TRANSILVANIA Organul Societăţii Culturale „Astra"
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Anul 59. Decemurie 1928. NP. 12. TRANSILVANIA Organul societăţii culturale „Astra". Nr. 3496/1928. Convocare. In înţelesul §-ului 22 din statute, membrii „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român — Astra" se convoacă la Adunarea generală ce se va ţinea în Sibiiu (Sala Prefecturii), în ziua de Sâmbătă, 8 Decemvrie 1928. Programul adunării: Sâmbătă, 8 Decemvrie 1928, la ora 9: Serviciu divin în bisericile româneşti. Ora 10: Şedinţa I., cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea adunării generale; 2. înscrierea delegaţilor prezenţi ai despărţămintelor; 3. înscrierea delegaţilor, autorităţilor şi societăţilor culturale su rori şi mulţumiri pentru prezenţa lor, într'o singură alo- cuţie a preşedintelui „Astrei"; 4. Raportul general al comitetului central pe anul 1927/28; 5. Alegerea comisiunilor pentru : a) examinarea raportului general pe anul 1927/28; b) censurarea socotelilor pe anul 1927 şi a proiectului de buget pe anul 1929; c) înscrierea de membri noui; d) examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar.*) *) Eventualele propuneri au să fie înaintate, în scris, prezidiului „Aso ciaţiunii", Sibiiu, strada Şaguna Nr. 6, cu 8 zile înainte de adunarea generală. 955 1 După amiazi la ora 3: Şedinţa ll-a, cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul comisiunii alese pentru examinarea raportului ge neral ; 2. Raportul comisiunii încredinţate cu censurarea socotelilor şi proiectului de buget; 3. Raportul comisiunii pentru înscrierea de membri noui; 4. Raportul comisiunii pentru examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar; 5. Fixarea locului pentru ţinerea adunării generale în anul 1929; 6. Dispoziţii pentru verificarea procesului verbal al adunării generale. Sibiiu, din şedinţa plenară a comitetului central al ,, Asocia - ţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român — Astra", ţinută la 15 Noemvrie 1928. Dr. Oct. Russu, Romul Simu, vicepreşedinte. secretar. 956 Nr. 3*197-1928. Raportul general prezentat de comitetul central al „Asociaţiunii pentru lite ratura română şi cultura poporului român — Astra" asupra lucrărilor şi situaţiei sale în anul de gestiune 1927/1928. Onorată adunare generală! Socotind, eă la 1 Deeemurie ert se împlinesc 10 ani dela Unirea Ardealului eu patria mamă, comitetul central a luat dispoziţii de timpuriu pentru serbarea acestei zile mari în Diata neamului nostru prin ţinerea adunării gene rale a Asociaţiunii din acest an, la 1 Deeemurie, în Alba-lulia şi pentru a înfăptui cu acest prilej o seamă de realizări de ordin naţional şi cultural. Cu atât mai mult am socotit, eă societatea noastră e îndreptăţită şi chiar datoare să-şi ţină adunarea la această data, pentrucă la pregătirea şi ajungerea acestei zile mari a contribuit în mare parte şi ea prin munea îndeplinită timp de aproape 70 de ani pentru deşteptarea şi solidari zarea sufletului românesc prin cultură. Dar societatea noastră nici nu face acum începutul eu serbarea acestei zile. Doar se ştie eă Asoelaţiunea uă- aând eu mulţi ani înainte, eă după 1 Deeemurie 1918 nimeni nu se mat gândeşte să sărbătorească această zi, a luat hotărîrea încă din 1923 să îngrijească dânsa an de an de comemorarea acesteia în Ardeal, Banat, Crişana şi Mara mureş, De pe urma străduinţelor Asociaţiunii, în adeuăr, în- eepând eu anul 1924, ziua de 1 Deeemurie se sărbătoreşte eu fastul euuenit în părţile ardelene şi în proporţii mereu ereseândş, prin despărţămintele şi cercurile culturale ale aeestela, în oraşe şi în sate. Drept aceea, ea şi în anii trecuţi, s'au luat dispoziţii din ureme, şi în acest an, pentru sărbătorirea acestei zile măreţe de către despărţămintele şi cercurile noastre cul turale, împreună eu toate institutele de învăţământ din păr- 957 1* ţile ardelene. S'au luat dispoziţii, tn aeelaş timp, ea bise ricile să bineeuDinteze, în această zi, memoria celor ce s'au jertfit pentru întregirea şi gloria patriei. A fost deci numai o consecinţă logică, dacă am crezut a fi de fireasca datorie a Asoeiaţiunil să dea serbării de al zecelea an o amploare mat largă, ţinându-şi adunarea ge nerală la 1 Deeemurie în Alba-lutta şi să eternizeze amin tirea acestei zile prin monumente proprii de a contribui lat marea românesc. In acest scop, la 29 Iunie din acest an. secţiunile noa* stre literare şi ştiinţifice, eu sediul în Gluj, floarea intelec tualităţii ardelene şl bănăţene, au hotărît să pregătească o mare lucrare literară despre eeeaee eulturalieeşte s'a făcut în Ardealul şi Banatul românesc în cursul celor 10 ani dela unire; iar această lucrare să fie tradusă în franţuzeşte şt englezeşte, spre a fi cunoscută lumei întregi aceste reali zări culturale ale ţărilor desrobite. Această hotărîre secţiunile au adus-o eu însufleţire unanimă şi au stăruit fără preget pentru realizarea ei, aşa eă astăzi lucrarea proiectată să o putem prezenta Onor- adunări generale. Tot atunci au hotărît secţiunile să pregătească din această mare lucrare o broşura pe înţelesul masselor po porale, iar din prezidiu s'au luat dispoziţii să se pregă tească o lucrare asupra realizărilor Asoeiaţiunii în cei 10 ani de după răsboiu, lucrare ce o prezentăm aeunx Onor. adunări generale. Precum se ştie, Asociaţiunea pregătise deja înainte de răsboiu — întru amintirea foştilor săi prezidenti şi a o parte din eeiee au întemeiat şi dat în grija ei fonduri şi funda- ţiuni pentru burse pe seama tinerimei şi pentru alte seo- puri de binefacere — câte un tablou, Iui Qheorghe Bariţiu şi un bust; iar după răsboiu a ţinut să onoreze amintirea oamenilor noştri mari (în număr de 26) prin crearea câte unui fond de câte Lei 10.000'—, fiecare eu o destinaţiune specială: pentru înaintarea eulturei româneşti. A crezut mai departe, eă îndeplineşte acte cari o ono rează, eternizând amintirea eroului Aoram lancu prin ridi carea unei Case Naţionale în legătură eu un Muzeu la Vidra şi eu o Casă Naţională la Ţebea şi tot aşa a crezut eă nu iese din cadrul îndatoririlor sale stăruind pentru eternizarea faptelor de arme ale lut Mihaiu Viteazul prin aşezarea, până la alte uremi mai bune, a unei troiţe pe mouila dela Şelimbăr şi prin ridicarea unui monument la Quruslău, Ga urmare a înfăptuirilor amintite în şirele precedente ne-am crezut datori să sărbătorim şi a 10-a zi de 1 De- 958 centurie dela Unire prin realizări de ordin naţional şi cul tural. Doream anume ea sala, unde s'a ţinut istorica adunare naţională în 1918, să fie decretată monument istorie (Sala Unirii), să fie prouăzută eu inscripţii potriuite (table eome- moratiue), cari să cuprindă: a) numele membrilor biroului Adunării dela 1 Deeem- urie 1918 şi ale oratorilor; b) textul actului de Unire; c) numele membrilor aleşi în Sfatul Naţional şi în Consiliul Dirigent. Mai departe am proiectat pentru Sala Unirii pregă tirea unui tablou al delegaţiei, care a prezentat actul Unirei Maiestăţii Sale Regelui. Pentru un monument lui Horia, Cloşca şi Crişan la Alba-Iulia Asoeiaţiunea a publicat concurs între artiştii români, aşa că rezultatul acestui concurs să poată fi euen- tual enunţat eu prilejul serbării dela 1 Deeemurie. In firul realizărilor proiectate din prilejul zilei de co memorare, de care ne ocupăm, este şi întocmirea din partea „Astrei", eu ajutor dela Stat, a unui Muzeu al Unirii în Alba-Iulia, muzeu care să cuprindă nu numai obiecte şi documente ueehi romane, ei şi tot ce este în legătură eu pregătirea şt înfăptuirea Unirei. Este gata pentru această zi şi o frumoasă cruce de marmoră albă, eu care să înloeuim peatra ungurească dela Mirislău, ce purta inscripţia insolentă „aici s'a înfrânt pentru totdeauna cerbicia Dalahă". lată o seamă de realizări din partea „Astrei", eu cari am crezut de datoria noastră să încununăm prăznuirea celei de a zecea anluersară a Unirei Ardealului eu patria- mamă şi aceasta să o facem chiar în Alba-Iulia, unde a jost decretată Unirea, să o facem în firul tradiţiei acestei societăţi, eare aproape 60 de ani fusese în Ungaria şi con tinuă a fi şi în România-Mare altarul iubirei de neam şi al solidarităţii naţionale. In acest fapt, credeam, că rezidă şi îndreptăţirea acestei societăţi de a aduna şi de astădată, ea întotdeauna, la sărbătoare pe toţi Românii şl de a le prezenta drept prinos realizările de cari am amintit până aci, realizări, cari nu se puteau face numai din resursele Asoeiaţiunii şi pentru cari am apelat la Stat. Quuernul trecut a răspuns eu bunăuoinţă la apelul nostru şi ne-a pus în uedere sumele necesare pentru realizarea frumoaselor şi folositoarelor lucrări amintite; ne-a şl ordonanţat un auans de Lei 850.000. Dar, din cauza 959 schimbărilor ee se anunţau pe orizontul uieţti noastre po litice, abia în zilele din urmă am putut ridica acest auans. Aşa că, din această cauză, numai o parte a lucrărilor ini ţiate s'a putut termina până la această dată, cele mai multe rămânând să se execute în uiitor, dacă uom putea dispune de sumele la cari am contat şi contăm şi dela noul guuera, care în Consiliul de Miniştri, ţinut în una din zilele ju mătăţii a doua a lunei Noemurie a. c, a hotărît să ia asupra sa aranjarea serbărilor jubilare de 1 Deeemurie. In urma acestei hotărîri a guuernului Asoeiaţiunea a rămas să serbeze la 1 Deeemurie a. e, eu fastul euuenit, ea şi în anii trecuţi, numai în despărţămintele şi cercurile sale culturale, iar adunarea generală să şi-o ţină la sediul său în Sibiiu, în ziua de 8 Deeemurie, * Şi acum: câieua euuinte eu priuire la ajutoarele dela Stat, dela judeţe şi dela comunele rurale. Se ştie că îndată după răsboiu Asoeiaţiunea, care dela Statul ungar nu a uoit să primească ajutoare, a «apelatv la ajutorul Statului nostru naţional şi a şi primit ajutoare dela toate guuernele, cari s'au perondat la cârma ţării, în- eepând eu Consiliul Dirigent. In împrejurările radical schimbate de după răsboiu Asoeiaţiunea abia şi-ar mai fi putut îndeplini scopul său măreţ, fără ajutor din partea Statului.