DOCSLIB.ORG

Marin Popescu-Spineni

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Marin Popescu-Spineni Marin Popescu-Spineni www.dacoromanica.ro , Marin Popescu-Spineni s-a nascut la 26 iunie 1900 in comuna Spineni, judetul Olt. A studiat la Facultatea de filosofie silitere din Bucuresti, la Paris silaBerlin. A fost profe- sor si director la liceul Mihai Vitea- zuldin Bucuresti,lascoliledin Ciolpani, Comana, Sintesti si con- ferentiar la Universitatea din Bucu- resti,Facultatea de geografie. in- cepind cu teza de doctorat Romania In istoria cartografiei pind la 1600, sustinuta in 1937, Marin Popescu- Spineni n-a pregetat de a scoate mereu la iveala tot ce putea con- tribuila dezvoltarea cunostin/elor geograficedesprepamintul si poporul roman, fiind singurul spe- cialistalnostru inprobleme de istoria geografiei sicartografiei. A publicat mai multelucrari, Intre care amintim :Contributiuni la isto- riaInvotämIntului superior (1928), Prime le manuale degeografieIn Koala romdneasca (1931),Institutii de Malta culturd(1932), Peidurea Rome Thiel(1938),Economiafares- Vera aRomaniei(1938),Geogra- fiaeconomicd asatuluiDreigq (1939), Geografi din secolele XV XVI (1942), Podgoria roman() (1945), Istoriageografiei,curslitografiat (1943 1945), Indexulbibliografic al geografiei (B.C.S., 1965). www.dacoromanica.ro ROMANIA IN IZVOARE GEOGRAFICE SI CARTOGRAFICE www.dacoromanica.ro Control §tiintific: C. C. GIURESCU, m. al Acad., dr. doc., prof. univ., N. AL. RADULESCU, dr. doc., prof. univ., I. I. RUSSU, dr. doc., R. VULPE, dr. doc., prof. univ. Redactor de carte: DOINA PAUNESCU www.dacoromanica.ro Dr. MARIN POPESCU-SPINENI ROMANIA IN IZVOARE GEOGRAFICE $1 CARTOGRAFICE Din antichitate pinä in pragul veacului nostru M Edifurathritific6§i enciclopedick Bucure§fi, 1978 www.dacoromanica.ro CTJVINT INAINTE Sintem in fata unei lucrari de geografie cu continut mai putin ob4nuit : Rondnia in izvoare geograficei cartografice. Cititorul este indreptatit sa gaseasca ad cit mai multe dintre aceste izvoare atit de importante pentru cunoa§terea in mod organizat a istoriei pa.mintuhii tarii noastre. Numele autorului, Marin Po- pescu-Spineni, cunoscut prin multe lucrari de istorielprivitoare la istoria geogra- fiei, §i mai ales a României in cartografia generalà, este o garantie a increderii cu care trebuie primita. Oricine i§i poate da seama cà nu este cel mai u§or lucru sä duci la bun sfir§it o opera cu o temá atit de vastà, intinsa in timp i spatiu. Pentru aceia care ar dori sä afle ad mai mult decit li se ofera, nu ma sfiesc sa spun de la inceput ca autorul 9i-a propus sa dea in acest volum o prezentare sin- teticâ a informatiilor de natura geografica §.1 cartografica despre teritoriul Roma- niei din vremurile cele mai vechi i pina spre sfir§itul secolului al XIX-lea. Istoria geografiei, care este firul Calàuzitor al autorului, aratg continutul complex al acestei §tiinte, a§a cum il intelegem noi astgzi §.1 pentru careo a.ezani intre pläcutele §tiinte umaniste. Graph6 in grece9te a avut foarte multe sensuri, intre care cel mai raspindit era a scrie" §i a desena", iar prin extindere a descrie". Unit cu gé pamint", ajunge sà insemne o disciplinä umana : gagraphia descrierea p6mintului". Aceasta explica de ce aproape toti geografii antichiatii in operele lor inteleg sa dea cit mai multe §i mai variate informatii despre pamint i despre oamenii care 11 locuiesc. Astazi ne intoarcem la acest vechi continut al geografiei care ne obliga la o sinteza a cuno§tintelor despre o anumitä regiune. Acestei conceptii antice, mai ales elena, Ii datoram noi astazi un numar important de date pe care §i le insu§esc §i le fructifica numeroase alte 9tiinte, cu mai multa sau mai redusä contingenta cu geografia, cum s-a crezut citva timp cind s-au despartit de ea unele 9tiinte noi. In perioadele care au urmat antichitatii, interesul acesta de cunoWere generala a pamintuluii a omului a intrat in declin. A urmat simplificarea de- scrierilor geograficei uneori reducerea lor la o harta. Informatia de natura is- torica n-a fost parásitä insà. Aceasta se vede §i din faptul ca." au copiat din scrierile geografilor antici §.1 a hartilor lor, care astfel au ajuns pina la noi. In ce prive§te evolutia geografiei din perioada postclasicäi pina in pragul secolului al XIX-lea credem ca este justa caracterizarea pe care a facut-o Simion Mehedinti in lectia sa inaugurala a cursului de geografie tinuta la universitate in 1901 : Geografia, D-lor, a fost pina in tirapurile din urma o §riinta descrip- tiva, cam in felul botaniceii zoologiei, cu singura deosebire cä acestea chiar in copilaria lor au fost inviorate de priveli§tea totdeauna insufletita a naturii vii, pe cind geografia pina mai acum vreo suta de ani iar pe unele locuri poatesi www.dacoromanica.ro CUVINT INAINTE 6 mai tirziu a fost o disciplina seaca, rezemata pe un obositor exercitiu al memo- riei. Nume i numere. 8i apoiiarasinumere i nume. Longitudinii latitudini, nume de munti, nume de virfuri de munti, de cimpii, de riuri, marl, strimtori, capuri, insule, ora§e, popoare cu un cuvint, dupa nimerita expresie a lui Pliniu, locorum nuda nomina : vorbe goale cu privire la locuri...i atit". Referindu-se apoi la dezvoltarea geografiei §tiintifice din a doua jumatate a secolului trecut, Mehedinti trage concluzia ca Din fericire geografia a scapat definitiv de robia vorbelor de§arte. Asemenea altor §tiinte ale naturii, ea a incercat 0 a izbutit sa depa.,easca descrierea pasiväi färä legatura cauzala a fenomenelor"i. Sint cuvintele celui dintii profesor roman de geografie in invatamintul superior 0 au servit de caláuza pentru toate generatiile de geografi care s-au format in secolul prezent. M. Popescu-Spineni, el insu0 discipol al lui Simion Mehedinti, face parte din seria acestor geografi. 8i el a imbinat studiul geografiei cu al istoriei, §tiinte care trebuie sä mearga totdeauna impreuna. in acest context este explicabil de ce, in lucrarea de fag, autorulsi-aindrep- tat atentia asupra a dou5. feluri de lucrari care s-au scris din antichitate pina la sfir0tul secolului trecut : lucrari de istorie, care in expunerile lor au dati referiri descriptive de natura geografica §i cartografica, i lucräri ale unor geografi care cautau, cu mijloacele care le stateau la indetnina dupa timpari, sa. arate fata pa- mintului, descrisa geografici exempli,ficata cartografic. Este lesne de inteles ca materialul, imensi intr-un caz i intr-altul, nu poate fi cuprins intr-o lucrare de proportiile celei de fata. in consecinta este explicabila lipsa unor nume 0 a unor opere care am fidorit sä le aflam aici. Dar mai este 0 un alt motiv, care apas5. mai greu asupra con0ii4ei noastre geografice:lipsa unor lucrari pregatitoare capabile sa inlesneasca o astfel de lucrare enciclopedica. Se §tie ea in 1875, cind a luat fiinta Societatea Geografica Romana, mi§carea geografica in tara noastra se reducea la foarte putin. in primal rind nu aveam geografi cu. o pregatire superioara, geografia fund numai ca disciplina §colara in invatamintul primar, iar nevoia cutioa§terii chiari numai sumare a trasa- turilor pregnante ale mediului inconjurator obliga pe cei care aveau preocupari geografice, aläturii concomitent cu activitatile specifice profesiunii lor, la anumite observatii, interpretarii consemnari de date. Da aceea, conform principiului universalitatii humboldtiene, care era dominant in acest sfir0t de secol, fundatorii gisprijinitorii societatii au fost carturari vestiti in domeniile lor de cercetare, dar in mod cert nu fail contingenta cu geografia : V. A. Ureche istoric, Al. Odo- bescu arheolog, Gr. 8tefanescu geolog,t. Hepites fizician §i meteorolog, dr. I. Felix medic, Barbu Constantinescu medic 0. a1ii. Scopul principal al Societatii era in primul rind de a provoca §i de a face ea ins1.0 studii pentru a ajunge la perfecta cunoTtintä a pamintului Tara Romane0i din toate directiunile geografice econotnice" iar mai tirziu de. a se elabora Dictionarzil geografic al Rom?iniei, sarcina de care s-a achitat in mod mai rank decit onorabil. Dar geografi in adevâratul inteles al cuvintului nu am avut decit dup5. trimiterea liii Simion Mehedinti la studii in strainatate 0. ulterior prin infiintarea catedrei de geografie la Universitatea din Bucure§ti. Prin forraarea de tineri geografi in tard sau in strainatate studiul geografiei a facut progrese insemnate mime cu rezonanta internationala au aparut 0 la noi. Informarile pe teme de cartografiei geografie istorica au ratnas insä mai in urma. Patent totti0 cita mime care au adus contributii apreciabile 0. in acest sector, ca V. A. Ureche, = S. MRDrNr. Obiectuli definifianea geografiei, in Convorbiri literare", XXIV (1901), p. 49. www.dacoromanica.ro 7 CUVINT INAINTE N. Docan, G. Valsan, V. Merutiu sau N. Gramadà. Dar aceste contributii erau Inca prea putine. in asemenea conditii autorul nostru a avut initiativa sa umple un gol mult resimtit. Cum geograful culegei noteaza descriptiv este de a§teptat sä aflam la el §tiri foarte variate privitoare nu numai la relieful pamintului, ci 0 la populatia utilizarea teritorinlui taril noastre in trecutul istoric.intr-un cuvint, tot ce este in legatura cu omul. Uneori, astfel de informatii nu le aflam in alte izvoare istorice. Daca ne referim. la cartografie sau harti, pe acestea, in afar5. de orientarea geografica pentru care sint acute, aflam adesea o bogata iconografie care de cele mai multe ori reda lucruri vazute de geograf sau de calator. Mai numeroase sint pe harti reprezentarile heraldice, totdeauna interesante, chiar cind dau na0ere la discutii. Limbajul heraldic a fost foarte raspindit pre- tutindeni 0. el a aparut mai intotdeauna inainte de a aparea alte izvoare istorice scrise. Amintesc aici leul atribuit Olteniei pe care il consemneaza Pierre Duval. Pe cit i-a fost posibil, Popescu-Spineni a cules 0 a redat, adesea in ins5.0 forma originalului, tot ce a aflat de la informatorii sai, cad nu totdeauna a putut merge direct la surse, ceea ce practic nu ar fi fost posibil, dat fiind numarul mare de limbi in care s-a scris. Este adevarat ca. pentru antichitate informarea este aproape exhaustiva.
Load more

Recommended publications
  • Archäologie Und Politik
    1 CHRISTIAN WITSCHEL Römische Außenpolitik Kaiser Trajan, die Dakerkriege und die Donauprovinzen Politica externă romană Împăratul Traian, războaiele dacice și provinciile dunărene Roman Foreign Policy Emperor Trajan, the Dacian Wars and the Danube Provinces 28 CHRISTIAN WITSCHEL Im Zentrum dieses Bandes steht ein În centrul acestui volum se află un At the centre of this volume stands an imposantes Monument, das der römi- monument impunător, înălțat de imposing monument built by the Roman sche Kaiser Trajan (reg. 98–117 n. Chr.) împăratul roman Traian (domnie: emperor Trajan (r. 98–117 CE) to com- zur Erinnerung an seine Siege über 98–117 d. Hr.) pentru a comemora vic- memorate his victories over the Dacian das Volk der Daker errichten ließ: das toriile sale asupra poporului dacilor: people: The Tro paeum Traiani at Adam- Tro paeum Traiani bei Adam klissi [4]. Tro paeum Traiani, de la Adam clisi [4]. clisi [4]. It is located south of the Danube, Es befindet sich südlich der Donau, Acesta este situat la sud de Dunăre, în in the Dobruja landscape in southeast in der Landschaft Dobrudscha ganz peisajul Dobrogei, în sud-estul Româ- Romania. Given the location of the Tro- im Süd osten des heutigen Rumänien. niei de astăzi. Având în vedere locația paeum, one question immediately arises: Angesichts des Standortes des Tro- monumentului, survine nemijlocit între- Why was it not built in the heartland of paeum stellt sich unmittelbar eine barea: de ce nu a fost edificat în inte- the Dacian Empire conquered by Trajan, Frage: Warum wurde dieses nicht im riorul Regatului Dac, cucerit de Traian, i.
    [Show full text]
  • Commagenorum
    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
    [Show full text]
  • Lumea Traco-Geto-Dacică - Vatră a Unei Străvechi Civilizaţii Materiale Şi Culturi Spirituale
    Liviu Pa ndele, TRANSILVANIA TERRA DACICA, Editura Ro mprint, Braşov, 2005 (327 pagini text, plus 44 figuri în afara textului) Cartea a apărut sub auspiciile Fundaţiei Dacia, Centrul Cultu ral " "Sextil Puşcariu din Braşov. După cum însuşi autorul afirmă, pe coperta 2, ea are un tiraj de 10.000 de exemplare în limbile română, engleză, franceză, germană şi italiană. " Este distribuită gratuit, scopul său fiind acela de a contribui la cunoaşterea unor aspecte privind istoria poporu lui român". To t acolo, L.P. mulţumeşte autorilor din ale căror lucrări s-a inspirat, "adăugând modesta noastră contribuţie la realizarea acestui compendiu". Trebuie spus de la început că această parte, respectiv coperta 1 şi " coperta 2, reprezintă "contribuţia directă şi parţial corectă a auto rului: " " corectă în cazul în care " ne-am inspirat este acelaşi lucru cu "am copiat , cu sau fă ră acordul autorilor. Dar asta este altă chestiune, posibil de rezolvat " între "autor şi autori . În ceea ce mă priveşte, eu mi-am dat consimţământul verbal, cu condiţia de a nu mi se răstălmăci sau modifica textul. Voi arăta la locul potrivit dacă această co nvenire s-a respectat sau nu. Intenţia mea a fost de a aborda cartea ca unul care i-am furnizat d.lui L.P. pagini bune de bibliografie românească şi străină, inclusiv lucrări proprii. Ştiind ce lucrări i-am oferit, m-aş fi aşteptat ca sub titlul extrem de ispititor dar şi de angajant, Transilvania, Terra Dacica, să se găsească reunite, fluent şi logic, în primul rând acele adevăruri ale istoriei românilor ca re singure sunt în măsură să dea ră spunsuri inatacabile asupra etnogenezei, continuităţii şi civilizaţiei noastre.
    [Show full text]
  • 388 in Ancient Times, on the Territory Found Southwest of Dacia After
    In ancient times, on the territory found southwest of Dacia after the conquest A. Caecina Severus was endowed by the governor of Macedonia, as Μυσιας were formed two military ground alignments Lederata–Tibiscum and Dierna– άρχων and in this quality he defeated the barbarians from Pannonia at Sirmium, Tibiscum, along with two other along the Danube between Banatska Palanka– but because Dacians and Sarmaths attacked, he had to leave the battlefield – as Dio Dierna and Drobeta on Mureş river, far less conclusive currently, the one from Casssius (LV, 30) relates. He turned to the territories where the new invasion Bulci–Micia. The fortifications have attracted the attention of specialists further- occurred in order to reject the attack. At that moment, the legatus of Macedonia more as they were backed by earth walls marking the boundaries and thus protected province was identified as Sex. Aelius Catus. At the beginning of the following the province. year, in 7 A.D, Caecina Severus found on the territory of future Moesia province The most majority of the studies have emerged in postwar period through the will follow the attackers in barbaricum and will find himself caught in the Volceene establishment of new museums in Reşiţa and Caransebeş alongside Timişoara and marshes where he settled camp. This place was not specified so far, but it could be Arad, thus increasing the number of archaeologists concerned with research in the related with the marshes found around Tisza River. With some military efforts, area. The most important researches have been conducted by Professor M. Macrea, Caecina Severus, managed to get out of this situation.
    [Show full text]
  • VASILE LICA, the Coming of Rome (Translation by C. Paţac and M. Neagu, Revised by A.R. Birley), Xenia. Konstanzer Althistoris
    RECENZII VASILE LICA, The Coming of Rome (Translation by C. Paţac and M. Neagu, revised by A.R. Birley), Xenia. Konstanzer Althistorische Vorträge und Forschungen 44, Konstanz, 2000, 300 p. Studiul lui Vasile Lica reprezintă forma ale lui E. Cizek, sunt în chip repetat discutate pe prelucrată şi tradusă în engleză, în 1996, a tezei larg. Este, în schimb, de înţeles faptul că, adesea, sale de doctorat, redactatĂ la Bonn şi susţinută Lica se confruntă cu opiniile celor doi la Bucureşti, în anul 1992. Spre deosebire de Daicoviciu, având în vedere rolul scrierilor şi al prezentarea tradiţională a relaţiilor daco-romane şcolii lor în România. în cercetarea românească, Lica vrea să pună în Ca fundal al studiului lui Lica trebuie să prim plan aspectele formal-juridice ale politicii vedem încremenirea naţionalistă şi credinţa în Romei faţă de geţi şi daci („Roman imperialism autorităţile ştiinţifice, caracteristice cercetării and Völkerrecht”). Prin aceasta, el doreşte să româneşti de istorie antică; o cercetare în care corecteze optica tradiţională a cercetării româneşti generaţia mijlocie şi mai veche este în şi supraevaluarea dacilor în rolul lor istoric şi în continuare marcată de epoca naţional-comunistă raportul lor de forţe faţă de Roma. (p. 34 urm.). şi care, din păcate, nu are decât rar nivelul După Lica, abordarea juridică, precum şi o ştiinţific de la sine înţeles în alte părţi. De metodologie adecvată a istoriei antice au lipsit în această stare doreşte Lica, în chip conştient, să cercetarea românească anterioară, în condiţiile se distanţeze. Fără îndoială, scopul autorului este regimului totalitar. În prezentarea sa însă această acela de a recupera şi de a transmite didactic abordare se manifestă adesea doar prin discuţii cititorilor săi stadiul general al cunoaşterii; abundente, nu mereu cu totul satisfăcătoare, în pentru aceasta el nu ar fi avut însă nevoie de o care el se referă la evoluţia generală a relaţiilor traducere în limba engleză.
    [Show full text]
  • S T U D I I D E P R E I S T O R
    ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE ARHEOLOGIE S T U D I I D E P R E I S T O R I E 8/2011 ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE ARHEOLOGIE S T U D I I D E P R E I S T O R I E 8/2011 Editura Renaissance Bucureşti 2011 A S O C I A Ţ I A R O M Â N Ă D E A R H E O L O G I E STUDII DE PREISTORIE 8 COLEGIUL DE REDACŢIE Redactor şef: Silvia Marinescu-Bîlcu Membri: Douglass W. Bailey, Krum Bacvarov, Adrian Bălăşescu, Cătălin Bem, Yavor Boyadziev, John C. Chapman, Alexandru Dragoman, Constantin Haită, Slawomir Kadrow, Marcel Otte, Valentin Radu, Vladimir Slavchev, Laurens Thissen, Anne Tresset, Zoϊ Tsirtsoni. Coperta: Statuetă antropomorfă aparţinând culturii Cucuteni, descoperită în aşezarea de la Drăguşeni (jud. Botoşani). Colegiul de redacţie nu răspunde de opiniile exprimate de autori. Editorial board is not responsible for the opinions expressed by authors. Manuscrisele, cărţile şi revistele pentru schimb, orice corespondenţă se vor trimite Colegiului de redacţie, pe adresa Şos. Pantelimon 352, sc. C, ap. 85, sector 2, Bucureşti sau prin email: [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Marinescu-Bîlcu Silvia Studii de Preistorie nr. 8 / Marinescu-Bîlcu Silvia Douglass W. Bailey, Krum Bacvarov, Adrian Bălăşescu, Cătălin Bem, Yavor Boyadziev, John C. Chapman, Alexandru Dragoman, Constantin Haită, Slawomir Kadrow, Marcel Otte, Valentin Radu, Vladimir Slavchev, Laurens Thissen, Anne Tresset, Zoϊ Tsirtsoni. Bucureşti, Editura Renaissance, 2011. ISSN 2065 - 2526 SPONSORIZĂRI ŞI DONAŢII: SUMAR Douglass W.
    [Show full text]
  • Alessandro Cavagna Gli Alleati Di Bruto in Dacia Ei 'Koson'
    View metadata, citation and similar papers at core.ac.uk brought to you by CORE provided by OpenstarTs Alessandro Cavagna Gli alleati di Bruto in Dacia e i ‘Koson’ d’oro Appiano, nel IV libro delle Guerre Civili, ricorda che nel 42 a.C. Bruto e Cas- sio, prima degli scontri a Filippi, passarono in rassegna l’esercito: vengono così elencati, oltre agli effettivi romani, Celti e Iberi, Lusitani, Traci, Illiri, Partini, Tessali, Arabi, Medi, Parti, i re alleati e i tetrarchi dei Galati d’Asia1. Sono nume- rosi gli storici che, accanto alle forze ricordate da Appiano, hanno ritenuto che comparissero anche i Daci/Geti, sebbene essi non fossero esplicitamente men- zionati: la prova di un loro coinvolgimento proverrebbe dai cosiddetti ‘Koson’ (fig. 1), ossia monete d’oro che Bruto – secondo una consolidata tradizione di studi – avrebbe prodotto appositamente per pagare questi contingenti2. 1. La prima anomalia: l’impossibile lettura di KOΣΩN La prima menzione di queste monete viene comunemente rimandata a una lettera (datata al 31 agosto del 1520) che Erasmo da Rotterdam, allora a Lou- 1 App. civ. IV 88 (371-373): «[...] Bruto e Cassio mossero verso Eno e Maronea, e da lì a Lisimachia e Cardia che, come fossero delle porte, chiudono l’istmo del Chersoneso Tracico; il giorno successivo giunsero al golfo di Melas. Qui passarono in rassegna l’esercito: complessi- vamente avevano diciannove legioni di opliti, delle quali otto erano di Bruto e nove di Cassio, nessuna completa; poi all’incirca gli effettivi di due legioni, così che in totale risultavano circa ottantamila soldati.
    [Show full text]
  • Histoire Rou:\%Ìains Et De La Romanité Orientale Par N
    HISTOIRE ROU:\%ÌAINS ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE SOUS LES AUSPICES DE SA MAJESTE LE ROI CHARLES II PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL.I,PARTIE II _ LE SCEAU DE ROME BUCAREST x 9 3 7 PARTIE II LE SCEAU DE ROME LIVRE I LES CONQUERANTS CHAPITRE I PREMIER ACTE DE LA ROMANISATION Une nouvelle période dans l'histoire de ce monde, riche en mélanges, qui s'érige peu h peu en grandes synthèses dont se détachera une solide nation millénaire, s'ouvre par l'apparition de ceux qui rendent ainsi la visite, pendant quel- que temps si menafante, de Pyrrhus. La Macédoine n'eftait pas tombée, mais Rome était entrée dans le rae de celle-ci, qui n'était que celui d' Alexandre-le-Grand. Nous avons vu comment la pénétration de Rome dans les Balcans a commencé par les deux guerres d'Illyrie (229-228 et 219 avant J. Chr.), dont nous avons parléplushaut, en rapport avec les races aborigènes dans la Péninsule du Sud-Est Européen. Jusqu'au II-e siècle, Narona, Lissus, Salona, certaines iles avaient, sous le rapport romain, le méme caractère que, plus tard, h l'époque de la domination véni- tienne, ces localités eurent sous le rapport italien 1 Les guerres de Macédoine ont fait connaitre ensuite aux Romains tous les coins des vallées de l'Ouest de la Péninsule Balcanique, pendant la première moitié du II-e siècle. Bientôt, comme autrefois Athénes faisait venir ses servi- teurs de la Thrace 2, comme aujourd'hui les Vénitiens du Frioul ou les Roumains de Bucarest les font venir du pays des Szekler en Transylvanie ou ceux de Jassy de la Bucovine 'Voy.
    [Show full text]
  • Dio Chrysostom (707) Dowden, Ken
    View metadata, citation and similar papers at core.ac.uk brought to you by CORE provided by University of Birmingham Research Portal Dio Chrysostom (707) Dowden, Ken License: None: All rights reserved Document Version Peer reviewed version Citation for published version (Harvard): Dowden, K 2015, Dio Chrysostom (707). in I Worthington (ed.), Brills New Jacoby. Brill's New Jacoby, Brill. Link to publication on Research at Birmingham portal Publisher Rights Statement: Published in Brill's New Jacoby. Final version of record available online: http://referenceworks.brillonline.com/browse/brill-s-new-jacoby General rights Unless a licence is specified above, all rights (including copyright and moral rights) in this document are retained by the authors and/or the copyright holders. The express permission of the copyright holder must be obtained for any use of this material other than for purposes permitted by law. •Users may freely distribute the URL that is used to identify this publication. •Users may download and/or print one copy of the publication from the University of Birmingham research portal for the purpose of private study or non-commercial research. •User may use extracts from the document in line with the concept of ‘fair dealing’ under the Copyright, Designs and Patents Act 1988 (?) •Users may not further distribute the material nor use it for the purposes of commercial gain. Where a licence is displayed above, please note the terms and conditions of the licence govern your use of this document. When citing, please reference the published version. Take down policy While the University of Birmingham exercises care and attention in making items available there are rare occasions when an item has been uploaded in error or has been deemed to be commercially or otherwise sensitive.
    [Show full text]
  • Coson Sau Cotiso?
    COSON SAU COTISO? In biografia împăratului Augustus, Suetonius relatează o destul de bizară acuzaţie pe care M. Antonius i-o adusese cîndva colegului său de trium­ virat. ,,M. Antonius scribit, spune istoricul, primum eum Antonio filio despondisse Iuliam, dein Cotisoni Getarum regi, quo tempore sibi quoqu,e in vicem filiam regis in matrimonium petisset'•l (,,M. Antonius scrie că Octavianus a făgăduit-o pe Iulia mai întîi fiului său, Antonius, apoi lui Cotiso, regele geţilor, şi că tot atunci a cerut, în schimb, în căsătorie, chiar pentru el, pe fiica regelui"). Lăsînd la o parte lipsa de verosimilitate a aserţiunii, în care trebuie să vedem o încercare a rivalului viitorului împărat de a-l discredita pe acesta în ochii romanilor, vom observa că o serie de manuscrise, ce vor fi trecute în revistă mai jos, poartă, în locul cuvintelor Cotisoni Getarum regi, cuvintele Cosoni (sau Cosini) Getarum regi. în general, editorii textu­ lui au preferat lectura Cotisoni2, dar nu e mai puţin adevărat că nepotri­ virea manuscriselor ridică o problemă: Suetonius a vorbit despre regele get Cotiso sau despre regele get Coson? Cotiso mai apare în izvoarele latine. Poetul Horaţiu, contemporan cu acest dinast geto-dac, îi spune lui Mecena3 : ,,Mitte civiles super Urbe curas. Occidit Daci Cotisonis agmen". (.,Lasă grijile obşteşti pentru Cetate. Armata dacului Cotiso a pierit"), iar un comentar horaţian se exprimă astfel: ,,Occidit Daci Cotisonis agmen. Cotiso nomen regis Dacorum .. ." 4 (,,Armata dacului Cotiso a pierit. Cotiso este numele unui rege al dacilor ..."). în sfîrşit, Florus5 îl aminteşte pe 1 Suetonius, Aug., LXIII, 4. 2 De exemplu, ediţia lui C.
    [Show full text]
  • On the Origins of the Romanian People
    『地域政策研究』（高崎経済大学地域政策学会） 第７巻 第２号 2004年 10 月 17 頁～ 38 頁 On the Origins of the Romanian People Elena Taralunga TAMURA Abstract I have been often asked where I come from and I have realized that not much is known about Romania, its location, language and history. This paper is an examination of the roots of Romanian history. It is supported by official historical evidence and some of the data is approved by the Romanian Academy of History and Archeology, whereas other information is taken from different sources such as: history of religions, different reports from the Institute of Dacology, encyclopedias, and folklore resources. Statements on history can be eventually confirmed as well as denied when some new discovery happens. Also, in the case of writing a research paper on the ancient history of a country the lack of sufficient and explicit written evidence left to this day, can obstruct the discovering of facts that are correct, free from ambiguity and vacillation.This paper covers the early historical beginnings of the people that inhabited the territory of modern Romania to the time when the Roman Empire changed the country north of Danube into a Roman colony. This paper comprises: A geographical description of Romania History: the beginnings, An explanation of the meaning of the Pelasgians Definition of who the Thracians were. The Dacians and the Getae and who they were. The Dacian kings and among them the most important, Buerebista and Decebal The change of Dacia into a Roman colony Conclusion － 17 － Elena Taralunga TAMURA Introduction The historic magnitude of different peoples on the earth does not always radiate with the same intensity.
    [Show full text]
  • Anuarul Institutului De Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” “C.S
    ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR STUDIES IN SOCIAL SCIENCES AND HUMANITIES YEARBOOK XVII/2016 FOUNDING EDITOR: EDITORIAL BOARD: Vladimir OSIAC (University of Craiova, Acad. Dan BERINDEI (Romanian Academy, Romania) Romania); Acad. Dinu C. GIURESCU (Romanian EDITOR IN CHIEF: Academy, Romania); Cezar Gabriel AVRAM (C.S. Nicolăescu- Acad. Victor SPINEI (Romanian Academy, Plopşor Institute for Research in Social Studies Romania); and Humanities, Craiova, Romania) Nicolae PANEA (University of Craiova, DEPUTY EDITOR IN CHIEF: Romania); Mihaela BĂRBIERU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Lucian DINDIRICĂ (The Alexandru and Institute for Research in Social Studies and Aristia Aman County Library, Romania); Humanities, Craiova, Romania) Simona LAZĂR (C.S. Nicolăescu-Plopşor Institute for Research in Social Studies and INTERNATIONAL ADVISORY BOARD: Humanities, Craiova, Romania); Patrick CHARLOT (University of Bourgogne, Nicolae MIHAI (C.S. Nicolăescu-Plopşor France) Institute for Research in Social Studies and Shpakovskaya Marina ANATOLIEVNA Humanities, Craiova, Romania); (People's Friendship University of Russia); Ion MILITARU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Karina Paulina MARCZUK (University of Institute for Research in Social Studies and Warsaw, Poland); Humanities, Craiova, Romania); Teodora KALEYNSKA (Sf. Cyril and Sf. Şerban PĂTRAŞCU (C.S. Nicolăescu- Methodius University of VelikoTurnovo, Plopşor Institute for Research in Social Bulgaria); Studies and Humanities,
    [Show full text]