DOCSLIB.ORG

S ASARLÎCUL D-Lui STURDZA ÎNCHESTIA NAJIONALA

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
S ASARLÎCUL D-Lui STURDZA ÎNCHESTIA NAJIONALA SERI, II. ANUL II, No. 87. I1:(litiH a treia 1IE11URCT, 21 FE131îUAR1I: I8!)6. NUMARUL 10 BANI 3: ABOIIAMENTF.i.E NUMARUL 10 BANI Incep la I si 15 ale fìh-c.,ire! tue si se plütesc tot-(1'11-iana ìnuinte ANUNC1UltII.IH: In Buctlreybl la Casa Adntinist rat) ei In Bucuresti si judete se priuu.vcuuin,u I: in judefe si streinrtnte prin mandate poltale Adurinistialio In streinätate, direct la aii'+nHai.trnlie In Un an ln tard :10 loi ;in ,Iroinlitate 50 1eT toate oficiile do.publicitate Suse,ti luuT... 15 . , , R,,, Anunciuri la pag. IV I).:iu b. lin a iCCT lunl . 8 , 13 . ,,III ?. Iei , Un ninnar in stroinälata 3e1 baril s ,, H i. r Insertiile reelamele :ilei riudul 14IANt15l:RiSE1.E NU SE INAI'OiAZA Un numar vechiíT 30 ban' Itl':DA('1I A 3 STRADA CLEIIENTE1 No. :i ADMINISTRA i A No. 3 STRADA CLE11EIí'l'1:f o.:l S ASARLÎCUL D-LuiSTURDZA ÎNCHESTIA NAJIONALA MIJLOACELE NOASTRE lusiui de cliestiluica nat5iouala inSamsarlîcul d -lui Sturdza lavrancealaCamera.Recunostinta etcrnä contra guvernului actual sinicï §i mcrsi d'omie de ori ! Partidulliberaladus împo- Rn eets(ean Märginirea triva guvernului nostru cea malcìnd nu ne vom folosi. Vremca Negoei#.ri Romìnilsafieuna inaceasta Din. cercurile rominesti de la Budapesta mizerabilä luptä ce se poate în- ne rin stiri foarte importante, chestiune, chiar daca guvernul ar BucuretiIor chipui :chiar cînd interese mari Pe and disidentii partidului national NU PERDETi putea sa profitedinatitudinearomin de dincolo par a se fi potolit, d. Du- 11 ale Statulul eratin joc §i cînd mitru Sturdza lucreazä pentru terminarea OCA'LIA' i ioastra. Am aratat cum gratie atacurile opozitiunel liberalepu- opera inceputä cu scandalurile de la Si- unei reglemen- In curgerea vremel seridicaLift din ajunul Cräciunvuluï. MITRA SCUZA tatitinl destul de aspri inlaulitrulCapi- neail in pericolacesteinterese, Omul care cerea de la guvernulconser- tale' si lipselor! -carelreglementatiunt ast -fel multe chestiunicari,es-vator sä faca presiune asupra Maghiari- Deoorator de moftangii >ti de.., pompe funebre dincolo de hotarele Bueurestilor, ea nu sta la gînduri dacä puta Se insärcineaza sa efectueze prompt s'a sta- ploatate de o opozitiune...libe- lo!, mijloceste acum pentru a impune Ro- bilit pe marginea orasulu'opopulatiu1Te sä isbeascäcît -de putin in gu- minilor o împäcare pägubitoare. cu acurateta ori-ce comande de diseur- atrasa de facultatea de rala, ar pune pe guvern în cele sur! pentru tnmormíutärT, parastase . a nu sa supune Iegilor,si reglementelor vernul conservator. Piarä tot,nu- Sturdza si Ránfl molifte gi acatiste pentrusu Capitalel, folo- final grele ìncurcaturi. Tratärile zilnice ale d-Lui Sturdza tintesc sindu -se totusf de tonte mal sa cada guvernul", aceasta fletul räposatilor. avantajele Bu- Deunazi, un ziar a dat vesteasïifacet impäcarea cu jertfirea intregului I' urestenilor. eradevisa salbaticeiopositiuuì. program national. Prima consecintaaacestel startde ca tineril dintr'un satrefuza sa Un singur punct rämine in picioare,o Iucrurl a Post ca Bucurestit Nol totuti nune-ani piedut si,ngurä concesiune se silefte d.-Sturdza sä atiluato se supuie recrutarii :lung§i latobtie : reforma le,ryii electorale. asa intindere in cit aú azi o densitate de bunul cumpat §in'am e§it nici- populatie de :l ori malmici ca la Viena si I)rilej de atacuri violente pentru In schimbul acestei concesiuni, primul- ANASTASE STOLOJAN de 6 or! mal mica odata din marginile legii în apa- ministru se incumetä a facepe Romînii ca laParis. Comuna rarea noasträ. Libertätile publiceo opozitiune necon §tiincioasa, caredin Transilvania si Ungaria M renunte la dispune de 12 ort mal putineresurseca nu se uitä la interesele Statulultoate cele-l-alte cereri ate lor, formulatein MINISTRU DE INTERNE administratiaParisululpentru intreti- aiIfost respectatede noi chiar programul national de la 1881. Ofera gratis uerea fie -carul metru patrat. ila cinsteatärei,ci ,§i franco cite un pichet atunci cìnd adversaril abuzau de mimai la Impotrivirea R.ominilor de ceaitipolitic (superior ceaiului Po- Poate ca un spirit de economieraü inteles care se pot.riveste nlinunat Cu di:nseleîn chipulcel mal scan-adversaril cari sunt la guvern. Cercurile dirigente ale Rominilor de peste pov) persoanelor cari'lvor aborda pe Cine s'aridicat Geld'intil inmunti se opun din räsputeri: ,si declara M strada saú ûrtr'un localpublic, în pre- pretextele de economie invocatede ad- dalos ; am guvernat corect ;i co- nu pot renunta la programul national. zenta a cel putin zece martori, Cu for- ulinislratiunea attualaa indeurnat pe potriva publicärii lostit administratorl at primiriel rect ne-am retras,fära, sgomot, acestui zvon ? Dacä reforma electoralä, cerutäacum de mula : VA salut Excelentä !" sase Partidul conservator, prin zia toate partidele maghiare,va avea si pärti desintereseze de desvoltareaanormali farà violenta,farazdruncinare. favorabile Romînilor, acestia sxunt gata si neigienica a periferici. Aceasta dove- rele sale. Organele acestul partidfi faxa intervenirea d-lui Sturdza rasplata o gustan dc;ja :opi- sä Demagog deste o culpabila neprevedere,.caca, sub ati cunnat scurtzborulnenoro-renunte la pasivitate si sä intre in Ca- cuvint de economie, s'a läsatea Bucu- niunea publica apreciaza blîndeta mera. resti' sa la o intindere de tre! citei veti Si Cu aceasta însä, Romînii ori prea guvernamìntuluï uostru, iar fana- ail mustrat pe zia nu inteleg ci- ELEVUL STURDZA mare, asvirlind nistesartine de intreti- nul care, Para sa- ï dea seaina eletu-0 de puti.n a renunta la punctele din nere din ce in ce mal marl asupra ad- tismul colectivist sta dezorientat. programul national; luind parte laale- însemnätatea lucrului, go-1 si intrînd in camera, el vor sä lupte Un ziar liberal, Gazeta, care mal iraitininistratiunilor viitoare. Pe aceiasï cale Opera aceasta de legalitate §i a ìluprä- pareste' si administratia attuali. tiat §tirea. si pe calea pailamentarä pentru realiza-era, apoporului si acum s'a boerit, bine de imblinzire a nloravurilor po- rea acestui program. voeste sa ne dea oare -cariamanunte Dar nu numal Bucu1estils'aüintins Din punch ele vedere ..opozant" in privintasterilitatil guvernantilor nostri.Area departe, dar s'ail desvoltat In mod litice, noi o lll'lllalll;i acumin Giavernnl ungureae RominíT Gazetane spune ci sä nu avenneigienic si neestetic. opozitiuuc. a §a cum se facea pìn'acum opo- Rotrtînilor, nénaultunieste Prin orasele din streinatate, zitiune la noi, e iietagaduit grozav pe guvernul Budapesta., grifi, «caci guvernul va indeplini faga-rele noui din imprejurimile capitalelor Ori cît de omenesç lucru ar ca o Baronul Bánffy, primul ministru al Un-duelile sale, va veni cu reforme,precum gariez, a declarat la mai multi Romîni cä,intre altele cu aceia a descentralisäreï,sunt cele mal frumoase si celemal si- fi sa cäuta,m a ne räzbuna astäziasemenea atitudine trebuie sa fie nitoase, find din noti cladite dupa pla- pagubitoare ;ea va facs irisa pedacit nu se vor supune,vor fi zdrobitT deirisa ça acestecestiunl au nevoe mal de toate mizeriile pe carile-am d. Sturdza. íntiiu sa fie studiate, caci nevoile nurl intocmite cu chibzuinta. La noia- opiniunea publica sa, cugete mal unesceste quartiere sunt tormalcele mal îndurat la guvern §i sä întoárcem Ae(tunea d-lui Sturdza. fari se studiazä la guvern» si guvernulinfecte. Stradele si deschideau in serios §i, macar în viitor, sanu Pentru a nimici rezistenta Rominilor,actual e de prea putin timp in frintäça aceste liberalilor, cu vîrf §i indesat,lo- d. Dumitru Sturdza e in ajun dea începesi fi avut timpul sa le studieze. parti, pina acum un an, fard nicio au- mal deschida credit larg tuturoro actiune peste munti prin mijlocirea d-lui Ciudat lucru! La liberalitoate mergtorizatie, clädirile sa. faceaü fard.a res- viturile nedrepte pe cari cu buna Eugen Brote. pecta niel un regulaméut, caci puterile zvinturatilorcari n'ali nimic de pe dos. Noi credeam cl finta unu! par- ;tiintä ni le-aü dat in opozitiune, Acesta va scoate un ziar moderat,me-tid la putere nu are alta însemnare deadministratiunel bucurestene incetaüa- nu cälcam in gura lacomiei §i nupierdut ;i totul de cî ptigat. nit sä duca o;întreagä campanie contraco- cit venirea sa spre a indeplini reforme,colo. Casete ce sil zideau fira respectarea Ast -fel se va desävîrsioperamitetului national. fie in mare, fieIn mit dupa nevoileniel une! conditiunide constructie, nu recurgemlaori-cemijloace în In acelasi timp, prin emisarï trimisi inunel tari. Noi credeam ci atuncl chuteral case urbane, el case. de gard sal combaterea guvernulul. Opozitiu-Brea începutä de partidul conser-toate unghiurile Transilvanieisi Banatu- de paiante: Murdar7ia ce exista in aceste vator la putere. lui, d. Brote va Muta sä discreditezepe d. Sturdza si C -ia veneau la minister,regiuni e de nedescris. nea noasträ se deosebe§te eu de- d. Rati- si tovaräsii sai, ci,stigind aderentiaceasta insemna odirectiune anume pentru samsarlicul d-lui Sturdza. intr'un sens definitiv, si ci aune! cind Aceasta stare de lucrúri vroestes'o sävîr§ire de aceeaapartidului seful partidulul vorbea despre descen-continue actuala administratiesiurea BROURA D -LUI SLAVICI si renunte la puterile ce le -adobindit liberal, §i daca denuntäm opiniu- tralisare, despre mine, despre jandarme-primaria capitale! prin legen din Ultimullutinar RUBRICA MEA rie,nationalismsialtemultealtele, 1895, nel publice desa,vir§ita incapacitate al Tribuni din toate aceste cestiunt eraü bine studiatepentru a impedita intinderea exagerata a guvernululactual, nu ne folo-Sibiu se ocupa din noti de brosura de d -sa. si fard. regula a pdrtilor marginaré 'ale Important! Important l Important l orasulul. sim însa, de multeleîmprejurärld -111I Slavicl eu faimoasapropunere Ei, nu este ara, Gazeta ne spune ça de imparare a Rominilor de peste ne -am inselat si nu se sfieste In ce consta aceast.dlege, care a a- a caror exploatarear pune pe Adevsíratele Ilapuri sadea tras asupra -i urgia actualilor edili? Munti, prin reforma legil elettorale. de stapinilor eI cuvenitul brevet de inca Iati economia lega. guvern in mariìncurcattlri, dar Vorbind de aceasta pacitate.
Load more

Recommended publications
  • Anuarul Institutului De Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” “C.S
    ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR RESEARCH IN SOCIAL STUDIES AND HUMANITIES YEARBOOK XVIII/2017 FOUNDING EDITOR: EDITORIAL BOARD: Vladimir OSIAC (University of Craiova, Acad. Dan BERINDEI (Romanian Academy, Romania) Romania); Acad. Dinu C. GIURESCU (Romanian Academy, EDITOR IN CHIEF: Romania); Cezar Gabriel AVRAM (C.S. Nicolăescu- Acad. Victor SPINEI (Romanian Academy, Plopşor Institute for Research in Social Studies Romania); and Humanities, Craiova, Romania) Nicolae PANEA (University of Craiova, DEPUTY EDITOR IN CHIEF: Romania); Mihaela BĂRBIERU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Lucian DINDIRICĂ (The Alexandru and Aristia Institute for Research in Social Studies and Aman County Library, Romania); Humanities, Craiova, Romania) Simona LAZĂR (C.S. Nicolăescu-Plopşor Institute for Research in Social Studies and INTERNATIONAL ADVISORY BOARD: Humanities, Craiova, Romania); Patrick CHARLOT (University of Bourgogne, Nicolae MIHAI (C.S. Nicolăescu-Plopşor France); Institute for Research in Social Studies and Shpakovskaya Marina ANATOLIEVNA Humanities, Craiova, Romania); (People’s Friendship University of Russia); Ion MILITARU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Karina Paulina MARCZUK (University of Institute for Research in Social Studies and Warsaw, Poland); Humanities, Craiova, Romania); Teodora KALEYNSKA (Sf. Cyril and Sf. Şerban PĂTRAŞCU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Methodius University of VelikoTurnovo, Institute for Research in Social Studies and Bulgaria); Humanities, Craiova, Romania); Anatol PETRENCU (Moldova State University, Roxana RADU (University of Craiova, Romania) Chişinău, Moldova); Virgiliu BÎRLĂDEANU (Institute of Social ROMANIAN ACADEMY PUBLISHING History, Chişinău, Moldova) HOUSE EDITORS: Mihaela IAMANDEI Monica STANCIU ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR RESEARCH IN SOCIAL STUDIES AND HUMANITIES YEARBOOK XVIII/2017 EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucharest, 2017 Editura Academiei Române, 2017.
    [Show full text]
  • Iiistoire Des
    IIISTOIRE DES ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE PAR L'ACADEMIE ROUMAINE VOL. x LES REALISATEURS DE L'UNITE NATIONALE SUIVI D'UN TABLEAU CHRONOLOGIQUE DES EVE- NEMENTS DES TROIS REGNES (1866-.1940 13UC AR ES T ''945 HISTOIRE ROU.-NiAINS ET DE LA ROMANITE ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL. x LES RÉALISATEURS DE L'UNITÉ NATIONALE SUIVI D'UN TABLEAU CHRONOLOGIQUE DES EVÉ- NEMENTS DES TROIS RÈGNES(1866-1940 PAR N. A. CONSTANTINESCU BUC A R ES T 1 9 4 5 N. Iorga VOLUME X LES RÉALISATEURS DE L'UNITÉ NATIONALE LIVRE PREMIER L'EFFORT POUR L'INDAPENDANCE CHAPITRE I LE CONFLIT AVEC LES PUISSANCES GARANTES En février 1866, les con.suls, qui voulaient se donner des airs de surveillants et de conseillers préts aux remontrances, furent surpris, malgré toutes leurs prévisions répétées, par le coup d'Etat contre Alexandre Jean I-er, que les Puis- sances considéraient alors comme le seul pouvant gouverner cette Roumanie d'où leur étaient venus tant de soucis. Alors que, devant la proclamation rédigée dans un style gonflé jusqu'au ridicule, le public de Bucarest, qui plus d'une fois par ses marchands et ses corporations s'était incliné de- vant le premier prince de la Roumanie unie, et maintenant restait impassible devant le violent changement, accompli par des hommes sans autre popularité que celle du clubrouge », on voyait s'installer unelieutenance » avec le général Go- lescu, qu'on avait presque oublié pendant les dernières an- nées, le colonel Hai alambie, qui ne s'était jamais distingué en rien, et, comme représentant de la Moldavie, Lascar Ca- targiu, un étranger à Bucarest.
    [Show full text]
  • Sclavie-Si-Libertate
    RROMII. SCLAVIE ȘI LIBERTATE Constituirea şi emanciparea unei noi categorii etnice şi sociale la nord de Dunăre 1370 - 1914 1 Cuprins Introducere……………………………………………………………………………3 Capitolul I. Privire istorică asupra rromilor, istoriografie………………………..13 Capitolul II. Migraţia rromilor la nord de Dunăre. Căderea în sclavie………….30 Capitolul III. Sistemul juridic şi economic al sclaviei…………………………… ..63 Capitolul IV. Sclavia - realitate cotidiană a societăţii româneşti la începutul secolului al XIX-lea. Abolirea sclaviei……………………………………………. .101 Capitolul V. Circulaţie, supraveghere şi control în a doua jumătate a secolului al XIX-lea……………………………………………………………………………...156 Capitolul VI. Rromii între două migrații…………………………………………..199 Încheiere…………………………………………………………………………… 215 Bibliografie………………………………………………………………………….222 2 Introducere Abordarea istoriei rromilor ridică de fiecare dată numeroase controverse. Întrebările și prejudecățile legate de rromi generează dezbateri, dezbinări, clivaje ce depăşesc uşor cadrul ştiinţific şi alunecă pe terenuri încă şi mai nesigure, care nu duc nicăieri. Lipsa interesului acordat acestui subiect, în principal de către istorici, alimentează luări de poziţie greşite, abordări subiective, concluzii cel puţin tendenţioase, când nu derivă în rasism. Poate cel mai mult face polemică întrebarea: De ce spunem rromi şi nu ţigani?, întrebare ce conține în ea însăși răspunsul; pentru că este corect, din punct de vedere istoric, să folosești oricare din cei doi termeni. O a doua interogație vizează motivația istoricului și revelează,
    [Show full text]
  • Elite, Institutions and Social Projects
    ELITE, INSTITUTIONS AND SOCIAL PROJECTS ASPECTS CONCERNING THE HISTORY OF THE INSTITUTION OF CITY HALL AND THE INSTITUTION OF MAYOR IN CRAIOVA FROM BEGINNING TO PRESENT (1864-2017) Cezar AVRAM∗, Mihaela BĂRBIERU∗∗ Abstract: The authors present novel data concerning the evolution of the institution of city hall and institution of mayor of Craiova starting with the laws of administrative decentralization from Cuza's time to present. The mayors and interim commissions are presented in the chronological order of their mayoralties, as well as their main achievements. Keywords: mayor, municipal council, Craiova, achievements, interim commission, decentralization. 1. The institution of city hall During its evolution, Craiova, important political, administrative, economic, social and cultural centre of the country, represented a landmark and decision- making factor during the national history. On 31 March 1864, within the process of modernizing the administrative system, Alexandru Ioan Cuza promulgated the law for the county councils and the communal law which established the principle of administrative decentralization. Drawn up on the French and Belgian models, the two normative acts brought about the appearance of certain institutions with legal personality and new contents, such as the mayor, the communal council, the permanent commitee, the county council, the perfect, the sub-prefect, the urban commune different from the rural one through the administrative organization and similar to it through its legal personality and autonomy1. ∗ Scientific Researcher I, PhD., “C.S. Nicolăescu-Plopşor” Institute for Research in Social Studies and Humanities from Craiova, of the Romanian Academy; Email: [email protected]. ∗∗ 3rd Degree Scientific Researcher, PhD., “C.S. Nicolăescu-Plopşor” Institute for Research in Social Studies and Humanities from Craiova, of the Romanian Academy; Email: [email protected].
    [Show full text]
  • Vitralii – Lumini Și Umbre
    VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 43, iunie – noiembrie 2020 5 V I T R A L I I L U M I N I Ş I U M B R E Publicaţie editată de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii DIRECTOR: Col. (r) Filip Teodorescu Contact: Bucureşti, str. Toamnei nr. 37, sector 2 Tel.: (0040)-21-2119957 [email protected] www.acmrr-sri.ro ©ACMRR-SRI Bucureşti 2020 ISSN 2067-2896 6 VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 43, iunie – noiembrie 2020 „VITRALII – LUMINI ŞI UMBRE” Consultanţi ştiinţifici Prof. univ. dr. Ioan Scurtu Prof. univ. dr. Mihail M. Andreescu Dr. ist. Alex Mihai Stoenescu Conf. univ. dr. Aurel V. David Colegiul de redacţie Redactor şef: Col. (r) Hagop Hairabetian Secretar de redacţie: Gl. bg. (r) Maria Ilie Membri: Gl. mr. (r) Dumitru Bădescu Gl. mr. (r) Marin Ioniţă Gl. bg. (r) Nechifor Ignat Gl. bg. (r) Vasile Mălureanu Col. (r) dr. Tiberiu Tănase Col. (r) Gheorghe Trifu Responsabilitatea juridică pentru conţinutul materialelor publicate revine exclusiv autorilor acestora. Opiniile şi punctele de vedere exprimate de autori în cuprinsul revistei pot să nu corespundă integral cu cele ale ACMRR-SRI. Reproducerea sub orice formă a conţinutului acestei publicaţii este permisă cu menţionarea sursei şi a autorului. Manuscrisele nepublicate nu se restituie. VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 43, iunie – noiembrie 2020 7 C U P R I N S Editorial Rezerviștii în vremuri de pandemie ..................................................... 9 File de istorie Recunoașterea internațională a României Mari (II) – 100 de ani de la semnarea Tratatului cu Ungaria, Trianon, 4 iunie 1920 ......................
    [Show full text]
  • Operele Lui Spiru C. Haret. Vol.8
    +Opere_vol_VIII_30_09.qxd 12/3/2010 11:51 AM Page 1 Operele lui Spiru C. Haret +Opere_vol_VIII_30_09.qxd 12/3/2010 11:51 AM Page 2 +Opere_vol_VIII_30_09.qxd 12/3/2010 11:51 AM Page 3 Operele lui Spiru C. Haret Ediþie îngrijitã ºi note de Constantin Schifirneþ Volumul VIII Polemice ºi politice 1905–1907 +Opere_vol_VIII_30_09.qxd 12/3/2010 11:51 AM Page 4 Redactor: Lucian Pricop Coperta: Cristian Lupeanu Tehnoredactor: Olga Machin Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin Editurii Comunicare.ro, 2010 SNSPA, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice Strada Povernei 6, Bucureºti Tel./fax: 021 313 58 95 E-mail: [email protected] www.comunicare.ro www.editura.comunicare.ro Editat cu sprijinul Autoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã. Tiraj: 1000 de exemplare. Preþ de vânzare al unui exemplar (mai puþin adaosul comercial): 107 lei (vol. VII–XII). Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României HARET C., SPIRU Operele lui Spiru C. Haret / Haret C. Spiru; pref.: Remus Pricopie, Constantin Schifirneþ. Ed. a 2-a, rev. – Bucureºti: Comunicare.ro, 2010 11 vol. ISBN 978-973-711-206-4 Vol. VIII: Polemice ºi politice: 1905–1907. – Bibliogr. ISBN 978-973-711-215-6 I. Pricopie, Remus (pref.) II. Schifirneþ, Constantin (pref.) 821.135.1-821 821.135.1 +Opere_vol_VIII_30_09.qxd 12/3/2010 11:51 AM Page 5 INTRODUCERE I Volumul acesta cuprinde, în cea mai mare parte, articolele de polemicã pri- vitoare la administrarea ºcoalelor sub conducerea ministrului Vlãdescu. Ceea ce se întâmplase dupã retragerea lui Haret în 1899, când a trebuit sã-ºi apere opera sa legislativã,1 s-a întâmplat ºi dupã 1904.
    [Show full text]
  • Gheorghe-Florin ŞTIRBĂŢ
    121 1876-1878 Gheorghe-Florin Ştlrbăt.Marea fo rmaţiune liberala în an/1 Gheorghe-Florin ŞTIRBĂŢ MAREA FORMAŢIUNE LIBERALĂ ÎN ANII 1876-1878 Pe parcursul guvernării conservatoare din 1871-1876 nu au lipsit iniţiativele u ei regrupări a . � . _ tuturor nuanţelor liberale. La alegerile din mai 1871, orgamzate e no�a d�lntstraţ e Lascar � .. ...� ! . Catargiu, liberalii radicali grupaţi în jurul lui 1. C. Brătianu şi C. A. Ro:ettt, m�1şt1� lm M. Ko�almce�nu, "fracţioniştii" şi gruparea moderată din jurul lui 1. Ghica colaborau mtr-o ahanţa ele torala, s� nand . � r:n un manifest în numele "partidului liberal întrunit", denumire care dezvăluia ob1ect1vele poht1ce ale "stângii" de a pune bazele unei mari fo rmaţiuni liberale'. Rezultatele alegerilor nu le-au fost însă f�vo­ rabile. Era totuşi o primă încercare de reapropiere a grupărilor liberale în mandatul conservatorilor, însă vor urma şi altele. Congresul presei de orientare liberală de Ia laşi din 8/20 noiembrie 1871 constituia o nouă tentativă în acest sens. Printre participanţi se găseau redactorii Emil Costinescu de la oficiosul liberalilor radicali, "Românul", A. D. Holban de la "Uniunea Liberală" din laşi, George Missail de la "Gazeta" din Bucureşti, Cezar Bolliac de la "Trompetta Carpaţilor" sau G. D. Teodorescu de la foaia satirică "Ghimpe/e". Prezidat de A. D. Holban, apropiat al "fracţioniştilor" ieşeni, congresul adopta un Raport asupra situaţiunii ţării, în care era dezvăluită intenţia revigorării spiritului paşoptist ca direcţie a progresului naţional. Programul adoptat cu acest prilej cuprindea o serie de obiective de politică internă şi politică externă, ambele categorii subordonate interesului naţional.
    [Show full text]
  • 9Th ISF, International Scientific FORUM, 23
    9th International Scientific Forum, ISF 2017, 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK, Proceedings PROCEEDINGS 9th INTERNATIONAL SCIENTIFIC FORUM, ISF 2017 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK 9th International Scientific Forum, ISF 2017, 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK, Proceedings PROCEEDINGS 9th INTERNATIONAL SCIENTIFIC FORUM, ISF 2017 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK European Scientific Institute, ESI (publishing) 9th International Scientific Forum, ISF 2017, 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK, Proceedings Impressum Bibliographic information published by the National and University Library "St. Kliment Ohridski" in Skopje, Macedonia; detailed bibliographic data are available in the internet at http://www.nubsk.edu.mk/; CIP – 3(062) COBISS. MK-ID 106151434 Any brand names and product names mentioned in this book are subject to trademark, brand or patent protection and trademarks or registered trademarks of their respective holders. The use of brand names, product names, common names, trade names, product descriptions etc. even without a particular marking in this works is in no way to be construed to mean that such names may be regarded as unrestricted in respect of trademark and brand protection legislation and could thus be used by anyone. PROCEEDINGS: 9th International Scientific Forum, ISF 2017 (9, 2017; Cambridge) / 9th International Scientific Forum, ISF 2017, 23-24 November, University of Cambridge, UK European Scientific Institute, ESI, 2017. - (234 p.) : ilust. ; 21 cm Kocani, Republic of Macedonia Email: [email protected] Printed in Republic of Macedonia ISBN 978-608-4642-63-3 Copyright © 2017 by the authors, ESI and licensors All rights reserved.
    [Show full text]
  • Istoria Dreptului Românesc
    VASILE – SORIN CURPĂN Cu participarea: EMILIA MITROFAN ANGELICA LEGHEDE ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC IAȘI - 2014 - Editura StudIS [email protected] Iasi, Sos. Stefan cel Mare, nr.5 Tel./fax: 0232 – 217.754 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CURPĂN, VASILE-SORIN Istoria dreptului românesc/Vasile-Sorin Curpăn. Iași: StudIS, 2014 Bibliogr. ISBN 978-606-624-568-5 34(498) Consilier editorial: Dranca Adrian Secretar editorial: Roznovăț Mihai Pre-press, tipar digital şi finisare: S.C. ADI CENTER SRL Şos. Ştefan ce Mare, nr. 5 Tel.: 217 754 Copyright © 2014 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului Lucrări publicate de VASILE – SORIN CURPĂN: 1. Răspunderea comitenților pentru faptele prepușilor, Bacău, 1999; 2. Complicitatea – formă a participației penale, Iași - Bacău, 2000; 3. Momente în dezvoltarea politico - juridică a României, Bacău, 2006; 4. Statul - instituție social-politică și juridică fundamentală, Bacău, 2006; 5. Drept Civil. Drepturi Reale. Obligații. Contracte speciale. Succesiuni. Sinteze, Bacău, Ed. I - 2006; 6. Drept Civil. Drepturi Reale. Obligații. Contracte speciale. Succesiuni. Sinteze, Bacău, Ed. a II-a - 2007; 7. Drept Constituțional. Stat și Cetățean, Bacău, 2007; 8. Procedura Penală. Participanții și acțiunile în procesul penal român, Bacău, 2007; 9. Independența judecătorilor și garanțiile ei juridice, Bacău, 2007; 10. Studii juridice, Bacău, 2008; 11. Drept Civil. Teoria generală a obligațiilor, Bacău, Ed. I - 2008; 12. Drept Civil. Teoria generală a obligațiilor, Bacău, Ed. a II-a - 2008; 13. Drept Penal - partea generală, Bacău, 2008; 14. Fenomene juridice și politico - etatice, Iași, 2008; 15. Tratat de științe Juridice, Bacău, 2008; 16. Enciclopedie Juridică. Tratat, Bacău, 2008; 3 17. Analiză doctrinară a Constituției Republicii Moldova Bacău, 2010; 18.
    [Show full text]
  • 206 Aurelian Chistol
    MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ARGESIS, STUDII ŞI COMUNICĂRI, seria ISTORIE, TOM XVII, 2008 ASPECTE LEGATE DE ACTIVITATEA LUI ION I. C. BRĂTIANU ÎN FRUNTEA MINISTERULUI LUCRĂRILOR PUBLICE (31 MARTIE 1897 - 30 MARTIE 1899) AURELIAN CHISTOL* Ionel Brătianu, artizan al făuririi României Mari, este principalul continuator al operei politice a tatălui său, ilustrul lider liberal Ion Brătianu, care în calitate de prim- ministru, a patronat opera de cucerire a independenţei de stat a ţării noastre. Născut pe 20 august 1864 la Florica1, Ion I. C. Brătianu era al treilea copil, dar primul băiat al lui Ion şi al Caliopiei. După absolvirea Colegiului „Sfântul Sava” din Bucureşti în iunie 1882, Ionel a efectuat ca voluntar un stagiu militar de 6 luni în cadrul Regimentului II Artilerie, obţinând astfel titlul de ofiţer. În paralel, după-amiaza a frecventat şi cursurile Şcolii de Poduri şi Şosele, iar în vara următoare a plecat la Paris pentru a-şi continua studiile. În „Oraşul Luminilor”, Ionel Brătianu a urmat timp de un an cursurile clasei de matematici speciale din cadrul Şcolii Preparatorii Saint-Barbe (1883-1884), apoi, timp de doi ani, auditor extern al Şcolii Politehnice, pentru ca în intervalul 1886-1889 să devină student la Şcoala de Poduri şi Şosele. În 1889 s-a întors în ţară, angajându-se ca inginer specialist în construcţia de căi ferate, în serviciul lui Anghel Saligny la C.F.R.2. Cu toate acestea, nu ingineria reprezenta vocaţia vieţii sale, ci studiul istoriei, care, pe viitor, în cadrul activităţilor politice desfăşurate îi va inspira înaltele idealuri şi-l va ajuta să-şi desăvârşească trăsăturile înnăscute de lider.
    [Show full text]
  • Occasional Papers 0.5.11.08.Pmd
    Reforma militarã [i societatea în Rom=nia, de la Carol I la a doua conflagra]ie mondial\ OCCASIONAL PAPERS, Anul 6, Nr. 8, 2007 REFORMA MILITARÃ ªI SOCIETATEA ÎN ROMÂNIA, de la Carol I la a doua conflagraþie mondialã Coordonator: Petre Otu EDITURA MILITAR| 1 OCCASIONAL PAPERS, anul 6, nr. 8, 2007 Reforma militarã [i societatea în Rom=nia, de la Carol I la a doua conflagra]ie mondial\ Cuprins Cuvânt înainte................................................................................ 5 Mersul ideilor de reformã pe plan internaþional – Petre Otu, director adjunct al Institutului pentru Studii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã, director de proiect ........................................... 9 Reforma în armata românã ºi elitele politice în primul deceniu dupã independenþã (1877-1888) – Sergiu Iosipescu, Institutul pentru Studii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã ....... 49 Dimensiunile reformei armatei române între Rãzboiul de Inde- pendenþã ºi intrarea în Primul Rãzboi Mondial – prof.univ.dr. Maria Georgescu, Universitatea din Piteºti .................................. 77 Contribuþia învãþãmântului militar românesc la modernizarea armatei (1878-1914) – colonel dr. Alexandru Baboº, locotenent-colonel Miron Brezoiu, Academia Forþelor Terestre „Nicolae Bãlcescu”, Sibiu ............................................................ 101 Reorganizarea armatei în vreme de rãzboi – 1917 – colonel (r) prof.univ.dr. Ion Giurcã, Universitatea Naþionalã de Apãrare „Carol I” .......................................................................................
    [Show full text]
  • Vasile-Diamandi-Aminceanul-–-Romanii-Din-Peninsula-Balcanica.Pdf
    I VASILE DIAMANDI-AMINCEANU PROFESORSIMEMBRU AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMANE 1, , i. ROMANI! IN PENINSULA BALCANICA , I0 tr INA 1 9 3 8 INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE TIPARUL UNIVERSITAR". STR. ELIE RADU 6 BUCURESTI I www.dacoromanica.ro :45!.., A ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. www.dacoromanica.ro VASILE DIAMANDI-AMINCEANUL PROFESOR SI MEMBRU AL SOCIETATII 6EOGRAFICE ROMANE ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA 1 9 3 8 INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE TIPARUL UNIVERSITAR", STR. ELIE RADU, 6 BUCURE$TI www.dacoromanica.ro Inchin aceastd lucrare memoriei eroilor Aromani cazuti jertfa pe altarul Idealului Na- tional. V. Diamandi-Aminceanul www.dacoromanica.ro PREFATA De ani de zile ma muncea un gem& Cad $i cum ne-am va'ziii not Romeinii, stabiliti in Peninsula Balcanica, de unde ni se trage originea noastra, prin ce anume imprejurari ne-am vii- zut afezati in Epir, Macedonia, Thessalia, Albania $i chiar in vechea Grecie. Dupd un studiu amanuntit asupra istoricului Peninsula Balcanice, dupci o reisfoire a cronicarilor bizantini, a scriitorilor timpurilor medievale fi moderne, care s'au ocupat in special cu intamplarile petrecute in Imperiul Roman de Reisarit, zis $i Im- perial Bizantin, m'am hoteireit sei dau la lumina, Istoria Romei- nilor din Peninsula Bakanicei zis $i Vlahi delaorigine $f pond ask-di, dovedindu-se rolul ce l'au jucat ei in irecut, precum fi impotrivirea puss de ei, ca sei scape de desnafionalizare in mijlocul atei tor semin(ii cu care au convietuit, V. Diamandi-Aminceanul Bucurefti, Ianuarie 1938, www.dacoromanica.ro CAPITOLUL I-iu Epoca
    [Show full text]