Cc 6 2010.Qxd
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
ISSN 1220 -6350 9 771220 635006 CUPRINS 6/2010 FRAGMENTE CRITICE Eugen SIMION: Gh. Mihãilã. Schiþã de portret. 3 CRONICI LITERARE Dumitru MICU: Petru Dumitriu într-o monografie . 5 George NEAGOE: Doar o sintezã bibliograficã . 12 Tudor NEDELCEA: Avatariile tipãririi manuscriselor eminesciene . 14 DOCUMENT Valentin COªEREANU: Jurnalul Junimii. 21 CONVORBIRI “Omul este aici, în raport cu existenþa pãmântului, doar un oaspete trecãtor” Interviu cu Günter Grass. 24 NEGRU PE ALB Nicolae ILIESCU: Dincoace ºi dincolo (II) . 31 COMENTARII Sofia Speranþa MILANCOVICI: Consideraþii privind poetica lui Benjamin Fondane. 35 Lucian CHIªU: Scriitorul ºi identitatea sa în spaþiul public. 41 Caius Traian DRAGOMIR: Consideraþii privind o istorie naturalã a omului în civilizaþie. 45 Gisèle VANHESE: Eminescu parmi nous . 52 CARNET PARIZIAN Virgil TÃNASE: Alcãtuirea metaforicã a operei ........................................................................56 1 CULTURà ªI ECONOMIE Maria MOLDOVEANU: Clasificarea activitãþilor culturale ....................................................58 ARTà ªI SPECTACOLE Dana DUMA: Festivalul Internaþional de Film Next - Libertatea formei scurte..................69 Cãlin CÃLIMAN: Koncealovski ºi "Norul de cenuºã" .............................................................73 S. ANGELESCU: Ion Vlasiu - Portrete de scriitori....................................................................78 Ilustrãm acest numãr cu portrete, schiþe ale scriitorilor români realizate de artistul plastic Ion Vlasiu. Portretele sunt expuse la Muzeul Naþional al Literaturii Române. Acest numãr a apãrut cu sprijinul Primãriei Sector 2 - Bucureºti, primar Neculai Onþanu 2 Fragmente critice Eugen SIMION Gh. Mihãilã. Schiþã de portret Abstract The author speaks about his friendship with Academician Gh. Mihaila, one of the greatest Romanian specialists in Slavic languages and culture. He praises the scholar's intellectual probi- ty and discusses about his important contributions. Keywords: Gh. Mihaila, homage, Slavic languages, Romanian medieval literature. Colegii, prietenii, specialiºtii în culturile în slujba proiectelor sale ºi ale instituþiei pe slave din mai multe generaþii din þarã ºi care o reprezenta. Spun mereu cã românii strãinãtate se pregãtesc, mi se spune, sã-l au multã fantezie ºi inteligenþã, dar – în omagieze pe profesorul Gh. Mihãilã cu sferã intelectualã – sunt de multe ori delãsã- prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani. Mã tori, suferã de accedia ºi de adamism, mai alãtur lor, cu o tabletã în care aº vrea sã con- direct zis: pãrãsesc lucrurile la jumãtate, nu centrez preþuirea, simpatia ºi, dacã îmi îngã- terminã ceea ce începuserã cu entuziasm... duie, prietenia intelectualã pe care o am Profesorul Gh. Mihãilã este ardelean ºi, pentru acest om învãþat ºi prob. L-am potrivit lui Blaga, ardelenii se deosebesc de cunoscut demult, în calitatea mea de coleg noi, valahii, prin faptul cã se þin de cuvânt ºi puþin mai tânãr, în cadrul facultãþii noastre duc lucrurile la capãt. Nu sunt, în totalitate, comune, Facultatea de Filologie din Bucureºti. de acord cu aceastã idee (nu toþi valahii sunt L-am cunoscut mai bine, dupã 1993, când a Mitici, adicã oameni de vorbe, pot fi ºi fost ales membru corespondent ºi, apoi, oameni de fapte, dovadã cã ei au înnoit membru titular al Academiei Române ºi am structurile sociale ºi au construit România colaborat mulþi ani (opt) cât timp am con- modernã!), dar trebuie sã recunosc cã, în dus, ca preºedinte, acest înalt ºi dificil for cazul profesorului Gh. Mihãilã, remarca ºtiinþific ºi cultural (dificil prin natura poetului se confirmã: Gh. Mihãilã este un lucrurilor: 181 de membri, 181 de destine, om care nu-ºi schimbã opiniile de la o zi la 181 de personalitãþi ireductibile, la care se alta, iar când începe ceva, nu se aflã în trea- adaugã 3000 de cercetãtori repartizaþi în 60 bã, nu amânã la infinit ridicarea zidurilor de institute de cercetare)... La sugestia mea, unei opere... Este, dar, un bun ardelean din a acceptat sã preia conducerea Editurii acest punct de vedere... Academiei Române ºi, totodatã, sã conducã, Acad. Gh. Mihãilã este însã, înainte de interimar, adicã vreo 6-7 ani buni, Secþia de orice, un om cu multã ºtiinþã de carte, un Filologie ºi Literaturã. Alegerea mea s-a do- slavist eminent, un „vechist” dintr-o speþã vedit, de data aceasta, bunã (în alte cazuri, pe cale de dispariþie, am impresia, în zilele trebuie sã mãrturisesc, intuiþiile mele au noastre. Ar fi bine sã mã înºel ºi speþa de care fost, dacã nu catastrofale, au fost, oricum, vorbesc sã dãinuie ºi sã rodeascã în viitor, regretabile!): prof. Gh. Mihãilã s-a devotat dar am semnele mele, ºi semnele indicã misiunii sale academice, a pus pasiune, altceva. De pildã: Institutul „G. Cãlinescu” responsabilitate ºi, evident, a pus ºtiinþa sa pregãteºte de mulþi ani o enciclopedie a lite- 3 Eugen Simion Consult lista de lucrãri a prof. Mihãilã ºi constat cã ele acoperã o plajã întinsã de teme, de la împrumuturile sud-slave în limba românã la cultura ºi literatura românã veche în context european. Studii, îmi dau seama, serioase, intrate în bibliografia esenþialã a acestei specialitãþi aride ºi necesare. Despre substanþa lor au vorbit ºi, nu mã îndoiesc, vor vorbi în continuare slaviºtii, „vechiºtii” noºtri. În ce mã priveºte, remarc contribuþia Academicianului Gh. Mihãilã la elucidarea cazului Învãþãturilor lui Neagoe Basarab... ºi, totodatã, contribuþia sa la încheierea Dic- þionarului tezaur al limbii române, cel mai vechi ºi mai aºteptat proiect al Academiei Române. Început în anii ’80 ai secolului al XIX-lea de Hasdeu, dicþionarul a fost termi- nat zilele trecute. Este opera a câtorva gene- raþii de filologi... Gh. Mihãilã s-a alãturat lor, în ultimul deceniu, ºi aceastã operã sisi- ficã, a fost dusã, în sfârºit, la capãt. Eveni- mentul a fost sãrbãtorit în Aula Academiei. Din pãcate, Acad. Gh. Mihãilã – unul dintre artizanii acestei lucrãri monumentale - n-a putut fi de faþã. Îi transmit, pe acest petec de hârtie, gândul meu de recunoºtinþã ºi firi- tisirile mele cele mai calde... Când Acad. Gh. Mihãilã ºi-a prezentat discursul de recepþie, i-am rãspuns spu- nând, între altele, cã firea lui statornicã ºi decizia lui în tot ce face mã duce cu gândul raturii române vechi… ºi, din lipsã de spe- la un þãran din vechile generaþii care, nevoit cialiºti (specialiºti care sã stãpâneascã acest sã urce într-un timp determinat un munte domeniu spiritual ºi sã doreascã sã înalt ºi dificil, o ia încet, nu se grãbeºte, pare lucreze!), proiectul nostru întârzie de la an cã, dacã nu va abandona, va ajunge dupã la an... Promisiuni, jurãminte, amânãri de la apusul soarelui, dar, surprizã!, nu se întâm- un anotimp la altul… scenariul cunoscut. plã acest eºec: þãranul nostru ajunge la timp Ce-i curios este faptul cã tinerii cercetãtori în vârful muntelui, cum chibzuise, ºi se au adoptat cu mare repeziciune acest stil de odihneºte calm ºi tãcut, ca ºi când totul ar fi lucru ºi, când sunt admonestaþi pentru lipsa venit de la sine: n-a fãcut decât sã facã ce lor de tragere de inimã ºi, în cele din urmã, trebuie, încet ºi fãrã zgomot... Opresc analo- pentru inerþia lor intelectualã, protesteazã, gia aici. Profesorul Gh. Mihãilã, ieºit din se plâng cã sunt persecutaþi, cã libertatea lor lumea solidã a satului românesc de peste de spirit este îngrãditã… Sã remarcãm fap- munþi, este, cum am zis, un veritabil om de tul cã revoluþia ºi intrarea noastrã în comu- carte, un savant – dacã vreþi – în tradiþia lui nitatea europeanã n-au schimbat prea mult Hasdeu ºi Emil Petrovici, devotat ºi riguros. mentalitãþile, la acest capitol. Au schimbat Pentru mine, el reprezintã, înainte de orice, doar termenii discursului. Discursul iner- bunul simþ românesc ºi statornicia spiritului þiei… românesc. 4 Cronici literare Dumitru MICU Petru Dumitriu într-o monografie Abstract The author analyzes Oana Soare's study "Petru Dumitriu & Petru Dumitriu: o monografie" (Petru Dumitriu & Petru Dumitriu: A Monograph). We spot that the method used by the researcher is to discover the man into the writer's works. This is an outstanding book. Keywords: Oana Soare, Petru Dumitriu, monograph, biography, reinterpretation. Dupã recuperarea operei, prin editarea sale, cãutãrile intelectuale, autozidirea ca în trei compacte ºi elegante volume, la artist. Faptele respective sunt obþinute din Univers Enciclopedic, precedatã de editãri rememorãri auctoriale, interviuri, cronici parþiale, ºi reluarea comentãrii ei, în peri- consacrate primelor volume, relatãri despre odice ºi în culegeri de articole, la trei decenii Dumitriu ale unora care l-au cunoscut mai de la ocultare, dupã reconstituirea unei pe- îndeaproape, din manuscrise intrate, între rioade a existenþei autorului, dupã apariþia timp, în biblioteca Academiei Române. a douã volume de convorbiri cu el, dupã Contribuþia de ordin documentar personal a includerea numelui sãu în dicþionare, iatã, cercetãtoarei este covârºitoare, desigur, în în librãrii, o primã monografie Petru Du- capitolele consacrate perioadei de dupã sta- mitriu. O semneazã Oana Soare, doctor în bilirea scriitorului în Occident. Aici, ea litere ºi cercetãtor principal la Institutul de examineazã minuþios întregul aparat critic Istorie ºi Teorie Literarã al Academiei al menþionatei ediþii de Opere, apãrutã în Române. Nu e cea dintâi care s-a scris, dar 2004, convorbirile lui P. Dumitriu cu Eugen este prima tipãritã. Altele, prezentate ca Simion ºi George Pruteanu, interviurile din teze de doctorat, nu s-au dovedit în mãsurã presã, ale sale ºi ale Henriettei