DOCSLIB.ORG

Rezumat Tezã De Dr Viºovan N Fãrã Bibliografie

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Rezumat Tezã De Dr Viºovan N Fãrã Bibliografie MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOLOGIE ȘCOALA DOCTORAL Ă DE ISTORIE REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT DIN ACTIVITATEA RELIGIOAS Ă, CULTURAL- ȘTIIN ȚIFIC Ă, ISTORICO-SOCIAL Ă A CĂLUG ĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII-1948) Conduc ător de doctorat: Prof. univ. dr. CORNEL AL. TATAY Student-doctorand: NICULAI VI ȘOVAN ALBA IULIA 2019 CUPRINS INTRODUCERE ……………………………………………………………………..6 I. CONTEXTUL GENERAL, ISTORICO-RELIGIOS PREMERG ĂTOR UNIRII ROMÂNILOR CU BISERICA ROMEI ȘI LEG ĂTURILE ROMÂNILOR ARDELENI CU REFORMA ÎN SECOLELE XVI-XVII ……...44 I. 1. R ăspândirea reformei în Ardeal ……………………………………………..44 I. 2. Luteranismul și Românii …………………………………………………….51 I. 3. Calvinismul și Biserica Româneasc ă ………………………………………..55 I. 4. Suprimarea vie ții c ălug ăre ști ………………………………………………..73 I. 5. Noua conjunctur ă istoric ă și începuturile ac țiunii de unire a Românilor Ardeleni dup ă anul 1688 ……………………………………………………........78 II. UNIREA ROMÂNILOR (1697-1701). ORGANIZAREA BISERICII ROMÂNE UNITE ȘI IERARHII EI PÂN Ă LA VICARIATUL LUI PETRU PAVEL ARON …………………………………………………………………........88 II. 1. Unirea Românilor (1697-1701) și Sinoadele de unire ……………………...88 II. 2. Organizarea Bisericii Române Unite sub Episcopul Atanasie Anghel .......108 II. 3. Biserica Român ă Unit ă sub Episcopul Ioan Giurgiu Patachi (1715- 1727)…………………………………………………………………………….113 II. 4. Bula „Rationi Congruit” a Papei Inocen țiu al XIII-lea din 1721 şi întemeierea Episcopiei F ăgăra șului ………………………………………………………….119 II. 5. Biserica Român ă Unit ă sub Episcopul Inochentie Micu-Klein (1728- 1751)…………………………………………………………………………….124 III. BISERICA ROMÂN Ă UNIT Ă SUB VICARIATUL LUI PETRU PAVEL ARON ȘI SUB EPISCOPUL PETRU PAVEL ARON. ORDINUL BAZILITAN ȘI M ĂNĂSTIRILE BAZILITANE ………………………………………………141 III. 1. Biserica Român ă Unit ă sub vicariatul lui Petru Pavel Aron (1745- 1751)…………………………………………………………………………….141 III. 2. Biserica Român ă Unit ă sub Episcopul Petru Pavel Aron (1752-1764)…..146 III. 3. Reflec ții asupra originii monahismului bazilitan ………………………...154 III. 4. M ănăstirea Sfintei Treimi din Blaj . Deschiderea școlilor în m ănăstirea Sfintei Treimi și perioada de început …………………………………………...157 III. 5. M ănăstirea Bunei Vestiri. Întemeierea m ănăstirii și a Seminarului Bunei Vestiri din Blaj ………………………………………………………………….167 III. 6. Vechile M ănăstiri Române ști din Ardeal ………………………………..173 III. 6. 1. Celelalte m ănăstiri din Transilvania. M ănăstiri salvate de fl ăcări, în timpul „revolu ției” lui Sofronie ……………………………………………..175 III. 6. 2. M ănăstirile nimicite de Bukow și distruse de fl ăcări, în timpul „revolu ției” lui Sofronie …………………………………………………….176 III. 7. Dezvoltarea și înflorirea Ordinului bazilitan pân ă la anul 1781 în m ănăstirea Sfintei Treimi și m ănăstirea Bunei Vestiri ……………………...........................177 III. 7. 1. C ălug ării …………………………………………………………...177 III. 7. 2. Conducerea m ănăstirii ……………………………………………..184 III. 7. 3. Administrarea averii ………………………………………….........186 III. 7. 4. Via ța intern ă. Reformarea vie ții m ănăstire ști sub episcopul Atanasie Rednic ……………………………………………………………………….188 IV. DIN ACTIVITATEA RELIGIOAS Ă, CULTURAL-ȘTIIN ȚIFIC Ă, ISTORICO-SOCIAL Ă A C ĂLUG ĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI ………..192 IV. 1. Statutul Ordinului bazilian al Sfântului Iozafat …………………….........192 IV. 2. Înv ățământul. Activitatea în școli a C ălug ărilor ……………………........195 IV. 2. 1. Înv ățământul sub p ăstorirea episcopului Petru Pavel Aron (1752- 1764). Activitatea în școli a C ălug ărilor …………………………………….195 IV. 2. 2. Înv ățământul sub p ăstorirea episcopului Atanasie Rednic (1765-1772). Activitatea în școli a C ălug ărilor ……………………………………………196 IV. 2. 3. Înv ățământul în timpul p ăstoririi episcopului Grigore Maior (1773- 1782). Activitatea în școli a C ălug ărilor …………………………………….199 IV. 2. 4. Școlile române ști în timpul păstoririi episcopului Ioan Bob (1784- 1830) și activitatea în școli a C ălug ărilor …………………………………...204 IV. 3. Dezvoltarea tipografiei și activitatea cultural-știin țific ă (literar ă) a Călug ărilor ………………………………………………………………….......207 IV. 3. 1. Dezvoltarea tipografiei și activitatea cultural știin țific ă (literar ă) a Călug ărilor sub p ăstorirea episcopului Petru Pavel Aron …………………...207 IV. 3. 2. Tip ăriturile bl ăjene sub p ăstorirea episcopului Atanasie Rednic și activitatea cultural-știin țifică (literar ă) a C ălug ărilor ……………………….214 IV. 3. 3. Tip ăriturile bl ăjene sub p ăstorirea episcopului Grigore Maior şi activitatea cultural-știin țific ă (literar ă) a C ălug ărilor ……………………….216 IV. 3. 4. Tip ăriturile bl ăjene în timpul episcopului Ioan Bob și activitatea cultural-știin țific ă (literar ă) a C ălug ărilor …………………………………..219 IV. 4. Activitatea C ălug ărilor în institu țiile biserice ști…………………….........222 IV. 5. Activitatea C ălug ărilor pentru construirea discursului identitar. Aspectele spirituale, teologico-dogmatice ale Unirii …………………………………........224 IV. 6. Activitatea C ălug ărilor pentru ap ărarea Unirii …………………………..230 IV. 7. Biserica Român ă Unit ă și corifeii Rena șterii culturale și na ționale. Școala Ardelean ă și activitatea desf ășurat ă de reprezentan ții s ăi …………....................237 IV. 7. 1. Activitatea istoric ă (Discursul istoric)………………………..........245 IV. 7. 2. Activitatea filologic ă (Discursul lingvistic) ………………….........248 IV. 7. 3. Activitatea religioas ă (Discursul teologic) …………………...........250 IV. 7. 4. Activitatea literar ă (Discursul literar)…………………………........254 IV. 7. 5. Activitatea social-politic ă (Discursul social-politic) …………........255 V. DECLINUL ORDINULUI BAZILITAN. DEC ĂDEREA VIE ȚII MĂNĂSTIRE ȘTI. RESTAURAREA MONAHISMULUI ÎN BISERICA ROMÂN Ă UNIT Ă …………………………………………………........................257 V. 1. Conflictul Episcopului Grigore Maior cu C ălug ării. Dec ăderea vie ții mănăstire ști ………………………………………………………………..........257 V. 2. Episcopul Ioan Bob (1784-1830) și C ălug ării. Corifeii Rena șterii culturale și Ep. Ioan Bob ……………………………………………………………………262 V. 3. Timotei Cipariu (novice c ălug ăr). Din via ţa şi activitatea lui …………….269 V. 4. Sc ăderea num ărului C ălug ărilor …………………………………………..275 V. 5. Soarta Ordinului de la 1830 pân ă la înfiin țarea Mitropoliei (1853). De la înfiin țarea Mitropoliei pân ă la 1937 (agregarea la Ordinul bazilian reformat al Sfântului Iozafat) și apoi pân ă la 1948 ………………………………………….278 V. 6. Restaurarea monahismului în Biserica Român ă Unit ă cu Roma ……........291 V. 6. 1. Monahismul în Biserica Român ă Unit ă – scurt istoric ……………..292 V. 6. 2. Ordine, Congrega ții baziliene în Biserica Greco-Catolic ă ……........295 V. 6. 3. Provincia român ă a Ordinului bazilian al Sf. Iozafat …………........296 V. 6. 4. Restaurarea monahismului bazilian în Biserica Român ă Unit ă ……299 V. 6. 4. 1. Recomand ări ale Sfântului Scaun privitoare la restaurarea monahismului ……………………………………………………........299 V. 6. 4. 2 . Ini țiative de restaurare a monahismului în Biserica Român ă Unit ă …………………………………………………………………..300 CONCLUZII ……………………………………………………………………….302 BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………..321 CUVINTE CHEIE: Reform ă, luteranism, calvinism, Biseric ă, Unire, sinod, episcop, Ardeal, vicariat, mănăstire, Ordin, bazilitan, C ălug ăr, monahism, școli, seminar, înv ățământ, tipografie, activitate, restaurare. SINTEZA LUCR ĂRII Istoria bisericeasc ă şi mai ales istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco- Catolice a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunist ă (excep ție unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea dup ă 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoa șterii. Biserica Româneasc ă din Transilvania, începând cu secolul al XVI-lea și apoi Biserica Român ă Unit ă, începând cu secolele XVII-XVIII, a beneficiat de un constant și generos interes din partea unui num ăr consistent de istorici din cadrul centrelor universitare (Facult ățile de Istorie) Cluj-Napoca, Alba Iulia, Târgu Mure ş, Bucure ști. În lucrarea noastr ă de cercetare știin țific ă am tratat tema: Din activitatea religioas ă, cultural-știin țific ă, istorico-social ă a C ălug ărilor bazilitani români (secolul XVIII-1948) . Am ales aceast ă tem ă, pe care o consider ăm foarte important ă, deoarece subiectul privind activitatea multipl ă (religioas ă, cultural-știin țific ă, istorico-social ă) desf ășurat ă de Călug ării bazilitani români este mai pu țin cunoscut și cercetat, aceasta în contextul în care teologia istoric ă greco-catolic ă încearc ă s ă recupereze timpul în care nu a putut s ă progreseze academic. Astfel, prin lucrarea noastr ă este necesar ă o reîntoarcere la origini și a încerca s ă scoatem din str ăfundul trecutului o parte din aspectele istorice ale Bisericii Române Unite cu Roma și a activit ăților desf ășurate de C ălug ării bazilitani, începând cu secolul al XVIII-lea, acesta fiind scopul cercet ării . Studiul surselor (izvoarelor) documentare, lucr ărilor referitoare la problematica noastr ă, publicate sau aflate înc ă sub form ă de manuscris, au reprezentat unghiul din care și sub care am dorit s ă analiz ăm evolu ția istoric ă a Ordinului bazilitan și activitatea C ălug ărilor bazilitani români. Pentru investigarea subiectului a fost necesar ă o metodologie de cercetare istoric ă adaptat ă complexit ăţ ii tematicii noastre, dat ă fiind şi perioada istoric ă lung ă supus ă cercet ării, respectiv secolul XVIII-1948. Astfel, am început cu determinarea istoriografiei legate de tematica noastr ă, identificând și analizând: izvoare
Load more

Recommended publications
  • The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: the Relation Between the Nation and People’S Religious Confession
    The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession Ciprian Ghişa ”Babeş-Bolyai” University Abstract: The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession. This paper aims to analyze the question of the confessional identity, focusing on one of its main constitutive elements: the relation between the nation and people’s religious confession. The national identity and the confessional one have numerous common characteristics, influencing each other more or less depending on the historical evolution of events. These aspects are more profound in a multi-ethnic, multi-cultural and multi-confessional environment, as otherness is one of the strongest factors that defines and strengthens the confessional as well as the national identity. This was also the case of the Greek- Catholic Church in Romania, in the inter-war period, taking into consideration its new status after the Union of 1918: a minority church in a country with an Orthodox majority. Its relation of otherness with the Romanian Orthodox Church also influenced its relation with the state and therefore it determined also the structure and the intensity of its discourse of identity. Among the most important themes of this discourse we can mention: the Greek-Catholic Church is the church of the forefathers; this Church, its faith and its believers are Romanian; the Union with Rome brought the Romanian people a lot of benefices
    [Show full text]
  • Spre O Nouă Faţă a Bisericii Române Unite*
    Spre o nouă faţă a Bisericii Române Unite* I. Revenirea Bisericii Române Unite la libertate în 31 decembrie 1989 Revoluţia şi lovitura de Stat de la sfârşitul anului 1989 din România au adus pentru această ţară două măsuri împortante: s-a eliberat România de gândirea impusă românilor după al doilea război mondial, şi s-a revenit iar în România la libertatea Bisericii Române Unite, suprimate de Prezidiul Republicii Populare Române de la 1 decembrie 1948. 1. Temeiul religios şi politic al deciziei din 1989 Legătura dintre viaţa politică comunistă şi viaţa religioasă a Bisericii Române Unite din anii 1944-1948, continuată apoi până în 1989, are profund temei şi politic, şi religios. E adevărat că Aliaţii, la sfârşitul celui de al II-lea război mondial, mergând împotriva fasciştilor şi naziştilor, ajunseseră prin împărţirea lumii sub diferite supraputeri să încredinţeze România dominaţiei politice a Uniunii Sovietice, dar prin această încredinţare a Aliaţilor dată Uniunii Sovietice ei legau România şi ţările de la Răsăritul Europei de vechea concepţie antioccidentală a Rusiei ţariste, preluată apoi de comunism, adică le legau de antioccidentalism. Rezultatul acestei supuneri nu a întârziat să apară. România şi ţările din Europa orientală au fost angrenate în lupta împotriva Occidentului. În deosebi Bisericile din Răsărit, care aveau legături cu Roma, au fost obligate să participe la lupta împotriva Occidentului, sau chiar să dispară din activitatea religioasă. E de notat mai ales faptul că în vara anului 1948 Uniunea Sovietică, prin Biserica Ortodoxă Rusă, a convocat la Moscova o conferinţă * Publicat în Perspective 51-52 (1991) 3-80 1 a Bisericilor Ortodoxe care, între altele, a decis şi suprimarea Bisericii Române Unite.
    [Show full text]
  • 75-92 Groza Et Alii.4
    Astra Salvensis, an VI, numãr 11, 2018 A HIERARCH AND HIS AGE. THE LIFE AND THE ACTIVITY OF BISHOP VASILE MOGA (1774-1845) AS REFLECTED IN THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY Mihai-Octavian Groza, Iuliu-Marius Morariu, Diana-Maria Dãian ,,Babeş-Bolyai” University Cluj-Napoca, Romania Abstract: The life and the activity of bishop Vasile Moga (1774-1845) were briefly analysed in the Romanian historiography both because of the absence of some systematic researches on the archivist material existing in Romania and abroad and also due to the rich activity developed by his successor, the bishop and afterwards archbishop and metropolitan Andrei, baron of Şaguna. His figure was analysed after his contribution to the development of the Romanian education, to the improvement of the moral-religious life of the eparchy, to the national-political fight of the Transylvanian Romanians and less after his contributions to the institutional realities, the organization of the bishopric, the relation with the archpriestships and the eparchies, constituting a lack of the historiography that remains to be solved. We will aim through our study, based on the analysis of the Romanian writings dedicated to the life and the activity of bishop Vasile Moga, at capturing the main phases and research directions as well as its significations hoping that this modest study will focus the attention of the historians and theologians in order to make this honest hierarch, unduly marginalized come into prominence. The historiographical passages referring to bishop Vasile Moga‟s life and activity demonstrated the fact that over time he was an ,,aggrieved” of the historical writing compared to his successor, Andrei Şaguna.
    [Show full text]
  • 1 CONTENTS Chapter 1. Introduction
    CONTENTS Chapter 1. Introduction..............................................................................................................6 1.1. The state – definitions – role...............................................................................10 1.2. The church – definition – role.............................................................................11 Chapter 2. The patristic theology in the relationship of the church with the state............15 2.1. Esential features...................................................................................................15 2.2. The Myth of the Good Emperor...........................................................................18 2.3. One theology, two churches as sisters..................................................................27 2.3.1. The Greek-orthodox church, sister of the Romanian Greek-Catholic united with Rome.................................................................................................27 Chapter 3. Brief presentation of the history of the churches in Europe and in the territories to study: Transylvania, Banat, Crişana and Maramureş, in one word the future Ardeal.......................................................................................................................31 3.1. The installment of the christianity and the studied areas and the adjacent ones................................................................................................................................31 3.2. The christianization of the areas
    [Show full text]
  • Abstract Sfirlea, Titus G
    ABSTRACT SFIRLEA, TITUS G. “THE TRANSYLVANIAN SCHOOL: ENLIGHTENED INSTRUMENT OF ROMANIAN NATIONALISM.” (Under the direction of Dr. Steven Vincent). The end of the eighteen and the beginning of the nineteen centuries represented a period of national renaissance for the Romanian population within the Great Principality of Transylvania. The nation, within a span of under fifty years, documented its Latin origins, rewrote its history, language, and grammar, and attempted to educate and gain political rights for its members within the Habsburg Empire’s family of nations. Four Romanian intellectuals led this enormous endeavor and left their philosophical imprint on the politics and social structure of the newly forged nation: Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, and Ion-Budai Deleanu. Together they formed a school of thought called the Transylvanian School. Micu, Maior, and Şincai (at least early in his career), under the inspiration of the ideas of enlightened absolutism reflected in the reign of Joseph II, advocated and worked tirelessly to introduce reforms from above as a means for national education and emancipation. Deleanu, fully influenced by a combination of ideas emanating from French Enlightenment and French revolutionary sources, argued that the Romanian population of Transylvania could achieve social and political rights only if they were willing to fight for them. THE TRANSYLVANIAN SCHOOL: ENLIGHTENED INSTRUMENT OF ROMANIAN NATIONALISM by Titus G. Sfirlea A thesis submitted to the Graduate Faculty of North Carolina State University In partial fulfillment of the Requirements for the degree of Master of Arts In History Raleigh, NC 2005 Approved by: _________________________ _________________________ Dr. Anthony La Vopa Dr.
    [Show full text]
  • The History of the Greek-Catholic Church As Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography
    The History of the Greek-Catholic Church as Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography. Some Considerations Cecilia Cârja, Ion Cârja Babeş-Bolyai University Abstract: The History of the Greek-Catholic Church as Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography. Some Considerations. The study aims to present seve- ral considerations concerning a scientific research topic which was almost non- existent prior to 1989: the history of Romanian Greek-Catholic Church. The liberalisation of the historical writing in post-communist Romania has created a favourable climate for restarting the research concerning the history of the Church and of religious life. It is in this context that the Romanian United Church became once more an important subject in the Romanian historiography. The research of the history of the Greek-Catholic Church meant , for that period, going to primary sources (archives in and outside the country), as well as identifying main research topics such as: the Union of the Transylvanian Romanians with the Church of Rome, personalities and institutions, relations between the Greek-Catholic Church with the Holly See and with the Latin Catholic Church from Austria-Hungary in the second half of the 19th century and the beginning of the 20th century, the outlawry of this Church in 1948, the period of the communist persecution etc. When surveying the topic, we are dealing with three ways of connecting with the history of the Romanian Greek-Catholic Church: academic history, a result of studies and research conducted by specialists, the official, encomiastic history automatically assumed by the United elites and clergy and a disputed history generated by a difficult dialogue and the tensed relations with the Orthodox Church following the post-communist transition.
    [Show full text]
  • Biserica, Politica Si Cultura La Episcopul Ioan Giurgiu Patachi
    BISERICĂ, POLITICĂ ŞI CULTURĂ LA EPISCOPUL IOAN GIURGIU PATACHI (1681-1727) Iacob Mârza „În 1727 moare un episcop, carele deşi avuse viaţă scurtă, lăsă însă în urma sa un monument epocal nu numai pentru biserică ci şi pentru cultura naţională, căci câştigă de la împăratul două domenii, care apoi s-au schimbat pentru domeniul de la Blaj. După 70-80 de ani nu mai ştie nici un român, când, unde şi cum a murit acel episcop. Unul pune anul morţii lui la 1725, altul la 1727 şi iarăşi altul la 1728. Vine apoi abia în zilele noastre dr. Nilles şi scoate din documentele societăţii sale data morţii lui Pataki IV Kalendas Novembres 1727” 1. O privire de ansamblu asupra vieţii şi activităţii publice a episcopului Ioan Giurgiu Patachi (1681-1727), invocat mai sus din perspectiva discursului romantic postrevoluţionar datorat lui George Bariţiu, de care dispunem în congruenţă cu istoriografia asupra stării Bisericii Române Unite în deceniile 2-3 ale secolului al XVIII-lea 2, pline de experienţe instituţionale şi teologice, cu referire directă la invocatul episcop, ne aduce spre analiză şi interpretare trei cuvinte cheie (Schlagworte ): biserică , politică şi cultură . Suntem în faţa unui model al preotului şi intelectualului român, crescut şi educat în şcolile catolice şi iezuite, curriculum -ul lui indicând calea posibilă de afirmare culturală, oferită de autorităţile guberniale şi aulice românilor uniţi cu Biserica Romei. De fapt, viaţa, activitatea şi opera (nescrisă) a lui Ioan Giurgiu Patachi au ilustrat, în general dar şi în particular, acest trinom , nelipsit de conotaţii naţional-politice, într-o etapă în care s-au ridicat, în faţa Bisericii Române Unite, nenumărate probleme instituţional-organizatorice şi teologice.
    [Show full text]
  • Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Facultatea De Istorie Şi Filologie
    UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE IMPLICARE ŞI ACŢIUNE CULTURALĂ LA ROMÂNII ARDELENI ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA: GRIGORE MAIOR (1715-1785) TEZĂ DE DOCTORAT Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Iacob MÂRZA Doctorand: Cristian BARTA ALBA IULIA 2012 CUPRINS ARGUMENT Importanţa şi scopul cercetării Metoda de lucru şi structura lucrării Stadiul cercetărilor Capitolul I Coordonate ale vieţii politice la românii ardeleni în veacul Luminilor: de la Inochentie Micu Klein la Grigore Maior I.1. Contextul politic european I.2. Relaţiile Pontifilor Romani cu Curtea vieneză I.2.1. Poziţia Sfântului Scaun în contextul politic european din secolul al XVIII-lea I.2.2. Raporturile Sfântului Scaun cu Imperiul Habsburgic în timpul reformismului terezian şi iosefin I.2.2.1. Relaţiile Sfântului Scaun cu Împărăteasa Maria Tereza I.2.2.2. Relaţiile Sfântului Scaun cu Împăratul Iosif al II-lea I.2. Contextul politic şi administrativ transilvănean I.2.1. Naţiuni şi religii recepte I.3.2. Evoluţia instituţiilor politico-administrative centrale şi transilvănene în secolul al XVIII-lea I.3.2.1. La nivel central I.3.2.2. Instituţiile politico-administrative transilvănene Capitolul II Relaţiile episcopului Grigore Maior cu autorităţile transilvănene, habsburgice şi romane (1764-1782) II.1. Raporturile lui Grigore Maior cu autorităţile transilvănene, habsburgice şi romane înainte de episcopat II.1.1. Perioada studiilor la Roma II.1.2. În calitate de susţinător al episcopului Inochentie Micu Klein II.1.3 În raportul cu Petru Pavel Aron II.1.4. Pe fondul opoziţiei faţă de candidatura lui Atanasie Rednic II.2. Alegerea şi numirea ca episcop II.2.1 Dosarul lui Grigore Maior II.2.1.1 Metodologia întocmirii Dosarului II.2.1.2 Profilul uman, moral, spiritual şi intelectual al candidatului Grigore Maior II.2.1.3 Aspecte ecleziastice şi identitare II.3.
    [Show full text]
  • Capitolul Xi Episcopia Română Unită De Oradea Episcopul
    CAPITOLUL XI EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ DE ORADEA EPISCOPUL AUXILIAR MELETIE COVACI (1748-1770). Prima organizare bisericească, după unirea de la 1700 a românilor greco-catolici din părţile bihorene, a avut loc sub episcopul latin al eparhiei Oradea, Emeric Csáky (1702-1723), care l-a numit pe canonicul său, Vasile Paul, arhidiacon al catolicilor români de rit bizantin, arhidiaconatul numărând 70 de parohii unite.163) Episcopul următor, Nicolae Csáky, pentru prosperitatea credincioşilor săi catolici de rit grec (bizantin), a stăruit pe lângă Sfântul Scaun să-i dea un episcop auxiliar român unit care, în calitate de vicar al său, să păstorească pe credincioşii români. Această dorinţă se va realiza numai sub urmaşul său, episcopul latin Paul Forgách, în 1748, prin numirea de către papa Benedict al XIV-lea a preotului român unit din Diosig, Meletie Covaci, originar din Macedonia, ca episcop titular de Tegea - scaun vacant prin desfiinţare - auxiliar al episcopului latin de Oradea şi vicar al acestuia pentru parohiile române unite. A fost consacrat după ritul bizantin de către episcopul rutean unit al Muncaciului, Emanoil Olsavschi. Românii însă au fost nemulţumiţi cu această formulă de pastoraţie, cum de altfel au fost şi mai înainte, sub arhidiaconatul condus de Vasile Paul. Dar, ceea ce va grăbi schimbarea stării de lucruri, va fi vizitaţia canonică făcută în părţile bihorene de către episcopul ortodox sârb al Aradului, Sineziu Jivanovici, în anul 1753. Acesta, promiţându-le românilor marea cu sarea şi tot felul de privilegii, o mare parte dintre românii uniţi din Bihor s-au lăsat ademeniţi de acest alt "apostol sârb" şi au părăsit unirea.
    [Show full text]
  • Uniate Clergy: Between the Obtaining of Social Advantages and the Affirmation of Social Conscience
    Uniate Clergy: between the Obtaining of Social Advantages and the Affirmation of Social Conscience Bagiu, Lucian Published in: 4th International Conference of PhD Students, 11-17 August 2003 2003 Link to publication Citation for published version (APA): Bagiu, L. (2003). Uniate Clergy: between the Obtaining of Social Advantages and the Affirmation of Social Conscience. In G. Patko, L. Lehoczky, & L. Kalmar (Eds.), 4th International Conference of PhD Students, 11-17 August 2003 (Vol. Humanities, pp. 29-34). University of Miskolc, Hungary. Total number of authors: 1 General rights Unless other specific re-use rights are stated the following general rights apply: Copyright and moral rights for the publications made accessible in the public portal are retained by the authors and/or other copyright owners and it is a condition of accessing publications that users recognise and abide by the legal requirements associated with these rights. • Users may download and print one copy of any publication from the public portal for the purpose of private study or research. • You may not further distribute the material or use it for any profit-making activity or commercial gain • You may freely distribute the URL identifying the publication in the public portal Read more about Creative commons licenses: https://creativecommons.org/licenses/ Take down policy If you believe that this document breaches copyright please contact us providing details, and we will remove access to the work immediately and investigate your claim. LUND UNIVERSITY PO Box 117 221 00 Lund +46 46-222 00 00 Uniate Clergy: Between the Obtaining of Social Advantages and the Affirmation of Social Conscience Prep.
    [Show full text]
  • Regional Enlightenment in Transylvania: the Educational Reforms of Bishop Petru Pavel Aron, Their Influences and Effects On
    SLOVO, VOL. 27, NO. 1 (SPRING 2015), 9–33. DOI: 10.14324/111.0954-6839.030 Regional Enlightenment in Transylvania: The educational reforms of Bishop Petru Pavel Aron, their influences and effects on the Uniate society in Transylvania in the Age of Enlightenment MARIA IULIA FLORUTAU School of Slavonic and East European Studies, University College London The Transylvanian Enlightenment is a very contained phenomenon, yet fully fledged, attributed to a group of intellectuals in the last two decades of the eighteenth century known as the Transylvanian School. However, efforts towards Enlightenment appear much sooner, made possible by Uniate Bishop Inochentie Micu Klein’s ideas and especially through the actions of his successor, Petru Pavel Aron. With the financial help of the Habsburg Empire, particularly that of Empress Maria Theresa, Bishop Aron created schools, a typography and an intellectual circle that established the foundation for the Transylvanian School. Largely under-researched, the Bishop’s educational efforts will be examined in this study to argue that Enlightenment among the ethnic Romanian population appeared in Transylvania in a peripheral form forty years earlier than the Transylvanian School. I. DEGREES OF ENLIGHTENMENT Any of the numerous studies on Enlightenment or Enlightenment-related topics conventionally begin by asserting the difficulties of defining the concept. Many of these studies may quote Immanuel Kant’s famous definition that Enlightenment is “man’s emergence from his self-imposed immaturity”1 because it explains the shift in the mind-set of European civilization. Other definitions can be pertinent to most aspects of the phenomenon, such as Peter Gay’s definition as “philosophes, […] the totality of their ideas, their strategies, and their careers”,2 one that is very helpful when considering the precise points of belief that changed and identifying their promoters.
    [Show full text]
  • 53 Biserică Și Societate În Secolul Al Xviii-Lea. Situația
    BISERICĂ ȘI SOCIETATE ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA. SITUAȚIA CLERULUI ROMÂN DIN ȚARA FĂGĂRAȘULUI AUREL DRAGNE [email protected] Muzeul Țării Făgărașului ”Valer Literat” – Făgăraș ÉGLISE ET SOCIÉTÉ AU XVIII-E SIÈCLE. LA SITUATION DES PRÊTRES CHRÉTIENS ROUMAINS DU PAYS DE FĂGĂRAȘ RÉSUMÉ Le début du XVIII-e siècle apporte dans l’espace transylvain des changements pro- fonds du point de vue politique-administrative, dus à la domination autrichienne et, en égale mesure, à la religion confessionnelle. Après la victoire autrichienne sur l’armée ottomane en 1686, la Transylvanie fut intégrée à la monarchie des Habsbourg. Sous la protection spiri- tuelle et institutionnelle de la Maison de Hasbourg, l’Église unie à Rome a eu une influence accablante à légard du nouveau contexte confessionnel de la Principauté. On remarque un progres incontestable de l’Union au sein des ecclésiastiques de cette contrée. Les boyards, ayant une condition sociale privilegiée, se sont rejouis du statut propre à leur rang ou ont accédé à celui nobiliaire. Admise par les élites sacerdotales, l’Union a été perçue de manière différente par le clergé et même par les croyants. Tout au début du troisième décennie du XVIII-e siècle, on assiste à une véritable campagne antiunioniste, due aux mesures restrictives adoptées par les évêques unis qui imposaient leur autorité hierarchique sur le clergé subordonné. La situation des sacerdotes schismatiques a engendré de graves problèmes vis-à-vis de la nomination dans les éparchies. De plus, les orthodoxes de Transylvanie, privés de leur organisation épiscopale autonome, trouvaient protection au-delà des frontières, auprès de l’archevêque orthodoxe de Karlowitz, puis de l’Empire russe ainsi que des Eglises des deux Principautés roumaines.
    [Show full text]