N. IORGA . =frd)f=li . r o LUPTĂ LITERARĂ = ARTICOLE .DIN ((SĂMĂNĂTORUL)) = I •• il V=VOLUMUL � l�Maiii1903 - Iulie 190 ) ��__ __ d) � � v ĂLEN1Î-DE=-MUNTE "Neamul Romănesc", Tipografie şi Legătorie de cărţI 1914. N. IORGA ''' 0LUPTA LITERARA = ARTICOLE DIN «SAMANATORULD = r_____- VOLUMUL I (Maid 1903 Iulie 1905) .- ___f -w---yr I IL VALENII-DE-MUNTE Neamul Rominese", Tipografie 0 Legitorie de circi 1914. PREFATA. Nu shit dacd vor ,fi find niulg suit pufini acei cari ar dori sei receteased articolele privitoare la culturd din Set- meindtorul" si apoi din Floarea Darurilor" si Neamul Romeinesc". Cele d'intiiiii ad fost urmdrite cu interes pe vremea lor, cind lucrurilese mai luait incd in serios qi eine le Picea era interesat suflete§te la dinsele. Acuma Oft cd e altfel. Dar tocmai de aceia reproduc aceste documente de credinfei. Cel d'intdifivolum apare In ceasuri grele,cu sumbre perspective. Recunosc rlacestnenoroc al sat, dar n'am ce-i face. Articolele biografice afard de cite-osceipare din ye- dere s'aft inläturat, ele aflindu-se in Oameni cari ad fost", carte apdrutd acum trei ani. 21 Octombre 1914. I. CU PRILEJUL DISPARITIEI TRIBUNE!". Printr'o hotärire a partidulul national romänesc din Ardeal §i par-Vle vecine, pe care-I represinta In lupta zilnica prin presa, Tribuna"., cea de la Sibiid, §i- a Incetat aparitia, dupa douazed §i unul de anT de via*. Dincolo de munV, acest fapt insemnat a Indreptat &duffle spre un noil ziar, care sa duca maT departe opera de raspindire §i Intrefmere a sentimentuluT na- .pnal, care era menirea Tribune". Dincoace, s'ail organisat manifestatil ale tinerimiT, care s'ad terminat prin ciocnirl de strada cu foAa publica, rall calauzitä fata de demonstrang cari nu prea avead un scop innaintea lor §i dintre cari uniT, mai desorientag, all crezut ca aduo un serviciu neamulul lor lovind In Ro- mini ca §i dIn§il, cepurtail uniforma teriT, si rupind de sus din balcoane o sabie pe care stä Intiparita monograma suveranuluT. Orlcum s'ar Impa4i gre§elile §i raspunderea Introeel ce all dat acest urn spec- tacol, lasind aceastä amintire care ar trebui et mai rapede uitata, nu e maT pAin adevarat di Tribuna" 2 0 lupta literara merita sa, fie comemorata prin fapte mat frumoasepi, iarast, prin cuvinte mat priceputei mat alese decit acelea, pe eft de ware, pe atit de exagerate, care s'aü pronuntat la Intrunirile de daunazt. Cad Tribuna"i..a avut zile mart ifolositoare In traiul sat, zile care vor figura. In istoria noroculut lipsel de noroc a milioanelor care cu jertfe grele 1st pastreaza rominitatea innaintea celor ce voiesc sli-o smulga. Cind ziarul romanesc din Sibiit luat avintul, el se arata, färä Indoialä, cel mat bine scris si mat matur cugetat dintre toate cite ieiapentru poporul nostru. Cel mat bunti mat destoinict din ti- nerimea noastra ardeleana at pus umarul, nu pentru crea o manoasa cariera, nict pentru deschide calea catre o situgdepolitica motivelecare in- deamnä pe cet mat mult,lziaristtdela not ci pentru ca datoria lor II chema la munch, saraciepi prigonire, in odaile, pe care nictun club nu le mobi- lase din banul contribuabililor,ale Tribune'. Multa vreme, pan& laprocesul Memorandulul" idupa aceastä inimoasä Infatisare Innaintea dusmanulut se- cular, s'at scris In foaia aceasta minunate articole de recunoastere, cugetarei lupta: articole de acelea ar- delenestf cu miez, fara podoabe usoare de stil, pe care le pune la Indämina mice lectura,tarä vorbe mart, care ascund goliciunea fondulut, fara sirete prefacert ale sinitirit. Acolo era lupta crincenai plina de its- pundert la capat statea amenda ruinatoare si In- chisoarea care opria lucruli ataca sana,tatea; acolo nu era parada, defilarea catre innaAimile ametitoare ale parvenirit, supt ochiul de indemn al patronulut in- Cu prilejul disparitieI Tribune!" 3 teresat. Graiul romanesc lua supt condeiul acestor razboinicIalta viata: un grail catre teranl, preotl, dascall, invätatorl, 'catre fruntasiI umill al unuI popor ce nu-sl avea partea; cuvinte intelese orlcul, sintaxa vinjoasa; in toate spusele, simtul unel puterl marl, pe care cel ce scrie cauta s'o tie in frill, dar care izbuc- neste hate()expresie zguduitoare, kite() comparaie luminoasa, mergind ca un fulger de suflet la suflet. Articolele bune al fost scrise §i 'Ana la urma in acest stil, cu toate ca puterile scriitorilor nu mal oral cele de odinioara. Partidul national alesese ca linie de conduita pasi- vitatea. Cu toata cartea populara §i plina, de invata- minte a d-luIBrote,ceI mal multI dintre cetitoril acesteI reviste nu vor filamuritI asupra intelesuluI pasivitatiI politice a Rominilor de peste munti, si .se pot mingiia de altfel cu incredintarea di atitia marl politician! a! regatulul romin impartasesc, ma! mult sal mal putin, nestiinta lor. La intemeiarea dualis- mulul in monarchia vecina cu nol a Habsburgilor, la 1866-7, se unise, fara voia Rominilor§i Sasi lor, Ar- dealul, fost principat autonom din secolul al XVI-lea incoace si luat de Casa de Austria de la Turcl, cari eral suzeranil teril, abia la sfIrsitul veaculuf al XVII-lea, cu Ungaria, care cazuse prin mostenire aceleia§l Case cu mat mult de un veac in urma. Pentru ca nemul- tamirea celor doua neamurl neungurestl ale Ardea- luluI, acelea care aveal numarul, bogatia, puterea de tot felul, sa nu se oata, da la iveala pe calea, des- chisa prin Constitutie, a alegerilor, legea cea veche 4 0 lupta, literara electorala, maf restrinsa, decit cea din Ungaria §i destul de neclara pentru a putea fi talmacitá dupa interesul puternicilor, fu lasata. In vigoare; Guvernul, represin- tantul natiunif dominante, putea sail alcatuiasca, apol circumscriptiile, cercurile electorale cum voia, potri- vindu-le a§a Inc It nemultämitifsa, nu poata birui, 0, In sfir§it, pana, maf daunazf cumpärätorul de voturf era stapInul alegerilor In Ungaria, §i. eine nu voia sa-1 primeasca banul §i avea Indrazneala sa, nu asculte de poruncile venite de sus, gäsia In cale pusca jandar- muluf, care §tie . ct viata unuf opincar de Valah nu costa ma de malt. Inastfel de Imprejurarf, Rominif aveaal datoria de cuviinta de a lasa sa treaca vremile, apele furioase peste piatra, peste vechea marmura ne- clintita a neamuluf lor. A nu colabora la comedle, li se impunea. Intemeietorif Tribunef"ail inteles Ins& ca o cale nu li se poate Inchide: aceia prin care se raspInde§te viata sufleteasca Intr'un popor, si. din care apof cresc, se innalta §i. Infloresc toate celelalte,calea culturif. All scos ziarul literar pe ling a.celpolitic, all adaus apof si o biblioteca, a saraculuf, si ail avut drept lu- cratorf la aceastä mare misiune scriitorl ca Gheorghe Co§buc §i. Ioan Slavid. Gindul cinstit, simtirea nepre- facuta §i vorba curata s'at coborIt prin cartuliile Tri- bunef" pe masa simpluluf satean, aratIndu-f ca, §i In limba luf se pbate culege toata Invatatura qi Indeplini toata frumuseta. Viltorileprigonirilorail smuls si dus departe, pe pamintul nostru de adapostire, unde primim ranitif, Cu priejul disparitie Tribune` 5 cad nu putem merge algturl cu luptatoriI ce se apgrä, pe vechil tribuni§tle. Zile le marl de intelegere de- pling s'ad incheiat in rdeal, cind fanaticif ideiT de partid din Romania, conducgtoril vesniculul razbohl civil In fgtarnice forme constitutionale. §i-adl cgutat ajutoare acolo unde trebuie sg se ducei necontenit aju- torul nostru al tuturora. Ca §i partidul national, ca §i spiritul cel bun §i Increderea vremilor fericite, Tri- buna" a scazuti eai ajunse a represinta sucursala until partid din regat tatg, en alt ziar, ocrotit de par- tidul cellalt: o dihonie pe atit de nenorocitg, pe cit de lipsitg de orIce inteles. Cind, pe urma, relatdiles'at implcat oarecum, vechea adunare a rindurilor in ju- rul ziaruluT din Sibiiü tot nu s'a maT putut face, §i polemica, Intru citva innabu§ita, a urmat, spre paguba tuturora. In välmg§ag se maT uitase, aproape cu totul, Inca ceva: cultul literaturil nationale. *** Gonita din urma fgrg incetare, de procese care-I cautail. moartea, Tribuna" a disparut. Un alt ziar IT va lua, mine, locul. Ace la va putea fi maT fericit in doug priving hotäritoare: de el nu se va lega nick) amintire de vrajba, intro fratI§i,far& indoiala, con- ducatoriT luT vor avea ca indreptar de cgpetenie cg, In cultura until popor I§I are radacinile viitorul luT ca decT, innainte de toate se incepe prin a§ternerea acesteT culturT. 4 Maiü 1903. II. 0 NOUA EPOCA DE CULTURA. State pot trAi far& ideal: o ma§inA complicatä care-§t ajunge tinta prin mersulel far& gre§, o asociatie de interese care le multäme§te Indestulätor §i nu trebuie sä fie dee desfacuta. Avem astfel de societ&tt de consum" In Belgia, In Svitera, In State le-Unite, §i Inca se mat adaug oarecare amintirl In trecut, de jertfe aduse Impreun& 0 de biruinte, supt acela.§1 steag, ale stramo§ilor, ce nu traiall Inca pentru realisarea cf§ti- gulut material. Dar, cind Statul de acest fel cre§te puternic, märet prin bogltia ce se descopere, se pre- lucreazä, se räspinde§te, atuncl nevoia until ideal, a unlit ideal politic macar, se ive§te de la sine pentru a Indrepta prisosul de putere general& ce amine din puterile individuale §i. sociale cheltuite pentru scopurt mat restrinse §i mat joase: astfel a rasarit da.unlzt, la auzul imnurilor de bucurie pentru cucerirea Met §i. a Filipinelor, pentru strivirea unet vecbt flote, unet glorioase armate, ideia imperial& In viata, pan& atund numal cu tinte economice, a Statelor-Unite. 0 noua epoca de cultura 7 Dar un popor trebuie sä aiba culmI luminoase dupa, care sa se indrepte, catre care uitIndu-se, sa afle un Indemn la lucru §i o mingiiere insuferint,I.