SERI, II. ANUL II, No. 87. I1:(litiH a treia 1IE11URCT, 21 FE131îUAR1I: I8!)6. NUMARUL 10 BANI 3: ABOIIAMENTF.i.E NUMARUL 10 BANI Incep la I si 15 ale fìh-c.,ire! tue si se plütesc tot-(1'11-iana ìnuinte ANUNC1UltII.IH: In Buctlreybl la Casa Adntinist rat) ei In Bucuresti si judete se priuu.vcuuin,u I: in judefe si streinrtnte prin mandate poltale Adurinistialio In streinätate, direct la aii'+nHai.trnlie In Un an ln tard :10 loi ;in ,Iroinlitate 50 1eT toate oficiile do.publicitate Suse,ti luuT... 15 . , , R,,, Anunciuri la pag. IV I).:iu b. lin a iCCT lunl . 8 , 13 . ,,III ?. Iei , Un ninnar in stroinälata 3e1 baril s ,, H i. r Insertiile reelamele :ilei riudul 14IANt15l:RiSE1.E NU SE INAI'OiAZA Un numar vechiíT 30 ban' Itl':DA('1I A 3 STRADA CLEIIENTE1 No. :i ADMINISTRA i A No. 3 STRADA CLE11EIí'l'1:f o.:l S ASARLÎCUL D-LuiSTURDZA ÎNCHESTIA NAJIONALA
MIJLOACELE NOASTRE lusiui de cliestiluica nat5iouala inSamsarlîcul d -lui Sturdza lavrancealaCamera.Recunostinta etcrnä contra guvernului actual sinicï §i mcrsi d'omie de ori ! Partidulliberaladus împo- Rn eets(ean Märginirea triva guvernului nostru cea malcìnd nu ne vom folosi. Vremca Negoei#.ri Romìnilsafieuna inaceasta Din. cercurile rominesti de la Budapesta mizerabilä luptä ce se poate în- ne rin stiri foarte importante, chestiune, chiar daca guvernul ar BucuretiIor chipui :chiar cînd interese mari Pe and disidentii partidului national NU PERDETi putea sa profitedinatitudinearomin de dincolo par a se fi potolit, d. Du- 11 ale Statulul eratin joc §i cînd mitru Sturdza lucreazä pentru terminarea OCA'LIA' i ioastra. Am aratat cum gratie atacurile opozitiunel liberalepu- opera inceputä cu scandalurile de la Si- unei reglemen- In curgerea vremel seridicaLift din ajunul Cräciunvuluï. MITRA SCUZA tatitinl destul de aspri inlaulitrulCapi- neail in pericolacesteinterese, Omul care cerea de la guvernulconser- tale' si lipselor! -carelreglementatiunt ast -fel multe chestiunicari,es-vator sä faca presiune asupra Maghiari- Deoorator de moftangii >ti de.., pompe funebre dincolo de hotarele Bueurestilor, ea nu sta la gînduri dacä puta Se insärcineaza sa efectueze prompt s'a sta- ploatate de o opozitiune...libe- lo!, mijloceste acum pentru a impune Ro- bilit pe marginea orasulu'opopulatiu1Te sä isbeascäcît -de putin in gu- minilor o împäcare pägubitoare. cu acurateta ori-ce comande de diseur- atrasa de facultatea de rala, ar pune pe guvern în cele sur! pentru tnmormíutärT, parastase . a nu sa supune Iegilor,si reglementelor vernul conservator. Piarä tot,nu- Sturdza si Ránfl molifte gi acatiste pentrusu Capitalel, folo- final grele ìncurcaturi. Tratärile zilnice ale d-Lui Sturdza tintesc sindu -se totusf de tonte mal sa cada guvernul", aceasta fletul räposatilor. avantajele Bu- Deunazi, un ziar a dat vesteasïifacet impäcarea cu jertfirea intregului I' urestenilor. eradevisa salbaticeiopositiuuì. program national. Prima consecintaaacestel startde ca tineril dintr'un satrefuza sa Un singur punct rämine in picioare,o Iucrurl a Post ca Bucurestit Nol totuti nune-ani piedut si,ngurä concesiune se silefte d.-Sturdza sä atiluato se supuie recrutarii :lung§i latobtie : reforma le,ryii electorale. asa intindere in cit aú azi o densitate de bunul cumpat §in'am e§it nici- populatie de :l ori malmici ca la Viena si I)rilej de atacuri violente pentru In schimbul acestei concesiuni, primul- ANASTASE STOLOJAN de 6 or! mal mica odata din marginile legii în apa- ministru se incumetä a facepe Romînii ca laParis. Comuna rarea noasträ. Libertätile publiceo opozitiune necon §tiincioasa, caredin Transilvania si Ungaria M renunte la dispune de 12 ort mal putineresurseca nu se uitä la interesele Statulultoate cele-l-alte cereri ate lor, formulatein MINISTRU DE INTERNE administratiaParisululpentru intreti- aiIfost respectatede noi chiar programul national de la 1881. Ofera gratis uerea fie -carul metru patrat. ila cinsteatärei,ci ,§i franco cite un pichet atunci cìnd adversaril abuzau de mimai la Impotrivirea R.ominilor de ceaitipolitic (superior ceaiului Po- Poate ca un spirit de economieraü inteles care se pot.riveste nlinunat Cu di:nseleîn chipulcel mal scan-adversaril cari sunt la guvern. Cercurile dirigente ale Rominilor de peste pov) persoanelor cari'lvor aborda pe Cine s'aridicat Geld'intil inmunti se opun din räsputeri: ,si declara M strada saú ûrtr'un localpublic, în pre- pretextele de economie invocatede ad- dalos ; am guvernat corect ;i co- nu pot renunta la programul national. zenta a cel putin zece martori, Cu for- ulinislratiunea attualaa indeurnat pe potriva publicärii lostit administratorl at primiriel rect ne-am retras,fära, sgomot, acestui zvon ? Dacä reforma electoralä, cerutäacum de mula : VA salut Excelentä !" sase Partidul conservator, prin zia toate partidele maghiare,va avea si pärti desintereseze de desvoltareaanormali farà violenta,farazdruncinare. favorabile Romînilor, acestia sxunt gata si neigienica a periferici. Aceasta dove- rele sale. Organele acestul partidfi faxa intervenirea d-lui Sturdza rasplata o gustan dc;ja :opi- sä Demagog deste o culpabila neprevedere,.caca, sub ati cunnat scurtzborulnenoro-renunte la pasivitate si sä intre in Ca- cuvint de economie, s'a läsatea Bucu- niunea publica apreciaza blîndeta mera. resti' sa la o intindere de tre! citei veti Si Cu aceasta însä, Romînii ori prea guvernamìntuluï uostru, iar fana- ail mustrat pe zia nu inteleg ci- ELEVUL STURDZA mare, asvirlind nistesartine de intreti- nul care, Para sa- ï dea seaina eletu-0 de puti.n a renunta la punctele din nere din ce in ce mal marl asupra ad- tismul colectivist sta dezorientat. programul national; luind parte laale- însemnätatea lucrului, go-1 si intrînd in camera, el vor sä lupte Un ziar liberal, Gazeta, care mal iraitininistratiunilor viitoare. Pe aceiasï cale Opera aceasta de legalitate §i a ìluprä- pareste' si administratia attuali. tiat §tirea. si pe calea pailamentarä pentru realiza-era, apoporului si acum s'a boerit, bine de imblinzire a nloravurilor po- rea acestui program. voeste sa ne dea oare -cariamanunte Dar nu numal Bucu1estils'aüintins Din punch ele vedere ..opozant" in privintasterilitatil guvernantilor nostri.Area departe, dar s'ail desvoltat In mod litice, noi o lll'lllalll;i acumin Giavernnl ungureae RominíT Gazetane spune ci sä nu avenneigienic si neestetic. opozitiuuc. a §a cum se facea pìn'acum opo- Rotrtînilor, nénaultunieste Prin orasele din streinatate, zitiune la noi, e iietagaduit grozav pe guvernul Budapesta., grifi, «caci guvernul va indeplini faga-rele noui din imprejurimile capitalelor Ori cît de omenesç lucru ar ca o Baronul Bánffy, primul ministru al Un-duelile sale, va veni cu reforme,precum gariez, a declarat la mai multi Romîni cä,intre altele cu aceia a descentralisäreï,sunt cele mal frumoase si celemal si- fi sa cäuta,m a ne räzbuna astäziasemenea atitudine trebuie sa fie nitoase, find din noti cladite dupa pla- pagubitoare ;ea va facs irisa pedacit nu se vor supune,vor fi zdrobitT deirisa ça acestecestiunl au nevoe mal de toate mizeriile pe carile-am d. Sturdza. íntiiu sa fie studiate, caci nevoile nurl intocmite cu chibzuinta. La noia- opiniunea publica sa, cugete mal unesceste quartiere sunt tormalcele mal îndurat la guvern §i sä întoárcem Ae(tunea d-lui Sturdza. fari se studiazä la guvern» si guvernulinfecte. Stradele si deschideau in serios §i, macar în viitor, sanu Pentru a nimici rezistenta Rominilor,actual e de prea putin timp in frintäça aceste liberalilor, cu vîrf §i indesat,lo- d. Dumitru Sturdza e in ajun dea începesi fi avut timpul sa le studieze. parti, pina acum un an, fard nicio au- mal deschida credit larg tuturoro actiune peste munti prin mijlocirea d-lui Ciudat lucru! La liberalitoate mergtorizatie, clädirile sa. faceaü fard.a res- viturile nedrepte pe cari cu buna Eugen Brote. pecta niel un regulaméut, caci puterile zvinturatilorcari n'ali nimic de pe dos. Noi credeam cl finta unu! par- ;tiintä ni le-aü dat in opozitiune, Acesta va scoate un ziar moderat,me-tid la putere nu are alta însemnare deadministratiunel bucurestene incetaüa- nu cälcam in gura lacomiei §i nupierdut ;i totul de cî ptigat. nit sä duca o;întreagä campanie contraco- cit venirea sa spre a indeplini reforme,colo. Casete ce sil zideau fira respectarea Ast -fel se va desävîrsioperamitetului national. fie in mare, fieIn mit dupa nevoileniel une! conditiunide constructie, nu recurgemlaori-cemijloace în In acelasi timp, prin emisarï trimisi inunel tari. Noi credeam ci atuncl chuteral case urbane, el case. de gard sal combaterea guvernulul. Opozitiu-Brea începutä de partidul conser-toate unghiurile Transilvanieisi Banatu- de paiante: Murdar7ia ce exista in aceste vator la putere. lui, d. Brote va Muta sä discreditezepe d. Sturdza si C -ia veneau la minister,regiuni e de nedescris. nea noasträ se deosebe§te eu de- d. Rati- si tovaräsii sai, ci,stigind aderentiaceasta insemna odirectiune anume pentru samsarlicul d-lui Sturdza. intr'un sens definitiv, si ci aune! cind Aceasta stare de lucrúri vroestes'o sävîr§ire de aceeaapartidului seful partidulul vorbea despre descen-continue actuala administratiesiurea BROURA D -LUI SLAVICI si renunte la puterile ce le -adobindit liberal, §i daca denuntäm opiniu- tralisare, despre mine, despre jandarme-primaria capitale! prin legen din Ultimullutinar RUBRICA MEA rie,nationalismsialtemultealtele, 1895, nel publice desa,vir§ita incapacitate al Tribuni din toate aceste cestiunt eraü bine studiatepentru a impedita intinderea exagerata a guvernululactual, nu ne folo-Sibiu se ocupa din noti de brosura de d -sa. si fard. regula a pdrtilor marginaré 'ale Important! Important l Important l orasulul. sim însa, de multeleîmprejurärld -111I Slavicl eu faimoasapropunere Ei, nu este ara, Gazeta ne spune ça de imparare a Rominilor de peste ne -am inselat si nu se sfieste In ce consta aceast.dlege, care a a- a caror exploatarear pune pe Adevsíratele Ilapuri sadea tras asupra -i urgia actualilor edili? Munti, prin reforma legil elettorale. de stapinilor eI cuvenitul brevet de inca Iati economia lega. guvern in mariìncurcattlri, dar Vorbind de aceasta pacitate. propunere, CATARAMINfi 11161 D. Sturdza a vend la putere ça sa Pini atina un an Bucurestit n'aveau într'aceeas1 vreme ar atinge vazaTribuna serie : Nu se gasesc de vînzare la «Universul» studieze aceste cestiun!, cari dupa spu-o limita legala. Pe d'alta parte capitala §i interesele taret. «Pasagiul atesta (incare se face pro - ci numal la magazinul cu firma: La lie- sele Gazeta nu se pot studia de cit fiinderaimpartita In trel ocoale caricons- punerea) este scopulintrege! brosura. fereul Salvatore, ex-Bulevardul Coltea, la guvern. tituiau trel cercurlconcentrica,ocolul Ce ar fi fost mal lesne, de pil- cul serveste acest stop ? Ale culser - chiar in localul Primariei Capitale'. al trefilen ne- avin.d limitasa exterioarl Cu Indeplinirea loi cran rinríne ? Debine definiti, de oare -ce capitala dä, de cît exploatarea in intere-vicia le face scriitorul acelor sire ? Cine Cu stima sigur ci reformele leva indeplinid. nu era sul nostru de partid a chestiuniidi simbria condeiulufsi cine plateste C. F. Robescu Sturdza atunci cind va fi in opozit.ie ! legalmente marginita fata de comunele massa de brosur!ce se arunca gratuit In special teoria aceasta aplicata ces- Invecinate. nationale? in toate partile ? hune' descentralizärei administrative, e Trebuind si delinritärn BucurestiT,am Liberali" ai" abuzat de aceasta «Eati tot atitea intrebar1, la cari bine un om caresa nostima. de tot ! (lus limita exterioara a Çapitalei pinda- este si ne gindim. colo pina ande si intinde de fapt orasul. chestiune în potrivanoasträ;i faca pe Tribunul Eati un principia cucare sefrtlest «Ciel nu partidul national romína SE CAUTApartidulul in lo cul liberalil in toateocaziile, un desiderl-ApoT am stabilit un al patrulea ocol lung arfiizvodulintrigilor ceincrediutat pe d. Slavicl, ca elsi facd d-lut Clcone ccl fára de... ce ne lipseste turn Inscris in construutie de 30 de mit,rural dincolo de ocolul al treilea. incredintari baronulul Banffy. D. Slavicl t, Am dispus ca pretutindeni, fie in in- at tesut, a loviturilorcene-at noua, pus fn disponibilitate. la care fac alusie colectivisti1 prin tuait teriorul orasulul a esit din sinul partidului nostru natio - Amatoril trebuie sa stie ca pe apa is- discursurile fntrunirile, ntanifesturile entre fie pe margine, regle- dat §i ail cautat sa, ne dea ser-nal, cläcï a esit din sinul póporulul nos- pravile genera#iel de la 48, spre a le recita alegatorl. mentele municipale aleBucurestilor; sa vindu-se de dìnsa. Pede alta parte,tru, facfndu -se cetitean ln1pamintenit al spectatorilor de la Orfeú, sa poarte chica De la 1866 pilla In present,liberali! lie in vigoare. Ast -fel niella centro niel regatulul romin. Nol fnsa nu cunoastem mare ,si nepieptanata §i sa aiba talentul d'a au detinut puterea 15 ani, au avut vremeala periferie nu sa, pot, deschide strade . gre§elilor din urmare fireasca a alt for in chestiune de politica nationala, vorbi o ora Lira a spune nimic. dee! sa 's1 perfectioneze studiai chiar ile cit cu aprobareaconsiliululcornu- opozitiune,guvernulliberals'ade cit partidul national cu comitetul lut si la italsinumal inconditiunianumite. A se adresa la Banca Nationalä. putere sr acum ne trintesc in fata. teoria ça Nu sa mal pot Gladi nicaeri ga,sit, din prima ziaezistenteisi conferintele lui ;ori -cine altul ar fiin- Intrarea prin pivnijzä. nu pot face nimic, cict cestiunea descen- case de cit ctedintat devi pe Slavici ca sä seriecum tralisarel se studiaza... la guvern ! in conditiunile In cari sa facconstruc- sale,In ceamal greapozitiea seris, d. Slavici face servicil de con- In realitate ara este, Gazeta are drep-tiunile in Bucuresti. fata cu chestiuneanationalä. Iidei simbrias. El cauta sa tracteze «de taíe. Liberalii fs1 petrec timpul la guvern In fine, am stabilit intreocolulal nobis sine nobis», si el ne tradeaza chiar in studi! asupra tuturorcestiulilorla I.reilea urban si ocolül al patrulea rural, sfir§it, pentru ispäs,irea pacatelorcauza noasträ., caca sustine, cl prin o Ori -cine sufera cari n'au inteles siniel vor Intelegetaxe diferentialesidispozitiunI regle- din trecut, guvernul a fostsilitlege electoralä «europeana» ar putea d. de lipsä de memorie vre -o data ceva. mentare asa intocmite In eit sisein- Bilrnffy sa facd sa tnceteze nemultumirile dia nascere sal din cauza Tre- La govern au studiat el odinioara ces curajeze constructiurile in ocolul al trei- sä înceapa un joc foarte pericu-noastre ilegitime», ca si cind noi am un el boíl, este ruga! sa 'Vl -o procure lea ,Sisä se descurajezein ocolulal 4 tiunea agiulul, si au trebuit si vie con- si los §i vinovat fatacu Romînil dinavea nemultumiri sinelegitime, casi din bogatul mea asortiment de: servatorii ça sa scope tari declinstrl, i se favoriseze locurile virane si Transilvania tinzi:ndrind nu toate cererile noastre ar filegi- MEMORIit la guvern au tot studiat cestiunea ina-plantatiunile Iu ocolul al 4 -lea, supunin- Ungaria, t ime.» Onor. elieutelA o rugatx sa se gril- du-se din potrivl la un regini bouscd, dici in eurind mñ vol movibilitate1 magistrature!, vinzarel bu- eral as- la totala jertfirea acestora. retrage din eomert. nurilor si alte multele indeplinite tot deprulocurilevirane din läuntruloco- Organele d -lui Sturdza ar putea SON! lului al 3 -lea. Iatä atitea conditiunlcari fa- str. Diucone- conservatori, cari au bunul simt sa stu- da raspuns la intrebarile Tribltueï; aelor dieze cit timp sunt in opozitie si sa In- Precum se vede, tinta legel este dea mat din ehestiunea nationala, pen-dar vor preferi sa taca. deplineasca cit timp sunt la guvern. intinde puterile administratiurei,spre a tru o opozititlne lipsita de scrupu- Primul nostra ministra se si lo le putea eu aceste. puterl si restringa o- toemal sa reguleze chestiunea Ro- MULTUMIRE PUBLICA Liberalil lavata carte la potere ! Asarasul. Am.lutins limita .legalaaCapi- lurl, o adevarata mana cereascä. o fi, dar tara nu ruai e destul de agianiietalel spre a restringe intinderea de fapt Cu mal putin de citatila ininilor din Transilvania si Ungaria Subscrisulsuferind de insomnie aproapeçasa consimta sa pliteascaburselea I3ucurestilor. pe baza propunerii d -lut Slavicl decronica si întrebuintînd zadarnic opiul,cea- unor studenti galiganT cu partii alb, in- 'Nu sunt oare ateste dispozitjuutsa- neputînd imputa ninlic seriosgu- iul de mac,Vointa Narcoticaläsi celecapabil! de a servi eu folos si cari dan a se modifica legen elee11ii.1In. l'alte lutare sj pline de bun suuit ? vernulul conserv'atar,liberaíil ait Raspullsul la inirebarile!'l tbrittct soporifice recomandate de doctorl,Statut de rusine la toute exaiuenele, ra- I )ar oare s'a intocnlit aceasta legeru n'am fost vindecat de cit gratieunel audi-minfnd in perruanenta scolar' repetenti. räscolit tara;nol însä nu ne fo- poate da, prin urmare, ori §i eine. usurinta cu care ne aauza attualaad- tjunl ce-a bine-voit ami acorde d-nu De- Elzevir ininistr'atiune ? E P O C A
Voi dovedi cä din potrivä fostul con -cum vrea, sä facä case cum IIplace.alt argument in contra legildin 1895, SITUATIA IN SPANIA tru archeolog si istoric,a tinut o siliu comunal a lucrat cu o circumspec-Sa se abroge dar imp:eunä eu legea dind'aceia märginesc acs obiectiunile mele (Prin firtelegrafie), instructiva disertatiune despre prin- tiune care nu se aseamänä Cu nechib-1895 si toate reglementele comunale. in contra propuneril d'a sä abroga legea cipele Dimitrie Cantemir. zuinta actualel administratiuni, care lcu Cred cä aceste argumente sunt faràmärginirei Bucurestilor. Barcelona, 19 Februarie o träsäturä de condes vrea sä desfiintezereplica..Siin adevär legea nicl nu se Pricep ca pentru cuvinte politice, le- S'au produs niste manifestatiunl.Politia Consiliul comunal al orasuluI Rim legea din 1895 färä a aduce alta solutiecritica in esenta el, ci sa fac in contra -Igea aceasta sA fie obiectul criticelor ac-a ocupat consulatul Statelor Unite. Mani- In locu -I. obiectiuni de detalid, de altminterl cutualel administratiuni. Pricep ca aceastafestanti! au incercat sä patrunda induntrunicu -Sarat va fi disolvat peste vre -o Am avut cu privire la aceasta cestiune,totul neintemeiate. administratie sä gäseascä alta solutie dein consulat dar au fost impiedicati de gean- doua zile. o consfatuire cu persoane foarte cunos- SA zice cä aplicarea legiT ar pricinuipus in locul acelel leg!. Dar abrogareadarmerie. Un ofiter de geandarmi a fost Prefectul a înaintat raportul cätoare de nevoile Bucurestilor. Am des -cheltuell pentru intretinerea, In partitepur si simplu a legil arfi o faptä ne-ranit cu o loviturä de piatra. si bätut cestiunea cu d. Gr. Manu,fostul excentrice, a personaluluT comunal si achibzuitä, care va atrage grave räspun- Madrid, 19 Februarie. pentru aceasta disolvare ministrulul director al Regie!, cu d. Al Bäicoianu,politiel administrative. In fine sä zice cäderi pentru cei ce o vor sävirsi. 0 liniste complectä domneste aci. cíeinterné. directorul creditulul urban, eu dd. Gogucu noul raion contrabanda e mal lesni- N. Filipescu Washington, 19 Februarie Cerkez, Cucu, etc. cioasä. Spania a declarat ca vrea sa dea deplina Vot pe bau! ! Dupa acest schimb de vedevi, am in- Mal intiT, daca ar fi asa, nimic n'ar fin satisfactie Statelor Unite pentru incidentul Liberalilsont oamenl desintere- tocmit proiectul care l'ara supus consi-pedica ca legea sä subsiste eu multele din Barcelona. liululde higienäalCapitale!, care lael avantage färä ca sä se intretinä in a- EPOCA" LA IASI Madrid, 19 Februarie satl si Tata un exemplu : admis In unanimitate. cele parti ale orasuluI niel politia colnu- (Corespondentä specialä) Studeutil au Incercat sa faca o nou& ma- Simbata era la ordinea zilel a Se- Proiectul a tost apoi aprobat de con-nalä, nidi politia administrativä. Lucru- uifestatie In contra Statelor Unite. Au fostnatulul indigenatul unol dotnu oarc- siliulcomunal, mi se paresi de con-rile ar fi, In acesta privintä, in starea de Iasi, 19 Februare. lmpiedicatl Inca de geandarmi. care; acesta solicitase votul until se- siliul technic de pe lingä ministerul lu-acum un an si in ori -ce caz n'ar fi mal Nois administrators Imparcial afla din New -York casinur- nator liberal. crärilor publice, de consiliul de ministri,bine färä lege de cit cu lege. Dupa cuna v'am anuntat, d. inspector sil -gentil cubani au de glad sä emita un im- si in fine de corpurile legiuitoare. Dar sacrificiile ce s'ar putea cere suntvic, Teodor Cartianu, se aflaIn Iasi pen-prumut. de 100,000,000 dotar! si sa ofere o Senatorul a raspuns eu un glas minime lu comparatie cu foloasele legil. parte din el senatorilor si deputatilor ame-destul de tare ca sa poata fi auzit Toate avisurile competinte ce puteam tru instalaren noiloradministrator! al ricani, euconditie de a firecunoscutl ca cäpäta in tarale -am dobindit. Tot o- In ceia cepriveste deschiderile desiilor statulul, foaste ale comunel Iasi. beligeranti. si de alti! : datä m'am inspirat de legislatiunea o-strade si constructiunile, un singur ingi- Pe ling« d -oillotet.- colonel Ghenovici, Francfort, 19 Februarie «Daca-ni! dal viea ta pe 4000 de raselor mari din streinätate. ner de sectie de la alinierl, poate exer-capitan Olsnescu, M. Stihi si P. Ianculescu, Gazeta de Francfort afladin New -York le! te votez; daca nu, nu nuinal éa La congresul asociatiunel germane decita supravegherea, punindu -i -se la dispo-a mai fost nuniit si d. Al. Andronic, mareca negociärile secrete dintre Francia si Spa- sitie o träsurä, in cit sä poatä o data peproprietar In jud. Iasi, administrator al sectie! nu papi votul men, dar fac propa- higienä, tinut in 1893 la Wurzburg, s'a Aroneanu, cu leafs de 250 lel pe luna. nia, In contra une! interventiun! eventuate emis un vot prin carese cere nu nu-säptämïnä trece prin fie -care din aceste a Statelor -Unite la Cuba, lntimpina o mareganda in contra tan. mal ca comunele sä -sT intindä puterilequartiere. Cu ocaziunea instalares sale In soul post,neineredere. Absolut autentic. si reglemente fäcute ad -hoc asupra teri- In ceea ce priveste politia, in caz cindd. Andronic si -a f &cut profesia de credin- Se stie ca posesoril numeroaselor Impru- nu s'ar putea spori de loe personalul el,ta : anea de cerut o favoare inspectorulul,muturi ale datoriilor spaniole si cubane 1m- toriululperi -urbanal oraselor, dar ca ping Francia sa protegeze interesele lor. Consiliul comunal din Slatina s'a comunele chiarsA fieautorizate printotusl e avantagios ca din personalul ac-strämutarea la o altd. sectie. constituit ast -fel: d. Locot.- colonel I. un vol alparlamentulul ca sä devietual sA se detaseze citi -va guardist1, cäcl Am fosttot -d'a -una liberal, d -le in- Wasington, 19 Februarie proprietare, prin expropriere,a tutulorsupraveghiindu -se atele quartiere sä a-spector, Incepe batrinul proprietar. Camera representantilor a adoptat o re-Dobriceanu primar si d. I. Niculescu terenurilor din zona peri - urbana. sigurä paza intregulul oras. Ce insem- Pardon, coane Alecule, Intrerupe unsolutiune privitoarela Cuba analoaga euajutor. neazä sä päzertl o parte din oras si säasistent, om cu o memorie defier, deaceia votata de senat. Ari putea sä citez reglementele mu- cind te slid, de la1870 Incoace, al votat nicipale a o multime de orase din stre-lasI in läturî tormal partile cele mal pe- tot -d'a -una cu Negrutestii,cari ad fost si D. Al. Culoglu, prefectul de Bra- inät.ate,cariinspirindu -se de aceleasIriculoase, cari sunt adapostul tutulor fä-stint conservators. ila, a sosit in capitala pentru a se nevo!, ad mers pe aceasta cale multcätorilor de rete ? Da, da. Asta n'o pot tagadui. Dupa INFO11IIIA_TII mal departeca legea din1895. Nu Dar ed cred cä ori cit de mie va fiaceia Insa, d -le inspector.... antelege cu ministrul de interne a- vreaü insä sä dad acestul studid propor venitul provenind din contributiunile lo- Pardon, coane Alecule, Intrerupe din supra ma! multor schimbarl de fa- cuitorilor stabiliti in atele regiunl. el vanon acelasi asistent, nu uita cä as LdiÇia de disninea fui a «E- tiunl prea intinse. luptatpoceìl-', cuprinzind batecut în administratia judetulul. Dupa ce am justificat legea din 1895,fi suficient pentru a permite un spor a-apol, pe ;fats,totcu Negrutestil sicel- vread sä arät raspunderea ce -'s1 asumatit de neînsemnat al personaluluî poli - 1 alt! conservators contra fostulul prefect li-ttrileso8ite pinti dupe' mie - tienesc. beral Pruncu, care a Intemeiat gruparea Ni se denuntä c& la comuna Pogoa- acel ce ar voi,cu usurintä,sä abroge liberal« In Iasi, la inceputul guverimlui luizul nopfei,se gdseete denele, jud. Buzad, functioneazä, ca notar acea lege, presupuind cä autoritäti cum In ceea ce priveste axizele, spun ace-Ion Bratianu. vïnzare, its bate zilele, la 8un individ dat judecatel pentru hoti! si e consiliul de higienä, si consiliul tech-lasi lucru : sä poate aplica ori nu, linia .Si asta e adevarat &. Daca e asa, dam ore, la toate ehioreeurile. abuzurT. nic, cari ad admis acum un an proiec-nouel raze, dupa cum sä crede mal fo-ce zice, afirma noul administrator. Dupa a- Ast-fel, in anul 1894 s'ad furat de la cestiune, ar consimti salositor. Contrabanda poatefisezisatäceia Insa, d -le inspector... tul de lege in chiar in mijlocul orasuluI. Daca dar, in Intrunireadeputatilor colegiuluijudecatoria de pace dincomuna Pogoa- se deszicä in asa scurt timp. Ce tot 11 dal at «dupa aceia »,coane nele mal multe dosare civilesicorec- ceia ce priveste paza pentru axize, saAlecule ? «Dupa aceia,n'a!publicat,In III, la care d. Poni promisese sa Mai intiid, mahalale vor cotropi toatä tionale si s'a dovedit cä ele at fostsus- zona inconjurätoare a Bucurestilor, ast-crede util ca linia guarzilor sä fie cevafol volante, o declaratie prin care te pre -la parte, s'a tinut eriinsala co-trase de actualul notar Dragomir Po- fel in cit intinderea Capitalel nu va malmal inapoT, nimic nu fmpedicä. ca guar-tindeal junimist, aceasta dupa caderea gu-inisiunel budgetare. pescu, care era atunci functionar la ju- zit sä fiepostati in punctele cele marvernulul liberalla1888 ? Intrerupe cu fi deloc inraport cu resursele ora- cruzime acelasi asistent. Slabiciunea guvernulul a fost ras -decätorie. El a si fost dat judecätii, lar sulul. propice. Aceasta nu trebue sä prejudece procesul este pendinte si se aminä con- restul legit. Da, da. Asa e. Dupa aceia Insa, d -leplatita cum se cuvine. D. Poni n'a Aceastá frumoasä ispravä se va sä- Dar ed cred ca ceca ce e mal nime- inspector... gasi& de cit... 3 deputati a! col. III.tiring in favoarea inculpatului. Dragomir virsi sub cuvint de economie si de spi-rit e sä se pue guarzil pe marginea Inspectorul Incepe s& rid &. Popescu mal este dat judecatil pentru rit de prevedere ! Adeca asta -z1,rectifiedconu Alecu A plecat nutnal de cit ministrul,mituire. S'a dovedit cä acest functionar chiar a orasuluI, acolo unde se afla ul-Aiidronic, sunt liberal. Ma lass laCioara, nu evorba, dar asta nu reparaspecula pe nenorocitil de säten! prin fel Dar pericolul eel mare lacare va fitimale case si de unde ochiul poate strá-d -le inspector ? expus orasul, e cä salubritatea publicabate in cimpie si sä cuprindä o distantä gresala facuta. de fel de tertipur! ri hotil. va fi amenintata prin cartierele excen- Guvernul liberal e asa de tare in Dupa ce a fost dat afarä de la jude- trice ce se vor lasa in afarä de supra cit mal mare. Tot Intr'un asemenea prilej,d. Cartianu cätorie, el a fost numit notar la comuna Greutatea pazel zäcea tocmal in ve-a putut s& se convingasidespre credin-cit se.sperie de 3 deputati§i seGheräsenT, unde a facut de asemeni fapte veghierea autoritätilor bucurestene. Dacachiul raion, acolo unde limita orasuluItele politice ale unul alt administrator,d. ploconeste lor. cumva ar isbucnio epidemie care arera de pildä. o strada cu case in am-P. Ianculescu. condamnabile, pentru cari a fost dat a- pomi din acele quartiere si s'ar intindebele parti si o parte atirnind de Bucu- Acesta a declarat d -lui Cartianu ca e ra- farti. la Capitalaintreagä,populatiunea varestI lar cea- l'alta de o comuna ruralä.dical. Dumineca dupa amiazi, s'a tinut Ca notar la Pogoane, Dragomir Po- sti pe cine sä traga la raspundere. Asa era cind alta data partea de nord Primesc acest post, a spus d. P. Ian-adunareageneralaaactionarilorpescu a comis o suma de abuzurl, pe cari Aceastá cestiune eatit de grava ina Bucurestilor era despärtitä de coinu-culescu, uumal de liattrul d -lu! A. Vizanti, primarul le acopere, din cauzä cä acesta cit merita sä stäruesc asupra -I. care a staruit mutt ca ss flu numit. Bailce! Nationale. îl conduce. nele Bäneasa si Colentina prin soselele Mal Petrache, intervine d -1 C. Cliirils, zile!era aprobarea Acum un an o delegatiune a consi -Bonaparte si Stefan -cel -Mare. La ordinea Cerem ministrulul de interne sä cer- liulul de higienä s'a dus sä viziteze u- fostul administratorgeneral, de ce nu'mibilantulul, descarcarea consiliulu! deceteze faptele si sa ia mäsurile pe cari Acolo, o parte a sträzel atirnind despuneal mie, ca vrel s& fitadministrator ? le va crede nimerit in contra lui. neledin acele mahalale si a fäcut uncomunele rurale si cea- l'alta de comunaIt! dadeani200 let pe luna, cu 150 catltl administratie sialegerea unuldi- raport din care se poate vedea ea mem-Bucurestl, se introducea noaptea spirtulda azi ministerul. rector in locul d-lu! Emil Costines- brit comisiuniT, dupa ce n'ari putut strä-in basici. cari se trägeaü cu sforl peste D -1 Ianculescu regrets,larinspectorul, bate cu träsura, in timp de secetä,no- care se amuzeaz &, ride. cu, al carul mandat a expirat., si a sosea de la o nasalacasa dinfata, doul censor! in locul d-lor Eugen DEPEiStI roaele in carizac acele quartiere, adpeste drum. * ** (Serviciul Agentiel Rom file) mers pe jos si ad constatat o stare de D'aceea pe o distantä de vr'o 7 kilo - Cine mal Indrazneste sa spue,c& parti- Statescu si Procopie Dimitrescu. insalubritate extraordinara. metri trebuia sä intretinem 51 de guarzi, dul liberal n'are oamenii tut ? D. Emil Costinescu a fost realesCfilìátoria predintelul Bepublicel Iata, intre altele, ce spune raportul inlar pe tot restul raionuluT, adica pe vr'o Du &manis d -tul P. Poni director, iar censor! aü fost ale! Franceze cestiune : 25 kilometra, nu aveam de cit 61 de oa- Pe zi ce merge numsrul dusmanilor d -lui Lyon, 19 Februare Poni se Imulteste. d-nil M. Ferikide siI. Procopie Di- «Duna cum se vede din aceasta descriptiune,menT. mitrescu. D -nul Felix Fame a plecat la miezul noptii comisiunea crede cateritoriul judeteandin Si eu toate acestea, nicäirl contraban- D -1 Stelian a declarat ca nu se mal re- la Toulon, in mijlocul aclamatiunilor multiinel. partea aceasta constitue una din cele mal rele Intoarce la catedra de dr. comercial de la vecinatätj a orasu1ui si el populatiunea subur- dele nu erari mal numeroase ca in aceauniversitate, cu Coate insistentele ce se pun Toulon, 19 Februare biel Sf. Dumitru sufera foarte mutt din cauzaparte a orasuluI. pe litiga d -sa, de fruntasii liberalidinlo- D. Al. Em. Laliovari,ministrul D -nul Felix Faure a sosit ;a fost primit in acestor terenurn insalubre si, ceva ma! mutt, a- Sa cerceteze administratia comunaläcalitate, de a nu se retrage. nostru la Roma, care se afla an Bu-mod foarte calduros. S'a dus la prefectura ma- meninta in mod serios orasul in cazurl dee- ritima in mijlocul unul gard dublu format de si va vedea cä fie mainte de 1888,fie Va vedea Insa d -1 Poni,titaresa'! curestl in urma unu! congediü, vatrupele de uscat si de mare. Dupe ce a primit pidemil grave... in urmä, contrabandele constatate intrecoaste simpatia ce are pentru Iacob Ne- autoritittile, s'a dus de a visitat spitalele. Pe baza acestul raport, consiliul debarierile Jianu- Mandritu siPantelimon,gruti, a spus d -1 Stelian. pleca zilele acestea sa reia directi- Presedintele a dejunat la prefectura si dupa erari mar numeroase de cittoate con - Noi astept &m. unea afacerilor legatiunei sale. aniiazi s'a dus pe bordul lut «Formidable» unde igienä a dat, in sedinta de la 28 Martie a primit pe ofiteril escadres. insfìrsit a visitat 1895, urmätorul vot, in unanimitate : trabandele de la toate cele - ]'alte bariere. spitalul maritim si santierele. Dar sa zicecä. anul acestavenitul D -nis Petru Cujba, I. Micu, Petru Fiuti- Prefectura de Vlasca Inca n'a de- O multime compacta a aclamat peste tot pe Consiliul de igienä confirma conclusiunile an-din alcool a scazut. Ce dovedeste aceasta?nariu, Rache Vasiliu sieel- l'altl dusmans d -nul Felix Faure. chete! facuta de comisiuneaconsiliulus la Co- mal mies al ministrului, sunt hotaritt s& nuvenit vacanta si deja sunt 2 candi- lentina si la Floreases. El recunoaste pericolul Mal întlid admit cä in anul d'întíl cindse joace de -a demisiile, pentru motivul csday. Cel d'antiiü e d-nu Aurei Na- Dreptul de grevà ce exista pentru sanätatea publica, prin neapli- s'a aplicat legea, s'au putut face depo-ele pot fi primite. Ail ss -t arate fuss el la Paris, 19 Februarie. carea mäsurilor de poli tic,sanitara .si a regu-site tocmal pentru a ocoli dispositiunile club d -lu! Poni ! cescu, fost directoral prefecturel O adunare mare de amploiatn de drumurl de lamentelor municipale bucurestene la quartie- legit. In urma acestel amenintarl, se pretiildepolitiel, sustinut de d. Ein. Culoglufer a protestat.in contra legei zise de coalitiu- rele insalubre ce sunt invecinate eu Capitala Dar, niel asa nu e, cael daca ne, votata de Senat. A adoptat o ordine de zi Para a face parte dintr'insa. Consiliul crede ca s'a in- cs ministrul n'are sa mal pule piciorul la otelsi agreat de d. G. Cant.acuzino ; eel vestejind Sonntnl si r'xprimind speranta ea Ca- este urgentä a se anexa Bucure,stilor catunul casat mal putin la spirt, s'a incasat malTraian, niel n'are s& mal invite pe Rached'al douilea e d. Lapati, pentru ca- mera va vota dreptul de greva,Para reslrie- Floreasca zii o parte din teritoriul comunel Co-mult la cele l'alte articole si in specialla mass. tiune, pentru toti muncitorii. lentina si a seintinde la aceste regiunl, ma- re starue d. Palladi. surile saettare ce se aplica In comuna Bucu-la vin. Este stint cä in cal doul ani din * ** Belatiuui amicale restl. urma recolta vinulul a fost cu totul de- Tot Intre dusmanii actualulul niiuistru tre- Dupa toate probabilitatile prefec- Viena, 19 Februare sastroasä, d'aceia spirtul a produs mal bue pus si d. G. A. Scortescu, directorial «Eve - tura va fi acordata d-lu! Nacescu. .Corespondenta Politica. afla din Belgrad ça Vor tua oare in asemenea conditiunTmutt. Anul acesta recolta viilor afostnimentulul », care a cerut dosarul anchetel printul Bulgaria! a adresat Regelul Serbiel o räspundereadesflintärii legildin 1895exceptional de abundéntä si consumatia de la scoala normal& « Vasile Lupu', pentru scrisoare autografa asigurindu -1 cä tine din tóta diferitele autoritäti ce sunt chemate aalcoolulul s'a restrins. a anunta mal apoi o interpelare, in privinta Gazeta Bucovinei ne aduce stirea anima sa intretie eu Serbia relatiuni pe ait se se rosti asupra acestel cestiunt ? Nu -ml d -lor C. Meissner si Gh. Ghibanescu, fostul ca batrînul vicar al Mitropoliel din poate ma! amicale. pentru aceste cuvinte, cred cä legeadirector al scoalei. Visita printulu! Ferdinand la Belgrad este vine a crede. din 1895 dä latitudinea comunel d'a's1 Nu se augureaza nimic bun de aceasta inter-Bucovina, archimandritul Arcadie asteptata pentru Aprilie. Dar inca oconsideratie. Cu ce auto -stabili barierile in conditiunl mutt mal Ciupercovicl, a fost numit in scau- ritate va aplica primaria reglementele pelare, de oare ce Larousse n'a scrisni- Crizñ ininisterialìí avantagioase de cit mainte. mic in dictionarul saü despre d -nit Ghiba-nul vacant de Mitropolit, iar vicar Belgrad, 19 Februarie. municipale in Bucuresti, cind aceste re- In cesa ce priveste costui uneT roselenescu si Meissner. Acest savant s'a ocupata fost numit archimandritul Vladi- Eventualitatea une! crize ministeriale ce nu glemente sädeclarainutile, de insus'inconjurätoare, argumentul nueante- numal de sufragiul universal, unul din suc- parea eu neputinta acum cite -va zite, In urina autoritatea comunalä, pentruquartiere cesele d -lul Scortescu In camera actuala. mir de Repta. controverselor in privinta revizuiret Constitutiel, meiat, caci nu se simte nevoia unes atar! se considera ea ínlaturata in mod provizoria, ce de fapt sunt tot in agloineratia bu-rosele. De altminterl niel eu vechiul ra-D. Leon Cozmovicl sI clnbul liberal curesteanä si cari mal ales ad nevoe de de oare ce s'a putut stabiliintelegerea intra ion nu dispuneam de o atare rosea, pe I &senilasa observat eu mirare c& d. dr. In urma demisiune! d -lu! N. Sta- Rege si d. Novakovici. o stricta supraveghere ? cind cu noul raion avem in unelepart!Cozmovicl n'a luatcuvintul detit o sin - Alegerile din Bulgaria gura data, de la intrarea sa In Camera, in nescu,presedintele Curte! de apel Poti negresit sadeclarl o casa insa-bariere naturale, cum e laculsigarla Sofia, 19 Februarie. lubrä, In mijlocul orasuluI,poti sä im-Colentina. chestia budgetulul c. f. r., dud a sustinutdin Craiova, se va face in curînd o Alegerile suplimentare s'ait efectuat in liniste. pul conditiunilede constructie cele mal Cind am stabilit marginile tutulor o-sa nu se reduca lefilefunctionarilor supe- mis care in personalul acestel curt!. Peste tot, afara de Sofia, s'aü ales candidatil riors din aceasta administratie, pentru mo- guvernulul. aspre, Intru cft aceste niasurl sunt ge-coalelor m'aro si ferit ca sä urmez dru-tivul piramidal ca si et sunt oamend si au nerale si intrucitautoritateacare lemul soselelor, cäcd era absurd, ca de pitdä La T.- Severin se lucreaza in D. Zankoff, sustinut de toate fractiunile opo- aplica räspunde de igiena orasuluI. Dar nevoi. san- zitiel, a fost ales eu o majoritate de 150 voturl. in cela -ce priveste constructiunile, o parte Se daaü ca motiv al acestel tacerl ingeriu-tierele Regiel la 4 slepurl noul de S'a semnat o protestare, inurinaneregula- sä impul mäsurl atitdevexatortilaa soseleI sä fie supusä unuT regim, lartele clubulu! din Iasi asupra ilustrulul pro- ritatilor comise de biuroul electoral. centru pentru ca sa Iasi de jur impre-cea l'alta altuI regim. fesor, caruiai s'ar fi impus s& nu mai iacite 650 tone fie -care sila doua Dupa alegere s'ali facul ovatiunl d -loi Zankofl, jurulCapitale! un brid deinfectiune Cit pentru argumentul cä ar costacuvintul In Camera, de- oare -ce compromitepontoane pe cari ministerul lucra- Radoslavoff si Karaveloff. care, in cas de epidemie, poate conta-milioane cumpararea tutulor terenurilorpartidul. rilor publice le -a comandat pentru iderbare na4ionalli, mina tot orasul, lata ceia-ce nu e admi-din zona a patra, el nu are nic! o valoare. De si faptul se confirma prin tacerea deserviciul porturilor. Sofia, 19 Februarie. sibil. aur a d -lu!Cozmovicl, desi d. Gli. Da- Aniversarea liberarel Bulgarien, prin tratatiil E bine negresit ca comuna sä aibä inuiaschin m'a asigurat c& in intrunirea din de la San Stefano, s'a serbai In mod solemn Vroeste consiliul sa admita ca la mar -aceste part! cit mal multe terenurl, darTataras1 dinsul a esit mutt ma! bine de tit printr'un Te -Deum cintat la catedrala. ginea orasuluI reglementele comunale nunu e niel o nevoe ca orasul sä faca In Ieri s'a deschis sesiunea Acade- deputatul actual, totusl ea Inregristrez ver- mal stint aplicabile, atunci sä fie in dreptacest stop sacrifici! peste puterile sale. lnie! Romane. Monumentul lui Byron siunea aceasta sub toate rezervele. Atena, 19 Februarie. ori -cine siori -unde sA deschidä strade N'am auzit ca sa se fi produs vre -un Dioniale. D. Gr. Tocilescu, elninentulnos- Regele a asislat la inaugurarea mouuuientulun
E P O C A 3
luT Byron, reprezentind Grecia incoronind pen'are opinie ,i ca se va hotari lucre Inconsi- tutulorguveruelor, dar nu pentru motiveralia vor sä le introducä actualeamanitestatia organisate in onoarea d-rulul Byron. liul de mini,trT,atuncl i se inchide calea de drepte,ci numal pentru cä voeste sä re- Ioan Ratiu ; Itallenii in Africa a maT impiedica raid. CacT cind va incerca sit deschide o erä deurl, de dusmenie intrelega a pensiunilor aú produs o (Souieazä pe reprezentantii Craiovel ca Roma 19 Februarie. intervie din non mal tirziu, ise va raspundetäranl si cet de la oras. foarte rea impresiune asupra func-sä sileascä guvernul a'si lämuri atitudinea .Tribuna» desminte ,gtireaprivitoare ca lucrul e hotarit ,si ca nu se maT poate re- lao veni. Se da cuvintul d-lui Ministru Poni. A- In cestiunea nationala ; lupta defavorabila italienilor, ces'ar fi dat la cesta, räspunzind d-lui Dobrescu, denuntationarilor publica, a cäror soartä, Gundet intre roani gi centrul armate! italiane. Modul acesta de a transa niste chestiunl atit prin legea pensiunilor fi prin sta- tISií exprima dorina ca guvernul sá nµ Se anunta din Massauah Agen#.iel Stefani, ca de importante este foarte regretabil. Pe de altaParlamentulul mijloacele de reclama ne-o- mai impiedice politica de rezistentä a ro- generalnl Baratieri a atacat cel dd'intiifl pozitiu- atitudinea de Simbataad-lulSto- nesta, ce acest deputat 'slface ln toatebilitate in functiunï,fusese asi-minilor de peste munti ; iar partidul, tm- nile annate ,coane si ca a fost raspins de niste parte,ojan da ofoarte slaba idee de aptitudinile ocasiile. guratä de conservatori. preunä eu guvernul liberal. sa revie la ati- forte superioare, d-sale administrative. Intraabä pe d. Dobrescu In ce stare se tudinea sa de politica nationalä pe care a Corpulitalien a trebuit sa se retraga in dosul aflä scoala de la Musetestl, care are avan- Vom reveni cu altearnänwnte. avut'o in timpul opozitiunt''. lue Belesa. Adevarul se ocupa de interzi-tajul de a se gasi In supravegherea d-sale Cbestia in Senat Alegerile comunale la Viena cerea serbaril craiovene in cinstea d -rulul (Rlsete). Titularul prefectureT de Constanta Aceastä rezolutio se va presenta Senatu- Viena, 19 Februarie. Ratiu : Ineheie cerind Camerei sä voteze proec- tul säü de lege, asupra cCasei scoalclor siva fi deselnnat in consiliul de mi-lui printr'o interpelare care o va face gu- La alegerile colegiulue al doilea electoral pen- 0 telegrama din Craiova ne -a vestit deja de nistri ce se va tine desearalad. vernulul d. A. D. Nicolaid, care, solicitat de tru consiliul municipal s'an ales 14 liberali Viner! ca o sarbatoare In onoarealui Ratiu alocalurilor de scoala'. catre organizatoril Impedicatel serbäri,a 32 anti - semiti. Niel un incident. La- ora 5 si lumätate, se voteazä in to-Eugeniu Statescu. fost indirect oprata de guvern, refuzindu -se salatal legea, si sedmta e ridicatä. primit cu multumire se aducä cestiunea In teatrulul din localitate. Guvernul celui mal ig- Senat. Greva minerilor nobil dintre mini,tri, voeste sa inabuseasca or! Karwin, 19 Februarie. ¢i ce veleitate de demonstratiepentru misca- Stediinta de la 20 Febrosarfe Bugetele tuturor departanientelol Lumea de pe aicl este asa de indignatä Situ:aia gravel s'a imbunatatit. rea nationals. Timpuri!e de trista memorie din D. B. Epurescu roags din noti pe minis-aú suferit reducers însemnate. de atitudineaguvernantilor cä nu se stie Incoronarea Tarnlut 'nainte de 1888 revin si trebue sa ne asteptsm trul instructiunel publice sit-I punit ladis- ce se nial poate futimpla. in curfnd la expulsarea acelora dintre ardelenlpozitie dosarul asupra modulul cum se in- Asa aflam ca din bugetul minis- In ori-cecaz oactiuneanti-colectivistä Roma, 19 Februarie. cari, socotnaivil,ca aceasta agitatieardele- teruluI de finante s'a redusservi-energica s'a pus la cale. Printul de Neapole va representa pe Majes- neasea poatesa le fie permiso sub stitpinireatrebuinteaza fondul pentru ftitretinerea scoa- A. M. Eliescu tstile Lor la incoronarea Tarulul. mizerabiluluT prim- ministru care sa faeuse inlelor din Macedonia. ciul sec'retariatulus acestui departa- opozitiune campionul cauzeT nationale... Se da cuvintul d-lui Dobrescu-Arges in Deces. Numire Partidul liberal nu are niel jumatate de ancestiune personalä eu d. Delavrancea. ment, facîlldu-se in acelas timp im- Petersburg, 19 Februarie. de putere ,si dejaa fscut tostegre,elile cari D. Dobrescu-Arges spune cä starea psi-portante .modificari în cele-1-alte ser- 13Il3LaOGliAFIE Genoralul Cerewin a murit azi. ar putea sa le faca un altpartid in patru saitchologica a d-lul Barbu stefenescuInse- vieil,a carororganizareafest Circa viirea ca d. Antonovici, ajutorul mi-cinc! anT de zile. Ce va fi, cind Sturdza va de- dinta de ieri a fost i.isolut inezplicahila. A aparut : I.äsafi-rnä ad cdná in pace, roman- uistrulut de finante, va fi numit senator si ln- veni a tot - puternic si cind amintirea faptelor si D. Delavrancea s'a nspustit asuprä'mi eafacuta in c;onformitate cti legea ve-ta pentru voce vi piano, cuvintele de d-na Ma- locuit prin d. Kokowtzen. a vorbelor de eri se va 'terge deja ? o furie,eu oreutate dincale-afaräciu- elle. tilde Cugler-Pont, muzica de d. Grigore Scorpan, Incendiu mare data. Deasemenea mas multe functiuni Editura (LibrarieT Nouas P. Iliescu & D. Grossu. Petersburg, 19 Februarie. tiltiri din ziare D. Dobrescu-Arges se mira apol de acu- Iase. aft fost desfiintate din bugetul mi- *** Un incendia a ishucnit asta noapte In cladi- Din Gazeta : zatiunea ce D. Delavrancea i-a adus ce face nisterului domeniilor. Primim la redacie un important studiit as-u rile fabricel Putilonsky. 0 casa locuita de niste * ** Zilele acestea, d. directorgeneralal propaganda revolutionara la tara si declara lucrstorl a ars. Sail gasit 8 morte si se crede ea d-sa nu a depasit niel odata limitele le- Cu altecuvinte noul bugetsepra statiunilor balneare ale StatuluT de d. G. ca mal sunt inca altit sub därimaturl. postelor si telegrafelor va supune aproberil Constantiniu, fost jnspector domenial. d -lei ministru de interne un protect de legegale. echilibreaza cu desorganizarea ser- Fagsduim sa revenim in curind. Inarmärile Angliei t ;Surit sigur, continua oratorul, cä d-v. nu pentru taxarea ziarelor. viciilol'. 41111.16, Londra, 19 Februarie. Prin acest proiect, dupa cite stim, ziareleputeti saafirniati acelas Iucru; eti ma D. Goschen a depus la Camera Comunelorvor fi taxate dupa costui tor. fad forte sa gäsesc in ziarele liberale pa- proiectul privitor la sporirea marine!. El pro - sage numeroase d'o vehementä neobicinuite Aseara a fost un prinz diploma- SPECTACOLE, BAUURI, PETRECERI pune construirea a 6 cuirasate de escadrs, a 4 plan caritareninrea e atitate la rasvratire incrucisatoare de clasa initia,3 de a doua ,si Din Constitutionalul : In contra ordinel stabilite ! Dupa aceea, D.tie la d. Dim. Sturdza,urmat de D- lloara Reiebemberg 6 de a treia si 28 contra - torpiloare. *** In urma unel dispozitiun' a prinmlul- Dobrescureamintested-luiDelavrancea presedinte al Curtel de apel din Bucurestl, receptie. D -ra Reichemberg cu trupa sa. vor da inca Toate aceste construtiunT se vor termina in vremurile cind d-sa se juca d'a socialismul tree representatiunT in Bucuresci, anse la Tea - 1899. porta,reiT de pe lingätribunal,Curtea de este ro- la Ateneü. trul Hugo si eu preturi reduse. Creditul necesar de 10,000,000 lire apel si Casatie sunt obligati a purta un tant Incheind, oratorul spune ca faptul cä d. D. Em. Culoglu, prefect deCo- Aceste tree representatiunT voravec loe azi partisat In tre! ant. pe gît eu o placa d'asupra caretase dieDelavrancea, om din popor, se ridica In con- vurlui, a sosit aziîn Capitalain Marti 20, 'naine Mercure 21 si Joue 22 Februarie. Archiducele Albert Salvator marca tärel eu inscriptia : corp portarei. traclasel tsrsnest','i-aspulberat ultimainteres de servicin. AzT. se va juca (Mariageblancs si d -ra Rei- Bozen, 19 Februarie. Aceasta.dispozitiune a nemultumit pe d-na iluziepe care o avea despre prim-redac- chemberg va recita monologurl. AzT s'ait transportet la gara in mod solemn portärel si, dupa cum suntem informati, ln- Vointel Nationale. Maine Miercurl, (La Souris» vi monologurl. sus' priuntl-presédinte al Curte' de Casati-torul Joui, (Le Dépit amoureux», Pendant le Bals, rsma,itele mortuareale archiducelut Albert E de remarcat cd Id. St. sendrea, care Se da casiguranuiniread-lui La joie fait peur» si monologurl. Salvator. une a modificat aceastä dispozitie in ceea-prezida la un moment dat uitlud cä d. Do- ce priveste pe portärei' Curtel de Casatiune. Senator Arapu ca prefect laBoto- Biletele se gssesc la Agentia teatrala, Hall Aniversarca incoroniirel Papel brescu vorbeste In chestie personala, se ri- ani, in locul d-lus Ciolac. de l'Indépendance Roumaines. Roma, 19 Februarie. dica de pe fotoliti si intrerupe * * Pri'nind pe prelati! ;i cardinalit cariait ve- Din Timrrul: 4D-le Dobrescu, va rog sa nu faceti cites- Ateneul Roman. Viner! 23 Februarie nit sa -1 felicite cu ocazia auiverssrii Incorons- *** D. Al. Ciurcu, directorul ii,.ostiu, desi personale ! (Mare ilaritate). Meteor a sositerI la 11 noap- 1896, MARE CONCERT, dat de George Enescu, riT sale, Papa a declarat ça eu beateoboselile foarte magulit de alegerea sa ca censor su- Se da cuvriitul d-lui Delavrancea ca sa violonist, eu concursul domnulul Th. Fuchs, uvee pontificat lung, care ar putea sa-I fats saplementar la Banca Agricola, a declivat a- raepunda. tea fn portul Constanta, venind de pianist. doriasca odihna, nu va refuza de a continua o-ceastä onoare: La ora 2 si juin. sedinta continua.. la Constantinopol. * *,i pera sa, care va servi glorie! lueDumnezeñ si D-sa a adresat o scrisoare d-lui presediute Simbata, 24 Februarie. se va da in sala Tea - intereselor Bisericel. Fulgerul a plecat din Constanta Suveranul potif a anuntat es va trimite e-al consiliului de administratie spre a-i arata SENATUL trulul National, Balul anual al societatil fune- cä nu poate accepta aceaste sarcine. la ora 1si 10 dimineata. tionarilor publicl. piscopi la Copti pentru a ocupa locurile resta - Sedinfa de la Febrnaave MM. LL. Regele si Regina §i AA. LL. RR. bilite la Ilermopolis si la Theba. D. P. Poni depune proectulcladirilor Principil Mostenitori vor onora balul eu pre- Papa a declarat çaunitateacatelica se va Din Le Progrès : Curtea de Casatiese vapro-sente tor. realiza peste purin ,si a expriinat vii regrete in scolare, votat eri de Camera. Ceresiob- privinta decisiunel Printulul Ferdinand, care a * ** D. G. C. Cantacuzino,ministrul finau-late urgenta. nunta azi in afacerea Bedmar. sacrificat sufietul sait, punind motivele politicel telor, este complect restabilit. D. col. Obedeturu adreseaza d -lui minis- omenestl d'asupra denmitatiTconstiintelsale Azi sait naine va putea esi clin casa. De-tro aljustitieI o interpelare asupra dispo- Am anuntat ca d. Nicolae Stanescu, N. GRIGORESCU de creati. punerea budgetulul, Intirziate primi boala mi- zitiel dinConstitutiune care prevede insti 43, Calen Victoriel, 48 Sanatatea Papil este infloritoare. primul preSedinte al Curtil Apelaiiive din nistruluI de finante,se va face de sigurtuirea unel comisiunl legislative permanente, Craiova, a demisionat pe ziva de 1 Mar-vis -à -vis de cofetäria Capua, Bucrurefti Impozitul asupra zacharurilor Marti sait Mercurl. votata de Camera. In 1886 si ramasa nea- Aducela cunostintaonorabilu- Berlin, 19 Februarie Cu privire la aceasta, aflam ca budgetulplicata. tie. Magistratura noastra pierde pe unul e perfect echilibrat ;ca, eu o diferinta cam dintre ceI mal capabill si integri mem- lui public, cä In atelierul meta Reichstagul discuta legea de impozit asupra a-!. - bri al sal. se confectioneazä Incältiiminte zacharurilor. D -nn Posadowsky zice ça pro-de 100.000 lee, budgetul atinge suma din pentru dame, copil, din mate - iectul nu este o lege financiara, dar ça trebueanul budgetar curgator, adica 209 milioane, Respectatsi iubitde ï.ntreaga soci- i -a a- fata Cu suprimarea taxes de 4 lei rtalele celevialfine. Coman - sa garanteze imperiulut excedentele ce si cä, etatecraioveana, d. N. .Sta.nescu era o dele se efectueazä prompt; se cordat legea din 1891. pentru futretiuerea clerulul§i eu sporirea ULTIME INFORATIUN1 garantie pentru justitiabili. Intreaga sa D -nu Richter declars.proiectul prost subcheltuielelor pentru annatesi pentru in- personalitate respira increderea, si influ-gitsescsi fncaltsniinte gata eu preturl mo- toate raporturile. struetiuneá. primara,echilibrul s'aobtinut Kline vom publica un articol de derate. D -nu de Hammerstein protesteaza In contra pria serioase economil In administratie. enta sa morala e considerabila in Cra- insinuatiunel d -lut Richter care zice ça proiec- cea mai mare însemnátate despreiova. NB. Pentru couservarea incaltemintelor are recomand veritabila Crema- meltonianä nea- tul se datoreazs consideratiunilor ce se D. StAnescu seretrage incatinar. griti tutor' din fabrica pentruinteresele oare caror personagiTin- Conspiratia d -lui Dim. SturdzaSperam, prin urmare, caactivitatea sa natte. IAJLAMEITZ` UL 'BROWN ili SON, D -nu Iierbert de Bismarck zice ça Reichsta- Si trádarea angajamentelornu va fi perduta pentru societatea noas-din Londra : Feriti -va de contrafacert. gul este acum in stare sa impedice caderea tra, care are trebuinta de barbatl de 26 -1 Inseinnatel industrie agricole. CAMERA salefati cuRomînii dinvaloare ca d. Stanescu. Urmarea discutiunel s'a aminat pe milite. Urmarea fedin1et de la 19 Fe- de laSf. Gheorghe Transilvania. DE INCHIRIAT1896 una pravalie in Kedivul rii Poarta braar6e %In numirrul nostru de mline vorn pu- Calea Viotoriei No. 68 sub hotel Continental la Londra, 19 Februarie D. Spiru Haret citeste raportul coniitetulul Dac t liberalil niai ail un drainblica o foarte frumoasïL poema întitulatïtistinga intrarel actualmente ocupata de Domnu Se anuuta din Cair Ageniei Reuter cA Kedi- delegatilor asupra proectulul acledirilor sco- Georges Becker. vul va merge probabil la Constantinopol dupa lare», si infiintarel (case' scoalelor'. de ruine, nu lo va mai rámîne,FARS IUBIRE, datoritìápoetuluï Rachi, Doritori! se vor adresa la Casa de Banca a Romazan. D. Girboviceanu, spune ca pe tinge ca-dupa celece vom spune, do cit D. Rosetti. D -lor Frati A. II. Elias, Bucurestl, Strada Kedivul a plecat la Muntaza, Iinga Alexan-litatile didactice ale membrilor corpulul in- LipscanT No. 80. dria, in scopul, se asigura, de a nu asista lavätatoresc, mal trebue realizata Inca o ce-si isgoneascá din sînul lor pe d. deliberarile asupra chestiunilor pendinte. Dimitrie Sturdza. Intrunirea de protestare de la Craiova Fostul comisar turcesc aldatoriel publice rinta a pedagogici moderne, acea a cladirei BOALELE SIFILITICE Murad Bey, va ramine la Cair, eu toate recla-unor localurl speciale, higienice, pentru §-co- Neputintu biírbiitei>Lsea matiunile Sultanulul In privinta extradsrlT salo.lite din comunele rurale. se va tille un co115i- Duminica s'a tinut la Craiova intrunirea Citeaze cazul une' scoale ruraleincare Asta-seai'a de protestare contra Inipiedicerilserbaril Vindees dupa cele mal noue metode radicale Alegerl comunale Sta- fera durere Si impedicare, dupa o experienta de copil seriati pe usa In lipsaune'table deliu de ministri la d. Eugenin. organizate in onoarea d -relui Ratio. 23 ani. Specialist in boale 1nmeti Turin, 19 Februarie seria. tescu, tninistru de justitie. Administratia a fscut tot ce a putut pen- La alegerile municipale s'ait ales 64 liberali Acum e imposibila, dupa d. Girboviceanu, D. Gogu Cantacuzino, nlinistrultru a zadarnici intrunirea,dar n'aisbutit. D r. T H bit si 16 clericale. aplicarea strictä a principiulul obligativitatel Iatä ce ne comunica corespondentul nostru Strada Emigratu No. I, intrarea numai prin Naufraglú Afarä de comunele situate pe Doméniul Co-de finante, pe deplin restabilit, vain aceasta privinta. strada sf. Voivoze, (Tramway). Petersburg, 19 Februarie roanel si pe marile motil ale proprietarilorlua parte la acest consiliu ;t Manopere coleetiviste Consultaiiunä de la 10 -1 dim. $i de la 6-8 Dupa (Novoie Wremiavlipsesc ,tiri despre generosi.,caris'alIngrijitde ridicarea seara. (30 -29) corabia (Colombine',care face serviciul antreedificiilor scolare. supune deliberares o schita a non- Dupa ce s'a hotarit Intrunirea de protes- Loe separat de asteptare pentru fie -care. Constantinopol s,si Crimea. Se crede ca s'a scu- D. Girboviceanu conchide pronuntlndu -selui budget. tare am plecat pe la malialale si primi tirg fundat in timpul ultime! furtuni. pentru proiectul«clädirilor scolare'sial ca sa facem propaganda. Ani mers pe la cs infiintarel (casal scoalelor.. eel inni multi din negustorl si de la cari®tt J. BERGER D. Dobrescu -Argel crede ca e o datorie Stirea data de noi acum doua,ani primat prontisiunea se vie la intrunire; MAGASINI ATELIER DE de caratate, de ,justicie si chiar o obligatiezile, ca d. Aurei C. Popovici a ruptprobabil cl eel de .la Primarie aitauzit de BIJOUTERIE, HORLOGERIE, ARCINTARIE DIN PRESA de stat cl iuvätamintul rural silocalurileori -ce relatiuni cu d. Brote, se con-aceasta propaganda ceci, imediat dupa noi, Bucurestl. Calea Vietoriei, 28. de 4coale sa fie aduse in oconditie satis - ait plecat agenti' politiel cariait invitat peCasa Villacros, vis -à -vis de PolitiaCapitale! Ziarele de azi fäcatoare. firma. negustorl ca Duminica la orale 3 ziva sa Face eunoscut onor. sale clientele ci a sosit Oratorul imputa d -lui Poni ce proiectul D. Aurei Popovics ehotäritsavie la o intrunire la Primarie pentru anoue marfurT de Bijouterie fina, eeasoarnice de Dreptatea face urmatoarele ob-seti asupra acladirilor scolare' nu eatitaintreprinda olupta dincelemaldiscuta asupra legit maximului. precisiune in tonte speciale, orfevrerie, etc. etc. servatiunl asupra raspunsulul d-luTmi- comparta aceastä piare De asemenea si Protoiereul judetulul i -apentru sesonul de logodne, nuniï ,pi cadourl. de studiat pe cit urzirilord -1üI nistru de interne Stolojan, cu privire la cestiune. energice in contra vena gust ca tot la ora 3 ziva sa convoace PRETURi MODERATE 3o -12 interpelaread-luiGradisteanu asupra Pare ca mal mult d. Poni a voit sa vinaEugen Brote si celor cari îl patro-pe popi si dascali pentru a discuta asupra bulevardulul Coltel: Cu o rofermä care se ocupotimpul repre-neaza. unes Scoli. os BACANIA sentatil nationate, in lipsa absoluta de pre- Aceste doua coiivocarl puse aläturl de Cu ocazia discutiunel de Simbsta, asupra vo- trimiterea agentilorliberali spre a anunta GRANCEA & STANESCU tulul consiliulul comunal relativ la bulevardul paratta altor reforme, de cit cu o lege sa dureze multa vrenie, sä aibähune D. Tache Protopopescu, secretarpeste totlocal ca Intrunirea nu nialare 98, CALEA VICTORIEÏ, 98 ColteT,d. I.Gradi,teanu a atins multe ches- menata loe, sunt probe evidente ca stapluitoril do- tiunT. resultate. general al miwisterului de finanze, (vis -à -vis de Palatul Regal, la colt Interpelares d-sale se baza insa pe doua D. Gorgos, gäseste insuficiente sfortarile reaü ca Intrunirea sa fie paralizata. Aü Sosit : puncte principale $i anume actualulul ministru de instructie, de a lutin-elaboreazei un proiect de lege prin Intrunirea Solles, Stridii si Languste proaspete sl a) daca este intelept sifolositor pentru Ca- de invätämintul la sate. care sei modifice attualalege a Cu toate aceste sfortarievidente, totusivor sosi In continua. pitala, ca sa se renunte laconstruirea sectiel Numal organizares cantinelor scolare ar fi a doua a bulevardulul Colte!, coprinsa fntra str. pensiwnilor funccionarilor publica.adniinistratia nu a reasit de cit sit se fata Romana si Clementa si daca hotarfrea consiliu-mijlocul prin care copi' täranilor, asigurin- Prin acest proiect funcionariaridiculä. lul de a vinde locurile deja expropriate nu in- du-li-se traiul, ar putea fi adusl lascoala. Caci succesul Intrunirel a fost deplin. Políclinìca44 chide chier pentru viitoreventualitatea cons- D. Gorges cere transformarea proiectululpublica, dupä 30 de ani de servi - Sala Cacáliceanu, unde a avut loe intru- Strada Armeneaetoá 26 truire! unu! bulevard ? actual, ta o lege care sit prevadä interna-ciit, nu mai tes la pensie cu leafanirea, gemea de lume. Consultatiuni gratuite in toate zilele b) ce face ministrul fata eu acest vot si dacatele scolare. intreagel. Adunarea a proclamat precediate pe d.afara de Joia si sarbatorile : are de gind sa-1 aprohe ? D. Delavrancea,räspunzind d -lueDo- Nicu Ecouomu, care In o cuvihtare acope-de la 8 9boale de pele si venerice. Amindoua acestechestiunT an ramas Rirabrescu - Argel,sustine cantotivulpentru Functionarul care va avea vîrstarita de aplauze arátä scopul Intrunirit. raspuns. care representautul partidulul taranesc nu cari vorbesc '' 105-111/2 boale de copil. de 60 de ani fi 30 de ano de ser - D -sa -da cuvintul oratorilor, r» D. Stolojan a declarat ca n'are incä o opineadmite nice unproiect de legeal guver- ordinea urmatoare : d -nu Diogenide, Var - 11/2 2'¡2 chirurgie si búle de femeY. stabilità asupra primulul punct, asa ca nu poate uulul, este cä d. Dobrescu crede, eä nimicviciú, va avea dreptul la o pensiwne '» 2 3 boale de gît, nas si tTrechi. spune daca va aproba sait nu votulIn cestie. ninnai de doua treimi din leafa sa.lam, Policrat si Eliescu. Joia la aceleasl ore consultatiuni a 2 D-sa a aditogat cd va supune lucrul consii!iuiuinu poate se fiebine fäcut pentru tarane, Resolui.tunea tehnic ei apoi va avisa prin consiiiul de mi-daca aceasta nu vine de la vestitul partid lei vizita pentru fondul Policlinicel. Tot de o data proiectul d -lui Cel mal mare entusiasm Insufletestea- n'i. tarait esc. Tache Protopopescu reduce la ju- Se va desehide la 16 Februarie: a d. Stolojan ministru i locuitor al capita- Ce partid e acesta, se intreabä oratorul ? dunarea care voteaza eu aclamatie urina - !el sa ti aibil o opinie formata asupra uneT ches- Care e scopul lui ? Niel un stop, decit a-mätate subventiunea de 2 milioanetoarea rezolutie : tiunl ce pasioneaza po tonta lumen, esteeel cela de a crea o situatiepolitica d -lui Do- Cetätenil Craioveni adunati In ziva de 18 Mihail A. Rachtivanu putin curios. Dar ceea-ce nu-T este permis, e pe care Statut o acordä anual ca-Februarie 1896, In unanimitate hotäräsc : FOST MAGISTRAT ca sa anihileze initiative parlamentara. brescu. se, de pensiuni. AVOCAT In tot- d'auna, representantulpartidulul «l'rotesteaze contra adulai ilegal, arbi- In adevar, daca in inotuentul and ponte in- tsar si antinational primi care s'a impiedicat Cheiul Dimbovitei. Casa Cutarida terveni un deputat, iTraspunde mimstrul catäränesc a combätut toate proiectele, ale Aceste modificäri pe cari libe-
4 E P O C A
CASA DE SCHIMB 1111111111t HESKIA & SAMUEL BUCURESCi MAX LICI-ITENDORF No. 5 Strada Lipseanï No. 5 -1.11'.1.11;R.tA11Ef{I('.1N. Cumpítrti ;ii vinde efecte pnblice11i taro ur'-ce schinib de monezl. Cursul ie ziva de 17 Februarie. 1896 41lTjfl Désiles Grand hotelBievard, lta' t'1; It1S F l' 1 I 1 CiunprVind CordialRegenerator cá4 40/, Rents Anlortisabiià. . . b6 1 2 87 Aeest vin se poate intrebuiutad(ei lci Ie1n1ï iusenulaat u1:1;;:ISin dc 5 °/o CO11IP(1ZITIE :ar1[lc 41111 lar:l Aniortisabilä. . . 993(1 100' pentru: Anemic, etisie. ('ontalcs- 6 0/oObligat. de Stat (Coy. R.). 101I/o102 cen4e (mal ales la reniel in vreuaea cri- 5 °/o ..Municipale din 1883 96 96' QUININA tici a vietel, SIAIiciuucltuuaa±ebiu- Maire :lsurtiwenl de arnie de vinäloaare 5 °/o . .1890 96 97 de tot felul, de la 60 pinä la 1000 let bu- 'Ís COCA laril sail ncrvoaKU pricinuitä de ()ho- cata, color anal reuumite fabricl, F,ngleze, 5 °/oSerisurl Funciar Rurale. 92'j4 92 sed, de vegherl, de munci intelectualä 6 °/o u Bel¿/iene Franceze. Arnie eu donä teve « Urbane . 100'/2101 epuizarea prcmatur(t; sperma- 5 0/o o peulru alice eu cocoase sifarà cucoase. Urbane . 888/tl 886/8 KOLA tares; boalele milduvea Spiniarei; 5 °/o . Iagl. 808/4 811l, Pusrl de vinat eu o teavä pentru alice si Diabeta ; afec4iunille stomaculua altai pentru glont. Arnie ..Trio" cu trel Actiunl Banca Nationals.1580 1590 CACAO si a intestinelor, precum la boale Agricoli;. 197 205 pricinuite de vitiarea retngefuls1 ca : Po- eve (doult pentru alice si una pentru glont). .Dacia Rominia asig.405 415 Fosfat de calclil dagra, Renmalismul. Rachitis- Arnie Ideal Patent Itaunnerlcs färïc coco.ç. sisteuull eel mal perfecl pentru vi- o S -tea Nationals asig.42(1 430 Solulsie Iodo- Tonicà mul, Accidentele serottillonse, etc. nat, Pasta de salon de la 18 pini. la 100 tel bucata. Pistonle de tir si duel. Ca- Sdatea de Cunstructiun'. 210 220 Gustul e pläcut ca alunul licher de rabine de apArare si de vínat eu repetitie, Winchester, Colt tü Marlin. cu 8, 12 Florin' valoare Austriaci. 210 2 12 Excipient specialDésiles masa. si 16 focurl. MATTI Germane . 123 1 25 Baenote Franceze 100 101 Pretlil flza coiriultti : Fí lei Revolvere engleze iii belgiene de toile felurile anärimile.Ori -ce arme revolvers vindeui cu garantie si conditiunea de Incercare. , Itahene. . MO 95 Depozit Central : RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. ruble hirtie 265 2 70 Avem In mare mutilate tot felul de cartnalie franceze, engleze («Fleg«tisi aus- Se gäseste la toate farmaciile hune. triace «Sellier d' Bellot). Mare asortiment de obieete de vtnaloaree +ti. accesoria de arme. 0lmfrrimarea cu mapnele dublu- cilindrice, din Avem in atelierul nostru de armurerie si mecanicä, un armurier special care trans- fabrica Albert & Cf, Frankenthal eu carac- (4e -19 tere din fon(íoria de lacere 1('linsch din Frank- +I forma. si repars ori -ce fel de arme, eu garantie. furt A 3f. (50 -16) VINZARE ,$I IN RA:1'E (50 31)
Primul Institut de Plasare pentru toatá Romania autorisai de la SAr11:1S° ..PATRIA" 1882, procur% institutoare. profesoare, SOCIETATE ItOMINA DE ASIGURARE SI, DE REASIGURARE bone decopi' si naenajere posedtnd Socielate pe actiuuii CAPITALTCAPITAL SOCIAL VARSAT LEI UN MILION certificate bune. Pensiune pentru go- vernante flirti loe cu preturl moderate. pentru instalatiuni de fabrics de api. gazoasa Sodiul Societatel : Bucuretl, Strada Smirdan No, 15 Adelhalde Bandau Str. Cimpineann, 43. Aleea Carmen -Sylva 111 Budapest« Societatea «Patria« se recomandä pentru Strada Gisella, 1. ASIGURARÏ ASUPRA vIETEÏ Cea mal importanti fabrics din Austro- Ungaria pentru pentru cas de moarte, asociatiunl eu capital garantat, zestre: (eu In- TINC'l'URA INSTANTANEE aceasta fabricatiune. cetarea platel premielor la moartea pärintelul:) Premiata si medaliata la toate expositiunile din lume. ASIGURARÌ IN CONTRA ACCIDENTELOR NI GI- I-IITINA Recomandf aparate patentate pentru ápagazoas pentru cas de moarte si de invaliditate, iudemnisare zilnicA. Pentru a da pirulul culoarea neagrä, castanie. de constructiunea cea mal Ilona pentru fabric' marl si brunit. Asigurarea colectiväa lucrätorilodin stabilimenteleindustriale Gelle Frères Aparate patentate pentru sterilisare si filtrare. Pentru prospecte a se adresa la Directiluie si la agentiile din tars Paris. 6, Avenue de l'Opere, 6. Paris. Se giseste de vinzare la toate farmaciile prin- Syfoane garalltate grin lege. epale. 20 -24 Representata :In Bucurest1 si Galati grin d -nul CAROL HIRSCHHORN in Iasi prin d -nut BERNHARI) SCIINIECKER 25 -9 çÌ.fe/r®IjÌ 1'ciit,ìÌi
MAREA FABRICA PE ACTIUNi i Vin de Peptonft a lui Chapeauteaut ALAMBICUiRILE DEROY-CARANFIL Contine carne de bou digeratisi The tä solubilä prin Pepsins. IV1A$INÌ TIPO-LITOGRAFICE 141,1. Ills-GALATI Este recomandat in boalele de stomach, digestiunile grele saü ne- Acest aparat este de o simplicitate extra - ordinari si sufieiente. E o liranä admiral i1ä pentru Anemici, Convalescent, ALBERT & C FRANKENTHAL servente pentru distilarea vinulul, mustulul de mere, de Ftizict niBàitrint, precum( pentru totl ace'cart n'an porti de pere, de prune si de ori -ce fel de fructe. Cu el sepoate mincare sail nu pot suferi míucärile. 25 -21 distila tescovina, drojdiele de vin sau ori -ce soiü, precum Puritatea Pepsinei lui Chapeauteaut si fiorile, semintele siori -ce fel de plante mirositoare. a Meut ea ea sal lie admish de INSTITUTUL PASTEUR. e poate fabrica cea mal buns tuicä, shlovitäni orf -ce spirturl. Acest aparat este eu moult superior eazanelor si Farmacia «Vial., 1, rue 1Sourdaloue, Paris. Ala.nabieurilor ohisnuite, prin äceia ci produce sail or Se guíseste de vinzare la toate farmaciile bune -so din o singurit data. gradui cerut saüJprin rectificare dupa vointa, un spirt rectificat de o ca- litate nia buns. cu o economie mal mare de time, de apiside cun- bustibil. A se adresa d -lui GEORGES Avantagiele m asinelor uuastre suet (le prison a -le mai A. CARANFIL, Galati, sag la agenth sal acreditati dindiferite I). M. BRAGAI)IRU reaminti; este destul a spune c:í ptna acorn un numür de tart ;i localitati. 100 -7 BUCURE.TI 46. macini din fabricatiunea noastrá functioneaza fn diferite Tipogrefil din orasele Romfniel. FABRICAI RAFINERIE DE SPIRT Se acordif preturi1si conditinnile cele mal avantagioase. Pentru ori -ce comande si de aalte materiale grafica a se FABRICA DE BERE I GIIIATÄ ARTIFICIALA adresa la representantul nostro general In Rominia, JOSEF SCIIWARZ dc CIF (Bncnressti). Fabrica de drojdii presate sirDeposit de tot fehl de cernele Litu- Tipografice Tarnar Indian Grilloii Fruct laxativ ràcoritor, admirabil in contra constipatiel. Pentrucomande de Spirt a se adresa strada Carol, 66. NERO. Penlrncomande de Bere: Catea Rahovel, 153. (72 1.1) 2 fr. ISO entia Adresatelegrafies: BRAGADIRh1, Bncureslta. REDACTIA I ADMINISTRATIA ziarulul EPOCA se aflAfia Paris, 28 rue Grammont si in Coate farniaciile. Is 18 strada Cleinentel No. 3. T I POC4itAI'iA ]Eu '17 it FONDATA IN ANUL 1895 S FONDATA ïN ANUL 1895 3. STR,ADA_ CLEMENTe I. 3. S Tipograña EPOCA Tipografia EPOCA Tipografia EPOCA e in ma surd sa execute on -ce fel de lucräri, de ?i va of eri clientilor sit literanoua si f oarte Posedä litera cea mai eleganti dan cele mal precum : ziare, afie, cari, in on -ce format, variata., va executa totqi lucrarilecu preturile teze de doctorat, taro de vizitä, registre, re- bune turnatorü din Germania, putind ast- cele mai moderate. Mqinele demare tira] cu clame comerciale, circulars,bilete de nun4i, felexecuta lucrarile cu cea mai perfecta care e inzestrata tipografia Ef O CA, opun in botez, înmormîntare, etc.,etc. acuratetä. mantra de a face la i ori -cäror exigence. Elegantc, acuralettl, promptîteGaciite, e/7indlale, aceasta vafideviza noue! tipografo.
13ucuresci. 'l'ipogralia Epoca.--Strada C:lelnellf