PROF. NIC. COMȘA

DASCĂLII BLAJULUI SERIA LOR CRONOLOGICA CU DATE BIO-BIBLIOGRAFICE

RETIPĂRIRE DIN ANUARUL LICEULUI „SF. VASILE“ - BLAJ.

1940 BLAJ— Tipografia Seminarului Prof. NICOLAE COMȘA

DASCĂLII BLAJULUI

SERIA LOR CRONOLOGICA CU DATE BIO-BIBLIOGRAFICE

IHæliil

HOI

BCU Cluj-Napoca

BL A J —1940 Tipografia Seminarului INTRODUCERE

Cuuântul Blaj, pe lângă numele așezării românești delà îmbinarea Târnavelor, are, pentru Românii de pretutindeni, și o semnificație spirituală. Blaj înseamnă azi, prin trecutul și prezentul său, conștiință, credință și românism. Această tri­ nitate conceptuală a stăpânit atât de mult viața și activitatea Blajului și a fiilor săi sufletești, încât a dat și insului ca și colectivității spirituale blăjene o structură proprie, caracteri­ zată prin sobrietate, constanță și energie latentă. Acesta e sensul cuvântului Blaj : un oraș mic și o spiritualitate vie și durabilă, care de două secole a fermentat, și fermentează și azi, viața neamului, ca aluatul cel bun. Cum s’a creeat această spiritualitate și care a fost mo­ dalitatea creșterii și întăririi ei? Iată o întrebare, care cere zilelor noastre o cumpănită cercetare și un răspuns drept și întreg. A întreprinde această cercetare însemnează a răsfoi aproape filă de filă cartea vieții neamului în decursul celor două secole din urmă, a cerceta cu atențiune întemeerea și evoluția celor mai multe din in­ stituțiile noastre de cultură — în primul rând a acelor blăjene — și a încerca să descifrezi, din frământarea cotidiană a tre­ cutului, viața și activitatea atâtor mii de fii sufletești ai Bla­ jului, dascăli și elevi, cari, în anumite răstimpuri, susțineau pe umerii lor viața spirituală și națională, în toate locurile locuite de români. O asemenea lucrare necesită însă atâta timp, trudă și cheltueli încât ele întrec puterile și posibilită­ țile unui om. O diviziune a muncii se impune. Și aceasta cât mai curând, căci anul 1954 va pretinde, delà cei în viață, serbarea bicentenară a deschiderii școlilor din Blaj, dată ce o socotim piatră fundamentală în crearea spiritualității blă­ jene. In vederea acestei serbări vor trebui să se grupeze mai mulți cercetători pasionați și deslnteresați, cari într’o intimă *1 4 colaborare, după străduinți de mai mulți ani, să poată îm­ plini și redacta volumele monumentalei lucrări, care va de­ fini și rolul spiritualității Blajului în viața neamului româ­ nesc, dar va reconstitui șt elementele și fazele de evoluție ale redeșteptării și renașterii noastre naționale. * încercarea de față, pornită din prilejul proectatei ser­ bări jubilare de 175 ani delà deschiderea școlilor din Blaj, din 1929, reprezintă abia partea I a unui capitol din trecutul de rodnice străduinți ale Blajului. Ea se mărginește a scoate de sub colbul vremii și al uitării pe dascălii Blajului refă­ când seria lor completă, între 1754 și 1918, și prezentând atâ a cât s’a putut aduna din datele lor bio-bibliografice. Partea a doua a lucrării va trata ideile și activitatea das­ călilor Blajului. Lucrarea în întregimea ei nu e ușoară. E vorba de sute de persoane cari în majoritatea lor nu s’au mulțumit a fi numai simpli „dascăli de provincie“. Unii s’au distins pe teren școlar, alții prin realizări științifice și alții prin activitate politică națională și toți printr’un însuflețit misionarism cultural. A-i cunoaște deci pe toți, a le recon­ stitui și judeca activitatea însemnează a parcurge toate ur­ mele de viață: arhive, publicațiuni și o întreagă literatură de opere de ale lor ori sL.dii despre ei, din tot întinsul celor două ultime secole. Munca e multă și grea. îndemnul la această muncă neprecupețită este puternic. El este permanent și viu și rezidă în însăși măreția acestei pleiade de multe figuri distinse, foarte variate după origine, pregătire și preocupări, dar care totuși se înșiră în cursul a- nilor ca prețioase juvaere pe acelaș fir al lucrării renașterii și ridicării neamului românesc. Prin mulțimea și măreția lor ei se aseamănă cu un codru secular care te atrage șl te vră­ jește în totalitatea lui, dar în care totuși, după mai multe reveniri, sufletul găsește și fixează frumusețile fiecărui stejar bătrân, încadrat cu tulpina lui somtuoasă în împletirea co­ roanelor surcelelor mărunte. Așa se explică interesul ce l-au arătat, în cursul timpului mal mulți cercetători acestor lup­ tători pentru luminarea și ridicarea culturală a neamului. Intre ei se disting : loan Antonelli în al său „Breviariu istorlcu alu scoleloru de in Blasiu“ (Blaj 1877), N. Brînzeu : în lucrarea: Școlile din Blaj (Sibiu 1898) și, mai mult decât aceșta. — 5 —

Dr. Ioan Rațiu în volumul „Dascălii noștri“ (Blaj 1908), ti­ părit în „fruntea“ anuarului liceului din Blaj din acel an. loan Antonelli aduce o prețioasă contribuție prin numele mul­ tor dascăli din secolul al XVIIl-lea, despre cari azi cu greu s’ar mai afla ceva. Dr. Ioan Rațiu, însuși un distins vlăstar al acestei falange de oameni ai cărții, purtat de dorul su­ fletesc de a „dezgropa acest lung șir de dascăli merituoși“ se vede totuși silit a se restrânge „la o mică selecțiune, până la 1848, în care vor intra din cei mulți numai aceia cari s’au încercat ori s’au distins și pe terenul literaturii“. In selec- țiunea aceasta intră patruzeei și doi de dascăli cu „scurte notițe din biografiile și activitatea lor literară“, (pag. 4.). Dr. Ioan Rațiu avea însă în intenție și în lucrare chiar o pre­ zentare întreagă a seriei dascălilor Blajului, lucrare între­ ruptă de moartea sa prea de timpurie. Au rămas totuși multe notițe din arhive și publicațiunile timpului, pe care din bună­ voința Dnei Dr. Rațiu le-am utilizat șt cari recunoaștem ne-au ajutat atât prin materialul servit cât mai ales prin indica- țiunile lor bibliografice.' Cu toate acestea n’am fost scutiți a folosi trei isvoare principale, pe lângă cele amintite: ar­ hiva mitropolitană din Blaj, în special protocoalele presidiale, Anuare’e Inst. de învățământ din Blaj, publicațiunile locale și în special colecția celor cincizeci ani ai „Unirii“. Alte isvoare se vor indica în decursul lucrării. Referiri speciale la isvorele amintite vom face cât mai puține, pentru cruțarea spațiului. * Dascălii Blajului nu sunt o pleiadă de necunoscuți. Cei mai mulți din ei și-au legat numele de vre-o publicațiune periodică, de vre-un volum începător în literatura noastră într’o ramură oarecare a științei, ori de vre-un eveniment politic epocal din anii vieții lor. Unii din ei au intrat dea- dreptul în seria figurilor legendare naționale. Puțini, foarte puțini dintre ei au fost învredniciți de posteritate cu studii monografice cari să le delimiteze rolul și contribuția. Noi, deși puținul cât îl dăm din viața fiecăruia, va părea la a- ceștia mai curând o repetare decât o desgropare, îi vom în­ șira pe toți în ordinea cronologică a întrăril în învățământ,

) N’am găsit însă nici un manuscris care să poată avea aparența unei lucrări încheiate. Cel puțin în caetele cari ni s’au pus la dispoziție. 6 — căci ne intereseasă deocamdată mai mult aureola de lumină a seriei decât strălucirea unuia sau a altuia. Dascălii Blajului sunt mulți. Numărul lor trece de trei sute cincizeci. Din aceștia, după datele ce posedăm, abia doisprezece sunt de origine etnică străină, vreo douăzeci sunt fii de nobili români, iar restul fii de iobagi, agricultori șî preoți. Pregătirea lor deasemenea nu are la bază totdeauna studiile universitare. Câțiva au numai școala secundară, câtă se făcea pe atunci, o sută cincizeci de inși au la bază nu­ mai studiile teologice din Blaj, aproape două sute inși au studii universitare făcute în străinătate și abia în ultimele decenii ale secol. XIX-lea se mărește numărul celor cu pre­ gătire specială. Studiile universitare au fost urmate la Roma (peste șaptezeci), la Viena (peste cincizeci), la Buda (treizeci), la Cluj (douăzeci), la Lemberg (zece) la Tirnavia (cinci) și câte 1 — 5 la Agria, Pojon, Leipzig, Praga, Gratz, Strigoniu, Paris și Berlin. Cu toată pregătirea lor variată, suplinită și întregită adeseori în mod autodidact cu succese surprinzătoare, cum e cazul lui T. Cipariu, dascălii Blajului, căliți în atmosfera de muncă, credință și naționalism creată de programul des­ călecătorului vlădică lnocențiu Micu, au devenit o falangă distinsă prin omogenitate spirituală, prin elan și râvna apos­ tolică. Faptul de a nu fi fost legați de catedră în mod ina­ movibil, — adeseori aceasta era numai prilej pentru câști­ garea de merite în vederea unei parohii bune, a unui proto­ popiat ori a unui vicariat, — a creat pentru dascălii blăjeni o împrejurare care-i face și mai prețuiți prin multilaterali­ tatea activității lor, devenind majoritatea absolută din ei, pe lângă tâlcuitorii inspirați din catedră, și organizatori și lumi­ nători direcți ai satelor românești. Astfel, din totalul lor, mai bine de douăsute inși au deținut parohii ori protopopiate, peste cinzeci, au ajuns înalte fețe bisericești: episcopi și ca­ nonici, vre-o 20—30 au trecut în vechiul regat, devenind ct- colo, cei mai mulți, întemeietori de școli și abia 15 inși, pă­ răsind profesura, au îmbrățișat cariere laice administrative. Judecați după activitatea publică, înafară de obligațiile ca­ tedrei ori agendele parohiale, mai bine de jumătate din ei s’au afirmat ca luptători naționali, publiciști ori oameni de știință. — 7

In lumina acestor aproximative date statistice, dascălii Blajului apar ca o pleiodă aproape unică in viața noastră românească. Ei sunt „cei mai vechi apostoli ai culturii ro­ mânești în Ardeal. Umili drumeți cari au pornit, la 1754, cu o făclie aprinsă în mână pentru a risipi întunerecul ce co­ pleșea poporul nostru de atunci, (ei) au devenit, din gene­ rație în generație, luptători ai luminii, reprezentanți ai cul­ turii și precursori inspirați ai crezului adânc, din care a încolțit ideea de înălțare a neamului11 (S. Dragomir : Dascălii de odinioară, discurs rostit cu ocasia jubileului bicentenar al Blajului, v. Unirea a. 1937 nr. 26). Și dacă nu toți au reușit să creeze opere deschizătoare de drumuri, ori cel puțin care să înfrunte vremurile, unii din ei rămânând de tot la o parte de înteletnicirea scrisului, numărul acestora nu scade cu nimic strălucirea corifeilor, căci, cum se exprimă tot dl. S. Dragomir, „peste slova scrisă a acestor muncitori strădalnici se așternea totdeauna un suflet cald, iar verbul lor, uneori abia șoptit, făureau pe’ndelete, ca un bloc de oțel, credința nouă în destinele neamului. A existat astfel un veac și ju­ mătate, în dosul acestor fațade modeste, o școală nevăzută, din care radia cu o covârșitoare putere, spiritul creator al românismului“. Dascălii Blajului au unit în frământarea sufletului lor, delà 1754 până în zilele noastre neîntrerupt, pasiunea cărții, râvna pedagogică și naționalismul constructiv. In ori ce ma­ nifestație a lor: în scris, oral ori în oficiul de educatori, ei îmbinau total aceste trei trăsături fundamentale, datorită cărora și-au creat acea fisionomie spirituală proprie, atribuită peste munți; „dascălilor ardeleni“. Profesorii ardeleni, zice Al. Bacalbașa (în Universul, 1926), nu erau numai învățătorii materiilor din programe, toți erau și apostoli. Ori unde era un Ardelean, catedra se înălța la tribună. Iar la cursurile de istorie națională vocea dascălului dobândea sonorități de trâmbiță, care dărâma zidurile cetăților“, ori, cum îi carac­ terizează dl Iorga, „erau ideologi, revoluționari, cari nu pri­ veau lucrurile așa cum sunt, fără numai sub unghiul a ceea- ce trebue să fie“. Fără îndoială că este de o mare importanță, în apre­ cierea acestor dascăli, contribuția științifică și culturală a celor aleși dintre ei. Cei aleși au fost destul de mulți și îm­ — 8 pânziți neîntrerupt dealungul secolelor delà întemeerea șco­ lilor blăjene. Am putea spune chiar că fiecare generație și-a avut corifeii ei culturali. Începutul seriei îl fac : Samuil Mlcu, Gh. Șincai și Petru Maior, îl continuă, cu puțină întrerupere, loan Rusu, autorul Icoanei pământului, delà 1843, prima carte geografică universală în lit. română și contemporanul lor, Timoteiu Cipariu, cel care a creat școală în cultura româ­ nească a timpului. Acestora le-au urmat: Ioan M. Moldovanu, Aug. Bunea, I. Marcu, Smigelski, V. Suciu, Al. Grama, apoi Al. Ciura, Dr. Ioan Rațiu, Al. Borza ș. a. cari leagă firul trecutului cu actualitatea. Școala acestor dascăli, „școala blăjană“, astăzi prea puțin apreciată în contribuția ce a adus-o culturii românești, a lămurit totuși definitiv „anumite probleme : problema originelor, și în trăsături fundamentale, chiar problema răscolirii întregului trecut al neamului nostru" și tot ei i se datorește „întemeerea unei culturi românești precise, legând firul tradiției latine, de acolo de unde dife­ ritele influențe din afară îl întrerupseră și pregătind aproape întreg materialul istoric-filologic, în legătură cu cele mai de seamă chestiuni naționale" (P. I. Papadadol, în Cultura Creștină, Blaj, an. 1937 nr. 4—5). Alături de tratatele științifice, menite a convinge pe savanți și alături de munca la catedră, menită a forma su­ fletele celor mici, dascălii blăjeni, din timpuri vechi, încă din sec. al XVIII-lea, alternând catedra cu parohia, au devenit valoroase elemente în difusarea culturii românești, fie prin activitatea lor pastorală, care freterniza totdeauna cu acțiu­ nea de redeșteptare națională, (cum e cazul lui P. Maior, Ciril Țopa, loan Halmaghi, vicarul ș. a.), fie deschizând școli po­ porale românești, acțiune, care, începută de Gh. Șincai, aproape s’a generalizat încă din întâia jumătate a secolului al XIX- lea. După ce câmpul activității ridicării vieții naționale s’a curățat de paragina neștiinței și dupăce semințele mântui­ toare au fost aruncate, dascălii Blajului n’au esitat a folosi, imediat ce împrejurările le-au admis și ziarul sau revista > ca cele mai potrivite circulației ideilor. Idea primului ziar româ­ nesc din Ardeal, Gazeta de Transilvania, delà Brașov, a fost concepută de dascăli blăjeni. Timoteiu Cipariu a făcut chiar o călătorie la Brașov în această chestiune, considerând însuși că Brașovul era mai prielnic unei atari întreprinderi, atât — 9 din punct de vedere politic cât și din punct de vedere teh­ nic. Dar n’au trecut zece ani și cel ce-și vedea ideea reali­ zată la Brașov, a reușit să obțină autorizația apariției unei gazete la Blaj. Cu „Organul luminărei, gazeta besedcească politica, e literaria“ care apare odată pe săptămână, în Blaj, între 4 Ianuarie — 28 Aprilie 1848, sub responsabilita­ tea lui T. Cipariu, având „colaboratori-editori“ pe I. I. Many și A. Pumne și care-și continuă apariția delà 12 Maiu — 29 Sept. 1848 sub titlul „Organul național“, se începe seria, care reluată abia cu „Arhivu pentru filologia și istoria" (între 1 Ianuarie 1867 — 20 Oct. 1870) se continuă aproape neîntrerupt până în ziua de azi. Titlul publicațiilor s’a înoit de câte ori forțe noui erau chemate a duce mai departe torța purtătoare de foc sacru, dar Ideologia lor a rămas în liniile fundamentale aceeaș: luminarea minților, tresirea conștiințe­ lor românești și întărirea credinței creștinești. Astfel apar la Blaj : Foaia administrativă arhidieçesana {Martie—Dec. 1867) cub redacția lui Dr. Ioan Bob și G avril Pop; Economul, or­ gan periodic pentru toți ramii de economie, industria și co- merciu“ (1 Ian. 1873—1 Martie 1880) sub redacția și pro­ prietatea profesorului Ștefan Pop, Foia scolasteca (între 13 Martie 1873—27 Dec. 1876 ca adaus la Economul, iar delà 13 Febr. 1877 sub redacția lui I. M. Moldovanu și cu subtitlul : „organ-didactic pentru școalele romane“. Foia besericiască, organ pentru cultura religioasă a clerului și a poporului (1 Ian. 1883—1887) sub redacția lui Alexandru Grama, Foia școla- stica, organ pedagogic, literariu, științific și economic (1 Ian. 1883—15 Dec. 1886) sub redacția lui loan German, Foia bi- sericesca și scolasteca organ al Provinciei mitropolitane greco-catolice. (1 Oct. 1887 15 Dec. 1890) sub redacția lui Dr. I. Rațiu și Al. Uilăcanu, Unirea. (3 Ian. 1891—în curs de apariție), Muza Română, foia muzicală și literară (Ian.— 31 Dec. 1888, 1 Ian. 1894—Sept. 1895) sub redacția lui Iacob Mureșianu, Foia scolastica, organ al Reun. învăț, gr. cat. din Arhidieceza gr. cat. delà Alba-Iulia și Făgăraș (15 Febr. 1899) sub redacția lui Ioan F. Negruțiu, Revista politică și literară (Sept. 1906—1914) sub direcția lui A. Ciato, dar cu colaborarea multor profesori, Cultura Creștină, în curs de a- pariție, Blajul (Ian. 1934—Dec. 1936) Unirea Poporului sub red. lui Al. Lupeanu-Melin și I. Maior în curs de apariție ș. — 10 —

a: Toate aceste publicațiuni sunt editate și redactate de pro­ fesorii școlilor din Blaj. Ele au cerut desigur suflet și ener­ gie spirituală și adesea, mai mult decât altele din altă parte, chiar și mari jertfe materiale. Dascălii delà Blaj au dat totul ce li s’a cerut, uneori mai mult chiar decât au avut, când a fost vorba de desvoltarea vieții neamului. Contribuția lor la înălțarea neamului în această direcție, fără îndoială,. a fost mare căci „organele presei periodice au făcut în viața corpului național funcțiunea de sistem circulator: au luat ideile delà cei cari le-au avut sau le-au adus din țările mai îna­ intate în cultură, le-au dus în case din ce în ce mai multe, răspândindu-le, semănându-le și fecundându-le în inteligen­ țele neamului" (I. Bianu : Publ. periodice românești, Buc. 1913 pag. XXI). Dar acțiunea de difuzare a culturii românești ’și capătă caracterul de adevărat misionarism prin dascălii blăjeni tre- cuți în cele două principate. La București, la Socolct și la Iași, la Craiova, la Bârlad, la Râmnicul Vâlcea, la Picdra Neamț, la Focșani și alte multe centre, dascălii delà Blaj, primiți cu sufletul dornic de lumină, au ajuns întemeetori ort organizatori de școli, formând, acolo, împreună cu elevii șco­ lilor ardelene, în majoritate tot blăjeni, pleiada atât de apre­ ciată, pe atunci, a dascălilor ardeleni. Acestora se datorește, aproape exclusiv, reaeștaptarea națională și înrădăcinarea visului unirii Ardealului cu patria mamă atât de adânc în sufletele Moldovenilor și Muntenilor încât la plinirea vremii, el „s’a impus cu puterea mistică a unei predestinări. Minu­ nea, spune Oct. Goga în continuare, se datorește faptului că visul nostru de isbândă, înainte de a primi botezul de sânge, a făcut popas un veac aproape la catedra dascălilor arde­ leni (Rev, Fund. Regale, din 1 Aprilie 1935). E deajuns să amintim câteva nume pentru a concretiza cadrele și impor­ tanța lor în viața românească de dincolo de munți. La So- cola și Iași descind: Iosif Manfi, Ion Coste și mai târziu Simeon Bărnuțiu, la Cernăuți se așează Aron Pumnul, care ca și Bărnuțiu întemeează școală de cultură românească, din care cu toate exagerările și aberațiile ei filologice, și-a în­ cercat sborul genialul M. Eminescu. In Craiova vechilor Bani ai Munteniei se așează Ion Maiorescu, plecat tot delà Blaj și mai târziu loan Faur, S. Mihălescu ș. a. Demetriu Farago 11 merge la Focșani, Augustin Ungur la Piatra Neamț, Ion Măr- culețiu la Bârlad, Beniamin Todor la Râmnicu- Vâlcea și Ște­ fan Pop la București. Toți, în toate locurile unde s’au așe­ zat, au continuat cu străduință și elan nobișnuit munca de luminători și inovatori. Mulți din ei au devenit personalități cu mare reputație în viața culturală și politică a Principa­ telor, fapt care le confirmă și mai mult rolul de binecuvân­ tați contribuitori la însăși temelia statului român modern. In activitatea aceasta directă de culturalizare și redeș­ teptare națională, în meritul dascălilor blăjeni trebue să so­ cotim și contribuția lor indirectă, prin elevii școlilor din Blaj, cari aproape un secol au fost singurul centru creator al cla­ sei culte românești. In secolul al XVIII-lea și mai puțin îna­ inte, n’au existat școli românești pe pământul Ardealului și al celor două Principate. încercările menționate la Hațeg, la Brașov și cele mănăstirești ori ale breslelor au fost, cele mai multe de scurtă durată și de un interes și răsunet prea local ca să li-se poată atribui un rol de deschizătoare de drumuri. Alături de acestea, școlile din Blaj, au avut delà început trei secții: școala de obște (pentru începători) școala latinească (din care s’a desvoltat liceul) și școala preoțească (din care s’a desvoltat Academia Teologică). După cum re­ latează S. Clain, încă din anii cei dintâi, afluența la școlile din Blaj a fost foarte mare, numărându-se elevii cu sutele. Anual deci, începând cu anii 1757—1760, delà Blaj eșiau zeci de tineri învățați, preoți ori laici, meniți a-și găsi rostul activității și existența lor în mijlocul poporului. Intre 1782— 1794, Gh. Șincai deschise peste trei sute școli poporale în în­ treaga Transilvanie și de atunci acțiunea s’a continuat ne­ întrerupt. Aceste școli, în fruntea cărora erau tinerii eșiți din școlile blăjene, au produs fără îndoială, alături de lucrarea preoților, înmulțiți și ei an de an, o totală transformare a vieții sufletești a țăranului român, pierdut, până atunci, cu totul sub ceața neștiinței și întunerecul mizeriei. Multiplele lor acțiuni, toate binefăcătoare și de o im­ portanță covârșitoare în evoluția vieții naționale, le sporește desigur strălucirea și vrednicia în istoria neamului. Dar chiar dacă din toate vredniciile înșirate până acum n’ar ti realizat nimic, dascălii blăjeni aveau un alt teren de activitate, tot atât de vast și de bogat în seceriș": viața bisericească. E 12 - drept că acest teren de activitate prin rezultatele obținute răspundea la urmă tot cu o ridicare spirituală și materială a Românilor. Dascălii Bla/ului și în acest teren, atât prin mulțimea cât și prin valoarea lor spirituală, și-au cucerit încă delà început locul întâiu. La început, la 1754 dascălii blăjeni erau monahi ai ordului călugăresc „Sf. Vasile“, în grija căruia era mănăstirea și școlile din ea. Rolul de edu­ catori și sfetnici ai episcopului li s’a fixat călugărilor chiar și prin actele împărătești cari întăresc schimbarea dominiilor delà Gherla și Sâmbăta cu cel delà Blaj. Numai în lipsa monahilor basilitani se numeau la început și câte un preot de mir ori chiar laic, ca profesor. Mai târziu calitatea de monah fu înlocuită în mare măsură cu aceea de preot ce- libe (necăsătorit) și nu nai în jumătatea a doua a sec. al XIX-lea, alături de aceștia, găsim, din ce în ce mai des și preoți căsătoriți și la dexterități, chiar laici. In astfel de îm­ prejurări ne dăm seama ce însemnătate a avut în viața bi­ sericii române-unite această pleiadă de oameni învățați. Schimbând mulți din ei de mai multe ori în viață, catedra cu parohia, protopopiatul ori vicariatul, ei, pe lângă oameni de idei și de o bogată spiritualitate, deveneau și cei mai buni cunoscători ai stărilor reale din Biserica pe care o serveau. Ca atare, lor le era deschisă în primul rând ascensiunea spre posturile delà cârma instituției. Așa se explică faptul că majoritatea din canonicii capitulări delà Blaj, uu fost aleși totdeauna din șirul dascălilor și că mulți din ei au ajuns episcopi. fie la Blaj, fie în episcopiile sufragane. Ast­ fel falanga dascălilor pasionați în ale cărții și’n ale națio­ nalismului erau în acelaș timp cea mai bogată tagmă în su-~ flete tari în credință și sârguincioși slujitori în via Domnu­ lui. Azi e foarte greu a se fixa cât li-se datorește acestor dascăli, deveniți parohi ori parohi-protopopi, din înființarea, organizarea și consolidarea parohiilor și protopopiatelor Bi­ sericii române-unite. Amintim aci numai două monografii : Istoria Vicariatului gr.-cat. al Hațegului de Dr. Iacob Radu, (Lugoj 1913) și, în special, lucrarea încă în manuscris a pro­ topopului Nico aa Togan: Parohii și protopopii Sibiului, care ne arată că aproape tot ce s’a făcut temeinic și durabil în această direcție se leagă de foști sau viitori dascăli blăjeni. Să înșirăm acum numai pe protopopii : Nicolae Maniu și 13 —

Ioan K Rusu delà Sibiu, pe protopopul Ioan F. Negruțiu delà Cluj, pe Ștefan Moldovan delà Mediaș ori pe călugă­ rul Vasile Erdely, care deși trimis din pedeapsă la mănăsti­ rea Strâmba, o organizează și i adaugă o școală de obște atât de căutată încât ridică nimbul acesteia pentru multă vreme. Peste tot, acești oameni răspândeau lumină și orga­ nizau viața satelor românești. Contribuția lor în această direcție nu se poate stabili în întregime decăt după ce vom avea câte o monografie cât de modestă asupra fiecărui pro­ topopiat. Am văzut până acum, cu toată rapiditatea trecerii în revistă, comportarea dascălilor blăjeni în fața diferitelor pro­ bleme ale vieții noastre naționale, care de la ei aștepta să fie organizată și desvoltată. Ori care a fost terenul de acti­ vitate, ei au fost gata la datorie, adeseori cu multă muncă autodidactă și cu nemăsurată osteneală. Oricum însă ceeace i-am văzut realizând până acum, fie ca educatori la catedră, fie ca păstori sufletești la sate, fie ca muncitori pasionați în știință și publicistică, intra, intr’o anumită măsură, în sfera obligațiunilor lor oficiale. Era, cum s’ar spune, o muncă, ce e drept valoroasă, dar mai mult sau mai puțin răsplătită de salarul profesorului, ce varia, în decursul timpului de la câteva zeci până la trei—patru sute de floreni austriaci la an, ori prin venitele parohiale și uneori chiar prin distincțiile onorifice. Am fi însă nedrepți dacă dedesuptul acestei umile răsplătiri n’am recunoaște sufletul lor mare, mai puternic stimulent decât ori care răsplată. Totuși, cine privește cu ră- ciala și indiferentismul omului de calcul bilanțul acestei bi­ nefăcătoare activități, îi poate socoti și numai ca pe niște oameni cari și-au răscumpărat deplin existența care le-a fost acordată în sînul societății în care au trăit. Există însă în viața acestor dascăli o altă latură pe care n’am a- mintit-o până acum și care îi prezintă aureolați cu cel mai. curat și mai elocvent nimb al jertfei și, abnegației. Acest mod de a fi și de a trăi îi scoate pe mulți din ei din șirul oamenilor numai vrednici și merituoși și îi ridică la înălți­ mea mucenicilor șl mecenaților neamului. Cărțile și docu­ mentele vremii, și mai mult decât acestea, amintirea vie a venerabililor elevi ai Blajului, vorbesc despre „credințeria“ și. „bedelia“ vechei mănăstiri — Liceul „Sț. Vasile“ de azi — — 14 —

unde zeci de elevi, în schimbul unor mici servicii prestate călugărilor-profesori, aflau gratuit în fiecare an „cortelul“ și „viptul“ și de cele mai multe, ori și îmbrăcămintea nece­ sară. Obiceiul creiințeriei s’a menținut și după ce seria că­ lugărilor basilitani și-a încheat ciclul și se continuă și azi de către profesorii și canonicii celibi, cari ocrotesc în casele lor câte doi sau mai mulți elevi, a căror existență cu sigu­ ranță este mai costisitoare decât a unui singur om de ser­ viciu. Mai mult încă decât atât, mulți dintre acești dascăli modești trăiau în cumpăt și abnegație pentru ca să poată rea­ liza la moartea lor a „fundațiune“ destinată a sprijini fiii neamului în pregătirea lor școlară. DatorLă mărinimiei aces­ tora, și azi, cu toate răsturnările valutare, capitlul Mitropo­ litan din Blaj, administratorul fundațiunilor, acordă în fie­ care an, conform cu prevederile donatorilor, zeci de ajutoare elevilor de liceu și studenților universitari. Seria „stipendi- știlor“ Blajului, în veacurile trecute, este atât de bogată, încât o reconstituire a ei, ar demonstra definitiv că majori­ tatea intelectualilor români din Ardeal erau crescuți și in- struiți exlusiv cu sprijinul acestor fundațiuni. Scrisul nostru ar primi o formă prea contabilicească dacă am încerca să înșirăm acum numele, sumele și roadele acestor fundațiuni. Locul lor va fi probabil mai potrivit în cadrul studiului în care se vor trata ideile și activitatea dascălilor blăjeni, orit eventual, într’un studiu dedicat exlusiv mărețului capitol de jertfe și contribuție materială a Blajului pentru ridicarea neamului românesc. Totuș nu ne putem abține să nu evocăm aci figura ingenioasă a profesorului, și mai târziu prepozi- tul Ioan Micu-Moldovanu. Acesta nu numai că susținea în fiecare an câte 3—5 „credințeri“ pe care-i trata cu „cea mai înfocată dragoste de părinte“, cum declara unul dintre ei, Ion Bianu, fost președinte al Academiei Române, dar se simția obligat a-i ajuta la studii universitare și după ce plecau din casa sa. In corespondența rămasă delà I. M. Moldovanu, păstrată în Biblioteca Centrală din Blaj, sunt nenumărate scrisorile prin, care acești fii adoptivi își cer, cu îndrăsneala și căldura sufletească a fiului către părinte, suma scadentă din ajutorul promis. Și anumite notițe perso­ nale, pe frânturi de hârtii, arată că bătrânul mecenate ade­ seori trebuia să facă adevărate bilanțuri și desigur cruțări 15 —

aspre ca să-și asigure, din venitele ce le avea, acoperirea cheltuelilor personale, reduse uneori la minimum, și sumele de binefacere la care se angajase. Unuia dintre fericiții spri­ jiniți, care voia să știe condițiile subvenționării sale, I. M. Mol- dovanu îi răspunde că îi cere ca în primul rând să nu spună nimănui și în al doilea rând, mai târziu, când va fi în stare, să se simtă obligat a „întoarce“ suma de bani ce a primit, altui fiu de român necăjit, care va avea lipsă de ei pentru a-și face o carieră. Iată un exemplu de abnegație și jertfă Jructificatoare pe altarul iubirii de neam, cum rar credem că vor mai oferi analele neamului nostru. Și exemplul acesta culminant a existat șl s’a repetat, poate în măsură mai mică, în viața multora din dascălii blăjeni. Alături de întrea­ ga serie a episcopilor și mitropoliților delà Blaj, în majori­ tatea lor foști profesori, se înșiră la loc de frunte : Constan­ tin Alutan, Constantin Papfalvi, I. Chirilă, I. F. Negruțiu, ca­ nonicul, T. Ctpariu ș. a. Aici nu mai poate fi vorba de nici o fărâmă de obligație; aici există numai sufletul mare de român, dăruit în întregime spre mai binele neamului. Și acest suflet dăruit stărue ca o notă dominantă în toată activitatea lungului șir al dascălilor delà Blaj. Este explicabilă deci sfiala sfântă ce ți-se impune la intrarea în panteonul acestor minunați înaintași. Prin faptele lor, vrednice și rodnice, ca și prin sufletul lor mare, ei reduc toată schelăria vieții zilelor noastre la reala el valoare, evi- dențiindu-i șubrezenia și micimea. In acelaș timp marchează însă prin linii de foc drumul drept și curat al trăirii în neam și pentru neam. Deaceea, sfielii sfinte îi urmează îndată -în inimă dorința de închinare și de preamărire, dar și de re­ înviere și retrăire a exemplului lor în vieața noastră. Atari sentimente ne-au stăpânit în tot timpul adunării materialu­ lui ce se publică. Acum, când împrejurări favorabile, au •mijlocit și au grăbit întrucâtva publicarea acestui material, dându-ne seama că facem prea puțin pentru memoria lor, și că în prea mică măsură putem afirma integritatea și e- •xactitatea puținului ce dăm, avem totuși convingerea că le aducem o parte din omagiul care de mult li se cuvenea în întregime. Dacă ceeace facem s’ar reduce, în fața exigențe­ lor criticei, numai la amintirea numelor lor, credem că și numai acest apel este binevenit în zilele de grea cumpănă — 16 —

cari le trăim. Dar dacă această pioasă și rugătoare pome­ nire, care ne duce gândul la cultul Larilor și Penaților din casa strămoșilor delà Tibru, ar reuși să cointereseze și pe alții, mai chemați, poate, în reconstituirea și tâlcuirea mă­ reției trecutului, plăcuta noastră oboseală ar fi răsplătită peste așteptări. Ori ce răspuns ne va aduce însă ziua de mâne, noi, pentru cinstirea celor ce-i pomenim ca și pentru dorința de a contribui cu puținul cât vom putea la stabili­ rea prețioasei contribuții ce a adus Blajul, prin Biserica și școlile sale, în evoluția neamului, promitem a ne continua munca începută, pe care cu concursul binevoitor al obser­ vațiilor și îndreptărilor ce ni se vor face, sperăm să o putem prezenta, la timpul său, într’o construcție mai desăvârșită, și într’o formă mai perfectă decât cea de față. 1754—1800

1« Atanasiu Rednic (?— 1772) S’a născut în Giulești, în Maramureș. Studiile teologice și filozofice le-a făcut la Viena, după care intră la călugărie în mănăstirea Muncaciului. La 1750 veni în mănăstirea din Blaj. La 1754, prin „Rânduiala învățăturilor și Traptazitelor“ el este numit „tălmăcitoriu celor de lipsă a credinței și S. Uniri..., având și grija istoriei“. Slujba de profesor o ținu mai mulți ani, probabil până la alegerea și întărirea de e- piscop, în 1764. In scaunul arhieresc a stat până la 2 Maiu 1772 când muri. După relatările istoricului contemporan, Sa­ muil Clain, „a petrecut o viață cucernică și era foarte pă­ zitor rânduelilor bisericei răsăritului,,, „de școală și de în­ vățături avea grijă bună“ iar la moarte „toate ale sale le- au lăsat seminarului diecezan“. A scris: 1. Carte contra schismaticilor. 2. Starea bise­ ricei Românilor din Ardeal.

2. Grigore Maior (1715—1785) Originar din Tușnad-Sărvad, pe atunci în ținutul Sol- nocului de mijloc, și-a făcut studiile secundare în Ungaria și Cluj, unde absolvă retorica. La 1740, aflându-se în Blaj, fu trimis la Roma, de unde s’a reîntors în 1747, când se ispră­ vea mănăstirea din Blaj. El fu între cei dintâi trei călugări ai acesteia. La deschiderea școalelor, la 1754, el este „învă­ țător limbilor și după vreme și putință a științelor“. In a- celaș timp era încredințat și cu paza bibliotecii mănăstirii care, după cum relatează S. Clain (la Cipariu: Acte și frag­ mente), avea peste 300 volume. In postul mare al aceluiaș an, Grigore Maior, din cauza neînțelegerilor între el și epis­ cop, fu chemat la Sibiu, arestat și judecat. Reîntors la Blaj îsi ocupă si funcțiunea de preot și aceea de consistorial La 1764, fiind implicat în agitațiuni, din prilejul alegerii e- 2 — 18 — piscopului Atanasiu Rednic, el este din nou arestat și dus, de astădată în Mănăstirea Muncaciului, unde își tăcu osânda până la 1771, câd fu grațiat și numit „cenzor pentru cărțile românești la tipografia slovă-română din Viena“. La 1772 ajunge în scaunul episcopesc al Blajului și păstori cu multă vrednicie timp de 10 ani. La 12 Aug. 1782 abzise de episcopat și se retrase în mănăstirea din Alba-Iulia unde trăi retras până la moarte. De numele episcopului Gri- gore Maior se leagă „beneficiul de pâine — țipăul —“ prin care s’a asigurat și se ajută și azi la Blaj, existența multor zeci și sute de școlari săraci. A scris: 1. Epistolă pastorală, 2. Enciclică. A lucrat și la un Dicționarul, din care însă nu s’au găsit urme până acum.

3. Geronțiu Cotorea (1720—?)

S’a născut în corn. Totoiu jud. Alba-Iulia. Studiile teo­ logice le-a făcut la Tyrnavia în Ungaria. La 1747, intră în mănăstirea din Blaj, întrei cei dintâi trei călugări. La 1753 ep. P. P. Aron îl numi vicar general episcopesc, iar la 1754 a fost încredințat alături de alți doi (Leontie Moschonas și loan Săcădate) a „învăța cinul bisericii pre carii va fi de lipsă, având și paza arhivului“. In aceste funcțiuni rămase până la 1765 când fiind amestecat în turburările contra ale­ gerii lui Atanasiu, fu judecat și trimis din pedeapsă în mă­ năstirea Strâmba. După câtva timp, fu numit paroh al Gher­ lei cu salar de 200 fl. La 1772, după o merituoasă activitate pastorală, reveni la Blaj și fu repus în toate funcțiunile a- vute mai înainte. Aci trăi apoi până la moarte. A scris: 1. Despre schismatica Grecilor la 1746 (mss. în Biblioteca Centrală Blaj nr. A. 90.) 2 Despre articulușurile cele de price (mss. acelaș Nr. 3). Cartea de religie și obice­ iurile Turcilor, despre care dl Iorga crede că este identică cu aceea care s’a tipărit în Calendariul de Buda. 4. învăță­ tura creștinească sau catechism mai mare, care după Dr. Aug. Bunea ar fi identică cu învățătura creștinească tipărită la Blaj 1753 și ed. II la 1756. 5. Pravilă după rândul slove­ lor delà buchi. 6. Carte pastorală, către protopopi Blaj 1760 - 19 —

4. Silvestru Caliani (?—?) Fiu de preot din Sânmărtinul de Câmpie și nobil ro­ mân a intrat în călugărie în mănăstirea Muncaciului, de unde după reîntoarcerea lui P. P. Aron delà Roma (la 1743) fu trimis în institutul De Propaganda Fide. De acolo se re­ întoarce în a. 1747 și întră ca al treilea călugăr în mănăs- : tirea delà Blaj. La 1753 fu numit și el „consistorial“ al ep. P. P. Aron. La a. 1754. în orânduirea dascălilor și materiilor în școalele nou înființate el fu „tâlcuitor Dzeieștilor zeace t porunci, a S. Taine și a poruncilor S. Beasearici... și prefect sau vătav mare școalelor și preses examenului clericilor“. (Cipariu: Acte și Fragmente p. 223) La 1764 era și prepozit al mănăstirii. La alegerea episcopală din 1764 obține și el 16 voturi. Implicat în agitațiile contra numirii lui Atanasie și el fu osândit la arest în mănătirea Măgina, „ci rugându- se tot clerul, i-au îngăduit episcopul să răjnâie la Blaj, dar urgisit că și portariu au fost rânduit“. (Idem. pag. 121).

5. Leontiu Moschonas (?—?) Originar din insula Naxos. La Blaj a venit înainte de 1752, căci „pe aceea vreame au fost arhimandrit“. Era om învățat căci delà el „au rămas multe cărți grecești în biblio­ teca călugărilor“. La 1754, în orânduirea vieții mănăstirești era „ecldsiarh“ și în această calitate împreună cu Geronțiu Cotorea și protopopul locului „vor învăța cinul bfesearicii pre carii va ii de lipsă“ (Idem, pag. 223).

6; Constantin Dimitrievici (?—?) In „rânduiala învățăturilor și Traptazitelor“ din Oct. 1754 a ep. P. P. Aron, se spune : „iară dascălul școalei de obște va fi Constantin Dimitrievici“. (Idem) Date despre viața lui nu știm altele decât ce ne spune el la sfârșitul mssului nr. A. 49 din Biblioteca Centrală din Blaj, o copie a Hronicului Vechimii Românilor a lui D. Cantemir: „Acest hronic prefă- cându-1 după altul l-am scris precum se vede eu Costandin, robul lui Dumnezeu și dascăl al școlii românești din Blaj, născut și venit din Țara Românească, din județul Romana- ților din satul Arceșții... anul 1757“. — 20 —

7. Săcădate Ioan (7—1776) Născut în com. Săcădate din jud. Sibiu. La 1754 este alăturea lui Geronțiu Cotorea, fiind împreună încredințați „sa învețe în cinul beserecii pre carii va fi de lipsă“. In acest timp era și protopop la Blaj. Nu știm cât a stat la Blaj. La 1775 este arhidiaconul Biei.

8. Neagoe Vasile (?—?). Fără a găsi alte date precise asupra vieții lui, decât că s’a născut în Broșteni, el apare totuși o figură deadrep- tul miraculoasă în seria dascălilor Blajului. După afirmația lui Dr. Aug. Bunea, „orb delà doi ani, a învățat numai din auz : Testamentul Nou, Ceaslovul întreg, Psaltirea, Acatistul Domnului Hristos, al Fecioarei, al Sf. Nicolae și Octoichul“. Făcea predici frumoase. A funcționat ca profesor între cei dintâi.

9. Neagoe loan (?—?). Nu cunoaștem nimic din viața premergătoare anului 1754, după care ep. P. P. Aron îl utilizează ca profesor în școlile de obște. Trebue să fi fost însă un om cu multă pregătire și prestanță, căci episcopii Rednic și Maior îl trec la Viena, ca „agent“ pe lângă cancelaria aulică. In această misiune, mijloci pentru Grig. Maior postul de revizor al ti­ pografiei crăești din Viena, după scoaterea lui din exilul de: la Muncaciu (1771) de către Iosif II

10. Vulcan George (?—?). Născut în Blaj, înrudit, probabil, cu episcopul de mar târziu delà Oradea, Samuil Vulcan. Studiile le-a făcut în Cluj. Episcopul P. P. Aron, îl numește profesor, cel dintâi din statul mirenesc Ia școalele latinești „cele de jos“. „Dar în curând și-a dat sufletul în mâinile făcătorului său“. (S. Clain la Cip. Acte și fragm. p. 112—113).

11. Călugărul Isaia (?--?) Parohul din Sâmcel, cunoscut sub numele: Popa Iancu,. în preajma anului 1757 se călugări în mănăstirea din Blaj^ și după cum susține Dr. Ioan Rațiu, Samuil Clain „învățase- 21 la el“ (Dascălii noștri pag. 12). „Acest Iancu; zice Clain între călugări se numise Isaie. Fiind Iancu odinioară la Kiov, foarte bine se procopsise în limba slovenească, cât au tăl­ măcit pre limba românească, Vedeniile sfântului Grigorie“. (la Cipariu : Acte și Fragmente pag. 107).

12. Neagoe Meletie-Manase (1730—1760) Născut în Broșteni, pe Valea Secașului. Studiile mai înalte la Tyrnavia. La anul 1757 fu numit profesor de sin~ taxă, întâiul profesor la această catedră, în care slujbă stă numai trei ani,

13. Laslo Filoteiu-Francisc (1730—1810) De Ioc din Odorheiul săcuesc. Studiile teologice în Roma. Delà 1760 până la 1762 funcționează ca profesor în liceul din Blaj, propunând în patru clase, diferite materii. La 1766 era prepozit al mănăstirii din Blaj îndeplinind și alte funcții mărunte. La 1770 este printre călugării mănăstirii din Alba-Iulia. Nu știm când se reîntoarce la Blaj, dar în 1793 este iarăș profesor, în care slujbă, deși în etate, funcționează șapte ani. Delà 1800 până la 1810 a fost numai membru al consistoriului episcopesc.

14. Nîcolae Ludoșianu (?—?) Născut în Ludoșul de Mureș. Studiile, probabil, le-a fă­ cut la Blaj, unde între anii 1762 și 1765, fiind „provizor și zăciuitor“ al călugărilor, funcționă și ca profesor. Preoțindu- se, în anul 1765, fu trimis în parochia Ludoș.

15. Petru Demenelchi (?—?) Contimporan cu Ludoșianu Nicolae, nu știm despre el altceva decât că în anii 1762—1765 funcționează ca „Ludi- magister“ la școala de obște. 16. Auxențîu Ambroziu (?—1772)\ \ Născut în Sad, lângă Sibiu. Sbfdiile teologice le-a fă­ cut la Roma. Intre anii 1763—1779’funcționează ca profesor la Blaj, între cari îl înșiră Antoneli în al său Breviariu. — 22 —

17. Boiariu (?—?) SamuH Micu ne spune, la Cipariu în Acte și Fragmente că „au mai fost profesor din preoții mireni (pe vremea e- piscopului P. P. Aaron) și „Boiariu“. Alte date din viața lui n’am mai aflat.

18. Grigorie-Gerasim Pop (?—1779) Născut în Vidra. După studiile de începătură făcute la vreo mănăstire, urmează studiile teologice la Tyrnavia, pe cari le închee în anul 1763. Reîntors în țară, întră în anul următor în mănăstirea din Blaj. Ca profesor, funcționează între anii 1765—1770 71.

19. Ioan Bob (1739—1830). Născut în Orman, ținutul Solnocului de mijloc din pă­ rinți nobili români, în viața sa lungă, de 91 ani, a funcțio-^ nat abia câteva luni ca profesor de sintaxă, în anul 1765 ținând locul lui Grigorie Maior întemnițat tocmai atunci la Sibiu. Studiile le-a făcut în Orman, Ocna Dejului, Giula, unde j-se întoarseră și părinții, și la școala reformată din Ci^mof^aia. La vârsta de 11 ani trecu la iesuții din Cluj. După ce isprăvi, cu multe greutăți materiale, clasele de „re­ torică“ și „fizică“, în 1764 veni la Blaj, ca novice în ordul călugăresc, timp în care făcu și pe profesorul. Anii 1765—1769, neîmpăcându-se cu călugăria, îi petrecu în Odorheiu, ca e- conom al iesuiților. La 1769 se reîntoarce iarăși la Blaj și funcționează ca econom al măhăstirii până la 1773 când Grigorie Maior îl trimise la teologie în Tîrnavia. După patru ani, făcu o călătorie la Pojon și Viena și reveni la Blaj, unde în anul 1778 fu hirotonit preot. Numit protopop la Daia, rămase pentru restaurarea seminarului și a bisericii cate­ drale. In 1779 fu numit paroh și protopop al Trg.-Mureșului, unde funcționă trei ani, până la alegerea de episcop, după abzicerea lui Maior. Spirit practic, absorbit până acum, mai mult de ches­ tiuni administrative, și întâiul episcop necălugăr, Bob avu o păstorire pe cât de lungă pe atât de rodnică din punct de vedere administrativ, dar întunecată din punct de vedere cultural, prin cearta dintre episcop, și cei trei corifei ai Școlii — 23 -

Ardelene; ceartă cu răsunet mai mare se pare în zilele noastre decât atunci și datorită mai mult decât „sgârceniei, aroganței și neînțelegerii vlădicului“, împrejurărilor istorice precum și scăderilor și nesupunerii celor trei scriitori. Pos­ teritatea va trebui să stabilească vina și a unuia și a celor- alți, plecând delà analiza sinceră și obiectivă a faptelori). . De numele episcopului Bob se leagă multe realizăr1 fundamentale în desvoltarea bis. rom. unite, precum și fapte cari dovedesc înțelepciune și nobleță. Pentru biserică a în­ ființat capitlul bobian la 1807, a lăsat două fundațiuni, a ob­ ținut delà guvern salar pentru preoții de pe teritoriul do­ meniilor și băilor erariale, a înființat vicariatele Făgărașului, Hațegului și Rodnei obținând și plata vicarilor din fondul re- ligionar transilvan; iar „gimnaziul“ l-a reorganizat, dându-i directive pentru desvoltarea de mai târziu. A scris: 1. Cuvânt de ziua instalației Blaj 1784. Teo­ logia dogmatică după Tournely. 2. Cartea de învățături cre­ știnești despre deșertăciunea lumei și datoria omului în fie- ște care stat, culese din Sf. Scriptură, Blaj I. II. III. 1805 și 1806. 3. înștiințare către cler despre ridicarea Capitulumului, Blaj 1807. 4. Forma clerului și a păstorului bun. Blaj 1809. 5. Cuvânt păstoresc, Blaj 1811. 6. Dicționar român-latin- unguresc în 2 voi. Blaj la 1822—23. (Numai l-a editat). 7. Tot lui Bob i-se datorește și editarea Bibliei lui Clain la 1795, la Blaj.

20. Ioan-Iacob Aaron (7—1788) Născut în Roșia Abrudului, în preajma anului Unirii, căci la 1788 era în „adânci bătrânețe“. Ioan Aaron, fiul pro­ topopului Alexandru, se apropie de viața mănăstirească și școlară în vârstă înaintată. In 1758 după recomandația lui G. Cotorea fu admis la voturile călugărești, luându-și nu­ mele Iacob. îndată după acest act, trebuie să fi plecat la Roma, de unde, terminând filozofia și teologia, se întorcea în 1762. La 1765 făcu pe profesorul în clasele „sintaxiștilor și gramatiștilor“. La 1767 68 fu ales canonic și prefect al școalelor, având în acelaș timp și o catedră la Sem. Teo­

l) Nici dl Z. Pâclișanu în Un vechi proces literar publ. în R. F. R. an. II. 1 Iulie 1935, nu pare a fi spus ultimul cuvânt în chestiune. — 24 — logic. La 1770 era „în spiritualibus vicarius generalis“, la 1773 lu candidat la scaunul episcopal. La 1775 fu trimis mi­ sionar în jurul Hațegului împreună cu Iosafat Devai. Tot în acel an a fost numit prefect al Sem. „Sf. Barbara“ din Viena post pe care și-l menținu și după ce la 1777 fu numit prin decret împărătesc prepozit în capitlul de Oradea-Mare. La alegerea episcopească din 1782 fu candidat iarăș al Il-lea cu 57 voturi, dar abia a treia oară, după moartea ep. Moise Dragoși, fu numit episcop al Orăzii, moartea însă nu-i mai îngădui să ia în mână bâta păstoririi. A întocmit o Colecțiune de Inscripțiuni Dacice pe cari le trimite cardinalului Șt. Borgia delà care le cunoaște Șin- cai și le utilizează în Cronica sa. 21. Alexandru-Alexiu Mureșan (7—1772) Trimis la Roma, sub episcopatul lui P. P. Aaron, unde termină studiile filozofice și teologice, se reîntoarce la anul 1765, primăvara. In anul școlar următor, 1766, este profesor la liceul din Blaj. In 1767 pleacă paroh în com. Zobran din Banat, unde nu trăește însă decât puțin. 22. Vasile-Par te ni u Hossu (?—?) La 1766 „magister principiorum“ (cf. însemnările lui Dr. I. Rațiu). 23. Basiliu Keresteși (1730—1783) Născut în Bodogaia de jos jud. Odorheiu, la anul 1764, dupăce desigur făcuse o bună parte din învățătura timpului, a intrat în mănăstirea baziliților din Blaj, de unde în scurt timp fu trimis la Roma spre perfecționare. In anul școlar 1766 67 a fost încredințat cu cateheza „în școlile din Blaj“ în care funcție rămase până la 1771, când pentru împlinirea dorinței împărătesei Terezia fu trimis paroh în Timișoara cu misiunea specială de-a întări catolicismul. După cinci ani de păstorire se reîntoarce la Blaj, unde până la moarte ajunse și asesor consistorial. 24. Petru-Parteniu Iacob (7—1790). Născut în Turda, fiu al lui Petru Iacob „carele, sub Clain trimițându-se la Roma, s’a lăsat de învățătură“ ’), Par-

’) Samuil Micu Clain, în Cipariu: Acte și fragmente p. 122. r leniu, după numele de botez tot Petru — la anul 1766 întră Ia călugărie, în Blaj. In acelaș ah era și „magister Princi- piorum“. La 1769 fu trimis la Roma în Colegiul de Propa­ ganda Fide, unde la 1771 depune jurământul. La 1780 îl țgăsim iarăși profesor de retorică, funcțiune ce o îndeplinește zece ani. In anul 1789 fu numit și asesor consistorial. Se pare că un dar specialavea în arta cuvântărilor. Delà el au rămas trei vorbiri: a) pentru întâmpinarea contelui Kolonich, ep. rom. cat. din Alba-Iuiia la 1780 b) la venirea în Blaj a guvernatorului Transilvan Baron Samuil Brükenthal c) Discurs panegiric la sărbătoarea Trei Ierarhi 1781. 2. Mss-ele aflătoare în Bibi. Arh. arată a se fi ocupat mult cu lit. clasică latină. 3. Elementa Arithmeticae numericae (în mss. Bibi. Arh. Blaj, după relatarea lui Dr. I. Rațiu).

25. Ștefan Pop (7—1801). La 1766, era monah și trimis împreună cu Samuil Clain la Viena la institutul Pazmany. La 1772, după ce în șase ani termină filosofia și teologia, se reîntoarce la Blaj, unde fu numit profesor de logică și metafisică între anii 1772—1775. La 1775 trece profesor la Sem. Teologic, fiind în acelaș timp și secretar al episcopului Grig. Maior. La 1785 era printre membri consistorului, căci sub acest titlu figurează printre votanții la alegerea episcopească de atunci. La 1796 i se încredințează și misiunea de inspector al „școalelor latine“. Deși încărcat cu atâtea funcțiuni, a scris și o lucrare cu caracter teologic, în 1. latină: Tractatus de Sacramento Babtismi.

26. Samuil Micu-Clain (1745—1806). Dacă până acum am găsit la cei mai mulți din seria dascălilor Blajului, pe lângă obligațiunile mănăstirești și profesorale și oarecari preocupări științifice, cu Samuil Micu —, fiul protopopului din Sad, jud. Sibiu și nepot al marelui vlădică Inocențiu, începe seria adevăraților cercetători. „Via­ — 26 -

ța lui Samuil Micu, este o viață rară la noi, de adevărat benedictin, închinată tot timpul cercetărilor ’)• Primele învățături le-a primit în casa părintească. Vine apoi la Blaj unde termină școlile secundare în anul 1762, când întrând în mănăstirea Buna-Vestire se călugărește, luându-și numele de Samuil. Calitățile excepționale îl ridi­ cară repede în ochii superiorilor, căci la 1764 este prefect al Sem. Buna-Vestire, iar la 1765 fu „constituit eclesiarch și asesor consistorial“. La 1766 trece în mănăstirea Sf. Treime, dar în același, an pleacă la Viena, în colegiul Pazmanyan pentru complectarea studiilor. In timp de șase ani S. Micu termină filosofie și teologia și la 1772, reîntors la Blaj, este numit profesor de etică și matematică. In anul următor, 1773, S. Micu pleacă din nou la Viena ca însoțitor al epi­ scopului Ggrigorie Maior. Nu știm dacă a rămas la Viena, deacum dar la 1779 era prefect sau director de studii în Sem. Sf. Barbara din Viena. Pela 1783 Samuil Micu se află totuși în Transilvania trăind în Blaj și în multele călătorii cari le întreprinde la Sibiu, Oradea, Miercurea ș. a. începând cu anul 1784, S. Micu face repetate încercări pentru părăsirea mănăstirei din Blaj, unde datorită conflictului cu Bob atmo­ sfera nu-i mai era prielnică. La 1804 plecă la tipografia din Buda în postul de revizor al cărților românești, unde mai trăiește doar doi ani. După reîntoarcerea din Viena, la 1783 S. Micu se pare că n’a mai funcționat ca profesor de loc fiind „scutit de multe sarcini“ pentru a-și dedica timpul „ocupațiilor sale literare“. Scutințele le mărturisește ep. Bob la 1784 într’o scrisoare către guvern, iar la 27 Ianuarie2) scriind, el, Iui Bob, amintește de „ocupațiile sale literare“. A scris pe teren teologic : 1. Carte de rogacioni pentru evlavia hornului chreștin, Viena 1779. 2. Dissertațio canonica de matrimonio juxta disciplinam graecae orientalis eclesiae, Viena 1781. 3. Disertațio de jejuniis graecae orientalis ecclesiae, Viena 1782.

’) Ov. Deusușianu: Literatura română modernă vol. I. p. 23. ’} /. PâăUșanu: Un vechi proces literar.Rev. F. R. 1 Iulie 1935, p. 101, 102. — 27 —

4. Propovedanii la îngropăciunea oamenilor morți, Blaj 1784. 5. Teologhie moralicească, 1796. 6. Teologia dogmatică și moralicească 1801. 7. Biblia, Blaj, la 1791. ’ 8 Acathist, Sibiu, 1801. 9. Imitatio Christi trd. după Thomas de Kempis, Blaj, 1812. Alte multe traduceri, precum și o adunare a Canoane­ lor conciliilor bisericii creștine au rămas netipărite. Pe teren istoric a scris : 1. Brevis notitia historiae Valachorum ab origine gentis usque saeculum XVIII. (S’a tip. fragmentar în Calendarul de la Buda anii 1806—1807). 2. Istoria, lucrurile și întâmplările Românilor. (S’au publ. numai mici fragmente). 3. Historia bisericească trad, după Cl. Fleury. Pe teren filologic a scris: 1. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, Viena 1780. (în colaborare cu S. Șincai.). 2. Dicționar. (în mss. dar folosit la dicționarul din Buda 1825). Adăugind la această schițare bibliografică, manualele didactice, precum și traducerea romanului Bélisaire a lui ä Marmontel, înțelegem că S. Micu a fost de fapt un îndră­ gostit al cărții și al cercetărilor.

27. Gheorghe Șincai (1754—1816) Născut la Samșud, învață la Sabed, Samșud, Trg.-Mu- reș (1766—1768), Cluj și Bistrița, la Piarești. La 1773 veni la Blaj, unde întrând ca novice în mănăstire, fu și profesor de retorică șl poetică. In anul 1774, sub episcopatul lui Grigorie Maior și la îndemnul lui Ignatie Darabant fu trimis la Roma, unde timp de cinci ani se perfecționă în filozofie și teologie, începându-și concomitent și activitatea de cercetător istoric. La 1779, părăsind Roma se opri la Viena un an, unde făcu studii de drept, canoane și metod. („Methodum scholas ver- noculas nationales docendi et regendi“ în Orodias) In Viena la Colegiul Sf. Barbara se întâlni cu S. Micu și revăzu și el gramatica aceluia. La 1780 veni la Blaj „unde desfășură ac­ — 28 — tivitate didactică“1) și la anul 1784, după ce i-se îngădui părăsirea mănăstirei, fu numit director al școlilor romîne din Ardeal, funcțiune pe care a exercitat-o până la 1794, când, în urma răspunsului ce-1 dădu broșurei lui Eder: Notae hi- storico critice ad Supplicem libellum Valachorum, în care ră­ spuns era încriminat că ar împărtăși, după Cum spune el în Orodicis-, „perniciosorum quorundam efficiorum germanicorum principiorum falso actum reum...“, și după cum se crede și în urma itetvenției lui Bob, fu destituit din postul de director al școlilor din Ardeal, iar la 1796 părăsi Blajul. De aici merse la Viena să se apere dar fără rezultat. Reîntors de acolo se opri în casa comitelui Vass de Czega din Sinea unde stătu șase ani, ca preceptor al copiilor și unde își pre- lucră partea cea mai mare a materialului pentru cronică. La 1803 se îndrepta se Oradea-Mare, de unde după câteva luni se duse la Buda ca să ocupe postul de corector la ti­ pografia unde S. Micu era censor. In această funcție stete până la 1809, publicând câteva fragmente din cronică în Calendarul de Buda, anii 1808, 1809. Pierzându-și locul de corector se reîntoarse la Oradea, unde este găzduit de Sa­ muil Vulcan. In 1811 pleacă de aici spre Blaj, și de acum până la 1816, când nu mai era în viață, trăește ca peregrin între Blaj, Oradea și Sinea. Temperament mai expansiv, G. Șincai, deși avu ace­ leași împrejurări de traiu ca S. Micu, trăi o viață mult mai sbuciumată. A indica însă pe ep. Bob ca factor principal a nenorocirii sale este exagerat, lucru care se vede clar din scrisoarea lui delà 1797 către Bob în care spune: „Pentru aceasta mă rog cu umilință ca Illustratea Voastră să-mi ad­ mită să-mi reprimesc statul de mai înainte, căci tot ce este în mine nărav rău, în folosul și spre binele public îl voiu întoarce. Ieșirea mea din Venerabila mănăstire, să nu mi-se so­ cotească de prejudițiu și de piedecă, deoarece a provenit din patima tinereții și îmi este ertat a mă întoarce la po­ căință“2)

’) Ou. Densușianu : Lit. română modernă vol. I. p. 34. ’) Publ. în rev. Blajul an. I. p. 73 de Dr. N. Lupu. — 29 —

Asemenea cuvinte spuse de Șincai, în timp ce era, ori­ cum, găzduit la Sinea, desigur înlătură mult din răutatea și pornirea pe cari cercetătorii istoriei literare le atribue epis­ copului Bob. Deși absorbit de monumentala sa operă, Cronica, Șincai totuși a scris manuale de școală și alte broșuri istorice. In ordinea apariției ele sunt următoarele: 1. Alphavit (abecedar) Blaj 1783. 2. Bucoavnă (abece­ dar) Sibiu 1788. 3. Catehismul cel Mare, Blaj 1783. 4. Prima principia latinae gramatices, Blaj 1783. 5. îndreptare către aritmetică, Blaj 1785. 6. Istoria naturii (Mss. în Bibi, din O- rade). 7. Dicționar latin-român-unguresc-nemțesc (mss.) 8, Dicționar român-latin-unguresc-nemțesc (mss.) 9. Responsum ad. I. C. Eder în Supplicem libellum Valachorum Transilva- niae (mss. Oradea). 10. Dialog (istoria veche a Românilor) s’a pierdut. 11. Epistola ad Spect. et Clar, virum Ioanem de Lipszky, tip. Buda 1804. 12. Elementa linquae daco-romanae sine valachicae. (a cărui a II. ediție la 1805 o scoate singur). 13. Hronica Românilor și a mai multor neamuri, (tip. în în­ tregime la 1853 în Iași).

28. loan Para (1744—1809) Nobil din Szilvașul de sus a început studiile inferioare la Blaj și le-a continuat în Ungaria, la Tyrnavia. Cele Teo­ logice le-a urmat la Viena în Seminarul Sf. Barbara ca bur­ sier al episcopului Grig. Maior. întors din Viena, a fost nu­ mit profesor la Blaj în anul școlar 1775/76, de unde depăși curând pentru slujba de „capelan castrens" al reg. II. rom. de graniță. In anul 1783 era protopop al Năsăudului și Vi­ car al Rodnei, iar la 1896 vicar al Făgărașului, din care o- ficiu Ia 1807 fu ales între cei dintâi membri ai capitlului bobian.

29. Alexandru Fiscuti (7—1789) S’a născut în comuna Fiscut din jud. Cluj. Studiile teo­ logice le-a făcut la Viena. Reîntors în Blaj a fost câtva timp aplicat în cancelaria episcopească, apoi fu trimis „la Sibiu pentru studierea noului metod normal“1) și după absolvirea

') Dr. Jacob Radu : Istoria vicariatului gr.-cat. al Hațiegului p. 117 — 30 —

cursului, la 1779 îu numit „magister scholae normalis“, — adecă școlile începătoare. In anul 1780 fu numit paroh al Reghinului și în acelaș an protopop la Bistrița. In 1784 fu rechemat la Blaj și numit rector al seminarului în care slujbă a stat până la 1787. In acest an, înființând episcopul Bob vicariatul Hațegului, Fiscuti fu primul vicar, în care deregă- torle n’a trăit decât un an.

30. Petru Maior (1754—1821) Este al treilea învățat profesor delà Blaj, care urmând în desfășurarea lor principiile lui Micu și Șincai, le îndreaptă ori le chiar întregește uneori, punând alături de ceilalți doi bazele mișcării literare, numită Școala latinistă. Deși con­ temporan cu ei, părtaș la acelaș tratament din partea epis­ copului Bob, Petru Maior având o fire mai blândă, ori cel puțin o mai mare putere de stăpânire decât ceilalți doi, are noroc de mai puțin sbucium și mai ales de mai puțină be­ jenie. S’a născut în Căpușul de Câmpie, probabil la 1753-54. A studiat lâ Trg.-Mureș, Cluj și Blaj. In 1774 plecă la Roma unde până la 1779 urmă filozofia și teologia. Din Roma plecă la Viena unde stă un an pentru perfecționarea în dreptul canonic. La 1780 e numit profesor la Blaj pentru logică, metafizică și dreptul natural „întru care dregătorie patru ani cu atâta nevoință ău petrecut cât din școala lui eșiți băr­ bați se feceră floarea Românilor și în clir și în politie1“, după cum spune însuși în Răspuns la cârtire. La 1784 când cerură Micu, Șincai și Maior ieșirea din mănăstire numai cei din urmă primiră răspuns favorabil căci ambii nu au depus votul întreg. Șincai rămase director al școlilor române din Ardeal cu reședința în Blaj, iar P. Maior merge la parohia Reghinului și protopopiatul Gurghiului în care demnitate pe­ trecu cincisprezece ani. „Pildă frumoasă de luminător al su­ fletelor, de cărturar care se crede dator să împărtășească cât mai multora darurile minței lui“2) Petru Maior cum ne spune tot în acel Răspuns „prin tdate satele au rânduit și au întețit feciorii și fetele, mici și mari să meargă la diacul bisericii a învăța lucrurile cele

) P. Maior: „Răspuns la o cârtire cf. Ov. Densușianu op. cit. p. 47. ') Ov. Densușianu : op. cit. pag. 48. 31 —

•creștinești și părinților le-au poruncit ca să facă pre fiii săi cele ce au învățat să le procetească acasă în toate zilele... Vara umbla pe câmpuri, pin păduri unde știa că sînt adu­ nați pruncii a paște vitele și văzându-i îi striga la dânsul, carii cunoscându-1 îndată alergau toți acolo și el îi întreba cele ce au învățat și din nou îi mai învăța și-i lumina* 1). La 1792 este prof, de drept canonic la Blaj, de unde după un an se reîntoarce la Reghin2). La 1808 pleacă, după ce obținu învoirea ep. Bob, la Buda „ca mai mult să poată lu­ cra cu peana pentru neamul *.românesc Aci obținu postul de „crăesc *revizor la tipografie pe care l-a avut și Micu, și-l menținuse până la anul morții, 1821. Epoca aceasta fu a scriitorului, căci acum își publică Maior cele mai multe lucrări. In ordinea cronologică sunt: 1. Protocanon redactat la 1783 și pubi. de C. Erbiceanu la 1894. 2. Protopopadichia red. 1795 publ. fragm. la 1865-66 în Sionul Românesc. 3. Propovedanii la îngropăciunea oa­ menilor morți Buda 1809. 4. Didahii, adică învățături pentru creșterea fiilor, la îngropăciunea fiilor morți, Buda 1809. 5. Prediche sau învățături la toate duminecile și sărbătorile a- nului Buda, 1810, 1811. 6. Istoria pentru începutul Românilor în Dacia Buda, 1812. 7. Istoria Beserecei Românilor, Buda 1813. 8. Animadversiones in recensionem historiae „De Origine Valachorum„, Buda 1814.9. Ref lexiones in responsum Domini recensentis viennensis ad Animadversiones Buda 1815. 10. Con- templatio recensionis... Buda 1816. 11. întâmplările lui Tele- mach, trad, din italienește. Buda 1818. 12. Orthographia ro­ mana sive latino-valachica una cum clavi. Buda, 1819. 13. Dialogu pentru începutul limbei române, Buda 1818. 14. Lexicon romînesc-lătinesc-unguresc-nemțesc. Buda 1825 (lucrat în cea mai mare parte de P. Maior). 31. Ioanichiu Vîjoli (?—1790) Fără să-i cunoaștem originea și data nașterii, pe Ioa­ nichiu Vijoli îl găsim la 1766 între călugării din Blaj. La 1782 funcționa sigur și ca profesor la școalele începătoare din Blaj, pentru ca la 1784 să fie între călugării mânăstirii din Alba-Iulia, unde a stat până la moarte.

‘) P. Maior: Răspuns la o cârtire cf. Ov. Densușianu p. 48. ’) Z. Pâclișanu: Ün vechi proces literar R. F. Reg. Iulie 1935 p. 112. — 32 —

32. Petru Ungur (7—1805) ; Născut în Mărgău jud. Cluj, probabil a făcut studiile se­ cundare la Blaj. Cele teologice le isprăvește la Viena în co­ legiul „Sf. Barbara“ la anul 1782 când, reîntorcându-se la Blaj, este numit profesor. Nu stă însă nici aci decât doi ani și e trimis la parohia Santău din jud. Solnoc-Dobâca de atunci.

33. Mihail Timariu (7—1805). Născut probabil în jurul anului 1750, Timariu, la 1779, isprăvise studiile teologice la Viena în „Sf. Barbara“. Reîn­ tors la Blaj din anul 1782, până la 1787 funcționa ca profe­ sor. La 1787, fu ales secretar al vlădicului. Prin decretul 4 A- prilie 2564') între 1789—1805 fu numit vicar al Hațegului, fără ca să-și ocupe însă postul până aproape de anul 1800, când pleacă de acolo administratorul Dragos Tiron. Nu știm însă dacă în acest răstimp, când a stat ca secretar pe lângă episcopul Bob, a mai funcționat și ca profesor ori ba.

34. Ioachim Pop (7—1803) Studiile gimnaziale le-a făcut în Blaj, unde la 1763 era monah și corector al Tipografiei. Este trimis la Roma pen­ tru perfecționare în filosofie și teologie. La anul 1775 face jurământul de călugăr. Intre colegi s’a distins atât de mult încât în analele Propagandei era considerat: „optimus prae- clarusque in omnibus judicio turn equalium tum superiorum“2* ) Nu știm sigur anul întoarcerii din Roma, dar la 1782 era pro­ fesor la Sem. Teologic. La 1787 era profesor de „principie“ la gimnaziu, iar delà 1789 și „gymnazii studiorum praefectus“, până la 1796 când este numit profesor de teologia dogma­ tică la Sem. Teologic, funcțiune pe care o îndeplinește până la moarte. A scris : Teologie dogmatică, lăudată de S. Micu în Historia Daco Romanorum sive Valachorum cap. XXVI.’)

‘) lacob Radu: Op. Cèt. p. 117. 2) Cf. Transilvania an. 1877 No. 11 p. 124. s) Foaie pentru minte inimă și literatură an. 1862, No. 12 p. 90. — 33

35. Pop Ioan (?—?) Originar din Sibiu, probabil n’a făcut școli înalte decât cele din Blaj. Intre anii 1782—1791, alăturea de Samuil Col- tor, funcționează, ca al II-lea dascăl la normele din Blaj. Pe la 1782 școala se despărți în două clase, între acești doi, Șincai luând postul de director.

36. Samuil Coltor (7—1810). Probabil, a făcui școlile secundare la Blaj. La 1782 este numit profesor la „norme“ în cl. III., slujbă în care ră­ mâne până la 1810. Delà 1792—1800 a fost și profesor de „principie“ la gimnaz. Era căsătorit și a avut patru fete și un băiat, Basiliu (Vasile) pe care l-a botezat Samuil Micu la 1791. (Cf. însemnările lui Dr. I. Rațiu).

37. Spiridon Fărkaș (7—1802). Originar din ținutul Făgărașului — adesea e numit Fogarași — a făcut studiile în Blaj și în Roma, de unde se reîntoarce în 1774. Călugăr în mănăstirea din Blaj, în anii 1782—83 funcționează ca profesor la „sintaxiști“. In anul 1784 fu trimis pentru totdeauna în mănăstirea din Alba- Iulia. (Cf. însemnările lui Dr. I. Rațiu).

38. Benedict Fărcaș (1742—1830). înainte de studiile teologige, pe cari le-a făcut în Blaj, nu știm nimic din viața lui. La 1782 este profesor la „gra- matiști“, iar la 1784 și „praefectus scholarium“. In 1787 trece profesor Ia „sintaxiști“ în care funcție rămâne nouă ani. La 1796 este profesor de Scriptură la Sem. Teologic, iar în anul 1806—1807 și profesor de “canoane“ la aceeaș școală. Intre anii 1808—1839 este director al gimnazului și al normelor.

39. loan Iosafat Devai (7—1792). Născut probabil în Deva. La 1766 era deja monah în mănăstirea Buna-Vestire din Blaj. Probabil deci că aici a făcut și studiile gimnaziale ca și cele teologige. La 1769 era prefectul tipografiei și al Seminarului teologic. In anii 1774— 75 fu trimis misionar în părțile Hațegului pentru liniștirea credincioșilor îndepărtați încontinuu delà unire de către tri- 3 34 - mișii episcopului sârb din „Carlovăt“. O misiune asemănă­ toare îndeplinește în anul 1778 în părțile Hălmagiului. La 1782 este numit profesor la școlile din Blaj, în care slujbă funcționează probabil până în 1790 când este trimis misio­ nar pentru îngrijirea sufletească a soldaților. In toamna a- celuiaș an însă oboseala îl duce în mănăstirea din Alba- Iulia, unde peste doi ani moare.

40. Gherman Peterlaki (? —1811).

S’a născut în Peterlaka română. Studiile gimnaziale le- a făcut la Cluj. La anul 1764 era între călugării din Blaj, în care timp probabil își continuuă studiile teologice. La 1782 fu numit profesor în “principie“ la gimnaziu, iar în anul 1787 profesor la „gramatiști“. Ca profesor funcționează până în 1790 când trece administrator protopopesc la Turda. După doi ani se întoarce iarăși în mănăstirea din Blaj. La 1808 se duce acasă în satul natal să fie îndrumător copiilor fratelui său, iar la 1810 revine în mănăstirea din Blaj. Asis­ tent la desfășurarea conflictului dintre ep. Bob și întemee- torii școlii latinești, Peterlaki, gata și el să părăsească ordul la 1784 împreună cu aceia, se pare că la 1795, anul tipăririi Bibliei lui Micu, era total de partea episcopului, cum arată cuvântul către cititori de la sfârșitul lucrării, scris de el ’).

41. loan Halmaghi (?—1815). Teologia o studiase în Blaj. Nu știm însă anul când o termină. La 1783 era profesor în Blaj cu o oarecare vechi­ me și prestanță, căci lui împreună cu Ștefan Szabo i-se în­ credințează revizuirea Catehismului cel Mare a lui Șincai, pe care îl aprobă. La 1786 pleacă în parohia Făgărașului, fiind și întâiul vicar de unde era vorba să vină în curând prof, de 1. germană la gimnaziu, dar rămase acolo până la 1796. Intre anii 1799—1803 este vicar al Năsăudului. La 1803 cedează acest loc lui Nemeș loan și el revine la Blaj, pen- truca la 1807 să fie numit iarăș vicar al Făgărașului, în care funcție stă până la moarte.

■) Cf. și Z. Pâclișanu : Un vechi proces literar în R. F. R. Iulie. 1935 p. 101. — 35 —

A scris: 1. Cerculare, vicărești (publ. de Șt. Buzilă în Unirea 1904, 1905, 1907. 2. învățătura pentru proști ’).

42. Ioan Budai-Deleanu (1760—1820).

Vlăstar al unei vechi familii nobile românești, cu mulți înaintași în slujba preoției, loan Budai s’a născut în Cigmău în jud. Hunedoara. Studiile elementare le-a făcut în satul natal, cele gimnaziale la Blaj. Filosofia și Teologia le isprăvise la Viena, în Sf. Barbara, probabil în anul 1785, când se reîntoarce la Blaj. Aici fu numit profesor la liceu și prefect de studii la seminar, în care funcțiune n’a stat mult, asociindu-se și el la nemulțumiții corifei ai școlii lati­ niste, dar mai ales n’a stat pentrucă nu s’a împăcat cu hi­ rotonirea de preot. In anul 1787 loan Budai merse la Lem­ berg 2) și în acel an ocupă un post de secretar la Curtea de Apel — „Landgerichtssecretär“ —3). In anul 1797 fu avansat consilier, în care funcțiune muncește până la moarte. încă din Viena, unde cunoscuse pe Șincai și S. Micu, Budai avu serioase preocupări cărturărești, pe cari le-a nu­ trit toată viața deși împedecat, desigur, în mare măsură de ■obligațiile administrative. A scris foarte mult dar n’a tipărit nimic. 1. Lexicon românesc-nemfesc (nepubl.). 2. Țiganiada sau Tabăra Țiganilor „poemation eroi-comico-satiric“ scris înainte de 18004) și tip. întâi în „Buciumul român“ (anii 1875—1877), 3. Trei Viteji, (poemă eroi-comică) neterminată (publ. numai în 1928). 4. Temeiurile gramaticei românești. 5. Dascălul 'românesc la temeiurile gramaticei românești. 6. Teoria ortografiei românești. 7. Kurzgefasste Bemerkungen über Bukovina publ. în 1. rom. de G. B. Dùicâ în „Bucovinei“ 1894 Nr. 8 urm. 8. De originibus populorum Transylvaniae. S. De unione Trium naționum. 10. Hung ari vi armorum Tran­ sylvanian! non ocuparunt. 11. De origine Slavorum.

') Cf. N. Iorga: 1st. lit. rom. vol. II. p. 409. Ț Cf. Țiganiada publ. Gh. Cardoș Buc; 1928. p. XVIIL ‘) Idem p, XXI. *) Cf. Țiganiada, publ; de Gh. Cardaș Buc. 1928, p. XXXIX. 3* — 36 —

43. Deinetriu Caian senior (1754—1831 ). Studiile elementare și secundare le-a făcut la Cluj, iar cele teologice și filosofice la Viena, în colegiul „Sf. Barbara“, întors la Blaj, la 1779 fu hirotonit preot și trimis paroh în Roșia-Montană. La anul 1782 a fost numit paroh și protopop la Tg.-Mureș în locul ep. Bob, unde nu stă însă decât doi ani fiind chemat la Blaj. Aici ocupă mai multe funcțiuni : administrator al domeniilor episcopești, prefect al tipografiei, paroh și protopop al Blajului și la 1787-88 profesor de teo­ logia morală la Sem. Teologic. La anul 1807, deodată cu înființarea capitlului Bobian fu numit canonic și preposit, în care înaltă demnitate a funcționat până la moarte. A scris : Discurs (rostit la instalarea capitlului Bobian 1 Iulie 1807, publ. în înștiințarea către cler a ep. Ion Bob).

44. Ieronim Kalnoki (?—1792). Născut în Odorheiul săcuesc dintr’o familie săcuiască ori cel puțin săcuizată. Nu știm unde a făcut studiile ele­ mentare și secundare, cele teologice le face la Roma unde este trimis în anul 1765, după ce intrase în mănăstirea din Blaj încă din anul 1764. La Roma stă numai patru ani, căci la 1769, revine în Blaj și este numit paroh și protopop al Năsăudului. La Năsăud, în anul 1778, deschide o școală latină-germană în care funcționează ca profesor până în 1780. Revenind la Blaj este numit prefect al Sem. clericilor. In 1782 fu ales consistorialist, iar la 1784 prepozit al mănăstirei în care calitate la 10 Iunie din acelaș an, în urma cererii lui Șincai de a părăsi mănăstirea, face un raport aspru în care spune că „în mănăstire nimeni n’a scăpat nejignit de el“ >)- La anul 1787, desigur pe lângă celelalte funcțiuni, era și profesor de „poezie“ în gimnaziu, care funcție a îndepli­ nit-o probabil până la moarte.

45. Teodor Kirâly (1756(?)—1814). Originar din Craifalăul de Câmpie. La anul 1788 se re­ întoarse din Lemberg, unde a făcut teologia, și fu numit în­ dată profesor la gimnaz. In anul 1797—98 îl găsim profesor

‘) Z. Pâclișeanu : op. cit. Rev. F. R. Iulie, 1935 p. 104. — 37 — la „humanioare“. Nu știm însă dacă a funcționat în continuu și la aceeaș catedră. In 1799 este numit paroh în comuna natală. La 1805, după insistențele „secretarului gubernial“ Oros, ep. Bob îl numește și inspector peste tractul Sâninăr- tinului de Câmpie. In acelaș an îl lovește însă o boală de nervi care-1 face nepotrivit funcțiunei până la sfârșitul vieții

46. Raităr Demetriu. Originar probabil chiar din Blaj. Nu știm ce școli o fi făcut și dacă toată viața, al cărui sfârșit deasemenea nu-I știm, a fost în slujba școalelor din Blaj. La 1787 era în Blaj și avea datorie la Tipografie, iar în Șematismul marelui Prin­ cipat al Transilvaniei, anul 1789, îl aflăm „docente“ la școala normală din Blaj. 47. Iosif Katonai (1759—1816) Născut în Cătina. Studiile elementare și cele secundare probabil la Trg.-Mureș și Blaj. Cele Teologice le-a făcut si­ gur la Blaj și Viena de unde se întoarse abia în anul 1788. In anul 1789 funcționează ca profesor de limba germană la gimnaziu. Sistându-se în acest an catedra de limba germană, el este numit în 1790 paroh și mai târziu protopop al Cătinei. 48. Nemeș loan (1767—1838) S’a născut în comuna Băița din apropierea Clujului, unde tatăl său era preot. Studiile gimnaziale le-a făcut în Blaj, cele filosofice la Lemberg, iar cele teologice în Blaj. După absolvirea acestora din urmă, fu numit profesor la Blaj — în jurul anului 1790 —. După puțin timp, este trimis „ca­ pelan castrens“ la al II-lea reg. românesc de graniță în care calitate a luptat în răsboiu câștigându-și merite mari. Eșit din armată a fost secretar episcopesc, paroh la Cluj, vicar la Năsăud, din nou „capelan castrens“, pentruca la 1832 să fie ales canonic în capitlul bobian din Blaj, în care timp a funcționat și ca director al gimnaziului. 49. Mihail Făgărășan (?—1826) Viața lui ne este puțin cunoscută. Știm doar că era om laic și a funcționat între anii 1790 — 1823 ca „docente“ la școala normală din Blaj. Intre anii 1823-26, trăește în Blaj, dar fără funcțiune, fiind bolnav de plămâni. - 38

50. Vasile Filipan (1766—1832) Născut în Chiciud jud. Cluj, Filipan și-a început șco­ lile în Bistrița și le-a terminat la Blaj. Studiile teologice le-a urmat în Agria, de unde în 1788 se duce prefect de studii la seminariul din Lemberg. La 1789 obține aici doctoratul în sf. Teologie. In 1792, desființându-se seminarul central din Lemberg, Filipan vine la Blaj, unde fu numit profesor de istorie bisericească și filozofie, prefect de studii și revizor al cărților românești. La anul 1794 este trimis paroh la Lă- pușul românesc și inspector al tractelor Lăpuș și Chiuar. La 1796 fu paroh în satul natal și administrator protopopesc al tractului Fărăgău. La anul 1807, a fost ales canonic în ca- pitlul bobian. In acelaș timp propunea și dreptul canonic și filozofia la Sem. Teologic. Menținându-și aceste oficii, la 1821 fu numit prepozit și câțiva ani până la moarte fu și director al gimnaziului. înainte de moarte cu o săptămână a fost ales și vicar capitular. A lăsat o fundațiune „agremiată“ funda- țiunei fericitului episcop Bob. A sris: Istoria bisericească, în limba latină1)

51. Meheși Avram (1739—1809) S’a născut în Cluj-Mănăștur. Studiile elementare și gim­ naziale le-a făcut în Cluj, iar cele elementare, probabil la Blaj. Episcopul Grigore Maior l-a trimis paroh în Gherla unde a păstorit 17 ani. Delà 1792 până la 1795 a funcționat ca prefect de studii la seminar și probabil profesor la liceu. In anul 1796 a mers ca protopop al Mănășturului unde a func­ ționat până în 1807, când a intrat ca membru în capitlul bo­ bian din Blaj.

52. Chirii Țopa (1758—1811) Nu știm unde a făcut studiile elementare și cele se­ cundare. Teologia o urmează la Buda, Viena și Agria. In 1786 a fost numit paroh și protopop în Sibiu făcând totodată și serviciul de capelan militar în timpul răsboiului cu turcii ca și timp de pace. In anul 1792/93 este profesor de Teo­ logie morală la Seminarul din Blaj, dar în 1793.94 se reîn-

*) Cf. N. Iorga: 1st. lit. rom. vol. II. p. 409. — 39 toarce iarăș la Sibiu. In anii 1796-1799 a fost din nou pro­ fesor de Teologie morală și prefect în Seminar. In anii 1799 este din nou în Sibiu, pentruca la 1805 să fie numit vicar al Hațegului. In Hațeg s’a dovedit, în cei șase ani, un mare convertitor al celor îndepărtați delà unire și puse în discuție problema deschiderii unei școale românești1). Petru Maior scrie despre el: „Familia Țopa și astăzi este între Români ; dintre aceasta fu dreptul Chirii Țopa vicariu al Hațegului în Ardeal, carele după cumplite goane, ce avu a pătimi delà mai marii clerului, întorcându-se biruitoriu la Hațeg, ostenit de necazuri în anul trecut 1811 în luna De­ cemvrie schimbată viața cu moartea* 2). P. Maior face aluzie la procesul ce i-s’a urzit și de care n’a scăpat decât mer­ gând personal, cu dosarul în spate la primatele Ungariei.3) A scris : Teologia morală. (în mss.).

53. Vlad Ștefan (1767-1816) Născut în comuna Coșlar din jud. Alba. Studiile gim­ naziale le-a făcut la Alba-Iulia, iar teologia la Lemberg, în Galiția. Nu știm când s’a întors delà studii, dar în 1793 îl a- flăm profesor de retorică și poezie la liceu și prefect de studii la Seminarul din Blaj în care calitate rămâne doi ani. La 1795 este numit paroh al Bistriței.

54. Moise Pop-Manfy (1749—1819) Născut în Micăsasa jud. Târnava-Mică. Apropierea, a- bia 20 klm. de Blaj, ne face să credem că a învățat la Blaj. La anul 1782 era „ludi magister" în Dumbrăveni. Intre anii 1793-1818 a fost „docente“ la normele din Blaj. A avut trei băeți: Iosif, Vasile și Ștefan, cari toți trei au ajuns profe­ sori în Blaj.

55. loan Laslo (7—1811) Conform Șematismului jubilar4) un loan Laslo a func­ ționat delà 1780—1811, ca paroh și protopop al Odorheiului. In anul 1793 există însă un profesor la gimnaziu loan Laslo, ') cf. lacob Radu op. cit. p. 120. ’) Istoria pentru începutul Românilor în Dacia p. 204. s) Cf. N. Togan : Parohii și protopopii Sibiului în mss. 4) Șematism 1900, pag. 456, 461. — 40 —

care nu poate îi altul, căci profesorul în Iulie, la sfârșitul anului, pleacă tocmai la Odorheiu ca paroh și protopop. 56. Constantin Gyulai (1764—1834) La vârsta de 23 ani — 1878 — pleacă pentru studii teo­ logice în Lemberg, pe cari le termină cu succes în anul 1793. In acelaș an, toamna, este numit profesor de logică la Blaj, în care oficiu funcționează până la 1796. In 1797 este nu­ mit paroh al Sânmărghitei jud. Solnoc-Dobâca de atunci, și totodată administrator al districtului protopopesc „Bâlvănyos vâlia“. Delà 1804 până la moarte e paroh și viceprotopop al Becleanului. 57. George Tatu (1758—1819) S’a născut în Sad jud. Sibiu. învățăturile elementare Ie-a făcut probabil în satul natal, de unde vine la gimnaziul din Blaj. Studiile teologice le urmează la Buda și Viena, de unde se reîntoarce în anul 1788. In acelaș an fu numit pa­ roh și protopop în Băința, unde funcționează până la 1794. In acest an Șincai fiind destituit din postul de director al școalelor normale din Blaj și inspector al școalelor gr.-cat. naționale din Transilvania, după propunerea episcopului Bob, guvernul încredințează pe G. Tatu cu conducerea lor. Nu stă în această funcțiune decât doi ani, căci la 1796 este nu­ mit iarăș paroh și protopop la Băința. La 1808 este numit vicar al Silvaniei, iar după zece ani, la 1818, este ales ca­ nonic, funcțiune în care însă moartea nu i-a mai îngăduit să intre. 58. Simeon Rațiu (1772—1820) Născut în Silvașul de Câmpie jud. Turda. Studiile gim­ naziale le-a făcut la Trg.-Mureș, iar cele Teologice și filo­ zofice la Viena. In anii școlari 1795—1796, terminând stu­ diile, era la Blaj, profesor la „sintaxiști“, iar în anul școlar 1797/98 era profesor la „humanioare“. După acest an școlar e trimis paroh în Ponorel. La 1815 este arhidiacon și paroh în Roșia de Munte. La anul 1820 era paroh iarăș în Ponorel. 59. loan Simonetti (?—1844) Născut în Ciufud, lângă Blaj, a făcut studiile elementare și gimnaziale în Blaj, iar cele teologice în Lemberg, unde le — 41 — i sprăvi în anul 1794/95. In anul următor școlar, 1795—96, fu numit profesor la „sintaxiști“ și apoi trimis pe câțiva ani paroh al Fărăgăului. La 1802—3 este din nou profesor la gimnaziul din Blaj, de astădată la „retorică Și poezie“. In anul 1804 este numit paroh în comuna natală, iar în 1816 merge paroh în Bistrița, unde stă până în 1829. In acest an este numit paroh al Reghinului și protopop al Gurghiului în care funcție rămâne până în 1842 când se retrage, probabil diu cauză de boală.

60 Demetriu Vaida de Glod (1760—1818) Originar din părinți nobili. Studiile elementare probabil acasă, cele secundare nu le știm, iar cele teologice la Po- jon, de unde s’a reîntors după 1790. In anul 1796/97 funcți- onă ca profesor de retorică și poezie la gimnaziu și apoi hirotonindu-se fu trimis paroh în Gherla, și inspector a lor trei districte protopopești. Aici nu stă decât doi ani și vine prefect de studii la Semir arul din Blaj, din care funcție, după trei ani, merge paroh și protopop al Clujului. După cinci ani — la 1807 — fu ridicat la treapta de canonic can­ celar în capitlul atunci înființat. Cu prilejul sărbătoririi în­ ființării capitlului el a ținut două cuvântări : una pentru cle­ rul bătrân și alta pentru clerul tânăr, pe care le-a tipărit în latinește, la Sibiu, în 1808.

61. Vasile Nemeș (?—1822) După ce termină teologia la Viena (Sf. Barbara), în 1777 este hirotonit și trimis din Blaj paroh și protopop în Sân-Mărghita. In anul 1796, când nu se știe din ce cauză, urmașul lui Șincai, G. Tatu părăsește postul de director al școlilor normale din Blaj și inspector al celor din Transil­ vania, Vasile Nemeș este numit ca succesor. Rămâne în a- ceastă funcție exact 12 ani, cât Șincai, apoi la 1808, pleacă paroh și protopop la Sărvad. Original n’a scris nimic, dar a înzestrat cu note din Sf. Scriptură Catechismul cel Mare al lui Șincai făcând parte din comisia de revizuire și aprobare.

62, Gavrilă Stoica de Bâts. (1772—1836) Originar din Milășel, pe atunci în jud. Cluj, a urmat cursurile primare la Franciscanii din Mikhăza, iar cele gim­ 42 — naziale în Trg.-Mureș și Blaj. In anul 1795 fu trimis pentru studiile teologice în seminarul din Pojon. întors la Blaj, în anul 1799 a funcționat ca profesor. Curând însă fu trimis paroh și protopop în Bâlvanias-Varalya din fostul județ Sol- noc-Dobâca, de unde după trei ani se strămută la Nicula. La anul 1807 a trecut ca protopop al Jucului inferior. In 1809 ep. Bob îl numește canonic bobian.

63. Eliseu Novac (7—1812(7) Origina și copilăria necunoscute. Studiile teologice le-a făcut la Lemberg și Pojon. In anul 1797 98 era prefect de studii la Seminarul din Blaj. Tot aci ajunge la 1799/800 pro­ fesor de teologie morală, la 1800 801 este și profesor de re­ torică la gimnaziu, iar delà 1809 până la 1811/12 profesor de istoria bisericească.

64. loan Neagoe iunior (?- 1835) S’a născut în Bia, lângă Blaj. Studiile gimnaziale probabil la Blaj, iar cele teologice la Blaj și Pojon, unde în 1799 fu hirotonit. Intorcându-se, încă în acelaș an fu numit profesor la retorică și poezie în gimnaziu, iar în anii 1800 801—1801 802 profesor la „gramatiști“. Inspectorul școlar Ștefan Pop zice despre el, la 31 Oct. 1800: „In amândouă clasele humanioare astfel și-a împlinit rolul de profesor, încât se poate zice că s’a născut și făcut anume pentru a fi învățător“. Intre anii 1802—1835 este paroh al Fărăgăului.

65. Gregorîu Rațiu (7—1827) Studiile gimnaziale și teologia le făcu la Blaj, unde în anul 1799—800 fu numit profesor de „principie“. Probabil a funcționat aci patru ani, până când la 1804 este trimis pa­ roh în Silvașul de Câmpie, iar mai târziu administrator pro- topopesc al Sânmărtinului.

66. Demetriu Pop (1778—1822) Născut în Șaroș în jud. Târnava-Mică. Studiile elemen­ tare și gimnaziale le-a făcut în Sibiu și Blaj, iar cele teolo­ gice în Blaj, unde la 1799 se hirotoni. In acelaș an a fost — 43 numit profesor la „sintaxiști“, iar în 1803 profesor de reto­ rică și poezie la gimnaziul din Blaj. In anii 1804/5—1806/7 propune la seminarul Teologic, teologia morală și cea pas­ torală. In 1806—1818 este prefect al tipografiei și paroh al Aiudului, iar din 1818 până la moarte funcționase ca vicar al Făgărașului.

In secolul al XVIII-lea maitrebue amintiți, ca probabili profesori la Blaj : 67. Augustin. Laday care între 1782—1786 era „prefectus Seminarii“.

68. Ștefan Sabo care împreună cu loan Halmaghy și Vasile Nemeș, revizuește Catehismul lui G. Șincai. El a fost primit noviciu în mănăstirea din Blaj deodată cu ep. Bob').

69. Ioan Medan pe care-1 amintește I. Antonelli în al său Breviariu în seria profesorilor de sintaxă în sec. al XVIII, înainte de loan Halmaghi.

70. Nicolau Aron menționat tot de Antonelli, în aceeaș serie, înaintea lui Ioan Medan, (v. pag. 9).

71. Pop Macarie monahul, menționat cu numele, de Dr. L Rațiu, în însemnările sale.

’) Notiția : Autobiografica... Ioan Bobb, la Cipariu : Acte și Frag­ mente, pag. 27. 1800 — 1850

72. Demetriu Caian iunior (1778—1832) Născut în Feneșul-Săsesc din județul Cluj, a făcut stu­ diile elementare și secundare în Cluj, iar cele teologice la Viena, în seminarul Sf. Ștefan (1796—1800). La 1800 se în­ toarse din Viena și fu numit profesor de filozofie și teologie dogmatică la Seminarul din Blaj. Mai îndeplini și func­ țiunile de prefect de studii, secretar episcopesc și rec­ tor al seminarului. La 1807 întră în capitlul bobian, iar la 1823 a reprezentat pe episcop și cler în sinodul delà Pojon. La 1830, după moartea lui Bob, ajunse vicar capitular în care calitate călători la Viena cerând să se aleagă episcop nou „după datina de mai înainte" ceeace se încuviință. A scris: Teologia dogmatică „după învățătura bunilor credincioși dascăli întocmită cu mărturii din sf. scriptură și din ss. Părinți întărită spre învățătura clerului celui tînăr Românesc așezată și tipărită" la Blaj, .part. I. la 1804. part. II. 1811. 2. Predică despre statul milităresc ținută din prile­ jul sfințirii steagurilor Reg. I. românesc grănițăresc în an. 1827 tip. Sibiu 1827.

73. loan Radu (1773—1819) S’a născut în comuna Erniul-Mare jud. Mureșului. Stu­ diile secundare le-a făcut la Trg.-Mureș, iar cele teologice la Blaj, (1799). In anul viitor, 1800, fu numit de „studiorum prefectus“ în Seminarul clericilor și profesor de logică la liceu. După ce se hirotoni, la 1801, merse paroh în Trg.-Mu- reș, și administrator al tractuiui Mureș. După opt ani trecu paroh la Reghin și administrator al tractuiui Gurghiului, iar delà 1812 până la moarte ocupă locul de vicar al Hațegului.

74. Demetriu Crișan (7—1823) Studiile secundare probabil la Blaj unde a terminat și pe cele teologice. In anul 1801/802 era profesor de „princi- pie“ la liceu. In 1803 este trimis paroh în Tohat, iar din 1805 până la moarte paroh și inspector al Noțigului.

75. Iosif Laslo (1780—1819) Născut în Rîu Alb jud. Hunedoara. Studiile teologice le face la Blaj. In anul școlar 1801/802 era profesor de „reto­ rică și poezie“ la liceu. In anul următor, hirotonindu-se, este trimiș paroh în Rușor jud. Hunedoara, iar în 1807 paroh în satul său natal. S’a distins ca luptător pentru unire, fiind un al doilea Chirii Țopa.

76. George Abraham (1779—1827) Născut în Bucerdea Grânoasă jud. Alba. Probabil toată pregătirea școlară și-a făcut-o la Blaj, unde termină teologia la 1801/802. In anul școlar următor este numit profesor de sintaxă la liceu, în care funcție stă doi ani. In anii 1805— 1813 este paroh și inspector al Gherlei, iar între 1813—1819 paroh și inspector al Turdei. Delà 1819 până la moarte func­ ționează ca vicar al Sălajului.

77. Petru Pop (7—1845) Născut probabil în Poiana Aiudului, nu știm unde și-a făcut pregătirile școlare. In anul școlar 1802/803 îl aflăm însă profesor de „gramatică“ Ia liceul din Blaj.

78. Gavrilă Popoviciu (1778—1846) Născut în Deuș jud. Cluj. Studiile liceale le-a făcut la Cluj, iar cele teologice la Blaj. In anul școlar 1802/803. după absolvirea teologiei, fu numit profesor în clasele inferioare ale liceului din Blaj. In anul următor trecu în corn. Dârgea.

79. Ciril Pop (?—?) Născut în Hidrifaia jud. Târnava-Mică probabil că și studiile secundare Ie-a făcut la Blaj, unde în preajma anului 1800 termină teologia. Intre anii 1803—1805 funcționează ca profesor la „gramatiști“, apoi trece paroh în Cisteîu. — 46

80. Ioan Ladoși (1771—1840). Născut în Săcol sau Măereu1) jud. Turda. Studiile secun­ dare, cel puțin „humanioarele“, le a făcut la Trg.-Mureș, iar cele teologice la Blaj, unde la 1803 s’a hirotonit preot celi- be. Ințre anii 1803—1805 este prolesor de „principie“, iar între 1805—1807 profesor de sintaxă. In acest an pleacă la Șieuț, „măcar că și aici în Blaj încă ar fi de lipsă“. In parohie stă până la 1813 când întră în mănăstirea din Blaj. In anii 1830/31—1832,33 funcționează ca profesor la „gra- matiști“. La 1834 ajunge egumen al mănăstirii și în această calitate ține regulat exhortații „pentru clasele gramaticale“.

81. Ioan Maior (1782—1867). Născut în Bucerdea grânoasă jud. Alba, a făcut studiile teologice la Blaj, unde este hirotonit în anul 1804. In acelaș an funcționează ca profesor de sintaxă, iar între anii 1805 —1808 prefesor de retorică și poezie. Intre anii 1808—1829 era paroh în Veza, iar delà 1829 paroh și protopop al Bi­ striței. In anul 1838 face o fundațiune de 1600 fl. în favorul bisericii din satul natal.

82. Mihail Muntean (1777—1833). Terminând studiile filosofice și teologice la Viena, în anul 1804, vine la Blaj și este numit profesor de filosofie la liceu. In anii 1805—1807 funcționează ca profesor de teologie dogmatică la Seminarului Teologic, iar între 1808—1810 din nou ca profesor de filosofie la liceu. In 1811 era arhidiacon al Armenilor. Trece apoi în dieceza de Oradea unde ajunge canonic. A scris: Brevis notitia Diecesis greco-catolicae Magno- Varadienis și Teologia morală.

83. Grigorie Pap (?—1822). Originar din jud. Mureș, a făcut studiile teologice la Blaj și Tyrnavia. După terminarea lor, la 1804, — funcțio­ nează ca profesor în clasele „humanioare“ Ia liceul din Blaj. In anul următoror este trimis paroh în Reghinul-unguresc,

') Șem. Gherla 1900/p. 122 — 47 unde stă până la 1807, iar de acum până la moarte paroh în Milașul-Mare și protopop al Făgărașului.

84. Teodor Pap de Ujfalău (1782—1835). Născut în Cutca, din părinți nobili, a făcut studiile ele­ mentare în Dej, iar cele secundare în Cluj și Blaj. In anul 1800 pleacă la Viena pentru studiile teologice, de unde se reîntoarce în 1804. In acelaș an e numit profesor de studiul biblic și prefect de studii în Seminarul teologic. După cinci ani de profesură, la anul 1809, fu numit canonic teolog în capitlul bobian. Mai târziu ajunge și prepozit. La 1830 era încă și „al S. Scripturii clerului tener profesor și paroh în ora­ șul Blaj *) “• A scris: 1. Trista predică... la îngroparea ep. Ioan Bob. 2. Cuvântare la instalarea lui Lemeny, Aiud 1833 (în lati­ nește). 3. Psaltirea sau cartea psalmilor de pe limba evrei- ească, Blaj 1835. 4. învățături de pocăință în anul 1813 în Blaj alcătuite și în două părți împărțite (mss.). 5. Istoria eclesiastică (mss). 6. Două „Prelecțiuni exegetice“ (mss.). 7. Profeții Isaia, Ezechiil și Daniil (mss.). 8. Pildele lui Solomon (mss.). (v. Șt. Manciulea : Indicele msselor Bibliot. Centn din Blaj în Cultura Creștină a. 1939 nri. 9—10, 11—12).

85. Ioan Barna (1784—1850). Fiu al parohului din corn. Sâncraiu din apropierea Aiu- dului, după mamă, nobil de Mezô-Band, a studiat la Aiud și Blaj, unde a terminat „gimnaziul“ și teologia. In anul 1806 a fost numit [profesor la „gramatica“ în care funcțiune a •rămas trei ani. In 1809 a fost trimis paroh și vice protopop la Vereșmort, unde în 1833 a fost ridicat la rangul de proto­ pop actual. După 28 ani de vrednică păstorie, în 1837, a fost ales membru în capitlul bobian din Blaj, în căre calitate pe lângă alte îndatoriri, în anul 1839, a fost încredințat cu con­ ducerea seminarului clerical.

86. Samuil Grama (1785—1845). Probabil că la 1805 terminase studiile teologice și poate numai cele din Blaj, căci în acest an este numit profesor ‘) Cî. Predica tristă, tip. Sibiu (Martin Hohmeister) 1830 p. 1. (In aceeaș broșură s’a tipărit și Testamentul ep. Bob). — 48 —

la „principie", în care slujbă funcționează doi ani. La 1807 era profesor de „gramatică". In anul 1808 trece capelan la Cluj, de unde se reîntoarce în 1810, ca să facă doi ani pe vicerectorul seminarului clerical. Din 1812 până la 1821 este paroh în Mihalț, iar din 1821 până la moarte paroh în Maieri.

87. loan Lemeni (1780—1861). Născut în Desmir, jud. Cluj din părinți nobili. Clasele primare le-a făcut, parte în Cluj la rom. catolici, parte în Blaj. Studiile secundare, cursul filosofic și cel juritic, le-a ab- solvat în Cluj la 1800, ca „alumn“ al seminarului catolic „Sf. losif“. Venind în Blaj fu aplicat ca „provizor" la domeniul episcopesc și după un an întră în Seminarul catolic din Oradea-Mare, unde termină studiile teologice. La 1805, după ce se hirotoni preot celibe, primi catedra de filosofie și is­ toria bisericească la seminarul teologic din Blaj, unde func­ ționează doi ani. Intre 1807—1819 era paroh și protopop la Cluj, întărind „unirea“ în acele părți. In acest timp fu invi­ tat și el de mitropolitul Veniamin la lași pentru reorganiza­ rea seminarului de la Socola, dar episcopul Bob îl reținu. La 1819 fu numit canonic în capitlul bobian. Delà 1822 până Ia 1832, când fu ales episcop al Făgărașului în locul lui Bob, a funcționat ca profesor de istorie biserică în seminarul teologic. In sinodul diecezan din 14 Iulie 1833, cu prilejul instalării sale, hotărî ca în fiecare parohie să se înfiin­ țeze școală românească. La 1837, o sută de ani delà descă­ lecarea ep. Inocențiu Micu la Blaj, el transformă și înfrumu­ seța catedrala din Blaj „lungindu-i naia cu mai bine de cinci stângeni, adăugându-i două turnuri foarte frumoase, o balu­ stradă spațioasă spre piață, două coruri, două sacristii și o absidă în altar, unde este așezat tronul arhieresc“1). El completă cursurile teologice delà trei la patru ani și cursul de filosofie în liceu delà un an la doi, dând o valoare de echivalare școlilor din Blaj încât: „studenții ce mergeau de la Blaj la celelalte leceuri din Patrie nici odată nu-și per- deau locul ce-1 aveau la Blaj“2). La 1842 împreună cu ep.

’) Cf. Șematismul Arh. metrop.... 1900 p. 42. s) Al. Papiu Ilarian: 1st. Rom. din Dacia superioară Viena, 1851» vol. I. p. 231. — 49 — ortodox delà Sibiu, Vasile Moga, înaintă dietei din Viena petițiunea românilor din „fundul regiu“ în cauza drepturilor religioase și politice. Tot în acel an (24 Februarie) împreună cu întreg capitlul bobian din Blaj, înaintă la Viena un ener­ gic protest contra proectului de lege care intenționa maghia­ rizarea administrației bisericești și a școlilor din Blaj. Intre anii 1843—1846 episcopul gustă multe amărăciuni din cauza vestitului proces lemenian urzit de subalternii săi. La 1848 împreună cu Șaguna a présidât adunarea de pe Câmpia Liber­ tății, și fu ales în fruntea deputațiunii care trebuia să mear­ gă la dieta din Cluj. In 29 Martie 1850 fu constrâns să demi­ sioneze de către guvernatorul Wohlgemuth și în 10 Aprilie pleacă la Viena unde trăi până la 29 Martie 1861. In afară de predica din prilejul instalării ținută în 1. latină, Lemeny, a mai scris în timpul cât fusese la Cluj două lucrări în 1. maghiară.

88. Ioan Pop (?—1822). Născut în Șomcuta-Mare din familie nobilă. Nu știm unde a făcut studiile. La 1807—1808 era profesor la „prin­ cipie“ în liceul din Blaj, iar între 1812—1814 funcționa ca profesor de istoria bisericească și de „Testamentul Nou“ la Seminarul teologic. In 1814 pleacă paroh în comuna natală.

89. Avram Dobra (1786—1839). Născut în comuna Șopteriu jud. Cluj. Studiile secundare le-a făcut la Trg.-Mureș și Blaj, urmează pe cele teologice absolvindu-le în 1807. In anul următor — 1808 — este nu­ mit profesor la „gramatiști“, iar în anii 1809—1810 la clasele de sintăxă. In anul 1811 era deja capelan la Cluj. De aci trece în dieceza de Oradea, unde, ca paroh în Almașul- Mare, și în Vad se dovedește „mare apostol al Unirii“, îar în 1837 este distins cu titlul de canonic onorific.

90. loan Șeușianu (1786—1838). Originar din Șeușa. Studiile secundare le-a urmat la Alba-Iulia și Blaj, unde făcu și pe cele teologice. In anii 1808—1811 era deja profesor de retorică, iar în anul 1811— 1812 profesor în „principie“. Plecând paroh în comuna na­ tală, își petrece acolo restul vieții. 4 — 50 —

91. Teodor Coșocneanii (1787—1828). S’a născut în Rîciul de Câmpie. Studiile le-a urmat la Trg.-Mureș, iar cele teologice la Blaj, terminându-le în anul 1808. In anul școlar următor — 1809 — fu numit profesor la „principie“, în care funcțiune stătu trei ani. In 1811 (Fe­ bruarie) pleacă paroh în Ocna-Mureșului. La 1818 este paroh al Gherlei, în care calitate la 1827 este lovit de o boală grea de nervi, care peste un an îl și doborî.

92. Nicolae Boși (1786—1846). S’a născut în Boos jud. Hunedoara. Studiile secundare ca și cele teologice Ie-a făcut la Blaj, unde în anii 1809— 1810 a funcționat ca profesor la „gramatiști“, în liceu. Intre 1810—1826 fusese paroh la Densuș, iar între 1826—1846 paroh la Ploșcabaia și vice protopop al Hunedoarei.

93. Simion Silvaș (1785—1840). Născut în Silvașul român, își făcu studiile secundare la Blaj și Trg.-Mureș, iar cele teologice la Blaj. In anul școlar 1809—1810 a funcționat ca profesor la „gramatiști“, iar în 1811 fu numit paroh în Nășlac, de unde vine curând în Cră- ciunel, lângă Blaj, unde își petrece tot restul vieții.

94. Demetriu Pop iun. (1788—1852). Originar din părțile Krasnei și-a făcut studiile liceale la Blaj și Trg.-Mureș, iar cele teologice la Blaj. Terminând teo­ logia este numit învățător Ia cl. III. „normală“ — primară —, iar în anul școlar 1811—12 profesor la „sintaxiști“ în liceu. Din acest an, până la sfârșitul vieții, funcționează ca paroh în Cehalul român.

95. Atanasiu Tohati (1789—1836). Născut în corn. Neț, în părțile Sălajului. Studiile secun­ dare le face, în parte în Blaj, unde termină și studiile teo­ logice. La 1809—1811 a funcționat ca profesor în clasa de gramatică. In anul 1811 ajunge paroh în Seliște, lângă Dej, iar în 1834 paroh și protopop al Cheșeiului. — 51 —

96. Gheorghe Bob (1790—1832). Rudenie a episcopului Bob, s’a născut în Baia-Mare jud. Sătmar. Studiile secundare le-a urmat în Blaj și Cluj, iar cele teologice la Blaj. In anul 1811 era profesor Ia „prin­ cipie“ . In anul 1812 funcționează ca vice-rector la seminar. Intre 1813—1817 era paroh al Gherlei, între 1818—1825 pa­ roh și protopop la Trg.-Mureș, iar delà 1825 până la moarte paroh și protopop la Turda.

'97. Gavril Aiudeanu (1791 - 1837). Fiul unui iobagiu român din Aiud jud. Alba. Vădind ■deosebite calități spirituale, un anume Varadi îl luă din slujba de pașnic al bivolilor și-l aduce în Blaj, unde făcu liceul și teologia. La 1811—1812, după absolvire, funcționă ca profesor la liceu. In anul 1812, fu trimis paroh în Câm­ peni, unde a rămas până la moarte. A avut șapte fii dintre care Clemente fu unul din tribunii anului 1848.

98. Vasile Crișan (1791 -1837). Născut în Bonobic jud. Turda, a făcut studiile secun­ dare în Cluj, iar cele teologice la Blaj. Intre 1811—1813 fu profesor de retorică la „gimnaziul“ din Blaj, iar de atunci până la moarte paroh în Rediu jud. Cluj.

99. Samuil Caian (1788 — 1814). S’a născut în Feneșul săsesc jud. Cluj. Studiile secun­ dare le-a urmat la rom. catolici în Cluj, iar cele Filosofice și Teologice la Viena. In anul școlar 1811—1812 a funcțio­ nat ca docente la cl. III. „normală“, apoi fu trimis paroh în Sântimbru.

100. George Bata (?—?). Localitatea nașterii și cea a studiilor secundare necu­ noscute. Teologia și filosof ia le făcu la Blaj și Tyrn<;via. In anul 1811 funcționează ca profesor la clasa de sintaxă, iar delà 1812 fu trimis paroh în părțile Ungariei. 4* — 52 —

101. Vasile Rațiu de Nagylaka (1783—1870). Născuți în Turda din părinți nobili neuniți, a făcut stu- diile elementare în Turda, cele secundare în Aiud și Blaj.. Cursul de filosofie l-a urmat la C%., iar teologia a făcut-o în Blaj și la Viena. Terminând studiile, în 1810 s’a hirotonit preot celibe și s’a reîntors la Blaj, unde a fost nnmit prefect de studii la seminarnl clerical. In acest timp — 1811—1813 a propus și filosofia în liceu. In anul 1813 a fost trimis paroh în Mureș Uioara unde el a întemeiat parohia unită.. La 1819 a fost trecut paroh și protopop la Turda unde a desvoltat o activitate intensă. In anul 1824 fusese ales mem­ bru în capitlul Bobian, în care calitate a propus la început: și filosofia, dreptul canonic și istoria bisericească în semi­ narul teologic din Blaj. In anii 1827—1832, 1834—1839, 1842—1845 a fost și rector al seminarului teologic în care calitate a fost un factor principal al nemulțumirilor cari au> stat la baza procesului lemenyani). A scris: Istoria bisericească, Blaj 1854, Dreptul cano* - nic (mss.)

102. Vasile Bonifaciu-Erdélyi (1789—1863). S’a născut în Mănărade, lângă Blaj. Studiile secundare- și teologice le-a făcut la Blaj. La 1812, terminând studiile- se hirotoni preot celibe și funcționă ca profesor la „sintac- siști“, timp de doi ani. In anii școlari 1814/15—1833 34 a fost profesor de retorică și poezie. In anul 1814 se călugări cu numele Bonifaciu, cu care ocazie „Paulet V. Vasile auditor theologiae" îi dedică o poezie2). La anul 1834, a fost trimis la mănăstirea Strâmbu din pedeapsă, unde petrece până în 1853. Interesant e că „ultimul *călugăr al acelei mănăstiri, V. Bonifaciu Erdélyi, a făcut acolo școală de „diecie“ cu> copiii satelor din jur. „Școala era cercetată numai de tineri cari se pregăteau pentru diecie, pentruca apoi să poată trece la cursul preoțesc delà episcopie“3). In școală el „îm- părtășia și cunoștințe economice și din istoria naturală chiar,.

') Cf. Dr. C. Suciu : Préambule la procesul lemenian, în Cultural Creștină, a 1938 nr. 6—7 și urm. s) Cf. G. Mănzat: Mănăstirea Strâmbului p. 27. •) G. Mănzat: Op. cit. p. 23. — 53 —

;arătându-le și chipuri din regnul mineral, plantologie și zoo­ logie, ba chiar și din antropologie >)“• Mai bine era însă -ascultat „când le spunea de Romulus și Remus, Roma, Traian, Decebal, Ștefan cel Mare și Mihail Viteazul2)“. Elevii cerce­ tau școala câte 2—3 ierni, iar alții numai o iarnă. Conside­ rând răstimpul lung cât stă la mănăstire, o astfel de activi­ tate școlară îl situiază pe Erdélyi între cei dintâi luminători ai timpului. După îndreptarea îndelungată, 1854 este numit paroh în Șomfalău jud. Arieș. Se pare însă că eșit în lume cele •rele îl atrăgeau repede, căci în curând este adus tot din pedeapsă în mănăstirea din Blaj, unde rămâne până la moarte.

103. Simion Filip (1789—1863). Studiile secundare le-a făcut la Blaj, unde termină și cele filosofice și teologice în anul școlar 1811—12. In anul școlar următor — 1812—1813 — a funcționat ca profesor la „gramatiști“, iar între 1834 35—1838/39 ca profesor de teo­ logie dogmatică la seminarul teologic. De la 1839 până la revoluția din 1848 propuse la aceeaș instituție teologia pa­ storală, teologia morală și pedagogia. După revoluție până la 1861 — 62 continuă în aceeaș funcțiune.

104. Vasile Luca (1792—1830). Născut în Selești în părțile Sălajului, a făcut studiile secundare teologice la Blaj, unde după terminarea lor, fu numit în anul școlar 1813—14, profesor de sintaxă. In anii 1814—1816 funcționă ca profesor de retorică la liceu și pre­ lect de studii în seminarul teologic. In anul școlar 1816—17 a fost profesor de filosofie tot la liceu. Intre 1817—1828 fu paroh al Sânmărghttei. In 1828 fu lovit de o boală grea și după doi ani muri.

105. Ioan Man (1791 — 1826). S’a născut în Sabadul de câmpie. Studiile secundare le-a făcut în Trg.-Mureș, iar Gele teologice în Blaj, pe cari le termină în 1813 când se și hirotenește preot celibe. In

’) Idem. ‘) Idem. 54 —

acelaș an fu numit profesor de „principie" în care funcție- n’a rămas decât un an. In 1814 este trimis paroh în comuna natală, iar în 1825 și 1826 funcționat ca paroh și protopop al Trg.-Mureșului.

106. Ioan Pop Sadovai (1792—1872). Născut în Tășnad-sarvad nu știm din tinerețe decât că la 1813—14, fiind absolvent de filosofie și teologie a func­ ționat ca profesor de gramatică la liceul din Blaj, iar în anii 1814—15 și 1815—16 ca profesor Ia sintaxă. Intre 1816—1833 a fost paroh în părțile Ungariei, iar între 1833—1851 tot paroh în comuna natală, unde la 1851, fu ridicat la rangul de protopop. In 1837 intră în capitlul din Gherla unde a trăit restul vieții.

107. Iosif Manfi (1790—1872). Născut în Teaca jub. Mureș a făcut studiile secundare la Blaj și Trg.-Mureș, iar filosofia în Cluj. Studiile teologice le-a terminat în Blaj la 1813. In anul următor — 1814 — fu- numit învățător la „norme“ unde a funcționat până în 1819. Răspunzând chemării venită din Moldova lui Asachi și Ve­ niamin, la 1820 trece profesor la Socola, unde nu rămâne decăt un an. Intre 1822 funcționează iarăși ca învățător la „normele" din Blaj. Intre 1822—1832 a fost instructor în casa baronului Spleny din Pănade, iar delà 1832—1849 oO econom al episcopului Lemeny. In ultimul an de économat îl găsim din nou învățător la norme, unde între 1860—65 funcțiopează continuu. Delà 1865 până la moarte trăiește ca pensionar.

108. Arseniu Popoviciu (1798-1845). Născut în Ciomafăia, unde tatăl său era paroh, a făcut studiile primare și secundare la Cluj, iar cele teologice la Blaj. In anul 1814, a fost profesor de „gramatică" la liceu,. In anul 1818 a fost numit administrator al parohiei Blaj, apoi cooperator la Cluj, iar în 1820 paroh în „Kis Aranyos“, de unde câștigându-și merite a fost trecut protopop la Turda.. In anul 1840 a fost ales membru al capitlului bobian. — 55 —

109. Dumitru George (?—1816). Locul nașterii și cel al studiilor secundare nu-1 știm. Teologia a terminat-o la Viena, în 1779. Intre 1786—1789 era director al „normelor“ din Năsăud, făcând și pe cate- hetul, iar în 1792 trecu protopop la Turda. Intre 1795— 1801/802 a funcționat ca paroh în Lipoveni și protopop al Albei-Iulii. In anii 1802/803—1805,806 a fost prefect de studii în Seminarul teologic din Blaj, iar între 1806—1808 din nou protopop la Turda. După cinci ani — în 1813 — se călugări și intră în mănăstirea din Blaj, unde în anii 1814/15 —1815/16 a funcționat și ca profesor.

110. Vasila Pașca (?—1835). Tinerețele nu i-le cunoaștem. La 1798, sigur absolvent de liceu și teologie, se hirotoni preot celibe pentru o comu­ nă din județul Turda, unde a și trăit până în 1814. Intrând noviciu în călugărie, Ia mănăstirea din Blaj, în anii 1814—15 și 1815—16 a funcționat ca profesor la „gramatiști“. Intre 1816—1827 era adm. parohial în Ciufud. In anul 1812 cerând să fie numit paroh ori rechemat în mănăstire i se răspunde : „în această vârstă și atari împrejurări, pe cari nu le numărăm, a se numi neputându-se, voim și rânduim ca să se așeze la mănăstirea Nicula unde va lua plata dăscălească, pentru care va avea a învăța pruncii, din care, cu venitul acei mănăstiri împreunată, singur și neadunându-și atâtea neamuri pe lângă sine va putea și obștii și lui Dumnezeu să slujească și viața cu cuviință să o chivernisească“. La Nicula a stat până la moarte.

111. Isidor Albini (1794—1841/ Fiul parohului și viceprotopopului Vasile Albini din Cut, jud. Alba-Iulia. Studiile primare le-a făcut la Sebeșul săsesc în școala Franciscanilor, iar cele secundare în Alba- Iulia și Blaj unde termină și teologia în anul școlar 1814—15. In anul următor — 1815 — a fost numit profesor de reto­ rică, iar în 1817 profesor de filosofie la liceu și pref. de studii în seminarul teologic. In anul 1818, hirotonit de un an, fu ales notar capitular și consistorial, în care slujbă însă nu stă mult căci murind tatăl său este trimis administrator 56 — parohial. In 1820 se reîntoarce la Blaj unde pe lângă notar capitular și consistorial, mai fu numit și profesor la semi­ narul teologic și prefect al tipografiei. Calitatea de vice- protopop al Cutului o păstră însă și aduse multe comune la unirea cu Roma. In anul 1824 merse vicar al Sălagiului, în care calitate, în 1832, fu al doilea candidat Ia scaunul episcopesc. In anul 1835 fu ales membru în capitlul babian.

112. Demetriu Haran (1793—1856). Născut în Sânmihaiu, jud. Cluj, a făcut studiile secun­ dare în Cluj, la romano-catolici. Cele Teologice le-a făcut la Blaj unde în 1815, fiind absolvent, fu hirotonit preot ce- libe și numit capelan. In anul 1816 a funcționat și ca pro­ fesor de „principie“. In anul 1817 fuse trimis paroh și adm. tractual în Dobâcă, unde vru să se căsătorească, din care cauză trebue să iese din cler. Intre 1833—1842 a funcționat în urma recomandării episcopului Lemeny ca dascăl în Vlad, iar între 1843— 1854 în Ocna-Dejului. Ultimii doi ani din viața i-a petrecut în satul său natal, unde era învățător.

113. Teodor Popoviciu (1795—1864). Născut în „Kendi Lona“ jud. Dobâca. Studiile gimnaziale le-a făcut în Cluj între 1806—1813, iar cele teologice în Blaj între 1813—1816. In anul școlar 1816—17 a funcționat ca „magistru retorică“. Intre 1818—1836 a fost paroh în Jucul de Câmpie, iar între 1836—1864 vice-arhidiacon al Cojocnei.

114. loan Vișai (1796—1851). Născut în Vișa jud. Cluj, a urmat studiile secundare la Cluj, iar cele teologice la Blaj. Fiind absolvent de teologie în anul școlar 1816—17 a funcționat ca profesor în liceu la sintaxiști. Hirotonidu-se preot, în anul următor este trimis paroh la Archiud, unde stă până la moarte.

115. Filip Boier (1798—1861). Născut în Lechința de Mureș a urmat studiile secundare în Trg.-Mureș, iar cele teologice în Blaj, unde după absolvire, în 1817 a fost numit profesor la „principie“ în liceu. După zece ani de profesură a fost trimis paroh în comuna natală, — 57 — unde funcționează până la moarte, fiind ridicat în 1840 la rangul de vice-protopop al tractului Ludoș.

116. Vasile Muntean (1796—1846). Originar din Ciunga jud. Alba a făcut studiile în între­ gime la Blaj. In anul 1817—18, după absolvirea studiilor teo­ logice, a funcționat ca profesor de sintaxă în liceu. Hiroto- nindu-se în anul 1819 a fost trimis paroh în Harastăș — azi Frunzeni — unde a funcționat până în 1828. Restul vieții l-a petrecut ca paroh în Filea de Sus din jud. Turda. 117. Zaharia Pop (1797—1878). Născut în Oroșfaia jud. Cluj, a făcut studiile secunda­ re în Trg.-Mureș, iar cele teologice la Blaj. După absolvirea lor, în anii școlari 1817—18 și 1818—1819 a funcționat ca profesor la „gramatiști“ în liceu, apoi fuse trimis paroh în Magheruș unde a rămas pănâ la moarte. 118. loan Tillea (1796—?). Născut în Bazna Târnava-Mică,, a urmat studiiie în Blaj unde la 1817 absolvi și pe cele teologice. In anul ultim al teologiei era și „scriba consistorialis“ iar în anii școlari 1817—18 și 1818—19 a funcționat ca profesor la liceu în întâiul la retorică și în al doilea la sintaxă. Restul vieții ca și data morții ne sunt’necunoscute. Probabil va fi mers paroh.

119. Vasile Kerteș (1797—1862). S’a născut în comuna Bonțida jud. Cluj. Studiile secun­ dare le-a făcut la rom. catolici în Cluj, iar cele teologice la Blaj. îndată după absolvirea lor, în anul 1818—19 a fost numit profesor la „principie“ în liceu și vicerector al semi­ narului teologic, în care ocupațiuni a stat trei ani, apoi trecu capelan la Cluj. In 1823—24 și 1824—25 revine la slujba de profesor, de astădată la retorică, pentruca apoi să plece paroh al Ocnei-Sibiului, în care calitate mai mult timp înde­ plini și agendele de protopop al tractului Sibiu.

120. Aron Preja (1798—1835). Născut în Inok, scaunul Arieșului, a făcut studii secun­ dare și teologice la Blaj. După absolvirea studiilor, între anii — 58 —

1818—1813 a funcționat ca profesor de filosofie în liceu în­ deplinind în acelaș timp și atribuțiile de fisc consistorial și prefect al seminarului clerical. In 1823 este trimis paroh și protopop în Lipoveni jud. Alba, iar la 1835 trimis pentru o- dihnă în mănăstirea Măginei. In 1835 bolnav greu, merge la ai săi în Inok unde și moare.

121. Constantin Alutan (1796—1868). Fiu al parohului din comuna Erdô-Szombattelke jud. Dobâca, a făcut studiile primare în Dej, cele secundare la Blaj, iar cele teologice la Viena. Reîntors la Blaj, în anul 1819 fu numit „dascăl“ la „norme“ în care demnitate a ră­ mas opt ani. In anul 1827 fuse numit vicar al Făgărașului și totodată decan al secuimei și al scaunelor săsești. După șase ani, în 1834 a fost ales membru în capitlul bobian din Blaj, în care demnitate a rămas până la moarte, lăsând o fundațiune de 15.000 florini. Din cuvântările lui au rămas tipărite două: 1. Predică la înmormântarea Prepozitului Gavrilă Stoica de Baci, Blaj 1836. 2. Discurs (în 1. latină) publ. în Orationes occasione solemnis Instalationis Alex. Șt. Șuluțiu... Blaj, 1856.

122. Vasile Filipan (1763—1841). Nu știm dacă avea înrudire cu Dr. Vasile Filipan (vezi pag. 38). Studiile secundare probabil le-a făcut la Blaj, iar cele teologice la Viena, unde la 1819 se hirotoni preot ce- libe. In acelaș an reîntorcându-se în Blaj, a fost numit învă­ țător la norme în care calitate a rămas șapte ani. De la 1825—1841 a funcționat ca paroh, iar delà 1834 și ca pro­ topop Ia Trg.-Mureș. In 1830 fusese propus pentru postul de director al normelor din Blaj și al celor naționale din prin­ cipatul Ardealului, dar guvernul nu-I-a primit.

123. loan Marian (1799—1846). Născut în Zagra, districtul Năsăudului, a urmat studiile secundare și teologice la Blaj, unde după absolvire, în anii școlari 1819—20 și 1820—21 a funcționat ca profesor la sin­ taxă înj liceu. Intre 1821 și 1824 a fost paroh în comuna — 59 — natală. In 1824 reluă activitatea dăscălească la „ normele din Năsăud. Deacolo fuse trimis în anul 1830 la Lemberg, pentru perfecționare în pedagogie. La 1834 a fost numit director al școlilor normale din Năsăud. A fost decorat cu crucea de aur pentru merite culturale.

124. Simion Caian (1800—1851). Născut în Mănăstur-Cluj, a făcut studiile secundare Ia romano-catolici în Cluj, iar cele teologice în Blaj. După ab­ solvire, în anul școlar 1920—21 a funcționat ca profesor la „gramatiști“. Delà 1821—1827 a fost paroh în Boian jud. Târnava-Mică, iar delà 1827 paroh și mai târziu protopop în Vurper. 125. Vasile Rațiu (1795—1835). Născut în Căpâlna jud. Târnava-Mică, a făcut studiile- secundare și teologice la Blaj. Hirotonindu-se, în 1818 a fost numit paroh în Bia, unde funcționase până în 1820. In ani 1820—1822 a funcționat ca profesor la „sintaxiști“ propui nând 1. latină și matematica. In toamna anului 1822 a fost trimis în mănăstirea Sânpetrului de Câmpie și apoi la mă­ năstirea Niculei, iar din 1826 încolo petrecu la mănăstirea Petridului de Jos. Delà el a rămas un Manual catehetic publ. mai târziu în Foaia scolastică din Blaj. 126. Iosif Nyulași (1799—1882). La 1821—22 era absolvent al Seminarului Teologic din Blaj, în care calitate fu numit în acel an școlar profesor la gramatică în liceu. Trecu apoi „in cura animarum“. Delà 1823—1846 paroh al Milasului Mare și într’o vreme și vice arhidiacon al tractului Fărăgău. Delà 1846 la 1854 paroh la Săcărâmb și protopop al Bobâlnei, iar delà 1854 paroh și vice arhidiacon al Trg.-Mureșului. 127. Efrem Petruția (1799—1875). Născut în Ciufud lângă Blaj, a urmat studiile secundare cât și cele teologice la Blaj, unde în anii școlari 1821—22 și 1822—23 a funcționat ca profesor la gramatică. Este tri­ mis apoi paroh în Vidra de Jos. Devenind un intim al Iui Avram Iancu, a luat parte activă la mișcările din 1848, și a suferit atâta încât se înșiră cu glorie printre eroii acelui an.. — 60 —

128. Grigorie Precup (1793—1862). S’a născut în Băla jud. Mureș-Turda. Studiile liceale nu știm unde le-a făcut, dar cele teologice le-a urmat la Blaj unde în anul școlar 1821—22 a funcționat ca profesor la „sintaxă“. In anul 1823 a fost trimis paroh în Kirălyfalva jud. Cluj, unde se pare că a rămas până la sfârșitul vieții.

129. Vasile Todor Beniamin (1794—?). Născut în Sântana Trg.-Mureș, a făcut Studiile gimna­ ziale în Trg.-Mureș, iar cele teologice în Blaj. După termi­ narea studiilor, a fost trimis cooperator la Alba-Iulia unde a stat patru ani. Venind în mănăstirea din Blaj, a funcționat ca profesor doi ani — 1821—22 și 1822—23 — la „poezie“ și alți doi ani — 1823—24 și 1824—25 — la „principie“. In anul 1825 a fost trimis misionar greco-catolic în Principate, la București, în care calitate rămâne până la 1829 >)• Reîn­ tors la Blaj fu aplicat doi ani catehet la „norme“. Neîmpă­ cat cu anumite împrejurări din mănăstire, pleacă din nou în Principate, nu ca misionar ci ca fugar și pe la anul 1835 funcționa în Râmnicul-Vâlcea ca profesor la seminarul teo­ logic în care demnitate se pare că a și murit.

130. Alexandru Anca (1794—1850). Originar din Chirilești, la 1820—21, absolvi studiile teo­ logice la Blaj. A funcționat ca profesor la gimnaziul din Blaj în anii 1822—23 și 1824—25, iar între 1823 și 1827 vicerectorul seminarului clerical. Intre 1827 și 1840 a fost paroh în Gherla, unde a ajuns și asesor consistorial. Delà 1840 încolo este printre preoții deficienți.

131. Gregoriu Rain (1800—1851). Absolvent al seminarului teologic din Blaj în anul 1822— 23 a funcționat ca „magister principiorum“ iar în 1823— 24 profesor la gramatică în liceul din Blaj. Restul vieții îl petrecu ca paroh în Veneția de Jos, de lângă Făgăraș.

') Cf. Dr. C. Suciu: Misionari gr. catolici în Valahia, rev. „Blajul„ an. I. pag. 275 Blaj 1934. — 61

132. Grigorie Ramonțai (1793—1834(7) Născut în Comițig jud. Turda, a urmat studiile secun­ dare la romano catolici în Cluj, iar cele teologice în Blaj. Absolvent al acestora, în anul școlar 1822—23 a fost „ma­ gister principiorum“, în anii 1823—24 și 1825—26 profesor la sintaxiști, iar în anul școlar următor profesor la poezie. In­ tre 1827—29 îndeplinise numai funcția de vicerector al se­ minarului clerical. Nu știm ce a mai făcut până la 1834 când se pare că a încetat din viață.

133. Ioan Fodor sen. (1800—1883). A urmat studiile secundare și teologice la Blaj unde, după absolvire, în anul 1823 a funcționat ca profesor la re­ torică. Restul vieții l-a petrecut „in cura animarum“, delà 1823 la 1836 capelan la Bistrița, iar delà 1836 la 1851 paroh tot acolo. Intre 1851—1883 a fost paroh la Hunedoara, unde ajunge și protopop.

134. George Socaciu (7—1827). Terminând studiile teologice la Viena, după ce făcuse pe cele secundare la Trg.-Mureș, s’a reîntors la Blaj, unde în anii școlari 1823—24 și 1824—25 a funcționat ca profesor de filosofie în liceu. In anul următor fu trimis paroh la Re­ ghin și administrator protopopesc al tractulul Gurghiului.

135. loan Deac (1801—1856). Tinereța necunoscută. Studiile teologice Ie-a urmat un an la Blaj, iar restul la Universitatea din Pesta. In anul 1825, reîntorcându-se delà studii, a fost aplicat învățător la normele din Blaj. In anul următor trece în dieceza de Ora­ dea Mare, unde ajunge delà 1825 până la 1840 paroh în Si- titelec, jud. Bihor, iar între 1840—1856 paroh la Katz.

136. loan Chirilă (1803—1879). Născut în Blaj, a făcut studiile elementare în Blaj, iar cele secundare la Blaj, Trg.-Mureș și Cluj. Terminând studiile teologice în Blaj, la 1825 fu hirotonit preot și numit profe­ sor la liceu în care demnitate a funcționat până la 1830. Intre 1830—1846 a fost paroh la Săcărâmb și protopop al — 62 -

Bobâlnei, iar între 1846—1862 vicar al Făgărașului. La 1862 a fost ales membru al capitlului Bobian. La moarte a lăsat o fundațiune de 10.400 coroane.

137. Timoteiu Cipariu (1805—1887). Născut în Pănade, lângă Blaj, din părinții Iacob și Sa- lomia, a făcut studiile elementare secundare și teologice la Blaj, între 1814—1825. In anul absolvirii a fost numit pro­ fesor în liceu la „poesie“. In anul 1826 întră la călugărie, dar o părăsi în curând, și în 1827 se hirotoni preot celibe. In anul 1828 fu trecut profesor la filosofie în liceu și toto­ dată prefect de studii în seminarul teologic. La anul 1830 a fost numit profesor de teologia dogmatică la seminarul teo­ logic și de religiune la ascultătorii de filozofie din liceu. La 1853 i s’a încredințat și conducerea tipografiei pe care o reorganiză complect. In această calitate ajunse și asesor con­ sistorial. Delà 1834—1852 a funcționat ca profesor semina- rial la catedra de studiu biblic. Intre timp, în anul 1842, fu ales și membru al capitlului bobian, unde ajunse mai târziu prepozit. In anul 1854 fu numit director al liceului în care demnitate a funcționat pânâ la 1875. A fost unul din cei zece secretari ai adunării din 3/15 Maiu 1848 și prin Orga­ nul Național chiar un pregătitor al ei. La 1863 a fost de­ putat în dieta transilvană din Sibiu și mai târziu și în dieta imperială din Viena. A fost fondator și președinte până la moarte al Asociațiunii pentru cultura română și cultura po­ porului român, precum și al Societății pentru fond de teatru român. Academia română, delà înființarea sa — 1866 — l-a ales membru ordinar, ajungând mai târziu și vicepreședin­ tele său. Fără studii în streinătate, dar printr’o foarte intensă activitate cărturărească autodidactă, Cipariu a ajuns nu nu­ mai un învățat ardelean ori român ci chiar unul mondial. Scrierile sale sunt multe și foarte însemnate, cele mai multe din ele fiind pietrii fundamentale mai ales în cercetările lin- guisticei române. A întemeiat și condus: „Organul Luminării“, Blaj 1848; „Organul Național“, Blaj 1848; „Învățătorul Poporului“, Blaj, 1848; „Archiv pentru filologie și istorie“, Blaj 1867—187q- — 63 —

A scris : 1. Extract de ortografie cu litere latine, Blaj 1841. 2. Elemente de 1. română după dialecte și monumente vechi Blaj 1854. 3. De latinitate linquae valachicae Blaj 1855. 4. •Crestomație sau analecte literare Blaj 1858. 5. Acte și frag­ mente latine românești pentru istoria bisericei române, Blaj 1855. 6. Elemente de poetică, Blaj 1860. 8. Principii de limbă și de scriptură, Blaj 1866. 8. Cuvânt la inaugurarea Asocia- țiunei rom. transilv. în 4 Nov. 1861 și Blaj 1862. 9. Discurs ținut în adunarea generală a Asociațiunei rom. transilv. în 19 Iulie 1866 Brașov 1862. 10. Gramatica limbei romăne, Bu «curești 1869 (p. I) și 1877 (p. II). 11. Orologhion, editat în­ tâia oară cu litere latine, Blaj 1835.

138. Nicolae Maniu (1796 — 1865). S’a născut în Hăpria jud. Alba. Studiile secundare le-a urmat la rom. catolici în Alba-Iulia, iar cele teologice la Viena, de unde se reîntoarce în 1825. In acelaș an funcționă Ia Blaj ca învățător la norme, iar în 1826 a fost trimis paroh și administrator protopopesc la Sibiu, unde ajunse la 1837 protopop actual în care funcție rămase până la 1851. Intre 1851 și 1855 a fost rector al seminarului teologic din Blaj, iar între 1855—1862 econom metropolitan. In 1862 fu trimis paroh și vicar al Făgărașului unde a rămas până la moarte. A fost un mare apărător al așezămintelor orientale din bi­ serica greco-catolică română și un înflăcărat dinastic, pentru care lucru din prilejul revoluției din 1848 a fost decorat în 1850 cu „crucea de aur pentru merite“. Prieten și vrednic ajutor al lui S. Bărnuțiu în acțiunea revoluționară din 1848. A scris : .Ortoepia latină, română, nemțească și ungu­ rească, Sibiu 1826. A colaborat la : Foaie pentru minte, inimă și literatură.

139. Onophreii Sima (1802—1835). Originar din Jucul de sus, a făcut studiile liceale la Alba-Iulia, iar cele teologice la Blaj. Absolvent al acestora, în anii 1825—1829 a funcționat ca învăîător la normele din Blaj. Probabil ultimii șase ani din viață i-a petrecut în parohie. — 64 —

140. Constantin Papfalvi (1804—1892). Originar din Popfalău jud. Cluj, fiu al cantorului Gri- gorie Pâpuciu, Constantin Papfalvi și-a făcut studiile primare și secundare în Cluj, unde i s’a și schimbat numele familiar. Studiile teologice le-a făcut la Blaj, unde în 1825 a fost uti­ lizat și ca profesor la liceu. In anul 1826 întră în călugărie, dar renunță în curând și la 1827, hirotonindu-se preot celibe, a fost numit iarăș profesor la liceu, în care demnitate a func­ ționat doi ani. In 1829 a fost trecut învățător și director sub­ stitut la „normele“ din Blaj unde a funcționat patru ani. Intre anii 1833—1841 a fost paroh al Hunedoarei fiind tot­ odată din 1836 și vicar substitut al lui Ioviani Nobili. In anul 1841 murind Nobili devine vicar actual, în care demnitate slujește zece ani. In anul 1848 a fost deputat al Hunedoarei în dieta din Pesta, în care calitate a trecut prin multe pri­ mejdii și mai târziu a fost tratat cu multe acuzații. „Scri­ soarea sa de mântuință“1) precum și cuvintele închinate de Dr. Aug. Bunea2) cu prilejul morții, i-au spălat însă sufletul de orice ponegrire rămânând omul datoriei și un caracter de român nepetat. La anul 1851 a fost ales membru în ca­ pitlul bobian în care demnitate a luptat până în ora morții. La moartea sa a lăsat o fundațiune de aproape 20.000 fio- reni, și o biserică frumoasă în comuna sa natală. A scris: Schiță biografică a episcopului Lemeny, publ, în Foaia bis. și școlară Blaj 1890 No. 1—3.

141. Moise Kutfalvi (1804—1862). S’a născut Alămor, jud. Alba. Studiile secundare le-a făcut în Sibiu — gimnastica, — în Blaj : poezia și retorica — și în Oradea Mare — filosofia —. iar cele teologice în întregime în Blaj. In anul 1826—27 a funcționat ca învăță­ tor la normele din Blaj „ca unul care știe 1. germană“, iar din 1827 până în 1865 a fost paroh în Ciufud.

142. Nicolae Marcu (1803—1867). Născut în Cisteiul român, jud. Alba, a făcut studiile secundare la Alba Iulia și Cluj, iar cele teologice la Blaj.

’) Dr. I. Radu : 1st. vie. gr.-cat. al Hațiegului p. 396 Lugoj, 1913. *) Dr. Aug. Bunea : Discursuri etc. Blaj, 1903 p. 109. — 65 —

După absolvire, în anii 1826— 27 și 1827—28 a funcționat ca profesor la Blaj, la clasa de sintaxă și la cea de „prin­ cipie“. Doi ani a fost trimis apoi paroh, iar din 1830 până în 1836 a propus din nou la liceu matematica și fizica teo­ retică și experimentală. Trei ani petrecu iarăși în parohie, pentruca între 1839—1845 să-și reia catedra de fizică de la Blaj. In urma unor conflicte, fiind implicat și în procesul le- menian cari l-au calificat ne disciplinat, în anul 1845 este trimis la mănăstirea Măgina, unde stă până la sfârșitul re­ voluției. In anii 1850—1852 funcționează iarăși la catedră, fiind trimis apoi până la sfârșitul vieții „in cura animarum“.

143. Sereni Teodor (7—1863). Originar din Mischiu, din apropierea Turzii, s’a născut probabil între 1802—1804. Studiile primare le-a făcut în Turda, gimnaziul inferior în Blaj, cel superior și filosofia la Cluj, iar teologia în Blaj. In Iunie 1826 a fost hirotonit preot, și nu­ mit arhivar consistorial, iar în toamna anului 1827 a fost numit profesor de filosofie la liceul din Blaj, fiind în acelaș timp și prefect de studii în seminar. După doi ani părăsi profesura și până la 1834 a fost notar consistorial și secre­ tar episcopesc, când fu trimis vicar al Făgărașului. In anul 1845 a fost ales membru al capitlului bobian, fiind totdeodată rector și profesor de dogmatică.

144. loan Popoviciu (1^04—1834). Născut în Dârja jud. Cluj, a făcut studiile secundare în Cluj, iar cele teologice în Viena în seminarul „Sf. Iosif“. Reîntorcându-se la Blaj, în anul 1827 a fost numit învățător la norme, unde a funcționat trei ani. Din anul 1830, până la moarte, a fost paroh în Giula.

145. Elie Farago (1804—1880). Absolvent al seminarului teologic din Blaj în anul 1828 se hirotoni preot celibe și fusese numit profesor la clasa de gramatică în liceu unde funcționă doi ani. In anii școlari 1830—31 și 1832—33 a funcționat ca profesor la clasa de „humanioare“. Intre 1833—1854 a fost paroh în Trg.-Mureș. Șase ani apoi, 1854—1860 a revenit la Blaj ca rector al 5 66 — seminarului clerical. Ultimii douăzeci de ani din viață i-a petre­ cut din nou „in cura animarum“ ca paroh și protopop în Vereșmort.

146. Gregoriu Mihali (1803—1872). Fiul cantorului din com. Husmezeu din vechiul comitat al Solnocului, a urmat studiile elementare la mănăstirea Strâm- bu și la Dej, liceul la Cluj și Trg.-Mureș, doi ani de filoso­ fie la Cluj, iar cele teologice în Blaj și Viena. întors în Blaj a funcționat în anul 1828 ca „docente“ la norme. In acelaș an a fost trecut însă la Zlatna ca profesor la gimnaziul de acolo și totodată cooperator. După opt ani, 1836, a fost nu­ mit protopop în Roșia montană, unde a funcționat pană în 1862, când a fost ales canonic regesc, între cei dintâi, în capitlul bobian din Blaj. La anul 1864 i s’a încredințat și rectoratul seminarului teologic.

147. Nicolae Molnar (1805—1872). S’a născut în Poiana Arieșului jud. Turda. Studiile secundare ca și cele teologice le-a făcut la Blaj, unde după terminarea lor, în anul școlar 1828—29, a funcționat ca profesor în liceu. Restul vieții se pare că a fost neîn­ trerupt paroh în Beiu.

148. Vasile Manfi (1806—1848). Născut în Blaj, unde tatăl său a fost învățător la nor­ me, a făcut aci atât studiile secundare cât și cele teologice. După terminarea lor, în anul școlar 1828—29 a fost numit învățător la norme în care demnitate a funcționat până în anul revoluției când se pare că a și murit.

149. Ciril Punea (1794—1850). Născut în Gledin, a făcut ultimii trei ani din studiile liceale la Blaj, unde în anul școlar 1821—22 isprăvi și pe cele teologice. In acelaș an fu trimis capelan la Năsăud, unde a rămas până la 1828. Reîntors la Blaj, a funcționat cinci ani — 1828—1832 — ca profesor la cl. II a normelor. La 1833 se duce din nou la Năsăud unde funcționează un an ca învățător la norme, apoi începe cariera de paroh. — 67 —

Delà 1834 la 1838 în Posnuș, în 1838—1840 în Ragle și Rine, iar în 1840 în comuna sa natală. Boala de nervi care îl ro­ dea din tinerețe îl trecu însă repede în șirul preoților deficienți.

150. Alexandru Puian (1804—1867). Născut în Lupu, lângă Blaj, a făcut aci studiile secun­ dare cât și cele teologice. In anul 1829-30 a funcționat ca profesor la liceu la clasa inferioară de „humanioare“. Nu-i știm restul vieții, dar conform obiceiului, probabil, a fost tri­ mis în vre-o parohie.

151. loan Sacalai (1807—1860). Studiile teologiice le-a făcut în Blaj între 1826 și 1829. In anul absolvirii fu numit profesor la „sintaxiști“, iar în anul următor la clasa de „gramatică“. Intre 1831—1833 a fost paroh, iar între 1833—34 și 1839—40 din nou profesor în liceul din Blaj la „infima humanitate“. In 1840, a fost numit paroh la Turda unde a funcționat până la moarte.

152. Bărnuțiu Simeon (1808—1864). S’a născut în Bocșa-română jud. Sălaj. Studiile elemen­ tare le-a urmat în Șimleul-Silvaniei, cele gimnaziale la Careii- Mari și în Blaj, iar cele teologice în Blaj. In 1830 a funcțio­ nat ca prefect de studii în seminarul teologic și profesor de filosofie în liceu. In anii 1832, 1833 a fost și profesor de istorie tot la liceu. In an. șc. 1834—1845 este din nou pro­ fesor de filosofie la gimnaziu, când, el pentru întâia oară încearcă să propună filosofia în 1. română1). Intre anii 1845—1854, părăsind viața preoțească delà Blaj, urmează cursuri înalte de drept, până la 1848 în Sibiu, iar după anul 1848 în Viena și Italia unde la Pavia luă doctoratul în drept. In mișcarea revoluționară din 1848 a avut partea leului, și discursul rostit la Blaj, a rămas până azi ca model de discurs politic propiu zis. După ce obținu doctoratul, în anul 1834 fu chemat în Moldova de ministrul Mavrogheni, unde i se dădu catedra de filosofie la liceul

9 Dr. I. Rațiu: Dascălii noștri, Blaj... p. 68. *5 68 — academiei din Iași. In 1858; când se deschiseseră cursurile superioare la Iași — începutul Universității, — Bărnuțiu o- cupă catedra de filosofie și cea de drept propunând dreptul ginților, dreptul public și cel constituțional. Peste șapte ani — 1863 — înbolnăvindu-se a demisionat și cuprins de no- stologia satului natal se îndreaptă spre Ardeal, dar muri în drum, la Valea Almașului. Prin atitudinea și discursul anului 1848 când a jucat pentru români rolul urnii adevărat loan gură de aur, ca și prin preocupările de mai târziu, adesea datorită firii lui im­ pulsive și categorice deraiate din atmosfera timpului, S.. Bărnuțiu și-a câștigat totuși lumina unui far a cărui raze vor străbate și cele mai depărtate secole de viața românească. A scris pe lângă Discursul delà 1848 și colaborările mărunte în „Foaia pentru minte, inimă și literatură" de la Brașov, începând cu anul 1843, și câteva lucrări mari, de drept. 1. Dreptul public al Românilor, Iași 1867. 2. Dreptul natural privat Iași 1868. 3. Dreptul natural public și Peda­ gogia Iași 1870, publicate toate de către elevii săi. In mss. au rămas: 1. Dreptul ginților natural și pozitiv, 2. Politica sau doctrina constituțiunii, 3. Constituțiunile sta­ telor principale, 4. Antropologia, 5. Logica, 6. Psihologia empirică, 7. Metafizica, 8. Enciclopedia filosofiei teoretice, 9. Estetica, 10. Știința virtuții, 11. Istoria filosofiei, etc., etc.

153. Ioan Ștefan (1803-1873). Terminând studiile teologice în Blaj, unde probabil a urmat și cele secundare, la 1830—31 a funcționat ca profe­ sor în clasa de gramatică. In anul următor a plecat în Runc ca paroh unde probabil a rămas până la moarte.

154. Teodor Paști (1807—1834). Trăind puțin a lăsat puține urme. La 1830 absolvi stu­ diile teologice la Blaj și îndată fuse numit profesor tot la clasa de gramatică, în care demnitate a funcționat patru ani neîntrerupt. — 69 —

155. Ioan Rush (1811—1843). S’a născut în Habic jud. Mureș-Turda din părinți lucră­ tori de pământ. Studiile secundare le-a urmat la Alba-Iulia și ca Stipendist bobian la romano-catolicii din Cluj, iar cele teologice în Viena, între 1827—1830. Reîntors la Blaj, în a- nul școlar 1831—32 a funcționat ca profesor la gramatiști în liceu, iar în anul școlar următor ca profesor de teologia morală, pastorală și catehetică în seminarul teologic. Intre anii 1833— și 1842—43 a propus la liceu filosofia, istoria universală, filosofia, cronologia și geografia. Deși a trăit puțin, loan Rusu, prin Icoana pământului, 3 voi. Blaj 1842, și- a fixat rolul de întemeetorul studiului geografic la români, dând cel dintâi trataț în 1. română, în această știință.

156. Leonțiu Leontean-Jurca (1810—1888). Născut în corn. Totoiu jud. Alba, din părinții loan Jur- ca și Ana Bengescu, a urmat studiile primare și secundare la Alba-Iulia, iar cele filosofice și cele teologice la Blaj. In anii 1832—33 a funcționat ca învățător la normele din Blaj, iar la 1834 fu trimis cooperator la Vereșmort, unde ajunse la 1837 paroh și protopop. După patru ani fu trecut paroh și protopop în Mureș-Uioara unde a funcționat cu vrednicie până la 1873, când fu ales canonic regesc în capitlul bo­ bian din Blaj.

157. loan Costea (1792—1859). Studiile secundare le-a urmat la Blaj, după care s’a per­ fecționat în drept la Cluj. La 1820, răspunsând chemării lui Veniamin merse în Moldova, unde a funcționat ca profesor la seminarul Socola. Nu știm data întoarcerii, dar delà 1832 până la 1845 a fost învățător la normele din Blaj. In aceași funcție îl găsim între anii 1851—1859. Intre anii 1845—51 și probabil și înainte de 1832 a profesat avocatura în Brașov și Sibiu având o bună reputație.

158. Toma Marcian (1807—1857). Originar din vechiul județ Doboca, a făcut studiile li­ ceale la Cluj, iar cele teologice la Viena. In 1832 33 a fost — 70 —

profesor la liceul din Blaj în clasa de gramatică. Intre 1833/36 a funcționat ca paroh la Felsö-Berekszö, iar între 1836—1857 paroh în Ocna Dejului.

159. loan Cristoceanu (1810—1844). S’a născut în Dobâca jud. Solnoc-Dobâca. Studiile se­ cundare le-a făcut la Cluj, iar cele teologice la Blaj. Intre anii 1833/34—1835/36 a funcționat ca profesor la cursul filo­ sofic în liceu propunând matematica. In anul 1836 a fost numit capelan la Bistra, iar mai târziu paroh. Delà el au rămas mai multe manuscrise, care deodată cu ale lui I. M. Mol­ dovan au trecut la Biblioteca centrală din Blaj.

160. Nicolae Augustin Joviani (1778—1850). Studiile liceale le-a făcut la Tr.-Mureș până în anul 1798, iar cele teologice la Blaj. In anul 1806 este trimis pa­ roh în Ighiu, unde funcționează până la 1832. întors la Blaj,, în anii 1833/44—1839/40 funcționează ca profesor la „grama- tiști“, iar între 1840—1850 este egumen al mănăstirii din Blaj.

161. Gregoriu Moldvai (1806—?). Născut în Pinticul săsesc, a urmat liceul la Trg.-Mureș și Cluj, iar teologia la Viena. In anii în 1833/1834 a fost pro­ fesor la gimnaziul din Beiuș, iar între 1834—1845 profesor de limba germană la liceul din Blaj, propunând în acelaș timp și la normele din Blaj. La 1845, fiind implicat în pro­ cesul lemenyan, fu destituit din profesură și scos din sinul clerului. Retrăgându-se la fratele său, paroh în comuna na­ tală, după un timp ajunge învățător la „normele“ gr.-ort., din Brașov, unde a rămas până la moarte.

162. loan Dragomir (1811—1883). Născut în Căpâlna-Mănăștur, în 1833 a absolvit studiile, teologice în Blaj. In anul următor 1834 — a fost numit pro­ fesor la „principie“ în liceu, iar între 1834/35—1838/39 pro­ fesor de filozofie în liceu și prefect de studii în seminarul teologic. Intre 1839—1845 a funcționat ca paroh la Băimț și vice-protopop al tractului Lăpușul românesc. Fiind implicat în procesul lemenyan, își pierde protopopiatul și la 1851 era — 71 —

încă tot sub pedeapsă. In anul următor își recâștigă dem­ nitatea avută și ajungând cu parohie cu tot în noua dieceză a Gherlei, ajunse protopop actual și asesor consistorial.

163. loan Căpucian (1809—1892). Născut în Craifalău — azi Crăești — jud. Târnava-mică a urmat studiile liceale și teologice la Blaj, unde în 1834/35 a funcționat ca profesor în clasele „humanioare“. Intre 1835—6 a fost paroh în Bosoga, Dobârca ș. a., delà 1856 până la 1868 administrator al arhidiaconatului Alecușului, iar delà 1868 până la moarte, paroh și protopop în Șomfalău.

164. Mihail Ambrosiu Elekeși (1798—1853). •> Studiile teologice le-a făcut în Blaj, unde a intrat în cinul călugăresc. Intre 1834'35—1847/48 s funcționat ca pro­ fesor în liceu, în care demnitate a continuat și după revo­ luție până la moarte.

165. Macedon Pop (1809—1873). S’a născut în Sângeorgiul român din districtul Rodnei. Studiile le-a făcut în comuna natală, Năsăud și Bistrița, iar cele teologice la Blaj. La 1834/35 a fost profesor la „sinta- liști", iar în 1835—37/38 profesor de retorică în Blaj. In anul 1838 se duce capelan la Năsăud, unde a fost și profesor la norme și institutul militar până la 1846. In acest an ajunse paroh și administrator vicarial al Năsăudului. Peste unspre­ zece ani, la 1857 ajunge membru în capitlu de Gherla în care demnitate rămase până la moarte. A scris: 1. Catehism mic (prelucrare). 2. Catehism mare (prelucrare). 3. Galeria icoanelor sfinte, Viena 1861 (tr. din germană). 4. Activitatea Vicarilor foranei episcopești gr.-cat. din districtul Năsăudului, delà înființarea vicariatului până la Anchedeu Pop, (1859), Budapesta 1873.

166. George Barițiu (1812—1993). Originar din Jucul de jos, jud. Cluj, unde tatăl sau era paroh, învățând cetitul delà bunic, studiile elementare la Trăscău, cele liceale la Cluj și Blaj unde în 1835 absolvă și teologia. In anul 1835/36 a funcționat ca profesor de fizică teoretică și experimentală la al doilea curs de filozofie din 72 — liceu. In vara anului 1836 a plecat la Brașov ca dascăl și ca gazetar, devenind prin Foaia Pentru minte inimă și lite­ ratură (1838 Brașov), Observatorul (1870) și Transilvania (1868) din Sibiu, fondatorul ziaristicei ardelene. „Astra“ l-a ales în 1866 prim secretar, iar în 1888 președinte al ei. A fost mem­ bru al Academiei române, care în anul 1893 l-a proclamat președinte. In afară de colaborările extrem de multe în ana­ lele academiei, cu rapoarte și recenzii, și celelalte prin di­ feritele ziare românești, prin care a contribuit mult la for­ marea opiniei politice a Românilor ardeleni, el a publicat următoarele lucrări mai importante. 1. Cuvântare școlastică, Brașov 1837. 2. Dicționar ro- mân-germân Brașov, 1852—54. 3. Dicționar unguresc-româ- nesc, Brașov, 1869. 4. Istoria regimentului al II-lea românesc grănițer transilvan, Brașov, 1874. 5. Catechismul calvinesc, impus clerului și poporului românesc sub George Răkoczy I. și II, Sibiu 1879. 6. Părți alese din istoria Transilvaniei pe 200 ani din urmă, (3 volume) Sibiu, 1889, 1890, 1891.

167. Samuil Pop (1812—1844).

S’a născut în comuna Morlaca jud. Cluj, fiu de preot, a urmat studiile liceale la Cluj, iar cele teologice la Blaj. In anul după absolvirea celor din urmă — 1835’36 — a func- țioat ca profesor la „principie“ în liceu. In anul următor a plecat paroh în Gilău, unde se pare că a rămas până la moarte. Din preocupările sale literare au rămas câteva ma­ nuscrise în cari se găsesc poezii în stil poporan și o „O ono­ rare lui Lemeny la zece ani de păstorire“, (v. St. Manciulea : Indicele mss-lor Bibliotecii Centrale din Blaj. Cultura Creșt. 1939, nr. 9—12).

168. Atanasiu Mesaroș (1812—1863). S’a născut în Ciumbrud jud. Alba. Studiile secundare le-a făcut în Alba-Iulia ori în Blaj unde în 1834/35 a terminat studiile teologice. Intre anii 1836—1838 a funcționat ca pro­ fesor la gramatiști în Blaj, iar delà 1839—1863 a trăit ca pa­ roh în Ocnișoara. — 73 —

169. Ștefan Moldovan (1813—1900). S’a născut în Ciucudiul de câmpie jud. Turda. Studiile elementare și secundare le-a făcut la Cluj, Bistrița și Blaj, unde a urmat și pe acele teologice. Absolvent al lor în anul 1836 a fost numit profesor de matematică la liceu în care demnitate a funcționat doi ani. In 1838 s’a hirotonit preot și a fost trimis paroh în Ghirișul Arieșului, iar în 1847 paroh și protopop al Mediașului în care calitate a lucrat cu mult suflet în mișcările din 1848'). In anul 1852 trecu paroh și vicar al Hațegului, iar în 1857 canonic la Lugoj unde a ră­ mas până la moarte. A fost și om de condeiu. A colaborat la „Foaia pentru minte, inimă și literatură din Brașov, Sionul Românesc, din Viena și Transilvania, delà Sibiu.

170. Demetriu Coroian (1814—1891). Născut în Aștileul mare jud. Dobâca, a făcut studiile secundare la romano-catolici, în Cluj, iar cele teologice în Blaj. După absolvire, în anii 1837/38 și 1838/39 a funcționat ca profesor la liceul din Blaj, propunând fizica teoretică și experimentală la cursul al doilea de filozofie. In anul 1840 a fost trimis paroh în Bobota, iar în 1843 paroh și vicear- hidiacon în Crai-Dorolț. Intre 1852—1873 a fost vicar al Sil- vaniei, iar după aceea canonic în Gherla. In 1868 a fost can­ didat la episcopie cu 31 voturi.

171. Demetriu Ladai (1814—1848). Terminând studiile liceale — filozofia — la Blaj, unde a urmat în întregime pe cele teologice, în anul 1838/39 a fost numit profesor la liceu, în care demnitate funcționează până în 1846 când trece la seminarul teologic ca prefect de studii și profesor de istorie bisericească și teologia dogma­ tică. A colaborat la „Organul liminării“ al lui Cipariu.

172. Demetriu Teslovan (1810—1887). Născut în Valea Jidanului, a terminat teologia în Blaj la anul 1833 34. Intre 1834—1838 a fost paroh în Tulgheș. Intră apoi în mănăstirea din Blaj cu care ocazie funcționează

V Dr. C Suciu: Un erou delà 1848, protopop Ștefan Moldovan Blaj 934. — 74 — un an — 1838/39 — cu profesor în liceu. In anul următor călătorește în Moldova, cu gândul de a merge în Palestina,, dar revine în curând. Reîntors la Blaj și neprimind îndată parohie, pleacă în Ungaria, de unde iar se întoarce repede, căci la 1843 era din nou paroh în Tulgheș. Restul vieții da­ torită și boalei mintale de care suferea este o înlănțuire de călătorii. Moartea îl surprinde ca preot deficient în satul natal.

173. Efrem Pop (1816—1841). Născut în Teiuș, a făcut studiile liceale la Cluj, iar cele teologice la Blaj. După absolvire, funcționează doi ani — 1839/40 și 1840'41 — ca profesor la „gramatiști“ în liceul din Blaj.

174. Alexandru Arpadi (1796—1862). S’a născut în Ormenișul de Câmpie jud. Cluj. Liceul l-a urmat la romauo-catolici în Cluj, iar teologia în Blaj. In anul 1818/19 era „scriba consistorialis“ în Blaj, între 1819—1834 paroh în comuna natală, iar înfre 1834—1839 paroh în Cianul Mare. In anul școlar următor — 1839/40 — fu rechemat la Blaj și a funcționat ca profesor în liceu și vice rector al se­ minarului teologic. Intre 1841—1845 a fost paroh al Gherlei, între 1846—1848 paroh al Bociului, iar în anii 1848—49 capelan la Cluj. Paroh la Varfalău între 1849—1852, ajunge delà 1852 până la 1859 administrator protopopesc al Treiscaunelor, iar la 1859 administrator al mănăstirii Ciunga.

175. Augustin Ladai (1815—1893). Originar din comuna Băgău jud. Alba, a făcut studiile secundare ca și cele teologice în Blaj. Absolvindu-Ie, în a. școlar 1839/40 a funcționat ca profesor de matematică în cursul de „filozofie“ delà liceu. Ca și Bărnuțiu părăsește Blajul și se dedică studiilor juridice. In 1861 era comite su­ prem al județului Alba. Intre 1867—1881 a fost judecător la Curie din care demnitate trecu în pensie. Toată viața a fost un bun român sprijinind căușele naționale românești. La moarte și-a lăsat toată averea pentru stipendii și ajutorarea institutelor de învățământ din Blaj. 75

176. Iosif Pop (1812—1845). Născut în Ujfalău din părinți nobili, a făcut studiile se­ cundare la Cluj, iar cele teologice la Viena unde luă doc­ toratul. Reîntors în patrie, la 1839 a fost numit profesor de teologie dogmatică la seminarul teologic și de religie la cur­ sul de filosofie din liceu, în care demnitate a funcționat până la moarte survenită îndată după sentința procesului lemenian. . Gheorghe Bariț spune despre el că‘ „era unul dintre cer, mai geniali juni ai timpului său“1)

177. Elie Vlassa Țicudi (1813—1896). Fiul parohului neunit din Ciucudul de Câmpie, care la» 1826 trecu cu cei mai mulți poporeni la unire, a făcut stu­ diile elementare în comuna natală, cele secundare la pia- riștii din Cluj, iar cele teologice în Blaj. Absolvent al aces­ tora în 1837, stă doi ani la casa părintească, iar la 1839' este numit profesor de matematică la liceul din Blaj. După doi ani e trimis paroh în Vereșmort, și administrator proto- popesc al Arieșului până în 1860 când trece pentru doi ani paroh și protopop în Turda. La 1862 este ales membru în capitlul bobian din Blaj, în care calitate a fost mai mulți ani și rector al seminarului teologic. In anul 1863 a fost de­ putat al cercului Câmpiei Turzii pentru dieta din Sibiu, unde a desfășurat o activitate intensă. „Convicțiunea a fost sin­ gurul îndemn al activității sale politice: niciodată nu a avut alte motive decât credința că lucră în interesul poporului român pe care-1 iubea și cu care s’a identificat“.* ) Om al condeiului, spirit larg și pătrunzător, el a colaborat aproape la toate publicațiile românești de dinainte de 1870. Despre „Cuvântarea funebrală la înmormântarea Epp. Alex. Șterca Șuluțiu (publ. în „Amvonul“), se spune că „va rămânea pen­ tru totdeauna un model de oratorie sacră“.3)

178. Demetriu Boer (1812—1871). S’a născut în Șoroștin jud. Alba. Studiile secundare le-a făcut la Blaj, iar cele teologice și filosofice la Viena,.

’) Observatorul an. 1881, No. 6. p. 22. ’) Unirea, an. 1896, No. 44, p. 347. •) Idem. - 76 —

In anii 1840—41, 1841—42 a fost profesor de retorică la liceu, iar în anii 1842—43, 1844—45 profesor de istoria bi­ sericească la seminarul teologic și în acelaș timp la cursul filosofic din liceu. Fiind amestecat în procesul lemenian, la 1845, pierzându-și catedra, părăsi Blajul și își făcu carieră juridică, ajungând prezident la tribunalul din Aiud unde stă până la moarte. In timpul profesurei, la 1841 a redactat un „Plan de a scrie l. română cu litere latinești* pe care con­ sisterai l-a și adoptat ca scriere oficială în școlile din Blaj.

179» Iosif I. Maniu (Many) (1816-1851). Originar din Aiud jud. Alba, din părinți nobili, a făcut studiile secundare la Aiud și Blaj, iar cele teologice în în­ tregime în Blaj. In anul 1840—41, după absolvirea acestora, întrând în ordul călugăresc din Blaj, a funcționat ca profe­ sor la „principie“ în liceu. In anul 1842 era cooperator la Cluj, iar între 1843—47 instructor în familia contelui Nemeș, comite suprem al Albei-Inferioare. In anii 1847—48 iarăș profesor la Blaj. Din prilejul mișcărilor din 1848 a stat în­ chis la Alba-Iulia zece ani, până când un decret imperial îl declară nevinovat. In 1850—1851 a funcționat din nou ca profesor Ia „principie“ în Blaj, până când boala de plămâni, contrasă în timpul închisorii, l-a istovit cu totul. Om de litere, cu o intensă activitate, a colaborat la Foaia pentru minte, inimă și literatură delà Brașov (1841, 42, 43, 44, 45, 46, etc.) cu proză și poezii originale, traduceri ori localizări, precum și la Organul luminării și Organul Național ale lui Cipariu, unde era socotit „colaborator editor“. 180. Iosif Tarția (1819—1866). Originar din Pinticul de lângă Gherla, a studiat la Dej, Trg.-Mureș, și Blaj unde Ia 1840 absolvi studiile teologice. In anul școlar următor — 1841—42 — a funcționat ca pro­ fesor la „gramatiși“ în liceu, în care demnitate se află și în anii 1844—45 și 1847—48. Delà 1849 până la 1866 a func­ ționat ca profesor de teologie dogmatică la seminar, propu­ nând în acelaș timp și religia în cursul superior. Delà el a rămas în manuscris o Teologie dogmatică care pe timpul lui Dr. I. Rațiu se afla în Biblioteca gimnaziului din Blaj )•* *) Dr. I. Rațiu : Dascălii noștri Blaj ... p. 96. — 77 —

181. George Dragea (1815—1865). Născut în Bistra, a făcut studiile secundare ca și cele' teologice în Blaj. In anul școlar 1841—42 a fost profesor de matematică la cursul superior din liceu, iar restul vieții l-a petrecut ca paroh în Tiur, lângă Blaj.

182. Toma Ieronim Albani (1800—1883). S’a născut în Ciufud lângă Blaj. A făcut studiile secun­ dare și teologice la Blaj. După absolvire, în 1824 a fost tri­ mis capelan în Bistrița unde a stat până la 1830. Intre 1830 —1841 a fost paroh la Șieuț. Intrând novițiu în mănăstirea din Blaj, în anul 1841—1842 a funcționat ca profesor la „principie“, în care demnitate a funcționat și în 1845—46. Intre 1846—1854 a fost paroh în Maierii Albei Iulii, între 1854—1862 la mănăstirea din Blaj. Delà 1862 Ia 1865 era la mănăstirea Maginei și paroh în Meșcreac, iar delà 1865 până la moarte iarăș în mănăstirea din Blaj,

183. loan Turcu (1816—1852). S’a născut în Pogăceaua de Câmpie din părinți nobili. Studiile secundare le-a făcut în Trg.-Mureș și Cluj, cele teo­ logice la Blaj. In Cluj a urmat cursurile speciale juridice. Totuși în anul 1841 s’a reîntors la Blaj, unde, hirotonindu-se preot celib, a funcționat ca profesor la teologii moraliști, până la 1846, fiind în acelaș timp și secretar episcopesc. In anul 1846 funcționase pentru scurt timp și ca paroh și ad­ ministrator protopopesc al Clujului. Rechemat la Blaj, a pro­ pus la seminarul teologic istoria bisericească și dreptul ca­ nonic până în anul morții. Din prilejul anului 1848 a fost și el închis zece luni la Alba-Iulia. Când se afla încă în ultimul an al cursurilor teologice, în 1839 cu ocazia onomasticei a episcopului de atunci Ioan Lemeny, a scris poemul : „Lux operosae uirtutis Ilustrisimi ac Reverendissimi Domini Ioannis Lemeny.

184. Andrei Liviu Pop (1816—1838). Născut în Bareiu, a făcut studiile liceale la călugării franciscani din Szek, în Cluj (la piariști), iar teologia în Blaj. Intre 1842—1847 a fost profesor de retorică în liceul din — 78

Blaj, iar în anul 1847/48 profesor de fizică. In timpul revolu­ ției a ajuns în vechiul regat, de unde revenind, a funcționat câțiva ani ca profesor la Șimleul-Silvaniei și la Sibiu. Intre 1855—1857 a fost paroh la Săcărâmb și administrator pro- topopesc al Bobâlnei. In anul 1857 a fost ales membru în capitlul din Lugoj, în care demnitate a primit titlul de prelat papal. A fost și membru corespondent al Academiei române. Din preocupările sale științifice se cunosc : 1. Einleitung zur Erkennung der romänischen Sprache. Teschen 1852. 2. Catechism pentru tinerimea rom. gr.-cat. Lugoj, 1866. 5. Cornelius Nepos. (Tradus și explicat în 1. rom. Lugoj 1863. 4.M.T. Cicerone: De senectute (trad. Lugoj|1897).

185. Gregoriu Elekeș (1820—1886). Originar din Velcheriu jud. Cluj, a făcut studiile secun­ dare la Blaj, Trg. Mureș și Cluj, iar cele teologice la Blaj. Absolvent al acestora, în anii 1842—43 și 1843—44 a func­ ționat ca profesor la „gramatiști“, în liceul din Blaj. Delà 1844 până la revoluție probabil a fost trimis „in cura ani- marum“, paroh în Velcheriu. In anul școlar următor revolu­ ției a fost iarăș profesor în Blaj, apoi paroh. La 1857 era paroh. La 1857 era paroh în Sânmărtinul de Câmpie, unde la 1865 fu înaintat protopop actual. Intre 1870—1886 a fost protopop și paroh la Alba-Iulia.

186. loan Fekete Negruțiu (1817—1888). Originar din Sucudard jud. Solnoc-Doboca fiu de preot a făcut studiile elementare la Cluj; cele secundare și teolo­ gice la Blaj. Absolvind teologia, în anul 1842 a fost numit profesor la liceu în care demnitate a funcționat până la 1847, când a fost numit paroh și protopop al Clujului. După cincisprezece ani, la 1862 a fost ales membru în capitlul bobian din Blaj, în care calitate a fost secretar episcopesc, director al „normelor“, inspector școlar și în ultimii ani pro­ topop al Blajului. Cercul electoral Gilău, l-a ales în 1863 deputat pentru dieta din Sibiu și mai târziu pentru dieta imperială din Viena. Susținând nepoți mulți n’a lăsat fundații, dar nepoții ajunși la putere între cari și actualul octogenar delà Blaj, Ioan F. Negruțiu, au făcut ei înainte de 1900 o fundațiune pe numele său de patru mii florinți. 79 —

A scris mai multe manuale: Catehism, Istorie biblică. Abecedar, Aritmetică, toate pentru școlile primare. 187. Ladislau Basiliu Popp (1819—1875). Născut în 6 Ian. 1819, a făcut studiile liceale și drep­ tul în Cluj, iar cele teologice la Viena. La 1842, îndată după terminarea acestora, fu numit profesor de matematică și geometrie la liceul din Blaj, unde propuse pentru întâia oară geometria practică. La 1845 a întrat practicant la tabla reg. din Trg. Mureș, unde la 1848 obținu censura de advo­ cat. In cariera de jurist a ajuns la cele mai înalte trepte : consilier la curte, la cancelaria aulică transilvană (1860), viceprezident al guvernului reg. transilvan, în Cluj (1861), president Ia Tribunalul suprem pentru Transilvania în Viena -(1865), Consilier intim al împăratului și cavaler al ord. „Co­ roana de Fier“ cl. IL, iar la 1872 obținu titlul de baron. A fost tot timpul bun român, susținând cauzele naționale. Intre 1867—1875 a fost președ. al Asoc. Astra. A scris mai multe studii asupra ortografiei, portului național etc.i). 188 Muntean Alexandru (1818—1886). Născut în Blaj, a făcut aci studiile secundare și în Cluj, iar cele teologice în Blaj .In 1843/44 a funcționat ca profesor în liceu. Intre 1844—1850 a fost cooperator în Blaj, iar din 1850 paroh în Veza. 189. Gavrilă Pop Laslo (1818—1883). Născut în Sălicea jud. Turda, a făcut studiile liceale la pioriști în Cluj, iar teologia în Blaj. In anul 1843 a fost nu­ mit profesor la gimnaziu în care demnitate a rămas până la 1854, când merge paroh în Ploscobaia, lângă Hunedoara. După un an a fost numit viceprotopop al Becleanului. La 1857 a fost vicar al Hațegului, unde a funcționat cinci ani, îngrijindu-se în mod deosebit de școalele poporale. In 1862 a fost ales membru în capitlul din Lugoj. La 1871 a fost ales membru coresp. al Academiei Române. Iubitor al trecutului și cercetător neobosit a colaborat la Organul luminării al lui Cipariu, Foaie pentru minte inimă și literutură. Sionul Românesc ș. a. Multe lucrări de istorie

') Dr. C. Diaconovich: Enciclopedia română, Sibiu. — 80

au rămas în manuscris și se află în biblioteca diecesană din Lugoj ’)• Lucrări mai importante se cunosc : 1. Istoria Transilvaniei din cele mai îndepărtate vre­ muri până la 1571 (în Programa gimnaziului din anul 1852/53). 2. Istoria ardealului în anul 1848—49 și drepturile istorice ale Românilor, 1862. 3, Istoria scurtă a Românilor delà Olm povățuitorul Ungurilor încoace din un fragment al părintelui Clain, Sibiu, 1848. 4. Istoria Daciei antice. Cluj, 1855. 5. Geo­ grafia Banatului. Lugoj, 1864.

190. Augustin Vasile Albini (1822—?) Nobil de Cut, s’a născut în Sebeșul săsesc, din părinți înstăriți. Studiile secundare le-a urmat la Alba-Iulia și Blaj, iar cele teologice în Viena. Reîntors la Blaj, în anul 1844 45 a funcționat ca profesor în liceu. Fiind însă amestecat în pro­ cesul lemenian, în anul următor a fost scos din cler și pro- fesură. A trăit până în preajma anului 1860 dedicându-se carierii de funcționar. In 1854 era cancelist cesaro-regesc în Diciosânmărtin.

191. loan Arieșan (1816—1874). Născut în Certegea a făcut studiile elementare în Zlatna cele secundare în Cluj și Blaj, unde la 1844/45 a terminat și pe celea teologice. In anii 1845'46—1854 a funcționat ca pro­ fesor de matematică și fizică în cursul superior al liceului. Delà 1854 încolo a fost capelan „castrens“ al reg. 51 inf. al Arhiducelui Carol Ferdinand, trăind prin praga, Viena, Trg. Mureș, Cluj, Viena și iarăș Cluj. O scris și ceva lite­ ratură în limba maghiară.

192. Paul Kerekeș (Rotariu) (1819—1880). S’a născut în Băla, jud. Mureș-Turda. In anul 1841 -42 era absolvent al teologiei din Blaj. Trei ani probabil a fost în parohie, iar între 1845-1854 a funcționat ca profesor în liceul din Blaj. In anul revoluției a fost trimis, în Cutca, pa­ roh, iar după 1854 administrator al mănăstirii Maierii Albei- Iulii. Delà 1875 — 1880 a fost profesor de 1. și literatură ro-

*) Dr. Iacob Radu: Op. cit. p. 128. — 81 — mână la liceul rom» cat. din Alba-Iulia. A publicat în Or­ ganul Luminării al lui Cipariu poezia Către români,

193. Teodor Majorean (1815—1850). Absolvent al cursurile teologice din Blaj și probabil paroh, în 1845, după suspendarea multor profesori ca impli­ cați în procesul lemenian, a fost adus în Blaj învățător la „norme“ în care demnitate a stat până la moarte.

194. Augustin Pop (1817—1884). Născut în Alba-Iulia, din părinți nobili, de Daia, a făcut studiile secundare la Alba-Iulia și Blaj, iar cele teologice la Blaj. In anul 1840 se hirotoni preot și fu trimis capelan în Alba-Iulia. In anii școlari 1845—46 și 1847—48 a funcțio­ nat ca învățător la „normele“ din Biaj. In 1849 a fost trimis paroh în Lipoveni jud. Alba, iar între 1851—1862 protopop la Alba-Iulia, care demnitate, după întrerupere de doi ani din cauza unui proces, o deține până la 1880, când trecu în slujba de inspector școlar în districtele Alba-Iulia, Cetatea de Baltă și Sătmar.

195. Aron Pumnul (1818—1866). Născut în Cuciulata, de lângă Făgăraâ, a făcut studiile elementare în Odorheiu, cele liceale la Blaj, și cele teolo­ gice la Viena, în sem. „Sf. Barbara“, La 1846, se reîntoarce din Viena și fu primit profesor de filosie la Blaj, pe care o ținu până la încheierea cursurilor, în anul 1848. Participând la mișcările revoluționare se văzu silit a se refugia în Prin­ cipate. După o călătorie prin Muntenia și Moldova, el se așează în Bucovina, cu sprijinul fraților Hurmuzachi. Acolo pe lângă colaborarea la Bucovina primește și catedra de 1. română, atunci înființată la liceu, pe care o deține până la moarte. A. P. a făcut școală literară și filologică, dar mai mult decât aceasta lui i se datorește înviorarea sentimentului național, „Astă catedră, zice A. Hurmuzachi — prin el a devenit pentru noi aici (în Bucovina) paladiul științei na­ ționale, altarul simțului și al virtuții, vatra naționalității ro- române". (cf. Dr. I. Rațiu: Dascălii noștri pag. 102). El a întro- 6 — 82 —

dus literile latine în scrisul bucovinenilor și a publicat multe lucrări cu valoare de temeiu pentru literatura românească. A colaborat: Foaia pentru minte, inimă și literatură, Organul luminărei, Organul național și învățătorul Poporului. A scris: Lepturariu românesc, crestomație în patru vo­ lume, Viena 1862—1865. Gramatic der rumänische Sprache für Mittelschulen, Viena 1864. Privire repede peste treisute treisprezece din proprietățiile așa numite moșiile mănăsti­ rești. Cernăuți, 1865. Aron Pumnul, voci asupra vieții și în­ semnătății lui editat de Dr. I. G. Sbieee, în care se cuprind multe studii, articole și conferințe rămase în manuscris.

196. Iosif Hossu (1825—1897). ' A Născut în MilașnI-Mare jud. Cluj, a terminat studiile teologice în Blaj. In anul 1847—48 a funcționat ca profesor la liceul din Blaj. După revoluție își căută altă carieră în viața civilă și ajunge în 1865 deputat pentru Dieta din Cluj, iar în 1867 consilier de secțiune la Ministerul de interne din Budapesta. Intre 1870—1897 a fost vice prezident al Curții de Compturi. Tot timpul a apărat și a colaborat cu dragoste la toate problemele politice naționale ori literare ale nea­ mului său.

197. George Stoian (1823—1871). S’a născut în Șeica-Mică jud. Târnava-Mare. Studiile secundare le-a făcut la Blaj, Trg.-Mureș și Cluj, iar cele teo­ logice la Blaj. In anul 1847, hirotonindu-se, a fost capelan la Cluj, iar în 1847 — 48 și 1851—22 a funcționat ca profesor de matematică în liceul din Blaj. Intre 1852—1867 a fost paroh și arhidiacon al Mediașului, iar între 1867—1871 pa­ roh în Noul săsesc.

198. Rusu V. loan <1826-1905). Născut în Sânmărtinul de Câmpie, a urmat studiile se­ cundare și teologice în Blaj, unde după absolvire, în anul 1849 a funcționat ca învățător la „norme“, iar din anul 1830 până în 1862 ca profesor în liceu. Intre 1862—1901 a fost paroh și protopop al Sibiului, funcționând în acelaș timp și ca profesor de 1. română la gimnaziul de stat de acolo. — 83 -

Timp de cincisprezece ani a fost secretar II. al asocia- țiunii, ajungând mai târziu vicepreședintele ei. In 1901 fu ales canonic regesc în capitlul bobian din Blaj. Om de con- deiu și, mai ales, cercetător istoric, el a lăsat în urmă lu­ crări cari își mențin importanța și în zilele noastre. 1. „Elemente de istoria Transilvaniei pentru învățători și școalele poporale române“. Sibiu, 1885. 2. Carte de lectură Sibiu, 1877, ed. II. 1886. 3. Compendiu de istoria Transil­ vaniei, Sibiu, 1864.

6* 1850—1900

199. Ioan Covaci alias Faur (1837—1893). Originar probabil din Abrud, a urmat studiile secundare și teologice la Blaj. In anul 1848, fiind teolog a luat parte activă la mișcările revoluționare și a fost comandant al Bu- ciumanilor contra lui Kemeny la Abrud')- După revoluție, terminând teologia, în 1850 a fost numit profesor la semi­ narul teologic de limbile orientale și studiul biblic, iar între 1852—1860 profesor la liceu de matematică și 1. greacă, Era văzut ca un „vir exposita omnigena qualificatione instruc- tus1)“. La 1860, nu se știe din ce motiv a trecut munții, în Craiova, unde „a desvoltat o exemplară activitate de pro­ fesor, deschizând și un pensionat particular de băieți pentru cursurile secundare pe care l-a ținut până când s’a retras la pensiune“2* ).

200. Simion S. Mîhaly-Milălescu (1826—1891). Născut în Husmezö jud. Solnoc-Dobâca, unde tatăl său Cosma Mihali era cantor, a studiat gimnaziul și cursul filo­ sofic la Cluj, iar teologia la Blaj. In anul 1850, fu numit profesor de științele naturale, la liceu în care demnitate a funcționat cu multă vrednicie arătând prin întemeerea mu­ zeului de naturale deplină înțelegere practică și pedagogică a acestei specialități, nouă pe atunci. La 1855 se hirotoni și până la 1860, când pleacă împreună cu colegul său loan Covaci alias Faur, la Craiova, îndeplini și funcțiunea de ca­ pelan al Blajului. La liceul din Blaj a mai propus și 1. româ­ nă și filosofia. La Craiova a funcționat tot ca profesor de științele naturale până în anul morții când singur și a cerut

') Silvestru Moldovan: Panteon... p. 72. 2) Cf. Scrisoarea lui M. Străjanu către Dr. I. Rațiu, Craiova 4 lan. 1903- 85 — pensionarea. Pentru zelul și munca nepregetată în ramura ocupațiunilor sale a lost decorat cu „Coroana României“ în grad de cavaler. Pe lângă multe articole : Structura bureților, Vânatul e- lefanților, Rinocerul, ș. a. publicate în Foaia pentru minte, inimă și literatură și în Gazeta de Transilvania din Brașov, ori Despre migrațiunea animalelor, Despre migrațiunea plan­ telor, Flora Craiovei, etc., publicate în „Vocea Română“ din Craiova și în Broșuri, el are și cărți mai serioase cari i-au adus o reputație deosebită. 1. Istoria naturală (întâiul manual la români) Blaj, 1854. 2. Geografia Ardealului (tr. din germană 1837). 3. Descrie­ rea plantelor veninoase cultivate Cr. 1877. 4. Elemente de zoologie descriptivă Cr. 1877. 5. Elemente de geografie, Cra­ iova 1877. 6. Elemente de botanică descriptivă după Mar­ chand, Craiova 1878.

201. Petru Pop (1821—1910). S’a născut în Sân-Petrul de Câmpie, jud. Cluj. Studiile secundare — cele inferiore — le-a făcut probabil Ia Cluj- cele superioare și teologice le-a urmat la Blaj. La anul 1850 a fost numit profesor la liceul din Blaj unde a propus 1. greacă, iar în anul 1850 —51 și istoria naturală la clasa V și VIII. In anul 1852 a fost numit director al gimnaziului în care demnitate a stat doi ani. In 1854 hirotonindu-se a fost trimis paroh în Feneș lângă ZIatna, de unde în 1857 trece în parohia Săcărâmb, fiind totodată și protopop al tractului Bobâlna. Delà anul 1859 a fost secretar episcopesc în Lu­ goj și profesor de limba română la liceul de stat de acolo. In 1862 fu numit vicar la Hațeg în care demnitate funcționa cu multă sărguință până în 1875 când întră în capitlul din Lugoj. In acest an făcu o fundațiune de o mie florini cu care sprijini pe școlari și școli. Ajunse prepozit și vicar general episcopesc, iar Roma îl cinsti cu distincția de Prelat papal.

202. Iosîf Caian (1825—1855). Născut în Vurper, jud. Sibiu, a urmat studiile secun­ dare la romano-catolici în Sibiu și în Blaj, iar cele teolo- — 86 —

gice la Viena. Reîntorcându-se în 1851, fu îndată numit pro­ fesor la liceu în care demnitate a funcționat până la moar­ tea grăbită de o boală de piept.

203 Jacob Lugojan (1817—1897). S’a născut în Teiuș. Studiile liceale le-a urmat la ro- mano-catolici la Alba-Iulia, în Blaj și Cluj, unde s’a perfec­ ționat în cursurile juridice fiind „eminens primus ex omni­ bus“. Teologia a absolvit-o în Blaj, în anul 1851, când fu și aplicat ca învățător la „norme“. Intre 1852—53 și 1854—55 a funcționat ca profesor de istoria și dreptul bisericesc la seminarul teologic, iar din 1855 până în 1859 a fost profe­ sor la liceu de ist. naturală, fizică și 1. română. Din 1859 fu numit paroh la Cătina și ad. prot. al tractului, la 1862 pa­ roh la Teiuș, iar la 1866 paroh și protopop la Turda.

204. Francise Muntean (Gyulai) (1821—1896). Originar din Blaj, din părinți nobili de Gyula, a făcut studiile liceale și teologice în Blaj, unde la 1847 se hirotoni preot celib. In anul școlar 1851—52 fu numit învățător la norme în care calitate a rămas până Ia 1864—65 când tre­ cu pentru treisprezece ani catehet la școala de fete. Intre 1868—1879 era și capelan pe lângă parohul și protopopul Blajului. In 1869 a trecut în „statul“ preoților deficienți.

205. loan Varga (1828—1859). Născut în Finteșeul mic ținutului Chiuarului, a făcut studiile secundare la Sătmar, iar cele teologice în Blaj, și Ungvar. Intre 1852—1855 a funcționat ca profesor la liceu, fiind și prefect de studii în seminarul teologic. In 1855 a fost trimis paroh în Cătina.

206. loan Pamfilie (1827=1877). Fiul învățătorului din Săliște, a urinat studiile primare și secundare la Sibiu. In 1847 veni la Blaj, unde primit ca cleric fu trimis după o lună la Viena, de unde după un an, revoluția îl readuse la Blaj. In 1850 se duse din nou la Viena. In 1852 a fost numit profesor de studiul biblic și pre­ fect de studii în seminarul teologic din Blaj. In anul urmă* — 87 — tor merse din nou la Viena în institutul „Augustineum“, cu gândul de a lua doctoratul în teologie. împiedecat însă de boală, după doi ani, se reîntoarce la profesura din Blaj. In anul 1862, după ce îndeplini în Blaj mai multe funcțiuni mă­ runte, fu trimis paroh și protopop al Clujului, de unde, după șapte ani, reveni la Blaj ca membru în capitlul bobian. 207. Ioan Antonelli (1827—1888). Fiul parohului din Vâlaszut jud. Solnoc-Dobâca, a ur­ mat studiile primare și secundare în Cluj, Trg.-Mureș și Blaj,, unde a absolvat și studiile teologice. In cursul revoluției s’a dovedit fidel adept al autonomiei Transilvaniei din care motiv a și fost decorat de Francise Iosif I. cu „Crucea de argint“, iar de către Țarul Rusiei cu ordinul „Sf. Ana“. Intre 1852 și 1855 a fost învățător la norme, iar delà 1855 până 1863 profesor la liceu. Doi ani a funcționat apoi ca paroh și viceprotopop al Turdei, iar din 1865 până în 1872 a fost vicar al Făgărașului. In 1865 a fost ales deputat pentru dieta delà Cluj, iar în 1869 pentru dieta delà Pesta Ia care însă nu s(a prezentat. In anul 1872 a fost ales membru în capitlul bobian, în care calitate a fost, între 1874—75 șî 1879 și director al liceului. Fiind director al liceului a publicat în programele editate de dânsul mai multe studii: 1. Cronicul lui Cantemir, (progr. 1874—75). 2. Spicuiri din istoria literaturii latine, (pr. 1875—76). 3. Breviar istoric al școalelor din Blaj, (pr. 1876—77 publicat și în broșură). 4. Istoria constituțiunei române, (progr. 1883—84). 5. Titus Livius : Cartea I șl II. trad. 6. Arcanele naturel (progr. 1884 —85). nj Monografia Făgărașului. 8. Inscripțiuni de mor­ minte ain sec. VIII. 268. Ioan Moldovan (1827—1867). Născut în Grind jud. Turda a făcut studiile teologice la Blaj, unde între 1853—1856 a funcționat ca profesor de studiul biblic la seminarul teologic. Intre 1857—1859 a fost paroh la Câmpeni, între 1859—1867 paroh la Ighiu, iar în 1867 paroh în Zlatna. 209. Ioan Popescu (1827—1879). Născut în Suciul de jos jud. Solnoc-Dobâca, a făcut li­ ceul în Baia-Mare, iar teologia la Blaj. In anii 1851 — 54 a — 88 fosf castelan metropolitan, iar în anul școlar 1854'55 învă­ țător la „norme“. Doi- ani după aceéa a propiis istoria și I. maghiară la liceu. In anul 1868 a plecat paroh și protopop la Mediaș.

210. Nicolae Begnescu (1824—1823—1873). Absolvind cursurile Teologice în Arad, în anul 1847 era „dascăl" în Abrud, care calitate l-a impus ca element de conducere în luptele moților din 1848. A fost tribun în ar­ mata lui Iancu și ca atare „prin cântecele sale adeseori în­ veselea și încuraja la luptă pe soții săi“.i) Delà 1854 până la 1858 a funcționat ca profesor de rituale și cant bisericesc la séminar. Intre 1859—1863 a fost paroh în Câmpeni, între 1863—1865 din nou profesor la Blaj, iar delà 1865 până la moarte paroh în Tiur;

211. Alimpiu Blăjan (1828 — 1887). Născut în Blăjel, jud. Târnava-Mică. Studiile secundare le-a urmat în Blaj, iar cele teologice în Blaj și Viena. La 1854 reîntorcându-se în țară, a fost numit profesor la liceu, unde a propus limbă greacă și limba germană până la 1870, când a trecut director al școlii de fete, iar delà 1876 încolo al „normelor“ și al institutului preparandial. Intre 1870—87 ă îndeplinit și funcțiunea de paroh și protopop al Blajului.

212. Nicolae Pop (1828—1856). Originar din Feisa, jud. Târnava-Mică a urmat studiile secundare la Blaj, Trg.-Mureș și Cluj, iar cele teologice la Blaj și Viena. In anul 1854 a fost numit profesor la liceu în care demnitate a funcționat până la 'moarte, propunând în anul 1856 și istoria bisericească și dreptul canonic la semi­ narul teologic.

213. loan Balint (1830—1904). Născut în Petridul de jos jud. Turda, a făcut studiile secundare la Cluj și Blaj, iar cele teologice în Blaj și Viena. După terminarea studiilor, în 1855/56 a fost numit catehet la norme, în care demnitate a funcționat până la 1867/68,

*) Silu. Moldovan : Panteon pag. 69; — 89 — propunând delà 1863 și la școala dé fete o bună parte din materiile de învățământ. La 1865, anul deschiderii institu­ tului preparandial, a fost trecut Ia această școală iar în aniț 1868—1870 a propus teologia dogmatică la seminar. Delà 1870 până la moarte a fost paroh în Sânmărtinul de Câmpie. Ca teolog a luat parte la mișcările din 1848—49 și a obținut „crucea de argint cu coroană" precum și ordinul „Sf. Ana“.

214. Basiliu Dănilă (1830—1890). Originar din Hădărău, jud. Turda, a făcut studiile se­ cundare la Blaj, cele teologice la Blaj și Viena. Intre 1855—58 a fost profesor la liceul din Blaj de istorie, geografie și 1. latină. Intre 1858—1866 paroh în Sabăd, iar delà 1867 paroh în Budatelec. " —■ -

215. Micu Alexandru (1830—1895). Fiu al parohului din Șărmășelul-de-Câmpie, a urmat studiile primare și cele secundare până la clasa cipcia la Cluj. Clasa a Vl-a a făcut-o la Blaj, a șaptea la Tgr.-Mureș, iar a opta, în 1850, din nou în Blaj când fu primit și la cur­ sul teologic. In 1852 fu trimis la Viena, în colegiul „Sf. Bar: bara“ unde își desăvârși studiile teologice. întors la Blaj, în 1855 fu numit profesor de dreptul canonic la Seminarul teo­ logic, iar între 18 )6 57:—1871/72 a funcționat ca profesor la liceu propunând matematica și fizica și 1. germană. Hiroto- nindu-se preot celibe (1864) trece în „cura animarum“ unde ocupă înalta funcțiune — 1872—1887 — de vicar foraneu al Făgărașului. Ales canonic la 1888 veni la Blaj, în anul ur­ mător ocupă și locul de director la liceu și profesor de ma­ tematică, în care calitate a rămas până la 189L92.

216. Anna Kossov (?—?). Cu data de 2 20 Sept. 1855 nr. 832 al Prot. présidial mitropolitan, se spune: „pentru schola de fete ce are să se înființeze aci în Blasiu, conferim supplicantei (Anna Kossov) stațiunea de învățătura pe trei ani asemnându-i din fundul G. Catolic Simian 200 îl. m. c. pe fiecare an împreună cu cuartirul destinat spre acest scop“. învățătoarea mai primea 200 fl. anual „e fundo Rèunionis Coronensis“. — 90 —

217. Gedeon Blăjan (1830—1886). Originar din Blăjel, jud. Târnava-Mică, a făcut studiile- liceale în Blaj, iar cele teologice în Strigoniu. La 1856 a. fost numit profesor la seminarul teologic de istorie biseri­ cească și dreptul canonic. După șase ani de funcțiune a fost trimis administrator parohial în Zlatna și Feneș unde a petre­ cut cinci ani. La 1867 ocupă din nou catedra de istoria bi­ sericească până la 1869, iar de aci înainte până la 1879 pro­ puse la aceeaș instituție teologia morală și pastorală. Ul­ timii șapte ani din viață i-a petrecut ca paroh și protopop al Mediașului.

218. Ioan Micu Moldovan (1833—1915). Fiu de iobagiu, din Varfalău jud. Turda, începe studiile în satul natal, apoi, ajutat de canonicul Vasile Rațiu de Nagy- laca, vine la Blaj în cl. II. primară fiind credințerul acestuia. Aici isprăvi și retorica până la isbucnirea mișcării revolu­ ționare din 1848. Se reîntoarse, de acasă, abia în 1851 și fu< primit în cl. VI a liceului, reorganizat acum în opt clase. In 1853 trece examenul de maturitate. Studiile teologice le face la Budapesta (a. L), la Viena (an. II.) de unde se reîntoarse bolnav și slăbit la începutul anului 1855. După însănătoșire continuă studiile la Blaj și le isprăvi în 1857, când și fu nu­ mit profesor de biblic la seminarul teologic și de religie la liceu. In anul 1858, la cerere fu trecut total Ia liceu, unde a funcționat 25 de ani ca profesor (1857—1879) și director (1879—1883) propunând, în răstimp : istoria, geografia, limba, română și limba latină în care ajunse Ia o desăvârșire cla­ sică. „Conglăsuesc toate mărturiile că în cursul celor două­ zeci și cinci de ani, cât a stat la catedră, nici un profesor nu inspiră elevilor săi mai mult respect și teamă ca acest: om mărunțel, serios, precis în toate orele sale de lecții, cum­ pănit la vorbă și vestit prin înalta sa judecată“. (Dr. I. Ra­ țiu: Unirea a. 1915 nr. 93—117). Pe toți cei buni și săraci îi dăruia cu hrană și haine. In acest răstimp a mai fost „no­ tar" al liceului, biblotecar, prefect al tipografiei pe care o înoește cu ajutorul lui Kraft, membru în comisiunea scolas­ tică arhidiecezană delà înființarea ei (1864), membru la ofi­ ciul exactoratului arhidiecezau, asesor consistorial ș. a. La — 91 —

1879 fu ales canonic mitropolitan „unanimi voto“ cu care- ocazie Constantin Papvalvi a zis : „Excelență să-l alegem pe Moldovan, că acela vede prin părete!“ După moartea mi­ tropolitului Vancea a fost ales vicar capitular (4 August 1892—26 Mai 1895). In acest timp (1893—1895) a inițiat lista de subscripție și a realizat aripa cea nouă a liceului de bă­ ieți. In 1895 Mitropolitul Mihali l-a numit vicar general ar- hidiecezan. Tot în 1895 ajunge prepozit capitular în locul lui Constantin Popfalvi. In 1901, Papa l-a distins cu titlul de prelat papal, întâia dată oferit unui preot în Blaj. Mai ales, delà 1907 încoace, până în 1914 când fu absolvit la cerere,, el împărți aproape în două, cu mitropolitul conducerea ar- hidiecezei. El a fondat institutul bancar „Patria“ din Blaj (1886). Intre 1895-1901 a fost președinte al „Astrei“. A fost și membru al Academiei Române. „...El se înalță impunător, ca o figură vrednică de admirațiunea tuturor, astăzi și în viitor de o potrivă, ca un suflet credincios idealurilor, ce le aduse până în zilele noastre din acele vremi mari, când s’au pus temeliile rezultatelor de azi, și când oamenii altcum, au știut să-și spună cuvântul pentru neam și pentru lege“. In toate îl vedem în frunte, învățat și învățător pretutindeni unde alții nu puteau să prindă rostul vremurilor. Oricât s’a ridicat pe treptele ierarhiei, lumea l-a crezut mai vrednic“. (Dr. I. Rațiu: Unirea nr. 121). A colaborat la Arhivul lui Cipariu, Gazeta de Transil­ vania delà Brașov, și a editat și redactat: Foia scolasteca, întâia publicație pedagogică la plaj. A tipărit: pe lângă mai multe manuale școlare de is­ torie și geografie: Acte sinodali vol. I. 1869, vol. II. 1872: Blaj. Spicuire în istoria bisericească a Românilor Blaj 1873.

219. Aron Boier (1834—1901). Născut în Godofalva jud. Odorheiu, a urmat studiile secundare în Blaj, iar cele teologice în Blaj și Viena. întors la Blaj în 1857 a fost numit profesor la liceu de istoria natu­ rală și limba maghiară în care calitate a rămas până în anul școlar 1871/72. Din acest an, până la sfârșit și-a petrecut viața ca paroh și protopop al Aiudului. — 92-

220. Gavrilä Pop (1830—?). • i

S’a născut în Barei jud. Cluj. Studiile, primare și secun­ dare le-afăcut în Cluj, cu întrerupere de doi ani în timpul revoluției din 1848, care i-a petrecut în Sibiu învățând limba germană, Reîntors la Cluj în 1853, isprăvește studiile liceale și continuă teologia la Blaj (I.) și Viena. La 1858 a fost nu­ mit profesor de studiul biblic la Seminpriul teologic din Blaj, iar la. 1865 când se deschise cursul pedagogic primi și diri­ ginta acelui curs, fiind astfel întâiul conducător al nouei școli. îndeplini cu râvnă și rezultat pozitiv aceste două slujbe — la cursul pedagogiei propuse: religiunea, didactica, pe- dagogia, metodica și fizica — până în 1870 când fu numit paroh și protopop al Clujului, unde ; a rămas până la ale­ gerea sa ca membru în capitlul bobian, la 1889. In noua și înalta calitate îndeplini mai multe funcțiuni cu o cinste și corectitudine rămase proverbiale, fără a-și neglija însă preo­ cupările literare, în special cele de studiul limbei latine, de dragul căreia, la adânci bătrânețe chiar, memoriza zilnic câ­ teva versuri din Horațiu. A scris: 1. Istoria revelațiunii divine (tom. I. II) Blaj 1869. 2. Predici populare (tom. I. II. III. IV) Blaj, 1886-1890. 3. Toma a Kempis (trad, din limba latină) Blaj 1893. 4. Da­ tinile Românilor delà înmormântări Blaj 1900. 5. Dicționar mitologic (4 broșuri) Blaj 1901. 6. Odele lui Horațiu (7 bro­ șuri) Blaj 1904—1909). 7. Explicarea evangeliilor de dumi­ neci Blaj 1912. 8. Părți alese din fabulele lui Esop. Blaj 1914. 9. Catechism mic (pentru școlile elementare cl. I. II. Blaj 1913. 10. Istoria biblică (pentru școalele elementare) Blaj 1914. 11. Istoria biblică pentru preparandii și gimnazii 1915.

221. Stoian loan (1835—1865). Originar din jud. Sibiu a făcut studiile secundare la Blaj, iar cele teologice în Blaj și Viena (Sf. Barbara). Isprăvind studiile la 1859 a fost numit profesor la liceul din Blaj, unde a funcționat până la moarte. Cu ocazia serbării delà 15 Maiu 1864 ținu Ia Piatra Libertății un discurs atât de avântat încât „îi câștigă simpatia și admirația tuturor“. Tot în acelaș ân scoase „Aritmetica pentru școlile poporale“. — 93 —

222. Popescu Vasile (1853—1908). S’a născut în comuna Măcău jud. Cluj. Studiile secun­ dare le-a făcut în Cluj, iar cele teologice în Viena. La 1857 s’a reîntors în Blaj unde a fost aplicat în cancelaria metro­ politană până la 1860, când i s’a încredințat propunerea istoriei universale și a patriei și limbei germane în liceu. Delà 1865 până la sfârșitul vieții a funcționat ca paroh în Jucul de jos. Fiind profesor, a scris : Biografia Mitropolitului Al. Șt. Șuluțiu, publicată în Foaia pentru minte, inimă și litera­ tură, an. 1862.

223. Dr. Ioan Bobb (1834—1867). S’a născuf în Vad. jud. Solnok-Doboca, fiind înrudit cu epp. Bobb. Studiile primare le-a făcut în Deeș, cele secun­ dare în Cluj și Blaj unde termină înainte de revoluția din 1848 clasa de sintaxă. întrerupând studiile, a funcționat ca învățător până la 1852 când continuă cele secundare la Blaj, iar teologia la Viena, în colegiul Sf. Barbara. La 1862, re- întorcându-se delà studii, a fost numit profesor de istoria bi­ sericească și dreptul canonic la seminarul teologic în care funcție a rămas până la moarte. Om al condeiului și spirit de inițiative mari, el a tipărit un Catechism și a scos săp­ tămânal „Foaia administrativă și bisericească“. g24. Solomon Nicolae (1838—1921). Născut în comuna Curticap jud. Cluj, a urmat studiile liceale în Blaj, iar cele teologice în Viena (Sf. Barbara) de unde se întoarse la 1862. In acelaș an fu numit profesor Ia liceu de 1. latină și filozofie în care funcțiune, după ce se căsători și hirotoni rămase până la 1874. Delà 1874 până la 1882 a fost paroh și viceprotopop în Tiuriu, iar delà 1882 până la pensionare paroh și protopop al Ludușului. Om de o rară armonie sufletească și cu o cultură literară frumoasă. Vorbea cinci limbi. A fost un mare român și un distins lup­ tător pentru școala românească. Lumea se obișnuise a-i spune „înțeleptul Nicolae Solomon“.

225. Demetrfii Far ago-alias Caian (1838—1909). Probabil din aceeaș familie cu Demetriu Caian senior și iunior. a urmat studiile secundare în Blaj, iar cele teolo- - 94 - jgice în Blaj și Viena. Reîntors la Blaj, în anul 1863 fu nu­ mit profesor de teologie morală și pastorală la seminarul teologic. După doi ani fu trecut profesor la liceu, unde a funcționat până în 1868, când trecu la Focșani în Moldova, continuându-și profesiunea. A scris: 1 Scrierea limbei românești. 2. Manual pentru deprindere în cugetări și compozițiuni după G. R. Wurst, Focșani 1877. 3. Comentariile lui Caius I. Cesar despre răs- boiul civil, urmate de comentariile Iui A. Hirtiu despre răs- boiul Alexandrin și african precum și dc comentariile despre răsboiul Spaniei ale unui autor anonim. Buc. 1877 (premiat de Academie). 4. Reforma învățământului secundar, 1889. 5. Un mare pericol național 1891 (evrei).

226. Zenker Francisk (?—?). A fost în viața sa profesor și la liceul rom. catolic din Sibiu. Din Sibiu a ajuns nu se știe cum profesor în Baia- Mare, de unde la 1863 vine la Blaj. Numele îl arată de na­ ționalitate german și în Blaj a fost numit profesor de mu­ zică vocală Ia liceu cu condiția ca în timpul cel mai scurt să învețe limba remână. In doi ani cât a statla Blaj „apus pe note versul 1-4, liturgia și câteva cântări naționale“ după cum notează Dr. I. Rațiu în însemnările sale inedite, dar n’a învățat limba română cât i se cerea. De aceea la 1865 plecă la Turda.

227. Basiliu Rațiu (1837—1902). S’a născut în Căpâlna de jos, jud. Târnava-mică. Stu­ diile primare și secundare le-a făcut la Blaj, iar cele teolo­ gice la Blaj (a. I.) și Viena în colegiul „Sf. Barbara“. Ab­ solvind studiile, la 1864 a fost numit profesor Ia liceu, iar după șapte ani, la 1871, fu trecut la seminarul teologic, unde propuse studiul biblic până în 1884. Deodată cu numirea de profesor la seminariul teologic, a mai primit o mulțime de alte funcțiuni onorifice din partea conducerii bisericești. Delà 1884 până la 1888 a funcționat ca paroh și protopop în Re­ ghinul săsesc. Delà 1888 până la 1899 a fost vicar foraneu nl Făgărașului, în care calitate s’a dovedit un mare națio­ nalist, numărându-se printre memorandiști. La 1899 fu ehe- — 95 mat la Blaj și numit profesor de studiul biblic și rector al Seminarului. Animator al vieții românești, el a fost membru și sprijinitor al multor societăți culturale ori economice ro­ mânești. Pentru edificarea școlii române gr.-cat. din Făgăraș n donat 2000 cor., liceului din Blaj 114 cor; iar fondului Vancean alte 2000 cor. Pe lângă multe articole din „Foaia scolastică“ (Blaj) și „Preotul Român“ (Gherla) el a mai scris: 1) Catechism mic pentru școlile poporrle cu I. Rațiu Blaj 1878. 2. Manual ca- tehetic Blaj 1888.

228. Căpucian loan (1838—1905). S’a născut în Valea Sasului, jud. Târnava-Mică. Studiile liceale și cele teologice le-a făcut la Blaj. Ca absolvent al acestora, în anii școlari 1865'66 și 1866/67 a funcționat ca profesor la normele din Blaj. In anul 1867—68, a fost aplicat în cancelaria metropolitană. Intre 1869—1872 a funcționat ca paroh în Gogan-Varolea, din 1872 până în 1885 ca paroh în Adămuș, iar delà 1885 până la sfârșitul vieții în Cornești jud. Târnava-Mică. 229. Basiliu Crișan (1841-1878). Originar din Săcalul de câmpie, jud. Turda, a făcut stu­ diile secundare Ia Sibiu (cl. I.—V.) și Blaj (cl. VI—VIII), iar cele teologice la Viena, în colegiul Sf. Barbara. Reîntors delà Viena, în 1865 fusese numit profesor ordinar la cl. III. normală în Blaj, cu condițiune că, că pe 15 Oct. a. c. nea­ mânat având a se deschide cursul preparandial aci în loc, totdeodată să fi(e) și profesor de pedagogie la acest institut preparandial“1)- In anul următor școlar a fost trecut profesor Ia liceul din Blaj unde a funcționat până la 1870, când fu trimis paroh în Șeulia de Câmpie. După doi ani a fost trecut paroh în satul natal, iar în anul 1878 căpătă titlul de vice- protopop al Pogăcelei. 230. Nicolae Ionașlu (1842—1906). S’a născut în Roșia de Secaș, jud. Târnava-Mică. Stu­ diile liceale ca și cele teologice le-a urmat la Blaj. In anul 1865 când era în anul I. al teologiei a fost numit „învățător

') Rațiu : Profesorii instit. pedagogic din Blaj, Unirea 1915. Nr. 102. — 96 —

Idte cant la auditorii de pedagogie de aici din Blaj“') fără ca să figureze însă regulat în actele acelei școli. La 1869 absolvind teologia e numit profesor de cant la toate școlile din Blaj. Delà 1878 fu numit profesor ordinar la această ca­ tedră, făcând la seminarul teologic și tipicul. A servit 32 ani ajungând un vestit cântăreț bisericesc și adânc cunosc cător al ritului și tipicului. La 1900/901 își ceru singur pen­ sionarea.

231. loan Laslo (1841—1901). S’a născut în Pețelca, a făcut studiile liceale la Blaj, iar cele teologice la Blaj (I) și Viena. Intorcându-se la Blaj, în 1865 a fost numit profesor la liceu unde a funcționat până la 1869. Delà 1869 până la 1880 administrator protopopesc al Roșiei, până la 1890 când fusese numit paroh și protopop al Clujului.

232. George Rațiu (1839—1880). Născut în Alecuș jud. Târnava-Mică, probabil a făcut studiile secundare și teologice în Blaj. La 1865 era profesor la liceu unde propunea limba română, limba latină și limba germană. In 1866 se căsătorește cu Maria Lazar din Hususău (azi Valea Lungă) care fiind exceptată de canoane în 5 No- emvrie este exclus „pentru totdeauna“ din profesură și din cler. T. Cipariu, directorul liceului îi ia apărarea și amenință însuși cu demisia delà conducerea instituîiei. Cercetările și judecarea cauzei se continuă și în anul 1867. Nu știm cât timp a stat suspendat, dar la 1871 este profesor la „norme“ și la școala de fetițe. La norme continuă să funcționeze până în anul școlar 1879/80.

233. Daniil Mănăstireanu (1846—?). S’a născut în Sânmărghita jud. Solnoc Dobâca. Fiind în Blaj pe a cincia clasă gimnazială, în anul 1865, al înfiin- țărei preparandiei, fusese încredințat cu predarea caligrafiei, ca „profesor interialminte cu remunerațiune 40 fl. v. a.“. Aceeaș situație o deține și în anul următor (1866,67) fără a mai fi însă elev la gimnaziu. In anul 1867/68 isprăvi cl. VII»

i) Dr. I. Rațiu: Stud. cit. Unirea 1915, Nr. 102. și urm. — 97 — iar în anul următor termină gimnaziul la Beiuș. Revine la Blaj unde se înscrie la teologie, dar după un an de studii trece la facultatea de drept, Absolvându-o, trece în vechiul regat unde ajunge până la rangul de procuror în cariera juridică.

234» Iosif Speli (?—?). Originar din Mühlhausen, Bohemia, înainte de a veni la Blaj a fost „capei maistru“ al muzicii delà reg. 7. După plecarea lui Zenker, la 1865, prezentându-se la concurs și având toate condițiunile cerute, i s’a încredințat lui catedra de muzică vocală și instrumentală delà liceu. Se pare însă că în cei cinci ani, până la 1870, cât a rămas în slujbă, n’a prea mulțumit pe superiori, de aceea plecarea i-a fost fără urmă.

235. loan Teofil Rațiu (1810—1879). S’a născut în Tătârlaua, jud. Târnava-Mică. Studiile se­ cundare ca și cele teologice le-a urmat în Blaj. După ter­ minarea acestora la 1838, a fost trimis paroh în Comițig, între 1842—1862 paroh în Boian, iar între 1862—1866 paroh în Bazna. Rămânând văduv și fără copii, la 1866 a intrat în mănăstirea din Blaj propunând religia în cursul inferior al liceului. In 1869 este administrator parohial în Zlatna, iar la 1870 din nou în mănăstirea din Blaj. A murit în Iclod, pro­ babil ca paroh.

236. Grigorie Sârbu (1838—1909). S’a născut în Teiuș și a făcut studiile gimnaziale în Blaj, iar cele teologice la Viena (Sf. Barbara). Absolvent al aces­ tora, în anul școlar 1866 67 a funcționat ca profesor la Nor­ male și institutul pedagogic și catehet al școlii de „fetițș“. După acest an școlar se căsători și hirotoni, și părăsi Blajul preferind parohia satului natal decât o catedră școlară.

237. Ștefan Popu (1845—1890). S’a născut în Silvașul de Câmpie jud. Cluj. Studiile li­ ceale le-a făcut la Trg. Mureș (cl. I.) Dumbrăveni (cl. II-IV.) și Blaj (cl. V.—VIII), iar pedagogia superioară și agronomia 7 — 98 — la Praga. Fiind absolvent al acestora, în 1866 a lost numit profesor la preparandia proaspăt deschisă la Blaj, în care funțiune a rămas până la 1882. In acest timp a propus a- proape toate materiile de învățământ, devenind prin pregă­ tirea specială ce avea și prin străduință neobosită unul din profesorii constructivi ai școlii. La 1882, în urma unei mici neînțelegeri cu superiorii trecu munții, unde fu numit îndată profesor la seminarul central din București, apoi la institutul pedagogic Carol I. și în urmă subdirector la școala de agri­ cultură și silvicultură delà Herestrău, înfrățind stăruința activității din catedră cu îndeletni­ cirea scrisului, el a contribuit prin scrierile și publicațiile sale într’o mare măsură la formarea literaturii noastre pe­ dagogice și economice. Intre 1873—1880 a scos la Blaj re­ vista „Economul“, punând în acelaș timp bazele „Foaiei sco­ lastice“ pe care o lăsă spre redactare lui I. M. Moldovanu. Intre volumele publicate sunt: 1. Legendariu pentru școalele poporale Blaj 1872. 2. Metodul practicării legendarului, Blaj 1872. 3. Măsurile me­ trice, Blaj 1875. 4. Economia rurală, Blaj 1881.

238. Ioan Pop (1843—1868). S’a născut în Ocnița, a urmat probabil studiile liceale în Blaj, unde a terminat cele teologice la 1866. In anul șc. 1866 67, a funcționat ca învățător la norme, și în acelaș an a fost mutat profesor la liceu de limba română, istorie și geografie.

239. Simeon Micu (1841—?). S’a născut la Sărmășel jud. Cluj. Studiile liceale le-a terminat în Blaj la 1863, iar cele teologice la Universitatea din Viena 1867. In acelaș an toamna, a fost numit profesor de teologie dogmatică la Seminarul teologic și de religie la liceul inferior, în care situație a rămas până la 1886, când fusese trimis paroh și protopop în Alba-Iulia. In timpul pro­ fesoratului, pe lângă alte funcțiuni mărunte, îndeplini, între 1879—1885, și pe aceea de prefect al tipografiei. In timpul profesurei a lucrat manuale bune: 1. Teolo­ gia fundamentală, Blaj 1876. 2. Teologia dogmatică specială, — 99 —

Blaj 1881. 3. Catechismul religiunei creștine pentru cl. I. II. III. ale gimnaziului, Blaj 1884.

240. Paul Marin (1829—1891). Era originar din Dalboșeț, din Banat. Fiind fiu de gră­ nicer, a intrat în armată unde a petrecut o bună parte din viață. Ajungând în conflict cu superiorii, părăsi armata și valurile vieții îl aduseră la Blaj, în 1867 unde i se încredință propunerea gimnasticei și a desemnului la gimnaziu, iar din 1875/76 și la preparandie. La 1880 „fu relevat din post“, tot ■din motive disciplinare.

241. Petru Solomon (1842—1891). S’a născut în Curticop jud. Cluj. Studiile gimnaziale le-a urmat în Sibiu (I. V.) și Blaj (VI—VIII) iar studiile speciale pedagogice în Praga. In anul școlar 1867/68 fusese numit profesor la norme (I. II.) și totdeodată și la „preparanzi“, unde deveni ordinar între 1882—1891. Fiind dintre puținii •cu specială pregătire pedagogică el a fost un stâlp adevă­ rat al școlii preparandiei, unde a scris foarte multe materii. A scris în colaborare cu G. Muntean: 1. Abecedar pentru

242. Rozalia Muntean n. Bugner (1852—1937). Născută în Blaj, dupăce a învățat aci atât cât se putea, a urmat școala pedagogică delà Brașov. La 1868, dupăce termină studiile, revine în Blaj și fusese numită învățătoare la școala de fetițe, în locul germanei Ana Kassov. A func­ ționat la școalele de fete în toate fazele lor până în 1893 când fu pensionată de minister cu No. 13.255, după serviciu „con- știențios“ de douăzeci și șase ani. In timpul procesului me­ morandului, ea a purtat buchete cu flori în onoarea dnei Dr. I. Rațiu, din care causă a trebuit șă părăsească total viața publică părăsind președenția Reun. Femeilor române gr.-cat. din Blaj.

243. George Muntean (1840—1915). S’a născut în Henig jud. Alba-Inferioară. Studiile pri­ mare, secundare și teologice le-a terminat la Blaj în anul *7 100 —

1865. Ca Stipendist al Asociațiuniî a următ apoi la Praga institutul de pedagogie superioară, de unde se întoarce la 1868. In toamna aceluiaș an a fost numit profesor ordinar la normele de băeți și suplinitor la preparandie, unde fu numit „ordinar“ la 1880. Ca profesor a funcționat până la 1908, propunând pe lângă religie, pedagogie, metodică, 1. germană, istoria, geografia, istoria naturală și constituția patriei. Pe lângă profesură a mai fost încredințat cu multe slujbe între cari și aceea de director al preparandiei (1887— 1909), asesor consistorial, canonic metropolitan (1906) ș. a. Ca director a contribuit mult la evoluția preparandiei, în existența căreia și-a clădit o bună parte din sufletul său. Lucrări, pe lângă cele în colaborare cu Petru Solomon a publicat: Tractat de catehetică. A colaborat la „Unirea“ și alte publicații locale.

244. Dr. Ioan Rațiu (1841—?). S’a născut la Alecuș jud. Alba, unde tatăl său era cantor. Studiile primare și secundare le-a terminat în Blaj, iar teologia la Viena în colegiul „Sf. Barbara“, unde la 1868: fu proclamat doctor în sf. teologie. Reîntors în Blaj în ace­ laș an fu numit profesor de drept, istoria bisericească la Seminarul teologic, propunând în acelaș timp și religia la liceu. In anul 1879 a fost ales canonic metropolitan, fiind numit în acelaș an rector al Seminarului teologic. Delà 1888 părăsind rectoratul, rămase numai cu cele ale canonicei. Intre timp îndeplinise cu vrednicie alte funcțiuni bisericești onorifice între cari menționăm pregătirea primululuâ consiliu provincial și participarea ca și canonist la al II. Conciliut Proviciai al cărui prim secretar a fost, direcțiunea adminis­ trativă a Fundațiunei Șulutane ș. a. Pe lângă colaborările multe Ia „Foaia bisericească și scolastică“ al cărui redactor pentru partea bisericească a fost, el a publicat lucrări de. importanță și valoare mare pentru viața școlară a timpului său. 1. Instituțiunile dreptului bisericesc. 2. Despre matri­ moniu, impedimente și procedura cu respect la praxa vi- gentă în provincia mitropolitană gr. cat. de Alba-Iulia“... 3. Etica creștină pentru Seminariu... 4. Principiile funda­ mentale ale religiunii creștinii. 5. Principiile speciali ale re- ligiunii creștine. F — 101

245. Mărculeț Ioan (1844-1895). Locul nașterii nu-1 știm. Studiile liceale (V—VIII) le-a făcut la Blaj, iar cele teologice anul I. la Viena (Sf. Barbara) și restul la Blaj. La 1869, fiind absolvent al acestora, a fost uumit profesor la liceu unde propuse matematica, 1. greacă și 1. germană. După nouă ani de funcțiune, luă drumul Car- paților și trecu în Bârlad unde și-a continuat profesiunea. Colaborator valoros la „Foaia scolastică și bisericească“ din Blaj, precum și la „Revista catolică“ el a publicat și un „Manual de aritmetică pentru clasele inferioare (Blaj, 1877)

246. Ioan Gherman (1841—1909). Născut în Asinip jud. Alba, a urmat studiile liceale ca și cèle teologice la Blaj, unde în 1868, îndată după absolvire, fiind orfan, a fost aplicat în cancelaria metropolitană. La anul 1870 toamna, fu numit profesor de 1. română și 1. grea­ că la liceu funcțiune care a purtat-o până la 1900 când s’a pensionat. „Domnul“, după cum îl porecleau elevii, era atât de drept și conștiencios încât nu putea admite nici imaginar vicleșugul și necinstea ca motive de acțiune în sufletul elevilor săi, deaceea în ultimul timp nu mai avea rezultat în clase. In decursul celor 20 ani de funcțiune a fost întrebuințat în diferite alte slujbe mărunte și onorat cu felurite titluri. Din preocupările sale culturale se impune atențiunii ca pagină valoroasă în istoria culturală a Blajului, foaia-revistă „Foaia scolastică* — Blaj 1883—1886 — pe care a condus-o.

247. Ștefan Câmpian (1841—1901). S’a născut în Zrapoț jud. Solnoc-Dobâca (Someș). Studiile secundare le-a făcut în Cluj, iar cele teologice la Viena. La 1868, absolvind studiile teologice, fusese numit în cancelaria metropolitană din Blaj, de unde, după doi ani de funcțiune, Ia 1870, fu numit profesor de studiul biblic și prefect de studii în Seminarul teologic. La anul 1872 a fost trimis „in cura animarum“ și numit paroh și vice protopop al Dumbră­ venilor, unde în 1900 fu ridjsat^fa^pangul de protopop. — 102

248. George Bucșa (184g—1881). Născut în Hărastăș, ținutul Arieșului, a urmat studiile secundare Ia Blaj, iar cele teologice la Blaj (I. II.) și Viena în colegiul „Sf. Barbara“. Reîntors din Viena, în anul 1870, toamna, a fost numit profesor la liceu unde a propus 1. la­ tină, 1. maghiară și fizica. Delà 1873 până la sfârșitul vieții a funcționat ca paroh în Luna Arieșului.

249, Beniamin Pop (1846—1897). Era din Decea jud. Alba. Studiile secundare le-a urmat la Blaj, absolvindu-le în 1866 ca „egregie plene matures“, iar cele teologice le-a urmat în Viena (Sf. Barbara). In anul școlar 1870—71, ca absolvent al acestor studii, a fost numit profesor la liceu, unde a propus 1. română, 1. germană, isto­ ria și geografia. In anul 1873 a fost trimis paroh și protopop în Uioara, unde a rămas până la sfârșitul vieții. Din timpul profesurei a rămas delà el „Istoria Transilvaniei și a țărilor din Jur“, pentru adulți și clasele superioare gimnaziale, Blaj, 1872.

250. Nicolae Popescu (1843—1909). Originar din lbișdorf, lângă Mediaș, a făcut studiile li­ ceale la Mediaș (cl- I, IV) și Blaj (V. VIII) unde la 1870 a terminat studiile teologice. In toamna aceluiaș an fusese numit profesor la liceu de geografie, istorie și 1. germană în care calitate a muncit cu suflet și multă conștienciozitate 30 ani, până în 1900, când singur își ceru pensionarea. In timpul profesurei superiorii bisericești îi încredințară multe lucrări spre rezolvire fiind membru în mai multe comisii. După pensionare, drept recompensă morală, fusese numit și asesor consistorial. A colaborat cu articole de istorie la „Foaia bisericească și scolastică“, din Blaj, și la „Unirea“, iar în anuarul liceului din an. 1877—78 și 1878—79 cu sta­ diu bine documentat „Despre continuitatea Românilor din Dacia“. In volum a scos două manuale: 1. Geografia pentru el. I gim. Blaj 1878. 2. Gramatica, l. germană, ajunsă până în 1900 la a treia ediție. — 103 —

351. Mihail Cozacu (?—?). Probabil de naționalitate străină „prin rezoluția consis­ torială cu data 9 Martie nr. 552, 1872 la cererea sa, se facul- tează, începând delà 15 Martie până în 15 Iulie adecă în trei luni a înstrua — ca de probă — tinerimea studioasă din liceu în muzica vocală și instrumentală prelângă o renume- rațiune lunară de 40 îl. v. a. solvendi din casa fondului de instrucțiune" 2). In anul școlar următor Cozacu își continuă funcțiunea de profesor, propunând în anul școlar 1873—74 și la preparandie. In acelaș an însă, „în 30 Martie a. c. maestrul de muzică instrumentală M. C. ceru demisiunea, care pri- mindu-i-se numita stațiune deveni vacantă“2).

252. Alexandru Grama (1850—1896). Se născu în Blaj. Aici a urmat studiile primare și o parte din cele secundare, schimbând în clasele ultime Bla­ jul cu Sibiul. In anul 1871—72, fiind absolvent al seminaru­ lui teologic din Blaj, se duse la Viena, unde un an de zile a ascultat „Filosofia“. întors la Blaj în 1872 a propus fizica în liceu, iar în 1873, hirotonindu-se preot, celibe, fu trimis din nou în Viena, în institutul „Augustineum“ pentru per­ fecționarea în cele teologice. La 1877, doctor în sf. teologie, revine la Blaj unde fusese numit îndată profesor de dreptul- canonic și istoria bisericească la seminarul teologic și re­ ligie în liceu. In aceasta calitate funcționează cu zel și en­ tuziasm până la moartea subită în 1996. A fost și prefect de studii în seminar între 1879—1884, iar delà 1884 - 1892 a funcționat ca întâiul redactor al internatului Vancean de băeți. La 1892 fusese numit rector al seminarului și director al internatului de fetițe, înființat în acel an. La 1889 fusese ales membru în capitlul bobian în care calitate își încarcă desigur umerii cu alte obligațiuni, de care n’a fugit și nici nu s’a lăsat învins. Intre colegii săi delà seminar, prin stă­ ruința în ale cărții și prin darul condeiului ce l-a avut este un reprezentant. Pe lângă activitatea publicistică — a întemeiat și condus patru ani „Foaia bisericească“ și a fost unul din

') Programa gimnaziului superior greco catolic din Blaj, an. șc.. 1871—72 p. 5. ’) Idem. 1873—74, p. 4. 104 — fondatorii „Unirei“ — fiind un colaborator prețios al publi­ cațiilor locale, Al. Grama a publicat o serie întreagă de vo­ lume în cadrul literaturii didactice bisericești. 1. Principiile morale și etice ale religiunii creștine Blaj, (1879). 2. Introducere în cărțile sfintei Scripturi, Blaj (1878). 3. Elemente de istorie universală și particulară a bisericii (1879). 4. Istoria Universală a bisericii (ptr. Sem. 1879). 5. Explicarea mechanică modernă a naturii și cre­ dința în Dumnezeu (an. liceului an. 1879—80, 1880—81). 6. Eminescu, studiu critic (în „Unirea“ și în broșură, 1897). 7. Instituțiunile calvinești în bis. rom. din Ardeal... Blaj 1895. 8. Istoria bisericel rom. unite cu Roma. 1884.

253. George Vlasa (1842— ?).

S’a născut în Cicud jud. Turda. Studiile liceale și cele teologice le-a urmat în Blaj, complectându-și studiile cu „Academia de drepturi“ din Sibiu. La 1871 se hirotoni preot celibe în Blaj și a funcționat în cancelaria metropolitană până în 10 Februarie 1872 când a fost numit profesor la liceu unde propuse zece ani 1. latină și matematica. La 1882 a fost numit „capelan castrens“. în care funcțiune la 1900 avea titlul de protopop onorar. A prelucrat o Geometrie pentru c1. inferioare gimnazi­ ale, Blaj, 1877.

254. Ciriac B. Groze (1847—1899). Era de loc din Cacova. jud. Alba. Studiile primare le-a făcut în Aiud, cele secundare în Blaj (1867), iar cele teolo­ gice în Blaj (I) și Viena ca stipendist al metropoliei. La 1873 a fost numit profesor la liceul din Blaj, unde propuse istoria naturală (1872—1878) și mai ales materiile clasice. Hiroto- nindu-se preot (căsătorit) în 1875 el s’a distins pe ambele terene, școlar și bisericesc, încât deși muri tânăr era totuși camerar papal. Mai mult decât un simplu profesor el a co­ laborat la „Foaia scolastică“ și a împodobit anuarele liceu­ lui (an. șc. 1890—91, 1895—96) cu interesante studii din do­ meniul vieții și literaturii lumii antice. A fost un factor pu- — 105 — rărea și pretiitindenea și în toate înțelept, precaut și cum­ pătat“ ').

255. Silvestru Nestor (1848—1923). Născut în Intregalde jud Alba, a făcut studiile liceale în Sebeș, Alba-Iulia (I—IV) și Blaj (V—VIII) unde a termi­ nat și cele teologice în anul 1871. In anul 1873 se hirotoni preot (căsătorit) și în acelaș an fu numit profesor la liceu de 1. germană și 1. română în care calitate a funcționat până în 1919. Pe lângă alte funcțiuni onorifice bisericești la 1885 a fost numit și „prefect“ al tipografiei. In 1895, a pri­ mit titlul de vice-protopop onorar, în 1900 de protopop o- norar, iar la 1923 primi „Răsplata muncii“ cl. I. pentru bise­ rică. Retras din învățământ la 1919, i se încredințase totuși directoratul școalei de fete, (1902—1912) precum și acela al școalei de meserii. A fost colaborator la Unirea și alte pub­ licații blăjene. Din preocupările culturale-didactice trebue să notăm: 1. Gramatica, l. române, de T. Cipariu, editată de... 2. Manual de gramatică germană (cu N. Popescu). 3. Geo­ grafia fizică, după Dr. A. Schmidt, Blaj 1886. 4. Editează : Istoria Universală, în 2 voi. de Mărki trad, de Emil Szabo, ș. a.

256. Alexandru Uilăcan (1846—1927). De loc din Harțeu jud. Mureș-Turda, din familie de preot, a urmat studiile liceale la Trg.-Mureș și Blaj, unde la 1871—72 a terminat și studiile teologice. Studiile de natu­ rale și le-a complectat la Universitatea din Cluj. La 1873 a a fost numit profesor la liceu de 1. și lit. maghiară și de științele naturale, pe care le-a propus singur în întreg liceul între anii 1878, 1890—91. Delà 1891 a propus și economia în Seminarul teologic. Materia predilectă i-a fost Botanica în direcția căruia și-a câștigat titlul de fondator al grădinii botanice care este cea dintâiu grădină botanică pe lângă școalele secundare în Europa. La 1906, fiind numit canonic de fundațiune regească în Blaj, a părăsit profesura, dedi- cându-se cu aceeaș râvnă în conducerea bisericească unde .și până atunci îndeplinise multe funcțiuni mai mărunte. In

*) Unirea, an. 1899, p. 313. — 106 —

ultimii ani ai vieții o slăbire a nervilor, îl sustrase delà ori­ ce activitate. A scris, pe lângă mulți articoli în „Foaia sco­ lastică“ al cărui redactor a fost din 1887—1890, ș. a. și câteva manuale de școală. 1. Istoria naturală, pentru școlile poporale. 2. Zoologia, pentru cl. VI. 3. Botanica, pentru cl. V. 4. Mineralogia, pen­ tru cl. IV, toate după Dr. S. Roth. 5. Geografia, pentru cl. I. 6. Geografia, pentru cl. II. după Dr. Brosik și Paszla- vszki.

257. Ilie Chirilă (1845—1883). Originar din Făget jud. Târnava-Mică, a urmat studiile secundare la Blaj terminându-le la 1867 ca „laudabiliter maturus“, iar cele teologice tot în Blaj la 1870—71. In toamna aceluiaș an a fost numit „învățător la școala cen­ trală din Cujir, unde a funcționat trei ani i). La 1874 a fost chemat profesor la preparandie în Blaj unde a funcționat până la 1883 propunând : religia, 1. română, pedagogia, isto­ ria, geografie, 1. germană și fizică. In acest an fu trimis în parohia Luna-Arieșului unde însă moartea deabia i-a permis instalarea. In timpul profesoratului a scris o Fizică, pentru școalele poporale, care la 1883 apăruse deja în ed. II, ceeace denotă că era o carte bine lucrată.

258. Hossu Iosif (1850—1936). S’a născut în Milașul-Mare jud. Cluj, tatăl său fiind pro­ topop al Cojocnei. Studiile primare le-a urmat în Trg.-Mureș( Năsăud și Bistrița unde a făcut și cele secundare (I-IV). Clasele superioare liceale le-a terminat la Cluj, iar studiile teologice le-a isprăvit în Blaj, unde în 1873 fusese hirotonit preot. Pentru un an fu trimis paroh în Turda veche, de unde în 1874 a fost chemat la Blaj și numit profesor de matema­ tică și fizică la liceu, la care catedră în 1878 fusese numit profesor „ordinar“, dupăce făcuse censura în fața Consisto- rului mitropolitan. In timpul profesoratului mai îndeplini și alte funcțiuni onorifice școlare ori bisericești, iar în 1888 fusese ales canonic de fundațiune regească. In anul 1892

*) Dr. I. Rațiu: Prof, institutului pedagogfc din Blaj, Unirea din 1915, nr. 103. — 107 — urmă lui Alex. Micu la direcțiunea liceului de băeți, care- funcțiune împreunată cu cea de profesor o îndeplini până la 1908—1909 cu atâta vrednicie și conștiențiozitate încât: deveni proverbial. Punctualitatea și scrupulozitatea omului de administrație au fost totdeauna încoronate de o inteligență clară, și un spirit foarte viu. Colaborator serios al publica­ țiilor locale, el a fost autor de bune manuale: 1. Geometria desemnativă. 2. Planimetria constructivă, ambele la Blaj„ 1887. 3. Stereometrla desemnativă, Blaj 1888, toate pentru gimnaziul inferior, iar 4. Fizica (pentru cl. VII și VIII) de Antoniu Abt și 5. Geometria în colaborare cu E. Viciu pen­ tru clasele superioare. Foarte prețioase sunt „Date statistice' referitoare la gimnaziul gr. cat. din Blaj“ publicate în anu­ arele liceului pe anii 1881—82 și 1882—83.

259. Iosif Vasilca (1848—1874). Născut în com. Cut jud. Alba, a urmat studiile liceale* în Sebeș (I—II) și în Blaj (III—VIII) unde în 1874 a terminat și studiile teologice. In toamna aceluiaș an fusese numit profesor la liceu de 1. română, istorie și geografie, în care funcțiune n’a împlinit nici un an.

260. Costaude Traian (1850—?). Era originar din Sibiu, unde probabil a făcut și studiile primare și secundare. Teologia a terminat-o la Blaj, unde în anul școlar 1875-76 ca teolog absolvent a propus muzica, vocală și instrumentală la preparandie.

261. Teodor Petrișor (1845—1878). S’a născut în Șardul-unguresc jud. Cluj. Studiile secun­ dare le-a făcut la Cluj, iar cele teologice în Blaj. Dupa ab­ solvirea acestora fusese numit învățător la școalele grănițe- rești din Voila (1868—69), iar în 1872 profesor la preparandia de stat din Deva. După trei ani de funcțiune, la 1875, veni la Blaj ca profesor de 1. română și istorie, la liceu unde a funcționat până la moarte. A scris: 1. începutul și istoria Românilor, (dialog, po­ poral publ. în „Cărțile săteanului“, editate de N. F. Negruțiu. 2. Elemente din constituțiunea patriei sau cunoașterea drep­ turilor și obligațiunilor cetățenești, Blaj 1877. — 108 —

262. Leontina Negruțiu n. Cristian (1862—1894). S’a născut în Blaj și, rămânând orfană, a fost crescută de un unchiu și mătușă-sa. A făcut în Blaj, învățătura pri­ mară și secundară, iar în Cluj a urmat cursurile Preparan­ diei de stat (1878). In anul școlar 1878—79 a fost numită învățătoare la școala elementară de fetițe din Blaj, unde a funcționat până în 1893, când din motive de sănătate și-a cerut pensionarea. La 1880 se căsători cu profesorul Ion F. Negruțiu. Suflet distins și cu vederi largi în fața probleme­ lor vieții publice și particulare, ea a avut ideea și a depus multă energie pentru înființarea și întărirea Reuniunii femei­ lor române din Blaj.

263. Ioan P. Păcurariu (1852—?). S’a născut în Sard jud. Alba. Studiile secundare le-a făcut în Alba-Iulia (I—V) și Blaj (VI—VIII), iar cele teologice în Seminarul central din Budapesta. Fiind cancelist metro­ politan. Din anul 1878 (7 Decemvrie) fusese numit profesor la liceu în locul reposatului Teodor Petrișor. A rămas în funcțiune până la 1881, când merse paroh în Zlatna. După patru ani fusese trecut paroh în Tiuriu lângă Blaj, unde a funcționat până la moarte.

264. Aron Papiu (1851—1930). S’a născut în Asinip unde a făcut și studiile elemen­ tare. Liceul și teologia le-a absolvit la Blaj unde la 1874 a și fost numit funcționar în cancelaria metropolitană. După patru ani, la 1878, fusese numit profesor de cant bisericesc la liceu, în care funcțiune a rămas pe lângă altele mai mă­ runte până în an. șc. 1926—27. Delà 1901 încoace era pro­ fesor de cant și rit și la Seminarul teologic în locul lui Nie. Ionaș. Colaborator al „Tipicului bisericesc“ cu Bujor și Șt. Roșian. „Baciu“ cum îl numea toată lumea, fusese un vestit cântăreț în întreg Ardealul.

265. Petru Uilăcan (1848-1905). Originar din Harțeu, a făcut studiile secundare la Trg.- Mureș (I—II) și Blaj (III—VIII), iar cele teologice la Viena în colegiul „Sf. Barbara“. In 1873, venind la Blaj fusese nu­ — 109 —

mit în cancelaria mitropolitană, de unde la 1875 fu trimis; capelan la Cluj. In cei trei ani cât a stat la Cluj a ascultat și filosofiala Universitate. Intre 1878— 79—1888 a funcțio­ nat ca profesor de teologia morală și pastorală la seminarul din Blaj, propunând în acelâș timp și la liceu diferite ma­ terii în anul întâiu, iar mai târziu filosofia în cl. VIII. In anul 1888 a fost numit paroh și protopop în Reghin, unde a funcționat până la moarte. Preotul Vasile B. Muntenescu îi adresa între altele aceste versuri la mormântul său:

Zadarnic aștepta-vom ca să ne mai înveți. Aleș înte aleșii sărmanului popor, Lucrat-ai o viață să-i vezi alt viitor.

266. Elie Damian Domșa (1843—1932). Originar din Pețelca jud. Alba Iulia. Studiile liceale la. Blaj (I—VI) și Beiuș (VII și VIII), iar cele teologice la Blaj. In 1878 se hirotonește. Opt ani de zile ocupă funcțiune în cancelaria mitropolitană. In anul 1879 la sf. Ilie, după ce făcu anul de noviciat depuse votul de călugărie. In anul școlar 1879—80 a fost câteva luni profesor la liceu. După acest an, din când în când, a mai fost profesor la cursul moraliștilor. Prin moartea lui s’a încheiat șirul călugărilor basilitani, stăpânii de odinioară ai mănăstirii și școlilor blă- jene și ultimul veritabil ciparian. A publicat: „Filotea de sf. Francise de Salles, trad. Sibiu 1898.

267. Alexiu Viciu (1855—). Născut în Agrișteu jud. Târnava-Mică, a urmat studiile liceale în Blaj, iar cele de filosofie și o bună parte din cele teologice la Roma, ca trimis al metropoliei. Ultimii ani de teologie i-a terminat în Blaj în 1879. In acelaș an fu numit funcționar în cancelaria metropolitană și totodată profesor la liceu în locul lui Petru Uilăcanu, propunând 1. latină, 1. română, 1. greacă și fizică și între 1892—93—1900 și 1. fran­ ceză ca materie facultativă. La 1889 făcu la Univ. din Cluj censura de profesor, după care fu numit prof, ordinar defi­ nitiv. A funcționat până la pensionare. Azi trăiește încă la. - 110 —

Cluj. Autor al multor manuale de școală Alexiu Viciu s’a dovedit un latinist cu reputație și un cercetător serios în studiile asupra limbei române. Colaborator la „Convorbiri literare, Foaia scolastică, Foaia bisericească, Unirea și altele, numele său ajunsese printre cele mai cunoscute. A scris: 1. Exerciții practice în partea formară a l. latine, Blaj 1883. 2. Legendarii! românesc, (pentru cl. V—VI) Blaj 1884. 3. Dicționar latin-romăn, Blaj 1892. 4. Dicționar român-latin, Blaj 1907. 5. Glosariu de cuvinte dialectale, Blaj 1899. 6. Graiul poporan (dizertatie) Blaj 1899. 7. Din vo- calismul l. rom. în anuar, an. 1888—89,1889—90 și în broșură la 1893. 8. Numele de familie la românii din Ungaria, în „Uni­ rea“ nr. 30-36, 1902. 9. Dintre frații rumeri, în „Unirea“ an. 1906 Nr. 18—22. ș. a.

268. Parteniu Moldovan (1857 -1888).

Studiile liceale și cele teologice le-a făcut la Blaj, unde în 1880 a și fost numit învățător și catehet la „norme“. După opt ani de funcțiune, cu promisiuni pentru viitor, moartea îl culese dintre cei vii. Dintre articolele multe cu cari a co­ laborat la „Foaia scolastică“ din Blaj, „Datorințele părinți­ lor și învățătorilor în creșterea și educațiunea religioso-mo- rală a copiilor“ este mai viu grăitor despre vederile clare și aptitudinile pedagogice ale tânărului învățător.

269. Augustin Ungur (1856—1900).

Născut în Nireș jud. Cluj, a urmat studiile secundare în Sibiu, iar cele universitare la Cluj și Viena. Fiind absol­ vent de filosofie, ceru în 1880 o catedră la Blaj, și în acelaș an și fusese numit profesor de muzica vocală și instrumen­ tală la liceu și preparandie propunând în acelaș timp și gimnastică și desemn. După cinci ani de funcțiune, răspun­ zând chemării venite de peste munți, abzise de catedra •delà Blaj și trecu în Moldova, unde a funcționat tot ca jprofesor la liceul din Piatra-Neamț, apoi la școala elemen- tară comercială din Iași, până la moarte. — Ill —

1270. Ioan Fekete Negruțiu (1854—).

Fiu al agricultorilor Simion și Ana din com. Sucutard în jud. Someș, a urmat studiile liceale la Blaj (1874—75) iar cele teologice în Gherla. In anul 1880, primavara, fusese numit profesor la liceul din Blaj, unde se căsători în acelaș an cu învățătoarea școlii de fete Leontina Cristian primind în 14 Noemvrie și darul sfintei preoții. La liceu propuse 1. română și 1. maghiară până în 1882 toamna, când fusese tre­ cut ca profesor la preparandie, la aceleaș specialități plus -economia, unde la 1883 obținu numirea de profesor ordinar. Din anul școlar 1909—1910 a fost încredințat cu conducerea preparandiei ca director. Profesor și director, Ioan F. Ne­ gruțiu a fost inima institutului pedagogic, care prin stă­ ruințele, prin munca fără preget și înțelepciunea rară și bu­ nătatea fără pereche, la început școala, fără internat, fără bibliotecile și muzeele necesare, deveni una din cele mai rodnice din Ardeal. Educator în sensul strict al cuvântului, cl a întrodus conferințele de sociologie educativă, unice în tot Ardealul, în care „s’a atins mai ales laturea practică a normelor de viață... pentru a lumina orizontul nou al tine- rețelor ajunse în epoca lor critică și a le închega toate for­ țele în lupta, pe care trebue s-o poarte cu sine înșiși“ 9- Alături de slujba de profesor și director, superioritatea bisericească și școlară îi încredință alte lucrări fie biseri­ cești fie școlare. Membru activ al tuturor asociațiilor cultu­ rale românești, activitatea sa deveni multilaterală, împletită însă toată în jurul școlii — publicând mai multe manuale, — publicații periodice și multe disertațiuni în cadrele „Astrei“ în care a avut un rol important. Luptător naționalist în a- celaș timp I. F. Negruțiu se înșiră între figurile istorice de întâiul rang ale Ardealului. Colaborator la „Preotul ro­ mân“, „Cărțile săteanului român“, „Amicul Familiei“ din Gherla și „Foaia scolastică“, al cărui redactor și susținător ajunse între 1889—1914; Unirea și alte publicații ale tim­ pului, el a reușit totuși din preocupările profesorale să în­ chege pe lângă planurile și regulamentele de învățământ «nai multe manuale de bună reputație. Astfel a publicat:

') Cf. Dr. I. Rațiu; Prof.inst.gedagogic... Unirea an. 1915nr. 101. — 112 —

1. Manual de stilistică, Blaj 1884 (ajuns la trei ediții)^ 2. Constituția patriei, (pentru șc. preparandiale, ajuns la trei ediții). 3. Constituția patriei, (pentru șc. poporale) 1912. 4. Stilistica practică, Blaj 1894. ș. a.

271. Petru Ungurean (1856—1929). Născut în Mărgău jud. Cluj. Studiile liceale și cele pe­ dagogice le-a făcut în Cluj, obținând diploma de învățător pentru școlile primare. In 1876 a fost numit învățător la școala de stat din Mureș-Ciuciu. In acest timp el colaboră intens cu articole promițătoare la Foaia scolastică, a lui L M. Moldovanu din Blaj. In urma acestora vădindu-se o forță di­ dactică apreciabilă, în 1880 a fost numit învățător la „normele“ din Blaj, iară la 1899 transformându-se acestea în școala de aplicație de pe lângă preparandie, el a fost până la moarte învățătorul și conducătorul aceleia. In răstimp mai propuse și la școala de fetițe, iar delà 1906 propuse și pedagogia în institutul pedagogic, conducând delà 1912 și organizația șco­ lilor primare. Membru în comisiunea scolastică arhidiecezană,. alăturea de I. F. Negruțiu ș. a. el a îndeplinit și alte func­ țiuni mai mărunte. Pe lângă articolii din publicațiile perio­ dice, de numele său se leagă câteva abecedare de 1. ma­ ghiară și unul de 1. română.

272. Aron Deac (1854—?). Fiul preotului din Tăureni, jud. Turda, a făcut studiile primare în Turda, cele liceale în Trg.-Mureș și Cluj, iar cele teologice la Universitatea din Budapesta (1878). Venind în Blaj, obținu între 1879—1881 un post în cancelaria metro­ politană, iar din anul școlar 1881—82 a funcționat până la pensionare ca profesor de 1. latină și istorie pentru care în anii 1888 trecu tot la Universitatea din Budapesta exame­ nul fundamental și special. Intre anii 1885—86 și 1887—88 a propus și la preparandie gimnastica, iar în anii școlari 1903—904 și 1907—908 istoria și geografie. Nu lipsi nici dintre profesorii școlii de fete. îndeplinind și alte multe func­ țiuni bisericești, el își găsi totuși timp pentru a scrie un in­ teresant studiu istoric asupra domniei lui „Carol *Marele publ. în anuarul gimnaziului, an. șc. 1886—87, iar în volum : — 113 —

1. Geografia politică (pentru cl. VII după Otto Varga și Paul Scholtz, 1891. 2. Antichități romane.

273. Sebastian Radu (1852—1906). S’a născut în Șard jud. Alba. Studiile primare le-a fă­ cut în Șard—Ighiu, cele secundare în Alba-Iulia, iar cele teologice în Blaj (1876—77). Absolvent al acestora se duse la Budapesta și Viena, unde a terminat cu succes studiile filosofice. întors la Blaj, în 1882—83 a fost numit profesor a preparandie, dar trecu în acelaș an la liceu, unde a func- Iținnat până la 1891, după ce în 1889 merse la Budapesta pentru obținerea doctoratului în filosofie. Intre 1892—1898 a fost „concionator“ al catedralei din Blaj, iar din 1898 până la moarte paroh la Uioara. Om de condeiu și cu o cultură superioară a colaborat la Observatorul, Foaia scolastică, Foaia scolastică și bisericească, Unirea, ș. a. A publicat: 1. V, Kăroly csăszăr és a prötestăntizmus (Gherla 1889 teza de doctorat). 2. Starea civilizațiunii la popoarele pri­ mitive (Anuarul liceului din Blaj an. 1886—87).

274. Octavian Bonifiniu Banfi (1856—1911). Născut în Șomoștelnic jud. Târnava-Mică, a urmat stu­ diile inferioare și liceale în Tg.-Mureș, iar cele superioare în Blaj (1875). Isprăvind studiile teologice în seminarul cen­ tral din Budapesta (1874), fusese trimis de către consistorul metropolitan la Universitate în Budapesta (1879—80) și la Viena unde primi absolutorul în filologia clasică. In toamna anului școlar 1882 — 83 a fost numit profesor de filosofie clasică la liceul din Blaj în care funcțiune continuă cu stă­ ruință și vrednicie până la 1918. In anumiți ani pe lângă 1. latină și greacă mai propuse și alte materii între cari chiar și matematica. A îndeplinit în răstimp și alte funcțiuni mărunte extrașcolare.

275. Aurel Florian 1858—?). S’a născut în Racovița jud. Sibiu. Studiile liceale le-a făcut la Sibiu în gimnaziul evangelic (cl. I—VI) și în Blaj (cl. VII—VIII). In toamna anului 1877 fusese trimis în Semi­ narul Central din Budapesta; Venind la Blaj a funcționat 8 — 114 — un anumit timp în cancelaria metropolitană, iar între anii 1882—1888 a funcționat ca profesor suplinitor la seminarul teologic din Blaj, apoi învățător la norme și prefect al In­ ternatului Vancean. In an. șc. 1882—83 a propus și la pre­ parandie „caligrafie și exercițiile practice în instrucțiune“ ')• In anul 1888, fiind preot celibe, fusese trimis „capelan ca- strens“ în care calitate funcționa încă Ia 1900 primind dis­ tincție delà împăratul. La 1915 se afla în retragere în satul său natal2).

276. Victor Smigelschî (1858— ). S’a născut în Ludoș jud. Sibiu, unde tatăl său era no­ tar. Studiile primare și secundare le-a făcut la Sibiu (1876), iar cele teologice la seminarul central din Budapesta, că trimis al çonsistorului metropolitan, de unde se reîntoarse la 1880. îndată fusese numit profesor Ia Blaj, hirotonit preot celibe și trimis din nou la studii teologice în Viena (Augu- stineum) unde la 1883 obținu doctoratul în sfta tedlogia. In acelaș an, toamna, fusese numit funcționar cbiisîstorial, iar după opt luni, în 1884, profesor de studiul biblic la semina­ rul teologic unde era și prefect de studii. Totodată propui nea și religia în liceul superior. Membru la tribumalul ma­ trimonial, exactoratul arhidiecezan și al comisiunii pentru revederea cărților bisericești,; a desvoltat totuși o activitate publicistică și literară bogată și valoroasă. La 1892 este întâiul redactor al „Unirii“ care calitate o deține ca și a- ceea a profesorului în liceu până la 1898 când fusese ales membru al capitlului bobian. După 1900, câțiva ani a fost și director al internatului de fetițe. A scris și publicat: 1. Tatăl nostru, (meditații).;. 2. Introducere în sfta Scriptură, Blaj 1896. 3. Jertfa creștinilor, Comentar al liturghiilor bis. grecești,.,. Blaj 1897. 4. Istoria legii nouă, 2 voi. Blaj 1899. 5. Ermeneutica biblică, Blaj 1900.

277. Iacob Mureșan (1857—1917). , , - Fiul redactorului „Gazetei de Transilvania“, a făcut stu­ diile liGeale în Brașov sub conducerea tatălui său (1875).

') Dr-, I. Rațiu: Prof. inst. ped. Unirea, an. 1915, nr. 104. ’) Idem. — 115 —

Trimis la studii tehnice la Viena, în 1878 le întrerupe și fu­ sese numit profesor de muzică la liceul român din Brașov. După doi ani luă drumul Germaniei, spre Leipzig, unde ur­ mă înalte studii de muzică. La 1884, ca absolvent al acade­ miei de muzică din Leipzig, fusese numit profesor la liceul ■din Năsăud. După un an, în 1885—86, fusese numit profesor de muzică vocală și instrumentală la școlile din Blaj pro­ punând regulat la liceu și preparandie, unde în anul 1909—10 propuse și 1. germană. La catedră a funcționat până la 1917 ridicând nivelul specialității sale alături de cele mai serioase și inflorente în formarea sufletelor. întemeind coruri școlare și de amatori și în mod deosebit, prin foaia muzicală „Muza Română“ (1888, 1894—95, 1906) Iacob Mureșan, răs­ fățat al muzei, a ridicat arta română la adevărata ei valo­ are, prin balada dramatică „Mănăstirea Argeșului“executată întâi la Blaj în 1895 cu prilejul adunării generale a .Asoc. pentru lit. și cultura poporului român. Pe lângă aceasta, bu­ căți ca: Cimpoiul, Ardeleanca,, ș. a. pentru pian, Erculeanul și alte bucăți din poesia populară, interpretate cu ațâța de mare ei adevărată pătrundere, i-au înșirat numeleîptre marii compozitori români. Ca profesor a creat o pleiadă sde com­ pozitori: Dr. Tib. Brediceanu, A. Bena, Emil Șțefănuțiu, Cherebețlu, ș. a. ■ r

278. Antoniu Veștemean (.1818—1900). . , . Z

â: : jS’a născut în Veștem jud. Sibiu. Studiile pripipijç le-p urmat în Veștem, cele secundare în Sibiu la rom, jpaL (cL I—V)rși Cluj (cursul filosofic), unde a ascultat ,.up s^nicstriî și "dreptul. Studiile teologice le-a făcut în Blaj (1844),. și în­ dată se hirotoni Și fusese dispus preot în comupa. natală unde a funcționat până la 1852,; când trecu adm. cpajrohiai îrt Sibiu. La anul 1854, fusese numit profesor de 1. română ia liceu rom. Cat. din Sibiu. In 1862 fiind numit cappnic de fundațiurie regească, veni în Blaj și fusese numit și profesor și mai târziu rector al seminarului teologic. In a$ü șc,yl886 —87, 1887—88 a fost dhectpr al gimnaziului; propunând și 1. germană. In anul 189Ls’a retras Ia Sibiu uipie.-a, rămas până la moarte. ;■ a. .-A?.- • - ' ' 8* U — 116 —

279. Augustin Bunea (1857—1909).

Fiul parohului din Vad jud. Făgăraș, după mamă era înrudit cu familia lui Baron Urs de Margina. Studiile primare le-a urmat la Vad și Ohaba, iar cele liceale în Brașov (cl. I—VI) și Blaj (VII și VIII). înscris în clasa VIII, în toamna anului 1877 fusese trimis în Roma la „Propaganda Fide“ unde făcu în mod strălucit studiile filosofice și teologice. Doctor în sfânta teologie, și hirotonit preot celibe în anul 1882 se reîntoarce la Blaj și fu îndată numit funcționar în cancelaria metropolitană unde a rămas patru ani. La 1886 fusese numit profesor de dogme la seminarul teologic, pro­ punând în acelaș timp religia la liceu. La începutul profesu- rei era și prefect de studii în internatul Vancean, iar în ultimul an în seminarul clerical. După doi ani, la 1888, pă­ răsi profesura fiind numit secretar metropolitan, protonotar consistorial, notar al Directoriului Șuluțan. Intre timp mai îndeplinea alte multe funcțiuni onorifice bisericești. Toate le îndeplinea cu sfințenie, deaceea la 1891 fusese numit proto­ pop onorar, la 1892 camerar papal, iar la 1895 ales membru în capitlul bobian. Academia Română îl alese membru ordi­ nar în 1909, primăvara. Aug. Bunea, prin calitățile excepționale dovedite atât în profesură, luptele naționale cât și în activitatea literară și în mod special prin ceeace a realizat pozitiv în viață, destul de scurtă, se înșiră în pleioda dascălilor mari ai Bla­ jului, ai dascălilor cari concomitent cu dăscălia delà Blaj, erau deschizători de drumuri noui pentru progresul înceată dar sigură al neamului. Redactor Ia „Tribuna" și „Gazeta de Transilvania" el este printre cei dintâi conducători și colaboratori ai „Unirii“. Orator neîntrecut în vremea sa, Bunea deveni istoric ca să-și întindă lumina vrăjitoare nu numai în furtuna prezentului ci și în ascunzișurile întunecoase ale trecutului îndepărtat ca să dovedească trăinicia bisericii și națiunii sale pe aceste plaiuri dorite atât de mult de streini. „Cercetător al adevărului, iubitor al binelui și fru­ mosului, voință hotărâtă și caracter întreg, el punea toate acestea calități, prin o muncă încordată, în serviciul credin­ ței sale în Dumnezeu și a încrederii în viitorul neamului său *). Ip ce privește viața națională el a fost un factor ho- 117 — iărâtor al vieții politice și culturale, un agitator cu sufletul de apostol, un luptător zilnic în arenă2)“. Vizionar politic cum puțini a avut neamul nostru, el era gata oricând a face jertfa supremă pentru națiune. Cuvintele „chiar cerul de-ar cădea asupra noastră să nu încetăm un singur moment a ne apăra națiunea“, rostite la Alba-Iulia, vădesc, că adâncă i-a fost înțelepciunea și curate convingerile, nestrămutate cre­ dințele naționale și ferbinte dragostea Iui de neam și limbă 3). A scris și publicat: 1. Episcopul loan Inocențiu Micu Clain Blaj, 1900. 2. Statistica Românilor Sibiu, 1901. 3. Vechile episcopii Blaj, 1902. 4. Episcopii Petru P. Aron și D. Novacovlciu Blaj, 1902. 5. Discursuri. Aut. bisericii. Di­ verse Blaj, 1903. 6. Mitrop. Șaua Brancovici Blaj, 1906. 7. Ierarhia Românilor din Ardeal și Ungaria Blaj, 1904. 8. Amintirea lui T. Cipariu Blaj. 1905. 9. Stăpânii Țării •Oltului, (discurs de recepție, Buc. 1910). Chestiuni din drep­ tul și ist. bis. rom. unite Blaj, 1893. 280. loan Ardelean (1850—1911). S'a născut în Oradea-Mare, unde a urmat și studiile primare și secundare. Intre 1868—1875 urmează studiile teo­ logice și filosofice la Roma în Propaganda Fide luând doc­ toratul, iar la Universitatea din Budapesta obține diploma de profesor în filologia clasică. In anul școlar 1875—76 ■este numit profesor la liceul din Beiuș unde a tuncționat până în 1888—89 când vine la liceul din Blaj. Aici propune un singur an (școlar) 1. română, 1. greacă și filosofie. La 1891 -se reîntoarce în dieceza Orăzii-Mari, fiind numit paroh. După multe încercări și lovituri ale vieții, moare la 1911 ca paroh in retragere4)“. Anii de profesorat și-i împodobi cu o fru­ moasă și valoroasă activitate extrașcolară colaborând la Transilvania și Foaia bis. șl scolastică. A scris: 1. Documente istorice din Vatican relative la istoria noastră (Transil. 1877). 2. Acte istorice (Foaia bis. și scolastică, Blaj). 3. Istoria diecezei gr. cat. din Oradea-Mare voi. I.Gherla 1883, vol. II Blaj 1888.

’) Dr. Istrate: Unirea an. 1909 p. 411. *) Oct. Gogă: Unirea an. 1909 p. 413. •) Dr. I. Lupaș: în Unirea an. 1909 p. 415. *) Dr. Const. Pavel: Școalele din Beiuș (1828—1928) Beiuș an. 1928. p. 236. — 118 —

281. Iuniu Brut Hodoș (1865— ). Originar din Baia de Criș a făcut studiile prim, și sec. în Alba-Iulia, Sibiu și Blaj, (1884), iar cele teologice în Blaj (1888). In acelaș an fusese numit catehet la „școale de fetițe \ funcționând în această slujbă până la 1896. Concomitent cu cateheza funcționa ca și contabil al institutului de credti și economii „Patria“ din Blaj. Delà 1893 ajunse director exe­ cutiv al acestei bănci, care funcțiune o deține până după războiul mondial când merse în București. „Revista politică șt literară* din Blaj l-a avut la început ca proprietar editor și colaborator.

282. Izidor Marcu (1858—1925). S’a născut în Dumitra, jud. Alba, unde tatăl său era agricultor. Studiile primare le-a făcut în Alba-Iulia, unde în­ cepu și pe cele secundare, pe cari le termină la Blaj. Tot aci a terminat în 1884 și studiile teologice. In toamna ace luiaș an, după ce se hirotoni de preot celibe, fusese trimis, la Viena, la institutul „Augustineum“ pentru obținerea doc­ toratului în științele teologice. La 1888 cu deplin succes se reîntoarse la Blaj unde, toamna, fusese numit profesor de teologia morală și pastorală și de pedagogie. In acelaș timp propuse și religia la liceul de băeți. începând cu anul 1889 i s’au mai încredințat multe funcțiuni onorifice între cari la 1890 bibliotecar arhidiecezan, la 1898 secretar mitro­ politan, iar în 1901 fu ales membru în capitlul bobian. Toate acestea nu l-au ocupat însă total, căci în acelaș timp el s’a manifestat și ca un om de condeiu. A colaborat la „Foaia .bisericească“ și la „Unirea“ fiind între întemeetorii acesteia. A publicat în volum: 1. Catehism (pentru gimnaziu) Blaj 1894. 2. Teologia pastorală, vol. I. Didactica pastorală Blaj 1902. 3. Teologia pastorală vol. II. Liturgica Blaj 1906.

283. Vasile Hossu (1866—1916). Fiul parohului protopop din Tg.-Mureș, a făcut în ora­ șul natal studiile primare, iar cele secundare inferioare în Reghinul săsesc la sași, iar restul până la a șaptea clasă la colegiul reformaților din Tg.-Mureș. Fiind, în clasa a șaptea — 119 —

a fost trimis de mitropolitul Vancea la Roma. Acolo în 1885 obținu bacalaureatul, iar în 1887 licența și doctoratul în fi- losofie. O boală grea îl sili să revie în țară, unde ca prin minune se refăcu și în 1888 fu hirotonit în Blaj preot celibe. In acelaș an fusese numit profesor de teologie dogmatică la seminarul teologic din Blaj. Intre anul 1891—1897 propune filosofia la cl. VIII liceală. In anul 1892 i se încredință și conducerea internatului Vancean de băeți, iar în 1898 fusese ales canonic bobian în Blaj. Membru al comisiunii pentru editarea cărților rituale, fisc consistorial ș. a. S’a distins în toate ca om al muncii. Là 1903 fu ales episcop al Lugojului, apoi al Gherlei, unde rămase până la moarte. Çu toate ocu­ pațiile didactice, pedagogice și administrative bisericești a găsit timp și pentru preocupări de literatură și publicistică. Intemeetor al „Unirii“ alăturea de Dr. Alex. Grama, Dr. Aug. Bunea, Dr. V. Smigelschi și Dr. Isidor Marcu — și prim redactor al ei până la 13 August 1903, el a colaborat cu tot felul de articole, colaborare continuată și din scaunul de episcop. Numai im contempôran în redacția „Unirii“, ar putea preciza aportul adus de condeiul arhieresc — artico­ lele nu se semnau — în coloanele acestei gazete bisericești și politice delà Blaj. A revăzut cărțile bisericești : Orologie- rul mare 1890. ed. III., Pentecostarul mic, Triodul, Euholo- giul, Evangelierul. A scris : Manual de psihologie și logică pentru cl. VIII gim. Blaj 1898.

284. Nicolae Pop (1859—1935). S’a născut în com. Ohaba jud. Târnava-Mică. Studiile primare și liceale le-a terminat în Blaj (1883), unde a făcut și studiile teologice. După absolvirea seminarului a funcțio­ nat în cancelaria metropolitană până la 21 Nov. 1888, când fusese numit învățător la normele din Blaj, susținând în a- celaș an examenul de diplomă la preparandia din Blaj. După patru ani, trecu în fața comisiunei arhidiecezane examenul de profesor pentru preparandie. La 1898 fusese numit cate- het la preparandie, iar în 1899 desființându-se normele, fu numit învățător la școala de ucenici și la școala de re- petețiune agronomică. Cea din urmă se desființă la 1900 și în locul ei obținu spre complectare orèle de economie de la preparandie. Delà 4906 propuse numi științe naturale și — 120 — economice la preparandie precum și la seminarul teologic până în 1928 când a fost pensionat. A colaborat la pub­ licațiile locale. A publicat: 1. Sădirea și cultivarea viei, Blaj 1908. 2. Apărarea viilor de peronosporă, Blaj 1910. 3. Carte de eco­ nomie (pentru cl. V—VI primară de băeți) 1913. 4. Carte de economie (pentru cl. V—VI primară de fete) 1913. 5. Economia rurală și Grădinăritul. Economia națională (pentru seminar», preparandii și part.) Blaj 1914, ed. II. apărută la Buc. Ed. Națională „Ciornei“ 1932.

285. Alexandru Pop (1859—1912). Fiu de grănicer din Tohanul vechiu jud. Brașov urmă studiile liceale la Brașov și Blaj (1880). Doi ani de zile au- diază cursurile medicale la Universitatea din Cluj, apoi trecu la Viena unde în 1886 obținu doctoratul. După un an și câ­ teva luni de practică în clinicile din Viena se reîntoarce la Blaj, unde la 3 Martie 1888 fusese numit medic arhidiecezan și profesor de igienă pastorală la seminarul teologic, la liceu și la preparandie. A funcționat până la moarte. In anul șc. 1889/90 la cronica anului se spune: „Cu bucurie înregistrăm că morbul contagios „trachoma“ care în anul trecut erupe într’un mod, ce insufla grije, în anul acesta a dispărut mai de tot — grație profilacticei și tratamentului domnului Dr. Alexandru Pop, medic arhidiecezan“.1)

286. George Ioan Schmidt (?—?). Fost profesor de desemn și gimnastică la gimnaziul ev. ref. din Aiud, nu se știe din ce motive la anul 1888, după 19 ani de profesorat, preferă Blajul, unde la cererea sa fu­ sese numit profesor de desemn și gimnastică la liceu. Pro­ pune concomitent și la preparandie, gimnastica. La sfârșitul anului școlar 1892 93, tot la cerere este descărcat de în­ sărcinare și plecă din Blaj fără să se știe unde.

287. loan Stoica (1857—1909). Născut în Lodroman jud. Târnava-Mică, a făcut stu­ diile liceale la Blaj, unde la 1886 absolvă și seminarul teo-

Anuarul gimnaziului an. 1889/90 p. 48. 121 — logic. In 1888 a fost numit învățător la norme unde a func­ ționat până la 1898. Fiind hirotonit și căsătorit încă din 1890, în 4 Ianuarie al acestui an fusese trimis paroh în Pogăceaua și vice protopop al districtului cu acelaș nume. După 1900 l-a lovit o boală de nervi care-1 scoase din funcțiune și după o trecere fără succes pe la Sibiu, în 1909 îl doborî de tot.

288. Emil Viciu (1863-1912) S’a născut în Nirașteu jud. Mureș. Clasele secundare inferioare le-a făcut în Tr.-Mureș și Odorheiu iar cele supe­ rioare în Blaj (1882). Trimis apoi în seminarul central din Budapesta, în timpul studiilor teologice se înscrise și la Fa­ cultate unde ascultă 1 >/» an matematica și fizica. Isprăvind •cele teologice, se opri la Cluj, unde în 1888 obținu diploma de profesor de matematică și fizică pentru școalele medii. In anul școlar 1888 89 fusese numit profesor de aceste materii la liceul din Blaj și în acelaș timp prefect de studii la in­ ternatul vancean. Delà 1898 până la moarte a funcționat și ca rector al acestui internat. Bine pregătit în specialitatea sa și foarte stăruitor în muncă, el era menit să intre între dascălii mari ai Blajului, dacă tuberculoza nu l-ar fi ros cu •cruzime. In 1910 era deja pensionat din cauză de boală. „Rar profesor și superior care să fi avut atâta autori­ tate înaintea elevilor; o privire, un gest, o vorbă era de ajuns să impună disciplina cea mai desăvârșită și celor mai neastâmpărați băieți. Această putere isvora „din știința și din caracterul său întreg întemeiat pe o rară religiositate )•.* A scris, pe lângă colaborările la manuale cu Iosif Hossu (Geometria pentru gimnaziul superior 1900), „aritmetica,de G. Vlassa ed. II. 1889). Fizica poporală de Ilie Chirilă ed. II. 1896 ș. a. Fizica pentru cl. VII și VIII. gim. trad, din Abt,) Algebra pentru cl. IV—VIII 1896 și câteva articole in­ teresante despre educație ori electricitate în anuarele liceu­ lui ori în publicațiile locale.

289. Elena Sântion (1873—?). Născută în Blaj, a urmat aci studiile elementare, iar școala superioară (I. II) în Sibiu. Reîntoarsă în Blaj, pregăti

’) Ioan Georgescu în Unirea a. 1913 nr. 86. - 122 — pe cale particulară studiile preparandiale, după care în 1890’ a putut a fi numită învățătoare la școala elementară de fete din Blaj, în care post se definitivă la 1891. La anul 1894 fusese trecută ca profesoară la școala superioară (civilă), de fete în care calitate a funcționat până la 1909, când prin decret al Preav. Consister a fost „trecută la alt oficiu“. După unirea cea mare a funcționat la gimnaziul de fete din Dicio- sânmărtin. A scriș : Stropi de rouă (poezii).

290. Ambrosiu Chețianu (1868—1934). Fiul preotului din Ercea, jud. Mureș, a făcut studiile primare în. satul natal, iar cele secundare la liceul unguresc din Tg. Mureș și Blaj (1884). Fu trimis în acelaș an la Fa­ cultatea teologică din Budapesta și isprăvi studiile teolo­ gice în 1888. Apreciind înclinațiile speciale spre științele na­ turale, după întoarcerea delà Budapesta, a fost trimis tot ca bursier la Universitatea din Cluj pentru studierea acestora. JLa Cluj se impuse atât de mult superiorilor încât, la 1890 după obținerea licenței fusese numit asistent la catedra de botanică. „E cel dintâi și cel din urmă român, numit asistent la Universitatea din Cluj, sub regimul unguresc“.1) In 1891 susținu cu succes teza de doctorat: Adatok a Ruppia Tran- siluanica ismeretéhez. (Date pentru cunoașterea plantei Ruppia Transilvanica). Prespectivei științifice ademenitoare ce i se deschidea în cetatea universitară, el preferă, conformându-se conștiinței de român, catedra de științele naturale și geografie delà liceul din Blaj, unde a și fost numit în toamna aceluiaș an. Conducând delà început Muzeul de șt. ^naturale al gimna­ ziului, la 1900/1901, după alegerea de canonic a profesorului Uilăcănu, preluă și grija Grădinii botanice. Pentru ambele, custodia lui Ambrosiu Chețianu a însemnat un pas mare spre îmbogățirea și aranjarea sistematică a speciilor. Deo­ sebit de interesante sunt cele trei colecții, cu care a îmbo­ gățit Herbarul liceului de băieți: 1. Plantele în poezia po­ porală, 2, Plantele medicinale și 3. Plantele pe cari femeile-

')'Cf. loan Popu-Câmpeanu : f Ambrosiu Chețianu extras din Bulei Grad. Botanice și al Muz. Bot. 2 la Uniy, din Cluj pag. 1. — 123 —

le întrebuințează la colorat din care cea dintâi este unică? în felul ei, combinând știința cu folklorul. Toate trei colecțiile au fost expuse la expoziția din Bu­ curești la 1906, iar în Blaj la 1911. La 1910 fusese numit? director al Liceului, iar în 1915 ales canonic de fundațiune regească. Ca director și profesor rămase până în 1918 când întră în administrația bisericească, fiind până la moarte și inspectorul arhidiecezan al liceului. Cu o putere de muncă rară, claritate în vederi și multă bunătate sufletească, el a lăsat în toate ramurile activității urme neșterse și un uimitor exemplu de stăruință. Migăleala și rigiditatea administrației nu l-au împiedecat să scrie pe lângă teza de doctorat o mulțime de lucrări mai mici ori mai mari, — unele de știință,, altele de popularizare —, cari îl înscriu în șirul cărturarilor botaniști din Ardeal. 1. Unele cunoștințe despre Câmpie, an. Lie. 1891/1892, 1892/1893. 2. Istoria naturală și muzeul școalelor din Blaj 1901/1902 >). 3. Bureții comuni, Blaj 1905. 4. Igiena școla­ rului. Blaj 1907. 5. Florian Porcius Cato ca botanist, Blaj, 1908. 6. Geografia pentru ci. I. Ungaria, Blaj 1902. 7. Geo­ grafia pentru clasa II. Eurepa 1902 Blaj 1902. 8. Botanica pentru cl. V Blaj 1902.

291. Aurel Pop Bota (1860—1905). S’a născut în Șard jud. Alba. Studiile liceale ca și cele1' primare le-a făcut în Năsăud (I—VI) și Blaj (VII—VIII), iar ce­ le teologice în Budapesta, unde le isprăvi în 1885. Venind în? Blaj fu numit în cancelaria mitropolitană, iar după cinci ani, revizor arhidiecezan. La 1892 fusese numit profesor la pre­ parandia din Blaj, propunând în răstimp și succesiv majo­ ritatea materiilor. A funcționat la catedră până Ia moarte, dupăce în 1892 93 fusese numit profesor ordinar. In anul școlar 1893/94 propune și desemnul liber la liceul de băeți,- Foarte preocupat de profesură atât pentru varietatea mate­ riilor ce propuse cât mai ales pentru sufletul ce punèà în, lecții, a scris totuș câteva schițe, nesemnate, în Unirea, unde? a publicat și: Aforisme trad, din Kellner.

’) Acest studiu l-am utilizat cu mult folos. — 124 —

292. Aurelia Solomon (1856—1907). Născută în Șimleul Silvaniei și-a făcut studiile în Baia de Criș jud. Sighișoara și Sibiu unde a terminat școala su­ perioară de fete. După absolvire, fiind soția secretarului le­ gației austro-maghiare din Budapesta a ocupat acolo un post de institutoare până la 1892. Rămânând văduvă veni în Blaj și fusese numită directoară a Internatului Vancean de fetițe în care funcțiune a rămas până la moarte, propunând în a- celaș timp diferite materii.

293. loan Emil Prodan (I860—?). S’a născut în Alba-Iulia, unde a făcut și studiile pri­ mare și secundare, o parte, restul urmându-le la Brașov. Stu­ diile teologice le-a făcut la Sibiu. După terminarea aces­ tora fusese învățător în Orăștie, Hondol și Săliște, iar între 1887/88—1891,92 profesor provizoriu de gimnastică la liceul gr.-ort. din Brașov. Titlul superior pentru această catedră îl obținu în Budapesta la 1888. Intre anii șc. 1892 93 — 1900 a funcîionat ca profesor de gimnastică la preparandia și li­ ceul din Blaj. Demisionând plecă din Blaj și se ocroti la redacția Tribunei din Sibiu apoi fu preot ortodox în Spăl- naca și în urmă funcționar la societatea comercială „Han- gya“ în Aiud. Când era încă profesor în Brașov publică: 1. Manual de gimnastică pentru școalele poporale (cursul I) 1890.

294 Alexandru Coțnșa (1867— ). S’a născut în Veza lângă Blaj. Studiiie primare și se­ cundare le făcu în Blaj, unde la 1885 isprăvi și studiile pe­ dagogice. Ca învățător a funcționat în comunele : Logig (1885—86), Dumitra (1886 - 87), Biia (1887—8) și Veza (1888 —1892). Trimis de mitropolie, își complectează studiile la Cluj, unde obținu diploma în stupărit, și la Sibiu în indus­ tria de casă, după care în anul școlar 1892—93 a fost nu­ mit profesor de stupărit și industrie casnică la preparandia din Blaj. La 1900 din cauză de morb fusese trecut în pen­ sie. La 1915 era funcționar al institutului de credit „Patria“ ■din Blaj. — 125

295. Aurelia Barițiu (1860— ). Născut în Blaj a făcut aci studiile medii și cele peda­ gogice, după care în 1890 a fost numită învățătoare la școala primară grănicerească din Viștea jud. Făgăraș. La 1892 veni la Blaj ca învățătoare la școala primară de fete și superioară la internatul școlii, iar din 1905 profesoară la școala civilă de fete din Cluj. Mai târziu a fost învățătoare la școala primară de stat, până la pensionare.

296* Victoria Ioanoviciu m. Karșai ( — ). Soția profesorului delà liceu Iuliu Karșai, care a venit din Cluj. Ea propus, în anii școlar 1892—93, 1894—95 la școala superioară de fete: lucru de mână, muzica, desemn și caligrafie.

297. Iuliu Karșai (?-?). Fost profesor la Academia comercială din Cluj. Iuliu Karșai, care era absolveut de teologie și al Universității din Cluj, anul 1892 —93 a fost profesor la liceul din Blaj unde a propus matematica și geometria. In 1893 a fost numit pro­ fesor ordinar la această catedră. In întâiul an propuse și Ia școala de fete matematic și fizica. Nu se știe din ce mo­ tive la 1896 demisionează delà catedră.

298. loan Nicoară (1864— ). Originar din com. Telek jud. Cluj, era profesor „cvali- ficat de 1. română și 1. maghiară. In ăceasta calitate figu­ rează în anul școlar 1892—93 ca profesor practicant la liceul din Blaj. In anul 1893 obținu delà Ministerul de culte o bursă de o mie fl., cu care se duce în străinătate spre perfecțio­ nare după reîntoarcere se intre în învățământul de stat la Cluj, unde în ultimii ani avea catedră Ia Liceul Gh. Barițiu și Seminarul Pedagogic Universitar.

299. Gavrilă Precup (1865— ). Născut în Piatra în județul Sălaj, a făcut studiile lice­ ale la Năsăud (1886), iar cele teologice în Budapesta (1889). Tot în Budapesta începu, iar în Cluj absolvi, în 1892, la Fa­ cultatea de filosofie, și studiile de limba latină și 1. română. — 126 —

In toamna aceluiaș an a fost numit profesor suplinitor la a- ceste specialități la liceul din Blaj. Luând și examenul pe­ dagogic, în 1893 fu numit profesor ordinar. In această func­ țiune rămâne până după 1918, când slujbe mai înalte îl reclamă. Colaborator al „Unirii“ și al altor publicații. De numele lui se leagă organizarea vieții meseriașilor români din Blaj pe care i-a grupat în reuniune. A scris : .1. Educația la Romani, programa liceului an. 1908—1909.2. Părerile lui T. Cipariu asupra originii l. române, în Unirea nr. 27, 1905. 3. Generația literară delà 1848, în în Unirea 1898 nr. 21— 23. ș. a. 300. loan Sâmpălean (1866—1938). Născut în Tritiul-de-sus jud. Turda, a făcut studiile pri­ mare în Turda, iar cele secundare (cl. I—V)în Blaj. In toamna anului 1885 a fost trimis în colegiul sf. Atanasiu din Roma, de unde urmă studiile filosofice și teologice la „Propaganda Fide“. In anul 1890 se reîntoarse doctor în sf. teologie și hirotonit preot celibe. La Blaj fusese numit funcționar în can­ celaria mitropolitană și în 1893 spiritual în seminarul teo­ logic și profesor la religie la institutul pedagogic și școala superioară de fete, unde a propus până în 1894/95. In anul 1896 a fost numit profesor la seminarul teologic pentru is­ toria bisericească și dreptul canonic, propunând în acelaș timp și religia la liceul de băieți. In această calitate a func­ ționat neîntrerupt până în 1924 când fusese ales mem­ bru al capitlului bobian. Memoria rară și spiritul de pătrun­ dere a problemelor ca și darul vorbei i-au ajutat să ilus­ treze catedra cum alții puțin au făcut-o. Deși era lipsit de veleitatea scrisului, el a fost totuși între inițiatorii revistei „Cultura Creștină“ în care a publicat câteva articole mie­ zoase și expresive. A fost în viața sa membru al diferitelor comisiuhi bisericești și scolastice. 301. Ștefan Roșianu (1867—1937). S’a născut în Băgău jud. Âlba din părinți agricultori. Studiile primare ie-a făcut în satul natal și Blaj (cl. IV), cele secundare în Blaj (1889) tinde termină și teologia (1893). In anul școlar 1893 - 94 a funcționat ca subprefect la inter­ natul varicean de băeți, fiind și învățător suplinitor de I. _ 127 —

Tomână la școala superioară de fete. In anul următor,_c.uîn- voirea superiorității bisericești merse la Cluj unde a termi­ nat dreptul. Un an Și o lună a practicat apoi în Trg.-Mureș ia tribunal. Reîntors la Cluj, în 1899 a fost numit catchet pentru elevii gr; catolici din Cluj afară. de cei delà prepar randii. Hirotonindu-se ca preot căsătorit la 1899 a fost nu­ mit capelan la Cluj. In anul 1904 revenind la Blaj a fost numit spiritual și profesor în seminarul teologic, propunând in acelaș timp, din 1907, religia la institutul pedagogic. Din unul școlar 1909—1910 făcu cateheza la școala de aplicație unde făceau teologii practica. începător al sfintelor misiuni poporale (1903) și al reuniunilor de femei (Cluj, 1902), mem­ bru în diferite comisiuni din conducerea bisericească, ales în 1928 canonic regesc în Blaj, părintele Șt. Roșianu și-a legat numele de multe acțiuni culturale precum și de opere cari fac cinste literaturii noastre bisericești. Colaborator continuu al „Culturii Creștine“ (Blaj, 1911) al „Unirei“, Ga­ zetei Transilvaniei și întemeetor, alăturea de Elie Dăianu, al gazetei poporale „Răvașul“ din Cluj, el a fost un om al •condeiului, îmbogățind lit. bisericească cu multe volume: 1. Alcoolismul (în colaborare cu Dr. Izidor Marcu) Blaj 1907. 2. Sfaturi pentru țărani și viața sf-lui Izidor după Tousaint 1907. 3. Tipicul arhieresc, Blaj -1913. 4. Tipicul bisericesc, (în colaborare cu Aron Papiu și Dr. Victor Bojor) Blaj 1914, ed. 1932. ' A editat : 1. învățăturile de pocăință, Blaj 1912. 2. Exercițiile spirituale, Blaj 1914, ale oratorului Teodor Papp

302. Eliza Bodocăn.(1875—).

' 1 /Născută/în Cftfj a făcut acolo și Școala Normală. în­ cepe să funcționeze ca învățătoare la școala de fetițe în anul ștr. 1893/94. După o întrerupere, în anul 1905, când gân­ durile. o purtau spre călugărie, revine, și mai târziu ajunge și direetbara internatului de fete; In această situație rămâne până în 1926. 128 —

303. Liciniu Pop (1871—1896). Născut în Blaj, aci a făcut studiiile primare și secun­ dare precum și o parte din cele teologice pe cari le con­ tinuă apoi la Roma. întors la Blaj a fost numit îndată (1893) profesor de istorie bisericească și dreptul canonic în semi­ narul teologic propunând în acelaș timp și religia la liceu.

304. Aurel C. Domșa (1868—193...). S’a născut în Blaj unde a făcut și studii primare, se­ cundare (1885) și teologice (1889). După absolvirea semina­ rului teologic a fost funcționar în cancelaria mitropolitană până în 16 Ianuarie 1891 când fusese numit contabil Ia Casa centrală arhidiecesană. In Septemvrie a aceluiaș an, a fost numit capelan în Blaj, iar în 1894 catehet le școala de fe­ tițe, unde a funcționat până în 1904. A fost apoi paroh și protopop în Blaj. Colaborator și redactor responsabil al „Uni­ rii“ a devenit un luptător pentru națiune, gustând închiso­ rile maghiare. A scris: Floricele de câmp, schițe ușoare, Blaj 1994. 2. Poetul G. Coșbuc, disertație, Blaj.

305. Ioan Fodor (jun.) (1867—?). Născut în Măhal, din județul Someș a făcut studiile primare și secundare în Gherla (cl. I. —IV), la liceul de stat din Sibiu (cl. V.—VIII), iar cele teologice în Blaj și Budapesta. In Cluj a urmat Facultatea de filozofie și litere obținând la 1896 diploma de profesor pentru școlile medii. încă în 1894 a fost numit profesor suplinitor la liceul din Blaj pentru limba română și limba maghiară, în care funcțiune, după obținerea diplomei, fusese numit ordinar. Intre 1897—1899 a fost și „prefect“ în internatul vancean de băeți. In 1911/12 a pro­ pus și la preparandie 1. maghiară și limba germană, iar în anul școlar următor a propus numai limba maghiară la cursul III și IV. Profesura la liceul de băieți a continuat-o până la 1919 când sub regimul românesc, a fost numit di­ rector la Liceul de fete „Carmen Silva“ din Timișoara, unde a funcționat până la pensionare, în 1935. A tradus Chezeșia de C. Almert, dramă în trei acte Blaj 1899. — 129 —

306. Georgina Muntean n. Bucșa (1878—). S’a născut în Luna de Arieș jud. Turda. A absolvit clasele primare și gimnaziul romano-catolic de fete din Alba- Iulia. In anul 1894 a fost numită învățătoare la școala „ele­ mentară" de fete din Blaj, unde a funcționat până în 1 Martie 1927, când a fost trecută la școala primară de stat din Blaj. Aci a funcționat până la pensionare (1934).

307. loan Rațiu (1869—1917). Fiu de agricultor, din Dobâca jud. Someș, a făcut sta­ diile liceale în Cluj, facultatea de filosofie în Gratz și Cluj unde la 1898 obținu diploma de profesor pentru școlile me­ dii, iar în 1900 doctoratul în filosofie. înainte însă de ter­ minarea studiilor, în 1895, fusese numit profesor la preparan­ dia din Blaj, unde a funcționat până în 1900 când trecu la liceu. In răstimp mai propuse la liceu, școala superioară dé fete, fiind delà 1897—1900 și prefect la internatul preparan- dial, iar delà 1900—1908 prefect al Internatului Vancean. La liceu fu trecut cu catedra la 1900, a propus până ia la moarte. Om de o stăruință rară, cu dragoste de muncă neobișnuită, în viața-i relativ scurtă a lucrat foarte mult atât ca dascăl cât și că om de litere. Dacă tehnica lucrări­ lor, forțată de alergarea după prea multe probleme din tre­ cutul românesc, le-a făcut să pară azi necomplecte ca me­ todă și informație, ele sunt totuși un punct sigur de orien­ tare pentru cercetătorii moderni, prin sinceritatea și onesti­ tatea intelectuală a autorului. Pe lângă colaborări valoroase la Unirea, Luceafărul, Transilvania și Foaia scolastică, la care a fost și ajutor de redactor 1910—1912, el a publicat: (V Viața și operile lui Andreiu Mureșanu, (teză de doc­ torat publicat în ungurește la Cluj.) Blaj 1909. 2. Poezia Idilică, Blaj 1901. Q) Studii și biografii, Blaj 1904. 4. Ale­ xandru Papiu Ilarian, (în „Unirea* an. 1902, 1903). 5. Va- Site Cârlova, Blaj 1905. 6. Timoteiu Cipariu. Viața și acti­ vitatea tui, Blaj 1905. T Vasile Fabian Bob, Blaj 1907. 8. Ioan Rusu, Blaj 1908. (j) Dăscălii noștri, Blaj 1908. 10. Bla- jul, Brașov 1911. 11. Din trecutul ordulul basil'dan (an. liceu­ lui 1911—12). 12. Poetica și Legendar poetic (manual) cu Alex. Citiră, Blaj 1911“. 13. Ioan M. Moldovan (notițe bio- 5 — 130 —

•grafice) Unirea, 1915. 14. Profesorii Institutului pedagogic din Blaj, în Unirea, an. 1915. 15. Istoria literaturii române, în colab. cu V. Onițiu. 308. Valeriu Suciu (1871—1929). Fiu de agricultor din Spini, jud. Târnava-Mică, studiile primare și secundare — afară de cl. IV și V cari le-a urmat în Aiud pentru a deprinde 1. maghiară — le-a făcut la Blaj, iar cele teologice și Facultatea de Litere și filosofie la Buda­ pesta între 1889—90, 1895—96. In anul 1896 fusese numit profesor suplinitor la liceu de unde, după patru ani, trecu în postul de vice notar consistorial. De aci în Sept. 1906 a fost numit profesor la preparandie de matomatică și fizică pe care o ținu până la moarte, fiind în ultimul an și direc­ torul școlii. A fost director și la cursul seral de ucenici. în­ credințat din partea autorității bisericești și școlare a scris : 1. Aritmetică (pentru cl. II. pop.) Blaj 1914. 2. Arit­ metică (pentru cl. III și IV pop.) Blaj 1914. 3. Aritmetică și Geometrie (pentru cl. V și VI pop.) Blaj 1913. 4. Aritmetică și Geometrie pentru cl. III preparandială în colaborare cu Nicolae F. Negruțiu prof, gimnazial. 309. Teodor Vandor (1869—1905). Originar din Blajel jud. Târnava-Mică, a făcut studiile primare și secundare în Mediaș și Blaj, cele teologice în Blaj (1892), iar cele pedagogice în Budapesta (1897). In a- eelaș an venind la Blaj, a fost numit econom la internatul vancean, iar delà 1901 vice-rector la seminarul teologic unde a rămas până la moarte. In răstimp, aproape neîntrerupt, a propus la diferite școli. In anul școlar 1897—98 propuse religia la preparandie, în 1898—99 trecu la norme, dar des- ființându-se aceasta din anul următor până în 1901 propuse la școala gr. cat. rom. de meserie și negustorie nou înfiin­ țată, apoi Ia școala superioară de fete (1900—1902) și la școala civilă de fete până în 1905 când ceru concediu de boală. începuturile preocupărilor sale literare și istorice au fost foarte promițătoare. Colaborator la „Foaia scolastică“ cu multe articole de pedagogie, între cari excelează: Știin­ țele naturale în școala poporală, el a redactat impunătoarea lucrare statistică și istorică: Șematismul ven. cler, al Arhid. mitropolitane pe anul 1900, care ne-a fost foarte folositoare. - 131 —

310. Iacob Radu (1868—1932). Născut în Rădești, jud. Alba, a făcut studiile în Blaj, cele teologice și filosofice în Roma de unde se întoarse doc­ tor în ambele științe, la 1894. In acelaș an a fost trimis paroh în Șermaș unde a stat până la 1898 când fusese adus la Blaj ca spiritual în seminarul teologic și profesor ’ de re­ ligie Ia preparandie și școala superioară de fete. După un ah de profesorat trece în vechiul regat ca paroh în Bucu­ rești unde rămase doi ani. In 1899 veni în Ardeal, dar nu la Blaj ci la Lugoj unde până 1902 îndeplinii funcțiunile de arhivar, bibliotecar, vicenotar consistorial și catehet la școa­ la industrială. Intre 1902—1912 a fost vicar foraneu al Hațe­ gului, de unde trecu ca membru în capitlul din Lugoj, apoi al celui din Oradea-Mare până la moarte. A fost și membru corespondent al Academiei Române. Preocupările de serios cercetător istoric literar l-au înșirat în rândul cărturarilor ardeleni. A publicat: 1. Istoria Vicariatului gr. cat. al Hațegu­ lui, Lugoj 1913. 2. Biserica sf. Uniri din Tâmpăhaza-Uifalău, Oradea-Mare 1912. 3. Catalogul Manuscriselor din biblioteca diecezană gr. cat. din Oradea, în Analele Acad. Române. 4. Doi Luceferi rătăcitori, (Gh. Șincai, P. Maior). 5. Samuil Vulcan. 6. Episcopul Vasile Erdelyi. 7. Istoria diecezei gr. cat. de Oradea.

311. Rozica Căpușan (1878— ). S’a născut în Găpușul-Mare jud. Cluj. Studiile primare și secundare Ie-a urmat la Huedin și Cluj, iar cele pedago­ gice le-a făcut în mod privat la Blaj. In anul școlar 1898— 99 a fost numită învățătoare la școala de fetițe, unde pro­ pune lucrul de mână. Din 1902 propuse lucrul de mână și la școala civilă de fete. In anul școlar 1908—1909 avu con­ cediu pentru examenul pedagogic la Cluj, după care fu nu­ mită ordinară în postul de până acum unde a funcționat până după 1918.

312. Vasile Suciu (1873—1935). Născut în Copăcel jud. Făgăraș, din părinți agricultori. Studiile Ie-a început în Făgăraș și le-a terminat în Blaj (1892), &• 132

iar cele teologice și filosofice la Roma obținând în amân­ două doctoratul. întors la Blaj în anul școlar 1898—99 fu numit spiritual în seminarul teologic și catehet la preparan­ die. După câteva luni încă fu trecut la catedra de teologie dogmatică la seminarul teologic și religia la liceul superior. In anul 1910, ocupă în capitlul bobian, locul lui Aug. Bunea. In 1907 a fost numit rector la internatul Vancean. In 1911 a fost ales vice președinte al Asociațiunii „Astra“. Intre timp a mai îndeplinit și alte funcțiuni și agende din condu­ cerea centrală bisericească. In anul 1919 a fost proclamat președinte al Cosiliului Național la Blaj. După moartea mitropolitului V. Mihali, la 1919 fu can­ didat întâiul la scaunul mitropolitan în care a și păstorit 15 ani. De păstorirea sa se leagă: Agru-1, Congregația de surori și multe clădiri școlare din Blaj, între cari se impune mai ales Institutul Recunoștinții. A fost membru de onoare al Acad. Rom., al Soc. Regale de Geografie, al Astrei ș. a. A colaborat și condus chiar în 1899—1900 ziarul „Unirea". A scris : 2. Hipnotism și spiritism, Blaj... 2. Teologia dogmatică fundamentală I, II, Blaj. 3. Teologia dogmatică specială I. II, Blaj..

31}. Iuliu Maniu (1873—). S’a născut în Șimleul Silvaniei. Studiile primare Ie-a făcut la Blaj, cele secundare în Zălău (1890), iar cele juri- ridice în Cluj, Budapesta și Viena. Doctoratul îl obținu la Budapesta în 1896 iar censura în 1898. Reîntors la Șimleul Silvaniei în acelaș ap, toamna, fusese chemat la Blaj, unde a ocupat postul de advocat arhidiecezan. Chiar delà început propune mai mulți ani și dreptul civil la seminarul telogic. Intrând în viața politică, a fost în mai multe rânduri deputat în parlamentul din Budapesta, președinte al partidului Na­ țional Român, și după Unire, președintele Consiliului diri­ gent și apoi prim-ministru al țării.

314. Alexandru dura (1876—1936). Fiul preotului din Abrud studiile primare le face acasă, iar cele secundare în Blaj și Sibiu (1894). Urmează apoi Fa­ cultatea. teologică la Budapesta (1898) și reîntors la Blaj este numit profesor suplinitor la catedra de teologie morală delà — 133 —

Academia teologică. In anul următor (1891) pleacă însă,din nou la Budapesta pentru a lirma studiile clasice. In 1902 •este numit profesor de 1. română, 1. latină și L greacă la liceul de băieți, unde funcționează neîntrerupt până în 1919 ■când Ministerul instrucțiunii delà București îl numește di­ rector al liceului „Gh. Barițiu“ din Cluj. A colaborat la „Fa­ milia“, „Tribuna,* „Românul“, „Lupta“, „Viața *,Românească „Semănătorul“ și a redactat „Luceafărul“ (Budapesta) și „Unirea“ (Blaj), în timpul Consiliului dirigent, când acesta •era singurul cotidian românesc în Ardeal. A scris peste două­ zeci volume și broșuri. Amintim aci numai pe cele mai im­ portante: 1. Visuri trecute, schițe și nuvele, Blaj 1903. 2. Icoane, Budapesta 1905. 3. Eminescu și Coșbuc, note com­ parative, Blaj 1908. 4. Amintiri, schițe și nuvele, Orăștie 1912. -5. Sunt steăn strein, schițe și povestiri, Bac. 1920. 6. Poves­ tire pe scurt a vieții lui Avram Iancu, Cluj. 7. Frații (Bibi. Semănătorul Nr. 1) Arad. 8. Scrisoare din cealaltă lume Nr. 26) Arad. 9. Iscariot, schițe (Nr. 94) Arad. 10. Homunculus (Bibi. Dimineața Nr. 27) Buc. ș. a.

315. Iuliu Nistor (1859— ?) S’a născut în Pișcolț jud. Bihor. Studiile secundare Ie-a țfăcut în Oradea-Mare și Beiuș iar cele teologice în Oradea Mare, Ungvard și Blaj (1883). Intre 1883—1886 a fost func­ ționar la cancelaria mitropolitănă. In 1894 a fost numit ca­ pelan al Blajului. Era și revizor arhidiecezan. Din anul șc. 3899,900 a propus, până în timpul răsboiului mondial, religia și la școlile de fete.

In secolul al XIX-lea mai trebue amintiți următorii: 116 loan Ciocian (1811) 817 loan Colceriu. 318. Dănilă Moise. 319. Mureșan Voi vi ciul (1808). 320. Ștefan Boer, menționat între abonații la „Organul lu- minărei“ în 1847. 321. Georghe Bărbat, protopop în Blaj, a făcut cateheză ia „norme“ în anul 1883/84. - 134 —

322. Gregoriu Gall, menționat ca profesor,. în arhiva mi­ tropolitană din Blaj, în anii 1840—44. 323. Crucian Mărginean, paroh ortodox în Cenade, a fă­ cut cateheză la toate școlile între 1883 -1887. 324. Samoil Sabo, paroh ortodox în Lupu, apoi în Blaj, a catehizat elevii ortodocși între 1887—1930. 325. Emil Ștefănuțiu, a propus în anii școlari 1894/95 și 1895—96 muzica vocală și instrumentală la Institutul pre­ parandial și în cl. IV și V delà școala superioară de fete. 326. Maria Radu a propus lucru de mână la șc'oalele de fete între 1894—1898. Omitem a mai înșira numele celor cari s’au îngrijit de instrucția religioasă a elevilor reformați, mozaici ș. a. întru­ cât numărul acestor elevi a fost, totdeauna, disparent față de cel al românilor. 1900—1918

327. Ioan Băg&ian fl878—). Născut în Cîucuzel, jud. Alba, și-a făcut studiile pri­ mare la Aiud, cele secundare și Academia Teologică la Blaj. A urmat apoi Institutul de educație fizică din Budapesta. In anul 1900 a fost numit profesor suplinitor, apoi titular la Li­ ceul de băeți Sf. Vasile cel Mare, unde a funcționat până la pensionare (1936) In 1919 a fost numit asesor ordinar la Exactoratul Arhidiecezan, iar în 1924 vice protopop onorar. In 1930 a fost distins cu decorația „Steaua României“ în grad de cavaler.

328. Elie Dăianu (1869—). Studiile secundare în Blaj, iar cele teologice și filozo­ fice la Universitatea din Budapesta. Activitatea publică și-o începu prin coloanele ziarului „Tribuna“ din Sibiu, după des­ ființarea căruia, veni profesor la Blaj. In anii școlari 1900,901 1901/1002 a propus la liceu limba germană și limba română. In urma intervenției guvernului maghiar a trebuit să pără­ sească profesura, și a fost numit protopop al Clujului. In timpul răsboiului mondial a făcut un an închisoare și apoi a fost deținut la Șopron. Președ: Corn. Mon. 1st. direcția Ardeal. A fost deputat și senator în mai multe rânduri. A redactat zece ani „Ră­ vașul“ la Cluj. A scris multe lucrări istorice și bisericești.

329. Emil Szabo (1876—1915) S’a născut în Ajton jud. Cluj. Studiile secundare și teo­ logice le-a făcut în Blaj, iar literele și filosofia în Cluj. In 1900 a fost numit profesor suplinitor la liceul din Blaj și preparandie propunând în ambele școli geografia și istoria. In anul 1904 obținu la facultatea din Cluj doctoratul în is- — 136 — torie și 1. română, iar în anul 1905, învoit din partea supe­ riorității bisericești, se duse profesor la preparandia de stat ■din Cristurul Săcuesc, unde funcționa și la 1915. A scris : 1. „Coșbuc György tanulmăny a român ira- ■dalomtôrténet korébol (teza de doctorat). 2. Istoria universală de Dr. Alex. Mărcki (în trei volume trad. în colaborare cu Silvestru Nestor. 3. Cântece poezii Blaj 1904.

330. Flavin C. Domșa (1878—1932). S’a născut în Pinticul săsesc jud. Cluj. Studiile secun- daro le-a făcut în Bistrița (cl. I.—VI) și în Blaj (1897). Tri­ mis apoi la Budapesta a urmat patru ani școala de Arte frumoase obținând în 1901 diploma de profesor de geome­ trie și desemn liber. In acelaș an, toamna, a fost numit pro­ fesor pentru aceste specialități la liceul de băeți din Blaj, propunând mai mulți ani și la preparandie. La liceu a func­ ționat până la moarte. In 1918 și 1920 a fost profesor la cursurile delà Univ, din Cluj pentru pregătirea profesorilor de desemn. Artist desăvârșit în pictura iconografică și or- namentativă, el a împodobit cu operele sale zeci de bise­ rici românești din Ardeal; iar „în potret ne-a dat cele mai bune lucrări“, cari „îl fac cunoscut și prețuit pretutindeni“.

"$31. Augustin Caliani (1879 ). S’a născut în Iareni-Lumperd jud. Cluj. Studiile secun­ dare le-a făcut în Târgu-Mureș, Blaj și Sibiu, iar cele uni­ versitare la Cluj, specializându-se în limba latină, 1. maghiară și limba română. In anul 1902 a fost trimis de Ministerul In- trucțiunii din Bupapesta în Italia pentru specializare în artă și arheologie antică. In 1902 (Septemvrie) a fost numit pro­ fesor de limba latină și limba maghiară la liceul „Sf. Va­ sile“ din Blaj. In 1919 este numit și director al liceului, iar în decemvrie 1928 ocupă postul de director general al în­ vățământului particular din Ministerul Educației Naționale, Misiunea încadrării vechilor școli blăjene, așa cum sunt azi, în regimul românesc, îi revine întreagă,. À. scris : 1. Urmele domniei române în Ardeal. 2. Ridi­ carea nivelului cultural și economic al Câmpiei ardelene. 3, Părți elese din Ovidiu, Sallustiu, Cicero și Horațiu, 4 broșuri. — 137 —

332. Eugen Pantea (1876 ). Născut în Râciu jud. Mureș își face studiile secundare și cele teologice în Blaj iar cele universitare la Cluj. In 1902 a fost numit profesor de fizică și matematică Ia Liceul „Sf. Vasilè cel Mare“ din Blaj, unde funcționează până în 1907 •când este trecut la școala civilă de fete tot în Blaj. In Sept. 1908 e numit șef al contabilității, din Consiliul Dirigent, Re­ sortul Cultelor și Artelor. își menține acest post în cadrele Inspectoratului general al Regiunii școlare Cluj, până în 1986 Gând trece la pensie.

333. Octavian Prie (1875—1938). NăSGut în Săcădate din jud. Sibiu, a făcut studiile se­ cundare în Sibiu, iar cele teologice în Budapesta (1899). In anul școlar următor, venind la Blaj, a fost numit subprefect' la sèminariul junimei, iar în anul următor merse din nou la Budapesta pentru a se pregăti de profesor. In 1903 veni la Blaj și fu numit profesor suplinitor la liceu și la Seminarul teologic unde propuse biblicul. In 1905 primi titlul de pro­ fesor ordinar, iar în 1906 obținu doctoratul cu teza: Curen­ tul ethimologic în filologia română. puse limba germană, limba română ș. a. până la venirea regimului românesc, când trecu la Cluj, întâi șef al Rezor- tului Cultelor apoi profesor la Acadèmia Comercială; In mai multe rânduri a fost deputat în parlamentul țării. A publicat: 1. Verbele auxiliare sunt, am, voi Blaj 1911. 2. Conjugările limbei române, Blaj 1914, 3. O vlișoară (piesă poporală în 3 acte), Blaj 1912. 4. Jertfe (dramă în 4 acte). ’Blaj 1914. 5. Porcii (piesă teatrală) 1933. 6. Gramaticager­ mană *pt 1, cl. III—IV. 7. Manual de limba maghiară cl. I—II.

334. Victor Macaveiu (1877— ). Originar din Șercaia jùd. Făgaraș, a făcut studiile pri­ mare în Șercaia și Ohaba, cele secundare le termină Ia Blaj •(maturitatea la Nasăud) 1895. Urmează Academia teologică din Blaj, apoi în 1900, după ce se hirotoni preot celibe fu trimis la Viena pentru perfecționare. In 1904 este numit pro­ fesor la Academia teologică de teologie morală și pastorală, iar în anul următor e trecut la studiul biblic pe care-1 predă ■până la 1920. In 1907 și-a luat doctoratul în sf. teologie. — 138

Intre timp a funcționat și ca profesor de religie la școala civilă de fete și la liceul de băieți (1916/1917). Intre 1913: până în 1919 a fost rector al Internatului Vancean. In 1920 a fost ales canonic mitropolitan, în care calitate, după moartea, mitropolitului Suciu a condus arhi dieceza ca vicar capitular. Azi este prepozitul capitlului și vicar arhidiecezan. Membru și președinte al comisiei pentru revizuirea cărților bisericești,, a editat „Liturghierul“, și „Orologhionul“ în care a realizat o formă literară frumoasă păstrând în acelaș timp exactitatea textului. In mai multe rânduri a fost ales deputat și senator.. Colaborator la „Unirea“ și întemeietor al revistei „Cultura Creștină“ a desvoltat o activitate bogată în terenul scrisului. A tradus: „Tragedia calvarului“, edit, de Soc. I. M. Clain. 335. Alexandru Nicolescu (1882— ). S’a născut în Tulgheș jud. Ciuc. Studiile primare și se- cundare (cl. I.—IV.) le-a făcut în Reghin și Blaj (cl. VI—VII). In cursul anului 1898 trimis la Roma unde la 1900 obținu: doctoratul în filozofie, iar la 1904 în sfta teologie. întors la Blaj, fu numit funcționar în cancelaria arhidiecezană de unde după un an la 1905 trecu profesor și prefect de studii la. seminarul teologic. In acest timp a propus și la preparandie.. După doi ani, la cerere proprie, fu învoit să meargă missio- nar în America, iar în 1909 se reîntoarse din nou la cate­ drele din Blaj. La 1913 a fost numit secretar mitropolitan și asesor consistorial, iar în 1916 canonic. In 1919 a fost trimis procurator al bisericii noastre la Roma, fiind totodată și jurisconsult eclasiastic pe lângă legația română de pe lângă Vatican. In vara anului 1920 se reîntoarce și ocupă, postul de director spiritual al maicelor și conducător al or- îèlinatului din obreja. In 1912 ocupă scaunul arhieresc al. Lugojului, unde păstorește până în 1936, când, Roma îl în­ tărește de Mitropolit al Blajului. In Lugoj vizitează aproape toate parohiile, a înmulțit bisericile și a pictat, aproape pe cheltuiala proprie, catedrala. A colaborat la „Unirea“, „Românul“, „Cultura Creștină“,. „Sionul românesc“ ș. a. A scris: 1. Spicuiri din trecutul bi­ sericii răsăritene Cleveland Ohio, 1908. 2. Impresii, Blaj 1911. 3'. Adevăruri eterne, Blaj 1915. 5. Teologia morală yolumul I. Principii, Blaj 1918. 5. Meditații, după Vercuysse, 2 voi... 6- Biblioteca pentru clasa cultă nr. 1—11, ș. a. — 139 —

336. Aurel B. Gajia (1880— ). Originar'din Șonfalău jud. Turda. Studiile secundare­ le-a urmat la Blaj (I—VII) și Năsăud (VIII 1900), cele teo­ logice în Blaj, iar facultatea de ficosofie și litere la Buda­ pesta, unde la 1906 obținu diploma de profesor din geogra­ fie și istorie. In acelaș an, toamna, a fost numit profesor la preparandie și liceu. ,In 1910 fusese numit profesor ordinar la liceu dar în funcțiune tot la preparandie, unde a propus- în acest răstimp aproape toate materiile. In anul 1911 fusese trecut la școala civilă de fete unde propuse până în 1916— 17. In anul următor îndeplinește serviciul de preot militar. După războiul mondial pleacă din Blaj.

337. Traian German (1879— ). Născut în Carpadea jud. Cluj, a făcut studiile secun­ dare și cele teologice în Blaj. Intre 1903—4, 1906—7 urmea­ ză Literele și filosofia la Budapesta. In 1907, toamna, este? numit profesor de matematică și fizică la liceul de băieți în« locul lui E. Viciu. După războiu (1919) este transferat la liceul de fete, desvoltat din fosta școala civilă, și ocupă; postul de director al acestuia (1919—1928). In 1927 a fost: numit inspector școlar la Regiunea școlară în Cluj. Ca a- tare și-a transferat și catedra la liceul „Gh. Barițiu“ din Cluj.. A redactat : Comoara Satelor, rev. de Folklor, Blaj. A scris: „Meteorologia poporală“.

338. Mihail Șerban (1883— ). Născut în com. Săpânța (Maramureș), a făcut studiile- secundare la Beiuș, iar cele universitare la Budapesta, unde- s’a specializat în matematică și fizică. După obținerea dip­ lomei, Oct. 1908 a fost numit la Școala civilă de fete. Mai târziu a propus și la liceul „Sf. Vasile“ aceleaș materii; până î< anul 1920 câud trecu la stat ajungând director.

339. Eugen Mera (1885— ). Originar din Meneșul de Câmpie jud Mureș, a făcut studiile liceale la rom. cat. în Tg. Mureș, iar facultatea de- fifosofie și litere la Cluj și Berlin (1904 - 905, 1907—908)» unde Ia 1910 obținu diploma de profesor de 1. latină și !.. — 140 tgermană. încă din 1908 a fost numit profesor suplinitor la preparandia din Blaj unde a stat puțin. In anul 1909 a tre­ cut la liceul de stat din Dej. După războiul mondial a func­ ționat ca profesor și director al Liceul Comercial din Alba- Iulia.

340. Atanasia Pop n. Mania (1879— ). S’a născut în comuna fruntașă Zagra, jud. Năsăud, din părinți grănițeri. Tatal său a fost notar comunal. Clasele •(primare le-a făcut în comuna natală, la școala grănițerească trivtală); școala civilă (medie) la maicele ursuline din Sibiu, iar școala normală și Pedagogicul Superior la maicele Notre Dame din Calacea. Diploma de profesoara a luat-o cu distincție în primăvara anului 1907. In tot timpul școla­ rității sale din cursul secundar și superior a fost cea dintâi. După terminarea studiilor a întrat în învățământ. A funcționat cu începere delà 1 Septemvrie 1907 până în 1939, luna 1 Octomvrie, când a ieșit la binemeritata pensiune. Școa- lele la care a funcționat sunt: Școala medie „Sancta Ursu­ la“ din Sibiu (1 Sept. 1907—31 August 1908), Școala medie de lete din Iăszapati—Ungaria (1 Sept. 1908—31 August 1909); școala medie gr. cat de fete, Blaj (1 Sept. 1919—3 ■Oct 1919; Liceul gr. cat. de fete Blaj, (din 3 Oct. 1909—31 Aug. 1920 și 1 Sept. 1921—1 Oct. 1939). Din 1 Sept. 1920 până în 31 Aug. 1921 a funcționat la gimnaziul de fete din Târgul-Mureș. In tot cursul activității sale de profesoară distingându-se prin pregătirea sa temeinică, munca sa conștincioasă, punc­ tualitate și exactitate riguroasă, superioritatea școlară a a- preciat-o, numind-o în mai multe rânduri directoară ; așa în 1920 Sept, este directoarea gimnaziul de fete din Tg.-Mureș numită de M. Instr., pe care l-a inaugurat și condus, până ce acesta s’a transformat în actualul Liceu „Unirea“; delà 1 Oct. 1928 până la 1 Decemvrie acelaș an este directoarea Școalei normale gr. cat, de fete din Blaj, de unde apoi trece la conducerea Liceului gr. cat de fete, pe care îl conduce până la 31 Aug. 1929, când din motive sanitare este nevoită să se retragă din fruntea școalei. După moartea valorosului director Al. Lupeanu, superioritatea bisericească pe ziua de '7 Octomvrie 1937 o încredințează din nou cu conducerea — 141 —

Liceului, numindu-o directoare, în care demnitate stă până- la pensionarea sa, întâmplată în Octomvrie 1939. In anul 1937, luna Oct. P. V. Consistor o numește In- spectoarea școalei urmane de menaj din localitate, care func­ țiune o deține și azi. In viața publică s’a manifestat și a activat în cadrele Reuniunii Femeilor gr. cat. române din Blaj, a cărei prezi- dentă a și fost din 1929 până în 1935, apoi la Crucea Roșie, filiala Blaj, a cărei viceprezidenta este delà înființarea ei.

341. Nicolae Negruțiu (1887— ).

S’a născut în Blaj. Aci a făcut studiile primare și se­ cundare (1905). A urmat apoi matematica și fizica la Buda­ pesta. La 1909 era deja profesor la liceul „Sf. Vasile“ de acéste două specialități, funcțiune ce o deține până în 1919,. când trece, întâi ca și „comsiar provizoriu“, apoi director la Liceul „T. Cipariu“ din Dumbrăveni. In anul 1938 este nu­ mit inspector general central în Min. Educațiunii Naționale. A scris : Manual de Matematici, pentru școlile normale. Blaj (în colab. cu V. Șuciu)..

^42. Petru Suciu (1883— ).

Originar din Chiciud, — azi Miceștii de Câmpie — și-a făcut studiile secundare în Năsăud și Blaj unde a termi­ nă și Academia Teologică. Urmează Facultatea de Litere la Cluj și Budapesta, iar studii speciale de istorie face la Ber­ lin. In 1909 e numit profesor la lice.ul „Sf. Vasile“ de istorie și geografie funcțiune ce o deține zece ani. In 1919 este numit director la Liceul „Regele Ferdinand I“ din Turda. A colaborat la; „Ideea Europeană“, „Viața Românească“, „So­ cietatea de Mâine“, „Unirea“, „Patria.* „România Nouă". A scris: 1 Păcatele noastre Cluj 1923. 2, Probleme ar­ delene, Cluj 1924. 3. Populația Ardealului Cluj 1925. 4. Roșia Montană, Cluj 1927. 5. Țara Moților Cluj L928. 6. Județul Turda, Turda 1929, 7. Clasele noastre sociale, Turda 1930. 8. Proprietatea agrară în Ardeal, Cluj 1931 ș. a. — 142

343. Rusu Alexandru (1884— ). Născut în Șeulea de Câmpie, și-a făcut studiile secun­ dare în Bistrița, Târgu-Mureș și Blaj (1903) iar cele Teolo­ gice în Budapesta unde a luat doctoratul. In 1910 a fost numit profesor de dogmatică la Academia teologică și profesor de religie la liceul de băieți. In vre­ mea Consiliului Dirigent a ocupat postul de secretar general ia resortul cultelor (Dec. 1918—Aprilie 1920), după care re­ vine la Blaj ca secretar mitropolitan și la catedra delà Acad, teologică. Tot atunci a fost numit și rector al Internatului Vancian (până în Oct. 1925) și fisc al consistorului. In 1923 e ales canonic. Din 1925 este rectorul Acad, teologice, înde­ plinind și alte agende bisericești. Intre 1919—1920 este și deputat. Delà 1911 până la 1918 a condus revista »Cultura Creștină“ al cărui întemeietor a fost, iar din 1922 conduse ca redactor, apoi director ziarul „Unirea“. In anul 1930 a fost ales episcop al Diecezei române unite a Maramureșului. A scris două manuale de catechism în colaborare cu Șt. Roșianu.

■ 344. Valeriu Șt. Iozon (1882— ). Născut în Tohanul vechiu jud. Brașov, a făcut studiile primare acolo, clasele de liceu și Școala normală în Blaj (1901/902). După absolvire a funcționat ca învățător la șco­ lile confesionale din comunele: Bucerdea grânoasă, Cetatea de baltă, Tohanul vechiu, Juriul de Câmpie și Aiton, unde a fost și director. Și-a completat studiile cu Academia comer­ cială din Debrețin (1907/1908). In anul următor a audiat la Viena cursuri de bancă. In anul școlar 1909/910 a fost nu­ mit învățător la școala gr.-cat. a „elevilor de meserii și co- merciu“. In anul următor, a fost trimis de Consistorul din Blaj la cursurile de desemn delà Ghör. Reîntors la Blaj a predat aceste materii-la școala de fete (1910—1918), la șc normală de învățători (1919/920), și la liceul „Sf. Vasile“- ’(1920—1923). La 1918 i s’a încredințat și educarea copiilor ocrotiți în orfelinatul din Blaj. La școala de ucenici a funcționat 30 ani, reușind să atragă la început toți ucenicii delà școala statului (din Blaj) la cursurile sale, provocând astfel desființarea aceleia, pentru 143 —

•care faptă a fost apreciat chiar de Ministerul ungar de atunci cu diplomă de laudă și un premiu în bani.

345. Alexandru Borza (1887— ). Născut la Alba-Iulia unde-și face studiile primare și se­ cundare. A urmat apoi Facultatea de teologie în Budapesta« în care timp a frecventat și cursurile de științe naturale pentru care a dovedit înclinări din fragedă copilărie« In 1911 e numit profesor de științele naturale la liceul de băieți -din Blaj. Reorganizează Grădina Botanică și muzeul școlar. In anul 1913 a întemeeat cercetășia. In 1913—1914 a petre­ cut un an de specializare la Institutele botanice din Breslau și Berlin, cu bursă primită delà soc. „Transilvania“ din Bu­ curești. Reîntors la Blaj, reorganizează Universitatea popu­ lară cu flora Ardealului. In 1919 estt numit profesor agregat la Universitatea ■din Cluj. Acolo, organizează Grădina Botanică și Muzeul Botanic. A fost și secretar general al Minist. Educației na­ ționale. A participat la mai multe congrese internaționale •de specialitate și a organizat unul la noi în țară în 1931. A scris parte 239 lucrări de interes botanic și conduce pu­ blicațiile: „Buletinul Grădinii și Muzeului botanic“. Contri- buțiuni botanice din Cluj, Buletinul Corn. Mon. Naturale, Memoriile Corn. Mon. Naturale“ ș. a.

346. Iiiliu Maior (1886— ). S’a născut în Reghin jud. Mureș unde a făcut studiile primare și secundare (cl. I—IV) la școala germană. Clasele V—VIII, liceale le-a urmat la Tg.-Mureș. Teologia a fâcùt-o la Blaj (1909). In acelaș an plecă la Budapesta ca și catehet la școlile primare cu intenția însă de a urma și cursurile la Facultatea de litere. Absolvent al cursurilor de 1. germa­ nă și I. latină fu rechemat Ia Blaj (1911), unde a fost numit prof. supl. de I. germană Ia școala normală. In acelaș timp conduse și internatul acelei școli până în 1920, pe care-1 reorganiză împreună cu directorul școlii I. F. Negruțiu. Ea școala normală a mai propus 1. maghiară și istoria pedago-. giei. In vara anului 1920 a fost numit profesor titular la Li­ ceul „Sf. *Vasile unde a propus 1. germană și 1. latină până — 144

în anul școlar 1931 - 32 când a fost numit director al școa- lei Com. superioare care s’a înființat atunci. Conducând a- ceastă școală, șapte ani, pâuă la alegerea de canonic (1939),. îi rămâne integral rolul de prim organizator al ei, ajungând cu opt clase în internat propriu. In timpul activității di­ dactice și administrative școlare a mai îndeplinit multe funcțiuni mărunte (membru al Reun. de misiuni, asesor și notarul Tribunalului Matrimonial pentru dieceză, membru în comit. Desp. ,, Astra “-Blaj ș. a.). Ministerul Educației Națio­ nale i-a încredințat spre cenzura manuale de 1. germană,, l-a numit membru în comisiunile examenului de capacitate pentru profesori secundari, în comisii de bacalaureat și i-a dat mai multe delegații pentru ptezidarea examenelor la di­ ferite școli confesionale minoritare (Odorheiu, Sighișoara ș. à,). A colaborat încă de copil la Foaia Poporului din' Sibiu, la Gazeta Transilvaniei, apoi la Foaia scolastică, Unirea,. Românul (Arad), Cultura Creștină ș. a. In 1919 când Unirea apărea zilnic a fost redactorul ei timp de patru luni. In a- celaș an a fondat împreună cu Al. Lupeanu „Unirea Popo­ rului“ pe care o conduce și azi ca director. Tot în acel an și cu aceeaș colaborare a întemeeat Calendarul delà Blaj. care, reluat în 1925, apare regulat în fiecare an. A obținut ürmätoarele distincțiuni : asesor consistorial (1934), membru în secția școlară a „Astrei“ (1935), ofițer al „Sfelei Româ- mâniei" (1936 cu prilejul jubileului de 25 ani de gazetărie),, protopop onorar (1936) și canonic prebendat (1939). A scris: Cărțile bunului creștin (20 nre.). Din viața ve­ chilor creștini.

347. Alexandru Dobrescu (1882— ). Născut în Henig jud. Alba, a făcut studiile liceale la Sebeș (cl. I.—IV) și Blaj (cl. V—VIII), iar cele medicale la Budapesta, In Ianuarie 1912, după moartealui Dr. Alexandru Pop a venit la Sibiu ca medic școlar în care calitate pro­ pune și igiena la preparandie și liceu, dar .numai câteva luni. Reîntors la Sibiu, el s’a așezat apoi la Brașov.

348. Vasile Hâncu (1870— ). Născut în Păucea jud. Târnava-Mică, a făcut studiile secundare în Blaj (cl. I.—VI) și București unde a urmat și — 145 —

Facultatea de medicină și Școala superioară de farmacie,, obținând în 1905 diploma de medic. Merse apoi în streină- tate pentru perfecționare, la Berlin și Paris. Reîntors în Bu­ curești își începu acolo activitatea medicală, de unde la 1912 veni la Blaj ca medic școlar și profesor de igienă. In 1914 a înființat un spital în Blaj. După războiul mondial a plecat din Blaj. Intrând în viața publică a fost în mai multe rân­ duri parlamentar. A colaborat la „Unirea“, „Cultura Creș­ tina“ ș. a.

349. loan Coltor (1886—1934). S’a născut în Blaj din părinți meseriași. Studiile pri­ mare și secundare le-a făcut în Blaj (1904), iar cele filozo­ fice și teologice la Roma, unde în 1906 obținu doctoratul în teologie. Reîntors la Blaj fusese trimis un an capelan la Cluj, iar în 1911 adus la Blaj ca revizor și notar exactoral. După doi ani, (1913) în care timp fusese și administrator parohial în Orlat a fost numit profesor de morală și pastorală la se­ minarul din Blaj, propunând în acelaș timp și la școlile se­ cundare religia. In 1925 a fost ales canonic bobian. Membru al Reuniunii de Misiuni el „a înscris una din cele mai fru­ moase pegini ale ei“. Intrând în viața publică, a fost depu­ tat în mai multe rânduri, consilier la conferința de pace din Paris (1919) membru în comitetul executiv al Partidului Na­ țional. In 1921 a fost câtva timp și în America. A fost și subsecretar de stat la 1932, în guvernul Vaida. A aranjat pelerinaje în anii jubilări: 1925, 1930 și 1933. A ținut anual câte o serie ori mai multe de exerciții spirituale pentru preoți și mireni, Ia Blaj, Lugoj, Oradea, Cluj ș. a. A cola­ borat la: „Unirea“, „Foaia școlastică“, „Cultura Creștină“, pe care a și condus-o într’un timp. A scris: Ploaie de roze (viața Sf. Tereza) Blaj.

350. Alexandru Lupeanu-Melin (1887—1937). Născut în com. Fărău jud. Alba, a făcut studiile pri­ mare în comuna Ciuci, cele secundare în Blaj, cele teologice în Blaj și Budapesta, iar Facultatea de litere în Cluj. In 1916 a fost numit profesor la școlile de fete, mai târziu și direc- 10 — 146 torul liceului de fete. A propus 1. română și istoria. A înfiin­ țat împreună cu Iuliu Maior gazeta poporală „Unirea Popo­ rului“. Scriitor recunoscut, el a început să publice încă din 1906 și a colaborat la toate publicațiile blăjine contempo­ rane precum și la altele din altă parte. A tipărit peste 30 volume și broșuri, multe din ele scrise pentru popor. Cu valoare literară mai însemnată sunt: Călăuza Blajului, Bla­ jul istoric în icoană, Povestiri glumețe, Xilografii delà Blaj, Fetița orfană, Evocări din viața Blajului ș. a. A fost mem­ bru al. Soc. scriitorilor români din București, membru și vi­ cepreședinte al sindicatului presei române din Ardeal, mem­ bru în secțiunea literară a Astrei, Președinte al Desp. Astra, Blaj, membru coresp. al Comis, monumentelor istorice etc...

351. Ioan Moldovan (1886— ). Născut în 28 Ianuarie în comuna Micăsasa jud. Târ­ nava-Mică din părinți agricultori. Studiile primare le-a făcut în com. Micasasa și la școala de aplicație de pe lângă școa­ la normală din Blaj, cele secundare le-a terminat la Liceul gr. cat. de băieți din Blaj, unde a luat și bacalaureatul în anul 1905. Studiile teologice le-a făcut la facultatea teolo­ gică de pe lângă universitatea din Budapesta, terminându-le în Iunie 1909. Din 1 Iulie 1909, a fost angajat în cancelaria metro­ politană din Blaj ca: practicant, actuar și notar consistorial până în 10 Octomvrie 1918, când a fost numit profesor titu­ lar definitiv pentru studiul Religiunii, Ia școala normală de băieți din Blaj și suplinitor la catedra de Liturgică, tipic și cant bis. la Acad, teologică din Blaj. Cu începutul anului școlastic 1922—1923, a fost trecut profesor de religie — la liceul de băieți „Sf. Vasile“ din Blaj, unde a funcționat fără întrerupere pân la finea anului școlastic 1933—1934. La începutul lunei Iulie 1934, a fost ales canonic me­ tropolitan în care calitate funcționează până azi.

352. Hulea Ovidiu (1895- Născut în com. Galda de Jos, jud. Alba. Studiile liceale îe-a făcut la Blaj, iar teologia și literele la Universitatea din — 147 —

Budapesta. In 1918 a fost numit profesor la liceul de băieți din Blaj. După câțiva ani de funcție a trecut la Aiud unde ocupă și azi postul de director al liceului Titu Maiorescu“. A scris : 1. Blestemul codrului, poezii. 2. lerbe matinale, poezii, Cluj, 1929. 3. De profundls, poezii, Aiud, 1926. 4. învierea, poem, dramatic, Cluj, 1929. 5. Avram Iancu, poem, dramatic ș. a.

Intre 1900 și 1918 au mai funcționat scurt timp, ca su­ plinitori, practicanți ori catehețU următorii: 353. Emilia Bodocan. 354. Simion Gocan. 355. Vasile Moldovan. 356. Nicolae Pop (iunior). 357. Ganea Nicodim. 358. Nicolae Costea. (Mai puțin putem afirma întregitatea seriei profesorilor delà Aca­ demia teologică întru cât, atât arhiva instituției cât și timpul de cât am dispus nu ne-au servit suficient pentru un control complet).

10* Indice alfabetic

pagina pagina Aaron Ioan-Iacob 23 Bosi Nicolae 50 Abraham George 45 Bucșa George 102 Aiudeanu Gavril 51 Bunea Augustin 116 Albani Toma Ieronim 77 Caian Demetriu (sen.) 36 Albini Izidor 55 Caian Demetriu (iun.) 44 Albini Vasile Augustin 80 Caian Iosif 85 Alutan Constantin 58 Caian Samuil 51 Anca Alexandru CO Caian Simion 59 Antonelli Ioan 87 Caliani Augustin 136 Ardelean Ioan 117 Caliani Silvestru 19 Arieșan Ioan 80 Câmpian Ștefan 101 Aron Nicolau 43 Căpucian Ioan 95 Arpadi Alexandru 74 Căpucian Ioan 71 Auxențiu Ambroziu 21 Căpușan Rozicä 131 Bägäian Ioan 135 Chețianu Ambroziu 122 Balint Ioan 88 Chirilă Ilie 106 Bărbat George 133 Chirilă loan 61 Barițiu Aurelia 124 Ciocian loan 133 Barițiu George * 71 Cipariu Timoteiu 62 Barna Ioan 47 Ciura Alexandru 132 Bărnuțiu Simion 67 Clain Samuil (Micu) 25 Bata George 51 Colceriu loan 133 Begnescu Nicolae 88 Coltor loan 145 Beniamin Todor Vasile 60 Coltor Samuil 33 Blăjan Alimpiu 88 Comșa Alexandru 124 Bläjan Gedeon 90 Coroian Demetriu 73 Bob Ioan (ep.) 22 Coșocneanu Teodor 50 Bob George 51 Costande Traian 107 Bobb Ioan 93 Costea loan 69 Bodocan Eliza 127 Costea Nicolae 147 Bodocan Emilia 147 Cotorea Geronțiu 18 Boer Demetriu 75 Cozacu Mihail 103 Boer Filip 56 Crișan Baziliu 95 Boer Ștefan 133 Crișan Demetriu 44 Boiariu 22 Crișan Vasile 51 Boier Aron 91 Cristocean loan 70 Bonifaciu Vasile Erdély 52 Crucian Mărginean 134 Bonifiniu Octavian Banfi 113 Daian Elie 135 Borza Alexandru 143 Dănilă Basiliu 89 — 149 —

pagina pagina Dănilă Moise 133 Hossu Vasile 118 Deac Aron 112 Hossu Vasile Parteniu 24 Deac Ioan 61 Hulea Ovidiu 146 Deleanu Ioan Budai 35 Ionașiu Nicolae 95 Demenelchi Petru 21 Iozon Șt. Valeriu 142 Devai Ioan Iosafat 33 Isaia, călugărul 20 Dimitrievici Constantin 19 Joviani Nicolae-Augustin 70 Dobra Avram 49 Jurca Leon(iü Leontean 69 Dobrescu Alexandrescu 144 Kalnoki Ieronim 36 Domșa C. Aurel 128 Karșai Iuliu 125 Domșa Damian Elie 109 Karșai Victoria n. Ioanoviciu 125 Domșa C. Flaviu 136 Katonai Iosif 37 D-agea George 77 Keresteși Basiliu 24 Dragomir Ioan 70 Kerteș Vasile 57 Dunca Ciril 66 Kirâly Teodor 36 Elekeș Gregoriu 78 Kossov Anna 89 Făgărășan Mihail 37 Kutfalvi Moisi 64 Farago Demetriu 93 Laday Augustin (sen.) 43 Farago Elie 65 Ladai Augustin 74 Fărkaș Benedict 33 Ladai Demetriu 73 Fărkaș Spiridon 33 Ladoși Ioan 46 Faur (Covaci) Ioan 84 Laslo Ioan (sen.) 39 Filip Simion 53 Laslo Ioan 96 Filipan Vasile 58 Laslo Iosif 45 Filipan Vasile (sen.) 38 Lemeni Ioan 48 Filoteiu Laslo-Francisc 21 Luca Vasile 53 Fiscuti Alexandru 29 Ludoșianu Nicolae 21 Florian Aurel 113 Lugojan Iacob 86 Fodor Ioan (sen.) 61 Lupeanu Alexandru (Melin) 145 Fodor Ioan (iun.) 128 Macaveiu Victor 137 Gajia B. Aurel 139 Maior Grigore 17 Gall Gregoriu 134 Maior Ioan 46 Ganea Nicodim 147 Maior Iuliu 143 George Dumitru 55 Maior Petru 30 German Traian 139 Maiorean Teodor 81 Gherman Ioan 101 Man Ioan 53 Gyulai Constantin 40 Mănăstireanu Daniil 96 Gocan Simion 147 Manfi Iosif 54 Grama Alexandru 103 Manfi Vasile 66 Grama Samuil 47 Maniu I. Iosif 76 Groze B. Ciriac 104 Maniu Iuliu 132 Halmaghi Ioan 34 Maniu Nicolae 63 Häncu Vasile 144 Marcu Izidor 118 Haran Demetriu 56 Marcu Nicolae 64 Hodoș Brut Iuniu 118 Mărculeț Ioan 101 Hossu Iosif 106 Marcian Toma Hossu Iosif 82 Marian Ioan 58 — 150 —

pagina paginai Marin Paul 99 Pantea Eugen 137 Medan Ioan 43 Pap Grigorie 46 Meheși Avram 38 Pap Teodor de Ujfaläu 47 Mesaros Atanasiu 72 Papfalvi Constantin 64 Mera Eugen 139 Para Ioan 29 Micu Alexandru 89 Pașca Vasile 55 Micu Moldovan Ioan 90 Pasti Teodor 68 Micu Simeon 98 Peterlaki Gherman 34 Mihail Ambroziu Elekeși 71 Petrișor Teodor 107 Mihălescu S. Simion 84 Petru Parteniu Iacob 24 Mihali Gregoriu 66 Petruția Efrem 59 Moldovan Ioan 87 Pop Alexandru 120 Moldovan Ioan 146 Pop Atanasia n. Maniu 140 Moldovan Parteniu 110 Pop Beniamin 'j 102 Moldovan Ștefan 73 Pop Augustin 81 Moldovan Vasile 147 Pop Bota Aurel 123 Moldvai Gregoriu 70 Pop Ciril 45 Molnar Nicolae 66 Pop Demetriu (jun.) 50 Moschonas Leontin 19 Pop Demetriu (sen) 42 Muntean Alexandru 79 Pop Éfrem 74 Muntean Francise 86 Pop Gavrilă 92 Muntean George 99 Pop Grigore Gerasim 22 Muntean Georgina n. Bucșa 129 Pop Ioachim 32 Muutean Mihail 46 Pop loan 98 Muntean Rozalia n. Bugner 99 Pop loan 49 Muntean Vasile 57 Pop loan 33 Mdreșian (novrcntl) 133 Pop loan Sadovai 54 Mureșian Alexandru 24 Pop Iosif 75 Mureșan Iacob 114 Pop Ladislau Basiliu 79 Neagoe Ioan 20 Pop Laslo Gavrilă 79 Negoe Ioan (iun.) 42 Pop Liciniu 127 Neagoe Meletie Manase 21 Pop Liviu Andrei 77 Neagoe Vasile 20 Pop Macarie 43 Negruțiu Fekete Ioan 78 Pop Moise-Manfy 39 Negruțiu Fekete Ioan (iun. 111 Pop Macedon 71 Negruțiu Leontina n. Cristian 108 Pop Nicolae (iun) 147 Negruțiu Nicolae 141 Pop Nicolae 119 Nemeș Ioan 37 Pop Nicolae 88 Nemeș Vasile 41 Pop Petru 85 Nestor Silvestru 105 Pop Petrii 45 Nicoarä Ioan 125 Pop Samuil 72' Nistor Iuliu 133 Pop Ștefan 25 Nicolescu Alexandru 138 Pop Zaharia 57 Nyulasi Iosif 59 Popescu Ioan 87 Novac Eliseu 42 Popescu Nicolae 102 Păcurariu P. Ioan 108 Popescu Vasile 93 Pamfilie Ioan 86 Popoviciu Arseniu 54 pagina pagina Popoviciu Gavrilă 45 Simonetti loan 40 Popoviciu Ioan 65 Șincai Gheorghe 27 Popoviciu Teodor 56 Smigelschi Victor 114 Popu Ștefan 97 Socaciu George 61 Preja Aron 57 Solomon Aurelia 123 Precup Gavrilă 125 Solomon Nicolae 93 Precup Grigorie 60 Solomon Petru 99 Prie Octavian 137 Speil Iosif 97 Prodan Emil Ioan 124 Ștefan Ioan 68 Pujan Alexandru 67 Ștefănuțiu Emil 134 Pumnul Aron 81 Stoian loan 92 Radu Ioan 44 Stoian George 82 Radu Iacob 131 Stoica loan 120 Radu Maria 134 Stoica Gavrilă de Băts 41 Radu Sebastian 113 Suciu Petru 141 Rain Gregoriu 60 Suciu Valeriu 130 Raităr Demetriu 37 Suciu Vasile 131 Ramonțai Grigorie 61 Szabo Emil 135 Rațiu Basiliu 94 Tarția Iosif 76 Rațiu George 96 Tatu George 40 Rațiu Gregoriu 42 Teslovanu Demetriu 73 Rațiu Ioan 129 Tillea loan 57 Rațiu Ioan 100 Timariu Mihail 32 Rațiu Teofil Ioan 97 Tohati Atanasiu 50 Rațiu Vasile 59 Țopa Chirii 38 Rațiu Vasile de Nagylaka 52 Turcu loan 77 Rațiu Simeon 40 Uilăcan Alexandru 105 Rednic Atanasiu 17 Uilăcan Petru 108 Roșianu Ștefan 126 Uugur Augustin 110 Rotariu Paul (Kerekeș) 80 Ungur Petru 32 Rusu Alexandru 142 Ungurean Petru 112 Rusu Ioan 69 Rusu V. Ioan 82 Vaida Demetriu de Glod 41 Sabo Samuil 134 Vandor Teodor 130 Sabo Ștefan 43 Varga loan 86 Săcădate Ion 20 Vasilca Iosif 107 Sacalai loan 67 Veștemean Antoniu 115 Sâmpălean loan 126 Viciu Alexiu 109 Sântion Elena 121 Viciu Emil 121 Sârbu Grigorie 97 Vijoli Ioanichiu 31 Schmidt G. Ioan 120 Vișai Eugen 56 Șerban Mihail 139 Vlad Ștefan 39 Sereni Teodor 65 Vlassa Elie Țicudi 75 Șeușianu loan 49 Vlasa George 104 Silvaș Simion 50 Vulcan George 20 Sima Onophreu 63 Zenker Francise 94