DOCSLIB.ORG

Bisericii Romaanpti

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Bisericii Romaanpti ISTORIA BISERICII ROMAANPTI F A VIETH RELIGIOASE A ROMILOR DE N. IORGA VOLUMUL al II-lea. VAIENII-DE-MUNTE TIPOGRAFIA CNEAMUL 11011/INII:SCD -1909. Cateva inedite de arhierei veaculalXVIII-lea rf» et6( C(-(4 GlIEDEON, EPISCOP DE ROMAN (Ghedeon, episcop Romanschn" , 1734). DANIIL, EPISCOP DE ROMAN (Dannl, episcop romanschn" ,1731) 2(791 00" GIIEDEON, EPISCOP DE IMF (Ghedeon, episcop husschu" ,1731) NEOFIT MITROPOLIT MUNIEAN (Neofit Mitropolitul Ungrovlahn") ANTONIE, MITROPOLIT AL MOLDOVEI (Antonie Mitropolit Su.eavschii"). GIIEDEON, MITROPOLIT AL moLDoVEI (Ghedeon, Mitropolit Moldovlahii"). NUSAIL, EPISCOP DE H 1I) UTI (Misail episcop Räd." ;1733). CARTEA a Ill-a EPOCA ROMA- NEASCA. PARTEA I-a. LUPTA PENTRU DESXV -ARSIREA UNIRII ROMANILOR DE PESTE MUNTI. CAP. I. Politica religioasd a lui Vodd Brdncoveanu tipdriturile muntene din epoca sa. putin timp duph soborul din Februar 1697 si ur- mdrile lui, Viddica ardelean Teofil murI, alegerea urmasului sdu se fAcil In conditiile obisnuite. Spre Bucurestii Mitropo- litului plecd un tinerel cdiugär, de neam bun, dela Ciugud, Atanasienghel, care ducea ca dansul recomandatii puternice din partea nobililor ardeleni, calvini, pe cari-i castigase cu bani. De o plata fäcutd in maulle lui Teodosie ca sh fie ales, nu poatefi vorba ;el ddda, duph spusa unuia dintre nego- ciatori, negustorul Dindar, numai optzeci de lei (Tea mal- tdmital, 1.Alegerea se facù dupd datina creatà pe vremea lui .5erban Cantacuzino, si, In lanuar 1698, Atanasie era sfintit ca Mitropolit pentru Ardeal. Data aceasta, noul Viddied nu primi conditii dela Gu- vernul ardelean, ai cdrui membri nu mai erau slobozi sd-si dea la iveald tendintele calvinizatoare. Invdttituri pentra purtarea sa le primi el dela Bucuresti chiar. Aici Vodd Brancoveanu, om bogat, darnici mandru, n'aved o politicd religioasä asa de sigurd ca a Inaintasului sdu, cum, de alminterea, si in politica propriu zish el se dovedise mai sovältor decat acesta, dupd stricarea bunelor legaturi cu Dosofteiu de Ierusalim. S trict ortodox fireste, in recognitionem ; Salei preofi, p. 178, nota 2. 4 ISTORIA BISERICII ROMINEFI fhrä sh aibh fath de catolicimhca.r acea curtenire care deosebise pe 5,erban-Vodd, el tiprtrise, pe de o parte, 01'0 románesti, de cuprins religiosiliterar, bune pentru ce- tirea boierilor si a preotilor :la 1691, Radu Greceanu drb astfel la ivealà o frumoasà carte, lucratrt de dänsul cu aju- torul fratelui Serban si supt supravegherea lui Constantin, Cantacuzino Stolnicul, « illargeíritarele» lui loan Gurd-de-A.ur, dntaritoriu sabornicestii si apostolestii a Rhshritului Desea- reci i adevaratei pravoslavnice credinte Indirepthtoriu»,. prefänuth In limba tuturor aca sà poatä. lietecare RumArt, ce si putinä. Invathturh ar avià., sä. Inteleagro. Pe de alth parte, un chlughr din Iviria sau Ivir, Iberia Caucasului, fost rob al Turcilor, Antim, om cu (leo- sebit simt pentru arth In toate Infätiärile ei, tiphrid, intdia pe seama lui, se parel, lucrrtri grecesti care dovedesc fiinta, unui curent ce duced, nu numai la Inzestrarea cu pe socoteala Románilor, a bisericilor din Räsaritul grecesc,, ci si d'Are grecizarea Bisericii ronzdnegi. Pe lângh Pareneticele imphratului Vasile Macedoneanul, chtre fiul shu Leon, pretheute (1691) in greceasca popo- ralh de Hrisant, nepotul, trimes Indath, in 1692, prin In Apus, pentru studii, al Patriarhului de Ierusalim 2; pa lângäc(Manualull, lui Cariofil, care räspunded la unele In- trebhri de naturä teologich aleStolniculuiCantacuzinc). (1697), pe lángh panegiricul Sf. Constantin, alchtuit de pre- dicatorul Curtii, Gheorghe Maiota (1697) 8,- altele, de ace- lasi, In 1706-7, la Ramnic 4 -, se dau In greceste, prin os- teneala lui Antim, cdrti de slajbd bisericeascd. Astfel e slujba Sf. Grigore Decapolitul, fAcuth In aceasth limbh de Cartile poartA numai insemnarea csfint lucrate de aAntim iero- monahulo. Asupra lui,v.1st,lit. rom. in secolla al XVIII-lea, p. 419. V. cele dota lucrAri ale pAr. Chrys. Papadopulos. Pentru Maiota, v. 1st, lit. rom. in secolia al XV111-lea, I, rpp. 49;. 417, 429. 4 Bibliografia Romanci, I, pp. 468-9, 478-9! POLITICA RELIGIOASi A LUI TOD' ,BRANCOVEANU 5 Mateiu al Mirelor 1, si cea, In legatura de zi Cu aceasta, a S. Paraschive, cu toate eh In nanastirea Bistritei oltene, care nu erà ainchinataDsi nu adapostia calugari g,reci, laudele Sfa.ntului ocrotitor fuseserá, cantate parka atunci In slavoneste. La Mitropolie, si nu Inca in Snagov, altä. nastire neinchinata, unde fù numit apoi ica egumen strainul Antim, ce-si gas1 indata adäpostul prielnic intre zidurile ei 2,se publicala 1693 o minunata Evanghelie greco-romaneasca, prin care putem vedea mai bine gan- durile unora dintre arldereii prihegii boierii de alt neam cari incunjurau pe Brancoveanu.S,;i aceasta edupa gre- easca al (sic)Bisearicii oranduiala asezatb, ca i tipari- tura mai veche a luierban.-Voda ; partea greceascà e me- nitä. pentru slajba,iar cea romaneasca numai pentru ca «si in casele voastre cu cetaniia ei adease sà và IndeletnicitiD, serie tipograful. Teoria lui Dosofteiu al Nloldovei ca. Scrip- tura foloseste numai daca e Inteleash, teorie primita pana la 16S8 si In Tara-Romfineasca, e Inlocuita prin aceia ca patimilerele din Mima otnului si anumai din cetanie si din auzire sa omoara.v. tusfarsit, nu numai pentru Grecii de departe,ci ipentru Romänii de aproape, se da, la 4697, Antologhial, Sbornical din Snagov, care cuprinde In el tot ce trebuie ape tot anul»: slujbela sfinti sau aacolutib), Psaltirea Intreaga, Octoihul, Orologhiul sau Ceas- lovul, Penticostariul, Triodul; volumul de aproape o mie de pagini erà tiparit cu clieltuiala unui fost categumen al Lavrei celei Mari din Atos, Galaction Vidalis,i ingrijit de un Panaioti din Sinope. O noud editie apare la 1709. Ig- natie, egumenul grec dela Nucetu, da, in 1705, o Slujba a Sf. Visarion, care se cantà de sigur In hiserica lui.i o slujba pentru Tarnosirea hisericilor se tiparl, de A.uxentie al Sollei, apentru a se imparti In dar arhiereilor», in 1703. SO, mai citam Psaltirea de Snagov din 1700. V. mai sus, vol. I, pp. 251-2. 2 /St. lit, tO»2., 1, pp. 419-21. 6 ISTORIA BISERICII ROMANESTI Dupd imprejurärile nouä din Ardeal se dä. la Snagov greceste «Märturisireav lui Petru Movilh, la care se adauge- o chrticich a lui Visarion Macri despre «cele trei mai mari virtuth5 (1699). Unul din ingrijitorii acestei lucrAri, Se- vastos Chimenitul, publich apoi o tälmhcire a stirbatorilor, (Heortologion» in 4701, apoi o «Invätäturä dogmatich. a Bisericii Rdsdritene»(4703), tratand despre imparthsenie sfintenia Fecioarei, iarcellalt, Ioan Comnenul, isi tiph- reste o descriere a Muntelui Atos, In 1701, descriere, carer cu Slujba SI. Ecaterinedela Muntele Sinai, se retiphreste la 47101, iar urmasul acestuia la Scaunul din Silistra, Ata- nasie, alt ghzduit al 13rancoveanului, editeazä la 1710, «Pa- noplia dogmaticb a vechiului imphrat Alexie Comnenul. Acestea pe lAngh discursurile grecesti ale fiilor Doinnuluir cari laudä pe sfintii patronali ai neamului lor a. Liturg-hia greco-araba, dath si pentru acei preoti sirieni cari nu stiau deck greceste (1701), Ceaslovut big, lot din I 702, Psal- tirea arabh din 4706, lucratä In Alep, Liturghia georgianh, din 1710 si Evanghelia din 1709 In aceiasi limbh se adaugh la aceste lucrdri, ca jertfe fäcute de Bräncoveanu pentra nahrirea numelui säu in phrtile Rdshritului. Sänt si lucräri de comandä, care nu stau deck In leghturä tipografich cu tenle noastre, ca slujba Sfintei Chiopolitis din 1702, plhtith de un Grec din Chios, sau cutare cuvAnt despre preotie al lui Hrisant (1702). Ca o curiozitate interesantä, ca o carte bunh pentrif a invätä Inch o limbh sträind, si RIM niciun gaud la Intrebuin tarea ei practich, dade4 la lumina Antim In 1698 o Gra- maticä slavonä destul de intinsh. Când, cu titlu si prefata româneasch, spublich, la 1696, Slujba slavonh a Stintilor Constantini Elena, se spune eh s'a fhcut slavoneste, ne- fiind la «izvoadéle grecesth. Un Ceaslov apare la 1703. Nu- mai despre Psaltirea de Buzäu din 1701 se spune ch e ti- Bibl. .Flom., I, pp. 481-2. 2 ibid., I, pp. 449i urm., 452 §i urm., 457 0 urrn., 468-9. POLITICA RELIGIOASA. A LUI VODk BRANCOVEANU 7 *Rd (pre limba cea obicinaitd, a sel cell prin besearecile rumanesti, sloveniasca, flindui lipsa de aciasta pre la be- searici de aeasta data», adaugindu-se cä e de nevoie pentru invatamant, care se stie di se razima pe invatarea de-a rostul a Psaltirii : (pre la scoale pentru inválatura copii1or»1, Nu se puteà inlaturà lush asa de usor ca vechea zdreantA slavona noul vesmant al limbii romanesti. Numit episcop de Buzau la 10 lunie 1601, Mitrofan reprezintà Inca acolo, In coltul de catre Moldova lui, curentul romanesc pe care-1 incepuse dascalul sau, acum pribeag in Polonia. inca (lela 1691 el tipäreste In Buza.0 o traducere romäneasca, tiparita de dansul, dar talmacità cu amestecul lumii dela Curte, a Pravoslau.nicii märturisiri, serse de Petra Movild. Numai peste trei ani teascurile Mitropoliei dau o Psaltire, Cu «ca- tizme», tropare, molitfe, epashalii de 50 de ani», eexapsalm», edupa oranduiala greciascal ;aceastälucrare,revazuta dupä textul Bibliei dela1688, erà insa menith, nu sä se dea preotilor spre Intrebuintare,ci sa.se Imparta numai, pentru cetire, «in liar pravoslavnicilor crestini». Tot asà Cu Evanghelia dela Snagov din 1697, care da numai inteo forma ediorthositä mai Cu multa nevointa» textul cunoscut, pentru cetirea de catre cei ce nu stiu slavoneste. În acelasi an, ca o urmare a aceleiasi miscari, Moldova rds- pandià o Tdlcuire a Lit urghiei, talmacire facutä de Cacavela, indreptatd de un necunoscuti tiparitä de Antioh-Vodä Cante- mir, prin ingrijirea boierului Lupa Boghn, care iscaleste Prefata. Sd se adauge traducen i dupa editiile grecesti ale acelorasi mesteri, ca acea «Carte sau lumina"», din 1699 care e reclarea In romaneste a cärtii lui Maxim Peloponesianul, retipariri sau prelucräri, ca aceia ce cuprinde einvatatura preotiloril pe scurtti de Sapte Taini ale Besearecii», publicatie din Buzau, cu titlu si pentru Moldova (1702)2.
Load more
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...

333 pages remaining, click to load more.

Recommended publications
  • Gidni 2 History and Cultural Mentalities Gala Galaction
    GIDNI 2 HISTORY AND CULTURAL MENTALITIES GALA GALACTION - AVATARS OF A UNIVERSITY CAREER Florin Onica, PhD Student, ”Babeș-Bolyai” University of Cluj-Napoca Abstract:The manner of selection and integration of academic elite is a privileged element of analysis, because it gives us the amount of reasons which terminate in cooptation or rejecting of an individual. These preconditions are quite ambiguous and they also canceled in practice the existence of an unique model of promotion. And the look has generated numerous conflicts that have taken place within the academic world, becoming true public „scandals”, polemical subjects which often has put in discussion the very validity of the principle of meritocracy. Therefore it seems necessary to distinguish for each case some of the mechanisms that have acted in this direction. „Case” Galaction becomes relevant in this context, in order to enlighten what it means becoming professor after 16 years of waiting and encourages questions and seek answers grievous to be made when it comes to personality of this magnitude. Keywords:professor, education, academic career, history of elites, theology. Gala Galaction offers us the example of a man honest with himself, even with the risk of beseeming a misfit against the tendencies of the epoch he lived in. The characteristics of his inedited profile, often perceived as a mixture of contrasts, can be carved from the physical and spiritual portraits of the characters he created. Famous for his literary writings and especially for having translated the Bible, priest Gala Galaction (Grigorie Pișculescu) has had an interesting and lesser known academic career. Rebuilding the diverse sequential aspects of his collegiate path will contribute to the reconstruction of the whole, comprising the light and dark sides inherent to any biography.
    [Show full text]
  • Biserica, Politica Si Cultura La Episcopul Ioan Giurgiu Patachi
    BISERICĂ, POLITICĂ ŞI CULTURĂ LA EPISCOPUL IOAN GIURGIU PATACHI (1681-1727) Iacob Mârza „În 1727 moare un episcop, carele deşi avuse viaţă scurtă, lăsă însă în urma sa un monument epocal nu numai pentru biserică ci şi pentru cultura naţională, căci câştigă de la împăratul două domenii, care apoi s-au schimbat pentru domeniul de la Blaj. După 70-80 de ani nu mai ştie nici un român, când, unde şi cum a murit acel episcop. Unul pune anul morţii lui la 1725, altul la 1727 şi iarăşi altul la 1728. Vine apoi abia în zilele noastre dr. Nilles şi scoate din documentele societăţii sale data morţii lui Pataki IV Kalendas Novembres 1727” 1. O privire de ansamblu asupra vieţii şi activităţii publice a episcopului Ioan Giurgiu Patachi (1681-1727), invocat mai sus din perspectiva discursului romantic postrevoluţionar datorat lui George Bariţiu, de care dispunem în congruenţă cu istoriografia asupra stării Bisericii Române Unite în deceniile 2-3 ale secolului al XVIII-lea 2, pline de experienţe instituţionale şi teologice, cu referire directă la invocatul episcop, ne aduce spre analiză şi interpretare trei cuvinte cheie (Schlagworte ): biserică , politică şi cultură . Suntem în faţa unui model al preotului şi intelectualului român, crescut şi educat în şcolile catolice şi iezuite, curriculum -ul lui indicând calea posibilă de afirmare culturală, oferită de autorităţile guberniale şi aulice românilor uniţi cu Biserica Romei. De fapt, viaţa, activitatea şi opera (nescrisă) a lui Ioan Giurgiu Patachi au ilustrat, în general dar şi în particular, acest trinom , nelipsit de conotaţii naţional-politice, într-o etapă în care s-au ridicat, în faţa Bisericii Române Unite, nenumărate probleme instituţional-organizatorice şi teologice.
    [Show full text]
  • Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Facultatea De Istorie Şi Filologie
    UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE IMPLICARE ŞI ACŢIUNE CULTURALĂ LA ROMÂNII ARDELENI ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA: GRIGORE MAIOR (1715-1785) TEZĂ DE DOCTORAT Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Iacob MÂRZA Doctorand: Cristian BARTA ALBA IULIA 2012 CUPRINS ARGUMENT Importanţa şi scopul cercetării Metoda de lucru şi structura lucrării Stadiul cercetărilor Capitolul I Coordonate ale vieţii politice la românii ardeleni în veacul Luminilor: de la Inochentie Micu Klein la Grigore Maior I.1. Contextul politic european I.2. Relaţiile Pontifilor Romani cu Curtea vieneză I.2.1. Poziţia Sfântului Scaun în contextul politic european din secolul al XVIII-lea I.2.2. Raporturile Sfântului Scaun cu Imperiul Habsburgic în timpul reformismului terezian şi iosefin I.2.2.1. Relaţiile Sfântului Scaun cu Împărăteasa Maria Tereza I.2.2.2. Relaţiile Sfântului Scaun cu Împăratul Iosif al II-lea I.2. Contextul politic şi administrativ transilvănean I.2.1. Naţiuni şi religii recepte I.3.2. Evoluţia instituţiilor politico-administrative centrale şi transilvănene în secolul al XVIII-lea I.3.2.1. La nivel central I.3.2.2. Instituţiile politico-administrative transilvănene Capitolul II Relaţiile episcopului Grigore Maior cu autorităţile transilvănene, habsburgice şi romane (1764-1782) II.1. Raporturile lui Grigore Maior cu autorităţile transilvănene, habsburgice şi romane înainte de episcopat II.1.1. Perioada studiilor la Roma II.1.2. În calitate de susţinător al episcopului Inochentie Micu Klein II.1.3 În raportul cu Petru Pavel Aron II.1.4. Pe fondul opoziţiei faţă de candidatura lui Atanasie Rednic II.2. Alegerea şi numirea ca episcop II.2.1 Dosarul lui Grigore Maior II.2.1.1 Metodologia întocmirii Dosarului II.2.1.2 Profilul uman, moral, spiritual şi intelectual al candidatului Grigore Maior II.2.1.3 Aspecte ecleziastice şi identitare II.3.
    [Show full text]
  • 53 Biserică Și Societate În Secolul Al Xviii-Lea. Situația
    BISERICĂ ȘI SOCIETATE ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA. SITUAȚIA CLERULUI ROMÂN DIN ȚARA FĂGĂRAȘULUI AUREL DRAGNE aureldragne@yahoo.com Muzeul Țării Făgărașului ”Valer Literat” – Făgăraș ÉGLISE ET SOCIÉTÉ AU XVIII-E SIÈCLE. LA SITUATION DES PRÊTRES CHRÉTIENS ROUMAINS DU PAYS DE FĂGĂRAȘ RÉSUMÉ Le début du XVIII-e siècle apporte dans l’espace transylvain des changements pro- fonds du point de vue politique-administrative, dus à la domination autrichienne et, en égale mesure, à la religion confessionnelle. Après la victoire autrichienne sur l’armée ottomane en 1686, la Transylvanie fut intégrée à la monarchie des Habsbourg. Sous la protection spiri- tuelle et institutionnelle de la Maison de Hasbourg, l’Église unie à Rome a eu une influence accablante à légard du nouveau contexte confessionnel de la Principauté. On remarque un progres incontestable de l’Union au sein des ecclésiastiques de cette contrée. Les boyards, ayant une condition sociale privilegiée, se sont rejouis du statut propre à leur rang ou ont accédé à celui nobiliaire. Admise par les élites sacerdotales, l’Union a été perçue de manière différente par le clergé et même par les croyants. Tout au début du troisième décennie du XVIII-e siècle, on assiste à une véritable campagne antiunioniste, due aux mesures restrictives adoptées par les évêques unis qui imposaient leur autorité hierarchique sur le clergé subordonné. La situation des sacerdotes schismatiques a engendré de graves problèmes vis-à-vis de la nomination dans les éparchies. De plus, les orthodoxes de Transylvanie, privés de leur organisation épiscopale autonome, trouvaient protection au-delà des frontières, auprès de l’archevêque orthodoxe de Karlowitz, puis de l’Empire russe ainsi que des Eglises des deux Principautés roumaines.
    [Show full text]
  • Download This PDF File
    CONSTANTIN SCHIFIRNEŢ ORTHODOXY, CHURCH, STATE, AND NATIONAL IDENTITY IN THE CONTEXT OF TENDENTIAL MODERNITY Constantin Schifirneţ National School of Political and Administrative Studies, Department of Communication and Public Relations, Bucharest, Romania. Email: constantin.schifirnet@yahoo.com Abstract: The article analyzes the interaction of Orthodoxy and the state and its role in asserting national identity in the context of Romania’s modernization process. I have developed the concept of tendential modernity for studying the distinctive nature of Romanian modernity Modernity in Romania focused primarily on national and geostrategic problems, due to the absence of a state encompassing all Romanians. The Orthodox Church had been recognized as a symbol of national identity, therefore it was included among the basic institutions that would support the national project, in order to serve the new purposes imposed by modernity. In the context of the modernization process undergone by Romanian society, the church is not separated from the state, but becomes a church of the state, a church whose prerogatives are established by the secular power; thus the church is defined as an institution that is embedded in the process of modern change decided by the state. As a matter of fact, modernity itself was ambivalent and ambiguous, which influenced decisively the role of Orthodoxy in the assertion of Romanian identity. Key Words: church, national identity, orthodoxy, religion, state, tendential modernity Journal for the Study of Religions and Ideologies, vol. 12, issue 34 (Spring 2013): 173-208 ISSN: 1583-0039 © SACRI Constantin Schifirneţ Orthodoxy, Church, State, and National Identity Introduction This article analyzes the relationship between religion and modernity in a society that underwent a type of modernization process which is different from the one experienced in the developed societies1.
    [Show full text]
  • 5. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein
    AUGUSTIN BUNEA DIN ISTORIA ROMÂNILOR EPISCOPUL IOAN INOCENIU KLEIN (1728–1751) Augustin Bunea EdituraNAPOCASTAR PiaaMihaiViteazulnr.34/35,ap.19 email:contact@napocastar.ro www.napocastar.ro tel./fax:0264/432.547 mobil:0761/711.484,0740/167.461 Colaboratori: Mircea Remus Birtz Marcela Ciortea Vasilica Eugenia Cristea Mariana Crian Irina Iliescu Andreea Mârza Tana Olteanu Ciprian Popa Sponsori: SIV Transilvania Braov Consiliul Local i Primria Municipiului Blaj © Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca © Asociaia Cultural „Augustin Bunea” Blaj ISBN 978-973-647-931-1 2 Episcopul Ioan Inoceniu Klein (1728–1751) BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE DIN CLUJ-NAPOCA ASOCIAIA CULTURAL „AUGUSTIN BUNEA” BLAJ AUGUSTIN BUNEA DIN ISTORIA ROMÂNILOR EPISCOPUL IOAN INOCENIU KLEIN (1728–1751) Ediia a II-a Realizat prin confruntarea cu manuscrisul original de Ioan CHINDRI i Niculina IACOB Editura Napoca Star 2012 3 Augustin Bunea 4 Episcopul Ioan Inoceniu Klein (1728–1751) CEL DINTÂI ROMÂN MODERN În jurul anului 1900, Biserica Român Unit cu Roma era înfiorat de o efervescen cultural aparte, prilejuit de evenimentul jubiliar al împlinirii a 200 de ani de la intrarea românilor ardeleni în familia confesiunilor catolice de rit bizantin. Vizibilitatea acestei micri omagiale la nivel naional, anterioar unirii politice efective de la 1918, a fost asigurat de o generaie nou de erudii din aria Blajului, discipoli ai marilor crturari de la mijlocul secolului al XIX-lea, un Timotei Cipariu sau un Ioan Micu Moldovan, la rândul lor formai în tradiia novatoare a colii Ardelene din secolul al XVIII-lea. În viaa cultural continuu ascensiv a românilor ardeleni de dup unirea cu Roma de la 1700, era acum în floarea vârstei de creaie o a treia generaie de scriitori remarcabili, tributari impulsurilor metodologice specifice unei epoci pitoreti i frmântate, asemenea tuturor pragurilor dintre secole, câte s-au manifestat în mileniile cretine ale Europei.
    [Show full text]
  • L'université Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
    L’UNIVERSITÉ BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA LA FACULTÉ D'HISTOIRE ET DE PHILOSOPHIE Le clergé roumain en Transylvanie pendant la première moitié du XVIIIe siècle (1700-1750). Son état matériel et culturel. (résumé de la thèse) Coordinateur: Prof. Univ. Dr. Nicolae Edroiu Membre correspondant de l'Académie Roumaine Soutenue par: Cristian Baciu Cluj-Napoca 2009 Sommaire du résumé Mots-clés ……………………………………………………………..……………...……3 Préface ……………………………………………………………………….……………4 Chapitre I. La situation du clergé en Transylvanie avant le XVIII e siècle ………………5 Chapitre II. L’organisation de l'Église roumaine de Transylvanie pendant la première moitié du XVIIIe siècle. Évêques unis. …………………………………………………..6 Chapitre III. La situation matérielle et sociale des prêtres roumains de Transylvanie pendant la première moitié du XVIIIe siècle ……………………………………………. 9 Chapitre IV. La situation culturelle du clergé …………………………………………...11 Chapitre V. Prêtres et fidèles de Transylvanie dans les conscriptions du XVIIIe siècle ..13 Chapitre VI. L’Église roumaine de Transylvanie au milieu du XVIIIe siècle ………….14 Bibliographie sélective ………………………………………………………………….15 2 Mots clés: Prêtre, clergé, ordination, archiprêtre, évêque, évêque métropolitain, paroisse, monastère, fidèle, orthodoxe, non-uni avec Rome, gréco-catholique, uni avec Rome, jésuite, surintendent calvin, comportement moral, sarindar, antimise, religions réceptes, union religieuse, diplôme de Léopold, Cour Imperiale, gouvernement de Transylvanie, la Chancellerie de la Cour de Transylvanie, Diète de Transylvanie, Conseil Impérial de guerre, Marie-Thérèse, luminisme, réforme, Karovitz, privilèges illyriennes, Supplex Libellus Valachorum, comtés, chaires, districts, conscriptions, registres fonciers, inventaires, statistiques, mémoires, protestataires de l’union, statut social, serf, libertins, noblesse, patrimoine de paroisse, tribut, dîme, revenu, exemptions, instruction culturelle, impression, enseignants, greffier, copistes, peintres, diacres, visitation canoniques, Evangile, Chiriacodromion, Straşnic, Triodion, Pentecostarion.
    [Show full text]
  • Rezumatul Tezei De Dr
    MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOLOGIE ȘCOALA DOCTORAL Ă DE ISTORIE DOCTORAL DISSERTATION SUMMARY BASILIAN MONKS IN ROMANIA SINCE THE 18 th CENTURY UP TO 1948: CULTURAL, SCIENTIFICAL, HISTORICAL AND SOCIAL ASPECTS OF THEIR RELIGIOUS LIFE Director of Doctoral Studies: Prof. univ. dr. CORNEL AL. TATAY Doctoral Student: NICULAI VI ȘOVAN ALBA IULIA 2019 Contents Introduction ……………………………………………….........……………………..6 I. Uniatism in the 16th-17th century Romania, General Background: the Historical and Religious Context. Points of contact between Transylvanian Romanians and the Reformation. ..............................................................................44 I. 1. Spreading of the Reformation in Transylvania................................................44 I. 2. Lutheranism and the Romanians…………………………………………….51 I. 3. Calvinism and the Romanian Church………………………………………..55 I. 4. Annihilation of Monastic Life ……………………………..............….…….73 I. 5. The New Historical Context and beginnings of Uniatism in Transylvania after 1688 ……………………………………..............................…………….…........78 II. The Achieving of Uniatism in Transylvania (1697-1701). Organisation of Romanian Uniate Churce and Its Hyerarchs untill the Vicariate of Petru Pavel Aron. ………………………………………………………………................…........88 II. 1. Romanian Uniatism (1697-1701) and Uniate Councils………......………...88 II. 2. Organisation of Romanian Uniate Church under Bishop Atanasie Anghel.108 II. 3. The Romanian
    [Show full text]
  • ARTES. JOURNAL of MUSICOLOGY Vol
    “GEORGE ENESCU” NATIONAL UNIVERSITY OF ARTS IAŞI FACULTY OF PERFORMANCE, COMPOSITION AND MUSIC THEORY STUDIES RESEARCH CENTER “THE SCIENCE OF MUSIC” DOCTORAL SCHOOL – MUSIC FIELD ARTES. JOURNAL OF MUSICOLOGY vol. 17-18 ARTES 2018 RESEARCH CENTER “THE SCIENCE OF MUSIC” ARTES. JOURNAL OF MUSICOLOGY Editor-in-chief – Prof. PhD Laura Vasiliu, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania Senior editor – Prof. PhD Liliana Gherman, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania SCIENTIFIC COMMITTEE Prof. PhD Gheorghe Duțică, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania Prof. PhD Maria Alexandru, “Aristotle” University of Thessaloniki, Greece Prof. PhD Valentina Sandu-Dediu, National University of Music Bucharest, Romania Prof. PhD Pavel Pușcaș, “Gheorghe Dima” Academy of Music, Cluj-Napoca, Romania Prof. PhD Mirjana Veselinović-Hofman, University of Arts in Belgrade, Serbia Prof. PhD Victoria Melnic, Academy of Music, Theatre and Fine Arts, Chișinău, Republic of Moldova Prof. PhD Violeta Dinescu, “Carl von Ossietzky” Universität Oldenburg, Germany Prof. PhD Nikos Maliaras, National and Kapodistrian University of Athens, Greece Lect. PhD Emmanouil Giannopoulos, “Aristotle” University of Thessaloniki, Greece EDITORS Assoc. Prof. PhD Irina Zamfira Dănilă, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania Lect. PhD Diana-Beatrice Andron, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania Lect. PhD Rosina Caterina Filimon, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania Lect. PhD Gabriela Vlahopol, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania Assist. Prof. PhD Mihaela-Georgiana Balan, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania ISSN 2344-3781 ISSN-L 2344-3781 Translators: Assist. Prof. Maria Cristina Misievici, PhD Candidate; Lecturer PhD Sorina Postolea Proofreading: Assoc.
    [Show full text]
  • Operele Lui Spiru C. Haret. Vol.12
    Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 1 Operele lui Spiru C. Haret Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 2 Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 3 Operele lui Spiru C. Haret Volumul XII Bibliografie ºi index Volum elaborat de Lucian Pricop Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 4 Redactor: Lucian Pricop Coperta: Cristian Lupeanu Tehnoredactor: Olga Machin Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin Editurii Comunicare.ro, 2010 SNSPA, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice Strada Povernei 6, Bucureºti Tel./fax: 021 313 58 95 E-mail: editura@comunicare.ro www.comunicare.ro www.editura.comunicare.ro Editat cu sprijinul Autoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã. Tiraj: 1000 de exemplare. Preþ de vânzare al unui exemplar (mai puþin adaosul comercial): 107 lei (vol. VII–XII). Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României HARET C., SPIRU Operele lui Spiru C. Haret: bibliografie ºi index / Haret C. Spiru; pref.: Remus Pricopie, Constantin Schifirneþ. Ed. a 2-a, rev. – Bucureºti: Comunicare.ro, 2010 12 vol. ISBN 978-973-711-206-4 Vol. XII: Bibliografie ºi index ISBN 978-973-711-284-2 021:37(498) Haret, S. Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 5 NOTÃ ASUPRA EDIÞIEI Volumul al XII-lea al seriei Operele lui Spiru C. Haret concentreazã într-o formã biblio- logicã contribuþia antumã ºi postumã a lui Spiru Haret. Natura pluridisciplinarã a operei acestuia, precum ºi relaþiile instituþionale sau umane ale omului de ºtiinþã ºi ale celui considerat drept creatorul învãþãmântului românesc modern au putut fi reconstruite graþie înregistrãrii documentelor semnate de Haret aflate în fondurile principalelor biblioteci, muzee, arhive, colecþii particulare ºi instituþii legate de activitatea naþionalã ºi internaþionalã a lui Spiru C.
    [Show full text]
  • Aspects of the Paternity of Metropolitan Iosif Naniescu's Liturgical Chant
    DOI: 10.2478/ajm-2018-0003 Artes. Journal of Musicology no. 17-18 2018 74-88 Aspects of the Paternity of Metropolitan Iosif Naniescu’s Liturgical Chant (1818-1902) CODRUȚ – DUMITRU SCURTU Theological Orthodox Seminary “Saint Nicholas” Râmnicu-Vâlcea ROMÂNIA∗ Abstract: The Romanian Orthodox Church in the 19th century and the first half of the 20th century had a valuable generation of hierarchs protopsalts, composers, translators and promoters of the psaltic music of the Byzantine tradition. From this exceptional generation, Iosif Naniescu is the most valuable composer and interpreter of the 19th century psaltic music. By his rich musical work, Metropolitan Iosif stands out as a reference point for the composition and translation of Greek psaltic chanting. Thanks to the original compositions and translations from the old music notation system, Iosif Naniescu may be included among the promoters of the Christian music notation system in our country alongside Macarie the Monk (with whom he would collaborate), Anton Pann (with whom he bound a close friendship between 1839-1854), and Dimitrie Suceveanu (whom he promoted as a protopsalter of Moldavia). The quality of his performance is highlighted by the countless written testimonies over time. Iosif Naniescu shows a special talent and zeal in his widespread work of over 100 musical manuscripts (stored in our country and in the Holy Mountain of Athos); he is also acknowledged for the Psalms of Time, which he copied in anthologies besides his own chants. Therefore, the present article comes to assert the origins of his chants and pays tribute to classical music of Byzantine tradition.
    [Show full text]
  • Rezumat Tezã De Dr Viºovan N Fãrã Bibliografie
    MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOLOGIE ȘCOALA DOCTORAL Ă DE ISTORIE REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT DIN ACTIVITATEA RELIGIOAS Ă, CULTURAL- ȘTIIN ȚIFIC Ă, ISTORICO-SOCIAL Ă A CĂLUG ĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII-1948) Conduc ător de doctorat: Prof. univ. dr. CORNEL AL. TATAY Student-doctorand: NICULAI VI ȘOVAN ALBA IULIA 2019 CUPRINS INTRODUCERE ……………………………………………………………………..6 I. CONTEXTUL GENERAL, ISTORICO-RELIGIOS PREMERG ĂTOR UNIRII ROMÂNILOR CU BISERICA ROMEI ȘI LEG ĂTURILE ROMÂNILOR ARDELENI CU REFORMA ÎN SECOLELE XVI-XVII ……...44 I. 1. R ăspândirea reformei în Ardeal ……………………………………………..44 I. 2. Luteranismul și Românii …………………………………………………….51 I. 3. Calvinismul și Biserica Româneasc ă ………………………………………..55 I. 4. Suprimarea vie ții c ălug ăre ști ………………………………………………..73 I. 5. Noua conjunctur ă istoric ă și începuturile ac țiunii de unire a Românilor Ardeleni dup ă anul 1688 ……………………………………………………........78 II. UNIREA ROMÂNILOR (1697-1701). ORGANIZAREA BISERICII ROMÂNE UNITE ȘI IERARHII EI PÂN Ă LA VICARIATUL LUI PETRU PAVEL ARON …………………………………………………………………........88 II. 1. Unirea Românilor (1697-1701) și Sinoadele de unire ……………………...88 II. 2. Organizarea Bisericii Române Unite sub Episcopul Atanasie Anghel .......108 II. 3. Biserica Român ă Unit ă sub Episcopul Ioan Giurgiu Patachi (1715- 1727)…………………………………………………………………………….113 II. 4. Bula „Rationi Congruit” a Papei Inocen țiu al XIII-lea din 1721 şi întemeierea Episcopiei F ăgăra șului ………………………………………………………….119 II. 5. Biserica Român ă Unit ă sub Episcopul Inochentie Micu-Klein (1728- 1751)…………………………………………………………………………….124 III. BISERICA ROMÂN Ă UNIT Ă SUB VICARIATUL LUI PETRU PAVEL ARON ȘI SUB EPISCOPUL PETRU PAVEL ARON. ORDINUL BAZILITAN ȘI M ĂNĂSTIRILE BAZILITANE ………………………………………………141 III.
    [Show full text]