Ana Cosma SCRIITORI ROMÂNI MUREŞENI Dicţionar biobibliografic ANA COSMA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ MUREŞ ANA COSMA SCRIITORI ROMÂNI MUREŞENI DICŢIONAR BIOBIBLIOGRAFIC Târgu-Mureş 2000 Lucrare întocmită în cadrul Secţiei de informare bibliografică a Bibliotecii Judeţene Mureş Colaboratori: Anna Szász-Vintilă, Maria Fülöp Culegere computerizată: Horia Ioan Avram DESCRIEREA CIP COSMA, ANA Scriitori români mureşeni: Dicţionar biobibliografic/ Ana Cosma. – Târgu-Mureş: Biblioteca Judeţeană Mureş, 2000 212p. : 184 fotografii Bibliografie generală p. 175-184 Index de nume p. 185-204 ISBN 973-0-00871-X 929(498-35 Mureş) (038) 030:929(498-35 Mureş) 016:929(498-35 Mureş) 821.135.1.09 © 2000, Biblioteca Judeţeană Mureş ISBN 973 0 00871 X ARGUMENT Apariţia unui dicţionar este un eveniment editorial. Importanţa acestuia este amplificată atunci când se referă la un domeniu cu certe implicaţii în evoluţia culturală şi civilizatoare a omenirii, cum este literatura, în ansamblul cuprinzător al genurilor pe care le cultivă. El continuă să rămână peste timp o sumă a valorilor sau bilanţul generator de modele ale pezentului cu deschidere spre viitor, de autodepăşire şi tendinţă spre perfecţiune. Dicţionarul, ca formă tradiţională de informare, va dăinui încă, în ciuda mijloacelor electronice, internetului, a evoluţiei fară precedent de stăpânire, stocare, regăsire a datelor de orice natură. Cu toate acestea, lipsa aparaturii electronice va mai determina încă multă vreme accesul diferenţiat la informaţie. Locuitorii judeţului Mureş şi-au adus o contribuţie substanţială la tezaurul valorilor naţionale şi universale. în acest spaţiu am moştenit şi cultivat versurile îndrăgite ale baladelor Mioriţa şi Meşterul Manole şi tot aici au fost receptate încă de la apariţia lor, în fermecătorul cuvânt al strămoşilor, textele Cărţii româneşti de învăţătură... (Iaşi, 1643) şi ale Noului Testament de la Bălgrad (Alba-Iulia, 1648). In acest spaţiu cu bogate tradiţii culturale a prins rădăcini spiritul „luminilor", prin cei doi exponenţi ai săi, fii ai acestor locuri, Petru Maior şi Gheorghe Şincai, vestitori ai timpurilor moderne, afirmate în secolul al XIX-lea. în ciuda vicisitudinilor istoriei, lipsiţi de libertăţi sociale, politice şi naţionale, mureşeni între care Vasile Popp, loan Rusu, Al.Papiu Ilarian, Nicolae Petra-Petrescu, Iosif Hodoş, Zaharia Boiu, Simion C.Mândrescu, Virgil Oniţiu, intelectuali de marcă, în lipsa presei locale, nu încetează nici un moment colaborările la publicaţiile româneşti ardelene ori de peste munţi, între care Zorile, Gazeta de Transilvania, Foaia pentru minte, inimă şi literatură, Telegraful Român, Transilvania ş.a. Cu această zestre cărturărească erup energiile creatoare după Marea Unire. Instituirea învăţământului românesc la Târgu-Mureş ca şi schimbările survenite în structurile economice şi administrative ale statului au determinat formarea unei intelectualităţi, care, pe lângă preocupările ei profesionale, cultiva literatura şi artele. începutul l-au făcut publicaţiile literare şcolare îndemnul (1924-1927) şi Şoimii (1925-1929). Literatura a fost promovată prin gazete şi jurnale de cultură şi informaţie ori politice, Ogorul (1920-1922), Mureşul (1922-1938), Glasul Mureşului (1934-1940), Gazeta Mureşului (1935-1938). Acestora le-au urmat publicaţii cu largă deschidere spre literatură, Progres şi cultură (1933-1938), Clipa... (1936-1937), Jar şi slovă (1937) şi Scânteieri (1938-1940). în paginile acestor publicaţii şi-au încercat condeiele profesori sau elevi, care au conturat o adevărată mişcare literară locală cu implicaţii certe în literatura şi cultura naţională: Ion Chinezu, N.Sulică, Mihai Demetrescu, Traian Popa, Vasile Al.George, Nicolae Albu, Maximilian Costin, Ovidiu Papadima, V.B.Muntenescu, Vasile Netea, Eugen Nicoară, Alexandru Ceuşianu ş.a. Un alt moment al evoluţiei literaturii locale a fost încercarea de grupare de după război, în jurul cercului literar Mureşul, a tinerilor condeieri, între care Ioanichie Olteanu, Francisc Păcuraru, Aurel Holircă, Traian Dragoş, cărora li s-au alăturat încă de pe băncile liceului Ion Horea, Aurel Gurghianu, fraţii Remus şi Ştefan Luca. Elanul lor a fost întrerupt de efectele interdicţiilor totalitariste din anii '48-'50. O regrupare a oamenilor de litere a devenit actuală în anul 1957 prin înfiinţarea cenaclului literar Liviu Rebreanu, cu publicaţia ocazională Pagini mureşene, urmat de numeroase cercuri şi cenacluri ale tinerilor şi elevilor, adevărate forme de confruntare a ideilor. în această atmosferă de efervescenţă literară a apărut revista Vatra care, alături de colaborări din ţară, a promovat şi talentele autentice locale. Deschiderea mare spre cultivarea literaturii a fost posibilă mai târziu, după 1989, odată cu descentralizarea editurilor şi promovarea drepturilor democratice prin libera exprimare a ideilor. Au apărut numeroase edituri şi cărţi. între acestea, pe locul întâi se situează cele de poezie, proză, memorii, amintiri, publicistică şi traduceri. Mai mult sau mai puţin, unele dintre ele au făcut obiectul unor aprecieri critice. Sperăm că timpul va consacra adevărata lor valoare. Până atunci, fară discriminare, s-au bucurat de cuprinderea în acest dicţionar cu pretenţii de exhaustivitate, având criteriu de includere cel puţin o carte publicată, toţi autorii, indiferent de locul apariţiei sau modul de multiplicare. Ideea Dicţionarului scriitorilor români mureşeni a pornit de la proiectul unei lucrări colective, naţionale, despre scriitori contemporani (1945-1995), care a rămas un deziderat. Am folosit fişele cu completările în timp şi a rezultat acest dicţionar necesar şi util tuturor celor care doresc să aprofundeze domeniul. El este o parte care oricând poate completa întregul. Elaborat pe criterii bibliografice moderne, lucrarea nu face aprecieri valorice, în schimb pune la dispoziţia celor interesaţi un imens material bio-bibliografic. Este meritul doamnei Ana Cosma care, sprijinită îndeaproape de Maria Fiilop, Ana Maria Vintilă şi Horia loan Avram, a transpus în tipare printr-un efort îndelungat, cu aportul altor colegi şi al instituţiei, un instrument specific bibliotecarilor, de punere în valoare a imensului material spiritual de care dispune instituţia noastră, pentru care le mulţumim. Dimitrie Poptămaş Directorul Bibliotecii Judeţene Mureş CUVÂNT LĂMURITOR Dicţionarul biobibliografic al autorilor mureşeni de la 1754 la 2000 a fost elaborat începând din toamna anului 1996, în cadrul Secţiei de informare bibliografică a Bibliotecii Judeţene Mureş. Iniţiativa realizării lui aparţine prof.Dimitrie Poptămaş, directorul Bibliotecii. Punctul de pornire l-a constituit Consfătuirea pe ţară a bibliotecarilor, ţinută la Târgu-Mureş în iunie 1996, la care au participat şi factorii de răspundere din partea Ministerului Culturii şi ai Direcţiei Centrale a Bibliotecilor. Conform înţelegerii stabilite atunci, am realizat un dicţionar judeţean de scriitori contemporani, preconizat să devină parte a Dicţionarului biobibliografic general de scriitori români. Medalioanele a 103 autori mureşeni, care în perioada 1945-1995 au publicat cel puţin o carte, au fost remise Bibliotecii „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti în vederea centralizării şi alcătuirii dicţionarului informativ pentru cincizeci de ani de literatură română pe teritoriul României. Iniţiativa nu s-a finalizat în timpul propus, dar a avut ca rezultat apariţia unor dicţionare biobibliografice zonale de autori contemporani în mai multe judeţe, începând din 1997, sub egida sau nu a bibliotecilor judeţene. Ulterior, dicţionarul nostru a fost completat sub următoarele aspecte: - am extins perioada de cercetare înspre trecut, până la 1754 (anul naşterii lui Gheorghe Şincai); - am consemnat autorii foarte tineri, care şi-au publicat prima carte după anul 1995; - medalioanele deja existente au fost completate la toate rubricile, aducând informaţiile la zi. Dicţionarul biobibliografic al autorilor mureşeni de la 1754 la 2000 însumează acum 221 articole-medalioane. Criteriul de selectare a fost: apartenenţa autorilor la actualul judeţ Mureş, fie prin locul naşterii, fie prin locul de desfăşurare a activităţii lor. Autor înseamnă, în dicţionarul nostru, poet, prozator, dramaturg, critic literar, istoric literar, etnolog, folclorist, publicist, memorialist, traducător. Am inclus şi cărturari a căror activitate a avut însemnate urmări asupra dezvoltării culturii şi literaturii noastre (Gheorghe Şincai, Petru Maior). Mulţi autori contemporani îşi află aici prima încercare de portretizare şi de consemnare bibliografică a operei lor şi a referinţelor despre ei. Dicţionarul biobibliografic al autorilor mureşeni este conceput ca o lucrare de informaţie, care prezintă cât s-a putut de complet, corect şi exact biografia, opera fiecărui autor şi referinţele despre el. Lucrarea nu îşi propune şi nu face nici o ierarhie de valori. Ea poate însă să devină o sursă de informaţie utilă şi necesară pentru lucrările critice de mai târziu (dicţionare sau alte lucrări de analiză şi sinteză). Fişa de autor se compune din următoarele elemente: I. - Datele biografice: NUMELE, - Prenumele, - Pseudonimul. Autorul figurează după criteriul alfabetic, la litera cu care semnează opera literară. Se specifică în paranteze rotunde, unde e cazul: (pseudonimul literar al lui... ) sau (prenumele la naştere este...). Imediat după nume se notează felul de activitate literară: poet, prozator etc. - Datele naşterii - morţii: cu ziua, luna, anul, locul. - Studiile: gimnaziale, liceale, universitare, doctorat, grad didactic I. Se precizează locul frecventării,