Orruoru Monan

ScnuroRl EVREI DN RouAme CupnrNIs

AncurasNr / 5 iNcepuruntlp / 17 RoNsru-RoveN / l7 Pnozeront gt DRAMATuRGI lNrsneeltct / 33 Feltx Aosnce / 33 MtHatl SesesrreN / 55 Mex BlPcHen / 77 l. Pr:rz I 94 Unv BsNnoon / 109 IoN CAlucAnv I 122 H. BoNcru / 136 Porp,u nveNce,noEt / 145 TntsreN TzlrP.t I 145 B. FuxoornNu / 160 II-nRls VoRoNcn' I 176 GHenRstv Lucn / 190 iN coNrrupoReNrrrerP / 208 NonueN MeNrn 1208 incrpuru*,rt

RoNErrt-Roiraau

Unul dintre cei mai inzestrali dramaturgi romdni, .,unanim stimat" in vremea sa, dupS cum afirmd G. Cdlinescu in celebra lui istorie literardt6, Ronetti-Roman e din pdcate uitat astdzi. Diclionarul esen;ial al scriitorilor romdni, de pildd, il omite cu desdv6rgire, iar capodoperalui, Manasse, care afacut atdta v6lvd in epocf,, nu s-a mai bucurat de vreo montare scenic6 din deceniul al cincilea al secolului trecut (cdnd a fost interzisd de noua cenzurd comunistd, dupi ce in anii rdzboiului fusese interzisd de cea fascistd). In 1938, punea ignorarea sa pe seama,,curentului rasist" dominant: ,,Cd, e un necunoscut ,sau aproape) in istoria literaturii nu trebuie sd ne mire dacd :inem seaml de curentul rasist care domind azi in mai toate :inuturile culturii romdnegti. Cd e un necunoscut chiar printre :i reii-romAni, care nu i-au ridicat un bust, nu i-au bitut mdcar I placf, de metal pe locuin{a de la fard, nu i-au editat opera, :oate fi lucru de mirare pentru al1ii, nu insi pentru noi, care ;unoa$tem pe ce mdini au fost qi sunt incd destinele unei :,:pulajii dusd pe marginea catastrofei."rT Despre biografia lui Ronetti-Roman existi pu(ine date, -:.rlte dintre ele contradictorii, dat fiind cd scriitorul, fie din

' Ld. ctt., p.))3. r- Felix Aderca, O tradiSie pierdutd, in ,,Adam", Bucuregti, 1 r.-: ..:arie 1938.

- Ovroru Monan r8 modestie, fie dintr-o susceptibilitate perfect explicabil[, la urma urmei, a evitat in general confesiunile publice, zdvordndu-se intr-o tdcere misterioasd. Data gi locul naqterii, de pild6, nu se cunosc exact, unele surse indicdnd anul 1852, altele anul 1853, fie in or6qelul Jezlerzany din Galiliar8, fie intr-o comun[ din judelul Dorohoi (dup[ M. Schwartzfel{)re. Numele adevdrat al icriiiorului era, se pare, Aron Blumenfeld2o. Rf,mas de mic orfan de ambiipdrinfi, a fost crescut de o bunicd din Gali!ia, pdstrdnd rnereu in arnintire copildria-i nefericit6, la care va face aluzie ln poemul cu vddit caratter autob iografic Radu (1878), in 1868, e "descoperit la H6rliu de un anunre dr. Celler sub inllligarea unui ,,t6ndi hasid" imbrdcat in ,,costumul evreilor bigo1i"2r qi luat sub proteclia lui (drept urmare, invald limba germ_a11 1119 familiarizeazd cu culiura laicd europeand). Intre 1868-1872 publicd articole despre literatura ebraic[ in presa evreiascd iocal6, semndnd Moise Roman, Romano sau R. Moran' Dup[ ce incearcd pe rdnd mai multe slujbe, in 1869 pleacf, s5 studieze Ia Berlin, inicriindu-se mai intdi la Facultatea de medicinS, apoi (intre 1872- 1874) la Academia de Filologie qi urm0nd in acelaqi ii*p, cu audient, filozofia. in 1874 insd revine in.lar5 frrd nici o diploma gi se angajeazd ca pedagog gi profesor de germanI la institutut lui V. A. Gechia. Demisioneazd insi foarte repede in urma unui conflict cu acesta, caticatutizdndu'l in pamfletul Domnul Kanitferstan, extras diniurnalul unui trdndav (1877), ca gi in poemui Radu. F.recventeazd cenacl ul Si salonul iui Titu'Maiorescu, unde il cunoagte pe Caragiale, de care se va lega pe tot restul viefii. Colaboreaz6 la,,Adevirul", ,,Almanahul Dicia",,,",,,Egalitatea",,,Mdntuirea",

t8 Dictionarul literaturii romdne de la origini pdnd la 1900, Editura Aiademiei Republicii Socialiste , Bucureqti, 1979, p.749. t' Apud Con stan ti n Mdciuci, P refa\ d laRonetli'Roman,'M a nas s e si alte;crieri, E,ditura Hasefler, Bucureqti, 1996. p'V 2i' Dup- mhrturia lui M. Schwartzfeld, scriitoruf afirma in cercurile de prieteiri cl p[rinfii lui ar fi trlit intr-o comunl din judeful Dorohoi qi i5 numele de faririlie al tat[lui s6u ar fiJost Valah, pe care el l-a iradus prin Roman, cu sensul de Rom6n, ibidem. 2t Ibidem. p.Yl. 19 Scriilori et:rei din Rontdnia

.,Opinia", ,,Revista Iiterard qi Etiintifici" (unde debuteazd ca poet in 1876), ,.Rom6nia iibera". .,'" etc. in 1878 e invitat de 1\,1. Kogalniceanu sd lucreze ca translator de lirnba gerrnand in Ministerul de Externe, insd dernisioneazd, in scurt timp. Preocupat de.,problema evreiascd" din Romdnia22, public6 eseul Doud mdsuri (1 898) Ei drarna Manasse ( i 900), care se va bucura de r.nare sucees. Se retrage Ia o moqie din judetul Neam! arendatE de socrui siu. pe care inse taranii o devasteazd'in timpul r6scoalei riin 1907 gi. marcat de aceie evenirnenre. scrie studiul Dripd t d-t s6ct / s.jscare sustine necesitatea desfi ingri i latifirrrdiilor.'in anul urm6tor moare, rdpus de un arac de cord. postum, ii sunr publicate poemele Muza tragecliei (1912), Ivan (1g13). Satira jctctrliii (l913) 9i povestirea Duhul urgie.i (igl4), Caragiale plinuind qi o edilie a operei corrplete a prietenului defunct, pi'oieet nefi nalizat insd, Ronetti-Rornan a fost definit de G. Cdlinescu drept,.tipul evreului inteligent care incearci si inleleagitragedia rasei sale ir s-o judece rece".2r lntr-adevdr, el e unul dintre primii scriitori r.r'rei din R.omdnia a c6ror operi reflectd in mod dramatic :roblema iudaismului autohton gi, ca atare, poate fi considerat ,,n adev6rat rrodel arhetipai al scriitorului evreu ce-gi asunl6 in :iod tragic un destin potrivnic. iuptind spre a se ridica deasupra-i. -'n alier ego al autorului e, {ird indoial[, protagonistul poemului r.;rirr, proscrisul damnat sortit a ritici pe meleaguii striine, usonit de ai sii: .,Proscris, gonit din tara mea, lplec in .:::rinatate: r $i crirna_mi e ca te_arn iubit. / o, sinta riber-tate. Cu foc in inimd-am lucrat I La-alilii inIlfare, / $i ca risplati, ':i gonesc / Ai mei in depdrtare."2a Acest ampiu poem roman- --. inliliq6nd ritdcirile dureroase ale unui ins depeizat, tr.ldat -; nrieteni, alungat de compatrioli gi sortit sd nroard deparfe de .:-i. poate fi citit in fond ca eposul tragic al unui neam intreg. ---- f t *it t,lf, fusese el insuEi afectat de ea. obtindnd cetltenia .rnd abia in p -.ul urma demersurilor intrc'prinsr' de P- Carp, in vieme , sXu .lean va obtine naturaiizarea datoritf, interventiei iui :.,giaie. ti Etl. cit., p.553" -- Rcnetti-Roni an. Racht,ltt l.,Ianasse Si aite scrieri^ ed. c it.. p.1,7 . Ovrotu Monnn 20 cdruia, in pofida dorinlei sale genuine de a contribui la piopaqi."u naliei, i se contesta iniuqi dreptul.elementar de a !^iitu'in acel spaiiu. Eqecul de a-qi dovedi loialitatea derermin6 i, ,""a naturai dezabuzarea qi chiar pesimismul (corolare ale dupd refuzului recunoasteril, motorul insuqi al .existenfei,- Hegel), poemul incheindu-se cu meditalii amare despre ri"fif itui"l qi neputin[a poporulu i rornan de a se aftrma in istorie, g.' ,,Ur rifoi auca-at trece gtergAndu-ne din fire, / $i tot ce ". povesti chiar mdne de-a t"-?ni-n lard ar mdtura in zbor' I Ce-ar neamului'pei re I Ce-ar fi putut s6 fie 9i el neperitor? ll Ce faptit strdlucitd sacrati nemuriiei, / Ar merge-n omenire, vestind ca sincer sol? I Ce operd de geniu s-ar oferi gdndirei, I Ca sd ne ptanga moartea, cici am ldiat un gol? /i.Nimic! Ne-am stinge-n 'puo"".u tt"ura Iir de nume / Ce-n noplile tdcute din ceruri cade ast6 lume I O razd de iorC i but n-am l6sa ca d6nsa mdcar in irtnina pe drumu-ntunecos."25 Dincolo de imp.erfecliunile i"i."f., inerente v6rstei inceputurilor, a tatondrilor, poemul transmi[e o decepfie amard a autorului vizavi de realitatea so- cial-politicd a vremii sale'26

25 lbidem, P.66. incepea " in p.iiou'Oa redactdrii acestui poem, ,,chestia evreiascd" sa aeviia intr-adevir o problemd in Romd.nia, dupd c.um o ;;;;;;G;a inie."sut special acordat ei de cdtre scriitorii icnrezentarivi ai momentulii: Eminescu. de pildA. coleg de redaclie cu Ronetti-Roman la ,,Timpul". se pronunld asupra aceslel chesllunl il;;;;G urii"ot. publicate in perioida 18.76-1877 in ziarele .fi-rri" si ..Curierul de Ia5i", in termeni dc o violcnldrar intdlnitd' ldrd sacrlllcrl e. s., iruteii sunt.,o seminlie care cdgtigd toale drepturile ;i il;;;tt,"-;.u*rr ..t'mai abjecti...cea mai mizerabild 9i mai Iirg.i"i.a iuia o..n.u*d": -.evreul s-ar asocia cu origicine impotriva pop"orului rominesc", va s6 zicl acest,,trSd[tor" ,,nu merttd drepturl grtopu" ani inainte, inrr-un Studiu asupra ^iriiiiin,IiJaiiiin 9. u. m. d. Cu zece (isoo), uutoe, vedea in evrei ,,o hidoasa cununie a trei caiitati nesaiive: tendinta de a cdStiga lird munci' lipsa simlutui de popoarelor"'^ceva mai tdrziu' aliii"iiri.l ria i magia contra tutuiol iiioroiui vuriie Cbnta, intr-un studiu-intitula{ Chestia evreiascd ; 18;9i. i;cerca sd fundamenteze,,gtiinlific" antisemitismul' z,i"rnai,O"" c[ evreii constituie o rasf, aparte al cdrei unic scop e dominalia qi anularea identitAlii celorlalte popoare' 2t Scriitori evrei din Romdnia

Decepfia nagte in mod firesc revolta, sentiment ce-l determind pe scriitor sA redacteze in 1897 esetl politic Doud mdsuri, ca protest impotrivatensiunilor antisemite din societatea romdneascd, alimentate oficial prin legi discriminatorii. in vrem^ea conceperii textului avuseserd loc in Bucureqti manifestalii violente (soldate chiar cu un mic pogrom) prilejuite de int-enfia guvernului de a adopta doul misuri antievreieqti. oficiale, gi anume excluderea evreilor din armatd qi neacceptarea lor in gcolile secundare. Pornind de la premisa ci aceste misuri ar constitui ,,un neajuns pentru fararom6neascd,,27, autorul recu-rge la o veritabild deconstruc(ie a antisemitismului, str[duindu-se s[-l explice logic pentru a-l combate. Mai int6i, el constatd cd din cele mai vechi timpuri evreii au fosi pretutindeni persecutafi frri drept de apel: ,,Orice s-a fEcut in privin{a ovreilor era in contra lor. Legi, regulamente, mdsuri administrative n-aveau alt scop dec6t sI le desfiinleze c6te un drept, sd le.restrdngi cercul de activitate, s6 le ingreuieze viata.',28 Antisemitismul insd a fost adesea o diversiune oficiald menitd a distrage atentia de la celelalte probleme ale tdrii, va s6, zicd evreii au reprezentat mereu un lap isplqitor pentru toate relele din lume (reale sau hctive): ,,Parul cu care ie dd in ovrei este propteaua cea mai bund pentru un guvern slab. Opozilia nu face greut6{i; ii va veni qi ei rdndul sE se sprijineasci de aceiaqi par.,,2e $i daci inqiqi conducitorii firii propovdduiau oficial xenofobia Ei mai cu seaml iudeofobia, era firesc ca gi ceilalfi educatori ai na(iei sI procedezela fel, poe{i, profesori, ziarigti qi oameni de qtiin!5 concertdndu-qi eforturile pentru a legaliza gi normaliza ura de ras6. Scriitori respectabili ca Alecsandri, Negruzzi etc. s-au strdduit s[ creeze in operele lor stereotipuri negative ale evreului (cdrciumarul otrivitor, cdmdtarul cupid gi ven1l, evreul care,,a omor6t florile" etc.), iar copiii invdtau de mici versurile Doinei lui Eminescu:

Ronetti-Roman, . D oud mdsuri, Tipografia AdevErul, Bucureqti, 1898,^ ^' p.3. 28 lbidem, p.8. 2e lbidem, p.43. Ovrtrlr , NlcrnnH 22

,.Cine-arr indrdgit str[inil. h4dnca-i-ar inima c6inii, h4dnca-i-ar casa Pirstia Si neanrul nemernicia!

Cdnd se fac mai mari 9i iau o gazetd in mdn6, g6sesc necontenit parafraze la acelaEi cantec. [n parlanrent nu trece o sesiune in care sd nu se tttne in contra ovreilor 1i a str6inilor' La universitate sunt profesori cari intrelin acelaq foc sacru al urei; ba ur.rul a fhcut descoperirea foarte interesantd cd globuleie sancelui Ia ovrei sunt altfel decit la creqtini. ("')"'n " in opinia autoltrlui, antisemitismul transformat in politicd par1e, evreul rJe stat nu are nici o iustificare, intrucdt, pe de o contemporan nu r.nui e acelaEi cu cel dinainte., iar pe de altd par"te, excluderea evreilor din societatea romAneasci ar crea iarii gruu. neajunsuri politice 9i econornice. Ronetti-Roman aducJin discuqie mai intdi reacfiile internati'nale in chestiunea modificSrii ariicolului ? din constitu{ia adoptatd in i866' care stipula ch nurmai str6inii de rit creqtin puteau dob6ndi ",calitatea de romdn". Moclificarea acestui articol fusese cerut6 autontdlilor romAne inc6 de la Tratatul de la Berlin din 1879, ca o condilie esenliah a recunoa$terii independenlei Romdniei, generdnd imediat protestul rnajoritilii parlamentarilor3r:,,CAnd prin tractatul de pace de ta'Berlin s-a irnpus Romdnie i emancipatea ovreilor. UAiUalii politici romAni din toate partidele, fiecare din alte cauze, s-au'inleles a ocoli chestiunea, fhrit a-i da o infhligare Je dezlegare, liri a o atinge in fond Ca mi.iioc nimerit s-a gdsit ibrma aJtuai[ de naturalizare individual6. care si treac[ prin tot aparatul legislativ."32 Nu numai cb evreii nu fuseserd recunosculi intr6 timp iJrept cetdfeni rorndni, iati c5 acum statutr

3ttlbicient. rr Printre cei care s-au opLls modificarii articoltrlui respecti-v-s-au rull:Lt M. Kosalniccantr, L lielirde-Ridttlescu. C' Bolliac' I Ghica' P' Hasdeu' V. -Corrioaf..r"nAii. C. Negruzzi, I. C. Brdtianu, S. 136Lnu!iu, B' v gi M. Eniriescu" in vrente ce in cealaltd tabiri s-au aflat doar f. Maiorcscu, P. Carp 9i A' Costa-Foru' 12 Ronetti-Roman. oP. cit., P.46. 23 Scriitori evrei din Romdnia

le impunea legi discriminatorii, care fireqte c6 nu puteau fi bine primite de citre forurile intemationale, aqadar, o asifel de politica nu putea decAt sd dduneze grav intereselor tarii: ..in paturile conduc6toare ale Rom6niei instinctul de exciusiviirn national covArqepte cu totul instinctul de conservar" a.oro*i.A u neamului."r3 Urmdrind . sI nege antisemitismului orice ra{iune de a rnai. exista, aqlgruf .ajunge totuqi la exagerdri tenden{ioase, susfin6nd, de pildd, ideea cd evreul contemp-oran, nutrind dorinta irsirnilSrii, s-a schimbat complet, renunldnd nu nurrai la perciuni 1i Ia caftan, ci chiar la credinta sa: ,,Ovreiul vechi, ovreiul cela care, pe drumul lung qi intunecos al veacurilor a purtat in sine o fume a lui, netJdi, lotunjitd ca un cerc.negtirbit, ovreiul impEcat cu soaita, legai de un trecut, vdzdnd un scop in mizeria din prezent, av6ndin ideal in viitor gi, caizvor de viald, o culturd a lui - ovreiul cela c rnor-t pe veci qi cu el a murit iudaismul. De c6nd ovreii s-au ['sat d"e invdtdtura lu_i dumnezeu, de c6nd au deschis ochii gi au v[zut lumea la soarele culturii moderne, dumnezeul loq idealul lor, felul deosebit de a.vedea lumea, toate i-au paraiit. (...) Nici legdtura intre ovrei nu m.ai este aceeagi; nu_i mai uneEt6 rrcelaqi ideal, ci numai aceeaqi nenorocire; ii-un.gt. ceea ce a rrnit qi va uni intotdeauna pe to{i aceia cari su{br din aceeasi cauz6. In ziuacilnd acest lan! va dispdrea, ovreii vor fi incetat de ;r fi. lbatd dorinfa ovreiului de a avea o patrie, de a_qi iniugi c'ultura modern6, de a fi privit ca om, idealul de astizi esie rlorinla de a intra in nefiin!6 ca ovrei.,,ra Nutreau oare in acel moment aceasti dorin{d majoritatea e vreilor? Nicidecum, dat flind cd existau incd'clest"ui evrei Iradifionaligti,,cu caftan qi perciuni,, gi, pe de altd parte, destui rrilitanfi ai migcdrii sioniste, iar dintre cei ce doreau intr-adevdr lsirnjlarea nu se poate crede cd cei mai multi ar fi vrut s[_gi piardd complet identitatea. Despre sioniqti, autorul afirmi cE idcalurile lor sunt zadarnice, inirucdt ,,lipseqte credinia,,, ins6 is(oria, dup6 cum s.a vdzut, nu i-a dat pana la urmd dreptate

-" tWaent. p.q8. 'u Ibidettt. pp.21-22.