Revista-Acolada-July-August-2017.Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Acolada nr. 7-8 iulie-august 2017 ACOLADA 7-8 RevistĂ lunară de literatură şi artă Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Editori: Societatea Literară Acolada şi Editura Pleiade Satu Mare nr. 7-8 (116-117) iulie-august 2017 (anul XI) 20 pagini preţ: 4 lei Director general: Radu Ulmeanu ~ Director: Gheorghe Grigurcu Ilie Boca în atelier Gheorghe Grigurcu: Constantin Trandafir: Garda veche, în acţiune Un subiect deschis Constantin Călin: Zigzaguri. Barbu Cioculescu: “Agenţii de influenţă” Polemica, domnilor Lucia Negoiţă: Interviul Acoladei. Alex. Ştefănescu: Ofiţeri de Securitate Ioan Moldovan Ştefan Melancu: Poezii Isabela Vasiliu-Scraba: Insolenţa, calea cioraniană de mântuire Constantin Mateescu: Desene în peniţă. Sabena Magda Ursache: Vorba-n colţuri (III) 2 Acolada nr. 7-8 iulie-august 2017 Noile legi ale justiţiei vor testa fibra noastră morală De cum s-a întors Dragnea în ţară, puricii şi păduchii puterii rândul său, USR a declarat că va depune o moţiune de cenzură împotriva ministrului au început să joace tontoroiul pe spinarea românilor. Grindeanu, Justiţiei, precizând că „Prin propunerile făcute de ministrul Justiției, practic, numirile care înainte de automoţiunea de cenzură nu voia nici mort să procurorilor șefi de la DNA și DIICOT au ajuns în pixul lui Dragnea.” renunţe la aventura lui împotriva programului de guvernare al Comunicatul Administraţiei prezidenţiale este de asemenea tranşant: „Propunerile PSD conceput de un penal ca Darius Vâlcov, refuzând chiar prezentate astăzi de ministrul Justiției se constituie într-un atac asupra statului de drept, postul de viceprim-ministru oferit de şeful său politic, s-a întâlnit independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție.” acum cu preşedintele partidului din care a fost ejaculat, vorba Ne întoarcem deci la justiţia comunistă, care nu făcea nicio mişcare fără aprobarea unui ilustru personaj, şi au căzut la pace, se zice că acceptând „organelor” statului comunist, partidul şi Securitatea. un umil post de consul sau poate ambasador. Ministrul Tudorel Ce mai putem spera noi românii, în eventualitatea că sinistrele doleanţe ale marilor Toader, la rândul lui, a intrat brusc în fibrilaţie şi s-a înscris pe infractori vor ajunge literă de lege? ultima turnantă a noilor legi ale justiţiei, aducându-le pe toate la Nimic. Doar dacă nu vor exista presiuni puternice din partea forurilor internaţionale nivelul pretenţiilor pe care le-au formulat şi le-au tot trâmbiţat şi, de asemenea, pe plan intern, dacă protestele nu vor ajunge la cotele celor împotriva marii noştri corupţi pe care doar imunitatea parlamentară i-a Ordonanţelor 13 şi 14, care au făcut guvernul şi parlamentul să dea înapoi cu coada între scăpat până acum de rigorile vechilor legi. picioare. Aş spune chiar că cele din urmă au fost factorul decisiv, pentru că reacţiile Reacţiile nu au întârziat să apară. Procurorul general s-a arătat oripilat de prevederile internaţionale au venit abia în urma acestora. anunţate, fără o consultare prealabilă cu şefii instituţiilor afectate. Cele mai grave sunt Întrebarea e cum se vor mobiliza din nou românii, când ultimele evoluţii de aceeaşi trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea directă a ministrului Justiţiei, crearea unei di- natură s-au soldat doar cu proteste firave pe care nici nu le-a băgat nimeni în seamă. recţii specializate pentru cercetarea magistraţilor, scoaterea CSM din procesul de selecţie Aş vrea să nu am dreptate, dar fibra noastră morală nu se are în relaţii prea bune cu a şefilor de parchete şi a preşedintelui din cel de numire a lor, măsuri care vor duce la consecvenţa. Ne-am aprins o dată, a fost super, ne-a plăcut tuturor, dar să o facem încă subordonarea justiţiei în faţa factorului politic. Ludovic Orban, preşedintele PNL a declarat o dată şi pe urmă din nou – căci setea de linişte şi de prăzi noi a tâlharilor, hoţilor şi următoarele: „Dragnea și Tăriceanu vor să subordoneze politic parchetele pentru a inhiba bandiţilor e singura consecvenţă de care am auzit până acum pe mioriticele noastre anchetele, în special pentru fapte de corupție, care vizează liderii partidelor de guvernământ. plaiuri – asta mi se pare puţin probabil. Scoaterea președintelui din ecuația numirii șefilor de parchete permite arbitrariul minis- Se spune pe la noi că numai boul e consecvent. De data asta vom fi obligaţi să trului de Justiție, care este politic, în nominalizarea acestora. Ministrul politic va caută să înlocuim boul cu hoţul. Iar scurta o vom trage cu toţii. numească procurori obedienți, care să răspundă la comenzi și care să nu mai îndrăznească să declanșeze anchete împotriva protejaților din clientela politico-economică. Mai mult, parchetele pot să se transforme într-o armă politică de luptă împotriva opozanților”. La Radu ULMEANU Redacţia şi administraţia: Cuprins: Str. Ioan Slavici nr. 27 Satu Mare Cod Poştal 440042 Radu Ulmeanu: Noile legi ale justiţiei vor testa fibra noastră morală – p. 2 Fax: 0361806597 Gheorghe Grigurcu: Un subiect deschis – p. 3 Tel.: 0770061240 Ştefan Lavu: Comedia numelor (84) – p. 3 Barbu Cioculescu: Polemica, domnilor – p. 4 On-line: www.editurapleiade.eu Alex. Ştefănescu: Ofiţeri de Securitate – p. 4 (Revista „Acolada” în format PDF) Ştefan Melancu: Poezii – p. 5 E-mail: [email protected] C.D. Zeletin: Reflecţii despre repetiţie (II) – p. 6 Tudorel Urian: Spectacolul scriiturii – p. 6 xxx Constantin Mateescu: Desene în peniţă. Sabena – p. 7 Marian Drumur. Proză. Norii erau rotunzi – p. 7 Abonamentele se pot face direct, prin mandat poştal, la Constantin Trandafir: Garda veche, în acţiune – p. 8 Constantin Călin: Zigzaguri. „Agenţii de influenţă” – p. 9 adresa redacţiei, abonaţii trimiţând obligatoriu, în plus, o Paul Aretzu: Un mizantrop – p. 10 înştiinţare (carte poştală) cu numele lor, suma plătită şi perioada Isabela Vasiliu-Scraba: Insolenţa, calea cioraniană de mântuire – p. 10 acoperită de abonament. Numai pentru instituţiile bugetare, la Magda Ursache: Vorba-n colţuri (III) – p. 11 Trezoreria Satu Mare, Cont RO34TREZ5465069XXX001050. Lucia Negoiţă: Interviul Acoladei: Ioan Moldovan – p. 12 Cod fiscal: RO 638425. Nicholas Catanoy: Alambicul lui Ianus – p. 12 Costul unui abonament pe 3 luni este 17 lei (sau 34 pe 6 luni Diana Dobriţa Bîlea: Pagini de mare forţă expresivă şi documentară – p. 13 etc.), acesta incluzând şi taxele de expediere. Icu Crăciun: Literatura de frontieră a lui Adrian Ţion – p. 13 Ştefan Ion Ghilimescu: I.C. Vissarion şi Dona Bianca Porporata – p. 14 xxx Dumitru Augustin Doman: O lucrare urgentă, pentru posteritate – p. 15 Florica Bud: Migdale dulci-amare. Supa de varză – p. 15 Pavel Şuşară: Itinerarii plastice. Geneza, după Boca – p. 15 În virtutea respectării dreptului la opinie, redacţia Acoladei publică Dan Culcer: Seismograme. Cazul Lăncrănjan (11) – p. 16 o diversitate de opinii ale colaboratorilor, fără a-şi asuma însă Claudia Moscovici: Memorie personală şi istorie politică (II) – p. 16 responsabilitatea pentru acestea. Adrian Dinu Rachieru: Panterorismul – un război psihologic? – p. 17 Petru Romoşan: Instantanee din bizarul război în curs – p. 18 Voci pe mapamond: James Meredith. Traduceri de Olimpia Iacob – p. 19 Manuscrisele primite la redacţie nu se înapoiază. Sunt privilegiate Lucian Perţa – Parodii. Ştefan Melancu – p. 19 textele în format electronic. Gheorghe Grigurcu: „Inexprimabilul, preluînd toate riscurile” – p. 20 Miron Kiropol traduce din Gerard Manley Hopkins – p. 20 ISSN 1843 - 5645 Acolada nr. 7-8 iulie-august 2017 3 Un subiect deschis Paul Goma continuă a rămîne pentru drepturile omului. Deși Securitatea devenise vigilentă Comedia numelor în conștiința noastră publică un și cu cîțiva ani înainte, cînd a elaborat un document intitulat subiect deschis. Vîrf de lance al „Plan cu măsuri pentru compromiterea și neutralizarea lui disidenței românești în perioada «Grama», 6 mai 1972”, din care cităm: „În cercurile scriito- (84) comunistă, erau explicabile stră- rilor de prestigiu din țara noastră se comentează cu indignare daniile regimului de a-l denigra faptul că GRAMA este lăsat să-și desfășoare nestingherit și prigoni ori chiar de a-l anihila acțiunile sale insolente și că asupra lui nu se iau măsuri Șapte case: un nume de localitate în care, prin fizic, întețite în măsura în care care să-l oblige la o atitudine corectă, atît ca scriitor cît și ca lege, nu se mai poate construi nici o casă în plus. acesta dobîndea o rezonanță cetățean. (…) propunem a se aproba realizarea unor acțiuni x sporită nu doar în țară, ci și în Occident. Goma, simbol al care să ducă la compromiterea lui GRAMA în cercurile Locul de obîrșie al lui Bulă: localitatea Buleta. atitudinii antitotalitare, devenise un ghimpe dureros în coasta culturale din țară și din străinătate. Aceste acțiuni urmăresc x oficialității samavolnice. Era de așteptat ca, îndată după să afecteze totodată și cercurile ziaristice și editoriale din Un banc recent. Cum se numește buletinul lui decembrie 1989, să i se deschidă larg poarta recunoașterii occident interesate din punct de vedere comercial și politic Bulă? Bulătin. neînfricatului autor aflat în exil. Dar nu s-a întîmplat chiar în cazul lui GRAMA. (…) Acțiunile să aibă la bază ideea x așa. Cauza o reprezintă limbajul vitriolant al lui Goma, că activitatea lui GRAMA este inspirată de organele unor Să te ferești de localitatea Ferești. nedispus a-i cruța pe intelectualii care, în vederile sale, au «puteri străine» interesate să creeze dificultăți României în dat dovadă de pasivitate, dacă nu de-a dreptul de diverse politica sa internă și externă. (…) pentru a deteriora unitatea x modalități ale cooperării cu puterea opresivă. Goma atacă intelectualilor români în jurul partidului și să afecteze pre- L-a pișcat un țînțar pe cînd trecea prin Pișchia. de-a valma. Cu furoarea celui îndelung victimizat, nu e de stigiul internațional al României. (…) ideea este verosimilă x acord să disocieze, să nuanțeze în materia rechizitoriului avînd în vedere opiniile exprimate deja de mai mulți oameni Iulian Tenie, fie și așa, dar să se ferească de său, tratînd global lucrurile, reținînd masivitatea celor două de cultură, că neluarea unor măsuri asupra lui GRAMA nu vermifuge.