Responsabilitatea pentru con]inutul materialelor publicate revine \n exclusivitate autorilor, \n conformitate cu prevederile Legii nr. 206 din 27.05.2004
Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[ este inclus[ ]n baza de date Index Copernicus International Cuprins Contents
Editorial Editorial
Intelligence pentru securitate 7 Intelligence for Security Colonel dr. Mircea T~NASE Colonel Dr Mircea T~NASE
Proiec]ii conceptuale Conceptual Projections
Lumea în care tr`im este dominat` 11 The World We Live In Is Dominated de conflictualitate (VII) by Conflict (VII) General (r.) dr. Mihail ORZEA}~ General (r.) Dr Mihail ORZEA}~
Evaluarea procesului Bologna 18 Bologna Process Assessment – c`i de implementare [i dezvoltare – Procedures for the Implementation a sistemelor de înv`]`mânt superior and Development of Higher Education din Europa (II) Systems in Europe (II) Colonel Olivian ST~NIC~ Colonel Olivian ST~NIC~
Cultura Intelligence de intelligence Culture
R`zboiul informa]ional 23 Information Warfare între amenin]are [i multiplicator between Threat and Force Multiplier de putere Fleet Rear Admiral Contraamiral de flotil` Dr C`t`lin Silviu DUMISTR~CEL dr. C`t`lin Silviu DUMISTR~CEL
Intelligence – coordonat` a ecua]iei 32 Intelligence – Coordinate of National de securitate na]ional` [i global` and Global Security Equation Colonel Ovidiu FR~}IL~ Colonel Ovidiu FR~}IL~ Locotenent-colonel Iosif SOLOMON Lieutenant Colonel Iosif SOLOMON
3 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 Serviciile de intelligence 47 Intelligence Services [i avertizarea timpurie and Early Warning Locotenent-colonel C`t`lin BALOG Lieutenant Colonel C`t`lin BALOG
Sursele deschise de informare 62 Open Source Intelligence – oportunit`]i de sus]inere – Opportunities to Support [i dezvoltare ale unui înv`]`mânt and Develop High-Performance performant [i eficient and Effective Education System în domeniul informa]ii pentru ap`rare in the Defence Intelligence Field Colonel dr. Cristian-Victor CI{MIGIU Colonel Dr Cristian-Victor CI{MIGIU
Opinii Opinions
Selec]ia psihologic` pentru intrarea 71 Psychological Selection to Join în sistemul militar the Military System in the Light prin prisma modelului of the Model inteligen]elor multiple (I) of Multiple Intelligences (I) Colonel dr. Adrian PRIS~CARU Colonel Dr Adrian PRIS~CARU
Smart defence – teorie [i practic` 79 Smart Defence – Theory and Practice Locotenent-colonel dr. Filofteia REPEZ Lieutenant Colonel Dr Filofteia REPEZ
Spiritualitate [i consumism. 86 Spirituality and Consumerism. A fi [i/sau a avea (III) To Be and/or To Have (III) Preot militar dr. Constantin }ANU Military Chaplain Dr Constantin }ANU
Geopolitic` • Geostrategie Geopolitics • Geostrategy Securitate interna]ional` International Security
Importan]a [i dimensiunile 96 The Importance and Dimensions spectrului radio of the Radio Spectrum in Providing în realizarea securit`]ii na]ionale Contemporary National [i colective contemporane (III) and Collective Security (III) Colonel dr. Liviu BÎRSAN Colonel Dr Liviu BÎRSAN
4 Cuprins Lupta statelor pentru putere 105The States’ Struggle for Power în geopolitica noului mileniu (II) in the New Millennium Geopolitics (II) Comandor dr. Adrian FILIP Colonel (N) Dr Adrian FILIP
Conexiuni International interna]ionale Connections
Programul NATO 113NATO’s Building de consolidare a integrit`]ii Integrity Programme
Pagini de istorie militar` Pages of Military History
„Secrete“ ale succesului 127The “Secrets” of the Success pe frontul secret (II) on the Secret Front (II) Colonel Daniel MELCIOIU Colonel Daniel MELCIOIU
File din via]a unei familii: 135Pages in the Life of a Family: fra]ii Constantin [i George Diamandy Constantin and George Diamandy în preajma [i vremea Brothers around Primului R`zboi Mondial (I) and during the First World War (I) Adrian BUTNARU Adrian BUTNARU
Împ`ratul Constantin cel Mare 150Emperor Constantine the Great – strateg militar [i sfânt cre[tin – Military Strategist Preot Mihail Gruia ZAMFIRESCU and Christian Saint Priest Mihail Gruia ZAMFIRESCU
Nicolae Iorga 163Nicolae Iorga [i Muzeul Unirii din Ia[i and the Unification Museum in Ia[i Aurica ICHIM Aurica ICHIM
Istoria devenirii noastre: 175The History of Our Development: „{tiin]`, art` [i istorie militar`“ (XXIV) “Military Science, Art and History” (XXIV)
5 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 Restituiri: „România Militar`“ 178Restitutions: “Military Romania” – „Pacea – între for]` [i spirit“ (I) – “Peace – between Force and Spirit” (I)
Trecutul la timpul The Past prezent at the Present Time
Aleksandr Orlov 186Aleksandr Orlov [i Romulus Dimitriu: and Romulus Dimitriu: „Despre entuziasm [i resemnare“ (II) “On Enthusiasm and Acceptance” (II)
Univers publicistic 189 Military Journalistic militar Universe
Evenimente editoriale 194 Editorial Events
Cronica militar` 199 Military Chronicle de alt`dat` of Bygone Years
6 Intelligence pentru securitate
sigurarea securit`]ii na]ionale este vital` pentru existen]a [i buna func]ionare a oric`rei societ`]i, iar serviciile de informa]ii A joac` un rol esen]ial în acest proces. Informa]ia, acest „talisman al puterii“, dup` cum frumos spunea cineva, este c`utat` la toate palierele sistemului social global, un sine qua non în orice domeniu de activitate uman`. {i cu atât mai mult în cel militar, unde intelligence-ul este definit ca informa]ie destinat` ac]iunii. Securitate [i intelligence, iat` doi termeni prezen]i azi mai mult ca oricând atât în discursurile politice, cât [i în opinia public`, datorit` schimb`rii de atitudine [i reconsider`rii acestor domenii dup` momentul de cotitur` din septembrie 2001. Statul, ca principal generator de securitate a na]iunii, are nevoie mai mult ca oricând de serviciile intelligence-ului, rezultanta ac]ional` a acestuia fiind, desigur, determinat` de dimensiunea sa func]ional`. Ast`zi, când asupra societ`]ilor democratice planeaz` nu atât amenin]area unei agresiuni militare str`ine, cât, mai degrab`, riscurile legate de terorism, crim` organizat`, trafic ilegal de persoane, de arme [i de alte bunuri, dar [i dezvoltarea unor conflicte regionale, serviciile de intelligence trebuie s` aib` în vedere noile caracteristici ale societ`]ii informa]ionale [i s`-[i redefineasc` obiectivele, strategiile [i doctrinele pentru exercitarea rolului fundamental de culegere [i analiz` a informa]iilor despre aceste posibile amenin]`ri [i de evaluare a riscurilor. Informa]ia, sub orice form` a ei, face parte din arsenalul noilor conflicte asimetrice [i nu mai trebuie demonstrat` recunoa[terea social` a utilit`]ii intelligence-ului, îns` se pune problema remodel`rii acestuia dup` noile caracteristici ale mediului de securitate, din ce în ce mai complex [i imprevizibil. Iat` de ce este necesar` reconsiderarea rolului [i ponderii serviciilor de intelligence în procesul decizional – leg`tura indisolubil` dintre intelligence [i decizie –, cantitatea [i calitatea produselor acestuia sus]inând o ac]iune politic` în folosul intereselor fundamentale ale statului.
7 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Indiferent dac` reprezint` o form` a puterii statale sau, dup` cum afirm` al]i teoreticieni, doar un mijloc necesar exercit`rii acesteia, de]inerea [i angajarea eficient` a serviciilor de intelligence reprezint` cheia succesului în identificarea acestor noi forme de amenin]`ri [i a modalit`]ii de prevenire a lor. Chiar dac` nu se poate vorbi despre o proiec]ie invers` a valorilor securitare, na]iunea, de cele mai multe ori, nu are cuno[tin]` despre succesele intelligence-ului [i despre contribu]ia acestora la stabilitatea [i securitatea sa, în schimb este foarte sensibil` [i afectat` de e[ecurile informative, cu efecte imprevizibile asupra aspectelor politice, sociale [i chiar economice. Cultura de intelligence, o nou` sintagm` care s-a impus cu autoritate în ultima perioad` în cotidian, se manifest` în domeniul militar ca un complex de norme, concepte, valori, tradi]ii, credin]e [i practici etice prin care personalul armatei este preg`tit pentru utilizarea eficient` a informa]iilor [i produselor informative în îndeplinirea propriilor prerogative. Desigur, aceast` cultur` de intelligence, în]eleas` [i acceptat` în cadrul mai larg al culturii de securitate, nu poate fi ob]inut` decât printr-o preg`tire corespunz`toare, prin metode adecvate scopurilor [i performan]elor vizate. În acest context, înv`]`mântul de informa]ii pentru ap`rare, un domeniu de activitate cu o tradi]ie îndelungat`, o evolu]ie continu` [i un poten]ial de regenerare remarcabil, configurat pentru o interac]iune didactic` optim`, a condus la ob]inerea unor servicii educa]ionale complexe [i eficiente. Institu]ii de înv`]`mânt specifice, impregnate permanent cu atributul modernit`]ii, sunt adaptate în prezent cerin]elor de formare [i dezvoltare profesional` a speciali[tilor din aceast` sfer` de activitate. Dorin]a de afirmare, cea de statuare [i cea de ob]inere a recunoa[terii academice în arealul înv`]`mântului militar românesc nu sunt decât fire[ti [i justificate aspira]ii care, cu siguran]`, sunt sus]inute de rezultatele ob]inute sub imperativul furniz`rii unor produse finite înalt profesionalizate, capabile s` fac` fa]` unor cerin]e din ce în ce mai complexe, în contextul actual, puternic marcat de profunde schimb`ri de paradigme în domeniul securit`]ii na]ionale [i interna]ionale.
@ Colonel dr. Mircea T~NASE
8 Intelligence for Security
nsuring national security is vital to the existence and proper functioning of any society, and intelligence services play a key role E in this process. Information, this “talisman of power”, as someone wonderfully said, is sought at all the levels of the global social system, a sine qua non in any field of human activity, and especially in the military, where intelligence is defined as information meant for action. Security and intelligence are two terms that are present today more than ever in both political discourse and public opinion due to the change of attitude and reconsideration of these domains following the turning point in September 2001. The state, as the main security generator of the nation, needs the services provided by intelligence more than ever, its actional result being certainly determined by its functional dimension. Today, when over democratic societies looms not only the threat of foreign military aggression but also the risks related to terrorism, organised crime, illegal trafficking in human beings, weapons and other goods, and the development of some regional conflicts, intelligence services should consider the new features of the information society and redefine their objectives, strategies and doctrines to perform the fundamental role of collecting and analysing information regarding these possible threats as well as that of assessing risks. Information, in whatever form, is part of the arsenal of new asymmetrical conflicts, and the social recognition of the usefulness of intelligence does not need to be proven. However, it should be remodelled to meet the new characteristics of the security environment that is increasingly complex and unpredictable. That is why it is necessary to reconsider the role and weight of intelligence services in the decision-making process – the indissoluble link between intelligence and decision –, the quantity and quality of its products supporting a political action in favour of the fundamental interests of the state.
9 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Whether they represent a form of the state power or, as stated by other theorists, only a means that is necessary to exercise it, having intelligence services and engaging them in an effective manner represent the key to success in identifying these new forms of threat as well as the methods to prevent them. Even if there is no reverse projection of security values, more often than not, the nation is not aware of the success of intelligence and of its contribution to the nation stability and security, but it is very sensitive to and affected by information failures, with unpredictable effects on the political, social and even economic aspects. Intelligence culture, a new syntagm that has gained authority in everyday life lately, finds its expression, in the military, as a complex of norms, concepts, values, traditions, beliefs and ethical practices that help preparing the military personnel to effectively use information and information products in exercising own prerogatives. Certainly, intelligence culture, understood and accepted in the broader context of security culture, can be achieved only through proper education and training, employing methods that are appropriate to the intended goals and standards. In this context, defence intelligence education, a domain having a long tradition, continuous evolution and remarkable regeneration potential, configured for an optimal didactic interaction, has succeeded in providing complex and effective educational services. Specific educational institutions, permanently impregnated with the attribute of modernity, are currently adapted to meet the requirements related to the education and professional development of experts in this field of activity. The desire to stand out, to have a high status, and to achieve academic recognition within the Romanian military education system represents only natural and justified aspirations that are certainly supported by the results achieved under the imperative of providing highly professionalised end products, capable of meeting the increasingly complex requirements in the current context that is strongly marked by profound paradigm shifts in national and international security. English version by Diana Cristiana LUPU
10 LUMEA ÎN CARE TR|IM ESTE DOMINAT| DE CONFLICTUALITATE (VII) Terorismul domestic
General (r.) dr. Mihail ORZEA}~
intagma „terorism domestic“ ar putea s` par`, la prima vedere, o metafor` S mai pu]in inspirat` sau, poate, un mod de a atrage aten]ia cititorilor, abuzând de no]iunea In our country as well as in other countries, administrative and physical de terorism care, în mod normal, d` fiori oric`rui om barriers have proved easier to avoid obi[nuit. Nu mi-am propus s` fac semantic` than psychological and cultural ones. [i nici s` despic firul în patru pe o tem` relativ The solutions proposed by some people to impose a ban on firearms could have bine cunoscut` de majoritatea oamenilor. a similar effect to the “prohibition law” Vreau doar s` le propun cititorilor s` vad` lumea in America in the ’30s, i.e. to further în care tr`im dintr-o perspectiv` realist`, f`r` striden]e stimulate illegal trade in arms, and thus to increase domestic violence. propagandistice sau jurnalistice. In the author’s opinion, however, Mai întâi, sintagma „terorism domestic“1 the solution is education! People need a fost folosit` de un autor din ]ara cea mai afectat` to understand and become aware of the fact that the law is unique, de acest flagel – Statele Unite ale Americii –, supreme and equal for all. No man dar, în prezent, este utilizat` de exper]i [i anali[ti is above the law, and it should not be din toat` lumea. only a declaration but a fact. În al doilea rând, consider c` trebuie Keywords: armed confrontation; s` analiz`m cu mai mult` aten]ie [i, mai ales, globalisation; domestic terrorism; extremist organisations dincolo de aparen]e lumea pentru a descoperi acele resorturi care îi determin` pe unii indivizi s` î[i ucid`, deliberat sau nu, concet`]enii, cunoscu]ii, prietenii [i, nu de pu]ine ori, rudele apropiate.
General (r.) dr. Mihail Orzea]` – prof.univ. asociat la Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“ din Bucure[ti [i fost loc]iitor al [efului Statului Major General al Armatei României. 1 Scott Stewart, When Things Go Bad, în Stratfor, 13 septembrie 2012, pe site-ul http://www.stratfor.com/ weekly/when-things-go-bad?utm_source=freelist-f&utm-medium, consultat la 15.09.2012.
11 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
În al treilea rând, trebuie s` identific`m [i s` implement`m solu]iile care s` diminueze, dac` nu pot chiar s` elimine, terorismul domestic. „S` nu a[tept`m pân` când va fi prea târziu“2, spunea pre[edintele american George Bush Jr. în discursul s`u c`tre na]iune, din 17 martie 2003. La acea dat`, pre[edintele SUA le-a transmis un ultimatum lui Saddam Hussein [i fiilor s`i s` p`r`seasc` Irakul în 48 ore, pentru ca ]ara s` fie dezarmat` în mod pa[nic de armele de distrugere în mas`. Refuzul dictatorului irakian a dus la declan[area celui de-al doilea r`zboi din Golf. Era începutul unei noi ere, aceea a ac]iunilor militare preventive, ini]iat` de Israel în iunie 1981, când a distrus reactorul irakian de la Osirak (Tamuz)3 cu bombe lansate de o forma]ie de 15 avioane. Discursul [efului administra]iei americane avea loc la mai pu]in de doi ani de la atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, când s-a dovedit c` ap`rarea orientat` exclusiv sau preponderent spre exterior este incomplet`, fiindc` oricând poate ap`rea un inamic interior. Dup` acel eveniment, se p`rea c` lumea a în]eles necesitatea transform`rii societ`]ilor umane în ansamblul lor, în special a institu]iilor care au responsabilitatea asigur`rii securit`]ii na]ionale [i interna]ionale. În realitate, interesele directe sau ascunse4, incapacitatea unor deciden]i politici [i militari de a în]elege noile evolu]ii ale mediului interna]ional de securitate [i, evident, rezisten]a la schimbare au contribuit la perpetuarea unei situa]ii de securitate care nu mai poate fi tolerat`. Evenimente ca cel de la Newtown5, din SUA, continu` s` se petreac` [i în alte state din lume, dar frecven]a acestora este mult mai mare ca în anii anteriori6.
2 Bush: Leave Iraq Within 48 Hours, CNN, 18 martie 2003, pe site-ul http://www.edition.cnn.com/ 2003/WORLD/meast/03/17/sprj.iraq.bush.transcript/index.html, consultat la 04.01.2013. 3 Pierre Salinger [i Eric Laurent, R`zboi în Golf. Dosarul secret, Editura Tinerama, Bucure[ti, 1991, p. 18. 4 Giulietto Chiesa, Zero: de ce versiunea oficial` despre atacul de la 11 septembrie este un fals, Editura Litera Interna]ional, Bucure[ti, 2008, pp. 7-25, vezi [i Jamie King, 111 teorii ale conspira]iei, Editura Litera, Bucure[ti, 2010, p. 13 („Unii oameni sus]in c` guvernul SUA a fost complice la evenimentele din 11 septembrie, fie pentru c` nu a luat m`surile necesare pentru a le preveni, fie – mai grav – pentru c` le-ar fi pl`nuit activ“). 5 David Usborne, The Harrowing Details of How The Newtown Massacre Began, în The Independent, 17 decembrie 2012, pe site-ul http://www.independent.co.uk/news/world/americas/the-harrowing- details-of-how-the-newtown-massacre-began-8421247.html, consultat la 14.01.2013 (pe 15 decembrie 2012, un tân`r de 20 ani, Adam Lanza, [i-a ucis mama [i, apoi, s-a deplasat la [coala elementar` Sandy Hook din Newtown, statul Connecticut, unde a mai ucis 20 de copii [i 6 adul]i). 6 Simon Rogers, Gun Crime Statistics by US State: Latest Data, în The Guardian, 27 septembrie 2011, pe site-ul http://www.guardian.co.uk/news/datablog/2011/jan/10/gun-crime-us-state/, consultat la 20.08.2012 (uciderile cu arme de foc în SUA însumeaz` câteva mii de persoane anual: între 8 775 în 2010 [i 10 225 în 2006. Cea mai mare rat` se întâlne[te în Washington D.C., cu 16 la 100 000 de locuitori, urmat de Louisiana, cu 7,75 [i Missouri cu 5,34).
12 Proiec]ii conceptuale Via]a este o lupt\ Din Antichitate [i pân` în prezent, expresia „via]a este o lupt`“ [i variante ale acesteia (Vivere militare est – Seneca7; ma vie est un combat – Voltaire; o lupt`-i via]a – Co[buc etc.) au fost folosite pentru a descrie chintesen]a existen]ei umanit`]ii – lupta permanent` între indivizi [i între comunit`]i. „Conflictele [i schimbarea sunt vitale pentru societ`]ile deschise“8, considera Ralf Dahrendorf, iar Alvin Toffler aprecia c`, în realitate, „conflictul este un fapt social inevitabil“9. Evenimentele istorice, mai vechi [i mai noi, confirm` juste]ea aprecierilor autorilor men]iona]i ([i nu sunt singurii!). Noi, oamenii, ne lupt`m permanent cu noi în[ine, cu natura [i cu semenii no[tri. Cea mai dur` lupt` este cea cu semenii no[tri, fiindc` ea îmbrac` o gam` extrem de diversificat` – de la supravie]uire [i pân` la ob]inerea influen]ei (domina]iei) asupra altor indivizi ori comunit`]i, trecând prin etape ca: ob]inerea unui bilet la un spectacol unde solicit`rile sunt mai mari decât locurile disponibile, câ[tigarea unor premii, a unor concursuri, a unor pozi]ii sociale mai înalte [i acapararea unor boga]ii [i teritorii care nu ne apar]in. Unele lupte sunt spectacole pentru privitori, fiindc`, uneori, unii dintre „lupt`tori“ (concuren]i, competitori etc.) pot fi r`ni]i sau chiar trecu]i în nefiin]`, din cauza unor „accidente“, întâmpl`toare sau nu. Alte lupte sunt competi]ii politice (alegeri), economice (cucerirea unor pie]e de desfacere), culturale (dezbateri de idei, polemici [i chiar „r`zboaie culturale“10). Luptele politice se duc, din ce în ce mai des, cu mijloace violente [i nu doar în statele lumii a treia (Revolu]ia iasomiei sau Prim`vara arab` din Tunisia, Egipt [i Libia a generat zeci de mii de victime [i sute de mii de refugia]i)11. În SUA, un candidat la senat – Gifford – a fost amenin]at cu moartea, în Europa de Vest extremi[tii, de dreapta [i de stânga, se afl` la originea mai multor atacuri de tip terorist cu arme de foc sau cu explozibili. Dac`, în trecut, organiza]iile extremiste din Europa Occidental` ac]ionau cu grupuri de atacatori, în prezent cele mai multe asemenea atacuri sunt categorisite de Europol ca apar]inând unor „lupi singuratici“12.
7 I. Berg, Dic]ionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Editura Vestala, Bucure[ti, 2004, p. 347. 8 Ralf Dahrendorf, Conflictul social modern, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1996, p. 5. 9 Alvin Toffler, Puterea în mi[care, Editura Antet, Bucure[ti, 2001, p. 469. 10 Teodor Frunzeti, Mircea Mure[an, Gheorghe V`duva, R`zboi [i haos, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucure[ti, 2009, pp. 264-267. 11 Khalid Koser, Migration, Displacement and the Arab Spring: Prospect for the Next Year, în Brookings.edu, pe site-ul http://www.brookings.edu/research/opinions/2012/07/01-displacement- arab-spring-koser, consultat la 15.01.2013. 12 Jan Oskar Engene, The Extreme Right in West European Terrorism, 14 septembrie 2011, Aarhus University, Conference on The Extreme Right and Radicalization (CIR), pe site-ul http://cir.au.dk/fileadmin/site_file/ filer_statskundskab/subsites/cir/pdf_filer/The_Extreme_Right_in_West_European_Terrorism/, consultat la0.01.2013 (Rapoartele Europol categorisesc actele de terorism domestic drept acte de extremism
13 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
În plan economic, globalizarea înseamn` o dezvoltare f`r` precedent a concuren]ei, fapt pentru care cei care sunt preg`ti]i vor fi recompensa]i, iar cei care sunt nepreg`ti]i vor pierde, ca în orice proces economic13. Din aceast` perspectiv`, unii autori apreciaz` c` „pia]a este un terorist puternic, f`r` chip, prezent oriunde“14. În plan cultural, prognozeaz` Dona Tudor, se va ajunge la „implozia culturilor“ prin inocularea îndoielii în valorile culturii na]ionale [i inducerea complexului de inferioritate fa]` de alte culturi, în special cele occidentale, [i, nu în ultimul rând, prin erodarea încrederii în institu]iile na]ionale [i transformarea actului de cultur` într-un apanaj al falselor elite15. Luptele cele mai cunoscute sunt cele în care se folosesc armele, pentru c` no]iunea de lupt` este asociat`, în min]ile multor oameni, cu distrugerile fizice [i cu producerea de victime umane. Dac`, în trecut, confrunt`rile armate presupuneau lupte directe între combatan]i, iar armata era considerat` o for]` brut` („o prelungire a pumnului“16), în prezent, armata, prin tehnica de lupt`, armamentul, mijloacele de comunica]ii [i de conducere cu care este înzestrat`, se bazeaz`, în foarte mare m`sur`, pe „mintea coagulat`“17, c`ci „armele inteligente pretind oameni inteligen]i“18. Câmpul de lupt` al viitorului va fi constituit, din ce în ce mai mult, din min]ile combatan]ilor, iar victoria va apar]ine aceluia care reu[e[te s` câ[tige min]ile [i inimile adversarului19, atât cel de pe câmpul de lupt`, cât [i cel care asigur` sprijinul moral [i logistic al lupt`torilor.
Violen]a indus\ De[i unii autori cred c` „dialogul mitralierelor a fost înlocuit cu fotografii trucate, montaje audio [i video care declan[eaz` efecte psihologice garantate“20, totu[i confrunt`rile militare directe nu au disp`rut, ci s-au metamorfozat în insurgen]e, gherile, lupte de partizani [i atacuri teroriste, multe dintre ele transmise „în timp real“ începând cu primul r`zboi din Golf (Opera]ia Desert Storm – Irak, 1991). „Pierderile colaterale“ (sintagm` inventat` în timpul primului r`zboi din Golf) sunt destul
– vandalism, rasism, criminalitate etc. – produse, de regul`, de grupuri etnice minoritare – bascii, corsicanii, nord-irlandezii. Extrema dreapt` din Europa de Vest î[i coordoneaz` ac]iunile, dar nu poate pune în pericol ordinea politic`, economic`, social` [i constitu]ional` din niciun stat membru, pentru c` atacatorii ac]ioneaz` mai mult ca lupi singuratici.). 13 Guillermo de la Dehesa, Înving`tori [i învin[i în globalizare, Editura Historia, Bucure[ti, 2010, pp. 10-23. 14 Nicolae Rotaru, Criz` [i dialog, Editura Rao, Bucure[ti, 2003, p. 60. 15 Dona Tudor, Manipularea opiniei publice în conflictele armate, Editura Dacia, Cluj, 2001, pp. 127-128. 16 Nicolae Rotaru, op. cit., p. 65. 17 Alvin Toffler, R`zboi [i antir`zboi, Editura Antet, Bucure[ti, 1995, p. 92. 18 Alvin Toffler, Puterea în mi[care, Editura Antet, Bucure[ti, 1996, p. 25. 19 Elizabeth Dikinson, A Bright Shining Slogan. How „Hearts and Minds“ Came To Be, \n Foreign Policy, septembrie/octombrie 2009, pe site-ul http://www.foreignpolicy.com/articles/2009/08/13/a-bright- shining-slogan?wp-login-redirect=0, consultat la 16.01.2013. 20 Nicolae Rotaru, op. cit., p. 83.
14 Proiec]ii conceptuale de numeroase, în pofida „loviturilor chirurgicale“ utilizate în ultimele „r`zboaie fierbin]i“ [i par s` fac` victime din ce în ce mai multe printre necombatan]ii care privesc scenele de r`zboi reale, filmele de ac]iune [i scenele de „reality show“ la televizor [i î[i descoper` veleit`]i de „r`zboinici“. Antrenându-se prin jocuri pe calculator în care „ucide sau vei fi ucis“ este tema preponderent`, având stocate în subcon[tient „scenele de lupt`“ din copil`rie, în care foloseau pistoale, s`bii [i alte arme de juc`rie, „r`zboinicii“ din aceast` categorie par s` nu mai fac` distinc]ia dintre virtual [i real. Bolnavi psihic, nemul]umi]i, frustra]i, respin[i de comunitate sau de grupul de prieteni ori l`sa]i f`r` slujb` de manageri care caut` s` î[i diminueze costurile de produc]ie, „r`zboinicii“ de vârste, etnii, religii [i profesii diferite î[i vars` „focul“ urii [i pe cel din armele procurate cu prea mare u[urin]` pe vinova]i reali sau închipui]i. Este modul în care ei au în]eles s` se r`zbune pentru neîmpliniri, pentru nedrept`]ile reale sau imaginate. Alteori, ace[ti „justi]iari“ clameaz` c` vor s` „fac` ordine“, ucigând imigran]i ori concet`]eni de alt` ras`, etnie [i religie21 sau apar]inând altor partide politice. Dac`, pân` în urm` cu câ]iva ani, SUA p`reau s` fie terenul predilect pentru scene de co[mar în care cet`]eni americani ucid al]i cet`]eni americani22, Europa (Polonia23, Norvegia24) [i Asia (Pakistan25, India26, Indonezia etc.) au devenit teatre ale unor evenimente similare. SUA de]in tristul record de a avea mai multe victime într-un an din cauza terorismului domestic decât în r`zboiul din Afganistan27.
21 Benge Nsenduluka, Wade Michael Page and 9/11 Tatoo: Sikh Temple Gunman Identified, în The Christian Post, 6 august 2012, pe site-ul http://www.christianpost.com/news/wade-michael-page- and-9-11-tatoo-sikh-temple-gunman-identified.79505/, consultat la 18.08.2012. 22 Sumit Galhotra, Are We Doing Enough to Combat the Threat from Within?, CNN, 17 septembrie 2012, pe site-ul http://edition.cnn.com/2012/09/16/domestic-terrorism/index.html, consultat la 15.01.2013 (FBI: terorismul domestic: americani atac` al]i americani pe baza unor ideologii extremiste existente în SUA). 23 David Neiwert, Poland Narrowly Alert its own Right-Wing Terrorist Bloodbath, în Crooks and Liars, 30 noiembrie 2012, pe site-ul http://crooksandliars.com/david-neiwert/poland-narrowlz-alerts-its-own- right-wing-terrorist-blood-bath/, consultat la 10.01.2013. 24 Peter Beaumont, Anders Breivik Was Challenging and Aggressive Child, Court Hears, în The Guardian, 14 iunie 2012, pe stie-ul http://www.guardian.co.uk/world/2012/june/14/anders-breivik-challenging- aggressive-child/, consultat la 13.08.2012 (Tarele comportamentale ale lui Breivik, care se consider` [eful organiza]iei „Cavalerii Templieri“, au ie[it la iveal` pe 22.07.2012, când a folosit o ma[in` capcan` pentru a arunca în aer sediul guvernului din Oslo. Apoi, a împu[cat mai mul]i tineri [i adul]i afla]i într-o tab`r` politic` pe Insula Utoya. Num`rul total al victimelor a fost de 77.). 25 Abdul Sattar [i Shirin Zada, Bombing Kill 103 People in Pakistan, în Associated Press, 11 ianuarie 2013, pe site-ul http://news.yahoo.com/bombing-kill-103-people-in-pakistan-185413160.html, consultat la 11.01.2013. 26 Julian Berger, Mumbai Attacks: Domestic Indian Terrorism with a Global Twist, în The Guardian, 27 noiembrie 2008, pe site-ul http://www.guardian.co.uk/world/2008/nov/27/mumbai-terror-attacks- terrorism, accesat la 15.01.2013. 27 V.B. Gunesan, America’s Gun Psychosis, în The Hindu, 7 august 2012, pe site-ul http://www. thehindu.com/opinion/editorial/article/3735139ecce, consultat la 20.08.2012 (De[i pare bizar, dac` analizezi statisticile, este mai periculos s` tr`ie[ti în SUA decât în Irak sau Afganistan: rata de 16,02 uci[i la 100 000 de locuitori în Washington D.C., fa]` de 7,9 în Afganistan, conform datelor ONU).
15 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
De[i, în România, nu au fost evenimente de amploarea [i violen]a celor deja evocate, din p`cate sunt tot mai multe [i mai frecvente situa]iile în care disputele verbale, evenimentele din traficul rutier [i conflictele de interese dintre cet`]enii români „se rezolv`“ prin folosirea armelor albe [i a celor de foc.
Dreptul meu versus dreptul celuilalt Deplasarea pe c`ile rutiere din România seam`n` tot mai mult cu o loterie, din punctul de vedere al securit`]ii persoanelor din autovehicule. Sunt tot mai mul]i indivizi care [ofeaz` ilegal (f`r` permis de conducere auto, cu permis de conducere auto suspendat, sub influen]a alcoolului sau a drogurilor etc.), iar „aventurile“ lor se încheie, de multe ori, în ciocniri cu autovehicule care sunt conduse de oameni ce respect` legea, dar au avut nenorocul s`-i întâlneasc` pe ace[ti incon[tien]i, deveni]i „terori[ti domestici“. Din gama celor care conduc ilegal autovehicule au început s` fac` parte [i oameni care ar trebui s` vegheze la respectarea [i aplicarea legilor, inclusiv a celor rutiere – poli]i[ti28, judec`tori29 etc. [i, ca s` fie [i la noi ca „în ]`rile civilizate“30, unii din cei care au drept de port arm`, în virtutea obliga]iilor de serviciu, au început s` le foloseasc` pentru a-[i ucide rudele, cunoscu]ii sau pentru a-[i rezolva unele probleme personale litigioase31. Aceste fapte deliberate echivaleaz` cu o cre[tere a insecurit`]ii individuale din cauza unor concet`]eni care se cred deasupra legii. Situa]iile prezentate succint anterior ilustreaz` o realitate care ar trebui s` ne alerteze. Se pare c` num`rul celor care confund` libertatea cu libertinismul [i democra]ia cu anarhia este în cre[tere. Este pu]in probabil ca autorii unor asemenea fapte s` fie considera]i terori[ti în România, dar efectele ac]iunilor [i ale atitudinilor lor sunt, din punctul de vedere
28 {eful poli]iei locale Dej, beat la volan: Am mers cu ma[ina de pe deal pân` la serviciu, articol postat pe site-ul http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/seful-politiei-locale-dej-beat-la-volan-mergea-in-zig-zag-si- lovea-bordurile, accesat la 15.01.2013. 29 Un procuror de la ICCJ s-a urcat b`ut la volan, a trecut pe ro[u [i a provocat un accident, articol postat pe site-ul http://stirileprotv.ro/stiri-despre/accidente-rutiere/, accesat la 15.01.2013 (Procurorul Dumitru Cismaru de la ICCJ a provocat un accident rutier pe 26.12.2012, pe Calea 13 Septembrie, fiind sub influen]a alcoolului – 1,9 gr. la mie, în sânge, dup` proba I [i 1,70 gr. la mie dup` proba a II-a). 30 Michael Pollard, When Domestic Terrorism Is Investigated by the Police, în Lawers.com, 30 mai 2012, pe site-ul http://community.lawers.com/forums/t/123892.aspx, consultat la 09.01.2012 (cei care trebuie s` aplice legea folosesc facilit`]ile cu care sunt dota]i de guvern pentru a face presiuni asupra celor care documenteaz` cazurile de terorism domestic). 31 Luca Negreanu, Poli]istul care [i-a împu[cat familia era proasp`t divor]at, în România liber` din 13.04.2012, pe site-ul http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/politistul-care-si-a-impuscat- familia-era-proaspat-divortat-222356.html, consultat la 15.01.2013; vezi [i Florin Ciuca[, Oradea: Un poli]ist [i-a împu[cat mortal p`rin]ii, dup` care a încercat s` se sinucid`, publicat de Mediafax pe 15.01.2011, pe site-ul http://www.mwdiafax.ro/social/oradea-un-politist-si-a-impuscat-mortal-parintii-dupa-care-a-incercat- sa-se-sinucida-8346625, accesat la 15.01.2013.
16 Proiec]ii conceptuale al num`rului de victime, mai grave [i mai dureroase decât cele ale particip`rii armatei ]`rii la r`zboiul împotriva terorismului. Statisticile poli]iei rutiere ne spun c` num`rul victimelor din cauza accidentelor rutiere a fost de 14 945 în 2011 (846 deceda]i, 3 743 r`ni]i grav [i 10 356 r`ni]i u[or) [i de 14 582 în 2012 (778 deceda]i, 3 786 r`ni]i grav [i 11 018 r`ni]i u[or)32, în timp ce participarea armatei la ac]iunile antiinsurgen]` din Irak (2003-2010) [i din Afganistan (din 2002 pân` în prezent) s-a soldat cu 23 deceda]i (20 în Afganistan [i 3 în Irak) [i 134 r`ni]i (115 în Afganistan [i 19 în Irak).
Ce ar trebui f\cut? Atât la noi, cât [i în alte ]`ri ale lumii s-a dovedit c` barierele administrative [i cele fizice sunt mai u[or de ocolit (înc`lcat, evitat) decât cele psihologice [i culturale. Solu]iile pe care le propun unii de interzicere a armelor de foc33 ar putea s` aib` efect similar cu „legea prohibi]iei“ din America anilor ’30, adic` s` stimuleze [i mai mult comer]ul ilegal cu arme [i, implicit, s` contribuie la cre[terea violen]ei domestice. Solu]ia este educa]ia! Oamenii trebuie s` în]eleag` [i s` con[tientizeze c` legea este unic`, suprem` [i egal` pentru to]i. Nimeni nu este mai presus de lege, dar nu doar declarativ, ci în fapt. Când un om ucide din culp` unul sau mai mul]i semeni [i este condamnat „cu suspendare“34, semnalul care se transmite opiniei publice este destul de clar: nu suntem to]i egali în fa]a legii! Nu vor fi u[or de convins cei care trebuie s` respecte legea c` fapte ca cel descris anterior [i altele similare nu au o pondere prea mare [i nu viciaz` climatul de ordine al ]`rii. În ciuda tuturor acestor realit`]i, care nu ne fac cinste, totu[i trebuie s`dite semin]ele normalit`]ii în min]ile genera]iilor tinere, concomitent cu impunerea respect`rii legii de c`tre to]i cet`]enii!
32 Poli]ia român`, Dinamica accidentelor de circula]ie în anul 2012, comparativ cu anul 2011, articol postat pe site-ul http://www.politiaromana.ro/dpr/dinamica_accidentelor_circulatie.htm, consultat la 15.01.2013. 33 Thomas Kaplan, Cuomo to Press for Wider Curbs on Gun Access, în The New York Times, 8 ianuarie 2013, pe site-ul http://www.nytimes.com/2013/01/09/nyregion/cuomo-to-propose-more-extensive-ban- on-assault-weapons.html?ne=todaysheadlines&em, consultat la 09.01.2013 (pentru a evita repetarea unor evenimente ca cel de la [coala Sandy Hook din Newton, statul Connecticut, guvernatorul statului New York – Andrew M. Cuomo – are inten]ia s` propun` o lege prin care s` fie confiscate armele de foc sau cel pu]in s` în`spreasc` prevederile legale privind num`rul de cartu[e care pot fi achizi]ionate [i de]inute, respectiv criteriile de ob]inere a permisului de port-arm`. Inten]ia sa a determinat reac]ia Asocia]iei Na]ionale a Posesorilor de Arme, care s-a adresat pre[edintelui Obama, pentru a bloca o atare lege.). 34 Decizie nea[teptat` în cazul accidentului provocat de {erban Huidu, articol postat la 27.12.2012 pe site-ul http://realitatea.net/serban-huidu_1080711.html ({erban Huidu, protagonist al emisiunii TV Cronica cârcota[ilor de pe Prima TV, a fost trimis în judecat` pentru ucidere din culp`, în urma unui accident produs în noiembrie 2011, în zona localit`]ii Timi[u de Sus, jude]ul Bra[ov. Pe 29.06.2012, Huidu a fost condamnat de judec`toria Bra[ov la 2 ani [i 6 luni „cu suspendare“. Familiile victimelor au decis s` fac` recurs.).
17 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
EVALUAREA PROCESULUI BOLOGNA – c\i de implementare [i dezvoltare a sistemelor de înv\]\mânt superior din Europa – (II)
Colonel Olivian ST~NIC~
Influen]e pentru sistemul militar de înv\]\mânt, conform Procesului de la Bologna, Strategiei de la Lisabona [i Procesului de la Copenhaga The countries that have taken Ne vom continua demersul, \ncerc#nd into account the Lisbon Strategy concepts related to the rights of military personnel s` r`spundem la o \ntrebare pertinent`: Este posibil to have access to the best education s` excludem sistemul militar de înv`]`mânt superior and research by the complete fusion de la procesul schimb`rilor petrecute în cadrul of the military education system and the national education system sistemului civil de înv`]`mânt superior? have experienced the achievement Toate for]ele armate europene sunt în proces of positive results in professional terms. de transformare de câ]iva ani. Acestea [i-au redus In this context, the author considers that the new methods, techniques puterea militar` ca urmare a schimb`rii amenin]`rilor and procedures should be implemented [i a apari]iei de noi misiuni. În cadrul planific`rii and become mandatory or at least necessary to organise the education noastre strategice, a conven]iilor [i proceselor, and training of the pupils, students noi am luat în calcul provoc`rile la care cadrul and professional soldiers in the military militar (ofi]er, subofi]er, maistru militar, soldatul system similarly to the education and training of the pupils and students profesionist), individual, trebuie s` fac` fa]`. in the civilian system. De aceea, sistemul modern militar de înv`]`mânt Keywords: curricula; European este inevitabil nevoit, ca [i complexitate [i incertitudini Commission; education system; indubitabile, s` ]in` cont permanent de caracteristicile transparency r`zboiului.
Colonel Olivian St`nic` – Direc]ia instruc]ie [i doctrin`, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
18 Proiec]ii conceptuale
}`rile care au luat în considerare conceptele Strategiei de la Lisabona de a recunoa[te drepturile militarilor pentru accesul la cea mai bun` educa]ie [i cercetare, prin fuziunea complet` a sistemului de înv`]`mânt militar cu cel na]ional, au experien]a ob]inerii unor rezultate pozitive în termeni profesioni[ti, ca valoare în compara]ie cu sistemul civil [i au asisten]` la angajare. Multe influen]e diferite determin` implementarea în fiecare ]ar`. Noi metode, tehnici [i proceduri ale înv`]`mântului militar trebuie s` fie implementate [i s` devin` obligatorii sau, cel pu]in, necesare organiz`rii înv`]`mântului [i instruirii elevilor, studen]ilor, solda]ilor profesioni[ti, similar cu cel al elevilor [i studen]ilor civili. Nu este numai un interes na]ional de comparare a sistemelor de înv`]`mânt militar, ci [i unul interna]ional. Când exist` transparen]` [i programe de studii recunoscute, precum [i cadre comune ale calific`rilor, va fi mult mai u[or pentru efectuarea schimbului de ofi]eri, subofi]eri sau civili pentru studiu sau practicarea unei munci în diferite ]`ri. Aceasta va determina costuri sc`zute [i o interoperabilitate ridicat`. Acest sistem cere implementarea unui sistem de asigurare a calit`]ii, care, eventual, va sprijini cooperarea în cadrul comunit`]ilor sau lucrul în mediu interna]ional. În concluzie: • cele 3 cicluri – licen]`, masterat [i doctorat – se bazeaz` pe un sistem unic de credite transferabile (ECTS) care se reg`sesc implementate, în stadii diferite, în cadrul sistemelor de înv`]`mânt militar superior ale ]`rilor membre ale Uniunii Europene; • cadrul normativ de asigurare a calit`]ii în înv`]`mântul militar superior trebuie corelat cu reglement`rile na]ionale ale fiec`rei ]`ri în parte; • ofi]erii – absolven]i ai fiec`rui ciclu (licen]`, masterat, doctorat) – primesc [i un supliment de diplom` într-o limb` str`in` (în special în limba englez`), necesar recunoa[terii calific`rilor profesionale atât în ]ar`, cât [i în str`in`tate; • pe viitor, trebuie analizat` [i posibilitatea schimbului de profesori/instructori/studen]i între diferite institu]ii militare de înv`]`mânt superior. Dup` lansarea Spa]iului European al Înv`]`mântului Superior în cadrul Conferin]ei ministeriale din martie 2010 de la Budapesta-Viena, priorit`]ile Procesului Bologna s-au reînnoit. În acest sens, Comunicatul de la Leuven/ Louvain-la-Neuve4 specific` clar direc]iile pe care se va concentra Procesul Bologna în perioada 2010-2020, astfel: • dimensiunea social` a educa]iei – îmbun`t`]irea condi]iilor de studiu ale unui student [i asigurarea echit`]ii în acces la educa]ie pentru toate categoriile sociale de studen]i; • înv`]are pe tot parcursul vie]ii (Lifelong Learning); • angajabilitate – cre[terea ratei de angajabilitate a absolven]ilor prin implicarea reprezentan]ilor mediului privat/angajatorilor în reformarea planurilor de înv`]`mânt, astfel încât acestea s` r`spund` nevoilor actuale ale pie]ei for]ei de munc`;
4 Pe site-ul http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/
19 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
• înv`]`mânt centrat pe student – implicarea studen]ilor în calitate de parteneri competen]i cu drepturi egale în luarea deciziilor la orice nivel [i în asigurarea calit`]ii; • educa]ie, cercetare [i inovare; • mobilit`]i – în sensul identific`rii [i dep`[irii barierelor înc` existente, astfel încât s` creasc` procentul studen]ilor implica]i în astfel de ac]iuni; • crearea de instrumente permanente pentru colectarea, raportarea [i analizarea datelor; • instrumente multidimensionale de transparen]` în sistemul educa]ional; • cre[terea finan]`rii înv`]`mântului superior, în sensul identific`rii de oportunit`]i complementare pentru finan]are, astfel încât s` se asigure func]ionalitatea lui [i cre[terea calit`]ii educa]iei. Strategia Comisiei Europene[5] de modernizare a înv`]`mântului superior Comisia European` a prezentat o nou` strategie de modernizare a înv`]`mântului superior, urm`rindu-se, astfel, identificarea domeniilor prioritare în care, pe de o parte, ]`rile membre ale UE s` depun` mai mult efort pentru a atinge obiectivele comune de educa]ie [i, pe de alt` parte, stabile[te modalitatea în care Uniunea European` poate s` sprijine politicile de modernizare ale acestor state. Unul dintre domeniile prioritare în care sunt necesare reforme este finan]area înv`]`mântului superior. În acest sens, bugetul multianual UE (2014-2020) se dore[te a fi majorat substan]ial pentru educa]ie, formare profesional` [i cercetare. De altfel, conform unor rapoarte, reiese faptul c`, în Europa, rata de investi]ie în înv`]`mântul superior este de 1,3 % din PIB, una foarte mic` în compara]ie cu cea a Statelor Unite ale Americii, de 2,7%. Pentru consolidarea impactului pe termen lung [i complementaritatea din fondurile UE a finan]`rii sunt propuse dou` programe, [i anume: Orizont 2020: Programul-cadru pentru cercetare [i inovare, ce-[i propune ca finan]area UE s` devin` mai atractiv` prin finan]area inova]iei/cercet`rii [i mai u[or de accesat (80 de miliarde de euro pentru trei obiective principale: cercetare, inovare [i 6 teme-cheie: s`n`tate-demografie-bun`stare, securitate alimentar` – agricultur`-bioeconomie, surse de energie ecologice, mijloace de transport inteligente, combaterea schimb`rilor climaterice-utilizare eficient` de resurse [i materii prime). Educa]ie pentru Europa: Program unic de formare pentru educa]ie [i tineret prin introducerea unor metode inovative de predare [i prin recunoa[terea cuno[tin]elor dobândite în cadrul mobilit`]ilor. Un alt domeniu se refer` la sporirea num`rului de studen]i, astfel încât s` se ating` unul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020 cu privire la faptul c` cel pu]in 40% dintre tinerii UE cu vârst` cuprins` între 30 [i 34 de ani trebuie s` fi absolvit studii superioare. În prezent, în Europa exist` un num`r
5 Pe site-ul http://ec.europa.eu/education/news/news3049_en.htm, accesat la 12.08.2012.
20 Proiec]ii conceptuale de 19 milioane de studen]i [i 4 000 de universit`]i [i alte institu]ii de înv`]`mânt superior, aceste numere crescând substan]ial în ultimii ani. De asemenea, un alt domeniu vizat de reform` este mobilitatea. Se urm`re[te promovarea mobilit`]ii prin îmbun`t`]irea procesului de recunoa[tere a studiilor în str`in`tate prin consolidarea SECTS/ECTS [i sus]inerea mobilit`]ii studen]ilor ]inând cont de hot`rârile Cur]ii Europene de Justi]ie [i de standardele de asigurare a calit`]ii educa]iei. Stadiul implement`rii Procesului Bologna în sistemul de înv`]`mânt militar superior Începând cu anul universitar 2005-2006, toate cele 5 institu]ii militare de înv`]`mânt superior (mai pu]in Institutul Medico-Militar) au trecut la implementarea cerin]elor conform Procesului de la Bologna prin organizarea procesului educa]ional pe 3 cicluri (licen]` – 3 ani la Academia For]elor Terestre, Academia For]elor Aeriene [i Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“/U.N.Ap.; licen]` – 4 ani la Academia Naval` [i Academia Tehnic` Militar`; masterat – 1 an, 1,5 [i 2 ani la U.N.Ap., Academia For]elor Terestre, Academia For]elor Aeriene, Academia Naval` [i Academia Tehnic` Militar`; doctorat – 3 ani la U.N.Ap. [i Academia Tehnic` Militar`, eliberarea, începând cu anul 2008, a suplimentului de diplom`/în limba englez`/, echivalarea studiilor pe baza creditelor transferabile, evaluarea institu]ional` [i a programelor de studii de c`tre Agen]ia Român` de Asigurare a Calit`]ii în Înv`]`mântul Superior – ARACIS), introducerea [i dezvoltarea unor sisteme de asigurare a calit`]ii în educa]ie [i asigurarea mobilit`]ii studen]ilor (în cadrul programului Erasmus militar, începând cu anul 2009). În prezent, exist` 6 institu]ii militare de înv`]`mânt superior, astfel: Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“ – Bucure[ti/Departamentul pentru Politica de Ap`rare [i Planificare; Academia For]elor Terestre „Nicolae B`lcescu“ – Sibiu/Statul Major al For]elor Terestre; Academia For]elor Aeriene „Henri Coand`“ – Bra[ov/Statul Major al For]elor Aeriene; Academia Naval` „Mircea cel B`trân“ – Constan]a/Statul Major al For]elor Navale; Academia Tehnic` Militar` – Bucure[ti/Departamentul pentru Armamente; Institutul Medico-Militar – Bucure[ti/Direc]ia Medical` [i o institu]ie militar` de înv`]`mânt postuniversitar – Colegiul Na]ional de Ap`rare/Departamentul pentru Rela]ia cu Parlamentul, Informare Public` [i Cre[terea Calit`]ii Vie]ii Personale. Niveluri educa]ionale: înv`]`mânt militar universitar (studii universitare de licen]`; studii universitare de master [i studii universitare de doctorat) [i înv`]`mânt militar postuniversitar. Filiere de formare a ofi]erilor: direct` – prin parcurgerea integral` a etapelor de formare în cadrul institu]iilor militare de înv`]`mânt [i indirect` – prin parcurgerea
21 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
în cadrul institu]iilor militare numai a unor module de preg`tire militar` [i/sau de specialitate. Finalit`]i educa]ionale: - ofi]eri de comand` [i stat major, lideri de organiza]ii militare; - ofi]eri speciali[ti, exper]i [i lideri de structuri expert (ofi]eri ingineri, medici [i farmaci[ti militari). Oferta educa]ional` a institu]iilor militare de înv`]`mânt superior cuprinde: - 38 de programe de studii universitare de licen]` la zi (32 acreditate [i 6 autorizate s` func]ioneze provizoriu), în cadrul a 16 domenii de licen]`, cu durata studiilor: 3 ani (180 de credite) [i 4 ani (240 de credite); - 22 de programe de studii universitare de master acreditate na]ional, cu durata studiilor: 1 an (60 de credite), 1,5 ani (90 de credite), 2 ani (120 de credite); - programe de studii universitare de doctorat în 10 specializ`ri din cadrul a trei domenii fundamentale: „[tiin]e militare [i informa]ii“, „securitate na]ional`“ [i „[tiin]e inginere[ti“, cu durata 3 ani [i posibilitate de a fi prelungit` cu 1-2 ani, în condi]iile prev`zute de lege; - cursuri postuniversitare de carier` [i nivel, cu durata de pân` la 6 luni. În prezent, toate cele 6 institu]ii de înv`]`mânt superior militar sunt acreditate de Agen]ia Român` de Asigurare a Calit`]ii în Înv`]`mântul Superior, dispun de capacit`]i de [colarizare peste nevoile ministerului [i ale altor beneficiari interni/externi [i asigur` formarea, perfec]ionarea [i specializarea preg`tirii pentru un num`r de aproximativ 11 500 de ofi]eri/an de înv`]`mânt pentru nevoile Armatei României.
Bibliografie selectiv`
1. ***, Buletinul Asocia]iei Generale a Inginerilor din România, nr. 1-2/2009, aprilie-septembrie. 2. ***, Raport despre implementarea Procesului Bologna în România. Perspectiva studen]ilor, anul 2009. 3. ***, Studiul ANOSR cu privire la aplicarea regulamentelor de alegere a studen]ilor reprezentan]i, 2007. 4. M. Singer, L. Sarvian, C. Novak, N. Bercu, S. Velea, Procesul Bologna în România – o radiografie de etap`, Agen]ia Na]ional` Socrates, Bucure[ti, 2006.
WEBOGRAFIE
1. http://bmesu.anosr.ro/bologna-process/about-bologna-process/?lang=ro 2. http://www.anosr.ro-Introducere, p. 2.
22 RQZBOIUL INFORMA}IONAL ÎNTRE AMENIN}ARE {I MULTIPLICATOR DE PUTERE
Contraamiral de flotil` dr. C`t`lin Silviu DUMISTR~CEL
The development of information Concepte, teorii, defini]ii infrastructure, which includes media Conceptul de securitate semnific` situa]ia structures, can generate increasingly în care o persoan`, grup de persoane, stat, alian]e, sophisticated communication în urma unor m`suri specifice adoptate individual opportunities. Thus information can be conveyed at a more accelerated pace sau în în]elegere cu al]i actori, cap`t` certitudinea and at a larger distance. To this end, c` existen]a, integritatea [i interesele lor fundamentale according to the author, an essential nu sunt primejduite. Dac` termenul de securitate condition is that all these information conglomerates should not be controlled semnific` lini[te, sentimentul de a fi în afara pericolelor, by certain decision centres that can try de a fi protejat, insecuritatea este termenul opus to limit people’s access to information securit`]ii [i presupune angoasa, sentimentul resources. For decades, the USA has cultivated the best and most intelligent de pericol [i risc, impresia de a fi amenin]at, devices in the field of communications libertatea îngr`dit`. and control, in accordance with the new Securitatea se realizeaz` la toate nivelurile technological advancements. de organizare social` (individ, grup, stat, alian]e) Keywords: nuclear weapons; [i se manifest` în toate domeniile existen]iale: information systems; state of security; Romanian espionage politic, economic, social, militar, demografic, ecologic, cultural etc. Securitatea este generat` de factorul politic [i trebuie s` îndeplineasc` în mod cumulativ urm`toarele condi]ii: • s` fie ac]iune a statului, desf`[urat` pe baza unui sistem normativ; • s` fie de competen]a unor institu]ii ale statului; • puterea politic` s` fie legitim` [i s` primeze suprema]ia legii;
Contraamiral de flotil` dr. C`t`lin Silviu Dumistr`cel – loc]iitorul [efului Direc]iei structuri [i planificarea înzestr`rii, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
23 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
• ac]iunile s` se întemeieze pe un sistem de valori acceptate de c`tre societate; • respectarea drepturilor omului s` se fac` în conformitate cu reglement`rile interna]ionale la care statul este parte; • s` nu produc` insecuritate altor entit`]i1. În cuprinsul aparatului categorial specific securit`]ii intr` termeni precum: risc, amenin]are, pericol, stare de securitate, agresiune, conflict, interese na]ionale, vulnerabilitate, obiective de securitate, sistem de securitate, mediu de securitate etc. Pentru consolidarea securit`]ii unui actor (stat, organiza]ie, coali]ie etc.) [i generarea de insecuritate pentru un adversar sau poten]ial adversar, primordial` este gestionarea „informa]iei“, [i anume: informa]ie capturat` versus informa]ie pierdut`, informa]ie „puternic`“, de mare efect, versus informa]ie „slab`“, neinteresant`, informa]ie protejat` versus informa]ie divulgat` etc., acestea reprezentând muni]ia aruncat` în „lupt`“, în ceea ce numim ast`zi r`zboi informa]ional. Verbele cele mai adecvate pentru a caracteriza aceste elemente sunt: a coopta, a transmite, a trata rapid o informa]ie, a împiedica adversarul s` fac` acela[i lucru, a denatura, a dezinforma sau a proteja infrastructura proprie. R`zboiul informa]ional este un domeniu în curs de definire, dar c`ruia i se acord` o aten]ie [i resurse tot mai mari, date fiind progresele rapide ale tehnologiei informa]iilor din ultimele decenii. În r`zboiul informa]ional, informa]ia este, deopotriv`, resurs`, ]int` [i arm`. Printre primii care au încercat definirea termenului de r`zboi informa]ional se num`r` [i Alvin Toffler, care, în lucrarea sa, Al treilea val, ap`rut` în SUA în 1980, aprecia c`, „pentru a ataca o na]iune, se poate obstruc]iona fluxul informa]iilor – t`ierea leg`turii dintre sediul societ`]ii multina]ionale [i filialele sale din str`in`tate, ridicarea de bariere informa]ionale în jurul ei etc.“2. Abordarea conceptului de r`zboi informa]ional este foarte diferit`, iar ambiguitatea sa cre[te pe m`sur` ce sunt utilizate expresii ca: cyber war (r`zboiul cibernetic), r`zboi al re]elelor, r`zboiul celui de-al treilea val, r`zboiul erei post-industriale. Diferitele forme ale r`zboiului informa]ional au multe elemente comune din punctul de vedere al obiectivelor urm`rite, al mijloacelor [i metodelor folosite, al instrumentelor cu ajutorul c`ror se urm`re[te atingerea scopului. Aceasta ne duce
1 D`nu]-Mircea Chiriac, Politici [i strategii de securitate la începutul secolului XXI, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti, 2005, p. 5. 2 Gelu Alexandrescu, Ion C`lin, Costinel Ni]u (coordonatori), Securitate [i ap`rare în Uniunea European`, Sesiunea de comunic`ri [tiin]ifice cu participare interna]ional` Strategii XXI/2008, 17-18 aprilie 2008, Sec]iunea 7 – Sisteme informa]ionale, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti, 2008, p. 46.
24 Cultura de intelligence cu gândul la activitatea de spionaj ca instrument al r`zboiului informa]ional, care, de-a lungul istoriei, a reprezentat o arm` de temut [i continu` s` fie o amenin]are major` la adresa securit`]ii globale. În linii mari, r`zboiul informa]ional cuprinde acele ac]iuni desf`[urate împotriva informa]iilor sau sistemelor informa]ionale ale adversarului sau poten]ialului adversar, concomitent cu protejarea propriilor informa]ii [i sisteme informa]ionale, în scopul atingerii unor obiective sau al influen]`rii anumitor ]inte adverse. Exist` trei aspecte ale r`zboiului informa]ional care trebuie avute în vedere: • procurarea [i completarea cu consecven]` [i rigurozitate a informa]iilor despre adversar – culegerea de informa]ii; • împiedicarea adversarului de a ajunge în posesia de noi informa]ii reale – protec]ia informa]iilor; • lansarea de informa]ii eronate sau furnizându-i-le direct – dezinformare. Nimic în aceast` lume nu este mai bine înr`d`cinat în practica na]iunilor, a epocilor [i a civiliza]iilor decât spionajul. Dup` prostitu]ie, spionajul este cea mai veche meserie din lume. Îns`[i Biblia prezint` o situa]ie în care Dumnezeu îi spune lui Moise: „S` chemi 12 oameni din cele 12 triburi [i s`-i trimi]i s` recunoasc` ]ara Canaan pe care ]i-o d`ruiesc ]ie“. Au fost primii spioni biblici, cei c`rora Creatorul le-a dat misiunea s` mearg` pentru „a privi oamenii [i a afla de sunt mari, puternici sau slabi, de p`mântul e roditor sau s`rac“. Cea mai simpl` defini]ie a spionajului este aceea c` reprezint` o activitate desf`[urat` de personal special preg`tit, în scopul urm`ririi de persoane, institu]ii, organiza]ii sau ]`ri pentru a afla inten]iile, capacit`]ile de orice natur`, obiceiuri, ac]iuni etc. [i de a informa o ter]` parte. Termenul de spionaj este deseori asociat cu statul care spioneaz` du[mani poten]iali sau actuali, în primul rând pentru scopuri militare. Ulterior, acest termen s-a extins în toate domeniile vie]ii sociale, unde ob]inerea de date sau informa]ii se realizeaz` f`r` acordul de]in`torului (proprietarului), pe cale ilegal`, conturându-se astfel alte forme de spionaj: economic, cultural, financiar, informatic etc. Multe na]iuni spioneaz`, la un moment dat, atât du[manii, cât [i alia]ii, de[i men]in o politic` de a nu comenta asupra acestui fapt.
Influen]ele rqzboiului informa]ional asupra securitq]ii globale Dezvoltarea infrastructurii informa]ionale, în curs de globalizare, în care se includ [i structurile mediatice, genereaz` posibilit`]i de comunicare din ce în ce mai sofisticate. Acestea transmit informa]ii într-un ritm tot mai accelerat [i pe distan]e tot mai mari. Condi]ia esen]ial` pentru ca acest lucru s` se întâmple este ca toate aceste conglomerate
25 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 informa]ionale s` nu fie controlate de anumite centre de decizie care pot încerca s` limiteze accesul oamenilor la resursele informa]ionale. Agresiunile informa]ionale nu sunt noi. Timp de decenii, Statele Unite ale Americii [i-au cultivat cele mai bune [i inteligente dispozitive în domeniul comunica]iilor [i controlului, în concordan]` cu noile cuceriri tehnologice. Odat` cu acestea au avansat [i mijloacele [i metodele de spionaj, supravegherea [i transmiterea datelor realizându-se în timp real, prin echipamente electronice de mare precizie. „R`zboiul rece“ a determinat intense ac]iuni de spionaj din partea ambelor blocuri militare – SUA [i alia]ii s`i, pe de-o parte, Uniunea Sovietic`, China [i alia]ii lor, de cealalt` parte –, care s-au axat, în principal, pe problematica armelor nucleare. Chiar s-a vorbit, la un moment dat, de o superioritate a sovieticilor în acest domeniu. Odat` cu pr`bu[irea blocului sovietic, o parte din agen]iile de spionaj s-au specializat în misiuni de depistare sau urm`rire a re]elelor teroriste, a trafican]ilor de droguri, de armament, a re]elelor de crim` organizat`, a „pira]ilor informatici“ etc. Noutatea în domeniu decurge din folosirea rezultatelor cercet`rii [tiin]ifice pentru conceperea mesajelor astfel ca ele s` aib` efectul scontat, precum [i folosirea canalelor moderne pentru transmiterea acestora, ceea ce amplific` posibilit`]ile de agresiune informa]ional`. Confruntarea informa]ional` const` în ]intirea informa]iilor [i a func]iilor de informare ale adversarului, al`turi de protejarea celor proprii, având inten]ia de a înfrânge voin]a acestuia, fie stat, institu]ie sau individ. La nivel strict militar, r`zboiul informa]ional const` în totalitatea opera]iilor informa]ionale desf`[urate la nivel tactic, operativ [i strategic, pe timp de pace, criz` [i r`zboi în scopul câ[tig`rii suprema]iei. În concep]ia NATO, componenta militar` a r`zboiului informa]ional – r`zboiul de comand` [i control – impune folosirea integrat` a tuturor capacit`]ilor militare, inclusiv a opera]iilor de securitate, sprijinite de c`tre toate sursele de „intelligence“ [i sistemele de comunica]ii [i informatic`, pentru influen]area, degradarea sau distrugerea capacit`]ii de comand`-control a unui adversar, în timp ce propriile capacit`]i sunt protejate împotriva unor ac]iuni similare. Pe timpul situa]iilor conflictuale, în noile circumstan]e, adversarii vor avea acces simultan la cantit`]i enorme de informa]ii, dar cel care le va de]ine pe cele mai precise [i complete [i va beneficia de un sistem eficient de procesare [i protejare a acestora va fi [i cel avantajat. Dar, termenul de r`zboi informa]ional nu este folosit numai în domeniul militar, acesta fiind preluat [i adaptat aproape în toate domeniile economico-sociale. Astfel, putem discuta de r`zboi informa]ional al corpora]iilor, care descrie competi]ia sau, mai bine zis, „spionajul“ continuu între companii private prin furtul rezultatelor cercet`rilor, distrugerea acestora, diseminarea de informa]ii false pentru a-[i vinde produsele etc. Poate fi extrem de u[or pentru un produc`tor de computere s` lanseze
26 Cultura de intelligence zvonul care s` compromit` un anumit tip de procesor. Beneficiarul nu poate testa imediat produsul, iar pentru a dovedi contrariul, este nevoie de mult timp. Când acest gen de r`zboi se extinde la nivel de ramur` industrial`, împotriva for]elor economice globale sau asupra unor state sau grup de state, avem de-a face cu un r`zboi informa]ional global. R`zboiul informa]ional imagologic nu urm`re[te neap`rat s` ob]in` superioritate informa]ional`, ci manipularea inamicului sau a popula]iei proprii cu informa]ii false sau modificate prin emisiuni TV, casete video, fotografii [i, mai nou, prin intermediul internetului. Nici biserica nu este ocolit` de efectele acestui flagel, astfel, la Vatican, sunt dou` feluri de preo]i, cu robe albe [i cu robe negre. Dac` cei cu robe albe sunt angrena]i în rela]ii cu publicul, vorbind de pace, libertate, democra]ie [i unitate, purtând rela]ii diplomatice cu toate guvernele lumii, preo]ii în negru (man in black) sunt „înapoia scenei“, sunt printre liderii Ordinului Iezuit, care conduc vastele institu]ii catolice de pe tot globul (inclusiv observatoarele astronomice [i controlul înaltelor tehnologii); prin ei, Vaticanul controleaz` toate aspectele educa]ionale din lumea întreag`. Ei sunt inteligen]a secret`, sunt „arme“ ale spionajului iezuit. În literatura de specialitate se apreciaz` c` r`zboiul informa]ional folose[te „arme care nu ucid“, destinate de c`tre utilizatorii lor „atingerii scopurilor în acele situa]ii în care întrebuin]area armamentului clasic nu este acceptat` din motive politice sau etnice“3. Nu trebuie uitat îns` faptul c` binomul securitate – insecuritate în mediul interna]ional contemporan se afl` „ca într-o balan]`, în care cele dou`
3 Ibidem, p. 47. 4 Constantin Hlihor, Politici de securitate în mediul interna]ional contemporan, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti, 2007, p. 6.
27 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
[i informa]ii din computere guvernamentale [i comerciale este evaluat la peste 1 000 de miliarde de dolari. Potrivit directorului Oficiului na]ional de contraspionaj al SUA, „cei mai activi actori [i cei mai constan]i în sfera spionajului economic sunt chinezii“. Serviciile ruse[ti de spionaj caut`, la rândul lor, „s` ob]in` informa]ii economice [i tehnologii cu scopul sus]inerii dezvolt`rii Rusiei [i a securit`]ii“, citeaz` aceea[i surs`. {tiind c` astfel de ac]iuni sunt greu de depistat, iar odat` depistate nu se dau imediat publicit`]ii, v` prezent`m mai jos câteva dintre scandalurile în acest domeniu, care au f`cut, de-a lungul anilor, deliciul mass-mediei: Directorul unei întreprinderi germane care construie[te sateli]i sus]ine c` Fran]a este campioana Europei în spionajul industrial, „un imperiu al R`ului în ceea ce prive[te furtul de tehnologii“. În afacerea Lopez, un angajat al companiei General Motors este acuzat c` a plecat la Volkswagen cu o geant` plin` de documente secrete industriale. Patru ani mai târziu, conflictul a fost rezolvat amiabil. În anul 2006, doi indivizi au intrat în posesia unor secrete de fabricare a Coca-Cola prin intermediul unui salariat al companiei, cu inten]ia de a le oferi firmei concurente, Pepsi. La primirea capturii, Pepsi a informat imediat compania Coca-Cola. În anul 2007, proiectantul de monoposturi al echipei Ferrari a comunicat planurile adversarilor anglo-americani de la McLaren. Ace[tia din urm` au f`cut, la rândul lor, obiectul unei afaceri similare de spionaj cu Renault. Tot în anul 2007, un salariat al companiei Michelin a încercat s` vând` informa]ii confiden]iale concuren]ilor de la Bridgestone. Avertizat` la timp, Michelin i-a întins o curs` angajatului s`u, pentru a-l prinde în flagrant. În anul 2009, lan]ul de hoteluri Hilton a fost suspectat c` a pl`tit doi salaria]i de la Starwood în schimbul unor informa]ii industriale. Cei doi au p`r`sit Starwood împreun` cu 100 000 de fi[iere privind un proiect pe care Hilton se preg`tea s`-l lanseze. GhostNet (2009): este vorba despre o vast` opera]iune de infiltrare în re]eaua de PC-uri private, inclusiv sisteme de securitate, totul controlat de China.
Securitatea na]ionalq [i spionajul românesc Pe plan interna]ional se vorbe[te tot mai mult despre afectarea intereselor na]ionale ale statelor prin ac]iuni nonviolente [i nev`zute, în care locul primordial îl are r`zboiul informa]ional. Politologi [i istorici renumi]i au demonstrat c` serviciile secrete sunt vitale pentru un stat, atât pentru procurarea de informa]ii, cât [i pentru protejarea intereselor
28 Cultura de intelligence acelui stat. Îns`, atunci când aceste uria[e institu]ii se pun în slujba politicului, rezultatele devin dezastruoase. Înregimentate, ele devin surse de teroare, represiune, [antaj, r`fuieli p`tima[e, corup]ie, poli]ie politic`, generând regimuri totalitare. Cum astfel de situa]ii nu se uit`, de-a lungul istoriei, România a fost, la rându-i, tributar` acestor servicii care au evoluat odat` cu societatea româneasc`. Primele structuri informative institu]ionalizate au ap`rut în ]ara noastr` simultan cu organizarea armatei române moderne, dup` Unirea Principatelor – 1859. Deoarece R`zboiul de Independen]` a demonstrat c` activit`]ile de culegere a datelor au fost deficitare, odat` cu înfiin]area {colii Superioare de R`zboi (1889) s-a introdus [i un curs de specialitate – „Serviciul informa]iilor“. Cu toate acestea, în pragul Primului R`zboi Mondial, serviciile de informa]ii române[ti prezentau mari caren]e, iar ineficien]a acestora a f`cut din România un rai al agen]ilor trimi[i de Puterile Centrale, la aceasta contribuind [i slaba preg`tire contrainformativ` a popula]iei, p`l`vr`geala tipic româneasc`. În ianuarie 1913, Parlamentul României a elaborat „Legea spionajului în timp de pace“, promulgat` imediat de regele Carol I, lege care stabilea îns` sanc]iuni extrem de blânde pentru spionii care ac]ionau împotriva intereselor statului român: închisoare corec]ional` de la 1 la 5 ani sau amend` de la 500 la 5 000 de lei! O experien]` deosebit` în domeniu o constituie înfiin]area a[a-numitului „Serviciu de informa]ii al Deltei“, condus de Mihail Moruzov, care, pân` s` devin` „incomod“ pentru regimul politic existent la acea vreme, a avut o contribu]ie semnificativ` la dezvoltarea serviciilor secrete române[ti în perioada interbelic` [i începutul celui de-al Doilea R`zboi Mondial. De[i absolvise doar trei clase de liceu, dup` cum m`rturiseau atât corifeii, cât [i detractorii s`i, Moruzov era totu[i n`scut pentru munca de informa]ii. A început în anul 1909 ca agent special în Direc]ia General` a Poli]iilor [i, trecând prin toate treptele, a ajuns la 1 mai 1925 în fruntea proasp`tului Serviciu Secret de Informa]ii. Intrarea în conflict de interese cu Ion Antonescu, strângerea de materiale [i dosare compromi]`toare despre du[manii regelui Carol al II-lea, conspirativitatea de care d`dea dovad`, toate acestea i-au f`cut pe mul]i s`-l eticheteze ca „geniu al r`ului“ sau „eminen]a cenu[ie“ a vremii. Dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial, sub ocupa]ie sovietic`, cel mai important serviciu civil de informa]ii [i-a dat ob[tescul sfâr[it [i, sub coordonarea consilierilor sovietici, lua fiin]` Direc]ia General` a Securit`]ii Poporului (DGSP). Astfel începe lunga noaptea a represiunii… În prezent, pozi]ia geostrategic` a ]`rii noastre la interferen]a mai multor lumi (spa]iul ex-sovietic, Turcia, arealul M`rii Negre, frontiera NATO [i UE), eforturile destinate integr`rii euroatlantice, politica statornic` pentru men]inerea stabilit`]ii
29 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 interne [i regionale, precum [i participarea la misiuni în teatre de opera]ii atrag nu numai aprecieri, ci [i ac]iuni ostile. Referitor la aceste ac]iuni de denigrare, directorul Serviciului Român de Informa]ii afirma într-un interviu, pentru ziarul „România Liber`“ din 24 octombrie 2011, c` interesul agen]ilor str`ini pentru România a crescut exponen]ial în ultimul an. Acesta a înregistrat „cre[teri calitative“ mai ales dup` ce s-a semnat Acordul româno-american legat de instalarea scutului antirachet`. Se apreciaz` c`, lunar, România suport` câteva sute de mii de incidente de tip cibernetic. Multe dintre vulnerabilit`]i îns` par s` vin` din interior, din partea clanurilor mafiote existente pe întreg teritoriul ]`rii, care fac ca „economia neagr`“ s` reprezinte 25-27 la sut` din economia total`. Scandalurile de spionaj în care a fost implicat` România postdecembrist` au vizat, în general, o zon` geografic` restrâns`, fiind implica]i vecinii de la est – Ucraina, Rusia sau Moldova. Ru[ii sunt „mai interesa]i de tematica NATO“ pe teritoriul României. Referindu-se la aceasta, Iulian Fota, consilierul pentru probleme de securitate al pre[edintelui, afirma în interviul acordat cotidianului „Ziua“ din 10 iunie 2009: „este evident c`, din punctul de vedere al unor entit`]i neoccidentale, noi suntem atractivi, ca ]int` [i ca obiectiv, pe cele dou` coordonate: accesul la informa]ii sau atitudinea noastr` din NATO [i UE care ne poate fi influen]at` prin mijloace ilegale, neortodoxe, inclusiv sau mai ales la nivel politic“. Prin urmare, aceast` activitate nu a încetat niciodat`, de unde rezult` principiul fundamental potrivit c`ruia „r`zboiul informa]ional este un r`zboi permanent“ [i se impune a fi implementat în cadrul doctrinelor de securitate, prin ridicarea unor adev`rate „ziduri de ap`rare“, pe mai multe niveluri complementare, care s` protejeze structurile [i capacit`]ile na]ionale. Structurile actuale de informa]ii desf`[oar` ac]iuni sus]inute pentru anihilarea oric`ror încerc`ri de compromitere a intereselor na]ionale, dar ap`rarea contrainformativ` a României nu este o activitate restrâns`, executat` numai de un num`r de ofi]eri de informa]ii, ci trebuie s` fie o „strategie na]ional`“, în care s` fie implica]i to]i cet`]enii. Îns`, pentru ca cet`]eanul s` fie implicat, trebuie ca acesta s` fie informat [i educat contrainformativ.
* Putem considera c` politica intern` [i interna]ional` sunt, de fapt, dou` manifest`ri diferite ale aceluia[i fenomen: lupta pentru putere. Întreaga istorie arat` c` na]iunile implicate în politica interna]ional` se preg`tesc continuu, iar în acest sens, serviciile de spionaj pot avea un rol determinant în punerea în scen` a unor „incidente“ în urma c`rora unele state vor fi afectate, iar altele î[i consolideaz` puterea [i imaginea ca actor în plan interna]ional.
30 Cultura de intelligence
Puterea unei na]iuni nu depinde numai de abilitatea diploma]iei [i de puterea armatei, ci [i de atractivitatea exercitat` pentru alte na]iuni, de filosofia politic`, dar, mai ales, de institu]iile [i strategiile de securitate pe care aceasta le aplic`. De o importan]` aparte în descifrarea poten]ialului unui actor este definirea [i identificarea surselor, dar [i cunoa[terea felului de politic` de putere/power means pe care acesta o promoveaz` în rela]iile interna]ionale. Noile concepte [i tehnologii militare se elaboreaz` [i experimenteaz` continuu [i au menirea de a revolu]iona complet rela]iile [i de a pune în valoare aceast` politic` de putere/power means. Numeroase indicii evoc` posibilitatea unei noi revolu]ii [tiin]ifice ce se produce în domeniul proces`rii informa]iei. Folosirea noilor tehnologii în executarea atacurilor informa]ionale face posibil` blocarea func]ion`rii structurilor publice, atât a celor administrative, cât [i a celor productive. Statul agresat nu î[i mai poate exercita puterea, nu mai controleaz` resursele, nu le mai poate asigura cet`]enilor un climat social normal. Aceast` nou` genera]ie de agresiuni informa]ionale ar permite exercitarea de presiuni asupra oric`rui stat prin controlul informa]ional al centrelor de decizie. Mai mult, r`zboiul informa]ional este destul de ieftin în compara]ie cu alte tipuri de r`zboaie, permi]ând statelor dezvoltate, dar [i grup`rilor teroriste interesate s` achizi]ioneze capabilit`]i în acest domeniu [i s` le foloseasc` potrivit scopurilor propuse.
BIBLIOGRAFIE
1. Barry Buzan, Popoarele, statele [i teama, Editura Cartier, Chi[in`u, 2002. 2. Florian Gârz, Spionajul [i puterea, Editura Obiectiv, Craiova, 2003. 3. Henry Kissinger, Diploma]ia, Editura Bic All, Bucure[ti, 2002. 4. John J. Mearsheimer, Tragedia politicii de for]`, Editura Antet, Bucure[ti, 2003. 5. J. Hans Morgenthau, Politica între na]iuni, Editura Polirom, 2007.
31 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
INTELLIGENCE – coordonat` a ecua]iei de securitate na]ional` [i global` –
Colonel Ovidiu FR~}IL~ Locotenent-colonel Iosif SOLOMON
n opinia speciali[tilor în studii de securitate, Regardless of controversies, conceptul modern de securitate include different conceptual approaches, and substantive and formal changes | cinci factori cumulativi, securitatea unei in the intelligence activity, intelligence entit`]i statale fiind asigurat` dac` se ]ine cont professionals, historians, political de fiecare dintre urm`toarele cinci componente: scientists, sociologists and policy makers agree on only one aspect: the possession politic`, militar`, economic`, societal` [i ecologic`. of valuable information is as important Problematica securit`]ii nu se confund` now as it was two thousand years ago, cu func]ionarea normal` a statului pe aceste and the rapid and profound changes in the global environment require dimensiuni, ci se refer` numai la amenin]`rile flexibility, accuracy, increased capability care, prin dimensiunile men]ionate, pun în pericol of forecasting and acting, and especially îns`[i existen]a statului. Securitatea politic` structures able to cope with the new se refer` la stabilitatea organiza]ional` a statelor, requirements of intelligence. The author considers that not all a sistemelor de guvern`mânt [i a ideologiilor intelligence professionals value care le legitimeaz`. Componenta militar` scientific and theoretical approaches a securit`]ii prive[te interconexiunea dintre nivelul to intelligence activities, although they may represent a necessary armelor ofensive [i cel al capacita]ilor defensive foundation of doctrinal changes ale statelor, împreun` cu percep]ia statelor and bureaucracy reduction despre inten]iile celorlal]i participan]i la via]a in intelligence services. interna]ional`. Securitatea economic` se axeaz` Keywords: information networks; pe accesul la resurse, finan]are [i pie]e necesare “Iron Curtain”; information sources; “Cold War” pentru a sus]ine niveluri acceptabile ale dezvolt`rii [i puterii statului. Când vorbim despre securitate
Colonel Ovidiu Fr`]il`, locotenent-colonel Iosif Solomon – Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
32 Cultura de intelligence societal`, ne referim la men]inerea, în cadrul unor condi]ii acceptabile pentru a permite procesul de evolu]ie, a identit`]ii na]ionale colective, a modelelor tradi]ionale ale limbii, culturii, religiei [i obiceiurilor unui popor. Dup` cum evolueaz` evenimentele, unele dintre cele mai mari probleme pentru securitatea european` le va pune componenta societal`, ca urmare a situa]iilor existente în Bosnia-Her]egovina, Transnistria, Macedonia, Kosovo, Belarus, Muntenegru. Securitatea ecologic` prive[te prezervarea biosferei planetare, ca suport esen]ial al sistemului de care depind toate celelalte activit`]i umane. De asemenea, una dintre transform`rile majore, de profunzime ale sistemului interna]ional actual este aceea a regândirii fundamentelor conceptului de putere [i a modului de exercitare a puterii. Consecin]a logic`, având în vedere teoria lui Clausewitz, conform c`reia r`zboiul este o continuare a politicii cu alte mijloace, este transformarea r`zboiului în forme de agresiune mult mai subtile, cu impact covâr[itor asupra unei na]iuni, la toate nivelurile sale de existen]`: politic, economic, social, informa]ional. Din punct de vedere semantic, no]iunea de securitate este definit` prin „faptul de a fi la ad`post de orice pericol“ sau „sentimentul de încredere [i de lini[te pe care îl d` cuiva absen]a oric`rui pericol“, provenind din latinescul securitatis, -atis, tradus prin „lips` de grij`“. Într-o formulare mai elaborat`, securitatea este definit` ca desemnând premisele [i circumstan]ele care determin` atât sentimentul sau starea de fapt generatoare de încredere, lini[te, protec]ie, ap`rare în fa]a unui pericol, cât [i m`surile care conduc la prevenirea oric`rui pericol. Clarificarea conceptului de securitate a fost posibil` în momentul în care no]iunea a c`p`tat un sens normativ. S-a înregistrat, astfel, o cre[tere a gradului de complexitate, determinat` de apari]ia unor serii de factori (politici, economici, militari, informa]ionali etc.), a c`ror interac]iune a generat structurarea conceptului pe mai multe niveluri: securitate uman` (a individului), securitate na]ional`, securitate interna]ional`, securitate regional` sau securitate global`. Potrivit Dic]ionarului explicativ al limbii rom#ne, securitatea na]ional` constituie starea generalizat` de lini[te [i încredere c` existen]a unei na]iuni este în afar` de orice pericol1. Într-o defini]ie mai aplicat`, doctrina na]ional` a informa]iilor pentru securitate2 define[te securitatea na]ional` ca fiind „starea na]iunii, a comunit`]ilor sociale, a cet`]enilor [i a statului, fundamentat` pe prosperitate economic`, legalitate, echilibru [i stabilitate socio-politic`, exprimat` prin ordinea de drept [i asigurat` prin ac]iuni de natur` economic`, politic`, social`, juridic`, militar`, informa]ional` [i de alt` natur`, în scopul exercit`rii neîngr`dite
1 Dic]ionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, Bucure[ti, 1998. 2 Adoptat` în [edin]a Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii din 23 iunie 2004.
33 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 a drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti, manifestarea deplin` a libert`]ii de decizie [i de ac]iune a statului, a atributelor sale fundamentale [i a calit`]ii de subiect de drept interna]ional“. Sintagma securitate na]ional` are drept componente strategice fundamentale ap`rarea na]ional`, siguran]a na]ional` [i ordinea public`. Ini]ial, a desemnat preocup`rile ce ]ineau strict de domeniul ap`r`rii na]ionale a teritoriului, prin folosirea mijloacelor conven]ionale, având în vedere c`, pentru o perioad` îndelungat`, principalii factori generatori de insecuritate au fost conflictele militare. Treptat, conceptul a fost extins, globalizarea amenin]`rilor la adresa securit`]ii atr`gând de la sine c`utarea de r`spunsuri la acela[i nivel, în urma constat`rii faptului c` ap`rarea militar` nu mai concord` cu problematica extrem de complex` a asigur`rii securit`]ii unei na]iuni. Conceptul de securitate trebuie v`zut în corela]ie cu no]iunile asociate acestuia, cum ar fi: interesele na]ionale, sistemul [i institu]iile securit`]ii na]ionale, strategia securit`]ii na]ionale, mijloacele [i politicile de securitate, obiectivele politicii de securitate na]ional`, principiile securit`]ii na]ionale etc. Aceast` corela]ie ne permite o abordare sistemic` a conceptului, deoarece el implic` existen]a [i analiza mai multor dimensiuni, printre care g`sim în mod curent dimensiunile politic`, militar`, economic`, informa]ional` etc. Statul este v`zut ca fiind principalul generator de securitate, aceasta putând fi asigurat` în condi]ii optime numai în cazul în care aceste dimensiuni (subsisteme) se plaseaz` [i func]ioneaz` în interdependen]` într-un sistem de securitate. Serviciile de informa]ii/de intelligence reprezint` unul dintre aceste subsisteme, ce au ca principal` ra]iune de existen]` ap`rarea securit`]ii na]ionale; ele fac parte dintr-un sector special al activit`]ii statului, rezultând astfel un puternic imperativ de secretizare. Caracteristicile lor unice le furnizeaz` posibilitatea de a ac]iona independent, de a amenin]a pozi]ia unor guvernan]i, parlamentari, oameni politici [i de a pune în primejdie guvernarea democratic`, drepturile [i libert`]ile fundamentale ale cet`]enilor, ceea ce poate duce la apari]ia unor disfunc]ionalit`]i ale sistemului democratic. Mark Lowenthal a descris intelligence-ul ca3: • proces – mijlocul prin care anumite tipuri de informa]ii sunt necesare [i cerute, colectate, analizate, protejate [i diseminate, precum [i ca un ansamblu coerent de metode [i procedee, legale [i ilegale, la vedere sau acoperite, utilizate pentru atingerea scopului; • produs – produsul final al acestui proces;
3 Mark Lowenthal, Intelligence: From Secrets to Policy, Washington D.C., Congressional Quarterly Press, 2002.
34 Cultura de intelligence
• organiza]ie – structurile, unit`]ile, organiza]iile care pun în practic` procesul respectiv [i elaboreaz` produsul final. Informa]ia, „talisman al puterii“, este c`utat` de toate componentele sistemului interna]ional. Sistemul interna]ional nu ar putea func]iona f`r` informa]ie, nivelurile sistemului interac]ioneaz` [i supravie]uiesc datorit` informa]iilor. Scopurile c`ut`rii (culegerii) [i de]inerii informa]iilor este îns` diferit (ca, de altfel, [i mijloacele, metodele de ob]inere); ele pot fi de dominare, de control sau de supravie]uire. De-a lungul secolelor, orice lucrare de istorie, sociologie politic`, guvernare, chiar filozofie politic`, de la Sun Tzu, Machiavelli sau Hobbes4 [i pân` în zilele noastre, a tratat problema de intelligence ca subiect conex ariei de studiu, considerând-o „informa]ie destinat` ac]iunii“5. Preocuparea pentru studiul intelligence nu a fost, parc`, niciodat` atât de pregnant` cum este acum, la începutul secolului XXI. Declasificarea arhivelor din perioada r`zboiului rece, atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 [i 11 martie 2004, scandalurile mediatice ale r`zboiului din Golf [i interven]iile militare din Afganistan [i Irak, schimbarea de paradigme în domeniul securit`]ii na]ionale [i interna]ionale, au produs modific`ri majore în modul de studiu academic al problematicii de intelligence. Intelligence, informa]ia sub orice form` a ei, face parte din arsenalul noilor conflicte asimetrice. De]inerea, puterea [i utilitatea intelligence-ului reprezint` miza conflictului asimetric. Modelându-se dup` noile caracteristici ale societ`]ii informa]ionale, serviciile de intelligence trebuie s`-[i redefineasc` obiectivele, strategiile, doctrinele, s` identifice noile forme de amenin]`ri [i modalit`]ile de prevenire a acestora. Securitatea nu mai este definit` cu ajutorul parametrilor militari. Securitatea unei na]iuni se refer`, ast`zi, la securitatea democratic`, securitatea economic`, securitatea infrastructurilor informa]ionale, securitatea individual`. Efectul imediat al schimb`rii paradigmei de securitate în plan intern [i interna]ional a fost transfor- marea rolului [i a ponderii intelligence în procesul decizional, ac]iunea politic` bazându-se din ce în ce mai mult pe cantitatea [i calitatea produselor de intelligence. Subiecte ca securitatea [i intelligence-ul sunt mai prezente ca oricând atât în discursurile politice, cât [i în con[tiin]a public`. În 1976, prim-ministrul Marii Britanii, Harold Wilson, spunea c` este periculos [i nefast pentru interesul general na]ional s` se discute public despre problemele
4 Thomas Hobbes, De Cive, Cambridge University Press, 1998. 5 Robert Bowie în Ernest May, Knowing One’s Enemies: Intelligence Assesments before the Two World Wars, Princeton UP, 1984, p. 3.
35 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 de securitate [i intelligence; ast`zi, pentru prima dat` în istoria serviciilor secrete britanice, se afirm` deschis utilitatea lor [i gradul lor de implicare în ac]iunea politic` la nivel interna]ional, iar pre[edintele SUA petrece prima or` a fiec`rei dimine]i de lucru împreun` cu [eful intelligence-ului [i consilierul pe probleme de securitate. Pentru economia materialului, vom încerca o scurt` trecere în revist` a principalelor divergen]e [i probleme cu care ne confrunt`m în încerc`rile de abordare academic` a studiului de intelligence. Influen]a succeselor sau e[ecurilor intelligence asupra societ`]ii, recunoa[terea social` a utilit`]ii serviciilor de intelligence, rela]ia produc`tor-beneficiar în ciclul informa]ional, g`sirea unei defini]ii unanim acceptate a intelligence-ului, leg`tura dintre intelligence [i rela]ii interna]ionale, intelligence [i politica intern` sau mai noul concept de homeland security, ponderea surselor deschise [i efectul noilor tehnologii informa]ionale asupra activit`]ii de intelligence, concep]ii moderne de abordare a lucrului cu agen]ii [i modificarea politicilor de recrutare a personalului serviciilor secrete, sunt numai câteva dintre aspectele spre care trebuie s` ne îndrept`m aten]ia în cercet`rile de intelligence. Dac` succesele în activitatea de informa]ii r`mân de cele mai multe ori necunoscute, e[ecurile informative au un efect cople[itor asupra aspectelor politice, sociale [i chiar economice din via]a unei na]iuni. Putem compara f`r` ezitare efectul e[ecului intelligence-ului cu un tsunami care î[i bazeaz` for]a distructiv` pe existen]a informa]iilor trunchiate, pe varietatea surselor „dezv`luirilor“ [i pe apari]ia unor noi teorii ale conspira]iei. Orice e[ec al intelligence-ului determin` o serie de posibilit`]i în lupta elitelor politice pentru putere, interpret`rile „teoriei conspira]iei“ oferind confortul psihologic necesar „g`sirii vinova]ilor“. Succesul în intelligence contribuie la stabilitatea [i securitatea unei na]iuni, dar cum afecteaz` e[ecul politica intern` [i încrederea publicului în institu]iile statale? {tirbirea încrederii în securitatea individual`, în capacitatea statului de a-[i proteja cet`]enii na[te traume psihologice în rândul popula]iei, care pot avea ca efect fie discreditarea serviciilor de intelligence, fie con[tientizarea necesit`]ii sporirii puterii [i func]ionalit`]ii acestora. Traumele psihologice suferite de americani, printre care poate cea mai puternic` fiind aceea a con[tientiz`rii propriei vulnerabilit`]i [i c`derea abrupt` de pe piedestalul superputerii ferite de orice atac direct, au produs nu numai schimb`ri la nivelul percep]iei publice asupra serviciilor secrete, ci [i modific`ri de legisla]ie care au fost privite de mul]i anali[ti ca fiind caracteristice unui stat maximal, totalitar.
36 Cultura de intelligence
Acum cinci decenii, Sherman Kent6 studia pentru prima dat`, într-o manier` [tiin]ific`, academic`, problematica intelligence, în lucrarea „Strategic Intelligence for America Foreign Policy“. În anii ’80, doi cercet`tori britanici, Christopher Andrew [i David Dilks, vorbeau pentru prima dat` de intelligence ca dimensiune de sine st`t`toare a rela]iilor interna]ionale, subliniind obligativitatea studiului intelligence în acest context7. Dac` [tiin]ele politice au operat schimb`ri importante în conceptele [i doctrinele de securitate [i rela]ii interna]ionale, în domeniul intelligence lucrurile au mers anevoios. Necesitatea schimb`rilor radicale atât în aria conceptelor, metodelor [i mijloacelor, cât [i în structura organiza]ional` este dat` de caracteristicile sociale, culturale [i tehnologice ale secolului XXI. Fragmentarea [i diversificarea amenin]`rilor la adresa statului na]iune, apari]ia unor noi competitori statali pe arena global` [i pericolul crescând al amenin]`rilor provenite din sfera actorilor non statali trebuie s` aib` ca efect atât schimb`ri la nivel organiza]ional, birocratic în serviciile secrete, cât [i la nivelul percep]iei populare asupra intelligence-ului [i necesit`]ii acestei arii de activitate8. În dezbaterile dintre reali[ti, liberali, institu]ionali[ti, constructivi[ti sau postmoderni[ti pe tema abord`rii studiului teoriei rela]iilor interna]ionale nu vom g`si tratat` problema intelligence-ului ca element fundamental în construc]ia coerent` a unor politici externe [i de securitate interna]ional`. Este interesant de subliniat faptul c`, de[i studiul intelligence intr` în sfera de abordare realist` a teoriei rela]iilor interna]ionale, scriitorii neo-reali[ti au ignorat, în mare majoritate, abordarea academic` a intelligence-ului. Cu toat` recunoa[terea importan]ei studiului intelligence-ului în cercetarea modului de func]ionare a vie]ii politice interna]ionale, în 1992, James der Derian scria: „intelligence este cel mai pu]in în]eles domeniu de studiu [i cea mai pu]in teoretizat` arie a rela]iilor interna]ionale“9. Leg`tura dintre intelligence [i strategia politic` devine vizibil` în momentele de schimbare, de încheiere a unui ciclu [i începerea altuia, care necesit` schimbarea vechilor paradigme (rela]iile profund modificate dintre URSS [i SUA la începutul administra]iei Reagan, apari]ia noilor competitori economici [i nucleari, dispari]ia conflictului ideologic [i permutarea conflictelor în spa]iul religios, cultural [i etnic, recrudescen]a terorismului fundamentalist islamic).
6 Sherman Kent, Strategic Intelligence for America World Policy, Princeton NJ, Princeton University Press, 1949. 7 Christopher Andrew, David Dilks, The Missing Dimension: Governments and Intelligence Communities in the Twentieth Century, Urbana IL, University of Illinois Press, 1984. 8 Andrew Rathmell, Towards Postmodern Intelligence, în Intelligence and National Security, vol. 17, nr. 3, 2002, pp. 87-104. 9 James der Derian, Antidiplomacy: Spies, Terror, Speed and War, Oxford, Blackwell, 1992.
37 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
În studiile academice de intelligence din ultimii ani, speciali[tii au fost de acord c` intelligence-ul, ca obiect de studiu, este necesar în orice încercare de abordare a teoriei rela]iilor interna]ionale, a studiilor despre guvernare, a modului în care decizia politic` afecteaz` buna func]ionare a unei societ`]i atât în`untrul ei, cât [i în rela]iile cu ceilal]i actori globali. Michael Fry [i Miles Hochstein au subliniat, înc` din 1994, faptul c`, de[i studiile de intelligence au înregistrat un puternic avânt [i abord`ri multidisciplinare, ele nu au fost totu[i integrate într-un mod academic în studiile de rela]ii interna]ionale10. Declasific`rile ultimului deceniu au determinat o schimbare de atitudine fa]` de subiecte ca secretul de stat, secretomania la nivelul puterii decizionale sau activitatea serviciilor de securitate [i intelligence; cu toate acestea, percep]ia publicului asupra intelligence-ului este de cele mai multe ori eronat`. Unul dintre pu]inele subiecte fa]` de care speciali[tii manifest` p`reri asem`n`toare este cel al necesit`]ii recunoa[terii sociale a utilit`]ii serviciilor de intelligence [i a intelligence-ului în general. Modul în care se poate îmbun`t`]i procesul de recunoa[tere social` este îns` tratat diferit, în func]ie de sfera profesional` a celui ce abordeaz` subiectul. În sprijinul efortului de recunoa[tere social` a intelligence-ului poate veni [i cercetarea [tiin]ific` istoric`. „Agen]iile de informa]ii care î[i ignor` trecutul sunt la fel de vulnerabile ca indivizii care î[i pierd memoria“, scria Christopher Andrew în 1997. Declasific`rile serviciilor de intelligence [i posibilitatea studierii arhivelor vor permite analize riguroase ale eficacit`]ii [i utilit`]ii estim`rilor de intelligence în decizia politic` [i a modului în care comunitatea de informa]ii a cules, prelucrat-analizat [i diseminat informa]iile. În rândul speciali[tilor se nasc deseori controverse referitoare la: definirea conceptului, fluxul informa]ional specific activit`]ii informative, utilitatea [i utilizatorii intelligence, metodologia de studiu. Spre deosebire de domeniile de studiu cu care este par]ial înrudit`, istorie [i [tiin]e politice, intelligence nu reprezint` un demers intelectual independent. Aria de studiu a intelligence nu are ca scop [tiin]ific declarat obligativitatea c`ut`rii adev`rului. Mai mult decât atât, caracteristica sa practic` [i principala „ra]iune de a fi“ este facilitarea procesului de luare a deciziilor privitoare la ac]iunile de politic` extern`/intern` [i militar`.
10 Michael Fry, Miles Hochstein Epistemic Communities: Intelligence Studies and International Relations, în Intelligence and National Security, vol. 8, nr. 3, 1993.
38 Cultura de intelligence
Pentru noi, este cu atât mai dificil de lucrat cu acest concept, deoarece în limba român` nu exist` un echivalent lingvistic. În literatura de teorie politic`, în strategie [i politica de stat, intelligence se folose[te în sensul de „cunoa[tere despre evenimente, tendin]e [i personalit`]i ce îl pot afecta pe observator sau ]ara, institu]ia sau serviciul guvernamental pentru care observatorul lucreaz`, într-o situa]ie imediat` sau prev`zut` ca imediat`. Asemenea informa]ie identific`, descrie [i define[te situa]ii care cer sau par a cere decizii“. În mod esen]ial, înseamn` activit`]i de adunare a informa]iilor [i de analiz` a acestora în sprijinul procesului de formulare a politicii, în scopul fundament`rii sau ajust`rii strategiilor de securitate na]ional`11. În literatura de specialitate din ]ara noastr`, „informa]iile gestionate de c`tre structurile cu atribu]ii în domeniu sunt informa]ii pentru securitatea na]ional`... [i reprezint` ansamblul de date cu caracter de noutate, documente, obiecte sau activit`]i, indiferent de suport, form`, mod de exprimare sau punere în circula]ie, care aduc un spor de cunoa[tere... [i constituie baza elabor`rii unor decizii ale factorilor cu competen]e în domeniul securit`]ii na]ionale [i permit cunoa[terea [i evaluarea situa]iei operative“12. Deosebit de vag` [i general`, incluzând o palet` larg` de concepte care de multe ori vin în contradic]ie, defini]ia prezentat` contribuie la sublinierea necesit`]ii studiului conceptual [i doctrinar într-o manier` multidisciplinar`, complex` [i modern`. Primul pas (perfectibil, de altfel) pentru clarificare conceptual` a fost f`cut prin adoptarea proiectului Doctrinei na]ionale a informa]iilor pentru securitate (2004), în nota de fundamentare explicându-se faptul c`: „pe baza unei doctrine, asupra c`reia s` existe consensul necesar, va fi posibil s` se reevalueze strategiile [i sistemul informa]iilor pentru securitate, atât ca func]ie de stat, cât [i ca profesie...“. Ce reprezint` intelligence? Cum definim activitatea de intelligence? Ar trebui f`cute diferen]ieri între informa]ia secret` [i cea ob]inut` din surse deschise, în înglobarea acestora în conceptul de intelligence? Utilizarea intelligence de c`tre factorii decizionali trebuie sau nu s` fac` parte integrant` din schematizarea ciclului informativ? Ce anume deosebe[te intelligence de activitatea de culegere de informa]ii realizat` de alte organiza]ii guvernamentale? Cum afecteaz` intelligence agenda de politic` intern` [i interna]ional`? Exist` o anumit` predispozi]ie a unor oameni politici c`tre utilizarea intelligence [i cum afecteaz` acest lucru activitatea serviciilor de intelligence? Sunt întreb`ri care au dat na[tere dezbaterilor [tiin]ifice, colabor`rilor între istorici, profesioni[ti ai intelligence-ului [i speciali[ti în [tiin]e politice [i care pân` acum nu [i-au g`sit r`spunsuri lipsite de controverse.
11 Amos A. Jordan, W.J. Taylor, Jr., Lawrence J. Korb, American National Security. Policy and Process, The John Hopkins University Press, Baltimore [i Londra, 1989. 12 Revista Profil, publica]ie a Serviciului Român de Informa]ii, nr. 10, martie 2006, p. 20.
39 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Întreaga construc]ie teoretic` a studiului lui Michael Hermann, „Intelligence Power in Peace and War“13, are la baz` ideea c` intelligence reprezint` o form` a puterii statului. Al]i teoreticieni, în special istoricii14, consider` c` intelligence nu reprezint` o form` a puterii statale, ci doar un mijloc necesar exercit`rii acesteia. Abord`rile sociologilor [i speciali[tilor în [tiin]e politice se axeaz` pe ideea c` utilitatea [i eficacitatea intelligence-ului sunt profund afectate de calitatea lidership-ului politic, de percep]ia liderilor politici asupra valorii [i limitelor intelligence, de agenda proprie de politic` interna]ional`. Rela]ia dintre liderii politici [i consilierii pe probleme de securitate [i informa]ii este supus` unei aten]ii f`r` precedent în istoria opiniei publice [i a mass-mediei. Dintotdeauna a fost recunoscut` leg`tura dintre intelligence [i decizie, dar niciodat` pân` ast`zi ea nu a fost studiat` în profunzime, nu s-a încercat stabilirea exact` a modului în care politicul afecteaz` procesul de intelligence [i procesele de stabilire a strategiilor de c`utare, analiz` a informa]iilor; ca urmare a caracterului secret al intelligence-ului nu s-a putut cerceta cu exactitate m`sura în care produsul de intelligence a determinat schimb`ri atitudinale [i ac]ionale în rândul liderilor politici. Apropierea liderului politic de serviciile de intelligence este un alt domeniu care merit` a fi studiat mai mult decât pân` acum. Liderii politici care proveneau din structuri de informa]ii [i-au fundamentat întotdeauna decizia pe produsul de intelligence (Andropov, George Bush); al]ii au dezvoltat interes, chiar pasiune fa]` de munca serviciilor de intelligence (Margaret Thatcher, François Mitterand) sau au nutrit aversiune [i neîncredere fa]` de intelligence [i serviciile de informa]ii (J. Carter, Helmut Kohl). Cu to]ii sunt îns` de acord c` principala dificultate în construirea unei teorii universal acceptate rezult` din faptul c` rolul [i utilitatea intelligence depind în mod direct de interac]ia dintre produc`torii [i consumatorii de intelligence. Michael Hermann afirma în lucrarea deja amintit` c` îns`[i calitatea produsului de intelligence poate determina cre[terea încrederii consumatorului în produs, dar nu garanteaz` [i cre[terea influen]ei intelligence-ului în procesul decizional al consumatorului. Abilitatea consumatorului de a folosi un produs informativ de calitate în propriul avantaj nu ]ine numai de aspecte socio-psihologice ca: prejudec`]i, predispozi]ii, stil managerial, nivel intelectual, structur` de personalitate, ci [i de al]i factori conec[i: politici, militari, economici [i sociali. Schema, deja clasic`, a ciclului intelligence: c`utare – colectare – analiz` – diseminare este completat` cu utilizatorul intelligence, prezent ca nod extern procesului
13 Michael Hermann, Intelligence Power in Peace and War, Cambridge University Press, 1996. 14 John Ferris, Intelligence, în R. Boyce, J. Maiolo, The Origins of World War Two, Palgrave, 2003, p. 308.
40 Cultura de intelligence de intelligence15, f`r` a se explica modul în care produsul finit de intelligence î[i g`se[te utilitatea în procesul decizional sau modul în care ac]iunea politic` rezultat` în urma „livr`rii“ unei anumite informa]ii poate declan[a, la rândul ei, un feedback cu capacitate de modificare a întregului proces de intelligence. Ca orice sistem, sistemul intelligence are nevoie de autoreglare, deci de existen]a unui feedback reglator, iar acest aspect al studiului intelligence a fost superficial sau unilateral studiat. Abordarea studiului feedback-ului intelligence [i m`sura în care acesta poate modifica orice palier de lucru din cadrul ciclului de intelligence constituie o etap` absolut necesar` în încercarea de definire corect` a conceptului de intelligence. Putem considera procesul decizional cutia neagr` [i intelligence-ul unul dintre input-uri. Eficacitatea intelligence este maxim` atunci când produce o schimbarea a output-ului (decizia [i ac]iunea politic`), în condi]iile în care toate celelalte input-uri r`mân nemodificate. În realitate, este foarte greu de ob]inut aceast` stare de func]ionare a unui sistem. {i atunci, cum m`sur`m utilitatea, eficacitatea intelligence-ului? De cele mai multe ori, utilitatea intelligence se m`soar` post factum. Studierea cursului evenimentelor poate dovedi dac` intelligence a determinat o decizie politic` cu rezultat ac]ional benefic asupra intereselor na]ionale. Dar, oare, ceea ce pare la început o decizie „politically corect“ bazat` pe un input intelligence valoros nu se poate transforma în e[ec decizional [i ac]ional? În literatura de specialitate, discu]iile asupra utilit`]ii intelligence [i a modului în care este legat` de procesul politic decizional intern sau interna]ional sunt de abia la început. Un alt aspect ce na[te divergen]e în studiile de specialitate este cel legat de incertitudinea conceptual` referitoare la diferen]ele dintre procesul de intelligence [i activitatea altor organisme [i agen]ii guvernamentale de c`utare a informa]iilor. Controversele se amplific`, mai ales în ultimii ani, datorit` apari]iei organiza]iilor [i agen]iilor neguvernamentale, private, cu scop oficial (în multe cazuri neoficial), de activitate intelligence (cu atât mai mult, cu cât aceste organiza]ii sunt în general conduse de fo[ti profesioni[ti ai intelligence folosind metodele [i mijloacele specifice muncii de intelligence). În acest context, solu]ia lui Michael Hermann16, prin care acesta identifica intelligence cu organiza]iile specializate, guvernamentale, care au în componen]a numelui cuvântul intelligence, care se ocup` cu activitatea de intelligence [i care au ca scop, „produs final“, intelligence, pare a fi insuficient`. Abord`ri [i puncte de vedere diferite vom descoperi [i în aspectele referitoare la sursele de intelligence. Ponderea informa]iilor din surse deschise în alc`tuirea produsului de intelligence poate sau nu modifica în]elesul conceptului de intelligence?
15 Amos A. Jordan [.cl,, ibidem. 16 Michael Hermann, Diplomacy and Intelligence, în Diplomacy and Statecraft, 9/2, 1998, pp. 1-2.
41 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Întrebarea este legitim` atât timp cât autori ca M. Hermann, atunci când vorbesc despre sursele deschise, le denumesc chiar „non-intelligence sources“. Mai mult decât atât, utilizarea internetului [i infrastructura informa]ional` schimb` profund datele problemei, deoarece el nu reprezint` doar o baz` de date deschis`, accesibil` publicului larg, ci [i un teren fertil pentru accesarea datelor confiden]iale, uneori chiar a celor cu caracter strict secret. Re]elele informa]ionale din cadrul comunit`]ii informative a Statelor Unite reprezint` o zon` de maxim` vulnerabilitate [i „cea mai mare comoar` informativ` din istoria spionajului“17. Utilizarea noilor tehnici informa]ionale a câ[tigat teren atât în rândul profesioni[tilor intelligence, spionajului militar [i industrial, tranzac]iilor ilegale bancare, cât [i în rândul organiza]iilor teroriste. Infrastructura informa]ional` a statelor dezvoltate faciliteaz` atacurile de tip terorist, efectul atentatului clasic terorist multiplicându-se pân` la dezastru prin atacurile asupra infrastructurilor informa]ionale. RMA (Revolution in Military Affairs), NCW (Netcentric Warfare), C4ISR (Command, Control, Communications, Computers, Intelligence, Surveillance and Reconaissance), IO (Information Operations) sunt termeni cu care orice membru al comunit`]ii informative americane, de la simplu func]ionar la directori, generali sau amirali, este familiarizat. Pentru prima dat` de la terminarea r`zboiului rece, Secret Intelligence Service – SIS [i Central Intelligence Agency – CIA recunosc în mod oficial calitatea deficitar` a surselor de informa]ii în condi]iile dispers`rii amenin]`rilor la nivel global. Serviciile au fost deseori nevoite s`-[i fundamenteze rapoartele de intelligence pe informa]ii provenite din surse de mâna a doua, a[a-numitele „sub-sources“, sau pe informa]ii care, din cauza unor lan]uri de circula]ie surs` – beneficiar prea lungi, î[i pierd din credibilitate [i sunt imposibil de verificat. În perioada imediat urm`toare dispari]iei cortinei de fier, activitatea agen]ilor de intelligence a c`zut sub influen]a efectului Hilton, specific activit`]ii jurnali[tilor (ziari[tii, ascun[i sub „clopote de sticl`“, în holurile marilor hoteluri, departe de realit`]ile zonei, schimb` între ei surse, idei, informa]ii, f`r` a le mai verifica veridicitatea). Supuse urgen]elor informative, presiunii beneficiarului intelligence [i schimb`rilor de genera]ii, serviciile de intelligence [i-au sporit productivitatea în dauna calit`]ii. Penetrarea informativ` a structurilor fundamentalist islamice [i a organiza]iilor teroriste s-a dovedit o sarcin` mult prea dificil` chiar [i pentru servicii ca CIA sau SIS.
17 John Ferris, Netcentric Warfare, C4ISR and Information Operations: Towards a Revolution in Military Intelligence?, în Intelligence and National Security, vol. 19, nr. 2, 2004.
42 Cultura de intelligence
În procesul de regândire a lucrului cu agen]ii [i colaboratorii, se observ` o orientare din ce în ce mai frecvent` c`tre vân`toarea de informa]ii în dauna c`ut`rii (culegerii) de informa]ii18. Modelându-se dup` noile caracteristici ale societ`]ii informa]ionale, serviciile de intelligence trebuie s`-[i redefineasc` obiectivele, strategiile, doctrinele, s` identifice noile forme de amenin]`ri [i modalit`]ile. Politica de personal a serviciilor de informa]ii/intelligence se afl`, de asemenea, într-un proces profund de schimbare, noua politic` a recrut`rii de personal punând un accent puternic pe capacit`]ile lingvistice complexe, pe provenien]a viitorilor angaja]i din medii culturale, chiar religioase, diverse. Indiferent de controverse, diferite abord`ri conceptuale, muta]ii de fond [i de form` în activitatea de intelligence, asupra unui singur aspect sunt de acord profesioni[tii intelligence, istoricii, politologii, sociologii [i deciden]ii politici: de]inerea informa]iilor de valoare este la fel de important` ca acum dou` mii de ani; schimb`rile rapide, profunde [i f`r` sfâr[it ale peisajului global necesit` flexibilitate, acurate]e, capacitate sporit` de previzionare, ac]iune [i, mai ales, structuri capabile s` fac` fa]` noilor cerin]e în intelligence. În marea lor majoritate, profesioni[tii intelligence nu pun mare pre] pe abord`rile [tiin]ifice, teoretice ale activit`]ii de intelligence. Cu toate acestea, abordarea academic` a intelligence-ului, studiile [tiin]ifice asupra puterii [i utilit`]ii sale pot reprezenta dac` nu un sprijin pentru activitatea de zi cu zi, m`car un fundament necesar al schimb`rilor doctrinare [i al reducerii gradului de birocratizare ineficient` a activit`]ii serviciilor de intelligence. Un veteran al comunit`]ii informative americane declara: „... agen]iile trebuie s`-[i canalizeze aten]ia mai pu]in c`tre c`utarea brut` a informa]iilor [i mai mult c`tre ceea ce înseamn` o informa]ie cu adev`rat“19.
Securitate [i intelligence în cadrul unei societ`]i democratice Având în vedere importan]a asigur`rii securit`]ii na]ionale pentru existen]a [i buna func]ionare a oric`rei societ`]i, precum [i rolul esen]ial pe care îl joac` serviciile de informa]ii în acest proces, rezult` c` provocarea privind controlul [i supravegherea serviciilor de informa]ii în statul de drept vine din imperativul echilibr`rii nevoii de securitate [i a interesului colectiv, pe de-o parte, cu libert`]ile [i drepturile individuale specifice unei societ`]i democratice, pe de alt` parte.
18 Charles Cogan, Hunters not Gatherers: Intelligence in the Twenty-First Century, în Intelligence and National Security, vol. 19, nr. 2, 2004. 19 Loch K. Johnson, The CIA’s Weakest Link: Forget James Bond. What our Intelligence Agencies Need are More Professors, în Washington Monthly, iulie-august 2001, p. 6.
43 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Interesul statului de a avea servicii de informa]ii eficiente este juxtapus intereselor cet`]enilor de a fi proteja]i de servicii de informa]ii care s` func]ioneze legal [i în spiritul normelor [i standardelor democratice, îns` intr` uneori în conflict cu valoarea democratic` a libert`]ii individuale. Principalele motive pentru care este necesar controlul democratic parlamentar al serviciilor de intelligence au fost eviden]iate într-un studiu întreprins de Hans Born [i Ian Leigh, referitor la supravegherea agen]iilor de intelligence20, fiind prezentate mai jos. În primul rând, mare parte din activitatea serviciilor de intelligence se desf`[oar` în secret, fiind astfel ascuns` evalu`rii publice. Este deci important ca parlamentul s` monitorizeze opera]iunile serviciilor de intelligence. Pe de alt` parte, serviciile de intelligence de]in unele abilit`]i speciale, cum ar fi posibilitatea de a intercepta comunica]iile, care pot limita respectarea drepturilor omului. Pentru a preveni astfel de situa]ii, este necesar controlul parlamentar. De subliniat c` misiunea de control parlamentar al activit`]ii serviciilor de intelligence este sus]inut` [i de forurile interna]ionale [i europene. În ultimii ani, s-a conturat tot mai mult un consens interna]ional asupra importan]ei acestui proces. Foruri interna]ionale, precum Uniunea Interparlamentar`, Adunarea Parlamentar` a Consiliului Europei, Adunarea Uniunii Europei Occidentale, admit, în mod explicit, faptul c` serviciile de intelligence trebuie supuse unui control democratic. În al treilea rând, perioada de dup` terminarea r`zboiului rece [i, mai ales, de dup` atentatele teroriste din SUA de la 11 septembrie 2001, a marcat schimb`ri majore în ceea ce prive[te amenin]`rile de securitate. Principala amenin]are pentru societ`]ile democratice nu mai era aceea a unei agresiuni militare str`ine, ci riscurile legate de terorism, crima organizat`, dezvoltarea unor conflicte regionale, traficul ilegal de persoane, de arme [i de alte bunuri. Aceast` evolu]ie din mediul de securitate a impus serviciilor de intelligence un proces de readaptare la noile amenin]`ri, desf`[urat sub supravegherea autorit`]ilor civile alese, acestea fiind singurele care pot oferi garan]ia c` restructurarea serviciilor de intelligence se desf`[oar` în conformitate cu nevoile cet`]enilor. Mai mult, controlul parlamentului trebuie s` asigure c` schimb`rile preconizate se implementeaz` într-o manier` eficient`, cu dep`[irea inerentei rezisten]e la schimbare [i a iner]iei birocratice. Un alt aspect important îl reprezint` faptul c`, în general, serviciile de intelligence au rolul de a culege [i a analiza informa]ii despre posibilele amenin]`ri [i de a evalua riscurile. Evaluarea riscurilor, care reprezint` punctul de plecare pentru celelalte for]e de securitate ale statului, presupune stabilirea unei prioritiz`ri a amenin]`rilor
20 Hans Born [i Ian Leigh, Making Intelligence Accountable: Legal Standards and Best Practices for Oversight of Intelligence Agencies, Norvegia, 2005.
44 Cultura de intelligence care au, de regul`, implica]ii politice semnificative, de aceea este necesar s` se desf`[oare cu respectarea principiilor controlului parlamentar. Ultimul dintre aceste motive este specific statelor care au trecut de la un regim totalitar la un regim democratic. Acesta este legat de amplul proces de transformare a vechilor servicii de intelligence, care îndeplineau [i o func]ie represiv`, în servicii democratice moderne, proces ce trebuie monitorizat atent de c`tre parlament. În general, cultura de securitate este modul de reprezentare a realit`]ii relativ la securitatea individual` [i colectiv`, prin mijloacele specificate mai sus. La nivel na]ional, ea reprezint`, totodat`, preg`tirea întregii societ`]i în spiritul ap`r`rii patriei, respect`rii legii [i valorilor na]ionale, a obiceiurilor neamului [i tradi]iilor pentru contracararea unui posibil adversar intern sau extern, constituind un reper de conduit`, moral, educativ [i formativ. Trebuie avut în vedere faptul c`, indiferent de mediul în care se ac]ioneaz` pentru asigurarea unei st`ri de securitate, beneficiarul final va fi întotdeauna individul. Cet`]eanul, ca individ ce apar]ine unei comunit`]i, trebuie preg`tit [i eventual instruit în domeniul securit`]ii, pentru a fi în m`sur` atât s` contribuie la crearea climatului de securitate, cât [i s` recepteze [i s` aprecieze corect valorile securitare. Asist`m cu surprindere la un amplu proces de contaminare a limbajului cotidian cu boala numit` de noi „intelligence-anit`“, similar celor de „management-anit`“ [i „politic-anit`“, deja implementate în vocabularul uzual actual. Oricât de insignifiant` ar fi o activitate, aceasta se „manageriaz`“ cu ajutorul unei „politici“ ce are la baz` „un intelligence“ adecvat. G`sim, astfel, înc` un motiv pentru definirea [i în]elegerea corect` a termenilor, a relevan]ei acestora în cadrul sistemului social, în ansamblu. Cea mai simpl` defini]ie a culturii de intelligence trebuie s` înglobeze elementele definitorii ale conceptelor ce compun aceast` sintagm`. Astfel, aceasta poate constitui modul de reprezentare a realit`]ii relativ la securitatea individual` [i colectiv`, prin intermediul unui complex de cuno[tin]e, norme, valori etc. referitoare la procesele, produsele [i organiza]iile din domeniul intelligence. De]inerea [i, apoi, punerea în practic` a culturii de intelligence au importan]a social` men]ionat` anterior (ap`rarea patriei, respectarea legii, a valorilor democratice [.a.m.d.). Sintagma „cultur` de intelligence“ mai este definit` ca „un ansamblu de norme, concepte, convingeri, valori, tradi]ii [i practici etice prin intermediul c`ruia personalul, altul decât cel care lucreaz` în serviciile de informa]ii, este preg`tit s` asigure, atât la pace, cât [i în situa]ii conflictuale, protec]ia valorilor, istoriei [i tradi]iilor na]ionale fa]` de un poten]ial adversar, din perspectiva activit`]ii de intelligence“21.
21 Florin Lungu, Rolul educa]iei de securitatea informa]iilor în cultura de intelligence, în Adaptarea serviciilor de informa]ii la schimb`rile mediului strategic – o privire în viitor, Sesiunea de comunic`ri [tiin]ifice a Direc]iei Generale de Informa]ii a Ap`r`rii, noiembrie 2011.
45 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
De asemenea, este definit` cultura de intelligence în domeniul militar ca reprezentând „complexul de norme, concepte, valori, tradi]ii, credin]e [i practici etice, prin intermediul c`ruia personalul armatei este preg`tit continuu pentru a fi capabil s` asigure, atât la pace, cât [i în situa]ii conflictuale, protec]ia valorilor europene, na]ionale [i militare în fa]a unui poten]ial adversar, utilizarea eficient` a informa]iilor [i produselor informative în luarea deciziilor [i hot`rârilor [i transmiterea oportun` a informa]iilor ob]inute“22. Ambele defini]ii fac referire în special la aspectul ac]ional, care desemneaz` punerea în practic` a unor elemente ale culturii de securitate. Existen]a culturii de intelligence trebuie în]eleas` [i acceptat` în cadrul mai larg al culturii de securitate, concept mult mai larg folosit [i în]eles în mas`. Aceste dou` concepte se confund` adesea, scopul lucr`rii nefiind tran[area unei linii clare de demarca]ie, cu atât mai mult, cu cât ea nu exist` în accep]iunea comun` a termenilor. Din contr`, multe dintre ideile sau ac]iunile legate de existen]a, formarea [i dezvoltarea culturii de securitate sunt prezentate tocmai pentru c` ele fac, de fapt, referire la no]iuni sau procese legate de domeniul intelligence.
WEBOGRAFIE
1. http://intellit.muskingum.edu/reform_folder/reformtoc.html 2. http://www.fas.org/irp/commission/htm 3. www.tandf.co.uk/journals
22 Nu]` Dragomir, Cultura de intelligence în domeniul militar, în Infosfera, nr. 4/2010.
46 SERVICIILE DE INTELLIGENCE {I AVERTIZAREA TIMPURIE
Locotenent-colonel C`t`lin BALOG
Motto: „History is a vast early warning system“1. Norman Cousins
Avertizarea timpurie (Early Warning – EW)2 One of the outcomes of intelligence reprezint` un proces de alertare a factorilor de decizie activities should be, in the author’s opinion, to permanently issue signals cu privire la o poten]ial` izbucnire, escaladare and warnings to provide a timely, sau reactivare a conflictelor3 violente [i de promovare comprehensive and truthful flow a în]elegerii dintre factorii de decizie relativ la natura of information about the intensions [i impactul acestora. of potential enemies and allies, so that decision-makers can substantiate, Primele propuneri referitoare la un sistem in due time, an action strategy in keeping de avertizare timpurie au fost f`cute de Înaltul with the state/nation interests Comisar pentru Refugia]i al ONU, Prin]ul and aspirations. Sadruddin Aga Khan, în 1981, în Raportul intitulat The delays and gaps in this flow may result in circumstantial measures, Massive Exodus and Human Rights. Un pas adopted after the outbreak of events, important l-a constituit înfiin]area primului ONG which may lead, in the case of limit pentru prevenirea conflictelor (International Alert), situations, to the severe damage în 1985, precum [i pledoaria acestuia pentru averti- of the state/nation interests for a long period of time. zarea timpurie. Astfel, în 1987, ONU înfiin]eaz` Oficiul pentru Cercetarea [i Colectarea de Informa]ii Keywords: intelligence; analysis; early warning; early response; decision (ORCI) cu scopul de a dezvolta un sistem de avertizare timpurie dedicat monitoriz`rii
Locotenent-colonel C`t`lin Balog – {coala de Aplica]ie a Informa]iilor pentru Ap`rare „General Nicolae Condeescu“, Bucure[ti. 1 „Istoria este un vast sistem de avertizare timpurie“ (N.R.). 2 Conflict and Peace Analysis Response Manual, FEWER, 1999 3 În context, conflictul poate fi definit ca o situa]ie faptic` în care sunt implicate cel pu]in dou` p`r]i (indivizi, grupuri, state) care urm`resc obiective incompatibile sau acela[i obiectiv care nu poate fi atins decât de una dintre ele sau care doresc s` angajeze mijloace incompatibile cu atingerea unui scop.
47 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
[i analizei tendin]elor globale de evolu]ie4. Îns`, factorii motrici care au propulsat avertizarea timpurie la nivel interna]ional au fost Înaltul Comisariat pentru Refugia]i al Na]iunilor Unite (UNCHR) [i Biroul Na]iunilor Unite pentru Coordonarea Problemelor Umanitare (ini]ial, UNDHA [i, în prezent, UNOCHA), impulsionate de nevoia unor anticip`ri precise [i oportune cu privire la fluxurile de refugia]i, pentru planificarea situa]iilor de urgen]`. Sfâr[itul r`zboiului rece a avut un impact pozitiv asupra întregului cadru de prevenire a conflictelor. Anii ’90, prin mediul academic american, au contribuit semnificativ la dezvoltarea unor metode de analiz`, în special cantitative, iar spre sfâr[itul acestei perioade, apar o serie de metode de analiz` calitativ` a conflictelor, promovate de Fondul pentru Pace, FEWER, Banca Mondial`, USAID (Agency for International Development – SUA) [i DFID (Department for International Development – Marea Britanie). Între anii 2001 [i 2002 s-a creat un anume consens referitor la tr`s`turile unui bun sistem de avertizare timpurie, [i anume: • este localizat cât mai aproape de zona de interes sau dispune de re]ele solide de monitorizare; • utilizeaz` surse de informa]ii multiple, între care [i ansamblul surselor deschise, larg accesibile; • utilizeaz` o combina]ie de metode de analiz` cantitative [i calitative; • utilizeaz` capabilit`]i adecvate de tehnologie a informa]iei [i comunica]ii; • furnizeaz` rapoarte regulate [i actualiz`ri ale dinamicii conflictelor principalilor ac]ionari na]ionali [i interna]ionali; • are leg`turi consolidate cu mecanisme adecvate de r`spuns. Acesta a fost motivul pentru care sisteme precum CEWARM (Conflict Early Warning and Response Mechanism), WARN (West Africa Early Warning and Response Network) [i PHSC (Programul pentru Securitate Uman` [i Coexisten]` – program al FCE/Foundation for Co-Existence) – au început s` combine într-un singur sistem avertizarea timpurie [i r`spunsul rapid.
Serviciile de informa]ii (intelligence) sunt institu]ii create cu rol preventiv, având ca misiuni de baz`: • prevenirea surprinderii strategice, economice, politice, tehnico-[tiin]ifice, ecologice sau de alt` natur` [i • informarea factorilor de decizie pentru desf`[urarea ac]iunilor circumscrise domeniilor ap`r`rii [i securit`]ii. Altfel spus, serviciile de informa]ii au datoria de a fi cu un pas înaintea oricui ar avea ca inten]ie proliferarea ori declan[area unor amenin]`ri militare sau non-militare (crize social-politice, economice, ecologice, conflicte inter-etnice, religioase, amenin]`ri asimetrice etc.), de natur` s` pun` statul sau na]iunea într-o situa]ie dificil`. Prin metode [i mijloace specifice – pe care sistemul juridic, prevalându-se de a[a-zisele „ra]iuni de stat“, le permite „mai mult sau mai pu]in“ [i cu acordul
4 K. Rupesinghe, Early Warning: Some Conceptual Problems, în Bulletin of Peace Proposals, 1989.
48 Cultura de intelligence factorilor de decizie politic`, prin care se exercit` controlul [i conducerea nemijlocit` a serviciilor de informa]ii, folosind inclusiv mecanismele politice ale puterii –, serviciile de informa]ii au posibilitatea de a contribui atât la prevenirea, cât [i la declan[area unor evenimente cu rezonan]` istoric`, totul depinzând, într-o mare m`sur`, de profesionalismul serviciilor de informa]ii [i de interesele factorilor de decizie. Experien]a istoric` demonstreaz` c` au existat situa]ii în care serviciile de informa]ii – manevrate cu abilitate de cercurile politice ale puterii – s-au implicat în declan[area unor evenimente care fie au influen]at evolu]ia, fie au determinat apari]ia unor conflictelor militare. Atât Primul, cât [i al Doilea R`zboi Mondial ar putea constitui exemple elocvente în acest sens. Pentru prevenirea surprinderii strategice [i informarea factorilor de decizie, serviciile de informa]ii desf`[oar` o activitate destul de complex`. Astfel, unul dintre rezultatele activit`]ii serviciilor de informa]ii ar trebui s` fie emiterea permanent` a unor semnale [i avertiz`ri, care s` se constituie într-un flux informa]ional oportun, atotcuprinz`tor [i veridic despre inten]iile poten]ialilor inamici sau alia]i, pe care factorii de decizie s` poat` fundamenta, la timp, o strategie de ac]iune în acord cu interesele [i aspira]iile statului/na]iunii. Întârzierile sau sincopele în acest flux pot avea ca efect m`suri de conjunctur`, adoptate dup` declan[area evenimentelor, ceea ce ar putea duce, în condi]iile unei situa]ii limit`, la [tirbirea grav` a intereselor statului/na]iunii pentru o lung` perioad` de timp. La modul general, se poate afirma c` avertizarea timpurie reprezint` un mijloc de ac]iune pentru îndeplinirea misiunilor de baz` ale oric`rui serviciu de informa]ii.
Activitatea de avertizare timpurie Avertizarea timpurie [i r`spunsul rapid Sistemele de avertizare timpurie presupun un cumul de activit`]i de colectare organizat`, regulat` [i sistematizat` [i de analiz` a informa]iilor provenind din zonele de criz`, desf`[urate cu scopul: • anticip`rii escalad`rii unui conflict violent, • dezvolt`rii de r`spunsuri strategice la crizele respective [i • prezent`rii op]iunilor actorilor critici în scop decizional5. Aceste sisteme furnizeaz` un set de produse de avertizare timpurie bazate pe metode cantitative [i/sau calitative de analiz` [i sunt corelate, de obicei, cu mecanisme [i instrumente de r`spuns. Metodele cantitative de analiz` au contribuit semnificativ la în]elegerea cauzalit`]ii, astfel încât unii exper]i apreciaz` gradul de acurate]e la aproximativ 80%6.
5 A. Schmid, Thesaurus and Glossary of Early Warning and Conflict Prevention Terms, FEWER, 1998. 6 J.A. Goldstone, Using Quantitative and Qualitative Models to Forecast Instability, Special Report, United States Institute of Peace, 2008.
49 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Metodologia de lucru presupune utilizarea algoritmilor de prelucrare a datelor istorice [i analogiilor structurale [i codificarea pân` se ajunge la un factor cu semnifica]ie predictiv-anticipativ` maxim`. Provocarea cre[te pe m`sur` ce sursele de date statistice necesare pentru identificarea trendurilor sunt limitate. Metodele calitative au r`spuns nevoii de în]elegere aprofundat` a mediului de conflict [i a modalit`]ii de r`spuns adecvate, prin corelarea analizei cu cadrul de planificare a interven]iei. Aceste metode sunt utilizate pentru analize contextuale profunde [i în metodologia de planificare a r`spunsului adecvat unei situa]ii de criz`, precum [i în zona de evaluare a impactului modurilor de r`spuns asupra conflictelor. Indicatorii utiliza]i în activitatea de avertizare timpurie pot fi evenimente precursoare, semnale, repere utilizate în prognoze [i vizeaz`: a) cauze sistemice generale, structurale, fundamentale, pre-condi]ii având geneze profunde; b) cauze proxime, circumstan]e specifice, situa]ionale [i c) catalizatori direc]i, nemijloci]i, activatori accidentali (asasinarea unui leader, fraud` electoral`, scandal politic etc.). Sistemele de r`spuns rapid sunt mecanisme [i instrumente cu caracter preventiv, de natur` politic`, economic`, financiar`, social` sau de securitate, activate de avertizarea timpurie, care sunt angajate, desf`[urate sau dislocate pentru gestionarea situa]iilor de criz`. R`spunsul rapid (Early Response – ER) se refer` la orice ini]iativ` care are loc de îndat` ce este identificat` amenin]area [i care urm`re[te s` gestioneze, s` rezolve sau s` previn`.
Contextul avertiz`rii Avertizarea presupune informarea la timp a factorilor de decizie cu privire la o amenin]are poten]ial`, astfel încât s` se poat` lua o decizie care s` permit` executarea unor ac]iuni eficiente de contracarare. În momentul în care serviciile de informa]ii emit un avertisment cu privire la o eventual` amenin]are, factorii de decizie au posibilitatea de a lua hot`rârile necesare care s` conduc` la reducerea sau neutralizarea efectelor amenin]`rii. Aceste ac]iuni pot lua forma unor ini]iative diplomatice sau militare, sanc]iuni economice sau încerc`ri de influen]are a opiniei publice. Majoritatea serviciilor de informa]ii dezvolt` politici de avertizare prin care se încearc` evitarea alarm`rii premature a factorilor de decizie [i, implicit, a popula]iei, pân` când nu exist` informa]ii aproape certe cu privire la o amenin]are. Un serviciu de informa]ii î[i poate pierde reputa]ia tr`gând un semnal de alarm` fals, în timp ce factorii de decizie risc` subminarea intereselor na]ionale dac` a[teapt` mai mult decât este cazul pentru a ac]iona. Avertizarea nu înseamn` a avea dreptate, ci înseamn` a fi în siguran]`. Acest lucru presupune ca procesul de avertizare s` fie un punct de în]elegere superioar` a rela]iei semantice între aten]ie [i vigilen]`
50 Cultura de intelligence
[i s` nu a[tepte fapte complet sigure. În mod practic, avertizarea presupune o supraveghere atent`, desf`[urat` continuu. Anali[tii care lucreaz` în serviciile de informa]ii – indiferent de pozi]ia lor – au responsabilitatea [i obliga]ia de a informa conducerea atunci când detecteaz` indicii care pot avea un impact semnificativ în aria lor de responsabilitate. Este recunoscut faptul c` avertizarea trebuie realizat` oportun pentru a preveni surprinderea, în timp ce anumite amenin]`ri, în special cele din domeniul tehnico-[tiin]ific, sunt gestionate mai degrab` progresiv. Exist` dou` tipuri de avertiz`ri de informa]ii militare asupra c`rora trebuie concentrat` aten]ia anali[tilor: 1) avertizarea referitoare la ac]iunea militar` general` de tip r`zboi sau avertizarea referitoare la o posibil` agresiune – definit` ca fiind procesul de aten]ionare a factorilor de decizie cu privire la inten]iile agresive ale unui inamic/adversar sau faptul c` acesta a ini]iat o serie de m`suri de preg`tire a unei posibile agresiuni [i 2) avertizarea referitoare la posibilitatea unui atac – reprezentând informarea oportun` a factorilor de decizie cu privire la faptul c` un inamic/adversar, în afar` de aspectul c` se preg`te[te pentru agresiune, inten]ioneaz` s` lanseze un atac, în viitorul apropiat. Cele mai importante variabile în luarea deciziei referitoare la momentul „când s` avertizezi“ factorul de decizie politic sau militar sunt reprezentate de impactul asupra decidentului [i probabilitatea cu care i se furnizeaz` acestuia informa]ia respectiv`. Anali[tii ar trebui s` evalueze consecin]ele asupra intereselor na]ionale în cazul în care se produce un eveniment ce trebuie raportat [i, apoi, s` stabileasc` probabilitatea ca acel eveniment s` aib` loc. De exemplu, în timp ce amenin]area posibilit`]ii unui atac cu rachete nucleare va fi socotit` întotdeauna un eveniment cu impact mare, probabilitatea ca un astfel de atac s` se produc` asupra unui stat democratic s-a diminuat în ultimii ani. Orice eveniment care poate avea un impact moderat spre mare trebuie men]inut în aten]ie. Cu cât rezultatul evalu`rii probabilit`]ii este mai mare, cu atât avertizarea factorului de decizie trebuie s` fie mai prompt`. Luând ca exemplu ac]iunile care au avut loc în SUA, dup` atacurile teroriste din septembrie 2001, se poate afirma c` avertizarea cu privire la ac]iunile întreprinse de membrii sau simpatizan]ii re]elelor teroriste a devenit o prioritate. Eforturile în acest sens presupun costuri financiare mari [i sunt consumatoare de timp, dar repetarea unor atacuri similare cu cele de la World Trade Center [i de la Pentagon ar avea un efect devastator asupra lumii civilizate. Mai mult, dac` nu s-ar lua m`suri de contracarare în acest sens, ar spori probabilitatea ca astfel de evenimente s` mai aib` loc. Exist` [i situa]ii în care factorii de decizie privesc cu suspiciune avertismentele serviciilor de informa]ii, care ar putea fi valide. Evident, în astfel de cazuri, factorii de decizie trebuie s` ia în considerare datele provenite din alte surse
51 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 decât cele oferite de serviciile speciale, dar, cu toate astea, nu trebuie s` ignore informa]iile furnizate de acestea atunci când se impune materializarea unei anumite strategii. Un exemplu în acest sens a avut loc anterior R`zboiului de Yom Kippur, din 1973. În momentele premerg`toare r`zboiului, secretarul de stat american Henry Kissinger [i liderii politici israelieni ai vremii nu au ]inut cont de avertismentele serviciilor de informa]ii cu privire la inten]iile de r`zboi ale Egiptului. Henry Kissinger a privit cu neîncredere aceste avertiz`ri, probabil pentru c` ele nu veneau în sprijinul ideilor sale anterioare [i, pe de alt` parte, datorit` faptului c` alte structuri informative îl asiguraser` c` inten]iile Egiptului [i Siriei sunt pa[nice. Kissinger [i-a exprimat surprinderea în momentul în care trupele egiptene au traversat Canalul Suez. Un alt exemplu se refer` la invazia Afganistanului de c`tre URSS, în anul 1979. Unele servicii de informa]ii occidentale au emis avertiz`ri c`tre guvernele lor relativ la iminen]a invaziei sovietice. Cu toate acestea, unii lideri politici au preferat s` aib` încredere în Leonid Brejnev, care sus]inea c` aceast` invazie nu va avea loc. Este evident faptul c` acei [efi de state [i guverne au fost surprin[i în momentul în care sovieticii au intrat în Kabul. Elementul „surpriz`“ dispare în momentul în care factorii de decizie iau în considerare datele dintr-o notificare de avertizare. Exemplul cel mai bun în acest sens este cel furnizat de serviciul militar de informa]ii al României care, în august 1968, a informat oportun conducerea statului în leg`tur` cu o posibil` repetare a „modelului cehoslovac“ [i în România. Factorii de decizie r`mân cei care hot`r`sc ce ac]iuni trebuie întreprinse ca reac]ie la o avertizare, dar este ideal ca aceasta s` fie planificat`. Un exemplu, din cel de-al Doilea R`zboi Mondial, îl constituie r`spunsul dat de amiralul Nimmitz unei avertiz`ri cu privire la preg`tirile japonezilor de a invada Insula Midway. De[i datele erau incomplete, amiralul a luat totu[i decizia de a ataca elementele avansate ale flotei japoneze [i a ob]inut succese în distrugerea unei p`r]i din aceast` flot`. Uneori, a „nu ac]iona“ reprezint` o modalitate de ac]iune. Tot în perioada celui de-al Doilea R`zboi Mondial, prim-ministrul britanic William Churchill primise o avertizare cu privire la bombardarea ora[ului Coventry de c`tre germani. Acest ora[ nu avea industrie sau alte facilit`]i de ap`rare [i, în plus, era [i una din loca]iile favorite ale lui Churchill. Cu toate acestea, Churchill nu a f`cut nimic, iar în urma bombardamentelor au rezultat victime [i pagube considerabile. Dac` ar fi luat vreo m`sur` de ap`rare, ar fi dezv`luit atât succesul britanic de a sparge codurile de comunica]ii germane, Enigma, cât [i existen]a capacit`]ilor de radioloca]ie pe care Marea Britanie le dezvolta [i de existen]a c`rora germanii nu [tiau. Churchill nu a ac]ionat în niciun fel, tocmai pentru a-[i proteja sursele serviciilor de informa]ii.
52 Cultura de intelligence
Principiile avertiz`rii Potrivit studiilor în domeniu, exist` patru etape de baz` în ceea ce prive[te metodologia avertiz`rii: 1) descoperirea unei probleme ce face obiectul avertiz`rii; 2) monitorizarea ei – adic` a indicatorilor critici care o caracterizeaz`; 3) evaluarea amenin]`rilor; 4) alertarea factorilor de decizie. De asemenea, se disting dou` categorii de avertiz`ri: avertiz`ri de nivel strategic [i cele de nivel tactic-operativ. Avertizarea strategic` este definit` ca fiind „avertizarea oportun` cu privire la ini]ierea de c`tre un stat sau organiza]ie a unui act ostil“. Aceasta presupune indicii [i/sau indicatori care relev` faptul c` urmeaz` s` se întâmple ceva, cum ar fi mobilizarea armatei [i a rezervei, campanii na]ionale de recoltare de sânge, dislocarea de unit`]i militare în afara garnizoanelor de re[edin]`, m`suri de securitate neobi[nuite, constituirea unor rezerve de resurse critice (carburan]i, lubrifian]i) etc. Pentru a participa la un r`zboi, o ]ar` sau organiza]ie trebuie s` se preg`teasc`. Aceste preg`tiri îi furnizeaz` analistului argumentele necesare pe baza c`rora s` emit` o avertizare strategic` c`tre factorul de decizie. Avertizarea tactic-operativ` este definit` ca „avertizarea dup` ini]ierea unei amenin]`ri sau act de ostilitate, bazat` pe date [i informa]ii din toate sursele posibile“. Un exemplu de astfel de avertizare ar putea fi informa]ia conform c`reia o ]ar` advers` a lansat o rachet` intercontinental`. Timpul scurs de la momentul lans`rii rachetei [i pân` la momentul atingerii ]intei este foarte scurt [i limiteaz` posibilit`]ile de decizie elaborat` a factorilor militari responsabili. Inamicul este „deja la poart`“, iar factorii de decizie militar` se afl` în starea de „management al crizei“. Elementele definitorii, care fac s` func]ioneze procesul de avertizare timpurie, sunt oportunitatea [i specularea oportunit`]ii. Oportunitatea este folosit` de anali[ti în formularea de scenarii cu privire la posibile ac]iuni [i evenimente pe care un adversar le poate întreprinde. Accentul este pus pe realizarea unor scenarii în care evenimentele s` fie în mod critic interdependente. Un scenariu nu constituie o prognoz`, ci o construc]ie, un model care poate descrie modalit`]ile în care evenimentele se concretizeaz` în punctul final, respectiv amenin]area. Fiecare scenariu trebuie s` se încadreze într-o anumit` perioad` de timp [i trebuie înl`n]uit cu un altul. Analistul trebuie s` avertizeze factorul decident cu suficient timp înainte ca un eveniment s` aib` loc, astfel încât acesta din urm` s` aib` posibilitatea de a ac]iona. Totu[i, pentru a fi în situa]ia de a transmite avertiz`ri timpurii utile [i oportune, analistul trebuie s` accepte sacrificarea unor elemente de certitudine în favoarea unora care ]in de nevoia câ[tigului de timp pentru momentul deciziei.
53 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Amânarea disemin`rii unei analize de avertizare pân` în momentul în care apar elemente noi contribuie la reducerea flexibilit`]ii în contracararea amenin]`rii de care poate dispune un factor de decizie. Exist` cumva [i gre[eli? Cu siguran]` da, iar istoria a consemnat câteva exemple de evenimente tragice în care existau probe anterioare evidente, dar nimeni nu a avertizat din timp factorii de decizie. Cel mai mare e[ec înregistrat de serviciile de informa]ii din SUA a fost cel legat de atacul japonez de la Pearl Harbour, din decembrie 1941. Comandantul de atunci al Flotei din Pacific, amiralul Husband Kimmel, primise chiar pe timpul atacului o informa]ie de avertizare de la Washington. Referitor la Pearl Harbour, exist` [i p`rerea c` SUA au cunoscut din timp despre atacul japonez, dar nu au luat m`suri tocmai pentru a determina opinia public` american` s` fie de acord cu intrarea SUA în r`zboi. Un argument în acest sens în constituie faptul c` ambasadorul japonez a cerut s` fie primit la secretarul de stat al SUA exact la ora în care avia]ia japonez` declan[a atacul. Scopul era s` înmâneze declara]ia de r`zboi. Cunoscând scopul vizitei, secretarul de stat l-a ]inut în anticamer`, f`r` posibilitatea de comunicare cu exteriorul, primindu-l dup` declan[area atacului. În acest fel, Japonia a atacat SUA f`r` declara]ie de r`zboi. Dup` atacul japonez, Roosevelt i-a telefonat lui Churchill: „Suntem în aceea[i barc`. Ne-au atacat la Pearl Harbour“. În perioada actual`, avertizarea timpurie de nivel strategic, referitoare la terorism sau la alt tip de incidente semnificative de mic` intensitate, este mult mai greu de realizat decât cea pentru un conflict militar conven]ional. Înc` o dat`, evenimentele de la 11 septembrie 2001 au demonstrat importan]a avertiz`rii strategice. Amenin]`rile asimetrice actuale constituie mai mult decât o provocare, iar realizarea unei avertiz`ri în acest sens este mult mai dificil de realizat în compara]ie cu amenin]`rile conven]ionale din perioada r`zboiului rece. Tehnicile de folosire a scenariilor în mod constructiv [i imaginativ, precum [i realizarea lor oportun` vor reprezenta elementele cheie în furnizarea avertiz`rilor strategice.
Activitatea de analiz` Analiza de intelligence [i avertizarea timpurie De[i concep]ia ini]ial` a avertiz`rii timpurii cu privire la conflicte nu a fost preconizat` dup` modelele analizei de intelligence, în majoritatea cazurilor, prin etapele pe care le parcurge produsul final de avertizare timpurie, surse [i metodologie, putem considera sistemele de avertizare timpurie ca sisteme [i platforme bazate pe surse deschise (OSINT). Prin surse deschise se în]elege informa]ia disponibil` public, prin cerere sau observare, ca [i orice alt` informa]ie neclasificat`, cu acces sau distribu]ie limitate, ce poate fi folosit` într-un context
54 Cultura de intelligence neclasificat, f`r` compromiterea securit`]ii na]ionale, surselor sau metodelor de intelligence. Includ, în principal, media tradi]ional` [i emergent`, internetul, literatura gri, bazele de date comerciale, imagistica specific comercial`, exper]ii [i observatorii la vedere, neacoperi]i. Avertizarea timpurie intr` în responsabilitatea serviciilor de informa]ii, a misiunilor diplomatice – în ]`rile afectate – sau a sistemelor interguvernamentale sau neguvernamentale. Spre exemplu, sisteme bine configurate exist` în Fran]a, Germania [i SUA. În func]ie de scop [i loca]ia institu]ional`, acestea pot sau nu s` aib` leg`tur` cu serviciile de informa]ii na]ionale. Scopul sistemelor guvernamentale este de a identifica [i a estima amenin]`rile la adresa intereselor na]ionale [i/sau de a informa corespunz`tor programele de prevenire a crizelor [i de construc]ie a p`cii. Astfel, Sistemul de alert` precoce al Fran]ei (SAP) este localizat în cadrul Secretariatului General al Ap`r`rii Na]ionale, iar sistemul american este amplasat în cadrul Oficiului Coordonatorului pentru Reconstruc]ie [i Stabilizare (Departamentul de Stat) [i al Consiliului Intelligence-ului Na]ional (NIC). SAP utilizeaz` metode calitative [i genereaz` actualiz`ri lunare ale unor indicatori cheie, în timp ce sistemul american genereaz` produse de tip „watch list“, bazate pe analiz` cantitativ`. Ambele sisteme utilizeaz` [i surse deschise [i informa]ie clasificat`. Sistemul german (Bundesministerium für Wirtschaftliche Zusammenarbeit – BMZ) este utilizat pentru prevenirea crizelor [i programe de construc]ie a p`cii. Din punct de vedere metodologic, utilizeaz` un chestionar bazat pe indicatori calitativi, c`ruia îi corespunde un sistem cantitativ de „scoring“ (notare). Ca elemente de departajare între sistemele de avertizare timpurie [i sistemele de intelligence tradi]ionale se pot identifica urm`toarele aspecte: • sistemele de avertizare timpurie sunt în slujba securit`]ii umane [i nu a intereselor na]ionale sau de stat; • prezint` interes pentru organiza]iile interguvernamentale care acceseaz` cu dificultate zona de intelligence a unui stat membru vizavi de un altul; • utilizeaz` metode transparente de colectare, analiz` [i diseminare, în timp ce sistemele de intelligence se bazeaz`, în principal, pe informa]ii clasificate [i diseminare criptat` ([i în avertizarea timpurie schimbul de informa]ii poate fi clasificat [i restric]ionat la anumi]i utilizatori); • tind s` fie descentralizate [i foarte dependente de societatea civil` pentru inputul informativ; • implic` un efort integrat la nivel interna]ional, regional, na]ional [i local; • niciun stat sau organiza]ie nu poate desf`[ura activit`]i de avertizare timpurie singur [i nu poate de]ine monopol asupra acesteia; spre deosebire de sistemele de intelligence, avertizarea timpurie implic` o leg`tur`
55 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
mai strâns` între analiz` [i ac]iunea propriu-zis`, de[i intelligence-ul ac]ionabil este un deziderat al ambelor tipologii. În multe cazuri, intelligence-ul [i opera]iile sunt compartimentate din dou` ra]iuni: 1) pentru a asigura integritatea [i obiectivitatea analizei secrete, bazat` pe informa]ie clasificat`, f`r` a beneficia de referin]e sau expertiz` extern`; 2) pentru a se separa de latura politic` a interven]iei, impus` de faptul c` analiza nu trebuie s` poarte amprenta „vocii st`pânului“7 . Deoarece scopul sistemelor de avertizare timpurie este formularea de op]iuni strategice, direc]ionate c`tre ac]iuni preventive pentru binele regiunii sau chiar global, iar nu pentru interesul na]ional, ac]iunile de avertizare [i prevenire trebuie aduse cât mai aproape una de cealalt`, fapt necesar, dar [i posibil, prin natura transparent` a acestor sisteme. În ultimii ani, sistemele de avertizare timpurie bazate pe surse deschise au suferit modific`ri de natur` institu]ional`, contextual` [i tehnic`. Institu]ional, s-au înregistrat progrese ale capabilit`]ilor interna]ionale, regionale [i globale de r`spuns la conflict, atât în termeni de ini]iative opera]ionale, cât [i structurale. Contextual, am asistat la modificarea tipului de amenin]`ri reale [i percepute [i, prin urmare, tematica [i obiectivele sistemelor au fost focalizate pe conflicte intrastatale, amenin]`ri de natur` terorist`, proliferarea armelor de distrugere în mas` (Weapons of Mass Distruction – WMD), crim` organizat`, trafic de droguri [i fiin]e umane, migra]ia masiv`. Din punct de vedere tehnic, pe m`sur` ce capabilit`]ile [i valoarea instrumentelor de colectare [i analiz` cantitativ` [i calitativ` au crescut, acestea au fost integrate în diferite sisteme de avertizare timpurie operate de guverne, organiza]ii interguvernamentale [i ONG-uri.
De ce ezit` anali[tii s` avertizeze? Anali[tii de informa]ii se izoleaz` deseori în munca lor, fiind mai pu]in interesa]i de procesul de schimb de opinii cu al]i anali[ti sau beneficiari. În orice caz, informa]iile legate de o anumit` avertizare nu folosesc nim`nui dac` nu sunt distribuite oportun. Ciclul de avertizare respect`, în multe privin]e, binecunoscutul ciclu al informa]iilor, care descrie caracterul continuu [i interactiv al identific`rii amenin]`rilor. Cercetarea ne îndrum` c`tre evaluarea amenin]`rilor, monitorizarea surselor, coroborarea informa]iilor, raportarea avertiz`rilor, precum [i ac]iunile întreprinse de c`tre factorul de decizie, ac]iuni ale c`ror consecin]e pot conduce la modificarea stadiului amenin]`rii.
7 J. Cilliers, Towards a Continental Early Warning System for Africa, ISS Paper, aprilie, 2005.
56 Cultura de intelligence
Anali[tii de informa]ii ezit` adesea s` formuleze avertiz`ri, deoarece consider` c` î[i pericliteaz` credibilitatea din punct de vedere profesional. Aceast` ezitare î[i are r`d`cinile în tr`s`turile psihologice ale fiin]ei umane, precum [i în [ov`iala oamenilor de a gândi în mod analitic despre viitor. Teama de a nu face o sugestie gre[it` inhib` mul]i anali[ti, determinându-i s` ezite în a face sugestii. Inhibi]iile de ordin psihologic vor trece de la o persoan` la alta, plecând de la supozi]ia c` „cine s-a fript cu ciorb` sufl` [i-n iaurt“ [i terminând cu manifestarea unor forme de anxiet`]i („aduc`torul de ve[ti proaste s` fie omorât“). Pe de alt` parte îns`, avertiz`ri repetate cu privire la un eveniment duc la crearea sindromului cunoscut în literatura popular` drept „s`ri]i, lupul la stân`!“. În domeniul avertiz`rii timpurii, alertele numeroase aduse la cuno[tin]a factorului de decizie îi pot induce acestuia starea în care s` ignore amenin]area pe baza ra]ionamentului c` „am mai auzit despre asta înainte [i nu s-a întâmplat nimic“. În momentul în care exist` dovezi verificabile, factorul de decizie s-ar putea s` nu mai ia lucrurile în serios. Acest fapt s-a întâmplat în octombrie 1973, când trupele egiptene, traversând Canalul Suez, s-au îndreptat c`tre pozi]iile israeliene din Sinai, dup` ce, în prealabil, se înregistraser` numeroase avertiz`ri asociate cu exerci]ii militare desf`[urate în regiune. În momentul în care serviciile de informa]ii israeliene au luat cuno[tin]` despre preg`tirile de r`zboi ale Egiptului, în luna septembrie, conducerea militar` israelian` a privit aceste preg`tiri ca pe „un alt exerci]iu de rutin` executat de for]ele armate egiptene“. Nici m`car evenimentul major c` navele sovietice au p`r`sit portul Alexandria, cu doar câteva zile înainte de începerea r`zboiului, nu i-a determinat pe liderii israelieni s`-[i reconsidere atitudinea [i s` ac]ioneze în consecin]`. Aceast` experien]` confer` substan]` aprecierii potrivit c`reia „un exerci]iu militar r`mâne doar un exerci]iu numai în momentul în care se termin`“. Aceast` observa]ie indic` motivul pentru care anali[tii acord` o aten]ie sporit` exerci]iilor militare [i de ce factorii de decizie nu trebuie s` trag` concluzia c` exerci]iile repetate [i avertiz`rile asociate cu acestea nu reprezint` mereu acela[i lucru. Este cunoscut faptul c` invazia trupelor Tratatului de la Var[ovia în Cehoslovacia s-a produs în urma unor manevre militare desf`[urate în aceast` ]ar`. Dup` cum am mai precizat, anali[tii, adeseori, se confrunt` cu provocarea „suflatului în iaurt“. În sfera avertiz`rilor, acest lucru se întâmpl` în momentul în care decidentul î[i manifest` mai mult decât îndoiala la un anume avertisment, din cauza unei alarme false anterioare.
57 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Dup` cum s-a ar`tat mai sus, în 1973, armata egiptean` a efectuat câteva exerci]ii militare care, pân` la urm`, au redus îngrijor`rile Israelului cu privire la un atac iminent. Pân` [i [eful serviciului militar de informa]ii, generalul Eli Zeira, credea c` Egiptul nu se va angaja în r`zboi cât` vreme Israelul de]inea superioritatea aerian`. Acest punct de vedere a fost unul dintr-o serie de erori comise de Israel, recunoscute mai târziu într-un raport publicat sub denumirea de „Conceptul“. S-a vehiculat ideea conform c`reia generalului Zeira i-a lipsit o concep]ie strategic` adecvat` situa]iei. Se apreciaz` c` judecata sa a fost influen]at` [i de frica de a nu induce o alarm` fals`. În luna mai 1973, statul Israel a cheltuit \n jur de zece milioane de dolari pentru a-[i mobiliza trupele pentru un exerci]iu militar egiptean. Cum în urma acestuia nu se întâmplase nimic, liderii militari au fost critica]i de c`tre pres` [i guvern. Generalul Zeira [tia c` o a doua mobilizare, în mai pu]in de cinci luni, din cauza unui exerci]iu egiptean, va avea ca efect sfâr[itul carierei sale. Serviciile de informa]ii israeliene primiser`, anterior lunii octombrie 1973, un num`r de aproximativ 1 500 de rapoarte cu privire la preg`tirile de r`zboi egiptene, dar, cu toate acestea, Zeira nu a avertizat factorii de decizie. Critica [i costurile asociate cu o alarm` fals` anterioar` au cauzat aceast` stare de spirit în rândul serviciului de informa]ii israelian. Factorul de decizie consider`, cel mai adesea, c` orice avertizare reprezint` o veste proast`, deoarece acest lucru necesit` luarea unor decizii incomode [i îi limiteaz` op]iunile politice viitoare. De asemenea, factorul de decizie poate considera un avertisment drept o critic` adus` viziunii sale cu privire la anumite lucruri. Deoarece anumi]i lideri politico-militari nu agreeaz` ca altcineva s` nu fie de acord cu opiniile lor sau nu le place s` fie pu[i în pozi]ii incomode, anali[tii se confrunt` deseori cu un r`spuns de genul „împu[ca]i mesagerul“ sau „o dat` b`tut [i de dou` ori pedepsit“, fapt ce conduce la ezit`ri profesionale. Toate cele prezentate sunt exemple ce fac parte din ceea ce speciali[tii numesc „paradoxul avertiz`rii“. Rareori, anali[tii de informa]ii prezint` ve[ti bune, dac` nu chiar niciodat`. În plus, succesele în domeniu r`mân adesea necunoscute sau ascunse [i asta nu neap`rat din motive de p`strare a secretului. Exist` posibilitatea ca anali[tii s` nu aib` cuno[tin]` despre leg`turile dintre avertiz`rile formulate de ei, ac]iunile întreprinse ca r`spuns [i reducerea amenin]`rii. Este u[or de imaginat ce s-ar fi întâmplat dac` SUA ar fi localizat flota japonez` înainte de atacul de la Pearl Harbor. Dac` ar fi fost descoperit în mar[ spre Hawai, amiralul japonez Isokoru Yamamoto ar fi sus]inut c` flota sa efectueaz` un exerci]iu în marea liber`. Flota s-ar fi întors în Japonia [i ar fi fost stabilit` o alt` dat` pentru opera]iune. Având o alert` de avertizare, amiralul Kimmel ar fi fost motivat s` lanseze patrule aeriene asupra zonei de vest a Hawaiului
58 Cultura de intelligence pentru a g`si flota japonez`. Pu]ini, dac` nu cumva nimeni, ar fi realizat succesul acestei ac]iuni. Un serviciu de informa]ii, în spe]` analistul, are responsabilitatea de a alerta factorii de conducere cu privire la orice amenin]are asupra securit`]ii na]ionale. Desigur, când acest lucru nu se verific`, serviciile de informa]ii vor fi blamate în leg`tur` cu acel e[ec. Cu toat` greutatea acestei responsabilit`]i, atitudinea unui analist trebuie s` fie proactiv` [i nu una reactiv`. Se consider` c` anali[tii de informa]ii care „merg la sigur“ (în domeniul avertiz`rii) nu sunt de valoare. Nu este u[or s` devii proactiv, nu exist` deocamdat` vreo disciplin` academic` prin care s` se predea „metodele [i tehnicile specifice domeniului [tiin]ific numit [tiin]a viitorului (futurologia)“. Instrumentele analizei nu furnizeaz` un plan clar [i bine definit cu privire la cât de precis poate fi previzionat viitorul. Elementele cheie în abordarea proactiv` a domeniului avertiz`rii sunt experien]a, cercetarea, studiul aprofundat [i colaborarea. A înv`]a s` faci evalu`ri privind avertiz`ri folosind date incomplete, într-un mediu de lucru în care î]i po]i pierde locul de munc`, este o adev`rat` provocare. To]i anali[tii buni, de-a lungul carierei lor, ajung la un moment în care fie interpreteaz` eronat date evidente, fie avertiz`rile lor sunt gre[ite. Din fericire, superiorii vor în]elege [i vor aprecia ca atare aceste aspecte, dar, într-o cultur` militar` ce pune accentul pe principiul toleran]ei zero la erori, reac]ia este uneori negativ`. Asta este lumea analizei de informa]ii.
Provoc`ri [i tendin]e Noul mediu de securitate formuleaz` tot mai pregnant cerin]e atât pentru produsele de intelligence, cât [i pentru solu]iile de ac]iune care s` modeleze proiectele decizionale [i s` simuleze consecin]ele deciziilor tactice [i strategice, simultan cu dezvoltarea compara]iilor pentru variantele pozitive, benefice. Criza global`, suprapunerea unor procese contradictorii, precum globalizarea [i fragmentarea, alimentarea focarelor de tensiune tradi]ionale, încurajarea tendin]elor de reconfigurare geopolitic` a zonelor sensibile din Orientul Mijlociu Extins, Africa, zona caucaziano-caspic`, Asia Central`, cerin]ele securit`]ii sustenabile – care presupun focalizarea activatorilor insecurit`]ii (modific`ri climatice, competi]ia pentru resurse, marginalizarea economic`, politic` [i cultural` a majorit`]ii popula]iei globului [i militarizarea global`) pe termen lung – reprezint` provoc`ri reale pentru sistemele de avertizare timpurie. Una dintre cele mai mari provoc`ri o reprezint` noul concept strategic al NATO, proiect care propune o serie de planuri pentru r`spunsuri militare la amenin]`ri non-militare. Astfel, guvernelor li se recomand` planificarea situa]iilor contingente
59 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 sau planificarea pentru interven]ii de urgen]` [i orientarea evalu`rilor de intelligence inclusiv pe modific`rile climatice, cu urm`ri corespunz`toare la nivelul planificatorilor militari. Elocvente în aceste sens sunt Programul „360 Risk Insight“ [i Scenariile „Realistic Disaster“ dezvoltate de Lloyd’s [i Proiectul „Multiple Futures“ promovat de NATO. Acest proiect a fost început în martie 2008 ca o examinare profund` [i multilateral` a viitorului anilor 2030, avansând 4 ipoteze sau variante ale viitorului: 1) Future One – latura întunecat` a exclusivit`]ii: descrie modul în care globalizarea, schimb`rile climatice [i asimetria resurselor energetice afecteaz` semnificativ capacitatea statelor de men]inere a suveranit`]ii; 2) Future Two – stabilitatea iluzorie: subliniaz` necesitatea administr`rii schimb`rilor demografice rezultate din îmb`trânirea popula]iei [i emigran]ii tineri; 3) Future Three – ciocnirile contemporaneit`]ii: schi]eaz` o lume în care ra]ionalismul, cuplat cu inova]ia tehnologic`, reu[e[te s` catalizeze conexiunea virtual` a societ`]ilor avansate în re]ea, pe întregul glob; 4) Future Four – politica noii puteri: descrie o bun`stare absolut` acompaniat` de larga proliferare a metodelor care produc efecte similare armelor de distrugere în mas` (WMD/E – Weapons of Mass Distruction Like Effects). În prezent, structurile de informa]ii/contrainforma]ii sunt solicitate s`-[i asume tot mai mult roluri de „sisteme de avertizare timpurie“, cu implementarea de concepte noi privind intelligence-ul [i de „senzori de risc“, prin configurarea unor noi structuri institu]ionale, concomitent cu dezvoltarea capabilit`]ilor de analiz`-sintez` [i evaluare-estimare. În context, sistemele de avertizare timpurie vor trebui s` capete rolul de adev`rat „gatekeeper“ pentru a ]ine închis` „Cutia Pandorei“. În acela[i timp, se poate aprecia c` dezvoltarea continu` a metodologiilor de colectare [i analiz` a informa]iilor va fi crucial` în cre[terea gradului de credibilitate [i persuasiune a acestei abord`ri de prevenire a conflictelor.
Concluzii [i aprecieri Studiile de intelligence au o istorie scurt`, p`rin]ii fondatori elaborându-[i operele începând cu perioada interbelic`, abia în ultimele dou` decenii fiind impulsionat procesul de reflec]ie teoretic`. {i totu[i, una dintre lec]iile înv`]ate în decursul timpului de serviciile de informa]ii a fost aceea a importan]ei existen]ei unui sistem propriu de avertizare timpurie, referitor la posibilit`]ile de prevenire a conflictelor [i de management al crizelor. Avertizarea timpurie ofer` mai mult timp pentru analiz`, planificare [i preg`tire a unui r`spuns, iar în cazul unei interven]ii, m`re[te probabilitatea unei opera]iuni reu[ite. Avertizarea timpurie nu este un eveniment, ci este un proces ciclic, în care o criz`, un risc sau o amenin]are este identificat`, evaluat`, definit` [i pentru care se întocme[te o list` de indicatori critici. Indiscutabil, acest lucru
60 Cultura de intelligence este mai dificil de realizat în prezent, având în vedere caracteristicile actuale ale mediului de securitate interna]ional`. Indicatorii critici sunt continuu monitoriza]i, iar matricea de evaluare a acestora este permanent actualizat`. Avertismentul este transmis, iar ciclul se reia. De o importan]` deosebit` pentru acest proces este faptul c` eficien]a lui depinde de integrarea sa în sistemul de management al crizelor disponibil pentru luarea deciziilor. Avertizarea timpurie poate contribui, de asemenea, la îmbun`t`]irea întregului ciclu decizional privind managementul crizelor, începând cu stabilirea obiectivelor de îndeplinit, dezvoltarea cursurilor de ac]iune [i compararea acestora, eventual implementarea unuia dintre acestea [i, în final, analiza ac]iunii [i readaptarea ei atunci când este cazul. Astfel, datorit` func]iei de avertizare timpurie, în primele faze ale managementului crizelor [i prevenirii conflictelor, procedurile specifice se vor concentra pe culegerea datelor, evaluarea [i analiza acestora. O baz` decizional` solid` necesit` o îmbinare eficient`, ra]ional` [i responsabil` a celor dou` tipuri de metode (cantitativ` [i calitativ`) în cadrul sistemelor de avertizare timpurie din serviciile de intelligence.
61 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
SURSELE DESCHISE DE INFORMARE – oportunit\]i de sus]inere [i dezvoltare ale unui înv\]\mânt performant [i eficient în domeniul informa]ii pentru ap\rare –
Colonel dr. Cristian-Victor CI{MIGIU
OSINT [i societatea informa]ional\ actual\ Este unanim recunoscut c` societatea The Romanian military body transformation has required a new informa]ional` este societatea în care producerea approach to educational activities [i consumul de informa]ie reprezint` in line with the objective necessity cel mai important tip de activitate, informa]ia to harmonise higher education and, by extension, specialised military fiind recunoscut` drept resurs` principal`, higher education with the exigencies tehnologiile informa]iei [i comunica]iilor generated by the signature of the Bologna fiind tehnologii de baz`, iar mediul informa]ional, Declaration by our country in 1999. In this complex context, the author împreun` cu cel social – un mediu sine qua non considers that defence intelligence de existen]` a omului. education, a field whose continued Dezvoltarea rapid` a tehnologiei informa]iei evolution has generated the need for complex and effective educational din ultimii ani a avut un impact crescând services, has undergone a series asupra societ`]ii, în general. O parte semnificativ` of significant changes involving a premiselor trecerii la societatea informa]ional` the education subject (student), the education support (documentary au fost dictate de dinamica social` tot mai mare resource) and the education provider de dup` anul 1990, în acest context, treptat, (professor/instructor). tehnologiile digitale devenind tot mai accesibile Keywords: educational process; [i mai ieftine [i permi]ând unui num`r crescând defence intelligence; information society; de utilizatori accesarea, procesarea, stocarea OSINT [i transmiterea informa]iilor.
Colonel dr. Cristian-Victor Ci[migiu – {coala de Aplica]ie a Informa]iilor pentru Ap`rare „General Nicolae Condeescu“, Bucure[ti.
62 Cultura de intelligence
În mod gradual, volumul m`rit exponen]ial de informa]ii disponibile a generat, pe de o parte, oportunit`]i de exploatare prin crearea de produse [i servicii performante, prin dezvoltarea de noi activit`]i cu caracter social, iar pe de alt` parte, a facilitat premisele trecerii la societatea informa]ional` prin g`sirea unei p`r]i, dintre resorturi [i în caracteristicile acesteia, dintre care mai semnificative le consider`m a fi cele de natur` social`, economic` [i cultural`. Trecerea la societatea modern`, informa]ional`, pe fondul unei globaliz`ri de un dinamism f`r` precedent cu care a debutat cel de al treilea mileniu, a cristaliz`rii libert`]ii de exprimare [i a sporirii interesului pentru schimbare [i dezvoltare permanent` a generat în toate domeniile vie]ii sociale, în special în domeniul educa]iei, o cre[tere semnificativ` a importan]ei surselor deschise [i larg accesibile de informare, identificarea, analizarea [i utilizarea acestora devenind un element inseparabil al proceselor cunoa[terii [i dezvolt`rii contemporane. În prezent, este acceptat` teoria potrivit c`reia Open Source Data (emisiuni radio/TV, tip`rituri, semnale neprelucrate, fotografii, casete, imagini satelitare, scrisori personale) [i Open Source Information (date corelate [i procesate pentru a realiza o informare de interes general, articole din mass-media, c`r]i, comunicate), ca elemente complementare ale unui proces menit s` contribuie la fundamentarea Open Source Intelligence (OSINT), furnizeaz` între 80 [i 95% din totalul datelor folosite de comunitatea de informa]ii la nivel mondial1. Prin acest proces complex se urm`re[te, în principal, asigurarea de cuno[tin]e istorice [i cultural-strategice, informa]ii opera]ionale referitoare la infrastructur` [i evolu]ii în plan social, informa]ii geospa]iale comerciale vitale din punct de vedere tactic, care nu pot fi ob]inute prin alte mijloace. Literatura de specialitate acord` spa]ii ample de analiz` domeniului Open Source Intelligence [i eviden]iaz`, într-o manier` aproape exhaustiv`, c` acesta presupune identificarea [i validarea surselor, colectarea, coroborarea, procesarea, analiza [i exploatarea informa]iilor în scopul elabor`rii [i disemin`rii de produse cu relevan]` în planul securit`]ii na]ionale, care corespund cerin]elor specifice de intelligence. În acela[i context, sunt specificate [i principalele categorii de surse care contribuie la derularea acestui proces, fie ele clasice (publica]ii periodice, materiale documentare, posturi de radio [i televiziune cu transmisie în eter, date oficiale exprimate prin rapoarte guvernamentale, date [i informa]ii din medii profesionale [i academice, date geospa]iale, literatur` gri etc.) sau moderne (produse media digitale, interactive, distribuite prin re]ele informatice
1 Pe site-ul http://www.sri.ro/categorii/56/centrul-surse-deschise.html.
63 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 sau totalitatea textelor, sunetelor, imaginilor [i elementelor grafice prelucrate pe computer [i reunite în baze de date, „social media“ de comunicare, de colaborare, de recomandare etc.).
Abordarea dintr-o perspectiv\ cognitiv-informa]ional\ a procesului de înv\]\mânt Una dintre cele mai recente modalit`]i de abordare a procesului de înv`]`mânt este cea de esen]` cognitiv-informa]ional`. Acest tip de abordare contureaz` tot mai evident un nou [i sofisticat model al înv`]`rii/instruirii, cel de tip informa]ional, determinat de un nou cadru ac]ional [i conceptual, cu adânci r`d`cini în teoriile cognitivismului [i ale prelucr`rii informa]iei. Se contureaz`, astfel, un sistem didactic în care procesarea informa]iei [i comunicarea devin elemente sinergice specifice unei modalit`]i de abordare care fiin]eaz` „…în jurul conceptului de cogni]ie v`zut` ca o activitate de construc]ie a cunoa[terii individuale prin procesare de informa]ii [i produsele acestei activit`]i, adic` ansamblul de cuno[tin]e construite“2. Aplicarea acestui sistem eviden]iaz` trecerea de la pedagogia comunic`rii [i ac]iunii la o pedagogie a transform`rii [i prelucr`rii informa]iei într-un cadru de instruire institu]ionalizat, mult influen]at [i determinat de prezen]a unor noi surse de informa]ie [i comunicare de care dispune în prezent societatea. Noul cadru al activit`]ii educa]ionale se afl` sub impactul informatiz`rii, elevul/studentul/cursantul fiind supus, la rândul s`u, în permanen]` bombard`rii unor stimuli care con]in o mare înc`rc`tur` de date [i informa]ii [i c`rora, în mod selectiv, este obligat s` le fac` fa]`. Astfel, potrivit [tiin]elor cognitive, elevul/studentul/cursantul poate fi privit ca o vast` central` de receptare, prelucrare, stocare [i utilizare a informa]iilor. Informa]iile pe care acesta le prime[te devin ulterior, prin procesare, elemente de natur` s` contribuie la atingerea unor competen]e/performan]e în plan cognitiv, psiho-moral, psiho-motor etc. Se poate spune c` „…propriet`]ii reflectorii a psihicului i se adaug` o caracteristic` informa]ional`, iar procesele psihice, interpretate în termeni cognitivi[ti, sunt esen]ialmente procese informa]ionale, care pot fi tratate cu aparatul informa]ional derivat din conceptul de informa]ie…“3. În acest fel, procesarea informa]iei devine parte indivizibil` a oric`rui sistem informa]ional, inclusiv a celui educa]ional.
2 Ioan Cerghit, Sisteme de instruire alternative [i complementare – structuri, stiluri [i strategii, Editura Polirom, Ia[i, 2008, apud Fr. Raynal, Al. Rieunier, ESF, Pédagogie: dictionnaire des concepts clés (apprentissages, formation et psychologie cognitive), Paris, 1997. 3 Ibidem, apud M. Zlate, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Ia[i, 1999.
64 Cultura de intelligence
Aflat într-o situa]ie de instruire, elevul/studentul/cursantul ob]ine informa]ii în mediul institu]ionalizat didactic sub forma unor stimuli din mai multe tipuri de surse, cadrul didactic/instructorul, cursurile, regulamentele, materialele didactice auxiliare, filmele de instruc]ie, internetul etc. fiind doar câteva dintre cele mai importante. Aceste informa]ii, care incumb` un grad divers de procesare [i care sunt p`r]i ale sistemului informa]ional, cultural [i socio-profesional, încorporeaz` valori [tiin]ifice despre a c`ror modalitate de transmitere/recep]ionare, complexitate [i validitate a con]inuturilor transmise este direct r`spunz`tor binomul cadru didactic/instructor – elev/student/cursant. În context, rezult` c` informa]ia, privit` dintr-o perspectiv` didactic-educa]ional`, devine parte esen]ial` a procesului de înv`]`mânt [i este substan]a instruc]iei [i educa]iei. Acest tip de informa]ie, mult deosebit` de informa]ia semantic` obi[nuit`, întrune[te un set de valori fa]` de care beneficiarul actului didactic trebuie s` ]in` cont în permanen]` [i s` se raporteze în mod special atunci când elimin` din procesul cogni]iei cadrul didactic/instructorul [i utilizeaz` în mod deliberat pentru propria instruire sursele deschise de informare. Se poate aprecia c` o informa]ie ar putea avea valen]e didactice în m`sura în care aceasta este: riguros selectat` [i evaluat` dup` criterii valorice [tiin]ific determinate, sistemic`, valid`, contextualizat`, cu redundan]` limitat` etc. O atent` analiz` a acestor criterii este esen]ial` pentru în]elegerea mai profund` a modului în care ar putea fi utilizat` cu eficien]` informa]ia didactic`, a felului în care elevii/cursan]ii/studen]ii vor putea ajunge s` proceseze informa]iile cu care intr` în contact, iar pe aceast` baz` s`-[i poat` constitui propriul „bagaj“ de cuno[tin]e [i ac]iuni.
OSINT pentru un înv\]\mânt eficient [i performant în înv\]\mântul de informa]ii pentru ap\rare Evolu]iile mediului de securitate la începutul mileniului al III-lea, coroborate cu explozia informa]ional` f`r` precedent, au determinat, incontestabil, nevoia de cunoa[tere, de educa]ie [i de instruire la scara întregii societ`]i. A devenit, astfel, o certitudine faptul c` nu se mai poate vorbi de capacitate de adaptare, de progres, de o nou` viziune în orice domeniu al vie]ii sociale în afara unei nevoi acute [i permanente de informare, de acces la informa]ie, în general, [i de acces la informa]ia didactic`, în special, atunci când vorbim despre entit`]ile [tiin]ifice. Pe acest fond au ap`rut [i s-au dezvoltat categorii distincte de beneficiari ai informa]iilor, un loc aparte ocupându-l cei din domeniul educa]iei, au fost create
65 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
[i s-au perfec]ionat tehnologii [i sisteme de prelucrare a acestora, au fost puse bazele unei culturi a informa]iei ca produs al societ`]ii informa]ionale. S-a conturat o necesitate permanent` de instruire în sensul cre`rii de abilit`]i în a identifica, evalua [i utiliza în mod efectiv informa]ia indispensabil` pentru atingerea unui anumit scop, cerin]`, competen]` etc. A[a se explic` faptul c`, treptat, societatea informa]ional`, prin implementarea noilor tehnologii ale informa]iei [i comunica]iilor, a indus oportunitatea unei flexibilit`]i f`r` precedent în educa]ia clasic`, aspect generat [i de necesitatea crescând` a unei independen]e în plan spa]io-temporal a activit`]ii de înv`]are, lucru posibil de realizat în mare m`sur` [i prin utilizarea la o scar` tot mai larg` surselor deschise de informare. De utilitatea acestei categorii de surse de informare pot beneficia deopotriv` persoane individuale sau institu]ii din diferite domenii de activitate [i de studiu, mai mult sau mai pu]in restrictive din punctul de vedere al accesului la informa]ia primar`, acest ultim indicator fiind generat de gradul în care beneficiarul informa]iei este racordat la o activitate aflat` într-un grad oarecare de comple- mentaritate cu domeniul securit`]ii na]ionale. Referindu-ne la înv`]`mântul din domeniul informa]ii pentru ap`rare, proces aflat el însu[i în plin` transformare, trebuie eviden]iat faptul c` mai mult decât oricând în istoria organismului militar românesc, dar [i a structurilor informative ale armatei, în prezent, se pune un accent deosebit pe identificarea celor mai adecvate resorturi menite s` conduc` la perfec]ionarea continu` a elementelor ce alc`tuiesc cadrul în care se deruleaz` actul educa]ional de profil: subiectul, suportul [i ini]iatorul înv`]`rii. Dac` asupra subiectului [i ini]iatorului înv`]`rii au fost concepute [i sunt puse în practic` o serie de politici na]ionale [i sectoriale educa]ionale [i de resurse umane a c`ror rezultate vor putea fi conturate, probabil, în urm`torii 3-5 ani, fapt dependent în mod direct [i de realit`]ile economico-sociale actuale, suportului înv`]`rii, din p`cate, nu i-a fost acordat` aten]ia necesar`, fiind chiar trecut într-un plan secund al abord`rii. Or, este [tiut deja faptul c` în efortul s`u pre- [i postaderare la organismele euroatlantice, România, prin vectorul s`u esen]ial de asigurare a securit`]ii na]ionale, a demarat [i deruleaz` [i în prezent un proces amplu de transformare atât în plan ac]ional, cât [i conceptual, fapt ce nu ar putea avea loc f`r` o temeinic` analiz`, studiu [i utilizare, adaptate la realit`]ile române[ti, a tuturor izvoarelor sociale, culturale, educa]ionale [i institu]ionale pe care amintitele organisme le-au pus [i le pun în continuare la dispozi]ie.
66 Cultura de intelligence
Neacomodarea, din nefericire îns` pentru moment, a unor elemente ce ]in de legisla]ia care reglementeaz` accesul la diferitele categorii de informa]ii, în domeniul militar în mod special, în diferite ramuri de activitate subînscrise acestuia, dar [i persisten]a unor mentalit`]i [i concep]ii adesea artificial [i exagerat restrictive genereaz` o serie de dificult`]i [i fac ca procesul de educa]ie, instruire [i preg`tire în general s` fie îngreunat, iar, prin extrapolare, întregul act educa]ional, în special cel aplicat pentru domenii aflate în inciden]` cu asigurarea securit`]ii na]ionale, dificil de adus în timp scurt la parametrii compatibili cu cei ai sistemelor [i domeniilor de activitate de profil din armatele statelor membre ale Alian]ei Nord-Atlantice [i ale Uniunii Europene. Iat` de ce consider`m c` se impune o analiz` atent` [i riguroas` asupra modului în care suportul înv`]`rii în domeniul informa]ii pentru ap`rare este necesar s` fie îmbun`t`]it cât mai grabnic cu putin]`. Acest lucru presupune, atât din partea ini]iatorului [i subiectului înv`]`rii, cât [i din partea factorilor de decizie, voin]`, spirit întreprinz`tor, creativitate, originalitate, viziune [i o capacitatea de efort intelectual` sus]inut` în scopul împletirii optime, cu respectarea strict` a legalit`]ii, a tuturor datelor [i informa]iilor de specialitate preluate din sursele tradi]ionale (instruc]iuni, dispozi]ii, regulamente, proceduri etc.) cu cele aflate la dispozi]ie prin intermediul surselor deschise de informare. În fond, acest lucru ar reprezenta una dintre c`ile certe prin care înv`]`mântul de profil ar putea fi cu adev`rat remodelat [i eficientizat în perioada urm`toare. În acest context, f`r` preten]ia exhaustivit`]ii, putem eviden]ia, pe baza experien]ei [i a practicii didactice curente, dintr-o perspectiv` pronun]at pedagogic`, o serie de elemente (avantaje-dezavantaje) pe care le consider`m mai semnificative de avut în vedere atunci când analiz`m utilitatea [i oportunit`]ile pe care le ofer` utilizarea surselor deschise de informare în sus]inerea, dezvoltarea [i eficientizarea actului educa]ional în domeniul informa]ii pentru ap`rare. Astfel, dintre avantajele pe care le-ar putea aduce utilizarea surselor deschise, am putea enumera: • asigur` date într-un volum [i de o calitate ce nu pot fi ob]inute din surse secrete [i faciliteaz` accesul la numite tipuri de expertiz` care nu este totdeauna accesibil` în lips` de resurse (temporale, materiale, financiare etc.); • conduc implicit la cre[terea posibilit`]ilor de manifestare a imagina]iei, a creativit`]ii [i a anticipa]iilor rezolutive; • creeaz` posibilitatea cadrelor didactice/instructorilor s`-[i diversifice strategiile educa]ionale, oferindu-le totodat` o baz` de date de esen]` socio-psiho-educa]ional` de natur` s` optimizeze procesul de predare- înv`]are-evaluare;
67 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
• genereaz` dezvoltarea strategiilor de procesare a informa]iei prin extinderea cadrului de consultare [i un mediu de cunoa[tere complementar personalit`]ii elevului/studentului/cursantului; • ofer` condi]ii optime pentru a facilita achizi]ia de cuno[tin]e sau exprimarea ideilor în diverse moduri [i elementele minim necesare în]elegerii contextuale în etapa de analiz` a informa]iilor primare; • ofer` elevilor/studen]ilor/cursan]ilor posibilitatea ca, în func]ie de domeniile sale de interes, s` acceseze b`nci de date pentru completarea suportului de curs, a instruc]iunilor, regulamentelor [i chiar stabilirea de contacte pentru clarific`ri sau ulterioare colabor`ri cu parteneri interni sau externi; • ofer` posibilitatea elevilor/studen]ilor/cursan]ilor s` acceseze informa]ia în ritmuri proprii de asimilare, s` accelereze sau s` încetineasc` înv`]area, precum [i variante alternative de interpret`ri ale unor no]iuni, termeni, activit`]i, procese de specialitate dintr-o perspectiv` neclasificat` a informa]iei; • permit acomodarea tuturor participan]ilor la actul educa]ional la multiple stiluri de predare-înv`]are [i asigur` un grad de re]inere mai mare a informa]iei; • ofer` elevilor/studen]ilor/cursan]ilor s`-[i aleag` con]inutul [i metodele corespunz`toare diferitelor interese, necesit`]i [i niveluri de abilitate/ competen]e de atins; • permit explorarea [i punerea în valoare, în condi]ii spa]io-temporale optime, a tuturor oportunit`]ilor [i posibilit`]ilor de utilizare a unui arsenal cât mai larg de resurse din texte scrise (manuale, cursuri, suporturi didactice clasice), mesaje audiovizuale, imagini, grafice [i tehnici interactive video, anima]ie, transmisii TV prin cablu, simul`ri, instruire asistat` de calculator, CD-rom-uri; • permit, în func]ie de tipul [i suportul informa]iei, dezvoltarea vocabularului de specialitate, a abilit`]ilor tehnice, informatice, analitice [i lingvistice ale utilizatorilor; • pun la dispozi]ie resurse de comunicare [i informare, atât în sprijinul cadrelor didactice/instructorilor, cât [i al elevilor/studen]ilor/cursan]ilor, constituindu-se într-un poten]ial ridicat de predare [i înv`]are etc. Dintre dezavantajele pe care le-ar putea aduce implementarea infrastructurii necesare utiliz`rii surselor deschise de informare [i chiar utilizarea acestora, enumer`m: • costuri majore pentru înfiin]are [i, ulterior, de adaptare permanent` la standardele aflate în continu` evolu]ie;
68 Cultura de intelligence
• costuri ulterioare substan]iale în raport cu calitatea, cantitatea [i veridicitatea informa]iei de accesat; • modernizarea c`ilor de accesare [i transfer ale informa]iei impune instruirea de specialitate periodic` a utilizatorilor, atât în ]ar`, cât [i în str`in`tate; • poate crea dificult`]i de organizare a studiului [i de gestionare a timpului necesar pentru acesta în lipsa unor indica]ii metodice de specialitate etc.; • utilizarea din surse de informare variabile [i f`r` stabilirea unor obiective bine determinate favorizeaz` un grad ridicat de redundan]` informa]ional` [i chiar poate conduce la deformarea percep]iei asupra lumii reale; • folosirea pe perioade de timp nedeterminate poate genera o stare pronun]at` de izolare a beneficiarului cu implica]ii socio-psihologice dificil de evaluat; • utilizarea surselor de informare deschise în domenii sensibile precum securitatea na]ional`, f`r` o preg`tire temeinic` de specialitate, poate supune utilizatorul la manipulare informa]ional` prin intoxicare, persuasiune [i dezinformare, aspecte care genereaz` consecin]e greu de evaluat [i de eliminat ulterior; • folosirea surselor deschise f`r` o instruire adecvat` prealabil` induce o supraînc`rcare informa]ional` greu de gestionat de c`tre utilizatori.
* Utilizarea surselor deschise de documentare poate avea consecin]e directe [i imediate asupra calit`]ii actului educa]ional în domeniul informa]iilor pentru ap`rare, reprezentând un instrument real de eficientizare a preg`tirii profesionale, specializare, reorientare profesional`, actualizare a cuno[tin]elor [i formare continu`. Iat` de ce elevii/studen]ii/cursan]ii, cadrele didactice/instructorii, dar [i factorii decizionali din înv`]`mântul de profil trebuie s` con[tientizeze aceast` necesitate [i s` depun` eforturi sporite [i concertate în sensul înl`tur`rii, în limita posibilit`]ilor, cât mai rapid, a barierelor de natur` legislativ` conceptual` [i ac]ional` care, a[a cum am mai ar`tat, se mai manifest`. Dintre solu]iile pe care le consider`m necesare de avut în aten]ie [i de materializat în scopul ob]inerii unui înv`]`mânt eficient [i performant în domeniul informa]iilor pentru ap`rare, prin extinderea utiliz`rii surselor deschise de informare, aducem în aten]ia celor aviza]i câteva, astfel: • crearea unei infrastructuri informatice conform standardelor interna]ionale în materie, care s` permit` exploatarea în condi]ii de eficien]` sporit` a surselor deschise de informare;
69 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
• armonizarea eforturilor de proiectare, planificare, organizare [i desf`[urare la nivelul principalelor institu]ii de profil din domeniul informa]ii pentru ap`rare a unui program complex de preg`tire în domeniul exploat`rii surselor deschise de informare pentru corpul de cadre didactice/instructori care desf`[oar` activit`]i didactice în domeniul de referin]`; • înfiin]area, în cadrul structurilor de înv`]`mânt care activeaz` în domeniul informa]ii pentru ap`rare, a unor structuri specializate de informare-docu- mentare care s` contribuie efectiv la gestionarea de calitate a surselor de informare deschise [i la educarea utilizatorilor în acest sens; • introducerea în curricula educa]ional` aferent` domeniului informa]ii pentru ap`rare a disciplinei „Analiza, evaluarea [i utilizarea surselor deschise de informare în domeniul informa]ii pentru ap`rare“, corespunz`tor fiec`rui palier de preg`tire: licen]`, masterat, formare continu` prin cursuri de carier` [i nivel, postuniversitare [i de doctorat; • instituirea [i dezvoltarea formelor de înv`]`mânt la distan]` [i cu frecven]` redus` pentru diferite forme de preg`tire din domeniul informa]ii pentru ap`rare.
BIBLIOGRAFIE
1. P. Atanasiu, Metode [i tehnici de lucru pentru sisteme de informare [tiin]ific`, Editura Didactic` [i Pedagogic`, Bucure[ti, 1976. 2. D. Banciu, Sisteme automatizate de informare [i documentare, Editura Tehnic`, Bucure[ti, 1997. 3. M. Brut, Instrumente pentru e-Learning. Ghid informatic al profesorului modern, Editura Polirom, Ia[i, 2006. 4. {. Buz`rnescu, Sociologia opiniei publice, Editura Didactic` [i Pedagogic`, Bucure[ti, 2000. 5. L.E. Danciu, Educa]ia deschis` [i la distan]`, Editura Eurostampa, Timi[oara, 2002. 6. A. Mucchielli, Tehnici de manipulare, Editura Polirom, Ia[i, 2002. 7. I. Stoica, Structuri [i rela]ii informa]ionale în dezvoltarea înv`]`mântului [i a cercet`rii române[ti, Editura Alternative, Bucure[ti, 1997. 8. C. Zamfir (coord.), Dic]ionar de sociologie, Editura Babel, Bucure[ti, 1998.
70 SELEC}IA PSIHOLOGICQ PENTRU INTRAREA ÎN SISTEMUL MILITAR PRIN PRISMA MODELULUI INTELIGEN}ELOR MULTIPLE (I)
Colonel dr. Adrian PRIS~CARU
M`sura [i m`surarea The model of the “theory of multiple intelligences” seems to be superior, în psihologie from some standpoints, to the traditional Într-un str`lucit tratat în care este abordat` model and it could provide conceptual „istoria m`sur`rii în [tiin]`“, A. Robinson apreciaz` or practical solutions not only to the vocational orientation but also c` „omul [i m`sur`toarea nu fac întotdeauna to the psychological selection. cas` bun`“1, dar, cu toate acestea, m`surarea firii The classification of people umane, a proceselor gândirii, a corpului according to their IQ, specific to the traditional model, is still valid [i a evenimentelor sociale cre[te de la un deceniu and used by many practitioners. la altul. However, the pluralistic view Comparativ cu m`surarea fenomenelor on intelligence gets more and more concrete din lumea fizic`, în sfera umanului followers. The new model accepts the fact that people have different intervine componenta moral`, dar [i unele principii cognitive powers and styles, which are de cauzalitate care ]in de înv`]are, dezvoltare, specific to broad areas of human activity, identitate, imagine. To]i ace[ti vectori afecteaz` and that their particular combination provides people with individuality. sau influen]eaz` gradul de precizie [i siguran]` a m`sur`torilor2. Keywords: candidates; aptitudes; military organisation; verbal intelligence Dac` ast`zi, prin cea mai nou` cucerire [tiin]ific` – tehnica rezonan]ei magnetice nucleare (RMN) –,
Colonel psiholog dr. Adrian Pris`caru – [eful Laboratorului psihologic al Statului Major General al Armatei României, cercet`tor asociat în cadrul Institutului de Psihologie al Academiei Române. Studiul a fost realizat de o echip` alc`tuit` din colonel psiholog dr. Adrian Pris`caru (coordonator), colonel psiholog dr. Gheorghe Chi]u, colonel psiholog dr. Leonard Volo[in, c`pitan psiholog Manuela N`stase, psiholog dr. Lucia Iorga, psiholog pr. Aurelian Mu[at [i psiholog dr. Ana Maria Georgescu, din cadrul Laboratorului psihologic al Statului Major General. 1 A. Robinson, M`sura lucrurilor, Editura Art, Bucure[ti, 2000. 2 G. Nicola, A. Pris`caru, M`sura în [tiin]` [i în istoria psihologiei, Bucure[ti, 2009.
71 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 putem vedea foarte clar alc`tuirea creierului, a ]esuturilor [i a celulelor, procesele psihice care apar [i se declan[eaz` în contexte provocatoare ale vie]ii de rela]ie r`mân înc` neobservate. Cu alte cuvinte, dispunem de elemente investigative concrete cu privire la substratul neurofiziologic, care îns` reprezint` numai una dintre condi]iile func]ion`rii normale a psihicului, iar psihicul [i procesele mijlocitoare în actul tranzac]iei subiect-obiect r`mân înc` tributare subiectivismului. Conceptele „via]` de rela]ie“, „problem solving“, „coping“, „civiliza]ie“, „cultur`“, „set“, „intui]ie cognitiv`“, „automatism“, „stupiditate“ îi confer` inteligen]ei o construc]ie arhitectural`, templul în care se oficiaz`, într-un limbaj al vie]ii [i, mai recent, în forme artificiale, toate situa]iile de rela]ionare [i adaptare social`, organiza]ional`, profesional` [i familial`3. Se poate aprecia, astfel, c` inteligen]a, ca dimensiune psihic`, înseamn` o raportare la real cu considerarea mai mult sau mai pu]in explicit` a structurii situa]iei problematice [i c` are implica]ii asupra tuturor situa]iilor de via]`. Unii autori, încercând s` g`seasc` o explica]ie [i o form` de m`surare concret` a inteligen]ei, prin testul Standford-Binet [i variantele sale au clasificat oamenii din diverse profesii, vârste [i din tot spectrul activit`]ilor umane, dup` o formul` matematic` surprinz`tor de general`. Performan]ele definite statistic, pentru o popula]ie reprezentativ`, sunt raportate la vârsta biologic` a persoanei concrete, iar pentru evitarea num`rului zecimal, se înmul]e[te cu 100. M`sura inteligen]ei generale („g“), dup` Spearman, ori a „IQ“, dup` Terman, a fost supus` probelor de fidelitate [i validitate, urm`rindu-se longitudinal loturi tipice de persoane [i cedând prioritate, astfel, experien]ei, motiva]iei [i valorilor personale. M`surarea inteligen]ei se dovede[te prin recunoa[terea „meritelor“ profesionale, prin citare, acceptare [i impact. Dat` fiind înalta mobilitate func]ional` a psihicului, testele de poten]ial sau randament, ca [i cele de personalitate indic` o tendin]` a dezvolt`rii proxime, l`sând vie]ii rolul de modelator pentru forme, con]inuturi, ritmuri [i semnifica]ii. M`surarea în psihologie are extindere notabil` [i la alte func]ii, începând cu senzorialitatea [i evoluând spre tr`s`turile de personalitate cu valoare emergent`, cum ar fi inteligen]a emo]ional`, rezolvarea de probleme în materie de sens al vie]ii [.a. Se apreciaz` c` psihologia nu are sl`biciuni metodologice în raport cu [tiin]ele naturii. Atribuirea de numere unui fapt comportamental presupune corectitudine [i condi]ia de unicitate a semnifica]iilor. Nu este o insuficien]` a psihologiei c` practic` m`sur`ri primare, cum ar fi undele cerebrale sau pragurile senzoriale (cum este cazul inteligen]ei sau originalit`]ii). În toate sferele de determinism,
3 Ibidem.
72 Opinii fizic, chimic, astronomic, geologic, biologic, se practic` cele dou` genuri de m`sur`tori. Ca s` fie corecte [i univoce, intervin alte m`sur`tori, începând cu semnifica]iile corela]iilor. Dac` analiz`m orient`rile actuale ale practicii psihologice vom observa preocuparea pentru formalizare, standardizare [i practic` unitar`, atât în psiho- metrie, cât [i în psihoterapie, ca rezultat al nevoii de aliniere [i de r`spuns la m`surarea eficien]ei practicii psihologice în cele dou` subdomenii enun]ate, respectiv al prognozei comportamentului [i al amelior`rii deficien]elor sau tulbur`rilor psihice. În concluzie, demersul de m`surare a proceselor psihice r`mâne deschis studiului [i, totodat`, o preocupare pentru dezvoltarea metodelor, tehnicilor [i procedurilor, dar [i a modului de interpretare [i valorificare a rezultatelor ob]inute.
Modele teoretice privind abordarea inteligen]ei Studiul inteligen]ei a cunoscut o preocupare veche [i constant`, structurându-se, astfel, mai multe orient`ri teoretice care abordeaz` atât procesul psihic extrem de complex, cât [i conceperea sau opera]ionalizarea instrumentelor de evaluare. În literatura de specialitate, cele mai frecvente abord`ri teoretice vizeaz`: modelul psihometric, modelul factorial, modelul genetic, modelul ecologic [i modelul triarhic4. Îns`, mai recent, la începutul anilor ’80, ca o completare la modelele tradi]ionale enumerate anterior, apare o nou` [i interesant` abordare, denumit` „teoria inteligen]elor multiple“, pe care autorul acesteia, Howard Gardner5, o prezint` ca un model alternativ, ghidat de o alt` orientare asupra dezvolt`rii [i m`sur`rii inteligen]ei, fiind, în esen]`, o viziune pluralist`. Modelul recunoa[te mai multe fa]ete ale inteligen]ei [i accept` faptul c` oamenii au puteri [i stiluri cognitive deosebite, dar [i capacit`]i distincte, începând cu inteligen]a muzical` pân` la cea implicat` în în]elegerea de sine. Teoria inteligen]elor multiple pluralizeaz` conceptul tradi]ional al inteligen]ei, sus]inând c` o inteligen]` este „o capacitate computa]ional`“, adic` o capacitate de a procesa un anumit tip de informa]ie sau aptitudinea de a rezolva un anumit tip de probleme pe baza unor opera]ii sau a unui set de opera]ii identificabile6. Se apreciaz` c` fiecare inteligen]` este activat` sau declan[at` de anumite tipuri de informa]ii prezente la nivel intern sau extern. Autorul conchide astfel: „teoria inteligen]elor multiple descrie mai bine competen]a cognitiv` uman` în termenii
4 A. Andrie[, Testarea psihologic`. Aptitudini [i inteligen]`, Editura Funda]ia România de Mâine, Bucure[ti, 2007. 5 H. Gardner, Inteligen]e multiple, Editura Sigma, Bucure[ti, 2006. 6 Ibidem.
73 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 unui set de capacit`]i, talente sau aptitudini mentale, numite inteligen]e, [i to]i indivizii normali posed` fiecare dintre aceste aptitudini într-o oarecare m`sur`, iar diferen]a dintre ace[tia este dat` de propor]ia aptitudinilor [i natura combin`rii lor“. La prima vedere, putem aprecia c` modelul „teoriei inteligen]elor multiple“ pare a fi superior, din anumite perspective, modelului tradi]ional [i poate propune solu]ii conceptuale sau practice atât pentru selec]ia psihologic`, precum [i pentru dimensiunea orient`rii voca]ionale. Problema clasific`rii persoanelor în func]ie de IQ, specific` modelului tradi]ional, este înc` de actualitate [i se utilizeaz` de c`tre foarte mul]i practicieni, dar [i viziunea pluralist` asupra inteligen]ei cucere[te din ce în ce mai mul]i adep]i. M`surarea IQ, abordat` ca viziune unidimensional` de evaluare a inteligen]ei, plaseaz` persoanele în dou` categorii, unele deasupra pragului/limitei, respectiv admise pentru a urma un anume program, altele sub prag/limit`, respectiv respinse pentru a urma programul, poate chiar pentru un singur punct diferen]`. F`r` îndoial`, aceast` abordare func]ioneaz` bine pentru anumite persoane, cele mai bune [i str`lucite vor fi situate acolo unde le este locul, îns` cele care se afl` în zona pragului/limitei de admis/respins, cu siguran]`, vor avea frustr`ri. Viziunea unidimensional` pare a fi corect`, în fond fiecare persoan` este tratat` în acela[i mod, iar sistemul de m`surare este ra]ional. Totu[i, în practica selec]iei, au fost observa]ii, dar [i exprimate unele nedumeriri, precum: „sportivi cu rezultate remarcabile, absolven]i de diverse institu]ii [i diferite specializ`ri cu merite deosebite, speciali[ti cu expertiz` în diferite domenii etc.“, la testele de inteligen]`, uneori, ob]in scoruri care se afl` la limita standardului de admis, de[i, f`r` îndoial`, ace[tia dispun de o anume inteligen]` care le permite s`-[i îndeplineasc` sarcinile de înv`]are sau de munc`. Astfel, o echip` format` din [apte speciali[ti, având ca obiectiv general construirea unor probe psihologice dup` modelul „teoriei inteligen]elor multiple“ în vederea elabor`rii „Metodologiei de selec]ie psihologic` a candida]ilor pentru înv`]`mântul militar superior, înv`]`mântul militar postliceal [i/sau programele de formare/instruire, în cadrul centrelor zonale de selec]ie [i orientare“, a conceput un design de studiu privind unele fa]ete ale inteligen]ei multiple, prezentat în paginile urm`toare. Se poate deduce, astfel, c`, prin maniera tradi]ional` sau viziunea unidimensional` de m`surare a inteligen]ei, nu se iau în considerare domenii [i arii largi ale activit`]ii umane sau c`, în anumite situa]ii, probele/testele nu sunt cele mai potrivite sau adecvate tipului de sarcin` pentru care se utilizeaz`. Pornind de la aceste considerente, dar [i de la unele aprecieri precum c` o fa]et` a inteligen]ei se poate dezvolta doar pe baza celorlalte capacit`]i de prelucrarea
74 Opinii a informa]iei (fa]ete) [i c` este operabil` fluent atunci când mai multe capacit`]i computa]ionale specifice sunt prezente7, am ales s` studiem selec]ia la intrarea în organiza]ia militar` prin prisma fa]etelor inteligen]elor multiple. Pentru fiecare fa]et`/tip de inteligen]` ne-am propus s` elabor`m [i s` utiliz`m cel pu]in un test cu con]inut tematic similar [i specific capacit`]ii cognitive, iar persoanele evaluate s` fie solicitate pentru a rezolva probleme asem`n`toare pe tot parcursul testului, ceea ce îi va ajuta s` utilizeze capacit`]ile proprii de ra]ionament [i de rezolvare a problemelor. Alegerea/construirea testelor/probelor formale, utilizate în procesul de evaluare/selec]ie a fa]etelor inteligen]ei, reprezint` o etap` extrem de important` în demersul de validare a modelului. Testele pot fi un aliat al specialistului pentru a recunoa[te diferite caracteristici cognitive, dar numai dac` sunt concepute pentru a eviden]ia, în loc de a masca, asemenea diferen]e. De asemenea, o alt` dimensiune foarte important` a studiului vizeaz` valorificarea rezultatelor individuale ob]inute [i conturarea profilului aptitudinal, care va r`spunde [i cerin]ei de consiliere/orientare voca]ional`, prin sublinierea [i eviden]ierea specialit`]ilor în care persoana poate ob]ine o eficien]` crescut`.
Metodologia cercet`rii Studiul privind elaborarea unei baterii de probe psihologice destinat` evalu`rii fa]etelor inteligen]ei a pornit de la necesitatea selec]iei candida]ilor pe baza aptitudinilor necesare rezolv`rii unor sarcini concrete, la standardele de performan]` solicitate de organiza]ia militar`. Pentru realizarea acestui obiectiv, am stabilit etapele de construire a bateriei de probe, etape care, ulterior, s-au concretizat în obiective practic-aplicative, astfel: O1 – identificarea celor mai importante fa]ete ale inteligen]ei implicate în activitatea militar` (etapa I de cercetare – metoda exper]ilor); O2 – definirea [i opera]ionalizarea conceptelor/fa]etelor inteligen]ei (etapa a II-a de cercetare – metoda exper]ilor); O3 – elaborarea itemilor pentru fiecare fa]et` a inteligen]ei (etapa a III-a de cercetare – metoda exper]ilor); O4 – construirea bateriei de probe psihologice, aplicarea experimental` [i studiul privind criteriile de fidelitate [i validitate (etapa a IV-a de cercetare – metoda experimentului); O5 – definitivarea formei finale a bateriei de probe [i stabilirea profilului psihoaptitudinal optim (etapa a V-a de cercetare – metode combinate).
7 Ibidem.
75 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Pentru realizarea primului obiectiv (identificarea celor mai importante fa]ete ale inteligen]ei implicate în activitatea vizat`), am operat cu modelul „teoriei inteligen]elor multiple“ elaborat de Gardner [i cu profesiogramele armelor [i specialit`]ilor militare. Utilizând metoda exper]ilor (psihologi cu experien]` în domeniul selec]iei psihologice în armat`) în demersul de identificare a celor mai importante fa]ete ale inteligen]ei r`spunz`toare pentru atingerea unor performan]e în activitatea profesional`, au rezultat 6 fa]ete ale inteligen]ei, denumite „fa]ete specifice“, astfel: • inteligen]a verbal` (I.V.); • inteligen]a numeric` (I.N.); • inteligen]a spa]ial` (I.S.); • inteligen]a organizatoric` [i func]ion`reasc` (I.O.F.); • inteligen]a tehnic` (I.T.); • inteligen]a general` de înv`]are (I.G.Î.). În cea de-a doua etap` de cercetare, care vizeaz` definirea [i opera]ionalizarea conceptelor/fa]etelor inteligen]ei (O2), au fost concepute defini]iile fiec`rei fa]ete, opera]ionalizate conceptele (cele 6 fa]ete ale inteligen]ei) [i a fost stabilit` importan]a evalu`rii lor pentru activit`]ile ce vor fi desf`[urate ulterior la locul de munc`. Preciz`m c` diferen]a fundamental` dintre modelul tradi]ional [i cel al teoriei inteligen]elor multiple privind evaluarea const` în maniera de opera]ionalizare a conceptelor. Dac` în evaluarea IQ se utilizeaz` teste, verbale sau nonverbale, ai c`ror itemi abordeaz` teme diversificate în con]inut, evaluarea fa]etelor inteligen]elor multiple va utiliza teste specializate pentru fiecare dintre acestea. Pentru conturarea cadrului conceptual, prezent`m conceptele de baz` cu care oper`m, a[a cum sunt descrise în literatura de specialitate, dar mai ales cum au fost adaptate [i acceptate de grupul de exper]i: a) Inteligen]a verbal` exprim` capacitatea de a recep]iona, prelucra [i opera cu cuvinte, de a în]elege rela]iile dintre no]iuni [i de a elabora ra]ionamente de tip verbal, fiind necesar` pentru: - emiterea, recep]ionarea [i procesarea unor mesaje verbale; - însu[irea unor no]iuni teoretice [i practice de specialitate; - colaborarea cu superiorii [i cu subalternii în diverse situa]ii; - în]elegerea instructajelor, condi]iilor [i m`surilor de siguran]` pe timpul execut`rii unor activit`]i cu grad de risc crescut.
76 Opinii
b) Inteligen]a spa]ial` exprim` capacitatea de a determina forma, dimensiunea, rela]ia [i orientarea unui obiect în raport cu altul sau cu o anumit` structur`, fiind necesar` pentru: - elaborarea unor strategii de ac]iune cu elemente concrete în teren; - descifrarea rela]iilor dintre unele elementele grafice sau practice prezentate sau dispuse în plan bi- sau tridimensional; - rezolvarea unor situa]ii practice din teren care necesit` orientarea topografic`, stabilirea dimensiunilor sau a raporturilor dintre obiecte [.a; - plasarea unor semne conven]ionale pe un plan de ac]iune sau pe o hart`. c) Inteligen]a numeric` exprim` capacitatea de a lucra cu cifre, de a rezolva rapid probleme simple de matematic`, fiind necesar` pentru: - gestionarea resurselor materiale [i umane; - planificarea, gestionarea, administrarea [i utilizarea unor sume da bani sau fonduri bugetare; - calcularea unui necesar de materiale [i utilizarea judicioas` a resurselor. d) Inteligen]a organizatoric` [i func]ion`reasc` exprim` abilitatea de a surprinde detaliile, acurate]ea în compararea, evaluarea [i aprecierea unor produse, programe, planuri, litere, cuvinte, serii de litere, viteza perceptual`, rapiditatea deciziei, fiind necesar` pentru: - elaborarea, completarea sau înscrierea unor documente; - organizarea, planificarea [i desf`[urarea activit`]ilor/ac]iunilor militare; - realizarea actului de conducere/execu]ie; - managementul organiza]iei militare; - transmiterea de mesaje [i date prin intermediul mijloacelor de comunica]ie; - criptarea/decriptarea unor mesaje/informa]ii transmise codificat [.a.; - rapiditatea deciziei în situa]ii limit`. e) Inteligen]a tehnic` presupune capacitatea de a în]elege principiile mecanicii, mi[c`rile, for]a de ac]iune, principiile simple ale fizicii, rela]iile dintre obiecte [i fenomene, fiind necesar` pentru: - cunoa[terea, între]inerea [i exploatarea armamentului, a mijloacelor tehnice [i a aparaturii din dotare; - folosirea judicioas` a tehnicii de lupt` în func]ie de caracteristicile [i particularit`]ile acesteia; - perfec]ionarea tehnicii din dotare. f) Inteligen]a general` de înv`]are exprim` capacitatea de a acumula cuno[tin]e, informa]ii [i de a opera cu acestea, fiind necesar` pentru: - formarea deprinderilor [i exploatarea mijloacelor tehnice, a materialelor [i a resurselor umane la standardele solicitate de post;
77 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
- adaptarea la situa]ii noi; - în]elegerea, prelucrarea [i adaptarea informa]iilor la sarcini concrete; - anticiparea unor evenimente [i efecte în situa]ii diverse. A treia etap` de cercetare vizeaz` elaborarea itemilor pentru fiecare fa]et` a inteligen]ei (O3). În aceast` etap`, grupul de psihologi exper]i în domeniul selec]iei a stabilit ariile tematice subsumate dimensiunii investigate. În urma studiului [i acordului exprimat de exper]i, au fost stabilite câte 3 arii tematice pentru culegerea [i conceperea itemilor din cadrul probelor pentru evaluarea fiec`rei fa]ete, astfel: a) proba pentru evaluarea inteligen]ei verbale con]ine itemi care vizeaz` analogiile verbale, respectiv cuvinte asem`n`toare (sinonime), cuvinte opuse (antonime) [i ra]ionamentele logico-verbale; b) proba pentru evaluarea inteligen]ei spa]iale cuprinde itemi ce vizeaz` selec]ia unor corpuri sec]ionate, a unor figuri desf`[urate [i a unor corpuri în mi[care imaginar`; c) proba pentru evaluarea inteligen]ei numerice con]ine itemi care solicit` efectuarea de calcule aritmetice simple, serii de numere alc`tuite dup` o anumit` regul` [i probleme aritmetice contextualizate; d) proba pentru evaluarea inteligen]ei organizatorice [i func]ion`re[ti cuprinde itemi care solicit` completare de fraze, similarit`]i în grupuri de litere [i rela]ia dintre grupuri de litere dup` criteriile asem`n`ri [i deosebiri; e) proba pentru evaluarea inteligen]ei tehnice con]ine itemi care surprind unele procese fizice [i mi[c`ri ale obiectelor, pârghii, scripe]i [i angrenaje; f) proba pentru evaluarea inteligen]ei generale de înv`]are cuprinde itemi care solicit` identificarea unor similarit`]i verbale într-o serie de cuvinte, ordonarea no]iunilor într-o succesiune logic` [i continuarea unor serii de figuri dup` o regul` dat`. Având în vedere diversitatea tematic`, s-a întocmit lista cu itemii construi]i. În urma analizei concordan]ei dintre exper]i [i a validit`]ii de con]inut (metoda exper]ilor), au fost elimina]i itemii care nu respectau criteriul calit`]ii privind conceptul [i aria tematic` stabilit` ini]ial, rezultând un num`r de 40 de itemi pentru fiecare fa]et` [i un total de 240 de itemi pentru întreaga baterie.
* |n partea a doua a materialului, autorii prezint` rezultatele etapelor a patra [i a cincea de cercetare, interpretarea [i valorificarea rezultatelor.
78 SMART DEFENCE – teorie =i practic[ –
Locotenent-colonel dr. Filofteia REPEZ
„Smart defence“ – noua abordare a ap[r[rii colective în cadrul NATO Cel de-al 25-lea summit al NATO, organizat The international and regional organisations, governmental la Chicago între 20-21 mai 2012, va r`mâne and non-governmental organisations, în istoria Alian]ei [i a omenirii nu numai governments, alliances etc. try to develop prin subiectele agendei (respectiv: situa]ia and implement different concepts or strategies for the judicious use din Afganistan, elaborarea Defense and Detterence of budgetary credits and for the prevention Review, angajamentul asumat în cadrul summitului and avoidance of conflicts. Such concept de la Lisabona, scutul antirachet`, rela]ia NATO-Rusia, aimed at obtaining a reasonable balance between the economic, parteneriatele NATO în lume), ci [i prin lansarea financial and human possibilities unui nou concept – „smart defence“. and the defence capacity is “Smart Acest concept a ap`rut în politica NATO Defence”, launched by NATO Secretary General, Anders Fogh Rasmunssen, într-o perioad` în care Alian]a se confrunt` cu o serie at the Chicago Summit in May 2012. de noi provoc`ri, generate de: criza economic` “Smart Defence” is a concept global`, dezechilibrele privind participarea statelor with multiple goals designed to rethink the way in which the defence industries membre la finan]area opera]iilor comune, of NATO member states are used amenin]`rile reprezentate de statele care nu respect` in order to adapt their production tratatele de neproliferare nuclear`, emergen]a to the current needs of the Alliance so that it could cope with the challenges unor actori statali la nivel global. of the security environment Situa]ie economic` nesatisf`c`toare le-a impus and the changes at global level. statelor membre ale NATO o politic` de austeritate, Keywords: smart defence; security; care a determinat reducerea cheltuielilor planificate collective security; defence security; capabilities; pooling and sharing pentru o serie de domenii, inclusiv pentru domeniul de ap`rare [i securitate na]ional`.
Locotenent-colonel lect.univ.dr. Filofteia Repez – Departamentul opera]ii întrunite, studii strategice [i de securitate, Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti.
79 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Conceptul „smart defence“ se refer` la o politic` de austeritate care nu afecteaz` nivelul securit`]ii colective [i care se bazeaz` pe urm`toarele patru principii: • o mai mare flexibilitate a Alian]ei; • o mai bun` interoperabilitate a statelor membre; • stabilirea clar` a priorit`]ilor bazate pe evaluarea obiectiv` a pericolelor; • set de proiecte comune, divizate pe termen scurt, mediu [i lung. De asemenea, „smart defence” reprezint` o abordare nou` a procesului de generare a capabilit`]ilor necesare Alian]ei Nord-Atlantice în anul 2020 [i dup`. Aceast` abordare presupune, în primul rând, regândirea modului de utilizare a industriilor de ap`rare ale statelor membre ale Alian]ei în scopul adapt`rii produc]iei acestora la nevoile actuale ale NATO, pentru a face fa]` diverselor provoc`ri ale mediului de securitate [i diverselor schimb`ri la nivel interna]ional. Fiecare stat membru al NATO va fi chemat s`-[i cheltuiasc` resursele pentru nevoile prioritare ale Alian]ei [i nu pentru ceea ce consider` necesar pentru ap`rarea proprie. Pentru aceasta este nevoie de stabilirea unor priorit`]i colective clare, de evitarea suprapunerilor [i a dubl`rilor, de promovarea unei politici realiste [i de stabilire a responsabilit`]ilor astfel încât, la finele anului 2020, NATO s` dispun` de o gam` complet` [i diversificat` de capabilit`]i, necesar` îndeplinirii obiectivelor strategice stabilite. În condi]iile crizei economice mondiale, scopul noului concept îl constituie ob]inerea unui echilibru rezonabil între posibilit`]ile economice, financiare [i umane [i capacitatea de ap`rare ale Alian]ei. În acest sens, „smart defence“ prevede trei sarcini esen]iale: ap`rare colectiv`, gestionarea crizelor [i securitate prin cooperare. Ap`rarea colectiv` presupune ca alia]ii NATO s` se ajute întotdeauna unul pe altul împotriva atacurilor venite din partea oric`rui agresor extern. Gestionarea crizelor vizeaz` implicarea Alian]ei în administrarea întregii game de crize, în situa]ia în care aceast` implicare contribuie la asigurarea securit`]ii euroatlantice. Securitate prin cooperare presupune angajarea NATO în mod activ în scopul asigur`rii [i men]inerii securit`]ii interna]ionale, inclusiv prin cooperarea cu alte state [i organiza]ii. În vederea îndeplinirii sarcinilor esen]iale, conceptul „smart defence“ opereaz` cu urm`toarele „principii de ac]iune“1: prioritizarea cheltuielilor, respectiv alinierea priorit`]ilor na]ionale cu cele ale capabilit`]ilor NATO. Pe baza acestui principiu de ac]iune se deschide
1 NATO înfrunt` criza cu smart defence, pe site-ul http://www.incomemagazine.ro/articol_69346/ nato-infrunta-criza-cu-smart-defence.html, accesat la 11 mai 2012, apud colonel Liviu Ioni]`, Conceptul smart defence – o nou` abordare a ap`r`rii comune în cadrul NATO, în Revista de [tiin]e militare, nr. 3 (8) din 2012, p. 25.
80 Opinii o oportunitate statelor membre ale Alian]ei pentru o abordare transparent`, cooperant` [i ]inând seama de raportul cost-eficien]` în scopul îndeplinirii cerin]elor NATO în domeniul „capabilit`]ilor“, adic` o analiz` realist` a ceea ce trebuie f`cut imediat în materie de investi]ii militare [i ceea ce mai poate fi amânat sau chiar anulat; specializarea alia]ilor – cu bugetele sub presiune din cauza crizei economice [i a unei guvern`ri ineficiente, unele state membre ale NATO (între care se remarc` [i România) au luat decizii unilaterale de a amâna sau abandona anumite capabilit`]i. Acest fapt determin`, în mod direct, cre[terea efortului celorlal]i alia]i, în special al Statelor Unite ale Americii. Reducerile bugetare pentru ap`rare, necoordonate în cadrul Alian]ei, prejudiciaz` grav capacitatea de a face fa]` cu succes provoc`rilor multiple ale secolului al XXI-lea. NATO, prin acest nou concept, este gata s` încurajeze specializarea „pe proiecte“, astfel încât membrii s`i s` se concentreze pe punctele lor na]ionale forte în cooperarea cu to]i membrii sau cu unii dintre ei, men]inând în acela[i timp suveranitatea na]ional` pentru decizia final` a acestora; cooperarea între alia]i presupune împ`r]irea resurselor între statele membre ale NATO, completarea [i folosirea în comun a capacit`]ilor militare. Ac]ionând împreun`, statele membre ale NATO pot avea acces la capabilit`]i pe care nu [i le-ar putea permite în mod individual. Cooperarea poate lua forme diferite, cum ar fi un mic grup de na]iuni, condus de o na]iune-cadru, sau partajarea strategic` între cei care sunt apropia]i în termeni de geografie, cultur` sau echipamente comune. Ini]iativ` pragmatic`, „smart defence“ are „scopuri multiple“2: • impulsioneaz` programul european „pooling&sharing“, care presupune cooperarea în domeniul ap`r`rii; • reduce costurile de ap`rare ale statelor implicate, asigurând în acela[i timp necesarul capabilit`]ilor; • sprijin` progresul tehnologic prin programele de cercetare-dezvoltare; • creeaz` un cadru competitiv pe pia]a echipamentelor destinate ap`r`rii; • creeaz` instrumente financiare, comerciale, industriale, juridice [i opera]ionale necesare reglement`rii pie]ei de ap`rare la nivel transatlantic; • conduce la apari]ia unei pie]e de ap`rare comun`, pe rela]ia transatlantic`, ceea ce va însemna o contrapondere la deja tradi]ionala rela]ie ruso-sinic` în domeniul ap`r`rii. Pentru a cre[te eficien]a în rândul statelor membre [i în complementaritate cu „smart defence“, NATO a dezvoltat „Ini]iativa Connected Forces“, care vizeaz`
2 Dr. Mihai-{tefan Dinu, Noua coordonat` a cooper`rii euroatlantice – ini]iativa smart defence, în Revista de [tiin]e militare, loc. cit., p. 35.
81 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 dezvoltarea unor rela]ii func]ionale între structurile aliate de educa]ie [i preg`tire în vederea cre[terii interoperabilit`]ii [i care este construit` în jurul a trei func]ii, respectiv: extinderea educa]iei [i instruirii, cre[terea num`rului de exerci]ii desf`[urate în comun de for]ele aliate prin utilizarea în comun a cadrului opera]ional asigurat de For]a de R`spuns a NATO [i o mai bun` folosire a tehnologiei în sprijinul realiz`rii interoperabilit`]ii capabilit`]ilor tehnice3. În cadrul NATO sunt clar stabilite domeniile în care va fi aplicat „smart defence“; este vorba de capabilit`]ile cu importan]` critic` pentru Alian]` care au fost stabilite în cadrul summitului de la Lisabona din anul 2010, anume: ap`rarea antibalistic`, intelligence, supraveghere [i recunoa[tere, men]inerea st`rii de preg`tire, antrenament [i preg`tirea for]elor, angajare activ` [i protejarea for]elor4. Una dintre aplicabilit`]ile „smart defence“ practicat` de NATO este Heavy Air Lift Wing în cadrul Strategic Airlift Capability, prin care 10 state membre sau partenere ale Alian]ei, printre care [i România, au acces la trei avioane de transport C-17 Globemaster III. Alt` aplicabilitate a conceptului este Acordul încheiat în anul 2010 de Marea Britanie [i Fran]a în domeniul ap`r`rii, care prevede cooperare în domeniul oper`rii portavioanelor, avioanelor de transport, al dezvolt`rii submarinelor, al drag`rii minelor navale, comunica]ii, realimentare în aer, transport de pasageri, avioane f`r` pilot, contraterorism, securitate informatic`, cercetare [i dezvoltare în domeniul ap`r`rii [i creare a unei for]e comune întrunite de interven]ie5.
Participarea României la aplicarea conceptului „smart defence“ Tratatul de aderare la NATO, semnat de România, prevedea alocarea a cel pu]in 2,38% din PIB pentru ap`rare. Urm`torii ani au ar`tat c` bugetul ap`r`rii a sc`zut pân` la 0,8-0,9% în anul 2011 [i anul 2012, fapt ce a determinat înghe]area oric`ror achizi]ii semnificative de echipamente [i servicii pentru ap`rare6.
3 Cf. dr. Sorin Ioan, NATO în actualul mediu de securitate. Obiective strategice, articol publicat în „Strategii XXI – Complexitatea [i dinamismul mediului de securitate“, vol. 1, p. 16, coordonatori: dr. Cristian B`hn`reanu [i dr. Mirela Atanasiu, Conferin]` [tiin]ific` interna]ional` organizat` de Centrul de Studii Strategice de Ap`rare [i Securitate, 22-23 noiembrie 2012, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti, 2012. 4 Cf. Cristina Bogzeanu, „Pooling&sharing“ [i „Smart defence“. Dincolo de concept, articol publicat în „Strategii XXI – Complexitatea [i dinamismul mediului de securitate”, vol. 2, p. 299, coordonatori: dr. Cristian B`hn`reanu [i dr. Mirela Atanasiu, loc. cit. 5 România [i NATO în 2012: Smart defence [i ap`rare anti-balistic`, pe site-ul http://civitaspolitics.org/ 2012/02/02/romania-si-nato-in-2012-smart-defence-si-aparare-anti-balistica/, accesat la 30 noiembrie 2012. 6 Cf. general-maior (r.) prof.cons.dr. Constantin Mincu, NATO „SMART DEFENCE“ între conceptul teoretic [i realitate, articol publicat în Revista de [tiin]e militare, loc. cit., p. 14.
82 Opinii
Cu toat` austeritatea bugetar`, România acord` o importan]` deosebit` ini]iativei NATO condus` de Comandamentul Aliat pentru Transformare (ACT) de dezvoltare [i utilizare în comun a capabilit`]ilor NATO prin abord`ri multina]ionale [i inovative, ca parte integrant` a conceptului „smart defence“. Astfel, România a analizat pachetul de 168 de programe propuse de grupul de lucru al ACT [i a decis s` se implice în 69 de programe desf`[urate sub egida acestui nou concept7. Conceptul „smart defence“ s-a aflat pe agenda pre[edintelui României, al`turi de alte subiecte importante (cum ar fi: retragerea gradual` a for]elor militare dislocate în Afganistan [i preg`tirea summitului NATO de la Chicago) la întâlnirea oficial` pe care a avut-o cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în ianuarie 2012. Pentru transpunerea în practic` a acestui concept, România este interesat` de o achizi]ie în consor]iu cu Bulgaria [i Croa]ia de avioane multirol, urmând ca anumite costuri s` fie împ`r]ite între beneficiari, cum ar fi cele privind între]inerea avioanelor [i/sau antrenamentul pilo]ilor. Tot în cadrul aplic`rii „smart defence“, România s-a oferit s` dezvolte împreun` cu alte state interesate o capacitate de ap`rare împotriva atacurilor cibernetice, cu ajutorul unor hackeri români, care ar putea fi inclu[i în programele Alian]ei8. Implicarea României în aplicarea noului concept al NATO a fost apreciat` de generalul-locotenent Patrick Auroy, adjunctul secretarului general al NATO pentru investi]ii de ap`rare, care a eviden]iat faptul c` „România a demonstrat c` aplic` deja conceptul de ap`rare inteligent` cu adev`rat comun` prin instalarea pe teritoriul românesc a unor elemente ale scutului antirachet`, care va asigura ap`rarea teritoriului NATO, nu doar de o singur` ]ar`, la fel în cazul capabilit`]ii de transport la distan]` strategic` sau al Centrului de excelen]` de la Oradea, pentru preg`tirea for]elor speciale“9. În]elegerea conceptului „smart defence“ [i a aplicabilit`]ii acestuia a constituit obiectul seminarului „Smart Defence and Defence Investment“, organizat de Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“, Academia Oamenilor de {tiin]` din România [i Centrul de Analiz` [i Studii de Securitate, în data de 31 octombrie 2012. Prezent la aceast` manifestare [tiin]ific`, fostul ministru al ap`r`rii na]ionale, domnul Corneliu Dobri]oiu, a subliniat faptul c` „Smart defence este o mare provocare în condi]iile în care realit`]ile bugetare ‹sunt neprietenoase›. O mare provocare
7 România [i NATO în 2012: smart defence [i ap`rare anti-balistic`, loc. cit. 8 Cf. George Vi[an, România [i NATO în 2012: smart defence [i ap`rare anti-balistic`, ibidem. 9 Carmen Gavril`, Conceptul „smart defence“, pe site-ul: http://www.romania-actualitati.ro/conceptul- smart-defense-45605, accesat la 5 noiembrie 2012.
83 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
în sensul de a g`si resurse de colaborare interna]ional` pentru a acoperi nevoile critice ale Alian]ei“10. Sus]inând necesitatea c` spa]iul euroatlantic are nevoie de un sector de ap`rare sustenabil, avansat tehnologic [i competitiv la nivel global, ministrul afacerilor externe, Titus Corl`]ean, declara c` „acest deziderat nu poate fi atins decât prin convergen]a [i coeziunea politicilor în domeniu ale alia]ilor... [i c` obiectivul ambi]ios de transformare a ap`r`rii în cadrul NATO necesit` o abordare comun` a temei politicii industriei de ap`rare“11 . România, ca [i celelalte state membre ale NATO, este implicat` în aplicarea „smart defence“, a c`rui esen]` înseamn`, în principiu, mai pu]in` cheltuial` [i o cooperare multina]ional` mai extins`. Ini]iative precum „smart defence“ sunt apreciate ca fiind o solu]ie mobilizatoare [i aduc`toare de optimism12 în condi]iile unor bugete mai reduse destinate ap`r`rii.
* Apari]ia conceptului „smart defence“ a avut loc într-o perioad` în care NATO de]ine un rol important în cadrul organiza]iilor interna]ionale responsabile de gestionarea securit`]ii la nivel global, pe fondul men]inerii decalajului între contribu]iile financiare [i cu capabilit`]i la opera]iile comune între statele membre (în special între SUA [i alia]ii europeni), diminu`rii aloc`rilor bugetare pentru ap`rare din cauza crizei economice globale [i cre[terii rolului puterilor emergente în plan economic [i militar la nivel global. „Smart defence“ se dore[te a fi un nou mod de a gândi strategic pentru a dobândi, dezvolta [i men]ine capabilit`]ile militare în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse de NATO: „Smart defence – ensuring greater security, for less money, by working together with more flexibility“13 (smart defence – construirea securit`]ii cu bani mai pu]ini, muncind împreun`, cu o mai mare flexibilitate). Ap`rarea inteligent` propus` vizeaz` utilizarea în mod cooperativ a resurselor limitate din domeniul ap`r`rii, în scopul acoperirii deficitelor de capacit`]i ale NATO, în contextul situa]iei financiare dificile din majoritatea statelor membre ale Alian]ei [i al reducerii,
10 Corneliu Dobri]oiu, Smart defence – o mare provocare în contextul crizei economice, pe site-ul http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/155570-Corneliu-Dobritoiu-Smart-Defence- o-mare-provocare-in-contextul-crizei-economice.html, accesat la 5 noiembrie 2012. 11 Pe site-ul http://www.ziuaconstanta.ro/comunicate-de-presa/ministerul-afacerilor-externe/ participarea-ministrului-titus-corlatean-la-seminarul-smart-defence-and-defence-investment-27992.html, accesat la 5 noiembrie 2012. 12 Pe site-ul http://www.adevarul.ro/international/in_jurul_lumii/Constantin_Degeratu-conferentiar- _-Scutul_genereaza_securitate_nationala_0_703729812.html#, accesat la 31 octombrie 2012. 13 Pe site-ul http://www.futureforeignpolicy.com/1/Get_Smart.html, accesat la 19 noiembrie 2012.
84 Opinii pe acest fond, a bugetelor de ap`rare din statele membre. Summitul de la Chicago din mai 2012 a deschis o nou` er`, care poate fi denumit` „Era smart defence“. Similar, în Uniunea European`, conceptul „pooling and sharing“ se traduce în practic` prin decizia mai multor state de a contribui financiar [i material la construirea sau achizi]ionarea unui echipament militar (pooling), care va fi utilizat ulterior de mai multe state (sharing). Acest concept este, de fapt, o solu]ie economic` pentru a gestiona cât mai bine impactul crizei economice [i financiare asupra bugetelor militare14. Cele dou` concepte („smart defence“ [i „pooling and sharing“) constituie un mod inteligent de a investi în capabilit`]ile necesare garant`rii securit`]ii [i ap`r`rii. Dezvoltarea lor a fost impulsionat` de efectele crizei economice [i financiare asupra bugetelor militare ale statelor membre ale UE [i ale NATO, dar adaptat tendin]elor mediului interna]ional de securitate. În mediul de securitate actual, este important ca, pe lâng` transmiterea mesajului c` securitatea reprezint` un bun care trebuie s` fie p`strat, este necesar` [i construirea unui cadru normativ care s` asigure faptul c` lec]iile prezentului au fost înv`]ate [i c`, dincolo de a avea ca obiectiv supravie]uirea, se impune planificare [i preg`tire activ` pentru viitor. În acest sens, cele dou` concepte nu se refer` în principal la economisirea de bani, ci la crearea de valoare ad`ugat` prin reducerea costurilor [i dezvoltarea unor capabilit`]i.
14 Cf. Cristina Bogzeanu, op. cit., p. 298, articol publicat în „Strategii XXI – Complexitatea [i dinamismul mediului de securitate“, vol. 2, loc. cit.
85 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
SPIRITUALITATE {I CONSUMISM A fi [i/sau a avea (III)
Preot militar dr. Constantin }ANU
onsumismul se bazeaz` pe aceast` nevoie nes`]ioas` a omului. Premisa C lui – c` omul este o dorin]` nesfâr[it` – este corect`, numai c` rezolvarea este fals`. Humbleness, in its different forms Pentru c` gusturile, gust`rile [i „performan]ele“ and manifestations, is not sufficient for the spiritual fulfilment. The law pe care le ofer` consumismul, chiar dac` sunt of the spirit needs more; it also requires mereu noi [i deasupra celor anterioare, ofer` self-control, measure, rigour and severity, tot substan]a [i calit`]ile lumii naturale, care nu-l pot starting with oneself. If the world tihni [i odihni pe om. Cu cât le consum` mai mult, of consumerism proposes and fosters 16 courage, impetuosity and expansion, „cu atât devine mai nes`tul [i neîmp`cat“ . the law of the spirit is the opposite: Certitudinea [i odihna la care aspir` omul it requires restriction, order, restraint, în aceast` via]` se dovedesc de neg`sit în realit`]ile rigour, sense of measure, strict control acestei lumi; de aceea, consumismul va fi totdeauna in everything. o accelerare permanent` a sentimentului de foame The author considers that self-control and self-denial must be categorical [i nu o potolire. Experien]a ne arat` îns` c` exist` and self-imposed. In this regard, man [i o potolire real` a acestui sentiment, cu certitudinea is warned that negligence or reckless împ`c`rii [i odihnei. Ca spirit, omul înseteaz` lust can kill the whole being. de fapt dup` cele spirituale [i nu se satur` Keywords: consumerist mindset; decât cu ele: „un om sau un adev`r, sau o iubire, submission; Christian humbleness; sau o frumuse]e, este o bog`]ie f`r` pre] a vie]ii, communication este un osp`] pentru nesa]iul sufletului înfometat“17.
Preot militar dr. Constantin }anu – [eful Sec]iei Asisten]` Religioas` din Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. 16 Olivier Clement, Patriarch Atenagoras, Verlag Neue Stadt, München, 1982, p. 77. 17 Christus Yannaras, op. cit., p. 28.
86 Opinii
Din tot ceea ce exist` în aceast` lume, adev`rata foame [i sete este cea dup` spirit, pentru c` adev`rul cel mai adânc al omului este cel spiritual. Prin împ`rt`[irea de adâncul spiritual al unui om sim]im cumva „o împ`rt`[ire a absolutului“18. Este la fel de adev`rat c` nici împ`rt`[irea de [i cu spiritul uman nu asigur` o potolire absolut` [i des`vâr[it`. Omul înseteaz` mai departe, dup` mai mult spirit, [i trebuie s` recunoa[tem c`, de fapt, el înseteaz` doar dup` Spiritul absolut, singurul care-l poate s`tura deplin; numai Dumnezeu îl poate s`tura pe om în chip absolut [i plenar. Faptul c` nu avem sentimentul de sa]ietate nici din „gustarea“ spiritului uman nu înseamn` c` e o fals` acoperire sau potolire a vreunei sim]iri, ci c` n-am ajuns înc` la cap`t, c` suntem pe drum: „foamea [i setea mea sunt semnul c` Dumnezeu vine“19. Diferen]a dintre sentimentul de împlinire oferit de consumism [i cel asigurat de persoana uman` r`mân cvasivalabile [i absolut totale. C`ci, consumismul – chiar dac` potole[te pentru o clip` – nu ofer` nicio certitudine, pe când gustarea spiritual` – chiar dac` nu ofer` cap`tul drumului – ofer` certitudinea atingerii lui. În acest fel, gustarea spiritual` se dovede[te un drum nesfâr[it în lumea aceasta, dar drumul cel corect, pe când consumismul se tr`deaz` a fi un drum fals [i r`t`citor, care nu duce nic`ieri. Gustarea pe care o ofer` consumismul este o mâncare dulce la început [i amar` la sfâr[it. Performan]a [i valoarea consumismului par s` constea în aceea c` ofer` doar pl`ceri, satisfac]ii [i „valori noi“ [i „concrete“, într-o propor]ie [i urcu[ f`r` sfâr[it. Dac` este a[a, atunci consumismul ar trebui s` fie cea mai optimist` mentalitate a condi]iei umane. Experien]a ne arat` îns` altceva. Gânditorii care s-au preocupat în mod deosebit de fiin]a [i sensul omului, de condi]ia spiritului, au concluzionat f`r` [ov`ire c` „r`d`cinile metafizice ale pesimismului sunt [i cele ale indisponibilit`]ii“20. Consumismul const` în disponibilitatea materiei, nu a persoanei; în cadrul lui ]i se ofer` orice, dar nu oricine... Po]i s` dispui în cadrul lui de persoan` ca obiect, dar, ca spirit, persoana e închis`, indisponibil`. Dup` cum se poate observa, aceasta este îns` sursa unui pesimism absolut, pentru c` am v`zut c` omul nu se satur` decât cu spirit. Numai spiritul poate fi temei de optimism, dar el nu poate fi „cump`rat“ în lumea consumismului. Satisfac]iile [i valorile consumiste – oricât de noi, tentante [i performante – nu ofer` nicio certitudine [i, de aceea, se dovedesc iluzorii; în ele, omul nu g`se[te temelia sigur` a unui optimism real.
18 Ibidem, p. 32. 19 Ibidem, p. 110. 20 Gabriel Marcel, op. cit., p. 89.
87 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Optimismul se întemeiaz` pe altceva. El nu are nevoie de cantitate [i de performan]e, în sensul snob al cuvântului, nout`]i [i satisfac]ii par]iale, ci de certitudinea ajungerii la ceea ce vrea s` însemne „totul“. Optimismul e adev`rat numai unde este tihn` [i odihn`. Pentru a atinge un optimism adev`rat, omul trebuie s` aud` c` însu[i Absolutul îi spune: „Nu te voi l`sa, nici nu te voi p`r`si!“ (Evrei 13, 5) [i s` aud` promisiunea absolut`: „Veni]i la Mine to]i cei osteni]i [i împov`ra]i [i Eu v` voi odihni pe voi!“ (Matei 11, 28). Optimismul nu este [i nu poate fi adev`rat dac` nu este absolut; or, optimismul absolut nu-l poate oferi decât Absolutul. În lumea consumist` îns`, acesta este mereu promis [i niciodat` experimentat, r`mânând astfel iluzie [i himer`. A ajunge la optimism înseamn` a sim]i, a te afla în odihn` [i a m`rturisi împ`cat: „Celui cu mult nu i-a prisosit [i celui cu pu]in nu i-a lipsit“ (II Corinteni 8, 15). Acest lucru este imposibil de realizat în lumea aceasta [i în consumism. Consumismul este ispititor prin puterea îndr`znelii, prin ideea c` el încearc` orice, îndr`zne[te orice [i, astfel, poate atinge orice; îndr`zneala fiind, f`r` îndoial`, for]a motrice esen]ial` a acestuia. Legea spiritului este îns` mult mai rezervat`. Scriptura sf`tuie[te: „nu cugeta]i la cele înalte, ci l`sa]i-v` du[i spre cele smerite“ (Romani 12, 16), asigurând categoric c` „Dumnezeu celor mândri le st` împotriv`, iar celor smeri]i le d` har“ (Iacov 4,6). La fel, marii dasc`li [i Tradi]ia dintotdeauna a Bisericii subliniaz` cu vehemen]` c` „omul are trebuin]` de smerita cugetare [i de frica lui Dumnezeu totdeauna, ca de suflarea ce iese din n`rile lui“21. Cu convingere etern`, înv`]`tura cre[tin` avertizeaz` esen]ial c` „to]i cei ce s-au n`d`jduit în sine au c`zut!“22. Oricât` credin]` ar pretinde c` are cineva în lumea consumist`, nu se poate nega faptul c` esen]a mentalit`]ii [i condi]iei consumiste este îndr`zneala. Credin]a, ca virtute a Bisericii, arat` îns` c` lumea spiritului, lumea lui Dumnezeu, are alt` lege. Ea se bazeaz` pe – cultiv` [i cere – exact contrariul îndr`znelii, pe smerenie. Departe de a aprecia îndr`zneala, legea spiritului o condamn`. Ea sugereaz`: „du-te, roag`-te lui Dumnezeu ca s`-]i dea plângere în inima ta [i smerenie [i ia aminte totdeauna la p`catele tale [i nu judeca pe nimeni, ci te f` dedesubtul tuturor!“23. For]a, valoarea [i fapta cea mai de pre] a omului constau în: „lucrarea cea mare a omului, aceasta este ca gre[eala sa s` o pun` asupra sa înaintea lui Dumnezeu [i s` a[tepte ispita pân` la r`suflarea cea mai de pe urm`“24.
21 Patericul, Avva Pimen, Editura Episcopiei Alba Iulia, 1990, p. 172. 22 Ibidem, Avva Xantie, p. 160. 23 Ibidem, Avva Matoi, p. 146. 24 Ibidem, Avva Antonie, p. 8. A se vedea [i pp. 92, 101 [i 158.
88 Opinii
Spiritul are o condi]ie paradoxal` [i, de aceea, [i urcu[ul lui este paradoxal. Îndr`zneala îl ridic` pe om peste realitate, îl face superficial [i-l împiedic` de a p`trunde [i în]elege r`d`cinile, baza realit`]ii. Numai smerenia îi poate permite coborârea la r`d`cin`, la baza realit`]ii, adev`rului [i fiin]ei. Smerenia înseamn` aderare la baza fiin]ei, asumare a temeliei, disponibilitate [i d`ruire pentru tot, tuturor. Îndr`zneala înseamn` desp`r]ire de baz`, de certitudine [i, mai ales, separare [i închidere fa]` de ceilal]i. Prin coborârea la baza fiin]ei, smerenia înseamn` lucidizare [i trezvie, pe când îndr`zneala este riscul supraaprecierii [i, în orice caz, o separare de totalitatea fiin]ei. De aceea, „Oricine se va în`l]a pe sine se va smeri [i cine se va smeri pe sine se va în`l]a!“ (Matei 23, 12; Luca 14, 11). Îndr`zneala pare s` asigure o reu[it`, pentru c` atac` în for]`. Dar, p`trunderea, reu[ita intr`rii în fiin]` [i în cunoa[tere n-o asigur` for]area, ci convingerea [i în]elegerea. Dovada cea mai puternic` pentru aceasta este experien]a iubirii: nimeni nu reu[e[te în iubire prin for]`, prin îndr`zneal`, ci prin convingere. Îndr`zneala asigur` succes rapid [i facil; izbânzile statornice [i definitive se ob]in numai prin smerenie. Numai ea „poate s` scoat` pe om chiar din adâncuri, chiar de ar fi el adâncul p`catului“25, numai ea reu[e[te o vindecare real`, c`ci „aceasta este vindecarea omului [i aceasta vrea Dumnezeu: s`-[i arunce omul gre[eala asupra sa înaintea lui Dumnezeu!“26. Pentru a con[tientiza deplin deosebirea total` dintre mentalitatea consumist` [i adev`rata lege a spiritului este conving`toare istoria unui b`trân experimentat în cele duhovnice[ti: „povestesc unii despre un b`trân oarecare c` a petrecut [aptezeci de s`pt`mâni, mâncând o dat` în s`pt`mân`. Deci, se ruga lui Dumnezeu pentru un cuvânt din Scriptur`, s` i-l descopere, [i nu-i descoperea Dumnezeu. Astfel, [i-a zis în sine: «De[i am f`cut atâta osteneal`, înc` nimic n-am câ[tigat. Voi merge de acum la un frate [i-l voi întreba!» {i, dac` a închis chilia, vrând s` plece, a fost trimis îngerul Domnului la dânsul, gr`ind: «{aptezeci de s`pt`mâni ai postit [i nu s-a apropiat rug`ciunea ta de Dumnezeu. Iar când te-ai smerit a ie[i la fratele t`u, sunt trimis s`-]i vestesc ]ie cuvântul!»“27. Diferen]a dintre îndr`zneala consumist` [i smerenia cre[tin` este înc` [i mai mare. Legea spiritului este nu numai smerenie, ci chiar ne-îndr`zneal`, într-un sens sublim. Nu este vorba de lipsa de ini]iativ`. Dimpotriv`: ini]iativa real`, profund`, care mut` mun]ii [i atinge temeliile fiin]ei poate avea loc numai în lumea spiritului. Este vorba îns` de pre]uirea nesfâr[it` a semenilor, respectarea întregii fiin]e, de solidaritate, ca suprem` [i absolut` valoare. În lumea sufletului
25 Ibidem, Avva Longhin, p. 128. 26 Ibidem, p. 337. 27 Ibidem.
89 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 po]i [i trebuie s` ai oricând ini]iativa gândului [i a faptei bune, dar s-o faci cu respect, pre]uire [i afec]iune nesfâr[it` pentru ceilal]i. În ea, fiecare trebuie „s`-[i sileasc` gândurile sale [i s`-[i taie voile sale pentru Dumnezeu“28, s` aib` con[tiin]a datoriei [i a r`spunderii pân` acolo încât, „dac` cineva vrea s` mearg`, câ]i pa[i face... sau câte pic`turi bea... s` le vesteasc` b`trânilor, ca nu cumva s` gre[easc` întru dânsele!“29. În orice caz, „lupt`torii“ din lumea spiritului au experimentat [i ajuns la concluzia c` „asemenea este îndr`zneala cu ar[i]a cea mare, care, când se face, to]i fug de la fa]a ei [i rodul pomilor îl stric`“30. Preten]ia aceasta de a da seam` de toate înaintea celorlal]i poate p`rea excesiv` [i nerealist`. Dar, ea se dovede[te în esen]` valabil` [i necesar`, pentru c`, oricât de pozitiv` [i de puternic` ar fi o ini]iativ`, ea devine constructiv` numai dac` ]ine seam` de to]i, de totalitatea fiin]ei, cu respect total [i cu responsabilitate. F`r` pre]uire total`, f`r` iubire [i responsabilitate fa]` de to]i, orice ini]iativ` devine d`un`toare [i condamnabil`. Mai mult decât smerenie, lumea spiritului recomand`, pretinde [i are nevoie de ascultare, în sensul de supunere. Orice s-ar spune, oricât respect, oricât` iubire [i pre]uire ar putea invoca lumea consumist`, ascultarea, ca forma cea mai radical` a smereniei, este incompatibil` cu mentalitatea consumist`. Dac` to]i ar fi ascult`tori [i supu[i, s-ar anula principiul [i motorul esen]ial al consumismului, acela al îndr`znelii [i provoc`rii permanente. În lumea spiritului, cei împlini]i ajung s` spun`: 31 „Niciodat` n-am f`cut voia mea!“ . În ea, puterea, calitatea, con[tiin]a [i împlinirea stau exclusiv în ascultare. Doritorilor de împlinire nu li se ofer` cuno[tin]e extraordinare, puteri sau satisfac]ii, ci convingerea simpl`, dar absolut-asiguratoare a ascult`rii: „du-te, [ezi în chilia ta [i chilia te va înv`]a pe tine toate“32. Ascultarea se dovede[te necesar` pentru orice împlinire autentic`, pentru c` numai prin modestie [i „lipsa îndr`znelii“ nu se ajunge înc` la deplina smerenie. Adâncul [i adev`rul smereniei este ascultarea; numai ea valideaz` adev`rata smerenie. Omul nu poate izbândi decât prin ascultare, pentru c` el nu este st`pânul, ci slujitorul adev`rului, vie]ii [i fiin]ei; prin urmare, dac` vrea s` persevereze în ele trebuie s` le slujeasc`: „pe toate le biruie[te omul cu supunerea la adev`r, 33 c`ci este icoan` [i asem`nare a lui Dumnezeu“ . Paradoxul în`l]`rii prin supunere, respectiv prin ascultare, este, desigur, acela[i paradox al smereniei, afirmat [i promovat de Sfânta Scriptur`.
28 Ibidem, Avva Ammona, p. 31. 29 Ibidem, Avva Arsenie, p. 14. 30 Ibidem, Avva Agathon, p. 24. 31 Ibidem, Avva Casian, p. 121. 32 Ibidem, Avva Moise, p. 142. 33 Ibidem, Avva Isidor, p. 107.
90 Opinii
Nici smerenia, în formele [i manifest`rile ei cele mai diferite, nu este îns` suficient` pentru împlinirea spiritual`. Legea spiritului pretinde [i mai mult; ea cere [i auto-control, m`sur`, rigoare [i severitate, plecând de la sine însu[i. Dac` lumea consumismului propune [i cultiv` îndr`zneala, impetuozitatea [i expansiunea, legea spiritului face invers: impune restrângere, ordonare, re]inere, rigoare, sim]ul m`surii, control sever în toate. Auto-controlul [i severitatea cu sine însu[i trebuie s` fie categorice [i se doresc impuse cu necesitate. Omul este avertizat c` orice del`sare sau poft` nes`buit` îi poate distruge toat` fiin]a; de aceea este aten]ionat cu severitate: „de va fi ochiul t`u r`u, tot trupul t`u va fi întunecat. Deci, dac` lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult!“ (Matei 6, 23). Cei ce se conformeaz` legii spiritului [i au în vedere prop`[irea sufleteasc` aud mereu îndemnul absolut: „... petrece]i în fric` zilele vremelniciei voastre“ (I Petru 1, 17) [i chiar mobilizatorul avertisment: „... cu fric` [i cu cutremur lucra]i mântuirea voastr`“ (Filipeni 2, 12). Rigoarea [i severitatea sunt necesare pentru orice împlinire, pentru c` numai ele asigur` densitatea, puterea [i calitatea fiin]ial`. Promovând pl`cerea [i relaxarea, consumismul ofer` forme [i nu con]inuturi, golind fiin]a de con]inut, de sens [i de putere. Cei ce uit` rigoarea [i severitatea de sine uit` „p`zirea cea din`untru“ [i „se lipsesc de t`ria lini[tii... precum pe[tii 34 care, z`bovind la uscat, mor“ ; pentru c` orice rigoare înseamn` selec]ie, adunare, concentrare [i for]`. Urmarea consecvent` [i fireasc` a rigorii este înfrânarea. Aceast` virtute este, desigur, incompatibil` cu valorile consumismului; orice, numai înfrânare nu! În legea spiritului, înfrânarea este „elementul“ care asigur` biruin]a. Despre un om care practic` înfrânarea, cunosc`torii pot s` dea m`rturie c` „atâ]ia ani a petrecut cu noi [i numai o m`sur` de grâu îi f`ceam lui pe an [i, când mergeam la el, mâncam 35 din acel grâu“ . Unii sunt capabili de atâta control [i înfrânare, încât î[i supun [i limiteaz` programat chiar ritmul biologic, dep`[ind limitele naturalului: „toat` noaptea petrecea priveghind [i, când voia s` doarm` diminea]a, pentru nevoia 36 firii, zicea somnului: «Vino, rob r`u!» [i a]ipea pu]in“ . Legea spiritului propune nu numai re]inere, ci chiar restrângere permanent`, înfrânare real`, pentru c` împlinirea persoanei este paradoxal`: cu cât e dominat` mai puternic corporalitatea, cu atât e mai puternic` [i se împline[te personalitatea. Doritorul de împlinire este sf`tuit cu încredin]are absolut`: „Mergi [i f` pântecele t`u mai mic
34 Ibidem, Avva Antonie, p. 9. 35 Ibidem, Avva Arsenie, p. 16. 36 Ibidem.
91 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
37 [i lucrarea mâinilor tale pu]in`, [i nu te tulbura în chilia ta, [i te vei mântui!“ . Aceasta este, de fapt, convingerea oric`rui doritor de împlinire, nu numai a teologului sau a cre[tinului, c`ci filosoful M. Heidegger îndemna exact în acela[i sens: „Renun]area (înfrânarea, Verzicht) nu p`gube[te!“. Înfrânarea înseamn` limitare sau restrângere. Renun]area este îns` [i mai mult. Ea este cedare din al t`u, pierdere de bun` voie. Scriptura îndeamn` astfel: „... s` nu c`ut`m pl`cerea noastr`. Ci, fiecare dintre noi s` caute s` plac` aproapelui s`u, la ce este bine, spre zidire“ (Romani 15, 1-2) [i, mai mult, cere chiar ca „celui ce te love[te peste obraz, întoarce-i [i pe cel`lalt; pe cel ce-]i ia haina, nu-l împiedica s`-]i ia [i c`ma[a. Oricui î]i cere, d`-i: [i de la cel care ia lucrurile tale nu cere înapoi“ (Luca 6, 29-30). Legea spiritului este, de fapt, maximal`; ea pretinde, în mod absolut, renun]are total`: „A[adar, oricine dintre voi care nu se leap`d` de tot ce are, nu poate s` fie ucenicul Meu“ (Luca 14, 33). Într-un fel, cre[terea spiritual` nici nu este altceva decât sc`derea material`, iar for]a de a reduce necesit`]ile materiale este cea care asigur` cre[terea spiritual`. Fiin]a este cu atât mai puternic`, pe cât se densific` într-un cadru mai restrâns. Suflet împlinit este cel care poate ajunge s` spun`: „de nu a[ fi stricat tot, n-a[ fi putut s` m` zidesc; adic`, de n-a[ fi l`sat tot ce mi se pare bun din voin]a mea, 38 n-a[ fi putut s` dobândesc faptele bune“ . Lec]ia renun]`rii este în]elegerea împlinirii ca paradox, a urc`rii în vârful fiin]ei prin coborârea la temelia ei. Prin renun]are, ajungem la o alt` treapt` a legii spiritului, [i anume matematica supra-logic`, opus` matematicii naturale. Dac`, în ordinea natural`, a lua înseamn` a l`sa mai pu]in, în lumea spiritului a d`rui înseamn` a te îmbog`]i tu însu]i. Scriptura afirm` c` Hristos „a s`r`cit ca noi s` ne putem îmbog`]i“ (II Corinteni 8, 9) [i c`, „prin rana Lui, noi to]i ne-am vindecat“. Hristos Însu[i avertizeaz`, paradoxal, dar cât se poate de real, c` „celui ce are i se va da [i-i va prisosi, iar de la cel ce nu are i se va lua [i ce are“ (Matei 13, 12). La fel de nefiresc [i împotriva logicii, Iisus Hristos le promite ucenicilor S`i, drept r`splat`, suferin]a ca fericire: „Ferici]i ve]i fi voi când v` vor oc`ri [i v` vor prigoni [i vor zice tot cuvântul r`u împotriva voastr`, min]ind din pricina Mea. Bucura]i-v` [i v` veseli]i...“ (Matei 5, 11-12). Aparent, matematica lumii spiritului este lipsit` de logic` [i absurd`, curat` nebunie. Dar, Sfânta Scriptur` [tie [i aten]ioneaz` asupra acestui lucru: „C`ci cuvântul crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu“ (I Corinteni 1, 18). Orice realitate care nu se încadreaz` în logica natural`, limitat`, pare la început nebunie. Dar, dup` cum exist` nu numai realitatea natural`, ci [i una supra-natural`, tot astfel exist` [i o realitate
37 Ibidem, Avva Viare, p. 44. 38 Ibidem, Avva Alonie, p. 36.
92 Opinii
[i o matematic` supra-logic`. Iar argumente pentru aceasta g`sim [i în lumea noastr`. Unul dintre cele mai limpezi [i mai puternice îl constituie experien]a iubirii: cu cât d`ruie[ti mai mult suflet, mai mult` iubire, cu atât sufletul t`u – departe de a se reduce – se îmbog`]e[te, se amplific` în cunoa[tere, în putere [i în fiin]` [i devine „un suflet mare“. În]elegem, astfel, [i ni se impune adev`rul c` numai prin renun]are [i d`ruire putem s` câ[tig`m, s` ne îmbog`]im [i s` ne împlinim; dar numai în sensul sublim, în sensul spiritual. Renun]area [i d`ruirea noastr` trebuie s` devin` pierdere pentru cel`lalt, d`ruire total`, sensul [i împlinirea noastr` numai prin el, „aneantizare“ de dragul lui. În lumea spiritului, nimic nu exist` de sine [i în sine. Numai Spiritul absolut, Dumnezeu exist` de Sine [i în Sine; toate celelalte fiin]e [i spirite exist` numai prin rela]ie: cu El [i cu celelalte. Dar, rela]ia nu e numai comunicare, d`ruire [i unire, ci d`ruire total` celuilalt. A te d`rui celuilalt nu înseamn` numai a d`rui ceva din tine sau ce ai mai bun, ci a te d`rui pe tine însu]i, a d`rui întreaga fiin]` pân` la topire în cel`lalt, împlinind pe cel`lalt, abia atunci poate fi vorba de împlinirea ta. A te pierde în cel`lalt înseamn` a prelua toate minusurile lui de fiin]` [i a-i d`rui toate plusurile tale. Îns`[i Fiin]a Absolut`, Dumnezeu „s-a împlinit“ într-un chip înfrico[`tor de misterios [i de minunat, d`ruindu-se omenirii [i preluând minusurile ei, c`ci Mântuitorul Iisus Hristos „neputin]ele noastre a luat [i bolile noastre le-a purtat“ (Matei 8, 17). El a [i impus ca lege etern` [i condi]ie existen]ial` câ[tigul [i împlinirea prin pierdere. Nu are nicio [ans` [i nu poate câ[tiga fiin]a [i via]a etern` decât cel care accept` s` se piard` total pentru semenul s`u, preluând toate relele lui, aplicând necondi]ionat [i deplin sfatul devenit imperativ existen]ial: „Iubi]i pe vr`jma[ii vo[tri, binecuvânta]i pe cei ce v` blestem`, face]i bine celor ce v` ur`sc [i ruga]i-v` pentru cei ce v` vat`m` [i v` prigonesc“ (Matei 5, 44). Legea spiritului înseamn` „to]i pentru unul [i unul pentru to]i!“. Ea încalc` toate legile marketingului, ale câ[tigului [i pierderii. Ea nu [tie de niciun calcul, nu [tie decât iubirea care se d`ruie[te toat`, oricui, permanent: „Ce vi se pare? Dac` un om ar avea o sut` de oi [i una din ele s-ar r`t`ci, nu va l`sa, oare, în mun]i pe cele nou`zeci [i nou` [i, ducându-se, va c`uta pe cea r`t`cit`?“ (Matei 18, 12). Aparent, aceasta este o nebunie: pentru c`, mergând în c`utarea celei pierdute, p`storul le poate pierde pe cele 99! Dup` toate legile marketingului, el ar trebui s` accepte pierderea uneia de dragul celorlalte, nu s` le pun` în pericol pe toate! Dar, tocmai acesta este sublimul [i divinul „nebuniei“ legii spiritului! Pentru c` ea nu accept` nicio pierdere fiin]ial`, niciodat`, nicidecum; ea crede c` nimeni nu poate, niciodat`, s` declare pierdut` aprioric o fiin]`. Legea spiritului e legea iubirii [i sacrificiului permanent [i total, legea optimismului absolut. Pentru ea nu exist` decât iubire, sacrificiu, speran]`, biruin]`
93 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
[i via]`. Legea spiritului descoper` [i impune adev`rul condi]iei paradoxale a fiin]ei: numai cine moare are dreptul la via]`, numai cine pierde câ[tig`, numai cine se sacrific` biruie[te. Fiin]a se câ[tig` prin sacrificiul total pentru ea; nu exist` alt drum: „dac` gr`untele de grâu, când cade în p`mânt, nu va muri, r`mâne singur; iar dac` va muri, aduce mult` road`“ (Ioan 12, 24). Dac` legea consumismului, a marketingului [i a lumii naturale, în general, este câ[tigul, putem spune într-un chip special [i sublim c` legea spiritualului este „pierderea“: „Prin slav` [i necinste, prin def`imare [i laud`; ca ni[te am`gitori, de[i iubitori de adev`r. Ca ni[te necunoscu]i, dar bine cunoscu]i, ca fiind pe pragul mor]ii, de[i iat` c` tr`im ca ni[te pedepsi]i, dar nu uci[i. Ca ni[te întrista]i, dar pururea bucurându-ne, ca ni[te s`raci, dar pe mul]i îmbog`]ind, ca unii care n-au nimic, dar toate le st`pânesc“ (II Corinteni 6, 8-10). Din cele de pân` acum, am v`zut c` legea spiritului înseamn` rigoare, auto-control [i d`ruire. Prin aceasta, se în]elege acum de la sine c` ele se unific` [i se limpezesc în dimensiunea final` a omului [i a fiin]ei [i rezult` asceza [i sacrificiul. Dac` am spune numai c` legea spiritului înseamn` renun]are, smerenie [i d`ruire, n-am spune destul; numele exact [i propriu al legii spiritului este sacrificiul. A vorbi de auto-control, modestie, iubire [i d`ruire f`r` a vorbi de ascez` [i sacrificiu este impropriu [i incomplet. Nu exist` generozitate [i iubire f`r` ascez` [i sacrificiu. Sfântul Apostol Pavel aten]ioneaz`: „Nu v` am`gi]i: nici desfrâna]ii, ... nici adulterii, ... nici lacomii... nu vor intra în împ`r`]ia lui Dumnezeu“ (I Corinteni 6, 9), dup` cum trebuie s` accept`m [i s` recunoa[tem c`, în împ`r`]ia spiritului, „cei ce sunt ai lui Hristos Iisus [i-au r`stignit trupul împreun` cu patimile [i cu poftele“ (Galateni 5, 24). Adep]ii consumismului se am`gesc atunci când se consider` oamenii spiritului [i ai credin]ei, întrucât cultiv` credin]a, optimismul, ini]iativa, dinamismul [i chiar generozitatea. Evitând îns` asceza [i sacrificiul, ei elimin`, de fapt, esen]a [i realitatea spiritului. F`r` ascez` [i sacrificiu, generozitatea, binefacerea [i iubirea sunt paleative, n-au calitate [i n-au durat`. Ele se valideaz` numai prin ascez` [i sacrificiu, pentru c` acestea sunt condi]ia existen]ial` a fiin]ei. Teologii au observat cu sagacitate insuficien]a generozit`]ii [i iubirii f`r` ascez`: „Jertfa lui Iisus nu [i-a luat numele de la d`ruire sau de la binefacere. L-a luat de la P`timire. Iisus n-a venit pe p`mânt s` ne fac` nou` milostenie sau s` fac` o fapt` bun`, pe care i-o dicta iubirea Sa de oameni. Jertfa Sa este expresia 39 unei p`timiri supreme a iubirii“ . Asceza [i sacrificiul sunt identice cu for]a [i calitatea fiin]ei, ele sunt sarea [i focul care ]in fiin]a s`n`toas`, curat` [i întreag`; f`r` ele, ea ar putrezi. Sunt for]a care ]in fiin]a treaz`, lucid` [i performant`.
39 Christus Yannaras, op. cit., p. 22.
94 Opinii
De aceea, spune Mântuitorul c` „fiecare om va fi s`rat cu foc, dup` cum orice jertf` va fi s`rat` cu sare“ (Marcu 9, 49). Exact acest sens îl continu` [i-l l`mure[te Tradi]ia Bisericii, atunci când declar` senten]ios c` „toate cele v`zute se cer dup` cruce, adic` dup` deprinderea de a st`vili afec]iunea fa]` de ele, a celor 40 ce sunt du[i prin sim]uri spre ele“ . Consumismul cheltuie[te energie [i ob]ine reu[ite, dar toate ]intesc spre pl`cere [i relaxare ca „virtu]i“ supreme. În lumea realit`]ilor spirituale se-ntâmpl` invers: nu se îng`duie complacerea în satisfac]ii [i pl`ceri, pentru c` acestea „nasc mon[tri“. Se [tie c` orice reu[it` este în[el`toare [i trec`toare dac` nu se valideaz` prin ascez` [i sacrificiu, sarea [i focul care cur`]` [i eternizeaz` fiin]a.
* În ultima parte a materialului, autorul va aborda ideea de spiritualitate [i pe cea de consumism – legea spiritului [i legea consumismului – din perspectiva raportului dintre a fi [i a avea.
40 Sf. Maxim M`rturisitorul, Capita theologica et oeconomica, 66, în Filocalia, vol. 2, Sibiu, 1947, p. 149.
95 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
IMPORTAN}A {I DIMENSIUNILE SPECTRULUI RADIO ÎN REALIZAREA SECURITQ}II NA}IONALE {I COLECTIVE CONTEMPORANE (III)
Colonel dr. Liviu BÎRSAN
n continuarea prezent`rii datelor referitoare la dezvoltarea infrastructurii | de comunica]ii, consider`m c` ar trebui amintite afacerile derulate de operatori secundari Compared to commercial operators, for the institutions with responsibilities de servicii, ca [i de furnizorii de echipamente in the field of defence and public order, de telefonie mobil`, dintre care Nokia, prin investi]ia the provided frequency bands have de peste 30 de milioane de euro, realizat` la Jucu, no commercial value, being analysed and categorised only as operational în jude]ul Cluj, de]ine, de departe, primul loc importance. This fact results într-un clasament al companiilor cu activit`]i from the number of utilised derulate în România. Pentru a se vedea amploarea radio-electrical equipment/systems, provided services, and target users. demersului, se apreciaz` c` economia României Thus, according to the author, a pierdut aproape 1% din PIB prin plecarea Nokia, there are bands of strategic importance însa impactul mare este la nivel de imagine, – those used at national level or related to the assumed responsibilities/ dup` cum apreciaz` o serie de economi[ti pe pagina concluded agreements, as well as bands Wall-Street.ro24. of major importance and of minor importance, related to the operational requirements they meet. Dimensiunea militar` Keywords: defence capabilities; [i de asigurare a ordinii publice radio-electrical systems; military Accesul [i asigurarea resurselor spectrale communications; Battlespace Spectrum necesare func]ion`rii sistemelor radioelectrice Management militare [i a celor care contribuie la realizarea
Colonel dr. Liviu Bîrsan – [eful Agen]iei Militare pentru Managementul Frecven]elor Radio, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. 24 Pe site-ul http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/110128/Desecretizati-contractul- cu-Nokia.html?no_advertising=1, accesat la 12.06.2012.
96 Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional` ordinii publice [i siguran]ei na]ionale sunt aspecte esen]iale în asigurarea capacit`]ii de reac]ie ori de r`spuns în situa]ii de criz`, contribuind decisiv la men]inerea securit`]ii individuale, na]ionale [i a celei colective. Înc` de la începuturile exploat`rii spectrului radio, primele aplica]ii care au vizat folosirea undelor radio pentru transmiterea informa]iilor la distan]` au fost utilizate preponderent în domeniul militar; ulterior, cele mai multe servicii [i aplica]ii au fost dezvoltate, în principal, cu scop militar, dup` o perioad` de timp fiind permis [i accesul utilizatorilor civili25. Mai mult, înc` de la apari]ia primului Regulament pentru radiocomunica]ii (1906), odat` cu introducerea primelor principii [i reglement`ri privind utilizarea spectrului radio26, articole special dedicate specificau c` sta]iile de radiotelegrafie lucreaz` pe dou` frecven]e stabilite din construc]ie, de 500 [i, respectiv, 1 000 kHz, din care prima pentru utilizatorii civili, iar a doua pentru militari27. În ansamblul spectrului radio, acesta este exploatat, prin tehnologia existent` în prezent, în limitele 9 kHz – 100 GHz28, zona cea mai intens solicitat` fiind între 70 MHz [i 15 GHz (zon` preponderent vizat` de aplica]iile [i serviciile civile), unde mai mult de jum`tate este folosit` de institu]iile publice, ca utilizatori primari, a[a cum este prezentat [i în figura 1, care exprim` reparti]ia spectrului radio în cazul Marii Britanii, în banda 108 MHz – 6 GHz29. Trebuie subliniat faptul c`, prin natura cerin]elor opera]ionale [i a serviciilor electronice necesare de realizat, mijloacele radioelectrice militare solicit` resurse de frecven]e radio în toat` gama de frecven]e ce poate fi exploatat` prin tehnologiile existente (9 kHz – 100 Ghz). În acela[i timp, se impune precizat faptul c`, în compara]ie cu operatorii comerciali, pentru institu]iile cu responsabilit`]i în domeniul ap`r`rii [i asigur`rii ordinii publice benzile de frecven]e puse la dispozi]ie nu au o valoare comercial`, fiind analizate [i catalogate numai ca importan]` opera]ional`. Acest fapt rezult` din num`rul echipamentelor/sistemelor radioelectrice utilizate, a serviciilor realizate [i cui anume sunt destinate, distingând astfel benzi de importan]` strategic`
25 Cum este cazul sistemului de pozi]ionare global` prin satelit – Global Positioning System (GPS) – ori al re]elei informatice extinse internet (n.a.). 26 Printre altele, cu acest prilej se stabilie[te modul de utilizare, la nivel mondial, a semnalului de primejdie – SOS. 27 Conven]ia radiotelegrafic` interna]ional` [i Regulamentul de serviciu, Berlin, 3 noiembrie 1906, alin. 1-3. Primele sta]ii radio au fost folosite pentru realizarea comunica]iilor la distan]` dintre navele maritime [i sta]iile de coast` (n.a.). 28 ***, Spectrum Framework Review, A Consultation on Ofcom’s Views as To How Radio Spectrum Should Be Managed, Office of Communication, Londra, 23 noiembrie 2004, p. 11. 29 Second Interim Report: Optimising the Public Sector’s Use of the Radio Spectrum in the European Union, Bad Honnef, 3 iunie 2008.
97 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Figura 1: Reparti]ia în 108 MHz – 6 GHz
– cele utilizate la nivel na]ional sau privite prin prisma reponsabilit`]ilor asumate/acordurilor încheiate, de importan]` major` [i de importan]` redus`, privite prin prisma cerin]elor opera]ionale pe care le îndeplinesc. În aceea[i m`sur` [i în cadrul alian]elor, ]inându-se cont de existen]a sistemelor radioelectrice, benzile de frecven]e radio sunt clasificate în func]ie de importan]`. Pentru orice stat modern, care urm`re[te asigurarea securit`]ii cet`]enilor s`i [i func]ionarea democratic` a institu]iilor sale cu responsabilit`]i în domeniul securit`]ii na]ionale [i colective, realizarea capabilit`]ilor de ap`rare necesare func]ion`rii sistemelor [i echipamentelor radioelectrice pentru îndeplinirea misiunilor specifice sunt puternic dependente de existen]a [i accesul la resursele suficiente de spectru radio, care reprezint` o resurs` de importan]` strategic`. În ansamblu, structurile destinate ap`r`rii solicit` resurse spectrale pentru exercitarea comenzii [i controlului for]elor subordonate, care, de regul`, se realizeaz` prin sisteme moderne, denumite generic sisteme informa]ionale C4ISR30. Acestea, prin utilizarea de tehnologii de ultim` genera]ie, încorporeaz` în propor]ie de peste 90% echipamente radioelectrice, fapt ce presupune asigurarea unui num`r suficient de frecven]e radio/orbite de satelit care s` le permit` îndeplinirea func]iilor specifice, ]inând cont de misiunile în cadrul c`ruia sunt organizate [i exploatate.
30 C4ISR – sisteme de comand`, control, comunica]ii, calculatoare, informa]ii, supraveghere [i recunoa[tere. În ultima vreme se vehiculeaz` [i termenul C5ISR, unde al 5-lea „C“ desemneaz` Combat Systems – sisteme de lupt` (n.a.).
98 Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`
Figura 2: Câmpul de lupt` electromagnetic Totodat`, în era comunica]iilor mobile este evident faptul c` frecven]ele radio de]in un rol esen]ial [i nu se poate trece la proiectarea [i realizarea unor sisteme moderne de comunica]ii militare f`r` a avea asigurat` resursa spectral` necesar`, în contextul cre[terii exponen]iale a cererilor de spectru din partea utilizatorilor civili pentru extinderea sistemelor aflate în func]iune, precum [i pentru implementarea altora noi. Acestea pot fi solu]ionate numai prin reducerea accesului la benzile care, în mod normal, erau rezervate pentru utilizare militar`. În domeniul militar, prin intermediul undelor radio sunt realizate fluxuri informa]ionale necesare sus]inerii cel pu]in a urm`toarelor activit`]i caracteristice: comand`-control, evaluarea amenin]`rilor, informa]ii, în[tiin]are-avertizare, identificarea ]intelor, managementul spa]iului aerian, logistic`, manevra for]elor, ap`rare aerian`, sprijin de foc, contraofensiv` aerian`, sprijin aerian, interdic]ie aerian`, alimentarea avioanelor în aer, c`utare-salvare, prognoz` meteo. Analizat prin prisma resurselor spectrale destinate utilizatorilor militari, se apreciaz`31 c`, în ansamblul unui sistem informa]ional modern de tipul C4 (comand`, control, comunica]ii, computere), luându-se în calcul inclusiv componentele sale specifice domeniilor recunoa[tere, supraveghere [i achizi]ie a ]intelor,
31 NCISS – NATO Communications and Information Systems School.
99 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 aproximativ 25% din acestea sunt folosite pentru func]ionarea mijloacelor de comunica]ii [i 75% pentru cele denumite generic non-comunica]ii (radioloca]ie, radionaviga]ie, identificare, r`zboi electronic, senzori, sisteme de arm` etc.). La aceast` concluzie s-a ajuns analizându-se ponderea echipamentelor [i serviciile considerate obligatoriu de realizat de c`tre sistemele informa]ionale specifice, destinate sprijinirii comenzii [i controlului for]elor în ac]iuni militare. Particularizând, speciali[ti în managementul spectrului electromagnetic subliniaz` c`32, în ansamblul utiliz`rilor cu specific militar, frecven]ele radio constituie o resurs` indispensabil` pentru realizarea urm`toarelor categorii de leg`turi/func]ionarea unor mijloace radioelectronice, astfel: comunica]ii de voce [i de date de nivel tactic realizate în gamele HF, VHF [i UHF; comunica]ii de voce [i date destinate conducerii avia]iei; radiocomunica]ii realizate prin sisteme mobile în gama UHF; comunica]ii prin satelit; sisteme pentru transmisii de date de nivel tactic (Tactical Data Link); sisteme destinate realiz`rii serviciilor de radionaviga]ie aerian` [i maritim`; sisteme de control [i supraveghere; radare utilizate pentru supra- veghere, ap`rare aerian` [i maritim`, ghidarea sistemelor de armamente; mijloace aeriene f`r` pilot [.a. Trebuie men]ionat faptul c` în toate ]`rile dezvoltate care de]in for]e armate înzestrate cu echipamente moderne sunt elaborate politici [i strategii na]ionale de acces [i folosire a spectrului radio, structurile militare cu responsabilit`]i în gestionarea spectrului jucând un rol important în reprezentarea intereselor institu]iei militare, de adaptare a cadrului normativ [i a legisla]iei na]ionale [i interna]ionale specifice domeniului, constituind [i interfa]a cu structurile civile ori militare, na]ionale sau interna]ionale, implicate în procesul de gestionare a spectrului radio. Mai mult, evolu]ia sistemelor C4ISR utilizate în desf`[urarea opera]iilor a determinat o regândire a conceptelor [i principiilor specifice ac]iunilor militare, impunând chiar apari]ia unora noi, caracteristice timpurilor noastre. Unul dintre aceste concepte este Battlespace Spectrum Management – managementul spectrului radio în spa]iul de ducere a ac]iunilor, un concept de sorginte britanic, care s-a extins atât la nivelul NATO, cât [i al altor armate. Pe scurt, se recunoa[te c` succesul în desf`[urarea ac]iunilor militare nu se poate ob]ine f`r` asigurarea unui management eficient al spectrului radio din spa]iul de desf`[urare a opera]iilor, în scopul ob]inerii/de]inerii suprema]iei în domeniul spectrului electromagnetic de c`tre trupele proprii, simultan cu interzicerea realiz`rii aceluia[i obiectiv de c`tre partea advers` (Full Spectrum Dominance). Deja acest concept [i modul
32 Martin Cave, John Taylor – UK Defence Spectrum Management, „A Consultation on: An Implementation Plan for Reform“, Ministerul britanic al ap`r`rii, 2008, p. 69.
100 Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional` de îndeplinire-realizare a acestuia este stipulat în doctrine specifice domeniului (Marea Britanie, SUA etc.) [i în documente NATO (ACP 190, SUPP-2), fapt ce subliniaz`, înc` o dat`, semnifica]ia acestuia în ansamblul desf`[ur`rii ac]iunilor militare. Cantitatea imens` de informa]ii ce se proceseaz` [i vehiculeaz` pentru conducerea for]elor în opera]iile multina]ionale moderne se poate realiza eficient numai utilizând sisteme C4ISR performante. Aceast` apreciere rezult` din compararea urm`toarelor date: dac`, în 1991, pe timpul ac]iunilor desf`[urate în Irak, pentru cei 500 000 de militari implica]i în opera]ie a fost necesar` o capacitate de transmitere prin satelit de 100 Mbps, în Kosovo, pentru o for]` de 51 000 de militari, aceasta a crescut la 250 Mbps, pentru ca, dup` anii 2000, pe timpul opera]iilor Enduring Freedom (Afganistan) [i Iraqi Freedom, la cei aproximativ 350 000 de militari desf`[ura]i, s` ajung` la 3 000 Mbps (din care 80% prin surse comerciale), ceea ce reprezint` o cre[tere de 30 de ori a capacit`]ii asigurate în 1991 pentru o for]` care a fost cu 45% mai mare. Pe categorii de for]e, frecven]ele sunt repartizate pe tipuri de sisteme informa]ionale, potrivit mijloacelor radioelectronice din dotare: For]e Terestre: C2, comunica]ii (HF, VHF, UHF), dirijarea focului artileriei, sisteme de armament etc.; For]e Aeriene: C2, comunica]ii (HF, VHF), leg`turi A/A [i A/S/A (UHF), radionaviga]ie, radare, identificare, meteo, radiofaruri, balize; For]e Navale: C2, comunica]ii (HF, VHF, UHF), radiofaruri, balize, leg`turi între nave [i cu sta]iile de la ]`rm, radare, INMARSAT etc. Alte solicit`ri fac obiectul: • radarelor pentru ap`rarea aerian` mobil`, supravegherea la mare distan]`, para[utism, opera]ii amfibii; • radionaviga]iei, identific`rii situa]iilor de pericol [i siguran]`; • pozi]ion`rii prin satelit; • avertiz`rii timpurii, supravegherii, dirij`rii sistemelor f`r` pilot etc. Dac` mergem cu analiza [i spre domeniul opera]ional al spectrului radio, importan]a deosebit` a acestuia este sus]inut` [i de experien]a acumulat` pe timpul desf`[ur`rii ultimelor conflicte militare, care au impus [i principiul „suprema]iei spectrului pe câmpul de lupt`“. Speciali[ti în domeniu apreciaz` c` resursele spectrale necesare func]ion`rii echipamentelor caracteristice din cadrul unei grup`ri de for]e de tip CJTF – Combined Joint Task Force, pe categorii de leg`turi, sunt, în principiu, urm`toarele: pentru realizarea comunica]iilor radio – 800 de frecven]e în gama HF, 1 000 de frecven]e în gama VHF [i 400-800 de frecven]e în gama UHF, cu extindere în func]ie de nevoi; pentru realizarea comunica]iilor radioreleu
101 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Figura 3: Câmp de antene în teatrul de opera]ii din Afganistan
– 500 de frecven]e dispuse în diferite game; pentru realizarea comunica]iilor prin satelit – în m`sur` s` asigure cel pu]in 75% din totalul comunica]iilor necesare în primele faze ale unei opera]ii. Exemplificând, pentru o divizie mecanizat` înt`rit`, similar` celor desf`[urate în Irak [i care opereaz` într-o zon` de 70 x 45 kilometri, necesarul de spectru asigurat trebuie estimat pentru func]ionarea a aproximativ 11 000 de emi]`toare angajate. În completare, o for]` de sprijin aerian expedi]ionar` aduce alte 1 400 de emi]`toare, iar o grupare de nave (portavioane [i nave de lupt`) contribuie, suplimentar, cu alte 2 400. Dac` avem în vedere faptul c` în opera]iile Desert Shield/Desert Storm au fost angajate 6 divizii din for]ele terestre [i o divizie de infanterie marin`, toate ocupând aceea[i arie geografic` [i de spectru, care au format o puternic` for]` de coali]ie, utilizând elemente din platform` tip C4ISR, se poate aprecia c` spectrul radio este o resurs` de importan]` strategic` în ducerea ac]iunilor militare, constituind un real factor de putere [i contribuind la asigurarea conducerii permanente [i eficiente a for]elor atunci când este facilitat accesul sau devenind un factor de sl`biciune [i de vulnerabilitate în lipsa acestuia. Detaliind, la nivelul anului 2007, baza de date cu frecven]ele utilizate în Afganistan con]inea peste 18 000 de frecven]e radio asignate pentru realizarea diferitelor servicii, cele mai multe fiind destinate pentru re]elele radio de conducere în lupt`, din gama VHF (peste 43%) [i gamele HF [i UHF (peste 20%). De asemenea, un loc important îl ocup` solicit`rile pentru servicii prin sistemele de satelit (peste 5%) [i a celor de radiotelefonie (4%). În acela[i timp, sunt luate în eviden]` peste 35 000 de echipamente (militare [i civile), iar 90% dintre interferen]ele raportate sunt cauzate de mijloacele radioelectronice neînregistrate.
102 Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`
Privind locul [i rolul asigur`rii cu resurse de spectru pentru func]ionarea sistemelor radioelectrice din zona de competen]` care \i revine ordinii publice [i siguran]ei na]ionale, se poate aprecia c` necesarul reprezint` peste 10% din spectrul radio utilizat. Dac` se detaliaz` pe institu]ii, trebuie subliniate urm`toarele aspecte: în cadrul ministerelor de interne, accentul este pus pe realizarea de servicii necesare poli]iei rutiere (inter-comunica]ii, radare, transmiterea imaginilor de la camerele de luat vederi etc.), jandarmerie (inter-comunica]ii, transmiterea imaginilor, supraveghere), poli]ia de frontier` (sisteme de supraveghere [i detec]ie cu termodifuziune [i în infraro[u, radare, senzori, inter-comunica]ii etc.), pentru structuri pentru situa]ii de urgen]` (terminale din cadrul sistemului 112, transmiterea imaginilor la distan]`, telemedicin` la distan]` etc.); \n alte institu]ii cu responsabilit`]i (Serviciul Român de Informa]ii, Serviciul de Informa]ii Externe, Serviciul de Protec]ie [i Paz`, Serviciul de Telecomunica]ii Speciale), în func]ie de misiuni [i responsabilit`]i, solicit`rile de frecven]e radio sunt axate pe realizarea managementului sistemului na]ional de urgen]e 112, pentru servicii de inter-comunica]ii, transmiterea imaginilor la distan]`, senzori de toate tipurile, sisteme de detec]ie [i supraveghere, comunica]ii prin satelit pentru situa]ii de urgen]` în cazul unor catastrofe sau dezastre naturale, asigurarea de comunica]ii dedicate [.a. Dac` la cele men]ionate ad`ug`m [i nevoile de spectru radio din ce în ce mai crescute solicitate de re]elele de comunica]ii electronice încorporate cu func]ii vitale în organizarea, func]ionarea [i monitorizarea sistemelor din compunerea infrastructurii critice a unei na]iuni, avem imaginea integrat` a dimensiunii spectrului radio cu impact asupra domeniului de siguran]` na]ional` în ansamblul securit`]ii unui stat. Sistemele [i echipamentele radioelectrice din compunerea elementelor care genereaz` [i din re]eaua pentru transportul energiei electrice, din compunerea infrastructurii rutiere, aeronautice [i de cale ferat`, împreun` cu cele care monitorizeaz` c`ile de transport fluvial [i maritim (balizaje g`ri, porturi [i aeroporturi, radiofaruri [i echipamente pentru radionaviga]ie, radare [i sisteme de monitorizare a func]ion`rii diferitelor elemente de infrastructur`, intercomunica]ii, echipamente de supraveghere etc.), la care se adaug` re]elele din cadrul infrastructurii de producere [i transport al produselor energetice [i de gaze naturale [i al celor specifice infrastructurii pentru telecomunica]ii na]ionale – toate acestea sunt numai câteva dintre cele care reprezint` un segment esen]ial în ansamblul nevoilor de frecven]e radio la nivel global, gradul sporit de automatizare [i controlul de la distan]` amplificând [i punând o presiune constant` pe cererea de spectru radio.
103 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Desigur, pe lâng` beneficiile aduse în sensul automatiz`rii proceselor [i cre[terii eficien]ei activit`]ilor productive, societatea informa]ional` de ast`zi se g`se[te descoperit` în fa]a pericolelor ce provin din spa]iul virtual. Evenimente recente demonstreaz` c` spa]iul cibernetic a devenit al cincilea mediu de ducere a r`zboiului. La toate acestea trebuie avut` în vedere [i folosirea spectrului radio ca arm`. Dincolo de ce discut`m [i analiz`m ca ac]iuni de r`zboi electronic sau cele care privesc latura r`zboiului informa]ional, sistemele care func]ioneaz` pe principiul energiei dirijate transmise pe calea undelor radio ori a efectului impulsului electromagnetic indus sau cel rezultat în urma exploziilor nucleare constituie tot atâtea elemente de avut în vedere atunci când privim ansamblul utiliz`rii spectrului radio ca resurs` de nivel strategic. Din analiza efectuat`, se poate aprecia c` dimensiunea militar` [i cea a siguran]ei na]ionale a spectrului radio este una extrem de important` în ansamblul utiliz`rilor sale. În acest sens, prin contribu]ia adus` de c`tre institu]iile cu responsabilit`]i în acest domeniu la crearea unui mediu de securitate corespunz`tor, care nu poate fi evaluat financiar, se asigur` cadrul necesar desf`[ur`rii normale a activit`]ilor economice, sociale, financiare, culturale [i de alt` natur`, cu impact asupra bun`st`rii propriilor cet`]eni [i a societ`]ii, în ansamblul s`u.
* |n partea a patra a materialului, autorul va prezenta dimensiunea social` a spectrului radio.
104 LUPTA STATELOR PENTRU PUTERE ÎN GEOPOLITICA NOULUI MILENIU (II)
Comandor dr. Adrian FILIP
Multipolaritate, bipolaritate [i unipolaritate De-a lungul istoriei, s-au succedat mai multe Following the analysis of the three theories presented in this second part tipuri de polarizare a puterii, care au purtat amprenta – the American hegemony unipolarism, multipolarit`]ii, bipolarit`]ii sau unipolarit`]ii. multipolarity, and regional hegemony –, Cum analiz`m polaritatea lumii [i nivelul we observe the constant existence puterilor lumii? Care este pragul dintre superputeri, of American hegemony, supplemented by various regional powers. Everywhere mari puteri [i puteri regionale? Sunt întreb`ri one can see a division of the world la care voi încerca s` r`spund în cele ce urmeaz`. into two: a global hegemonic power Dificultatea în ierarhizarea puterilor a ap`rut and two unrecognised poles; a global hegemonic power and several weak nu ca urmare a problemelor ce ]in de evaluarea poles; two regional hegemonic powers capabilit`]ilor acestora, ci a confuziei legate de modul that polarise neighbouring regions. în care ar trebui definite polarit`]ile. Current international order is, in the author’s opinion, the result Lumea a fost, în general, multipolar` of the selfish policies of the great powers, [i, pentru scurte perioade de timp, a fost unipolar` and not of the humanitarian or peace sau bipolar`. Ultima perioad` de bipolarism policies, carried by them. a blocurilor Tratatului de la Var[ovia [i a Pactului Keywords: new international Nord-Atlantic a durat 50 de ani – perioad` destul system; fragmentation of the nation; state actors; the First World War de scurt`, dac` o raport`m la dimensiunea istoriei; dar, prin prisma analizei reputatului profesor Neagu Djuvara, a fost doar o perioad` de tranzi]ie de la multipolarismul puterilor occidentale spre unipolarismul hegemoniei americane.
Comandor dr. Adrian Filip – [ef de stat major al Comandamentului Flotei.
105 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Multipolarismul, ca form` a politicii mondiale, este compus dintr-un sistem anarhic de state relativ legate între ele, care nu au deasupra un guvern superior. Dac` monarhia reprezint` un sistem condus de un singur suveran, anarhia înseamn` absen]a oric`rui suveran. Thomas Hobbes12, trecând în revist` r`zboaiele continue ce au m`cinat Europa secolului al XVII-lea, în care oricine se lupta cu oricine, spunea despre via]a într-o asemenea lume c` tinde s` fie rea, brutal` [i scurt`. Este o specificitate a sistemului multipolar, în care lipsesc marile puteri – arbitru, care ar fi avut rolul s` corecteze devia]iile de comportament ale celor agresivi. Lipsesc instan]ele interna]ionale care s` impun` legea, nimeni nede]inând monopolul întrebuin]`rii legitime a for]ei. În sistemele multipolare, „unele state sunt mai puternice decât altele, existând întotdeauna pericolul ca ele s` recurg` la for]`. Când for]a nu poate fi exclus`, rezultatul este neîncrederea [i suspiciunea“13, care duce automat la escaladarea cursei înarm`rilor. Imperiul a fost una dintre formele de baz` ale polariz`rii puterii. Guvernul imperial controleaz` cea mai mare parte a lumii cu care intr` în contact, fiind o form` clasic` de unipolarism. Imperiul Roman a fost cel mai puternic exemplu de unipolarism al lumii occidentale. Imperiile lumii antice – sumerian, persan [i chinez – pot fi catalogate ca imperii marginale sau regionale, deoarece, chiar dac` au fost contemporane, nu au [tiut unul de existen]a celuilalt. S-au considerat unici conduc`tori ai lumii, datorit` izola]ionismului în care tr`iau [i imenselor distan]e care le desp`r]eau. Imperiul chinez a existat în aceea[i perioad` cu cel roman, îns` f`r` a avea cuno[tin]` unul de cel`lalt, fiecare fiind expresia unipolarismului pentru continentele pe care le acopereau. În secolul al XIV-lea, Spania [i Portugalia, state maritime, încearc` s` creeze imperii dincolo de m`ri, bazându-se pe puterea maritim` pe care o de]ineau, dar nu reu[esc s` ajung` la performan]ele Imperiului Roman, ce reprezenta forma devenit` clasic` de stat continental. La sfâr[itul secolului al XVII-lea, Fran]a pleac` de la o concep]ie preponderent continental`, în încercarea cre`rii unui imperiu continental în mijlocul heart-landului eurasiatic, dar e[ueaz` în scurt timp.
12 Thomas Hobbes (1588-1679) a sistematizat materialismul precursorului s`u Francis Bacon (1561-1626), dezvoltând o ontologie materialist-monist` consecvent`. Dup` el, „omul este lup fa]` de alt om“ [i, din aceast` cauz`, „starea natural`“ (anterioar` statului) este „r`zboiul tuturor împotriva tuturor“. El respinge democra]ia, pronun]ându-se pentru o putere despotic`, a c`rei form` trebuie s` fie monarhia. 13 Joseph S. Nye, Jr., Descifrarea conflictelor interna]ionale, Editura Antet, Bucure[ti, 2005, p. 13.
106 Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`
Imperiul Britanic [i-a extins teritoriile dincolo de m`ri, a controlat suprafe]e imense [i state de m`rimi continentale – Australia [i India –, mai bine de trei secole. A utilizat ca instrument de impunere presiunea [i controlul puterii maritime [i o administra]ie foarte bine pus` la punct. A urm`rit, pe lâng` exploatarea coloniilor, [i modernizarea acestora, atât cât puteau ele absorbi, printr-o politic` de soft power, amestecat` cu o politic` de hard power, în accep]iunea de mai târziu a lui Joseph S. Nye, Jr. Putem spune c` imperiile au fost precursoarele marilor puteri de la sfâr[itul mileniului doi [i începutul mileniului trei, având caracteristici de baz` comune, precum: organizare superioar`; capacitate de mobilizare prompt`, în scopuri militare; mari capacit`]i tehnologice; resurse uria[e; popula]ii mari. Primul R`zboi Mondial deschide o nou` er` în rea[ezarea geopolitic` mondial`. Marele R`zboi este, în accep]iunea profesorului Neagu Djuvara, începutul unei serii de conflicte succesive cu caracteristici comune (Primul R`zboi [i al Doilea R`zboi Mondial, urmate de r`zboiul rece), duse cu aceia[i combatan]i, distribui]i diferit pe acela[i e[ichier14. Acest [ir de conflicte se va derula pe parcursul a 77 de ani (1914-1991) [i va face trecerea de la multipolarismul statelor occidentale la bipolarismul celor dou` Pacte sau Alian]e, pentru ca, în final, s` fac` loc lumii unipolare conduse de un hegemon mondial, completat de o pleiad` de mici puteri regionale. Dup` al Doilea R`zboi Mondial, lumea a trecut de la un multipolarism sus]inut de [apte-opt mari puteri la bipolarism. „Bipolaritatea a dus la o pierdere a flexibilit`]ii [i a sporit enorm insecuritatea. Una dintre noile alian]e a dezvoltat în jur o putere autoritar` cu baza pe uscat, cealalt` – o putere democratic` cu un comer] [i cultur` extinse ce de]inea suprema]ia naval`“15, lucru prev`zut la începutul secolului de Mackinder16. Uniunea Sovietic` a exercitat o presiune imens` pentru înaintarea sistemului comunist în Europa, f`r` a ]ine cont de tratatele încheiate dup` r`zboi. Stabilitatea regiunii europene a fost ob]inut` cu eforturi imense din partea american`. Aceasta a aruncat în lupt` toat` diploma]ia de care era în stare, sus]inut` de o imens` presiune militar` [i economic`, pentru ca Europa s` nu ajung` în mâna sovieticilor, iar echilibrul de putere s` fie r`sturnat.
14 Neagu Djuvara, R`zboiul de [aptezeci [i [apte de ani (1914-1991) [i premisele hegemoniei americane, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2010, p. 6. 15 Joseph S. Nye, Jr., op. cit., p. 43. 16 Sir Halford Mackinder (1861-1947) a fost decanul celebrei Facult`]i de [tiin]e economice [i politice din Londra [i vicepre[edinte al Societ`]ii Regale de Geografie. Expune pentru prima data ideile sale de geopolitic` în comunicarea intitulat` „Pivotul geografic al istoriei“ („The Geographical Pivot of History“), prezentat` la Societatea Regal` pentru geografie în anul 1904. Ideea central` a prelegerii era aceea c` istoria universal` [i politica mondial` au fost puternic influen]ate de imensul spa]iu din interiorul Eurasiei, iar dominarea acestui spa]iu reprezint` fundamentul oric`rei încerc`ri de dominare a lumii.
107 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Perioada de echilibru a celor dou` talere ale ecua]iei puterii a fost îns` o tranzi]ie spre un alt tip de polaritate. Confruntarea „a adus în aren` principala putere maritim`, care domin` dou` oceane, Pacific [i Atlantic, împotriva principalei puteri de uscat a lumii, de]in`toare a suprema]iei în heart-landul eurasiatic“17, recertificând, dup` un secol, conceptul lui Mackinder, referitor la „zona pivot a politicii mondiale“. Walter Lippman18, pe baza analizelor sale de politic` interna]ional`, scria, înc` din anii ’50 ai secolului trecut, c` lumea bipolar` va intra într-un proces de disolu]ie, f`r` îns` a fi crezut de nimeni. A trebuit s` treac` jum`tate de secol cu modific`ri structurale la nivelul statelor [i al rela]iilor interna]ionale dintre acestea pentru ca istoria s`-i dea dreptate. Suntem la început de mileniu trei, într-o tranzi]ie rapid` de la sistemul bipolar spre alt sistem, vehiculându-se mai multe teorii, din care urm`toarele trei se afl` mai aproape de realitate: • teoria unipolarismului hegemoniei americane, stabilizatoare [i generatoare a unei p`ci relative, din care se exclud, prin omisiune sau uitare, uniuni de state precum Uniunea European`, c`reia nu i se recunoa[te decât puterea economic`, sau China, care este mai pu]in vocal` în spa]iul de interes american, fiind doar un produc`tor de tehnologie; • teoria multipolarit`]ii, care pune într-o balan]` specific` bipolarismului, pe de o parte, suprema]ia nord-american`, iar pe cel`lalt taler, o sum` a polilor slabi: Europa, Rusia, China [i Japonia, cu interese divergente, a c`ror putere nu se poate însuma; • teoria hegemonilor regionali, în care, pe de o parte, se afl` o alian]` hegemonic` rodat` în ultimul secol: lumea occidental` – Statele Unite [i Uniunea European` –, iar pe de cealalt` parte, hegemoni tineri: Imperiul de R`s`rit – China –, care î[i întinde aria de influen]` în Oceanul Pacific, Africa [i zona arab`; India; Rusia [i lumea arabo-islamic`, ce ar putea s` se coaguleze în jurul neo-otomanismului Turciei sau Iranului, dac` vor fi l`sate de c`tre America, lucru foarte pu]in posibil. Din analiza celor trei teorii, observ`m existen]a constant` a hegemoniei americane completat` de diferite puteri regionale. Peste tot se poate vedea o împ`r]ire a lumii în dou`: un hegemon mondial [i doi poli nerecunoscu]i; un hegemon mondial [i mai mul]i poli slabi; doi hegemoni regionali care polarizeaz` regiunile limitrofe.
17 Zbigniew Brzezinski, Marea tabl` de [ah – Suprema]ia american` [i imperativele sale geostrategice, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 2000, p. 16. 18 Walter Lippmann (23 sept. 1889-14 dec. 1974), reputat scriitor, reporter [i comentator politic, care a introdus conceptul de r`zboi rece. Lippmann a ob]inut de dou` ori Premiul Pulitzer (1958 [i 1962) pentru articolele sale din Today and Tomorrow. Pe timpul Primului R`zboi Mondial a fost consilierul pre[edintelui american Woodrow Wilson, fiind cel care a scris draft-ul declara]iei în dou`sprezece puncte a lui Wilson, pentru care acesta s-a remarcat în istoria mondial`.
108 Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`
Ordinea interna]ional` actual` este urmarea politicilor egoiste ale marilor puteri [i nicidecum a politicilor umanitare sau de promovare a p`cii, duse de c`tre acestea. Noul sistem interna]ional se îndreapt`, în mod contradictoriu, spre o fragmentare a na]iunilor [i o globalizare a lumii. Statele sc`pate de încorset`rile inerente apartenen]ei de bloc, specifice r`zboiului rece, se îndreapt` mai degrab` spre o organizare specific westfalian`, la alt` scar`, în care leg`turile de sânge sunt deasupra celor na]ionale. În aceste condi]ii, noua ordine mondial` va con]ine cinci la [ase mari puteri: Statele Unite, Uniunea European`, Japonia, Rusia, China [i, probabil, India, împ`nate cu o serie de puteri de nivel mediu (regional) sau mici (locale). Realitatea noului început de mileniu este o lume ce tinde s` redevin` doar aparent multipolar`, cu actori statali de importan]` regional` [i cu un hegemon mondial: SUA. Momentan, prin dispari]ia dup` jum`tate de secol a Rusiei – piesa forte a unuia din polii de putere –, a r`mas un vid în unul dintre „talerele balan]ei“, care încearc` s` fie acoperit de puteri regionale sau puteri locale cu preten]ii de „puteri regionale, la pachet“. În condi]iile unipolarismului actual, multe state se a[teapt` ca responsabilitatea managementului interna]ional s` fie asumat` de c`tre Statele Unite, care s-au proclamat hegemon universal. Îns`, efortul pe care trebuie s`-l fac` America este peste capacitatea [i dorin]a politic` a acesteia, astfel încât SUA au ac]ionat efectiv în aria lor istoric` de interes, f`r` a interveni în zonele de interes ale fostelor mari puteri, pentru a men]ine echilibrul mondial. Pericolul cel mai mare este cel al exceselor unor p`turi dominante sau grupuri de interese, care pot face ca America s` intervin` „preventiv“ în unele state pentru impunerea democra]iei cu for]a sau a introducerii unor concepte, moduri de via]` sau false libert`]i, str`ine civiliza]iei respective. Poporul american este unul dintre popoarele cu o încredere des`vâr[it` în valorile democratice, dar, adesea, conduc`torii lui au exploatat unele momente ale istoriei mondiale, prin luarea unor decizii ce erau în contradic]ie cu principiile tradi]ionale ale Statelor Unite. Doctrina de securitate american` „este cl`dit` pe doi piloni: Statele Unite vor face tot ce le st` în putere pentru a-[i men]ine suprema]ia militar` nezdruncinat`, respectiv Statele Unite î[i arog` dreptul la ac]iuni preventive“19, principii ce vor fi impuse de c`tre conducerea american` ori de câte ori va fi nevoie. Întotdeauna planurile de securitate colectiv` au fost sortite e[ecului, deoarece, în cazul unui conflict, fiecare stat a ac]ionat fa]` în fa]` cu adversarul [i doar amenin]area cu dispari]ia na]iunii l-a determinat s`-[i fac` alia]i pân` la sfâr[itul conflagra]iei respective. Nu întâlnim prea des în istorie state
19 *** , Doctrina de securitate na]ional` a Statelor Unite ale Americii, septembrie, 2002.
109 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 care au fost alia]i ve[nici. Marea Britanie s-a aliat când cu Fran]a, când cu Prusia, în func]ie de interesul propriu din acea epoc`. Fran]a, Marea Britanie [i Rusia s-au aliat împotriva Germaniei, în Primul R`zboi Mondial. Rusia [i Germania s-au aliat împotriva Poloniei, la începutul celui de al Doilea R`zboi Mondial. Frica a fost întotdeauna cel mai bun consilier în politica interna]ional`. În momentul în care dou` state pun la punct un pact de cooperare pentru modificarea raporturilor de putere absolut` regional`, ele analizeaz`, în acela[i timp, modificarea raporturilor de putere relativ` dintre ele, pe termen mediu [i lung. Echilibrul mondial se modific` în permanen]` ca urmare a presiunilor uria[e exercitate de marile puteri, în lupta lor continu` pentru ob]inerea hegemoniei mondiale sau regionale. Arhitectura lumii este într-o schimbare continu`, iar finalitatea unor procese majore este departe de scopurile ini]iale. Zbigniew Brzezinski trece în revist` câteva schimb`ri majore ale sistemului mondial care s-au petrecut în ultima perioad`20, pe care le-am completat cu modific`ri ce au avut loc în ultimul deceniu, care au gr`bit trecerea de la un sistem bipolar stabil la unul unipolar relativ. Schimb`rile ce au avut un efect major asupra geopoliticii mileniului trei, în ultima jum`tate de secol, au fost: • pr`bu[irea Uniunii Sovietice [i a sistemului comunist din Europa de Est, ca efect al eforturilor concertate derulate pe parcursul a patru decenii ale administra]iilor occidentale, coroborat cu presiunea Papei Ioan Paul al II-lea, a liderului polonez Lech Walensa, completat de influen]a factorilor distructivi din interiorul sistemului sovietic; • victoria for]elor americane [i aliate, în Irak, din primul r`zboi din Golf, care, f`r` ob]inerea p`cii în Orientul Mijlociu, a dus la con[tientizarea capacit`]ii hegemonului american; • exacerbarea ostilit`]ii islamice fa]` de lumea occidental`, în general, [i fa]` de cea american`, în special; • extinderea NATO [i a Uniunii Europene în Europa de Est; • institu]ionalizarea de c`tre Organiza]ia Mondial` a Comer]ului a fenomenului globaliz`rii, care a dus la „spargerea“ grani]elor economice dintre state; • reapari]ia autoritarismului [i înt`rirea na]ionalismului din Rusia, urmate de startul reconstruc]iei puterii militare, sus]inut de domina]ia energetic` a Rusiei asupra Europei; • reluarea de c`tre India [i Pakistan a demersurilor pentru intrarea în familia puterilor nucleare, încurajate de lipsa de fermitate a puterilor nucleare; • schimbarea priorit`]ilor americane odat` cu 11 septembrie 2001, fapt ce constituie un moment de cotitur` în politica american` [i mondial`.
20 Zbigniew Brzezinski, A doua [ans` – Trei pre[edin]i [i criza superputerii americane, Editura Antet, Bucure[ti, 2007, pp. 14-15.
110 Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`
La acestea mai putem ad`uga: criza financiar` asiatic`, ce a constituit un factor coagulant pentru statele asiatice, în jurul Chinei [i Japoniei, determinând expansiunea f`r` precedent a Chinei spre pozi]ia de „juc`tor economic global“; degradarea Rusiei de la statutul de superputere la cel de mare putere; penetrarea economiei europene de c`tre re]eaua mafiot` rus`; criza economico-financiar` mondial` început` în 2008, care a blocat o mare parte din economia globalizat` [i a dat peste cap calculele Rusiei de a se înarma pe baza câ[tigurilor din vânz`rile de gaze [i petrol; men]inerea incapacit`]ii guvernelor europene de a dezvolta o politic` energetic` comun` în fa]a [antajului energetic rusesc asupra Europei; extinderea zonei de influen]` a Chinei asupra Oceanului Pacific, Africii [i resurselor acesteia; mic[orarea diferen]elor dintre problemele interne (asupra c`rora era suveran doar statul) [i problemele externe (care ]ineau de apanajul organiza]iilor interna]ionale), continuat` cu ingerin]ele organiza]iilor suprastatale în problemele interne au devenit o normalitate cotidian`. Acestea sunt fenomene care [i-au pus amprenta pe toate aspectele vie]ii interne [i interna]ionale [i au condus la schimb`ri majore în planul structurii de putere, într-o perioad` extrem de scurt` de la pr`bu[irea sistemului sovietic pân` ast`zi. Hegemonia mondial` a fost un vis al multor conduc`tori de state, iar c`ile pentru ob]inerea acesteia au fost diverse. În majoritatea covâr[itoare a cazurilor din trecut, hegemonia a fost ob]inut` prin intermediul puterii armate. Îns`, în ultimele decenii, încep s` apar` din ce în ce mai des efectele utiliz`rii puterii economico-financiare în impunerea voin]ei unor state, în plan regional. Prima jum`tate a secolului al XX-lea iese în eviden]` prin cele mai sângeroase conflagra]ii duse pentru ob]inerea unei pozi]ii prioritare prin for]a armelor. A doua jum`tate a secolului se caracterizeaz` printr-o rafinare a metodei, dus` la bun sfâr[it cu mijloacele r`zboiului economic. În urma acestei confrunt`ri, Statele Unite au ajuns singura superputere mondial` „capabil` s` intervin` oricând [i oriunde dore[te, atunci când interesele sale sunt afectate“21, de]in#nd o superioritate tehnologic` pe care nicio alt` na]iune nu sper` s` o ating` în viitorul apropiat. America a început lungul drum al devenirii sale, în anii conflictelor de pe b`trânul continent, în care „nicio ]ar` european` nu era în stare s` reprezinte o amenin]are veritabil`, atâta vreme cât era ocupat` s`-[i înfrunte rivalele“22.
21 Ion Co[codaru, Vasile Paul, Centrele de putere ale lumii, Editura {tiin]elor Social-Politice, Bucure[ti, 2003, p. 28. 22 Henry Kissinger, Diploma]ia, Editura ALL, Bucure[ti, 2008, p. 26.
111 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
În acei ani, prin ac]iuni de for]` [i-au extins grani]ele în defavoarea Canadei [i Floridei în 1794, au cump`rat Louisiana în 1803 de la Fran]a, urmate de Florida [i Texas de la Spania. Toate aceste ac]iuni au constituit primii pa[i pentru construirea unei mari puteri. James Monroe23 spunea, referindu-se la întinderea teritorial` a unui stat, c` aceasta îi „confer` unei na]iuni multe dintre caracteristicile sale. Ea marcheaz` m`rimea resurselor sale, a popula]iei, a for]ei sale fizice. Marcheaz`, pe scurt, diferen]a dintre o mare putere [i una mic`“24. În prezent, Statele Unite se bucur` pe plan mondial de „o pozi]ie dominant` care, în viitorul previzibil, nu va putea fi contestat` de vreun stat sau de o combina]ie de state“25.
* În condi]iile dispari]iei bipolarit`]ii, cauzat` de implozia uneia dintre superputeri, se vorbe[te tot mai mult de necesitatea apari]iei unui jandarm universal, care s` corecteze devia]iile unor state de la normele universale, pentru garantarea unui echilibru global. Acest jandarm poate fi o un stat sau o alian]`. Jandarmul universal se prefigureaz` a fi America, care nu a ajuns în faza de maturitate statal`, fiind într-o cre[tere continu` de la sfâr[itul Primului R`zboi Mondial. În momentul de fa]`, America este singura putere mondial` cu ie[ire la dou` oceane, pe care este în m`sur` s` le controleze. Ea a luat locul Europei, care, timp de jum`tate de mileniu – de la descoperirea Americii de c`tre Columb, în 1492, pân` la c`derea Uniunii Sovietice –, a de]inut puterea mondial`, fiind denumit`, în anumite cercuri, Imperiul Europei Atlantice, plecând de la premisa lui Mackinder, conform c`reia cine controla m`rile, controla lumea.
23 James Monroe (28 aprilie 1758-4 iulie 1831) a fost ultimul p`rinte fondator al Statelor Unite, semnatar al Declara]iei de Independen]`; ajuns al cincilea pre[edinte american (1817-1825), Monroe este celebru pentru proclama]ia sa de la 2 decembrie 1823, cunoscut` sub denumirea de „Doctrina Monroe“, în care se stipula c` puterile europene nu vor mai coloniza [i nu se vor mai amesteca în afacerile interne ale Americilor, iar Statele Unite ale Americii urmau s` se proclame neutre în r`zboaiele dintre puterile europene [i coloniile lor. 24 William A. Williams, The Shaping of American Diplomacy, Editura Rand McNally, Chicago, 1956, p. 122. 25 George Soros, Suprema]ia american`: un balon de s`pun, Editura Antet, Bucure[ti, 2004, p. 3.
112 BUILDING INTEGRITY PROGRAMME – programul NATO de consolidare a integrit`]ii –
Programul de consolidare a integrit`]ii – Building Integrity (BI) Programme face parte din angajamentul NATO de a înt`ri buna guvernare în sectorul ap`r`rii [i securit`]ii. A fost creat de c`tre Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic – Euro-Atlantic Partnership Council (EAPC) în noiembrie 2007 în cadrul Planului de ac]iune al Parteneriatului pentru edificarea institu]iilor de ap`rare – Partnership Action Plan on Defence Institution Building (PAP-DIB). Programul de consolidare a integrit`]ii î[i propune s` atrag` aten]ia, s` promoveze buna guvernare [i s` furnizeze instrumentele practice necesare na]iunilor pentru îmbun`t`]irea integrit`]ii [i reducerea riscurilor corup]iei în sectorul securitar prin sporirea transparen]ei [i responsabilit`]ii. În cadrul summitului NATO de la Chicago din mai 2012, liderii alia]i au salutat Raportul referitor la stadiul în care se afl` consolidarea integrit`]ii, precum [i progresul f`cut de c`tre Programul NATO de consolidare a integrit`]ii, care a înregistrat contribu]ii importante la promovarea transparen]ei, responsabilit`]ii [i integrit`]ii în sectorul de ap`rare al na]iunilor interesate. BI se concentreaz` în special pe managementul resurselor financiare [i umane. În scopul continu`rii activit`]ii în acest domeniu, alia]ii sunt de acord c` prioritatea trebuie s` o reprezinte dezvoltarea contribu]iei BI la sprijinirea For]elor na]ionale afgane de securitate. Aceasta se adaug` eforturilor continue menite s` dezvolte un program BI care s` fie adaptat pentru a asista na]iunile sud-est europene. Raportul asupra stadiului BI a subliniat totodat` importan]a educa]iei [i instruirii în construirea capacit`]ilor [i sprijinirea schimb`rii. Consiliul Nord-Atlantic (NAC)
Sursa: http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_68368.htm Versiunea neoficial` în limba român` este realizat` în baza textului oficial, de referin]`, în limba englez`, Building Integrity Programme, pe site-ul http://www.nato.int/cps/en/SID-E51385BC-707738CC/ natolive/official_texts_93045.htm, publicat la 07.12.2012.
113 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 consimte faptul c` Autorit`]ile militare ale NATO, conduse de c`tre Comandamentul Aliat pentru Transformare (ACT), trebuie s` dezvolte un Plan de educa]ie [i instruire în domeniul BI. Acesta va furniza cadrul necesar pentru sprijinirea eforturilor civile [i militare ale Alian]ei pentru promovarea bunei guvern`ri în sectorul de ap`rare [i securitate, precum [i pentru abordarea cerin]elor specifice opera]iilor conduse de NATO. Programul BI este sprijinit de contribu]iile voluntare c`tre BI Trust Fund condus de c`tre Belgia, Norvegia, Polonia, Elve]ia [i Marea Britanie. Eficientizarea folosirii resurselor în sectorul de ap`rare [i securitate reprezint` o provocare pentru toate na]iunile. Programul BI de activit`]i [i instrumente este deschis tuturor alia]ilor [i partenerilor NATO din spa]iul euroatlantic, regiunea mediteranean` [i a Golfului, precum [i altor parteneri de pe glob, inclusiv Afganistanul.
Implementare Participarea în Programul BI este voluntar`. NATO International Staff – Secretariatul interna]ional al NATO (NATO IS) este agent executiv [i manager de proiect pentru Programul BI [i lucreaz` în strâns` leg`tur` cu na]iunile [i cu alte organiza]ii interna]ionale, precum [i cu reprezentan]i ai societ`]ii civile pentru a dezvolta un program multianual în scopul promov`rii cunoa[terii [i în]elegerii corup]iei [i impactului acesteia asupra opera]iilor militare, p`cii [i securit`]ii, [i instrumentele practice [i mecanisme – Setul de instrumente BI – BI Tool Kit. Acolo unde este posibil, Programul BI este integrat [i aliniat la procesele na]ionale, precum [i la mecanismele de parteneriat ale NATO. BI este totodat` sprijinit de o re]ea de parteneri de implementare – din cadrul ]`rilor NATO, na]iunilor partenere [i societ`]ii civile. Aici sunt inclu[i: {coala NATO din Oberammergau, Germania, Centrul de la Geneva pentru politica de securitate, Centrul de la Geneva pentru controlul democratic al for]elor armate, Transparency International (UK Defence Team), Colegiul na]ional de ap`rare al Suediei, ministerele ap`r`rii din Bulgaria [i Norvegia, Centrele pentru educa]ie [i instruire ale Parteneriatului pentru Pace [i Bosnia [i Her]egovina, Turcia, Marea Britanie [i Statele Unite ale Americii. Aceste institu]ii sprijin` implementarea BI prin furnizarea de asisten]` specializat` referitoare la instruire [i educa]ie [i prin g`zduirea de activit`]i BI.
Building Integrity Tool Kit Building Integrity Tool Kit include un Studiu de autoevaluare a BI – BI Self Assessment Survey (disponibil pe site-ul NATO în englez`, francez`, arab`, dar [i rus`) [i un Proces de recenzare – Peer Review Process, cursuri BI certificate
114 Conexiuni interna]ionale de c`tre Comandamentul Aliat pentru Transformare, materiale, un grup de exper]i în domeniul BI – Pool of BI Subject Matter Experts [i o re]ea de institu]ii. Na]iunile întrebuin]eaz` Studiul de autoevaluare a BI pentru a implementa practicile [i procedurile curente în institu]ii de securitate [i ap`rare. Recenzarea se bazeaz` pe analiza întregului studiu [i furnizeaz` cadrul pentru identificarea [i promovarea bunelor practici, precum [i pentru dezvoltarea planurilor [i criteriilor de referin]` na]ionale pentru ac]iune. Na]iunile care completeaz` Autoevaluarea BI pot solicita o recenzare [i sprijin expert pentru dezvoltarea unui plan de ac]iune adecvat. Pân` în momentul de fa]`, Recenz`rile BI au fost finalizate pentru Afganistan, Bosnia [i Her]egovina, Bulgaria, Croa]ia, Norvegia [i Ucraina. Recenz`rile pentru Ungaria, Letonia [i Serbia sunt în curs de desf`[urare. Cursurile pentru BI au loc în spa]iul EAPC, precum [i în Afganistan pentru mai mult de 550 de persoane provenind din mediul civil [i din domeniul ap`r`rii [i securit`]ii. În 2012, cursurile pentru BI au avut loc la Centrul PfP din Ankara, Turcia, [i la {coala NATO din Oberammergau. BI Tool Kit mai include [i Building Integrity and Reducing Corruption in Defence: A Compendium of Best Practices – Consolidarea integrit`]ii [i reducerea corup]iei în domeniul ap`r`rii: Compendiu de bune practici (disponibil în englez`, arab`, rus` [i ucrainean`). Acest Compendiu confer` o abordare strategic` asupra reducerii riscurilor referitoare la corup]ie. Se concentreaz` asupra aspectelor practice ale conceperii [i implement`rii unor programe de consolidarea integrit`]ii în domeniul ap`r`rii, ]inând cont, în acela[i timp, de particularit`]ile culturale ale organiza]iilor de ap`rare. BI este sus]inut de c`tre un grup de exper]i în domeniu, proveni]i din ministere na]ionale civile sau de ap`rare, organiza]ii interna]ionale [i societatea civil`. Ace[ti exper]i ofer` consiliere [i au un rol activ în dezvoltarea [i implementarea tuturor aspectelor programului BI, precum Recenzarea BI [i activit`]ile premerg`toare disloc`rii, pentru ISAF.
*
115 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Programul de consolidare a integrit`]ii Înt`rirea transparen]ei, responsabilit`]ii [i integrit`]ii [i reducerea riscului corup]iei în sectorul ap`r`rii [i securit`]ii 2012-2014
Scop 1. Scopul acestui document este de a sublinia progresul f`cut în implementarea programului de Consolidare a integrit`]ii (BI), asupra c`ruia s-a convenit de c`tre Consiliul Nord-Atlantic [i care a fost adnotat de c`tre [efii de state [i de guverne la summitul de la Chicago.
Context 2. Programul BI a fost lansat în EAPC în noiembrie 2007, pentru a atrage aten]ia [i pentru a dezvolta capabilit`]ile institu]ionale în domenii cheie elaborate în cadrul Planului de ac]iune al Parteneriatului pentru edificarea institu]iilor de ap`rare (PAP-DIB), asupra c`ruia s-a convenit la summitul de la Istanbul. Înc` de la început, programul BI s-a concentrat pe dezvoltarea instrumentelor practice care s` ajute na]iunile s`-[i consolideze integritatea, transparen]a [i responsabilitatea [i s` reduc` riscul corup]iei în sectorul de ap`rare [i securitate. Acest program în curs de desf`[urare promoveaz` buna practic` [i furnizeaz` na]iunilor sisteme [i mecanisme care s` fac` institu]iile de ap`rare [i securitate mai eficiente [i mai inteligente. 3. Programul BI include un set de activit`]i deschise pentru NATO, EAPC, MD, ICI [i parteneri globali. Participarea se face pe baz` de voluntariat. De[i abordarea general` prezentat` na]iunilor în martie 2010 r`mâne neschimbat`, o serie de pa[i semnificativi au fost f`cu]i pentru a include BI în sistemele [i procedurile NATO [i pentru a face ca acest program s` fie mai opera]ional. Aceasta include contribu]ia la eforturile civil-militare ale NATO concentrate pe corup]ie [i pe impactul acesteia asupra opera]iilor. 4. Calendarul de activit`]i al BI, precum [i instrumentele sale practice vor fi actualizate în continuare [i vor fi ajustate cu scopul de a satisface nevoile na]iunilor. NATO IS [i programul BI sunt sprijinite de c`tre o re]ea de institu]ii, precum [i de exper]i în domeniu, proveni]i din organiza]ii interna]ionale, administra]ii na]ionale, precum [i din societatea civil`.
Stadiul curent 5. Luând în considerare Raportul referitor la stadiul BI, prezentat în cadrul summitului de la Chicago, eforturile NATO IS s-au concentrat pe: • Dezvoltarea unui Program BI personalizat pentru sud-estul Europei – SEE, preg`tit în strâns` cooperare cu Bulgaria, ca na]iune conduc`toare, în cadrul Procesului reuniunilor mini[trilor ap`r`rii din sud-estul Europei
116 Conexiuni interna]ionale
(SEDM), [i cu Norvegia. Programul BI personalizat va fi lansat la Cartierul general al NATO în perioada 13-14 decembrie 2012*. • Dezvoltarea unui Program BI personalizat pentru For]ele afgane na]ionale de securitate (ANSF) a avut loc în strâns` colaborare cu Statele Unite ale Americii [i p`r]ile interesate din teatru; aceast` contribu]ie pentru BI s-a dezvoltat în cadrul Parteneriatului durabil NATO-Afganistan [i reflect` angajamentele f`cute de c`tre GIRoA [Guvernul Republicii Islamice Afganistan – n. trad.] la Conferin]a de la Tokio din 8 iulie 2012. 6. Programele personalizate pentru SEE [i GIRoA au fost dezvoltate în strâns` colaborare cu na]iunile [i p`r]ile implicate cheie, pentru a îndeplini cerin]ele specifice ale na]iunilor interesate. Pentru a preg`ti aceste programe personalizate, NATO IS s-a inspirat din Procesul BI de autoevaluare/recenzare din alte mecanisme de raportare ale NATO, precum [i din analize adi]ionale ale decalajelor realizate cu sprijinul na]iunilor. Aceast` analiz` continu` va fi folosit` pentru a promova programele personalizate menite s` consolideze capacit`]ile na]ionale [i regionale [i s` identifice punctele de referin]` care s` asiste na]iunile în monitorizarea schimb`rilor. Programele personalizate pentru SEE [i GIRoA consfin]esc faptul c` educa]ia [i instruc]ia sunt fundamentale în adoptarea [i sus]inerea schimb`rii [i în dezvoltarea capabilit`]ilor. 7. Impactul programelor personalizate depinde de conducerea politic` [i de sprijinul sus]inut al autorit`]ilor na]ionale pentru implementarea schimb`rii în institu]iile proprii de securitate [i ap`rare. Impactul scontat va fi specific situa]iei na]iunilor, în mod individual, [i ar putea include revizuirea [i ajustarea legisla]iei [i procedurilor, dezvoltarea profesional` a personalului, pentru promovarea bunei practici [i revizuirea educa]iei [i instruc]iei, inclusiv a celor centrate pe eforturile de stabilizare [i reconstruc]ie. Obiectivele specifice pentru ANSF sunt reflectate în Programul BI personalizat. Punctele de referin]` pentru evaluarea schimb`rii sunt dezvoltate ca parte a programului personalizat pentru SEE. 8. Educa]ia [i instruc]ia sunt fundamentale în consolidarea capacit`]ilor [i în transformarea institu]iilor. A[a cum a fost trasat` sarcina de c`tre NAC, activitatea s-a concentrat pe dezvoltarea unei abord`ri structurate [i sustenabile referitor la educa]ie [i instruc]ie. Planul pentru educa]ie [i instruc]ie în domeniul BI, dezvoltat în cooperare cu Autorit`]ile militare ale NATO (NMAs) [i acceptat de c`tre NAC, abordeaz` opera]iile NATO prezente [i viitoare [i sprijin` eforturile continue civile [i militare ale Alian]ei de contribu]ie la buna guvernare în sectorul ap`r`rii [i securit`]ii. Implementarea acestui plan pe mai departe se face de c`tre NATO IS [i NMAs, în strâns` colaborare cu cei interesa]i, inclusiv cu Centrul
* Documentul a fost publicat pe site-ul www.nato.int la 7 decembrie 2012. Programul a fost lansat \n perioada men]ionat`, \n cadrul unei \nt#lniri la care au participat 16 ]`ri membre sau partenere ale Alian]ei [i care a fost prezidat` de c`tre ambasadorul Dirk Brengelmann, Secretar general adjunct al NATO pentru afaceri politice [i politica de securitate.
117 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 pentru consolidarea integrit`]ii în sectorul ap`r`rii, înfiin]at la 1 septembrie 2012, la Oslo, în Norvegia. 9. Implementarea programelor personalizate eviden]iate în acest raport este sprijinit` de o serie de instrumente [i activit`]i BI. Acestea includ Procesul BI de autoevaluare/recenzare, Grupul de exper]i în domeniu BI (SME) [i activit`]i de educa]ie [i instruc]ie. NATO IS va continua s` ]in` cont de UNSCR 1325 în dezvoltarea instrumentelor [i activit`]ilor BI. 10. Procesul BI de autoevaluare/recenzare este destinat s` asiste na]iunile în întocmirea practicilor [i procedurilor curente [i s` evalueze integritatea general` a sectorului ap`r`rii [i securit`]ii. La 1 decembrie 2012, acest proces era finalizat de 4 alia]i [i 4 parteneri. Rezultatele acestui proces sunt folosite pentru a identifica bunele practici, precum [i zonele care mai trebuie observate. 11. Grupul de exper]i în domeniul BI (SME) este folosit pentru a sprijini Procesul de recenzare în domeniul BI, implementarea programelor personalizate precum [i dezvoltarea activit`]ilor de educa]ie [i instruc]ie. La cererea na]iunilor, SME pot furniza asisten]` în dezvoltarea [i implementarea unor planuri de ac]iune personalizate na]ionale, menite s` consolideze capacit`]ile institu]ionale [i s` promoveze buna practic`. Exper]ii provin din rândul administra]iilor na]ionale, organiza]iilor interna]ionale [i societ`]ii civile. 12. Pentru a sprijini educa]ia [i instruc]ia, a fost produs, de c`tre Centrul de la Geneva pentru controlul democratic al armatei, în cooperare cu NATO [i al]i exper]i interna]ionali, Compendiumul de bune practici: Consolidarea integrit`]ii [i reducerea corup]iei în domeniul ap`r`rii. Acesta furnizeaz` o abordare strategic` asupra reducerii riscurilor privitoare la corup]ie [i se concentreaz` pe concepte [i instrumente care pot asigura bune practici în managementul ap`r`rii. Textul este disponibil în englez`, arab`, rus` [i ucrainean`1. Mai multe materiale centrate pe reducerea riscului corup]iei în institu]iile ucrainene din domeniul ap`r`rii au fost realizate de c`tre Centrul ucrainean de studii pentru armat`, conversie [i dezarmare (CADS)2. 13. Cursul NATO pentru consolidarea integrit`]ii în rândul responsabililor din sectorul de ap`rare, care are loc din 2008, este concentrat pe promovarea bunelor practici, sporirea transparen]ei [i responsabilit`]ii în sectorul ap`r`rii [i securit`]ii. În acest an, un num`r de 67 de civili [i militari au luat parte în cursul BI organizat la Centrul de preg`tire PfP (Ankara, Turcia) [i la {coala NATO (Oberammergau, Germania). Acest curs se adaug` grupului de lucru al BI pentru formare de formatori din Ankara, Turcia, 16-19 decembrie 2012.
1 http://www.nato.int/cps/en/natolive/search.htm. 2 Building Integrity in Defence Establishments: A Ukrainian Case Study, ed. V. Badrak, Kiev 2012. Studiu disponibil în englez` [i ucrainean`.
118 Conexiuni interna]ionale
14. Pân` la sfâr[itul lui 2012, mai mult de 600 de civili [i militari vor fi luat parte la activit`]i educa]ionale dezvoltate [i implementate în cadrul Programului BI*. În plus fa]` de aceste activit`]i, module BI au fost încorporate în activit`]i existente na]ionale [i ale NATO, inclusiv de educa]ie [i instruc]ie pre-dislocare. 15. Conferin]a bianual` de consolidare a integrit`]ii le d` ocazia autorit`]ilor civile [i militare s` aduc` în discu]ie [i s` abordeze provoc`rile la adresa BI la nivel strategic. Discu]iile din cadrul conferin]elor precedente furnizeaz` o baz` pentru îmbun`t`]irea Programului BI. Urm`toarea Conferin]` BI, care va avea lor în Monterey (USA), 25-28 februarie 2013, este de a[teptat s` modeleze în continuare programele BI personalizate pentru SEE [i GIRoA, s` identifice zone prioritare pentru îmbun`t`]irea cooper`rii civil-militare, în special referitor la opera]iunile NATO. Sprijin pentru BI 16. Bugetul total estimat de 5,5 milioane de euro va fi folosit pentru sprijinirea activit`]ilor BI pentru NATO, EAPC, MD, ICI [i Partenerii globali în perioada 2012-2014. 17. Totodat`, na]iunile au avut [i contribu]ii substan]iale în natur` în sprijinul BI. Pe lâng` g`zduirea de evenimente [i desemnarea unor institu]ii na]ionale pentru a sprijini proiectarea [i implementarea programului BI, aceste contribu]ii includ: • finan]area analizei necesarului pentru Programul personalizat pentru SEE de c`tre Norvegia; • înfiin]area unui Centru pentru consolidarea integrit`]ii în sectorul ap`r`rii la Oslo, în Norvegia; • management de proiect pentru Procesul SEDM [i g`zduirea unor reuniuni ale exper]ilor SEE de c`tre Bulgaria; • furnizarea unei Contribu]ii na]ionale voluntare (VNC) pentru Cartierul general al NATO [i pentru Biroul Reprezentantului civil senior din Kabul, Afganistan; • numirea de exper]i în Grupul de exper]i în domeniul BI; • furnizarea de expertiz` [i contribu]ii financiare în sprijinul dezvolt`rii programelor BI personalizate. Recomandare 18. Na]iunile sunt invitate: • s` remarce progresul f`cut în proiectarea [i implementarea Programului BI, inclusiv în dezvoltarea programelor personalizate pentru SEE [i GIRoA; • s` continue sprijinirea eforturilor civile [i militare pentru promovarea bunei guvern`ri în sectorul ap`r`rii [i securit`]ii, în special prin Planul pentru educa]ie [i instruc]ie în domeniul BI; • s` reflecteze asupra felului în care vor putea s` sprijine în continuare Programul BI prin contribu]ii financiare sau în natur`.
* Documentul a fost publicat pe site-ul www.nato.int la 7 decembrie 2012 (n. trad.).
119 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 Programul BI personalizat pentru sud-estul Europei (SEE)
Scop 1. Scopul Programului BI personalizat pentru SEE al NATO este de a contribui la reducerea riscului corup]iei în sectorul de ap`rare [i securitate al na]iunilor participante prin promovarea bunelor practici, sporirea transparen]ei, responsabilit`]ii [i integrit`]ii. 2. Acest efort condus de NATO este complementar eforturilor continue ale na]iunilor [i altor institu]ii interna]ionale, precum UNODC [Biroul ONU pentru droguri [i criminalitate – n. trad.]. Programul personalizat pentru SEE se dezvolt` pe o perioad` de cinci ani (2012-2016) [i se concentreaz` asupra na]iunilor care fac parte din Procesul reuniunilor mini[trilor ap`r`rii din sud-estul Europei (SEDM). Acest text are în vedere perioada 2012-2014. Context 3. Programul BI a fost lansat în EAPC în noiembrie 2007. În cadrul summitului de la Lisabona din 2010, na]iunile au convenit asupra dezvolt`rii unui program BI personalizat, care s` vin` în întâmpinarea nevoilor na]iunilor din sud-estul Europei. Acest fapt include încorporarea BI în procedurile [i procesele na]ionale sau ale NATO existente, precum IPAP [Planul individual de ac]iuni al Parteneriatului – n. trad.], [i dezvoltarea unei abord`ri personalizate pentru construirea capacit`]ilor na]iunilor. Raportul BI, men]ionat de c`tre [efii de stat [i de guvern în cadrul summitului de la Chicago, din 2012, a subliniat importan]a sporirii transparen]ei, responsabilit`]ii [i integrit`]ii în sectorul de ap`rare [i securitate; de asemenea, a eviden]iat c` ar trebui s` se acorde prioritate dezvolt`rii unui Program BI personalizat pentru sprijinirea na]iunilor din SEE. 4. Acest Program BI personalizat se dezvolt` în strâns` colaborare cu Bulgaria, ca na]iune conduc`toare, în cadrul Procesului SEDM, [i cu Norvegia. Scopul s`u este de a folosi la maxim resursele BI existente, evitând duplicarea [i competi]ia pentru resurse. 5. Aceast` ini]iativ` politic` a fost aprobat` de c`tre mini[trii ap`r`rii din cadrul SEDM la reuniunea lor de la Sarajevo, din 3 octombrie 2012. Procesul SEDM s-a dovedit a fi un model de succes de cooperare reciproc` între statele din regiune. Acesta ofer` un cadru pentru o abordare mai structurat` [i mai cuprinz`toare a dezvolt`rii în continuare a cooper`rii regionale eficiente între na]iuni [i cu societatea civil`, precum [i a stabilirii unor leg`turi care s` faciliteze integrarea în institu]iile euroatlantice, cu scopul de a spori stabilitatea [i securitatea în SEE. 6. Statele SEDM care particip` în acest program personalizat sunt: Albania, Bosnia [i Her]egovina, Bulgaria, Croa]ia, fosta Republic` Iugoslav` a Macedoniei,
120 Conexiuni interna]ionale
Muntenegru, România, Serbia [i Slovenia. Acest Program personalizat este deschis [i altor na]iuni SEDM, precum [i pentru observatori. 7.Sprijinirea schimb`rii institu]ionale necesit` un efort sus]inut. Pentru perioada 2012-2014, Programul BI personalizat se concentreaz` pe realinierea a trei elemente deja existente ale BI pentru o mai bun` abordare a necesit`]ilor na]iunilor din SEE. Aceasta include: • sporirea con[tientiz`rii pentru o mai bun` în]elegere a importan]ei dezvolt`rii institu]iilor din sectorul ap`r`rii [i securit`]ii care sunt de încredere [i care ofer` valoare în schimbul banilor; • finalizarea Procesului BI de autoevaluare/recenzare pentru a avea o imagine a practicilor [i politicilor curente; • sprijinirea dezvolt`rii [i implement`rii Planurilor na]ionale de ac]iune în domeniul BI, care promoveaz` buna practic` [i sporirea transparen]ei, responsabilit`]ii [i integrit`]ii în sectorul ap`r`rii [i securit`]ii.
Dezvoltarea unei abord`ri personalizate pentru SEE 8. Scopul programului personalizat pentru SEE este de a contribui la reducerea riscului de corup]ie în sectorul de ap`rare [i securitate al na]iunilor participante, prin promovarea bunelor practici, sporirea transparen]ei, responsabilit`]ii [i integrit`]ii. 9. Recunoscând importan]a de a avea programe dezvoltate referitoare la cea mai bun` în]elegere posibil` a problemelor [i provoc`rilor, acest program personalizat se bazeaz` pe instrumentele [i mecanismele existente ale NATO [i ale parteneriatelor, cum ar fi IPAP, ANP [Programul anual na]ional – n. trad.], PARP [Procesul de planificare [i analiz` – n. trad.] [i Procesul BI de autoevaluare/ recenzare. 10. Se desf`[oar` activit`]i pentru identificarea necesit`]ilor de a asigura faptul c` programul personalizat este centrat [i ordonat pentru a satisface nevoile na]iunilor. Scopul acestei analize a necesit`]ilor, condus` de Norvegia, este de: • a identifica factorii care pot consolida integritatea [i reduce riscurile de corup]ie în sectorul de ap`rare [i securitate; • a informa asupra proiect`rii activit`]ilor viitoare menite s` acorde suport na]iunilor. 11. Analiza va identifica: • standarde/directive/puncte de referin]` referitoare la transparen]` [i responsabilitate în sectorul de ap`rare – care s` reflecte concepte [i standarde recunoscute la nivel interna]ional. Acestea vor reprezenta un punct de referin]` pentru evaluarea situa]iei curente; • m`sura în care aceste standarde etc. sunt institu]ionalizate în ]`rile participante. Aici sunt incluse revizuirea m`surii în care standardele se reflect`
121 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
în legisla]ia intern` (cadrul legal), influen]a lor asupra aranjamentelor organiza]ionale [i percep]ia în cadrul sectorului de ap`rare; • decalajele dintre standardele normative [i dimensiunea real` a institu]ionaliz`rii lor [i m`surile poten]iale pentru abordarea acestora. 12. Procesul BI de autoevaluare/recenzare reprezint` un punct de plecare important, iar na]iunile sunt încurajate s` se foloseasc` de acest instrument. Pe lâng` cercetarea [i interviurile cu autorit`]ile na]ionale, analiza necesit`]ilor se bazeaz` [i pe instrumentele [i mecanismele NATO [i de parteneriat, precum IPAP, ANP [i PARP, dar [i pe materiale din surse deschise. 13. Faza de cercetare [i de analiz` va fi finalizat` în 2013. Imaginea de ansamblu a cerin]elor care rezult` din acest proces va fi utilizat` pentru a informa asupra proiect`rii [i desf`[ur`rii activit`]ilor de consolidare a capacit`]ilor pentru SEE în 2014. Activit`]ile de dezvoltare profesional` vor include ateliere de lucru [i cursuri care se vor desf`[ura regulat, în special în cadrul SEE, [i vor fi sporite prin leg`tura continu` cu punctele na]ionale de contact în domeniul BI. 14. Programul personalizat pentru SEE va fi lansat oficial la Cartierul general al NATO la 13-14 decembrie 2012 [i va aduce laolalt` punctele de contact din domeniul BI* din na]iunile dornice s` participe [i s` se familiarizeze cu schema general` [i activit`]ile specifice dezvoltate cu sprijinul Bulgariei [i al Norvegiei. 15. Educa]ia [i instruc]ia sunt fundamentale în consolidarea capacit`]ilor [i în transformarea institu]iilor. Programul personalizat pentru SEE se va sprijini pe rezultatele activit`]ii de evaluare [i se va baza pe Planul NATO pentru educa]ie [i instruc]ie în domeniul BI, dezvoltat în cooperare cu Comandamentul Aliat pentru Transformare. Acesta include folosirea resurselor Partenerilor implementatori ai BI, cum sunt Centrul de preg`tire pentru opera]ii în sprijinul p`cii (Sarajevo) [i Centrul de preg`tire PfP (Ankara). 16. Participarea la programul personalizat pentru SEE are loc în mod voluntar [i este deschis` tuturor membrilor [i observatorilor din cadrul SEDM. Na]iunile participante sunt invitate s` desemneze un punct de contact militar [i civil (de nivel OF-5 sau echivalent). Aceste puncte de contact vor servi ca punct focal na]ional [i vor facilita schimburile cu NATO IS. Pentru a aprofunda cuno[tin]ele lor, vor fi dezvoltate o serie de activit`]i care s` serveasc` scopului dublu de schimb de cuno[tin]e [i de dezvoltare a unei re]ele SEE. 17. Programul activit`]ilor BI pentru SEE este a[teptat s` se concentreze pe zone cheie, care s` con]in`: • supraveghere parlamentar`; • politici anticorup]ie [i pentru integritate; • organisme anticorup]ie specializate;
* Documentul a fost publicat pe site-ul www.nato.int la 7 decembrie 2012 (vezi n. trad. din pagina 119).
122 Conexiuni interna]ionale
• conflict de interese; • libertatea accesului la informa]ii; • audit intern [i extern; • institu]ii ale Avocatului poporului; • contracte de achizi]ii publice, inclusiv achizi]ie [i cedare de active; • managementul resurselor umane. 18. BI este un program continuu. Activit`]ile planificate de consolidare a capacit`]ilor pentru 2013-2014 vor fi revizuite în permanen]` [i modificate în conformitate cu rezultatele cercet`rilor, analizei [i experien]elor din teren. Punctele de referin]` identificate prin intermediul acestui efort vor fi utilizate pentru dezvoltarea în continuare a Setului de instrumente BI. 19. Un set ini]ial de activit`]i personalizate sunt dezvoltate în cooperare cu Centrul de la Geneva pentru controlul democratic al for]elor armate. Informa]iile referitoare la aceste activit`]i vor fi diseminate în EAPC. Ca parte a unei abord`ri generale de promovare a bunei practici [i a schimbului de cuno[tin]e, na]iunile participante sunt invitate s` ia în calcul g`zduirea uneia dintre activit`]ile BI personalizate planificate pentru 2013-2014. 20. O echip` ad hoc format` din Norvegia, Bulgaria [i NATO IS va realiza procesul de cercetare [i analiz`. Totodat`, echipa va face [i recomand`ri pentru activit`]i viitoare care s` se desf`[oare în perioada 2015-2016. Programul BI personalizat pentru SEE va fi revizuit în permanen]` [i modificat pentru a face fa]` condi]iilor schimb`toare [i capabilit`]ile na]iunilor care iau parte la acesta. O revizuire formal` [i un bilan] vor avea loc anual, cu principalele p`r]i interesate, [i vor fi prezentate na]iunilor. Rezultatul scontat 21. Programul BI personalizat pentru SE este a[teptat: • s` îmbun`t`]easc` în]elegerea la nivelul na]iunilor asupra riscurilor corup]iei în sectorul ap`r`rii [i securit`]ii; • s` identifice priorit`]ile [i s` creioneze calea de urmat pentru ac]iunea comun`; • s` furnizeze asisten]` pentru aplicarea practicilor [i procedurilor institu]ionale menite s` sporeasc` transparen]a, responsabilitatea [i integritatea în sectorul de ap`rare [i securitate; • s` dezvolte repere astfel încât na]iunile s` poat` monitoriza schimbarea; • s` asigure educa]ia [i instruc]ia pentru promovarea bunei practici [i consolidarea capacit`]ilor; • s` promoveze o folosire mai larg` a instrumentelor [i mecanismelor existente în domeniul BI al NATO [i felul în care acestea pot fi folosite pentru a spori transparen]a, responsabilitatea [i integritatea în sectorul de ap`rare [i securitate.
123 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 Programul personalizat de consolidare a integrit`]ii (BI) pentru Afganistan
Scop 1. Programul personalizat pentru consolidarea integrit`]ii [i reducerea riscului corup]iei în For]ele afgane na]ionale de securitate (ANSF) se concentreaz` pe promovarea bunelor practici [i pe dezvoltarea capacit`]ilor for]elor civile [i armate din Ministerul Ap`r`rii afgan (MOD) [i Ministerul de Interne afgan (MOI) cu scopul de a sprijini Guvernul Republicii Islamice Afganistan (GIRoA) în eforturile sale de a consolida integritatea [i de a reduce riscul corup]iei. Programul personalizat se va implementa în perioada 2011-2021, iar acest text abordeaz` implementarea sa pe parcursul tranzi]iei care se va finaliza în 2014. 2. Sprijinirea schimb`rii institu]ionale necesit` un efort sus]inut [i aliniat din partea comunit`]ii interna]ionale. Acest program face parte din Parteneriatul durabil al NATO cu Afganistanul [i este complementar eforturilor continue ale altor organiza]ii interna]ionale.
Context 3. În octombrie 2011, MOD [i MOI afgane, din Guvernul Republicii Islamice Afganistan (GIRoA), au acceptat recomand`rile Procesului BI de autoevaluare [i recenzare. Aceste recomand`ri includ dezvoltarea [i implementarea unui plan de ac]iune menit s` consolideze integritatea, s` sporeasc` transparen]a [i s` îmbun`t`]easc` responsabilitatea în cadrul ANSF prin dezvoltarea unor procese [i proceduri. 4. Conducerea [i zonele specializate ale managementului resurselor financiare (buget, achizi]ii, contract`ri) [i resursele umane (inclusiv recrutarea [i promovarea pe baza meritelor) au fost identificate de c`tre GIRoA, NATO [i alte p`r]i interesate ca fiind priorit`]i în cadrul sectorului de ap`rare [i securitate pentru reducerea riscului corup]iei [i sprijinirea ANSF. În consecin]`, acest plan de implementare a fost proiectat în a[a fel încât s` înl`ture decalajele în aceste dou` arii cheie. 5. Cunoscând faptul c` educa]ia [i instruc]ia sunt esen]iale pentru consolidarea capacit`]ilor [i transformarea institu]iilor, Programul personalizat se axeaz` pe consolidarea capacit`]ii ANSF [i include: • înfiin]area [i sprijinirea unui Centru BI-pilot în Kabul; • proiectarea [i transmiterea educa]iei [i instruc]iei personalizate în domeniul BI. Echipa BI numit` în cadrul Centrului BI se va concentra pe integritatea, transparen]a [i responsabilitatea proceselor din cadrul MOD [i NOI, care vor include planificarea, programarea, dezvoltarea, adoptarea, execu]ia [i controlul resurselor financiare (buget [i achizi]ii) [i umane.
124 Conexiuni interna]ionale
6. Accentul pe capabilit`]ile institu]ionale [i individuale ofer` un cadru pentru efortul pe termen lung de a dezvolta sisteme [i proceduri pentru sprijinirea ANSF. Înfiin]area unor ministere [i institu]ii de securitate cu leadership civil care s` conduc`, s` supravegheze, s` administreze [i s` asigure resurse pentru ANSF este parte a unei tranzi]ii de succes. MOD [i MAI au nevoie de capacit`]i institu]ionale (proceduri [i personal) pentru a oferi management eficient [i pentru a sprijini dezvoltarea for]elor pe care poporul afgan s` le respecte [i în care s` aib` încredere. Aceste ac]iuni sunt eficientizate pentru a asigura în continuare o conducere na]ional` responsabil` [i o implicare timpurie în gestionarea treptat` a resurselor financiare [i umane programate pentru perioada post 2014. 7. În elaborarea acestui plan, Secretariatul Interna]ional al NATO (IS) a luat în considerare rezultatele recentelor reuniuni la nivel înalt, în special Bonn II [i summitul de la Chicago. Acesta include, de asemenea, [i dispozi]iile reciproce referitoare la responsabilitate convenite la Conferin]a de la Tokyo, care au dus la Decretul preziden]ial afgan referitor la combaterea corup]iei. 8. Aceste eforturi vor completa [i vor consolida eforturile bilaterale, cum ar fi cele sus]inute de c`tre SUA. În m`sura în care este posibil, activit`]ile se vor desf`[ura în Afganistan. Punerea în aplicare va fi sprijinit` de c`tre personalul BI specializat, cu sediul în Kabul, [i v` fi sus]inut` de o re]ea de parteneri implementatori ai BI [i de un grup de exper]i în domeniu provenind din guvern [i din societatea civil` [i care asigur` o mai mare flexibilitate. 9. NATO IS va continua s` fie responsabil pentru proiectarea, implementarea [i monitorizarea Programului BI personalizat pentru ANSF. Agen]ia NATO pentru sprijin (NSPA) va furniza asisten]` consolidat` în Afganistan. 10. NATO IS va lucra în continuare îndeaproape cu p`r]ile interesate implicate în dezvoltarea capabilit`]ilor institu]ionale ale ANSF – în special programele Biroului secretarului american al ap`r`rii – Ini]iativa reformei institu]ionale în domeniul ap`r`rii, Consilierii mini[trilor ap`r`rii, precum [i Misiunea NATO de preg`tire din Afganistan [i Grupul de lucru pentru sincronizarea anticorup]ie. 11. Abordarea [i activit`]ile planificate includ un mix de m`suri pe termen scurt [i lung cu accent pe dezvoltarea [i promovarea bunei practici [i a m`surilor practice. Programul personalizat va fi modificat în conformitate cu experien]ele câ[tigate [i condi]iile schimb`toare.
Dezvoltarea unui program personalizat 12. Contribu]ia BI la eforturile conduse de NATO se vor axa pe sporirea capabilit`]ilor ANSF, inclusiv transferul de cuno[tin]e, schimbul de bune practici [i dezvoltarea de abilit`]i menite: • s` sporeasc` transparen]a [i responsabilitatea pentru a sprijini proiectarea sistemelor de management al resurselor financiare [i umane;
125 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
• s` eficientizeze capabilit`]ile pentru educa]ie [i instruc]ie, punând bazele dezvolt`rii unui Centrul BI în Kabul, pentru ca acesta s` devin` un centru de cunoa[tere în cadrul Universit`]ii na]ionale afgane de securitate [ANSU – n. trad.]. 13. Programul BI a fost dezvoltat ]inându-se cont de priorit`]ile identificate pentru tranzi]ie, inclusiv evolu]ia treptat` spre sprijinul bugetar, [i va consolida capacitatea MAI [i MOD în programarea, implementarea [i gestionarea bugetului, în conformitate cu legile stabilite cu Ministerul finan]elor [i alte p`r]i interesate interna]ionale, cum ar fi Banca Mondial` [i ONU. 14. Consolidarea capacit`]ii de educa]ie [i instruc]ie este un element-cheie în sus]inerea schimb`rilor în ANSF. Planul de implementare se concentreaz` asupra sporirii în continuare a cuno[tin]elor ANSF despre impactul corup]iei în sectorul de ap`rare [i securitate, despre opera]iunile lor [i consecin]ele pentru oamenii din Afganistan [i va promova cele mai bune practici. 15. Programul personalizat pentru 2012-2014 încurajeaz` [i integrarea problemelor referitoare la apartenen]a de gen în curriculum [i asigur` accesul femeilor care fac parte din ANSF la cursuri [i resurse referitoare la BI.
Rezultatul scontat 16. Se dore[te ca Planul personalizat 2012-2014 pentru Afganistan: • s` consolideze cunoa[terea [i în]elegerea riscului corup]iei în sectorul de ap`rare [i securitate, la toate nivelele, [i impactul s`u asupra MOD [i MOI; • s` dezvolte capabilit`]ile unui nucleu de echip` afgan` în domeniul BI ca echip` de star pentru ca Centrul BI s` poat`, dup` 2014, s` opereze Centrul BI de la ANSU. Aceast` echip` trebuie totodat` s` fie capabil` s` organizeze activit`]ile curente de educa]ie [i instruc]ie, precum [i procedurile în conformitate cu ariile cheie identificate de ni[e poten]iale de corup]ie – managementul resurselor financiare [i umane; • s` furnizeze educa]ie [i instruc]ie specializate, inclusiv programe de formare de formatori, pentru a promova bunele practici, pentru a încorpora integritatea, transparen]a [i responsabilitatea în planificarea, bugetarea, contractarea [i gestionarea resurselor umane din sectorul de ap`rare [i securitate; • s` continue s` încorporeze [i s` evalueze domeniul BI în curriculumul ANSF.
Traducere [i adaptare: @ Iulia N~STASIE
126 „SECRETE“ ALE SUCCESULUI PE FRONTUL SECRET (II)
Colonel Daniel MELCIOIU
In the author’s opinion, discussing Eugen Cristescu some aspects related to the relationships La conducerea SSI, Ion Antonescu îl nume[te between Eugen Cristescu pe Eugen Cristescu, director al administra]iei and Mihail Moruzov is considered useful because it helps us understand de stat [i al personalului din Ministerul de Interne, two concepts diametrically opposed iar anterior director al Poli]iei de Siguran]`, regarding the mission and practices cunoscut ca un temut adversar al mi[c`rilor politice of the state security services. Although they were relatives by marriage, extremiste de dreapta [i de stânga – ale c`ror Eugen Cristescu and Mihail Moruzov antecedente îl recomandau ca un om capabil were still rivals professionally, not only s` aduc` un suflu nou în activitatea serviciului because of the excessive pride characteristic to policemen, but especially secret, ceea ce a [i reu[it, în mare m`sur`, because of their different views în perioada 12.11.1940 – 23.08.1944, cât timp on the mission of the services they led s-a aflat la conducerea serviciului. Acesta dispunea at that time. While Eugen Cristescu was a justice fighter who militated de energia [i hot`rârea ce-i lipsiser` lui Nicolaid, for the strict observance of the laws iar lui Moruzov îi era net superior din punct related to police and security forces de vedere cultural. Totodat`, are [i o viziune work, Mihail Moruzov – a self-educated person par excellence – considered mult mai conform` decât predecesorii s`i cu cerin]ele that the secret service deserved everything vremii asupra activit`]ii pe care trebuia s` o desf`[oare and, therefore, it was allowed everything! un serviciu de informa]ii. Keywords: political activities; Dup` absolvirea [colii primare din comuna continuity and tradition; intelligence Târgu-Ocna, a urmat Seminarul Teologic „Veniamin“ agents; counterintelligence din Ia[i, pe care l-a absolvit în 1916 cu media 8,56. În acela[i an s-a înscris la Facultatea de Drept din Ia[i, dar, din cauza r`zboiului, [i-a întrerupt studiile. A participat la campania militar` din toamna anului 1916 cu gradul de sergent (t.r.) la serviciul sanitar. Dup` încheierea r`zboiului [i-a continuat
Colonel Daniel Melcioiu – {coala de Aplica]ie a Informa]iilor pentru Ap`rare „General Nicolae Condeescu“, Bucure[ti.
127 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 studiile universitare, iar la [ase ani dup` absolvire a ob]inut doctoratul în [tiin]e juridice la Universitatea ie[ean`. Dup` terminarea studiilor a lucrat timp de 14 ani în Siguran]a General` a Statului [i, apoi, [ase ani în func]ii de conducere în cadrul Ministerului de Interne. A avut deci o ascensiune rapid`, parcurgând treptele ierarhiei profesionale de la gradul de sub[ef de birou la cel de director general. Pe lâng` limbile clasice (latina [i greaca, însu[ite în timpul cursurilor de la Seminarul Teologic), cuno[tea foarte bine [i vorbea curent franceza [i germana, fapt ce i-a facilitat participarea la numeroase reuniuni organizate în diverse capitale europene pe teme de „nout`]i [i tehnici perfec]ionate în munca de poli]ie [i informa]ii“. Un timp, a fost [i membru în Comisia Interna]ional` de Criminalistic`, reprezentând Poli]ia Român`. În calitate de [ef al Serviciului de Siguran]` [i, apoi, ca subdirector [i director al Poli]iei de Siguran]`, a contribuit – a[a cum se men]ioneaz` într-un raport –, „la mai multe opera]ii [i descoperiri în materie de securitate a statului“. Într-o notare de serviciu anual` – „foaie calificativ`“, cum se numea la acea vremea – pentru intervalul 1 ianuarie 1927 – 1 ianuarie 1928, întocmit` de directorul general Romulus Voinescu, se fac urm`toarele men]iuni despre activitatea sa: „Func]ionar înzestrat cu frumoase însu[iri pentru cariera aleas`. Are cuno[tin]e necesare, sim]ul datoriei [i sentimentul r`spunderii. Spirit de ini]iativ`; în împlinirea atribu]iilor sale pune mult` bun`voin]`, dând dovad` de o concep]ie clar` [i spirit de p`trundere. Disciplinat. Caracter hot`rât, integru [i loial. Se comport` demn [i civilizat în serviciu [i fa]` de public. Calificarea: foarte bun`“. Felul în care presa timpului recepta eficien]a Siguran]ei Generale a Statului – în timpul în care Eugen Cristescu îndeplinea func]ia de director general – afl`m dintr-un articol publicat în ziarul „Cuvântul“: „Luptând cu greut`]ile inerente vremurilor de ast`zi, cu un personal redus la minim, dar care [tie s`-[i fac` datoria cu pre]ul sângelui – cazuri numeroase stau dovad` –, Siguran]a Statului î[i îndepline[te cu prisosin]` misiunea“12. Una dintre cele mai importante sec]ii ale Siguran]ei era aceea care supraveghea activitatea mi[c`rii comuniste. Ea fusese înfiin]at` prin m`surile luate de Eugen Cristescu. Articolul mai sus citat comenteaz` eficien]a acestei sec]ii în felul urm`tor: „Siguran]a Statului a creat o sec]ie special` pentru urm`rirea mi[c`rii comuniste, reu[ind s` dea pe mâna justi]iei numero[i agen]i [i propagandi[ti. Este unul dintre cele mai bine organizate servicii, [i centrala GPU – de la Moscova – o consider` rivala cea mai de temut din Europa Central`“. În întreaga sa carier` de func]ionar public în Ministerul de Interne [i la Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri, Eugen Cristescu a primit [ase ordine [i dou` medalii [i a fost sanc]ionat o singur` dat`, printr-o „Decizie a ministrului secretar de stat la Departamentul internelor cu nr. 70 632/6 din 9 noiembrie 1932“. În documentul
12 Ziarul Cuvântul din 6 noiembrie 1933.
128 Pagini de istorie militar` respectiv se spune c` a fost „amendat cu pierderea salariului pe timp de una zi pentru insubordonare“. Din p`cate, nu rezult` concret în ce a constat insubordonarea. Se pare c` tot în urma unei insubordon`ri s-a produs [i schimbarea sa din func]ia de director al Siguran]ei Generale [i numirea ca inspector în Ministerul de Interne. În leg`tur` cu acest aspect, fratele s`u, Gheorghe Cristescu, preciza: „Eugen fusese scos de la Siguran]` deoarece refuzase a se supune unor dispozi]ii ilegale ale Camarilei“. Adev`rul e c` cel ce ac]ionase din umbr` pentru debarcarea sa de la conducerea Siguran]ei a fost Mihail Moruzov – [eful Serviciului Secret. Motivul l-a constituit faptul c` Eugen Cristescu „nu în]elesese a se preta la anumite imixtiuni politice ale Palatului Regal [i mai cu seam` refuza a efectua anumite arest`ri samavolnice [i ilegale comandate de mare[alul Palatului, într-un joc de divizare a partidelor“. Activitatea desf`[urat` de Eugen Cristescu în fruntea serviciului se poate aprecia ca fiind una extrem de complex` [i prestigioas`. Astfel, pornind de la aspecte privind necesitatea existen]ei unor dosare personale pentru personalul încadrat, continuând cu reglementarea modului de încadrare, apreciere, avansare [i retribuire a personalului, interzicerea ader`rii la vreo forma]iune politic` sau a particip`rii la activit`]i politice, obligativitatea respect`rii secretului de serviciu, înfiin]area unei Case de credit [i ajutor, reorganizarea sec]iei informa]ii – printr-o „opera]ie de chirurgie“, a[a cum aprecia însu[i Cristescu13, restructurarea sec]iei contrainforma]ii, intrarea în legalitate privind activit`]ile logistice desf`[urate de serviciu – în mod deosebit opera]iunile financiare, au reprezentat doar o parte din direc]iile de ac]iune ale lui Eugen Cristescu în încercarea sa de a pune bazele unui serviciu de informa]ii modern. Numirea la conducerea Serviciului Special de Informa]ii a lui Eugen Cristescu a condus la o reorganizare a serviciului – vizate fiind toate componentele acestuia [i într-un mod radical, una dintre m`surile adoptate fiind înfiin]area [colii preg`titoare pentru agen]ii de informa]ii (anexa 2). Apreciez ca elocvent dialogul purtat de Ion Antonescu cu Eugen Cristescu, în prezen]a lui Horia Sima [i a subsecretarului de stat Alexandru Ro[ianu (cel care l-a propus pentru ocuparea postului de director al serviciului special de informa]ii), la data de 15 noiembrie 1940, în gara Mogo[oaia: „Dumneata s` nu faci nicio politic` decât a conduc`torului statului“14. Rezultatele ob]inute de c`tre serviciu au fost pe m`sura încrederii [i aten]iei acordate. Astfel, o statistic` din 1941 ne dezv`luie urm`toarea situa]ie: în aten]ia Serviciului Special de Informa]ii se aflau 194 de persoane suspectate de spionaj sau tr`dare, din care 85 în favoarea sovieticilor, 90 în favoarea Ungariei, 6 în slujba Bulgariei, 12 în serviciul Germaniei [i 1 caz de spionaj britanic. În acela[i an au fost condamnate pentru spionaj/tr`dare un num`r de 300 de persoane.
13 Din memoriile lui Eugen Cristescu, p. 54. 14 Ibidem, p. 42.
129 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Trebuie men]ionat tratamentul aplicat membrilor re]elelor de spionaj anglo-franceze (R. Georgescu, I. Popovici, Alexander Eck, Nicolae }urcanu, A.G. Chastelaine, I. Porter [i S. Me]ianu) [i poloneze ca fiind unul binevoitor, niciunul dintre ace[tia nefiind predat germanilor, cu toate presiunile îndreptate în aceast` direc]ie, iar condi]iile de deten]ie permiteau ie[iri la restaurant sau plimb`ri cu ma[ina în jurul Capitalei. De asemenea, a existat o colaborare permanent` în plan informativ cu Serviciul de Informa]ii al Armatei Germane atât pe front, cât [i în ]ar`. Cu toate acestea, multiplele imixtiuni ale celor câteva agenturi de spionaj p`storite de Lega]ia german`, Gestapo, SD [i altele ce ac]ionau ilegal pe teritoriul României au impus supravegherea „din umbr`“ a ac]iunilor pe care le desf`[urau, în scopul evit`rii producerii unor evenimente ce ar fi afectat grav statul român. Spre exemplu, a fost devoalat proiectul german de a fi extermina]i într-o singur` noapte to]i evreii din Capital` [i din principalele ora[e ale ]`rii, astfel c` ideea a fost abandonat`. Preocup`rile lui Eugen Cristescu au vizat [i aspectele privind coordonarea [i ordonarea informa]iilor, la nivel na]ional. Astfel, la ini]iativa sa a fost înfiin]at, pe lâng` Pre[edin]ia Consiliului, un „Serviciu pentru Centralizarea Informa]iilor de la toate organele informative ale statului“, compus din ofi]eri [i personal civil specializat în materie. Aici se adunau buletinele informative sau rapoartele speciale – civile [i militare mai importante, trimise de Marele Stat Major, Ministerul de Interne, Externe, R`zboi, Siguran]`, Poli]ie, Jandarmerie, Serviciul Special de Informa]ii, Ministerul de Justi]ie cu informa]iile c`p`tate de la procurori [i închisori [i, în genere, orice informa]ii de la orice autoritate sau departament care interesa conducerea statului. Prin cele trei reorganiz`ri care au avut loc în noiembrie 1940, ianuarie 1942 [i aprilie 1943, SSI a suferit profunde transform`ri structurale, de efectiv, dar [i de concep]ie, fapt ce îndrept`]e[te afirma]ia c` ini]iatorul [i realizatorul lor, Eugen Cristescu, poate s` fie considerat de c`tre istoria serviciilor secrete rom#ne[ti drept un adev`rat reformator, demn continuator al operei începute de predecesorul s`u, Mihail Moruzov. Opera de reconstruc]ie a Serviciului a fost ini]iat` [i derulat` în condi]iile unei puternice presiuni a evenimentelor politice interne [i interna]ionale. În leg`tur` cu prima reorganizare, o noutate în structura serviciului o constituia „E[alonul Mobil“, care se deplasa odat` cu frontul marilor unit`]i operative, procurând, astfel, informa]ii pentru Marele Cartier General15. „E[alonul Mobil“, ca structur`, dispunea de un [ef al e[alonului, un aparat de lucru al frontului, o agentur` cu centre informative amplasate la frontier`, o echip` tehnic`, o echip` sanitar`, una de desenatori [i o gard` format` din jandarmi16. Dup` arestarea sa, la 24 septembrie 1944, Eugen Cristescu a fost anchetat de autorit`]ile române. La 12 octombrie, el a fost preluat de c`tre sovietici
15 Ion Lissievici, Amintirile unui fost lucr`tor în serviciul de informa]ii al statului, p. 21. 16 Stan Petrescu, Arta [i puterea informa]iilor, Editura Militar`, Bucure[ti, 2003, p. 338.
130 Pagini de istorie militar`
împreun` cu generalii Vasiliu, Pantazi [i Tobescu, mare[alul Ion Antonescu [i so]ia sa, Maria, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu [i Radu Lecca [i au fost du[i la Moscova, de unde au revenit în prim`vara anului 194617. Eugen Cristescu a tr`it anii de deten]ie în închisorile Aiud, Dumbr`veni [i V`c`re[ti, fiind anchetat pentru a fi exploatat ca baz` de date. În acele condi]ii, a elaborat lucrarea „Organizarea [i activitatea Serviciului Special de Informa]ii“, considerat` ca fiind prima lucrare despre istoria serviciilor secrete române[ti. Dup` aproximativ 15 zile de grev` a foamei, uitat [i p`r`sit de to]i, Eugen Cristescu a decedat la 12.06.1950, în penitenciarul V`c`re[ti18. * Aducerea în discu]ie a unor aspecte referitoare la raporturile dintre Eugen Cristescu [i Mihail Moruzov o consider util`, întrucât ne ajut` s` în]elegem dou` concep]ii diametral opuse în privin]a menirii [i practicilor serviciilor de siguran]` ale statului. De[i erau rude prin alian]`, Eugen Cristescu [i Mihail Moruzov erau rivali în plan profesional, nu numai prin exces de orgoliu caracteristic poli]i[tilor, ci, mai ales, datorit` concep]iilor diferite despre menirea serviciilor pe care la acea dat` le conduceau. În vreme ce Eugen Cristescu era un justi]iar ce milita pentru respectarea strict` a legilor în munca de poli]ie [i siguran]`, fapt rezultat [i din documentele memorialistice, Mihail Moruzov – un autodidact prin excelen]` – credea c` serviciului secret i se cuvine totul [i, ca urmare, i se poate permite orice. Ajun[i în acest punct, trebuie eviden]iat` afirma]ia gre[it` a lui Ivor Porter – membru al faimosului grup „Autonomous“, para[utat de englezi în decembrie 1943 în România –, care, în cartea sa de amintiri, îl prezint` pe Eugen Cristescu drept adjunct al lui Moruzov. A[a cum am v`zut deja, p#n` în noiembrie 1940, Cristescu nu activase decât în Siguran]` [i ca inspector în Ministerul de Interne. Mihail Moruzov fusese timp de 15 ani [eful Serviciului Secret de Informa]ii al Armatei Rom#ne, care, de altfel, era o crea]ie ce-i apar]inea în exclusivitate. Acest lucru nu excludea îns` colaborarea între cei doi, a[a cum se practic` în mod frecvent între poli]ie [i serviciile secrete, ceea ce, probabil, l-a derutat pe memorialistul britanic. Istoria dovede[te, din p`cate, c`, la noi, serviciile secrete au avut întotdeauna de suferit în urma schimb`rilor politice bru[te ori a luptei oarbe pentru putere. Ce exemple mai pertinente ar putea fi citate decât acelea c` [eful SSI – Mihail Moruzov – [i adjunctul s`u – Niky {tef`nescu – au fost împu[ca]i de legionarii veni]i la putere, c` urm`torul conduc`tor al institu]iei – Eugen Cristescu – a fost condamnat la moarte de c`tre comuni[ti, sentin]a fiindu-i comutat` la munc` silnic` pe via]`
17 Cristian Troncot`, Omul de tain` al mare[alului, Editura Elion, 2005. 18 Paul Carpen, în revista Vitralii, nr. 6/2011, pp. 75-81.
131 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
[i a sfâr[it a[a cum au sfâr[it [i al]i ofi]eri SSI, în spatele gratiilor. Iar exemplele pot continua, cu referire la evenimente mai apropiate zilelor noastre. Istoria spionajului [i a contraspionajului românesc ascunde numeroase nume de eroi [tiu]i sau ne[tiu]i, eroi care nu s-au bucurat niciodat` de privilegiul de a trece pe sub arcurile de triumf ale gloriei. Ei nu s-au bucurat de avantajele schimb`rilor politice. În schimb, le-a fost dat s` sufere de vicisitudinile generate de asemenea r`sturn`ri ori de conjuncturi nefericite. {i au avut aceast` soart` poate [i datorit` faptului c` ei au fost mai pu]in fasci[ti sau antifasci[ti, mai pu]in comuni[ti sau anticomuni[ti decât al]ii. Au fost fiii ]`rii. Atât.
Anexa 1 Mihail Moruzov s-a preocupat în mod deosebit de formarea de noi cadre prin Marele Stat Major, fie prin cursuri organizate de Serviciul Secret, fie trimi]ând pe cei mai buni lucr`tori la specializare pe lâng` serviciile secrete ale unor ]`ri europene. Printre cei trimi[i la specializare se num`ra [i Cristescu – fratele lui Eugen Cristescu, vechi colaborator, fost director în Compartimentul Fotoidentific`ri din cadrul Serviciului Secret, mai apoi director al Siguran]ei Generale, care a fost trimis în Fran]a cu misiunea precis` de a se specializa în anumite domenii [i, mai ales, în organizarea modern` a unui serviciu de informa]ii. Cristescu s-a perfec]ionat sub îndrumarea direct` a unor speciali[ti ai Siguran]ei franceze în probleme de expertiz` grafic`, expertiza textelor vizibile [i invizibile, identific`ri judiciare, tehnic` criminologic` [i microfotografie, fiind numit, la revenirea în ]ar`, director la Serviciul Fotoidentific`ri, pe care l-a organizat dup` modelul francez.
Anexa 2 Astfel, în memoriile sale, Eugen Cristescu afirm` c` însu[i conduc`torul statului a delegat un general pentru a controla cursurile acestei [coli înfiin]ate în aprilie 1941, reliefând, astfel, importan]a acordat` de la cel mai înalt nivel acestui domeniu. Din documentele oficiale19 privind modul de organizare [i func]ionare a acestei structuri, aprobate chiar de Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri, afl`m c` „SSI era singurul organ abilitat pentru preg`tirea agen]ilor“ care urmau s`-[i desf`[oare activitate în toate structurile informative, respectiv: SSI, M.St.M., Jandarmerie, Poli]ie [i Siguran]`. Durata unei serii de cursan]i era de patru luni. Prima serie de agen]i a fost instruit` în perioada aprilie-iunie, iar a doua serie între septembrie [i decembrie 1941. Cursurile începeau diminea]a, la ora 8.30,
19 Cristian Troncot`, Omul de tain` al mare[alului, op. cit., pp. 28-29.
132 Pagini de istorie militar`
[i durau pân` la 12.30 [i se reluau dup`-amiaza, între orele 16.30-18.30. Cursurile erau structurate în dou` module. În primul, care dura 45 de zile, se predau tematici de cultur` profesional` general`, iar al doilea, care se întindea pe o perioad` mai scurt`, de 30 de zile, era rezervat aplica]iilor practice în teren. Ca specializ`ri, se urmarea formarea a trei categorii de agen]i: externi acoperi]i, care efectuau o preg`tire individual`; externi descoperi]i pentru cadrele care urmau s` ocupe posturi de [efi ai structurilor informative, un fel de specializare superioar`; recrutori, o specializare care implica pentru cursant calit`]i deosebite, având în vedere c` era vorba despre o activitate extrem de delicat`, dar foarte important`, pentru activitatea de informa]ii. Printre criteriile de selec]ie [i calit`]ile cultivate pe timpul [colariz`rii (instruirii) se aveau în vedere: adaptabilitate la mediu [i situa]ii; putere de munc`; o solid` cultur` general`. În ceea ce prive[te calit`]ile fizice, cursan]ii „trebuiau s` marcheze o prestan]` [i o distinc]ie natural`, unite cu u[urin]a exterioriz`rii manierelor“. Nu erau omise nici calit`]ile morale. La acest capitol erau selec]iona]i cei care prezentau „siguran]` [i elegan]` în ]inut` [i comportament, o fire care s` le permit` s`-[i p`streze calmul în orice situa]ie, rangul [i locul în societate; curajul fizic [i moral dublat de sentimentul datoriei, de o con[tiin]` ferm` [i de un deosebit sentiment al omeniei; leali [i integri“. În ceea ce prive[te Programa analitic`, erau prev`zute urm`toarele cursuri comune, care atestau în acela[i timp [i întreaga problematic` a activit`]ii de informa]ii: tehnica informa]iilor în teren (8 ore – o zi pe s`pt`mân`), terorism si sabotaj (20 de ore), curente politico-sociale de dreapta (16), comunism (20), iredente (16), evrei, emigrare, secte religioase (16), francmasonerie (4), legisla]ie (40), informa]ii [i contrainforma]ii (34). În program` erau prev`zute [i cursuri aplicative, cum ar fi: cifru (6 ore), transmisiuni (14), tehnic` informativ` de laborator (30), tehnic` informativ` [i contrainformativ` în teren (90), armament [i trageri (20). Alte tematici predate atât de ofi]eri experimenta]i, cât [i de diferi]i instructori civili angaja]i la plata cu ora vizau cuno[tin]e despre machiaj [i travesti, valutele ]`rilor de interes, tehnica interog`rii (cercetarea informativ` a para[uti[tilor, terori[tilor, sabotorilor etc.). O or` pe zi era rezervat` [edin]elor sportive, în cadrul c`rora cursan]ii erau instrui]i în vederea deprinderii unor tehnici [i calit`]i absolute necesare în activitatea de informa]ii, cum ar fi: s`rituri, escalad`ri, folosirea armelor albe, c`l`rie, înot, ap`rarea [i atacul corp la corp (jiu-jitsu), conducerea ma[inii [i a motocicletei. Suma alocat` de la buget, pentru fiecare serie, era în valoare de 373 500 de lei, din care 60 de lei pe zi pentru un cursant [i 300 de lei pe or` pentru un profesor (instructor). Extrem de interesante pentru aspectele de ordin teoretic se dovedesc lec]iile predate de profesori [i instructori. A[a, de pild`, la tematica privind „No]iuni generale asupra agenturii“ – lec]ie predat` la disciplina
133 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Informa]ii [i contrainforma]ii – erau trecute ca principii: „cunoa[terea structurii psihologice a na]iunii [i a claselor componente în mijlocul ]`rii unde trebuie ac]ionat“. Se mai preciza [i faptul c` „structurile psihologice joac` deseori un rol de prim ordin în manevrarea agenturii“, întrucât „în serviciul de informa]ii nu se lucreaz` cu obiecte sau marionete [i fiec`rui om, fiec`rei na]ionalitate urmeaz` s`-i ]inem un limbaj deosebit“. Se f`cea referire [i la anumite „stereotipii na]ionale“, ceea ce însemna c`: „pe cet`]eanul rus activitatea de informa]ii îl atrage mai ales pentru aventur`“, iar „pe cel bulgar banii“. „Patriotismul ru[ilor [i bulgarilor“ era considerat, în concep]ia instructorilor SSI, ca fiind „superficial“. Despre unguri se men]iona c` „sunt st`pâni]i de un [ovinism feroce, hr`nit de o propagand` abil`“ [i c`, „pentru ungur, expatrierea nu reprezint` un aspect tragic, ca la al]ii“. Despre evreii care particip` la activitatea de informa]ii, cursan]ii erau informa]i c` ace[tia nu se întreab` „ce au de pierdut“, ci „ce au de câ[tigat“. Un oarecare subiectivism în astfel de aprecieri rezult` [i din sublinierea f`cut` în finalul lec]iei, potrivit c`reia „aceste concluzii sunt bazate pe observa]ii superficiale“. Instructive se dovedesc [i recomand`rile pentru lucrul cu agentura: „materialul uman cu care ave]i s` lucra]i merit` o aten]ie [i un studiu am`nun]it [i profund“; „omul nu este n`scut spion sau aventurier – trebuie c`utat` persoana înzestrat`“; „rolul determinant în activitatea de informa]ii îl joac` imagina]ia, putin]a de adaptare [i talentul fiec`ruia“; „un om superficial va ob]ine rezultate mediocre, iar un om cu resurse dezvoltate ale min]ii va crea lucruri noi [i inedite“; „agen]ii se vor recruta din p`tura intelectualilor buni psihologi, cunosc`tori de caractere [i cu un profund grad de cultur`, întrucât ace[tia pot face aprecieri“. Cursan]ii studiau [i „Instruc]iunile privind clasificarea, recrutarea [i instruirea agen]ilor“. Acest act normativ stabilea urm`toarea structur` a agenturii de informa]ii: indicatori, recrutori, reziden]i [i controlori. Se utilizau [i agen]ii curieri, misionari, dubli [i fal[i. Pentru leg`turile impersonale se recomanda, dup` exemplul agen]ilor sovietici, folosirea „cutiei de scrisori“ sau a c`su]ei po[tale, dup` o alt` terminologie. Casele conspirative erau acele loca]ii, bine legendate, care se foloseau de c`tre agen]i pentru a transmite informa]ii [i a primi instruc]iuni. Un ultim aspect deosebit – vorbind de anul 1940 – l-a constituit cursul de deghizare-machiere, exemplificat practic de un specialist al Teatrului Na]ional, desf`[urat tot în cadrul acestei [coli. Ca urmare a presiunii determinate de pierderile pe câmpul de lupt`, [coala de agen]i a SSI nu a mai func]ionat, iar dup` r`zboi, acest început promi]`tor a fost abandonat, fiind înlocuit preponderent cu experien]a [i tradi]ia sovietic`.
134 FILE DIN VIA}A UNEI FAMILII – fra]ii Constantin [i George Diamandy în preajma [i vremea Primului Rqzboi Mondial – (I)
Adrian BUTNARU
This study presents a part articiparea României la Primul R`zboi of the activity performed around and during the First World War Mondial a presupus un sus]inut efort in favour of Romania’s national militar, economic, dar mai ales reunification by the Diamandy P brothers, Constantin and George, diplomatic, dus [i înainte de declan[area conflagra]iei the former a diplomat, and the latter mondiale, [i în timpul acesteia. Succesele repurtate a journalist and politician. Both were the descendants of an important de statul nostru, atât pe front, cât [i cu prilejul aristocratic family in Moldova, having Conferin]ei de Pace care a urmat conflictului its roots in the late 17th century. The achievement of the national militar, s-au datorat nu numai vitejiei armatei th objective at the beginning of the 20 române pe front, ci [i implic`rii unor oameni politici century, namely the Great Romania, was possible, according to the author, sau diploma]i de carier` în promovarea intereselor not only due to the heroic efforts made on the battlefield by the Romanian army, României ante- [i post-bellum. Printre ace[tia but also to the sustained diplomatic s-au num`rat [i fra]ii Diamandy, respectiv diplomatul and political effort, conducted in the main European capitals, from Petersburg de carier` Constantin (1870-1931) [i dramaturgul, to Rome and Paris, involving the members gazetarul, editorul [i politicianul George (1867-1917), of the above-mentioned family. ambii copii ai lui Iancu Diamandy (fost prefect Keywords: diplomat; Entente; the Iamandi (Diamandy) family; de Bârlad, deputat [i senator, membru al societ`]ii the First World War; Paris Peace 1 Conference Junimea [i primar al Ia[ilor) .
Adrian Butnaru – Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ , Ia[i. Cercet`rile au fost finan]ate din Fondul Social European de c`tre Autoritatea de Management pentru Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 [proiect POSDRU/ CPP 107/DMI 1.5/S/78342], prin intermediul Facult`]ii de Istorie din cadrul Universit`]ii „Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i. 1 Un alt membru de marc` al acestei familii a fost colonelul Gheorghe Diamandy, fiul lui Costache, fratele lui Iancu Diamandy (vezi Adrian Butnaru, Repere din cariera unui ofi]er al armatei rom#ne – Gheorghe Diamandy, \n G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 2/2011, p. 200).
135 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Din certificatul de na[tere al lui Constantin Diamandy reiese c` „unul dintre cei mai importan]i diploma]i români“, a[a cum îl caracterizeaz` Crisanta Pod`reanu, s-a n`scut la data de 12 martie 18702. A studiat dreptul la Paris [i a intrat în diploma]ie la numai 23 de ani, fiind numit secretar de lega]ie clasa a III-a la Berlin, unde nu st` mult timp3, pentru c`, la 8 martie 1896, este transferat în aceea[i calitate pe lâng` lega]ia de la Viena4. Înainte de a eviden]ia rolul jucat de Constantin Diamandy, o pies` important` a diploma]iei române în prima conflagra]ie mondial`, vom efectua o trecere în revist` a principalelor momente din activitatea sa anterioar`, în special din anii 1909-1913, când acesta era ministru plenipoten]iar al României la Roma. Astfel, în cursul anului 1909, care a fost marcat de importante [i violente manifest`ri cu caracter politic în Bulgaria, asupra c`reia î[i disputau influen]a politic` Austro-Ungaria [i Rusia ]arist`, prim-ministrul Ion I.C. Br`tianu l-a desemnat pe C. Diamandy, prietenul [i colaboratorul s`u, s` mearg` în Bulgaria, pentru a afla situa]ia real` intern` din acest stat [i s`-i raporteze cele constatate. Acesta se achit` cu succes de sarcin`, fapt atestat [i de c`tre Al. Marghiloman, care scria urm`toarele în ale sale Note politice, în data de 9 decembrie 1909: „La dejun am pe C. Diamandy, sosit de la Sofia. Foarte îngrijorat de anarhia de acolo, greu de st`pânit. A repro[at adesea lui Br`tianu, cu care e foarte legat, lipsa lui de sentiment d’autorité. Un fel de indolen]` romantic` prin care-[i închipuie c` totul se aranjeaz` ca în piesele de teatru. Detalii destul de interesante asupra nulit`]ii [i lipsei de educa]ie a personalului ministerial din Bulgaria – asupra a tot putin]ei Regelui Ferdinand al Bulgariei, nul în ce preve[te marea intrig` politic`“5. Privitor la desele misiuni ale diplomatului în capitala bulgar`, plecând din Roma, unde era ambasador al României, ministrul Fran]ei la Sofia îi trimitea ministrului de externe francez, la 15 noiembrie 1911, con]inutul declara]iilor f`cute de C. Diamandy dup` întrevederea sa cu ]arul bulgar: „Sarcina succesorului meu va fi de a crea între Bucure[ti [i Sofia o atmosfer` de încredere, care va permite manifestarea unor asemenea combina]ii necesare intereselor comune ale celor dou` ]`ri“6. Înc` din anul 1912, la sugestia istoricului V. Pârvan, ministrul României la Roma a dus tratative cu guvernul italian în vederea fond`rii unui institut românesc de studii superioare în capitala italian`, în Valle Giulia. Îns`, în momentul
2 Crisanta Pod`reanu, Fondul personal Constantin Diamandy, în „Revista Arhivelor“, nr. 1, 1994, p. 123. 3 Ibidem. 4 În „Epoca“, 8 martie 1896. 5 Traian Nicola, Valori spirituale tutovene. Biobibliografii, vol. III, D-F, Editura Sfera, Bârlad, 2002, p. 20. 6 Ibidem, p. 21.
136 Pagini de istorie militar`
în care aceast` ini]iativ` era pe cale s` se realizeze (1914), a izbucnit Primul R`zboi Mondial, amânându-se, astfel, realizarea planului convenit7. Dintr-un raport al ambasadorului Rusiei la Roma, A.N. Krupenski, înaintat la data de 27 august/9 septembrie 1913 c`tre ministrul afacerilor externe, S.D. Sazonov, afl`m c` ministrul plenipoten]iar al României în Italia din acea vreme, C. Diamandy, urma s` fie numit în aceea[i calitate la Sankt Petersburg8.
Fra]ii Diamandy în anul 1890 (al doilea din st#nga, rândul de sus, [i primul din st#nga, rândul de jos)
În vara anului 1914, Austro-Ungaria se preg`tea s` intre cu trupele în Serbia, profilându-se iminenta declan[are a unui r`zboi local, care se va transforma, apoi, în Primul R`zboi Mondial. La Arhivele Na]ionale ale României s-a p`strat un fond documentar, care poart` numele lui Constantin Diamandy, iar jum`tate din acesta se refer` la complicatele demersuri diplomatice ale acestuia [i ale prim-ministrului Ion I.C. Br`tianu în perioada premerg`toare [i în timpul Primului R`zboi Mondial, în Imperiul rus. S-au p`strat un num`r mare de telegrame, trimise de C. Diamandy de la Sankt Petersburg9, care constituie m`rturii ale situa]iei interne a Rusiei, conjuncturii interna]ionale [i jocurilor de interese ale marilor puteri10. Premerg`tor declan[`rii r`zboiului, în ]ar` s-au cristalizat trei curente: primul pleda pentru neutralitatea României, al doilea era cel germanofil, adic` viza participarea României la r`zboi al`turi de Puterile Centrale, în baza
7 „Noua Revist` Român`“, 9 decembrie 1912, p. 86. 8 130 de ani de rela]ii diplomatice româno-ruse. Album de documente, Editura Biblioteca Bucure[tilor, Bucure[ti, 2008, doc. 37. 9 Capital` a Imperiului Rus p#n` \n 1918, cunoscut [i sub numele de Petrograd (1914-1924) [i Leningrad (1924-1991) – n.r., op. cit., p. 123. 10 Crisanta Pod`reanu, op. cit., p. 123.
137 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 tratatului secret semnat în 1883, iar al treilea era cel francofil, care solicita interven]ia al`turi de Antant`. Bazându-se pe curentul francofil, diploma]ia francez` a desf`[urat o activitate prodigioas` pentru a canaliza ac]iunile guvernului român în sensul dorit de Fran]a [i de tab`ra antantist`, adic` pentru ob]inerea unei neutralit`]i binevoitoare. În cursul lunii iulie 1914, dup` ce Austro-Ungaria a înaintat, în ziua de 28, un ultimatum guvernului sârb, regele Carol I trimitea c`tre mini[trii români de la Belgrad [i Sankt Petersburg o telegram` cu sugestia men]inerii p`cii cu orice pre]. În acest scop, în ziua urm`toare, Constantin Diamandy are întrevederi cu Sazonov [i cu ambasadorii francez [i englez. Precaut [i diplomat, Sazonov subliniaz` c` România ar putea s` aib` „un cuvânt decisiv“ în anihilarea diferendului austro-ungar-sârb [i îi solicit` guvernului român s` fac` demersuri [i la Belgrad, [i la Viena, „pentru a atenua anumite exigen]e excesive ale ultimatumului“11. La 1 august 1914, C. Diamandy dorea s` furnizeze propunerile de alian]` ale României cu Tripla În]elegere (Fran]a, Rusia [i Anglia), de[i guvernul era gata s` delibereze mobilizarea cu inten]ia de a trece de partea Triplei Alian]e (Germania, Austro-Ungaria [i Italia). Din cauza venirii în Bucure[ti a lui Diamandy, mobilizarea a fost amânat`, pentru ca opinia public` s` nu cread` c` acea hot`râre a fost luat` ca urmare a propunerilor Triplei În]elegeri (Antanta), mai ales c` se [tia c` Diamandy era filo-antantist, spre deosebire de Ion I.C. Br`tianu, care considera c` a intra în r`zboi împotriva Austriei ar fi un act de tr`dare (a prevederilor tratatului secret semnat în anul 1883). În fapt, ceea ce Diamandy a adus de la Sankt Petersburg a fost propunerea ced`rii imediate a Basarabiei de Nord în schimbul unei alian]e imediate, plus garantarea Transilvaniei [i Bucovinei în caz de victorie. Din cauza acestor propuneri, regele nu l-a primit în audien]` la Sinaia, Diamandy fiind primit numai de Poklevsky (ambasadorul rus în capital`)12. Cunoscând culisele politice de la Sankt Petersburg, C. Diamandy dorea ca problema Basarabiei s` fie reluat` în presa vremii. În urma unei convorbiri purtate la Sinaia (12 august 1914) cu Al. Marghiloman, acesta din urm` scria în Notele amintite: „Sinaia, în parc, convorbire cu Diamandy de la Petersburg. Convine c` declara]iile de neutralitate ale lui Take Ionescu, primite cu prea mare grab` de c`tre gazetele liberale, au f`cut mare r`u. La Petersburg se crede sau se ar`ta c` se crede c` neutralitatea noastr` este câ[tigat`. Diamandy crede c` trecerea în starea de fapt actual` la declara]ia formal` de neutralitate mai poate fi obiect de discu]ie [i de avantagii de câ[tigat. Sugereaz` s` relu`m în gazete chestia Basarabiei, care este proclamat` la Petersburg moart` [i îngropat`“13.
11 Mircea Constantinescu, Dup` Bucure[ti, potopul…, Editura Biblioteca Bucure[tilor, 2011, p. 200. 12 Traian Nicola, op. cit., p. 22. 13 Ibidem.
138 Pagini de istorie militar`
Dup` o scurt` misiune diplomatic` la Bucure[ti, ministrul de externe al Rusiei, Sazonov, a plecat la Sankt Petersburg (1 iunie 1914), fiind înso]it de C. Diamandy, ambasadorul nostru în Rusia. Acela[i Sazonov, la dou` zile dup` [edin]a Consiliului de Coroan`, la 5 august 1914, l-a convocat pe Diamandy la Sankt Petersburg, pentru a-i înmâna un proiect de tratat între cele dou` guverne, document în care se ar`ta: 1) Rusia garanta României, la semnarea p`cii, teritoriile din Monarhia austro-ungar` locuite de români; 2) ]ara noastr` promitea o cooperare Diplomatul Constantin Diamandy imediat` contra Austro-Ungariei; 3) România se angaja s` nu încheie pace cu Austro-Ungaria decât de acord [i simultan cu Rusia. Ministrul rus mai cerea Fran]ei [i Angliei, care au acceptat, ca mini[trii lor la Bucure[ti s` declare guvernului român urm`toarele: „Primind comunicarea condi]iilor oferite de Rusia pentru o colaborare activ` a României contra Austro-Ungariei, Fran]a ader` la aceste condi]ii [i, atât timp cât România va combate al`turi de Rusia contra Austro-Ungariei, Fran]a se va considera în r`zboi cu orice stat care va ataca România“14. Pentru a tatona inten]iile Italiei fa]` de declan[area r`zboiului, Nicolae Filipescu i-a trimis la Roma pe C. Diamandy [i dr. Constantin Istrati, dar ace[tia nu au fost primi]i de ministrul de externe italian, San-Giuliano. La 1 septembrie 1914, la Sankt Petersburg, ministrul englez, G. Buchanan, [i cel francez, M. Paleologue, în discu]iile cu C. Diamandy recuno[teau c` sprijinul României în r`zboi „devine o necesitate“, sens în care f`ceau presiuni asupra guvernului român, prin intermediul celui din urm`, pentru ie[irea ]`rii din neutralitate15. Hot`rându-se îns` neutralitatea ]`rii, C. Diamandy a primit în aceea[i lun` misiunea de a trata la Petersburg declara]ia României de neutralitate. A urmat un schimb de note între el [i S. Sazonov, ultimul comunicându-i, la 18 septembrie/ 1 octombrie 1914, c`, în urma tratativelor purtate, Rusia se obliga s` se opun` oric`rui atac împotriva statu quoului teritorial al României în limitele frontierelor sale de la acel moment. Totodat`, se obliga s`-i recunoasc` României dreptul de a-[i anexa teritoriile Monarhiei austro-ungare ce sunt locuite de români. Pentru Bucovina, principiul majorit`]ii popula]iei trebuia s` formeze baza delimit`rii teritoriale între Rusia [i România16. Se mai convenea ca aceast` declara]ie
14 Ibidem. 15 Mircea Constantinescu, op. cit., p. 216. 16 Traian Nicola, op. cit., p. 23.
139 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 s` fie ]inut` secret` pân` în clipa în care România urma a anexa teritoriile men]ionate17. În r`spunsul s`u, C. Diamandy îi comunica lui Sazonov c` „a fost împuternicit de c`tre prim-ministrul român Br`tianu s` declare c` România se oblig` s` p`streze fa]` de Rusia neutralitatea binevoitoare pân` în ziua în care vor ocupa teritoriile monarhiei austro-ungare, locuite de români“18. Documentul era primul act diplomatic semnat de o mare putere, în care se stipula dreptul României de a reuni teritoriile locuite în majoritate de popula]ie româneasc`19, [i a reprezentat, dup` expresia lui Nicolae Titulescu, cel mai mare succes diplomatic al României, ob]inându-se prin metode pa[nice numai ceea ce r`zboiul îi putea da20. Cu prilejul negocierilor, unul dintre demnitarii ru[i îl întrebase pe ministrul României la Sankt Petersburg dac` principiul etnic nu va fi invocat de statul român [i în leg`tur` cu Basarabia, îns` C. Diamandy a respins o asemenea posibilitate, menajând susceptibilit`]ile ruse[ti vizavi de preten]iile române[ti asupra acestui teritoriu aflat sub st`pânire ruseasc` din anul 181221. Între C. Diamandy [i S. Sazonov au urmat noi discu]ii în data de 29 noiembrie 1914, iar primul comunica faptul c` România nu dorea o cooperare imediat` cu Rusia [i Antanta, dar c` anumite ac]iuni întreprinse au favorizat blocul antantist: au fost oprite transporturile militare ale Germaniei c`tre Turcia, înainte ca Antanta s` rup` rela]iile diplomatice cu Turcia22. Tot în 1914, diplomatul îi trimitea ministrului român al afacerilor str`ine, E. Porumbaru, proiectul unei conven]ii de cooperare militar` ruso-român`23. Mult mai târziu, în 1927, în memoriile sale, r`mase în manuscris, intitulate Cum s-a negociat harta României Mari, Constantin Diamandy scria urm`toarele: „România încheiase la 1 octombrie 1914 un tratat de neutralitate cu Rusia, care trebuia s` fie ratificat la Londra [i Paris [i care a avut prima etap` a politicii
17 Interesele [i drepturile României în texte de drept interna]ional public, cu un studiu introductiv de N. Da[covici, Ia[i, 1936, p. 8. 18 C. Botoran, I. Calafeteanu, E. Campus, V. Moisuc (coord.), România [i Conferin]a de Pace de la Paris (1918-1920). Triumful principiului na]ionalit`]ilor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, pp. 58-59; Traian Nicola, op. cit., p. 23. 19 Valeriu Scutelnic, Rela]iile diplomatice româno-franceze în contextul divergen]elor politice dintre Tripla Alian]` [i Antanta, din anii 1883-1916, în „Destin Românesc. Revist` de istorie [i cultur`“, 2006, serie nou`, an I (XII), nr. 2 (46), p. 115; Florin Constantiniu, O istorie sincer` a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 1997, p. 274. 20 Nicolae Ciachir, Istoria rela]iilor interna]ionale de la Pacea Westfalic` (1648) pân` în contemporaneitate (1947), Editura Oscar Print, Bucure[ti, 1998, p. 242. 21 A. Iordache, Reorientarea politic` a României [i neutralitatea armat`. 1914-1916, Bucure[ti, 1998, p. 127. Faptul c` C. Diamandy nu a invocat drepturile etnice în condi]iile existen]ei românilor în Rusia o remarc` [i K. Hitchins, în România 1866-1947, Bucure[ti, 1994, p. 278. 22 Traian Nicola, op. cit., p. 23. 23 Crisanta Pod`reanu, op. cit., p. 123.
140 Pagini de istorie militar` române[ti în r`zboiul cel mare. Dar noi ne-am dat seama imediat c`, pentru a face unitatea na]ional`, România nu putea s` r`mân` pe acest tratat de neutralitate. Nu o dat` ni s-a declarat în mod oficial, atât la Petersburg, cât [i în alte capitale, c` ]`rile care vor r`mâne neutre, cu arma la picior, nu vor fi primite la conferin]a p`cii [i nici nu vor avea dreptul s` exprime revendic`rile lor. Prin urmare, a crede c` România putea s` r`mân` neutr` în acest conflict mondial, care, în acela[i timp, punea chestiunea na]ionalit`]ilor, era pentru noi o siguran]` c` nu puteam ob]ine integritatea ]`rii noastre, f`r` a participa la r`zboi. Ceea ce doreau mai înainte de toate to]i alia]ii no[tri era concursul României [i intrarea ei în r`zboi. Pentru dân[ii, aceasta era chestiunea principal`; pentru noi îns`, chestiunea principal` era s` asigur`m viitorul ]`rii noastre“24. Într-un articol scris mai târziu, Constantin Diamandy relateaz` convorbirile italo-române din 1915 referitoare la intrarea celor dou` ]`ri în r`zboi25. Buna cunoa[tere a politicii [i diploma]iei europene de c`tre C. Diamandy rezult` [i din raportul ministrului Belgiei în Fran]a, baronul Guillaume, c`tre Julien Davignon, ministrul de externe al Belgiei, raport datat în 24 decembrie/ 6 ianuarie 1915. În cadrul acestui material, baronul Guillaume afirma: „Am avut prilejul s` vorbesc ieri destul cu domnul Diamandy, om de stat român deosebit de inteligent, care se afl` de opt zile la Paris dup` ce a c`l`torit în diferite ]`ri balcanice [i [i-a petrecut dou` zile la Roma, dup` care va pleca la St. Petersburg. (…) Pentru domnul Diamandy, intrarea în r`zboi a ]`rii sale, al`turi de alia]i, nu las` nicio îndoial`. Armata este în perfect` stare, proviziile sunt în cantit`]i importante, iar muni]iile vor fi în curând suficiente. Pentru a completa aceast` situa]ie ar fi de dorit s` se a[tepte pân` la începutul lui martie; f`r` acest r`gaz nu este absolut indispensabil [i, dac` împrejur`rile o cer, s-ar putea ac]iona cu mai mare grab`. (…) România dore[te s` ac]ioneze de comun acord cu Italia (…) [i va revendica provinciile române[ti Transilvania [i Banatul. (…) R`mâne problema Rusiei. Exist` credin]a pe malurile Dâmbovi]ei c` Rusia va repara gre[eala comis` în 1878 [i va restitui aceste provincii incontestabil române[ti. (…) Domnul Diamandy crede c` lupta între unguri [i români va fi crâncen`; cele dou` na]ii se ur`sc; amândou` vor s` înceteze cu luptele care au durat prea mult, cele dou` armate sunt belicoase [i curajoase. (…) Domnul Diamandy are încredere în bulgari, presupunând c` ei ar putea tr`da prietenia austriac`“26. În perioada care a urmat, respectiv în prima parte a anului 1915, îl reg`sim pe C. Diamandy implicat în discu]ii cu omologul s`u italian, în scopul limit`rii consecin]elor deconspir`rii de c`tre guvernul italian c`tre cele francez [i britanic
24 Dumitru Preda, România [i Antanta. Avatarurile unei mici puteri într-un r`zboi de coali]ie 1916-1917, Institutul European Ia[i, 1998, p. 5; Crisanta Pod`reanu, op. cit., p. 124. 25 Ibidem, p. 125. 26 Traian Nicola, op. cit., pp. 23-24.
141 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 a acordului din data de 10/23 septembrie 1914, prin care cele dou` ]`ri se angajau c` nu vor ie[i din neutralitate [i c` se vor consulta reciproc în probleme de interes major27. Propaganda în favoarea Antantei [i presiunile exercitate asupra României la începutul anului 1915 aveau s` determine guvernul de la Bucure[ti s` fac` un pas înainte [i s` înceap` tratativele directe cu Tripla În]elegere. La insisten]ele ]arului Nicolae al II-lea al Rusiei de a cunoa[te preg`tirea [i „data aproximativ` a intr`rii în ac]iune“, C. Diamandy a r`spuns: „România ia toate m`surile de precau]ie militar` pentru a fi gata, dar ar fi dificil de a preciza o dat`“28. Totu[i, la 3 mai 1915, ministrul român la Sankt Petersburg i-a prezentat ministrului de externe rus principalele revendic`ri ale României în cazul al`tur`rii sale la Antanta29. De asemenea, pe fondul problemelor politice [i militare de la Sankt Petersburg, s-a ajuns la situa]ia ca [i în Lega]ia Român` de acolo s` se instaleze haosul, fapt care [tirbea prestigiul României. Referindu-se la aceast` perioad`, I.G. Duca descria astfel starea lui Diamandy: „La Petersburg, Diamandy, incontestabil inteligent, se bucura de încrederea ne]`rmurit` a lui Br`tianu [i lucra direct cu el, dar nu e mai pu]in adev`rat c` î[i restrânsese [i dânsul pân` într-atât orizontul sub influen]a cercurilor în care tr`ia în capitala ]arilor, încât nu [i-a dat seama de vulcanul ce clocotea sub picioarele sale, nici de opera de destr`mare ce sub auspiciile lui Rasputin se s`vâr[ea în acele zile. Dac`, în unele privin]e, Diamandy ne-a adus servicii net`g`duite, în alte privin]e el a fost pentru Br`tianu un r`u sfetnic. În fine, via]a lui particular` numai de natur` s` ne m`reasc` autoritatea moral` nu era. Cred, de altfel, c` îi va închide în viitor cariera cu des`vâr[ire“30. În iunie 1915, C. Diamandy a început tratative privind acordurile politic [i militar între România [i Rusia, care erau în curs de perfectare. Br`tianu i-a trimis o telegram`, în cadrul c`reia cerea ca acestea s` prevad` c` putem intra în ac]iune abia dup` cinci s`pt`mâni de la în]elegerea politic` dintre cele dou` ]`ri31. În aceea[i perioad`, fratele lui Constantin Diamandy, George, de[i cuprins de o aprins` pasiune literar`, nu putea s` r`mân` insensibil la problemele cu care se confrunta ]ara noastr`, în preajma declan[`rii Primului R`zboi Mondial, sens în care deruleaz` o campanie public` de promovare a necesit`]ii intr`rii României în lupte al`turi de Antanta. Înc` din perioada noiembrie 1912 – aprilie 1913,
27 Ibidem, p. 24. 28 Ema Nastovici, România [i Puterile Centrale în anii 1914-1916, Editura Politic`, Bucure[ti, 1979, p. 118. 29 Valeriu Scutelnic, op. cit., p. 115; Gh.I. Br`tianu, Origines et formation de l’unité roumaine, Bucure[ti, 1943, p. 282. 30 Traian Nicola, op. cit., p. 27. 31 Ibidem.
142 Pagini de istorie militar` al`turi de V. Pârvan, S. Mehedin]i, N. Iorga [i V. Dr`ghicescu, colaboreaz` la o publica]ie din Bucure[ti, intitulat` Pentru min]ile [i inimile osta[ilor no[tri, în care sunt reunite conferin]e sus]inute în fa]a elevilor {colilor Militare de Infanterie32. România va face o serie de demersuri pentru a ob]ine din partea Fran]ei [i a Antantei satisfacerea uneia dintre principalele sale dolean]e – aprovizionarea cu materiale de r`zboi [i muni]ii. În schimbul unui r`spuns pozitiv la aceast` problem`, ]ara noastr` ar fi aderat la Antant`, îns` cu condi]ia aprob`rii tuturor revendic`rilor sale. În timpul neutralit`]ii României, guvernul de la Bucure[ti, r`spunzând opiniei maselor largi populare, curentului unionist, a ac]ionat intens în vremea aceea pentru câ[tigarea, de partea cauzei române, a cercurilor politice, a opiniei publice din str`in`tate, pentru preg`tirea politic` [i diplomatic` a momentului trecerii de la expectativa armat` la lupta deschis` împotriva Puterilor Centrale33. Al`turi de deputatul dr. C. Istrati, George Diamandy a fost trimis la Roma, la mijlocul lunii septembrie 1914, unde au fost primi]i de premierul Salandra [i cu care au încheiat o în]elegere, prin care ambele state se angajau s` nu p`r`seasc` statutul de neutralitate f`r` a anun]a în prealabil cealalt` parte [i hot`rau s` se consulte reciproc pentru salvarea intereselor lor. Acordul, alc`tuit din patru articole, a fost semnat de prim-ministrul I.I.C. Br`tianu [i baronul Carlo Fasciotti34. Apoi, a fost trimis în misiune la Paris împreun` cu dr. C.I. Istrati, prof.dr. Jean Cantacuzino [i dr. I. Costinescu35. Ca urmare, în luna ianuarie 1915, George Diamandy este primit în vizit` de c`tre pre[edintele Republicii Franceze, Raymond Poincaré. Cu acest prilej, înaltul demnitar francez i-a promis c`, în cursul lunii februarie 1915, România va primi armamentul necesar, ceea ce ar reprezenta pentru aceasta semnalul intr`rii în conflictul armat. În schimb, demnitarul francez a primit asigurarea c` România va intra în r`zboi numai al`turi de Fran]a36 . Aceast` afirma]ie a constituit cauza pentru care, la tratativele pe care Antanta le-a purtat cu Italia, la Londra, dup` 8 martie 1915, Fran]a a recunoscut aspira]iile legitime ale României în ceea ce prive[te eliberarea teritoriilor române[ti aflate sub st`pânire austro-ungar`.
32 Cam în aceea[i perioad`, printre colaboratorii publica]iei „Semnalul“, revist` politic` [i social`, s`pt`mânal ce apare la Bucure[ti între 22 ianuarie [i 14 martie 1913, figureaz` Gh. Diamandy, al`turi de C. Banu, {t. Meitani, G. Galaction, P. Locusteanu, I. Minulescu, Publica]iile periodice române[ti, tom II (1907-1918), descriere bibliografic` de George B`iculescu, Georgeta R`duic` [i Neonila Onofrei, Editura Academiei, Bucure[ti, 1969, pp. 467 [i 613. 33 C. Botoran, I. Calafeteanu, E. Campus, V. Moisuc (coord.), op. cit., p. 73. 34 Traian Nicola, op. cit., p. 61. 35 I.C. Atanasiu, op. cit., p. 406. 36 Probabil c` G. Diamandy i-a mai comunicat lui Raymond Poincaré c`, din cele aflate personal de la Sofia, în discu]ii cu prim- ministrul bulgar Radoslavof, cu ocazia unei vizite anterioare, aceast` ]ar` sud-dun`rean` „niciodat` nu va merge contra alia]ilor“. Acela[i lucru probabil c` i l-a spus [i lui Br`tianu [i ar putea explica înfrângerile suferite de armata român` la Turtucaia (Traian Nicola, op. cit., p. 62).
143 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Cu ocazia aceleia[i vizite, G. Dimandy a ]inut conferin]e la Paris, a purtat convorbiri cu liderii politici occidentali, aducând astfel importante servicii politicii României în colaborare cu blocul antantist37. Nu peste mult timp, principele Gheorghe Bibescu efectueaz` o vizit` în Fran]a, unul dintre scopurile acesteia fiind cump`rarea de materiale de r`zboi38. Ca urmare a acestor demersuri, la o mas` organizat`, în data de 12 iulie 1915, de c`tre organiza]ia „Amici]ia franco-român`“ la Hotelul Bulevard din Bucure[ti, George Diamandy a sus]inut o cuvântare în cadrul c`reia a dezv`luit, pentru prima dat`, existen]a alian]ei franco-române39. A fost o perioad`, în cursul anului 1915, când rela]iile României cu Antanta s-au r`cit ca urmare a faptului c` statul român încheiase un tratat comercial cu Germania. Din cauza acestui act, guvernul ]arist i-a atras aten]ia diplomatului C. Diamandy c` perfectarea acestui tratat a creat o rea impresie Rusiei, b`nuindu-se c` în spatele în]elegerii s-ar ascunde un posibil tratat bulgaro-român, deci de apropiere a României de Puterile Centrale. Ru[ii credeau aceasta, ignorând afirma]iile lui Br`tianu potrivit c`rora poporul bulgar are o fire r`zbun`toare [i luând în considera]ie faptul c` Diamandy era plin de încredere în politica bulgar`40. Acesta afirmase neinspirat c`, în decembrie 1915, România a semnat un acord secret cu Antanta (f`r` Italia), în care se fixa intrarea României în r`zboi în luna august 1916. Crezând în mod gre[it c` armata român` este bine preg`tit` de lupt` [i bine înarmat`, Sazonov îi declara, la 18 iunie 1916, lui C. Diamandy: „De nenum`rate ori [i chiar foarte recent, am cerut Consiliului de Mini[tri s` faciliteze transportul muni]iilor voastre. Am întâlnit îns` pu]in interes, deoarece nevoile armatei noastre sunt enorme [i urgente“41. Dup` ofensiva armatelor ruse în Gali]ia [i iminen]a intr`rii acestora în Ungaria, Br`tianu a dorit ca la aceast` campanie s` participe [i armata român`, prin intrarea trupelor în Transilvania [i Ungaria. Ca urmare, l-a rechemat pe C. Diamandy, la sfâr[itul lunii iunie 1916, de la Sankt Petersburg. Acesta a venit, îns` era inoculat cu ideile ]arului [i ale lui Sazonov, care i-au cerut s` st`ruie pe lâng` Br`tianu ca armata român` s` intre în r`zboi, pentru c` acesta era momentul favorabil. Diamandy aprecia c` ru[ii au dreptate, credea în sinceritatea diploma]iei ruse, c` sim]`mintele poporului rus pentru România erau foarte bune [i c` Sazonov
37 Traian Nicola, op. cit., p. 61. 38 Hadrian Gorun, Demersuri ale statului român în direc]ia aprovizion`rii cu materiale de r`zboi (1915), Cluj-Napoca, p. 4, pe site-ul http://www.history-cluj.ro/istorie/anuare/AnuarBaritHistorica2007/ 21.H.Gorun.Demersuri% 20ale%20statului%20 roman.pdf, online la data de 10 octombrie 2011. 39 Traian Nicola, op. cit., p. 61. 40 Ibidem, p. 27. 41 C. Botoran, I. Calafeteanu, E. Campus, V. Moisuc (coord.), op. cit., p. 79.
144 Pagini de istorie militar` era un amic al României. Acest optimism exagerat al lui i-a determinat pe unii politicieni români s` considere c` [i el intrase în aceea[i „boal`“ ca a tuturor ambasadorilor no[tri: vedeau problemele României prea mult prin prisma intereselor ]`rii în care erau acredita]i.
Constantin Diamandy la Rákospalota, în Ungaria La începutul lunii iulie 1916, [eful Marelui Stat Major rus [i ata[atul militar rus la Bucure[ti au comunicat guvernului român c` ru[ii preg`tesc un nou atac pentru a intra în câmpiile Ungariei, f`când apel la români s` intervin`. Ulterior, au început negocierile tratatului militar [i politic cu alia]ii, al c`rui text l-au elaborat Br`tianu, C. Diamandy [i I.G. Duca, îns` s-a p`strat secret con]inutul lui, încât nici membrii guvernului nu-l cuno[teau. La data de 4 august 1916, în casele lui Vintil` Br`tianu s-a semnat textul tratatului, fiind martori numai cinci persoane: I.I.C. Br`tianu, C. Diamandy, Vintil` Br`tianu [i I.G. Duca, al`turi de ministrul rus Poklewski-Koziell. Br`tianu i-a mul]umit lui Diamandy pentru felul în care a [tiut s` se ajung` la un rezultat mul]umitor42. Referindu-se la pozi]ia autorit`]ilor ]ariste fa]` de încheierea acordului politic [i militar cu România, Constantin Diamandy avea s` declare mai târziu: „Dac` guvernul rus [i împ`ratul Rusiei au fost partizani c`lduro[i ai colabor`rii cu România, este sigur, [i documentele ruse[ti au dovedit acest lucru, c` tocmai generalul Alekseev, [eful Statului Major, nu a fost un partizan zelos al interven]iei noastre“43. În toamna aceluia[i an, diplomatul nostru mai ar`ta c` marele duce Nikolai Mihailovici îi împ`rt`[ise confiden]ial opinia c` „generalul Alekseev întotdeauna considerase c` interesele militare ale Rusiei ar fi fost mai bine salvgardate dac` România ar fi r`mas neutr` – ca un tampon între Austria [i frontul rus de sud – decât cooperarea militar` a ]`rilor noastre care lunge[te frontul rus“44.
42 Traian Nicola, op. cit., p. 28. 43 Dumitru Preda, op. cit., p. 75. 44 Ibidem, p. 148.
145 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013
Alte documente p`strate în fondul lui Constantin Diamandy prezint` modul în care acesta a fost chemat în 1916 de Ion I.C. Br`tianu la Florica, închis într-o camer` [i pus s` redacteze declara]ia de r`zboi a României45. Dup` declan[area r`zboiului, în 1914, personalit`]i ale vie]ii politice, culturale, [tiin]ifice, ca Nicolae Iorga, Barbu-{tef`nescu Delavrancea, Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Ion Gr`di[teanu, A.D. Xenopol, I. Cantacuzino, C. Mille [i fratele George Diamandy se pronun]`, în cadrul întrunirilor, în conferin]e publice, în pres`, pentru o ac]iune hot`rât` a guvernului de la Bucure[ti împotriva Austro-Ungariei46. Concomitent, George Diamandy r`mâne o persoan` activ`, militând pentru intrarea noastr` al`turi de Antant`. În Analele Academiei Române, din 1916, public` articolul Cauzele r`zboiului european [i interesele României47 [i, conform afirma]iilor lui I.G. Duca, „George Diamandy, foarte agitat în aceast` perioad`, s-a plâns de organizarea aprovizion`rilor“ pentru armata român`48. La 14/27 august 1916, România i-a declarat r`zboi Austro-Ungariei, dat` la care C. Diamandy se afla în Bucure[ti. Iat` cum descria politicianul Constantin Argetoianu comportamentul [i gândirea diplomatului în primele zile ale declan[`rii r`zboiului: „Frate cu George Diamandy, diletantul socialist, cu care avea în comun o agerime de spirit ce-i permitea s` se amestece în toate [i o cultur` superficial` ce-i îng`duie s` arunce praf în ochi, Costic` Diamandy mo[tenise de la mama sa, Catargioac` plin` de mândrie sub aparen]e de simpl` bun`tate, ifose de înalt` boierie – înt`rite [i prin c`s`toria sa cu fiica lui Alexandru Ghica-Bragadir, fostul nostru ministru la Sofia. Mic, blond [i vesel – cam chel [i dânsul –, cu musta]` ro[cat` zgribulind`, Diamandy aducea pu]in aminte pe Emil Ghica, dar cu simpatia pe care acesta o împr`[tia în jurul s`u în minus. De când se declarase r`zboiul, Diamandy se costumase într-o tunic` albastr` de c`pitan, ca simbol al r`spunderilor ce jos ie[eau din picioare scurte. Restaurantele fiind închise la ora 9, de la 15 august, luam de obicei masa la Jockey-Club, unde, cu perdelele trase, se putea sta cât mai târziu. Venea regulat, în fiecare sear`, [i Diamandy, foarte concis în informa]ii, ca un om care [tie multe [i nu vrea s` divulge secretul st`pânului în preajma c`ruia î[i petrecea ziua. În prima, a doua [i a treia zi dup` începerea ostilit`]ilor, îndat` ce sosea la club, m` lua într-un col] [i-mi spunea la ureche: < 45 Crisanta Pod`reanu, op. cit., p. 125. 46 C. Botoran, I. Calafeteanu, E. Campus, V. Moisuc (coord.), op. cit., p. 66. 47 G. Diamandi, Raport despre „Cauzele r`zboiului european [i interesele României“, în Analele Academiei Române, seria II, tom. XXXVIII, 1915-1916, conform BCIR, vol. VII, Bucure[ti, 1928, p. XXXII, [i Marin Popescu-Spineni, Contribu]iuni la istoria înv`]`mântului superior. Facultatea de Filozofie [i Litere din Bucure[ti, de la început pân` în prezent, Bucure[ti, 1928, p. 96. 48 I.G. Duca, Amintiri politice, vol. II, München, 1981, p. 134. 146 Pagini de istorie militar` împotriva Rusiei>>. Ca s`-mi câ[tige încrederea, Diamandy îmi dezv`luia în fiecare sear` câte o buc`]ic` din admirabila preg`tire diplomatic` a r`zboiului, preg`tire în care noi pân` aci crezusem, de[i nu o cuno[team, fiindc` o credeam secret`, dar real`. Revela]iile lui Diamandy mi-au ar`tat în fine cât de [ubred` fusese aceast` preg`tire, dup` cum dezastrul de la Turtucaia trebuia s` ne dovedeasc` cât de slab` fusese preg`tirea militar`. O alt` p`rere eronat` a lui Diamandy era aceea c` situa]ia noastr` geografic` ne autoriza s` cerem oricând tot ce vom voi, p`rere dezmin]it` de fapte: am intrat în r`zboi f`r` s` fi ob]inut Banatul (sârbii nu au dorit s`-l cedeze), nici trupele ruse[ti promise nu au venit în Dobrogea s` ocupe linia Turtucaia-Bazargic“49. Despre intrarea României în Primul R`zboi Mondial, Constantin Diamandy avea s` declare mai târziu urm`toarele: „Semnasem în numele României, în decembrie 1915, acordul secret cu Rusia, Marea Britanie [i Fran]a, în care se stipula intrarea României în r`zboiu al`turi de alia]i, împotriva Puterilor Centrale, pentru luna august 1916, [i avantaje teritoriale consim]ite României, dup` victoria comun`. Mare a fost mirarea mea când, la 1 ianuarie 1916, la ora 11 diminea]a, or` prea matinal` pentru Rusia, ne-a fost anun]at` vizita lui Goremykine. Nu era de fel obiceiul ca prim-ministrul rus s`-i fac` primul vizita unui ministru plenipoten]iar pentru a-i face ur`rile de Anul Nou. Curiozitatea mea a fost deci intens`. El îmi prezent` deci ur`rile sale (…), apoi, dup` câteva banalit`]i, îmi spune deodat`: < 49 Traian Nicola, op. cit., p. 28. 50 N.S. Govora, Rela]iile româno-ruse, vol. II, Editura Carpa]ii, Madrid, 1981, pp. 147-148. 147 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 c` „orice întârziere în trimiterea ajutoarelor poate avea consecin]e fatale [i c` Bucure[tiul este în mare primejdie“51. În urma demersurilor concordante [i simultane ale României [i alia]ilor s`i, Marele Cartier General Rus va lua, începând din a doua jum`tate a lunii octombrie 1916, unele m`suri de sporire a efectivelor sale pe frontul din Dobrogea; astfel, ca [i în apropierea frontierei muntoase a Moldovei, au fost accelerate transporturile de materiale [i unit`]i, de activare a diviziilor care, dup` c`derea Constan]ei, la 10/23 octombrie, luptau al`turi de trupele române, atât în nord, cât [i în sud. La aceasta contribuise [i diplomatul Constantin Diamandy. Revenit la postul s`u de la Sankt Petersburg, acesta îi înmâna premierului rus o telegram`, în care, printre altele, se sublinia: „Pre[edintele Consiliului de mini[tri al României consider` situa]ia ca fiind foarte serioas`. Orice întârziere în expedierea înt`ririlor risc` s` aib` consecin]e fatale. Marele Cartier General român estimeaz` c` numai trimiterea a trei corpuri de armat` poate remedia situa]ia (…), dac` aceste înt`riri nu vor sosi decât cu întârziere (…), dac` i se va l`sa Germaniei timpul de a acumula noi for]e pe Carpa]i [i Dun`re, rezisten]a României va fi sf`râmat` (…) Ora e decisiv`. Nu este numai soarta ]`rii mele în joc, este cauza comun` a Alia]ilor“. Primit de generalul Alekseev, C. Diamandy avea s`-i m`rturiseasc` ambasadorului Fran]ei c`, „în urma convorbirilor avute, acesta pare s` nu în]eleag` gravitatea însp`imânt`toare a situa]iei sau se supune unor gânduri ascunse, egoiste, cu o preocupare exclusiv` asupra propriilor sale opera]ii“52. În aceea[i perioad`, George Diamandy, fratele diplomatului, s-a înrolat în armat` ca voluntar, de[i starea s`n`t`]ii îi era precar`, luptând chiar în primele rânduri ale frontului. Nu a fost atins de gloan]e, îns` boala de care suferea a determinat retragerea sa într-un spital din Ia[i. Nu a mai plecat pe front, ci a intrat în noul Parlament retras la Ia[i, unde a continuat eforturile pentru sus]inerea revendic`rilor maselor populare [i constituirea unui partid al muncii, atras fiind de ideile revolu]ionare bol[evice. De asemenea, îl reg`sim ]inând un discurs, în 1917, în Parlamentul reunit la Ia[i, cu ocazia [edin]ei organizate în onoarea vizitei misiunii militare belgiene în România53. În luna noiembrie a anului 1916, mersul r`zboiului pe frontul românesc luase forme foarte grave. La insisten]ele României, Conferin]a interaliat` de la Paris a decis în unanimitate un ajutor urgent acordat României, pentru a se evita ocuparea ei. Deoarece, pân` la 20 noiembrie, nu se rezolvase nimic, C. Diamandy i-a scris generalului Constantin Coand` (delegat al guvernului român pe lâng` Cartierul Militar al împ`ratului Nicolae al II-lea, 1916-1917): „Cred c` generalul Alekseev 51 Traian Nicola, op. cit., p. 29. 52 Dumitru Preda, op. cit., p. 146. 53 I.G. Duca, op. cit., p. 204. 148 Pagini de istorie militar` ar trebui convins c` de soarta luptelor noastre atârn`, dac` nu sfâr[itul r`zboiului, dar desigur decizia în privin]a Orientului european, care intereseaz` pe ru[i în primul rând. Am credin]a nestr`mutat` c`, dac` reu[im s` t`iem inamicilor no[tri calea spre Constantinopol, Germania, interceptat` cum este la mare, nu va mai avea un motiv politic pentru a continua r`zboiul“54. În perioada anilor 1916-1917, Constantin Diamandy continu` s` poarte o sus]inut` coresponden]` cu generalul Coand` [i al]i militari de grad înalt privind mersul r`zboiului, comanda trupelor ruse [i problemele politice din Rusia55. * În partea a doua a materialului, autorul va relata despre activitatea fra]ilor Constantin [i George Diamandy p#n` la sf#r[itul Primului R`zboi Mondial [i perioada imediat urm`toare. 54 Traian Nicola, op. cit., p. 29. 55 Astfel, la data de 30 septembrie 1916, ministrul Diamandy [i generalul rus Alekseev sunt informa]i despre situa]ia trupelor str`ine preg`tite pentru a fi aduse în Transilvania [Vasile Popa, Misiunea generalului Coand` la Stavka (1916-1917), Editura Militar`, Bucure[ti, 2010, p. 173]. Luna urm`toare, la 20 octombrie 1916, ministrul Diamandy este informat despre situa]ia operativ` din Valea Prahovei [i Valea Oltului, fiind exprimate semne de întrebare în ceea ce prive[te exercitarea comenzii trupelor ruse din România (Ibidem, p. 202). La 9 noiembrie 1916, el este cel care îi adresa generalului Coand` aprecieri privind dificult`]ile care pot ap`rea din cauza întârzierii ac]iunii trupelor ruse (Ibidem, p. 226). Mai afirma c`, „dup` cât pot judeca de aici, ru[ii n-au ajuns înc` s`-[i dea seama de însemn`tatea frontului român [i de întors`tura pe care dezlegarea situa]iei la noi o poate da întregului r`zboi“ . (Dumitru Preda, op. cit., p. 156). Aceea[i informare privind comanda trupelor ruse o primea el în data de 23 noiembrie 1916 de la generalul Coand` (Vasile Popa, op. cit., p. 255). La 20 noiembrie 1916, ministrul C. Diamandy este informat c` succesul trupelor române nu a putut fi valorificat din cauza superiorit`]ii inamicului (Ibidem, p. 252) [i, probabil, [i din cauza lipsei armamentului [i muni]iei necesare. Ca urmare, la 22 noiembrie 1916, ministrul solicit` autorit`]ilor militare ruse 150 de tone praf de pu[c` (Ibidem, p. 253). În acest sens, trei zile mai târziu, la 23 noiembrie 1916, istoria a consemnat, prin memoriile generalului Coand`, câteva impresii ale ministrului Diamandy despre vechiul [i noul [ef al Stavk`i (Ibidem, p. 255). Anul urm`tor, la 7 martie 1917, generalul Coand` îl informeaz` pe Diamandy c` reprezentan]ii diplomatici alia]i au transmis o not` colectiv` de sus]inere guvernului rus (Ibidem, p. 327). În toamn`, la 26 septembrie 1917, acela[i general îl informeaz` pe ministrul Diamandy despre proiectul „Comitetului [i comisiei interaliate“ (Ibidem, p. 409). La 10 noiembrie 1917, generalul Coand` îl informeaz` pe ministrul Diamandy, aflat la Petrograd, despre protestul comun adresat de [efii misiunilor aliate generalului Duhonin pentru violarea acordului din 23 august/5 septembrie 1914 (Ibidem, p. 411). 149 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 ÎMP~RATUL CONSTANTIN CEL MARE – strateg militar [i sfânt cre[tin – Preot Mihail Gruia ZAMFIRESCU Constantine the Great is one of the most important Roman emperors Activitatea în plan politic and saints of the Church. The study [i militar presents his rise from the campaigns, in his youth, in the central and eastern Anii de tinere]e areas of the empire, through the office Împ`ratul Constantin (Gaius Flavius Valerius of Caesar and Augustus in the western part, to the one of the single emperor Aurelius Constantinus) s-a n`scut în anul 272 d.Hr.1, over the whole Roman Empire. ‹ The author presents the achievements în ora[ul Naissus (ast`zi Nis, în Serbia), provincia of the emperor in the 65-year life Dacia Mediterranea2. and 32-year rule. The actions aimed at the present territory of Romania Era fiul lui Constantiu Chlor, din familia are also highlighted. The ecclesiastical lui Claudius II Gothicus, [i al Flaviei Iulia Elena. achievements are treated in a separate chapter. The political, social, Atunci când Constantiu Chlor a devenit caesar, administrative, military and spiritual- în prima tetrarhie3, a repudiat-o pe Elena, ecclesiastical achievements present the great emperor as a providential c`s`torindu-se cu Theodora (fata vitreg` man, who managed to bring stability to the empire, restoring the glory a lui Maximian, augustul p`r]ii de Apus a imperiului). of the past, and to free the Christian Constantin era un tân`r în vârst` de dou`zeci de ani Church from the terror of prosecutions. [i „nimeni nu i-ar fi putut sta al`turi în ceea ce prive[te Keywords: Constantine the Great; religious liberty; Constantinople; în`l]imea ([i propor]iile) trupului; iar tinerii monetary stability de vârsta lui îl [tiau de fric`, atât de vânjos era, Preot Mihail Gruia Zamfirescu – Facultatea de Teologie Ortodox` „Justinian Patriarhul“, Universitatea Bucure[ti. 1 În ziua de 27 februarie a anului 272 d.Hr. sau 273 d.Hr., dup` alte surse. 2 Împreun` cu Dacia Ripensis, formau provincia Dacia (Aurelian`), creat` în sudul Dun`rii, dup` retragerea din anii 271-275 d.Hr. 3 În anul 286 d.Hr., Diocletian [i-a asociat la conducere pe Maximian, formând astfel diarhia, iar din 293 d.Hr., celor doi augu[ti li se al`tur` doi caesari, to]i patru formând tetrarhia, considerat` ca domus divina (o singur` familie divin`). Dup` dou`zeci de ani, fiecare august trebuia s` se retrag`, cedând locul caesarului s`u (cu care se [i înrudea prin c`s`toria între caesar [i fiica augustului). Astfel, Diocletian spera s` opreasc` luptele pentru succesiunea la tron – vezi Will [i Ariel Durant, Cezar [i Hristos, vol. III, ed. Prietenii C`r]ii, Bucure[ti, 2003, cartea a V-a, cap. V, pp. 253-255 [i 359-360. 150 Pagini de istorie militar` atâta era de puternic“4. În aceste campanii, Constantin s-a f`cut remarcat nu doar prin deosebitele sale calit`]i trupe[ti, ci, mai ales, prin cele suflete[ti: „zestrea lui sufleteasc` întrecea cu mult calit`]ile trupe[ti: înainte de orice, î[i înve[mântase sufletul cu podoaba cump`t`rii, c`reia mai apoi se pricepuse s`-i dea o neasemuit` str`lucire prin marea lui cultur`, prin înn`scuta lui putere de judecat` [i prin în]elepciunea cu care îl d`ruise Dumnezeu“5. L`sat de tat`l s`u la curtea lui Diocletian6, în Nicomidia, tân`rul Constantin a participat la campania din Egipt [i la expedi]ia contra per[ilor (297-298 d.Hr.)7, primind titlul de tribunus primi ordinis. Cu caesarul Galerius a participat la campania contra sarma]ilor. Constantin era foarte apreciat pentru calit`]ile deosebite, v`dite înc` din anii tinere]ii: „Iat`-l deci pe Constantin ajuns pe aceea[i treapt` cu ceilal]i p`rta[i la cârma împ`r`]iei […], socotit de ei vrednic s` primeasc` înalta cinste înc` din anii când abia p`[ise din vârsta copil`riei în cea a fecioriei: noi în[ine l-am putut vedea str`b`tând ]inutul Palestinei în tov`r`[ia celui mai vârstnic dintre împ`ra]i [Diocletian, n.a.]; oricine poftea l-a putut limpede vedea [ezând de-a dreapta acestuia, dând înc` de pe atunci pild` de cump`nire împ`r`teasc`“8. Caesar – în Apus În anul 305 d.Hr., cei doi augu[ti, Maximian [i Diocletian, abdic` împreun`. Constantiu Chlor, succedându-i lui Maximian, devine august în partea apusean` a imperiului. Tân`rul Constantin i se al`tur`9, iar un an mai târziu, la moartea tat`lui s`u10, este proclamat de armat` ca august. Îns`, Galeriu, augustul p`r]ii r`s`ritene, îl recunoa[te ca fiind doar caesar, cu jurisdic]ie asupra teritoriilor conduse de tat`l s`u11, august al p`r]ii apusene fiind numit Sever. De[i tân`r, Constantin are o viziune corect` a teritoriilor pe care le guverneaz`: frontier` nesigur` pe râul Rin [i în Britania; Galia – depopulat`, f`r` a putea sus]ine rezisten]` în caz de atac. De aceea, Constantin va încerca s` asigure integritatea teritoriilor [i a popula]iei, stabilindu-[i re[edin]a în ora[ul Augusta Treverorum12. 4 Eusebiu de Cezareea, Via]a lui Constantin cel Mare, în colec]ia „P`rin]i [i Scriitori Biserice[ti“, nr. 14, trad. Radu Alexandrescu, Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure[ti, 1991, cartea I, par. 19.2, p. 73. 5 Ibidem. 6 Ca garan]ie a fidelit`]ii sale fa]` de Diocletian. 7 Campanie prin care grani]a oriental` a fost stabilit` pe Tigru, reprezentând maxima expansiune a imperiului în aceast` direc]ie. 8 Eusebiu de Cezareea, op. cit., cartea I, par. 19.1, p. 73. 9 Eusebiu de Cezareea arat` c` intrigile ,,st`pânitorilor“ pl`smuite de invidia lor fa]` de ascensiunea lui [i atentatele la via]a acestuia au fost cele care l-au determinat pe Constantin s` fug` la tat`l s`u (vezi op. cit., cartea I, par. 20.1-2, p. 73). 10 În ziua de 25 iulie 306, la Eboracum, în York, Marea Britanie. 11 Provinciile Galia, Britania, Germania [i Hispania. 12 Ast`zi Trier, la grani]a germano-francez`. 151 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 În urm`torul an, 307 d.Hr., se c`s`tore[te cu Fausta, fiica lui Maximian [i a Eutropei, care îi va d`rui cinci copii (Constantin, Constantiu, Constant, Constantia, cea care îi va deveni so]ie lui Liciniu, [i Elena). Izbucnind o r`scoal` a francilor13, în 308 d.Hr., Constantin renun]` la campania început` de tat`l s`u în Britania, pentru a interveni în Galia. Ie[ind înving`tor, d` un exemplu pentru eventualii viitori atentatori la lini[tea imperiului – prizonierii franci sfâr[esc în arena din Trier. {i, pentru ca s` se asigure c` triburile germanice, care atacau în mod permanent grani]a, î[i vor sl`bi ac]iunile, Constantin a construit un pod peste Rin, în Colonia Agrippinensium14, înt`rindu-l pe malul drept, germanic, prin construirea unei fort`re]e. Augustus – în Apus În anul 308 d.Hr., Galerius î[i ia ca ajutor pe Liciniu, pe care îl proclam` (co-)august, în partea central` a imperiului. La aflarea ve[tii, Constantin este proclamat, de asemenea, august, iar în 309 d.Hr., Maximin Daia accede [i el la titlu, în partea oriental`. Num`rul augu[tilor devine astfel mult mai mare decât cel preconizat de Diocletian... Moartea lui Galeriu, în 311 d.Hr., face ca în partea central` s` r`mân` st`pânitor doar Liciniu, în cea oriental` Maximin Daia, iar în cea apusean` Constantin [i Maxentiu. Pentru a-[i înt`ri pozi]ia în interiorul teritoriului de sub jurisdic]ia sa, Constantin a ac]ionat pe dou` c`i: pe de o parte, „pe câ]i a v`zut c` se împotriveau cu înd`r`tnicie înjgheb`rii unei vie]i de bun` rânduial`, i-a izgonit de pe meleagurile lor“15, iar pe de alt` parte, a sc`zut impozitele în Galia, atr`gându-[i simpatia popula]iei locale. Cu acest capital de popularitate, porne[te în 312 d.Hr. contra lui Maxentiu. În 306 d.Hr., acesta fusese proclamat august, la Roma, de c`tre armat`, în pofida faptului c` pentru partea apusean` exista un august la Mediolanum, Sever. În urma înfrunt`rii dintre cei doi, în 307 d.Hr., Sever, p`r`sit de armat`, este ucis. Maxentiu, care tr`ia într-un desfrâu învederat, era foarte urât de poporul pe care îl subjugase: „î[i îngenunchease el supu[ii, supu[i pe care, curând, avea s`-i s`r`ceasc` de tot [i s` îi aduc` într-o asemenea stare de înfometare, încât aveau s` duc` lipsa pân` [i a hranei lor de toate zilele – cum nimeni, azi, nu-[i aminte[te s` se fi petrecut vreodat` la Roma!“16. Campania dus` de Constantin era astfel îndrept`]it`, „încercând s` redobândeasc` pentru poporul de la Roma 13 „Barbarii de prin ]inuturile sc`ldate de apele Rinului – precum [i pe aceia care s`l`[luiesc în apropierea oceanului de la soare-apune“ (Eusebiu de Cezareea, op. cit., cartea I, par. 25.1-2, p. 75). 14 Ast`zi Köln, în Germania. 15 Eusebiu de Cezareea, op. cit., cartea I, par. 25.1-2, p. 75. 16 Ibidem, par. 36.2, p. 79. 152 Pagini de istorie militar` acea stare de libertate la care el avea dreptul din str`buni“17. Întâi, armatele celor doi s-au întâlnit în nordul Italiei, într-o b`t`lie a c`rei victorie a r`mas indecis`, apoi aproape de Roma, la Pons Milvius18, unde Constantin a ie[it înving`tor, Maxentiu g`sindu-[i sfâr[itul. Constantin a fost primit în triumf de popula]ia Romei: „Toat` lumea – senatori, nobili [i oameni de baz` de acolo, laolalt` cu toat` omenirea din Roma – i-au ie[it în întâmpinare din toat` inima, puhoi, cu ochii veseli, primindu-l cu ur`ri de fericire [i cu o nesfâr[it` bucurie, ca ni[te sc`pa]i din închisoare (subl.a.) [...], numindu-l când salvatorul, când dezrobitorul [i când binef`c`torul lor“19. Imediat dup` însc`unare, Constantin a luat m`suri pentru repunerea Senatului în demnitatea de odinioar`. Ca semn al victoriei, a în`l]at un arc de triumf în Roma, lâng` Colosseum, [i a fost proclamat primul între cei trei conduc`tori ai imperiului. Evenimentele ultimilor ani, cu dese schimb`ri de conducere, uzurp`ri de titluri [i înc`lc`ri teritoriale, anun]au în continuare vremuri tulburi. În aceste condi]ii, Constantin caut` un aliat în Liciniu. Cei doi se întâlnesc, în ianuarie 313 d.Hr., la Mediolanum (Milano de ast`zi, în Italia), [i încheie o alian]` atât politic`, precum [i de familie (stabilindu-se c`s`toria lui Liciniu cu sora lui Constantin, Constantia)20. În urma în]elegerii cu Constantin, în acela[i an, Liciniu îl atac` pe Maximin Daia, de la care ocup` toat` partea oriental` a imperiului. Constantin – singur împ`rat Dup` moartea lui Galeriu, în tot imperiul r`m`seser` doar doi conduc`tori – Constantin în Apus [i Liciniu în R`s`rit. De[i cumna]i, alian]a dintre Constantin [i Liciniu nu a rezistat. Liciniu dovedindu-[i neputin]a în ap`rarea teritoriului sud-dun`rean, în timpul unei invazii barbare din 314 d.Hr., Constantin a intervenit în Tracia. Acuzat de aceast` p`trundere în teritoriul lui Liciniu, r`zboiul dintre cei doi a început. Liciniu a trebuit s` cedeze majoritatea p`r]ilor europene, p`strând doar o mic` parte din Tracia [i litoralul M`rii Negre. În 316 d.Hr., Constantin [i-a stabilit capitala la Sardica (ast`zi, Sofia, în Bulgaria), continuând luptele cu invadatorii. Dup` victoriile sud-dun`rene din anii 318-319 d.Hr., î[i adaug` titlul de carpicus maximus. 17 Ibidem, par. 37.1, p. 80. 18 Podul Vulturului, cunoscut [i ca Saxa Rubra (Stâncile Ro[ii). 19 Eusebiu de Cezareea, op. cit., cartea I, par. 39.2, p. 81. 20 De[i sursele cercetate vorbesc de c`s`toria celor doi, totu[i, având în vedere c` sora lui Constantin s-a n`scut cel mai devreme la sfâr[itul anului 307 d.Hr., anul c`s`toriei p`rin]ilor ei, iar la începutul anului 313 d.Hr. nu putea avea nici m`car [ase ani, vârst` impuber`, la care nu se putea contracta nici m`car logodna, consider`m c` la întâlnirea dintre Liciniu [i Constantin doar s-a stabilit c`s`toria [i c`, eventual, Constantia [i-a urmat viitorul so] – vezi S.G. Longinescu, Elemente de drept roman, Tipografia Soc. Anonime „Curierul Judiciar“, Bucure[ti, 1929, vol. I, pp. 222-226 [i vol. II, pp. 593-601. 153 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 Pierzând lupta pe calea armelor, Liciniu ini]iaz` un r`zboi în plan psihologic: reîncepe prigoana contra cre[tinilor, pe care îi consider` partizani ai lui Constantin. Neavând curajul de a-[i ar`ta adev`ratele inten]ii, „Liciniu a început prin a-i h`r]ui din umbr` pe slujitorii lui Dumnezeu afla]i în puterea sa – cu toate c` aceia nu urziser` niciodat` nimic împotriva st`pânirii –, legându-se de cele mai r`u-inten]ionate pretexte. Neg`sindu-le totu[i nicio pricin`, [...] a scos o lege prin care episcopilor le era cu des`vâr[ire interzis` orice fel de întrunire, [...] nici s` întruneasc` sinoade, nici s` ]in` adunare sau sfat“. A continuat, „trimi]ând în surghiun pe cei mai credincio[i [i mai devota]i b`rba]i din preajma sa [...], pe averile lor s-a f`cut st`pân pe de-a-ntregul [...], ba pe unii care m`rturiseau numele Mântuitorului i-a dat [i mor]ii“. Apoi, „a dat o lege, prin care interzicea femeilor s` se adune cu b`rba]ii la sfintele slujbe, [...] nici episcopilor nu le mai era îng`duit s` le împ`rt`[easc` femeilor înv`]`turile dumnezeie[tii credin]e. [...] M`sura a avut peste tot parte numai de zeflemele. Drept urmare, Liciniu [...] poruncind ca pe viitor obi[nuitele adun`ri ale credincio[ilor s` aib` loc în afara por]ilor, în câmp deschis [...]“21. Confrunt`rile armate continu` în iulie 324 d.Hr., lâng` Hadrianopole, [i în septembrie a aceluia[i an, la Chrysopole, pe malul asiatic, unde Liciniu este înfrânt definitiv. Retras la Thesalonic, ca simplu cet`]ean, este judecat pentru complot [i executat aici; în 325 d.Hr., Constantin devine astfel singur st`pânitor al imperiului roman22: „Toate provinciile aflate sub st`pânire roman` s-au unit întreolalt`: cele de la r`s`rit au f`cut cu celelalte împreun` un singur tot, întregul trup al statului p`trunzându-se de frumuse]ea unei singure voin]e, ca purcezând de la un singur cap“23. Constantinopole – noua Rom` Pentru a putea conduce mai u[or, ca unic st`pânitor, Constantin s-a gândit s` înfiin]eze o nou` capital`. Locul ales a fost Bizantium, un or`[el tracic, pe malul european al Bosforului, aflat în centrul teritorial al imperiului. Planul noului ora[ a fost gândit de însu[i Constantin, el trebuia s` satisfac` de la început nevoile politice, administrative [i culturale ale imperiului [i s` corespund` ambi]iilor tân`rului împ`rat. Simbolic, a fost conceput pe [apte coline, ca [i vechea Rom`. Înconjurat de fondatorul s`u cu un zid puternic, ora[ul prosper` [i se extinde în timp, înt`rindu-se cu noi ziduri (Theodosie al II-lea ridic`, în anul 413 d.Hr. un zid, lung de [ase kilometri, de la Marea Marmara la Cornul de Aur, 21 Eusebiu de Cezareea, op. cit., cartea I, par. 51-53, pp. 86-87. 22 Imperiul nu mai avusese un singur conduc`tor de la 1 martie 286, când Diocletian [i Maximian instituiser` diarhia. 23 Eusebiu de Cezareea, op. cit., cartea a II-a, par. 19.1, pp. 100-101. 154 Pagini de istorie militar` iar Anastasie I, în anul 505 d.Hr., un mare zid defensiv, lung de 80 de kilometri, de la Marea Marmara la Marea Neagr`). Prin a[ezarea noii capitale, Constantin a urm`rit nu doar unirea celor dou` continente – Europa [i Asia, ci [i apropierea de cele dou` grani]e de conflict – echidistan]a între Dun`re [i Eufrat. De aici, interven]ia armat` putea fi mai prompt` [i mai ampl`. Mic[orarea distan]ei dintre aceste puncte de conflict [i locul de concentrare a deciziilor (capitala), pe de o parte, iar pe de alta, înlesnirea comunica]iilor [i a comer]ului, erau hot`râtoare: ,,[…] se încheia în regiunea Strâmtorilor un lung proces de regrupare economic` [i politic`. […] Legiunile sta]ionate pe Dun`re [i litoralul Euxinului, garnizoanele de pe limes [i din ora[ele fortificate de pe coast`, flota care ap`ra imperiul m`rii pretindeau o alt` re]ea de c`i de comunica]ie [i de aprovizionare [i o circula]ie constant` a transporturilor terestre [i maritime. […] drumurile din Asia Mic` convergeau spre Dardanele [i Bosfor, cu mult înainte ca Bizan]ul s` fi devenit Constantinopol. Întemeierea noii Rome în 330 nu a fost decât încununarea logic` a acestei st`ri de lucruri, care marca preeminen]a regiunii Strâmtorilor, a c`rei importan]` strategic`, v`zut` ca nod de comunica]ii în spatele frontului, antrena cu necesitate dezvoltarea comer]ului [i a drumurilor“24. Noul ora[ purta numele fondatorului s`u: Constantinopole – ora[ul lui Constantin, ast`zi Istanbul, în Turcia. A fost inaugurat la 11/23 mai 330 d.Hr., într-un lung [ir de ceremonii religioase [i serb`ri populare. Istoria a dovedit c` împ`ratul Constantin nu s-a în[elat atunci când a decis ridicarea unei noi capitale. Sub asalturile migratorilor, în anul 476 d.Hr., vechea Rom` cade, imperiul men]inându-se pentru înc` o mie de ani în partea de R`s`rit. Întotdeauna imperiul a fost roman, conduc`torul a fost împ`ratul romanilor, iar locuitorii s`i au fost romani/romei. Denumirea de Bizan] apare târziu în istorie, marcând influen]a limbii grece[ti în administra]ie, „Bizan] [i bizantin sunt denumiri conven]ionale date de cercet`torii moderni – o abreviere comod` pentru a desemna supravie]uirea milenar` a Imperiului Roman în puternica inim` oriental` a ‹Noii Rome›, modernul Istanbul (din grecescul eis ten polin)“25. Reforma monetar` Întreg secolul al III-lea a reprezentat pentru imperiul roman un secol de fr`mânt`ri politice [i sociale, cu atacuri permanente ale barbarilor, care împreun` au avut ca efect instabilitatea politic`, anarhia social` [i puternica infla]ie monetar`. 24 Gheorghe I. Br`tianu, Marea Neagr` – de la origini pân` la cucerirea otoman`, în colec]ia ,,Biblioteca de art`. Arte [i civiliza]ii“ , nr. 464-465, trad. Mihaela Spinei, Editura Meridiane, Bucure[ti, 1988, vol. I, pp. 214-215. 25 ***, Omul bizantin, coord. Gugliemo Cavallo, în col. „Plural M“, nr. 58, trad. Ion Mircea, Editura Polirom, Ia[i, 2000, cap. IX, „Împ`ratul“, autor Michael McCormick, p. 264. 155 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 Încerc`rile lui Aurelian de a pondera infla]ia nu au avut efect. Nici cele ale lui Diocletian, de a înt`ri moneta, prin baterea aureus-ului26 [i prin practicarea maximalelor la pre]uri, nu au avut efectul scontat. Constantin a fost con[tient c`, pentru a avea lini[te politic` [i pentru ca realiz`rile lui s` d`inuie, trebuia s` aib` ([i) stabilitate monetar`. Bazat pe reluarea etalonului-aur, în vremea lui Diocletian, împ`ratul Constantin a stabilizat cursul la o greutate mai mic`, introducând solidus-ul. Era o monet` de aur, care înlocuia vechiul aureus. În greutate de 4,55 grame, 1/72 dintr-o livr`, echivala cu 24 siliquae. Între subdiviziunile sale se num`ra jum`tatea (semis/semissis – 2,27 gr) [i treimea (triens/tremissis – 1,52 gr). Ca o dovad` a stabilit`]ii monetare introduse în vremea lui Constantin, solidul a avut o lung` existen]`, pân` în epoca bizantin` timpurie, p`strând acelea[i caracteristici27. Singura monet` care a r`mas cu un curs instabil a fost cea de aram`, care a cunoscut mari fluctua]ii în de-a lungul secolului al IV-lea. Cu toate acestea, sistemul de baz` aur-argint s-a impus, „stabilind pentru mai multe secole bazele sistemului monetar al imperiului [i al Mediteranei“28. Ac]iunile lui Constantin cel Mare în spa]iul românesc R`mas singur împ`rat în întreg imperiul, Constantin a urm`rit consolidarea st`pânirii [i integritatea teritoriului. În atingerea acestui scop, [i-a dorit o st`pânire lini[tit` la Dun`re, preocupare a sa mai veche, de când cucerise Tracia de la Liciniu. Constantin nu s-a limitat la a înt`ri frontiera în sudul fluviului, ci a trecut [i în Câmpia Muntean`, pe de o parte pentru a asigura naviga]ia pe Dun`re, iar pe de alta, pentru a crea „capetele de pod“ care s` opreasc` atacurile barbare. Nu mai pu]in adev`rat este faptul c` st`pânirea roman` la nordul Dun`rii nu era uitat`, împ`ratul urm`rind recucerirea teritoriului. Dovad` a planului imperial stau refacerea ora[elor Drobeta [i Sucidava (fostul Celei, jud. Romana]i, azi cartier al Corabiei, jud. Olt) [i a drumului de la Sucidava la Romula. În 316 d.Hr., a fost reîn`l]at`, dup` distrugerea go]ilor, cetatea Tropaeum Traiani29. De asemenea, între anii 324-328 d.Hr. a fost ridicat` 26 Monet` de aur, având ini]ial 1/70, apoi ridicându-se la 1/60 [i 1/50 din greutatea unei livre. Noua monet`, în sistem cu subdiviziunile ei de argint, trebuia s` înlocuiasc` monetele de slab` calitate aruncate pe pia]` pentru acoperirea necesarului, în r`zboaiele purtate de-a lungul secolului al III-lea – vezi Gheorghe I. Br`tianu, Studii bizantine de istorie economic` [i social`, trad. Alexandru-Florin Platon, Editura Polirom, Ia[i, 2003, pp. 76-77. 27 ***, Enciclopedia civiliza]iei romane, coord. prof.univ.dr.doc. Dumitru Tudor, Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti, 1982, p. 729. 28 Gheorghe I. Br`tianu, Studii bizantine ..., op. cit., p. 77 (unde se d` ca greutate a monetei „4,48 gr. aur fin“). 29 Situat la o distan]` de doi kilometri de monumentul triumfal ridicat de împ`ratul Traian, pentru a comemora victoria din primul r`zboi cu dacii (101-102 d.Hr.). 156 Pagini de istorie militar` o nou` cetate, Constantiniana Daphne, în zona gurii de v`rsare a Arge[ului în Dun`re. La 5 iulie 328 d.Hr., are loc inaugurarea oficial` a noului pod peste Dun`re, între Sucidava [i Ghighen (pe malul sudic, azi în Bulgaria). Se crede c` [i Brazda lui Novac, valul de p`mânt care se întinde pe aproape 300 km, de la Hinova, din jud. Mehedin]i, [i pân` la r`s`rit de Ploie[ti, în jud. Prahova, ridicat în scop defensiv, apar]ine tot epocii lui Constantin cel Mare30. Se poate afirma c`, în vremea sa, zonele de [es din Oltenia [i Muntenia reintraser` în st`pânire roman`. În anii urm`tori, Constantin înfrânge, în Câmpia Muntean`, o invazie a go]ilor, alia]i cu taifalii. În urma victoriei, prime[te titlul de Gothicus victor ad triumphator. Pacea se încheie printr-un tratat (foedus), stipulând alian]a pe viitor (foederati), ceea ce a dus la trei decenii de lini[te în regiune31. Activitatea în plan bisericesc Minunea dinaintea b`t`liei de la Pons Milvius Sfântul împ`ratul Constantin cel Mare este pr`znuit în întreaga ortodoxie, numele lui fiind legat de multe fapte minunate ale istoriei cre[tine. Prima în ordine cronologic` este minunea apari]iei pe cer a semnului Sfintei Cruci, în anul 312, înaintea luptei de la Pons Milvius, lâng` Roma. Momentul este relatat de scriitorul Eusebiu de Cezareea în lucrarea sa – Via]a lui Constantin cel Mare (cartea I, cap. 27-40), astfel: Înaintea luptei, Constantin se ruga „Dumnezeului p`rintelui s`u [...], rugându-se Lui [i implorându-L s`-i descopere cine este El [i s`-[i lase dreapta Sa asupra ]elului care-i [edea înainte. [...] Deci, cam pe la ceasurile amiezii [...] str`juia deasupra soarelui semnul m`rturisitor de biruin]` al unei cruci întocmite din lumin` [i c` odat` cu ea putuse deslu[i un scris gl`suind S` biruie[ti întru aceasta!“. La vederea acestui semn, „fuseser` cuprin[i de uimire [i el [i întreaga oaste“. „Tot cugetând la ea [i adâncindu-se el în gânduri [...] [i dormind el, i s-a ar`tat Hristosul lui Dumnezeu cu semnul v`zut mai înainte pe cer“, care i-a poruncit s` se pun` sub pav`za Crucii. Osta[ii, purtând semnul Crucii pe arme, cu ajutorul lui Dumnezeu l-au înfrânt pe Maxen]iu – prigonitor al cre[tinilor, care s-a scufundat cu o parte din oastea sa, deodat` cu podul de vase. Edictul de la Mediolanum La întâlnirea Sf. Constantin cu Liciniu, la Mediolanum, în anul 313 d.Hr., s-a hot`rât acordarea libert`]ii Bisericii cre[tine în teritoriile de sub autoritatea celor doi. Un act similar fusese dat cu doi ani înainte de Galeriu, în urm`toarele 30 ***, Istoria României în date, coord. Constantin C. Giurescu, Editura Enciclopedic` Român`, Bucure[ti, 1971, pp. 44-45. 31 Ibidem, p. 46. 157 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 împrejur`ri: dup` persecu]ii feroce contra cre[tinilor, Galeriu se îmboln`ve[te [i cade la pat, greu bolnav. Nemaiputând suporta durerile cumplite, pe care le socotea trimise de Dumnezeu pentru persecu]iile pe care le ini]iase, la insisten]ele so]iei, acord` libertatea cultului cre[tin în teritoriile de sub autoritatea sa, cu condi]ia ca Biserica lui Hristos s` înal]e rug`ciuni pentru s`n`tatea lui. Cu toate acestea, Edictul de la Mediolanum r`mâne cel dintâi act din imperiul roman care acord` libertate Bisericii cre[tine. {i aceasta, atât datorit` condi]iilor în care a fost dat edictul lui Galeriu, cât [i datorit` faptului c` acesta nu a mai avut timpul necesar pentru a-l pune în aplicare [i, în consecin]`, a-l respecta. Edictul de la Mediolanum reprezint` începutul libert`]ii cultului Bisericii lui Hristos, cre[tinismul fiind înscris între celelalte credin]e acceptate în imperiul roman. Primul sinod ecumenic – 325 d.Hr. De numele sfântului împ`rat se leag` [i convocarea primului sinod ecumenic al lumii cre[tine. Pentru a înceta disputa arian`32, care sl`bea Biserica, „s-a hot`rât împ`ratul s` adune întreaga oaste a lui Dumnezeu într-un sinod ecumenic, poftind prin scrisori pline de curtenie pe episcopii de pretutindeni s` vin` cât mai degrab` spre a lua parte la el“33. To]i episcopii lumii cre[tine au fost astfel convoca]i la Niceea34: „s-au adunat acolo trimi[i de toate bisericile […], cei mai de seam` slujitori ai lui Dumnezeu […], sirieni [i cilicieni [i arabi [i palestinieni […], iar odat` cu ace[tia: egipteni, tebani, libieni [i trimi[i tocmai din Mesopotamia; era de fa]` [i un episcop al Persiei; nu lipsea din ceat` nici cel al sci]ilor35 ; Pontul, Galatia, Capadocia [i Asia, Frigia [i Pamfilia î[i aveau [i ele trimi[ii lor; la fel cu tracii [i cu macedonenii, cu aheeni [i cu epiro]ii, precum [i cu celelalte neamuri aflate înc` [i mai departe; pân` [i foarte-cunoscutul episcop de Spania“36. „{i acolo p`rea c` s-a adunat într-un singur loc un popor de atle]i [i martiri întru Hristos“37, iar Duhul Sfânt a vorbit prin cei 318 p`rin]i aduna]i la Niceea, ar`tând pe Fiul de o fiin]` cu Tat`l, sinodul anatemizând pe to]i sus]in`torii ereziei ariene. Înv`]`tura credin]ei, pentru a fi în]eleas` [i cunoscut` de to]i cre[tinii [i astfel 32 De la numele ini]iatorului ei, Arie, care nu recuno[tea dumnezeirea Fiului, subordonându-L Tat`lui. 33 Eusebiu de Cezareea, op. cit., p. 127, cartea a III-a, par. 6.1. 34 Niceea se afla în provincia Bithinia, lâng` Constantinopole. Numele ora[ului este parc` predestinat, deriv` din biruin]` ( 158 Pagini de istorie militar` s` se evite alte r`t`ciri în viitor, a fost fixat` în Crez: „Credem într-Unul Dumnezeu, Tat`l atotputenic, f`c`torul tuturor celor v`zute [i nev`zute. {i într-Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, n`scut din Tat`l, Unul n`scut, adic` de o fiin]` cu Tat`l; Dumnezeu din Dumnezeu, lumin` din lumin`, Dumnezeu adev`rat din Dumnezeu adev`rat, n`scut nu f`cut, Cel de o fiin]` cu Tat`l, prin Care toate s-au f`cut, [i cele din cer [i cele de pe p`mânt. Care pentru noi, oamenii, [i pentru a noastr` mântuire a coborât, S-a întrupat [i S-a f`cut om; [i a p`timit, [i a înviat a treia zi, [i S-a în`l]at la ceruri; [i care va veni s` judece viii [i mor]ii. {i în Duhul Sfânt“38. Acest crez este p`strat pân` ast`zi, neschimbat, în primele [apte puncte ale m`rturisirii de credin]`, definitivat` în anul 381 d.Hr., la cel de-al doilea sinod ecumenic, adunat la Constantinopole. Tot la sinodul din 325 d.Hr. s-a stabilit modul de calcul al datei Sfintelor Pa[ti: era o „boal` – mai veche [i necru]`toare – care de mult` vreme iscase neîn]elegeri în Biseric`, anume sfada privitoare la data Sfintelor Pa[ti. Unii sus]ineau c` trebuie p`strate rânduielile iudeilor, în vreme ce al]ii cereau s` fie respectat` data exact` [i s` nu ne lu`m dup` r`t`cirea unor oameni [i a[a afla]i în afara binecuvânt`rii evanghelice“39. Pân` ast`zi, în întreaga Biseric`, Sfintele Pa[ti se pr`znuie[te în prima duminic`, dup` prima lun` plin`, care cade dup` 21 martie, ziua echinoc]iului de prim`var`40. Totodat`, „Sinodul, vrând s` îndrepte via]a oamenilor, [i a celor care r`mân în Biseric`, a stabilit legi pe care le numim canoane“41. Este vorba de cele 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasc`. Construc]ia de l`ca[uri sfinte [i înzestrarea lor Odat` cu libertatea acordat` credin]ei cre[tine, prin Edictul de la Mediolanum, din 313 d.Hr., Sfântul Constantin hot`r`[te retrocedarea bunurilor confiscate Bisericii [i acordarea ajutorului statului pentru recl`direa l`ca[urilor d`râmate [i l`rgirea celor care sc`paser` furiei prigonitoare. Mul]i bani au fost dona]i de însu[i împ`ratul Aceea[i linie a urmat marele împ`rat [i dup` înfrângerea lui Liciniu, care reîncepuse prigoana contra cre[tinilor. De numele sfântului împ`rat se leag` [i zidirea în Constantinopole, noua Rom`, a multor biserici [i monumente cre[tine, printre care cele dou` mari bazilici Hagia Sophia (Sf. În]elepciune) [i Hagia Eirene (Sf. Pace). Odat` cu sinodul de la Niceea, s`rb`torind [i 20 de ani de domnie, Sf. Constantin a în]eles s` dispun` 38 Ibidem, cartea a II-a, cap. IX, p. 91. 39 Eusebiu de Cezareea, op. cit., cartea a III-a, par. 5.1, p. 127. 40 Diferen]a între data „Pa[telui ortodox“ [i cea a „Pa[telui catolic“ se na[te din diferen]a între 21 martie din calendarul iulian [i 21 martie în cel gregorian. 41 Casiodor, op. cit., cartea a II-a, cap. XIV, p. 97. 159 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 construc]ia de biserici cre[tine [i s` d`râme temple p`gâne, dând totodat` norme pentru s`rb`torirea duminicii [i a s`rb`torilor cre[tine în imperiu. Scriitorul Eusebiu de Cezareea ne relateaz` despre preocuparea Sf. împ`rat de a ridica biserici [i monumente în toate locurile însemnate ale cre[tinismului. El arat` în mod deosebit grija împ`r`teasc` pentru ridicarea Bisericii Învierii din Ierusalim, ordonând d`râmarea templului Afroditei, cur`]area movilei de p`mânt pe care se în`l]a acesta [i degajarea intr`rii în pe[tera Sfântului Mormânt, ocupându-se personal, în cel mai mic detaliu, pân` [i de materialele folosite (marmur`, lemn, plumb etc.)42. O alt` preocupare a Sfântului Constantin a fost procurarea de c`r]i sfinte (Biblii), atât de costisitoare în acea vreme, pentru bisericile din Constantinopole. Sprijinul Sfintei împ`r`tese Elena Nu se poate vorbi de activitatea în plan bisericesc a Sfântului Constantin cel Mare f`r` a aminti de maica sa, care i-a fost îndrum`tor [i sprijinitor puternic în aceast` privin]`. Sfânta Împ`r`teas` Elena, de[i nu avea o ascenden]` „înalt`“43, este cea aleas` de pronia dumnezeiasc` s` g`seasc` lemnul Sfintei Cruci. La îndemnul fiului ei, a plecat din capital` cu acest gând, conducând ceea ce noi am numi ast`zi o „expedi]ie arheologic`“44. Ajungând la Ierusalim, s-a interesat la cre[tinii de acolo despre locul unde, prin tradi]ie, se [tia c` a fost îngropat` Sfânta Cruce pe care fusese r`stignit Mântuitorul Hristos. S`p`turile de pe Golgota au scos la lumin` nu una, ci trei cruci. Pentru a descoperi adev`rata cruce, le-au atins, pe rând, de trupul unui mort, iar acesta a înviat în momentul atingerii de lemnul Crucii Mântuitorului. La ini]iativa Sfintei Elena s-au zidit atunci trei biserici: cea din Nazaret, cea din Bethleem [i cea a Sfântului Mormânt, despre care am ar`tat grija deosebit` a Marelui Constantin pentru ridicarea acestora. Sfânta Cruce a fost ar`tat` poporului din Ierusalim la 14 septembrie, de c`tre Patriarhul Macarie45, de atunci pr`znuindu-se în întreaga ortodoxie Ziua Crucii. O parte din cinstitul lemn a fost dus la Constantinopole, împreun` cu cele patru piroane de fier, fiind cinstite aici de c`tre oamenii din întreg imperiul. 42 Eusebiu de Cezareea, op. cit., cartea a III-a, par. 25-40, pp. 136-141. 43 Nu se cunosc multe date despre copil`ria [i tinere]ea împ`r`tesei. Se pare c` era fata unui om de condi]ie modest`, hangiu – vezi Mihaela M`nescu, Portret de femeie bizantin`, Editura Sinergii, Bucure[ti, 2007 (Câmpulung Muscel, 2008 – cf. descrierii CIP a Bibliotecii Na]ionale a României, din p. 2), p. 305. 44 Exist` [i ipoteza c`, odat` cu misiunea descoperirii locurilor sfinte de la Ierusalim, Împ`r`teasa s` fi condus [i o misiune diplomatic`, ,,de a calma nemul]umirea [i nesupunerea militarilor din garnizoan`“ – vezi Mihaela M`nescu, ibidem, p. 65. 45 Episcop al Ierusalimului, între 314 [i 334. 160 Pagini de istorie militar` Biserica Ortodox` îi pr`znuie[te pe Sfin]ii Împ`ra]i la 21 mai. În mod special, în Biserica Ortodox` Român`, anul 2013 este închinat acestor sfin]i, fiind declarat an omagial al Sfin]ilor Împ`ra]i Constantin [i Elena46. * Dup` un secol plin de tulbur`ri în plan politic, economic, social [i militar [i dup` mai bine de dou` secole [i jum`tate de persecu]ii împotriva cre[tinilor, secolul al IV-lea d.Hr. debuteaz` cu ascensiunea unui om providen]ial, care a reu[it s` redea statului roman lini[tea în plan social, s` stabilizeze situa]ia economic`, s` reactiveze institu]iile politice [i s` readuc` gloria armatei, iar în plan spiritual, s`-i redea Bisericii lui Hristos libertatea de exprimare [i de organizare, s` opreasc` persecu]iile [i s` deschid` drumul spre afirmarea ei ca religie de stat. Ascensiunea nu i-a fost deloc u[oar`. Provenind dintr-o familie de condi]ie social` medie, Constantin a trebuit s` se bazeze pe calit`]ile sale [i s` î[i pun` în valoare când abilit`]ile militare, când pe cele diplomatice. Remarcat de tân`r în campaniile din Balcani, Egipt [i Asia Mic`, el ajunge în Apus, unde particip` la luptele din Galia [i Britania, iar la moartea tat`lui s`u ajunge caesar. Continuând ac]iunile predecesorului s`u, aduce stabilitatea în teritoriul apusean [i, bazat pe popularitatea sa, reu[e[te s`-l înl`ture pe uzurpatorul roman, Maxen]iu, fiind proclamat ca cel dintâi între augustii imperiului. Dup` o scurt` perioad`, în care pacea a alternat cu zgomotul armelor, Constantin îl înfrânge [i pe Liciniu, care ajunsese singur st`pânitor în partea central-oriental` a imperiului. Împ`rat peste tot imperiul, Constantin cel Mare reu[e[te s` generalizeze reformele începute în teritoriile pe care le-a st`pânit pe rând. La conducerea statului [i-a l`sat ca succesori pe cei trei fii, pentru continuarea operei sale47. În plan spiritual, via]a lui este marcat` de minuni, semn al preocup`rilor de a cunoa[te adev`rurile de credin]`. În plan bisericesc, este cel care acord` libertate Bisericii Cre[tine, se preocup` permanent de ridicarea l`ca[elor de cult [i de înzestrarea acestora [i, totodat`, este cel care convoac` primul sinod ecumenic, 46 Biserica Ortodox` Român` închin` fiecare an omagierii unui sfânt important (Sf. Vasilie cel Mare [i Sfin]ii capadocieni, în 2009), Tainelor biserice[ti (Sf. Maslu [i îngrijirea bolnavilor, în 2012, Sf. Botez [i Sf. Cununie, în 2011) sau unui eveniment important din via]a Bisericii (Crezul ortodox [i autocefalia BOR, în 2010). 47 În 335, a l`sat caesari pe cei trei fii ai s`i: Constantin, în Apus; Constant, în Italia, inclusiv Roma, Constantiu, în Orient, primind Anatolia, Siria [i Egiptul. Unul dintre nepo]i, Dalmatius a primit, ca al patrulea caesar, [i, poate, pentru a preîntâmpina disputele dintre fra]i, Illyricum cu cetatea Constantinopolei. La moartea lui Constantin cel Mare, caesarii urmau s` devin` augusti, dar la aceast` treapt` s-au ridicat doar cei trei fii ai s`i, pentru c` Dalmatius nu a trecut testul aclam`rii armatei (a fost lin[at împreun` cu rudele sale apropiate) – vezi Warren Treadgold, O scurt` istorie a Bizan]ului, trad. Mirella Acsente, Editura Artemis, Bucure[ti, 2003, pp. 39-40. 161 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 în vederea stingerii tulbur`rilor provocate de erezia arian`. Sfin]ii Împ`ra]i Constantin [i maica sa, Elena, r`mân în istoria Bisericii ca cei care au dorit [i realizat g`sirea lemnului Sfintei Cruci [i cei care au ridicat biserici cre[tine în toate locurile importante legate de via]a Mântuitorului Hristos. Pentru toate acestea, care v`desc locul lor special în planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii, cei doi împ`ra]i au fost canoniza]i de Biserica Ortodox`, bucurându-se de o cinste aparte între credincio[i. Între realiz`rile domniei Sfântului Împ`rat Constantin, cele mai importante sunt libertatea acordat` Bisericii Cre[tine, stabilitatea monetar` [i fondarea Constantinopolei – noua Rom`. În al 65-lea an de via]`, dup` 32 de ani de domnie, împ`ratul Constantin se stinge din via]`, în Nicomidia, la 22 mai 337 d.Hr. Con[tient c` sfâr[itul i se apropie, accept` s` primeasc` Taina Sfântului Botez. Pân` atunci î[i reprimase aceast` dorin]`, pentru c` dorea s` fie botezat în apele Iordanului. „Dincolo de gre[elile pe care le-a f`cut, acest om a fost mereu atras de Dumnezeu. Însetat de absolut, el dorea transferul pe p`mânt al adev`rului [i al frumuse]ii cere[ti. Dorin]ele p`mânte[ti ale Bisericii, visul triumfului lui Hristos în lume, r`mân asociate numelui s`u. De aceea, dragostea [i mul]umirea Bisericii sunt mai puternice decât judec`]ile implacabile [i uneori superficiale ale istoricilor“48. 48 Pr.prof.univ.dr. Emanoil B`bu[, „Constantin cel Mare [i Imperiul Roman în timpul s`u“, în Lumina de duminic`, 13 ianuarie 2013. 162 NICOLAE IORGA {I MUZEUL UNIRII DIN IA{I Aurica ICHIM e-a lungul secolelor, oamenii au meditat asupra destinului lor D [i au a[ternut pe pergament sau pe hârtie, în fresce, pe pânz` sau pe piatr` As the president of the League [i metale, fr`mânt`rile lor [i întâmpl`rile for the Cultural Unity of All Romanians la care au luat parte sau au auzit de ele. Cu timpul, and the chairman of the Commission parte din aceste piese s-au risipit, altele au fost strânse on the Historical Monuments, the scholar Nicolae Iorga was în colec]ii particulare sau muzee, ca m`rturii an advocate for preserving the values ale unor timpuri demult apuse, de glorii sau de nevoi, that remind of the history of the Romanian de n`zuin]e [i înf`ptuiri. România nu a r`mas people. Special attention was paid în afara acestor preocup`ri, mai ales dup` ce diferite to the historical monuments in Ia[i, personalit`]i, „oamenii începutului de drum“, a city he felt tied to since his early years. cu con[tiin]a patriotic` de afirmare [i sus]inere He also deserved praise for supporting the establishment of a museum a titlurilor de merit ale poporului român, reflectate in the building that served as Prince în trecutul s`u, au luptat cu greut`]i de tot felul Alexandru Ioan Cuza official residence. [i, mai ales, cu mentalit`]i, creând totu[i colec]ii The author also mentions that Iorga [i nuclee muzeale, c`ci, timp de secole, numeroase significantly contributed to the development au fost operele de art` ie[ite din mâna me[terilor of some laws to protect mobile assets. români [i multe vestigii ascundea p`mântul ]`rii Among them, the best known is the Law [i, din p`cate, multe, prea multe, s-au rev`rsat on museums and public libraries, militating for the development peste hotare, prin dona]ii, comer], jaf sau alte c`i. of the museum network. Printre ace[ti oameni se num`r` [i Nicolae Iorga, Keywords: Council of Ministers; cel care, în calitatea sa de pre[edinte al Ligii Cuza Palace; diplomacy; patrimony pentru Unitatea Cultural` a Românilor, func]ie de]inut` în perioada 1919-1940, [i pre[edinte Aurica Ichim – directorul Muzeului Unirii din Ia[i. Materialul este preluat din volumul Monumentul XIII, partea a II-a, Lucr`rile Simpozionului Na]ional Monumentul – Tradi]ie [i viitor, edi]ia a XIII-a, Ia[i, 2011, Editura Doxologia, Ia[i, 2012, p. 317. 163 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 al Comisiunii Monumentelor Istorice, a militat pentru conservarea valorilor ce amintesc de istoria neamului românesc. O aten]ie deosebit` a acordat savantul român monumentelor istorice din Ia[i, ora[ de care se sim]ea legat înc` din anii tinere]ii, tot lui revenindu-i [i meritul de a fi sus]inut organizarea unui muzeu în imobilul ce a servit de re[edin]` domneasc` lui Alexandru Ioan Cuza. Aceast` preocupare de ocrotire [i promovare a valorilor de patrimoniu o întâlnim în numeroasele sale conferin]e în cadrul c`rora prezenta cazuri destul de grave: „Din hârtii de pe la începutul veacului al XIX-lea, când era înc` a[a de interesantul «vechiul regim» al nostru, se f`ceau înveli[uri Nicolae Iorga de m`rfuri la b`c`nii sau cornete la fructele ce se vindeau prin g`ri“1. Tot el spunea c` „a venit vremea ca astfel de s`lb`ticii s` nu se mai petreac`. Se pot înl`tura, cu bun` socoteal`, numai actele dup` acela[i tipic al vremii noastre de birocratism banal. Tot restul merit` a fi ]inut cu grij` [i cu pietate. Astfel s-ar salva m`car o parte din imensul material care a fost odat` în aceast` ]ar` unde s-a scris mult [i bine“2 [i c` „ceea ce s-a p`strat împotriva r`ut`]ii vremurilor [i a lipsei de în]elegere a oamenilor este de a[a mare pre], încât rostul nostru în istoria civiliza]iei se fixeaz` mai mult de jum`tate prin aceasta. Restul, vitejia, iste]imea diplomatic`, cultura, alc`tuiesc cealalt` jum`tate“3. Nicolae Iorga s-a impus în mod evident în elaborarea unor legi care s` protejeze patrimoniul mobil, cunoscut` fiind cea din 14 aprilie 1932 (Legea muzeelor [i bibliotecilor publice), militând pentru dezvoltarea re]elei muzeale, despre care spunea: „Legea votat` în 1932 [i care, cum am spus, a[teapt` s` fie aplicat`, cuprinde un întreg sistem de Muzee, care ar salva ce nu s-a pierdut înc` de genera]ii ignorante [i neglijente [i ar pune la îndemâna oricui, [i din regiunile cele mai dep`rtate de drumurile mari, acest admirabil instrument de cultur` care poate fi muzeul, în condi]iile pe care voi c`uta s` le ar`t în alt` conferin]`. Pretutindeni trebuia s` se fac` adunarea obiectelor care mucezesc [i se pierd prin case particulare, mai ales ale familiilor nobile ast`zi a[a de s`r`cite [i care a[a de frumos î[i ascund 1 N. Iorga, Ce s-a f`cut pentru arhivele noastre, în „Sfaturi pe întuneric“, Bucure[ti, 1936, p. 169. 2 Ibidem, p. 170. 3 N. Iorga, Ce este vechea noastr` art`, în „Buletinul Comisiei monumentelor istorice“ (în continuare, BCMI), iulie-octombrie 1942, pp. 113-114, apud Vasile Dr`gu], R`spunderea unei anivers`ri, în BCMI, nr. 3/1972, p. 6. 164 Pagini de istorie militar` marea s`r`cie. F`r` cheltuieli deosebite ele trebuiau s` fie supuse unei clas`ri chibzuite, îndreptându-se c`tre aceste modeste a[ez`minte întâi [colile [i apoi cealalt` lume, c`reia îi place a se numi cult`“4. Printre monumentele Ia[ului care întregesc paginile albumului ce prezint` cele mai frumoase file din istoria neamului nostru se afl` [i imobilul situat pe strada L`pu[neanu [i pe care Iorga îl numea Palatul Cuza. Se [tie c`, în urma gravei crize din 1929-1932, Societatea Creditului Urban din Ia[i a pierdut imobilul de pe strada L`pu[neanu nr. 37 în care [i-a avut sediul aproape 50 de ani. Prin Legea din 9 martie 1937, imobilul a fost cedat Ministerului de Finan]e în schimbul prelu`rii de c`tre acesta a unor datorii pe care Societatea le avea la Casa de Depuneri. În procesul-verbal nr. 64 din 21 martie 1937, încheiat în cadrul Adun`rii Generale Ordinare a Societ`]ii Creditului Funciar Urban Ia[i, se men]ioneaz` c`, în urma „transcrip]iunii între Stat [i Societatea noastr`, Statul a preluat asupra sa 50 milioane lei datorie pe care Societatea noastr` o avea c`tre Casa de Depuneri [i Consemna]iuni (…), în schimb Societatea Creditului a cedat Statului palatul s`u din Ia[i, str. L`pu[neanu nr. 37, care este un monument istoric, deoarece a servit de re[edin]` domneasc` Principelui Alexandru Ioan Cuza [i ca re[edin]` regal` a marelui Rege Ferdinand I în timpul r`zboiului pentru Întregirea neamului“5. Despre preluarea acestui „palat“ de c`tre Ministerul de Finan]e, cedarea acestuia Ministerului Culturii [i Artelor [i, în final, Comisiunii Monumentelor Istorice, g`sim informa]ii în arhiva Institutului Na]ional al Patrimoniului Bucure[ti. Ministerul Cultelor [i Artelor, prin adresa nr. 12229/1938, aducea la cuno[tin]` Pre[edintelui Comisiunii Monumentelor Istorice urm`toarele: „Domnule Pre[edinte, Avem onoarea de a v` face cunoscut c`, prin Jurnalul Consiliului de Mini[tri nr. 479 din 9 martie 1938, Ministerul de Finan]e a cedat Ministerului Cultelor [i Artelor imobilul din Ia[i, str. L`pu[neanu, nr. 37, compus din trei corpuri de cl`dire pe un teren în suprafa]` de 2.476 m.p. cu scopul de a se da în folosin]a Ligei pentru unitatea cultural` a tuturor românilor, spre a-l întrebuin]a ca muzeu na]ional, bibliotec`, libr`rie [i oricare alt` întrebuin]are de propagand` cultural`, în condi]iunile ce se vor stabili de acest Minister. În executarea acestui Jurnal, Ministerul a stabilit condi]iunile [i le-a comunicat domnului pre[edinte al Ligei pentru unitatea cultural` a tuturor românilor cu adresa nr. 12299/938, aici al`turat în copie. În scopul pred`rii folosin]ei acestui imobil, v` rug`m s` binevoi]i a ne ar`ta delegatul Dvs. 4 N. Iorga, Ce sunt azi muzeele noastre, în „Sfaturi pe întuneric“, Bucure[ti, 1936, pp. 176-177. 5 Arhivele Statului Ia[i, Fond Creditul Urban, dosar nr. 414, p. 82. 165 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 pentru ca împreun` cu delegatul Ligei pentru unitatea cultural` a tuturor românilor [i cu delegatul nostru s` ia în primire imobilul în ziua ce se va fixa de acord cu delegatul Ministerului de Finan]e“6. Adresa este semnat` de Victor Iamandi, care era Ministru al Cultelor [i Artelor. Din r`spunsul dat ministerului afl`m c` delega]i s` preia imobilul din str. L`pu[neanu nr. 37 au fost domnii Victor Br`tulescu [i Horia Teodoru, din partea Comisiunii Monumentelor Istorice, [i domnul arhitect-[ef Gheorghe Ionescu, din partea Serviciului Tehnic al Ministerului Cultelor [i Artelor. La rândul s`u, Ministerul de Finan]e, prin adresa nr. 32039 din 19 aprilie 1938, face cunoscut Ministerului Cultelor – Comisiunii Monumentelor Istorice: „Referindu-ne la adresa Dumneavoastr` nr. 541/1938, avem onoarea de a v` transmite anexa procesului-verbal de predare [i luare în primire a imobilului din Ia[i, str. L`pu[neanu nr. 37, înregistrat sub nr. 766/1938, ce a fost cedat prin Jurnalul Consiliului de Mini[tri nr. 479/1938, împreun` cu inventarul discriptiv al acestui imobil, întocmit [i semnat de delega]ii celor dou` Departamente, precum [i planurile imobilului“7. În continuare, prezent`m adresa Ministerului Cultelor [i Artelor – Direc]iunea Cultelor, din 30 martie 1938, c`tre pre[edintele Ligii pentru unitatea cultural` a tuturor românilor: „Domnule Pre[edinte, Avem onoarea de a v` face cunoscut c`, pe temeiul dispozi]iilor Jurnalului Consiliului de Mini[tri nr. 479 din 9 martie 1938, Ministerul v` cedeaz` pe timp de 10 ani folosin]a imobilului din Ia[i, str. L`pu[neanu, nr. 37, compus din trei corpuri de cl`dire, pe un teren în suprafa]` de 2.476 m.p., în condi]iunile urm`toare: o parte din imobil va fi amenajat în Muzeu Na]ional organizat de Comisia Monumentelor Istorice, iar restul va fi întrebuin]at de Dumneavoastr` pentru bibliotec`, libr`rie [i orice alt` întrebuin]are de propagand` cultural` Pe tot timpul folosin]ei, Liga este obligat` s` între]in` imobilul în cea mai perfect` stare, f`r` a i se aduce transform`ri, modific`ri sau a-i face repara]iuni de natur` s` schimbe caracterul s`u actual. Ministerul î[i rezerv` dreptul de a controla oricând întrebuin]area dat` acestui imobil, precum [i de a lua m`surile cuvenite în caz de abatere, putând dispune evacuarea imobilului f`r` niciun fel de desp`gubire. La expirarea termenului de 10 ani, imobilul va fi predat Ministerului în cea mai perfect` stare, cu toate instala]iile [i îmbun`t`]irile f`cute, f`r` ca Ministerul s` fie obligat la vrio desp`gubire. 6 Arhiva Institutului Na]ional al Patrimoniului Bucure[ti, dosar nr. 2050, p. 1. 7 Ibidem, dosar nr. 2048, p. 3. 166 Pagini de istorie militar` Se în]elege c` muzeul înfiin]at va r`mâne în starea în care se va g`si în momentul pred`rii lui, fiind un muzeu apar]inând Comisiunii Monumentelor Istorice. Predarea folosin]ei se va face printr-un proces verbal, în baza inventarului ce se va întocmi. V` rug`m s` binevoi]i a ne confirma acceptarea condi]iunilor mai sus expuse, pentru a lua cuvenitele m`suri de predare primire“8. Decretul de clasare a Muzeului Unirii ca monument istoric 8 Ibidem, p. 21. 167 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 R`spunsul la aceast` adres` poate fi u[or dedus din faptul c` pre[edintele Ligii pentru unitatea cultural` a tuturor românilor, în persoana lui Nicolae Iorga, va începe demersurile pentru înfiin]area unui muzeu în acest palat. Despre întemeierea Muzeului din Palatul Cuza Vod` a scris, în 1971, Emil Diaconescu, într-un articol în care evoca tradi]iile muzeisticii ie[ene. Autorul men]ioneaz` c`, dup` evacuarea birourilor Creditului Urban, la parterul cl`dirii au fost instalate Libr`ria [i Tipografia «Ligii Culturale», institu]ie prezidat` de istoricul Nicolae Iorga, iar la etajul Palatului se puneau bazele unui muzeu. Diaconescu afirma c`, ini]ial, acesta era mai curând „un muzeu de tablouri“, care proveneau din achizi]ii f`cute de Prim`ria Ia[i, direct din galeriile plastice, iar o alt` parte erau împrumutate de la {tefan Dumitrescu, directorul {colii de Belle-Arte din Ia[i, care patrona [i Pinacoteca. Personalit`]i prezente la deschiderea Muzeului Unirii În cadrul aceluia[i articol, autorul arat` c` Rudolf Su]u, viitorul director al muzeului, a cerut [i sprijinul lui Nicolae Iorga pentru constituirea patrimoniului acestui muzeu. Marele c`rturar l-a delegat pe Victor Br`tulescu, secretarul Comisiunii Monumentelor Istorice, pentru a pune la dispozi]ia muzeului ie[ean unele piese istorice. Prin acest sprijin, Muzeul a dobândit un caracter predominant istoric, iar directorul Academiei de Arte [i-a retras picturile împrumutate, care au revenit în colec]ia pinacotecii. Multe dintre acestea se reg`sesc în colec]ia Muzeului de Art` din Ia[i. Din p`cate, autorul articolului nu precizeaz` sursele de unde au fost luate informa]iile9. 9 Emil Diaconescu, Tradi]ii ale muzeisticii ie[ene, în „Cercet`ri istorice“, II, 1971, pp. 36-37. 168 Pagini de istorie militar` * Cercet`ri întreprinse la Institutul Na]ional al Patrimoniului din Bucure[ti, unde se afl` o parte din arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice, au scos la iveal` informa]ii care prezentau date despre înfiin]area [i activitatea muzeului, intitulat Palatul Cuza Vod`. Despre deschiderea acestui muzeu g`sim informa]ii în presa ie[ean`, care ne prezint` am`nunte despre acest eveniment. Muzeul a fost inaugurat la 17 octombrie 193810. La deschidere au participat numeroase personalit`]i venite din Capital`, precum: Nicolae Iorga, consilier regal, preotul Nae Popescu, subsecretar de stat la Ministerul Cultelor, dr. }opa, fost ministru, prof. Br`tulescu, de la Comisia Monumentelor Istorice. Au participat [i elevele {colii de misionare de la V`lenii de Munte. Oaspe]ii au sosit cu trenul la ora 8 diminea]a, urmând s` viziteze diferite institu]ii locale, între care [i biserica de la Copou, construit` de Liga Cultural`, [i unde preot era Cezar Vuzea (acesta a fost preot [i la Biserica Metocul Maicilor). La ora 11 a avut loc solemnitatea de la Muzeul „Cuza Vod`“, în prezen]a domnului Mihai Negruzzi, rezidentul regal al ]inutului Prut. Muzeul „Cuza Vod`“ era crea]ia lui N. Iorga, dup` cum nota gazeta „România“: „un gând frumos, transpus în fapt` cu acel patetism magnetic [i cu acea con[tiin]` vizionar` a lucrului împlinit, spre folosul ob[tesc al ob[tei (sic!), pe care nimeni nu le-a avut niciodat` într-o m`sur` atât de covâr[itoare“. Dup` deschiderea muzeului, N. Iorga a sus]inut o conferin]` la Teatrul Na]ional, în care a spus urm`toarele: „o cas` evocatoare de atâtea amintiri pre]ioase nu putea s` fie un birou sau un c`min oarecare (cu referire la Creditul Urban, care î[i avusese sediul în cl`dire, n.a.). Ea trebuia s` devin` un l`ca[ sub care s` se strâng` o parte din zestrea spiritual` a ]`rii. {i atunci iat` ce m-am gândit în momentul când guvernul, dup` st`ruin]a mea, a dat Ligii Culturale [i a[ez`mintelor mele ceea ce trebuia pentru a avea în mijlocul unui ora[ înst`rit – o libr`rie româneasc` [i o tipografie, pe care le voi înt`ri necontenit [i care sunt menite s` înl`ture orice amestec str`in în domeniul sacru al gândului românesc întrupat în carte. Când ni s-a dat pentru Liga Cultural` o parte din aceast` cl`dire [i pentru Comisia Monumentelor Istorice aceste minunate od`i de sus, când, din nenorocire, arhitec]ii no[tri sunt total incapabili de a da zidiri atât de frumoase, a[a de înc`p`toare [i armonioase [i de bine potrivite între dânsele, atunci am luat hot`râre s` a[ez aici un muzeu. Soarta a f`cut c` materialul îl aveam la îndemân`. Aici, pe lâng` câteva lucr`ri de umplutur`, care se vor duce, se g`sesc din pictura nou` româneasc`, elemente în adev`r vrednice de a fi pre]uite [i admirate, [i unele copii de pe tablourile str`ine, care sunt, f`r` îndoial`, din cele mai bune f`cute la noi. 10 Oaspe]ii Ia[ului la inaugurarea Muzeului „Cuza Vod`“, în „Ia[ul“ din 17 octombrie 1938, p. 4. 169 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 Nicolae Iorga la Muzeul Unirii De unde vin? Când eram Pre[edinte al Consiliului [i sem`nam gânduri bune pe p`mânt sterp, am fost bucuros când acest p`mânt sterp l-am l`sat altora, care nu aveau gânduri bune de sem`nat – atunci, g`sind prin toate birourile ministerelor pere]ii c`ptu[i]i de tablouri cump`rate la întâmplare, mai mult pentru a folosi pe artist decât a-i da un semn de recunoa[tere a artei sale; m-am gândit c` nu este rostul ca aceste tablouri s` fie r`spândite pretutindeni. Le-am adunat, am vrut s` fac un muzeu în Bucure[ti, un muzeu de art` modern`. I-am destinat o sum` important`; am p`r`sit puterea, suma asta a fost cheltuit` în întregime pentru alegerile urm`toare. Tablourile au r`mas [i nu le-am dat nim`nui, de[i am primit cereri s` fie trimise. Eu ce ]in, nu dau. {i atunci, iat`, toat` aceast` comoar` o pun la dispozi]ia domniilor voastre. Ave]i trei od`i pline. Pe lâng` acestea, se adaug` altele. Era s` mai aduc în materie de pictur` [i mai ales de sculptur`, care lipsesc aici, materialele cele mai bune pe care le-am recunoscut alalt`ieri la Comisia Monumentelor Istorice. Vor veni. Pe lâng` aceasta, voi a[eza într-o odaie tot ceea ce trebuie, ca s` se l`mureasc` cineva asupra vechilor noastre monumente [i asupra ostenelii cheltuite de noi [i pe care lumea n-o cunoa[te, ca s` vad` toat` truda ce s-a cheltuit de Comisia Monumentelor Istorice, [i aici, la Ia[i, dându-v` Biserica Sf. Sava, care va fi în curând terminat`, al`turi de biserica nou`, pe care Liga Cultural` v-o d` [i care, în curând, într-o alt` zi de s`rb`toare, va fi inaugurat` [i sfin]it` înaintea d-voastr`, a tuturor. Comisia Monumentelor Istorice va mobila, prin urmare, înc` o odaie. Al`turi de mobilarea acestei od`i de muzeu, va consacra o odaie amintirii lui Cuza Vod` [i alt` odaie amintirii Regelui Ferdinand. 170 Pagini de istorie militar` Pân` la sfâr[itul anului viitor, ve]i avea muzeul acesta întreg la dispozi]ie. Vi-l încredin]ez cu aceea[i dragoste care a prezidat la munca noastr`, pentru a c`p`ta localul [i pentru a-l înzestra, cum este ast`zi. {i [tiu prea bine c`, în zilele acestea, care nu sunt cele mai fericite pentru na]ia noastr`, aici tr`ie[te, în sufletul adev`ra]ilor ie[eni, ceea ce trebuie pentru ca aceast` comoar` s` sporeasc`, s` fie asigurat` [i împotriva du[manilor care nu vor lipsi, [i împotriva neîn]eleg`torilor, de care, de câte ori este vorba de o fapt` bun`, se g`sesc destui“. * Din articolul „S-a deschis casa amintirilor sfinte ale Ia[ului“, ap`rut într-un alt cotidian, afl`m: „Duminic` au sosit la Ia[i Nicolae Iorga, consilier regal, preotul Nae Popescu, secretar de stat, dr. Petru }opa, subsecretar de stat, Victor Br`tuleanu, director general al Comisiei Monumentelor Istorice, [i un grup de eleve de la {coala de misionare de la V`lenii de Munte, al c`rei director era Nicolae Iorga“. La gar` au fost întâmpina]i de autorit`]ile oficiale ale municipiului [i jude]ului Ia[i: generalul Mihai Negruzzi, rezident regal, generalul Constantin Ionescu, primarul municipiului Ia[i, colonelul Sava Caraca[, prefectul jude]ului Ia[i, Caton Militeanu, ajutor de primar, prof. Alexandru B`leanu, directorul Arhivelor Statului, [i avocatul Ion Gall, ajutor de primar. Printre cei afla]i pe peronul g`rii Ia[i se mai aflau chestorul Leahu, preotul Gheorghe Niculea [i Rudolf Su]u. Muzeul s-a deschis printr-un serviciu religios oficiat de P.P.S.S. Ion Andriescu [i preotul Cezar Vuzea, împreun` cu corul {colii de misionare de la V`lenii de Munte. Eleve ale {colii de misionare de la V`lenii de Munte în vizit` la Muzeul Unirii 171 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 În afar` de oficialit`]ile amintite, la deschiderea muzeului au mai participat: prof. C. Dragomirescu, decanul Facult`]ii de Drept; profesorii {t.Gr. Berechet, I. Iordan, Gh. Zane, Al. B`leanu, Gh. Ungureanu, A. Scriban, Th. B`d`r`u, V. Petrovanu, N. Lupu, V. Marinescu; preo]ii Gh. Nicula [i Emil Vasilovschi (preot la Biserica Toma Cozma), preot prof. Cicerone Iord`chescu, dr. Gh. Pl`cinteanu, prof.dr. Gr.T. Popa (rector al Facult`]ii de Medicin`); cadre militare, precum maiorul F. Ionescu-Holod`i, maiorul Mircea, colonelul N`dejde [i Rudolf Su]u (cunoscut publicist, cel care avea s` devin` directorul acestui muzeu, la propunerea lui Gheorghe Ungureanu, directorul Arhivelor Statului din Ia[i). Dintre participan]i au rostit alocu]iuni preotul Cezar Vuzea, care a prezentat istoricul palatului în care s-a deschis muzeul, [i Mihai Negruzzi, care îi va mul]umi lui Nicolae Iorga pentru gestul s`u de a înzestra Ia[ul cu un a[ez`mânt de art`. La finalul manifest`rii, a vorbit Nicolae Iorga, care spunea c` „în aceast` cas` a mai suferit acela care nu s-a împ`rt`[it pe întreaga soart` a lui Alexandru Ioan Cuza. Aici nu putea s` fie un birou sau s` locuiasc` o familie oarecare, ci trebuia întrupat ceva din spiritul acestei ]`ri. {i atunci m-am gândit s` fac un muzeu na]ional. Soarta a f`cut ca materialul s`-l am la îndemân`: tablouri pe care le-am g`sit în birourile ministerelor. Le-am adunat – [i iat` toat` aceast` comoar`, pe care o pun la dispozi]ia dumneavoastr`“. În finalul cuvântului s`u, N. Iorga îi ruga pe ie[eni s` p`streze cu sfin]enie aceast` „m`rea]` podoab`“11. R`spunsul de mul]umire în numele s`u, dar [i al ie[enilor a fost rostit de primarul Ia[ului, Constantin Ionescu. Activitatea Muzeului Cuza Vod` sub conducerea lui Rudolf Su]u a fost deosebit de laborioas`, colec]iile au crescut numeric [i s-au diversificat din punct de vedere morfologic. Cu Procesul-verbal nr. 53 din 23 noiembrie 1940, prin care „noi, directorul Muzeului Cuza Vod` din Ia[i, str. L`pu[neanu 37, pred`m c`tre Fr`]iile de Cruce Ia[i întreg apartamentul Muzeului Cuza Vod` din Ia[i, cu tot ce se afl` în interiorul s`u“, Muzeul Cuza Vod` î[i înceteaz` activitatea. Au urmat anii grei ai r`zboiului, când imobilul a fost puternic avariat din cauza bombardamentelor ce au avut loc pe aceast` strad`. Dup` r`zboi, cl`direa a stat în paragin` mai mul]i ani. Pân` la deschiderea unui nou muzeu, de data aceasta cu numele de „Muzeul Unirii“, au trecut aproape 12 ani... * Un alt eveniment petrecut la Ia[i [i care este legat de istoria cl`dirii cunoscut` ast`zi ca Muzeul Unirii este aceea legat` de func]ionarea la parterul s`u a libr`riei 11 În articolul „S-a deschis casa amintirilor sfinte ale Ia[ului“. 172 Pagini de istorie militar` [i a tipografiei Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor, al c`rei pre[edinte a fost Nicolae Iorga. Despre deschiderea acestei libr`rii afl`m tot din presa vremii: „La inaugurarea libr`riei Ligii Culturale! Mâine, duminic`, 31 iulie 1938, orele a.m., în Ia[ul istoric de totdeauna, se deschide majestos, prin inaugurare, marea [i monumentala libr`rie a Ligii Culturale! Autorul articolului face apel: „Voi, to]i, care desigur v` bucura]i de înf`ptuirea unui loca[ a[a de frumos, pe terenul cultural [i economic, veni]i cu drag, cu mare [i mic, [i uda]i cu apa sufletului vostru floarea cea frumoas`, ce nu trebuie s` vestejeasc` niciodat`, ajutând-o prin concursul vostru de fiecare zi! Libr`ria [i tipografia Ligii Culturale nu este a nim`nui. Ea este a tuturor. Veni]i cu drag la ea! Încuraja]i-o prin cump`r`turile voastre, c`ci este a voastr`!“12. Autorul îi îndemna, astfel, pe ie[eni nu numai s` vin` s` vin` la deschiderea libr`riei, ci s` [i cumpere c`r]i. Acela[i ziar, din 2 august 1938, cuprindea în coloanele sale articolul Inaugurarea libr`riei „Ligii Culturale“. Serviciul religios. Cuvânt`ri rostite, în care precizeaz` c` inaugurarea libr`riei „Ligii Culturale“ s-a f`cut la sediul s`u din str. L`pu[neanu, la parterul fostului palat domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza, într-un cadru impresionant. Inaugurarea a început prin oficierea unei slujbe religioase, format` din trei preo]i, în frunte cu p`rintele I. Andriescu, [i la care au participat numeroase persoane din elita social` [i cultural` a Ia[ului. Din con]inutul articolului afl`m c` libr`ria era condus` de Alexandru Brezoeanu. Au sus]inut cuvânt`ri: pr. Dim. Argint-Bivolari, care ar`ta rolul Ligii Culturale în educa]ia cultural` [i na]ional`, prof. Gh. Obreja, care, pe lâng` satisfac]ia pe care o avea în fa]a acestei realiz`ri, îi aducea un cald omagiu lui Nicolae Iorga „pentru în]elegerea ar`tat` [i sacrificiul ce-l face pentru men]inerea acestei libr`rii“. Maiorul I. Vasiliu, administratorul delegat al Ligii Culturale, le-a mul]umit invita]ilor pentru prezen]` [i a declarat: „Noi urm`rim, prin aceast` libr`rie, educarea tineretului, încurajarea nego]ului românesc [i preg`tirea de noi elemente în direc]ia comer]ului de libr`rie“. Preot prof. Gh. Niculae î[i exprima satisfac]ia c` str. L`pu[neanu începe s` devin` un centru de activitate comercial` româneasc`. Libr`ria, pe lâng` volumul mare de c`r]i, era frumos împodobit` cu obiecte de art`13. * Pentru stabilirea corect` a istoriei acestui monument trebuie precizat c` Liga Cultural` avea sediul aici înc` din anul 1937, an în care este declarat monument istoric, la ini]iativa [i propunerea lui Nicolae Iorga. 12 Ilie M. St`nculescu, La inaugurarea libr`riei Ligii Culturale, în „Opinia“ din 31 iulie 1938, p. 3. 13 Inaugurarea libr`riei „Ligii Culturale“. Serviciul religios. Cuvânt`ri rostite, în „Opinia“ din 2 august 1938. 173 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 Nicolae Iorga în Salonul de la etaj al Muzeului Unirii Cât de mult a iubit Iorga acest monument se desprinde din tot ce a f`cut, în calitatea sa de pre[edinte al Ligii Culturale [i pre[edinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, pentru punerea lui în valoare! Iat` de ce am considerat c` aceste momente, despre care a relatat presa vremii, trebuiau prezentate pentru a fi cunoscute [i, astfel, s` reîntregim frumoasa istorie a unui monument considerat un templu al tuturor românilor. Pentru c`, a[a cum spunea Alexandru Tzigara Samurca[: „Nu exist` pentru popor o institu]iune mai de folos [i cu un caracter mai general decât muzeul, atât din punctul de vedere al instruc]iei, cât mai ales al educa]iei morale. C`ci un muzeu, în adev`ratul în]eles al cuvântului, este nu numai un templu, dar este totodat` [i o [coal` de educa]ie“14. {i, pentru ca toate cele prezentate aici s` poat` fi [tiute [i de cei care vremelnic î[i poart` pa[ii pe strada L`pu[neanu, am cerut sprijinul Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor pentru a se monta pe Palatul Cuza o plac` pentru a fi reîntregit` istoria acestui monument. Am fost bucuro[i când domnul prof.univ. Victor Cr`ciun, pre[edinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor, a dat curs rug`min]ii noastre. Pe data de 14 octombrie 2011, aceast` plac` a fost dezvelit` de I.P.S. Teofan Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei, generalul (r.) Mircea Chelaru, fost [ef al Statului Major General al Armatei României, vicepre[edinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor, Gheorghe Nechita, primar al municipiului Ia[i, [i Aurica Ichim, coordonator al simpozionului „Monumentul. Tradi]ie [i Viitor“. 14 A.T. Samurca[, Scrieri despre arta româneasc`, edi]ie C.D. Zeletin, Bucure[ti, 1987, pp. 239-240. 174 „{tiin]\, art\ [i istorie militar\” – istoria devenirii noastre – PARTEA II A. VIA}A REVISTEI ÎN ANII 1891-1916 (XV) România Militar\ era organul prin care, în coloanele sale, urm\rea s\ r\spândeasc\ ideea c\ disciplina înt\re[te spiritul armatei. Evenimentul cel mai important, întâmplat în anul 1894 în cadrele armatei, a fost pronunciamentul ofi]erilor de cavaleriecavalerie. România Militar\, urm\rind p\strarea disciplinii în armat\, analizeaz\ evenimentul cu obiectivitate15, exprimând p\reri judicioase pentru aplanarea conflictului. Faptul acesta era apreciat, dup\ redactorii dela România Militar\, de „cea mai mare gravitate” . Chestiunea este interesant\ [i deci constituind un document istoric pentru armat\, precum [i pentru modul cum a fost rezolvat\ de România Militar\, îl amintim în câteva cuvinte. Evenimentul a fost provocat la început de ni[te svonuri cari circulau în armat\. Se spunea c\ în luna Decemvrie 1893, mai mul]i ofi]eri din artilerie vor fi muta]i în arma cavaleriei, pentru a o regenera din punctul de vedere al instruc]iunii. Ofi]erii de cavalerie, apreciind aceast\ m\sur\ ca o jicnire adus\ armei lor, au luat angajamentul solemn s\ demisioneze din armat\. Demisiunea trebuia înaintat\ colectiv în ziua de 1 Februarie 1894, repetându-se în zilele de 5 [i 10 Februarie, iar în ziua de 15 Februarie s\ nu se mai prezinte la serviciu. A[a au f\cut. Înadev\r, de mai mult\ vreme, scrie redactorul dela România Militar\, „arma cavaleriei începuse a fi apreciat\ în mod foarte pu]in m\gulitor pentru ea; orice manevr\, orice exerci]iu pe o scar\ mai mare, d\dea loc, 15 Ibid, 1894, vol. I, pp. 97-118. 175 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 aproape nelipsit, la discu]iuni [i aprecieri din care rezulta, mai mult sau mai pu]in explicit, c\ arma cavaleriei nu era la în\l]imea sa” . Mâhnirea în sufletul ofi]erilor de cavalerie a început s\ p\trund\. Moralul acestei arme era atins dela temelia sa. Svonul s’a dovedit din nenorocire întemeiat. În fruntea cavaleriei fu adus generalul Cantilli care era artilerist. Locurile vacante din cavalerie erau ocupate cu ofi]eri din statul major cari trebuiau s\-[i fac\ stagiul la trup\. M\sura era privit\ ca o umilin]\ [i deaceea, cum era firesc, a produs între ofi]erii acestor arme animozit\]i. Focul ardea, dup\ expresia redactorului, „sub spuz\” . Ofi]erii de cavalerie nu d\deau „bun\ ziua” ofi]erilor din statul major, cât timp ace[tia ocupau locuri în cavalerie. Mi[carea lua propor]ii [i Ministerul de R\zboiu, sesizat de acest incident, a promis ofi]erilor de cavalerie satisfac]ie. Dar la angajamentul c\ vor primi satisfac]ie, luat de 5 coloneli în numele Ministrului, c\ plângerile lor vor fi satisf\cute, ofi]erii de cavalerie au r\spuns prin „neîncredere” . Ministrul a luat deci hot\rârea de a primi demisiunea unora [i de a pedepsi pe ceilal]i. Mul]i dintre dân[ii îns\, în urma primirii demisiunii, insistau, potrivit angajamentului de onoare ce [i-au luat împreun\, ca [i acei pedepsi]i disciplinar, dup\ terminarea pedepsei, s\ demisioneze. România Militar\ analizeaz\ rostul angajamentului de onoare [i arat\ c\ un astfel de angajament, odat\ luat, trebue respectat, astfel constitue pentru ofi]er un motiv îndrept\]it de a fi exclus din „familia militar\” , afar\ de faptul când se constat\ c\ el a fost luat „într’un moment de uitare” , f\r\ consim]\mântul deplin al con[tiin]ii [i ra]ionamentului. Vinova]i sunt fire[te, scrie redactorul, [i ofi]erii cari, de[i li s’au promis satisfacerea cererilor cari alc\tuiau motivul demision\rii, ei totu[i au demisionat. Faptul îmbrac\ un caracter cu totul excep]ional. Demisiunile, a[a cum s’au produs, constituesc un act de indisciplin\, scrie redac]ia, iar un pas mai departe duce la anarhie. Redac]ia revistei g\se[te îns\ r\ul în educa]ia noastr\ militar\, în familie, în [efii [i [coalele militare. Educa]iunea [i caracterul, scrie redac]ia, nu se dobândesc în mod „rapid, dintr’o zi într’alta, ci genera]ii întregi trebue s\ munceasc\ la aceast\ cioplire a naturii omului“. „Tendin]a ofi]erilor de a impune voin]a lor autorit\]ilor superioare denot\ un spirit de devotament c\tre ]ar\ deplasat” . Procedeul este regretabil, unic în analele o[tirii noastre „[i va fi singura întunecime care va acoperi pentru mult timp str\lucirea ce a dobândit steagul 176 Pagini de istorie militar` românesc pe câmpul de onoare”. Încheie reflec]iile sale asupra incidentului astfel: „aici, dela Carpa]i [i pân\ la Marea Neagr\, este un popor care nu abdic\ cu nici un pre] dela existen]a sa, c\ pentru aceasta, sacrificiile [i devotamentul nu-i lipsesc, c\ în fine, iubirea de ]ar\ [i de Tron este cea mai înalt\ a sa virtute. S\ ne f\urim dar sufletele pentru practica acestui crez, s\ ne form\m caracterele pentru a-l în]elege a[a cum dânsul st\ scris pe frontispiciul na]ionalit\]ii noastre; s\ aducem alinare suferin]elor noastre; s\ aducem alinare suferin]elor ce le putem aprecia, în sfâr[it, s\ strângem rândurile cu voinicie, pentru ca s\ fim tari în ziua când Patria va face apel la bra]ele [i via]a noastr\”. Incidentul a fost închis [i în arma cavaleriei a p\truns din nou tradi]ionalul spirit al disciplinei, devotamentului [i patriotismului în\l]\tor, care în toate timpurile au încununat cu str\lucire mândria acestei arme. România Militar\ a fost organul de publicitate care nu a provocat [i nu a r\scolit în via]a noastr\ intelectual\ pasiuni iritante. Nu a dep\[it marginile obiectivit\]ii [i nu a stârnit polemici cari distram\ spiritul [i disciplina militar\. Dimpotriv\ a urm\rit s\ împace, s\ lini[teasc\ [i s\ desvolte armonic scrisul militar în cadrul adev\rului [i onestit\]ii. Lozinca aceasta cump\nit\ a alc\tuit fondul mi[c\rii intelectuale a revistei în tot timpul apari]iunii sale în via]a armatei. „Din trecutul Rom^niei Militare, 1864-1938”, Bucure[ti, 1939, pp. 127-129. Selec]ie texte: @ Iulia N~STASIE 177 - Restituiri - „ROM@NIA MILITAR~“ FONDATOR ISTORIC AL „G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI“ „Pacea – între for]` [i spirit“ (I) „R`zboiul, ca fenomen social, a constituit pentru numero[i critici militari [i sociologi un vast subiect de interpretare. Privit prin prisma curentelor epocilor în care gânditorii l-au analizat, acest ultima ratio, care reglementeaz` pe calea for]ei diferendele ivite între dou` sau mai multe state, a fost considerat ca adev`rat fenomen social, creat de legile imuabile ale naturii [i care în mod fatal trebuie s` aib` loc la date mai apropiate sau mai îndep`rtate. Unii, mai pozitivi[ti în gândire – r`zboinicii – au afirmat c` r`zboinicul reprezint` o stare social` permanent` care înf`]i[eaz` regula vie]ii normale, pacea nefiind decât scurte intervale de armisti]iu. Al]ii, pacifi[ti – teoreticieni utopici – au afirmat c` r`zboiul este o calamitate social`, care se produce în mod periodic [i care nu s-ar datora altor cauze decât încet`rii, la un moment dat, de a mai exista în omenire ideea de umanitate [i justi]ie. Argumente destul de puternice au fost aduse [i dintr-o parte, [i din alta. Rostul studiului de fa]` nu este de a le interpreta, ci de a reprezenta cititorilor, fidel, bazele pe care-[i sprijin` atât r`zboinicii, cât [i pacifi[tii tezele lor, a le compara [i a trage concluzii asupra t`riei lor, privite evident prin prisma epocii actuale de plin r`zboi [i deplin` r`sturnare a regulilor de drept interna]ional. Prezentarea studiului pe care-l trat`m va începe cu data de 24 august 1898. În aceast` zi, ultimul ]ar al ru[ilor, Nicolae al II-lea, a lansat un patetic manifest c`tre statele civilizate ale omenirii, prin care propunea: a) Dezarmarea general` [i încetarea imediat a teribilei curse de înarm`ri care cuprinsese omenirea, precum [i b) Stabilirea unei în]elegeri generale între popoare, care s` asigure pacea perpetu`. În acest scop, el invit` toate popoarele de a conlucra la o oper` 178 Pagini de istorie militar` Istoria, nume cu nume, de solidaritate comun`, pentru a g`si mijloacele a g#ndirii militare necesare care s` previn` declan[area rom#ne[ti (XLXI) unui r`zboi universal, care înc` din acea epoc` 2005 amenin]a omenirea. Cum era [i firesc, manifestul ]arului a avut Academician Dan BERINDEI Tom BIJLSMA un mare r`sunet [i, cu drept cuvânt, pacea Colonel Doru BLAJ etern` este un cuvânt deosebit de atr`g`tor, C`pitan-comandor Cristian BOGDAN el constituind un deziderat profund al sufletului Prof.univ.dr. Myriame T.I.B. BOLLEN omenesc. Locotenent-colonel Iulian BUGA Omenirea îns` mai cunoa[te asemenea Locotenent-colonel Mihai BURLACU apeluri pentru a stabili o pace etern` între state. Prof.univ.dr. Constantin BU{E General de brigad` dr. Viorel BU}A Dar, acele apeluri erau crea]ia mai întotdeauna C`pitan-comandor Ion CHIORCEA a unor vis`tori, de la ni[te prooroci, iar nicidecum C`pitan-comandor Emil CIMPOCA de la un puternic împ`rat al zilei, conduc`tor General de brigad` a peste 180 de milioane de suflete. dr.ing. Emanoil CIOCOTEA Astfel, la începutul secolului al XVIII-lea, General-maior dr. Ioan CIUPEI Ion CÎNDEA abatele francez Irène Castel de Saint-Pierre Colonel dr. Ion CO{CODARU a publicat un proiect în 12 articole General de divizie pentru restabilirea unei p`ci ‹definitive› Jean COULLOUMME-LABARTHE între popoarele cre[tine1. Locotenent-comandor dr. Ioan CR~CIUN Iar la finele aceluia[i veac, marele filosof Adriana CR~CIUNESCU german Immanuel Kant a elaborat [i el un proiect, Colonel (r.) George DAVID Locotenent-colonel dr. Ioan DEAC tot asupra p`cii ‹eterne› [i tot atât de complet 2 Locotenent-colonel Gheorghe DINC~ ca [i al abatelui de Saint-Pierre . Dr. Nicolae DOLGHIN Trebuie s` men]ion`m c` Immanuel Kant Comandor Ion DUMITRA{CU este adev`ratul întemeietor al filosofiei p`cii. General-maior dr. Cristea DUMITRU Formula kantian` a condi]iilor [i mijloacelor Maior ing. Florin-Marius DUMITRU Comandor (r.) Marian DU{MANU capabile de a asigura pacea între na]iuni Elena FRUNZETI este atât de bogat` [i de profund`, încât pacifismul General-maior dr. Teodor FRUNZETI modern n-a ad`ugat la ea nicio tez` esen]ial`. Colonel Gabriel GABOR Pacea etern`, zice Kant, este posibil`: Ing. Nicolae GIUGEA Restituiricând se va realiza [i dac` este în general General de brigad` Ioan GRECU realizabil`, aceasta este o alt` chestiune; General de brigad` (r.) dr. Petre GRECU în tot cazul, ea este un ideal c`tre care trebuie Colonel dr. Constantin HLIHOR s` se îndrepte omenirea. Mijloacele prin care A.S. colonel Principele omenirea se poate apropia de acest ideal sunt Radu de HOHENZOLLERN-VERINGEN dou`: libertatea înl`untrul statului [i arbitrajul Maior Marius IACOBU} în afar`. Respectul de persoane, care face Locotenent-colonel Daniel-Horia ILIE C`pitan Doina ILIE 1 Abbé de Saint-Pierre, Projet de traité pour rendre Drago[ ILINCA la paix perpétuelle entre les peuples. Preot militar Ion ILINCA 2 I. Kant, Zum ewigem Frieden, 1795. 179 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 Colonel Gra]ian IONESCU posibil` pacea civil`, poate servi de paz` p`cii Iulia IONESCU între persoanele morale, care sunt statele. Locotenent-colonel Dreptul intern, care este garan]ia intern` a libert`]ii Cr`i[or-Constantin IONI}~ Locotenent Cristian IV~NESCU individuale, dep`[e[te grani]ele statului, Comandor Tache JURUBESCU devenind drept uman, garantând adic` pacea Lector univ.dr. Luiza KRAFT [i libertatea statelor. Colonel Constantin LETEANU Kant ironizeaz` obi[nuitele tratate Locotenent-colonel Nelu LIVADARIU dintre state, dând [i lucr`rii sale forma unui tratat Colonel Dumitru LUNGU ori contract asupra p`cii externe [i care cuprinde Comandor dr. Gavril MALO{ dou` categorii de mijloace menite a înlesni Locotenent-colonel Dr`gan MANOLE Colonel Dumitru MATEI apropierea de realizare a ei, mijloace negative, M`d`lina MATEI care adic` opresc anumite fapte (articole Mihaela MATEI preliminare ale contractului) [i mijloace pozitive, Colonel (r.) Noru MIHAI care, dimpotriv`, impun anumite ac]iuni (articole General-maior dr. Petru MIHU} definitive). Maior dr. Didi MILER Articolele preliminare sunt 6, [i anume: Plutonier-major Beatrice-Limona MIRAN 1) s` nu se încheie nicio pace cu rezerva ascuns` Economist Gheorghe MI}~REL a provoc`rii unui r`zboi viitor de revan[`; Constantin MONAC 2) niciun stat existent (fie el mare ori mic) Dr. Constantin MO{TOFLEI s` nu fie alipit de un altul prin mo[tenire, schimb, Colonel Mircea MUDURA cump`rare ori dar, c`ci, în acest caz, statul General dr. Mircea MURE{AN n-ar mai fi persoan` moral`, ci ar deveni un lucru; Maior Renato NADOLU 3) armatele permanente (miles perpetuus) General de brigad` dr. Visarion NEAGOE s` înceteze cu timpul, c`ci ele constituie Milica NEAC{U o amenin]are continu` pentru alte state, Plutonier-adjutant Tiberiu NICOLAU aduc sarcini financiare grele propriului stat Maior Marian OAN~ [i reduc solda]ii la simple ma[ini, ceea ce General de brigad` Iordache OLARU nu se potrive[te cu dreptul personalit`]ii General-maior dr. Mihail ORZEA}~ omene[ti; 4) s` nu se fac` niciun împrumut General-locotenent de stat în vederea unui conflict extern dr. Cornel PARANIAC General de brigad` dr. Ion P@L{OIU sau alte state; 5) niciun stat s` nu se amestece General de brigad` cu for]a în constitu]ia [i guvernarea altui stat, dr. Mugurel Restituiri P@RVULESCU c`ci prin aceasta se face nesigur` autonomia Delia PETRACHE tuturor statelor; 6) statele care se afl` în r`zboi Dr. Stan PETRESCU unele cu altele s` nu-[i permit` astfel de acte General-maior Florian PIN}A du[m`noase, care s` fac` imposibil` Prof. Alexandrina POPA General de brigad` dr. Maricel POPA orice încredere reciproc` la încheierea General de brigad` (r.) p`cii viitoare. dr. Nicolae POPESCU În edi]ia a doua a operei sale, Kant Lector univ. Cristina-Rodica POPONETE mai adaug` înc` un articol, pe care-l nume[te Locotenent-colonel Mircea POPOVICI ‹articol secret›, care sun` astfel: ‹maximele Maior Corneliu PUNG~ filosofilor asupra condi]iunilor posibilit`]ii p`cii 180 Pagini de istorie militar` Colonel Constantin R~ILEANU publice s` fie luate în considerare de statele Comandor dr. Florian R~PAN care se înarmeaz` pentru r`zboi›. General de brigad` Planurile lui Sainte-Pierre [i Kant au avut dr. Nicolae N. ROMAN Locotenent-colonel Vasile ROMAN soarta specula]iilor filosofice, ele au fost con- Dr. Nicolae ROTARU siderate de oamenii de stat numai ca simple Constantin RUSU fantezii politice, menite a r`mâne totdeauna Alexandra SARCINSCHI utopii. General-maior Mircea SAVU Însu[i filosoful Leibniz a persiflat încercarea Locotenent ing. Ciprian S~U lui Saint-Pierre, g`sind c` inscrip]ia ‹pace etern`› Locotenent-colonel Petric` SCÎNTEIANU nu se poate pune decât la por]ile cimitirelor. Comandor Lauren]iu SIMIONESCU Cu toate acestea, dezideratele kantiene, Locotenent-comandor care acum un veac erau considerate ca un vis George SPIRIDONESCU dulce filosofic, în decursul timpului au devenit, General de flotil` aerian` în cea mai bun` parte, istorie. Ast`zi, de pild`, dr. Ion-Aurel STANCIU Colonel (r.) dr. Lucian ST~NCIL~ nu se mai câ[tig` niciun stat cultural Locotenent-colonel dr. Dan STROESCU prin mo[tenire, schimb, cump`rare ori dar; Colonel dr. Valentin SUCIL~ ast`zi, armata permanent` de mercenari Maior R`zvan-Pavel SURDU este demult înlocuit` prin armata na]ional`, Colonel dr. Dumitru {ERBU care se întemeiaz` tocmai pe o egalitate C`pitan-comandor Mihai {TIR de drepturi [i datorii pentru ap`rarea na]ional`. Locotenent-colonel dr. George TIBIL Colonel (r.) dr. Gruia TIMOFTE Iar pentru restul de deziderate, formulate Locotenent-colonel Gabriel TOMA de Kant, dar înc` nerealizate de istorie, iat` Gabriela TRANCIUC c` intervine în 1898 manifestul ]arului Colonel D`nu] VACARIU Nicolae al II-lea. Nu exist` în literatura filosofiei General de brigad` (r.) politice o analogie mai frapant` ca aceea dr. Gheorghe V~DUVA dintre manifestul ]arului [i lucrarea lui Kant“. Locotenent George F. VOICU Ilona VOICU „România Militar`“, noiembrie-decembrie, C`pitan-comandor 1940, anul LXXVII, nr. 11-12, locotenent Mihai-Viorel ZANFIR Maximilian C. Du]`, „Pacifismul [i r`zboiul“, Colonel dr. Vasile ZETE pp. 30-32. 2006 * Restituiri„Am g`sit odat`, într-un studiu, o statistic` Comandor prof.univ. foarte curioas` pe care o redau a[a precum dr. Traian ANASTASIEI Chestor general de poli]ie am citit-o, fiindc` n-am putin]a s-o verific. dr. Anghel ANDREESCU În ultimii 3 437 de ani au fost 3 169 de r`zboaie, Maior Mihail ANTON fie locale, fie interna]ionale [i numai 268 de ani General de brigad` de pace universal`. În acest timp, s-au încheiat dr. Olimpiodor ANTONESCU 8 000 de tratate, care îns` n-au durat în medie Viorel ARDELEANU – ministru 1 plenipoten]iar decât aproximativ 2 ani . General (r.) dr. Valentin ARSENIE 1 Sorin-Cristian BANU Lt.-col. V. Emanoil, Principiul autorit`]ii sacre a tratatelor, p. 78, Tip. Revista Geniului, 1941. 181 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 General (r.) dr. Eugen B~D~LAN Concluzia acestei statistici ar ar`ta z`d`rnicia Cristian B~HN~REANU tuturor eforturilor de a întrona pacea în lume; Maior nu o pace universal` [i perpetu`, dar cel pu]in Philippe Savary de BEAUREGARD Locotenent-colonel Maria BELDIMAN o pace pu]in mai durabil` [i de beneficiile c`reia Maior Iulian BERDIL~ s` se poat` folosi cât mai multe na]iuni. Colonel dr. Doru BLAJ Ideali[tii care au încercat s` statueze condi]iile Colonel Vasile BOGDAN unei asemenea p`ci au fost mul]i. Rezultatele Locotenent-colonel str`duin]elor lor, care ar fi putut aduce cel pu]in Thibault de BREBISSON o îmblânzire a moravurilor combatan]ilor, Claude BRUDERLIN Comandor conf.univ. n-a avut nici cel mai mic r`sunet în sufletul dr. Vasile BUCINSCHI provocatorilor ultimului r`zboi. Colonel dr. Marian BUCIUMAN Istoria, care neteze[te asperit`]ile faptelor, Locotenent-colonel Mihai BURLACU ascunzând aspectul lor urât, ne prezint` Maior Philippe CAVALIER pe mai mul]i dintre comandan]ii de o[ti Mihaela C~M~R~{AN ca pe ni[te ferven]i doritori de pace. Astfel, Dr. Leonid CHIRTOAC~ C`pitan-comandor dr. Emil CIMPOCA Napoleon I, aceast` uria[` figur` istoric`, General de brigad` (r.) expresiunea spiritului r`zboinic încarnat, a voit dr. Nicolae CIOBANU pacea. Pare curios, dar totu[i, cine a adâncit via]a Locotenent-comandor acestui gigant afl` chiar c` ideile lui pacifice Charles-Edouard DARD n-au fost dep`[ite, în practic`, nici în timpul Mihai-{tefan DINU nostru. El spunea c` ceea ce admir` mai mult Maior dr. Cristian DOBRE Colonel Cristian DORCA în lume este ‹neputin]a for]ei, atunci când este Maior Nelu DR~GAN vorba de organizat ceva›, l`sând spiritului, Comandor Ion DUMITRA{CU care întotdeauna învinge, sabia, cinstea General-maior dr. Cristea DUMITRU organiz`rii p`cii. La Sf. Elena, Napoleon spunea: Colonel ing. Cristian EREMIA ‹Gloria mea nu st` în cele patruzeci de b`t`lii Locotenent-comandor Sebastian EZARU victorioase [i nici în faptul c` am impus Colonel dr. Ovidiu FR~}IL~ Simona FROLU regilor voin]a mea. Waterloo [terge amintirea Elena-Dana FRUNZETI tuturor acestor victorii, c`ci acest act ultim General-maior dr. Teodor FRUNZETI te face s` ui]i pe cele dintâi. Ceea ce îns` Pierre GASSMANN nu va disp`rea niciodat` este Codul meu Civil, Cristina G~LU{C~ sunt procesele-verbale ale Consiliului meu Consilier Maria G~LU{C~Restituiri de Stat, este coresponden]a cu mini[trii mei. Liliana GHERVASUC Locotenent-colonel Marian GHICA Am voit s` întemeiez un sistem european, C`pitan-comandor un cod european, o curte de casa]ie european` Olimpiu-Manuel GLODARENCO [i atunci n-ar mai fi existat decât un singur popor Colonel George GRUIA în Europa›2. C`pitan-comandor Napoleon ajunge la concluzia c` pacea Ingino H~RM~NESCU se va realiza prin crearea Statelor Unite Colonel dr. Constantin HLIHOR C`pitan Doina ILIE ale Europei [i prin în]elepciunea Suveranilor. Locotenent-colonel Nicolae IOAN 2 Emil Ludwig, Napoleon. 182 Pagini de istorie militar` General-maior (r.) Religia, predicând iubirea aproapelui, tinde, dr. Mihail E. IONESCU prin mijloacele ei, s` realizeze pacea, atunci când Locotenent-colonel Cornel IONI}~ se va ajunge la ‹o turm` [i un p`stor›. Dac` a reu[it Comandor Liviu ISACHE Dr. Cristian ISTRATE s` se realizeze ceva, vezi atunci când, citind Colonel Costic` IVAN istoria, î]i dai seama de modul în care se rezolvau Locotenent Cristian IV~NESCU conflictele dintre neamuri în trecut [i cum Maior Gilles JARON se rezolv` azi. Religia ar fi adus [i mai mult` Comandor Tache JURUBESCU contribu]ie ideii de pace în lume dac` Lumini]a KÖHALMI Colonel Nicolae LECU [i-ar fi rezervat numai latura moral` [i n-ar fi st`ruit Maior Dominique LUCHEZ s`-[i aroge [i drepturi politice. Colonel dr. Dumitru LUNGU Gânditorii s-au distins în dou` tabere. Ioana MANAFU Unii au predicat pacea folosind spiritul C`pitan Radu MANDACHE [i silindu-se s` întocmeasc` legile fundamentale Colonel Emil MARE Dr. Constantin-Ion MARINESCU menite s` statorniceasc` o pace cât mai trainic`. Consilier Mihaela MATEI N-au reu[it, fiindc` to]i doreau s` realizeze Maior Christophe MIDAN idealul, pacea perpetu`, greu de atins de oameni Contraamiral de flotil` care au atât de pu]in din scânteia divin` dr. Cornel MIHAI a în]elepciunii [i sunt a[a de împov`ra]i de lestul Octavian MIHALCEA Colonel Mircea MÎNDRESCU egoismului materialist. Al]i gânditori au predicat Maior Bixi-Pompiliu MOCANU idei care au dus la învr`jbirea neamurilor. Locotenent-colonel R`zvan MOFLEANU Ei spuneau c` prin lupt` s` se selec]ioneze Colonel Constantin MOIS~ cei capabili s` tr`iasc` [i s` conduc`, iar prin foc Colonel Mircea MUDURA s` se purifice lumea. N-au reu[it decât s` tulbure Sublocotenent Adi MUSTA}~ via]a popoarelor, via]` pe care ast`zi Organiza]ia Milica NEAC{U Locotenent-colonel Mihai-Marcel NEAG Na]iunilor Unite se str`duie[te s-o refac`. Colonel ing. Mihail NEDELCU Juri[tii au adunat rezultatele experien]ei General de brigad` Valeriu NICU} în materie de reglementarea rela]iilor dintre State. General de brigad` Iordache OLARU Se pare c`, prin alc`tuirea dreptului interna]ional, General-locotenent ei au avut cel mai mare succes în domeniul acesta dr. Cornel PARANIAC Locotenent-colonel medic atât de spinos. A revenit Statelor s` aplice dr. Viorel P~UN prevederile dreptului interna]ional [i aici a fost Colonel dr. Adriean RestituiriP@RLOG partea grea. Cât de mult au fost respectate regulile General-locotenent acestui drept interna]ional o [tiu în special Jean-Paul PERRUCHE prizonierii, interna]ii politici [i popula]ia, cu to]ii Delia PETRACHE crunt încerca]i în acest ultim r`zboi. Locotenent Elena PÎRLITESCU Colonel Dan PL~VI}U De[i rezultatele ne par la prima vedere General de brigad` dr. Maricel POPA cu totul neînsemnate, tot pe teren spiritual Radu POPA s-a realizat cel mai mult. Corneliu POPESCU Primul pas l-au f`cut [tiin]ele, matematica, Maior medic Drago[ POPESCU fizica, chimia, care, prin terminologia adoptat`, Lector dr. Lumini]a POPESCU pun oamenii în pl`cuta situa]ie de a se în]elege. 183 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 Mihai POPESCU Un pas mai însemnat vor face acei care vor adopta Dr. ing. Virgil POPESCU educarea moral` a na]iunilor ca principiu de baz` Locotenent Marcel PREDESCU pentru reanalizarea amelior`rii raporturilor Maior Cornelia PRIOTEASA Comandor dr. Florian R~PAN între na]iuni [i, prin asta, realizarea p`cii. Locotenent-colonel Vasile ROMAN Popoarele care vor ajunge s` aib` o con[tiin]` Locotenent-colonel Viorel RO{ pacifist` se vor uni [i vor impune, la rândul lor, Colonel Paul RO{CA agresorului s` se lini[teasc`. Dr. Nicolae ROTARU 3 Alexandra SARCINSCHI Kant, într-o lucrare asupra p`cii , scria: General de brigad` ‹ra]iunea ne adreseaz` acest veto f`r` apel: dr.ing. Gheorghe SAVU nu trebuie s` avem r`zboaie…Ra]iunea nu zice Colonel dr. Liviu SCRIECIU îns` c` pacea perpetu` va fi realizat`; aceasta Colonel Nicolae SCRIECIU n-o prive[te. Ea zice c` trebuie s` lucr`m General de flotil` aerian` dr. Lauren]iu SIMIONESCU ca [i cum aceast` pace va trebui s` fie realizat` C`pitan-comandor într-o zi. Acest lucru singur o prive[te›. George SPIRIDONESCU În spiritul acesta, de a lucra ca [i cum pacea Comandor Ion STAN perpetu` va trebui s` fie realizat`, trebuie socotite Maior Marian STANCU [i rândurile acestea. Ionel STOIANOVICI Maior Ionel STOICA Printre mijloacele de asigurarea bunei General de flotil` aerian` convie]uiri a popoarelor este [i putin]a ca oamenii Victor STRÎMBEANU s`-[i cunoasc` ideile ce-i c`l`uzesc, s` priceap` Locotenent-colonel dr. Dan STROESCU rostul neîn]elegerilor ce-i macin`. Astfel zis, Locotenent-comandor Laurent SUDRAT s` se în]eleag` u[or. T`lmacii n-au reu[it General de brigad` Niculae TABARCIA Locotenent-colonel dr. George TIBIL totdeauna s` redea perfect ideile ce transpuneau Colonel (r.) dr. Gruia TIMOFTE dintr-o limb` în alta. Italienii au în aceast` privin]` Gabriela TRANCIUC un dicton: ‹tradutore, traditore›, adic` traduc`torul Locotenent medic dr. Bogdan TUDOSE este tr`d`tor. Fire[te c` ini]ial este tr`d`tor Colonel Florentin UDREA din gre[eal`, dar istoria ne spune câ]i au folosit C`pitan Florin URECHE Colonel Zamfir VANCA situa]ia lor de traduc`tori spre a-[i realiza General de brigad` (r.) scopurile prin tr`dare. Dragomanii greci dr. Gheorghe V~DUVA de la Poarta Otoman` n-ar fi singurii pe care-i cit`m Sorin VICOL în sprijinul acestei afirma]ii. Locotenent-colonel Ion VLAD RestituiriDac` oamenii ar cunoa[te to]i o limb`, Locotenent-colonel dr. Vasile VREME Maior Richard ZABOT o limb` simpl`, pe care s-o înve]e u[or [i care s` le foloseasc` pentru realizarea aspira]iilor 2007 lor, din toate domeniile vie]ii interna]ionale, General de brigad` (r.) multe lucruri s-ar schimba în bine. dr. Constantin ALEXANDRESCU Matematicienii au o limb` interna]ional`, Maior Marian ALEXANDRU limba universal` a cifrelor care, de[i este suficient` Dr. David A. ANDERSON pentru în]elegerea problemelor puse de [tiin]a Chestor general de poli]ie dr. Anghel ANDREESCU 3 Immanuel Kant, Zum ewigen Frieden. 184 Pagini de istorie militar` Maior Thomas ANDREU lor, totu[i nu poate servi [i în celelalte împrejur`ri Locotenent-colonel Stan ANTON ale vie]ii. General de brigad` Diploma]ii au la dispozi]ie limba francez`, dr. Olimpiodor ANTONESCU Alina-Ioana APREOTESEI iar comercian]ii se ajut` de limba englez` Viceamiral (r.) Traian ATANASIU sau german`. Cristian BANU Ast`zi, când mul]imea trebuie s` ia parte Contraamiral dr. Victor BARBU mai însemnat` la conducerea lumii, prin aplicarea Locotenent-comandor Florin BAROAN~ tot mai larg` a principiilor democra]iei, Maior Lionel BAVEREY aceste limbi, care nu sunt u[or de înv`]at Prof.univ.dr. Eugen B~D~LAN Maior Cyrille BECKER de oricine, nu sunt utilizabile. Este necesar` Locotenent-colonel o limb` interna]ional`, care s` fie simpl`, dr. Maria BELDIMAN u[or de înv`]at de oameni de cultur` diferit`, Alexandru-Ovidiu BELEA u[or de exprimat [i u[or de în]eles. Maior Emilian BELEAG~ Ideea de a cere o limb` interna]ional` Comandor Liviu BELEUZU au avut-o Descartes [i Leibnitz. Locotenent-colonel Liviu BÎRSAN Colonel ing. Teodor BLAGA Descartes imaginase o limb` interna]ional` General de brigad` Neculai BONTIC filosofic`, bazat` pe claritatea vorbirii [i pe clasi- Maior Bettina BOUGHANI ficarea ideilor. Deoarece nu se putea aplica Claude BRUDERLIN oamenilor cu o cultur` mai redus`, nu putea fi Colonel Mircea BUCUR o limb` universal`. Totu[i, principiile de baz` General de flotil` aerian` stabilite de Descartes s-au folosit ceva mai târziu Liviu BURHAL~ de unii înv`]a]i care au încercat s` realizeze C`pitan dr. Dorel BU{E C`pitan ing. Florin BU{E limbi cu preten]ii de universalitate“. Colonel dr. Ionel CANTARAGIU România Militar`“, ianuarie-februarie, Colonel ing. Constantin CARAMAL~U 1947, anul LXXIV, nr. 1-2, maior Colonel dr. Cornel CARP V. Gor`nescu, „Pietre la temelia p`cii. O limb` interna]ional`“, pp. 29-32. Restituiri @ Alina PAPOI @ Adelaida-Mihaela RADU 185 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 TRECUTUL LA TIMPUL PREZENT „Despre entuziasm [i resemnare“ (II) Aleksandr Orlov Romulus Dimitriu • „Deodat`, cinci persoane au p`truns • „‹În cea mai important` [coal` în înc`pere, luându-i pe spanioli superioar` de r`zboi german` avusese prin surprindere. Veniser` pe mare, elevi ofi]eri superiori ru[i. Ace[tia erau foarte mândri c` îl luaser` prizonier… debarcaser` pe ]`rm, escaladaser` zidul Generalii care s-au predat la Stalingrad fort`re]ei, f`r` ca nimeni s` îi vad`. au fost du[i atunci, la început, într-un lag`r To]i cei prezen]i au fost dezarma]i la vreo 80 km de Moscova, la o fost` cas` [i lega]i. Pe Gorev l-au legat în a[a fel, de odihn` a scriitorilor ru[i. Von Paulus încât s` se poat` dezlega cu u[urin]`. sta singur într-o camer`, în rest Totul a durat câteva minute [i atacatorii eram câte doi. Nu duceam lips` de hran`, au disp`rut a[a cum veniser`. Se pare c`ldur`, aveam club [i un regim de via]` c` acel colonel spaniol nu a raportat destul de comod (de fapt, nu aveam niciodat` superiorilor s`i ru[inea p`]it`, unde s` fugim). Eram întreba]i iar Orlov a fost câ[tigat definitiv de ideea [i ce hazaic` dorim, blond` sau brun`, mai slab`, mai plinu]`…›“. organiz`rii unor commandouri“. • „Generalul Romulus Dimitriu p`stra • „Dar, informa]ia cea mai pre]ioas` – [i mi-a ar`tat – o fotografie cu von Paulus. pe care ne-o ofer` Orlov despre opera]iunile De fapt, era o fotografie dintr-o revist` secrete din timpul r`zboiului civil dinainte de r`zboi. Generalul Dimitriu din Spania este legat` de bombardarea a fost decorat cu ‹Coroana României›, navei germane ‹Deutschland›. Potrivit clasa a III-a (1941), ‹Crucea de Fier› acordului încheiat la Londra, în 1936, german`, clasa I (1942), Cavaler 186 Trecutul la timpul prezent semnatarii se obligau s` nu aprovizioneze al Ordinului ‹Mihai Viteazul›, cu arme niciuna dintre taberele aflate clasa a III-a (1942)… S-a remarcat în conflict. Un acord pe care nu l-au respectat în b`t`liile de la }iganca, F`lciu, Harkov, Samara, Feodosia [i în ofensiva nici Germania, nici Italia, nici URSS. asupra Stalingradului“. Doar c` Germania [i Italia [i-au trimis • „A fost, apoi, printre organizatorii nave care patrulau în Mediterana Diviziei ‹Horea, Clo[ca [i Cri[an›, al c`rei [i controlau navele sovietice ce apro- comandant secund [i [ef de stat major vizionau for]ele republicane, stânjenindu-le, a fost între 12 aprilie [i 20 august 1945. în vreme ce navele britanice [i franceze A[a a sc`pat de prizonierat, a ajuns nu constituiau vreo primejdie pentru vasele în România, a[a a sc`pat din închisorile de aprovizionare germane ce soseau regimului comunist“. prin Atlantic“. • „Între 21 august 1945 [i 30 iunie 1947, el a fost comandant al Corpului 7 Armat`, • „În mai 1937, Orlov a primit iar între 1 iulie 1947 [i 31 iulie 1949 o telegram` semnat` de Ejov, prin care al Regiunii 3 Militare. Dup` trecerea i se cerea s` aranjeze ca un submarin în rezerv` [i pensionare, la 1 august 1949, spaniol s` atace [i s` scufunde a tr`it în casa sa din Craiova, una dintre navele de patrulare germane, de pe strada Armata Poporului nr. 30 evitând orice implicare sovietic`. (azi, Petre Carp)“. Orlov a replicat c` era imposibil • „Generalul-colonel Romulus Dimitriu s` organizeze a[a ceva. I s-a cerut atunci a murit la 17 ianuarie 1981 [i este ca un bombardier al for]elor republicane înmormântat al`turi de tat`l s`u, generalul Sava Dumitriu ( [i al]i membri s` arunce o bomb` asupra unei nave ai familiei), în Cimitirul Ungureni germane de patrulare. Orlov s-a consultat din Craiova“. cu [eful for]elor aeriene sovietice • „Fiica generalului Romulus Dimitriu, care ac]ionau în Spania“. doamna Cristina Dimitriu (acum octo- • „Au convenit ca ]inta s` fie genar`, tr`ie[te în Bucure[ti), ne-a povestit cruci[`torul ‹Leipzig›, care utiliza cu ceva timp în urm`: ‹În 1957, lucram Majorca drept baz` de realimentare. în cadrul Ministerului Comer]ului Dac` avioanele de recunoa[tere Exterior. Atunci am fost trimis` îl identificau în port, urma ca dou` la Târgul Interna]ional de la Leipzig. Era cea mai important` manifestare bombardiere sovietice s` îl atace la apusul de acest gen a ]`rilor socialiste. Am stat soarelui, astfel încât cei de pe nav` atunci în R.D.G. aproape o lun`. s` nu î[i dea seama cui apar]ineau A[a am ajuns [i la Dresda. Ora[ul era înc`, avioanele“. în cea mai mare parte, în ruin`. • „În dup`-amiaza zilei de 29 mai, Se ref`cuse foarte pu]in. Într-o zi, trei avioane de recunoa[tere spaniole cineva mi-a ar`tat pe o banc` doi domni 187 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 au zburat deasupra portului Ibiza. în vârst`: Uite-l pe von Paulus! M-am dus De la altitudinea la care se aflau, imediat la dânsul. În german` i-am spus au crezut c` au identificat nava ‹Leipzig›. cine sunt. M-a privit o clip` surprins, Au decolat apoi dou` avioane apoi, în limba român`, m-a poftit pe banc` de bombardament SB-2, cu cei mai buni lâng` dânsul [i mi-a spus: Ce te chinuie[ti, drag`, s` vorbe[ti aceast` limb` pilo]i sovietici care luptau în Spania. imposibil`… M-a întrebat de tata, Dou` bombe au lovit nava. Doar c` nu era de mama, cum o duc, mi-a mai spus ‹Leipzig›, ci ‹Deutschland›. Urmarea apoi c` so]ia dânsului a fost o Rosetti, este cunoscut`. Importan]a m`rturiei c` a avut mo[ie în jude]ul Bac`u [i o cas` lui Orlov const` în recunoa[terea mare la Ia[i. {i Ia[ul tot a[a de frumos faptului c` lovitura contra navei mai este? Întâlnirea, discu]ia cu dânsul germane a fost una deliberat`, efectuat` au fost o pl`cere, cred, reciproc`. de sovietici la cererea lui Stalin“. I-am povestit apoi [i tatei…›“. Selec]ie texte: @ Alina PAPOI * Cristian Troncot`, Dorin Matei, Aleksandr Orlov: * Prof.univ.dr. Paul Rezeanu, Generalul defec]iune sau dezinformare?, articol preluat Romulus Dimitriu, articol preluat din revista din revista Magazin istoric, anul XLIV, serie nou`, Magazin istoric, anul XLII, serie nou`, 3 (492), 9 (522), septembrie 2010, pp. 72-73. martie 2008, pp. 28-29. 188 UNIVERS PUBLICISTIC MILITAR Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 372, sirieni din Iordania • Depozitul de alimentare iulie-august 2012 cu carburan]i al avia]iei militare franceze Harfang – avion f`r` pilot, de supraveghere, de la Saint-Dizier • Coreea de Nord este preg`tit` recunoa[tere [i informa]ii • Gulf 2012 – exerci]iu pentru schimbare? • For]ele franceze din Gabon • de cooperare între for]ele armate franceze Universit`]ile de var` ale ap`r`rii • KFOR – o for]` [i cele din Emiratele Arabe Unite • Turcia, o nou` de stabilizare pe teren • Îngrijirea r`nilor invizibile putere regional` • Modernizarea vechilor situri – seminar privind stresul post-traumatic în armat` • militare din Fran]a • Summitul NATO de la Chicago, Simulatoarele inevitabile (Dosar) • Pe drumurile 20-21 mai – suveranitate [i alian]` • Comandamentul memoriei – mar[ul comemorativ de la Nimègue pentru opera]iuni speciale la 20 de ani de la înfiin]are (4 zile – 160 km) • Bombardament strategic, • Salonul interna]ional de ap`rare [i securitate succes limitat în Vietnam terestr` Eurosatory, Paris, 11-15 iunie 2012 • Mecanici în opera]iuni exterioare • Regimentul 1 Army AL&T, SUA, aprilie-iunie 2012 Geniu – stagiu nautic anual pe Rhône • Preg`tirea Solu]ii eficiente de energie pentru necesit`]i operative medicilor [i personalului medical în opera]iuni • Solu]ii operative de energie pentru echipamentele montane • Sportul militar, de la opera]iunile exterioare militarilor • Strategia Departamentului american la Jocurile Olimpice (Dosar) • 1917 – Când arta al ap`r`rii pentru reducerea necesarului de energie [i r`zboiul se întâlnesc • 14 Iulie – s`rb`toare • Consumul eficient de energie • Noi metode na]ional` militar` [i popular` de înzestrare • Eforturi integrate C5ISR pentru agen]ii în scopul îmbun`t`]irii protec]iei Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 373, bazelor operative din Afganistan • O nou` genera]ie septembrie 2012 de elicoptere • Logistic`: experien]a din Irak Stagiu de supravie]uire – imersie total` • Solenzara, [i Afganistan • Serviciul irakian de urgen]` • ]inte pentru tragerile aer-aer din avionul Mirage Tehnologii [i surse flexibile de energie • Gabon, exerci]iu franco-gabonez în mediul urban pentru echipamentele militare • Laborator integrat • Fran]a, participant` la mizele strategice asiatice pentru tab`ra militar` de la Fort Devens • • Grupul aeronaval în deplin` putere • Reconversia Micro-re]ele electrice • Antene portabile • – trambulin` c`tre via]a civil` • La întâlnirea Combaterea coroziunii • Ofi]erul responsabil cu patrimoniul (Dosar) • Expozi]ie temporar` de contracte pentru opera]iile neplanificate • despre farurile maritime la Muzeul Marinei din Paris Înzestrarea în armata american`: schimbare • Tactica [i strategia militar` sau arta r`zboiului [i eficien]` • Achizi]ia de servicii în armata american` • Aplica]ii pentru telefoanele inteligente Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 374, folosite pe câmpul de lupt` • Modificarea paradigmei octombrie 2012 achizi]iilor militare în armata american` • Adaptarea Interviu cu ministrul francez al ap`r`rii • Medici for]elor terestre americane: modernizare, echilibru francezi opereaz` r`ni]i într-un lag`r de refugia]i [i eficien]` • Ma[ini tactice de lupt` pentru nevoile 189 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 unei for]e în schimbare • De la strategie la solu]ii: pentru Europa. Interviu cu pre[edintele Conferin]ei parteneriate cu sectorul privat în domeniul [tiin]ei pe probleme de securitate de la München, [i tehnologiei • Construirea unui elicopter domnul ambasador Wolfgang Ischinger • Realizarea mai performant noii structuri aeriene • Transferul de capacit`]i. Sinergii pentru cei care deservesc elicopterele Securitatea inter- militare • Echipa de consiliere [i asisten]` COMISAF na]ional` [i crizele • • „Men]inem ritmul schimb`rii ridicat“. Interviu Afganistan 2012: ziua cu viceamiralul Manfred Nelson • Comandamentul de dup` • Care sunt de instruc]ie [i Direc]ia pentru preg`tirea de lupt` înv`]`mintele [i echipamentele de instruc]ie ale trupelor terestre ultimelor interven]ii • Mijloacele de ac]iune ale trupelor terestre • militare • Triumful Brigada franco-german` în opera]ii • Securitatea britanic în Insulele maritim`. Contribu]ia marinei germane la exerci]iul Malvine [i principiile multina]ional Experiment 7 • Elicopterele trupelor artei r`zboiului • de marin`. Cooperarea interna]ional` la nivel Rela]iile publice operativ • Sistemul NATO Alliance Ground se pot planifica? • Surveillance (Sistemul NATO de supraveghere Tendin]ele cu privire a p`mântului) – o nou` capacitate pentru Alian]` • la rezervi[ti • Tratatul Rachetele cu raz` medie de ac]iune cu ]int` maritim` de neproliferare [i Conferin]a de revizuire din 2010 sau aerian` pentru elicopterele maritime • • Considera]ii cu privire la sudul Libanului. Reechiparea sistemului de arme Tornado • Implica]ii pentru viitorul for]ele UNIFIL • Managementul capabilit`]ilor [i proiectele Coeziunea militar` • Certificarea calit`]ii în mediul de înzestrare ale Serviciilor Întrunite ale armatei militar: cazul Regimentului 12 pontonieri [i geniu germane • Interoperabilitatea din sistemele de simulare [i sistemul de comand` [i control C2IS Europäische Sicherheit, Germania, nr. 10, noiembrie 2012 Ejercito, Spania, nr. 858, octombrie 2012 Securitatea energetic` [i securitatea materiilor Ap`rarea Statelor Unite, azi • Doctrin` prime. Strategii ale guvernului federal • Serviciul [i îndoctrinare. Actualitatea dezbaterii Federal de Informa]ii – echipat pentru viitor • Clausewitz-Jomini • Nemul]umirea maselor Noua ofensiv` privind securitatea IT. Deutsche [i serviciile de informa]ii • Omagiu cailor. Documentar • Retragerea strategic` • Tactica Telekom [i Conferin]a pe probleme de securitate – principala calitate a profesiei militare • Sun-Tzu de la München organizeaz` la Bonn primul summit azi • Masacrarea indienilor yuma pe probleme de securitate cibernetic` • Cursa pentru Casa Alb`. Controversata politic` a Rusiei Criza financiar` în UE [i probleme cu Europa • Rusia [i ap`rarea antirachet` [i politica de securitate • Centru de opera]iuni aeriene • Marina german`: • Europa bolnav` o direc]ie clar`, un obiectiv clar. Interviu cu viceamiralul [i consecin]ele Axel Schimpf • Trupele de geniu în noua structur` din sfera politicii HEER2011 • Noul organism pentru infrastructur` de securitate. „Forumul al armatei germane • Reorganizarea domeniului Europäische Sicherheit înzestr`rii în armata german` • C`utarea 2012“ • Planurile stra- submarinelor în apele de mic` adâncime • tegice [i consecin]ele Considera]ii cu privire la arhitectura ap`r`rii conflictului • Siria antiaeriene germane • Între conceptele de Mobile în fa]a unei decizii • Computing [i Cyber-Defence (nu) exist` „Avioanele f`r` pilot (nici) o contradic]ie • Pericolul de explozie vor juca un rol prezentat de echipamentele explozive improvizate esen]ial“. Interviu • MBDA Deutschland – competen]` în simularea cu generalul-locotenent Karl Müllner, inspector sistemelor de ap`rare antiaerian` • 25 de ani de avia]ie • Dezvoltarea unei capacit`]i vizionare de Serviciu Logistic • Informatizarea armatei germane 190 Univers publicistic militar sub semnul unor condi]ii-cadru modificate • Sisteme Cum s` ai succes în afaceri: [i de ce ar trebui mobile de instruc]ie pentru armamentul individual Washingtonul s` se str`duiasc` • Solu]ii pentru de infanterie • Securitatea – în centrul preocup`rilor. folosirea c`rbunelui drept combustibil Atitudinea politicului [i a societ`]ii fa]` de aceasta • Devine Mali o zon` de retragere pentru jihadi[ti? • Foreign Affairs, SUA, vol. 91, nr. 5, Impunerea intereselor maritime ale Chinei • septembrie-octombrie 2012 Existen]a Israelului este realmente amenin]at` Criza Europei • De ce va supravie]ui moneda euro de Iran? • Cre[terea de nesus]inut a Germaniei • Viziunea Chinei asupra Americii • Politica american` Foreign Affairs, SUA, vol. 91, nr. 3, fa]` de China • Cealalt` Rusie: cre[te nemul]umirea mai-iunie 2012 în zonele de dincolo de Moscova • Ascensiunea Sc`derea natalit`]ii: cum poate fi crescut` natalitatea terorismului extremi[tilor • O perspectiv` [i cum se poate evita declinul demografic • For]ele asupra politicii fiscale americane • Încerc`rile Sco]iei terestre americane în vreme de tranzi]ie: edificarea de redobândire a independen]ei [i viitorul unei for]e flexibile • M`suri împotriva cartelului: separatismului • Cum [i-a pierdut Washingtonul câ[tigarea r`zboiului împotriva drogurilor monopolul asupra vânz`rilor de armament [i reconstruc]ia Mexicului • Sfaturi pentru campanie de la Cicero: arta politicii, de la Tibru la Potomac • International Security, SUA, vol. 37, nr. 1, Politica extern` a lui Obama: un pragmatic vara 2012 progresist încearc` s` supun` istoria • Cârpirea Motivele declinului violen]elor în Irak în 2007 • bombei: de ce e[ueaz` programele nucleare Un standard pragmatic pentru interven]iile în scop din propria lor cauz` • Europa dup` criz`: umanitar • Iluzia terorismului: reac]ia surexcitat` cum poate fi men]inut` o moned` comun` • a Americii la evenimentele din 11 septembrie • Adev`ratele lec]ii ale recesiunii • Brazilia: încetinirea Paradoxul Jihadului: Pakistan [i activismul islamic produc]iei bunurilor de larg consum [i sfâr[itul în Asia de Sud • Organizarea insurgen]ei: re]ele, momentului magic • Muncitori din toat` lumea, resurse [i revolt` în Asia de Sud diviza]i-v`: declinul for]ei de munc` [i viitorul clasei de mijloc • Statele mafiote: crima organizat` Jane’s IDR, Marea Britanie, vol. 45, iulie 2012 se institu]ionalizeaz` • Amenin]area climatic` Exerci]iul NATO „Unified Vision 2012“ a evaluat pe care o putem învinge • Energia regenerabil`: integrarea informa]ional` • Mini-vehicul terestru energie solar` [i eolian` pentru toat` lumea • f`r` pilot pentru for]ele speciale franceze • Manifestarea simptomelor: r`spândirea global` Comandamentul Regional-Sud din Afganistan a bolilor necontagioase folose[te noi capabilit`]i de comunicare • Retro-chic: revenirea avioanelor Hunter • China export` Foreign Affairs, SUA, vol. 91, nr. 4, ma[inile de lupt` VN11 • Evaluarea solu]iilor iulie-august 2012 de re]ea pentru instruc]ia în cadrul for]elor terestre De ce ar trebui Iranul s` aib` bomba: echilibrul americane • Compania Airbus Military modernizeaz` nuclear ar trebui s` conduc` la stabilitate • Catastrofa avioanele C295 • Noi tehnologii pentru folosirea facultativ` a Europei: soarta uniunii monetare st` vehiculelor terestre f`r` pilot în ac]iuni în mâinile Germaniei • 50 de ani de la criza rachetelor de dezamorsare a muni]iei neexplodate • Vehicule cubaneze: lec]ii pentru politica extern` de azi aeriene f`r` pilot pentru for]ele navale • Situa]ia a Statelor Unite • Comer] în Asia: de ce au nevoie vehiculelor aeriene f`r` pilot de medie altitudine Statele Unite de un parteneriat trans-pacific • în Europa • Modernizarea avionului Dassault Alarmism ecologic, atunci [i acum: problema Mirage 2000 • Depozitare, conservare, între]inere Clubului de la Roma, dar [i a noastr` • Ie[irea corect` din Afganistan: a l`sa în urm` un stat Jane’s IDR, Marea Britanie, vol. 45, august 2012 care se poate guverna • Noua pozi]ie global` Exerci]iul NATO „Unified Vision 2012“ a evaluat a lui Obama: logica politicii externe a Statelor Unite procedurile [i capabilit`]ile JISR • Coreea de Nord • Unde a gre[it India: î[i poate reveni New Delhi • ajut` Siria s` modernizeze rachetele cu raz` lung` Lec]ii de descurajare din Irak: ra]iunea nu este Scud D • Proiectile de artilerie pentru armata francez` singurul element-cheie al ac]iunilor de întârziere • • EADS îmbun`t`]e[te platformele vehiculelor 191 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 aeriene f`r` pilot • Speciali[tii în comunica]ii ai ISAF [i r`zboiul din Coreea, 1953: un studiu privind con- se preg`tesc s` predea [tafeta în Afganistan • Pu[ti ducerea în lupt` • Bucuria de a fi ofi]er modulare de asalt • Programul marinei americane pentru vasele de lupt` în zona litoralului • Invadatori Military Technology, Germania, vol. 36, fragili: pot supravie]ui vehiculele aeriene f`r` pilot nr. 7, 2012 atacurilor aeriene sau de la sol? • Global Hawk: Prim`vara arab`: lec]ii înv`]ate • Avioanele performan]e pentru poten]ialul vehiculelor aeriene de transport/sprijinul logistic: pia]a avioanelor f`r` pilot • Vehicule aeriene cu [i f`r` pilot: un adev`rat de transport va cre[te exponen]ial în deceniile multiplicator de for]` pentru armata american` urm`toare • Tehnologia stealth: merit` efortul? • Armament de precizie de avia]ie [i de mici dimensiuni La nouvelle revue géopolitique, Fran]a, • O privire asupra câmpului de lupt` al aparatelor nr. 5/117, iulie-septembrie 2012 de zbor f`r` pilot • Senzori pentru avioanele De ce se amestec` întreprinderile în politic` • Europa de vân`toare • Paz` permanent`: cercetare întreprinderilor • Lumea v`zut` de pe Twitter • persistent` la mic` în`l]ime • Ma[ini de lupt` Facebook, Twitter & Co. Conceptualizarea re]elelor auxiliare • Materiale avansate de protec]ie sociale • Întreprinderi [i politic` (Dosar) • Marile grupuri în câteva cuvinte [i câteva date Military Technology, Germania, vol. 36, (1280-2009) • Organiza]ia mondial` a comer]ului nr. 8, 2012 – voin]a obstinat` de a negocia • Instrumentul politic Asigurarea capabilit`]ilor spa]iale militare ca mod de management: exemplul industriei – pentru prezent [i viitor • Ap`rarea bananelor • Re]eaua social` Facebook î[i dezvolt` împotriva rachetelor balistice: un program vast o politic` extern`? • General Dynamics – bra]ul [i necesar • Comand` [i control pentru opera]iile bine înarmat al Statelor Unite pe plan interna]ional aeriene întrunite • Privind prin eter: trecere • Industria aeronautic` în era mondializ`rii • în revist` a radarelor terestre de supraveghere aerian` Hodorkovski, omul de afaceri care voia s` sfideze • Ac]iuni persistente de supraveghere, cercetare regimul • Google, Microsoft [i IBM vor prelua [i intelligence (ISR) efectuate din spa]iul cosmic • controlul asupra re]elelor electrice din Fran]a Armele cu energie dirijat` [i folosirea lor în lupt` • [i din Europa? • Aristocra]ia (de stat) este, oare, solubil` Cercetarea persistent` la mare altitudine. Part. 2 • în capitalism? • Marile grupuri în fa]a legisla]iei R`zboiul prin opera]ii întrunite în secolul 21. europene; riscurile [i oportunit`]ile unei armoniz`ri Doctrina [i practica opera]iilor întrunite • Controlul dificile • Geopolitica: un instrument strategic pentru spa]iului aerian în zona de lupt` • Opera]iile în zona întreprindere? • O nou` geopolitic` a energiei • de coast` Cum î[i poate construi Fran]a viitorul în lume? • }`rile emergente [i comer]ul interna]ional • Echipamente pentru Organiza]ia de cooperare de la Shanghai sau crearea soldatul viitorului • unui nou bloc de la Var[ovia? Bundeswehr: „A fi preg`tit pentru viitor Military Review, SUA, vol. 42, nr. 4, înseamn` a gândi iulie-august 2012 în perspectiv`“ • Armata american` are nevoie de o nou` arm` For]ele aeriene de lupt` de baz` • Instruc]ie cultural` ale ]`rilor vorbitoare pentru personalul militar • Lec]iile înv`]ate de limb` german` • ale unui consultant de intelligence la nivel strategic Opera]iile europene • Turcia [i Prim`vara arab` • Inevitabila sabie de c`utare [i salvare de c`ldur`: armele cu laser • Lideri-gr`dinari: • Sisteme de auto- o nou` paradigm` pentru dezvoltarea liderilor umili, protec]ie pentru avioane creativi [i flexibili • Ocazia ratat`: o critic` la adresa • VSHORAD: noi sisteme pentru noi amenin]`ri • manualului ADP 3-0, „Unified Land Operations“ • Instruc]ia pilo]ilor aparatelor de zbor f`r` pilot • Rezerva de urgen]a întâi: reformarea legiunilor Aparatele de zbor f`r` pilot – perspectiva german` ascunse ale for]elor terestre americane • Observa]iile • Dezvolt`ri recente [i de viitor ale for]elor unui caporal strategic • Generalul Richard Cavazos armate poloneze • Achizi]iile în armata polonez` 192 Univers publicistic militar • For]ele armate poloneze • Tehnic` militar` pentru elicoptere • Provoc`rile reinventeaz` în Europa de Est • Industria polonez` de ap`rare re]eaua JFCOM • Infanteria marin` american`: o for]` chibzuit` • Sisteme de identificare a entit`]ilor din zona Noi tehnologii de lupt` pentru infanteria marin` american` • de colectare a infor- Ap`rarea în Africa de Sud ma]iilor pentru for]ele aeriene americane Egiptul în fa]a urnelor • Energy Horizons • Radicalismul islamic – noi tehnologii în Africa de Nord • [i surse de energie Transporturile pentru for]ele aeriene militare integrate. americane • Tehno- Perspectivele trans- logia filtr`rii luminii portului militar inter- [i con[tientizarea modal • Noi scenarii. situa]ional` • Garda Perspectivele afgane de Coast` testeaz` [i „trezirea“ lumii arabe un generator de imagini subacvatice 3D • Retragerea în era post-Bin Laden trupelor americane din Irak: demontarea re]elei • Inova]ie în arhivele de comunica]ii • Preg`tirile G`rzii de Coast` administra]iei publice. determinate de înc`lzirea regiunii arctice • Digitalizarea documentelor – o provocare pentru Securitatea maritim` • Eforturi globale de combatere viitor • Conceptul de Joint Logistic Support Group a amenin]`rii atacurilor cu arme nucleare a navelor de dimensiuni mici • Un material minune (JLSG) • Platforma de lansare a rachetelor sol-aer face lumin` în domeniul aparaturii de vedere SAMP/T (Surface to Air Missile Platforme/Terrain) pe timp de noapte • Strategia [i politica • Tr`g`torul militar de elit` • Psihologia [i mediul privind securitatea cibernetic` au nevoie de o doz` militar. Interac]iuni [i perspective • Principiile artei de realism militare. Asediul Insulei Corfu (1716). Ap`rarea static` [i dinamic` • For]ele armate [i societatea Signal, SUA, vol. 66, nr. 12, august 2012 civil`. Un proces evolutiv de legitimare [i asimilare Sisteme de siguran]` pentru protec]ia echipamentelor militare • Tehnologia WildCAT pentru protec]ia Signal, SUA, vol. 66, nr. 11, iulie 2012 re]elelor wireless • Cooperarea interna]ional` Re]elele de comunica]ii [i relocarea for]elor terestre este foarte important` pentru securitatea cibernetic` • Guvernul american coopereaz` cu industria americane pe teritoriul american • Capability energetic` în domeniul securit`]ii cibernetice Set 13 – re]eaua mobil` de comunica]ii a for]elor • For]ele aeriene americane caut` solu]ii terestre americane • Capabilit`]i mobile pentru comunica]iile prin satelit • Un centru de comunica]ii pentru for]ele terestre americane • american de cercet`ri în domeniul medical se al`tur` Sistem de distribuire a datelor de intelligence reac]iei în cazul dezastrelor • Furtunile solare în Afganistan • Laborator pentru testarea pun la încercare capacitatea de reac]ie a organismelor tehnologiilor energetice pentru ma[inile de lupt` din sectorul public [i din cel privat • Sistemele • Strategia digital` guvernamental` american` • wireless [i metodele de localizare • Sateli]i Evolu]ia telefoanelor mobile se transform` pentru for]ele armate braziliene • Dispozitivele în revolu]ie • Telefoanele inteligente devin radiouri electronice de comunica]ii pot fi o arm` strategic` inteligente • Sistem de comand` prin calculator ofensiv`. Selec]ie [i traducere: dr. Mihai POPESCU, Delia PETRACHE, C`t`lina ROJI{TEANU Biblioteca Militar` Na]ional` 193 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 EVENIMENTE EDITORIALE @ Colonel dr. Mircea T~NASE La sfâr[itul anului trecut a ap`rut la Editura Militar` lucrarea Statul Major General (1859-1950). Organizare [i atribu]ii func]ionale. Autorii, colonelul (r.) prof.univ.dr. Ion Giurc`, istoric militar de prestigiu [i cadru didactic cu state vechi în predarea istoriei militare în Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“, [i prof.univ.dr. Maria Georgescu, cercet`tor [tiin]ific cu o prodigioas` activitate în cadrul Institutului de Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`, ne ofer` o lucrare de referin]`, la care putem apela nu numai pentru o interesant` lectur`, ci, mai ales, atunci când se impune s` recurgem la argumentul istoric pentru g`sirea celor mai adecvate [i viabile solu]ii de remodelare, pe baze solide [i principii viabile, a structurii de conducere strategic` a armatei, \n conformitate cu cerin]ele prezentului [i ale viitorului. Evocarea istoric` a drumului parcurs de armata român` modern`, prin prisma organiz`rii [i a atribu]iilor Statului Major General român, structur` dinamic`, având capacitate de adaptare rapid` la realit`]ile etapelor istorice parcurse la pace, în situa]ii de criz` [i r`zboi, motor al dezvolt`rii sistemului militar românesc, de a c`rui existen]` [i activitate sunt legate succese [i insuccese, realiz`ri [i e[ecuri, iat` linia directoare a acestei c`r]i care se impune, de departe, în fruntea lucr`rilor – pu]ine, din p`cate – editate pân` în prezent pe aceast` tem`. În prefa]a lucr`rii, generalul-locotenent dr. {tefan D`nil`, [eful Statului Major General, apreciaz` c` aceasta este „o apari]ie fireasc`, necesar` [i util` în peisajul istoriografiei militare române[ti, o abordare [tiin]ific` fundamentat` pe documente edite [i inedite, uneori [i pe memorialistica vremii. Este încununarea unui efort de documentare, analiz` [i sintez` a evenimentelor [i faptelor a[a cum au fost, cum sunt v`zute [i interpretate de c`tre autori, în special sub aspectul organiz`rii [i atribu]iilor Statului Major General (Marele Stat Major) în situa]iile 194 Evenimente editoriale [i condi]iile din perioada analizat`. […] Remarc, de asemenea, prezentarea uneori pân` la detaliu atât a atribu]iilor func]ionale, a rela]iilor de colaborare [i cooperare între direc]ii, sec]ii [i birouri, cât [i a unor disfunc]ionalit`]i generate de factorul uman, obiectiv, dar [i subiectiv, în întreaga sa ac]iune“. Am re]inut, de asemenea, din m`rturisirea de credin]` a autorilor în introducerea lucr`rii: „Studiul [i analiza evenimentelor din istoria militar` româneasc`, desf`[urate în timp de pace, în situa]ii de criz` [i r`zboi, ne-au convins c`, f`r` o organizare judicioas`, suple]e [i eficien]`, f`r` atribu]ii clare în privin]a activit`]ilor [i ac]iunilor curente [i speciale, structurile de conducere la nivel strategic nu-[i pot îndeplini sarcinile care, istoric, tradi]ional, le-au revenit, indiferent de regimul politic în care [i-au desf`[urat activitatea, în condi]iile apartenen]ei sau nu la un sistem de securitate [i ap`rare colectiv`“. Structurat` pe 6 capitole, cartea abordeaz` în fiecare dintre acestea evolu]ia structurii de conducere strategic` a Armatei României, într-o cronologie marcat` de câteva etape distincte ale istoriei noastre din ultimii peste 150 de ani: Preliminarii ale constituirii Statului Major General. Structuri de comand` [i stat major (1830-1858); Statul Major General [i Marele Cartier General în Armata României Moderne (1859-1914); Marele Stat Major [i Marele Cartier General în perioada 1914-1919; Marele Stat Major în perioada interbelic`; Marele Stat Major [i Marele Cartier General în perioada particip`rii României la cel de-al Doilea R`zboi Mondial; Marele Stat Major în perioada 1945-1950. Elaborat` pe baza izvoarelor istorice scrise, documente identificate în fondurile arhivistice ale Serviciului Istoric al Armatei [i Arhivelor Na]ionale Istorice Centrale, a fondului documentar aflat în posesia Muzeului Militar Na]ional [i a Bibliotecii Statului Major General, a lucr`rilor fundamentale ale istoriografiei militare române[ti, lucrarea prezint` structurile organizatorice ale Statului Major General, Marelui Stat Major, Marelui Cartier General [i, acolo unde a fost posibil, generalii, ofi]erii, subofi]erii [i personalul civil care au încadrat func]iile de conducere din cadrul acestor structuri. De[i s-ar putea crede c` se adreseaz` unui segment de cititori strict specializa]i, lucrarea este scris` într-un limbaj adecvat domeniului militar, accesibil îns` [i cititorilor din alte sfere de activitate. În acest sens, autorii s-au str`duit s` fac` unele preciz`ri, deosebit de utile chiar [i celor din interiorul sistemului, încercând s` elimine neîn]elegerile [i confuziile referitoare la geneza, denumirile, rolul [i misiunile acestor structuri în evolu]ia lor istoric`. Foarte interesante sunt, nu numai pentru cercet`tori, ci [i pentru pasiona]ii de istorie militar`, organizarea [i atribu]iile Statului Major General [i ale Marelui Cartier General atât în condi]iile apartenen]ei la alian]ele militare (Tripla Alian]` 195 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 – 1882-1914, Tripla În]elegere – 1916-1919, Mica În]elegere – 1921-1939, În]elegerea Balcanic` – 1934-1939, Pactul Tripartit – 1940-1944, Coali]ia Na]iunilor Unite – 1944-1945), cât [i în perioadele de neutralitate care au precedat intrarea României în r`zboaiele din anii 1877-1878, 1913, 1916-1919 [i 1941-1945. Analizele pertinente referitoare la rezultatele numirii unor generali [i ofi]eri în anumite func]ii de conducere, nu întotdeauna dup` criteriul competen]ei [i al performan]ei profesionale, îndeamn` cititorii – mai ales dac` printre ei se vor afla [i factori de decizie politico-militar` – la o profund` [i responsabil` analiz` a acestui aspect cu serioase implica]ii asupra eficien]ei structurilor de concep]ie [i conducere la nivel strategic. Un bogat aparat critic d` greutatea [i credibilitatea [tiin]ific` lucr`rii, cele 50 de anexe – în majoritate organigrame ale structurilor de conducere strategic` în diferite etape – se constituie într-un valoros material documentar, iar indicele de nume este un pre]ios instrument de c`utare rapid` a informa]iei. Câteva fotografii, unele inedite, întregesc în chip armonios aceast` lucrare, prin a c`rei prezentare grafic` Editura Militar` s-a dovedit, [i de aceast` dat`, la în`l]imea standardelor editoriale cu care ne-a obi[nuit deja. * Recenta lucrare a colonelului dr. Georgel Rusu – Sinergia instrumentelor de management – este, dup` cum a consemnat prefa]atorul acesteia, prof.univ.dr. Teodor Frunzeti, un reper valoros în bibliografia de specialitate, caracterul sintetic [i corect fundamentat [tiin]ific având ancore în lucr`ri de specialitate din literatura român` [i str`in`. Calitatea lucr`rii const` în noutatea abord`rii, în logica argument`rii liniilor de for]` propuse [i, mai ales, în aplicabilitatea, f`r` rezerve, atât la nivelul organiza]iei, cât [i la nivel macrosistemic. Specialist pasionat al domeniului, cu alte câteva lucr`ri valoroase la activ, autorul [i-a structurat prezenta lucrare pe patru capitole, construindu-i cuprinsul pe principiile argument`rii dup` metoda pa[ilor m`run]i. În primul capitol, Managementul ca surs` [i factor al eficien]ei ac]iunii umane, sunt abordate probleme precum Standardizarea ca activitate de management pentru crearea [i men]inerea statusului organiza]ional; Managementul [i condi]ia func]ion`rii sistemului; Managementul culturii; Managementul civiliza]iei; De la managementul conflictelor la conflictele managementului. 196 Evenimente editoriale În capitolul al doilea, Dimensiunea informa]ional` a managementului, autorul trateaz` Rela]ia simbiotic` informa]ie-comunicare în management, pentru ca, în capitolul trei, Aspecte obiective [i considerente subiective cu privire la marketingul for]ei de munc`, s` eviden]ieze Principiile marketingului for]ei de munc` pentru institu]iile din domeniul ap`r`rii. În fine, în ultimul capitol, Congruen]a dintre abilitatea formal` [i calificarea profesional`/institu]ional` în gestionarea instrumentelor de management, g`sim Definirea corect` a termenilor [i Palierele r`spunderii în generarea de instrumente de management, cu un studiu de caz: Carta Alb` a Ap`r`rii. O carte care ne propune o articulare coerent` a instrumentelor de management ca o posibil` cale a dobândirii sinergiei instrumentelor de management este, cu siguran]`, o lucrare interesant`, recomandat` [i de formula sa inedit`, de abordarea nou`, antrenant`, în care stilul [tiin]ific se îmbin` armonios cu virtu]ile eseului. Documentarea [i sus]inerea bibliografic` cu lucr`ri de referin]` din domeniu o consolideaz` [tiin]ific, iar formula grafic` aplicat` de Editura Paralela 45 îi confer` o ]inut` estetic` atractiv`. Cartea a stârnit interesul celor prezen]i la lansarea ei, în noiembrie 2012, la Târgul de Carte Gaudeamus, primind, printr-o frumoas` prezentare, girul academicianului Solomon Marcus. * Dup` ce a dat lovitura în 2010 cu volumul Istoria serviciilor de informa]ii/contrainforma]ii în perioada 1919-1945, c`ruia Academia Român` i-a conferit în 2012 Premiul Mihail Kog`lniceanu, Alin Spânu, un pasionat [i prolific cercet`tor al problematicii Serviciilor de Informa]ii, ne ofer` o nou` lucrare – Serviciul de informa]ii al României în R`zboiul de Întregire Na]ional` (1916-1920). Lucrarea, ap`rut` sub egida Editurii Militare, abordeaz`, de pe pozi]ii [tiin]ifice, fortificate cu argumentul incontestabil al documentelor de arhiv`, participarea României pe frontul secret al Primului R`zboi Mondial, pentru ap`rarea, [i pe aceast` dimensiune a confrunt`rii, a intereselor sale vitale. Volumul este structurat pe [ase capitole, în cuprinsul c`rora autorul prezint` cronologic Evolu]ia structurilor informative/contrainformative pân` la izbucnirea 197 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 Primului R`zboi Mondial (capitolul 1), ac]iunile informative externe [i cele contra- informative din perioada neutralit`]ii – Neutri…, dar bine informa]i – 1914-1916 (capitolul 2), Aportul serviciilor de informa]ii la R`zboiul de Întregire (capitolul 3), activitatea serviciilor de informa]ii în perioada 1919-1920 – R`zboiul informa]iilor continu` (capitolul 4), activitatea Colonelului Nicolae Condeescu, [eful Sec]iei Informa]ii din Marele Cartier General, unul dintre p`rin]ii fondatori ai intelligence-ului românesc din secolul al XX-lea (capitolul 5), precum [i Intelligence-ul românesc în analiza inamicilor, cu focalizare pe activitatea serviciilor secrete ale Puterilor Centrale (capitolul 6). Nota dominant` a activit`]ii informative desf`[urat` de serviciile de informa]ii/ contrainforma]ii autohtone în perioada premerg`toare [i în timpul R`zboiului de Întregire Na]ional` este subliniat` de autor în concluziile sale: În primul rând, informa]iile ob]inute au dovedit o perfect` cunoa[tere a tematicilor de interes pentru siguran]a statului, fiind în egal` m`sur` reale [i pertinente. În al doilea rând, activitatea informativ` – de la monitorizarea surselor [i pân` la infiltrarea în mediile de interes – a condus, pe baza datelor furnizate [i verificate, la elaborarea unor materiale analitice extrem de utile, pe baza c`rora s-au luat m`surile necesare anihil`rii inamicilor statului român. În al treilea rând, merit` a fi l`udat` calitatea uman` existent` în aceste cazuri, începând de la conducere [i continuând cu to]i [efii de servicii, de birouri [i agen]ii de teren implica]i în culegerea de informa]ii [i colaborarea reciproc avantajoas`, în scopul unei inform`ri cât mai corecte [i eficiente c`tre conducerea statului. Colaborarea DPSG (Direc]iunea Poli]iei [i Siguran]ei Generale, n.n.) cu serviciul de informa]ii al armatei a fost strâns` [i permanent`, continuând [i în perioada urm`toare încheierii ostilit`]ilor. Din acest motiv, ac]iunile antistatale au fost neutralizate din fa[` în cea mai mare parte, iar cele care au reu[it s` fie puse în practic` (cazul atentatului de la Senat) au fost analizate cu aten]ie [i s-au luat m`surile necesare pentru preîntâmpinarea altora de acela[i tip. Apreciem [i noi activitatea autorului în culegerea de informa]ii din arhive (18 anexe, reprezentând aproape 40% din volumul lucr`rii) [i diseminarea acestora, dup` o atent` analiz` [i concluzii pertinente, prin aceast` valoroas` lucrare care, dup` cum spune eminentul istoric Gheorghe Buzatu în Prefa]`, „incit` [i intrig` în acela[i timp, deoarece dr. Alin Spânu lanseaz`, pe baza unor documente în majoritate inedite, ipoteze [i prezint` noi cazuri de spionaj [i contraspionaj într-o epoc` tulbure“. 198 CronicaCronica militarqmilitarq dede altqdatqaltqdatq Revista România Militar` are meritul de a fi fost, de-a lungul vremii, o ramp` de lansare a celor mai noi concep]ii [i teorii privind organizarea [i dotarea o[tirii, planificarea [i ducerea ac]iunilor militare, studii de istorie [i geografie militar`, de justi]ie militar`, îns`, dorind „a între]ine pe o[teanul român cu cuno[tin]a evenimentelor militare ce se petrec în lume“, devine, voit sau doar întâmpl`tor, [i o autentic` cronic` a celor mai importante evenimente politico-militare ale epocilor str`b`tute în cei aproape 150 de ani ai existen]ei sale. Am ales, din colec]ia revistei, mai multe asemenea consemn`ri de cronic` militar`, nout`]i, inven]iuni [i informa]iuni militare, din ]ar` [i din strein`tate, pe care le vom publica în serial în paginile revistei, în preajma anivers`rii acestei frumoase vârste, tocmai pentru a încerca o repunere în lumin` a unor fragmente din aceast` interesant` fresc`, cu tu[ele ei cazone, deseori savuroase prin con]inut [i limbaj. Chronica militar`: Romînia. – Una din m`surile cele mai nemerite, luat` succesivu de Mini[trii de Resboiu ce s’au succedat de la 1859, [i la care ]ara întreag` ar trebui s` aplaude este aceea d’a înlesni ofi]erilor mijloace spre a merge în strein`tate [i a se perfec]iona în arta lor. A în]elege trebuin]a ce are ]ara de ofi]eri înv`]a]i este a în]elege în ce st` puterea ]`rii [i a lucra pentru independen]a ei. Streinii au cunoscut înaintea noastr` [i mai bine de cât noi aceast` trebuin]`. Iat` ce zice D-nul Colson în uvragiul s`u asupra viitorului Principatelor: „Amîndou` Principatele n’au nici artilerie, nici stat major. {i cu toate acestea viitorul României st` în armat`. Nu mai este nici o speran]` de independen]` dac` nu se vor gr`bi d’a organiza un corp de ofi]eri [i dac` nu se vor gr`bi d’a organiza un corp de ofi]eri [i dac` Moldo-Romînii nu vor intra nici în geniu, nici în stat major. Un popor care este silit d’a se încredin]a în talentele streinilor mercenari spre a sf`rîma lan]urile sale va r`mînea tot d’auna subjugat.” Num`rul ofi]erilor Romîni ce au trecut prin [colile militare streine, [i mai cu seam` ale Franciei în ace[ti din urm` patru ani, trece peste 60, din care 22 s’au [i întors în ]ar`; iar mai mul]i de 40 se afl` înc`, [i se întoarce pe m`sur` ce sfîr[esc cursurile.[…] (România Militar`, anul I, 1864, vol. I, p. 113). ……………...... ………………………………………………………. Anun]`m cu pl`cere un concurs publicat de D. Ministru de resbel pentru dou` uvragie militare. Uvragele trebuesc depuse la Ministerul de Resbel pân` la 31 Decembrie 1864. 199 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2013 Cel d’întîiu uvragiu va fi: O adun`tur` de faptele cele mai însemnate de bravur`, de generositate, umanitate, patriotism, desinteresare [i eroism prin care osta[ii Români s’au deosebit în toate epocile istorii noastre. Al doilea uvragiu este: “Istoria militar` a României”.[...] (România Militar`, anul I, 1864, vol. I, p. 115)...... Mai toate jurnalele din Bucure[ti au salutat cu pl`cere ivirea “României Militare”. Unele ne au ar`tat c` pe cât este de frumoas` sarcina ce am luat asupr`-ne pe atât este de grea; altele ne-au sf`tuit c` de vom urma pe o cale liberal` [i adev`rat na]ional` vom ajunge la un resultat bun. Am în]eles pe cele d’întîiu [i le mul]umim. Mul]umim [i celor d’al doilea c` nu le credem în stare d’a putea ar`ta o alt` cale pe care poate apuca ni[te ofi]eri tineri care [’au impus singuri sarcina d’a lucra la progresul armatei. (România Militar`, anul I, 1864, vol. I, p. 113). ……………………………………...... ………………………………. Între alte proecte votate de camera legiuitoare care privesc armata este [i proectul de lege asupra pensiilor. F`r` a ne da p`rerea asupra acestui proect, esprim`m p`rerea de r`u c` el nu coprinde [i pe sub-ofi]eri, caporali [i solda]i. Pîn` ast`zi nu esist` nici o legiuire spre a asigura o pensie de retragere acestora, nici pentru vechime de serviciu, nici pentru caz de r`ni sau pentru infirmit`]i grave [i incurabile. Serviciul statului este o îndatorire impus` tuturor romînilor prin legea de recrutare, este drept dar ca statul s` acorde o resplat` timpului serviciului [i s` asigure esisten]a militarilor pe cari acidente ivite în cariera lor i-a f`cut improprii la ori-ce serviciu. A mai l`sa s` se urmeze ca pîn` acum cu dîn[ii adic` a-i l`sa s` cer[easc` nu este demn pentru o na]ie civilizat`. Afl`m c` D. ministru de resbel a dat un asemenea proect camerei legiuitoare. (România Militar`, anul I, 1864, vol. I, p. 117). ………………………...... …………………………………………… Francia. – Este vorba a se întocmi în Paris un Club care s` serve drept centru de adunare tutulor ofi]erilor din armata de uscat [i marin`. Jurnalul de unde tragem aceast` nuvel` adaog` c` acest club va fi ast-fel o imita]ie din faimosul Army and Navy Club din Londra. (România Militar`, anul I, 1864, vol. I, p. 263). ………………………………...... ……………………………………… Bavaria. – Anuarul militar bavarez probeaz` c` gustul armelor s’a dezvoltat cu deosebire în clasele ‘nalte ale societ`]ii bavareze. Din 2333 ofi]eri ce num`r` armata acestui stat, 804, adic` mai mult de a treia parte, sunt nobili: se vede 9 prin]i de sînge, 3 duci alia]i familii regale, 9 prin]i, 95 comi]i, 329 baroni [i 363 cavaleri. Regimentele, care în toat` Bavaria, ca mai în toat` Alemania de sus [i mai cu seam` în Austria port, afar` din num`rul lor, numele colonelului lor proprietar, sunt 2 a doi imperatori, 5 a cinci regi, 1 al unei regine, 5 al prin]ilor regali, 1 a unui mare duce, 1 a unui duce [i 2 a doi baroni; cele-l-alte n’au înc` proprietari. (România Militar`, anul I, 1864, vol. I, p. 122). Selec]ie texte: @ Colonel dr. Mircea T~NASE Opera]iunile de redactare [i tehnoredactare au fost \ncheiate la data de 22.02.2013. 200