O LUPTĂ LITERARĂ

N. IORGA . =frd)f=li . r

o LUPTĂ LITERARĂ

= ARTICOLE .DIN ((SĂMĂNĂTORUL)) =

I ••

il V=VOLUMUL � l�Maiii1903 - Iulie 190 )

��__ __ d) � �

v ĂLEN1Î-DE=-MUNTE "Neamul Romănesc", Tipografie şi Legătorie de cărţI 1914.

N. IORGA '''

0LUPTA LITERARA = ARTICOLE DIN «SAMANATORULD =

r_____- VOLUMUL I (Maid 1903 Iulie 1905) .- ___f -w---yr

I IL

VALENII-DE-MUNTE Neamul Rominese", Tipografie 0 Legitorie de circi 1914.

PREFATA. Nu shit dacd vor ,fi find niulg suit pufini acei cari ar dori sei receteased articolele privitoare la culturd din Set- meindtorul" si apoi din Floarea Darurilor" si Neamul Romeinesc". Cele d'intiiiii ad fost urmdrite cu interes pe vremea lor, cind lucrurilese mai luait incd in serios qi eine le Picea era interesat suflete§te la dinsele. Acuma Oft cd e altfel. Dar tocmai de aceia reproduc aceste documente de credinfei. Cel d'intdifivolum apare In ceasuri grele,cu sumbre perspective. Recunosc rlacestnenoroc al sat, dar n'am ce-i face. Articolele biografice afard de cite-osceipare din ye- dere s'aft inläturat, ele aflindu-se in Oameni cari ad fost", carte apdrutd acum trei ani.

21 Octombre 1914.

CU PRILEJUL DISPARITIEI TRIBUNE!".

Printr'o hotärire a partidulul national romänesc din Ardeal §i par-Vle vecine, pe care-I represinta In lupta zilnica prin presa, Tribuna"., cea de la Sibiid, §i- a Incetat aparitia, dupa douazed §i unul de anT de via*. Dincolo de munV, acest fapt insemnat a Indreptat &duffle spre un noil ziar, care sa duca maT departe opera de raspindire §i Intrefmere a sentimentuluT na- .pnal, care era menirea Tribune". Dincoace, s'ail organisat manifestatil ale tinerimiT, care s'ad terminat prin ciocnirl de strada cu foAa publica, rall calauzitä fata de demonstrang cari nu prea avead un scop innaintea lor §i dintre cari uniT, mai desorientag, all crezut ca aduo un serviciu neamulul lor lovind In Ro- mini ca §i dIn§il, cepurtail uniforma teriT, si rupind de sus din balcoane o sabie pe care stä Intiparita monograma suveranuluT. Orlcum s'ar Impa4i gre§elile §i raspunderea Introeel ce all dat acest urn spec- tacol, lasind aceastä amintire care ar trebui et mai rapede uitata, nu e maT pAin adevarat di Tribuna"

2 0 lupta literara merita sa, fie comemorata prin fapte mat frumoasepi, iarast, prin cuvinte mat priceputei mat alese decit acelea, pe eft de ware, pe atit de exagerate, care s'aü pronuntat la Intrunirile de daunazt. Cad Tribuna"i..a avut zile mart ifolositoare In traiul sat, zile care vor figura. In istoria noroculut lipsel de noroc a milioanelor care cu jertfe grele 1st pastreaza rominitatea innaintea celor ce voiesc sli-o smulga. Cind ziarul romanesc din Sibiit luat avintul, el se arata, färä Indoialä, cel mat bine scris si mat matur cugetat dintre toate cite ieiapentru poporul nostru. Cel mat bunti mat destoinict din tinerimea noastra ardeleana at pus umarul, nu pentru crea o manoasa cariera, nict pentru deschide calea catre o situgdepolitica motivelecare in- deamnä pe cet mat mult,lziaristtdela not ci pentru ca datoria lor II chema la munch, saraciepi prigonire, in odaile, pe care nictun club nu le mobi- lase din banul contribuabililor,ale Tribune'. Multa vreme, pan& laprocesul Memorandulul" idupa aceastä inimoasä Infatisare Innaintea dusmanulut se- cular, s'at scris In foaia aceasta minunate articole de recunoastere, cugetarei lupta: articole de acelea ar- delenestf cu miez, fara podoabe usoare de stil, pe care le pune la Indämina mice lectura,tarä vorbe mart, care ascund goliciunea fondulut, fara sirete prefacert ale sinitirit. Acolo era lupta crincenai plina de its- pundert la capat statea amenda ruinatoare si In- chisoarea care opria lucruli ataca sana,tatea; acolo nu era parada, defilarea catre innaAimile ametitoare ale parvenirit, supt ochiul de indemn al patronulut in-

Cu prilejul disparitieI Tribune!" 3 teresat. Graiul romanesc lua supt condeiul acestor razboinicIalta viata: un grail catre teranl, preotl, dascall, invätatorl, 'catre fruntasiI umill al unuI popor ce nu-sl avea partea; cuvinte intelese orlcul, sintaxa vinjoasa; in toate spusele, simtul unel puterl marl, pe care cel ce scrie cauta s'o tie in frill, dar care izbuc- neste hate()expresie zguduitoare, kite() comparaie luminoasa, mergind ca un fulger de suflet la suflet. Articolele bune al fost scrise §i 'Ana la urma in acest stil, cu toate ca puterile scriitorilor nu mal oral cele de odinioara.

Partidul national alesese ca linie de conduita pasivitatea. Cu toata cartea populara §i plina, de invataminte a d-luIBrote,ceI mal multI dintre cetitoril acesteI reviste nu vor filamuritI asupra intelesuluI pasivitatiI politice a Rominilor de peste munti, si .se pot mingiia de altfel cu incredintarea di atitia marl politician! a! regatulul romin impartasesc, ma! mult sal mal putin, nestiinta lor. La intemeiarea dualis- mulul in monarchia vecina cu nol a Habsburgilor, la 1866-7, se unise, fara voia Rominilor§i Sasi lor, Ar- dealul, fost principat autonom din secolul al XVI-lea incoace si luat de Casa de Austria de la Turcl, cari eral suzeranil teril, abia la sfIrsitul veaculuf al XVII-lea, cu Ungaria, care cazuse prin mostenire aceleia§l Case cu mat mult de un veac in urma. Pentru ca nemul- tamirea celor doua neamurl neungurestl ale Ardea- luluI, acelea care aveal numarul, bogatia, puterea de tot felul, sa nu se oata, da la iveala pe calea, deschisa prin Constitutie, a alegerilor, legea cea veche

4 0 lupta, literara

electorala, maf restrinsa, decit cea din Ungaria §i destul de neclara pentru a putea fi talmacitá dupa interesul puternicilor, fu lasata. In vigoare; Guvernul, represin- tantul natiunif dominante, putea sail alcatuiasca, apol circumscriptiile, cercurile electorale cum voia, potri- vindu-le a§a Inc It nemultämitifsa, nu poata birui, 0, In sfir§it, pana, maf daunazf cumpärätorul de voturf era stapInul alegerilor In Ungaria, §i. eine nu voia sa-1 primeasca banul §i avea Indrazneala sa, nu asculte de poruncile venite de sus, gäsia In cale pusca jandar- muluf, care §tie . ct viata unuf opincar de Valah nu costa ma de malt. Inastfel de Imprejurarf, Rominif aveaal datoria de cuviinta de a lasa sa treaca vremile, apele furioase peste piatra, peste vechea marmura ne- clintita a neamuluf lor. A nu colabora la comedle, li se impunea. Intemeietorif Tribunef"ail inteles Ins& ca o cale nu li se poate Inchide: aceia prin care se raspInde§te viata sufleteasca Intr'un popor, si. din care apof cresc, se innalta §i. Infloresc toate celelalte,calea culturif. All scos ziarul literar pe ling a.celpolitic, all adaus apof si o biblioteca, a saraculuf, si ail avut drept lu- cratorf la aceastä mare misiune scriitorl ca Gheorghe Co§buc §i. Ioan Slavid. Gindul cinstit, simtirea nepre- facuta §i vorba curata s'at coborIt prin cartuliile Tri- bunef" pe masa simpluluf satean, aratIndu-f ca, §i In limba luf se pbate culege toata Invatatura qi Indeplini toata frumuseta.

Viltorileprigonirilorail smuls si dus departe, pe pamintul nostru de adapostire, unde primim ranitif,

Cu priejul disparitie Tribune` 5 cad nu putem merge algturl cu luptatoriI ce se apgrä, pe vechil tribuni§tle. Zile le marl de intelegere depling s'ad incheiat in rdeal, cind fanaticif ideiT de partid din Romania, conducgtoril vesniculul razbohl civil In fgtarnice forme constitutionale. §i-adl cgutat ajutoare acolo unde trebuie sg se ducei necontenit ajutorul nostru al tuturora. Ca §i partidul national, ca §i spiritul cel bun §i Increderea vremilor fericite, Tri- buna" a scazuti eai ajunse a represinta sucursala until partid din regat tatg, en alt ziar, ocrotit de partidul cellalt: o dihonie pe atit de nenorocitg, pe cit de lipsitg de orIce inteles. Cind, pe urma, relatdiles'at implcat oarecum, vechea adunare a rindurilor in jurul ziaruluT din Sibiiü tot nu s'a maT putut face, §i polemica, Intru citva innabu§ita, a urmat, spre paguba tuturora. In välmg§ag se maT uitase, aproape cu totul, Inca ceva: cultul literaturil nationale.

*** Gonita din urma fgrg incetare, de procese care-I cautail. moartea, Tribuna" a disparut. Un alt ziar IT va lua, mine, locul. Ace la va putea fi maT fericit in doug priving hotäritoare: de el nu se va lega nick) amintire de vrajba, intro fratI§i,far& indoiala, con- ducatoriT luT vor avea ca indreptar de cgpetenie cg, In cultura until popor I§I are radacinile viitorul luT ca decT, innainte de toate se incepe prin a§ternerea acesteT culturT. 4 Maiü 1903.

II.

0 NOUA EPOCA DE CULTURA.

State pot trAi far& ideal: o ma§inA complicatä care-§t ajunge tinta prin mersulel far& gre§, o asociatie de interese care le multäme§te Indestulätor §i nu trebuie sä fie dee desfacuta. Avem astfel de societ&tt de consum" In Belgia, In Svitera, In State le-Unite, §i Inca se mat adaug oarecare amintirl In trecut, de jertfe aduse Impreun& 0 de biruinte, supt acela.§1 steag, ale stramo§ilor, ce nu traiall Inca pentru realisarea cf§ti- gulut material. Dar, cind Statul de acest fel cre§te puternic, märet prin bogltia ce se descopere, se pre- lucreazä, se räspinde§te, atuncl nevoia until ideal, a unlit ideal politic macar, se ive§te de la sine pentru a Indrepta prisosul de putere general& ce amine din puterile individuale §i. sociale cheltuite pentru scopurt mat restrinse §i mat joase: astfel a rasarit da.unlzt, la auzul imnurilor de bucurie pentru cucerirea Met §i. a Filipinelor, pentru strivirea unet vecbt flote, unet glorioase armate, ideia imperial& In viata, pan& atund numal cu tinte economice, a Statelor-Unite.

0 noua epoca de cultura 7

Dar un popor trebuie sä aiba culmI luminoase dupa, care sa se indrepte, catre care uitIndu-se, sa afle un Indemn la lucru §i o mingiiere insuferint,I. Aceasta tie ea, poporul e Ingradit de hotarele unul Stat national desavirsit incheiat,fie ca Statulcare-I poarta numele e pentru dinsul o cet5tuie de pregatire §i a§- teptare cum e Romania pentru RomInime, fie ea, precum se intimpla cu nenoroci#I PolonI, Statul lipse§te cu totul, a trecut in minile Incle§tate de lacomie ale unuia sad maI multor cuceritort In Romania noastra libera, In Regat avem trasurI, primblarI, alergari, balud, gazete, poeg simboli§tI ', societat,I §i cluburl pentru ceia ce se nume§te politica" (§i e, am spus-o, razboidcivil), avem reviste, foarte multe legY, §i purarif model. Le ad §i alte popoare. Dar acelea mal au §i un ideal ultim, o tinta, mat in- departata. 0 avem nol? Am descoperit-o In zare §i n'am mal pierdut-o din ochi ? Sad nu-I simtim nevoia? Orl poate vedem stelevesnice, binefacatoare, in fo- curile nebune ce chiama pe drumetI spre adincul ucigator al ba4ilor, al prapastiilor de ape?

Daca, Intrebal pe cineva la 1830 care e idealul po- poruluI romanese, acel care se poate atinge §i pentru care se aduna, se gramadesc silinVle, el ar fi raspuns: alcatuirea prin munca frateasca, la care Sint primite §1 puterile slabe, numaI dor adevarat pentru lucru sa fie, a uneI literaturl nationale, Inteo limb& buna, cu un scris usor, primit de toata, lumea, Inteo

1 Era ei atunci ridicule spet,A... Uncle e inovarea,'fa,rog?

8 0 lupta, literara

directie de Inviere a neamuluT. Spre acest scop s'ail sträduit frunta.liT vremurior de atund, si at fost as- cultag, fiindca, spuneat lucrurl Intelepte, MIA gind la din§iT, la faima 0 interesele lor trecatoare, 0 eT ail invins. Aceia§lintrebare ar fi primit peste vre-o zece, doutzecT de anT alt raspuns: ni trebuie scuturarea juguluT stä- piniriT stitine, cel rusesc dincoace de mung, cel unguresc dincolo; ni trebuie Innältarea prin me§terT ini- mo§T 0 cumintl, prin mult,T muncitorl plinT de rivnä cinstita; a uneT Rom nil mart, unite, care sa InfAiseze In hotare pazite de ostasT Intelegerea In gIndurT care se Indeplinise Intro tog ceT ce vorbiat acela§T grail S'a dat lupta in jurul acestul steag, lupta In jurul carturarilor: pe steagul roq sträluciail hist acelea§T icoane ca 0 pe steagul alb. Dupa silintl Indelungate, adesea Intrerupte prin neintelegerT vrednice de plins, dar ell Intelegere totu§l In ceasul hotaritor al asaltu- rilor,s'a ajunsla intemeiarearegatulul RomänieT dintre Carpati §i Dunäre, iar, dincolo, la Innoirea Mi- tropoliilor ce ni calauzesc neamul cu crucea care inseamna §i dreptate, §i la injghebarea unuT partid national, care traie§te Inca macar in inimI. Aceste lucrurl s'at facut panä pe la 1880. Atuncl luptatoril nu mai avurä, aid, In fata, un du§man ct- ruia st-I poata smulge biruinta. Intrebarea uneT In- dreptarT se puse din not In mintea conducgtorilor sat celor cari credeat ca sint chemat,I a conduce In generatia lor. Dar raspunsul nu mal fu, ca odinioart, acela§T, pornit din intelegerea adevaratelor §icelor maT grabnice novel ale neamulul.

0 noua epoca de cultura 9

Unii propusera ca tinta largirea libertAilor publice pAna la desavir§ita anarhie a patimilor, intereselor §i. vanitAtilor desik4uite in voie. Al VI se gindia ca se cuvine a realisa §i la noi ideilesocialismuluf industrial contemporan, care Imbraca intr'o doctrina aspi- ratiile unel clase de muncitorf nedreptatitj, af ora§elor §i ai minelor din pämint, pe care noi n'o avem. Din potriva, o a treia categorie vAzu fericirea noastra In evolut;ia unor partide care sa se stinghereasca la lucru, sa se spioneze, sä se cleveteascA, sa-§1 faca zile amare, sa se pingareasca, umbrind in mintea privitorilor ideile fundamentale ale moralei §i Onind pe loc puterile neamului acolo unde ele s'ar ii putut desfa§ura mai larg. N'ail lipsit nici de aceia cariail spus ca menirea noastra e acum sa facem bogAie, bogM.ie multa, americana, cartaginesâ, evreiasca-modernA, ba- bilonica, pentru ciocoil-boierf, pentru boieril-ciocoi §i pentru. toate liftele fläminde de ci§tig ale lumii: capitalurile sträine", va rog. Ca ideaiisti, s'all Infati§at, In sfir§it, oameni cari credeail a pot prinde Ardealul ceva mare, abstract, uncle sint frati ghe ghincolo", buni de anexat ca sa fie mai multe slujbe!, ca pot prinde Ardealul in virful unuf tricolor de parada., in cursul unef primblarl zgomotoase pe strade pline de curio§T, ce Opa §i el pentru ca nu inteleg...

Pareri gre§ite, momeli, mofturi §i fleacurl! Libertatl avem destule: ramine sa le coborim In moravuri. Socialismul trebuie Inlocuit la nof printr'o politica de dreptate, de cainO, de buna frAie fa0, de mo§ul §i badea din satul fltra bogAie §i fara cultura,

10 0 lupt& literara care se incovoaie supt povara trindaviel si zadarnicel noastre fuduliI. Munca straina nu Innainteaz& neamurile, fie ca se infatiseaza in literatura, stiinta, art& de export, fie ca ea se aduce ingramadita in semnul, In simbolul aurulul ce sung. lar Ardealul nu se iea, nu se cucereste, nu se anexeaza, ca Insulele Filipine, o tined zgomotos1 cu steagurT copilare§tI; ci undeva, departe de tot, pluteste in aierul de argint al idealulul icoana Intregulul neam reintregit, adus, adeca, in timpurl de lumina, acolo unde fusese In vremurile sal- bataciel fara stapin! In aceast& clipa n'avem nimic de cucerit, nimic de adaus: visatoril pericu1o§1 cari merg cu oar-if Inchisl pe margenea zidurilor prapastuite, fermecat1 de luna, sa nu fie luat1 de nimen1 drept calauzl. In miscarea noastra politica, e un timp de oprire, care va tinea poate multa vreme Inca. Ce e de facut aicl, Innauntru, in Regat, result& din formele constit4onale capatate, §i nu poate fi un ideal, un labarum pentru o generatie noua. Ce avem de Mout Innainte de toate, e purificarea, intregirea, Innaintarea, si mal ales raspindirea culturil noastre. Avem In Romania un Stat pentru tot!, §i o cultura pentru boieri1 §i parvenitil din functit Avem un Stat national ma 0 cultura nationala,ci cu o spoiala straina, frantuzeasca. Avem visul de unire nationala In aceia§1 forma politica, 11 leganam In vorbe, si. nu-1 chemam la not prin fapte: hotarele maI shit Inca hotare pentru cultura noastra. Ne dorim unit1 la un loc, si nu ne cunoastem nicl de cum.

0 nouh epoch de culturti, 11

A§a sint lucrurile,§i nu mal pot dura, asa, fiinda altfel tot ce avem se va risipi in vint. Ni trebuie cul- turh tuturora, de sus pänä jos, dintr'un hotar al Ro- minima pänä la altul, o cultura, care sh fie a noasträ, càrT pe rindurile inspirateale chrora sh cadh de o potriva lacrima Innaltel, bogatel doamne §i a shtencii, chrti smulse de mini nerahdätoare pAnà unde rasunh graiul acestuf neam. Jos nemernica biiguiala strain& din saloanele cosmopolite, pentru intretinerea chrora curg sudori de singe pe lanurile muncite din gred, jos chrtuliile de simtire falsificath §i de conruptie, cu care Apusul otrave§te erT nepricepute, jos maimuthria nelegiuit ! 0 nouh epoch de cultura, trebuie sh inceaph pentru not Trebuie, sail altfel vom muri! §i e phcat , cad rinduri lungi de stramo§T cinstiti ni stall In urma§i n'avem dreptul sh ni Insträinhm copiii! 48 Maid 1903.

Ill-

DARt DE SEAMIL

Ilarie Chendi. Preluda Articole §i cercetari literare. Bucuresti 1903. 1 vol. 8°, 214 pp. Volumul aparut acum al d-lui Chendi (titlul: Pre- ludii" e prea cautat, criticul nefiind, ca poetul, acela care preludiaza", o pasare cintatoare sad, casul po- eVlor rai, o pasare croncanitoare, cotcodacitoare) cuprinde articole ce ad aparut prin reviste §i. culegerl. Autorul lor a facut Insa bine ca le-a adunat: ele con- stituie in adevar carta de visita, prin care d. Chendi se introduce In ce s'ar putea numi cenaculul, ceia ce inseamna: cina cea de taina a scriitorilor romint Nu zic: alscriitorilor romini de talent (ce e aceia talent q1 ce nu e ? Si e a§a de vechid cuvintul!), ci al scriitorior romini cuviincio§I, carora unii li pot da sfaturl, iar alp pot sti, le primeasca fara suparare de la din§iI (chiar daca ar fi crudul, dar prietenescul sfat de a nu scrie). Un articol singur studiaza ceva din literatura germana. Celelalte Inseamna puncte noua de vedere cu

Dari de seam& 13

privire la Eminescu cu reproduceri din admirabilele lul inedite , la Creanga, constat& curentesail.di- rec.tiI 0 lovesc In reputati1 care, in cele mai multe casurl, sint, in adevär, cu totul neindreptaMte. D. Chendi e Ardelean, 0 are toate InsuOrile Arde- leanului: vorbe0e numaI dupa ce se informeazä, ju- dec& cinstit in sufletul s&A 0 spune f&r& gal& ce crede. De 0 n'are diploma universitara 0 e un modest functionar al Academid, el se arat& foarte cetit; e 0 un om de gust, Mr& sa alba, fumurile acelor ce intro noT, cestia de aid, 10 atribuie aceastl calitate. Innaintea ochilor sai el are un ideal, care e idealul de adevarata cultur&, specific& nouA, pe care-1 Imp&rtasim cu toVi. Ar mat fi un punct de discutat: e d. Chendi 0 un om harnic ?In privin0 aceasta Wept sä-mi fac o pärere. 18 Maiü 1903.

IV.

TRADUCERI.

Se ceteste multa literatura straina la nol, dar MIA alegere i ntr'o singura lirnbä, cea francesä. Se intimpla ca, aceasta literatura francesa, cu toate Insu- §irile eT incontestabile de uurin i armonie in forma, ei a fost totdeauna artificiala. Se maI IntImpla ca literatura francesa cea maT noua nu represinta una din epocele cele maT fericite din desvoltarea literaturil poporuluT frances: talentele marl lipsesui drumurl netede nu vede nimenT. In sfir§it, literatura francesa nu poate exercita in- fluen0 de care avem mal multa nevoie, pentru a ne forma ca popor adevaratcivilisat: influena educa- tiva, morala,---Intr'alt sens decit morala conveapnala. Daca am cetit multa literatura francesa In fraut,u- ze§te, n'am facutitraducerl buneiimbielsugate nicl din frant,uze§te, fiindca ne Indreptam direct la originale. Departe In trecut, batrinul Eliad Incepuse, cu cita §tiint,ai pricepere avea, intaia serie rAionala de traducerl. Intiurirea lor a fost, fara Indoiala, puter-

Traduceri 15 nica In mi§carea poetic& originala ce a venit pe urma. Apol traducerile s'alloprit aproape cutotul. Numai dupa, mutt& trecere de timp, cind, cu innalte §i seri- oase scopurl culturale, s'a alcatuit Junimea" din Ia§l, din oameni intr'adevar luminati,s'ail pornit traducerile din literatura germana, cele mal putine bune, celelalte avInd macar meritul de a fi revelat o puternica, literatura unel colonil culturale francese. Apol §i acest curent s a stins. Acum In urma, d. Co§buc a ci§tigat dreptul la re- cunostina neamului nostru prin traducerile sale, mai ales prin acelea din clasici, pe care n'am fost In stare sä, le Ir4elegem si sa le pre.Wim indeajuns. D. V1ahu0 a tradus frumos mai multe din poesiile Adel Negri, care n'are Ins& In Italia faima pe care am fi dispu§1 sa i-o atribuim, judecind dupa caracterul armonios al traducerilor pomenite. Dintre poetil eel mai tineri, Murnu a reprodus bine pe Homer, iar aici in Samanatorul" §i aiurea Iosif a dovedit §i prin traduceri din limba germana elastici- tatea cuprinzatoare a versulul sal Totu§1 pe aceastä cale care trebuie strabatuta pana la capat pentru ca noua noastra cultura sa sefor- meze pe o Intelegere larga a tuturor marilor culturl ale omenirii, trebuie sa cheltuim Inca multe silinti. E Intreaga literatura englesa, adinca, bogata §i sin- eel* din care putem zice ca nu §tim Inca nimic, desi nicluna nu e in stare sä formeze spiritul mai mult decit dInsa. Cu traducerile din limba germana abia s'a inceput. Ca, exista o literatura italiana de o putere de viata

16 0 lupta literara

neobi§nuita, ca in Spania se poategasi§i. altceva, in ordinea culturiT, decit diplome ieftene pentru am- bitil marl si latinism de parada, ca in Nordul danes, suedes, norvegian chiar in afara de Ibsen §i Strind- berg e o viat,a originala a spirituluI, ce §tim noT din toate acestea ? Din literaturile slave, cea polona, ridicata, la o atit de mare inna4ime prin puternicul talent al lul Sien- kiewicz, cea ruseasca, ce se desfapara, maT ales prin activitatea unuI§ir de romancierI de Intaiul rind, cunoa§tem doar ce s'a tradus la Paris de librarl speculant,l, cari ad .inserviciullor femel sarace §i studeng fara mijloace. Traducerile, cu mult superioare §i. neasamanat mal bogate, pe care le ad Germanil, 'Amin straine la nol, cari sintem cu atit maT strait:II (aid färä vina noastra) cleo,rigintql. In privin0 literaturilor maI marunte, ignorarea poate gasi maI lesne o indreptatire. Samánatorul", §i. in fasa de astazI ca §1 In cele ce a strabatut pang, acum, nu serveste nicIo patima pentru faima u§oara, nicIo josnica dorinta de ci§tig, ci vine, ca o Incercare din inima curata, sa lucreze Intru indeplinirea unel datoril de care pot fugi numaI aceia dintre scriitorlO. oameniT de carte cari n'ad o ideie clara despre rostul lucrurior. El vrea sa, ajute la intemeiarea uneI con§tiint,T naMonale Intinse, uneI cul- tuff adincl §i. sanatoase. Celor ce lucreaza aid, lis'a parut cà talmacirea graiulul strain,chid cuprinde, frumos, un adevar 0 lucreaza spre bine, nu e fara folos. De aceia se intemeiaza aid o rubric& de traducerT.

Traducer! 17

Cine va putea In versurl, va face In versurl §i va iscali; cine nu, va tilcui In prosa,si nu-§I va aminti numele pentru o osteneala placqta, In care originalitatea n'are unde sa se manifesto.

25 Naill 1903.

CULTURA NATIONALA. SI SUROGATELE Et: CULTURA PATRIOTICAI CEA OFICIALA.

Cuvintele: cultura nationalä" all darul de a speria pe multä lume. Unil vld In ele un fel de ofensA, per- sonalà, o amintire nepläcutA a unei recente origini transdanubiene, orl extra-europene si, dintr'un sentiment pios fa0 de páriOI si ceIlalt,I innaintasl at lor, ei se revoltä lmpotriva unef formule ce disparuse un timp cu totul din circulAie. Fireste el acestI intere- santl neofiV al rominismuluI festiv si budgetar null vor face spite, neamului 'Ana la Cleon Atenianul sail Ong la Asparuc Bulgarul oil pan& la patriarhil color doulsprezece triburi, ci el vor pomeni cu acea gravi- tate care sede bine, tinerilor ca si bltrinilor, despre axioma, stabilitä de multA vreme, de oamenl supe- riorl din tail, si din sträin&tate, c6, literatura (poesie+ roman sell nuvelä: asta e literatura pentru amantif sublimi aI Frumosului cu litera mare), cl literatura e decl arta, cA arta e internationalA, intersecularl, sta- Ma de toate josnicele nqiunI ale relativulul, adecä

Cultura national& §i surogatele el 19 ale concretulul §i realulul, In care totql se infig, cu cit mal adinc, cu atit maT folositor§i maT trainic, strabatatoarele rädlcinl ale vietil. Dar e a§a ie distins s&-tl dal ochil poste cap, sä iel o atitudine mis- tick de martir al cugetaril, §i sa §opte§tl in extas ea: in afar& de orice se vede, se aude, se pipaie, se cugeta adeca §i se simte, e undeva o fantorna incolora, inodor& §i insipidä, care tocmal de aceia e etern& §i sublim de inutila. Dar sint oamenl cari, far& sa alba ratiunT care se tin de etnografie, privesc cu du§mänie, cu Ingrijorare orice indemn catre o literaturk o artk o cultura romaneasca.i acestora asemenea sentimente pot sä li vie de la generalitatT filosofice rAt. intelese. La multi Ins& se amesteca reminiscente, mal nouä sall mal vechl, din trecutul nostru cultural, pentru a-I indemna la impotrivirea fat& de un curent care e de dorit sl biruiasca. Pentru eT literatura national& e in legatura cu tot patriotismul de irozi care se stinge supt ochil no§tri In zdrentele-I pestrite, de §arlatan, scottnd bles- tome de melodrama.titl: dramele istorice, In care figurile marl ale trecutulul slut personificate prin actorl far& culturg §iintelegere, cari cinta sail striga accente de patima falsk expresia unor gindurl upare ; tablourile nationale, in careacelea§l figurl se Infati- §eaza In atitudinile räzboinice ale soldatilor de lemn, atuncl dud sentimente innalte se poarta supt pieptul lor rotunjit, vapsit cu albastru inchis; conferintile patriotice, In care apostoll cu dragoste de neam I§T zgirie, f§1 frig coardele vocale, prin care null gAsesc locul destul de rapede valurile de foc ale unel eloc-

20 0 lupt& literal-A vente de Mosti bieioamenl, cariallsuferit pe urma acestel directil, II fac cruce insplimintatl si spun cuvinte de ap&rare impotrivaprimejdiel... Se mal gindesc acestI oamenl sincerii cinstitl cari nu vreat. sä aud& de cultur& national& la so- 'cietAtile anonime pentru cultura patriotismulul romin, la unele discursurl de Zece Mait", la multele forme in care se imbracA, faxo, s& fie in largul luf nici intr'una, patriotismul oficial, care pentru cuvintei de- claratiI d& certificate, medaliTi innaintAri, patriotismul revistelor MinisteriuluI de Instructie, impus prin circulare atre functionarl si constatat prin rapoartele inspectorilor.

Cultura national& n'are a face ins& cu lucrurileall cAror rost la nol a fost lAmurit mal sus. Profanatoril de Voevozl, minjitoril de pinze, dervisit urlAtorl al conferintilor, aceia represint& altceva, un fenomen care se poate manifestal cu mal mult adevar, cu mal multa masura, care poate aduce la lumina si opere frumoase. E curentul patriotic, care produce literatur&i cultura patrioticd. Este un popor in Europa care posed& o bogata.ii- teraturpatriotica, relativ cea maI bogata din cite se cunosc: poporul unguresc. De mal bine de o jumatate de veac, Unguril traiesc o viat& de frigurl, stapinitat de monomania patriotismuluI, si tot ce scrffi el, ca§i tot ce fac, are, innainte de toate, scopul de a arAtai c& In cuprinsul regatuluI Magyarorszag" traiesc oa- menIcarilTiubesc tara de nastere maI mult decit orIce. Ins& UnguriT n'a6,cit despre asta, o culturt.

Cultura national&i surogatele ei 21 nationalg: tot ce LI ascris, zugrgvit, cintati sculptat pang astazi e mai mult un rgsunet alliteraturil§i artei germane, sal. al literaturiii artei europene In genere. Vorbele sint nationale; fondul e de Imprumut: sentimentalitatea ramine, cu toata, schimbarea de haine, de nume, degrail, straing. E oculturg care se poate 1ntemeia foarte rgpede, aceasta;i Intre fruntasii ei IT poate gasi locul orice cumparat al Ungurimit stapinitoare, (nice täggduitor al singelui sal. E o cultura utilitarg, o arma de luptgpolitic&. Cultura stampilatg de Ministeril se Imbratiseazg, se Intemeiazg" si mai rapede, caci Invätätorii, institu- torii, profesoril, eleviiati nevoie de rapoartele favo- rabile ale inspectorilor, de notele bune ale dascglilor. Ca Minerva ea poate apgrea gata Innarmata din ere- ierul unui Joe, dar ea se poate pierde tot asa de lesne ca fantasia unui visätor. Cultura acqasta oficiala nu face nici cit cultura patrioticg: ea porneste din interese mai midi, mai banale, irepresintg§i mai putin. Cind 'Msa un popor 10 da seam& cg viata ce bate In milioane de Mimi, ce lumineaza In milioane de ming nu se asamgng cu viata altor neamuriicg, e vrednicg sg, fie pastrata pentru desävirsireai armonia lumii, cä ea cere forme particulare pentru a fi sta- tornicitg, recunoscutgi admiratg, cind, dupg multe cercetäri rgbdatoarei puternice avInturi, aceste forme se aflä,i cind individualitatea, neaparata, a fiecgrui scriitor sail artist se desface din acest fond adinc§i larg al rase sale, constientä de Insusirile ei, atunci trgieste cultura nationald.

22 0 lupta literara.

Pe aceasta, oglinda firifintreguluT nostru popor, n'am avut-o Inca pe deplin, 0 in intemeiarea el ar sta, pentru timpurile de astäzI, legitimarea existenteT noastre, dreptul de a trAi deosebig de State mai mail §i de popoare mal puternice. 1 Iunie 1903.

VI.

LITERATURA FALSA.

Fenomenele literare ce se petrec in 0,ra noastra, de o bucatä de vreme sint in adevax unice,§i. cea maI mare fantasie caricaturalä de aiurea nu le-ar putea inventa. Al &turf de un curent intelectual s&- natos, normal silogic, care stä In legaturA cu In- treaga noastr& desvoltare sufleteascä, apar, nu In un- ghiurI de umbrA, ca aiurea, unde pot rästiri, pentru pAinä vreme, buruienl stric&toare, ci In plina luminä a ziarelor, a revistelor mart §i raspfndite, lucrärl de pretinsa arta, §i. cugetare, care nu §i-ar fi avut locul daclt Intr'un Indepartat moment al Inceputurilor sad nu s'ar potrivi decit cu putreziciunea general& a uneI civilisaVI Imbatrinite '. Pe de o parte, efebI plan:MAI din vAil infame, cu care se laudl, bale0I cu cre§terea nedes&vIr§itä, fugarl al qcolilor,fructe secI,al c&ror cuvInt, Mr& putere de talent, n'a str&b&tut la urechile publiculul,

1 $i azI!

24 0 luptg literarg

tog ace§tia, legag prin pgcate, prin neajunsurile fiintii lor, prin acelasi avint nebun cgtre o glorie care nici aid nu se lasg cuceritä de asemenea feV-frumosl, pro- clamg formule de artg nesängtoasä §i. bältäcgiesc, bu- curofg peste mgsurg, in apele necurate ce chiarag astfel de vie0itoare nenorocite. Fgrg Indoialä ca, lumea nu li invat.g nick) data numele §i nu li deschide niciodata cartile de zapaceall §i desfrit ; dar rämine totusi un lucru vrednic de luare aminte §i de osindä cg asemenea scriitorl" mai gig, cernealg de tipar§i hirtie pentru a transmite altor timpuri cuno§tina nepriceperil §i. perversiunil lor. Late() .t.arg care nu prea aratg cg are nevoie macar de literaturg bung, e de mirare totusl ca gologanii aruncag acestor oamenl ajung pentru a sprijini ceia ce numai el pot numi o revista". Alaturl Insg de aceastg literatura infamg, existg o alta, care e siea stricgtoare,dar, infAisIndu-se In forme obi§nuite, nu se inlatura, ca literatura cealaltg, de la cetirea celor d'intait rindurf. Oameni foarte cum se cade, oameni inteligeng chiar, ocupind o situa0e onorabilä in societate, sint mu§catj de §erpele ispitel glorief si, lgsind ocupatil pentru care gilt In adevar potrivit,l, pgrasind cercuI restrins care poate admira In convorbirl de familie o vorbg de spirit,o nuan0 poeticg a graiulul, se arunca, Mx& nicio indreptgOre a unul talent ce stapine§te §i ming sufletul, Innaintea publicului, cgruia i se presinta ca poeV, ca ginditori, ca oamenl de §tiin0. Un prieten, un sfAtuitor se ggse§te pentru a presinta pe inceptor, far& ca acest prieten §i sfatuitor sä priceapg ce e frumos §i ce nu

Literatura falsa 25

e frumos, ce e invätatura adevarata §i. ce e savautlic fal§, u§or, ieften; iar in altecasurl presintatorul lucreaz& numal din ceia ce se nume§te, destul de urit, complesenta, fara, a se gindi ca e mare lucru sa, recuno§tf innaintea tuturora o descoperire de adevar sat o intrupare de frumuseta. Publicul nostru cete§te putin, ginde§te si judeca §i. mal putin.Si iata astfel Inca unul carell iea locul!titrefruntasil intelectuall al neamulul. Si. de cele maI multe orl'41vine a§a de grea sa impra§tiI ilusiile ce s'at format!Sint atitia cari ti-ar pune In spinare cinestie ce motive, sat te-ar tinea de rat ca al jignit sentimente ce se cuvenia sä fie crutate... Aceste lucrurl iml veniat din not in minte la cetirea dramel Chiajna §i Ion-Voda cel Cumplit", cu care se deschide n-1 4 din Revista Idea listasi care poarta ca iscalitura, un pseudonim ce se Intilne§te dese orl de vre-o dol anl Incoace: Riria. Drama nu e nicI macar rea, ci nula, ca si Intreaga activitate poetic& a acestul autor; parerea aceasta o au tog oamenil ce se pricep cit de putin In literatura, §i totu§l §i. el §i et ne-am sfiit multa vreme sa tiparim aceasta parere. Ins& e bine ca lucrul sa se spuie odatä, pentru a curma, daca putem nadajdui, incercarl literare care nu pot izbuti§i a lasa innaintea cetitorilor numal poetI adevarat,l, urmas1 autenticl aYuntil Alecsandri 0 Eminescu: Vlahutä, Co§buc, Iosif §i. citiva cari vor putea fi numitl mine. * ** Drama cu acest ciudat titlu Indoit vrea sa zugra-

26 0 lupta literara veasca zguduitoarea cariera a until fecior domnesc din florf, intaia pribeag in lume, pe drumurf de vitejie, apof stringator de bogatif, Inca, mai tirziil cuceritorul prin banf al until Scaun domnesc, iar la urma, luptator impotriva Turcilor, cari-I cereaa ce nu era in stare O. deie, sail maf bine sa, ceara dela tara sa: invin- gator si mucenic in scurtulsoroc al citorva luni de vijelie singeroasa. Acesta a fost Ioan-Voda fiul luf Stefan- cel-Tinar si al Armencel, invingatorul de la Jiliste, cel spintecat de camile dupa capitularea dela Roscanf: o figura tragic& a trecutuluf nostru. In jurulluf rasar chipurt tot asa de raspicate: Ieremia Golea, boier moldovean, tovaras de rätäcireal lui Joan, tradator al frateluf sail de nenorocire si de putere; Chiajna, fata neinfrintulul Petru Rares, mama luf Petru-Voda Mun- teanul, deosebit de alt Petru, cel slabanog, bicisnic si Schiop 'Chiajna, careia cruntul ef barbat, Mircea Cio- banul, if lasase ca mostenire pofta neogoita a stapinirif cu pret de singe; plapindul domnisor Petru si fratele saa dupa tata, Alexandru, Domn muntean. Si altif. Alexandru a scos pe Ioan pentru a face loc luf Petru: Ieremia si-a vindut Domnul si prietenul. Doamna luf Ioan-Voda, care inlocuia pe o alta, moarta departe, in nestirea sotuluf ef, impreuna cu un fia pe care Joan 11 credea in viata si.-1 pomenia duios scriindu-T numele en mina WI In josul hrisoavelor, Doamna aceasta noua, trecu de-a dreptul de la peteala de aur a nuntif la valul negru al unel vaduvil instrainate. Acestf oamenf ail jucat atuncf, In vremea lor, din care ail ramas numal 1 S'ati introdus schimbAri dupA starea de AA a cunostintelor istorice.

Literatura falsa 27 praf de oase, cladirT girbovite si rinduri viT de seri- soare omeneasca, ce n'ail murit, o strasnica tragedie. Si, coborindu-se intr'un suflet de poet, aceastä tragedie poate trai din nou innaintea noastra, zguduindu-ne de admiratie, de induiosare, de groaza si de mila. Dar cine Incearca o astfel de Inviere, trebuie sä stie de ce e vorba si sa, aiba, In el viata ce a plecat din terna luptatorilor, a jertfelor si martirilor. ET bine, de asa ceva nu poate fi nici vorba In lucrarea ce avem Innaintea noastra,(trei acte numaT, dar ajunge pentru a judeca si.ce mal poate sa, fi rams). In adevar, autorul n'are nici o cunostinta, despre subiect, si.informatia unuT Bolintineanu e o minune pe linga informatia pseudonimuluT de astazI. Acesta crede ca Tepe§ a fost Domn al MoldoveT (p. 13) si socoate ca Stefan si Mihal" all domnit an:di-idol Innainte de Ioan-Voda., pe cind acesta a murit In 1574, iar Mihal Viteazul a ajuns Domn abia peste douäzcci de anT! Obiceiurile, ideile timpulul II Sint cu totul necunoscute. Pescaril din Moldova vorbesc despre Traian, ca despre somn, morun, chitic sall calcan-balIc; Ioan, bastard de Domn si rivnitor de Domnie, se incumeta, a veni In taxa si se impodobeste aid cu pietre scumpe la fes, cealmã si chimir", (ciudat costum!); o fat& de pescar IT place, el Incearca s'o fure In conditiile ercser- darilor, asa de vestitT, al d-lul N. D. Popescu, si eroina, Ioana Schipor, urmareste ast-fel pe unealta cella ce s'a Indragostit de dinsa: Cred ru§inea c'a filcut-o Dumnezell pentru tot omul: $i, de-I hainä oblicita s'o Imbrace bogAtasul, Apol cel sdrac IntrInsa cata a-sl afla salasul...

28 0 lupta literara,

EA te rog sa pled indata; nu sint Eva, nicl nu.1 pomul Sarpe 'nveninat, acuma pieri din mica meacoliha. De nu vrei ca mine popa sa-tI manince din coliva! Ce mai stai?, etc loan, vazind prada prinsa,II cade In genunchI, atunci Ioana Incepe a-I vorbi de Dochia Jul Traian: Te poftesc pe tine sk nu uiti ca-s Rominca. Viteaza-ni strabuna s'a prefacut In stinca, Cind un Traian cu zorul II puse jugul gret, Cad nu-1 vazuse 'n mina tinind un curcubeil De-atund a Dochlel umbra cioplefte tot din stinci Bice* de inimi mindre ce pune in .Rominci. La urma se face totusI o logodna,itata socrul, pescarul, are ideia, neaparat sublima, de a cere sa i se aduca o veriga cu totul speciala: Veriga! 0 veriga s'aduca de la jug, S'o facem din tinjala ce trage-al nostru plug! Dar Ioan se amesteca, amintind ca, daca e vorba de verigI neobi§nuite, apoI Ioana are Jog rotunde 'n par". Ea insa§I fagadMe§te astfel: 0 da, tu al dreptate: am s'o ratez din frunte! oferta Incalzeqte asa de mult pe loan, Inca el striga, tot sublim: Prin capete sfacem a inimilor punte ! Actul al II-lea, loan e Domn: el vorbe§te boierilor de Iupte romane§tI cu... cu SlovaciI! El pune la un loc boierli plaie§I", cari ar fi tot acela§I lucru. Lupu

Scriitorul rinduieete versurile ca liniI de prosa; noI li re- stituim forma obisnuita de sutele de anI de dud se face poesie In lume.

Li teratura fa lsa 29

Stroicl, boier-plaie§, incalzit §i el,ca MI ceIlalg, de ideia Unirit principatelor, striga:Traiasca Moldova, traiasca Romania". Pescarul cu pricina e facut apol Serdar, §i &dull de Insuratoare cuprind pe Than. Dar un alaill. Innainteaza, si in fruntea luf sta Chiajna. E o femeie blonda", foarte rea, care cere viitorulul eroil dragoste cu topuzul, pentru multarnirea el §i... pentru Unirea principatelor. El nu vrea insa s'auda de a Sa- batulul regina, mergind spre Solomon", si tragedia e gata. Chiajna face singurul lucru ce-I ramine: vrea sä mearga acasa; dar vede pe pescariO. Atund TO pune un hobot negru pe cap", se preface invrajitoare, spune o sum& de comedit Ioand, o Imbata cu nu still ce oträvurl §i apol... o pune kite() lada, o trimete la Constantinopol, o da Sultanulul, reservIndu-§I dreptul de a lua copilul (cu Ioan-Voda) ce va na§te odalisca. Ioana Ins& ajunge favorita lul Salim al II-lea: cind Chiajna vine sa ceara de la favorita mazilia lul loan- Voda, ea gase§te pe victima et din lada. Urmeaza, apoi, nu §tia cum, o vinzoleala cu ni§te Turd, o lupta, o suire Inteo barca, §i luntrea se departeaza. in strigatill de... Tralasca Romania" (§ireti fugarl Ioana §i. fratelti et!). Ce-a mat fi, s'a vedea! Dar not am vazut destul. Bakina Chiajna prefacuta In adorabila. Megera cu parul blond, o femeie, o Doamna., venind sa-§i cerpasca un barbat, un Seraid turcesc cu poAile deschise, räpirl In lada... Acesta e adevdrul, §i. aceasta e aqiunea. Citeprive§te forma, gasim singura originalitate versurl scrise ca prosa. Versurl rele scrise ca pros& nu devin Insa versurt bune. Iar,

30 0 lupta literara dud se adaug compargif ca acelea citate mal sus sat ca acestea: ..Vreie Domnul ca scinteile aprinse ce sar din sufletu-mi ce arde ca stejarul, sä se Inflgi. In sufletul vostru, aprinzindu-l; Sail ...Chiajna e femeie, Femeie care are in pieptu-I de gel Un clopot de aram6. In loc de suflet slab, Si clopotul teribil, etc.; frumuse0 nu creste de sigur.

** Cam asa sinti celelalte lucrarl ale pseudonimuluT, caruia nu i se poate acorda nici cel maT mic talent §i nu i se poate da alt sfat decit parasirea uneT ocu- pAil pentru care nu e chemat. Pentru binele sail cad decepOile literare dor rail , i pentru a nu se maT Incurca Inca In mintea celor nepregatit,1 o literatura iasa destul de incurcata. PoeV adevarag avem, de ce sa ni cream si poet,1 falsT ? Si de ce, as- cunzind un adevar, am incuraja o ilusie, care nu e de loc inofensiva ? Daca, supt pseudonimul Riria nu se ascunde un barbat, vohl avea ima! pOna parere de rall ca am spus acest adevar, cad aureola uneT femeTce-sIIndeplineste In chip curatinobil misiunea nu scade Intru nimic clnd cade de pe frunte cununa de lauri de hirtie pe care a crezut ca trebuie s'o depuie o naIna Indatoritoare, dar stingace, de prieten. 22 Iunie 1903.

VII. MEMORII.

Generatiile se perIndeaza si ni lasa, pentru a sti ce fapte ail Indeplinit si de ce simtirl ail fost Insufletite, acte oficiale moarte si gazete nesincere. Memoril nu se scrid, chiar de acel ce s'au impartasit maT mult la viata timpulut thr, si. fiecare, clnd se duce, iea cu sine acolo de unde nu mal vin still, icoane pretioase din

_miscarea oamenilor si vremilor, lamuriri si fapte. Unil, eel maT mulg, nu se apuca. all Insira amintirile, fiindca nu se cere, fiindca n'ait cul vorbi. Ca si cum, In orthe fel de literatura, si mal ales In acesta, s'ar scrie numaT pentru un timp, care se poate sa nu fie tocmaT doritor de a afla lucrurl petrecute sail de a se Incalzi la cetirea unor paginl frumoase. De fapt Insa, e altfel. Cine poate si cine stie, e dator sa prefaca. In slove trainice inima, gindul si amintirea unul timp, ce traieste cu mai multa constiinta, In acest fericit ales. Nu poate fivorba, prin urmare, de falsa rusine de a vorbi despre sine Insusl; aceasta e un lucru secundar, pe linga, cel de capetenie, care e pas-

32 0 luptg literarg

trarea unuia din chipurile in care a traitomenirea, pentru ca urmasii sg se lumineze §i sg. invqe.

In cei din urmä ani all apgrut doug volume de amin- till, daruite noug celor de astgzi, ca §i celor de mini, de doug persoane care n'all avut o viaVi, mare, frg- mintatg, dramaticg. Unul dintre el nicl n'a mai fost scriitor pang la alcgtuirea operel sale autobiografice; iar cellalt, de §i un insemnat nuvelist, null iea citu§i de puOn aiere literare in memoriile pe care, de curind, le-a dat la lumina. Cu toatg deosebirea de culturg, de puteri §i de renume, cei doi povestitori ai lucrurilor acute, §i mai ales vazute, de din§ii, samang intre sine: e acela§I tip de batrin cuminte ce urmgre§te In trecutul, infg§urat acuma in blinde neguri albastre, cit se mai poate vedea dintr'insul §i-1spune, nu onora- tulul public, de care nu-I prea pasä, nu prietenilor, ci mai mult §i.e insu§l. Pe urma, amindol sint Moldo- veni: un Sucevean dela Munte §i un Tutovean din Ora dealurilor, §i in ce zic ei, a§a de lini§tit, de ier- tato; de senin, cu o atit de frumoasä alba veselie de mo§neag, rasung a§a ceva ca graiul bgtrinului strgmo§ Neculce, ce §i-a scris In slove tremurate, cuprinzind Ins& cuget drept, povestea vie#I.

Pe timpul rgzboiului -Crimeil, un fecior de boier care nu era prea fericit in casa tatalui sail, a plecat In lame cu banl de furat, cel d'intiill §i. cei din urn:1g" A mers la Constantinopol, a trecut la Manilla, unde a putut pune In sfinit pe cap doritul chipill de soldat impgratesc al Franciei glorioase §i. mintuitoare, a stat

Memorif 33

In ploaia de apg§i.. Inploaia de foc supt zidurile eroic aparate ale Sevastopolef, s'a batut cu Nemtif" !mpg- ratuluf Franz-Joseph,--intro cari erau §i agtia Ro- mInf, pe cimpiile bogate ale Lombardief, a dus viata, veselä §i viata, primejduitä, cu yin, dragoste §i holerg, in margenea pustiuluf african. Apof s'a Intors acasg, s'a batut §i pentru Ora lin, care-Icistigase din nod §i, intfun tärzid, a scris pentru toatg lumea ceia ce va fi spus de atitea off prietenilor: isprävile sale de viteaz ratacitor. Un intifil volum a ie§it in BIrlad, §i el a fost intimpinat cu vorbe bune §icglduroase de un judecgtor al frumosuluf literar ca I. L.Caragiale. Era vorba ca noul autor, totu§I destul de bgtrin pentru un debutant, maiorul Pruncu, sa dea latipar §i ce va fi scris despre räzboiul nostru, dupg rgzboaiele lui. Daunazl Insg am auzit cd, voiosul povestitor a murit, §i nu §tid dad, mo§tenitorif sad, macar, urma§iI luf sint dintre aceia earl pastreazg evlavie pentru scrisul innaintasuluf ce s'a dus, §i cauta sg-1 rgspindeasca.

Cellalt povestitor al trecutulul sad e d. N. Gane, nuvelistul cu graiul simplusisinatirea neprefacutg, povestitorul ale cgruf spuse ad fost totdeauna pe Inte- lesul oricuT, ad rgzbgtut departe §i au facut, fgrg In- doialg, mult bine. De curind d. Gane a dat la lumina un volum de Zile träite". Citf dintre pAinif ce le-ad cetit, in aceste timpurf de pretentie, vor fi strimbat din suptirile lor nasurf artistice! In adevgr, In cea din urmg scriere a d-luf Gane nu sint nici lucrurf strarice,nici revelatif de mare interes, nici atacurf Impotriva oricufar fi, nicf

34 0 luptä literará

frase cu efect, nicdeclamatil. Nu e Did scop, nici plan: niclun artificiu,i,Intr'un fel, nielo arta. Scrii- torul nu scotoceste 0 nu jntregeste nimic, ci lasä amintirile sä se desNure In voie: unele zugravesc, altele schiteazg numaT; unele privesc o mare perso- nalitate istorica., precum e Bratianu, InfaVsat ca omul providential ce a fost pentru cea maT mare parte din contemporaniT maririT sale;altele cuprind numaT o excursie, o anecdotä chiar, o anecdotä din Junimea" vesel i harnicA de la lasT sail din viata de pasionat vinAtor a scriitoruluT. BucAl Innalt,atoare de suflet, ca descrierea ingropariT detronatulul de la Florica, stall aläturl cu bucatT naive. Toate alcatuiesc insg, o lucrare sMaatoas& In simplicitatea et, binetAcAtoare, ca o cimpie fara podoabe mestesugite, sträbätutä de yin- turf largI... Ar fi de dorit ca aceste paginT s5, fiece- tite mult, In multe pärg, si inteo stare a sufietuluT tot asa de linistitä cai aceia din care all pornit. Se vor mai lua batrInT pe urma d-luT Gane, pentru a-sTInfatisa cu tot atita adevär, daca nu cu acelasT talent, viata strtibunt, ? 29 Iunie f903.

VIII.

UN NO0 VOLUM DE POESIi AL D-REI VISICARESCU (LUEURS ET FLAMMES ; PARIS, 1903.)

Versurile domnigoarel Vacarescu sint totdeauna de- savIrsite, §i astfel slut si cele din acest al treilea volum al poesiilor sale. Ca §i In volumele precedente, §i. mal mult declt in ele, comparatiile, puternice sat fine, se gasesc din bielqug: mal ales comparAiile fine, perso- nificarile aeriene, Infatiqarea In icoane a mi§carilor delicate ale sufletulul. In sfirqit, si aid avintul e puternic, vehement une or!, §i astfel ginga§ia unor bucAl se gaseste alaturl de Osatura uqoara, aleasa a altora. De mult Inca, criticil francesl s'ail pronm4at asupra valoril estetice a operel d-rel Vacarescu, §i fire§te el not, ceI de aid, nu putem judeca mal bine decit din§iI frumuseta celor scrise In limba lor. Dar not putem spune altceva, pe care el, criticil cunoscut,1 In cercurl largI europene, fiindca suit Intfuna din cele mat raspindite limb! de cultura, nu pot sa-I stie 0 sa-I spuie. Fara cea mat mica sfiala sat frica de a gre§i, putem afirma ca, dad, viAa d-rd Vaca-

36 0 lupta literara

rescu s'ar fi desfasurat In alte imprejurarT, daca nu i s'ar fi impus oarecum de mediu intrebuirOrea limbiT francese pentru a exprima sentimente energice si cu- getarl plAin obisnuite, daca am fi avut bucuria, nor, acest mic popor, cu pugnT oamenT alesT, ca una din femeile ce ail fost, printre noT, mal mult stapinite de spiritul creator al arteT sa ni vorbeasca noua, iar nu celor mulg, departag, obosig si desgustag, eT bine! atund de sigur ca insasT opera poetica a d-reT Vaca- rescu ar fi capatat o valoare interioara, mal mare. In adevar, e imposibil sä nu se recunoasca lupta pe care poeta o duce asta2l, si a dus-o totdeauna, cu materialulrebel,neindestulator, nepotrivit,absolut strain, al limbil ce intrebuirqeaza. Orlon ne-ar uita, MIA voia el in mare parte, d-ra Vacarescu e totusI Rominca in suflet, si poesia pe care o InfaVseaza in acele desavirsite versurT francese, nu e alta decit o manifestare maT innalta a poesiel still- gace, ratacind intro poesia populara si intro poesia usurateca, falsä, de salon fanariot, a celor trot stramosl pecari-I pomeneste scriitoarea, inchinindu-li acest ultim volum. Poeta incoronata de Academia din Paris are in strigatele de pasiune, in soaptele doruluT, in plinsetele parerilor de rat, In inclestarea de ding a mindriel invinse, nota noastra, a t.eranilor nostri, cafi, In cursul veacurilor, all cuprins acest fel de simgre in gloriosul vers al cintecelor lor. 0 Rominca Instrainata pentru neamul sau, stramutata pentru totdeauna in alt cerc de via-0, omeneasca, dar, netagaduit, o Ro- mlnca.

Un nod volum de poesil al d-rel Vactirescu 37

Acum, sentimentele acestea rom&ne§ti vin sl se ex- prime In limba cea mal putin potrivitA pentru poesia intinA sincea, limpede, din cite limbi sint pe lume. La toate popoarele europene, din cunomterea poesiei poporuluT, In ultimul veac, forma poetic& s'a prefacut cu totul; s'a f6cut mai colorata., mai feluritä, mai ade- vAratg, potrivitä pentru intelesul §i. nevoile suflete§ti ale maselor adinci, insetate de minglierea §i Indrep- tarea poetuluT, care vorbe§te astäzi catre dinsele. Ins& Francesil n'ail o adevärat& poesie popularti. Transfor- marea hainei poetice a stat la din§ii mai mult In adAu- girea unor podoabe voite, bAtätoare laochi, grele si false. *i, fiindcA limba fiances& e cea mai bogatä In termini abstracti §i in cuvinte §terse, §i fiindcA dorinta de noutate frAminta, pe scriitori acolo ca §i aiurea, i§T poate cineva inchipui ce risipä de abstractii clocotite, ce lux de pose, de schime, de gesturi se Intim- pin& In Parnasul contemporan al Franciei! Pe cind noT tinem ladispositia poetilor o limb& care e aceiasT pentru totT, care nu s'a specialisat dupa, genuri, o limb& familiar& siputernicA, capabil& de toat& gingâ§ia, de toata, expresia, de toat& energia; limba in care Eminescu a dovedit ce capodopere, noug.-noute in scrisul omeniril, se pot Injgheha de cine-T cunoa§te tainele.

N'am de loc gindul de a sfAtui pe d-ra VAc&rescu sä scrie in rom&ne§te, cum a Incercat §i, pentru un incepator, foarte bine. Poetul are toate drepturile In alatuirea operel sale, §i. e o pretentie absurd&a In- cerca sA-1 dud de mina. Am vrut numal sa exprim o

38 0 lupta, fiterara parere pe care si autoarea acestor luminoase Lucirl si flacarl" o va recunoaste adevärata. Inco lo, se va sfatui cu sufletul eT, care pan& acum, ce e dreptul, ml i-a dat sfaturl folositoare literaturil noastre. i., la sfIrsit, Inca o constatare. E de mirare ce ap- titudine pentru operele spiritulul arata femeile acestul popor romanesc, care n'a avut totusl in trecut, ca altele, saloane literare si inspiratoare care sa le conduca. Graiul dulce al femeflor noastre se preface rapede in cintec, sincer si trainic. Numal lipsa de recunoastere, de interes In public taie prea rapede unele cariere de scriitoare. Ce sin4ita, poesie lirica intima a scris in timpurile marl ale JunimiI" d-na Matilda Cugler-Poni! Ce duios e raspunsul Veronica! Micle catre puternicul glas din InnalOme al marelul poet prieten! Acum in urn* Ardealul romanesc are in Maria Cioban si Maria Cur4nu cintare0 de care se poate mindri. Ce bine i-ar fi stat d-soareI Elena Vacarescu, urmasa a trot rindurT de poetl din inceputurile culturil noastre, Intro aceste tovarase, de ierlsailde astazi, cu care atit de armonios i s'ar fi contopit cintecul! 6 tube 1903.

ix.

POLITICA SI CULTURA LA ROMINTI1 NELIBERI.

Acum citeva lunI, un Unar advocat din Ardeal, doctor al Facultatil din Budapesta, d. Aurel Vlad, a fost ales, contra vointii Guvernului, dar fara o luptä prea in- dirjita, ca deputat romin al unul cerc electoral din Sud-Vestul Ardealului. Alegerea a provocat un mare entusiasm printre acei cari o pusesera la cale sail o dusesera la capat. D. Aurel Vlad a mers in Capita la regatului Ungariei, a luat parte la §edintele Parlamen- tului §i a tinut, In tumultul schimbarii de regim de mal daunazi, un discurs prin care-§i afIrma credintile §i rostul. Cuvintarea a fost Innainte de toate foarte indrazneata §i §i-a facut loc voinice§te prin Intreru- perile injurioase sad batjocuritoare, ironicesail vio- lente, totdeauna insa hotärit vrajma§e. Deputatul nationalist" romin a gasit accente Innalte pentru a raspunde atacurior ce plouall. Impotriva sa, §i culmea a fost atinsä de tinarul luptator fara, sfiala §i frica atund chid din buzele sale a iesit limpede marele adevar, pe care, pentru sine, 11 cred §i Ungurii: a adeca de

40 0 lupta literara. la Dumnezeil yin, verice ca §i.dinsul, neamurile ce alcatuiesc omenirea. in anumite gruparl politice de dincolo acest eve- niment", un Romin care a vorbit In cuvinte ungurestI romanqte In mijlocul represintantilorlegall aT popo- ruluT dusman, a carnat o mare bucurie, §i. catre In- drazneala, catre talentul§ipatriotismul d-luT Aurel Vlad tovarAsilall ridicat imnurl de laude. Din alte cercurl, ale pasiviltilor, cari se tin de vechea hotarire ca RominiT, deposedaT, prin Constitutie, legl §i apli- carea legilor, de drepturile lor logice §i. istorice, sa nu stea la taifasul unguresc din Budapesta, din aceste cercurT s'ail auzit aspre glasurl de mustrare. Si la noT, cu neintelegerea obiruita pentru lucrurile romanestf de peste hotarele RegatuluT, s'a vorbit destul despre discursul d-luf Aurel Vlad §i. despre triumful activiltilor. Sa fie Insa indreptatit tot acest zgomot, toate aceste certurT, atitea sperante §i atitea temerI ? Poate aduce un folos trainic, e un pas spre drum lung §i cu noroc alegerea d-luT Vlad ? Sail Ron:Anil de dincolo, ca si, in mare parte, ceT de dincoace, cum am spus maT daunazI, sä aibä nevoie de altceva decit de mani- festa.tiT politice, Incununate sail ba de biruinta ? * * * Povestea d-luf Aurel Vlad nu e de loc noua. Ea s'a petrecut tot a§a: cu hotarirT barbate§tf, cuvinte in- draznete, curat patriotism, iar,la sfirsit, prigonire si ruina, acum vre-o suta cinzecl de anT. Aurel Vladul de atund, care nu era a§a de tinär ca acel de astazI, dar avea inima tineretelorsale,care i-a§i.ramas

Politica, si cultura, la Rominil neliberT 41 totdeauna, n'a fostalesdeputat, demnitate ce nu era pe atunct, el a devenit baron si membru In dieta Ardealulul, pierduta astazI pentru cea, generala, din Budapesta, prin faptul ca, voturile cleruluT romanesc unit II Innaltasera, pe Scaunul de primejdie si umilinta al Vladiciel. Vladica Inochentie Clain, om razboinic si neinfrint, suflet infocat al IntreguluT sail neam, alcatuit pe atuncT aproape numal din iobagl, s'a dus Intre UnguriT dindietä, a vorbit latineste (prost, pe dind d. Vlad a fost laudat pentru puritatea retoriceT sale maghiare), a primit In piept necuviinte si amenintarT mult maT grosolane decit cele din Parlamentul din Budapesta, nu s'a Infricosat a le- raspinge, si a stIrnit printre credinciosiT si conationalil sal bucuria cu care se primeste un Mesia rascumparatorul. MaT mult: Curtea Imparatulul" bun pentru toate neamurile spri- jinia pe episcopul valah" care cerea drepturT omenest! si nationale in folosul alor saT.Si lasfirsit ce a fost ? Niel o cerere de dreptate n'a gasit ascultare; un zid de dusmanie a primit neclintit toate sfaturile, rugamintlle crestine si amenintärile. Curtea s'a dat In laturl, si episcopul, care nu voia sall paraseasca idealul, a fugit, si-a pierdut clrja arhiereasca si a murit In saracie, la Roma. Dar, peste citeva zeci de anT, un nepot al luT, Samuil ClaM, si tovarasif de vrista, de studiT, de calugarie si preotle aT acestuiaall pornit alta lupta, pe care n'o putea impiedeca nicTo Dieta ardeleana si nicTo ura nationala. ET ail creat cultura romaneasca mindra si constienta,care a dat o viata sufleteasca iobagilor din Ardeal si,intinzIndu-se asupra intreguluT neam, i-a adus ziva de astazI.

42 0 lupta, literara

Cine a flcut mai bine: indrAznetul Inochentie sat rAbdAtorul Samuil ? OrTcine va rAspunde: de sigur ca. Samuil, cu harnica si roditoarea luf rabdare... * * * Pe d. Vlad hat läudat unele ziare ungurestl fiindca a vorbit inteo ungureascl pura.,altele si-at arAtat speranta ca deputatuI nationalist romin, trAind printre Unguri, isT va face maT bune &duff despre dInsil. Ca un vechit popor domnitor, Unguril at, fait, ludo- ialä, insusirTaristocratice plAcute In societate; iar, dud sint EvreT, at mlAdieresi. dibAcie pentru a cuceri. D. Vlad cunoaste din studiile sale Budapesta, si.-1 va face plAcere sa se ridice prin noua sa situatie In straturile Innalte ale CapitaleT. Personal pentru d-sa poate fi foarte bine. Dar, sa, stea o sutA de anT, intro prietenia falsä si vorbele de momire ale strAinilor de acolo, de cite ori va veni In Parlament si va vorbi despre neamul sat, se va lovi de vechiul zid neclintit. Nu va gAsi nicT ascultare, nicl aliatt Interesul de rasa al Ungurilor cere aceasta, si, dacA eT s'ar purta altfel, ar dovedi ca, energia lor nationalA e In scAdere. Iar dupa d. Vlad, celdiscutat, combAtut, apreciat de ziare, incunjurat de farmecul CapitaleT, vor veni si altil, tot mal multi din tineril rominT ce invata, dreptul la Pesta sat la Cluj, si vorbesc curat ungureste. El vor fi tot mai putin combatutP, si se va constitui 3n Parlamentul unguresc un grup national-valah", cu

I Maghiarii all fost destul de stingaci pentru a nu face a§a (1913).

Politica si. cultura la Rominil neliberT 43

care nu se va alia Insa, nimenT, in veciT vecilor. Dar, cind fortele mal bune se vor duce acolo sat vor pregati acasä alegerY, atund pentru locurile din cler si din Invätätorime, la munca si saracie, vor iesi Innainte tot maT slabT, oamenT de a doua mina. Vor ceti si vor scrie romaneste tot de aceT ce nu s'ar putea avinta spre Innaltimile manoase si luminoase ale politicel. Biasa cum sint astazI lucrurile, nivelul cultural In Ardeal mi s'a parut ca. scade. Cartile nu se cetetsc decit foarte putin, pe clnd ele sint chemate a hrani constiinta nationala;scriitorf de acolo cari sa ram& acolo, gut atiliacitTsa-1potT numara pe degete. 0 renastere culturala, e siacolo ca si dincoace, maT mult decit dincoace, o necesitate narionala,i, cind sa- mtnta buna e asa de rara, nu e pacat sa se arunce Inca dintrInsa pe stinca stearpa a politiceT national- valahe" in Parlamentul pan-maghiar din Budapesta ?... La biserica, la scoala, la ziar,lacarte, la banca, numaT acolo se poate lucra cu folos. Restul e Inselare de sine sat neastimpar ambitios. CacT vremea luptelor politice izhinditoare e Inca departe,si n'are a face cu Parlam ent el e. 20 Iu lie 4903.

D. A. D. XENOPOL SI PEPINIERA DE POETI DIN ILO.

trite() revista, din Bucurestl sä-T zicem pe nume: Revista Idealistd s'a publicat d6unäzI, supt toate re- servele redactieT, de altmintrelea, un articol extraordinar. Autorul lul pretinde sa, zugiAveascg Miscarea literaturil la nol" sisubtitlul vorbeste chiar de diferitele curente" care ail sg, fie caracterisate. Pentru aceasta, dupa, ce face un numar de consideratiT toarte necNite despre mediul cultural romanesc, criticul se pune pe discutil metafisice, de cel maT... ciudat interes, discuVI care at de scot), nicT mai mult nicT mal putin, a croi un noil drum cercetärilor Intreprinse asupra operelor literare". Tref file ajung pentru ca sa se atinga acest märet resultat, si eine a strabatut (cine ?!) pänä la p. 401 din anul NA al RevisteT Idealiste"are asupra celor1alt1 oamenT avantagiul colosal de a cunoaste cel mai noll si superior chip de a se intelegecritica li- t erara,. 0 metoda nou6 aduce insä resultate nouä. E lucru firesc ded ca, atunci chid reformatorul criticeT literare

D. A. D. Xenopol §i pepiniera de poetl din Ia§f 45 f§f arunca ochil asupra celor ce se scrid in timpul de fatä, el sa vada in alte proportiT §iinalta legatura decit oamenif obi§nuitf, normalf, trivialf.i ne gasim astfel innaintea urmatoarelor curente poetice; a) d-nif Caion, M. Dimitriad, D. Munteanu, D. Karr §ialtif" (n'ar fi fost maT simplu sa se zieä de la inceput, far& parada de nume proprifsi mai ales improprif, §i altif" ?); b) poeta de la Iasr (pe care ofitiind-o cine locuie§te acum la Ia§f, dar nof n'am auzit de asa ceva), dd. St. 0. Iosif (qu 'allait-ilfairedans cette galere ?") §i G. Tutoveanu (probabil poetul de la Ia§f"). Apof curentul c) domnif Florian Becescu, Bour (vorbim blason?), Codreanu, Bosnief §i Paraschivescu, R. Rosetti §i altir.i altif, si OW. Dupa care räspinditorul de luminä l§f reserva dreptul de a vorbi aparte intr'unul din numerele viitoare" despre mai multe figurl literare. Vedetf: asta e literatura romtna. Domnul care o vede ma a fost un pretuit colaborator al Archiver d-luf A. D. Xenopol, care-I descoperise insu§irf rare; e un om a§a de vestit, Melt semnatura-1 despretuie§te orIce nume de botez §i proclama ca un nom de guerre nu- maYfamilia.Reformatorul criticef e prin urmare unul din represintantif curentuluf ie§an",descoperit si oplo§it la zisa Archiva", §i despre acest curent yin sa vorbesc astazf, cu toata nepartenirea, maf mult, cu toata crutarea until Moldovean care n'a imbatrinit destul, nicf nu s'ainstrainat" destul ea sa-§T uite amintirile ce i s'au intiparit in suflet acolo, in §colile §i In Intreg cuprinsul de batrina poesie romantic& al

46 0 luptg literarg

Intro marile noroace ale trecutuluf nostru a fost si acela eg, Inca de acum patru veacurl am avut prin cgrgle bisericestl aceiesT limbg literarg pentru tog Romfnil si ca ne-am gnut de clInsa, cu toate sovgi- rile trecgtoare, pang In ziva de astge. In aceiasT limbg si-ad alcgtuit lucrgrile tog scriitorilnostri, färg deosebire de locul nasteriT sad al petreceriT lor. Iar acestl scriitorT, cari ad fost numal ca oamenl: Moldovenl, MuntenT, Ardelenl, 13Angk,enT, pe cind In scrisul lor erad nurnal Rominl, at putut sg-s,1 eibg leaganul si. sglasul and intfun Ice,eind intl.' altul, dupg capriciile firiT, fgrg ea aceasta sg. aibg prea Insernnate urmgrI. In timpurile mal noug, impgAirea RomInilor de din come In doug principate a putut sg isoleze care- cum pe un Eliade de un Asachi, dar tinerimea ce a venit pe urma acestora n'a vrut sg recunoascg nicTo grani0, si nicI de departe nu se poate vorbi de un curent literar moldovenesc, ci numaT de un larg curent de Infragre. In epoca intelectuall sgraca sirAta.citg, care a urmat Indata dupg Unfree principatelor, iarasI, n'ar putea descoperi nimenl asemenea linil cit de putin divergente. Dar, pe end literature noestrg "era astfel pierdutg, afar& de eigva cement cuming ca Odobescu, pe dru- mud fake, intimplarea a fdeut ca la Iesl sä se gg- seascg Intro tinerf un om de geniu ea Eminescu, oa- meal de talent ca Ion Creangg, Nicolae Gene si eigva algl, in stare sg produca o frumoasg, literaturg plink de sangtate si de träinicie. Era o Intimplare. 0 aft& Intimplare a fost ca. in jurul lor ad stat fgrg patiml mid, fgra invidie si. pornirl de dusmanie, un cerc larg

D. A. D. Xenopol si pepiniera de poeg din Iasi 47 de oameni culg,. pricepltori si prietenl. Iarasi o intimplare, ce n'are a face nici cu aierul localal Iasilor, Mei cu Insmirile speciale ale Rominilor de acolo si din Tinuturile vecine. S'a gAsit in sfirsit lucru de capetenie cineva, un om de inväthtuth solida, si de fin gust estetie, un cugethtor, care sti, trezeasca, activitatea literath si s'o sfltuiascä bine: d. Maiorescu, pe atunci profesor iesan, de si näscut la Craiova din p6.- rinV ardeleni. Presenta acestui duca e maestro era iara.si o intimplare. At apArut atunci in Iasi, ca organ al societAii Ju- nimea", Convorbiri literare", si puterile intelectuale din aceasth revisth all cueerit intr'un mars triumfal cetaOile de limb& stricath, artificialA, ale Bucurestilor si Blajului, intemeind graiul de astazi, care nu e Insä decit tot vechiul grafil al scriitorilor nostri. Apol, prin deosebite imprejuthri: strämuthri, boll, mug innainte de vreme, treceri in tabtira bine-nutritA a politicianfior, curentul Junimii" a slAbit, a dispärut apol. In Iasi se p6stra ins& amintirea biruintil. Si de aici se nascu ideia absurdA cA, Iasul un fel de con- cept metafisic e chemat totdeauna a face ce fãcuse Junimea", si, cu mai multh sat mai putina, constiinO, d-nii X si Y incepura a se cerceta de aproape clan& nu slut si ei eumva niste noi Maioreseu, avind, cum se credea fals despre autenticul Maiorescu, darul, nu de a recunoaste numal, ci ehiar de a fabricb, talente si reputatial. Prin anif '80 a aparut astfel Contemporanul",revista ,stain0fica-1iterath iesana, care avea misiunea de a introduce realism in fondul operelor literare, mol-

48 0 lupta literara

dovenism dialectal in forma lor, materialism in cugetarea generala si cinste in cartile de scoalä. Succesul s'a capatat numaT fat& de cartile de scoala, si revista s'a cetit putin in BucurestT, iar, peste hotar, de loc. Trecura zece anT (Contemporanul" tot vegeta) si d. A. D. Xenopol, profesor de istorie inIasT, incepu sa publice, la intervale bine determinate, volumele unel marT Istoril a Rominilor, in care era fara indoiala mult talent, multä judecata dreapta, o forma masu- rata si curgatoare. Iasul s'a simtit mindru de aparitia acestel cartI In adevar moderne, care a strabatut rapede, cu toate defectele, ce nu se puteat vedea atunci, in toatä Rominimea. Profesoril iesenT intemeiara atund o publicatie stiintifica. erat in comitet Cobilcescu geologul, filologul Tiktin, chiar d. Philippide, care se tinuse totdeauna la o parte , Archiva. Dar peste citiva anT Cobilcescu muri, Tiktin se retrase, d. Philippide nu se amesteca unde era chemat sa vie. Pe de alta parte, marele curent renovator al d-lul Gherea se pier- duse rapede in nisipurl. AtuncT d. Xenopol prinse a se intreba: oare nu e si d-sa un Maiorescu, putind fabrith talente ? Archiva" trecu in sama istoriculuT din IasT, si deveni o revista tot mai mult literara. Podidira, versurile, toate, fireste, de oamen1 not, prosa literara tot de oamenT nol, abia descoperifi. Pe linga, poetul Laur, aspectul poetic al d-lul Xenopol insusT, niste domnf Musca, Iamandi, si a§ mal spune nume daca nu mi-ar fi sa, nu supar oamenT foarte cum se cade, can nu sint de loc vinovatT ca cl. Xenopol i-a descoperit si i-a pus la Archiva.". D. Xenopol era sincer, cdlduros sincer,

D. A. D. Xenopol §i. pepiniera de poet,1 din Ia§T 49

dar gustul literar IT lipsia cu totul. Si astfel noua literatura ie§ana se ridica abia pana la mediocru. Dar d. Xenopol nu s'a dovedit om staruitor numaT in scrierea istorieT Rominilor si In elaborarea reputa- lief sale dincoace f ii i dincolo de hotare. Odata devenit Maiorescu", d-sa era hotarit sa nu lase rolul sa-T sdape. Uitind de o parte valorT ca a WI A. C. Cuza, d-sa continua cu o Induio§atoare rivna explorarea talen- telor. Si intr'o zi directorul Archive` avu in sfirsit in mina dof oamenT genialT doll , pe d. Vojen- Shakespeare §i pe pseudonimul Riria, nu maT putin Shakespeare. Atund se Wu vestea in lume: Eve- nimentul", Conservatorul", ziarele ultimeT nuat4e politice a d-lui Xenopol, fura instiintate zilnic,trusturT formale furti incheiate cu revistele bucurestene Lite- ratura si arta si Revista idealista (cad Archiva", glorioasa Archiva", se stingea). In zgomot de surle si gongurT, marea §coala ie§ana porni, cu d. Xenopol- Maiorescu innainte. ET bine! ziarele suit, dar scoala nu prinde. AceT tinet, n'al1 talent, si conducatorul lor nu e de loc Ma- iorescu", dar de Mc... Si invOcarea trecutuluT literar al IasuluT nil poate constitui olegitimati.e.Spiritul sufla unde voieste." AzI la Bucuresti, mine poate iar la IasT, poiminT poate iar la Blaj. NimenT nu-1 poate opri, si nimenT, din motive personale, n'are dreptul de a-1 contraface. 27 Iulie 1903.

XI.

ROSTUL INCHIPUIT *I CEL ADEVARAT AL LITERATURII Intreb4 ce rost are literaturascrierea, tiparirea si raspindirea de poesiI §i povestirl ale unor lucrurI care s'aU Intimplat oil nu In lumea realitatilor, pe poetul care trece In anul 1903 pe una din stradele Bucu- restilor, prin rindurile multimil nerecunosca,toare, care se uita la el ca la un exemplar oarecare al speciel sale. Poetul, tinar sail batrin, te va privi cu ochiI sal inspiratI, va trece odatä cu mina-I palida prin suvi- tile lunguluI par ce-I acopere divina scalirlie, va ofta din adincurI ca un preludiu de protestare fata, de timpurile grosolane §i. nemernice §i va lasa sa cada, precum din stelele de sus cade lumina aceasta revelatie: Literatura e o arta, ca si pictura, musica, sculptura. Artele toate, surorl ce cinta acela§l cintec din alte alaute, urmaresc indeplinirea aievea a frumosula Fru- mosul e ceva care se scrie cu literä mare. FlosofiI cari vorbesc despre dinsul pentru a-§I arata fiecare o

Rostul inchipuit *i. cel adevarat al literaturiT51

InOlepciune deosebitg, se inOleg totu§I, cu toatedi- ferentele necesare si radicale ale sistemelor, asupra acestuT punct de capetenie: cg Frumosul e ceva care, cind se scrie, cere la inceput o liter& mare. Poetul, din partea lul, ar fi dorind o literg maT mare decit literele mart vulgare, o literg foarte mare, enorma, care ar fi poate §i in relief §is'ar zugrgvi cu aur, pentru cinstea lucrulul represintat. Caclel, poetul, §tie, bate lege cu inima, nu cu mintea ca filosoful, cg Frumosul e ceva supranatural, In afarg de lume, ceresc,divin: musica,pictura,sculptura, literatura arhanghelilor din cerurf, cu aripTalbe, e prototipul, pe care poetul II gice§te numaT aice jos.Dar, gicind aceste taine ce stralucesc In lumina doar maT presus de nail, el e un ales (tot cu Merl mare), un profet, un mites, un sfint, intr'o haing de taxing, care-I impiedeca alt zbor decit al ginduluT. El §i eel ca dinsul (o puinT! cacl duhul luT Dumnezeil se coboarg de citeva oil numal Intr'un veac, si totdeauna asupra pletosulul ce-t,I sta Innainte), el decT §i ceT put.inT ca dinsul se ggsesc in mijlocul unul inel mistic, §1 de jur imprejur bat valurile vulgare ale Vie-t,iI, care-I pot distruge, dat nu-I pot minji. Ce de-a burghesT stupizT, ce de-a bur- ghesT: OranT, lucratorl, negustorT, functionarT,politi- cianT, Invatatl... Totf ace§tI oamenT de rind se trudesc pe raffle de drumurl ale traiuluT, muncesc, alearga, se -in indgratnic pe urma unuT scop pe care-1 ating ori ba, ramiind Insg, si intr'un cas §i in altul, tot a§a de pro§tl... Ca sa se apere de molipsire, ca sa se pastreze alb, curat, luminos, poetul murmura evlavios cuvintele sacre: el cinta. Din multimea zgomotoasg, pripitg, icT

52 0 lupta literara si colo aude cite unul: prins de farmec, el se opreste, cade in genunchf, iar poetul, indurator, II aseaza, ca o binecuvintare, piciorul pe crestet. Cacl ce nu e permis oare acestul Supra-Orn (Nietzsche, poetul-filosof, a si gasit cuvintul §i a facut oarecum filosoficeste, in orIce cas, in prosa, doctrina) ? Datorie, cuviinta, morala nu existä pentru dinsul. El poate batjocuri, mint,i, insela; poate sfasia inirnI josnice de femeI pe care le-a distins o clipa prin favoarealul, poate trage focurl de revolver ca Verlaine, ucigindu-se si pe dinsul la urma, ca von Kleist, poate savirsi ticalosil contra naturil ca Oscar Wilde din Londra si Iacob Adelsward din Paris... §i, daca societatea indrazneste a condamna, e iiindca, to0 sint burghesI prostI...

Ce ratacire facatoare de rail se gaseste In asemenea doctrine si purtarn Ce nei*legere a meniriT adevarate a unuI poet In toate timpurile, si mai ales astazI... Odata, In G-recia veche, care a izvorit arta din stInca pamintuluI sat si n'a adus-o cu ulcioarele de aiurea ca Roma, pe urma, ca Europa RenasteriI §i veacurilor urmatoare, in aceaGrecie, model alneamurilor, poetul abia-qi dddea samd deinclividualitateasa. Su- fietu-I sorbia ideile din aier, inima-T batea de ritmul tuturor inimilor, si, cind zbura versu-1 innaripat, catre lumina de unde pornise, cind räsuna, infrat,indu-se cu dar4u1 si cu statuile albe, in pia0, publica, lams al constiintif comune, sat in teatrul ce primia M.A. plata pe tot,I de-avalma, atuncT nu maT era revarsarea uneT singure fiint,I, ci Intruparea uriasa a ginduluI, a sim- tiriT tuturora. Literatura ca siarta propriu zisa 41'

Rostul inchipuit si cel adevarat al literaturil53

Indeplinia adevarata si marea eT misiune: ea reunia pe oameni, innatindu-I, apropiindu-1 de lumina vesnica, din raza careia pornesc toate. Poetul nu stringea ca un egoist rat, ca un avar cu minile ascutite, ceia ce-I venise pe rind . ingramadindu-se insuflet, de la parintiT umilT, de la tovarasif de copilarie, de la atitia cari at lovit in inima luT, Inca Mrä izvor de cintare, cu toiagul fericiriT sat al dureril, al iubiril sat a uril, de la firea ce-si serba pentru dinsul zorile sfloase si trufasele apusurT, ce-1 invata sä cinte, princiripirl, soapte de apa si freamat de frunze. Nu: el era ca zeul päzitoralizvoruluT, prin pieptul caruia saltA, limpezi, undele racoritoare pentru orIce drumet. Era un Vistier al frumosuluT, cu mina totdeauna deschisa, samanatorul neobosit al luminiT...

MaT tirzit, lumea s'a facut maT multä la numar, mT bogata In stiintA si in avere, mal stapina pe tainele naturel. Ce uriasa viata clocoteste inteo singura zi de astazI! Dar, in valmäsag, fratia buna a crestinis- muluT, venita acum doua mil de anT, pentru a inlocui buna fratie, fara porunca dumnezeiasca, a epoceT clasice, a fost calcata in picioare. §i oameniT, impartitT Inclase, societatea pulverisata in indivizTlacomY, mindri si IV, se lupta necontenit pentru ca fiecare sa prinda cit maT mult din comorile, sapate patimas, ale firiT; fiecare-sT Incoarda puterile,desteptaciunea, siretenia, Impinge In dreapta si stinga, si striveste. Pentru acestI atletT aT cistiguluT si faimeT lor, ceru- rile nu maT au poruncT si societatea nu maT poate gäsi stavila Dar ceia ce nu pot face altiT, poate face

54 0 lupta literara, poetul, al carul cuvint farmeca, §i se Inradacineaza, in suflet. El trebuie sstea cu luare aminte, ca unul ce ar a§tepta sä i se coboare o revelatie, pentru a cuprinde in el sufletul celor din tara, din neamul, din vremea lui §i, exprimindu-1, sa, de§tepte in inimi fratia adormitä. Eipare ca sint semne de indreptare. De acolo unde iadul de munca §i de zavistie vuie§te mai puternic, din practica America de Nord, printr'un poet isolat, ciudat in rima §1 ritm, vin vorbe ca acestea: Iu acest ceas ma desfac de hotareigraniti. Inchipuite, Mergind unde md chiamd.stdpin pe mine, Intreg si desdvirsit, Ascultind la a1fil, luind bine aminte ce spun ei, Oprindu-md, cercetind, privind, contemplind. incet-incet, dar cu o neinfrintA vointd, desbrAcindu-md de tot [ceia ce se tine numai de mine. Sorb spatil largi. Rdsdritul §1 Apusul sint ale mele, si Miazdnoaptea, Miazdziva [tot ale mele; Sint mai puternic, mai bun decit cred, N'am stiut pand acum cd e atita bundtate In mine. Toate lucrurile mi se par frumoase: A§ putea spune oricui, oamenilor, femeilor: Mi-ati fAcut atita [bine, si ed void cerca sd vti fac tot atita. Void stringe pentru mine i;si pentru voi mergind, MA void rdspindi intre voi, bArbati, femei, mergind; Void revArsa o noud bucurie si asprime Intre vol: Cine md tAgAduie§te, nu md tulburd; Tar eine md primeste, acela sad aceia sti fie binecuvIntati, si [sA mA binecuvinteze..., Walt Whitman, poetul pentru totT, a murit. I se a§teapta urma§il, unde a trait el,i aiurea. 24 August 1903.

XII. CELLALT POMPILIU- ELIADE D. Pompiliu Eliade, autenticul, e profesor de limba frances'a, pe care o cunoaste In perfectie, la Univer- sitatea din Bucurestl; un Invatat modest si muncitor si un om de gust, cum s'a mar spus In aceastä revista. Dar de un timp, In ciuda legiI numeluI, un alt Pom- piliu Eliade tipareste lucrarI care nu pot credit sä p6- gubeasca, In mintea calor ce nu cunosc o dualitate pe care o denuntam aid, reputatia bine Intemeiata a d-luI profesor Pompiliu Eliade. 0 scriere asupra fabu- lelor WI La Fontaine a atras o cruda dare de sama a d-luI St. Orasanu in Convorbirile literare"; mal ierr, o conferinta de 10 Maiil a facut ped.I. Scurtu sa ea_ Acum WA, ca si ell aflu Intfun lung articol foarte ciudat, un apocalips cu tormule chimice, iscalit Pompiliu Eliade (cellalt), traducerr din frantuzeste care arata oarecare necunostinta a acester limbr din partea au- torulur. Spre desavIrsita dovada, punem aid poesia francesä, traducerea er exacta si traducerea gresitä a celuilalt Pompiliu Eliad:

56 0 luptä literara

Puisque j'ai mis ma Fevre h ta coupe encore pleine; Puisque j'ai sur tes mains pos6 mon front OH; Puisque j'ai respire parfois la douce haleine De ton lime, parfurn dans l'ombre enseveli; Puisqu'il me fut donne de t'entendre me dire Les moth ot se r6pand le coeur mysthrieux; Puisque j'ai vu pleurer, puisque j'ai vu sourire Ta bouche sur ma bouche et tes yeux sur mes yeux; Puisque j'ai vu briller sur ma tete ravie Un rayon de ton astre, hélas voile toujours; Puisque j'ai 1711 tomber dans l'onde de ma vie Un feuille de rose arrachée a tes jours; Je puis maintenant dire aux rapides années: Passez! passez toujours! je n'ai plus A vieillir! Allez-vous-en avec vos fleurs toutes fanées: J'ai dans Fame une fleur que nul ne peut cueillir! Votre aile en le heurtant ne fera rien répandre Du vase oil je m'abreuve et que j'ai bien rempli. Mon Arne a plus de feu que vous n'avez de cendre! Mon coeur a plus d'amour que vous n'avez d'oubli! Chants du crépuscuie". Pe romäneste: Fiindca mi-am pus buza pe cupa-tl. Inca plinA Si-am razimat pe mInA-tI Ingalbenita-mI frunte, Fiindc'am sorbit vre-odata usoara aburire A sufletulul tail, mireazmA In umbra 'nvAluitd. Fiindca-ml fu dat sa te aud spuindu-nal cuvinte In care inima plina de taine se revarsé, Fiindcl am vazut plingInd, flindca am vAzut zimbind Gura ta pe gura-mi si ochiI tAi pe ochi-mi. Fiindc'am vAzut lucind pe fruntea-mi pierdutA'n bucurie, Din soarele-ta o raza., ascuns val! totdeauna,

Cellalt Pompiliu Eliade 57

Fiind-c'am vAzut cum cade pe valul vietiI mele 0 frunzd de trandafir smulsà din viata ta. Pot zice astazI anilor fugari: Puteti trece acum: ea n'am sd astept bdtrinetd- Vol mergetI cu florile voastre vestede-vestede: tri suflet am o floare ce n'o poate lua nimeni! Ciocnindu-I, aripa voastr d. nu va vdrsa nimic Din vasul ce m'adapd si ce-am umplut deplin. Mai mult foc am In suflet decit e'n vol cenusA: vai multd iubire are inima mea decit aveti uitare. Sat : J'aime mieux un ruisseau, qui, sur la molle arene, Dans un pr6 plein de fieurs lentemet se promene, Qu'un torrent d6bord6, qui, d'un cours orageux, Roule, plein de gravier, sur un terrain fangeux. (Boileau, L'art podtique.) In romaneste: MaI bine vreati un pIrda care, pe nisipul moale, Printr'un cimp p1M de florl se primbld Incet.. Decit un sivoiii iesit din albie, care, In curs furtunos, Trece, plin de prund, pe o albie mocirloasd. Iatä acum §i traducerea d-lul Eliade al doilea. Fiindcd, mi-am atilis buzele mele(I) de cupa ta plind Inca; fiindcd mi-am pus (I) fruntea mea (!) paha (!) In miinile tale; fiindcd am respirat (1) cite odatd dulcele an/ lu al inimil tale (I), parfumul pierdut (sic) In umbra; fiindcd mi-a fost dat sA te aud zicindu-ml cuvinte de acelea (foarte poetic!) In care se rds- phidesc tainele sufletului; fiindcd te-am vdzut plingind, fiindcd te-am vAzut zImbindu-mI (!),gurd in gurd, oda in oc12.1(.9; flinda am vAzut strdlucind de-asupra capului mieü o razd din steaua ta... vai aceperitd acum pe vecie ; Enda am vAzut curgind In unda vietiI mele o frunzA de trandafir smulsa. din zilele

58. 0 lupta literara tale, pot zice 1e acum innainte anilor trecgtorl: Duce-roll-A duce-vd-ti inteuna ; n'am O. mai Imbitrinesc niciodatg ; duce-vd-fl Cu toate florile voastre vestejite : am In sufletul mieü o floare pe care nu o poate culege nimeni!Aripa voasträ, lovind vasul din care mg adgpi pe care 1-am umplut pgng In yid, nu poate sa verse dinteinsul nicio picgturg! E mai mult foc In inima mea decit cenusg de-a mortilor (!) induntria vostru; mai mult amor in Bullet la Mine decit uitare la vol.

Apo!: Imi place mai bine (corect: mai mult) un rIusor, care se plimbg potolit (!) ps prundul moale (!!jIntr'o Uvadpling de Port,decit un suvoiti iesit din albie, care WI rostogolefte apele lupline de pietripe un pgmint de mocirle, In mersul lui tatbelddios (!!)."

Unil vor zice: e bungi traducerea d-luI Pompiliu Eliade II. Sustdnemca, nu: Intaiu,sInt greplile de traducere pe care le-am subliniat §i.care nu se pot tagadui. Apo!, In toata traducerea, e acel pacatal profesoruluT de licei din timpurile vechl de a traduce dind ecbivalentul cuvIntulul M.I.6, a se preocupa daca, In limba In care se traduce, acel cuvint se poate In- fatip, intr'o anumita legatura. Adeca e o traducere etimologica nu o traducere sintactica.

Din prosa originala, din Insusl Apocalipsul, am cetit sfirOtul, §i. mi-am intärit siguranta cä articolul nu poate fi de d. profesor-agregat Pompiliu Eliade. In adevar, auzit! ce se&firma.d-lor student!" (pentru a Intari confusia cu d. profesor Eliade, al doilea Pompiliu Eliade se face a vorbi studentilor): a) Ca pesimismul nu se transmite decit sufletelor

Cella lt Pompiliu Eliade 59 predispuse la dinsul. Dar pesimismul poate deveni o mod0 §i atuncl nu e vorba de predispositie. b) Ca, el indeamna la lucru §i la sociabilitate pentru uitarea relelor existentel". E atuncl un gen not de pesimism, fiindca cel vechit condamna viata in principiile, in izvorul el §i in tintele el toate. Viata e rea, nu face s'o traiestI: ti-o iel singur sail te dal inläturl, taind cit mat multe legaturI cu dinsa. Autorul judeca asa: un bolnav cauta sa tuseasca, pentru a maI uita de oftica! c) Poate orIce sentiment sincer are dreptul, are datoria de a fi exprimat in literatura, §i inarta." *i, sä zicem, iubirea contra naturil,§i lacomia de binele aproapelul, §i nerecuno§tinta, etc. ? d) Eminescu a Introdus o ruptura regretabila, Intro elementul musical §i cel literal.... Poesiile luI nu su- porta o lectura cu glas tare.... E vre una din bucatile lul care sa suporte in aceasta privinta o serioasa critica, ?" e) Tot lul Eminescu i se datore§te Ca s'ail scos la moda cuvintele de fond §i de forma la nol in tara", p e cind j) Alecsandri introdusese un regretabil gol sufietesc inteo sonoritate decadenta, si de rime care lasa putin de dorit". Insa: arare orl vre-un poet a atins efecte de armonie a§a de fine, a§a de rare ca Eminescu, alcarul ritm, nu numal ca te farmeca, dar pare a te desmierda cu suptirl si calde minl de femeie iubita, pare a-ti infasura sufletul !rite() voluptate a sunetelor. Rima lul, cantata cinstit§irabdator, scaparata din invalma-

60 0 lupta literara

§ala bogata a cuvintelor ce-T roiail in vasta minte, rima prinsa §i fixata cu o mina indrazneata, e o rima originala, personala, rara. Alecsandri e nedesavilit ca epoca sa: cugetarea §i simtirea nu sint atit de mult ale luT; vorbelesint putine doar era numal un boier moldovean, pe cind Eminescu stapinia, graiul RominimiT Intregl! , rima in§ira forme gramaticale sie culeasa totdeauna cu o mina lene§a.OrIcare dintre domniT studentI"care are ceva-ceva gust, stie foarte bine aceasta. Iar forma qi fondul s'ail deosebit totdeauna, de toate popoarele cugetatoare. In adevar, fondul se mafesta prin forma, de care e indisolubil, dar numaT In acest sens ca, existä o forma necesara pentru orIce fond, dar nu o afla orIcine§i oricind. Si de aceia oameniT sint deprin§I a gäsi odisproportie Introce s'a spus §i. ce trebuie sa se spuie, si vorbesc, fire§te, de fond §i forma. Cind traducT rail,aTstricat §i fondul altuia, daca acesta era bun. Aceasta s'a vazut maT sus. Dar, oricum s'artraduce... fondurl ca acelea din articolul de care ne ocupam, nu va finicTo paguba. Traduse oil ba Insä zisele fondurT...,ele fac mare .paguba d-lul profesor Eliade, care ar trebui sa reduca la tacere pe pretentiosul §i putin solidul sail omonim. 24 August 1903.

XIII.

DESPRE PRESA ROMANEASCA.

In zilele din urma s'a discutat iaräsT In ziarele noastre, carora li lipseste pentru moment o actuali- tate maT politica", chestia valoriT preseT de astazI fatä de cea dintr'un trecut maT indepartat. Dintr'o parte, s'a pus fata In fata ziaristul sentimental, romantic, convins, de odinioara si gazeta sa, ce se putea ceti ca o Bib lie In cercul curat al familia si ziaristul cinic din momentul de faä, tiind asupra trecatoruluI IncredirOt vitejieT sale revolverul fara, gres al calom- nieT de ultim model. La aceasta s'a raspuns aducindu-se innainte studiile (sic) gazetarilor contemporanT, talentullor,care se distinge mat bine, fireste, Intre confrag, limba maT bunä, alcatuirea maT variata si infat.isarea graft& maT placuta a organelor opiniel publice" de astazT. Intrebarea are o Insemnatate deosebita din punctul de vedere al culturil romanestI, al evolatieT obiceiurilor noastre socialesial progreselor nationalitatiI noastre. Se cuvine clod ca ea sa fiediscutata fara

62 0 lupta literara partenire 0 personalitatl, Intfo publicatie periodica culturala precum e aceasta. * * * Presa noastra nu e veche 0 n'are traditil glorioase. De mult de tot, cind sufietul con§tiintel scinteia abia In ochil unuT corp pe care nu putea sä-1 mi§te, in perioada uitata a visatorilor, profetilor Asa ucenicl 0 mucenicilor fail prietenT, s'ail Mout citeva IncercarT de ziare pentru literatura§igospodarie teraneasca. Ele n'all izbutit. IntemeietoriT preseT noastre sint trot frunta0 scriitorT: Eliad Radulescu, Asachi 0 Gheorghe Barit redactorT al CurierulA Albind si GazeteT de Tram- silvania. Eliad 0 Asachi se pusera intait la lucru, dar supt un Inabo ld practic, supt un Imbold strain, care nu li face tocmal multa cinste: ziarele lor apa- rura pe vremea cind, dupa, pacea de la Adrianopol 0 In asteptarea Domnilor dupa sistemul noil al Regu- lamentuluf Organic, oaste ruseasca statea in amindoua Principatele de atuncT 0 generalil Imparatului Nicolae comandag fn IasT 0 Bucure§tY. Foile celor doT conductorT aT literaturil timpulul lor trebuiaa sa Impartaseasca publiculut, Innainte de toate, izbinzile stapinilor, ceremoniile oficiale 0 afacerile zilnice ale uneT CirmuirT transformate. Elementul cultural a venit pe urma, §i, o bucata de vreme, pana dupa sosirea Domnilor, el se tinu, sfios, de o parte, In anexele bu- letinulul oficial. Numal de la 1836 Curierul" se anunta jurnal literal", pe cInd in amindoua Capitalele iese un Buletin deosebit al administraVeI. Pan& In 1848, n'a fost cu adevarat un ziar politic:

Despre presa romOneascg, 63 politica, supraveghiatg, de aproape, se fAcea in Adu- ngrile legiuitoarei In literaturA. Zgomotosul an de eliberare aduse in BucurestI, unde se ajunsese la sta- bilirea unuT Guvern revolutionar, ivirea unur numAr de gazete foarte cOlduroasei destul de naive, a clror grijg o aveag oamenI ca Rosettii Bolintineanu. Curmarea stgpinirii Natiunif prin Natiune aduse incetarea imnurilor zilnice catre dumnezeiasca Liber- tate. Se intra iaräs1 in era buletinelor administrative, foilor de sotietgtl" stiintifice, vestitoarelor de cursurI comerciale si folositoarelor reviste pentru sate. Gazeta care se incumeta a face discutil politiceera inchisa, rOpede din innalt ordin". Asa a fost pang, la Unire, cind ne strabatu o tresgrire de viata,i gun', incles- tate pang, atunci, puturg, striga iaräsT pätimase cuvinte de adevar. Presa UniriI: Zimbrul, Steaua Dundrii, Rominul, a fost o presO bung. Dupg, alegerea lui Cuza, presa s'a desvoltat in acelasi sens de pasiune sineerti, numal cit tinta nationalg dispäruse, lAsInd in loc, pentru a fi urmOrita tot asa de aprins, tinta de partidi, adesea, tinta personall chiar. Violenta era intr'o necontenitä crestere,i ziare clandestine, ce se strecurag cu toatä paza politiei Domnului Domnitorului", se zicea pe atunci, o limbO stricatg, acoperiag de nevred- nice batjocuri persoana alesulut din 1859. Cind regimul 1111 Cuza se näruii incepu o noug, viata, politicA, ga- rantatä prin Constitutia de la1866, cind se organi- sara solemn partidelei haitele lor, pentru a impune unuT popor, intrerupt astfel in desvoltarea lul, ca sin gur ideal alternarea la putere a asociatiilor pentru cul-

64 0 lupta literara tura budgetulul , se urma, cu stirea GuvernuluT, ceia ce se facuse pang, acum maI ferit. Poste patina vreme, principele Carol, care nu putea multami atitea ambitif ce se excludeail intro sine, fu lovit, nu numaI in purtarea sa ca §ef de Stat, ci in caracterul .säil, in familia sa, din strainatate si din tara, Astfel culeserã tristI laurl G. Dem. Teodorescu, N. Ora§anu siB. P. Hasdel De la Rominul 1111 Rosetti, la Epoca, la Natiunea, la Vointa Nationale", curentul de lupta farg, crutare intro partidenejustificate din punctnl de vedere superior r omanesc, urmeaza: o exceptie ar face numaI core cta Rominie Liberec.

De la 1890 insa incepe o noua presa, care e §i cea de astazT, §i, pentru a o pretui dupa cuviinta, trebuie a insemna §i foloasele vechiI prese. Acest1 ziarisg ce nu respectat nimic aveall doua indreptatir1. Intaill, ca erau cu total sincerl: erail niste fanaticIRosetti e un frumos tip in aceastä privintä, si fanaticul se iarta adese oilpentru credinta luI. Daca, apoI, pe unifII mina ambitia, pe nimen1 nu-1 momise cistigul, simbria altui ambitios: a lauda §i batjocuri cu atita pe luna era Inca o meserie necunoscuta. Pe urma, ziarele acestea faceat ca§i literatura timpuluf; eraU dupa diapasonul parisian:modelul RominuluI era al-de La Lanterne sail Le Nain Jaune, furioase pamflete contra ImparatuluI Napoleon. Ziarele aduceail insa si un netagaduit folos, si iata dece.Ele erau pe atund aleluIRosetti, ale lul Boliac,ale luI Hasdeu. Tog treI erail oamen1 saracl,

Despre presa romaneasca 65

cari nu puteafi tocmi pe a1iT ca sa robeasca la et Ziarul lor era opera lor: de la articolul de fond pang la anuncig; cite un prieten se mai adaugia doar, sail un colaborator de ocasie, orn cinstit §i cu nume, cu situatie. Dar toti acesti autorl de gazete erail poeti, arheologi, istorici:sa, mearga din om In om ca sa prinda §tirea interesanta cä d.cutare a plecat in cutare loc,ca,alt domn a fost numit copist, ca al treilea §i-a furat logodnica saili-a ucis nevasta, aceasta nu era de obrazul lor. Deci dupa articolul de fond, chip, note de politica exterioara, dupa desbaterl ale Camerilor, veniall articole de literatura si §tiinta, foarte bine sense §i care luminail, IncälziaIl, indemnau publicul. Cine nu crede, mearga sa vada! Inca, de pe la 1880 insa, dupa modelul frances, luat §i el din Anglia, informatia folositoare, indiferenta sail stupida, falsa, otravitoare I lua locul in ziarele noastre. Cind d. Cazzavillan intemeia Uni- versul"§i-I &Wu o raspindire neauzita, cronica ac- cidentelor §1 crimelor, faptelor de sensatie dupa obiceiul foilor italiene din Sud, se adaugi. Conductorii intelectuall al ziarelor vazura ca ei se pot margeni a scrie articolele de fond. Pentru rest se cumparara. foarfece qi se tocmira, studenti. Partea literara serioasa, pe care n'o puteall face nici foarfecele, nici studentil disparu. Epoca din 1886 a fost ultimul ziar jertfind pentru cultura. Mai era ins& un progres" de realisat.Spoiala de cultura intinzindu-se tot mai mult, oamenilpo1itie can§i el nu maT erau scriitorl crezura ca se pot scutij de munca articolulul de fond. Ziare ca vechiul

66 0 lupta literara

Timpul, ca vecheaVointei, in care maI -Oat& partea politica era a unor oamenI ca Eminescu sail Dela- vrancea, ramasera o amintire de copilarie a arta Simbriasil facura acuma tot ziarul. Se ajunse astfel la presa violenta si insultatoare, mincinoasa , repro- sintata prin atitea din ziarele de astaz1, fdr4 convingere, fara folos cultural drept compensaVe'. Acum, cetitorul poate sä maT judece si el singur. 31 August 1903.

1 Cit prive§te presa din Ardeal, TJngaria, Bucovina, ea sufere numai in parte influen0, preel de aid. Acolo, dupa Tribuna d-lul Slavic.' §i Gazeta Bucovina a d-lui Bogdan-Duica, lipsesc mai mult puterile §i orientatia decit credinta, iubirea de cultura O. bunavointa.

XIV.

IARA$1 CULTURAI POLITICA.

CHESTIA MACEDONEANA. Departe, peste granitl pe care nicT nu putem sa ne gindim a le desfiinta, cad ar fi o nebunie, bande salbatece merg spre un viitor de lungi §i invierpnate lupte la lumina unuT ideal inteles primitivqi node- savir0t. BulgariT macedoneni, cu sad fara stagiu de slujbe,oastesi vagabondagiu politic in principatul bulgaresc, arunca podurT in aier, fac sä sara trenue. ard si ucid, pentru a Inspäiminta pe cel de aproape §i pe ceT de departe, chemind Inajutorul raseT lor prin .0petele de durere ale jertfelor ce fac. CeT ce pat pe urma acesteT haiducll cu dinamita 0 pust de ultim sistem, sint Turd cu uniforma 0 OranI turd cari nu pricep aceasta urgie, Sirbl, Greci, Dar, pe linga din0T, sint ruinag 0 distru0 cind nu vreatl sa. lupte pentru altiI sail sa hraneasca lupta cu banul lor, RominT, Macedo-Romini, represintang ca 0 noT at vasteT ro- manitat,lorientalede odinioara, pecareailsfir- cuit-o in MOT, all margenit-o in hotare inguste re-

68 0 lupta, literara varsarea furioasa a barbarilor. Limba lor nu li-o intelegem cu totul, tara lor, pe care n'o locuiesc numai el, n'o putem reuni cu a noastra, siling venite din partea lor nu se unesc cu silintile noastre spre cultura. Dar inima ne doare de °IMO, maI mult, de sigur, acelora can nu iese pentru a cuceri Mace- donia ce absurditate de ignorantl si desorientantll cu acelasI steag de parada care, cum se stie, ni-ar fi dat Ardealul, daca veciniI nostri ar fi fost tot asa de putin seriosl cum eraü expansiviI lor dusmanI. Sa lasam insä in uitarea pe care o merita indem- nurile inflacarate une or! naive, alte orI sirete sal). platite ale celor cari doresc ca numele bun al Ro- manieI sa piara intr'olupta de GasconI. Ce e Mg., chestia aceastadaca n'avem izbinzl, stim sa fabricam si sa Intretinem chestil" , care cere de multl an! banl si care pretinde astazI,prin graiul Inflorital represintantiloreI, acel lucru scump care e singele ostasilor nostri ? * * * Ce sa fiealta ? E istoria unei greseli, o odiseie a, ignoranteI, un triumf al trufiel zadarnice. Macedonia (care inseamna si mult si putin, care e pentru uniI pamint bulgaresc, pentru altiI pamInt sIr- besc or! grecesc) cuprinde in ea si un element asemenea cu al nostru. Acest element, compact ici, raspindit dincolo, n'are tocmal acelasl graiil pretutindent Comunele, grupele nu shit legate Intre ele printr'o constiinta romaneasca, fie si ura locala, obscura. CeI maI bogatl, maI activI, ma! agen emigreaza din muntl

IarasT cultura si politica 69

la vM, la sesurl:stilt hangiil tuturor drumurilor pe- ninsuleT, mesterI harnicl si agerl negustorl prin tir- gull si orase. In casa lor, economia gramadeste banul, si gospodaria lor curata e vestita prin acele 04. me de mult, cind, la Dunäre, Rominit traiad fara ideale si numat In Ardeal incepea BA se faca de ziva, unit dintre negustoriT romlnI din Macedonia, cel maT indraznet1si mat avut1 dintre el, IsT lasasera vetrele departe In urma, pentru a se face, la Pesta, la Viena, mijlocitoril de schimb Intro Rasaritul turcesc si Apusul crestin al Europa In aceste centre de cultural eT se Intilnira cu col d'intahl profetT at redesteptarif noastre nationale, si se incalzira de vorba acestora. Unit scri- sera despre dialectul lor si aratara, In ce chip ar trebui el sa se prefaca pentru ca unitatea poporuluT romin sa, nu fie jignita;altiIse facura, Mecenatil saracior preog si studentT ardelenT cari scriag cartile noua. Aceasta fasa a relatiilor noastre cu consIngenit din BalcanT era normald. Dar Infringerea trufiet turcestT, deschiderea pentru marfurI a drumurilor din peninsula, Intemeiarea con- sulatelor imperiale stricara, rostul mare economic al Macedonenilor din Ungaria si Austria. Pe de alta parte, marea generatie a Ardelenilor nu läsa vrednicT ur- masT literarT. Miscarea de cultura prinse si se desvolta aicl la not. Fasa de care am vorbit, trebui deci sa se Incheie. Macedonenit din Pesta si Viena devenira Greet sag Nemtl, si numaT ca o tIrzie curiositate apare tiparirea cartiT despre Adam-Clisl cu cheltuiala until Mecenate de origine macedo-romina.

70 0 lupta literara

Vazind ins& propasirea noastra, uniT Macedoneni 41 marturisira din noilnationalitatea, dar pe pamintul nostru, unde facura danif (CozadovicT, Zappa). Era iarasl normal. AtuncT uniT oamenT putin seriosi de la noT fura de odata cuprinsT, intro aniT 1860-80, de dragostea si pentru acestT fratT". Incepura albumurile, tinguirile, articolele de gazeta. Dar trebuia ceva rnal mult. Firesc ar fi fost ca noT sä ne punem in legatura. cu fruntasiT de acolocart s'arfisimtit RominT in mijlocul maseT ce vorbia romaneste, dar simtia gre- ceste. S'ar fidat de la BucurestI sfaturT; la nevoie, interventiT pe linga Turd §i bani (sa nu uitam ins& ca nu avem a face cu oamenT saracT). S'ar fi intemeiat scolT cu caracter modest si practic, potrivite cu nevoile unuT popor de pastorT, de mid meteu- ganlsinegustort In cele maT innalte s'arfi propus §i limba romina literara din Dacia, pentru a stringe legatura. S'arfistabilit consulate comerciale. S'ar fi dat Macedonenilor rolul de mijlocitorT aT negotuluT nostru. S'ar fi provocat §i ajutat In tot chipul trecerea lor la noT, unde aveall de luat locul Bulgarior, Grecilor si Evreilor. In loc de aceasta, ce s'a facut ? Am_ potrivit pasul dupa al Bulgarilor, Grecilor, Sirbilor, cari,acestia, aveail putinta unef anexarT, pe cind noT n'o aveam si n'o avem.S'ailfacut scolT nepractice, cu limba daco- romana, cu programul ca dincoace de Dunare. S'atl pus profesoriT in atirnarea directa a MinisteriuluT da Instructie romin, in atingere decT cu partidele noastre.

IarasT cultur*a si politica 71

S'a luat de acest Ministerin toateicheltuiala. Si gospodaria de ciocoT s'a Incheiat aid. Si acum ce se IntImp la? Dupa GreciI cu gura mare, an rasarit fn Macedonia, ca dusmanT, Bulgaril cu pumnul tare. La RominI acestl crung liberatorP, ail gasit scolT goale, dascalT liberalI san conservatory Indusmä- nig Intro el, bieg simbriasl de propaganda; iar constiinta nationala abia mijind. CeT maT bunT ucenicT aT nostri nu sint acolo, ci aid, §i. due sal-5,6a trufasa a functionarilor, asa Incit, sä vreie, n'all de unde ajuta. Si sä ne mat miram dupl aceasta ca steagul rosu al bandelor Wile asupra centrelor romänestI din Ma- cedonia, supuse, clstigate sall inerte, si ca el chiama ruina, ca la Crusova ? Dar noT am ratacit si maT mult o biata poporatie cu viitorul primejduit, aducindu-I o lumina care nu deschide nicIun drum si care nu strabate! Cultura care e numaT de forma si de banI nu poate sa fie dedt stearpa, si progresul politic nu poate porni de la dins& 7 Septembre 4903.

XV.

ORIGINEAI MARGENILE POLEMICILOR

BinevoitorT aT acesteT reviste, cari slut in acelasT timp si apostoll desbracag de patimI aT culturil ro- manestI, aprigT aparatorl aT bunelor moravurf si bunelor maniere, ne-at Infruntat adese orl, spre Inva- Otura noastra sifolosul preseT literare, pentru ne- dreptatea si lipsa de cuviinta a atacurilor noastre. Am fi adeca, Intro neprilianitiT si nepartenitoriT nostri confrag zilnicT, saptäminall, lunarTsi mal rar decit lunarT, niste perversT ratacitT, fara masura in niste lupte literare lipsite de rost.§i. e un strigat de uimire indignata printre surate, o fAarnica aratare cu degetul, un dopros si o Ora pomite din inimI tot asa de curate ca a nevesteT luT Putifar, care, cum se stie, a pit si ea... Aceasta ma indeamna a vorbi despre regulele po- lemiceT corecte si demne. Polemica inseamna lupta Polemiseaza omul cinstit care descopere o fapta rea sat o socoteala sireata, o momeala cu mestesug. Polemiseaza acela care se vede atacat fail dreptate si-si apara numele bun. Pole-

Originea §i margenile polemicilor 73 miseazg acela care infa44eazg idel ce i se par mintuitoare, dar a cgror izbindg o vede amenintata, de cine nu trite legesail nu vrea sg Inteleagg. Polemi- seazg omul de gust Impotriva celor ce mint lumea cu frumuseti fa4e 0 nesgngtoase. Polemiseazg omul de §tiintä serios contra flecarilor. Aceasta e polemica bund, pe care aT datoria de a o Incepe, de a o ur- maxi, de a o duce la capgt. E ca un fel de politie socialg, literarg, siintifica. Ea n'are nimic a face cu polemica intereselor personale jignite sail a vanitAilor atinse, cu aceia care se rgzboieste din invidie, din josnic sin4 de rgsbunare,sail chiar din mania vrednicg de mill de a face rail Asemenea luptatorl n'ailsteag,sail nu indrgznesc sg scoatg la ivealg pe cel adevärat. E o zadarnica sfgrImare a padl dintr'o societate, un O.- raboill ordinar, o zgomotoasä petrecere de tIrlie-brill. Dacg acel care savNe§te delictul e un om destept, un scriitor de talent sail un glumet cu haz, lupta e dusg cu stiinta efectuluT ce se urmgreste §i. poate sg ajungg scopul nevrednic de a terfeli o reputatie In ochiT celor multi, can socot cg adevgrul strigg maT tare dec1t minciuna; dar ea rgmlne, farg deosebire de Inn Orl la represintanta eT, o faptg rea, mill. Aceasta in ceia ce prive§te motivele. Cit despre hotarele peste care luptgtorul nu ar fi ingaduit sg treacg, ele nu se schimbg dupg Impre- jurgrl, care sint felurite. Dacg un agent al puteriT publice e dator sa fie omenos §i. fatg de cel maT cer- bicos punga§, polemistul care denun0 §i. Infiereaza e t.inut sg, inlature orIce slgbiciune cind 41 Implineste

74 0 lupta literara datoria, care e distrugerea totalei a nedreptatil, ne- adevaru1u1 si uriciuniT. Cad nu e vorba de d. X sall Y, care e balansail brun, care e triar sat batrIn, care IV este ruda orT nu, de la care te potT astepta la sprijin in cariera sailla huiduituri de strada, ci de lucrurT care nu se cade sa fie, fiindca slut unite, fiindca slut false, fiindca slut nedrepte si otravesc lumea In care se strecoara. Poate fi vorba atunci de räutate sau de cruzime ? Insa, alaturT de faptace chiama distrugerea dreapta asupra-T, e omul care a scris, a spus, a facut acel neadevar, acel monstru estetic, acea falsificatie. Osinda trebuiesa-1cuprinda si pe dinsul, si In ce masura ? Polemistul se poate afla si Innaintea unuT om cu intentif bune. A judecat gresit, socotind ca faptuieste bine, a muncit din greU, socotind ca In fundul stä- paturilor sale a gash un bulz de adevarat aur,sail, Intfun nobil avint catre frumos, s'a Inselat, luind focurl ratacitoare drept lumina trainica. Fireste ca orTeine trebuie salt aleaga .Onta dupa puterl. Dar e asa de usor sa-tfcintarestI prea mult puterile, si aceasta se Intimpla maT ales In societatile cu o cultura Incepatoare, unde critica de sine InsusT e prea putin raspIndita si lumea nu Indreapta pe ceT prea cutezatorT printr'o judecata fara partenire. Poate cel ce n'a izbutit e chiar in stare sall gaseasca alta data, maT bine drumul. In asernenea casurT, asa de dese la noT, omul trebuie sa fie crt4at, si dojana trebuie sa cuprinda maT ales slaturl bune, Indrumarl folositoare. Lucrul se schimba cind al Innainte un om care e lipsit de mice naivitate si stingacie, care-sT da seama

Originea si margenile polemicilor 75

de ratacirilesale, pe care, Infatisindu-le ca singurul drum potrivit,le Intrebuin0aza ca sä culeaga de la eel ispitig vama unet reputatit nemerite, unlit cistig material rad cistigat.i Inca mat aspru trebuie sa cad& critica rasplatitoare asupra aceluia ce se Ina,- ratniceste In pacatul sa5, fiindca are interesul s'o faca. Cu cit talentul sail energia vinovatulut slut mat marl, cu cit situatia lilt e mat innalta, cu cit vrista-t da mat multa autoritate si lumea e mat deprinsä a-1 asculta, cu atit mat putin se cuvine a-1 cruta. Adese oil se impune sa explict cartea sail fapta rea prin Intreaga viata publica a omulut pe care trebuie sa-1 atinga, spre binele tuturora, o puternica lovitura de darimare. Asa se regenereaza vremile rele si se pregatesc altele mat bune, iar nu prin compromisurt, combinatilsibinete false de oment atilt de bine crescutt", atit de afabilt si de phut de fatarnicie, In- cit putrezeste sufletul inteinsit. Imoralitatea intelectuala, falsificareastiintifica,in- sanitatea literara grit negatit care cuteaza sa se acre- diteze ca afimatit si care trebuie desvelite In toata negativitatea lor vrednica de despret. §i, daca pacatosul nu vrea sa fie vill, cine poate Invinui pe cel ce ar cere si moartea" acestuia ? Cad Inflints, in- capabiltt de indreptare a unlit asemenea vinovat se aflaascunsg, o Intreaga sum& de fapte asement, si aceste fapte se cuvine sa se impiedece prin sfart- marea desavIrsitä a trecerit fata de public si a lucre- derif In sine pe care le-arfi avind omul ce pregateste, chiar MIA voia but, acte publice daunatoarep 13

76 0 luptä literarg terenul educatiei, literaturii §i stfintii. Zeitele acestea rgmin fgrg, prihang la popoarele sangtoase siInflori- toare, care ail, pe culmile lor ideale, un templu pentru dinsele. Acestea ca o lgmurire, din partea mea si a celor ce lucreazg aid Impreung cu mine, In ceia ce priveste atacurile ce au. pornit din aceste coloane, pentru a birui mai curind sail mai tgrzhl,si acelea ce vor mai porni, neapgrat si In afarg de orice consideratiT de persoane, de once slgbiciuni, cum le ail numaT oameniT comozi si fricosi, in ciuda tuturor improsca- turior de ting ale vräjmasior cell minincl inima de urg si a sagetilor trimise piezis de uniT prietenT ce nu !neap de persoana noasträ iubitä, de cite ori se va cere Inlgturarea cu crutare sat infierarea dureroasg a unuT lucru ce nu se cade sg fie, a uneT persoane ce nu e chematg O. influenteze spiritul public, viiitorul nostru national. §i astfel, In toatg mgsura puterilor noastre, vom fi slujit cu credintä neaatulul, care-si va aduce aminte de noT. 28 Septembre 4903.

XIV.

CARV POPULARE

Am innain tea mea o carticica cu coperta galbenä, destul de railtiparitä in Birlad, la tipografia cu motor" a d-luI Catafani, dar care, fiind o carte foarte folositoare pentru publicul" caruia i se adreseaza, costa, potrivit cu mijloacele de a cumpara literatura a acestuI public", numal 50 de !mut Se chiama Calindariul gospodarilor satenl pe anul 1904" si are drept autorI maT mulg feciorl de gospodari", cari se indreapta catre rude de ale lor ramase la taxa, catre cinstitil gospodarI", atitia citI sint In tot largul cuprins al pa- mintuluT romanesc. Cum IT chiaral pe aceOT sfatui- torI cu adevaratä rivna aI teranimil din care §coala, leafa 0 portul nu i-au desfacut 0 suflete§te, aq putea spune, fiindca oia, dar nu vreaü s'o spun, 0 sint si- gar ca nicI lor nu li-ar face o deosebita placere dm& li-aq destainui numele. Meritul cartulieI, care e menitä sa faca bine un an de zile, nu e ca au alcatuit-o cutare 0 cutare, ci a, pentru intaia oara in forma practica a unuI calendar,

78 0 lupta literarä teranl arturarl vorbeseIn cel mal desNvIrsit graiil teranese teranilor mal putin arturarl despre toate nevoile marl, despre toate tintele Innalte, despre tot intelesul cuminte al vieta. Se dall inva,taturI, sfaturT si pilde pentru alegerea hranel, ingrijirea easel, paza buna a sanatatiI, folosul economiior si fericirile lumina. Iar, mal presus de toate, searata oamenilor, In euvinte simtite, calduroase, bune, ca el fac parte, nu dintr'o gloath nenorocita si osinditä, de puterl ce nu se pot invinge, la vesnica sa,thcie si. la vesnicul intunerec, ci dintr'un singur popor cu acel cari still ceti si scrie, cari nu muncesc cu minile si. totusl sthpinesc tara, ca aceasta tara nu e Statulur lacom de birurl, de lacrami si. de singe, a boierilor neaprat dusmanI, ei a tuturora, si el orlunde, cu socoteala luminata, gasestl locul pentru a o sluji, slujindu-tl si. tie si celor mal de-aproape af taT. Si CAlindariul gospodarilor" nu e o lucrare isolata, facuth, In& o clip& de nadejdf zädarnice, de asa clgva oamenl lesne-crezatorl. Buna carticica face parte dintr'un intreg curent, care se lupta astazl si va fi In- vingator mine, pentru mintuirea unul Intreg popor. Din toate partile rasar acum oamenl cari vorbesc din inima si pe Inteles multimilor. Unil, precum sint multl din colaboratoril colectieT Steaua", nu nemeresc tonul potrivit; altil, ca autoril Calindariulul", sint deprinsl, prin tot traiul lor, s5.-1 intrebuinteze. UniT tiparese pe socoteala si. cu rasplata Ministeriulul de Instructie sat pentru societäg sprijinite de cercurile oficiale; altiT, ea tineril de la Calindarit", n'aildecit binevoitorul concurs al motoruluI domnulul Catafani. Dar prin toate

Cartl populare 79 deosebirile de chemare, pricepere §i motive strgbate scopul, care e in adevgr vrednic de laudg. Si litl de o nevoie mai tare decit toate mofturile goale si infumurgrile proaste, ne intoarcem astfel la izvorul de adevgr, de frumusetg, de boggtie si de putere care e poporul, si nu suprapusil cu haine de imprumut valurile vii, si nu spuma pingäritg de praful drumulut * Ca de cite orl facem un lucru Intelept, real, urnagm cal strgbune, cu toate ca de multe orl nu ni dam sama de aceasta. Nu mal departe, cu un veac in urmg, orlcits'ar ride de ceI cari judeca o societate dupg felul cum se incaltä, se imbracg, isl acopere capul (pe atund: papuct giubea si islic), formam un singur po- pot-, aid la Dungre si in toate unghiurile Rominimil, si scrisul celor alesl era pentru toatg lumea. Lite- ratura de cgpetenie, Cuvintul luf Dumnezet si toate imbielsugatele tilcuiri la care a fost supus, vorbia pe intelesul orlcaruI credincios de limba noastrg, si citä munca cinstitg se cheltuia In mängstirile harnice pentru a se atinge acest scop! Letopisetul, scrierea anilor", a faptelor si a simtirilor era izvodit astfel, incit sä poatä fi drama pling de inteles si Indrumare a orIcarul urmas, si cel maI simplu popg, care-I des- lusia intelesul, slovenind din gretl, intelegea cu bucurie cg acele mail lucruri ale Domnilor si Impgratilor fuseserg sense si pentru dinsul. Poesia, citg ce incerca, era un umil cintec, care, dad, era izbutit, abia spus, se contopia cu poesia cea mare a poporulut Capil in- vätateI §colI ardelene si ce eraU eI ? calugarl, pro-

80 0 luptg literarg topopl, InvätMorI pentrn copiil sgracilor puneail si dinsil toatg greoaia lor eruditie la picioarele Incgltate cu opincI ale teranilor. In miscarea lor de luminare, ce rol mare ail jucat frumoasele calendare din Buda, prin care, timp de atitia anI, s'ail spus toate pentru tag!

*** Numal veacul al XIX-lea, pentru nol veac de marl strlduing disarmonice, a sfgsiat tunica Para cusuturg a neamuluti aid, si in Ardeal, si in Bucovina (nu mat vorbesc de Basarabia innomolitg), carturaril, fudul cg si-ab. Insusit roadele desvoltgril seculare a Apusu- luI, s'all despgrtit in castg. Dregatoril, marl si mid, din Bucovina n'ad maI vazut nimic de pe innältimea eroicg a functiuniT bor. Arde- lenil ad ngscocit o complicatg ortografia, care smulgea poporului putinta de a scrie, si all coplesit limba cu vorbe latinestI a cgror cunoastere o putea da numal o scoalg mai innaltg. Iar noi, cestI de aid, intrecind pe tog in IAA, am creat o pgsgreascg franco-lating, cu sintaxg curat frantuzeasca, asa de ciudatg, incit un prieten ImI spunea de un teran care, ascultind-o cum izvora din supgri buze boierestl, a intrebat, in that& curgtia sufletulul sän: ce limb& poate sg fie aceasta" pe care o vorbesc invatatil si puternicil Ro- mänieI. Apo!, in aceastg nevrednicg tarcIturg, färg ginggsie si putere, s'a scris si se scrie Inca, pe algturl de In- gustul, dar vesnicul rin adevärat, o intreagg literaturg maimutgrind une or!, mg rog, pe temele cele maI in

Carti populare 81 dirjit nationale simtiri §i.ginduri strgine. S'a mers Ong acolo, incit limba aceasta a ziarelor, a qtfintii, a poesieT, a nuvelei, a legilor si a regulamentelor, limba neinteleasg, a luat in stgpinire, rdpindu-le astfel pri- ceperil poporului, rang si CArtile Sfinte: am rgnias uimit dgungzi auzind cum un preot bucurestean de modg noug cetia cele mai frumoase ruggciuni in jargonul de jurnalist pe care 1-ar fi impunind Sf. Sinod. Kogginiceanu, cel mai luminat bgrbat politic pe care 1-am avut, democrat fiindcg era nationalist, a zis odatä, In vremile de intemeiere, cam ma: cu citeva mil de boieri nu se face un popor". Ci noi zicem astgzi: cu citeva sute de cetitori, cei mai multi scriitori §i ei, nu se face o literaturg. Si nu inteleg o literaturg pentru un popor bgtrin, ca acel frances, in care e cite o literaturg deosebitä, mercantilä innainte de toate, pentru fiecare strat al burghesiei stgpinitoare. Inteleg literatura cea mare, puternicg si bung, care ajunge semnul de infrAire, constiinta comung, sufletul unei societgti nationale. Aceasta trebuie s'o facem, acei cari nu punem scrisul nostru in slujba unel nemernice iubiri de faimg. Drumul se tot deschide.... 28 Decembre 1903.

XV. LITERATURA PENTRU BACANI".... Un prietenlal mied are slabiciunea de a stringe toate prostiile cu privire la literatura care se public& In ziarele noastre. Mal trebuie sa mat spun a e una din cele mat bogate colect,iI ce se pot Inchipui ? DaunazI vazuid pe masa luI numärul literar proas- pat al uuul ziar politic din Bucure§tY, In care se vorbia pe larg despre un Wan, domnul Nae, despre revista Sárnanatorul"si despre persoana mea. Autorul, din nenorocire anonim, al articoluluI gasia ca. este o mare asamanare Intro principiile conducatoare ale zisuluI domn Nae, ale SamanatoruluI" §i ale mele. avea dreptate :intre bacanul Nae de o parte, aceasta revista §i mine, de alta, exista o mare asamanare de princlpiI.i,din potriva, exista un adinc antagonism Intro ideile luI Nae, ale SamanatoruluI" §i ale mele, §1ceia ce s'ar putea numi, cu o inco- mensurabila indulgenta, ideile" d-luI WI nume. Pe d. Nae bacanul 1-am cunoscut §i et, §i pot sa dad despre anumite Insu§irl si Mang din viata WI §tirl care ad scapat agereI privirI a redactoruluI literar ce §i-a pierdut numele.

Literatura pentru BacanI" 83

Domnul Nae e fiul unul mic functionar. A lacut coala primara, 0 numaI doua clase de liced. Parintil ar fi vrut ca el sa le fad pe toate si sa, ajunga apoi functionar, politician, advocat, medic sad scriitor romin. 0 ambitie legitima, cad tinärul Nae nu era cel mai putin inzestrat dintre colegil saI. Dar, stupid de cinstit, Nae nu copia,tesele, nu tragea cu urechea la §oaptele din Mimi, nu militia, nu lingusia, ca atitta copil de sama sa, cari statead pe ace1eas1 bancl. Ded ! el a rams repetent, pe cind cel1alt,1 ad trecut. Cind s'a aflat lucrul acasa, tatal sad functionarul i-a spus cu multa indignare: Ver merge la pravalie!". Un altul s'arfi crezut jignit de aceasta noua des- tinatie. Nae a stat insa 0 s'a gindit ca, scoala cea mare nu e pentru dinsul, ca, nu poate face acolo in chip cinstit ceia ce se cere pentru a cistiga locurile de sus ale lumii. Seara, a mers deer la tatal sad functionarul §i i-a spus: Vread sa merg la pravalie!". L-ad dat baiat la bacanie. A fost foarte multamit de viata ce i se deschidea innainte. N'a inselat pe stapin, care n'a avut nevoie sa-1 bata; a fost cuviincios cu then-VT, a fost harnic si stringator. Peste zece anI de ucenicie a deschis el singur bacanie, din econo- mille sale. A luat o fata saraca si a avut mult,1 copii, pe cari-I creste bine. In mintea luI simpla, el gaseste o mare multamire in indeplinirea desavirsita a sarcinet pe care i-a dat-o viata. Si iata ca, acum citava vreme, se Infatisä la dinsul un om de vrista lui, cu umbletul 0 ochil de captor, cu fata stoarsa, a unui stricat. D. Nae n'are astfel de cuno§tinti, si crezu intaid ca are a face cu un punga§

84 0 lupta literara

Dar visitatorul Ist scoase palaria de bandit sicilian, Ist scutura pletele de demon, zimbi curtenitor din buzele4 albastre si se recomanda ca un prieten de copilarie:. Calpurniu Ghitescu. Domnul Nae ii aduse aminte de Calpurniu: cel mat lenes, cel mat mincinos, cel mat fanfaron dintre colegit sal de heed, dar care trecea totdeauna, undeva la coada claset. Calpurniu ceru un imprumut. Era acum un om cu faima, poet romin decadent, criticstiintific;o lume Intreaga-1 Incunjura de adrairatie,i ar fi. fost gata sa-1 ajute; dar el nu voia, ajutorul acestor strainI, ci s'a gindit la bunul tovaras de odinioara, la fratele de banca. la domnul Nae. Domnul Nae declarg scurt cg nu Imprumuta de la ñimenl si nu Imprumutg nimanut. Toate incercarile colegulut ramaserg zadarnice. Inima de Mean, ce vret ? Dar, vazind fata pofticioasa cu care Calpurniu se In- torcea cind la butoiul cu sardele, cind la rotocoalelede cascaval, crudul Mean puse sä se astearna pe o me- suta o fata de masa, mult mat alba decit gulerul innalt al poetulutsi-1cinsti cu un dejun cum nu vazuse acesta nict in visele sale. Ce vret ? Tot e ceva sa ga- sestt, chiar supt forma de poet, pe eineti-astat ant de zile cot la cot... Calpurniu min* bau si murdari un servet albca zapada, cind trecu cu dinsul peste mustatile sale te- poase de flamind si de betiv. Apot intreba, cu o sfiala neobisnuitg la dinsul: Tu manInct totdeauna cam. asa ? Da, doar este din bielsug... Dar..., dar calfele tale ?

Literatura pentru BalcanT 85

$i ele. Poetul ramase pe gindurT. $i unde staT tu ? Aicr, avem clout, (AM curAele In dos. Hite, le vezi de acolo. Dar calfele ? $i ele ad una, cam tot asa de curdtica,In curte. LuT Calpurniu pare ca-T veni sa stranute, caul se strimba rad la nas si la gura. $i de-odata izbucni cu hotarIre: Ma, iea-ma calf& la tine ! Domnul Nae se uita cu multa luare aminte la oaspetele sat, asa cum e deprins sa se uite cInd cineva IT propune o cumparatura Insemnata; dumnealul nu prea se Insealä cInd face astfel psihologie practica. Omul nu se prefacea: era satul de a minti, de a Insela, de a injura. In mintea luT patrunsese In adevar constiinta cd, dintre eT dol, colegul IsT chibzuise mal bine puterile si-sT gasise maT bine rostul. Bine, ramIT; sa, vedem... $i atuncT natiunea romina pierdu un poet si critic, tocmaT ca acela care a dat pretext la acest articol. 41 Ianuar 4904

EXPOSITIA GRIGORESCU

Acel rege-al poesieT, vegnic tintir si ferice... Dupa ce Ateneul din Bucurestl a adapostit sarbe- dele amintiri de §coall ale profesorilor de desemn si pretentioasele producte de moda, cu Veneta de noroig si plumb si,in schimb, cine stie ce Londre de azur si aur, ale irnitatorilorpicturii celei mai noua, mat ciudate si mai sirete din batrina strainatate,un räs- pinditor de lumina, de poesie, de fericire se coboara. Grigorescu a luat In stapinire sala expositiilor. Tablourile s'all Insirat din bielsug pe paretii vulgari, si modesta sala a suferit o prefacere minunata. Soarele de iarna, care abia era Ingaduit sa, patrunda, e uimit de bucurie, ca In aceasta, vreme de moarte a munOlor, cimpiilor si apelor, el poate sa desmierde cu slabele-I raze geroase privelisti adevarate ale primaverit Si in sufletul tuturor oaspeWor acestui palat al vrajitorulut bun se coboara, ca o solie de multämire senina. * Sint multe tablouri noua, unele din ele necunoscute, iaraltele pe care le-a creat bätrineta puternica a, pictorului. Poate chiar In aceasta noua exposi0ecele multe innainte!e o nuanta noua: linga visul singuratec.

Expositia Grigorescu 87 al pastorului in natura blindl, minioas& sail imp&cat& dup& o furtuna, ling& ratacirea patriarhala a carelor pe drumuri §i potece, iea astazi un loc mai mare casa, bordeiul s&rac nabu§it de buruian&, casuta gospoda- rului, alba supt capita balaie a stuhului, locuinta chia- burului care zimbe§te prin feresti largi §i. se Incunjur& de cingatoarea stralucitoare a florilor de gradina. Mai departe dedit dinsa mai este ceva: munca grea, multämirea putin&, bojbairea In intunerec a celui ce paze§te oile supuse, ce min& boil r&bd&tori §i. innalta cu minile sale nedibace paretif de vergi si hum& a! colibelor. Pictorul pastoralei zimbitoare, albei idile nu se amestec& ins& In aceste lumi tulbure, uncle e chemat s& p&truncla alt suflet, chinuit §i. el §i. Intunecat. Din lumea teraneasca rasar deosebi In afar& de cadrul fermecator al naturit numai cite un obraz ro§covan de bade, cite o fetit& trandafirie, cu ochii naivi supt genele de aur,un tip, acesta din urma, care te prive§te drept In ochi din toate colturile expositieT, far& sfiala §i. fara curiositate, cum te-ar privi o raz& sail o floare. Innaintea lumilor nenorocirii, ale muncii §i. pacatului, acest din-Wet al celui mai curat ideal se o- pre§te. i din aceasta noua desfa§urare a marelui sail talent cinstit, pictorul din Cimpina apare cu acelea§I trel mail Insu§iri, pe care pana, acum nu le Imparte, nici In cea mai mica masura, cu niment Cea mai insemnata din ele, nota dominanta a sufletulul sal de artist, e adeveirul. Tablourile sale sint reale, autentice, cu totul In acelasi Inteles In care e autentic un vechia hrisov, cu scriptura sa deosebita,,

88 0 luptä literarg

cu podoabele sale particulare, cu stilul sgal anumit, cu pecetea sa, ce nu se poate nascoci de un interesat. Aceste lucrurl at fost si sint, dar noT am stiut de ele, de si trgim In mijlocul lor, numaT cind acest pictor a venit sg ni spuie,pe cindatitiamizgiliatl din amintire sail din fantasie,cl tara noastrg, tara nea- muluT nostru are acest cer, aceastä luming, aceste perspective si cg, fiil el cel maI adevgratI, supt pinzatu- rile lor aspre, at, cind sint veselT, acest zimbet, si acest Inteles In ochiT adind atund dud IT furl taina vietil sau a flriT. Grigorescu nu cautg, nu combing, nu potriveste prin nicTun mestesug, mgcar din cele maT Inggduite si maT intrate in obiceiul tuturor pictOrilor. El nu se gindeste cg din potrivirea cutarul grup cu o anumitg naturg, ar putea sg resulte un efect, care poate sa intereseze si st, placg. Goana dupg subiect, dupg subiectul not, cum se zice,IT e cu desgvirsire necunoscuta si, de sigur, neinteleasg. Noul e In ochil sgT, In aceT ochl stra- batgtorl, de diamant negru, si acel mit nu e momeald, ingeniositate, prefacere sat prefacatorie, ci e adeviirul: mgrimea sufletulul sail curat se !al-4We de-a dreptul cu aceiasT märime curatg a naturiI. Mina se misca de la sine, si bucata de pinzg se preface Trite() destginuire fermecgtoare a amanuntuluT de via-0, ce a rgsgrit in calea pictoruluT. El n'ar sti sg deosebeascg Insg partea liii In aceastg vesnicire a unul colt din lumea noastra. In frgtia de toate zilele cu natura, nu s'a gindit niclodatg sa facg o hotarnicire a stapiniriT sale. Ce e al eT, e si al lul ;ea-1 ImpArtäseste cu toate frumusetile; el le priveste pe toate, le reproduce cu o mgreatg su-

Expositia Grigorescu 89 punere, care-I Innalta mat mutt decit orice inventie trufasa. Arta tut, totust asa de puternic personala, prin osteneala Indelungata, prin jertfa de o viata Intreaga cu care a cucerit-o, ajunge la acea culme, pastrata pentru foarte putint alesl: impersonalitatea. Nu zici alta decit ca: e asa, si e foarte frumos, pentru aceia. Natura binevoieste a iscali ceia ce a iesit din mina Inchinatorulut et celut mat sincer. A doua Insusire e poesia. Existä o poesie fabricata, o poesie de manufactura, care se injghiaba lesne in afara de lucrurile care stilt, poesia decorurilor de carton si subiectelor rare, strMne, vecht, fantastice. Dar e si o alta, o mare poesie sfloasa, pentru gasirea careia se core si vitejia, si rabdarea, si nevinovatia unlit Fät-Frumos al povestilor. Cea d'intahl trebuie necontenit reinnoitä, dreasa, spoita; cealalta e de o credinta vesnica si. nu se deslipeste niciodata de cel ce a cucerit-o. Ea se Imbina de acolo Innainte cu gindul, cu spusa sail fapta cuceritorulut. Din tablouriletut. Gri- gorescu ea nu s'a despärtit si nu se va despärti nictodata, si pare asa de simpla, incit neintelegatorul Isl Inchipuie poate el se gaseste pentru orIce trecatort la raspintie, pe cind pentru a o gäsi si robi trebuie tot avintul neobosit al until suflet mare. Grigorescu e fecund, bogat,nemärgenit In aceasta insusire a lui. Batrineta sa e aproape tot asa de harnica precum i-ail fost anit tineretet. Unit pot gasi ca el a Mout matte tablourt. Pentrudinsul, cred el aceasta notiune nu existä. El asculta de chemart ce nu se discutä, si aceste chemarl It vin asa cum voiesc ele. Nu se teme dee; §i nu se laud& pentru imbielsu- garea operet sale.

90 0 luptá literara

Pentru a fi !Lisaastfel, IT trebuie viata pe care o are, pe care §i-a facut-o. Cetitorule al ziarelor pline de informatiT despre oamenT, omuleg §i. neoamenT, ce §til despre ceia ce s'ar putea numi biografia luT Grigorescu ? Auzit-aT vre-odata ca a marturisit cuiva principiile sale estetice, ca a vorbit de alcatuirea ung lucrarT a sale, ca 0.-a trImbitat ispravile sail planurie ?Il §tiT ca e prieten cu X §i du§man cu Y ? Nu, nimic din toate acestea. Ce minunat s'a strecurat din viAa §i. ce deplin I-a ingh4it arta ! Mad te ginde§tI la el, pe care-1 cuno§tI poate, dar pare el tot nu-1 cuno§tI, ca nu #-a stat pe scaun, ca nu .0.-a stens mina, ea n'a vorbit in auzul tail,ti-1 fnchipuT undeva departe, cu parul cel maT alb si ochil eel maT tinerT, With, frumos §i. bun, primind In loc de prietenT, cu o nesfirsita iubire, fiecare zi care-I bate la fereasta cu noutatea ef desavisr§itä, §i. multamind pentru acest dar de viatä prin zilnica-T confundare cu natura in a- ceia§f opera de arta. 18 Ianuar 4904.

DOI PARISIENI: DD. CATULLE MENDES SI IONESCU-GION D. Catulle Mendès, scriitor de la Paris, ni-a facut onoarea de a visita Bucurestil, acest centru latin In Orient, pentru a tinea doua conferinte cu plata. D-sa e un Proted intelectual de o ma elasticitate, versatilitate si multiplicitate. Cind vrea, e poet, cind vrea, e critic, cind vrea, nuvelist, end vrea, cronicar. Une orl ti se pare ca face prosa si sint versurT, alto oil ti se pare ca-t.1 da poesie §i. in realitate e cea mai autentica prosa. Critica sa e poesie Erica, poesia sa lirica are un gust critic. Face rapoarte MinisteruluT de Instructie din patria sa §i gidile sinatirea cam tocitI a burghesilor ce petrec bine, prin bucatile sale ero- tic% care s'ar numi imorale, dad, autorul lor n'ar vadi atita talent. D. Mendès, obisnuit sa Invingl totdeauna greutatile, sad macar sa le infrunte cavalereqte, tine 0 conferinte, de si nu are glas decit pentru urechile atente ale prietenilor saT. Acesta e d. Mendès. La Bucure§tT IIcetia foarte multa lume, (Entre aceT oamenT cu simt ales pentru frumuseta, dintre acele fine doamne, care rasping cu despret hrana vulgar& de sanatate banal& pa care o pot

92 0 luptä literarg

da grosolani caI. L. Caragiale, Barbu Delavrancea, Alexandru Vlahutgi Gheorghe Cosbuc. Cite inimi miscate de un singe generos, bulgar, greci armean, nu bgteat1 ping mai ieri cind se gindiall la nemgrge- nita pläcere de a vedea aievea, cu ochil trupulul, nu numai cu pofticiosiiochi aiminIiT, pe acest mare §icurat apostol alartel, d. Catulle Mendes. Oh ! mon cher ! Oh, ma chere ! Oh mes chers ! Oh mes cheres ! §iiath-1 cg a venit. Ca omului de la Paris, i s'a pgrut orasul meschin; stradele pustil, oamenii incetinel la mers, podoabele prea cu toptanul aruncate. Ce limb/ vorbiat., de undo sg stie bietul om celebru care e de pe timpul dud compatriotii sM nu It:Iva:tail de loc geo- grafia ? Ce-am fosti ce sintem, nu se poate afla Intr'o clipg, nu renteazd apoi cind vine omul pentru cistigul mgrunt a doug singure conferinte, din spre Pesta§i cgtre Constantinopol ;i, In stirsit, ce mai trebuies& cerceteze cineva, mgcar din curiositatea intelectualg de a Intelege o targ pe unde ajungi a trece, cind stie doar orice Frances din Paris cg In Romgnia e un rege german, politiciani prieteni ai Triple Aliante, boieri valahi, moldavi, moldovalahi foarte bogati, Eyrei cari servesc pentru alimentatia publicg si terani du Danube, cu pgrul de trestii ? D. Mendes mai §-tie de unde ? cg noug ni place melodrama cgcl sIntem sentimentali ca un toreador olog, operetacaci nu e unul dintre noi care sg nu viseze de lacinsprezece pang la optzeci de alai altceva decit picioare de ba- letiste literatura specialg In care d-sa e un maestru. Llustrul cglgtor ni-a spus cä mai este si altg literatura, pe care d-sa n'o face, dar despre care scrie ra-

Dol parisieni: dd. Catulle Mendès si Ionescu-Gion93 poarte MinisteriuluT din Franta. Si, lasfirsit ne-a lamurit ca existä un oarecare Wagner, care a compus foarte frumoase opere (bagatl de sama, nu operete). Autorul acestor rindurT n'a platit pentru a se impartasi de visita" d-luf Mendes. Daca Insa ar fi plata, ar fi ascultat cu toata räbdarea omulul care a gasit ce-a cautat si, intors acasa, n'ar fi zis nimic impotriva poetulul calator, care n'a nemerit un compliment pentru oaspetiT sal sail a socotit ca ail venit prea putinT ca salt dea osteneala sä-1 caute. Dar publicul nostru a fost jignit, si in mijlocul lui cine putea sa se Inroseasca maT mult supt ofensa ne- glijäril din partea acestuT frate maI mare" latin care e d. Mendès decit acel apostol al latinitatiTcare e d. Gion ? D-sa e si un om de un gust foarte fin, un cu- noscatof adInc al literaturif francese clasice,o Incin- tatoare subreta care asculta, fizind cu gropite in obraji, la toate usile model, suverana sa; d-sa e cel maT parisian dintre locuitoril Romaniel, BulgarieT, Serbief si, intr'un cuvint, ai intreguluT Orient ! §i, spre nenorocirea luT, d. Mendès nu stia aceasta. Vorbind, trufasul Frances credeaca, priveste numal capete greoaie de OrientalT apaticT, si nu deosebia in multimea despretuita agera privire de Parisian mu-- calor a d-lut Gion ! Dar fie ca a si fost pedepsit ! In La Roumanie, cam- pionul nostru a executat pe insultatorul natiuniT intfun limbagiu atit de parisian, incit singele ti se suie in fata... de mindrie. Se zice ca., de frica d-luI Gion, Catulle Mendès nu va maT veni la BucurestT, dar sintem positiv informatT

94 0 luptä literarg, a d. Gion, a cgruT cronicg a produs o colosall impresie In Paris, e chemat de urgentg, acolo §i pa viatg pentru a face din tog FrancesiT adevärag Parisienl. E bung, o veste, dar... maT bung cealaltä ! 18 lanuar 1904.

REVISTE, ATENEE SI MUSEE DE PROVINCIE. Provincia romaneasa termenul se Intrebuinteaza la not in Intelesul frantuzesc 0 stirne§te o sum5, de aprecierl mat mult sail mal putin hazlit, care nu se potrivesc totdeauna cu adevärul, ormele noastre de provincie nu prea joaca un rol In viata noastra, culturala,. Aparentele ar dovedi contrariul :In multe re- §edintt de judet apar, dispar 0 reapar, pentru redac- twit lor, tined ambitio§1 cari pescuiesc cItIva abonatt prin leg&turile lor de familie, prin prieteniile lor, prhi comp&timirea unora pentru slabiciunile lor de autor si prin inertia atitora cari nu trimet Innapof caietele de hIrtie maculatä de caren'ail nicto nevoie, reviste, mat totdeauna 0 literare §i §tiintifice 0, de un timp, sociologice 0 chiar istorice. Acela§1 avint c&tre faima 0 märirea literarl al unor tinerr cetAtent de familie buna, cu titlurt academice 0 Infäti§area poetica, se InfrAte§te apot cu un alt puternic factor literar, pentru a produce ziarele de provincie: printr'un astfel de ziar bine ghintuit, bine tinut poate stoarce mat lesne un noti-venit In viata Innaltul loc administrativ sat politic

96 0 lupta literara pentru leafa, ci§tigurile si stralucirea caruia TO simte o neinvinsä chemare; astfel se serve§te o prosa de lupta cu fel de fel de sosurI literare qi §tiintifice, care are meritul de a fi manufactura local/ ,iaräsi, de cite orl nu vedetl In gazetele din Bu- curestI lista, tiparitä cu slova mica ce corespunde unlit prea bogat cuprins, a conferiatelor, eminamente edu- catoare, ce se tin mai nu still unde, intfun colt uitat de Dumnezefl al t era noastre! ler!, alaltaierT, am afiat pe aceasta cale, cu o deosebita bucurie, ca in Hir§ova intelegetl: Hirsova In Dobrogea, un tirgusor pe stinca, In margenea Dunarii puternice, un cuib de Turci, Ta- tar! §i citiva RomInI,se imparta§esc cu darnicie, unut auditoriu setos tocmai de hrana aceia, cele din urma cuno§tint! cu privire la filosofie, la fisica, etc., pome- nindu-se cu laudele cuvenite numele marilor descope- ritori,cugetatorilor dominant! at epoce! noastre. Un joc ca acesta se chiama aface Atenea.ProfesorI, functionart cari ail trecut prin minunatele noastre Facul- tati de Drept, vad nevoia neaparata de a Imparti, In redingota, ling& o masa, Innaintea rindurilor de scaune pe care le ocupa tot ceia ce localitatea are maI frumos, mai ispititor, mai cuceritor, cuno§tintI prin care Hir- sovele din cutare sati cutare Tinut al Patrie! pot sa, ajunga centre de civilisatie. Une ort conferintele Ate- neelor de provincie ail succes, §i. conferentiarul se In- soar& bine sail, In casur! mat putin fericite, cistiga procese, bolnavi sall alegatorl. Toate acestea insa n'aa nicIo valoare In silintile neamuluI romänesc spre adevarata cultura. Ele nu sint alta decit vulgare acte de imitatie. In strainatate

Nebunul din Var§ovia 97

Decl uciga§ul din Varsovia nu fusese nebun, §i el nu va mai fi fost nebun, de sigur, cind alte gloante de revolver, acestea intelepte, disciplinate§i disciplina- toare, ale jandarmilor, 1-an trintit acoperit de ranl, pe balconul crimeI sale, de unde a fost luat pentru a ispd§i pacatul ce fdcuse. Cind am cetit ve§tile despre aceasta fapta nebuna, mi s'aU.trezit In minte cu o putere neasteptata si intr'o lumina, de Inteles maI deplin, pare-ca, cele ce le-am vazut in aceasta Var§ovie de procesiI patriotice rusestI §1 de cong polonI ce cad nebunI de odatd, acum dol anI de zile. Ce frumos ora§, si cit de greil al gasi chiar in Apus un altul care sä i se asemene! Lasind la o parte car- tierul evreiesc, care nicl el nu poate sd se puie ala- turI cu ghetturile noastre din Moldova, pretutindeni case Innalte, curate se ridicati de amindoud laturile strdzilor de o strälueitä lärgime. Din acest punct de vedere decI, un oras modern de mina intait. Dar, In acela§I timpceia ce e maI rar, din alt punct de vedere, Var§ovia e Inca un elegant ora§ alsecoluluI al XVIII-lea. Acest veac, cu gustul pentru ce e märunt, drägut, Impodobit, cautat, trdie§te §i astazI In cutare grading facutd de unul din ultimil regl aI PolonieI, cu un fal§ templu antic ridicindu-se din mijlocul arborilor, In unele bisericI prefacute pe acea vreme, In multe din palatele cu fatada asa de cocheta §ide primitoare. Tonul acesta de secol al XVIII-lea e cea din urmd gateala pe care minile iubitoare ale PolonieI neatfrnate au pus-o pe acest co-

98 0 lupta literara

pil rasfAat aleI,Craiasca Varsovie. ipare ca te astepg ca din boschetele verzI, din portile sculptate sa vezl iesind spre trasurica aurita, bogata In stuca- turl alegorice, In matasuri de colorI vesele si In oglinzl scumpe, un elegant In haine de satin cu galoane si nasturi de pietre scumpe, cu co ada pudrata supt pa- lariuta-I de femeie, cu pantofasiI termin4 cu calefie Innalte, ducind de brat In ciripiturI franOmestl, o papusa de femeie nurnal In horbote, panglici, pudra, si benghiurI. 0, trezeste-te din idil a 1 Cad duhul ce domneste aid, In splendidul oras cu stradele laze si casele mindre, nu e un duh de idilä, de pastorala, ci unul de tragedie. 0 tragedie fara strigate de patima, fail loviturl de sable, far& caderI teatrale, care se multameste a strivi, a mittca sufletele oamenilor din nea m in neam,incet tacut, cu rInduiala. Varsovia polona are oUniversitate ruseasca.colile ce due la dinsa sint rusestI--si ce falnica se ridica una din ele, daruita orasuluI de opnalta marinimie l copiil poartasapcile stapinilor. Teatru polon nu e ; dar ce frumoasa e Opera de undo nu se pot raspindi idol, ci se revarsa numaI; in serile de representAif luminoase si bogate, valurile fermecate ale musicil care minglie, Insealä, slabeste si adoarme. Adormig cu MiI, oamenI ce purtat,I nenorocirea stramosilor, lumina con- stiinteI voastre dureroase stingarse; adormiV: Cirmui- rea e buna. Dar nu visa*, pentru Dumnezea, cad yeti ajunge ca nebunul acela din balcon care a ucis ca sa fie ucis. 0 biblioteca naVonala nu e. Archivele sint conduse de funqionarl cari ail dat dovezI ca sint scutit,,I, prin

Nebunul din Varsovia 99 mulfa lor iubire pentru stiinta puratradasca stiinta purl !de orice ratacirl vrednice de pedeapsä. In cite un colt num aI al palatelor vechT, ajutorul majoratelor treceril averilor asupra fiuluT celul maT mare, cu anumite indatorirl vesnice de cultura, si. binefaceremat pastreaza cite o biblioteca polona, in care &esti cartile pe care a cetit un Zamoyski, marele general ce s'a Mut cu MihaT al nostru, volumele si pachetele de hirtiT ce cuprind o poveste, nespus de frumoasa, de glorie In lupte, de civilisatde, de Inflorire, dar care, chid IV arunci ochil asupra stradeT de astazT,td. se pare asa de veche, Inca mai nu crezT ca, a fost. Une orl poarta de intrare la aceste comori e Inchisä cer- cetatorilor, sail li se spune, intredeschizind-o, ca n'ail la ce se osteni;alte ori vezT numaT, In atitea sail mail, umbroase, prin care se pot misca In voie stramosil in adincimea noptilor de iarna, cite un batrin custode, vre-un student sfios, care rasfoieste citeva paginl, si se duce. Ling multele bisericT catolice, pe treptele de piatra, Innegrita, linga Madona ce binecuvinteaza din ocnita luminatä de candela, se roaga, oamenT saracl, cu o credinta fara de margenT. Prin usile totdeauna deschise se infunda alt,I credinciosT din toate treptele societatii polone spre a depune la picioarelelul Dumnezell o rugaciune, pe ling cuvintele obisnui te ale careia se strecoara poate si. altceva. Tel si colo tr oneaza bisericile rusestI, noug,, in piete largT, la Intret aierl de dru- mud, in mijlocul primblarilor color maT frecventate diu aurul ce captuseste virfulturnurfior de piatra, sculptata, soarele smulge zimbete de despret, tulgere de amenintare.

100 0 lupta literara

Ziarele shit sarbede ;reviste insemnate nu apar: celor din Galitiaunde Polonit traiesc liber supt stapinirea priincioasa a AustrieIli se smu1g toate paginile ce vorbesc despre suta de ant din urma. NicIun scriitor vestit nu traieste aid, unde putea slucreze pentru marirea numelut polon numat pictorul Siemi- radzki, pe care toata Varsovia, tacuta, supusa, cum s'a deprins sa fie, 1-a petrecut la mormint, innecind stradele late cu nesfirsite multimt negro, ca pe un Impa- rat. Dar bunul batrin Siemiradzki zugravia zet, erot, Cesart, curtesane, viata, romana i viata greceasca, din privelistea carora se poate scoate numat admiratia pentru civilisaiI moarte, multamirea senina pentru un frumos ce a fost odata, In oamenIi lucrurl,i atita ! De la Innabusirea revolutiet din 1863, care a trimes si la not atitia pribegt, Vagovia, ca toata Polonia ruseasca, e Iinititä, supusa. Oamenit nu fac politica : nu sint cluburl, nu slut societatt, nu sint macar cafenele. In aceasta Arcadie pasnica lumea merge la co- fetarie: fiecare-0 bea cafeaua sal ciocolata, 10 mes- tea, prajitura,0,-uitindu-se in golul din jurul sail, se duce. Nu se formeazA, grupe, 0 se vorbeste foarte putin. Si In strada pe care se Ingramadesc trecatoril, e o tacere1 Fiecare merge singuratec, dupa afacerile sale, ca un om cu socoteala ce este. In mijlocul tra- surilor sta jandarmul, mare, puternic, razimatpe sabie, mat incolo Inca unul,i Inca unul;la raspintit cite un ofiter. Infanteristit Innainteaza greoial,lalII, in haine albe murdare, cu o pusca, cu baionetace pare ea, nu se mat sfirse0e; cite un Cerchez cu caciula greoaie

Nebunul din Varsovia 101 trace iute pe calul sail mic pe care-1 inghit falduril lungii mantale. * VA mortiI acestia, cad se primbla pringradinI, privesc MIA scop In odailecofetäriilor, umbla dup& afaceri, scrit gazete ce nu cuprind nimic, muncesc In ateliere si fabrici In care nu se faureste bogatia nea- muluI lor, intocmai ca oamenii vii de aiurea, dar cad nu sint, fiindca li lipseste sufletul, pe care 1-ad confiscat jandarmil si-1 pazesc CazaciI si Cerchesil ! §i iata ca friteo zi minia a dat viat& unuia dintre dinsil. Un singe via a aprins lumina constiinteI : pro- cesiunea aceia patriotic& ce se Ingramadia cintind rugaciuni de biruinta, calca In picioare patria moarta, Polonia pIngarita, despoiata, cu coroana smulsa. Astfel contele D. a nebunit, si. s'a facut ucigas ! 15 Februar 4904.

BOIERIMEA FRANCESA. DIN ROMANIA 0 societate de binefacere, Leaganul Sf. Ecaterina", care se ingrije§te de soarta copiilor sarmanT, a hotarit daunazI sa, dea o represinta0e de teatru pentru spo- rirea fondurior eT. Societatea e alcatuita din persoane bogate, care fac parte, toate, din lumea de unde mai ales se ieall mini§tril, deputap, senatoril, innalVT func- Vonari aTStatuluT, din lumea despre stralucitoarele petrecerl ale careia se aude §i se cete§te maT mult, aristocratie" pentru unit cari nu §tiil bine genea- logiile §i au uitat Impamintenirile, maT noug sail maT vechT, lume buna" pentru aceT cari socot ca bunatatea" sta, in lunecupl meste§ugit al mersuluT, vor- belor §1 faptelor, elitä" pentru aceT cari recunosc a- legerile noroculuT si carora nu li da, mina sa recunoasca alegerile talentuluT, iar pentru noT, cOzturarT saracT cari n'am schimba totu§I cu nimenT :lumea bogata care §tie sa petreaca. Toate popoarele cu un trecut au o astfel de lume, care e §i. o necesitate a vieVT de astazI, §i. o avem §i no!, lumea cu palate, trasurl, la- cheT, recepVT §i balurT.

Boierimea trances& din Romania 103

E frumos cInd o societate de oamenT bogatT crede cd exist& sdracT pe cari n'ail curajul sd-T vadd si eind se gInde§te sd ajute pe aceia al aror noroc a trecut la norocul invingAtorilor. Chemarea contributillor fie- cdruia se face mat plAcut §i mal politicos (ce ouvint grecesc urIt §1 acesta!) prin poftirea la o represintatie de teatru, uncle biletele, mult maT scumpe cleat eele obi§nuite, nu pot sd. pard Insd scumpe celor ce chel- tuiesc lesne §ise mindrese a cheltui, se Intrec In a raspindi banul. Represintatia fireste n'o dat actorl de profesie, tocmitT pentru aceasta, ci binefacItoriT sara- cilor !DOT, cari se jertfesc §i prin Infati§area unul joe neaparat maT stIngacid decit al acelora ce ail chemarea §i deprinderea. Pänd aid toatesint bune, §iorlcine gäse§te cuvinte de laudd pentru organisatoriT serbäriT din Fe- bruar 1904. Mild Insa afi§e In (Jou& limb1; In frantuze§te §i In romdne§te, ail anuntat cd se va juca Inteo singura limbd, care nu e cea romäneascd, a teril, a poporulul nostru, dud s'a auzit el acea comedie up- ratecd, Madame Flirtflirt Inseamnd aparentele iubirif neingaduite, fdrd iubirea care, ea, poate face sä ierte multe; un joc foarte complicat, §iret si amarnic de dibaciu, cetitorule, aceastd Intindere necontenit& a pi- ciorupluT elegant spre o urIta prapastie neagra, undo zac oamenT pe cari nu-I mai patI primi, pentru citva timp, la recaptiT§i baluil!, decl cd acea comedie u§uratectt se va juca la Teatrul National, atund s'ail ivit nemultämirl. Unele din aceste nemultdmirT ail stat In casa §i,vorbind numal cu sine, §i-adzis cd tot trebuie s& maT treacd vreme [Ana vom fi cu totiT a§a

104 0 lupta literara cum trebuie sa firmca sa ni poata zice lumea ca sIntem un popor;altif at scris prin ziare, ca sa te desaprobag a doua zi sat datt afara, cu aratarea vi- novatief lor; alt,if, oamenf ma! tiller!, cu inima mal calduroasa §i.cu vointa mat rapede, all mers In Piata Teatruluf si at Inceput spectacolul fluierind si scotind alto sunete care nu placniclodata a celuf contra caruia se adreseaza. Ace§t! manifestant!, maT mult stu- dentlcari at §uierat destul pentru toate partidele, cu plata, ca sa li se Ingaduie sa §uiere macar odata, cu siguranta Waif, pentru Romania, pentru neamul romanesc siidealele luf, ace§tf manifestang all a- clamat cu entusiasm pe Maria Sa Regina §i pe Alte- tele lor Principif IVIo§tenitorf, cind at venit, nu pentru lirnba, pentru subiectul piesef,ci pentru binefacerea ce trebuia sa vie din represintatie, nu pentru artistif amatorf, ci pentru saracT, pentru mioutiT copif saraci cari nu vorbese Inca nicTo limba Intelesa §i cari nu vor §ti poate in toata, viata lor ce bun lucru e flirtul / Apof all venit jandarmil :jandarmi pe jos, jandarmI calarT, §i. sergenta de ora§, Au fost ingramadelT, ghion- till, duptt datina. Ordinea a invins, cum trebuie inteun Stat bine organisat,si, In aplause, Madame Flirt a avut onoarea represintatief la Teatrul National din Bucure§tf. * ** Cred ca,e una din acelebiruinte, scumpplatite, care nu se mat repeta. A fost o vreme cind noul Teatru din Bucure§tf era in adevar National: era vremea, clnd nu i se zicea Inca a§a (lams a von lucendo). Pe atuncf, Intre 1830

Boierimea francesa din Romania 105 si 1840, toatd, boierimeape atunci Iumea buna" era boierimea, numal boierimea de tarasilAia, vorbiasi. lucra romaneste. Scriitoril traducead operele mal insemn ate ale literaturilor straine care toate erati de o potrivd, de sträine 'Enda, altfel nu le 1ntelegead sleet foarte puinL Perioada Intàiü, va sa zica. Pe atunci nol n'aveam scoff,i una din cele ma! frumoase 1ngusirI al Rominilor a fost totdeauna iubirea de lumina. Bunil RomlnI aI boierimiT noastre de la 18301840 si-ad trimes copiiI spre invatatura In Ora cea maI vestita prin civilisatia eI, In Franta, In cal mat strälucit oras de pe lume, In Paris. Lad trimes de baietandri, fiindca n'aveam macar liceie, gimnasil, In sfirsit nick) scoala ma! innalta.El s'ailinters, astfel, tineri cum nu se mai vazusera la noi, In haine franVize§ti, cu cartl frantuzestI si vorbind aproape frantuzeste. Asa al crescut, asa al trait, asa ad mu- nit. Revolutionaril de la 1848 isI scrid maI mult In limba francesa, corespondenta lul Bibescu, lul Barbu StirbeI, Grigore Ghica e numal in aceasta limba, pe clad Domnil de innaintea lor, un Alexandru Ghica (acesta facea eine! greselI de frantuzeste trite un bilet de septe rindurI,stingacidcit se poate), un Mihal Sturza, erat RominI de moda veche. Cuza a sons puma! In aceasta limba, in care Alecsandri Ii trimetea strengariI, iar Costachi Negri Ii adresa, rapoarte diplo- matice (ca In Prusia luI Frederic al II-lea). Alecsandri a lasat o bogata corespondenta frantuzeasca ;limba pe care o intrebuinta maI mult era limba francesa ; el a scrisel, poetul nationalLes bonnets de la con- tesse. Inrudirile cu FrancesiI aufost cautate cu patima.

106 0 luptg literarg.

Cglgtoriile s'all igcut tot acolo (in Italia d. e. de loc). Statul romin s'a clIdit de sus Onä jos dupg norme francese. Aceasta a fost perioada a doua. Fireste cg acestI eament si-a il. trimes copiit In Franta, uncle stateall cit puteag mat mult et Insit. De acasg, prin exemplul pgrintesc, prin mediul care-T, incunju- rase, prin guvernanta care li servise de mama, et erail minunat preggtitt pentru a fi cea ma! desgvirsitg con- trafacere de Frances! ce se poate Inchipui. Ail si ajuns sä fie astfel. S'ag vazut atunc! Romint cari ail stat cea ma! mare parte din viata Mr Intr'o altä tug; Re- paint cari all scris aproape numat, sag chiar numal in frantuzeste ;Romint cari si-at lgsat legea si s'all facut catolict numat ca ,s6disparg singura deosebire ce-I mat despartia de Francest; Romint cari si-a1 stil- cit si schimbat numele ca sä nu sune Intru citva frantuzeste; Romint, si ma! ales Romince, cari n'ail stiut romäneste nici cit Evreul care n'are drepturt politice si de care rid copiil de pe stradg cind vorbeste Aceasta e a treia perioadd. Ma! e Inca un lucru, de care trebuie sä se tie seamg. Pgrintit, eel din perioada a doua, ma cum erat et de imitator! a! Franciet in toate, ail dat mar! dovezt de iubire de tug. Tinerit de la 1848 all Intemeiat Ro- mania moderng. Fiil celor ma! vecht falai! ail alergat la 1877 supt steagurt ling& opincaril vitejt. Acestia ail fgcut jertfe si siliatt, incit li se pot ierta multe, si ail cheltuit atIta talent, in eftli intrecepäcatele si slg- biciunile. Vezt Insa, cl aceia erail dreptI Romint si dreptl boiert. Dar luptele de partide dintre 1860 si 1890 all

Boierimea francesa din Romania 107

adus Intemeiarea uneT noua clase sthpinitoare. Din ea faceall parte oamenT Indraznetr, plinT de viitor, dar fara, nicTun trecut. ctg dintre dinsiT nu purtail In fata si In sufietul lor pecetea obIr§ieT grece§tT, bulgare§ti, ba chiar semite !*i. ce bucuro§T ad fostei cind ad vazut ca pot fi ceva in Romania fara, a-§T da osteneala de a Invata romäne§te decit atita cit se cere de la un advocat, de la un represintant al natiuniT" §i maT ales fara a se Incerca sä simta romaneste! Ace§tia ail tost poate eel mai convin§T francomani, cacl lor li venia mal bine la socoteala, francomania, fara de care s'ar fi gäsit une oil In situatit foarte grele. Imitatoril culturiT §i obiceiurilor francese, plagiatorit ace§tia de civilisatie, aveau Insa si o puternica In- dreptatire peutru fapta lor de Instrainare. ETerq,11. Frances! In gind §i In inimg, ca §i In scris §i In vorbg. Afara de milioanele de teranT, de can se tinea seam& numaT pentru a face cu privire ladin§ii socialism, democratism, radicalism, tocmaT a§a cum se facea pentru lucratorT In Franta, afar& de milioanele de vite omene§tT inchise In ocolul foamete §i salbatacieT, nu mal erat insä In RomAnia cleat oameni crescutl In §colI de model frances, cetitorl aT literaturiT francese, imitatorl aT eiIntr'o limb& Intesata cu neologisme francese, al caror numar se putea spori ()ilea, dupa voia §i toanele fiecaruia. De ce sa Invet! In Ora o §coala cars urmareste, dar nu poate ajunge modelul din Franta ? De ce sä cete§tI versuri §i prosä care se agata de coada mi§carit literare francese de astazi ? De ce sa vorbe§tf o limba in care potT amesteca orT-

108 0 luptä literarn

citn franOzeascn vrei, o limbn färn coloare si färä e- nergie ? De vre-o zece anT insa, lucrurile se schimbn, Sec- lile noastre nu sint luate dupn ale altor popoare, ci se tot apropie de nevoile noastre. Un spirit romänesc nu de paradn, ci de credinA de convingerestrn- bate pe incetul in UniversitAile noastre, unde sint profesori ce nu se recunosc intru nimic mai prejos de colegillor din sträinntate. Mi§carea JunimiT" a intors limba literarn spre popor. Legaturile de culturn cu ceilaltj Rornini, din Ardeal, din Bucovina, se fac tot mai puternice. 0 literaturn noun trnieste astazi incepind dela Eminescu, urrnindu-se prin Treimea de la 1890: Caragiale, Delavrancea, VlahuO,§i. ajungind la scriitoriT de astäzi, care literaturn infnt,i§eazn viAa noastrn adevnrata, inteun spirit care nu e imprumutat de nicniri, ci e spiritul, descoperit In sfirsit si asezat in Scaunul stramo§esc de Domnie, al neamului. Cele cinci milioane si jumntate de tierani romini din Ronal-, nia, cele patru milioane deerani romini de peste hotare, aceia, desmortindu-§1 gindul, stnpinesc tot mai mult vremile noun ale poporplui nostru. Si, In numele acestor vreml, se cer mnsuri necrutatoare pentru oricine, trnind intronoT,din munca noastra, cea cu sapa sail cea cu mintea, nu vrea sn Vie de noT, ci cautä legIturi care, asa cum sint or- ganisate astazi toate popoarele lumil, strins, Ingust, orb natdonalice§te, se asamAnn cu acte de trädare. Iatä ce mnsuri anume, pe care, mai ieri, le-ail luat .Ru§ii, spre binele lor. Taxe pe carOle de literaturn (nu de stiintn) sträine, taxe pe ziarele strline ca in Austria , taxe pe

Boierimea francesa din Romania 109 trupele straine, carora se cuvine ali se arata de la Teatrul National drumul care duce la Teatrul Maican si laTeatrul Jignita. Taxe, strasnice taxe pe cei ce stall in strainatate 0-0 culeg de pe mosli lucrate in sudori de singe de teranii nostri veniturile cu care cauta a speria Apusul: In legea pensiilor s'a facut un inceput bun, silind pe pensionari a sta mai mutt in -tar& (trebuia: totdeauna in tara, cum se facea odata poate 0 acum In Austria).i In sfirsit nerecunoas- terea absoluta a diplomelor de invatatura straine, cad avem profesori, avem invatati, avem scoff, care ne costa o groaza de bani, 0 care nu sint facute numai pentru mitocani 0 pentru saraci. Un. Ministru sfios va trece, va veni altul sfios si va trece 0 acela. Apoi Intr'o zi seva gasi un om, care va pune piciorul in prag, 0, sigur de sprijinul multimii adeväratilor Romini, nu se va teme de revolutia boierilor, de ocarile ciocoilor 0 de blastamele veneticior ci va face ceia ce sta scris mai sus. Atunci multi vor gäsi ca obrazul lor suptire se tine cu prea multa cheltuialä. ..i. Instrainarea de astazi va raminea numai ca o amintire urita a trecutuluf,una joarte urita I 22 Februar 1904.

POVESTITORIT DE IERI SI CM DE ASTAZT : NUVELISTI SI SCRIITOR1 DE SCHITE.

I. Pentru cine prive0e cu interes, far& prejudecAtT de du§rnanie 0 dorinta de a lnjosi pe cel ce träiesc Im- preun5, cu el 0-1 pot supära astfel prin InsuOrile lor maT marl, o mi§care se desface In ceia ce prive§te alegerea genulul literar,din literatura foarte bogat6, 0 felurita. 0 de un lnnalt pret artistic care se scrie de o bucatA de vreme Incoace, In ciuda pizmatareWor §i neintelegatorilor. E Inmultirea povestirilor vioaie, säna,toase care privesc drept In ochl viata de ast6zT 0 o Infati§eaza, cu cinste 0 cu masurl. Nuvela e un gen nog In literatura romaneasc5 In- dreptata multA, vreme pe alte drumurl, pe care ea trebuie sa fie totu0 urn:Arita. 0 cetità. Cele d'intliü nuvele se scrid in vremea dud incepem sa primim in- rIurirea Apusulul: 0 In ceia ce prive§te spiritul literaturil, 0 In ceia ce prive§te formele eT moderne. MaT Intäill a Incercat astfel de povestirl mal scurte, fara

Povestitoril de ieri si cel de astazI 111 dialogurile dramatice ale romanulul, un Incepator In multe directiT: batrinul Asachi. El träia In vremea, iubitoare de trecut pang, la idolatrie,a romantismuluT, 0 decT a scris nuveleistorice. Nu cunostea Insa aproape de loc timpurile In care-0 misca eroiT si, pe ling& aceasta, de multä vreme secase In el izvorul de viata alpoesiel.Scrisele WI nuvelistice Sintfoarte sarbede. Peste putin Kogalniceanu a dat la lumina cronicele Moldova, in Letopisi(ile sale. Trecutul s'a desvälit In- treg, maret ca Stefan-cel-Mare In Scaunul saa, viteaz ca zilele de la Valea-Alba si de la Cozmin, duios ca boieril pribegI In lume, ca miile de miT ale,teranilor strivig de birurT si injugatI In serbie. Costachi Negrut (Negruzzi) a zugravit, cu o minunatä masura si asa de viti parca ar fi spus ce i s'a Intimplat luT InsusT cu vre-o zi In urma, scene de luptesi de nelegiuirl din comoara amintirilor noastre. Alecsandri, care nu mi se pare de loc poetul national, ci tot maT mult poetul boierimiT si poetul de Curte, s'a ferit a se atinge de figurile din cronicT, pe care, de alminterea, train& Intro cine a trait, In Ora si peste hotare, nu le-arfi priceput. Cind a stat sa scrie nuvele, instinctul de imitatie a inving la dinsul, si el a dat, pentru citeva sute de cetitorl alesT, cunos- catorT aT lumiT largT, Buchetiera din Florenta". Pe acelasf timp Insä micul functionar, cIntaretul la strati& Filimon a avut tndrazneala de a se apropia de trecutul bogat In colorT, si de a-T smulge un asa de larg tabloti de moravurl cum 43 cel d'intaiu roman al nostru:Ciocoii

112 0 lupta literara,

vechi Fi nor, pe lingà, care abia se vad cele citeva schite ale aceluiasI autor. Un timp, naratoril furl indragostitI apoIde povestea mareata, In lumi de vesnica, minune, In care firea n'are leglsi vointa unuT suflet mare nu se lo- veste de nido piedeca neInvinsa, pentru slahiciunea omuluI. EI culesera, Intregira,restituira, Impodobira basmul poporuluT si raspindira astfel, pe Rugg iubirea pentru acest mare povestitor si mare poet, si cunostinta, intrebuintarea de carturarI a unel prose cu alte cuvinte si cu alta, inläntuire decit cea de pana atuncl; riul slobodal graiuluT romanesc prinse a curge In spnsele carturarilor. De la Ispirescu, de la Creanga chiar, putem spune ca aceasta a rams: povesd. Pe aceiasI vreme, d. N. Gane injgheaba in stil usor si placut, fara adincime si fara patima, dar cu o masura care nu venia din vointa sa d. din mestesug, ci dintr'un suflet curat si naiv, nuvele de toate felurile: nuvele istorice, scene de vinatoare, amintirl,schite satirice. Iar d.SlavicI scrise celed'intaill nuvele to- ranestl, icoana a unor suflete sfioase, adincI si imple- tecite ca un codru neumblat, neinfrinte in hotafire si pazite in marturisirea ginduluI, care arde ascuns in fund. * * * 0 noul generatie dadu pe Caragiale si Delavrancea. Caragiale e Innainte de toate un mester, un virtuoz neintrecut al arteI voite, pregatite, cintarite, refacute si prefacute, cu o constiinta neadormita, cu un simt de o finetä mit, cu o stiinta ce nu se poate intrece. Simtirea lul n'a sckpat nicIodata de controlul aspru al

PovestitoriT de ieri ceT de astazT 113

vointiT; fantasia a fost, de la inceput, pusa In lanturT. Ochil patrunzatorl au clutat atuncT In lumea de astazI, in lumea de aid, cu o rabdard far& pareche, ail pastrat icoane de un desavirsit adevar, si numaT atuncT condeiul a Inceput schita, cu paza bungti cu o adevarata evlavie pentru ceia ce este si poate deveni. prin maiestrie, arta. Nu e cea maT mica schita, a acestul scriitor, care sa nu dea o forta noua a vietil. Delavrancea e intio privinta un pictor care a scris, precum Lamartine 0 un musicant care a facut poesil. 0 impresie a luT e de o bogatie extraordinara si de o noutate care uimeste. Ceia ceelvede ipoate reda prin cuvinte rarT, care se leaga intro ele ca niste cununT de florT,scapa privirilor orIcaruT alt scriitor. In alta privinta,el e un sentimental si un fantast, care null robeste sufietul si nu scrie nici pentru con- temporanT, nicT pentru urmasT, ci numaT i numaT pentru el, pentru el in clipa aceia in care a scris.i, in stirsit, un moralist card coloreaza alb si ndgru faptele ome- nestT, care se coboara in colturile ticaloase ale vietiT pentru a trezi groaza i desgust acolo unde acel Frances din secolul al XVIII-lea caree Caragiale aruncl un zimbet de mil& pentru vulgaritatea proasta a unuT viciu, care, In alte proportif, ar fi asa de interesant 1.

IL Supt inriurirea acestor scriitorT, supt Inriurirea straina a literaturior fiances& si ruseasca (prin traducere francesa) s'all format nuvelistiT ceT nol.

1 Emineseui V1ahuta nu pot fi clasag printre nuveliO: tonul liric i sentimentele liriculuI ii stApInesci prosa. 8

114 0 lupta, literara

ET samana Intro dinsil prin faptul cg, afar& de unul singur, o singura data, si nu cea maT fericitä, eT vad numaT lumea de astazT, si lumea din aceasta, tara. Daca nu mal slut Ciocoil vechl si noT", ceia ce e o lipsa, nu e nid Buchetiera din Florenta"ceia ce e un distig. Nuvela, schita a devenit la dinsil romaneasca si moderna. Li-am zice reali§ti, daca, aceasta ar Insemna ceva. CeT maT multl,eel maT tinerT sieel mai bunt nu cautä nimic alta declt sg dea lucrurT pe care le cunosc bine, le Inteleg desavirsit, Impreunä cu rasunetul deosebit pe care ele-1 at In sufletul lor. Nu shit nicT satirid, nicT filosof1, nicT moralistI, ci povestitorT, numaT povestitor1. D. Duiliu Zamfirescu merge spre cinzed de anT, dar va parea totdeauna maT 'anal. decit Caragiale si Delavrancea. MaI harnic decit orIce povestitor romIn de pang acum, traind in ImprejurarT care-I ingaduie o activitate literara neintreruptd, margenit la un singur gencad de la un timp a Incetat ca poet, d. Zam- firescu sta la o parte fata de povestitoriI de astad. De multI aril de zile d-sa locuieste aproape numal in strainatate, ca secretarill al LegatieT romanestI din Roma; cind a rupt contactul zilnic cu cercurile intelectuale de la noT, Caragiale, Delavrancea, Vlahuta, eratt Inca scriitorl cOntestatT, si chiar stapinirea Jul Emi- nescu, In care d. Zamfirescu n'a crezut la Inceput, era de tot noua si se Intemeia cu grell In mijlocul bat- jocurilor si hohotelor de ris protestI. D-luT Zamfirescu i-a rams cu totul necunoscutg schimbarea nouacare

Povestitoril de ierI si cel de astgzI 115 s'a fgcut de vre-o zece an! Incoace, iubirea fanaticg pentru neami tug., In realitatea, In trecutuli idealele lor, inspiratia noug ce s'a trezit §i se Imputer- nice§te zi de zi din cunomterea Intreagg a literaturil, a cinteculul poporuluf, din desgroparea ralidgtoare a trecutulul, imbielpgat in mindrieiin durere, din infratirea tot mal depling a Rominilor din toate te- Tile, din revelatia unel vechi literaturI cu leggturl, tra- ditiIi cetitort plinI de dragoste, a uneI limb! literare care e o minune pe care trebuie s'o cercetäm, s'o intelegem, s'o imitäm, a ung culturl neintrerupte, care s'a Imbrgcat in asezaminte, in via-0, socialg, In operele de arta ale sdpgtoruluI, zugravulul, cusgtoruluI cu ma- tAsurI §i aur. Tot a§a din descoperirea caracteruluf dumnezeiesc de blind si bun al naturiI ce ne infg§urg, asa cum ea räsare din tablourile de luming albasträi aurie ale luI Grigorescu, rdspindite acum cu sutele In toate col- urileerir.iIn stir§it din dragostea, adevaratg si arAtatä prin fapte, pentru fratele teran, pentru fratele mal mare, pentru badea", spre sgräciai neqtiinta cgruia ne coborlm, apropiind de buzele WI arse pgha- rul de aur cu bgutura fermecatoare,de intinerire, a sfinteiculturl. Acestea toate le-a auzit d.Duiliu Zainfirescu, dar n'a putut sá le simtg deplin.i de aceia productia d-sale literarg: largl romane, cu paginile subtile, strgbgtute de cunomterea multor terl §imultorciviisaiI,cu multe intelesurl de criticg§i Indreptare, cu multa atmosferg filosoficg, ne lasäfie- m1 iertat a o spune, cu toatä recunomterea fa:0, de insu§irile scriitoruluIrecI, ni par artificiale.

116 0 luptä literartt

III. Inca de pe la 1890 s'a manifestat d. I. Brätescu- VoinestI, astazI advocat In Tirgoviste. D-sa a pornit din umbra luT Eminescu. E un povestitor foarte limpede, de o gingäsie superioarg, zugravind din virful peneluluT. Personagiile sale de capetenie sint totdeauna simpatice, si scriitorul incunjura cu o palida, aureola de mila pe acestl pastratorl aT amintirilor ce dorm in sufletul lor ca moastele sflutilor In mätasa Intinsä peste aurul stropit cu pietre scumpe, pe acestI linI drumetl al vietiT, carT pling zilnic la cäpatiiul unuT dor ce a murit de multà, vreme, luindu-lisi o parte din viata lor, pe acestI tufting cari tac Innaintea oamenilor si, cind se iubesc, Inteleg maT mult sä se mIngiie Impreunä. Sint unele schite scurte ale acestul scriitor, ca tinguirea ce se smulge de-odat, zguduita ca de hohote de plins, din inima parinteluT al cärul copilm si-a pierdut mina, care fac parte din margaritarele proseT romanestI 1. Tot de pe atuncT scrilld. Al. Hodos (I. Gorun) si d-na Constanta Hodos. Cel d'intait, poet une oil duios, de si far& multa noutate si putere, dä maT mult schite care aratä Imprejurarile In care se iveste un sentiment sall Impärtasesc, In cuvinte minunat alese, impresia nelamurita, dar care vorbeste drept inimil, a aceluT sentiment. Paginile de puternica suggestie care marturisesc simtirea desteptata In acest suflet de mot, tacut ,gi adinc, de cutare colt de Moldova Instrinata, rämin in suflet pentru totdeauna si te urmäresc oil-

1 Nuvele # achice, 1903.

Povestitorir de ierr §i cer de astgzr 117 cind te mar gase§tr Innaintea unel priveli§tr cuprinse supt aceia§f tainicg sim#re de revoltg a raser 1. Povestirile d-ner Constanta Hodo§ n'ati d§tigat Inc& in public prquirea pe care o meritg. Dacg in cons- tructia nuvelelor §i sch4e1or d-sale se pot vedea ne- ajunsurT, mar ales Intreruperf abruptei lipse de pro- porVI,din propositiile scurte, hgcuite, din vorba lor, puting, §i InfrInatl, se desface o neobi§nuitg putere de impresie; toate cuvintele ating sufletul. Aceasta nu numar chid se dg In doug-trer rindurr o InfAi§are a naturir care nu samang cu alta, sad chid se noteazg printr'un gest, printr'o intorsgturg, de vorbg, un sentiment care §ovgieste sl se mgrturiseascg, ci chiar atuncr cind povestirea d-ner Hodo§, ca In admirabilul Pamint qi apd, care n'are totu§T nicr titlu, nicr schelet, se ating prin cit se poate mar putine cuvinteo Ineurire a lur Caragialeexpresia sentimentelor celor mar puternice §i mar Innalte ce pot zgudui o ffintg omeneascg: umiinta,durerea §i setea de rgsbunare pentru un neam intreg 2 Multe schite ale d-lur Basarabeanu (V. Crasescu) al de sigur interes, dar nu atIta mdiestrie §i stil 3. D. I. Basarabescu, ale cgrur schite se cetesc asa de mult, nu e de loc un sentimental, dar nu e nicr un analist al vie.V1 de o seriositate stiiripcg, putIndsä se compare cu toatg deosebirea talentelorcu serio-

1Alb fri. negru, 4902. 2 Sarnanatorul", an. I. 8 Schile p nuvele, 3 vol., 1903.

118 0 lupta literara sitatea WI Caragiale; §i, iar1§1, cu toate ca se ride la cuno§tinta eroilor saT, d. Basarabescu nu e un satiric, nicT un Homer al miciT prostiT a mahaldlelor prelinse de cultura, precum in teatrul säll de comedif Caragiale e acest Homer. Stingacia aceasta a mahalalelor poate avea parg adinc duioase, flindca ridicolul poate fi mar mult in vorba, insä, iar4T, aceasta duio§ie lipse§te la, d. Basarabescu. El e un realist fara intentiT §i fdra. alusiT, un realist care da, po scurt situAiT ridicole. situatil, nu suflete, nu imprejurarl. Nu e nicl pregatire, nicT mestesug, nid exagerAie; fondul lipseste cu totul ; schita, foarte vioaie, e cu creionul. PotT ride, dar scriitorul n'a ris §i. poate nicT n'a avut in gind sä te facl, sa rid '. La d. Vasile Pop sufletul e cu mult maT complicat. E un umorist,un umorist, §i nu un scriitor cu haz. Zimbetul care-t1 rasare pe fa0, e provocat cu o mare flneta, cu un me§te§ug de felul me§tesuguluT hit Ca- ragiale. Si. zimbetul acesta nu e nicTodata singur: cind zimbe§tI la vederea Tigana§ilor ce trag pe rind cu arcu§ul pe vechea &Nä de furat, cu zimbetul se a- mesteca §i o duioasa recunomtere pentru iubirea de frumos ce traieste, in frig §i. in dogoare, In foame, In sete, in obosealä, in ULM §i. in despr4 la ace§tI fru- mo§T copiT oache§I aT marelul Rasarit asiatic, unde s'aü nascut col mai mindri zeT at raseT noastre ariene, Alte orl zimbetul trezit de curtea stingace pe care un tinar o face feteT vazutä atund intiiasT data, de la o fereasta de vagon laalta, se preface inteun adine

1 Nuvele, 1903.

Povestitoril de ierl si cef de astazI 119 simt de compatimire dind tinárul sare jos ca sa prinda o floare cazuta si nu maI poate ajunge trenul, cu care zboara §i numele si tot ce1-ar putea face sä gaseasca din nog In mifie de miI ale oamenilor pe acea frumoasa si zimbitoare fat& de care i-a ramas legata inima. Sag cit farmec nu se desface din acea searg de Craciun, In care colindatoril la casa batrInilor singurated nu sint altiI cleat fata care a fugit §i n'a fost iertata,copiiI pe cari bunicit nu i-at cunoscut pang, atund: zimbetul se rasfringe aid In lacrimg, ca o raza de soare intr'o picatura de roua. MaI puternic decIt tog ceI maI tinerI prin bielsugul productiel sale fail. pripg, §i farg, zglavg, linistita si. sigura, prin mladierea careIi ingaduie sa infati§eze viata supt toate aspectele eI, de multe orl In aceia,§1 mica schita sag scurta nuvelä, e Mihail Sadoveanu, care, din ceI dougzecI de anI abia trecutl aI OA, poate vedea o stralucita cariera lnaintea sa. El are, In afar& de aceasta energie creatoare, care cladeste jucindu-se, Insusirl care lipsesc celorlaltl povestitorl, tovarasil sal. Il e draga natura, de o dragoste care nu se cheltuieste .In descrierI isolate, ci leaga viata omeneasca, bucuriile si fapta el, In fiece clipa, de clipa Incunjuratoare din marea viata a lucrurilor, care de si neInsufletite, cinta, piing, §optesc, minglie, Indeamnä, Ingrozesc §i al caror suflet vorbeste adese orl prin graiul nostru §i. se face prin nol fapta omeneasca. ApoI el e stapIn pe lumile fantasticulul, nu al until fantastic strainde viata, Incleiat, vgpsit si lustruit In lumile de papu§erie ale artificialuluI usor,ci un fantastic din care porneste

120 0 luptg literarg

§i spre care se Intoarce viata: ca In acea capodoperg care e Zina Laculul, o zing care e, de sigur, zing §i, iarg§T, de sigur fata morarului cu ochif vicleni, care vrea sg §tie co viseazg oaspetele vingtor supt lumina stelelor. Si, In sfirsit, Sadoveanu are simtul trecutulul, un simt cu 'caul special, care te face a povesti lucrurile de atuncl !rite()surding misterioasg. itlipse§te numaI cetirea trebuitoare pentru a infati§a acest trecut pentru el, ca un lucru viii, rupind leggtura _de duio§ie ce ne une§te cu dinsul, pgräsind punctul de razim in viata de astAzI. D. Than Adam, care a tipgrit pang acum mai multe volume de nuvele §i romane chiar, e dintre totl povestitoril tinerl acela care jertfeste mai mult admi- ratiel pentru literaturilestrgine, adeca, mai bine, pentru cea francesg. De aid aplecarea spre descrierl foarte amanuntite care insg n'ajung de cele mai multe orl sa Invie o icoang nicl dit acele putine cuvinte Pe care le Intrebuinteaza d-na Constanta Hodos; de aid cgutarea cuvintelor dialectale neobi§nuite, de aid, In sfigit, dorinta de a zugrgvi marl tablourl sociale, pentru care d-sale IT lipse§te Inca experienta. Talentul i s'ar putea Inneca desavIrsit prin aceastä iubire pentru ar- tificialitate, prin acest estetism de Imprumut.

D-nil I.Ciocirlan si C. Sandu slut amindol cu toate schitele din straingtate ce le-a dat d. Sandu scriitorilvietil de la *Ora, pe care o dail In schita, care sint cu atit mal bune, cu eft sint mal concise. Natura e pentru &DOT in locul Intgit ;sufletele nu se

PovestitoriT de ierl si ceT de astgzI 121

Inchiagg innaintea noasträ cu deosebirile lor.i poate chemarea amindurora ar fi sg adInceascg tot mai mult, pgzindu-se de coehetgria cu vorbele rare, viata nes- f1r§it de bogatg a lucrurior neinsuflatite. Ca mai tined decit totT apar d-nil Cercel si N. N. Beldiceanu, acesta din urnal fiul cunoscutulul poet din IasT. Mahalaua §i viata de sat sint domeniul literar al amindurora; din ea cel d'intgia scoate miscgtoare scene de särgcie supusg, de lung& mune& rabdatoare si fgrg folos, iar cel de-al doiea a dovedit cl poate fixa In& o limbg cireia nu-I face niclo silg §i nu-I aning nicTo podoabg,si duiosia petrecerilorde familie In cgsu- tele zguduite de iarng, si hazul traiulul din margenea oraselor, uncle tipurl pline de coloare §i putere a§- teaptä Inca sg fie prinse, Innainte de a se stInge liana- intea prefacerilor sociale. * * * Cine va zice cl o literaturg de povestiri care numara atitia §i astfel de scriitorl edupg cli§eul obis- nuits6zaca ci decazuta, lipsitä de talente ? Dacg se mai poate spune ma prin critica usoara a unora dintre ziare, aceasta se datorecte unul 1ndoit pleat: inima rea care face pe ceT mai multI dintre noT sa nu vadg ceva bine de cit Intfun mic cerc de prietenl, earl ent unil astazi si minealtiT, iar poimine poate tot cel d'intaiii, §i pe urma trIndgvia scriitorior, cari trgiesc Inabglsganag In pretentiT totdeauna geniale, In despretul fat& de o societate care nu plate§te §i nu rasplate§te destul, In hotgairea, vrednicg de cele mai aspre cuvinte,

122 0 lupta literara de a nu profana arta, unindu-I cultul cu indeplinirea until rol social care da hrana,atund cind un IR opor a§teapta sa fie chemat la viatä 0 puterea fermecatoare o ad in rindul intata scriitorit 0 viata, bogata qi interesanta, vi se desface Innainte, glasurT iubite chiama, din trecutul fara masurd, de ro- ditor. Povestitori, povestig! Povest41 In graiul tuturora, din toata curatia sufletuluI, cu toata caldura inimil, lucrurile mail si bune pe care lea§teaptd, de la vol mit de oament!

12 Mart kii 4 April 1904.

CUVINTAREA REGELUI LA ACADEMIE

In Dumineca Floriilor M. S. Regele a vorbit la Aca- demia Romin6, despre tra marl momente din istoria legAturilor noastre cu cetatea dunareang., cu mIndra cetate de stinca, pra,dalnica, a Nicopolel, pornind de la 1395 ca s6.ajunga, la anul trecut, c'ind s'a serbat a- mintirea a doulzecT si cinci de ant IncheiaV de la räzboiul Neatirn Aril. In frase largl, rostite limpede si puternic, Regele Carol a vorbit innaintea acelor multl cari,ascultind pe Suveranul lor, ascultaq si pe un povestitor sobru si interesant, despre vitejiT din al XIV-lea veac si despre vitejil din 1877, despre bAtfinul Mfrcea si despre aniI sal de tineretl, despre marile§i sfintelesilinV, Indreptate In vreml asa de indepArtate catre acelasf scop, de viatA, romäneascä, de viatl cresting, §i mindra. * * * Intgla lupt6, de la Nicopol s'a dat Trite() zi de Jo!, la 28 Septembre 1396. Ca si In 1877, Rominif nu awl singurl peste Dunäre, ci cu altul mutt ma! puternic,

124 0 luptä literarg

dar nu mal viteaz si maI bucuros de moartea pentru Oxg. Regele UngarieI Sigismund, care a fost apol si Iropgrat In Germania, chemase crestinl din toate col- -Virile lumiI, ca sä Impiedece luarea In stgpinire de cgtre Turd a Dungril si cgderea ConstantinopoleI, care ar fi fost si ruina Ungarid. Cad marele Sultan Baiezid navglise In -Wa hi' Mircea, nu-I putuse bate, dar II putuse goni la Brasov, In 1394, dupg lupta de la Ro- vine, si-I putuse da ca urmas pe pacatosul ce-sI zicea Vlad Voevod si Infatisa interesele pggine. In zgdar ye- nise Sigismund, Indatä dupg aceasta, ca sg Inlature pe Turcil Sultanulul: el II izgoni numal din cetatea cea noug a TurnuluT, In fata Nicopolel, pe care eI o clg- diserg tocmal atuncI; dar, la intors, Vlad, care se Ainea In munte, acoperi cu sageg uciggtoare pe UnguriI ce treceat prin pasurile primejdioase ale Carpa-Vlor. Im- pgratul pggin InsusI Incunjura cetatea Imparateasca a Rgsgritulul, de uncle chema In ajutor Manuil Paleologul, Impgrat grecesc al acesteI Rome Noug. §i. iata cg, la glasul lul Sigismund, se adunarg Fran- cesil, cu fiul duceluI de Burgundia, loan, cgruia i s'a zis Järg fricg", GermanI, printre cari loan burgravul de Nurnberg, apoI cuib al Hohenzollernilor, si Frederic de Hohenzollern InsusI, cumintele si credinciosul Inteme- ietor al mgrirl casel sale,strabunul, de acum jumg- tate de mie de anI, al Regelut Mircea fu asezat In Scaun de Voevodul Ardealulul si veni si el, lacom de rgsbunare, nalnat de strasnice nevoI ale Orisoarel sale, precum cellattI erail adusI de datoria fa0 de Cruce, sat, ca Burgundul, de setea gloriet Sigismund trecu pe la Orsova. El lug Vidinul Bul-

Cuvintarea Regeluf la Academie 125

garilor §i Rahova Turcilor, care trezesc §i ele In mintea noastrg amintiri de dgungzi. De bung samg la Nicopol oastea cea mare se uni cu mica Wire a hit Mircea. Cetatea, sus, pe dealul girbovit, se Impotrivi mult timp §i dadu astfel Sultanuluf vreme sä alerge. El veni foarte iute, abia In doug saptamini, farg pregatiri noug, cu ce caste avea pe linga el; nu uita, sa cheme §i pe Sirbi, cari Inca din 1394 se luptaserg supt Baiezid §i inipotriva lui Mircea. Lupta, care putea hotari toatg soarta Rasaritului, se dadu supt cetate, dar nu catre Dunäre, ci dincolo. Cre§tinii eraa sigurl de izbindg: n'aveall nici pod, nici corabii, §i. In spatele lor cetatea dusmana. Mircea I§1 ceru dreptul de a porni cel d'intaill, nu pentru vitejia-i, pe care o ascundea bucuros, ci pentru cuno§tinta oamenilor §i imprejurarilor. Regele ar fi voit sa.-1 dea cinstea primejdiei, dar mindria Francesilor nu suferi. Calari, ei se aruncara asupra Turcilor. Ace§tia se da- dura in laturi, cu pierderi; dar sagetatoril, intaia linie turceascg, li uciseracaii;spahiiicglari, a doua, se inchisera asupra lor, iar,in fund, rasari Sultanul, in lagarul inconjurat de pari, Intro Ieniceril de otel, pe- destri, ca falanga si legiunea. Sigismund cerca sa-f scape, dar era In War. AT lui §i. a! lui Mircea se frin- sera la rindul lor de Ienicerii neclintiti ca stinca : Francesii furl uci§T sat prin§1, ca §i foarte multi Un- gull ; Rominil trecura innot sail pe luntri innapoi acasa; iar Sigismund, aparat de principii german!, se strecurg pe citeva micil coral:di la Chilia §i de-acolo la Cons- tantinop ol.

126 0 lupta literara.

Peste citeva luni Mircea rabdatorul I§T cl§tiga singur taxa indarat, pentru toata viata sa. * * * Drept ca un stejar, cu tog ceT §eizecT §i. cincl de anT aT saT, stapinind cu ochiT patrunzatorT §i viol, de vultur, in fate, tinara, pe care o impodobia far& a o imbatrini barba alba, Regele Carol vorbia, cu o ma- retie lini§tita,u o solemnitate senina, despre Mircea Batrinul, caruia cu dreptul i s'a zis col Mare", despre strävechilil Hohenzollern, care n'a fugit, nu s'a lasat prim, §i nu §i-a parasit capetenia de oaste, despre marea nenorocire glorioasa care a Infratit acum cincl sute de anT vremile vechl ale RegeluT cu vremile vechT ale poporuluT nostru, in lupta, §i in suferinta. Tot in lupta §i. in suferinta s'a sfintit la 1877 unirea dintre Maria Sa §i. noT. Aceste povestirl veniall la rind in paginile cuvintatorului. Un spirit de evlavie domnia in sala larga, cind glasul puternic incepu iara§T sa insemne In cuvinte raspicate ca o comanda, in frase filfiind ca steagurile, noua poveste razboinica.Innain- tea zilet de astazT ca §i innaintea tuturor vremurior, Regele Carol primia raspunderea faptelorIndeplinite, §i atuncl cuvintul eb." se desfacea scurt §i mindru de pe buzele bine pazite. Incolo, ca §i. pe vremea lul Mirceay cellalt glorios batrin, era vorba de taxa, de Ora §1 de vitejilet De vitejil cari traiesc, cu multamita, §i cu o nespusa duio§ie de vitejiT can aü murit. Pe ace§tia, capitanul lor a fost sa-T vada, la mormintul din valea de singe a PlevneT, in care s'a luat prin acea jertfa a multi-

Cuvintarea Regelui la Academie 127 milor umile fier vesnic pentru Coroana regala,.i, ur- mind sirultrecutulul OA, cuvintatorul rosti vorbele Mitropolitulul bulgardinVrAa,careIn acea zi pioasa de amintire a luptelor Invingatoare chema din pAmint pe morp din Plevna ca sa se bucure de venirea DomnuluT lor.i, pe cind, In ochil vorbitoruluT, o lacrima tremura, la gindul acelor mil de OranT co- sig In floarea tinereiT, de o moarte grozava, pe pamintul strainatMiT, sala intreaga se ridica, in picioare, inchipuind In acea clipa Intregul popor romänesc. Era pentru dinsii,si pentru Dinsul. Regele statii In loc: glasu-T era Wit zugrumat, oprit de una din cele maT puternice emotiT ce pot stapini un suflet, si, dud el se desfacu iarasT singur si limpede, Carol I-iil Incheiè cu pomenirea celor ce ad murit pentru Neatirnarea RomanieT". Traiasal Regele !

28 Mart 1904.

SCOALA LEA STEFAN-CEL-MARE La 2 Iu lie 1904 se Implinesc patru sute de ant de la moartea luttefan-cel-Mare. El a stlpinit din Su- ceava, a purtat Coroana Moldovet, a pazit la granita de la Nistru, a pus si scos Domnil in Tara-Romaneascg, §i-a tinut pIrcalabil la Cicet, In pArtile Bistritet arde- lone, 0 la Cetatea de Balt5 de pe Tirnave, a chemat pe Secul la luptelesale, a poruncit peste dinsil §i. a Intemeiat cea d'intAia episcopie pentru RominiT din Ardeal. Nu numal a-tit: el a cioplit piatra scumpl a vitejiel rom5mestI, care a scinteiat In focul räzboaie!or drepte §1 miming cu atita stalucire tacit a uimit neamurile. El a Innaltat mat multe biserict marl §i. mAngs- tirl dedit tot ceflalt,I DomnI Impreun6,, qi pe acea vreme mgnAstire Insemna unirea tuturor podoabelor artet §I intemeiarea odihneT roditoare pentru singurit arturarl aT neamulur. Astfel Stefan, unicul chip armonios, de- sg,vIr§it, Impgräte§te intreg printre RornInl, InfAi§eazä, prin raza In care a Intemeiat §i. a clIgazit, Rominimea toatä. Nu e unul din Tinuturile romlne§t1, din Romlnia, libel* din Austria, din Ungaria, din Rusia, care sä nu

Scoala lui Stefan-cel-Mare 129 intilneascä in trecutul sad local sceptrul au de po- runcl si de indreptare. De aceia e si firesc lucru ca din toate unghiurile pamintulul pe care-I locuim sä se auda indemnurl pentru celebrarea nol sa, Zicem cu o vorba veche care, aceia, are un rasunet in inimilemultimilor, pentru praznuirea maret,ulul mos Stefan-cel-Stint. * In Romania a orinduit ministrul de Instructie Pu- blica: se va scrie pentru popor o carte despre viata hit Stefan, se vor culege si tipari toate hrisoavele de danie si intarire ramase de la dinsul, multele perga- mente cu slova frumoasa, se vor aduna povestile, did- tecele si amintirile poporulul despre acel pthinte al lul cu mina blinda si vorba htmä pentru al sal ; la 2 lune 1904 copiil de scoll vor veni sa, primeasca rasplata sirguintel lor in darurl care pomenesc pe stramos, si o slujba de pomenire se va face in bisericile oraselor si in acelea ale miilor de sate, pentru Ca, inchinindu-se lul Dumnezeil, teranul sa se gindeasca la tail, si la acel cari i-aa lasat-o. In Pesta, studentil cauta sa, urmeze exemplul acelor innaint4 din 1871, de la Viena, cari at pus la cale si aa dus la capat, supt povatuirea unor oamenl ca Mihail Eminescu si loan Slavicl, serbarea vesell, prin care s'all pomenit cel patru sute do anI de la cladirea manastiril luI Stefan-cel-Mare, Putna bucovineana. S'a alcatuit, dupa cit se stie, un comitet pentru a lua masurl, care nu se cunosc pang. acum. In Bucovina chiar, Romtnil cel bunI cad slava,

130 0 luptä Iiterará ,

Satanel, zeuluT ambitdeT 0 izbtradel personale cu orice pret mal Sint 0 a4ir, decT Rominif cal bun' s'all 0. gindit st dea o stralucire cit mal mare 0 mal vrednicg parastasuluT ce se va face, dupl datink, la 2 Iu lie, pe morrnintul ctitoruluf Putnel, care e 0 ctitorul Moldova ctitorul, fate() 1arg6 mäsura, §i al neamuluT romänesc. Baronul de Hurmuzaki, care poartl un nume ilustrat In silinV pentru neam 0 In munca pentru cunoa§terea trecutulul nostru, a fost pus In fruntea unul comitet de initiativa.,§i Guvernul OriT, intrebat, n'ar fi arätat nicTo tmpotrivire pentru Indeplinirea acestul project, odatä ce avea a face cu oamenT cari garantail prin seriositatea §i tactullor G.1,nu vorfilucrurT nepacute. Acestea toate stnt semne bune. MaT stnt si altele Insg, maT piAin bune, 0 de ele vreail sa vorbesc acum innainte de a veni la o propunere, care nu e a mea decit Ong, vor primi-o, cum doresc, altil. Mal e vorba de un album cuprinzind InfAi§area m6nastiri1or §i bisericilor pe care le datorim lultefan 0 acest album ar fl s6, alba, dupä cum am cetit, 0 un text de ltimurirT 0 povestire, pentru scrierea cäruia s'a facut un comitet. Dacl-mT aduc aminte bine, In

1 Mi se spune ca. serbarea ar fi sorocit& pentru luna luI August, punindu-se astfel In legatuil cu Intemeiarea mangstiril. Dar aceasta s'a maI sefbat odata, pentru aniversarea de patru sute de anI, la 1871. Acum e insA, In veacul nostru anul ce raspunde anuluI din veacul al XV-lea cind a murit $tefan. Nu se poate pune o serbare la data alteia, odatii serbate, si o pomenire de moarte Inteo zi de bucurie.

§coala lul §tefan-cel-Mare 131 acel comitet stilt multe persoane zeloase, dar nu slat istorici§i. nicT scriitorT.Comitet 'Joel,far& istorici, pentru o lucrare istorica, §i. o lucrare istorica despre §tefan-celMare, care a fost hotarit Stint de poporul romanesc 0 alcaruT nume deci nu trebuie a se lua In de§ert, sa nu se supere initiatoril, dar Imi pare nu OM cum.... S'a maT intemeiat apoT, de citeva lunT, o societate numismatica, cu doT numismatT; dd. Sutu §1 D. Sturdza, qi cu o mu4ime de oamenT cari nu stilt numismatT. Aceasta societate a votat baterea unel medalil pentru 4tefan, §i. inscriAia, redactata de un om caruia i s'a batut qi luT o medalie fiind In viata cine mal are aceasta onoare dedit d. Gr.G. Tocilescu? spune lamurit ca Stefan a domnit In Moldova de la 1454 la 1904, ceia ce ni se pare cam mult. Apol proiectele trebuie supuse de artistI unuf om total lipsit de sinA artistic. §i, cu o astfel de inscriptie, cu o astfel de clntarire , e vorba de Maria Sa §tefan-cel-Mare. Semn rat! ApoT de pe acum Incep O. rasara oratorT pentru pomenirea de la Putna. Toate orasele Imul Insus1 asupra caruia am stramutat amintirile marl ale Su- ceveI,tac; societatile, de care avem destule, nu se mi§ca; scriitoril privesc fail interes, ba uniT din of poate zimbind, la straduintile Ministeriulul, care face patriotism cum e dator sa fad,. §i din aceasta Mare Moartä räsar grozave stafiT de oratorl, dintre cari unit at §i.calatorit la Cernaug, .cu numele luT Traian pe buze, ca sa-§I comande scindurile represintatiel de

132 0 lupta literara limbutie.... Orator!? Doamne paze§te-ne ! Asta ni trebuie nout, ?i, ma! ales, asta-T trebuie LuT ? Cad ce poate fi In acele cuvIntarl cu care sintem amenintag §1 care ar cuteza sä se reverse asupra mormintuluT de la Putna ? flinger!? Cainarl ? Pling Evreil la zidurile Ierusalimulul, fiindca §-tit ca In vecif vecilor nu se vor putea apropia decit cu lacrimI de nevolnicT §i neputincio§! de dinsele. NoT trebuie sa ne amintim, dar nu se cuvine sa. plingem. Sat, atuncI, sunete de trimbito, imnurT, mar§urT de glorie ? Vor fi Ins& acolo oamenT In uniform& neagra cu lampasuri verzI, cu pene de coco§ la palarie de vinator, cu pu§ca pe spinarejandarmiT bucovinenI,Innaintea carora ,marturisesc el astfel de cintece viteze se par §i ne- potrivite §i ridicule: stramo§ul se va vircoli In paraInt de ru§ine ! Si apol din acel mormint se desface astazI Innainte de toate sfintenia. Cind cre§tiniT ApusuluT, in alte Im- prejurarl, at Intrat In biserica Sfintuluf Mormint din Ierusalim, eT au fost fart, Indoialä bucuro§I peste orIce masura §i plinT de o nemargenitä evlavie. Dar nimenl nu s'a gindit la protanarea prin discurs a acelui laca§: preotiI at slujit, §i multimea s'a Inchinat cu inima, recunoscatoare §i tacuta. Altfel ImI Inchipuit serbarea de la 2 Iulie: miT §i mil de oamenT, din Tisa In Nistru §1 din Maramura§ In Dunare, lini§titT§i tadutT, pe cind egumenul PutneI, un Romin pant, astazI, §i un bun Romin, care ne va Intelege, va rosti rugaciunile pomeniril pentru Stefan- eel-Mare. *

Scoala lul Stefan-cel-Mare 133

Dar Infrinarea vorbet nu opreste fapta. El, §tefan, a fost un om de fapte: nu i-a placut a vorbi mult, a desbate prea pe larg lucrurile, ci i-a placut a faptui fulgerator si a null opri loviturile pang, nu si-a atins Intreg scopul. De aceia ni e asa de drag pentru ca Infatiseaza, asa de bine poporul nostru si al Lilt, In munca rabdatoaresi plina de jertta, care nu se vesteste d'innainte si nu se lauda, pe urma. SI-I dam ce ni-a dat. Romint din toate unghiurile, o faptä pentru ?tefan-cel-Mare ! * Dacg, ar fi fost cu o suta de ant In urma, Inca a§ fi putut zice: sa fie o biserica, o biserica a Sfintulut Stefan pe locul de biruin0 de la Podul-Innalt, care e fail nicto urma, pe locul de suferinta de la Razboieni, unde de ciVva ant se ridicä un monument, facut de ofiOrt romint. Acura Ins, cea mat mare biserica, e poala. Sa facem §coala hit §tefan- cal-Mare! Aceasta n'ar fi o scoall cum skit celelalte. RomInit, cari Incep sa, aiba aceiast cultura, traiesc risipig unit de alVTsi nu se pot cunoaste In de ajuns, cad n'ajunge scrisul numat, trebuie caldura cuvIntulut si Incercarea ochior. AtIVa n'ad putut sa auda, niclodata, macar o frumoasa limba, literara. Innainte de a se a- runca In viata, unde at si misiunea de a-§1 'Astra caracterul lor romanesc §i de a lucra pentru Innain- tarea neamulul lor,cei mat bunt student,i din Buco- vina, din Banat, din Maramuras, din Ungaria proprie, din Basarabia ar trebui sa stea clteva lun1, dere- cunoasteresi orientare, In orasul unde bate astazt

134 0 lupta literarg, inima Rominimil5 In Capita la Regelui Carol, aid, In Bucureqt1. 0 qcoalg, un adgpost ar trebui aice ca sip! primeasa, dupg cercetarea din partea unlir oameni competeng a scopului ci a puterilor acestor oaspeti. Cit n'ar innainta prin aceastg sälg.,luire impreuntt idea alul de InOlegere a sufletelor romOnectil vi ce amintirl ar lasa, care nu War putea Iterge niclodatä ! Ca pe vremea cruciatelor, cind se adunad astfel ma de galbeni pentru lupta la Locurile Sfinte, s6, fie Un trunchill de prinosuri la Putna, linga acel mormInt care ne va aduna acolo. Fiecare va läsa In el ce poate qice-1laa, inima pentru neamul sOt.§i cutare Ott toarte bogat star gindi la strabunil sai cari 0-al1 gout un Mime vecnic innaltind ziduri trainice de bi- soriol sat manastire, si, mal facfnd o minune §i Map tutul de minunt din mormintul de la Putna, ar pune hirtil de cite o mie de lei ling& letcaia teranului sgrac tare InOlege §ipretuie§te ce e ccoala, Dacg va voi, acel binefgcgtor al Rominilor i0 va spune numele ; dad, nnva fi mai frumos. $1 se va pomeni atunci din veac in veac ca poporul romgnesc, cg bogaldi §i. boieril poporului romgnesc de la 1904 si-an iubit neamul §i at stint sä se inchine prin tn.ptg, hit Stefan-cel-Mare I. 11 April 1904.

i Nu s'a ilicut nimie. NaVie vrednialN. I. (1913).

AUR DE CONSTANTA ROMS.

Drama d-nel ConstanO, Hodos, Aur, cuprinde, In cele patru acte ale el; scene foarte puternice. tn cel d'in- taitt vedem pe un zgircit ce moare cu gindul la banif aseunsl; pentru acestl banl se zbuciumi toata lumea In jurul lul;i vechea servitoare, Ana, care e sfatuita adfure, de barbatul el, drciumarul satulul,si care träieste numal pentru a Innalta cit mal sus In scoll decl, In societate pe fiul el, Petru, si sora bolna- vuluT, o trufasa vaduva, care se Inbuneaza pe ling& el, chemat i iertata numal In ceasul din urma, tot pentru banil din cutie. Ana furl; d-na Cozma, sora, se rapede pentru acelasl scopi anunta prin ocarl in fate, fratelul ce s'a lasat furat, descoperirea: el moa,re, tMsnit.--In al doilea, tablourl de dragoste curata al- terneaza cu pregatirl Intunecate, de conspiratie. D-na Cozma sta la curte, tot nemingliata pentru banil pier- dug; Petru a putut ajunge student sie pentru moment acasä; D-na Cozma, care banuieste pe Ana, are o frumoasa fata, Cornelia, pe care o iubeste Petru : atuncl d-na Cozma pune la cale o comedie de iubire,

136 0 lupta, literara menita sa aduca descoperirea hotilor de aur"; actrita joaca superior : Petru-T e drag in adevar.In al treilea se face logodna. Petrecerea e intrerupta de vestea grozava di,talharil ail intrat In sat, calluzig de o sluga a mortuluI, care poate sa fi gicit in mina cul e aurul cel mult.Al patrulea act cuprinde desnodamintul : tog ail mers la circiumar §i-1chinuiesc :Ana-I In§eall dindu-li arama acoperita numal cu aur. Intre eel ce navalesc Insa, e §i Petru, care e strapuns de un glont de pu§ca. Cornelia moare ling& dinsul. VaT de cele doul triumfatoare pentru aur" : Ana §i d-na Cozma ! Sint caractere (caracterul luT Peeu §i al Corneliel e ca, se iubesc), dialogurile sint foarte naturale; limba e tot ma de frumoasä ca §i.in celelalte opere ale autoarel. In total insä, ca drama, lucrarea are unele slabiciunl. Drama trebuie sa desfavre o a ctiune,care, cu sail far& voia noastra, sa ne amestece §i pe noT, sä ne faca partenitoriT uneia sat alteia din fiintele care se lupta §i, la urma, sa ne lmpace prin seninatatea, prin res- tabilirea de armonie a uneT Incheierl logice,drepte. Sail, In asa numitele Schicksaltragodien, cind omul se lupta cu puterie marl, nevazute ale lumil §i. e Invins de ele,pe dreptsail pe nedrept, Infringerea luT ne Impaca totusl, de qi simtim milä; ne impaca pentru ca, ala e necesitatea care nu se poate inlatura, ne Ina- paca in acela§T chip ca §i gindul la moartea noastra insalT. insa In Aur" nu putem avea simpatil raspicate pentru nimenl, afara de cel dol tinerT, cari nu sint

Aur de Constanta Hodo§. 137 luptatorl, ci se afla, In afar& de drama, oarecum. D-na Cozma are nevpie de aur", pentru a trai In lux, mmndrie si risipa; Ana nu poate §terge prin iubirea el de mamacare se arata, numaI In dorin0 de a da o ca- Hera, fiuluT iubitsentimentul de raspingere pe care-I inspira actul josnic al furtuld, chiar de la un zgircit. Faptele rele mail, Indra,zne0, pentru scopuri foarte innalte, nu Impiedeca iubirea noastra, pentru acela care le-a savir§it, jertfindu-se oarecum pe sine, jertfind linistea §i norocul sail; dar furtul nu poate ajunge tragic, nu poate sta la temelia unei incle§tarl de suflete, cum e drama. Pentru ca aurul" Insu§I sa devie e- roul, ca o manifestare a soartel, a necesitAiI totdeauna biruitoare, ar trebui o alta Intindere si alt ton In expunerea conflictulul dramatic. Desnodamintul, foarte energic, nu Impaca : amindoul part,ile luptatoare Sint lovite, §i lovitura aceasta nu vine de la pacatul Insu§T, de la gre§eala, de-a dreptul, logic, ci printr'o intImplare. Ceia ce nu Impiedeca, de loc ca Aur" e cu adevarat o lucrare frumoasa, §i a pe scena chiar ea poate mi§ca §i zgudui,daca ar fi jucata cu toata tragerea de inima, de actorl cari §i-ar iubi rolurile.

PIERRE LOTI DESPRE PERSIA.

&Tata literatur& trances& s'a mai inabogAit cu a frumoasa, carte: Vers Ispahan (Cgtre Ispahan") a lui Pierre Loti. Intro scriitoril pe cari-i are Franta 'astgzi, cel mai mulg caut& sa povesteasc& Intfun stil not, rar, foarte complicat, casurl de dragoste cum nu se intilnesc in toate zilele.Rafinäri de simOre amoroasä si rafinäri de stil, acestea slut caracterele operelor lor:versurl lirice, nuvele si mal ales romane. Nimeni n'are curagiul de a spune simplu lucrurl simple, asa cum face, de pildA, chiar in b&trinea sa st&pinit& de ideale puVn cam ciudate, marele Tolstoi din Rusia. Loti nu e un povestitor. Dacg, al zice ca, e un scriitor de calatorli, nu 1-aldefini mai bine. Subiectele scrierilor sale sint in adevär drumurl in lungul si in largul lumil, pe care le-a str&batut mai mult decit orlce scriitor. Dar Loti nu cautä a-Ma s& spuie ce a v&zut, ce este pe unde a fost chiar daca nicl n'a väzut bine acele lucrurf, ci el cautä a marturisi ce a simtit el trecind si stind in locuri foarte depärtate,

Pierre Lai despre Persia 139 riebbisnnite si, dupa felul nostril de a judeca, albatece, pe care le cant& Innaintea Orcrt1I oras modern. Sum- tirile sale sint foarte delicate si finei, ca s. le ex- prime, el si-a, creat o limba de 6 musicalitate rara, In care la fieCe paging et/legI Irersuft Intregt, mirositoare ca a floare fara. Va fl find Inacest stil pregatire, vet fi fast intentil initiaIe urmaritectt multa staruintg, autorni va, ft avind, cu lunga sa activitate literarit,0 mare stilt* a efectultif. Dar, Onetirn, Intl/Darin& ce se desiace din paginite sale e simplg, linitit. curatasi bunk. Persia de astag e Wrung numaI in parte de ci- vilisatiaeuropeana, pe care Loti o uraste, fihidce prea mult aceiasI pretutindent, fiindca, ea nu vadeste popoarel till ma poarta, In amanuntele eT, niT pecetea individualitätilor. In Nord, ping la Teheran, In partea cu climg, aproape europeana, binecuvIntatg de ploI si de vegetatia pe care o trezesc ploile, shit drumurl acutei plzite de RusI, case de caramida,cä- 1ätorIn trasuri. Capitala are un palat european,si de la Nasr-eddin, Sahul ucis mal daunazI, SuveraniI Perste! poarta hainele noastrei cetesc cartile fran- ttizestI care apar zi de zi. Ca si Nasr-eddin, fiul acestuia, Muzafer-eddin, care domneste astazI, petrece luni Intregl de zie In Europa, pe care o sperie prin enor- metei limpezile pietre scumpe ce-I acopar uniforma. Printul mostenitor creste si el In asemenea apucaturt In Sud, Insa, de-asupra platourilor Innalte, e altg, viata. Pe drumurl de stincI ce se ridicg aproape drepte In vazduhul de foc, oaze se rgsfata, In mijlocul copa- cilor din terile calde, in mijlocul clrapiikir de grinesi

140 0 luptä literarl de macT albi. Cele maT multe dintre aceste oaze nu cuprind cleat sate sail tirgupare cu casele de vere 0 lut. In citeva, la Siraz, la Cum, la Ispalan, dintre ace1ea0 case, care sint acum in numär mare, despAr- tite prin grädinl minunate 0 legate prin strade aco- perite, care duhlesc a moarte 0 ciuma, se Indreapta spre cer cupolele de smalt albastru, galben, verde, si minaretele moscheilor bätrine. Ruine, care vorbesc de un trecut foazte indepartat, se prefac in pulbere in cite un co4 de pustig, unde at stat Imparag aT RI- sarituluT, In timpurile de egemonie universal& a AsieT. AcestuT Sud persan, de florT, moscheT §i mine, IT e inchinata mat ales cartea lul Loti. De min& cu acest poet, ajungT a punomte una din erile care traiesc mai räz1e0 in mi§carea puternica a lumiT de astazT.

CORURI. Un scriitor frances, care farä indoialg ca, nu iubeste pe Germanl, a -cAlatorit intfun rind peste Rin, puOng, vreme dupa, acel rlzboit care e si astäzI durerea cea mare a Francia Oamenif i s'all pgrut b6.darant ca trup si sufleteil spun ce spune el, si Francesul a fost cuprins de desgust la vederea unel cochetäriT in tren, Intro un mu simplu si o femeie simp15,, cari nu stiail sg tag& cu ochiul facindu-se cl se uita, pe fereastr5, si sl, strecoare complimente pärind cg, vorbesc despre cine stie ce lucruri depArtate. Apof el a nemerit inteo ospätarie: oamenl imbujoratT la fa0 furn de lulèle, Kragel-e de bere prea marl siprea des schimbate; iaräsl dezgust din partea finului scriitor frances! Dar iata, cg, de-odatä unul dintre grosolanil aceia a läsat balba din minä, s'a uitat innainte färä sä caute a vedea pe cineva si a prins sl cinte. Nu un cintec de betie, un cintec de petrecere, un cintec de desfrit, sail un cintec de lume, sarbad si trivial; Neam.01 cinta music& veche clasica,. 4i nimenT n'a ris de toana care apucase pe be0v", ci totj s'au ridicat de pe scaune

142 0 luptä literar&

0 ail cintat, pang si burtosul circiumar, pang. 0 chel- nerit.a cu obrajiI tnrosit,T de piscaturT, si din gitlejurile spalate cu bere ale acesteT gloate de oamenl ordinarl se desfacu puternica o Innaltä 0 grava armonie, care parea ca preface pentru citeva clipe beraria In biserica. In adevar ceva dumnezeiesc trecuse prin acestI oamen! InfrAig printr'o tainica Impartasenie cu idealul curat zburInd In sunete. Francesul fu miscat 0-0 schimb& parerea: decl Invingatoril acestia n'aa numaI puterea bruta., ci si altceva..., MaT stiI? poate... o su- perioritate sufleteasca ! La aceste note de calatorie ma gindiam ascultind un concert coral de copil In sala Ateneulul din Bueu- restl. In redingota 0 cu mustag era numal conducatorul profesorul de musica I. Costescu: un Basarabean cu fata blinda qi asa de bucuros de cintecul just, cald, cuminte al elevilor WI !Incolo,erall bale0I mid de tot, a4il mal marl 0 ciVva Mal: in uniforme de la tref §coll pe care unii, mai ales eel midi, le purtall cu un Wit sin4 de mindrie, ca o uniform& de razboill. ET clntal, fara dorinta de a stralucipe care o aratall unil din ceI marl la declamAiile de poesil ce se a- mestecall In cintece, far& frica de profesorul care poate da note rele, fara plictiseala uneI datoril neplä- cute; cintall frumos: drepg 0 seninT, cu multa luare aminte. Auzim astfel bucatil de music& straina, corn- punerI de-aleconducatorululcoral 0 de-alealtor maiestri rominl, motive populare pe care le Inthvarasia une orl dant,url. Era musick musica buna 0 bine executata, dupa

COTUrl 143 hirtiutele de note ce se tineati In mint. Dar mal era cevb.: era indeplinirea unel among a sufletelor nevinovate (decit doar de lectiI nelnvätate sail de florl rupte prin gr&dele sail de alte pAcate marl), era constiinta folosuluT legAturif dintre oamenl, era spontaneitatea until avint care se ivia de-odatä, vldindu-se prin cM- dura cinteculul, prin puterea gestulal, prin stringerea maT aproape a rindurior. Acel copil intelegeati,pin& la eel maT m&runtel, cari c&scati marl ochil limpezl asupra ceruluI rosu si auriil al cl&diril Ateneulul,c& mersul innainte al poporulul, c& Innaintarea limit se razim& pe buna orinduialä, pe jertfirea de sine, pe unirea tuturora pentru scopurile Innalte ale vietil.§i. privirie ce se opriati asupra cint&retilor n'aveall numaT luarea arninte cu care se urmäreste cutare virtuoz galben-Vinit, cu ochiT iesig din cap, care-0 scutur& scripca si pletele: ele se f&cead duioase, mode ! pe aceast& cale a InvItAmintulul si raspIndirif musiceT educatia nou& natdonall, care va schimba cu desdvitTire acest popor, II face drum. * * * Odat& oamenil marl ascultad melodif strMne cintate de maiestri sträinl, venit,I pentru citeva serf sat ase- zatl chiar in tug,. Interesul era slab; acelea§l lucrurf se puteallasculta maf bine In straingtate. Musica popular& nu putuse fi cunoscut& asa de rapede, §i ImbrItisat& cu atita caldurä ca poesia poporulul. Mu1t1 nicInulldAdeati sarn& de ce poatefi in aceast& musica. Cit despre oamenil midi din scoff, lor li se preda,

144 0 luptl literara pe ling& desemnul fn teorie si gimnastica in teorie, musica In teorie. El Inv&tail notele, semnele, terminil, dar nu Invg,011 cintecul. Cu atit mal putin putea fi vorba de o clasä de music& instrumental& In liceiele In care s'a stills In z&dar atita putere din viata ge- neratiel de ast&e. Maiestrul de musicael se rusina de acest titlu, si ar fi voit mult ma! bine sa i se zia: profesor nu era folositor si prin urmare ajungea des- preuit. Am cunoscut odat& unul care era maI mult, maiestru de streng&rit Miscarea cea bun& a Inceput din Rominimea neli- berl. Un Ciprian Porumbescu, ascut In Bucovina, a., propoveduit cu caldur& iubirea musicel nacionale, Inn&l- tarea eI la gradul de arta. In scolile de dincolo", In Bra,sov, In Sib lit, supt influen0, sgseasca, In locul re- tetelor de teorie musicalä, era de mult& vreme cif/ha musicel. Aid corurl, la care se Infrglati Intru Inde- plinirea frumusep prin notele glasulul omenesc, oamen! din toate clasele societAil, se Intemeiaserl de mult si rAspindiail ca o licarire de ideal asupra valu- rilor cenusiI ale traiulul de toate zilele. Dincoace, nu era nimic, si serb&rile cele mal marl din anil septezecI si optzecl s'all desasurat far& consfin#rea prin acea, music& a cIntkilor, In care se v&desc sentimente si ideI, care se int&resc, vadindu-se. Gavril Musicescu, mort dAunäzIun Basarabean a introdus cel d'int&ill, In IasT, puternica manifestaVe a corurilor: el a cercetat musica popular* s'a pAtruns de dInsa si a preg&tit-o pentru corul care era menirea de apetenie a vieVI sale. Im.T aduc aminte cu clt& mirare bucuroasä ascultarlm nol, eel ma! mulg,

CorurI 145

dintre studentil iesenI de pe la 1890, aceste doug re- velatil In sunete: doina sraulgindu-se dureroasg, frintg de hohote de plins, de pe vioara unuI rar coleg sosit din Ardealul iubiriI adincl pentru neam §i sperantelor nemgrgenite, §i.cintecele de tail, pe care le 1nngAa cu glasul §i cu inima un ucenic al 1111 Musicescu, alt coleg, din Moldova aceasta. Acum eleviI aintg just, frumos si limpede orIunde maiestrul de musicg e un om nod; cintg, algturea de cintecul lor, solidaritatea, leggtura bung dintre oamenl si, maI ales, fiindcg In cintec e un ton deosebit §i se amestecg vorbe intr'o anume limM, leggtura sfintg intro ceI de acela§I neam. Concerto ca ale d-lul Chiriac se unesc cu concertele §colare ale d-luI Costescu, §1 lumeanu lumea strimMturilor frantuze§tI, ci lumea serioasg prime§te tot cu maI multg plgcere liturghia artisticg a armonieI. Iar visite triumfale ca a cintg- retilor D-lul G. Dima din Brasov dgungzI, sint semne de recunoa§tere in drumul spre intemeierea adevärateI unitätI culturale roingne§tI. 2 Maiii 1904,

EXPOSITIA SOCIETATI1 FURNICA" SI NTESMINTUL ROMANESC. Societatea pentru industria- casnic1 Furnica" a organisat in April o exposiVe pentru cunoasterea si yin- zarea produselor de Imbrkäminte ale teränimir noastre care se afll depuse In magasinele et DouN din salele Ateneuld Rom In erat prinse de stofe §i -eaturt de tot felul, cum BucurestiT nu maT aivuserä prilejul sä vadl -la un loc. In sala cea mare din mijloc erati mezate In cerc Imbraegming Intregi, din fiecare Tinut al Robagniel si al IntreguluT pganInt locuit de RomIni. Se vedea acolo cojocul cusut cu florl §i sumanul cafenit al MoldoveanuluI, lunga haina, de postav cu dirpelfro§iI qi älbastre a BucovineanuluI din p/rt,ile ngpAdite de Rutenime, scurteica§i fota neaga, desävIr§it de simple, care infa§oarA a§a de gingas peste pInzeturile albe trupul puternic§i ml&dios al femeior din pArpe Sibiiulul, c&mg§ile suptirI, ales impodobite, §i. fotele rosii, albastre, scInteietoare de fluturI ale portuluI din Gorj, Arge§ §i Mused, judet.ele de mmndru mestesug al cus&turilor; apol lucrAzile maI

Expositia societatiT Jurnica" 147 simple, mai Intunecate ale partiloi sarace sa t. napadite de strainT, pana, la nadragiT tarcatT cu fel de fel de suciturTsi.serpuiturl batatoare la ochl al teranilor sesulul, Inr Writ de Bulgarl. In cealalta odaie 'Hall attrnate scoartele acute dupa, icoana cimpilor In floare si.In roada, scoartele care apropie cu gust si. cu stiinta color! pe care numaT arta de a Impodobi a ultimelor timpurT a Indraznit sä le Infräteasca; apoT value de pinza, pachete de postavue, basmalute, pungT, naframe. Mesterele negastorese care aü fost doacanele marl all raspindit In toate partile atitea din aceste lucrarI alese ale minilor dibace din sate. Expos4ia s'a Inchis, si de acum Innainte va urma iarAsT numaT vInzarea In mic din pravalia, putin stralucitoare, de pe Calea VictorieT. * Dar din aceastä scull& vadire a uneia din fetele artel populare, räsare o Indoiala si. o Intrebare. Toate aceste lucrurl sint frumoase, unele foarte frumoase; In aceste liniT, In aceastä potrivire de color se Ina- Vseaza sufletul romanesc cel adevärat In silintile sale catre un frumos care nu se Invata In altä scoala decit In larga scoala a luT Dumnezell supt tot cerul albastru si pe altä carte decIt pajistile,padurile,livezilesi. ogoarele. a, In loc de cine stie ce alcatuirl hide ca la maT tog veciniT nostri, femeile romince s'at priceput a lucra astfel, aceasta e o dovada de originalitate is- tea*, de nascocire bogata, de talent siaristocratie de rash. Dar,cIt vor dainui aceste frumusetl ? Se vor Innoi

148 0 lupta literara ele, an de an 0 veac de veac, sailvor raminea In museele unde se pastreaza lucrurile ce nu mai traiesc oil ad iesit din Intrebuintare ? In toata lumea este acurn o lupta oarba Intre deosebitele popoare care se intrec In producerea 0 raspindirea bogatiilor. Din toate partile tabaräsc asupra noastra cu unite haine ieftene, care se fac arg, sa. se Intrebe gustul nimanut, dar In asa chip, Incit orIcine sä se poata multami la nevoie cu ele.Pinzaturt de masina, postavurt de fabrica, citurt cu flort grosolane 0 cii flort fine, tulpane de toate colorile, covoare care tin de azt pina mine navalesc pe toate granitile, tot mat multe, 0 tot mat upare de cumparat. Lupta cu aceste roade vulgare ale muncif industriale, la care robesc milioane de oament, e grea pentru industria casnica a teranulut nostru, care produce cinstit 0 o- riginal, dar Incet §i mult mat scump. Apol bratele Incep sa aiba pret cu cit Innainteaza lucrul pamintulut: cind se aduc Intr'una Bulgart 0 Rutent pentru a munci pe ogoarele boierilor 0 arendmilor, mat pot fi lasate femeile casel in pacea senina a (AAR de tesut? Si mine industria va räscoli toate colturile Romaniet, cerind pe oricine pentru lucrul cel noil, care rasplate§te bine. Si atund ce va face aceasta arta strämo- §easca, aceasta mindrie a razboiulut 0 a aculul ? Uita- ti-va ce s'a ales din vechiul port in partea MoldoveT de spre Prut, In multe partI ale Bucovinet. Haina barbatulut a scazut ping, la cel mat simplu acoperi§ al trupulut; iar femeia poarta bariz de tirg, polcuta §i rochie de cit sail de postav de tirg. Portul romanesc nu poatefi pastrat la tara, chiar

Expos4ia societAiT Furnica" 149

In partile de unde-1 gonesc nevoile. Pentru nimic In lume nu se poate cere omuluT sarac sa plateasca maT mult saa sà Inlature un prilej de a cIstiga mal bine: nicTun sfat nu-1 va Indupleca. * Dar din acest port; päräsit acolo de unde a pornit, s'ar putea face un semn de cinste, o emblem& nationala. Ce e dreptul, s'a incercat, supt innalte auspicil, a- doptarea luT In balurTi petrecerT. Pentru citeva momente de moda se poate; dar la urma curentuldau- nator gustuluTi artet catre unificarea hainelor de ceremonie, va Invinge neaparat.i trebue sa recunoastem siaceia c, imbracind altiOi strIngind briul peste fote, doamnele noastre nus'aasupus aceluiasT Indemn caruia i se supun Ardelencele, Bucovinencele cInd se Infat,iseaza astfel in petrecerie lor,i chiar In acelea la care ieaü parte si straina. Nu era vorba de o manifestare de mIndrie si de Infratire nationalä. Se urma, numaT un sfat pornit de sus, un exemplu caruia i se poate cineva impotrivi cu greii,i, pe urn* era o fantasie, un capriciu, niste dragalase toane care nu tin ma mult decIt de obiceit: o !e atit de interesant sa poarte cineva borangic suAire, salbe de galbenT vechT, aprinse postavurT de casa cu ma de fluturT sclipitorl ! Tot asa de interesant ca si la citeva luni de zile o mamaliga adusa, la masa de lacheul aft mustAile rase! Tot asa de interesant ca §i o excursie de placere In citeva sate originale unde se traieste cu multa munca si se moare de prea muIta, munca !Tot asa de interesant ca un cintec romanesc dupa o comedie fran- cesä, ca douartreT vorbe de acasa In mijlocul fraselor

150 0 lupt& literara de salon straine ! Insä e ma fel de a batjocuri lucrurile marl: sa le gase§tI prea interesante". In oaste. ve§mintul teranuluT, caciula si fricaltamintea .eranuluT §i-ad avut locul ping la razboid. Era foarte bine: In uniforma soldatuluI rus se vede pind, astazI o innaltare a haineT teranuluT; evzonul grec poarta §i acum costumul popular. Dar pe urma s'a introdus in, infanterie o uniform& cit mai apropiata de a altor ostirT §i a ramas numaT cusma lul Mihal Viteazul, tur- tit& stingacid inteo parte si cu pana, o pan& de orIce fel de zburatoare, infipta pe lature,ca un semn de parad& In locul boneteT frantuze§tI de toate zilele. Mal ramine portul-emblema in manifestAiI rare : astfel aud c& doamne nominee se gindesc a merge la Putna In vechile costume, care li-ar sta a§a de bine.

* Dar Statul hotara§te uniformele atitor si atitor §colT. As-Me el impune §colarilor sapcI de hamalT sad por- tarT de otele §i spenterurl §i pantaloni cu lampasurT. Fetele se Imbodolesc in haine de bone §1 pun pe cap berete de excursioniste. Nu li-ar sta oare maT bine Intreb cu toat& naivitatea cea maT piAin potrivita, cu luminosul veac al XX-leain haina pu care a purtat-o neam de neamul Mr §i care se potrive§te §i cu clima ? In unele felurl de scolT macar si in unele OAT s'ar putea Incerca. MaT departe, cind mergT prin sate si descoperT cladirea, maT mare sad mal mica, In care se inva0 carte, IV räsare Innainte de obicehl un clomp cu haina cam ie§ita de soare sad o doamna, o domni§oara cu o gateala de ora§ ieftena la pret §i iefteril

_Expositia societatii Furnica" 151

ca gust. Id si colo se vede, §i numal la Invatatori, un costum amestecat, destul de neplacut. Oare n'ar fi mai potrivit ca luminatorif satelor sa nu se deose- beasca prin purtarea hainel boierului, care nu de§teapta totdeauna iubire §i incredere, de ceflalti locuitori ? Chiar cind satul ar trece la haina nerateasca, oare cui i se cuvine mai mult decit invatatorului sa, pastreze milenara uniforma de mune& qi lupta a acestui popor ? Si, daca ne simtim In adevar un singur popor, cer- gile, preprile, §tergarele facute frumos §i bine de emus- tite mini teranesti, comandate si desfacute, fie de Fur- pica", fie de alto societAT ca aceasta, ar trebui sa-§1 all locul In orice cm& romaneasca,pentru insu§irile lor nu mai putin, ca un semn de recunoastere §i de afirmare intro noi §i in fata strainilor §i ca un Indemn tare §i_ statornic dat muncit de la sate.

16 Maiu 1904.

ZECE MAIU. Zece Malt" e acelasI, dar el se schimba necontenit. Infatisarea se repeta din an in an, dar intelesul, insemnatatea serbärit nationale totcreste.i, in felul cum ea e privita, si in duiosia privirilor ce urmaresc puterea terif ce se desfasura scinteietoare supt soarele de primavara, si in respectul pentru persoana regala, si in caldura ce se aprinde in inimile tuturora cind steagurl trec- dupa steagurl , caldura, ce nu se cheltuieste, dup .. firea alma a Rominulul, scump la vorba, in zgomotoase strigate de Traiasca" sail in urale" cazacestl,in toate acestea se vadeste o innaintare in cultura inimil, in purificarea sufletulul, Insinatul solidaritätil nationale. Aceasta schimbare trebuie recunoscuta si salutata ca unul din multele semne ale unul viitor mal bun. * De foarte departe, din trecutul de 'loll de Aprilal copilariel aud corurl naive si stingace care vestesc unul mare oras napadit de strainT neatirnarea Tait Copiil mid si maI marl strabat stradele si cinta: e o

Zee e Mait 153 colindg noug, nu la pragul vre-unuT not an, ci la pragul uneT vreml noug. In aceste cintece se spune ca ostasil RomanieT at Invins si ca eT si-at Invrednicit pamIntul de a filiber. Din cutare cerdac priveste si asculta, usurat In nenorocirea MT, un rgnit cu mina legata sal sprijinit fn cirjY: supt chipiul luT glorios, ochiT aprinsT de amintirl, sclipitorl de mindrie spun si eT cg da, cu adevarat Romgnia nu maX are stgpin; cu siguranta aceasta a cgzut el In ziva cea mare pe rosia pajiste a cimpuluT de lupta. Romgnia a Inviat, spuncopiii, rgspindind In aierul de Mail mireazma glasurilor lor dulcI. Cu adevgrat a Inviat, rgspunde eine poate §ti maT bine aceasta,ranitul. ncg ierl vremea bung si caldg, dud In palate, In case si In cgsute se sorbiat ziarele pline de stiff rasungtoare si Impodobite cu chipurile celor ce plä- tiserg cu viata soarta norocoasa a luptelor. OcM In cari mlndria scInteia printre lacrimI urmarial osta§i1 cu opine! §icaciulg,cari plecat,pllcurf-pilcurl,la drum lung si gret, cu faa adinc serioasä, Intiparita de evlavia pe care o at credinciosiT cari mica pe lespezile pridvoruluT uneT bisericT. ginile harnice faceat, ziva si seara, scam& alba, moale pentru trupurile tinere spircuite de sgbiT§i strabatute de gloanO. Zece Mail" fusese Intgitin toate inimile, si de aceia, el era asa de bine primit clnd se desfgsura sargcgcios si nedeprins pe stradele präfoase ale orasuluT cucerit de Evreime. * Peste citT-va anT mnsa, iatg alt Zece Malt". Popoa- rele cu cultura Inca nedesgvirsita pot sa alba frumoase

154 0 lupta literara avInturl Inclipe marl, dar a praznui dupa cuviinta simbolele, all aminti cu recunostinta, de jertfele, asa de adevkate si de dureroase, care s'atl adus, a privi In viitor, prin constiinta luminatoare a presentulul, aceasta innalta insusire o da numal cultura Indepli- nita In chip armonic si raspindita- asupra tuturora. Decl In curind, luptele politico", adeca härtuirile salbatece Intre citeva miI de oament lacomI de cinste, lacomI de putere si laconal de banl, sforaiturile dramatice din Parlament, intrigile turco-grecestI din culise, zbieretele de aramä ale ziarelor do scandal, de min, ciunl si ofense, framintarile alegerilor ail stapinit luarea aminte a tuturora. EroiI nu mai erail ceI ce intovka- sisera la asalt pe purtatoril steaguluI tricolor, nu, ci cutare gura-mare din Camera sati cutare gura-spur- cat& din redactii. Serbarea nationala trecuse in sama oficialilor, cari avead datoria sa o faca si pe aceasta: eI se Imbracail In fracurl, puneati clacurile In cap, se Inzorzonall cu decoratiile ce rasplatiail serviciI necunoscute. Regele era socotit ca vine dupa program ; innaintea lul trecead dupa program trupele. Multimea din mahalale se revarsa la centru si dadea lupte cu gardistil, cari se Imbrinciail mitocaneste cu mitocanil. Lumea aleasa: politicianiI in opositie, intelectualif (vg, rog!), spiritele far& prejudecatl (§i far& materia cenusie In care, pe ling& alte lucrurI ale mintiI, se Inrädaci- neaza prejudecatile), sfetniciI desinteresatI aI publicuhll, totl radicaliI, socialistil, anarchistil, innaintatil, blasatii si, Intr'un cuvint, totl snobil, tog infunturatii, tog pu- turosil, toata leota de oamenI marl neintelesl,stateau de departe si zimbiail. .,,Ce guvern, ce oaste": de ce

Zece Maid 155

nu s'ar läsa bietele fling chinuite In casarma la plugul, la turma si.la caruta lor", suspinad visatoriT, snobT si EA pang peste urechr! Iar alaturT cu Bulgaril rahagii, cari-sT strigad marfa cu acele cuvinte de rahat cu apa rece" careail inspirat pe atitia barbag duhlil, vinzatoriT de gazete räspindiad foaia Adevarul", in nutria'. Incadrat cu negru si. cuprinzind articole si. ilus- tratiT care ar fi dus orlunde aiurea pe autoril lorcu cea maT mare dreptatela streang sail la puscarie!

* Alt Zece Maid" acum citeva zile. Inca de la ceasut hotarit, toata lumea aproape e in tribune; biletele s'at. Impartit rad, dar In Imbracaminte, In atitudine,se vede masura si. cuviinta. Vorbeste tare numaT cite un neobisnuit alserbarir sad cite un original: e destula tacere ca sa se auda scriscatul roatelor pe nisip. Intro asistent1 se vad oamenT politioT cari nu Sint la putere si cari nu se uita pentru aceasta chioris la tribuna din fata a oficialilor: eT inteleg ca, Zece Maid" nu e pentru cutare ministri sad pentru cutare partid, ci pentru tot ce am savirsit noT In siling lungT de veacurT, pentru tot ceia ce am cistigat, pentru tot ceiace dorim si asteptam. Vin trasurile diplomatilor: tricornurT cu pene albe, fracurT batute cu aur, sirurl de decoratiT, sabiute la coapse ; In tribuna ()Mall Incep presintarT, conciliabule, soapte si gesturT. Departe, tunurile suna, Alt sirag de träsurT; yin ministriT, cu pieptul strabatut de cordoa- nele rosiT. Un semnal; jandarmiT ma-tura hotarit si

156 0 luptg literarg rIpede lumea care a sträbgtut färg bilete. Supt soarele voios bulevardul Amine liber. Trgsura strglucitoare a CurtiI, cu vizitiil in rop, cu lacheit In aur, aduce familia regalg. Tgcereai atentda in public e desgvir0tg. Iatg Regina, cu parul alb, cu zimbetul alb, cu lunga haing albg; principesa Maria, care pare Insa.§1 zina acesteI lunl a lul Malt, de luminä, de albastru 0 de trandafirl, principele Carol, grav-grav ca un militari ca un mo§tenitor de Coroang ce §tie ca a indeplinit virsta de zece anI, principesa Elisa- beta, care nu cedeazà in demnitatefrateluIel, pe cind mica principesg Maria, zburdalnicgi veselg ca o pgsgruicg din acelea ce o privesc de pe statuia luI Than Heliade Rädulescu, aming hotgrit pentru maI tarzij toate grijile representatiel. 0 mirare.Regele a sosit. Stgpinind puternic frumosul cal arab, el se arazg ling& bronzul innaintasuluIsgil MihaI-Voda. Chipiul cu surgucia alb stapine§te lingg sumeata ca.ciulg. 0 luming pare ca se aprinde in strm- niciI ochi al strgmorluI de sus: aI zice ca Intelege, cg recunomtei e mindru; paloqul pare cg zvicneste In mina inclestata. Regele, avind mndatg lingg el pe Principele Ferdi- nand, In haina-I de general alrosiorilor, primeste defilarea. In tactulenergic al musicilor ce nu se vgd, trec vinatoril grabitl intfun filflit de pene negre pe palg- riuteIe rotunde, asprii, severiI dorobantl in albastru-negru, cu cgciula de oaie neagrg; trec tunurile, obuzierele Inteo zguduiturg amenintgtoare a metalului greohl, pe cind trimbitele sung un marq leganat; tree ro0oriI

Zece Maid 157

de foc purtind steguleWe in mind, si. sumbril cdldrasI In sunetul goarnelor vioaie. E un ceas si jumdtate de cind armele scinteie la soare, in revdrsarea lor necon- tenitd. JandarmiT ctildrI trec In sclipirea de fulger a coifurilor, si inchid defilarea. In pasul, in fata celor ce se intorc acasd vezl ca o impresie religioasd; pare cd, vin de la biserictt sad, mal bine, pare cd acel ostasl pe cari i-ad vdzut, all luptat si. ad invins in numete RomAnieI. §i. astfel serbarea nationald se Innaltd, se purified, se imbogateste an de an. Poate ea mine chiar se va crede cd insemndtatea el a ajuns asa de covirsitoare, incit zagazul de oficiatitate se va rupe cu totul, si inteo largt cimpie deschisa Regele Romdniel TO va chema poporul intreg pentru ca sa-I arate cu mindrie si iubire oastea, care asigurd si fdgaduieste.

23 Maid 1904.

DOU'A RAPOARTE DE PREFECTI.

De citeva lunl de zile a apArut la tipografia Carol Göbl, färg, a se pune In librgrie, cred, darea de seamg. presentatg, ConsiliuluI judetean" de d. Luca Ionescu, prefect de Tulcea. Cam in acelasi timp, prefectul de Putna, d. N. N. Sg,veanu, a tipgrit o brosurg, despre scolile din judetul sät. D. Luca Ionescu e cunoscut ca un foarte bun administrator, energic in executarea nagsurilor sale, si ea un om statornic aruia nu-I place a rgtAci ca atitora dintr'o functie In alta, socotind cu dreptate a a strica rostul prin multe lucrurl e mult mai pith vrednic de un om de ispravg, de cit a raminea statornic in locul pe care-1 cunoaste maI bine si pentru care simte maI mult interes. Raportul d-sale, care stg, de maI mult timp la Tulcea si declarg,cg, n'are de gInd all desface vre-odatg, munca, In dregatorie sail färg, dregatorie, de prefacerea In sens european, modern si rorognesc a acestui district-provincie, e bine scris, si nu cuprinde numal statisticl, ci judecata mg,- surilor ce s'at luat Ong, acum, pretairea situatieI de

Doua rapoarte de Prefecg 159 astazI, precum §isfaturT §i planuri pentru viitor: e, In unele partT, un resumat istoric si un program, din care se Intrevede de o potriva un spirit luminat si patriotic, doritor de a laza in urma sa lucruri In- temeiate. D. Saveanu a fost profesor de filosofie, a debutat bine In Camera: In administratie a trecut tirzia. Pre- fec01 prea carturarT nu sint totdeauna ceT mal bunT; Intro altelesi pentru aceia ca pot vedea In aceasta situAie a lor un adapost, o rasplata, care nu core silinV noua; el IsT pot Inchipui cea maT rea §i mai facatoare de rat dintre ilusiTca eT ar fi facut,T pentru ceva mal bun decit pregatirea alegerilor si iscalirea actelor zilnice. NumaT cit nu intr'aceasta se Incheie astazT In Romania foarte raal administrata, silita a se preface cu totul si in aceasta privinta, In timpul cel maT scurt, rostul unut cirmuitor de judet. Nu exist& o activitate prea mare, o inte1igen0 prea vie si prea originall pentru ca sa nu gaseasca in aceste frumoase TinuturT, a§a de parasite §i de maltratate pana, mai ieri, o sarcina vrednica de silinVle cele maT Incordate. Satele, care sint ca acelea de pe vremea luT Alexandru- cel-Bun, trebuie sa iea chip de sate ale unel -erT de civilisatie, spre folosul nostru; drumurile vechi trebuie imbunatAite, atItea alte drumuri croite din noil; por- nirile pacatoase trebuie infrinate, cu orIce jertfe §i cu orlce pret; cu ceT ce store Oranimea, cu aliAiT aren- dasilor hrapitorl trebuie umplute temnitile, dupa procese rasunatoare, care sa Inve0 minte si pe altif; pentru pregatirea uneT populatiT rurale luminate, unel RomaniT

160 0 lupta literara sätestI liberate de prejudecatI, de temeri, de sfiala dobitoceasca a omuluT care a fost injurat prea mult, an de an si veac de veac, trebuie ridicatasus, de- asupra casutelor albe si bogatelor livez1, cea de-a doua biserica: scoala. De scoala se ocupa d. Saveanu in raportul sat. Forma expunerir este simpla. Se insira una dupa, alta comunele din jud4 se arata populatia, si bogatia fie- carela, se inseamna care era starea invataturilor cind prefectul fost profesor a inceput a propovedui oamenilor, cu vorbe bune si exemple potrivite, nevoia luminii, care schimba sufletele, si prin ele maT mult decit or1ce miluire oficiala cu paminturI, decit mice pomana cu porumb din grinarele Statului,viata intreaga: apof se arata, in cuvinte care sint adese orlInduiosate si induiosatoare, cum stall astazI scolile. Se vede cum cutare sat a cerut el sa fie ajutat pentru a cladi, cum altul s'a supus indemnuluT, cum un al treilea s'a luptat Indäratnic pentru a nu fi cele patru ziduri zadarnice si cum la urma a fost adus si acesta la judecata cea bunä (te gindestl, cetind, la frumoasa si binefacatoarea nuvela pe care daunazI d. V: Pop o tiparia in aceasta revista sicare s'ar cuveni sa-sT afle locul in toate cartile de cetire ce merg In sate). Din toate cele spuse se desface aceasta incheiere mindra, pentru care trebuie sa multameasca ceI cari nu cred ca fac parte pe un timp oarecare dintr'o alcatuire de Stat oarecare pe care aü datoria de a o jafui pentra poftelelor, incheierea ca: JudElul Putna are scoll. * **

Doug rapoarte de prefectl 161

Avem astfel din doug judete §tirl noug, dintre care cele din Putna flu privesc decit §colile. Sint Insa alte treIzecl de judete despre viata carora In anul 1903 nu s'a transmis nimic decit rapoarte confidentiale, facute mai mutt sad mal putin pripit §i ascunse pe multa vreme in Archiva Ministerulul de Interne,§i cifre de statistica, pe care cineva se poate razima Intru citva. Atita n'ajunge Insg, de sigur, pentru ca sa se lamu- reasca, aceT cari peste cincizecT sag o sutg, de anf vor voi sg, studieze, nu ticgloase intrigT de cluburT, nu cle- vetirile neru§inate din ziare, nu mahalagismele culese In cafenele §i tiparite In locurile de cinste ale foilor, nu jocul cu numirile, stramutarile, Innaintgrile, desti- tuirile si decoratiile, ci viata adevgratg a acestuT popor. ,iarg,§1, atita n'ajunge pentru ca §i cercurile largl cgrora regimul constitutional li dputerea de a trimete re- presintantf in Corpurile Legiuitoare, orT ca deputatif §i senatoriT din aceste corpurT, canati menirea de a hotari prin votul lor cote maT Insemnate masurI ce se vor aplica unuT popor Intreg, ca mini§trif cari conduc §i supravegheaza indeplinirea Iegilor §i trebuie sg, tie in samg, totdeauna realitatea asupra careia se va cobort acea teorie, pentru ca tot! acestI oamenl sa-§1 dea sama in ce targ traiesc §i caror schimbarT ea li este supusa. Istoricul cultural al siitoruluT va putea scrie paginl hazliT, une or! dureros de hazliT, aratind in ce chip s'a risipit in veacul al XX-lea averea poporuluf romin de aceia tocmaT cari atl avut ma! puting parte la greaua eT ci§tigare. Un capitol va fi consacrat, neapgrat,

162 0 luptä literarg,

Inturajarrif de tpublieate. 4i ce se wa -mal arlde de atItea rueghiobil pentru care e'a Intrebuintat paraua noastra a tuturora! Dact War Ilea liehelele, expleatatork -ei fanfaronil st-eI fact singurl, au hanil lor, sat en banil cereitI de la particularl, Teclama! §i ou acele -sum s6, se iti- päreasct pe fiecare an un impun6.tor -velum peutru fiecare judet, In care prefectul sat, In numele 1111, un om destoinic, -a, artte ue a vttzut qi Mout In oursul anulul, cad e pus aeolo ea ,sti vadb, * ca et, fact. Ge minunatä biblioteca de informatil ar putea -resultta astfel, ei eft de lesne ar goni ea Inohipuirile Asenti- mentale, anarhiste sat Inverfinate pe care ziarele le raspIndese ca stare .adevarata, a Orli ! E o hotarire pe care nitilljduiescs'o Täd ei et elndva Indeplinittt.

30 Maiü 1904.

$CRATOR1 MACEDONENT. Ca orice lucru cladit Mei, a se scormoni adInc pa- rentul prin cercetart, fara, a se cunoaste puterea de resistenta a base si natura tmprejurarilor,fnvatamIntul romänesc In Macedonia a resultat subred si. nepotrivit cu intentiile bune, cu cheltuielile Insemnate si cu spe- rantele marT. Conducerea si supravegherea luT de departe nu i-a adus fara Indoiala un lobos Insemnat. Jertfirea dictatoruluT local qi Inlaturarea ideil unut nog dictator ca acela ail fost hotartri nenorocite. §coala noastra, de acolo null atinge Inca pe deplin scopul national, care e de a pregati copiii pentru o viata In sensul poporulut nostru si, In acelasT timp, de a lumina pana departe constiintie Intunecate sail umbrite, prin razele timpezi si calde ce pornesc de la dinsa. Din acest amvon s'a predicat prea putin si s'ail cfstigat prea putinl credinciost, de pe aceasta cetate n'a fllftit destnl de mlndru steagul. §i. poateca,de- fectul -col- mare a lost, nu lipsa de convingere, ori lipsa de rtvna si. de pricepere a profesorilor de si pe alocurea a fost si aceasta,ci caracterul artificial,

164 0 lupt& literarl

de lux §i de trufie, al §coliI, In care bicicleteled-luI Tache Ionescu ar fi fost tocmaI ce trebuia 0, fie c& s& incunune o märeat& opera. Cacl scoala nu chiam& niclodatä multimea prin strälucirea idealulul la care Indreapta,idealul nu strâluce§te decit pentru ochil preg&titlsa-1vadä, precum minunile nu se Implinese deelt pentru aceI ce le asteapta;§coala ispite§te prin folosul practic ce iese din ea, prin ajutorul pe care-I d& pentru a Infringe nevoile vietil; celelalte, lucrurile, marl, se ci§tiga pe aläturea. Insa, precum se §tiedar nu In destul§coala romäneascä din Macedonia n'a räspuns nevoilor de acolo: ea n'a pregatit pentru negot, n'a pregatit pentru me§te§ug, n'a pregatit pentru In- treprindere, mal ales aid la noI, pe fiiunor oamen1 muncitorl §i agerI. Inrluritä de luptele nationale invier- §unate, ea n'a dat cunostinta limbilor folositoare omuluI practic. Räzimat& pe credinta c& orIce element ro- mAnesc trebuie s& fie ca acela de la Bucure§tI, ea a, jertfit färã mila, de la inceputul invät&turil de carte, acel dialect macedonean, a§a de deosebit de graiul nostru §i pe care noI nu-1 intelegem, dar care de§teapt& atitea amintirI duioase la aceia cari 1-au vorbit din neam In neam, cari 1-at scris cu dragoste atund eind nu §tiat alto Mere declt cele grece§tI, caris'addeosebit Intfacest semn de popoarele Incunjurätoare, ce rideat, pentru aceasta limb&, de Vlah", de Vlahul §chiop". De §i e cam tirzill inteo epocg, de crisa, cind fiecare clip& Ii are pretul, unele din aceste gre§ell se vor indrepta poate. ArominiI vor avea poate §coal& primarl aromineasca, oamenil practicI vor putea trimete copiil lor la o §coal& practicá.i atuncl binele, acel Win

Scriitori macedonen1 165 bine la care ne putem astepta, se va face In acelea din satele si orasele macedonene uncle se vorbeste o limb& romanic6. Dar aid vreall sl ating un alt element din aceast& non& si interesantä problem& a culturif romAnestI: le- gAtura pe care o all si pot s'o aibA Rominil macedo- nenl cu literatura noastrà, care trebuie sl fie floarea ultim& a vietil noastre Intregl si testamentul pe care o generatie Il las& altd generatil.

* Un exemplu: Rap diu Alpi sint o min& de oamenI; el stall sus pe munte, au citeva sate si un orAsel. Bogätia li lipseste, si un viitor national nu se deschide Innaintea ochilor lor. De-o parte II string NemtiI, de alta, ItalieniI: oameniI din popor amesteca, necontenit cuvintele strl- bunilor cu vorbe luate de la veciniI din Nord si de la ceI din Sud, si eI nu pot deosebi ce e mostenit si ce at Imprumutat, ci socot adese orl ca spun nemteste ceia ceail exprimat In stravechea lor reto-romanä. Nimeni nu-I sprijine, nimenI nu se gindeste la dinsiI In orice fel de combinatie politica: n'au nicIun centru administrativ sail religios in jurul caruia sã se adune, In numele caruia s& se recunoascä. Totusl, exist& o literatur& reto-romanl, care vine din evul mediu depArtat si se Imbog&teste In fiecare an cu cite ceva. Filologil privesc cu cel maI mare interes aceste ultime florl ce tisnesc dintfo seva ce tot scade, pe un biet arbore Inchircit de bätrineta, Intr'un unghill de stinca. Dar nu numaI filologil se

166 0 luptgr literal% bucurl de aceastA Inflorire sAracl, oi atItda oamen1 de Org, attga oament de eras chiar, unit marl func- Vonarl al Elvetiel,carillzic cu ochil In laerAmt: uite asa a vorbit mama si tatai lungui sir al Innanita- silor morg ! Dialectul macedonean" nu 6 o 1imbà rece, grosolanA pietroasä: In el se zbate o viat6 teräneascA,, o mi1enar6 via0. de ciobanl, In care s'a prins poesia salbatecA, a mmAilor go!, caldura vailor verzt. ices'a seris Intr'Insul? Ceva, pentru nol, acqtia de aid. Citeva versuri, ca sä recomande, prin aceastl ofrand& curioasä, pe cutare thaär de loc din Macedonia, care se Infgisa thind dap& dInsul o prefatl isc1itci un nume cunoscut. Dar eft de colo se vede caceste versurfemt- nesciane, franOzite, imitate si contrafäcute nu errt petetra aceia, caTi, dincolo, In depArtarea Tinuttitifor muntoase ale peninsulel de petto DunAre, ar astepta cuf atIta dor un cIntec elntat pentra el, o poVeste spusà pInOlesill lot, de clrburarl ie§itY dintre(IMO/. Cntare' exercitiu priti ziare care aparri Buctii4evt4 Au prinde si ml rgsbate.. At trebui cIrticele sinaple, mune, ieftene, care sA, pcatA, fi In mIna tuturora.i aceTea nu ent Inc8.

Dar, pe ling& aceast& literathrg, Romtnit macedonehl carl at/ trecut prin scorn& noastre superioarei'ati folosit de dtnsele, ni mal datnrese deva, pe care eel mataleql dintre cltn§iIauPneeputsg-Ip1Itease6 (vi, pe 1IngdtniY, a1iI, eati shat ma! pAiii alost,i niet chiar chemag). ElItit alb a!rornb,neasea, de aid! Intoetnal cal si

Scriitorl macedonen1 167 not Dar capitalud lor de amintirl, de icoane din naturl, de scene dine viaa sociaM, dar timbrul sentimentelor lor slat totusI altele, filnda acela§l scare a luminat pentru dia§iI alt pAmInt. ies- plin& de interes e aceastg, viatà, pe careci euaoseel: o viatä de sat neschiloditil de cultura modernig,; arhaicl primitiva bogat6, In simtirl foarte curate si In hotkirl foarte puternice, §i, In, acelast timp cu viata aromineasca, et all la indemIng.. viata atltor veein, cad nm sint numal vecini, ci slut zilnic §i pretutindenl amestecatb In viata lor: Slavul hursuaicrunt, Albanesul cavaler, Turcul patriarcal de la tarä Turn] putred de la orase, Grecul viclean si fanfaron, care se coboara, din Tersit educe aminte de Achille. Intriunul din prea multele ziare maoedonene care iese la Bucure§tl, arAtind, nu atita un mare entusiasra, cIt o mare neintelegere Intro sine, vedeam de o bucata, de vreme un foileton de d. Nusi Tulliu, care a scris siclteva poesil. Foiletoanele nu le cetesc, §i ma/ ales dud auurmare: e un veehid, defect de care nu pot sg,scap. Odatä am cetit un fragment din romanul d-luT Tulliu; era o zugrg,vire de mic ora§ macedonean, zugravirea unul han, uneI cafenele unde ni§te ofiterl turd spunead Iticrurr interesante; era bine si instructiv. Mi-a pgrut rad ca aceastä povestire va rAminea Ingro- patA In foiletonul el. Cu o adevAratä uimire bucuroastb am primit acum clteva Inn!, de la un fost elev al miet, care iscalia cu un pseudonim pe care 1-am preacut In N. Ma cedo- neanu", o schitä din lumea macedoneana, pe care mi-o trimetea pentru Samanatorul". De la acel care

168 0 luptá literarä se vädia acum ca scriitor de talent, Ina rAminea a- mintirea unul Mieta§ märunt §i sfios, care putea ceti pe Bizantinl in original§i avea o mare admiratie pentru stradele curate ale Bucure§tior. Acum Ins& aveam Innaintea mea pe un povestitor de tot hazul §i de tot interesul tragic In acela§I timp: limba de aid o mlädia ca §i buniIscritoril din Romänia,§i spunea simplu, glumet, vial. §i foarte iute o multime de lucrurI cu desAvIr§ire noutt. Schite de ale luI ail aparut pe urrn--cäd, nu §thl de ce, nou6, nu ni-a maI trimesprin alte reviste, prin ziare macedonene, prin ziare politice de aid. Fiecare Duminecl Ira aduce Rominul de la Pind, din care cetesc exclusiv foiletonul fär5, urmare, §i ca o esceptie , foiletonul finuluI mieil (cacl ed 1-am botezat literar). Nu cred sg, se ga- seascl In altti, literatua cu atita humor viata de cafenea politicA greceascä: §iretenia proastä, megalo- mania naivä a acestor ImpArtitorl al Balcanilor sint magistral reproduse. Culegerea acestor bucat,I Intr'un volum ar impune- Inca un nume de scriitor literaturil noastre tinere. * Ivirea und literaturI populare in dialect, publicarea In limba de aid a unor astfel de sch4e macedonene, aparitia unor lucrärl §tiintific de folklore §i etnografie ca ale d-luI Pericle Papahagi §i ce cimp imens e deschis cercetarilor de grahl, cintec §i dating i ar dovedi cä din acest punct de vedere a resultat ceva din silintile culturale ce le-am facut, noI cel de aid, pentru Macedonia. 6 Iunie 1904.

ARTA LU1tirEFAN-CEL-MARE. De cite orl n'e auzit, cetitorule,- nu de la un calgtor american sat frances, cAruia nu i se poate cere prea mult, ci de la oamenl serio§T, de la oamenT cu Insem- nt.tate,cart s'at nAscut§i. traiesc in Romania, cari slut sat se chiamg, ca sint RominT, acest mare adevAr, a§a de potrivit pentru ca pieptiT cämä§ilor scrobite sa, se umfle, decoratiilesa, tAcAneascl m4cate, iar cozie fracurilor sg, filfile cu avint: Romania a facut progrese uimitoare in ultimil anT, e5 s'a ridicat la In- naltimea unuT Stat civilisat, etc., etc. Pe dud innainte, etc., etc. (aid se grAmadesc epitete sumbre, care fac pe ascultAtorT sl, bin ecuvinteze Pronia cereasc a. pentru ca, i-a scutit de a trO.i pe ni§te timpurT ca acelea). De cite od, cetitorule, n'al fost cuprins de o still-0, mindrie, judecind cit de tic6los, cit de nemernic, cit de nedestoinic, cit de umilit §i paca,to§it era neamul tät pgn a. ler sat alaltalert qi ce natie model s'ain- nA,ltat, noul-nouta,, cu ochi de foc §i aripi de otel, de pa rugul undo arsese pe dreptate tot trecutul ru§inos ? S'ar putea crede Insg, c5,unlit popor nu-1 ajunge

170 0 lupta, literara amintirea uneT generatiT omenesti, sat a don& gene- pentru putea da sama de Insusirile luY pentru a-§Tputea descoperi scopul firesc al tuturor silinilor ce le-ar face si pentru a capata increderea neaparata ca e In starestt-1 atinga. Cum, adeca, innainte de oarecare date marl' ale veacului al XIX-lea noi n'am fost nimic, n'am dovedit nimic, n'am savirsit nimic ? Ti se va raspunde atunci de panegiristul a doua generap cel mult,iiarasi camasile scrobite se vor umfia, decorAiile vor cänii iarasi Gozile fracurilor vor filfii in vint : Ba da, innainte de a fi modelul Baleanilor" nu intrebuiutez formula Belgia. Orien- tului" din causa intrebuintarii condamnabila pe care i-o do anumita presa, innainte de a fi copilul ve§niG cuminte, Gugutta. cel silitor si modest al mama Evropa, am. fost bulevardul crestinatAi1". Da, in de- pantatul vase. al XIV-lea am avut pe Mimes. cel BatrIn care a -Vnuteel d'intlit o oasta permanenta, in al XVI-lea pe Mihal Viteazul. Apoi"- va adaugi el mai domed at mai fost. Mate% Basarab i Vasile Lupu, cari at introdus limba romaneasca In Biserica, in locul slavonel ; am avut pe Brincoveanu care a murit pentru legea cre4tina.SL,Cum,nu e destul?". NU, nu e, drag& domnule. intait pentru ca Mircea n'a tinut oaste permanentä, pentru ca Mate! Basarabi Vasile Lupu ausprijinit din rasputeri limba slavona in Statiin Bisericas pentru ca moartealulBrincoveanu o cuno§ti dupa legenda poporului. Mihal a fost un stralucit viteaz, iar In Stefan neamul nostru a avut pe Carol-eel-Mare al

Arta lul Stefan-del-Mare 171 sgti. E foatte drept. De aid nu urmeazg, Insg alt ceva decit-o mare, adevaratg, adIncl datorie d recunostintg fat& de ace4tr fruntasl al tuturor vremilor prin care a111 trecut. Mtxdriapentnt nalmi urmeazg fnsg din Insaqirile lor. Ca sg, fim mindri trebuia alt ceva: trebuie cunostintai cg de la un capat al trecutulnl la altul, do la Mircea-Voda ping la Regele Carol, nol am avut o putere sufleteascg roditoare, cg am produs, am primit cu bucurie, am pgstrati dus Innainte o culturg. In- teleget,r bine: o culturg anoastraio culturg nein- treruptg, luminind Invinggtoare prin rIndurile, menite peirif, ale oamenilor. Si -aceasta culturg, am avut-o, pang ce iert, In tIvna de- prefacere, am pus-o, cpe o haing prea mult pur- tatg, pe rugul purificatoralprefacerilor. De aceasta trebuie sa ni parg Insg, rat, sg dregem Intru citva prin Writ& noastrg de azi gresala---fie greseala generoasa I de ieri. AstAzI, cind privighem la mormintul hilStefan-cel-Mare, clnd anaintirea noastrg, recunosatoare Ingenunche pe piatra de marmura a mormintulul de Ia Putna, sa ne gindim, pentru a fi mhndi, si Icultura careaImpodobit acel veac pt. ternic si ferioit. ** In Balcanl se Meuse- paceg supunerif fata de Turci. NU umbel cg otiIe creSt,ine nu mat tnergeall supt steagnrile Tor, tiu numal ca Sca-unere stgpfnitorflor In- corongt,l erafi goale,dar viata cultural& fusese fntre- rupta aproape cu totul. Nu se me scriatt cgrtr, nn se Mal clädiad bisericf: si acesta din urmg era adevaratut senm al martif. Ardealul, zguduit adesea de rgscoale,

172 0 lupta, literara traia, putem zice, numai prin harnicul negot §i. meg- te§ug al Smilor. Partea din Regatul polon care se afla ling& granitile noastre n'avea griji mai Innalte decit a banului §i. In cetatile Craiulul se straduiati sà ciqtige, nu PolonT adevarati, ci GermanT, Armeni §i Eyre. Atunci .tefan-cel-Mare, ca multamita si ca pomenire a biruintilor sale, §i-a innaltat manastirile, si o puternica lumina a pprnit din ele ssupra teriT IntregT. Cad o manastire din acel limp §i de supt acest Domn nu e numai un lacm pentru calugarT §i. nu In- fatipaza numal un gind de inchinare. Clädirea de caramida §i. de piatra e o Indeplinire a Frumusetil: frumoase stilt icoanele de pe parete, acele mune icoane care Imbracat, ca un minunat covor, .fti pe di n. afard biserica; frumoase sint sapaturile, ciubucele Impleticite de-asupra u§ilor lasate joase In paretil gro§T pentru ca Inchinatorif sa patrunda cu fruntile plecate 0 sufletul smerit; frumoase Sint roatele de smalt galbene, verzi, cu dobitoace fantastice din zodiT §i. pove§ti, care se In§ira, cu diadema pe frunte, supt streqina ocrotitoare, §indilitä cu §indila marunta§i. deasa, ca o plato§a, ca o zale de osta§ ; frumoase sint steagurile de biruinta daruite pentru cinstirea papica a stintului ce are hramul, frumoase odajdiile din vechl stofe scumpe, ales cusute cu Bre de aur ; frumoase, crucile sapate ; frumoase, potirele, vasele sfinte, legaturile moa§telor, frumoasele clopote greoaie, din arama carora se desfac maiestrite slove chirilice. Frumuseta ca §i sfintenia stapine§te biserica Intreaga,§i. casele de locuinta, §i zidurile imprejmuitoare, §i. turnurile de paza De jur Imprejur ride un colt frumos de tara, ales de ochl

Arta Iultefan-cel-Mare 173 domne§ti cari InOlegeat frumuse0, §i calugärul me§ter, iscusitul tahigraf" §i caligraf, robit de nevoia lucrurilor frumoase care se desface din tot ce se vede, se supune unel chemäri mai Inna lte §i, intingind pana in aur, in albastru, In ros, in cerneala cernita, scrie,zu- grtive0epe välul" trainic al pergamentului luciu, In fata caruia, dulce la piplit, pare ca mai traie§te mladierea §i stralucirea vietiT, slove frumoase. Unele din ele spun numai ve§nicul Cuvint al WI Dumnezet : altele, mai pipe, se mese Intro ele pentru a vorbi despre biruir4ilectitorului, In frase slavone scurte, dar, §i ele, frumoase. La pomnirea din 2 Iulie 1904 a lui §tefan-cel-Mare, unil vin cu caAile lor, cele maT multe nespus de Tele, o adevarata, profanatie dar cine ar putea sa spuie cu izbinda un

Odi profavum vulgus et arceo? , alta cu munca lor organisatoare, atAia cu dorint,a de a se vorbi de din§ii (represintatie de vanitate, data cu binevoitorul concurs" al Jul §tefan-cel-Mare). Un arhitect de loc din Bucovina, d. Vladimir Mironescu, a voit sä aduca, din parte-i, un volum de acvarele cuprinend toatä mo§tenirea artistica ce ni-a ramas de la §tetan-cel-Mare. Pentru aceasta a strabatut toata tara §i a cules in Intregime munca pentru frumuset,a a Rominilor din vremea WI §tefan: acvarelele sale gut vrednice de originalele dupa care at fost zugravite. Albumul e aproape gata, §i in el se cuprinde, pentru noi §i pentru strainatate, o mare revelatie de veche arta romaneasca.

174 (0luptä 1iterar6,

Veziee: garde 0 albumul ?i un oetitor la o -sutá va dori e6-1 eumpere. Cetitor ,rarunul la osuta,albumul e la d. iMi- Poneseu. Col ee1-a0Indemnat s4-11fae6 nu-1 pot tipavi. tlironeseu, icare e om egrac,nu-Ipoatetipari,40 editorif neskti, steraelsailbogati ba aria eft de bo- gag !, mM potkipari.*1. Mei publieul mM Toate tipari,flindett baniid&Int de nevoe pentru tr4sue rochili drurouri In strgingtate, pentru meftul obraznic fudulia stearpil. Trebuie 40.000 de lei, 0 n'are eineJi da. Dec! albnmul nu se va face, ci va räminea fn ear- toanele d-lni Mironescu. Precum nn se va face nici seoala lni §tefan-eel-Mare, care va rAminea in trel pagini ale Sgm5inIterului" si In menVunea de conta- bilitate cà Ministeriul de Instrucie mi-a frinaintatpentru dinsa un mandat de 500 de lei, pe care nu-1 voial In- casacaci o scoalg nu se face cu 500 de lei, ci-1 voit restitui Ministeriului, care arämas isolat in bung- vointaMt Ab! Doamne, cit entuziasm zaccin oamenii en carte sicu stare al poporului somanese! Entusiasm mare, ocald,i .guraliv, 4sibataios....i ieften !

20 Iunie 1904.

'POLITICA NATIONALISTA. NEGATLVA.$1 OULTURA POSITIVA. Noul Ilinistru de Instruatqe- din Ungaria, fost secre- tend mulV aril de zile al predecesoruhit srtd, 4i inda- twit acum sa. fie mat zelos dean acesta, a preeintat Un proiect ,de lege §celar, care intereseaztt pe Ronfinil de supt Caroana ungureascdAntrfaceia c Wig& mat mult la Inr4area linibil aroaghiaren i§colileconfeeio- mile, dad §in §cOlile romdne§tI pe care le lin cele cloud. Mitropolii. Opinia publicd, magbiard, a primit ou mUltAmire acest project, §i alegätoril vor avea de acum n vedere ca pe un bun patriot qi ,naVonalist pe d. Berzeviczy. NalionalitAile aü protestat impotriva unal amdsurf ta dreptate impOtriva lor. Romini1qbatlarttat limpede pArerea, §i-ad hattrit lainurit ,eituaciaqi scopurne. Clerul lor Innalt a stat In fruntea credincioqilori a vorbit rdspicat In ocasiI oficiale sad solemne,--Mibro- poI411 qi unix episcop/ InfkRindu-se ca purtdtoril de ateag 0 meamulul: anumite din cuvintele lor, ladqurate In itoata, reserva cuminte care se potrive§te cu vred-

176 0 lupta literara nicia lor arhiereasca, vor raminea Inscrise In analele luptel Rom tailor pentru pastrarea limbiT si decT a su- fietulul lor.i presa de dincolo a scris calduros In aceasta mug, clip& de crisä. Articolele el In aceasta, privinta, s'ag reprodus aice,cel ma competent chip In care ziari§til bucure§tenT se pot ocupa de afacerile ardelene. Cum s'ar zice, fiecare §i-a facut datoria. D. Berze- viczy, ministrul cuceritor, §i-o va face pe a luT, §i tot astfel §i majoriiatea patriotica a CamereT :legea se va vota. Ea se va coborl apoT din teorie In practica. Folosul ce va putea aduce, se va vedea atund. Folos va fi totu§1 pentru causa maghiarisariT, §i el va cre§te probabil In fiecare an,ceia ce trebuie sa se spuna, orlcit de dureros ar fi pentru noT. Dar cel ce vor vedea cresclnd numarul tinerilor ce-§T parasesc neamul, fati§ sag sfios,col ce vor numara tot mal mu1t1 ispitit1 §i InsplimIntatT, cel ce vor socoti astfel pagubele de oamenT §i de inteligenta ale poporulul lor, sa nu Invinuiasca pe d. Berzeviczy, ministrul de Ins- tructie al UngarieT, nici pe atitia alt1 Berzeviczy, cari vor veni dupa acesta, cu legT tot mal grele, care toate vor fi bine primite de opinia public& maghiara, votate de majoritatea CamereI din Budapesta, §i aplicate, In oarecare masura, spre paguba noastra. Acest ministru, acest public §i aceastä majoritate 41 fac datoria lor, precum 41 fac datori a lor Prusienil cari desnationalizeaza In Posen, Ru§il cari mica In picioare Finlanda, cari tin §treangul Injurul gituluT slngerat al PolonieT ; eT 41 fac datoria lor precum §i-o fac osta§i1 albT §i osta§i1 galbenT, cari se Improa§ca din tunurT, cari se patrund

Politica nationalista negativa 0 cultura positiva 177 cu gloantele, se taie cu sabiile, se ard 0 se Inneaca departe pe cfmpiile de orez al Manciuriel, 0 pe coasta de slIncl a Mare lu! Ocean, Oceanul... Pacific. Daca su- primatorilor de natiunT prin legi 0 prin politie li se poate zice tirani, calcatorl de drepturI, dusmanI ai li- bertatil date de Dumnezell, a§a se poate zice uciga- toil de oamenI celor ce se lupta on arma In mina. Nu e maI mare risculla care se expune luptatorul In& un fel dedit in cellalt;cel ale caror legI, a caror politie nu vor Invinge, vor pierde locul In folosul altora, 0 aceia li vor aplica la rIndul lor atitea legI 0 regulamente de politie, hien 10 vor musca minile de umilinta 0 de parere de rail. Dec1 ura, 0 vorbe Inviersunate, 0 tInguirT duioase, 0 apelurf la opinia public& a lumil nu se !map :poporul cel mai vestit ca aparator al dreptuluI si fiber- tap, Englesil, at dus pana la capat in Africa-de-sud acea opera patriotica 0 civilisatoare, care din alt purrct de vedere e o mare crima, 0 Irlandesul poate marEurisi despre soarta unuf popor supus In crestinul Regat al Maref-Britanil si Mande!, a§a de mindru de civilisatia so, de constitutia sa, de libertatea sa. Nu, popoarele nu se lupta asa: ele nu cer dreptatea, ci o impun; ele nu se pling adversarulul, ci-1 Impiedeca de a Innainta. * Un Stat I§I are oastea, In care se exprima cea mai funalta, maI grea si ma! stint& jertfa a locuitorilor la El I§I cere dreptatea dind I§1desiasurti steagul Tuna- intea rindurilor ce infrunta moartea, aratindu-0 vred- nicia, dovedindu-sI puterea. ll

178 0 luptä literara

Alt fel e Insa cu o parte dintr'un popor care traieste supt o stapinire straina. Odatä siaid era mijlocul Innarmat al rascoalet: acuun aceasta nu se mat poate Intrebuinta decit In vre-o Itacedonie rat stapinitasi slab aparata, si, daca se intrebuinteazai acolo, nu se are in vedere o liruinà, imposibilà, ci interventia europeana Impotriva unel vecht Imparatit mat mult decit pe jumatate naruite, se are in vedere crearea de drepturt la un tratat de prefacerei Impartire, dictat de diplomatit Paterilor celor Mart. Ramine insa minunata arma a culturit. Dar ea trebuie tinuta totdeauna stralucitoare, cad trindavul care lasa rugina s'o necinsteasca nu mat poate taia cu dinsa, aparindu-st viata. Se va zice din Ardeal: prin aceasta cultura doar ne-am pastrat,i astazt legile noua lovesc tocmat in cultura noastra, aparatoarei ne mina sal spre peirea Inceata saI spre cine stie co fapta desnadajduitala capatd careia sint nouäzect de sortt la suta sa ga- sestt peirea violenta. Nu e asa. Ceia ce ne-a al:drat, In Ardeal i Ungaria, ca si In Basarabia, in Bucovina e alt ceva: inertia omului feint eulturd, carapacea barbariet relative. Dar aceasta se suptiaza zi de zi,i ramine trupul moale, slab, care nu se poate apara, cad it lipseste cheres- teaua osoasa a culturil adevarate, raspinditei iubite de MT. Cultura vine din scolt, e drept. Dar nu rime din scolf. Irlandesit invata carte englesa, Polonit carte ruseasca. Cine ar zice ca la aceste popoare minunate s'a stins sinatal1 eamuld ?

Politica nationalist& negativ i cultura positiva179

Cultura national& se pastrgaza apol, se va zice, prin ziarele nationale, care sint prigonite si pot fi oprite in Ungaria. Dar in Polonia ruseasca, dada, apar atitea ziare polone, aproape numai ziare polone, ele nu pot sufla un cuvint despre suferintilei idealul de inviere al poporulul pentru care scrhl. §i,totusT, cum se cetesc acestefoT fara, interes, pline de stillcontrolate la censura, de felurimi si foiletoane !Cad, fata, de anumite nevoT de indreptatire, daca nu de nedreptate, nici puternica Rusie", violenta Rusie nu poate po- runci sa nu se tipareasca pe limba popoarelor supuse: foiletoane, felurimiitirl fara, nicio coloare. In Polonia poate septezed la suta, din cartile polone tiparite aiurea sint oprite; revistele vin cu foile smulse. Asa de departe, n'a mers si nu poate merge un alt popor, cu cit maT mic si care nu cuteaza a zicecä nu-T pasa de parerea lumiT, pentru ca ar fi avind aft/ indreptare cleat dinsa.i ce iese din aceste masuri ? At nu se ceteste in Polonia ? Fericit poporul care s'ar inchina cartil sale cu atita iubire ca poporul polon ! DecT nu negativ,ci positiv sa, se lupte pentru pastrarea neamuluT romanesc acolo unde e primejduit. Ce program vast nu se deschide pentru generatia tinara care nu e incatusata de lanturile, actim cazute, ale romantismuluT sentimental, care, si In Ardeal, a facut. atitaraft! §coala n'are nicTo putere fata de familie, cind familia este in adevari focul unul ideal arde pe vatra eT, nestins din vechile timpurT ale stramosilor. Aid in familie sa, se gaseasca limba romaneasca tinuta in cea mal mare cinste,aic1 sa se gaseasca tot ce cartea romaneasca dmaT bun si maT sanatos, aid

180 0 lupth literarg sa. se &easel adevgratul cult pentru literatura§i cultura nationalä. Iar pentru eel sgracIi neluminag de la sate rolul culturalal pgrinteluf de familie e chemat sg:1 aibg alt cineva: preotul, -care va sluji tot roragneste, cu toate legile d-luT Berzeviczy,invatatorul, asupra cgruia niment n'are niclo putere acasd la el. Atunci, dar numal atuncl, se poate privi cu linite la orIce legI pentru desnationalisare. Si, dacg linistea aceasta nu se vede astazI,ci bate un vInt de fricg, suierfnd dezngdajduit, aceasta Inseam:mg. cä nu s'ad dat culturif romgnestI toate drepturile eI de aceia cari, altfel, In toatg curgtia sufletulul lor, vreat sg ramtie Romini ! 27 Iunie 1904.

INVATATURI DIN VIATA LUI`I'EFAN-CEL-MARE

MaT putin decit de viata luTtefan-cel-Mare, cu silintile, izbinzilesi. suferinteleel, s'a vorbit de !lava- taturile ce se desfac din toata, desfasurarea vointiT lul intelepte.i de invataturtt e tot atita nevoie ca si de exemple in vremurl ca ale noastre, cind sint maT knulte cirdurile ratacitoare, mergind trufas spre peirea lor, decit aceia_ cari-sT cunosc drumul si still la ce capät bun duce. Sint atitia si atitia oamenT din viata carora nu se pot culege cleat fapte, care traiesc In mintea rudelor, cunoscutilor, ba chiar si a unuT cerc mai larg, des- colorindu-se pe zi ce merge, ca fotografiile expuse la soare. Chiar si aceT ce nu traiesc numal pentru dinsiT pot sa nu dea indreptärl si sfaturT, orIcit de zgomo- toasa, de stralucitoare, de triumfatoare li-ar fi viata : ei at mers cuminte pe drumul tuturora, al innaintasilor si al vecinilor,eT si-aa facut numal datoria lor. Sint oamenT cum SQ cade, oamenT respectatT, dar la mormintul lor nu se poate gindi nimenT sa vie, in ceasurT grele mu in ceasurT nesigure, pentru a cere

182 0 lupta literarg desleggrI, oracole. ,Asa cum sintem no! acum, n'avem mgcar destul oamenI de felulacesta, dar Inca din felul, asa de Irina lt si binefacgtor, al vericilor Inva- %Mori a! neamulul ! CO ce invatg pe altiI innainte sidupg, si multg vreme dupg moartea lor atuncl spusele lor par a cgdea din seninul cerulul, ca lumina clara a uneI stele eterne trebuie sg fie intait oamenI original!. Pare cg natura, care nu e revolutionarg,cistrict legala, lasá In lung! sirurI de an! ca viata sä se desfasure de la sine, formele omenestI aducind necontenit altele asemenea lor Intru toate; pang ce, Trite() clipa, o cuprinde dorinta de artist de a crea din noll, de a a- runca in miscarea societätilor omenestI ceva neobisnuit si cu totul nog ! AltuncI iea faptuieste ins* de-a dreptul, pe cind masina dg innainte opera el de toate zilele,un unicum, care nu se va Infatisa apoI supt alt nume, In alt in- clivid, si nu va sgmana cu alte unice pe care, iarasl, InsgsT mina dumnezeiascg facatoare de minunI le va crea personal. Atunc! oamena ail un era i: eI nu-1 OA la Inceput, II pun In rindurile celor de o vristà, de o treapta cu dInsul, si, dindel se desface de la sine,fireste, de ceIlaltl, precum se desface marmura din lut, II urgsc chiar si Incearcg a-1 lnjosi. Dar e In zadar; pier numal fapturilemijlocil, care zboara Intre pärnint si cer si care trebuie sa sufere urrnarile acesteI nehotartrI ce este in fiinta lor : un Napoleon, sg zicem. Cel ce sint erol IntregI, inving. §i Invingerea lor e nespus de binefäcgtoare. CeIlaltl

Invatäturi din viata lul §tefan-cel-Mare 183 oarnenT at puterile care li trebuie lor, si, cind ele se intimpla sa intreaca Intru cltva, la un om de talent, el Isl prquieste indatä prisosul, II inchiriaza, Il vInde, II lauda, il imparte cu toata scumpatatea. La erot o putere de viata uimitoare se desface din toata alcatuirea luT: in jurut fruntil e lumina, lumina pe care o vad aceia cari-1 cunoso si-1 iubesc; de jur imprejurul lul, pana la capatul societatir in care traieste, e o ne- oprita revarsare de putere, care preschimba, curata, Innainteaza. Eroul n'o socoate: ea e fara nicTun pret pentru el; dumnezeiasca lul mama i-o va da din not, orIcind. Si, cind el moare, moartea lul nu e uciderea obisnuitä a unel fapturl omenestl: Firea 1-a luat innapoT la sine, cu grija cu care artistul stringe opera luI, cea maI iubith; si el a adormit pe bratele el puternice.

* * * Asa un erot am avut noT in acel §tefan de acum patru sute de anl, pe care, nestiind cum sa-lnumeascä urmasiT I-au impodobit cu numele de cel Mare, cel Bun, cel Sfint. Urmarit1 toata vorba, toata fapta luT, si vet!gasi eroul in acel int.eles mare si curat care inlatura zgomotul, trufia, innaltarea de sine, viclenia celor ce se tirasc si nausea unde ail lins, si care cuprinde in sine desfasurarea larga, Imbielsugata, senina pe care o at puterile cele bune si marl ale naturil, riurile neobosite, noriI ce binecuvinteaza holdele, marble oceane, pas- nice",fratil si surorile luT. E not, e neobosit si e crutat de zdreanta fudula a

184 0 lupta, literara

iubiril de sine, pe care o ard razele ce pornesc de la dinsul. Venia un tinerel fecior de Voevod, cu ochil buni albastri si pletele de arhanghel zburind In vintInteo tara ticaloasa, care era deprinsa de doulzed-treIzed de anI sa se zbuciume toata pentru ca un Domn sä orbeasca, sa taie, sa. otraveasca pe altul, pentru ca o haita, o potaie de boied rapareg sa, inlocuiasca, pe alta in jurul ScaunuluI domnesc. El veni, lnvinse si se aseza In Suceava. Putea sä prigoneasca, sa, taie, de o parte, sa Innalte In cinste, sa, Imobogateasca, de alta. Dar el nu facu asa :nu pentru ca socoteala i s'ar fi parut rea, ci fiindca, nu putea face asa. Domnul gonit, care-I ucisese, miseleste, tatal, acela nu fp scapat din ochI o clipa, si elperi asa cum i se cuvenia. Dar once boier pocait putu sa se apropie de dinsul, si In finclurile dose ale sfetnicilor salel trecu nurnaI ()data cu sabia goalä: pentru a cauta niste vinzatod de Ora. Dar el nu parteni pe boien si nu Men din Ora un scaun pentru ca eI sa-sI razime picioarele pe dinsul. Umilitil si. smeritiT, can erail si credinciosiI si vitejil, gasira In el pe Voda al lor, darnic si harnic, mindru catre dusman de mindria tent, bun fata de al sal fara deosebire, In genunchI innaintea lul Dumnezet, de la care recunostea birth*, ca until ce se simtia eroul prin care Dumnezeil Invinge, fiul luI drept sinemijlocit. Precum stia ca, prigonirea e stearpa, asa stia ca puterile cele marl zac in multimile linistite ale unuI popor, iar nu In dunga usoara de spuma, care forfoteste si

Invgtgturi din viata lui Stefan-cel-Mare 185 scinteie. Astfelel dAduse cele doug marl invAlturi pentru cálguzirea unei ten. Si pgng la argintul bgtrinetelor celor mai innaintate el dgdu a treia Invätgturg., care prive0e leggturile cu strginii. Erail pe atunci oameni mindri, bucuro§i de a fi da- ruiV 0 laudati, cari socotiat cg nu e neam mai priincios noug decit Polonul. Si. altif ziceall : decit Ungurul. Alta :decit cre§tinii depgrtatei Europe apusene. Altii: decit Turcul.Si, In fundul gindului celor ce vorbiaü a§a, era 0 intredinOrea cg sintem un popor nevolnic, care de la noi in0ne 0 prin noi in§ine nu putem face nimic, nu putem dginui mgcar. Ci Vodg. Stefan-cel-Mare a zis: nu. Intgit el a dovedit tuturora cg poate Invinge; tuturora, bgtindu-T pe rind. Si cum s'ar fiavIntat dupg aceasta altul spre cuceriri, spre faimg, spre strAlucirea locurilor innalte, unde nu este lumina adevarata ! Dar el nu facu ma, ci, infigind sabia-T curgita, desinge, el se propti in ea, veghind. Oricine i- a fost drept vecin, 1-a avut vecin drept gi pe dinsul, dar el n'a iubit pe nimenT decit pe ai sgi, caci iubirea adevgratä e pt4ing intr'o inima de cm, qi ea nu se raspinde0e. Iar o a patra 0 cea din urmg invatAturg a lui se vgdia in zilele eind, la hramuri, Oranimea biruitoare se gramadia in cuprinsul man Astirilor intern eiate de el. In acele zile, clopotele ce se avintat in innaAime spuneag nevoia lux:nil:di adevarate, lumina cl§tigate prin munca, 0 nu imprumutate de aiurea, a luminii

186 0 luptä literara räspindite asupra tuturora, §i. prin care se infräteste §i. se intemeiazA bine un popor. Acestea le spune viaAa luf §tefan-cel-Mare, acestea le spune de patru veacuri mormintul sät, celor putini sat mulg ce ail venit la dinsul. Ele erat ierl o mustrare, astAzi sint un indemn. §i mine.... In noi st a. s6, ci§tigam acel mine !

4 Iulie 1904.

STEFAN-CEL-MARE SI POPORIJL ROMANESC

I. In toate colturile Rornamie1 serbarea MT Stefan-cel- Mare s'a desfasurat intr'un chip vrednic de eroul ser- bAtorit. Ministerul de Instructie a luat numaT initiativa co- memoraril si cheltuiala in unele locurl. OrIcit de bune ar fi fost masurile oficiale, ele n'ar fi avut Ina nicTun pret adevarat, ci ar fiIntepenit in ghiata formelor moarte daca la Indemn n'ar fi raspuns de pretutindenT un rasunet, un larg si puternic rasunet, In care se uniall glasurile tuturora. Insemnatatea serbariT sta In acest rasunet, In acest ton cald, armonios, In acest ton vibrant, de argint si de aur, prin care sufletal poporuluT rornttneso liber a raspuns la atingerea Q11varga fermecata a numelul Jultefan-cel-IVIare. Pomenirile de pretutindenT, cu a- titea cortegiurT pompoase, on atltea discursurT, si maT bune si. maT rele, se vor povesti In cartea ilustrata pe care o scoate tot Ministeriul de Instructie ', care are

I Pomenirea Int qtefan-eet-Mare, Bucure§t1 1904.

188 0 lupta literara in fruntea sa pa d. Haret. Aid, Indatä chip), märeata qi adevarata Wire a iubirii Rominilor pentru trecutul lor In cea mal stralucita, Infati§are a Id, se va vorbi numai despre felul, nemteptat de Intelegator §i de vrednic, in care s'a petrecut serbarea. In BucurWT, lumea a fost neobi§nuit de tacuta §i de cuminte. Ziarele vestisera destul de rece aniversara de jale §i de mindrie, in articole stingace prin care se zaria ambitia aceld mititel" care se slavia pe dinsul insusi, de care vorbo§te Eminescu. Cetitorii ail luat ce li trebuia: stirea ca la 2 Iulie se vor face rugaciuni pentru odihna sufletului aceluia care a luptat a luptat si a cugetat,mal mult decit oricine pentru pastrarea, pentru marirea, pentru cinstea neamuld romänesc. Si ail venit astfel, cu o a§teptare din zilele mart, dar mai cucernica decit oricind. In tribuna oficial6, Arhiereii in odajdil stralucitoare se apaza Innaintea mormintuld de lemn, de teiil spoit, care Inlocuie§te In Inchipuire pe cel adevarat, care se afla departe, peste hotar (o clipa-ti trece gindul ca atita parte din maretia mai noul e fata de cea veche, a lui. Stefan, ca acest lemn de teiil vapsit fata de ve§- nica marmura a mormintuld din Putna). Se incep rugaciunile mortilor. Intro cei de fata, foartemulti vorbesc intre din§iT, pe cind afara multimea sta lini§tità§i. plina de evlavie. Arhiereil ingenuuche, si principii Ferdinand §i Carol sint cei d'intaill cari pleaca genunchii linga din§ii. Tot de afar& se asculta cu mai multa luare aminte cuvintarile. Defflärile yin la rind. Intro cei d'intahl cari tree sint purtatorii und steag pe care se deosebe§te In litere

Stefan-cel-Mare §i poporul romanesc 189

de aur cuvintul Sibiit, pe end de-asupra fIlflie pang- lid cu colorile Italie!: e un glnd trist de departe, care sta ascuns in cutele acestuf steag ce .nu samana cu celglalte; puOnif cari at bagat de sama trecerea stea- guluf razlet,, I§I simt ochif plinI de lacriml. Apol scorn% cu copiif marl §i. mid cari tree, In uniformele lor, ca niqte adevaratf osta§T, pe chid tricolorul luminil care-I uneste pare un Indraznq tricolor de biruin0, trezesc In mersul lor aplause, care n'at nimic formal §i nimic impus. Tacerea se face: locul dintre tribune e gol. Corurile care s'at Inna4at adinioarea ca o mulOmita, catre- cerul de unde s'a pogorft sufletulerouluT, at amqit. Scolaril, muAimea, lumea oficiala, a§teapta, ceva care nu e de toate zilele: Inohipuirea vremurilor moarte care va trece, In armele eT, In nnrpura ef, In matasa, catifeaua si aurul el, intre rIndurf Oranestf de astazl care sint chemate a spune prin vesmlnt ce at fos1 . glorioasele rIndurf Oräne§tf de alta, data, de atuncea. Buciuma§iI trec: buciumele sint mute, cad stafiile nu cinta. Dar un cintec, un mare cintec se pregate§te In Mimi, In acele multe inimi ale oamenior de astazt prin care trece vi4a veche, viAa vepica, a neamulul: un clntec de parere de rail, un cintec de mindrie, un cintec de nadejde. Trec calarqif In rInduri, trece steagul, trec copfil de casa.... Scinteietoarea Intrupare a. luI Stefan Insu§I trece. Si un nemargenit freamat de aplause se ridica din marea mu4ime tacuta pang, a- tuncI, pe cind ochif In lacriml aT oamenilor ce nu se cunosc Intre sine se cauta pentru all marturisi bucuria ca at vazut macar atfta din ceia ce a fost: vrajirea.

190 0 lupta literara gin aur §i stote scumpe, prin mersul solemn al unuf mindru alai* pe calul, impodobit cu harsale, a luf tefan strabunul. *i. In acest timp clopotele sunad in tot largul Ro- maniel, clopotele grele din bisericile ormelor, clopotele umile care chiama pe satenf la slujba. Din Bucure§tf venise un indemn pentru o serbare, dar dragostea fiecaruia a dat in fiecare loc oalta Infati§are acesteT serbarf si fiecare a fost mindru ca a gasit ceva nod pentru a cinsti petefan-cel-Mare. Unifca la Rimni- cut-Sal-atau scos un ziar anume, altif ca la Bur- dujenfau poftit toata teranimea din imprejurimi la o pomenire Impreuna in umbra codruluI, care §tie ma, de bine de luptele §i jertfele noastre ; la manastirea Agaftonuluf, micil §colarif s'at prefacut in osta§ii luf tefan. La Borzestf, undo legenda pune leaganul ero- ului, mil §imil' de oameni, In haine nemte§t1 §i in sumane §i cama§1 albe, ad Ingenunchiat Impreuna supt cerul albastru pentru pomenirea -luftefan. La Boto- §ani, la Ia§1, cortegil istorice ad trecut Innalntea pH- vitorilor,mi§catf cind erad Romini, ca §i In capitala tea II. La Putna, clopotele sura de cu seara, In turnurile care sint poate prea bine drese §i vapsite ca sa, poata aminti dupa cuviinta trecutul, precum mormintul e prea acoperit de podoabe pentru ca sa se vadeasca deplin celor ma de mu1t1 caH ar voi sa-1 vada. Din unghiurf de munte, dinasezarile albe ale -Oil(); din ormele napadite de alte neamurf all venit drumet,1 fara de numar. Pletele lung! flutura pe umerif voinicf, ochif

*tefan-cel-Mare §i poporul romänese 191 tintesc mindri Innainte, in carutele u§oare care due pe satenT, pe eel maT adevarat,Y, mat sigurl urma,§1 a! luptätorilor Voevodului Moldovei triumfatoare. 0 zi intreaga el astat acolo, teranii, a§teptind tacuti rindul lor ca sa, fad, rugaciunea pentrutefan §i ea sa aprinda luminarea lor de zece craitarl Intro cununile scumpe §i grele. Avenit,siadfacut cruce, aü vlzut aprinzindu-se lumina care Inchipuia recuno§tint,a, lor, §is'atdus acasä, fara, sa cumpere de la negustorif de oglinzi §i cioburT, de la propinatorul" cu yin §i rachia, cari-I a§teptail. Am auzit ca, dol dug- manT s'at Impacat pentru ca, nu se cuvine sa, se a- propie cineva cu inima plina de ura, de mormintul lui tefan.i, dupa, ace§ti calatori, aü venit altil §ialtil, In toata ziva de Dumineca, pana ce fiecare sat §i-a vazut sfintul din Putna.

$ieu cunosc §i o alta pomenire. Undeva, Intr'o larga §i frumoasa Ora. Ce gret e drumul la Putna, grell prin cheltuiala §i greu prin piedeci, care nu se pot infringe ! Prin tacerea dimineiY limpezi pare di yin de departe, de foarte departe glasuri de olopote, sunet de buciume, tropot de cal si zinganit de arme; pare ca in zare flutura steaguri. E astazT, a fost ierT, va fi mine?... Ochil se plead, pe rinduri de carte, §i o lacrima cade, o lacrima calda,o lacrima roditoare. Marire Tie, stramos dint §i mare, ma ae puternic §i dupl moarte! 18 Iulie 1904.

0 COMUNA RURALA DIN ROMANIA

De curind s'a luat mAsura de a se alcAtui monografir ale comunelor rurale. MAsura e bunk dintr'un punct de vedere: din acel §tiintific, pentru ck astfelse va qtioda-IA, ce e §i. acest pAmInt necunoscut pe care- patriotiT de profesie II numesc cu ifos tara noastrA",. cum ar zice: oaia noastrk", boul nostru" s. a. m. d.; apol §i aceasta s'a avut, fireste, mult maT mult In vedere , din punctul de vedere practic, pentru a se- cApAta astfel o bask pentru schimbArile ce trebuie sk se facl, rnulte, hotarltoare §i rApezl. De planulIVIinistruluT de Interne de a cApAta descrierea satelor romäne§t1 s'a vorbit la Inceput, cu laudele cuvenite. De cArtile ce at cAutat sl Indeplineasck. acest plan. s'a vorbit maT putin. Totu§I ad apArut citeva,. §i o broprA, doug cu tiparul urIt al Imprimeriel Sta- tuluT s'at putut decoperi pe un colt de masA la vre-o Biblioteck. La Ministerit vor fi fost cetite aceste mo- nografiT geografice, dar publicul n'a cApAtat §tiintk de ele, nicT prin ziare, nicT prin vitrinele librkriilor. Cele maT multe nici nu meritat cinstea de afi.

0 comuna rurala din Romania 193

semnalate. Ideilecele mai bune cad Inca la noi de cele mai dese oil in prostie sat in specula. Precum se organisase odinioara o adevarata companie de ex- pldatateri, in parte strain!, pentru dictdonarele Socie- tAil Geografice, asa se vor lace si asociatii pentru monografiile rurale. Din citeva tablourT statistice, maT molt sail mai puOn desavirsite si care se putead primi si direct de la notarl, din clteva note istorice false si judecAT partenitoare si usuratece se pot face brosurile, din care urmasiT vor fi adusf a judeca aceia ce a lost satul Peritoril-de-foame, satul Murdaril, satul StorsiT 0 VinduW la inceputul veaculul al XX-lea, veac de mare lumina pentru Omenire. Intre astfel de cärticele pentru cistig 0 chiar fait, comparatje cu dinselese infAiseaza in felul eel mai avantagios cartea, de curind iesita, a d-lui A. V. Wei. D. Gide! a facut si cercetärl istorice, a Onut cursurT libere la Facultatea de litere si a tipkit acorn In urrna clteva brosurT, scrise foarte frumos, pe intelesul pope- rului, pentru a-1 dezbara de acea dragoste pentru buniT crestinT rusi care dainueste Inca in multe parti si se mai adauge pe ling& atitea ratacirT si primejdii de la sate. Satul ce si-a ales d. Gide! e asezat destul de aproape de Bucuresti: Bragadiru (numele-T vine de la un Ghica, proprietar al mosiel, care Ghica, Constantin Ghica, a fost brigadir in .oastea ruseasca), Bulgaru si Cornetu, reunite hate() singura comuna, supt numele de Bra- gadiru-Bulgaru, avind 1541" de suflete, se afla numaT la opt ohilometri de bariera Capitalel Regatulul romin, Tiber, civilisat 0 democratic (o! mai ales, pentru

194 0 luptg, literarg,

teat& potaia clubtrilor). NiMeni nu poate avea pre- tont,ia sg, ggseascä aid, ling& Dung.re, nu departe de Balcani, sate ca acele asezarT omenest infloritoare ce incunjurg, orasele marl, capitalele Europa centralesi apusene. Dar s'ar putea crede totusl, Mr& multg, In- dräznealäinaivitate, cg, In raza Bueurestilor traiul .ergnimiT trebuie sg, fiebunisor, mal kin; orlsicum, decit In altele din satelesesuluf; Cartea d-luI Gide risipeste aceaSta,Tusk. In comuna Bragadiru-Bulgaru sInt -oamenr carfstag in tainie cu un Singur mic ochid pentru lumina, sint odAl, In care dorm la un lee treT familiI Ong, Tavnzs- pre2ece insI, In care, In camere "scunde eu lut .pe jos, aproape far& ferestI, groaza de frig Inchide In 'cursul ierniI de sese IunY pe toate acele nenorocite fapturT, aproape animale, care si-ag. IntovgrIsit'särgcia.Sint acolo plapome care -par unse cu pg.tbr4", 'perine negre; paturl de seindurl goale, pgtet,Igel; ea vecinI stall iarna vitele, porcui pAsgrile. Sint eamenI cari muncesc din gret din zOrli pAng, innoapte i cistigg, pentru aceasta septe gologanl de anima. Strit prinzurl, vesnic acelasI, cu ceapà, m 11ig i conserve In c:4et care dad gastritg,: carnea pe care o Inghit acestIsä- ten! stilt färimile porculul de laCraziun. GrAdinile grit pustil; loatg, iarna trece 'Mfg, nicIo -munca,, VAT acesti nenorocit,,I stind ca niste dobitoace alro4ite In nespusa- duhoare a -spelunciI. Dacg, se aflg,eranT bogaV climuile de 1l, Oran! cari §ticetisi"-sdrie (nicI 40 la' seta .barbat,I, nia 12 la suta:tfeinel), nu fa niclunul care sg, ntildeartng, la tin lob ea tog copiil WT. Nu e niclunul In care e'Vadg, energie,

0 comma rural& din Romänia 195 tivg, Incredere, o .scInteiere de luming, o .Incordare de muschl spre o stare mg bung. Se pare chiar cg rasa decade: fetele -de 15 anT aratg ca si cum ar fi de 11_ femeile de 30 Sint batrine, muncitorli fabricil de spirt sint rgpede toropitT de muncgi fabricantul aduce Pe aIiI cu selele maT bune. Dad, Intrebi pe acestI oamenl ce e de fgcut, eT au un singur rgspuns sfi se dea pämlnt. Dar cu acest pgmint nutii ce sg facg: zarzavaturile Sint doar treaba Sirbilor" ;alte IntrebuinOrt alearineT slut treaba VInzarea produselor se face färg nicTo socotealg: cu preVarT proaste. lama nu se-ggseste nicTun fel de lucru. Tog. slut ca implilitag in solul sa- tuluT; ce este ceva mai departe, nu still. De *A., n'al). micTo -ideie limpede; -nu iubesc niel Auvernul", e nioT pe Rege, de care still si mg putiin1i-1aSgmuidsc du Alexandrual 'III-lea,Tara

* Orice generalisare a acestor condi-VT ar fi pripit, gresitäi fäcgtoare de _rät. Dar totusT care du de irIimä,. care ofn cu'prevedere, care om ci trieg pentru 'triitor 'nu va zice, faä de aceastg precisg constatare .localg: trebuie faciitbeira". Dar' care ceva ? Rgspunsul ilu tioate sä fie decIt unul singur: e nevoie de organisare si de luming. cartea veche a adus oarecare folos:via4a tinerilor aratg sg fie ceva mg aplecatg cgtrg ImbungtAir1 siprefacerl decIt a bgtrinilor, 4coa1a noug, praeticg, poate face si maault. In- satul de care e vorba, on

196 0 luptg literarg un invMgtor osindit pentru furt,e,In adevgr, ceva mal greti. Dar, cind omul va InOlege c vi* efg- cutg ca s'o träteet1, nu ca s'osuferi,cind va intelege cg drepturile albgstrimil" II slut asiguratei 1u,cind !el va da samg cl bogAia nu vine de la noroci de la hrgpire, ci de la munca luminatg, atund va fi altfel ei in Bragadiru-Bulgaru. Pentru ca aceste schimbarl in suflete sg se petreacg, trebuie sg se amestece In- vg0toru1i preotul, mine poatei notariul cel nod, sinicl o mgsurg nu poate fi prea asprg pentru a-1 aduce la datoria lor 1. Organisarea e chematg a desgvirci opera luminil. Banca popularg e deocamdatg organisarea, orlcit de criticabilg, a micilor capitale. Intinzindu-se obiceiul de a se lucra pamintul in de-avalma, supt ocrotirea ad- ministrAieT,s'ar face !mg un mare pas de organisare. Ideia d-lut Gide! de a se creabursealemuncii,care sa argte sateanulul unde i se cere munca, e ei ea foarte bung, ei realisarea el ar aduce i insemnatul kilos GA nu s'ar mal hrani Bulgaril, Sirbili Rutenil inteoa.ra al cgreiafitmuncitorl mor de foame. n'ar putea care acel ,oStat", acel Guvern", care e el OraMlor, fiindca el 11 platesc mal Inuit ei cu o jertfg Inhl mare, 55, organiseze desfacerea cu preOl potrivit st zicem : tot prin Bancile popularea produselor ce se risipesc acum pe pretarl de nimic in folosul fiche- lelor evreiectl, greceetl ei bulggreetl? 25 Inlie, 1904.

1 g de mirare eh de putin a fAcut oastea pentru a deprinde pe tineril erml en nevoile cele ma! radimentare ale culturit

CORESPONDENTA LW' ALECSANDRI.

Intaia parte din corespondenta luT Vasile Alecsandri a apgzut supt Ingrijirea d-luTTi. Chendi si a d-ref E. Carcalechi. Cine s'ar a§tepta sä &ease& Orerile poetulul asupra chemaxiT sale literare, ideile sale asupra marilor Intre- bAd ale vietiT, portrete bine schitate ale contempo- ranilor, descried me§te§ugite, judecAtT despre cArtile vazute de dinsul, s'ar In§ela. Alecsandri fa.cuse studiT foarte ware, pe care *nu le-a complectat nicIodatl, Intr'un traiU din care distractiile luau cea maT mare parte. Cetirea sa era de tot restrinsä; vara intreagl

1 Socec, 1904.Se daü si note folositoare. 0 bibliografie foarte complet i IngrijitA se aflA Innaintea volumului. Al doilea trebuie sa cuprinda scrisorile francese, multe la numAr, ale poe- tuba. Cred cA n'ar :rebui O. se reproducA precum s'a Mout cu corespondenta lul M. KogAlniceanu, apArutA In Convorbirl literare"chiar textul In limbl strAinA, cAcl, oficit de multA obis- nuintA ar fi avut Alecsandri in vorbirea limbiI francese, el o scria slab eifArA coloare; dacA s'ar face altfel,atltia cetitorI n'ar putea deschide volumul. 0 editie francesA cu traducere ar costa prea multi n'ar rAscumpAra cheltuiala printr'un mare folos. De sigur cA la sfIrsit vom aveai un indke de nume. Astfel pentru Intlia oarA se va InfAtisa Inteun chip cu totul vrednic corespondenta unuI scriitor romin.

198 0 lupt/ literar&

§i-o petrecea privind din cerdacul case sale din Mir- ce§tI frumuseta, totdeauna aceia§1, dar vesnic nouti, a cerurilor de Iu lie §i August. MTV le clasice ale tuturor literaturilor au rAmas Inchise pentru dinsul, §i din literaturile contemporane el cuno§tea numaT, intr'un chip u§or, pe cea francesl, incepind de fa romanticiT gel marT, pe cari a c&utat, dupà puterT,sä-1 imite. Cartile erad pentru dinsul un mijloc de trecere a tim- puluI: niclodata ele nu i-ail stors un strigät de admiratie, nicTodat& ele nu i-adimpus s& cugete maT mult& vreme la intelesul lor, s& scoat& din ele invAtaminte §i. IndreptärT. Veselul ciripitor n'avea privirea pAtrun- zAtoare a vulturuluT, nici nevoile acestuia de aier mult, de lumina bogata, de innältime, spatiu §i raze. NicT oameniT nu-T erad bine cunoscutT, afar& de un mic cerc de prietenT, intro cari se simtia bine si pe cari-T chema cti bucurie acas& la dinsul, In zim- bitoarea locuint& de tara. Politic& a facut putin& si far& mult& tragere de inima: il incAlzia doar cutare chestie special& sad chestia evreiasca, In care era an- tisemitul cel maT hot&rit. N'a prea calatorit. In straingtate a c&utat numal ora§ele unde se duc de obiceit boieriT no§tri §i care-I erad a§a de cunoscute, !nen nu mai vedea nimic In ele. Paginl ca acelea ale schitelor de drum in Maroc, alcatuite in tineretä, nu se maT intilnesc in opera lul. If placea s& se stramute numaT In locurile unde era sigur sa gaseasca tot confortul §i multAmirf fine pe care nu le putea da tara. Tot boier moldovean tipic era el §i In ceia ce priveste legaturile sale cu trecutul §i cu acea parte a

CorespQndenta luT Alecsandri 199

presentuluT care e viata teranimit Scrierile istorice le privia ca facind parte din domeniile specialitatif. Cu sateniI sal va fi fost bun, dar mindria stapinulul de pamint, a domnuluI de oamenT nu I-a lasat sal! piece privirea pang, la smerita bogatie de simtir1 a teranulul. Cel ce a strins si a prelucrat poesia populara, n'a stiut, de fapt, ce se petrece in inirna celor de cari a fost incunjurat mat mult in viata.

Decl corespondenta luT trebuie sa aiba maI mult un interes biografic decit unul fiterar. Si asa si este. Ea se imparte in acest d'intaia volum, astfel: seri- sorT catred.Maiorescu, scrisori catre d. Iacob Ne- gruzzi, scrisorT catre Papadopol-Calimah siscrisorT catre d-na Paulina Alecsandri. Cele d'intaill sint de tot putine. Alecsandri s'a raliat la miscarea Convorbirilor", dar n'a avut legaturT personale cu conducatorul Junimil". El se adreseaza, d-luT Maiorescu mai mult ca ministruluT, cerindu-I a- numite masurT si hotarirl. Scrisoarea-raport despre biserica romina din Paris, scrisoarea-schita, despre biserica din MircestI slat dintre cele mai intinse si maT in grijite ale colectieT Chendi-Carcalechi. Din potriva, poetul a scris foarte des d-luI Negruzzi, ca redactoruluT Convorbirilor". Pentru productia lite- rail a lul Alecsandri chiar, pentru felul cum el judeca scrisele altora in general intr'un chip foarte usor, dar mai totdeauna prietenos pe cit se putea,chiar iertator and era vorba decifieva care-I jignise aceste scrisorI aa o mare insemnatate. Se vede mal ales cit de fara pregatire, fara cugetarI indelungate

200 0 lupta literara asupra unul subiect §i felulut cum el s'ar putea lucra mat bine, Incepea Alecsandri scrierile sale. Se vede insa iara§1 ce insemnatate punea el pe unele semne de recunoa§tere din partea lumit, care de cele mat multeorl n'annictun prat :complimente de salon, laude ale confratilor, §. a. m. d. I s'a parut totdeauna ct premiarea sa de Felibrit din Sudul Franciet, cari far l. a discuta seriositatea loraclamag pe un Latin de foarte departe, i s'a parut caceastä premiare e o mare izbindai un mare noroc, nu numat pentru el, cii pentru tara. pentru neamul sag. Tresart de uimire cind 11 vezt punind odata a1atur1 luarea Plevnet si in- coronarea hit la Montpellier. Papadopol-Calimah era, in adevar, un prieten intim si, fata de acest coboritor de homn, Alecsandri iea un ton mat cald §i se spoveduie§te mat deplin. Iar4T, foarte multetirY despre viata zi de zi a poetulut. Multe apreciert cam eicagerate ale Insemnätatil literare a corespondentithir sag. Pringerf miscatoare, din anildin urma, pentru merartea fratelut sag Iancu, pentru boala sa proprie, pentru neplacerile §ederit in Paris supt cerul rag, far& lumina, al iernit nordice, in isolarea strasnica a marilor multimt straine, In o- cupatia Wä placere a visitelor goale, a prinzurilor de gala, In care el, ministrul unlit Stat mici privit cu banuiala, se simtia a§a de putin, pe cind era deprins sa fie a§a de mult In palatul din Sinaia al Regelut Romaniet, unde Regina-cintareataIIprivia ca pe un maiestru In arta amIndurora. Ceva desplacut e, aict, staruinta cu care Alecsandri cere hal Papadopol-Calimah sa-T dovedeasca In public

Corespondent:a lut Alecsandri 201 presupusa §i cu totul neadevgrata obIr§ie din nobilit Alessandri at Venetiet. Fa A. de d-na Paulina Alecsandri, poetul se aratg un scA p1M de cea mat adevgratg iubire 0 de ingri- jirile cele mat delicate. Scrisorile vin din strgingtate, din Sinaia, din Bucure§tf, pentru a face ca sotia rg- masg In Mirce§tt sg se bucure §i ea de cinstea ce se face sotulut glorios, de izbindele pe care el le cIOiga. Cetitorit volumulut I-it din aceastä Coresponden0 nu vor afla un Alecsandri not, dar, algturt de multe noutäg din viat:a lut Alecsandri, colturt simpatice dirt sufletul celut mal bogat §i mat zimbitor dintre poetiT literaturil noastre mat vecht.

1 August 1904.

MAMA Lift STEFAN-CEL-MARE.

Stefan-cel-Mare a intovarasit In tinere0, pe tatal sail Bogdan, atuncI cind el apara pe cimpil de lupta cinstea Moldovel §i numele el bun. Dar In Scaunul MoldoveI nu statea MO Bogdan-Voda, ca Doamna, Innaintea careia sa se plece frur4ile, mama luI Stefan. Numele eI de Oltea, In mirenie, iar in viata caluga- reasca Maria, nu se intimpina decit In pomelnicele §i hrisoavele amintitoare ale flulul care n'a uitat-o. Se mai stie ca fratele e se chema Vlaiculsi era decI un Muntean. Dar eine a fost ea, din ce Inc anume si din ce pariatI, care i-a fost soarta afara de iubirea domneasca, ce a luminat-o o clipa ca o raza trecatoare, in ce imprejurarl s'astins, nu se poate spune. Si astfel nu vom cunoaste poate nicIodata femeia care a dat luItefan cucernicia luI, bunatatea fata de cel de aproape si de col de departe, pietatea fAa de stra- mosI, gustul pentru lucrurile frumoase §i putir4a de a uita de sine, care incununa pe oamenil in adevar marl. Acum citeva saptaminl, am aflat Insa, printr'o scrisoare a d-luI C. Moisil, profesor la liceul din Tulcea, el la manastirea Pobrata, zisä astazI Probota, se vede

Mama luT Stefan-eel-Mare 203

Inca piatra ce acopere cenusa Oltel. Pe ea stilt scrise aceste cuvinte, In slavoneste, limba StatuluT, a Bise- riciT si a Invataturil pe acea vreme :Aceasta este groapa roabel luT Dumnezet Oltea, maica Domnului Iotefan-Vodg,, [care a murit] fn anul 69..., Novembre In 4". D. Moisil nu cetise anul si nu dadea niel des- criptla pietret Din comunicarea d-sale iesia dee! ca Oltea a murit sail a fost stramutata In acest mormint ctadva In Domnia fiululeT. In calatoria ce fac prin tara pentru alcatuirea ca4i1 mele Sate si mängstirl" am ajuns, Intr'o caId, sening, sifrumoasä zi de Iu lie, si la Pobrata. Am vazut mor- mIntul OlteT, am cetit pisania luT In intregimei vin sg, vorbesc astazI cetitorilor despre Oltea care a näscut petefan-cel-Mare. Pobrata, despre care se va vorbi pe larg In cartea pomenita chiar acum, e o mangstire parasita, ale aril chiliTail arssi nu s'au mat facut de loc.Focul a crutat Insa, din fericire, biserica, una din culmile la care s'a ridicat in vremile cele maT bune mestesugul de cladire al stramosilor nostri. Un turn elegant, sup- .0.rei ginga,s, se ridica de-asupra uneT puterriice cla- dill, care impune prin Innaltime, prin grosimea ziduri- lori farmeca prin masura aleasa a tuturor proportiilor. Ea a fost facuta de Petru Rams, fill din florT al luT Stefan, si de Doamna sa, Elena, ale caror morminte de marmura, mgiestru lucrate, se vad Inteo despartire anume a bisericiT, menita de la Inceput odihnef Domnilor din singele ctitorilor. Dar Pobrata e maT veche decit Rares. Inca de pe vremea luT Alexandru-cel-Bun, bunicul luT Stafan-cel-

204 0 luptA literara

Mare, era in mijloc de codru a bisericaa Sfintuldi Nicolae din Poiana. §i ast&zT i se NIA ruinele In vale. Cind Petru-Vod& si-a ridicat prinosul de inchinare sfin- talul ierarch, el a str&mutat aid pietrele de morminte puse de InnaintaliT saT pe gropile rudelor lor §1,tin- preunä cu ele, de sigur, §i ramã§itele scumpe ce aco- penal). Astfel s'a adus aid piatra unuT Petru-Voda, fiul luT Stefan eel vechit" §i nepotul de fit alluT Alexandru-cel-Bun: ea e In pridvor, intre pietrele boierilor din deosebitele vremI, Astfel s'a adus §i piatra ce acopere pe Oltea. Ea se afil afar& din biserica, ling& zidul ce stä In fata chiliilorarse, intre o lespede de pomenire din 1467, care pare §i ea domneasca, de si nu a unuT Domn, a unul fit legiuit de Domn sat a uneT Doamne purtind cununa, §i Intre alta din 1606, a unuT Vornic. E o piatra, dar o piatr& bung, tare, care se apropie de marmurä: slovele sint marl, foarte lamurite, sapate fin §i deslu§it; lipse§te numaT coltul de jos, din dreapta, unde era scrissfirsitul insemnaril luT Stefan, adeca dou& litere §i titlul de Voevod", apoT cuvintul a murit". In mijloc, ca de obiceid, slut sapate frunze In- tretesute. Totul e mic, simplu, dar foarte cuviincios. Inscriptia, pisania e aceia ce am dat mal sus, iar pe slavone§te urmatoarea: sa estt grobt I rabi bjiia Oltea mtre gna IoSteffan Voevoda] Ipreastavis]e vleato 6973, Noemvri 4". DecT avem data sigur& a mortiia morta, nu a stramutariT In mormint, cum am crezut aiurea. Ea este aceasta: 4 Novembre 6973 de la Facerea LumiT, sat de la Hristoscum socotim astazT-1465. In adevär la 1466 Stefan, Wind o danie

Mama luT §tefan-cel-Mare 205

tocmal Pobratel vechT, pomeneste Intro mor, pe linga parintele säll Bogdan, si pe mama-sa Ottea (Maria). Ea a murit decT dupg, opt anT de la venirea In Dom- nie a fiuluT sau si a sirntit bucuria celor d'intaill biruinte ale lul §tefan ;ea a trait sä vada pe iubitul el rasbunat Impotriva aceluT ce-1ucisesesi-Irapise stapInirea dreapta asupra MoldoveT. Ea Inchise ochil cIteva luni numal dupa, ce §tefan iuà. Chiliai atinse astfel una din #ntele DomnieT luT; ea Inchise ochiT In mijlocul desavirsiteT siguranO, din launtru si din afara, cistigata cu armele. Ea nu plea, de linga fiul eT innainte ca acesta fi lntemeiat casa, aducindu-s1 de la Chiev Intaia sotie, pe fata de cneaz Evdochia, siIn Miami fill de Domn Alexandru, care purta numele venerat al luT Alexandru-cel-Bun, IT ridea un n epot. AtuncT manastirea Putna nu se cladise Inca, si asttel cea mal vestita dintre manastirile domnestT era aceasta Pobrata, cea din urma dinctitoriile batrInuluT Ale- xandru. Aid i se facu loc, de sigur chiar In biserica veche, si se scrise inscriMia, care nu da raposateT declt acest titlu, aqa de smeriti totusT asa de mare: mama luT §tefan-Voda". Mica piatra nu mal poate sta unde este l Am rugat .pe vrednicul preot de la Pobrata s'o stramute In locul de cinste ce se cuvine, lInga Voevodul Petru, cc era earns din carnea el, si linga Doamna WI, Elena. Dar aceasta n'ajunge. Gind stramutarea se va face, lutn- du-se si pamIntul In care s'a prefacut trupul blagoslovit, oamenT marT si multi sa vie acolo, pentru cai astfel S'a mutat In biseria, si a piatriL nouä s'a adaue, din ordi- mat ministrulul Spiru Haret, cu o inscriptie, ce mi s'a Mut o- zioarea de a mi-o care.

206 0 1upt5, literarg rs& se arate recuno§tirqa poporuluT romttftesc pentru §tefan-ce1-Mare. Femeile neamuluT nustru, earl ail §tfiut sä serbeze prin darurl de marmInt inaia pomenire a luT §tefarr-ce1-Mare, sä acopere cu prinosul lucruluT lor mica pia7trä pe care sta, scris numele maiceT.luI §tefan-ce1-Mare, §idin banul ce 1-ar stringe ele s'ar face cel mO frumos acoperemint de marmura pentru locul de odihn 1 Oltel. i, astfel, -supt lespezile lOr greoaie, Voevozi, Doamnei boierl vor tresälta de bucurie sirAind iar4 viatAn 16.6a§u1 pustiq, o via0 de aducerl :aminte, de incredete'de avint.

8 August 1904.

DOBROGEA DE ASTAZI Prefectul judetalui Constanta, d. Scarlat G. Virnav, tipäre0e, intr'un mare .§i bogat volum de 219 pagini in folio, expunerea asupra -situatiei generale a jude- .tului In anul 1904". D. Virnav e inginer si a condus mat multà. vreme Scoala de Poduri si Sosele din Bucure§ti. -.Socotelie tablourile statisticeIi intereseaz/ mai mutt decit .pe cetitorul obi§nuit,i ele ocupg cea mai mare parte dincarte, formind un element de informatie . de cel 'mai mare prat. Cu atita mai mult, cu cit ele dad la luminä pentru Intlia oarl resultatele noii cereetari ;alconseriptii Monte In 1902i care va schimba in tnelepuncte pArerile de OM acum eu privire la. ju-

detul.Constanta. In expunerea d-lui VIrnav se arattt, in acela.11 timp, Incarile acute §.1 se anuntá programul celor ce se ad

in vedere pe acest teren undo munca, atit de.mult

ceruta., poate aduce foloase ,a.sei de mart.

*,* A -fost nn tinp .cind nu glsiam destule euvinte'pentra ka ne -plinge de aced.paddste cAzuta, asupra' bapeteror

208 0 lupta literara noastre nevinovate care ar fi fost Dobrogea: pamint de WV, de stuhurT, de pustill, prin care la caldura strasnica, serpele TO Incalzeste inelele verzT; pamint de locuitorT salbatecl, neimpacag cu stapinireaoastra: spionl rusI, Bulgaff iredentistI, TatarT maT rM decit do- bitoacele, Turd Indaratnicl cari n'ail alt gind dedit sa agoniseasca plata pentru corabia ce-T va duce in pa- mInturile pe care le stapineste Inca Padisahul. Ce se putea face acolo, pe un astfel de sol, cu astfel de oamen! si Intre astfel de vecinT: sus, Muscalul 0 jos me- zinul luT, Bulgarul? NumaT doua felurT de oamenT erati ispititl sa mearga 4n acest Tinut de nenorocire, doua foarte interesante categoriT sociale din Romania de la stIrsitulveaculuTal XIX-lea. Intahl Insirindu-I dupa rangmembrul din elita", politicasi.sociala, care. stia ca se pot capata acolo pe preturT de nimic moOT destul de Intinse si loony.' pentru cladit vile In vederea Mari!: oft! nu si-ail Indeplinit acest scop si. se gasesc astaz1 foarte bine! Apo! functionariT cari gasiail , leafa singura prea mica pentru Innaltele lor nevoT culturale de oamenT cu viciT civilisate, precum siacel functionarT cari eraa Ina* pe fug& din toate partite, pentru nepricepere sad purtarl rele, si cari cautail tm co4 de umbra uncle sa-O poata adaposti neajunsurile si pacatele: ce recomandatie ail fost aceste tipuri ne- trebnicesailconrupte pentru noua stapinire romaneasca, InOlege orTsicine. Despre01 pentru Dobrogea venia dintr'un Indoit motiv: Pe de o parte, era durerea pentru pierderea BasarabieT, care nu era rascumparata prin cedarea clitre noI a unni pamint aproape cu totul strain. Era

Dobrogea de astäzl 209

apol desävirsita necunostintä a imprejurariox dobro- gene. Innainte de 1877 n'avusem niclun gind asupra acesteT coaste a Mari! Negre, care trebuia sa ne ispi- teasca totusT asa de mult, stiam despre sangeacta- tele de Tulcea si. Chiustenge cIt stim si astazi despre Tinutul Nicopolel sat.alRusciuculul. Dupa 1877, att aparutmultamita, numäruluT celuT mic si lenit celeT marl' a scriitorilor nostri si, nu mai putin, apatiel a- siatice a publicululnumaT foarte putine cartI despre Dobrogea :si. acelea aveat un caracter cu totul special, si, precum nu erat complete, asa de nu vorbiail declt unor cetitorl foarte rarT,chid s'ar fi cuvenit ca totT sa stie ce am cistigat. Pe acest timp Tusk chid noT nu pretuiam cucerirea noasträ,altif evniail la dinsa. Bulgaril au. introdus de la Inceput In cärtile lor de scoalä obiceiul, pe care 1-at Ostrat si panä astazT, de a trece Dobrogea deosebit de Romania, ca o tar& docuita de BtAgarT" si deslipita de Bulgaria pe nedrept, prin tratatul de la Berlin, care Incheie räzboiul ruso-turc". NicT despre aceste pofte, noT nu stiam nimic. Bulgaril dobrogenT, mal mulg in pärtile TulciT, fiind acolo In legatura cu colonille bulgarestl din Sudul Ba- sarabieT, cumparara si el, cu läcomie, din foastele pa.- minturl ale StatuluT turcesc, pe care acum noul Stat romanesc le vindea pe-un cap, cu pretul cu care un risipitor Imprastie o mostenire. ET se facura, astfel proprietarl de mosioare pe care le lucrau bine si cu folos. CeT din orase vgzurg crescind negotul, macar in unele centre. *i uniT si altil constatara cu placere ca, li se Ingaduie ars! vorbeascti limbaasa de mult 14

210 0 lupta literarg

Inc It nu li s'a cerut sg invete si pe a noastrg, pe care 0 astäzI n'o stit vorbi 4.000 de locuitorl aT judetuluT Constanta , ca li se las& libere scolile. Deci, pe clnd Turcil, pe cari nu era nimenT ca sg-T lumineze, zbu- rgtaciail In lume, Bulgaril rgmaserg Si tot asa facurg, Nemtil din coloniT, Green din porturT, carora noua do- minatie li vestia numal bine. Inca de mult Dobrogea, cai Bargganul, ca si sesul Br6i1eT. era un pamint clasic pentru pasunarea oilor Mocanulul dinArdeal. Mocanul 1nstarit se face Ins& plugar. ceia ce e idealul orTcgrul Oran romln. Unde se gasise atita pamint pentru Bulgar, se gasi si pentrti Mocanul nostru. Si so gasi si. pentru teranul muntean sat moldovean, pe care saracia-1 gonia de dincoace, din tara". Starea cea noua a coloniel, locuinO, de midi pro- prietarT de toate neamurile, era astfel fixata. Si mica proprietate. bine asigurata, asezata in apropierea Mara si a Dunaril, isT aduse roadele obisnuite. Pamintul se dovedi fericit, ridicind bolde irumoase. Pe dealurl se culegeag strugurT si in adincimile lor se scotocia pentru piatra. Fata de marele avint economic a4, locuitorilor, Ad- ministratia rarninea Insa necontenit in urrna. 0 singurg data ea se gindi sa na(imaliseze,si pentru aceasta intrebuintg calea rapede si. violenta, ale cAril ROA:Ise se vad la UnguilI. Pe clnd. trelauia cistigavea kaouitorilor prim bieofageri. 0 impunerea culturif noastre prin. vadita tg supeximritate.

Dobrogea de astazI 211

La acest program s'a venit tirzit. Din el s'a aplicat numaT partea Intain. Pe cind profesoriT si oamenil de carte din Dobro- gea nu se pricep si n'all tragerea de Mira& ce trebuie pentru a raspindi cultura romaneasca, pe care eT InsisT n'o cunosc, in cea maT mare parte, dedt neintreg si superficial fac o esceptie hotarIta pentru d. Moisil, directorul din Tulcea, ceT doT prefect1 de acum IsT int.eleg misipnea si se straduiesc a o Indeplini. D. Virnav a Inmultit scolile si bisericile, a cresCut cu mult rqeaua de sesele si e pe cale de a transforma orasul, care trebuie sa fie vrednic de splendidul sai1 port.i statisticele publicate acum marturigesc despte ceia ce s'a indeplinit. 0 stabilitatedesavIrsita ar garanta si maT mult aceste resultate, si pate ar fi o masur& cuminte aceia care ar da in minile Regelul de-a dreptal atribiAia de a numi pe prefectiT dobrogenT, can Melva/A la Infru- musetarea unuT Tinut ce Intrece si astad et bogAie si fericire a populatieT.pe cole mai niulte din vechea noastra Romanie.

15 August 1904.

DOI POVESTITORI. Tipografia Minerva" a tiparit In acest an Poves- turbo" si §oimil" d-luI M. Sadoveanu, iar o firma din PloiestI, care Incearca de-o bucata de vreme si editura, alegindu-sl une orl mai bine, alto oil mai raa cartile, a pus In mIna publiculul un no1 volum al d-luI Vasile Pop: De dragul celor mid". Cartile d-luI Sadoveanu aufoit bine primite si fara Indoiala cpe d.Vasile Pop lumea noastra cetitoare 11 va Intelege si-I va ras- plati prin Intelegerea eI miscata. D. Sadoveanu are o rodnicie vrednica de talentul sail; dupa carile pe care abia le-a dat la lumina, el se va Infätisa, In scurt timp, printr'un volum de schite din viata de razboill a teranuluI romln In 1877, si parg din aceasta lucrare aili aparuti aid si In revista Luceafärul" din Pesta. Tharul scriitor§i-afacut despre cariera sa o ideie care nu samana, din fericire, cu a Innaintasilor sal: i se pare, cu dreptate, caorI- eine are puterl trebuie sa le cheltuiasca si sa le cheltuiasca bine, adeca in asa fel Inch sa atinga clt mal deplin idealele sale de frumuseta si sä foloseasca pe eft se poate mai mult oamenior Intro cari traieste, conationalilor icontemporanilor sal, altavenind

Do povestitorT 213 numaT In planul al doilea. El poate Inchipui luerurl pe care, cind le povestesteel, lecrezT adevarate si le judecI ma frumoase decit lucrurile adevarate pe care le e zilnic supt ochI: de ce si-ar Infrfna darul numaT pentru ca din partea unor oamenT pretentiosT sa i se aduca laudacg,se destainuieste rar,deer, ziceT, Inteun chip mal impunator, mal vrednic, maT desa- vIrsit ? Niel d. Vasile Pop nu e un lustruitor far& odihna al lucrurilor ce de la sine apar lustruite ;scoala pro- ductief chinuite, tulburate de auto-critica exageratg, care trece prin nalubirea ca s'a Indeplinit In chip tainic o opera desvIrit ivesnica, pentru ea la urrea sa se ajunga la vadita neputinO, de a scrie, Aceasta scoala nu e a sa. Fara. a .t,inea In seama raceala cu care ceT maT mulV ati Intimpinat inceputurile sale, si Invingind, dupg, cIttim, grele ImprejurarT, d. Vasile Pop n'a contenit parig,astazT manifestatia sa literara,i acum, cind el e chematsa-§1iea.locul ce i se cuvine In literatura tinerilor, scrisul i se va face, de sigur, Inca, maT bogat, nevoia de-a se Impartasi altora In ce gindeste maT alesi spune mat frumos va fi mar puternica. In acestl doT povestitorT maiales§i,pe ling& dinsir In N. N. Beldiceanu, daca va sti sa se margeneasca In subiectele ce se potrivesc cu sufletul sag si nu va fi ispitit de nota sentimentalä, In I. CiocIrlan, In C. Sandu, In Cercel, In N. Macedoneanu (BAaria), daca nu se va Instraina, prin ocupAiile sale noug., de literatura romaneasca,generatia care se recunoaste, se uneste, se Imbarbateaza si lupta Impreunä astazT, iar

214 0 luptg, literarg min1 va fi staping pe viata neamuluI nostru, §i-a ggsit nuveli§til 0 romancieril cef not Orlcine vede cg, aceastg generatie are un caracter deosebit, de care nu se poate desparti, pe care nu-I poate preface si In nurnele cgruia va invinge. CO ce s'ati strecurat de la 1880-90 incoace s'all putut multami cu imitatiT, cu contrafacerl, cu variante; acestora- laltI li trebuie ceva In adevgr not. In toate. Povesti- toril de cari am vorbit &Al, Impreung, cu toatg Ig- murirea §i puterea trebuincioasg, aceastg notg. noug. * * * Generatia de astäzI are privirea indreptatg asupra neamuluf intreg: In that& Intinderea luI geografica in that& alcgtuirea luI socialg, In toatg desfasurarea luI istoricg; pe dInsa o intereseazg that& RomInimea citä este orlunde §i. orl in ce strate, toatg cita a fost, In ofIce vreme. OrIce dating, orlce amintire, orIcecolt, umil al sufletulul multimilor ferite In graiul lor are pret pentru dinsa.i luarea aminte a el nu e rece, curioasg, abstractg, ci caldg, frgteascg, bung. Decl In alegerea, in gradarea pe care o face,cel d'intgill loc II ieall aceia cari ail avut sall pastreaza, maI mult firea neamuluI, fire anumitg, 0 originalg, care-I e cel mar puternic drept la trail Altil ail avut, dgungzI, slgbiciune pentru tipurile de tinerl modern1,. din cale afar& de moderni, cu mintea in plete, inima In toane qi talentul In mofturl ciudate, pentru natu- rile bolnave, nenorocite sat ticaloase care se pot ivi In aierul grellal ormelor marl, supt inrIurirea unor civilisatii strgine, putred de bätrine. Noug, cestor de

Dor povestitorl 215

azT, nu ni maT trebuie baietandriT cu nevricale, baietoil cu strImbaturT, MieteiT cu visarl goale ca experientla lor de lume si de viata.; In laturT uritele figurT de carton spoit, maimutoif de mucava! Prin literaturä voim sa traim In noT o adevarata viatäsi o viata, scumpa, nouä, si stim acum unde se gaseste ea, si stim cine o culege si are puterea sa ni-o infatiseze. D-luT Vasile Pop IT plac eel micP, (locieel multI si, daca te uit,I bine, ceT bunT, eel naivl,ceTcuratT, chiar daca ad pelita smolita a danciucilor ce se lupta din arsice ca sa, stie care din eT va fi Imparat", sag Incearca, ce poate spune din inirna unuT om o coarda, Intinsa, pe un piept de lemn uscat. TrecutulIT lasä -'liotarit la o parte; nu 1-a vazut luptind, nu 1-a auzit plingind, n'a mers cot la cot cu dinsul pe ace1eas1 drumurT grele, mingiindu-I si ajutindu-1, si decTil lasä la o parte. T1 lasa la o parte si pentru alte cuvinte: d. Vasile Pop nu descrie, ci, ca maestrul sag Caragiale, lasa sa, se Inteleaga, atinge numaT; stralucirea de ves- mint a vremurilor ce s'ail Ingropat In aurul si purpura lor nu-1 ispiteste. ApoT faptaceia ce cunoastem maT bine, mat de-a dreptul, mg sigur de la acel oamenl nu-1 priveste, cacT nu se incalzeste cind ea se desfasura, mlndra ca un steag, inluptele ce s'atipotolit de mult. In sfirsit,nicl dialogul nu e ceia ce-1 place maT ales sa deacu tot dialogul dibaciu din Cersi- toriI", cu teat& precisia de ton din schitele t,,iganestT, cu toata notatia gingasa a vorbiriT teranilor InduiosatT In Domnita". Nu,acest scriitor trage cu urechea la miscarile ascunse ale inimiT, el pindeste innaintarea &duller; el e un psiholog rabdator, modest si simplu,

216 0 lupta literara

si de a ceia se indreapta spre ceT cari all simtirea maT adevarata si me gingasa. Dar nu ca sä scrie, ca Prosper M6rim6e, ca I. L. Caragiale, opere de arta ingrijit sapate Intel:, marmura frumoasa, si rece. D. Vasile Pop e un sentimental. Un adevarat sentimental timid, care se rusineaza si se ascunde, si nu un sentimental de parada, totdeauna cu tirada 'n gitlej. Sentimentalul e Lusa foarte adese- oil, in cealalta, manifestare a sa, un humorist.i astfel si este un humorist d. Vasile Pop, dar iarasT un humorist discret, care subliniaza, fara a zimbi, lucrurT care sint insa si foarte duioase. Ce poate fisi maT vesel si. mal duios cleat dulcile, curatele, albele sale povestirT din viata copiilor ? SiM. Sadoveanu a scris despre ceT mid". Ce sint altadecit eel mid teraniT batrinTcari ospateaza intr'o zi de serbatoare in bordeiul lor MIA veselie pe tinarul strain si. vorbesc apoT innaintea oaspetelul a- dormit de fiul lor mort, care era cam asa,dar..., dar mai frurnos ; ce sint alta sfintif teranT cari in primejdia mortif de minä dusmana desfasura, in santurile umede, reel,otravite ale PlevneT cele anal alesesimtdri de fratie omeneasca, cea maT nobila si mai tacuta jertfire de sine, cea mal curata veselie a unor suflete ce aa ramas limpezi ca ale copiilor ? Dar altceva II chiama, in acelasT timp: din trecut it chiamä umbre, si. el,romantic, daca voiti sa-T ziceti, dar romantic In aceasta parte a creatiunif sale, el le urmeaza. Sint umbre care pling vechl durerT, umbre desnadajduite ce nu se pot odihni, sint umbre blinde care par ca n'at trait nicTodata; dar acelea care stapinesc maT mult sufletut

Do1 RovestitorI 217 scriitoruluf sint umbrele In zale ruginite, umbrele pd.- tate de singe, umbrele care at facut fapte cind carat Intre oamenl, care at petrecut, at bäut, at iubit, ad luptat, ail cucerit 0 räsbunat. In veminte din toate vremurile, in situa.til din toate treptele, Voevoz1, boierI vechI, boierl not, haiducl pe acestia ni i-a dat povestitorul intr'un curent care se veste§te puternic ca acela al povestirilor inferioare ca valoare artisticd, fireste ale batrinuluI Alexandre Dumas, care, Intre altele, a fost profesorul de istorie al poporulur frances. In putine cuvinte, acestia sint eel d'intdit povestitorl tinerl aI poporuluI romin de astazi, 0 norocul a voit ca scrisele lor sa, fie astfel Incit orkine din neamul lor 11 poate Intelege 0 se poate inalzi de poesia sa,- ngtoasa, din sufletele lor.

22 August 1904.

CINTECELE DE VITEJIE ALE LU1 GHEORGHE COBUC

Gheorghe Cosbuc a dat la lumina, culegind din reviste care nu se prea cetesc, din reviste care se nal si din manuscriptele sale, despre care prietenilspun ca ar fi multe, un volumas alb, de o suta si citeva foT, pe care 1-a intitulat Cintece de vitejie". Apol el s'a Intors la ocupatiile sale de functionar. pe carei-arfi Ingaduit sa nu le iubeasca, dar din care maT mult decit din stralucita luT poesie vine pinea de toate zilele pentru el si pentru al sal. De soarta carticeleT pe care a facut-o sa zboare in lume nu-I va fi paslnd mult luT,nepasatorulul poet, indespretul caruia pentru reclama, pentru recunoastere si pretuire chiar, in neIncrederea caruia pentru prietenie, In isolarea desavirsita a cäruia zace si o picatura neagra de amaraciune. Intre fabulele nesarate ale poetuluI de salon Florian e una care vorbeste de soarta deosebita a doua pa- sarT, prinse In cusca, precum poetul cu sufletul liber e prins in zabrelele lumil sill cinta de nacaz lul, facind astfel bucurie lumiI, la care nu s'a gindit. itTna din acele pasarlera o mica pasare sura,care..a. murit

Cintecele de vitejie ale luT Gheorghe Cosbuc 219 fiindca, nu i s'a auzit glasul. Iar cealaltä, care traieste pana la sftrsitul fabulel, care e veviica, oroncaneste fttra Incetare din marele-I plisc lacom de corb nesa- tins : pas sal uite cineva pe acestai sa nu-1 dea de zece orT citIItrebuie ca smal slabeasca, putin cu cintecul ! Cu cita caldura n'a vorbit presa noastra, prietenoasä pentru anume poetl cari se intsleg lesnei ca oamenl §ica scriitorl, de cutare corb cu glasul funebru sag de cutare gait& cu pene de Imprumut, cu. clta bucurie n'a vestit neamulul romanesc noua opera a neobosi- tuluI maestru !Iar, clnd se IntImpla asa o nimica toata ca un volum nog al luI Cosbuc, atuncl e o linite, o tacere... DusmaniT de alta data nu se mal väd, dar prietenil scriitorulul romin sint asa de discretl... apoI cutare domnisor care stie toate intimitatile literare ale scriitorulul cu care s'a intilnit de citevaorI la cafenea, te va trage la o parte OAT va spune, cu toata crutarea sopotitoare a prietenuluI" fata de prietenul sag, ca e pe sfirsite cu talentul luI Cosbuc, care se mal Incearca numal din causa comandelor oficiale. Tacerea cu care ag fost primite Cintecele de vitejie" nu e de loc IndreptAitai, daca din motive care se pot intelege, dar nu se judeca, poetul a pierdut marele sag avint cuceritor din vremurI, constiinta fecunda ca el se gaseste Intro al sal cari-liubesc, ii admira§i-Iasteapta ou nesat cuVintul,opera sa din urma e Intru toate vrednica sa stea alaturT cu celelalte. * * Cintaretl de vitejie" am maI avut noT, dar nu-I

220 0 lupta literara prea cetim, fära a fi vinovag de uitare nemeritata, §i de nerecunostintä. Pe la 1860 cinta din trimbita veche a baladelor Dimitrie Bolintineanu:el facu sa, rasune in auzul unor cetitorl cari pretuiaü foarte mult aceastä music& patriotica.§irazboinica, ispravile luT Mircea Batrinul, siale Jultefan-cel-Mare,§iale luT Mi141 Viteazul, §i ale altora mal mid. Intentiile cintaretuluT erat foarte bune §i faima luT pätrunsese pretutindeni: dar noT cari traim, astazT, in vremurl cind admiratia vine mat gret, gasim ca balada de la 1860 era cam slaba, ca, samana prea mult cu o tinguire de pastor, si nu a unul pastor care sa fi pascut in adevar oile la munte, ci a unuT pastor de pe scenä care plinge sentimental in poalele onorabiluluT public. Nu trecu mult §i, pe vremea razboiuluT, Alecsandri lua, asupra-§1 sarcina de a cinta pe luptätoril co mer- geat, cu primejdia vietif,sa, smulga, din minile dus- manuluT bronz pentru coroana Rage luT neatirnat al Ro- mania El n'a facut balade romantice trecutuluT, ci a socotit ca, poate fauri o stralucitoare platosa, de aur pentru eroul ce statea via cu sabia in mina. El a scris povestirT din luptele cu TurciT §i a dat recuno§tintif noastre pentru osta§T, mirdrieT noastre pentru biruinta, increderil noua In viitor aripile largI ale odeT. §i. Curtea si natia i-aa multamit destul pentru aceasta. Dar, cind ajungl astazl la aceasta parte din opera lift Alecsandri, nimic nu t,i se misca, in suflet si lacra- mile nu se coboara In ochti totusT poetul national" IsT daduse toate silintile, facuse ce credea el ca, poate face maT bun pentru a raspunde asteptarilor ce se formasera, increderil ce se pusese in el. Cause le neiz-

CIntecele de vitejie ale lul Gheorghe Cosbuc 221 bindeT luf erad acestea :lipsa statornica de putere, de energie a talentuluT sail, placut, armonios, dulce cacT alt1 plaminT trebuiad pentru a scoate sälbatecul chiot al biruiatiT muncite ! si,apoT, deplina necu- no§tinta a luT, Instrainarea luT fata de eranul romin, care, el, biruise: marele proprietar Alecsandri nu era de sigur acela care putea vorbi In numele acestuT Oran si pe intelesul lut PuterealuT Cosbuc e insusirea MT de capetenie, o putere gramadital inclestata, care zbucneste in putine cuvinte zguduitoare sag care, deslantuita, ca in zugravirea stralucita a navalel luT Mihal In lupta de la CalugarenT, samana cu caderea prapastuitä a unel na- prasnice furtuni. Aceasta nu e nicT unpastor fidomo- dulind din fluierasul sentimental o serenada pentru stramosT, nicl un fin om de salon, un Innalt functionar literar care, cu toata constiinta insemnatatit sale, depune cununl de margele si for! de matasa pe groapa, bine spalata de singe, §i presarata cu nisip, a voini- cior. Nu, acesta e urmasul until sir de preog de sat de acolo de sus de supt munt6, undo e viata grea si unde a fost totdeauna muncà multa si lupta destula, acesta e un aspru teran cu sufletul de stInca. Cind ajtnge sä vorbeasca de trecutul mare, in sufietul WI care se deschide bate ca un larg vint de rnindrie, de salbateca bucurie, pare ca si el ar fi fostdintreaT hit Basarab batrinul, pastorul de oT" care a rapus pe Carol-Robert, stapinul teriT feudale, ca §i cum §i elar fi purtat arcul si sul4a §i spada pe urmele, sapate adinc de minia rasbunatoare, ale

222 0 hipta literarit luI *tefan 0 ale luI MihaI, strabuniI, de fapta ckora se Impktà§e§te cintind-o tare, limpede in auzul teriI intregI 0 a neamuluI intreg. lar, cind se coboara la luptele cele din urma, pe care le-at dus Ardelenil supt steagul AustrieI, Rominil de aicl supt flamura nea- muluI lor, supt liberul tricolor, el nu strigA in gesturl teatrale, precum ax face-oorIce tirgovet aprins prin Inchipuire, ci el, §tiind bine ce s'a putut petrece in sufletele, Impktite ae multe simtirT, ale unora ca clInsul, se opre0e induio§at papa la lacrAml 0, dud rasurA cintecul sn, el duce plinsori de doina, bocete de mama, suspine de tovara§l aI celor ce s'ag pierdut, 0 le a- mesteca Inteo simfonie mareata, spre mkirea simplilor satenI din neamul sall cari aU murit pentru tara, ur- mind Invataturile strähunilor. Aceasta face din cintecele de vitejie" ale WI Gheorghe Co§buc, cu imnurile liniOite 0 mindre, cu fragmentele din bronzul epopeiT, cu chemarea Innaintea noastra a mortilor ce tresalta de tunurile zileI de 10 MaiU, a- mintire a faptexlor cu urnakI verice, cu daioasele ravar 0 povestirl ale stitenilor ce Intreaba, de masa 0 spun de unele 0 de altele uitInd tocmaI ceiaee-I face marl Innaintea tuturor timpurilor, din tot acest bogat cuprins al celor o suta 0 citeva paginI cartea cea mal otelitoare de inimI pe care a scris-o un poet romin.

29 August 1901.

ZIARELE SI DEBUTUL TINERILOR SCRHTORI. Intre neajunsurile pe care de o bucata de vreme le fac cele mai rnulte ziare literaturii romanesti ei tiparul gratuit, imbielsugat, fara, control, fara, indreptari, fara conditiii rasplatit prin reclarna pe care-I pun la indemina oricaruf tinar care vrea sä ajunga rapede la o situatde iterara, sail care vrea sa-si capete pe aceastä cale mai lesnicioasa un nume pentru a-I intrebuinta apoi in alte directii, mai practice, ale vietii. Cutaretinar si-amintuit scoala. Scoala" inseamna, astäzi Universitatea sail macar liceul fara bacalaureat; e un semn de progres fata de trecut, cind ambitdosii filfiiail din aripile lor ciunge indata ce aveaO gimna- siul de patru clase intreg sat intrerupt prin constiinta ca sint pregatiti pentru viata, (dal' pe atunci elevil erall mai batriiori asa, Inuit, in ceia ce prive§te vrista, nu este deosebire).El vrea sä cugete, sa simtasi pentru altii, cari sa atle in acest chip. ca el cugetasi simte intr'un chip superior, asa incit orice am luminat trebMe sa se deprinda a-I 'Astra inumete In amintire. Va fi, IT zice el, un om de comicial& bdrbat de stint* poet, novelist, critic. O. dorinta, frunnoas& S'ar cuveni ca el sa se supuie acuma judecatg cuiva

224 0 luptä literarg care pricepe sail, dacd vrea sg fie cu totul sigur, sg aibg o hotarire Ma apel, a mal multor oamenT cari se pricep. Pentru aceasta nu e de nevoie sg batg la qa until judecator pe care nu-1 cunoaste §i de vederea ckuia se poate sfii :(lac& e un candidat pentru cariera omulul de §tiintd, TO poate intreba profesoriT, cari ad avut destula vreme sä-1vadd, la multe In- cerckl §i sg-1 pretuiascg terneinic§i.sigur. ET II vor spune sail cd, nu e chemat pentru lucrul §tiintific, lip- sindu-I rabdarea, spiritul de sistemg, logica dreaptd, simburele de originalitate, sad cd e potrivit numaT pentru anurnite cercetkI, dincolo de raza ckora ar cgdea in greqe1I §i s'ar compromite fatd, de oameniT serioqI,sail cd, e Inteadevk o putere deosebitg. In acest cas care e destul de rarcel d'intgid sfat ce i se va da de mice profesorcinstit §i. cu iubire fatd. de eleviT sal va fi sg se pregateasca §i. sg §tie mtepta. Un om flcut, o reputatie bine mezatg, un talent ce §i-a dat probele pot scrie 0 lucrurl mgrunte pe care de multe orl all datoria de a le scrie pentru a sem- nala ceva altora ce au mal mult rAgaz, pentru a Int- drepta ceva, pentru a Inlgtura ce nu se cuvine sä se creadg. Tinkul trebuie 0, se Infati§eze publicului, ca,- ruia-T e dator cu stimg, pentru a cdpgta §i el stimg din partea 14 cu o lucrare mare, bine ginditg, noug, stu- diatg multg vreme. El e un necunoscut care nu poate Teni cu polite si fituicT, precum IT e Inglduit aceluia care rgspunde cu valoarea sa recunoscutg; el, tIngrul, trebuie sg plgteascd, In aur strglucitor, bun §i greil, Dacd, Ins d. qcolarul ajuns liber vrea sg facg litera- turd In Intelesul restrIns al cuvIntuluT, el, care null

Ziarele 0 debutul tinerilor scriitorl 225 gase§te editor 0 n'are poate paring bogaV, mIndri de zgomotul ce-1 poate face flu! lor, are calea revistelor, a celor citeva reviste bune. Pe acest teren nimenT nu-I poate cere sg inceapg cu o mare poemg sag cu tin puternic roman. A indeplini frumuse-t,a e maT greil decit a ggsi unele adevazurI de pre maT mic: la adevgrurile acestea duce un drum drept, care e bine cunoscut si pe care-1 fad cu stgruin0 §i §tiind sg-g economise§tI puterile si sg te fere§t1 de ispita ipoteselor zgdarnice care te full, in prgpastie ;la frumos duc poted ascunse, multe de tot 0 nu-t1 e Inggduit, dacg vref sg-t,I rgmIie inteadevar numele 0 isprava, sg te strecurl unde altul si-a sin- gerat fata increngi, §i-a InOpat picioarele in spin! §i-a ciocnit genunchil de piatra goalg §i a fgcut cale. Aid nu se cere sg-t1fl mers poteca pang, la capat, pang sus, de unde se vgd largile orizonturT, unde ra- sufli aierul slobod 0 curat, unde razele de soare cg- end din recele cer albastru Ig pun cunung pe frunte; aid trebuie stt se vadg numaI ca gice§tI pe unde se merge.i orIce om cu experien0 vede Indatg din cea d'intgill proposiVe de prosg ce Innainteazg, din cel d'intait freamgt de versurl ce vreat sg, zboare, cg are Innaintea sa pe un ales. Nu e, de sigur, desgvIr§irea, siguranO, nu slut formele depline, ci Inca o stIngacie de adolescent, adesea foarte neplgcuta, dar ceia ce nu poate trece nerecunoscut, ceia ce te face sa Indemni 0 sa, lauzl, e avintul, puterea care cautg drum. CInd -V s'azis de profesor sail de critic cg n'al chemare, lasa poarta de arama de unde Incepe drumul §tiintil,pargseste paji§tea cu florile Innalte de

226 0 lupta literara unde Incepe prin zidul negru al arborilor ici si colo, pentru eine poate nemeri, suisul catre innaltdmi. .Aceasta nu e o infringere de care sa-t1fie rusinesi.pentru care sa, til nacaz acelul ce te-ar fi Invins si umilit: e rusine sa nu-ti fi facut datoria, sa nu-ti fi trait viata, sail fiirosit ca fiulrisipitorputerile pe care le-al avut In adevar, sa fi fost, inteun cuvint, din vina ta, maT putin decit ce-alfost chemat sa fii. Dar call spune cineva ca n'ai menire de invatat, sail de poet, sail de povestitor.sail de larnuritor al frumusetiT in literatura, si arta e ea si cum ti-ar spune un maestru de rnusica pe care 1-aTfi 'ntrebat in treacat, ca. n'ai glas sail ca degetele nu-ti sint potrivite pentru piano. Cata sa, fiu nurnaT un om cum se cadeceia ce poate orIcine e sanatos la minte si citI te vor cunoaste te vor lauda: nu e si. aceasta glorie ? Iar, daca ti s'a spus sa astepti, ai acum o datorie fata de tine. In sufletul tail zace un zeil care nu s'il, trezit Inca; nu-1 grabi, cad o picatura de untdelemn fierbinte din lampa ta nerabdatoareII va face salt destinda aripile si. sa fug& pentru totdeauna. Ceteste mult, calatoreste mult. Aduna cunosting despre lucruri si oamenl si, mai ales, aduna cunostintl despre tine. Lucreaza la desavirsirea ta Insati, ceia ce e opera de arta cea mai innalta la care se poate lucra.i, chid vel simti ea tiebuie, vorbeste, scrie! * Ce se intimpla Insa astazT, cu obiceiurile de usu- ratate ale tinerilor nostri, de o parte, si cu uritele na- ravuri de lene &i siretenie aleziarelor noastre. de alta ?

Ziarele 0 debutul tinerilor scriitorf 227

X a fost refusat sat amrnat la reviste, Y a fast In§tiintat de profesorul sat ca nu e Inca vremea sa se manifesto sat cg vremea aceasta nu va veni niciodata. El ma! Intreabg 0 pe altI profesorl, venerindu-I in tot felul,doar va stoarce o vorbg de politetg pe care el va preface-o neapgrat In articol de credinO, In dogma,. X va ataca o revista dupa, cealalta; daca va fi lipsit de inteligenta, el va ajunge la cutare ticaloasa foaie unde directoril" slut camera de o sama cu dinsul sat si maI putin Inzestrag 0 maT putin lu- minatf decit el;acolo va fi primit In triumf 0-0 va incepe cariera de scriitor romIn In acea taini0 de pgcate. Daca insa X va fi inteligent, el IV va zice :de ce a§ scrie la cea tlin urmg dintre reviste, cind pot scrie la cel d'intait dintre ziare, bucurindu-ma aicf de o publicitate cum n'o pot avea nicl aceia cari m'atl raspins pentru totdeauna sat pentru citäva vreme, care mi se pare mie prea lung& ? Si In adevgr poate ache. Ziarele noastre slut prea marl, cu mult prea marl, pentru numgrul, pentru timpul, pentru talentul, pentru harnicia 0 cuno§tinVle ziari- stilor no§tri. Ace§t1 factor! lasa In fiecare zi un deficit de hIrtie alba care trebuie totu§I Innegrita pang la ceasul aparitief. AtuncT, pentru a raspunde acestef nevof, se taie cu foarfeca, se traduce 0 se traduce Inca destul de prost sat se cauta cu nerabdare In corespondenta prosg de-a luI X, versurf de-ale In! Z, iar ochif redactorulul se umplu de lacrimie recuno§tintif cind intro darurile po§teT din acea zi se vede erudiOa amiculuT Y. Rapede la tipar, 0 peste citeva ceasurf

228 0 lupta, literara fericitul eA zic: nefericitul autor, X cel cu parul lung sail Y cel cu cautatura adinca, allplacerea de a se vedea tiparit,l, §i eI §thl cu mmndrie ca macar o parte din map cetitml al ziarulul vor primi In suflet ideile §i sentimentele lor sail macar ca. el vor §ti cum ca exista X sail Y. §i. apoI atina-se redactia la pachete recomandate din partea amicilor no§tri",cari vor ajunge sa, dea §i oie despre sanatatea sail despre planurile lor. Iar tiaristul, bucuros ca, a cktigat o um- plutura permanenta, va tipari cu sfinOnie, fire§te fara a mal face corectura la tipar, ceia ce §i pentru mulV autorI e indiferent§i se va aindi pe alaturea §i la folosul ce a adus partidulul atragmnd pe amicul" care poate fi, eine stie ?, cu diploma ce are, un om cu Insemnatate si un alegator, un orator, pretios. Multainig uniI, multamig §i cellalg; ba multárnit §i publicul, care socoate ca., cetind astfel de literatura §i §tiinta, poate sa, nu mal ceteasca revistele §i. cartile, care se vind ca vaI de capul lor, ca val de obrazul bieWor scriitorl, cari n'ail vrista §i firea luI X §1 Y. §i. totu§l ce bine ar fl daca In locul acestel IncurajarI demoralisatoare pentru tineril ce debuteaza, redactoriI fail, materie ar reproduce din reviste §i. mal ales din carV,care la cele maI multe ziare I§I lasa titlul la bibliografie §i pier cu foile netaiate... A§a, s'ar aduce un adevarat serviciu culturil acestal popor, caruia fiecare trebuie sa-I facern binele ce putem.

5 Septembre 1904.

SFIR§ITUL EXAMENELOR. 0 masura ministeriall a suprimat examenele la §colile secundare ale StatuluT. Examen Inseamna cercetare, proba de §tiinta prin IntrebarT pUse la Intimplare sag prin compositiT asupra unor subiecte alese la intImplare. Chinesil, popor vechia, civilisat §i cuminte, le ail pentru §colarl, le aa pentru oamenT Invristä, chiar pang, ce eI intra printr'un examen caruia noT II zicem concurs in rindul drega- torilor StatuluT, adeca al oamenilor cari pot fi obraznicl fata de aceia cari lucreaza mal mult decit dIn§il pentru ca sa, fie mult mal putin rasplatitl. Pentru examene mil §i mil de copiT, miT si mil de oamenT tinerT §i de oamenI maT batrInT Invata cu grea atitea litere §i se cufunda In cetirea IntelepciuniI, adunata In strapic de multe volume, a timpurilor trecute, bune §i sfinte. Pentru examen aceia§l nevristnicl §i vristnicl au purtare bun& §i maniere alese, pentru a capata o diploma ca nu bat pe tatal lor §i null §terg nasul cu degetele §i pentru a schimba aceasta diploma cu o leaf& Fara sa fi cunoscut pe Chinesl, EuropeniT ail ajuns §i eT la parerea ca un examen, un concurs shit lucrurl foarte folositoare, §i le al La eI insa examenele

230 0 lupta literara,

ad §i. un alt rost, foarte Insemnat §i folositor societAiT. Chinesul cauta, sa tread, numaT la examene pentru a putea minca fara, sä faca nimic; Europeanul cauta sa, treaca examenul §i sä intreaca pe acei ce-1 trec Impreunä cu dinsul. El, omul alb, e ambiOos, pe cind omul galben e numai practic §i, altfel, cumpatat In socotelile lui practice. In Europa, de la §epte ani se deprinde omul a se crede mai mult qecit aceia in mijlocul carora traieste,§iperitru aceasta ce mijloc ar putea fi mai potrivitdecit examenul Intait, con- cursul pe urma ? Pan& acum avuram §i nol parte de examene... Pana mai daunazi le visam Inca,ell, elev bun", precum visam caderea de pe o ripa sad cinele negru care ma urmaria cu gura cascata. Pe vremea cind cule- geam in §coala o invatatura care valora a zecea parte din silintile §i suferintile mele, erat doua examene in fiecare an: unul de bang §i unul de vara. Trebuia sa, Oil !DMA tot ce s'a predat In patru luni, apoi tot ce s'a predat in noua. Sa §tiT tot In amanunte, si nu sa se vada ce ai folosit din toate amanuntele ces'ag. coborIt In sufletul tag de copil, ce a Minas statornic si ve§nic legat de flinta ta. Ti se cerea, nu sa se vada cä ai ajuns, ci sa faci din no1 tot drumul greg prin care ajunsese§i la scop, la .0110.. Te InvAal astfel cu chinul si cu durerea. Paginile mizgalite ale manualului se luag iarasi In cercetare una cite una. UniT profesorT 'Hag mai buni gi cereag numai faptele, materialul in orice forma; aceia qtiaft sag stiag ceva. Dar eradin bielpg §i profesorul care qiu §tia nimic, §i ce putea face bietul om, cum

Sfir§itul examenelor 231 putea sa tie..., sa treaca el examenul decit Indatorin- du-te sa spul intocmat ceia ce el urma, gray, cu degetul pe carte ? Unit invatail, adevarat si cinstit, pentru examen, si erall astfel inteligente frumoase care slabiail pentru toata viata, strivite; erail trupurt vioaie si sänatoase care se chinuiail §i.imbatriniat oarecum innainte de maturitate pentruca, hraniailsilintile peste fire ale sufletulut chinuit. Cel mat multl intrebuintall, In razboiul fara armistitil dintre profesor §i. elev, stratageme, §ireclicurt de razbohl: fiindca era o ispitire a noro- culul,profesorit dadead sa se faca bilete,cuprinzind capitole din materie, intrebarl, §i. §colarit trageail fiecare un bilet, doua, ca la Italiencele cu papagall sail cu §oarect albt. Cel virtuo§l aveati o zguduire in tot trupul cind apropial mina, citya timp nesigurk tre- muratoare, de maldarele de hirtiute. Cet multt insa erat indraznett, si privirile lor cercetail cu multa luare aminte aceiast sort! de hirtie alba: cacl scriitorul bi- letelor intrebuinta mat multe felurt de. hirtie,foarte asamanatoare de ditfel Intro ele, sail et taiail in cite doua sail trel feluff hirtia liniata, §i eine §tia me§te- sugul lua cu siguranta o intrebare din partea materiel pe care o pregatise. Siguranta deplina insa fata de tot examenul n'o avea nimenl. cet bunt Inca mat putin decit ceIlalti. Cinetie ce punct special rasare in mintea profesorulut, eine stie ce mat intreaba delegatul care fl into- varaseqte ? Cine §tie ce confusie, ce oprire In loc se poate petrecein mintea impovarata, indopata atita vreme §i pe care acum o fulgera frica, paralisind-o ?

232 0 luptg literarg

Elevul lenes nu mal vorbesc de rasfatatul, trufasul elev cu staruing care e, in hainele luI noua noutesi asa de scumpe, de cele maT multe orl crisalida marilor canaliI,elevul lenes innainta une orl dintr'o saritural Impins de noroc; elevul bun, mal ales elevul staruitor, solid, dar farg strglucire, bgiatul de la sate, dadea adesea Indgrgt,i mal bine decit orlcul IT mergea cutaruI fel de tirgoveg, deprinsT de acasg a se amesteca. In toate si a spune la Intimplare cuvinte care poate se prind. De aid venia zguduirea acelet convingerT ca orIce snit& cinstitg ajunge o tintg bine aleasg, care trebuie sa patrunda Inca din eel d'intaig anI de constiinta in mintea tuturora sisa fieputernica temelie a uneI vietl da societate sanatoasa, de unde vine apol puterea si mgrirea unul popor.i, iarasl, de aid venia parerea, primejdioasg, disolvanta, ca lucrurile se Invata, nu pentru a se sti, nu pentru a se intrebuinta,ci pentru a se arata, pentru a se specula o clipg si a se uita pe urmg. Caruia dintre ceT maT bunt scolarI i-a parut vreo-data rag In adevar, clnd a vgzut ca pierde, dteva zile dupg ce car patase nota frumoasg i gradul Innalt In clasificatie, cunostinta materiel, adeca rodul unul an Intreg de muncg ? AstazI examenul s'a dus; invatamintulul secundar i s'a tgiat coada chinezeascai 1 s'a luat nasturele de cristalcolorat. Aceasta este un binesi poatefi un foarte mare bine, dar numaI atuncI chid profesoril vor fi convin0 de scopul nog. al InvatamintuluT, care e sa ajute pe copiT cu toatg iubirea, sa-I crute pe cIt se poatei sa-1 pregateasca, despretuind formele, scoarta ce nu hraneste, pentru stapinirea asupra vieiT 0 Intro- buintarea rodnica a cunostintilor clstigate,-0 pastrate. 19 Septembre 1904

REGELE LA IASI'.

Regele RomanieT a intrat In triumf la IasT, Scaunul cel vechid al Domniel moldovenesti, care a trecut a- supra-I in opera mare si sfinta, inceputa la 1859, de intregire politica a neamulul romanesc, intreg de mult cu sufletul. Cel ce vor fi fost de fa0 vorfistiind acum sa povesteasca despre mare-We serbari ce s'ati desfasurat acolo. Ministril, deputAil, senatoril, Innal#1 functionarT, fruntasif politici,codasiT aceleiasfpolitici,poftig si gazduitl, ca unil ce stall in rindurile d'intähl ale po- poruluT nostru, ad vazut si pot sa spuiecit IT taie capulpe uniT mai mult, pe alOT mai put,in, pe atiVa fracuit,1 din zilele marl, de loc despre cele ce all vazut, intelessi simOt. Not c'estialalti, plevusca sco- lilor si scrisului romanesc, am_ cetit cu nerabdare, cu mindrie, cu induiosare prosa descriptiva pe care co- respondenOT evrei al ziarelor din Bucuresti all trimes-o cu aCest stralucit prilej. Prosa era cum putea sa, fie, dar avem puterea de a face transparent acest val grosolan si de a vedea cu inima aceia ce a fost. Deci printre rindurT de multdme deasa, a carif viata intreaga se gramadia in ochiT lacorni, aprinsl, alaiul

234 0 lupt& literar& regal a trecut, In sunet de musicii bubuit de tunurl, strAlucind din aurul bogat al podoabelor si din oOlul sever al armelor. El a strAbAtut vechile strade rein- noite, a intrat In vechile biserici reparate, a inviat marele oras mort altrecutului nostru. LTrnbrele ne- mingiiate ale strAmosilor incununaV s'ag potolit o clip& In durerea lor de instrAinarei supt pietrele prguite ale vechilor morminte a trecut ca un fior de via0, zguduindu-le. Regele a intrat ca un adevArat triumfMor. El nu se luptase cu dusmaniieri1i nu aducea rArasite de osti supt steaguri rupte, Incununate de gloriacelei mai mail jertfece se poate lace pentru neam. Cea- surile acelea de lupt& grea aü fost de mult,i ele pot fi iarAsi numal la chemarea celor mai puternicesi neinlAturate nevoii primejdii, end Durnnezeul rAs- bunArii si al dreptMil smulge sAbble cele mai cu in- Olepciune pazite. CarolI-hl,cel d'int6it rege al Ro- mAnieT unite, Invinsese Intfun rAzbohl mal greil pentru dinsul decit multe altele icIstigase o biruirrtA mai rodnicA decIt cutare izhind& de trufie zAdarnicA asupra strAinului. Bucuria cu care a fost primit astAzi marturiseste cl el a cucerit Impotrivirile cele mai IndA- -ratnice, cl a IncAlzit sufletele cele mai red, cA, a dat viat& inimilor celor mai amort;itei c& a impusrIti- duialä destrAbAlaril color mai Indr&zne0. Prin puterea uneT demnitAti IrnparAtesti, a unel nepArteniri neclin- tite, a unei desAvirsite jertfiri a tuturor jignirilor, el a ridicat Coroana de Otel la acea innAlVme senin& unde nimic n'o poate Innegura si a fAcut dintfInsa

Regele la last 235

semnul vazut al legaturit tutUror celor de aice, semnul vazut al viitorulut celor de aiurea. Cact Imt aduc aminte de o alta primire, acum septe- sprezece ant, care va raminea ca .o pata pentru tott aceia, din asa-numita opositie" si. din guvern", cari all stiut, prin pacatosia unora si nemernicia altora. s'o pregateasca Suveranulut In care totdeauna, la orIce popor luminat si cumibte, se Intrupeaza Patria. Regele venia In 1887 ca sä sfinteasca Mitropolia. Pentru a treia oar& Iasul 11 vedea ca rege, dupa ce-1 cunoscuse de mult ca print tInar. Nicio miscare din inima. nu vestia momentul istoric. Gazetele prost scrise ale liberalilor repetau pentru nu still a cIta oara frasele de ghiata ale tipiculut, ce pareati scoase dintr'un manual de corespondenta. Profesorit nostri IsT faceaü lectiile ca de obiceit,si nu ni se &idea alta pregatire (pe atund Inca,sufletulscolarilor nu era recunoscut oficial)cleat, Impartirea pustilorstricate pe care trebuia sa le presintam, draga. Doamne, latre- cerea Suveranulut. La Universitate, acelast lucru ca si la Heel Ba Inca s'at gasit de acolo citiva generost protesort, cu mintea Plina Inca de amintirt revolutio- nare parisiene,cari au Indemnat, printr'un manifest tiparit, iscalitsilipit pe strade, pe cetatenit", stti- dent,1 si nestudeng, at Iasulut sa se dea inlaturt innaintea Regelut care sprijine pe Ion Bratianu Impo- triva vointif terit".Ziarele conservatoare aveail si mat patina paza la gull,. Cu pustile la umar, am vazut trecInd alaiul pe linga poarta vechit Academit Mihailene. Erall mult1 asistent,1

236 0 lupta literara red si nerespectuosl. Regele privia Innainte, deprins cu astfel de oameni. Penajele albe ale jandarmior ea- cari-T urmaa trasura, se pierdeail acum catre cladirea puternica a OteluluI Traiani tropotele, fosnetele, zinganitul se indepartan, dind ca o zguduitura se Mai In mulVme. Call se &Aura Innapol speriat,I, muAimea avu un freamat de mirare spaimIntata, porVle scorn se deschisera supt apasarea ei subitä : trasura regal& se oprise. Peste citeva minute, ca sa, ni putem forma, o buna educAie cetAeneasca, aflam ce fusese : opo- sitia" aruncase cu mere stricate asupra cortegiulul ce cuprindea pe Suveran. Si, peste citeva zile, de la fe- restile liceuluT, vazuram, Intfo rece si trista dimineW, aceiae trasura mergind rapede spre gar& far& alta, In- tovarasire decit a garde si a nnor golanl cinicl, cari IlAelegeam bine supt ce impuls gitlian strigind: ura"! Potrivit cu aceste exemple, peste vre-o dol ani stu- dentiT UniversitAil cari se lnvredniciall de cinstea visite regaleacum Regele presinta Iaior pe mosteni- torul sal In Domnie uitail sal!scoata Vgara din gurai palaria din cap la apropierea Suveranulut

*Astazi aceasta era e Inchisa, i triumful RegeluT e desavirsit tocmaT acolo unde a trebuit odata ca el sa se Infasure cu maT mult despr4 Dar venirea Regele In last mal are un Inteles, care vorbeste tuturor inimilor romänestI. Iasul e locuit pe tref sferturT de Eyre. Bogatia, viAa, miscarea lul e a lor. Flacara zionismului s'a aprinssi arde maT puternic acolo. NoT avem In IasT numat doua,

Regele la la* 237 lucrurf: §colile, care sint aqa 0 aqa, 0 bisericile, ce nu-§I gäsesc lesne parechea aiurea. §i Regele Romanief vine in Capita la pingarita de murdara viW, de afacerf a until' alt neam, nu pentru a vedea Inca odatä aceastä viata modern& a celeT de a doua Capita le".El vine din TinuturT adevarat romane§tf, strabate stradele unde sä nädajduim ca al no§tri vor fi avut macar locurile din fa0, 0 merge sa sfint,easca biserici InnaAate din nog supt Domnia lul. El asculta slujba cre§tina, slujba romaneasca, pe locul unde aceia§T slujba, a fost ascultata de stralu- citulsat( Innainta§ Vasile Lupu, ctitorul Trel-Ierar- hilor, de maretul strabun $tefan-cel-Mare, care a cladit Tate() zi dui:4 biruh0 biserica StIntuluI Nicolae, ar- hierarhul 0 facatorul de minunr. §i. Inca oda-0, prinosul de recuno§tin0 al celuT d'intait rege al Ro- mania unite" s'a Innaltat In cuvinte calduroase, ca o mireazmä bine primal, catre sufletele veghetoare ale stramosilor. Prin aceste acte §i cuvinte trecutul 0 presentul hostru se leaga iar641, nedesparOte, Inna- intea strainuluf pagin 0 duman. Da, orldt s'ar scurge la noT valul necurat alvi- natorilor de ci§tig, pamIntul e al nostru, cad noi am arat 0 am luptat cu el, cad noT am sämänat inel bobul /Anil de toate zilele §isfintele oase ale osta- Olor no§tri mortf pentru tarA. §i vIntul va lua odata innainte pleava pe care el a adus-o, iar noT, noI vom ramInea Inrädacinag In glie! 10 Octombre 1904.

0 CARTE A LUI I. RUSU SIRIANU. 0 brosurl despre Sf. Nicolae din Iasi.

Redactorul'I ribuneldin Arad, d.I. Rusu-Sirianu, da Rominilor o carte foarte folositoare. In aceasta carte, intitulata Rorninii din Statul ungar (334 pp. In 8°, Bucure§ti. tip. Vointa NAionala"), se cuprinde Intait o statistica bogata §i. precisa care la- mure§te indata pe ori§icine asupra numärului, situa- tiel §i desvoltariT Rominilor de peste mung. Mai departe, datele sint lamurite prin privirl generale si din ele se scot Indrumarl pentru activitatea ce s'ar potrivi maT bine cu starea §i. insusirile acelor carire- presinta supt stapinirea ungureasca neamul nostru. Un spirit cuminte, o caldura patriotica discreta, fara esclamaiT, oftarT sat provocAil copilare§ti, care totdeauna stria, maT mutt decit folosesc (daca macar folosesc, fie §i. in cea mai slab& masura), se desface din aceasta opera de orientare §i recunoa§tere, care sose§te tocmal la timpul sat. Autorul arata o deplina, incredere In viitorul Rominilor ardeleni§i.ungurenT, dar aceasta incredere nu vine din dorinWe§i.spe- ranOle luT, ci reiese din dovezile de fapt,din cons- tatarile prin citre pe care le-a adus innainte. E drept ca, pierdem pe Incetul pe innaintaqii rataciV prin Ti- nuturl din care n'all fost in stare sainlature pe vechil

0 carte a luT I. Rusn Siriann 239 locuitorT (precum In Ugocia, In Bereg, in Clanad, cu toate ca odinioara erail si VoevozT aT Rominilor ugo- cenT si beregenT), e drept iarAsT caUnguriT stapinT TO fac toata datoria fap. de neamul nostru, cautind sä impuie maghiarisarea §i ca, astazI chiar, legea §colara noua a luT Berzeviczy sperie nationalitatile cu stricarea §i. disparitia §colilor confesionale, care dari Rominilor carte romaneasca. Dar, in schimb, tot noT ne pastram maT bine, tot nol cucerim maT mult, ma nesprijinig de nimeni cum sintem, tot not avern cea maT buna sanatate, cea mg rapede fnmultire si aducem din sttracia noastra cele maT marl jertfe pentru bisericile.§colile§i. bancile noastre. In ceT din urma anT, Rominil de peste Car- pat1 ail facut doua lucrurT de cea maT mare insemnatate: organisindu-se pentru ajutorul banesc intro sine §i cucerind orme, dintre care ail astazt cincT in mina lor,§i. eT progreseaza necurmat §i in atitea altele. Romanisarea, in margenile in care se face, aduce numal folos. De multe on ea vine din incuscrirT, a§a incit acel ce vorbe§te romaneste are §i.singe romanesc. Pe cind maghiarisarea, a§a cum oTrite leg Un- guril, e o mare primejdie pen trusufletul lor, pentru flinta psihica a neamuluT: cad trebuie o puternica majoritate a elementuluT curat(lanoTceltraco- romano-slav) pentru ca deosebirile de cugetare simtire, caracterul particular care indreptate§teexis- tenta ca popor, sa, se pastreze. Un amanunt neexact: d. Rusu-Sirianu crede ca un nurne de sat mixt sal fost mixt care are un inteles In ungure§te §i in forma romaneasa, analoaga, un altul,, a fost intaill unguresc, §i. adeca un nume impus de Stat. In vechile timpurl, asttel de impunerl nu se facearl ca astazT. Si e foarte cu putinta ca forma ro-

240 0 lupta literara

mar:tease& cu In Oles sä fie mal veche, iar UnguriTsg fi facut ca Francesil In Algeria, prefaclnd numirea strain& In alta cu sens In limba lor (de ex.:Ued-el- Arus = Rivire de la Rousse, In Algeria; cf., In Ardeal, Pic li§a = Poklos, In ung. pokol, iad). La sfir§it,autorul arm& din nod credin0 sa ca politica de pasivitate a Romlnilor trebuie pärasita. Ed opun acestel convingerl convingerea mea de maT innainte. Se poate ba e aproape sigur ca In comi- tate, al caror rost politic e mare In Ungaria, lupta Rominilor sa dea roade, tacindu-T sa aiba o larga parte In conducerea lor, dar In Budapesta, In Par la- mentul de acolo, nu se poate folosi nimic, cad In lupta nationalä neaparata Unguril nu pot face con- cesil, cum nu le putem face nol.

Cu prilejul sfiAirif stralucite bisericT a TreT-Ierar- hilor din IasT, facuta de Vasile Lupu, §i a armoni- oasel cladirl, datorite lul §tefan-cel-Mare, a Sf. Nicolae din acela§T ora§, Administra.tia CaseT BisericiT a publicat o eleganta brosura cu titlul: Citeva cuvinte asupra bisericilor Sfintul Nicolae Domnesci Trei-Ierark (Carol Göbl, 1904). Partea lstorica e de d. Al. Lapëdatu: con- cisa, sigura, si interesanta, ea face toatä cinstea autorulut Partea arhitectonica, e tradusa, relatradusa, (gasestI expresiT ca vusurT mulurate" !") dupa note ale d-luT Lecomte du Nody, restauratorul celor &IA sfinte laca§urT. Din ea se vde, nu numal ca d-sa nu e un scriitor si un om de stiinta, dar Iuca, si aceia ca ideile ce-§T face despre cladirile pe care le-a reparat sail re- zidit nu sInt de loc dare: d-sa nu e cItusr de puOn lamurit asupra curentulul artistic din care vin Sf.

Rusu §irianu 241

Nicolae cel domnesc si TreT-Ierarhil, asupra modelelor, antecedentelor, asupra mesterilor si valoriT de originalitate a acestor opere de arhitecturä. In curind voit avea prilejul sa, mat aceasta maT pe larg Intfo Istorie a arteT bisericestf la Romin1"1, pe care o am In lucru. 10 Octombre 1904.

1 Ail iesit studiile despre arhitecturi si picturti, apärute In ConvorbirI literare" si reproduse In Negotul si mestesugurile In trecutul romAnesc", BucurestI, Minerva, 1906.

CUM S'AU RESTAURAT VECHILE MONUMENTE ?

Cind am inceput via0 noastr& moderra, acum vreo §eptezecT de ant, aveam in minile noastre o scumpA §i bogat& mo§tenire a trecutuluT. Pe ling& puterea de road& a until pamint pregAtit pentru marea culturA a grinelor, curA0t, dar nu stors, pe ling& minunatele virtutl de räbdare, de supunere, de härnicie §i de cinste ale teränimiT, ce alcAtuia cu mult cea maT mare parte din popora-0a, t,,eriT,aveam traditiT sänitoase, aveam caractere neinduplecate In simplicitatea lor smerità, aveam IndreptarT culturale, vechT legaturl care Men- serä nespus de mult bine, aveam a§eztiminte care in curs de maT multe veacurl se dovedisera, desavir§it binefäcätoare §i aveam, in sfir§it, o stralucita imbiel- §ugare de monumente istorice. Toate aceste insu§irT erat numaT ale noastre, intre popoarele balcanice de care ne desp&r0a Dunärea si ne unia atirnarea de ImpärAia turceascä. Vecinil slay!§ichiar gred nu avuse norocul de a 'Astra macar unul din aceste innalte elemente ale vie.OT unuT popor, neaparat si ale vietil until popor modern. Dac& luam din Apus Cons- titt4ie, parlament, mode de imbräckninte, cafenele- concert, otelurT cu chelnerT in frac, rèstaurante cu mincArl strAine, industrie cu capitalurile Germanilor,

Cum s'ail restaurat vechile monumente ? 243

Belgienilor, Englesilor sati Americanilor, picturä impre- sionista, literaturg, decadentg,, pornografie suptire, zile de primire, ceaiurl cu pesmetTi mofturl, cluburf politice, livrele care se vad §icare nu se vg,d, care se poarta pe trup de oamenT ce stall pe capra, si care se poarta pe suflet de oamenl ce stall InjilturT §i faetoane, dacg,, va sg, zicà, luam aceste lucruri toate, puteam fisigurl cg a doua zi dupg, liberarea" lor adecg, dupg, ce RusiT vor fi deschis portitagàinà- riel TurcululveciniT, iubiib §i ale§iT no§tri vecint le vor avea pe toate. Pang, la armata de sistem german, §i pe aceia. Ase- menea lucrurl sint marfg, de import pe care fabri- cantil eel mail al Europel civilisate le raspindese cu o darnicie nespusii,al carob nobil motiv ecistigul, impartg§irealaroada munciT tergnestT pe intinse cimpil, care se face la \dreapta si la stingaDunariT. Asa cum am ajuns nob, §i nu maT putin Bulgarul care ni bate gräniceril, Sirbulcare-sl spinteca. regil §i dg, la cap reginelor, Grecul care iea Constantinopolul cu articole de gazetà, pot ajunge mine toate rasele galbene, rosiT, verzT, negro, pestrite ale pamintului. Nu ne putem mindri cu civilisaia pe care am plätit-o, ci numal cu aceia pe care am intemeiat-o. Aceia era insg: ea stätea inchegatg, in piatra, in cgrämida mangstirilor si bisericilor, pe lemnul icoa- nelor, in adincurile sculptate ale odgjdiilor. Ea se des- fgcea ca o mireazma rarg, din buna viatl, de familie, din asezamintele adevärat democraticei binefacatoare care puneall pe Domn la indämina orIcuI, ca un izvor de dreptate si de mingliere, ea vorbia din rindurile

244 0 lupta, literara cartilor umile facute pentru totI intr'o limba neschim- bata In desavir§irea a Si ce-am facut noI cu aceste comorI ? Le-am risipit In vint ca un lucru netrebnic §i ne-am bucurat strapie de hida salbatãcie ce savir§iam. Monumentele, ca unele ce apasa, grea pe pämint §i fac multa, umbra pe dinsul, erad mal gred de jertfit pe altarul civilisatiel cu stampila de provenienta eu- ropeand.i In privinta lor am facut Ins& destule pacate, §i nu e vina noastra ca, n'am facut mal multe.

Unul din pacatele marl e ca, le-am läsat pe unele sa se darime, iarcellalt ca am restaurat pe acelea care nu se därimad de la sine. Inaugurarea a doua monumente restaurate" fraI da prilej sa, spun clteva cuvinte despre acest fel de activitate, care costa mult (2.000.000 pentru TreMerarchl, peste jumatate de milion pentru Sf. Nicolae cel domnesc; Dumnezeu §tie cit pentru manastirea de Arge§ §i tot el va §ti cit pentru Mitropolia din Tirgovi§te) §i pagube§te cel putin pe atita. De pe la 1855, de la razboiul CrimeiT, nu ne-am mal ingrijit de biserici §i manastirf decit Intru atita ca urmariam Indeplinirea acelel nevoI financiare §i nationale care era secularisarea veniturilor lor, luarea acestor veniturI pe sama Statulut Trebuiesa adaug ca, Insufietit de cele maI bune intentiI, Guvernul muntean al lul Voda, Stirbel Incepuse, cu me§terI din taxa, cea d'intaid campanie de restaurarI, cu resultate vrednice de plIns. A§a, am pierdut atita din frumuseta Tis- maneI §i a DealuluT, asa am pierdut cu totul Bistrita olteana.

Cum s'ail restaurat vechile monumente ? 245

Deci ruina ramase stapina pe cladirile sfinte, de la 1853 innainte. Cind se secularisara manastirile Inchi- nate si. calugaril greci plecara, ruina lucra si mai bine In pusthl. Peste vre-o douazeci de ani veni razboiul si con- stiiiAa de mindrie pe care o aduse. Incepuram sa ne credem cel mai bogat neam din lume, o tara cu avutii nesecate. Ne gindiam ce s'ar-mai putea face din ele. atunci ne amintiram de manastiri si biserici. Nu le cunosteam cad Oa, astäzi nu este o singura carte despre ele , nu le preOiam cu inima caci abia acum evlavia pentru trecutul nostru Incepe a licari in simtirea unora , nu le intelegeam ca fru- musetA , caci abia astazi intelegem ca este o fru- muse0 in afara de moda Parisului, Berlinului si Wend; dar totusi voiam- sa le restauram. Porniam de laimul din cele mai rele sentimente ale unui popor, trufia. Cu dinsa veniam insa ciudata Irnpärechere, care se lamureste numai prin anumite vechi cusururi bo- ierestinelncrederea In noi insine. Cine dintre noi ar putea restaura, eine ar putea Inv5.0, macar sa Testa- ureze ? Pentru a pune in lumina noua arta nat.ionalä, ni trebuia, neaparat, un strain. A fost d. Lecomte de Notiy; putea fi altul. Nu e vorba de nume, ci de sistem, A restaura un monument istoric nu Inseamna a-I face din nog. Nu inseamna a-I cirpi. Nu inseamnä a-I lndrepta. Nu Inseamna a-1 completa". Nu inseamna mai ales a-I darima. Ce s'ar zice oare de Greci daca ar da in antreprisä unui diplomat al scolii francese din Atena recladirea Partenonului, sag de Italieni

246 0 luptA literarA dac g.ar dispune ca un American sA completeze Forul ? La noi a§a s'a fAcut. SA nu se supere nimeni, cAcT e afa. Bisericile all fost rase pAnA la pämint, pAnA, la- temelie, ba la unele s'a fAcut 0 altA temelie. Anumite clAdiri, zidite cinstit, In vremuri simple §i proaste §i sArace, ail fost date jos cu dinamitA. Pietrele de mormint lucru sfint pentru toate popoarele all fost scoase gi zvirlite afarA In ploaie,fall, un gopron de- asupra lor, ca la Tirgovi§te. Pisaniile amintitoare ale ctitorilor s'all dat in lAturi ca netrebnice: §i. astfel s'a . fAcut cu piatra ce pomene§te pe Stefan-cel-Mare. Po- doabele atit de venerabile ale IntAilor me§teri, ail fost contrafieute, lAsindu-se ca originalele sa zacA intea odaie oarecare sail supt ploiosul cer al lul Dumnezeit Zugraveala veche a perit §i a fost imitatl numai dui:4 alte procedArl 0 pierind cu totul caracterul impungtor al vechimil. Farmecul pe care-I lasA atita via0, ome- neascä ce se strecoarl Intro patru pAreq s'a imprA§tiat. Cind §i Orna mormintelor a fost rAscolitA, fara preot, Ma slujbl, Mira cinste, duhul bun al trecutului care ne ocrote§te§i. ne Indeamna a zburat din lAca§urile pingArite.

Aceasta s'a fAcut; ce se poate faceastAzi ? CAci niclun cuvint n'ar fi prea tare -dacti, am ramtnea in vechea ratacire. 24 Octombre 1904.

CUM S'AR CUVENI SA SE INGRIJEASCA MONUMENTELE ISTORICE ?

Un monument istoric cuprinde in sine mai multe lucrurT: un mestesug de a cladi care nu se maT obis- nueste, o frumusel-IA care nu se mal poate Indeplini si,pe lInga acestea, o suma, maT mare sail mar mica, de amintiri, luptinci, traind Intre acele zidur1 saA Intre pAreta aceia. Pe arhitect 11 intereseaza mal ales liniile FlilegAtura lor:luf poate sA-T par& ra.ii cA ele n'ati fost maT bine alese saA potrivite In cutare privinta; pe privitorul obisnuit 11 chiamai..1 Induioseaza toate aceste elemente la un loc: farmecul frumosuluT, al ne- obisnuituluT, al trecutului se amesteca, pentru el lute() singura simtdre care null mal afla pArechea. Pentru dInsul o astfel de clAdire se innalta ca o Inviere a mortilor. Orice monument istoric e asa de scump, tacit trebuie pAstrat, facindu-se jertfe mal marl decit pentru o nevoie de toatezilele a timpuluT nostru, cad prin el capAtam o parere mai puternica despre vechimea, despre faptele, despre drepturilei datoriile noastre. Trebuie sa-1 pastrAm, platind a3tfeli ce se cuvine aceluT departat Intemeietor, a carul muncl a slujitsi ea ca sA ne pAstreze de sine statatoris't luminag.

248 0 luptg literarg

Sintem tinutT sa.-1 Impiedecgm sg se dgrime. Piatra care cade sg fie prinsg InnapoI, cea care a cgzut si nu maI este, sg nu fie Inlocuitg prin alta, chiar Intru toate asemenea, decit atuncT chid lipsa el ar pune In primejdie trainicia clIdirit; cad un colt, atins de ruing spune maI mult declt o Innoire scInteind de aur sag Innalbind de var proaspgt. Cind o zugraveala noug pe un strat de tencuialg adausg acopere -vechI chipurl ce nu se maI vgd, dar pot sg iasä la ivealg, dartmin- du-se ce s'a a§ternut asupra lor,e foarte gingas sg se hotgrasca dacg zugrgveala veche trebuie chematg la viatg prin nimicirea celellalte. Cea noug poate fi maT frumoasg, maI caracteristicg. OrIcum, ea trebuie pastrata pe deplin In reproducerT fotografice. Pentru ca sà, se aibg acuma exemple, nu era nicI un motiv sg se jertfeascg zidnl de Imprejmuire al mg- nästiril de la Arge§, sa se dea la ptimint tot ce incunjura biserica, ce rgsare acum asa de ciudat, ca un lucru vesnic neisprgvit, ca o minune cazutg din cer In mijlocul intinselor locurl goale. Nu era nicIo nevoie, dar micIo nevoie, sg se nimiceascg puternicul turn de la poarta TreI-Ierarhilor din Ias1, numaI pentru cuvintul cg n'ar fi fost frumos sail n'ar fi pästrat In In- tregime vechea infgtisare, atuncI chid atitea IntImplarl din viata MoldoveI vechb erat legate de dinsul, atuncT dind ochil tuturora erag deprin§T sg-1 caute In mijlocul coperemintelor invglmg§ite ale ScaunuluT Domnief mol- dovenest,T. Solida Mitropolie din Tirgovi§te n'avea nicTun pgcat care sg reclame neapgrat desgvirsita el radere pentru ca In locu-T sg se dureze pe Incetul, cu multg cheltuiala §i fara nicTo pietate fat:a de trecutul 1;eriT §i fatg de sfintenia religieT, o bisericg, bizanting noug,

Cum ar trebui Ingrijite monumentele istorice ?249

alcatuita altfel, intr'un chip care ar corespunde, dupa judecata architectuluT,celeX mal vechT infati§arl a -acesteT bisericT.Si a§a maT departe pang la sfir§it, -cad §irul pacatelor taptuite, cu arhitect strain saii farg dinsul, e foarte lung, din clipa cind ne-am simtit modernY, papa astazT. Bed, Inca odatg, monumentele vechi trebuie tinute In picioare. intarite si aparate bine. Frumosul §i scumpul lucru care se chiama restaurare §i inseamna la noT altceva decit interile cu socotealg, la hotarire §i la ban nu ni este de nevoie. Sintem datorT sg men- tinem, nu sa cirpim, nu sa facem la loc, nu sg Innoim, sa inchipuim si sg, cream. OrIcinee slobod sà faca o clädire noul in stil vechit, dar sa, nu fie ingaduit a o ridica pe locul, pe ruinele unuT vechig monument al twit

Pentru (2, mentinea cit mal este vreme vechile monumente, trebuie sa le stim insa cite sint, undo sint §i in ce stare adevarata se aflä, trebuie a li pratui tuturora valoarea de frumuseta si vechime. Avem ne- -voie de un inventarit Intreg, adevarat, competent al bogatiilor de arta veche ce cuprinde tara. Fara acest mijloc de orientare, se va face §i de acum innainte gresala de a alerga acolo unde ruina era maT putin amenintAtoare §i unde erag maT putine lucrarT vrednice de a fi mintuite, pe cind alaturl o zidire mult mai pretioasä prin virsta §i insu§irile eT cadea la pamint sail era Inlaturata de cutare primar salbatec, de cutare mahalagiT lacomT cari (ca la Sf. Constantin din Tirgovi§te)ar dori sa vada un morman de caramizT in locul bisericil unde nu se maT sluje§te, pentru ca

250 0 luptg literarg,

sa cumpere ieften locul 0 sit faca Vinzarea materia- lelor puternice ale vechimil. Avem o comisiune a monumentelor istorice. Din ea face parte unul dintre eel maI buril gospodarl din tara, d. loan Kalinderu, care e omul socotelilor sigure 0 con§tiincioase, 0 clteva persoane speciale care nu fac absolut nimic. LInga aceasta comisiune este Casa Bi- sericil, care e administratoarea Ingrijita a tuturor averilor biserice01 din Romania. Linga comisiune 0 lInggi Casa este 0 un biuroil al Restauratiilor, care functio- neazg cu totul independent de orice putere administrativa din Ora, farä a intreba pe nimenl 0 a raspunde nimänul, un biuro5 care incuie, descuie, alege, executg, pofte§te la inaugurare cu puterl absolute. Casa Bisericil da, socotell 0 anunta hotarIrl: de la comisiunea monumentelor istorice 0 de la biuroul res- taurgrilor nu iese nimic In tipar. La Viena Msg., este o comisiune archeologicg, de la care pleacg orlce prive0e monumentele trecutulul, 0 publicatiile el, ce se urmeaza frumos, an de an, slut o necontenitg Igmurire fata de opinia public& qi un tesaur de informatil arhitectonice 0 istorice. In alte terI de cultura 0 de organisare sanatoasa, tot ma este. §i. In ceia ce prive§te monumentele, trebuie sa ne Indreptam dupa ele, 0 aid trebuie sa ucidem nttra- vurile asiatice. Casa Bisericil e, de drept, 0 trebuie sg fie de fapt, staging, pe partea practicg a lucrarilor. ArhitectiT eT trebuie 0, fie singuril admi0 a conduce aceste lucrgrl. Dar el trebuie Indreptatl, 0 pentru aceasta este de -nevoie o comisiune de istoricl. Nu multl :dol-trel.

Cum ar trebui Ingrijite monumentele istorice ?251

Dacg, d. Kalinderu va consimti sk-I presideze, mi poate fi decit folositor pentru activitatea comisiunil, cicI experienta practica, si controlul sint orIunde bine vAnite. Dar comisiunea sti, lucrete, sk cAlktoreasck, a adune informAiT, sa publice, färä indoialä, nechel- tuindu-se cu dInsa decit ce reclamä cAlktoriile, socotite In chipul cel maI modest. Numal atuncI vom fi civilisat In adevAr si acest do- meniu al vietiT noastre. * * * Dar cine ascult, in aceastä frumoasä Romänie dela 1904 glasul isolat al until visktor zadarnic, precum e omul, MIA rost politic, fkrä leg&tur1 sociale, Mr& ifos si fait dibazie, fark stiintk de lingusire "si fkrá stiin0 de obrAznicie, care iscaleste aceste rindurT aruncate- in vint ? 14 Novembre 1904.

CRONICA. A murit In IasI profesorul N. Basilescu, care a dat literaturif noastre citeva bune traducerT din poetii cla- -sid, tiparite in Convorbirl literare. Acum In urma el publicase o carte de filosofie despre Hereditate, care a fost judecatg de multY ca avfnd §i. o adevgratg valoare de originalitate. Om tinar§i.stäruitor, el ar fi putut folosi§i me departe 'In amlndoug, aceste di- rectiT. * Supt titlul La Moldavie au Concile de Florence (Paris, 1904), harnicul director al Seminaruluf catolic din Bu- cure§tI, par. Carol Auner, tipare§te o cercetare, cum nu se poate mal Ingrijitg, asupra solieI trimeasä de Moldova la sinodul de Unire a Bisericit RgsarituluI cu a ApusuluI, tinut la Florenta In 1439, gi urmärilor ce .at Tesultat pentru Biserica moldoveneascg. * D. M. Sadoveanu da un not volum, care va face mult bine prin frumuseta 0 sanatatea ce se desfac din fiecare paging a lul. Avem la inceputul aceste .cartl despre Duren le Innabu§ite" ale vietiT celor foarte .umilI, a cgror nenorocire nu poate decit sä adoarma in bratele minglietoare ale mortil, marea povestire

Cronica 253 loan Ursu, In care se Infati§eaza putrezirea until suflet teranesc aruncat de saracie In zarva Innecacioasa a fabricil si care nicI prin cea maT deplina cainta. nu mai poate intra iarasT In seninatatea simpla a dm- puluT. E pang, acum cea maT puternica din nuvelele acestuI Una" care a trecut abia de douazed de anI, dar care are puterea fauritoare si constiinta linistitä a talentuluT sail, cum se Intimpla numal la scriitorl cari numara In urma thr lung! an! de fapta. In Sluga, si In Dugmanit se zugravesc foarte fin, cu o cucerire Inceata a sufietuluI cetitorilor, ivirea uneT simti.rI de frica fata de o razbunare asteptata, care nu se inde- plineste, ci piere ca o negura mocnitä. Epilogul Incepe cu un tata betiv §i bolnav §i ce mintuie cu o fata, cazutä fara a fi desfrinata, si fará a fi vinovatI unul sall altul. Urmeaza gindurile triste ale unuT 'paten pri- gonit de fiul si nora sa, mortI acuma, si care li cre§te copilul, prinzind a-I iubi. §i. apoI Intimpini: copil din floe cari robotesc ca argatI supt ochiI duiosI a! pa- rinteluI vinovat, care trebuie sa plateasca placerile celullalt fill, celuI legiuit, pentru care stäruie mama; mosnegl singuratecT In pragul mortil,cari-§1 doresc baba fugitasio Intilnesc pentru a schimba doua vorbe si a merge apoT spre moarte pe drumur1 deo- sebiteadmirabila povestire 31o$ Simion ; vinatoarea unuI lup, de care par'ca ti- e mila, cad prea sar mult1 ca sarl omoare pentru ca,traie§te viata speteT sale; un biet traia de betiv In cocioaba unuI cismar batrin; cu un ucenic tacut, care moare, si o baba, Inraitä care-I lasalunga si miscatoare povestire, §i, la urnaa, pareche pentru Ion Ursu, Infatisarea zdrobitoarelor ne- norocirI ale until voinic Oran pacato§it de viata ora-

254 0 lupta literara,

velor. Se va putea critica slabiciunea actiuni1, dar ceI ce vorflaplecatI a o face, nu trebuie A uite ca, aceste povestirl nu se dal pentru a robi mintea prin teseturl Incurcate ale faptelor,ci pentru a cobort in suflet, prin maiestre mijloace artistice, un sentiment melancolic fata de toate acele gresell, pacate §i fapte Tele,care privite bine, nu sInt vinovatil ale omuluI care le savir§e§te sal ale celor Intre cari traie§te, ci napa§tI ale orbuluI noroc, pe care nu tog al lumina §i Insu§irile ce trebuie pentru a-1 Invinge. * D. Iosif Popovici tipare§te deosebit, In bro§ura, in- -teresanta sa comunicatie despre dialectele TomanestI facuta la Intrunirea din urrna, a Asociatiel ardelene. D-sa face sa apara la Halle a. d. S. (Niemeyer, 1905), Intaia bro§ura care numara totu§I 168 de pagini din studiile sale asupra acestor dialecte. Ea trateaza despre dialectele Muntenilor §i Padurenilor In comi- -tatul UniedoareI" Rumaenische Dialekte, I,die Dialekte der Munten1 und Padureni im Hunyader Komitat). Pe ling& observatiT de limbá se dal poesii populare, p0- ve§t1, §tirI despre felul de viatà al locuitorilor, despre ideile bor. Autorul adauge §i clteva pagini despre onomastica romaneasca In genere, aratind cum se pot Imparti §i lamuri numele ce obi§nuesc a se da in satele noastre. Din parte-mi, räzimindu-ma maI ales pe tot materialul de mai multe miI de documente ce-am tiparit In vol. V, VI, VII din Studii si documente, voil Incepe cu un capitol despre onomastica lucrarea asupra vietit §i datinelor romane§tI veclif pe care o am In pregatire. 14 Novembre 1914.

0 CARTE DESPRE IA%. Citeva observatii !FA propuned farl gind rAii Impotriva nimanuI.

La premiile AcademieT, care cad une ori si pe cArV .slabe asa Inc It cine n'ar avea dreptul sA Incerce; chiar cind e IncredinOt cl a dat la luming o carte slabA, o carte rea ? , s'a presintat anul acesta §i o lucrare frumos tipAritA In format mare §i bogat ilus- tratA, care poartA pe copertA, lingA o pecete urItA din anul 1834, titlul: N. A. Bogdan. Ormul Iasi, schite istorice §i administrative; 160 ilustratil (sic)". Sint In adevAr 160 de ilustratii, toate interesante, mune nouit §i cea mai mare parte bine executate si un text, care se Intinde pe nu mai pAin de 338 de paginT, format mare §i litera micA. Ce se poate cuprinde in aceastA carte se vor fi In- trebat cetitoriT cArora li s'a adus la cuno§tint,A titlul de mai sus ? IatA,ce: o descriere a Ia§ilor supt raportul clime §i al asezAriT geografice §i al numArului locuitorilor 4. a. Apoi un al doilea capitol, In care se spune cit de vechit e Ia§u1; pe urmA un altreilea, In care se arata ce s'a petrecut pe stradele lui In- guste, Intro cuAile mail cu case mici, pe vremea cind

256 0 lupta literarg

Scaun de Domnie". ApoT aflide dezvoltarea Mitro- polieT care s'a a§ezat in veacul al XVII-lea (pe timpul lul Vasile Lupu) In Ia,§1 §i a ramas acolo pgrig, in zilele noastre. Si se aratg, prin cite focurY qi prefacert a trecut Curtea Domneascg,, adecg, zidirea in care se- adapostia bucuria §i. restri§tea, grijile amare din ultimele timpurl §i smerita glorie din vechileveleaturf,. ale Domnilor Moldova Tred pe urma. la bisericile Ia- silo; cgrora autorul li zice mtingstirl §i. bisericP, la, cele 48 de sfinte laca§url pe care le poate numära acel ce a scris cartea,-48 de bisericT de zid, trainice si maT toate frumoase: strglucitg, mo§tenire a vremilor pe care le lgudgm de paradg, färg, a le intelege, dud, chiar nu le batjocurim fiindcg, nu le-am inteles. Vin la rind a§ezgmintele culturale", vechi §i noug,, fäcuth de o potrivg, cu jertte :cele maT de demult, trainice, celelalte, atit de trainicecit maT Ingaduie interesut de partid, interesul personal§i.destrnglarea gospo- därieT de astAzT. Si iatg, acum expunerea Artelor Fru- moase care at inflorit in Ia§T. Si, pentru pla,cerea cetitorilor, paginr din atitia cttlg,torlcari all trecut pa aicT de la 1593 Ong, astg2T (autorul §tie numal de la, 1593) qi. all vgzut drumuri praloase sat a§ternute cu ting,,albe case papice, boierT fierbind In ifosul lor maT mult decit imparatesc .si atitea chipurT frumoase la ferestruicile cu zgibrele. In sfirsit,§epte capitol& despre IasiT de ast,621, cu Insirarea primarilornume, biografil, portrete si. a oamenilor de samä" cari, binevoind a muri, s'at fl,cut vrednicT de a fi laud* si dap In stambg, de d. N. A. Bogdan. Si acum cetitorul va zice: cine e d. N. A. Bogdan, pe care Primg,ria ImuluX 1-a Invrednicit de innalta..

0 carte despre Ial 257 cinste de a strInge la un loc Intfo form /. plgcutg ce se poate sti mal Insemnat cu privire la IasI Intfun volum menit sg se InfAiseze familia regale, care venia sg visiteze orasul ? Colaborator al Familia, si al multor ziare vechl sinoug, d. N. A. Bogdan a scris anecdote si povestl, poesiIi piese de teatru, care n'all prins. E un Iesan, care cunoaste bine Iasut de acum i care-I iubeste de sigur. Comanda PrimärieI II va fi bucurat foarte mult, pis'a apucat de scris cu multä rIvng. Prietenili cunoscuta i-ati pus la Ind/ming vechl gravure si tablouri, portrete i fotografil. ApoI d-sa, care uitase cuI nu i se IntImplg aceasta In Romania ? cg nu e istoric, a luat innaintea sa un studiu al d-lul Ghibgnescusi a dat capitolul al II-lea, a luat Istoria Rominilor a d-luI Xenopoli cgrticelele ráposatulul unchiu al mama mele, Manolachi Dräghici, si a dat capitolul al III-lea; d. C. Erbiceanu, cu Istoria Mitropolia Moldova, i-a dat capitolul al IV-lea,i un articol al luI Papadopol-Ca- limah, In Convorbirile literare, capitolul al V-lea,i asa maI departe Ong la capitolele din urmg, unde ajutati statisticele din Archiva Primgria. Aceasta cIt priveste fondul, cad formastil de cancelariei multe extrase, mal ales zadarnice , forma e a d-luI N. A. Bogdan. astfel autorul acesteI cgrt,I marl, frumoasei mult- Impodobite se va fi mirat la sfirsit ce lesne se poate face o carte, oricIt de InvMata, pe dud sIntem totusI cAIva In aceasta targ can ne mirgm la fiecare lucrare noug de greutAiIe cu care ea, In fondul si forma el, se smulge din sufletul nostru. iiarasl va fi ramas nedumerit concurentul la premiul Academia &dindu-se ca tot In Ia1 un om foarte rlvnitorsicu cu-

258 0 lupta literara nostinV ma! marT decit ale d-luT N. A. Bogdan, d. Gh. Ghibanescu, sta §i aduna de lune anl de zile §-tire dupa stire fara, sa, se Incumete a da Inca o istorie a orasuluT, pe care niclo Primarie nu i-a cerut-o pang, acum a. Judecind In toata dreptatea si fara supärarea ni- mai:1W, cartea aceasta pompoasa n'aduce nimica nod declt ilustraOile. Trebuia ca lucrarea sä fie data d-luI Ghibanescu, singurul om care se mal ocupa sirguitor de studil istorice In Ias It facindu-le cit poate de bine; ea se putea margeni la 100 de paginT in 80; orice erudit,le adevaratä, nu, ca aceasta, falsä,era de prisos; si caldura, induio§area se cadea sa-f fie cea d'intaid Insusire. Volumul are 22 de coale: coala de tipar se va fi platit, in multele exemplare care se vor fi tras, pang, la 100 de lel; pe ling& aceasta vine costul ilustraVilor. poate plata autoruluT. Iata ca avem 3.000 de leT, sad 4.000 de leT, si chiar 5.000 de let E mult.i Iasul e sarac.i iata ce se putea face cu 5 000 de lel spre a vesnici visita Regelul la last 0 biblioteca publica, o modesta biblioteca pentru aceT ce nu sint nicT profesorl, nicI studeng, nicT elevi de liced macar, dar vreat sa se lumineze din carV care nu slut scrise pentru mintile Innalte. E o rusine el Ia§iT n'o ad, precum e o ru§ine ca n'o ad nicT Bu- curesta, nicl Craiova, nicl Braila §i ca Galati! o ad numaT din pomana raposatulul Urechia §i a Acade- mie! Romine. Orice oras din 1ara decT §i Ia§il ad odaT goale,§ichiar case aproape goale. Lemnele de foc §i citeva lamp! cu gaz costa puVn. Iar personalul... Personalul ar fi putut sti, fie dintre aceT studenV cari

0 carte despre Ia§l 259' fac societag culturale fara niclo urmare practica §i cari s'ar fi schimbat cu ziva, fara plata. ,dad, s'ar fi spus acest &id Innaintea Regelul, Reginel, Principilor qi atitor puternicl, atItor bogatall al .eril, puindu-se ca tntaill dinar eel 5.000 de lel pe cari Primaria II avea pentru jertfe culturale, ar fi rams nesim.Vtoare inimile, §1 nu s'ar fi adaugat alte prinoase, de banl, de cartl, de lucrurl? ,In Biblioteca pentru popor a Regelul Carol I-h1,. alt.iT, tirzia de tot, ar fi binecuvintat ceasul solemn chid s'a lntemeiat acest mezamint.

28 Novembre 1904.

§COLILE CALUGARITELOR CATOLICE.

Calugarite le catolice care tin §coll in Romania at -capatat §i cinstea unel §edinte a Camera Un deputat nationalist a denuntat Inca odata faptele daunatoare de care s'at facut vinovate maicele cu capi§oane albe, iar Ministrul de Instructie a dat lamurid care se puteat prevedea cu privire la rostul §colilor catolice ale calugaritelor Maicii DomnuluI din Sion". In tot cursul veriT s'a discutat despre maid, facindu-se in jurul lor un zgomot de care ele s'ar fi scutit bucuros. Dupa atIia ant in can nimenI n'a batut la ua lor decit doar comisiunile examinatoare de la sfir- §itul anuluI sat cutare domn inspector foarte grabit cu totil persoane foarte politicoase §i gata sä mate catiii els frantuze§te ca §i maicele directoare, pro- fesoare §i pedagoage , a venit un ultim raport, foarte Intins, In care se arata ca In aceasta clasa de §coll paiticulare se calca sistematic regulamentele §colare, care aiurea se observa ceva ma/ bine. Dupa procedura maicele din Ia§1,GalatI §i Bucure§tI au fost date In judecata. Unele dintre elefiind straine §i cunoscind rat limba teriI, de care, traind Intro ele, n'at nevoie (§i apoI ce om cu cre§tere nu §tie frantuze§te In Ro- mania §1 nu e mindru peste masura de aceasta ?), s'a

Scolile calugaritelor catolice 261 cerut un advocat. Ministrul, tolerant, 1-a ingaduit. Mem- bru corespondent al Academiel din Paris, argumen- tator dibacit, vechifl profesor la tot felul de scolf particulare, d. A. D. Xenopol, fost rector al Universitatif din Iasf, a primit acest rol.D-sa a vorbit cu multa convingere §i a fost rasplatit cu o suma destul de mare, ce i s'a pärut apol neindestulatoare. Consiliul de judecata §i-a dat hotarirea. In acest timp presa ruckinä clocotia de vestile §i aprecierea acestul proces. Ziarele de informati1 impartasiat cetitorilor toate cuvintele schimbate. Unele ziare de partid all vazut In- data, ca maicele Sionuluf sint bune conservatoare, §i all deschis un foc foarte bine sustinut Impotriva ziarelor liberale, cacl era vädit ca liberalil prigoniail catolicismul, eI cart alta data il sprijinisera a§a de mult incit Patriarhul ecumenic trebuise sa intervie.Cu acest prilej s'at. descoperit §i alte lucrurl: anume ca liberaliI, inteles1 cu cine §tie ce factor care nu se poate numi, all planuit sa dea o lovitura, de moarte culturil francese in Romania. S'a mal vazut cu acest prilej ca sint alte maice care tin §co11 la fel, dar acelea, Invatind catolicismul pe nemteste, sint, din po- trivä, liberale. §i citesi maT cite, inteo vreme cind afara era foarte cald... Dupa aceasta a fost un moment de mare emotie. Ce va face ministrul cu hotarirea Consiliulul ? Maha- lagismul nu se opre§te u§or in revarsärile 1111tulburl si Incarcate cu lucrurI netrebnice §i nesanatoase. Ba ea unul zice a§a, ba ca altul vrea a§a, ba ca un al treilea a pus piciorul in prag §i a zis ca, daca, etce- tera. At trecut astfel nemiloase saptamint de neho- tarire. Calugaritile s'ailales in sfir§it cu nn ultimat

262 0 lupt& literar& aspru. Acuma, o noua era de a§teptarI nerabdatoare se deschide: col ce voiat sa §tie ce va face ministrul cu hotadrea Consiliulul, vreadO.,afle acum ce vor face maicele cu hotarirea ministrulul. Ce lucruri interesante !§i maT interesante ar fi fost dm& d. A D. Xenopol n'ar fi inOles sa apere si mal departe, In a- ce1ea§1 condiVY, interesele libertap de invAamInt, culturil de salon §icivilisatiel francese, rämlnind con- ductorul, cum am zice vice-directoarea, §colilor catolice-francese (nu catolico-nemte§tf, fereasc& Dumnezet!) §i daca aceasta hotarire eventual& n'ar fi fost zadar- nicita de calugariOle nerecunoscatoare, care devenir& imediat, pentru sprijinitorul lor cel mal convins, o primejdie nAionala sat, ca Bt. zicem cu un cuvint al d-sale, care va rämlnea celebru: un tacim de femeT" ! Cu d-sa fugia stegarul cruciI latine, si, cum am spus, afacerea", afacerea tacimuluT" acum, pierdea din interesul eT. Mult,1 sfind de o parte Ron:dial cari OM frantuze§te, dar nu vorbesc decit romane§te cu Rominil §i cu strainii din Romania; oamenY respectuo§T fAa de religia stramo§easca, fara sä doriasca prigonirl pentru dinsa; spirite tolerante, care nu InOleg Ins& ca tole- ranta sa loveasca In interesele noastre, se vor fi mirat Insa de atita zgomot, asa de multä vreme pre- lungit §i vor fi socotit ca maicele nu merita ca sa tntrebuintam graiul lor ni cet exces d'honneur, ni cette indignite, adeca niel atita cinste, nici atIta o- cara, §i ca-,. pentru un intermezzo de vara, acesta .V- nea cam mult. In adevar, ce nit, ce trebuie neaparatdin punctul

Scolile calugaritelor catolice 263

lor de vedere sa fie maicele ?i ce poate sä li se cedra, daca vrea sä ajunga cineva la alt capat decit Inchiderea §colilor, care se poate face §i cu maI putine forme, daca o are cineva ca scop ? Ele sint ni§te femel care ail päräsit lumea, urezind cà pot sluji mai bine astfel pe Dumnezeg. Slujba lul Dumnezeg n'o pot savir§ialtfel cleat dupa confesia lor, care e cea catolica, pe care o cred cea mai buna, precum no! credem pe a noastra maT bung,. Sint calugarite care se roaga, sint altele care impart bine- facer!, sag care cauta pe bolnavi in spitale (§i in a§a fel, incit Ii ramin recunoscatorI pe viata). Altele slu- jesc luI .Dumnezeil invatirid pe copli. Aceasta o fac se poate spune fara leac de pacat cu toata iubirea. Fire§te ins& cä ele, calugarite, ele, catolice, ele, fe- me! cu o cultura modesta, cu multe prejudecatI, in- Oleg cultura §coliIaltfeldecit o licentiata in litere sag §tiintI, de religie ortodoxa. Ele inteleg sä formeze femeI morale in sens cre§tin §i catolic, §i nu femel invatate, care sa poata ocupa posturt Mar fiind §i Francese, ele inteleg sä prefaca, micile Räsaritene din Romania in cit se poate maI desavir§ite imitatif ale Franceset A§a fac, §i nu pot altfel. No! putem Ins& Ingadui aceasta, acum cind sintem un Stat nat.ional, care-0 alcatuie§te o cultura national& qi are scopurl nationale bine definite ? Sa. vedem. LAMA, cite fete urmeaza la calugarite §i din ce elm& sint ele adunate ? OjIce s'ar zice, putine §colarite ieail Invatatura frau-

264 0 lupta literara cesgi catolicg de la dinsele. Sateanul da la §coli In- nalte bieliT,i nu fetele. Functionarul vrea sg le pregateasca pentru o slujbg, §i pentru aceasta §coala maicelor, unde se invatg carte puting §i cu totul neseri- oasa, nu e bung. CO bogatT si de neam mare nu se prea uitä la astfel de install-VI din tara: pang ieri incäeT credeadca, e de nevoie cre§terea fetelor la anumite §coli scumpe din straingtate, maT ales de la Paris. Clientela scolarg, a maicelor se margene§te astfel foarte mult: ea cuprinde fetele negustorilor cu stare, ale nobililor scapatatl, fetele cure nu stilt rneniteall ci§tiga singure pinea, ci a se mgrita bine, Intfun grad superior zestrei ce pot aduce saa ranguluT /social al parintilor lor. Se maT adaugg la aceste eleve §i fetele acelor paring pe cari i-a speriat lipsa de ingrijire edu- cativet din §colile StatuluT §i cari Inteleg ca §coala sa dea, daca nu o inimg curatai nobilg, mac& o infati§are §i o vorba decenta. Unden'atgasit bune insti- tute particularesi cite slat acelea in toatg tara ?, ei §i-au inscris fetele la maice, atuncT cind nu exista neapgrata nevoie de a se asigura viitorulprintr'o slujbg. Calugaritelen'ailchemat; ele ail primit. Scolile lor ail prins In trei orase, §i aceasta se explicg desavirsit: In Ia§1, unde traie§te o aristocratic) frantuzita §i sca- patata, In Galati' si Bucure§t1; unde se aflg negustorT romini, dar maT ales greco-romini, bulgaro-romini, sirbo- rominT, armeno-rominT, chiar evreo-rominT, cari vreall sa preggteasca fetelelor pentru o casgtorie avanta- gioasä, la noT tot atita, cit qi la Atena, la Constanti- nopol, la Sofia, la Belgrad, la Smirna sad la Marsilia. Unele din eleve se fac catolice, I§T lasa avereacar

*collie calugazitelor catolice 265

luggritelor, emigreazä. E adev&rat. Nu catolicisarea lor ni strica,ci pierderea unef parill din averea, in banl §i oamenI, a Ohl. Dar care fail c&1ugar4e n'ar face acela§1 lucru ? Merget1 de Pa§ti la biserica romäneasc& din Paris, biserica ortodoxä, v& rog, cu preot care n'are, adesea, curagiul de a se imbraca precO§te cind iese pe strade, §i veV vedea funaVonarl in congediu, pensionarl alStatului, locuitorl aproape statornicl al mareluT ora§ al ApusuluT, §opotind franOze§te cit face slujba preotul in romaneasca Sfintulul Sinod. Ceia ce fac calugariOle in opera de desnAionalisare, e altceva decit un strop in Mare? Dar, se zice, maicele nu sint totdeauna morale. SO, se constate aceasta, §i sa se pedepseasca, in casurile adeverite ! Si se mai zice: ele i§T permit chiar a ofens& dinastia. Un gret pacat, de sigur, §i care trebuie ur- m&rit. Dar, fiindca e vorba de aceasta, n'ag intilnit niclodatá In vre-o autoritate, in vre-un vagon, supt ochil conductoruluT, cutare canaliT insultind ordinar familia regal& fail s& se iea vre-o masura ? Et am vazut. Si unde se tipare§te oare ziarul Aqiunea", care pretindea O. trag& urmall din ticalo§ia criminal& deAla Belgrad ?Oare sa fiecaluglriOle catolice eel mai pericu1o§1 antidinastici din Romania ? Si, In sfir§it, se adauge, ele ne despreWiesc. E drept. Tacimul de femeI" ar fi o exp1ica0e. Si apol reputAia Romaniel nu se face cu ce cred despre dinsa citeva femel cu cultura mediocra

Statul are datoria de a control& In §colile particulare treT lucrurl: igiena, moralitatea qi in oarecare m6surg, poirivit cu scopul maxturisit al instituVel,

2 66 0 luptg 1iterar6,

§tiinta. De spirit s'ar atinge In zädar: el poate sc&pa totdeauna prin ochiurile largl ale celut maT strict re- gulament §i celul mal sever control. Iar, dad., i se pare ca, umezeala ruinAtoare se ridica, prea sus In ziduri, sä nu inceapa. prin a spoi osten- tativ In afarä, ci sä dreagg la temelie. §i. masuri pentru a opri desnationalisarea sint(§i Rusia le-a luat cu folos): taxe strivitoare pentru absenteiqtil ce deser- teaz6, din tarl, taxe pe imprimatele straine, un noll regim al pa§apoartelor, §i, mat ales, absoluta nerecu- nomtere a diplomelor sträingtg,tiI.Acestea ar fi In adevtix fapte, care pot ispiti pe un patriot §i. pe un IndrAznet §i ar face gloria partidulul care 1-ar sustinea pänä la cap6A.

12 Decembre 1904.

PROCESUL UNEI RASCOALE DE TERANI.

Acuma citeva hint, se vorbia en mutt& patima, cu multa frica, cu si mat multa fAarniciesi cu foarte pqina inOlegere si compatimire adevarata, despre its- coalele Oranesti din Moldova de jos. Sätenif din unele pg,41 ale Tinuturilor Vasluiü si Roman se inelesesera, pentru. a capata cu orIce pre. pamint, cum, de almintrelea, ora§enif se inOleg, organisindu-se In partide politice, pentru a capata budget. Et se dusesera in marl cete fläminde si ratacite, pentru a cere o !Da- partire de mo§iI,precum orasenit se string In mul- timf zgomotoase §i indraznetie pentru a cere Regolut schimbarea Ministeriulut. Deosebirea era numat ca .e- rani! intelegeall sä plateasca pentru Orina ce li s'ar da, siar fi platit-o de sigur, precum platesc darile lor cele mart, pe chid orasenit se feresc pe cit pot de a raspunde darile Mr cele mid. Li s'a raspuns ca nu este pamint la 1.4, ci sä se intoarca acasa §i sa faca jalba de acolo. Oament de cuvint, et s'ad dus innapot, §i cot din Suhul4 all cerut primarulut sa aduca din condeiu o plingere frumoasa, de care sä se induioseze acel zell crunt siatotputernic,pe care teranimea noastra II numeste Guvern .si 11 crede in stare 0, facä toate minunile. Primarul era un camatar, care cre§tea

268 0 luptg literarg preturile plmInturilor si pe care nu-I iubia nimenI din sat, nicl chiar rudele luI de aproape: cine stie ce proprietar sag ce functionar de mina a doua II fgcuse primar ca sal! poatg ôguta Impreung de interese! Pri- marul mal era si un om cu cunosting de lume, care stia cg la BucurestI nu li place sg sestie cg sint undeva oamenI ma pgmInt, can, nestiind alta muncg, mor de foame. El nu a vrut, (led, sä astearng suplica. Era pe atuncI toiul arzAtor al vereI; In Tinut nu se fgcuse decit pinea scumpg a griuluT, pe care boierul o vinde morarilor din oras sag strginilor de departe; foile papusoiulul inchircit se rgsuciag, galbene, pe o- goarele pline de pulbere: decl pentru iarng rgminea mila boieruluI si a GuvernuluI, de care nu poate sä fie sigur si bucuros nimenI. Astfel, bietiI oamenI s'at supgrat pe primar, si, judecInd dupg vechT norme care at fost, veacurI IntregI, dating, dar acum nu mai slut lege, ci pgcat grell Impotriva legiI, 1-au mazilit cu tä- rgboid mare si i-au luat din ming pecetea, cu care, de almintrelea, nu §tiaü ce ar putea sg facg. Legal, aceasta se chiamg o rgscoalg: ce ar fi, In adevgr, dacg tog sgtenil cgrora li se impune prin.o mie de mijloace un primar rgg, s'ar ridicasii-ar lua pecetea, simbolul ?" §i tulburgtoriT snag, din experienta altora, nu cg all fäcut o faptg rea, ci una care nu se Ingaduie astge, pe care nu o sufere Guvernul. El stiad ce-I as- teaptg acum: armata. §i, ca uniI ce sint dintr'un neam viteaz, vestit de dirz si de Indargtnic cind crede cg are dreptate, el all rupt reteveie din gardurl, ad sunat clopotele, ca pe vremea luI §tefan-cel-Mare, ail trimes olacarl la toate satele de prin prejur, unde, pe ogoare §i In inimI, era cam aceiasI stare de lucrurl, si s'ag

Procesul unei rascoale de terani 269 gatit de aparare, a1egindu-§1 un capitan, tot ca pe vremea WI §tefan, al carui an jubilar era tocmal a- cesta. Nici vorbg, sa aibg, la indemina pu§ti sail pis- toale, cu toate ca atitia dintre din§ii facuserg, oastea §i. alp erail vechi via:Lori, vieri §i jitari,deprinsi a trage bine. Domnul de la ora§ care-Y intärise In credinta lor el se vor Impärti paminturile lasate de §tefan- eel-Mare, un nemtesc Buttmann, tipograf, gazetar §i agent electoral al cuiIIplata, era o biata secatura singurateca si nu putea Imparti alte arme cleat fulgerele ziarului sail, pentru care cerea abonament de la ace§ti säraci. Trenurile ailadus rApede jandarmi rural!, cu cari teranimea noastra nu se Iropaca, fiindca se" poarta adesea ca §i micii functionari abusivi, §i trupe de infanterie §i. cavalerie. Acum 10-20 de an!, lucrurile s'ar fi petrecut astfel: un domn civil ar fi igit din rindurl §i. ar fi rostit, in vuietul de furtung, al chio- telor §i ciocniturilor de reteveie, citeva cuvinte intr'o limba ciudata pe care teranii, ca drepti Romini ce sint, nu o inteleg: el ar fi facut adecg, somatie" ; apoi oastea s'ar fi rapezit asupra reteveielor, impu§cind §i calcind in picioarele cailor. MortiT s'ar fi Ingropat, ranitif ar fi stat In spitale pan& Or! judece; iar un ministru, bray ca Napoleon dupg, Austerlitz, ar fi anuntat Camerelor di, ordinea a fost restabilitä.

Acum ins& sintem mai cuminti. E drept ca soldatii, a! caror Ca costa scump §i. trebuie paziti de raceala, ati dat afarg, din ocoale, in ploaie, vitele rasculatilor. Dar, chid a fost la adeca, s'a gäsit eine sg, vorbeasca teranilor In graiul lor, §i. astfel o singura §arjä a fost

270 0 lupta literara de ajuns ca sa place capetele, daca nu sa moaie inimile. Spre marea parere de rall a opositieT, care, ca ofice opositie romaneasca, are nevoie din dud In dud de teranT asasinag de catre Cirmuire, n'all fost decIt cItIva ranig de cazatura §i calul lovit al until domn locotenent, care cal a suferit daune Inteo regiune ce nu s'a putut precisa pe deplin In cursul procesulut Dreptatea cerea sfaturl §i Imbunarl. Dar legea moderna, frantuzeasca, e rea §i cere rasbunare. Vinovag ail fost, cum ail spus-o §i eT, fara Incunjur, tog, cad nu a fost nicTunul care sä nu creada ca, i se cuvine pe plata ptimintul arendat Evreilor, Bulgarilor §i Grecilor §i care sä nu fi fost hotarit a da cu bätul pentru aceasta. Tog slut Ins& destul pentru iertare, prea multI pentru judecata.S'all luat astfel cItIva, maT mult la Intim- plare, §i mo§negT, cari se that, §i mai tinerT, cafi mer- geall In pasul cailor jandarmilor. All ajuns la ora§, ail Intrat In temnita, ail stat acolo cileva lunT saraciT cel de acasa! , §i procesul lors'a judecat acum clleva zile. Ciudat proces t E vadit ca acusatiT nu Intelege-all nimic din formele dreptatif europene. La instrucge, of all iscalit ce li s'a cerut. Adeca dad, mi-af fi spus d-ta sa zic a§a", a spus unul din ef catre pre§edinte, nu a§ fi zis ?" Cum puteail el sa priceapa rostul acelor clgva domnI, dintre cari unul, fiindca era procuror, IT Infunda cIt maT rail, iar altil, fiindca erall advocag, ITscoteaal albi ca zapada ? Si,printre noT, carturaril, skit atItia cafi se crucesc zilnic asupra rostuluT acestor vechi procedeurl medievale din alte tell cu alte datini. All spus ce §tiaill §i, fiindcaail vorbit lamurit, cum e obiceiul acestuT

Procesul unel räscoale de teranI 271 neam, at fost numitI obraznia ApoT ail asteptat, gata si pentru una si pentru alta. i,cind juratil i-ail a- chitat, el ati multamit plingind. Juratil ail Mout bine. Insä ar fi fostsi mat bine daca, In acea multime strInsa la proces, s'ar fi gasit oamenI pentru doll& lucrurI: pentru a stringe banI de ajutor In folosul celor §i maI nevinovatI de acasa §i pentru a da oamenior citeva sfaturI §i Invätäturl, a- supra cárora O. se gindeasca pe cale, Incredintindu-se In acelasI timp a durerile satelor rasbat In sfirsit §i pana, la ora§e.

19 Decembre 1904.

SERBATORI1 BACTRI.

In literatura special& pentru serbAtorile de iarnA, tot ma de nelipsit& ca si zaharicalele In form& de porc si cartile postale ilustrate In care praful de sticla face fulgI de za,pad& pe pletele si barba acelul mos Craciun" al cArul chip e adus de-a dreptul din Apus, nu lipseste nicIodata nota spirituala". In locul obis- nuitelor necuviint,I badárane, in locul insultelor personale, care vread s& treact, drept glume, In locul cuvintelor Invirtite, intoarse de la Intelesul lor, pentru a Insemna lucrurI pe care nu le spun decit oamenil cu totul lipsitI de crestere, In locul lungilor tindälell anoste sad obraznice , In care o parte din publicul nostru tot maI recunoaste humor si poate ride, apar iro- niile pe socoteala mincaril multe, primblariI celor far& haine bune si fär& haine de gust pe stradele marl ale Bucureoilor si,In sfirsit, mal ales pe socoteala color cari ureaz& pentru bacsis. Bacsisul e un cuvint turcesc, care Inseamna maI multe lucrue,siturcestY, sineturcestl. Cind cutare tinar incepator al viqiI de functionar se las& gred la cautatul sat caligrafiatul uneI hirtil de care vede bine ct, aI o mare nevoie si capätä ca un indemn o impu- nätoare pies& de 5 lel, atuncI InsemnI In socoieala c&

SerbatorI §i. bacsisurI 273 aI dat un bacsis. De fapt nu e un bac§i§ nevinovat, ci un urit rusfet, care Inva0, cu narav pe acel Maar care rivnesta la cravat,I scumpe §i.la, primblarI cu Muscalul la sosea. Se zice iart.§I ca, s'a dat un bac§i§ cind reporterul de gazeta a primit o tratcqie cu spir- toase saü cu mincarl pentru a lauda fara, con§tiin0 talentul unuI poetastru sail al unul stilp de Atenet. Se zice ca si aiurea laudele unor ziare atirna de asemenea midi liberalitat,I pentru vanitatea sinAdtoare si recunoscatoare. Dar acesta nu e decit bac§i§ul cel rail, imoral, cel turcesc §i. oriental, prin care cineva capata un lucru la care nu are dreptul sat dobinde§te ceia ce i se cuvine numal In aceleasI cond4il In care 1-ar dobindi si acela caruia nu i s'ar cuveni. El Inseamna lnlocuirea aceleI garanta a orIcaril societag civilisate care e dreptatea prin bunul plac al functionaruluI, al scriitoruluI care se poate cumpara §i care va fi mal mult sati maI piAin drept dupa plata nelegiuitacita filosofie se ascunde §i in sensul pe care-1 are astazI acest cuvint nelegiuit", care Insemna la Inceput numal Began , ce se arunca. * Dar este§i un alt bac§i§, cuvenit, binefacator §i bun. El inlocuie§te rigiditatea §i neindestularea formelor; el e un element Intimplator, individual, original, adaus la aspra mecanica precisa a serviciilor sociale §i plä- tilor, al caror regulator e legea de fier a ofertelor §i cererilor, a celor ce pot da munca §i a celor ce ail nevoie de dinsa. Exemple. Statul plate§te cu citeva zed de lel pe Tuna un om

274 0 lupta literara

cu oarecare stiinta, de carte, care trebuie sa duca din casä in casa,siazi, si minf, si poimini, si in zilele de lucru, si Dumineca, si sarbatoarea,si desdedimi- neata, si pang: destul de tirzit, noaptea, si vara, cind si dna se &il la umbra, si iarna, cind crapa lemnele de ger, scrisorf, carg si pachete. Unele din aceste scri- sonsinto nevoieaduc stirf de bucurie, stiri de durere, stirf de interes altele sint de folos scrisorf de rude si de prieteni atItea Insä, daca nu cele mal multe, sint o gluma, sail o conve4e in care s'a deprins lumea, sail un mijloc de a trece vremea. Ce paguba aT avea daca nu ti-ar sosi stirea ca d. X, pe care abia daca-1 cunostf, si-a adus aminte care e numele tail de botezita-a trimes un bilet alb sad o fittuica rosie, urindu-t,I ce ar ura la 90 la suta din neamul omenesc ? Ce paguba daca nu ti-ar sosi cutare revista neghioaba de care nu stif cum sa scapf ? Ce paguba dacan'aiarunca In co§ cutare reclama de grafofon sau de sonerie electric& indispensabila orl- caruf menaj" ?i totusf pentru ca sa ajunga la des- tina0e acea hirtie netrebnica, tiparita si netiparita, un om alearga noaptea in bAtaia vintuluf, un om poate mat batrin, mai slab decit tine, un om cu cit maT rail hraniti Imbracat decit tine, care ar fi si el bucuros sa stea, In acea clipa de lupta cu r&utatea elemen- telor, la gura sobef, Intr'o odaie luminoasa cu perde- lele lasate, cu paharul de ceaiiI Man pe masa, cu chipurl vesele in toate co4urile. El Insa trebuie sä mearga, masurind lungile drumurf negre, asprele dru- murialbe,zgitinind usile si port4ele Inchise, sunind clopotele si sonOile, luptindu-se cu javrele ce impo- dobesc curtea orfcaruf bun Romin. Daca ar obosi si

SerbatorT §i bac§isurT 275 ar zgbovi §i ar amina, slut atitia oamenT tinerT, voinicl, cari ail citäva §tiinta de carte, §i. ar fi bucuros,T sarT lea locul, fiindca, n'ail nici macar siguranta de hrang a curierulul. Si. omul are acasa poate femeie §i. copil, cari se Inmultesc si cresc, §i cer tot maT mult de-ale mincari1, de-ale Imbracamintif §i de-ale §colil. Fiindcg din contributia ta, mat totdeauna prea mica si totdeauna cu necaz platitg,se Injgheaba o leafa, pentru acest ve§nic dilator, crezi ca nimic din bielsugul tail nu te maT poate mustra cind pe masa piing a zileT de Craciun, linga bradul din noaptea AnuluT Noa, bietul drumet degerat It1 Intinde ca In orIsicare zi stirile ce yin sa te caute ? Si acela§1 lucru se poate spune despre nesfirsig altI oamenT sgrmanl cari nu vor atinge niclodatg, daca ar muncl o mie de an1 §i. nu s'ar odihni o clipa, bogatia pe care norocul, obiceiul, vechT legl egoiste, Inguste, strimte, II aruncg in laba trindavg a until jucator de carg sail jucgtor de bursa, a unuT camgtar, a unuT avocat, unuT speculant politic, unuT fecior de banT gata. A, lumea noastra innoatti, in grelele ape, amare de urg, sgrate de lacrimi, ale uneT nedreptat,l, care va Inneca-o odata! Sint unil cari-§I pot marturisi lipsa. OamenT cu nume marl, oamenT cult,T; cari ail ocupat sail ocupg functiT Innalte, frumoase femel delicate, glumet1 spirituall cer- §esc la u§ile oamenilor sail ministeriilor pentru petre- cerileTor.NenorocitT in zdrente puturoase, cu fata rosie-vingtg, brazdata de lacrimile geruluT, It.,1 cer banul la coltul stradel. NenorocitT, de sigur,dar §i. fericit1 tate() parere, fiindca pot vorbi. Atitia altil Ina nu pot face alta dedt sal Intindg

276 0 lupta literara petecul de hIrtie colorata, aurita, pe care desemnurl si versurl proaste spun discret, poetic, o nevoie adevarata. si-p amintesc o innaltà clatorie social& Nu-T ras- -pinge; da, da cIt pop: si curierulul, si servitoruluT, si odaiasuluf, si celuT cu gunoiul", si celul cu gazul", si baieilor cari yin cu colindul si cu buhaiul si cu sorcova si cu steaua stil de ce ?ca sa-sT capete, muncind, acel dar de Anul Noil pe care copiiI tar 11 ail din bielsug, cazut de-a gata din cerul luminos al senineT nopp de Decembre! Cad nu trebuie sa uip a, atita vreme clt este pe lume o sigurci lipsa si o singurd durere, nimenT n'are dreptul la prisos!

2 Ianuar 1905.

UN NO0 VOLUM AL D-LUI M. SADOVEANU.

Noul volum de nuvele al d-luT M. Sado veanu Incepe printr'o lung& povestire Intitulat& Crisma luT Mog- Preen", care d& 0 numele cartif. E icoana vietif In- &lin sat din Moldova-de-sus, unde sint preotT de mod& veche, cari unesc cu darul thr sfint pe acel profan al betie1 0 fac la petrecere cite n&zbitil toate, ce pot fi judecate Ins& 0 ca MIA-de-lee, unde slut apol dasc&11 maniacr 0 notarl usuratecf 0 gospodarf cari-§1 pierd - rostul cu aceia0 bAuturä ce coboara ala de jos pe preot, unde sint flAc&I mindri, furatf adesea de dragoste, 0 fete vesele, bucuroase de glum&, 0 babe rele, care n'ail odihnä p&n& nu Induva&nesc 0 nu incur* 0, in sfir0t, femef nenorocite, a cAror via-0, e un lung chin in ploaia oc&rilor 0 b&t&ilor. D. Sadoveanu d& un nume 0 fapte fiearuia din aceste tipurT,care-§1 pästreaz& de la un capät pän& la altul firea lor deosebitg- El n'a vrut s& descoase o Intimplare, sä schi- teze o glum& nu sä desf4ure o tragedie. Cu descrierf ale naturif, cu multe §agf 0 cu cite un tabloil dramatic, autorul tese, cum am spus, viata satuluf. Sint capitole des&vir0te in aceastl lucrare 0 r&rall uimit de bogatia amintirilor precise pe care tinkul scriitor le are asupra orfcarif OM din viata de la tarA: von-

278 0 lupta literara beste de moará *si de iaz asa, inclt, dupa aceasta singura dovada, un al doilea mos Neculal Zadoina mo- rarul si 1-ar lua tovaras! Lirmeaza citeva sch4e, maT vechT si maT noua, in care se vadeste iarasT observaVe, Inchipuire si stilul sanatos, cumpatat, poporan. Cu acest volum se mintuie un an de literatura ro- maneascä, ce s'ar putea numi, dupa acela dintre scri- Roil care s'a ridicat, fn cuprinsul luT, printeo boga0e de activitate admirabila, la situAia de cel maT cetit si iubit dintre nuvelistiT de astazT, anul luT Sado- veanu".

2 Ianuar 1906.

PENTRU TAR....

In Tribuna" din Aiad, s'a tiparit un foarte frumos articol, Intitulat Un tip", in care se osindeste cu asprime sufletul aceleI part,I din boierimea noastra care se ogiindeste, cu o cruzime naiva, In testamentul raposatulul colonel Roznovanu, fost presedinte al Ca- mereI romine. Se §tie ca acest coboritor al Rusetes- tilor moldovenI a lasat averea sa bisericeI-mausolell din Roznov, care e pusa, supt ocrotirea Tarn luI §i In care Tarul §i tot neamul Impäratesc al RusieI trebuie sa, fie pomenig la locul care se pastreaza In orthe tar& din lume (afar& de a noastra, cacI se zice ca la Chilia-Veche §i In manastirile rusestl din Dobrogea, tot Tarul e pomenit la leturghie)suveranulul. Pe cind Regele Carol onora prin trimiterea und co- roane pe acest ofiOr Innalt al armatel sale, pe acest demnitar mare al Statului, se afla ofensa until astfel de testament. Cum e presa noastra din Romania, dar s'a facut o li- niste maI plina de mustrare decit cel mal fulgerator articol! Din partea lui, Statul null va fi uitat drepturile de care in starea de astazi nimenI nu se maI poate atinge. lar Rominif de peste hotare aduc expresia sentimentelor thr In acest articol al TribuneI".

2 Ianuae 1905.

MEMORIILE DE TEATRU ALE DOAMNEI ROMANESCU

Memoriile d-nel Romanescu aa aparut la Socec. Ele cuprind, intr'un elegant volum bine impart:it §i cu coperta moderna, amintiri din Intreaga cariera de teatru a cola ce a fost iara indoiala cea mai bine inzestrata, mai harnica si mai pretuita dintre actr4ele romince. Incepe cu incercari din copilazie si se mintuie cu acel rämas bun de revolta care a litchis, fail, 1ndoia1a, sim- itor innainte de vreme, o bogata cariera si a lasat acest biet teatru naVonal" al Bucurestilor fara una din acele puteri care nu se inlocuiese dupa, vointa. Sint aid sch4e de oament de teatru si de oameni de lume, multe chipuri vazute foarte bine, une or! In- &tin ascut.it unghia de dusmanie neiertatoare sat de prietenie recunoscatoare, ceia ce la o femeie si la o artista" se int.elege de la sine. Gäsesti note despre repertoriul de alta data pe care cu greti le-ai putea culege din ziare, unde apol ele n'ar B. intovaräsite, ca aid, de observatia personalä, cit de scurta, dar care da coloare si relief titlurilor sterse ca o panglica veche uitata intr'unsaltar pe care nu 1-a mai deschis nimen!. Destule anecdote, si mai cu mult haz, si cu m ai putin. In sfirsit sfaturi, bune, bogate, si unele din ele nouä, pentru acei §i acele cari se gindesc a incepe o

Memoriile de teatru ale doamneT Romanescu281 cariera care pentru scriitoarea acestor MemoriT a fost pe cit Ingaduiail deocamdata imprejurArile cultu- ralei sociale de la nolun drum de glorie. OrIcine va scrie istoria teatruluT romanesc de la 1880 incoace,i mal ales In acea vreme de mare In- florire, de strinsa legatura cu toate stratele romanesti cele maT innalte acelea tocmaT care slut maT protivnice astad teatruluT In limba noastra, va trebui sa iea in mina aceasta carticica. Atitia o vor deschide cu dorinta de a gasi anume lucrurf pe care IT asigur ca nu le vor descoperi decit in indicatil de tot ware si invAluite. Va fi, iara§l, in lumea celor din teatrui de pelingateatru: actorli actrite, atitia fosti directorl (numarul lor a fost crascut acum chiar cu d. Sihleanu), multi critici dramatici de astad sail de ierT, dorinta nervoasa de a sti ce zice de un cutare §i de o cutare, cum 1aud i cum critica tovara§1i tovarà§e. Dar publicul cel mare poate ceti cu placere aceste .pagini, cad, pentru Intlia ()ma, d-na Romanescu dovede§te ea, poate scrie,i anume cu tot atita limpeziciune, cu cita vorbia odata pe scena teatrelor noastre qi, adaugim Indata, cu tot atita simplicitate, cu tot atita natural". Cine s'ar aqtepta laacel patetic de gesturl largISi vorbe marl pe care actorib II stramutä atit de adese oil din teatru In viata, s'ar In§ela cu totul. Aid nu slut frase, ci in scurtei vioaie propositiT ca ale unet conversatiT iut,T se perindeaza oamenTilucruri. In aceasta carte cu totul lipsita de seninatate, este insä, fara Indoiall, multa tinereta naiva,adevarata, nu jucat&. Chiar In marturisirea dureril adincT pentru no- glijarea nemeritata din ultimiT anT, a nacazuluf ce

282 0 lupta literara pastreaza unei ocupatii nerecunoscathare, e de sigur o sinceritate curagioasa. * Cine e deprins a construi pe aläturi de cartea in care cete§te, va injgheba pe incetul, la strabaterea capitolelor, un fel de istorie a teatrului romanesc In vremea cind el a fost onorat de jocul ales, intelegator, dulce si elegant al Aristitei Romanescu. El va deosebi doua fase pe care le-a strabatut scriitoarea acestor Memorii, Intiparind in eledar cu mult mai mult in cea de-a douapersonalitatea ei cuceri- toare. A fost intaid, pana la 1880, vechiul teatru romantic §i patriotic, vagabond, cheltuitor, sarac, boieresc, foarte nobil §i foarte grandios chiar In mijlocul lipsei celei mai desavir§ite. La inceputul WI e Milo, neam de boier mare, Ostend toate legaturile sale, cult In ade- varatul Inteles al cuvintului, cetitor cu Intelegere al literaturii francese, scriitor, poet el insu§i, ca §i cutare din Innaintalii sai In veacul al XVIII-lea. El nu servia publicul ca un chelner, null facea datoria ca un functionar, nu pretindea sä-1 domino ca un geniu superior,. nu, el era un boier vesel, hazlid, un bon seigneur care binevoia sa distreze pe eel de o sama cu el §i ingaduia chiar lumea de rind, prostimea. Ca el ad fost Caragealii §i Vladicescu care mi-a impus a§a de mult In copilarie, incit i-am sarutat mina§i Pascali §i acel Teodorini pe care-1 zugrave§te atft de inteligent §i de duios nepoata lui, scriitoarea acestor Memorii. Erati actori foarte cunoscuti §i foarte iubit,i, de cari generatia lor avea o neapärata, nevoie, nu numai pentru jocul, ci §i pentru personalitatea bor.

Memoriile de teatru ale doamneT Romanescu283

In aceastä lame, sfloasä si stIngace, simtdnd tot mal malt nevoia Invataturif pe care o va cauta, cu staruintä, In Franta, cre§te d-na Romanescu. Prin ea §i prin citIva actor!, Manolescu §i Nottara, apare, prin aniT 1880, un nog teatru, influentat de cel fiances, creat, putem zice, de acela. Acesta nu e nicT nobil, nict plebeian, nici patriotic, pid nepatriotic, ci Innainte de toate Intelege a fi.artistic. Milo era actor, ace§tia se zic §i sInt artistr, oamenT de me§te§ug, muncitorT, con§tiincio§T, dibacT, imitIndi prelucrInd. InvatInd la Paris, la Londra,artistul" poate sa se Infati§eze §i la Viena, unde a jucat d-na Romanescu, §i nu !Ara succes, fara un adevarat succes de stima. Apreciatoril, mecenatiT, criticiT se schimba la rindul lor. Boierimea u§urateca, vesela, cheltuitoare s'a dus. TinerT intor0 din Paris gusta intaig frumuseta joculuT nog, cronicarf dramatic! cari se inspira din ziarele franceseRacovita, Gionlauda §i cauta sa, Indrepte; lumea aleasa, care locuie§te pe jumatate la Paris, cum facea §1 poetul eT, Alecsandri, Incunjura, admira, rasplate§te. Teatrul National se Infiinteaza pe basele Co- medieT francese. StilpT a! societa.tiT Innalte", un Ion Ghica, fiul sag Scarlat, un G. Cantacuzino, un Grádi§- teanu, sInt directoriT.Intre factoril teatruluT, autorT Alecsandri, Bengescu-Dabija, Polizu-Mic§une§tI, In- tre ace§tI director!, Intre public, Intl% arti§tY" e o de- savirsitä armonie. Se Intel leg, se pretuiesc, se iubesc, cu toate incidentele personale pe care, de malt !nye- chile, Memoriile de fat& le scot la iveala. Si In acest media nog, care nu-§1 gase§te, orTce s'ar zice, actorul incontestat, apare, e recunoscuta, se im- pane actrita. Cu gesturT nobile, blinde, cu cintatorul

284 0 lupta literara glas de argint", cu o figura pe care n'o tulbura cu totul nicl cele mal tragice durerI, cu mult simt de literatura, cu mult simt de lime, de societate, trecind lesne de la un rol la altul, mladioasa §1 totcleauna sinipatica, d-na Romanescu resuma viata teatruluI nostru In aceastá epoca. Ea a fost un Alecsandri al artel sale, un Alecsandri din a doua manierd, cea artistica, pentru C. Alecsandri tInar corespunde MI Milo, pentru care a si scris. $itocmal ca §i. Alecsandri ea a vazut Impra§tiin- du-se luthea fermecata In care se deprinsese a trai. Dar In locul el n'a Iasat un Eminescu. De ce, se va vedea In un alt articol.

, 9 Ianuar 1905.

UN ZIAR!

Am akins acolo, noT, Rominii toti, din Romania, din Ardeal, din Banat, din Bucovina, din Turcia despre Basarabia nu mai e de vorbit In aceasta privin0 , incit nu mai avem niciun ziar. SA nu se supere nimeni, fiindca nu-mi pot permite o mustrare la adresa puternicelor persoane neiertatoare care hotarasc opinia publica prin ziare, ci fac o simpla, constatare: ni lipsesc ziarele. Ele nu lipsesc, bine inOles, partidelor politice. Ele at §i astazi ca §i alta data foi care apat zilnic,in format mare §i in format mic, pentru ca sa, aprecieze toate lucrurile din punctul de vedere al interesului lor. Se poate zice chiar ca niciodata ziarele n'at fost maT strins legate de partidele pe care le represinta. Inna- into, erat anumite parti din viAa romaneasca ce A.- mineat, daca, nu mai sus, macar. In afara de viata, politica a framintarior pentru putere. Era viAa cultural* literal*§tiintifica,artistica. Toata Ora, tot neamul, aveat aceia§T scriitori, oameni de §tiinO, arti§ti de frunte, innaintea carora se inchinat cu to.p. Astazi, din fericire pentru partide §i din nenorocire pentru acele personalitati distinse §i pentru publicul catre care ele hAeleg sa vorbeasca prin scrisul, cuge-

286 0 luptä literara tarea §i me§tmugul lor, nu mai este ma. Fiecare partid 4§1 are, nu numal oratoril, agentii electorali,miluitil, senatoril, deputatii, mini§trii, ci §i filologii, filosofii, as- tronomii, istoricil, topografix(tipografilerag clasag de mult din acest punct de vedere), lexicografil, &sem- natorii, peisagi§tii, nuveli§tiT, poetiT lirici, romancierif, §i ma mai departe: fiecare din ace§ti cercetatori §i arti§ti e insultat in uneleziare, §i läudat in altele peste masura meritelor sale. Avem §i noi istoricii no§tri", s'a raspuns cuiva care, voind sa tipareasca o dare de seama, nu nemerise coloarea ziarului. Aceste ziare tiparesc articole de fond, care raspund articolelor de fond din celelalte ziare §i provoaca un nog raspuns din partea acestora,§i ma pang, la ne- sfir§it. Ele &LI informatil politico despre uneltirile §i faptele neinsemnato ale oamenilor insemnati §i nein- semnati cari Sac politica: de cele mai mune ori e un vulgar rgsunet de mahalg, in care ins& atitia se uitä eu evlavia financiarului care urmarmte cursurile sigure ale Bursa Totu§I se cuvine a se tinea in sama ca de un timp consideratia de care se bucurad ziarele in cercurile de partid chiar, a scazut foarte mult. Adesea ele sint la,- sate sa scrie ce vreat, tar& indicatii, fait, control §i Zig, raspundere. Oameni politici ai desaprobat in plina Ca- mera, cu un zimbet despretuitor, scrierile ziarulul lor. Sg, ai un ziar, e un vechig obiceig, de care nu te poti scuti, cu toate ca e ma de costisitor. Cheltuiala cu el se pune mai mult intro cele netrebnice. Dad, un om de afaceri vrea slit arendeze ziarul unul partid, e mai bine decit sa cladmtl unul din nog sat sa-1 ieal de yea E ca o sala ce se Inchiriaza pentru o singura

Un ziar! 287

Intrunire publica. §i prefacerile politice sint, vgdit, din ce in ce mai mult aduse de alte motive decit talentul si energia cu care ziarul duce p campanie dreaptg- Partidele nu cautg sg cistige publicul nestampilat; ele se multainesc cu cifrele sigure pe care le dad regis- "trele clubului. Rgzboiul politic se poartg numal cu armate permanente, si nu cu voluntarl. MaT sInt iargsl ziare pentru omul modern, fgrä pre- judecgtl, färg mustrarT de cuget, färg avint, MIA milä, care simte Insa nevoie sg rida un urit ris, muced ca al mortilor, asupra tuturor marilor, sfintelor lucruri naive la care doug miT de anT s'a Inchinat lumea. Ele vor dovedi lesne cg tot! oamenil de frunte shit cara- ghiosi sailcanaliT, ca toate faptele sint greselT, ca toate scrisele slut prostiT, ca toate idealele sint ilusiT si toate ilusiile mofturi, Ca viata omului are un singur scop: sg mestece sisä rinjeasca. Acestea ar fi ziarele sincere, neatIrnate, iubitoare pentru publicul de orice partid sail din nicTun ' partid. Paginile acelea nu-t,I miroasg a hoit, cetitorule ? Dar, slava Domnulul, precum mai sint oamenT cari nu pot fi numit,I nicalri ai nostri" pentru tgraboiul opositieT si pentru ospatul budgetului, se ggsesc si de aceia cari nu sint modern!, de loc modern! si n'ail nevoie sg stie cg In sufletul rgiil alcatuit al individulul X lumea toatg, cu podoabele si culmile el, se reflec- teazg zilnic ca o schimg Ma,. ET iean ziarele de in- forma* si anecdote. Cele mai multe ziare de peste muntl s'ail redus de citva timp la acesttip,chiar dad, adaugl din cind in cind un articol de afirmatie nationalg, un indemn de activitate politicg. Desteptarea" din CerngutIde

288 0 lupta, literara palida memoriepe care a inlocuit-o foaia incalificabil de violenta in urmarirea de scopuri personale a par- tidului popular era §i ea cam tot asa. Din ziarele nemte§ti, dincele unguresti se culeg o foaie, douä, trel, ba patru, daca vrei, de §tiri ciudate, despre fur- turile,omorurile, rapirile,sinuciderile, nebuniile din lumea toata. La nof a§a era odata Hniversul". El s'a prefacut insa pe incetul Inteo gazeta de informatie curata §i serioasä, aruncind cu totul In umbra, reportagiul (le in- cidente tragice. Telegramele sint autentice, bogate §i sigure. Corespondenta din strainatate Incepe a se face vrednica de cetit, de si ar trebui complectata si data la intervale statornicite d'innainte. Lucrurile midi din tara se ingramadesc in rindurt cu slovele cele mak mici Din acest punct de vedere, aceasta foaie e mai presus de critice. De un timp insä, este un public, un public mare covirsind de sigur ce1e1altc3 categorit ale publiculul de ziare , care cere ceva mai mult. El cere pentru fiecare fapt o legatura, §i o judecaa. 0 judecata sigura, dreapta si nesupusa schimbaril toanelor §i intereselor. Atitia-1 mint prin scrissigrail). §i el poate Inca a§a de putin sa se faca, in acel singur sens care e cinstit §i priincios:alinteresuluk general, al interesulul cultural, al interesului national. Astfel de Indreptari se dad prin aceasta revistä. Dar ea n'are decit 300: adeca trek sate de abonati qi citeva sute de cumparatori cu numarul intro sutele de mil de Romini carturari. Mil §i mil de oameni n'ad Inca nevoia de a-§i intregi sufietul prin literatura. Dar

Un ziar! 289 lor li trebuie sä afle totu§I ceia ce se petrece In fiecare zi §i ar dori sa §tie tot odata cum trebuie 0, lateleaga acele IntImplarl. Lor li trebuie un ziar a carui actiune sa fie paralela cu a noastra, fara sa In- Olegem prin aceasta ca am pretinde vre-o prioritate salt epitropie fa0 de orIcine. Un ziar costa Insa multI banl §i. creste Incet. Ro- mania Juna" s'a Incercat §i. a perit, neputind sä lupte cu anil gra Ziarul ce ar trebui Insa, e aproape gata. Cele mat multe din articolele-prime pe care le tipareste de un timp Universul", sint Intelepte §i nepar- tenitoare, pornind de la oamenf en sim01 raspunderif lor. Aceastä parte de orientare ar trebui sa creasca, sa se amestece In at maf multe rubrice, sa schimbe cu desavIr§ire foita stricatoare a gustulul care e Uni- versul literar", ce ar trebui sä se braneasca din re- producer! tharturisite, din Ohl literare si din aprecierl constiincioase. Neamul romanesc n'ar putea fi destul de recunoscator oamenilor cari i-ar da aceasta hrana de temehl In cea ma! ieftena, mai raspindita §i. ma! bunä dintre gazetele de astazI.

16 Ianuar 1905.

0 CARTE OFICIAL& DESPRE JUDETUL TULCEA.

Din raportul de prefect pe care-I public& d. Luca Ionescu supt titlul Judeful Tulcea, e de cubes Intahl interesanta §i sigura statistica, plina decifre noua, din care se vede ca, Rom Ina nu sint de loc cef de pe urma venitT In acest juclq sail coloni§tf momitf cu fagaduielf §i adusT pe cale administrativa In aceasta Ora bulgareasca" a Dobrogif de Nord. Daca astazI avem in judetul Tulcea peste 50.000 de locuitorf din neamul nostru, jumatate din acest numar IIatingea poporatia romaneasca putin timp dupa razboill §i, taxa Indoialä, §i. Innaintea anuluf de prefacere 1877. AstazT, la un loc nationalitAilecelelalte ail ceva maT multa parte decit Rominil, dar nicTuna nu-1 Intrece. Ceia ce nu inipiedeca, fire§te, ca In unele partf, ca In plasa Babadag, Bulgarif slat Indoit maf multf decit af no§tri. El s'ail scoborit aid din Basarabia, ma! curind decit sa putem crede ca ail venit de jos, din tara lor. In schimb, Tinutul de pe linga Macin of era peste 21.000 de Romfrif pentru maf putin decil 20.000 de Bulgarf. D. Luca Ionescu cauta a da de originea acestor ba§tina§f romlni a! Dobrogif-de-sus. Pentru aceasta nu trebuie sa se coboare Ins& cineva prea departe, nicf sa se gindeasca la stäpfnirea romaneasca de tot

0 carte oficiala despre judetul Tulcea 291 scurtä, pe vremea luI Mircea, deci acum cinci side de anI IncheiatI, In aceste partl. Nu, acestr mult,I RomInI aI MacinuluI all venit din aceleasI nevoI si cu acelea* scopurl ca si ace! cari incing cu teranime de-a noastra, la Cladova, la Vidin, la Nicopol, la Turtucaia, malul drept al Dunaril. E exsudarea fireasca, nespus de veche, si abia In ultimele timpurI Intrerupta, a popo- ratieI romanestI din valea carpatica a Dunarif. E pAcat Insa ca, avInd atItia locuitorl romInI vechI In Dobroge;, nu ne putem lauda cu bogatia, si cu o cultura a lor asa de Innaintata, inert sa poata impune altor neamurI si sa le cucereasca prin respect. AI nostri aint sarad, sicirmuirile ce s'all urmat acolo n'at stiut sa-I ajute spre bogatie altfel decIt prin co- chete si scumpe si nepractice ! case pentru colo- nistI. Iar sOolile satestI nu Sint pregatite a potoli urile ascunse si a da Innainte de invataturä cunostinta limbiI noastre. Cit despre gimnasiI, ele nu Sint tocmaI asa cum s'ar cuveni sa fie,cu toate ea id si colo shit puterl reale si bine Indreptate. Scohle de meserif Incep abia 0, apara. Aceasta carte marturiseste de altmintrelea cu curaj acesta e cel d'intAill pas spre Indreptare, totdeauna,aceste lipsurI. Si, pe linga ele, altele care mira si InspaimInta. Tratatul din Berlin ni-a dat marea In- tindere de pamInt gras, buruienos, napadit de rogo- zurl, lacurile si girlele dunArene aleDeltel. Trebuie autoritatea, incontestabila, a doI prefectl, raposatul I. Nenitescusi,acum, d. Duca Ionescu, pentru casa, credem ca Statul romanesc n'a Oiut s'o iea in stapinire nicl OA. In clipa de astazI. Care e firea locurilor, la ce ar puteafi Intrebuintate, cine slut pescariI rusi

292 0 lupta literara

Ru§! de sigur, qi ma! mult sail mai piAin pescart cari locuiesc aid statornic sat yin nurnal din an In an, toate acestea sint Inca taMe. Atitea popoare se zbuciuma, ca sa lea ce nu all, iar noT, de aproape trel- zed de anT nu ne pricepem; cum sa ocupam ceia ce ni s'a dat, ceia ce am cumparat cu scumpe jertfe de pamint §i. de suflete.i sint deputat1 §i. senator! cari null gasesc subiecte de interpelare! Acum de curind un ofiter a dat la lumina o bogata compilatie asupra Dobroget Ea poate fi folositoare In cele maT multe din capitoleleor,dar e tot numal o compilatie pentru uprinta noastra. No! sIntem datorl Ins& a da lumil lucrarl originale, cercetarl adincite §i. complete. Geologia DobrogeT, fauna e! chiar, Intru cltva, ail fost studiate, dar sInt atitea domenit ale vietil originale din aceste parg de care nu s'a \atins nimenl cu seriositate §i statornicie. D. Luca Ionescu are meritul de a fi vazut aceasta. N'a a§teptat dee! sa vie cutare tinar Inva,tat strain In clutarea de subiecte noua, ci a cerut un proiect omulul foarte competent care e d. Moisil, directorul gimnasiuluT din Talcea, §i. a facut sä se voteze clteva mil de franc! cu care 0, se pat& Incepe lucrul. Dar Romania are acum un alt guvern. Folositorul plan va fi el care pastrat §i. urmärit cu Ingrijire din an in an ? Ar fi un mare bine daca framIntarile noastre politice aproape cu totul sterpe pentru .tara In- sa,§Tn'ar atinge acest colt, In care, pentru a despa- rägini, spre cinstea §i. ci§tigul nostru, trebuie perspective de viitor sigure §i o continuitate desavir§ita.

16 Januar 1905.

ZIARELE STRAINE DIN ROMANIA.

Vorbim o limb& care e numal foarte putin raspin- ditg peste hotarele de locuin0 ale neamului nostru. 0 invAg dincolo de dinsele numal aceia cari pot sa, aibg leggturl de afaceri cu Romania. 0 invAg iarasi invAaVI cari se consacrg cercetgrii limbilor ce yin ca elemente de capetenie din vechiul grail), al poporulul de jos din Roma, filologii romanisti. Nici negustorii, Did romanistil n'ag nevoie ins& de literatura romgneasca, din care nu cunosc decit cutare mostrg, bung sail rea, ratacitä prin cartile de cetire ale Incepatorilor. Vorbind cu oameni culg si foarte cult! din lumea mare, II ye! aduce inteo mare Incur- cgtura dacg li vei pomeni despre existenta unel literaturi scrise In romgneste. Cu toate traducerie, apg- rute pe la 1850-60, din Alecsandri si Bolintineanu, cu toate reclamele in franOzeste alelui Eliad Ra- dulescu In fasa tristg si putin serioasä a desvoltgrii sale sufietesti, cu toate cele citeva nuvele sag poesil romgnesti ce apar foarte rar si in mijlocul unel de- sgvIrsite indiferen0 prin cite un co4 al revistelor en- ropene, cu toate cele citeva versuri din Eminescu, totusi un poet ma de mare si asa de modern prin vederile lui filosofice, strainii de aproape sag de de-

294 0 luptä literarg parte, cel ce ail pentru nol simpatie si. aceia cgrora li sintem antipaticT, nu still nimic despre scrisul romanesc. Cu un zimbet stIngacig, .V se va me4ona doar activitatea literarg, a MgrieT Sale Reginel, despre care vorbitorul ar fi stiind cg a scris si In romgneste. Daca, no am avea numal literatura d-lul Haralamb Leca, sg, zicem, atuncf aceastg lipsg de atentie ar fi pe deplin indreptAitg. Lucrurl de acestea le all si strginil, din orlcare parte a Europe!, si fireste mult mal bine In original decit cum le avem nol In imi- tat.iT si contrafacerl, pe atit de fudule, pe cit de zadarnice. Dar mal avem, din fericire, tot mal multä si tot mal cetitg, si o altg literaturg. Ea pleaca de la un popor cu niste datini si cu o fire cum nu se gäsesc la alte popoare, si le oglindeste Intr'un chip destul de frumos pentru ca si cetitoril luminag al Europe! sg se poatg, Incglzi de dInsa. Aid e o adevgratg frumusetg si o frumuse0 originald, luatg de la un neam simpaticsiinteresant. Pe un timp chid editoril din Apus nu stig unde sg mal caute ceva nog pentru un public desgustat de tot ce e obisnuit, literatura romäneascg, adevdrat romgneascg ar fi bine primitg. De amindoug pgrtile ar fi folos, fiind cg nol ne-am infatisa altfel Innaintea lumil de culturg dacg, s'ar sti cg, nu sintem numal un popor care a iesit de supt stgpinirea turceascg" la 1877, se desvoltg pas- nic" supt un Rege Intelept si produce, dacg, nu grill! cel mal bun, mgcar griul cel mal ieften, ci si un popor ajuns la constiintg, si In stare sg o manifesto In formele trainice ale frumusetil.

Un mijloc de raspindire a acestel literaturl romg-

Ziarele straine din Romania 295 nest1 ar fi ziarul strain care apare la nof dintr'un motiv sad din altul. TJnde editorul german abia-ml vine s& zic, editoiul frances, cad Francesil nu prea ad mare interes pentru alto literaturt , unde acest editor nu s'ar invoi la tiparire, ziarul, cu coloanele lul marl care stall totdeauna la mndemIna, se InfMiseaza de la sine pentru ca sa aduca aceasta mare 1ndato- rire spirituluI neamuluI nostru.

Cum se poarta Insa in aceasta privintA ziarele ce se tiparesc In Romania noastra pe limb! straine ? Avem In Bucurestl dou& ziare francese. Dona, pentru a sint doug partide de lupta. Dec1 o gazeta liberala, l'Indépendance Roumaine, §i o gazeta conservatoare, /a .Roumanie. Ele ad un scop Indoit: pe de o parte, 0, taca a se cunoaste in strainatate vederile partidulul ce represinta, iar, pe de alta, sä dea cetirea politic& din fiecare zi tuturor locuitorilor Romanie1, cari, Ro- mini sad ba, nu stid romaneste sad carora nu li place a ceti romaneste. L'Indëpendance" e far& indoiala cel mat bine redactat ziar din 0,ra noasträ, am putea zice: singurul bine redactat, in afar& de ziarul de in- formaVI Universul". Ziarul literar de Dumineca nu se poate compara Ins& cu cel politic: e o culegere de taieturI acute la Intimplare prin literatura trances& maY noua. Foiletonul n'a avut nicI o Insemnatate de informatie pentru strainatate, cit 1-a Vnut d. Pompiliu Eliade; colaborAia d-lul Nerva Hodos, care se anun0 asa de bine, n'a fost continuata. Aid, in ziarele francese, prin urmare, nu se face ce se cuvine. Innainte de toate, pentru ca nu se simte datoria de a aduce, nu numar servicil partiduld, ci

296 0 lupta, literara, servicil culturiT acestel ierL Apo! pentru ca,lipse§te dorin0 de munca. §i continuitatea trebuitoare. Ziare germane apar tot don& : Bukarester Tageblatt, fara nume de redactori, §i Rumänischer Lloyd, cu nume de proprietar. Sint fol urit tipArite pe patru pagini, ca acelea din Austria §i Germania. Cuprinsul Incepe cu un articol de fond despre fel de fel de lucrurT, mai mult straine, urmeaza, cu tirT despre accidente, crime, numirl §i scoater! din funcOT si termina, prin foarte multe anecdote, cu anunciur! bogate pe care nu le ceteste nimenT. Foiletonul e o reproducere din ca,rg sail din reviste de limba, germana,. Simpatil marT pentru noT n'are nicT Tageblatt-ul §i nicT Lloyd-ul, care sint romanestI §i bucure§tene, numa! pentru cä apar in Romania §i in Bucure§tI. Fara Indoialae o deosebire de ton intro ele: Lloyd-ul pastreaza o nobilä rabdare indiferenta, §i se fere§te ca de foc de a se amesteca in chestiT marl sail iritante. Din potriva,, Tageblatt-ul e ciiragios, discutà toate, face rinduiala, In toate, ni da, note de buna, purtare sail ne pune In genunchT pentru pacate, ni do vede§te ce netrebnicT sintem numaT cu puterile noastre,cit de mult avem nevoie de capitale stralne, §i mai ales de strain! Jars capitale, dar, In schimb, ce gararqiI sin- tern datorl a da In cas end am fi mi1uil cu aceT frumos! banT europeni, luciT §i bine muncig. Mara, de a- ceasta insal literatura, romaneasca, cultura, romaneasca, de aceasta nu ze Ingrijesc redactoril german! sail poate evreo-germant aT celor doua, ziare. In sfir§it, iese la Bucure§t1 Paris, ziar grecesc. Une orT se zice csint acolo, cu privire la Macedonia, articole neplacute pentru noT. De obiceiu insä, e un ziar

Ziarele straine din Romania 297 grecesc care apare la Bucureqtf, cumsa zicem ar aparea la Atena. Ce i se poate cere In legatura cu cultura noastra until astfel de ziar ? ...Totu§1 slut tert unde strainif cari scot ziare straine miAeleg altfel cuviin0.

28 lanuar 1905.

UN PROFESOR: VASILE BURLA.

Si eil am ceva de spus despre Vasile Bur 16,, de care m& leagA §i o ceche datorie de recunostin0 ce nu se poate uita. Era dintr'un neam de raze§T din Bucovina, §i, in acele convorbirT cu elevil pe care le zugrlve§te a§a de vig d. Sadoveanu, el nu uitas5.spuie c5, nu e numal un adevarat Romin, ci un coboritor de boierl printre RominT. InvAase la Viena si se prinsese de dragoste pentru filologia de marunV§urT, foarte Indraz- nea0 Ins:), une orT in constructiT, a anilor 1860. Venit ca profesor In Ia§T, el nu putea sa, se gäseasca. maT bine decit in societatea JunimiT". IT plAcea acolo calitatea cultural& a oamenilor, sinceritatea lor, lipsa. lor de afectaVe §i acel respect pentru trad4ia de glum& §i petrecere cu yin bun pe care o aduseser& membril conducatorl, crescug ca §i el in universitAT germane. Convorbirile literare", care se IntemeiarA atunci, indemnail la scris. Un mare razbeiti filologic se Ince- puse intre §tiinta de diletant a luT Cihak §i intro §ti- MO de uimitOr autodidact a d-luT Hasdell. Pentru originea unur cuvint se datleall stra§nice lupte, In care Cihak a §tiut totdeauna sa pastreze mäsura, daca nu s& ci§tige biruinta. Burl& s'a amestecat in discutle,

Cronic& 299 tipárind cIteva articole foarte bine informate §i cinstit muncite, dar ale cAror resultate nu erall totdeauna definitive. El le-a strins ma pe urm& Inteo bro§ura de Studif filologice". Ca profesor de limba gteceascl, el a dat ceva mat tärzig o IngrijitA prelucrare a gramaticef luf Curtius, carte grea, de sigur, dar care e totusf pang astäzI cea..mal bung, din care se poate Inva0 greceqte. Sfarimarea cerculuf ie§ean alJunimil" las& pe Burl& singur. Activitatea luf stiintifica Incetã, cu toate c& pan& la sfir§it i-a pläcut s6. ceteasc& mult, fiesi pentru a nu scrie nicl-odatäce1pusese In minte. Familie n'avea. Despre societatea noastra, el avea p&- rerea rea pe care o aude obiceig Bucovinenif. Nicf In gcoal& nu punea mare temeig. De sigur cg, asa de cinstit cum era, el a dorit sa, s6virseasc& ceva ca profesor. Aveaitiinai. iubirea. If lipsiat Ins& alte dou& InsuOrI, care pot 'Area secundare, dar far& care cele d'int&ig ramin sterpe: anurne masurai consecver0. Era sag prea bun sag prea aspru, sag prea vesel sat prea trist, §i. se schimba adesea. Ochiul p&trun- z&tor §i crud al scolarilor valea aceasta,si, pe vremea mea cel puVn, Burl& nu mat avea o adevärat& gideplin& autoritate. Faptul ca-I pIAcea a vorbi, a glumi en copiif cari nu ItAelegeall ce se cade i nu se cade, nu-1 ajuta s& fie ceia ce i s'ar fi cuvenit du& multele 1uInsu§irT. Cind i se 'Area ca pierde terenul, el lovia.i a doua zi-I 'Area r&d,§i.nemargenita luf buratate Invingea astfel. Pentru cIteva vorbe nesocotiteiciteva din atitudinile revoluVonare pe care §coala socialist& le-a

300 0 lupta, literara pus la moda In Ia§1, unde ele se vad §i pana, astazI, cel ce scrie aceste rindurl a fost exclus din internatul Liceulul din Ia§I. 0 ruda la care cautasem adapost, m'a aruncat pe strada.i atuncI acbla§I director care ma izgonise m'a primit ca un parinte §i, fagaduindu-mI reintegrarea, a zabovit-o Innadins pentru ca sa stad In casa luI, In biata luf casa de boheme, goalä, far& rinduiall, §1 ca sa, maninc la birt hrana pe care o platia el din biata luI lean, mincata de multele datoril care ad fost nenorocirea vieil sale. De atuncI el n'a uitat pe elevul neastimparat §i ne- supus, care §tia carte §i i se 'Area luT ca, nu e rad la suflet. Cind m'a vazut Intaia oara om ispravit, mi-a sarit In git. Bucuria Jul n'a fost slaba cind a stat In capul meseI fostuluI sad §colar. §i acum citecra sap- tamtnI el ImI scria Inca, o scrisoare, In care lega trel lucrurl care ma, Induio§ad de o potriva: visurileluI §tii0ficeun studiu despre ortografie , grija pentru Inca un elev bun, eine §tie cItde neastimparat §i acela (el zicea Insaca, nu) §i.amintirea vechiuluf elev fara astimpar din alte ay. Despre el ca despre puVnI a4i.I se poate zice vorba ce se cuvine oamenilor foarte bunT, cari ad avut gre- §ell, din care nicluna n'a fost un pleat decitdoar faä cu din§if: Dumnezed sa-1 ierte!

DR. IACOB FELIX.

Supt raportul frecventAriT §edi*lor, membriT Aca- demieT Romine se pot imp&Ai In patru categoriT: eel earl, nefiind In Bucure§tI, nu vin decit intimpl&tor sad la sesiunea general& din Mart; cel cari, Rind totu§1 In Bucure§tI, s'ad deprins a nu veni nicTodat&; eel cari yin regulat, Incaseaz& diurna §i, dup& ce ad stat o clipl, merg acas& sad pe la afacerT&i,In sfir§it, aceT cari 41 fac datoria pän& la sfirqitul §edi*lor. Unul dintre ace§tia nu se va maI vedea la §edin- ele de VinerT. Put,iniT ascultãtorT din tribune nu vor maT recunomte pe b&trinul foarte alb, curat §i. Ingrijit, cu favoritele blajine §1 strAlucitoriT ochT bunT, care venia sprinten, strins in redingota luT neagrd., zguduia puternic, din toata inima, mina acelora dintre colegi cari-T placead §i se a§eza la un co4 de-o parte, cetind iute, nervos, In vre-o carte nota, ale alit foT le taia cu vitejie. Cacl, de mull& vreme, bátrinul academician con§tiincios nu auzia decit cu ochiT, pe cari IT indrepta multAmit.1, bucuro§1, Indemn&torI catre acel vorbitor despre care §tia ca spune lucrurl folositoare, cu no- purl cinstite. 0 alegere In seqia §tihAifica va da rä- posatuluT doctor Felix un succesor, maT rad sad poate §i. mal bun, dar pentru cig l-at cunoscut pe dinsul §i

302 0 lupta literara

1-aa iubit pentru insu§irile lul alese, ascunse totu§I cu atita discretie, el nu va fi inlocuit nici-odata. Ef vor cauta si de acum Innainte senina frunte lucie aple- catä cu o sirguinta tinara, asupra car1i1 noua..

§i, iara.§I, supt raportul frecventariI bibliotecil, sint maI multe categoriI de membri aI Academiel Romine. Unif aflä prin raportul anual al d-luI Bianu ca, aceastä biblioteca tot mai existä, ba chiar se imbogateste din an in an. Altil Imprumuta de la dinsa multe cartI, care li folosesc sat. ba. Mal rare on se vede insa cite unul in sala cea mare, lucrind de-avalma cu oaspetif strainl, cu studentiI si studentele preocupag de lucra- rile seminariilor si de examene, supt ochil functiona- ruluI de servicia. Macar Vinerea dupa §edinta, eraI sigur sa vezi printre acestI lucraton obisnuit1, DIA titlun si. situatiI, pe dr. Felix. De departe i se auzia glasul cind cerea, in odaia cataloguluI, cartile de care avea nevoie. §i, odata ce le tinea In mina, venia cu dinsele In mijlocul celor multI si tinerl din Universitatea unde fusese profesor pan& daunazI, si, la aceastalalta masa, incepea iaräsI rasfoirea, energica, §i. fruntea plina de atentie se pleca asupra rindurilor.

Dupa cit spune toata lumea, d-rul Felix a fost, pre- tutindenI §i totdeauna, omul datoriel sale. Aceasta e Inca destul de rar la not Dar nu numaI pentru atita se cuvine a i se pomeni cu respect numele si a se 'Astra o duioasa amintire despre batrinul care ne-a lasat. In viata si. In scrisul sa1 stiintific el a dat dovada de sentimente innalte si curate, pe care le-a ex-

Dr. Iacob Felix 303 primat,cu toga, sfiala ce era in fundul naturil sale, deschis, pe fat& In cugetarea sa a fost patrundere incuvintele sale, care marturisiail necurmat, la orice prilej, unul din cele maT marl Tele de care suferaso- cietatea romaneasca, statea un graunte de eroism. D-rul Felix era un strain. Fusese adus cu contract din Boemia, unde se nascuse. Aceasta era prin aniT 1860: e timp de-atunci! Tinärul doctor, invMat, mun- &tor, cinstiti amabil, avea frumoase perspective de viitor. Eles'atiindeplinit: Felix a fost medic al Capita lei, profesor la Universitate, director al Servi- ciului Sanitari membru al Academie! Romine. StrainiT Oiin(ifid cari yin la noi slut, pana In ziva de astazi, oamenT ambiVo§T, lacornii totu§! pururea nemultamiti. Cutare Sas, doctor de ochi, care a capatat la not o clientela buna, de sigur ceva avere s'a imparta§it §i de functiT oficiale, a scris daunazi, ramtind de altmintrelea n Bucure§ti, una din cart,ile cele ma! pline de urà fata de no! care sa fi ie§it In ultimele timpuri. Principiul cel vechiil al aventurie- rilor ramine Inca neatins: exploatezi pe Valah, fact ban! din increderea §i din prostia luT, Ii batjocuresti !litre a! tat §i-1 daT dracului cu toate ale luT, cit pot! mai iute. Cad doar nu WI in zadar representantul InnalteT, nobileT, binefacatoareii milostiveirivilisabit europene... Ca si Davila, a cam! energie aristocratica nu o avea, doctorul Felix nu a fost printre ace§ti con- quistadores asupra barbarilor". El nu a ir4eles sa vie in .Wa noastra pentru scopurile luT,ci sa primeasca in sine, pentru scopurile el, aceastä Ora, cu limba el, cu aspirAiile ei, cu dureroasele istrapicele ei nevoi. Ca putinT dintre doctorii timpurilor noastre, el nu

304 0 luptã literarg

Meuse In inima sa o zgrgfie, ci un altar pentru buna zeitä Caritas. Pentru dinsul fapta si scrisul porniat de o potrivg de la acea mil& de oamenT, care e Musa itaspirgtoare a arteT sale. and vIrsta si infirmitatile eT I-all scos din slujba StatuluT si a scoliT, el nu si-a dat dreptul de a muri In trIndgvie. 0 noug activitate stiintificg, cea mal bung poate, Incepe pentru dinsul atuncT. Fusese profesor de igieng, venise ca igienist la directia Serviciuluf Sanitar, si el se gindi astfel sä cerceteze acum In toatg istoria noastra igiena publicg, desvoltarea Ingrijiril ce s'a dat pe vremurT sanatatil tuturora. Astfel aparurg In Ana- lele Academiel Romine" un sir de studiT, care for- meazg la un loc o mare carte bogatg si aproape de- finitivg, care to Indreptgteste titlul: Istoria igieneT In Romgnia". Acest medic bgtrin, fait atingerl cu eruditia istoricg, s'a priceput totusT, cu vechea si buna sa metodà germana, sg gaseasca prin ctirtile noastre, pe care a ajuns astfel sä le cunoasca si sg le pretuiasca, maT tot ce-I era de nevoie. Cartea e bine informata si scrisg curggtor. Litre lucrgrile de istorie stiintificg", e, de sigur, cea maT bung. Dar si din alt punct de vedere ea se impune, nu numaT luaril aminte a InvätatuluT, ci si a orIcgruT om de bine.

Cacl si In aceastg lucrare, ca si In toate celelalte ale 14 el maT are un scop, pe lingg cel stiintific. In- telegind si iubind in acelasT timp Ora noasträ si neamul eT, el vedea bine cg nimic trainic nu se poate rgzima cleat pe sängtatea, bogatia si bucuria de viatg

Dr. Iacob Felix 305

si de lucru a teranuluT.i In mijlocul atitor prefaceri, Indreptatite 0 neindreptatite, a atItor creatiunT, In parte fara viitor, a atitor jertfe pentru lucruri necugetate sail netrebnice une oil, In mijlocul acesteT revolutii culturale, zgomotoase, risipitoare §i. Increzute, el vedea ca, faptul care s'a uitat maT mult e presents, In Ro- mania a peste patru milioane de teranI foarte saracT, foarte Intunecag la minte §i amenintag de toate bo- lile trupuluT si ale sufletuluT. *i, pe cind atitia RomInT neao§T cintau biruinta din trimbitile upratatiT set prefacatorieT, pe acest om din Horschitz II durea inima intr'adevar de durerea ne§tiuta, a acelor 40 de sute de miT nenorocite. Nu maT departe, acum citeva zile ie§ia o carticica de medicina populara, Almanachul Hygeia", In prefata careia doctorul Felix, care nu era scump la sfa- turf §i. la scris, tiparia aceste rindurl, datate din De- cembre 1904, decl cu citeva saptaminT Innaintea mortif sale: Tog membriT natiunii formeaza o singura familie; orIcIt de diferita sa fie posigunea lor culturala. si eco- nomica, ei se influenteaza reciproc uniT pe altiI, si soarta acelora cari muncesc cu bratele Inriure§te §i. asupra traiulul present §i. viitor al acelora cari nu lucreaza §i traiesc din averile mo§tenite. A trecut timpul cind acest principiu economic a putut sa fie ig- norat; astazT stratul cult al societatiT a inceput a se interesa mat mult de soarta celeT mal numeroase pa- turT a natiuniT, care ne hräne§te pe tog cu munca sa, a Indemna pe muncitorul de pamint spre o activitate maT roditoare, a-I da educatiune profesionala; dar toate

306 0 lupta literara silintile cercurilor Oirmuitoare vor fi zädarnice, daca cond4iile munciI nu vor fi Imbuntttatite."

In doctorul Felix Oranul romin pierde unul din pu- Vnil saI prietenI adevaratI, 0 lacrima pe care, In ne- §tiinta luI de oamenI §i lucruff, nu poate sa o verse teranul Insu§Y, o plingem aice, nol carturaril tinerl, cari gindim §i. scriem pentru dinsul §i. In numele la

30 Ianuar 1905.

UN ORATOR AL GENERATIEI BATRINE: NICOLAE IONESCU.

A murit Nicolae Ionescu, oratorul generatieT Innal- bite astazl, tribunul unor lupte uitate de mull& vreme, seful liberalal unor prefaced cares'a-asavirsit cu totul. E ciudat cä a mai fost vorba odata, acum citeva lull!, de moartea acestui om, atunci dud de mult el nu mai traia cu adevarat. Cad nu era trahl nici pentru un om de o solemna indolent& ca a luT,atipirea In odaia rail ingrijita de la cel mai ieften rind al unui otel -bucure§tean, alegerea la Camera sail.la Senat, dupa multe staruinti umilite§i.fail ca alesul sa, se fi putut mi§ca pana la alegatorT, sa fi putut desmorti o clipa coardele de arama, ale vestitulul, ale unicului sall glas, pierderea fara, gindurlqi.fail, simtire in marea viata roditoare a cimpului, supt cine qtie ce §opron de qindila veche, la o raza§ie paragenita din Roman qi, iara§T, tintuirea Intr'un scaun la Academie era a§a de batrin, de scortos, de pecetluit In iti- cheieturi, Inert pentru dinsul 'Area cu totul nepotri- vita ma o jucarie de lemn cum shit acelea din sala saracacioasa a §edintelor, ci vedeal bine ca i s'ar fi cuvenit un mare jilt de piatra aspra, cu care sa se fi

308 0 luptg literarg

acut una -trupul sAd Impietrit. Nici ca agitator, nici ca orator parlamentar, nici ca profesor a fost profesor de istoria universalg la Universitatea din Ia§T, nicia om In societate, el nu mal era de mult Intro ceT viT. Ii amintia numaT acelor putinTcari-1 §tiuserg In viata acel chip de pustnic pgrgsit, Innodat In In- cheieturT §1 cu graiul mort, acea fatg de o galbenealä . de cearg, foarte lini§titg,aceT ochi stin§T supt oche- lariT batrine§tI cari paread Infiptr In came §i pgrul buhos, mitos, care in bogatia §i neorinduiala luT dädea. acesteT fete de patriarh incremenit§i.o coloare de tineretä zglobie. Sint oamenT la mormintul cgrora nu potT vorbi decit de viatg, de viata Intrupatä odatg In eT, care n'a zburat de la din§iT decit In clipa din urmg, aruncind. in urmg trupul zdrobit al InvinsuluT, §i care, pecetluitg cu firea, cu numele luT, va merge §i de acolo innainte anT si zed de anT Inca, stgpinind mini1e, incglzind. inimie, Indemnind si poruncind. A§a, in acest inteles, mor §i tinerT de dougzecT de anT §ibgtrinT cari aa ajuns cele din urmg hotare ale traiuluI. Dar slat §1 altiT, altfel oamenT cari aü avut un nume, o glorie, Innaintea cgroranaildescoperit capetele multimilor admiratoare, §1 pe cari moartea-T ggseste mug iea, nu numaT färg luptg, dar fara bärbgteasca supunere sening, IT iea cu un fel de desilusie, ca din mormint. Departe trebuie sg te coborT in urmg, imbrlcind formele de cugetare §i de sinatire ale uneT epoce cu. totul stinse, pentru ca sg potY Intelege intru citva §i spune care a fost pentru acel om rostul ce i-a dat numele, faima §i admiratia celor ce-1 a§teaptg, In cea. mal mare parte, de mult In lumea mortilor.

Un orator al generatiet bätrine: Nicolae Ionescu 309

Neculal lonescu suna foarte putin boiere§te; e un nume §ters, raspindit pretutindene In matimile tirgo- ve#1or. Inseamnä Neculal fiul lilt Ion. A lost deci la Brad, un sat de terant Ebert §i. proprietart din Tinutul Romanulut, un preot Ion, care a botezat Nicolae pe unul din fecioril sat. Altul s'a chemat tot Ion ca tatal sad, §i, pentru a se deosebi de atitia altit. cu numele luT, §i-a zis Ion Ionescu de la Brad. Era, pe vremea cind Ion, fratele mat mare, §i Ni- colae, fratele cel mic, ad ajuns tinert, o vreme de prefacere in ceia ce prive§te stratele societAit noastre. De la 1821, boieril no§tri facead liberalism, dar tot intro boiert, vorbind de constitutie, cerind senate parlamentare §i Invinuindu-se de ciocoinicie 0 de carvu- narism (carbonarism). Fiii acestor boierl ad facut,revoluVa de la patru- zed §i. opt", revolutla pentru Drepturile Omulut, ala cum le vestisera §i le cucerisera lupthorit francest de la 1789: et vorbiad de indreptAirea tuturor oamenilor la stapinirea paminturilor §i. la stapInirea societatilor. Pe cerül tlnar al sufletulut Thr plutiail upare negurt albe, ea ni§te aripr de Ingert, si multora li se parea ca, sint de fapt ingert cari vin milo§l, cu trimb4a des- robirit pe buze Se facusera §coll la not, supt regimul european ca forme al Regulamentulul Organic. Cu multä paza §i. sfiala se invAall §i lucrurt bune In ele. Feciort de -e- rant, primi0 Inteinsele, se pregatiad pentru o viata care nu fusese Ingaduita de multa vreme lastarelor -t,eranimit. Cite unul a mers si In strainatate cu bursa Cirmuirii. Si astfel printre frasele sunatoare ale boierilor tineri din Bucure§tI, stapint la 1848 pe Roma-

310 0 lupta, literara nia" regenerata, se auzi si graiullul Ion Ionescu de la Brad, un graill asa de frumos, de cuminte si de bun, asa de priincios muncitorilor incatusaV at cimpulut, tacit nu poate sa-1 creada niment pang nu 1-a cetit. Ion era agronom, economist, om de stiin0 §i de practica. Nicolae nu s'a ales asa. In curind el a In- Oles ca In gitlejul sail e o musica rara, puternica s1 felurita, care poate fermeca oamenit. S'a descoperit cuvintator. Pe cind Ion, izgonit din .tara ca revolu- Vona; era pus sa administreze nu still ce avert ale Vizirulut prin Asia-Mica, Nicolae, ramas in Moldova, se pregatia pentru cariera unui orn politic in stil mare, cum IT infAisa pe atund Frar4a, modelul nostru, in persoana de visionar vibrant a until Lamartine. El a. scris §i in ziare, ba a intemeiat ziare, dar chiar pentru. acele timpurt scrisul sail parea slab. Invattase frantuzeste, englezeste chiar, cetia mult, dar invatAtura nu era chemarea MT. Avea glasul: deprinse gestul, larg sail energic, mersul solemn, atitudinea de dictator. El desavirsia pe incetul mijloacele din afard ale oratorulut Din ce in ce mat mult lumea le cuno§tea §i le admira. Dar pe atunct, prin anit 1850, cind el atinsese trel- zect de ant §i deplinatatea Insusirilor si puteril sale, not n'aveam Camera, Senat, intrunirt publice, care i-ar fi trebuit WT. Domnul liberal al Moldovet, Grigore Ghica, se inconjurase de tinert din popor": un Co- drescu, un Vasile Alexandrescu, un Nicolae Ionescu, pe cari-I intrebuin'ca lagazetarie sicorespondenta, Ghica fiind capetenia miscarit pentru ref orma situatiet romanestt cu ajutorul Europa Peste cilIva ant se

Un orator al generAieI batrIne: Nicolae Ionescu 311 ajunse Ins& la Intrebarea" de aceasta. Europa a locuitorilor Principatelor", §i atuncI, in fierberea celel d'intaiti marl lupte dintre partide, celeI d'intait marl framIntarl a mulOmilor, el se arata, in sfir§it ceia ce doria O. fie, fermecatorul pentru frumoasele idel marl ale de§teptaril neamuluI, ale neatIrnariI lul 0 Impo- dobiril cu toate a§ezamintele de libertate, egalitate 0 fraternitate pe care le cunostea lumea.CausaInvinse: Romania se facu, 0 mlndrul Alexandru loan I-ill rasari din figura de om sters si stors a colonelulul Cuza. Acum e vremea lul Nicolae Ionescu, TO vor fi zis atiVa. Si se in§elat: era vremea lul Ion. Omul practic 0 inimos care Intelegea ca fara alteran decit al vremilor de umilita robie, Romania nu Inseamna decit o pana de papagal intr'o caciula sparta, l§l Incorda toate puterile pant, se ajunse la -Improprietarirea teranulul. In acel timp, Nicolae cauta ce trebuie sä Lc/. Si, nelnOlegind ca fara un mare fond de idol, de judecata, de cultura, de cinste a gindulul, de iubire catre oamenl, un mare talent de orator e o mare primejdie, el se opri ascultindu-sl cIntecul, acelasl cIntec: Intait duios 0 not, apol cunoscut, nesuferit pe urma, iar, la sfir§it, ridicol. Gind InOlese 0 elaceasta, tacu. Si pentru el tacerea era moartea, cacl Universitatea, §tiirqa, studiile istorice, de care trebuia sa-1 lege catedra WI, acestea nu-1 puteat stapIniniclodata. A§a a trait Nicolae Ionescu de prin 1880, de cind. I-am cunoscut, dud ni facea treI lecOI pe an, pana acum, In 1905. Pentru tineril de astazl este un invatamint in trista cariora a acestuf mester al cuvIntulul,al cuvintulul sterp. 6 Februar 1905.

ACTIVIST.' SI PASIVISTI.

Activismul a invins la Rominii din Ungaria. De acum et vor lupta In cadrele Statulul unguresc de astazt, In margenile legit actuale. Pentru ce ? Pentru nimic deocamdata, pentru un program care. nu se poate realisa, pentru o revendicatie care face parte din traditia romantica a batrinilor, pentru autonomia Ardealulut" si alte corer!, de multe or!tot asa de apropiate de realitatea ce se poate prevedea ca si aceasta. Dect et vor lupta pentru a lupta, In rindurl, cu un steag, foarte venerabil, dar fara tinta. Vor lupta, ca sa se stie ca sint §i ca sa se vada ca pot. Vor demonstra alegind deputatt si mergind, In aceasta, calitate onorabila de deputag, la Budapesta. Asta e, si mat mult nu-, orIce s'ar zice §i. orice s'ar scrie.

SA facem citeva constatart cu acest prilej. SA In- cercAm unele lamurirt; cit despre judecata hotaritoare asupra acestet schimbart de tactica, aceia o va da un viitor apropiat, in sensul nostru cred, adeca, in sensul In care s'a mat vorbit odata in aceasta revista. Generatia tinara era de multa, activista,". Frumu- seta cavalereasca a pasivitatit, a protestant prin ta-

Activistr §i Pasivi§tI 313 cereun fel de afirmare mindra a lul apa trece, pietrele rammn"nu mar impunea acelor can se afla Inca In avintul cueeritor, In neastimparul cam zgomotos al tinere01. In jurul Rominilor, alto nationalitag fierbead: Ungurir kr urmariat, cu un stralucit temperament, In- susirea lor de capetenie, visul vechid al neatirnaril desavir§ite, care ar innalta iargsl crucea plecata a Co- roanel Sf. §tefan; &Or kr aparat cu o Indaratnicie rece privilegiile ramose. In aceste imprejurarr, cum sa stea numal neamul nostru la o parte, atunci cind el are numarul, cInd se organiseaza economice§te, dud Innainteaza In cultura ? Pentru timpurfle de astazI, ma de furtunoase, pentru viitorul asupra earuia joael fulgerele unel furtunI si mar marl, trebuie sa ne In- Nisam Intro luptatorr si sa ni dovedim puterile. Tinerir se cade sa fie focosl §iinerezatorl si har- nier: Intelepciunea prea desAvir§ita, veriita prea curind, se chiama mal bine lipsa de via-0, §i de inima, deca- dere de rasa. E bine Ins& eind ling& tinerir adevarat tinerl sint batrinr vrednier de batrinea lor, cari§thl drumul pe care avIntul tinerimir poate sa se cheltuiasca aduclnd adevarate foloase, iar nu sa se risi- peasca. Cael pot,I fi un lucrator Infocat, §i taind brazda In pamintul de hrana, si toeind fierul plugulur In stInca. BatrInir all datoria sa organiseze §i sa conduca. Atuncl cind er socot ea pasivitatea politica e tot ce poate fi mar bine, mar euviincios §1 mar cu priinta, pentru a- devaratele noastre interese, el nu trebuie sa, uite ins& ca in fiecare generAie ce se ridica, In imprejurarl ceva mai bune si cu oarecare cultura, fierbe vinul nod al unur suflel, ce trebuie BA se reverse, daca nu va fi adunat cu cumpatate. Dar oamenir In vrista In-

314 0 lupta literara teleapta aT Rominildr de peste mung ad uitat ca ti- peril nu se pot multämi cu cetirea cutaril gazete blege si berce, cu discursurile schimbate ma folos la sedintile Asociatief, organisata pana astazT ca un fel do bancl sail de ferma-model, cu netrebnicele rivali- tatl la alegerea unul preot in locul altul preot, unuT epitrop de biserica bogata In locul altul epitrop, unuT comitet de administratie In locul altuT comitet de administratie. ET ad socotit ca pentru totdeauna studentilor Tutors! din Cluj, din Pesta, locurl Infocate, din Germania strabatutà de desfasurarea atitor curente !are, nobile, li ajunge orariul unel scolT confesionale, cancelaria unuT avocat, datoriile sufletestI la o bise- ---riä, viata pasnica a familielsi, pentru burlacT, sat cbiar pentru aceiast parint,T de familie, ca lams de sociabilitate, de discutie, de petrecere a sufletuluT, ca- sine, cu sirurile de gazete ardelene si banatene nule si de gazete bucurestene nentelese, sail cutare cafenea cu prisosinO, scuipata, unde fumul tabaculuT In- nem& si. berea toropeste, scutind de gindurT, de pla- nurl, de musträrl de cuget pentru timpul ce a perit War. CEA cari cIrtesc asupra dorintif de lupta politica a tinerilor sa se Intrebe in toata curatia cugetuluT: Unde au fost societAile de lectura, unde ad fost conferintile InvAltoares'a asteptat d. Vojen de la Ias1, om vestit si plin de InsusirT, neaparat, ca sä le tiel, undo sInt revistele, unde cartile de cercetarl istorice, de cercetail asupra limbiT, asupra popOruluT, uncle slut bunele bibliotecT pentru pentru popor, unde slut ziarele luminoase si calde, din care omul cel maT umil sail poata culege siguranta asupra lucrurilor si judecata

Activisgi PasivistI 315 lor, unde slot cursurile pentru oameniT In vrista, cad ar vrea s Inv* si eT ? Unde, unde ? Ag primit voT oare pe tinerT cu brAele deschise, cu inima iubitoare, ca pe niste copil aT vostri, i-ag dus In ogorul larg unde mina voastra, imbltrinita ar ma cirmui plugul Si li-ag ara,tat oare incotro se deschide rostul lor de munca,,asa de mare, incit generAiT intregT, mal bogate, maT Insetate de fapta decit cea de astazT, ar avea ce sä lucreze pang, la batrine0, ?OrT,din banil cig i-a strins neamul, ag pornit sfaceg bogaga noua, care cere, nu numaT brat,e,cii stiinta, iniVativa,§i tot entusiasmul tinereVI ? Cu ce stag alaturl de celelalte neamurf In ceia ce priveste activitatea corner- OluTi industrieT ?

Asa find, tineril de acolo aU cerut cum cer, In imprejurarT ceva mai bune, tineril d-lul Tache Ionescu din Romania : politicL 0 conferinta, cu legitimitate contestabiladar ce e In adevar legitim la un popor care duce viAapoliticd a RomInilor din Ardeal ? s'a adunat la Sibiia. CeT maT mulg membri aT eT awl tinerT. In alegerile un- gurestI care bateaal la usa, el voiail sa, se amestece. Cigva batrinls'at1läsat dusT de un curent pe care nu erat deprinsl a-I indrepta. Parintele LucacT, vestitul parinte LucacT si-a pus candidatura pentru Parlamentul din Budapesta, si a cazut. Gheorghe Pop de BasestT, boierul mare, primitar si bun,al Rominilor ardelenT, seful lor nAional, a rämas In balotagiu,i, chid a fost sa, se hotarasca, balotagiul; aleggtoriT uniurl din Cehul SilvanieTI-aulovit cu beebe, aruncindu-1 cu capul spart intre peste 30 din partisanil saY, ranig. Tineril

316 0 luptä literar& all fost mal fericitl. Opt deputatT romInT, maT mult avocatI, 10 vor lua locul In Parlamentul unguresc, dad., bine hate les, vor fi validatl. ET at apatat, de sigur, o biruint& prin surprindere, cad partidele maghiare lucrasera cu siguranta ca nu vor avea Rom InT In NO, kr. Biruinta nu se va repeta, cad un guvern, o nationalitate dominant&ginditd-va la alegerile de astAzT In Romania sat la atentatul contra luT Gheorghe Pop pot orIcind sa Impiedece alegerea unor persoane neplacute sat dintr'un neam care Incura. §i. ce va da maT departe biruinta de as- tazT, se va vedea. Ca totdeauna 0 ca In toate part.ile RomInimil, teranul de dincolo a fost §i acum maT presus de toate a§teptarile. El a Inteles, a voit §i. a dus lucrul la capat. El e Invingatorul. Prin sufletul slt a trecut iara§1 conqtiinta national& In forma calduroasa a unuT sentiment. Dar numaT cu sentimente, care se pot sfärima de violenta, un popor n'are siguranta viitoruluT. I-ar trebui, ca s'o alba, neatirnarea economic& §i lumina minta. Cine ramIne O., le dea pe acestea §i. and vor fi ele date, tinerT deputatT biruitorTaT RominimiT din Un- garia ?

13 Februar 4905.

0 COMOARA DE ARTA. Albumul de tesaturi din Sibiiii

Nu se poate pune la indoialä, declt de cutare ambitios care nu cunomte Imprejurgxile sat nu le poate judeca binecA, viata culturalä a neamulul romanesc e strInsä In BucurestI, focarul vietitpolitice a Romi- nilor neatirnag. Toate celelalte centre, care maI sInt, si -e bine sa fie §i. mai' multe, cit de multe, trebuie sä se subordoneze acestuia, directia sgnatoase C@ pleacä din Bucure§tY. Cel de la Brasov, de la Sibiit, de la Blaj o §tit, cel de la 14, vor §ti-o neapArat si eI. CeI mai multY dintre scriitoriI bunt de astazI se aida In Capitala RomänieI, si,Cit a. vreme acest fapt nu se va schimba, directia va porni de aice. In literatura propriu zisa, ca si In deosebitele ramurI ale §tiintil. Este oare §i cAldura pentru literatura romAneasca,, pentru lucrurile Innalte si nobile ale neamulul, mai mare In acest Bucure§tI? Credem et, nu. 0 literaturl poate trezi sentimente de iubire sat Inteo clasa ce s'a ales din mijlocul poporuluI sail In, masele acestul popor chiar. Pe multimile de la sate, din nenorocire, nu ne putem räzima pang, In viitorul foarte Indepartat cind cultura, In loc sl-I prelingl, va strabate §i va

318 0 lupta literara trgi In eT, pgna In vremea cindeT vor fi scutitl de ve§nica fricg a foameT. Ramine clasa InOlegatoare, care-41 zice inteligentg, cu multg bungtate pentru sine Insa§T, sail intelectualg, cu cit, mal multg Inca! Col mg bunT infelegdtorT stilt aceia cari simt romane§te, hind din bun si vechit neam romgnesc, cari n'at a- vinturl de lacomie sat de stapinire si traiesc modest o viat,1 de gindurT, cu o familie multamitg, Intro patru pareV curAT §i vesell. In Bucure§tt Insg mulV oamenT de acestia nu vetT gasi; afarg de citTva studeng, cit,Tva profesorl de col mid , ce pustit de prosg saca, cruda, nemiloasg! IcT §i colo In provincie poate fi maT bine. Insule in- florite de oamenT bunT, luminatI §i lumino§T, rasar din tulburea mare a politicianilor sfantuitorT, a jucg- torilor de cartI §1 a burghesimiT strainiT. In Ardeal, chiar pe alocurea in Bucovina, sa, zic: §i in Banat, e maT bine. Anumite imprejurarl politice deschid §i maT mult inima pentru acel grait scris, stringind ce e maT Inn, mal adinc, maT stint In gindirea omuluT, care se chiama literatura. *i tot acolo, pornind din acela§T avintin sine maT mic de cum U. dorim, dar mare fata, de halul In care zace Rominimea cealaltg , se ivesc planuri care s'ar pgrea aiurea ilusia zadarnica a unuf visgtor, §i acele planurT, hrgnite lungl anT de zile in cercul restrins al prietenieT, iese la iveala apoT innaintea tuturora prin fapte. Prin fapte de acelea care ar trebui sa- uimeasca, dar nu uimesc pentru ca acolo unde ail fost savir§ite, lumea le discuta si a§tepta de mult, iar dincoace ele sint abia cunoscute §i foarte neindestulator pretuite. Cind aT la indeming mijloacele unel Cirmuiri maT tot-

0 comoarg de arta,. 319 deauna risipitoare sag sprijinul unel Acadenrit bogate, fire§te a potI face multe,une orI §i bune; sag WI toarte vinovat dm& nu le facl. Dincolo Insä, banil sint scumpI §i putinI, §i In stringerea lor pentru o asemenea faptg culturalg e o Intreagg poveste de hgrnicie nergsplätitg §i de curatg credintg, care Induio§eaza. Nu voig vorbi de Enciclopedia roming" cu care ne-at surprins ant! trecut1 SibieniL Aceastg d'intaig Enciclopedie" In romgneste are clteva Insu§irt §i multe defecte, care trebuie deslusite pe larg §i deplin, deosebit. Aid vreag sg argt ce este noul dar al aceluI Sibiid romgnesc: Albumul artistic represintInd 284 broderif §i -esäturI dupg, originalele .tergnestI, Intocmit din Incredintarea comitetuluI Reuniunil agricole romine din Sibibl de D. Com§a, profesor la Seminarul Andreian §1 president al Reuniunil".

Cine §tie ce e costumul romänesc §i ce sInt podoabele luI ? Le vezI cind trod cu träsura prin sate sag .cu trenul prin gar!. Odata doamnele romIne din Bu- curestI fgcuserg sport cu el. ApoI 1-ail pgrgsit. Socie- tatea bucuresteang Furnica", Intemeiatg, In acele bune vremurl de Incglzire trecgtoare, tot mat are o prgvglie pe Calea Victoriet §i furniseazg, postav tergnesc, pInzg, teräneascg pentru unele uniforme de §coalã. Ba mai este o societate in Bucure§tI. Se organiseazg §i expo- sitit, In care se cumpgrg, pentru ochil lumil, bucgt1 ciudate, precum s'ar cumpgra un Buda chines sag o cutie de lac negru venitá din Iaponia. S'a tipgrit, de d-na Marghiloman, §i un mic album de modèle, care nu s'a prea raspIndit. Despre originalitatea, boggtia, fineta de veche artgcinstitä, cu traditiI sängtoase,

320 0 lupta literara

ale lucruluT de mina facut de terancele noastre din munte nu domnesc idel adevarate si Indestulatoare. Pacatul acesta de uitare si despret se datoreste si cresterl gresite a stratulut bogat al societatiT noastre si spirituluf practic sea blasat ce domneste printre functionaff si In burghesime. Dar In fond Rominul e bun si sufletul luT se clstiga usor. Pentru aceasta trebuie !mä un om. Noua, el ni-a fipsit; ArdeleniT1-aa gäsit In tinárul profesor bátrin, frumos la chip si frumos la inima, care e d. D. Comsa. Un profesor de seminar care se pricepe la lucrul de mina, un agricultor care pretuieste pe teranT pan& si In arta lor, un intelectual" care strabate casuta de casuta si stringe zdreanta" veche impreuna cu tesa- tura nouä, un om foarte ocupat si putin platit care-sT adauge de bunä voie ocupatif noua, en totul neplatite: Ardealul are curiositatI de acestea, cetitorale bogat si cu vreme de -prisos al RomanieT liberel Inca de cind nu i se albise un fir de par, d. Comp s'a gindit la albumul" pe care abia acum trebuiast-Iscoata; si s'a mai gindit tot odatä, el si citYva prieteni, la o societate de agricultort , in acele partr uncle agricultorul romin e aproape numal teranul , la o Expositie a plugarilor si mestesugarilor nostri, Expositie indus- triala" tinuta In plina cetate a Sibiulul, supt ochi! strainilor cari nu ne iubese si vor trebui totusT sa ne ad- mire, ba chiar la un nod razboiu de tesut", care sa ajute pe teranca a lucra mat bine, mai iute §i mat sigur. vedet,I oament bunt cu inima putreda §i uscata ca iasca, el le-a facut pe toate: §i societatea agricola, care lucreaza, si e tot mal bogat i mal binefacatoare

0 comoara, de art& 321 prin pildele si sfaturile eI, si Expositia industrialä, cu care tot neamul nostru s'a putut ?Ali, si chiar r&zboiul de tesut, si astäz1 si albumul, falnicul si strälucitorul album. Pentru toate acestea ins& d. Comsa nu s'a trufit cit se trufeste la noI cineva pentru o intrig&, pentru o ocarl, pentru o... genealogie, si asa maI departe. Nu s'a trufit, ci scrie numaI asa in prefata Albumulul, dup& ce pomeneste de dragostea mare pentru terinime" si voint,a neinduplecat& de a-1 veni In ajutor cu mice pret: Provedinta mi-a rinduitsa, vld plrguindu-se rodul atitor ostenell".

Ce e aceastä carte ?Etnograful ca siartistul ar putea scrie Indelung asupra el. E, in 40 de planse, lucrate cu o exemplar& cinste si o finet& care nu result& maI putin din stiinta cromolitografuluI debit din luarea aminte a supraveghetorulul, antologia§i e potrivit cuvintul, c&cl anthos" e fioare , antologia mestesugulul de colorat, de izvodit, de potrivit, de lucrat cu dragoste si mindrie aleranceT noastre. Din crucilite, din liniute, din pAtrate, din fire de coloare, din huff armonic si noll amestecate, din jocul citorva colorl puternice, printre care aristocraticul" Tinut de teranime al SilisteI alege negrul, se alc&tuieste o epopeie a tonurilor tot asa de mindr& ca aceia cu care in primävara Dumnezell binecuvinteazA cimpiile ce le-a &suit Rominimil. Acesta e albumul. i, stitl, el cost& 60 de leti peste 18.000 de lel' s'aa cheltuit ca OA faca,si In el zace un entusiasm curat care nu se poate pl&ti cu ban!. voI vetl ceti aceste rindurI si vet,1 putea vorbi de

322 0 lupa literarä albumul pe care nu-1 veg fi v6zut, veV cluta sa.-1ca- pätatl In dar dad, se poate,i vet! läsa pe visätorii fará socotea16, sl se descurce de la sine. Asa s'a facut a...sa se va face. MI altfel nicr n'am fi nol unul din cele maT nenorocite popoare de pe lume, si cele maT Innapoiate.

20 Februar 1905.

UN CALATOR FRANCES IN ROMANIA DE ASTAZI.

Mal de mult, In vremile salbatece §i rele. Se aude la Curtea Grecului"ai carul urma§ sint astazi RominT indiscutabilfde la Bucure§ti sad Ia§I ca vine un calator do cinste din Europa spre Cons- tantinopol sad de la Constantinopul spre Europa, daca, nu cumva el bate, Intimplator, alte drumurl. Mare mi§care Intre boieri §i slujba§I. Se iead masuri aspre pentru mulOmirea musafirului. Cel mai elegant, mat ager, maT InvAat §i mai cunoscator de franVize§te dintre boieril tinerl e numit mehmendar 0 trimes la punctul de grani0 pe undo va sosi acel om cu pe- ruca §i pantalongpana la genunchl. El merge cu o carata a CurV1; curAita, vapsita din nod, cfrpita §i im- bracata pentru acest prilej.Siorul" calator (signor, sieur) sose§te: strimbind din nas, el gäse§te ca träsura e o vechiturCcaraghioasa, cà inso.Otorul sad, care se pierde In temenele §i in vorbe dulci ca zaharicalele, e un maimAoid grosolan cusut In haine de prozi §i ca schimele lui de polite0, nu fac nici doua parale. *i. chid se mai uita la drumul noroios, Inghetat, prafos ce se deschide Innaintea la.. Nu, de sigur pe acolo se poate ajunge numai In Tad. §i carata porne§te. trasa de telegarl foco§I cari in-

324 0 lupta literara ving mal totdeauna greutatile acelul drum mare ne- pietruit sail samanat cu bolovanr din rind. Cind s'ar Intimpla s& stea In loc, sätenil de pe margine, cu plr- calabiI, vätämaniI, vorniciI lor, sint gata sa, ajute. Se cufund& in apa pan& In git, I§I incleie opincile 'n no- roil, I§I indoaie trupul supt greutatea roVlor pe care le tin In umeril lor. Calätorul blast ama: ce tara §i ce badaranI salbatecl §i raspingatorl! La conace, capitanut de menzil (de po§ta, i se va zice ma! tarzill) a§teapta cu toate cele gatite: nevasta a direticat prin casa, a pus perdelu0 albe la fere§tl, a potrivit oale cu Roil, care s& salute pe drumet. Cum se ,va auzi tropotul §i sunetele cele multe ale caratef zguduite §i ciocnite §1 slabite din toate Incheieturile, rapede fata de mas6 §i puil de &nä pe taler. Omul Europe! sose§te :stä, minInca, bea, §i zimbe§te cu despre: Ce casa, ce mincare, ce oamenI!". Se ajunge la Bucure§tl, la 14: escort& de ArnauV, steagurl, music& turceasca, alta carata, cal domnestI. Ce parad& ridicula, zice drumetul care se plinge ca-1 doare tot trupul de scuturatura. AudienVL la Maria Sa: tot! slujba§il se Ingramadese In calea lul, end Intra carata cu secretariul, cu Pos- telnicul poate, aducind pe oaspete. El trece prin gan- gurl, prin camarI §i ajunge, printre temenele §i par- fumurl orientale, in iatacul unde-1 a§teapta, Voevodul. Acesta a fost dragoman si §tie din Constantinopol limba, apucaturile evropiene§tI". Dupa dulcel minunate §i cea maI aromatic& dintre cafele, dupa oferirea uneI pipe cu tabacul turcesc cel mal scump, Incepe vorba, In franOze§te, si In ce bun& frantuzeasca une oil! Domnul intreaba una, alta, tot lucrurl pe care le socoate placute musafirulul. Acesta raspunde dulce,

Un calator frances In Romania de astazI 325 zImbe§te. Ce multämit trebuie sa fie, gInde4te Grecul", care-1 petrece cu cea maT Ingrijitä cinste pang, la cellalt hotar. Si iata cä peste un timp apare cartea, scrisa cu me§tequg. colorata, stralucitoare de spirit. Voda aprinde ciubuculi, cu lumina pe fata, Incepe a ceti.i ce batjocurf Doamne, §i ce ironie,i ce usturatoare §fi- chiurl... Ce multamita tigäneasca! Literatura asupra terilor noastre s'a Imbogatit cu o carte de valoare, pe care Invatatil viitoruluT o vor comenta cu sfintenie.

Acum. Nu maT slut VoevozT cu i§licei fermenele, nici tined mehmendarT cu pricepere In temenele, nici teranT cari sa ridice pe umeriT lor carata domneasca cu strainul, nici capitanT de menzilicapitanese a§teptind pa oaspete In coltul perdelelor albe, nicT iatacurl aro- mite cu odogacid. Sintem ó Ora europeana": avem functionarl demnI, drumurT bune, otelurf, saloane, au- diente. Calatorul care ne visiteazt, sose0e cu scrisorT de recomandatie sat cu faima sa personall, pe care n'o ignoreaza nimenT Tate()societate traind aqa de mult In curentele literare apusene.Si-aluat carnete, aparate de fotografie, albumurl de schite. Un singur lucru 1-a uitat, dar nicT nu e de nevoie: cuno§tinta teriTi neamuluT spre care vine, pentru a le vedea. Pentru a le vedea fi a scrie despre de: SO, zicem ca drumetul e d. Andre Bellessort, autorul uneT cart! vestite asupra Societatil iaponese", premiat de Academie, colaborator la Revue des Deux Mon- des". D-sa 'are nevoie de lucrurT originale§i. care sa alba, pe cIt se poate,i o parte stIngace, veselä. Ca

326 0 lupt& literar&

orlcdrut cdlator literar din timpurile noastre, II trebuie coloare local& si elemente de satird. Micul tren romdnesc se coboard, rdpede de la Pre- deal, de de-asupra muntelul. Azuga, Bustenl, Sinaia... StaVI ca ortunde, conductorl In uniform& francesk ofiVnl ca la Paris. In resedir4a regall un castel renan. In vagonul de clasa Intai 11,In stradele Capita lel de vark la cofetaril, in pare, in saloane, franOzeste, lucrurl franOizestl, cartf frantuzestl. Caldtorul incepe a se enerva: el a venit doar pentru coloare locald... Si nu e! Si cel puOn de ar fi materialul pentru satirl. Dar imitatia e perfectal Si, cind va intra In Bucurestl, acelasl lucru. Si la Cerneg sat la Mih&ileni, si In orice cas& de surtucar din sate,cam tot asa. Pdcat de drum... Dar te pot,I glndi: nu haina face pe om, si nu omul face natura, toatei natura si cea mat Innaltä. In aceasta .0,ra, In care cauV zädarnic stilul romdriesc", in care hangiul evrell, industriasul mare sas, lucrätorul ungur, zarzavagiul bulgar, politicianul grec, guvernanta francesk läutarul Vgan te fac sa. banuiestI o regiune geo- grafick far& tradig f&r& mostenire in capabild de all ajunge, flicutd, dintr'o bucat& de vointa oamenilor sát politict",e un sufiet al oamenior si un sufiet al lut Dumnezeil, care trebuie bine cunoscut. Caldtorul va Intreba poate despre acestea. I se va raspunde, ca d-lut Bellessort, vorbindu-I despre trecutul nostru prin descrierl ca acelea de mat sus, din care el va scoate incheierea cd, strAmosil nostri era1 mat jos decit eel mat de jos sAlbatect, princartile ,magistrale", monumentale", escelente" ale d-lor Xenopbl si Pompiliu Eliade,care silesc la aceiasl

Un calator frances In Romania de astazi 327 incheiere. I se va raspunde vorbindu-1 despre present printr'un program politic sail printr'o vanitate personala. I se va vorbi despre arta, §i literatura prin citeva contrafacerl sail articole de qic.I se va vorbi despre natura romaneasca, prin excursil de la un castel la altul, cu cite o manastire ea distraqie curioasa. I se va vorbi despre teran prin cutare revendicatii socia- Este. Omul va crede ca, a Inte les toate,va ride in gindul sail, 0 despre informatori §i despre taxa lor, §i, Intors la el . acasa, va scrie. Iar al no§tri vor raminea uimiti allind din ultimul numar din Revue des deux mondes" ca d. Bellessort... a mai vazut toate aceste lucruri In republicele Arne- rice de Sud", §i a lucrul care e mal bun la noi slat Inca dulceOle. Articolul d-lui Bellessort fagaduieste ins& o urmare. Vom vorbi 0 de aceasta, la vremea et

27 Februar 1905.

IARASI CEL MAI NOU CALATOR FRANCES IN ROMANIA.

In sfigit, d. Andre Bellessort- §i-a incheiat, in Revue des Deux Mondes", marea public4ie francesa la care colaboreaza §i. d. Pompiiu Eliade, invatatul mied coleg §i distinsul stilist, articolul despre Romania, care va servi altuT d. Pompiliu Eliadealviitorulul, care nu-ml va fi insa coleg, ca sa documenteze ca noT eram ,o societate prea putin serioasa §i o iará curioasa", vrednica numaT de o primblare" luatoare in ris. Cetitoril acesteT reviste nu vor avea, In mare parte, prilejul sa, gusto trumoasele frase de mester al con- deiulul pe care le-a a§ternut cercetatorul nostru, el nu vor putea sa se bucure väzind ce mare se zugravesc dealurile §i cImpurile noastre, pe care calatorul le-a pr*it stind in gazda la un proprietar prietenos din Tinutul DorohoiultI, ce falnrc se cinta desfa§urarea bolior InjugaV la o ma§ina de treier. Dar noT, ace§tia de pe aici, aborigenii, cum zicea nu mal §till care student infumurat, care se brania totu§I la Paris dintr'o bursa a Statulul romin, noT, va sa zica, aborigena ne-am patruns adesea, de §i cu totul altfel,cu evlavie, cu recuno§tiata, cu nemargenitä iubire fiasca, de taina sfintä a dumnezeie§tilor amurgurT mirositoare, tacute,

Iara§l cel maI nod calator frances In Romania329 line, aurite §i Impurpurate, care vestesc noptile noastre, not am vAzut de atIteaorl, dar nu cu o simtire de curiositate, ci cu una de adinca pretuire a muncil grele din care ne hrAnim cu totiT, actele simple, pa- triarhale, dar impunatoare ca inteles ale lucrulul elm- puluT romanese. Astea le §tim, §i, orIcit de trumos le spune strainul, cu glasul luI rece qi largile gesturi de declamator, nu ni face nick) placere. Dar d. Bellessort, care a judecat precum vazuram societatea romAneasca, asemenea cu acelea din Ame- rica de Sud" (de portile Orientulul" vorbise Innaintea noastra un alt prieten frances, venit sa smulga mili- eane pentru Hal lier), maI spune §i alte lucrurT. Dupa ce se lamurise din cetirea d-lor Pompiliu Eliade §i Xenopol, dupa ce calcase covoarele scumpe ale eltorva saloane §i. Impanase citeva vile, unde era sigur a gäseste reproducerea cea mal cleplinä a vietil parisiene, d-sa a capatat Incredintarea a, pentru a-§I Incheia bine primblarea curioasa" §i a putea vorbi cu toata competinta despre taxa §i neamul romanesc din Europa de Sud, IT mat trebuia un lucru: sa vacla pe EvreiT din Moldova. Cad, In adevar, d-sa vazuse, la Azuga, Sa§T qi UngurI, apol Gred, BulgarI,Intro zar- zavagiT, hangiT ea §i lntre bogata§T, Intre barbatI po- liticT, Intre oament de societate placuta; vazuse TiganI schilozi In margenea Bucure§tilor. La curte id si colo vazuse teranT, pe cari-I chemase proprietarul spre a-I arata oaspetulul sat, ca ni§te specimene ciudate de ce este omul de munca In aceste OAT. In Tara-Ro- maneasca, d. Bellessort a fost maT multamit ceva, in Moldova Ins& cu totul desgustat de caciulile bietilor cre§tinI, de vorba lor buna, supusa, de omenia lor

330 0 lupta literara sfioasa, de cojoacele miOase §i de cojoacele fara mite, de picioarele lor goale, de sfintele lor picioare singe- rate, de mucenici. D-sa, om foarte simVtorcum slut tot,1 pe acolo prin Apus, Indata ce ail luat condeiul in mina. §i. trebuie ded sa, fad, frumos" Innaintea cetitorilor, d-sa se prinde odata de Induio§are inte- legatoare pentru ni§te ghete pline de norohl, desco- perite In colOil unel murdare pravalil evreieqtl, §i, pri- vindu-le, urmare§te atitea rataciff prin noroiurile di- minetii umede ale acelul biet parinte de familie evreil, care a Infruntat atltea si atltea obosell §i sufering pentru a-§I face ghgeftul" de toate -zilele. Dureroase, sublime ghete cu care, dad, ar dori Europa, proprie- taxil lor ar fi gata 0, fad, un articol de export, ofe- rindu-li-se, bine inteles, condita avantagioase... Ghete murdare de biet Evred muritor de foame In mijlocul until sat de Omni moldoveni cu burtele pline! Picioa- role goale insa, murdarite, taiate, schilodite, biete labe de om totdeauna nacajit, fi dono I Vitele cimpuluI sint de sigur mai interesante aidmaretif boi graql de la maqina de treier a boieruluI, deoft oameniI In- dobitociV aI cimpuluIl

D. Bellessort Ve el Romania a avut dol" poetI : Alecsandri §i. Eminescu, cari pot incapea Intr'un rind, qi in al doilea d-sa spune ca., ce mar amine din literatura romaneascä, nu face nicicit 8,literatura politica" savirqita pana acum In Romania (ce-o fi literatura aceia, care se va fi imboga0, fireqte, cu prilejul ultimelor alegerl, a§a cle intelectuale, va fi §tiind d-lui §i cine-I va fi spus aqa). In casa, cu sad Iära covoare, a until Maiorescu, a nnuI Hasdea, a gnuI Slavic'', In

Iaräsi cel mai noil calator frances In Rom &ilia331

sala de sedinte a AcademieT, inteo sal& de contering, Trite() sal& de cursurl a Universitatii, de ce s'ar fi dus! In acest gen ce poate s& aib& un popor aloltuit din aristocratia Americei de Sud" si din 1er6nimea bes- tial& a Africa coborindu-se din sllbatecii" de la 1800 sail adus de fluxul murdar al Fanarulull Dec! la Tirgul- Neamt, la Piatra-NeanA, la rabinul de la Buhus, la medicul evrell din DarabanT, la anticarul evreil din DarabanT, la anticarul evrell din Iasi! Atita-1 mat IA- minea pentru a cunoaste bine Romania... S'a dus, i-a vazut In sabcIf la Neanyt, i-a vazut In Gradina Public& la Piatra. I s'a pärut interesantca acest popor pästreaz& in asemenea locurii dupä atita amar de anT datinile vechT ale Iudeil, mindria poporulul ales al WI Dumnezeil, care nu se Intineaz& prin munca de robT asupra pämintulul aspru, ambitia de a se Inn& lta sus prin stäpinirea banuluT, de a cälca pe capetele goilor Mr& credinta, sigurauta c& va veni odat& ziva de dreptate si de räsplAtire, pe care eT o preg&tesc printr'o stäruiat& agerl, printr'o Infrinare a tuturor poftelor i nevoilor vietiT, pe care tog trebuie s'o recunoasc& Acesteale-acules d-sa de la rabinul BuhusuluT, fill al MT David", de la anticarul idealist aivisätor al Imilor, care-T proorocia, tusind de moarte, cu mina rIzimatä pe Lassalle al Evreilor si pe Rous- seau al tuturor celor cari-si ail viitonil prea departe, In sfirsit, de la bietul medic de sat, plátit de comu- nitate, care dovedia limpede cä legile noastre shit rele si nedrepte fa.t& de a saT. Ba le-a prins §1 din con- vorbirea proastaIntatisata Innadins Inca mai proasta poate a unul cerc de functionarT tembelT la Piatra, din flecariile fudule ale unuT netrebnic fecior de pop&

332 0 lupta literarg

din Moldova, care-§1 Incheia dorinOle In trgiascg so- ciali§tiT,trgiasca Evreil", adgugind numal ca nu e strain §i. de acele vicil care desavIr§esc pe un tInar -.modern. I s'a parut ca In0 1ege ala ceva: superiori- tatea EvreuluT, necesitatea biruin#I luT §i din vorba, totdeauna glumeata, originalg, incisivg, a unul om de Stat fomin, dincolo de ochiul rizator al caruia citIva sint IncredinWI cg este o inimg sincer iubitoare pentru tarl §i. neam. Si. a fgcut conclusia.

NoT Insg, d-le Bellessort, entem un popor ma de omenos§i. drept, cum nu-§I poate Inchipui eine ne vede in treT saptamInT, vorbind cu asta satl cu Oa.i sIntem un popor de veche culturg cinstitg a ginduluT §i a inimiT. Urg n'avem Impotriva nicTunul neam, nicl a Evreilor de sigur. NumaT ni pare rag §i. pentru noT 0 pentru el ca slnt prea mulV, fiindcg §tim cg din e1 si noT nu se poate face nici odatg un singur popor, care sa fie ca al nostru, cum se cuvine fata de doug mil de anI ce i-am luptat §i i-am muncit aicea. Vezi asta e, domnule calgtor, 1nnaintea mariril europene a cgruia scoatem, ca qi teranul moldovean, cu adinca plecaciune caciula, §i. adaugim sfios, ca §i dinsul, ca avem §i nor, macar cit EvreiT, datinie noastre, jeftfele noastre, sfintele noastre ngdejdT, luptgtoril harnicl §i curAil visgtorl al no§tri,pe cari d-ta nu i-al Oiut qi n'ai vrut sa-1 OR !

6 Mart 1905.

ATENEUL ROMINI SUFERINTELE SALE.

Se §tia de mult cu citä greutate poate sa se tie Adunarea generala a Lige!, sectia Bucure§tr. Se fac convocarile, §1 maT prosaic, §i maT poetic, se trimet la domnif membri, se da, de §tire prin gazete: la cutare data va fi adunarea cea mare §i se va auzi glasul, §i simpatic §i autorisat, al domnului Zi-I pe mime vorbind despre interesele de viata ale neamulul romanesc. Se poate ceva maT interesant! §i domniT membri, prin§I cu politica orT cu afacerile lor zilnice, on cu petrece- rile lor de Dumineca si serbatoare, nu yin. De pe du- lapurile prafuite, eroii de ipsos aT natiuniT se uita, lung §i jalnic... Daca ar fi de ipsos §i membril, gindesc el ca ni§te oamenT cu mintea de intunerec gol in sca- firlia lor alba, n'ar lipsi nicTunul, §i fiecaruia i-ar in- negri servitorul odata pe luná nasul cu pamatuful. Dar te pui cu chefurile oamenilor vii! Popor färä entusiasm, zic ei scuturindu-se Incet de praf, In tacere. §i a doua convocare §i a treia. Adunarea se va tinea la altä data., neapeirat la o a treia, cu orice numar al membrilor presentr". Fie qi unul, cel cu discursul In git. §i chiar daca. 1-ar zugruma §i pe acela maxi- mea discursului pe care nu 1-a putut trece Inca prin

334 0 luptg literarg

coardele vocale In care Dumnezeg i-a pus Intelegerea §i care cterul... §i totu§1 eroil de ipsos alb, cu pgrul sur de praf §i nasul negru de pgragtuf, n'ail dreptate In patriotismul lor intransigent, de oamenl cari, neffind scoql nid- odatä In stradg §i. find departe de masa cu gazetele, nu OM cIt .s'a schimbat rostul lumit acesteia din ziva cind Italianul i-a turnat la calup. §-till domniI mem- briI" de ce nil vin la Ligg! Iar, pentru cg Liga samanI bine cu Ateneul, nu mal vin domniI membri" nicI In odgitele de adunare de MO, marea salg de conferinte, de concerte, de exhi- bitil cu music& §i farg musicg, de cinematograf melo- comic. Nu yin. §i iarg§I convocgrl noug, §tirl prM toate ziarele, ultimatul cg adunarea se va tinea cu orIce numgr .al membrilor preseng". Intfun tirziA, ca 0 dincolo, vin citIva. §i aid ca §i dincolo, se iead socotell, Impotriva cgrora nu ne gindim sg spunem nimic de rgt, aceasta ffind §i.Intr'o parte §i.In alta singura Insu§ire bung. Discursuri nu se tin la adunarea Ateneuluf, ffindcg domnil membri" vin cu totiI -n§urag de cuvintärile lor, multgmitI, peste mgsurg de sgtuT de striggte ironice, de hohote de As, de Intro- ruperl §i schigungrI ca ale dobitoacelor.§-Iaceastä constatare duce fire§te la altg nenorocire a Ateneulul Romln.

Innainte de a se Incepe conferinta cutgrul domn cu prisosintg cunoscut, cutgrul tingr ce null ggse§te astImpgrul la un lucru cinstit 0 folositor, a cutgruI vestit giumbu§ar lipsit de cuviintg sail ale unor doamne ce nu vor a Inteleagg el de la rostul cases trebuie

Ateneul Romin §i suferinOle sale 335 sa se desfaca numg femeile de o inteligen0 deosebita, care pot intr'adevar sfoloseasca poporulul thr, Innainte de aparAia victimel, incununate cu fiorile ca- drului auritel scene, un strain s'ar umplea de uimire vazInd cit de cercetat e Ateneul Romin. Lojile sint in adevar goale, daoa domnul conferentiar sad doamna conferentiara (at vorbit §i domnipare; copil cred ca nu, §i pana acum nici un prunc) n'are multe rude fara, ocupatie; dar In staluri ce bogMie de capete tunse §i frisate §i pletoase §i ple§uve, capete care pastreaza palaria sat §apca pana la sfir§it §i capete care se descopar cind apare in lumina mu/ sera. Aplausele ropotesc aim; pentru acel care atunci intait apare In arena, In stra§nica arena. A§a faceat §i Romanil cind se InfAi§a gladiatorul pe care-I vor sfa§ia, neaparat, leil. Apoi glasul Incepe sá räsune pe cit permite, nu numal acustica sale, dar §i cond4ii1e particulare ale oratorului, caruia-1 e permis O.fiej ra- gu§it,i ascutit la voce ca fierestraul pe piatra, §i peltic, §i gingav (mutj n'at vorbit Inca). Iar raspunsul e de aid innainte, un ceas, doua ceasurlcaci interesul nu slabe§te,strigate, urlete, pocnete, hohote, cite un §u- ierat chiar. Oratorul resista, fiindca §tie cä a§a e datina §i fiindca, pe linga aceasta, are o war& licarire de con§tiinta ca a§a i se cuvine pentru lucrurile netrebnice sat adese or1 pentru lucrurile ticaloase pe care le spune. Spectacolul vesel, corurilesaturnalef nu tulbura pe mucenicul de bung voie, care desvolta, Incheie, §i, In loc sä se impu§te aces& sag sa se spinzure in dosul scenei, cum a facut daunazi tenorul acela pe care lumea-1 fluierase, el cere la anul urmator sa i se mal ingaduie a Onea o conferinta.i i se Ingaduie. Ce

336 0 lupt1 literal/ voiti ? Gloria e dulde qi trebuie mu1t1 cruzime ca s/ impiedeci pe cineva de a gusta gloria,aceia pe care o merit/.

Acum in urmä s'a cerut din partea presidentier Ate- neulur un serviciu special de paz1 pentru a se 'Astra linistea in sal/. Agenti secreg in numär Indestul/tor ar avea misiunea de a lua de guler pe cine ar tulbura ordinea. La sectie, zurbagiulei Cred Ins/ cl ma.- sura, foarte bun/ Insine, ramine neindestul/toare. Odat/ ce politia se amesteca la Atenet, sA-si faca toatà datoria, un comisar cu carte, dintre .licentiatr, s/ stea pe scenä, intovar/sit de numarul de agentr trebuitorr, fiinda, vezi, si conferentiarir pot fi recal- citrantr. Intre comisarr slat si. licentiatr In litere, si a- cPstiaar fi indicatf pentru o asemenea Insarcinare. Comisarul va lua intait in cercetare pe conferentiar si, dac/ va fi un om moral, un om In that/ mintea, un om de ispravä, pentru care sa pat/ iscali macar patru gospodarr batrinf din mahalaua lor, un om cu raspundere pentru faptele Id, sa.-I dea drumul pe scena. Aid sa-1 aSculte cu luare aminte. Dacci va lua cumva in batjocura, viata de familia a cuiva, cum a fäcut-o cindva un ghidus, clan/ va ofensa numele bun al unor oamenr vrednicr de respect cari nu se afla In sail, daca va batjocuri intreg poporul romanesc, In viata lur casnicl 8i in viata lur sufleteasca, precum a facut, daunazr chiar, un poet decadent, atunci comisarul sa iea mAsurile de cuviinta. Altfel 0 va !Asa sä vorbeasca si va putea chiar 81 dea semnalnl aplauselor. S'ar putea libera qi condicute de conferentiar, iar la

Ateneul Romin §i. suferintele sale 337 delictele de competenta comisarilor s'ar Insemna de o potrivA tulburarea conferintelor prin zgomot qi tulburarea sufletuluT cetAtenilor prin conferinte.

18 Mart 1906.

LA DESCHIDEREA SESIUNII GENERALE A ACADEMIEI ROMINE.

La 15 Mart trecut s'a deschis o noul sesiune general& a Academie!. Odat& sesiunile se deschideati, se desfäsurai1§i-§ldädeall obstescul sfirsit al lucrurilor si al oamenilor, far& nictun interes din partea publiculut. Era vremea cind putin! oament stiati ce sint Analele InvAatet adun&rt,i brosurile cii coperta cenusie nu-s1 anait locul in vitrina librahilor ling& cartile care se cump&ra. Se credea atund ca la Acade- mie se adun& un numär de persoane, invAate, mat putin invAatei neinvAate, pentru a incasa diurna presenOT lor si a vorbi din cind in cind de ortografie, de dictionar, pe care nu erail in stare sa le mintuie. Se ma! socotia pe atunc! ca Academia Romin& e da- toare s& meargä In toate pe urmele glorioase ale Aca- demie! 'din Paris, unde publicul cult" de la not cunostea, fireste, o singura Academie. Dect, innainte de toate, ortografie,dictIonar, discursurt solemne, stil, mers, gesturt, lecturi academice.i se mat mira lumea, cu gindul la acelast model firescineapärat, de ce intl.& in Academie o caracuda de istorict, istoricT lite- rari, filologt, profesort de stiin0i amatorl In materie de §tiinO, pe cind acolo trebuie s& stea in jilturt im-

La deschiderea sesiuni! Academie! Romine 339 pungtoare capeteniile recunoscute §i.cu mult mai mutt cele nerecunoscute! ale literaturil poetice. Un Hasdet se mai ir4elegea, cad a facut§i.literatura poeticg, de §i foarte slaba; un Odobescu fireste, cad/ archeologul era printre eel d'intaill scriitori ai Wil, dar, incolo, un Macedonschi era Increditqat ca un Sturdza-1 usurp& scaunul. Si atAia a4ii, mai ales in presa", erat de aceiasi parere. Tar asupra membrilor bucovinen!, ardeleni at Academie! cgdea din vreme in vreme batjocura gazetgra§ilor cu nasurf evreie§t1 si .eline, cart se intrebat, cu toata, slinta indignare a pa- triotulul, cind e vorba de limbg, mostenire sfinta, a strgmosilor, cum se ingaduie in areopagul literar al Romaniel oamenl cari, cu precugetare, scrill in ortografia, ba chiar in jargonul §tiintific al unui Laurian .§i Cipariu ! Asupra unui punct, de alminterea, toata lumea era de aceia§! parere, ca la anumite date Academia incepe a deveni interesanta: anume in Mart, in April, cind primavara, care dg cimpului florile, face ca acest aspru trunchit al Academiel sg poarte mlad4e verzi de premil. La premii, baiet,I, era si este Inca strigatul atitor adolescenV genial!, atitor prooroci intunecaV a! artel sfinte §i atitor oameni de treabl, cu oarecare vest& §i situatie, dar pe cari naivitatea sat lipsur! in- grijorate in judecata lor II faceat sa fie sigur! ca, ti- pgrind, at tras o po1i0 asupra casieriel uncle batrinul Iuga a numgrat, oftind, atitea rasplatirl" nemeritate. Pentru a se Imparta,§i de prinosul acader0c, se orga- nisad adevarate comploturi de lingusir! §i stäruinte, se strecurat. minciun! §i se puneat la cale momiri, care, daca ar fi povestite, ar forma de la sine un mi-

340 0 lupta literara nunat roman humoristic. Unele apucaturT se mal In- cearca Inca, 0 panä astazT.

Dar WA, ca, In sfir§it, con§tiinta publica romaneasca devine maT sigura, maT largai luminoasa. Innaintarea pe toate tarimurile culturale se simte In acela§T timp 0. la Academie. De o parte, oameniT sint In stare a Tate lege simbolele,a-§Ilamuri, prin timp §i nevoT ce nu se pot inlatura, neajunsurile, a descoperi, Insemna si saluta cu bucurie toate cuceririle pe calea cea grea catre maT bine. De alta, prejudecatile, iubirea pentru forme, idolatria ce se lndrepta catre altare de mult goale de zeT, isolarea de curentele marT nationale, de avinturile nobile ale tineretuluT,toate pacatele acestea ale cercurilor Inchise, care nu dall nimic 0 nu pri- mese nimic,i alte placate ce vin din celed'intäid: rivalitAtile,tendinta de a se Intuneca si a se Inlocui, gustul pentru glumele de club, se due. Cu bogatia sa foarte mare, cu caracterul sü simbolic foarte In- nalt, cu con§tiinta munciT sale orinduite, cu valoarea netagaduita a Imora din membril sM, Academia aduce o putere Insemnatä In sprijinul silintilor, tot mat multe §imaT rivnitoare, catre noua cultura a Rominimil.i, pe lIngä juatoril la bursa premiilor, pe ling& tipurile, multe la numar, ale luT gescheiter Itzig" de la gazeta, pe ling& ambitiosiT cari ar fi In stare a face pang §i moarte de om numaT pentru a putea adaugi la titlurile lor pe acela de membru membru activ, ma rog!al .Academiel", maT sint aliI cari urmaresc acum mersul lucrurilor In Academie §i se bucura cu atIt maT mult, cu cit vechile portf prafuite se deschid mai largi stralucese In podoabe nouä. UniT,col de

La deschiderea sesiunil Academier Romine 341 aproape, se pot vedea la sedintele publice, fnlocuind pe vechir ciraci ar cutAror personalitäg care si cind se scarpinA pe nas a1 nevoie de aplause : ent acum studeng cinstitTi muncitorl,stiltoamenr In vrIsta, cari vin bucuros la osp501 de stiintl sint bg.trinT chiar, cari-sr aduc aminte de trecuti compark Cfnd se face o comunicare din minte sAnátoasa si din inimä curata, e asa o luare-aminte tg.cutä, colo sus, In tribune, care e ea Ina* o faptd culturalä.i departe sint altir cari nu pot veni, dar sint de fatá cu gindul: aid la nor fn Ora, saü peste hotarele pe de-asupra carora trece de o potrivA. vintul cerurilori Vintul in- noitor al directillor de culturl.

27 Mart 1905.

0 CRISA IN VIATA UNIVERSITARA: STUDENTI VECI-II SI STUDENTI NCI. Cu prilejul aparitig uneI reviste studente§ti

Dacg, mai este o nAdejde fatg. de rusinile si ticAlo- siile WA numAr de care ti le ming, Innainte tulburele -value! ale Tietii de toate zilelesi politico, si culturale, si sociale , dacl-ti mai vine a lucra, a te gindi la vremuri pe care nu le putem Ina, intelege cit all fost de sfinte, de curate si de bune, dacA mai cutezi a privi la un viitor pe care cei mai multi si-1 asigurg, pentru el, prin averea cistigului, hrApiriT, mostenirilor si zestrelor, dacA nu pled lute() pribegie la Berlin ca a d-lui I. L. Caragiale, nu e alt motiv decit lucre- derea lute() creftere nouci a tinerilor, siguranta cl prin aceasta se poate indrepta, dacg, nu de ati pe mine, cel putin de azi Ong, la sfirsitul vietif noastre, dacg, ni va fi dat sg, vedem clipa Imbung,tAtirif nestrAmu- tate, tot ce astAzi e putred si primejdios, tot ce acopere de rusine si dg, spaimA. Pentru cA, oricit ni-am 'Astra admiratia numai pentru forme, momell si minciuni, noi nu sintem un mic popor de rind. Nu, un mare popor vrednice acest popor romgnesc, In multimile lul vaste, muncitoare si inzestrate cu bung, rAbdare crestineasca,. Pricepereae

0 crisa In viata universitara 343 vioaie, judecata e dreapta, sufletul e statornic, inima miloasä, purtarile sint Intiparite de toata cuviinta. Aceste Insu§irl se gasesc de la un capat al Rominimil la altul, In satele deorl§iunde, fie ca, la primazie e zugravita marca Romanie!, fieca In locul el se vad vulturl raparet1 sail crud strimbe. Orlunde e tot a4a; pest& tot locul te simt,1 ca la tine acasä, Intre a! tay cu gind bun §i. inima calda. Duceti-va ins& in terile cele ma! luminate §i nu vetT gasi aceste bogate darurl ale firil; indata ce vetl fi paräsit clasa petreca- torilor stralucip, clasa locuitorilor Intaritl din ora§e clasa oamenilor de §coala §i de carte, vet! vedea o muncitorime ora§eneasca desgustata, urind rnunca, mincata la inima de binele, de bogatia mal mare a celor ce ail banul, pizmatareat4 §i neiertatoare, iar, §i ma! adinc, o teranime traind viata dobitoacelor. Fi- re§te a dobitoacelor cu grajdurI bune, cu blana tesä- lata cu hamurile lustruite, cu ieslele pline, pe dud oamenii no§tri, oameniI no§tri superior! in faptura, n'ail, In cea ma! mare parte, norocul une! star! bune. Dar, cit despre aceia, tot oamenl ramin... Pentru acest popor insa, pana daunazI n'a fost §coala moderna. La sate era o forma goall pentru leafa in- vatatoruluI, care In§ela, fura sail despretuia satul. Li- ceiele pareati acute anume pentru a duce §i ma! departe putreziciunea unel boieriml decazute, a une! mi- tocanimI brutale, a- uneI functionariml destrabalate- Rare or! a fost la un popor a§a o rasadnita de tinerl lene§l,infumuratI, doritorl de cit mai multa placere, hotarit! pe cit mal putina munca, obraznicl, nemilo§l, nerecunoscatori, in sfir§it flare de prada viclene §i ne- satioase,ca la noI aid, in Romania, In liceie, In gim-

344 0 lupta literara nasil, In §colT reale. 0 stare de lucrurl care s'a pastrat aproape pang.astazT. Incercarea unuT ministru de a inspira oarecare sfiala, ru§ine, oarecare con§tiinta prin uniforma, n'a izbutit. §apca elevilor" no§tri va, ajunge de o potriva, In despretul lumil sanatoase, cu §arica acelor copif cinicT al ormelor Franciel cari stilt Infierag cu porele de voyoux". §i aceia, särmanil, ail macar Indreptatirea lipsel totale de cre§tere, In cea maT mare saracie 0 parasire. De la asemenea liceie se venia la Universitate. Fa- cultatT destule: de drept. ca sa fiT Ministru, de litere, de §tiinte, ca sa fiT profesor de UniVersitate, de medi- cilia ca sa cistigl multI banT, de teologie, ca sa fiT poi:A la orn ca sa fiT Vladica. Mu lt1 profesorY: unif dintre eT, oamenT iubitorT de laude zilnice, umflate, de articole de ziare, de cuvintarT Infocate, de plecaciunl 0 metanil, de Inchinaciunea In patru labe; altiT, oamenl cu nevoie de colaboratorT, de tinerl robT supu§T §i. muncitorf, cari fac orIce lucru §i. nu tin nicIodata sa li se §tie numele; foarte multT, barbatT politicT, cari nu despretuiesc hicTo putere §i cari fac loc, In tactica lor superioara, batalionulul alesal studentilor ling& regimentele de gloat& ale ce1orlalt1 vinatorT de slujbe, ale mahalagiilor cu bite, ale oamenilor sireV cu pofte; foarte putinT inveifiitori. Se invata si carte la Univer- sitatl, dar se Invata innainte de toate trebuie sä spun Insa: may ales la Universitatea din Bucure§tf arta de a parveni, de a fi om mare cu truda mica. Cind, acuma unsprezece any, am intrat ca profesor In Facultatea de litere a Capitalel romane§tI, m'am Inspaimintat. DoT-treT tinerl cu dorinta de a se lumina, de a §ti ceva pentru eT, pentru §tiinta, pentru viata,

0 crisa in viata universitara 345 pentru §coall. Iar, incolo, ce stol zgomotos de tinere pasarI de prada! Stam pe catedra§i.vorbiam, dar, precurn ei vedea t. bine ca nu vorbesc In limba lor, imT dadeam §i. et sama ca el at nevoie de o limba pe care cinstea sufietuluTmiell ma impiedeca sa o invt.t. Chiar studentil bunI vadiail, cunoscug de aproape, iara§I ideia fixa de a ajunge iute si sus, calcind in picioare orIce, necrutator§isalbatec. MaT tog §i-at schimbat pärerile §i sentimentele, dupt, interes, cu o candoare de egoism care ma uime§te totusT la fiecare cas not. Neaparat ca acestI ale§I printre ale§I se pri- viat tog ca profesorT de Universitate prin chemarea luT Dumnezet, ca geniT pecetluite de Atotputernicul. Val de cine li-ar fi stat In cale, fie O... profesorul lor admirat, iubit, respectat, domnul profesor", pentru care n'aveat destule zimbete de pisica §i. gudurarl de vulpe...

Ce puteat fi acum in provincia sat la liceiele §i gim- nasiile din Bncure§tI, pe care le vinat cu atita dibacie, cu instinctul innascut al familiilor de functionari ce se nutrese din leafa, tinerT ca acestia ? Catedra de acolo, scaunul parintesc de bun invatator, era inteles de din§iI altfel. Era numal o scara, o scara pe care n'o crug, pe care o pingare§tT §i-o scilciezi in suirea grabita spre Innaltimi. Cine vorbia bine, se visa In Camera, desbatind interesele natiunil in cuvintarT de- mostenice, care sa se pomeneasca din neam in neam. Cine §tia ceva maT multa carte, cine-§I &A:lea osteneala sa maT ceteasca §i apuca a tipari, acela nu se putea inchipui in viitor decit ca profesor de Universitate. Unul, cercetat de inspector in privinta uneI metode

346 0 luptg literarg din cale afarg de pretentioase, unul care trgie§te 0, dacg nu e profesor de Universitate, e deputat, ras- punse scurt: Dacg cer prea mult aid, e bine, faceti- mg profesor la Universitate!". Iar elevil cu §gpcI sall Mit, §gpcl, adormiV, blegi, neru§inat,T, romantid, faceall ce se poate face cInd gIndul profesorulul .e pierdut spre marirT. * Intru cit s'ail schimbat de atund lucrurile ?

10 April 1905.

UN POET AL FLORILOR: d. D. ANGHEL.

D. D. Anghel, care scrie de vreo cinctsprezece ant §i s'a ridicat astle mult mat sus decit Inceputurlle sale sfioase, de tfnär eminescian supus, la Conteropo- ranul" din 14; e un poet foarte poet, In bine §i, Intru cftva, §1 fn rn. In ace§tI cincisprezece ant d-sa s'a gfndit nefncetat la rafinarea sinatirit sale pentru fru- museOle naturil, pentru miqcärile tainice, treatoare, fugare ale sufletulut qi la me§tequgita turnare a unut vers aromitor, strgvezit, plin de un farmec blind §i dulce, a unlit versIn simplicitatea päruta a caruia este atita voin0 §i muncA. A izbutit. /n cartea sa de astkf, In grädinl", sint fort pe care nu le prive§tt numat din treaat, ci vret sa, le al Rugg tine, bucurindu-g simtirile de InsuOrile rare ce. shit cuprinse In ele. Nu odatä e§t1 silit a cete§tt de mat multe ort versul frumos, dup6 care vine altul, rare or! tot ala de frumos, dar totdeauna maiestru alcItuit rabdator §i cu o ne- sfir§itä dragoste lucrat. Oamenit färä gust §i färä simt musical cari se prapädesc dup6, defilarile de silabe ale d-lut Haralamb Leca, s6-§1 dea osLeneala sä compare. Dar artt cum e aceasta se scriil numal odatA. Pe urma trebuie sa, vie alt ceva. Ce anume ? Poetul a- cestet Imbielpgate grädinT, care e o gradinA boiereasc6,

348 0 lupta literara, o gradina scumpa, o gradina pentru oamenT avut,T, trebuie sa-§I aminteasca totdeauna ca. bogatia unuT suflet de scriitor poate sa, aiba numai doua izvoare: sad o cetire foarte Intinsa, necontenit innoitä §i. adu- &id o cugetare spornica de toate zilele, sad coborirea, umilirea sufletuluT catre natura Intreaga §i cdtre tql oameniT, contopirea cu Intreaga faptura. D. Anghel n'are decit sa aleaga.

10 April 1905.

INSCRIPTII DIN BISERICILE ROMINIEt.

Bisericl si manästirl, unele drese, si foarte rat drese, altele In toga maretia vechimil lor, acopär tot pamintul teriT, cu sutele. De cInd s'a Incheiat cu eviavia parintilor nostri, nimeni nu li-a avut grija, daca nu s'a Intimplat sa, nemereasca la ele vre-un preot gos- podar, vre-un egumen cu tragere de inima, cari ail fost de tot rani §i. cari si-aii Inchinat viAa cladiriT ce li se Incredintase. S'a ruinat tot ce ajunsese a se da- lima, si eine a vrut sa strice §i sa, mfzgaleasca o cladire Indoit de sfinta, fiindca, e si a luT Dumnezeil si a stramosilor, a fost lasat sa pIngareasca In voie. Odoare scumpe s'aa sfarimat, s'ail pacatosit, s'ail az- vIrlit prin podurT, ca la biserica Cap din BucurestI, dupl InsasT marturia parohuluT, teolog si profesor de religie, s'au Insträinat, s'ail stramutat In casa preoVlor fara constiinta,si taxa cinste, s'at furat- de hot,1 si s'at mistuit de focurl care puteat fi. prevazute si Impiedecate. Cutare argintar rus a cumparat lucrurl cu inscriMiI, a ras inscriptia si le-a vindut la alte bi- sericT, cum se vede dintr'o cruce de la Cuibu-cu-barza din Bucure§tI. S'ail stens cu hapca tot felul de lu- crurI scumpe, care, Intro blesteme, ce se aud §1 pang, acuma, ail luat drumul MuseuluT din Bucure§t1, unde

350 0 luptg literarg nici pgng astgzi nu li s'a dat o orinduire, unde nicT pang ast621 nu li s'a fäcut un catalog §tiintific §i artistic. Cine a vrut, a tost ltsat sg preschimbe, sg pre- facg §i sg schilodeascg. Rare oil s'a vazut la un popor ce pretinde sg infat,i§eze cultura, o astfel de pg- cgto§enie. In biserici §i mängstirl se pastreaza insg, prin slovele stpate In aur §1 in argint, prin lespezile scrise ce acopgr morminte, prin pomelnice sgpate in marmurt, la altare, prin piatra cu slove aqezatg de-asupra u§i- lor,amintirea trecutuluT nostru, care ni este scump, orT de-a fost rgt., ori de cuprinde In el mart nenoro- 611, oil de vgde§te §i cite o clipg de fericire. Aceste pisaniT, aceastg scriere pe piatrg s'ail fäcut totdeauna cu o evlavie, cu o iubire, cu o trucelegere deosebità. In Moldova s'a desvoltat o intreagg caligrafie lapidarg drilla, Inrfuritg de literele gotice ale SaOlor din Ar- deal §i. Germanilor din Gal4ia. In Tara-Romaneascl frumuse0, neintrecutg a maiusculelor RenaqteriT, In- nalte, rotunda, mgiestru Impodobite, a lost Imprurnu- tatg din Venetda, pe calea tipgriturilor ce s'ail fgcut pOn timp dui:4 1500 cu me§teri de acolo sat pe calea unor sap aloft de piatrg sfrbT, ragusanT, cari §tiat cum se lucreazg, In acea Italie innoitoare a arta Si un scris §i. cellalt s'at desfäqurat fire§te In curs de maT multe veacurT, §i. ping dupg anul 1830 datinele trecutulul ramaseserg In aceastg privin0 neatinse. Anu- mite inscrip#I din BotoqanT sail cea de la mgngstirea Icoanel, de la Sf. Vinerl din Bucure§ti, s'ar putea a- .eza, dacg n'ar fi data, leattd, in timpurile cele maT bune.

Asemenea pisanit au o Innaltg insemnätate pentru

InscriptiT din Bisericile Romaniel. 351 istorie, cad ele lamuresc asupra tuturor oamenilor ce all Indeplinit in trecutul nostru o scena Insemnata, asupra inrudiriT lor, asupra dregatoriilor ce at dobindit, asupra ceasulul mortif lori asupra atitor IntimplarT din viata lor. Chipurile ctitorilor, zugravite pe paret,T, arata Infatisareai Imbracamintea acestor oamenT. In sfirsit limba In. care slat scrise aceste inscriptif, din vremea dud se obisnuieste lntrebuintarea si la pri- lejurl solemne,i pentru scopurl socotite ca vesnice, In margenile vesniciel omenestI, a graiulul nostru, aceasta limba, bogata, vie, cumpatata, e Un. Indreptar nestramutat pentru toate timpurile. In ea apol cercetatorul dialectelor, al schimbarilor Incete ale limbil poate gasi lamurirl din cele mal pretioase.

*** In vara anulul 1904 am pornit pentru a vedea locurl si cladirT. In glnd n'aveam sa fac stiinta, sa culeg inscriptiT. Cu atita mal mult, cu cit eram Incredini4at ca tot ce e maT bun a fost strins bine, de episcopul Melhisedec 1si de d. Gr. G. Tocilescu 2 Ispita Inst. era prea mare ca sa pot scapa de dinsa. Id si colo mi-am luat In treacät Insemnarli,verificlndu-le acasä, am vazut ca ele nu erad cunoscute sailcti,era gresita cunostinta lor. Atund am adaus la scopul calatoriel melei acela de a stringe inscripiI. i pe urma am

n Notife istoricei archeologice adunate de pe la 48 nurnttstirl # biserici antice din Moldova, Bucurest1 1885. 2 .Raporturit asupra citorva schiturl # biserict din lard, presin- tate Ministeriulta, etc.; extras din Inalele AcademieT Romlne", VIII; Bucurest1 1887. Trebuie a se amintii Musceleanu, Monu- rnentele draw:I:kr, Bucuresti, 1873; o fasciculA.

352 0 luptä literarg facut cglatoriX sail cercetgri noug pentru a-raT intregi colectia. N'am crezut ca pot lipsi publicul de cunoa§terea et Fara indoiall --ca,avind alto mijloace §i Imprejurgri de lucru, ragaz, lumina, potrivitg, primire bung, foto- grafi!, decalcuri, a§ fi cetit de atitea or! mai bine. A§a, a trebuit Ins& sg ma mult.gmesc cu co puteam. DecT m'am hotarit a tipgri inscriptiile. Pe incetul din acest plan s'a ivit acela de a da o colectiecitse poate maT complectg a inscriptiilor din toatg Romania, din Rominimea toatg. Acest plan 11 urmaresc, §i, dacg vohl avea macar o parte din norocul cel mare pe care-1 aa atitia lene§T, ticalo§T §i exploatatorT, voM duce la capat §i aceasta sarcing.

Voia da dee! §i. mai departe, cu ajutorul we unuT administrator cu rivna, ca d. P. Girboviceanu, vre unuT Consiliu comunal priceput, ca acel din Bucure§tT In anul 1904, vre unui prieten care §tie bine cä nu cer niciodata pentru mine, .pentru huzurul sad pacatele mele, precum stie d. Barbu StirbeT,§i alte inscriptii. Pupa mia pe care o dati astge, va veni mine altg mie. Si a§a pang la capät. Apoi Intr'o zi va veni un asezamint de cultural va veni un Invgtat demn, solemn, impunator, vor veni lucrgtori preci§T, cari vor pune la cale, cu ce am dat et, ceva mai Intins, mai stralucitor decit pot da astazi. Se vor arata atuncT toate gre§elile §i toate sea.- derile mele, uitindu-se numaT doua, lucruri: munca mea necrutatoare §i inima din care a pornit totdeauna. Dumnezet II va ierta poate, eli ii iert d'innainte. 24 April 1905.

0 CARTE DESPRE ARDEAL.

In cartea d-luf Augustin Paul Intre Some§ §i Prut", pe care a tiparit-o de curind Minerva", orice cetitor cu dorinta de a-§I cunoa§te poporul va gag o multime de lucrurl folosithare care-I erad pan& atund necunoscute sad fal§ -orneindestulator cunoscute. Sint In 'frumosul voluma§ ieften amintiri din acel sat al Maramurapluf uncle s'a nascut autorul, note de limba, de istoriedin acele parV. Apol cite o scena din calatoriile d-luf Paul, care a fost citIva anl profesor de liced la Birlad §i Braila §i, Tutors In Ardeal, spre paguba invMamintulul nostru, a scris mult timpcum scrie §i acumfoiletonul Gazetel TransilvanieT". Ca- latoriile acestea au atins sate din Secuime, in care elementul romanesc se pastreaza deosebit, cu toate ca §i-a pierdut limba pe care prin siling duioase, platind din gra. §coala §i invMator, cauta s'oci§tige innapol astazt Alte orl autorul vorbe§te de cutare locurl din Ora, de dincoace, §i ceia ce spune e interesant pentru -cd, oglinde§te felul de a vedea §i sim# al ArdeleanuluT care trece in Romania Intdia§! data. Peste un timp aceste paginl von fi marturil istorice adevarate §i folositoare. Tot a§a Intinsa biografie a episco- pului Mihail Pavel din Oradea-Mare sad a profesoruluT

354 0 luptä literara, loan Popescu din Birlad, Maramuräpan de obIgie. Stilul e m6surat, cuminte, une ori cald. Cu insu§irile ce are d. Paul ma mir cum nu izbute§te a da cit de putin5. viata foiletonului Gazetel", foaie venerabila care In materie de literaturä §i cultura orbeclie§te cautlnd soarele §i la itäsárit 0 la Apus, §i. fire§te mai mult la Apus.

24 April 1905.

CU PRIVIRE LA DRAMA MANASSE" (= MANASE) A d-luf RONETTI-ROMAN.

Un scriitor cu numele neobisnuit; frumos, romantic, despre' care nu se stia`nimice maI Innainte; scrie o poema 'In spiritul poeSieT 'post-romantice si4 da, numele de Radu, nu pentru ea s'ar zugravi IntrInsa un chip istoric din vremile Rnilor viteji sail un chip te- ränesc din timpurile cind Radu lucreaza asa de sir- guincios Orna grasa, a pamIntulul pentru bielsugul cel bun al altora, ci numaI pentru ca Radu sung tot asa de frumos si pune tot asa de milt pe &dull ca si Ronetti-Roman". Era pe vremea Chid rasunad in- tatalcoardele de Innalte cintail vesniCe ale luI Mihail Eminescu, tinar cu numele foarte vulgar, cu trecutul, cu legaturile bine cunoscute de toV, om de petrecere si de sfat pe care-I cunosteat. aWa, De Radu" to- tusI nu s'a .t.inut multa sama, cu toate ca acel care a cercetat cu iubire poema, acoperind de laude pe au- to; era InsusI d. P. P. Carp, Intfunul din puVnele sale articole literare. Ramasese doara obicehl ca din cind in chid autoril de scrierl asupra literaturil romine sa, adauge la titlurr Radu" si la nume Ronetti- Roman". Dupa do 'Anal de anI de Were romanticul pierdut

356 0 lupta literara

se ive§te iaraql. Data aceasta, el nu mal cauta In lumile bogate ale Inchipuiril eroT ci aventurl pentru a, face poeme marl, cu avIntul larg. Nu, viAa a schimbat pe om. Poetul a trait fa lume, nnsi-aaflat loculaiel, pentru cRonetti-Roman" era Evrei om de afacerl. Insucirile sale cele mall nu putead Inlocui pentra maI nimenl conctiinta neamuluTi Indeletnicirilor sale.. Poate cä altul ar fimurit, ar ficazut In saraciesi neorinduiala §i.ar fi mIntuit rad. Dar, cum slut oamen!i oamenl, slut poetli poeV. Autorul lul Radu" s'a obienuit, a desbradat poesia, a prins de coarne- viata ducmana, a izbutit sa capete hnicte, fericire prin munca, prin munca sa de om de afacerl.Altit umblat. dupa locurl, dupa tnnalOmile political; fostul poet, prosator al fapteI, si-a c4tigat pinea cautInd moslt ca arendac. In sufletul sad Ins& a ramas o rana: aceia a mindriel jignite, a nedreptatiT Indurate, a superiori- tAil strivite. 0 primise pentru ca, era Evrei ostridit- pita aceasta a fi om de afacerl sad a peri. Se uita, In jurul hiTi vazu o multime de oamenl cari sämana1 cu stramo§iIsaT, de cari acum Incepea sg, se mmn- dreasca, In loc de a se feri,ipoetul raspins pentra originea sa capata, printr'o judecata qi. cIntarire false. incredinOrea ca. §i. acectl oamenl slut nicte nedrep- tAitl, n4te jignitI cai dInsul. Facu atuncI ca atItia all Evrel, al caror suflet se zbate In fatalitgile situatie Mr: pe de o parte rivni la Ierusalirnuldepartat, la InOlepciunea strabunilor simpli, iar pe de alta a- rune& blastämul invier§unäril, al uril de rasa, de lege, de clasa, asupra acelor cari 'aveall pacatul de a dori si EvreimiI noul Ierusalim. Din aceasta desvoltare sufleteasca izvori brocura

Cu privire la drama Manasse" 357

_Mud masuri. Frumoase pagine calde pentru inng4area uhul neam care ne urg§tei pe care .not nu-1 iubim, fantasil istorice foarte' departate de adevar, deslegart nouroase pentru greutAile paminteqtti afurisenit In stilul proorocior asupra neghiobului de popor, de Stat romänesc care traie§te Inca din principiile goale ale anulut 1848, din trufia cerqetorulut spaniol, care strica, spurc i ,pierde tot FA va fi maturat ca o pleavg, de Sfinta Civilisaie, daca,.., duä nu va da drepturl Evrei- lor, tuturor,- Inclipa, Indata, cu scuse. Fireqte ar fi fosti mat bine, dar d. Ronetti n'o spune dacg, apol RomInit ar fi plecat In America, In La Plata sail in Uganda. Siacum, tacere. Lumea tin inkelegea Doug, masurt". Iatg, mnsg, cg, prosatorul Innäcrit al bro§urit politice Il Imbraca felul de a vedea Inteo lucrare de teatru. Manasse" apare,i iarg,§1 tacerea Ii primeqte. Auto- rut, caruia trebuie sg, i se recunoasca o desavNitg, ne- pasare pentru literaturg, In de ob§tei pentru soarta literaturil sale In deesebl, nu se Ingrije§te de loc de aceasta: 'Inca odatg,,I§I facuse datoria, i el se Intoarse ls mo§ia luatg, In arena, peritru art stoarce Inca o recoltä, incredinOt de altfel, cum spune In Doug, ma- surP, ca pamintul romänesc se stirpelte din an In an pentru ca are neajunsul de a fi Inca romanesc fa0 de lege. Adevamt cad.Pompiliu Eliade scrieo lunga, foarte lungg, dare de seama despre Manasse", In l'In- dépendance Roumaine", cu multe marl laude §i .cu observakit numal in privin0 limbit, pe care criticul o stapineqte a§a, de bine. Dar lumea trece iara§I lini§-

358 0 lupt% literal% tit& Innainte, cu that&&lduroasai priceputa recomandatie. Mrog, popor oriental Mr& simt pentru artA ! Si,dupä multe luni de zile, WI a directia teatrelor din BucurestI pune pe afis Manasse". Succesul e mare. Zelig Sor de la FolticenT, unul din personagiile dramel", e de o necuviintä, de 6 tictilosie desävirsitA, actorul cAruia i s'a Incredintat acest rol, de un talent superior. E o pläcere sasculg asa un jargon In- trebuin,at pentru a spune lucrurl asa de piparate:Th- suiri1e Lipitorilor satuluT" (nu e niclo alusie) se unesc- cu acelea ale cantonetelor de café-chantant. Pe de alt parte, Evreil aceia din BucurestI, cari nu se cuñosc", ail In .sufletul lor sicine i-ar putea mustra si un co4isor pentru nationalism: sä jertfestl peutru neam. cincT-sese leli säi petrecT, e lucru care face. Atunc! trecu prin oarecare presä, In care nicTun redactor nu se chiam& cum I-a chemat pe tatA-sall, un fior de ad- mira0e. Articolele venirg, unul dup5, altul, si repetitiile pieseT tot asa.S'adfacut i prostiT ma! marl, dar despre acelea n'am de ce sä scrill aid; ele nu stilt carac- teristice, in'ajutä.. la Intelegerea casulul Manasse". Ce e dar In aceastd. piesä,IsT vor fi zis at4ia oa- menT cari nu se supärä de loc dnd literaturaroma- neascprimeste adaugirli podoabe de la strain!? Euzic: ma! putin dedt In Doug. masurl" .Matpu- tini caidel §ica simVrei ca form&i ca sinceritate. Manase (nu Manasse") e un Wen Jidov de la Fol- ticenT, care, ajungInd Wily, vine sa stea la fiul sad din Bucutestl. Acesta e bancher i primeste crestinT la.

Cu privire la drama Manasse" 359

el, Mind pe fiica-sa Lelia sa faca prietenie cuet. Ea N 1mprieteneete attta pan& se amorezeaz a. de unul, care e facut fume i numal din zahar: Frunza, va rog, un frunza, verde de halal sa-1 fie, va sa zica. Cu Manase a venit maimi4a aceia de §or care ttrguieete casatorie pentru Lelia. Se Eli face, cu un individ pa- catos, care nu da gree la nicto socoteala,i e Evreul bogat, parvenitul. Mat una, mat alta, Lelia fuge la Frunza. Manase merge.... s'o cumpere de la acesta (sa- tira e menita, Insä ca sfaca de ris pe creqtin). Manase, neputtnd Incheia afacerea, moare. Autorulazisacestetwrier! drama," fara sa creada, poate, ca ea va ajunge 0, se represinte. In a- devar tipurile dramatice lipsesc cu totul, afar& de al lut§or, care e de curata, nu comedie, ci farsa. Ce e Manase ? Un habotnie care vrea s6.11 marite fata cu un Evreg, fieei eel mat mare micel, fieei spre nenorocirea et, ei care nu e trasnit de moarte cinu aude ca. Lelia a fugit cu Frunza, ci and vede a a- cesta nu se da, lagheeeft". Ce e Lelia-Julieta, ce e Frunza-Nimica toata, ce shit toV cum li mat zice? D. Ronetti Roman a vrut totuel sdea poporului ittü icoana realist?! a tipurilor din care se alcatuiecte astazl: samsarul, streberul, ce se salt& tot mat sus, bancherul cu prietent crectinl, chiar filosoful, stud enta (foarte eters zugravitt),i, dintre tot,1, cum spunei in Doua masurt", i s'a parut mat bun habotnicul, vechiul EvreA Cu nimb romantic. Din aceasta nor am flout ce am vrut, iar autorul a tacut, dupa obiceiul sad despreOitor. Asta e tot, ei nimic mat mult". Maill 1905.

LIPSA DE LOAIALITATE. Intre cuceririle cele mat tirzit, dar cele mat Insem- nate aleculturil morale a unlit popor,. e loaialitatea. Ea nu se impune In nictun chip; n'a fost nictodata o lege care sg, pedepseascg pe acel care nu e loaial; omului neloaial nu i se poate Inchide up, sat refusa mina, precum se face aceasta unlit hot sail until es- croc. Neloaialitatea lul culege toate foloasele unet socotell bune §i nu trage niclunul din ponoasele unet socotelt urItei totu§1 a fi neloaial e mult mat murdar decit a avea multe pgcate, e mult mat ve§tejitor pentru suflet, mult mat conrupgtor pentru deprinde- rile unel societgV. 0 societate se asigurg, pentru trait prin leg' de care trebuie sa asculte ort§icine, fiindcg altfel pedeapsa 1ove§te, pedeapsa scrisg §i. cIntgritg, aproape tot ma de sigurg §ifixg, cum e pedeapsa pe care *o dg natura celor ce calcg legile et. Ea se mat asigurg prin datint,prin ma-numitele conventil sociale": toatg. lumea s'a deprins, s'a In Oles pe !maul a face Intfun fel, In anumite Imprejurgri; cine face altfel, cine dovede§te prin aceasta ce mat Y6.11 decit acele datint, acela e Inlgturat fara, judecatä; lumea Intoarce capul chid 11 vede §i pune mina In buzunar clnd 11 Intflne§te, ca sä nu i-o Intindä.

Lipsa de loaialitate 361

Erne le societata traiesc numa eu acestdatin. Ele sInt privite ca sfinte. RInclurl de oamenli le-ad tre-. cut ca o pavaza Impotriva nedreptatil,Apagubiril unora prin aliY, a uriciunifi pacatosiel morale, Cre- dinta desavIrsitä a mil Ae mil de oarnenl li-a Pout ca un chivot de diamant care nu se poate zglrobi.BA- trInil, Inteleptil spun, la orIce Intimplare, datina, si totul s'a Incheiat. Nevoia legilors'asimtit mal mult la .unele popoare decIt la altele, potrivit cu firea fiecaruia. Dar de re- gull ea se iveste atuncea cind oamenil a. In sfiAit multe lucrurl Insemnate, .multe euceridi stapinirl de pret, pe care trebuie sa le apere bine, pentru cIta munch se afil Arius& si Infatisata In ele. Legea.e scrisa, fata de datinarnostenita prin cuvint i pastrata In mint! numal, Iära semne. Cai datina; legile slut neschimbate, infrangibile ea otelul cel mal bun si mal adevarat. Ele nu traiesc Impreuna, .eu societatea, nu se desvolta odata cu clInsa; sInt ca o crisa1id. pe care viata o sfarma dad, poate, sad In care, tine orl viata, prea slaba pentru a birui, se stinge. Mal multe, maT migaloase, mai sigure cleat datina, Intemeiate-pe con- Oats, cä ele cuprind aclevarul desavIrsiti neschimbat, legile Ont Ins.%i ele nelndestulatoare. Ceia ce nu poate da atuncl legeam1niY,datina su-. perstitieT, aceia o dä, In tovarasiilo de oamenl Cele mal Innaintatei maI Innalte,-8imf2d inimii.i inima pretuieste, cIntareste, judeca,i atunol (le .1a dInsa, ju- decatorul cel maI gingas, pe care Ins& nu orlcine-1 poate Intelegei urma, vin anumite osinde. Ele nu ouprind In ele nicl Indarätnicie nelnduplecata, nici pofta fierbinte de rasbunare. Nu se rostesc In mijlocul fulge-

362 0 luOtd, literarl reloritrAshetelor unul Munte Sinai 6u fruntea In negurl. Le spune un Inger' bun, zimbind de mil& Dar din inimile tuturor oaménilor de bine chipul moral al osinditulul s'a sters. II vei 'Intt lni chiar, vet rlsOunde la Intrebkileluf,' IT vet da poatei mina, dad!: esti Ingaduitor, 'cum sint del mai mu1f, dar el /Amine de atund Innainte in om fkä alt& 'garanOe declt aceia pe care legea o impunei o plzeste; el e scos .deci din frMia oamenilor nobill, a alesilor until timp. Evul mediu a numit loaialitatea, -pc care a cunoscut-o cind Inc& nu mil dectt datine, si nu leg!, cavalerism. Nu era datot nimeni s& fie cavaler,i aveal legaturf zilnicei en eel cari nu era& Dar cu eft& sfintenie pazia acel ce era, cuatia davalerismuluf sMit Teranul nostril are si el, din mosii stramosl, nn cavalerism al luT, ale ckul regale nescrise le stie foarte bine oricare locuitor al satelor. Precuin atuncl, in evul mediu, ()rahcavalerri necavaleff, la teranul romin sint oamenl cu omenie qi. oamenl Ur& omenie. Omenia cuiva nu se poate stringe inteo definitie de scoalä: este ceva al inimiT, foarte ales, In -care e bun&tate, e dknicie Imparateasca-t-un s6, intreacA de la mine"!, e o dreptate mai tnnalt& dee% cea pus& In cintar, e dorintea de la Indatori, de a face pl&cere cuiva, e re- cunostint& discreta, e cumpanire In cuvinte, e desin- qeresare, spirit de jertfa, credint5, In prietenie, emiUi hknicie In a da ajutor, e modestie, respect pentru sim- irileadinclale sufletului aproapelul sn: pentru du- rerealuf,pentru inbirea JuT, pentru dorurileluf.Cind teeramil zice de cineva om bun"; tnOlege un om cu desavirsire bun, care nu poate fi decit bun in toate,

Lipsa de loaialitate 363 un cristal moral desavIrsit, In care, dad, An unghia e drept, trebuie sä fie si toate celelalte. Ace la e "ka- los kagathos", cel frumos si bun" al Grecilor vechl. Pe ling& el slut mulg oamenl nehotarItI, slab!, pentru cari real lua raspunderea.i, de cite orl cineva calca omenia", el ajunge viclean", elvicleneste". e De cinsprezece an!i maI bine slut amestecat In atItea lucrurl ale vieW oamenilor nostri luniinaVsi Inv Aag, caris'aaridicat cu multmalpresus declt satele saracilori celor umill. In acest timp am gasit destula vrednicie, hazniciei chiar talent. Dar m' a ul- mit In cel mal dureros chip, si m uimeste zi de zi, si ma va uimi paria mi se vor Inchide ochil, lipsa de loaialitate, de omenie", a acestor oamenI marlsi foarte marl. Intfun numar trecut, cetitoril aA putut sa vada ce scrie la virsta de septezecI de anl un bätrin glorios despre femeia pe care crede cä o iubeste un prieten al sall si ce-I raspunde despre fiica sa moarta un alt baten, de cinzect-salzecI de anI, vestit si el pentru lu- crarile sale. In acelasl numar s'a putut vedea cum pentru 12.000 de franc/ un tinar capabil acopere de batjocurl pe care nu le crede tocmal pe acel om care i-a Intins cu mal multä prietenie adevarata mina de ajutor. De cite orl se schimba, ceva In viata politica, se vad strecurindu-se prin intunerecul furtunil ()amenl carill pun avutul In siguranta, -dincolo de linia credintil fa0 de aI lor. uite, ierl, dud ma Intorsesem de la un drum lung Intro teranl de omenie, In cel d'intlid ziar ce am deschis, vazuhl o batjocura In care se #ntia viata de fa-

364 0 luptà literarä

mile a unul aAversar iun medic politician faa a i se pune numele, pa care ?Alec& se vorbia de necre- din0 sacief Jur. Iar, In cea d'intghl revistA ce am deschis, revista, scoas6 de un tinär, de un profesor de U- niversitate, de un om.foarte Inva,0t, care n'a auzit in viatia Jul o vorlA .rea de la mine, am gasit o minciun5 doug minciunT, minciuntacoperite,WI raspundere, minciunI aiuncate In treac&t, care m5, tintiag, %tem cuvint : viclenlI josnice. Pe Maga, atitea Insu§ir,l, domnilor, silit,i-vg, §i. la pu- Vnä loaialitate,, la Mina,.omenielNo!, cel pro§tT, credem cl parch ar fi mat mult cleat toath ,nsu§irile celelalte !

8 Maid 1605.

POBSIILE D-NEI MARIA CIOBAN.

Intr'Un volumas de 79 de pagini;at apárut la Arad ,,Poesiile" d-nei Maria Cioban. 0 parte din ele era cunos- cutái din reviste. Aded, paitea cea mai bunä, povest! alcAtuite in versuri lung!, puternicei destul de armonioase. Cel cele-adcetit, afl cApItat o bunái- dere despre talentul scriitoarei. In culegerea de astazi se, mai gAsesc Ins& multe bucAti de lirica, subiectivA, foarte slabe, fiindcA nu e aid nici adevArata naivitate, nici cugetarea originalA, care singure pot asigura iz- hinda In acest gen. In aceste' versuri scurte, laic! limb& nu mai e aceiasi ca In povestile versificate. Singura cu totul bung e cea care deschide cartea. D-na Cioban, care a tipäriti sfaturi foarte folositoare cAtre scolAr4ele sale cáci e profesoarlsi, fiJi se spune, o profesoarl foarte buná poate gasi In aceste observatii, pe care de sigur cl i le vor face alOT,o indreptare pentru insusirile sale poetice, foarte reale. A povesti, deocarndatA, a ceti si a se observa mult, pentru a se putea Incerca apol pe terenul firic, dacA-I place 0,4 strAbatá din notl.

Maia 1906.

D. SPIRU C. HARET §I CHESTIA TERANEASCA.

Brosura d-lul Spiru C. Haret, Chestia tergneasca", are Intaid marea Insemngtateca, vine, nu de la un cugetator sad scriitor isolat, ci de la un om politic de partid, care a fost si va maT fi ministru. Probabil ca, manuscriptul a fost cunoscut si de factorT maT influ- en14 din partidul liberal. Aceasta poate da nadejdl marl. Ceia ce propune d. Haret e de mult In gindurile si inimile noastre, ale cItorva carturarl cari vedem interesele marl ale neamuluI de-a dreptul, si nu prin valul intereselor de partid. Fara sa, se jertfeasca, marea proprietate, d. Haret ar vrea sa asigure pe deplin 0- ranuluT situaVa de proprietar siarendas, sa-1 puie la adgpostul stoarcerilor, abusurilor sinenorocirilor. D-sa e de parere sa, se creeze o banca teraneasca, sa, se fixeze maximul cu care se poate arena, pamintul (dupg regiunI si pentru un numar de anI margenit), 0, se suprime multe forme zadarnice ale administra- iieT, sa, se creeze ,,judecatorl itinerantl", ca aceia cani strabateal satele In Anglia evuluI mediu. Ceva din aceste masurl se va Indeplini, si va fi bine si frumos. Dar viitorul tuturora atirng de doug marl schimbarl, cu enuntarea carora ar fi fost natural sa

D. Spiru C. Haret ii chestia Ordneasca. 367

Inceapa §i sd, se mintuie bro§ura. Teranul trebuie sd, vada, 0, Inteleagg, sä §tie §i sa, voiasca. Nimic Para §coall," e cel mat mare adevAr, §i, dm& a§ fi regele Carol I-id, In loc sa fill unul din credincio§i1 sat supusT carora Dumnezed li-a crutat acest paha; a§ gdsi mijlocul sa tin dougzed de ant de zile ca ministru de Instruc#e pe acela care cunoa§te §i iube§te mat mult §coala satelor, adeca pe Insu§f d. Haret. Iar, al doilea, ni trebuie o administraVe capabila §i cinstia. Dar s'a näscut patriotul care Oa ni-o dea pe aceasta ? Si NOM vedea oare acea clipl de neasämdnat noroc : stabilitaiea, adeca pairea partidelor de capatu: iala, a tuturor partidelor de exploatarei-baudelor de ghe- §eft liberal §i conservator , care ne-ad adds unde entem ?

Maill 1905.

DOUA. CARTI PENTRU ROMINt

A apgzut despre rgzboiul din 1877, data dud am descoperit cputem sg cd. invingom mal credem a- stazy P o carte a lui Mihail Sadoveanu. Ea se chiamg simplu : PoVestiri din razboil". cartea ea insgsi e simplà, ala cum slut toate lucrgrile acestui mare scriitor cu o &la de puternia, sening tinere0 tacit pare c1,11 inchipul c. ar putea scrie cite patru cgrg pe an timp de o sag de an!, rgmhind la, capgt tot MAL Nu sint de boo cuvintecau- tate, cuvinte noug sal cu intelesul preschimbat, Intor- tocheturii zorzoane, farbarale, ea care ne deprinsesem peste sa4i pe care le raspingem astazI, or! de la eine ar vent irocabularul nu e nicl sgrac, ffindcit orkind ideia glsimOrea lX afla, cuvintul care Ii se potrivalte, care le prinde,i nu e nici bogat in sensul acelul care prin laa, mersulischirnelelulte trage de mineca pentru argta ce bogat. Nu, nici una, nicl alta ; e un grail lin, cald dar nu focos , duke -- dar nici-o- data dulceag ; intr'un cuvint, un grail af ezat. Aa poveste§te Rominul, fang gind la dtnsuli faa gind la aceia pentru cari scrie, ci stgpinit Intreg de subiectul sgt, in care traie§te, la o parte de sineElila o parte de cellalV. Scriitorul nu e un scriitor, cu. toa-

Doua ca41 pentru Romini. 369

nele, nacafalele §i mofturile sale, ci un tovara§ care, vazind, 41 spune §i Ve: Uite, acolo e Tiganul Buza,- murga, care a mers la rãzboiti §i nu-1 e frica, fiindca te poti strimba §ipoti face pe alp sa rida, ceia ce e placut si foarte bine ; uite calara§ul acela care zace in praful crunt, giulgill mir§av pentru muceniciT luptelor,acela,ma, deeroic in moarte, nu vine din niciocarte de cetire, din niciun catehism de vir- tute militara,"., din niciunarticol de ziar §i din niclo predica funebra ; nu, el e numai Vasile al lut Tudor. Nu-1 OA poate ? Dar de aceia e tovara§ul linga tine, ca sa-tj spuie incet, cu glasul scazut ca innaintea mare-tie mo4i1, §i a uneT astfel de mofV, ca edintr'o casa sarmana, in sat sarman, cu oamenT sarmani, ca n'a avut alta, bucurie decit un gind de insuratoare en fata cutare, care sta acum acolo departe §ia§teapta, §i va astepta pina ce icoana mortului frumos §i tinar va muri In inima ei de pamInt. Ranitul acela care se tirlie in brincl, deit e mila de dinsul, acela se ginde§te la casa lui pustie§i,te mirl la cine se zice ce sail eine, cind e vorba de un magar ?, a§ vrea sa §till aceasta pentru polemicele mele , la ma garul de casã, care va fi stind sarmanul in ploaie, ca un simplu ma,- gar de sat ce este, in -ara unde drepturile sint la o- ra§e. Osta§ii aceia can sfatuiesc ticait cu ochil la roata galbuie a unuT felinar jalnic, ei spun de o femeie dintr'un sat unde boierul cere pentru dinsul toata frumuse0,, §i eel ce vorbe§te e barbatul acelel femel, §i el sta acuma 'n primejdia razboiuluT, la care insa nu se ginde§te. Panciuc se chiama cel de colo, om maialos §i bun ;el sta dupa, lupta §i-§T alege un Sind: vrea adeca, sa, mearga Intro eel ce zac cu viata 24

370 0 lupta, literara

Inca Intein§ii, sä mearga departe In durerea neagrä §i sa aduca innapoi spre caldura sigura a taberel pe cutare ranit, Florea,dintr'unsat cu el,care Florea i-a luat iubita, lui, lul Panciuc; §i-1 va aduce de sigur, dar va muri pe urtnä, In cea mai sfin0 bucurie de jertfa, dind trupul dupa suflet acelei femei de departe care ar muri daca i-ar muri barbatul. §i a§a tot innainte, in lungul §ir al acelor cari s'a t. dus la rtiz- boil), el recunoa§te §i-g vorbeste de din§ii. Dar razboiul insusi: invalma§elile salbatece de la a- salturi, caderea tacuta de glontul venit ca de la sine, din zari uciga§e, mucezirea oaselor rupte In umbra scirboasa a spitalelor, sint §i acestea? Fireste ca da, id §i colo, citevarinduri, o pagina. AI simtul avin- turilor §i. incle§tarilor §i ingenuncherii multor trupuri secerate. Dar lacomil de maceluri vor veni in zadar aici. Acesta e un scriitor cu pietate. §i. apol nici nu-1 ating pe dinsul bucuria loviturilor, racnetulbiruintilor salbatece. El e un Moldovean cu sufletul bun §i duios. De aceia se pleaca spre tog a- cesti oameni fara nume §i liIntreaba gindul, inima. De aurariile multe ale unora se sfie§te Intru citva, si privirea-I e Alai putin patrunzatoare atunci; dar, cind se afla numal Intro eel umili, a caror jertfa supusa va fi tot a§a de nestiuta ca §i supusa lor munca, a- tuna el simte frate§te fata de ei, vorbe§te cu din§ii, dore§te cu din§if §i plinge de jalea lor. Daca o lacrima ti se ive§te In ochl §itie,cetitorule, las'o sa cada. Durerea aceia ce V se spune, n'a fost niciodata ala, dar ad fost In acel timp atitea durerl adevarate, asemenea cu aceia, §i mai grozave cleataceia, asupra carora n'a plins fnca nimenl...

Doug, carti pentru Romini. 371

II. D.C. Sandu e Muntean, din Braila. Minunata sa carte In urma pluguluP, fail, portret si fail biogra- Be, spune Ins& aceasta pe fiecare paging,. E, ca si. la d. Sadoveanu, simtdrea sifelul de gindire .al neamu- 1111 nostru:cumpatat, cinstit cu sine, deo Indraz- neall Inteleaptä. Tot!: vataful care-0 iubeste stapina nenorocita si. moare pentru dinsa, MIA sa,cuteze a-T atinge un\ fir de par 11 chiama Vasilachi, si. e atita putere de talent in autor, Incit ti se pare de la o vreme a auzi Romeo si. ce alte nume mai frumoase stie poesia cea mai adevarata si mai curata, , rIndasul acela care primeste apazarea preutesei frumoase si o iea cu dinsul, dupg ce lunI de zile amIndoi s'at luptat Im- potriva pacatului care-I Invaluie In mreaja lui de farmec, ucigasul care rasbuna, prin glontele luT omorul unui cal iubit, facut prin tradare de un pizmas si un dusman, soldatul care se las& furat de taina amurgu- int si. piere 'n umbrele noptiT, spre satul In!, tog a- cestia shit Romini. Dar, dud chipurile, pdata inchegate, se misca, desfasurind actiunea care te stapineste indata, vezl ca, acelasT cintec e pe o altä aria. Duiosie este si.aid, dar Intreacat; jale, une or!, cit sa se gindeasca cineva la un mijloc de Indreptare, de rasbunare si. pedeapsa. !neck), fapta domneste aid, pen- tm dinsa shit cele mai multe paginl si. cele mai frumoase. Scriitorul o priveste, se bucurti, de dinsa, singele i se zbate In vine ca in vinele eroilor saa, cari se Imbata de miscarile lor iuti, necrutätoare. El n'are la Inceput nick,partenire sentimentala, venita, din motive abstracte: ce-I este daca unul e fecior de boier si cellalt un teran, ce-I este chiar daca acesta din

372 0 lupta literara urma a furat §i cellalt vine sa pedepseasca furtul, pu- viata In primejdie In milocul unuT sat vr6jma§? Cine va fi mal viteaz, acela va trece innaintea caul- lalt, dui:4coilva fi dovedit vitejia. E In ace§tl oamenI fara osebire o cavalleria rusticava foarte impunatoare. Ea se Intilneste §i fn viata, a§a haat adevärul nu e Incarcat de loc. Joan Ionescu de la Brad poveSte§te Inteocarte asupra plugariel In Meheding ceva care samana cu aceste scene brailene. Un baietan e palmuit de un tirgovet un Grec. AI lul afia, §i, dud se Intoarce acasa, el gase§te poarta in- chisä. Dar tog fraVI Il fac diata, testamentul, pana In seara, merg, ucid pe cel ce a ru§inat neamul lor, §i, rammn haiducl. D. Sandu §tie §i lube§te aceste fapte. §tiinta §i iubirea, pentru oamenT, pentru locurl de care i-a fost Incunjuratä copilaria, se vadesc la fiecare rind aproape. Nu se poate sa osebeasca cineva mal bine, mal fin, ce se cuprinde inteo priveli§te a naturil declt face ainsul. Cuvinte puVne, notind precis, scurt. Rar, frase.. MaI mult proposiOT, care nu descrill, ci noteaza. Niel- odata musica nu-g Inväluie sufietul acea fermecatoare music& a d-lul Sadoveanu, care te alinta §i te Imbata nu-g deschide porVile albastrulul visurilor. De ce nevoie ? Acum §tiT, vezl. Nu pierde nicIoclipa, ci prive§te innainte, atent, sigur: oamenil merg rapede, §i eine stie ce se poate petrece In clipa eind te vel fi uitat visind ? Aceasta e in urma plugulul", o carte mica, In urma eareia locul d-lul Sandu nu poate fi Ins& decit Intro eel maI bunl scriitorI aI no§tri. 22 Maia 1905.

NUVELELE D-LUI CAZABAN.

Cutreierind", de d.Cazaban. Tit lu cam cautat 0 fal§, apgrind pe copertg Maga un desemn care intris- -teazg. Dacg desehie cartea, vei gasi povestirl de un cuprins amestecat si in forme felurite : schite cu haz, schite MIA haz, cite o §arja toarte izbutitg, cite o lungg povestire dureroasg. Stilul e iute, vioit, sigur. Se simte in toate o inriurire a maiestrului sobrietatil puternice, Caragiale. Fara indoiala cea mai bung carte pe care a tipg- rii-o d. Cazaban. E o singura data un subiect scirbos, care, In felul cum e tratat, nici nu mirg, nici nu in- digneazg, nici nu te face sg rizi (e vorba de o cintä- reatg nevrisnicg, §i. de eel cari poftesc la dinsa). E mai -curatä decit toate celelalte scrierl ale autoruluT, 0 mai ales decit cea care a precedat pe aceasta 0 de care, cu pgrere de AA pentru talentul autorului, nu s'a putut vorbi aid. In toate bucatile din volum se vede o ideie precon- .ceputg, un plan, o intentie. Dar, chiar cind le are ci- -neva, ele nu tfebuie sg se vada. Altfel, nu ti se con- topeqte sufletul cu ceia ce se poveste§te, nu crezi. E .mi§cator far& indoiala un Wen pe care 1-au rgnit -Asti, yin/ jandarmiT puqi sä-1 apere de oamenT rai. De

374 0 luptA literarä ce insa nu sintem mi§cag end ni vorbe§te de unul ca acesta d. Cazaban ?i, totu§I, cind cete§tI in ziare despre judecata Oranilor dinepreu§, despre fiul care a perit de baionetl apArind pe tatAl sad un b&trin ca acel din CutreierInd" , minunea mile! se face In inima ta. Dar vezI a, dincoace nu to-a tras nimenI de mined, ! Cu oarecare discretle §i mäsurä, 0 maI ales cu mult maI multä seninatate, autorul acesteI cärticele va fi In adevär un scriitor, nu numaI pentru prieteni 0 ziari0I, ci pentru public. Ceia ce e cu totul altceva. 5 Maia 1905.

INVITATORII BULGARI IN ROMANIA.

Poporul romin e intr'o bucurie fara pareche. Amin- tirea secetgi din 1904 a pent fall de urma. Ploua, si toate samanaturile ni fagaduiesc bielsug. Sultanul a recunoscut natia romaneasca in Macedonia. Lucru bun, de sigur, dar ce de procesii destrabalate, de lam- pioane si masalale, de urale la... Legatia turceasca, si, fiindca Italia be-a sprijinit, adaugind citeva cuvinte amabile, ce mai cuvintarl clocotite si telegrame fara numär, pan& si de la cereal pan-latin"(ce e aceia, ma rog ?). Acum sintem in zodia bucuriei pentru sosirea insti- tutorilor bulgari. Primirea lor se anunta intaill destul de rail, adeca dupa datinele zgomotoase si. fara masura ale trecutului. Pe urma insa, eel mai mare dusman al relelor apucaturi trebuie sa, recunoasca in sfirsit ca a fost mai bine cleat oricind. E dreptca, nu s'a impiedecat cutare institutor de-al nostru, care nu e in stare sä se Impiedece Insusi, de a vorbi de apa- rarea Bulgarilor de catre Romirif pe vremea Romani- lor, adeca atunci cind mai lipsia l. sese secole ca sa se auda de Bulgari. Dar de astä data e un cas isolat. Persoanele oficiale si particularil s'az pazit la vorba, precum s'ail pazit, far& esceptie, dupa datina lor, Bu

376 0 luptl literag gara. Paza la vorba e insä, precum stiepoporulsi nu §till cArturarif, ba adese or! nicT InvAtAil, Incepu- tulInOlepciunil". CuvIntarea d-luT ajutor de primar Ciurcu a fost chiar de o deosebig frumusetä duioask Iar ca. BulgariT ail venit la noT ca sä vada cA, acolo undelf Inchipuie o 0.r6, decäzuta, pe care generalif lor ar supune-o M citeva marsurI viteze, este de fapt o Innalta, putere de civilisatie, care, du& nu se laudg., poate pedepsi pe orIce indrazn4 aceasta e bine. Recunostinta singug, de care ni vorbese vecinil, n'a- junge, §i, la dreptul vorbind, n'avem nevoie de dinsa. Ni trebuie Insä redunoct§terect, respectul, pe care sintem mal bucuro§1 a-I primi decit a-I impune. 6 Maid 1905.

0 CRISA IN VIATA UNIVERSITARA : STUDENTII VECHI SI STUDENTII NOI.

I. Primim a treia fasciculg din Noua RevistaUniversi- tara, a Uniril studentilor din Bucure§t1 (n-le 4-5). Cea d'intgifi a fost bung, a doua slabg, a treia, hotArit rea. De ce nu inteleg studentil no§tri cl o revistg a lor null poate avea rostul decit dad, se ocupg numar de ceia ce-I prive§te ca studentI, dind adecg §tiri univer- sitare, din targ §i din straingtate, §i. bibliografie ? Ce cauta aici filosofia §i poesia, care, daca slnt bune, se pot tipgri aiurea ? Intfun articol iscalit ded. Xeni, se dore§te clgdirea cu cheltuiala Statulul a uneI Case studente§tl. Aceasta nu mi se pare de nevoie, fiindcg studentilor nu li trebuie club, nici case de IntrunirI Tolitice, nicl local de petrecere, ci bibliotecg §i WA de lecturg. Regele le-a dat Ina, de mult In Fundatia sa Universitara. 0 societate de ajutor ar trebui singurg, dar aceleia i se poate face loc Inteo odgita, de orIunde, la cantina universitarg, de pildg. and oare va dispa- rea de la nol miragiul vietil studente§tI parisiene, cu beretele, palatele, discursurile, toastele §i monomu- rile" el dobitocestl ? Student nu e nicI o profesie, nicI

378 0 lupta, literara o breasla, ci o fasa din viata orlcut se pregateste pentru activitatea in stratele de sus ale societatil.

II. In timp de vre-o zece cinsprezece ant schimbart mart s'ad petrecut in ceia ce priveste purtarea, felul de ocupatie, simtirile si parerile in cele mat multe lu- crurI ale studentimit noastre. Aceasta o vede oricine studentit insilpoate mat putin decit alp , desi mat niment n'o spune, intro altele si pentru ca aceasta prefacere, intro atitea prefacert de toate zilele, pare un lucru fara, insemnatate. Cind pot ti a- duse in discutie atitea pun cte de vanitate si de interes ale deosebitelor personalitag satdeosebitilor oa- merit foarte obisnuitt cari se cred personalitatt, cind partidele se spurca sise incaiera cu atita avint, ce sa-1 pese cuiva de ceia ce se petrece in sufletul unor tinert ce nu si-aa desavirsit Inca flinta? Totust asemenea schimbart sint cu mnit mat vrednice de luare aminte decit atitea din celelalte. Niment n'ar cuteza sa spuie ca, starea noastra de astazt e pe deplin multamitoare, si at fi indreptatit chiar sa declart ca,, e rea. Rea in ceia ce priveste multe elemente materiale din viata unlit popor. Dar mat ales rea in ceia ce priveste sufletul, care e astazt foarte adesea un suflet de neincredere, de batjocura, un suflet de lingusire si de ocara, dupa Imprejurart, si acestea toate flindca e un suflet nearmonios, schilod, si un suflet strimt,iubitor numal de sine, lipsit de puterea de as admira, de abnegatia ce trebuie pentru a se supune. unul mat mare, de virtutea cea innalta, a jertfel.

0 crisä In viata universitara: Studentl vechli nol. 3791

Celor do astazl mal totdepina li se propoveduieste In- War. Urnarirea interesulul, multamirea biruintif, bucuria clevetiril si a faptel Tele It stapinesc cu desavirsire. In ochil lor nu pott trece cleat drept un naiv care n'are cu ceI pierde vremea sat drept un siret care se slujeste de vorbe marl. Cutare care-tt da incuviintarea lul, e numal un om politicos, care ar ft in stare sa recunoasca si maniaculul de la Marcuta insusirea de Imparat al planetel Jupiter. Altul va spune peste citeva momente tocmal ce ti-a spits tie, Jul Y, care ti-ar scoate ochil, dacä al fi numal In mina lift;i aceasta o face fiindca e bine sa al mult,t prietent. Prin strigatele de aclamatie ale tineretulut de dincolo trebuie sa descoperl glasul discret al unul interescare cere sä fie multämit; cind nu i-1descopert, e pacatul tad daca vet fibuiduit de dinsul. Si asa mat departe. Crengile moarte, care se taie. Dar, daca acel tinerl, cad nu sint Inca In rindurile de lupta si de prada, dna acel ce se pregatesc Inca, pentru viata, vor fi altfel, atuncl trecutul intreg va putea fi ingropat, Ingropat de vit, cu cita via ta se mat zbate intrInsul.

4isint altfel. Studentul lul Caragiale, Rica Ventu- riano, e mult mat rar astazt decit in vremurile bune, §iasa Inc It nu-1 vet mai recunoaste. Odata generosul adolescent traia numal In gindul cä veghiaza asupra natiunit; sabia Jul cImucava era oricind In stare sa, distruga, tirania" In launtru, iar fn afara sa realiseze- unitatea neamulut romanesc. Una, douä, trel, avem Transilvania. Patru-cincliese, iata si Bucovina. Dom.-

380 0 lupta literara nule, domnule, strigagiffind din urma un cetAean care stie ce poate tinerimea eril, mal este Basarabia .0 Banatul, si... StaI, pe rind_ Zict Basarabia? §epte- cpt-noul. LuAi-o si-o punet,I Inga celelalte. 0, studens gloriosus! Da, dar fn anumite Imprejurarl, cfnd cariera face cu cchiul, sa fi vazut gloriosul" cum stie sä intre pe brine!, daca nu-I vede nimenl declt stapfnul ce rasplateste si de recunostinO, fata .de care se va scutura, de alminterea, mfnl, batjocurindu-1. Astazl Rica, Ventureanu so Imbraca fn costum cultural. E gray, dogmatic, vorbeste numaI In acele bfi- guirl sbstracte pe care InvatAil le numesc filosofeme. Nu mai este : chid o naOune", ci : orIce societate In cursul desvoll Aril sale",etc. Iarasl, din literatura lul s'a dus curentul liric, Invapaiat, cu aripIsi... cu urechl, marl amindoua. Acuma poesia luI OA poet trebuie sa fie totusl ! e subtila, moderna, plina de subf*legerl lucru rar, adus de departe, platit scump. Atund ce e Venturiano asta simbolist si sociolog, Innainte de toate ? Ce-1 deosebeste ? Insusirile celul vechia: creditAa fa vorbe, lipsa desavirsita a cunostin- VI de sine si a4il, usuratatea si grandomania, simul ge- nialitAil, care nu ma! are nevoie de nimica. Mine, cu siguranta, el va fi un vulgar gheseftar. A lasat la garde- roba vieW mantia de teatru, si de cele mai multe orl a ramas... fail niclo haina pe dfnsul. Cad ft ajungea rnantia. * Pe Rugg. grandiosul Venturiano model 1q00 ma! este insa un titian El a invatat In totdeauna cu tragere de

0 crisg, In viata universitarg,: Student! vechf si noi. 381 inimg si §tie ce mare lucru, dar si ce putin lucru, este a sti. El vrea sa facgun lucru de la el si cautg drumuri, cu [fiat §i cu sfialg. II vez! cercetind Incet, pe cind Ven- turiano trece in goang, de tragedie, prinzindu-s! prin tot! seal! §i ciulini! margenile toge! eroice. Une or! el vrea sg afle un adevgr modest, aproape de dinsul, care- poate sluji Insa celor puternic! §i IndraznetY cari cearca suisul. De multe,defoarte multeorT,eln'are insä ambitie stiintifica.i nicl chiar ambitie didacticg, sociala, pofta de a rgsbate, de a intrece, de a se sui sus si de a träi bine, blidul de linte al generatiilor din urmg, care at inteles viata porcelte. Iata ce ar vrea el: sa, afle un loc pe lume unde sa poatg fi folositor, si sg munceasca acolo Inteatita, Incit sei ajungd folo sitor In adevär. Iertati-ma, vgd el am vorbit de studentul de la Li- tere, de latiinte, poate de la Teologie (unde stapineste insa acum tipul teologulu! plecat si flgmind, care va face burtg). E oare mgrgenire de specialist, miopia profesorului care nu vede decit In Facultatea lu! sag pe lingg dinsa ? Se poate. Dar, cind Ira! cer- cetez acum amintirile, in rindurile putinilor oameni foarte bun! ce cunose, ma! ca, nu vgd pe milostivul doftor fara de argint,!", binecuvintare dumnezeiasca pentru aceia Intro cari traieste, pe cind e asa de des candidatul de vinzator de sanatate cu cupeg proprie, si nu vad de loc, dar de loc, pe juristulstiintific si pe aparatorul celor mutt1 cu nevoT marl !Bine in teles nu vgd ell: am experienta mica... * Acestalalt student merita multä silinta, prin bung,-

382 0 lupta literarh, tatea, saraciai folosul 1111.Innainte de toate avem Insa o mare datorie fata de el; sa nu-1 strivim, sa nu-1 ucklem cu invatatura noastra. Doamne, ce haos de cursurIi conferintei seminare e o Universitate romaneasca,i ma! ales cea de la Bucure§tI! Sint patru sectiI la Litere, slut alte orinduirI la §tiinte, dar aceasta nu limpeze§te lucrurile. La u- rechea tinaruluI obosit de cu§ca de fier a liceuluI din care a ie§it, rasuna, necontenit, din gura profesoruluI care pinde§te, Inseamna striga la catalog §i pune note: trivaa, invata....i asta §i. asta, §i. asta!". El insä, acel Uttar, Oie cum se Inv*, i poate In- vatai singur, pe urma. Deocaradata gindul luI e altul; elvrea sa-1 luminezi In tot cuprinsulOfintiI; dm& potI, sa-1 luminezI in cuprinsul vie(ii; el vrea sa-1 indreptl. Sa-1 indreptI, nu tragindu-1 de ham, tu inteo parte, iar altul, numal pentru ca-tI e du§man, in alta, zapacindu-Ii ingrozindu-1. Ci sa-I spuI cum ai Inva- tat, ce crezi de ceia ce §til, cum ItI InchipuI viata §1 de ce o traie§tIa§a. Sa-Ispul toate, caldi adevarat. sa-1 IaT sa aleaga, Aceasta e datoria noastra. 29 Mai5. 1905.

DESPRE OAMENIt FARA LIMBA CART-St CAUTA UNA SIN'O GASESC, SI DESPRE OAMENIt CU LIMBA, CARI 0 AtI DE LA PARINTI.

S'a zis, i nu se maT zice astazI de nimenT, de frica sa nu-1 rid& vrabiile vazduhulul,s'a zis: Romlnul e näscut poet. De sigur, fiindca mult It place Rominu- luT de la §colT §i de prin orme sa faca poesil. E mijlocul de a te iscali Intr'orevista sag de a te afi§a pe un volum cu cea mal mica cheltuiala. Mal greg ar fi sa zic cä Romlnul moare poet, cacl observa0a fiecaruia arata cà poate vre-o zece oamenT sa fi murit la batrinete tot poett Romlnul se maT naste, prin par- Vilecele ma ). calde din tara luTorator. Cine nu §tie val!i printre veciniT nostri bulgarT, cafi yin sä ne pipaie, ca sa, §tie cum sa Inceapa, a ne minca (asta e credinta bor), cine nu stie de ce avInturl cicero- nice, demostenicei jaures-ice e In stare cetateanul nostru (teranil nu sint cetatenT)! Dar ei filosof, Ro- mlnul. Adeca nu numal student In filosofie, ci filosof pe viata, §1 care nu se gratiaza nicTodata. Cacl, altfel, zad nu s'ar Intelege de ce atltea chestiT care se pot cunomte foarte bine din cercetarea faptelor foarte multei limpezl, ce stag la Inclamina, care se pot deslega foarte rApede cu un dram de bun simt

384 0 lupta literara

si care se pot lamuri pentru orkicine prin doua-tra cuvinte cu miez, prinse Inteo propositie sanatoasg, de ce asemenea chestil pornesc a se discuta de la ade- varurile ve§nice §i de la Adam §i Eva, de la dobitoa- cele Raiulul §i de la §arpele Pacatulul. Ba mal ciudat este ca se desbat cu caldura, cu necuviinta §i cu furie une orl chestil care n'ailnicTun rost, sad care ad fost resolvite de la sine de mult, prin mersul firesc al lucrurilor. Intro acestea din urma, un loc de cinste se cuvine chestieT limbil literare. Umbra a luf Eliade Radulescu, care a vorbit maT mult de limba literara dupa ce nu vroia s'o scrie, a luT Treboniu Laurian, a luT Fontanin, a lul Massimu, a luT Pumnul, care boteza In ciune" pe orIce neofit al limbif romane§tr, umbre ale voastre tog can v'atT luptat cu atita Infocare pentru ca Ro- mlnul sa. §tie odata cum se cuvine sä vorbeasca §i sä scrie, umbre care, facind parte odinioara din ace1a0 popor, vorbind In Cfmpiile Elisee limba luTVirgiliu (Pe care uniT din vof o §tiati)sad a Jul Homer (pe care n'atil §tiut-o cum se cade nicTunul), fiindca romane§te nu va puteatT Ii*lege, sfinte umbre, bine- cuyIntati-ma. Vread sa vorbesc de limba literara. Void fi gray, void fi complet, void fi nod; tainele §tintil se yor deschide Innaintea cetitorilor, pe cari-i void duce dupa luminarea mea ca babuta de la pe§tera Dlmbo- yicioaref. NumaT sa fit,T, ya rog, cu luare aminte... Tot a§a, cind dol gospodarT, !lite() zi de Dumineca, all tras in eT tot praful de pe drum, au . scarpinat toate colturile capulul lor §i ad rascolit cu batul that& tuna de prin prejur, §i ad pus la cale pe tog yeciniT §i pe tog aceia despre can ad auzit macar: pe vii,

Despre oamenil färlimba. .385 pe mortl, pe eel ce n'at fost nicl-odata, ajurg de se uita unul la altuli zic: Hal sa stain de vorba. Des- copere casa ta, s'o acopar pe-a mea. Ba de ce? des copere tu casa ta, s'o acopar pe-a mea. Ba tu! Ba tu!". Iar de se vor bate oil nu gospodaril casele stat. MIA grijä, 0-0 fumed, prinindiIä sail stuh fumurile lor albastre. Gravitatea gospodarilor e deplinl: altfel discutia n'ar avea nicIunfoc.i apoI niel nu se poate in alt chip end al In fata,batrinl profesorl de doulzecl de anf cari n'at scris, potl zice, nimic i oamen1 de gust can simt asa de fin incit, ca fostul miet elev (foarte lost) d. P. V. Hanes, 10 dat cu gindul, asa Inteo clip, de descopere-ti casa ta s'o acopar pe-a mea", cä Vla- huta, poetul Vlahuta, nuvelistul Vlahuta scrie atit de rat, IncIt e o adeväratä primejdie sa ceteascá cineva pentru alte scopurr decit a culege gresell", operele lul. * Toga, lumea se intelege asupra acestor lucrurf: cä avem nevoie de o limbA literal* c limba literara nu este 0 ca trebuie s'o cautam: undeva, supt praf, supt masä, In sectiile Academiel, In biurourile redactiilor romIne fara Rominl, la cutare revistä reformatoare, la Dumnezeil In cer sat la Dracu 'n praznic. Sint a- titea lucrurl pe lume, !nen trebuie sa se gaseasca, undevai o limb& tomaneasca, sat, daca nu e limba, macar cite ceva, din care, potrivind bine, pot,1 coase o limb* fie 0 limba cea mare a boulul care nu poate vorbi". Si se aprind luminarelele galbene ale babutelor de la Dimbovicioara, care scocioaresc prin toate co-

386 0 lupta, literara

claurele, doar vor gasi eft de eft ceva pentru limba. Si se zice ca odata oamenI de a§tia cari umbla dupti limbl, sail. cari ar dori sa-§I impuie limba lor, ar fi gasit pe un mo§ care facea slujba de paraclisier undeva, la o biserica veche. A vazut el atitia boierI tinerl §i batrinI de la oras, scotocind prin tufi§urI §i printre bolovanI §i. i-ar fi _Intrebat, cucuviin0,, a§a prost cum e t,eranul romin: Ma rog dunmeavoastra, ca cautaV ? Poate sa va fill de ajutor, ca, shit din partea loculuT, §i tot de aid a fost §i tata-mieu §i bunicu-miett, paracliser aid la biserica. CeI Mra de limba se uitara lung la om, apoI scurt unul la altul, §i risera. Nof cautam limba, mosule. Care limba, intreba mo§ul cu mirare, cad II vedea a vorbesc. Limba romaneasca. Adeca aceia pe care o vorbesc Rominil? -- Aceia. Apol e asta, domnilor. Asta? Va sa zica o avea mo§u1... Unde ? OrI poate voia sa in§ele.. Trebuia intrebat dupa, toate regulele criticeI celeI mal severe. Care asta? Ma rog, nu te grabi. Spune lamurit §i tot ince% cu luare aminte. Asta, domnule, In care vorbesc ed acum cu d-ta. Buzele zimbira despreOitor. Atita era? §i unul dintre cercetatorl spuse cu mil& batrinuluI, cätind sa so faca, hAeles de dinsul: VezI, uite ce e, mo§ule. Cum vorbe§tI d-ta, e bine

Despre oamenil far& limbg. 387 pentru al d-tale de acasä, si pentru popa, pentru circiumar, pentru ciobanul cel ce cinta prostil cind paqte cile. Dar noI, nol avem gindurl marl §i suflete suptirT, qi nu gäsim limba. Saracif oamenl, se gindi paracliserul. Vread sa spuie ceva §i n'at cum, ca gu§atul satulul, care-tI cere apa de parca zice pine, §i, pana-1 intelegT, IT sac& pelita din gar& Dar el, ca prostul, tot mal intreba (cacl se §tie ca prostul se grabeste la intrebat,iar cumintele la räs- puns): i ce sint gindurile si simiri1e acelea ale d-voastra, care n'ad putinta de graid? Nu le-a avut nirneni pang, acum, din ceI batrinl? Cà, uite, noI avem cartile bisericil, vechI unele din ele §i de patru sute de anI vreme e aciga! ,§i tot omul intelege. Ba la mine acasa este si o carte scrisa cu mina, cu pove§tI despre Domnil ce aü fost, §i, vezi, ed stilt cel care cetesc, dar parca et am §i scris.i iard§1 e vreme de cind i-a cazut condeiul din degete scriitoruluI! Da. insa limba aceia e facuta dupa slavone§te. i dupa grece§te, adaugi altul. 0 fi, dar noI intelegem, mIntui paraclisierul. Dar daca aI un Sind care nu-1 potl spune In limba aceia? VezI valea ceia de colo. N'a fost totdeauna: Acum vre-o cinzed de anI numat s'a surpat pamintul. §i valea n'avea nume, dar pamintul era ro§u, qi i-ad zis Valea Ro§ie. §i am fost §i et In oaste prin alte parg, qi am vazut lucrurl care aicea nu grit, §i nu m'am speriat cum sa Ii zic, ci li-am zis precum zicead oamenil de

388 0 lupta literara. acolo. Cred ca, asta 4 vrut sa fiAeleget,I. Cusintul se Intoarce de la Intelesul lul, se potrive§te §i se Impru- muta. Dar numal a§a pe Incetul... InsA, In urzeala eI, limba rämlne tot ma. Iar ce e urzeala straina, se In- Mtura de la sine. EA zic fire§te In prostia mea, dar dv. sinteV oamenI InvAag §i... i, mo§ule, cautäm limba noasträ, o limb& mare... Ca limba boulul care nu poate vorbi, zise In gind mo§ul, pe cind drume0I neobosit1 mergeau scotocind §i nu se puteail intMege unul cu cellalt. 6 Iunie 1905.

CIRLOVA, CU PRILEJUL UNEI CARTI NOUA.

D. I. Ratiu, din Blaj, ni da o carticic& despre Cir- lova. Numele lul Vasile Cir lova e cunoscut de orIcine a fost silit s& Invets literatura romäneasca dupa Au- toril modern!" sall alte cartI de scoala maT noua, dar nu cu mult maI bune (si maT ales maT cumintI), care at venit pe urma. Elevil sirguitorT de odinioara IsT a- duc aminte de unele titlurT care yin ca o aburire de Vint usoara, int.' o sara trista si senina: Pastorul in- tristat", Ruinele TirgovistiT". Din biografie sum ca Vasile Cirlova a fost ofi0r, ofiter amorezat si ca a murit dna; cum nu mor, de regula, ofiteriT amorezatT. Din cartea d-luT Ratiu, scrisä cu multa evlavie, cetitoril nu vor afla mult mat mult. Intro altele si pentru ca nu se pot descoperi amanunte biografice privitoare la Cirlova si nu pot iesi la iveala scrierT noua de-ale la Cirlova a fost unul dintre colaboratoriT, a- dusT de Intimplare, la revista luT Eliade Radulescu, Curierul. Era o cunostintl personal& a redactoruluI, care-1 zice Vasilachi, in elteva rindurl ce-I vestesc moartea, fara sa se dea macar data exacta, a eT. Nu stim de undo era; a murit la Craiova, §1 se spline chiar in care cimitir a fost ingropat. Este si un chip al luT, pe care d. Ratiu II pune innaintea carticeleI sale: un o-

390 0 lupta literarg fit,er cu capul mic, rotund si ochiT marT, foarte obis- puit, ca o figura de acelea care se adaugg cind e vorba numal sg se argte uniforma. Dar poetul? Se poate zice cu constiinta linistitä cg Pgstorul" si Ruinele" nu Inseamng, astazT nimic, ca, nu se pot ceti. Chiar pentru vremea aceia ele wad slabe si ad fost judecate astfel: se vede si din tonul cu care Eliad vorbeste de Cirlova. Nu trebuie sä uitam ca nenorocitul ofiter scria prin aniT 1830, cind se Incepe si activitatea literarg a until Costachi Negruzzi, a unuT Bglcescu, a unul Alexandrescu. Si versurie luT Cirlova nu se pot asgmana, de cele maT multe orl macar, cu ale lul Alexandrescu, chiar cu Incercarile, cu totul lipsite de avInt, ale luT Negruzzi. In tot foarte putinul ce a scris Cirlova, este co singura bucatä in adevär bung: cu limba sigurg, ver- sulcorect si sungtor, mgsura fax& gres. E imnul la steag din 1831, marsul": FratiI miei copii razboinicI, ascultare muma datl; IatA ceasul,mic si mare armele sA'mbrAtisati! Dar nicT acesta nu poate sta alaturT de alt mars, ceva maT timid numaT, al luT Murgsanu. De la un capat la altul, Cirlova se tine numal In generalitAT morale, ceia ce e, In de obste, släbiciunea la NicT i- coane, nicT amintirT; nimic hotArit, zugrgvit cu coloarea luT, numit cu numele luT. Tot albastru palid. Parc& soarta poetului se desface din acest fel al scrisulul sgil. N'ar fi exagerat acela care ar califica toatg opera luT Cirlova: poesie de domnisoarg". Mai5 1905.

VERSURILE D-REI ALICE CALUGARU.

Alice Calugäru, Viorele, Bucurestr, 1905. Cine va lua in mina volumasul iscalit cu acest nume frantuzese si avind pe coperta, pe linga un buchet de viorele, portretul autoarel, mar ales cine-si va aduce aminte ca numele d-rei autoare a flgurat si prin numerele literare fara nicrun fel de valoare ale celor mar facatoare de rele dintre_ gazetele si revistele de specula, nespus de proaste, nu va fiaplecat sä ceteascg,. II sfatuim sä inving insa, acest d'intait sentiment si sa Incerce. Va gäsi atund un grahl foarte frumos, de o mladiere vrednica de cele mar marl laude, o deosebitä usurinta de vers, mult simt pentru armonie. Id si colo note din natura sall note sufletestr adevarate, ca in Iarna la taxa.", Apus de toamna", In gradina", Cintec" si In frumoasa legenda a Maculul: Sint macul, floarea cea de foc Si ca suflarea de usor, Al celor fara de noroc Viclean si blind minglietor. Räsfoiestr volumul intfun cintec usor, care n'are sliala, dar nicr indrazneala, care n'are putere, nici mare

392 0 luptä literarti, originalitate, dar nu cuprinde accente ciudate, de imi- taVe, cum te-al a§tepta. E un act de dreptate sa se spuie cl aceast& domni§oara, e un scriitor 0 are decT datoria sg, se lamureasc& pe sine asupra lucrurilor ce va sone, inläturind de acum Innainte toate acele elemente de... chid e vorba de bArbaV, se zice reclamä, ce au .indispus pe clVva oamen1 nepgrtenitorI, cari se giAbesc Ins& astazI a-1 recunoa0e talentul. Mai a 1906.

NUVELELE D-LT.JI I. GORUN.

D. I. Gorun (Al. Hodo§) da incg o culegere din nuvelele -sale, risipite pan& acum in deosebite reviste mal vechT, -§i maT ales in Viata", la alcgtuirea cgreia a fost a- jutatorul de capetenie ald-luI VlahutA. De cite una din ele I§I va aduce aminte cetitorul, dar chiar 0 a- celea i se vor pgrea noug prin infAi§area mal deplina pe care o capata scrierile de acelasT fel ale aceluia§T autor atund chid sint puse algturea 0. desfg§oarg astfel pe Incetul un anumit chip de a lucra, un anumit fel de a simtii, de a vedea §i de a Intelege arta. i alta data d. Gorun a datIn Alb §i. Negru" aceast& putin0 de apropiere 0 intregire a bucati- Tor una prin alta; astazI avem de sigur Innaintea noastra materialul cel maT consistent §i maT trainic. Titlul, Taina a §asea", e dintre acelea pe care nu le ggse§te orIcine,0. prin me§te§ugullulte . pregate- §te pentru o carte In care este mult me§te§ug. A §a- sea taina e cgsgtoria 0, cel putin In partea d'intaiti. a .culegeriT cacT a doua da, supt un aldoilea titlu i- Tonic: Ca la nor, portrete sociale , se Intimpina animal nuirelete cu privire la viata dintre soV. Acesta e insa, fail, indoialti, numal un caracter ex-

394 0 luptg literarg teriori poate chiar o intimplare, cacT scriitorul nuir va fl impus de la inceput acest cerc al cercetarilor sale de suflete. Indatä ca- aT cetit insg doug-treT din a- ceste puternice sch4e in negru, vezi celelalte InsuOrT deosebitoare, care se intilnesc de alminterea 0 in tot ce a maT scris d. Gorun,i In poesiile sale intru citva, §i care vor deosebi totdeauna chipul sal de scriitor, Cine ar zice volumapluT: Crise suflete§tI", 1-ar numi, pe numele sag cel maT adevgrat. De acest fel sint toate- nuvelele.i ce nume nepotrivit, care nu spune nimic, ei acesta, nuvela" saü, dacg slut maT puVne paginT, nuveletg"I Odata, acum cinci sate de anT,Italienil din acoala luT Boccaccio, imitatoriT Decameronului, da- cleat contemporanilori contemporanelor, foarte don- toil de lungi povestirl naive, grosolan piparate, astfel de novelle", cu forma desfacindu-se foarte lini§tit, chiar cind cetitorul intrerupea cu un hohot de ris greoiii care-I umplea ochil de stralucirea ispiteT.Novella", flindcg era o poveste noug, cum n'o maT spuseseaJ- tul, adecg avind alta, desfasurare, cu alte persoane. §i pe la 1800 se povestia tocmaT a§a, de-a lunguli per de-a 'ntregul, cu psihologie ca la cinematograf, 0. nu maT mult. Vg aduceg aminte ? §i el se duse atuncT la bisericg, uncle vazu o prea-frumoasg fatg, care se chema in cutare chip. §i luT IT placu fata.i, ducin- du-se la un prieten al luT, IT spuse: Dragg cutare tinereOle mele",i a§a maT departe. De atuncl Insg, in marea prefacere a sufletulul o- menesc, ce s'a savir0t in zilele noastre, nuvela nu mat inOrti marggrite", ci strabate sufletelei le arata, In stralucirea fulgergtoare a uneT crise. Problema se puna

Nuvelele d-luI I. Gorun. 395-

de la inceput, scurt: ce va face eroul In cutare Impre- jurare neobipuita?i Imprejurarea neobi§nuitä e alma astfel, Incit sa, nu fie un accident fail, urmarl fiindcanu, vade§te nimic, ci o clip& a marturisirilor far& voie, dud supt durere sa t. supt bucurie adevärul se desface In- &tin strigat. E un resumat de drama, In care persoanele vorbesc, §i. nu Infelul lung siblajin de odata, potrivit pentru tog §i pentru nimenT, ci In gifiiturile patimel sat ale groazd, pastrind fiecare timbrul,rasunetul deosebit, alsufletuluT sad. Tot nuveld se nume§te Insa une on, pentru ca, so crede ca lipse§te alt cuvInt, si povestirea mai Intinsa, care da persoanele- In maT multe Infati§arI; dar pentru aceia faxa indoialX ca se potrive§te maT bine terminul de povestire" sat de mic roman", cum §i este un roman schitatr prescurtat. D. Gorun-Hodo§ da In literatura noastra tipul nuve- ledramatice, cu o desavir§ita limpeziciune §i In cea, maT masuratä, maT stapinita, maT violent stapinita din formele literare cad aid vorbe§te un tacut, care a- dunk lucrurile §i cruta vorbele, si nu un tovara§Hi:a- but cu apucaturile de prieten. RasfoitT paginile volu- muluT not, pentru o dovada nouä: nr. 1, o vaduva. care, IntorcIndu-se de la Ingroparea barbatuluT In§elat, gase§te In loc de mo§tenire scrisoarea de osinda a, mortuluT; nr. 2, un barbat care smulge prin amenin- tarT de despartenie femeiT marturisirea a luxul ge s'a adunat In casa lor e platit de al treilea §i care se hotaxe§te sa, lase femeia, darsa-§1pastreze acest fel de agonisita; nr. 3, un betiv care prin purtarile lul§i-a ucis nevasta §i caruia i se nazare acurn cä o are In-

396 0 lupta literarä naintea lui la circiuma, impacata, bind si ea; nr. 4, femeia de rind", ruinat& de intelectualul" el,i care -ca vaduva IT cultikra Inca memoria. Si ma ina incolo.

Sint paginT Induioqatoare, ca In ultima bucatä de care s'a vorbit. Unele nuvele ad solutif de ironie, care nu pot face sa rldä decit pe acela care nu le-a Into- les bine, deplin. In adausul de tipuri suflete§tf care a- par fara actiune, slut satire foarte izbutite, care iara§1 nu-t,Tde§teapta niclun zimbet. Intro atitea tipuri care trec ma de rapede, strimbate de zguduirea criselor, sint unele simpatice, dar, fiindca nu e vorba de ele numai, ci maT slutialtiT, nesimpatid, nu pled nid- odata din cuprinsul nuvelel cu o Intiparire de compatimire buna, de mila curata, ci totdeauna despretul, desgustul invinge. tn trezirea acestor sentimente e maT puternic scriitorul, un satiric MIA de mila.

§ipe linga aceastacel putin atund cind scria, prin anii 1890, aceste nuvele,un satiric care stra- 'bate viata, o intelege, dar n'o respect& qi n'o iube§te. Cercetarea uneT parV din viata ora§elor: burghesimea mai mutt sad maT putin parvenitaiinteligente, .impusese fire§te aceste conclusil. 0 societate nevred- nica,i nu pentru pacalele el, care nu se pot lecui, ci pentru ale vieVT in de ob§te. A§a sinti vor fi oamenil: ni§te §ireVi niqte pacato§T. Atitia all trait cu aceasta credinta,i unii all muritmacar literar -de dinsa. Aga erad creditAele de atund. Cine n'a gäsit aur Snsä, e dator sa se intrebe dad, nu este poate aiurea,

Nuvelele d-luI I. Gorun 397 sad tot acolo, dar mal adinc, In loc sa spuie cä s'a sfir§it aurul. Au trecut numal c4Iva aril, §i ad Intine- rit scriitoril no§tri. Prin faptul a a scris Robinson In Tara-Romaneascg,", o Incercare pe un drum nod, cu toate el §i aid via0 oraselor zace Intreagg In a- cela§I fum negru , n'a luat autorul TaineT a §asea" locul ce i se cuvine In rindul celor ce, astgzI, cred qi., se luptg? 12 lunie 1905.

ORIGINEA LUI ALECSANDRI.

Dacg Alecsandri nu §i-a avut Incg inaugurarea sta- -tuil, el a primit la data cind trebuia sg, se facg inaugurarea eI o sgpamIng literarg. El e pomenit astfel In Fgt-Frumos", care va apgrea regulat de aid In- nainte, §i. mal ales In Luceafgrul", unde se dati articole de biografie, scrisorI, multe 0 frumoase portrete, supt iscglitura d-luI Chendi §i a d-reI Carcalechi. Cel d'intgit tipgre§te In VoinO, NaAdonalg," §i. un §ir de foileioane cu privire la coresponder4a dintre Ion Ghica §i Alecsandri, care a fost pusg acum la IndgmIna publiculul nostru Intreg prin cuprinderea In Biblioteca pentru tog". Intre portretele tipgrite se afig 0 acelaal tataluI luI Alecsandri. Cel mg not §i singurul bine informat biograf al sat, d. Chendi, apleca In alte foiletoane din Voin0" sgrIatribuie o origin& evreiascg. Unul din argumentele ce se aduc de obiceit In sprijinul acestel pgrerl, foarte rgspIndite, e §i. chipul bätrinuluI, ma cum se vede din portretul reprodus Int lit In Literaturg, ..i. artg romIng", iar acum §i. In Luceafgrul". Un alt argument e articolul pe care-1 consacrg familid Alecsan- Ari Pgharnicul C. Sion In Arhondologia" sa, cuprin-

Originea lui Alecsandri 399

zind lamuriri asupra tuturor neamurilor boiere§ti din Moldova. Aid se spune ca Mihalachi Botezatul, Jidov din Tirgul Boilor din Iasi, frate cu Cerbu Opincariul" (Hirsch"), fost stolnic la Sf.Spiridon (la spitalul de linga biserica), a luat pe o sora a patraruluT Alecsan- dri" (Iordachi din Basarabia) §i a avut pe Vasile Mi- hail, numit a§a diva obiceiul ca fiul sa iea ca nume de familie numele de botez al tatalui sail El incepe ca slugä in casa" la marele boier Iqrgu Ghica, ajunge Logofat la 1814, fiind Ghica ispravnic la Bacat, §i. iea la Tirgu-Ocnel pe Elena, fata Pitarului D. Cozoni (din Grecil cari aveag arenda Gcnelor de sare). Atunci §i-ar fi zis Alecsandri. Ghica-1 face apol same§, Medelnicer supt Calimah" (1812-19), diac de Vistierie (1811), same§ al averilor manastire§ti confiscate (1822-7). La urma, cumpara Mirce§til de la familia lui Millo, ajunge Spa- tar, same§ de Vistierie(c. 1840), deputat, Postelnic, Vornic-Mare (a trecut de la un rang la altul in 1845). Aceastä marturie ST poate discuta, pe cind nu se poate discuta asupra chipului, a cintecelor cu Vasilichi Alecsandrichi" §i a povestirilor ce §opotesc, dar nu scriu, batrinii din_ vremea lui. Fratele lui Sion, Antohie, a luat pe sora mameT lui Alecsandri poetul. Dar genealogistul n'a cunoscut pe Mihalachi Botezatu. Botezap" erail ArmenT, catolici, protestant,i, Turd, ca §i. Evrel. C. Sion a fost cel mai mare clevetitor de pe lurne, §i nu e una familia mol- doveneasca, pe care sa n'o fi coborit din toate liftele, §i mai ales din slugi. Faptul ca Vasile Mihail §i-ar fi zis Alecsandri dupa mama sa poate admite (§i o ramura din Ghicule§ti a facut tot a§a). Dar spusele 1u1 Sion

400 0 iuptg, literarg

sint necontenit pg,tate de neadevAr calomnios. Moti- vul poate fi gi vre-o neintelegere Intro Antohie Sion, care a slujit el la Vistierie (Analele parlamentare,IV2, p. 578)i samequl Vistieriei,Vasile Alecsandri. 0 familie Botezatu, din care era Rlducanu Botezatu, deputat in 1834, se intilne§te in jud. Bacad (Analele parlamentare, IV, p. 96), si aceasta poate fi originea pove§til despre Botezar. De almintirea Serdarul Miha- lachi Botezatul se intimping In 1833 (An. parl., 1. c., p. 544). Sion nu gtie de un Nicolae Alecsandri Medel- nicer, In 1822 (v. ale mete Documentei cercetdri, I, p. 133, nota 1)1.El face din Vasile, taal poetului,tin Medelnicer in vremea clad (1822) el era Pnarnic, ceva mult mai mare (ibid., p. 129). Pe cind Sion puns pe Alecsandre§tI s5, vie in BacM abia la 1814, gäsim pa Iordachi Alecsandri arendas al veniturilor tirgului Moi- ne§t1 Inca din 1808 (Studiii documente, VII, p. 261)- Inc& din 1832-37 Spatarul Vasile Alecsandri e deputat al Ia§ilor (apoI al Galatilor) (Hurmuzaki, Supl. P p. 137; P, p.149; Analele parlamentare). Spatäria cea Mare, cu caftan", o aveai In 1834,i atunci el a fost de fapt Vistierul p. 87), de §i purta numaf titlul de sameq (ibid., pp. 255, 413). Presupusul fill de Evrea botezat raspundea bate() greceasc& elegantg. beizadelei N. Sutu (ibid. pp. 87-8). Era färä Indoialä unul din cel d'intäit boierY al Ohl.

' Cum nu etie de Ion Cozoni, Comis In 1835 (Hurmuzaki, Supt. V,p. 279). Cozoneftil erad de casa luI Iorgu Ghica. care certified la 1833 a Costachi Sul Pitarului Dumitrachi e fAcut la 1827 Mare- PAharnic (An. parl., IVI, p. 568). Cf. Sion, p. 170. i pe RAdu- canu Botezatu, Sion (p. 21) 11 face Evreül

Originea lul Alecsandri 401

Casatoria lul Mihail Botezatu" cu o fat& de boier, casatoria fiulul till Mihail cu o alta nu s'ar putea lamuri in casul unel obir§iI evreiestI a lor: asa ceva nu se obi§nuia In acele timpurl respectuoase de datina. Un Evreg botezat nu putea fi nicT boier rnic, iar fiul sail n'ar fi ajuns boier mare. Rarnin decT zvonurl, In- temeiate pe numele de Botezatu, si acele zvonurl, cre- zute cu usurinta cu care se cred la nor toate lucrurile urite, at indemnat, pe linga ifosul sag boieresc, pe Alecsandri sa-sl caute mortis un stramos in nobi- limea venetiana (familia Alessandri) si sa-sl puie pe portretul ce se afla astazT la Academia sternaacelel familil. De fapt, Botezatu, Cozoni, Alecsandri. sint familil ba- caoane, romanestl sag romanisate. BotezatiI vin, a- proape sigur, de la vre-un Ungur catolic, de cari sint destul pe acolo, botezat. Prin aceste OAT avea mosiT si Iorgu Ghica, nepotul MT Grigore-Voda Ghica al Mol- dovel, de la care Iorgu se trage familia Ghica-Coma- ne§tl de astazl. Era firesc ca el sa sprijine boierina§il din aceste partl, precum era firesc ca familiile acestor boierinasl sa se incuscreasca. Oamenil din Ocna erag vechl negustorl, sicumnatul lul Alecsandri, Antohie Sion, primise zestre niste circiume ale Cozonestilor (Arhiva din IasT, II, p. 631).De-aicl negotul cu sare, facut pana, la 1821, al batrinuluI Mihail (?) Alecsandri (Botezatu?). Guvernul de ciocol al, luT Joan Sandu Sturdza il innaIta si pe dinsul. Prin sämesia sad casieria Vis- terieT el se ridica, la boieriile cu caftan" §i la cele maT marl boieril, la rosturile politice ale Regulamentulul Organic.

402 0 lupta literara - At Ita se poate §ti ast6.zI despre tatal poetuluf Alec- sandri. Multamitã familiel, vom putea spune maT multe, poate, cu alt prilej. 19 lunie 1905.

CITEVA RINDURI DE DINCOACE" /N AMINTIREA LUI TIMOTEIO CIPARIU.

Se tacu, acum cIteva saptamInT, §i serbatorirealul Timoteia Cipariu. Cum e §i firescJaoamenT cari traiesc In Imprejurarile traVIor no§tri de dincolo, n'a tost nicTosolemnitate mare, niclun amestec oficialsaa macar oficial-bisericesc. S'a facut un parastas, rugaciuni de pomenire, care erat §i de mulOmita, Inteun biet sat al ArdealuluT apusean, de unde a pornit spre §coala din Blaj, spre munca de anT IndelungaV In acest centru de cultura, spre o curata glorie In toate co4uri1e Rominimil care cugeta, -copilulcare era sä fie canonicul metropolitan Cipariu. In Blaj chiar, alt luminat om al Bisericil §i al neamuluT, alt priceput §i harnic, canonicul Augustin Bunea a vorbit, cald, Insa cuminte, despre Incepatorul adevaratelor studil §tih4ifice cu privire la limba, cultura. §i istorie, In Ardealul romänesc. Aud cas'ascris §i o bro§ura, de protesorul RAill din Blaj. Apol visitatoril aceluT sat smerit §i sarac s'at Tutors InnapoT, IncunjuraV de bune amintirT, Indemna- toare §i mIngfiet6are pentru toate timpurile. Cetind /Ana sict, cutare animal de gazeta bucure- steana sat ieseana se va Intreba cu indignare:Si

4b4 0 lupta literara cine este acest Cipariu, despre care se cuteaza a se vorbi astfel ? Nu e preotul acela ciudat care-0 scria numele Intfun tel si-1 cetia in altul ? Am auzit doar ca a voit sa strice limbai ortografia, ca a scris lucrurt la care, cum te-aT uitat, ipufnestI de ris.. N'a fost el invins, striviti inmormintat in batjocura de cel cari at venit dupa dinsul ? Atund de ce sa inem isonul celor cIlva cari, din interes de clopotni0, i-at facut seKbare In satul Panade ?" Nu animaluluT de gazeta, care, sa vrea,i tot nu poate intklege deplin, adecat cu sufletulsicu inima, ci publiculuf celui mare romanesc catrecare,orT de asculta,ori de nu, am capatat deprinderea sa, vorbim, se pot da acestelamurirl. *coala cea mare a Ardelenilor din veacul al XVIII-lea, aparatorI a romanitatiT desavirsite si nepatate, eterne §iimutabile ca Insas1 Roma, is1 gasise in Petru Maior sirepresintantul cel mai logic, mal -sistematic,icel din urma. represintant. Cacl toVicari aü aparat pe urma aceste idol, fiei Laurian, mesterul dictionaruluI limbiT care trebuia sa fie, totT acestia nu se pot asa- mana cu InnaintasiI lor In ceia ce priveste insemnatatea lor adevarata in miscarea poporulul romanesc. Ca orlcare altul din aniI 1810-20, cind a invAat Cipariu la scoala mica si la cea mare, copilul din Pa- nade a primit, din graid si din scris,ideile intransi- gente. Gindul la Roma,--si atit. Dar, cind el ajunsea. judeca fara epitropiei constringere,Cipariu avusi simuI ca limba romaneasca, de a careia indreptare siintocmire din not, de a calif chinuire si schilo- dire se tot vorbia, ea tot decI aceasta limba trebuie

Citeva rindurl in amintirea lut Cipariu,- 405 sa,fie cum este. Urmarind-o in timpsi in spatiu, peste veacuri si peste terT, cu iubire de fit, si nu cu despret de pedagog, el o yam in toata intinderea ei larga si vechimea eivenerabila,Intoata, mdrimea ei. Ea nu mai era un derivat fara prat, o rata cire vrednica de compatimire a limbii latine, un copil pierdut care se aduce innapoi lavatra, spasit si cu ochii in pamint, ci un voinic ce-si croise drumul In lume, pe care-I stiat multe plaiuri si prin care se in- deplinisera multe ispravi. Duna toti aceia cari ta- miiasera innaintea sepulcrului antic al lumii latine, crezind ca de acolo se va innalta viitorulnostru, el, Cipariu, intelese ca viitorul se desface intait din viata care ester si deci o imbratisa cu iubire pe aceasta.

Astfel autorul Principiilor" sialGramaticei" fu apropiat de trecutul cel not, romanesc, mai mult decit oricare innaintea Jul. Scoala cea veche latinisanta se cufundase in cronici pentru a da povestirea usoara a lui Clain si analele masive alelui inca,i, numaf la Inceputul ei, cind nu i se deslusisera, Inca,insusirile deosebitoare. Pentru un Petru Maior insa, nu mai aveat nicIun interes povestirile despre Voevozii sal- bated, cafi samanau asa de putin a Cesar'', si,daca el a vorbit despre Vladicii necarturari si grosolani In Istoria bisericeasca", aceasta a facut-o cu alte sec- purl, si nu de hatfrul lor numai. Pentru Cipariu, care Intelegea pe deplin si gusta, intrebuintind-o stiintific, limba vechilor scriitorf,sichipurile Insemnate de dinsii trebuiat sa traiasca. LuT i-at placut episcopil ardeleni din vremile mai putin luminate, pentru cu-

406 0 luptg literara, noalterea arora a lucrat si el. Viata romaneasc g. de la Dunäre ii vorbia apor, de-a dreptul, de la suflet la suflet.

Cercetind deosebirile de graiil de la un Tinut la altul, interesindu-se de dialecte, care aveail mare pret pentru acest Incepätor al studiulur lor, Cipariu se a- propia in sfigit, acum cind era un mare cgrturar, si de viata poporulur romOnesc de pretutindeni, care se poate zice cg nu i-a fost strain in nicruna din ma- nifestärilesale.Mintea liar se complectec astfel necontenit. De nor, cestr de dincoace, nu i-a fostru§inenici- odatä, ca altora. In vremurr grele, la 1836, a calatorit in prineipatul muntean, §i. a avut bunatatea sä duca, cu dinsul numar amintirile cele bune. A venit bucuros la deschiderea Academier Romine, pe care ar fi ajutat-o §i mal mult, daca n'ar fi Invins de la Inceput rigiditatea latina a lur Laurian, care era in Romania, unde Cipariu venise numar ca oaspete.

* io intetigentA mica poate folosi daca. lucreazg cu discipling Intr'un cimp potrivit cu dinsa; ea poate chiar apleca pänä la sine arborif car mar innal0 prin virfurile de jos ale ramurilor. N'a fost asa Cipariu. Cine a sträbätut vre-odatg salele, astazI prafease si parasite, ale bibliotecil sale, a trebuit sä Amalie uimit do larga razg a interesulur sail stiintific, a interesului sat literar, si, mar bine, a interesulur sail uman. De la manuscriptul de cronici a Moldover, pang la ver-

ateva rindurl In amintirea luT Cipariu 407

surile arabe legate In marochin rosu,si rank la poesia lirica a timpuluT sat ,n'a facut si el versurl ?, totul se intimpina acolo. In aceste Incaperl a cetit el multI anT de zile dupä ce nol nu maT stiam sa-T cerem a scrie. SO:tea Inchis Infratia cu duhurile mortilor celor marT, si nu-I pasa de lumea care judeca cu cumpana de spiter greselile fauritorilor de innalte cladirl ale mintiT avIntate. In batrineta ca si In tinereta luT,el n'avea nevoie dean de foarte putina odihra, si cel ce 1-au cunoscut still sa spuie despre usurinta cu care trecea de maT multe orl pe noapte de la intunerecul somnuluT la lumina cétirilor de invatatura si de frumusep., in odaia unde lampa ca un simbol! nu se stingea nicIodata. Acesta a fost batrinul cu ochilviolsupt fruntea innalta pe care ni-1 mnfat,iseaza chipurile: un muncitor, un cugetator si un om deplin. 0 qua aceasta Blajenil, cari vorbesc despre dinsul papa astazI cu acelasT respect ca si cum 1-ar avea supt ochT si acuma; si ar trebui s'o stie si altil. Cacl puterea unuT popor vine si din constiinta limpede a tuturor oamenilor pe cari i-a avut §i-Iare,sidin cultul desinteresat al acestor eroT". Iunie 1905. * * * P. S. Cit apar de superioare frumoasele cuvintärl de pomenire ale InvatatuluT cronicar Augustin Bunea din Blaj! Parintele Bunea e un om foarte luminat, un patriot, un cleric de a credinta tare, un istbric de frunte si un bun scriitor. Aceste Insusirl, reunite, dad o adevarata valoare literarä predicilor sale.

408 0 lupta literara,

Tocmar ni sose§te una Inchinata, memorieI WI Ti- moteia Cipariu (Amintirea luI T. Cipariu, panegiric"). E o icoana Intreaga, a mareluI muncitor Intot cuprinsul culturil noastre. Si, la sfirsit, undo se alatura viata lul de straduinte neincetate §i de neadormita privighere cu traiul de nimica al atitor tined romini din Ardeal, pe cari in centre mari oräsene§tIII iea Innainte, ch §i pe studentil din Romania, valultul- bure al placerilor josnice, cuvintarea parintelul Bunea, capata §i o valoare de indreptare. Julie 1905. * ** Am primit cartea despre Cipariu a d-luII. Ratia (Timoteiu Cipariu, via(a fi activitatealui,Blaj,1905). Ea vine indata dupa micul studiu asupra luI Cirlova. Profesorul de romäne§te de la Blaj e un om harnic §i plin de rivna, cum trebuie sa, spunem ca nu sint atitia aLtI profesorl din lungul §i din largul Tinuturilor romanestI de dincoace" §i.de dincolo". Prin mal multe cercetarI facute muncitor §i critic asupra izvoa- relof, d. Ratit a ajuns sa cunoasca bine aceasta, e- pock din literatura noastra. Scrie foarte curgator ro- mäne§te §i se tine In curent cu ce se lucreaza pretutindent Biografia luI Cipariu e foarte complectä §i precisa: cu dInsa va trebui sa inceapa orIcine va a- tinge de-acum Innainte acest capit61 al scrisulul ro- mänesc. Am gasit cu placere clteva pagini din acele articole ale WI Al. Odobescu asupra lig Cipariu, care, de §i tiparite la nol In Vechiul ziar Epoca", cu un caracter a§a de literar, de ales, ail fost cu totul

Citeva rinduri in amintirea lul Cipariu 409 uitate. Articolele acestea fac parte din co e mai bun in opera tut Odobescu, prin extraordinara lor vioiciune §i coloraVa lor fina si suggestiva. Ele nu se Mil insä ined4ia Operelor acestul frunta§ scriitor. Daunazi, am avut in mina inedite de-ale lui Odobescu, pe care le pastreaza familia: discursurl, studil, o veche calatorie la Lon dra, note din calatoria sa in Ora pentru cercetarea manastirilor, scrisori. Din lipsa de mijloace, nu s'ai) putut tipari. §i totu§i anul acesta zed de mil de leis'aü aruncat cu pumnii latot,1cersitoril§i. schilozil literaturii romane§ti, numai pentru ca, facusera, prin injuril adresate oamenilor cum se cade,interesele unui partid politic... lailie 1905.

PREDICI.

Predica In bisericile din Romania e o noutate care nu se prea tine In sama. Altfel e rolul el Ins& la Ro- mini! de peste mung §i din Bucovina. Candela" din CernautT a tiparit multe predicT,dintra care unele bine alcatuite In sens teologic. PreotiT bucovinenT se inspira mult din ele, prea mult une or!,repetIndu-le pe de-a 'ntregul. In Ardeal, frunta§iT regeneraril noastre, un Clain, un Petru Maior ad fost §1 prelucratorI de predice, de propovedanir. De aceia e binevenita carticica pärintelul iconom Ioan Malaescu, profesor din Tirgul-JiiuluT,care da la lumina acum §eapte predid funebre", dupa ce tip,- rise §i altele maT Innainte. Limba e, §i data aceasta, curata §i curgatoare. Numal un lucru: cu locurl comune sentimentale §i. citatif din SfInta Scriptura se poate injgheba rapede o predica cuviincioasä. Ea nu merge ins& la inima nici nit vechile cIntarl care se revarsä asupra mortilor de aproape clouä mil de anT. §i, odata ce aT ascultat-o, n'aT nimic nod In minte sad In inima. Daca ritualul, ve§mintul, rugaciunea nu se pot schimba, nu e tot a§a §i cu predica.Ea.e sloboda ba chiar

Predict 411 trebuie, dm& vrea sa fie miscatoarei saduca, folos a rascoli tot sufletul omulul de astazI, a se Intinde asupra tuturor Imprejurarilorliltsia-I atinge toate idealele. ET bine!astfel de predicator!,cari ar putea fi o glorie a me! Biserict ce traieste Inca In sutei sute, de mil de oament, nu-I avem in Romania. Iunie 1905.

CATEDRALA DIN SIBJIO.

Din Sibiit, cellalt centru religiosalRorninilor din Ardeal, ni vine o lucrare Intinsa a parinteluI dr. Elie Miron Cristea, o figura simpatica a Bisericil ortodoxe sat greco-orientale" de peste muntI. Autorul o in- tituleaza Iconografiai Intocmirile din internul Bi- sericil rasaritene". Se dat multe observatiI arnanun- tite asupra picturilor pe care le impune datina rasa- riteana, In bisericI; nu lipsesc nicI plan§ele. Indemnul a venit parintele Cristea de la cladirea monumentalel MitropoliI din Sibiiil, a caril InfAi§are Impodobe§te coperta. Se poate spune lnsa hotaritca acest plagiat de Sfinta-Sofie, precedat de doua innalte turnurI, IntocmaI iintocmal ca la bisericile Apusulul, e o enorma gre§ala, precum a fost una §i primirea planurilor unuI arhitect strain. Trebuia cu totul altceva: o cladire bisericeasca, nafionala, In care, Ora la cel ma mic amanunt, totul sa fie cules din .ceia ce avem ca arta bisericeasca. i, precum dove- desc intr'un articol apärut In ultimul nr. din Con- vorbirl literare", sutele de bisericI vecM ce avemn'at

iFace parte acum din cartea Negotul 13i me§tei3ugurile la RomIni".

Catedrala din Sibifil 41a fortcladitela iotimplare ea astazT, dupa hasardul mesterilor strainf ce erail laIndernina, ci formeaza, dincoace si dincolo de munt,T, o singura desvoltare arhitectonica, logica In toate si atingind la urma, formele el cele maT desavirsite. Aceastä tradiOe s'a rupt de chid ne-a zapacit cultura ApusuluT rail inOleask si firul rupt nu-1 maT putem lega, spre cea maT mare paguba a onoarei noastre culturale. Parintele Cristea urmareste ideia de a concilia ti- picul bizantin cu izbindele artel moderne si cu datina de 1mpodobire a poporuluT. §i aid, ca siIn materie de limba, de literatura, cautam pe drumurl de rata, cire ceia ce avem gata de multa vreme, pe calea cea larga, normala a civilisatieT noastre. Ni cautam In o- pincT cAciula ce o avem pe cap. Asa fiind, autorul Iconografiel" n'are cuvint sä o- sindeasca asa de aspru pe un pictor ea parintele Da- mian din Bucurestl, un lucrator modest alpicturiT bisericestl de astazT, care,farateoril, imita pe eft poate si poate bine! vechea zugraveala biseri- cease,. Fireste ea sfintiTsaf facug In pripa nu pot sta alaturTcu sfinW pe cari-T lucreazalaSibiiil Smigelschi, dar Smigelschi e cu totul altceva: un puternic pictor artistic. De acestia nu stiltdol intro Ro- minT, cari sa lucreze pentru biserid, si decit mlzgllirT, maT bine cinstitul tipic cu care de sute de anT ni sint deprinsf ochil. Iunie 1905.

CEL D'INTAIO VOLUM DIN OPERELE IN PROSA. ALE LUI EMINESCU.

A fost cIndva un Eminescu de o invAlturg, de o boggtie, de o sineeritate si de o putere uimitoare. El a scris versurl do cIteva felurlsi prosg de foarte multe 'blurt NumaT cele d'intgit all fost luate In samg, si o Ingrijire prea scumpg, a prietenilor alesese Intfun timp, pentru a le räspindi, numal o raja, parte, cea socotitä färg slgbiciunl si pete, a versurilor poetulul. Tinerimea de prin anif 1880-90 a fost robitg de farmecul mgiestru al dcestuT cIntec de iubire neobisnuit de cuceritor pentru inimT, de voluptatea amarg a stri- gatulur de revoltg, de desnadajduire, de blestem a- runcat asupra oamenilor sivietiT, de stintg sening- tate, Impgcatg, cu neajunsurile §i mgrgenirile ursite omeniril, pe care cugetarea Innala o asternuse asupra patimilor obosite. S'a mal Intlmplat, pe ling& intimplarea acesteT publicatiT partiale nebunia mareluT scriitor. §i. aceasta a mers de-a dreptul la inima tinerilor romanticT aT unor timpurl neasezatei si nein- -telepte. S'a ivit atuncl In Inchipuirile aprinse§i. ne- stgpinite idolul furtunatec si rgA al genialulul neno- Tocit,aluria§uluTflrg, con§tiint.1 si färg, indreptare,

315 Cel d'intM volum din Opera le lul Eminescu al maretuluI demonic, careispitia spre ,un scris cu toane §i spre oviata, rea. Attu IV oamenT s'ail nenorocit, la o vrista frageda, prin acest pant de Inchi- puire, §i pe altarul luf Eminescu, ca §i pe allul By- ron, al luT Musset, la alte popoare, s'ail jertfit suflete din care nu toate erail netrebnice. bin fericire pentru dinsul, Eminescu n'a fost mar- tur al acesteT ratacirl, pe care altfel ar fi cautat din rasputerl s'o inlature, reclamindu-§I personalitatea cea adevarata, impuind cori§tiinW publiculuT adevaratele luT parerT §i scopurile luT adevarate. El n'ar fi primit niel Intfun chip sä ramlie tm tip -al poetuluT nimic- nicieT, al muceniculuT unuT ea' nestapinit. Si Inca, mal putin arfiputut el sa se Invoiasca cu parerea Ca ale luT slut numaI acele versurT cu limba, cu ritmul Imbatatoare §i 0, tot ce a scris prin ziare e numal lucru de me§te§ugar plata §idespretuit, de suflet vindut sail Inchiriat, de insultator si proslavitor cu simbrie,ca d-lor ceT multI din spurcatoril ziarelor zilel de astazl. NicT ca sa se Innalte pe cerul negru unde trece Hyperion cu zImbetul de durere §1 des prat al razeT sale, nicT ca sa se Impietreascä in chipul until sublim zeil fara legaturi cu toate ale pamIntuluT, nicT pentru aceastä mare glorie falsä n'ar fi jertfit el ceia ce trebuia sa pretuiasca maT mult dectt orlce: con§tiinta sa deplina de om care §tie, credo, Tntelege, iube§te §i ura§te §i care, decT, Oita la sfirsitul zilelor ce-T sint Ingaduite, alege, propoveduie§te §i lupta. Nu, el n'ar fi consimt,it, de dragul nicTuneT teoriT§i nicI- unuT ideal estetic, sa se isoleze din viata Intreagä a poporuluT sail, dintre ceT pe cari-T avea materialice§te

416 0 luptg literarg ling& dinsul, dintre §irurile innainta§ilor, de la poarta viitoruluf prin care zaria a§a de departe; el n'ar fi simtit plgcerea sg, se rug din curentul hide lung, asa de firesc §i de binefacator, care de la intgia licgrire a sufletuluf romänesd duce pang In zilele noastre, trecind de la un ales al neamuluf la cellalt.

* Cine, ca d. L Scurtu, editorulScrierilor politice §i. literare" ale luf Eminescu, din care avem astgzi innaintea noastra cel d'intgit volum, In cea mal mare parte non, cine ded cerceteazg, Intrege§te§i. scoate la iveala scrierile necunoscute sail nergspindite ale aceluf ce n'a fost numai poet, fiind totusT ma de poet In toate, acela restituie pe Eminescu continuitatif su- fletestf, desfa§urgrif literare a neamuluf romgnesc; el ajutg, sa, ni se dea innapof cu totul. E ofapta ma de bung aceasta, !licit in Olimpul deotel§i.ghiatg al supra-oamenilor poate sa lipseascg un oaspete ratacit pe nedrept. Ce vedem, In adevgr, din volumul ce s'a publicat (Wink! §i. se va Imprg§tia In mgsurg ce va izbindi curentul sAngtos §i In cugetarea noasträ de astazi ? Un student care a läsat Moldova, de care-I leaga numaf anifcelefd'intaillcopilarif, pentru a culege Invataturg, dupg voia luf §i. pe cgile luf de adevarat om mare, la Cerngutf, la Blaj, la Viena, la Berlin. -In fiecare din aceste locurf, sufletul sall alege cite o a- numitä inriurire, care e cea mal bung. Din Bucovina. iea pe ling& cuno§ting de limba folositoare, idealismul curat al luf Pumnul, farg a-I lua ratacirile; in Ardeal

Cel d'intaid volum din operele Jul Eminescu 417 se pgtrunde si maT mult de constiinta luptatoare a raseT, in Viena, inI3erlin gustg cu patimg filosofia germang curentg, pe care a cetit-o in chip intinssi a pgtruns-o atit de bine, incit a fäcut din ea un element al sufletuluT sgt, un element menit sg se amestece de-acum innainte in totce va gindi, sinati 0 exprima el, de la generalitgtile politice 0 sociale pang la nuvela fantasticg, pang la versurT in care fierb in- cheggrile si desfacerile lumilor. Scrierile in prosg din acea vreme privesc maT mult chestif de drept ale poporulur nostru; ele pleacg de la principiT generale, urmeaza, intfo forma strinsg si fára podoabe, dupg o logica, strictg si. cautã a stabili prin- cipil ideale. E sigurantg si avint fara Indoialg; capet1 necontenit constiinta lecturiT intinse 0 aptitudiniT pentru minuirea abstractiilor ce are foarte tinarulscriitor, care publicg farg iscglitura prin felurite RA de din- cole sat 10 uitg scrierile in saltar. Dar forma e Inca rece 0 grea, avind constructif silite si cite un cuvint care nu era menit sg rgrntie in limba. Aceasta era prin 1869-73. Pe urma studentul se intoarce in Moldova sa, de care-I leaga deocamdata numaT foarte patin. Schimba un mediu de aspiratiT ideale curate, de iubire pentru stiinta, cu altul in care se fac frase, se croiesc fete de imprejurare, se suit egrtT 0 ziare farg miez, se urmaresc situatii materiale si bgnestI sat se servesc utopiT Imprumutate cu neintelegere de la FrancesT, inaltfelde anT de studiT decit af luT Epainescu. OameniT cu cari el sa, se poatt, intelege, sint foarte putinT, iar, ca 0,-1 inteleagg pe el, toate puterile ce erat gata In sufletul 0 inima luT, eine ? N'avea nicT diploma, nicT cunostint1 personale;

418 0 lupta literara putinta de a in§ela si de a se insela i-a lipsit totdeauna. I-ar fi trebuit un noroc esceptional, care n'a venit. A fost deci, pe rind, director de biblioteca fara, rost, revisor de citeva lunT, destituit motivat la schimbarea de guvern,§i redactor al partiT neoficiale dintr'o gazeta de incuno§tiingzi. judecatore§ti, Curierul de Iasl", din care nu se cetia decit partea oficiala. Cu cita cinste §i conqtiinta a fost atunci redactor cel d'intaid om din generatia sa! Fiinta lui se intre- gise acum, intfun chip a§a de larg 0 de cuminte, incit aminte§te pe Mihail Kogalniceanu In maturitatea sa. E o uimire cita bogatie, noutate, logica, prevedere, caldura, cItä mare si curata Intelepciune de om superior, genial, se cuprinde In acele buletine politice, dart de sarna teatrale, notite despre carti, care avead singura menire de a umplea coloanele goale alebietei foite ie§ene. La fiecare moment, mama sa putere de intuitie fixeaza puncte. sad deschide perspective cu totul noug. Din viata sa trecuta cunostea tot presentul Rominilor, In citIva anT capatase o vedere clara asupra trecutului lor intreg, pastrase toatä vigoarea spiritulul ,sall filosofic, §i oricind el stapinia subiectul sad, fie 0 atins In treacat, de la o nimitoare Innaltime. El avea In mina oricind toate legaturile romanesti si omene§ti ale subiectului. iaceste stralucite paginl nu erad cetite de nimenr. De nimenT, In cel mai deplin §i. mai grozav Inteles al cuvintului.i moarte ad zacut ele pana in clipa de fag., fara ca de la dinsele sa fiplecat, Inteo epoca de ratacirl prjmejdioase §i de crisa strasnica, cea mal mica influenta asupra vietif culturale romanestT. Ce soarta tragica! 10 Iulie 1905.

CUPRINSUL. -Nws- -PAU. Cu prilejul disparitiei Tribune" 1 0 noua epoca de cultura 6 Dari de sarnk ) 12 Traducer! ...... 14 Cultura nationala §i surogatele et :cultura patriotica §icea oficiala 18 Literatura falsa, 23 Memorii ...... , 31 Un volurn noil de poesii al d-rei Vacareseu 35 Politica qi cultura la Rominii neliberi ... 39 D. A. D Xenopol 0 pepiniera de poeti din Iasi. 44 Rostul inchipuit §i cel adevarat al literaturii 50 Cellalt Pompiliu Eliade ...... 55 Despre presa romineasci 61 IarA0 cultura 0 politica 67 Originea §i margenile polemicilor 72 Carti populare 77 Literaturapentru bacanis 82 Fxpositia Grigorescu ,. .. 86 Doi Parisieni: dd. Catulle Mendès §i lonescu-Gion 91 Reviste, atenee §i musee de provincie 95 Discursurile d-lui Maiorescu 100 Catre generatia de astazi 107 Nebunul din Varlovia . . 112 Boierimea francesa din Romania. . 102 Povestitorii de ieri §i cei de astazi :nuvelilti §i scriitori de schite 110 Cuvintarea Regelui la Academie 123 $coala lui $tefan-cei-Mare-., 128 a Aur . de Conslanta Hodo1 136 Pierre Loti despre Persia 138 Coruri 141 Expositia societatii eFurnicaa qi velmintul romanesc . 146 eZece Matti./. .. 152 Doul rapoarte de prefect'L 158 Scriitori macedoneni -- 163 Arta lui Stofan-cel-Mare ... . 169 Politica nationalista negativa §i cultura positiv 1 175 invataturi din viata lui Stefan-cel-Mare . 181 Stefan-cel-Mare qi poporul rominesc 187 0 comuna rurali din Romania 192 Corespondenta lui Alecsandri 197 Mama lui Stefan-cel Mare . 202 Dobrogea de astazi ... . 207 Doi povestitori . . .. 212 eCintecele de vitejiee ale Jul Gheorghe Co1buc 218 Ziarele 1i debutul tinerilor scriitori 223 Sfirlitul examenelor 229 Regele la IttO 233

420 0 lupta literarã

Pag. O carte a ha I. Rusu Sirianu 238 Cum s'ad restaurat vechile monumente ? . . . 242 Cum s'ar cuveni sA se ingrijeascA monumentele istorice ? 245 Cronica 252 O carte despre Iasi 255 $colile cAlugaritelor catolice 260 Proce.ul unel rascoale de terani 267 SerbAton si bacsisuri. 272 Un noir volum al &Jul M. Sadoveanu 277 Pentru Tar .. 279 Memoriiledeteatru ale d-nei Rornanescu 280 Un ziar I 285 O carte oficiala despre judetul Tulcea 290 Ziarele straine din Romania .. .. 293 Un profesor :Vasile Buda 298 Dr. Idcob Felix ...... 301 Un orator al generatiei batrine : Nicolae lonescu . 307 Activisti si pasivisti . . . . 312 O comoara de arta ...... 317 Un cA itor frances in RomAnia de astAzi 323 1arA0 cel mai nod calator frances in Romania . 328 Ateneul Romin si suferintele sale. .. . . 333 La deschiderea sesiunii generale a Academiei Romine . 338 O crisa in viata universitara : studenti vechi si studenti nor 342 Un poet al florilor : d D. Anghel .. .. 347 Inscriptil din bisericile RomAniel.. 349 O carte despre Ardeal ...... 353 Cu privire la drama o Manasses (_ Manase) a d-lui Ronetti- Roman 355 Lipsa de Joaialitate 360 Poesille d-nei Maria Cioban 365 O Spiru C. Ha ret si chestia teraneasca 366 DouA cacti pentru Romini 368 Nuvelele d-lui Cazaban 373 invAtatoril bulgari in Romania . . 375 0 crisa in viata universitira: studenti vecht si studenti noi, II.377 Despre oamenil Uri limbA cad-0 coda una si n'o galsesc, si despre oamenii cu limba, cad o ad de la parinti . 383 Cirlova, cu prilejul turd carti nota...... 389 Versurile d-rei Alice CalugAru .... - . . 391 Nuvelele d-lui I. Gorun 393 Originea lui Alecsandri ...... 398 Citeva rinduri de o dincoace o in amintirea Jul Tnnoteiu Cipariu 403 ['redid 410

Catedrala dill Sibrid ...... 412 Cel d'intlid volum din operele in prosi ale Jul Eminescu 414