SERI, II. ANUL II, No. 87. I1:(litiH a treia 1IE11URCT, 21 FE131îUAR1I: I8!)6. NUMARUL 10 BANI 3: ABOIIAMENTF.i.E NUMARUL 10 BANI Incep la I si 15 ale fìh-c.,ire! tue si se plütesc tot-(1'11-iana ìnuinte ANUNC1UltII.IH: In Buctlreybl la Casa Adntinist rat) ei In Bucuresti si judete se priuu.vcuuin,u I: in judefe si streinrtnte prin mandate poltale Adurinistialio In streinätate, direct la aii'+nHai.trnlie In Un an ln tard :10 loi ;in ,Iroinlitate 50 1eT toate oficiile do.publicitate Suse,ti luuT... 15 . , , R,,, Anunciuri la pag. IV I).:iu b. lin a iCCT lunl . 8 , 13 . ,,III ?. Iei , Un ninnar in stroinälata 3e1 baril s ,, H i. r Insertiile reelamele :ilei riudul 14IANt15l:RiSE1.E NU SE INAI'OiAZA Un numar vechiíT 30 ban' Itl':DA('1I A 3 STRADA CLEIIENTE1 No. :i ADMINISTRA i A No. 3 STRADA CLE11EIí'l'1:f o.:l S ASARLÎCUL D-LuiSTURDZA ÎNCHESTIA NAJIONALA MIJLOACELE NOASTRE lusiui de cliestiluica nat5iouala inSamsarlîcul d -lui Sturdza lavrancealaCamera.Recunostinta etcrnä contra guvernului actual sinicï §i mcrsi d'omie de ori ! Partidulliberaladus împo- Rn eets(ean Märginirea triva guvernului nostru cea malcìnd nu ne vom folosi. Vremca Negoei#.ri Romìnilsafieuna inaceasta Din. cercurile rominesti de la Budapesta mizerabilä luptä ce se poate în- ne rin stiri foarte importante, chestiune, chiar daca guvernul ar BucuretiIor chipui :chiar cînd interese mari Pe and disidentii partidului national NU PERDETi putea sa profitedinatitudinearomin de dincolo par a se fi potolit, d. Du- 11 ale Statulul eratin joc §i cînd mitru Sturdza lucreazä pentru terminarea OCA'LIA' i ioastra. Am aratat cum gratie atacurile opozitiunel liberalepu- opera inceputä cu scandalurile de la Si- unei reglemen- In curgerea vremel seridicaLift din ajunul Cräciunvuluï. MITRA SCUZA tatitinl destul de aspri inlaulitrulCapi- neail in pericolacesteinterese, Omul care cerea de la guvernulconser- tale' si lipselor! -carelreglementatiunt ast -fel multe chestiunicari,es-vator sä faca presiune asupra Maghiari- Deoorator de moftangii >ti de.., pompe funebre dincolo de hotarele Bueurestilor, ea nu sta la gînduri dacä puta Se insärcineaza sa efectueze prompt s'a sta- ploatate de o opozitiune...libe- lo!, mijloceste acum pentru a impune Ro- bilit pe marginea orasulu'opopulatiu1Te sä isbeascäcît -de putin in gu- minilor o împäcare pägubitoare. cu acurateta ori-ce comande de diseur- atrasa de facultatea de rala, ar pune pe guvern în cele sur! pentru tnmormíutärT, parastase . a nu sa supune Iegilor,si reglementelor vernul conservator. Piarä tot,nu- Sturdza si Ránfl molifte gi acatiste pentrusu Capitalel, folo- final grele ìncurcaturi. Tratärile zilnice ale d-Lui Sturdza tintesc sindu -se totusf de tonte mal sa cada guvernul", aceasta fletul räposatilor. avantajele Bu- Deunazi, un ziar a dat vesteasïifacet impäcarea cu jertfirea intregului I' urestenilor. eradevisa salbaticeiopositiuuì. program national. Prima consecintaaacestel startde ca tineril dintr'un satrefuza sa Un singur punct rämine in picioare,o Iucrurl a Post ca Bucurestit Nol totuti nune-ani piedut si,ngurä concesiune se silefte d.-Sturdza sä atiluato se supuie recrutarii :lung§i latobtie : reforma le,ryii electorale. asa intindere in cit aú azi o densitate de bunul cumpat §in'am e§it nici- populatie de :l ori malmici ca la Viena si I)rilej de atacuri violente pentru In schimbul acestei concesiuni, primul- ANASTASE STOLOJAN de 6 or! mal mica odata din marginile legii în apa- ministru se incumetä a facepe Romînii ca laParis. Comuna rarea noasträ. Libertätile publiceo opozitiune necon §tiincioasa, caredin Transilvania si Ungaria M renunte la dispune de 12 ort mal putineresurseca nu se uitä la interesele Statulultoate cele-l-alte cereri ate lor, formulatein MINISTRU DE INTERNE administratiaParisululpentru intreti- aiIfost respectatede noi chiar programul national de la 1881. Ofera gratis uerea fie -carul metru patrat. ila cinsteatärei,ci ,§i franco cite un pichet atunci cìnd adversaril abuzau de mimai la Impotrivirea R.ominilor de ceaitipolitic (superior ceaiului Po- Poate ca un spirit de economieraü inteles care se pot.riveste nlinunat Cu di:nseleîn chipulcel mal scan-adversaril cari sunt la guvern. Cercurile dirigente ale Rominilor de peste pov) persoanelor cari'lvor aborda pe Cine s'aridicat Geld'intil inmunti se opun din räsputeri: ,si declara M strada saú ûrtr'un localpublic, în pre- pretextele de economie invocatede ad- dalos ; am guvernat corect ;i co- nu pot renunta la programul national. zenta a cel putin zece martori, Cu for- ulinislratiunea attualaa indeurnat pe potriva publicärii lostit administratorl at primiriel rect ne-am retras,fära, sgomot, acestui zvon ? Dacä reforma electoralä, cerutäacum de mula : VA salut Excelentä !" sase Partidul conservator, prin zia toate partidele maghiare,va avea si pärti desintereseze de desvoltareaanormali farà violenta,farazdruncinare. favorabile Romînilor, acestia sxunt gata si neigienica a periferici. Aceasta dove- rele sale. Organele acestul partidfi faxa intervenirea d-lui Sturdza rasplata o gustan dc;ja :opi- sä Demagog deste o culpabila neprevedere,.caca, sub ati cunnat scurtzborulnenoro-renunte la pasivitate si sä intre in Ca- cuvint de economie, s'a läsatea Bucu- niunea publica apreciaza blîndeta mera. resti' sa la o intindere de tre! citei veti Si Cu aceasta însä, Romînii ori prea guvernamìntuluï uostru, iar fana- ail mustrat pe zia nu inteleg ci- ELEVUL STURDZA mare, asvirlind nistesartine de intreti- nul care, Para sa- ï dea seaina eletu-0 de puti.n a renunta la punctele din nere din ce in ce mal marl asupra ad- tismul colectivist sta dezorientat. programul national; luind parte laale- însemnätatea lucrului, go-1 si intrînd in camera, el vor sä lupte Un ziar liberal, Gazeta, care mal iraitininistratiunilor viitoare. Pe aceiasï cale Opera aceasta de legalitate §i a ìluprä- pareste' si administratia attuali. tiat §tirea. si pe calea pailamentarä pentru realiza-era, apoporului si acum s'a boerit, bine de imblinzire a nloravurilor po- rea acestui program. voeste sa ne dea oare -cariamanunte Dar nu numal Bucu1estils'aüintins Din punch ele vedere ..opozant" in privintasterilitatil guvernantilor nostri.Area departe, dar s'ail desvoltat In mod litice, noi o lll'lllalll;i acumin Giavernnl ungureae RominíT Gazetane spune ci sä nu avenneigienic si neestetic. opozitiuuc. a §a cum se facea pìn'acum opo- Rotrtînilor, nénaultunieste Prin orasele din streinatate, zitiune la noi, e iietagaduit grozav pe guvernul Budapesta., grifi, «caci guvernul va indeplini faga-rele noui din imprejurimile capitalelor Ori cît de omenesç lucru ar ca o Baronul Bánffy, primul ministru al Un-duelile sale, va veni cu reforme,precum gariez, a declarat la mai multi Romîni cä,intre altele cu aceia a descentralisäreï,sunt cele mal frumoase si celemal si- fi sa cäuta,m a ne räzbuna astäziasemenea atitudine trebuie sa fie nitoase, find din noti cladite dupa pla- pagubitoare ;ea va facs irisa pedacit nu se vor supune,vor fi zdrobitT deirisa ça acestecestiunl au nevoe mal de toate mizeriile pe carile-am d. Sturdza. íntiiu sa fie studiate, caci nevoile nurl intocmite cu chibzuinta. La noia- opiniunea publica sa, cugete mal unesceste quartiere sunt tormalcele mal îndurat la guvern §i sä întoárcem Ae(tunea d-lui Sturdza. fari se studiazä la guvern» si guvernulinfecte. Stradele si deschideau in serios §i, macar în viitor, sanu Pentru a nimici rezistenta Rominilor,actual e de prea putin timp in frintäça aceste liberalilor, cu vîrf §i indesat,lo- d. Dumitru Sturdza e in ajun dea începesi fi avut timpul sa le studieze. parti, pina acum un an, fard nicio au- mal deschida credit larg tuturoro actiune peste munti prin mijlocirea d-lui Ciudat lucru! La liberalitoate mergtorizatie, clädirile sa. faceaü fard.a res- viturile nedrepte pe cari cu buna Eugen Brote. pecta niel un regulaméut, caci puterile zvinturatilorcari n'ali nimic de pe dos. Noi credeam cl finta unu! par- ;tiintä ni le-aü dat in opozitiune, Acesta va scoate un ziar moderat,me-tid la putere nu are alta însemnare deadministratiunel bucurestene incetaüa- nu cälcam in gura lacomiei §i nupierdut ;i totul de cî ptigat. nit sä duca o;întreagä campanie contraco- cit venirea sa spre a indeplini reforme,colo. Casete ce sil zideau fira respectarea Ast -fel se va desävîrsioperamitetului national. fie in mare, fieIn mit dupa nevoileniel une! conditiunide constructie, nu recurgemlaori-cemijloace în In acelasi timp, prin emisarï trimisi inunel tari. Noi credeam ci atuncl chuteral case urbane, el case. de gard sal combaterea guvernulul. Opozitiu-Brea începutä de partidul conser-toate unghiurile Transilvanieisi Banatu- de paiante: Murdar7ia ce exista in aceste vator la putere. lui, d. Brote va Muta sä discreditezepe d. Sturdza si C -ia veneau la minister,regiuni e de nedescris. nea noasträ se deosebe§te eu de- d. Rati- si tovaräsii sai, ci,stigind aderentiaceasta insemna odirectiune anume pentru samsarlicul d-lui Sturdza. intr'un sens definitiv, si ci aune! cind Aceasta stare de lucrúri vroestes'o sävîr§ire de aceeaapartidului seful partidulul vorbea despre descen-continue actuala administratiesiurea BROURA D -LUI SLAVICI si renunte la puterile ce le -adobindit liberal, §i daca denuntäm opiniu- tralisare, despre mine, despre jandarme-primaria capitale! prin legen din Ultimullutinar RUBRICA MEA rie,nationalismsialtemultealtele, 1895, nel publice desa,vir§ita incapacitate al Tribuni din toate aceste cestiunt eraü bine studiatepentru a impedita intinderea exagerata a guvernululactual, nu ne folo-Sibiu se ocupa din noti de brosura de d -sa. si fard. regula a pdrtilor marginaré 'ale Important! Important l Important l orasulul. sim însa, de multeleîmprejurärld -111I Slavicl eu faimoasapropunere Ei, nu este ara, Gazeta ne spune ça de imparare a Rominilor de peste ne -am inselat si nu se sfieste In ce consta aceast.dlege, care a a- a caror exploatarear pune pe Adevsíratele Ilapuri sadea tras asupra -i urgia actualilor edili? Munti, prin reforma legil elettorale. de stapinilor eI cuvenitul brevet de inca Iati economia lega. guvern in mariìncurcattlri, dar Vorbind de aceasta pacitate.