I.G.DUIC Rusesti in Moldova .1917 - Noaptea De La 9 Decembrie - Dezarmarea Bolsevicilor - Li- Chidarea Frontului Rusesc.De 441=4 S
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
-1 Vol. III: De la venirea lui Lenin la pute- re pans la dezarmarea trupelor I.G.DUIC rusesti in Moldova .1917 - Noaptea de la 9 Decembrie - Dezarmarea bolsevicilor - Li- chidarea frontului rusesc.De 441=4 s. fin la dezarmarea bolsevicilor la demisia guvernului . Guvernul w Averescu . Guvernul Marghi- loman. Ostracizatii.Desno- damantul.Guvernarea noas- tra (Noiembrie 1918-1919) - Conferinta pacii. DIVERSE: Moartea Regelui Ferdinand. Moartea lui Ion I.C. Bratianu . Moartea lui Vintila* Bratianu . Imagini din viata politica a lui I.G. Duca. * Indice general -Vol. I, IIsiIII. * : Ne bucurdm sa vd putem ofe- 744.1. ri sere lecturd cel de-al doilea volum din opera memorialisti- cci a lui I.G. Duca. A fost un pas greu pentru ca dzficultd tile materiale ce ne-au insotit la editarea primului vo- 111 lum au crescut in amploare, iar noile investitii ne-au fost ingreunateide nerecuperarea a circa 3/4 din primele inves- titii. Intr.&aparitiavolumului 11- era anuntata pentru finele lu- ** IIM111111=11 nii Iunie a.c., apeleim la inte- IMMI11111111111 legerea dv. pentru intiirzierea survenitel. Cu multumiri pentru solici- tudinea ardtatd, Ilr Editura F C 11.G.DUC NIMINIII POLITIC.AU---=4,--=-:---=o:,-E-- vol.11 ColectiaMemoriisimarturii" Jon DumitruNerlag Munchen 1981 1.G.DUCA AMINTIRE1 POLITECE Vol.11 Co lectiaMemorii si marturii" Jon Dumitru-Verlag Miinchen 1981 0 Copyright 1981 by Jon Dum:tru Verlag, Munich, with the granted permission of the Publications Committee of the Hoover Institution on War, Revolution and Peace (Stanford University), California, the repository for the memoirs. Gesamtherstellung: Jon Dumitru Verlag fur Fachliteratur, wissenschaftl. Bucher, literarische Werke in der Sammlung Colecjia Memorii ,ci manure 8000 Miinchen 40, Siegfriedstr.3, Tel. (089) 34 61 32 Composersatz and Offsetdruck: Jon Dumitru Verlagswerkstatt 8000 Miincben 40, Kaiserstr. 65, Tel. (089) 34 31 93 Fur diese Ausgabe alle Recbte dem Verlag vorbehalten Printed in Germany f, E' D 1 sie, '-. 1 \' i i..--- , i -k., _.."; ,, is H"'/IL, A p I I 1 AZ '1' 'N. , . i . A 6. : , , 711/Ile Fig. 1: I. G. Duca rt, A 4.i.4_* etattAl 1-V-'CAL4 oto.wt.rdtkit4.44./ X t. 4tfeLt. ft, 1. tt4A IAA. eltu:e 1co.A.-0.144.4.4.ft_ti -444.4-(AA,t.t.c.2.a41Ircab-wia.pewa1.44. 6tAx:ci. 1.4)4.44-1{AtirprZ1-wc-aLe,c,t+ Ct-urPAA.-9-c/44.4.I -LA -1-t -c-& t4 ttwe-t. idt,t4 -66u.A. M. 14 etatx,4et4,-t4CA_I. at-tt:(AA1-ti4v-ot, t46-4.4,47etA.47, etA tuA.A. -ttfx,if p_ttit.cA-elZ' eta et:Usudetw-tLAi-tA_Zeai,u_tA1, e`44 e 0.tAxt%A.ta., tt AAA. et.11--8 t4 *C. tA-4 ere te.uux, , 1C.1.-s,cAAA.? Plan ca Nr. 1 m4410 '4114s1444. Acrits.4)1Nn Aitit x Umes. .101 '114 rA4 44.4acruxN()Le_ (44. luo 1444.1 ItAff 414. is.1(4 tun Ciao. 11cup oft k. 4 11,1 p64qovitlid voi446i4firdito 11.61-ritit. km itt444)44(dk tiitt At1 t AOC OWII; 41le)GraPt. l441 lum4 14, !tun. h t 04,04urima"tie tec Ast 41 Ot444ow ar lit 'SA 4stotti CA4dJIGS i amtt441 1V1 It4 lamrit 1(4ItNA* . Plan,sa Nr. 2 ION G. DUCA AMINTIRI POLITICE Volumul II RAZBOIUL Capitolul 24/Primele zile Capitolul 25/ Desperarea lui BreitianuMantaua lui Arvinte Capitolul 26/ Apeirarea in CarpatiMoartea lui Nicu Filipescu Capitolul 27/ Chinuitoarele alternativemoartea Princi- pelui Mircea Capitolul 28/ Dezastrul se precipitaFalkenhayn trece Carpajii §.i Mackensen Dundrea Capitolul 29/ Batdlia pentru apeirarea Bucuregilor Ul- timele zile Capitolul 30/ lafiPrimele spa tilmdni Capitolul 31/ Ultimele sciptlimcini ale anului 1916 Capitolul 32/ 1917Primele luniTifosul exantematic Capitolul 33/ 1917Primele luni urmareRevolutia RuseascdIntrarea Americii Capitolul 34/ 1917ReformelePartidul Muncii Capitolul 35/ BoLievismul intindevotarea reformelor Capitolul 36/ 1917 Criza Ministeriald Ofensiva pe Siret, Mcirdsti, Mdre4esti Capitolul 37/ 1917AugustSeptembrie 5 H RAZBOIUL CAPITOL UL DOUAZECI ..I PATRU PRIMELE ZILE Inteadevar, la ora 4 ne-am intrunit in consiliu la mine acasa, in Stra- da Caragiale, consiliu scurt, care avea de scop sa fixeze ultimele m5.suri urgente. Pe and deliberam am auzit zgomotul patrulelor de cavalerie care si incepusera sa circule prin oras. Era primul semn al razboiului ce incepe. La 5 am plecat la posts ca sa proclam functionarea oficiala a cenzu- rei. Am fost intampinat acolo de nenorocitul de Verzea, a carui origins ardeleneasca $i ale carui protestari de devotament indemnasera pe Gene- ralul Iliescu sa-1 recomande lui Bratianu pentru postul atat de insemnat, alit de plin de raspunderi, de director general al Postelor si Telegrafelor. Organizarea cenzurii era facuta din vreme, am pus deci aparatul in miscare, iar totdeodata am convocat acolo pe toti ziaristii din Zara cat si pe cores- pondentii presei neutre si aliate. Le-am facut recomandarile cuvenite, mi-au fagaduit tot concursul si trebuie sa recunosc ca s'au tinut de cuvant, pot spune chiar ca timp de doi ani, cat a trebuit sa exercit aceste ingrate si delicate functiuni, nu am avut a ma plange de press. Pot spune in plus ca, afara de doua exceptii, nu imi reamintesc sa fi avut vreo neplacere de pe urma ei, ceea ce constituie, cred, cel mai frumos omagiu ce se poate aduce celei de-a patra puteri din stat. Aceste doua exceptii sunt socialistii si un corespondent de ziar rusesc. In urma atitudinii violent anti-razboinice a lui Rakowski, pe atunci se- ful Partidului social-democrat roman si mai ales dupa dovezile pe care le aveam ca primise subventii de la Germani pentru a combate actiunea in- trarii noastre in razboi impotriva Puterilor Centrale, guvernul a dispus, din momentul chiar al decretarii mobilizarii, internarea lui. Tovarasii lui de la Romania Muncitoare" au crezut ca, razboiul declarat, pot continua ati- tudinea for din timpul neutralitatii. Ziarul for era plin de indemnuri la ne- supunere, de protestari contra razboiului si de batjocuri la adresa idealului national. I-am chemat, le-am spus ca un atare limbaj nu poate fi tolerat, i-am vestit ca daca nu inceteaza va trebui sa recurgem la masuri drastice. Vreo cloud zile s'au tinut de cuvant, pe urma au reinceput si mai violent, cine stie, poate anume spre a ne sili sa intervenim energic sau pentru ca, subventiile germane disparand, nu mai aveau mijloace si le trebuia un pre- 7 text pentru incetarea ziarului. Atunci am consultat consiliul de mini§tri §i am dispus suprimarea ziarului socialist, la vreo saptamana de la intrarea in razboi, specificandu-le insa cal atunci cand se vor hoari sa adopte o atitu- dine compatibila cu imprejurarile actuale, vom examina fara gand precu- getat posibilitatea reaparitiei lui. Cu corespondentul ziarului rusesc lucrurile au avut o infati§are mai ciudata. La po§ta intai, la cenzura pe urma, am observat printre cores- ponden ;ii presei aliate un individ cu ochelari, mic, slabut, galben la fat a, cu un aer bolnavicios, tipul clasic al revolutionarului rus. Era, insa, foarte prevenitori parea insufletit de cele mai amicale simtarninte fat a de Ro- mania §i fratia de arme romano-rusa. Care mi-a fost, insa, mirarea dupa catva timp, cand mi s'au adus articole pe care le trimitea la Petrograd, pli- ne de inexactitati §i scrise cu o ura nemaipomenita impotriva noastra. Am prevenit imediat pe Poklewski, care s'a aratat §i el foarte surprinsi mi-a fagaduit ca va cerceta cazul. tnteadevar, dupa cateva zile a venit la mine foarte jenat sa-mi spuna ca a examinat chestia §i ca roaga sa nu ii dau nici o insemnatate, ca acest ziarist este cam ciudat, dar ca e un om foarte de treaba, ca imi promite cal pe viitor va verifica chiar el coresponden ;ele sale §i ca nu voi mai avea neplaceri. Ziaristul totu§i a continuat sa aiba o atitudine suspects, iar la Iasi, la inceputul revolutiei ruse§ti, 1-am prins scriind mai mult incoherenle decat lucruri suparatoare. Si de-o data a dis- parut, unii mi-au afirmat ca devenise bol§evic, altii m-au asigurat cal era un monarhist mistic §i ca., dimpotriva, bol§evicii 1-au impu§cat. Ce motive a avut insa Poklewski ca sa-1 acopere §i sa -1 protejeze? A ramas pans azi un mister pentru mine. Sa fi fost vreun agent al sigurantei imperiale, bu- curandu-se de inalte protectii, un simplu agent provocator pe care Poklew- ski prefers sa-1 menajeze, cine va patrunde vreodata in tainele diplomatiei ruse§ti din labirintul inextricabil al politicei secrete ;ariste? Tot bine Ca nu am avut cu ele nemultumiri mai grave de inregistrat. Din prima zi am cautat sa folosesc la serviciul cenzurii nu numai zia- ri§ti, dar Si arti§ti §i scriitori. Cand ne-am retras in Moldova, s'au mai im- pra§tiat, dar cat am stat la Bucure§ti cenzura a fost o adevarata adunare a reprezentantilor literelor §i artelor romane. Nu tiu dace imi vor fi pas- trand o amintire recunoscatoare pentru gandul pe care 1-am avut de a feri §i astfel intelectualitatea noastra de pierderi inutile, lucrul de altfel nu are nici o insemnatate. Destul ca eu ma felicit §i azi de aceasta initiative. Cat despre felul cum mi-am indeplinit misiunea de cenzor, prefer sa nu spun ni- mic, sarcina mi-a fost destul de penibila, ca sa nu mai rascolesc toate amin- tirile legate de ea. Se potrivea a§a de putin cu firea §i cu toata mentalita- tea mea, incat patriotismul care in timp de razboi dicteaza tuturor sa lup- te acolo unde li se cere, m'a indemnat sa ma supun rugamintii lui Bratia- nu. Nu e vorba, am avut o rasplata dupa ce razboiul s'a terminat §i cenzu- ra s'a ridicat: victimele mele, ziari§tii, au venit sa ma roage sa fiu pre§e- 8 dintele sindicatului for §i m-au §i ales daca nu ma in§el, cu unanimitatea voturilor.