DOCSLIB.ORG

Victoriei Data Cu Urări De Noui I Cese Prutrn Republica P

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Victoriei Data Cu Urări De Noui I Cese Prutrn Republica P Anul V. Nr. 514 Lei I Miercuri 12‘tMai 1948 4» ” * Telegramele de felicitare adresate de oamenii de Stat sovietici cu prilejui sărbătoririi Independențe^ Naționale a Republicii Populare Române ('ti <>< azia sărbătoririi I nil- lin. pn ședinței, < onnjiului pvuclc nț< « Naționale a Ri du Miniștri al I R '■> publii ii l’opijlarc 'Român , următoarea telegrama N. Sv< rm<, președinți i'- pre zidiului Sovietului Supr m a! I . R. S- ‘S. a trimis pi t l)r. < 1. l’ailioit presrdi-ai’ le Prezidiului Republicii !'■ pularț Române urmă toana I K E D A C Ț 1 A : Deva Str, Keri Marx Nr. 2 Telefon 252 A U O N A M N T E 1 telegrama: ’ ADMINISTHAPA: Deva Palatul Profecturll Telefon 426 LU1AR lai 120 COLLCTNL lai 80 inblwldt pu țfcraal, imum- 1 )e Ziua Sărbătoriri: | laxa pușL plAUU In ntirurir oonf. aprob. Dlr. Q<m. PTl Br. 211.262.^43 Pe 3 LUkl lai J5U oUorl invbtAtori 100 i»f na!'- Va rog, domnule Pre ședințe, sa primiți felicitai iii mele p< nlrtt f)vs. p'rsoîlll și pentru poporul roman, o Ziua Independentei și a victoriei data cu urări de noui i cese prutrn Republica P -. a fost sărbătorită într’un viu entuziasm Iară Româna. de întreaga populație a jud. Hunedoara N. S'i’riiir De câteva zile, întreaga | opula in haine de sărbătoare, nimicitori, ia|ea , logrestllul -,i a prospciităln. I>. I)r. petru Groza, pi fie a județului traia înlr’o continua soldați, mtelectua.i ți elev i, femei i Toate acestea a nche at vorbi ședințele Consiliului <!•• Mi agitație. Membrii organizațiilor de birbați se simțeau puternic legali torul - a fă ut <□ România că pri 'nassâ, in frunte cu membrii l’.M. prin gândul lor caic se îndrepta spre vească cu încredere i -in. eră prie­ Generalissimul I. V. STALIN R., si alături de . i un marc Armata Sovietică eliberatoare pe care tenie, marea sa vecia.i dela i.oăril, 1- i l’ci' in ini.id • oidi d gu. ■ Ufliiăr de cetățeni munceau ne o ovaționau îndelung. care sta în fruntea fu; tei dusa di contenit ha să scrie <âte i n articol la Mectingul care a avut loc, a lo t lagărul democratic ■ i antiimperia I \ rinul Republicii popnian- gazetele de perete sau de. -tradă. deschis tov. C tiu Grigoraș, pre. list împotriva proioratori'or de i.mi Roiiiâiv și pe D>--. perso să aranjeze vitrinele sau sa orna fectul județului, care după ce araț i răsboaie. ii.il ■ u prilejul sărbătoririi i monteze geamurile caselor cu ste scopul adunării, lace un srurt isto A luat apoi cuvântul tov. V.isilie d< pendenb i României. gulețe si portrete ale conduc toii ric al zilei de ') Mai, scoțând iu I lorica membră in biroul jud. al lor poporului român și sovietic. Tpți evidență adevărul istoric —■ proda P.M.R., din partea i D P. care ari- I..V. STAl-l> se pregăteau sa primească ziua de marea independenței poporului Ro­ 1ând marile cuceriri obținute de 9 Mai, ziua adevărată a independen­ mân în ziua de 9 Mai 1877 - si poporul muni itor piui vi, toi ia i-u [ov. Ana I’jiikcr, unii tei noastre naționale proclamată a- faptul pentru care el a fost ascuns pra fascismului , cu.c hî caic au iul ,um 71 ani și zaua marei victorii tuturor — și anume pentru a le­ minat prin inst.imarea l.'i'publiiii l’o- irul Atacurilor Externe. repurtată de glorioasa Armată So­ ga o marc victorie a poporului ro pujare Române, a ubliuiat faptul vietică asupra fascismului In anul mân de instituția cca mai reacțio că in ciuda tuturor planurilor mipe 1945 și alături de care a luptat cu nara, de monaihie. A arătat apoi rialiste, prin rare ■ caută subju­ cinste și armata democrată românii. cca de a doua semnificație a zilei: garea lumii, poporul român va mur­ victoria obținută asupra hoardelor ge alături de iliare.r noa ftă prie­ hitlcriste prin eroismul osta ilor so­ tenă U.R.S.S , pe ikai departe pe 9 Mai la Deva Dr *rc l nu t» vietici, alături dc care a luptai iu H. N. Ooreanu In dimineața zilei de 9 Mat o hotărire și viteaza armata lomână niștri, a primit din parte i imensă mulțime de oameni s’au adu­ democrată. 'Continuare hi pag, l\l-a) gen< ralissimului 1. V. sta nat in Piața Unirii unde era irtsia- Amintirea rolului liniarilor al ero­ «MM lată și o tribuna ornamentată cu sle- icei Armate Roșii, in frunte cu ge­ gulețe și ramuri de copaci și pe nialul d conducător, generalisimul a cărei fundal, de dimensiuni apre­ I. V. Sitalin, în sdrobirea fascis­ ciabile se înălțau portretele gene- mului — a stârnit un val nesfârșit Lista personalităților decorate ralissimului Sta',in, a prof. C. I. dc aplauze și uraU. fu con inuaie, I’arhon, d. Dr. Petru Groza, tov. vorbitorul arată că prin acea-lă cu „Sieau Rupublicii Populare Române" <âb. Gheorghiu-Dej, tov. Ana Pau strălucită victorie, s’au creat con­ 1 ker și Emil Hodnăraș. diții nebânuite de desvoltarc, no Pentru a răsplăti meritele deo- lor democratice i iurina Repu­ Populația care venea in masse popoarele care au fost eliberate de Ar 1 sebite dobândite prin lupta ;i ac- blicii Populare Române, Prcviuiut compacte, iși manifesta bucuria de mata Sovietică, popoare care la fel cal | livitatea po.iikă, culturala sau so­ Marii Adunări Naționale Ia propu­ a sărbători această zi cu dublă sem­ șl Uniunea Sovietică, ieșită întărită cială, pentru promovarea interese­ nerea ministrului Afacerilor Exter­ Tov. ANA PAUKER nificație istorică. Toți, îmbrăcați- din acest război, merg acum pe lor poporului, câștigarea libcrtăli- ne, Ana Patikcr a conferit ordi­ nul .jStcaiia Republic i Populare Române, in diferite clase, unei Festivitatea de la Ateneul Român în prezența Prezidiului și a guvernului scrii dc personalități. Publicăm in întregime numele de­ coraților cit ordinele d. 1 <î H iar tiin clasa IIF IV și V pe Opera începută la 9 Mai 1877, ziua acel cari au depus munca in jude țul nostru < independenței, și-a găsit pentru noi Cbl-i '. I’rof. Parhon Constantul, Sado- veauu Mihail, Constantinescu Petre.' lași, Niculi Ion, Ionescu Florea Ma­ desăvârșirea9 la 9 Mai 1945 rin, Dr. Petru Groza, Gh. Gheor- I — a spus tov. Emil Bodnăraș — (Continuare în pag. IV a) Victoria asupra Germaniei hltleriste și a fascismului este victoria popoarelor U- niunii Sovietice, a Armatei Sovietice, este victoria oamenilor progresului și a po­ £« 15 M a» Tncepe poarelor iubitoare de pace și libertate — a arătat ministrul Apărării Naționale Steerularea *linerîlea Drugi 1ovarați ;i prieteni, ipânești, în urma (fatalului de la teresate in destrămarea i.tipciiu'ui 31/ accsia, popolul român ani­ Adrianopo), cât și a condi.iunilor Otoman pentru a | utca a a- ata r.oui versează la 9 Mai, pentru prima dataj de desvoltarc a forțelor lor ce pro­ piețe de desfacere, apoi ele nicio- . j;n contingentul 1949 d'.iui ev. niminte istorice dc hota- ducție, mișcarea revoluționară dela dată nu puteau admite <a pe dă­ râfosrc importanță pentru desvolla- 1848 proclamase la Islaz pe lângă râmăturile imperiului otoman, po­ Recnit.iic.a ținerile»t na-t - dop asa la mate <. atreli poarele să se elibereze și să ridiic rc.l sa: un șir de revindecări de i.riin so.ial, < tiți iii anul ic)2~, k are for de recrutare și caii iu fc>si state independente <a e să--i orga­ <) Ma' 1877, proclamarea înde- politic, și economic cu caracter pro­ nx aza < oiitingcntul 11949, ,,L nizeze în mod suveran viata lor p ’■ lixate in localitățile de v,-ș. pendențe: sale naționale i gresist și necesitatea penlru poporul .ncej’.e și în jud. nostru la român, a asigurării ncatarnarii ,,ad­ liteâ și economica. dinț i a plașilor, cu , ,c\-p 9 Mai 1945, ziua vi toriei împo­ 15 Mai .și va dura păli?. Li triva Gei maniei hitleristc. ministrației sale, a legiuril --aleM Voința poporului român expri­ ția plasei I)(\a. in <,ne va dreptul sau suveran”. ( mată in proclamația dela Is’az tre­ 2cj I unic a . funcționa un stibcenlru Ia Cu prilejul acestei duble aniver­ buia inlrânlă. sări, istorice, ingidui i-mi ca din în­ Proclamarea acestui principiu în­ l a recrutare se vor mai Simeria și jolas-a P< trc»seni. sărcinarea și m numele Corni ctu'ui semna ridicarea steaguiui luptei pen­ Axituoinea fosteior clase î prezenta cei care .ut obținui < are va ave a subcentre ]a tru scuturarea jugului turcesc secuj. Central al Partidului Mun.itorcsc Ro­ conducătoare cetățenia română, țcfugaiii l’etrila. I.uțxni și Vukan. mân sa vă aduc un fierbinte salut Iar. Dai el mai însemna și hotă- i din Bucovina și Basarabia, Tinerii chemați spre ta­ și Iclicitâri. rîrea exprimată in numele poporu­ La această (endința a marilor pu­ lui roman, de a nu admite în vii­ teri apusene, concurau însă si factori doiniciliați pe r.iza judetu ci ut.tre vor trebui , £ fi­ împrejurările istorica am tor niciun alt jug străin. Aceasta interni clin Principatele Române,t,j lui, cei omiși.nereemtați cu cat mai Îngrijiți și s.i M- preaj na proclamării în era dc o deosebită gravitate pen­ Moșicrimea română era categoric i'ontiTigentcle respi-c'tive, Mi prezinte la termenul cli(.mat tru marile puteri din acea vreme, dușmănoasa oricăror ie orine p:ro- pușii străini naturalizați. dependenței in plină desvoltarc a economiei lor ■ar autoritățile locale au o grc.'tstc. ta prclera atârnarea țării f ijJerațiunile de [rec rutare Sub influenta transformărilor c- capitaliste: Anglia, Franța, Germa­ de orice stăpân, decât, prin clibc- bljgația de a da iot eOll pocii, a relariuni'or vie schimb n nia și Aitstro-v ngana.
Load more

Recommended publications
  • Revista Istorică
    REVISTA ISTORICĂ SERIE NOUĂ TOMUL XIX, NR. 5–6 septembrie–decembrie 2008 S U M A R FLUVII ŞI PORTURI CONSTANTIN ARDELEANU, Diplomaţia britanică şi „chestiunea Dunării” (1878–1883) (II) .. 413 ŞTEFAN AFTODOR, Aspecte din istoria locală: Problema evreiască la Brăila (1940–1944) .. 435 REZISTENŢĂ INDIGENĂ – PROPAGANDĂ STRĂINĂ DORIN DOBRINCU, „Un balon minuscul”: „Mişcarea Naţională de Rezistenţă” (1945– 1946) (II) ........................................................................................................................ 451 CEZAR MÂŢĂ, NAGY PIENARU, Propaganda Ungariei versus România. Documente ale Serviciului Special de Informaţii (1941–1943) (I) .......................................................... 497 RĂZBOI ŞI PACE RADU TUDORANCEA, Odiseea Grupului Sanitar Român pe frontul războiului din Coreea (1950–1953) ................................................................................................................... 519 VASILE PALI, România şi Conferinţa de Pace de la Paris ....................................................... 527 SURSE ŞI METODE IRINA GAVRILĂ, Direcţii de cercetare în informatizarea surselor de date istorice ................. 547 MARIA VENERA RĂDULESCU, Sigiliile de dregător şi stemele voievodului Matei Basarab (1632–1654) ................................................................................................................... 565 MISCELLANEA – PUNCTE DE VEDERE DANIELA BUŞĂ, Câteva precizări pe marginea unei recenzii ................................................ 575 „Revista istorică”,
    [Show full text]
  • 458382683-Codul-Lui-Lucifer-Editia
    H a v e il h a v u l im h a c o il h a v e i l . (LB. EBRAICĂ: D eşertăciunea deşertăciunilor , TOATE SÎNT DEŞERTĂCIUNE.) ECLESIASTUL 2 CODUL LUI LUCIFER C e l m ai m a r e p ă c a t a l o a m e n il o r E FRICA, SPAIMA DE A PRIVI ÎN FAŢĂ Ş-A RECUNOAŞTE ADEVĂRUL. EL E CRUD, ACEST ADEVĂR, DAR NUMAI EL FOLOSEŞTE. MIHAI EMINESCU DAN CRISTIAN IONESCU • DAN CRISTIAN IONESCU CODUL LUI LUCIFER Vechiul Testament - un lung şir de crime şi nelegiuiri săvîrşite de conducătorii evrei. Crimele şi nelegiuirile lor continuă şi azi, nestingherite de nimeni. Ediţa a cincea 2020 1 .. .facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pămînt Matei 6.10 2 Pentru a înţelege această carte, este nevoie să cunoşti măcar puţin Biblia. Pentru a înţelege această carte, este nevoie să cunoşti măcar puţin istoria. Pentru a înţelege această carte, este însă nevoie, întîi de toate, să vrei cu adevărat să o înţelegi. Degeaba au oamenii ochi, dacă refuză să vadă. Degeaba au oamenii urechi, dacă refuză să audă. Degeaba au oamenii gură, dacă le e frică să mărturisească adevărul. 3 Dedic această carte memoriei părinţilor şi bunicilor mei, fără de care nu aş fi avut posibilitatea să o scriu. Mamei mele, Marinela Ionescu-Delenuş şi tatălui meu, Mircea Ionescu. Bunicilor mei materni, născuţi în munţii Macedoniei - Dumitru Delenuş, născut în Cruşova (Kruşevo) şi Domnica Delenuş (fostă Şcutra), născută în Molovişte. Bunicilor mei paterni, născuţi în munţii Căpăţînei - Victor Ionescu şi Maria Ionescu (fostă Comănescu), din Vaideeni, Vîlcea.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Comitetul Central Al Partidului Comunist Roman Albume Foto
    PREFAŢĂ Albumele cu fotografii care fac parte din Fond C.C. al P.C.R. au fost preluate de către Arhivele Naţionale de la Ministerul Apărării Naţionale în anul 1999 pe baza unei evidenţe sumare şi deseori eronate, constând într-un tabel în care au fost înscrise cotele, un rezumat al cuprinsului, tehnica realizării fotografiei (alb-negru sau color), tipul documentului (album cu fotografii, cu ilustraţii sau hărţi), precum şi numărul de fotografii. La rândul său, Ministerul Apărării Naţionale, ridicase aceste documente în decembrie 1989 de la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, creatorul fondului arhivistic cu acelaşi nume, unul dintre cele mai importante şi cercetate fonduri deţinute în prezent de Arhivele Naţionale. Arhivele Naţionale au păstrat, în general, albumele în forma în care le-a constituit creatorul (C.C. al P.C.R.) sau deţinătorul (M.Ap.N.) acestora, procedând la ordonarea, descrierea (iniţial, sub forma fişelor de inventar) şi (re)numerotarea lor. Totodată, s-a stabilit împărţirea lor, mai întâi cronologică (în două mari perioade: Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu), apoi în următoarele structuri tematice: Activităţi în ţară, Vizite externe, Primiri, Viaţă privată şi Diverse. Prezentul inventar conţine un număr de 85 înregistrări (cote), respectiv 117 albume (din care 2 dublete) cu fotografii alb-negru şi, mult mai rar, color, în care sunt surprinse aspecte de la evenimente oficiale şi, uneori, instantanee ale unor activităţi care ţin mai mult de viaţa privată. În interiorul albumelor din acest inventar se pot regăsi fotografii cu portretele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din anii 1916, 1927, 1928, 1932, 1934, 1937, 1938, chiar şi fişele de carceră ale acestuia, aspecte ale vizitelor interne şi externe la care a luat parte, primirile unor delegaţii din ţară şi străinătate, participarea acestuia la diferite festivităţi care au avut loc în plan politic, cultural, militar, economic, social, precum şi unele aspecte din viaţa sa privată.
    [Show full text]
  • Dumitru Bagdasar and the American Neurosurgery
    THE PUBLISHING HOUSE HISTORICAL NOTES OF THE ROMANIAN ACADEMY DUMITRU BAGDASAR AND THE AMERICAN NEUROSURGERY Dan VOINESCU1, Richard CONSTANTINESCU2 and Alexandru Vlad CIUREA3 1 Neurosurgical Department, Elias Emergency Clinical Hospital, Bucharest, Romania 2 “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania 3 “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Neurosurgical Department, Sanador Medical Hospital, Bucharest, Romania Corresponding authors: Richard Constantinescu, E-mail: [email protected] A.V. Ciurea, E-mail: [email protected] Aceepted February 28, 2017 The authors provide an extensive description of the development of Romanian neurosurgery and the full influence of the American school of neurosurgery. As promoter and founder of this branch of surgery, Prof. Dr. Bagdasar had the privilege of an exceptional education in Boston, under the direct supervision of the outstanding neurosurgeon Harvey W. Cushing (1869–1939) for two years, 1927–1929, in the “Peter Bent Brigham Hospital” in Boston, as beneficiary of a Fulbright scholarship, aimed at improving his knowledge of this new medical specialty. Prof. Dr. N. Paulescu provided the recommendation for the Fulbright scholarship. The neurosurgical knowledge acquired by Prof. D. Bagdasar paved the way for the future development of the entire neurosurgery branch in Bucharest and later across the country. Therefore, we argue that American neurosurgery contributed directly to the development of this branch in Romania. Key words: Romanian neurosurgery, H. Cushing, D. Bagdasar, N. Paulescu. INTRODUCTION1 dr. Bagdasar built a department that, for a long time, served as the only neurosurgical service in 3,4 Romanian neurosurgery established itself as a south-eastern Europe .
    [Show full text]
  • LES FEMMES DANS LE PARTI COMMUNISTE ROUMAIN (1944-1989) Luciana-Marioara Jinga
    LES FEMMES DANS LE PARTI COMMUNISTE ROUMAIN (1944-1989) Luciana-Marioara Jinga To cite this version: Luciana-Marioara Jinga. LES FEMMES DANS LE PARTI COMMUNISTE ROUMAIN (1944-1989). Histoire. Université d’Angers, 2011. Français. tel-00811989 HAL Id: tel-00811989 https://tel.archives-ouvertes.fr/tel-00811989 Submitted on 11 Apr 2013 HAL is a multi-disciplinary open access L’archive ouverte pluridisciplinaire HAL, est archive for the deposit and dissemination of sci- destinée au dépôt et à la diffusion de documents entific research documents, whether they are pub- scientifiques de niveau recherche, publiés ou non, lished or not. The documents may come from émanant des établissements d’enseignement et de teaching and research institutions in France or recherche français ou étrangers, des laboratoires abroad, or from public or private research centers. publics ou privés. UNIVERSITÉ D’ANGERS U.F.R Année 2011 Lettres, Langues et Sciences Humaines n°1168 UNIVERSITÉ « AL. I. CUZA » IASI la Faculté d’Histoire LES FEMMES DANS LE PARTI COMMUNISTE ROUMAIN (1944-1989) THÈSE DE DOCTORAT COTUTELLE Spécialité : Histoire Contemporaine Présentée et soutenue publiquement le 29 Septembre 2011 à la Faculté d’Histoire, Université « Al. I. Cuza » Iasi par Luciana-Marioara JINGA Devant le jury ci-dessous Composition du jury : Mme Christine BARD, Professeure à l’Université d’Angers, directrice de thèse M. Ioan CIUPERCA, Professeur à Université « Al. I. Cuza » Iasi, directeur de thèse Mme Sylvie CHAPERON, Maître de conférences à l’Université Toulouse le Mirail, rapporteuse Mme Cristiana OGHINA-PAVIE, Maître de conférences à l’Université d’Angers, examinateur M. George Cipaianu, Professeur à Université Babes Bolyai, rapporteur M.
    [Show full text]
  • The National People's Party from Tulcea County (1946-1949)
    https://biblioteca-digitala.ro Valentina-Maria ENACHE THE NATIONAL PEOPLE’S PARTY FROM TULCEA COUNTY (1946-1949) Abstract: By using the data provided by the archive documents in the custody of the Tulcea County Directorate of National Archives, this article tries to bring to the fore the evolution and dynamics of the National People's Party in Tulcea County. The National People’s Party was set up in early 1946, because of the transformation of the mass organization, the Union of Patriots, into a political party, and in the first months of 1949 it dissolved itself. This political formation was created by the Romanian Communist Party (RCP) to attract to their side those social categories that mainly avoided joining the RCP. The main goals of National People’s Party in Tulcea County were: increasing the number of members, strengthening the Press and Documentation Department, as well as other departments of the organization, improving the collaboration with political formations within the National Democratic Front, organized guidance of peasants to the Ploughmen’s Front, reorganization and control of the activity of local organizations, etc. Therefore, by using research methods as the quantitative and qualitative analysis of the mentioned documentary sources, in this study we want to make a brief foray into the structure and activity of National People’s Party in Tulcea County in the period from the establishment of the party to its self-dissolution. Keywords: members, communists, supporters, activity, organization, National People’s Party. In January 1946, in Bucharest, during the General Congress of the Union of Patriots, it was decided to transform the mass organization, the Union of Patriots, into a political party, under the name of National People’s Party (NPP)1.
    [Show full text]
  • Children at Psychiatric Risk and Their Families in Bucharest, in the Context of 25 Years of Changes After December 89' Romania
    CHILDREN AT PSYCHIATRIC RISK AND THEIR FAMILIES IN BUCHAREST, IN THE CONTEXT OF 25 YEARS OF CHANGES AFTER DECEMBER 89’ ROMANIAN REVOLUTION Laura Mateescu TURUN YLIOPISTON JULKAISUJA – ANNALES UNIVERSITATIS TURKUENSIS Sarja - ser. D osa - tom. 1155 | Medica - Odontologica | Turku 2014 University of Turku Faculty of Medicine Institute of Clinical Medicine Department of Child Psychiatry University of Turku Doctoral Programme of Clinical Investigation Department of Child and Adolescent Psychiatry “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy “Prof. Dr. Alexandru Obregia” Hospital of Psychiatry, Bucharest, Romania Supervised by Professor Jorma Piha, MD, PhD Professor Iuliana Dobrescu, MD, PhD Department of Child Psychiatry Department of Child and Adolescent Psychiatry University of Turku and Turku University Hospital “Carol Davila” University of Medicine Turku, Finland and Pharmacy Bucharest, Romania Professor Andre Sourander, MD, PhD Department of Child Psychiatry University of Turku and Turku University Hospital Turku, Finland Reviewed by Docent, Tuula Hurtig, PhD Associate Professor, Viorel Lupu, MD, PhD Institute of Health Sciences Clinic of Child Psychiatry and Department of Child Psychiatry “Iuliu Hatieganu” University of Medicine University of Oulu, Oulu, Finland and Pharmacy Cluj-Napoca, Romania Associate Professor, Gerasimos Kolaitis, MD, PhD Department of Child Psychiatry Athens University Medical School “Aghia Sophia” Athens, Greece Opponent Professor (emer), Vappu Taipale, MD, PhD Helsinki, Finland The originality of this
    [Show full text]
  • DESPRE FLORICA BAGDASAR Oana Rusu1 Cuvinte Cheie: Abstract
    ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, XXX, 2009 341 DESPRE FLORICA BAGDASAR Oana Rusu1 Cuvinte cheie: Florica Bagdasar, comuna Bitolia Monastiu, Macedonia, Facultatea de Medicină, medic intern şi extern, membră a Partidul Comunist, Ministru al Sănătăţii, 1946, neuropsihiatrie şi pedagogie medicală, vicepreşedinte al organizaţiei Crucea Roşie" din România, 1956. " Keywords: Florica Bagdasar, Bitolia - Monastiu Commune, Macedonia, The Medicine Faculty, intern and extern doctor at the Brâncoveanu Endowments, member of the Communist Party, Minister of Health, 1946, neuropsychiatric and medical teaching, vice-president of the "Red Cross" organization from Romania, 1956. Abstract: About Florica Bagdasar is a study in which I have tried to bring some aspects regarding the life and the activity of Florica Bagdasar. Flori ca Bagdasar was born in 1901 in Bitolia - Monastiu Commune from Macedonia, and her father was the Romanian-Macedonian engineer Sterie Ciumetti. Florica Bagdasar graduated the Medicine Faculty from Bucharest in 1925 and she worked as an intern and extern doctor to the Brâncoveanu's Endowments. She contributed to sanitary organizing the country. After her marriage with the famous neurosurgeon Dumitru Bagdasar in 1927, together with him left fo r Boston for their professional specialization in America. In 1946 she was named the first woman Health Minister from Romania. In 1948 she was decorated with the "Star of the Romanian Popular Republic" Order. In 1949 she was named lecturer to the Chair of the Normal and Pathologic Child Psychology from the Medical - Pharmaceutical Institute. In 1956 she was named vice-president of the Red Cross organization from Romania. She died in Bucharest on 19 of December 1978.
    [Show full text]
  • GH. BUZATU, Editor, ROMÂNIA ÎN ECUA ŢIA RĂZBOIULUI ŞI P ĂCII (1939-1947)
    1 GH. BUZATU, Editor, ROMÂNIA ÎN ECUA ŢIA RĂZBOIULUI ŞI P ĂCII (1939-1947) ISBN: 978-973-7858-61-0 2 GH. BUZATU COORDONATOR R O M Â N I A ÎN E C U A Ţ I A RĂZBOIULUI ŞI PĂCII (1939-1947) - ASPECTE ŞI CONTROVERSE – - Edi ţia a II-a - BUCURE ŞTI EDITURA MICA VALAHIE 2009 3 COLEC ŢIA ROMÂNII ÎN ISTORIA UNIVERSAL Ă THE ROMANIANS IN WORLD HISTORY VOL. 147 4 LUMEA ÎNTRE PALATELE VERSAILLES ŞI LUXEMBOURG (1919-1947) 5 Delega ţii României la Congresele P ăcii de la Paris (1919-1920 şi 1946) (I. I. C. Br ătianu, Al. Vaida-Voevod, Gh. T ătărescu, Gh. Gheorghiu-Dej, Lucre ţiu P ătr ăş canu, I. Gh. Maurer, general D. D ămăceanu, D. Dim ăncescu ş.a.). 6 CUPRINSUL Cuvânt înainte .................................................................................................... 8 I - R ĂZBOI ŞI PACE (1939-1945) Horia Dumitrescu, Gh. Buzatu, România în r ăzboi şi dup ă: Istorie şi istoriografie ........................................................................................................ 11 Gh. Buzatu, Drepturile şi interesele României în perspectiva reglement ărilor postbelice: „Biroul P ăcii” (1942-1944) ............................................................ 24 Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Horia Dumitrescu, La început a fost sfâr şitul: Lovitura de stat de la 23 august 1944 ............................................................... 66 Stela Acatrinei, Problemele reconstruc ţiei europene dup ă 1945. Reflexe istoriografice ...................................................................................................... 99 Gh.
    [Show full text]
  • Revista Istorică
    REVISTA ISTORICĂ SERIE NOUĂ TOMUL XXVI, NR. 5–6 septembrie – decembrie 2015 SUMAR INSTITUŢII MEDIEVALE ÎNTRE VEST ŞI EST LIVIU PILAT, Vasalitate, drept ereditar şi gândire politică în disputa polono-maghiară pentru suzeranitatea asupra Moldovei la sfârşitul secolului al XIV-lea........................................... 411 RELAŢIILE CU BIZANŢUL ÎN CRONISTICA MEDIEVALĂ OVIDIU CRISTEA, Umilinţă versus magnanimitate: un episod din relaţiile principatului Antiohiei cu Imperiul Bizantin (1158) ................................................................................. 429 ŞERBAN V. MARIN, Venice, Byzantium, and the Muslims (prior to 1345) according to the Chronicle Ascribed to Andrea Navagero.............................................................................. 441 VIEŢI ŞI DESTINE MIHAI ANATOLII CIOBANU, Feodor Kuriţîn, diacul lui Ivan al III-lea ...................................... 477 SORIN GRIGORUŢĂ, Un chirurg în Moldova veacului al XVIII-lea. Johann Benedict Lochmann ............................................................................................................................ 491 EUROPA SUB REGIMUL ROŞU – POLITICI COMERCIALE ŞI CULTURALE CRISTIAN CONSTANTIN, Stalin, dumping-ul sovietic şi comerţul cu cereale la gurile Dunării ................................................................................................................................. 505 CRISTIAN VASILE, Cercetarea ştiinţifică umanistă în primii ani ai regimului comunist. Câteva consideraţii privind cadrul legal de funcţionare ......................................................
    [Show full text]
  • Nr. 112 IUNIE
    Nr. 112 IUNIE Fondată: 1998 Anul XIII 2011 REVISTĂ DE CULTURELĂ EDITATĂ DE ASOCIAANULŢIA CULTURALĂ „ACADEMIA RURALĂ ELANUL“ DIN GIURCANI, COMUNA GĂGEŞTI, JUDEŢUL VASLUI 70 de ani de la începutul Din moştenirea familiei luptelor pentru eliberarea Miclescu. Basarabiei şi Bucovinei Boierii de la Gugeşti Sfinţenia unui Război Lucian-Valeriu LEFTER Ostaşi! Vă ordon! Treceţi Prutul! (Ion Antonescu, 22 iunie 1941) Gloria lumii de odinioară se stinge sub ochii noştri, în Dan RAVARU locuri uitate şi zidiri părăsite. Din măreţia boierilor de altădată au rămas ctitorii şi amintiri. Alcătuirile din piatră au păstrat parfumul şi iluzia unui timp pierdut. Conacele bătrânilor boieri stau să se dărâme. Simboluri ale identităţii şi istoriei româneşti, precum la Soleşti, se află în pragul unei morţi iminente, ca semn al uitării identitare. Străfulgerări răsar din catafalcul vremii să ne trezească, din când în când, din amorţirea cotidiană. Deocamdată, între dealurile şi pădurile Vasluiului vechi zidiri mai amintesc de acele vremuri. * - continuare în pagina 4 - Detaşamente române forţează Prutul Ca orice moment crucial al istoriei naţionale, 22 iunie 1941 este obiectul unor interpretări şi controverse dintre cele mai diversificate. Ele oscilează între două extreme: ataşamentul afectiv bazat pe cunoaşterea directă a evenimentelor, atât prin tradiţii de familie, cât şi prin analiza documentelor, şi, cealaltă tendinţă, prin care se urmăreşte demonizarea românilor, a faptelor şi credinţelor care i-au călăuzit. Ultima atitudine s-a conturat mai întâi ca servilism îngenunchiat al unor jalnici istorici români faţă de ocupanţii sovietici, actualmente servilismul - continuare în pagina 2 - acestora, dintr-o nouă generaţie, devenind multilateral dezvoltat, în slujba oricui este dispus să înjure România.
    [Show full text]