Vasile-Diamandi-Aminceanul-–-Romanii-Din-Peninsula-Balcanica.Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
I VASILE DIAMANDI-AMINCEANU PROFESORSIMEMBRU AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMANE 1, , i. ROMANI! IN PENINSULA BALCANICA , I0 tr INA 1 9 3 8 INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE TIPARUL UNIVERSITAR". STR. ELIE RADU 6 BUCURESTI I www.dacoromanica.ro :45!.., A ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. www.dacoromanica.ro VASILE DIAMANDI-AMINCEANUL PROFESOR SI MEMBRU AL SOCIETATII 6EOGRAFICE ROMANE ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA 1 9 3 8 INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE TIPARUL UNIVERSITAR", STR. ELIE RADU, 6 BUCURE$TI www.dacoromanica.ro Inchin aceastd lucrare memoriei eroilor Aromani cazuti jertfa pe altarul Idealului Na- tional. V. Diamandi-Aminceanul www.dacoromanica.ro PREFATA De ani de zile ma muncea un gem& Cad $i cum ne-am va'ziii not Romeinii, stabiliti in Peninsula Balcanica, de unde ni se trage originea noastra, prin ce anume imprejurari ne-am vii- zut afezati in Epir, Macedonia, Thessalia, Albania $i chiar in vechea Grecie. Dupd un studiu amanuntit asupra istoricului Peninsula Balcanice, dupci o reisfoire a cronicarilor bizantini, a scriitorilor timpurilor medievale fi moderne, care s'au ocupat in special cu intamplarile petrecute in Imperiul Roman de Reisarit, zis $i Im- perial Bizantin, m'am hoteireit sei dau la lumina, Istoria Romei- nilor din Peninsula Bakanicei zis $i Vlahi delaorigine $f pond ask-di, dovedindu-se rolul ce l'au jucat ei in irecut, precum fi impotrivirea puss de ei, ca sei scape de desnafionalizare in mijlocul atei tor semin(ii cu care au convietuit, V. Diamandi-Aminceanul Bucurefti, Ianuarie 1938, www.dacoromanica.ro CAPITOLUL I-iu Epoca Romani In toga Peninsula Balcanica, dela Dunare si pang la Marea Mediterana, dela Marea Neagra si pans la Marea Adriatica se afla o populatiune, care dupa origine, limbs, obiceiuri, datine si credinta, recheama : Vechea Roma", Gintea latina este repre- zentata prin Romani, sau dupa propriul for idiom, Aromani sau Ar- mani, Deosebitele neamuri, care mai curand, sau mai tarziu, au venit in contact cu ei, i-au dat numiri si porecle deosebite, ca : Vlahi, Cutovlahi, Bruzovlahi, Arvanitovlahi, Olahi, Caraguni, Tin- tall, Bovieni zisi si Boii, dupa insasi marturia lui Aravandinos in Hronografia tis Ipiru t, II p, 113. Asupra originei si insemniitatii susziselor porecle, voiu trata in alts parte a acestei istorii, Elementul romanic din Peninsula Balcanica, bowie nume- ros sl foarte puternic alts data, astazicats sa recunoastem ca, atat din cauza pozitiunei geografice ce ocupa si ocupa fiind cu desavarsire izolat de celelalte elemente consangene lui,cat si din cauza deselorsi numeroaselor navaliri straine, care s'au abatut asupra lui si coplesindu-1 l'au constrans din toate partile, desnationalizandu-1 in parte, asa ca numarul 1) si puterea lui de odinioara s'a micsorat si s'a slabit in mod considerabil. Numal in tinutul Zagor din Epir s'au grecizat patruzeci de comune aro- manesti in timpul propagandei de desnationalizare intreprinsa de Patriarhia din Constantinopol, prin agentul ei, un oarecare Cos- ma, fapt pentru care a sifost sfintit. 1) V, Diamandi: Renseignements Statistiques sur la population rou- maine dela Peninsula des Balkans, Paris 1906 Ed. Edouard Comely & C-cie. www.dacoromanica.ro 10 La fel s'a procedat si cu multe alte localitati din Macedo- nia ca :Siaciste, Cojani, Lapsiste,Belie,Pipeliste, intreaga re- giune a Hagilor, precum gi Copaciari din tinutul Grebenei 1). In privinta propapandei calugarului .Cosma,iata ce ne is- torise0e Perraevos in insemnata lui lucrare 2) sub titlul'Apxottco- orgpca ccroxecpott zepi 6eXticiwecoc T0t3 .60vouc. llavaiwo SE napoi To0 cfAX,)u Aflu dela prietenul meu K, p.ou K.'Aacotiou ETC %at c1XXo Asopiu, cä gi un alt bun se xcabv Xpecoatertat. 6/6 TO alloy datoreste acestui dant barbat, TozYrov aybpa oox'oXfya SO. ca nu putine comune ale Zago- ToG Zayoprou xcopia, 'rano° zpo- rului, din indemnul gi invata- Tporcl xat ot8acntaXice cipisascvta tura lui au parasit limba vlaha rliv itixpt TOTE X7Xou1.aviiv 6Xa- pe care o vorbeau pane atunci, xottiv ilibaaav gXcx6ov xatec p.t- acceptandputincate putin xpbv TAX7ivtx.119, T7jv azoiccv limba greaca pecare o au 0.6xpc rijc criimpov gxoust, pang. azi, To6To Etyca yevtxt 'ev Tficeipy Aceasta esteunanima tra- Trapcaoate, ditie in Epir. Tot din suszisa lucrare a lui Perraevos, aflam ca, caluga- rul Cosma (Kop3p.cic b AEToXbd,se nascuse in comuna Megalo- Dendro din Naupact (Etolia) in anul 1714, fiind ucis h Berat in Albania, de cat_ e Kurt -Papa in 24 August 1779, Cred, ca, si fostul grup turcesc numit Vlahazi, care locuia pe langa Grebena, era alts data aromanesc, caci altfel nu s'ar explica denumirea de Vlahazi. Faptul ca, Arornanii au rezistat in contra incercarei de desnationalizare gigrecizare este atribuitde, scriitorul englez James Baker femei aromane, exprimandu-se astfel in lucrarea lui 3). Les femmes sont plus co- Femeile sunt mai conser- servatrices que les hommes vatoare decat barbatii §itin et tiennent fermement a leur cu tarie la limba for de mama langue mere, elles soat indig- (materna), considerandu-se ne- flees quand on les confond demne cand cineva le con- avec les grecques ou les bul- funda- cu grecoaicele sau bul- gares. garoaicele, 1) Aravandinos P. Hronografia tis Ipiru t. II. p. 333, 343-345, Atena 1856. 2) Perraevos; Sintomos Viografia tu Aidimu Riga Fereos tu Thetalu p. 55, Atena 1860. 3) Baker Jame, La Tarquie trad. de J. de Caters p. 147, Paris. www.dacoromanica.ro 11 Elementul romanic, cu toata lungimea secolelor care s'au scurs dela formarea sa, cu toate agvalirile si primejdiile necur- mate de care vesnic a fost amenintat ca sä fie absorbit si stins, totusi a dginuit pastrandu-si individualitatea sa etnicg pang in zilele noastre, ceeace inseamng tgria sa de vitalitate si cerbicie, cu care a fost inzestrat Inca dela formatiunea sa. Inteadevar oricare alt element in conditjunile de traiu ale elementului romanic n'ar fi putut rezista torentului de navaliri si nu s'ar fi putut 'Astra, ci s'ar ficontopit, ar fidispgrut de pe suprafata pgmantului, dupg cum au dispgrut prin asimilare celelalte vechi neamuri care populau altdadata intreaga Penin- sula Balcanicg. Dainuirea elementului romanic in Peninsula Balcanicg este Inca o dovadg de puternica origine lating a strgbunilor nostril), acelor legiuini de otel, care cu cat se intrebuintau, cu atat mai mult se oteleau si se intgreau ;ceeace constitue o dovada de menirea si rolul acelor bravi ostasi romani, care infruntasera toate schimbaciunile timpurilor, sdrobiserg tot ce le esise in cale, intinzand dominatiunea romans, nu numai in tinuturile balcanice, dar peste tot globul cunoscut pe atunci, Pentru lgmurirea vechimei existentei elementului romanic in Peninsula Balcanica pe baza isvoarelor istorice, voiu istorisi pe scurt asezarea Romanilor acolo unde azi traiesc Aromanii urmasii lor, Aparitia Romanilor in Peninsula se face intimpul celui de al doilea rgzboiu punic ; timp de doug secole si jumgtate, au luptat Romanii cu gintile indigene din Peninsula Balcanicg, pang au isbutit sa supue pe Iliri si pe Traci. Luptele au fost cran- cene, mult sange s'a vgrsat pang cand Romanii puserg stgpanire pe tam Ilirilor si Tracilor. Marele istoric al Greciei, aromanul Spiru Lambru, 2)ne spune ca, un oarecare Metelos, intitulat Macedoneanul, invinse pe pseudo Filip, reducand Macedonia inprovincie romans la anul 148 in d Chr. dupg S. Lambru ;iar dupg marele istoric francez V. Durwy, la anul 146 in d, Chr. D spa invingerea lui Perseu, ultimul rege at Macedoniei, la Py- 1) Rene Pinon :L'Europe et I'Empire Ottoman cap. III, p. 132-133, Paris 1913 2) S. Lambru :Istoria tis Ellados t. II cap. XIXp. 714, Atena 1886. 3) Duruy V. Histcire des Grecs t. III cap. XXXVIII p. 547, Paris 1889. www.dacoromanica.ro 12 dna 1) de catre Consulul Paul Emiliu 2) in 22 Iunie 168 3) in d. Chr. atat Epirul, unde s'au distrus 70 de °rase 4)si dislocati 150.000 de Epirati 5) care au fost transplantati in Italia din considerente politice, cat$iMacedonia aufosttransformate in provincii romane, infiintandu-se $i stabilindu-se o multime de colonii, care se inmultira din zi in zi, devenind cu timpul insemnate centre romane. Consulul Paul Emiliu imparti Macedonia in patru parti' avand fiecare cate o capitals si un Concilium 6). Ca colonii distingem : Dyrachium, Buthrotum, Actium, Dyme, Patrae, Corinthus, pe coastele Ilirei, Epirului $i Greciei ;Byllis, Dium, Cassandra, Pella, Thesalonica, Stobi, Berrhoe, Philippi in Macedonia. Asupra susziselor colonii au scris cei mai de smils scrii- tori vechisi moderni '). Din citatele for reese limpede ca, Ro- manii erau destul de bine organizatiin Peninsula Balcanica, ceeace ne mai dovedeste si formarea Legiunei a noua compusa din Veterani licentiatidin armatAsi stabiliti in acele colonii. Faptul acesta reese $i din Testamentul ImpAratului August, care 1) Pydna corespunde azi cu Kitros de pe langa Caterina la esirea din golful Salonic. 2) Polybiu s Histoire Generale tr. franceza, cap. XXIX si XXX. Diodore de Sicilia, tr. francezA, cartes XXX $i XXXI, Dion Cassius : cap. CCXXXII si cap. CCCXXXIII. Tile Liviu. Cartea XXXVI, XXXVII, XLIV si XLV. Justin : Cartea XXXIII, cap. II. Florus: Histoire Roumaine, cap. XII. Zonara I.: Analium Cartea X, p 271, 272, 273, 275. Euseblu Pamphuli: cap. XXVIII din Patrologia Migne t. XIX. 3) Duruy V.: Op. Cit., t. III, cap. XXXVIII, p. 532, 533, 533. 534. S. Lambru : Op. Cit., t.II, Cap. IXX, p. 706. Cesar Cantu Histoiro Universelle, t.III, p. 161, 162. 4) Dominici Mari Negri Venetia Geographiae cart. XI p. 282-295 Venetia 1557. 5) Duruy : Op. Cit. tIII p. 541. 6) Marquard s Organisation de I'Empire Romain. t. I. p. 204 Paris 1889. 7) Pliniu, &reboil, Ptolomeu, Pausania, Tacit, Pomponiu Meta, Dion Cassius, Plutarc, Avem apoi : Kubitschek in Imperium Romanum ;Hertzberg in Istoria Greciei sub dominatiunea romane; Zumpt in Commentationum Epi- graphicarum Corpus. Inn. Latinorum t. IIII; Halgan in De l'Administra- don des Provinces Senatoriales ;Heuzey et Daumet inMission Archeolo- gigue en Macedone; Mommsen in Histoire Romaine t.