp. 717-8. 4 Ibid., pp. 790-2. Cf. si ibid., pp. 811-2. 5 Ibid., pp. 84C-1 (8 Febrger 1914), 854-6.

OIbid., p. 854. BrAtianu o explics; ibid., pp. 855-6, 559-60, 865, 882-3, 903. 7 Ibid., pp. 885-7.

INTRE DOUA CRISE 177 nu_ se mai putea lucra. Activ0 creier al lui Czernin, doritor de a nu se Intoarce Mil un resultat cit de cit corespunzdtor marilor sperante puse inteinsul, clutd atunci jn altd parte si se zäpAci, ajungind In tabdra fduritorilor de proiecte: la 11 Mart el discuta serios pe acela al lui Filipescu de a se ceda Romaniei Ardealul pentru ca aceasta de sine sd se adauge intreaga Mo- narhiei; obiecta nu.mai cd nu e o ideie noud: el insusi a apdrat-o, si regele chiar, ingrijat de ce va fi du/A moartea sa, ar fi fdcut alusii la dinsa. Mai bine a- ceastä discutie decit una cu Brätian.u, omuns cu toate unsorile" si care-l crede mai prost de cum este"1-... Si iata-1 in conversatie cu insusi con.curentul in materie de ideologie fantasticd: Aurel Popovici vine sd-1 vadd, foarte pesimist, furios pe guvern: sint orbi la Viena dacil socot cd RomAnia mai este de partea Monarhiei: ea va trece Intdiu"spunea profetulprinteo perioadà de asteptare, apoi va da aliatei, de care e nemul- tdmita lovitura de moarte2". Atunci, la sfirsitul lui Mart, Berchtold, care socOtia Bulgaria luck' prea slabd, nesigurd si care conta pe le- gAturile armatei cu regele, pe sfaturile Berlinului, prin tinarul print Carols. intors din garnisond de acolo, pe unii sefi ai Rominilor, ca d. Vaida Voevod, romanticul represintant, chipos, elocvept si sfätos, al Rominilor in Camera din Budapesta, cedd in materie de publicare a tratatului. Gine stie?, poate dupd ce Tisza, care-Si .pas- teazd bunele dispositii, va isprävi de tratat cu Ro- minii4, Germania va fi de aceiasi Orere51 1 Ibid., pp. 956-7. 2 Ibid., pp. 1000-1. 3 Ibid., pp. 1030, 1014-5. 4 Ibid., pp. 1006-9. Cf. Scrisorile lui Tisza publicate de Acade- mia Maghiara, 3 vol. 0 Corespondenta austriaca, VII, p. 1028. Wilhelm al II-lear.ls- punde: Basarabia generalului Perticari, guvernorul printului, care-i spusese: Ardeal.

178 CON FLIC TUL

Ii poate Inchipui cineva strigAtul de indignare al aceluia care pentru aceasta fusese trimesi aruia i-a fost usor sdärfme toate argumentele superiorului Agi- [ethicLigci Culturale, care-si avea acum iar o directie räzbainica, erau de natua a-1 exaspera $i mai mult2. El ajunse pOna a-i cere unui onr. ca pre$edinte1e Consi- liului, care, bine Inteles, refusäsatisfactia complecta pentru limbagiul profesorului Bogdan-Duia., secretarul cel nou al Ligii, ori al unui Virgil AHon, scuse ca acelea care acopar de ru$ine pentru toate timpurile mernoria lui Dimitrie Sturdza; el merse pänd la injurii In urechile inofensivului ministru de Externe Porumbaru3. Aceastd nervositate nu parea Insà legithnata. In momentul eind Carol I-iu, print cu multe mijloace, a- dresa luiFrancisc-Iosif,la 23 April, ca multOmitO pentru o felicitare de ziva nagerii, cea mai cOldu- roasä din toate misivele sale, vorbind de netAgOduitele greutati inlauntru, care slut hrOnite sisternatic $i de afara, pentru a slObi legAturile noastre", dar ele nu vor zgudui strinsele legaturi care slut a$a de mull in interesul ambelor noastre teH. NeplOcutele curente care au asarit de la un timp si slut in relatie cu luptele interne, de partid, trebuie considerate ca un fel de paroxism, care se manifesta maiadesea in, teri tinere. Aceste aparitii nu vor influenta de loc buna legAtua intre Statele noastre: le poate asOrnana cineva cu un furios $ivoiu de munte pe care nu trebuie s5.-1 opresti cu sila, aci atunci face mai mult rdu" Dar, in chiar aceiasizi,regele relua fatI de Czer- Din vechea lui tInguire, In care nu introduceanicio ideie noud, evitind cu Ingrijire oHce angajament fatà de vii tor5 Ibid., pp.1022-4.

2Ibid., pp.1027-8. 3 Ibid., pp.1034-6, 1C41-5, 1047. 1 Ibid.,pp. 1072-3. 5 Ibid., pp.1073-6. Cf.ibid., prh1078-9.

1NTRE pouA CRISE 179

In acel moment, visita Tarului la Constanta era acmn hotgritä, ai. Berlinul declara ca n'are nimic impotriva ei,iar Czernin, decoratpentruocasiea'ipoftit ai el la serbarile in cursul carora Nicolae al II-lea trecu in revista regiMentul de cavalerie romthiesc careise 1nchinase, fu asigurat cg. n'ar fi fost vorba decit de un act de politetä 1,ceia ce nu-1 va impiedeca pe mi- Mstrul austrogmgar sg. spuie ca ziva de la Cons- tanta represinta o piatra miliarain cursul vietii Sta- tului romln ai poate 0. In aceia a Monarhiein. Dar Sa- sonovveni la Bucureati 0 facu impreuna cu Bra- tianu o mica excursie in Ardeal, care dadu lui Czernin. prilejul unei noi interventii diplomatice 8.

1 Ibid., VIII, p. 131 §1 urm. 2 Ibid., pp. 173-6. 2 Ibid.', p. 150i urm.

3. RAZBOIUL EUROPEAN SI NEUTRALITATEA ROMANIEI. La 28 Iunie Arhiducele Mostenitor, de un Limp factor important In politica Monarhiei, era ucis, Impreunä cu sotia sa morganaticg, la Seraievo, de un baiat de liceu care Intelegea sa apere astfel drepturile la viata IntreagA ale poporului silu. Asupra hunii Intregi trecu fiorulcelor mai rele prevestiri, de siceled'intliu zile trecura linitite, Francisc Iosif, nepdrInd mi5cat prea mult de disparitiaaceluia in care vedea de multli vreme un rival incomod, dacil nu chiar un sla- p in. Cind Insa partidul care recomanda de mult razboiul preventiv pentru scaderea saudesfiintarea, anexarea Serbiei primejdioase isi pregati Intregul aparat de interventie, din care räzboiul, de mult dorit, trebula sa iasa cu orice pret,Francisc-Iosif, hotarit sa aib5. In sfirsil claritate deplind asupra a ce poate astepta de la Romania, adresa lui Wilhelm al II-lea o scrisoarc de mare insemnatate. Inteinsa, aratInd incredere in regele Carol personal, se denunta guvernul romln, care tolereaza a itatnleLigii Culturale si intretine relatii periculoase ciSerbia si Rusia. S'a mai facut in Sta- tul dunarean o asemenea politica de aventura", dar atunci WilhelmI-iun'a intirziat sa intervie cu encigie sicon,tiinta (selbstbewassterweise)". Trebuie deci sa se zadarniceasca uneltirile balcanice ale Rusiei pen al'I rea Bulgariei la Trip la Alianta,...si, pe dall&

RAZBOIUL EUROPEAN V NEUTRALITATEA ROMANIEI 181 parte, sd se faca stiut limpede si deslusit la Bucuresti ca prietenii Serbieinu pot fi prietenii nostrisi cd nici Romania nu va mai putea conta pe noi ca aliati, dacd nu se desface de Serbia si nu suprimà cu toatä pulerea agitatia din. Romania indreptata contra ddi- nuirii Impdr Atiei mele"1. Pe alaturi se desfäsura vn Intre, plan in sensul vederilor de pand acurn: sea- -dere a Serbiei, isolata, impacarea Greciei cu Tureia siBulgaria, sprijinireaacesteia, ale cariiinterese shit identice cu ale noastre", garantind doar Romd- niei ca aceastä noul aliatäa Triplicei n'o va ataca. Germania se supuse acestei amicale injonctiuni si Bethman-Hollweg fägadui sd comunice la Bucuresti cd ImpAratul Wilhelm nu mai e pentru o intelegere cu Serbia2, pe care cautau s'o faca autoarea sau macar -complicea omorului. In Consiliul de ministricomun tinut la Viena in ziva de 7 Iu lie, toti au fost pentru Bulgaria, regretind numai ca nu e In stare sa ajute; toti au exprimat bdnuieli fata de Romania, Tisza, convins ca mergem eu Rusia, cerind intarirea granitei ardelene, toti erau de parere ca este si o iredenta romind al carii rind trebuie sit vie dupit ce va fi desfiintatd a Sirbilor; ministrul de Razboiu a Intrebat pe seful statului-major daca are in Ardeal cu ce sa sperie Romlnia" (zur Einseldich- &rung Rumdniens)3. Se va prevedea ca aceste trupe sd nu cuprindd prea multi Romlni 4. -Din partea lui, Carol I-iu refusit sa recunoasca o corn- plicitate a Serbiei oficiale, admise cd guvernul din Bel- grad are dreptate sa nu permita o cercetare prin organe austriece; el declard ca nu crede in pregatirea,

3 Ibid., p. 251; cf. ibid., pp.. 256-9. 2 Ibid., p. 320. a Ibid., pp. 344-5, 371 -§i urm. 4 Ibid., p. 513.

182 CONFLICTUL

de care se temeau la Viena, a unirii Serbiei cu Mun- tenegrul; sfatuindu-se cu Bratianu, dar si cu Take Ionescu si Marghilonian, a ajunS la convingerea ca,. dupa uciderea Mostdnitorului de Tron, viitorul Aus- tro-Ungariei e cu totul Intunecat si da prilej la eel mai mare pesimism"I. Berlinului, aratIndu-i totusi ca nu atribuie nicio valoare legaturii cu Serbia", li refusa o Intelegere cu Bulgaria pe care o execra opinia publica 2, proiectul de alianta cu Austria garantind fron- tiera de la Bucuresti afarä de casul unui atac romin Gertnania,cu toatesfaturile. deinteres austriac datela Bucuresti, ramInea de altaparere. La 14 Iulie Wilhelm alII-lea scrieastfel aliatului sat]. din Viena: Tot de odata am facut O. se afirme cit pun cea mai mare valoare pe pastrarea legaturii de alianta, plina de incredere pana acum, cu Romania, care legatura si in casul unei alipiri a Bulgariei la Tripla A- lian.it nu trebuie sa sufere o scadere". CInd se trimesesela Belgrad nota cu termen" care trebuia raspinsa, Berchtold faeu sit se spuie totusi la Bucuresti ca in cas de razboiu cu Rusia se puue cea mai deplina incredere In credinta de aliat a regelni"6. Carol I-in gasi Intain nota bine facuta", dar AsigurInd ca Intelege ce este dedesupt6, pe chid Bratianu, de aceiasi parere In ce priveste pericolrul, gasi cit nota e durr. Apoiregelereveni asuprapericolelor ce se potiviSi nudadu nicio indicatie asupra ati- ' Ibid., pp. 347-8, 389-90. 2 Ibid., p. 399. Berchtold zicea ca aceste negocieri cu Bulgaria s'au comunicat lui Carol numai din motive de loialitate"; ibid., p. 409. 8 Ibid., p. 507. ' Ibid., pp. 442-3. 5 Ibid., pp. 576-7. 6 Ibid., p. 627. / Ibid., pp. 627-8.

RAZBOIUL EUROPEAN *I NEUTRAL1TATEA ROMANIEI 183 tudinii sale, chiar atunci cind Czernin Men_ prostia de a-i oferiilui o parte din Serbia t.'24 Iulie)l. Asa se argili Brdtianu, care, puind la indoiall credinta Sla- vilorialtora din armata Monarhiei, primi ca rdspuns un gest insolent 2 Din nou, la 26, Viena puse chestia amestecului eventual al Rusieisi a cooperatiei aliatuluiloaial", cdruia i se (Muse asigurdri de spre Bulgaria, de al. cdrii atac bruscat Brdtianu se Meuse a se teme. La o- bisnuita atitudine evasiva se adiiugi o iesire neobisnuit de nervoasa contra ideii Marii Bulgarii4. Atunci, la 28, 'Bercbtold ceru. Berlinului sfaca pe aliatuli ruda lui Wilhelm alII-lea a rupe firul in- doielilor publicind tratatul5. Pand la noua somatic, rdspunsul lui Carol I-iu veni in aceiasi zi, foarte clar: in cas de rdzboiu. cu Serbia singurd, el rdmine neutru; dacd e vorba de aced cu Rusia, nu poate lucra cum ii cere inima: ea, Rusia, va provoca in Balcani greutiiti care vor opri Romania. Fara* a mai pomeni de piedeca pentru o cooperare militard pe care o pune situatia din. Ardeal. Dar va intreba pe ministrii sdi si pe cei doi sefi ai opositiei6. Ministrului Germaniei Ii declarase cd tot cc ar putea sd deie ar fi mobilisarea a cloud oorpuri de armata; restul e necesar contra Bulgariei" 7. Dar Berchtold nu voia screadd cd e ultimul cuvine si Czernin apdsa, intr'o noua audientd, la 29,

Ibid., pp". 629-31. 2 Ibid., pp. 632-4. Ibid., pp. 740-1. 2Ibid., p. 780. 5 Ibid., pp. 824-5. 2Ibid., pp. 831-2. Pentru judecata asupra lui Bratianu, ibid., pp. 832-3. 7 Ibid., p. 833. Cf. ibid., pp. 862, 864- 8 Ibid., p. 865.

184 CON FLICTUL asupra datoriei de aliatl. Iar regele, strins de toate aceste staruinti, Isi gäsise refugiul Intr'o noul telegrama Care Francisc-Iosif, considerind razboiul cu Ser- bia, asa de greu, ca un lucru care nu-1 priveste, dar pe care 1-ar vrea ell mai iute In Murat faa o se prirnej- dui pacea europeana. Siispräviaasa: Tot odata. nutresc dorinta ca echilibrul In Balcani, cistigat de lam mea -cu atitea jertfe, sa ramlie neatim"2. De si o telegrama a Tarului, care vorbia de strinsa prietenie cu regele, carear contribui sa pastreze pacea cald dorita" Ii plru ca-1 poate linisti 3. Rilspunsul 11gasia in telegrama din aceiasi zi a lui Tisza: razboiul cu Serbia a fost impus; hotaririle ce se vor lua atIrna numai de la Imprejurari si se vorbia de schimbari teritoriale in Macedonia". Daca Ro- mania-si paraseste datoria de Aliata, Austro-Ungaria e libera sa faca orice. Formula rninistrului ungar e a- ceasta, dirza: Tinem Romania In sah prin Bulgaria, n'avem sa ne temem de nimic din parte-i si vom re- gulaviitorul nostru raport cu dinsaprintr'oatitudine ferma, impunatoare, pe o basa multamitoare, sigura" Cum mobilisarea Rusiei se itroduse, i se ceru regelui Romaniei sa comunice la Petersburg tratatul sau de allantri. cu Centralii si din nou el se dadu inlaturi, a- ducInd Inainte starea opiniei publice.Ca ajutor nu poate da decit cele doua corpuri, la o distanta de mii de chilometri, ceia ce Inseamna distrugerea lor si born- bardarea Constantei, debarcarea de trupe in Dobrogea, revolutie in Bucuresti. $i din nou se lasa pe aceia pe cari avea de gind sa-i consulte.

'Ibid., pp. 866-9. *Ibid., p. 906. 8 Ibid., pp. 913-4. 4 Ibid.,p. 906. Pentru pretinsa misiune a lui Stere dee)aratiile lui Tisza, ibid., p. 915. 5 Ibid., pp. 915-6.

RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 185

Cea din unlit armà asupra spiritului chinuif al tatrinului Suveran a fost o telegramt, cerutg. de Viena, la capttul careia Wilhelm al II-lea ii amintia, in rIn- duriautografe,de clatoria de aliat, de onoare si da o- bligatia arm ap viujinsusi" (Pflicld der Selbst-yhal- lung), ministrul german la Bueurestitrebuind st-i a- minteaset si de vechjul port6pée" german de care nti se desparlise niciodatal. Ce s'a petrecut la Consiliul de coroant din 4 August seStie. Dupa ce regele aratase color cari nu-1- cunosteau inct misteriosul act, majoritatea celor chemati n'au putut decit s1 constate cii tratatul nu prevedea colaboratie militara cind Austro-Ungaria nu e atacatil din dout parti Ora provocare, ci Insiti ataca o tart cu atit mai slabit deeit dinsa, In ajutorul careia vine o alta, Rusia. Astfel se ajunse la hotarirea neutralitatii expectative si inarmate. Singur Carp ramitsese la guileful de ye- dere ca acum a venit ceasul mult asbeptat al marsului, cu Austria% la Chiev. Atitudinea Italiei, care se de- claritneutra, asa cum cerea tot poporul italian, a a- vut si ea o influentt asupra acestei decisiuni. Ain aratat, de mult, si aiurea ea regeli, care ptrtsise sala indata dupa acest schhnb de vederi, fart a rosti cuvintele de suptrare, chiar de arnenintare cu demi- siapecare i le atribuie biograful sau german ex of- ficio, avea toata putinta sa nu tie samt de aceste dispositii ale unei aduntri fart caracter legal: putea sa -schimbe imediat pc Bratianu cu Carp, care, cu dispositiile lui autocratice, cunoscute de toti si ternute de multi, n'ar fi stat o clipt la Indoiala st-si copleseasot adversarii;intre cari Bratianu insusi ar fi regretat mai mult puterea pierduta decit, cum Sc va vedea din ce airmeaza, orientarea adoptatt,cu starea de asediu, por- 1 Ibid., p. 947. Cf. si ibid., p. 948. 0 ultimA amenintare bulga- Teasca, In cas de despArtire de Centrali, urmeaza; ibid., pp. 950-1, '967-71. Intregiri din rapoartele germane (Grosse Politik), in .articolul -din a mea Revue historique, 1932, lulie-Septembre.

186 coNFLICTUL nind imediat, rAzboiulcontra panslavismului"1. CA n'a fAcut-o, aceasta aratA starea constiintei sale, siin. acest moment, pe care o exp1ic5 In de ajuns tot ceia ce, de luni,de ani de zile, diplomatia austro-ungara, asa de atentl siasa, de stA'ruitoare, puluse sa constate la regele Romaniei. AceastA constiintA vedea limpede cà mai presus de o obligatie mai mult decit in- doielnicA In care putea sä fie vorba numai de onoarea sa personala, este o datorie superioarA, tap de insusi viitorul poporului sau, a cArii unitate, deplorind apasarea ungureasca, o proclamase el mai mult decit odata In ciuda hotarelor trecatoare"2. Amintiri personale mA pot ajuta sa adaug la ceia ce- s'a spus de atitea ori pc basa notelor luate de unul din participanti3, despre ce s'a petrecut in. acea zi mernora- bild pentru istoria poporului romanesc. Cu putine zile inainte de luarea hotariril data n'o pot indica, insemnArile mele pentru aceastt epocd nega-- sindu-se azi in stApinirea meaam fost chemat telegrafic, de la Valenii-de-Munte, de Joan I. BrAtianu, cu care continuam sA fiu in bunelegAturi. Am sosit seara, si m'a rugat sa revin a doua zi dimineata. Pant atunci am auzit ofiteri superiori discutind in plinA graflinA-restaurant lucruri privitoare la starea armatei noastre si am fost sa vad pe ministrul Serbiei, bttrinul Ristici, un prielen, care fusese trimes din nou la noi in toatA graba. Aflaiu de-la dinsul cit monitoarele austro-ungare bombardeaza Belgradul, unde, spunea el, se gAseste mama sa si atitea rude de aproape, dar

IAsupra zadarniciei acestei conceptii v. articolul mieu in Röz- boiul nostru in note zilnice, I. 2 V. articolul mieu Cartea RoOe austriaca" in Bulletin de Flu- stitut pour Pdtude de l'Europe Sud-Orientale, IV, 2-3. Presintind,. la Iasi,aceste pagini regelui Ferdinand pentru a-i cere parerea asupra felului cum vedeau lucrurile, el l-a aprobat in scris. 8 D.I.G. Duca. V. articoluld-lui Gh. Fotino, in Revue des- deux mondes", 1-iu August 1930.

RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRAL1TATEA ROMAN1EI 187 toate acestea n'au a face: e un lucru pe care natia sa 11 va savIrsi,totusi,si Rusia nu va lipsi sa-i vina In ajutor, A doua zi, Inteo mai lung expunere, pe alocuri nervoasa, suparatg chiar). para.. ar fi voit sa fie auzit si de eine se gaseste ori s'ar fi putut gdsi in odaile ye- eine, Bratianu, care se chema cd-mi cerea parerea, a Inlaturat si ideia ca ar avea o Intelegere Cu Rusii, pe care acestia au voit s'o acrediteze, oncà asculta de suggestii de-ale regelui. Apoi a vorbit ca unul care e decis sa mearga impreuma cu Gentralii, ceia ce a adus vehe,menta mea protestare. Aducea ca singur argument acela, suggerat poate de un Stere, ea Rusia neapgrat ae va desface, pe and en Ii obiectam ca, invinsa la Sevastopol, a fost apoi, rdpede, curtenitit de invin- gatorii ei. Lui, Sevastopolul i Ise pdrea un razboiu local, si a trebuit sa-i observ ca prin aceasta taietura a curs de fapt tot singele Impardtiei rusesti. Iesiana supt impresia acesteiatitudini. In curte co- Ion elul Sturdza, si el rugat sa vie pentru informatii, care nu puteau fi decit in senaul parintelui sau, hotarIt cen- tralist, mergea sit capete de la acelasi om, prea di- bacihi pentru a pastra prieteniii a putea vre-odata_ colabora cu cineva, impresia ca Romania va apuca spre Intelegerea franco-rusa. Aratam, la Academie, Inainte de plecare, vechiului mieu colegiarnic I.Bianu, pe care legaturi de o viata Intreagd cu Sturdza trebuiau sa-L faca peste putin a publiea,supt pseudonim, o brosurd menita a ne Indrepta spre Viena §i Berlin, ce neliniste mi-a cuprinssufletulsi, oclipa, Insturdzistuldisci- plinat s'a trezit Ardeleanul pentru a-mi spune ca, orice ar fi, nu putem merge cu Ungurii, pentru cari sintem doar iarba pe care o- strivesti cq piciorul. In drum spre cash', la Ploesti, ca din intimplare, Intilniam pe ministrul de Interne, V. Gh. Mortun., si el

188 CONFLICTUL

un hotarit partisan al Centralilor, ceia ce se explica prin oroarea de Rusia a fostului socialist. Am inteles Indata cä el era domnul din odaia de alaturi de la Bra- tianu, cInd ma implora In interesul terii sa nu stäruiu 'in directia pe care, deci, el o stia. Ajuns la mine, faceam sa se tipareasca. in -iarul mien articolul In niciun cas cu Austria", pe care-1 hi- meteam si Universului", care, de si nu Mil legäturi pe care le area rapoartele lui Czerninl, lua o atitudine ,corespunzatoare cerintilor spiritului public. Cind a doua zi 13ianu a venit la Valeni ca in misiune pentru a-mi repeta ce stiam din gura lui Mortun, decisiunea era legata pentru mine printr'o declaratie publica. Opinia era hotärit contra razboiului alaturi de Cen- trail. Multi sperasera ca nu va fi parasitä Serbia a- cusata de pacatul iredentismului, care era si al nostru, putindu-se astepta di In curind va verd si pentru noi vremea notelor cu termin". Dar gindul la In- senmatatea conflictului, la care peste cltevazilese va adaugi puterea navala a Angliei, impunea oatitudine de reculegere, de reserva care nu se potrivia cu violentele rnanifestatii prin care incepuse interventia Romaniei in razboiul balcanic. Teama de intentlile Rusiei, pentru care fapt nici cei platiti de dinsa n'o simpatisau, era causa de capetenie a acestei retineri. Asupra acestei opinii publice guvernul, care continua sa fie dupa datina terii, asa cum o introdusese generatia lui Carp si a lui Sturdza, cum o recunoscuse si intarise regele Carol, aceia a oamenilor de Stat", jucindu-si sahul in societate restrInsit pentru ca apoi ceilalti sa primeasca ordinele de indeplinit fart discutie si putinta de Impotrivire,, nu intelegeasa aiba nicio influenta, ea parind,si dupa exemplul, totusi

1 Corespondenta austriacá, VIII, pp. 135-6.

RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMAMEI 189 instructiv, din 1913, absolut indiferenta,I se comunica decisia Consiliului de coroana,iatit. Din anume parti chiar i se spunea ca aceastä neutralitate era sä fie usque ad finem (d. Argetoianu, format la Paris ca doctor In medicina, dar fost secretar de Legatie la Viena). Apelurile la dinsa, asa de frecvente alta data, au lipsit cu desavirsire. Nicio miscare a Ligii Culturale, care provocase nemultämirea lui Czernin iadusese aproape injurioasa cerere de scuse. Numai ziarele de care .i se spusese de la inceput ministrului austro-ungar sa se Ingrijeasca 5i carora el li servia, pana si la l'Indépendance roumainel, discrete subventii, continuau, dupa partidele cnrora iiapartineau si dupa avantagiile pe care si le asigurasera, o propaganda activa in vederea iesirii din neutralitate. La Universul", conducerea ajunsese In minile generalului Crainiceanu, un liberal, In alecarui profetii multiaveau Incredere. Pelinga ziarullui Carp, Moldova, Miner:va, con- dusl. de Grigore Cantacuzino, fiul cel mai mic al fostului sef conservator, si Ziva, un ziar mai legat de re- presintanta diplomatica austro-ungara in Bucuresti, la care scria Slavici, cu totul stapinit de ideile Tribunei" de la Arad, sprijiniau Indreptarea dire Centrali. Contra acestora propaganda cea mai activa o faceau nu atit tunurile austriace bätind asupra Belgradului, Monarhia dovedindu-si foarte rapede inferioritalea militara, supt mice se pulea astepta ,cit metdele de ra7boiu aplicate, de la inceput, de Germania, pentru care intinse cercuri de intelectuali aveau respect, re- cunostintaichiar prietenie. Invasia Belg'ei neuLre, al carii rege, nepotul SUN eranului Romaniei, s'a nra- tat de o atit de nobilai curagiodsa Intelegere a misiunii sale, preferind unei calcari a onoarei Sacrificiul, Martirologiul, la care se oferia bucuroasa, entusiasth, al.

1 Ibid. Cf. ibid., pp. 400-1, 544

190 CONTIACTUL

Intregii natiuni, al midi sale teri aproape frä and- rare, a trezit si la noi o adIncd indignare. Name le Lie- ge-ului bornbardat sidistrus, al Namurului, al Lou- vairmlui universitar, ars cu biblioteca-i mAreatd, se in- scriau cu litere de urd in inimile romlnesti. CInd estile lui Wilhelm al II-lea trecurd pe teritoriul frances, cu acelasi sistem de Impuscdri In populatia civilä, con- ssideratd ca plind de franc-tirori inasteptare, si de bombardare a monumentelor de artd, catedrala ilin Reims, cea rdnita de ghiulele si arsä, devenind un sim- 1301,acest sentiment deveni din ce in ce mai ;Alter- nic si Imparatul german distrugator lua figura unui Attila. Grozavul caracter tehnic al räzboiului opria in loc multe avinturi si sperante, dindu-ni samd cit sintern de putin pregätiti in aceastd privintd, dar senti- melitul, oprit de a se manifesta activ,ajunse din ce In ce mai puternic. Articole ca acela prin care li se arunca Francesilor, raspinsitot mai adinc dupd o incercare prea increzutd, ofensa de ce se bat dacd n'au mijloace erau rdpede infierate de sentimentul public. Astf el de spectacole puteau stirni revolta oricdrui suflet simtilor care vede tehnica brutald, greoaia organisatie biruind vechea vitejie si alrobind, In mersul lor mecanic, oHce ideie de drept, trecutd In instinctul In- susi al popoarelor impdrtäsite de civilisatie. La aceasta se addugia insä sfasietoarea durere pentru minarea la masacru, contra celor mai evidente interese ale rasei lor, a Rom bailor din Monarhie, cari pdreau cu intentie sortiti peirii.Trebui sä asistdm la sacrificiuT lor inutil, la micsurarea fortelor nationale in folpsul acelei oligar- hii maghiare, acelei birocratii germanecari erau cei mai rdi dusmani ai supusilor lor, din cari fäcuserd nistesclavidespretuiti. Ii simtiai Infiorindu-se supt jug, nesiguri- ce atitudine sg. iea, sfdsiati intre jurdmIntul de soldati si datoria imperioasd de a nu lupta, inteo

RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 191 vreme cind natia primeazd totul, pentru o causd nationald care nu era a lor. Si se afla In chip din ce In re mai sigur e1 aceste jertfe pe care niciodatä stäpinii nu incercau sdi le aräte, formau un adevärat elemettt al sistemului diabolic care tindea sd reserve Ungaria numai pentru Maghiari: contele Tisza pdrea ca voiesto sd. Invingd pe Sirbi si pe Rusi prin nationalititi si In acelasi timp sd distruga zisele nationalitdti prin Sirbiiprin Rusi." In acelasi timp cind aceste mase erau minate spre junghiere, o bdtaie de joc suprema ii vorbia de intrarea Romdniei In lupta contra Rusilor, sise primbla ca propagandist din loc in loc gcel Ba- sarabean ambitios care-si ascundea scopurikjrso- nale supt masca unei cumplite uri contra lor, dupa ce acelasi om, imbulzindu-se la Constanta, pentru a fi In primele rinduri, sarutase mina Tarului. Intre oamenii politici de peste munti se produsese de la Inceput o scishme. Unii, preotul Lucaciu, fratii Go- ga, Octavian si Eugeniu, erau in Vechiul Regat mai de mult, altii, ca d. Taslauanu, desertard pentru a nu lupla Impotriva interesului national, si povestiri impresionante familiarisau cu grozava tragedie de acolo. Episcopii, cu viitorul Patriarh al Romaniei in frtmte, consimtiau sa urinew strict instructiile date de contele Tisza. Din- tre conducatori, unul, d. Iuliu Maniu, lua serviciu In armata cesaro-regala iiesiaastfel din mice raispun- dere politica, iar altul,d. Vaida Voevod, vechiu credincios al ideii ca prin Viena ai sai se vor-mIntui, prin Vienacultivata siinselatd, manifesta sentimente de loaialitate care ne siliau la strigate de indignatd protes tare. La oamenii politici nu se vedea nicio schimbare aparenta. Filipescu era in strdinatatei impulsul lui aprig lipsia; mai tirziu numai el reapdru, dus In triumf la statuia eroului recuperdrilor nationale, Mihat Viteazul, si el isi cheltui toata energia pentru a clinli din loc gu-

192 CON FLI C1 UL vernul in. clipa cind Rush Intrau la Lemberg: momentul de la Lemberg" (Septernbre), a carui pierdere a fost aprig reprosata. lui Bratiami, rdmas impasibil. Take Ionescu se simtia imbArbatat de hotarirea, pentru multi neasteptata., si mai neasteptatä decit neutralitatea Itallei, pc care o luase Anglia. Din ce In ce Ii placu sä se presinte, in ciuda vechii sale. politici neted centralistei a amintirii lega.turilor cu Ull Kiderlen- Wachter, ca represintantul convins al interventionis- mului, pentru care de sigur, In acel moment, si Inca. mult a.vreme, bachiar atunci cind Intrararn in marele macel, eram cu totul nepregatiti. In timpul cind totu se pierdea in conciliabulele dintre initiatisi unii dintre intelectualii favorabili Franciei nu vedeau decit miscarea In retragere a unei armate a cdrii Intepenire pe malurile Marnei prin strategia fericita. a lui Joffre fu o veste de adevaratà mintuire si mergeau la Legatia francesd ca sä iea ditectia Impotriva unui Guvern 'nu fara temeiu baimit in int-npile sale de \ iitr, Brd- tiann, caruia, cum n'ayea o ideologie principald, fall- mentul marsului la Paris" si neputinta austriaca Ii dadusera puncte de sprijin, lucra singur, fara a se sfa- tui cu nimeni, insellnd staruintile vorbarete ale unui Joan Lahovary, voluntarul de la 1877. crescut in cele mai pure traditii parisiene, evitInd contactul cu cei mai influenti membri ai partidului saui läsind onestului, devotatului, supusului ministru de Externe Porumbaru numai simple frmctiuni de birou la o noug. Indreptare pe care nu i-o stiu, multä vreme, nimeni, sistemul avInd antagiile, dari marile lui desavantagii. Imi puu-1, cIntha, dupd ce-i aratasem eit la mese de restaurant, de la ofiterii superiori, se pot afla secretele noastre mill- tare cif bine facea Sturdza de la care, In asemenea chestiuni, nimeni nu afla nimic. Spirit realist, de ingince preocupat de calculul resistentei matetialelor, fart no- mantism, fart Xentimentalitate, fitrit leac de poesie crea-

RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 193 toare, dam crezind $i acuma, ca la 1908, in rnisitmea nationalt-morala 1ncredintatalui$i,din generatieIn generatie, familiei, dinastiei" lui, el avea de atunci lo- zitica pe care mi-o marturisia; declarind ca, In Par lamentul necontenit prorogat, nu va raspunde niciodata ni- m,..nui care-I va Intreba asupra polilicei externe, ra nu vrea sa faca razboiul contra opiniei publice si sa se 0- seascl la pace alaturi de invin$i"1. Pe regele desolat, chinuit de mustrari de cuget, slabit de dureroasa buala a reumatismului muschilor care-i minca noptile, si a- titat de sentimentele desperat national-germaneale re- ginei2, el 11 ocolia, cum o facea, de altfel, afara de emisa- ril lui Carp, ca fostul presedinte al Ligii Culturale, Vir- gil Anion, toatt ltunea politica, din clout motive: fiindca nimanui nu-i place sa fie martur al unor asemenea suferinte morale, pe care nimic In lume nu le poate minglia, iar orice atingere cu. oamenii din vechea patrie, mice aparitie de ofiter german, mice stire despre Ispravile unei armate dareia-i apartinuse 11 exaspera plintt a-1 face sa uite si de situatia sa de rege al unei teri neutre, cu interese contrare, si de acea rece demnitate care fusese principala preocupatiea vietii sale $i, pe de alit parte, fiindca pentru toti In Palatul regal nu mai era decit un om fail influenta, puterea toata fiind 1nsu$ita, fie $i contra oricui, de imperiosul sau prim-minisfru. Ultimul gest, fart efect, al regelui fu ideia de a chema, la sfIrsaul lui Septembre, un nett Consiliu de coroant pentru. a intari declaratia de neutralitate, inaiintind pe Czernin $i de aceia ca. numai

1 Se confirma de Rosen, o. c. 2 Si totusi era presintata alta data Ca una care nusi iubeste natia (Die Grosse Politik, VII, p. 162 : Dabei sei bekannt dass die sonst so hochbegabte Frau durchaus keine freundliche Gesin- nungen filrihr deutsches Vaterland hatte" ; raport al lui Reuss, ambasador al Germaniei la Viena, 30 Mart 1,91 : parerea canoe lariului austroungar Kalnoky).

194 CONFLICTUL tvictoriiaustriace, imposibile pentru moment, ar putea aduoe o alta orientarek Negocierile,Intr'o tar uncleceide sus sint de o fabuloasa indiscretie, mice secret hind stiut la cafe- neaua politica pana In sara, trebuiau sa rdmiie nem- noscute, primul ministru atot puternic cautind numai In tainas afle, sa eistige doua lucruri :siguranta ca., de i Rusii voiau .Bucovina de hatIrul Ru- tenilor adusi de stapInirea austriac iSlrbii Intre- gul Banat, vom avea, In schimb pentru o interventie alit de plina de rise, Intreaga tiara a vechilor revendicatii nationale, de la Nistru pand la Tisa",0., al doilea, garantia nu de la Rusia, in care,, ca mai toti factorii politici romanesti, nu putea sa aiba. nicio Incre- dere, ci de la Franta, de la aliatii toti, solidar. In acest timp nimic nu strabatea in afara. Din contra, aparentele erau pentru politicaalaturide Centralil cari numai acuin 1i dadeau sama de greutatea jocului in care-i aruncase nesabufta vanitate a cercurilor razboinice din Viena, pasiunea de ura trezità pe urma In rindurile clasei dominante a Ungariei. In aspect de turisti, dar cu toata Infatisarea unor militari cari de altfel nu-si dadeau nicio ostenealäs'o ascunda, marinari germani treceau sa. se Imbaree la Constantinopol pe va- sele urmarite de Aliati In Mediterana, Goebeni Bres- lau, botezate turceste de forma, care vor forta Turcia O. 'Mire In razboiu, mergind. fàrà ordin sa bombardeze Odesa. De altfelcu citeva luni inaintea razboIului o de- putatie de profesori turci venise la Bucuresti, provocInd la naivi, lntre cani marele istoric Xenopol, manifes- tali de caldd prietenie si, cautInd a ne cistiga pentru. o Intelegere cu Bulgarii, intrebaserä clack' tinem asa de mull la pacea de la Bucuresti, care nu e dreapta; In 1914 chiar urmase visita unuia din sefii guvernului tur- 1 Diplornatische Aktenstficke betreffend die Beziehungen Oster- reich-Ungarns zu Rumtinien in der Zeit vom 22. _full 1914 bis 27. August 1916, Viena 1916, no. 27.

RAZBOIUL EUROPEAN 5t NEUTRALITATEA ROMANIEI 195 cesc, Talaat, pe care Take Ionescu erezuse, si el naiv, ca-1 poate cistiga pentru o alianta cu Romania. Aceste negocieri mersera mai rapede de cum s'ar fi putut gindi: dacd Francesii, al caror guvern crezuse totusi cä trebuie sä ramlie Inca. la Bordeaux, (nide se refugiase In momentul prim de panica,puteau fi asigurati cä toate sfortarile mecanice,i cele mai bine pre- &the, nu-i vor putea anti din transeele sapate in. pa.- mIntul sacru al patrici, ofensiva cavaleriei rusesti a lui Rennenkampf, menitd sa pregateasca Berlinului soarta pe care fata de Rush Elisabetei II avuse pe vremea lui Frederic al II-lea, se Inomolia In lacurile mazuriene, unde batrInul general Hindenburg alerga s'o chstruga cu miile. 0 strecurare pe la granita bucovineana, me- nitt sd dea curajprietenilor Intelegerii; va fi primita la noi de opinia publica foarte ran, ca o violare de teritoriu, un mijloc de a ni impune,si Briltianu se va ardta gata a opune, cu ce trupe avea adunate, o Impotrivire armatd oricdrii obraznicii" de aceasta categorie.CIndva,dupd convorbirea din Iulie din care ple- casem cu o asa de rea impresie, el Incercase a-mi vorbi si refusasem o noua Intilnire cu acela despre care eram convins ca, totusi, la urma., dupa multe cochetitrii de mester In asemenea maniere, va merge cu Centralii, ca sà iea Basarabia, oferitd Inca mai de mult de Austrieci. Pentru. Brdtianu cai pentru mai toti, nu mai era atentie pentru altceva decit pentru teribila problemd care se deschisese. Guvernul reformelor populare se oprise In loc,cu. lucrurile pe jumatate numai Indru- mate. Articolele din Constitutie care opriau exproprierea trebuiau inläturate fireste printeo Adunare Cons& tuantd. Deciprimele Camere liberale fuseserd disolvate si cele nouä procedasera la aceasta operatic, care deschidea drumul dare refacerea economica sipoliticä a teranimii. Debutul nu fusese, In adevdr, prea .fericit: o comisiune- fusese aleasä pentru pregatirea proiecte-

196 CONFLICTUL

lor de trecere a pamIntului de la rnarii proprietari la vechii lor supusi,si pentru Intinderea asupra tuturora, cu nestiutori de carte cu tot, a dreptului de a vota. Masurile trebuiau luate deci, nu de Guvern, pentru ca sa fie aprobate numai de Constituanta, ci de aceasta In- säsicu represintantii tuturor partidelor care aprobau ideia. Dar, chid Toma Stelian, considerat aproape- ca un neutru si capabil de a da un prestigiu deosebit discutiilor, le deschise IaPresidentia Consiliului, ni se adusera Inainte brosurile rosii in care clubul liberal, supt forma de conferinti Indrumatoare, pusese esenta schimbarilor de introdus. Pe urma, cu vuletul imens al razboiului general In urechi, ref ormele nu mai pa- sionard pe nirneni Intr'un Parlament cu sedinte rar samanate si de fapt complect neglijat. In zadar am interpelat, atragInd atentia asupra folosului moral pe care bar avea un Inceput de legislatie dunä care le- ranii, viitoriiluptatoripentru Mrgirea patriei, ar fi Incredintati cä au supt picioare un pamint care e in . - sfirsit abor.Inoercarea a cazut, fiindcd Bratianu nu voià sa fie preocupat de niciun alt gind decit basa solida a unei viitoare actiuni. Si, apoi, In acest cas ca si in toate celelalte, el si citi faceau parte din clasa stä- pinitoare nu intelegeau ca, mai la urma urmei, nu e- xista putere omeneasca cate sä plece de aiurea decIt de la stärile de spirit decisive. PArasit, aproape uitat, mort Intre cei vii, Carol I-in se stingea. In mijlocul unei red nopti de Septembre, el trezi pe regina plingIndu-se de dureri In spinare pe care ea cauta sä i le Inal aline. El le simti Intinzindu-se asupra inimii si, dupa un moment, adormia de veci cu un euvInt romänesc de plIngere pe buzel. El putuse afla Inaintarea Rusilor prin defileurile

1 Lindenberg, o. c., II, la sfirOt. Cf. notele regelui reproduse de- C. Diainandy, in Revue des deux mondes.

R4ZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 197

mararnuräsene, prin care se cauta drumul la Buda- pesta si intaia luare In stapinire a Bucovinei de arma.-. tele kr. Intoarcerea Austriecilor se produse la eiteva Zile clupa inoartea regeluisi purtarea f atä de neno- rocita populatie romaneasca, banuita, si ea ca si Ru- tenii, ca a favorisat pe navalitorii ortodocsi, fu de o era- zime salbateca,intiparit a.decel mai detestabil cinism. Nu cunosc in l3ucovina decit Nemti, Evrei si triklatori", spunea odiosul colonelFischer, care in- multia spinzurätorile pentru oricine era pirit de plebea evreiasca a provinciei sau de cinii de singe' din administratie. Groaza unor astfel de neomenii nu facea decit sä intareasca In tara liberd o urä care sA hrä- nia din insasi chinuitoarea neputihta de a se manifesta grin faptel.

Noul rege al Rornaniei fusese, din momentul intrarii in tara ea Mostenitor presumptiv, intaiu un neinteles. Fiu al fratelui mai mare al regelui Carol, al lui Leo- pold de Hohenzollern-Sigmaringen, fostul candidat la tronul spaniol, care provocase räzboiul franca-german din 1870, si al unei femei de marl insusiri, dar bol- nävicioasa si traind la o parte de lame, dona Antonia de Braganta, din Casa de Portugalia, purtind mmiele, iberic, al sotului donei Maria, mama. a Antoniei, Ferdi- nand de Coburg, el fusese fata de fratii sal, dintre earl cel mai mare refusase sa vie la noi in aceasta cali- tale de mostenitor, un tinut la o parte si un neglijat. A- ceasta facu din tinarul cu. multe calitati, inteligent, In- zestrat cu un delicat simt de ironie, pasionat pentra lee- turi, un timid pana la sfiala cuvintului si la groaza relatiilor cu oamenii, cari, rapede, stiur a. sa useze si sa abuseze de calitatile ea si de lipsurile lui. La Universi-

1 V. a mea Istorie a Bucovinei, publicata intdiu in Bulletin citat, apoi, mai de curind, in bropri separate.

198 CONFLICTUL tatea din Bonn avuse profesori a caror amintire i-a ramas totdeauna vie'. Stia bine latineste, vorbia elegant limbile francesa si englesa; avea cunostinti serioase In domeniul stiintilor naturale. La venirea lui in Romania clasa care dispunea de tot si exercita asupra lui Carol I-iu o influenta mult mai mare de cum se crede, a facut tot posibilul pentru ca printul sa fie ferit de contact-11.H care puteau sa con- tribuie a-1 desf ace de aceastä puternica oligarhie. I s'a dat ca invatator de romaneste un profesor de liceu, Va- sile Faun, contenaporan cu Eminescu si autor pe vremtiri de versuri remarcabile, dar care in acel moment avea laturi ridicule si nu insenma, de altfel, in niciun domeniu absolut nimic. I s'au strecuratprietenli de tineri militari, caH trebuiau sa-1 atraga pe panta lunecoasa a unei vieti de petreceri. Inscrierea lui ca senator n'a avut nicio urmare serioasa.Astfel, pe cind Mostenitorul ajungea a privi cu ochi glumeti o societate care trebuia sa-i parä inferioara aceleia pe care o parasise, facindu-1 sa nu OA incredere in nimeni, si stima pentru foarte putini, in public se raspindiau stirile cele mai false despre lipsa lui totala de Insusiri, incurajindu-se ziare care, cu o grobienie de circium.A sau de Koala nedisciplinata, Isi bateau joc de defectele fisice ale lui Fritz". Pasiunea puternica pentru urmasa unui mai vechiu- neam boieresc, femeie de maH Insusiri intelectuale si de un puternic talent -de retorica poetica, d-ra Elena Vacarescu, careia i-a pastrat totdeauna sentimente de Induiosata prietenie, pasiune pregatita si lavorisata de sentimentalitatea reginei Elisabeta, admisä la urma de regele Carol Insusi,dar brutal contrariata,cu trimeterea In exil a ambelor vinovate, am atitde grija dinastiei,

1 Notele despre anii universitari ai lui Ferdinand mu din brovira de la incoronare, pe care i-am consacrat-o, veniau de la el insusi.

RAZ130IUL EUROPEAN §I NEUTRALITATEA ROMANIEI 19) cit de vechea invidie intre faniiliile nobile, intrupatg. In aiasta nu se poate" a lui Lascar Catargiu, serviia- räsi pentru a-I scgdea,i prin romanele de santaj, comandate, plAtite,i,apoi, dscumOrate de Curte, ale fostului secretar danes al reginei, Robert Schéfer. Cgsgtoria cu Maria, fiica a doua a ducelui de Edin- burg, el Insusifiu al reginei Victoria, cdsätorie voila de bdtrInul rege, ii dadu o tovardä de marl insusiri, dintre care o societate usurated a vg.zut numai deosebita frumuseta blonda a princesei. La rIndul eitinutä supt pazg, nu cumva sa cunoascä altfel de oameni, lip- slid chiar de un profesor pentru limba teriisale, IncunjuratA de amuseuri, unii complect vrednici de despret, cad de a doua zi umpleau lumea räutadoasä de ecouri dintr'o viata de Curte de fapt interzisä privi- rilor, Maria a Romäniel nu putu sa desvolte decit prin propriile ei mijloace,chiar si contra rigidei privigheri de bdtrin general a regelui si contra prieteniei prea mult zimbitoare pentru a fi sinced a reginei, crescutä intre carti, feta de aceia care trebuia sä scrie pe ale sale de o remarcabild spontaneitate si de o sinceritate cuceritoare in amintirea episoadelor propriei sale vieti1nainte de a fi cetit pe ale altora,Insusiri din care s'a desfäcut neted fireascai nobila, chiar and era exageratd, dorinta de a-si Insemna numele In viata politid a terii, §ipeste reserva unui sot, a cgrui timiditate de grail', gest si faptä, o exaspera. Foarte Englesa prin crestere, germano-austriacismul din atmosfera familiei regale o desgusta. De la Inceput ochiul scrutätor allui Czernin recunoscu du.stnanl, Nici nu era greu, cad princesa nu seascundea. Tm Mart 1914, cum CarolI-in iicerea a face ca membrii Legatiei austro-ungare sä fie bine primiti In societate, ea rgspundea, cu acel curaj In pAreri care nu capitula nici fat g. de imperiosul sef aldinastiei: E

200 CONFLICTUL grozav de greu sä laci popular un Austriac". La .sfIr- situl aceleiasi luni el comunica la Viena impresia, pe care a cistigat-o, cä dupä moartea regelui politica Ro- maniei o va face viitoarea regina, care se bucura ca Suveranul Incepe a o initia In politica, si care von beste, ca modèle viitoare, de Ecaterina a II-a si Maria Teresal. Pregätind casätoria ruseasca a fiului ei, ea declara neted ca-i place mai bine Nicolae al II-lea decIt Imparatul Wilhelm2. La dejunul de la Cotroceni (22 Maiu),anume pus la cale pentru o Impacare cu ta- 'Ara favorisata de regelei regina, princesa, rostindu-si liber opinia cä sinceritateai. onestitatea e cel mai bun lucru, adaugia ca, de altfel, ea e prietena prietenilor ei", si, nereusind In aceasta noua tentativa de Imbuna- re, diplomatul austriac Inseamnä ciudos räutatea acestei Ina lte doamne care, cu toate defectele ei, are pri- ceperei o träsatura idealistä marcatä si care clndva o sa joace primul rol In Romania' 3. Nu odata Insä, in primele zile de lamurire a noii Domnii, Incunjurata, cu toatä infama propaganda a a- titor ani de zile, de o puternica simpatie si de mari sperant; Domnie In care noua regina isi reserva, adresin- du-se si catre mine, care cunoscusem tirziu pe acesti doi oameni Incunjurati de un voit lntunerec strabätut de limbile 'verzi ale calomniei, Czernini energicul Dna ministru german, gata pentru orice, cu. orice mijloace, von dem .Busche, care Inlocuise pe insignificantul Waldt- hausen, intimpinard,snpt aparenta omfalui nehotd- rlt,si care nu poate vorbi, Intorcind cuvintele inter- locutorului, de o Onatate subreda dupl grozava-i boala de tifos, Welt unii credeauca-siva trece drepturile asupra zdravanului si simpatieului fiu, pc cineva care a-

1 Corespondenta austriacã, VII, p. 967. 'Ibid., pp. 1095-6. 8 Ibid., VIII, pp. 0-70.

RAZBO1UL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 201 yea credintg. adincä si gäsia inteo constiinta crestin g. de o rart pietate sprijin In lucrurile marl, pentra aceia ce In firea sa Insäsi se putea clätina prea adeseori. La cea d'intgiu Intrebare facutd de Czernin printului {le CoroangIn ce priveste sentimentele sale asupra directiei pe care Romänia trebuie s'o urmeze (23 Sep- tembre), rgspunsul fu acesta, categoric: spiritul public, care nu vrea räzboiul contra RusIei, e de nebiruit; deci acest räzbaiu nu se poate face. Fatä de un print tIngr influentul ministru austro-ungar crezu cä trebuie st sublinieze adinc datoria de onoare, dincolo de care n'ar fi decit o miserabild trAdare"(erbdrmlicher Verrat), dar i se explicg, rece, cä datoria de onoare" 0 cunoasteal Romänia, dar asa cum trebuie inteleasg.ifArä injonctiuni sträinet. Cu toate sperantele pe care putea sä le deie schim- brea de Domnie, cu care venia puternica inriurire a reginei Maria, opinia publicg, totusi activä acum, si oamenii politici se tinura in atitudinea pe care o im- pimea gravitatea hotgrIrii de luat, cu o armatä care nu luptase de atita vremei cgreia evident li lipsiaa mijloacele tehnice Mrä de care se Azusa clar cg.nu se pot cistiga biruintile. La garg, dupla impresionan- tele funeralii, la Arges, In biserica lui Neagoe Rasa- rab, ale lui Carol I-iu, expus douä zile in Palatul din Bucuresti, unde o Multime imensA, foarte pioasä, veni sg-si iea rgmas bun de la dinsul, Brgtianu, care petre- cea pe delegatii germani, un print de a doua ming.si von Wedel, fostul guvernator In Alsacia-Lorena (ales poate tocmai pentru aceia), se apropiè de mine, care egutam sä mg._desfac din causa mIrturisirilor anterioare, si-mi puse Intrebarea: dar dacä nu mai shit In sentimentele de atunci?". In curInd multi o banuirg. fär safi avut nimeni nici cea mai slab g. informatie autenticd, de si in acel moment harta viitoarei Romlmnii, mergind I Cartea Ro.Fie, no. 13.

202 CONFLICTUL pana in apa Tisei, era acum stabilita, ca rdsplata pentru o intrare In actiune" al carii terrain *Romania in- sag era läsata sa-1 fixez.e. Inte lea cu acela ling care stase si and data, cu tot antagonismul de partid, de cite ori era vorba de un act de energie al terii sale, Filipescu lamuria Ca actiunea nationala",un comitet cu reest nume se formase pe tinga Liga Culturalä, curatata de germanofili, in care, supt presidentia preotului Lucaciu si cu colaborarea lui Filipescu si Delavrancea, reintra- sem ca secretar, nu reclamd razboiul imediat, ci numai pregatirea lui, precum si,. dacä personal a cerat intrarea in actiune, nu Intelesese o actiune militara fara zabava"1. Si totusi Serbia era nävälitä, Turcia inchisese- Strimtorile, prin care ni puteau veni munitii si masini, alianta cu Bulgarii chiar se anunta ca incheiata, iar ministrul de Razboiu din Sofia 1ntindea chemarea supt arme, in ciuda declaratiilor primului ministru Rados- lavov ca BWgairia nu va ataca pe Romini In lupta pentru Centrali, nu numai asupra supusilor regelui lor, dar si a Bulgarilor din vilaietul de Adrianonol si 2 ce, lor din Dobrogea. La 15 Novembre se deschisera Camerele. Ferdinand I-iu, care aparuse inaintea lor pana acuma ca un jenat print de coroanä linga poruncitorul sau unchiu, avu o tinuta ferma, pentru care-si incordase toatä vointa, si a- Iplausele, profund sincere, entusiaste, pentru el si pentra regina care-1 intoväräsia, se ridicara de pretutin- tindeni cind Isi manifestä si nu se putea gasi o mai potrivitä formula pentru a se arata cä era taraganelilor,. a sufletelor indoite s'a isprävit hotärlrea de a fi, in stapinirea care se deschide Intr'o astfel 1:19 furtuna, un bun Rornin". Dupa dorinta lui Bratianu, toate partidele renuntark

' Bulletin, 1.c.,p. 8.

RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 203 sä aducd Inaintea publicului orientarea de politicd externa, dar era vddit cd, afard de clanul ireductibilului Carp, cu putini vechi junimisti in el, Austro-Ungaria nu mai avea prieteni, ceia ce si ministrul ei la Bucu- resti recunostea, nu cu. o durere linistitä, care resulta fireste din cele d'intdiu experiente, märturisite, la Bu- curesti, ci cu o nesfirsitä ciudd. Acestei Indepdrtdri de dlnsul din partea mai tuturor oamenilor politici el nu-i putea rdspunde, pentru a o corecta, cu nicio ofertd. Viena nu-i dädea In aceastä privintä nicio autorisatie, de si situatia Monarhiei, cu toate succesele trecdtoare pe ambele fronturi In spre iarnd, era de naturä Ire- zeascd cele mai grele ingrijordri. Singurul lucru care se fAcea, supt presiunea, tot mai grdbitoare, a Berlinului, fitsit se redeschidd negocie- riledintreTisza si fruntasii romini din Ardeal, rthnasi dincolo de raza frontului. Facindu-se cit vede numai trei chestiuni mai importante care s'au opus In trecul. unei InSelegeri perfecte", el credea, ori se facea a credo% cit le-a si solationat, cind, In scrisoarea care singurul arhi-vechiu Mitropolit ortodox Metianu, ca sa arate cd n'are de ce trata cu partidulnational, fagaduia: Intaiu o oarecare consideratie pentru dorintile" nu ale Romlnilor, cuvintul arzindu-i pe buze, ci ale concetatenilor nostri nemaghiari" (odata se ziceanu- mai: de buze nemaghiare") cu privire la scolile con- fesionale, apol primirea limbii materne In contactul imediat" de& nu sj prin scris cu autoritatile"si, al treilea,oarecaremodificari aleoarecdrordispositii ale legii electorale, care ar stabili pe o basa mai echi- tabiltk represintarea politica a RomIni lor" data a- ceasta cuvIntul exista In patria noastra", acea pa- trieIn mnnele careia se ceruse holocaustul, imolarea pe toate cimpiile de luptd. Cu asemenea solutii se puteau multdmi numai cei prinsi in campania de mode-

204 CONFLICTUL rantism" a unui Mangra, indatä rasplätit prin acordarea succesiunii lui Metianu. Pentru moment Insä, si cu toata intoarcerea Rusilor In Bucovina, fata de viitorul careia generalii cuoeritori faceau declaratii nelinistitoare pentru noi, guvernul 'A- rea ca se tine pe aceiasi linie de cea mai stricta neutralitate, putind fi prelungita pand la sfirsit. Se merse chiar asa de departe Incit, pe chic/ cea mai larga con- trabanda de vite, une ori prin Insisi prefectii, se In- gaduia In folosul Centralilor, cu cari se va Incheia si o conventie economica, se trimeteau acasä o parte dintre soldatiicari, fall a fi Incalziti sufletestei rdsplatiti si fail a putea gasi In presenta inimicului Intäri- rea pe care aceasta o produce totdeauna, erau pusisti sape la nesfirsite santurii tsä intinda retele de sirmä pe la toate trecatorile Carpatilor, ceia ce, suparator pentru Austro-Unguri, dadea falsa impresie, chiar pentru armata, cä ne-am teme noi de-o invasie. Dar, cind sè cern staruitor, Inca din Mart 1915, sa se lase .a trece numitii pentru Turcia, Intrata In razboiu, de vole, de nevoie, färä sä aiba cu ce se bate la Strimtori, unde atita timp se faceau si se vor mai face, Inoepind cu Fe- bruar, sfortari desperate pentru fortarea lor guvernul nu crezu cd poate sä acorde, In adjiocul protestarilor opiniei publice, aceasta permisie. Negocieri cu Italia sau, mai curind, schimburi de vederi cu aceastä a doua Mare Putere latind, avusera loc, de si pana acum desvoltarea lor nu nie cunos- clad In amanunte. Se stiau la Bucuresti Indoielile,in- delimgatc,i acolo, contra opiniei, atitate de idealismul agresiv al poetului Gabriel d'Annunzio, care fanatisa masele, Intelegerea cu Germania, care, precum cadea cu staruinti pentru Romini asupra Ungurilor, tortura pe aliatii din Viena, furiosi, mormäind: santaj", pentru a-i aduce ca, nu numai sa respecte interesele italiene In Balcani, dar s. admita anume concesii, impor-.

RAZBOIUL EUROPEAN 5( NEUTRALITATEA ROMANIEL 205 tante, in regiunile pe care le reclama iredentismnl ita- Ilan, mai ales Istria, Trentinul, Trieste. In acelasi timp Se facea acolo ceia ee la noi nu se Meuse sau, din nenorocire pentru soarta ostilor noastre, nu se putuse face: lnarmarea tehnica pentru un razboiu care trebuia sä fie lung si greu intr'o regiune de munti a proape inabordabili. Din aceste schimburi de vederi parea a se desfa- surd planul sa pornim odata cu fratii italieni. Dar, In Maiu1915, ei crecleau ea pot ilia hotarirea lor, pe cind noi, cu ochii la Bucovina, reocupata de Rusi, la pasurile maramurasene, undesitrupe germane se opuneau incercarii de patrundere rusesti, amInariim resolutia noastra.

La Viena se schhnbase Cancelariul. Berchtold, evi- dentprea farI noroc, facuse loc unui Armean ma- ghiarisat, poate dintre aceia cari In secolul al XVII-lea ii venisera Ardealului din Moldova. Aces ta,Burian, trecind peste incidentul" italian, de care parea a garan- teaia perfecta intarire a Carstului, capabil de a fi ros numai bucata cu bucata, se arata cu. totul Imbatat de tu- nele succese cistigate prin aceiasi lunIt a lui Maiu, si, astfel, ca si cum nimeni n'ar mai fi negociat pana atunci cu Romania, o invita, de la oarecare Inaltimede la ministru la ministru, caci acum hu se mai putea inter- NT:110a clirecta la Suveran, din multe motive, sa In- tre In dantul mortii, unde-si poate gasi folosul, iar Czernin, In aceiasi dispositie de spirit, credea ca trebuie sa instiinteze pe Bratianu ca momentul, atit de favorabil, nu trebuie pierdutl. Am spus ca. la Palat nu mai era de facut nimic. 0 interventie a lui Czernin la 26 din aceiasi lima Isi atrase aceasta replica de rege constitutional, care Intelegea

' Cartea Ro#e, no. 35.

206 CONFLICT UL sä rgmlie pe linia bunului Romin": numai natia ru, mdneasca Insi, prin organele ei legale, are dreptul de a hotärt iesirea dintr'o neutralitate, care pInd atunci va fi observatä cu strictetal. Pentru a ajuta Turcia, macar In aparentä la capdtul puterilor sale, care, e drept, ajutatd si de caracterul terenului, clstigase resultate de necrezut, decimlnd splendidele trupe ale Francesilor. ale Englesilor, ale vigurosi- lor Anzaci" canadieni, veniti la Indeplinirea unei dato- riide loaialitate, de onoarei dreptate, se lila hotdrl- rea de a se da in toamnd marea loviturd decisivd asupra Serbiei,care, prin talentul militaral Voevodului" Putnic, distrusese Intdiu o Intreagd armatd, a incapabi- lului Potiorek i ajunsese a recdpäta Belgradul, la pragul Palatului Regal al cdruia Petru Liu Ii tersese ciz- mele cu drapelul -cesaro-regal coborit de pe crestet2. Pentru a impresiona Romdnia, dacd i-ar veni In gind sä facd, la aoest ceas hotaritor, ceia ce nu Indrdznise in Au- gust al anului trecut, ceva trupe bird concentrate, In yard, la granitile noastre. Romänia rdspun.se cu o concentrare analogd de cealaltä parte a acelorasi granite, ceia ce dddu lui Czernin, care vdzuse primirea trium- f ald la Bucuresti a generalului Pau,prilejul sit ceara furios retragerea lor, amenintind cu consecinte, In ace- laitimpchid pacificul Armean de la Viena ni oferia ceva din acel teritoriu sirbesc care nu odatd ni fusese a- ratat ca o ispitd In. momentul Inceperii razboiului 4. In momentul cind trupele austro-ungare, unite cu cele germane, intrau pe teritoriul sirbesc, gonind de departe, din etapa In etapa, pana in pustiii munti ai Albaniei, cu rege cu tot, o ostire biruita de artileria superioard

I Ibid., no. 32. 2 V. brosura mea despre Serbia, 1915. 3 Cartea Rosie, la data de 24 Septembre. 4 V. memoriile, recente, ale adjutantului generalului Pau si reflectiile din Revue historique du Sud-Est Europeren, an. 19,32.

RAZBOIUL EUROPEAN 5I NEUTRALITATEA ROMANIEI 207 a unui dusman invisibi1 aliata Austro-Ungariei In Bal- eani, Bulgaria, Inzestratä Cu bani, cu munitii de Ger- mani, arunca masca negociatiilor pentru Macedonia, pentru Dobrogea cu Intelegerea, tinutä cu vorba de mäestria lui Ferdinand de Coburg revansistul, si[nu- pele Tarului balcanic loviau n coastä o nobith armath . care nu mai avea rAgazul sg. poat5. rnpunde. Lucrul de care se temea atita regele Carol, dusmanul indä- rgtnic al Marii Bulgarii", se indeplinise. Stitruintile ca salergthn in ajutorul unor vecini ad- miratii privii cu simpatie teau lipsit pe lIngGu- vernul romin, adecä pe lingä Bratianu, care, impasibil la oriceinfluent4_, concentrase totul in mina sa. Se poate intelege tisor starea de spirit a unei natii, care, adinc miscatä de nenorocirea unui vecin, de progresal eitruia era deprinsä a lega posibilitatea realisärii propriului ei idealz sim.tia bine cä ultimele resultate ale amestecului ei in Balcani erau si ele inghitite In ca- tastrofg.l. Brätianu Imi rdspunsei mie cä din cal- cukle sale exacte, precise, pentru care singur träieste, nu resulttit putinta unel interventii militare in acel mom ent. De aici inainte incetaserd orice propuneri, mNcar in ce priveste Bucovina a cdrii mentionare de Ro- mini fusese taxatA de santaj , din partea acelora cari de la noi asteptau numai provisii pentru armatele kr, $i aceste provisii le avurä, in puterea unor conventii formate care numai plgeute iu puteau fi acelora linga cari, la un moment ttedeterminat, care pentru neritbdarea unui popor intreg nu nisi venia, ne Indato- risem a lupta. Pentru Aliati, pentru opinia romäneasd. insäsi,Brätianu apärea, hotarit, ca un om din cale afarg. de dibaciu2. 'Bulletin citat, p. 10. 2 In acest timp citiva Cazaci atinserd teritoriul romdnesc pe Ia Mamornita -§i masuri furd luate ca sa se impiedece asemenea violdri ale neutralitatii.

208 coNFLICTIIL

Dar rAzboiul In Apus devenia ingrijordtor pentru I nte legere. De luni de zile, imense forte germane ameniu- tau Verdunul, devenit cheia Franciei; mii de oameni se Ingropau zilnic ipresiunea InspAimintAtoare continua. Acuma, in primAvara si vara anului1916, era rindul Rusiei sä incerce marea loviturä presupusA de- cisivA.Generalul Brusilov IntrA cu o puternicA ar- matA In Galitia, pe care o avuse in 1914 la momentul de la Lemberg". Czernin Insusi se, ternea ca aceasta sä nu puie capAt razboiului In dauna intereselor austriece(14 Iu lie). In acel moment i se presintA lui BrA- tianu, de ministrul Franciei, Blonde., urmat apoi de al Rusiei, d. Poclevschi Coziel, nota hotAritoare?.

Prin ea se atrAgea atentia cA abovirea pAnA la sfirsit a interventiei romAnesti nu se mai poate admite dac6 aceastA tarA, legatA prin angajamente formale, nu vrea sA piardd tot ce i s'a asigurat prin conventiile din 1914. I se punea In vedere o ofensivA a generalului Sarrail, care se produse, spre Monastir, nurnai de forme,pentru a atrage In luptA Romlnia, sise opri iniediat2. 0 rea informatie va face pe Bratianu sA tread. peste pericolul bulgar3. Un nou Consiliu de coroand (Mehl asentimentul national regelui, care pentru. bataia card arAtA acelor cari-I credeau slab si sovAielnicce mindrA energie era In sufletulcuisestia invinge pe sine"siputea sA Incerce invingerea In numele datoriei sale si a drep- tAtii terii sale a dusmanilor din propriul sAu neam.

]Textul s'a publicat inthiu de Ernest Daudet, In Echo de Paris pe 1917; acum in urmä de mine in Revista Istoricd, 1932, Wile- Septembre. Generalul Alexeiev spunea clar: La situation tommande aux Roumains de se joindre h nous maintenant ou jannis". 2 Discutiile publicate de mine in Revista Istoricd, Iulie-Sep- tembrie 1932. V.i [Thomson], Smaranda, la: August 1916. Bratianu hränia ilusia ch Bulgaria va face o pace separate.

RAZBOIUL EUROPEANI NEUTRALITATEA ROMANIEI 209

Era acelasi cm cu sclipiri neasteptate care raspundea tinärului atasat german, cind Ii vorbia de originile lui nationale, ca tocmai de la Germani a invatat sa-si ser- veascä fidel patria. 0 singura impotrivire, care era de asteptat, i-a stat in fata, dar, daca. batrinul Carp, nezga. dull in convingerile sale si nebanuind ce era sä se pe-. treaca In Rusia, presupusä vesnic taristai vesnic nä- valitoare,i peste prieteni, refusä, in vorbe taioase, a- probarea sa, el Ii puse la dispositia Suveranului fiul care va cadea In fruntea calaretilor sal la Oituz. Peoei- lalti,cu ce credeau sau nu credeau, cu ce voiaui eft de ce se temeau, Ii resuma un singur om In adevar existind politiceste, Bratianu, hot:4ra in fine, peste calculele, verificarileiscrupulele sale ingineresti. Nu putea sä fie decit un singur raspuns la soma- tia atasatilormilitari: intrarea in actiune la August 1916. Bratianu Ii facea ilusia ca. Bulgaria va face o pace separata.". Odata Incheiat tratatul de garantie care dadea Romaniei ce dorise (August), se putea proceda la declaratia de razboiu catre Austro-Ungaria si,in clipa cind ea era remisä la Viena, care simula surprindere, dei, Inca de la 1-iu ale lunii, Czernin luase masurile de evacuare a Legatiei, ceia ce dove- deste cä nu-I insela jocul usor cu un eventual Ministeriu al continuarii neutralitatii supt Maiorescu, granita era trecuta in acelasi timp prin mai multe pasuri.

4. RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA : PRIMA FASA. Trebuie sd se recunoasca insä ed., in acest ceas plin de rise s'a ridicat", scriam, un dint potir de singe $i de lacrimi" sperantele cui credea ca e o mud campanie demonstrativä ca in 1913 $i cd venim pentru a secera in momentul chiar cind rdzboiul european se va stinge, nu erau indreptatite. Starea spiritelor, din causa lungilor zäbdvi, a tinerii intregii situatii in mina unui singur om, care lucra bucuros in isolare $i in- tuneree, potrivit temperamentului sdu, ingdduirea legd- turilor cu. Centralii, siguranta cd nu sintem pregatiti si cd, Strimtorile fiind la dispositia Centralilor, nu putem fi ajutati decit doar pe calea, imens de depArtatd, a Mdrii Albe, oboseala unei coneentrdri in care in- crdrile, de forma, se fAceau azi ca sä se ddrime mini, lipsa de la oasbe si a regelui, oprit de timiditatea sa, de si era un excelent general, cu instincbul rdzboiului, n'au dat de la inceput acel avInt care e de cel mai bun augur pentru o mare si grea intreprindere militard. Erau i oameni cari descoperiau prea mult, in organisarea razboiului care se deschidea, preocupatii de partid, a- legeri ale oamenilor dupa conveniente icapricii personale; cine putea sä vadd in generalul care era sd se sinucidd inaintea teribilei rdspunderi un adevárat conducdtor $i in generalul Iliescu, ofiteraplecatcä- tre pldeerile vietii chiar in asemenea momente, dar

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA : PRIMA RASA 211 ridicat la situatia de adevarat diriguitor al campaniel, acel comandant de mari Insusiri pe care si-1 Inchipuia bunul sat' amic, fostul colegi intimul care era pri- xnul rninistru? Ce rost putea sä aiba. Imbracarea In u- niformä de colonel si repartisarea in calitate de consilier juridic la cartieruf general a lui Stem, dusman hotarit al acestui razboiu pe care-1 va trada? Punerea la cale evidenta a unor manifestatii din partea oficia- lilatii putea sa receascai sä desguste spontanele porniri ale inimii. S'a vazut atunci prin tot felul de arnanunte cä pentru o astfel de opera, de care atirna razboiuli viata Insäsi a unui popor, nu ajunge o divlomatie dibace, o caste ascultatoare, soldati capabili, numai daca li se da vole, de initiative inteligentei Indraznete, o lume ci- vilirdbddtoare. Elementul moral a lipsit prea mult din prima zi sila armata, care a trebuit sa si-1 cistige prin suferintile siprimejdiile ei, si, mai ales, la populatie. La treizile dupii deschiderea razhoiului, pe care Loan Bratianu mi-o anunta telegrafic, cu bucurie, ca un lucru pe care 1-am dorit Impreuna mult timpel e curios cii in saltarul casei mele de la Vgleni, pradata siocupata doi ani ijuniAtate de dusman, am gasit la intoarcere numai aceasta hirtie, am putut face, cu\ generalul de artilerie Tanasescu, format In sco- lilefrancese, comandant la Buzau, drumul In Ar- deal prin pasul Bratocei, pana dincolo de Santul Ve- chiu, unde se daduse o mica lupta ale earn urme erau visibile. Trupele noastre mergeau in grupe mici ca la o excursie, podurile, depositele de hrana au e- rau pazite, generalului, care planuise sa mearga piinii

Marele-Duce Nicolae considera de aceia 1ntrarea noasträ In razboiu ca un act de nebunie furioasau al Aliatilor; Marta Bibescu, Lord Thomson, Paris 1932, p. 68.

212 CONFLICTUL

La Skelei s'a Mors inapoi din totala lipsd" de chib- zuiald, a trebuitsd-idau eu o hartd; de-a lungul dru- mului se vedeau de ce n'as spune-o? ordonante. care transportau obiecte de care nimeni n'ar fi trebuit sä se atingd. Nimic nu dAdea impresia acelui instrument de o precisiune perfectd supt conducerea veghe- toare a unor oameni tacutii siguri, de un sever simt de rAspundere care trebuie sä fie o armatd pätrunsh In tara dusmanului. Am Anunte mici, care se puteau observa insä, dacd nu mai pretutindeni, In prea multe locuri si In prea multe lucruri,i ele puneau pe ginduri pe oricine banuia macar, dupd tot ce se petre- cea, grozavi mdret, de doiani de zile pc aprompe toatd fata Europei, greutatea operei intreprinse. Si In timpul campaniei de la 1913 se putuse observa cä populatia, prea mult trditd In bine, hränitd cu left favoruri si, ea spectacol, luptele usoare, fara singe, din circul politic, nu. poate sä pretuiasca neapdratele conditii ale unei astfel de tragedii: bolnavi de holerd pardsiti, doctori caH se feriau de dinsii, proprietari cari se gindiau numai la crutarea averii br, o lume de o- rase care muria farä distractia din fiecare zi. De a- tunci, cu capul pe perna unui mare succes atit de up sor cistigat,lucrurile se mai inraisera Inca, din nenorocire, färä ca guvernantii s'o fi bägat de samd, ei caH adesea erau din aceiasi categorici cu asamAnare in apucdturi. Nu s'a cdutat un continuu contact cu a- cesti oameni a cdror crestere intreaga trebuiarefä- cutd potrivit cu necesitatile unei astfel de sfortdri. Presa, din partea ei, era incapabild sä dea aliceva de- ell secul comunicat al statului-major, hi care de la un timp lumea se Invätd sä nu mai creadd, cdutind cu ingrijorare_ ce poate fi dedesupt. Dacd n'as fi propus lui Brdtianu, care ma chemase de la tail ca sd andIntrebe, ca pe oHce vulgar profitor, ce doresc, publicarea la Bucuresti a Neamului Romänesc", care

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA 1 PRIMA FASA 213 vegeta la Vdleni, n'ar fi fost o singurd foaie care, Mil nicio reservd, sd vorbeascd. In adevdr sufletelor si de cele bune si de cele rele, infiltrind, fortind credinta In victoria neapdratd, oricit de tirziu, cu elicit de multe jertfe. Se plänuise o gazeta a statului-major, care va a- ptirea In rele conditii ca un simplu prilej pentru am- buscaii de a realisa micul lor cistig. Laturea aceasta spiri Wald: era asa de complect ignoratd, Incit intr'unul din ceasurile grele la care nu se asteptau decit foarte putini a trebuit sd redactez eu o instiintare menitd O. mentie un rest de incredere. Presedintele Consiliului, -sprijinit admirabil In momentele negre de sotia sa, capabild de a vedea lucrurile de sus, era foarte putin ac- eesibil si, Indatd ce primejdia, care nu putea zdbovi, a venit, pe multi dintre ministritrebuia sd-i cauti noaptea .prin addposturi socotite sigure, afard din o- ras: odatd, cu multä trudd, n'am gilsit decit pe unul singur, ca sä-i anunt una din cele mai zguduitoare neno- rociri. Nu era, In particular, vina nimänui, ei foarte vechi pdcate ajunseserd acuma la o scadenta pldtitä de altii, sutele de mii, milioanele, cu mult singe nevino- vat si arzAtoare lacrimi de foc. Se va vedea In curind eá nici cele mai elem.entare mtisuri de asigurare nu fuseserd luate. Turtucaia, care se socotia dupd citi bani se ingropaserd in fortificatiile ei de caracter modern, o adevciratä cetate, zdeea de mult limp neisprdvitä inaintea dusmanului, care, si printr'o populatie neprielnicd noul,li stia toate neajunsurile, si nimic nu se Meuse pentru neapärata ei legdturd, peste Dundre,asa de largä aici,cu malul. romthiesc. Flotila fluviald, mai putin räu condusd, asigurd ami- ralul Negreanu, de cum s'a pretins, era de tot infe- rioard ratä de cea austro-ungard, si nu putem uita ce spunea Maiorescu ed. la 1913, dupd hotdrirea de a mobilisa contra Bulgariei, telegrafiase la Constantinopol Jca sä cumpärdm cloud vase de transport. Aviatia si sie puteam astepta ca de pe malul bulgar, asa de a-

214 CONFLICTUL

propiat de Bucuresti, sä vie zilnic escadrile germane de bombardamentera, chiar dupd sosirea unor ofiteri francesi de niciun folos, aproape neexisteutd. Arti- leria noastrd data din vechi timpuri si era alcatuitä. din guri de caracterul cel mai deosebit: dud ii vorbisem cu un an In urmd lui Maiorescu despre superioritatea In aceastd privintd a Bulgarilor, el a recunoscut-o, Mid sd se fi cdutat o Indreptare, iar clad o- biectani cd sint generali absolut inutilisabili, imi rdspundea cd, de. vor fi nedestoinici, se vor inlocui, ceia ce m'a fdcut sd. adaug cd, si Inlocuindu-i, räul ce s'a produs tot nu se mai poate drege.Pentru a se avea lotusi , o aparentd de asigurare la Dundre, dincolo de care Ra- doslavov 5tia sä poarte cu minciuni pe prea-Increzdtorul, nostru ministru Derussi, fost consul la Budapesta, se mu- tau tunuri de la Ndmoloasa, asezate cindva acolo contra Rusilor. Se degarnisiau de allele forlificatiile Bucu- restilor,apartinind epocei generalului Brialmontsi care vor servi pe urmd numai pentru a procura inimicului lauda ieftend cd a luat o cetate Intäritd. Nici diplomatia, servitd de boieri tineri si bdtrini, cari tineau mai mult sd trdiascd In sträindtatedeoit sd lucreze in adevär la ce nn-i ajutau adesea nici mijloacele, nu 'Area cd pusese la cale tot ce era necesar. Ru- sii refusaserd sä dea trupe suficiente in Dobroged pentru a resista Bulgarilor, asupra cdrora liberatorii de la 1877 se presupunea cd mai au un fel de misterioasd si nebiruità influentd ministrul de Afaceri Straine al Rusiei asigurase cd Dobrogea e bine garantatd contra unui atac din partea Bulgariei. Si el addugia: Ex.- pediared trupelor noastre In Dobrogea ar putea släbi puterea presiunii noastre asupra Austriecilor", asa cd ar ajunge cloud divisii"1 si consimtiserdm sä ni se hi- 1 Revista Istoricd, 1932, loc. cit. IatA insui textul: L'expéclition. de nos troupes en Dobroudja pourrait affaiblir la force de notre pression sur les Autrichiens. En cas de nécessité, sans doute, ii faudra y envoyer deux civisions".

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA PRIMA FASA 215 meatä citeva mii de oameni, rdu condusi, cari, lard a- jutorul devotat al regimentelor sirbesti gata oricind sä meargil la moarte n'ar fi fAcut nici simulacrul de impotrivire al lui Zaiancicovschi, un comandant care si-a tratat de Iasi" soldatii inteun ordin de zi. Germania nu era in stare de rdzboin cu Italia, rd.- miind asa pdnd la capät. Crezuserdm cd. ne vomba- cura de aceiasi favoare,i primul ministru a pärut con- trariat cind in casa sa i-am tradus telegrama, atunci sositd, in care ni sedeclara rdzboiu.Iar, in ce pH- veste Bulgaria, primele atacuri la Turc-Smilcontra unor trupeale generalului Sebastian Teodorescu, alt general de acolo se gäsia in acel moment la un club de societate in Bucuresti au pdrut cd I mind, date fiind sperantele puse in neactiunea unor vecini cari-si manifestaserd doar ura, dorinta de revansd la oricr prilej,si, cind s'a anuntat cä trupele noastre, mai nurneroase ei au citeva regimente, iar noi o di- visic intreagd" au rdspins lovitura, socolita ca o simplä demonstratie pentru a plhcea Austro-Germani- lor,aceasta s'a socotit indestuldtor. Succesele din Ardeal, rapezi, generale, in legalurd cu nume de localitäti cunoscute si iubite noud si ajutate, in de obste, de o populatie romiineascd, doritoare de atita. vreme sd vadd dorobantul" pe pilmintul ro- biei lor de cloud oH rnilenare, contribuiau sa intretie cea mai inseldtoare incredere eà greul a fost biruit, ca trupele noastre vor putea ocupa linia transversald, cave li-ar permite, dacd nu se poate marsul asupra Buda- pestei, cel putin sä resiste la Murds, ca pe mahrl unei noi Marne, contra oricdrii sfortari de a le scoate. Nu-si dädeau sama onestii ilusionisti cii biruinta fano adevarata lupta era cistigata asupra unor trupe unguresti de ultima calitate, intdrite cu tol felul de finanti si de militieni, de politisti, sicii nici inteun chip Germania, chiar dacd ar fi sa-si slabeased asalturile la Verdun, nu.

215 CONFLICTUL

va Ingadui ca pentru Romini sA se deschidd calea catre capitala Ungariei, pe care pentru Rusi o Inchisese, cu citeva luni In urma, prin vaile Maramuräsului. Calitatea Insäsi a trupelor noastre, foarte numeroa- sase Vorbia de 800.000, ca si In campania din Bul- garia, era ingrijoratoare pentru cine le cunostea bine. Prea multi rcservisti ImbatrIniti, a caror instructie nu mai fusese improspätata cu zecile de anii caH nu uinhlasera niciodatä cu pustile, In de obste de tragere scurta,deci fata de pustile germane neefective,care li se dadusera la Intimplare din deposite neglijate. Ofi- OH de reservd, caH, cu toate bunele intentii,nu tiau nici cum säse invirtä;intelectuali cu citeva luni de veche preparatie din caH nu se putea face aproape nimiciai caror nervi nu puteau sa resiste unui bombardament de artilerie; Bucuresteni prea adesea usura- teci, capabili sa arunce panica In mijlocul unor terani caH aveau pentru dinsii virtutile instinctive de nesfirsita resistenta ale masei. Si mai ales acea ticaloasä inchipuire ca nu va fi nimic", crazboiul e pe sfIrsite si cä o politica dibace a stiut sä ni crute grozaveleSu- ferintiprin care ceilalti trebuira sail faca datoria.

Acesta este fail Indoialä uritul, dar absolutul adevar. Multi erau sä se convinga prea rapede de dinsul. 0 nobila natie era atrasa astfel In primejdii ca acelea pe care le-au intilnit Francesii, cu o pregAtire de spirit a- rialogil, la 1870, pentru ca si noi, cai dinsii,s4.ajun- gem prin singeroasa ispasire si pierderile uriase, prin disparitia unui vechiu prestigiu la o altä conceptie, a- ceasta singura biruitoare, a razboiului. Tot ce aveam ca trupe bune se gasia in Ardeal, unde, din nenorocire, comanda suprernd se Incredintase ge-. neralului Crainiceanu, a carui vristä inaintatai lung despartire de armata nu-i permitean sa realiseze per-

RAZSOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA : PRIMA FASA 217

sonal ceia ce recomandase in articolele si oonferintile ale: lupatorul de la 1877 nu mai corespundea citusi do putin cerintilor lui 1916. Nu stiu dacd generalul dorise insusi o situatie care trebuia s5.-1 copleseascd asa de mult, dar, and am intrebat pe Brdtianu, care-mi 1 efusases5.-1tKimeata, in Rusia, pentru propaganda, (um doria venerabilul academician: atunci pentru ce i-a incredintat spre nenorocirea tuturora, si a lui, o astfel dr misiune, mi-am auzit spus cd 1-a cerut armata". Yenind din Moldova, calrnul si sigurul general Prezan, pc care nimic nu putea nici sd-1 exalte, nici sd.-1 de- m( raliseze, patrunsese in Secuime cu alte metode, cu -alld stdpinire de sine, si mergea spre linia muraseand pAnd ce-1 vor rechesma prea jute nenorocirile interve- nile pe alle puncte ale vastului, atit de vaslului, prea -vastului eft toatd Coroana Carpatilor cimp de ope- rritiune. Trupele care pätrunseserd pe la Sibiiu, dar lia ocupaserd, Mil a se explica de ce, orasul fdra apdrare, pe eind generalul Crdiniceanu isi fixase cartierul la Brasov, aveau drept comandant pe generalul Popo- vici, .pe care era de afuns sä-1 vadd cineva, inainte sau .dupd catastrofa pe care a produs-o, ca sa-si dea sama ed el fAcea parte dintre comandantii de inlocuit, dupä vor,ba lui BrAtianu, dar, dupd vorba mea, Mil ca pe urma lor sd se mai poatd corecta ireparabilul pe care ni-1 hdräzise. Spre mirarea tuturora, comandantul reusitei campanii din Bulgaria la 1913, generalul Alexandru Ave- rescu, nu cdpdtase o situatie potrivitg cu meritele sale dovedite, cu calitdtile sale de rece stdpinitor de oameni, cu privirea metalicd in figura descarnatä. Ne- multdmiri din acea campanie puseserd o prapastie intre dinsul 5i presedintele de Consiliu, de loc dispus sä recurgd la priceperea si experienta lui,5i tot asa la imensa lui popularitate. 0 recomatidatie a mea pentru colonelul Sturdza n'avu niciun efect : mi se fägdduia

218 co.% FLICTUL doar cä i se va incredinta un grup militar pentru a- pgrarea Bucurestilor". In aceasta situatie pe cirnpul de luptd, ca o lovitura de trdsnet cazu pierderea, in conditiii tragice si mni- litoare, a Turtucaii. Neispravitd cum era si supt cornanda unui ofiter, acelasi general Teodorescu, care era pre- dispus sä Odra la cea d'intaiu neizbindä orice putinta de a urmdri un plan, cetatea", dacd trebuie sa i se spuie astfel, avea sa resiste unei excelente trupe bulgaresti pe care o anima o nebuna furie de rdsbunare, capa- bilii sa faca iniflUfli, si care, servita de Germani, Inca de luni de, zile, cu tot ce poate fi inai perfectionat ca teh- flied si condusd chiar de ofiteri superiori ai armatci 1111- pilrate5ti, nu s'ar fi oprit, chiar cu pretul uniii oribil macel, inaintea niciunei piedeci. Sliri'despre bunul succes de cavalerie cistigat in Dobrogea-dc-jos impotriva trupelor noastre, atit de slab ajutate d,: cele rusesti, nu Im- teau decit sä adauge la increderea lor In victorie. Stra- tegia unui Mackensen, adevaratul comandant pe frontul bulgaresc, se opunea aceleia a generalului Teodo- rescu 1. Cele spuse cu atita patriotica durere, pe basa rapoar- telor militare ce i-au fost puse la dispositie, de d. Kiritescu, cu privire la desperata aparare de trei zile intregi, cu multe pierderi si pentru dusmau4-6 Sep- tembre), slut foarte adevärate, si ofiteri de cariera au preferat sä moara luptind ori sd se sinucidd decit sà cada. in mindunui dusman setos de singe si brutal, ajutal de o Intreagd populutie trddatoare. ,,Centrele" de apdrare, forturile n'au. fost luate far% cea mai in- viersunatä resistentd. Dar mijloacele garnisonei, isolatar päräsita in voia sortii, erau prea de tot insuficiente, si cu greu baioneta, rdmasa singura, poate face altceva

V. darea de sama {Fin a mea Rev. 1st., a cartii de indreptatire a generalului Averescu (an. 1929, p. 178).

RAZBOWL PEN TRU UNITATEA NATIONALA3 PRIMA FASA 219' decit sä apere onoarea unei armate invinse. Generatul Teodorescu adause la insuficienta temperamentului situ parAsirea trupelor care-i fuseserA incredintate. 0 mare parte dintre apAratorii sinistrului cuib de pescari, care piistreazA paredi pAna astäzi ceva din groaza aceslei zile fatale, furA mAceldriti, sau se pierdurA in apele singerate ale DunArii. Apoi, cu alte conduccri de aceiasi calitate, ca a generalului Petala, si el un impresionabil, bun pentru birocratia militarA, s'a pierdut pe rind Silistra, a carii gar- nisonA fu silità la o rdpedei desastreasA retragere, si tot teritoriul p451 la linia din vechea Dobroge, zugra- matA intre Dundre si Mare, unde se putea organisa, cu soldatii ofiteri ca aceia pe cari si-i formase,i cArora stia sA 11 vorbeascA, colonelul Rasoviceanu, o linie de a- pArare pentru a cArii cucerire dusmanii trebuirA sl cheltuiascA multe din forteleMr:numele luptelor de a- colo, menite sa intirzieze o retragere si mai aclincA, s'au inscrisintrecele mai glorioasealearmelor romanesti: Arabagi, Cocargek Amzacea (15-19 Seplernbre). PanA In acest moment, cu incidente une oritra- gice, cu allele care invederau aceiasi rasA .plind de a- vinti gata de sacrificiu cu o eleganta pe care singele latin n'o impArtaseste pa deplin cu altul, nu fusese altheva decit marsuri de ocupatie aproape nestingherite intr'o atmosferA senin5,ialit de inselatoare, de serbatori nationale. Afard de ideia intaiu, a foarte putini numai: mersul spre Budapesta, nu era decit dorinta de a se intAri pe o linie ardeleana si de a astepta a- colo desfAsurarea evenimentelor, care s'ar Inintui cu o pace oarecum apropiata. Mai mult urn gäsise strategia napoleonului" nostru, d. Iliescu. E adevArat ca tot acest uriasi teribil rilzboiu a lost extraordinar de same in conceptii, in Apus,luptatorii, Lira a risca dupA Marna nicio actiune indrazneata,mul- tAmindu-se a se ucide timp de patru ani pe loc Oil a

220 CONFLICTUL socoti nmnärul victimelor, crescind inspäimintdtor pe fiecarezi, iar, In RAsthit, Austro-Germanii si Rusii In- treclndu-se in rnincarea de chilometri pentrutse opri, darAsi, nu la resultatul unei mari ciocniri decisive pentru soarta armatelor Insesi, ci numai la luarea In stapInire a unei provincii cu nurne sau utile. Flota en- gles5s'aincercat numai odatd pentru o victorie" pe care o puteau reclama, cu aceleasi pierderi $i aceleasi distrugeri, si Germanii, iar frumoasa flotä Iran- cesd, ca 5i flota ruseasa, atit de importantä si ea, ie- $irä, dup g. atItia ani de räzboiu, neatinse. A roade" pe adversar prin sacrificiile lui zilnice, grignotteral lui -.Toffre. ajunsese cea mai Inaltä expresie a noii arte a razboiului. Nu ni se putea cere numai decit noud sä inovam, 5i nici n'am avut_ acest gind, räzboiul fiind considerat de Brätianu ca un simplu auxiliar, la un moment Niel- tic, al diplomatiei, decisivä. Am avut, sgptamini de zile Intregi, o singurd initiativä, a trecerii hotarelor, dincolo de care era ce ni va da soarta, pe care o presupuneau toldeauna prielnicA, $i cum. ne Inseam! Nici aliatii no-- tri, cari nu ne putuserä Inarma cum trebuie, si pentru alt motiv decit al Inchiderii StrImtOrilor: acela al he- Increderii Nil de o politicä prea obisnuitä a pipg.i In mai mult decit o directie, nu se iscusiserd a ni da suggestii strategice. Ei ar fi dorit sä lästhn pentru mai tirziu grija Ar- dealului de Bucovina nu vorbia tilneni, ea Mud so- eolith un adaus, care, oricum, vine de la sine pentru ca sä ne aruncthn asupra Bulgarilor; cari, In momentul inträrii noastre In actiune, dovedindu-se capabili de a lupta pe douä fronturi, tineau piept la Sud, In Macedonia-de-jos, acelei rgang.$ite de ofensivä a Alia- tilor care stätea supt ordinele unui general politician -si cu ginduri de pacificare, Sarrail. Colaborarea cu a- zesta ni se 5i ilgädtrise, In acel sens cä el, gindindu-se

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA PRIMA FASA 221 si la vre-o ofensivd, ar fi retinut trupe bulgaresti pe cafe dovedisecdn'are cu ce le bate, pe cInd noi, in- därätnici In ideia razboiului peste munti, am fi urmat drumul. care nu ni se recomandase. De fapt mult mai tIrziu numai, cInd la Dunäre totul era pierdut, o miscare de prelungire a teritoriului ocupat, dar färä o a- devaratä batalie,s'a produs In acest sector al razboiului. Refusul nostru era de sigur Indreptätit. Intaiu,si mai ales la aceasta se gindia oricine, pentru ca elemen-: tul sufletesc de care, oricum, tineau samai conduct- twit cerea satisfacerea secularei dorinti de liberare a fratilor, de intregire nationala. Un non razboiu cu Bul- garia n'ar fi Incalzit inimile, primul chiar avIndu-si popularitatea, nu din causa unor sentimente de' tot fata de vecinul de la Miazazi, ci pentru. cit dincolo de succesul lui se vedea razboiul fires; neaparat, care era datoria generatiilor. Actiunea noastra In sensul aratat de Aliati ar fi atras o si mai mare urgie asu.pra Ro- minilor din Ungaria fart sa ii fi putut fi Intru. nimic folositori. Dar, pe finga aceasta, din punctul de vedere pur militar, realist fart nicio consideratie la starea de spirit, dact, la Inceputul ofensivei noastre balcanice, Austro-Ungaria nu s'ar fi putut hotari la invada- rea teritoridlui nostru, la un mars asupra Bucures. tilor, care izbutind, ar fi desorganisat si demoralisat cu desavirsire, se poate crede oare cit Gerniania n'ar fi facut din capul locului ceia ce era sa se deslantuiasca asupra noastra, rupind cit mai multe trupe de pe frontul apusean, unde o mare ofensivacontra ei era, si va fi pentru mult timp, o hnposibilitate, ca sa scape pe atit de pretiosul aliat de la Sud, de a carui resistenta atirna Insasi soarta Strimtorilor? Ir. aceasta situatie, cu Dobrogea atacatt, cu trupele noastre date Inapoi, pant la linia de aptrare a Con- stantei, caci numai de atita putea fi vorba acuma, cit

222 CONFLICTUL

toak dovezile de eroism In resistenta, un singur om, läsat la o parte panä atunci din invidia. generalilorsi dinvechi resentimente ale oamenilor politici, a avut idela care lipsia cu desavIrsire celorlalti si a riseat intreaga sa reputatie militara, asa de mare, gatasa-si atraga mice critica In cas de neizbinda, pentru a iner- ca s'o realiseze: generalul Averescu. In acel moment, Bratianu, In fata loviturii primite la Turtucaid, cu gre- leleeiconsecinti, vazIndu-si inselate asteptarile raz- toolului usor, cazuse Inteo stare de apatie din care cu greu ii puteau scoate cei mai de aproape ai lui; se gindia acumi la incheierea pacii, pe care regreta ea o crede imposibilä pacea, dar putem noi sä speram pacea"? era sensul cuvintelor pe care mi le adresa. Pro- punerea se facu deci regelui, care, poate ca sit nu Incurce comandai sä nu faca din rAzboiul national ut- nml personal, greu de raspunderi pentru dinastie, se tinea la o parte de operatii, si ea fu. primita. 'Era vorba de a se lua pe la spate armata WO- reasca biruitoare la Turtucaia srla Bazargic, care, Im- batatil de sucoes, dadea furioase lovituri de taur pe frontul strimt al apararii romänesti, i printeo puternica amenintare s'o recheme InclArat, permitind astfel continuarea operatiilor pe frontul principal, care trebuia sä ramlie al Ardealului. Cu cea mai mare discretie, generalul Averescu izbuti sä string sapte divisii luate de acolo din Ardeal, smulse actiunii din acea parte si cautä sit le treac a. pe la Oltenita, ca sa Intrebuintem banda de teren dintre Turtucaia pierdutai Rusciuc, In vederea noil ofensive. Podul putu fi facut la Flamlnda, si el resistä unui atac de aeroplane, apoi 1.noercarii de a-1 rupe din partea flotilei austriece, de mult cu dibacie ascunse, pentru a putea interveni si la 0 ocasie nepreva- zula ca aceasta. Soldatii nostri trecura In Bulgaria si, ne- Intilnind decit o resistenta improvisata, Tara importantä,

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA r PRIMA FASA 223 se pregatiau sä taie Bulgarilor comunicatiile cu armata din Dobrogea. Dar propriile comunicatii ale acestei arma,te deve- nira peste masura de grele de pe urma aprigelor, con- tinuelor ploi de toamnä, Inteo regiune expusä inun- datiilor. Ceia ce a hottirlt insä asupra parasirii ideii strategice, a &aril valoare au recunoscut-oi adversarli germani, a fostlipsa aproape fati $N. de bundvointa a cartierului general fata de o lntreprindere care putea pune in umbra pe militarii de cabinet. In brosura sa luminoasal, generalul Averescu a läsat-o sä se Inte- leagd, si orice judecator impartial va trebui sa-i recunoasca dreptatea2. Ge i s'a dat a fost mai mutt smuls decit oferit cu un simt de camaraderie frateascd. Orice piedecd trebuia sa lie un motiv de paräsire a proiectului. Se renuntä deci la dinsul Inca de la primele di- ficultati, atunci clnd comandantul era incredintat ca, In toata siguranta, se poate merge mai departe, si la dinsul recea cumpaneall poate fisocotitä ca biruia punctul de onoare personal. Se putea invoca de si nu $tiu daca aceasta s'a facut in toatä forma L- situatia, nu nunaai dificil, apoi a- menintätoare, dar, de la o vreme, din causa totalei in- -capacitati si de initiativä si de energie a Impotrivirii la comandantii armatelor de la Brasov si de Maga. Sibiiu, catastrofala a frontului ardelean, care pipaia Inca spre o tinta pentru care se cerea altä rapeziciune declt aceia a primblarii nationale printre Romlnii liberati. Condu- cerea aproape nula a generalilor Crainioeanu si Popo- vici era, de altfel, Incurcatä Inca prin anume interven-

Citata mai sus. 1 Cf. criticile de mai tärziu (in Neamul Romanesc" din 1928), ale generalului Prezan, care, in acel moment, la Iasi, n'avea, cred, toate ritijloacele de informatie gi era, cagi, de altfel, generalul Averescu insugi,influentat de pasiuni care ni-au facut atita rAu.

224 CONFLICTUL tii intempestive de la Bucuresti, secretarul Ministeriului de IlAzboiu fiind generalul Burghele, un amator de pace declarat: daca." aveti patriotism", Imi spunea mier de ce nu Incheiall pacea"?i, cind am comunicat lui Ioan Brätianu aceastä monstruoasä dispositieacui presida de fapt rdzboiul, cad ministrul era un civil,. Vintilä Brätianu, mi s'a raspuns: Ai d-ta unul mai bun?". Secretarul general, venitn acest Ardeal care- trebuia sä fie, indatä, päräsit räsbunärii unui furios du-- man, avea tot felul de bg.nuieli, in ce priveste Insäi loaialitatea elementului romänesc,ipovestia laMinis- teriu, cu o fata inspilimintatä, ce teribile sint efectele ghiulelor armatei germane, care alerga in ajutor. Generalul Falkenhayn, personalitale de mare vazA, se indrepta, cu trupe excelente, din care giu sa tragA tot folosul, spre armata romaneasca d hi Sibiiu, lasatä, aproape de capul ei, sä intindä tircoale in jurul unui orafailapärare, nepregglind, inteun Tinut muntos 61.päduros, aa de plin de piedeci, nhnic pentru casul vre unei surprise, ca 0 cum comunicatiile Ardea- lului cu nesfirsitul izvor de oaste care era Germania ar fi fost Mate printr'un cataclism cosmic. In citeva zile, in tard straind, complect necunoscutä, comandantul revansd de la Nord a Centralilor izbuti sä afle mai mult despre aile de pätrundere decit, in tara lo- cuith. de Romini, ai no0ri cari de atita vreme aveau o- chii asupra eii cari-i strabatusera de sdpthmini dru- murilei cärärile. E adevarat ca n'a reusit sa taie cu totul soseaua de comunicatie a Turnului Row, ceia ce ar fi indemnat pe cei Inchii astfel la o capitalare, dar priceputii luptelor de munte cari erau alpinii ba- varesi, inzestrati, fireste, cu mijloace tehnice pe care ai nostri nu numai ca nu le aveau, dar nu le Intuini- sera niciodatä, au cistigat rapede o superioritate fata de o forta militarà de fapt necondu.A care se desfacu foarte rApede in grupe, capabile de a face mult ran

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONAL& PRIMA FASA.225

dusmanului si de a se strecura dibaciu In tara veche, dar nu si de a 'Astra positii, antde usoare de apa.- rat, pe Insusi parhintul ardelenesc, Resistente ca ale colonelului Cantacuzino, de o Indraznealä mostenitä de la stramosii siostasi,ori a dirzului Ardelean Mo- soiu, cumplit la Infatisare si la atitudine si fat§ tie propriii sal soldati, nu puteau face decit sä salvezk In oarecare masura onoarea unei armate care de la o vreme cazuse in psihosa fireasca la cine fat% sef luptit Cu o primejdie de pretutindeni al carii sensnu-1poate des lusik 28-9 Sep tembre). Ordinul de retragere se dadu spre Turnul Rosu, adeca spre insäi capcana unde Germanii de pe Inaltimi aS- teptau pe fugari, in loc sa se caute cu trupele care s'ar fi inviorat la un singur adevarat gest de comanda dru- miiipesteFagaras, care armata din Brasov a generalului Crainiceanu, care si Incercase o inaintare spre Vest. Aici, la pasul Oltului, asteptau de ceia parte, In Clineni,doer citeva regimente strinse In toatä graba, cu bun cu rau, pe chid dincolo, In Tara Birsei, era o armata. Inca intactä. In loc sä se sprijine pe existenta ei si sä caute cu orice pret contactul cu dinsa, care va sosi dupa ce totul era sfirsit,i se transmise acesteia vestea unei catastrofe iremediabile, care facusa. se piardai aici orice realitate a conducerii supreme. Dupä lupte onorabile ale regimentelorrazlete,ca la Po- rumbac, In tara Oltuluifagaraseana, laBarcut, la Sinca, la Per$ani, tot acolo, unde avangarda de cavalerie a lui Falkenhayn pätrunseserä acum, $i In mind pe sträzile Brasovului, In $esul de supt munte, mitralierele germane. cArora nu li puteam opune nimic si al clror sunet singur ajunse a fi o prevestire sigurl de moarte pentru ai =gni, infanteria ronaneascit, apärind pa- Mlntul pas de pas, inainte de a se retrage spre pasul prLduros al Timi$ului, se va istovi In lupte glorioase, dae zadarnice, la 7-8 Octombre. 0 amenintare din spre

226 CONFLICTOL

Sighisoara, din partea unui comandant care vedea larg clmpul de operatie, grdbi retragerea. Ardealul era acuma deplin evacuat, afard de partea din Secuime pe care o tinea generalul Prezan, insensi- bil la vestile de InfrIngere venite de la celelalte diaLd armate, spre bucuria Sasilor de acelasi singe cu Ger- manii veniti In ajutor si spre asigurarea populatiei unguresti, mai ales din orase, care, cu o lund Inainte, In panica unei fugi neindreptdtite ca In fata unei ban& de cdldi, vindea o trasura, cu cai cu tot, pentru o tigard. Se vor gäsi chiar printre RomIni de aceia, ca tIndrul teolog din Sibiiu, pe urma. deputat al Romäniei Intre- gite5i acum membru al diplomatiei romänesti, cari vor proslävi cu discursuri de bunä venire pe aceia cari pareau cd au tras definitiv un zdvor rosit de singe Inaintea oricdrii posibilitAti de realisare a idealului nostril national.

Generalul Averescu, chemat in Carpati,Iireveni o mare greutate, dar si onoarea deosebitA de a reface trupele Inc° ltite, crimpotite si in mare parte demora- lisate, armata care trebuia sä apere o lunä si jumdtate vechea granitd carpaticd. In urma retragerif lui de la Dui:are, se pronunta, si pentru a face asemenea tentative de acuma Inainte imposibile, una din acele ofensive, indelung pregdtite si Intrebuintind, cu cea mai mare criitare a trupelor, In- vrIstate cu Turci 51 ceva Germani (o elivisie), loat. superioritatea.armamentului, care erau specialitatea feldmaresalului Mackensen; el luase Insusi comanda, stiind bine cd victoriile nu pot räsdri decit dintr'o cugetare unicd,sigurd de sine.Impotrivirea generalului Scd- risoreanu, unul dintre putinii 5efi cari n'au sovait o clipd 1naintea perspectivei evidente a Infringerii finale, adause si aici eroism la sfIrsitul Tiresc al unei campanii definitiv pierdute; ajutorul rusesc era aproape insignifi-

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA: PRIMA FASA 227

cant si, pentru apararea Constantei,flota imperiala n'a tras o singura lovitura de tun. Resultatul Incordärii za- clarnice de la Topraisar n'a putut fi decit luarea In stdpInire de dusman a marelui port, cu tot ce putea sa adauge la aprovisionarca si Inzestrarea armatei cuceritoare a Dobrogii (20 Octombre). Dar aceasta In- semna, cu evacuarea de Rom Int a provinciei, intrarea razbunatoare a Bplgarilor pand. la Tulcea. In acel moment, ascunzInd zguduitoarea veste intr'un comunicat mestesugit, generalul Burghele facea apelul catre iscalirea cu orice pret a unei päci, pe care presedintele Consiliului o credea imposibilä din causa singurä a situatiei noastre desperate. Cu. urechile mele i n'o voiu uita cit voiu trai am auzit aceste doad raspunsuri ale capitularii morale a clasei noastre diriguitoare, In armata si In politica. Teranului rabduriu si intelectualului ramas sanatos Inteo astfel de atmosfera, pregatita de luptele de partid, ii ramInea, supt In- crederea fanatica In Dumnezeu a regelui, pe atIt de hotarli pe cit de modest, sustinerea, In care au izbutit, a restului razboiului. Ar fi o mare nedreptate daca nu s'ar adaugi taria de suflet, mlndrul sentiment de onoare, nesfirsitele resurse de mare rasa ale Regina Maria. Indata dupä sentinta secretarului 'de la Razboiu am gasit-o In rindul de sus al vechiului Pa lat Regal, unde, In fruntea unor femei eare-si_amintiau de datoria impusä de mtmele istorice ce poarta, Ingrijia de ranitii, cu siguranta_care i se cunoaste In taioasa privire albastrd, ea Imi vorbia de aprecierile represintan- ViOr militari ai aliatilor apuseni, cä totul nu este pierdut si, linistitä, ii continua opera de mild omeneascal si de patriotica munca. Apärarea muntilor se facu in conditii care ar fi descurajat orice armata. In ploaie, apoi In zapadacä- zut'l Inainte de vreme, soldatii cari, din causa putinului lor numar, nu se puteau schimba In Iranseesi ada-

228,. CONFLICTUL posturi, asa Incit trebuia,. cas..unie in istoria. marelui rdzboiu -sä stele acolo cn sdptamlnile, däclurd. Inca o dovadd de cit poate s1ndure acest 'warn al tuturor suferintilor, La SA ldtrue apoi, de-asupra Cimpultm- gului,a dealut Mdtiasului, la Predealul distrus d'a- buse, la Tab la Butiidincolo de valea Teleajenuluil silintile celor mai bune. trupe germane, servile de a artilerie exceptionalk. nu aduserd, din.teo lund 1n alta, Ora In Novembre, nicio Inaintare en adevdratd va- Mare trategicd. In comunicatul german, neizbInda,care. trebuia mArturisitd lata de nerdbdarea de acasä, unde se credea cd deplinul succes al campaniei contra Romäniei ar putea da conditiile psihologice pentru Incheierea unei pitci alba fdrd anexiuni, era mascat.d supt formular Rtminii Iiapärd cu Inddrittnicie pdmintul". In Mol- dova,. pe unde, la pasul Oituxului,. se Incerca, de Aus- trieci,ramasi statornic inferiori, ruperta In doul a frentului romdnesc, se revela un fericit temperament de comandant care, necrezind mimic imposibil, In optimismul sdu sandtos, era capabiI st smulgd din suflete puteri nebanuite: generalul Eremia Grigorescw;aici boierimea noasträ, care nu-si uitase toate traditiile, a dat, calare. In Iupta de la Roibdneasa, o reeditare glorioasa, dar far'ä urmdri, a sarjei din 1870 a ehiurasieri- Lor francesi de la Reichshoffen. Aceastd resistentä de fier, object de uimire pentru ju- deedtorii actiunilor rdzboiului; era cu atlt mai merito- rie, cu. cit nu odatl comanda, ca a generalulului Petala la Olt, nu era la indltimea sublimului eroism al soldati- lcr0i ctr cit din Bucuresti ,se facea prea putin pentru ajutarea si sustinerea hr. Acolo, Inca din Septembre, clasa dorninantd, care si Incepea sä se care, supt ocbii populatiei Ingrijorate, care vedea zilnic. plecInd fur- goanele 'si bAnuia oe ise pregateste, spre addpostUl presupus sigur, al Moldovei, perise ultima razd a increderii asa de puternice la Inceput. Ziarele doar supt

RAZBOIUL PENTRU UMTA-TEA NATIONALA: PRIMA FASA 22g

Influenta unei censuri proaste, nepriceputa. In a sustinea spiritul public, t1rau o ieftena inclutare de comanda: sint mindru ca n'am lasat ca vre-odalä foaia mea sä fie invaluita de acesti aburi adormitori ai imei lasitati cu drapelul tricolor de-asupra. Ministrii, speriati, läsau allli se smulga cele mai triste vesti, dincolo de care nu se mai zaria nimic. Paternicul om politic care voise si pregatise, asa cum am constatat-o, räzboiul, era acum total invisibil, si din propriul lui partld se ridicau glasuri care faceau dinteinsul marele vinovat care, calcu- lind gresit, adusese peirea armatei si prapadul trrii. Ochii Bucurestenilor, si al altora, din provincie, incer- cati nu odata de avioanele dusmane, nemiloase fallt de ci'nIi si aruncind bombe panil si In parent palatului de la Cotroceni, unde rgina plingea asupra patului de agonie al copilului ei Mircea, incepeau sä se intoarca spre speratul protector in ceasul nnei ocupatii din ce In ce mai yrobabile, Marghiloman, Omul celei mai desä- virsite cresteri frantuzesti In sensul boieresc se vedea a- cum, am numai scful nettigaduit al conservatorilor, contra lui Take Ionescu, cad, distrus de infringere,Fili- pescu Inchisese ochiii putini 11 dusesera la mormint supt amenintarea bombelor din aler ci, poate, dicta- for, din voia Cenrtalilor, al terii Intregi. Miserabild stare de spirit, osinda care nu se t'a sterge, a unei 1ntregi tlase razgliate, in momentul cind oHce popor, In toate categorfilessale, vadeste ce are mai adinc in reservele sale nationale! Clopotele care sunau la fiecare aparitie la orizont a aripilor negre* aducatoare de moarte pareau cit piing de sfirsitul unei intregi sock- tati prea sus saltata de vinturi prielnice, $i atita miselie era totusi Incunjuratit de statornicia de echilibru. a celor mid, eroi din instinct, pe cari nimic nu4 putea doborl: lucratoril tipografi 1mi faceau ziarul In zgomotul asur- zitor al explosiilor, copiii Imi du1ceau suierind corecturile la Academia Roraima, unde fete de douazeci de ani, stu-

230 CONFLICTUL dente, lucrau netulburate la mesuta lor atunci chid iru- purile-omenesti sfIrtecate zburau In aier. Si din respect fata de adevar si ca Invatatura pentru alte Incercari care pot veni aceste lucruri trebuie spuse, Intreg si crud, poate mai crud si decit aici. In acest marasin al celor din dosul frontului, in a- ceastä primejdie de pretutindeni a celor de pe linia de lupta nu se mai putea Incerca nimic ca ofensiva ras- lunatoare, ca initiativä si inovatie. Odata, cInd teritoriile erau sarace, si locuitorii lor indiferenti, se putea päräsi oricit pamint pentru, a incerca o loviturd care avea perspective sa. reuseasca. Acuma un sentiment de nesfirsita durere prindea pe fiecare la orice chilometru patrat, de oriunde, pe care-I ocupa dusmanul, robiml o parte din populatia lui. Misiunea armatei romanesti era, macar pe multa vreme, panä la o neasteptata schimbare a Imprejurärilor, hotarlta, pecelluitä, In umbra acelor munti din nou si cu Imbielsugare sIngerati. Nu tot asa un dusman care, maiales la Nord, se putea necontenit Improspäta cu trupe din Vest, deprinse de mult a se lupta sl a birui, si care avea en atit mai multa. Incredere fata de un adversar pe care-I stiaasa de slab pregatit, ca mijloace tehnice mai ales. Si nävalitorilor Ardealului li trebuia, In vederea si- tuatiel generale, o isprävire jute a luptel pe acest front care prea multä vreme rapise luntati absolut necesare ca sa aduca decisiva 'pe frontul frances. De aid ofensiva, cu cele mai bune trupe bavarese, pe linia Jiiului, unde, cu toata mentinerea micii armate de la Orsova, rupta de ansamblul luptelor, divisia invisibill a colonelului Tantu, care va putea fi silitä a capitula, In- tr'un tIrziu, numai de foame, o aparare efectiva. a -granitei aproape nu exista. 0 Intaie Incercare pe valea riu- lui pana. In capitala .Grorjului Intilni resistenta, nu fail succes, a unor soldati strinsi in grabä oH veniti din in-

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA : PRIMA FASA 231

timplare, la caH se adAugi neinfricosatul avInt zgomotos al unei viteze populatii, care nu-sidadea sam 5. de toath Intregimea primejdiei. Firea romAneasc5. Insä crede prea mult. In dainuirea izbindei: la Bucuresti se vorbia de nimicirea unei 1ntregi divisii, pe cind pentrui Falkenhayn necesitatea,posibilitatea deplina a unei marl actiuni de Inväluire generala, sfirsind totul, tocmai prin aceastä deschizdtura de munte, era de toata evidenta. nirk sä se fi banuit nimid de o informatie militara, asa de slaba ca a noasträ, o adevaratä armata de strA- batere, cu sapte divisii, din care cloud de cea mai bung. cavalerie, se strIngea la Petrosani, pentru lovitura cea mare din pragul iernii. Deschiand drumul cu o for- midabild artilerie, cdreia nu i se putea opune nimic, din nou pe la Bumbesti se Incepea coborlrea spre Tir- gul-Jiiului, care fu ocupat la 15 Novembre, servind ca pnnct de *care pentru luarea in stapinire a lutregu- lui ses olteani muntean, complect lipsit de aparare, Si taind Si legaturile divisiilorlipite de stinca mun- telui, pe cind pe la Zimnicea, uncle orice ap5rare era ilusorie, trecea Mackensea cu armata dobrogeana. Numai simtului de ordine, puterii de a impune disciplina a generalului Averescu, .caruia de la sineli revenise acuma conducerea suprema, i se datoreste ca descinderea dpe Inaltimi a micilor pachete de oaste nu s'a fäcut In desordinea la capätul careia e, fireste, depunerea armelor, ci ca din aceste piraterazlete s'a putut face din nou o armata, capabilä, nu numai de retragerea rinduita dire Moldova, dari de a da o mare batalie In cImp deschis, singura, de fapt, de la inceputul rdzboiului, In. care cu putin ni-a scApat biruinta care ar fi salvat Bucurestii. Starea de spirit In cercurile de sus era din nenorocire aceiasi, Stirea celei d'intaiu ocupari a Predealului, adusä de mine noaptea din gara Ploestilor,care con-

232 CONFLICTUL

statase a nu mai raspunde granita, pe cind cete de soldati In desordine, de pribegi romini din Ardeal, de care sicirezi de vite se coboratt invälmäsit in podgoria noas- frit, nu scOsese din. gura ministrului de Razboiu, si el prins de acel marasm al paralisiei generale, decit raspunsul: da, se poate". Cind Ii intrebam pe amaritul Vintila Bratianu dacä putem face ceva la Dunare, imi arata resemnat care e adevarata situatie: el intrevedea apropiata luare a Bucttrestilori, intrebat: cind s'ar pu- putea intimpla nenorocirea, el sfirsia cu un ,,o sa-i vezi", sfatuindu-MA sä ramin, ori, pentru cä am scris ceva contra Nemtilor", ma pot si duce. In sfirsit, pe lingt Rusii dispusi a-si minca semintele pe margenea soselei, dincolo de care ai nostri min- can pthnintul, intaia dovada de interes a Allatilor ni sosi in persoana simpaticulut, optimistului general frances Berthelot, a carui infatisare singura, reunind ce are mai sanatosi voios burghesia fra.ncesä, era In stare sg. ridice sufletul. Dinteo singura aruncatura de ochi el recunoscu ,adrnirabila desorganisare" a noastra, trecind prea usor poate asupra dovezilor de restituire a organi- sätiei pe care le dad-use un Averescu. Adaugind silintile sale la acelea ale celorlalti generali generalul Averes- cu el insusi nefiind adus niciodata a colabora cu Fran- cesii-, cari cunosteau tot ce, in trecut, legase de Ger- mania pe fostuI atasat militar la Berlin, de care vorbeste asa de frumos,de generalul Prezan In primul rind, seful de stat-major al lui Berlhelot, generalul 136- tin1, s'a luat hotarirea suprema5 aproape desperata, de amncerca Walla Incimp, deschiscare vaarata dad. Muntenia mai poate fi salvata, sau dacä e casul sä se faca. o Concentrare p acea linie a Siretiului, pe care de la inceput ne vroise receai nu tocrnai prie- tenoasa hotärire a Stavcai", statului-major *general al lui Alexeiev.

V. Memoriile lui apärute in 1931.

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA: PRIMA FASA 233

Intilnirea ostirii lui Mackensen, care inaintafara grijä, cu fortele reconstituite ale generalului Presan, comandant suprem al bätäliei de aparare a Bucurestilor, fu favorabila armelor noastre; citiva din cei mai buni generali ramasi In viata, dup a. caderea lui Praporgescu siDragalina, erau supt ordinele lui: Scarisoreanu, batrinul Lambru. RamInea acum a doua lovitura: contra lui Falkenhayn, care venia pe drumul celalt, dar planurile luptei cazusera In ajun, din vina a doi ofiteri caniu stiura face sä dispara hirtiile lor,i ele dadura generalului german putinta sä-si schimbe orinduirea 1uptei.Astfel ceia ce trebula sfieacolo, pe lunca Argesulni si a Neajlovului, nu departe de uncle Mihai Viteazul biruise pe Sinan, un triumf al celei mai chib- zuite strategil n'a fost cleat prilejul unui nou macel a- daus la martirologiul nostru. Parasita de guvern, care 1,1rma pe rege si familia regala, Capita la Romaniei, IA- sata n sama grosolanului general Mustata, u toti spe- riatii ei, cu toata colonia straind, care, Impreunä cu. o parte din Evrei, Iii pregatia buchetele de Intimpinare a ,mIntuitorilor", state; fara aparare, inaintea Invinga- torilor, pe cind mortii eroici, cu mfile, Incremeniau supt klealul de la Comana, unde odihnia fiul nenorocit allui Voda-Mihai.

5. SUFERINTILE DIN MOLDOVA. lasul rdmineaatunci mai mult ca o capitald de gu- bernie ruseascä decit ca al doilea In Insenmdtate istoricd si intelectuald din orasele Romdniei in luptä pentru dreptul si viitorul ei. Dacd. pe Strada Läpusneanu defilau zilnic, Impreund cu ofiterii In concediu si cu Wig can gdsiau mijlocul de a ft totdeauna in concediu, cei d'intdiu stramutati ai vietii politice refugiate, In fiecare zi se puteau vedea greoaiele cete cenusii, miscate ca de bataia- vIntului, In ritmul unor Incete cIntece de rätäcire in stepa asiaticd, ale Rusilor, cari se priviau, In aceastä Moldovd. reservatd. Tarului de tenebroasa diplomatie a lui Stunner, pre*edintele de Consiliu rusesc, nu niste aliati, ci, cum ziceau ei Insii, niste protec- tori", aproape niste stäpini. Once contact cu societatea romaneasca era evitat cu o Ingrijire plink de despret, nicio informatie privitoare la, neamul bästinas mi interesa pe acesti oaspetiorgoliosi, condusi In mare parte de ofiterican, dupd caderea celor trecutiprin scoli Ina lte, se ridicaserd prea adesea din rindurile soldatilor. Nu va trece Mu lt, si de Sf. Nicolae, patronul Tarului, serviciul se va face la Mitropolie, Inaintea unor credinciosi cu mäntäli de oaste,siIn limba slavond, de clerici can Intovdräsiau ostirile. 0 situatie dureroasd pentru cea mai elementard mIndrie romaneasca si care se va Intdri din ce In ce, devenind aproape nesuferitä. Peste cIteva zile de la desastru, cei d'intdiu din armata noastrd cari-si puturd face drum, räileti, desorientati,

SUFERINTILE DIN MOLDOVA 235 flamInzii imbracati ca pentru \Tara, incepura sa so- seasa Ofiterii deslipiti de unitatile icr erau une ori asa de zguduiti Incit la intaia kr intAlnire lacrimile II veniau In ochii un plins nervos Ii zguduia cind incercau sa gaseasca expresii pentru nespusa lor durere sijignire. Grupe de soldati calari apareau,singurii sal- vati, I ärä voia lor, clintr'un regiment care se jertfise, in ochii Mr era sumbra hotarIre de räsbunare cu care muriserd camarazii Mr, ingropati supt zapezile marl care acoperisera de curind totul. Trenurile aduceau a- titia ränitii bolnavi /nen inaintea uttimelor transpor- turi se inchideau usile de fier ale spitalelor pline pana sisupt paturi de oameni cari muriau si inghetau pe jos nestiuti; adesea Intregul transport se vacua a fi numai o adunaturd de cadavre Incremenite. Cite un de- serter palid In haina lui räscolita de vint trecea Aupt paza soldatului care-si purta In nestire picioarele släbite. In curInd, luat de la Rusi, deprinsi de acasä a resista la contaminare, tifusul exantematic Incepu a secera intre aceia cari aveau supt uniforma br ca o Mina de paduchi, agenti ai contagiunii. Si totusi din astfel de naufragiati, In cari traia numai sufletul, capabil de mice Invieri, al neamului, trebuia sa se facä o armata dc ultima aparare, si cit mai jute! Mila de om, simtul de solidaritate, dispositia de a Infrunta primejdia de moarte pentru altii erau de tot rare. Fiecare-si cauta In casele rapede napadite de oas- peti, unii grozav de pretentiosi, pänä la obraznicie, de huzurul lui,igoana dupä alimente deveni ilpede Infrigurata, intendenta furnisind numai acelora cari se tineau strict de oficialitate. Mara de cite o nobila fe- mele care adese ori a Inchis ochii in mijlocul bolnavilor ei altele vedeau In frecventarea spitalelor posibilitatea unui flirtputin comun, mai ales cu ofiterii francesi--, mai nimeni nu se Imbulzia sä aduca o mingliere ranitilor, bolnavilor, agonisantilor. Despretuitoa-

236 CONFLICTUL re de pericol, regina, pe care nu. odatä incunjurirnea ei ajungea s'o compromitä, dadea un exemplu care era prea putin imitat. Unul din ministri, cgruia-i amintiam exempiul tatglui Au la 1877, care era uncle se simt-ia nevoia de un impuls, imi raspundea cit este la mijloc o deosebire de temperament. Mustrarea pc care o tu- prindea presenta la spitale, cu vioara-i minunatg sub- tioara, a marelui musicant George Enetcu, nu se ince- legea, cum nici serviciile devotate pe care le aducea in aceleasi lacasuri de suferintit marea artista parisiang Marioara Ventura, care in astfel de ceasuri grele isi adu- Sese aminte care este patria sa. De un indenm spre actiune, de o coordonare a silintilor tuturor celor in stare a face ceva nu putea fi vorba. La o cash de pe strada Romana, unde evuase preseclintele Consiliului, curtea era goalgi luminile se stin- geau rgpede. Adresele ministrilor celorlalti se -giisiau numai cu greu,i te gindiai cu infristare ce ar fi Lost dac6 ar fi trait pe acest timp un Mihail Kogalniceanu, vesnic izvor de incredere pentru oricine. Numai la cartierul general din fericire veghia o vo- Mtit fermg., a generalului Prezan, devenit sef al armatei din. vointa regelui, care se inchidea In chinirrile constiin- pi sale, hotarit sa mearga Onit la mpg",i raspun- zind la orice obiectiiu Mistica sigurantà ca totusi tintele ce-si pusese. Inainte vor fi atinse. Era o reconfor- tare siprivelistea zilnia a generalului Berthelot, ca pe vremea luptelor viteze flrit bombardari aerienesi gazuri- asfixiante, pe frumosul lui cal de razboiu. Pen- tru a se cruta, macar acuma, primejdia generalilor, cari nu pot conduce, se inlaturg, une ori art o selectie In. de ajuns de atenta1, un numar dintre aceia cari fuseserg. demmtati ca nedestoinici. Iar generalul Socec, in- vinuit cit si-a parbisit postul de comanda, de si ofiterul franoes care-I intovarasia nu gasia ca-si cAlcase datoria mutindu-1, fu judecat In. pripa,5.12 pentru 'a se da o 1 Casul generalului Frunza.

SUFERINTILE DIN MOLLOVA 237 jerta opiniei publice, degradat In fata unei multimimn- sufletite mai mutt de un sentiment de Intelegiltoare compAtimire. Erau a1ii cari ar fi trebuit sä cadg, supt gloante, dacä scApa, e colonelul juridic Stere, rämas Ir teritoriul ocupat cu rnandat oficial, pretindeau amicii sai, el si altii dintre guvernamentalisi care, desbrAcind Uniforma de care era nevrednic, paradà _pe sträzile Bucurestilor, patronati de Marghiloman, un concurent mai tare la favoarea stäpinilor, miscindu-si a porunca hagaica. In acest thnp rAzboiul continuA, cum se putu, din u- nitatile cu greu Si neindestulAtor refleute, de-a lungul intregii fronliere muntoase, unde gerul cumplit impunea -un armisti(iu, dar nu pentru artileric, ale carui ha- buituri se auziau, noaptea, pAna in mijlocul Iasului, precurn si la Siretiu, unde si RimniculS6rat,apoi Foe- sanii ftiseserg ocupati supt ochii vesnic nesimtitori ai Rusilcr,asa de numerosi. Dar privirile tuturora eran indreptate asupra vc5tii pe care o va aduce mult astepL- tata primavaril, care veni tirziu In topirea nilprasnic6 a imenselor zapezi necontenit ingrarnadite Si pAnä in luna lui Mart 1917. Un -organ de publicitate care sa tic sufletele drepte nu mai era. Ziarele mari, Univerad",Dimineata", rAmh- seserä in Capitala pierdutA, negociind cu administratia impusii de ocupanti, dintre inconstientii trAdAtbri,eari au crezut ca p-)t sa ocupe locuri ca acelea de primari (colonelul Verzea), de prefecti, de prefect de politic, (profesorul Tigara-Samurcas, inthn al Curtii , ba de se- cretari-generali si loctiitori do ministriinvatatul si ca- pabilul academician Antipa, fostul presedinte al Ligii Culturale, Virgil Anion, fostul minNtru Neni(escu si altii pe cari nici Dumnezeu sa nu-i ierte .Pe un pete- eut de hirtie am inceput a scoatc din non Neamul Remilnesc", cu redactori, A. C. Cuzin,i devotatul Aurel Metroniu, menit sa cadif -5 i el victima a bolii frontului,

238 CONFLICTUL

Ong ce statul-major strInse laolaltg intelectualii, cu sau färä credintA In rgzboiu, egrorafrontul nu li mirosia bine, si puse algturi foaia Romgnia": regele Ferdinand stgruia Insg. ca Intgiul ziar: cel sgrac2 scos cu devotament, inchiliute mai mult date de pomang, de singuri doi oameni, sA meargg pretutindeni unde moralul ofiterilori soldatilor trebuie ridicat, prima si indispensabild conditie pentru refacere. A lost la Bucuresti, Inainte de evacuarea cui s'a Imbul- zit mai mult, nu a cui trebuia sg fie mai folositor, o In- trebare de neInteles cInd se gindeste cineva la ce au Mut, In asemenea Imprejurdri, Sirbii: dad. Parlamen- tul trebuie luat sau ba. Pentru anume apucgturi de auto- cratism ministerial se pgru, un moment, eg ar fi bine sg nu fie luat In refugiu, sau O. se facg, pe ascuns, o selectie care ar In Miura pe cei incomozi. De mai multe ori am Intrebat cind si cum trebuie sa plec, si n'am avut raspuns. Dacit nu m'ar fi dus noaptea la un tren de birocrati grija prieteneascA a lui Gh. Muntleanu-Murgoci, in casa cgruia izbutisem a mg adAposti, n'as scrie astazi aceste rinduri, dar eine stie dacg ipentru mine, asa cum trgiesc azi, n'ar fi fost mai bine! Acest Parlament trebuiasit lucreze, de si reformele erau acum zabovite litrit termin. Si, In vederea zilei redeschiderii lui, amlnata, la Bucuresti, atita vreme, vechile intrigiIncepuserg a se tese. Conservatorii voiau, ori sa Intre In Ministeriu algturi de Than Bratianu, autorul infrIngerii", ori sa-i ied locul. Bine inteles conservatorii razboinici, caci nu numai Marghiloman ramg- sese la Bucuresti pentru a-si face o popularitate speciala, vorbind Germanilor de cele &ma natiuni create de Dumnezeu pentru a se Intelege, ci si, bine Inteles, Carp si,poate cu pgrere de rau cg n'a fost invitat sg ple- cememoriile lui inedite pot decide singureMaiorescu. E drept Insa ca Maiorescu a refusat rel4iile cu sefii o- -cupatiei si Carp, la Inceput, a declarat cg, represintant

SUFERINTILE DIN MOLDOVA 239 si el al unei natil Inviuse, n'are de gind a-si face partid din nenorocirea terii. La Iasi erau, pe ling Disescu, care va pleca, la cel d'intdiu prilej, In. Suedia,i nimeni nu astepta mult de la dinsul,. Take Ionescu, care-si biruise temperamentul rebel actiunilor Indrdz- nete, Mihail Cantacuzino, Dimitrie Greceanu, care-si M- euse, ca sub-ofiter de cavalerie,i datoria de ostas si altii mdrunti. Ei Wsä cereau sä fntre in alcdtuirea pe care o pregatiserd si aveau intentia, dfrzd, de a o ixnpunt regelui, foarte afectat Inca, pe eind regina spera tare cd vom iesi curatiti din desastru". Rdspunsul mieu a fost neted: In asemenea imprejurdri se sustine guvernul, orice guvern si eu n'am de ce sd apar un regim, conservator sau liberal, ale cdrui pdcate, venite la ispdsire, nu. le Impartasesc. Un grup de tineri, influentati de Impreju- raffle din Rusia, se vor forma apoi, cu fantasticul Gh. Diamandy, care aparea la Camera In costum de mujic, cu blusd färd guler legatd. la mijloc, cu d-rul Lupu, care pentru Intdia oard scotea la iveald resursele sale de combativ, cu rotunduli veselul domn Trancu-Iasi, cdruia-i staea in fall, ca un contrast izbitor, mica infatisare ascutitä, gata de harp., a d-lui Iunian, plus doi Mehedinteni dintre caH unul era d. Tilicä Ioanid, ba chiar generosul socialist dr. Cantacuzino; ei luau titlul de Partidul Muncii, dar, de fapt, cu singura tendintd de a nu läsa o clipd In pace guvernul liberal, In care tineretul era represintat numai prin Inca timidul si stin- gaciul Gh. Mfrzescu. Era sigur cd Insäi problema rdzboiului se va .discuta, de la Inceput,i liberalii, cu seful abia rechemat la o activitate relativd, se temeau O. nu se facd procesul, foarte posibil, al totalei lipse de pregdtire, pe care o revelaregelui si un tehnician foarte devotat terii lui de adoptiune ca d. Vermeulen din Ploesti si o recunostea, cu melancolie,i priceputul Saligny. A fost deci o u- surare pentru guvern, care tinea samd fireste numai

240 CONTLICTUL deaceasta lature, chid am luat ,euvintuli pentru Ca, tre4 chid paste. tot ce putea despa'rti aceastä nitna de pribegi Bratianu-mi va aminti ca. 0 eu am raspundereamo, sa afirm ea, price ar fit,tlu ne dam, ea ni van recapata pamIntruli dreptuli vom putea spune, nedeslipiti de acest parnInt_ ea Gheorghe-Voda Stefan clnd striga: mai bine sa ma manInee chili pamIntului acestuia" caci se vorbia acum, Intre multi frieosi de Sus, de fuga In Rusia, du regale la liarcov. ca Pe- tri; Rares, In exil, ca vom fi ce am fost si mai milt cleat atir. Regale mi-a multamit foarte miseat, iarVinLilit Bratianu m'a rugat foarte staruitor, eeia ce arata anunie intentif,insuportabile pentru mine, A. etaistint ca, din discursul afisat In toate primariile etvintele In. Jega- Ora. on Onii pan,Tritiflui acestuia" sa fie qaprImata. Si astfel cu lacrimi.i frIngeraeinima ajunseramla acel an nou al lui 1917, .pentru apertil la oaste a caruia, prin amicul sau Stirbei, regele, Inca zdrobit de( lovitura sortii si gata sa abdice daca ar aduce astfel,an bolos terli,a, cerut modesta oolaborare a omului care declarase ca, tare pa tot ce.stie din trecutul terii sale, nu se tame, chiar daca ar ramInea singuri hicrederea sa- Ostasul se refacea ca prinminunei Casi pamIntul, ati,a vreme Inglietat, era 0 el sa-si alba primavara lui, tot asa de neasteptata. par Iitrebuia InUtiu pregatirea tehnica dupd nevoile vremii,i aceasta complecta prefacere a unei armate atit deInapoiate si In ce pri- v.ste instrumentul, de lupta, care era In fond tot acela al izbiturii In cap cu patul de pusca, nu se putea face decit prin aspra Mare a Nordului, prin bundvointa,a. desea neInteles de zabavitoara, a Rusilor. Nu era nicia Indoiala In ce priveste intentiile Tarului, care spunea ca tine ja dispositia regelui Ferdinand si ultima copeic1 si 'ultimul soldat". Dar era., 0 continua adversitate a statului-major, bucuros sa se desfaca de acest front, soeotit ca definitiv pierdut,i acele intrigi ministeriale

SUFERINTILE DIN MOLDOVA 241 care, In Cabinetul reactionar, cu tendinte anexioniste, al lui Protopopov,erau pentru noi o primejdie tot asa de mare ca si dusmania Centralilor. Era necesar un alt contact decit cu comandann nu tocmai de primul ordin, al armatei rusesti de asa-zis ajutor, care-si luase o mare parte din positii pe frontul carpatic al Moldovei, legat de al Bucovinei, reservindu-se armatei a doua", a generalului Averescu, Vran- cea, intactä, si lui Grigorescu trecatoarea de la Oituz, Regina Maria ar fi vrut sa mearga insasi la Peters- burg ca sa-si intrebuintew toatä influenta pe Maga varul de care o lega o reciproca simpatie. Pus eu In- surni sä propun aceasta regelui, acesta, foarte gelos de autoritatea sa, ea toti timizii, a refusat, si se stia cä pe linga acest blind indärätnic nu trebuie sa vii niciodatä a doua oard. Atunci sarcina de a grabi ajutoarele, si In ce priveste oamenii, a revenit lui Joan Brätianu, carey in a doua calatorie, se facu intovardsit de printul Ca- rol. Pe cind printul caracterisa situatia gäsita. acolo: un infinit organisat", primul ministru se Intorcea cu convingerea cd a smuls si la Petrograd recunoasterea represintantului Romaniei ca de o potrivä cu aceia al celorlalti aliati si cä lucrurile sint de sigur indrumate spre bine. Cind, refusindu-i oferta de a Intra In Mi- nisteriu, facia. In casa mea, care era un club de studenti, vecina cu a lui, 1-am intrebat de oamenii stingii din Duma., de radicalul moderat Gucicov, In luptä fatisä totusi cu Tarul, el, explicIndu-nii cum si-a invederat superioritatea de inteligenta fatä deProtopopov, ma. a- sigura ea toti ceilalti n'au de fapt nicio valoare si nu pregatesc niciun viitor. Dar In luna lui Mart Inca sprijinul care fusese Tarul cadea. Bratianu, omul prevederilor sigure, si, introducatorul lui la Petrograd, bunul sisigurullui prieten, Diamandy,se inselasera cu totul,de neinchipuit, asupra situatiei la Petrograd. La cele d'intaiu tu1bur1ri de

242 CONFLICTUL strada, provocate de lipsa de One, toatit ordinea seen- lard a autocraiiei peria. fn %Tint, si la 15 Mart l'arui, ab- dicind la cartierul general, devenia coloneitil Romanov si in scurtA vreme un prisonier de Stat. G-uvernul provisoriu al lid Lvov si Miliucov vazu lunecIndu-i toata au- toritabea In mina demagogukd Cherenschi, care credea ca o Jame nonA se face din citeva discursuri. De acuma va irebui sa negociem pentru sprijinul militar rusesc cu o lume In plina descompunere, ischimbindu-se capricios, isteric de pe o zi pe alta. Celebrulpricaz no. 1 dildea soldatului supt arrne drepturile unui cetatean absolut autonom. Agitatia se transmise imediat la noi. Trupele, devenite *adunaturA de politiciani, nu avcau pentru Suveranii RomAniei mai mull respect decit pentru acela pe care revolutia II rasturnase acasa la dinsii. Ni-a fost dat sa vedem pe Racovschi, arestat de multa vreme, adus ide Rusi In Vials Unirii, unde a tlinut liber un cliscurs de rasturnare, pentru a trece apoi in Rusia, unde-1 astepta o mare cariera. -La Socola anii de soldati flu faceau decit sa diseutei sa lea resolutii: fasul era supt teroa- rea lor. Intr'o noapte, fcartierul general de la cofetaria Tuff li fu ocupat de studentul Rasa', uoigasul 'ofiterilor tie marina fierti la Kronstadt, si de amanta lui, ecopilA, tan se trudiau sa redacteze o proclamatie. Un siarist rus prieten, cane izbutise a fi martur, ma Instil*, si astfel, comunicinduii-se lad BrAtianu, colonelul Rasovi- ceamt putu sa apere pe -generalul $cerbaoey ile fo moarte sigura: arestatti, 'Basali femeia fura gasiti peste diteva ceasuri morti Inteun %sant. Cum Bratianu lipsia, ministrii numai aveau nicio initiativa. A trebuit, simplu particular, sa vorbesc cu represintantii Aliatilor, cari nu puteau lasa singur Intr'o asemenea clipd pe Suveranul atras de lerile lor in a- ceste primejdii. Generalul Petaladeclara ca el nu infrunta pe Rusi daca yin sa aresteze pe regele, In pa-

SUFERINTILE DRI MOLDOVA 243 latul lui, iar partidul muncii", mergInd la Sqcola, ian aduse decIt fggaduieli goalei credinta pA. au devenit cun factor important In viata terii. Mi-am permis sg. sfAtuiesc pe Suveran a se duce la armatA, si, spuindu-mi cu durere cd se simte inutil la Iasi, el pleca la 23 April, ducind cu dinsiil proclamatia redaptat4 de mine, prin care se promitea sätenilor ostasi Omint ceia ce nu scrisesem eu: vot. Infqrmat de soldatul basarabean I. Buzdugan, puteam face, prin secretarul a- merican, ca miscarea sä nu se producä.

Munitiile,articolele de ImbrAcAminte,coifurile de metal, noile pusti de model framesi noile tunuri care pe frontul de Vest se dovediserä ant de potrivite ni ye- niserä pänd In primävarA In destul de mare cantitate pentru ca oastea aleasä de 300.000 de oameni cel mult, care Inlocuise gloata disparat4 de la inceput, siä OA aspectul aceleifrancese, cu care o asamAna si temperamentul. A fost strigglul smuls socialistului patriot, a- tit de onest si de prietenos, care era furnisorul de munitii al armatei ierii sale, Albert Thomas, aruia, ca altui socialist in rdzboiul de apgrare nationald, Bel- gianul Vandervelde, "siunui trimes engles, li s'a fäcut In Parlament o primire in care speranta se unia cu a- (Linea recunostinta cn'am fost nitatiIi fundul gro- pil sacrificiului nostru complect. In momentul vesel al trimbitelor de la Zece Maiu 1917 se putea verbi, MA a se trezi un dureros zimbet, de noua ofensivä. Pentru aceasta se crease armatei un non spirit prin legea de expropriere, de care atlta vreme nu se vorbise si de care unii conservatori, represintati acurna si In guvern prin aaugirea lui Take Ionescu, puteau crede a au si scapat. Stiri vrednice de incredere, pe care, din contactul cu. unele Legatii, mi le aducea Al. Vlahutä, venit de la mo- .sioara sa din Rimnicul Särat In chervan cu boi, Impreu-

244 CONFLICTUL nä cu sotia, arAtau cil In sate propaganda revolutionara, care-si ficea drum In armata ruseasca, impotriva sigurantelor lui Britianu, cIstigit tot mai mult teren. Intr'o intilnire cu presedintele Consiliului, i-am atras atentia asupra pericolhlui, Vara sa pot capita nimic de. la dinsul: se vor opune proprietarii, cari au pe oamenil lor In guvern. Impusca-i si pe dinsii dad, fac revolutie, precum, pentru cd au ficut revolutie, ai Impus- cat pe terani." Pe pragul portii i-am spus ci o asemenea ocasie nu se va mai gasi. Cum nu cistigasem partida, am scris regelui Insusi, care-mi arN.ta la Iasi o deosebita Incredere, Ingaluindu-mi si-1 visitez oricind, pentru a-i spune c5., oricum, mica proprietate se va face, pentru Coroani, daci initiativa e a ei, iar, dacä e a altora, contra Coroanei. A douazi Britianu mi-a declarat ci s'a Azgindit si o face: cum ministrul de In- terne, Mortun, e un fost socialist, iati si om.ul care 'poate presinta propunerea, pe care conservatorii ar primi-o cu neplAcere daci ar veni de la dinsul, Britianu. Indati o numeroasi comisiune din toate partidele se 'aduna pentru ca reforma agrara si fie luati In cercetare. Mitropolitul Moldovei o presida, Nu se poate spune nici ci marea proprietate s'a opus, usInd de toate armele ei, nici ci eaa cedat cu o deosebitapracere. Daci d. C. Argetoianu, care era contra reformei, voia despigu- birea In aur, plititi dintr'un imprumut anume pentru aceasta, d. Pavel Britisanu, nervosul si zgomoto- sul coconul Pav lici", asa de bun la suflet, gisia accente calde pentru a arita a. se Invoieste cu misura. M. Cantacuzino aveq interes mai ales pentru subsolul unde familia sa avea foarte importante interese de petrol. Unit cautau si salveze si, ca Gh. Mirzescu, drepturile- de proprietate ale absenteistilor. Intre indivizii si gru- pele In lupta, guvernul avea avantagiul de a dispune de un on gata si Impace oricind cu formule de bun simt, Al. Constantinescu, care nu odati mi-a adus cm

SUFERINTILE DIN MOLDOVA 245 starea desbaterilori solutia pe care izbutise a o gäsi. E- lenientul pur politic a luat o parte neinsemnata In a- ceste discutii, care, totusi, dacä nu tocmai de aceia, au ajuns, de $i nu fall indelungate zabavi, datorite si preocuparilor de alt ordin, in care era vorba de Insa$i apeosterii, la votul din Ziva de 24 Ellie.

Nnä atunci fusese o lunga $i Insemnatä, o glorioasa desfaprare a evenimentelor militare. Generalul Ave- resell pregatise, cu principalul säu auxiliar, generalul Margineanu, Ardelean de origine, cum Ii arata si numele, fiu al profesorului mieu de desemn de la Liceul din Botosani, a doua mare actiune de stil mare In cursul razboiului, unde isi gasise in sfirsit rOlul, a tita vreme tagaduit. Cum pe sectorul vrinceanerau singure trupe austro-ungare, de o valoare, ca totdeauna, indoielnica, 5i cu soldati de-ai nationalitätilor, minati un timp cu revolverul pe la spate, el gindi cun ataeenergic,multävreme pus lacale cum trebuie, putea sa.le disloace fara prea marl silinti. Se va ajunge astfel in teritoriul ocupat, de unde $tiri de adinca nemultämire veniau necontenit, prin ziarele strai- neca iprin elemente militare care izbutiau,venind din jos, sa strabata prin sirme. Armata intaia, insiruitä pe Siretiu, supt ordinele generalului Cristescu, ar fi intrat atunci si ea in lupta, desläntuindu-se si- voiul curatitor. Nu s'a vazut nicairi o atit de nemilos alcatuitä exploatare a unui pamint luat cu armele ca In cele douä treimi si mai bine de Romanie care stateau supt o administratie germana, care admitea numai elemente se- eundare, 8ubsidiare, apartinind aliatilor Germaniei. In- trebuintind tot felul de instrUmente, Evrei, altistraini, dariRomini cu trupul, se ajunsese a se puhe tot ce era de luat, de stors, de expediat in tabele de o admira- bila precisiune. Profesorul de Universitate devenit pre-,

246 CONFLICTUL fed dpolitie primia ordine care trebuiau neaparat e- xecutate,i imediat, cu privire la aramaria, plapomele, blanile de care aveau nevoie otupantii. Femei erau a- (lase Prin avantagli de hranä sä devie concubinele fa- t:Ise ale ofiteHldr. Publicul romänesc era minat la clasa a III-a. Fundatia Carol era deschisä de acelasi prefect de politie, director al ei, unor cursuri superioare libere, care serviau la punerea in lumina, pentru "soldati si pentru un public inconstient, a scopurilor urmarite de Centrali. 0 publicatie germand ilustrata, Ru- methien in Wort und Bild, unia informatii folositoare cii calomniii injurii la adresa acelora cari bggaserg. In razboiu Rohignin. Nu trecu mult si C. Stere capäta voia sa scoata o foaie, Lamina, In Scare se cerea impuscarea acelora, acum la Iasi, cari facuserà nenorocirea teriici eterliplare din ea se trimeteau cu miile pe front pentru a fi aruncate in transeele noastre. Pe linga o grupare Unita." cu sirnpatii pentru Germanisi Austrieci,a d-lui Marius Teodorian Carada, se gäsiserä unelte si in cler, Inspäimintind $i mladiind pe bietul Mitropolit Pri- mat, peste masurä de batrini absolut nevolnic, Conon Argmescu, amenintat In propria lui casä, pentru ca, pe urmg, un manifest iscalitsi de arhimandritul Iuliu Scriban, fost la Baden-Baden, dar odata nationalist si candidat la Primatie al reformistilor, sä fie rgspin- dit intre soldatii nostri cgrora ii s'ar fi fäcut prea mult dor de casa. La Academia Rominä aparea, poruncitor un delegat al guvernuhli bulgar pentru a-si insusi un numar de manuscripte, care furd trimesei retinute la Sofia In ciuda oricarui drept, societatea neavind macar un caracter de Stat. SA se adauge ca, pe linga toate aceste grosolgnii, hat- jocurisiinjurii gratuite supt regimul lui Mackensen, care calaria zinic cu caciula cu cap de Mort pe cap prin Strgzile Bucurestilor, -uncle era prudent s1-1,a- lute WI: supusii lui, si al lui Tulff von Tseh.ippe, in

SUFERINTILE DIM MOLDOVA 247 care corespondenta se facea 'ma timbre ale Imperiului, sio Banca. se Intemeiase, pe basa unui deposit a I. Statului romln la Berlin, pentru aInlocui actiunea Millen Nationale, regimul unei agriculturisi, exploa- tali generale ca intro negrii din colonii se introdusese necrutator: munca silnica pe cimp cu termine fixe, datoria de a aduce la armata tot ceia ce putea sa-i fie de Solos acesteia. Lasind populatiei, cum se spunea public, fail nicio reserva, atita dear cit sä nu moara de foame, restul se transporta In Germania asediata, flaminzitä de Aliati, hränindu-se din surogate Onà la degenerarea Insasi a rasei,i soldatii avean dreptul de a-sitrimete acasa pachetelele de provisii. Se lucra de zor la repunerea In actiune a sondelor, pe care, supt supravegherea ofiterilor englesi, insarcinati anume ca aceasta, ai nostri le arsesera In momentul retragerii, In- cunjurind cu un fum negru ca noaptea, strabatut de flacari, nenorocirea fnilitara a päräsirii locurilor iubite. Romania ajungea marea furnisoare, golita zi de zi de toate resursele ei, a terilor unite In contra-i, care ii disputau cu vehementa partea de atribuit fiecareia din ele1. Pentru cea mai mica banuiala fise exacte se redactau la politia militara pentru orice cetätean mai In vaza oameni amestecati in politica, intelectuali erati arestati, Inchisi 'in Bucuresti chiar, pentru a suferi toate urnilintile, sau trecuti, asa cum eiau une ori, bAtrini,neputinciosi, bolnavi, peste hotarele terii. Nici femeile nu scapau de astfel de urmariri si pedepse. Dar aceasta nu Impiedeca necontenita intindere a spiritului de revoltd, caruia-i lipsia numai posibilitatea ma- teriall de a se manifesta. Daca nu se putea tipari pe ascuns un ziar de protestare, ca acela care la Bruxelles. se gäsia, dimineata, pe pragul fiecaruia, daca patrunde-

' V. revelatiile complecte din lucrarea d-lui Antipa.

243 CONFLICTUL rea ziarelor din Iasi era cu desavIrsire oprita, mii mii de familii nestiind nimic despre al lor foarteba- trina mama a Bratienilor, sotia lui Vintila Bratianu, atitea altele fiind In aceastä situatie, indemnuri, ru- gaciuni, sperante circulau pe hIrtiute scrise cu mina din casä in casä. Cutare istoric si scriitor, de nem. mare, Inrudit cu un Domn al Moldovei, putea duce fa- natismul pentru ratacirea sa politica panä la mustrarea ofiterilor raniti pentru cà razboiu li-a trebuit", dar se stia In Bucuresti care sin" fenaeile din societate la care se gasesc toate Inlesnirile pentru a putea trece un ofiter prins peste sirmele care despartiau de Mol- dova. Si, in noptile laminate de lung., oameni din sa- racimeacare pand atunci eunoscusepatria numai din ordonante, imposite, alegeri" si gazete priviau spre zarea unde li se pärea cä in litere de foc li se anunta ca se intuarce Romania".

6. REVANSA. Partea intdiu a programului militar de sine staid- lor,fard altd participare sau colaboratie decit a divisii- ler rusesti care petrecuserd toatd iarna la foi, se des- fasurd dupd program, ca odinioard actiunea de la Fla- minda. De la 22 la 24 Iu lie un teribil bombardament de artilerie coplesi lucrdrile fortificate dincolo de care erau gavozditi In tranwe Austro-Ungurii, pentru ca a- ipoi In ultima noapte trupele romanegi, a cdror putere fusese totdeauna In furioasele asalturi cu baioneta, sd se gdteascd de asalt. Regiunea, treizeci de sate, a lost curdtata deplin intfun avint nebun, hrdnit de speranta rapedei Intoarceri la vaträ, desrobind pe ceirà- mai acasä. Trupele fugdrite seoprird doartocmai la fund In zidul Carpatilor, care ar fi putut sä fie si trecut, In alte Imprejurdri, färà sä se Intimpine, in fata atacului neprevAzut, o adeväratä Impotrivire (26-31 Iu- lie). In acelasi timp o mare bätälie ruseascd se dddea in Galitiapentru a se forta astfel decisiva pe frontul de Räsdrit. Dar imprejurdrile din Rusia, confusia si neincrederea de la Mare le Cartier fäcurd sd se inceteze lupta, cdreia-i va urma In curind retragerea. Partea a doua din marea ofensivä romAneascd trebuia sd se reserve .deci pentru viitor, cu tot ce se pierdea astfel prinpa- rdsirea efectelor unei surprinderi atit de fericite. Cele 170.000 de oarneni cu aproape sase sute de tunuri tre-

250 CONFLICTUL buira sa se multameasca numai cu bombardarea de lrei zile,care distrusese apargrile inimicului, compus a-' colo din G-ermani, Bulgari si ceva Turd. Inca de la 26 ale lunii se daduse cu inima strinsä ordinul de o- prire, care tot cu inima strinsà fu adus la indeplinire de Rornini ca si de Rush auxiliari, cad pareau a se dovedi aici niste buni si credinciosi aliati, pentru intaia oara de cind calcasera pamintul Romaniei. Izbinda dinVrancea fusese considerata la Centrali ea un simplu incident. Nu credeau ca ea ar putea sä aibti urmari, mai ales pentru cg, informatii precise li arata- sera, cstarea de spirit la. Rusi, pretutindeni, era asa de scazuta, disciplina asa de macinata, dorinta lor de pace asa de generala, incit pentru, orice actiune a RornInilor ei. nu puteau sa fie decit o momealäi un element de confusie, poate chiar motivul unui clesastru. Cit priveste sentimentul de carese aratainsufletita armata din Moldova, el nu, conta in calculele facute inteun mediu militar de greoiu, materialism, in care se credea cä a- junge o perfecta pregatire mecanica, flind indiferent ce simtei ce voieste soldatul, Inca mai indiferent ce se zbate in societatea civild de la spatele lui. Avem. Insä mijloactle de a verifica atitudinea acestei puternioe armate fag de sarcina din ce in ce mai grea, de sacrificiile nesfirsite care ise impuneau, Scrisori- prinse, ale unor soldati cari fuseserà luptatori ai causei sociale, arata complectul desgust de varsarea de singe oomandatä de sefi pentru scopuri care din ce In ce se aratau mai cu neputinta de ajuns 5iin acelasi timp, intelegere pentru aceastg, societate de oameni buni, a- tit de sälbatec chinuita numai pentru ea voiasa-siur- mareasca dreptul cel mai elementar, pentru care la din- iiiacasg. luptaserai Germanii ioni fapta fusese a- coperitä de cele mai inalte laude. Cutare carnet de soldat gäsit pe eorpul zdrobit at purtatorului sau ni vadia- pe oamenii chemati de acasä de la serviciile auxiliare,

kEVAnA 251 unde se molesiser d. cu totul, pentru a-i arunca In alta. ndprasnicd. ploaie de gloantei caH pe drum se Incdie- rau cu altiGermani din alte 01.0, pe cari-i urau ca pe dumani, pentru ca sd. dea In Ardeal de o armed des- pretuitti si de anumite avantagii prin satele säsesti cu fete voioase, inainte de a rdsdri cu un bldstäm. asupra sortiii o prevestire de moarte pe cimpul bätäliilor din urmä. Färä a mai vorbi de soldatii cari gustaserd viata de lJucuresti si a cdror Intdie impresie fusese aceasta: aici se pare a se petrece" (es scheint lzier lustig zu sein)l. Cu astfel de elemente, care trebuiau uneori mlnateIn foe cu revolverul ca nationalitätile austro-ungare, s!.0 soldati caH ajunserä sä refuse intrarea in foci caH trebuird sä fie Impuscati a doua zil, dar si cu vechile lui legiuni pdstrate Inca destul de bine in desmdtul ocupatiei cu femei, bduturi si petreceri de tot felul, feldma- resalul incepu pe aceiasi linie unde se fdcuse Centrali- lor jignirea unui atac cea mai inddratnica din ofensive, hotärit sä ajunga cu orice pret, la Galati,la Iasi, la Odesa, sä sfarme ultimele piedeci pentru a ndvali Mol- dova, apoi Rusia si a aduce astfel in Est decisiva care, cu toate sfortdrile, cu toate hecatornbele continue de oameni, nu se putea eistiga pe frontul apusean. In- dexnnul Ii venia si de la acea ticaloasd lame rorndneas- cdpentru care ocupantul era un bun prieten, jar Ro- minul värsind In Moldova ultimele-i picdturi de singe pentru tarai neamul lui, un dusman. tra, invidia, toate sentimentele päcdtoase din luptele de partid pentru putere se strdmutasera acumi In aeest domeniu, care ar fi trebuit s. II eimind inchis. Carp insusi rugase pe

Velburg, Rumlinische Etappe, Minden-Berlin-Leipzig,f.an) p. 28. F. 29:Mai orice soldatiai are aid fata" (la Trocadero), p. 29. 2 Kiritescu, Istoria rdzboiului.

.252 CONFLICTUL

amicii sgi germani sä isprgveascg odatd. cu domnii din Iasi". Lovitura, care corespundea eu coborirea armatei biruitoare din Galitia prin Bucovina spre Moldova-de- sus, era sh: se deie in partea unde resistenta ruseascg. 'Area mai slabg. Ea nu putea fi lush' o surprindere: comandantii armatelor romine o asteptau; atit Cristescu, §iGrigorescu pe linia Siretiului, cit si Averescu, care, lasind In pärtile Vrancii pe colonelul Mosoiu, se mutase, In locul lui Grigorescu, la Oituz. LaGAugust, incepu, prin bombardarea cumplitd. a positirlor romanesti, acel sir de oribile incdierdri, a- jungindu-se la lupta cu patul pustii, cu pumnii si cu dintii,care trebuiau sg tie zece zile Intregi, In desperata furie a soldatilor de amindouri partite, in asteptarea chinuitoare a populatiei adunate In Moldova. Douä divisii romanesti, a cincea si a noua, se tinurd zile Intregi aproape neclintite in cea mai hotäritd defensivä acolo pe margenea largului Siretiu inrosit de singe, avind a- laturi importantele trupeale generalului Ragoza, pe care, in starea lor de spirit oträvitä de propaganda revolutionard, influentabild de mice curent, gata de de- sertiune si de fugd, nu se putea conta citusi de putin, dar al cgror sef se plingea cvina neputintei de a colabora efectiv e a blindului Cristescu, care trebui sä fie Inlocuit In rostul de comandant suprem, pentru a a-1 trece Rusului, care läsg. Insà ca autoritatea, con- ilucereasg. lunece In mlnile intreprinzatoruluiGri- gorescu. Douä ziledupg. Inceperea acestei cumplite ofensive, In care_ dirzul general era gata sà-si distru- gd propriaarmatä numai sd fortezz vadul de la MArdsesti, se lncepea In coastä o altd presiune des- peratd, cu trupe mult superioare, asupra armatei a -doua, la Oituz, si peste doug zile se Incerca aid un a- salt care putea fi hotdritor; el continua Inca douä zile, tintind Tirgul Ocnei, rgpede distrus de ghiulele, pentru ca pe acolo sà se cadd In spatele acelor cari, pe prin-

REVANA 253 cipalul cimp de lupta, se Indaratniciausä nu deie inapoi. Dupa patru zileInaintarea germana nu insemna nimic pentru .soarta bätäliei. Atunci, trimetind si ajutoare, la Onesti, generalului A- verescu, care putu sa iea vIrfurilece dominau Tirgul Ocnei, Ciresoaia, Grohotisulsi Cuprianul, se Incepu si dincolo, la Siretiu, contra-ofensiva Rominilor, caH credeau sä poata Inoi printr'o suprema Incordare succesul din Vrancea. Dar Rusii Isi pardsira positiile in momentul hotaritor,i trebuirä silintile supraomenesti ale generalului Scarisoreanu pentru ca sa se mentie frontul: Incepuse clipa regimentelor care se sacrificau pentru a permite celorlalte sä opereze: 40 Calugareni, Inteo zi, 9 de vinatori in alta. Dupa o noua izbituraroma- neasca, Mrä mari resultate, la Oituz, In ziva de 12-3, Mackensen fiind ocupat cu zburatacirea Rusilor In mici pachete care se disolvau fall a se preda, ziva de 19, care trebuia cu oHce pret sa aduca razbirea, vazu, 51lovitura de la Oituz,careplaticfu mult singe un mic succes local, si aceia, in stil grandios, de la Rd- zoare, llngit Marasesti, care se ispravi prin demonstra- rea complecta cit vadul nu se poate cuceri. Peste citeva zile, dupa noi Inclestari pe frontul de Vest, linia Tro- tusului se consolida In asa chip, Welt si acolo lovitura se putea socoti ca esuata. Dupa luptele, mai mult epi- sodice, de la Ritchita iCocosila, cele de la Varnitasi Muncelu, In ultimele zile din August si prima din Septembre, contra unor elemente din ambele armate romanesti, insemnara mai mult din partea lui Macken- sen, furios de totala ruinare a planurilor sale, un macel inutil, pe care si ai lui 11 platira cu foarte mult singe. Aceasta tragedie fitrit pareche in istoria razboiului din acest Rasarit romanesc a fost cu Ingrijirea cea mai mare ascunsa atit trupekir germane din Romania, eft sipopulatiel, care n'a avut decit mai tirziui incom- plect simtul marii victorii de resistenta pe care oea-

254 CONFLICTUL pAtase, cu ultima dAinuire a puterilor sale, neamul lor. Numai cit in toiul luptelor de la IVIArAsesti se ordona In toatA Muntenia censura scrisorilor asupra tuturor trimeterilor cu postaale persoanelor militare.Fie- care trebuia sä se fereasca de a comunica vre-un lucru rdu. acasA."1. Eroismul luptAtorilor de la MAräsesti sfaxlmase InsA .si alte planuri declt acelea ale feldmaresalului. Czernin alcAtuise unul care trebuia O. facA O. disparA pentru totdeauna aceastA Rom Artie unde suferise asa de mult ca diplomat Si din care plecase cu umilinta unei totale infrIngeri. Intr'un memoriu redactat In vara aceasta chiar, de sigur cu. stiinta formidabilului atac care se pregAtia, el schita astfel noua hartA a locurilor noastre: Muntenia si toatA Moldova pAnA- la Siretiu va fi a Mo- narhiei", vechiul plan de la 1789 al lui Kaunitz si al printului de Koburg, ca si cum astfel de vremuri paste un veac si jumAtate se mai pot Intoarce!Ipar- tea de Ras Arit a Moldovei trebuie a fie oferitä Rusiei". Dar nu ajunge atlt: Dobrogea-de-Nord va fi anexatA Bulgariei, pe cind putinul rest va constitui mica Ito- mAnie nouA, care va indepliniastfelIndoitul scop de a forma o linie de separatie 1ntre Bulgaria si Ru- sia si de a supraveghia gurile Dun Arii pe care nu le-am putea retinea decIt cu greutate not insine". Romänia'?, .exclama el, satisfAcut de acest exercitiu cartografic care aratä cit de goalA era, de f apt, cApätina unui ciocoiu." nerntesc de Viena, valoreaz a.miliarde", ceia ce,fireste, 1i merita acest tratament. Nu numai atit, dar intimul viitoruluiautocrat 'care dispAruse credea a frumosul teritoriu care s'ar clstiga

I Velburg, a.c.,p.185. In toate insemnArile urmAtoare nu e nicio alusie la marile lupte din Moldova. Autorul I-a vAzut pe Mackensen la 23 Octombre primblindu-se in Cismigiu ca un flAcAu de douAzeci de ani' (p. 210). Incapatinarea de la MarAsesti aratA 51 ea aceiasi vrista.

REVAN§A .255 vie Monarhie nu trebuie organisat asa cum li-ar fi pe poftt politicianilor de bucatarie" din Vienai cetei fle desperados" din Budapesta; el trebuie sä formeze tm domenin imperial care va fi clrmuit autocratic"1. Cazuse si. planul acelor nemernici din Bucuresti earl, cii siguranta ca prin victoria lui Mackensen se duce si Guvern al Regei Dinastie si trebuie gäsit deci altceva pentru Romania, se gindiau la persoana care ar fi sa stea Ii fruntea noului Stat, pe cane, natural, nu-1 ire- deau, cad aceasta ar fi Inghetati pe eel mai cinic ifacator de rele, in rnargenile fixate de ascutitul catie de birou a1 contelui Ottokar de Czernin. Pentru Stere, cu stiinta unor Ardeleni, ale caror nuane le las la o parte din milä, ruomentul era venit ori pentru anexarea la Austro-Ungaria, de care visa, 1nca de mult2, i Aurel °n- ein], acum amestecatidinsul in rosturile Romaniei,ori aducerea unula din fiii lui Wilhelm al II-lea, care fusese In Romania, ceroetase mormintele regak; de la Curtea-de-rge i sfidase pe ruda sa din Romania, privind pamintul Inca liber de pe Inaltimea magurii Odo- bestilor: ne voin mai Intilni poate cu Imparatul telm", 1mi spunea ,regele Ferdinand cu ochii scinteietori de minie,si,dintre noi doi, nu gu voiu rosi". Arhidu- cele Iosif, din ramura pentru. Ungaria a Habsburgilor, Inseanma ca la 10 Tulle 1917, dec,i la data cind se pregatia aceiasi izbitura a lui Mackensen, i s'a presintat .0- feria eoroanei roxnanesti,innumele lui Marghiloman, a la; Malorescu. si a d-lui Stirbei" 3. A crede, contra guvernului romln, In alt fel de Ro- manic este de sigur un mare pacat; unul nu mai 4-nic

' K. F. Nowak, The collapse of Central Europe, pp. 353-60. 3 V. articolul mieu Nu coborlm tricolorul" In Cuvinte adevörate. V. si Central European Observer din 27 Februar 1931, IX, pp. 127-8; cf. si Joseph S. Roucek, Contemporany Roumania and her problems, Stanford -University, California, 032.

256 CONFLICTUL

Insa acela de a nu crede in niciun viitor al ei,i aceasta In momentul cind mii de oameni Isi dau viata pentru a-I asigura. Din nenorocire, in timpul cumplitelor lupte,. aceasta era atmosfera in lumea politica de la Iasi. De- putati si senatori cautau sä gdseasca locuri pentAu a trece in Rusia, unde pentru regele Ferdinand ce s'ar fi ales din rostul si din viata Suveranuluisi a farniliei lui! se pregatia casa negustoreasca de la Har- cov: greoaie camioane ducind averii provisii sunau zilnic supt ferestile mele; Joan Brdtianu Insusi Imi &idea sfatul sä ma grabesc, ca sa nu rämln cumva de caruta,i m Intreba, la iesire, ironic: Mai crezi d-ta ca Nemtii vor fi Invinsi?". pentru a primi räspunsul: O spun si acuma, dar n'am fixat cind". In acea lund Iu lie au plecat spre Moscova si Petrograd aurul 13ancii Nationale si al Casei de Depuneri, obiecte pretioase ale Museului din Bucuresti, cele luate cu siladin mamas- tiri, cele mai pretioase documente si manuscripte ale Academiei Romine, comorile ArhivelorStatului,corespondenta diplomatica din Arhivele Ministeriului de Externe, tablouri ale lui Grigorescu,i s'a cerut si par- ticularilor a-si pune astfel In siguranta" ce puteau sä aiba mai scump nici pana acum nimic din toate,a- cestea nu ni s'a Intors. Incunjurat de atita miselie, ru- gam pe prietenul mieu Denize, secretar al reginei, sa-i comunice regelui cä numai daca ar fi sä piece Insusi din tara, I-as intovaiasi pe dinsul, iar nu fugarii unei clase pe care m'am deprins a o despretui. Si ceia ce vedeam supt ochii ihiei nu putea decit sa Intareasca acest despret. De altfel in asemenea Imprejurari lupta de partid continua, o rusinei o amenintare pentru Romania atIt de miraculos ridicata de pe patul ei de agonie. Se urmaria de prietenii lui Take Ionescu o schimbare de regim, iar Ioan I. Bratianu, din partea lui, era bucuros sd scape de balastul acestuia. Disociarea unei aparente

REVAN5A 257 de guvern national" speria pe strainii prieteni, ca du- cele de Luynes, atasat rpilitar al Legatiei Franciei, care- mi spunea ca urmarim asemenea vrajbe clnd In toata lumea se cautau eft mai multi participanti la raspundere, Denize m'a rugat sa Intervin pentru a impiedeca aceasta. schimbare Era vorbai de 'Intrarea In guvern a poetului Goga, care din acel moment Inca urmaria o mare situatie politica In Romania si din parte-rni am vorbit de meriteleomului cuminteilinistit, cu In-- semnate merite culturale, care era represintantul la noi al Bucoyinel martirisate si de unii si de altii, d. I. Nis- tor, sef al unui nationalism local de inspiratie cu totul curata. Intriga, observata la vreme, a fost zadarni- eitai s'a isprävit forfota Aricoasa !litre -aceia,dintre.liberali chiar, cari ma rugu sä ma informez pe Unga Joan 131-Miami dacä autoxnobilul cutdruiMinisteriu ii mai ramIne lor sau trebuie- sa-1 treaca altuia. Asa, In lucruri raid, suflete mici irosiau momentele marl si sfinte ale natiei. Dar, cu toatä isprava Maräsestilor, cu toata apa'ritia eroilor soldati ai lui Rasoviceanu, dispositiileRusilor, cari trecusera de la ascultarea oarba taristh la ilusiile de napoleonism democrat ale lui Cherenschi si apoi la desmatul, In curInd fra pareche de singeros, al nolse- vicilor, socialistii de extrema stingd, intransigenti, ai caror sefi, tin Lenin, un Trotchi, fusesera expediati In va- goane plumbuite din Elvetia la Petrograd ca sä lucreze nolo In vederea schimbärii sistemului de guyern, a pä rasiril frontului si a ofensivei pacii nule de la Brest- Litovsp, erati tot asa de ameninthtoare. In Novembre ei dadeau lovitura de mult pregatitai anuntau imediat aplecarea ion de a semna. Pe frontul nostru efectul aoestor schimbari fusese de mull visibil. Ne obisnuis.eram eu procesiunile de soldati barbosi Cu pangrci rosiI pe piept cari mergeau pe strazile Iai1or supt prapuri de aceiasi coloare, pur-

258 CONFICTUL thrdinscriptiirevolutionare solemnesinaive, Mil niciun respect pentru ofiterii pe cari-i degradau, ii pal- muiau si-i amenintau cu moartea. Dar eel putin se putea astepta o colaboratie milliard, fie si supusa acelor miscari neprevazute care schimbasera dinteo zi In alta acest suflet popular fall terneiu si larä putinta de Indreptare. Acuma, dupd Indemnurile comisarilor poporului", venise vremea lichidarii totale, de care niciun element al numeroasei, puternicei si bine Inarmatei ostiri n'a mai putut sa scap, toti, cu ofiteri muncitoresti si constitutionali cu tot, fiind cuprinsi In iresistibilul si- win. Debandada porni spontaneu din toate pärtile. Unita- tile se desfaceau, se topiau vazind cu ochii. Mergeau acasä, individual. Dacä mai ramineau grupe, unele destul de numerdase, erau .numai cu intentia de a prada pe drum. Inaintea primejdiei pe care o presinta pentra Ro- mania aceasta anarhie fara pdreche, cum nearnul nostru nu vazuse una la el Insusi, de-a luaigul atItor veacuri, inasuri energice trebuira luate, nu pentru a apara spiritul, ramas sal-Mos pana la capät, si In cele mai ter-- bile momente, al propriilor nostri soldati, ci pentru a Impiedeca totala jafuire a unei teri de refugiu pand a- tunci supte de clouä armate si de sutele de mii ale pri- begilor fall tinta. In Consiliul de ministri hotdrirea nu fu usoara de luat: temator de complicatii, Take Iones- cu, cu gindul la legaturile cu Aliatii, se Impotrivia. Poate ca nici constiinta lui loan Bratianu nu se Invoi dinteodata la ceia ce era, de fapt, razboiul cu prieteni, fie si aparenti. Dar decisiunea netulburata a generalului Prezan invinse. Se dadu ordin ca multimea Invalma- sita de la Socola, care din nou ameninta Iasul, sa fie imprästiata si oriunde cetele desordonate, mirosind cistig ieften, s'ar Infatisa, sa fie lovite si puse pe fuga. Dacd. la Tecuciu ajunse aruncarea din tren a acestor

REVAN§A 259 soldati deveniti niste briganzi fIr N. curaj, dacä la Galati totul se isprävi cu coborirea In transee a unui regiment romthiesc contra unei Intregi divisii, lnaintea Folticeni- lor se ajunse la o adevXratä ciocnite, maiorul romin fiind Impuscat pe la spate. Dar marea mass 5. mergea pe cel d'inthiu drum mane ce ducea spre Basarabia, In carutele golite de munitii si alte materiale, oferind spre vinzare, pe citiva lei, dar cu chitantä In regulä, tunuri, pusti si cal. Tirau cu dinsil une oH femeile netrebnioe cu care se Impriete- niser6. prin sate. Era coborirea in realitatea contempo- ranh a soenelor din vremea rätäcirii prin stepe a har- barilor al clror singe 11 aveau acesti desgärdinati.

7. SUPT ARMISTITIU SI FALSA PACE.

Chestiunea armistitiului, pe care Central ji, obositi pe frontul de Vest, ni-1 oferiau si -lima, se punea deci cu cu toata hotarirea. Numärul acelora cari-1 voiau, considerindurl ca o necesitate care nu se mai poate inlatura si condamnind cu asprime o atit de ucigatoareactiune de razboiu, care se mintuia cu o astfel de miserie, era foarte mare, dar nu peste asteptari, data fiind puterea de resistenta cunoscuta a acestor biete suflete. Si intre ofiteri o propaganda dibace raspindia ideia ea totul e sfirsit, cä oHce intepenire in atitudinea razboinicä nu e numai o gresealä, ci o adevarata crima. Un val de tlescurajare- trecea asApra unei intregi societati care avuse totusi mo- mutt frumoase si. supt care era o armata de ;erani, careia in zadar i Ise vorbia cu mestesug, in vederea a- pAtarii unei popularitati nesanatoase, de intoarcerea imediatä la vetre. Unii dintre pacifisti nu erau decit tovarasil odor de la Bucuresti, carora li revenisera sperantele stricate de insuccesul de la Marasesti. Stere ramasese la gazqta lui de defetism. si -de inchinare la stralni, dar in Iasi grupul lui de localnici era intreg -si neinfluentat, cilia de putin, de tot ce se petrecuse: strinsi in jurul. revistei, care nu mai aparea momentan, Via (a RomanPascei,

,SUPT ARMISTIVIJI FALSA sPACn 261

ei demonstrau la orice ocasie, dupa aparitia lor trium- =care putindu-se gici orice greutate siorice InfrIngere. Laolaltä cu majoritatea Evreilor intelectuali, ei represintau o continua si obraznica protestare contra rdzboiului. Dar spetele dusmanilor interni erau multe In afara de aceSti teoreticieni ai urii contra unei cause evident nationale. Profesorul de Universitate Ilie Barbu- lescu, .care era sa.fie, ceva mai tirziu, palmuit lute() gara basarabeand, manifesta cu cinism aceleasi convingeri. Cutare intelectual distins al Iasuluicolabora la foala mea numaicu articole despre Bucovinasi, and 1-am somat sä vorbeasc i despre Ardeal, a tacut. Se gäsiau si oameni de treabd cari glumiau cu ptivire la intentiile Bulgarilor de a ni lua Dobrogea, vorbind de o Romanie Mare fall Mare", si colportau inventii despre MAW pierdute care nu avusera. loc. Nimeni nu Indraznia sieie masuri Impotriva a- cestor oameni caH, dna nu puteau face rail, slabiau siInveninau sufletele. Intre ministri chiar, erau de aceia cari desaprobau pe Bratianu, pe care .aratau sa-1 fi urmat numai din disciplina de partidi supt presiunea imprejurarilor. 'Dana va veni vremea and se putea cauta o asigurare In strainatate, ei doriau sa se urmeze exemplul Rusilor, plecindu-ne armistitiului pe care din ce In ce mai mull Germanii Ii porunciau, cu amenintari. Dad. regina Isi 'Astra toata aria de suflet, daca regele se Invoia cu greu la masurile de o Im- paciuire care nu era declt forma, relativ acceptabila, a capitulärii, ce lacrimi i-au izvorIt din ochi de Anul Nou 1918, chid, cu un grup de ultimi credinciosi, intelectuali, tineret din scoli, am venit la Palatul Reginei. pentru Implinirea vechilor datini 1 cutare din ministri, al carui nume se poate gäsi In Memoriile" mele, venia la mine ca sa. ma. Indemne a rosti eu, In ziarul rdzboiulut national, cuvintul care trebuia sä clstige spiritele Inca neho-

262 CONFLICTUL tgrite. De ce n'as mArturisi cä oHce resistenta e impo- sibilä, de ce n'as Indemna la singura mäsurä de salvare? Presedinteal Camerei, Mortun mg. ceroeta supt un pretext oarecarei, de pe prag, afirmInd a nu vom avea nici Ardealul nici Bucovina, Ii argta marea satisfactie pänä acolo mergeaudusmaniile de par- licit Ca scgpgm de Take Ionescu". Atmosfera de resemnare se fAcea tot mai grea. La un anume moment nici regele, care credea cu o pasiune religioasg. ca vom aveai Ardealul si Bucovina", nu se. mai putu Impotrivi: pasul dureros trebuia fgeut. Generalul von Morgen, cu represintantii aliatilor Ger- ananiei, astepta la Focsani. Militari trimesi de noi se duserg. acolo Intr'o atitudine care nu se deosebia mult de aceia a unor prisonieri cart se bucurä cä au scApat: de ce 4 repetai aici numele, de si protestarea care s'a opus mgrturiei mele scrise n'a fäcut, din nenorocire, decit s'o confirme? Pentru asemenea sarcini, care cer un Ina lt simt de demnitate In Infringerea sau, in casul nostru, In fatala Ingenunchere supt imprejurgri, trebuiau suflete foarte tari. Armistitiul s'a Incheiat deci, sipentru multi vestea lui fu consideratä ca o usurare. Mai mIndru, mult mai mindru, Ioan Bratianu nu crezu cl_poate 'Astra mai departe rdspunderea unei situatii care din vina multora, dar si mai ales a Romt- nilor, ajunsese aici. El demisiong. la 9 Februar 1918 si, dupg ce se vorbise si de un Ministeriu Stirbei, un raliat la causa räzboiului, cu toate Intinsele sale leggturi, de multe feluri, cu Germanii, lumea se trezi, pe neasteptate, cu un Ministeriu al generalului Averescu, In care .entrau oameni färä niciun trecut politic, unii dintr'insilhotgrIt favorabili,i prin locul unde-si fäcusera studiile, Centralilor. Din el fAcea parte, la dreapta generalului, d. C. Argetoianu. Cum s'a ajuns la acest Mi-

SUPT ARMISTITIU 51 FALSA PACE 263 nisteriu vor putea spune aceia cari, pn anima, din deosebite motive, au tacut. Armistitiul va fi Inoit pe scurt limp, la scadenta: era ce se putea face. Apusul parea a se desintereseaza total de ce se petrece la noi. La Legatia francesä, unde era un bun prieten, d. de Saint-Aulaire, care a inteles tot zbuciumul nostru sufletesc si a intarit multe inimi care slabiau, nu ni se puteau da decit sfaturi i Incura- jari; in resolutia noastra nu se vedea o lipsire de la datorie. Legatiile celelalte aveau aceiasi notai singur ministrul italian represinta o inteligenta si o energie. Generalul Berthelot, pe care nicio astfel de conjunctura nn-1 departa de increderea sa in succesul final, ar 11 dorit sk se organiseze, in locul armatei rusesti pierdute, un front ucrainian, si cu bani francesi se strinse la Iai o mica 'panda ruseasca purtInd uniforma arhaica, cu mot albastru, a haidamacilor de la sfirsitul secolului al XVIII-lea. Ei nu mirau si nu interesau pe nimeni: atitea se vazusera In cursul acestui razboiu al tuturor surprin- derilor! In scurta vreme nu se mai gäsi nici picior de

7,soldat ucrainian": invietorii gloriei lui Bogdan Hmilnit- chi si a lui Mazeppa, primindu-si plata, isi luaserd talpäsita. Una dupä alta veniau vestile cele mai descurajatoare pentru eine nu privia drept sus spre stelele nemiscate ale datoriei. La 9 Februar 1918 guvernul Ucrainei, care se proclamase autonoma, Incheia pacea cu Centralii si, mai mult kelt atita, deschidea larg porlile fostilor dusmani, cari ajunserd In arme pana la Chiev. Speriali Intaiu in fata felului cum Centralii Intelegeau sa inter- preteze pacea fara anexiunii contributii, pe basa li- berei determinari a popoarelor", bolsevicii, stapini fara rivali ai Rusiei, zaboviserä citva timp din instinctul national care nu se putea stinge dinteodata, declarind cä se margenesc a nu face razboiul, pentru ca apoi, preocupati de Indraznetul, nebunul lor gind: prefacerealute-

264 CONFLICTUL

diatd, radicald, absolut d. a unei societdti intregi dui:4 inexorabilul crez al formulei marxiste de import, sä isclileasci ei un tratat, la 3 Mart, pe care, la 15,_ congresul Sovietelor dominante s'oi ratifice. In aceasta noud stare de lucruri guvernul Averescu, total neexperient, avea inaintea sai problemaBasa- rabiei. In clipa cind toate popoarele se ridicau la Gallo-- tinta de ele insesi, nu se putea ca Moldovenii" Basara- biei, la cari nu incetase niciodatd de pe la 1900 inainte agitatia nationald pe cdile pasnice ale Bisericii, literaturii, ziarului, sä nu aräte hotärita lor intentie de a trdi de sine, cu lirnba Mr, mai ales cu dinsa, cu organisatia lor bisericeascäi cucoala Mr, cu o- bicedurilei tradipe Mr, dacà se poate. Elementele din ostire au fost acelea care au dat impulsul, ames- tecind in instinctul br romänesc firestile idei care erau atunci in curs printre Rusi (un Alecsandri, nationalist romin, de sigur, era insd in fond un tolstoian). Go- miletul national moldovenesc" se formä deci in Maiu 1917, mai ales cu soldatii de la Odesa, la cari se addu- gird apoi elexnente dintrTo incepdtoare si incd smeritä intelectualitate, ca aceia a u.Mxi Buzdugan, grdbit, de la aparitia sa la Iasi, cu vestea apropiatei desertiuni rusek.ti, sä se aprovisioneze cu ce cdrti romthiesti putea gdsi, a unui preot Mateevici, care gdsi accente mai simple, dar mai calde decit ale vechiului poet Gheorghe Sion pentru glorificarea limbii strdmosilor, a unui Si- mion Murafa, imposantä figurd de voinic, mai tirziu. a unui Tantu si a unui Halippa, un timp nestiut. Si alto figuri rdsärird la Iasi, lainceput neincrezdtoare, pipäind terenul pentru un viitor pe care nut.i.au cum sdsi-1zugrthreascd. Pentru a intthi acest curent, Statul romin, prins de grija propriei sale existentei preocupat de a nu amesteca cloud chestiuni deosebite, fAcind in ce priveste l3asa-

SUPT ARMISTITIU §I FM SA PACE 265 rabia o actiune de unul singur, nu Indräzni A Intreprindg. nimic. Ce s'a petrecut acolo a iesit absolut liber, de la sine, din potrivirea ceasurilor exceptionale. Nicio minte superioarg. n'a Intipgrit un caracter de vointg. indivi- dualit. Profesori din Regat, un Munteanu-Rimnic, fratii Hanes, Invätätori de acolo se stabilir1 de la obucatg. de vreme, cu elemente bucovinene de valoarea unui Marian, fiul preotului folklorist, si aveau legAturi cu Ardealul, ai cgrui prisonieri liberati vor Impgna Rusia de sine stätg.- tuare. Onä la termul Märii chinese. nil Intrebuintare, alti pribegi ai Bucovinei mergeau.departe pana cg.treNi- pru si o mirare bucuroasg. Ii cuprindea pe cei caH descoperiau In aceste adincuri rusesti vechi sate moldovenesti Infloritoare, model si obiect de invidie pentru. Rusi. Prin satele basarabene si la adungri de Inv Maori se Incepu o initiare in literele latine, In conceptjile romg.nesti, care era ca a unor copii curiosi si rivnitori. Un mare ziar national si cultural, de naivg. Increderd In -ce se pärea imposibil, Romdrzia Mare, a Inoeput sä se tipareascg. In Chisingu, pe cind la Darnita, In U- craina, voluntarii se stringeau supt steagul tricolor, condusi, cu aceiasi oarbg. credintg. In vretni mai bune, si de unul din cei mai buni ziaristi ai Ardealului, Voicu Nitescu, de la Gazeta Transilvaniei". Ucrainai-ar fi anexat bucuros aceastg. Basarabie a- supra cdreia agitatia nationalg. a Rutenilor manifestase de multä vreme pretentii. Trebui Insg. ca Rada, care (Muse si ordine In acest sens, sg. se resemneze la existenta unui organism national absolut durabil la hotarele sale de la Apus. In sfirsit curentul de la 0- desa, din ce In ce mai puternic si mai constient de margenea Onä la care pot mergeaspiratiile moldovenesti, izbuti sg. constituie, si cu elemente din toate celelalte nationalitäti si cu oanieni de toate colorile sociale si. politice, pang. la Ucrainianul demagog Tiganco, dar, potrivit cu ideile dominante In Rusia, ferindu-se

266 CONFLICTUL de tot ce putea sä aminteasca suprematia de pana a- tunci a unei nobilimi, In majoritate romaneasclst cu bune sentimente nationale chiar and stia romaneste prost prin educatia straina, sau chid nu stia chiar de de loc, o Adunare revolutionarg Sfatul Terii (ideia de Soviet e Inläuntru), cu. d. Buzdugan ca secretar, care era tot asa de indreptätitg sg. existe, sä iea hotariri, sä creeze nond ordine constitutionala ca oricare alta din cuprinsul imensei Rusii tra.nsformate. Dupä desbateri care,. la acesti oameni sfätosi" din temperament, deprinsi ruseste a invirti, a suci si mai ales a molfai multa vreme idei pe care nu le puteau intelege deplin, trebuira sä dureze saptarnini intregi, mai ales ea se a- mesteca,iaici, greaua problema agrara pentru lamu- rirea careia alergà de la Iasii geologul, cu multiple preocupatii,Murgoci, se ajunse la solemna procla- mare a Republicei Inoldovenefti. Republica", pentru a ideia insasi a Monarhiei, cai aceia a proprietätii marl, a privilegiului de nastere i chiar de intelectualitate, erau odioase unor oameni cari fuseserä educati in acelasi sens cai toti oamenii din stinga din toata Rusia. In frunte era ca presedinte fostul docent Ia U- niversitatea din Petersburg Ioan Inculet (probabil Hin- culet), om socotit in fieeare cuvint si gest al lui, unind cu 0 inteligenta dibace tot ce trebuie pentru a face pe cineva simpatic din prima clipd, chiar dad aceasta, simpatiear fi sä mine la o pagubg., iar ca presedinte de Consiliu pe reservatul doctor Ciugureanu (de fapt: Ciuhureanu), pni de purtari alese. Vestea marii prefaceri fusese, natural, predicatg.si teranilor, moldoveni si ceila1.0. Li se vorbise pasionat de pamintul care trebuie sa fie al lori pe care I-au usurpat altii. Dar oamenii satelor atita asteptau: pentru dinsii, cai pentru cei din stinga Prutului revolutia insemna doar aceasta: luarea ogoarelor, arderea curtilor boieresti, care cuprindeau adesea nepretuite in-

sup'. ARMISTITIU SI FALSA PACE 267 cruri de istorie si de arta., suoboda desfriului pe un nu- /Or oarecare de zile, dupä care sufletele simple faga.- duiau cea mai disciplinatäi supusä intoarcere la normal. De la un capät la altul al provinciei se desläntui astfel cea mai salbatecd anarhie. Ge i se putea opune? Falk' de planurile ucrainien.e, Incvii, fata de primejdia strecurarii soldatilor ban- diiiaiarmatei generalului Scerbacev, se incercase organisarea unei armate, eu sefi recrutati din ofiteri inferiori si sub-ofiteri. Astfel ci. Pintea putu sajungä la abia douazecii ceva de ani ministru de Ilazboiu. Dar, dach uniforma, o derivatie acelei rusesti, se putu vedett in curind pe sträzile Iaului, lipsia si armament si conducere tehnica. Trebui deci sä se faca apel la oslile romänesti,i cei doi presedinti aparura. la Iasi, primiti solemn la Universitate, unde gasird astfel de accEnte, parca ar fi trait totdeauna intre noi si nimic n'ar .f. despartit vre-odata tara lor de a noastra. Basarabia, amenintatä, la rindul ej, cu prada totala a avutiei sale, cuprindea insemnate deposite pentru =lata romäneasca si se crezu cä aceasta dguvernu- lui romin dreptul de a si le apara cu paza militard. Generalul Brosteanu, unul din cei mai buni sefi ai armatei noastre,trecu deci Prutul cu citeva mii de oamenii nemeri in Chisinau o stare de lucruri cum numai o anarhie de sistem rusesc o poate crea. Bolsevismul patrungese neaparat si in capitala Ba- sarabiei, cistigind elemente evreiestii rusesti mai ales, la care se adaugia ciudatul aventurier moldoveanCätä- rtu, care facuse sä sara in aier casa episcopului unguresc de la Hajdu-dorogh. and o parte din voluntarii ardeleni de la Darnita venird cu steagul tricolor al re- venclicatiilor nationale, In credinta ca vor intimpina o caldd imbratisare frateascd, ei furl primiti cu focuri de pusca si, coboriti din tren, purtati, intre injuriile plebei evreiesti, pe sträzile Chisinaului. Hotärirea lui Bros-

-268 CONFLICTUL

teanu puse imediat capät unor astfelde spectacole. Peste clieva zile numai, Basarabia era la picioarele lui. Generalul va avea sä sfarme Insa, riguros, tentativa bolsevicilor de a relua" Tighina. Sovietele, in- xlignate de aceasta. Incalcare, protestara In zädar si de- clarara, la 28 Ianuar 1918, razboiul. Nehotärlt asupra perspectivelor de viitor, generalul Averescuatrimete negociatori, cari vor Incheia pactul de la 9 Mart, prin care se fägaduia la timpul säu evacuarea Intregii provincii. Dal el nu mai era sa aiba greutatea de a trece peste aceastä fagaduiall pentru a mentinea pamIntul roma.- nese care i se Incredintase: Inca de la 12 Mart el va fi adus, din causa situatiei fata de. Centrali, a paräsi puterea. Germanilor li se ceruse, la 2 Februar, grin ministrulple nipotentiarI. Papiniu,prin d.I.Miti linen care trebuia sa vada ce vor cei din Bucuresti, si raspunsul fu ca nu vor dinastia sicolonelul Ressel, o prelun- sire de douazeci de zile a armistitiului, pentru ca noul guvern sä se pund in curent cu situatia". Se acorda numai o saptamind. Colonelul trebuia sä ceard o 1ntreve- dere a presedintelui de Consiliu cu Mackensen, si ea avu Mc In ziva de 9 Februar la Buftea. Generalul pu.tu sa afle ca seful armatei de ocupatie are intentii bune: nici desarmare, nici demobilisare, iar rectificarea granitei Dobrogii nu ni-ar lua nici Manga lia. Dar, a doua zi, Czernin, inexorabil, voià ca toga. Dobrogea O. fie data Impatritei Aliante, cu o schimbare de granitä la Nord, Inca nefixata, si aceasta de la Inceput, Inainte de a incepe negociatiile. Pentru aceasta, si mai ales pentru a hotärl, daca, Ina- intea somatiei peremptorii a Centralilor, facem sau nu pacea, se adunara cele patru Consilii de coroana din Fe- bruar st. v., la care, pe lingä membrii guvernului, afara de d. Garoflid de la Agricultura, care Meuse neingaduite

SUPT ARMISTIT1Ui FALSA PACE 263 declaratii pentru schimbarea politicei Romaniei,i de- generalul Prezan, luau parte de la liberali Ioan Br lila- nu, Pherekyde si AL Constantinescu, de la conservatorL Take Ionescu, asistat de M. Cantacuzino 0. D. Greceanu. Generalul Averescu_stAtea neclintit pe finia sa: nu Se- lma! poate decit o resistentA de formA, pentru care a- vem doar munitii de citeva zile: ar fi Un sacrificiu inutil dupA care fireste an fi supusi la conditii si mai grele. Protocolul, redactat pentru I.BrAtianul al sedintei de la 17 Februar redA bstfel cuvintele sale: Gene- ralulAverescu aconchis aa 43Arerea guvernu- luieste sA se accepte aceastä conditie, de care ce armata nu poate face declt o scurtä resistentA, CA ni lipsesc subsistentelei munitiilei cg. aceasta ar fii pii- rerea comandantilor de armatA". Generalul Iancovescu, ministril de Razboiu, confirmA aceastA situatie. Regele a- sigura cä nici generalul Prezan nu crede Intr'o resis tentA de lungA duratr. Iar Matei Cantacuzino fu de pArere a se accepta conditiile de pace, oriclt de dureroase, In tare nu vede nimic umilitor, caci altmintrelea dis- trugem armata i arrnamentul. D-sa incidental eriticd amar elasele diriguitc,an..". De aliM, In a doVa sedintA la 18, seful guvernului aducea Inaintei faptul, amening- tor, ca dusmanul are acum In Basarabia-de-Nord doul divisii de infanteriei _alma de cavalerie", asa Ineltsi Basarabia am putea-o pierde. Dar generalul fu zguduit and,Inaceiasisedinta,i se coniunicl telegrama priii care se mai cerea admiterea principiului recti- fic)Ailor de granitI de spre Austro-Ungaria", demobili- -sarea pAnA la o trupA de politie fatA de Rusi, dreptul de- atrece al Austro-Ungurilor spre Ucraina prin Basarabia sichiar Moldova. El judecA inacceptabile", fiind u-, tillitoare", aceste pretentii care pun din n.ou chestia In discutie". Dar si aceste conditil au fost pritnite peste clteva ceasuri pentru a apAra Dinastia" si a asigura Basarabial., Dibace, interventia iui BrAtianu punea guvernul ln

270 CONFLICTUL

tr'o situatie grea: pentru fond, el recomanda O. nu fa- cern niciodiscutie,ci,ca 13ulgarii la pacea de la Bucuresti, sä iscglirn pentru ca aceasta, mai tirziuo sd ni creeze un titlu fatd de Aliath a se cere ina- micilor toate conditiile si a le accepta in bloc, fdrä dis- curie, arätind astfel cd nu e vorba de pace convenita sidefinitiv g.si,printeaceastd protestare morald Ng.' de ornenirea Intreagg., se pune In ochii tuturor supt adevdrata sa luminä caracterul de violentä si de provisorat al operei aoelor ce spun cä vor pace far% anexiuni"1. Dacd insd, cura Ii este patriotica dorinta, ar fi sd se dea o luptd, generalul Averescu sd-si iea si el rdspunderea, participind la ordonareai conducerea ei: Resistenta nu se poate efectua fdrä concursul unanini al tuturor si mai ales al guvernului, in capful cdruia este un general2". De altfel, pentru o pace ca aceasta, mai practic e st se adreseze regele celor cari, la Bucu- resti, se au bine cu dusmanul. Regele se amestecd numai pentru a-si ardta adinca durere pentru sfisierea ce se preggleste 5i speranta cd totusi, mai tirziu, natia va fi rdsplUtitä pentru covirsi-+ toarele ei sacrificii. Protestarea) la 19, in nurnele Regi- neise addusese, fdrä gust, si a femeilor romine" a printalui Carol nu fu subliniatä de dinsful altfel declt cu un gest nehotärit. Gerieralul-presedinte, care, dupg. primul Consilia, telegrafiase imediat cg. primeste renuntarea la intreaga Do- broge", se gasi fatä de aceastä manifestare si de opositia d-luiPrezan, care, venind personal, declard in numele ostirii cd are si vointai putinta de a luptasi, ca sà se judece mai bine sentimentele ei, ardtd cg,si (Mpit incheierea armistitiului, dar inainte de a-I cunoaste, trupele au tras cu tunul o noapte intreagd in Revisit, Istoricd, lulie-Octombre 1932. .1 Ibid. De altfel piedeci nu va pune si, daca se va sti ci partidele sint contra solutiei Guvernului, in acesta chiar el va gAsi avantagii

SIJPT ARMISTITIU §1 FALSA PACE 271

Tirgul Ocnti"1. El Isi oferi verbal demisia, pe loc rds- pinsg.. Ramlnea deci ca el sg poarte rgspunderea pentru actiunea Inceputä, o alta nevrInd sincer sA o iea In vedere. In ce priveste intentiile Gentralilor de a opri In cale misiunile aliate se dAdur g. explicatii nu cu desAvIrsire dare, dar se deciser g. ingsuri destinate. sä impiedece orice loviturg.. D. C. Argetoianu a fost deci trimes In teritoriul ocupat Impreung. cu Papiniu, cu im alt diplomat, Burghele, cu generalul Lupescui colonelul Mircescu. Informa- torul rornln sé ggsi Inaintea unui represintant german, ministrul von Kiihlmann, om jovial, cu legAturi feminine rApede clescoperite la Bucuresti, care nu presinta In nu- Indic Imperiului declt clause economice, In adevar foarte grele, care trebuiau sä prefacg Romänia In ceia ce fii- sest. supt Turci, chiler al Impärätiei kr, si, Inca mai räu, aci era vorba de a face din ea, cu portul Giurgiu cedat pe un lung sir de ani, marea magazie de apror vision arecu grine sipetrol a Gerananiei.Imperiul, care prbnise luarea Basarabiei de Romgnia, ar fi ad- misbaar fi impus chiar, alte conditii, nesfIrsit mai favorabile, dacä Romgnia ar fi consimtit sä trimeatä un contingent, fie $i un singur regiment, un singur steag pe frontul de Apus, ceia ce i se parea de un mare efect pentru beligeranti;s'a afirmat cg. generalul Averescu s'a putut opri o clip. asupra unei astfel de propuneri Foarte sensibil si la aceste avantagiii reservIndu-si ca principal deposit Severinul, Czernin, credincios vechiului sgu plan, pe careinsg. Germanii i-1 amputaserà foarte mult, voia pgmInt,data aceasta, fiindcä nu se putea altfel, pentru detestata Ungarie. Se va lua pentru dinsa toata linia muntilor, pänä de-asupra Sinaii, cu

$igeneralul Grigorescu declara regelui ca oast& de supt comanda sa,ofiteri isoldati,este totdeauna gata la ordinele regelui ei". 2 V. Memoriile mele, la aceasta data: declaratiea d-lui Argetoianu:

272 CONFLICTUL vechile paduri la care fgoeau zimbre capitalitii e- vrei din Budapesta; Moldova iesia cu totul ciocirtitg. In unghiul nord-vestic al judetului Suceava. Dobrogea-de- Sud revenia Bulgarilor, pe chid cea de Nord era pgs- tratä, In vederea gurilor Dungrii, ca uri condominiu intre Centrali. Deocamdatg se admisese, In preliminarille de Ia 5 Mart, cedarea Dobrogii cu o cale comercialr la Constanta pentru tara despoiatä, rectificgrile de fron- tierr pentru Austro-Ungaria In _principih, mgsurile corespunzgtoare-situatiei pe terenul economte", demobi- lisarea supt control a opt divisii, resiul rämlnind a fi demobilisate dupl pacea cu Rusia, transportul de trupe la Odesa. Odatä ce era armistitiul, disp6sitiile de pace, negocie.s rile din palatul Stirheide la Buftea, 7odatä ce intrase.lndeci In neutralitate, presenta auxiliarilor militari ai Intelegerii devenise indesirabilä pentru, Centrali. Misiunile aliate fuseserg deci invitate sg piece si guvernul romin trebui sä se supuie. In adincul noptil trenul care le cuprindea astepta in gara Nicolina lingg Iasi, pentru a lmpiedeca demonstratiile. Figura generalului Berthelot, cgruia i se dAduserä daruri 51 seri- soli de recunostinta, apgrea; radiind aceiasi Incredere, la fereastä. Cum nu voiserg sa ii permitg. a trece spre terile lor färg sicana unei umilitoare carantine, se du.- ceaucu totii de-a lungul imensei Rusii c\a. SA-si regäseasa acelc patriisicImpiile de luptg. Presedintele Con- sfliuluinuapgru, dar regele, regina rgsgrirg in mica garg 1ntunecatg, si Maria a Romanfei sgrutg pe obraji pe generalul frances cdruia regele cu ochii Iii lacrimi Ii stringea cälduros mina. Atunci se Ilspindi si In public stirea cg acei numar de soldati ai Centrarilor, suiti In peste o suth, de camicane se Indr aptä In Basarabja spre calea feratät cu intentia de a face prisonieri pe militarii cari se in- crezusera onoarei noastre. Ar fi fost un. -act abominabil,

SUPT ARMISTIT1U 51 FALSA PACE 273 care ne-ar fiinjosit pentru toate timpurile din Vina cui dintre noi ar fi inspirat sau macar tolerat. Am vazut cum, in Consiliul de Coroana de la 24 Februar st. v., cuvinte nobile furd rostite contra oricarii tentative de a ne desonora fata de prietenii. zilelor grele cari ne pärasiau in momentul oel mai dureros. Pe cind generalul cauta in felul sau, care nu era si al opiniei publice, sa-si serveasca, in calitatea noua de politician stingaciu, tara pe care ca general o aparase de cloud ori asa de bine, d. Barbu $tirbei, cam priMise pe furis visita fostului atasat austro-ungar la Bucuresti, oolonelul Randa, pusese la cale o intrevedere intre regele si contele Czernin hisusi, care fu-sceruta. si prin eful guvernului, pentru o comunicare din partea Im- paratului". Suveranul trebui sa caute pe acesta la gara Racaciuni, in ziva de 15 Februar, audienta a- vind loc in tren1. Dupa cit se ,stie, dup l.eft o spuse insusi, ministrul austro-ungar fu grosolan de arogant, dind lui Ferdinand 1-iu sa aleagä intre pierderea tronului si gratia pe care i-o oferd, din solidaritate monarhi- cd, noul Imparati rege Carol, daca primeste sincer conditiile preliminare de la Buftea si Incredinteazä conducerea negocierilor de pace unui om sigur pentru Austro-Unguri, cum II considerau pe Alexandru Marghi- loman. Cu lacrimile in ochi regele Imi vorbi de aceasta hotarire. Deocamdata generalul Averescu avu curajul de a aduce conditiile preliminare inaintea a ce rämäsese din Parlament, o mare parte din membri hind la Odesa, unde duceau o viata usoard ca la Bucuresti, fara a-si da sama ca sint in mina Sovietelor, de care i-a scapat numai interventia colonelului canadian Boyle, care expli- -ca apoi regelui Ferdinand ca el stie cuin se umbla in padurile patriei sale cu huitele de cini sälbateci, la cari

V. protocolul citat.

274 CONFLICTUL trebuie O. descoperi seful. In ramasita de deputati si senatori de la Iasi, putini, ca Delavrancea, acum greu bol- nay, si. MI-asä-si dea sama, aproape de sfirsitul sau, ori aparatoru1 devotat hl drepturilor dobrogene,I. N. Ro- man, Ardelean de nastere, aveau Indräzneala unei opinii, supt presiunea crescInda a Centralilor. Multi nu sinitira macar un fior and presedinte1e Consiliului, neobisnuit a da dovezi de o sentimentalitate MI care omul nu e totusi complecti destäinui cu glasul potolit, Inteun astfel de contrast cu uniforma pe care o pastra, cd e vorba de amputarca terii, dar sa nu-1 tulbure nimeni, cum nu trebuie sa se faca atunci cind fiul e chemat sa opereze pe mama sa". Amintindu-si de declaratiile din 1916, d. Argetoianu voia sä faca pe ascultatori a Intelege cd, de oare ce conditiile materiale hotäräsc totu.1 In viata State- lor, luntrea ramasa fail catarg a RomAniei poate fi In- dreptata catre un mal ca si catre celalt. La iesire, dupä ce aratasem necesitatea morala de a Incerca, pentru o- noare, o ultima sfortarenu cu acel triunghiu al mor- a earn ideie se atribuia lui Take Ionescu, si Inca mai putin cu altä ideie, In adevar a lui, expri.mata si In Consiliul de Coroana, la 17 Februar, de a preface Roma- nia Inteo armatä ambulantä ca a prisonierilor .ceho-slo- vaci mergind prin stepele Siberiei care frontul de Vest1, ..am alcatuit memoriul, iscalit de toti cei cu durere de inima, In care amintiam regelui ca a jurat sä pästreze In- treg pamIntul patriei. 0 protestare contra rapirii Do- brogii, aratInd tot ce Inseamnd pentru noi si tot ceia ce i-am dat, fu redactata. aproape In aoelasi timp. Totusi generalul Averescu parea dispus sa continue,

1 V. protocolul Consiliului de CoroanA din 17 Februar : Resis- tenta nu trebuie sA urmAreascd numai un scop de protestare, dar BA fie facutA cu scop de a putea prin ea scApa fiinta Statului, adecA pe Regei Guvern, cu o parte din armatA, care sA pdatd trece spre Rusia rAsariteane.

SUPT ARMIST1TIU 51 FALSA PACE 275

dupa disposltia spiritului säu, fär ovaire, pe calea ce-si fixase. In curInd Insa acele piedeciIiräsarira In cale, de care, lovindu-se cazu, Marghiloman venind pe primul plan. Peste putine zile noul ministru-presedinte Ii facea, la Iasi, Intrarea, nu ca un vechiu orn de Stat, caruia i se impune un grea sacrificiu, ci ca un triumfator, si In a- laiul lui era sä apara, sfidind, hidoasa figura a colonelului" Stere. Fiecare din ei avea o hnsiune: unul era sa Incheie pacea care ne imputina, celalt, trufas ca-i revine rolul de mult dorit, era O. ni däruiasca In schimb tan. sa, Basa- rabia sa. Am spus ca Sfatul terii era o Adunare vioaie, dar eu caracter anonhn, neavind, in complecta-i neexperienta, nicio conducere,i incapabila de a suferi una. Totusi ! curente se produceau Intr'Insa si, de spre partea Rusilor, vechi sau noi, taristi sau bolsevici, nu era pe acea vreme nicio posibilitate de a exercita o influenta. ticraina se gAsia In .pling. crisä, Rada, care chemase pe Crermani, jignind sicel mai elementar sentiment national, va fiIfflaturata la 25 April, dictatura generalului Sco- ropadschi fiind ocupath mai ales cu prigonirea Evreilor. La Moscova, bolsevismul se organisa dupd metodele sale. severe; afara de tendintele separatiste ale Cazacilor, noi guverne de opositie se forrnau la Samara si In Sibe- ria; dupa Incercarea de la Moscova contra Sovietelor, leroarea era sä Inceapa. Ecoul acestor fapte se pre- lungia, slilbit, pang. In Basarabia Tara simtia nevoia, mi numai de a se sprijini pe ceva tare si statornic, .dar si de a-si gäsi o situatie definitiva, de teama revan- selor si rasbunarilor care s'ar fi putut astepta. Cine crede ca prin discursuri, lungi sau scurte, mike sau repetate, Sfatul terii a ajuns sä voteze la 8 April alipirea la Romania, nu fail anume conditii de auto- 4eterminare localä, rapede uitate sau trecute cu vede-

276 CONFLICTUL rea, nu-$i da sarna nici de aceste Imprejurari, nici de ce inseamna manifestarile sufletului colectiv. Multe alte cuN Intari se tinura in Sfatul Terii fara alt resultat decit alte cuvintari $i nesfirsite discutii in conciliabule. Pre- senta la Chisinau a lui Marghiloman, care, Increzator in laudele fostului exilat in Siberia, cel ce se inchinase cu totul aoestui doctrinar conservator dupa sarutarea minii Tarului la Constanta $i servirea autocratiei wilhel- miene nu era de rnirare, -credea cii acesta singur va face toata isprava $i-$i va atribui meritul, din care primul ministru voia sa-$i poata.. reclaina o parte, a fost o pierdere de vreme si o greseala. 0 pierdere de vreme, fiindca acestor pletosi si zburliti, vibrind de pasiuni populare inca neslifuite, ce impresie putea sa li faca bole- rul" din Bucuresti, sportsmanul curselor de cai, omul de cea mai perfecta tinuta din toata Romania, bun de fru- moask discursuri la Parlament iesind din impecabilul plastron al carnasilor sale fara numar, precum, pe de alti parte, ce mai putea fi comun intre vechiul gimna- siast conspirator mai mult in gluma, deprins cu frase nomantice, lustruite literar, $i Intre aoesti simpli iesiti plini de praful$i stropiti de singele celor mai cumplite lupte pe care le-a apucat omenirea? Iar greseala lui Marghiloman, mare, indclebilä, era aceia cii parea sa adauge prin infati$area sa in Sfatut Terii, cu armata la spatele sale, un fel de amenintare de care 'ar fi ascultat, fara' liber arbitru, o colectie de bieti. oameni terorisati. Votul a fost imposant ca majoritate,$1 opinia publicii din Moldova I-a prima cu lacrimi de bucurie. Pen tru intaia call regele a$a de greu lovit putea sa scrie, ca raspuns la telegrama de Instiintare a lui Mar- ghiloman, cuvinte de multamire si de Incredere In ceia ce, $i aiurea, sta sa se intimple.

Peste o Luna $i o zi, acela$i presedinte de Consiliu pu- ma cu tristetä iscalitura sa pe paoea separata din Bu- cure.5ti. Socotelile care se facusera cu aducerea lui la pu-

SUPT ARMISTITIU 51 FALSA PACE 277 teresedovedisedgresite:nimicn'a fost parasit din formidabilul programal Centralilor, a cdror inteligentd, cu Kfililmann si Czernin la un loc, plus ce putea sä adauge, din asa de putin, Radoslavov si bietul om care represinta Turcia, nu putea sä inteleagd acest lucru: cd astfel de conditii, clraconice, nu erau decit sd indirjeasca si mai mult la luptä pe beligerantii rdmasi supt arme; mai lipsia sd se adauge, cum s'a fd.- cut, cu tot atita usurätate, cä si mai grele, mult mai grele, sint conditiile cari-i asteaptä pe acestia pentru ed dbovesc. Asupra purtdrii Centralilor In teritoriul a carii ocupatie si-oreservau inch' pe multd vreme, pacea, privita cu neincredere si in tiranisatii sau tradatorii din Bucuresti, n'avu niciun fel de influenta. Se cduta pänä la fund ce mai ramdsese unei teri ,aproape total seed- tulle, si, cum tratatul prevedea, pe lingd o represintantd milliard la Iasi, cdreia toatä lumea-i intorcea, .ostenta- tiv, spatele, si furnisarea de provisii din Moldova, d-rul Antipa, agent al regimului de ocupatie, gdsia, cu o mirare In care se amesteca nemultdmirea, cd. avem Inca peste nevoile noastre. Peste zece ani academicianul ro- ;min, asa de departe minat de vechile sale legAturi germane, era sä denunte inteo Intreaga lucrare procedeele administratiei In serviciul cpeia a stat. Trista popularitate cistigatä la Bucuresti si asa de dpede pierdutd in Muntenia, Welt, dupd pace, puternicul presedinte de Consiliu nu se va putea alege mid el singur si pc care spera s'o. poatd. Intinde cu cren- guta de mdslin In mind asupra terii Intregi era sä fie impiedecatä in Moldova, unde, numai, traia In adevar poporul romänesc, si prin alte mäsuri, acestea datorite unui temperament räutdcios si vindicativ supt aparenta de cea mai perfectä elegantd. Chestii de familie Invdj- biserd pe Marghiloman cu Brätianu si, in ciuda tuturor relatiilor oficiale de la Bucuresti, pe care cel d'intliu le-a destäinuit In Carnerd, acusind pe celalt de uneltiri pan-

278 CONFLICTUL

germane, ele ramasesera intregi, cu toatà ura ce putea sit iasa din ele. Primul ministru avu, de sigur, o parte personala in prigonirile, supt presiunea germana, pe care le Incepu, sau lasa sa se inceapii, contra guvernului Bratianu. Unul din intimii acestuia, Al. Constantinescu, fu inchis la Poarta Verde" din Iasi, unde semna, cu linistea omului bine nutriti voios: fosti viitor ministru". Se incercara perchisitii domiciliare, care nu puteau da nimic, dar stirniau indignarea oricui era cu iubire de tarasiintelegere pentru sensul razboiului. Se prefacu urmarirea politica inteo vadire a actelor necinstite pe care le-ar fi savirsit guvernul trecut: obisnuita cautare a pungasilor" la fiecare cadere de regim. Pe cind censura, la dispositia Centralilor, incepea o actiune odioasa 5i ridiculk nicio insulta nu fu crutata Bratienilor si a- micilorlor,sprijinitorilorpoliticii care parea ca daduse faliment. Calm, asteptind viitorul, eel mai tare dintre oamenii politici ai terii nu se emotiona. El ramase in casa din Iasi, pe dud altii, prinsi de frica, plecau, cu scusa ca se duc In ten de libertate sa apere acele interese ale Romaniei carora de sigur ii erau devotati, 5i care au folosit de pe urma unor si- linte, inteligente la unii, la altii mai putin inteligente. Brutalitatea Centralilor li-a dat, fart zabava., prilejul. In adevar Indata dupt iscalitura pacii s'a presintat guvernului romin, ca s'o comunicei regelui, o lista de persoane a caror plecare din tart, pe care n'o anunta- sera nimthmi, ocupantii Munteniei ar fidispusi s'o faciliteze. Era, inteo forma de o neghioabt fatarnicie, un decret de expulsare. Regele-mi spunea, aratindu-mi-1: mine vor cere sa piece regina, poimini Imi vor izgoni fiul". FAA de printul Carol, pentru a-I seduce si a-1 in- departa, s'au Intrebuintat mijloace potrivite cu un tinar pasionat; poate niciodatanu se vor gi exact motivele de care s'au condus aceia earl I-au facut sa mearga la Odesa

SUPT ARMIST1TIU §I FALSA PACE 279

Intr'o tovärAsie foarte criticatä, anuntind ca., odatä ce tara e la discretia ,InvingAtorilor, el vrea sä meargA, des- facul de orice legaturi dinastice, pe frontul apusean, unde se mai poate lupta. Fata de aceastä aventurA de doudzeci de ani, generalul Averescu, care alcdtuise a- cum, in intelegere cu dd. Argetoianu si Cuza, o Liga a Poporului", In menirea de asanare a cAreia credea, si care patrona o foaie, Indreptarea", in care se manifesta ca ziarist, fu de o cruzime antipaticd, si chiar putin preväzätoare. Dintre ostracisati, unii au zimbit si au rdmas. Altii, cari-si fdcuserd sistagiul de asigurare si reconforta- re la Odesa, au strAMtut supt insulte !nester pregtite teriloriul ocupat pentru a ajunge la Paris. Acolo for- mara, dupd exemplul Croatilor si Slovenilor, cari n'a- veau insä un Stat, un Comitet national, ai cdrui membri, primiti cAlduros si in Parlamentul frances, avurd insusirile trebuitoare pentru a tinea viu interesul fatà de Rom5nia, al cdrii rege nu-si pusese iscalitura pe actul de ratificare al tratatului din Bucuresti, si de a intretinea strinse relatii cu aceia cari apärau in exil drepturile natiunilor prietene. Erau acolo Take Ionescu, To- ma Stelian, d. Octavian Goga si multi altii; pentru a se face mai bine venit, profesorul Pangratti cerea ca guvernul frances sd ni creeze un invat'Amint superior pe care nu 1-am fi avut pän5. atunci. In astfel de legäturi excesele innilesc si compromit o adeväratä natiune, si a noasträ era fail indoiald una. hi acelasi timp, in Italia se inrolau supt steag natio- nalprisonierii din Ardeal, cdrora guvernul italian li d4dea o nouä si frumoasA uniformä. Discursuri entusiaste se tineau la Roma, uncle insä actiunea oficiala_ a ministrului Al. Lahovary, care-si dädea samä de ce se sade si de ce nu se sade, de ce se poate si de ce nu se poate, a intrat Inteun regretabil conflict cu ini tiative personale,libere,care-si depäsesc prea usor- tinta

280 CONFLICTUL

Aveam astfel, oricum, doud fronturi de opinie publica. In Apus. De Anglia nu se preocupa nimeni, ceia ce era o mare lipsä, iar In America nici preotul Lucaci, venit de mult cu aparenta unei misiuni pc care n'o a- yea. nici d-rul Stdnculeanu, care s'a präpädit acolo, nici fostul ministru al Instructiei,dr.C. Angelescu,cdruia i s'a dat,intr'un tirziu, Legatia de la Washing- ton, n'au fost in mdsurd, data fiind greutatea de a cunoaste In adevär o lume asa de originaldsi de com- plicatA, sä cistige prieteni. Ei ni-ar fi fost totuside cea mai mare importantä, cInd istoricul, teoreticianul, misticul care ajunsese presedinte al ReyubliciiStatelor- Unite, Intrate In rdzboiu In acest an 1918 ca factor de- terminant al decisivei, aparu cu programul de self de- termination", care fusese, dar fard sinceritate, si al So- vietelor.

In acest timp se fdceau alegerile pentru Parlamen- tul pdcii si al sanctiunilor. Ele s'au sg.virsit in Muntenia supt ochii jandarmului german. Ocupantii, cari stiau ca totusi nu vor ranal- nea totdeauna, Isi Inchipuiserd eä ultima loviturd care i se poate da Romäniei e aceia de a samana uraso- ciald mergind pana la revolutie. Se rdspIndia sistematic Indemnul de a se ridica teranii contra marilor proprietari, muncitorii contra burghesiei patronilor.So- cialismul de agitatie era Incurajat de toatd plebea in- terpretilor" evrei si a spionilor: la cea d'intaiu infäti- sare a celor de la Iasi", el trebuia sa fie gata de lo- viturä. La tara, candidaturile. recomandate full acelea ale unui teranism radical pe aläturi de ideia natio- nalll Multi Invätdtorii preoti furd astfel aruncati In arena: lipsia numai un om inteligent, activi cu talent de vorbd ca d. Joan Mihalache, Intors cdpitan de infanterie, pentru. ca o Inchegare O. se producl, de

SUPT ARMISTITIU 51 FALSA PACE 281

inteo directie deosebita de aceia pe care o voisera Austro-Germanii. Nesfirsit de trist in aceste alegeri a fost faptul ca, pe cind mui ma de ostasi se intoreeau acum acasä, brutal despoiati de uniforma indat a. dupa sosire sau siliti sä salute pc Invingdtorii" caH dese oH ii necins- tisera cakelei s'au laudat cu aceasta intr'o intreagamlr- sava literaturd de speta carpi lui Velburg, alegerile n'au dat, cum se putea astepta, o mare majoritate de nationalisti IndIrjii, gata sä apere cu oHce pret nobila -opera. Indeplinitd cu atitea jertfe si, neindoielnic,i cu multa glorie. In loc de aceasta ni-au venit intelectuali de merit, ca profesorul Mehedinti, acum ministru de In- structie al lui Marghilornan, pentru caH razboiul era cel mai mare pacat facut contra adevaratelor interese ale neamului. In Moldova, unde multi, ca mine, au refusat sä can- dideze, atunci cind Marghiloman ar fi dat totul pentru. oopositie cu vaza, resultatul alegerilor a fost tot asa de prost: afarä de vre-o doi terani, unul, d. Serpeanu, din Bolosani, adevarat plugar, celalt, un fost teolog buco- Ainc-an, venit la noi cu semi-cilindrul profesiunii sale, dar trecut de mult la cojocul clasei sale de origine,, ambitiosul domn Zelea Codreanu, cellalti nu erau interesanti, fiind o simpla colectie de miluiti ai regimului. Era si un awl al odiosilor, din care nu putea lipsi C. Stere, decorat pentru discursurile din Chisindu de regele care fumase araturi cu dinsul, presintat poporului, in balconul casei din Strada Lapusneanu. Presidentia Ca- merei o avu d. C. Meissner, pedagog foarte cunoscut si iuNt, care avuse in timpul neutralitatii cea mai rea atitudine, pe cind un H. Stahl, fiu de German si de Fran- cesd, se facea sä fie rdnit cu orice pret In Ardeal din causa numelui pe care-I purta. Ca operä positivd, acest Parlament de trei, patru luni a facut numai aceia a unei organisatii a muncii a-

282 CONFLICTUL gricole,iprin femeile rdmase prin satele flämlnde, care a putut aduce foloase Inteo vreme de astfel de res- triste, dar care urmarise scopul de a In Miura eu totul exproprierea din Maiu 1917; meritulsi demeritul acestei reforme, practice, de tehnicieni, dar boieresti", slut ale ministrului Garoflid, el insusi din lumea marilor proprietari. Inca lo, tot timpul n'au fost declt reerimindri Inve- ninate si cereri de rästignire a criminalilor rdzboiului". I se suia oricdrui om cu simtul onoarei singele In fall la cetirea buletinului parlamentar din fiecare zi. Viata intimä a regelui, a reginei, Impiedecatä de a vorbi, de a scrie, refugiatd -ea o prisonierd in casa de la Bicaz, era adusd färä eel mai mie simt de cuviintd Inaintea gurilor grosolane, care rinjiau. Ferdinand I-iu era pedepsit" astfel pentru cd se Imbolndvise fdrd leac pe ziva chiar cind trebuia sd se -deschidd aceste Camere ale desavudriii batjocuririi, dad nu si ale detrondrii sale, pe care, contra lui Marghiloman, o ceruserd cu In- viersunare rdsturnAtorii de la Bucuresti, cari despretuiau- sd.i calce In Iasi, cu Carp insusi In frunte. Discursuri ca al profesorului Bdrbulescu rdmIn ca o vesnied rusine pentru forma cea mai degradatä a parlamentaris- mului romIn. Un discurs cuminte 5i plin de demnitate era un adevärat act de euraj In aceastd Adunare a ia- cobinilor trdddrii, pe cari oei ce puteaus'o retie, de rapt o Intetiau.

Simptome se produceau Insd care Incä din celedin- lainzile ale toamnei pdreau sd anunte o rasturnare complectä a situatiei pe care astfel de energumeni o credeau definifivd, clddindu-si pe dinsa un mare viitor politic. Pe cind pe frontul de Apus ajutorul american permitea anume miscdri socotite prea riscante pan g. atunci, cu un nou utilaj tehnic, cu un enorm, inepuisabil stoc-

SUPT ARMISTITIU §1 FALSA PACE 283 de munitii, pe frontul de Räsdrit unele sovaieli sepro- duceau la Bulgari. Ca si la 1913, teranii soldati erau furiosi cä II s'a stricat supt arme a patra recoltd, si rd- sdrise din lumea Inväldtoreascä un masiv fdlcosi cer- bicos conducdtor, de o energie impulsivd ca aceia a so- cialitilorrusi,Stamboliischi, in stare sä arunce, orice ar fi, rdspunderea in fata Suveranului tuturor perfidiilor. Noul comandant altrupelorfrancese din Macedo- nia, Franchet d'Espérey, numit In locul politicianuhti Sarrail de guvernul dictatorial al lui Clemenceau, nu era om care O. nu observe astfel de flotdri"i st nu tragd imediat tot folosul din ele. La Indemina unei o- fensive hotdritoare era si armata sirbeascd trecutä prin cele mai Ingrozitoare Incexcdri: frigul din muntii Al- baniei, holera din Corfu, pentru. a se reface minunat, gata de un nou avint, supt conducerea iubituluimint regal Alexandru. Astfel la Iasi, unde se urmdriau cu. in- frigurare stirile de pe frontul occidental, prea adese ori neclare sau contradictorii, se sopti de-odatä cä frontul bulgdresc-s'a sparti Sirbii sint la Dundre. Si mai bu- curoasd. trebuia sä fie yestea cä trupe. francese din Sud, supt comanda lui Berthelot, devenit unul din princi- palii eroi ai rdzboiului nostru, sint la Giurgiu. Am -vorbit de semnele acestel schimbdri decisive. Erau multe si de multe feluri. Din teritoriul ocupat, prin vechile ziare mari care apdreau din nou, dei supt control, prin corespondentele particulare de pe ultimele pagini, se simtia o altd. atmosferd. Membrii Academiei Rom Ine, cari, ca si profesorii Universitatii, consimtiserd a lucra supt ocupatie iar cui nu voia sd se Intoarcd i se opria, ca mie, care, totusi, profesam, In schimb, la Iasi,leafa pe mai multe luni, veniau la Bucuresti sit tie sesiunea generala Impreund cu colegii lor, si pocdinta II sta scrisd pe fata. In sufletele acelor cari, credinciosi steagului, suferiserd atita,era acum ca o explicabila Intinerire. La 21 Novembre, clnd Inca nu se ridicasera

284 CON FLICTUL toti norii, flu= O. se celebreze un serviciu solemn pentru scumpul cap al lui Mihai Viteazul, scdpat In Rusia de urgia vandalilor si. care acum se Intorsese; In acea zi de zdpezi inane, regele, regina, lumea oficiaM, represintantii Aliatilor, o multime imensä ascultau ru- gdciunile asupra capului incununat cu lauri in biserica metropolitand. 0 jend tot mai visibild cuprindea pe colonelul german si suita lui, cari-si Incetaserd zilnica paradd pe strdzile Iasului.

8. REALISAREA UNITATII NATIONALE.

Acest entusiasm se hranise si prin vestile care veniau din provinciile romanesti pentru a can:1r stäpinire lup- taseram. Parasitä de Rusi, Bucovina ramasese in sama unei administratii ale carii .procedee MO. de Romini le-am vazut. Pe intelectuali incercase sa-i cistige, si la Suceava se intemeiase si o foaie pentru asemenea manifestatii. De altfel, d. I. Nistor, dupä ce se adapostise in neutralitate la Bucuresti, ducea o viata grea in Moldova refu- giului, iar Ioan Gramada, cel mai de talent si mai bine pregatit dintre tineri, se ducea sà moara la Oituz pentru Romania reunith. Ramasese o biata lume de terani, de invätatori si preoti asupra carora se exercita zilnic presiunea loaialismului birocratic. Se alcatuiserd contra Rusilorsi cete de voluntari supt un ofiter ardelean, d. DAM la. Pap, despre ale carui isprävi ca set de franctirori se spuneau minuni. Si dintre Ruteni fuseserd destui spinzurati; propagan- distil dispärusera fara urma. Se nädajduia insä, in aces- thlalt lagar national, ea s'ar putea smulge Rominilor intreaga provincie. Pentruaceasta se adusearhiducele Wilhelm, care arfi fostsa fie regele Galitiei inviate ca Stat autonom. Grupe de soldati ruteni chemati anume de pe front aveau O. curate terenul pentru dinsul. Incetul pe incetul Cernautul parea cä se bolseviseaza. Intre conducatoril romini, deprinsi de mult a se dus-

286 CONFLICTUL augni, intr'un cerc asa de Ingust si de primejduit, nu pgrea cu putintä o Intelegere, cu atit mai pulin o actiune decisivg. E meritul lui Iancu Flondor cd In asemenea zile a revenit la datoria sa politicg, de mult pgrAsitg,si al profesorului de Universitate ardelean Sextil Puscariu ca I-a ajutat. 0 manifestatie publica fu intovg- r65itg. de simpatia Polonilor, a multor Germ ani cigar; fata de ce erau obisnuiti sg. fad. Rusii de toate spetele, Rominii puteau fi considerati ca o asigurare. 0stafetä fu expediatä In grabg. la Iasi pentru a cere interventia, usoarg, a armatei romgnesti, din ce mai rgmäsese, stiind sä o ascundg ministrul de Razboiu, generalul Hirjeul, cäci In conditiile pgcii era totala desarmare, livrindu-se tunurile.Trebui, supt gavernul IllarghilomanInca,totusi prielnic unei IntregiriIn aceastä directie, o oarecare staruinta pentru a se cgpäta ordinul regelui. Infanteristii generalului Zadic Intrarg astfel la Cernguti. Acum se putu tinea marea adunare a unirii, la 27 Novembre. Declaratia de adesiune a Polonilor se produse indatä. D. Nistor putu presinta peste scurtä vreme regelui omagiul Bucovinei intregi care, potrivit cu toate traditiile ei, se incorpora Mo- narhiei romanesti. Aproape In acelasi timp orasele ardelene erau napadite de ostasii desertiunilor In mase pe care le produ- cea Indoita loviturg. a Italienilor la Vittorio Veneto a a Francesilor lui Franchet d'Esperey, intrati prin Serbia. Conchicerea vienesa nu mai functiona:Imparatul Carol abdicase. Fiecare natie putea sa fad de capul ei. Romi- nii garnisonati In Praga ajutara schimbarea de clteva ceasuri care intemeiè fara vgrsare de singe Republica. ceho-slovad. In Viena unii sefi incorporati ai Romi- nilor, ca d. Iuliu Maniu, Incercara a comandà la Mi-

1 V foiletoanele sale, Ca raspuns la cartea lui Prevost (siex- tras), in Neamul Romcinesc, pe 1920, cred.

REALISAREA UNITTII NATIONALE 187 nisteriul de Razboiu, unde se raliau, de frica ori de convingere, la principiile lui Wilson, cu care multi dintre liranii de ieri credeau ca se mai pot mintui. La Buda- pesla, radicalii candidului conte Károlyi, care imparta- h ideile de libertate moderna, de drept uman ale sociologului Jaszy, ajunsera a pune mina pe putere, dar indatä contra lui se Indreptard pasiunile socialiste si comuniste ale aventurierilor cari agitau masefe nemultamite. Din slabiciune In slabiciune, regimul avuliárolyi soarta acelui al printului Lvov, al lui Miliucov in Rusia, cazuti fard a sti panä astazi de ce. Fiul. unui notar evreu din Ardeal, Bala Khun, purtat ca prisonier de razboiu prin Rusiaitrecut la bolsevisrn, lud in minile sale violente cirma unei teri lipsite de orice directie si care se päräsia In voia oricarui indraznet. Impartirea pe natii, fiecare cu Statul" sau, fie si ne- teritorial, cu guvernul sau, complect autonom, cu garda sa nationala, patrunsese imediat In Banat, In partile un- gurenei ardelenesti. Rominii facura cai ceilalti si, pe o vreme cind se urmariau, nu alte mijloace do-a domina, ci numarul bratelor care pot O. tie o arma, ei avura mn curind, afara de Secuime, unde fierbea contra lor o ura care gasi .nu odata mijloace de a se satisface, comanda peste cele mai Intinse teritorii. Atacati icil colo, perfid, grin tradare, ei se organisara pentru ca sa se apere. In curind, in ciuda cautatorilor de gilceava pregatitorilor de jaf, ei tineau pretutindeni o ordine desavirsita. Comitete nationale se incercau iciicold, pair, ajunse a fi unul singur. Acesta, cu dd. Maniu, Vaida, Stefan Cicio-Pop, avocat din Arad, persoana de tinuta impunatoare si de o elocventa popularaapreciata, Goldis,nepot al unui episcop aradan,profesor cu studii sociologice, si de sigur cel mai cult dintre Rominii generatiei sale, continua sa alba oarecare reserve fata de Regat, neadmitind ca relatiile cu dinsul sa fie hotarite de simpla anexare

288 CON FLICT UL

In urma unei noi pdtrunderi cu armele. Delegatii ardeleni la inmormintarea regelui Carol pdstraserd o atitudine asa de circumspectd Inca inspira bdnuieli. Pe chid, intr'uncaiet de versuripolitice,d.Octavian Goga protesta contra prelungirii neutralitgli noastre, fruntasii ardeleni neinrolati in armatd incurajau intrigi ca aceia a cäldtoriei lui Stere, care, luat din scurt pentru crima sa politicd, a ldsat sd se inteleagd ca. pentru Ardeleni cai pentru liberali are destdinuiri care ar putea fi foarte nepldcute. Din rIndurile lor niciuncu- vInt de bund venire n'a iesit, cind, In August 1916, os- tile romrmesti au trecut granita. Din potrivd, pe chid clerul era gata sdi dea oHce declaratii, nu numai d. Vaida, dar si altii infierau greseala pe care, rupind o aliantä necesard si prielnicd Ardelenilor, a fdcut-o Ro- mania. Era vorba chiar de nu stiu ce glont romänesc care ar trebui sä intImpine pe eel d'intdiu dorobant care ar trece Carpatii. Deci Intre vechii conducatorii popor, sincer bucuros eä a doua card vine ceasul unei liberari care poate fi definitivd, nu era niciun contact. Cei&intaiu,oameni politici cu interese de partid si personale, se Intre- bau dacd ei,citisintsi cum sint,n'ar putea sä continue pentru o provincie autonomd o clash' nerds- turnabilä ca ac9ia a liberalilor din Regat, pdzind de oricine drepturi imprescriptibile. Ambitiienorme se treziau la persoane In care, de dincoace, o lungd pro- pagandd, In Slmandtorul", In Neamul Roindnesc", se presintase adeväratul model al oamenilor de Stat, onestii färpreocupatii personale. Cine stie dud, pe basa Ardealului romanesc, organisat,inteles cu Sa- shi chiar, daca se poate, cu partea resemnatä a Ungu- rilor, nu s'ar putea incepe o adevdratä actiune de ea- cerire a Regatului, necunoscut decit prin anume cercuri bucurestenei consideratca ramas In urma, cu practicele lui orientale, grecesti, asiatice? 0 democratie,

REALISAREA UNITATII NATIONALE 289 mai mult de aparenta, cAci inteligenta", grupata In jurul bAncilor, adesea necrutAtoare, participa la exploa,- tarea teranimii In necontenitänevoie de vecsale" si de cambii", ar putea atrage si pe bunii socialisti romini din provincie, un Flueras si altii, si astfel s'ar avea fatA de Romania veche, nu numai un steag de lupta. mo- ralA", dar si unul de ideologie populara. In aceste dispositii, dupa programul wilsonian", cu adunarile populare, care creau legiuni si puneau tri- buni In fruntea lor,se lua, Intaiu timid, hotarirea unei mari Adunari a poporului, de la care trebuiau sa plece decisiunile. Ea se facu tumultoasA, terani, batrini In mare parte, alergind din toate partile ImpreunA cu . soldatii cari abia-si lepAdasera mundirul. ArmAtura a- cestor mase confuse, pe care le mina admirabilul instinct In puterea aruia se mentinusera o Ink de ani supt stApinirea strAinA, o formau mai ales preotii, rAmasi mai toti acasa. In vremea razboiului. Ca in 1848, nu tse simtia nicio deosebire fall de tinta urrOritä intre cele doua cleruri, ortodox si unit, si credinciosii bor. Se alesese pentru amintirea lui Mihai Viteazul Alba-Iulia: locul Insusi avea glas. Nu se va putea stabili niciodata, cum se intimpla oricind in asemeuea adunari, care a fost partea fiecaruia in resultat, Presidenta, disputatA pe urmä din motive de interes, nu Insemna nimic, fiindca nu de acolo putea sä se rosteascA lozinca. Toti acesti oameni onorabill, de bune sentimente, n'aveau In ei puterea electrica prin care sä zguduie multimile. Cind nu discutau asupra conditiilor de care nu-i pasa de loc lumii care se zgri- bulia afarä in acea zi de 1-iu Decembre, fiecare din ei era un foarte convenabil represintant al unei natii in- tebgente si cu simt politic. Dar era indiferent cine vorbia inuntru, si chiar afara, unor multimi nerAbdAtoare sA vadA ca s'a sfirsit,si anume cum voieste ea. Nu era ca In Basarabia, fatä de o tern:lime foarte inapoiata,

290 CONFLICTUL un cenacul de amatori ai discutiilor lungi, carora dnpa. retras conditiile de la inceput, Aic isuptireai razletita, atitea desbateri orparere ajunge a li se bnpune, cum a fost acolo In April, cum va fi la 9 Decembre, and s'au supt multe raporturi, clasà condUcatoare apartinea po- poruiuii ireouia, In asemenea ceasuri, sa. se Indrepte dupit vointa lui, ramlnInd ca Mai tlrziu, In carti de rabdatoare elucubratie, fiecare sä traga gard Walt In jurul coltului sau, inatacabil. Urine aclamatii aratara In bataia vintului de iarnä, care grabia, a s'a votat ceia ce nici nu putuse fi pus la votl. In acest sens, de altfel, lucraserä, In lipsa celor cari se gasiau In Romania i ar fi facut si el tot asa, tinerii formati la scoala de pan-romlnism liber a Samanato- rului"i Luceafarului"i MTä cari aparura doi represintanti de alurea ai aceleiasi educatii: generalul State Leonte, aprovisionatorul armatei din Moldova, si Basa- rabeanul Buzdugan, retinut, un timp, de boalä, In drum. Era natural ca acei din categoria de mai sus, cari cunosteau trecutul Regatului, caH se Impartasiserä din scoli de literatura comuna, chiar daca n'ar fi calcat teritoriul romänesc liber, sa judece In afara de formularele xnedievale In care, In toate privintile, traia Ardealul. De aceiai dintre dInsii furä solii cari In aeroplan venisera sa. ceara, Inca de la Inceputul framIntarilor, ajutorul militar al Romaniei; unul din ei era viitorul Mitro- polit al RomInilor ortodocsi, pe atuncitIoarul, blon- duli foarte sfiosul profesor de Academie clericall" Nicolae Balan, cu care ne treziseram In Iasi In mo- mental chid ne liberam de Ministeriul Nemtilor".

La vestile spargerii frontalui de Sud, marl manifestatii se produsesera In Iasi, aclamindu-se regele, regina, care trecea cu fiicele ei. Oamenli politici se Intrebau

IV., intre altele, revelatiile d-lui I. Clopotel.

REALISAREA UNITATII NATIONALE 291 fiecare daca nu i-a venit lui ceasul $i incercau prin strigate de agenti opinia publica, de fapt satula de dinsii toti. Se striga $i numele generalului Averescu, care, In ace.,tceasalAliatilor, Intimpina opunere, ca unul care fusese in vesnica rivalitate cu Francesii, tagaduin- du-li si meritele cele mai stralucitoare, la Legatia fran, cesa. Ceia ce a iesit deci din aceastä turburata si zgo- motoasd zi de 8 Novembre a fost un Ministeriu nou $i neasteptat.

II presida generalul Coandd, crescut in Franta, sot al unei Francese, fost adjutant al regelut Carol $i fost trimes la Stavca, unde Ru$ii avusera o atitudine necuviin- cioasa faid de acest ofiter cult si cdruia nit i se incredintase o comanda importanta. Neutralitatea lui parea asigurata fata de oricine. Oameni de merit ii stateaualä- turi, caSaligny, $i la Instructie foarte respectatiil Petru Poni, icoana Insh$i a vechii bune ouviinti moidovene$ti (se vorbia de coborirea lui dinteun Bal$, al carui nume nu voisea-1primi din motive de extrema. delicateta). Iar multimilor, otirii, care trebuia O. se refach, ii vorbia presenta in Cabinet a generosului de cuvinte., de gesturi, dar $1. de actiune indrazneata, general Griprescu. Ministeriul credea cii are lnaintea sa o adevarata misiune pe termin lungi Poni avea ideile sale in materie de rcforma agrard. El se bucura de destul prestigiu pentru ea sa poata decreta nulitatea masurilor luate de Par- larnentul regimului impus de straini. De fapt Insa regele nu putea sa resiste la imperioasa somatic de reintegrare care din clipd In clipa trebuia sa-i vie de la Bratianu, pe care lunga suferinta, reflectiile dureroase In vremea parasirii iamenintarile, coborirea scrutatoare pana In fundul congiintii sale Ii facusera altul: acela care crede ci el a savIr$it opera visata cu atIta dor de multe generatiii ca sarcina de a o complecta, de a o apara, de a o incununa ii revine lui singur.

292 CON FLICTUL

Deocamdatä insä acesti doi generali avurd de indeplinit o cerere urgentä: reocuparea Ardealului. La vreme de toamnd inaintatdi deosebit de rea, ei trebuiau sä deie o armatd, adecd, la slreptul vorbind, s'o scoatä din pdmint. Si anume nu din toatd Rorndnia, cdci luptatorii de la Märdsti si Mdrdsesti erau acurna terani pasnici la vetrele lori nemobilisabili in teritoriul ocupat, ci din ce se mai putuse ascunde ori fusese pästrat in aparenld, ca trupe de politic, in Mol- dova. Acesti soldati in haine suptiri, cu picioarele goale, trebuiau apoi inarmati cu ce se mai putea gäsi In de- fposite. Cu o astfel de oaste de eroi In zdrente se trecu din non prin pasurile de Vest ale Moldovei in Ardeal, unde trebuird sd se imbrace si sä se. incalte. Dar, In tot acest timp al noilor suferinti färd nume, oamenii generalului Mosoiu pästrard cea mai bund disciplind si cea mai inaltd constiinta a ostasului. nil a intreba pe Aliati, cari incercaserd a se gindi latratatul din Bucuresti, de si ni se ddduse, dar nu de Clemenceau, nu chiar de Sonnino, cum o aratd revelatii recentet, o az desiune conditionatii. in singurul cas cind n'am putea prelungi frontul ucrainian si n'am putea scoate armata, Suveranulsiguvernul"2, ci pdstrind ca norma harta de la August 1916, ni luarain astfel dreptul nostru cprindu-ne pentru citva timp numai la punctul dincolo de care de fapt, chiar fari interdictia conferintii de pace de la Paris, asemenea puteri nu mai puteau ajunge. Tri- mesii oficiali ai Ardealului, episcopul de Caransebes Mi- roil Cristea, dd. Maniui Goldis, un unit si un ortodox, dupä obisnuita cintärire confesionald, aproape fdrä sens pentru noi, venira apoi la Bucuresti sd aducd actul solemn al inchindrii celor trei, palru milioane de RomIni, la can se vor adaugi apoi, intr'o adunare ale carii mo-

1 Xeni, Take lonesea, p. 32, notaI. 2 Ibid., p.:394.

RFALTSAREA UNITATII NATIONALE 2C/3 tive n'au fost Inca Indestul de pe larg elucidate, Sasii, adunati la 21 Ianuar 1919 In theta lor nationala de la Medias. Forme leuneinoideclaratiide rdzboiu full a- cute si la Iasi si la Bucuresti, si retragerea germana, grea, dar In perfectä ordine, prea perfecta chiar, daca se tine sama de provisiile, rapede mucezite, cu care seaccperiratoate drumurile Ardealului, incepu In zilele de 10 si11 Novembre 1918, In mijlocul unei populatii care manifesta calduros, dar fArä gesturi de-- sordonate, In fata unor trupe care, primite cu strigate, aveau aierul ca slut dispuse sà traga. Peste citeva zile, In piata Cuza-Voda din Iasi generalul Berthelot trecea In revistä splendidul regiment de la Avignon, de care 1'14 cum s'a vazut rapede, In lunga presenta pe frontul oriental, se prinsese bolsevismul. Acum Ioan Bratianu era din nou la druid, guvernul de simpla locotenentä, ceia ce nu stiau Insà membril sai, fiind In Murat In forme care arat:1 cd nu totdeauna regele Ferdinand, el Insusi de o faptura morald asa de delicatd, se gindia cai altioameni au un suflet. Cu simtul lor de disciplinä, eei doi generali se retrasera respectuosi, dar Grigorescu, care a Incercat mai tIrziu si el un partid personal ca al d-lui Averescu, n'a uitat niciodata aceastä jignire. Gray atins, Poni, care ar fi aflat schimbarea prin usierul Ministeriului, se retrase lacut, cu acea Ina lta demnitate care 1-a deosebit totdeauna: regele nu stia de sigur, ce pierdea Intr'Insul. Noul Ministeriu nu era, de altfel, decit reeditareacc- batvechiu. Un loc de ministru färä portofoliu, oferit mie de Bratianu printr'o telegrama catre MIrzescu, in care era vorba de multe, si de numirea unui prefect de politic la Iasi, a fost, fireste, refusat cu un simplu gest. De forma se adaugirä doi Ardeleni caH nu fusesera anlestecati intr'o opera de guvern: d. St. C. Pop, ocupat mai mult de legaturile cu Ungurii, pline de incidente,

294 CONFLICT UL si d. Goldis, care dadea prima oard ochii cu Instructia, plus ministrul bucovinean fail portofoliu, d. Nistor. Cei- lalti ramineau lipiti, in guvernul ardelean, Consiliul Di- rigent, de un localism din care sperau sä fad o dis- creta autonomie, de usagiu mai mult personal. Intoarcerea la Bucuresti a regelui si a reginei trebuia sä se facä insä numai dupa ce Capitala,la- satade trupele ce plecau inteun hal de murdarie Ma exempla, cu lacuri de noroiu pesträzile principale, laminate slab in timpul noptii, fusese curätita material,dar, din nenorocire, rin se putea si moral, dupä toatä pestilenta sufleteascd, pe care o lasa sistemul Ersatzweib"urilorsilocalurilor de -petrecere rusinoase. In tineret, dupa doi ani si jumatate de ocupatie era o relaxare a oricarii tinute, extrem de dure- roasä pentru cine venia din Moldova, al dill suflet, In general, fusese tinut la un nivel inalt. Se observa chiar un fel de antipatie fata de aceia cari fuseserd infatisati adesea ca morti, in caraghioase indierari la Iasi. Cu.m, in sfirsit, propaganda revolutionara prinsese, se va trage asupra muncitorilor socialisti, caH lnaintau spre Palat in strigak de rasturnare. $i trupele Invingatoare trebuiau pregtitite pentru intrarea solemna. Ea a avut loc la 30 Novembre. Pärechea regala avea ling dinsa pe generalul Berthelot, vechiul prieten,- si membrii guvernului. Lipsia Insa din alaiul regal loan Bratianu, si generalul Averescu. Poate numai ei doi... Rtizboiul incetase, dar, peste pacea raspinsä, sfäri- math, alta trebuia stabilitä,si pentru aceasta diplomatia si armata vor avea Inca mull' de lucru.

CARTER a-IIIa. CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA.

1. SCURTUL MINISTERIU BRATIANU. Inainte de a veclea ce piedeci va intImpina acest Mi- nisteriu, care, folosind lipsa lui Take Ionescu, acesta cerusc un Ministeriu National Mil caracter de partid, $i cu Rominii de peste hotare, pe cind I. Brätianu li oferise pur $i simplu revenirea In Ministeriul, Imprg$- tierea partidului conservator, disgratia generalului A- verescu la Aliati $i starea de crigaliaa a noilor formatiuni, se instalase a$a de plin de incredere, trebuie cer- cetatä situatia materialä, cea moralä am putut-o a- precia a terii care i se Incredinta. Tara fusese prAdatä sistematic timp de doi ani $i jumätate, luIndu-se tot .ce se putea lua: paduri Mate, vechi alei de nuci distruse pentru a se face paturi de pu$cA, turmele reduse la o treime, llna (aproape 5.000 de chilograme), inul $i clnepa (lasind doar cinci kgr. de familie), arama, bronzul, rechisitionate. Numai in 1918, se scoasera 600.000 de cai. Cifrele oficiale ale exportului, In tone de 1000 kgr. pe timpul de la 1-iu Decembre 1916 pang. la 31 Octombre 1918, sintacestea: grine1.273.282, porumb 495.370, alte cereale $i leguminoase 943.631,alte alimente$i furaj 262.592,oleaginoase36.148, piei14.679, lemne 201.156, sare 93.941, masini, etc. 57.475, substante chi-

' Xeni, o. c., p. 41:4.

298 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA mice 2.059,textile10.028,alcoolsitabac 8.687,di- verse materii prime 34.408, produse de petrol 1.140.809, pgsgri 28.870,vite86.292,oisicapre 97.563, porci 106.351, aceasta farä micile pachete de cinci chilograme ale soldatilor (de la Ianuar la August 1918 s'au luat de cei trime0 in concediu nu mai putin de 18.000.000 kgr. de alimente), si in dad de ce se dAdea pentru intretinerea armatei de ocupatie. La sfirsitul lui 1916 numai se luaserg acum, 299.218 cai, 383.375 vite, 1 mil. 372.615 oi, 88.130 capre, 446.369 porcil. Cindva, addu- gim, s'au cerut din Basarabia, reservatthi intreagg, nu pentru toti Centralii, ci pentru Germanii singuri, in terminul scurt de trei sgplgmini: 300.000 de oi, si 100.000 de porci. Pentru a se putea ajunge la aceste cifre fabu- loase,900/0din pamintul arabilalteriifu pus in culturg la 1917,de sivitele marl rgmase nu ajungeau nicipentru luorul cimpului.Fabricile sede- montau: cele de pind. Rid mutate la Turci. Orice In- treprindere care lucra pentru Stat trecea la comisiunea cea nrarepentru prada de räzboiu" (Grosse Kriegs- beutekonunission). Statul-major economic (Wirtschaftsstab) cunostea toate disponibilitätile, toti oamenii, tote posibilitAtile de lucru. Principiul fuse fixat la 21 August: datoria cea mai importantä a administratiei militare In Romänia constä in a exploata tara in chipul cel mai desävirsit cu putintä pentru, patriile lor" (Heimatleinder). Plata in bani a ocupantilorinbani romänestinu trebuia sit se facit niciodata, ci in banii prosti", cum li zicea lumea, ai Bancii Generale Romine, garantatit tot printr'un deposit, retinut la Berlin, al Statului romin (emisiune de 2.106.374,49 lei)i. Populatia insäsi, inscrisa ca o turma, pentru lucrul

I V. Gh. D. Creanga, Les finances roumaines sous le régime de r occupation et de la paix allemande. I..L'émission de papier- monnaie, Paris 1919.

SCURTUL MINISTERIU BRATIANU 299 continuu in folosul stapInitor, si. verificata lunar, era atinsa in vitalitatea ei. Ordonanta de la 16 Ianuar 1915 acorda locuitorilor din orasele cu mai mult de 5.000 de locuitori 375 de grame de Mina. si 400 de pine; in 1918 numai 300 de Minà amestecata pe jumatate cu malaiu, un plus de 300 de grame fiind concedat numai muncitorilor cu mInile In serviciul administratiei; In tirgusoare si In sate ajungea Portia de malaiul. Nu- mai copiii, bolnaviisi bätrinii aveau dreptul la car- tele de lapte. Medicii, plecati In cea mai mare parte cu armata, lipsiau, si tifosul exantematic facea in voie ravagiile sale2. Resultatele acestei sistematice neomenii, care n'a fost incercatä in nicio tall, se pot vedea din aceastä stalls- tica a exportului in 1916 §i in 1920, pe cele trei luni de la Inceput: 1916. Griu: exp. 212.850.000,imp. 20.800. Sacara: exp. 20.262.000. Poru.mb: exp. 230.408.800, imp. 1.846, 500. Orz: exp.161.571.200, imp. 135.500. Ovas: exp. 42.730.400. Faing de griu: exp. 694.100. 1920. Exp. 228.900, imp. 762.600. Imp.20.200. Imp. 4.p87.500. Imp 19.500, exp. 1.300. Imp. 114.300, exp. 1.600.

1 Dupá notele d-hti Georgian, p. 59. Cf. N. Xenopol, La richesse de la Roumanie, BucureVi 1916 ; Rumdnien, Landes- und wirt- schaftsstatistische sowie topographische Obersiclzten, bearbeitet. von der Direktion des k.k.astern Handelsmuseums, ed.a, Viena 1917. 9 V.i Die rumlinisclze Volkswirtschaft, Berlin 1917.

300 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

Petrolul rafinat Insusi ajungea abia la jumAtate din exportul anului 1916. Luarea cu armata germanA in retragere a unei mari parti a parcului de locomotive adAugia la dificultAtile aprovisionärii localei la aoelea ale unui export, Inca neorganisat, cu o imprejurime In cea mai mare parte dusmand, sicu clientidepartati, cari nu-si fixaserA Inca noile conditii de import. SA se adauge cA, pe cind Regatul era un organism e- conomic de mult format, noua Romänie, neasigurata prin vre-un tratati ale cArii hotare precise nu se puteau Inca 5ti, represintau un complex de provincii dis- parate, rupte de la State mari de un sistem vechiu, desvoltat normal si tinut in curent cu vremea. Mijloacele financiare lipsiau cu totul, si ele nu se puteau gAsi nicliri In starea in care se afla Inca Europa capitalistA, nesigura de oe o asteaptd. RAzboiul chiar nu ne gäsise in cele mai bum conditil financiare, cu trei miliarde de imprumuturi, contractate la aproape singurul izvor, Berlinul, plus 600-800 de milioane de datorie flotantA. Asupra despAgubirilor ce trebuiau sA se plitteascA se discuta la Paris in comitetul celor marl, In caee fusese primal Serbia, iar, pentru a rAspunde in- transigenteiluiI. BrAtianu, Romania nu, darnici dupA ce ni s'a fixat, cu zgircenie, Oita la 10 o in conferinta de la Spa, partea cuvenitA, n'amtiut sA intre- buintam momentul cind se putea pretinde imperios, nici acela cind ni se oferia o intelegere profitabilA, si unele declaratii ale noastre au fost imediat intoarse contra RomAniei de oameni cari urmAriau fiecare cuvint pentru a-1 cintAri si tAlmAci In interesul Mr. La Iasi, in momentul in care se credea cA nu mai trebuie urmate socoteli,se fäcuserA imense cornenzi, adeseaabsolut inutile, pe care trebuia sA le plätim, si nimeni nu se gindise cAi munitille si oHce furnituri din partea A-

SCURTUL MINISTERIU BRATIANU 301 liatilor.cari nu neglijaserA contabilitatea, shit si ele cu platA. Mu HA vreme vom fi urmAriti de reclamatii din partea acelora pe cari ni plAcea sd-i uitin, si trebuirA ani de zile pentru ca VintilA Brätianai represintanua nostru permanent in locurile mai grele din strdinA- tate, elocventul avocat, devenit un diplomat si financiar, d. N. Titulescu. figurA interesantAsi curioasA, cel mai mare artist al atitudinii, sA ajungA a li fixa aproxirnativ suma. Economia particularA a fiecAruia era asa de In- curcatA $i de cele mai multe ori a$a dr total sAcAtuitA, incil nu se puteau fare in-asdri normale cu un resultat capabil de a fi prevazut. Dobrogea bombardatAi lrsA ni cAdea in genunchi pentru a-$i putea reincepe viata. In Basarabia, oamenii erau a doua zi dupA o revolutie si starea lor .de sp.rit ee cerea rulatil: in Bucovina, armata dupd armata procedaserA farA nicio crutare; iar Ardealul, cit Ii aveam, pAnA in margenea numai a Man- ta( r Apus,ni, credea ca In schimbul alipirii el are dreptul sA fie lAsat in pace un numAr oarecare de ani: ceia ce se platia nici n'a intrat multA vreme in casele Stahl- lui romin, ci in ale acelui ,,Consiliu dirigent", rrrma- tiunP samavolnicA, de apucAluri stingace iune ori foarte discutabile, care, nemullamind totusi populatia a cArii quasi-autonomie o reclamA, pe cind se lupta furios cu statul-major al generalalui Presan sial colonelului Ant nescu p'.ntru ca nu intelegea sa-i deie si o armata deosebita, mentinea cu indaratnicie granita fatA de Romania si, in acelasi timp, lisa deschisi pe aceia a invasiei coroanelor depreciate $i necontenit Inmultite. Se adaugia $i o problemi monetarA, pe care altii o sol- viserA imediat 5i viilent, pc cind in Romania deTnocra- tici era teama de a nu supira nici pe Basarabeni, cari umblau cu hirtia Tarului, cu aceia a lui Cherenschi si cu cea mai proasti din toate, a bol$evicilor, Intre care era greu A se fixeze o scara legali. Coroana austro-un-

302 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

gara, care In Elvetia avea asa de putinä valoare, inclt se pretinde ca un fabricant eu firma la Coroand" o Intre- buinta ca mai ieftend decit un produs tipografic pentru a o lipi pe sticlele sale, era redusä la jumdtate, dar atitia negustori ardeleni, In nevoie de bani, se plingeau cä li se ieau pe nimic marfurile. Leul lnsusi era colat zilnic altfel In locuri deosebite, Elvetia irnpunindu-se, ca oarecare zabava, ca locul unde se verified pretul adevarat al monedelor nationale, pretutindeni depreciate. Ni- ineni n'avea curajul de a crea atunci, Inacea stare de spirit, o noua moneda dadcä avind un prestigiu la care cealaltd nu mai putea pretinde. Ci sfatuitorul financiar al fratelui sail mai mare, de fapt dictatorul in materie de finante si economic, Vintild Bratianu, astepta in liniste momentul clnd zdreanta de hirtie va valora clt leul aur. Se incercase Inca de la Iasi un Imprumut intern, singurul care se putea Incerca, si se adaugi al doilea dupd Intoarcerea laBucuresti. Pentru a-1 recomanda, s'a Intrebuintat numai presa, ceia ee a procurat ziarelor mici mijlocul de a se mai sustinea putin. Banii au fost rdpede cheltuiti cu plata lefilor, pe care nimeni n'ar fi cutezat, In era de sufragiu universal care se deschidea si In care, de acum, totul se va sacrifica popularitatii, sä le scadä tocmai pentru a le asigura, MI-A a eersi In locuri unde banul era,si trebuia sa ramlie, asa de scump, mai ales pentru teri atit de fundamental ruinate, oricare ar fi fost bogatia lor. Era sl o problemä a preturilor, pe care guvernantii o socotiserä neexistenta: a preturilor deosebite intre Ia- sul cirmuirii noastre si Intre Capita la abia iesita. din eel mai strict regim de dramaluire a oricdrui articol, de asprä, interesatä, dar cuminte conlingentare, a preturilor din patru provincii deosebite. 0 statistica oficiala din 1919 arata o crestere de 350/0 panä la 650 la sutä pentru obiectele urmätoare: pine, otet,ceapa,

SCURRUL MINISTERIU BRATIANU 30 fasole; cafea, cartofi, lapte, came de pore, de 650-950 la sutä pentru lemne, came de oaie, mici, undelemn, orez, vin, gaini, curcani, zahar, ouä, tuica; de 9500/0 12500/0pentru carnea de vaca,masline,rate ;de 13210/0, pentru grasimea de porc; de 14710/s pentru brin- za, de 2081 Oh pentru orez1. Ele trebuiau socotite, fi- reAe, mai ales pentru Bucuresti, unde era majoritatea functionarilor, dar cei mai multi din Moldova erau deprinsi cu socoteli mull Mai favorabile, asa incit nu-si puteau orienta gospodaria. Marmelada singura, din care Germanii ingrämädiserd cantitati enormesingura data cind s'a tras folos din enorma noastra productie de fructe, care se risipeste, an de an, asa de primitiv si de barbar, stätea la indemina tuturor pungilor. Cu un mai bun sistem de_girculatie, in raritatea tre- nrrilor intrebuintind camioanele armatei si orga&si id carausia, rthnasa si pan g. azi la capriciul anaMic al teranului, s'ar fi putut face o rinduiala a pietii, de pe care prea adesea lipsiau cele mai indispensabile provisii, atunci cind aceleasi materii se Ingrämädiau la porturi si schele pentru -un export peste masura de incet. Grija hranei Bucurestilor, de care atirna asa de mult revolutia din Petrograd pornise doar de la o momen- tana lipsä de pine, se impunea tot mai apasatoare. Inca In iarna anului 1919 un nou guvern se consulta cu directorul manutantei, si, fatä de o primejdie necontenit inoita, ne gindiam la trimeterea prin debuseuri a unui comisar special, care, aid era greutatea cea mare, trebuia sa fie autoritar, activ si onest. Chiar fara aceasta resolvire, macar partialä, a problemei neglijate a transporturilor, se putea Incerca o oareeare comprimare a preturilor macar pentru articolele principale de alimentare sau cel putin Infrinarea speculei, care, dupii aspra urmArire din partea Germa-

1 Braneanu, in Bulletin statistique, 1919, pp. 294-5,

304 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA nilor, cari-si aveau pedepsele gata, si inapelabile, scotea din nou capul si se sprijinia pe hotdrItoarelelegä- turi politicede partid; o reglementare a tarifurilor sio foarte atentd supraveghere a ordonantelor, cum voiu incerca in cele vre-o doud sdptdmini cit am avut Inter- nele, afisind acele tarifuri In Monitorul Oficial", se putea impune unei populatii deprinse a ascUlta, fie side guvernul Insusi al terii. In loc de aceasta, ministrul de Interne Mirzescu a ridicat toate salariile, spre bucuria celor cari credeau cd aceasta Inseamnd o reald binefacere. De a doua zi toate preturile s'au urcat. Indoita demagogie, de a mdguli pe functionari si de a cruta pe furnisorii lor in vederea alegerilor apropiate, Isi produsese inevitabilele resultate. $i,totusi, neexistind Parlament i se putea foarte bine chema, dupd anularea regimului Marghiloman, a- cela, de nobile sentimente, In genere, care Meuse rdzboiul, orice se putea face supt un regirn de stare de asediu, care, stapin fitritrestrictii pe vointa regelui, preocupat numai de situatia externa, guverna cu decrete-legi,alcaror numar crestea in masura mult xnai mare decit folosul real. Acestui mijloc expeditiv de hotarire i se reservase si Intregirea prin impropriere a reformei agrare care, la Iasi, fusese resolvita numai in principiu. Se dase teranilor, in locul milionului de hectare promis, mai /null: un milion trei sute de mii, odata pentru tetdeauna",se addugiserd cuvintele la aceasta cdlcare a dreptului de proprietate si nu ca masurd sociald, a cdrii repetitie se putea oere, cum s'a Si cerut, de si fard acest argument, de catre demagogi, ci, dupa propunerea mea, ca una nationala. In terenurile miniere, nentru o Intindere, fixata, pe toata tara,la12.000 de hectare, teranilor trebuia sa ii dea o In compensatie aiurea. A ceste prescriptii, sprijinite pe amintiri si pre- supuneri, fart nimic din acele anchete serioase pentru

SCUKTUL WNISTERIU BRATIANU 305 care totusi ani Intregi stAtuserd la dispositie, se cereau Insä reglementate In amdnunte,iaici o nesfIrsire de eonsideratii se Im.bulzia unui legiuitor serios. Comisii speciale aveau sä proceadd la stabilirea terenului de expropriat, teranii fiind represintati in ele, dar neavind majoritatea. Asupra viitorului acestor mici proprietari, ai en-or fii, stdpini toti impreund pe acel lot de maximum cinci hectare, nu trebuiau, pentru linistea si progresul terii, sä trebuiascd a redeschide problema, nu se prevdzuse si, din nenorocire, nu se va prevedea nimic. Räminea apoi grija pädurilor si a islazurilor, acestea din urmä, gall de regiunea muntoasä, rdmInind dupa regimul stabilit In urma rdscoalelor. nil a mai socoti grava Intrebare: de unde, in asemenea Impre- jurdri, va putea pldti teranul stors bdneste, distrus trupeste prin rdzboiu, si de unde Statul va lua cele 350/0 din pretiil de rdscumpArare a pdmintului. Redusi la o rentä de Stat 50/0, vechii mosieri, dintre cari-atitia erau foarte interesanti supt raportul national, istoric si moral, iar altii represintau o exploatare rationald, o indus- trie legatà cu agricultura, care nu erau asigurate In- destul, trebuiausà ajungd, chidn'aveau resursa padurilor, a plantatiilor, niste despoiatisiniste faliti, partea lor din veniturile terii dispärind aproape total. Numai aceia cari intrebuintau falsificatia In designarea naturii proprietätii lor sau recurgeau la cele mai miserabile mijloace, puse la dispositie de atitia mari advocati neonesti, vor reusi sä se salveze cu totul. In afard de aceasta, In Basarabia, unde teranii Isi Neu- sera dreptate ei singuri, luInd ce ii convenia de la proprietarul pus pe fuga si amenintat cu moartea dacd In- drdzneste a reveni, nu era niciun regim legal. Bucovina intelegea sd solutioneze pe sama sa o problemd cu desä- virsire noud,i foarte complicatd, pentru dinsa. Ardea- lul nu se invoia nici el, invocind interese nationale pre-

306 CELE DOUA LUAU DIN NOU FATA IN FATA cumpanitoare, cu ce se prevdzuse, si era vorba sä se continue lucrul pentru Ronania din 1916. Se reservä pentru mai tirziu partea, foarte gingasä, care privia terile adause. Un decret-lege din 16 Decem- bre 1918 ridica la doud milioane terenurile expropriate, la care se addugiau acelea ale Coroanei, ale Statului, ale absenteistilor, ale persoanelor morale, ceia ce säräci. Academia Romind, cu o asa de mare misiune stiintificd, si splendidele spitale gratuite, mostenire a unor vremuri de boieri mindri igenerosi, ale strdinilorsiale Casei Rurale, care se constatase cd, din 127.263 hectare cistigate, nu impärtise teranilor decit 19.585 si pdsuni de 12.681. Indatd, bine ori rdu, cu nesfirsite abusuri,rapede stiutei care discreditau operalia, lichidarea marii proprietdti sei Indeplini. In aceastä ldudabilä grabd era si o- laturepoliticd. Partidul conservator se desfiinta, In partea lui reald5i onestd, odatd cu acea mare proprietate pe care a- tita vreme se sprijinise,iar adundtura democratica." se putea achisitiona om de om, 'cu tarifurile reduse ale miseriei de dupd rdzboiu.Si,atunci, Incunjurat de legiunile nesfirsite ale teränimii fericite prin darulpa- mIntului al cdrui merit e adevärat cd, nu odatd, regele-1 va reclama, cu dieptate, pentru dinsul, partidul liberal, bogat in merite istorice, incunjurat de strdlu- citoarea aureola a realisdrii unitatii nationalei condus cu mind tare de o- dinastie inzeitä, al cdrii represintant depäsia cu fruntea-i mindrd. Coroana Insäi, privind cu inevitabilul zimbetde despret zbuciumdrile unor adversari despoiati sau intelectualii neputinciosi, ar fi, nu cel mai puternic partid politic al terii, ci singurul adevärat. Pentru nevoia succesiunilor pe termin scurt Take Ionescu märturisia eä supt regimul care fusese si al lui existase o conventie formald, cu data fixä a plecdrii, se va forma o masä de manevrä, care, supt orice titlu, cu orice sef, va putea fi trimeasd

SCURTUL MINISTERIU BRATIANU 307

Inainte sau retrasa dupa cererile oportunitätii. Splen- did gind al unei minti nesfirsit de ambitioase, care,cu ajulorul Coroanei supuse la orice vointa, la orice capriciu al lui Ioan Bratianu, s'a si realisat In parte. Regele Ferdinand, un suflet asa de nobil, n'avea gust pentru exercitiul lnsusi al puterii si mai ales inteun Mediu politic care, de la inceput, II desgustase.Evita ceremoniile In care trebuia sä apara si sä vorbeasca. si In care avea impresia, nu tocmai gresità, ca popularitatea clstigata. de frumuseta, de curajul si spontanei- tatea, de ineritele pentru razboiu ale sotieisale 11 Intuneca. Cetitor pe care-1 interesau si ultimele aparitii, birocratia ministe'riald, pe care avea puterea de a o controla, nu-1 aträgea. Foarte sensibil la pläcerile vietii, pe care e curios ca le gusta brutal, el prefera sa tra,- lasca pentru dinsul in vinatori grin colturi retrase. De- prins a ride pe socoteala tuturora, si nu in ultimul rind a ministrilor sai si i-am spus odatk cä n'as vrea sa. fiu In locul lor, mai ales pentru ea nu sustine pe -aceia pe cari i-a numit, ironia lui se opria Inaintea palidei figuri cu ochii batjocuritori aVizirului" sau, care o stia siprofita de aceasta, coborindu.-se numai rar pentru citeva momente la serbarile care, din cind In cind, descoperiau pe regele stIngaciu,plictisit de concertele chinuite ale celebritttilor indigene si straine. Pentru Romania se deschidea una din acele ere periculoase In care puterea In subordine fart bast constitutionala si, In acelasi timp,si fart popularitate realt, usurpt tot ce dupa legea fundamentalt revine regelui, Parlamentului, domeniilor oarecum autonome ale vietii publice. Pact macar dictatorul de fapt2 care, cum spunea In- susi, e obisnuit st vie la putere and doreste si O. plece numai cind li °olivine, ar fi fost una din acele naturi bogate care-si Old fericirea numai in actiune si a caror curiositate infinitt nu se satisface niciodatt, Os-

ta8 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA i1 FATA tolind un domeniu dupcelalti fruttificindu-le, In- multindu-lela treterea lor prin fiecare I Dar Ioan Brd.- tianu, rdzgliat in toatd tinereta s i obosit pe o viatd. Intreagg.,pläcindu-i chiar sä afiseze nonsalant"a- ceastd oboseald Ii \TR', in Camera de la 1907, treclnd In primele rinduri ale deputatilor si intinzlnd lungile-i picioare inaintea ochilor speriati ai protocolarului Stur- dza, era de o altd croiald. Acei mari ochi negri, pind dispdrea flatära verde a despretului, aveau in ei mis- terioasa vastitate a fiilor Orientului, cari ating mice numai cu tapätul aripii, multthnindu-se cu pldcerea de a fi avut ilusia unei stgpiniri care stä numai hu ac- tivele ghiare ascutite. Impundtor in zilele maH, el dispärea cu totul, In folosul auxiliarilor, comparsilorsi parasitilor, In ceasurile obisnuite, indreptindu-se boie- reste, cu toatä originea sa mediocrd, dupd cel d'intdiu care, dimineata, Ii räsdria In prag cu stafeta,adevdr sau minciund, folos real sau vorbd de clacd, si pe care era gata sa.-1 ridice oH mai curind, cu un gest de to- lerantd, reusia sd-1 lase a se tiH oricit de sus. Singur Mirzescu, format rdpede din fricoasa-i insignificantd de la Iasi fala de zilnicele insulte ale Partidului Mun- cii, a indramit pdnd la sfirsit sopuie aplecdrilor preferintilor Sultanului muntean ceva din acea dirzd vointa de Moldovean care nu murise cu stingerea obscu- rd a luiPetru Carp in refugiullui pustiude la TibAnesti. Pentru a intäri mindria si a creste strälucirea lui I. Brthianu imprejurdrile din afard, peste noii mari. dificultäti, se oferird.

2. IMPREJURARILE EXTE4NE. Soarta Romgniei, ca si a tuturora., si a puternicii Ita- lii, care iesi indignat g. de la aceste discutii, Incepind a- tunci politica anti-francesä care dureaza. si Oa acuma, era in mlnile calor citiva: imperturbabilul ideolog Wil- son, gata oricInd sä rupä si sg. piece, aprinsul romantic Lloyd George,prim-ministru al Angliei, $i mai ales a voluntarului, incApgilinatului Breton, inaccesibil la influente, care era Clemeneeau. De aid veniau la Bucu- resti directii care cgsleau adesea foarte greu si care exa-. gerau mindria, cu atit mai sensibilä, eu cit era mai re- linutl, a onvului de mare rasä care era pe tronul Romg.- niei. Intgla chestiune In care n'aveam glas, cdci la Confe- rinta din Paris se fixase nedreptul si jignitorul principiu al Statelor cu interese limitate" fatä de acelea care, avInclu-le nelimitate", nu Intelegeau si se limiteze, quia ndminor leo, ca pe vremea Congresului din Vie-- na, ori a lui Napoleon al III-lea, a lui Bismarck, era a- ceia a hotarului ardelean. Toate silintile pentrft a face sä rgmlie In vigoare harta de la 1916 fuseserà zg.dar- nice; principiul stabilit de Wilson nu admitea hotare istorice si geografii, etnografii stabiliau cg., din nenorocire pentru dinsul, astAzi elementul romgnesc slgbeste sau se opreste cu totul departe de Tisa. Pe de alt g. parte, prin suferintile lor, ca si prin dorinta Franciei de a a- vea, contra aspiratiilor italiene, un sprijin In Balcani, Sirbii cistigarä o situatie de specialg. simpatie la con-

310 CELE DOUA LUMI DIN NCU FATA IN FATA ferinta, pe linga cd, visind chiar de Timisoara, de To- rontalul intreg, daca nu si de mai mult Inca, ei puteau invedera usor pretuitorilor stiintifici importanta elementului sirbesc In acest Banat, adaugindi absoluta necesitate strategicd de a nu avea din nou, ca pe vrernea Monarhiei dualiste, un altul in fata chiar a Belgradului, menit sd fie capitala Intregului Stat. iugoslav,.care se va intinde, cu Croaliii Slovenii ca o splendidd dunga oc- cidentald, pand la hotarele Italiei noua. Take Ionescu se si Invoise cu Pasici pentru taiarea in doud a unei provincii national Impdrtite, dar de o unitate economicd, absoluta Deci ocupatia tomaneasca, spre marea desnadejde a d-lui St. C.Pop, care ardta zilnic ce patimeste natia de la Ungurii Inca plini de sperante, pe cind in Ti- misoara armata sirbeascd, rechisitionind ce putea, a- rata cä ar voi sd ramind, nu putea sa treacd de linia fixata de generalul Franchet d'Espérey. Trebuird mari sfortari pentru ca sä se fixeze o zona neutrA, $isd capdtam, in Mart, dreptul de a ni intinde stapinirea pand la capdtul ei. 0ciocnire eu Ungurii, cari supt steagul rosu al bolsevismului ramasesera aceiasi natie indardlniclegatd de visurile si aspiratiile ei de atitea ori seculare, Kfarolyi lasindchiar pe Khan Bela sd se instaleze anume pentra cal In blusa comunistd se putea indrazni mai mult decit In haina corecta a aristocratului, era inevita- tabild.Trebui sa rdsbatem prin lupta, chiar dacd pentru moment aveam a face numai cu ramasitele, Inca rail In- chegate, ale unei ostiri care se disolvase. Erau Insd tot vechii soldatisitot comandamentul de odinioara, cu toatd zdreanta de singe care flutura de-asupra tunuri- lor si baionetelor. Generalul Mdrddrescu inaintd deci, In April, cu

'Cf. Xeni, o. c., p. 438 ei urm.

TMPREJURARILE EX1ERNE 311 o armatd simtitor si, Inca odatä, uhnitor de rdpede re- Muth., care linia fixatd de conferinta, de la Arad, prin Oradea, cdtre Satul Mare. Se Incercase o apärare in Muntif Apuseni, care nu putu sä resiste fata de trupe cu mult superioare, insufletite de cel mai pulernic avint pentru capatarea granitei de care dorisera gene- ratiile. _Dine° lo de munte, in orasele, in parte romane5ti, ea Beiusul, un centru scolar al episcopiei unite, in parte locuite de o populatie maghiara crestind si e- vreiascd de limba maghiard, ca Oradea, unde episcopul romanesc unit, Radu, vicariul ortodox, o mime- roasä burghesie straina Irdiau intre umilinti supt o- bisnuita obräznicie bolsevicd, ca si in castelele unei nobilimi chemate acum la servicii cu minile, sosirea Ro- minilor, de o perfectd disciplind si data aceasta, era as- teplatd cu cea mai explicabild nerdbdare, motivele sociale si acelea de civilisatie dovedindu-se mull mai puternice decit sentimentul national el insusi. Prin pasurile Crisurilor se ajunse acuma in largul ses de hrand bogata care duce pand la Tisa, ale cdrii va- luri insä ni era interzis, de stdpinii de la Conferintd., sd le vedem. La Oradea toatd lumea, fdra deosebire de natie si de religie, intimpind pe Romini cu lioni cu strigAte de bucurie, scoase In limba lor chiar. Acelasi general Mosoiu care luase in stapinire trei sferturi din Ardeal afisa proclamatia care anunta alipirea acestor frumoase Tinuturi la Romdnia. Si d. Stefan Ciceo Pop Isi incetd plingerile in Clipa cand and cä ai nostri au intrat si in cetatea Aradului. Dacd diplomatii si ministrii Conferintei de la Paris ar fi avut in mind guvernul Ungariei, armata romaneasca s'ar fi putut opri pe linia care i se hottirise, dar roll" lui Khun Bea isi rideau, ca Intemeietori de era noud, ca si tovardsii" lor din Moscova, de aceastä lun- g sfAtuire intre burghesi stdpiniti de prejudecdti nationale. Invinsii din pädurile strimtorii de la Ciucea c-

312 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA rau sa vie neaparat pentru revansa lor. Nu Insa o linie trasä de-a lungul samanaturilor la Apus de Oradea putea sä asigure fat g. de apeastä Inaintare in plina. pregatire. Astfel Brätiami incercä prima resistentä, In revolfa chiar contra stapInilor de la paris. Se Ingadui ostilor birui- tOare sInainteze pang. la Tisa. Si astfel, paste tinutul Svabilor, cu constiintä nationala disparenta, de la Bi- chis-Ciaba, cari mult tiny Inca se vor putea crede cetateni rominis trimetIndi deputatul lor la primul Par- lament al Unirii, se merse, färä piedeci, Onä la rtul care ispräveste la Apus teritoriul dacic, de o asIfe frumoasä unitate geografica. In curind,i pentru aceasta Ioan Bratianu era sa vas- panda la Paris, uncle, Inca. din Januar, nernullarnit de ceia ce fra autoritate se facea 113 lipsa lui, se hotarise, In sfirsit, indemnat, se pare, stäruitor, si qc rege, mearga. Aducea cu sine In acest drum Incepnt cu In- grijorari legitime hada de la 1916, pe care Inca spera s'o poata impune, nedindu-si soma ä acolo, intro represintantii marilor State si marilor organising militare, iinposantul ministru rornIn se putea pip* in multimea oamenilor de State o ordine mai rniculasca sfortari ca acelea care, in 1917, ii izbindisera. la Petro- grad pentru a capata 19cul care credea cäe duvine terii sale, de o sapiä cu Puterite man, yor trezi, mai ales la nervosul octogenar care presida Adunarea, o antipatie ce se lega de resentimeaele mai vechi, de and, prin L'Hoirime Libre, #poi L'Homme eneizaiité, ziarele. sale, Incercase, si prin invective, s4 fad. 11D- mania a iesi dintr'o neutralitale care i se parea 1u ea se tirguieste cam prea mult. Sirbii cautaseràsa-1opreasca o clipä Ia j3e1gradPlato- tra ca acolo sa se faca. o I14elegere prealabilä, Intre ye- olai 0fosticamarazi de arme, chemati,mIni, sa apere solidar clreptul lor natural,In sfirsit clstigat. Mi-a

IMPREJURARILE EXTERNE 313

mArturisit-o, In ceasul chiar al plecdrii RI-Farah-11W prinl- ministru rornin, d. Anastasieylci, atunci Insdrcinat de Afaceri al Serbiei la Bucuresti si pe care numele sdu 1-ar doyedi din vechea burghesie, cle Tintari, patriei lui.Refusul lui BrAtianufu de o hotdrire tdioasA:l vrea ranita netedd a Dundrii intre cele cloud State tpernai pentru a evita orice ciocnire n viitor. Banatul intreg, tot sau nimic; ce p la mijloc e neclar si periculos, st-i (lesplace. Incepuse atunci la Paris eeia ce a fost, in aceastA yiata tulburatd de mari intrebdri, Incercatd si de grele suferinti, dar In tgtalul ei fericitd, momentul de mai mare umilinia,induratA cu dintii string de rninie. Qmul dp- prins a porunci si a ft aseultat de la primul gest §e vzi pentru Intdia eard pierdut In gloatA; iipreggi pentm tara sa, despre care avea o conceptie atit de Ina ltd.SfortArile desperate pie care le fdpea p credinta ct poate v. rdzbi totusi, trecInd peste sirmele ghimpate ale celor de categoria Inäiu, ise Ora 0 inthnpind insd si o altd resistentd clecit a strAtnilor. rau, de 'apt, in luptd cloud politici romAnesti. A lui,, de o intransigentd gata si de rupturd, orice ar fi sd se intimple, si o alta, care tinea smuä de toatepa- sibiiitlllitesi, fata de piedecile din cale, dupd ce incerca toate cele mai finemijloace de a leincunjura, is- prAvia prin a recunoaste a e necesard, inevitabild o capitulare, din care totusi s'ar putea trage de un om priceputi oarecare avantagii pe care nicio resistentd nu le-ar putea asigura. Take Ioneseu avea convingerea cd. acolo,la Paris, admiterea Romdniei, care Incheiase tutusi bldstdmatul tratat de la Bucuresti, e oarecum o- pera luii a auxiliarilor cari-i formau. o intreagd. gardd ,de oameni inteligenti si cu bane relatii. Tinut sistematic lao parte, despretuiti ignorat ca un particular care-si prelungeste prea mult o comodd cdldtorie in strAindtate

314 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA la ceasul de primejdie nationala, el vedea räsArindu-i in -rata firescul rival, seful eeluilaltpartid, care intelegea sa ieie lucrurile de la capat 5i pe o altä linie decit a lui, pe care filtis o Infiera ca neputriotica. $1 omul atitor resurse, care nu mai avea, ce e drept, de mult legaturile cu tara sa, neputInd deci sa-si dea sama de ce poate oferi 5i opune ea dup a. instantanee refacere, avea in schimb multe 5i pretioase cunostinte Intre aceia cari, chemati a hotari pe basele romanesli 5liute panä atunci, se treziau cu amenintatoarea aparitie a acestui hursuzintrusl Ca 5if atiil s'au la Berlin in 1878, contra caruia insa nu lucra celalt delegat romin, superior si In mentalitate si In culturd si In raporturi cu strainatatea, Ko- galniceanu, Ioan Bratianu era sä fie deci admis ca simplu informator fara nicio influenta asupra hotaririi, ceia ce, cu gindul ca, tutors in tall, vaavea cam situatia lui Take Ionescu rechemat de la Londra.,fiindca. presenta lui e mai de folos In tura", era de natura st1-1 exaspereze. Inca din acel moment i se infipsese in minte decisiunca de a opune Conferintei ceia ce mai facuse odatä Romania inchestia Dundrii, dupd conferinta de la Londra: refusul de a executa. La 2 Iulie el päräsia Parisul. Aid erau lucrurilein ce priveste discutia asupra hotarului de Vest al Romaniei, cind, tot in Iulie, cu forte perfect pregatite, avind tot materialul de razboiusi oarecare simpatii i in rindurileAliatilor, cari-sitineau a- cuma la Budapesta represintantii militari, rapede cis- Lipp, cu colonelul frances cu. tot, dar mai ales cu cel italian, Unguriipornird ofensiva de recucerire peste Tisa, pe care, dupa lupte In care ai nostri se reser- vara pentru a da lovitura contra unui dusman atras cu mestesug adlnc in läuntrul terii, oi trecura.

' Pagina a fost scrisá inainte de revelatiile d-lui Xeni (v. o. c., p. 435i urm.).

IMPREjURARILE EXTERNE 315

Noua incercare hu gdsi la Bucuresti aceiasi putere de resistentä cai celelalte. Obosite de atitea emotii, uncle suflete, chiar din cele mai taxi, manifestauo vdditd. ingrijorare. Buletinele, cape constatau zilnic inaintarea- dusmanului prin punga" deschisd spre Muntii Apus' eni, nu erau, In adevdr, prea incurajatoare. Unele elemente ardelenesti aduse in foc, chiar din cele romdnesti, nua- rätau cdldura. pe care o cunosteam luptdtorilor de la Märdstii Mdrdsesti. Scrisoarea prin care printul Carol, decis sä pästrew cdsdtoria de la Odesa, declaratil ile- gald de justitie, anunta sailor de partidecd-sipall- sestedrepturile, trebuias rdpeascd din fermitatea obisnuitä a regelui. Declaratiei printului, care Meuse sio instructivd crtlatorie in jurul lumii, Ii vor urma, refusindu-se de rege indeplinirea unei noi dorinti romantice, naturallii chiar la un oni foarte inteligent,i cu sirn- uldatoriilorsale, indsuri capabile de a asigura desvoltarea normald a dinastiei. Dar tot interesul pasional. al unei societati din non zguduite de un dusman care incerca sä anuleze resultatul ultim al celor mai dureroase sfortdriera luat de rdzboiul deslantuit in Vest. Increzdtori in primele succese, usoare fiinded li fuseserd usurate de acei cari intindeau o capcand trupelor ce defilau farä nicio grija printre holdele coapte ale Cri- sanei, falsii bolsevici nationalisti se Indreptau spre tre- cdtorile Muntilor Apuseni, socotind poate cäi aici vor gasi porti deschise. In mijlocul ilusiei cloud grupuri de manevrd Ii lovirä insä: de la Nord trupele generalului Mosoiu, de la Sud acelea ale generalului Leca. Succesul de surprindere a fost desdvirsit. Nu raminea -celor cari asa de lesne se ldsaserd atrasi in cursd decit sä se retragd cu toald rdpeziciunea spre Tisa, pe care n'o puturd trece cleat In desordine. Se intrebuintase de Ito- mini ceia ce la Neajlov reusiser g. a face contra lor armatele germane ale lui Falkenhayn si Mackensen.

_.116 CELE DOUA LUMI DIN 14OU EATS IN FATA

Begele, regina,loan I. BrAtiang erau pe cimpul de de luptA. T'entrg Int Ala para. Ferdinand I-iu asista personal la o bAtAlie cu urmAri Insemnate: era ceasul rAsbunArii pentru atitea jigniri adunate In inima sa. Relinimi pe dusmau la Solnpc, fprtele principale rornA.- -nesti trecura mai sus MA pierderi si Wall, contra as- teptilrilor unguresti, hotAr it. drumul catre Budapesta. Actiunea cavaleriei de 12.000 de oameui, caro urma. exemplul Sirbilpr In tpauma lui 1918, a fost asa de rA- pede si asa 4e bine cendusA de generalul Rusescu, hied sfArimaturile armatei dusmanetrebuird sä depuie arxnele. Capitala Ungariei, de altfelsi ea sAtulA de regimul egalisArii sociale prip cartels-si munca bruta, mt mai era apAratA de nimeni; In cea mai perfectl ordine, treeing peste somatiile delegatilor pailitariai. principalelq ?uteri, generalut MArdArescu Ultra In .oras (4 August), unde IndatA sta procedat la operatia, necesarä pentru asigurarea linistii In viitor, a demont5.- rii fabricelor care luerau la armament. Trpbui un sir de npi negociatii pentru pa, odatä un nou guvern pag4 acolo, armata romAneascI sq. se intoarcä dincolo. nu de Tisa, ci de linia pe care o recunostea dreptulpi Mu. 0- cupatia Niciagestei tipuse OW. la 14 Novembre, mai mult ca patru luni de zile,1.11 care cea mai perfectii rinduialA a fost pAstratA, plingerile de pfuire pare s'an ridicat pe urmä de aceia chiar cari fusesprA seapati de InrAdApinarea reginanlui spvietplor spcialetintind numai luarea despAgubirdor si ponfisparea, lesne inteligi- bill-, a Materialului de rAzboin. Inca de la 13 Septembre Ioan BrAtianu demisionase, pentru motive de politicd externa. Totusitratatul din Saint-Germain dAduse RomAniei Bucovina, cel de la Trianon teritoriul fost ungar pAnä in dosul celor trei ce- tAti disputate: Timisoara, Arad si Oradea. Dar la jignirile sale de la Paris se adauserA clausele articolului 60, prin care se prevedea protectia minoritatilor prin con-

IMPREJURARILE EXTtRNE 317 trol international si respectarea prejudecdtilor religioa- se ale Evreilor, cari urmau sd fie IncetAteniti in titasii, precum, de altfel, se fagAduise Inca de la Iasi, neputind fi chemati la scolii inaintea tribunalelor in ziva lor sfinta. Alegerea succesorului nu era usoard pentru Suveran, cdci, in graba Imprejurdrilor, dictatorul nu apucase a-si face Inca o sigurd echipd de schimb. Take Ionescu se intorsese, dar niciodatd, cum a si declarat-o formall, regele n'a vrut sa admitä ca presedinte al Consinului pe unul, totusi asa de inzestrat si de util la lucru, care vorbise la Iasi de cascada tronurilor". Pe Ruga a- ceasta partidul lui cel vechiu, scos de pc tnosiii im- prdstiat, nu mai oferia nicio basd politicä, cel nou, democrat", nu se putuse forma, iar el insusi, prin atitea luni petrecute in strdinatate, lajunsese,in propria lui lard, imde fusese asa de popular inteo anume lame a oraselor, mai mult un strain de distinctie", fie si, cum citorva prieteni li pldcea a-i spune: un mare Euro- pean". Rivalul sdu, .detestat, Alexandru Marghiloman, la cei peste saptezeci de ani ai sdi pastrind, cu un simpatic aspect fisic, toate mijloacele unei elocvente extrem de distinse, spera si data aceasta, cum a mai spe- rat si pe urmd, nu pentru cd era puternic incunjurat, guvernatea lui ldsindu-i putini prieteni, ci pentru ca se credea rdscumpArat de toate greselilei chiar pdcatele prin devotamentul ardtat faid de Coroand cinele credincios de la picioarele tronului", cum o va spline patetic,i el Insusi adinc miscat, capabil dte a misca deci si pe altii, de la tribuna noii Camere. Regele nu se putea incredinta insd, a doua zi dupa desavirsirea biruin- tei, aceluia care fusese contra principiului ei insusi, nici acorda putinta de a-si face un nou Parlament aoeluia ale cdrui Camere fuseserd condamnate prin anulare, cu o-

I V. Memoriile iui Rosen.

318 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA pera lor cu tot, cum In Roma, dar si in vechea noastra Moldova, se 'Idea, se sfarlma cu ciocanul numele celor rasturnati ca dusmani ai patriei. AtItia erau acuma, rdmasi Inca de-asupra tannin- tului, oamenii vechi, cari aveau experienta. In fata se gasiau cei noi, produs al razboiului si al psihoselor lui. Liga generalului Averescu se consolidase, nu prin fapte, pe care n'avuse Inca prilejul a le face, nici printr'un program de indreptare" care plutia Inca vag In aier, mai mull conservator in fond pe linga demagogia de metoda, ci prin dibacea creare, Cu bani raspindili larg, cu agenti bine rasplatiti, a uneia din acele minunate legende in care oricdrui popor, dar mai ales poporului nostru strain de abstractii si de principii, Ii place a crede. In locul frumosului" Boulanger pe calul negru din Franta era aici generalul facator de minuni care era in fiecare aeroplan zburind plin de sperante de-asupra cimpiilor macelului ilipsurilor, era acela pe care oHce soldat asigura ca I-a vazut undev_a si cä i-a auzit glasul Impärtitor de minglieri, acela cdruia po- rurnbeii ii aduceau stafete de la orice om nacajit care purta o uniforma, acela care prin Incheiarea pacii ferise de moarte si ultimele elemente ale unei armate asa de mult 1ncercate. Nu era omul,viguros Inca si sigur, cu nemilostiva privire lunecoasa, rece, despretuitoare, ci tata Averescu", un Mein patriarh, de la care noul sef de partid n'avea decit vristai pärul alb. Celorlalti, poporul, noul stapIn al terii, ii cerea promisiuni,pe care pe urma le verificaamthiuntit, ca sä vadd daca nu cumva si astia I-au Inselat"; tatu- cai" i .s'ar fi Ingaduit orice.Dar el a comandat repre- siunea din 1907. Lasa-1 s'o fi facut: el e tata,i are dreplul sa nel_bata. Medalii cu ehipul celui Inzeit se Im- partiau cumiile i oanacnii le purtau cu mindrie, ca Inca decoratie a razboiului. CIntece 1i släviau faptele. Conr

IMPREJURARILE EXTERNE 319 tra unor asemenea manifestatii de misticism luptae imposibilä, cum era sä se vada ceva mai tIrziu. Deocamdata Insä, flancat de d. C. Argetoianu, care facea toate silintile ca sa fie crezut un om crunt $i cumplit, cum 1-ar fi indrituit larga sa figura cu liniile patrate. aspru Mate, si de un grup de boieri $i intelectuali: finul orator Matei Cantacuzino, profesor la Facultatea de drept de la Iasi, un aristocrat al secolului alXVIII-lea,, d. Gr. Filipescu, fiul sefului conservator, si cliiva altii, nu prea multi, caci popularitatea, asa de larg raspin- ditt jos, nu se suia prea mult in sus, generalul, obisnuit a asculta de calcule une ori cu atit mai false, cu cit e- rau in aparentd mai exacte, se opria nehotarlt, inaintea ideii unei Intrari imediate in viata publica, spre care era asa de puternic Impins. Aceasta spre marea multdmire a regelui Ferdinand caruia nu-i pläceau asemenea firi impenetrabile, mai ales cind cu ele era reunitä o asa de mare reputatie milliard. La nucleele teraMste" din Muscel si Arges, unde traia Inca un rest de propaganda a lui Dobrescu, din Olt, unde Take Protopopescu predicase lupta contra daloriilor agrare, din Gorjul cu traditie revolutionara, (En Buzau, uncle o alta propaganda printre Invätatori sipreo.ti se ratacise In aceastä directie, dar mult mai putin din Moldova dusmana a tot ce poate 'Area aventurd si unde nici religia averescanismului" nu gäsise, mai ales In Nord, prea multi aderenti, la ele nu se gindia nimeni. In toate aceste formatiuni nouä o privire mai a- tentä putea sä descopere usor si retorismul, uitat la sate, al lui Rica Venturianu, de la Vocea Partidulai Nationale" si ispitele dulci ale tachismului" si spiritul de strunta casarma, de manastiret cum zicea odata. Di- mitrescu-Iasi,al liberalismului decolorat de aprinsul row al revolutiei 51 republic4nismului. Credinta noud. se Intrupa mult mai curind fie-miepermis a o spune si In aceastä carte de istorie, uncle nu pot sa adaug pen-

311) CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA tru nline, dar nI pot *sit scad ntimai fiindca e vorba si de mine Id organisatta restrInsa a partidului natio- halist-clemocrat. Cu toate avantagiile pe care le-ar fi oferit pentru opi- ilia pUblica din straidatate, pe un timp chid Conferinta nu-si Incheiase lucrarile, un gutrern luat exclusiv dintre represintantii provinciilor liberate nu se putea. Cu alit mai milt, cu eft acolo nu erau partide in adevaratul In- teles al cuvintului. Partidul national din Bucovina trecuse spre liberali, carora li se oferiaui altii, asa Melt d. Nistor a trebuit sa se grabeasca; partidul corespunzator din Basarabia nu era decIt un manunchiu de tineri revolutionari fiträefii fart ierarhie; iar marele partid national ardelenesc, care-si socotia trei sferturi de veac de activitate hamlet si cu folos pentru natie, era, supt conducerea de fapt a d-lui Maniu, mai mult obstea romaneasct de acolo decIt un grup politic cu programul stu. Partidul nationalist-democrat iesise de la sine ca organ de regenerare, fitrit grija de clienteld, fart dispositie la transactiii fart apetituri de putere pentru putere, precum si fart obisnuitele liste de aderenti, asigurati orice ar face partidul, iesise ca formatiune asemenea cu cele occidentale, din apropierea tot mai strinst a celor ce colaborau la Neamul Romtnesc", la inspiratia venal la mine adaugindu-se aceia a profesorului Cuza. Märun- tul om vioiu cu spirituala riposta trecuse de mult peste junimismul ironic pentru a se dovedi om de credintii. Basa aces tei credinte era desvoltarea libera a poporului romanesc, complect In toate clasele lui, dintre care cea mijlocie Ii lipsia asa de mult. Cum un element strain ne- asimilatelzicea, IndreptInd pe toti spre realitiqile dureroase ale Iasului, de care era inseparabil: neasimila- bil, un element strain, zic, ocupase In Moldova acest Joe,combaterea rolului economic covirsitor al acestui e- lement I sle ptrea prima necesitate; pe urma, cInd na-

IMPREJURARWR EXTERNE 321

Oa Ii va avea toate organele, atunci, numai atunci,-9e va putea vorbi de altceva. Dusmania ce i se aratase, isola- -rea la care parea sa fie condamnat inteun eras uncle exetismul intelectual era la moda, nu faceau decit sa Inviersuneze si mai mult spiritul saiu luptator, sa as- cuta o vorba de sfidare, un condeiu de nemiloasa im- pungere. Cum politicianii emu contra lui, el a vazut In ei, dupa anume exemple din fata lui, in orasul panit iei asa de puternicului A. A. Badarau, compromis s- cum si prin germanofilia fatisa, numai organele pit- tits ale strainului cotropitor. Jurist si sociolog, economist cu catedra la Universita- tea din Iasi, festal socialist nu putea sa vada decit in primul rind aceasta lature a patimilori nevollor poporului sau. Pe de alta parte, plecInd de la cunoasterea intregului trecut al acestuia, scos in lumina in felul pe care 1-am aratat mai sus, de la strabaterea nu numai a terii libere, dar si a tuturor provinciilor romInismului, sat de sat, aproape om de om, scotind din exemplul istoriei universals insesi o Indoita convingere: ca erice societate neorganica nu poate traii ca mice schimbare trebuie sa vie nu din consideratii teoretice, ca ale liberalilor, ci de la nevoile organice profundei, al doilea, cit nu elementele materiale, ca in conceptia socialista, sint acelea prin care In rindul Intaiu societatea e mInata inaintei prefacuta, ci cele de ordine morala,, cineva ca mine nu putea sa staruie pentru nimic mai malt, dind Insusi exemplul dupd puteri, decit pentru marea, necesara, nezabavitearea reforma morala prin literatura, arta, scoala, propaganda: asa, credeam, de multiani, si asa faceam en Programul din 1911 cuprindea deci: punctele a deua crezuri strins lmbinate: referral agrara, sufragiu u- nhersal, credit muncitoresc, ridicarea comertului national, descentralisare, dar nu farimitare si localism stri- catersi,fireste,de voie de nevoie 'formula d-lui

322 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA iN FArA

Cum: expulsarea Jidanilor", fall care d-sa sta pe loc, pe cind mie Jidanii", intre cari aveami prieteni vechi si al caror rol mai ales in Apus 11 pretuiarn, Imi pareau mai curind o vechei importanta rasa, care purta pacatele unei triste desvoltariistorice,iar, ca orn, tinar, unele infatisdri, incontestabil caricaturale, ma faceau sa rid, cu sau mai adesea fara malice; iar, de partea cealaltà, ma interesa Invatamintul desfäsurat de atdea legi si regulamente ale birocratiei, scoala vie pentru viaä, si variata ca viata, deschisa tuturor initiative- lor, literatura si arta inspiratiilor proprii, infusarea a- celei increderi in noi care atita de mull ni lipsia, iar, in atitudinea principalä a Statului romin, de intors inlauntru spre o traditie care aceia ne rasfringe pe lioi, si nu caraghioasele infaVisäri ale modelor apusene ne- in1e1ese si neadaptate, desfacerea de politica Triplicei, recunoasterea vecinilor din Sud, recistigarea vechiului rol intre ei, reunirea in acelasi limp a elementelor nationale. In multe din aceste cerinticredeairegele Ferdi- nand, cetitor asiduu al Neamului Rornanesc" si care, de mult, la Iasi, imi vorbise de intentiile sale, noud, cu totul noua, reformdtoare In asa fel de iesisem beat de bucurie din lunga conversatie pentru care läsase la o parte toatä bogata colectie a invitatilor la masa, produse ale Domniei lui Carol I-iu. Dar i se spuneau atitea lucruri rele despre cei ce fuseserd pentru predecesorul sau niste mauvais dr6les", cari tulburau raporturile cu Austro-Ungaria,i apoi timidul Suveran nu era dintre aceia cari ajuta esential sal creasca puterile pe care ar prefera a se sprijini, ci treceai peste postulatele unei constiinti sigure, peste invatamintele unei critici ascutite pentru a se pleca Inaintea fortelor reale care au doN edit ca pot domina. Chid un partid" e in stare a a- lege cel mult un deputat sau doi, ce sprijin poate -Ii el pentru o dinastie care abia-si Infige radacinele inteun teren politic asa de fugal-

IMPREJURARILE EXTERNE 323

Cugetarea Suveranului trebui deci sd se opreascd, In acel Septembre 1929, a douazi dupd izbinda de la Budapesta, asupra unui Ministeriu fdrä caracter de partid, care O. facd alegeri libere. Profund onest, el s'a tinut de cuvint, dind Intocmai ce fdgAduise. S'a Incercat Intdiu un Cabinet avind Infruntea sa pe presedintele Curtii de casatie, respectatul, magis- trat Corneliu Manolescu RInmiceanu, care astepta sd fie chemat pentru prestarea jurdmintului; apoiregele s'a oprit asupra generalului Artur Väitoianu. Acest ofiter superior luase o parte importantä In raz- b iu aducind in el nu numai o competenta profesionala, dar si o convingere, pentru care, In momentul armistitiului, a fost unul dintre acei sefi ai armatei cad au. protestat, si Inaintea reginei, cerind continuarea luptelor, pe care armata ar fi Inca in stare sd le poarte. Avind, dupd retragerea sa din armatd, legaturi cu parli- -dul liberal, In care se credea cd este si inscris, el era islispus sit facit tot posibilul, si din mIndrie de militar, pentru ca Romania sa nu iscaleasca, fart a sti situatia de la Paris, primejdia de desfacere a Conferintei pe care ni-o reveleazd publicatii americane recentel. Fireste ca acest Cabinet de transitie era sd continue supt toate raporturile pe acela caruia-i urmh.,i astfel, chiar cInd statea sit plece, el dddu la 21 Novembre ordinul pentru pa hotäririle comisiunilor de expropriere A. fie aplicate pe teren. In te priveste alegerile, a caror grija o avu secretarul general al Internelor, colonelul Manolescu, organisatorul pe front al Caselor Nationale, militar bine privit de rege si Intrebuintat apoi pentru misiuni de educatie si pietate fata de martidi razboiului, ele furit absolut libere, cu toate ca aparatul administrativ ramasese tot eel liberal. Astfel dadurd un resultatla care

1 V. Roucek, o. c.

334 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

mului local, am fost ales cu o mica majoritate contra. trebuia sà iasä neapärat din exproprierei Improprie- tarire, nu se asteptau. Dacä era de crezut cä vor fi foarte multi represintantii partidelor din provincii, formate asa cum erau, se credea ca in Romania veche succesul va fial liberalilor. Aceasta cu atit mai mult,. cu ell, pentru motive personale, generalul Averescu refusase sa iea parte la alegeri, urmat fiind si de Take Ionescu, care nu stia nici pe ce platformä sa se presinte; lise adause, väzindu-se intrecut in increderea oame- niloidin Bucuregi, regeipoliticiani, de d. Nistor, meritosul Flondor, a carui intreagä atitudine, de vesnica suparare, de amenintari, de atacuri impotrivaoricui i se parea ca-1 jigneste, mergind panä la provocari la duel si declarind ca., In conflictul cu Coroana, el intelege cä regele nu poate merge la Sigmaringen, pe clnd el e dispus sa mearga. la Storojinetul sau, rasbotezat Flop- doreni, era de naturä sa trezeascà grave ingrijordri. Era insä In lard, pentru Intdiasi data, un avint curat catre schimbari de pe urma carora continuitatea neno- rocita cu trecutul s'ar rupe in sfirsit. Niciodatä poporul romanesc n'a fost mai aproape de acea salvare prin elinsusi,peste- legaturi,peste formule,pest- obis- nuinte, Inläturind parasitismul politic care-1 roadesi-I desonoreaza, ca inacea luna a lui Novembre, cind 1nta Iasi data Romlnii de pretutindeni votau 1mpreunä pentru aceleasi Camere care trebuiau sa ii deie, dupä o indreptare noud, aceleasi legi. Pe llngä oei intre treizeci si patruzeci de nationalisti- democratitcu Camera, cu Senat)i peste o sutä de liberali numai In cea d'intaiu din aceste Adunari, iesira foarte multi teranisti", cari, de altfel, abia se cunosteau Wire dinsii, fiind, de $i mult mai putini cleat pe urma, luati din deosebite clase sociale si categorii intelectuale, conservatorii ramasi fara conducatori Inrollndu- se In armata acestor terani" numai pentrupolitica.

IMPREJURARILE EXTERNE 325

In Ianuar sau Februar 1919, unul dintre fruntasii tor, 11. Ion Mihalache, se presintase la redactia mea pentru o intelegere asupra cdreia n'am mai vorbit, fiindca de la inceput imi ardtasem neIncrederea in izbinda unei a- semenea grupdri, pe care si inainte de rdzboiu o de-, clarasem imposibild si, mai ales, periculoasä prin a- ceia cd ar urmdri interesul unei singure clase, chiar cind aceasta ar trebui sä se declare satisfacutd fall cle altele mai putin-favorisate de soartd, rdspuns pe care 1-am dat, de altfel, si secretarului doctrinar al noii alcd- tuiri, profesorul de Academie Comerciald Virgil Mad- gearu. E necesar sd ne oprim asupra acestor oameni cari vor avea pe urmä un mare rol, pentru mine neastep tat, cum am spus, in viata unei Romänii cu total deosebita de trecutul ei, In care cel putin era oarecare eleganta cle tinutd si de atitudine D. Ion Mihalache, inväldtor muscelean, purtind ves- mintul pitoresc al satului sdu, asezat nu departe de palatul si casele de familie ale Brätienilor, se deosebise inainte de rdzboiu printr'o mare Indemänare de vorbd teraneascä ap5satA siscoldreste explicatä siprintr'o marcatd nesupunere la obligatiile si exigentele ierarhiei profesiuniisale : cum invatätorii incepuserd a se organisa In Asociatii locale, care tineau congrese cercetate, cu harta violentä, aici si-a gäsit Intdia tribund, prin care a cdpätat o notorietate care 1-a semnalat liberalilor D. Duca, factor important la cooperatia rurald, care eduta sd atragd partidului elemente de aceastd categorie, nesfirsit de pretioase unei tovärdsii de imboggiti si imbogAtitori, imi vorbia cu mirare de tinarul dasal care fusese cindva foarte aproape de mine. Ajuns pe front cdpitan, el Intrebuintase contactul cu multä lume tell- neascd. In vederea unei actiuni politice viitoare. Imi vorbia despre dinsa la Iasi, cind stätea O. se intoarcd In.

326 CELE DOUA LUMI D N NOU FATA IN FATA teritoriul ocupat si a trebuit sa-i spun ca orice rupere de solidaritate nationala, pe clase, supt ochii sentinelei Germanilor, cari atita asteapta, Imi repugna. SAteanul de la Topoloveni (oameni de pe Topolog, din pdrtile Oltului) nu asculta, pentru mai marele succes al carierei sale, de sfaturile unei experiente melancoliia omului care In tot cursul luptei nationale nu Meuse un f.ingur gest de partid, cu riscul de a-0 pierde cei mai multi partisani, rapede Incunjurati de toate ispitele cui a- vuse si va mai avea puterea: Puindu-se pe lucru ca sd-si complecteze cunostintile reduse,Intru ell, afard de InvMarea limbilor si de deprinderea cu unele form ule sociologice,aceasta e posibil dupd treizeci de ani, tine- relulsprinten, ochiossi cochet pieptAnat, impresionant pentru multimi cind in mijlocul unui discurs patetic saria In sus In cdmes-uta-i facutd evantaliu, se pregatia pentru un rost a cdrui mdrime n'o gicia, de sigur, el Insusi, nici In clipele cele mai avIntate ale u- nei mari ambitiuni. Ce va ajunge sa &eased seful, d. Madgearu, cu o- chelarii sai eminamente doctoralisi bArbia dirz vo- luntard In necajita Mtit pandit o stia din cdrtile studiilor sale de la Berlin, din literatura noua cu care se tinea necontenit, In curent. Fiul marelui negustor din Ga- lati, de origine balcanica, probabll macedo-romlna, M- euse, ca orice revoltat din scoli, putina excursie pe la Neamul Romanesc", pentru ca, plecind in Apus, sa se Intoarcd imperativ categoric permanent al unor 16.- cruri cu totul noud, reunite prin fire teoretice tali, care trebuie Infaptuite si anume prin el. Inca un. out. cu misiune in viata noastrd politica, si siguranta misiunii era asa de puternica la acest studios, cap abil sa rasfo- iascd sute de dosare pentru o Intrebare la comunicdri" In Camera, Inelt nu era adversar, oriclt de sus si oricit de stimat, asupra caruia sa nu cadd fulgerele cu vIndta lumina ale unei elocvente ritmate, de 'sunet sters si mo-

IMPREJURARILE EXTFRNE 329 neton, care izbutia O. retie prin cerbicoasa ei persistenta in serviciuldarimarilor voite; ciocnirile cu n.onvin- gerile, tot asa de absolute, dar pe ling a. care mai era in momentele bune si oarecare sfatosenie si chiar capacitate de gluma, ale lui Vintila Bratianu, adversarul lui nascut, precum d. Madgearu se nriscuse mai ales pentru a fi adversarul lui Vintild Bratianu, dupä a cilruimoartei-asi scazut prigonitoarea verva, erau asa de savuroase", cum se zice, incit publicul curios ar fi trebuit sd fie instiintat de placerea unica a fie- carui nou incident. Odatä, la Iasi, secretar-general pe neasteptate al unui Ministeriu economic, d. Madgearu se convinsese a., pentru a ajunge, calitätile sale, reale, u'au nevoie de revolutie, in genul partidului muncii", de cal e vorbise pilna atunci cui voia sag asculte. In partid, cum usile erau larg deschise, mai ales cui n'avea nimic a face cu teranii,erau avocati de o elocutiune si o tinutd ek ganta, ca d..Mirto, profesori foarte de treaba, grozav de gilcevitori Mil a fi de loc rai, ca zoologul Borcea, un BA- cauan ajuns laUniversitatea din Iasi, mediocri profesori de liceu, caH visau sa ajunga sus de tot, preoti iesiti din luptele bisericesti cu pofta de a se da si la alti ady,ersari, invatatori pentru caH cariera d-lui Mihalache era o ispitd si o speranta. Jumatate macar din ei erau tineri absolut onesti, de foarte bune dispositii si circari se putea lucra. Generalul Vaitoianu a crezut cd o poate face. Dar, de la inceput, opunerea dirza la care se obligase fata de Conferinta s'a lovit de aplecarile ci i.totul contrare ale majoritatii celoralesi. Daca Intre nationalistii-democrati chiar n'am putut, cu parere de rdu, clinti pe Ie- eni: pe d. Cuza, care avea atunci ca acolit inseparabil pe d. Zelea Codreanu senior$i pe profesorul Su- muleanu, viitor vice-presedinte al Senatului din alegerea mea ceia ce Insemna mult atunci, si aceasta pentru ca si Conferinta si toate personalitatile si rosturile ei li.

323 CELE DOW( LUMI DIN NOU FATA IN FATA pdreau o simpld treaM jidoveascd", Insitrcinatul de afaceri al Franciei, d. Cambon, si-a pierdut si el toald elocventa pentru a schimba aceastd, de altfel foarte o- norabild stare de spirit, argumentele mele au avut in- fluentä asupra altora, pe cari atunci Ii vedeam Intdia oard In viatd.Li spusesem cd de fapt conducdtorii Conferintei, cari n'au izbutit in multe, cautd sa-si refacd autoritatea si s'a IntDnplat ca, orbecdind dupä o victimä, sd fi dat peAe noi, cd dupd Inchiderea Conferintei, in atitea cite va 1 dP Ricut, nimeni n'o sd aiM vreme sd ne controleze dad respectam sau ba acest sabds", ajuns piatra de scandeld", cd. e o mare deosebire Intre presenta noasträ dincolo de munti In numele obstii Invingtorilor si pe basa iInej hotäriri de tratat i intre o situatie datoritd numai ocupatiei iconsfintitorului, dar nu pentru toti, noroc al armelor, Ca, oncit am crede In noi, mai sint sialtii pe lume, cu cari nu putem fi Inteo stare de yes- flied gilecavd, oricit ar fi supdrat un asa de important factor al vietii politice romdnesti ca loan Brätianu si oricit s'ar simti de jignit regele insusi, care nu sufe- risesd-iatingd nimeni demnitatea. Spuneam cä de la Legatia francesä, unde am Intimpinat toatd prietenia, mi s'a dat asigurarea cä in adevdr umilitorul pre- ambul de care erau precedate conditiile Consiliului Su- prem a si fost retras1. lidmase deci ea, generalul Vditoianu refusind absolut sd-si puie iscAlitura supt un asemenea text al tratatului, un alt guvern sd se formeze, si simburele lui nu putea fi alatuit decit din Ardeleni, earl erau gru- pdrea cea mai numeroasä, cea mai solidard si mai diba- ciacondusä,de si nu lipsiau nici la ei neIntelegerile,si mai ales n'aveau cunostinta terii-mame, deprinderea cu nevoile el, initiarea In problemele curentei chiar sensul

1 Cf. Xeni, o. c., p. 446: in opt zile sa se supunä fAra discutie, lArA reservei fãrã conditii".

IMPREJURARILE EXTERNE 329 unei politice mai ridicate clecit cea de clopotnitg.. Tre- buie sg. mai adaug cä la dinsii, de si erau alitea minti -dare si intime calde,- angajamentele n'aveau totdeauna valoarea absolutä ca la Basarabeni. Cit priveste pe Bu- covineni, ei erau de multe feluri, de la admirabilul luptator nationalist, acura distrus de boalg., Tofan pänä la fostii onciulisti, gata sä-i scape din ming.' tocmai cind aveai nevoie de dinsii, ca d. Teofil Simonovici oH chiar (1. Rent.

3. GUVERNUL BLOCULUI. Regele mi-a explicat, In cuvinte de pare ca voià O. se sense, ca, atita timp cit se mai discutä la Paris interese romänesti contestate si atacate, e bine ca un guvern romin sä fie condus de o personalitate ardeleana, ceia ce de la primele cuvinte am admis cu toata sinceritatea. Aceastä personalitate trebuia sä fie d. Iuliu Maniu. Imi aduceam aminte cu pläcere de avocatul blond care primia asa de bine in sanhedrinul Consiliului lor transit- van pe cite un nationalist din vechea tara libera, si am avutsi dupä aceia multe momente placuteIn conversatiile cu acest om de 0 aleasä educatie, cu poli- teta totdeauna foarte in afara, asa de mult incit la prima vedere samana chiar cu o adevaratä prietenie, pe care ai fi acceptat-o cu bucurie daca din cind In clad formule de vechi rancune si declaratii de inebranlabile ho- tarlri nu si-ar fi aruncat flacara de instiintare pentru cei priceputi. De la venirea in Bucuresti, insä, acela care era un sef fail ca, formal, OA fi ales vre-un for din organisatia ardeleanä, invedera tot mai mult nota ultima a silintilor sale tacute, dar cu atit mai persistethe: formarea unui partid cu oameni de pretutindeni la nevoie si Ioan BAIR:inn si Take Ionescu si eu, a unui partid regnicolar" care O. nu fie nou, ci sa se lipeasca de ce au fost cele trei sferturi de veac ale istoriei partidului national ardeleanClubul instalat la

GUVER NUL BLOCULU1 331

Teatrul Majestic era In vesnicd fierbere,cu clientli earl se presintaui cu atItia curiosi, din partidele anti-liberale, caH veniau numai sd vadd ce este. In acelasi timp cind li se fAceau toate amabilitàtiie, elemente dintre Ardelenii asezati de mult In lard se ocupau sd creeze clubul national nou cu alti oameni, lingd nationalis- mul, menit sd dispard, al Vechiului Regat", transfor- mabil, mai curind sau mai tirziu, cu toti ai säi si iaate rosturpe sale. Situatia oferia prea putind siguran id. Maniu o vAzuse foarte bine de laInceput pentru ca sä pH- meascd Insusi rdspunderea. De aceia, cum d. Vaida Voe- vod era pentru dinsul un frate" iubitor, admirator si as- cultätor, acest roli-a fost dat aceluia Inaltat aculin la demnitatea sde presedinte al Camerei, pe care cduta s'o prefacd In ce era la Budapesta sau la Viena o atit de Insemnatd demnitate. Dar pentru a se avea Ministeriul Vaida mai erau alte lucruri de lndeplinit, si mai ales trebuia gdsitä basa parlamentard, o unire a partidelor noi, care se sinfliau observate ipindite din umbra de liberalii furinsi de neprevrautul resultat al alegerilor. N'a fost lucru usor pregatirea si alatuirea acestui bloc" care trebuia sd deie o majoritate noului guvern pe care regele era dispus a-1 primi. Dupa obiceiul provincial ardelenesc, lungi discutii se intindeau in casa d-rului Popovici, unde era gazduit viitorulpresedinte al Consiliuluii, Incepute seara, ele se prelungithi pand tlrziu dupa miezul noptii. Luau parte la dinsele Ba- sarabeni ca dd. Inculet si Halippa, cdrora acest sislem nu lie nici strain, nici neplitcut, d. Cuza, -In vesnica stare de opositie, chiar si, poate mai ales, Cind era vorba de mine, care recomandasem stäruitor iscalirea, si,fireste, mai multi Ardeleni, dintre caH unii legau folosulargumentatiilor cu pläcerea de a se legana Inteun confortabil chaise longue. A trebuit sa amintesc

382 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA ca eu am si o ocupatie, care nu-mi permite spierd noptile,si supt aceastä presiune vechiul mieu amic D. Man- teanu-Runnic a putut sa presinte spre iscalitura actul de constituire al blocului,pe care d. Maniu 1-ar fi dorit numai la optativ, ca un simplu desiderat. Dar, dad. din 'de- sideratele altora cineva poatesatifaca folosul lui, nicio politica nu se poate sprijini pe cele mai calduroase desiderate. Din Ministeriu declarasem ca. nu Inteleg a face parte si nu. deleg pe nimeni dintre ai iniei. Inteadevar, purtator al unei necesitäti morale a partii celei mai curate din oamenii caH In vechea arä trecusera de patruzeci de ani 5i, ca sä zic asa, al unui scump deposit de idealism pe care n'aveam voie sa.-1 risipesc, nu puteam Inte- lege o guvernare altfel decit cu garantine necesare pentru a putea Indeplini un program si servi un ideal. A trebuit sä stäruiu Insa indelung pentru ca teranistii's' sd se recunoasca fata de o astfel de grea Indatorire.- D. Mihalache, de siavea ideiaaltei formule i legii de Irnproprietärire, nu parea de loc dispus sä lunece piciorul Intr'o apa a carii temperatura n'o stia; cind a fost vorba de un secundant, In locul d-lui Mirto, propas intaiu, cu toata marea sa tineretä, a iesit pentru Instruc- tie jovialul, dar la nevoie tonitruantul profesor Borcea. Incolo,Ardeleni, plus d. Inculet, care si-a gasit usor 10- cal si acolo. Regele, plin de neincredere In aceia earl Indrazniserä a inlocui pe liberaliipreferati,tinuse a da el ministrul de Razboiu, pe generalul Rascanu, care, demisionind mai tirziu, dupä suggestii de la Curte, a lostIftlocuit cu generalul Mosoiu,atras de exemplul d-1u; Averescu sa Incerce o carierä politica pentru care era foarte putin fäcut. In ce priveste minoritätile, cu care eram la primal contact parlamentar, ele aveau o atitudine de pipaire, foarte natura1ä, dar, In acelasi timp, afara 'de Unguri, membri aiaristocratieiiai inteligentei", regretInd:

GUVERNUL BI.00ULUI 333 . unii paminturile pe care le vor pierde, altii intretinerea larga din budgetul Statului, cel putin tot atita eft patria maghiará pierduta, o sincera dorintä de colaborare si. o atitudine in adevar prevenitoare. Sasii, in mijlocul dirora avea mai multa autoritate francheta d-lui Ru- dolf Brandsch, foarte German de sigur, urmarind acea unitate germana in margenile regatului care pan g. la un punct §e va si realisa, dar om de cuvint si ile omenie ascensiunea rivalului sau, dibaciu si putintel intri- gant, Hans Otto Roth, se va face numai pe incetul, ei isi arataserä dorintile, nu exagerate, inteo brosura romil- neasca pentru care mi se ceruse cuvintul de introducere. Citiva Rug vor aparea la tribuna, Inteo atitudine simpa- flea. Crezusem, contra parerii liberalilor, ca., la aceste in- ceputuri de viata. Impreund, e bine sa-i lasam pe mi- noritari a-si arata pasurile si dorintile in limba pe care o obisnuiesc si singura o cunosc. N'a fost nicio protestare. La receptii ale presidentiei Camerei minoritarii au fost poftiti cu insistenta si mi-am Mout si o placere si o datorie O. li arat ceva dintr'o viata care li era complet straina, sa-i fac O. stea un moment supt farmecul, personal al reginei. Intr'o visita la Sibiiu am visitat satele sa.- sesti si n'am pregetat, adresind oamenilor cuvinte bune, sa ma adresez in chiar limba ler. Asa vedeam eu, iar nu prin singure pacte de alegeri 0. pe urma Inchide- rea nerominilor Inteun fel de pare ca al Peilor Rosii din State le Unite taind viitorul unei munci comune in care, independent de nationalitate 0 de religie, fiecare ar fi avut ce se cuvine inteligentei si muncii sale devotate. Locul de presedinte al Camerei II voia d. Goldis. La Sena Rind profesorul iesan, fost socialist, Bujor, un Ar- ctelear. avea deci dreptul dincoace. Am crezut cä soarta unui Intreg regim putintel revolutionar nu se poate läsa unui filosof cam depeisat" sit fost ministru al lui Joan 13rätianu. Votat de teranisti, de Basarabeni, de Bo.- covineni, carora li cerugem o manifestare contra egois-

334 CELE DMA. LUMI DIN NOU FATA IN FATA mului local, am fost ales cu o mica majoritate contra unui adversar care nu mi-a iertat-o niciodatä. Locul de ministru de Interne ramasese liber. D. Vai- da Voevod crezu cd, in calitatea sa de presedinte, are dreptul de a-I da oricui fara a-simai consulta colegii. Inca nedeprinscu viata politica$i speriat putin de imensa-i popularitate, generalul Averescu, supt suggestii care voniau poate de la regele, car astfel ar fi isprä- vit $i cu dinsul, primi. Ne trezirdm cu aparitia vredni- cului milihr, recomandat printr'un gest larg de primul ministru. Uirnirea fu enorma. Jenat, generalul risca o glumd: Cind se face o astfel de tacere, un proverb german spune cd un ofiter de cavalerie 15i plateste datoriile". Din coltul unde era d. Inculet veni ghidusul, dar Mosul raspuns : La Ru$i se zice cä se na5te un prost". Totusi d. Averescu ramase. Persecutat de ideia ea el vrea dictatura $i avind siguranta cd urmarege disolvarea Camerelor, pe care Su- veranul nu le putea suiri, am primit pe noul ministru cu o cuvintare care prevenia asupra piedecilor pe care le va intilni din partea noastra orice tendinta dictato- rialk. Suparat, generalul demisiond imediat17 De- cembre). Ni-a trebuit, intr'un timp cind coltul nordic al Ba- sarabiei era atacat de bandele bolsevice care omorira pe generalul Poeta$ $i trebuira distruse, cu satele rebele cu tot,$i cind zilnice procesiuni cu steagurilero$ii cu- treicrau sträzile, un ministru de Interne destul de la stingael Insusi -pentru a cistiga, destul de tare pen.- tra a putea sa $i reprime. Astfel $i de aceia d-rul Lupu, care fusese in America, unde tiparise o carte englesä despre dreplurile noastre, si care afi$a, cu o mare ura contra liberalilor, o putere de ofensiva putin comuna, ne- crutind si invectivele, totdeauna invincibile, a devenit

GUVERNUL BLOCULUI 335 ministrul de Interne socialist sui generis", cum o zicea insusi, contra socialismului. Inaintea acestui Ministeriu se deschidea o Indoitä da- tonic, si el era amenintat de un Intreit pericol: din partea clasei dominante pand atunci, din partea regelui si din partea lui Insusi. Prima datorie era, de sigur, dat fiind cä teranistii fäceau parte dintr'Insul, sa se resolve chestia agrara. Vechiu invatator, deprins cu inceata, dar foarte re- coin andata, pand ieri, metoda a treptelor formate", d. Mihalache nu Intelegea sa inzestreze teranimea cu o lege personala si facuta In pripa: nestiind sensul, pe care-I, voiu lamuri mai departe, al Ministeriului, el a- clunase o comisie care a lucrat cu multa rivna, dar, iarasi, cu oarecare Incetineala; lucrarea trebuia supusa apoi altor instante pana ce in Mart abia a capatat forma definitiva. Se putea lua orice termine: nu era doar acesta cel d'intaiu Ministeriu de origine parlamentara, iesit din voia unei majoritati impunatoare, a represintantilor tuturor provinciilor si claselor romanesti erau si socialisti, chiar din tara veche, sid. Cristescu, caruia tot i se mai zicea, si dupa ce devenise barbat politic, plapumarul, exhiba o cravata rosie ca flacarile Ia- duluisi avInd misiunea, pecare se shntia In stare a o Indeplini, de a da, supt obladuirea unui rege popular, pe care-1 si intitulau regele teranilor", Improprietariti de dinstil, o opera ca aceia pe care partidele de pana a- tunci asa cum erau alcatuite nu erau si n'au lost Capabile de a o duce la capat? Deocamdata Basarabenii si-au cerut legea lor: o si aveau gata, pe basa discutiilor din Sfatul Terii. Legea Mihalache, descoperind ca. sInt Inca 612.303 ha, nehnpartite Incateranilor, pentru careStatulpit- tia pe an o anemia de cinsprezece milioane, introducea, In folosul, dus pang la ultimele margem, al clasei teranesti, principii noud, In afara de schimbarea limite-

336 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA lor proprietatii mai mari (100 de ha. pentru acei cari-si cultiva pAmIntul, dar n'au ferme, 250 pentru ceilalti In locuri de populatie deasa, 500 unde ea e rail). Expro- prierea trebuiacontinuatA panäce nu va fi teran care sä mi-si albä lotul de trei pAna la cinci hectare, indivisibil, anume bOon, in regiuni de colonisare, putind fi ridicate si pana la 50 ha. Pretul era sA fie stabilit pe basa contributiilor platite de proprietar si a valorii de Inainte de 1916. Obstile se desfiintau, stabilindu-se pretutindeni proprietatea individuala. Embaticarii cari fA- cusera plantatii erau declarati proprietari. Exproprie- rea pAsunilor trecea In sama Statului. D. Vaida Voevod plecase In Apus:IntAiu la Paris, unde fusese citva timp informatorul si ajutatorul ardelean al Iui Ioan BrAtianu, si apoi la Londra. Cala- toria sa, tinuta aproape secreta, si de cei mai multi din conducAtorii blocului, n'avea de la Inceput o Olga bine clefinita; era vorba, de sigur, mai mult de o presintare inaintea acelor factori hotaritori cari pAnd acum 11 cunoscuserA in adevar, dar in subordine. Presedintele de Consiliu era, de altfel, jenat de inactiunea pe care i-o semnalasem si el vazuse intr'insa, la o intrunire a majoritAtilor, o mustrare, un desacord gray intre presedintele Camerei si dinsul (legile Indraznete ale d-rului Lupu, cu privire la jandarmerie, la chirie, erau sa vie mai tirziu numai). Dar acolo, si mai ales la Londra, care privise cu ochi rli faptul ca panä atunci ministrii nostri se .opriau la Paris, se intilni o atmosfera asa de favorabila., Incit se putea pune chestia, pAna atunci zabovitA, a recunoasterii Basarabiei. La 3 Mart 1920 se luA o hotarlre care, anun- tad In Camera, cind tocmai votase proiectul de lege al crearii RonAniei Indeplinite, stirni mafi manifestatii de explicabila bucurie. Preambulul lua In deplina consideratie aspiratiile generale ale populatiilor Basarabiei si caracterul moldovenesc al regiunii din punctele de

GUVERNUL BLOCLLUI 337 vedere geografic ietnografic": de aceia principalele Puteri aliate se declarau in favoarea unirii Basarabiei cu Romania, care a fost formal hotdritd de represintan[ii basarabeni"; ele erau doritoare de a incheia un tratat care sd recunoascd aceasta inaatä ce conditiile fixate" Intre allele respectul pentru minoritatt vorfi fost Indeplinite1". Supt pretextul cä legea merge prea departe si cd atingc interese legitime, sau creiazd greutdti regele dorind ca exproprierea sd. fieopritàla formula pe care el o acce'ptase la Iasi, s'a hotdrit inldturarea Mi- nisleriului, dar nu si a Parlamentului, care nu odatd ardtase Suveranului, putin indispus de atiludinea unui deputat teran din Basarabia, la presintarea adresei, un deNotament absolut, de o sinceritate cum nu mai fusese pana atunci. Anume doamne anuntau la telefon apropiata schimbare. Cu toatit interventia mea si promisiunea formald care ni se daduse, dupd o audientä la Curte unde toti adversarii fuseserd poflitii erau in cinste; pe cind pentru ministri erau locurile din fund, regele plecd la vindtoare in ziva cind trebuia sd primeascd pe ministrul de Agriculturd, si, a doua zi, eu insumi redactam actul prin care d. Mihalache, atit de greu jignit,5 pe nedrept, cdci nu refusase a sta de vorba asupra unor eventuale schimbdri, ruga sd.i se primeascd demisia. S'a obiectat cd el trebuias'o faca prin seful guvernului, dar d. Vaida Voevod era absent si nu stiu dacd prin loctiitorul unui prim ministru se poate face acelasi lucru. Oricum, aceasta schimbare de regim, care la inceput era resultatul unei lungi lucrAturi", nu trebuia sd a- tingd, precum am spus,i Parlamentul.

k V. V. Ti Ilea, Actiunea diplomaticd a Romdniei (Novembre I919-Mart 1920), Sibiiu 1925 ; A. Popovici, The political status of Bessarabia; A. Boldur, La Bessarabie etles relations russo- roumaines.

338 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

Insenmata_ minoritate liberala Incerca toate mijloacele 'pentru Ca, ajutind si nedeprinderea unor elemente teranesti cu atmosfera aceasta, sa compromita Par- lamentul grin urite scene de luptä grosolana. Dar cu asemenea furtuni artificialefoaia lui Marghiloman, ca.- ruia-i Ingaduisem sä se rafuiascä putin cu Ioan Bratia- nu, gasia ca slut un adevarat Pherekyde mai final.",si se ..,tie cu ce autoritate a presidat, multi ani de zile, batrinul liberal, nu se ajungea la resultatul dorit. E a- devarat cit la atingerea scopului unor adversari asa de hotariti au mai ajutat si unii dintre ministri: dupa ser- baffle din Sibiiu, unde, la inaugurarea Universitatii romanesti, cu Braniste ca sef de resort" la Instructie, regele, foarte aclamat, foarte bucuros, foarte in verva, 'A- rea ca s'a impacat cu un regim care nu samana cu celelalte, d. St. Ciceo Pop, tinind locul sefului sau, ma intreba la telefon daca nu e bine O. aminam redeschiderea Camerelor pant' la Intoaroerea d-lui Vaida Voe- vod. De si n'aveam o presa defavorabild,si aceasta In ce vremuri Inca bune ! fart a o fi plait, se cauta sa se infiltreze in opinia publica parerea a aceasta stare de lucruri nu poate dura. De la o bucata de vreme d-rul Lupu a devenit tinta atacurilor. Se semnala la Palat cit el a vorbit muncitorilor nemultamili de la Monitorul Oficial supt steagul rosu ridicat de acestia de-asupra capului sau, ca el Ingaduie manifestatii comuniste, care, Mate libere, dar cu supravegherea neoesara, ajunsert se desguste pe participanti,cari nu intelegeau sa se primble asa de-a surda fara scandal. Dar trebuia ceva mai tare si decit atita: se pretinse cit niste placarde revolutionare ga- site In castrmi s'au tiparit in imprimeria presedintelui Camerei si se facura cercetari, ridiculesi.jignitoare; liberalul sef al Sigurantei, Eduard Ghica, descoperise nu stiu ce relatii ale ministrului de Interne cu bolsevicii bulgari. Chemat de regele pentru a-I lamuri, el ma

GUVERNUL BLOCULUI 339

rugä sa.trec In camera reginei, care-mi ceru formal sä consimt la In Mumma acestui ministru si el tinuse la Teatrul National un Intreg discurs de proslävire a dinastieil, care pregateste lucruri asa de grozave ca acelea care reusisera contralui Nicolae al II-lea, si de aceia Inteo seat% se aduseserai mitraliere la Co- troceni. Dacä ma invoiesc, reformele agrare vor fi iscalite de mine, nu de generalul Averescu. Era destul de categoric. In zadar am aratat cd nimic din ce se pune in sarcina ministrului nu e adevarat si ca nu ma pot uni la aceia cari vreau sa-1 In Faure färä nicio vina. flotaririle erau acuma.luate. De mull i se. vorbise In acest sensi d-luiSt. Cicio Pop. care, In desorientarea sa, putintel comica, ma in- treha ce sa facd. Dupa demisia d-lui Mihalache se ceru loctiitorului de prim-ministru demisia Intregului Cabi- net fall a i se lasa timpul de a Instiinta pe d. Vaida, scos astfel, precum zicea, indignat, d. Maniu, cum n'ar scoate pe un rindas ungur de la curtile sale". Intre- barea, de usagiu constitutional, a presedintilor Camerelor a fost numai de forma: am fost primit In altä odaie decit cea obisnuitä, fiindca acolo se sigäsiau generalul Averescu, d.C. Argetoianuiceilalti ministri, Intre cari Ardealul era represintat prin d. Tailduanu. Coborindu-ma jos, am sfatuit pe d. Bujor sa se primble mai bine la Sosea decit sä treaca si el prin aceastä forma ofensatoare. Cum necontenit se vorbia de dictatura, semnalasem regelui primejdia ei, care ar putea a- duce lupte In straddiastfel singele arstropizi- durile Palatului".

Parlamentul insa exista. Generalul Averescu, totdeauna foarte constitutional", tinea s. i se presinte macar de forma, si anume dupa ce se va deschide sedinta Ca- merei, Am refusat sa deschid pdnä nu va fi pe banca ministeriald preseclintele Consiliului, si nu dd. Inculet si

340 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

Nistor, caH intraser 5.in noul Cabinet. Neexperienta primului ministru se temea de demonstratii contra say care nu s'au produs. El scoase din portafoliu un decret regal pe care-I credeam cà e acela de disolvare: era numai pentru o lunga proorogare, in cursul cn.eia O. se poatä face unele pipdiri. Ele n'au reusit, si, astfel, la redeschidere, eu Mind sit presideze d.Simionovici, declaratiile d-lorNlaniu si mai ales Mihälache indispusera pe seful guvernului. El nu mai puse la vot Increderea, ci, dispArInd un moment, veni cu disolvarea, in sfirsit smulsN. regelui. In strigatele de: Sinistra comedic"seImprästiè a Adunare contra careia nu se putea aduce nicio invi- nuire: primul Parlament al Romäniei unite.

4. INCERCAREA A VERESCU. Era Intoarcerea spre un trecut, care, hotarit, parea mai comod regelui marilor reforme. Generalul Averescu, total inexperient Inca, vazind viitorul politic cu un partid de guvern sialtul de oontrol"1, n'avea, nu putea sa aiba un program de guvernare, Intelegind programul, nu ca un decalog ideo- logic menit sa fie impus realitatilor, nici ca o serie de desiderate al caror terrain de indeplinire rämine indefinit, cica un sir de masuri neaparat reclamate de societate ca organism viu, si de realisat din prima clipa. In jurullui stateauprieteni personali, cu totatita lipsä de cunoastere a Iucrurilor ca onestul general VA- leanu, sau filosoful, fost si ramas In suflet junimist, P. P. Negulescu, tinarul avocat Trancu-Ia$i, incintat de marea sa situatie, dar ministrul de Razboiu, generalul Ilascanu, fusese din nou impus, ca masura de pre- cantle, de regele, un diletant de valoarea intelectuala, de distinctia, de cultura unui Matei Cantacuzino, dar total inutilisabil si gata In orice ceas a parasi orice corabie in care s'ar fi Imbarcat, apoi, ca un om de nesfirsite mijloace, d. Titulescu, a arid grijä pentru sanatatea sa si obiceiurile sale, putintel curioase, a carui nevoie de milgulirea, de adorarea In fiecare clipa II faceau impropriu pentru ingrata sarcina a guvernarii 5i, mai ales, d. Argetoianu,Inaparenta stapinit,peste totoe era

' lorga, Memorii, III, p. 11.

342 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA imperios In west puternic temperament, de comanda si sfidare, prin acea hotarire din ochii de otel ai sefului. Am spus ca. Ardealul era represintat de d. Taslaua- nu, care de a doua zi fu atacat ca ministru al afacerilor grabite-; d. Octavian Goga, caruia i se daduse,numai pentru a avea pe aoest vechiu revoltat contra sefilor sai transilvani, dar care reluase legaturile personale cu acestia, amenintindu-i totusi cu un mare discurs care va face O. dIrdlie ferestile, Ministeriul, anume creat, al Cultelor, dar si al Artelor, douä ramuri de activitate asa de deosebite, a represintat mai mult o Impodobire intelectuala a echipei, elocventasa, cu adinci rasunete dramatice igesturi studiate, apriga, vehementa, co- rosiva, cind are un public asigurat, avea O. fie Intrebu- intata numai cIte'odata, fata de adversari pe cari personal se deprinsese a:i url. Se va adaugi, dupa alegeri care-iinvederaserä totala parasire, Take Ionescu, cu un singur aderent, avocatul M. Antonescu. Strain de ackasta lume, abia ieitä din umbra tulbure a conspiratiilor cu socialistii, cari au refusat, onest, toväräsia, si cu orice element agitat, In vederea chemärii nu stiu carui print engles,ijenat de contactul ei, omul, corect englezeste la locul sau, juca numai foarte greu rolul, nou pentru dinsul, de soldat al unei discipline necunoscute, care nu tinea sama nici de marele sail talent de vorbire, nici de lunga sa carierit politica si de pretiosul material de cunostinti, de experienta In multe privinti pe care-1 adusese din exilul sat Cu opositia, unitara, a unui mare partid, bine orga- nisatiavInd o popularitate realk un astfel de guvern, care avea sä luptei cu greutati de care pre- decesorii putusera abia sd se atingl In acele vre-o trei luni Mate si de o lungä vacanta, ar fi dus-o greu din prima zi. Din fericire o fericire foarte relativasi, de altfel, putin durabila pentru echipa disparata

1NCERCAREA AVERESCU 343 a generalului Averescu, el avea Inainte pe liberali, earl, dacä nu erau complicii loviturii de Stat" din Mart, cum erau bAnuiti,Iicunoscuserà pregAtireaida- deau aprobarea lor la oricine InlAtura primejdia u- nei presupuse anarhii,i, pe de altä parte, .pe fostii membri ai unui bloc pe care seful Ardelenilor II socotia desfäcut in momentul chiar al cAderii. E adevdrat c5. indignarea Impotriva lovituriineprevestite strinsese hupreunäpentru strigAtul de revoltd, sincersi puternic, cum nu se mai auzise vre-odatil in politica ro- mAneasca, pe acesti oameni de o origine si de o educatie atit de deosebite. Dar elanul de la care s'ar fi putut astepta chiar o biruinta In alegerile apropiate nutinu mult. La un banchet Inteuna din primelezile, bainte de reculegerea intereselor si de jocul intrigilor,discursuri aprinse, ca al fulgerAtorului d.St.Ci- cio Pop sau al d-lui Mihalache, care presintä una din cele mai frumoase comparatii ale unei elocvente rä- mase totusiscolare, proclamarä o solidaritate nezgu- duità pentru ducerea mai departe, peste orice piedeci, a operei 1ntrerupte,i mi se fäcu mie onoarea de a m5 considera ca sef al unui nou partid iesit din asa de scurta oolaborare. 0 Intrunire publicä foarte cerce- tatä ne mai adunä odatà,dar peste putin fiecare element se gasi din nou, isolat, slab, desorientat, pe vechile sale positii. Singur d-rul Lupu, Impreund cu amicul säu gorjan, tot asa de combativ, d. Iunian, se tineau de o parte, ca un grup democratic independent, vecin cu socialismuli care, ca intelectuali, märturisia cd e mai aproape de mine decit de teranistiicari, cu toatepopularitätilelorjudetenesicu totsteagul legli agrare, pe care fäcusem sl o presinte, in mijlocul urletelor liberale, ca de initiativä parlamentar5, erau Inca mai mult un grup de Indrdzneti agitalori. Inainte de alegeri se luard prin decrete-legi, pe lingd mdsura care fixA loturile teranestr, pe loc si de colo-

344 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA nisare, $i felul distribuirii bold, altele, care ardtau totusi cli guvernul va da dovezile, fdgaduite regelui, de,mind tare". Astfel, se introduserd, dictatorial, modificdri In legea electorald, in aceia a chiriilor. Si, mai ales, grea loviturd pentru nationalii ardeleni, cari pang. atunci ..pertractaserd" cu noul stapin, se disolva, supt influenta d-lui Goga, care ar fi dorit $i and atitudinc fatd de minoritati, a cdror disparitie In nu prea lungrt vreme o prezisese imprudent, Consiliul Dirigent care ajunsese, e adeN arat, une ori un. izvor de afaceri $i necontenit o adeN aratli primejdie pentru unitatea nationald asa de grea realisatd. In acelasi timp de la Palat se fdceau puternice stdruinti pentru o Intelegere a Ardelenilor cu guvernul. Pentru alegeri, tineretul ardelean acoià lupta Impreu- nd,a$a. de naturald, cu colaboratorii de supt regimul in- Murat; bätrInii Si intreace$tia ca dispositii se numdrau cel putin dd. Maniusi$t. Cicio Pop, dacd nu $i d. Vaida,de $i expropriati de la puterea in Ar- deal, $oviiau. Pentru acegi conservatori de fapt, o intelegere cu liberalii, cari fluturau steagul luptei contra ))bolsevismului"se pdrea Inca preferabila,sifiind- cd In Ardeal rdsarise pentfu ei primejdia unei grupd.ri terline$ti, ale aril oferte au fost amlnate de membril regateni" ai fostului bloc, devenit acuma un inceput de

)7Federatie nationald" In care s'ar fi lasat oricarii grupari perfecta sa autonomie. Se hotäri In conciliabulele ardelenesti, care, ca de obiceiu, nu se mai sfirsiau, 0 participare a celor de dincoace de munti, ca invitati numai, ca prieteni, din galeria de sus, la adunarea de- eish A a faimosului Consiliu de o suta care era sa se tie la Alba Iulia, trezitoare de amintiri capabile de a fi utilisate, ca sd nu zic: exploatate. Ciudat amestec de calcul egoist si striint si de romantism istoric la oamenii caH multd vreme Inca nu-si vor ldmuri de loc

'V. amanuntele mai jos.

INCFRCAREA AvEREscu 345 sufletul, ceia ce va fi izvorul atitor greutati politic; tinind pe loc o tail care avea nevoie de claritate si e- nergie pentru a prospera cu mijloacele admirabile ale ptimintului si oamenilor ei! La 7 Maiu congresul avu loc. Nu erau mai putin de patru sute seizeci de membri,pareni de toatd bundta- tea si 114elerrea, eärora li lipsia numai conducerea netedd si consecventä pentru a face lucruri mari. Supt presidentia d-lui Goldis, seful tinu o cuvintare remarca- bad ca masurd mai mult decit ca sigurantd. In ce priveste colaboratia, nu se dddea Inca nimic, cu toatà ne- rabdarea celor formati la scoala noud, ca marele poves- titor Ioan Agirbiceanu siistoricul StefanMetes. Gel mult s'a permis invitatilor sd-si facä auzite glasurile, si d. Mihalache a vorbit despre proiectul sdu ca si mine, .cdruia, ca mäsurä de precautie, mi se ceruse a explica pe Mihai Viteazul. In programul, atit de asemenea totusi cu cel facut de noi pentru bloc, din care de fapt se luaserä multe puncte, pe carp I-a cetit d. Voicu Nitescu(era si con- irolul averilor de rdzboiu, darsi,ceia ce putea sd. mire, unificarea monetard.), ca si in discursul d-lui Gol- -dis, erau numai invitatii de a intra in partidul national din Ardeal, presintat ca fiind eel mai national, cel mai democratic, cel mai terdnesc" a fost cuvin- -tul si care e pe cale de a se extinde" si peste munti. Totusi, fiindcd inscrierea zdbovia, s'a decis o colaborare cu partidele democralice care au aceleiasi idei -siaceleasi sistem". Cum dupd aceasta dd. Maniu si Vaida venird la mine in casa bunului primar al Al- bei Iulii, fiind si d. Mihalache de fatd, pentru a-mi a- -rata cd nu admit. ideia Federatiei, nici mdcar a opositiei -unite", invoindu-se cel mult la un cartel, ma puteam intreba, in noua ciocnire cu acelasi .egoism, feroce si neinteligent, daca nu cumva sipartidul de la gu- -vern siliberalii fac parte din partidele democratice

346 CELE DOIJA LUMI DIN NOU FAV IN EAU care au aceleasi ideisiacelasisistem". Numai prin ziare am aflat apoi cd In sfatuirile, singure hotaritoare, ale Consiliului de o sutä teranistii si nationalistii democrati au fost admisi la o colaborare electorald, dar numai in primul rind1. Se evita mai ales oHce atingere cu d-rul Lupu, rau valzut la Curte, si caruia totusii se facusera oferte de intrare in partid, in care cas fireste tot bolsevisrnul" i-ar fi dispärut2. In acest timp, alegerile parlidului celui mai popular, care luase supt regimul trecut fail luptd eIteva alegerisenatoriale,se anuntau ca violentesicon- rupte,risipindu-se banii unuiTesaur aproape fictiv_ Teama unei nereusite sau a unei reusite incomplecte indemna la interventia MOO a prefectilor si la specta cole demagogice. Seful guvernului, un orn asa de res- pectabil, era tirit la spectacolul de ohlocratiedesma.- tad. de la Arenele Romane, unde veniau numai mascara- dele; bätai avusera. loc In jurul bisericii vecine, un mort, dus intimplator acolo, raminind parasit pe strada. Aceas- ta In acelasi timp cind se indemnau proprietarii sa. se a- dune supt steagul ordinii. In Basarabia se arestau ea- peteniile partidului teranesc. Pretutindeni In tara veche adunarile Federatiei" erau tulburate sau atacate de agenti. La Braila ni s'au aruncat pietre, apoi scaunele de fier din, sald,s'au sfarlinat, In fata mea, cu stin- ghia de la scend, sticla cu apd si paharele si, afar* im parlagiu scosese cutitul sa ma Injunghe scene nemai Intilnite in analele electorale, pentruca, apoi,'Ingadui- torul acestorbande, fostul socialist si aparator al pu- rificatorului sufragiu universal, d. Jenica Atanasiu, sd explice spiritual cd acelui cetatean li displacea pur si simplu cli port, in deosebire de d-sa, barba. Regele putuse vedea usor cil nu are In jurul sau nici - l Ibid., pp. 15-F. 2 Cf. ibid., pp. 8 i17.

INCERCAREA AVERESCU 347- marea popularitate de care se vorbise,nici oameni caH sil-si dea mina de datoria lor. Greve ca aceia de la Calle Ferate (va veni apoi una, de lung a. durata, cu procesiuni pe strada si urlete In jurul Camerei, la Pos- ta), care se socotia ca inceputul grevei generale, erau de natura sa-1 Ingrijoreze. Suveranul isi da mina cä politica nu e un lucru placut. FatA de d. Brandsch, de d. M. Popovici, cel mai bucurestean dintre Ardeleni, dar nu si cel mai ardelean dintre Bucuresteni, el Isi arata oarecare päreri de rau pentru ceia ce se intimplase. Regina sin- gull 'Area ca-si pästreaza, din oroare fata de inchi- puitul bolsevism", optimismul de la inceput. Poate supt influenta ei se Merl, pentru a incerca o apropiere,, pe care sufletul blind al Suveranului o doria cu toata caldura. romanticul pelerinagiu de la Putna: cu tot ceia ce trebuia sa spuie inimii mele acest nobil act de- omagiu a trebuit sa raspund maresalului Palatului ca. Imprejurilri bine cunoscute ma impiedeca de a sta alaturi de ministrii actuali ai Maiestatii Sale". Primi- rea Suveranului, care ca de obiceiu a vorbit frurnos si miscator, a fost rem N'a putut aduce o descordare nici ceremonia intronarii noului Mitropolit ortodox Nico- lae Balan, tinarul cu stafeta din 1915, pc care izbutisem a-I impune Impotriva unor candidaturi suspecte,. .precum impotriva clerului din Vechiul Regat, impotriva celui din Basarabia, care ceruse ragazcasa.... consulte poporul, facusem sa se dea cirja de Primat al Rornanieiimpunatoruluisielocventului episoop din Caransebes, Miron Cristea. La jumatatea lui Iunie avura deci loc, In cea mai mare invrajbire nationala de laUnire, desilibe- ralii, favorisati, isi primiau in tacere portia, alegerile pentru Parlament. Afisele guvernului se lipiau in Ar- deal, unde candidam la Saliste, si pe usile bisericilor; beneficiindu-se de perfida lege ungureasca, se profitaf de o clipa de lipsa a alegatoriler pentru a declara o-

348 CELE DOUA LUMI DIN Noll FATA IN FATA peratia terminatd. Sasiisinguri, aliati cu partidul nalional din Ardeal, votau tdcut, cu disciplina lor de fier; Rominii se irnproscau cu insulte pe care le-am gustat si eu la Ape Id. In cursul unei campanii purtatel personal aproape, si M.N. intovdräsire din partea Ar- -delenilor cari ind poftiserd, am putut observa adinci resentimente fata de Consiliul Dirigent, deci si de partidul d-lui Maniu. Gruparea din Säliste se Meuse a trece, in scris, cu isaliturd, la nationalistii democrati ai mid. Resultatul de la 21 Maiu nu putea fi decit favorabil pentru un guvern care desenorase o popularitate reald prin astfel de metode. Dar multi nationali ardelenisi -deslui terdnisti din vechea tall reusiserd, iar Basarabia, unde apdruse, cuenlusiasmele si cm dibAciilesale, si d-rul Lupu, nu daduse mai putin de treizeci si doi de oposanti hotäritil. Opositia na(ionald", pentru a se deosebi de socialistii cari cdpätaserd citeva locuri supt semnul moscovit al ciocanului siseeerii se alcdtui de la sine in ciuda drAmdluielilor provinciale, care, din nou, prin d. Vaida, Incercau anexarea la Ardeleni prin in- N itatii de a ne sdldslui in acelasi club, si ea deveni, de la intdia sesiune, extraordinard, aminatd. pe Iu lie, un formidabil instrument de discreditare a unui regini in care guvernul n'avea consistentä, iar majoritätile, cu- lese la intimplare, erau lipsite si de inteligentd si de -experientd, avind in frunte, färd. voia Mr, energumeni, ale cdror strigale erau o rusine. Pdnd atunci strada gemea de demonstratii ale rosi- lor", de contra-demonstratii ale galbenilor", scosi In luptd de o interventie oficiald pe care o vedea Loath. iumea. In zAdar se trimeteau agitatorii la regiment; rd.- sariau altii. Atacuri la drumul mare ardtau Intinde- rea anarhiei. Take Ionescu, speriat, striga cd. mergem la desastru", o grevä a transporturilor izbucnind In No-

1 209 deputati ai Guvernului pe lingA 17 liberali si 19 socialistl; .restul Bind al autorului.

INCF RCAREA AVERFSCU 349 vembre, ca preludiu al celei generale. Asa se va urma din scandal In scandal, din greva in grevd, pand ce, peste price serupule de legalitate, agitatorii, atrasi la clubul socialist din dosul Palatului, full arestati si dati in ju- decat5: pand astazi intre d. Argetoianu si fostul sdu sef este Inca o discutie caruia din doi li revine meritul acestui act de mintuire publica", menit sä arate regelui ci.t totusi se guverneaza in Romdnia. Intre arestati era si deputatul Jumanca, unul din cei cari au votat alipirea Ardealului la Romania. Parlamentul a inceput, la 2 Iulie, cu piciorul sting, inteo atmosfera de temere- si ingrijorare, regele tinind intr'o mind crispata un Mesagiu nehotitrit. La validari un. gin ernamental rosti tare adevärul relativ ca alegeri fara bataie nu se pot". Din primele discutii Inca se afirmd directiva cd, atunci cind e vorba de interesul partidului, nu exista piedeci legale. Fireste se ajunsela lupte si cu pumnii, cum nu le cunoscuse Parlamentul trecut. Seful adorat, de sigur un. om de bine, care nu voise aceasta, n'ajungea sd reprime pornirile bataioase ale unor oameni caH vadit nu-si dadeau samd unde se gäsesc sice drepturi au. Presidentul Camerei, Duiliu Zamfirescu, un fin literat, dar nedeprins a-si stdpini nervii 5i vesnic in cautarea atitudinii, n'avea nicio influentd: se glumia pe socoteala necunostintii Imprejurdrilor care-I Meuse a vorbi de legaturileSasilor cu Papa, g Take Ionescu se Osia alaturi de prietenul politicei germane, care, in chiar discursul de multdmire pentru alegerea sa, vorbise de putinta ca Romania sa-si caute altd orientare externd. La un moment dat se presintard opositiei, din nou jignite, scuse formale din partea guvernului. Dupd o sAptamInd de la adunarea ei, Camera asista uimita la aparitia in incinta ei a armatei, care evacua tribunele, vioiu atente la Inca un imens tcandal. Se ceru un nou regulament drastic contra opositiei IndrAz-

350 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA alete si el se impuse In mijlocul protestdrilor. Indignati, Basarabenii declarau la clubullor cd renunta, dacd e pe aceia, i la actul de unire. La Intrunirea noasträ de la Dacia" se auzi strigatul de Trdiascd Revolutia", pentru ca d.Buzdugan sa raspunda cä acela care 1-a scos nu §tie ce este o revolutie. In. acel moment regele urmdria cu cea mai mare stain- gere de inimä marsul cavaleriei bolsevioe catre Var- sovia, unde o refacere neasteptatä a fortelor polone ale maresalului Pisudski, ajutate si de populatia desperatä, pulu sä inläture o catastrofa care parea amenintatoare, Take Ionescu se gindia sä venim In ajutor unui Stat, atIt de simpatic Rominilor, earl puteau intrevedea aceiasi primejdie, dar cu care n'aveam Inca niciun legamInt. Ministrul de Razboiu nu_ credea a putem mobilisa Inainte de recoltä, si Inca numaidoua-trei oontigente. 0 oferta repetatd a Sovietelor, doritoare sd fie Mate sä se descurce cu Polonii, de a negocia cu dinsii, la Har- cov sau aiurea venia sä complice Inca situatia Intr'un mow ent clnd aceiasialiatidin Apus earl ni talasera. calea Budapestei ne Indemnau sä ni trimetem regimentele peste Nistru: multi, si dintre liberali,pe lIngä ,,antantistii" cu orice pret din guvern, erau de parere cd trebuie s'o facem. Declaratia ministrului presedinte cd nimic nu e adevarat In aceastä privinta nu ajungea ca sa asigure o lume Ingrijorata, care nu stia Insa teribilul adevar cä biruitorii din 1919 shit lipsiti panä si de pustile trebuitoare. In unele parti sätenii nu se aratau dispusi a raspunde chemarii militare. Se vorbia de evacuarea Hotinului, a Cetatii-Albe. Visita la 13u- curesti a maresalului Joffre arata cä este vorba de lucruri pe care nu le stiam si care n'au fost scoase la lumina nici pdnd acuma. Fata de mai vechi Incercari de indulcire, a raporturilor cu Sovietele, Inca nerecu- noscutei bucuroase sä gäseasca undeva o mind de care

INCERCAREA AVERESCU 351 sa se apuce, generalul Averescu, regele insusi manifestau anumite dispositii, dar opunerea lui Take Ionescu, care declarase ca de fapt sintem In razboiu cu dinsele, o- pri orice continuare a unor discutii care, la aceasta &Al, puteau sa aiba avantagiul lori. 0 visita, pe la mijlocul lui Mart, a ministrului de Externe al Poloniein printul Sapieha, era in legatura du aceiasi directie de absolutA intransigenta, pe care, atunci, o voia Parisul. El pled., ducind cu dinsul, in ciuda atingerilor pe care continuam a le avea cu Sovietele, un iratat formal de a- parare contra Rusiei pe termin de doi ani (Mart 1921); aliantele anterioare ale fiecaruia ramin1. Take Ionescu se putea gindi, in aceasta atmosfera pestilentiala,sila maxi interese de viitor aleterii.. Fail de revansa, necontenit anuntata, a Ungurilor, ne- mingiiatipentru pierderea hotarelor Monarhiei me- die\ ale, fata de intentia Sovietelor de a reface contra bricui vechea Rusie, el se gindia sa ajute intentiile o- mului de valoare, de mare prevedere, care, supt inte- ieptul presedinte Masaryk, conducea politica externa a Republicei ceho-slovace, Eduard Benes, care-si facu visita la Bucuresti, cald primit in cele d'intaiu zile ale lui Septembre, si O. lege in tovarasia care se va chema Mica Intelegere", de si cea mare nu mai exist& in realitate de mult, Statele nationale ai caror cetateni nu erau dispusi de loc sa reintre in carcera aposto- lied" a vechii Ungarii. In situatia creata de atitea nedibacii, la care se a- daugi discursul, obosit, desorientat, al presedintelui Con- siliului,regele, prin raspunsul la comisiunea Aduna- rii deputatilor, arunca din nou un cuvint de concordie, contra caruia se ridica insasi gazeta guvernului. Apoi cere d'intaiu legise votara:ale generalului Rascanu,

' Iorga Memorii, III, pp. 107-8. 2 Ibid., p. 141.

352 CELE DOUA LUNII DIN NOU FATA IN FATA

pregatite supt fostul regim, ale d-lui Trancu-Iasi, care introduse, ca ministru al departamentului, ncu-creat, al Muncii, principiul, care s'a dovedit de bund aplicare practicd, al rnijlocirii de Stat in casuri de grevd, darelinteriicea greva politica', cu pedepse pentru propuniitori. sifacea arbitragiulobligatoriu.Aceastd actiNitate tirzie,inceata, stingace, fard legdturd, Inteo sesiune infinit täräglinitd din partea regimului autocratiei ministeriale, capabild de a rdsturna orice piedeca,influentaasade mult,spre sfir5itul lui Au- gust, pe rege, incit, prin cl.Stirbei, el ni N orbi ade dorinta pe care o simte de a fi usurat de rilspunde- rea ce o are astdzi, data hind sldbiciunea Ministeriului". Din nou Ardelenii sperau cd li va reveni mostenirea, cel mull cu unele elemente bune diti Regarl. Regele ceruse un memoriu si la receptia data pentru d. Bcnes, isirepetä cererea, ardtind deschis cd pregdteste o schimbare, pentru care insd multä vreme nu va avea curajul2. Si cu prilejul reasezarii, zdbovite, la Dealu a capului lui Mihai Viteazul, in definitivul sarcofag de marmurd, Suveranul,carerosti o adinc impre- sionantd cuvintare, se ardtd extrem de prevenitor fatd de acela ale arid oneste sfaturi le rdspinsese, supt influenta, totdeauna puternicd, a intrigilor, cu o jumatate de an inainte. Si regina-mi va telegrafia cd e in- credintatd cum cd, in ciuda tuturor fluctuatiilor politice, bucuriile ca si ndcazurile noastre nu te lasd niciodata indiferent". Pe la jumdtatea lui Septembre se inchise, dupd votarea in pripd a legii islazurilor, o sesiune in care nu se adusese legea agrard. Se pdstra decrelul-lege din 31 Mart 1920, prin care noul ministru al Agriculturii, pro- prictarul Garoflid, care, in Mart, protestase printeun merroriu contra proiectului agrar Mihalache, desfiinta

' Ibid., pp. 54-5. 2 Ibid., p. 60.

INCERCAREA AV} RESCU 353

Casa centrald a cooperatieisia crearii proprietätii teränesti, trecindu-i puterile asupra Comitetului agrar pe lingd Presidentia Consiliului de ministri. Toti teranii vor avea un lot de mid hectare, cuprinzindu-se si portiunile inferioare pe care le si au In posesiune", tinindu-se sarnd mai ales de soldatii ultimelor rdzboaie ori de vdduvele lor si de cei cari nu aveau pdnd amun. nimic; desertorii si cei ce au fost In legdturi en inami- cii erau exclusi. Unde nu e Mc, se va oferi colonisarea, cu pdsuni siajutor pentru casd; altfel se va cthua o compensatie In forma prescrisä de ImprejurArile locale". Dobinda pretului de expropriere o lua Statul asupra sa si se emiteau bonuri de platd care se putea cum- Ora imediat de teraM. Potrivit cu adausul din 8 Maiu, pentru a satisfacei pe ultimul rdmas färpthnint se creau loturi de trei hectare si se ridica la septe,pentru a atrage, lotul de colonisare; ba chiar se puteau sill recalcitrantii la strdmutare prin comitetul judetean, pe lInglt care, pentru a fixa ordinea Improprietäririi, se va crea apoi comitetul local, complus din primar, preot, Invtildtorul dirigent, agentul fiscal si trei teranialesi. In ajunul redeschiderli Camerelor, zdbovite pana la 28 Novembre st.n., eram In plina. dictatura. Zia- rele neplacute guvernuluii Neamul Romänesc", cu trecutul pe care-I avealerau oprite, censura functiona ca pe vremea ocupatiei; trupe circulau pe sträzi cu musica pentru a impresiona.Gäriie eraugoale,si abia dad mecanicii militari, adesea nepriceputi, capabili sä strice, mai urniau trenuri rare. Ioan Bratianu gasia chiar ct nu e de ajunsi cä fdlisa dictaturd milita-

r. se impune. Indemnat si de d-rul Lupu, In continun contact cu muncitorii, a trebuit sä intervin In scris pe lIngà rege pentru ca, fata de bunele intentii ale celor pocäii, O. nu se continue aceste compromitatoare scene de razboiu civil, din care nu lipsia, ca la Cluj7

314 CELE DOUA LVMI DIN NOU FATA IN FATA schingiulrea arestatilor. Pentru a sill pe ultimii Impotri- vitori la capitulare, administratia li expulsa din ease. In plin Decembre inghetat, supt obldduirea omului celui mai popular din Romania. Consiliul de Rdzboiu a osIn- dit la cinci ani de Inchisoare tot comitetul de condueepe socialist, deputatul Dragu, singur, cu un frate general, scdpind printr'un vot. In aceste conditii, Parlamentul, care mi se pärea ca, el, trcbuie crutat si In vederea unor eventualitdti, in; tr'o atmosferd asa de grozava isi redeschideasedintile, in lipsa de laaceiade cetirea Mesagiului a lui Ioan Bratianu, care negocia cu Basarabenii, promitIndu.-li ce ,,autonomii"mai rndrunte vor,si cu nationalii banateni ailuiCosma, In vederea unei apropiate reveniri la cirma: el va declara cd nu asistd la lucrari si nu de- misioneazd numai pentru cd are o misiune de la ale- gAtori. Si regele si regina pareau foarte afectati, si de pe bäncile teraniste a räsunat, in presenta Mr, Intdiu din gura d-lui I. Raducanu, strigatul de Traiascd Regele, jos conspiratorii". Opositia pärea cä merge cdtre o fusiune, pe care nationalii ardeleni aratau a voi, chiar din gura d-lui Maniu 1nsusi supt conducerea mea, iar teranistii o propuneau cu conditia de a nu li se pierde numele, care era ca o flamura de popularitate. Oferte de ultim moment dinpartea guvernamentalilor cazuserd cu atit mai mult, cu cit ministrul de Agricultura voia un pas indarat in finantarea improprie-tdririi sireserväri de mii de hectare pentru restul marii propriethli. Ceis ce va Impiedeca tratativele bine indrumate si care intilniau la toti o reala bunavointa va fi alegerea, in Mart 1921. la Soroca, nu fArd complicitatea guvernului, care se pricepea in asemenea profitabile intrigi, a lui Constantin Stere. Omul odios, care venia cu tiate rancunele lui tenebroase, va declara intili u, dupa o lamentabild aparare, cd nu cade greu nimAnui, pentru

1NCERCAREA AVERESCU 355

ca apoi sd facä pe un germanofil inveteratsi brutal- de la Pitesti sa-1 introduca In organisatia teraneasca din Arges,si, astfel, conform statutelorsovietice, sä pdtrunda in partid, spre fireasca plictiseald a sefului, d. Mihalache. Dupä stäruintile d-lui Inculet, Basara- bmii, cari formau Inca un partid, refusasera de a-1 lua in mijlocul lorsi ispräviserä prin a declara cä al lor partid teranesc basarabeaneste 5ise mentine. partidul terdnesc independent" (26 Maiu), dar batrinul reNolutionar intrase usor si in organisatia de la Soroca a acestuia. A doua zi, imbulziciosul cerea imperios O. fie ales delegat al Basarabiei Intregi la congresul general al terani5,tilor. Ramasite ale vechiului partid conservator, cu. fiul lui Nicolae Filipescit In frunte, schitau un Inceput de opositie In legaturd cu cdlatoria in A, pus a printului Carol. In acel moment oribila crima politicä de la Senat clis- trase atentia si permiseguvernului a persevera in a- titudinea prigonitoare, asa de curioasd din partea ma- gulitorilor poporulur. Un Evreu fanatic, pe jumatate nebun, pe jumatate zapacit de propaganda comunistä, Intelese a pedepsi pentru sentinta care i-a trimes la ocna camarazii si facu sä explodeze o masind infernalä, care, eu citeva clipe mai tirziu numai, caci nu sQ deschisese Inca sedinta, ar fi produs un macel in masa.. Episcopul Dimitrie Radu, mIndra personalitate biseri- ceasca, rämase trasnit; rana ministrului de Justitie D. Grecianu era asa de gravd Incit nu va putea supravietui; un bratU. era rupt episcopului ortodox alaceleasi, Orazi, bdtrinul luptator national Ciorogariu; generalul Coandd prhnise o schijä In burta.; un al patrulea din cei atinsi, episcopul Dundrii-dP-jos, Nifon, tipicdir ves- tit, nu se va Indrepta niciodata deplin, precum nici Inca una din victime. Salbätacia nu provocilindignarea careera de asteptat in masele populare. Un vinzator de ziare ..triga:

356 CELE DOUA LUMI D N NOU FATA IN FATA

Au Inceput sd piard soarecii". Clasa stdpinitoare se strIngea Insd Impreund, din instinct. Nu IngAduia nicia judecatd asupra motivelor. D. Inculet era privit chiorIs. fiindcd, In legAturd cu adincile regrete ale partidului sdu, fdcuse o usoard. alusie criticd la metodele guvernului-, iar end am pomenit de libertAtile publice care sint principalul scut al ordinii intr'un Stat constitutional", o parte din Camera md trimese, a doua zi, internl tu- mult comandat, la ocnd, alta, mai generoasd, numai la balamuc. Ministrul de Interne, d. C. Argetoianu, vorbi de frasele pe care le scot pe nas si care shit singurul mieu rol In viata publicd si-mi flgddul acel pumn in gurd" de care se va vorbi hied rnultd vreme. Foaia mea, organul ignobil" al anarhier,' era Invinuitd cd a aprobat atentatulsiamenintata cu suprimarea.In schimb intreaga opositie cartelatd, cu d. Maniu In frunte, se adund In jurul mieu, care-i Intrebasem dacd nu cum.- va am devenit pentru dinsii, oameni de ordine, un periculos indesirabil. Cum cl. M. Papovici readuse chestia insultelor ce su- ferisem, majoritatea propuse sitvotd dar noudzeci si trei de bile negre se gdsird In urnd motiunea de incredere In ministrul mdsurilor de represiune, care devenise din ce In ce mai mult esenta Insdsi a gayer- nului. In schimb si Sasii si mil dintre takisti chiar sub- scriserd motiunea contra censurii pe care o adusese d-rul Duni. Resultatul votului fu, si data aceasta, simptoma- tic: 127 de bile negre, 103 ulbe, 10 abtineri; liberalii se declarard, dupd votare, contra masurilor ilegale. Doi deputati vor fi chemati la judeatorul de instructie, ca unii cari ar fi pregiltind un nou atentat. Se refusa asigufarea In vacantd a nearestdrii parlamentarilor, dar din nou votul afirmA cd In Camera sint cloud constiinti: 108 contra 133. 0 caritabild doamnd promitea sd fie 0 Charlotte Corday pentru. mine, al doilea Haret. Iar presedintele Consiliului se rasa atrasIntr'o discutie a-

INCERCAREA AVERESCU 357

supra legaturilor sate proprii cu socialistii, crud ur- mgriti apoi, contra dinastiei: se destainui, de d. Dragu, siscormonirea invalizilor, uneltirile prin casarmi, pregatirea formala a revolutiei. Regele resista insä la toate aceste dovezi ca regimul, ab:a instalat, nu poate merge decit din greseald in greseala, din brutalitate in brutalitate. Vedea starea de- sastroasa a finantelor hranite cu bonuri, traficate oriunde, prosteste. I se parea cd liberalii, caH nu vor putea alege pe Vintila Brätianu la Bucuresti, ci numai pe d. Duca, si cu ce sacrificii!, la Romanati, deci nepopu- lari, nici Uniunea nationala", neorganisata, nu pot fi inlocuitorii. Totusi, in audienta pe care mi-o acorda ina inte de sfirsitul acestui greu an de crise,recunoscu ca in aces!. Ministeriu este un singur om care-i place, d. Ti tulescu. Ar vrea insa de pe acuma un Mimsteriu de concentrare, in care primul rol sa fie al oamenilor din tara veche si in acesta minoritatile.si-ar aveai ele un sub- seeretariat1. Take Ionescu Insusi era incredintat ca. nu mai merge; rivalitatea lui cu naivul" Averescu care propunea din nou fusionarea cu teranistii ca sä scape de dinsul, cum i-o pretindea, tare,d. Argetoianu,si care poate de aceia ii cerea fusiunea ca sä mai poata raminea impreuna, se intelia zi de zii numai frica de o intoarcere a liberalilor ii impiedeca de a se retrage, cu d. Titulescu cu tot (Februar 1921). Joculcu alegerea lui Stere izbutise: eram silit s. parasesc Federatia, creatä detmine, In care se puteau ac- ceptaastfel de oarneni cu asemenea conceptii ;in jurul omului de la Lumina" se adunara Basarabenii, cu d. Halippa Iii frunte, de acurna stricati pe mUltä vreme, cari vedeau in el omul cult inaintea diruia ge- nunchile semi-doctilor se indoaie de la sine, apoisoda- listii,carora totdqauna omul li-a mirosit bine, in sfirsit

1Ibid., pp. 102-3.

358 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

d-rul Lupui vechiul aderent al sterismului, si la viitorul ministru liberal V. Sassu, un frondeur de la 1907; tribunele adunard la ceasul validarii toald isteria revolutionarrt si, cind, din majoritate, i se strigä dusmanului dinastiei presedinte de republicd", dintr'o lojd uu glas de iluminatd. intrebd: Si de ce nu?". Era o scend ea in Rusia pe vremea lui Inochentie, a lui Rasputin si a lui Lenin, trei idoli ai aceleiasi psihose mistice. In momentul cind ardtam actele de trAdare, scrise si sub- scrise de el, ale alesului,i d. Maniu 'Astra o atitudine de prudentd reservd, intrebarea mea repetatilII fdcu sa recunoascd In tentativa de a aduce ca rege pe Carol de Austria printr'o Adunare nationald a Rominilor actul de les-maiestate care a fost. Si, cind acest scandal se va incheia, va incepe altul: pe -chestia bonurilor de tesaur trirnese la comisiunea financiard, dupd care, pro- nuntindu-se expulsareà contra unor membri mai a- gresiviai partidului ardelean, fiiceam cu totii gestul, cerut pe altä temd de d. Maniu, care era grabit fard sd. 5tie de ce, al retragerii din Parlamenent. Si in acest timp se gäsia un mijloc dupd altulca tratativele d-lui Goldis cu liberaliipentru a zdbovi, nu numai refacerea unei aliante, de fapt desfäcute, a opositiei nationale, dar fusiunea, care mi se cerea din mai multe p Arti. Numai crisele din afar-A cdci toate cele d'inuntru. se mintuiserd, puteau salva guvernul, In April se afld cd. fostul Impiiratirege venise, sustinut de contele Teleky, pentru a oere regentului Horty, fostul sdu ami- ral, eare-i jurase credintd, sa. se retragd. In folosul res- taurdrii. Atitudinea regelui a fost ferma.: noile State nu sint consolidate in de ajuns ca sd poatä resita la tot ce poate -trezi dupd sine un astfel de act1. Aventura habsburgicd avu Insd un resultat. Regele, care zdbovise isedlirea tratatului de apärare coma-

' Ibid., pp. 138-9.

INCERCAREA AVFRF SCU 359 nd contra Ungariei cu Cehoslovacia, in cursul visitei d-luiBene$,$icu Iugoslavia, cu prilejulvisiteilui Take Ionescu la Belgrad, se invoi23 April) sd o fatal, acela cu Iugoslavia avind sá urmeze la 7 Iun;e2. Cu cite munitii aveam, a trebuit sa. läsäm insä noilor nostri aliai gestul de s iLatie3. Acuma legea agrard yenta la rind dupd multa fra- mintare Mire proprietari, condu$i de d. Garoflid, $i demagogi", cari voiau limita de 0 sutd de hectare,. plus Basarabenii, cari aparau furiosi vechea lege, asa. de largd, din 1916. In a doua jumatate a lui Iunie ea a fost discutatd cu pasiunea fireasca atunci cind atitea int.rese eran in joc, ministrul gdsind cu greu cuvinte pentru a-si apdra olera, Opositia era cu totul desfacuta. Congresul ardele- nese vorbia de colaboratia din alegeri, din primele luni ale Partamentului, ca despre un departat lucru de trecut: atacurile contra Vechiului Regat" se in- desau. D. Maniu-mi vorbia de o propunere a lui Ioan Bratianu, gala sd facd un Ministeriu cu dinsul, $i ames- tecat cu mine, nu. insäi cu teranistii, ceia ce corespundea cu ce-mi spunea regele: cd un Ministeriu de buna coalitie i-ar fi cel mai drag; dr. Lupu nu- strecunogea nicio legaturA; o parte din teranisti std.- tea uimita inaintea invataturii unui Stere. Multi erau pentru intelegerta cu liberalii,cari facuserd cu pompa comemorarea la Florica a batrinului Vizie al lui Ca- rol I-iu. Joan Bratianu mersese in Banat pentru a-$i intari situatia acolo 51 cu acest prilej Meuse declaratit contra Sirbilor, sfdrimatorii unitatii nationale a yro- vinciei. In asemenea conditii d. Mihalache s'a multarnit a a-

1 Ibid., pp. MI, 175, 175. V. Xeni, o.c.,p. 4b i urm. 8 Iorga, Memorii, Iflp.141.

360 CELE DOUA LUMI DIN I's OU FATA IN FATA

nunta planul sau de gospoddrie complecta" a teranului si,unederind caracterul fundamental sihotarit de clasa al partidului sau, prefera exproprierii de interes national" formula: sociald de Stat". Elementele de stinga ale guvernamentalilor veghiau sä nu se introducit nimic crtrear scadea masa de exprcpriat,ceia ce exaspera pe ministru, care void doar aceasta inainte de toate. Se Incerca restituirea caselor, parcurilor cdtre proprietarii mari de odinioard. Inaintatii Insa, intre clri r tundul. deputat doljean Potircd, nu Indrdznirä totusi sa voteze Nis pentru trecerea, propusa de mine., a subsolului la Stat. Generalul Averescu Insusi refusä ipropunerea onestului preot Manescuca vaduvele si orfanii sä poata represinta totdeauna dreptul sotului, tatalui incetat din viata. La fixarea pretului panfin- tului expropriat lupta a fost si mai Inviersunatä, pro- ducindu-se Inca unul din scandalurile cu care obisnuise un Parlament unde erau atitia oameni MI-I crestere si fara tinta; obiectille, presintate elocvent de d. Miha- 'ache, cu aceiasi patima de clasä, furä inlaturate: cu acest pret se cistiga si concursul Sasilor. La 20 Dine prciectul de lege se votd,si de liberali, cu clieva reserve neclare, inteo atmosfera degradanta". Alaturi, se discutau proiectele de reformd fiscald ale d-lui Titulescu, care a Intiebuintat toate mijloacele sale oratorice pentru a le sustinea, sarutat pentru frumuseta discursului sdu chiar de aceia cari-i ridicau Impotriva pe raportor, prafesorul I. N. Angelescu,economist format In Germania, pe care generalul ar fi vrut sa.-1 puie In locul mesterului orator. De altfel pentru generalul presedinte, pe clnd legea agrara era legea sa", qceste- laile erau, cum o spunea si d-lui Titulescu: ale dumi- tale '. De aici desinteresarea, zabovirea, läsarea unui colaborator pretios In pradd opositiei, care une ori refusä sä fie gentila fata de un om amabil ca aparentä, care, de fapt, nu cerea si de la altii decit atlta.

IN ERCAREA AVERFSCII 361

Proiectele, de mult pregrdite, cu concursul elementelor tehnice, se inspirau de la stricta fiscalitate, dupd superioare principii abstracte, a Francesilor si cuprindeau, cu impositul asupra cifrei de afaceri, asupra ve- nitului global, cu atifeasi atitea cedule, irnposibilitài de realisare, care se vor vedea indatd, Inteo societate lu care exactitatea contribuabilului, nedeprins a face o economic, si preferind ei treacä peste ce are, era a- proape generaldi unde agentii fiscali, a cdror apärare a crezut ca trebuie sa o ica ministrul, pe linga cd nu erar toldeauna activiionesti, se puteau pierde prea usor in varietalea infinita a noilor hirtiuti de toate ma- rimile 5icolorile; datinele ardelenesti, cu carnetclele practice, rämdseserd necunoscute. Begele era cu totul desgustat de.oamenii pe cari-i a- dusese ca salvatori; apucdturile de sub-ofiter" ale presedintelui de Consiliu 11 exasperau,aducerea proiee- tului de lege pentru societatea Resita", de care se legau atitea pofle, afisate cu cinism, i se 'Area cu totul nepotrivitd. Ii ilnpuneau 1E1sä cele cloud lreimi cu care guvernul isi trecea legile,si astfel motivul parlamentar", pe care-1 ceruse de mult, 1i lipsia, ca sda- clued aceasta se simtia de luni de zile pe liberali, adecd pe loan Brätianu, care i se 'Area tot mai mult cà e singurul om de mare autoritate si ascultare, In sama caruia ar putea sd lase tara, In dorinta Insä ca omul de care Incepea sä se teamA de mult regina se plingea ca nu poate ajunge la cuvint cu ministrul deprins a face o lectie oricui si al carui despret pentru munca ordonata ostia,sa aiba pe lingd dinsul si pe altii, pe Ardeleni, dacii se poate, cari, ei de ei, n'au prae- tica guvernului. Un astfel de guvern ar avea, pe linga aceasta, sit creeze acea politica economica, nesehimbata .de la un guvern la altul, care-i lipseste mai mult de-

362 CELE DOCIA 1.1.1%1I DIN NOD FATA IN FATA cit orice si in care si capitalul strain, bine condussi supraveghiat, si-ar avea o partel. Aceasta era situatia, cind, in mijlocul tumultului fard nume cu care ora int unjuratd discutia unui proieci de cdpiltuiala, si in fata unui vot secret de falsificatie, d. C. Argetoianu trirnese d-lui Madgearu, a carui tenacitate cu mijloace de o lipicioasa monotonie putea s. exaspereze si oamern cu alte mijloace de expresie, pe soptite. mai mult prin mi urea, cuvintele care se stiu si care sint, ca sä zic asa, vecine cu acela, celebru, allin Cambronne. Intovardsiam pe teränisti, pe liberali, pusi in miscare, la Palat pentru a se ardta regelui ca asa nu se poate merge inainte. Dar, peste citeva zile,Suveranul, vddit foarte obosit, pleca in strdinatate, pentru intaia oara dupd razboiu, ca sa-si caute sändtatea, si solutia crisei deschise prin a- titea groseli ale omului care putea sd Med minuni si prin atitea greseli de tactsiintrigiale celor cari-I incunjurausi-1exploatau raminea, cum, de alminteri, mi se fagaduise formal, pentru toamna. Si ea nu putea sd fie decit in sensul care mi se a- rdtase cu citeva zile in urmg. Tot asa-mi vorbia, la 2& Iulie,i Joan Brdtianu, pe care null vdzusem de foarte multä vreme: tovardsia cu Ardelenii, da, insä, in ca priveste partidul de clasä i eram cu totul de aceiasi pdrere, nu se pot adrnite decit colabordri individuale2. Indata dupd aceasta urmard declaratiile de retragere- din Parlament, pe care nu le-am putut aduce sa fie a- celeasi macar dinpartea represintantilorcartelului, cace asa de usor, cii alte proceddri, cu altä disciplind, si mai ales cu altd sinceritate, an fi putut capdta el a mostenire apropiatd pe care acuma, cu ndcaz, o vedeau: trecind, din insdsi vina lor, la altii. Pentru a primejdui aceastä mostenire, majoritatea,devenitd, prea tarziu,

'Ibid., p. 182. 2 Ibid., pp. 184-5.

INCERCAREA AVERFSCU 363 solidard, cu Take Ionescu, cu d. Titulescu cu tot, recurse la mijlocul usat de a cere verificarea gestiunii guvernului liberal: generalul Averescu Ii aducea aminte Tn ajtuml diderii de programul de la Iai, peste care trecuse atita ingdduintd, si atita complicitate... De altfel, intr'o noud audientd inainte de plecarea sa, regele nu Se InvoialaIntrebuintarea metodei care dusese supt Marghiloman pe Al. Constantinescu la ,,Poarta Verde". Totusi, influen(at, el nu mai avea o orienlare siguri pentru viitor, pretextind cintelegerea dintre liberalii Ardeleni, cdrora ii propunea terminul de Co- laborare nationald", nu i s'a comunicat, ceia ce era fi- resc cind atitia conducatori ardeleni preferau petera- ni§ti mergInd plInd laSterel. Bratianu, care conti- nuà a secrede jignit, refusd a cere audientd. In orice cas i se dadu generalului Averescu la inchiderea Par- lamentului, mesagiul asigurgtor pe care 1-a fost pretins, de 5i nemultdmirea lui Take Ionescu, si pentru atitudinea d-lui Titulescu, pe care-1 crease, era asa de mare, In- ca in Yiecare moment ar fi fost gata, cu ceva mai mult curaj, a trage consecintile: de altf el, pentru motive de politicd externd el demisionase de doua on itia deci cum se face. Dar el plea In Apus. Vacanta a trecut in aceleai, in adevär ingrijoratoare Imprejurdri, cu adinci ndcazuri pentru multa lume, cu ordinea publica distrusd pand inteatIta incit un bandit dobrogean aresta pe un procuror si se trase la drumul mare cu mitraliera contra unui general comandant de armatd; in Dimbovita operau si sateni, cari nu erau de meserie; pe la Hotin bande de briganzi bolseviciveniati chid voiau de peste Nistru; altele apareau. la Tighinea, perfect inarmate. Valuta scddea, si la Bucuresti preturile se indoiau. Banca Na- tionala refusa o noud emisiune. Creditorilor din strdi-

1 Ibid.,pp.190-1. $i a,udienta, aproape inace1asi moment, a d-lui I. Nistor, 191-2. Aceia a d-lui M. Popovici, ibid., pp.192-3.

364 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA hatate nu li sepldtia si nu se inoiau macarpolitele, Statul ajungind chiar sä fie sechestrat In Franta. Se luau In acelasi timp mdsuri, precum Ii anuntasein regelui, pentru ca partidul sd rgmlie la putere oricit, contra oricui. Era ingrijorarea de la 1nceput a oamenilor cari vedeau ca mine. De aceia cdlatoria presedintelui de Consiliu si a d-lui Argetoianu In Ardeal, ,de aceia declaratia de la Iasi ca guvernul, perfect constitutional, va sti sd resiste 5i Incercarii de revolutie, de jos, si incercdrii de lovitura de Stat, de sus. Cum noua enturd a lui Carol de Habsburg adusese arestarea lui 5i trecerea pe la Galati In vasul care-1 va duce In exilul dehnitiv, complicatia externa nu venia sä tulbure aceste ilusii pe care le Weal crede gata sä fie transformate in urite rea1i10. Ses inul politic reincepea cu deschiderea. Parhunentului farä ca lovitura temutd sä se fi produs. Cu alit mai mult, cu cit, In Novembre, Ardelenii nu pulusera cdpala de la liberali, cdrora li se recunoscuse cd au. si ei un partid dincolo de munti, mare colicesie, inddratnic refusatd pand atunci, o promisiune fermd in cc priveste, nu administratia, care li s'ar fi läsa't to- tu5i,cirepartitia mandatelor parlamentare,sitern- nistii,injectati cu urilei apetiturile revolutionare ale noului lor director spirituakStere, erau gata de rdzboiu pand la cutite cu toatd himea. Vechile tirguielii vechiul egoism, otrava terii de pänd acum. Si Bucovinenii, Inca de sine stdtdtori, nu gasiau cd li se dau, in noul guvern ce se pregAtia, toate garantiile. Regele, 1ntors refAcut 5i In cele mai bunedispositii, aducea insäi impresii din Apus, care eraucu totul de- favorabile guvernantilor. Din nou el apdsa asupra ne- cesitätii de a se gäsi o politicd economicd, fie si rea, dar sä fie. Arätind cd a trecut peste indoielile din yard 5i cd vrea cu toata hotärirea o schimbare, el critica formula d-lui Vaida Voevod: Ardealul al Ardelenilor",

INCERCAREA AVERESCU 365 isi ardta nemultarnirea cu agitatia sociald a teranistilor supt noul lor inspirator revolutionar, care presida un congres cu totul supus suggestiilor sale si deci absolut bolsevic,si manifesta dorinta, evidentd, ca basa noului guvern s'o formeze liberalii.l. Ca foarte dese ori, Ferdinand I-iu vedea mai bine decit o lume politica framintata, fireste,de pasiuni politice, care e solutia, build ori rea, placutd ori neplacutd, pe care o impun imprejurdrile. Stia bine cä timiditatea lui, asa de mindra In fond,va Intra supt o stapInire lunga si grea, chiar farä formele care se impun fatä de un Suveran, dar nu putea sa faca altfel. La sfirsitul lui Novembre negocierile in jurul clior- va miserabile mandate erau rupte. Asupra lui loan Brätianu, acuma intransigent panä la ofense care ira loviau si_ pe mine, simplu mijlocitor patriotic pentru a indeplinisio,dorinta a regelui,se exercita si pre- siun ea, pe care eine nu-1 cunostea bine n'ar fi crezut-o ca poate aveaefect, a celor care-i stäteau In preajma si cari voiau neapdrat o anumitä suma de satisfactii pentru eisi pentru ailor. Singurä cumintea practicd a lui Al. Conslantinescu, care, clisgratios In toate infätisarile si manifestarile sale publice, cistiga sa fie cunoscut, in- dräznia satiepiept sefului, recomandlndu-i o salu- lutard moderatie peste care acesta trecuse de mult, si definitiv, spre marea paguba a guvernaril sale apro- plate. Nici interventia indirecta a regelui, care avea neNoie cu atit mai mult de un puternic Ministeriu, reu- {nind partidele burghese, cu cit tinea nuniai decit la o punere In curent a Constitutiei, nu mai putea fi de folos acolo unde, prin Indärätnicia pacatoasä din amindoua pdrtile, se ajunsese 2 Aparenta revolutiei" se mentinea insä, chiar dupa ce, aratind cd mi-am dat cuvintulArdelenilorsi nu

1 Ibid., pp. 221.-3. 2 Ibid., p. 228.

366 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA sint obisnuit a-I retrage, refusam cdncursul mieu, prin faptul cd dd. Nistor si Inculet, schimbindu-si prima a- titudine, erau dispusi nu nutrtai la intrareaIn Mi- nistertu, dari la fusiune. La Palat insd, Bratianu si a- cum se refusa sä -meargd. Prefera sg. facd impresie a- colo printr'un mare congres si prin defilarea pe Ca.- lea Victoriei a unui nuindr de terani, achisitionati In conditiunile obisnuite. Totusi regele,amenintat cu un complot i se spusese cd, dacd se vir numi noi ministri, ei vor fi arestati, avu o noud si gravd eclipsd de yob*i iscdli decretul de convocare a Parlamentului. Atunci, dupd stdruinta d-hti Stirbei, care venia la mine cu o misiune, am stre- cural locul din Mesagiu in care se spunca cd numai ,,concursul tuturor oamenilor de samd din toate partidele" poate sd asigure existenta Insäsi a Camerelor. Isi poate inchipui cineva ce impresie a putut face acest membru de frasd asupra cui Meuse amenintdtoarele de- claratiide laIasi,Suggestia provocdtoare n'aplä- cut la inceput nici lui Take Ionescu, care a indulcit-o, dar, indatd, el s'a oferit sg. facd un nou Mi-nisteriu pentru acelasi Parlament, dada areladispositie doud- trei sdptdmini. Rdspunsul generalului a fost tare: el vorbia de greutatea minii sale" inainte era vorba, la altul. de aceastd mina strinsd pumn" si anunta o resistentä constitu- ticnald pand in pinzelealbe. Regele fusese instiintat particular, in anume conlitii, cd,dacd vrearevolutie, o va avea". Dupd intelegerea cu d. Stirbei, mll. unisem cu Ioan Bratianu pentru a declara in scris eä a participa la lucrdrile unei astfel de Adundri e oimposibili- tate morale, läsindu-i sarcina unui memoriu cdtre regele, caruia nu voia sd.-1 clued personal. Atitudinea teranistilor, doctrinarii solemni, ca supt noul lor sef, Ii incuraj a.

V.bid., pp. 2

INCERCARE A AVERESCU 337

Sufletele omenesti sint lnsd insondabile 'And In fun- -Jul Mr. Naturi Wilde provoacd hotdririle maH; cele care par de oM1 si le-ai zice ajunse 1t margenile din urmd, dincolo de care actul de violentd iese automatic., se pleacd. Primul ministru ceruscuse la Palatul, al, cd.rui stdpin ardta cd ar fi gt,ta sd-1 si schimbe .doar povestea printului engles nu era chiar asa de veche, dar, pe cind se explica blajin, chit, in Parlament, acesta vota 0 motiune care era o provocare fata de Coroand, In raspunsul la Me,agiu ise vorbia regelui de necesitatea ca el sd pdstreze legatura cu poporul", care singurd poate fi o asigurare pentru viitor (19 Decembre). Un senator pomenia In sedintd de Ferdinand presedintele pe viald al Republicei romine". Si astfel, la 22 ale lunii, Take Ionescn, de altfel foarte muiat ideclarindu-se nenorocit", imi anunta cä trebuie sä facd. Ministeriul, avind culi pe unii din frau- tasii majoritAtii, ceia ce-1 incurajeazd a-sibirui ne- sigurantele si temerile. Peste cloud zile el demisiona siprimia insärcinarea de a forma guvernul fàrä ca fostul sdu sef, rdzimat pe ofertele facute Ardelenilor In ultimul moment, dar ei nu le-au primiti, sà consim- IA a seretrage, pentru ca peste noapte sd presinte Suveranului un curios act prin care pe de o parte de- clam cd are tot ce-i trebuie pentru a rdminea, iar, pe de alta, recomanda, in cas cind regele nu e de aceiasi pdrere, pe generalul Coandd, acum membru al Par- tidului Poporului. Ministeriullui Take Ionescu, In care sperase sd a- tragd, scotIndu-i din isolarea lor,pe Flondor,cane voia puterea pentru el, si pe Matei Cantacuzino, cdruia i se suggera acelasi lucru, dar e oferise Marghilo- man, se forma cu greu, rdspunderea apasind asupra lui asa de greu, Inca Ii rdpia obisnuita vioiciune de

'Scena, amusanta, ibid., p. 242.

368 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA spirit, usurinta de a se hottri. Acasä la mine a trebuit st-i semnalez numele c-tre ar face bine; la ele am adam ca observator pe un prie!en politic, inginerul Cihoda- riu.Ardelenii, anuntInd ca nu shstin incercarea, au dat ca observator pe d. Caius Brediceanu. Noul presedinte de Consiliu eipatase si el, ca i generalul Averes- cu, prorogarea, care ajunsese astfel a Insemna posibilitatea de a eerca majoritatile, dar nu si disolvarea; d-lor Maniui Vaida regele ii declarase ca pe aceia, u- nui guvern tare ar da-o. Imi oferia presidentia Came- rei, In cas clnd majoritatile s'ar gindi st propuie la dinsa pe generalul Averescu. Ziva de care se temea asa de mult acest om de mare merit, venit asa de tirziuiin atit de rele Int preju rari la locul care i se cuvenia, sosi (30 Ianuar 1922 st. n). Rugasem pe Take Ionescu sa nu se impresioneze de miselia care i se va pregati,i In adevar fu pus sa-1 a- tace, Inainte ca d. Madgearusa-sifi facut lunctiunea In nuniele lui Stere, painflelistul Cocea. D. Goga a redactat motiunea de neincredere contra acelui pe care-1 recunoscuse ca indrtunator si, trecuta rape& prin sec- tii, ea a fost votata si de Ardeleni si de Basarabeni, nu last $icbe teranisti, carora II daduse acest sfat d-rul Lupu, Intors de la rege. Fart un cuvint de explicatie Take Ionescu pärasi Camera .unde, avind, curn nu. putea bilnui nimeni, numai citeva luni de trait, nu era sa se mai Intoarca niciodata. Urlete de triumf Ii salutara iesirea. Aceiasi oameni venirt apoi sa-mi ofere mie o succesiune pe care niciun om de onoare n'ar fi putut-o primi. NecapatInd disolvarea, Take Ionescu demisiona. Re- gele-i aratase cit numirea lui Bratianu e aproape ho- taritt.

5. DOMINAT1A LU1 IOAN BRAT1ANU. Insarcinat cu formarea guvernului, omul tare oferi Ardelenilor pe linga Ministeriul tor alte douä, dar 'Inca odata pe numärul mandatelor citeva de senator nu s'a putut ajunge la intelegere. Deci Ministeriul se forma cn vechiul personal clasic, la care se adaugiau dd. Sasu, C. Banu si popularul orator bucurestean I. Th. Flo- rescula Justitie. Dar Interne le, dura dorinta regelui,, care-si pastra si actun dreptul de a numi pe ministrul de Razboiu, fura date generalului Vaitoianu, ca o garantie cä nu se vor face obisnuitele pre.iuni grosolane. Alegerile, la care am presintat, In intelegere cu Take lonescu, liste cetatenesti", fiind ales in patru.locuri, au fost facute, cum era de asteptat, cu adausul ca voturile se cereauIn numele regelui. La Galati mi se urla: la $coalA, la Väleni, la Ploe$ti"; in Dolj jandarmii voiau sa ma aresteze. Bataia fu larg distribuitä $i falsificatia n'avu friu. Ardelenii, caH tucrau pe sama lor,funl. nemultä- miti cu resultatul. Prin. d. M. Popovici ei irni propuserd sä aprob ideia denuntului dire strainatate $i adunarea unui contra-Parlament la aceiasi Alba-Iulie, la care sa particip $i eu. Revolutia, mi se spunea, se apropie. In cel de la Bucuresti nu vor pune piciorul $i, fiindca $i la dinsii nu puteam aproba masurile revolutionare, Gazeta Transilvaniei ataca violent pe omul pasnic". Parlamentul se deschise in Aiwa fara vre-o presenta a oposantilor de oHce directie.

370 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FAT A

Se Incepu, pe chid Ioan Brdtianu mergea la Geneva pentru negociatille noului internationalism, care, cu So- cietatea Natiunilor, Isi tine acolo sedintile, o activitate parlamentard aproape nulä, votindu-se doar o presantä lege a chiriilor, In asteptarea modificdrii Constitutiel, la care, contra pärerii multora, acest Parlament se credea Indrituit. In acest timp, rämasi afara, Ardelenii, In vesnica lor dorintä de a cuceiq Vechiul Regat", contra cdruia fdceau o urIld campanie de urd pe care am mers acolo la ei s'o combatsi nu am fost räuprima, Isi anexau pe puIinhi amici ai lui Take Ionescu si teseau cele d'intaiu fire ale viitoarei fusiuni cu teränistii.

Opera intdii sesiuni a Camerelor liberale a fost aproa- Pe null, si asa va fi In general, si cu celelalte. Lurrul de capetenie, o migaloasd treabd de contabil, soofocirea, gruparea, aditionarea datoriilor cu atila usurdtate in- gramadite, in rindul intdiu tot de liberali, la Iasi, discu- tiiie cu creditorii, regularea socotelilor cu acei cafi datoriau despagubirile, a fost opera lui Vintila Brätianu, neobosit la Ministeriul sau de dimineatä prind seara ispitit pand la Londra, de d.Titulescu, ca sd intre In negocieri financiare,asa scortos cum erasiIn- cruntat, asteptInd ea bancherii sä vie cu oferte ca sA lise spuie Intaiu cit de mult e contra capitalului strdin. Fdra Indoiald ca aceastä sdracie se datoria sld- biciunit Parlamentului ifaptului cd masurile cele mari fuseserdluate inainte, rämilind numai retusdri, ca acelea,foarteInsemnate,alelegilorfinanciare, de fapt neaplicabile. Apoi faptului cpentru autocratis- mul hii Ioan Bratianu, rar vdzut pe banca ministe- rialasifoarte zgircil cu discursurile sale,rostile de sus, cu sonoritati si amenintäri in voace, parlamenta- rismul a fost totdeauna o simpla formä, incredintatä subalternilor sai pentru a o mania, si se pricepea numai Mir7escu. Numaipulin neingAduiriiabsolute

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 371 a personalitAtilor, casul luiSte lianfi'md asa de e- locvent, silipsei aneretului, elementele nout trecind printr'oinitiare lungt, sterilisatoare. Dar aceasta se datoria mai alesaltui motiv, asupra ctruia trebuia sa ne oprim.

Toatecelelalle gruptri aveau, sau macar avusert de curine, un suflet: unul care le ducea la bine sau la rail, cdm era tendinta si cum iesia creatiunea, care, la ele, era nu numai o datorie, dar Indreptdtirea Instsi a existentei lor, iar acest suflet iesia din contactul cu natia, une ori ptstrat, alteori numai la eruptiva origine a intemeierii lor, si anume dornenii de viatit nationalt le puteau considera ca hind mai mult In sama lor de-. cil a altora. La vechii conservatori, mindria Inaintasi- lor,legatura cu istorianationalt,Inältatoarea con- stiintt de ctitori: littrinul general Argetoianu zicea cd nu-si pastreazä si nu-si cultivd mosia pentru clstig, ci pentru a cinsti pdmintul terii", adecl pentru a-i Init.- tisa cuvenitul omagiu de fiu drept. Aceasta vibra si la Nicolae Filipescu. Nationalistii-democrati porniau de ia apropiata, entusiasta luptä literard de la Stmänä- torul"si o ideologie statomict li rtmtsese, care era pentru ei, chiar dact n'ar fi O. guverneze niciodatt, dact ar fi st-si istoveascd viata suferind de nelipsitele prigoniri si mid miserii ale cluburilor, un crez sfint, un ar- Alcol de religie; relatia cu desvoltarea unei noi literaturi continua; In orice cuvint, in orice atitudine a lor se simtia mirul. Ardelenii veniau calzi Inca din razboiul lor secular, cu amintirea recentt a insultelor, a caselor bornbardate cu pietre, a Inchisorilor rabdate cu lunile, cu anii, si ei erau patrunsi de constiinta cd Intreaga fiinta oamenilor de la dInsii e intrupatt IntrInsii, fart st aibt nimeni dreptul de a se atihge si el de lucrul oprit, eael ar fi fost o obraznicie si o profanare; pe lingd a- ceasta aveau, si nu se jenau s'o arate, de si aceasta convingere se razima pe aproape totala ignorare, din iner-

372 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA tie, dar si din vointA, ca O. nu trebuiascd a recunoaste, a lucrurilor din Regat, mai ales clanul unit, cd ei shitOccidentalii,Europenii,purii,chemati A inld- tura grecismul, bizantinismul, orienlalismul acestor bieti deregriteni"abiaiesiti de supt Turci. La adevdratii teranisti ceilalti trebuind sd imite, ca striiini adoptati, cu si mai multä exagerare, atitudinea era seculara ura contra ciocoiului", omului cu bani de la orase, guleratului", care trebuie, dacd se poate, stir-pit, pen- till ca, In loc, sa se cladeascA pe spindrile tari ale mi- lioanelorStatul cel nou: poporanist, cita vreme dicta Sibila de.la Soroca, semi-Rusul care se rAsese la fata odatit cu ceilalti Rusi, dupd ce, asemenea cu vechii revolutionari, fusese terific de bdrbos, 43, tinereta Intreagd; apoi, dupd retete economic; Statul pur terAnist, inchi- nindu-se la zeul colectiv al,,.,maselor" in afard de na- tiunemi-a fost imposibil,eft stäteam impreund in lupta politia, sd Impiedec pe d. Mihalache de a-si trimete delegatii la congresul de la Sofia al liii Starnboliis- chi, iar d-rul Lupu cAuta la Praga si aiurea Internatio- nala Verde.Mai e nevoie sd spun cIt de mult mina de socialisti amenintati si pedepsiti cu Inchisoarea, Moscovi- cii, Cristestii, se ImbdrbAtau din decalogul marxist ca si din compatimirea pentru multimile Thal drept si fära.' fericire, sensibila mai ales la cei din Ardeal, intre cari distinsa figurd a osinditului Ciser, brutala vointd a lui Dascal, pe lingd quasi-nationalii Jumanca si Flueras?: la fiecare succes al causei, si aceasta cu toatd duwnd- nia dintre dinsii si comunisti, simtia cineva cum un non aflux de vitalitate li umfld vinele. Liberaliiaveau departe in urmA o ideologie, care avuse- un sens cit era vorba de a se cuceri si mentinea libertatea, egalitatea si fraternitatea". Eroii lor erau in capitole mai vechi ale istoriei, pe care o imitatie din partea sufletelor simple sau vulgare le batjocuria sou le compromitea. Rämäsese din practicele conspiraliei ro-

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 373 sii numai un fel dehermetismuricios, cu cata pe- teasma Meä altar la spate, si o disciplina care stirpia rapedeorice patä de rebeliune, nesupusul fiind sigur ca va vedea trecindu-i inainte toti neinzestratii cari.Inde- plinescstrictriturileinclinatiilor.Razboiul contra desc rdinii". campania contra ,,anarhici", apdrarea prin f rdonante politienegisiprin scoaterea armatei pe sträzi contra bolsevismului" nu puteau sd li trezeasca nicio simpatie acelor cari-si aveau sprijinul in spionii de Palat sau in oameni ca Panaitescu, seful, cu dosarul fiecaruia. dupri sistemul Sturdza, al Sigurantei Statului. Orice piscare de josli se rarea preqatirea unei noi porniri subversivesi poporul" ajunsese afi pen.- trn.dinsii naimitii manifestatiilor si circiumarii cari inscriu" pe cetatenii rurali si, Impreana cu jandarmii, fac alegerile. Fire tesut-In toate categOriile servitori- lor Slatului, de la copistul de Ministeriu, numit de dinsii si care tot printeinsii putea fi mai sigur favorisat, ana la generalul de .corp de armatd care li datoria inaintarea lui,sicare astepta anii de pensie ca sa se inscric la club si sd inceapa, la o vrista tirzie, o noua cariera remuneratoare, inlocuiau framIntarea cu idei, injectarea cu pasiuni ale multimilor. Banii bancilor erau in stare, dupa a lor parere, sä facd toate minunile: isa. cu_mpere la nevoie si Ardealul; despre mine seful, cind si-a pierdut toate ilusiile cà ma poate Intrebuinta, spusese ca md va reduce prin foame". Cu literatura n'avuserä a faoe multa vreme: era o po- doaba pentru serbatorile nationale, un mijloc de cio- plire a poporului, un articol de manual soolar; am Ira- zut cum Intelesesera Sämandtorul", care, odata iesit de la casieria Ministeriului de Instructie, nu i-a mai interesat, pänä in momentul cind si scrisul a ajuns a fi o fortd: atunci, rapede, supt numele doctorului Cantacu- zinc si cu dibacea manevrare a specialistului In propaganda Stere, se intemeie, cu abonamente ordonate la fie-

374 CFLE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA care club de provincie si cu plata regulatä pentru fiecare articol, o, miseria revistei noastre trasä in trei sute de exemplarei datoare vesnic! Viata Rolnd- zzeascei, unde, pentru atitudinea politica, Nicanorsi Compania", Intrebuintind toate perfidiile ironiei obraz- nice, Iti relua talentul pe care i s'ar fi intimplat sd ti-1 deie din gresealä. Reviste cum au fost Democra(ia puneau formulele sociologiei moderne la indeinina unui neo-liberalismsupraveghiat destul de strict pentru ea oamenii sd nu-si inchipuie cä au in adevar dreptul de a reforma radical Statul romin. Iar firea potolita a poe- tulm Ion Pilat, Bratianu-4:1upd mama, cu al sdu ,Cuget romanesc", era pusa la contributie pentru ca sä iea cu binisorul pe romanticii de doudzeci de ani isäIi arate, In sunetul lirei adolescentului Orfeu, drumul sigur care duce la adevdrata mintuire. Do aici si Intepenirea pe incetul a teril intregi, asa de plina de avint in razboiu,supt guvernarea sau supt influenta indirecta a lor, caci de fapt toate partidele, afara de Indaratnicia, pedepsitä, a national-de- mocratilor, se modelau dupä dInii, starea morald a eriineparInd ca permite parvenirea politica pe alla cale: se intimpla astfel cu noile grupari,Ardeleni, cari aveau, de altfel, de la bancile lor si de la subsidiile bucurestene o oarecare initiare, teranisti, asociatii poli- tire cu usile fdrd zavoare, ci, din potriva, 1arg deschise, cu invitatii de a pofti Inläuntru, ceia ce deplora cu a- atitia ani In urma Filipescu la nasterea tachismului. In Regat op era cu zece ani In urma se mentinea: lumea lui Caragiale cu mult maimulte diplome, slar nu si tot atita spor de civilisatie adevarata, de producere a caracterului, prin care se tine si se asigura o tara. Era o jale s'o constati la fiecare strabatere a oraselor de provincie, din care putina grijä din partea unor primari fara politica si fara risipa ar fi putut face obiecte de admiratie pentru straini.

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 375

Basarabia, färä alte drumuri decit cele citeva $osele ruse$ti $i $leaul negru prin mijlocul sämänäturilor, era In prada aceleiasi plebi evreiesti, ramasa tot a$a de needucata, si citeva naturi superior haniletice, Ciobanu, Alecsandri$i, mai ales, Gore, rämineau, In ve$nicele hr indoieli,$i in ciuda prior insemnate insusiri,tot asa de neintrebuintate ca $i oropsita boierirne a Catar- giilor si a altor doritori de a se intoarce sufleteste la poporul bor. Citeva personalitati bucovinene, unele cu Ufl trecut ca al d-lui Dori Popovici, minau mici grupari de interese care, tintind -spre Bucuresti, neglijau lumea mo- destä de acasä: Cernautul era poate cel mai nerornänesc ora$ din Romania, rare ori cite un Radu Sbierea alaes- lecindu-se In ignoranta 5i parasirea mahalalelor. Iar in Ardeal, noul regim, in loc sà invie micile centre romänesti, Fägarasul, Orästia,Sebe$111,sea- runca.dupàdatinasclavuluiliberat care copiaza pe stapini, trufa$ spre capitala fara niciun caractcr a dominatieimaghiare, poate in zadarnica speranta de a o putea cuceri cu teranii, ramasi terani, ai im- prejurimilor.Evreii rämineau Maghiari,iararisto- cratia se inchidea despretuitoare contra oricarui eon- tas.1 social cu neamul vechilor iobagi ori cu infatisato- rii cuceririi, usurparii. \Tedeai acolo, alaturi d.- o .arne de afaceri, care Infrätia In cistig $i mai ales in frauda pe toti doritorii de iute Imbogatire ah, povestea caselor oelor cari p1ecau1, aläturi de cethtile cu podul ridicat ale Sasilor In genere impenetrabili$1 cu natia inciudata a Ungurilor, incapabili, ca orice neam telit din budget, de un iredentism activ, pe bietul nostru sätean, pretuit numai cind era vorba ori de a-i impune votul pentru guvern ori de a-I stirni pentru vre-o Alba- Iulie, din care nu intelegea mai nimic. Improprietari- rvm nu era ingrijitä de aproape, nu ca satisfactie brutal'-t a foamei de pamint, ci ca principalul mijloc de

7 6 CELE DOUA LUMI DEN NOU FATA IN FATA inaintare culturall De la multele scoli luate pentru roniinism se scoteau numai tinerele legiuni ale acelora cari, supt steagul d-lui Vaida Voevod: Ardealul pentru Ardeleni", se pregritiau, ca studenti antisemili, clienti gra- tuiti, cu sila,ai teatrelor, ori ca dibaci chemdristi", ridactori de ziare-revolver la douazeci de ani, de favo- rurile budg.hre pc care in casa Mr nu voiau sä le tmpartd cu intrusii regdteni, cari fuseserd ceid'intitiu prc fesori si cei d'intdiu magistrati. Orase venerabile ca Blajul aratau aceiasi teneuiald jupuita pe pdretii scolilor ibisericii, actiasi lucie saracie de nemes de la 1700In casa de teran mai bogat a Vlddicului" unit. In Secuitne, undese credea cd s'afacut mare luzru schirnbindprosteste, ca inDobrogea, nume strline de caracter istoric, se \urma supt Romini 'desnationa- lisarea lenta a alor nostri, lasati prada unor active organisatii maghiare caBiserica catolicd. In Muntii Apuseni, purtati cu fagaduielile de la aleg-ri, plingea prin bordeiele cu coperisul malt si cu usa de sa intre o- mul in brinci aceiasi milenara miserie in vecinatatea castelelor nobilimii irecute la parven4ii romini fdra a- vere, sila gdri,in margenea lumii strdine care se invedera astfel 5i prin Imbrdcarninte, Dacul barbar in zdrente negre se pitiala o parte. Mail de foi de par- tkr,distilind fara reipect Iata de nimeni injuria, toed hrawt zilnica a intelectualilor era marea gazetd maghiara iredentistä. Paeate cu atit mai grele, cu cil acum nimeni nu se putea scusa nici cu grija situatiei externe, nici cu aceia a noilor asezdminte.

Toate acestea pdreau cä se uita o clipa laincoronarea, abovitd, de la 24 Septembre 1922, a renlui si a reginei, stiprema rdsplat d. pe deplin datoritg faptei lor de (re- dinta. jertfd51neclintita stdruintd. In biserica, dupd cea domneascd din Tirgoviste, de lingd frumoasa, ve-

DOMINATIALUI MAN BRATIANU 377

.nerabila funclatiune medievald a catolicismului, pa care -ant:s'o intreacd din avintul turnului sprinten de la poartil, se adunaserd fetele, acumai ele regine: a Gre- ciei, a Serbiei, ale pdrechii regale, trimesii de distinctie ai Statelor prietene, cu insusi maresahd Foch, cu concitateanul' nostru Berthelot, dar Ora vre-un membru de Casd domnitoare, si s-fii celor mai multecül- turi. Ceremonia a lost bine ordonalli, foarte decentä, dar speclacolultrupelor caredefilard, numeroa e,ina- ceste vremi de lipsd, asemenea cu ceIe care.isliga- sert zilele neuitatelor biruinti, trecerea grupclor de terani chipesi, in porturile lor minunate, acelea erau mull mai mull decit orice parada a oficialitatii civile &Nada unei\ ieinationale, care, nesfAtuitil, n-ajutatd, ncsustinutd se indaratnicia sa dureze si sd se desvolLe. Militariistraini, oricIt ar fi constatat un armament inve- chit si disparat, pe care n'aveam cu ce-1 schimba, au rd- [Inas admc impresionati,aproape miscati de aceasM reN elatie. Totusi, generalul Pélin, dupa ce vdzuse cele lrei divisii fdcute din ciupeli", imi va marlurisi pare- rerea sa ca, fara munitii, fard putinta de a le avea, pro- vocati de Unguri, amenintati de Soviete, aveam tot ce trebuie pentru o noud catastrofa ca aceia din 1916", nefiind in stare sa resistthn macar o saptdmina, pang am putea sd firn ajutatit. Dar, fata de supararea partidului national, intepenit hide atitudine de resistentä, 'Ana la capät, contra oricui, fie si supt ochii de criticd räutdcioasd ai adversarilor etnici, can priviau pe furis, nu putea sd existe o solidaritate nici inteo astfel de zi. Toti s'au tinut la o parte,

' Ibid., pp. 17-18 (si incercarea de raspuns a generalului MArdA rescu, ministrul de RAzboiu, al carui exagerat optimism sq cunoaste). Opinia regelui, ibid., pp. 24, 49. El va chema Consiliul armatei ; ibid., p. 3=1. Arátami reginei aceast6 stare de lucruri, ibid., p. 36. V.giibid.,pp. 48, 61,tO3. (parerea generalului Samsonovici), 14Q, 211 .

378 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA doar cite un informator fiind samanat prin multime- In Ardeal nu se poate incorona un rege lard voia acelora carora pentru toate timpurile, din generatie in generatie,iiapartine Ardealul. Biserica unita, pe care o influentau si motive confesionalc, dindu-se la spetele unci pareri -a Sfintului Scaun, se tinea dupä usa, atunci and Ungurii, catoliciicalvini, siSasii, cind Evreii, Armeniii Musulmanii credeau cä nu se spurca trecind pragul bisericii ortodoxe: lucruri care nu se vor uita si nu se vor putea ierta niciodata. In rp priveste partidul cazul prin conflict cu Co- roana, generalul Averescutrebuise sä fie special invitat, priutr'un ambasador anume, pentru ca sa con- simta a-si parasi rancuna, 5i, pentru ca sä arate in ce calitate vine, militarul Inca drepti zdravän imbracase frumosul coAum al cavaleriei, in care servise: el a fust tot timpul razgiiatul reginei. Linga dinsul, venit fàrä nicio staruinta si neincunjurat de nicio atentie, Marghilo- man, obositä umbra. Pentru a da un seus noii sesiuni a Camerelor, Ioan Bratianu, de mult bolnav de si se exagera suferinta lui gäsi proiectul noii Constitutii pc care, de altfel, de mult 11 dorise regele, Parlamentul acestui ase- zamint fundamental" trebuind sa vie, fiecare cu misiunea sa, dupa acela al semnarii tratatelor 5i dupa acela al resolvirii chestiei agrare printeo lege careia Al. Constantinescu Ii adaugise acuma un regulament care de multe ori o corecta,si in puncte importante. Noua misiune era anuntata In Mesagiul primit de rnajoritati cu o deosebita caldura. Pana la discutia textului elaborat de batrinetele, fitra contact cu ideile moderne, ale lui Disescu, tara va avea, la Cluj cai, mai ales,la Bucuresti, chiar si la Timi- soara. mai putin la Iasi, totusi centrul miscarii, distrac- iaviolentelormanifestatiiantisemiteale studentilor; cari, In lipsa unui ideal In chiar Invatamintul lor,

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 379- de pura tehnica savanta$i de ocupatii absorbante in &fie\ arate seminarii, iar, pe Hugh' aceasta, ingrijoratä de concurenta evreiasca la: profesiunile libere, primisera ideologia crestina. a crucfi birligate": asezati in ca.- minuri, care sint adevarate casarmi, unde Statul ii tin. 51pe basarecomandärilor politice, ca o datorie a sa, on de-si dau examenele ori de nu, on daca mai avem nevoie de intelectuali iefteni, ori daca mai toate locurile shit prinse, mobilisarea lor pentru spargerea de gea- muri, devastarea de sinagogii luptele cu politia e lu- end cel mai usor de fäcut $i, cu ingaduinta unui guvern care-$i menajaputina popularitate, o $1 facura cu un entusiasm vrednic de o causa mai buna, i in ineul tura multimilor e atita de facut, pentru mai mult decit o generatie! Opositia, ai earn 5efi erau aclamati In treacat, se arata fireste incintata. Reputatia terii ii era cu totul indiferenta. Intrerupte de serbatori, scenele sälbatece vor fi reluate cu si mai mare furie Iii Februar, declaratiile grandilocvente ale lui Joan Bratia- nu insusi ca va face ordine raminInd farä niciun elect. Am fost huiduit de o handa extrem de numeroasa pe care politia nu se gindia s'oimprd$tie. Rectorului de la Clujise sparserd ferestile, dar acela al Acade- miei Comerciale din Bueuresti,ca $i alti profesori, incurajau. Ministrul de Instructie insusia fost insultat. Stiti, eine sint eu?, a intrebat d-rul Angelescu Nu Ministrul de Instructie. Sa fii sanatos! Largul sprijin dat de publicul bucurestean acestei actiuni de un nationalism ratacit, supt care de fapt colcaia anarhia,concursul magistratilor, al ofitefflor prefacura o colectie de necuviinte copilaresti inteo adevaratä amenintare cu revolutia. Leg:Muffle cu Ungaria lui numerus clausus", cu Germania revansigä nu se vedeau sau nu se pretuiau in de ajuns. Unii teranisti vroiau sä duel mi$carea si la sate, ceia ce aminteste anul 1907, dind e- ran alte nevoi, si alte Indreptatiri. Se ajunse acolo incit

380 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA steagurile negre cu crucea ineirligata erau sfintite la Mi- tropolia din Iasi, cei doi generali oomandanti fiind uld- turi de agitatori; doamne din societate vindeau pe strazi ziarul revolutionarilor, cari nu mai stiau de nicio autoritate La Dorohoiu primarul conducea, cu musica, pe ma- nifestantila gradina publica. La Iasi, oprindu-se cou- p sul studentilor, ei se vor inchide la Universitate ca intr'un fort. Si, cum era de asteptat, alaturi, un fascism. Inca timid, prinzind pe tinerii ofiteri, incepea sa se organiseze; printul Carol se credea cistigal pentru acest curent, care debuta cu alnenintari de moarte August). Un ma- ior de vinatori, care la Iasi scrisese o carte frumoasii despre razboiu si avuse glas contra umilintilor lui Mar- ghiloman, se vedea viitor Mussolini al Romaniei. Doi generali, Inca ascunsi, H depäsira indata. In Banat intre terani apareau camäsile negre" ale marsului spre Bucu- re5ti.Mäsuritirziide cercetare riu puturä descope- rii lucrurierioase. Dar luiloan Bratianu insusi i se presinta exaltatul flu al lui Zelea Codreanu si fiul me- ritosului parinte Mota cu somatii privitoare la Bucovina; si curind intr'un ascunzis cu pumnale si revolvere se gasia lista ministrilor cari trebuiau executati. Scandalurilor din afara, care vadiau sispiritul a- narhic al tinerimii Inctreptate spre toate violentele ii va corespunde, in Mart, ca un exemplu si un indernn din partea generatici mature, scandalurile din Parla- ment, mai ales chn Camera, cu prilejul discutiilor Con- stitutiei, la care nu asistara Ardelenii, uniti aturna dupd multe pertractari" cu tachistii, dar in ruptura cu teranistii, pe al cdror sef real, Stere, il denuntam, din nou in Adunare ca tradator,cetindu-i memoriul pentru Berlin. Regele fu adus sä vie la ceaiu in palatul lui M. Canteicuzino, unde gni pe d. Maniu, care cu inviersunare refusase a face prirnul pas. Va urma o audienta. dar numai pentru a declara ca lupta va centi-

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 384 nun tot mai necruffitoare, ziarele partidului avInd ordin sit treacd supt fficere orice legislatie liberaffi. In aceastd atmosferd cdtrdnitd actiunile generalului A- verescu, deplin impticat cu Palatul, marea lui manifestatie populard pentru cucerirea" Bucurestilor cu trei generali se preptia,$i era serios vorba de a i se da puterea ca dictatorului care singur poate face liniste. Cine credea In asemenea posibilitate nu cunostea insil toate resursele de influenta pe care despoticul prim- ministrule avea fatä de regelehotarIrilor incete si capabile, oricind, de a fi anulate in ulthnul moments Chid, pentru a se hnpotrivi obrdznicier vottirii Con- stitutiei de un singur partid, opositia, nationala, terd- nistä, reveni In Camera, el indurd strigdtele si huiduie- lilecalai, pfui, pfui", strigau oei meriti,tal- harule, sä fii bagat cu capul in urna"; esti cel mai mare bandit al Tern Romdnesti", tipa d. Iunian unui general care comandase cu onoare in razboiu; pentru d. Madgearu realisatorul, prin dibAcie macar, al Roma- niei unite era un simplusarlatan", suieralurile din sirend ale d-lui Sever Dan, gazurile asfixiante ale cu- tdrui preot de sat,aducerea cinematografului ea sä Inregistreze pentru straindtateprivelistea de circiu- md; el tolerd orice excese antisemite, bune pentru el, oricIt räu ar fi facut terii, ca un derivator de la lupta Intre partide, asistä impasibil la demonstratia monstra de la 1-iu Maiu, In care armata a fost lovitä,si-si urmd, bolnav, cum era, o linie cu care va iei Invingd- tor- Astfel se ajunse la votul ludrii In consideratie a proiectului. Acesta era de fapt de o nulitate desperantd. Nimic din ideile vremii, nimic dirt amintirile unui trecut national, de care Disescu, Al. Constantinescu n'a- veau habar. Aceiasi centralisare, acelasi birocralism, a-

' V. ibid., v, p. 256.

382 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA celasi corset de fier In carede mult ni pirliau oasele; aceiasi lipsd de idealism, de organism, de elasticitate. Se crea pentru a Infrina Camera un Senat cu notorietati nationale: generali comandanti, alesi a zece legislaturi. Se mentineau cloud sisteme de vot pentru cele cloud Ca- mere si sufragiului universal erau sd i se presinte ace- lea5iliste de partid, distrugind dreptul individuali- tätilor. Nationalitatile erau complect trecute cu vederea, uitindu-se Insd a se spune ceia ce a trebuit sd corectez cd Statul e national. Se suprirna Biserica de Statsi eu a trebuit sa adaug un drept In al doilea rang al Bisericii unite, ca a doua Bisericd romdneascd. Dui:a dorinta regelui se pdstra dreptul.la succesiune al rudelor din Germania. Evreilor li se recunostea cetatenia, dar a trebuit sä amintesc purtatoralui de cuvint al lor, octogenarul Adolf Stern, eel mai bun traducdtor al lui Shakespeare In romdneste, ca legea ca atare valoreazd putin si cd Evreimea Insasi trebuie sd caute mijloacele pcntru ca sä Intre In cetatea mo- raid a poporului romänesc. Dupd votarea Constitutiei, opositia nationald si terd- nistd, pe care o unia aceiasipalling., dacd nu acelasi scop, cautd si gäsi alte prilejuri pentru reluarea scene- 1017 de primitivism politic. La 7 Iunie amenintau cu be- 'tele, la 8 d. Mihalache aruncd o urnd jos si alta In capul unui chestor. Incercarea regelui de a se apropia de Ardeleni prin venirea la Sibiiu, pentru comemorarea lui Saguna, nu reusi: aceiasi abtinere de la banchet, a- ceiai neatentie a Bisericii unite. Pe cInd Ardelenii cutreierau Vechiul Begat In citu- tare de noi partisani si d. Argetoianu, cerind printr'o frunwasä scrisoare care mine reluarea relatiilor peste tot ce fusese In trecut, se despartia de generalul Ave- rescu, al cdrui loc ar fi voit sä-1 ieie In partidul pregatit acuma pentru putere, Ioan Brdtianu läsa liberä incaierarea Intre cele cloud tabere care se desemnaserd,

DOMINATIA LUI IOAN BRA.TIANU 383 inteo guvernare asa de putreda, la aisal:Mirzescu, de o parte generalulVaitoianu si Al.Constantinescu, de alta, d. Duca Mind functiunea de neutru. El lila pur si simplu act de victoria celui d'intalu, care singur putea sa-i fie un adevarat succesor. Odata. sesiunea Constitutiei incheiatd, si acest incident terminat, primul ministru, de obiceiu retras la Florica sail inchis in casa din Bucuresti, isi lu. toate masurile pentru a duce guvernarea sa pana la patru ani, cind de voia sa se va retrage, si pentru a pregati partidului un viitor in care ca stapin al terii, sa nu se poata incurca de nhneni. D. Argetoianu plecase de la generalul Averescu, de sigur, CUM. o lasa sa se vada in discursul de la Ti- misoara, icu gindul de a fi armatura din Vechiul Regat, garantie pe care regele o cerea neaparat pentru o gul ernare a Ardelenilor, cu cari statea in contact, gata sa accepte pentru partidul unic", dorit de rege cu noi toti, si o sefie de forma a d-lui Maniu, fail a ne- glija nici pe d. Titulescu, ale &arid planuri le stia. A- ceasta fäcea din cei ramasi in jurul generalului tocmai ce trebuia pentru o nepericuloasa guvernare de vacanta. Asociarea d-lui Argetoianu, care-si reserva initiativele financiarecu tinerea in sama a realitatii moneta- re i economice, cu mine, in noul partid nationalist al Poporului" (Maiu), nu-i va parea lui Bratianu ca represinta o concurentä de tinut in sama, dupa atitia ani de chid se lucra cu o staruintä diabolica la anularea mea politica, si sus, si jos. Teranistii, legati cu Stere revolutionarul si capabili de ce dovedisera in Parlament de altfel aläturi cu Ardeleno-tachistii, nu puteau fi considerati ca un partid de guvern. Regele raminea deci la hotarirea de a-si pastra indefinit dominatorul auxiliar, chiar daca stapinirea liberala nu insemna si nu putea O. insemne altceva decit un linced oportunism, ne- infruntind nicio greutate, ci asteptind ca paroxismele

384 CELE DUA LUMI DIN NOU FATA iN FATA

trzii sa se potoleasca de la sine, indiferent de ce 15- sau in suflet unci societati desaxate. Astfel, In toamna; Ministeriul, signr cä rämine, se preschimba putin, in sensul lui Vintila Bra lianu, care- si urmaria cu tenacitate planurile de dorninatie in subordine.Se inlatura, dupd ce-si indeplinise misiu- fnea de a aduce pc Banateni, mediocrul Cosma, se trimetea la odihna d. Sasu, care toLusi, la Comert, supunea toate hotaririle sale vice-conducatorului economic al guvernului, si d. Banu, a carui fire de intelectual boemnu intra in cadrele traditionalealepartidului. Ace las/ Vintila Bratianuimpusesepe intreprinzatorul inginer, de uritä infatisare si de reputatie foarte discutatd, Tancred Constantinescu, pe profesorul N. N. Saveanu; numirea pentru Ardeal a istoricului Al. Lapedatu, auxiliar folositorpe linga foasta delegatie romaneascd la conferinta din, Paris, om masurat si de bun slat, era datQritil amintirilor favorabile ale insusi prcv-dinte- lui de Consiliu. 51,odata aceasta echiph de lucru alcatuita, cadetuI Bratienilor Incepu, supt influenta noului sat' sfatuitor, pus la Domenii, Tancred Constantinescu, o intreagd o- perd de creatiuni noi: cointeresarile, comercialisdrile", In care era adus a vedea mintuirea. Era vorba de a se cistiga mai mult din proprietd- tile, administrate functionarestel cu lux, risipa si pierderi, ale Statului, trecindu-le in sama unor particular/ cu spirit de initiativa sau unor tovaräsii de interesati.Parerecurioasà la cineva erescut in cullul Sta- tului, spre care totul sd vie si care singur poate ingriji, liber de preocupari de prada, interesele societatii Era cu atit mai neadmisibil sisternul, la care se atineau cu nerabdare atitea guri lacome, fireste ale partisanilor politici, cu cit nu erau la noi nici capitalurile gata de a fi puse la dispositie, nici curajul de risc, nici spirituI de creatiune, nici cunostintiletehnice. Era de asteptat

DOMINATIA LUI JOAN BRATIANU J85 ceia ce, de altfel, s'a si intirnplat, o evaluarc catastrofal de mica a aportului Statului si o acceptare fdrä niciun control serios a conditiilor din cealaltä parte. De alminterea, peste sfaturile pe care le-am notat mai sus era si amintirea aotiunii proprii a lui Vintilä Brdtianu in chestia tramvaielor comunale, careaduseseconflictul dramatic cu P. P. Carp si cdderea acestuia; numai cit acuma planul era mult mai vast, inglobind toatä zestrea terii. In felul cum era adus si cu oamenii cad mi- sunau mai tirziu nu era nimic mai usor pentru an corn- pulsator de dosare de calitatea d-lui Madgearu decit sa vie zilnic cu descoperiri, destdinuiri si Infierari", care de la un timp au prefacut Camera inteo arena in care se ciocniau zilnic acesti aprigi luptätori cad aveau atitea puncte comune de cugetare si. de temperament. Proiectul de lege s'a votat cu discursul ministrului spas la stenografi, cu huiduieli si o mica bdtaie. Pc cind aceste afaceri se tratau in Parlament, strada Isi reincepea activitatea: studentii, de o parte, siguri de achildri, care li dddeau prilej de serbdtoriri ale complo- tistilor,fascistii militari, de alta. Olimpianismul primului ministru nu vedea In aceastd desträmare morald decit incidente, unele total indiferente, altele de fapt ne- plilcute,citeva chiar utilisabile, dacd nu profitabile, in deplinul Inteles al cuvintului. 0 dildtorie mai lunga a regelui in strdindtate, altd mingliere a unei vieti In general ndcajite, mingliere venind din felul cald cum a fost primit mai ales In Elve- tia, intrerupse activitatea Parlamentului, care continua cu discutia unor legi econamicesi militare, cu mai putin zgarnot si mai putind trivialitate cleat pand a- tunci, teranistii si nationaliiacestia dupd ce rdspinsese- ra, cu privire la posibilitatea partidului" unic, oferta clard, sincerd, loaialä, pusd In scris de mine flind o- cupati cu negocicri de fusiune supt egida marelui unelti- tor, neobosit In clocirea de planuri, Stere. Aproape In.

386 CZLE DOLTA LUMI DIN NOU FATA IN FATA aeelasi timp clnd generalul Averescu incerca la Bucu- resti o mare manifestatie de terani veniti ca Intr'un mars cuceritor sa-si salute sefuli sd ceard puterea pentru dmsul, care promitea regelui un imprumut ilalian si recunoasterea si de Italia a actului din 28 Octombre 1920 pentru Basarabia, se ajungea la intelegere a nationalilor ardeleni cu terdnistii, pe care o va rupe toomai cel care legase itelei caruiai isefdcea u.n loc prea mic: Basarabenii lui erau pusi sd denunte fusiunea abia incbeiata, ceia ce arunca un discredit durabil astipra Ardelenilor (August). De si, la Craiova, oferiam partidului lor o Intelegere, cu brateledeschise, dar DU Si cu ochii deschisi", ei rivniau tot la unirea cu puternicul partid de clasd. Ca.merele conlinuau insa in acest timp si lucrau a- cum, potavil cu ingdduirea regelui,care promisese lui IoanBratianu ca nu-1 va opri In votarealegilor organice" ce trebuiau sd complecteze Constitutia. Se a- duse in discuticintaiu o mai larga lege a minelor, care putea atrage capitalul strain cucare Vintila Bra- tianu ardla cd ar putea sd se Impace, apoi cea d'intai,u din legile scolare ale d-rului Angelescu, pentru care basa nu putea fi decit ,scoala de Stat, cu program uniesi fix, cu supravegherea revisorilor, sub-revisorilor si in- spectorilor de partid, cu inanualele aprobate, faclndu-se cit mai putin locscolii nationalitatilor, celei confesio- nale, celei private si Ingradind cit mai mult acele initiative libere adese ori fecunde, din ale cdror resultatesi scoala publica are de cistigat. Pentru motive pe care nu le pol deslusi, aceasta sesiune, care tinea de opt luni, cea mai lung Iii analele Parlamentului nostru romin, era Inchisä, dibaciu, de loan Bratianu fail a se deschide macar sedinta, la 13 lulie1. Poate o urmare a conflic-

1Peste citeva zile, regele deschidea cursurile de la Valenii-de- Munte vorbind, in telegrama de multamire, de atmosfera bine-

DO4INAT1A I.UI IOAN BRATIANU 387 tului cu guvernul american, care cerea cu stdruintd plata unor datorii prea mull rdmase in urmä $i idcea si obiectii asupra legii minelor, ministrul Statelor U- nite, Jay, arnenintind cu plecarea: mi se vorbi de o au- dicntif de trei ceasuri a primului ministru, care si-ar fi oferit $i demisia, ariitind insd cd nu de pe urma Ftrdind- tatiitrebuie sd plece un guvern romin. Aceasta se va petrece numai paste opt ani, In 1932. Dupd o vacanta stearpd Camerele se adunard din nou, intr'o atmosfera grea, a doua zi dupd indbusirea revoltei din Sudul Basarabiei, la Tatar-Bunar, unde a- paritia unei bande sovietice gdsise sprijin cAlduros la rninoritarii bulgari, dar cea mai hotdritd impotrivire la bogatii coloni$ti germani, dupd uciderea la Iasi, de un descreierat, a prefectului politiei, in mijlocul canibalicei bucurii a tineretului, sedus, $i dupd scandalul pasapoar- telor, pentru State le Unite, cu incercarea de sinucidere a unui general, fratele chiar al ministrului de Interne. Se anuntard proiectele de legi : administrativä, bisericeascd, a d-lui LApedatu, care introducea pe mireni in conduce- rese va mintui cu crearea, cerutd $i de mine, a Patriar- hiei, dar ele nu venird Ina. Si in acest timp tulbu- rdrile studente$ti se tineau lant la Cluj Mil ca autoritd- tile sd. Indilzneascd a interveni. In situatia politicd, a$a de neldinurill, ceia ce permitea unui guvern cu totul usatiunor Camere obosite a mai rthnhie, o oarecare ldniurire pdru cd se capat.1 prin realisarea, multdmita stdruintilor neobosite ale d-lui Argetoianu, a fusiunii dintre nationalistii Po- porului icei ardeleni. Basa deprincipii erau cele 1,zece puncte", asupra carora se cdzuse la intelegere In- tre prietenii d-lui Maniui teränistii cari rupseserd pentra a pastra pe Stere si de teamd sd nu se gaseascd.si facatoare de unire sufleteascã nationala" (ibid., p. 182). El cit ildor discordiileincare la fiecare clipai se cerea sa judecator.

3 SR CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA insintea mea prin Inca o fusiune (Februar). Din ace/ moment, de fapt_ eu deveniam incomod, jenant,i puteam s'o observ inch' din prima zi, prin felul cum vestea mi-a fost comunicata la Paris, unde faceam cursul mien. obisnuit1. Dintre Ardeleni, nu tap multdmitiIn ce pri- ve3te pe fostii takisti, cari odata mi se oferiserd Tnie si se. supdraserd cd prietenii miei voiausit facit o selectie, de fapt necesara, ei erau de mult hotdrit contra, d. Gu1diom cu memoria tare, era col mai impotrivitor, $i pentra el dorinta sa de alto legdturi 11 duceano- contenit de la liberali la averescani, cu toate solidela sqle principii sociologicei ce trebuia sa-i fi hiisat iii suflet a activitatc nationala asa de laudabila. Din partea tertuusnor.rresplosie de injurii, pe care ar fi trebuit s'o opreascrt amintirea atitor relatiuni bune, intimpin creatiunea noii forte politice care li-ar putea tdia dru- mut,iar, intr'o intrunire la Br:lila, generalul Averescu, care c de obiceiu rapede la calificative cind are vre-un ndcaz, Ricea din mine, nici mai mult, nici mai putin decil instrumentul liberalilor". Si, totusi, intrebat de la Bucuresti daca ma opun ca si generalul sit fntre in alcatuirea care se formase, rdspundeam telegrafic: fall rancuna, foarte bucuros". Cum aratam in aceiasi misiva, zaboviam in Apus numai cii sd nu se creada cd am ve- leitdti de a ma hnpune unor oameni caH stiam bine ce putin vreau de mine2. Duprt ce admisesem chiar propunerea ca d. Maniu sa conduca alaturi de mine parlidul fusionat, un rol mi se reserva: acela de a porni eu lupta contra lui loan Bratianu, ceia ce ar lamuri situatia neclard in ce pri- vesle conducerca. Ocasia se presintd indata: blindul Ha- lippa fusese arestat in Basarabia sa si lovit de un ofiter de jandarmerie. Chemat la rdspundere, guvernulrils- punse slab, prin sub-secretarul de la Interne Tatardscu,,

1 Ibid., pp. 2C8-10. 2 Ibid., p. 221.

DOMINATIA LUI LOAN BRATIANU 389 care, fire olteneasca violenta si amator pasionat al proprie; sale retorice, parea ca priveste supt un rece raport de criticd toata aceastä urita afacere, capabila de a trezi cea mai calduroasä indignare a oricarui om cu simtire; el o explicd", revenind cu ,,explicatiile" pal- muitorului insusi, ceia ce ingreuiè greseala de tact. D-rul Lupu, teranigii, pänä atunci asa de nedelicati fata cle mine, cereau o lupta a opositiei coalisate, dar numai pentru rasturnarea guvernului, fdrd niciun angajament pentru viitor, si propunerea, fireste, se acceptd. Neprevdzut, atacul comun de la 17 Maiu in contra regimului deconcerta ;I.Brdtianu, atacat personal, cu violenta, si din causa obisnuitei sale atituclini sfidatoare... parasi foarte turburat probabil si din causa telei stari de sanatate, care se ascundea, cu dibdcie, banca ministeriald. Pentru Inthia ()ail, din causa noii melesi- tuatii,trebuia sd ma pun la nivelul patimilor deslan- tuite, cu toate ca pdstram sentimente din vechile noastre legdturi, fatd de omul de mare merit, care totusi necontenit imi statuse protivnic In cale. Dar d. Duca, linistit in momentul cind poetul Goga, foarte iritat pentru motive necunoscute mie, voia sd-mi arunce In cap ceasornicul stenografilor, ma asigurd cd, orice ar fi, Ioan Bratianu va merge pana la capatul legislaturii. Opositia coalisatd d. Argetoianu voiai fusiunea, imediata, cu teranistii credea insa ailfel. Noi scandaluri In Camera, succesul convocarii unei mari intruniri la Bucuresti o intarisera in parer; si noul partid national" fard alt adaus era sigurca-irevinemostenirea, pentru pregdtirea careia, la sfirsitul sesiunii, am fost delegat la regele, care abia se ridicase dintr'o boald alit de grea, incit Ii ameninlase viata. Aceasta parea cu aLit mai indicat, cu cit, la Curte, staruintile pentru generalul A- verescu se fdceau grozav de insistente 5i Ioan Bratianu, In clipa cind anunta cä el va face alegerile comunale dupa noua lege, pierzindu-si calmul, trata opositia de

390 CELE DOUA LUMI DIN NCU FATA IN FATA cIni". Inca odatd, din causa atinosferei irespirabile, Parlamentul se Inchidea prin surprindere, la 26 Iunie. Audienta mea, peste douä zile, avu acest. Indoit resultat: siguranta cä regele nu schimba guvernul decit dupd votarealegiielectorale,pecaredeci ide aceia Ioan Bratianu o zabovise pentru toamna: ca sa-si aiM quadrieniul complect, si declaratia ca, pentru suocesiune, trebuie neaparat, in prima linie sa se asigure ordinea, dinnou sidin multelocuriamenintata.De fapt, la Focsani o sfidaIntrareatriumfala pe cal alb si cubuzduganul in mina, In fruntea a sute cle terani, a ucigasului prefectului de politie din Iasi; agi- tatii.contra schimbärii calendarului erau facute, In MoL- dova-de-Vest, de calugari fanatici si de terani aproape nebuni cu salbe de icoane lagit; doi banditi faimosi despoiasera in Dimbovita si pe popularul domn Miha- lache; la Iasi tulburari antisemite izbucniau din nou, si la Vasluiu se va trage contra teranilor Inebuniti. Re- gele a pomenit cu minie si desgust numele lui Stere. El ma asigura cä nu s'a luat niciun angajament fata de nimeni, deci nici fata de generalul Averescu,asupra caruia nu mai avu niciunul din calificativele ironice de oclinioar5.1. Dar alegerile la Camerele Agricole, in care opositia coalisatä capatase un Insemnat succes, anumite atitudini jignitoareale prhnului-ministru fata de regele Intors dupä o curä in strainatate care paruse a-I intre- ma putin dui:a flebita grea de care suferise, a putut merge la Expositia din Chisinau, schimbara atmosfera si ma: mult contra guvernului, caruia totusi i se reserva legeaelectoralä,pe-eare de sigur altii ar fl facut-o mai largä,iaceasta nu convenia Suveranului, spirit de fapt conservator si autoritar, ba chiar 5i budgetul..

1 Ibid., V, pp. 36-1. Confirmare prin audienta dlui Argetoianu, ibid., pp. 40-1. Cf. 5i itit, pp. 41-2.

DONUNATIA LUI IOAN BRATIANU 391

Necontenitele, desgustatoarele simai ales ridiculele negocieri cu terrinistii pentru locuri in comitetul de conducere In cas de fusiune, pentru conditiile Iii cas de colaborare patru Ministere: Agricultura, ComertuL, .Tustitin (pentru d.Iunian), Interne le sau Externele (pentru d-rul Lu.pu), pentru relatiile ce as ingddui sa" le aiM cu mine Stere, si-i refusam persistent pe cele personale,pentru locul lui in Ministeriu, represintau o pierdere de vreme dar d. Maniui chiar d. Argeto- 'anu aveau atita! si o compromitere. Acestea toate l.a- trundeau fireste si la Palat, si influentau asupra regelui pe care suferintile fisice, cu ingrijire ascunse, 11 frtceau brusei acru, cum nu fusese niciodata, rApindu-i voia de a glumi, cu care ne deprinsese. La 2 Novembre cram primit cu o vädit 5. räcea1ä pentru a mi se spune care slut oonditiile pentru (nice guvern, pe care e liber a si-1 alege dupii interesele terii: ,,garantia ordinii, 'Astra- rea continuitatiii o minä tare", trebuind sä se dea pentru toate trei 5i o garantie. Un singur partid,nici vorbä de a introduce pe un Stere in noul cabinet,.iar partidul unic" dacd se poate si acela avind raporturi civilisate cu celalt1. In urma acestei explicatii cele cloud parti, pe care le doriam, cu orke liner, unite, Ii faceau concesii reciproce, suficientepentru o guvernare Impreund; nationalii ar fi sä aibacloudtreimidin locurile in -parlament sauceva asämäng.tor ;1ntinderea exproprierii, doritä de d. Mihalache, ar fi s'o decidA regele. Dar numai eine a avut a face oH cu cei o sut5."ai Ardelenilor ori cix sovietul teränistilor stie ce infinitate de chin e o discutie cu acesti oahieni. Tiesultatul, care se si putea astepta, a fost cii, in ciuda alegerilor pe care le luam una dupd alta, la jumdtatea hit Decembre, generalul Averescu era asa de sigur de succesiune, incit

1 Ibid., pp. 6--4.

392 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA declarase cd nici nu-i pasä de aderenti si-mi propunea numai o reluare de nelatii, cu declaratie publicd, In Ca- mera, dacä numai a$ declara cd n'am pus niciodatd la indoiald onestitatea sa personald, de altfel evidentd. In acest moment, pentru a zdrobi sperantele nationalilor,caH pierduserd ocasia unicA, dar sr ale teranistilor, cari-i ajutaserd la aceasta, loan Brdtianu dddu marea loviturd care trebuia, nu numai sd asigure viitorul partidului sau, dar si sa-i aserveasca pe mult timp Coroa- na: chestia, noua chestie a printului Carol. NL' se poate spune ce a insomnat pentru un popor di- nastic, iubitor al Donmiei sale din veac In veac, copilul regalcel d'intaiu vldstar nascut pe pdmint rornanesc ai noilor sai stapinitori. Cu atit mai mult, cu cit nu ni-a pldcut prea mult demnitatea rece, pe care am pretuit-o si am respectat-o, si timiditatea, oricit de o- nesti l.si de delicatd, n'a pulut cueeri firea unui popor vioiu si plin de initialivd, cdruia-i place avintul si im- provisatia,Incit iarta si capriciul, interesindu-se la nou- talea lui. Voinic si frumos, cel d'intaiu ndscut al prinoesei Ma- ria a fost crescut cu o libertate pe care a Ingaduit-o si regele Carol, odata asa de sever pentru sine si pentru tot ce-i era in preajrna. Poporul nu slia cd aceasta e educatia englesd, dar gasia cd sdmana mult cu aceia pe care el insu$i o &I alor sal. S'au adus invinuiri pre- ceptorului elvetian MOrlin, care ar fi strecurat clevului sdu o notiune precoce de republica; oameni cari 1-au cunoscut m'au asigurat cd anarhistul", asa fart disciplind prusiand, era om de bine, care si-a facut datoria In constiintd. Baietii caH fac zgomot, caH calcd povetile pd- rintesti pentru o escapadd cu haz 5i cari nu-Si suprave- ghiazd prea mult vocabulariul shit foarte adese oH, dacd-i prinde, dacd li se sade, cei mai indrAgiti. Ast- fel s'au cules toate nazdravaniile ie.site din gura co- pildrea,A.d. $i de au fost socotite ca de buo augur pentru

DOMJNATIA LUI DOAN BRATIANU 593

villor, incepind cu ocuparea fara a o cere nimanui a tronului mindrului sau straunchiu. Nu s'a dat un Vasile Palm scolarului, ajuns, dupä do- vezide frumoasa caligrafie, pastrate Inca la Museul dinSinaia, in clase de liceu, ci un numar de profesori In adevar alesi au fost insarcinati cu instructia lui. Intre acel Munteanu Murgoci,care, cunoscator in a- tiled domenii si asa de priceput in a face stiinta pe in- telesul oricui; dadea insusi exemplul a ce poate fi un om intreg si liber in cugetarca si in actiunea sa. Am avat cindva actele "bacalaureatului trecut de copihil mai mare al Mostenitorului, si ele cuprind o frumoasä mar- turie de invätätura si de pricepere, cuuncaracter cu totul personal, ceia ce In lumea printilor bine crescuti lipseste prea adese ori, mestesugul educatorilor fiind arcla tle a erea papusa solemnii pentru stricta indeplinire a -datoriilor constilutionale. Prin Murgoci am ajuns a cunoaste firea spontanee celui menit sä fie regele Romaniei. De la dinsul am aflat cd nu samana cu boierasii ce i se dadeau ca lova- rasi de joeuri si de la cari se poate invata mult ras- fat si cite altele, ca a creat o biblioteca de carti romd- ne5L: pentru soldatii corpului de garda, ca el insusi, care vorbeste ca un Romin, cauta, de si limba de la palatul dinCotroceni era, fara exceptie, cea englesa, cdrtile a- oestea in lhnba terii sale, pe care le intelegei le iubeste. Invatätorul indragil ducenicul salt asigura rd printr'insul lucruri mari se vor putea face, lucruri ic- sind din comun, si tintind spre scopuri inalte. Si despre purtarea tinarului ofiter sP spuneau numai lucruri care ne miscau. La treccrea unui vadi se t)feria calul, dar räspunsul veni iute: Sublocotenentul merge pe jos". Doritori, pe vremea politicei cu Tripla Aliantade euceririle intregirii nationale, le vedeain iesind fireste Pe vremea cirmuirii lui, pe care, data fiind firea bol-

394 CELE DOUA 1 UMI DIN NOU FATA 1 FATA nävicioasä a printului Ferdinand, multi o inodau direct cu aceia a Intemeietorului Regatului. Liga Culturald, din congresele ei, Ii telegrafia ca realisatorului chemat al unitätii national& si,cind regele Carol a trimes la cursurile de la Välenii-de-Munte cu tendinte iredentiste pe acela care-i purta numelesi ce cald mi-a multämit pentru primirea lui entusiastäl, trei lectii facute anume pentru adolescent se incheiau cu perspectiva ace- Ieiasi realisäri supt el, cu generatia lui, a Daciei de mult visate. La Universitate, unde a ascultat, Intovaräsit tot de guvernorul militar, generalul Perticari, din ordinul dorn- nitorului citeva cursuri de istorie ale mele, n'a avut prilejul de a Infra In raport cu acesti tineri, cari, icsiti din greutätile unei vieti sarace, i-ar fi fost de sigur buni tovarasi. Ei.priviau 'Msit cu increderela blondul camarad de citeva zile, cu care, pe linia indrazneatä trasa de invatamintul nostru, isi jurau sä faca bunä isprava pe drumul de oaste al stramosilor. Nu crezusem bunä ideia, la care regele Ferdinand tinea mortis, de a intrerupe vechea pregatire prin anii de regiment la Berlin, de siacolo, In contact chiar cu imperiosul monarh al Germaniei, print-ul a dovedit ca nu se sfieste a apara ceia ce stie In adevar. A venit razboiul, cu tot ceia ce putea sa coboare ne- obisnuiti neingaduit in suflete Inca neincercate,i a trebuit ca acei cari-1 cunasteam, cari ni dädeam sam4 de ce este In fund sa venim In sprijinul tInärului a cärui vorba liberä Incepuse a-i face dusmani. Am dovedit cä slut citiva cari stiu sa särutei buzele mire. lar, mai tirziu cind cavalerismul barbatului fata de femeia pe care a iubit-o 1-a adus la anume atitudini pe care Intelepciunea oficiald e obisnuita a le sancliona, s'a gäsit vorba drept la inima care fringe cerbiciile, a- tunci clnd temeiul este intelegator si bun. Printul a ajuns sä cunoasca apoi multe teri, Linde a

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 395. stiut sa represinte demn tara careia-i apartinea. Pretu- tindeni, peste tot ce fusese la mijloc, el ducea aceiasi legendd a copilariei, aceleasi sperante legate de vtito- rul sau. A venit maturisat. Regele avea ochii in lacrirni cind vorbia de casatoria fiului cu gratioasai cumintea flied a regelui Greciei,iaceiasi duiosie a avut-o In suflet cine i-a vazut la Inceputul casniciei, binecuvIntata In curInd cu un copil dragalas, in cele doua-trei oddite de jos la Cotroceni, unde abia se puteau invirti. 0 familie de care nu se putea vorbi decit bineoaspetii de la Congresul de bizantinologie au iesit ferrnecati de receptia de la dinsii. Planurile culturale, pornite ditt pce- iasi iubire a ca'rtii, Fmndatia pentru sate, Intelegerea ca. nu prin Ministeriu numaisetrezeste mintea unei natiuni inteligente II puneau in cea mai favorabila lumina. Dar, in Italia, unde avuse, in vederea altei legaturi, o splendida primire la Florenta, tindrul cunoscuse un regim exceptional: al d-lui Mussolini. Ca pe toti aceia, cari faceau parte din Romania noud, fiesic.0 zece. douazeci de ani mai batrini decit dinsul, miseria materiala si morala a alcatuirilor de cluburi, parasit dupa parasit, clt sa nu-i mai poata suporta natia, trebuia sa-1 desguste,i astfel ajunse a se gindi la alte forme de guvernare,cautind cu ochii oameni I itrit frica, de cari s'ar putea servi pentru aceastaunul dintre dInii fiind,. de la Inceput, d. Argeloianu, pe care-1 credea de talie sit o poata face. De aceia i s'au atribuitilegaturi. cu un fascism de tineri ofiteri care ma Ingrijora, cad luerurile mari si Indraznete nu se fac in orice moment sicu oricine, fiindca altfel se strica tocmai ce are In vedere Incercatorul. Aceste momente au trecut, Insd nu fard sa trezeasca la cei amenintati o aprehensiune foarte naturalä. Iarasi,. cind e. vorba de lovituri care sa schirnbe viata unei na-

3g6 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

tiuni inoroite, aceia cari au interese sd nu se miste roa- -tele nu trebuie instiintati.In special se simtiau ante- nintatiliberalii, In primul rind personalitatea excep- tionala, deprinsd a trata de sus pe WalUi lumea, rare era in fruntea lor si care de sigur avea dreptul sd fie inlimpinat de oricine cu respect. El and apoi imediat, inteo tard In care totul se spune, cd printul e contra noii Constitutii si a unor anume practici de guvern pe care regele Ferdinand credea eh' trebuie sä le tolereze. Cind, In primdvara lui 1925, Suveranul azu asa de bolnav back i se numdrau zilele, Mostenitorul nu s'a putut opri de a lua tonul de stdpin, in Palatul care era sil fie al lui si In care n'aveau oe sä caute suspecte In- fluente strdine,5ifaiä de ministrii de cari ar fi avut a se ser\,i. Rdzboiul era din acest oeas hotärit. Un mare uiputernic partid, un om de o vointd de fier si de o mindrie care intrecea si aceastd vointa, se hotarl sä n.cargll pdna la capät, si princiarul sdu adversar nu-si 4l4du sung. cä fatd de astfel de primejdie viata celni a- nienintat nu trebuia sa presinte niciun punct care sd :jute atacul. Se $tie cii printul a plecal la liondra pentru Imnor- mintarea reginei Alexandra. In loc sa se intoarca, el fa- bovi. Ii Indemnau la aceasta, pe lingd _motive personale care mai bine n'ar fi fost, anume atitudini ale guvernan- tHor failt de rostul sau in otire1, anume piedeccii sus- piciuni pe care o astfel de natura nu le poate suferi. Se afla In anurne cercuri despre o noud parasire de drepturi Trimes la Venetia, unde se afla printul, ministrul Palatului, d. Hiotu, crezu cd se biruie un astfel -de caracter prin somatii de supunere imediata, cu iscalitura supt conditii scrise, care erau grele. Resultatul fu chemarea, in ultima zi a anului, atunci cindi cel din urrna dintre oameni se simte fericit in mijlocul fa-.

' 0 parere competentä in chestia avioanelor,ibid.,p. 31.

DOMIATIA LUI JOAN BRATIAtsiti 397' rniliei sale si face si primeste urari pentru zilele cc vorr veni,a' unui Consiliude coroana, pe care anume ziare initiate I1 si puseserd in perspectiva, instiintind ea regele va lua 0 hotheire care va uimi. Atm ascultat si eu, Intre cei d'intaiu, marturisirea de- plin5, scaldata cu cele mai amare lacrimi, a regelui, a parintelui, a bolnavului care sim.tia ca zilele-i sint nu- ingrate. Am iesit cu incredintarea ca nu se va rosti o hotarire: sufletele omenesti au atilea taine,i nurnai in linisteacea mai perfectil ele se pot schimba. Dar, pe linga aceia cari ayeau solutia gate, se gasiau fruntasi ai opositiei ca Ardelenii, dd. Maniu si Vaida, primul avind doua pareri care nu faceau cit una singura, celall doritor sä stie din .ce va trai tInarul", ori ca d. Milia- lache, caruia-i fusese Malta lectia de Stere, sigur ea astfel face sr).se uite trecutul odios si cistiga pe rege prin insasi durerea lui. Astfel apararea mea induiosath a rämas isolath si, In sedinta de seara din vechiul Pa- lat al regelui Carol a carui =bra o simtiai, indurerata ca dinastia, scopul vietii lui chinuite, se cufunda, era generalul Averescu, care-si asigura astfel succesiunea, era un Patriarh In care nu s'a trezit marele duhovnic. iota- tarirea ca4u nemiloasa, in gesturile impqioase ale lui loan Bratianu si lui Al. Constantinescu. Intors de la aceasta executie sumara, de la aceasth strangulare, savirsita cu o diabolica voluptate, Ile opa- ratorii unei morale care forma doar insasi esenta vietii lor, scriam la Ploesti citeva rinduri despre un om rnai putin". Peste doua zile Camerele erau adunate pentru. a vote ceia ce li se spusese limpede cli este vointa nezguduita a regelui. $i comedia tragica se va repeta si aid; deocamdata, tovarasil miel de actiune, d.Maniu, Argetoianu, staruiau asupra mea ca sa nu ieau cuvintul,ceiacear deranja tot ce era pus la cale

' Totusi cumintele Iyatrin Pherekyde ar fi fost contra ei.

398 CELE DOUA LUNIT DIN NOU FATA IN FATA

pentru a cdpäta singurul lucru interesant: mostenirea puterii. In convorbirea pe care m0) cerusere- gele si In care am avut dureroasa datorie de a spune adevärul unui om pe care-I iubiam si la care sfIsierile morale zguduiau un trup ataeat de o necunoscutd si nemiloasd boald, trebui sd Incheiu cu brutala constatare, care s'aadeverit, cd de azi Inainte tail si dinastie slut la dispositia unei bande de politiciani rdufäctitori". In sedintd, o declaratie oficiald, dibaciu stilisatd de d. Argetoianu, se opuse sincerului mieu strigdt de indignare, in urma cdruia teränistii, cu d-rul Lupu Im- preund, cdutar a Intrece, prin formula impusd de Stere, toate devotamentele" fata de rege pentru ca a lor si nu a altora sa fie mostenirea; generalul Averescu cdutase, la rindul sdu, sd nu fie intrecut, cdci ar pierde partida. Pe stradd, fiind vreme frumoasä, Ca lea Victoriei In- Misa desgustatorul spectacol din fiecare zi. Acest act, de o asa de mare influenta asupra vietii terii, Ineit d. Maniu spunea cä poate pune in scris inceputul Repu- blicei, cdci copilul Mihai nu va donmil, nu trezise nici cea mai mica emotie aparentä Inteo lume pe care asa de mull o usase politicianismul, politica feicutd fiird -clinsa §i nu pentru clinsa. In presä, numai scriitori ca Nichifor Crainic si romancierul Cesar Petrescu aveau curajut de a spune supt iscdliturd durerosul adevAr al Inträrii In sclavia anonimä, regisatä din culise de acela care rrunInea stäpInul, singurul si absolutul stdpin al unei regalitati de agonie sial unei teH de-sfirsitd rilbdare. Acest capitol odatä Incheiat si prin desemnarea e- ventualei regente, cu Patriarhul, om fara hotdriri, cu primul-presedinte al Curtii de Conturi,Buzdugan, liberal, care, supt influenta fiilor, va evolua apoi pe ne-

'Ibid., p. 82 (cuvintul regele" trebuie inlaturat).

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 399

prevAzute cdtre terdnisti,I cu foarte tindrul print Ni- colae, copil sportiv abia Intors dinteun stagiu lung In flola englesti, fruda facerii noului guvern unnä, cu a- celeasi pertractdri" intre nationalisiterdnisti cam nu mai obosiau pe dd. Maniu, Argetoianu si, de fapt, Stere; eu, avind marele privilegiu de a fi absent in a- ceste socoteli bizantine, exam, si o stiam bine, cu totul indiferent. In astfel de conditii, cu cele trei tesdloare lucrind la aceiasi pinzd ca sd desfacd azi ce fdcusera ieri, loanBratianu, urinind exemplul rnareluiaautatd, ar fi putut incepe un nou ciclu de patru ani dacd aceiasi grabd, care ddduse un succes mediocru la Came- rele de Agriculturd, n'ar fi Impins la rroua inrercare a alegerilor conrunale. DesvoltIndu-se la l3ucuresti, cu scene nevAzute pdnd atunci, ca asaltul dat Primäriel, ele aduserd zdrobi- rea in orase prin sate notarii fiind pusi sd. fug pentru a nu primi candidaturile a guvernului,si regele Insusi, al cdrui suflet chinuit n'avea dispositia, hotdririi unui sfirsit de reg,im cu un astfel de sef In frunte, trebui sd treacd prin durerosul moment .a.1 unei alegeri intre atit de imperioase pretentii din partea celor trei candidati, tustrei siguri": nationalii, terdnistii, generalul Averescu, totusi uniti un moment ca sä eistige acea biruintä decisivd. Problema se punea In imprejurdri deosebit de triste la el insusi. Pe cind, In relragerea sa din Italia, printul Carol, acum d. Caraiman, cdzuse bolnav de gripd, Mirzescu, puterea in viitor a liberalilor, amul voinic simindru, era atins de cancer la ficat; vechiul sfd- tuitor cu parerea sigura, Pherekyde, se slingea mud- rit inteun colt, si In strdindtate se rdspindise zvonul cd Ioan Bratianu Insusi fusese lovit de o congestie. Vintila Brdtianu, si mai ales Al. Constantinescu, ridicat din In- fringerea sa de act= citeva luni, erau acum forta ac- tivd a partidului. Sefii opositiei pareau,ce-i drept, perfect sanatosi trupeste, dar ce revdrsare diluviald de preten-

900 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA tii, ce intreceri in intrigd! Inca de atunci mi se pregatia suprinderea cä, intr'o conversatie in care regele ar fi asigurat pe d. Argetoianu de succesiune, el ar fi adaus, de cloud ori: dar Maniu, nu Iorga", rugindu-se ca acesta s.1 nu se dea in vileag fiindcä ar fisilit sä desmintd. Constantinescu, din parlea sa, ar fi preferat unei gu-. verndri arnele i una a lui Stere, despre care se vorbia cu oarecare seriositate in unele cercuri, cdci regele se co- borise pand a-1 primi si a-1 auzi vorhindu-i, ca un pro- consul basarabean", despre programul unic" pe care 11 tine la dispositie, ceia ce a stricat deplorabilele relatii. Ba, cum Marghiloman, care ni se oferise de atiteacad, pentru a fi totdeauna neted refusat, värsase ramasita a- derentilor sài, intre cari citiva oameni de merit, utilisa- bili, in colectia generalului Averescu, nu stiu eine ridicase si posibilitatea unui guvern do coalitie avind In frunte pe presedintele Camerei anulate de la Iasi. Nu era imposibil nici guvernul omului cu multe legdturi, si de mult °great de nationali, care era d. Stirbei. Iii acest timp, Joan Bratianu 151 lua ultimele mdsuri pentru ca programul de lucru din 1922 sa fie; dus, inexorabil, pänd la capat, Legea electorall copia pa cea a Italiei, undo un shigur partid nu Impartia puterea cu nimeni. Votul era sd fie pe tart, ca sa nu pro- fite minoritatile, cdrora acorduri electorale aproape cer- site erau sä ii dea mai aceiasi situatie. Si, pentru ca Parlamentul sd nu fie viu, plin de posibilitdti de surprindere, cerind deci o incordata alentie din partea gu- vernelor, care n'ar mai fi stdpine in sensul de pand a- tunci, parlamentarii ministri trebuind sit piece in a- celasi moment, indisolubil legati, se introducea enormi- tatea ca acel partid care va avea 400/0 din. voturi sa le socoata ca 600/0, ceia ce, datd fund, zestrea guverna- tala", insemna atita: intentia cd niciodata niciun guveen, cit de prost icit de hnpopular, sa nu poata cddea in alegeri. Nu se prevedea ininultirea gruparilor,

DOMINATIA LUI 10AN BRATIANU 401 sarlatania semnelorcu Ufi cerc, doua cercuri, unR1 cu cloud puncte ca ochii sefului s. a, m. d., si desgustul a- legatorilor, cautind ceva nou, orice ar fi, numai sa nu dea voturile acelora carii-au inselat. Sisteanul, aprobat side rege, convenia asa de mult tuturora, sau atentia era asa de mult indreptala asupra conciliabulelori intrigilor privitoare la succesiunea iminenta, incit discutiile la proiectul de lege au fost cu totul nelnsenmate. Pa lid, vadit ridicat de pe boala, dar mindru de opera, discutabila, pe care o indeplinise, mai mult insa, de dibacia cu care pusese pe toti lepamint, tinind pe regele in cercul sau de magica influenta, Ioan Bratianu, scu- sindu-se MIa de majoritati pentru perpetua sa absenta, glorifica aceasta guvrrnare complecta, cum nu-i va mai fi dat nimanui, care avea un singur si foarte mare a- vantagiu: acela al stabilitatii, continuitatii de patru ani incheiati. Era o plecare de buna voie", dar mi era o plecare. Fiindca oracolul situatiei, consullat permanent si de o- posanti, Al. Constantinescu, spusese, cu zimbetul saa o- bisnuit, ca peste sase luni" partidul va fi din nou la putere. Si el, jucindu-se cu ilusiile celorlalti pand a-i felicita in batjocura pentru un succes pe care stia ca nu-L vor avea, cunostea Inca de atunci guvernul care trebuia sit urmeze. Chemat la 1.egele in ziva de 28 Mart 1926, ca fiind cel mai in vrista dintre cei doi conducatori ai nationalilor, venian2 ca sa recomand numirea d-lui Maniu,mie oferin- du-mi-se, ca fisd de consolatie, conducerea" partidului pe tot timpul cit va dura regimul, Regele arata a dori un Ministeriu al tustrei invingatorilor, ceia ce-i aratdiuca e imposibil, generalul Averescu hind banuit ca nesincer de nationalii teranisti. Altfel ce i se va da sa fie perfect, unitar ca alcatuire si ca directie ceia ce excludea tocmai o coalitie intre celelalte doua partide, d. Maniu insusi tinind mortis sa nu imparta cu terdnistii, pe

402 CFLE DOUA LUMI DIN NOU FATA iN FATA cari-i purta cu vorba.Totusi sepdrea cd el a lost cistigal pentru Ministeriul in doi, pentru care era si d Argetoianu; de fapt, dorinta lui ascunsa era sd lucreze numai cu ai sdi. In a doua audientd la regele, caruia trebuia sa-i comunic si lista ministrilor, ceia ce, insarcinat cu cloud formule, simpldi dublà, nu puteam face, fiindcd pentru teränisti era numai loculreservat, nu si persoana aleasa acelasi lucrui pentru nationali in audienta,imediat urmdtoare, a d-lui Mihalache, am intilnit aceiasihotdrire nesträinutatä de a nu accepta in Ministeriu pe eine si-a trädat lam. La pomeni- rea nu melor d lor Goldis5iLupas, regele avu un zimbet, stiind cd shit. cistigati de generalul Averescu ca .mtionqli" in guvernul san de coalitie". Sint 5i aici?" .,$i aici. Alaiestat ' 1 Audienta, care m'a miscat prin a- milnunte personale, nu s.'a terminat fard ca regele sd ma lsigure ca, precu.m Carol I-iu n'a ales intre than si Du- mitru Bratianu, nici el n'a emis nicio parere in ce pri- N este drepturile d-lui Maniu si ale mele2. Plecam cu impresia ea regele, care-mi ceru,se nem- teste sa-i las noaptea pentru a lua o hotärhre, nu va admite'un guvern national MA leränisti si trddat de doi mportanti membri ai sai Si nici o asociatie care pAnd in ultimul moment nu-i putuse da ceva stabilit. De ale], seara, o gresala de fir facuse sa aflu la mine lista UN ernului Av rescu, asa incit n'a lost pentru mine o relre surprindere Chid am auzit des de dimineata la 30 Iart glasul speriat al d lui Maniu, care md intreba dacd sieu am fost chemat la Cotroceni, unde adversarul sdu se lu esa presteze juramintul. Noul Ministeriuavea, d a Nointa liber ililor, la Interne pe d. Goga, imedial in- [rat in pielea lui Mussolini. C ia ce a urmat aceasta fournee ds dupes penlru prielenii 5i asociatii miei, dintre cari grupul tachist de

1 Se va adaugi 5i ftna ciarul ardelean I. ',aped tu. d., pp. 117-8.

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 403 la Universul" se desfacu imediat cu destinatie la liberali, a fost mai trist $i decit aceastä batälie pierduta pentru prea mare complicatie strategic& I sie ceru d-lui Maniu retragerea, $i conducerea unica mi-a fost oferita mic prin d. Argekoianu, care ma credea acum pe mine mai folositor pentru ultimele sale scopuri. Am dat dupa alorintä sio scrisoare de acceptare, redactata In ter- minii cei mai crutatori si mai amicali pentru acela care-$i pierduse in clipa aceia tot prestigiul de om priceput la asemenea manevre. 0 visitä de revenire a sa s'a terminat cu invoirea asupra solutiei date, dar cu cererea ca ea sä fie supusa. Consiliului de o suta", de mult desfiintat, ceia ce insemna o restaurare prin vointa poporului". Ea s'a$i produs la peste citeva zile, facindarä scopcongresulconvocatla18,in care,d. Maniu hind intimplalor asa de bolnav incit era retinut la Sa- natoriu, a trebuit sa ma biruiu ca sa fac functiunea de a presida o adunare de oameni Lard incredere In sine, cari visliau desperat catre limanul teranistilor, putin dispusi acuma a face tovirasie. Se obsen a aproape totala lir a a Ardelenilor. Situatia era caracterisata prin dcclaratia lui Ioan Bratianu la congresul liberal, de cu totul alta disciplina si unitate, ca niciun guvernnu, va trai färä voia luii cä partidul nationals'adi- solvat", ceia ce era mai mult decit pe jurnatate adeva- varat la o asociatie pe care o adu,,ese fara un cr 7 comun, fAra afectiune reciproca 5i mai ales fara traditlile unei lungi luptesisuferinte impreuna numai perspectiva unei apropiate veniri la putere. Raminea numai micul mieu grup,iiicä resistentfarä nicio de- fectiune, si lndäratnicele, devotatele legiuni ardekne, pe care le incoltiserd foarte putin cele citevatradari ale fripturi$tilor", despretuiV de popor, cum m'arn putut ccnvinge msumi, $i nu le vor putea sparge rnetockle de maruntica dictatura violenta ale d-lui Goga, iesit cu to-

404 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATX tul din realitatc. Totusi dd. Maniu si Vaida, mai ales cel de-al doilea, mai frecat cu liberalii, cdutau o apropiere cu acestia, ca O. capete rdspunsul ironic cd, dacd a- prtra Constitutia sa, cu care niciodaLd nu se Impacaserti, el e dispus sd-i ajute". Altii dintre Ardeleni, dar mai mult elementele din Vechiul Regat, aveau toate sperantele In fusiunea cu teränistii, ale cdror pretentii, dirz sustinute de d-rul Lupu, sefilocau pe zice merge mai mari. De faptsiinacestenegocieri, In Vederea unei noi lozince, a alegerilor aproapiate, lipsa de sinceritate, din ambele pärti, era absolutd si se va trece curind la brutalitate in apdrarea positiilor reciproce. Ace lsta era mai usor pentru Ardeleni, cari se stiau stdpini a- casil la dinsii si pentru cari sacrificarca tuturor elementelor din tara veche, afard de citiva vechi aderenti, pentra cari se mai pästra ceva consideratie, era lucrul cel mai usor de Meat. Amicii miel si ai d-luiArgetoianu puteair fi considerati In negociatiile, asupra cdrora, cu toald presidarea mea, d. Maniu, mai tare In isolarea voitä a Sanatoriului ski bucurestean, exercita o influenta decisivd, ca azvirliti peste bord. Foaia mea fu ldsatä sd moard;o inviam ca sdrac organ sAptdminal. D. Argetoianu, ca unul care face politicd reald",era hotdrit sd desfiinteze partidul bicefal". Entusiasmul luptei de clasd, formidabilelé ambitii Inca nesatisfäcute dddeau celeilalte tabere o putere de neinvins: d. Mihala- che, puind termine dictatoriale, propunea fdtis impartirea In cloud a terii, cum se va si realisa pe urma. Ar- dealul Ardelenilor; restul, cu Basarabia, cu Bucovina cu tot, al partidului de clasil, deslantuitor la nevoie al tuturor pasiunilor populare. Si, pentru ca speectacolul a- cestui politicianism de rind sd fie §1 mai urit, intre dd. Vaida si Goga se continuau tratative pe locuri, cu oferta unei fusiuni ardelenesti cu amicii celui din urmd. Dictatura se manifesta pe fata. $efii basarabeni fuse-

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 405 sera arestati Inca de la inceput; circulatia pe sosele era cprità, Impiedecindu-se orice propaganda activa 5i directa Ioan Bratianu Insusi, ba Inca si printul Nico- lae au fost Intorsi inapoi de jandarmi. Pentru ca regele sä nu fie martor la o urgie ca aceia de pe vremea lui Marghiloman In vechea formatiune, ba Inca mai rea, I se recuinanda omului asa de atins, Inc It, la Zece Maiu, starea lui fusese ascunsä, mutindu-se revista milliard la Cotroceni, o lunga primblare pe Dunare. Ce vrei, d-le doctor", spunea d. Goga d-rului Anghelescu, foarte tare In Buzaul lui, dar fàrà voiesa-1visiteze, daca regele mi-a ordonat sa biruim In alegeri?". Afisele electorale presintau pe generalul Averescu ca däruito- rul cu pdmint alsätenilor; decoratiile" lui se im- pärtiau prin toate satele; bataia astepta pe teranul erre Indraznia sä se opuie. Magistratii erau favorabili, ofiterii fticeau politieä. Nici candidatilor In margenea Bucu- restilor chiar nu lise permitea Intrarea In localul de vot. Numai antisernitilor, de aripa stInga, codrenistä, cari Incepeau O. se organiseze, minindu-si bandele de sludenti ieseni, li se ingaduia o predicatie de violentä ura, menitd a smulge ceva de la teranisti, extraordinar de bataiosi. In acel moment, in Iunie, doted puteri exislau la o- positie: Ardealul, strins ca un ariciu pentru lupla lui, Incorporata in d. Maniu,i furia populara a teranismu- ,lui. 0 interventie a mea cdtre generalul Averescu ea sa- si dea sama ca, in situatia pe care o are, el ar putca sä stringa elementelede lupth contra atotputerniciei liberale, interventie neInteleasa, cade. Condus de musso- linismul" poetului Goga, de elementelemarghilorna- niste, al caror fost sef disparuse, anirnat de temperamentul mai cald cleat sigur al unor neofiti ca elocventul tinär M. Manoilescu, partidul Insusi se niisca greu, ne- prinzindu-se de nicio adevarata opera. Succesul unui vag pact cu MussoliniD. Imbatase- Pentru ca acele

406 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA doud adevdrate partide de opositie sä se lege in sfirsit,ascunzindu-si de acum inainte frictiunile pe care- nimic nu le putea desfiinta, n'a trebuit a$a de multd vreme, creindu-se astfel, in afarä de partidul poporului si contra lui, forta antagonicd fall de liberall. In yard negociatiile, färd amestecul mieu tulburator, erau bine indrumate. Se vorbia, pentru forma, de celule" teraniste si de alte reminiscente de doctrind, pecare tinea sä le exhibeze secretarul partidului, d. Mad- gearu, care sapase adinc influenta, in rapededes- crestere, a lui Stere $i mane\ ra el acurna pe onestul domn Mihalache, dar esentialul era altceva:scfia, pe care teranistii se hotdrIserd a o recunoasted-luiManiu, $i locurile in cornitetul de conducere al fusiunii". Sen- tinta capitald mi-a fost comunicata In August de doi represintanti ai gruparilor grabite sd. se imbrati$e7e. Re- fuIndsaadmit resultatul unor intelegeri In umbra, nu- nil filcearp riicio ilusie, cum si-o faceau de ,,igur cloud vointi realiste", d-rul Lupu si d. Argeloianu, cari Nor fi debarcati fard mila, supusi fiind la scaderi pe care orgoliul lor nu. le va putea adrnite, a doua zi chiar dupl. fusiunea pentru care $i unuli allul sacrificasera orice annntiri, mice prietenii, orice datorii. Peste takistii de la Universul", in ciuda importantei ziarului popular, se- trecu Inca mai usor. Amicii liberalilor dintre nationali fura siliti sä taca. D. Maniu nu uita sspuie, si in ada- narea delegatiei permanente, ca totul se face cu stirea, cu voia mea de ce nu addugia $i: in interesul mien? In sfIr$it, la capdtul acestor uneltiri lamentabile fatä de atitudinea sigurd si dreaptd a liberalilor in mijloc mtermezzul averescan, sustinut numai de boala regelui,. ajunsa In fasa operatiilor, fdrd a se rosti Inca sentinta de cancer, delegatia permanenta a nationalilor, impro- visInd un statut de ocasie, cdlca peste drepturile congresului icrea, pe basa vechilor puncte ale fusiunii desfiintate de Stere, partidul national-teranesc, reformator din ternelie dupd crezul d-lui Madgearu d. Ma-

UOMINATIA LUF IOAN BRATIANU 407 niu, complect initiat, va vorbi de doctrina claselorpro- ducdtoare"si lucrind pe linii revolutionareCopt:mostenirea agonisantului Stere (28 Septembre; Intärirea, de formd, a congresului urrneazd la 10 Octombre). In jurul micu, cu numele de partid national", dar, de fapt, supt vechiul steag al nationalismului-democrat, ramdseserd prietenii d- o viata intreaga. Ce in emnau ei insd fatä de clientele organisate pentru a dominatan- belesicea liberaldi noua formatiunep.basa do greoin materialism, farajfjatingere cu fortele morale ale unei natiuni admirabile? Generalul Averescu, amabil de o bucatd de vrerne, in ciuda a tot ce fusese in trecut MO de mine, se ihniona si el: nu vedea ca >ingu- rul lucru care-1 tine e situatia datorita unui capriciu al Sul eranului care vadit se sting-a in chinuri pe clre nu mai o nebiruita vointa, un mare simt de denmitate regali si un profund sentiment religios izbutiau sa le ascunda. El visa de viitor pc cind celc cloud tankuri ea- rind interese 5i ambitii enorme gateau sa-1 zdrobem- cd 5i pe dinsul supt rotile lor. Liberalii insisi Riceau o greseala in calculele de viitor. Ei nu observau cd un tineret HAI crescut dupa ra7boiu, cu sporturi vii lingd programe moartL, avind in.untea ochilor parveniri politice uimitoare, de baieti cu cas ii la gurd, nu se mai indreaptd. catie dmnii, chiar dacll la la clubul lor sintinca mai multe garantii de putere. Ei nu cintdriau valoarea reald a fruntasilor pe earlse- ful Iiluase fiinded n'avea altd libertate de al gene, laco- mindu se si 14 unii nationalisti-demoerati carienian sä ceara la dinsii imprumuturi la Banca Natit nala p 'ntru Intreprinderi falite sau situatii pentru a trai fara a si exercita profesia, mintindu-i ca aduc un inireg parLid pe care-1 voiu nrma 5i in. pdrdsirea idealurilor si metodelor meN. Nu prevedeau tot ce va resulta din moartea, iminentä, a regelui, cu toate mdsurile ce-si luaserd In ce priveste regenta, in care Patriarhul era un fosl na- tionP1 ardelean legat prin multe amintiri de d. Goga,

408 CELE DOUA LUMI DIN NOU FAT. IN FATA

Buzdugan un om nesigur politiceste, cu grijà de familie, iar tindrul print, doritor inainte de toate de o viatd liberd, doar In legaturd cu armata, pe care o iubia sin- cerl inteligent, rdminea exponentul reginei, care credea momentul venit pentru a-si exercita, in puterea protii ce o avuse in realisarea unitatii nationale, influenta asupra terii. Si mai ales ei nu mdsurau cu mintea ce Insemna pentru ei pierderea dibäciei, pdnd acum totdeauna victorioase, a lui Al. Constantinescu, rdpus de pneumonic in Novembre. Li va mai rAminea o basä, a- ceia cu adevdrat puternicd, a omului in care se in- corporase mai multd energie politicA, pusd de atitea ori In serviciul terii, MIA a uita Insd niciodatd partidul: Ioan Brdtianu, vrednic continuator, cu aceleasi Insusiri, afard de singura generositateamabild, a tatalui sdu.

Intdia jumatate a anului 1927 trecu intr'o atmosferd de oboseald a tuturora. Ceia ce preocupa inainte de toate era starea de sandtate a regelui, la care se constatase cancerul la intestines operat cu oarecare succes; dar., addugindu-se, in April, o puternicägripd,s'ards- pindilla un moment vestea cd nu i-a putut resista, Ord ca lumea politicdsätie'Astra atitudinea care se impune In asemenea Imprejurdri. Dar, In momentul chid d. Manoilescu, conducAtor de fapt al Fi- nantelor, armonisa" salariile, cu toald starea economicd relativ build se descoperiau sarcini mud, ascunse pdnd atunci printr'o dibace contabilitatc, asupra unui Te- saur si asa foarte impovdrati ar fi fost nevoie de un noll imprurnut, care se va negocia in Germania. Aceiasi tendinta de a cauta, pentru un Stat asa de strins legat de Franta, prin amintirii interese comune, legdturi financiare. sichiar politice, aiurea: in Italia rivald, in Ger- mania, pAnd ieri dusmand, chiar. $i, de aici, o Intreagd actiune surdd de la Paris, obisnuit a interveni in politica

DOMINATIA LIM IOAN BRATIANI1 409 funor State elientelare, contra cirmuirli neleale, care-si cautil alte drurnuri; o bucatä de vreme a indispus si presenta In locuri Inalte a fostilor amici ai lui Marghi- loman. Cpositia de Wale nuantele observa apoi anume fapte care i se pareau prodrome ale unei dictaturi De care boala asa de inaintata a regelui ar face-o usoaraceia -ce, cu toate multele simpatii pentru liberali intie ofiterii superiori, era o realitate, Generalul Averescu, printr'o favoare speciala a regclui, capätase dreptul de a relua undorma, in care a aparut la Camera cu prilejul co- anernorärii lui ace Maiu; se credeacaregina,reche- math. In toamnä dintr'o mare calatorie in America, care, impreuna cu fiica ei mai mica, presintase oarecum in biserica metropolitana pe copilul mostenitor, intova- r4it de mama, carcia nu i se reserva niciun rolsi care nu represinta nicio arnbitie, nicio revendicare, va a- sista si la sedints solemna a Camerci. Trimeti,ndu-i-se rde la Congresul din Tirgul Muräsuluial Ligei Cul- turale o telegrama in care era vorba de regina care a crezut, a luptat si a suferit", s'a prima raspunsul cä .va gindi, va lupta si va suferi", ceia oe,evident, insemna intentia de a interveni activ, In casul disparitiei sotului ei, in afaccrile Statului, ceia ce constiinta publica nu era de Inc dispusä sä admita.

Pentru. a nu lasa In urma sa situatii nehotarite si de- osellte ambitii in lupla, regele reveni, cu o ultima sfortare de vointa in trupul, devenit ca o umbra, pe care-I ascundea in casula de tail de la Scroviste,in Ilfov, la vechea sa ideie de a uni in jurul tronului elementele -de sunk' ale vietii politice. La 30 Maiu ministrul Pala- tului ma instiinta cd Minisleriul national a fobt cerut generalului Averescu. A doua zi vedeam confiscate loate .ziarele, afara de Universul",i, cum. vorbisem si eu de aceastii nobila intentie In jurul careia pietatea cea mai

410 CELE. DOUA LUMI DIN NOU FATA IN I ATA elementard trebuia sd adune pe toti aceia cari cunos- cuserd iubisera$i avuserä onoarea de a servi pe Fer- dinand I-iu, ,Neamul Roindnesc" fu atins de aceia$i nih- surd, iesitä din biroul ministerial ald-Itti Goga, mai iroal decit oricind in imensa-i sele de a domina, mai ales ch de-a lungul terii apäreau noi semne de anarhie. Ziarele guvernului strigau cd intentia, pe care `d. Hiotu mi-o confirma, e neexistentdsizvonul,neserios. Se vorbia de anumite ordine, care, pentru un anume cas, se daserd prefectilor. Revenind In Loath forma, public, asupra mdsurii care mijignise, presedintele ConsiTiuhilasIgura c-atot ce se vorbeste e fals, cd el n'are gindurile de loviturd car i se atribuie, dar ideia colaborarii, pe care ai shi nu voiau nici inteun chip s'o admita iata ce in eamna a depinde de pretorienii puterii! ,Ii displace, mai ales siaici avea toata dreptat-acä cei aSociatica un omagiu catre rege s'ar Incäicra rapede si ar iesi la iN eald liberalii, earl pindesc in fund. Totusi va invita pe fii de partide pentru un sehimb de vederi la Presidentia Consiliului. Niciunul din conducatorii armatelor electorale n'a a- pdrut. D. Maniu punea anume conditii in scris: Minis- teriu de alegeri libere, cu presedinte 5i ministru de Interne fara partid, dar admisi de totiparticipantii. Incercarea, facutd färtragere de inimä, edzuse.Si, astfel, cum absentii lucrau in acest timp aiurea, cu vechile mijloace de intrigd, a rdsarit, dupa ce generalului Averescu nu ise °cruse macar demisia, presin tindu-i pur si simplu pentru iscAlire decretul de nu- mire al succesorului, in noaptea de 4 la 5 Iunie, Minis- teriul, Mra legitimare,faracohesiune,fard autoritate $i färä conducere, al d lui Stirbei, in care intrau na tionalide a doua mind, citiva teranisti, la cari nu se poate face gradarea, d-rul Lupu ca rf al noului partid pentru teranii shraci"i chiar d. Argetoiann, care mi

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 411 se cleclarase retras din politica activa. Generalul Po- pescu, comandantul Bucurestilor, devotat prieten al lui Al. Constanlinescu, garantase prin intsuri militare energice instalarea noii cirmuiri contra dictatorilor", cari nu schitasera un gest de resistenta.

De la Inceput, Joan Brätianu, care dorise altceNa, opuneaimprovisatieicumnatului sau afirmatiacii el e acela care vine la putere cind vrea, si, abuma,. vrea fie si cu 0 colaborare pe care ar domina-o. In in- vrlstarea ministeriala el se temea ca, neputindu se f Ice pentru alegeri o lista comuna, din ciocnirea intre deo sebitele partide represintate de deosebiti mini.striar iesi era terhnistä, la care se gindia cu groaza si conlra careia, mai mult decit contra unei satisfactii date 1.rdc- lenilor prin chernarea oamenilor lor, lupR de apro 1.- pe zece ani de zile.Stringind la piept pe insignifi- cantii pribegi d , la mine, pe care a avut, o clipa clu- data ideie de a ma invita la Inscriere, el se pregilia, nu printr'o frarnInlare a terii,pe care si-ostia ne- prielnica, ci prin mijloacele care-i reusisera de a ileq ori. Cele d'intiiu ciocniri se produseri, firesle, la numirile de prefecti, pc cind manifestele inflacarate ale tend- nistilor speriau pe liberali. Inca de la 21 Iunie, trebuind sit aleaga, mintea Inca' asa de dart si de sigura, Su- veranului se opri asupra 9.eelora pc cari-i cunostLa, eu cari lucrase, earl nu aduceau dupa dinsii i npon lera- bilul, neprevtzutul neUnistilor: asupra liberalilor, adeca asupra lui loan Bratianu, cu care incepusei cu care deci era sh se mintuie aceasta scurta si fara asezare Domnie a aceluia care fusese totusi, din mila lui Dum- nezeu, realisatorul unitatiinationale.Doctorul Lupu con,iintise a se alia cu oamenii In rnijlocul carora pant la rai.boiu traise. In alegerile, pe care ministrul dc Interne, d. Duca, le

412 CELE DOUALUMI DINNOU FATA IN FATA orindui,dui:4 exemplul predecesorului sau, nemiloase, adversarul nu era Insä atita popularitatea teranista In Vechiul Regat, ori credinta necugetata, dar invincibilä, a Ardelenilor fata de d. Maniu, a carui meniinere loan Bratianu, care nu stia, ca mine, ce e trainicia instinc- tului la terani, marturisia ca n'o poate bite lege, ci ab- sentuL Cei cari crezusera. In Ianuar 1925 ca prin votul unor Camere de partid se omoara un om, un viitor si mai ales o mare legenda se Inselaserä. In ciuda si a celor mai mari greseli ale sale, necontenit semnalate, crescute, denuntate unei opinii publice rebele, acela care fusese printul Carol al Romaniei era foarte viu, depor- tarea dIndu-i chiar proportii pc care amestecul In viata zilnicäa terii le-ar fi scazut fatal. Regina, une ori plina de pareri de ram, Isi visitase fiul la Paris, cu prilejul calatoriei americane, regele InsusiIIvazuse nu fail emotie i pusese pentru o Intoarcere oonditii care, din nenorocire pentru amIndoi, pentru prestigiul dinastiei si pentru binele terii, nu fusesera acceptate. Ofi- lerii decorati cu Mihai Viteazul schitara la 22 Novembre o manifestatie pentru princiarul camarad. Liberalii [re- buisera sä intervie pentru ca reple, printr'o scrisoare catre generalul Averescu, sä declare, la 28 Novembre, ca-si mentine hotaririle" contra ralacirilor5iso- vaielilorunui copil iubit". Deci se afirma sentimentul parintesc, regretindu-se numai neascultarea. Putusem eu singur sa-mi dau sama cä exilatul doreste aprins sa revie. National-teranistii, cari-1 cercetasera prin emisari, si prin d. M. Popovici, facusera, la Inceputul lui 1926, chiarin plina Camera, propunerea de a se supune revisiei unui nou Consiliu de Coroana. actuul de la 4 Ia- nuar". Generalul Averescu, care raspinse cu succes a- ceastä ofensiva interesatä a unor oameni cari lucrau mai ales din dorinta de a capata astfel puterea, trime- seSe totusi la Paris un informator, pe colonelul Mano-

DOMINATIA LUI IOAN BRA I IANU 413.

Iescu, si, falä de iminenta vacantei tronului, discutind ideia unei regente a princesei Elena, pomenise si de a- celu pe care-I incunjura o mare popularitateca des- robitor din sistemul partidelor. La caderea sa, generalul nu vedea inainte decit Republica, de care vorbise la 4 Ianuar, färä aprehensiuni, d. Maniu, sau Carol al II-lea. De mull Inca printul,mentinIndu-sireservelein ce priveste o viatä de familie pe care nu voia s'o reieie chiar daca i-o cere tara, aratase ca e gata sä se Intoarcif pentru a o servi, dar, nerecunoscIndu-si nicio gresealii, ar fi vrut ca revenirea, ceruta de toate partidele, pe care le Insirase pe rind si in renuntarea de la 1919, vazind In ele realitätile care nu erau, sä fie un act national. Asa fiind, masuri strasnice se luara In Iulie 1927 pentru ca oricine ar putea sä trezeasca din nou chestia Inchise sä nu poata intraIn Parlament: pentru intaia owl, de pe urma ordinelor scrise in aces t sens, n'am fost ales nicairi. Se interzicea prin politie pome- nirea laIntrunirile electorale, de aproape suprave- ghiate, a numelui celui oropsit. Acura apararea printului ajunseseiIn grija ave- rescanilor rasturnati, cari pregatiau o intreaga agitatie carlistä terminul Incepea sa se rdspindeascd. D. Ma- noilescu se aseza In primele rinduri. Cu atit mai mult, cu cIt ceia ce de mult se astepta cu o nesfirsitä mila se indeplinise. Dus la Sinaia, unde regäsise pentru publicul care-1 privia Induiosat un ultim zimbet pe sup- tirea-iMO. de ceara, asezat In mijlocul florilor pe care le iubia si le intelegea, in continuu contact cu natura In. imensitatea careia statea sä se piarda, regele Ferdinand atipise linistit Inteo noapte care i se parea mai cru- taloare declt celelalte (19 Iulie). De a doua zi se declarase starea de asediu, ziarele fusesera censurate, confiscate sau cumparate, se amenin- tasera meritosi ofiteri superiori daca vor pomeni de

414 CELE DOUALI.MI DIN NOU FATA, IN FATA print; o instiintare caritabild imi pusese in vedere H- im a". Telegramele catre fiul din strAinAtate nu erau primitei numai prin stäruinta reginei Maria a Iugosla- viei se puturAexpune pe sicriul tatälui florile de din alb ale fiului, trimese pentru a risipi ipocrisia de care a foq incunjurat". Rare ori clasa noastrA polilicA a aratat mai mult cä practica inlrigiiIivesteje5te ()rice ce sentiment uman ca la ingroparea regelui, de la ingaduinta cAruia avu- serA cu totii atitea favoruri. 0 pomp'A \rand si rece: asa a fost dus in biserica lui Neagoe de la Arges acela care avuse, ascunsä cu multd ingrijire, o inima asa de simtitoare. Cum nu se luaserà toate mäsurile trebuitoare, lacasul a fost parasit detoti, fàrä exceptie, inainte ca trupul sA fie coborit in cripta. Regenta a fost procramatA in Parlament la 26 Iu- lie,Ioan Bratianu intoväräsind cu obisnuita-isubli- niere prin lovitura de pumn, caracterul incontestabil" al actului de succesiune se rdspIndise o seri- scam a defunctului catre dinsul prin care intAria blas- tamul ,si suirea pe tron a lui Mihaiu I-iu; el se ImbrA- tisase cu generalul Averescu,care,in ciuda multora dintre aderentii sAi, declarase ca se raliaza. Rapede, Par- lai era ,Inchis ca sa nu fie vorba, cu atit mai mult, cu citprintul declarasecd-siretrage pArAsirea de drepturi, de altfel farA valoare juridicà si neinregistratä la un notar italian sau la Legatia Romäniei din Roma, si-siaratase intentia de a reveni pentru a transmite la vreme i. cmenita copilului sau Coroana Ronyaniei. Cu acest prilej, intr'un interview din Le Matin si intr'un foal te pios 5i frumos articol din Revue des vivants", prelendentul cad acuma era In toata forma gasia cm'nte demne pentru a vorbi de cel ce disparuse si de pr pri't sa datorie fatd de tard. D r,indata, cmh nu se prevAzuse, un alt conflict iz-

DOMINATIA LUI 10AN BRATIANU 415 bucnia. acela Intre stdpinul de fapt.al teriii Regenta pe care intelegea s'o trateze ca un birou subordonat autoritdtii sale. La observatiile lui Buzdugan, In care se produsese transformarea trebuitoare pentru a-si in- deplinicudenmitate rolul, cd o nurnire nu e constitutionala,is'a rdspuns cit primul-rninistru n'are de dat explicatii", la care i s'a cerut ilnediat ca alta data sd se Lica represintat prin altcineva, care e capabil sd le dea". De fapt regentul era acest frumos batrin ma- gistrat, care aducea cu el si blindeta, dar si hotarirea lduntrica a adevaratului boier moldoveanera din razesii Vrancii). Eu n'aveam carlism" de vinturat si de exploatat, ci pastram sentimente de atitia ani de zilesi credinta fermd ca pentru a se intoaree si a domni, a domni cu stralucire, asa Melt sa-i rdinlie numele In istorie, exi- latului de la Paris Si trebuia nurnai un lucru: sa stearga citiva ani din viata sa si sit revie la ce era cind a pdrdsit tara, pentru motive de care un Suveran nu trebuie sa tie sail-4 printul Carol, Cind generalul Averescu, indatd dun't moartea regelui Ferdinand, mi-a cerut In scris1 o apropiere, in raspunsul mien Ii aratani dorinta de a se intemeia un partid de ordine pentru a scapa tar.a de aservirea lt o clica de familie si la tiranicul ei .sef", apasind asupra salbaticei lor patimi impotriva cuiva caruia calitatea lui de fiu de rege nu-i poate rapi ce.le mai elernentare drepturi In tara lui"sidorinta ca al doilea putid sa tie deschise usile terii aceluia care, azi, cu atita Intelepciune, reclama ceia ce dupd mice o- menie i se cuvine"3. In toanmd, pe cind, cu poetul Nichifor Crainic, ,se pregatia ziarul, cu subinteles in titlu: Craiu Nou, d. Manoilescu-mi cerea, precum cerusesialtora, dupa insdsi dorinta printului, care tinea la ideia saa re-

'Ibid., pp. 242-3. 2 Ibid., pp. 243-4.

416 CELE DOUA LUBII DIN NOU FATA IN FATA chemärii de toate gruparile,sä-1Intreb cu privire la declaratiile sale,si am fdcut-o cu placere, In timpul. cind Universul", vorbind de fostul mostenitor de tron", se arnesteca In lucruri care de sigur nu priviau decit pe cei direct interesati. Indata dupa aceasta transmita- torul scrisorilor era arestat In tren, despoiat de corespondenta sai trimes la Jilava", pe dud se arestai maiorul TeodtWescu de la Aviatie; din nou, cu Inviersunare fatd de amenintarea care-irevenia necontenit asupra capului, loan Bratianu, care ordona sä se faca In cea mai mare graba procesul d-lui Manoilescu Inaintea unui Consiliu de ,Razboiu, releva in Parlament intangibili- tatea actului de la 4 Ianuar"i cauta sit atraga la o recunoastere comuna pe d. Maniu, care se furisa, 5i pe generalul Averescu, care pastra o atitudine extrem de prudenta. Procesul, intentat färä socoteala supt impulsul pati- mii oarbe, dadu prilej sa se vorbeasca larg de chestia printuluii scoase la iveala lucruri ne5tiute, ca o seri- soare, contestata vehement, a rdposatului regeIn favoarea fiului sau. Chemat ca martur, generalul Averes- cu vadi raspunsul lui Ferdinand I-iu: ni jamais, ni A tout prix". Calitatea mea de martur am prefacut-o in a- ceia de calduros apdrator, ale carui cuvinte pentru fiul cel mai mare al regelui Ferdinand" au fost fireste ma- celiirite de censura. Sentinta, rostita la 14 Novembre, dovedia Inca odatd cä mai toti ofiterii tineri sint pentru Carol al II-lea", camaradul, omul de vrlsta lor. Un comunibat al guvernulul, care blama Consiliul 5i a- taca armata Insäsi, nu Ricu decit sä adauge la greulatea greselii. Cabinetul iesia atit de slabit din aceastä proasta -afacere, Incit, de mult solicitat de teranisti,cari nu se mai vedeau stapinii situatiei, am adresati generalului Averescui d-lui Maniu o Intrebare In scris, propuind unireaopositieipentrurästurnarealiberarilor.Genera-

DOMINATIA LUI IOAN BRATTANU 417 lul avu simtul politic neeesar ca sä primeased fArd reserve, pe cind scri$oarea sefului national-terdnesc jignia fdrd molly pe acela In care vedea un concurent. Aceasta era situatia, pe care, din aceleasi eterne ne- Intelegeri de catheter pur personal, pentru rivnita sefie", ale opositiei, dibAcia lui Ioan Bratianu, sldbit Insd sifoarte amärit In timpurile din tirmä, ar mai fi pu- tul-o prelungi diva timp, cind o anghind difteried ne- glijatäpuse pe neasteptate capdt acestei vieti ames- tecate cu cele mai mari momente ale terii, la 24 Novem- bre din anul care vdzuse moartea regelui. Gel doi oameni fuseserd, pared, prea mult legati In cele bune si In cele rele pentru ca unul, plecat inainte, sd. nu cheme la dinsul pe celalt. 0 and era Incepea cu moartea lui in viata politicä a Romäniei.

ILA TERANISTA. Regenta se gasi inaintea grelei sarcini, mult mai grea pentru dinsa decit pentru regele dispärut, de a hotari intre pasiunile aprinse si interesele radical opuse. Un Ministeriu de coalitie, care de sigur cä se impunea, si pe care cei trei vicari regali aratau a-1 dori, s'ar fi putut, In afarä de chestia grea a presiddrii, numai daca Vintild Bratianu ar fi päräsit liniile generale ale unei politice pe care economistii" din partidul national-tera.- nese nu o admiteau cu niciun chip si daca. d. Maniu, vinturind iaräsi, potrivit cu o tenace ideologie de abstractii, steagul alegerilor libere", ar fi admis sä lucreze cu un. Parlament pe care-I considera tot asa de falsificat ca si pe toate acelea care-1 precedaserä si. scosesera. din Ardeal sialti deputati si senatori decit dintre amicii sai. Asa fiind, nu era altä deslegare decit aceia, pe care o presintam eu, de a chema la putere pe acesta din urind. Ideia unui guvern Titulescu ministrul nostru la Londra plingindu-se de mult eä nu i se apreciaza indestul marile-i servicii financiare , nu putea fi potrivild Inteun ceas eind puterea luneca dintr'o asa de tare mina ca a lui Bratianu eel mare, cati- felatele degete ale diplomatului neavind ce trebuie pentru a tinea cirma in mijlocul atitor furtuni. Qitpriveste situatia dinastica, Vintila Bratianu, si in convertatia cu mine; plink ca de obiceiu, de o mo- rata care nu--mi trebuia, si de oferte care ma desgus-

REVOLUTIA TERANIsTA 419

taul, pretindea recunoasterea Inlaturarii printului, pe care d. Maniu nu credea cà o poate acorda; din parte- mi, tineam la un punct de drept pe rare nu-1 pkasiam: orice lege se poate revisui, orice om poate fi util la ceasul lui", de gi, asa cum se presintau lucrurile atunci, chestia la care se gIndiau regentii nu era pentru azi, poate nici pentru mlne" gi nu cram dispus sä bag sabia in tara" 2. Astfel Vintila Bratianu ramase, asa cum fusese totdeauna, onest, muncitor, patriot, dar nacajicios si iute la vadirea miniei sale, amestecindu-se In toate si luindu-se ln gura cu toata lumea, Ince') Ind, fire*, cu d. Mad- gearu, vechea sa cunostinta, mind orizonturile largi In care omul de Stat" se pierde si privind cu stra- lucitoril lid ochi marunti de clrtita amanuntele cele mai insemnate. Putine garantii pentru o lunga guvernare lute& astfel de tail si avind Inainte, cu ura puternica, hotthirea cerbicoasa a Ardelenilor, a lor mai mult decit a teränistilor, de a merge si pathr a. la luptä, IntrebuintInd metodele care folosisera pe vremea stapInird unguresti si gindindu-se a Invia, cu Adunarea poporului cu tot, cu scoaterea afard din legesi cu mersul asupra Bucurestilor, putintel Imprumutat si de la generalul A- verescu, metodele de la 1848 ale lor. De a doua zi dupa mentinerea la guvern el capätä insä adesiuni mai mult sau mai putin trainice, In frunle cu a d-lui Argetoianu, doritor de a isprävi Inteo casa cinstitä", si a d-rului Lupu, bun de lupta contra fostilor tovaräsi, pe cari-i va acusa cä i-au rapit parti- did Intemeiat de dinsul sica. deci Sint niste simpli u- surp atori. Partidul national-terdnesc Isi urma in acest timp pla-

I V. ibid., p. 259. gi urm. 2 Audienta la Regenta, ibid., p. 259. Cf. gi ibid., p. 265, gi declaratiile lui Vintila BrAtianu, ibid., pp. 259-e0, gi, pe urmA (23 De- cembre), pp. 265-6.

420 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA nul de luptil, ccrindu-mi, si prin d. Mihalache, sa continuu macar atitudinea, favorabird fao de dinsii, de pana acum; permiteam ca un prieten al mieu sa vorbeasca la intrunirile br, cu care, In iarna de la Ineeputul lui 1929, colindau tara, tirInd cu ei si actiunea, evident personala, divergenta, a lui Stere, care, Inviat din morti7 odata cu putinta de a pescui In apa tulbure, li se parea util pentru Basarabenii pentru uncle elemente de extrema stinga. De altfel conducerea partidului se gindia si la scoaterea In linie a socialistilor, actiunile sociale fiind totdeauna vecine, oricare ar fi crezul lor deosebit. D. Grigorovici, seful romin al socialistilor bucovineni se ralie la actiune. La intrunirile din provin.cii, ca la Cernauti, se vorbia in toate limbile. Ungurilor pare ca nu li s'a vorbit, si era tolusi o nota buna, dar Sa- sii, carora un om ca d-rul Aurel Dobrescu, fara margeni In impulsiile sale barbare, ii &idea asigurarea ca teranii de la Alba-Iulia 1i vor da puteri de sa poata desarma o ce frumos se presinta armata, tintita astfel ca dusmanul de invins, la marcteleserbari comemorative de la Chisinau!1se aratau Ingrijorati ca oameni cu avere si cu instinct politic, si, neconsim- tind a se lega de agonia liberald, nu Intelegeau a da vre- un concurs acestor nesincere Incercari ale bolsevismului. Stere, din nou un sef chemat i un candidat de ministru, era organisatorul In Basarabia sa al libertatii poporului", prin ocuparea de terani a oraselor; In strinsle- gaturi cu Curlea de la Balcic a reginei Maria, credea sil poata cistigai acest sprijin, care se socotia, din causa influentei asupra printului NicoIae, de oarecare importanta; re1aiilc Basarabeanului cu d.Stirbei, alt element pretios, erau aproape fratesti". Se trecu peste noua si puternica afirmare, prin marele congres din Februar, a unui nationalism care nu se Inchina nici la

IIbid., pp.181-4.

REVOLUTIA TERANISTA 421

Ungurii din Ardeal, nici la Rusii din Basarabia, nici la Bulgarii din Cadrilater" si care nu credea cäo societate e cusca In care trebuic sä se sfhsie neaphrat fiarele, Inadins iritate, ale intereselor de clash, existente, dar nu In prima linie si nici de o eternä neeesitate. Ce-i privia mai mult pe national-terhnisti era sh deie impresia de .ansamblu, natiei si mai ales Regentei. Cu siguranta ch generalul Averescu, neväzind nicio perspectivä momentanä, s'a potolit, cu bucuria a eu am plecat pe citva timp in sträinAtate si ca amicii miei Ii simpatiseazh, luptätorii neaphratei revolutii, a- dech ai prefacerii totale a Romäniei In Stat pentru terani,oricari terani,i anume nu pentru cä sint Ro- mini, ci numai pentru ch sint terani, se aruncarg deci in Camere, ca pe vremuri, asupra dusmanului: strigh- tele, injuriile, urnele rasturnate i, de partea cealaltä, excluderile, pentru a incheia cu o retragere eroich din Parlament, anuntind ch2 In fata acestuia, In curind un a- devArat Parlament isi va incepe sedintile, Adwiarea Nationalii." a Ion Un adevärat,i regretabil, 1789. Dupä un numhr de sedinte la Bucuresti, ca sh se vazh", se hothri. disolvarea acestei Adundri", dar dosarul si grija intregii probleme constitutionale se transmiteau celei de la Alba-Iulia,copie a memorabilei Adundri din Blaj la 1848, care trebuia sa'se adune in curind. Pentru cei wee .aui de la Unirea Basarabiei, d. Maniu trimetea d-lui ITalippa un. adevärat mesagiu de suveran. In vederea noii adunäri se proceda militäreste, cu pli- curilE marsului Incredintate misterios acelor cari trebuiau sa-1 conduch, cu steaguri sfintite 'contra dustna- nului". La Bucuresti, pe aceiasi zi de 6 Maiu, se prevedea o alta de 40.000" de oameni, D. Maniu, care In- telegea sä alba biruinta complectä numai pentru sine, nu void sh attn. de sfatul cumintelui Buzdugan, care aducea oferta lui Vintilä Brätianu de a parhsi ceva mai tirziu puterea si anume In folosul acestor adversari. Ca

422 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA si primul ministru, Buzdugan se declara hottrit a nu ceda sträzii, ceia ce ar fi, de la inceput, totala compromitere a regentei,i aceasta adea sperantä liberalilor a vor trece si toanina cu o guvernare in carede fapt nu mai era nimica viu. Pniä la capät am refusat sa merg, pentru cresterea figuratiei, la Alba-Iulia, unde, de fapt, se adunara cu. zgomot mare, In jurul tribunelor improvisate, multi terani din judetul Alba, fieful" electoral al d-lui Maniu, sidestui muncitori cari, fireste, aveau alt crez si ur- mtriau cu totul alte scopuri. Am trimes numai o telegramt cu lute les, In care recunosteam partidului dreptul de a fi valorificat Intr'un viitor guvern cum ua lute- lege Regenfa". Prevedeam ca din toatt imensa reclama, In tart si In strainttate, se vorbia si de coborirea din aeroplan a printului exilat1, se va alege prea putin_ lucru: de fapt, cu toata stringerea laolaltäa, poate, zeci de mii de oameni, ascultind lacorni discursurile prin care se fkaduiau fericiri imposibile, cu toate urletele de: Azi st se schimbe guvernul, azi!"i Murim azi,5i aid", cu tot asaltul de trenuri, care trebuirt sa li fie ce- date dar nu eel spre Bucuresti, cu toata cererea de a porni pe jos care blastAmata Capitala a re- ggienilor" urgisiti, resultatul fu votarea unei motinni de un iacobinism anacronic In care se cerea, se proclama demiterea guvernului Mimic al Patriei" si se des- lega poporul romin" de ascultarea faiit de legi; tul- burarisocialistevor ducela o asprd represiune, fart vArsare de singe. Iar la Bucuresti generalul Hol- ban, unit cu d. Madgearu, bucurosi de sigur, et nu iea rtspunderea exceselor ce astepta la Alba-Iulia,s'au margenit a da locuitorilor Capitalei, Inteo frurnoast zi de Maiu, Inca o defilare populart pe linga atitea pe care le vtzusert.

IDestainuiri recente ale d-lui, Iunian, la discursul din TIrgul Jiiului.

REVULUTIA TERANISTA 423

Aceasta &Wu curaj guvernului sa se arunce asulpra printului, räspindind stirile cele mai exagerate, de sigur impresionante pentru. oricine, asupra conduitei lui, la Paris, la Bruxelles. Se presinta o intreaga conspi- ratie la Londra, cu amestecul unui aventurier romin,si o proclamatie a printului, mediocra, ca fond si ca forma, era exploatata cu dibacie. Ministrul Romaniei la Lon- dra, d. Titulescu, fu invitat st intervie pentru ca sa nu se mai ingaduie sederea acolo a pretendentului. Pe de altil parte, toate stäruintile fur5 intrebuintate pe lingO buna principesä Elena ca s'o fad a cere un divort, la care sotul, revenind la mai bune sentimente, se o- puse fara sä poatO impiedeca sentinta, la 21 Iunie. In acelasi thup, in ajunul sesiunii extraordinare, hi 26 Iu lie, a Camerelor, se incheia o conventie favorabila cu Germanii in privinta despagubirilor de razboiu,si se lucra la imprumutul de stabilisare, absolut necesar in jocul continuu al valorii leului, foarte prirnej- duit. Dar cererile bancherilor, la caH ne adresaserarn cu mull prea tirziu, erau asa de grele, cu controlul Mr a- supra veniturilor Statului, trecute prin filiera Bäncii Nationale pentru constatarea si dijmuirea lor,asa. de umilitoare, asa de contrare ideilor si senthnentelor, traditillor iamintirilor personale ale unui om asa de mindru de tara sa ca Vintilä Bratianu,incit, dese ori anuntata, operatia se opria iaräsi in Mc. Astfel se ajunse pänà in toamna, marile serbäri comemorative de la Constanta, pentru anexarea Dobrogii, nevklind prin nimic ca se apropie o deslegare, in vederea careia se vinturauatitea planuri mai mult sau mai putin serioase, dar mai ales acela al noului Mi- nisteriu national" Stirbei.Aceasta facea pe generalul A- verescu i pe devotatul sau secund, d. Goga, cari ma vi- sitasera la Valeni, sa stäruie de o intelegere intro gru- 'Arne noastre, care O. se afiseze la 4 Novembre, cind nationalii miei aveau o mare intrunire la Bucuresti. Du-

424 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA pa ce acum toate asigurarile se dadusera. In taina national-teranistilor,demisia, aproape impusa lui Yin- tillBratianu,era imediat acceptatä In ziva de 2 ale lunii. Se recurse de forma la o consultare a celorlalti sefi de grupari. PlecInd din sala banchetului, unde d. Anibal' Teodorescu Imi spusese ca Partidul Poporului sta la dispositia meai refusInd In cale oferta grabita a unuia din cei doi domni Boilä, care, In cas de colaborare cu ai sai, imi oferia mice vreau pentru ai miei, gasiam la membrii Regentei, carora, din neincredere, li-am presintat un memoriu scris,o primire plind de con- traziceri si de reserve, din care se desfacea doar un lucru: nacazul, manifestat mai ales de printul Ni- colae, pcntru intransigenta absoluta, glaciala a d-lui Maniu, care se voia formal stapin al Romaniei, mai mull decit fusese Ioan Bratianu, caci nu era numai seful unui mare partid, ci icapetenia unei revolutii triumfatoare, care, retinuta un moment In mersul ei, putea fi. deslantuita oricind. Tot pentru a salva aparentele, se Incredinta la 8 No- vembre d-lui Titulescu misiunea de a face Ministeriul National". De la cel d'intaiu pas, el se gasi, cai regentii la moartea lui Ioan Bratianu, Inaintea certei cu privire la Parlament, pe care el ar fi voit sa-I pastreze pentru a se ispravi cu Imprumutul. Peste citeva eeasuri, ministrul de la Londra depuindu-si mandatul, instalarea d-lui Maniu se facea, la 9 ale lunii, in strigatele strazii, carc-si avea biruinta deplina. Douazecii unul de ini- nistri de shnpla valoare electorala, agitatori mari$i mici, erau asezati la locurile bor. Din acest moment, Regenta putea sa se consacre singurei operatii a iscalirii decretelor,cu care, de altfel, In ciuda unor rariobservatii tehnice ale lui Buz- dugan, s'a Impacat foarte usor. Alegerile, la care m'am presintat In cartel cu geue-

REVOLUTIA TERANISTA 425 ralul Averescu, furä violente in sensul a bandele national-teraniste izgoniausi loviau dupä ordin pe i- nimic", care In Ardeal era regäteanul", bun sà ise spare capul, preotii strigind: asa iitrebuie cui nu tine cu Maniu". Basarabia era Inchisg. oricarui sträin" -de care Stere, care, din nou refusat pentru vechea trrt- -dare, si aceasta cu toate pretioasele sale legAturi, voia Fi- nantele sau presidentia Camerei, care-i fu luatä de d. Stefan Cicio Pop. Astfel ince.pu o activitate consacratä 1ntdiu resolvirii chestiilor financiare indrumate de liberali iservite in strainatate de influenta d-lui Titulescu. In Februar 1929 se ajunsese la seinnarea imprumutului de stabilisare; cedarea cAtre Suedesii lui Krueger a monopolu- lui chibriturilor dädea noului ministru de Finante M. Popovici ceva bani de cheltuialä. Comercialisgrile liberale le lua asuprd-si ministrul de Comert Madgearu, propuindi o nota alaluire a Camerelor de Comert, rilmase iasa organe costisitoare siinutile, pa (ind, ca iSfaturile Negustoresti independente, arfipu- fut fi, dar farä politicianism, adevärate Parlamente e- conomice, ca 11n G-ermania,ca,in oarecare rnasurd, si la Francesi. Toate acestea aratau limpede cd un grup de materialisti urmase altuia, ca, schimbindu-se ilumai personalul, piesa era in fond aceiasi, cu aceiasicdpa- tuialape sama Statului. Pe cind in Palatul Presidentiei, Casa Cretulescu, Casa Cantacuzino, d. Maniu, regu- lind afacerile clientilor siti politici, adopla maniere ar- hiducale, fabrica de legi, pastrind in discursuri nota revolutionara, nu solutiona nimic fara a se gindi la ce folos resulta pentru partid si miluitii lui. Ca pe vrernea ge- nerafului Valtoianu cel mic, se facea trafic cu pasapoar- tele, tin revolutionarism deci care cu frasa lui 1789 unia starea de spirit a Directoriului lui Barras. Cei citiva invatatori, preoti, intelecluali prinsi In virtej se ui- .tau uhniti in jurul lor cind se volau capitolele unei le-

426 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATI IN FATA gislatii de armatura, poatenu bancara.", cum numia_ d. Madgearu liberalismul, dar, oricum,foarte capitalista". Doar iscalitura, prin interventia polona, de d. Da- villa, la Moscova (Februar) a pactului cu Soviet*, dupd ce d. Duca de mult se lame inselat de dinsii la Lausannesiluat inbatjocurala Vienai dAdea pacificului ministru de Externe Mironescu putinta de a proclama ca.si In domeniul politicci externe, mull timp ocupatä cu procesul, la Geneva, aloptantilor, creatiunea d-lui Titulescu, se iea o noua clirectie. 0 discutie patimasa si stearpa, Ca aceia provocata de d-rul Lupu cu privire la data serbärii Pastilor era o recoil- fortare dupä tot acest zornait de statistici in vederca de- cretarii cu grthnada, imedial, a unei sume de forme moar te pentru o economie nationala, poate foarte moderna, dar carturareasca.si Meal nicio atingere adevarata cu tara. pe care tindrul ministru reformator n'avuse nici mijlocul, dar nici dorinta, nici pregatirea sufleteasca pentru a o Intelege. Se urma, intentia fiind de-a atrage capitalul strain, care nu se va capata, pentru punerea In valoare a bo- gatillor terii, cu modificarea legii minelor, cu legea Cai- lor Ferate, de pe urma careia nu va resulta niciun prcgres real, cu legea de cointeresare a Pescariilor, In a caror conducere, pe motive politice, se introdusera oameni fail nicio pricepere. Si, In timpul cand se Mean toate aceste experiente ale- teoriei,fail aintreba pe cei interesatisi fira a ur- mini coborirea in realitate a infinititii paragrafelor, controlorii finantelor noastre, cu d. Rist In frunte, se Inspaimintau de ce gasisera (8.000 de creante neglijate numai la Instructie) si puteau constata cd, inteo tail a carii viati economici n'a fost Intetita, diriguiti:,iile- gata impreuni de la o Intreprindere la alta, de la o provincie la alta, creind astfel noul organism al pro ductiei rominesti,incasarileshit ingrijitor de slabe.

REVOLUTIA TERANISTA 4 2T

In Maiu situatia era aceiasi, adlugindu-se o recoltdrea. Utile Ferate presintau deficite de care se lovird planun rile altui specialist strain venit in virtutea conditiilor- InTrumutului, d. Leverve. Dar noul regirn avea patima de chelluieli a tuturor parvenipor. Serbdrile comemorative de la Alba-Eulia mIncard surne enorme, a cdror socoteald nu se va face exact niciodatd. Fiecareprofita cum putea. Chel- tuieli mari le va aduce si legea administrativA, ieitä din inspiratia, mult corectata cu oarecare simt practic, a lui Stere, cdruia, in lipsd (le altceva, i s'a dat acest rost,caremultdmiaprea putin o formidabila ambitie pe care n'a domolit-o nici vrista. S'au creat Consilii de sate pe lingd cele de comund si o droaie de noi prhnari1icereau pliie, oriclt de mici. Pre- sedintele Consiliului judetean dubla pe prefectul politic, comandind in mare parte adrninistratiei. Directo- ratele, care din nenorocire erau pe mrtsura teritoriilor stabilite de sträini, de dusmanii prin cucerire, implicau noi apeluri la punga contribuabilului. Cite unul din di- rectori se simtia un mic suveran acasd la dinsul si, cum In Banat era siun ministru, d. Bocu, el va fi vIzut de Zece Maiu cu generalul citlare la usa automo- biluluisrtu.Era laacesti oameni räsdriti din multime o poftd de parada pe socoteala Statului care pentru cei din Vechiul Regat contrasta asa de neplAcut cu discretia boierilor nostri, Astfel guvernul asteptat atIta de masele" necontenit prelucrate pierduse foarte rdpede mult din acea popularitate In virtutea careia singure- si nu a calititilor politice dovedite sau a serviciilor aduse de partid se ceruse si se capatase puterea cu abia un an Inainte; pre- coua imbatrinire a oricdrii cirmuiri iesite din f Aga- duielile demagogiei. Generalul Averescu seagita;liberaiii cereau fatis guvernul si strabäteau tara denun- lind o stare de lucruri care, in asteptarea realisarii

428 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA imprumutului incheiat, nu era mai buna decit inainte, avalansa greutatilor financiare urmindu-si, peste toate piedecile usoare puse in cale-i, drumul ei fatal. Stricta lege, de o contabilitate complicata, a d-lui M. Popovici nu ajungea ca sä indrepte Finantele impovarate si in- chinate strainilor. Lin complot fusese descoperit, al unui bätrin militar din provincie, dar se citau numele unor gloriosi generali, caH ar fi complici, si uneltirile unor tineri coloneli erau sa urmeze. Se vorbia din nou cu in- sistentä de guvernul Titulescu, socotit capabil de a gäsi oricind, oriunde, in oHce conditiicirjile unor Ilona ajutoare Muesli, oH de guvernul, preferat in anume cercuri de la Curte, care nu desarmau, al d-lui Stirbei, a carui influenta oculta asupra intregii vieti a terii incepea sä devie nesuferitä. Se ventilasifor- matia Stirbei-Titulescu sau ;Jivers. Cind absurdul proiect de reformit administrativaiesi la ivealä, in lulie, printul Nicolae, caruia dominatia teranista Ii displäcea de la inceput, fu cistigat pentru o resistenta, fatisa, in thnpul chid vadita dorinta a reginei vaduve de a intra In Regenta, cu omagii de deputatii din toata tara, stirnia o rasunatoare campanie. Schimbari importante inläturard prhnejdia. Dar acest regim care-si organisa pentru o resistenta care s'a dovedit imposibilacetele de terani ale voinicilor" cu steaguri sfintite in biserici ca ale antisemitilor lira dupa dinsul multe miserii de care cu greu se putea desface. lin- bufnat pe Regenta cdi s'a mutilat proiedul administrativ care era sprijinit Intreg pe eleetivitatea administratiei si pe localismul ei, care distrugea aproape total autoritatea Statului, vechiul inspirator ocult, admirabil de fapt, cu toatavrista pe care o avea si boala pie care o afisa, in sfortarile desperate spre culmi de reabilitare, de impartasire la putere, din care recadea necontenit cu tragicele mini singerate panä la os, se Meuse recunoscut de justitie senator de drept. Dar, la primirea

REVOLUTIA TERANISTA 429 lui de Adunare, generalul Prezan lud initiativa unei rd- sundtoare protestäri, care, cu toatd apärarea neastim- piiratului domn Iunian, izbuti.Se addugiau tristele scene de la Lupeni, unde minerii,.tratati ca animalele, cu toate aparentele sociale si culturale pentru visitatori, se ridicau, scormoniti de agitatori, si trupa, atacata,..trd- gea In carne vie: un tindr Evreu din Iasi, presintin- du-se ca rgsbundtor al celor cdzuti, tiiigea, la rindul lui, asupra ministrului de Interne,d. Vaida Voevod. Pentru armed se Meuse ant de putin, Incit discrete oh- servatii venird de la aliatii nostri iugoslavi si polonil. Era destramarea unei teri nenorocite.

Totusi increderea fericitd cu care Providenta a inzestrat pe d. Maniu raminea nezguduità. Fail nicio conceptie proprie de guvern, fard nicio metodd care sd"-i apartie, Mil niciun ideal care in ceasurile de intunerec sd-i licdreascrt In zare, färd acea sentimentalitate care tine cald sufletul omenesc, fail Indemnurile ne- contenite ale unei popularitati, care, dibaciu. Indreptatd spre dinsul de propagarea legendei omului mare si tare, nu se putea prinde de o natura anguloasd si se racia in contactul cu Incremenirea trupului, el credea si mai &parte In misiunea sa pe care n'ar fi fost Ca- pabil de a o defini altfel decii prin vechi formule unguresti usate de veacuri. Hotärirea aceasta nestrdmu- tatd, mare calitate, dar sigrozav defect, lmpiedeca de altfel orice Intelegere cu orice alt grup. 0 mare loviturd pentru ilusiile de -duratd a unui Mi- nisteriu fdrd o adevarald valoare si Mil niciun fel de cohesiune a fost moartea, venitd ndprasnic, a regentului Buzdugan, care singur dAdea prestigiu prin trecutul sdu, prin felul de viatd, prin cunostintile sale juridice, prin caracterul si grija sa de demnitate unui subred suro-

1 Ibid., p. 364.

430 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA gat de regalitate, in dosul caruia räsariau Indarätnic umbre din launtru si din dark care nu se puteau In- latura definitiv. Candidaturile räsarite cu acest trist prilej, de la generalul Prezan, singurul care putea sä Inlocuiasca pe defunct, la d. Titulescu, asa de tinär si asa de strain de Ora, si la magistratul care succedase la Casatie, ba chiar la d. Mironescu, blind profesor de Universitate, fost prietenallui Take Ionescu, sialtii,ale c.aror nume trezisera un zimbet, erau intrecute de aceia, fati.sa, pusa de Universul", a reginei Maria,ale arii merite atit de mari fusesera incetul cu Incetul umbrite de participarea la urita politica spre. care fusese In- dreptatä de interese stäruitoare. Toata vechea Curte, ale carii intrigi permanente o facuserd odioasä, lucra In acestsens, si din nou Sisifulneostoiteiambitii, Stere, credeaca a prins coltul de stinca prin care sa se poata ridica mai sus. D. ManiuIsi avea IDsa de citeva zile candidatul, pe care ajungea un gest al sau ca sa.-I impund: el nu putea fi decit dintre oamenii devotati, dintre aceia cari aveau legaturi peste care n'ar fi putut sä treaca. Buz- dugan fusese prim-presedinte al Curtii de Casatie; intre membrii supremei magistraturi era Insa unul pe care o relatie de familie Il stringea de ministrul de Fi- nante. Astfel se ivi candidatura d-lui C. Sarateanu, era de cea mai bunä societate, bibliofil pasionat, timid pen- sionar, care nu se gindise la o asemenea situatie, In care s'a gäsit totdeauna foarte stingaciu. Numele, ros- tit numai cind Adunarea Nationala era In cea mai a- prinsä asteptare, a fost Indata aclamat de parlamentarii cari apartineau cu totul, si prin demisiile lor in alb, presedintelui de Consiliu, investit provisoriu cu atribu- tiileregale.Instalarea se facu imediat, Instrigatul ciudat al d-lui Stefan Cicio Pop, care presida: Traiasca Dinastia romina!". Iar dinastia rdspundea prin declara-

REVOLUTIA TERANISTA 431

Iii In Universul" ale reginei Maria cä ei, sotiei regelui unitatii nationale 5i ajutAtoareilui,ise cuvenia o regenta, pe care tara ar fi trebuit s'o ofere, ea aceasta era 5i parerea fiului ei 5i ca. alusie la liberalii cari protestau violent contra alegerii facute ea nu sufere o altg.dinastie. Guvernul impuse o retractare corn- plectk la care Universul" rdspunse printr'o tot ant de categoria Intarire. Dar 5i In partidul care credea ca. 5i-a asigurat astfel viitorulse pronuntau adinci nemult5miri. D. Iu- nian, a cdrui_ elocventa iute si Intepatoarelicrease un prestigiu 5i care se gäsia -de mull In conflict, ca ministrudeJustitie, cu Ardelenii,pe carinu-i In- gaduia . sä-1 conduca In numirilesale, denunta public pericolul Inrudirii dintre un regent siunii ministri 5i cerea, nu numai demisia d-lui Popovici, cumnatul, dar 5i .a d-lui Vaida, care, de 5i mai bätrin, era prin alianta nepotul, de fapt foarte ascultätor,al a- cestui din urma. Protestarea era urrnata de o demisie, care dadea drumul 1a toate zvonurile, pänd la acela al unei intelegericu liberalii5iaverescanii apucati pe un povirni5 din cele mai lunecoase, ziarul fostului mieu prieten politic calficindu-ma n'am Inteles niciodat.i pentru ce, caci nu putea fi vorba de refusul de a sustinea pe regina ca regenta. de mercenar" grosolan" 5i caraghios". Se atribuia, In acest trist haos, d-rului Lupu asigurarea formalaca. peste un an va fi sau dictatorul Terii RomAne5ti sau cAlugär la Muntele Athos". La redeschiderea Camerei, In toamnä, proiectul de lege al unui Credit agricol cu capital strain, care lovia In interesele liberalilor, provocä un violent conflict cu ace5tia, In cursul cruia d. Madgearu, care, cu mäsurile sale, din care spera sä scoatä o refacere finan- ciarä a terii, de 5i ea ar fi fost de competinta colegului sail M. Popovici, din ce In ce mai gelos, devenise un

432 CELE DOUA IUMI DIN NOU FATA IN FATA fel de Vintild Bratianu al Tartidului sdu, dictatorul financiar", calificd pe adversari de crhninali", pe cari-i scoate in afard din lege". Retorica revolutionard iesia astfel la iveald de cite ori se intilnia o greutate; revolutia care rästoarnd si face potrivit, totdeauna, cu ideologia' ei, pentru ca apoi sä rdstoarne si ce a facut, dupd altA interpret art a aceluiasi crez de ideologie", era in fundul sufletesc al tuturor acestor oarneni, oricare li-ar fifost provenienta: lupta cu Ungurii, in care lipsise doar curajul pentru a arunca bomba, comploturi basarabene de metode rusesti. Ei pornird, ca la 1907, contra ciocoilor" din Begat ,parvenitism de intelectuall cari nu respectd nirnic in calea unor arnbitii grabite. Lipsia ceia ce face pe adevdratul om de Stat, chiar dacd a cistigat aceastd insusire, ca, in Franta,un Briand, contra a- mintirilor ipacatelor tinereteisale: simtul des o- lidaritate al societatii, intelegerea pentru sufletul unic care, peste toate interesele, si cele mai legitime, trebuie s'o anime, respectul fatä do un trecut in care s'au lmu nit directiile permanente, care rdmin a fi nurnai acomo- date cu vremile schimbätoare,i acea caldurd puternicd prin care singurd se pot topi brutele minereuri pe care le dau pasiunile de clasd, egois.mele de provincii sipoftele individuate. Peste neastimpdrul unui tineret,cliruia:la. Oradea, cu distrugerea sinagogelor supt Vintild Bratianu, la Bucuresti, cu serbarea zilei studentimii" in toate centrele universilare,Iipldcea nurnai misticismul, aventura, complotul, contribuind, cu cresterea lor strimbd, la anarhia generald, peste caducitatea, necontenit and- tatä cu degetul de ziarul indraznet al d-Iui Gr. Fili- pescu, a partidelor usatechiar cind erau tinere crono- logic, se simtia nevoie de aliceva. De refacerea teme- liilor insesi ale un.ui Stat cu forme vane de impru- mult, i acela perimat, cad, afard de Franta si de Anglia, in care, de altfel, orice avea un rost propriu, netransmi-

REVOLUTIA TERANISTA 433 sibil, sensul insusi. al Statului se schimba supt impulsul noilor nevoi, inexorabile. In locul oarnenilor luati prin alegeri, din grdmada amorfa, pentru a alcritui in Par- lament alta grämada tot amorfa, peste care sd'plu- teased un grup ministerial iesit din simpla intelegere trecdtoare a ambitiilor personale, fdra a se admite Co- roanei sau represintantilor ei niciun gest de orientare, trebuia vointa clard a unui cm, asigurat in situatia sa, legat de autoritatca suprema printr'o colaborattie onesta si bine garantatai consultind in fiecare moment o Adu- nare care, neavind de-asupra eivesnica amenintare a disolvdrii, sa fie compusa din categorii sociale adevdrate, revenindu-se intr'o forma mai larga la-orpo- ratiile medievale. Aceste elemente ar constitui toate un corp material organic, .dar, fireste, numai o inferioa- rd cugetare materialistas'ar putea opri aici: cealalta intelege cd acest organism are nevoie necontenit de In- sufletirea care vine din contactul permanent cu idea- ide. In acest sens Indrumain o lume desorientatd, care- mi raspundea, ca in tot cursul unei vieti risipite pentru tara, cu o neintelegere totald si cu o pasivitate a b solutd Iii fata acestei conceptii se ridica, dacä i se poate atribuiacestnume, oalta, iaceia peste partide, dar ipeste Coroand: a d-lui Maniu, care, inteun discurs la inceputul anului 1930, declara cä inaintea sa celdalte particle sint pulverisate", ramiind doar liberalii, cu cari s'ar putea trata pentru un sistem de bas- cula, individualitalea sa, a d-lui Maniu, rdmlind, to- tuA sädea pecetea vremii noi. Deocamdatil, in departata America, unde ma chemase dorul de cele de acasa al coloniilor romanesti, nu-mi veniau alte vesti decit acelea despre agitatiile sterpe ale unei tinerirni care ducea la Universitate, Mc de reculegere ideald, apucaturile turbulente ale liceelor fard conducere morala si färd autoritate adeväratd. Din ce in

434 CF.LE DOUA LUMII DIN NOU FATA 'IN FATA ce mai mult se Invedera o catastrofd financiard, pe cind lumea politicd se ocupa de demisia lui Stere, sprijinit de Basarabenii sdi, cari urau celorlalti, rdmasi credin- ciosipartidului,sd mintuie pe cracd",spinzurati. Gäsind, In sfirsit, prilejul mult dorit de a arunca peste bord un cadavru politic, d. Maniu nu se läsa impresio- nat de strigtele demisionatului eä va chema Sfatul basarabean, cg. va intemeia, cu elementele celei mai extre- me stingi si cu strdinii, cu bolsevicii, fdtisi sau ascunsi cum a si fdcut-o un alt partid terdnesc, al revolutiei fard perdea, si cd guvern sitall vor trebui sd. Ca- pituleze in fata räsungloarei luirevanse. Ca un a- dauslaaceste miserii, cumtoate miscdrile anarhice fuseserä trecute cu vederea, Bucurestii vävurd In April rdzboiul civil intre invalizii sustinuti de excelen- tii nostri studenti si intre forta publicä si armatd, bornbardate cu ce li adea in mind de asediatii din Palatat studentilor in medicind, demn pendant al scenei din Camera In care d. Madgearu arunca in capul d-rului Lupu budgetul, prhnindu-si-1 Inapoidintr'oloviturd de picior. Peste citeva sAptamini o \raga ternere de revolutie plutia asupra tuturora,si liberalii, autind un sprijin, nu pentru salvarea societdtii, cad acestsprijin nu putea sä ajungd, ci pentru revenirea lor la putere, se adresau printului Nicolae. Ei acusau guvernul cd e nesincer in ce priveste chestia inchisä", si astfel, zile intregi, in fata redactiilor ziarelor Viitorul" si, Epoca" se desfasurau noi lupte In toatd regula cu politia, publicul ddunindu-se ca la spectacol, fdrä a lua de loc portea beligerantilor, cari doar pentru aceia se bateau. Irnpasibila, regenta asista la aceste scene de ultimä decadenta a unci teri parasite cu totul capriciilor si vio- lentelor de cluburi.

Astfel de la sine ideia revenirii printului, agitatä per- sevcrent de ziarul Chvintul" prin condeiul ziaristic eel

REVOLUTIA TERANISTA 435

mai puternic al momentului, al profesorului Nae Io- nescu, Brdi lean de cumplit temperament, ajungea In primul rind al preocupatiilor generale, Milca prin- -tul Insusi sä fi grdbit lucrurile. Incercdrile reginei de a cdpata puterea de fapt cd.zu- sera.Pentru moment nu se putea Incerca nimic in folosul fiului ei mai mare, a carui revenire n'o doria cu niciun pret mama, convinsä cä s'a Incheiat cariera aceluia pe care-I revAzuse In Franta. Cltiva gräbiti erau sä-1 compromitä prin punerea uneicandidaturi la re- gentä, care se cerea altfel pregAtitä; cele citeva voturi cdpdtate fAceau ca adversarii permanentiiInviersn- nap sd zimbeascd. Multi ofiteri tineri erau pentru carlism"iceia ce s'a numit pe urmä restaurare"; intre ofiterii superiori, mai toti cu legAturi de partid sau raporturi personale cu oamenii politici, putini. Genera- lul Averescu cdutase o Intilnire cu exilatul, §i la Benin- zona, unde i-a pldcut sä se Incunjure de tot farmecul misterului, era vorba de un fel de Intoarcere MOO. prin Giurgiu, ca a lui Napoleon de la insula Elba. Cdci acum chestia Inchisä"ajunsese, ca orice .lucru, ca orice drcpt, In Romänia, un mijloc de a ajunge la putere. De aceia cAldtoria generalului, de aceia entusiasmul d-lui Goga, care odinioard, ca ministru de Interne, ardtase ce mijloace ar intelege sä intrebuinteze dazit indesirabilul ar apärea la frontierd. Dar acesti 3nembri aiopositiei nu puteau actiona pentru Intoarcere, a cdrii datd apropiatd mi-o dAduse a Intelege printul insusi la debarcarea mea In Frantai pe urnid imi vorbise, printr'un intim al säu, cu prilejul unei rdld- tora in Anglia. Shami eine era devotatul prieten care-si risca nu numai cariera, dar poate si viata pentru a pune toate in ordine: maiorul Tdtdranut atasatul militar la Paris, pe lingä unministru al Romlniei adversar hotdrit al schimbdrii, C. Diamandy, care n'a aflat nimic din ce se punea la cale. Un alt militar, ge-

436 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA neralul Sutu, in legaturd cu un plan care a trebuit sd fie pdräsit, astepta la Viena. Citiva tinericoloneli, Gabriel Marinescu, Teodorescu, erau instiintati la Bu- curesti,i ei aveau in mind regimentele bucurestene de care era nevoie. Nu lipsiau nici elemente militare din Ardeal, care, ca multi altii, au indispus pe urmä, rerla- mindu-si un merit pe care de faptI-auavut. In sfirsit, ceia ce era hotäritor, printul Nicolae, din sineera afcctiune fata de fratele mai mare, pe care din copilgrie era deprins a-1 admira, si din desgust pentru un rost politic pe care nu-I dorise si care nu con- venisa dispositiilor sale, astepta cu nerdbdare momentul doritei sale despovdrdri. Era sigur cii pretendentul nu va intimpina nicio resistentil de la noul coleg fari prestitiu i nici de la Patriarh, care, de curind, spusese franc unui visitator: Tara nu merge pentru cd n'are cap: printul isi fumeazd tigarile, Sarateanu cerceteazd- cartile, eu, un preot, nu pot &eft sa incerc o impacare". stiut ori n'a stiut, in ce mdsurd a stiut guvehmlyi cari membri din guvern, e un lucrucare nu sea puftea deslusi multa vreme. E sigur cii pcntru un Ma- nia intoarcerea printfflui, a stapinului", cum. 11 na- mia, apasind si exagerind, d. Nae Ionescu, nu putea fi decit o mare piedeca in ealea recii ambitii care nu credca cd are nevoie de niciun sprijin; doctrinaruldic- tator" de la Finante era mai bucuros sd nu aiba de discu`at decit cu d. M. Popovici, care se obisnuise a-si Inghii nacazul; ceilalti nu contau, ca oameni gata a se acomoda cu orice;un ministru de Interne ca d. Vaida e toldeauna inexistent. Dar acela cAruia, dupd parerea sa, nu i se daduse destul, d. Iunian, nu facuse In zddar, dupu ruperca cu colegii pe tema inrudirilor d-lui Sn.A- teanu, o calatorie In Apus, unde i tse pierduse urma. In- teles probabil si cu elementele teräniste din guvern, intre care d. Mihalache era aproape gramadit in coltul semi-culturii sale, el represinta acum in locul Ardele-

REVOLUTIA TERANISTA 437 fillor lecuiti momentan de toate pornirile violenle de felul Albei-Iulii", tendinta spre revolutie, in care trebuia Incadratd, ca un capitol esential, restauratia. Prin ea, cu un rege tindr, care avuse totdeauna, aldturi de un puternic autoritarism, de dorinta izbInditoarel interventii personale si a guvernärii directe, idei foarte de stinga, indiferent de metoda ce s'ar impune, intelegeau acesti oameni ai generatiei mai noud sä reformeze tara Inteun sens care Intrecea sovdielile Ardelenilor, in fond conservatori pe linia liberalilor din tara veche. In lupta, de fapt neintreruptthi macar o chi* intre nationalii d-luiManiu, amestecati cu atita takism, Intre d. Madgea- ru, teoreticianul rdpede legat si prin temperament, mai mult ciudos decit rdsturnätor, de presedintele Consi- liului,iIntre acesti radicali rurali cari dispuneau de figura simbolicdi decorativd, de talentele de agitator pentru sate ale d-lui Mihalache, era necesar Si altceva decit mitsurarea unor talente cam de o samd: trebuia sä fie cineva care sd asigure biruinta acestei ramuriIu- nian-Mirto-Mihalache.Greutatea era numai sä nu trebuiasca a Imparti cu un Manoilescu, mai vechiu devotat. care riscase totul, favoarea noului domnitor. Astfel un aeroplan aduse, nu MA pericol in cale, pe printul Carol, In noaplea de 6 spre 7 Tunic 1930. Printul NicolaeisiImbratisd fratele icoloneliipresinlard trupa. Inca de cu noapte plouau ofertele oarnenilor politici,cari nu Intelegeau ca altele trebuiau sä fie directiile erei care se deschideau astfel, liberalii singuri,inteo in- stinctiva miscare de apdrare stringIndu-se in jurul o- bositului \Tina la Brdtianu: d. Duca, Infierind aventura", prefera sa i se taie mina" decit sä trebuiascd a servi un asemenea regim. Discutiile asupra situatiei de fapt n'au durat mult. Atard de citeva demonslratii de stradd, unele vddit a- ranjate si care nu puteau da adevdrata nota a hnen- sei pnpularitati care se indrepta cdtre omul simpatic

438 CELE DOUA LUMI DIN MOLT FATA IN FATA si care suferise, dar mai ales cAtre legenda unui salvator" care de pc o zi pe alta poate totul, nu erau acelea care sä poatä impune o hotarIre, iar interventia, utilä, a armatei, de sigur prielnica schimbarii, avea inarele neajuns de a putea face dintr'o restituire de drept un vulgar sipericulos pronunciament":ifgrä amestecul prea visibil al ofiterilor In clipele hotarlloare fireasca recunostinta a oelui restabilit trebuia sà deie tin caracter prea militar noii stapIniri. Ce au putut sti mul- timilt teränesti, pe care le preocupau grele datorii, exagerate de o demagogie ministerialä, In lupta din- tredd. Madgearu iManoilescu, despre cele ce se IntImplasera la Bucuresti! Ceia ce trebuia säur- meze: o regenta pentru micul Mihai I-iu, Indata corn- plect pärasit,a carui mama, cu sufletul disputat de sentimente asa de deosebite, Isi astepta soarta In palatul de la Sosea, sau o rästurnare a ordinii de la 4a- nuari revenirea la succesiune a tatalui, era la dispositia clasei politicc, asa cum ajunsese a fi. Sedinta Adunarii Nationale, In care d. Maniu, demisio- nat In folosul d-lui Mironescu, totdeauna gata a Impaca situatiile, era In aparenta un simplu deputat si de fapt el era acuma depäsit de Imprejurari pe care n'avea nci curajul de a le aproba, nici acela de a le infrunta, iIn care d. Iunian Isi reservase priMul rol, de propunator al noului rege, a fost adinc misca- toare. Cuvintele rostite de acela care prin votul unanim al celor presenti, liberalii Bind dark iar generalul Ave- rescu, neinsarcinat, cum asteptase, cu guvernul, preferind a vorbi prin d. Goga, devenise Carol alII-lea, rege al Romaniei, regele Mihal ajungea, dupà bizara ideie romanticd a d-lui Manoilescu, Mare Voevod de Alba-Iulia",-- erau Intiparite de ideologia frumoasä a Santanatorului", de sfaturile unui Murgoci, de amintirile unei ere pe care cu entusiasm. o represinta; dar rea- Maplematerialismului dominant erau cu totul allele.

REVOLUTIA TERANIS CA 439

De a doua zi chiar revolu'jonarii, stdpini, in nurnele maselor suverane, erau sd dea räspunsul, $i inaintea pu- teriilor brutale, sprijinitä pc incongienta populard, pe abdicarea intelectualitdtii, pe neputinta tineretului,i- mobilisat in violente, sincera dorintd de lucruri noud simari a Suveranului aclamat era sä se piece, nu fIrä momente de revolta, care vor face $i actul urmätor din tragedia carierei rnele politice. Si apoi resolvirea, care s'a facut, contra opiniei publice, dupd lungi tardganiri, a chestiei familiare a noului rege, sotia divortala, care era insa. mama Mostenitorului, devenind Maiestate" fall a nutea fi regkna decit prin anularea, citva Limp sperata, a aclului de divort si ajungind a accepta o $e- dere aproape continua in strainatate, a ocupat a5a de mull alentia regelui, tocmai in momentul cind se putea lua orice hotdrire de fericitd inoire impotriva oricui nu cereau, umili, liberalii, afard de Vinlila brdtianu, si el ingenunchiat la urma de interesul partidului, favoarea audientelor reparatoare, si nu se simtia bine generalul Averescu cu buzduganul de maresal inrnina?, incit (nice mare actiune informatoare se Inlatura. Carol al II-lea, in fond prielen al unui regim Mi- halache, dorise ca toti sa-1 cheme, toate parlidole, cci nusevoise rege peste dinsele $i contra lor in numele, acelu: popor romdnesc care trdia viata lui, cu Lotul alta,aliituride viata lor superficiald, insignificanta chiar, pentru istoria in stil mai larg, care nu inscrie pe tabletele ei pe top detinatorii, cari se succedd rapede, ai portofoliilor ministeriale. El isi simtia datoria, dupd o indreptare spre d. Ma- nia, care se lovi de neintelegereadintre colaboratorii sdi, intre cari teränistii nu intelegeau a imparti, $i se gräbi, ca $.1 cum ar fi voil sa ispräveasca odata cu acest scrupul de constiinta, de a. incerca Ministeriul Na- tional. Insärcinat a-1 face, d. Prczan rautd, cum i se i. di case, asentimentul acelorasi sefi, si, cu aprobarea ne

440 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA sincera a d-lui Maniu, el se lovi de resistenta Inca proas- path., neinduplecatä a lui Vintila Bratianu, deprins a considera pe meritosul general ca pe una din uneltele sale in momentele mari, ca in casul Stere. Atunci, forma fiind indeplinitä, d. Maniu fu reintegrat In drepturile sale, pe care lc credea acum incontestabile. A disolva Parlarnentul a doua zi dupa restauratie se parea si erao imposibilitate rnorald, oricare ar fi fost valoarea morala insasi a acestui Parlament. Dar, cum doi teranisti de March' fuseserd inlaturati, dd. Mirtoi Raducanu, d. lunian impunindu-se mai muit ca supraveghetor In numele regelut, prin rolul ce jucase, cum restauratia, dusmanitä de d. Madgearu, nu-i putea accepta dictatura financiard", exilindu-1 la Agri- cultura, pe care si pe aceia o va reforma, cum d. Manoi- lescu, cu asa de mari merite fata de Suveran, reclama meritutpentru diiisul, Ministeriul rechernat Ja viald In aceastä forma imputinata si slabitä era osindit, cu Camera cu tot, inviorata de regularea uuor afaceri ca aceia a soselelor Casci Stewart, care oferia un capital pe care noi trebuia sa-1 cautam, la o miserabild vPge- tare. Se adaugi neaparatulconflict Wire seful Statului siseful revolutiei. Daca regele consimtise sa accopte program si metode de la iacobinii la dna el, foarte sensibil la demnitatea Coroanei sale si deprins a se gindi la regime de autoritate, de un singur om, si se vedea el insu5i In acest rost decisiv, nu puleasa adanita aceasta continua incremeneala dominatoare in fata sa. Dupa o vacanta de complecta desilusie, la capatul careia niiracolul era complect disparut, cu toata stralucirea voila a noii Doiunlicurestigiulsalt exterior de uniforme scaparatoare, nu mai erau, supt presiunea strivitoare a greutaiilor financiare, neinlaturabile prin economii de catre un guvern de partid, avind o asa de largii si Inca flaminda clientela, decit, in imprejurari absolut anormale,i pentru lumea Intreaga, de jur

REVOLUTIA TFRANISTA 441

Imprejur, oameni de obi5nuita normalitate. Iar in aserrenea conditii niciun presedinte de Consiliu nu era mai indicat decit d. Mironescu, care, in Novembre,li si relua locul.privind nu Lard Ingrijorare patrioticä la ministri cari se luptau zilnic intre ei, orbi pentru sca.- derea continua a veniturilor publice. Cu toata presenta d-lui Mihala-he si a cIturva tineri de aparenta reforma- toare, de fapt vechiul takism oportunist isi relua Locul In viata publia supt regele de la care se asteptase corn- plectasi imediata inoire. Sesiunea Camerelor, deschisa in Novembre, fu de o rard stirpiciune, cu toata legea valorificarii produielor agricolei aceia contra cametei, ambele inoperante. Par- tidul de la cirmä Ii simtia sfirsitul aproape, iar liberalii, dintre cari se desfacuse un grup carlist", al tindrului fiu al lui loan Bratianu,cu care se Incepuse Indata o lupla de o rarä salbatacie, avurd sa. se ocupe de succesiunea lui Vintila Bratianu, care, Indurerat, distrus fisi- ceste de situatia in care-I puseserd Imprejurdrile in apararea unei cause pierdute, cdzu trdsnit de apoplexie la mosia sa din Mihaesti, aupra mortului mdcar spuindu- ,se cuvintele bune pe care. eel viu nu le-a auzit niciodatd In viata sa. Si, de jur imprejur semne de o si mai ingrijoratoare anarhic se Inmultiau: noi atacuri la drumul mare, lupte cu pulitia ale muncitOrilor de la Caile Fe- raie, greve la Usinele cornunale, ciocnire Intre arrnata. 5i antisemiti la Radauti in Bucovina, incercdri comuniste la regimente, crearea unei organisatii comuniste a studentimii sarace, amenintari, la o intrunire de marl proprietari in Craiova, cu ldsarea fard lucru a Um- piilor, pe cind din Gorj venia 5tirea, repetata, stand- toare, ca teranii, in nepulintä de a-5i plati datoriile, se vor revolta supt intetirile unei imprudente Ligi contra cametei. Schimbarea samavolnicä a d-lui Burileanu, gu- einatorul, de origine averescana, al Bancii Nationale, cu un amic al guvernului, autor al legit care favorisa

442 CELE DOUA LUMI DIN _NOU FATA iN FATA elen.entul bulgaresc in Cadrilater ca util pentru alegeri, d. Angelescu, altfel un om onest si de inteles, provoca in Parlament o furtund cdreia bancaministerial4 minata de aceleasi disensiuni ca la inceput si mai ales. de rivalitatile, vechi, intre dd. Madgearu, M. Popovici, si Manoilescu, Ii re,istä numai cu greu. Cel din urma,_ socotit ca intim al Palatului, anunta apropiata lovi- turk prin care regele era sa fie in sfirsit repus in drop turile pe care alit de usor le pardsise. Dax ce era mai impresionant era starea detestabild a finantelor, in ciuda imprumutului incheiativotat in mijlocul unuia din obisnuitele scandaluri Cu gura si cu pumnul, in atit de umilitoare conditii: incasarile, de- obiceiu slabe In lunile de iarna, el-au amnia mult supt cele mai joase estimari. Pentru a se plati salariile, totusi amputate, ceia ce adusese nemultämirea inlu- mea favorisata a ofiterilor, se cheltuise fondul de rul- ment prevazut de conventia cu bancherii si se pusesera la contributie cele 300 de milioane ale Casei de aju- torla Calle Ferate; se lua deoriunde, mice, recurgindu-se la deposite de bilnci interne, pentru a face fatA platii lefilor, pe care nimeni, Inteo guvernare de partid demagogica, nu se putea gindi O. le scada. Or- dinele date pentru a se culege cu orice pret darile in res.- tanta puteau aduce un spor momentan de incasari, dar ele secau pand in fund mijloacele contribuabilului, la a cilrui putere de producere nu se gindise pana atunci, nhreni.Represintantul imprumutatorilor,d.kuboin, me-rgea la Palat pentru a cere neaparatele reduceri la un budget care insumaInca patruzeci de miliarde pe an, cu Incasari care nu ajungeau nici la treizeci. Sidin tabara guvernamentalilor, cu toata groaza cli s'ar putea recurge la personalitati", se intrevadea putinta unei solutii care n'ar aduce la putere pe liberali, neiertati de Suveran cu toate sfortarile pe care le faeusera. Se vorbia de tot felul de ajutoare, de rombi-

REVOLUTIA TERANISTA 443 natii care ar fi permis sd se pästreze citiva dintre ministri.$i, mai ales, Parlamentul. Cu deosebire din rIn- durile terdnistilor, ale regatenilor" In genere, pe cari pasiunea de a stäpIni nu-i orbia cu totul, se manifesta aceastä dorinta. De pe urma unui conflict cu majoritatea a d-lui Ma- noilescu, care presintase un proiect, foarte criticat. pvn- tru exploatarea gazului metan, acesta Isi (Mu demisia, Mr% a putea fi adus sd revie asupra ei. De aici ye- sunk demisia cabinetului -Mironescu, care era pentru conduatorul lui mai mult o usurare.

Omul coal4iilor nationale sprijinite pe finanta inter- nalionalà, d. Titulescu, fusese In tall In toamnd peWru o visitä care n'avea, se pare, niciun caracter politic, apoi din nou, In Mart,elvenise pentru conversatii pe care se poate ca Ministeriul sd. nu le fi 5tiut, asemenea aparitiifiind obisnuit Incunjurate de un mister spe- ial. Din nou ministrul la Londra, cu dorniciliiil asa de schimbator, era chemat telegrafic pentru a face, sau arra face, Ministeriul, cum era datina de pe vrernea regelui Ferdinand: el Insä, pe care unul din putinele ziare ne- prietene Ii numia guvernatorul indigen in numele fi- nautel straine", venia cu siguranta unei reusite, dar nu printr'un nou, mare si strivitor Imprumut, a carui greutate putea s'o stie mai bine decit oricare altul, ci prin re- girnul de marnaligä cu ceapA", care mi se parea 51 rule ca,ar fi, supt o echipd de hamali", fära nicio prelentio la genialitatei Mr% nicio crutare fata de opiniapu- blicd,singurul prin care se putea mintui tara. Regele chema pe sefii de particle anume ca sii ceteascd rIn- durile calduroase ale unui apel prin care recalcitrantii eventuali erau presintati ca niste desertori de la datoria patrioticd. Sefii stäturd muti Inaintea acestei injonctiuni fard a zice cd o primesc sau o rasping, pre-

444 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

gatindu-se pentru negocierile privitoare la numárul Mi- nisterelor si al mandatelor (14 April). Aceste negocieri, la care luara parte si gruparilemici, ale d-lor doctor Lupu si Ghoorghe Bratianu,regele insusi chemind unul dupa altul pe acesti conducatori de oameni icatehisindu-i Oat in zori, furä foartelumi. So yam in sfirsit cäidata aceasta sefil nu vor, ca, din causa clientelei pretentioase, nu pot. Se Ineerca atunci cu delegatii pe cari ei nu conshntira sa-i delege. Venise rindul echipei de hamall", carora, pentru a intrebuinta un termin mai convenabil, ii s'a zis, evitind pe acela, prea mare, de cornpetente", tehnicieni". Pe acegia, cu mine ca vice-presedinte, poruncit de rege .si failniciun fel de conditii, a trebuit sa-i accepte omul care pana atunci nu consimtise a guverna decit In fruntea protipendadei intregi a politicei romänesti '16 A- pril). Adevarat sef de tehnicieni", d. Titulescu se &disc, far6 a pierde speranta ca sefii" s1-1 prhneasca, ha jmul sa-i dea si Parlamentul sau, la vechii sai ajata- tori, tineri de viitor, si la-d. Garoflid pentru Agricultura, la d. Camarasescu, propus ca ministru de Interne in guvernul blocului si care atunci refusase, la d. D. Ghika, ministru la Roma, ca ministru de Externe, la d. Ar- getoianu ca ministru de Finante. belatiile acestuia din urma, iesit cu zgomot de la liberali pc chestia legaturilor cu finanta germand care intemelase o noun band., cu Suveranul trebuie aminfite insr, pentru a se intelege rolul care, la sfirsitul acestor discutii, prelungite pana la oboseala Suveranului5i la compromiterea Coroanei, i-a fost atribuitifelul cum 1-a mteles, cum. avea tot dreptul sa.-1 inteleaga. D. Argetoianu represinlase pentru tinarul print in- su5i omul prin care s'ar putea incepe o era de auto-. ritate. Numele lui era pe buzele viitorului Suveran de cite ori era vorba de un indraznet plan pentru viilor.

REVOVUTIA TERANISTA 445

Intors din strainatate In momentul cind se instala Dorn- nia noua, el i-a oferit servicii pentru refacerea materiala a terii, dincolo de care nu mai era teren decit doar pentru ironia sa cunoscutd, de si nu totdeauna de cea mai bund calitate. Un intreg program a fost alcatuit si celit regelui In August 1930, cind a parut cà reline prea pi4in atentia cui Inca, prins de alte griji, era tot Infasa de Indoieli si reveniri a initierii. Apoi, in anul urmätor, o declaratie publicata de Universul", Incepind cu constatarea cd s'a inchis cu. desavirsire chestia de familie, schita chiar liniile, de o precisie perfectd, dar fard multd noutate, ale unei guvernari in all stil. Tolul s'ar fi zis ca se va opri aici. In April 1931 d. Argeior ianu, desfacut din mai multe legaturi succesive, n'avea calitatea de set", pentru t fi consultat, dar, la Intreba- rea d-lui Titulescu, d-sa a promis, curn a declarat o .si. In Camera la 1932, cd primeste a se subordona Inca unui conducdtor de guvern. Lucrurile pdreau definitiv puse in ordine cind resis- terijaabsolutaa d-lui Maniu, sprijinit de Sfatul saupar- manent, fata de persoana d-lui Argeloianu,crudsi patianas caracterisat, opri In loc DotarIrea, totdeauna putin cam \raga, a d-lui Titulescu. Nicio straduin ta. nu-1 pulu face sä revie: la ruga,mintea repetatä a regelui, el declara cä nu mai are aceiasi basa, ca nulsi simte ateiasi libertate si aceiasi putere, ceia ce, de altfel, nu-1 va Impiedeca sd mai ramlie destul timp la Bucuresti pentru eine stie ce situatie care s'ar produce. Dupa mai bine de doua saptamini de Incercari fdra. toles In directia Ministeriului de concentrare, si in neputinta de a reveni imediat la guvernul plecat dupd pre- pria sa pdrere, neimpdrtasitä Insa de d. Maniu, care se Intorsese clinteo lung. sedere pc Riviera francesit, cii nu mai poate raspunde Imprejurarilor, regele se adresa la mine, fara ca eu sii fi aratat cea mai mica dorinta de a

446 CELLN DMA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

>ocupa locul pArAsit de d. Titulescu, si-mi ceru insis- tent a-1 primi. FAceam, acceptind dupA o clipd de revisuire a con- tiintiimeleIngrijorate, cel mai mare sacrificiu al vielii mele", propriile cuvinte pe care le-am spus Su- veranului. In adevAr, de peste treizeci de ani de zile eu repre- sintam, cu toatA experienta, impusA Intr'un tirziu de a- niicimiei,Cu oameni din vechea politicA, prea bine cunoscuti mie ca sa astept mult de la dinsii, o conoep- tie proprie, care era aceia a generatiei de la 1§90, iesitA diii socialism pentru a veni la credinte de un nationalism organic exclusiv, al cArui caracter si ale cArii ori- giutle-am.schitat mai sus. MA insufletia de atita yreme lira contra clientelelor care desonoraserA tara, desgustul SatA de sistemele lor, groaza fatA de prApastia sprei care tirau o tarfl prea putin cultA ca srecunoasa pericolul si care se lAsa amAgitA pe rind de cel mai IndrAz- net. Propagandei contra acestui politicianism, tot asa ode departe de adevArata politicA, pe eft clientela liii cra de departe de partidele In sens occidental, Ii consicra- sem o viatA intreag5 In care, cu toate serviciile ce le-am putu' aduce la doi regi, nu ajunsesem la himic si e- eram convins cA astfel nici nu pot ajunge. Multi din prielenii miei, obositi de lungul pelerinagiu prin de- sert, se InomoliserA in nisipurile vre unei fata morgana sinici nu li se mai vedeau mormintele: altii cAzuserA In lupta devotath pentru unitatea nationalA.Si putinii cari rämäseserA se Intreban, la vrista cindi ideologii devin oameni practici, dacA nu cumva mergind cu mine si-au stricat viata. Opiniei publiceiplAcuse, necetind cartile istoriculuii neintelegind opera litera- tului, sä asculte conferintii expuneri In care gasia, pEntru un moment de distractie, poate si de reculegere plinA de mustrAri, tocmai ceia ce ei, din inertie sau din lasitate, Ii lipsia. Presa de zeflemele, adesea plätitA

REVOLUTIA TERANbTA 447 nu ma sustinuse niciodatai n'aveam intentia de a o hräni. Nu vedeam in dosul mien. ca aceia cari au izbutit sä stringa In mini oneste si tari frinele altor neamuri, ajunse la capätul povirnisului spre care le Impingea un fal5 constitutionalism, armate intregi de credinciosi fata de care sä am numai rolul unui batrIn purtator de flamura. Pe de altd parte, ne gäsiam, e adevarat, Inaintea uaei crise teribile, datorite lipsei, aproape complecte, de orice viata morala: nici legaturi de familie, nici prieteaii sincere, nici asociatii politice pline de devotament, nici respect pentru merite i pentru adevarate servicii; scoala se infundase In mocirlele unei rutine poleite cu pedagogic de Imprumut, literatura celor de dupa rdzboiu facea din trivialitatile, atItatoare de siinturi, ale fostului cr- lugär Teodorescu, Tudor Arghezi, de mult dusman al oricarui rost national, din fostul redactor al foilot de supt ocupatie, pc care-I scosesem din temnitaispAsirii, unnou Eminescui conducatorul ei spre tainele aseunse. 0 nebunie cuprinsese pe cultivatorii artelor plastice, cari credeau ca, despretuind studiul prealabil al naturii care este, se poate crea fara munca sit färä inspiratie o fanta- sie individuald. Religia era a bisericilor goale si a ior- melor moarte: ca In Imperiul roman al decadentei, o anexa. toleratä Inca a vietii de Stat. Totul trebuia reluat pentru a rechema o natie la datoria ei, totul, pang la masurile cele mai aspre, acelea care atrag cele mai firesti uri din partea celor loviti In fat a. pentru tied- losia lori prinsi In chingi pentru a fi tIrIi pe calea cea dreaptd. Aparenta singura era a unor greutati de ordiae pur materialä, pentru a caror recunoastere, cercetare si so- luiionare s'ar cere numai contact cu lumea afacerilor, deprindere cu administrarea unei marl averi si o practica de bancher, mai lung sau mai scurta. Dar, im- presionata si de oeia ce va vedea In strainatate, lumea

448 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA pindia atita: zabava in plata salariilor, a pensiilor, a restantelor, a datoriilor fata de Stat, ralicarea peste masuri a preturilor din partea unor exploatatori nesupra- veghiati, perspectiva unor imprurnuturi salvatoare, fard a-aida samd cà o treime din incasari nrerg la dobinzi ca din ce In ce conditiile vor fi mai rele,ajurrgin- du-se. cuin se va face dupd mine, la noiconventli a- vind la basä gajarea nu numai a produsului monopolurilor, dar a insesi averii ramase Statului. Si, cu grija mea de a cruta pe contribuabil, de a nu creste datoriile terii, de a opri desanatuli risipa, puteam eu sd ma considerca omul chemat a guverna o astfel de tara, inteun astfel de moment? Puteam sa-mi fac mari ilusii asupra resultatului ultim al sacrificiului mitu? M'au indemnat, m'au silit, m'au condamnat si pri- mes; alte consideratii. Intàiu necesitatea de a face ea regele, de care fusesern asa de mult legal, sä nu ramiie in situatia in care-1 lasaserd atitea refusuri si unele din ele in ce formai si tenacea resistenta supqrati1 a d-lui Titulescu, magulit totusi asa de mult si dupa. a- ceia. Apoi dorinta pasionatdde a incerca sa rap za- gazurile invdtamintului formal, o costisitoare zadarnicie, pentru a pune basele unei adevarale educatii nationale in acele conditii de libertate care singure o fac posibild. De aceia, si nu pentru ca. nu puteam lua alt departament, am retinut Instructia. Nu mai pritin credinta cä numai prin autoritate, o adevarata autoritale, morala, nu politieneasca, se poate indrepta un popor deprins a calca totul in picioare cu voia unor gayer- nanti cari sprijiniau pe curtenirea prealabila a --iito- rilor sclavi tirania lor succesivd. In sfirsit,si nu in ultima linie ca irnportanta, incrtderea in loaialitatea absoluta a cui, lard a fi sfatuit de regele, si din pro-, priul mieu impuls, ca unui vechiu colaborator de- oposi- tie si fagaduit prieten, Ii oferisem Finantele, si, ceva nrai

REVOLUTIA TE RA \ ISTA 449 tirziu numai, pentru a nu se da o infatisarea de clic- tatura, Internele. Tetusi, de si ultima formula a d-lui Titulescu, caruia i-o recomandasem, era tehnicienii", am crezut ca e In interesul Coroanei, care ea trebuie Intaritä, restul viind pe urma, sa cercetez pe toti sefii de partide ca sa iipropun ca o serie de masuri pe care numal un guvern in earl de partide le poate lua, Incepind cu reducerea budgetului, cu taiarea oricarui parasitism regele Insusi zisese: deparasitare", sä fie luate totusi cu asentimentul lor. La cei slabi am gasit o singura dorintd: a fi ajutati in alegeri contra adversarilor de cari se temeau, la ceilalti, afara de liberali, pentru cari, iardsi, se punea mai ales o problema aceia a strivirii asa-numitilor georgisti,asociatie de profesori ambitio,si,i politiceste,i un numar, schim- billorde supra-numerari, banuieli care, In ce pri- vestc pe maresalul Averescu, se vor preface Indatasi in insulte. Nu e de mirare daca, In vederea acelei re- lative si trecatoare concordiii In dorinta de a asigura pe deplin cei400/0ai primei, pentru ca nu cumva, in. casul contrar, regele sd apara ca un Invins, am incheiat, chiar contra intentiilor Suveranului, un pact e- lectoral cu d. Duca, pact In care rolul de capetenie revenia d-lui Argetoianu, care abia iesise de supt sefia lui Vintila Bratianu. Supt conducerea acestuia, dorita si de rege, s'au facut alegeri pe care de sigur, cu prefecli ai miei pretutindeni, cu o administratie formata In spiritul mieul le-as fi Incercat eu Insumi altfel. N'avea dreptate doctorul Lupu, aparätor chemat alpatriei, cind, la discutia validärilor, s'a Infuriat din generosita- tea sufletului sdu sensibil dud am spus cA tara, tara care conduce si administreaza,e ticaloasa". Intr'o sesiune de vre-o lurid de zile(Iunie-Iulie) s'a procedat, MA a pierde multa vreme cu discutiileotioase, la amputarea simtitoare a budgetului, dar In aoelasi

450 CELE DOUA LLMI DIN NOU FATA IN FATA timp,i masuri urgente la Instructie, ca In usurarea monstruositätii enciclopedice a bacalaureatuluii In O.- rbn area birouluii bursei de influente care ajunsese Ministeriul de Instructie, Imi permiteau sä lucrez in sensul mieu, determinat de practica profesorului celui mai vechiu al Facultatii de litere, a decanului eii apoi recto- rulul Universitatii din Bucuresti. Schimbarea citorva articole numai din legea invatamintului secundar urmaria crearea gimnasiului autonom, de educatie generala, emknciparea liceului de procedari prea scoläresti, a- mestecul lucrului manual, prin care singur se desavir- seste omul, iar nu printr'o educatie de teorie, care ni-a dat anual mii de inutilitati, cazind In mare parte asupra budgetului. Voiam, in ciuda mintilor anchilosate, dusmane oricaror masuri Inoitoare, o rivalitate binefacatoa- re prin lectiile de intrecere date de un profesor si la alta Koala. De aceia, pentru a fi In contact cu Invatamintul superior, li puneam inspectori delegati de Universitati. Prevedeam putinta ca tot corpul didactic al uneilocali- tkisa se adune In fixarea si urmarirea acelorasi tinte culturale, renovInd o viata de provincie de o nulitate sufleteasca absoluta. Concursul, nu resultatele, lung ti- rite, ale examenelor de capacitate, vor da o catedrä, care va f; una singura, de specialitate, iar nu o colectie de care. Prin desvoltarea acestor idei voiu pune In fruntea scorner secundare nu partisani politici, carora Iie procurau avantagii de locuintd, Incalzit si luminat, pe Hugh o mica diurna, ci pe aleii colegilor br, precum in invatamintul primar voiu libera pe invatator de apasarea agentului electoral facut revisor si inspector, si-i puneam inaintarea In legaturä, nu cu un examen de citevu minute la unele materii, ci cu Intreaga opera des- voltata In locul- unde era pus ca sà fie un exemplu de cinste, munca si omenie. Si, vechiu profesor de Univer- Usitate, Inca de la 1895, care asistasem la decenii de lupte ale politicianismului de la Instructie cu adminis-

REVOLUTIA TERANIsrA 451 tratia universitard,considerata ca un birou oarecare, desfaceam legatura de subordonare In actiune a invatamintului superior, pe care-I doriam numai subventio- nal de Stat, care ramInea liber, de altfel, a-si face orice seminariu pentru profesorii scolilor sale secundare. Ope- ra care va fi obiectul de atac al asociatiilor profesio- nale" de caracter pur material si palate de politicianism, supt conducerea unor obrazniciiadesea patologicesi, care, In prosteasca ironie a incultului sau a necunos- catorului, ironisind de la Inaltimea unui diletantismsb.- ficient,va fi supusä la mverificarea practica" a regimului ,,ideologiilor" revenite la comandä, Intrunia atunci su- fragiile unor personalitäti culturale eminente, si chiar a celui mai experient dintre oamenii de swa1 . pe cari-i avem azi, fostuI de atitea ori ministru de Instructie dr. Angb elescu. Ii.acest sexis se lucra si la celelalte departamente, prin legi asupra drumurilor, in pregatire, asupra sa- natatiipublice, asupra ridicarii prcturilor terealelor printeo prana, dincolo de care nu era dea1 pretul fix, devaloarea oricarii legi de -maximum si minimum de la Revolutia francesä pänä astäzi, sau monopolul de brutala conceptie sovietica ale carui resultate proaste s'au vazut peste Dunare. Un excelent militar, generalul Stefänescu-Amza, a venit cu legi ale reorganisarii armatei care au fost unanim votate. Iar legea invatamintului superior, pe care profesorii Inii o voiserd de Slat, a iesitdin propria lor consultare indelungata si din cercetarea, de luni de zile, a Senatului si a Camerei, In care erau represintantii Insii ai Universitätilori perso- nalitäti culturale din cele mai In vaza ale terii. Mminea ca o Ingrijita punere in aplicare, pentru care n'a lipsit zeluli devotamentul directorilor Ministeriului, deveniti consilieri ascultati ai ministrului in sfirsit res- ponsabil, sä faca a strabate In tot invatamintul aceste reforme, care trebuiau sa se Intindä apoi si asupra al-

452 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IFATA

tor rarnuri, dind noua scoala absolut trebuitoare ca O. nu se mai dea generatii ca aceia care umplea sträzile de -zgomotul agitatiilor anarhice. la acest timp ministrul de Finante, de acord cu regele, care-$i avea ideile In acest domeniu $i tinea sä le vada realisate eit mai curind pentru a nu se lovi de as- cuhsul ideologiilor" dominante, nu se opria la o nou6 revisuire, radicalä, a budgetului perttru 1932, In care s'a ajuns de la patruzeci de miliarde la numai doudzeci eicinci, sacrificiu pe care Instructia I-a resimtit mai greu, dupa reducerile ministrului precedent, d. Costa- chescu, dar fail a se ajunge la pretinsa desorganisare (slut sigur cd niciuna din scolile desfiintate nu va fi pusa la loc). Nesocotind practic sistemul mieu de a veri- fic I datoriile teranegi $i cele agricole in general prin intal-ularea intovardsitä de cercetarea legala a crean- telor de catre comisiuni locale Insarcinate cu aeeasta, pentru ca nu agricultorul, ci agricullura, nu omul, ci opera sä fie ajutate, d. Argetoianu, in lungi gesbateri cu toate partidele, care, din motive de popularitate, se feriau sopuie un ref us, alcattria legea con.versiurnii datoriilor agricole. 0 lege administrativä se suprimaserti p2'n decret regal, fail ca insisi national-teranigii sa protesteze prea mult, prefectii alesi era pusä In pers- pectivIl de acelasi.

0 continua opositie a partidelor, care se temeau Ina- jute de toate ca ideia cä se poate guverna Iiira diusele sa se incetäteneasca, ceia ce le-ar fi ucis, se servise In- taiu de campaniile calomnioase al unor ziate usor cistigale.Ele vor acoperi de insulte, sidffitr'un media pe care nu cred ca trebuie sa-1 spun, pe ministrul de In- structie, dar nu vor sufla un cuvint cind cel de Finante va trebui sà fact mari jertfe pentru a susthlea bancile evrdesti rau conduse, care se prabusiau. Opinia pu- Ilicit" are misterele $i are $i tainitilesale. Aceiasi oa-

REVOLUTIA TERANISTA 453 ruPni cari In Parlament aprobau si aplaudau se faceau, dincolo de pragul Adunärilor, colportorii celor mai urite calomnii, stiind cä mice rasbateintr'un pu- 'EA..: mincat de invidie, pentru care orice ministru e un camghios sau un hot ori si amIndoua irnpreuna. Pleava conruptiei de ieri se ridica, In aceastä lupta pe vcald si pe moarte, asa de explicabila, Impotriva vietilor care n'aveau nimic a-si reprosa. Si presa straina, mai ales cea francesä, si nu numai din motive de aici, ci si dupd ordine venite de la marl inierese din tara lor, era mobilisatd contra ace,lora ceri apareau ca niste simple unelte ale regelui, doritorde ,,regim personal"eu cram irdatisat si in lard, unde si copiii md cunosc, ca un fel de vechiu dascal al Suvera- cu ghiozdanul supt umarul iesit al bratuilui drepl si cu umbrela sobtioara, ca niste dictatori cu tenebroase planuri, ca niste schimbatori, gata sa. aplaude An- schluss-ul Austriei la Germania, ai politicei traditionale, apLratà fireste de liberali, de avereseani, de Ardelenii cari primisera solemn pe generalii revansei germane si de teranistii doclorilor de la Berlin. Da, erau motive In aceasta permanenta dusmanie, rebeld 4 orice cx- plica(ii, dar care se opri cu ocasia visitei mole la Paris in.intea ad warului evident al declaratiilor sincere, ca sä reapard, putin scazuta, la urma, cind ministrul de Fi- nante Men o lunga visitä, Incunjuratd cu toga' pompa ofieiala cazuta aceluia care s'a complacut In a se considera singurul element In adevar politic In guvern. Declarasem de la Inceput cd sint contra oricarui Im pru- mut, oricarii afaceri cu strainalatea, afard de posibilila- tile de fructificare a avutiilor noastre, si contra noastrd trebuia sa se refacd frontul pe care-1 avusera Inaintea lor un D. A. Sturdza si un Vintild Brdtianu. Nu d. Titu- lescu, gata de noi capricii, era sa ieie apararea unuia din guvernele trecatoare peste care se ridica perma- nento saeuropeana. Si totusi aveam laExterne

454 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA pe cel mai francofil Romin, de educatie pur francesä, si renuntasem, chiar Inainte de trecerea d-lui Manoilescu, ministrul de Comert, la Banca Nationalä, la punerea Inexecutiea favorabilei conventii de comert cu Ger- mania, dupa ce-i oprisem In Mc delegatii, In ceasul adunärii ministrilor Micii Intelegeri. Rea atmosfera. In strainätate, pe care o cutreierard pe rindliberalii de ambele nuante, condusi de acelasi ministru al Roma- niei, un intim al regelui, d. Cesianu, care-mi Meuse a- ceiasi favoare. Nu se provocase doar contra Ministe- riulai personal un mars al Unprilor sau o lovitura so- vietied,pentru vietica, a se Invedera ca. In toata sträinatataa nimeni nu ne sufere... Folitica liberala fata. de Ministeriu, care primi, a doua zi dupa alegeri, declaratii de razboiu cu sunet mare de trimbiti, la care nu crezu cä e bine sä raspunda, era InfrInata de douà motive: In_ faà li statea georgismul", agresiv, sfidator, si, pe de altd parte, date fiind relgiile lor cu Coroana, se temeau ca succesiunea sä nu fie cumva a national-teranistilor. Partidul stiu sa se men- tina cu oarecare eleganta In aceasta situatie asa de grea. De aparentä amicala, aproape ca a unor camarazi, MA dorinta de a provoca, alaturi de lupta cu liberalii, cari aveau In d. Argetoianu, un fost tovaras, care nu-i a- tacase niciodata §i care menlinea In asa de mare masurd In toate locurile de prefecti, de membri ai cami- siilor interimare pe aderentii lor, o aila cu guvernul, ta- tional-teranistii, si mai ales Ardelenii, aveaff alte cal decIt cele vazute de toata hunea pentru a-si ajunge scopurile. De la inceput, trebuise sa execut disolvarea Pada- mentului, dar nu numai din voia mea, care in aceasta. Adunare aveam vechi prieteni cari, odatd, In acelasi partid, recunoscusera autoritatea mea: membri ai blocului ai Federatiei, ai opositiei nationale, ai partidului national bicefal". Sinceritatea ma Meuse a li arata deosebi- rile de program, de conceptie Intre materialistii cari

REVOLUTIA TFRANISTA 455 considerd Coroana ca factorul constitutional" actionInd la anume momentei Intre mine care lute leg tara dom- nitd de un rege care colaboreazd sincer cu ministri o- nes!i fata de dinsul, si nu vina mea e cä actul de disolvare a fost cetit Intre acele strigdte si huiduieli cii care acesti oameni erau prea mull deprinsi supt guverne Ord simtul demnitdtii. Aveam pe lingd. mine Ar- delenii voiti de rege, unul dupa altul: dd. dr. Hatie- ganu, Valer Pop, Metes, Stanciu, Ardealul fiind domeniu reservat Suveranului; d. Tillea, amenintat cu darea afard din partid, nu figurase pe banca ministeriald, unde n'am prea vdzut nici pe d. Hatieganu, dar acelasi d. Tillea se putea vedea oricind, zivai noaplea, la Curte. N'arn urmärit prea strict, asa, cu legile schioape pe care le avem, gestiuni protivnice principiilor contabilitdtiLpen- tru cd aceasta ar fi fost o Instrdinare a Ardealului". Ardealul" deveni astfel, printr'o actiune proprie, deose- bitä de a teränistilor, combatuti ca revolutionari contra disciplinei partidului, un vesnic obiect de atentie,cu care Ca dusman guvernul se intilnia oricind, cu pldcerea de a asista la toate avansurile care i se faceau. Nu se pi(rdea nicio ocasie pentru aceasta. Priviri pe care la-ar fi putut retinea marile, tot mai marile greutilti ale terii eran atintite spre punctul depdrtat unde d. Iuliu Ma- niu, retras la marea sa exploatatie rurala din Middein, pe care-i pldcea sd o presinte ca via rdmasä din strd- mosi", carf sint nobili de la 1600", ingrijia de produ- sele cimpului, totusi in continud legAturd cu un partid, care, de formä supt obläduirea d-lui Milialache, recunostea de sef In Ardeal pe d. Vaida Voevod si [rime- tea lad.Titulescuemisari teranistidin Regal cu cheile Albei-Iulii". Invitat anume sä asiste la cdsätoria, in Iulie, a princesei Ileana, sumetul sef al Revolutiei pe care intoarcerea regelui o oprise un moment, dar care trebuia nea- Oral sa. continue, 'And la crearea Statului terdnesc",

436 CELE DOUA LUMI DIN NL.LIlr ATA IN FATA eventual si pand la Republica., un presedinte pentru dinsa putindu-se gdsi usor, binevoi sd asiste, foarte decorat, dar si foarte suparat, impreunä cu statul major al sau. Avu toate onorurile pe care de la Suveranul constitutional le poate avea Suveranul real, pe cind liberalii jinduiau prin colturi. Numai nedibacia unui orn stäpinit de nil, care se plingea contra terdnistilor, in special a d-lui lunian, si impotriva Ardelenilor scdpati din dis-- ciplina de fier, trädatorii Ardealului", nurnai aceasta si poategrija ca neaparatconversiunea sä fie votata a impiedecat Inca de atunci chemarea la putere a ornu- lui cu stramosii de la 1600. Dar, dupä serbatorile de iarnä, o adunare a cavaleri- lor Ordinului Ferdinand, rdpede explicata presei in soh a ca un act denelncredere In guvern, dddu prilej la iegiunile Ardealului fidel sd fie presintale Mo- narhului, readus la sentimente ceva mai conslitutio- nale", de seful lor legiuit. Si totusi partidul care cu atita dibacie in furiare se cerea la guvern, in clipa chiar cind era mai multa indukananire in sinul sau, n'avea fatä de marile greutati financiare, care nu se puteau birui nici cu enorma redu- cem a budgetului, nicio solutie, absolut niciuna, he si mdcar ca aceia, de fapt neexistentd, cu care, pentru public., se landau liberalii de ambele nuante, averescanii multainindu-se cu critica situatiei, pe care n'o pulea indrepta irnediat decit minunea sau escrocheria, si gu- vcrriul n'avea pe una si nu voia sä practice pe cealallil. El cauta, prin calatoria la Paris si la Londra a d-lui Ar- getoianu, paliative, Onä la masuri de ordin general, cart, cu conversiunea prea mult in spinare, nu se pu- teaulua in pripa: conventia Bancii Nationale cu a Franciei, redevente de petrol, apelul, admis de ,-redi- tori, la Casa Monopolurilor, perfect condusa, baterea n- nei monede de argint, dar nu deocamdatd, si, dincolo de acest termen, a5 fi strins mina colaboratorului mieu,

REVOLUTIA TERANISTA 457

cdrula i-as fi ldsat, cu presidentia, nu odatä oferitä, toatd rdspunderea In imprumutul oricare ar fi fost el. Dar noi primisem o administratie financiard pe care n'o puteam schimba asa de usor si In ea rutina se unia cu sabotajuli une oH cu neonestitatea. Ministeriul In- susi se afla In mina unor oameni caH nu erau la indltimea situatillor, chiar cind erau personal ireprosabili. Fdrd stiinta ministrului respectivi ascunzindu-mi sistematic situatia, lefile, pensiile, pe care le apucaserdm In restantä, ajunserd a se plati foarte neregulat; pealp- curl ele erau la curent, In Bucuresti, In Ilfov, prin judetele vecine, prin cele care stiau sä strige mai bine, pe cind aiurea neglijarea era absolutd. Cu toale asi- gurdrile cd mdcar armata este pldtitd, realitatea era alta. Chamat sit o constate, d. Rist, In care se spera un aju- tItor fu un nemilos procuror pentru toatd lumea. Cum sint partidele politice la noi, e zadarnic sd se astepte de la dinsele un concurs onest, pentru binele terii, chiar dud e vorba de un guvern ai carui conducd- tori nu Inteleg si, chiar daca ar Intelege-o, ar fi zAdar- nic, a-si face prin putere banda de concurenla. Din potriva, orice nemultamire trebuie atitata, exasperata, tur- nind undelemnul ieften al arbcolelor de ziari chiar ulelul scump al micilor subventii bine repartisate, ori mirul ambitiilor asigurate cd vor fi avule In vedere. A titea luni de zile fusese in tart o linisteperfecta, de care guvernul, hotarit, de altfel, a intrebuinta orice mijloace pentru a o mentinea, pulea fi mindru. De-odata, tulburäri izbucnesc pe tema neplatii acesteia a salariilor si pensiilor, unde?: tocmai In locurile, favorisate, care n'a- veau de ce se plinge. Asociatia Invätatorilor si aceia a profesorilor secundari care de a doua zi.lsi vor sitri In cap, fiecare sef vrind sit fad. blocul didactic" pentru dinsul, se aruncard, cu cele mai grele ofense pentru miristrul de Instructie, profesor batrin si cu oarecare mcrite, care n'avea el minuirea fondnrilorsi nu se

459 CELE .DOUA LUMI DIN NOU FATS IN FATA putez amesteca In gospoddria de toate zilele a colegilor cu cea mai absolutd nesocotire a acelei discipline- care nu se poate infiltra scolarilor de cine se dove- desto, In raport cu suprema autoritate, incapabil de dinsa. Conciliabule revolutionare se tineau pretutiadeni, revistele de pedagogie deveniau instrumente de escitare. La o adunare in Bucuresti, pe care am admis-o anume ca sr. se vadd de cesint capabile In vorbe si In indemnuri descreierate unele suflete perverse, s'a vorbit de revolutie, de soviete, de streang alessi.ca semn al unei lupte electorale, care a cules In toatä tara dear eiteva sute de voturi si de spInzurätori, incepand cu aceia a batrInetelor mele. Niciun profesor n'a avut curajul sr. spuie un cuvint, niciunul sd-si puie iscrlitura pe un rind scris. Era evidentiarea ultimului resultat al unei lungi degraddri In politicianism a oamenilor grin caH se ridicd si se coboard terile. Si, demni ucenici ai unor astfel de Invätrtori, mii de studenVi si de studente, de la drept si medicind, con- du3i de elemente certate cu examenele, se legau de a- nume articole din legea avocatilor si din proiectul de lege, freut de profesorii lor, al InvatamIntului superior, si nävaliau sträzile, Inarmati, lovind, cu bastoanesi bare de her, si pe rectorul lor, d-rul Gheorghiu, spdr- gInd ferestile Senatului, arzind camionul Postii, si ex- punindu-se nebuneste gloantelor trupei care, dacä ar fi fost lovitä ca politia, avea ordin sr. tragd. A doua zi, regele primia, fie si pentru o morald pe care revoltatii n'o Intelegeau, pe sefii miscrrii. In acel moment, desfä- clndu-se de maresalul Averescu, care vorbia de detro- narea lui Cuza-Vodd si de mane techel fares al lui Nabuhodonosor, d. Octavian Goga Intemeia, dintr'o di- sidentd a Partidului Poporului, pe cel national-agrar, la cafe raliindu-se insusi raportorul legii d-lui Argetoiaau, seful se credea In drept sd afirme cr., succesor designat

REVOLUTIA TERANISTA 459

al unui guvern netrebnic, va avea Inteo lund, Bucurestii la picioarele sale". Vechea revolutie iacobina, stirnitä de national-teranisti pentru a ajunge la putere, se cobora In strada supt toate steagurileei de Inselare, continuind capitolul a- narhiei. Glr vointa ferma a Suveranului de a suqinea guvernal salt s'ar fi putut merge mai departe pe linia renovarii metodice, nu a spasmodicelor convulsii din care de mult se alcatuia viata politica. Nu era chestia de a sus- Linea oameni, ci de a ajuta doctrina de la 1906 sä ieie In stapInire, spre folosul tuturora, tara Intreaga. Dupa citeva masuri severe, totul ar fi Intrat in ordine. Ajungind la convingerea ca lefile militarilor nu sirit pH-dile, am presintat Suveranului un plan financiar care se prijinia pe o noud serie de reduceri si nu toate reducerile deranjeazd Incasdrile, In mice cas, avantagiul e mai mare decit pierderea. Data fiind scaderea preturilor la obiectele de alimentatie, de Inbracarnint.e, de prima necesitate, lefile, pe o scara care ar fi crutat pe cele modeste, se puteau reduce cu jumatate, functionarii cu mijloace personale de Intretinere s'ar fi concediat, s'ar fi gasit mijlocul de a asigura unor aniline categorii, Invatatorli, magistratii, o zestre a situatiei lor, care, bine exploatata, sä Intreaca leafa de pänd acum. Planulfu aprobat In principiu de Suveran, care eon- sinlia ca supravegherea mea sa se Intindä, cum a- verardreptul,recunoscut prea tirziu,asupratutu- ror departamentelor. Pentru aceasta noud curatire, pe care. la Instructie, redusä cu Inca un miliard si jumatate, o dovedisem posibila pänä In amdnunte chiar. fata si de unele obiectii, neesentiale, ale ministrului de Finante, regele ceru un Consiliu de Coroana, al carui discurs regal preliminar, cetit, parea ca Inseamna mai mult un vot de Incredere. Se prevedea Insä un termen de opt zile pentru detalii. Chemat pe urmä, am cerut firestile

460 CELE DOUA LUNT! DIN NOU FATA IN FATA garantii de viitor, la care mi s'a rAspuns cu credinta CI un guvern proaspät, sustinut de opinia publicA, ar putea face mai mult. Demisia mea de om cinsfit, cu simt de demnitate personalA, a fost scrisA pe biroul Insusi al Suveranului. Mi se aruncase iar numele d-lui Titulescu. Venit In grabA la masa care era IntinsA de .fapt pentrualtii, el nu putu face nici data aceasta Ministeriul National, de care regele se zicea legat prin toate dorintile sale. Alunci d. Mihalache fu poftit sä iea acel loc de presedinte al Consiliului cAzut asa de jos, Incit nici d sa, cu cit stie si cu cit poate, n'a voit sA-I ridice. Sef, da, Midsef cu stäpin, el indicA pe d. Maniu. $1,atunci, se petrecu ceva necunoscut In istoria Mo- narbiei, romAnesti, de la vechii Domni din Arges si dii cetatea Moldovei, peste Fanarioti, pana astAzi: un sef de partid care nu primege oferta Suveranului pentru cA I-a vAzut lucrind pe cAi neconstitutionalesi pentru LA nici asigurarile care i se dau cA a revenit pe alta.cale nu-I pot satisface fArd garantii reale;1iun. termen lung de experimentare. Pentru acest termen seful revolutiei de la Novembre 1928 indicA pe subalternuI sau, d. Vaida. Acesta trebuia sA faca InsA, cAci d. Maniu a cerut totdeauna alegeri libere, iele nu se puteau face cu un loctiitor al sAu In frunte si cu tot personalul administrativ schimbat In sensul unui singur partid, numai Ministeriul electoral. Cu mijloacele pe care oricind un partid demagogic le are la indeminA, cu garda celateneascA din fiecare colt sicu ajutorul Sasilor pe care poate conta orice guvern, plus al Bulgarilor din Cadrilater, s'a cApAtat abia 40/0 mai putin decit fostul guvern in 1931. IncA de atunci, indreptarea financiarA, IncredintatA totu$i de regele, personal,unui om practic, d-luiMirones- eu, incepuse prin mijloacele insesi pe care le reproba- sem: imprumutul de un miliard de la Banca Nationaa,

REVOLUTIA TERANISTA 461 a carui restituire o va cere imperios d. Auboin, repunerea In circulatie a monedei, devalorisate si fara valoare intrinsecii, a regelui Mihai, carora ii va urma apoi un miliard girat de o banca din Elvetia supt garantia Ca- sei Padurilor prin Banca Nationala, sistem care se proimitea a se aplicai la alte averLale Statului, vorbindu-se chiar de o miraculoasa conversiune generala, el- vetiana, a Intregii noastre datorii. Phitiam In piing. a- ventura financiara. Odatil avIndi majoritatea inmind, creatorul e- rei revolutionare fu din nou rugat staruitor sa iea puterea, si cu aceiasi hotarire el refusd. D. Vaida, devenit dupii yropria sa marturisire homo regius, fu recon- firma! In fruntea unui Ministeriu in care si teranisti, impotriva d-lui lunian, consimtird. sä Intre. Noul Minis- teriu. ca price alcatuire iacobind, care nu admite conti- nuitate 5i nu respectä nimic creat de altii, fagaduia revisia tuturor legilor intercalate, de la conversiune, pentru care bancherii ardeleni se vor lupta cu demagogii regatului, pana la reformele din Invatamint. In fata nu a partidelor, liberalii asistind neputinciosi, supt o sentinta care nu s'a ridicat Inca, iar ceilalti fiind, cum se dorise de mult, pulverisati", ci in fata rege- Iui insusi statea, arbitru supremi, acela care a ajuns astfel la culmea dorintilor sale: a regenta Romania, oricare ar fi titlul pe care-1 poarta. Sperantele regelui le stia el singur. In ce priveste nati i Insäi, lipsitä de conducatori, doua generatii Bind am.:latede politicianismul navalitor, ea suferia ceasta ocupatie, ca mice grup de mune milioane din care dibacia exploatatorilor a suprimat sufletul. Huh! pe nedrepti lovit de eine a avut mai mult bine

1 El a ajuns apoi, in Octombre, dupa duelul d-lui Voevod cu d. Titulescu, hotárit sä apard iardsi in scend, presedinte al Consiliului, la dreapta cu acelasi domn Titulescu, care-i rdsturnase, ajutindel d. Mihalache, sub-arbitru al situatiei, prietenul.

462 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA de la dinsul, cel care a scris cu durere, in retragerea sa, aceste pagini nu poate declt sä repete si cu acest prilej acelasistrigt pe care-I scotea la proclamarea lui Carol al II-lea: Sä dea Dunmezeu sä fie bine!".

28 August 1932.

CUPRINSUL Pagina CARTEA1: FACTORII Societatea veche. 1. Regele 3 2. Crisa financlarA ... . 9 3. Crisa social&. 22 4. Crisa politicA intern& 32 5. Crisa politicA externA... 52 6. Crisa sufleteascA . .. 65 Noua generatie. Incercarea de creatiune proprie. 1. Noua viata materialA...... 75 2. Formarea spiritual& a intelectualilor . 82 3. Izvoarele noulul spirit public .. 90 4. RealisArile sociale 111 5.Noi leatitudini politice 116 6. Spre schimbarea In politica externA 121 CARTEA a II-a: CONFLICTUL. 1. Compensatiile bulgAre§tr 121 2. Intre douA crise ...... 162 3. Rkboiul european1 neutralitatea RomAniei. . 180 4. RAzboiul pentru unitatea nationala : prima fasA . 210 5. Suferintile din Moldova 234 6. Revanp 249 7. Supt armistitiui falsa pace 260 alisarea unitAtii nationale 285 CARTEA a 111-a: CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA. 1, Scurtul Ministeriu BrAtianu 297 2. Imprejurkile externe 309 3. Guvernul blocului 330 4. Incercarea Averescu 341 5. Dominatia lui loan BrAtianu 369 6. Revolutia terAnistA ... 418