DOCSLIB.ORG

Păcatul Originar

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Păcatul Originar Anul LIV 2009 STUDIA UNIVERSITATIS „BABEª-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA 2 Galaxia Gutenberg Cluj-Napoca 1 2 Anul LIV 2009 STUDIA UNIVERSITATIS „BABEª-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA 2 Biroul editorial: str. Moþilor nr. 26, 400001 Cluj-Napoca, tel. 0264-599579 COLEGIUL DE REDACÞIE Referenþi de specialitate: prof. dr. Nicolae Bocºan (Cluj-Napoca) dr. Jean-Yves Brachet OP (Toulouse) prof. dr. François Bousquet (Paris) conf. dr. Marius Bucur (Cluj-Napoca) prof. dr. Monique Castillo (Paris) conf. dr. Ovidiu Ghitta (Cluj-Napoca) prof. dr. Isidor Mãrtincã (Bucureºti) prof. dr. Iacob Mârza (Alba Iulia) prof. dr. Ernst Chr. Suttner (Viena) Redactor coordonator: prof. dr. Nicolae Gudea Secretar de redacþie lect. dr. Simona ªtefana Zetea Membri: lect. dr. Dan Ruscu lect. dr. Alin Tat 3 Dieses Band wurde finanziert vom BISCHÖFLICHEN ORDINARIAT MAINZ durch die Fürsorge des Generalvikars Dietmar Giebelmann Acest volum a fost sponsorizat de BISCHÖFLICHES ORDINARIAT MAINZ prin grija Vicarului General Dietmar Giebelmann Autorii îºi asumã responsabilitatea în ceea ce priveºte conþinutul articolelor. 4 Anul LIV 2009 STUDIA UNIVERSITATIS „BABEª-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA 2 Biroul editorial: str. Moþilor nr. 26, 400001 Cluj-Napoca, tel. 0264-599579 SUMAR – SOMMAIRE – CONTENTS – INHALT LECTURI FILOZOFICE Veronica LAZÃR Nietzsche ºi istoria genealogicã a filozofiei moderne (II) – Nietzsche et l’histoire généalogique de la philosophie moderne (II)...............................................................................7 PERSPECTIVE TEOLOGICE Florentin CRIHÃLMEANU Creaþie, evoluþionism, geneticã. Plan divin sau întâmplare? – Création, évolutionisme, génétique. Projet divin ou hazard?......33 Simona ªtefana ZETEA Câteva faþete ale unei probleme spinoase: pãcatul originar – Quelques traits d’un problème difficile: le péché originel..........45 Remus Florin BOZÂNTAN Titlul de Theotokos în scrierile sfinþilor pãrinþi în sec. IV-V – Le nom de Theotokos dans les écrits des saints pères des IVe-Ve siècles.......81 Liviu PETCU La personnalité de saint Jean Chrysostome – Saint John Chrysostom’ personality...............................................................93 5 Carmen FOTESCU TAUWINKL Imnografia ºi cântul liturgic în tradiþia siriacã.scurtã cercetare privind originea, caracterul ºi interacþiunea acestora cu tradiþia bizantinã – Hymnography and Liturgical Chant in the Syriac Tradition. Preliminary Research on Their Origin, Characteristics and Interaction with the Byzantine Tradition.............................115 Andrei Claudiu HRIªMAN Celulele staminale ºi clonarea umanã – noi forme de a cãuta nemurirea trupeascã – Le cellule staminale e la clonazione umana – nuovi tentativi per trovare l’immortalità terrena.....................131 Martin de LA RONCIÈRE Le président Sarkozy et les religions: vers une „laïcité ouverte” en France – President Sarkozy and Religions : Towards an „Open Secularity” („laïcité ouverte”) in France.....................................147 FILE DE ISTORIE Laura STANCIU Despre efectele politicii reformismului terezian. Pionierii Blajului la studii, în Roma (1736-1754) – About the Effects of the Union with Rome: Blaj Pioneers for Studies in Rome (1736-1754).....159 Ioan Marcel DÃNEÞ Istoricul comunitãþii ºi bisericii „Sf. Vasile cel mare” din Bucureºti (de la fondare la catacombe) – L’histoire de la communauté et de l’église Sfantul Vasile cel mare (Saint Basile le grand) de Bucarest (de sa fondation aux catacombes)...............................................177 RECENZII ªI PREZENTÃRI DE CARTE Augustin Ramazani Bishwende, Pour une ecclésiologie trinitaire dans la postmodernité et la mondialisation, L’Harmattan Paris 2008, t.. I: De Bellarmin à Y. Congar, 268 p.; t. II: De la deconstruction à la reception de Vatican II, 300 p., Alin TAT........................................................................................................227 Henry Donneaud, Théologie et intelligence de la foi au XIIIème siècle, ed. Parole et silence, 2006, coll. Bibliothèque de la revue thomiste, 845 p., Alin TAT..........229 Din istoria Bisericii române unite, clandestine. 3. Romul Pop, Între cruce ºi stea. Un memorial ecleziastic. Baia Mare 1997, Nicolae GUDEA.............................231 Laura Stanciu, Între rãsãrit ºi apus. secvenþe din istoria Bisericii românilor ardeleni (prima jumãtate a secolului al XVIII-lea), editura Argonaut. Cluj-Napoca 2008, 241 p., Nicolae GUDEA.............................................................................235 SCURTE REFERINÞE DESPRE AUTORI...................................................239 PRESCURTÃRI BIBLIOGRAFICE/ ABBREVIATIONS / ABKURZUNGEN............................................................................................243 6 STUDIA UNIVERSITATIS BABEª-BOLYAI, THEOLOGIA CATHOLICA, LIV 2, 2009 NIETZSCHE ªI ISTORIA GENEALOGICà A FILOZOFIEI MODERNE (II) Veronica LAZÃR RESUMÉ: En examinant ici le mécanisme de la décomposition généalogique, le démantèlement des catégories mobilisatrices de la métaphysique occidentale et des forces qui les mettent en mouvement, on analyse la hiérarchie interprétative opérante dans les écrits nietzschéens, qui ne rend point indifférente la perspective interprétative: à la suite de la lecture généalogique, il ne restent à juger que des interprétations, mais les interprétations doivent être jugées – le but de la critique n’est pas un désenchantement, sinon la hiérarchisation en vertu d’un principe affirmatif. On comprend ainsi pourquoi la démarche de Nietzsche n’est pas une cri- tique de la métaphysique parmi d’autres, ni une simple continuation d’un projet illuministe, mais un vrai renversement épistémique. MOTS CLÉ: généalogie, dialectique, Hegel, Nietzsche, Deleuze, Lumières, modernité Genealogia ideilor ºi conceptelor metafizicii O datã degajat principiul sãu de funcþionare, în cele ce urmeazã vom extinde analiza conceptului nietzschean de genealogie, urmãrind în ce fel demonteazã el categoriile operante în metafizica occidentalã. Pentru aceasta, e necesarã, mai întâi, o clarificare a semnificaþiilor termenului de secularizare, pentru a întâmpina orice confuzie ºi a corecta asocierile care se fac adesea între teoriile despre fenomenul secularizãrii ºi critica valorilor formulatã de Nietzsche, iar apoi, urmând principiul general care spune cã orice genealogie e, în viziunea sa, o genealogie a moralei – pentru cã idealul moral e prototipul oricãrui ideal – vom identifica produsele forþelor reactive care mobilizeazã filozofia modernã. Existã, fãrã îndoialã, o trãsãturã comunã vocilor care reclamã necesitatea desprinderii secularizante de autoritatea gândirii teologice ºi glasului nietzschean care denunþã creºtinismul ascuns care a supravieþuit, prin intermediul formelor moralei, în lumea post-creºtinã. Însã trebuie sã înþelegem cã intenþia criticii genealogice nu se limiteazã la o simplã recunoaºtere a unor urme, ci cã – lucrul cel 7 VERONICA LAZÃR mai important – ea dezmembreazã mistificarea ce caracterizeazã epoca post- creºtinismului ca fiind o conservare a acelei alterãri a forþelor active de cãtre cele reactive pe care a produs-o creºtinismul. Mai exact, din perspectiva criticii lui Nietzsche, ceea ce ar putea purta numele generic de teoremã a secularizãrii (dupã expresia lui Hans Blumenberg) comite aceeaºi eroare ca ºi criticismul neterminat: ea se opreºte acolo unde ar trebui sã-ºi ia avânt, adicã la evaluarea valorilor pe care le identificã. Mai mult, aceastã parþialitate e mai decât o incompletitudine, pentru cã, neadoptând criteriul evaluativ care se impune oricãrei hermeneutici, selecþia ºi interpretarea istoricã la care recurge e dintru început eronatã. Dar sã vedem întâi la ce anume se referã termenul de „secularizare”. Preluând clasificarea lui Jacques Monod, putem evidenþia douã tipuri generale care sfâºesc prin a se constitui în teorii: „fie secularizarea-transfer, care proiecteazã un anumit «conþinut creºtin» în lume, îl retraduce ºi îl acceptã sub forma sa «secularizatã», fie secularizarea-lichidare, care implicã respingerea radicalã a valorilor creºtine, secularizate sau nu”1. Cel mai adesea, e preferatã cea dintâi – mai surprinzãtoare, pentru cã descoperã un adevãr ascuns în spatele lucrurilor vizibile. ªtim, de exemplu, cã teoria lui Carl Schmitt elaboreazã ceea ce el numeºte o genealogie a conceptelor politice pentru a descifra în ele o consubstanþialitate ºi o identitate funcþional- instituþionalã cu anumite concepte teologice. Una din þintele teoretice ale lui Carl Schmitt e un raþionalism politic iluminist ce se pretinde autolegitimat, întemeiat printr-o voinþã proprie într-un moment istoric determinat, dar care are, de fapt, o descendenþã de care n-ar fi mândru: teologia medievalã. La rândul sãu, ºi Karl Löwith preia mecanismul secularizãrii-transfer atunci când surprinde filonul escatologic2 ale câtorva din cele mai importante filozofii 1 Jean-Claude Monod, La querelle de la sécularisation. Théologie politique et philosophies de l’histoire de Hegel à Blumenberg, Paris, Vrin 2002, p. 70. Monod nu observã, totuºi, cã cele douã tipuri descrise, unul descriptiv-istoric ºi altul normativ-proiectiv, se sprijinã fiecare pe concepþii radical diferite despre semnificaþia modernitãþii. 2 Obiecþiile pe care le aduce Blumenberg tezelor lui Löwith s-au clasicizat ºi ele: escatologia creºtinã, susþine, de exemplu, Blumenberg, nu poate împrumuta, pur ºi simplu, trãsãturile unui progres istoric spre o lume mai bunã, cãci, prin esenþa ei, ea amânã ºi pregãteºte pentru un deznodãmânt apocaliptic catastrofal ºi supraistoric, care poate surveni
Load more

Recommended publications
  • The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: the Relation Between the Nation and People’S Religious Confession
    The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession Ciprian Ghişa ”Babeş-Bolyai” University Abstract: The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession. This paper aims to analyze the question of the confessional identity, focusing on one of its main constitutive elements: the relation between the nation and people’s religious confession. The national identity and the confessional one have numerous common characteristics, influencing each other more or less depending on the historical evolution of events. These aspects are more profound in a multi-ethnic, multi-cultural and multi-confessional environment, as otherness is one of the strongest factors that defines and strengthens the confessional as well as the national identity. This was also the case of the Greek- Catholic Church in Romania, in the inter-war period, taking into consideration its new status after the Union of 1918: a minority church in a country with an Orthodox majority. Its relation of otherness with the Romanian Orthodox Church also influenced its relation with the state and therefore it determined also the structure and the intensity of its discourse of identity. Among the most important themes of this discourse we can mention: the Greek-Catholic Church is the church of the forefathers; this Church, its faith and its believers are Romanian; the Union with Rome brought the Romanian people a lot of benefices
    [Show full text]
  • Spre O Nouă Faţă a Bisericii Române Unite*
    Spre o nouă faţă a Bisericii Române Unite* I. Revenirea Bisericii Române Unite la libertate în 31 decembrie 1989 Revoluţia şi lovitura de Stat de la sfârşitul anului 1989 din România au adus pentru această ţară două măsuri împortante: s-a eliberat România de gândirea impusă românilor după al doilea război mondial, şi s-a revenit iar în România la libertatea Bisericii Române Unite, suprimate de Prezidiul Republicii Populare Române de la 1 decembrie 1948. 1. Temeiul religios şi politic al deciziei din 1989 Legătura dintre viaţa politică comunistă şi viaţa religioasă a Bisericii Române Unite din anii 1944-1948, continuată apoi până în 1989, are profund temei şi politic, şi religios. E adevărat că Aliaţii, la sfârşitul celui de al II-lea război mondial, mergând împotriva fasciştilor şi naziştilor, ajunseseră prin împărţirea lumii sub diferite supraputeri să încredinţeze România dominaţiei politice a Uniunii Sovietice, dar prin această încredinţare a Aliaţilor dată Uniunii Sovietice ei legau România şi ţările de la Răsăritul Europei de vechea concepţie antioccidentală a Rusiei ţariste, preluată apoi de comunism, adică le legau de antioccidentalism. Rezultatul acestei supuneri nu a întârziat să apară. România şi ţările din Europa orientală au fost angrenate în lupta împotriva Occidentului. În deosebi Bisericile din Răsărit, care aveau legături cu Roma, au fost obligate să participe la lupta împotriva Occidentului, sau chiar să dispară din activitatea religioasă. E de notat mai ales faptul că în vara anului 1948 Uniunea Sovietică, prin Biserica Ortodoxă Rusă, a convocat la Moscova o conferinţă * Publicat în Perspective 51-52 (1991) 3-80 1 a Bisericilor Ortodoxe care, între altele, a decis şi suprimarea Bisericii Române Unite.
    [Show full text]
  • 75-92 Groza Et Alii.4
    Astra Salvensis, an VI, numãr 11, 2018 A HIERARCH AND HIS AGE. THE LIFE AND THE ACTIVITY OF BISHOP VASILE MOGA (1774-1845) AS REFLECTED IN THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY Mihai-Octavian Groza, Iuliu-Marius Morariu, Diana-Maria Dãian ,,Babeş-Bolyai” University Cluj-Napoca, Romania Abstract: The life and the activity of bishop Vasile Moga (1774-1845) were briefly analysed in the Romanian historiography both because of the absence of some systematic researches on the archivist material existing in Romania and abroad and also due to the rich activity developed by his successor, the bishop and afterwards archbishop and metropolitan Andrei, baron of Şaguna. His figure was analysed after his contribution to the development of the Romanian education, to the improvement of the moral-religious life of the eparchy, to the national-political fight of the Transylvanian Romanians and less after his contributions to the institutional realities, the organization of the bishopric, the relation with the archpriestships and the eparchies, constituting a lack of the historiography that remains to be solved. We will aim through our study, based on the analysis of the Romanian writings dedicated to the life and the activity of bishop Vasile Moga, at capturing the main phases and research directions as well as its significations hoping that this modest study will focus the attention of the historians and theologians in order to make this honest hierarch, unduly marginalized come into prominence. The historiographical passages referring to bishop Vasile Moga‟s life and activity demonstrated the fact that over time he was an ,,aggrieved” of the historical writing compared to his successor, Andrei Şaguna.
    [Show full text]
  • 1 CONTENTS Chapter 1. Introduction
    CONTENTS Chapter 1. Introduction..............................................................................................................6 1.1. The state – definitions – role...............................................................................10 1.2. The church – definition – role.............................................................................11 Chapter 2. The patristic theology in the relationship of the church with the state............15 2.1. Esential features...................................................................................................15 2.2. The Myth of the Good Emperor...........................................................................18 2.3. One theology, two churches as sisters..................................................................27 2.3.1. The Greek-orthodox church, sister of the Romanian Greek-Catholic united with Rome.................................................................................................27 Chapter 3. Brief presentation of the history of the churches in Europe and in the territories to study: Transylvania, Banat, Crişana and Maramureş, in one word the future Ardeal.......................................................................................................................31 3.1. The installment of the christianity and the studied areas and the adjacent ones................................................................................................................................31 3.2. The christianization of the areas
    [Show full text]
  • The History of the Greek-Catholic Church As Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography
    The History of the Greek-Catholic Church as Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography. Some Considerations Cecilia Cârja, Ion Cârja Babeş-Bolyai University Abstract: The History of the Greek-Catholic Church as Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography. Some Considerations. The study aims to present seve- ral considerations concerning a scientific research topic which was almost non- existent prior to 1989: the history of Romanian Greek-Catholic Church. The liberalisation of the historical writing in post-communist Romania has created a favourable climate for restarting the research concerning the history of the Church and of religious life. It is in this context that the Romanian United Church became once more an important subject in the Romanian historiography. The research of the history of the Greek-Catholic Church meant , for that period, going to primary sources (archives in and outside the country), as well as identifying main research topics such as: the Union of the Transylvanian Romanians with the Church of Rome, personalities and institutions, relations between the Greek-Catholic Church with the Holly See and with the Latin Catholic Church from Austria-Hungary in the second half of the 19th century and the beginning of the 20th century, the outlawry of this Church in 1948, the period of the communist persecution etc. When surveying the topic, we are dealing with three ways of connecting with the history of the Romanian Greek-Catholic Church: academic history, a result of studies and research conducted by specialists, the official, encomiastic history automatically assumed by the United elites and clergy and a disputed history generated by a difficult dialogue and the tensed relations with the Orthodox Church following the post-communist transition.
    [Show full text]
  • Biserica, Politica Si Cultura La Episcopul Ioan Giurgiu Patachi
    BISERICĂ, POLITICĂ ŞI CULTURĂ LA EPISCOPUL IOAN GIURGIU PATACHI (1681-1727) Iacob Mârza „În 1727 moare un episcop, carele deşi avuse viaţă scurtă, lăsă însă în urma sa un monument epocal nu numai pentru biserică ci şi pentru cultura naţională, căci câştigă de la împăratul două domenii, care apoi s-au schimbat pentru domeniul de la Blaj. După 70-80 de ani nu mai ştie nici un român, când, unde şi cum a murit acel episcop. Unul pune anul morţii lui la 1725, altul la 1727 şi iarăşi altul la 1728. Vine apoi abia în zilele noastre dr. Nilles şi scoate din documentele societăţii sale data morţii lui Pataki IV Kalendas Novembres 1727” 1. O privire de ansamblu asupra vieţii şi activităţii publice a episcopului Ioan Giurgiu Patachi (1681-1727), invocat mai sus din perspectiva discursului romantic postrevoluţionar datorat lui George Bariţiu, de care dispunem în congruenţă cu istoriografia asupra stării Bisericii Române Unite în deceniile 2-3 ale secolului al XVIII-lea 2, pline de experienţe instituţionale şi teologice, cu referire directă la invocatul episcop, ne aduce spre analiză şi interpretare trei cuvinte cheie (Schlagworte ): biserică , politică şi cultură . Suntem în faţa unui model al preotului şi intelectualului român, crescut şi educat în şcolile catolice şi iezuite, curriculum -ul lui indicând calea posibilă de afirmare culturală, oferită de autorităţile guberniale şi aulice românilor uniţi cu Biserica Romei. De fapt, viaţa, activitatea şi opera (nescrisă) a lui Ioan Giurgiu Patachi au ilustrat, în general dar şi în particular, acest trinom , nelipsit de conotaţii naţional-politice, într-o etapă în care s-au ridicat, în faţa Bisericii Române Unite, nenumărate probleme instituţional-organizatorice şi teologice.
    [Show full text]
  • Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Facultatea De Istorie Şi Filologie
    UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE IMPLICARE ŞI ACŢIUNE CULTURALĂ LA ROMÂNII ARDELENI ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA: GRIGORE MAIOR (1715-1785) TEZĂ DE DOCTORAT Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Iacob MÂRZA Doctorand: Cristian BARTA ALBA IULIA 2012 CUPRINS ARGUMENT Importanţa şi scopul cercetării Metoda de lucru şi structura lucrării Stadiul cercetărilor Capitolul I Coordonate ale vieţii politice la românii ardeleni în veacul Luminilor: de la Inochentie Micu Klein la Grigore Maior I.1. Contextul politic european I.2. Relaţiile Pontifilor Romani cu Curtea vieneză I.2.1. Poziţia Sfântului Scaun în contextul politic european din secolul al XVIII-lea I.2.2. Raporturile Sfântului Scaun cu Imperiul Habsburgic în timpul reformismului terezian şi iosefin I.2.2.1. Relaţiile Sfântului Scaun cu Împărăteasa Maria Tereza I.2.2.2. Relaţiile Sfântului Scaun cu Împăratul Iosif al II-lea I.2. Contextul politic şi administrativ transilvănean I.2.1. Naţiuni şi religii recepte I.3.2. Evoluţia instituţiilor politico-administrative centrale şi transilvănene în secolul al XVIII-lea I.3.2.1. La nivel central I.3.2.2. Instituţiile politico-administrative transilvănene Capitolul II Relaţiile episcopului Grigore Maior cu autorităţile transilvănene, habsburgice şi romane (1764-1782) II.1. Raporturile lui Grigore Maior cu autorităţile transilvănene, habsburgice şi romane înainte de episcopat II.1.1. Perioada studiilor la Roma II.1.2. În calitate de susţinător al episcopului Inochentie Micu Klein II.1.3 În raportul cu Petru Pavel Aron II.1.4. Pe fondul opoziţiei faţă de candidatura lui Atanasie Rednic II.2. Alegerea şi numirea ca episcop II.2.1 Dosarul lui Grigore Maior II.2.1.1 Metodologia întocmirii Dosarului II.2.1.2 Profilul uman, moral, spiritual şi intelectual al candidatului Grigore Maior II.2.1.3 Aspecte ecleziastice şi identitare II.3.
    [Show full text]
  • Capitolul Xi Episcopia Română Unită De Oradea Episcopul
    CAPITOLUL XI EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ DE ORADEA EPISCOPUL AUXILIAR MELETIE COVACI (1748-1770). Prima organizare bisericească, după unirea de la 1700 a românilor greco-catolici din părţile bihorene, a avut loc sub episcopul latin al eparhiei Oradea, Emeric Csáky (1702-1723), care l-a numit pe canonicul său, Vasile Paul, arhidiacon al catolicilor români de rit bizantin, arhidiaconatul numărând 70 de parohii unite.163) Episcopul următor, Nicolae Csáky, pentru prosperitatea credincioşilor săi catolici de rit grec (bizantin), a stăruit pe lângă Sfântul Scaun să-i dea un episcop auxiliar român unit care, în calitate de vicar al său, să păstorească pe credincioşii români. Această dorinţă se va realiza numai sub urmaşul său, episcopul latin Paul Forgách, în 1748, prin numirea de către papa Benedict al XIV-lea a preotului român unit din Diosig, Meletie Covaci, originar din Macedonia, ca episcop titular de Tegea - scaun vacant prin desfiinţare - auxiliar al episcopului latin de Oradea şi vicar al acestuia pentru parohiile române unite. A fost consacrat după ritul bizantin de către episcopul rutean unit al Muncaciului, Emanoil Olsavschi. Românii însă au fost nemulţumiţi cu această formulă de pastoraţie, cum de altfel au fost şi mai înainte, sub arhidiaconatul condus de Vasile Paul. Dar, ceea ce va grăbi schimbarea stării de lucruri, va fi vizitaţia canonică făcută în părţile bihorene de către episcopul ortodox sârb al Aradului, Sineziu Jivanovici, în anul 1753. Acesta, promiţându-le românilor marea cu sarea şi tot felul de privilegii, o mare parte dintre românii uniţi din Bihor s-au lăsat ademeniţi de acest alt "apostol sârb" şi au părăsit unirea.
    [Show full text]
  • Uniate Clergy: Between the Obtaining of Social Advantages and the Affirmation of Social Conscience
    Uniate Clergy: between the Obtaining of Social Advantages and the Affirmation of Social Conscience Bagiu, Lucian Published in: 4th International Conference of PhD Students, 11-17 August 2003 2003 Link to publication Citation for published version (APA): Bagiu, L. (2003). Uniate Clergy: between the Obtaining of Social Advantages and the Affirmation of Social Conscience. In G. Patko, L. Lehoczky, & L. Kalmar (Eds.), 4th International Conference of PhD Students, 11-17 August 2003 (Vol. Humanities, pp. 29-34). University of Miskolc, Hungary. Total number of authors: 1 General rights Unless other specific re-use rights are stated the following general rights apply: Copyright and moral rights for the publications made accessible in the public portal are retained by the authors and/or other copyright owners and it is a condition of accessing publications that users recognise and abide by the legal requirements associated with these rights. • Users may download and print one copy of any publication from the public portal for the purpose of private study or research. • You may not further distribute the material or use it for any profit-making activity or commercial gain • You may freely distribute the URL identifying the publication in the public portal Read more about Creative commons licenses: https://creativecommons.org/licenses/ Take down policy If you believe that this document breaches copyright please contact us providing details, and we will remove access to the work immediately and investigate your claim. LUND UNIVERSITY PO Box 117 221 00 Lund +46 46-222 00 00 Uniate Clergy: Between the Obtaining of Social Advantages and the Affirmation of Social Conscience Prep.
    [Show full text]
  • Regional Enlightenment in Transylvania: the Educational Reforms of Bishop Petru Pavel Aron, Their Influences and Effects On
    SLOVO, VOL. 27, NO. 1 (SPRING 2015), 9–33. DOI: 10.14324/111.0954-6839.030 Regional Enlightenment in Transylvania: The educational reforms of Bishop Petru Pavel Aron, their influences and effects on the Uniate society in Transylvania in the Age of Enlightenment MARIA IULIA FLORUTAU School of Slavonic and East European Studies, University College London The Transylvanian Enlightenment is a very contained phenomenon, yet fully fledged, attributed to a group of intellectuals in the last two decades of the eighteenth century known as the Transylvanian School. However, efforts towards Enlightenment appear much sooner, made possible by Uniate Bishop Inochentie Micu Klein’s ideas and especially through the actions of his successor, Petru Pavel Aron. With the financial help of the Habsburg Empire, particularly that of Empress Maria Theresa, Bishop Aron created schools, a typography and an intellectual circle that established the foundation for the Transylvanian School. Largely under-researched, the Bishop’s educational efforts will be examined in this study to argue that Enlightenment among the ethnic Romanian population appeared in Transylvania in a peripheral form forty years earlier than the Transylvanian School. I. DEGREES OF ENLIGHTENMENT Any of the numerous studies on Enlightenment or Enlightenment-related topics conventionally begin by asserting the difficulties of defining the concept. Many of these studies may quote Immanuel Kant’s famous definition that Enlightenment is “man’s emergence from his self-imposed immaturity”1 because it explains the shift in the mind-set of European civilization. Other definitions can be pertinent to most aspects of the phenomenon, such as Peter Gay’s definition as “philosophes, […] the totality of their ideas, their strategies, and their careers”,2 one that is very helpful when considering the precise points of belief that changed and identifying their promoters.
    [Show full text]
  • 53 Biserică Și Societate În Secolul Al Xviii-Lea. Situația
    BISERICĂ ȘI SOCIETATE ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA. SITUAȚIA CLERULUI ROMÂN DIN ȚARA FĂGĂRAȘULUI AUREL DRAGNE [email protected] Muzeul Țării Făgărașului ”Valer Literat” – Făgăraș ÉGLISE ET SOCIÉTÉ AU XVIII-E SIÈCLE. LA SITUATION DES PRÊTRES CHRÉTIENS ROUMAINS DU PAYS DE FĂGĂRAȘ RÉSUMÉ Le début du XVIII-e siècle apporte dans l’espace transylvain des changements pro- fonds du point de vue politique-administrative, dus à la domination autrichienne et, en égale mesure, à la religion confessionnelle. Après la victoire autrichienne sur l’armée ottomane en 1686, la Transylvanie fut intégrée à la monarchie des Habsbourg. Sous la protection spiri- tuelle et institutionnelle de la Maison de Hasbourg, l’Église unie à Rome a eu une influence accablante à légard du nouveau contexte confessionnel de la Principauté. On remarque un progres incontestable de l’Union au sein des ecclésiastiques de cette contrée. Les boyards, ayant une condition sociale privilegiée, se sont rejouis du statut propre à leur rang ou ont accédé à celui nobiliaire. Admise par les élites sacerdotales, l’Union a été perçue de manière différente par le clergé et même par les croyants. Tout au début du troisième décennie du XVIII-e siècle, on assiste à une véritable campagne antiunioniste, due aux mesures restrictives adoptées par les évêques unis qui imposaient leur autorité hierarchique sur le clergé subordonné. La situation des sacerdotes schismatiques a engendré de graves problèmes vis-à-vis de la nomination dans les éparchies. De plus, les orthodoxes de Transylvanie, privés de leur organisation épiscopale autonome, trouvaient protection au-delà des frontières, auprès de l’archevêque orthodoxe de Karlowitz, puis de l’Empire russe ainsi que des Eglises des deux Principautés roumaines.
    [Show full text]
  • The Blaj Calendar- Symbol of the Seminarial Typography in Blaj During the Interwar Period
    668 Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors) CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016 ISBN: 978-606-8624-17-4 Section: Literature THE BLAJ CALENDAR- SYMBOL OF THE SEMINARIAL TYPOGRAPHY IN BLAJ DURING THE INTERWAR PERIOD Antonina Silvia Frandeș (Andone) ”Petru Maior” University of Tîrgu Mureș Abstract: The article brings in attention the Calendar from Blaj, an inter-war religious publication, printed by the Greek-Catholic Metropolitan Church from Blaj at the Theological Seminary Printing House from the same town.The excursion in Blaj Printing House’s history and also the information connected to the editorial productions for masses proved to be sine qua non elements in approaching the above publicistic phenomenon.The presentation of the Calendar had in view its contents,its promotion in the religious official paper of Blaj, its reception in the time’s press, its collaborators,as well as the network of its distribution.The Calendar enjoyed great popularity in those times, its printing being a priority even in austere times. This fact itself confers the Calendar the statute of emblematic periodical publication the typographical center from Blaj. Keywords: calendar, Blaj, inter-war press, printing house,church. Longevitatea, în egală măsură cu tirajul impresionant de carte şi publicaţii, produse în scop bisericesc, educativ şi cultural, conferă Tipografiei blăjene statutul de focar cultural al cofesiunii greco-catolice, de-a lungul a peste două secole şi jumătate. Publicaţia Unirea Poporului, dorind să marcheze importanţa centrului tipografic în procesul de imprimare cu caractere latine, numeşte Tipografia Seminarului - „mama tuturor tipografiilor româneşti cu litere străbune latineşti.”1 Tipografia Seminarului din Blaj îşi are începuturile în veacul al XVII-lea, în vechea tiparniţă a clerului din Ardeal, înfiinţată la Sebeş, în 1683, şi mutată ulterior la Alba Iulia.
    [Show full text]