Dascălii Blajului Seria Lor Cronologica Cu Date Bio-Bibliografice
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PROF. NIC. COMȘA DASCĂLII BLAJULUI SERIA LOR CRONOLOGICA CU DATE BIO-BIBLIOGRAFICE RETIPĂRIRE DIN ANUARUL LICEULUI „SF. VASILE“ - BLAJ. 1940 BLAJ— Tipografia Seminarului Prof. NICOLAE COMȘA DASCĂLII BLAJULUI SERIA LOR CRONOLOGICA CU DATE BIO-BIBLIOGRAFICE IHæliil HOI BCU Cluj-Napoca BL A J —1940 Tipografia Seminarului INTRODUCERE Cuuântul Blaj, pe lângă numele așezării românești delà îmbinarea Târnavelor, are, pentru Românii de pretutindeni, și o semnificație spirituală. Blaj înseamnă azi, prin trecutul și prezentul său, conștiință, credință și românism. Această tri nitate conceptuală a stăpânit atât de mult viața și activitatea Blajului și a fiilor săi sufletești, încât a dat și insului ca și colectivității spirituale blăjene o structură proprie, caracteri zată prin sobrietate, constanță și energie latentă. Acesta e sensul cuvântului Blaj : un oraș mic și o spiritualitate vie și durabilă, care de două secole a fermentat, și fermentează și azi, viața neamului, ca aluatul cel bun. Cum s’a creeat această spiritualitate și care a fost mo dalitatea creșterii și întăririi ei? Iată o întrebare, care cere zilelor noastre o cumpănită cercetare și un răspuns drept și întreg. A întreprinde această cercetare însemnează a răsfoi aproape filă de filă cartea vieții neamului în decursul celor două secole din urmă, a cerceta cu atențiune întemeerea și evoluția celor mai multe din in stituțiile noastre de cultură — în primul rând a acelor blăjene — și a încerca să descifrezi, din frământarea cotidiană a tre cutului, viața și activitatea atâtor mii de fii sufletești ai Bla jului, dascăli și elevi, cari, în anumite răstimpuri, susțineau pe umerii lor viața spirituală și națională, în toate locurile locuite de români. O asemenea lucrare necesită însă atâta timp, trudă și cheltueli încât ele întrec puterile și posibilită țile unui om. O diviziune a muncii se impune. Și aceasta cât mai curând, căci anul 1954 va pretinde, delà cei în viață, serbarea bicentenară a deschiderii școlilor din Blaj, dată ce o socotim piatră fundamentală în crearea spiritualității blă jene. In vederea acestei serbări vor trebui să se grupeze mai mulți cercetători pasionați și deslnteresați, cari într’o intimă *1 4 colaborare, după străduinți de mai mulți ani, să poată îm plini și redacta volumele monumentalei lucrări, care va de fini și rolul spiritualității Blajului în viața neamului româ nesc, dar va reconstitui șt elementele și fazele de evoluție ale redeșteptării și renașterii noastre naționale. * încercarea de față, pornită din prilejul proectatei ser bări jubilare de 175 ani delà deschiderea școlilor din Blaj, din 1929, reprezintă abia partea I a unui capitol din trecutul de rodnice străduinți ale Blajului. Ea se mărginește a scoate de sub colbul vremii și al uitării pe dascălii Blajului refă când seria lor completă, între 1754 și 1918, și prezentând atâ a cât s’a putut aduna din datele lor bio-bibliografice. Partea a doua a lucrării va trata ideile și activitatea das călilor Blajului. Lucrarea în întregimea ei nu e ușoară. E vorba de sute de persoane cari în majoritatea lor nu s’au mulțumit a fi numai simpli „dascăli de provincie“. Unii s’au distins pe teren școlar, alții prin realizări științifice și alții prin activitate politică națională și toți printr’un însuflețit misionarism cultural. A-i cunoaște deci pe toți, a le recon stitui și judeca activitatea însemnează a parcurge toate ur mele de viață: arhive, publicațiuni și o întreagă literatură de opere de ale lor ori sL.dii despre ei, din tot întinsul celor două ultime secole. Munca e multă și grea. îndemnul la această muncă neprecupețită este puternic. El este permanent și viu și rezidă în însăși măreția acestei pleiade de multe figuri distinse, foarte variate după origine, pregătire și preocupări, dar care totuși se înșiră în cursul a- nilor ca prețioase juvaere pe acelaș fir al lucrării renașterii și ridicării neamului românesc. Prin mulțimea și măreția lor ei se aseamănă cu un codru secular care te atrage șl te vră jește în totalitatea lui, dar în care totuși, după mai multe reveniri, sufletul găsește și fixează frumusețile fiecărui stejar bătrân, încadrat cu tulpina lui somtuoasă în împletirea co roanelor surcelelor mărunte. Așa se explică interesul ce l-au arătat, în cursul timpului mal mulți cercetători acestor lup tători pentru luminarea și ridicarea culturală a neamului. Intre ei se disting : loan Antonelli în al său „Breviariu istorlcu alu scoleloru de in Blasiu“ (Blaj 1877), N. Brînzeu : în lucrarea: Școlile din Blaj (Sibiu 1898) și, mai mult decât aceșta. — 5 — Dr. Ioan Rațiu în volumul „Dascălii noștri“ (Blaj 1908), ti părit în „fruntea“ anuarului liceului din Blaj din acel an. loan Antonelli aduce o prețioasă contribuție prin numele mul tor dascăli din secolul al XVIIl-lea, despre cari azi cu greu s’ar mai afla ceva. Dr. Ioan Rațiu, însuși un distins vlăstar al acestei falange de oameni ai cărții, purtat de dorul su fletesc de a „dezgropa acest lung șir de dascăli merituoși“ se vede totuși silit a se restrânge „la o mică selecțiune, până la 1848, în care vor intra din cei mulți numai aceia cari s’au încercat ori s’au distins și pe terenul literaturii“. In selec- țiunea aceasta intră patruzeei și doi de dascăli cu „scurte notițe din biografiile și activitatea lor literară“, (pag. 4.). Dr. Ioan Rațiu avea însă în intenție și în lucrare chiar o pre zentare întreagă a seriei dascălilor Blajului, lucrare între ruptă de moartea sa prea de timpurie. Au rămas totuși multe notițe din arhive și publicațiunile timpului, pe care din bună voința Dnei Dr. Rațiu le-am utilizat șt cari recunoaștem ne-au ajutat atât prin materialul servit cât mai ales prin indica- țiunile lor bibliografice.' Cu toate acestea n’am fost scutiți a folosi trei isvoare principale, pe lângă cele amintite: ar hiva mitropolitană din Blaj, în special protocoalele presidiale, Anuare’e Inst. de învățământ din Blaj, publicațiunile locale și în special colecția celor cincizeci ani ai „Unirii“. Alte isvoare se vor indica în decursul lucrării. Referiri speciale la isvorele amintite vom face cât mai puține, pentru cruțarea spațiului. * Dascălii Blajului nu sunt o pleiadă de necunoscuți. Cei mai mulți din ei și-au legat numele de vre-o publicațiune periodică, de vre-un volum începător în literatura noastră într’o ramură oarecare a științei, ori de vre-un eveniment politic epocal din anii vieții lor. Unii din ei au intrat dea- dreptul în seria figurilor legendare naționale. Puțini, foarte puțini dintre ei au fost învredniciți de posteritate cu studii monografice cari să le delimiteze rolul și contribuția. Noi, deși puținul cât îl dăm din viața fiecăruia, va părea la a- ceștia mai curând o repetare decât o desgropare, îi vom în șira pe toți în ordinea cronologică a întrăril în învățământ, ) N’am găsit însă nici un manuscris care să poată avea aparența unei lucrări încheiate. Cel puțin în caetele cari ni s’au pus la dispoziție. 6 — căci ne intereseasă deocamdată mai mult aureola de lumină a seriei decât strălucirea unuia sau a altuia. Dascălii Blajului sunt mulți. Numărul lor trece de trei sute cincizeci. Din aceștia, după datele ce posedăm, abia doisprezece sunt de origine etnică străină, vreo douăzeci sunt fii de nobili români, iar restul fii de iobagi, agricultori șî preoți. Pregătirea lor deasemenea nu are la bază totdeauna studiile universitare. Câțiva au numai școala secundară, câtă se făcea pe atunci, o sută cincizeci de inși au la bază nu mai studiile teologice din Blaj, aproape două sute inși au studii universitare făcute în străinătate și abia în ultimele decenii ale secol. XIX-lea se mărește numărul celor cu pre gătire specială. Studiile universitare au fost urmate la Roma (peste șaptezeci), la Viena (peste cincizeci), la Buda (treizeci), la Cluj (douăzeci), la Lemberg (zece) la Tirnavia (cinci) și câte 1 — 5 la Agria, Pojon, Leipzig, Praga, Gratz, Strigoniu, Paris și Berlin. Cu toată pregătirea lor variată, suplinită și întregită adeseori în mod autodidact cu succese surprinzătoare, cum e cazul lui T. Cipariu, dascălii Blajului, căliți în atmosfera de muncă, credință și naționalism creată de programul des călecătorului vlădică lnocențiu Micu, au devenit o falangă distinsă prin omogenitate spirituală, prin elan și râvna apos tolică. Faptul de a nu fi fost legați de catedră în mod ina movibil, — adeseori aceasta era numai prilej pentru câști garea de merite în vederea unei parohii bune, a unui proto popiat ori a unui vicariat, — a creat pentru dascălii blăjeni o împrejurare care-i face și mai prețuiți prin multilaterali tatea activității lor, devenind majoritatea absolută din ei, pe lângă tâlcuitorii inspirați din catedră, și organizatori și lumi nători direcți ai satelor românești. Astfel, din totalul lor, mai bine de douăsute inși au deținut parohii ori protopopiate, peste cinzeci, au ajuns înalte fețe bisericești: episcopi și ca nonici, vre-o 20—30 au trecut în vechiul regat, devenind ct- colo, cei mai mulți, întemeietori de școli și abia 15 inși, pă răsind profesura, au îmbrățișat cariere laice administrative. Judecați după activitatea publică, înafară de obligațiile ca tedrei ori agendele parohiale, mai bine de jumătate din ei s’au afirmat ca luptători naționali, publiciști ori oameni de știință. — 7 In lumina acestor aproximative date statistice, dascălii Blajului apar ca o pleiodă aproape unică in viața noastră românească. Ei sunt „cei mai vechi apostoli ai culturii ro mânești în Ardeal. Umili drumeți cari au pornit, la 1754, cu o făclie aprinsă în mână pentru a risipi întunerecul ce co pleșea poporul nostru de atunci, (ei) au devenit, din gene rație în generație, luptători ai luminii, reprezentanți ai cul turii și precursori inspirați ai crezului adânc, din care a încolțit ideea de înălțare a neamului11 (S. Dragomir : Dascălii de odinioară, discurs rostit cu ocasia jubileului bicentenar al Blajului, v. Unirea a.