Anul V. Nr. 514 Lei I Miercuri 12‘tMai 1948 4» ” * Telegramele de felicitare adresate de oamenii de Stat sovietici cu prilejui sărbătoririi Independențe^ Naționale a Republicii Populare Române ('ti <>< azia sărbătoririi I nil- lin. pn ședinței, < onnjiului pvuclc nț< « Naționale a Ri du Miniștri al I R '■> publii ii l’opijlarc 'Român , următoarea telegrama N. Sv< rm<, președinți i'- pre zidiului Sovietului Supr m a! I . R. S- ‘S. a trimis pi t l)r. < 1. l’ailioit presrdi-ai’ le Prezidiului Republicii !'■ pularț Române urmă toana I K E D A C Ț 1 A : Deva Str, Keri Marx Nr. 2 Telefon 252 A U O N A M N T E 1 telegrama: ’ ADMINISTHAPA: Deva Palatul Profecturll Telefon 426 LU1AR lai 120 COLLCTNL lai 80 inblwldt pu țfcraal, imum- 1 )e Ziua Sărbătoriri: | laxa pușL plAUU In ntirurir oonf. aprob. Dlr. Q<m. PTl Br. 211.262.^43 Pe 3 LUkl lai J5U oUorl invbtAtori 100 i»f na!'- Va rog, domnule Pre ședințe, sa primiți felicitai iii mele p< nlrtt f)vs. p'rsoîlll și pentru poporul roman, o Ziua Independentei și a victoriei data cu urări de noui i cese prutrn Republica P -. a fost sărbătorită într’un viu entuziasm Iară Româna. de întreaga populație a jud. Hunedoara N. S'i’riiir De câteva zile, întreaga | opula in haine de sărbătoare, nimicitori, ia|ea , logrestllul -,i a prospciităln. I>. I)r. petru Groza, pi fie a județului traia înlr’o continua soldați, mtelectua.i ți elev i, femei i Toate acestea a nche at vorbi ședințele Consiliului <!•• Mi agitație. Membrii organizațiilor de birbați se simțeau puternic legali torul - a fă ut <□ România că pri 'nassâ, in frunte cu membrii l’.M. prin gândul lor caic se îndrepta spre vească cu încredere i -in. eră prie­ Generalissimul I. V. STALIN R., si alături de . i un marc Armata Sovietică eliberatoare pe care tenie, marea sa vecia.i dela i.oăril, 1- i l’ci' in ini.id • oidi d gu. ■ Ufliiăr de cetățeni munceau ne o ovaționau îndelung. care sta în fruntea fu; tei dusa di contenit ha să scrie <âte i n articol la Mectingul care a avut loc, a lo t lagărul democratic ■ i antiimperia I \ rinul Republicii popnian- gazetele de perete sau de. -tradă. deschis tov. C tiu Grigoraș, pre. list împotriva proioratori'or de i.mi Roiiiâiv și pe D>--. perso să aranjeze vitrinele sau sa orna fectul județului, care după ce araț i răsboaie. ii.il ■ u prilejul sărbătoririi i monteze geamurile caselor cu ste scopul adunării, lace un srurt isto A luat apoi cuvântul tov. V.isilie d< pendenb i României. gulețe si portrete ale conduc toii ric al zilei de ') Mai, scoțând iu I lorica membră in biroul jud. al lor poporului român și sovietic. Tpți evidență adevărul istoric —■ proda P.M.R., din partea i D P. care ari- I..V. STAl-l> se pregăteau sa primească ziua de marea independenței poporului Ro­ 1ând marile cuceriri obținute de 9 Mai, ziua adevărată a independen­ mân în ziua de 9 Mai 1877 - si poporul muni itor piui vi, toi ia i-u [ov. Ana I’jiikcr, unii tei noastre naționale proclamată a- faptul pentru care el a fost ascuns pra fascismului , cu.c hî caic au iul ,um 71 ani și zaua marei victorii tuturor — și anume pentru a le­ minat prin inst.imarea l.'i'publiiii l’o- irul Atacurilor Externe. repurtată de glorioasa Armată So­ ga o marc victorie a poporului ro pujare Române, a ubliuiat faptul vietică asupra fascismului In anul mân de instituția cca mai reacțio că in ciuda tuturor planurilor mipe 1945 și alături de care a luptat cu nara, de monaihie. A arătat apoi rialiste, prin rare ■ caută subju­ cinste și armata democrată românii. cca de a doua semnificație a zilei: garea lumii, poporul român va mur­ victoria obținută asupra hoardelor ge alături de iliare.r noa ftă prie­ hitlcriste prin eroismul osta ilor so­ tenă U.R.S.S , pe ikai departe pe 9 Mai la Deva Dr *rc l nu t» vietici, alături dc care a luptai iu H. N. Ooreanu In dimineața zilei de 9 Mat o hotărire și viteaza armata lomână niștri, a primit din parte i imensă mulțime de oameni s’au adu­ democrată. 'Continuare hi pag, l\l-a) gen< ralissimului 1. V. sta nat in Piața Unirii unde era irtsia- Amintirea rolului liniarilor al ero­ «MM lată și o tribuna ornamentată cu sle- icei Armate Roșii, in frunte cu ge­ gulețe și ramuri de copaci și pe nialul d conducător, generalisimul a cărei fundal, de dimensiuni apre­ I. V. Sitalin, în sdrobirea fascis­ ciabile se înălțau portretele gene- mului — a stârnit un val nesfârșit Lista personalităților decorate ralissimului Sta',in, a prof. C. I. dc aplauze și uraU. fu con inuaie, I’arhon, d. Dr. Petru Groza, tov. vorbitorul arată că prin acea-lă cu „Sieau Rupublicii Populare Române" <âb. Gheorghiu-Dej, tov. Ana Pau strălucită victorie, s’au creat con­ 1 ker și Emil Hodnăraș. diții nebânuite de desvoltarc, no Pentru a răsplăti meritele deo- lor democratice i iurina Repu­ Populația care venea in masse popoarele care au fost eliberate de Ar 1 sebite dobândite prin lupta ;i ac- blicii Populare Române, Prcviuiut compacte, iși manifesta bucuria de mata Sovietică, popoare care la fel cal | livitatea po.iikă, culturala sau so­ Marii Adunări Naționale Ia propu­ a sărbători această zi cu dublă sem­ șl Uniunea Sovietică, ieșită întărită cială, pentru promovarea interese­ nerea ministrului Afacerilor Exter­ Tov. ANA PAUKER nificație istorică. Toți, îmbrăcați- din acest război, merg acum pe lor poporului, câștigarea libcrtăli- ne, Ana Patikcr a conferit ordi­ nul .jStcaiia Republic i Populare Române, in diferite clase, unei Festivitatea de la Ateneul Român în prezența Prezidiului și a guvernului scrii dc personalități. Publicăm in întregime numele de­ coraților cit ordinele d. 1 <î H iar tiin clasa IIF IV și V pe Opera începută la 9 Mai 1877, ziua acel cari au depus munca in jude țul nostru < independenței, și-a găsit pentru noi Cbl-i '. I’rof. Parhon Constantul, Sado- veauu Mihail, Constantinescu Petre.' lași, Niculi Ion, Ionescu Florea Ma­ desăvârșirea9 la 9 Mai 1945 rin, Dr. Petru Groza, Gh. Gheor- I — a spus tov. Emil Bodnăraș — (Continuare în pag. IV a) Victoria asupra Germaniei hltleriste și a fascismului este victoria popoarelor U- niunii Sovietice, a Armatei Sovietice, este victoria oamenilor progresului și a po­ £« 15 M a» Tncepe poarelor iubitoare de pace și libertate — a arătat ministrul Apărării Naționale Steerularea *linerîlea Drugi 1ovarați ;i prieteni, ipânești, în urma (fatalului de la teresate in destrămarea i.tipciiu'ui 31/ accsia, popolul român ani­ Adrianopo), cât și a condi.iunilor Otoman pentru a | utca a a- ata r.oui versează la 9 Mai, pentru prima dataj de desvoltarc a forțelor lor ce pro­ piețe de desfacere, apoi ele nicio- . j;n contingentul 1949 d'.iui ev. niminte istorice dc hota- ducție, mișcarea revoluționară dela dată nu puteau admite <a pe dă­ râfosrc importanță pentru desvolla- 1848 proclamase la Islaz pe lângă râmăturile imperiului otoman, po­ Recnit.iic.a ținerile»t na-t - dop asa la mate <. atreli poarele să se elibereze și să ridiic rc.l sa: un șir de revindecări de i.riin so.ial, < tiți iii anul ic)2~, k are for de recrutare și caii iu fc>si state independente <a e să--i orga­ <) Ma' 1877, proclamarea înde- politic, și economic cu caracter pro­ nx aza < oiitingcntul 11949, ,,L nizeze în mod suveran viata lor p ’■ lixate in localitățile de v,-ș. pendențe: sale naționale i gresist și necesitatea penlru poporul .ncej’.e și în jud. nostru la român, a asigurării ncatarnarii ,,ad­ liteâ și economica. dinț i a plașilor, cu , ,c\-p 9 Mai 1945, ziua vi toriei împo­ 15 Mai .și va dura păli?. Li triva Gei maniei hitleristc. ministrației sale, a legiuril --aleM Voința poporului român expri­ ția plasei I)(\a. in <,ne va dreptul sau suveran”. ( mată in proclamația dela Is’az tre­ 2cj I unic a . funcționa un stibcenlru Ia Cu prilejul acestei duble aniver­ buia inlrânlă. sări, istorice, ingidui i-mi ca din în­ Proclamarea acestui principiu în­ l a recrutare se vor mai Simeria și jolas-a P< trc»seni. sărcinarea și m numele Corni ctu'ui semna ridicarea steaguiui luptei pen­ Axituoinea fosteior clase î prezenta cei care .ut obținui < are va ave a subcentre ]a tru scuturarea jugului turcesc secuj. Central al Partidului Mun.itorcsc Ro­ conducătoare cetățenia română, țcfugaiii l’etrila. I.uțxni și Vukan. mân sa vă aduc un fierbinte salut Iar. Dai el mai însemna și hotă- i din Bucovina și Basarabia, Tinerii chemați spre ta­ și Iclicitâri. rîrea exprimată in numele poporu­ La această (endința a marilor pu­ lui roman, de a nu admite în vii­ teri apusene, concurau însă si factori doiniciliați pe r.iza judetu ci ut.tre vor trebui , £ fi­ împrejurările istorica am tor niciun alt jug străin. Aceasta interni clin Principatele Române,t,j lui, cei omiși.nereemtați cu cat mai Îngrijiți și s.i M- preaj na proclamării în era dc o deosebită gravitate pen­ Moșicrimea română era categoric i'ontiTigentcle respi-c'tive, Mi prezinte la termenul cli(.mat tru marile puteri din acea vreme, dușmănoasa oricăror ie orine p:ro- pușii străini naturalizați. dependenței in plină desvoltarc a economiei lor ■ar autoritățile locale au o grc.'tstc. ta prclera atârnarea țării f ijJerațiunile de [rec rutare Sub influenta transformărilor c- capitaliste: Anglia, Franța, Germa­ de orice stăpân, decât, prin clibc- bljgația de a da iot eOll pocii, a relariuni'or vie schimb n nia și Aitstro-v ngana.