DOCSLIB.ORG

CESU YELCENILOR OPOZITIUNEA DIN JASI 1VIILIONUI, LUI BRATIANU Cladit Gi Pentru Nepoata D -Lui Dimitrie 7

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
CESU YELCENILOR OPOZITIUNEA DIN JASI 1VIILIONUI, LUI BRATIANU Cladit Gi Pentru Nepoata D -Lui Dimitrie 7 ANUL III No. 610. A DOUA EDITIUNE MERCURi. 9 (21) DECEMNIfE 3g$7. 15 B ANI NUMERUL 15 RANI IV' UMERUL: A BONA ME NIE LE A NUN CIURILE INCEP LA ISI 18 A FIE -CARET LUNI SI SE PLATEBC DIN ROMANIA SE PR:MESC DIRECT LA ADMINI TOT- D'AUNA INAINTE TRATIA ZIARULUI tN RUCURESCI La casa Administratiunei Lar *arts: la Agence Havas, place de la IN TARA: Prin mandate postale. bourse, 8. Pentru t an 40 lei, 6 Ioni QO lei, 3 !uni 10 lei. AgenceLibre,rue Notre Dame des Vieioires IN STBEINATATE: La toate officiele pos- so, (Place de la Bourse) pentruParis,Francia, tale din Uniune, prin mandate postale. Germania, Austro-Ungaria, Italia si tares Pentru 1 an 50 lei, è lune 25 lei. Brltanie. LA PARIS Se gaseste jnrnalul cu 16 Cent. Anunciuri pe pag. iV, linia SC bani1 anunciur numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger- main No. 84. si reclame pe pagina treia 2 lei linia MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA C 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. RED ACTIA APARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRATIA No. 3. Plata Episcopiel. - No. 3. No. 3. Plata Episcopiei. - No. 8. PRCESU YELCENILOR OPOZITIUNEA DIN JASI 1VIILIONUI, LUI BRATIANU cladit gi pentru nepoata d -lui Dimitrie 7. Societatea functionarilor public!la redactiunea acestul ziar, Piaba Epis- COMITETUL GENERAL DIN CELE MAI REVOLTATOARE face rele treburi pentru el; dovada cäcopiel No. 3, una din listele acestel ne- AL Chica o Vile. Pe când Eforia Spitalelor a cladit in Bucuresti stabilimentul deail ajuns o adunature de umilit! vota prasnice bande pentru a o vedea orI gi OPO'ZITIUNEI DIN IASI Bäi- Hotel- Teatru de pe Bulevard s'atort gi sustinatorl ai regimulul; ai matcine si a o pestra In vecl ca simbolol refe treburI pentru tare; dovade antre-jafurilor,hatârurilor,prigonirilor si Ziarul Rezistenta din Iaai va publics A MARE claditgi pentru flica d -lu!Dimitrie maine to caput coloane'or sale, urmétoa- Ghica o case. mare ai frumoase in stra- prenoricare In loc s'o ciupeasce, ochinurilor de tot felul ce bantue tara rele resolu4iunr : II. da FântâneI Nr. 8 ai alte case. pentrumusce, ca se gibe de unde da in ajuto-ttoastre de atafea an! din partea obla- duirei ei alcatuite, in general, din o adu- M'am indatorat sè public numele anepoata d -lui Dimitrie Ghica In stradarul fondulul fllantropic al functionari- Comitetul general al opozitiunei lor public!. neture de tot ce tara are mat nemernic, din !aai, convocat find de d. Mâr-câtor -va persoane din acele mal cuvazllMosilor Nr. 100. Pe and Eforia Spita- lelor a cledit Spitalul Coltea s'a cledit Destul pentru d. Dim. Ghica, 't malmal ttlhar, mai mârgav, mal canalie. zescu, preaedintele comitetului elec-care pentru In partele scop gifolos ad fecut parte din Societatea, voiam segi pentru ,d. Dimitrie Ghica o casa inpe.strez ceva la fondul met"' de reserve Aceasta lista este autentificate cu is- toral si esecutiv, In sedinta de la 6scriü din banda constituite pentru n &-strada Icoanel Nr 40 si un frumos Cas-ai tree la d. Eugeniu Statescu, degtep-liturile olografe ale comitetulul pe fate, Decembre 1887 tinutá In casele d-luiprasnica subscriere a aduneril unultel la mogia d -sale «Dobreni.» teciunea colectivitetei, favoritul gi res-d -niI M. C. Atanasiu, *tetan Ioanidi, Alexandru Cantacuzino-Paacanu, subfond ca se Intepeneascä la putere pe d. Ceva ai ma! ciudat. Aceiag1 arhitectifetatul copil al case! d -luI I. C. Bratianu, Petre Enciulescu, Grigore Capga ai I.V. presedentia d-lui vice-preaedinte C.I. C. Bratianu, se 'i pleteasca datoriileail facut si stabilimentele Ef, r et ai vi-ministru al dreptetet cu caracteristicaSocecü. Ea dovedeste ce numal in cur- Corjescud. Alex.C. Mavrocordat,ai se 'i agoniseasca o avere cat putintalele, casele, castelul domnu!I.ti Dimitriesentinte: Oposijiunea nu are dreptul lasullune! Maiü 1881 numaf prin 27 preaedintele comitetulul general ftindmat mare. Ghica aifamilie! d- sale. Cu toate a-protectiunea legilor, care lemureste de-listelncheiate din peste una sute liste bolnav ; In unanimitatea membrilor 'Mi Indeplinesc aceaste. Indatorire aicestea, ca prin minune, t-tabilimentelevisa colectivitatel : Tot pentru Noi, ni-puse in circulatiune s'a adunat doue- Incep cu Beizdadea Dimitrie GrigoreEforiei ail exit tot ce polte fì mai prost;mic pentru Voi. sute-doue-zecl aiuna mil, una sute presenti in numér de 64 at' votat cinc! -zeot ai cinc[ lei, 221.155. - In orI resolutiunile de mai jos, sustinuteGhica,cel matvestitgi matgroaznic dupedovade beile ai spitalul care sent Inte- D. Eugeniu Ste.tescu, a subscris ca rite cu proptele ca se au se surpe, pe ai ce bun simt nate Intrebarea daca In de dd. Gr. Cogälniceanu, Nicu Ceaurd. I. C. Bretianu. face parte din societate cu 2000 let. Pe D. Dimitrie Ghica a subscris ca facecând casele, vilele si castelul d -lui Di-acel timp eram casier al unui Cerc dino singure luna numaf o patrime din liste Asian, Miljiadi Toni, Gr. N. Macry, puse In circulatie a produs o sum& atât parte din Societate cu le11000 (una mie),mitrie Chica all exit din cele mar so-care facea parte ai d. Statescu. 'Mt a- Dimitrie Läzärescu, Iancu Corjescu lide,i mal bine Ingrijite ai ca lucru gi decolosale, cat de mult trebue sé fl cu titlul de Print ai cu calitatea dePre- duc aminte ca a fost aters dintre mem-produs opt ani cele 1 alte tre! perii de si Gheorghe Mdrzescu. ggdinte al Senatului; dovade. Lista Nr. 1ca material. bri Cerculuí pentru ca vici dupe tre 1. Comiletul in unanimitate aft a- Scurt, sfêraitul acestor ciudati ai ca- liste. In ori -ce bun simt mat nate a d -lut M. C. Atanasiu. racteristice Intemplerr, este : cerea de un an nu 'gi pletise cotisatiu- derat la ultimul manifest iscälit de Banegte vorbind, d. Dimitrie Ghica a nea trimestriala de patru -zeci let. intrebarea daca Banca Rom &niel, -a le 1. Eforia spitalelor in opt anI ai-a c &reia treburt este cunoscut ca ad fost capii opozi jiuner, Lascar Catargiu, D.dat putin 1000 let, este mult lose dace,vtndut bunurile rurale in valoare de D. Statescu este Senator, cu 25 lei diurn& de gedinte, ministru cu 2500leIamarnic prigonite de colectiviati, -a fost Bralianu si G. Vernescu. se tine In seam& ce dumnealut este is-circa un milion ,ai avindut pädu- leafe pe luna si Censor al Bence! natio nevoita sé subscrie 5.000lei, cat de `l. Fa fä cu un guvern cälcälor alvorttl eel ma! imbelgugat al Case! Co-rile,ville,morile,_ecaretele, locurile Constitu jiunei, al legilor celor marlectivitatel. Nimeni nu contribue mal nale care '! trimite acastt cAte cal putinmult trebue se fi dat prin d -nu Carada virane ai s'a ma! tmprumutat cu doue Bancile si industrialit marl din Berlin, fundamentale, risipitor al banilor pu-mutt pentru sustinerea gazete! colecti-milioane ca se aibe fn Sinaia tre! ote-20.000 lei pe an partea d -sale din bene - vitatei poreclite. Voinja Na(ionalä. Ni- ficii.-D. Eugeniu Statescu,când s'a nu-cart ad fost atât de favorisatr In treburI blici, corupt si asasin, care impinge lur!si In Bucuresti un stabilimel,t de straiucite de sute de mil de milioane cinismul, prin ministrul de justifiemeni nu contribue ma! mull la CasaBäi - Otel - Teatru, care nu aduce pen-mit ministru, avea cumpérate pe dato Central& a Comitetulut electoral al Re- torie casele din Strada Coltea in care lo-precum rescumperarea cAilorferste, pdnä in a amenin ja poporul Romdn ; tru lnsenatogirea bolnavilor nisi dol la imprumuturile colosale, tunurl, puatt gimulul, care, recunoscator, nu a lipsitsae, ai un spits] la Coltea pe atât decueste. In zilele Colectivitatelai -a care afirma cä Capul Slatulur arenic! o data al alege Deputat sad Sena - transformat casa ce era cu totul dare.- ai cAte ai mal cate. dreptul se nu respecte libertäjile con- maret ai de Inflorit pe cat este slab ai §i cu toate acestea Banda tot nu este tor,nu In Bucuresti unde se alegea odi-plin de cusururi. panata Intr'un adeverat Palat, ai-a cum - s fin jite prin pactul nostru fundamen-nioare.pe and nu ',I dedese arama perat mogiele Drogaesti- Pamênteni siInca satula; geful el d.I.C. Bratianu 2. Societatea de constructiuni face tot mai Indrasne,te de pe InAltimea tal :Comztetul opozijiuner din lag,pe fate, dar prin acele judece in carerele treburl pentru tara; dovada cheiu-Pârvulegtidin judetul Dâmbovita ai majoritatea alegetorilor se vind ai ca case In urbea Constants; dovada ga-tribune! Adune.rel deputatilor sé jure laid Cu un guvern revolujionar si a- rile construite de densa care costa mai ce. este tot séracI11 narltic, vézdnd cä jara se gäseste invtndut!: ridai autinle pas& pe cinemulte milioane gi ail c&zut toate In Du-zeta poreclita «Vointa nationals» pagina CAnd me gêndesc me apuca groaza, cazul de legitime. apesrare credelde a saaleg. nere ;face si mai refe treburï pentru3 de Se.mbete 28 Noembre care anuntame la fiori!. Plec in lume. imperioasä datorie ca se numeascä un Dace resplatirea data d -luI Dimitrieactionari; dovade cursul actiunilor carevênzarea acestor propriete.tl, presupun Pana Miliai1 Peritovici. contitet de noue persoane spre a orga-Chica s'ar fl marginit In a fl ales Sena-s'aü cumpèrat Cu 250 le! aiaste. -zi cupentru a se justifica cumperarea altor tor n'ar fi atât de zis; Irise, d. I. C. Bre-great' se And pe 90 lei. props ietat! mat marl.Se nu ni se zita niza Liga de rezistenta în Iasi. ca d -nu Statescu a fost bun avocat ai a Prin aclamatiune au fost votati Intianu gi Intreaga Colectivitate conside- 3. Societatea Dacia - Romania face rându'l ca un fel de Lice din prepas-rele trebur1 pentru clientela e!; dovadacâgtigat mult,cact ai Bozianu, Costaforu,TELEGRAME Liga de rezistenta, D-nii : Alex.
Load more

Recommended publications
  • Anuarul Institutului De Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” “C.S
    ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR RESEARCH IN SOCIAL STUDIES AND HUMANITIES YEARBOOK XVIII/2017 FOUNDING EDITOR: EDITORIAL BOARD: Vladimir OSIAC (University of Craiova, Acad. Dan BERINDEI (Romanian Academy, Romania) Romania); Acad. Dinu C. GIURESCU (Romanian Academy, EDITOR IN CHIEF: Romania); Cezar Gabriel AVRAM (C.S. Nicolăescu- Acad. Victor SPINEI (Romanian Academy, Plopşor Institute for Research in Social Studies Romania); and Humanities, Craiova, Romania) Nicolae PANEA (University of Craiova, DEPUTY EDITOR IN CHIEF: Romania); Mihaela BĂRBIERU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Lucian DINDIRICĂ (The Alexandru and Aristia Institute for Research in Social Studies and Aman County Library, Romania); Humanities, Craiova, Romania) Simona LAZĂR (C.S. Nicolăescu-Plopşor Institute for Research in Social Studies and INTERNATIONAL ADVISORY BOARD: Humanities, Craiova, Romania); Patrick CHARLOT (University of Bourgogne, Nicolae MIHAI (C.S. Nicolăescu-Plopşor France); Institute for Research in Social Studies and Shpakovskaya Marina ANATOLIEVNA Humanities, Craiova, Romania); (People’s Friendship University of Russia); Ion MILITARU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Karina Paulina MARCZUK (University of Institute for Research in Social Studies and Warsaw, Poland); Humanities, Craiova, Romania); Teodora KALEYNSKA (Sf. Cyril and Sf. Şerban PĂTRAŞCU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Methodius University of VelikoTurnovo, Institute for Research in Social Studies and Bulgaria); Humanities, Craiova, Romania); Anatol PETRENCU (Moldova State University, Roxana RADU (University of Craiova, Romania) Chişinău, Moldova); Virgiliu BÎRLĂDEANU (Institute of Social ROMANIAN ACADEMY PUBLISHING History, Chişinău, Moldova) HOUSE EDITORS: Mihaela IAMANDEI Monica STANCIU ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR RESEARCH IN SOCIAL STUDIES AND HUMANITIES YEARBOOK XVIII/2017 EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucharest, 2017 Editura Academiei Române, 2017.
    [Show full text]
  • Iiistoire Des
    IIISTOIRE DES ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE PAR L'ACADEMIE ROUMAINE VOL. x LES REALISATEURS DE L'UNITE NATIONALE SUIVI D'UN TABLEAU CHRONOLOGIQUE DES EVE- NEMENTS DES TROIS REGNES (1866-.1940 13UC AR ES T ''945 HISTOIRE ROU.-NiAINS ET DE LA ROMANITE ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL. x LES RÉALISATEURS DE L'UNITÉ NATIONALE SUIVI D'UN TABLEAU CHRONOLOGIQUE DES EVÉ- NEMENTS DES TROIS RÈGNES(1866-1940 PAR N. A. CONSTANTINESCU BUC A R ES T 1 9 4 5 N. Iorga VOLUME X LES RÉALISATEURS DE L'UNITÉ NATIONALE LIVRE PREMIER L'EFFORT POUR L'INDAPENDANCE CHAPITRE I LE CONFLIT AVEC LES PUISSANCES GARANTES En février 1866, les con.suls, qui voulaient se donner des airs de surveillants et de conseillers préts aux remontrances, furent surpris, malgré toutes leurs prévisions répétées, par le coup d'Etat contre Alexandre Jean I-er, que les Puis- sances considéraient alors comme le seul pouvant gouverner cette Roumanie d'où leur étaient venus tant de soucis. Alors que, devant la proclamation rédigée dans un style gonflé jusqu'au ridicule, le public de Bucarest, qui plus d'une fois par ses marchands et ses corporations s'était incliné de- vant le premier prince de la Roumanie unie, et maintenant restait impassible devant le violent changement, accompli par des hommes sans autre popularité que celle du clubrouge », on voyait s'installer unelieutenance » avec le général Go- lescu, qu'on avait presque oublié pendant les dernières an- nées, le colonel Hai alambie, qui ne s'était jamais distingué en rien, et, comme représentant de la Moldavie, Lascar Ca- targiu, un étranger à Bucarest.
    [Show full text]
  • Sclavie-Si-Libertate
    RROMII. SCLAVIE ȘI LIBERTATE Constituirea şi emanciparea unei noi categorii etnice şi sociale la nord de Dunăre 1370 - 1914 1 Cuprins Introducere……………………………………………………………………………3 Capitolul I. Privire istorică asupra rromilor, istoriografie………………………..13 Capitolul II. Migraţia rromilor la nord de Dunăre. Căderea în sclavie………….30 Capitolul III. Sistemul juridic şi economic al sclaviei…………………………… ..63 Capitolul IV. Sclavia - realitate cotidiană a societăţii româneşti la începutul secolului al XIX-lea. Abolirea sclaviei……………………………………………. .101 Capitolul V. Circulaţie, supraveghere şi control în a doua jumătate a secolului al XIX-lea……………………………………………………………………………...156 Capitolul VI. Rromii între două migrații…………………………………………..199 Încheiere…………………………………………………………………………… 215 Bibliografie………………………………………………………………………….222 2 Introducere Abordarea istoriei rromilor ridică de fiecare dată numeroase controverse. Întrebările și prejudecățile legate de rromi generează dezbateri, dezbinări, clivaje ce depăşesc uşor cadrul ştiinţific şi alunecă pe terenuri încă şi mai nesigure, care nu duc nicăieri. Lipsa interesului acordat acestui subiect, în principal de către istorici, alimentează luări de poziţie greşite, abordări subiective, concluzii cel puţin tendenţioase, când nu derivă în rasism. Poate cel mai mult face polemică întrebarea: De ce spunem rromi şi nu ţigani?, întrebare ce conține în ea însăși răspunsul; pentru că este corect, din punct de vedere istoric, să folosești oricare din cei doi termeni. O a doua interogație vizează motivația istoricului și revelează,
    [Show full text]
  • Elite, Institutions and Social Projects
    ELITE, INSTITUTIONS AND SOCIAL PROJECTS ASPECTS CONCERNING THE HISTORY OF THE INSTITUTION OF CITY HALL AND THE INSTITUTION OF MAYOR IN CRAIOVA FROM BEGINNING TO PRESENT (1864-2017) Cezar AVRAM∗, Mihaela BĂRBIERU∗∗ Abstract: The authors present novel data concerning the evolution of the institution of city hall and institution of mayor of Craiova starting with the laws of administrative decentralization from Cuza's time to present. The mayors and interim commissions are presented in the chronological order of their mayoralties, as well as their main achievements. Keywords: mayor, municipal council, Craiova, achievements, interim commission, decentralization. 1. The institution of city hall During its evolution, Craiova, important political, administrative, economic, social and cultural centre of the country, represented a landmark and decision- making factor during the national history. On 31 March 1864, within the process of modernizing the administrative system, Alexandru Ioan Cuza promulgated the law for the county councils and the communal law which established the principle of administrative decentralization. Drawn up on the French and Belgian models, the two normative acts brought about the appearance of certain institutions with legal personality and new contents, such as the mayor, the communal council, the permanent commitee, the county council, the perfect, the sub-prefect, the urban commune different from the rural one through the administrative organization and similar to it through its legal personality and autonomy1. ∗ Scientific Researcher I, PhD., “C.S. Nicolăescu-Plopşor” Institute for Research in Social Studies and Humanities from Craiova, of the Romanian Academy; Email: [email protected]. ∗∗ 3rd Degree Scientific Researcher, PhD., “C.S. Nicolăescu-Plopşor” Institute for Research in Social Studies and Humanities from Craiova, of the Romanian Academy; Email: [email protected].
    [Show full text]
  • Vitralii – Lumini Și Umbre
    VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 43, iunie – noiembrie 2020 5 V I T R A L I I L U M I N I Ş I U M B R E Publicaţie editată de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii DIRECTOR: Col. (r) Filip Teodorescu Contact: Bucureşti, str. Toamnei nr. 37, sector 2 Tel.: (0040)-21-2119957 [email protected] www.acmrr-sri.ro ©ACMRR-SRI Bucureşti 2020 ISSN 2067-2896 6 VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 43, iunie – noiembrie 2020 „VITRALII – LUMINI ŞI UMBRE” Consultanţi ştiinţifici Prof. univ. dr. Ioan Scurtu Prof. univ. dr. Mihail M. Andreescu Dr. ist. Alex Mihai Stoenescu Conf. univ. dr. Aurel V. David Colegiul de redacţie Redactor şef: Col. (r) Hagop Hairabetian Secretar de redacţie: Gl. bg. (r) Maria Ilie Membri: Gl. mr. (r) Dumitru Bădescu Gl. mr. (r) Marin Ioniţă Gl. bg. (r) Nechifor Ignat Gl. bg. (r) Vasile Mălureanu Col. (r) dr. Tiberiu Tănase Col. (r) Gheorghe Trifu Responsabilitatea juridică pentru conţinutul materialelor publicate revine exclusiv autorilor acestora. Opiniile şi punctele de vedere exprimate de autori în cuprinsul revistei pot să nu corespundă integral cu cele ale ACMRR-SRI. Reproducerea sub orice formă a conţinutului acestei publicaţii este permisă cu menţionarea sursei şi a autorului. Manuscrisele nepublicate nu se restituie. VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 43, iunie – noiembrie 2020 7 C U P R I N S Editorial Rezerviștii în vremuri de pandemie ..................................................... 9 File de istorie Recunoașterea internațională a României Mari (II) – 100 de ani de la semnarea Tratatului cu Ungaria, Trianon, 4 iunie 1920 ......................
    [Show full text]
  • Operele Lui Spiru C. Haret. Vol.8
    +Opere_vol_VIII_30_09.qxd 12/3/2010 11:51 AM Page 1 Operele lui Spiru C. Haret +Opere_vol_VIII_30_09.qxd 12/3/2010 11:51 AM Page 2 +Opere_vol_VIII_30_09.qxd 12/3/2010 11:51 AM Page 3 Operele lui Spiru C. Haret Ediþie îngrijitã ºi note de Constantin Schifirneþ Volumul VIII Polemice ºi politice 1905–1907 +Opere_vol_VIII_30_09.qxd 12/3/2010 11:51 AM Page 4 Redactor: Lucian Pricop Coperta: Cristian Lupeanu Tehnoredactor: Olga Machin Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin Editurii Comunicare.ro, 2010 SNSPA, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice Strada Povernei 6, Bucureºti Tel./fax: 021 313 58 95 E-mail: [email protected] www.comunicare.ro www.editura.comunicare.ro Editat cu sprijinul Autoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã. Tiraj: 1000 de exemplare. Preþ de vânzare al unui exemplar (mai puþin adaosul comercial): 107 lei (vol. VII–XII). Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României HARET C., SPIRU Operele lui Spiru C. Haret / Haret C. Spiru; pref.: Remus Pricopie, Constantin Schifirneþ. Ed. a 2-a, rev. – Bucureºti: Comunicare.ro, 2010 11 vol. ISBN 978-973-711-206-4 Vol. VIII: Polemice ºi politice: 1905–1907. – Bibliogr. ISBN 978-973-711-215-6 I. Pricopie, Remus (pref.) II. Schifirneþ, Constantin (pref.) 821.135.1-821 821.135.1 +Opere_vol_VIII_30_09.qxd 12/3/2010 11:51 AM Page 5 INTRODUCERE I Volumul acesta cuprinde, în cea mai mare parte, articolele de polemicã pri- vitoare la administrarea ºcoalelor sub conducerea ministrului Vlãdescu. Ceea ce se întâmplase dupã retragerea lui Haret în 1899, când a trebuit sã-ºi apere opera sa legislativã,1 s-a întâmplat ºi dupã 1904.
    [Show full text]
  • Gheorghe-Florin ŞTIRBĂŢ
    121 1876-1878 Gheorghe-Florin Ştlrbăt.Marea fo rmaţiune liberala în an/1 Gheorghe-Florin ŞTIRBĂŢ MAREA FORMAŢIUNE LIBERALĂ ÎN ANII 1876-1878 Pe parcursul guvernării conservatoare din 1871-1876 nu au lipsit iniţiativele u ei regrupări a . � . _ tuturor nuanţelor liberale. La alegerile din mai 1871, orgamzate e no�a d�lntstraţ e Lascar � .. ...� ! . Catargiu, liberalii radicali grupaţi în jurul lui 1. C. Brătianu şi C. A. Ro:ettt, m�1şt1� lm M. Ko�almce�nu, "fracţioniştii" şi gruparea moderată din jurul lui 1. Ghica colaborau mtr-o ahanţa ele torala, s� nand . � r:n un manifest în numele "partidului liberal întrunit", denumire care dezvăluia ob1ect1vele poht1ce ale "stângii" de a pune bazele unei mari fo rmaţiuni liberale'. Rezultatele alegerilor nu le-au fost însă f�vo­ rabile. Era totuşi o primă încercare de reapropiere a grupărilor liberale în mandatul conservatorilor, însă vor urma şi altele. Congresul presei de orientare liberală de Ia laşi din 8/20 noiembrie 1871 constituia o nouă tentativă în acest sens. Printre participanţi se găseau redactorii Emil Costinescu de la oficiosul liberalilor radicali, "Românul", A. D. Holban de la "Uniunea Liberală" din laşi, George Missail de la "Gazeta" din Bucureşti, Cezar Bolliac de la "Trompetta Carpaţilor" sau G. D. Teodorescu de la foaia satirică "Ghimpe/e". Prezidat de A. D. Holban, apropiat al "fracţioniştilor" ieşeni, congresul adopta un Raport asupra situaţiunii ţării, în care era dezvăluită intenţia revigorării spiritului paşoptist ca direcţie a progresului naţional. Programul adoptat cu acest prilej cuprindea o serie de obiective de politică internă şi politică externă, ambele categorii subordonate interesului naţional.
    [Show full text]
  • 9Th ISF, International Scientific FORUM, 23
    9th International Scientific Forum, ISF 2017, 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK, Proceedings PROCEEDINGS 9th INTERNATIONAL SCIENTIFIC FORUM, ISF 2017 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK 9th International Scientific Forum, ISF 2017, 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK, Proceedings PROCEEDINGS 9th INTERNATIONAL SCIENTIFIC FORUM, ISF 2017 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK European Scientific Institute, ESI (publishing) 9th International Scientific Forum, ISF 2017, 23-24 November 2017, University of Cambridge, UK, Proceedings Impressum Bibliographic information published by the National and University Library "St. Kliment Ohridski" in Skopje, Macedonia; detailed bibliographic data are available in the internet at http://www.nubsk.edu.mk/; CIP – 3(062) COBISS. MK-ID 106151434 Any brand names and product names mentioned in this book are subject to trademark, brand or patent protection and trademarks or registered trademarks of their respective holders. The use of brand names, product names, common names, trade names, product descriptions etc. even without a particular marking in this works is in no way to be construed to mean that such names may be regarded as unrestricted in respect of trademark and brand protection legislation and could thus be used by anyone. PROCEEDINGS: 9th International Scientific Forum, ISF 2017 (9, 2017; Cambridge) / 9th International Scientific Forum, ISF 2017, 23-24 November, University of Cambridge, UK European Scientific Institute, ESI, 2017. - (234 p.) : ilust. ; 21 cm Kocani, Republic of Macedonia Email: [email protected] Printed in Republic of Macedonia ISBN 978-608-4642-63-3 Copyright © 2017 by the authors, ESI and licensors All rights reserved.
    [Show full text]
  • Istoria Dreptului Românesc
    VASILE – SORIN CURPĂN Cu participarea: EMILIA MITROFAN ANGELICA LEGHEDE ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC IAȘI - 2014 - Editura StudIS [email protected] Iasi, Sos. Stefan cel Mare, nr.5 Tel./fax: 0232 – 217.754 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CURPĂN, VASILE-SORIN Istoria dreptului românesc/Vasile-Sorin Curpăn. Iași: StudIS, 2014 Bibliogr. ISBN 978-606-624-568-5 34(498) Consilier editorial: Dranca Adrian Secretar editorial: Roznovăț Mihai Pre-press, tipar digital şi finisare: S.C. ADI CENTER SRL Şos. Ştefan ce Mare, nr. 5 Tel.: 217 754 Copyright © 2014 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului Lucrări publicate de VASILE – SORIN CURPĂN: 1. Răspunderea comitenților pentru faptele prepușilor, Bacău, 1999; 2. Complicitatea – formă a participației penale, Iași - Bacău, 2000; 3. Momente în dezvoltarea politico - juridică a României, Bacău, 2006; 4. Statul - instituție social-politică și juridică fundamentală, Bacău, 2006; 5. Drept Civil. Drepturi Reale. Obligații. Contracte speciale. Succesiuni. Sinteze, Bacău, Ed. I - 2006; 6. Drept Civil. Drepturi Reale. Obligații. Contracte speciale. Succesiuni. Sinteze, Bacău, Ed. a II-a - 2007; 7. Drept Constituțional. Stat și Cetățean, Bacău, 2007; 8. Procedura Penală. Participanții și acțiunile în procesul penal român, Bacău, 2007; 9. Independența judecătorilor și garanțiile ei juridice, Bacău, 2007; 10. Studii juridice, Bacău, 2008; 11. Drept Civil. Teoria generală a obligațiilor, Bacău, Ed. I - 2008; 12. Drept Civil. Teoria generală a obligațiilor, Bacău, Ed. a II-a - 2008; 13. Drept Penal - partea generală, Bacău, 2008; 14. Fenomene juridice și politico - etatice, Iași, 2008; 15. Tratat de științe Juridice, Bacău, 2008; 16. Enciclopedie Juridică. Tratat, Bacău, 2008; 3 17. Analiză doctrinară a Constituției Republicii Moldova Bacău, 2010; 18.
    [Show full text]
  • 206 Aurelian Chistol
    MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ARGESIS, STUDII ŞI COMUNICĂRI, seria ISTORIE, TOM XVII, 2008 ASPECTE LEGATE DE ACTIVITATEA LUI ION I. C. BRĂTIANU ÎN FRUNTEA MINISTERULUI LUCRĂRILOR PUBLICE (31 MARTIE 1897 - 30 MARTIE 1899) AURELIAN CHISTOL* Ionel Brătianu, artizan al făuririi României Mari, este principalul continuator al operei politice a tatălui său, ilustrul lider liberal Ion Brătianu, care în calitate de prim- ministru, a patronat opera de cucerire a independenţei de stat a ţării noastre. Născut pe 20 august 1864 la Florica1, Ion I. C. Brătianu era al treilea copil, dar primul băiat al lui Ion şi al Caliopiei. După absolvirea Colegiului „Sfântul Sava” din Bucureşti în iunie 1882, Ionel a efectuat ca voluntar un stagiu militar de 6 luni în cadrul Regimentului II Artilerie, obţinând astfel titlul de ofiţer. În paralel, după-amiaza a frecventat şi cursurile Şcolii de Poduri şi Şosele, iar în vara următoare a plecat la Paris pentru a-şi continua studiile. În „Oraşul Luminilor”, Ionel Brătianu a urmat timp de un an cursurile clasei de matematici speciale din cadrul Şcolii Preparatorii Saint-Barbe (1883-1884), apoi, timp de doi ani, auditor extern al Şcolii Politehnice, pentru ca în intervalul 1886-1889 să devină student la Şcoala de Poduri şi Şosele. În 1889 s-a întors în ţară, angajându-se ca inginer specialist în construcţia de căi ferate, în serviciul lui Anghel Saligny la C.F.R.2. Cu toate acestea, nu ingineria reprezenta vocaţia vieţii sale, ci studiul istoriei, care, pe viitor, în cadrul activităţilor politice desfăşurate îi va inspira înaltele idealuri şi-l va ajuta să-şi desăvârşească trăsăturile înnăscute de lider.
    [Show full text]
  • Occasional Papers 0.5.11.08.Pmd
    Reforma militarã [i societatea în Rom=nia, de la Carol I la a doua conflagra]ie mondial\ OCCASIONAL PAPERS, Anul 6, Nr. 8, 2007 REFORMA MILITARÃ ªI SOCIETATEA ÎN ROMÂNIA, de la Carol I la a doua conflagraþie mondialã Coordonator: Petre Otu EDITURA MILITAR| 1 OCCASIONAL PAPERS, anul 6, nr. 8, 2007 Reforma militarã [i societatea în Rom=nia, de la Carol I la a doua conflagra]ie mondial\ Cuprins Cuvânt înainte................................................................................ 5 Mersul ideilor de reformã pe plan internaþional – Petre Otu, director adjunct al Institutului pentru Studii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã, director de proiect ........................................... 9 Reforma în armata românã ºi elitele politice în primul deceniu dupã independenþã (1877-1888) – Sergiu Iosipescu, Institutul pentru Studii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã ....... 49 Dimensiunile reformei armatei române între Rãzboiul de Inde- pendenþã ºi intrarea în Primul Rãzboi Mondial – prof.univ.dr. Maria Georgescu, Universitatea din Piteºti .................................. 77 Contribuþia învãþãmântului militar românesc la modernizarea armatei (1878-1914) – colonel dr. Alexandru Baboº, locotenent-colonel Miron Brezoiu, Academia Forþelor Terestre „Nicolae Bãlcescu”, Sibiu ............................................................ 101 Reorganizarea armatei în vreme de rãzboi – 1917 – colonel (r) prof.univ.dr. Ion Giurcã, Universitatea Naþionalã de Apãrare „Carol I” .......................................................................................
    [Show full text]
  • Vasile-Diamandi-Aminceanul-–-Romanii-Din-Peninsula-Balcanica.Pdf
    I VASILE DIAMANDI-AMINCEANU PROFESORSIMEMBRU AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMANE 1, , i. ROMANI! IN PENINSULA BALCANICA , I0 tr INA 1 9 3 8 INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE TIPARUL UNIVERSITAR". STR. ELIE RADU 6 BUCURESTI I www.dacoromanica.ro :45!.., A ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. www.dacoromanica.ro VASILE DIAMANDI-AMINCEANUL PROFESOR SI MEMBRU AL SOCIETATII 6EOGRAFICE ROMANE ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA 1 9 3 8 INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE TIPARUL UNIVERSITAR", STR. ELIE RADU, 6 BUCURE$TI www.dacoromanica.ro Inchin aceastd lucrare memoriei eroilor Aromani cazuti jertfa pe altarul Idealului Na- tional. V. Diamandi-Aminceanul www.dacoromanica.ro PREFATA De ani de zile ma muncea un gem& Cad $i cum ne-am va'ziii not Romeinii, stabiliti in Peninsula Balcanica, de unde ni se trage originea noastra, prin ce anume imprejurari ne-am vii- zut afezati in Epir, Macedonia, Thessalia, Albania $i chiar in vechea Grecie. Dupd un studiu amanuntit asupra istoricului Peninsula Balcanice, dupci o reisfoire a cronicarilor bizantini, a scriitorilor timpurilor medievale fi moderne, care s'au ocupat in special cu intamplarile petrecute in Imperiul Roman de Reisarit, zis $i Im- perial Bizantin, m'am hoteireit sei dau la lumina, Istoria Romei- nilor din Peninsula Bakanicei zis $i Vlahi delaorigine $f pond ask-di, dovedindu-se rolul ce l'au jucat ei in irecut, precum fi impotrivirea puss de ei, ca sei scape de desnafionalizare in mijlocul atei tor semin(ii cu care au convietuit, V. Diamandi-Aminceanul Bucurefti, Ianuarie 1938, www.dacoromanica.ro CAPITOLUL I-iu Epoca
    [Show full text]