CESU YELCENILOR OPOZITIUNEA DIN JASI 1VIILIONUI, LUI BRATIANU Cladit Gi Pentru Nepoata D -Lui Dimitrie 7

ANUL III No. 610. A DOUA EDITIUNE MERCURi. 9 (21) DECEMNIfE 3g$7. 15 B ANI NUMERUL 15 RANI IV' UMERUL: A BONA ME NIE LE A NUN CIURILE INCEP LA ISI 18 A FIE -CARET LUNI SI SE PLATEBC DIN ROMANIA SE PR:MESC DIRECT LA ADMINI TOT- D'AUNA INAINTE TRATIA ZIARULUI tN RUCURESCI La casa Administratiunei Lar *arts: la Agence Havas, place de la IN TARA: Prin mandate postale. bourse, 8. Pentru t an 40 lei, 6 Ioni QO lei, 3 !uni 10 lei. AgenceLibre,rue Notre Dame des Vieioires IN STBEINATATE: La toate officiele pos- so, (Place de la Bourse) pentruParis,Francia, tale din Uniune, prin mandate postale. Germania, Austro-Ungaria, Italia si tares Pentru 1 an 50 lei, è lune 25 lei. Brltanie. LA PARIS Se gaseste jnrnalul cu 16 Cent. Anunciuri pe pag. iV, linia SC bani1 anunciur numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger- main No. 84. si reclame pe pagina treia 2 lei linia MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA C 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. RED ACTIA APARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRATIA No. 3. Plata Episcopiel. - No. 3. No. 3. Plata Episcopiei. - No. 8.

PRCESU YELCENILOR OPOZITIUNEA DIN JASI 1VIILIONUI, LUI BRATIANU cladit gi pentru nepoata d -lui Dimitrie 7. Societatea functionarilor public!la redactiunea acestul ziar, Piaba Epis- COMITETUL GENERAL DIN CELE MAI REVOLTATOARE face rele treburi pentru el; dovada cäcopiel No. 3, una din listele acestel ne- AL Chica o Vile. Pe când Eforia Spitalelor a cladit in Bucuresti stabilimentul deail ajuns o adunature de umilit! vota prasnice bande pentru a o vedea orI gi OPO'ZITIUNEI DIN IASI Bäi- Hotel- Teatru de pe Bulevard s'atort gi sustinatorl ai regimulul; ai matcine si a o pestra In vecl ca simbolol refe treburI pentru tare; dovade antre-jafurilor,hatârurilor,prigonirilor si Ziarul Rezistenta din Iaai va publics A MARE claditgi pentru flica d -lu!Dimitrie maine to caput coloane'or sale, urmétoa- Ghica o case. mare ai frumoase in stra- prenoricare In loc s'o ciupeasce, ochinurilor de tot felul ce bantue tara rele resolu4iunr : II. da FântâneI Nr. 8 ai alte case. pentrumusce, ca se gibe de unde da in ajuto-ttoastre de atafea an! din partea obla- duirei ei alcatuite, in general, din o adu- M'am indatorat sè public numele anepoata d -lui Dimitrie Ghica In stradarul fondulul fllantropic al functionari- Comitetul general al opozitiunei lor public!. neture de tot ce tara are mat nemernic, din !aai, convocat find de d. Mâr-câtor -va persoane din acele mal cuvazllMosilor Nr. 100. Pe and Eforia Spita- lelor a cledit Spitalul Coltea s'a cledit Destul pentru d. Dim. Ghica, 't malmal ttlhar, mai mârgav, mal canalie. zescu, preaedintele comitetului elec-care pentru In partele scop gifolos ad fecut parte din Societatea, voiam segi pentru ,d. Dimitrie Ghica o casa inpe.strez ceva la fondul met"' de reserve Aceasta lista este autentificate cu is- toral si esecutiv, In sedinta de la 6scriü din banda constituite pentru n &-strada Icoanel Nr 40 si un frumos Cas-ai tree la d. Eugeniu Statescu, degtep-liturile olografe ale comitetulul pe fate, Decembre 1887 tinutá In casele d-luiprasnica subscriere a aduneril unultel la mogia d -sale «Dobreni.» teciunea colectivitetei, favoritul gi res-d -niI M. C. Atanasiu, *tetan Ioanidi, Alexandru Cantacuzino-Paacanu, subfond ca se Intepeneascä la putere pe d. Ceva ai ma! ciudat. Aceiag1 arhitectifetatul copil al case! d -luI I. C. Bratianu, Petre Enciulescu, Grigore Capga ai I.V. presedentia d-lui vice-preaedinte C.I. C. Bratianu, se 'i pleteasca datoriileail facut si stabilimentele Ef, r et ai vi-ministru al dreptetet cu caracteristicaSocecü. Ea dovedeste ce numal in cur- Corjescud. Alex.C. Mavrocordat,ai se 'i agoniseasca o avere cat putintalele, casele, castelul domnu!I.ti Dimitriesentinte: Oposijiunea nu are dreptul lasullune! Maiü 1881 numaf prin 27 preaedintele comitetulul general ftindmat mare. Ghica aifamilie! d- sale. Cu toate a-protectiunea legilor, care lemureste de-listelncheiate din peste una sute liste bolnav ; In unanimitatea membrilor 'Mi Indeplinesc aceaste. Indatorire aicestea, ca prin minune, t-tabilimentelevisa colectivitatel : Tot pentru Noi, ni-puse in circulatiune s'a adunat doue- Incep cu Beizdadea Dimitrie GrigoreEforiei ail exit tot ce polte fì mai prost;mic pentru Voi. sute-doue-zecl aiuna mil, una sute presenti in numér de 64 at' votat cinc! -zeot ai cinc[ lei, 221.155. - In orI resolutiunile de mai jos, sustinuteGhica,cel matvestitgi matgroaznic dupedovade beile ai spitalul care sent Inte- D. Eugeniu Ste.tescu, a subscris ca rite cu proptele ca se au se surpe, pe ai ce bun simt nate Intrebarea daca In de dd. Gr. Cogälniceanu, Nicu Ceaurd. I. C. Bretianu. face parte din societate cu 2000 let. Pe D. Dimitrie Ghica a subscris ca facecând casele, vilele si castelul d -lui Di-acel timp eram casier al unui Cerc dino singure luna numaf o patrime din liste Asian, Miljiadi Toni, Gr. N. Macry, puse In circulatie a produs o sum& atât parte din Societate cu le11000 (una mie),mitrie Chica all exit din cele mar so-care facea parte ai d. Statescu. 'Mt a- Dimitrie Läzärescu, Iancu Corjescu lide,i mal bine Ingrijite ai ca lucru gi decolosale, cat de mult trebue sé fl cu titlul de Print ai cu calitatea dePre- duc aminte ca a fost aters dintre mem-produs opt ani cele 1 alte tre! perii de si Gheorghe Mdrzescu. ggdinte al Senatului; dovade. Lista Nr. 1ca material. bri Cerculuí pentru ca vici dupe tre 1. Comiletul in unanimitate aft a- Scurt, sfêraitul acestor ciudati ai ca- liste. In ori -ce bun simt mat nate a d -lut M. C. Atanasiu. racteristice Intemplerr, este : cerea de un an nu 'gi pletise cotisatiu- derat la ultimul manifest iscälit de Banegte vorbind, d. Dimitrie Ghica a nea trimestriala de patru -zeci let. intrebarea daca Banca Rom &niel, -a le 1. Eforia spitalelor in opt anI ai-a c &reia treburt este cunoscut ca ad fost capii opozi jiuner, Lascar Catargiu, D.dat putin 1000 let, este mult lose dace,vtndut bunurile rurale in valoare de D. Statescu este Senator, cu 25 lei diurn& de gedinte, ministru cu 2500leIamarnic prigonite de colectiviati, -a fost Bralianu si G. Vernescu. se tine In seam& ce dumnealut este is-circa un milion ,ai avindut pädu- leafe pe luna si Censor al Bence! natio nevoita sé subscrie 5.000lei, cat de `l. Fa fä cu un guvern cälcälor alvorttl eel ma! imbelgugat al Case! Co-rile,ville,morile,_ecaretele, locurile Constitu jiunei, al legilor celor marlectivitatel. Nimeni nu contribue mal nale care '! trimite acastt cAte cal putinmult trebue se fi dat prin d -nu Carada virane ai s'a ma! tmprumutat cu doue Bancile si industrialit marl din Berlin, fundamentale, risipitor al banilor pu-mutt pentru sustinerea gazete! colecti-milioane ca se aibe fn Sinaia tre! ote-20.000 lei pe an partea d -sale din bene - vitatei poreclite. Voinja Na(ionalä. Ni- ficii.-D. Eugeniu Statescu,când s'a nu-cart ad fost atât de favorisatr In treburI blici, corupt si asasin, care impinge lur!si In Bucuresti un stabilimel,t de straiucite de sute de mil de milioane cinismul, prin ministrul de justifiemeni nu contribue ma! mull la CasaBäi - Otel - Teatru, care nu aduce pen-mit ministru, avea cumpérate pe dato Central& a Comitetulut electoral al Re- torie casele din Strada Coltea in care lo-precum rescumperarea cAilorferste, pdnä in a amenin ja poporul Romdn ; tru lnsenatogirea bolnavilor nisi dol la imprumuturile colosale, tunurl, puatt gimulul, care, recunoscator, nu a lipsitsae, ai un spits] la Coltea pe atât decueste. In zilele Colectivitatelai -a care afirma cä Capul Slatulur arenic! o data al alege Deputat sad Sena - transformat casa ce era cu totul dare.- ai cAte ai mal cate. dreptul se nu respecte libertäjile con- maret ai de Inflorit pe cat este slab ai §i cu toate acestea Banda tot nu este tor,nu In Bucuresti unde se alegea odi-plin de cusururi. panata Intr'un adeverat Palat, ai-a cum - s fin jite prin pactul nostru fundamen-nioare.pe and nu ',I dedese arama perat mogiele Drogaesti- Pamênteni siInca satula; geful el d.I.C. Bratianu 2. Societatea de constructiuni face tot mai Indrasne,te de pe InAltimea tal :Comztetul opozijiuner din lag,pe fate, dar prin acele judece in carerele treburl pentru tara; dovada cheiu-Pârvulegtidin judetul Dâmbovita ai majoritatea alegetorilor se vind ai ca case In urbea Constants; dovada ga-tribune! Adune.rel deputatilor sé jure laid Cu un guvern revolujionar si a- rile construite de densa care costa mai ce. este tot séracI11 narltic, vézdnd cä jara se gäseste invtndut!: ridai autinle pas& pe cinemulte milioane gi ail c&zut toate In Du-zeta poreclita «Vointa nationals» pagina CAnd me gêndesc me apuca groaza, cazul de legitime. apesrare credelde a saaleg. nere ;face si mai refe treburï pentru3 de Se.mbete 28 Noembre care anuntame la fiori!. Plec in lume. imperioasä datorie ca se numeascä un Dace resplatirea data d -luI Dimitrieactionari; dovade cursul actiunilor carevênzarea acestor propriete.tl, presupun Pana Miliai1 Peritovici. contitet de noue persoane spre a orga-Chica s'ar fl marginit In a fl ales Sena-s'aü cumpèrat Cu 250 le! aiaste. -zi cupentru a se justifica cumperarea altor tor n'ar fi atât de zis; Irise, d. I. C. Bre-great' se And pe 90 lei. props ietat! mat marl.Se nu ni se zita niza Liga de rezistenta în Iasi. ca d -nu Statescu a fost bun avocat ai a Prin aclamatiune au fost votati Intianu gi Intreaga Colectivitate conside- 3. Societatea Dacia - Romania face rându'l ca un fel de Lice din prepas-rele trebur1 pentru clientela e!; dovadacâgtigat mult,cact ai Bozianu, Costaforu,TELEGRAME Liga de rezistenta, D-nii : Alex. Li-tiile Bucureatilor'I d& tot ajutorul ca Boerescu de la care a Invetat carte d -nu vaditi, Alex. D. llolban, Gr. N.Macry, ca nu de. nicl cinc! dobinda la sumele se 'si face treburile, ast -fel In cat se nuce is'aü incredintat pentru asiguräriStatescu ail fost gi mai bun! avocat! gi AGENTIA HAVAS Emil A. Mavrocordat, Nicu Ceauri se slabeasca puterile materiale. Do-de zestre gi altele ; face ai mai refe tre -cu toate acestea, de si ail trait cu mult Viena, 19 Decembre. Aslan, Ce.pit. loan A. Mavrodi, Georgevada, cele doué spre -zece ocupatiuni ce mal economic,admurit relatif a- O eorespondenta locala pretinde burl pentru actionari; dovada cursul ea a primit o depesa tifrata anun- M. $endrea, Dzinitrie A. Greceanu,are, si anume : actiunilor el care s'aü urcat ai la 400 leiproape s$Iraci. Nu intru In cercetareatend ea o mistare revolutionara ar Alecu A. Bals. 1. Senator- Pregedinte. ai care asta -zi cu greü se vend pe 227.mijloacelor prin cari d. Statescu a câg-Q isbucuit la St. Petersburg, si ea tigat protesele In timpul colectivitatel,Tzarul ar fi chiar rault. 3. Pentru marea intrunire publica 2. Efor- Pregedinte al administratiutri 4. Societatea creditului funciar rural Aci nu se silo absolut nimic care Spitalelor Ci vile. face rele treburt pentru societari; do-Lidice prin attinta sa sad prin influentese fie de natura se confirme aceasta ce are a se fine in Bucurestr, Comite- ai presiun! esercitate asupra judecato- tul general al oposi jiuner Iasane de- 3. Membre- Pregedinte al Consiliululvade ce eel Imprumutati nu ajung a'gi stire. judetului Ilfov. rilor. Las ca d. Statescu singur, in cu- leagä din sinul sëüpe d-niï Constan- usura sarcinele, de oare ce de benefici! 4. Membru- Pregedinte al Consiliululprofit& numal membri consiliulu! de ad- get curai, se esplice acest mister alege.- AGENTIA LIBERA tin Corjescu, Alezandru D. Holban,de supra veghere al cei ferate Roman - torilor d -sale ai se 'I face se vada lamu- Roma, 19 Decembre. ministratie ;aifaceai mai refe tre- D. Marchettieste numit ambasadorul Grigorie Cogalniceanu, Vasile Po Ia,!-Pascani- Suceava. burl pentru detentori de titlur;; dovadarit daca a perdut - beneate vorbind Italiei la Petersburg, to locul comitelul gor ,Alexandru Livaditi, Nicu 5. Membru- Pregedinte al Consiliululca nu li se platesc cupoanele ,i scrisu-saü a câgtigat fe.cênd parte attiva din Greppi. aceasta banda cu suma de lei doue mie Londra, 19 Decembre. Ceaur Asian, George Mârzescu, Gr.de administratie al Creditului funciarrile edite la sort de cat numal de tre! Parlamentul se va tntruni la 9 Februarie. N. Macry, Emil A. Mavrocordat,rural. or! pe septemâna,pe rand, dupe numérce a subscris, ai dacai -a dat sea nu Iancu Fotea, Alecu A. Bals, Const. 6. Membru Pregedinte al Societe.tei dede ordine, gi aceasta când casierul nudirect ai indirect ajutorul d -sale de mi- D. Buznea. Construction!. este bolnav si are ban! in casa. nistru aldreptatel pentru prospera 7. Membru- Pregedinte al Societate! 5. Calea ferate Roman- Iasi -Paa-rea ei. Comitetul Lige- de Rezisten jä este Las asemenea se judece bine ai se convocat insaloaneled-lur Alex.de asigurare Dacia Romania. cani- Suceava face rele trebur! pentru CURTEAcuJURATI 8. Membru- Pregedinte alSocietate!clientela ; dovad& cii nu are niel ma-spue singuri alegétorilor daca -tot be- Cantacuzino Pascanu spre a tinede reasigurare. neate vorbind -ail flcut o buna sad o DIN CRAIOVA prima sa aedintà pentru Marti 8 De- gazil ca sé adaposteasca nice vagoane 9. Membru- Pregedinte al SocieteteiIndestulàtoare ca se transporte pro rea treabe, adite daca ail avut paguba$edinta de la 7 Decembrie anul f 8 cembre ora 8 seara. Liceulu! Sf. George. ductele ai face ai mat rete treburt pen-sad câ,tig, d -nil N.Pilat care a subscris E de prisos se mai spunem pe- 10. Membru Pregedinte al Societateltru Stat, dovadA afirmarea d -lui ingi-cu 15.0001eí, colonel Alcaz 15,000 lei, Curtea se compune din : nibila impresiune ce a fácut in ora- Anastase Stolojan 5.000 lei, E. Costi - D-nit N. Stäztesczi, pregedinte. Functionarilor Publici. ner deputat PetreEni de pe Inaltimea « nescu 2.000 lei, ai tot! cet 1 -alti subscriei G. Päianu asesorl. sul nostru nesocotita amenintare a 11. Membru Pregedinte al Societeteitribune! Adunerei deputatilor ca chel- « C. Poenaru cinicului Ministru Eugeniu Státescu.«Cruces Rosie.» tuelile considerabile ale acestei liniì nucari intra In aceasta categorie. Fotoliul ministerulu! public ocupat Oamenii calmi si indiferenti inpo- 12. Membru- Pregedinte al Societe.telse pot justificade cdt prin nepäsare ,si Mal las gi pe tote ce! -1 -alt! admiratorlD-nii Gr. Columbeanu procur.-gene si sustinétori inflecerati ai d -lu!I.C. liticà ail fost at&t de indignat',in cat Elisabeta - Doamna. rea administrare.(Monitorul Oficial din « C. Georgescuprocurori de st *i ma! puternice dovada cat face pro 1884 desbaterile adune.ri No. 26 paginaBratianu cari, ed cred ca cu bone in- Dimitriu la primul apel ce l'a facut opositiu- tentiuni ad subscris, se spue singurl nea laaaná, añ declarat cà farà-de-tectiunea d -lut I. C. Bratianu platita cu 449). Ape.rarea este represintate. de 6. Liceul Sântul Gheorghe face relealegetorilor gi concetatenilor d -tor dacaadvocati :George Vernescu, Al. L ,. legile ministeriale trebuesc si ele séuna mie lei, surit ma! multe Intâmplarl ciudate si caracteristice. trebur! pentru respândirea instructiu-se caesc sad se fericesc, daca gasesc cavari, N. Economu, Al. Varlam, I. aibá un capát. Pe and Eforia Spitalelor cladea innei, dovada ultimele esamene ;gi ma!le face cinste sad rugine cä ail contribuitruianu, Emil Lahovari,C.Here .ct: Lumea este in mare neràbdare seSinaia Intáiul otel s'a clädit,i pentru d.rele treburl pentru actionar:, dovade.,a face parte din aceasta bande.. Ath. Herescu, I. lancovescu ai G.Ar- vadà resultatulintrunirei publiceDimitrie Ghica o frumoase case ;pe cat ad luat hotárirea se Inchida liceul Ed silit se plec se 'mi caut de sene.-noveanu. din Bucuresti la care vor asista de-când Eforia a cladit al doilea otel s'ade Paste de oare -ce nu nuoral nu le datate ai se me Intorc cu un revolver, de- Partea civile represintata de trta legatii din toate judetele Românieï.cladit ai pentru cumnatul d -lui Dimitrievici un fel de beneflciü nicl moral, nicivenit neaperat trebuincios pentru ape -ror! ale mortulu! Popescu. asista' Chica o casa botezate. «Vila Maria ;» pe material dar Inca li se ma! cer noi sirarea muncei si a viete! In contra ca-d-ni! advocat! public! din Craiova : and Eforia a cladit al treilea otel s'anecontenite ajutoare suplimentare. naliilor cari ne o ameninta, am depusghel Betolianu gi Petre Chitu.

EPOCA - 0 DECEMBRE

Se face apelul nominal al juratilor sijudiciul ? D. Lahovari, vorbind de olume. lntrebam : «Cine e ?» Oamenil se Martorul. E un an de atuncisi ama unui judecàtor de pace dinTe,uc comisiunea esita la sorti se compunemostenirebogara, eventuale.Intrea-ascund In curtea lui Davidescu. uitat. In care onorabilul Senatorera citet din d -ni! : Tache Veleanu. Chita Sau-b&, cl cine garanteaz& pe partea civil& Davidescu intreabe : «Cine e ?» Indatá Preolul Panaitescu e ascultat ca sim-pentru furl. la treat &t d. Catargiu plu informator, de oare-ce Episcopula arétat rgelui aceasta al M. S.a lescu, Const. N. Popescu. Ionit& Ma-cd Popescu care era tinen nu s'ar fl in-un'al sare ai'l loveete. Apostolescu trage cerut'o si -a oprit'o. rincu, Dem. Ciocazan, Maria Antones- surat ai ar fi lasat mortenirea copiilorun foc. Boncivauzind un foc trage si el. nu'! a dat voe sé jure. Prin uralare daca cine cu. N. Melinescu, Tase Anastasiu, D. sel ? D -sa citeaza un exemplu topic din Indata se umple curtea de lume, vr'o Parintele zice ca a stat la masa cu va a spus ZugrAvescu care l'a intrebat ce fel deo neexactitate, acela nu poate se fie Rud &reanu, Sc. Mateescu, T&n &sacheDaloz ai sustine ça totul se resolve. 400 inst cu com;sarul in cap. de cat sail d -nu Státescusaü jude- Dumitrescu si Ghit& Cioroianu. dupe interesul $iprejudicialceare cine Noi refuzam a ne pr,.dI daca nu vineom e Popescu ? Ea ti am réspu is ce nuc&torul de pace. Jurar suplimentari: St. Prejb3anu siva in cause. Numal legatura de sängeprocurorul. stia. Iar Z.ugre.vescu mi-a spus ca Po- -*B- lije Alexandrescu. nu este un motivsuficient ça se se cons- Presedintele. Cati b &taud eraü ? pescu e pus de politie ca sé 't bate. M se telegratiaza din Caracal Partile civile, Intrebate de d. prese titue cine -va parte civile. D -sa termina Zugravescu. Vre o 30 Inarmatl cu Dupé aceasta intalnind p3 Popescuca aseara s'a final acolo o intru dinte, declare c& se numesc : Teodoraspunänd c& .asta-zi nimeni din socie bate. II am zis sé se astämpere. Hire publica acolectivisttlor. Ra- tate nu se poate face,calavechiaRoma, re on s'a vezut fiasco niai coni- $tef &nescu (care deja a flgurat la Valcea Popuscu a fast ridicat de alti bateusl Mart. Cäpit. Leculescu atiece. In searaplect. Succesul Intreg a fosapen ca parte civil &), Belasa Dumitru ai Linaacusatorpublic, caci legiuitorul mo-care l'au dus departe d ; local acciden- de 11 Iulie era pe piata mat mu'ta lumetru opositiune pe care cetatenli Popescu (pentru prima oar& venite Ina-dern a instituit ministeriul public caretuluI. ca de obicet si era mare agitatie. au aclaniat'o eu calcium. intea justicie';. se urmareasc& pe delicuenti si crimi- Interogatorul lui Apostolescu Davideacu ai altii It aü spus ce aunt naiI si se sustin& acusarea lor Cu ra- amenintati. In piata a mat vézut pe D. Eugeniu Státescu spune cui Un incident Apostolescu spune ce. auzind desprecomisar si po'.itaiü. cealA, demnitate ai nepartinire. Aste. -zIpreg &tirile betausilor a luat un revol- vrea sè'1 auz& cá Regele nu'! a aré- t zice d -sa, dupe lege nu trebue se auzim Martorul Meculescu, Sub-prefect. Intat nici o nemultumire pentru decla- D. N. Economu contest& pertel civile ver, s'a dus la Bonciu care ei el a luat in audientele Curtil cu JuratI predomi-un revolver si impreuni s'a dus peseara omorului prevenitil umblaü ar-ratiunea sa de Vineri In Adunaren dreptul de a sta In instante.. Una dinnänd glasul pasionat al perii' private. mar si sé laudan cl vor face scaud il,deputatilor. M. S. a gásit numai ca ele , Teodora Stef &nescu, ziced -sa, pista. E! povesteete tocmal ça ai Zugra-and va veni Bretianu. ministruljustitiei a facut prea multi, Se nu vie pretinsele surori ale lui Po vescu scena omorului. deja s'a mal presintat inaintea Curtir pescuFé neface aci o cestiune de ZugrAvescu m'a gasit la casino, m'aonoare opozitiunei zicând cà ea poste cu jurar' din Valcea, care nu 'i a acor- Presedintele. A trasbitau; ulvreinsultat ai m'a lovit. sé impinge vre -o data pe Coroaná la lupt& personal& ei patimase (Aplause;un foc? dat despegubi'I, de si acuzatit fuseser&d. Preaedinte reprim& publicul). D. Lahovari lntreaba daca Meculescumésuri exceptionale cite!, dupe pa- condemner. Contraaceleldecisiunl Aposlolescu. Nu atiü. rerea M. S., dispretul eats singura D. lernescu, luând act de declaratia n'a fast condamnat pentru calomniesi cea mai buna arme de intrebu- s'a facut recurs de acusad ; si dupe ca-partii civile care sustine ça ne find saü flind-ca a batut un procurar ? sarea pronuntata In profitul for el as- Interogatorul lui Davidescu intat contra mizerabi/ilor care i;tacà pregatiti cu acte in regul& cere se i se El face istoricul bailer dintre Zugra- Mart. Am fostachitat de tribunal darCoron na. ta-zt sunt adusi aci. Cestiunea este dacedea un termen spre s'ai dovedi calita- am fost condamn3t de curte. Teodora Stefenescu, mai poate figura vescu ai sub- prefectul Meculescu. El Cuvintul mizerabili d. Stàteseu, tea, zice ca cine face o interventie In unpovesteate ça ai cei- l'alzi mise &rile bl- D.l'ernesc'u, mésuri a luat mar-in povestirile sale,Il pune de mai ca parte civil& dace nu a f &cut recurs.proces In ara conditiuni anormale nu torul and a auzit de amenintarile lamulte on In gura Suveranului. D -nu Economu sustine c& pentru dênsa t &us ilor pe pista si cum s'a intêmplat trebue sé face impedecarl cursulul jus -omorul. adresa primulu' ministru ? Sperâm, pentru cinstea Regelai, exist& autoritatea lucrulut judecat, al Martorul. Nimic. ca d. Státescu minte si acum ca In deci trebue inleturat& din proces. Des - titiei. Dupe o prevenne de aproape %larlorii aeuzaret atAt ar mai trebui sé se amie pro Martorul lonciulescu (cAprar de gardamulte alte ocasiuni. pre cele - l'alte dou& pretinse surorl alecesul pentru cheful parti' civile parie Nife. Vasilescu. In seara de 10 Iulie ala casterie) a auzit pe Zugravescustri- -14- lui Popescu, zice, ce. una find m &ritat&se va pregati pe Indelete. Insoti pe Zugravescu pan& acas *. A-gând si a vëzrtt pe un individ cu un par Ni se asigurei cä unit coleclivistï in- trehue se aiba autoritatea sotului ;ri junge la poarte si aci vede In arm& pe fluen¢r stäruesc ca guvernul se proclame D. Petre Chi(ar, vrea SC ia cuvtntul si mare ln Hadnä, lovindu'l, si fugind instarea de asediir in niai multe judefe afar& de aceasta, ambele nu dovedescincepe se vorbeascñ,dar d. preeedinteun individ care Injure. pe Zugravescu; uru>,a in curte la d. prefect. wide oposi(ra e mat puternicä. calitatea for de sore. cu mortul, al d -sa nu 'i d& cuvtntul spunênd ça curteaPopescu, Iris e, zice el, n'a lovit pe Zu- Martorul a Intrebat pe Zugravescu srls- le contests aceasta calitate. este luminate.. gravescu, ci numai l'a amenintat. cine e acela care l'a bAtut ? Zugr&vescu Ni se spune eA ministrul de rezbel Not presupunem, zice d. Economu, Popescu l'a intrebat unde ride pre-'i a raspuns : «Un profesor de la Te-a luat de curênd dispozi(iunea nu c& atesto dou& surori sunt inventate Verdictul Curait fectul Simulescu, ca se scape in curietoiu.» numai d'a se refuza congediurial Inadins ea se aib& cine se stea In ins- Curtea se retrage In camera de de-la el. Martorul'f -arespunsca nu Marlorul nu l'a mai vézut pe Po-chiar permisiuni ofrcerilor din cor- tant& pentru cazul caed cea dintel valiberare ai dupe 10 minute de delibe-cade aci. pescu esind de la prefect. pul al4 -lea de armata (las!)dar fl respinsi. Daca trecem peste toate a-rare vine ai pronunt& In aedint& pu- D. Advocat Tdrnoveunu II Intreaba Martore! lorry, Dumitrescu, eärciu-Inca d'a se rechietna la posturile for ceste lucruri, ele tot nu se pot constitui blic& decisiunea prin care Inl &turi par -daca n'a avut el o convorbire asta vai&mar. 'Lice c& Popescu venia In cärciumatot! oficerii absent!. part' civile caca nu aü nici un interestea civil& din acest proces, pentru mo-in care a zis ca acuzatit sunt nevino -la dânsul. JoI intrebêndu-1 pentru ce a sHS- personal si direct. tivele invocate de avocati' apereriI. Vati, caci an fost In legitima ap &rare.venit asa tärziü, Popescu 'í a res puns D. Grigore Tocilescu, profesor al D. Anghel Betolianu réspunde c& su- Aplause in sala Martorul réspunde ci a avut o con-ce a fost la easin un le a voit sé bata pefacultatea de 'itere din Bucuresti si rorile scant mostenitoare ale mortulul inspector generalal instructiunei Esplozie de aplause primeate aceastaversane si a respuns cd se vorbeste inZugravescu. al aceaste calitate ajunge pentro a le multe feluri. publice,termini, In momentul a- decisiune; mai multe glasuri striga : D. Al. Lahovari. De ce a spus marto-cesta si Indrepteti sê tear* daune- interese. Martorul Guran, proprietarul case! peste putine zile va da la Incepe se aiureze prin dreptul del'raiasca Curtea. rul toemal in Octombre c& a fost Po-tipar o lucrare asupra domnie! lui D -nu preaedinte face din non obser-unde sta Popescu, l'a cunoscut in co-pescu la el? Vodá -Cuza.Aceastálucrareins mostenire si sustine aceasta teorie ca-vatie publiculul amenintênd cu eva-muna Tetoiu unde era institutor. Martorul. Mi-a fost ¡'rica sé fln puspiratà si dirigeatà de d. Mitice Sturd- raghioas& c& dace Popescu ar fltrait, Inveta bine pe copi!, dar lI cam batea.ca martor. A venit un comisar de m'azaeste, ni se spune, un adevérat putea sê adune o avere colosal& ce arcuarea sili'. ,Sedinta se suspende.. Presedintele. and a plecat de nu s'aIntrebat daca a tras Popescu la minepamflet. Astept &m aparitiunea elpen- fi remas surorilor la moartea sa. rifa' intors 'ti -a zis unde merge ? ai 'f am spus ca nu ; In urme am spustru a spune ce gândim In aceaste D -nu Procuror - general, Gr. Colum- Redeschiderea sedintei Martorul. Mí -a zis c& merge acas& in irise judecatorului de instructie ca Po-privinte, si de d. Tocilescu si de stit- beanie, zice :Pentru Teodora,Steftt- Argea. pescu a tras la mine. pânul sêü. nescu, cestia este Indoioas& al se poate Interogatorul. Martorul Mäldeirescu, comisar In R.- Se face apelul nominal al martorilor. D. Lahovari. Asa dar comisaruluia sustine al sistemul d -lui Economu, dar declare c& a Post Impreune ciispus cä judecatoruluI cä da; cAnd Spionul directorului postelor, Pe- d -sa opiniaz& insensul d -lui Beto- Respund 65 martori atat al acuzeriiPopescu ais'a despartit de el pe Is 10a mintia:' tre Stoicescu, a Post trimis la Cra- lianu. Venind la cele l'alte 2 surori,cat al a' ap &rarii. ore sears, zicênd ca mergela pos' ie. Nu Martorul Romascu, politaiu, zice caiova spre a controla,întârzia saü pretinde se le credem c& surori ale lui Se encepe interogatoriul acuzatilor.trecu mult ai auzind focuri alerga sidupe bataia lui Meculescu atitudineaopri telegramele ce se expediaz4re- Popescu, caca alt -fel cum ar fi cutezat gasi pe Popescu Impuscat. acusatilor era amenintétuare. Atuncilativ la procesul ce se destate acolo. Interogatorul tut Zugravescu el a luat mésur! sia mobilisat gar- Aceastá meserie a mai esersat'o se se amestece In aceasta afacere. Popescu 'I a zis: «M'a Impuscat Da- onor.d. Petre Stoicescu silaR. D. Al. Lahovari is cuvêntul al zice Presedintele II Intreaba ce vêrste. are,videscu si Zugravescu.» disti si calirasi. In seara de li Iulie,Valcea. c& interventia acestor pretinse suroriunde e niscut, care ii sunt anteceden - D. Procuror cere martorului ca seand a auzit detunéturile de pusce aa- tele. s- ale lui Popescu nu poate aves lac as- preciseze anume daca Popescu trebuialergat si a g&sit pe Popescu Impuscat. D. Ion Brâtianu a prezidat az in- ta-zi. Teodora Stefanescu, sore saü nu Presedintele. Spune cum s'a facut o-sé treaca pe la casa lui Davidescu ca sé Inirebare. A cercetat politaiul gasda morul. wide trAsese Popescu ? têia Intrunire a inspectorilor gene- a mortulul, a fost respinsi In preten- mearga la poatie ai daca postia e a- rali ai armate!. Salvatorul dräyäse-. tiunile sale de Curtea cu jurad din Zugravescu. In seara de 10 stätusem proape de Davidescu. Rëspuns. A cercetat, and i s'a cerut.nenilor nu va mai lus parte lain- Valcea, find ca nu avea interes perso-de vorb& cu prietenir. Ramasese pe pia- Martorul. Intre postie si Davidescu Intrebare. Nu'r de regula sa se rapor-trunirile urmàtoare rezervindu'ai sé nal al direct in cauza. Aceastá deci-fa Z4ganricu al Romascu. Zaganescusunt vre -o 20 metri el trebuia se faca oteze cine trage la hanuri ? uzeze de dreptul séü, ça ministru, siune a remas definitive In privintaIna! propune se iaü o bere cu ier. Eücurb& prin o ulite mica ca se meargei de R. Pentru lumea din oteluri, da ;nu,d'a face schimbárile ce va gasi de el prin nefacere de recurs, decl i seplec al me duc spre case. La ß pasi deacas& la postie. pentru hanuri. cuviinte In tablourile de Inaintare. poste opune ca lucru judecat. casa mea Intilnesc un om care me o- Presidentul. ,Stil unde era in gazde. ? I. Din dosar se vede ca s'a réspuns i- D. Lahovari se Intoarce la surorilepreste Intrebandu -me, «unde merge» al Martorul. Nu stili. judeluI instructor ca nu a fost cupu- Rugäm pe con frani nostri cari bine din noü venite al se mira de unde aume Injure. Eü mat zerind si alt' oameni D. Vernescu. Daca martorul nu stietinta a se descoperi gasda; pentruce avoesc a Intrebuinia infornzariuni par- esit ele tocmai acum. Cine le a scosstrig :«Sat :ti, bat&uair.» unde era Popescu in gazda, cum stief&cut acel report? ticulare ale noastre se arate cel purin El ma loveete pe genuchiu; cazu jos. R. Nu fine Hzinte dacä a fäcut acestizvorul de stade aú luat acele in forma- din cutie ? I se pare ca se comite o im drumul si curba ce trebuia sé face ca ri un i. prudent& din partea for de a eei doueEü fug In lurte. Popescu sé se. Intoarca de la postie a-raport fi de o fi fäcut poate a uitat. de o dat &, cace ar fi trebuit ca una se Casa prefectului de alaturi era lumi- cas& ? I. Pentru-ce acuzatit eraü agitati ? R. N'a putut afla. M. S. Regele a primit eri Inau- se flreservatpentru or -ce eventualitate.nata. De adate tot se stinge, nici un ser Martorul sé In;urcá. dienta pe d. Doctor Busch, minis- Dar cum dovedesc calitatea for de su-gent nu crea present. nici eel ce de o- D. Al. Lahovari Intreaba daca postia I. Parchetulul i-a comunicat ? trul plenipotentiar al Germaniei bicelsteteá acolo. Popescu fuge in R. Nu. cu rori, le Intreab& d -sa ? Cu niete procure st& deschis& la 10 1/2 ore seara. Martorul Alecsiu, primarul Rämni-care s'a íntretinut mai bine de o in care singure spun ca aunt surori, acurte la prefect. Eü am strigat «La pre- Martorul. Stie ca era o cutie atare.. ori,. fect.» cului cunostea pe Popescu inc& dina- zis d. Betolian. Nu se aduce actul de D.A.Lahovari. Nu era altA cutie chiar nul 1883. $- naetere, si am putea fi mat ecsigenti si Presedintele, care a fost causa ata In plata de unde pleca ? M. S. Regele Insotit de adjutantul culul. Zice c& In noaptea de 11 lulie a fast a le cere chiar act de identitate. Nimic Motorul. Da. sé vaz& pe Popescu, dupe ce fusesesea de serviciü a vizitat eri institu- nu se aduce, nici chiar aceleafirmari Zugravescu. A fost probabil o resbu Procurorul. Ave a Popescu un baston? tul Bactereologic. nare a sub- prefectulu! Meculescu si a impuscat si ca Popuscu 't-a spus c& l'a vag ale Primarulut Intr'un certificat ca Martorul. Nu. impuacat DavidescusiZugravescu, -sß- cutare este sora cuteruia. D. Lahovarilui Simulescu. D. Lahovari. Cine mai era lang& Po- D. Burada, procurorul general al A doua zi m'am sculat pe la 9. MI dupe ce se intorsese de la ponta. declare c& nutie ce se réspunze la ar- pescu and a Post rAnit. 1. Cine mat era in prejurul mortuluiCurtii de apel din Galati,a sosit !n c* de nu arvenit prieteni de m'aü Intrebat daca Capitali,.Negresit ca se ia ordinele guméntele d -lui Procuror : Martorul. Nu stili dace mat era cine ca sé auza vorbele ce spuseai. fi surori nu s'ar presinta in aceasta ca-m'a batut. Herascu 'mi -a zis se aduc peva. N'am observat. d-lui St&tescu si instructiunile d-lui cumuatul mea Iancovescu ca se redac- R. Era lume muita, dar nu'mI aducSâràteanupentruprocesulGalà- litate. Acestea aunt 'ocre argumente ? D. Vernescu. Nu era nici o alta per- aminte. Discutand starea civil& a uneia din ele,teze o telegrama la procuroru general. tenilor. soane. ? $edinta se ridio& la 12 ore fe.r& d. Lahovari, aminteate Curtil declaratia Am fost la lancovescu la Bujoreni. un s>- Martorul. Nu. start, fara a se sfarsi nicl chiar intero- D. General Crutescu secretarul e' c& este maritat.&. al d. Betolian credeIntorcändu -me am avut la 2 ore o In- D. Presedinte citeste deposifia (acuta ge- trunire la Buciumul Vplcei. gatorul martorilor acusarel. neral alministerului de Resbel a ca drege lucrul, ad &ogand c& acuma de martor lainstrucfie in care zicea priimit azi de ,íimineat& Comisia de este divortata. Cum, Intreab! d. Laho- La 3 ore trimetem o depesa procuro ca era fata substitutul Sache- anchetà parlamentaraa Senatului. vari, d -v. o maritata sapo' o divortatirului general. Pan& la 9 nici un res larle. numai avian minute? (Rlsete,aplause).puns. Dupe !aceres depeeelor esim pe Sedinta se suspenda. INFORMATIUNI Dar unde este actul de c &satorie el eel piafa al Intâlnind pe procuror reclam &m de divort, caca pe cuvtnt magistratil nula dênsul al II aratam pe Popescu care Suntem autorisati a da cea ma! DEPESI TELEGRAFICE trebue sé creaz &. Chiar de ar fi suroriera fate. SEDt1iTA DE IVOAPTE formal& desmintire insinuàre! d-lui tot nu se pot constitui peral civile caca El ne respunde sé asteptAm respun- Státescu care, !n vestitul sea dis- AGENTip HAVAS curs in care ne ameninta, cu lovitura Sofia, i9 Decembre. nu aü interes, nu an fost v &t &mate. sul de la procurorul general. de stat, relatênd in mod foarte Apo! m'am dus acas& se menanc. Uruiarea ascultaril martorilor ne- Colonelul Mutkuroff, ministrul de res- In cauza aceasta trebue se distingem cuviincios si inexact convorbireace bol, s'a casetorit eri cu sora presedintelul interesul public, pe care'¡ poate sustineDupe masa avênd o deravera pentru acuzatii. a avut'o d. Lascar Catargiu cu Re-consiliulul, d. Stambulolf. Printul Ferdi- singurcudestulafort &d.Procuror gene-fin am edit cu Davidescu. Trecênd pe Martorul Ein. Constantinescu institu-gele asupra evenimentelor de la Ga- nand, principesa Clementina, precum si o ral, grand garçon, magistrat elocinte sila Temelie atesta zeal ca suit agent!tor, coleg a lui Popescu. let', a zis c& d. Catargiüa afirmatmultime imens& asistafl la ceremonie. convins, al mai este interesul privat indupe noi. Efl ma ascund la Temelie. D. La>tovari. Are cunoatinta de scri-Regelu! faptul neexact c& d. Senator Sofia, 19 Decembre. numele caruiavine partea civilise recla- Aflam ca casa lui Epure e blocatä desoarea ce o ducea Popescu la Politic ?busilà a fost dat In judecatàpentru Se crede aä Inchiderea sesiunel carne- me. Sevedem ce interes aver? ca Po bat &use. Ce zicea Popescu ca coprinde acea scri-furt. rei se va face la 15 decembre. pescu vesustinea existenta,nu dovediti; Bonciu al Apostolescu trec pe piafa.soare ? D. Lascar Catargiu n'a vorbitde Camera trebue sé voteze bugetele justi It Intreb : Ce e? «Et ne respund nu stim at incidental Regelui deafacerea instructiunei publice si a resboiulul. al venind lamostenire, zice :din doue Martorul. Veste catre familie. d-lui Busilà, ai iac& lucruri unul, or Popescu lase. o averedar avem si nor revolvere. Plecam cu D. Lahovari. La instructie, martorul cum : and eraEa trebue sé ma! voteze asemenea dife- se piece din Galati pentrua ducerite proecte relative la codul militar, la 91 prin omorul lu! ati c&atigat'o ,ortoral. a zis cä acea scrisoare coprindea o ce-Regelui plângerile orasului, d-nu In dreptul case! lui Davidescu vedem rere de cc,tzgediu cätre revizor. monopolul sarei, la modificarea procedu- tiatase nimic, si etunci unde e pre- Busilà a dat d-lui Catargiuo citatie el judecatoriilor de pace.

EPOCA 9 DECEMBRE 3 Londra, 19 Decembre. Moldova, cet mai insemnatsi nobil tip Lord Salisbury a rostit un diseurs tntr'oal aristoerat ;eI romane. mente se ne rés.ulam, sisé rest urnim Cu sase ant pria força armelorpe un guvern si pe un vire la cuvintele nosocotitece d. mi- Intrunire tinut& de conservatori. numal ma: tënere de cal seco!ulnostru, re,>e pe nimic de cat pe fora SENATUL Primul ministru alReginel a exprimai !vinta ei a coprins toate fluctuaiiunelebruta scl!carea jurAminlelur. .}edinta de la8 Decembre 1887 nistru Stetescu a pronuntatIn se- opiniunea cA patea general& este asigu-prin cares'a strecurat tmesi viale dinta de Vineri a Adunàraideputa- rata. natiunei noastre ln secolul in Alecu A. Bals Respund la apelul nominal 69 senatori. tilor. care traim, Sumarul sed'ntei precedente Paris, 19 Dacembre. si toate fasele, princare am trecut, aü .ei se aproba se citeete Dim mai sus, subrubrica deSenat, *Urea, cum ce s'ar fi tnceput negocieng&sit'o pururea la 1naIlimeaImpreju- D. Dim. Giani, anunta guvernului textul acestei interpelatiunl. taire Fcante si Turcia pentru a ajunge la r &rilon. ur- Frumoas& nitre frumoase, CORPURILE LEGIUITOARE métoarea interpelare : o rectificare a granitelor Tripoliteniei, este tineretele Interpelare Prezidentul Consiliuluiministri- desmintite. ei s'aü strecurat to luciulacelor sfere lor spunea azi mai Viena, 19 Decembre. ce conduceaù destinele Mot.doeì ;spi - CAMERA «la fata consternatiunelsi a agitatiunel multor Dapu- ritul et distins, energia si,In generala resp &ndita In tara tatiintruniti in una din sectiunile Un consili0 de ministri s'a tinutazi la acelasI 4edin¡a de la 8 Decembre1887 tntreag& prin Pelat sub presiientia Imperatului Intrei timp, bunatatea inimei sale,fácur& din cuvintele rostite In sedinta de laoDecem- Camerei cs guvernulaustro-un- ea, mal tArziü, si pan& aproape de stin- bre de cetre d. ministru al justitietla a- gar a invitat pe companiac.r.de si 3 ore dupé ameaze. Eraù de fat& : Co-gerea Cr, inspiratoarea sedinta se deschidela ora i1 L subdresa pressi si interpelate tn si con iuclltoa- preeedinta d -lui G. Chitu dinta de catre preeedintele aceri le- navigatiune pe Dunàre séretrage mitele Kalnoky, Comitele Bylandt- Rheidt, rea tuturor operilor ce aveaü de tinta fate. cu 110 deputati cabinetulul, si Comitele Taaffe el dd. Tisza Dunajewski, tmpins de datoria ce incombaor ceruitoate vesele eí dincolo de TurnuSe- a sterge o lacrima si a alinao durere. D. Tache lonescu, atrage adevérat apérétor al libertatilor venin. D. Ion Brktianu Welsersheimb, Fejervary, Orczy. Nu In aceste triste momento, biuroului asupra adausululatentiuuea noastre perea cá a- ne pu- ce s'a facetpublice, and ele ar fl amenintate; taseaz& o mare importante laaeeest4 Llpsca, 19 Decembre. tem géndi a da, chier sinumai o micatn «Monitorul oficial' la discursulstil cu Intreb pe onor. preeedintc al consiliului, stire. D. Cabannes a fort condemnat la 10 anischifa, despre vieta sicalitatileacelutocazia desvollerel interpelaresce a adre-care, In or -ce directiune ar tndrepta sfor- de munc& silnicä. mare suflat I sat ministrulul scealelor.«Monitorul.»'i atarile d -sale, este el remane singurres ac *tim c& d. Cabanues era acusas dea fi Este un ultim adio, pus in gura cuyinte ce nu a rostit,asa lapunzétor dinaintea representatiunel ce anima noastrafrez& and oralorula zis ca este a apune tionale : na- In biurourile ministerului cultes predat niste documente militare guvernu-strdnsA, zica acelet distinse-naturi. uu adevi' al d -lui de la Palisse for si instructiunei publicoam aflat lui francez. In cursul procesului, acusatul Dumnezeu care a tinut siù cava i. Din ce anume fapte el tmprejurArl, se resplateascamai muli, «Moeitorul adaoga, «allui Chi - d -sa vechiù si intim consilieralTronulut,cá d. Constantin Receanu. profesor marturisi faptele, dar negend tnsemnata-deja pe pamént lnparte, multiplele elmita cums'ar zicepe románeste» cere prin a putut culege convictiunea c& Augustul urinare a se face tndreptara. de filosofie la liceul MathesBasarab, tea ce li se atribuia. catit &tt,pusese pe buza'iun suris, neui- nostru Suveran cugcte la fnfrdnareaex- a demisionat din catedra sa. Sezica tat de ace! ce l'ad véz!it;suris pAstrat D. lonescu (dinPloegh) observacA tn tra- legala a libsrt &tilor noastrepublice el peu &'n ultima et ani; suris «Monitor» cu aceasl ocsziese zice cA s'aù tn deosebi a libertetei preset? cà demisiunea d -lui Receanueste AGENTI% 1.113ERA tommes din nuriï spirituluì si din ainimeïbldndele ! depus doul motiune, unaa minora/141 2. In cas de un respuns negativ,cea ce motivate Intr'un chipnu tocmai Viena, 19 I)ece robre. lnrsotità de bine- cuir ;ntarile celor lip-hlamtiud purtarea ministrulul $iallaa a fost si este convingerea noastrA deplinaplàcut d -lui ministru Sturmpentru Se desminte stirea c& un inalipersona - majoritetei care recunoasteministrululsé respundA preeeiintelecabinetulul giù se va duce la Petersburg sitl ;de amatele regrete a le celorce dreptu d'a permuta pe daca care cuvênt o si tine pocitura inpor tnsereinataü cunoscut'o, dNferbintele lacrimi prol'esorildefinitivi.cu stirea si autorisatiunea Mijest &tes Sale Cu misiuni speciale. a le Acea a minorilatii este iscelità,dar aguvernul acopara resposabilitateasa con - tofoliul s'eu nelnduràndu-se së't dea Berlin, 19 Decembre. unes numeroase fam,lif, Maria Roseintajoritatii nu ! cere doti, sé sespuri& cine stitutionale. cu iresponsabilitateaCoroa- curs. Dupe votarea onor noul proiectemili- liosnovanu dispare dintrenoi,lestndsunt accia care recunoscun asemeneanel, el pone ast -fel lupta entre Tron sina- tare, guvernul germenare intentiunea dedupé ea, urmele une; flinte,ce f &'u su- drept ministrulul, pentruca corpul pro -tiune adita entre natiune el alesulel ?» fletul tinte lntregi generatiuni;ce !leu fesoral s &'t cunoasce.. lar dacanu este is- D. Dim. Sturdza, ministrul deculte Comisiunea Camere- insercinatàa a core Reichstagulul un credit de 200mi- c &lita d nimeni acea motiunea majori-spune cA guvernul va respunde peste trelstudia conventia pentru fixareagra- lioane merci pentru a face fat& podo.tba unes lntregi societ &ti. ors -cerel tetet, cum s'a putut pune la vot ?! zile acestei tantasmagorice interpelara. nitelor dintre Romània D -ru Malderesru declara cA ustro- eventualitatl de resboi. ..MMOIMM/W,,,- , a.,1/, wa-,:..,News ,.cazaa.s..mmowan.nram...cra, a iscilil acea D. Giani, protesteaz tn contra d-lui Ungaria s'a tretrunit azï, sub prezi- Paris, 19 Decembre. motiune. ministru al cultelor si cAndva veni zio% D. Fiourens,minis!rul afacerilorstrei ne, Biurou laact de aceste cerera. desvoltArel interpelArei vol respundecu- dente d-lui Gh. Chitu, la ministerul a avut o lunga tntretinerecu d. Menabrea, viincioi cul se cuvineel vol respunde d-afacerilor strkine. D. Mihail Feri- ATEDITIUNE Ancheta parlamentara lui Sturdze cum ise cuvine. PAiia cAnd kide, ministru afacerilor stràine,a ambasadorul Italiel la Paris.InLrettuerea tnsA interpelarea nu e desoltatAnu recu-asistat la sedinte. a avtit loe asupra prorogatiunel tralatulut Se procede la alega'reaunulmembru Innosc d -lut Sturdza dreptul sè o califice. de comert, franco comisiunea de ancheta parlementer&In- D. Orescu, vice- preeedintele. - italien. Ora -cum nu se sarcinatA cu facereatnusama a afacerel Interpe- crede ça Francia se trimeat&un delegai la 7,IARELE DE A/.l larea d -v. este ca el desvoltata. Conjonctivite granuloasàa izbur,- stoma. generalulul Anghelescu sise alege d -nu D. Giani. Atunca cum rémAnecu la ? Papadopolu Callimacli eu 55 voluri. Respunde guvernul tndatA? nit eu mare furie si in uncle scoale A'ieua, 19 Decembre. D -nu Papadopolu- Calimah,declara publice din Galet.. Numai to licou Cu toate demarsele principelul deBis- APEL LA RESCOALA D. Sturdza, (tantos) scuri si coprinzé- cA nu poate priori aceastA sarcla&si'$1 tor, guvernul va respunde pestetres zite.s'aieconstatat aproape 100 deca- marck, tinzend a,proba ce Rusiaamen in ta Maine ziarul Itezislenja dinlas' vadA demisia (aplausepe "tamile minori- lncidentul se Inclideel senatul se a-zuri. direct pe Austria, cabinetul dinViena apublica sub acest titlulurmatorul arti- tetel). iiuc& de lucrarea sa obicinuite: votarea liotartt de a se Cine la declaratiunile col datorit amiculut nostru Al.A. Bals. D. Poeivaru Bordea dA cetireraportu-indigenatelor ! !t cari tului princare delegatit majorat &tel vor veni din SL. Petersburg. Aceaste Ministerul de justifie alM. S. Regelul aü ad- Votarea unul proect de lege pentru ali- Noul tarif al drepturilor de acciz noué m's proiectului de lege priacare se auto -pirea unes comune din judetul atitudine oficial& a AusLriel Carol I a declarat Vinerl InCamera Depu- Teleorman ale comunes Bucurestiva fisupus este objectul tatilor cA dac& opozitia urmeazAcu atitu- riz& guvernul a lua 3 milioanespre a con - se amen& pan& and va veni d. ministru a numeroase comenlare defavorabile strut magazil de intrepozite tn Bucu-eeti, de interne apre a da chiar to cursulacestei sitptem&.ni liticet germane. po- dinea sa agresiva, Coroanava avea lani el Craiova, din fondus de 7 oare -care deslusiri. se nu mal respecte libertatea. milioane D. Adunärei Deputatilor. Se zice ch prin Se asigurà c& principele deCoburg va Aceast& declaratie are o tnsemn destinai constructiel docurilor dinBi-Aila aces tarif uncle taxe deja existente parasi Sofia In urina &tate eu el Galets. unes tntelegerl a ca- ale!, mal mare, cu cat provinede la repre- Discutía asupra acestul proiect sant considerabilsporitesi mai binetelor din Viena ei St. zentantul autorit&tel M. S. tuCamera. Sé se aman& Petersburg, iar nuexaminara cu deaménuntul tu peu& la sosirea ministrulul lucrArilorpu- rnulte,taxe noui surit Infiintate. In urma unui acord titreprincipele de Bis- ce pozitiee blice. marck ei Comitale Kalnoky. pus Regele fa et. eu tara prin aceastAde- ULTIME INFORMATIUNI claratie, si care trebue st lieréspunsul Camera trece tn seco! pêné la trelore terel la o amenintare allí de Curtea cujuratIlfovului, va ju- tndrasneat&. Redeschiderea sedintei la 3 ln cercurile ofrcialesedesmintedecamitainedin noü pe banditul Din doué lucren unul:or a fost auto- ore.stirea cit d. Ion Ghica, ministru DIN DISTRICTE rizar d. Statescu de catreM. S. sé face de- D. Papadopolu- Calimachi, tine ple-Stancu Lupu de astà-datà pentru claraba de Vinerl, ora t'acut'o far& stirea a spu- nipotentiar al Romaniei la Londra,hotie de cal. Cu acest el f&ra v,'ia M. Sale. ne de ce nu poate primi alegereasa In proces se va comisia de anchetA parlamentare,de yre-ar veni in Bucuresti chiemat de Re-i nclieia prima sesiune de iarnáa ROIANATI Dac& d. Statescu n'a exprimaspererileme ce face parie deja si din alt& comi-gele care voeste sè'1 consulteasu-C'irtii. Regelul când a zis c& Coroauava avea osiune, nu crede so mal aibl timo. pra situatiunei. D. Ghica nu Tiritoarea sartina ceese din fondu dat& dreptul sé nu malrespecte liberta- Demisia pus& la vot se respinge. ar pá ritesecretea le ministerului deExterne, tea, Capul Slatulul n'are deat un lucru Se ia tn disbatere proiectul de lege räsi postu:sèii de cât pentrucuvinte de f &eut, si atesta atmal repede. El tre- pen- de interes privat. numit& L'Etoile Roumaine,vorbind eribue sé tear& imediat demisia tru cele trel milioane cerute pentruface - PROCESUL de Intrunirea opozitiea dela Caracal,de justicie care a tndrazuit,ministrulul rea magazielor. de la to &iti - D. Aurelian ministrul luci&rilorpu- are nerusioarea a afirma c& a l'Acutunmea tribunes parlamentare, s3 declarerez- blice roaga a se amena desbaterite Din sorginte colectivistä nise zice fiasco complet ne Imp &rtiisindu-se de bel terei to numele Coroanel. o zi doué, and va complecta deslusirilepentrucä o mare rescoaläa isbucnit in co l'ELCENILOR Lt CRAIOVA cat 12persoane Intre cari si nistefalit.t. In acest caz, declaratia d-lui Statescu trebuineioase. muna Epure,stì' din judejul lasï unde Apot, are infamia Inca a zice,ca s a nu mai rémâne de at o simpletncercare D. Lupulescu, da cetire rapporlulul, Prin fir telegrafie ce n'a izbutit, si tnsemneazapur elsimplu a- jëranii cer päménturï.Se spune ca strtns ban! pentru calatoria seflloropo- cARegele nu mai poate mentine supra proiectului pentru modificareaunors'ar fi comis si omoruri. Craiova, 3 ore seara. zitiei !Spre a se vedea de ce auntca-Bratianu [ara a suprima libertatileministerularticole din legea drumurilor. pabile canaliele stapanirel dam aci garan- Logea se ia In considerane, $ise voteazA Ministrul de Internea telegrafiat tiSedin ja curjiI cu jurad s'a deschis o tale de Constitutie. Aceastastare de lucruri far&discutiti. Prefecturel se trimljä irndalä la azi la 10 ore dimineaja. scurti dare de seam& a IntrunireIopo- morbid& e cuuoscut& de mullsi de Lott, si faja zitie1 romanatene cum si Cate leacul penlru a scapa de deesa D. Epurescu, citeete raportulasupraloculul escadronul dejandarnti din Ascultarea martorilar -va nume e simplu. proiectului pentru modificareaunor arti acuza jai con- a le cetatenilor ce ad luatparte la a-Regele n'are de e &L sé 'etschimbe minis- cole din codul silnic. Iasl. tinua. ceast& consfatuire. terul. Logea se ia tn considerane l'ai& Din depunerile sornu resulta ni- Dumineca sear& s'a tintao impor- Daca ministrul de justifiea pronuntat cutie. dis - st tusé aceste euvinteeu aulorizatia si dupé Ni sa spune de càtreun colecti-mic favorabil acusdrifci parchetul tant& Intrunire a opozitiei In Caracalla ordinul ltegelut, situatia La art. 2. vist de frunte cá de si renunjä la ces- l'alji. care ad fost reprezentate touteramu- Lotul. se schimbe cu D. G. Pelade, '1 pare réü cA legeanu interpelatiu- rile societatel. s'a marginit a modifica acele dispozitii nea d-lui deputat Alex. Djuvara Apërarea ics insuseste o parle din et,. Nu e greü sé etim dace M. S.a autorizar din a- Adunarea a fost prezidata ded. Const. pe d. Statescu si daca ia respunderea de-cod ce apésaù pe seteni, cia p &sit la ino- supra declaratinnei fácutà Vineri In Din deposi jüle aee.slora si din de- vatiuni, cum este transformatiuneapro - posijiile martorilor uperál'iï Prejbeanu mare proprietar simembru clarafiel d -sale de Vineri. Dac&ministrulcurorulul In avocat al Camera de d. ministro aljustitiei, resulta in Consiliul judeliau. statulul, and se ri pdndirea si organisarea baeriei e mentinut, daca M. S. nu'I silenteimediatinsArcineazA ministerul publica sustine fost pusà eu invoiread-lui Ion lui Dupe ce s'a pi'otestat eneigic,con- sé demisioneze, va fi doveditr'uturora c&actiunea statululsi asupra quantumuluiBrátianu la ordinea zileia sedinteiPopescu. tra oamenilor ce stapanescaceast& taraininistrul n'a fAcer decetseexpue, tumo- pagubelor, cAct atuncl da ce Ascultarea martorilor dul col mal credincios, planulregelul to nu s'ar tnsAr-de tnâine, nu este de locsigu' cá e aproape Intr'un mod absolut, s'a luathoLarlrea contra libertatilor noastre. inlìmul cina cu aceasta chiar preeedintil tribuna- ea va fi desvoltata. Mai multi terminatd. ca tots sé fiesolidarl In lupiace s'a SLA- lelor 1...Este o nenorocire a se fi crezut, mem- Pledoariile vor incepe Intreprins contra guvernului si tescu dispare atunci in fundulscenes ni cA procurorul este numalun functionaralbri ai guvernului deaccord cu co- la lrel ore. de a nu protagonistul Carol Itrece tuainte elde- statulul, rolul sée este acela de rifeiirnajoritátei din adunare Impresia generalaloarte buna. mat trimite In Adunaraoamenï cari, vine singura persoanApe care trebue sé o organ al sunt dispretuind pe alegétorlse supun or- bAgAm to seam&. legei si ar fi a se tnjosi aceastA,déndu -sede parere eli d. Djuvaratrebuie tm- Fleva si Peucescu aüsosit. beste u :et slice ce exploateaz& Sé se observe, tnainte de Coate, reprezentantului el sartina de vechal. Cerepedicat sé desvolteze Presenta sefilor oposi jisla ,cedinja tara. cA decla- dar a se scoate din proiect aceastAdispo- acea interpe-ile eri a produs Ag vorbitd-nif C. Prejbeanu,Anghe- raba d -luiStatescu, daca e ofíciala, eo zitiune. latiune. Cestiuneavafi hotárità in un mare efect. 1ian, Elie Prejbeanu, C. crime de lnaltA trAdare. Intr'adever,daca Consiliul Dobrotescu, D.faptul de a atenta la vieta D. Voinov, pe lange considerantelein- de ministri cese va sine S. Cezianu si N. N. Vericeanu. Regelul e o crimevocale de d. Pelade, face sé reias&con mâine de dimineata la Palet. Se planui a se tine de aceastA natura,ce trebue sé fie atenta -tradictia tri care cade legea, de o Intrunire maretul In contra constitutiel,care e mal pre vreme ce pe Marta orI Mercuri Gand suntastep-sus de liege, si to virtutea c&reia Regele procurorul se poate In ungile casuri sése ULTIMA ORA tati si refit opozitiel an Caracal. desiste de actiunea public&asupra delic- Ni se povesteste cà cetäteniidin existe si guvernA `t tulul penal si atuni cum Iata acum si o listaincomplect& de Ce se va tntêmpla, dace, M. S. Regele ar putea sé sus Alexandria aflànd despre hoteràrea AGENTIA HAVAS rol I ia respunderea faptulul Ca- Lie o actiune In despagubirl civileacelani luatP de membrii partidului persoanele ce ad luat parte laIntrunire: care ar duce organ al Legei 7Apo', Gand procurorul a guver- Paris, 20 Decembre.CursurileDur- pe ministrul set] la Dena, pe. lange. cele-font dispensai a lua conclusiuntchiar Innamental din judetut Teleormand'aset din St. Petersburg D. Cezianu, mare proprietar,inginer, Post Faite mulle ? tine tntruniri publice In ne-ar&ténd n:ci deputat ; Capitan I. Dobrotescu, M. S. Regele Carol I nu procese civile, In care nu era chemata toate ora-o schimbare, stirea unul atentat tar ;Major I. proprie- se poate trimitesustine interesele nimerul,cum s'ar pu-sele judetului,ait povátuit pe ono con- Baleceanu, proprietar;C. la ocia. Chier Mexicanil,care aü merstea acuu InsArcina cu apararea tra Tarulul, réspêndit& deo foaie vie- Prejbeanu, proprietar, membruIn Consi- departe cu un principe strain, nanrecurs despAgu- ratii colectivistl sènu meargá si Innezi;, este s000tit& liul judetean; Elie Prejbeanu, la acest mijloc. birilor statulul dintre parti. ca fats&. fost primar In Caracal proprietar, D. Gheorghian Ministrul Domeuielor,orasul Alexandria unde primircace Viena, 20 Decembre.Uncomuni- ;forgu Jianu, pro- Care va putea, care va trebui sé fiepe- nu vede in ce s'ar atinge majestateama-li se va faceun le va fitocmai prietar, fost deputat ;Stet'.*ref. Jianu,deapsa Capulul Statulul, dacadeclara, cat adresat lut «Fremdenblatt»apune mare proprietar; N. Angelian prin vorbe on prin fapte, c& gistratulul, Gand ar fi insArcinatprocuro - plàcutti. avocat, di- voeste a ni-rul cu apararea despagubirilorcuvenite c& Conferintele tinute deministril In rector al ziarulul Vulturul;M. Ninoveanu, mici insuei pactul fundamental invirtu - statului, care sunt ale Intregel societari. proprietar avocat ;C. Dobrotescu avocat, tea c &rufa domneete s zilele de Duminec& si Lunt,sub presi- membru In Consiliul comunal; asupra noastre, si D. Epurescu vine ajutorul ministrulul I. P. S. S. Mitropolitul Primatcare Milt. liris-ale cerui prescriptiunia jurar sé le men -si sustine legea printr'o savants peroratie I a fost tâte -va zile destul de serios in-denta Impératulut, adavut de resultat tescu, proprietar; Tache Vl.&descu,comer - tie, and a pus manape vechia coroan& a Se cere tncliiderea disco, iei. de a decide c& nu trebueaë se ia mé- ciant ;Milt. Prejbeanu proprietar,mem- domnilor nostri pamentent? D. Palade contestacomplectul dispus, este acumpe deplin Insànà- bru to Consiliul judetian;Mili. Mihail, Réspunsul e lesne. Contraclul nefìind tri acest moment. Camerai tosit. surt putênd necesita In curéndcouva- mare comerciant, membru to respectat to Intregul see, de una din cerce delegatiunilor. judetean ; Consiliul parle, Cestorii afirme cA adunarea e tac& tn Berlin, 20 Decembre.Consiliul B. Bobicescu, comerciant; D. se desfrinteazA. numér. fe- Moanta, comerciant; Mili. Tu, Rege, te dezlegi de obligatia de D. on Cámpineanu,primarul ca- ciant ; Negut, comer - a In discutia pe articole. deral a aprobat proiectulde lege In D. Gheorghiu, comerciant; lancupazi cu sfintenie libertatea garantat&prin D. Pelade observa confuzia nenorocitApitalei, a avut azio lungä audientà Mihail, proprietar; TacheZamfirescn, co-constitutie, adecA rupi const.irntia. Eù la Regele. privinta drepturilor de importatiunea- merciant ; po-ln care se afta ministrul Domenielorcon D. Mihaileanu proprietar, aju-por, Bunt atunci in drept sé te dezleg de fundAnd societatea cu Statucare are inte- supra graulut,conform decisiunilor tor de primar; Ilie Stancovici,comerciant;sereine de a me mal guverna, si tepoftescresele sale ei en care nu se poate tnsAr- Reichstagulul, sI-a hotàr9t sé Ef. St&nculescu,comerciant; D. Stoenescu, peste granite, scurtsi cuprinzétor. D. Mihail Cogelniceanu s'a supun& comerciant ; cina procurorul representantul societatel. Intorsratiflc&riI ImpëratuluI Conventiunea P. Ronea, proprietar;Mili. Fi, dace. tu n'ai fAcut de at sé -tiurmezi Se pronuntA din noie eu energiecontradin càlàtoria sa dinGermania. cu Punicescu, proprietar;N. N. Vericeanu,polla, si dacenu poll sé invinueeLl pe ni- Austria asupra prelungirit proprietar, avocat ; Dimitrie mene de at pe tine penlru consecinte, inovatiunea. CAct tnainte justitieI ateista- tratatulut de Stenculescu, tut at si prigonitul trebue sé aibeace - comert. comerciant ; Tache Florescu,comerciant ; noi, din contra, avem datoria slant& dea iael situarle. Dupé cererea d-lui MiticàMoruzi, S. Jianu, comerciant; Iancu 'Frican, co-te goni, apre vecinicA pildA Regilor rulul. viito- D.lacu Ministru de finance, observasprijinità energic da d.ministru de merciant; Doctorul CiceroneSeg&uceanu; ça obiectiunile d -lut Pelade suai dejatar-interne, consiliul comunalal capi-SE ARENDEAZA d'se re Marin Cuntu, comerciant;Balut& Ivan Iat& datoriile, lata purtareacare ne ar viitorpatté mea proprietar ; Ionic& Mitrache, dive, de oare -ce articolul iii cestiea si fost talei va trebui sèse ocupe zilele a- din musia TIG.ÁNE *TI- comerciant;impune -o Regele daca ar primi réspunde-votat. Cu mate acestea sustineaceastA CALONFIRE *TI dis Radu Vasile, comerciant; rea cuvintelor d -lui Statescu. Pr ecum oestea d'a gàsi mijloace trictul Teleorman la distant& Nicolae Radu- se dispositiunede vreme ce este cunepu- pentru spo de 10 mi- lescu, comerciant; vede, cuvintele puse to capul acestul nute de Alexandria, D. Stoenescu,comer - ar-tint& advocatilor a sustine proteselesil rirea chiar dupéacum a numérulul7700 pogoane arabileto tntindere de ciant; Vasile Demetrescu,comerciant. ticol nu Bunt minciunoase, ceci declaratianice ce se urta la 40,000 pe an ! sergentilor de oras. Aceastà toate, Case mari Si alti multi alc &tor nume ne scape. d -lui StAtescu e un adevérat apel larés- sporirede locuinte, magasiipentru grata si coalá, o adevératA atare la rezbelul civil Discutia se inchide ei legease votet:zAera hotárite sé se face numai latn-porumb marl. Doritoriise vor adresa la nemodificata. Radactia acestul ziar. IASI titre cetetenil care vor sé mentie legea el Se ia tn desbatere proectul de legepen-ceputul viitorului exercitiübugetar, Dumineca zice Curierul constitutia, si col cari vor se le restoarne.tru tnflintarea judecAtoriilor de ocoalela adicà la 1-iù Aprilie, darprefectul IBalassan, De aeeea, se baga bine de seam& RegeleTulcea si la Constants. politiei capitalei aü fost duse la ultimalocuintä, restu-la linia de purtare ce o va adopta. Ru- nu vrea sé astepte LIB RAFt1A rile mortale ale Legea se ia in considerane fare. discu-pênè atunci. Doamnet Maria Roseippénd Constitutia, nu numal va greci greütie ei se pune la vot prin apelnominati, ALEXANDRU DEGENMANN Roznovanu. to contra onoarel si in contra téreicare care dovedeete cä adunarea numal este 53, Calea Victories, 53 Cu Domna Roznovanu tl adAposteete de 20 de ant,ceca ce pri-tn numér. In sedinta de azix dispare dinveste numal constiinta M. S.; dar, a Senatului, d. (HOTEL MANU) sotie atea iasana,putem zice :din ceca *edinta se ridica la 5 ore. Dim. Gianni a adresatsi d-nia sa ce e mai gray, ne silente, ne obliga moral- Bedecu. interpelatiune guvernului o A sosit : Almanahul de Gothape lá1ä8, eupri- Preciul 10 lei.

EPOCA 9 DECEMBRE

i° l'R111 tRIA ORASR:L[I RIMIEST! F:TRÉ PRlZABAROMETRICA CERTIFICAT Sub semnatul, In calitate de diriginte al lucrarilor Palatulut comunal din Pitestl [ji al scoalel primare de fete din Térgoviste, pen- DIRECTIA LUCRARILOR TECH NICE CúiLArI'i,EA LATRYNELOR, CU MA§INI PNEUMATICE tru incalzirea in total si to detalia a acestor cladirl, am intrebuin- Prim.: t sobele de fer sistem Meldiogerde la fabrica COMET.. din A No. 25. Strada AcademiesNo. 25. 'nearest' gi anume: 17 No.Direct.:o La Palatul Comunal din Pitesti incalzitul cu aceste sobe se face .0onziiule, Avantagiele ce presinti in mod perfect, nalas&nd nimic de dorit ca eleganis, curatenie La scrisoarea D- voastra Inregistrata la No.5158,ne grabim avèa- economie. rea ca Sobele %WWtem lleidinger. marea ..Comer ce ali predat si sistemnl postro atit Ii Dri- La TArgoviste am utilisat aceste sobe farà manta,inlocuind man asezat la local's" Priaaariei l'apitalei siin seoalele comunale con - viila promptitndinii taua de fer cu una de zid, care formeaza camera de aer cal. Gracie struite din not? In cei din urma ant, ari funcjionat intr'un mod satisfaca- avantagielor ce presinta fabricarea acestor sobe in atelierile din Bu- tor, far* se fi lost trebuinta de reparaliuni. a salubritásil in lall ni- curestl, am putut ob;ine, pentru inctlzirea ,scolei un calorifer divi- Am constatar cu piacere ca, cu o cantitate relativ mica de Cock. se mit de dorit, ceca ce le It sionar, cu care incalzim doué saloane de clase in mod perfect !ji le poate obline o caldura suficienta si egal distribuita si ca prin regulator ,si ventilam cu usurinta. de la usa sobelor, se poate modula caldura potrivit cu temperatura tim- pule in Dosilinne de a con- Uu calorifer divisionar ast -fel construit and o caldura de 18o, pulul. 200 la 800 m. cubi de aer in permanents ventilafie, nu a costat de Daca la aceasta calitate a sobelor d- voastra se mai adaoga si avan- =''--:.s+.`g-_+-3.,-'--_-- aura De toll cet -1 -allí din cat 114 din ce costa aparatele speciale zise calerifere ce se aduce din tagiü cacuo singura umplutura de Cock se mentine caldura mat multe __,:- streinatate in acelasl scop. ore si ca servente si ca ventilator, se poste afirma ca aparatele de !ncal- acésti brai }I. Decl, din toate puntele de vedere, sobeleMeidinger ale hbrt- ttit ce ne -all predat, satisface cu succes conditiunilor volte. Onor. public se póte convinge printr'o sticlä ceposedä fie -care vas, ci vuele eel COMET"aunt recomandabile, atat pentru cladiripublice, cat Primilt,Verugam Dontnule, asigurarea considera;iunei noastre. si pentru cele particolare, cu curalenie, soliditate,elegan ;s, ,si e- Semnat, p. Primar CERkEL. :b se umplu cu desävàrfire conomie de combustibil. Direct. lucrarilor technice, Cl'l l. PRECIURiLE NOASTRE SUNT CELE MAI SCAZUTE. Facet in Bucures I azi, la 4 Marte 1887. Bucuresti in 12 Martie 1887. *sr Semnat,i, SOCOLESCU D -'sale dint Adolf Salomon, fabricant de sobe sistem ..Meidinger.,. 48; . Arhitsei si lneiner. ...48â.

UTIL PENTRU TOTI LA ORASUL VIENA BASALM DESANATATE MASINI MASINI AL FARMACISTPI.tI DE nr. Cal. h letorii I. EITEL din Râmnicu Vêlcea Pal.Dac. -lion. Analieat t i aprobat de onor. Consiliu Medical 111=11119121!'7LAVILLL DEVENNL0c(eLib. Superior din Romania Premervatly escelinte al sanktstil contra di- feritelor maladil contagioase, mal cu seams IMPLETIT IM P LETIT Recomandam onorabilei noastre clientelepentru leftlnatatr,al sollditate urma- in timpuri epidemice, de cholera, de friguri, toarele noutati : >}i Remediufoarte bun contra boalelor de stomac, de Beat si consecintele for precum : DIN CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA Rufarie pentru Doamne si Domni. Flanele, camasi si ismene de lana dupa indigestiuni, lipsa de apetit, ragtiala greats, Fete de masa, sorvete si prosoape de panza. sistemnl profesorulai Dr. G. Jaeger. llegma,tlatulenta, durera de stomac, colica, Olanda veritab. de Belgia si Ramberg. Gulere si mansete de olanda ultime fason. ingreunarea de stomac constipajia, congesti- Madapolam frantzuzesc de toate calitatile Mare asortiment de cravate ultimu fason. uni, galbinare, venin, hemoroide ttranjI) hi- LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA si litimile. Corseta frantzuzesti cu balene veritabile. dohondrie s3i melancolie ( provenite din deran- Batiste de olanda ai de lino albe si colo- Trousourt compieete pentru fidantati. jamentul mistuirei), indtapositiune, durerea, Recomandam eu deosebire rate. Layettes si Troaaonri pentru copll. de splins, aine ;sala, durerea de cap, frigurl, pentru fantilii aceste nasini Cu care se pot inpieti: Ciorapi de Dame si Domni de Fil d'Ecosse, Tronsonri pentra pensionate, otelurl de bumbac, de !Ana si de matase. sirestaurantari. scorbut, ulcere etc etc. Balsamul de eaaatate Eitel,superior tu- GILETCE, FUSTE TRICOURI MIANUSI, PLAPOIME turor produselorsimilare, se recomanda pen- Talie si Pantaloni Avem onoareainforma pe clientela noastra ça a aparutCATALOGU NOSTHU tru on -ce cas ca eel mai buu ri cel mal util SI ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI -CUI VA FACE (' EHERE. medicament de casa tutulor persoanelor In CIORAPI general iinspecial celor departatl de aju- grosi si subtiri SIALURI BONETE E toaremedicale, LA Balsamul de sanatate Eitel, se poate in- Prin araste masini sa postecásti;ta esistenta anei numeroase familíf. ORASUL VIENA Un maestruin areasla arta industriala se alla la dispositiuuea amalorilorpentru instruirea lor. trebuinta In on -ce time si fars deranjament pot lus la Representantif generali pentru RomAnia si ulgaria, CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA ROMANIA de afaceri. Detalii se Preciul unui flacon insotit de iustructie vis -à -vis de libraria Sooeo a al 50 bau[ 550 RYSERetBRATEANU BucurestiCalea Mosilor No. . 535 Se gaseste de vénzare la celle mai multe farmacii si la principalele Drogherii din tara

. , .,.,., . , . Jt DT ro. DEPOUL FABF{ICEI e : et,Q Zc -v-/ POMI RODITORI ALTOITI DE 7:J.::1S12 . m Á ERSE TE1 DE DIFERITE SPECII m o M/ .. l; DIN CELE MAI RENUMITE CALITATI SI DIFERITE ETATI APAISICUE TEUNIU erni4 SE AFLA DE VENZARE LA 9 CADOURI - FOLOSITÓRE !MARE ASORTIMENT DE PENTRU ! e---:-.-: > wò NUOU CURELE DE TRANSMISIUNI . : A NU L GEORGEGradina numita IOANID Braslea Garantate prima calitate .0.414.--v . T 1 M1 . SUS.ICOACA, STRADA POLONA No 104 C U RE L E DE C U S U T :tî:1t.iOII( NOI PTETATL Aproape de biserica Icoanel. Premiat cu 1 -ius pret:«Medaliede R 'IMITIIIID aIDEPgEE de aer..la concursul agricol al comiliului de 11fov in anul 1881 si 1882, pentru noile varietal( de pere renumite: TUBURI DE CAUCIUC INDISPENSABILE PENTRUVENATORI, MILITARI, PIDUAARI, MtR;NARI ETC.TEEBUINCIAOSE FIE CARUI REGELE SI REGINA ROaANIEI, MIHAI BRAVU, SDEFANCEL -MARE SCL. Cu spirale si tara spirale De la 19 Aprilie Ministru de resbel trances le recomandä cu preferinta: PRECUM SI PENTRU ALTESPECiI I. Renionloircu capace de argint groase,cilindre cut, rubine si cadran luminator 18 Unit lei ;o Asemenea premiai cu primulpre; :..De lomà de onoare caasa / -fan TABLE DE CA UCIUC . . . .. PENTRU I:AH\11'URI 2.Aceiasi ciasornicanker,is rubine . 4o si la expozitia Cooperatorilor romAnt Inanul 188; pentru mal ;. Remontoir cu capace de Nickel, frumos gravat, G rubine, cadran luminator 181init ,. 20 multe varietell si calitajï de diferite fructe. 4. Remontoir pentru dame cu capace de argint frumos gravat, 1;linit .. 28 Sunt 28 ant de cAnd me ocup cu pomologia, ,pus fiind in dorinja .. . 90 s...... cu capace de aur i; finit i8 kt. . unui scop. Dorinla scopulut meri a Post si este, ca se ved RONDELE DE CAUCIUC 18 Unit .. 120 intreaga U. .. .. barbati .. 15 rubine, Romanic d'a fi tmbr.icatif ce cele mal bune fructe din toate speciile, .. duble 18 kt. .. 16o 7. .. .. « saponctZ remAind ea mandra vis -A -vis de cele -Falte State In privinja calita ;ei 917M7'7!,g rrit.? "k 8. compns, oatentat capace de argint 18Unit u 35 fructelor. si ca se pot face de a mi se realisa dorinta, m'am hota- 9. Pendule luminánd noaptea singure, bogat sculptate cu barometru aneroid si termo- Irta reduceprelurile pomilor prevezute Incatalogul grddinelde a Il CURELE ELEVATORII PENTRU MORI mometru malte de 42 centimetre ...... 32 pe piitor puntal cu;umetate pref,ca prin aceastareducjiune se posta acampera or -cine,iar pentru cele 15specii de pere, produc ;iunt A. S B E S T ORI-CE OBIECT ESTE GARANTAT PENTRU MAI MULTI AM noi ce nu se prevede In catalog, aditaRegele si Reggina Romdniel, Mihal Brapul, Stefan -cel -Mare s, c.1.atesta se vindeafi cu io lei SE EXPEDIAZA MONSTRE, CONTRA VALORIi PRIMITA PAIN MANDAT POSTAL pomul, acum losa vafi numal cu ;lel. STIELE PENTRU NIVEL DE APA Pre ;ulpomilor se poate vedea In catalor. Domnil amatori din DE 7,E.Vrtlffitf. DE 122151.1t!!!1.11 districte si din Capitala, voind a avea catalogul, sevor adresa prin epistole la zisa gradina si Indata li se va trimite. OTTO HARNISCH Timpul plantatulul pomilor pentru toamna a sosit, si cu cat po- JOANNO T BALTISBERGER mi se vor planta mat de timpuria cu atata este mai bine. Bucuresti 1., Strada Model. 1.Bucuresti 544 Aproupe de gradina Episcupiei 587 Berna (Helvetia) Domnil amatori snnt rugati a'm1 trimite comaadele tilt de timpuria ca -ce pgt-a le trimite la timpul cuvepit. Si5 APARARE IN CONTRA FOCULUI GrenateleStingatoareHarden s.NGURULoEP IN ROMANIA Bucuresti. Strada Smardan, No. 2 tt !SEN 'PITT! %.=t Bucuresti.Strada Smârdan, No. 2

*IiIES*C*SIMIS/1111.*S1414iSilaMilliX C'iAssf6ssi&tilli$5®

SOCIETATEA ANONIMA DA.VIANU IMATrAnit EVPALE CT! It MIME A fost nel clicäla profesoruft NOR6ELOR SI ATELIERELOR Galezowdes.liki ditaParts IASI. No.32,STRADA LAPUSNEANU, No.32 IASI DE LA SENEFFE Uaconsullatiuni peutrulboale 1. wde °CHI, URECHI si SIFILITICE /si fate operatiuni de hirurgie 1 Or -ce prese de forge, buloane, crampoane, niturï, vagoane si va- oculara.Hucuresli, Strada Carol 1 No. MOBILE, de toate felurile, pentru odai complecte si piese de fantasie. Igonete de marfá saü de lucrtirr, 18; de laorele2 -4 dupe anioz. Pentru seracidimin. de la S -9 COVOARE, persane, Bruxeles, engleze etc. cu bucata si metrul. vagoane pentru drumurl de fer 4 i normale saü economice precum Miasliti V" BIJUIERII, Mare si variatasortiment cu preciuri dupe evaluare. si pentru tramway, poduri si $ar- **t. It I pante de fer. PERDELE, PORTIERE cu galeriile tor; LAMPI, mare asortiment Scrisorile se vor adresa d -lui I de toate preciurile. Aug. Heineschidt, Ac/minis- NATiONALA g trator gerant la Scueffe (Belgia). SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. CRISTALERIE, Serviciuri de dulceata si de masa. L. DIN BUCURESTI ; g, CAPITAL DE ACTIUNI Garnituri pentru biurou, BRONZES, BONBONERIE, EVANTAILE 3 MILIOANE LEI AUR 1 foarte elegaute. DEPLL\ VERSATE ADIII \ISTRATOR DE WIOSIIdinÁuaria BRILLANTE si pietre fine et en gros si detail. posedand o inst uctiune technics ! ;io posi- P1 Aducen latuno$tinta publica, cà am tiune onorabilà, cunoscand limbs romana ,i i tratisferát biurourile noastre inpalate] !!l , ¡qSocietatel din Strada- Doamnei No. i2. care se ocupa actualmente cu agricultura pa MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IASI, STRADA LAPUSNEANU, 32. ctmpul séfiproprin, cauta un post de admi- r527 Directiunea generala. 595 nistrator la o mare movie. Ofertele se vor adresa catre d.DirectorA. Schmidt la Radauti in Bucovina. 555. TipoQraSa 2itartalui Epooat Ttparit cu cerneala Ch. Lorilletu C-ie Paris garant respousabil, G. Stoeneecu.