Occasional Papers 0.5.11.08.Pmd
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Reforma militarã [i societatea în Rom=nia, de la Carol I la a doua conflagra]ie mondial\ OCCASIONAL PAPERS, Anul 6, Nr. 8, 2007 REFORMA MILITARà ªI SOCIETATEA ÎN ROMÂNIA, de la Carol I la a doua conflagraþie mondialã Coordonator: Petre Otu EDITURA MILITAR| 1 OCCASIONAL PAPERS, anul 6, nr. 8, 2007 Reforma militarã [i societatea în Rom=nia, de la Carol I la a doua conflagra]ie mondial\ Cuprins Cuvânt înainte................................................................................ 5 Mersul ideilor de reformã pe plan internaþional – Petre Otu, director adjunct al Institutului pentru Studii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã, director de proiect ........................................... 9 Reforma în armata românã ºi elitele politice în primul deceniu dupã independenþã (1877-1888) – Sergiu Iosipescu, Institutul pentru Studii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã ....... 49 Dimensiunile reformei armatei române între Rãzboiul de Inde- pendenþã ºi intrarea în Primul Rãzboi Mondial – prof.univ.dr. Maria Georgescu, Universitatea din Piteºti .................................. 77 Contribuþia învãþãmântului militar românesc la modernizarea armatei (1878-1914) – colonel dr. Alexandru Baboº, locotenent-colonel Miron Brezoiu, Academia Forþelor Terestre „Nicolae Bãlcescu”, Sibiu ............................................................ 101 Reorganizarea armatei în vreme de rãzboi – 1917 – colonel (r) prof.univ.dr. Ion Giurcã, Universitatea Naþionalã de Apãrare „Carol I” ........................................................................................ 109 2 3 OCCASIONAL PAPERS, anul 6, nr. 8, 2007 Reforma militarã [i societatea în Rom=nia, de la Carol I la a doua conflagra]ie mondial\ Contribuþii franceze la reforma structurilor organizatorice ale armatei române în Primul Rãzboi Mondial – prof.univ.dr. Gheorghe Nicolescu, Universitatea din Piteºti ............................. 129 Modernizare versus înarmare în România, 1918-1939: schiþã de eseu – general-maior (r) dr. Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã .... 145 Idei de reformã în Revista „România Militarã” – comandor (r) Gheorghe Vartic, Institutul pentru Studii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã ........................................................ 162 Cuvânt înainte Organismele de conducere ale apãrãrii þãrii ºi procesul de reformã În anul 2007, un colectiv de cercetare din cadrul Institutului a armatei române – Oana Anca Otu, Serviciul Istoric al Armatei 182 pentru Studii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã, a obþinut, prin concurs, din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii/ Consiliul Învãþãmântul militar, vector al reformei (1919-1939) – Cerasela Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice din Învãþãmântul Superior Moldoveanu, Institutul pentru Studii Politice de Apãrare (C.N.C.I.S.) un grant de cercetare pe tema: Reforma militarã ºi ºi Istorie Militarã ........................................................................... 194 societatea în România (1878-2008). Relaþionãri externe ºi deter- Selecþia personalului ºi exigenþele reformei militare (1919-1939) minãri naþionale. Problematica este de real interes ºtiinþific ºi – locotenent-colonel Laurenþiu-Cristian Dumitru, Institutul pentru practic din perspectiva renunþãrii de cãtre România, la începutul Studii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã ................................. 209 anului 2007, la sistemul conscripþiei în organizarea militarã. A fost o iniþiativã care a modificat o paradigmã impregnatã masiv Proiecte de modernizare a Marinei Militare Române de la în cultura organizaþionalã militarã româneascã ºi în mentalul Rãzboiul de Independenþã pânã la al Doilea Rãzboi Mondial colectiv autohton, ea funcþionând peste un secol ºi jumãtate. De – cãpitan-comandor dr. Marian Moºneagu, ªeful Serviciului altfel, trecerea la voluntariat reprezintã o caracteristicã a epocii Istoric al Armatei .......................................................................... 236 actuale, foarte multe þãri europene optând pentru acest principiu. Unul dintre exemplele cele mai relevante îl reprezintã Franþa, Consideraþii asupra locului ºi rolului aeronauticii în cadrul organis- pentru care serviciul militar obligatoriu a fost sacrosant, el fiind mului militar românesc interbelic – ªerban Liviu Pavelescu, Institutul pentru Studii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã ....... 273 impus de Revoluþia francezã din 1789, dar care a fost nevoitã sã renunþe la el. De aceea apreciem cã tema de cercetare se înscrie pe deplin în efortul de evaluare ºi analizã a evoluþiilor internaþionale în 4 5 OCCASIONAL PAPERS, anul 6, nr. 8, 2007 Reforma militarã [i societatea în Rom=nia, de la Carol I la a doua conflagra]ie mondial\ domeniul organizãrii militare cu impact deosebit asupra societãþii Un capitol însemnat al investigaþiilor noastre va fi consacrat româneºti. Ea îºi propune sã facã o conexiune între tradiþie ºi perioadei de dupã evenimentele din decembrie 1989, armata modernitate, între dimensiunea istoricã ºi evoluþiile României fãcând obiectul unei redimensionãri profunde a cãrei esenþã a ºi ale armatei sale în perioada post-comunistã. Vom încerca sã fost renunþarea la modelul sovietic de organizare militarã care a urmãrim atât evoluþia procesului de reformã militarã, nu odatã funcþionat timp de patru decenii, cu ajustãrile de rigoare pe care contorsionat, cât ºi impactul acesteia asupra societãþii româneºti regimul Ceauºescu le-a adus ºi adoptarea standardelor occiden- în ansamblul sãu. Vom inversa planurile, cãutând sã vedem ºi tale. Reforma militarã declanºatã la începutul anilor 90 a fost, modul cum aceeaºi societate româneascã a perceput reforma fãrã nici o îndoialã, unul dintre vectorii cei mai importanþi care militarã, mãsura în care impulsul spre modernizare a fost susþinut au propulsat România în NATO ºi UE, adicã în marea familie sau nu de clasa politicã sau de opinia publicã. occidentalã din care a fãcut parte pânã la sfârºitul celei de-a doua Desigur, efortul nostru de cercetare se va concentra ºi asupra conflagraþii mondiale. Conexiunea dintre tranziþia întregii raporturilor dintre factorul intern ºi cel extern în desfãºurarea societãþii de la un sistem dictatorial, la unul democratic, bazat procesului de reformã, în conexiune directã cu evoluþia alianþelor pe pluralismul politic ºi economia de piaþã ºi reforma armatei politico-militare ale României. Nu de puþine ori, adoptarea unor este o temã generoasã, susceptibilã sã sã ducã deopotrivã la mãsuri de reformã a fost rezultatul apartenenþei la un sistem de achiziþii ºtiinþifice importante, dar ºi la concluzii de ordin practic alianþã, ele fiind impuse sau cerute de necesitatea realizãrii menite sã îmbunãtãþeascã raporturile dintre civili ºi militari în interoperabilitãþii ºi/sau a sporirii eficienþei pe câmpul de luptã. perspectiva consolidãrii rolului României de membrã a celor douã Un exemplu elocvent îl reprezintã reorganizarea profundã pe organizaþii din care care face parte-NATO ºi UE. care a suferit-o armata românã în iarna ºi primãvara anului 1917, activitate care s-a desfãºurat sub asistenþa unei numeroase Între activitãþile importante din cadrul grantului se înscriu ºi Misiuni Militare Franceze, condusã de generalul Henri Mathias douã reuniuni ºtiinþifice anuale. Prima dintre ele, desfãºuratã în Berthelot. A rezultat un organism mult mai bine articulat ºi zilele de 23-24 octombrie 2007 a avut ca temã: „Reforma militarã instruit care a fost capabil sã obþinã impresionantele victorii de ºi societatea în România, de la Carol I la a doua conflagraþie mon- la Mãrãºti, Mãrãºeºti ºi Oituz. dialã” ºi a reunit atât membrii echipei de cercetare (general-ma- Abordarea pe care vom încerca sã o promovãm în cadrul ior (r) dr. Mihail E. Ionescu, dr. Petre Otu, dr. Sergiu Iosipescu, cercetãrilor noastre va fi una inter- ºi multidisciplinarã, unghiurile prof univ. dr. Maria Georgescu, locotenent-colonel Cristian de analizã fiind direcþionate ºi spre achiziþiile teoretice din Dumitru, cc.ºt. Gheorghe Vartic, cc.ºt. ªerban Pavelescu, cc. ºt. domeniile sociologiei, ºtiinþei politice, relaþiilor internaþionale Cerasela Moldoveanu), cât ºi specialiºti din alte instituþii de etc. În acest mod s-ar putea evalua mai bine relaþia atât de învãþãmânt ºi cercetare din armatã ºi din viaþa civilã–Universitatea complexã dintre armatã ºi societate în cazul României, care este Naþionalã de Apãrare „Carol I”, Academia Forþelor Terestre vãduvitã, în bunã mãsurã, de acest tip de cercetare. „Nicolae Bãlcescu”, Sibiu, Serviciul Istoric al Armatei º.a. 6 7 OCCASIONAL PAPERS, anul 6, nr. 8, 2007 Reforma militarã [i societatea în Rom=nia, de la Carol I la a doua conflagra]ie mondial\ O a doua reuniune ºtiinþificã va dezbate un subiect la fel de interesant – Armatã ºi societate în România în a doua jumãtate a secolului XX ºi începutul secolului XXI. Modernizarea societãþii româneºti ºi reforma organismului militar. Ea va avea loc în MERSUL IDEILOR DE REFORMà toamna anului 2008. PE PLAN INTERNAÞIONAL Nãdãjduim cã volumul de faþã, conþinând comunicãrile prezentate la conferinþa din octombrie 2007, va interesa un cerc Petre Otu mai larg de cititori, fie ei militari sau civili. Avem în vedere, în director adjunct al Institutului pentru Studii Politice de Apãrare ºi Istorie primul rând, pe istorici, sociologi, politologi, experþi în proble- Militarã, director de proiect matica relaþiilor civili-militari, doctoranzi, masteranzi, studenþi, naliza procesului de reformã în armata românã în decurs etc. Sperãm cã lectura paginilor le