Marin Popescu-Spineni

Marin Popescu-Spineni

Marin Popescu-Spineni www.dacoromanica.ro , Marin Popescu-Spineni s-a nascut la 26 iunie 1900 in comuna Spineni, judetul Olt. A studiat la Facultatea de filosofie silitere din Bucuresti, la Paris silaBerlin. A fost profe- sor si director la liceul Mihai Vitea- zuldin Bucuresti,lascoliledin Ciolpani, Comana, Sintesti si con- ferentiar la Universitatea din Bucu- resti,Facultatea de geografie. in- cepind cu teza de doctorat Romania In istoria cartografiei pind la 1600, sustinuta in 1937, Marin Popescu- Spineni n-a pregetat de a scoate mereu la iveala tot ce putea con- tribuila dezvoltarea cunostin/elor geograficedesprepamintul si poporul roman, fiind singurul spe- cialistalnostru inprobleme de istoria geografiei sicartografiei. A publicat mai multelucrari, Intre care amintim :Contributiuni la isto- riaInvotämIntului superior (1928), Prime le manuale degeografieIn Koala romdneasca (1931),Institutii de Malta culturd(1932), Peidurea Rome Thiel(1938),Economiafares- Vera aRomaniei(1938),Geogra- fiaeconomicd asatuluiDreigq (1939), Geografi din secolele XV XVI (1942), Podgoria roman() (1945), Istoriageografiei,curslitografiat (1943 1945), Indexulbibliografic al geografiei (B.C.S., 1965). www.dacoromanica.ro ROMANIA IN IZVOARE GEOGRAFICE SI CARTOGRAFICE www.dacoromanica.ro Control §tiintific: C. C. GIURESCU, m. al Acad., dr. doc., prof. univ., N. AL. RADULESCU, dr. doc., prof. univ., I. I. RUSSU, dr. doc., R. VULPE, dr. doc., prof. univ. Redactor de carte: DOINA PAUNESCU www.dacoromanica.ro Dr. MARIN POPESCU-SPINENI ROMANIA IN IZVOARE GEOGRAFICE $1 CARTOGRAFICE Din antichitate pinä in pragul veacului nostru M Edifurathritific6§i enciclopedick Bucure§fi, 1978 www.dacoromanica.ro CTJVINT INAINTE Sintem in fata unei lucrari de geografie cu continut mai putin ob4nuit : Rondnia in izvoare geograficei cartografice. Cititorul este indreptatit sa gaseasca ad cit mai multe dintre aceste izvoare atit de importante pentru cunoa§terea in mod organizat a istoriei pa.mintuhii tarii noastre. Numele autorului, Marin Po- pescu-Spineni, cunoscut prin multe lucrari de istorielprivitoare la istoria geogra- fiei, §i mai ales a României in cartografia generalà, este o garantie a increderii cu care trebuie primita. Oricine i§i poate da seama cà nu este cel mai u§or lucru sä duci la bun sfir§it o opera cu o temá atit de vastà, intinsa in timp i spatiu. Pentru aceia care ar dori sä afle ad mai mult decit li se ofera, nu ma sfiesc sa spun de la inceput ca autorul 9i-a propus sa dea in acest volum o prezentare sin- teticâ a informatiilor de natura geografica §.1 cartografica despre teritoriul Roma- niei din vremurile cele mai vechi i pina spre sfir§itul secolului al XIX-lea. Istoria geografiei, care este firul Calàuzitor al autorului, aratg continutul complex al acestei §tiinte, a§a cum il intelegem noi astgzi §.1 pentru careo a.ezani intre pläcutele §tiinte umaniste. Graph6 in grece9te a avut foarte multe sensuri, intre care cel mai raspindit era a scrie" §i a desena", iar prin extindere a descrie". Unit cu gé pamint", ajunge sà insemne o disciplinä umana : gagraphia descrierea p6mintului". Aceasta explica de ce aproape toti geografii antichiatii in operele lor inteleg sa dea cit mai multe §i mai variate informatii despre pamint i despre oamenii care 11 locuiesc. Astazi ne intoarcem la acest vechi continut al geografiei care ne obliga la o sinteza a cuno§tintelor despre o anumitä regiune. Acestei conceptii antice, mai ales elena, Ii datoram noi astazi un numar important de date pe care §i le insu§esc §i le fructifica numeroase alte 9tiinte, cu mai multa sau mai redusä contingenta cu geografia, cum s-a crezut citva timp cind s-au despartit de ea unele 9tiinte noi. In perioadele care au urmat antichitatii, interesul acesta de cunoWere generala a pamintuluii a omului a intrat in declin. A urmat simplificarea de- scrierilor geograficei uneori reducerea lor la o harta. Informatia de natura is- torica n-a fost parásitä insà. Aceasta se vede §i din faptul ca." au copiat din scrierile geografilor antici §.1 a hartilor lor, care astfel au ajuns pina la noi. In ce prive§te evolutia geografiei din perioada postclasicäi pina in pragul secolului al XIX-lea credem ca este justa caracterizarea pe care a facut-o Simion Mehedinti in lectia sa inaugurala a cursului de geografie tinuta la universitate in 1901 : Geografia, D-lor, a fost pina in tirapurile din urma o §riinta descrip- tiva, cam in felul botaniceii zoologiei, cu singura deosebire cä acestea chiar in copilaria lor au fost inviorate de priveli§tea totdeauna insufletita a naturii vii, pe cind geografia pina mai acum vreo suta de ani iar pe unele locuri poatesi www.dacoromanica.ro CUVINT INAINTE 6 mai tirziu a fost o disciplina seaca, rezemata pe un obositor exercitiu al memo- riei. Nume i numere. 8i apoiiarasinumere i nume. Longitudinii latitudini, nume de munti, nume de virfuri de munti, de cimpii, de riuri, marl, strimtori, capuri, insule, ora§e, popoare cu un cuvint, dupa nimerita expresie a lui Pliniu, locorum nuda nomina : vorbe goale cu privire la locuri...i atit". Referindu-se apoi la dezvoltarea geografiei §tiintifice din a doua jumatate a secolului trecut, Mehedinti trage concluzia ca Din fericire geografia a scapat definitiv de robia vorbelor de§arte. Asemenea altor §tiinte ale naturii, ea a incercat 0 a izbutit sa depa.,easca descrierea pasiväi färä legatura cauzala a fenomenelor"i. Sint cuvintele celui dintii profesor roman de geografie in invatamintul superior 0 au servit de caláuza pentru toate generatiile de geografi care s-au format in secolul prezent. M. Popescu-Spineni, el insu0 discipol al lui Simion Mehedinti, face parte din seria acestor geografi. 8i el a imbinat studiul geografiei cu al istoriei, §tiinte care trebuie sä mearga totdeauna impreuna. in acest context este explicabil de ce, in lucrarea de fag, autorulsi-aindrep- tat atentia asupra a dou5. feluri de lucrari care s-au scris din antichitate pina la sfir0tul secolului trecut : lucrari de istorie, care in expunerile lor au dati referiri descriptive de natura geografica §i cartografica, i lucräri ale unor geografi care cautau, cu mijloacele care le stateau la indetnina dupa timpari, sa. arate fata pa- mintului, descrisa geografici exempli,ficata cartografic. Este lesne de inteles ca materialul, imensi intr-un caz i intr-altul, nu poate fi cuprins intr-o lucrare de proportiile celei de fata. in consecinta este explicabila lipsa unor nume 0 a unor opere care am fidorit sä le aflam aici. Dar mai este 0 un alt motiv, care apas5. mai greu asupra con0ii4ei noastre geografice:lipsa unor lucrari pregatitoare capabile sa inlesneasca o astfel de lucrare enciclopedica. Se §tie ea in 1875, cind a luat fiinta Societatea Geografica Romana, mi§carea geografica in tara noastra se reducea la foarte putin. in primal rind nu aveam geografi cu. o pregatire superioara, geografia fund numai ca disciplina §colara in invatamintul primar, iar nevoia cutioa§terii chiari numai sumare a trasa- turilor pregnante ale mediului inconjurator obliga pe cei care aveau preocupari geografice, aläturii concomitent cu activitatile specifice profesiunii lor, la anumite observatii, interpretarii consemnari de date. Da aceea, conform principiului universalitatii humboldtiene, care era dominant in acest sfir0t de secol, fundatorii gisprijinitorii societatii au fost carturari vestiti in domeniile lor de cercetare, dar in mod cert nu fail contingenta cu geografia : V. A. Ureche istoric, Al. Odo- bescu arheolog, Gr. 8tefanescu geolog,t. Hepites fizician §i meteorolog, dr. I. Felix medic, Barbu Constantinescu medic 0. a1ii. Scopul principal al Societatii era in primul rind de a provoca §i de a face ea ins1.0 studii pentru a ajunge la perfecta cunoTtintä a pamintului Tara Romane0i din toate directiunile geografice econotnice" iar mai tirziu de. a se elabora Dictionarzil geografic al Rom?iniei, sarcina de care s-a achitat in mod mai rank decit onorabil. Dar geografi in adevâratul inteles al cuvintului nu am avut decit dup5. trimiterea liii Simion Mehedinti la studii in strainatate 0. ulterior prin infiintarea catedrei de geografie la Universitatea din Bucure§ti. Prin forraarea de tineri geografi in tard sau in strainatate studiul geografiei a facut progrese insemnate mime cu rezonanta internationala au aparut 0 la noi. Informarile pe teme de cartografiei geografie istorica au ratnas insä mai in urma. Patent totti0 cita mime care au adus contributii apreciabile 0. in acest sector, ca V. A. Ureche, = S. MRDrNr. Obiectuli definifianea geografiei, in Convorbiri literare", XXIV (1901), p. 49. www.dacoromanica.ro 7 CUVINT INAINTE N. Docan, G. Valsan, V. Merutiu sau N. Gramadà. Dar aceste contributii erau Inca prea putine. in asemenea conditii autorul nostru a avut initiativa sa umple un gol mult resimtit. Cum geograful culegei noteaza descriptiv este de a§teptat sä aflam la el §tiri foarte variate privitoare nu numai la relieful pamintului, ci 0 la populatia utilizarea teritorinlui taril noastre in trecutul istoric.intr-un cuvint, tot ce este in legatura cu omul. Uneori, astfel de informatii nu le aflam in alte izvoare istorice. Daca ne referim. la cartografie sau harti, pe acestea, in afar5. de orientarea geografica pentru care sint acute, aflam adesea o bogata iconografie care de cele mai multe ori reda lucruri vazute de geograf sau de calator. Mai numeroase sint pe harti reprezentarile heraldice, totdeauna interesante, chiar cind dau na0ere la discutii. Limbajul heraldic a fost foarte raspindit pre- tutindeni 0. el a aparut mai intotdeauna inainte de a aparea alte izvoare istorice scrise. Amintesc aici leul atribuit Olteniei pe care il consemneaza Pierre Duval. Pe cit i-a fost posibil, Popescu-Spineni a cules 0 a redat, adesea in ins5.0 forma originalului, tot ce a aflat de la informatorii sai, cad nu totdeauna a putut merge direct la surse, ceea ce practic nu ar fi fost posibil, dat fiind numarul mare de limbi in care s-a scris. Este adevarat ca. pentru antichitate informarea este aproape exhaustiva.

View Full Text

Details

  • File Type
    pdf
  • Upload Time
    -
  • Content Languages
    English
  • Upload User
    Anonymous/Not logged-in
  • File Pages
    295 Page
  • File Size
    -

Download

Channel Download Status
Express Download Enable

Copyright

We respect the copyrights and intellectual property rights of all users. All uploaded documents are either original works of the uploader or authorized works of the rightful owners.

  • Not to be reproduced or distributed without explicit permission.
  • Not used for commercial purposes outside of approved use cases.
  • Not used to infringe on the rights of the original creators.
  • If you believe any content infringes your copyright, please contact us immediately.

Support

For help with questions, suggestions, or problems, please contact us