Aprilie-Iunie 1948 Comitetul De Patronai C

t STUD!! revista de stm0filosone-arts

11, .

COMITETUL DE REDACTIE CONSTANTIN DAICOVICIU TRAIAN IONA$CU NICOLAE GH. LUPU GHEORGHE NICOLAU GHEORGHE OPRESCU DIMITRIE POMPEIU EMANUEL TEODORESCU MIHAIL ROLLER ALEXANDRU ROSETTI TRAIAN SAVULESCU

L. e I

r. APRILIE-IUNIE 1948 www.dacoromanica.ro COMITETUL DE PATRONAI C. SALMIS/RADU CERNATESCU /I. CHISINEVSCHIIMIRON CON- STANTINESCU / P. CONSTANTINESCU-IASI / AL. GRAUR / M. HAIMOVICI IORGU IORDAN / M. KERNBACH / A. KREINDLER / V. D. MARZAIGR. MOISIL/STEFAN NICOLAU / C.I. PARHON / EMIL PETROVICI NICOLAE PROFIRIII EMIL RACOVITA I/ L. RAUTU/CAMIL RESSU M. SADOVEANUI ST. STOIAN / S. S POILOV / A. TOMAI GO.VASILICHI 0 COLABORATORI Gh. Agavriloalei C. DrAgulescu V. Novacu M. Andricu Ovidiu Drimba M. Onescu M. Aronovici A. Duma A. Otetea Pavel Apostol L Pouganeanu C. C. L Parhon ille Ardeleanu Gabor Gaal St. Pagca Gh. Atanasiu Const. Georgescu I. Pavelescu Ion Atanasiu GIL Georgescu Tudor Popescu Agnes Auslander Tr. Gheorghiu Andrei Popovici Eugen Bdclarau A. Golopentia I. Pragoiu N. Badescu A. Chica D. Prodan Florica Bagdasar 1. GhycaBudesti M. Ralea L Barbalat A. Haimovici Gogu Radulescu D. Barbilian L. Hamburger Raluca Ripen Zevedei Barbu S. Iagnov E Roden N. Barbulescu C. N. Ionescu Alex. Rogca Al. Barladeanu C. Ionescu.Gulian Mihai Rogianu M. Beniuc N. Ionescu Sisegti Al. Russescu Ion Berca Tiberiu Ionescu M. Bercovici S. Isac Alex. Sanielevici j. Berman Atanase joja Simion Sanielevic.1 Damian Bogdan Barbu Lazareanu E. Seidel I. Bogdan Laet.tia Lazarescu A. Selesanu Serban Bratianu Gh. Lupascu Dan Simonescu H. Brauner V. I\ laciu Matei Socor R. Brauner Gheorghe Macovei Gh.Spacu Tr. Brosteanu P. Macovei Zaharla Stancu Al. Buican D. Macrea lorgu Stolen G. M. Cantacuzino Duillu Marcu az Stoicescu E. Carafoli Gavril Marcuson Alf. Tettel V. Cherestesiu Gh. Matei Em. Teodorescu Mihail Ciobanu M. H. Mazy N. Teodorescu Alex. Ciplea C. Medrea D. Tudor Emil Condurachi Florica Mezincescu D. Tudoran Zile Constantinescu C. Mihul Eliza Vascauteanu N. Corcinski St. Milcu Gh. Vladescu-Racoasa Titus Crigan Gr. Mladenatz I. Vitner L Csagar N. Muller D. Voinov Stefan Dan L Murgulescu E. Weigi D. Danielopol Al. Myller B. Zaharescu C. Dinculescu Eugen Neculce Cih. Zapan ,etc. Gh. Dinculescu C. Nicuta

STU D II"R EVI STA DE STII NTA,Fl LOSOFIE, ARTE APARE ODATA LA TREI LJNI / ABONAMENTUL BOO LEI ANUAL B.DUL DACIA 29-TEL, 2.99.09 - INFORMATIUNI IN FIECARE MAR TI ORA 10.12 www.dacoromanica.ro STUD!' revista detiinfa-filosofie-arte

COMITETUL DE REDACTIE

CONSTANTIN DAICOVICIU ' TRAIAN IONASCU NICOLAE GH. LUPU GHEORGHE NICOLAU GHEORGHE OPRESCU DIMITRIE P OM PEIU EMANUEL TEODORESCU MIHAIL ROLLER ALEXANDRU ROSETTI TRAIAN SAVULESCU

II APRILIE -IUNIE 1948

www.dacoromanica.ro CUPRINSUL:

Pag.

PROECTUL DE CONSTITUTIE AR. P. R. . . 5 Ira ZI A REPUBLICEI (o scrispare a lui N, Balcescu) . 17 PROF. G. BADARAU :Contributia studiului descarcarilor electrice In gaze, la progresul stlintei . . . . . 19 Prof. AL. GHIKA :Evoffutia ¢i principiile calcululua functional. . 27 ANDREI POPOVIOI :Fizica relativists si materialismul dialectic . 44

Prof. Dr. B. IV1TENKES :ConceptulBirgitad morfologieiofdialectica 79 formei ...... Monografia strfjarilor. Prof. C. C. GEORGESCU ¢i IULIU MORARU : din Rolmartia . . . 81

Istoria filosofiei (prospect) ...... 123 MIHAIL ROT AT .F.R. 28 ani dela moartea lui ConstantinDobrogeanu Gherea . . . 168 Prof. EMIL CONDURACHI : Oarcetar" recente in arheologia greaca . 173

M. MITIN : Oriza democratiei burgheza ...... 191 Dr. MARCU ONESOU : Caracterul reactionar al trecutei legislartii mun- ciftoresti ramane...... , . . 208 I. SVADCOVSCHI :Unele chestiunipedagogice in lumina discutiei filozofiieel...... 231 C. IONESCU-GULIAN Materialism si idealism in problema metodei . 240

BAR33I.1 LAZAREAN'U : Din literatura antimonarhica ¢i antidinastica . 258 COMUNICARI : TRAIAN IONASOU :Regianul matrimoniaa legal, in cadrul revizuirel codului civil roman ...... 269 D. IACOB: Oercetari geologice in regiunea Buzla, Costeiul de Sus (jud. Severin)si Fintoag (jud. Hunedoara) . . . . . 277 Dr. ANDREI NASS :Contributiuni practice la tratamentul chirurgical al Paradontotatiilor ...... 283 PAUL LANGFELDER Pentru o clasificare documentlara, bibliografica sibiblioteconomica pe baza stiintifica progresista . . . 288

RECENZII . . 295 4IBLIOGRAFII,etc. 3111

www.dacoromanica.ro PROECTUL DE CONSTITUTIE A REPUBLICII POPULARE ROMANE ELABORAT SI SUPUS DISCUTIEI PUBLICE DE CATRE FRONTUL DEMOCRATIEI POPULARE

TITLUL I Republica Populara Romanci

Art.1. :Republica Populara Romans este un stat popular, unitar si independent. Art. 2. Republica Populara Romany a luat fanta prin lupta dusa de jpoporul roman in frunte cu clasa muncitoare impotriva fascismului, a rea4iunii si imperialisrnutlui. Art. 3 I,n Republica Populara Romany intreaga putere de Stat emama dela popor Si apartine poporului. Poporul I i exercita puterea prin organe reprezentative alese prin vot universal, egal, direct si secret. Art. 4. Reprezentanta poporului In toate organe putera de Stat sunt raSpunzatori in fata poporului si pot fi revocati prin vointa alectatorilor,inainte de Mermen,in conditiunile stabilite de lege. TITLUL II Structura social - economics Art. 5. In Republica Populara. Romana mijloacele de productie apartin sau Statului,ca bunuri ale intregului paper, sau organizatillor cooperative,sau persoanelOrr particulare fizice sau juridice. Art. 6. Bogatidle de °rice natura ale subsolului, zacamintele miniere, apele, izvoarele dd energie naturals, caile de comunicatie ferrate, rutiere, pe spa si in aer, posta, tetiegralful, telefonul si radio-ul apace .in Statului, ca bunuri comune ale poporului. Prin lege se vor stabili modalitalile de trecere in proprietatea Statului a acestor bunuri, enumerate in aliniatill precedent, care la data promulgaril prezentei Con.stitutii se aflau in maini par - ticulare. Art. 7. Brunurile Icon-lune ale poporului constituesc temelia materials a propasirii oconomitce si a indepedeMei nationale a Re- publica Populare Romane, www.dacoromanica.ro 6 PROECTUL DE CONSTITUTIE A R. P. R. ApArarea si. desvoltarea bunurilor coarrune ale poporului este o indatorire a fiecArui cetAttean. Art. 8. Comertul intern Si extern este reglementat sicontro- lat de Stat si se exercith de intreprinderi comerciale de Stat, particulare si coogerative. Art. 9. Proprietatea particulars si dreptul de mastenare sunt recunoscute si garantaite prin lege. Proprietatea partic-ultard agonisita prin munch si econeanisire se buoura de o protectie specialh. Art. 10. Expropa-rieri pentru cauza de utiilitate publicA pot fi facute pie baza unei legiucu o elreapth clespagubEire stabilita de justitie. 1m'I pi Art. 11. -Cand interestd general o cere, mijloaceile industriale de productie, oars surd proprietate a persoanelor particulare, Pot dement proprietatea Statului, adica bun al poporului, In conditiunile prevazute prin legi. Art. 12. Munca 'este factorul de. bazh al viejii economice a Statului. Ea este o datorie a fiecarui catatean. Statul acordasPri- jinlad-urea. GedOT ce muncesc, pentru a-i lapara 1mpotriva :exploa- tArifi si a rieliea nivelul for de trai. Art. 13. Statul acorda protectie initiativei particular push in slujba intereselor \generale. Art. 14. PAmAnkul apartine °elm- ce muncesc. Statul pro- tejeazh proprietatea de munch: tgraneascA. El Incurajelaza si. spri- jing cooplzatia s'ateasca. Pentru a stimuila ridicarea agriculturii Statul poate creia In- treprineleri agricole proprietate a Statului. Art. 15. Statul Inelrumeaza¢iplanificA econemia nationalb' in vederea idesvoltarli puterii economise a tariff, asigurArii bunei stars pentru popor'sigarantarii independentii nationale.

TITLUL III Drepturile si incratoririle fundamenta/e ale cetapeni/or Art. 16. Toti cetatelnii Republicii Populace Rornhne EfArg deosebire de sex, nationalitate, rasa, aisligie, grad de culturA sau stare anattriala, sunt egali. In fata legit Art. 17. Orice propovAduire sau manifestare a urea de rasa sau de nationalitate se pedepseste de lege. Art: 18. Toti cetAtenii, fAra deosebire de sex, nationalitate. rash, rreligie, grad de culture, profesiune, inclusiv milliard, magis- tratii si funotionarii publici aiu dreptul sa aleaga si sa fie alesi Irp toate organelle Statulua. Dreptul de a alege 11 au torti oefhtenii earl au impliadt varsta www.dacoromanica.ro PROECTUL DE CONSTITUTIE A R. R R. 7 de 18 ani, iar dreptul de a Si alesi eel ce au implinit varsta de 23 ani. Nu se bucura de dreptul :de vot (persoanele rinterzise, lipsite de drepturi civile si politice si nedemne, cleclarate ca atare de organele in &apt conform legii. Art. 19. ICetateniiaudreptulla munce.Statul asigura treptat aoest drept prin organizarea si desvoltarea planificata a eccnomied nationale. Art. 20. Ceit'atenii eau dreptul la odihna. Dreptul la odihna este asigurat prin regSe.rmentarea orrelor de munca,prin cont-edli platite in oonformitate cu legea, prin organizarea caselor de odihna, sanatorit cluburi, parcuri si asezaminte special amenajate. Art. 21. Femeea are drepturi egalecubarbatul in tonte domeniile vietii de Stott, de drept privat, economic, social, cultural si politic. La munca egala £emeea are dreptul de salnrizare egala cu barbatul. Art. 22. Femeea mama icopiii sub varsta de 18 ani se bucura de protectie deosebita, stability prin lege. Art. 23. Izl Republica Populara Rornana toti cetatenii au idreptul la 1nvatemant. Statul .asigura indeplinirea acestui drept prin organizarea si desvoltarea invatemantului primarobligatorlu sigfratu4..t, prin burse de Stet acordate elevilor'Sistudentilor merituosisiprin organIzarea si desvoltarea invatamaritului pro'esional si tehnic. Art. 24. Statul Incurajeaza si sprijina desvoltarea stiintei si a 'artei, si organizeaza institute de efutethri, biblioteci,eidituri. teatre, muzee, -conservatorii. Art. 25. In Republica Populara Romana nattonartatile conlo- cuitoare :au drepturi si datorii egale cu ale .cetatenilor :de nationalitate romans. Dreptul die folosire a limvbii materne este asigurat. Statul asigura exercitarea ace.stor drepturi pain organizarea invatamantrului de toate gradele in limba materna. Administrat'a si Justitia in errcurnscriptiile cu o populatie de cel putin 30% de alts nationalitate ,decast cea romana vor utiliza si limba nationali- tetilor respective, prin numiri de functionarid'nsenul nationa- iitatii:respective sau de 'alts nationalitate, care cunosc limbo, nopu- liatiei locale. Limba si literatura romane_sunt obligatorii in tootry scone de oricp grad. Art. 26. Statul poarta grija de senatatea publics prinin- fiintarea si :desvoltarea de servicii sanitare. Statul asigura ocrotirea 'socials pentru boale, accidente si in- validitate, rezultate din munca sau in timpul muncil Si batranete, sau in serviciul, aparare a Statului,cat si asistenta medicare, www.dacoromanica.ro 8 PROECTUL DE CONSTITUTIE A R. P. R. atat pentru salariatii s5i cat si pentru cei ai intreprindarifor pat-. ticulare, a' CgrOT contributie se fixeaza prin lege. Art. 27. Familia se buoura." de protectiunea Statului. Stant valabile numai=tele de stare civila'incheiatede organele Statului. Art. 28. Libertatea constiintei si. libertatea religioasa sunt garantate de Stat. Cornunitatile aeligioase sunt liibere sa se organizeze. dacg ri- tualul si practica for nu sunt contrarii Constitutiei, seauritatii publice sau bunelor moravuri. Mei° congregatie sau confesiune religioasa nu 'mate deschide sau Intretine institutii de Inv5A5mant general, ci numai scoli speciale pentrupregatirea persona'luluicultului,qi sub controlul Statului. Art. 29. Libertatea individual5 a cetatenilor este garantata. Nimeni 1111 page fi arestat'nidetinut mai molt de 48 ore, f5r5 un mandat .al Parchetului, al organelor de instructie, stability de lege, sau *.autorizares instantelor judecatoresti, conform prpin.-- clerilor legit Art. 30. 'Demiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate intra in dorniciliul ,sau in resedinta cet5tenilor f5r5 Invoirea acestora, decal in baza unui ordin scrip al autoritAtii competente si In prezenta cetsatenilor, sau in caz de flagrant delict. Art. 31. Nimeni nu poste'fi condamnat si tintut a executa o pedeapsa, decat in baza hot5rireijudecAtoresti,in ,conformitate cu legea. Art. 32. Libertatea presei,a cuvantului,a intrunirilor, meetingurilar, cortegiilor si a manifestatiunilor este 'garantata. Posibilitatea exercit5rii acestor drepturieste asigurat5 prin faptul ca mijloacele de tiparine, hartia si locurile de intrunire suet puce la ,dispozitia celor ce muncesc. Art. 33. Cetatenii au dreptulde a se asocia si organiza, data scopul urmarit nu este indreptat in contra ordinei democra- tioe stability prin Constitutie. Orioe asociatie you caracter fascist sau anti - democratic este interzisa si pedepsit5 de lege. Art. 34. Secretul corespondeMei este garantat. Numai in caz de instructie penal5, sub stare de asediu sau in caz de mobili- zare, corespondenta poate fi controlat5. Art. 35. OHce cetacean are dreptul de petitionare, precum si dreptul de a care organelor prev5zute de legi trimiterea in ju- decat5 a oricarui functionar public pentru infractiunile savarsite in timpul exercitani servicfului. Art. 36. Republica Popular5 Romand acard5 dreptul de re- fugiu tuturor stainalor care sunt urmgriti pcintru activitatea for www.dacoromanica.ro FROECTUL DE CONSTITTJTIE A R. P. k 9 clegnocratica, ,pentru lupta de eliberare nationalssauactivitate stiintifica si ,culturally. Art. 37. Serviciul milaitar 'este obligatoriu pentru toti cata- tenii, in conformitate au legea. Apararea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetaten:lor. Tradarea de patriie: calcarea juramantului, trecerea in slujba ciusrnamdui, aducerea de prejuclicii puterii militareaStatului, constitute or cea mai gravy faith' de popor si se pedepseste cu toata asprimea legii. TITLUL IV. Organele supreme ale Tuterii de IStat Marea Adunare NationalcifiPrezidiul Art. 38. Marea Adunare Nationale este organul suprem al puterii de Stat al Republicii Populare Romane. Art. 39. Marea Adunare Nationala este unicul organ legis- lativail Republicii Populare Romane. Art. 40. Marea Adunare Nationale are in conipetinta sa direct: 1) Alegerea Pmezildinilui Mari' Adunari Nationale; 2) Formarea Guvernului R. P. R.; 3) Modificarea Con.stitutieti; 4)Stabitlirea numkului, atributiunilor si denumirli nniste- relor,si desfiintarea, contopireasaunouadensumirea celor existente; 5) Votarea bugetului Statului, a incheerli exercitiilor bugatare, fixarea impozitelor si moduaui de percepere; 6) Declararea razboiului si Incheerea pacidsitoate problemele legate de aceasta; '71 Sg decidg consultarea :poporului prin referendum; 8) Acordarea amnistiei. Art. 41. 'Mairea Adunare. Nationale use alege pe tirrnp de 4 ani. Ea se compune din reprezentanti ai poporului (deputati) alesi potrivit norrnelor ce se stabilesc ;prin legea ,electorala Art. 42. Sesiunile ordinare ale Marii Adunari Nationale se intrunesc eel putin de doua on pe an si dureazg pang la terminarea lucrarilor Convocarea Marii Adunari Nationale se face prin Decret de cable Prezidiu. Arta 43. Marea Adunare Nationale poatefi convocata in sesiuni Oxtraord3nare printr'un decret IalPrezidiului, da cererea a eel putim. unei treimi din numarul deputatilor. Art. 44. La deschiderea legislaturii, Mares Adunare Na- tionala va fi prezidata de icel mai in varstg dintre deputati, dupg care isi va alege um presedinte pei totdurata www.dacoromanica.ro to PROECTUL DE EONSTITUTIE A R. P. R. Art. 45. Marea Adunare Nationald ellaboreazd un regula- merit de functionare, care va fixa si numarul vice-presedintilor, secretaritor sichestorilor necesari Adunarii," care vor indeplini functiunile for can!orm reguaarnentului. Art. 46. Lucrdrcile Marii Adundri Nationale vor fi prezi- date de Presedintele sau de 'null din Vice-Presedinti. Art. 47. Puncitiuntle de Presedinte, Vice-Presedinti, secre- tari si chestori sunt revooabile de Marea Adunare Nationald. Art. 48. Marea Ad-mare Nationald luoreazd valabil cu ju- mdtateplus unul din mandrill total de ideputati si ia hatariri valabile cu majoritate simpld a deputatilar prezenti, .arfara de cazul tend Constitutia sau Regulamentwl przvdd un alt numar. Art. 49. Votarea se paste face prim vat secret, prin ridioare de main sau aclarnatii, dupe cum va hatari Adumarea. Art. 50. Marea Adunare 'Nationald valideaza ialegerea deputatilor. Votul ,deputatilar aliasi este valabil si inainte de validaire. Art. 51. Deputatii validati depun in fata Mara Adundri urr- matorul juramant: Jur ca voiu servi PaporuI si Republica Populara Romans cu tot devotamentul si puterea mea de munca, ca voiu pdzi si respects Constitutia si legile tdriri; Ca voiu pdstra secretele de Stat si voiu apara interesele Po- porului si ale Statului,lib ertdtiledernocraticesiindependenta Patriei". Acelas juramant va fi depus de membrii Prezidiului si de cdtre membrii Guvernului, la intrarea in functie. Art. 52. Initiativa legislative apartine Guvernului. Dease- menea deputatii, in numar de cel putin o cincime din numarul total, pot lua iniiativa oricdrei legi. Art. 53. Dupd votarea legilor de catre Marea Adunare Na- tionala, Iele se semaaeaza de catre Pre;eclintele si Secretarul Pre- zidiului si se publics in Monitorul Oficial. Legea intra in vigoare la termenul aratat in cuprinsul ei, sau a treia zi dupe publicarea in Monitorul Oficial. Art. 54. *edintele Mardi Adundri Nationale sunt publice, afard de cazul cand. Adunarea deckle sedinte secrete. Art. 55. Marea Adunare Nationale are dreprtul a lace an- chetta si cercetdri in orice domeniu, prin Co iii,e ce vor fi alese din sanul sau. Toate autoritatile si organele de Stat, precum si persoanele partiewlare, aunt obligate a da mice informatiune si a rune la dispozitie orice acts. se vor cene de catre Comisiile de ancheta. Art. 56. Niciun deputat nu poarte fi retinut ,arestat sau ur- mdrit, Eard aprobarea Mardi Adundri Nationale, in timpul sesiu- nilor,sau a Prezidiului, intre sesiuni, pentru orice fapte penale, www.dacoromanica.ro PROECTUL DE CONSTITUTIE A R. P. R. I / afara de cazurile de flagrant delict si, In acestcaz se va cere die indat'a autorizarea Marii Adunari saua Prezidiului. Art. 57. Mares Adunare Nationa la se considers clizolvata la expirarea mandatului pentnu care a fort aleasa. Adunarea se poate dizolva singura mnainte de aceasta data. Art. 58. In caz dle razboi sauInimprojurari exceotionale, Mama Adunare Nationale poate sa-si prelungeasca mandatul Ipen- tam timpul cat starea exceptionala va dura. Art. 59. In cazul tend razboiul ar izbucni sau o Impreju- rare exceptionala s'ar produce In tim.pul cat Mama Adunare Na- tionala este dizolvata, Prezidiul Adunarii dizolvate o va convoca din nou si Marea Adunare Naticnala astfel convocata isi poate prelungi mandatul conform art. 58. Art. 60. Cel mai tarziu in trei luni dela. dizolvarea Marii Adunari Nationale, se fee alegeri pentru o nouMare Adunare Nationa la. ' Art. 61. Delmitatii primesc o retributie cisefixeazade Marea Adunare Nationala. Art. 62. Orice deoultat are dreptulapune Infrebari sau a imtprnsla Guvernul sau pe Ministri in narte. Primul Minstru sau Ministrul intrebat. sau interpelat este obligat a raspunde in aceeasi sedinta sau in alto sedinta, ce se va fixa de Adunare. Art. 63. Marea Adunare Nationala alege din sanul sau Pre- zidiul Adunarii. Prezidiul se alege cu jumatate plus unul din numarul tribal al cldputatilor. Art. 64. Preztcrul Marii Adunari Nationale s?i carnpurne cl4n- tr'un Presedinte. 2 Vice-Presedinti, un secretar, si din 15 membri alesi direct de Adunare. Art. 65. Prezidiul, in totalitatea lui, sau oricare din mlm- briisai,sunt revccabili or4c5ncl de Marea Adunare Nationale cu majorritatea prevazuta de art.63. Art. 66. Prezidiul Marii AdunAri Nationale este ra.cnun- zatordetoata artivitatea sa -rata' de IVT-ea A Airnare Nationala. Art. 67. Prezidiul Marii Adungri Nation are urmatoarele atributiuni 1) Convoaca Marea Adunare Nationala in sesiunile ord:nare si extraordinare; 2) Emite decrete ; 3) Sernneaza si'dispune publicarea legilor in Monitorul Oficial. 4) Interpreteaza legile votate de Marea Adunare Nationale prin decrete obligatorii; 5) Exercita dreptul de gratieresicomuta pedepsele ; 6) Institue si -confera decoratiile si medaliile Republicii Popu- lare Roan one ; www.dacoromanica.ro I2 PROECTUL DE CONSTITUTIE A R. P.- R. 7) Reprezinta Republica Populara Romans in relatilile internationale ; 8) Acrediteaza si recheama, la propunerea Guvernului,pe reprezentantii diplomatici al Republicii Populare Romane; 9) In intervalul dintre Adunarile Nationale, numestesirevoca pe Mini$tri, aa propunerea Presedintelui Consillului dy Ministri ; 10) Stabileste gradele militare, rangurile diplamatice si title= pile onorifice, la propunerea Guvernului; 11) Numeste si confirms in functiunile publice, lapropunerea Ministrilor de resort sail a Guvernului, conform legii; 12) In intervalul dintre sesiunile .Marii Adunari Nationale, la propunerea Guvernului, deolara starea de razboisi mobil:zarea partials sau generals, in caz de agresiune sau necesitatie dea 'indeplini obligatiunile din tratate, in caz de agresiune din partea unui stat inamic; 13) In intervalul dintre' sesiunileMarii Adunari Nationale, iratiLfica sau denunta tratatele Internationale,la propunerea Gu- vernului. 14) Rezolva orice chestiune cu care este insarcinat de catre Marea Adunare Nationale, sane orice atributie i se va da prim lege. Art. 68. Prezidiul Marii. Adunari Nationale is hotarari valabile cu Tnajoritate simpla a membrilor Decretede vor fi semnate de camePres:dintele m Secretarul Prezidiudui. In caz de impiedicare a acestcre. Presedintele va `fi finlocuit de unul dintre Vice-Presedinti, iar Secreitarul, de unul dintre membrii clesemnati de Prezidiu din salmi sau. Art. 69. In caz de dizolvare a Marii Adunari Nationale, Pre- zidirulisicontinua functiunile sale, pang la inloouirea sa cu un nou Prezidiu. TITLUL V Organele Administratiei de Stat Consiliul clg Ministri Ministerele Art. 70. Organul suprem executiv in Republica Populara Romana este guvernul, format din Consiliud de Ministri. Guvernul se compune din Presedintele Consilliului de Ministri (Prirnul Ministru). din until sau mqi multi vice-presedinti si Ministri. Art. 71. Ministerele siatributiunile tar sunt deseTnnate de Marea Adunare Nationala conform art. 40 al 4. Art. 72. Prezidiul Marii Adunari Nationale poate numi la propunerea Consiliplui de Ministri; Ministri adjuncti la orice Mi- ni stere. Art. 73 Marea Adunare Nationale numeste. si revoca Gu- vernul si pe Ministri. www.dacoromanica.ro PROECTIII, DE CONSTITUTIE A R. P. it. t3 Guvernul este responsabil de activitatea sa si des seams deea -in fata Adunarii. Art. 74. Membrii Guvernu lui depun jurarnantul in fata Pre- zicliului Marei Adunari Nationale. Art. 75. Ministrii vor fi desemnarti'dintre deputati sau persoane ce nu fac parte din Marea Adunare Nationala. Ministrii cari nu fac parte din Marea Adunare Nastionala pot' lua parte la orice deliberare a Adunarii, liar nu pot vote. Art. 76. Guvernul are in sarcina sa conducerea administra- tiva a Statului. El coordoneaza si des directive generale Ministerelor. de resort, dirijeaza sl planifica econamia nationals, realizeaza bugetul Statu- lui, asigura ordinea publica si securitatea Statulni. GuvIernuil conduce politica generals a iStatului in domeniu3 relatillor intemationale.. El organizeaza isi inzestreaza fortele anmatei. Guvernul poate organize si conduce servicii speciale de orrice fel pentru anumite domenid de activiitate si care vor depinde direct de Ocnsiliul de Ministri. Consiliul de Ministri poate anula decizidle ministeriale necon- forme cu -Constitutia sau cu legile. Prezidiul poate anula deciziile Consiliului de Ministri, necon- forme cu Constitutia sau cudelgile. Art. 77. Ministrid sunt raspunzatori de faptele for penale savarsite in exerciltiul functiunit 0 lege specials va reglementa modul de tinrnarire si judecare a Ministrilor. Art. 78. Ministrii conduc resorturilp respective pe baza di- rectivelor generale, date de Consiliul de Ministri. Ei dau clecizii im conformitate cu legea, obligatorii pentru toti cetatenii.

TITLUL VI Organele locale ate puterii de Stat Art. 79. Teritoniul Republicii Populare Romane se impute din ptunct de vedere administrativ in :icomune, plasi, judete si regiuni. Prin lege se pot educe modificari acestor firnpartdri. Art. 80. Organele locale ale puterid de Stet stmt Consiliile populare locale. Art. 81. Consiliile populare locale sunt organ reprezentative aleste pe patru and, grin vot universal, direct, egal si secret, Art. 82. Consilidle populare locale indrumeaza si condua activitatea economics, -socials yi culturala locals, potrivit legilor. qi www.dacoromanica.ro PROECTUL DE coNsaTruTIE A Ite.R. 14 dispozitiunilar organelor administrative superioare. Ele ielabareaza si executa planul economic O. bugetul local, tinand seama de planul general national si de bugetul general al Statului,seingnijesc de buna administrar6abunurilor si intreprinderilor locale, pastrarea ordinei publice, apdrarea drepturilor lacuitorilor, respectul si aplicarea legilor, precum si luarea crnasurilor necesare bunului mers al gospodarleilocale. Art. 83. In executarea atributitmilor 10T, Considine populare se sprijina pe initiativa si larga participate ra maselor populare. Art. 84. Consiliale populate locale fac iclari de saama in fata poporului. Art. 85. Considine populare locale se dintrunesc lin, sesiuni ordinare si extraondinare die lucru. Art. 86. Organele de directie si executieale Consiliilor populare locale sunt Comitetele executive. Ele se aleg din sanul Consilidlor populate locale respective sl se alcaquesc si functioneaza In modal stabilit prin lege. Art. 87. Comitetele executivesunt raspunzatoareIn 'fatia Considillor populate locale respective. Art. 88. Considine populare si Comitetele executive locale isi desfasoara activitaitea in confarmitate cu legile si ele stint sub- ordonate Consiliidor populare si Comitetelor executive supeadoare, precum si organelor administrative centrale de Stat. Art. 89. Se pot infiinta sectiunipe rarnurz de activitate, acestea fiind subonclonate in activitatea lor de orice fel Consibilor populare si Comitetelor executive, pe langa care functioneaza, iar in celpriveste indrumarea technica de specialitate, secOunilor cores- purizatoare de pe langa Cansilidle populate superioaire. precum si organelor adiministrative centrale de Stat competente.

TITLUL VII

Organele judiciarepi.Parchetul

Art. 90. Instantele judecatore#i sunt :Curtea Suprema: tiro pentru introaga lard, Curtile, Tribunalele si judecatorWe populare. Art. 91. Se pot infidnta prin lege instance speciale pentru anumite ramuni de activitate. Art. 92. La 'toate instantele cu exceptiaCurtin Supreme, judecata are loc cu asesori populari afara de cazurilecardlegea dispune alt e1. Art. 93. 0 lege va determina organizarea si modul de functionare a instantelor judecator4A, precumsimodal de numire si de indepartare a judecatorilor de ()rice grad.

www.dacoromanica.ro PROECTUL DE CONSTIVUTIE A R. P. R. 15 Art. 94. Primul presedinte, Presedintilsimembriti Curtdi Supreme suet numiti de Prezidiul Marti Aclunari Nationalecon- form legii. Art. 95. Curtea Suprema supravegheaza intreaga activitate a tuturor instantelor ti organelor judiciare. Art. 96. In toate instantele de judecata,desbaterille judi- dare aunt (publice, afara de cazuri!e siconclitiumile prevazute de lege. Art. 97. Dreptul de apar' are in fata tuturor instantelocr este garantat. Art. 98. Judecatorii de °rice grad, in exercitarea atributiunilor ilDT, se supun nurnai legii si aplica legile egal, fata de totd cetatenii. Art. 99. Parchetul este supraveghetarul legalitatii in Repu- blica Populara Remand si a indefplinirii legilor de catre toate arga- nele ei, de catre funeticmarii de Stat, cat si de catre cetateni. Prin lege se va determina modal de organizare si functionare a Paxche- tului. Art. 100. Parchetul se compune dintr'un procurer general, procurori de circumscriptii, precum si procurori de acol ai judeca- toriilor populare. Procuroricil dintr'o circumscriptlie var fi condusi de un prim procuror. Art. 101. Procurorul generalsupravegheaza urmarirea si pedepsire_a crimelor impotriva ordinei si libertatilar democratise, a intereselor econoarke, is dependentei nationale si suveranitatii Sta_ tului Roman. Art. 102. Procurorul general se numeste de catre Prezidiul Mared Adurard Nationathe,la propunerea Guvennului Republicii Populare Romano.

TITLtTL VIII Stoma, Sigiliul, DrapelwlfiCapita/a

Art. 103.--SternaRepublicii Populare Romanereprezinta rnunti impaduriti deasupra carora se ridica soarele. In mijloc se afla a sonde, iar in jurul stemei o coroana de spice de grau. Art. 104. Pe sigiliul Statului este reprezentata sterna tariri. Art. 105. Drapelul Republicii Populare Romane este tricolor: albastru, galben si rosu, asezate vertical. In mijloc este asezata sterna tarii. Art. 106. Capitada Republicii Populare Romane este orasul Bucurqti. www.dacoromanica.ro 16 PROECTUL DE CONSTITUTIE A R. P. It.

TITLUL IX Modificarea Constitutiei Art. 107. Constitutia Republica Populace Romane poate fi modificata in parto sau in total la propunerea Guvernului sau a unei treimi din membrii Marei Adunari Nationale. Art. 108. Proectul de lege asupra modkficArii Constitutiei sse considera adoptat data a lost votatde doua treimidin nurnarul total al membrilor Marei Adunari Nationale.

TITLUL X Dispozitiuni tranzitorii Art. 109. Se vor rovizui toate codicele si legile existente spre a se pure de acord eu Constitutia. Dela data intrArii in vigoare a Constitutiei se ,desfiinteaza acele dispozitiuni din legi, decrete, regulamenteSiorice. alte dispozitiuni contrarii prevederilor din Constitutie. Art. 110. Actuala Mane Adunare Nationaledupe votarea Constitutiei se transformA in Mama Adunare Nationala OrdinarA.

www.dacoromanica.ro Avis, 24 Februarie 1848

I-a ZI A REPUBL10EI

lubite cetatenei amic !

Iti eram de mult dator unraspuns, ma platescastazi dar in scurt, caci timpul imilipsesteFisuntostenit tare, de vreme cetrei Zile trait-am totpeulite. Af lacanatiacea mare s'a ridicat,Fi ca libertatea lumii s'amantuit. Minunata revolutie, ce tocaesc amarnic ca n'ai vazut-o cu ochii,va schimba fata lumei. Republica e procla- mata de toti. Iti alatur acioruptura dinCatifeauaceacopereatronul lui Louis Philipe sfaramat astazi la1/2 ore. Insu-mi am smuls-o in TuilleriesFi m'am gandit ca sa-ti fac I i tie o particica Fisa-tidovedesccachiarinminutele cele mai mari si mai solenele ce am petrecut in viata mea, cugetarea mea s'a intors catre tine. Nu poci a-ti scrie -mai multe. Adio. Sa traiasca Republica. Amicul tau N. BALCESCU

Complimentele melelatoti bunii Romani. Peste putin ne vom vedea in taro. Fratie Fi speranta !"...

STUDII 2 www.dacoromanica.ro CONTRIBUTIA STUDIULUI DESCAR. CARILOR ELECTRICE IN GAZE LA PROGRESUL STIINTEI

de Prof. E. BADARAU 0 simply observatie experimentala, care pare a nu avea nici o importanta, hind studiata mai de aproape, are cdteodata urmaii din cele mai nebariuite si grandioase. 0 experienta facuta de pilda de H. Becquerel' in 1895 cu sarurile de uraniu Luorescente cu ycopul de a veaea dacd acest coip, oupa ce a fost expus actituui razeior catodice, emite raze X, a dus la descoperirea radioactivitatii, aceasta remarcabila proprietate a unor corpuri, al carei studiu aprofundat timp de jumatate de veac a dus la dominarea de catre sump a energiei nucieare, care prat-m.0 in relativ scurta vreme o schimbare radicals in bine a vietii arner_irii prin usurarea consiclerabila a muncii. Deasemenea, experientele amuzante ce se faceau pela inceputul secolului al XVIII-lea cu ajwtorul,masiniipneumauce- si al masinii electrice" inventate pe atunci, cu privire la fenomenele, luminoase ce apareau in tuburile cu aer rarit (apoi cu aite gaze rarite) atunci cand prin aceste gaze trecea curentul electric; au avut abea dupa mai bine de cloud secole o inraurire extraordinary asupra multor capitole fundamentale ale fizicei moderne, in primal rand asupra cunostintelor noastre ,despre structura atomului, atilt in ce privesteatmosferaelectronics din jurul nucleului, cat si asupra structurii nucleuluiinsusi. Intelegerea mecanismului trecerii electricitatii prin gaze nu s'aputut obtine decat dupa un studiu amanuntit al proceseior elementare ce au lac in descarcarea electrica. Acest studiu, rere- rindu-se la actiunea intre diferite particole si la interactiune.ain- tre materie si energie, a deschis capitole not teoretice in fizica mu- derna, conducand in acelasi timp la o serie de numeroaseaplicat:i, interesante pentru viata noastra de toate zilele. Un gaz in stare normal& este un izolant, particolele sale corn - ponente fiind neutre. Gazul devine conclucator de electricitate, prin el poate trece deci electricitatea intre doua puncte ale spat.iului intre care s'a stabilit o diferenta de potential electric, numai data o parte din atomii sau moleculele acestui gaz devin electrizaj. Aceasta transformare a particolelor neutre ale gazului in purLitoti de electricitate (ioni sau electroni) este datorita actiunii asa numi-

www.dacoromanica.ro 20 PROF. E. BADARAU tilor factori ionizatori, cum sunt de exemplu razele ultraviolete, razele X, radiatiile gama si cele cosmice, precum si ciocnirile intre electronii posedand o anumita energie cinetica minimala si atomii sau moleculele gazului, ce se ionizeaza in acest fel. Ace lasi elect pot sa-1 aiba si ionii in miscare. In fine o cauza a ionizarii pot fisi asa numitele ciocniri de al doilea gen, cand ionizarea se produce prin contactul cu un atom sau o molecule excitata, care tontine deci un surplus de energie, ce trece asupra particulei neutre,ioni- zand-o. Intr'o descarcare electrica in gaze se deosebesc trei faze: crearea purtatorilor de electricitate, miscarea for in campul electric creiat in volurnul de gaz in care se produce descatrearea si, in fine, disparitia acestor purtatori. Pentru initierea unei descarcari este necesara in cazurile obisnuite prezenta unui numar cat de miic de particole electrizate. A- cestea se gasesc totdeauna inteun, volum de gaz, fie prin ionizarea unor atomi sau molecule de catre radiatiile cosmice ce tree prin gaz, sau de icatre radiatiile unor urme extrem de mini de corpuri radioactive, ce se gasesc in materialele din care este facut tubul de descarcare. Deasemenea primii purtatori de electricitate pot fi creati in mod artificial in acest volum, de ex. sub forma de emisie electronics dintr'un catod incandescent. Particolele electrizate, fiind supuse actiunii campului electric treat in volumul de descarcare prin aplicarea unei diferente de potential intre electrozi, se pun in miscare in cele doua sensuri, conform cu semnul sarcinei particolei respective. Prin ciocnirile ce se produc intre aceste particole electrizate in miscareSiatomii sau moleculele gazului apar diferite fenomene: excitari, ionizari, disocieri ale atomilor sau moleculelor, etc. Prin iortizari se formeaza insa un numar tot mai mare de electroni si ioni si astfel curentuff de descarcare creste pang la o anumita valoare determinate de elementele circuitului exterior si de aparitia in interiorul volumului de descarcare a campurilor electrice contrare produse chiar de sarcinile electrice ale purtatorilor de electricitate. In fine, acesti purtatori de electricitate, dupe ce atu parcurs in tubul de descarcare anumite traectorid determinate de distributia campului electric din tub, se vor neutraliza, fie pe electrozi, fie pe peretii tubului, fie prin recoanbinarea Cu particole electrizate de semn contrar din gaz. In descarcdrile cu regim constant, luminiscente, (ca de ex. in tuburile de reclama lumanoa.sa) trebue sa deosebim cloud parti esentiale: coloana pozitiva, care in cazurile ce intereseaza in practice, umple aproape tot tubul, in mod uniform, cu lumina intense; si partea catedica, ce reprezinta o parte indispensabila in descar-

www.dacoromanica.ro STUDIUL DESCARCARELADR ELECTRICE IN GAZE 2I carile de tipul celor din tuburile Geissler,aclica in descarcardc cele mai mult utilizate. Datorita marii sale intensitati luminoase, precum si faiptului ca poste sa aiba lungimi marl, deal lurninozitate totals mare, coloana pozitiva este foarte des intrebuintataca izvor luminos in diferite cercetOri de optics si, precumse va vedea mai departe, co o parte esentiala a unui izvor nou de lumina pentru iluminarea incaperilar. Tot coloana pozitiva, usor de studiat din punct de vedere optic, a dat un impuls nebanuit progresului spectroscopiei, acest capitol important al fizicei moderne. Acestor stuidii ii se datoreste descoperirea serillor spectrale, pentru a caror explicare Bohr a fost condus sa imagineze Ihodelul atomic ce-i poarta numele si care a reprezentat o foarte importanta etapa in deslegarea problemei structurii materiel. Studiul deviatiei de catre carnpurile electrice si magnetite a ionilor pozitivi, care constituesc componenta pozitiva a curentului electric intr'un tub de descarcare, a dus la descoperirea izotopiei, adica a atomilor cu aceeasi sarcina electrica pozitiva a nucleului, dar cu massa diferita; izotopie care a permis o patrundere adanca in structura nucleului atomic, conducand la o intelegere justa a proceselor radioactive. In ceeace priveste partea catodica, esentiald pentru o descarcare luminiscenta, mecanismul ei este urmatorul: in fata catodului se stabileste gratie prezentei sarcinii pozitive a ionilor pozitivi ce se misca inspre catod, un camp mai mult sau mai putin puternic care accelereaza acesti ioni spre catod. Ciocnirea for cu suprafata catodului (sau in general contactul intre aceste particole materiale sicatod) da lac la o emisie de electroni din catod, la asa nurnitele raze eatocliee, descoperite de Hittorf in 1869. Studiul acestor raze catodice a demonstrat ca ele cunt formate din particole elementare incarcate cu electricitate negativa, din e- lectroni; in acest fel a fost descoperit electronul, aceasta importanta components a atomului. , Progresele din domeniul technicei vidului au permis sä se lucreze cu fascicole de raze electronice (catodice) fine. Cercetandu-se actiunea campurilor electrice si magnetite asupra unor astfel de fascicole, s'a ajuns la concluzia ca massa electronului creste cu viteza sa, tinzand catre o valoare infinita pentru viteze apropiate de aceea a luminii. Aceasta importanta descoperire flcuta in fond cu un tub de descarcare electrica in gaze, a adus stiintei multe si foarte interesante consecinte, cum este bunaoara renumita relatie de echivalenta intre massa si energie. Obtinerea electronilor liberi pe cake unei descarcari electrice in gaze. nu este totusi cea mai comoda pentru multe scopuri si in www.dacoromanica.ro 22 PROF. E. BADARAU ultima vreme a fost substituita prin emisia electronilor din catozi incandeacenti fenomenul Richardson al carui randament se pate maxi mult data catodul este acoperit cu diferite substante. de ex. cu oxizimetalici. In unele descarca9 in anumite iesirea electronilor din catod pcate fi produsa printr'un factor exteriorsianume. prin Hu- minarca catodului cu radiatiuni lum,:noase sau ultraviolete, ce cad asupra metalului catodului. Acesti fotoeletroni, care si in cazul acesta pot fi numiti raze catodice, trecancl prin gazul tubului do descarcare. (la ai carui electrozi este aplicata o tensiune electrica potrivit aleasa ca sa nu provoace dela sine aprriderea de.scarcarli) amp'ifk:a prin ionizarri repetate curentul clactr4care ar fi dat numai de fc'xelectroni, marfnd in felul acesta sensibilitatea fotocelu- lei, un astfel de tub de descarcare fiind tocmaio celu1a flotoc.lec- trica. Din cele mai susexpuse se vede cat de rP.marcabil a fost aportul cercetarilor descarcarilor electrice in gaze asupra progresului fizicci, conducand la descoperiri de interes fundamental pentru cele mai multe domenii din ace.asta stiinta. Dar aprcape nici o descoperirepurteoretica nu rarnane in afara de interesele practice, ci dupd un timp mai lung sau mai scurt aduce servicii tehnicei, usurandu-se viata. Am sa ating aci in cadruil acesta numai doua aplicatii :1) ga- sirea unor gaze cu mare putere izolatoaresi2)lumina noua", mult mai economics Si potriyita pentru multe sectoare de activ;tate omeneasca, lumina emisa de asa numitele lampi luminiscente". Cercetarile privitoare la gazele cu putere mare de izolare intereseaza atat vederile noastre cu privirelamecanismul stabilirii unei descarcari electrice in gaze cat si tehnica inaltelor tensiuni, in care astfel de gaze se utilizeaza ca izolatori. Valorile numerice ale potentialelor explozive pentru diferite gaze in aceleasi conditiuni de descareare(aceeasidistantaintre. electrozi ai aceeasi presiune) la presiuni apropiate de cea atrxiosfe- rica sau si mai marl arata ca aceste potentials (care cailacterizeaza si puterea de izolare a gazului respectiv) sunt in general cu atat mai mare, cu cat greutatea moleculara a gazului este mai mare Cercetarile au aratat ca nu greutatea moleculara ca atare joaca un rol in acest eaz, ci cauza trebue cautata in alts directie si a- nume in valoarea asa numitului prim coeficient de ionizare a lu: Townsend. Acest coeficient reprezinta numarul de ionizari produse de un electron pe un drum egal cu 1 cm. in miscarea sa intr'un gaz, in care s'a stabblit un camp electric uniform. Acest coeficient variaza cu intensitatea campului electricsibineinteles depitide de www.dacoromanica.ro STUMM DESCARCARILOR ELECTRICE IN GAZE 23 numarul ciocnirilor ce le sufera un electron pe parcursul de 1 cm. cu atomii sau moleculele gazului respectiv. Sa admitem in prima aproximatie ca descarcarea se aprinde in diferite gaze atunci cand s'a atins aceias valoare a coeficientului. Dar pentru aceeasi valoare a campului electric (si aceeasi presiune) acest coeficient va avea valori diferite dupd natura gazului $i anume cu atat mai mini, cu cat este mai mare greutatea moleculara a gazului respectiv. Acest fapt se explica prin aceea ca un electron in ciocnirea sa cu o n-.,olecula mai complicate isi pier:15. o parte din energie pentru preducerea miscarilor de oscilatie si de rotatie moleculare, precum si pentru diferite disocieri. In astfel de gaze este deci nevoie de un camp accelerator maimare pentru a se produce pe distanta de 1 cm. numarul de,ionizari necesar pentru declansarea descarckii. Insa valcarea. campului electric din momentul disruptiei caracterizeazasiputerea de izolare relative in diferite gaze, ceeace s'a si putut verifica in Mod experimental pentru mai multe gaze ce intereseaza tehnica tensiunilorinalte. Cercetarile experimentale facute dupa acest criteriu au aratat ca eel mai potrivit gaz dintre cele studiate pane acum este hexafluo- rura de sulf (SF6). Puterea sa de izolare este de 2.5 on mai ma..e de cat a aerului, care se utilizeaza decbicei. Acest gaz mai prezinta $ialte proprietati ce-1 fac potrivit scopului de izolatorsianume : este inert fata de materialele care se gasesc in el, are o temperatura joasa de lichefiere, asa incat la temperatura obisnuita are presiuni sufficient de marl, se descompune greu prin descarcare electrica $i nu este vatamator. Fizicianu1 sovietic B. Hochberg, care a determinat aceste proprietati electrice ale SF6, a propus ca astfel de gaze sa fie numite elegaze". Evident, cercetarile din domeniwl descarcarilor electricein gaze vor indica cu tirnpul Si alte gaze care vor avea proprietatile unui elegaz. Pang acum s'au gasit numeroase aplicatii ale elegne- lor in technics, de ex. in condensatorii de mare capacitate pentru inalta tensiune ce se utilizeaza in tehnica curentilor de inalta frecventa. La presiunimult mai recluse decat presiunile consi.le- rabile ale azotului ce se intrebuinteaza cu acest stop in condensatorii electrici, tensiunile suportate sunt cu mutt mai inalte Alta aplicatie a elegazelor este la cablul electric cu atmosfera gazoasa. In tehnica cablului pentru inalta tensiune s'au intampinat marl greutati in ceeace priveste intrebuintarea uleiurilor ca invelis al cablului. Incercarile facute pans asiazi cu privire la utilizarea unui gaz comprimat cu o putere de izolire mare au dat rezultatc satisfacatoare. Elegazele promit rezultate interesante si in utilizarea for in www.dacoromanica.ro 1116F. B BADARAU 4 constructia generatorilor electrostatici de inalta tensiune, precum si in alte domenii. In general ,avem toate premisele necesare sa credem ca inurrna diferitelor cercetari din domeniul descarearilor electrice ingaze se vor obtine rezultate privitoare la elegaze care vor inlesni multe perfectionari in tehni,ca curentilor de inalta frecventasiinalta tensiune. 0 alta recenta aplicatie a descarcarilor electrice in gaze, care in ultimii ani castiga tot mai mult teren, este noul izvor de lumina, asa numita lamps luminiscenta sau fluorescents. Prima aparitie oficiala a acestei lampi dateaza din 1938 dela expozitia mondiala din New-York, uncle pavilionul sovietic si altele au fost ilurninate cu aceastanoua lamps. Productia acestor lampi a inceput sa creasca vertiginosin\ ultimii ani, mai ales in timpul si din cauza razboiului. Este destul sa spunem ca in prezent in State le Unite din Amercia se produc anual sute de milioane din aceste lamps. Deasemenea, in Uniunea Sovietica lampa luminiscenta castiga din ce in ce locul ei cuverrit. Becurile obi..7nuite eu filament metalic ce se intrebuinteaza astazi au ramas niste izvoare de lumina destul de imperfecte, cu toate ca au trecut 60 de ani dela inceputul raspandirii for in viata noastea si cu toate ca un numar foarte mare de fizicieni si ingineri le-a adus o serie de perfectionari. Principala deficienta a becurilor electrice de astazi este randamentul for redus, abia de cateva pro- cente, la becurile electrice cele mai perfelionate randamentul ne intrecand 13 la suta. Aproape 80% din energia electrica consumata se transforms in radiatii invizibile, inutile pentru iluminat, sub forma de radi,atii calorice, iar restul energiei (de circa '7 procentel reprezinta picrderi inevitabile. Un bec electric apare deci mai mult ca un izvor de caldura decat ca unul de lumina, asa incat nu este de mirare ca in ultima vreme si-a gasit o lards utilizare pentru uscarea diferitelor cm -purl. Teoria emisiunii radiatiilor luminoase de catre un corp adus la o temperature inalta (precum este cazul unui filament metalic incandescent dintr'un bec electric obisnuit) arata ca randamentul unui astfel de izvor luminos nici nu poste fi sporit. . Un al doilea defect al becurilor electrice este faptul ca ele emit lumina ce tontine un exces de radiatii rosii si galbene sic, lipsa din cele violete si albastre in comparatie oil lumina zilei. Faptul acesta duce la o deformare a culorilor corpurilor observate. ceeace uneori nu se poate almite, ca de pilda in industria textile, in arta poligrafica, etc. Pentru a evita in parte aceste deformari. se pot utiliza becuri cu globul din sticlacolorata;prin aceasta

www.dacoromanica.ro STUDIUL DESCARCARILOR ELECTRICE IN GAZE 25 se micsoreaza insa si mai mult randamentul acestui izvor de lumina stela colorata absorbind o parte din radiatiile luminoase emise de filament. Descarcarile electrice in gaze anumit alese si la anumite presiuni au condus .1a constructia unui nou izvor de lumina lampa luminiscenta, al Carei randament este cu mult mai mare in comparatie cu al unui bee electric obisnuit si care emite lumina cu mult mai apropiata de lumina zilei. Tot eu o astfel de larripa se poate obtine lumina de o culoare dorita, ceeace este necesar pentru iluminarea unor incaperi industriale. Principiul constructiei unei lampi luminiscente este urmato rul :intr'un tub de stela cu lungimea de pest un metru (pentru o lampa obisnuita de 40 de watti) si cu diametrul de 4 cm. sunt sudati la capete 2 catozi-oxizi, formati de obiceiu dintr'o spirala de tungsten, acoperita cu un strat de oxid. In interioruf acestui tub bine evacuat de alte gaze se introduc vapori de mereur. Aplican.du- se la electrozii acestui tub o tensiune electrica, gratie unui dispo- zitiv special, asupra caruia nu vom insista aci, se declanseaza descarcarea electrica la fel ca la un tub Geissler sau ea la un tub obisnuit de reclamg luminoesA. Intr'un astfel de tub randamentul ar fi totusi destul de reclus, deoarece electronii ce semisca in carrupul electric al tubului exci- tand prin eiocniri atomii mercurului, provoaca nu munai emisia radiatiilor vizibile, ci mai ales a radiatiilor invizibile ultraviolete si infrarosii. Daca razele infrarosii raman neutilizate si in cazul lampii luminiscente, razele ultraviolete nu ,sunt pierdute ,pentru iluminat, datorita folosiru asa numitelor luminofore. Luminoforele sunt niste substante cu care se acopera peretele interior al tubului de descarcare si care, fiMd iluminate" de anumite radiatii ultraviolete, emit lumina in bung parte vizibila. Cele mai intrebuintate luminofore sunt astazi wolframatii de calciu si magneziu, silicatii de zinc, de beriliu si de cadmiu, boratii de cadmiu etc., alesi dupa culoarea luminii pe care dorim s'o obtinem. Lumina emisa de uncle luminofore, combinata cu radiatiile descar- carii electrice in vapori de mercer (de altfel in general destul de slabe in comparatie cu cele emise de luminofor) da o lumina mult mai apropiata de lumina zilei, decat aceea emisa de un bec electric. Ranclamentul acestui nou izvor de lumina este de 3,4 on mai mare decat al becului cu incandescenta. Alt avantaj al lampii luminiscente este Ca energia luminoasa este emisa in mod uniform de intreaga suprafata (destul de mare) a tubului de descarcare, pe cand la becul obisnuit intreaga cantitate de lumina este emisa numai de un filament scurt, faptce irnpune anumite masuri de protectie, ceeace complica montajul lui. www.dacoromanica.ro 26 PROF. Z. BAD ARAU In fine. viata lampilor luminiscente este cu -mult mai mare deck a becurilor obisnuite. Costul mai mare al nouei lampi luminiscente, fats de costul unui bec electric este in scurta" vreme amortizat prin economia in energia electricsi prin viata for mai lung decat a becurilor cu filament. Nu este deci de miraze ca in multe tari inclustriale noile fabrici sunt iluminate cu lampi luminiscente. Desigur, aceasta,,luminanouP are deocamdata si Unele de.- fecte, ca de pilda faptul ca intensitatea luminii ernise depincle de temperatura mediului. Ultimele cercetari arata insa ca se va ggsi si ad o solutie. Putem trage deci concluzia ca intr'un viitor anropiat izvorul de lumina cel mai raspandit va fi lampa bazatape descarcari electrice in gaze. Sporam ca aceasta scurta expunere a aratat in mod suficient ce importantA a avut si are si astazi studiul descarcarilor electrice in gaze pentru cuhoasterea profunda a structure intime a materiel, a proprietgtilor fundamentale ale particolelor constituente, precum si pentru progresul tehnicei de astazi.

www.dacoromanica.ro EVOLUTIA SI PRINCIPIILE CALCULULUI FUNCTIONAL

de Prof. Al. CHIKA

Ca si celelalte stiinte, matematca afacut imense progrese in u0.timii sasezeci de ani. Doud noul rarnuri, nebanuite mai inainte, isifac araritia: Calculul functional$iAlgebra abstracts. Aceate discipline nu stint continuarea vechilor teorii ai creatii cu totul noi. care imbraca cunostiintele anterioare, acestea ramanand caz..zi particulare ale noilor teorii. Calculul functional are o deosebita importanta atat prin num...- roasole sa'e aplicatii cat $j prin unificarea multor teorii matem-atic?.. Sunt parti importante din analiza a caror cunoastere adancita este astazi irriposibila lard ajutorul teoriei functionalelor. Facan.d c1-4r abstractie de aplicatiile sale aceasta teorie, prin inaltirnea rationa- mentelor la care a ajuns, prezinta o incontestabila valoarefilosofica. In plus este until din cele mai puternice instrumente de cercetare matematica. Calculul functional sau cum ii se mai spune teoria functiona-. lelor sau operatiilor functionale ,este o ramura a Ana'izei generale. avand drept scop studiva sub toate formele a notiunii de functionala $i mai general a celei de operatie functionala. Cu toate ca aceasta notiune este relativ noua, ea se intalneste Inca la irceputul analizei. Astfel integrala unei functii intr'un interval determinat, aria unui domeniu. plan marginit de o linie1;1- chisa, volumul unui domeniu spatial limitat de o sunrafata. stint tore-,-- qui/lot:ma' P ry'r5n-1 iresnectiv drept element variabil. o functle, o linie, o suprafata. Un exemplu mai general de functionala este dat de integralele calculului variatiilor considerate de Euler $i La- grange. 'La incevutul secolului al 19-lea fenomenelefizice introduc functionale foarte diferite de cele. considerate de Laarange si a Ca- ror definitii analitice sunt cu mult mai complicate. Astfel sent ca- ppritatea electrica a unui conducator izolat marginit de o suprafata determinate si aria unei suprafete minima limitata de lin nor- tur dat. Aceste exemnle arata. ca notiunea de functionala si ace'a de variabilnu neaparat numerics nu sunt catus de putin creatii rtificiale, fiind din contra, impuse de natura insas a fenomenelor naturale. www.dacoromanica.ro 28 PROF AL. GHIKA Vito Volter"ra a avut insA, marele merit, sa fi extras si caracterizat primul, notiuneardafunctionala,intr'o seride lucrari. prima ') da "tancl din anul 1887. El cons!clera o cantitate numerica, care depinde de toate valorile unei functii,$i,spre a o distinge clp notiunea deosebita de functie, ii da numele de functie de linie. T. Hadamard propune, mai tarziu, numele de functionala, mai firesc decat acela dat de Volterra, intrucat iaceasta notion nu are, in ream-tate, nicitunsub.,.itrat geometric. Aceasta denumire e fost uni versa]. adoptata, si, mai in urm5, chiar de insus Volterra. Ceiace era cu adevarat nou nu a fostcalcularea diverselor functionale intalnite,ci studierea proprietatilor for infinitezirnale si aceia de a fi atras atentia, mai mult asupra legaturii dintre functionala si variabila, decat asupra naturii variabilei Generalizand notiunea de variatie a lui Lagrange, Volterra 2) arata C5, functionalele admitand o variatie, fate de multimea tuturor functionalelor, au aceias importanta ca funetiile, care admit o derivata, in raport cu multimea tuturor functiilor. Reuseste apo'. sa defineasca derivate functionale de ordin superior si sa formeze chiar serf analoage cu seria lui Taylor. Sirul lucrarilor sale si a altar matematicieni au aratat, cá a- ceasta noua rarnura a stiintel matematice, este o extensiune a calculului diferential si integral, si Ca, la fiecare 'capitol al acestuia. corespunde un capitol de calcul functional, care deseori este ccva mai mult decat o simple generalizare, cuprinzand chestiuni, care nu au echivalent in analiza clasic5. Paul Levy 3) grupeaza aceste lucrari in dorua capitoledeosebite: algebra functionala si analiza functionala, dupe natura problemelor ce se ivesc Algebra functionala cuprinde problemele, in care necunoscu- tele sunt functii obisnuite, si, ca atari, cuprinzand mai toate problemele de analiza olasica, legate insa de calculuil functional grin metodele intrebuintate spre a le rezolva Analiza functionala imbratiseaza problemele, in care necunos- cutele sunt, de data aceasta, functignale sau care nu pot fi concepute independent de aceasta notiune. Cum era si natural, desvoltarea algebrei functionale a precedat pe aceia a analizei functionale. Dace la inceput a fost posibii s5 se expund teoria ecuatiilor integrale si a calculului variatiilor, fare a intrebuinta notiunea de functionala, lucru ce nu este de mirare, nu este mai putin adevarat ca, omiterea acestei notiuni, ar fi lipsit stiinta matematica de ideia fundarmentala,care a condus-o la conceptii noi. Prima ecuatie cu derivate functionale a fost considerate de c5- tre Hadamard 4), ca sa determine variatia infinitezimala a functii www.dacoromanica.ro EVOLUTIA $1 PRINCIPIILE CALCULULUI FUNCTIONAL, 19 lui Green, cand suprafata varlaza. Este primul pas facut invede- rea constituirii un,ei teorii de o importanta egalai cu aceia a ecua-. tiilor diferentiale si cu derivate partiale, in care Paul Levy 5)a obtinut mai tarziu nuctriteroase rezultate importante. Pe langa generalizarea notiunli de diferentiala totals, el extinde analizei functionale notiunea de ecuatie diferentialatotals, complect Integra- bila. Ecuatia lui Laplace generalizata,i-apermisintroducerea functionalelor armonice, care au multe din proprietatile functiilor armonice clasice. Tot Paul Levy a continuat opera lui R. Gateaux ey. care se anunta atat de fecunda, grin introducerea, intre altele, a notiunii de medie, care inlocueste la functionale notiunea de integrals. Mai in urma, L. Fantappie 7) intrcduce notiunea de functionala analitica, bazata pe conservarea analiticitatii, in sens clasic, a func tionalei, fatd de un parametru de care depinde analitic functia variabila. Datorita acestei proprietati fundamentale, functionalele ana litice joaca astazi un rod foarte important. Progresele atat de rapide ale calculului functional se datoresr metodei generale numita txecerea dela finit la infinitsau Inca trecerea dela discontinu la continu, aplicate capitolelor corespunzatoare din analiza clasica. Tot Voltera a pus in evidenta, folosul ce se putea trage, intrebuintand sistematic acest procedeu. Principiul acestei metode se bazeazapefaptul ca o lunette continua este determinate de valorile ce la pe orice multimenit- merabila densa. 0 functionala, avan.d ca element variabil o functie continua, poate fi deci considerate ca o functie de o infinitate numerabila de variabile. Intr'o prima aproximare se poate considera functionala ca o functie de um numar finit de variabile; trecand apoi la limits, se obtine solutia problemei cautate, care este, prin urmare, o gene, ralizare a notiunii clasice delacare s'a pornit. Se intelege usor, cum aceasta metocla a creiat notiunile calculului functional, care apare deci, ca o intinsa generalizare a algebrei si analizei clasice. Cu toate ca acest procedeu, atat de fecund a condus la numeroase rezultate noi, trebue 'Lotus observat, ca el introduce elemente artificiale, care nu au nimic carman cu natura problemei De mai bine' de patruzeci de and, diversele capitole, cari alc5- tuiau Calculul functional, s'au separat spre urrnari desvoltarile for proprii insa in directii deosebite. Inca din 1913, Winter 8) dis-- tingea doua curente de idei; %Elul care consista In generalizarea notiunilor elementare de Calcul infinitezimtal, datorit lui Volterra;

www.dacoromanica.ro 3o PROF. AL. GHIKA iar altul indreptat in spre desvoltarea formals a proprietdtilor cpe- ratiilor, al carui inceput se datoreste lui Pincherie. Este insa incontestabil, ca M. Frechet siaproape in acelas timp si independent de el E. H. Moore 10) au adus cea mai mare Ech:mbare in conceptiile si metodele Calculului functional. Pe .cand Volterra considera numai functionale depinzand de functii din anumite clase particulare, Frechet consider& functionale a cdror elemente variabile sunt de natura oarecare, insa care poseod anumite caractere comune. Ceiace era o noutate, nu era faptulde a fi considerat functionale mai generale decat cele intrebumtate de Volterra; ci faptul de a di aratat, ca numai aceste caractere comune intervin in rationamente. Drept una din consecintele acestei idei a lui Frechet, Calculul functional se imbog&teste cu o noud si puternica metodd. In locde a mai introduce elemente parazite, cum erau de pilda, parametri numerici, care peamiteau sa se considere functionalele ca functii obisnuite de acesti parametri sau artificii ca acela de a considera o functie variabila, ca definite de o infinitate de _parametri.. s'au considerat elementele, de care depindeau iunctionalele, direct ca variabile si deci chiar sub forma natural& sub care se prezentau. Accos- ts metodd prezinta avantajul de a nu introduce nici un element strain de chestiune, pe'rmitand totdeodata a ataca direct dificultd- tile ce se pot ivi. De pilda, procedeul trecerii dela finitla infinit, intrekuintat eu suctes de Volterra si de Hilbert pentru rcrolvarca ecuatailar integrale, a avut desigur meritul sa conduca la multe rezultate noi, insa metodele directe ale lui Fredholm,Yi ale Jul Schmidt sunt evident mai simple, mai elegante si mai fructuoase. Acest punct de vedere a fost adoptat, mai in urma, si de Ton- Lenin) in Calcululvariatiilor. Natura elementelor variabile ale unei functionale prezintd o mare diversitate. Pe langd exemplele enumerate mai sus, marg'nea superioard a unei functii de linie este evident si ea o functionala, avand ca element variabil, functie de linie. Nu se putea dcr:i delimita dinainte campul din care se va alege variabila unei fune-- tionale. Studiul simultan al functionalelor de aparenta atat de deose. bite, conduce la teoria modern& a functionalelor. De aci, laAnali-_ za Generald nu mai era decat un pas.()data facuta generalizarea notiunii de functie, inlocuind variatAa numerics printr'o variabild oarecare, mai ramanea sa se inlocuiascd si functia numericsprin- tr'o functie de natura arbitrara. Astfel is fiintd Analiza Generald, care este studiul relatiilor intre doua elemente de natura nespe- cificata, unul jucand rolul de variabila, iar altul de functie: Ideia de functie generalizata sta deci, la baza Analizei gene-

www.dacoromanica.ro EVOLUTIA $1 PRINCIPTILt CALCULULUI FUNCTIONAL 3 rale. Era, prin urmare, firesc sa se ia, drept model al acestei not stiinte, teoria functiilor. Fie ca functionala este numerics sau abstracts, era deci necesar sa se determine, mai intaiu, cand un element variabil poate fi considerat ca aproape" de altul,sice sins trebuia atribuit cuvantului ,Aproape". A studia aceasta chestiune, spune Frechet1')revine a intreprinde un studiu preliminar, in care functionala nu mai joaca nisi un rol. Variabila, fiind un element de o anumita natura, Si pentru a intrebuintaun limbaj geometric foarte comod, poate fi considerateca un punt dintr'unann. mit spatiu abstract". Dese ore, functionala considerate nu este defit-iita pentru tcatf- puneele acestei spat.:u, ci numai pe o anumita class de functii, dar nu pentru toate functiile. 0 mUltime de element° necunoscute sau dinadins nedetermi- nate va putea fi asimilata cu un spatiu abstract, numai data se dt} fineste notiunea de vecinatate a doua elemente. Studiul spatiiior abstracte revine, prin unmre, la studiul multimilororganizat4, dup4 diverse model° inspirate de anumite prop4ietatiale spatiulu.i euclidian. Un studiu prealabil al multimilor abstracte este cu mult mai important pentru teoria functionalelor, decal a fost pentru teoria functiilor. In adevar, consideratiile, can pentru teoria functiilor de o variapila numerics nu prezinta interes decat pentru functiile cele mai complicate $i mai putin intrebuintate in practice, sunt pentru studiul functionalelor cele mai simple, absolut necesare. Frechet ilustreaza acest fapt prin urmatorul exemplu forte simplu. El arata. ca aria unui poliedrur care este o functionala cunoscuta de multa vreme, prezinta particularitatea de a fi semi continua. Ori aceasta notiune a fost conceputa de Baire pentru a studia functiile discontinui, introduse de curand in analiza, si de o natura mult mai complicate decat cele continua. Necesitatea de a studia dinainte multimile abstracte, nu este numai punctul de vedere a lui Frechet. Inca din 1912 Hadamarri") vedea aceasta necesitate, datorita faptuluica uncontinu functional nu ofera spiritului nostru nici-o imagine simple. Intintia geometrica nu ne invata nirnIc a priori. Suntem, deci, fortati", stria el,,,s5 trernediem acestei stare, si nu o putem face decat analitic,cretind, pentru uzul coritinului functional, un capitol special de teoriamul- timilor". Trebue insa observat, ca" Moore nu a urmat aceias cafe. In adevar, el considers functional° definite pe multimi oarecari, cgra sa se ocupe, cel putin in general, de proprietatile lor. In realitate, el nu face altceva decat sa studieze proprietatile infinitezimale ale multimei functionalelor considerate, ear nu a functionalelor luate www.dacoromanica.ro PROF. AL. GIIIKA 32 fiecare in parte. Insa multimile a carol elemente sunt functionale, constituescsiele anumite spatii abstracte si, prin urmare, problema revine la studiul spatiilor abstracte, adica la conceptia lui Frechet. Trebuia, mai intaiu. sa se determine un sistem de definitii cat mai asemenea posibil cu cele adoptate de analiza clasica, insa sub o forma abstracts, si, apoi, cu ajutorul lor, sa se generalizeze, pro- pozitiunile fundamentale clasice. Dealtmanterea, ()data alese clefi- nitiile de baza, studiul proprietatilor infinitezimale ale functionalelor devenea o chestiune de ordin exclusiv maternatic. Dese ori, cadrul demonstratii este complet gata, fiind ccela al demonstratii corespunzatoare din. cazul functiilor de o variabila numerica, De- obicei, observa Frechet, se porneste dela definitii date, pentru a cauta demonstratia unei proprietati banuite. Aci, insa, a trebuit sa procedeze in sens rovers, incercand, mai inainte, sa adapteze deli- nitiile unor anumite conditii. In special, el a cautat, ca anumite demonstratii sa subziste, cel putin in mare, in cazul general. Pen- tru aceasta, i-a trebuit sa analizeze demonstratiile cunoscute, pentru a vedea, cari din ipoteze erau absolut necesare si apoi daca se not pune sub o forma abstracts. Modul cum trebuia alese aceste definitii, avea deci o importanld fundamentals. Moore 14) a enuntat, intr'un fel foarte limpede, unul din aceste principii de calauzire, si care s'ar putea numi, principiul analogiei, sub forma urmatoare: ,,Existenta de analogii intre trasaturile principale ale diverselor teorii, implies existenta unei teorii generale, teorille particulars nefiind decat ramuri ale acesteia, care le unified in ceiace priveste t-asaturile principalP". Rolul considerabil al terminologiei bine alese a fost pus in lumina de Henri Poinrnre15), care scria, intre altele, ca matematica este arta de a da acelas nume la lucruri deosebite. Trebue, insa, ca aceste lucruri, diferite prin natura Jar, sa fie asemenea ca forma, putandu-se, daca se poate spune, turna pe acelas calapod. Card lambajul este bine ales, se observa, cu mirare, ea toate demonstratiile facute pentru un object cunoscut, se apnea, imediat, la mai multe obiecte, ne mai fiind nevoe sa se schimbe nirni,c, nici cel putin cuvintele, numele for farad acelas". Aceste consideratii s'au aplicat, de pilda, tecriei vectocrilorti teoriei grupurilor abstracte. Procedeul acesta prezinta un dublu avantaj ; de o parte, eco nomie de gandire si de timp, iar de alts parte, o patrundere mai adanca a substratului rezultatelor. Un al doilea principiu, foarte folositor, enuntat de Frechet, este utrnatorul :

www.dacoromanica.ro EVOLUTIA $1 P-RINCIPIILE CALCULULU1 FUNCTIONAL 33 ,,Ori de cate on multimea proprietatilor unei entitati materna- tici,cari sunt necesare demonstratiei unei propoz11.11 relativa la aceasta entitate, nu caracterizeaza pe aceasta, propozitia poate fi extinsa unei entitati mai generale". Acest principiu, care s'ar putea numi principiul extensiunii, pare atat de evident si usor de aplicat, incat nu ar mai fi fost nevoe sa fie enuntat. In realitate insa, intrebuintarea lui necesita mad sfortari, fiind dat, ca de cele mai multe ori, proprietatile, explicit intrebuintate pentru o demnostratie sunt in numar maimare decal.' eel necesar. Din aceste motive, acest principiu este departe dea fi usor de foiosit. Ramane sä se aleagb." intre generalizarile posibile, toate fiind logic admisibile, insa unele erau interesate, far allele nu. Frechet insists deseori asupra necesitatii limitarii logicei, cdci, nu tretue uitat, ca logica traditionala transforms, insa nu creaza. Aceias parere o avea si Lebesgue 10) cancl stria, Ca data s'ar renunta la vederile directe geometrice intuitive, si data am fi re- dusi numai la logica pura, care nu permite sa alegem intre totce este exact, nu ne-am gandi deloc, la unele chestiuni si anumite notiuni ne-ar scdpa cu totul". Calauzit de aceasta ideie Frechet 17) in 1904, incepe prin a defini un spatiu abstract, numit spatiul (L) avand la bald' notiunea de convergenta,- definita, insa sub forma abstracts, generalizand tot odata si notiunea fundamentals de multime marginita, pe care o numeste compacts. El reu.seste astfel sa generalizezeteorema lui Weier- strass, relativa la atingerea masinismului unei functii continui, intr'un interval inchis. Doi ani mai ta'rziu, in teza sa, introduce, notiunea de distanta intre elementele unei multimi, creand astfel spatiile distantate mai particulare decat spatiile(L), insa de un folos practic mult mai mare. Tot deodata, el arata importanta spatiilor, satisfacand crite- riului de convergenta al lui Cauchy, Carona Hausdorff, mai tarzin le da numele de spatii complete. Intre timp, F. Riesz, 18) pune in evidenta independenta notiunii de punct de acumulare de aceia de convergenta,enuntand, cu aceasta ocazie, anumite conditii, la care ar trebui sa" satisfaca one- ratia de derivare a multimilor dintr'im spatiu abstract. In adevar, spatiile topologice, adica spatiile cele mai generale, in care topologia este aplicabila, sunt mult prea generale, ca sa dea nastere la aplicatii interesnte. Era deci nevoe, sa li se impuna anumite conditii, spre a le particulariza si a le imbogati proprietatile. Abea in 1917, iau cnastere spatiile de vecina't4i, datorite totlot Frechet 19)si care se confunda cu spat-Me topologice, satisfaand numai primei conditii enuntata de Riesz, adica monotonia operatiei

ST17 Di' 3 www.dacoromanica.ro PROF. AL. GHIKA 34 de derivare. Aceste spatii, fate de toate spatiile abstracte generale, sunt, fara indoiala, cede mai interesa,nte, si este de mirare cat de numeroase proprietati ale spatiului euclidian sunt pastrate intr'un abstract atat de general. Astfel s'a constituit teoria spatiilor abstracte, baza moderna Calculului functional. De atunci si pang astazi, aceasta. teorie -s'a imbogatit cu nume- ioase notiuni abstracte, precum si alte spatii din ce in ce mai p) ticula?e, posedand insa proprietati tot mai numeroase. De pilda, proprietatea lui Borel-Lebesgue, pe care o poseda on ce multime marginita si inchisa din spatiile euclidiene, notiune atat de folositoare in analiza ;in spatiile de vecinatati, Chittenden'') arata, ca o poseda numai multimile perfect compacte in sine,si numai acestea. Aceasta nou'd notiune, se poate spune, ca este mai tare decat aceia de multime marginitasiinchisa, la care se reduce in spatiul euclidian. Notiunea de separabilitate, introdusa de Frechet, adica proprietatea unui spatiu de a contine o multime numerabila, astfel ca orioe punet at spatiului, care nu apartine multimei, sa fie punct de acumulare al acesteia, a fost extinsa de curand de Care Haritomi si Antoine Appert pentru multimi de puteri superioare. In ultima vreme, Henri Cartan'') introduce notiunea nurnita filtru pe care o substitue notiunii de sir reusind, astfel, saelimino. din topologia generala, notiunea numerabilitatii. Andre Wey1") observand, ca cele mai multe proprietati ale spatiilor distantate, provin din fantul, ca vecinatatile diversplor puncte sunt comparabile intre ele, .introduce notiunea, importanta, de spatiu cu structure uniforma, reusind astfel, sa scape de notiunea de distanta, fail. a pierde, cu toate astea, proprietatile principale ale spatiilor distantate. Aceste spatii sunt, deci, mai generale decat cele distantate, insa mai particulare decat spatiile de vecinatati. Inca de mai multa vreme se generalizase notiunea de vector din spatiile euclidiene, constituindu-se ceiace diversiautori numesc spatii afine, lineare sau vectoriale. Combinan.d notiunea formala de spatiu vectorial cu aceia me- tried de spatiu distantat complet, Stefan Banach,") in Polonia, si Norbert Wiener, 24) in America, simultan si independent unul de altul, au definit si studiat unul din cele mai importante spatii abstracte din punct de vedere al aplicatiilor Calculului 'functional. Astfel spatiul functiilor continui, spatiul functiilor cu derivate de ordin in continui, spatiul functillor de patrat, si mai general oe puterea p=1 sumabile in sensul lui Lebesgue, spatiul sirurilor con- www.dacoromanica.ro 11\ OLUTIANI CALCULULUI FUNCTIONAL vergente, spatiul hibertian, spatiile euclidienegialtele sunt to.tte de tipul Banach. De observat, ca spatiile pe care a lucrat Volterra sunt deci toat, de acest tip. Aceste spatii sunt folositoare, chiar Si pentru studiul functiilm- analitice de o variabila complex.* In adevar, multimea functillcr olomorfe intr'un domeniu, care satisfac formulei lui Cauchy relativ la frontierea acestui domeniu, constituer')un spatiu Banach. Acest lucru permite sa se °blind o desfasurare in serie de fractil rationale ortogonale pe frontier* generalizare naturalsa serii lui Taylor $i a serii lui Laurent la dornenii multiplu conexe.')- Rezultatul acesta se extinde continurilor de tipul intrebuintat de Borel, care pot fi considerate ca niste domenii conexe de ordin infinit, Si astfel se unified 27) complect notiunea de functie mono- gena, introdusa de Borel, cu aceia de functie analitica definita axiomatic, chiar si in ceiace priveste prelungirea lor. In adevar, ele nu difera decat prin natura topologica a continutului, pe care stint definite. Integrala lui Cauchy, care ,joaca un rol atat de insemnat In teoria functiilor analitice, este in realitate o functionala lineara *i continua particulars de valorile ice is functia pe contur. Mergand mai departe, se arata 28) ca orice class vectoriala de transformari quasi analitice cu modul maximum pe frontier* ale spatiilor euclidiene cu acelas numar de dimensiuni, in care intrg clasele vectoriale de transformari interioare ale lui S. Stoilov. '`1) functiile olomorfe clasice *i functiile olomorfe in spatiile euclidiene cu mai mult de cloud dimensiuni, ale lui R. Fuchter 3") si G. Moi sil, '1) sunt functionale linearepicontinui de valorile ce iau pe frontier% ached admit toate o reprezentare de tipul formulei lui Cauchy. Spatile Banach se dovedesc a fi tot mai mult campul de pre- dilectie al aplicatiilor Calculului functional. Totusi, spre a caracteriza $i alte spatii particulare interesante, care nu intrau in tipul considerat de Banach, Frechet generalizeaza aceste spatii, pe earl le numeste spatii distantatealine,reusind sa defineasca direct si intr'un mod natural, notiunea de diferentialapentru functionalelc apartinand acestui spatiu. Daca notiunea ,metrics a spatiilor parea necesara aplicatiilor conerete, trebue insa observat ca Banach a obtinut rezultate importante, in spatii numai vectoriale, adica fara a tine seama, nici eel putin de notiunea de vecinatate. In adevar, gratie teoremei sale fundamentale asupra prelungirii unei functionale aditive *i omogene "), generalizare a unei teoreme a Jul H. Hahn 33) demonstratd insa cu ajutorul axiomei lui Zermelo, el obtine o generalizar,- a

www.dacoromanica.ro 36 PROF. AL. CHiRA notiunii de integrala, de masurasiaceia de limits, care coincid ria aceste notiuni clasice, cand ele exists. Hans Hahn 34) a crczoavat sirnultan mai mune probleme do natura foarte deosebitesianume: posibilitatea desfasurarii in serie a functiilor din diverse clase, existenta solutiei problemei momen- telor si a existentei solutii ecuatiilor lineare cu o infinitate de necunoscute. Teoriile ecuatiilor integrale de tipurile Volterra si Fredholm au fast mull simplificate gratie notiunii de operatie functionala lineara total continua (adica cele care pastreaza notiunea de corn- pacitate) introdusa de Riesz, $i aceia de operatie conjugate, datorita lui Banach, astazi, putand fi expuse sub o forma unitarysi mult mai pe scurt ca inainte. Dupe cum se .vede, tendinta .actuala a calculului functional este, in primul rand, unificarea unui cat mai mare numar de teorii de araliza, lucru de care se simtea tot mai mare nevoesinumai pe urma inaintareasiextinderea teoriilor obtinute. La baza acestei unificari sty topologia generalaSistudiul tran- sformariaor continui, dincare fac parte mai toate celelalte transformari studiate de Calculul functional. 0 class de transformari relativ particulars, este aceia a transformarilor lineare, a caror rezultate permit unificarea generalaa tuturor problemelor de forma lineara ale analizei. Astfel derivata, integrala, ecuatiile lineare cu o infinitate de necun.oscute, ecuatiile diferentiale sau derivatepartialelineare ecuatiile integrale de tipurile Volterra,Fredholm $i Cauchy 35), functiile quasi analitice generale considerate ca functionale de valorile ce le determine, sunt toate functionale lineare continui sau limits de functionale de aceasta specie. Aproximarea functiilor din diverse clase este si ea o problems functionala lineara. Teoria operatiilor functionale lineare constitue, deci, numai ea singura o mare concentraresfo considerabila simplificare a multor teorii de analiza. Este usor de inteles ce progrese ar putea aduce analizei teoria operatiilor functionale de natura mai complicate. De curand Angus Taylor 36) generaLizand functionalele analitice ale lui Fantoppie a reusit sa defineasca functionalele analitice intr'un spatiu de tip Banach luand valori complexe, cari se bucura de multe din proprietatile functiilor analitice clasice,. acestea ramanand un caz particular al functionalelor analitice Dace aceste ultime teorii nu au Inca aplicatii, nu trebue pentru aceasta, sa fie lasate la o parte. Nu trebue sa uitam niciodata ca multe teorii matematice, care la inceput pareau numai niste speculatii mai mult de natura filozofica, $i -au gash mai tarziu aplicatii neasteptate.

www.dacoromanica.ro EVOLUTLA $1 PRLNCIPILLE CALCULULUI FUNCTIONAL 37 Este suficient sa amintesc teoria paralelismului luiRiccisi Levi-Civita, care si-a gaSit aplicatii in mecanica relativists. Teoria functionalelor si a spatiilor abstracte si-a gasit aplicatil si in alte domenii. Astfel, in teoria quantelor, se introduce, in mod natural, spatiul functiilor complexe de patrat sumabile, precum si transformarile lineare in aceste spatii. Pe cand mecanica veche- nu intrebuinta decat spatiul e9 clidian, mecanica ondulatorie se vede obligata a considera functiile de unda, adicspatii functionale. Pentru a constitui cadrul matematic al diverselor teorii ale quantelor Jean-Louis Destouches 37) a reusit de curAnd sa schiteze o Mecanica general5 abstracts, luand drept model teoria spatiilor abstracte. Acest domeniu, Inca nou, este menit .desigur, sa dea un important camp de aplicatii teoriei functionalelor. Datorit lui A. Kolmogoroff 38), V. Glivenko 89)si H. Stein- hauss 40) teoriaprobabilitatilor intrebuinteazaastazi,inmod curent, spatiile abstracte si metodele functionale. Calculul proba- bihtatilor devine astfel un capitol al teoriei spatiilor abstracte. Un alt domeniu in care Calculul functional s'a introdus de curand este biologia. V. Volterra studiind problema scaderii nums- nului anumitor specii de pest dupa razboiul din 1914-1918, epoc5 care s'a pescuit mult mai putin ca de obiceiu, a explicat acest f e- nomen de aparenta paradoxala cu ajutorul ecuatiilor integro-diferentiale adicA prin metodele Calcului functional. Deasemenea V. A. Kostitzin 41)intrebuinteaza metodele functionale si in alte probleme biologice. , Relativ la felul problemelor ce se pun, in general, in analiz5, ideile lui Frechet si lui Moore au avut drept consecinte, posibilitatea rezolvarii problemelor de natura globala, ceeacq in analiza cla- sled era foarte greu, data nu imposibil. Acest mod de a considera problemele analizei, prezinta un interes deosebit, prin vederea generala ce o da asupra solutiei, care deseori este mai interesant5, decat aceia locala. In aceaSta privinta, metodele topologiei dau nenumarate posibilitati.Vecinatatile,care servesc la definirea spatiilor abstracte, nu mai au caracterul local, pe care-1 are un spatiu euclidan, ele putand fi alese cu un mare grad de libertate. Astfel ceiace esle local relativ La un spatiu abstract, poate fi o proprietate globalA pentru alte spatii. r 0 alts chestiune importanta, este problema generalA a singula- ritatilor transfornarilor abstracte. Discontinuitatile transformarilor abstracte preziruta tot atat interes, ca cele ale functiilor de o varia- bilenumerics. Spre exemplu, o problema importanta, Inca nere- zolvata, este aceia de a sti data in spatiile Banach exists sau n4 transforrnAri lineare de clasA Baire suprioar5unitd ii,problems www.dacoromanica.ro PROF. AL. GHIKA 38 care este in stransa legatura cu aceia a inversiunii operatiilorli- n.eare continui. Cautarea proprietatilor invariate fats de diversele transformari ale spatiilor abstracte, constitue una din problemele cele mai insemnate ale teoriei operatiilor functionale, menita sa patrunda si mai adanc natura transformarilor, prin scoaterea in evidenta a proprietatilor cu adevarat esentiale. In afara de notiunea de dimensiune, in sensul lui Frechet, care constitue un invariat topologic, trebue sa mentionam notiunea de dimensiune lineara introdusa de Banach, care inlocueste grupul topologic prim grupul transformarilor lineare. Primul care a schitat o teorie a proprietatilor invariate, fat5 de transformarile lineare in spatiile Banach 42), este insas autorul tor. In ultima vreme Calculul functional tinde a deveni mai mult o teorie generals a operatiilor functionale, notiunea de functionala numerics de o variabila oarecare, tinzand a fi inlocuita tot mai mult cu aceia de functionala abstracts. Analiza generals ramane cu teoria fundamentals a multimilor si teoria spatiilor abstracte sau topologia generals. Acest lucru se datore.ste progreselor foarte man a acestei ultime teorii si faptului, ea dese ori, teoria operatiilor functionale este mai simpla deck aceia a functionarilor numerice. In rezumat, in Calculul functional, se constata doug conceptii deosebite si bine separate, aceia a lui Volterra, despre care am vorbit la iniceput si conceptia mai noua a'DiFrechet si Moore. Prima se bazeaza pe principiul sintezei. Plecand dela notiunile elementare ale Calculului diferential si integral, -creaza printr'un procedeu uniform, o noua stiinta, complet distincta, dela aceia dela care 'a pornit. A doua conceptie, cu mult mai profunda decat cea dintaiu are la baza extragerea notiunilor formale din analiza clasica si extinderea campului for de aplicatie, pang la maximum. De aci rezulta necesitatea studiului acestor campuri sau spatii, definite tocmai prin notiunile in chestiune. 1VIetoda lui Volterra impiedicand stabilirea legaturilor dintre notiunile clasice si cele noi, tinde tot mai mult a fi inlocuita cu aceia a lui Frechet, care le unifica, procedeul lui Volterra ramanand numai ca o metoda ajutatoare. Datorita acestei metode de extindere si unificare, s'a putut proceda, in sens invers, adica incepand prin a studia cazurile cede mai genenale, care conduc apoi la diversele cazuri particulare. Acest fel modern de a concepe stiinta matematica prezinta pe- lansá un interes filosofic incontestabil, marele avantaj de a lin- www.dacoromanica.ro EVOLUTIA$1PRINCIPIILE CALCULULUI FUNCTIONAL 39 bratisa deodata intreaga materie, si, mai cu seam& de a cunoaste adevaratele legaturi ce exist& Intre diversele discipline componPnte. Luand drept baza notiunea extrem de generala de multime, alcatuita din elemente carec',cli, prin ingradiri si separatii succecive se ajunge la diversele multimi particulare, ce formeaza carnpuril de aplicatli ale diverselor teorii. Daca ne imagindm un arbore reprezentand domeniul de activitate al stiintei matematice, trunchiul este alcatuit de teoria general& a multimilor, comma tuturor teoriilor. Mu. ltimile pot avea structuri deosebite, adica pot fi organizate dupa diverse modele. Multimile cu structura topologica, adica organizate pe baza notiunii de vecinatate, constituesc spatiile abstracte,iar cele cu structura grupala, forme.aza baza algebrei abstracte moderne. Aceste doua structuri fundamentale au putut fi conexate intro ele prin teoria grupurilor topologice, create abia de douazeci de ani de 0. Schreier ") si in special de L. Pontragin 44). Arborele care permite a da o imagine a diverselor teorii matematice poseda, deci, ramuri, care se unesc dupa esirea lor. din tulpina comuna, matematica in desvoltarea sa naturala forint-all o adevarata retea in plina crestere. Teoria spatiilor abstracte contine diverse categorii de spatii, alcatuind ramuri ale acesteia, printre care figureaza sispatiile eudlidiene. Daca studiul multimilor abstracte este imposibil Vara notiunea de functie, este evident ca nici functia nu poate fi conceputa fara ajutorul notiunii de multime. Ideia de legatura sau de corespondents Intre doua elemente, adica ideia de functie genrala, constitue esenta Calculului functional. Orice spatiu abstract caruia ii se asociaza altul, diferit sau identic, poate da nastere unei Intregi teorii asupra transformarilor, ce se pot defini intre ele.Este arum usor de Inteles, imensitatc'a c'ampului sau de cercetare. Rana astazi, Calculul functional, s'a marginit a studia, in special, transformarile sau, cum li se mai spune, opeiatAile functionalP definite Intre diverse spatii distantate, si, mai cu seama, intre spatiile de tipul Banah, lasand in sarcina Analizei generale propriu zisa, toate transformarile cu un caracter mai general. Calculul functional a inceput prin teoria operatiilor lineate sau Intregi de gradul 1, care, dupa cum am vazut,cuprinde o mare parte din problemele analizei elasice. Studiaza apoi transformarile de grade superioaresicele de nature mai complicate, impreuna cu problemele legate de ele, urmand, in aceasta privinta, calea sintezei, necesara oricareiwww.dacoromanica.ro stiinte noi. PROF. AL. ORM A 40 Cu toate ca depaseste extrem de mult cadrul analizei clasice, paAtreaza totusi unitatea: teoria functiilor obisnuite ramanand un caz particular al teoriei operatiilor functionale. Putem spune ca notiunile de functionala si de vecinatate abstracta sunt, impreuna cu aceia de grup astract,cele mai insemnate cueeriri ale matematicii moderne. Comparand progresele f acute de la inceputurile stiintei matematice, dela Aritmetica pans la Calculul functional si Algebra abstracta, se observa o accelerare tot mai mare pe ma.sura ce ne apropiem de epoca actual,. Putem oare prevedea, care va fi mersul acestei stiinte, care spre deosebire de fizica nu darama niciodata ceeace a construit ? Daca este imposibil sa anticipam rezultatele la care va ajun.ge mai tarziu stiintele matematici, putem insa sa intrevedem depe acum unele din ele. In orice caz, tendinta actual, este spre o intinsa generali7are, care sa cuprinda vechile notiuni drept cazuri particulare. Din acest punct de vedere matematicase indreaptd in definitiv spre o vasta clasificarea multimilor dupa natura proprietatilor lor. Afars de vre'o schimbare fundamentala, imposibil de prevazut, in viitor deterrninarea proprietatilor diverselor cantitati matematice va reveni lacautarea claselor carora apartin. Aceasta entitate va poseda proprietatile clasei dincare face parte precum si a tuturor claselor mai generale din care deriva si totul se reduce la o problems de teoria multimilor. Putem dcci afirma Ica notiunea de multimeva fi cu siguranta multi vreme Inca baza tuturor cercetarilor matematice. Din punct de vedere utilitar Calculul functional se dovede;.te a fi un instrument de folos universal, metodele sale permitand sa se atace si SA se rezolve probleme de fizic.5.c1e oricenatura. Astfel descoperirea energiei atomice, menita sa aduca mari bi- nefaceri omenirii, in special prin reducerea muncii manuale,are drept baza matematica, in mare parte, metoda functional,. Ener- gia interns a materii, care va inlocmi cu timpul energia de origins solar,, este o descoperire epocala echivalenta sau chiar superioara descopenrii focului. Efectuareaacestei descoperiri de cage fizicieni cu ajutorul calculului functional arata indeajuns folosul,ce I-a adzes acest nou fe1 de a gandi. tibiologia a facut progrese marl cu ajutorul acestor not metode matemratice. Cu timpul teoria functionalelor va patrunde tot mai adanc in aceasta stiinta complicate spre a -i ajuta la deslegarea tainelor sale pentru binele omenirii. Daca experienta sta la baza oricarei stiinte, metodele logice de cercetare si chiar felul experientelor ce trebuesc efectuate apartin dorneniului matematic. Daca fizicienii recolteaza singuri toata gloria descoperirilor tainelor naturii, nu trebue sa uitarn insa nicio-

www.dacoromanica.ro EVOLUT/A $1 PRINCIPILLE CALCULULUI FUNCTIONAL, 4 data ca o datoresc in bung parte progreselor stiintei matematice. Maternaticienii, au insa alte satisfaetii ce nu pot fi atinse de catre fizicieni. Plecata si dansa dela obiecte si proprietati fizice, prin abstractii suecesivesiextensiuni indrIsnete, atinge inaltimi neha- nuite, iar edificiul construit se consolideaza la baza, crescand tot- deadata in toate direciile. Fizica, chimia si in viitor Biologia, ca sa expTice fenomenele descoperite vor ga.si totdeauna instrumentui necesar interpretariisiprevederiialtor fenomene not in vastul edificiu ce-1 constitue matematica.

BIBLIOGRAFIE 1. Sopra la furnizori the disperdono da ultre funzioni (Rendiconti della R. Accademia del lincei 1887). 2. Theorie generales des fonctionnelles in colaborare cu J. Peres (Gan Cheer-Villars 1936). 3. Le' ans d'analyse fonctionnelles (Gauthier-Villars1922). 4 Comptes rendus (Paris 1903). 5. Loc cit. 6. Sur is notion d'in`egrale dans le domaine fonctionne (Bull. Soc. Math. Fracet. 47 1919). 7. I funz'ongli analihici (Atti della R. Accademia dei Lincei 1928) 8. Les primcipes du Calcul fonctionnel (Rev. de Metaphysique et de Morale 1913). 9. These (Rendiconti del Circolo math. Palermo 1906) si Les &spaces abstraits (Gauthier-Villars 1928). 10. Ati del IV Congreso Roma vol. 2, 1908). 11. Fondarnenti di Calcolo della vanazioni (Bologna 1921 si 1923). 12. Loc. cit. 13. Le calcul fonctionnel (L'enseignement Math. 1912). 14. Loc. cit. 15. Rendiconti deft Circolo math. Palermo 1908. 16. Sur le developpement de la notion d'integ,rale (Matemaftislc Tidss-krift 1926). 17. Comptes rendus (Paris 1904). 18. Atti del IV Congresso Roma 1908. 19 Comptes rendus (Paris 1917). 20. Bull. Amer. Math. Soc. 1926. 21. Comptes rendus (Paris 1937). 22. Sur les espa-es a structure uniforme (Hermann Paris 1937). 23. Opera lions dans les ensembles abstrairts (Fund. Math. 1922). 24. Bull. dela Soc. Math. France 1922. 25. Al- Gh'Ica. Sur certains espaces fonctionnels de fonctions analytiques (Bull. Math. Soc. Roumaie 1945). 26. Al. Gh'ka sur l'espace fonctionnel de Cauchy (VLathematica vol. XXIII Cluj 1946). 27. Al. Gh!ka stir la representation analytique des fonctions monage- mPs uniformes (Bull. Math. Soc. Roumanie 1933) si Comptes rendus (Paris 1933). 28. Al. Ghika. Sur la na4ttre fonctionnelle des fonctions ouasi analytiques gen6rales (Mathematics vol. XX 1944 si vol. XXI 1945). 29. Composisio Mathemtica t.3 1936 si ,Dons sur les princ'nes topo-. logiqnes de la theorie des fonctions analytiques (Crauthier- Villars 1938), www.dacoromanica.ro PROF, AL. GHIKA 42 30. Monatahefte f. Math. & Phys. Bd. 43. 31. Sun une classe de systemes d'equations aux aerivees naraelies (Gable Bucarest 1931). 32. Theorie des operations lineaire (Warsgowa 1932). 33. Uber lineare Gleichungen in i:ntl.,are Raumen (Journ f. reiue uud angew. Mathematik 1927). 34. Loc. c:t. 35. Al. Ghika Tieses (Gauthier- Vlllars 1929). 36. Annali della R. Scuola Normq le Pisa 1937. 37. Mecanique generale abstraite (Hermann Paris). 38. Grundbegrusse der Wahrscheinlichkeits-Rechnung (Springer Berlin 1933). 39. Rendieonti della R. Accadeinia dei Lincei Vol. 8, 1928 si vol. 9 1929. 40 Fonctions aleatoires (Herman Paris 1938). 41. Biologie mathematiaue (A. Colin Paris). 42. Loc. cit. 43. Abs'takte kontinuierliche Grnppen (Hamb. Abh. t. IV 1926) 44. Topolog'col groups (Princeiono 114,1h. Series 1399).

L'EVOLUTION ET LES PRINCIPES DU CALCUL FUNCTIONNEL Resume Les sciences mathematiques ont fait d'immenses progres pendant les dernieres 60 annees. Deux branches nouvelles font leur appari- tion: le calcul fonctionnel et l'Algebre abstraite, creations entie- rement neuves et non pas des continuations d'anciennes theories. V. Voltera a caracterise, le premier, en 1887, la notion fonda- mentale de fonctionnelle. Sa methode, dite, du passage du finiie l'infini, enrichit l'AnalYse de nombreusesnotionsnouvelles. M Frechet et E. H. Moore ont apporte de nouvelles conceptions dans le Calcul fonctionnel par rintroduction des espaces abstraits. Con- siderer des elements quelconques de nature non specifiee,direc- tement comme variables, revient a l'etude des fonctions generates sans introduire aucun element parasite. Cela constitue un grand progres, qui a ouvert aux sciences mathematiques de nouveaux horisons. Le principe de l'analogie de E. H. Moore et le principe de l'extension de M. Frechet ont permis de creer 1'Analyse generale,vaste generalisation de l'Anglyse classique, qui la contient comme cas particulier. Les espaces abstraits contiennent de nombreuses espaces, a com- mencer par les espaces topologiques, pour finir avec les espaces euclidiens. Parmi les espaces metriques, celui du type de Bernath est certainement le plus riche en applications. Il permet, entre autres, de definir des fonctionnelles analytiques generalisation natu- relle des fonctions analytiques classiques. www.dacoromanica.ro EVOLUTIA PRINCIPIILE CALCULULUI FUNCTIONAL Ss 43 La theorise des operations lineares constitue a elle seule une grande concentration de theories apparemment tres differentes. Le Calcul fonctionnel, a part les nouveaux problemesqu'iletudic, reunit de nombreuses theories mathernatiques en les unifianr, cc dont on avait grand besoin. Les notions de fonetionnelle et de voisinage abstrait consti- tuent avec la notion de groupe abstrait, les plus importantes quetes mathematiques modernes. Les progres de plus en plus rqpides des sciences mathematiques les conduisent vers une waste classification des ensembles, theorie qui sera encore longtemps la basedetouterecherche mathematique. Le calcul functionnel est des a present d'une grande utilite en physique et certainement aussi, dans un avenir prochain, a la hio- logie. Ainsi la decouverte de l'energie atomique est redevable, rn grande mesure aux methodes fonctionnelles.

www.dacoromanica.ro TRIBUNA LIBERA

FIZICA RELATIVISTA $1 MATERIALISMUL DIALECTIC

de Andrei POPOVICI asistent la facultatea de Stiinte Iasi

Evolutia fLzicei moderne, a teoriei relativitatii$i a teoriilorunitare ale carnpului, a teoriei quantelor si a mecanicii cmdulatorii, a revolutionat fizica clasica $i implicit gandirea umana. Ea a scos in evidenVa caracterul dialectic Si material al lumii fizice; ea insearana o introducere crescanda a materialismului dialectic in .fizica teoretica conceptie care a primit noi imbolduri si noi forme °data cu oricare progres fundamental al stiintei. Aceasta conceptie se numeste materialism dialectic, pentruca felul el de a privi fenomenele naturii, anetoda ei de a cerceta fenomenele naturii, metoda de ei de a cunoaste aceste fenomene, este dialectics, iar in erpreta- rca pe care o da fenomenelor naturii, felul ei de a intelege fenomenele naturii, teoria sa este materialista" (Stalin). Metoda dialectics se opune metafizicii, conceptiei anecanice, iar interpretarea materialis:a se opune idealismului filozofic. Metoda dialectied,a fost limpede formulate in capitolul IV. Istoria P. C. (b) al U. S. Studiul de fats confine expunerea succinta a teoriilor rela'iviste gi unitare clasice, catsio teorie proprie, fizica actiunii, iar .pe de alts par e discutia for materialist dialectics. Se va ara:a ca evolutia acestor teorii tinde spre o sinteza dialectics: 1) !litre timpsispatiu (in lumea relativista de 4 dimensiuni), 2) intre electro magnetism si gravi'atie '(in lumea teoriilor unitare), 3) intre materiesime`rica (= spatiu+ timp) ( in notiunea actiunii). Evolutia cfizicii Inseamna geometrizarea (spatial'zarea) timpului, electricitatii $i a ma'erieii rovers, anaterializarea (fizicalizarea) spatiului, gra- vitatiunii si metricii, deci Imbinare dialectics Qi materialists a conrariilor, sinteza for dialectics ma'erialista.

I. TEORIA RELATIVITATII RESTRANSE A. TIMPUL SI SPATIUL. I. Teoremele relativistealtimpuluisispatiulut. 1. Teorla relativitatii restranse se tbazeaza pe un postulat fundamental: indenendenta vitezei luminii de mLscarea (uniformssirec ilinie) a observa- torulul. Altfel spus, viteza luminii este independent4 de sistemul de coordonate, deci o consanta universala c=300.000 km. /sec). 2. In teoria relativitatii timpul devine o a patra dirrnensitme, imagi- nara a spatiului. Un vector cosmic corespunzator unui eveniment de coordonarte spat:late xK $i de distanta temporala t, feta de un eveniment luat ca punct de reper, are 3 comrponen`e spatiale xK (k=1. 2. 3.) si o components temporala xo=ict 02 (12=-1)n locul dictantr.t4pattale cu forma m.trie:i fundamentals x 12+ X 22+ x, saudx3,2 + dx22 + dx,2apare forma metrics fundamentala neddinita (pseudo - www.dacoromanica.ro IIZICA RELATIVA SI MATERLALISMITL DIALECTIC 45 e ucif d I an 6).x22 + x22 + x32 + x02 respectivds2 = dx12 + dx22 -I- dx22 + dx02.= dx12 -1- dx22 ± dx22 c2 dt3{clis..anta absolutA sau interval).. Analog orice tensor se despica in raport cu spa/Rd $i timpul. Toate legile natur!i sent invariante fata de tranisfor marile oare invariaza forma metrics fundamenta:Ads2 (transformArile lui Lorentz). Intr'adeVar studiul equatiilor electromagnetice ale lui Maxwell arata:Precum expresia lapacianA a po'Entialului 82 ex) a2 g, e,2 cp electro-static T, anumea. 2 +8.22 -+;3,32esteinvarianta pentru transformari de coordonate careinvariaza formametricsx12 + x22 + x32, tot astfel 82 ,D 8212 82 cp 1 T,2 cp

A cp, =. -c. + 8,-. + Lzt care apare in eleero dinamica ( studiul campului electro-magnetic variabil in raport cu timpul t) e invariant fata 82 cp de transformArile lui Lorentz. PunAnd ict = xo A is forma.1 cp --=i + t52cp )2 cp 82 P laplacian eleero - static corespunzatorunei lumi cu 4 83E22 81X32 8%02 dimensiuni (k=o, 1, 2, 3). Din constanla vitezei luminii fata de ()rice observator respectiv din transformarea timpului intr'o dimensiune spatiala rezulta: distanta spatiala si durata (d:stan/a temporala)iii pierd sensua absolutdin fizicaclasica. Daca2observatoricuvitezaditeritagasesc totusiaceiasi valoare pentruviteza luminiirezultaintr'adrvArcaei intrebuinteazg diferite mAsuriinspatiusautrap. Distantele(dimensiunile),spatiale si tEmix)rale se reflativizeaza; ele depind de viteza presupusk uniformA si rectilinie a observatorului (sau ceeace revine la acelas lucru, de viteza corpului observat fata de observe' or). In particular 2 evenimente sixnultane pentru 1 observator pot fi nesimultane pentru alt observator. Daca observatorul0' se misca cu viteza v fa/A de observatorul0 astfel incat0' x' II 0 x,fie xk coordonatele unui eveniment fata de 0Sixk fata de 0'. Daca pun a --=V1...._.. x2 = x2' x3'=x3, transformarea Lorentz corespunzatoare c2 1i iv 1 i iv estexi' = c,kxi+ --c xo ),x2' =-- x2r x3' = 2C3,1C0' = VC0 3C1). AceastA transformareinvariaza intervalulx12 ± x22 + x32 + xo-.== Xi'l + X2'2 + x3.2 + x0'2. Daca loeste lungimea unuiobiectsito dura'a unui eveniment,ambele masurate de un observator in repasuz fa/Ali cli3obiectul observat (10 = lungime de repaos", tj=tnnp propriu"), un observator miscat to fndirectia lungimii cu vitezaV, gaseste lungimea 1 = 10 a, sl durata t=7, Pentru observator in miscare, ltmgimile se scurbeaza in directia. mis- carat (<10 ,iar duratele de pe obtactul observat cresc farts de observatorul in repaos (t >t0). Daca viteza v a observatorului in miscare tinde spre viteza luminii 1 tinde spre o (corpul ii ',pare turtit in directia miscarii), tar t se diLata la infinit (ceasornicul de pe obiectul observatfi pare sa mearga infinit de moot). Fie 2 stele0'si0, 0' miscandu-se fa/A de 0 cu viteza v, fie A i B 2 eveninigntepe steaua 0, simultanesi distantate in spalIufat,A de 0.100,t0= 0 Pentru observatorul de pe steaua 0', aceste 2 evenimente nu sun: simultane, ci distantate, In timp (dis'anta (t #0 tar distanta for spatiala este micscrata (1<10). Daca steaua 0' sar misca cu viteza luminii, t ar tinde spre infinit, par 1s'ar reduce lazero. Trecand dela a eaua 0 pe steaua0',in locul coincidentei temporare al celor 2 evenimente, ar apare coincident,a spatiala. S'ar schimba oarecum rolul timpului cu rolul spatjului.

www.dacoromanica.ro 46 ANDREI POPOVICI II. Metoda dialectics in teoria restranse a relativitatii. Structura teoriei relativitatii restranse inscarnria fats de fizica clasica un pas esential in formularea materialist dialectics a legilor fizice. 1. Principiul conexiunei. a) Interdependenta. Fizica clasica considera spatiul si timpul(analog energie ai impuls) ca realitatidistincte, indep..ndente. Teoria relativitatiirestranse inlocueste ac,:asta conccptie metafizica (mecanica) prinr'o conceptie dialect:ca. Timpul $i spatiul nu mai sunt independente, ci se leaga indisolubil,isi gasesc sinteza in Ium.a absolute" de 4 dimensiuni a lui Minkowski-Einstein. Cinema- tica(studiul miscarii) dEvine geometric in 4 dimensiuni. Analog impuLsul $i knergia se leaga (Rind componente spatiale, resp. temporale ale Energiei to ale). b) Transformarea. A nu separa timpul de spatiul, inseamna a considera orice fenomen fizic si in timp, deci in miscarea, in transformarea sa. c) Relativ si absolut. Relativizarea dimensiunilor spatio-temporale, depend_nia for de miscarea observatorului, nu inseamna reducerea for totals la relatiunile intre obiectsiobservator. In raport cu sine insusi (in repaus) orice observator (orice obiect) are anumite dimensiuni spatiale (lungimea proprie sau lungimea de repaus)$i anumite durate (durata proprie). Lungimea dulata proprie sunt determinate de structura intima a realitatii fizice insasi. Fata de un alt observator in miscare, dimensiunile respeo ive se deform..aza in raport cu viteza sa. Transformarea Lorentz apare astfel ca un fel de pers- pective dinamica (perspeedva care in afara spatiului cuprindesitimpul). Dimensiunile spatiale $i temporale proprii sunt deci absolute" (ached determinate nu de observator ci de structura obiectului insusi. Ele se r,lativi- zeaza numai fats de observatori in miscare. Relativizarea dimensiunilor spatio-temporale este ea insasi relative(:imitates).Teoria relatIvitatii nu inseamna deci un relativism extremist, absolut, ci un relativism raw iv, limitat-interpa rundere dialectics a contrariilor relativ $iabsolut, limitareasi conditionarea for reciproca. 2. Principiul cantitcitii $i calitntii a) Sinteza can'ativa a elementelor: In fizica clasica spatiul $i timpul prezinta calitati ireductibil deosebite. Ele se deosebesc prin numarul dimensiunilor (3 resp.1), prin curbura (spatiul plan sau curb, timpul rectiliniu) si mai ales prin reversibili atea spatiului gi ireversibilitatea timpului (deosebire intre trecut $i viitor). In teoria relativitatii deosebirea calk ativa intre timp si spatiul derive din opozitia intre numere reale $i numere imaginare.Acast principiu se mai poate enunta astfel :Un vector cosmic x este spatial sau temporal, dupe cumx2Zo Deosebirea maternatica (intre cantitatile reale si imaginare) s'a transformat dialectic in deosebire fizica call- gativa, intre spatiusitimp. b) Transformarea in salturi: In fizica clasica, viteza unui corp poate create, teoretic, peste orice vitezele se adund direct (v = vi+ v2). vl + V2 In teoria relativitatii principiul adunarii vitezelor devine 7 1+V1 V2 C2 Pentru vt=c, rezulta v=c independent de v2. Viteza luminii este deci viteza maxima, unde cresterea vitezelor prezinta un salt. www.dacoromanica.ro 'IZICA RELkTIVA $1 MATERIALISMUL DIALECTIC 47 3. Principiul sintezei contrariilor.

In fizica clasica timpul $i spatiul sunt realitati ireductibilesSizolate. Lumea fizica este ex: insa in spatiusievoltu_aza in firm); timpul cadrul transformarilor materiale, apare ca o realitate fizica (si anume ca un parametru fizic independent). In teoria relativ.tatii,datorita constantei unive.saleic, timpul is o forma spatialaxo=ict; spatiulsitimpul se omogenizeaza. Aceasta omogenizare (spatializare sau geometrizare) nu eliminA opo zitiaanit gonistaintre spatiusitimp(reversibilitatesiireversibilitate). Ea o transforms insa dintr'o opozitie mecanica (metafizica, absoluta) intr'o unitate dialectics a contrariilor. Ea creaza cadrul miscarilor (desfasurarii) acestorcontrarii,sinteza for dialed icaintr'orealitatesuperioara, lumca absolute (quadriclimensionala) spatiu-timp. Interpatrunderea dialectics a contrariilor spatiu-timp Inseamml: spatializarea(geornetrizarea) timpului ransformarea saintr'o dimensiune de tip spatial si reciproc; dinamizarea (fizicalizarea) spatiului transformarea sa intr'un numar de dimens:uni indisolubil legate de transformare de miscare. Geometrizarea timpului reprezinta aspectul dialectic, iar dinamizarea spatiului, aspec.ul materialistalteorieirelativiste(deci alsintezei materialist dialectice a contrariilor spatiu-timp).

III./nterpretarea materitdistii ateoriei res manse a relativittitu . 1. Teoriile idealiste in filozofie: idealismul obiectiv (Leibni'z) idealis- mui subiectiv(Berkeley), idealismul absolut(Hegel) -neaga ma erialitatea lumii. Teoriile idealiste mascate sub o forma realists (Kant, neokanti.nii, fenomenologia lui Husserl, conventionalismul lui Poincare, scoala din Viena a lui Carnap) recunosc in aparenta existenta reala, obiectiva, indep..ndenta de constiinta, a lumii, considers insa categoriile (mai ales cauzalitatea) ca forme pure ale gandirii, iar timpul si spatiul ca forme ale experienei sensibile. Idealismul sub orice forma neaga deci realitatea timpului, spatiului sl cauzalitatii (mai exact, neaga deci realitatea timpului, spatiuluipiint.rdepcn- dentei). Curentele idealiste modern reinviate in cadrul crizei structurale de dupd primul razboi mondial, interpreteaza teoria relativitatii, ca o intoarcere spre Kant, ca o verificare a idealismului in teoria cunoasterii. Antago- nismul intre timpsispatiu, se reduce de fapt la antagonismul intre numerele realef,imaginare, deci, argumenteaza idealistii, acest antagonism estec aparenta subiectiva, deci timpul si spatiul nu exists. In realitate, teoria relativitatii e net materialists: ea considers fenomenele fizice ca realitati objective. Ori singurul criteriu al unei teorii materialiste e recunoasterea unei realitati obiective dupd Lenin in opozitie cu idealismul filozofic, timpul'si spatiul relativist sunt forme ale existentei materiel. 2. Deosebirea intre timp si spatiu nu este eptrizatA de antagonismul intre numere reale si imaginare: realitatea fizica, depaseste expresia matematica, toomai prin matematica, tocmai prin .transformarea dialectics a deo- sebirilor cantitative in deosebiri calitative veritabila sinteza creatoare. In particular: a) Cantitatile imaginare si reale nu prezinta numai deosebiri cantitative, ci adanci deosebiri calitative, sintetizate sub forma numarului complex; fats de profunda deosebire fizica intre timpsispatiu, acest antagonism matematic insa, apare in primul rand cantitativ.Cantitatile imaginare ;41 reale nu sunt forme pure ale cunoasterii, ci forme ale existentii reale, materiale. b) Deosebirea fizica Intre timpstspatiu5ideosebirea psihologica (experimentala) corespunzatoare, nu se reduc la deosebirea matematica intre real $l imaginar. Deosebirea intre timp si spatiu este conditionata de exis- www.dacoromanica.ro ANDREI POPOVICI 4g tents unei viteze timite (a vitezei 11=11111) ded de cresterea masel odatli cu viteza fapt material. De aid imposibilitatea de a inverse rolul axelor tampSispatiu, de ad deosebirea intre timp si spatiu, transformarea deose- birilor matematice, intre o deoesbire fizicA. c) Lungimea de repaus si durata proprie a unui obiect sent determinate de structure materials a realitatii fizice. Pe aceasta bald materialists se determina dimensiunile spatiu-temporale corespunzatoare unui observator cu viteza oarecare (transformarea Lorentz). 3. Cauzalitatea.In opozitie cu ideailismul, succesiunea Sm timp Intre cauza $i efect (forma specials a interdependentei a doua obiecte, legata de existenta timpului) este legate: de existenta materiel. Principiul cauzalitatii primeste in teoria restransa a relativitertii, un fundament fizic concret. Teoria relativitatii da deci, principiuiui interdependentai o forma mai pronuntata materialists, fain de fizica clasica. Anume: a) In sens obiectiv, orice interactiune se propaga din aproape In apron- pe cu o viteza egala, cu eel mutt viteza luminii. Viteza infinity casiactiu- nea pe distanta, devin notiuni ireale, metafizice. b) In sensul teoriei cunoesterii (al verificarii experimentale al princi- plului cauzalitatii), imposibilitatea de a observe efectul inaintea cauzei se leaga de existenta unei viteze maxime. Intr'adevar fie Al cauza, A2 efectul piA3 observatorul. In triunghiul AiA2A3, fie ;1 latura opusa varfului Ai, v viteza propagarii actiunii lui Al asupra lui A2, iar c viteza luminii (care parcurge drumurile AiA3 si A2A3, vestind observatorului A3 existenta cauzei piefectului). In ipotezas2>si,efectul nu poate fiobservat Inaintea cauzei decat darn S30v +c SIs31(s2sil; der avem s3.>s2si1 Pen a observe efectul lnaintea cauzei ar urma deci in mod necesarv > c,ceeace se Ole a este exelus.

B. ENERGIE $I METRICA. I. Teoremele relativiste ale energiei. 1. Pe baza invariantei relativiste, unificam componentele Ei ale campului electric E Si componentele Hik ale campuitii magnetic H Intr'un tensor electro-magnetic simetric stramb Fik de componente Fio = Ei(1--= 1, 2, 3141Fik 1 = Hik (ik = 23, 31, 12) sl de valoarea absolut6 F2 = 2 Fik Elk = H2 E2. k Definind tensorul simetric al energiei electro-magnetice prirl S =FirFkr 1 k S1 2 F2 (Si =1 sau 0 dupe cum k =1 sau k *1). In teoria relativitAtii campul electriC devine deci componrnta temporala, iar campul magnetic components spatiala a campului electro magnetic; energia campului electric si energia campului magnetic se unifies in energia campului electro magnetic.

2. Separfind componentele S in report cu indieele nul, S se des- i i pica antr'un scalar S o (energia de repeos) In 2 vectori spafeli egali S7 o S (impuls = curent energle) si un tensor spatial S (i,k = 1, 2, 3), tensorul energiei maxwelliene. Energia de repaus, impulsul yetenergia maxwelliana rezulta In teorle www.dacoromanica.ro ?IZICA FtELAT/vA MATEIITALIsMUL DIALECTIC Sr 49 relativitatii, prin despicarea in 'limpsi spatiu a energiei electromagnetice tot ale. si 3. Densitatea fortei se scrie ca in fizica clasica p b Equatiile xk d ut mecanicii se scriu qd s= pi. Unde q este densitatea de repaus a materie ds2 = dxj2 + dx22 + dx32+dx02, ds = timpul proprfu al corpuscului in miscarel ui componentele vitezei quadridimensionale, deci d ul I ds = acceleratia. Intro- ducand tensorul simetric (tensorul energie cinetica) U i = q ul u k,equatiile auk ask mecanicii se scriu -- . Definind tensoruldensitatiienergetice axk axk ot tale ca suma densitat.i energetice cineticesipotentiale(T1.1.1i +S k ) re-

8Tki zulta o (legea generaia de conservare a energiei). Equatia de rangul b xk a1,1 nul ale acestei legi da °= 0 (legea conservaril energieil. Equatiile de ran- t!)x k k 8T gul i = 1, 2, 3, dau 0 (legea conservarii impulsului) axk Legea conservarii energiei legea conservArii impulsului sunt componentele temporale respectiv spatiale ale unei legi generale de conservare a energiei (invariants feta de transformAri Lorentz). 4. Energia dinetica nu mai apare, spre deosebire de fizica clasicA ca un scalar, ci ca un vector cosmic de componente variabile In report cu viteza observatorului. Daca sistemul se mica feta de observator cu viteza rectilinie siuniforms spatiala, v de componente vi, componenbele energiei sunt Eo = E/V 1----v2 ,EI=E v ` /1--2 inatE02+Ei2+E22+Esz=_E2 c2 c c2 Sevedecäpentruobservatorulinrepaus(v = 0)rezultaEt =--0, vo vk E0 E, Punand is = vo, u2 = _ v20 + v2 rezulta E'o = 1E0 = ET1--, E k = 0u (k = It 2, 3,), deci Eo'2 -F E12 +F22 ± F32 -E2.Energia $iimpulsul variaza deci cu viteza sistemulut observat (sau a observatorului). Daca viteza sistemului observat (sau viteza observatorului) Uncle spre viteza luminii, energia $i impulsul sistemului observat tind spre infinit. Deci oricarei incercari de a ne apropia de viteza luminii, i se opune o energie crescand peste orice limits; viteza luminii e maxima si nu poate fi atinsa si nici depasita. 5. Fie m massa unui corp. Din legile mecanicii relativiste rezulta E0= m c2/V1 v2,Ei = mvc/ 1 v2deci comparand cu E0 si El, gasiti anterior c2 C2 ' rezulta E = mc2. Orice energie E are deci o massa (rezistenta opusa unei forte accele- ratoare, dealtfel r..'oportional cu greutatea, m=E/c2 si invers: Orice massa m confine o energie 1,=mc2, foarte mare in raport cu ni. Massa unui corp (encr- gia) are 4 componente in raport cu spatiul si timpul, variabile in raport cu viteza observatorului, tinzand spre infinit cand aceasta ,viteza tinde spre viteza luminii.

STUDII www.dacoromanica.ro 4 5o ANDREI ROPOVICI

II. METRICA. a. Metoda dialectics in studiul metricji relativist. 1. Princ. conexivnii. a)Interdependenta.Dependenta dimensiunilor spatio-temporalede viteza observatorului, implied studiul oricar.ui fenomen fizic in raportcu observatorul, in raport cu sistemul de coordonate ales. Analog In ce priveste componentele massei (energiei), despicate dupe spatiu si timp, relativizarea dimensiunilor spatio-temporale$irelativizarea massei (energiei) inseamnd interdependenta universals. b) Transformarea. Dependenta dimensiunilor spatio temporale, a enel- gieislimpulsului, de observator, nu-i interdependenta oarecare, ci dependenta de miscarea (viteza) observatorului, deci interdependenta dinamica. c) Relativsiabsolut. Fizica clasica era mecanista: ea considers dimensiunile ca absolute. Teoria relativitatli, relativizand dimensiunile $i dinami- zandu-le, este dialectica. Idealismul filozoficinsa, reduce dimensiunile la simple relatii intre obiect si observator; idealismul filozofic vede un relativism extremist, absolut. El reduce lumea la relatiuni si transformari, ignorand substratul material, obiectele. Qn realitate relativizarea dimensiunilor nu inseamna reducerea for totals la relatii intre object $i observator. Anume: 1. Distantele spatiale $i temporale a doua ev2nimente se un:sc intr'un invariant (distanta absoluta = interval) independent de observator. Dimen- siunile (spatiale sau temporale) sunt relative (geometrice, dependente de miscarea observatorului, de sistemul de coordonate), dar sinteza bar (sums pa- tratelor) nu-i relativeci ,,absoluta" in sensul independentei ei geometrice de observator;sinteza dimensiunilor e determinate de structura materials a obiectuflui fizic insasi, de totalitatea universului material.Pentru a evita accentul metafizic al cuvantului Absolut", 11 putem inlocui cu expresia Invariant". Mai must, dimmsiunile presupun intervalul. Dimensiunile sunt secundare, intervalul primar. Orice geometrie este teoria invariantei unei forme patriatice fundamentale, fata de anumite transformarisideci caracterizata printr'un grup de transformari (in cazul nostru transformarea lui Lo- rentz). Pornind dela intervalul invariant se deduc, in raport cu sistemul de coordonate ales, dimensiunile $i nici decum invers; precum in economiapoli- tica,pornind dela legea valori?(deternainata de munca socials necesara, con- cretizatd in maria) se deduc oscilatiile preturilor in jurul valorii datorite cereridstofertei) $inanidecurn invers. Functional (geometric, dialectic) intervalul invariant e sinteza variabilelor (dimensiunilor), Insa real (fizic, material) dimensiunile stint reflexe ale dntervalult& proectiile intervalului lntr'un anumit sistem de coordonate. 2. Fizica clasica admite principiul relativitatii vitezelor (depend_nta for de miscarea observatorului) fart nici o exceptie ;fizica relativis a o admite pentru Coate vitezele cu exceptia vitezei luminii,care devine o constants universals, absoluta. Relativizarea dimensiunilor spatio-temporale, In raport cu fizica clasica este ronsecinta existerrtei unei constante absolute. Departs de un relativism absolut, care ar constitui o deviere metafizica idealists, relativismul eins.einian este el Insusi relativ :relativizarea (variatie) a dimensiunilor spatio - temporalesiinvariants a vitezei luminii, interpatrundere dialectica a contrariilor relativ $iabsolut. Functional (geometric, dialectic) notiunea miscarii (vitezei) depinde de spatiusitimp ;real (fizic, material) dimensiunile. spatio-temporale presupunmiscarea,(unitatea for dialectica). Relativizarea lar e eonsecinta caracterului absolut al vitezei luminii. 2. Principiul cantitatiti cali'dtii Dace viteza observatorului (sau a sistemului obsenvat) tinde spre viteza luminii, dirnenstunile metrice find sa devind singulare: duratele tinci

www.dacoromanica.ro klztc A BELATIVA $1 MATEEIALISMUL DIALECTIC 51 spre infinit, iar lungimile spre zero. Variatia for cantitativa se transform in una calitativa. 3.Principiul sintezei contrariilor. Contradictia relativists intre simultaneitate Si nesimultaneitatea dolt& evenimente, egalitateaCinegalita ea a cloud marimiisigaseste rezolvarea dialecticsin existentaintervaluluisiin relativizareacorespunzatoare a dimensiunilor. b) In erpretarea materialists a metricei relativitatii restranse. Idealismulfilozofic interpreteazarelativizarea dimensiunilor spatrio- tpmporale ca o intoarcere spre Kant. Dimensiunile metrice depind de obser- valor ; deci argumenteaza idealis ii ele constitue doar forme ale ounces- terii fiind straine de realitatea fizica. In rcalitate, relativizarea dimensiunilor me rice este de nature materialists. 1. Dependenta dimensiunilor metrice de observator nu-i totals, ci subordonata lexistentei iobiective adntervaltului, independent de lobservaror, determinat de structura ma eriala a realitatii. 2. Timpul si spatiul relativist sunt legate de viteza luminii (un fenomen fizic, ma'erial), a Carel constants constitue farotul fundamental. Timpul $i spatiul se determina perutru orice observator astfel ca viteza luminii sa fie constants. Nu timpulftspatiul determine vi eza luminii ci invers. 3.Teoria relativitatii relativizeaza In raport cu fizica clasica orice miscare. Nu exists reper absolut (spatiul abstract sau eterul), orice miscare trebue raportata la un obiect (observator) fizic, material. Relativi- zarea miscarii este deci de na ura materialists. 4. Dependenta dimensiunilor soatio-temporale de observator, nu este ndependenta de structure psihica a observatorului, care ar fi data aprioric (in sens kantian), ci dependents ma eriala de viteza observatorului (egala cu viteza obiectului observat. Interpretarea idealists a teoriei restranse a rela ivitatii confunda relativismul cu subiectivismul (apriorismul). III. ENERGIA IN RELATIVITATEA RESTRANSA a) Conceptia dialect/ca. a energiei (geometrizarea energiei) 1. Principiul conextunit. In fizica clasica energia (potentials sau cinetica) este un simplu scalar, in teoria relativitatii, energia se geometrizeaza, devine un tensor (simetric); in particular enorgia cinetica devine un vector in 4 dimensiuni. Rezulta: a) Reiativizarea componen elor energiei. b. Dinamizarea componentelor energiei, in raport cu miscarca observatorului (sau a obiectului observat). c) Caracterul relativ, limitat al relalvizarii energiei In relativitatea restransa rezulta: a) din existenta legii de conservare: Transformarea energiei se leaga de invarianta cantitatii 'totale. b) Din existenta energiei totale (interval de energie") indepandenta de observator. 2. Principiul cantt calitatii. Cresterea massei cu viteza atinge o singularitate,cand viteza tirade spreviteza luminii; cresterea cantitativa devinesaltcalitativ. 3. Principiul sintezei contrariilor. a) Energia unui corp poate avea diverse valori ;contradictia se re- zalva dialectic prin relativizare (dependents de observator) www.dacoromanica.ro 52 ANDREI POPOVICI b) Evo/utia in contradictit. do masura oe cresds acoeleratia (viteza) crests si massa (dad rezistenta antagonists impotriva urcarii vibezii). b) interpretarea materialistil a energiei in relativitated restransti. (Materializarea energiel). In fizica caasica, carpuscuau1 (=materie In sens restrans, sub forma de electroni sau protoni) +$i campul (energia difuza) sau astfel spus :discanti- nuul conlinuul sunt realitati ireductibile si izolate. Materia Este considerata rigida, de o forma bine determinate (electron sau proton punctual sau sferic) incadrata continuului spatial si temporal '(spatiul vid al fizicei an ice sinewtoniene,eterulteoriei ondulatora clasicesau campul maxweIlian electromagnetic). Energia maxwelliana este o expresie pur algebrica, ima- teriala. In reldtivitatea restransa, datoritO constantei universale c (sau c2), massa (materia in sens restrans)$ienergia difuza, altfel spus continuul $i discontinuul se omogenizeaza. Aceasta omogenizare nu elimina antagonismul intre continual pi discon"inuu: ea nici nu rezolva problema existentei si a persistengei relative a nodurilor corpusculare discontinueIn oadrul continuului.Omogenizareaintre massa energie creiaza insa cadrul miscarii ((desfasurarii) a acestor contrarii sin for dialectics ante° realitate superioard, energia In sens relativist (= materia in sens generalizat). Inter- patrundcrea dialectic:a a contrariilor discontinuu (corp material) si continuu (energia campului) pe baza interdependentei ysitransformarii cantitatii in calitate, inseamna :Dinamizarea corpusculelor materiale (conceptia for dia- leeica impotriva conceptului substanta", a tmaterialismulrui mecanic) Si rovers materializarea energiei campului (conceptia ei materialists impotriva conceptiei energetics" a idealismului filozofic). Ambele aspecte prezinta nun dublu sens :metric (spatiu temporal) $i ma`erial. (energetic). Re-. zulta astfel interpatrunderea celor 2 perechi de contrarii dialectice: metrics energie, continutt $i discontinuu. 1. Dinamizarea metrics a corpusculei :notiunea locul invariabil" al corpusculel materials isi pierde orice sens. Chiar In cazul repausului spatial, elee'ronul se misca In directia axei (imaginare) a titnpului cu viteza luminii, asemenea unei uncle pe suprafata apei. 2.Dinamizarea materiala(energeticsaconpusoulei: torpuscuLa e energie (materie) a campului concentrate, de o forma relativ stabile. 3. Materializarea metrics a campului :legea de conservare a energiei (componenta temporala) se ileaga de legea conservarii impulsului (componenta spatiala). 4. Materializarea energetics a .campului. Orice energie, inclusiv energia difuza a campului are massaopunedeci rezistenta incercarli de a-i schimba viteza sau directia. In sinteza : electronul ce aparuse fizicii clasice ca tun corp substantial rigid intr'un camp lipsit de substanta (materie), devise o regiune a campului, fsra delimitare precise, in care constantele campului ($i mai ales densitatea energetics =materiala) acting valori exl'rem de marl. Electronul este In ves- nick rniscare, intr'un vesnic schimb de materie, (energie) cu campul : materia corpusculara discontinua este energie conoentrata, tar energia (campul continuu) este materie (energie) difuza. Conceptia mecanista a materiei $i conceptia idealists a energiej din' fizica clasica se rzansforma intr'o conceptie materialist dialectics in particular :intr'o teorie dialectics a materiei pi o 'eonie materialists a energiei, in comparatie cu fizicaclasica.Concerptia energetics a relativismului nu este de natura idealistA, ci de. natura materialists. In locul notunii energie ", putem in.rebuinta termenul materie" (ca realitate obiectiva) ca sinteza a corpusculei discontinuesia energiei campului continuu. www.dacoromanica.ro FIZICA RELATIVA $1 MATERIALISMUL DIALECTIC 53 IV. Materializarea melricei si geometrizarea materiel. S'a vazut ca relativitatea restransa inseamna, feta de fizica clasica un progres esential in conceptia materialist dialec id a timpuluiSispatiu- lui, a energieiSi imputsului.Contrariiie, timp si spatiu se interpatrund (dinamizarea spatiului, geometrizarea timpullui) siisi easesc sinteza In lurrica de 4 dimensiuni. Analog energia (coanponenta ternporala) si impulsul se ant- fica dialectic in energia totals. Sintezele celor 2 contrarii: metrica (spatiutimp) si energia sau materia (energie-impus) se interpatrundmetrizarea (geometrizarea) energiei51materializarea metricei. Rezulta deci interpatrunderea materialist dialecticfi a celor 2 perechi de contrarii spatiu-timp, metrica- energie. In teoria restransa a relativit'atii,sinteza dialectics a impuLsului si spatiului in metrics este o sin'ezfi totals (bazata pe omog'enizare). Dimpo- trivfi,sinteza intre metrics energ:e este formals ;energia5imetrica raman oan'itfiti eterogene. Intr'adevar,energia dievine un tensor (vector). dar nu un tensor geometric pur, ci incadrat in geometric, un tensor IN spatiu $i timp.

CAP. III Teoria generals a re/at/vitt-41i. A. TEOREMELE RELATIVISTE $I GENERALE a) Spatial si itimpul.

1.Teoria relativistatii restranse Stabileste Invarianta legilor naturii fats de un sistem de coordonate (observator) in miscare rectilinie 'Si uni- formg, transformarri de coordonate liniare ' de tip Lorentz care invariazfi formapatraticapseudo-isuclidianfi d& = dxj2 + (1.22 + dxs --1- dx02. Teoria relalivitatii generale stabileste invariamtalegilor naturii fats de orice sistem de coordonate (observatori In miscare oarecare), deci transformari de coordinate oarecari, care invariaza forma patratica fundamentals men - nianads2= gik dxi dxkIntr'adevfirdiferentialaunei functiide coordonate oarecare este o functie liniara a diferentialelor coordonatelor respective. Tearia generals a relativitfitii e teoria unei metrici riemanniene, a unei forme patratice difereniale indefinttta, dieiterminatade coeficientiigik (componentele tensorului simetric fundamental).

Fie r ctcomponentele conexiunii .fine ; = grsrs,tkunde Tr,ik 12 88:1: Pik 2 s 6gkr .gik F. bris Tensorul de curbura este R s r)4-(r srP r irk axr axr pr ik P Pk Pipr ). Numim Rik = Risk --= tensorul de curbura contractat (einsteinean) R = Rscalarul de curbura. 2. In fizica cies:ea, curbura spatiukii(deci mietrica dlaterminall de coeficientigik )e independents de fenomenele fizice, die materie; fra constitue cadrul geometric al realitfitii fizice. In teoria relativitfitii generale, curbura spatiului(deoi tensorul fundamentalNI( in once punt a1 continuului spatio temporal) este determinat5 de configuratia die densitatea (lenergiei) in punctul respectiv, ccireciproc : ourbura spatittlul (deci in ultima Erie, tensorulgik)determinerepar'atiamateriei in urmfitorul moment.Cei 10 coeficienti gik se identificacupotentialulgravitational 3. Miwareacorpurilordatoritagravitatii(atractieiuniversale) ny presupune in ' relativititii generale nici o forty aparte ;ea rezuiLM www.dacoromanica.ro ANDREI POPOVICI 54 din insali curbura spatiului (deci din insusi existe.nta unei me'rici rieman- nienegik) Corpurile supuse numai graviriatiei se misca pe o linioc geode- zica (corespunzatoare liniei drepte a spatiului euclidian, pe care o ci2scriu corpurile nesupuse nici unei forte, urmand legea inertiei). Egalitatca experimentala intre massa grea si inenta devine o identitate de fond ; gravitatea st inertia se identifica.Intr'un punct oarecare al continuului spatiu timp, gortele"gravitationale sunt purgeometrice (aparente).Ele sunt forte fizice (reale) pentru o regiune oarecare care nu se reduce la un punct. Intr'adevar, intr'un punct spatio temporal oarecare, prin introducerea unui sistem de coordona:e convenabia (sistem geodezic"), componentele gik) (sideal conexiunii alineik axr dispar complect. Aceasta anulare nu se poate obtine Insa simultan pentru toate punetela uneti regiunifinite.

4.FieT deFie nsitateaenergiei electro-magnetice intr'un punct dat,

1 equatiile gravi'ationale einsteiniene se scriu Rik2 gik R = Tik sauFt I k k 1 k 8 R=Tk PunandR a R= G , equatiile graviriationale iau 2 i i 2 i forma simple Gk=Tk Din contractarea .equatiilor rezulta R = T,

1 k deci equatiile se pot seri& sub forma R T tT Cole2forme 1 2 ale equatiilor se deosebesc prin intervertirea lui R ksi Se demonstreazaca intr'un spatiuriemanniancantitabota, aR +1 unde a $i 1 sunt constants, iar R scalarul curburei, este invariants care contine doer coetficientii gik si derivatele for de ordinul Isi II$i este liniara fata de cele de ordinul II.Toti tensorii de ordinul II care se bucura de acesteproprietatiau formageneralsCiRik4czRgik -4- cagik cl1, cssics fiind constante. Egaland aceasta expresie cu kTik, rezulta forma generals posibila a equatiilor gravitationale..Pen:ru a = 1,1 = o, k 1, c1 = 1, c2=--t 2 c3 ,= o rezulta equatiile .einsteinene. 5.In cazua unui camp gravitationalsferic-siimetric,produs de un centru de massa gravitationala statical m fare sarcina electrica, coeficientii giksunt independents de timp, iar potentialele mixte gio(1 = 1,2,3,) t2 dispar. Forma metrics fundamentals este ds2 = h2dx12 -F dx22 + dx23---,7dt2; c- 2 2 m 1 S'a presupus raza viectoarer intinsa dealungul axes h2 c2= - r- Oxi,c viteza luminii din teoria restransa, f viteza luminii din teoria re- lativitatiigenerale, iar cantitatea m = km avand dimensiunea unei lungimi (raza gravitationala a massei" mo). Cantitateta k este o constants universala de dimensiunea lmI, anume k = 10 -27.1, 87c...g...s Cons'anta de gravitati4e newtoniana este K = 8 c2k. Potentialul 112= c242. Regasim legea newtonian'a, in prima aproximatie. Dace centrulrespectiv are o sarcina m e2 eel/k erectricaec. avern f2 c2 = 1 r S'a pus e = ; e are dimen- r2 tiunea unei lungimi (raza gravitiationala a sarcinei electrice(e). Apoi M massa generalizata) egalaM = m 2re2 o functie de raza vectoare r, anu- e 2 landu-se pentrur = 2m care e raza olasica a electronului, de ordinal lui 10-13 cm. Massa clasica m este limita pentru r tinzand spre infinit a lui M ;' eaapare cao singularitateincampulenergiejeli ,ctrostatice www.dacoromanica.ro FIZICA RELATIVA *T MATERIAIIS,MUL DIALECTIC 55

1 e2 2 r Pentru r = o (centrul electronului)potentialuldevine infinit, dar .equatiilestintdeduse pentru regiunea exterioara a electronului cu raza e 2 k clasica2mpresupunand aceasta regiun1e via' de materieTi=o)Intro- f2 1 2 M ducand M, avem--re= ranalogcu legea lui New'on. 6.a) Din punt de vedere cosmologic (al structurii universului in intregime), Einstein presupunea un spatiu finit $i anume o hipersf.raspa- tiarax12 + x22 + X23 + X24 = A2 Ou raza A, deasupra careia se intinde tin hiper ciaindru ou axaindireotiatimpuluixo = ict(lurneacilindrica a luiEinstein).Inlocuind in equatiile gravitationale R prin R-F 1,rezulta k 1 k R 3 i 2 i(R 1)= o intr'o lume vidade materie,ou T = o. Pentru A2 = 3/1,rezultSforma mettica fundamen'ala ds2 = dxj2+ dx22 + dx23 + dx24 f 2 1 f2 r2 h2dx12 dX22 dx22 dt2. Aici 1 .172 2 = Dimpotriva expansiunea universului demonstrate pe tale astronomic (fuga de regiunea noastra a nebuloaselor departate, ou rviteza crescanda) dune la Itu-nea hiperbolica a lui de Sitterx12 + x22 + x33 +x44+xe=A2 cu forma metr,ca fundamentals corespunzatoare; raza universului spatial creste eutimpul avand expresia A2 x02 =__ A2 + c2t2.Aceasta fume hiperrbolica, universul in expansiune presupus vid de materie, se poate infatisa ca o lume cilindrica (statica), prin substitutiax4 = zCos A 'xo = zSinA .de unde x12 + x22 f2 -I-x2z z2= A2, d32 = dX12 dx22+dx33 dz2 dt2 = h2dxj2 + dx22 + dx32 f2 z2 /A2= 1 R2 /A2. c2dt2. Aici ilh2-=f2/c2-- raza vectoare r fiind pre supusa in directia axei Oxi. Dar aceste coordonate statice" xj, x2, x3, z, t, nu repre/int:a decat o parte diedrica x42 x02> 0, mereu alta in raport cu observatorul, a universului hiperbolic (c). In lucrarea einsteniana ,.Structura cos- anologica a spatiului" (1932) teoria spatiului finit $i curb se arata a fi contradictie cu existenta unei materii de densitate medie, tfinitaconstants. Con- ceptia statics se transforms In conceptie dinamica a unui univers spatial infinit, in expansiune, cu forma metrics fudamentala A2 (dx12 + dx22 dxs2) c2dt2, A fiind o functie crescanda de Limp. 7. In teoria generals a relativitatii, curbura lumii nu exclude curbura timpului. Ea implied in anumite conditiuni, influenta viitoarei mete activitati asupra trecutultu sau prezentului meu, curbele temporale putand fi finchise sau aproape inchise. Principlua interdependentei (in special principiul cauzalitatii)adopta o forma noua (Langevin). In campul experientei noastre, varia- bilitatea redusa a potentialului gravitational gik exclude asemenea posibilitati; dar posibilitatea principiala ramane deschisa. Insa in cazurile universului cilindric (Einstein) $i hiperbolic (de Sitter) trecutul infinit departat $i viitorul infinit departat se separa net. b. Energia (materia). 1. Energia electro-magnetics. Din potentialul gravitational corespunzator runui camp gravitational $i electromagnetic, simetric-sferic Si static, rezulta 4 consecinte fundamentale: a) Masa gravitationala Mo parcina eleotrica eo se reduc la 2 lungimi (fictive) m=--kmo si e=e0 Vk/c. 0) Massa gravitationala este dluxul campului gravitational printr'o suprafata inchisa in jurul centrului atractiv precurn dupe Faraday sarcina electrica este fluxul campului electric printr'o suprafata inchisa in jurul sarcinei respective. www.dacoromanica.ro ANDREI POPOVICI 55 e2 V) Massa gravitationala totals M =m-2rnuinai este o constants m, ci o functie (camp scalar) variabila in raport cu raza vectoare r, cu o singularitate r=o (in .centrul electronului atractiv). Massa gravitational& clasica m, apare ca o singularitate independents

1 de energia potentials a campului electro-staticmaxwelian c2/r 2 s \ 2. Energia gravitationall Fie G=-21 gik( r rr d este o func- itrks ikrst agi k ik ik, r tie a tensorului gikis a derivatelor sale g-ik,r 23 xrFie G $i G de- k rivatele lui G in report cu gik respectivgik, r.Numim cantitatile t= k 1 sp, k dgs,, G a --2G dxk"componentele energiel gravitationale". Ele nu formea- -rza un tensor, nu sunt simetrice. 3. Energia de expansiune. Energia expansiunei deriva din formulele uni- d2 rh versului hiperbolic. 0 partkula in repaus se misca dupaequatiile rfiind raza vectoare, A raza universului, s timpul propriu si h o constants. Equatia corespunde unei forte repulsive, unei acceleratii crescande. Rezulta cresterea continua a energiei rinetice a particulei cane se derparteeza de centru. Se impune o modificare a legit clasice a conservarii energiei care nu tine cont de energia expansiunei. 4. Legea de conservare. In fizica clasica, ca si 5n teoria relativitatis restranse, legea conservarii energiei (materiei) este o lege fizica independenta de axicmele geometriei. In teoria relativitatii generale, rezulta intre cele 10 equatii gravitationale G = T un nrumar de 4 identitati:

a Tk i a g TSTrs=o (1= 0,1,2,3,), din aceasta equatie rezulta de altfel equatiile axk axi analoage, formate, Snlocuind Tcu G . Ele corespund legilor de conservare a T o a'eteariei restranse. Existenta necesara a 4 identitati intre cele 10 ax k equatii gravitationale rezulta din alegerea arbitrara a 4 variabile indcpendente, deci din invarianta generals a lcgilor naturil feta de transformarile de cool- donate.Legea conservarii energiei este expresia fizica a postulatului invariantei geomtrice fata de transforrnarle de coordonate $i invers. Putem da legilor de mai sus forma unor legi de divergenta (div =0) deci forma clasica a legilor de conservare, introducand componentele energiel gra- k k 1 ders Prsa t vitationale t. Avern 2Grs Trs _ i Introducand energia i d xi =-. 1 a x xk totals(ele_tro-magnetica-kgravitationala) V t , equatiile de con i= Tf k v servare devil a i = o S'a vazut ca marimile tknu aunt rtensoriale caci x k prin alegereaconvenabilaintr'un puncta sistemului decoordonate,toate componentele conexiunei afine¢ideci tots t i se anuleaza. Pe de alts parte, www.dacoromanica.ro FIZICA RELATIVA $1 MATERIALISMUL DIALECTIC 57 lntr'o lume euclidiane (lipsite de gravitatie) cu un sistem de coordonate cur- bilinii obtinem eoeficicntitn e nuli, desi nu exists in acest loaz nici o energie gravitationala.Deci marimiletnu par a avea run sens fizic. Totusi dace- in- tegrAm asupra unui sistem izolatmaterial, obtinem o teorerne de conservare. invariants. Integralele tripleJi =SS SV°dxj dx2 dx, (luate intr'un plan t= coast.) sunt inciciptlidente de t *i de siscemul de coordonate ales, ele consitue energia $i ianplxlsul. Notiunea de energie este valabila doarpEntru un sistem Inchis, deci energie gravitationala nu implicA o localizare precise.

c. Actiunea. 1. Principiul Jul Hamilton. Fie F valoarea absolute' a cAmptilui electro- -magnetic, si st quadrivectorul ourentului electric,cpt quadrivectorul potential electro-magnetic, G=-2-gik(r isrr rrss).CantitetileL2 $i L fie prin definitie Li=1 F2 5 cl LL2 + G. Cantitatea L V -g are dimensiunile unei densitati de actiune V g fiind determinantul tensorului fundamental gik, iar actiu- neaprin definitie produsul energiei cu timpul sau a spatiului cuimpulsul (deci de dimensiunile mr-1). Prin inmultine cu V g, tensorii (Tik, Fik, Gik, L,L1,G,Rik etc ), se transforms in densiteti tcaisoriale, pe care le vom insemna insa cu aceiesi Mara. InsemnAnd elementul de volum quadridirnensional cu dv., integrate quadrupleS L dv are dimensiunile unei actiuni;aceasta integrals se zice ectiunea cuprinsa in domeniwl de integrare respectiv. Principiul lui Hamilton lEnunte: variatia(g)a actiunii, corespunzatoare oricarei variatii in- finitizimale aa campului care dispare dincolo de un demoniu Dfinit, este nula (integrals fiind extinsa asupra domeniuluide variatie D)deci bSLdv = 0 sau Inca SaLdv = 0. 1 1 2. Avem variatia infinitesimal aLL=T Tik a gik + 7 Fik a Fik SI acP1 - rezulta onou'a definitie a enargiei, (electro-Tnagnetice) Tik, care se coinportg fate de potentialul gravitational gla fel cum se comports curentul elec- tricsifeta de potentialul electro magnetic. 1 3. Variatia Hui Ll isi G, care compun pe L nedd: 6 G = 2 Gik 8 gik,

1 ZiLdv = Tik 8 gik Flk 6 Fik si Stpi.Variind numai coeficientiigik 2 +2 rezulta (din ZISLdv = 0) Glk=--- Tik. Analog, vsriind numai potentialul electro magnetic cpi, rezulta equatiileluiMaxveil. Variat;a independents a lui Li a Tik agrs 1 Trs= 0(legile de conser- dä 2 equatii LSLtdv = 0, de undeg xk 2 axi vare ale energieP, iar variatia independents a lui G, anumeaSGdy = 0 de- a Gil( 1 a grs equatiile analoge g Grs = o. Toate legile relativiste se deduc deci din principiul lui Hamilton (principiul minimei actiuni).

B. TIMPUL SI SPATIUL RELATLV1TATII GENERALS a. Metoda dialectics. 1. Principiu/ conexiunei. e) Interdependenta. Teoria restransa a relativitAtil leagtimpulSi www.dacoromanica.ro ANDREI POPOVICI 58 spatiul intr'o forma patratica nedefinita, pseudo cuclideana (spatiu plan"). Teoria generala uneste timipul si spatiul intr'o forma patratica riemanniana de 4 dimensiuni (spatiu curb");. Ea generalizeaza dcci interdependenta In- tre time si spatiu. b) Transfcrrmarea. Teoria generala inseamna tototlata gentraaizarea interdependentei dinamice intre spatiu $i timp. Numai incazulcampului gravitational static" produs de masse nemiscate siinvariabile, lumea se despica exact, in timp si spatiu (disparitia coeficientilor gio 1=1, 2, 3). In cazul general, dinamic, aparsitermeni mixti spatio-temporali gio didxo. Interldefpendenta contrarilor timp spatiu, sinteza for dialectics spare ad sub o forma mai generalizata ;contrarilesedesfasoaraabia incazullumii statioe". Absolut $i.relativ. Notiunile timp" propriusilungime de repaos se generalizaza in cadrul teorii generale. Ele suet independente de observator. Expansiunea universului constitue ultimalovitura dataconceptiei statice (mecanice). In teoria specials a relativitatil, repausul spatial se leaga In mod necesar de mi$carea In directia axei tirnpului. In tioria expansiunei notiunea repausului spatial este eliminate (dinamizarea totals a universului. Pe de alts parte: teoriaspatiului infinit $i teoria spatiului finit constitue 2 etapeantagonists Inevolutia cosrnologica a teoriei. Conceptia spatiului finit, considerat ca absolut, constitue o teorie idealists; orice spatiu finit se incadreala unui snatiu infinit. respectiv unui alt spatiu finit. LImi- tarea are un sens relativ (seaplicauniversului nostru") $i nici decum until absolut (contrar conceptiei idealiste care incadreaza spatiul In (manful metafizic).Teoria expansiunei este sinteza dinamica a celor 2 conceptii ale spatiuluiinfinifsiale spatiului(relaitv)finit. Infinitulnueste, ci se naste din finitul nostru spatial,incadratintr'un snatiu de ordin superior siinvers, finitul sena$te prin contractiunea infinitului(conceptia dinamica ainfinitului).Teoriaexpansiuniiuniversului lichideaza definihiv conceptia statics a cainnului (gravitational si electro- maenetic). In locul conditiilor de ilimita In infinitul spatial ale potentialuluispare diependenta potentialului de infinitul temporal a originii potentialului In treoutul infinit depar' tat (Wey1).

2. Principiul cantitatii$icalitatii. I.Sinteza cantativii a elementelor spare in teoria generala prin generalizarea dimensiunilor reale si imaginare, din care deriva deosebirea calitativa dintre spatiu si timp. H. Transformarea insalturi:existenta unei viteze maxime (viteza luminii), Se generalizeaza sub forma vitezei f, variabil in raport cu locul. 3. Principiul sintezei contrariilor. In teoria generala a relativitatii,intrepatrundereacontrarilorspatiu- timp se generalizeaza prin omogenizarea spatiului $i timpului, datorita vitezei (variabile) f. b. Interpretarea materialist& 1. Timpul $i spatiul. In teoria restransa a neftativitatii, antagonismul fizic intre timp $i spatiu se bazeaza pe existents unei viteze Emite, viteza Acteasta interpretare materialists se generalizeaza pentru o forma diferentiala riemanniana, in fiece punt aR universului. Pe scars de marime mai mare, antagonismul Intre tirnp $i spatiu se stea-ge, in anumiteconditii, datorita curburii timpului. 2. Curbura timpului se prezinta ca o dubla sinteza calitativa a elle- mentelor :sintezaintegrala a !dem intelordiferentiale, fenomenele superi- oareca sinteza a fenomenelor simple. www.dacoromanica.ro 117Z/CA RELATIVA $1 MATEIIIALISMUL DIALECTIC 59 I. Fie s timl3ui propriu, xo timpul cosmic, apartinand unui observator dat 0. 0 reprezentare parametric(' a curbei respective estexi = fisl.Daca pentru s1=32, avem xo (s1)=xo (s2),evenimentele corespunzatoare va'orilor s1 §is2 nu suntsimultaneinraportcuparamentrul(timppropriu) sisunt simultane pentru observatorui 0. (timp cosmic). Pe scara diferen- tiara,deci in fiecare punct al curbei, timpul este ireversibil,are deci un curs univoc, dala trecut spre viitor, dat de tangenta dusa'in punctul respectiv. Pe scara integrals, adica pe scars mare, apare curkura, deci posibilitatea reversibilitatii timpului. Timpul propriu corespunde sc5rii diferentiale, timpul cosmic scarii integrale. Sinteza cantita.tiv5 a elementeaor dile- rentiale intr'o curbs, transforms ireversibilitatea in reversibilitate. II.In conditiilein care tin-bpul ar fi curb,anumite elemente fizice elementare prezente sau viitoare pot influenta asupra celor trecute: reversibilitatea timpului. Acest rationament nu se mai aplica' procesolor fizice (sau biologioe, sociale) complexe, carcrra nu se mai apnea' rationamente pur matematice. Pentru ele timpul este ireversibil. Sinteza unor elemente temporale simple, reversibile, in procese complexe, da un timp ireversibil. In cazua curburei timpului, contradictia intre reversibilitatei irever- sibilitarte isi gaseste solutia ininvarianta generals, relativists, in inctopen- denta metricei totaied s2 de observator(interpatrundereacontrarilor). Posibiaitatea ourburei$ideci a reversibiaitatii timpului evidentiata de teoria relativists este deci de nature dialecticA. Interpretarea idealists a curburei sireversibilit5tii timpului, neaga orice deoscbire fizic5 intre timp si spatiu ; ea neaga principiul interdependentei si in special cauzaaitatea (legatura necesara$isuccesiunea in timp intre cauz'aviiefect). In realitate, reversibilitatea timpului duce la concluzii net matemiaiiste: 1. 'neosebirea fizica intre timp $i spatitt, anfagonismul for se pAstreaza pe scara diferentiala spre deosebire de scara integrals, pe scara procesabor superioare fata de unele procese elementare. 2.Caracterul de irevecrsibilitate sau reversibilitate al timpului, nu-i aprioric, ci aposterioric. El nu e conditie, ci consecintaa interdependentei fizice (materiale) a obiectelor si implicit nu conditie, ciconsecinta a eau- zalithtiifizice. In cazul in care ourbura e suficient de mare pentru a permite inchiderea curbei, deci reversibilitateatimpuftui,actiunile viirtoare vor putea sau nu se influenteze fenomenele prezentului, dupd cum materialmente aceasta influents este posibiag sau nu, dup5 cum aceste procese seexdlud sau sunt comipatibile. Nu cadrul aprioric al spatiului reversibilsialtim- pului ireversibil determin5 interactiunea obiectelor materiale, cirealitatea materials,interdependentareal('a obiectelor materiale determin5 cadrul spatio-terapora1, determin5 reversibilitatea sau ireversibilitatea timpului de la caz la caz. In opozitie cu interpretarea idealists,principiul interdependentei (respectiv principiul cauzalit5Iii) e primar, spatiulsitimpul, rever- sibilitdtea ireversibilitatea for sunt secundare. Abia teoria generale a re- lativit4tii, care ne elipereaza de dogma ireversibiliatii absolute, apriorice a timpudui,ne duce la o sintez5 dialectics a contrarilor spatiu-timp si la o formulare pe deplin materialist5 a principiului interdependentel.

C. ENERGIE $1 METRICA IN RELATIVITATEA GENERALA I. METRICA a) Metoda dialectic(' si metrica relativitatit generale. 1. Principiul conexiunii. Interdependenla. Teoria generalizeaza dependenta dimensiunilor spatiu-temporale de observator, de un observator pare- care (transforrnari de coordonate oarecari). b) Transformarea.Aceasta interdependent(' este dinamica, legate de viteza observatorului. www.dacoromanica.ro 6o ANDREI POPOVICI

Ca geometrie riemannland (infinitesimala) a lumii fizice,teoria relativitatil generale se bazeaza pa notiunea limitei, pe infinitul mic. Infinitul mic, prin definitie matematica, nu este un object unit, static, ci insusi sirul cantitatilor ce tind spre zero,fare a fifinite, fare a finule. Notiunea o-. notiunea dinamtha a infinitului mic este deci de esencta dialectics (dinamica, interpatrunthr:a contrarilor). Din punct de vedere geometric, In orice punct P (x),potentialele gik (xi)sunt constante (deli variabile dela punct la punct). In orice punct P se poate duce un spatiu- tangent" lumii riemaniene considerate. In acest spatia tangent e valabila.o geometrie centrorafina- (euclideana sau pseudoeuclideana) pe baza coordonatelor diferentiale afine dxicu originea P. Geometria riemnaniana e geometria acestor spatii tang.nte legate intre ele. Once transformare de coor donate in spatiul de baza riemnanian, genereaza o transformareafing, li- Mara in spatiul tangent corespunzator. Introducerea infinitului mic ea baza a geometr:eisifizicei,adoptarea unei geometrii riemaniene (aspatiulur curb) in.seamna generalizara principiului transformarii in fizica. c) Relativ;iabsolut. Generalizarea principiului relativist nu inseamna relativizare absolute, dupe cum nu inseamna nici in tea is restransa, ci relativizare a dimensiunilor legate dialectic: 1. deinvariantaformeifundamentalediferentiale(intervalulde) fats de mice observator fate de orice transformare de coordonate). 2. de invarianta volumului quadridimensional fats de mice observator. Avern in teoria restransadx't=adxl,dx'2=dx2, dx'3=dx3, dx'o=dxo a, unde ce= i_v2/c2(transformarea Lorentz). Volumul paralelipipedului infinitisimal este ptr. ob;ervatorL,1 cu vIteza v, clIP=dx'1dx'zdx'3dx'o=dx,dx2dx8dx0=dv.. In teor a generan, dx' =hdxt dx'2= dx2,dx3' =dx3, dXo'= 2f c2dx0 dv' = dv Existenta unei constante universale c, care nu mai reprezinta viteza lurnin11, cilimita acestei viteze(f), pentru anumite puncte ale continruului spatio temporal. - In analogie cu teoria restransa, teoria generals nu inseamna deci o relativizare absolutes, ci relativizare relative, interpatrundere dialectics a re- lativitatiisi invariantei legilor naturii feta de transformari de coordonate. Din punct de vedere dialectic, invarianta spare ea sintcza dimensiunilor relative: din punt de vedere materialigt, invarianta liegilorfizice si mad ales a formei fundamentale ds2 este primara. 2). Principiul cantitatii calitatii. Transformarea in salturi (discontinua) se evidenteaza in teoria generals: a) in existenta unei viteze maxixne (a constantei c), In existenta sin- gularitatilor de potential (pentru r=o sau pentru suprafata electronului) singularitatiincare inceteazalegile relativiste,(in speta equatiile gravitationale electro magnetite obisnuite). b)in existenta unci constante cosmipe (raza universului) care apare in toste teoriile independent de pozitia for fatesdie problema spatiului finit sau infinit. c) in exictenta infinitului temporal (expansiunea universului). 3) Principled sintezei contrarrilor. Contradictiileintre simultan-nesimultan, egal-inegal,catsisinteza for (relativ;zarea dimensiunilor in report cu observatorul invarianta inter - valului din teoria restransa, se generalizeaza.

INTERPRETAREA MATERIALISTA A METRICEI 1. Aspectul materialist al teorici g^nerale reflartiviste se bazeaza: a) pe invarianta intervalului ds2, independent de observator, dependent de structuna materials a realitatii; . b) pe existenta vitezei constante c, primara fatel de cadrul spatio temporal; www.dacoromanica.ro MICA RELATIVA $1 IVIATERIALISMUL DIALECTIC 61 c) pe existents unei viteze maxime; d) pe relativitatea generalA a miscarii. In teoria restransa, nu are sens ducat miscarea relativa a cloud corpuri. In teoria gtnerala, n'are sens decat miscara unui corp fats de totalitatea universului. Oricare ar fi anume miscarea relativa a doua corpuri, se poate gasi intotdeauna un sistem de coordonate, fata de care ele sa fiein r:paus. 2. In erpretarea materialist dialectics a teoriei se indreapta impotriva fenorritenologiei lui Husserl si Weyl, var:ante ale idealismului. Fenomenolo- gia considers timpul ca forma a constiintei, spatiu ca forma a realitatii objective. Relativisrnul general recunoaste, dimpotriva, timpul si spatiul ca realitati fizice, mai mult, timpul si ireversibilitatea lui (daca exista) apace ca o realitate fizica mai profunda &cat realitatea spatiului, care este in mai mare masura pur geometric. Interpretareamaterialist dialectics a teoriei generalerelativiste se indreapta impotriva conventionalismulu: (Poincare) impotriva scolii seman- tice din Viena (Oarnap, etc.), impotriva axicmaticei idealiste. Axiomele geo- mrstriei nu sunt conventii, nisiartificiilingvislice. Sistemele geometrice (diversele geometrii, bazate fiecare pa un sistem de axiome) nu constitue tot atatea sisteme independente si arbitrare, care s'ar potrivi la fol de bine realitatii. Dimpotriva: In teoria generala relativista, geometria euclidiana si geometriait* riemanniana nu-s echivalente. In 1u-in:ea fizica este valabila geometria riemanniana.Fats de o anumita alegere a sistemului de coordonate,coeficienti (potentialele) .gtkpot apare, ce-i drept, ca o deformare (corectura) a unei metrici euclidiene de baza, bazarta pe diferentialele dxiAvand in vedecre insa, alegcrea arbitrary a sistemului de coordonate, bazata pe invariants i)- i k ds2=--gik (xi)dxidxk-=g'k )-dx'dk', exista o infinita e de deformari (corecturi)ale metricei euclicienedelbaza si deci o infinitate de ascmc- nea metricieuclid:ene de baza definite de diferentialele dxt. Interpreta- rea rixmanniana e lipsita de acest caracter arbitrar al interpret...aril eupli- diene a relativi atii generale. - b) Pe de alts parte diversele sisteme de axiome geometrice se subordoneaza unui sistem rnai general. Exista a corespondents intre diversele sisteme. Exista modele, de tipul modeluisui lui Klein, care traduce geome ria neeuclidiana in ma euclideana. De fapt Coate sistemele de axiome constitue o abstractiune si generalizare a realitAtii materlale.

II. ENERGIA.

a) Metoda dialecticclSienergia relativitcltii generals (geometrizarea energlei). 1. Principiul conexinnei. In fizica clas'ea massa (energia) totals (resp. cinetica) este un scalar. In relativi atea restransa ea devine un tensor (reap. vector) de componente variabile In raport cu observatorul; energia totals (energia de repaus) a electronului e un numar constant. In teoria generals a relativitatii,aceasta interpretare relativists, bazata pe interdependenrca si dinamizare, se generalizeaza. Variatia massei in rapor. cu observatorul devine m'=mf/VL2 _v 2 ; in locul lui c in teoriarestrIsa apare f. Apol introducereain locul' lui mo a masseigeneralizate M=m--2 e2/r si interpretarea massei gravitationale ea flux al campului, generalizeaza conceptia dinamica a lumii fizice.' Relativizarea energiei nu este nici ea absoluta, nelimitata; ea se leaga de exis'enta energiei totale si a constantei m si pe de alter parte. de legea conservarii energiei.Mai generalrelativizarea componentelordiverselor www.dacoromanica.ro 62 ANDREI POPOVICI ry marimi fizice se leaga dialectic de invariants legilor naturii, fats de orice observator, ,fats de price sistem de coordonate.(Interpatrunderea dialectics a relativitatii si invariantei). 2.Principiul canfittitiiSicatitafii. a) Sinteza ca/itativii a elemetntelor. Teoria generala relatiAis'a generalizeaza rezultatele teoriei restranse: Caracterul geometric al componenfelcc energetics se transforms intr'un caracter fizic, material.1.Energia Klectro magnetics se geometrizeazain masura ce legea de conservare e expresia fizica a invariantei geometrice a equatilor gravitationale fats de orice transformare de coordonate. 2. Geometrizarea energiei de expansiune: ea este o consecinta a existentei lumii hiperbolice timp-spatiu.3. Geometrizarea for- k telor gravitationale si a energiei gravitationalet ;ele sunt pur geome rice intr'unpunct fix(pe scars diferentiale)fizice intr'o regiune(pe scars integrala). Impotrivainterpretariiidealiste 1.geometrizareaenergieielectro magnetite este pur formals; invarianta si legaa de conservare traduc acelas lapt material.2. Geometrizarea energiei de expansiune nu inscamna existenta unei lumi vide de malerie,ci dimpotriva unitatea indisolubila intro timp-spatiu pe de o parte si materie pe de alta parte. Universul vid de materie a lui de Sitter, este o abstractiunie, un caz limits. 3. In privinta geo- mki.rizarii energiei gravitationale: din punct de vedere matematic, integrala este sinteza calitativa a elementelordiferentiale(Engels). Din punct -tie vederefizicinsa', elementele diferentiale (si densitatiLet k) nvedere 'au existenta independents, ci un grad de realitate mai redus dec.at intragul domeniu spatial si integrala energetics corespunzatoare.Nu iintregul presupune, din punct de vedere fizic, elementele diferentiale, ci elementele diferentiale presupun existenta materials a intregului.Structura fizicaa intregului nu-i structura continua, oladita din elemente diferentiale, ci structure discontinuea (quantica). b) Transformarea cliscontifnuii se manifes a in teoria generala relativista a energiei: 1. In valoarea infinite spre care tinde massa, cand viteza spatially v tinde spre f (vitezaluminii). 2.In singularitatea energetics corespunzatoare centrului eleCronului in care, densitatea electronului devine infinity. 3. In singularitatea temporala a energiei cinetice, care creste pentru orice partdcula, °data cu expansiunea universului. 3. Principiul sin tezeti contrarilor. a) Interpdtrunderea contrarilor: Contradictia intre egali'atesi inegalitate a doua energii (impulsuri), se rezolva pe baza relativizarii, a dependentei for de observatori (sistem de coordonate) pe baza invariantei relativists generale. b)Evolutiaincontradietii:teoriageneralaevidentiafacresterea massei (rezistentei) impotriva fortei accdleratoare, °data cu viteza. B) MATERIALIZAREA ENERGIEI IN TEORIA GENERALA A RELATIVITATII. Interpatrunderea reciprocaintre continuusidiscontinuu (campsi corpuscula, altfel spus energie concentrate si energie difuza), evidentiath in teoria restransa se largeste in teoria generalla. 1. Pe plan spatial existenta massei generalizate statice M=me2 2r, care umple tot spatial (=tot campull gravitational) cu o singularitate in centrul electronului, inseamna: materializarea campului. dinamizarea corpuscu- www.dacoromanica.ro r Inc:A RELATIvA$I MATERTALISMUT, DIALECTIC 63 lelor. Ambele tendinte se desfasoara, atat pe plan metric (spatio temporal), cataipe plan energetic (material). Aceasta insearnna interpatrunderea dialectica a celor 2 perechi de contrarit, continuu-discantinuu, metrica-energie. a) Materlalizarea-metaied a campului: campul poate fi socotit delimitat de raza clasica a electronului a=e2 2m, care inchide massa generalizatd Mo. b) Materializarea energeticd a campului: campul gravitational pn&inta o singularitate (descontinuitate) incentrulelectronului,careconstitue tocmai esenta corpusculei. materiale. c) Dinamizarea metrica a corpusculei :delimitarea corpusculei de cdtre raza clasica a electronului este relativd: de fapt electronul umple tot spatiul. d) Dinamizarea energeticd a corpusculei:delimitareaintre energia (massa) interioaraaiexterioard este relativa ; massa M din interiorul si din exteriorul razei a, se leagd urnpland tat spatiul. In teoriile clasice se ivesc 2 interpretari ale discontinuitatii interpd- trunsd de continniitate, altfel spus 2 intempretdri ale corpusculeisicampului, 2 interpretari ale interiorului si exteriorului electronului (separate de raza a). Interpretarea lui Mie nu recunoate nici o deosebire fundamentals, litre interior $i exterior. Materia este o singularitate a energiei difuze (a campului Tik insusi. Legile relativiste sunt valabile peste tot (fizica purd a campului). In teoria lui Weyl $i Einstein,intre interiorulaiexteriorul electronului suit valabile legi diametral opuse; materia este o singularitate dincolo de realitatea campului, pe care-1 deterrnind in mod oarlecurn transcendent, o realitate chiar diticolo de timp si spatiu riemannian. Coneepa lui Mie, implica tendinte idealiste (cano:pfia continuului pur), conceptia lui Weyl implica tendinte mecaniste (conceptia discontinuiului absolut). 2. Pe plan tcmporar interpatrunderea continuului $i discontinuului rezulta din expansiunea universului:raza spatialasienergia cinetica ercse, iar eel putin raza tinde spre infinit °data cu timpul. Rezulta dinamizara materieiaimaterializarea energiei difuze,in mod analog cu realitatea spatiala. III. Sinteza intre energie si metrica in relativitatea generalci. Teoria generald a relativitatiireallizeazasintezadialecticd a contrarilor metrici (timp spatiu)si materie(energie),dint'unpunct de vedere matematic,anurne :sinteza for geornetrica incampul gravitational, sinteza for algebrica in conceptul actiunei. 1. Sinteza geometrieci,intre metrica $i mateile.Coeficientit diferen- tialf gikai metricei riemnaniene $i potenlialele gravitationale, produse de materie 5e sintetizeazd in realitatea campului gravitational. El este in acelas timp efect$icauzd a variatiei densitatii materiel. Sinteza inseamna interpatrunderea contrarilor, deci dinamizarea (fizicalizarea)caeficienfilor dife- rentiali gik si spatializarea (geometrizarea) a potentialului gravitational. in isioria fizicei relativiste, interpretanoa sintezei a fost dubld. a) Teoriile lui Einstein $i Weyl sunt dualiste (mecaniste). Ele consi- derd egalltatile grarvitationale Gik = Tikdrept equatii; materia (=densitatea energeticd Tiksi metrica (= Gik sau respeotiv Elk sau gikl sunt realmente distincte, oarecurn transcendente. Materia este realitate fizica,iar metrics eadrul ei geometric; cele 2 realitdti dualiste intra in interdependenta-sinteza 0 campul. Materia insasi continua sa rdmanra o singularitate fizica dincolo de camp (Weyl), analog spatiul ar fi o singularitate geornetricd, suport pasiv all campului. Campul (efectaicauza a misedrii materiei) e geometrizat aidinarnizat ;materia si metrics spatiala Insasi, raman realitAti ireduetibile. Identitdtile6 Tixk 8k 8xr8grsTrsosunt o veritabild conservare a energieiTik i den- titAtile corespunzdtoare in Elkdimpotriva o simpld identitatle geometrica. II.In opozitie cu teoriild lui Einsteinsi Weyl, teoria lui Edington implica tendinte idealiste, este monism absolut cu tendinte idealiste. Ener- gia sau materia (= densitatea energetied Tlk) este definita de relatiile gra- www.dacoromanica.ro 64 ANDREI POPOVICI vitationale Glk=Tlk care &yin astfel simple identitati. 1\7Iatetria ar fi pur geometrica, densitatea ei expresie a curbunei metriceiquadridimensionale spatiu timp. Identitatile de conservare in T Ik$i Gik sunt echivaliente; conservarea tensorului Tik, nu-i consecinta existentei materiei, ci invers, ma- tlenia e definite' printr'untensor geometric cu divergent.a nuld,deci prin tensorul G1k, Ambele tclorii nu sunt consecvente a) Weyl prezintd in fond o conoep- tie idealists a spaului : el distinge nature metricei de orientarea ei. Nature metricei este unitary, expresie a posibilitatid de a infatisa inorice punch metrica remanniand ca o sums euclideand de patrate diferentiale. Aceasta Imitate este apriortca (in sens kantian). Ortentarea metricei (alegerea sistemului de coordonate necesar pentru aceasta reducer.e la o sums de patrate) $i deci coeficicntii Glk depind de materie. 13...aultd o opozitie nets, ireduc- tibila intre cantitati (de nature' materala, reprezentate prin densitati tlenso- riale :'Tlk SLs I)siintiansitati (de nature' mAr:cd, reprezentati prin tensori: marimile campului GikSicc1) b) Pe de alter parte, teoria unitary a lui Eding- ton(vezi Cap. III)intrcduca un dualism fundamentalintreguometria campului ii geometria materiel.

2. Sinteza algebricci In fizim clasica,conceptul actiun:a constitue o oantitate algebrica stated (produsul intre 2 scalari: lenergie $i 'Lino sau impuispilungiane). In teoria relativitatii rezulta o sintezd algebricd dina.mf.ca : a) Densitatea actiunei(L) devine o functiune de coordonate spatiu time (dinamizarea actiunii. b) Densitatl-a actiunei este functie universals prin care se vor determine cantitdtile (densitatile energetice $i electrice) ca func#uni ale int...nsi- tdtilor camptiui (gravitational $i electro magnetic). Rezulta o noun deEnite a energiei (materie) in report cu potentialulgik, ca $i o noud definitie a electricttatii, in raport cu potentialui 41.Aceasta legaturd intre materie $i metrica, stabilita prin densitatea actiunei L, este o sinteza 'Sur algebrica, cele 2 contrarii raman realitati eterogne, idesi legate functional pr:n L. . c) Principiuliut Hamilton (al min.mei actiuni) apare drept baza legilor fizicep1metrice (equatiile carnpului, equatille de conservare).

IV. TEORIILE UNITARE CLASICE. A. Structure teorii/or unitare

Unificarea teariel carnpului gravitationalsdelectro magn.tic a fost incercatd pe 3 cdi princpale: introducerea unei formediferentialeliniare (Edington Weyl); teoria lumii de 5 dmensiuni (Kaluza-Einstein); introdu- cetrea unei geometrii relativiste proective (Veblen). I. TEORIILE LUI WEYL SI EDINGTON. 1. Spatiul metric. In teoria lui Weyl, unui punct P i se ataeazd o ma- surd", dace' dungimile eltmcntelor liniare in P, pot fi comparate Patratul lungimei unui vector este an5sura 1=x 2. Doi vectori (x $i y) sunt egali, dace'X2-=y2 ;mdsurile for sunt astfel determinate afard de un factor constant; prin alegerea lui, spatiul devine etalonat" in P. Un spatiu se zice metric" deed fiecarui punct i se ataseaza o mdsura $i o conexiune metrica" ou punctele vocine. Un punct este in conexiune metrics Cu vecinatatea,dace' printr'o deplasare congruenta a unei lungimi 1 in IP,inspre un punct oarecare Pr, infinit vecin, 11 se transforms intr'o lungime bine determinate'. Definitia deplasarii cortgrucnte a lungimilor se leaga de un pos- www.dacoromanica.ro FIZ ICA RELATIVA, $1 MATERIALLSMTJL DIALECTIC 65 tulat: vecinatatea lui P sa poata fi etabonata astfea ea niasura oricarellun- gim? in P, prin dtplasarea ccngruenta, spre punctele infinit vecine, sa aaanana neschlanbata. Etalonul se ZiO3 atunci goodezie in P. Fentru un etalon °are- ewe fie atunci 1 masura unei lungimi in P, a-Fdl cmasura lungimii generate, pain deplasarea ei congruenta spree punctele infinut w:cine P; rezultd cll-.= ldp(factorul infinitesimal d; Bind inchpendentd- lungimeackplasata). Printr'oschimbare11 = kl a etalonului, in vecinatatea luiP,raportul k = 11/1find o ftunetie pozirtiva a coordonatelor, rezulla di1=-11dSo1cd(1,1 d k d.p kConditia necesara sufelenta pentru Ga dpi, sa se anuleze identic (pentru orice dEplasareinfnitesimaaadx1 alegand k In mod convenabil este ca cicOsa lie o forma difarentiala dineara dcp=;i. dxr. 2. WIetrica unui spatiu, relative la un sistem de reper (sistem roar- donate + etalon) se bazxiaza deci Pe 2 forme fundamentaleo forma dile- rentiala patratica ds1=gikdxidxk o forma diferentiala liniaracicp=,:pidx1 Ele raanan invariante pentru o transformare ide coordonate; pentru o transformare a etalonului, prima se inmulte*te cu un factor k, is doua cre*te cu Alaturi de rclativitatea an4carii (din teoria relativitatii) apare relativitateam5,rirnii.Orice lege fizicatrebue aa fieinvariants fatsde transformari de coordonate oarecari (invarianta feta de coordonate) j fats de lnlocuirea lui gjk $i 1 8 k cc)! prin kgik sicfi-=k8 Xi pentruoricefunctie k = k (xi ) > o (invarianta de etalon). 3. Tensorul curbura scagara opus" curburei vectoriale" Rsik a spa- 8 +k tiul afire este Ilk = 8x1 8xk El satisface equatiainvarianta;Cond)tia necesara *i suficienta pentru caspatiull safieriemannian este acoa ca o lungime sa poata fi d,epilasata con gruent, in orice dicrectie*iindependent de hum, decifat= o (dcpdevine odiferentiala totals). Atunci abia se poate vorbi de aceiasi lungime"In divcrse fpuricte ale spatiului; atunci spanul se poate etalon astfei coo dcp = o (etalon normal). Cad dcp devinediforentia- iii. a unea functii logk; elegem k drept tertalon. normal. 4.Orice spatiu metric este am spatiu de conexiune afind.. Rezulta 1 intr'adevar pentru componentele conexiunii afine Hr, ik = rr,ik+ gir (I) k gkrcpi gikcpr )unde rr,i ksunt conponentcte obil*nuite ale conexiunei aline ale spatiului riemannian (teorema fundamentals a geametrieiinfinite - simale a lui Weyl). 4.a) In interpretarea fizica a geometriei infinitesimale a lui Weyl, cpi se identified cu potEntialul electromagnetic, deci tensorul f1kcu campul electro magnetic; Dezulta equatiirk lui Maxwell. b) Datorita invariantei etaaonutlui putem satisface pentru poteartialul dlectro magnetic, equatiile supliment4re :Pi o, analoage rclatiilor de 8st --= o. conservare a sarcinei electrice 8x1 In.variants etalonului este dicici aspectul geometric al legitfizice a conservarii sare.nei electrice. Din invarianta fate de schimbareaetalonului mai rezulta oarecum necesaa, caracterul quadrimensional al tricei spano ik temporale. Actiunea maxwelianaSSSS 1Vg dv =1/4SSSS 11k1 ygdv este Inteadevar (intr'o lume quadridimensionala) o integralti invarianta acampu- lui metric, cea mai simple din cate exists. ISTDDIX www.dacoromanica.ro 5 66 ANDREI POPOVICr 5. Teorialui Edingtonadrnite variatiaetalonuluichiar in acelag punct, pentru o rotatie in jurul lui. 6.In fata dificultatilor fizice experim.entale aleteoriei, Edington si chiar Weyl (in editia V a earth Tamp, spatiu, materie") admit deosebirea intregeemetrlacampului $igeometriamateriel.Gwmetriacampului estegeemetnia infinitesimala generalizata,s:hitata mai sus,bazata pc deplasarea congruenta.Infinit,2simald a lungimilor (congruenta prin inertie").Geometria materiei, deci implicit geometria instrumentelor noastre cle masura in timp$ispatiu se baz-aza dimpotriva pe congruenta 'prin adaptare". Constantele fizice (masselesisarcinile electrorrului, perioadele si lungimile instrumentelor de mantra) nu 53: conserves prin inertie, ci prin adaptare".Constar-I/telefizice (massele$isardnile electronulul`, perioadele si Iungim:Vginstrumentelor de masurS) nu se conserva pm inertie, ci prin adaptare mereu, reinoltd fatd de constitutia intregului univers. Fiecare lungime materiala, daces ramane nemodificarta, inseamna ca pSstreaza un raport constant fats de raza tmiv:rsului coresponzatoare punctului si directiei date. In geometria infinitesimala generalizatd, valabild pentru camp, scale- nt' curburii generale R formeaza baza unui etalon unitar, legat de r-ilatia Feonst. Desi o comparatie a lungimilor in diverse puncte nu eposibila exists acest etalon unitar cara constitue insd o functie scalars a coordonatelor.

II. TEORIILE LUI CALUZA $I EINSTEIN 1. Kaluza introduce o singura foima patratica fundamentals a unui spatiu de 5 dimensiuni x, (X = o,...4) uncle gut(i,kr=o, 1,2,3.)joaca rolul potentblului gravitational, iar gi,(io,1,2,3,) sunt poltentialele electremagntfitiee, pe cand g44are o semnificatie nedeterminata. Caract-rul quadridimensional al metricel, verificat de experienta s'ar explica atunci din cana9terul cilindric (relativ la x4) a lumii lui Caluza: toti giksunt independ.inti de x4. 2. Einstein modified (in 1932) teoria dui Kaluza, considerand reprezentarea in 5 dimensiuni ca oarecurn fictiva. Cu ajutorul tensorului mixt" V IA se ataseaza oricarui v:ctoralal spatiului nostru ricrnannian v4, fun vector cinci dimensional a A ,apartinand unui spatiu vectorial adjunct, de 5 dimensiuni V5 yAlaA Si invers al = ai(X=0... 4 ;i = o .. 3). at = 1)1,

III. TEORLA. LUI VEBLEN. (Presupunem indicii variind dela 0 la 4 iar cat latini d is 0 la 3) 1. Etalonul. In locull color 4 coordonate cartkziene xi, putem introduce 5 coordonate (Imogene xr ;toate coordonatele omogene pot fi inmultite Cu un factor k (constant sau functie decoordonatele eartezlene). Introducand o variabild carteziand auxiliary x4, sa punern k = ex 4.Lui x4 i se zice variabila etalon". Prin transformarea etalon, x4' = X4 + high I x )factorua k se inmulteste doci eu o functie a coordonatelor anume 1/h ix1 ).Tensorli geometriei proactive trebue sa fie invarianti fata de transformarea etalonului Itfata de once transformare de 'coordonato x' 1 = x'(xi. 2. Tensori proectivi. Definim scalarul proeoliv A (invariant fatade once transformare, deci A'A) prin formula A-0 Nx4 f (x1),uncle N se ziceindicelescalarului A. 0 transformare a etalonuluitransforms A In A' =e Nx' 4( Xi) hN (XI). Un vector proectiv covariant de indice N se eerie

www.dacoromanica.ro FIZICA RELATIVAIIMATERIALLSMUL DIALECTIC 67

8 xc 9 =e Nx4 14 (x). El are legea de transformare cp' = cps componenta 8 X'A ea de orinul4 este un scalar procctivcr4 =94. Matricea legiide transfor moreeste 1 __13 log h .... _8log h bx X a x' 0 ax's 1 j 1 = 0, 1, 2 3 a X' ct 8 x 1 a = 0, 1, 2, 3, 4 axi

ta--transformare de coordonate genereaza pentru componenteletri(4-4) axi transformareacpi = cp16Txcare este tocmai legea de transformare a unui vector obisnuit (afin) covariant. 0 transformare de etalon, genereaza trans- 8x 4 formareap't=cpi+cp 4 ax 4Daca cpr are indcele N=o6idace cp4=1, transfor- 8 log h marea de etalon dap'i= (pi Txj--' este tccmai cazul potentialului electro magnetic. Componentele potentialului electro-inagnetic sent deci componentele cu indice diferit de 4 ale unui vector proactiv de componenta cp4 =1 Ana- log definim un vector proectiv contravariant, sau un tensor covariant sau oontra.variant. Un tensor procctiv slmetric covariant GAx de ordinul 2 si de Indiois !xli8x T 2N, se transforms dupe schema G'v )ce = Gp i3),=,8.-x,a,.El se despica intr'un scalar procotiv G44= e2Nx4f (xi ), intr'un vector proectiv covariant G4isiun it tensor obisnuit (afin) simetric de ordinul 2. Puncirn 4-47=cp i (vector proectiv de indice o).G44 IG( (un tensor proectiv simetric de indice N = 0), avem de -, altfel cp4=1, v44=1. EquatiileAz_cpxcp, = gxa determine un tensor procctiv simetric gXct cu conditiile invarianteg41 = o, deci glieste un tensor obisnuit (afin) simetric de ordinul 2. 2. Coordonate omogene In spatiul tangential. Fie un vector oarecare de indice zero cu T4 = 1, Daca k este un factor arbitrar, coordonatele omogene ale unui punct (clic') al spatiului tangential dus intr'un punct al uni- vemului sum Xl=kdxi, X4-=k (1cpi dxI) aceasta pri.n definitie. Din relatia Tx XX=k,urmeaza inversdx1= / cpxXA care indica omogenizarea coordonatelor dxi. 0transformare de coordonate xi in x i a spatiului fundamental 830 genereaza transformarea dx4.=e52Ti dxisi deci transformarea lui XX in K K X'X, anume X' 4= X4 si Xi= xl. Deci fats de transformarea coordonatelor, Xl ) se transforms ca si corn- ponerntele unui vector contravariant;originea$ih.iperplanul deilainfinit raiman neschirnbate. 0 transformare a etalonului nu genereaza o transformare ogh a000rdonatelordxici doar transfonmareacpti cpi x idea cix-i=IT XI K 8logh Xi ). Deci fats de transformarea etalonului, Xr se corn- X'4 =x(X4+t x1 porta, ca si componentele unui vector proectiv contravariant; oricarui etalon fi carespunde o anumita equartie a hiporplanului dela infinit, opus originei. www.dacoromanica.ro 68 ANDRI3 POPOVICI Numai intr'un singur caz putem introduce coordonatele proactive prin Xi simpla formula dx1 =X1 X4 (saudx1--- .Data anume exists un scalar proec- blogA tiv A, pentru care cpx = putem obtine intotdeauna pr ntr'oschimbare a etalonului ca A sa devind de forma A =eNx4 si cp=. Anx , Accst caz. corespunde definitiilor elementare a coordonatelor pro.ctive. Equatia x x =A A defineste un punct si unul singur, in spatiul tangential. Daca Al este un vector proectiv covariant, atunci AX XX = o kste equactia unui hiperplan. Conditia necesara $i suficienta a schimbarii etalonului aistfel inea't 8A Coate aceste equatii sa sa reduca la formaX4=o, Este ca AX=6-xT ;intr'adevar prin schimbarea etalonului A se poate aduce la forma A'=eNx'4. 3. Equatia,GX(x XX Xec = o detezmna o suprafataS de gradul 2 in spatiul tangential. Hiparplanul polar al unui punct AA este Ax XX = o (cu vXcx Al =Am. Definim tensorul uA& prin uAluXwg = SPc, Wfutarea indicelui in sus sau jos corespunde rtrecerii la elementul polar, relativ la quadrica. Coordonatele omogane ale originii spatiului tangential (origincao = punctul de contact) aunt: XX =cps= a4Xca'ci cpayuX=TT.= L4 A.Deci equatia hiperplanuluipolar corespunzator original esteG1X XX = o sau yx XX = o. Equatia conului cu varful in origin si tangent quadricei S este TXz XX X" (59x XX ) 2 = o sau gliX1 Xj = o. Despkarea tensorului prrocctiv grs in tensorul afin gijsi vec- torul proectiv cpr insoamna geometric: in orice spatiu tangential dus intr'un punt 0al quadricei se debermina conul tangknt cu varful in 0 $i hipbr-- alanul polaral lui 0, relativ la quadrica. In locul unei geometrii rieman- Mane (= geometria eucl:diana a spatiului tangential), Veblen intrebuintcaza o geometric cayleiana, in acest spatiu tangential, quadrica Gxa XX X6c = c, fiind suprafataabsotruta. Din punct de vedere fizic, planul polar dotermina potentialul electro magnetic, iar conul potantialulgravitational. B. TIMPUL $1 SPATIUL IN TEORIILE UNITARE CLASICE. 1. Metoda dialectics. Tooriile unitare ale campului fiind teorii relativiste, ingloband teoria generals a relativitatii, ele generalizeaza.tcate rezultatele acestAta. Interde- pendenta mare timpsispatiu, sinteza contrarillar real-imaginar, ca sinteza calitativa timp-spatiu, interpatrunderea contrariilor timp-spatiu (dinamizarea spatiuluiskgeornetrizarea timpului) se transpun in teoriile unitare: Aceste principii dialectice se apnea formai patratice ds2 ca $i formai liniareticf-gt.3c1. 2. /nterpretarea materia/istcl. Teoriile unitare clasice, continuand taoriarelartivitatii, evidenteaza caracterul, in pnimul rand fizic, al timpului in opoz4.ta Cu caracterul prevdocmirant geometric al spatiului (opozitie care 1i gaseste sinteza in lumea quadridi- mensiona1a, a goometrizarii timpului Si a dinarnizarii spatiului). Aeeasta interpretare marterialista a antagonismului spartiu-timp razulta in teoriileumi- barepe2cai: 1. Prin definirea sarcinei eller:Arica a =SSS s°dv,integrals triplyin- tinsa asupra den.sitatii electrke temporale (componenta an)intr'un domEniu finit spatial. 2. Prin reducenea, in cazul static a fcrrmeilirbiare la d p = di,c(r, fiind potentialul electro static = componenta temporala a potentialvlui. In www.dacoromanica.ro FIZICA RELATIVA VIATERIAIISMUL DIALECTIC 69 teoria rellativitatii caracterul flee fundamental al timpului (baza conceptici dinamice a lumii) apare in existentavitezei maxime (temporale),viteza sbeoluta u este intotdeauna un vector temporal(u2 < o)Teorifle unitare ildancesc aceasta interpretare dinamica, fa/a de caracterul static (geometric) al spetiului. C. MATERIA (ELDCTRICITATEA)$1METRICA. Sinteza dialectics-materialistaintre materie electricitate (=sarcina electricasi $imetrica, din teoriile unitare, corespunde sintezei relativ ste Intre energie (Tik)si metrics.Electricitatea$i energia suntarnandoua saspecte ale materiei. Sinteza klecricitate-metriyea, inseamna deci desavarsiroa sintezei intre materie si metrics. Ea se realizeaza in teoriile unitare pe duul cai :sinteza geometrica (potentialull electromagnetic), sinteza algehrica(ac- tAunea). 1. Poten(icaul electromagnetic. a) Teocriile unitare ale campului inseamna unificarea geometrica a coeficientilor geometrici coi ai formei geornetriee hniare rp$i a potenlialului elEctro magnetic intr'o singura teorie. In cons:cinla, 1) invarianta equa/iilor electro magnetite fa/a de schianbarea etalonului si2) conservarea constitue aspectul geometric si fizic al aoeleiasi legi. Interpatrundere-e oelor 2 conrtrarii inseamna: Materializarea(fizicalizarea)coeficientilor geometrici cp sispatializarea (geometrizarea) potentialuluiel,.?ctromagnetic. Teoriile unitare ale campului implica deci o explioare mateealist-dialectics. b) Tendintele antagoniste, interpretarea dualists-mecanica(Weyl, Einstein+ si interpzetarea monists-Ideansta (Edington) din teoria relativlsti generals se opun $iin cadrul teoriilor unitare. Ind,-pendent de interpretare, exists o deosebire de fond intre sintezele realizate de relativitatea generals $i de teoriile unitare.In formulele geometriei relativ:ste,energiei Tiknu-4 corespunde o dimensiuna aparte. Sinteza relativista intre energie si metrics nu -priveste diferentialele dxici doar coeficien(ii gik. DImpotriva, In teoriile unitare, eleatricitatea coresixmde unei dim,ensiiuni noui, X4. 'b) Actiunea. Unificarea algebrica a potenlialelorcpi si a densitatii electrioese rea- Lizeaza prin intermediul densitatii actiunii. Principiul lui Hamilton este baza Legilor el:Ttro-magnetite Maxwelliene a conscrvarii electricita/ii, ca si a equatiilor 5.Travitationale energotice, corespunzatoare. In teoria generals a rale- tivitatii,ca si in teoriile unitare, clasice ale campului, aceasta sinteza e de natura pur algebrica formals. D. GRAVITATIA $I ELECTRO-MAGNETISMUL I. COORDONATE $I ETALON (METODA DIALECTICA) 1. Principiul conexiunii. a) rnterdcpendenta. In fizica clasica, lungirnea, este rdlativa; once lungime presupune o mutate de masura. Doar raportui a doua lungimi are un sens finit deci Lnterdependenca. In teoriile geometrice ce stau la baza teoriilor unitare ale campului, se mai stabileste o interdependenta incLsolubila intre: 1. etalon si sistemul de coordonate 2. etalcn si hlperplanul dela infinit (Veblen) b) Concoptia dinamica se adclnocste prin: VarlabIllitatea lungimii, corespunzatoare formei liniare dcp deci depen- dlenta lungimii de pozi/iawww.dacoromanica.ro spatio-temporala a observatorului. 70 A/sTDRE4 IPOPOVICI Inlocuirea pentru materie a notiunii ddplasarei congruente legates de inertia, prin notiunea dinamica a adarptarii. In particular, adaptarea1un- gimii la marimi cosmologice (raza universului spatial). c) Relativ $i absolut. Reprezentarea transformarii die talon, ca transformare de coordonate. Relativirarea notiunii de lungime, intervenita in aceste teorii geometrice, nu-4 absoluta, ci la randul ei relatives; rElativizare dialectic interpa- trunsa cu invariants: Acest fapt rezulta tin 3 consideratii: 1. Invarianta formei dcp, casi a formed ds2 fats de transformari ds- -coor donate, invariants legilar naturii, fates de transformarea etalonului $i a coordonatelor. 2.Existenta unui etalon unistar, insa variabil, dependent de cunbura scalars (=zunitate in pluralitate, absolutul pe baza relativultui). 3. Invarianta raportului intre o lungime dataslraza (simultana, adaptare dinamica-invarianta pa baza variatiai). 2. Principiul cantitcifii qi calittipii. Geometriile ce stau la baza teoriilor unitare evidentiaza sinteza calitativa a elementelor. anuine: 1. Antagonismul intre geometria euclideana (caylelana) se transforma pentru spatiul tangential, intr'un antagonism talc (lume pur gravitationala lume gravitationala-Felectro magnetics). 2. Invarianta actiunei maxwelliene fata de etalon se transforms intro liimitare a numarului dirmansiunilor (la 4). 3. Principiul sintezei contrariilor. a)ContrariPle etalonsicoordonate iiigasesc sinteza in oricare din sisternale geometrice ce stau la baza teoriilor unitare: spatiul metric all lui Weyl,lumea de 5 dimensiuni a lui Kaluza Einstein, coordonartkle proactive (omogene) ale lui Veblen. IntErpatundere inseamna: unificarea etalonului si a sistemului d2 coordonate adica: reprezentarea etalonului in cadrul sistemului de coordonate; reprezentarea sistEtrnalui de coordonate prin intermediul cantitatilor ce depind de etalon. Aceasta interptarundere se rear.zeaza atat pentru coeficienti (grk ycpi )catsipentru dimensiuni (coordonatele dxi si variabila de etalon314). Anume: a) Interoatrunderea ronogenizarea)coeficientilor:inCoateteoriile unitare c ssice, cpi devin o componenra a coefic Pntiilor cplk.Astfel :compozitia conextinii at ne a lui Wey , dintr'un termenP, I. ik $ialtul in pi; compozitia tensorului gX a Jul Caiuza; compozitia tensorului gAa=yxa cp pa la Vebien. Interpatrunderea (omogenizarea) dimensiunuilor se realizeaza prin exibtenta a cloud forme difEtrentiale la Weyl, prin unirea lor intr'o singura forma patratica la Caluza, prin aspectul dublu al formei ds2 la Veblen. b) Sinteza este oarecum exterioara la WeylsiEcEngton (sinteza a c5m- purllor, nu insa a dimensiunilar), dLrvfne o sinteza interioara la Caluza sl duce 1a interpatrunderea complecta a color 2 contrarii, in teoriile lui Einstein si Veblen. Constat,41-n nu numai o convergenta catre acELleasi formula, a tuturor teoriilor unitara, careisigasesc sinteza in teo-ia lui Veblen, ci si adancirea procesului dialectic de interpatrundere a contrariilo? 1)etalon$i2) sistem de coordonate in evolutia istorica a teoriilor. c)Sintezacolor doua contrarii nu lichideaza antagonismul lor,ci creaza cadrul rniscarii (desfasurarii) lor: despicarea lumii de 5 variabile in varicobila etalon $i coordonate analoage despicarii lumii relattiviste in timp sispatiu. b) Gravita0aaielectro- magnetismul (interprEtarca, materialists). 1. S'a vazurt ca teoriile unitare clatee realizeaza sinteza diadecticain- teroatrunderea) pe plan matEtmatic a contrarilor etalon-sistem de coordonate_ www.dacoromanica.ro IZZICARELATIVA$1(MATERIALISMUL DIALECTIC 71 Pe de alts parte initerpatrunderea (snteza materialist-dialectic:a) a contrariaor cflcoeficientigoometrici)pi!potentialelectro magnetic(coefic:entifizici, n.,ateriali). Interpatrunderea (sihteza materialist dialectics) celor 2 perechi de contlarii inseamna, intinpatrundere intre gravitate $i electro magnetism. E.* inseamna aspectul fizicallinterpatrunderii geometrice intre etalon$i sistem de coordonate. Ea se realizeaza prin omogenizarca campului gravitational $i electro magnetic; in toate teoriile unitare, campul electro magneto devine o ceauponinta a campului gravitational. 2. In teoria relativatatii generate, campul gravitational este in primal rand de natura geometried eel pujin considerat in fiecare punct in parth; fortele gravitationaLe stint in acest seas aparente". Dimpotriva campul efteetro magn:tie are in primul rand an sens fizic; el apare in relativitatea generals cao lume fizica incadrata celeigeometrice,iarforteleelectro magnetite dropt singurele forte elementare care se opun gravitartiei (inertiei). Ele sent reaae", in opozitie cu cele gravitart.ionale in cele 2 sensuri: 1. Sar- cina electrica (rmassa electica) nu-i idented ou massa inerta.2. Campul electro magnetic Fk nu poate fi anulat, intrrim punct dat, prin alegerea con- venabila a sistcrnuluid.e coordonate. Caracterul fizical campului electro magnetic se accentueaza in teoriile unitare: I. Datorita inlocuirii sarcinei electrice constante, printr'un camp scalar variabil cu raza voctoare (umpland tot spatiul). ILPrin pierderea sarcina electrica (analoaga pierderii massei gravitationale a unei stele) pe care o sufera corpul incarcat (Weyl). Interpatunderea celor 2 contrarii (gravitatesielectro magnetism) se realizeaza, in teoriile unitare clasice, pentru camp gum $lyrkiper tru dimensiunile corespunzatoare (etalon $i coordonate). Ea nu se realizeaza insa pentru materie, care continua sa pastreze un aspect dualist: Energia Tik pe de o parte, sarcina electxica si pe dz alts parte. Interpatrunderea intre gravitate $i electro magnetism inseamna geo- metrizar.a campului electro magnetic, fizilcalizareacarnpului gravitational. Prima reprezinta aspectul dialectic, a doua aspectul materialist al teoriilor unitare. In toate teoriile unitare campul gravitational se modified datorita influentei fizice a campului electro magnetic. In orice potential gravitational apar te.m.ni comlimentax, olectrici. 4. Inconsecventa. din punct de vedere materialist, a teoriilor unitare, apare in caracterul earecorn fietivale electro magnetismului (a lumii de 5 dimensiuni) inglobat lumii gravitationale (de 4 dimensiuni). Citam: separarea nets intre role 2 forme diferentiale la Weyl, caracterul cilindric al lumii lui Caluza in raport cu x4 (independenta potentialelor gum dz variabila x4), caracterul fictiv al reprezentaril in 5 dimensiuni a lumii la Einstein $i Veblen, disparitia va iabil i etalon x4 $i a potentialelor corespunzatoare, prin reducerea formei fundamentale la ds2 = gik dxi dxk Inconsecventa dialectics a teoriilor unitare a campului se arata in dualismul Intl.; geometria eampuilui (a continuului) §i geometria materiel in teoria lui Weyl $i Edington.

Cap. IV FIZICA ACTIUNII A. Structura teoriei. Desvoltarea matematica5ffizica detailata a fizicii actiunii, teorie pe care am formulat-o in dc-eursul ultimilor ani nu-si are locul ad. Ea formeaza subiectul unei lucrari mai waste pe tale de publicare. Structura teoriei cuprinde 3 _tape : I. Grupul abstract. Fizica actiunii se bizue pe teoria grupurilor finite. In fizica actiunii apar 3 grupe: G3 un grup de ordinul 3, K2 $1 U2 (doua www.dacoromanica.ro 72 ANDREI POPOVICI

grupuri de ordinul2). Grupul G12 TaU2K2, produsul comutativ al celor 3 grupe, este un grup de ardinul 12 cu subgrupele T3, K2, U2. Elementelelui Tasi K2 intre ele, sunt presupuse neccmutative. Fiet,iitu ,elementele' Identitate ale grupelor Ta, K, U2. Subgrupele,J6=U2T1u sunt subgrupe invariante ale luiG10. Grupelecomplimentare corespunzatoarestint G121,16, G121,6. Descompunerea in grupe sccundare a /gru.pului G12se poate face in mai multe moduri : G1.=U2T3±U2T3, (corespund? despicarii lumii In graviitatie-electro magnetlim). Gte=uiDattioDo(corespunde despicard lumii in spatiu- timp). G12=IL,K2ti-FU2Kot.,-EU2K2t, (corespunde despicarii lumii in metrica energie sarcina). S'a insemnat cu u1 $i u2 elementele lui U2 Cu t1, t to {le- mentele lui T,, $i s'a Trial pus Drodusul K2T3 =Da. II. Grupul hipercomplex. E. Fie ek unitatile unui sistem hipercomplex, formand un grup,E10,reprezentant al grupului abstract G12. El cuprinde subgrupul Er, (reprezentant al grupului abstractly D6) cu unitatile ei...e6 (e2=1=unitatea reala)utsubmultimea Ea (reprezentand multimea abstracts u2 D6) cu unitatile iev. (K=-1,-6) (r= 1). M. Grupul coordonatelor. 1. Fie un electron cu un camp simetric sferic, T=raza vectoare din origine (centrul electronului)sis o variabila temporala. Fie rk= fk (r) 6 functiuni ale razei vectoare (cu ri=r), par sk =fk's) 6 functiuni corespun. zatoare ale variabilei temporale (si=s), Daca functiunilerk formeaza un grup R(;,reprezentativ al grupului abstract D. o schimbare a variabilei independente ri=r, cu una din functile r permuta aceste functiuni intre ele. Analog presupunem ca functiile Ek formeaza un grup Se, reprezentant, $iel, al grupului Do. Infizicaactiunirifunct:un!de rk reprezinta elementele spatfale (sba- tice), iar functiunile sk elementele temporale, (dinamice). Dintre cantitatile rkapartinand grupului R6, cele de indice impar i (i=1; 3,5), formeaza un subgrup R reprezentand grupul abstract T. iar elementele rkde indice par = p (p= 2,4,6) formeaza o submultirrne R a grupului Rg reprezentanta a multirnli abstracte T. Elementele ri(i im par) sunt raza vectoare (metrica spatiala), energia gravitationala $i sarcina" gravitationala, corespunzatoare unui punct al electronului, jar cantitatile rp (p=pari), constitue marim,ile electro magnetite corespunzatoare (metrica spatiala,energia$i sarcina electro magnetics). Analog se grup:aza- elementele sk din grupul So, inteun triplu gravitational S3 de indice (i) imparsiun triplu electro magnetic de indice (p) par S31 ). 2.Fizica actiuniise bazeaza pe un spatiu poll dimensional hiper complex: Functiunile rksiskreprezinta, intotal,12 dimensiuni, ale acestui spatiu. Fiecarei dimensiuni i se ata.$caza o unitate ek a sistemului (grupului) hipercomplex E12. Rezulta dimensiunile hipercomplexe spatiale xk = ek rk= ek fk (r) si dimensiunile temporale yk = iek sk=iek fk(s i,unde ek Si iek fac parte din El°. Dintre cele12 dimensiuni figureaza dimensiunea reala spatialaxtetr,$idimensiunea imaginarytemporala 3r1=ieis ale relativitAtii einstrinene. 3. Functiunile Tkse deosebesc prin permutarea a 3 puncte situate pe raza vectoare r 0 (centrul electronului), A (suiprafata electronului) de raza clasica a=10-13 cm.)siI(infnitul spatial). Fiecare functie rk are cate o singularitate (punct de infinitate): coordonata spatiu deci are singularitatea in I, energia in 0, sarcina in A. Punc- tele 0, A $i I constitue deci 3 infinicturi geocrnetrice (infinitul energetic, in- finiitulelectric,infinitulspatial). Analog se comports fun,ctirunile sk rare prezinth.-3singularltati:dinarnilce:infinitul temporal(vesnicia),Inftnitul electric 5i infinitul energetic. Psrmutarea coordonatelor, permuta sisingulari- I-11111e. www.dacoromanica.ro FIZICA RELATIVA$I1LATERIALISMUL DIALECTIC 73 4. Constantele fiziaii olqsice se omogenizeaza in teoria generals arcita- tivitatiisi anume:a, e, mo (raza olarsica, sarcina electrical si massaelectronului) swat aduse la climenslunith unor lungimi fictive (a, -e, m). In fizica ectiunit aceasta geometrizare fictive devine efectiva. Gonstantele a, e, m, corespund unor valori partieulare ale coordonatelor spatiu, sarcina $i (nergie. In plus, fizica actiunii stabtleste o conex:rune intre naza R a universuiui spatial t5i oonstantele de mai sus ale fizicei atonice. Canti'ab :a cosrnologica R are 0 s:m- nificatie fizica; constantele fizice se pas' treaza-'--prin adaptarea d narrnica fata de R (sau a) $i nisi dtcum pain inhrtic. Spatiul, ca timpul fiind considerata infinite, R n'are semnificatia unei raze vectoare maxime.5S 5.Conseciate fizice: a) Potentialul. Ced 12 tcemeni ai formei fundamentale de se pot grura in 3 moduri corespunzatoare oelor 3 despleari ale Iusn i,dupes cum rezulta din teoria grupului G12.6.IN..crmeni spatiali$i6 termeni temporali; sau oftermeni electro magnetici si 6 termeni gramtationali: sau Incacate 4 termeni metrici,energetici,sancina. Expr.sia celor12 fUnC#Uni Xk yk in functie de c :le 2 variabile r si s (sau in functie de 3 variabile spatiale sio vaziabila tamporala)55inlocuirea for in forma pseudo euelidean.ads', conduce lapoterrtialul electrecnagneticSigravitational. In prima aproximatie rezulta potcntialele fizicii clasioe, ina 2-a aproximatie c:le relativiste. In particular: legea atractid newtoniene (einsteinenz) gravitationalelex- pansiunea universului se corespund. Energiacinetica ast:lei erescand cu expansiunea si tencrgia fiind o dimensiune (=53), expans:unea universului &wine o expansiune geometrica in mai multe d.mensiuni (timp gi spatiu, metricssi(mere.).Expansiunea univensului apare ea atractie exen Pala de infinitul metric (s-patiu-timp) iprecum gravitatia ;e atraetia infinitului energetic (central electronului). Pa de alta parte: interiorul$iexteriorul electronului (separate prin supoadata sferei de raza a) se corespund prin pf.rmutarea coordonatelor spatiusternergie. b) In v:rtutea definitiei grupului si a subgrupolor sale ,tea'e legile naturiisunt nu numaiinvarfantepentru tranrcformarispatio-temporale oareoari, ci pentru toate permutarile ale celor 12 eocrdonate rk si k Aceasta e valabil $i pmtru forma patratica fundametalade. Prima transformare e de gm relativist$iforrneaza un grup continuo (deci de ordin infinity, cele 12 transformari t k §i sk formeaza cate un Erma de ordinul 6. c) Teoria clasica, relativitatea si tcoriile unitare nu rezolva problerna electricitatii pozitive si negative. In fizioaactiunii, ea rezulta din structura s!sterntului (grupului) El° el unitatilor hipercompleaek. Axiranele de isimultire sunt invariants fata de schimbarile de semn ale unitatilor er de indice (par (un:tati electro magnetice). CEle nu sunt finsa invariante fata de sohimbarea semnului unitatilor de indice impari (unitati gravitationale).

B. CONS ECINTE LE MATERIALIST DIALECTICE ALE FIZICII ACTIIINII I. Metoda dia'ectica in fizica actiunii. 1. Principiu/ conexiunii. a)Interdependent('tFizicaactiunliinseamnaverificareatotalsa principiului interdzpendentei: 1. Interd-pendenta timp spatiu,electromagnetism-gravitatie, materie energie+sarcina) metrica. 2.IntardependentaIntl* interiorul§iexteriorul eixd.ronului,separate printr'o singularitate. 3. Interdependenta intre oonstantcle atomice (a, e, m,)-si cosanologice (R). b) Transformarca. Principlul dinamic se impure fizicli actiunii prin; 1. Unirea cantitatilor fiziceSlgeometrice in acelas grup (deal in acc- iasi forma fundamentals cis'.Rezulta inexistealta oricarei geometriieucli- www.dacoromanica.ro ANDREI POPOV/CI 74 diene sau pseudo eualidiene (coneeputd in sensul unta .tirrri vide de materie), Inlocuirea eidefinitiva prin geometria universului curb, variabil. 2. Inlocuirea congtantelor e $i m prin coordonate yea-labile rk resp. S k . 3. Necesitatea expansiunii tmiversului in timp spat-iu, materie - metrics V4s, electro magnetism-gravitatie. c) Re.lativ si absolut. Relativizarea marimilor fizcesigectmetriee, datorita incterdependentei lor, in cadrutl aceluia$ ds2bazat pe grupul G12 al flzicii actiunii, nu-i relativizare absolutes ei ralatizizare la ranclul ei relatives,. lianitata. Ea se interpatcrunde dialectic cu invarianta: 1. Invarianra tormei pt,tra i2e ds2 fats de or ce transform5ri de coordonate, care devin ranslormari liniare in diferetialele coordonatelor. 2, 'Invarianta legilar naturiit(si a lui ds)'fates de permuttarea coor- donabelorrk resp.sk -(din grupul Re resp. S6). 2.Principiul cantit411 qicantata. a) Sinteza calitativii a elementelor. Transformarea cantitatii in calitate parcurge, in fizica actiunii, trei etape: 1. Pe planul grupului algebric abstract G12 se situiaza relatiile de in- muitire ale elementelor grupulsui. Deosebiride insusirilor de grup aleidle- mente:or sa transforms calitativ an deosebirile algebrice concrete, geometrice sifizice,intre spatiu-timp, metricA-anaterie, gravitattie- electro magnetism. In particular, deosebirile, intre elementele carnutatirve$inecomutative devine antagonism calitativ intre gravitatie $i electro magnetism, iar ordEnul elementului respectiv determines caracterul sau material sau metric. 2. Grupul algebric concret (hIpercomplex) E12 Pe aceasta scary apar relattile de adunaresiinimultire. In particular apare semnul eantitati for ekIsial puterilor tor: baza cantitativd a existentii electricitatii pozi,tivesi negative, baza cantitativa a antagonismului fizic spatiu-timp a energiei pozitive $i negative. 3. Grupsile geometrice- fizice R, $i S6. Pe aceastA scars apare variabi- litateaSidependenta functionaZa. D:osebirea algebricabstracts transfor- matA in cca concretes (hiperccmplexd) trece in deosebire calitativa, funclionald, geometrica dim:nsiunilor rk $i sk care devine antagonism fizic. Depen- dents functianald deterritna numarul dimensiunilor independente. Ea mai determine $i singularit5tile (infiniturile) constantele fizice $i zerurile (piunc- tele de anulare ale functiunilor)rk ,sk. b) Trainsformarea in salturi. Fizica clasica e fizica continuului. 'D:oria relativitAtiiexclude discontfnuitatea.In teoria lui Weyll interiorului elec trcnului se sustrage legilar relativisl?t. Materia apare ca o singularilate dincolo de camp. Fizica actiunii introduce dela inccrput, discontinuul in fizica, legat insa de functiuni continue :discontinuu (infinitul) spatial$i temporal, discontinuul electric, discontinuul eni irgetic. Prim Ensusi existenta lui,infinitul determine forta gravitationalA, repuls:a electrica% exuansiunea universului.Existenta matematied.geometrica infinitului sa transfortmd intr'a actiune calitativ5. dinamied.

3.Principiul sintezei contrariilor.

Et)Interptitrunderea contrainitar.1. Fizica actiunii ins.amnd o sintezd mai avansatd, a interratrunderii dialecti?1_, a contrariilor spre care tinde evolutia fizieei :tim.p-spatiu, materie (eniargie+sarcind)m:tried,electro magnetism-gravitatie. Teoria relativitOtii a s:nteza dialectied spatiu-tEmp. Teoria gencrala a relatirvitatiirt,ailizearzao sMteza geometrica a coeficiez*lor metrici $i materiali(sinteza coef. gik $i a potentialului gravitational) dar nu $i o sinte25 a metricei ds$i a materiel Tik insisl. Teoriile unitareca sloe continue o sintezd intre gravitatiesielectro- magnetism. Fizicaactiunii www.dacoromanica.ro FIZ ICA RELATIVAElCMATERIALISMUL DIALECTIC 75 inseamna unificarea materiel $i a metriceiht.s'.51,51o sinteza mai complecta titre gravitatie *i electromagnetism, spatiu si timp. Interpatrunderia celor 3 perechi de contrarii inseamna a) Omogenizarea lor,sinteza coordonatelorf intr'un spatiu 1,plidimen- sionaft ; Intrepatrunderea lor reciproca(simetrizarea lor)in raport cu gru- pele 7 3 K2, U2, Sinl:za lor dialectica nu lichideazaantagonismta,dar creaza cadrul desfasurarii (mIscarii) sale : dpicarrea lumii de 12 dianensiluni in timp-spatiu, materie-metrica, electro magnetism-gravirtatie. Despicarea re expresiefizicaa desocAmpuneriigrupului G12intr'un produs de.subgrupe, resp. intr'o soma de grupe secundare. b) Evolufia in contradiefii.1. In masura ce grupul G12 admite sub - grupuri ciclice, desfa*urarta succesiva a pul:rillorunrui element, inseamna desfasurarea contradictiei. Cele 3 perechi de contrarii: timp- spatiu, electromagnetism-gray-arta-tile, materie-metrica, nu cunt echisvalente, ci incadrateunf-idesfa,ku-ari tot mai inaiLte a aceleiasi contradictii de baza. In fiecare pereche de contraril, primul nytnbru (teza) este de natura fizica, eel de al cloaca. (anti teza) este de natura geometrica. Din purnetul de vedere al grupului abstract, antiiteza repre- zintA Cate un grup (in primele 2 perechi, chiar Cate un subgrup invariant al grupului G12),iar teza un numar de grupuri secundar?.in primele 2 perechi, .chiar ,grupul complimentar corespunzator subgrulpului invariant). Toate produsele,inolusiv puterile,ale cantitatilor din teza,dau cantitati apartinand antitezei. 3. Pe scars hipercornplexa, cantitatile corespunzatoare tezei, prczinta 0 noua contradictie interns : Pentru timp, ccaitradictia intre trecut5ivititor (ireversibil); Pentru electro magnetism,contradictia intre electricitate pozitiva si negativa ; Pentru materie, deosebirea intre energie pozitiva5inegativa. Teoria lui Weyl banuise o legatura intre ireversibilitatea timpuOuisiexistt.nta a doua electric:tali contrarii,iar Dirac, in teorda pozitronului stabileste o legatura ipotetica, Intre electricitate pozitiva $i negativa *i intre energia pozitiva Si negativa. 4. Peamutarea coordonatelor din grup $i invarianta corespunzatoare a legilor naturii, implies interpatrunderea contrariilar. 0 coordonata oarecare, is forme diferitk.;.,se nermutA cu alte coordonate in raport cu alegerea va- riabileiindependente.Aceasta inseamnainvarianta aritanetica a fiecarei coordonateslvariatia ei functionala prin permutare.

II.Interpretarea materitaistli a fiziciiactiunii. Sinteza materialist dialectalA a contrariilar celor 3 perechi. se petricce In fizica clasica Si relativists, pe doua cat : Sintrza in forma metrics fundamentals de; Sinteza in volumul inf nitesima4, n:sp. in conceptul actiunii. 1. Forma fundamenta/c1 de. a) Interpatrunderea contraritlor flecar- ei perechi, nu lichideaza antagonismul, ci it inglobeaza intr'o sinteza superioard. Teza pr zinta realitatea fizica, anti teza cea geometric:a% Contradictia intre timp $i spatiu inseamna contradictieintre dinamic( ireversibil)*i static(revrrsibil).Contradictia Intre electromagnetism$igravitatieeste ccntradictielitre forta r-ala Si apan.nta. Contradictia intre materie$imetrics, de fapt triplu contradictcriu (energie-metrfta-sarcinA), este contradictia intre canservare *i necoelservare (in fizica quantica intre viteza Si locallzare). b) Dda pereche lawww.dacoromanica.ro pereche, antagonismul intre fizic*i geometric se 76 ANDREI POPOVICI adancete :rezulta evolutia caracterului fizic, pe de o parte, a earacterului geometric, pe de alts parte. Fizica actiunii este : I. Interpatrunclere si sintezd (cenogenizare) in spatiul polidimensional, a fieedrei perechi de contrarii. II. Interpatrundenea color 3 perechi de centrarLi sinteza locr (omogenizare in saatiul polidimensional total). Ea inseamnd deci I.Geometrizarea (spatializarea)tezei materializarea(fizicalizarIca) .antirtezei. II.Geometrizarea antagonismului din fiecare prreche, datorita inter- patrurnderii cu perechile anterioare; marterializarea antagonismului din fiecare pereche,datorita interpatrunderii cu perechile care urrneaza.Astfel, -deosebirea intre materie metrica se geometrizeazd si iii gaseste expn:ste in h nea spatiw-timp ;in particular cieosebirea intre energie si impuils, devine deosebire intre camponente temporale spatiale aCe energlei. Inwrs, deas:birea intre timp si spatiu (ireversibilitatea timpului) primeste o baza realer abia datorita circulatiunei vitezei maxime, deci datorita existenteima- teriei (din perechea 3). c) In teoria ginerald a relativitatii si in teoriide unitare clasice, interpretarea lui Weyl si Einsteinrealizeaza o sinteza incomplecta adica oarecum dualistd si meeanista: materiasi metrica sunt realitati transcedente, diametralcpuse;iarre:atilegravitationale Si electromagnetice sunt ecuatiiveritabile.Rezulta o intarprataa-eidealista(apriorista) a qpa- -tiului si una materialist a-enecanica a matariei care devine realitate dincolo de spatiu si timp. Interpretarea lui Eddington e monism absolut si idear.Lcan : materia e curbura metrica, iar relatiile gravitationale si e] :etro magnetice sunt veritabile identitati. Lumea devine o hurne pur geometries quadridimensionala, reala-ima- ginara. Fizicaactiunii nu estedear o sintrzageometricaintrocceficientii geometrici gik si fi,pe de o partesipotentialele gravitationale$ielectro magnetice, pe de alter parte. Ea nu este doar interdependenta intre matcrie si camp, camp gravitational electro magnetic, ci tcerie unitary a materiel si metricei, a electric:U.4isi gravitatiei insisi. In fizica actiunii, materia se gecmetrizeaza, unitatile algebrice corespunzatoare, insd, nu sunt nicireale nici imaginare,ci hipercamplexe, de ordin superior lui 2.Vectricirtatea se -geometrizeaza ca si gravitatea, dal' tunitatile algebrice carespunzatoare saec- tricitatii sunt necamutative. AntagonisTnul profund in re materie si metrica, nu 0 aparenta, nici dual:tate ireductibild,ci transformare calitativa a antagonismului matematic profund, intre hipercomplex si complex (=real+imaginar).Deosebireaintre gravithatie sielectro magnetism e decsebire intro comutativ si necomutativ ;deosebire intre spatiu si timp, cea intrereaff si Imaginer.Relatiilegravitation.adesi electro magnetice aunt identitati, dar aceste identitati rezulta din doud functiurnimidenticesi algebric diferite. Una realer,alta hipercomplexa. Analog, partea realer si nartea imaginary a unei functii monogene f (x. y.) +ig (x, y,), verifica identitatile f'x fy=g8x d) Geemetrizarea tezei, a materiei, constitue aspectul oialectic, mate- mate; iar materializarea antitezei, a anetricei, constitue aspectui ;nateriaiist, fizic, al tendintei materialist dialectic a fizicei moderne si a fizicii actiunii In special. Ca instalment formal matsmatic, al calculului unificat gecmetri- zarea materiel pare tendinta fundamer'ara. Ca instrument de interpretare materialista, de thscoperire a unor rezultate fizice not si frundamenta're., durn- potriva materialrizarea metricei, este conduzia baza. Materia, corespunzdtoare cantitatilor hipercomplexe, este elementut de baza, fats de metrics precum este electricitatea fat d,e gravirtatie si timpul fata de spatiu. Mate- matic raceasta pricritate rezultacfnfarptul ca in firvare pereche de centrarii, antiti.za (geometria) poate fi obtin.uta print produsele cantitdtilor apa.rtinand tezei (fizica)resp, din puterile aor,mu tinsdinvers,Din pluact de vedere www.dacoromanica.ro FIZIDA RELATIVA MATERIALISMUL DIALECTIC 77 fizic metrica, (spatiun si timpul) prin insasi existerrta (intinderea) ei are.proprietati fizice, care se evidentiaza in expansiunea universu_ui. Legan:a ne- cesard a Idimensiunilor reale de cele hipercoinplexe, lichideaza antagonismul metafizicintre lurnea vide de mat.ri-i a nui De Sitter silurneamateriala, tricadrata in trap si spatiu, a lui Einstein. Geometrizarea fizicii se opune interpretarii idealiste. Materia nu poate fi interpretata" pur geanetric,luand cuvantulgziometricin sensulclasic. Altfel spus,materia nu poate fi redusala dimensiuni reale sau complexe ordinare si Intel:Las:a numai pe bazacontinuului(ca inbinare a unor de- mente geometriceinfinitesirnale).Aceastaincercareduce la un idealism mascat. Anume :1. 0 as.cmenea reaDtate pur gecmetrica are un grad de realitate mai redus dec.at intregul, decat materia. Dace sinteza elernentelor intr'un intreg sup:ior re, sinteza calitativa,creatoare, descompunerea intce- gului, irnpinsadincolo de o amanitaregula e destructive.Ea da de nite- abstra,ctiuni matematic.e care n'au existents indepencL:nta. Ca structure, intregul (material nu ii:ste cladlt din elcanente diferentiaLe continue, pur geometrice,ci din elemente discontinue(corpuscults),interipatrunse cu conti- nuitate.a. 2. Din punct de vedere abstract,materia presupune cantati htper complexe, precum tiimpuit presupune cantitati imaginare, iar electricitattca, In special, cantitati hipercomplexe neccmutative. Pe de alta parte fizica moderns si mai ales fizica actiunii se indreapta impotr:va mecaniscnului pozitivist, irnpotriva evithritii", care culmin_a_za in materialismul mecanic, intfun dualism ireductibil intre materie si metr:ca. e depasire continua a datelor imediate, nu dualism, ci sinteza dialectica a contrarilor dintr'o imitate vie. Caci singurul criteriu at canceptiei materialiste e recunoasterea realitatiiobiective, in afara a constiintei (Le- nin). Dace realitatea electronului e mai bogata dupe Lenin, este elar ca matarialismul dialectic trebue sa is o forma noua, cu orice progres al litiintei (Engels). 2. Vo lumul infinitesimal (actiunea). Fizica relativista demonstreaza : I. Invarrianta hipervolumului quadridimensional dv (sau redus na dorua dimensiuni dv=dtdx). Ea este consec :nta a transformariilor care invariaza forma patratica de. II. Sinteza metr:cei (gik resp. cF1)si a materiei Tic (resp. si)in con - ceptut actiunii,in densitateaactiunii L.Aoeasta sin-teza e puralgebrica (formala). ILL In fizica quantica energia sitimpul, si analog lung:mea si Ian- pulsul se leaga in quantumul actiuncli : pe scars integrala prim quantificarea orbitdar electronului, pe scars diferentialaprin principiul lui Heisenberg AsetJh Aici At si As sent erorne coa-nise in determinarea pozitiel temporale si a energiei electronului, dartorita influenta observatorului (mai ales a razei de lumina intrebus' itata pentru observatie),care perturbsECectronul observat. b) In fizica actiunii : I. Materia se geatnectrizeaza pe hazel hiparcoinplexa ;produsul lungimilor si energiei constitue un element de supafait2a, resp. dc, volum in spa - tiullhipercomplex.Acest element de suprafata este toamai actiunea omo- genizarta. Rcspectiv, actiunea generaaizata reprezinta un hiper volum In spatiul hfrprarccanplex,iar integrala quadrupla S L dv Intirisa asupra vonumului quadridimensional V, se reduce la integrala multiplaSS dv dvi, Intinsa asupra spatiului polidimensional, dvdvt fiind elementul hipervolumuluti. II. Quantificand actiunm quantumul dy action h, inmultirt cu factorul k/c d"vine hk/c r,de dirnensiunea unei suprafete. Aicik rnlm. are dimensitrnea unei lungimi impartite printeo massa, iar c=viteza lumimdd www.dacoromanica.ro 78 ANDREI POPOVICI

(vezi cap. H). Constanta 12,quantumul actiunii omogenizat este de ordinul de marine all lui 10-64, cm2. Quantificanaa actiunii revine deci la quantificarea suprafetei fin spatial hipercomplex. Principiul lui Heisenberg devineA r.im 7 12, unde rir.=cAt si Am=e20s, au climensituni de lungime. In consecinta. sinteza intre metricasi -materie in conceptul actiunii din fizicaelativistasi quantka, &vine din sinteza pur formal algebrica. sinteza geornetric'a si fizica.°data cu materia si metrica, actiun:a se gKo- metrizeazasioaLecum sematerializeaza.Invarianta hipervolumului spatio temporal dtdx $i principiul lui Heisenberg se corespund. Primua coresounde intardcpendentei geometrice (cin:rnatice) intre object sj observator, deci re- lativizaria geometrice.Al doilea corespunde depsaidentei fizice (dinamice) intre observator si object deci relativizarii fizice. influentei ptarturbatoare reeinroce intre cele cloud obiecte matcriale, observator si eiectronul observat: principiul lui Heisenberg mai presupune quantificarea. Quantificarea energiei corespunde probabil quantificarii timpuluisispatiului, preconizata de savantii sovietici IvanenkosiAmbarzumian (1930), preculrn si probabila quan- tifican: a electricitatii, legata de magneton (quantumul magnetic). Quantifi- carea energiei$iquantificarea metricii isi gaseste sinteza in quantumul ac- tiuniih,care apare, dupa cum s'a vazut, din ce In ce mai mult, ca realitate fizica fundam.ntala, care 1st subordoneaza metrica spatiu -timp, cat si materia. In sensul fizicii actiunii, quantificarea lungimilor (energetice sau metrice) se subordoneazadeci quantificariihipervolumului lumiipolidimen- sionale. Aa.tst rezultat este pe linia evolutiei fundamentale atat a fizicii continue a carnpului (teoriile relativiste si unitare), cat si a fizicii discontinuu- Lui (teoriaquantica si ondutorie), pe liniaunificarii materialLst-dialectice a oontinuului si discontinuului. In aceasta directie este cuprinsa sarcina viitoare de baza a fizicii teoretice diva cum arata de Broglie, genialul creator al mecanicii ondulatorii, in cartca Continual si discontinuul in fizita moderns" (Paris 1941): S'a intamplatea anume cadrul spatiuluisi timpurui,construit de spiritul ncstru, pentru a localiza f.nomenele$iobiectele pe scara noastra, se comporta ca si cum ar fi independent de fenom-m-le si de obiectele, care sincadreazaInteinsul.Cadrul spatiuluisitimpului aparu,se dad, final- manta, ca un cadru ideal, independent de continutul sau si aceasta inde- rendenta a ajuns sa pars atat da sigura si atat de naturals, ca exam tentati E tconsideram notiunile spatiuluisitimpului, ca notiuni indscute si apr:o- rice" (pag. 71). ,,Pe scars atomica, unde valoarea quantumului actiunii ineeteaza a fi n glijabila, localizarea precisa a unui obitct in spatiu si durata nu mai pare inchipendenta de proprietatIle dinamicesi,In particular, de massa sa". (pag. 71). ,.Legatura Intre aspectul geometric si aspectul dinarnical obiecteCoi fizice eltmenlare, are caract2rul unci reciproce, de un gen cu total nou, ea este implicit cuprinsa In actiunea quantumului actiunii. Posibilitatta viitoare a regasirii determiniamului riguros, continua autorul, va fi probabil clatorita lui h. Not:unea insusi a quantumului actiunii, implies intr'adevar o lcgatura anumita intre cadrul spatiului si timpului si fenomenele dinamice Daca prin urmare o teorie viitoare ne va permits ea ved:m mai clar In problemele quantice, aceasta nu va fiposibil, f4ra indo;a15, decat modificand profund ideile noastre de spatiu si timp, inehisiv conceptiile relativiste asti- pra spatiului sj timpului" (pag. 66).

www.dacoromanica.ro CONCEPTUL LARGIT AL MORFOLOG1EI SI DIALECTICA FORMEI

de Prof. Dr. B. MENKES Fa.z. de Medieing, Timieoara

1. Conceptul largit ca morfologiei insurneaza in stiinta forme:or vii si domeniul ultramicroscopic, in deosebi eel micelar si macremo- lecular. Nu ne mai putem indoi de structura spOialla a macrornulecu- lelor, retelele micelare, de structurile fazelor calloidale eviden- tiate prin roentgen-spectrografie, prin examenul in lumina pola- rizata(Schmidt,Frey-Wyssling, Ambronnsi Staudinger,Lane, Debye-Schezer). Stain astgzi in fata acestui regn al morfologiei pe o pozitie a.scrnangtoare a oeleia ocupate din momentul publiogrii teoriei ce- lulare din annul 1839 sau a patologiei celularewirchowiene din 1858 farts de regnul structurilor microscopice. Morfologia biologics se intinde deci in aczasta acceptie largitg dela domeniul marimilor metrilor si centimetrilor la o extremitate, pang la eel al mgrimilor milicronice la cealaltg. Putem vorbi de o anatomie normala si patologica a macromo- leculelor si a leptostructurdlor miedlare,incadrate in morfologia genenalg. Un exernt plu din morfologia functionalg va ilustra o aplicatie a conceputului morfologiei largite : Forma macroscopica a muschiului sau ra osului de pilda. trgdeazg atat de mult din functia lor, incat ea a fost pe drept nurndta fimetionala". Deslusicrea structurilor microscopice, dar mai cu searnAa celor ultramicroscobice, micelane si moleculare, ar complecta cunostin-tele noastre despre functia osului sau a muschiului. Forma macroscopica a rinichiului este fang mane valoare din nimot de vedere al intelegerii functionale a acestui organ. For- mele lui microscopice invelite" de cea macroscopica(nefronul, vase nervii, interstAdul)sunt incomparabil mai interesante, iar formele ultramicroscopice constitutive ale celulelor si ale intersti- tiului invelite la randul for in forma celular5 sau fibrilarii sunt substratul imediat al proceselor caracteristice ce se petrec in organ. Hipofiza insa nu ne permite nici ca forma macroscopica nici microscopicesce vreo introspectie mai clarg in decursul proceselor www.dacoromanica.ro 8o DR. B. MENKES ce se petrece in sanul ei. Am putea deduce numai ca este vorba de o gland4 cu secre;le interns. Aici totul sta in dom.enitil formelor ultramieroscopice. Iata deci pecetea structurala a functiunei evidenta odata in domeniul macroscopic, microscopic si ultramicroscopic deci la toate nivelele morfologice, in alt caz in cel microscopic si ultramicroscopic si la exemplul al treilea numai in idomaniul ultramicroscopic. Pretutindeni in organism exists structura functionala, expresia ei evidenta isi are insa1.n maximumintr'un anumit sector al scare domeniilor de marimi pentru fiecare organ in parte.: Legea inegatitcitii expresieifunctionale dlealungul nivelelor morfologice. 2. Sub dimensiune morfologicii inteleg aceia dimensiunie pe langa cele trei spatiale si cea a timpului dealungul careia apar formate structurale tiptoe (fundamentale) ale organismului viu, la puncte entice nivelele morfologice din scam- continua a ardi- nelor de marimi (milicron micron milimetrii, centimetrii, metri). Un exemplu sa ilustreze c fte spuse: intr'un cub cu latura de 5 miliicroni excizat oriunde din organismul nostru incape o forma fundamentals, omacromolecule filamentoasaalbuminoida de pilda. Dace marim latura cubului la 100 de milioroni vom cuprinde o treapta structuraila morfologic superioara, o retea mice- lard, care bine In Vales canine inglobata in ea forma prima, cea macromoleculara. La 10 micron,vom putea cuprinde o noug treapta morfologica cu totul diferita de cele premergMoare: celula. (Sau o fibre etc.).Ea tontine si reteaua micelara imacromole- culele. Forma celulara nu exists in domeniile inferioare celor micron:Ice iar iln cele superioare ea nu exists decat ca forma continuta; putem spune ca forma celulard este specified acesrtui domeniu de marimi. La 100 de mieroni vom putea cuprinde forme ce rezulta din combinatii cel-ulare sau combinatii de celule, fibre si substante fundamentale, acini glandulari, osteoane, vase sangvine,- nervi, etc., cari inchid in structura for molecula, micelele si eelula. La 50 de centimetrii putem cuprinde o Mama maeroscop'ea tipica femu- rul, stamacul, rinichirul; In adandmea structurilea- for von gasi. miscanclu-ne dealungul dimensiunii morfologice, formele fundamentale din domeniile de marimi reap. nivelele morfologice sue- cesive. Pe cand cadrele dimensionale ne apar calitativ identice si numai cantitativ diferite,formidle cu,prinse in ale diferaca/itativ intre ele. In sensul dimensin.mei morfologice trebue sa d'stingem formele continatoaresiformele continute. Fiecare forma este in acelas timp Fi continAtoarie si continuta. In cadrwl de 2 /retail incape organismul nostru intreg, conti- nAtorul rtuturor formelor specifice.

www.dacoromanica.ro CONCEPTUL LARGIT AL MORFOLOGIEI $1 DIALECTICEI FORKEI 8i Marginea infer oars a activitatii vizuale umane (0,1 milime- tali) si limits putereidierezolvare a microscopului (cca. 0,1 micron) au ibaneinteles numai un raport intamplator cu nivelele de forma amintite. Termertii de domeniul macro,- micro si ultramicroscopic sunt inspracticintrebuintabilepentru dellimitarea grosso mado a nivelelor morfologice. 3. Sub forma fi functiune inteleg in cadrull lrgit al morfologiei in ultima Bride unulsiacelas lucru. Cum materia nu poate fi gandita fora miscare sl rovers, funtia este expresia miscarii formei. Functia este forma In miscare. Forma vie 'este un proces. Insusirea unur corp este in ultima linie o anumita asezare in spatiu si miware a partilor safe constituente. In domeniul molecular anumite grope atonnce deosebite, caractaris- lice,poarta chiar numele de Functii". Anatomia normala0.pato- logiica a macromoleculelorpileptostructurilor se confunda cu manifestarile for fizico-chimice si chimice. Functiile au ca si formele for corespunzatoare, caracteristicele si aspectele specifice dealungul nivelelor succesive pe scara dimen- simnel morfologiei. Sa luarn ca exempla fenomenul de crestere. La nivelul molecular crestere inseamna (descrierea aceasta nu are pretentia de a fi complecta) dedublarea autocatalitica asimilato- rie a moleculelor, actiuni de forte electro-magnetice, de retea; la nivelul retelei micelare pe langa aceasta si absorbtie, fasciculizarea de macromolecule etc. la nivelul celulei, fenomene osmotice, raportul intre volum si suprafata si ceva cu totul nou: cariochineza: la nivelul structurilor supracelulare (acini glandulari retele capilare, osteoane etc.), dedublari de protomore, fenomene hidrodinamice si hidrostatice far in domeniul macroscopic toate aceste la un loc se manifests ca forte de volum, lupta organelor pentru loc, tensiuni si presiuni, capatarea unei forme autonome bazata pe structura prop-le sau mulata pe spatrul disponibil, influenta organelor viecine :n corelatie macros- orpica, etc. Cresterea unitary a organului cuprincldeci dealungul nivelelor die forme, pe scara dimensiunei morfologice si atatea aspecte functionale calitativ diferite cate nivele morfologice diferite sunt invelite de forma globala, lupta in consideratie. Forma cea mai rigida in aparenta este de fapt intretinuta de procese situate in adancimea ,dirnensiunei ei morfologice, procese earl/ depind dde cOnditionarea interioaraa formei insasi si de interactiunea ei cu celelalte forme ale organismului. 4. Sub dialectica formei inteleg aci *) in pnimul rand : Existenta insasi de forme calitativ diferite intre ele dealungul scarei pun cantitative si continue a dimensiunei morfologice si raportul intre aceste forme, respectiv functiile lor. Se remarca imediat ca conditiile determinate ale acestor forme, proceselle posibile la nivelului for (functiile) metodeleede investigatie aplicabile pen- STUDII a www.dacoromanica.ro 8z DR. B. JVIENKES tru fiecare dintre ele. difeTa la fel de calitativ dela un dorneniu de manimi respective nivel morfologic, la altul. Legea diferenteicali- tative morf ologice si functionale dintre nivelele structuraLe dealungul dimensiunei morfologice. Raportul intre cate o forma de pe scara dimensiunei morfologice si formele inclusionate de ea, pe deqparty si formele &ape- rioare continatoare, pe de alts parte, difera deasemmi cu .pozitia formed respective de pe scara dimensionala. Vadem cum formele succesive, caracteristice nivelelor morfologice nu se cladesc prin simpla sumatiune de elemente constitutive, ci constituesc, pe tfiecare treapta, alcatuiri calitativ noui, cari insa totusi rezultata din aglomerari in spatiu de elemente apartinand nivelelor diferite inclusionate. Nici una din formele nu poate fi inteleasa pentru sine independenta. Fiecare este, in acelas timp continatoait de alte forme, situate mai ada'nc in dimensiunea mortalogocasi continuta in forme superioare. Intre formele dealungul climensiunei morfologice, in sanulor- ganismului pe deplin desvoltat, nu trebue sä existe si un raport genetic direct. Celule provin numai din celule. Fibra colagena se poate forma insa din fascicularizare, de retele micelare macro-mo- lecolare etc. Nu insistam aci asupra rapoartelor care se stabilesc in tirnpul ontogenezei intre tipurile de forme fundamentale. Influentarea reciproca dintre nivelele morfologice succesive se poate face in sens ascendent, dela ultramicroscopic inspre macros - pic' sau rovers, delamacroscopic spre ultramicroscopic.De ex. : efectul impovararii mecanice a formed macroscopice a osului, care se manifests descendent, pana in adancul structurilor ultramicroscopice si invers,efectul unui proses de decalcifiere si atrofie, care modifica incele din urma ,Norma macroscopica in sens ascendent. Departe deci, de o coneaptie mecanicista, care vede intuactiu- nea in organism ca un mecanism de ceasornic, cu ratite angrenate, not accentuam caracterul dialectical diferentei calitative dintre formele specifice fiecarui domeniu de marimi, resp. functiile lor. Trebuesc distinse rapoarte ce sunt stabilite intre formele is functiunile, apartinand unuia si aceluias nivel morfologic, de pilda intre celule sau intre macromoleculesau forme macroscopice si acelea, d'sntre formele si functiunile nivelelor diferite, dealungul dimensiunei morfologice ale unui organ. Dar si rapoartele dintre organele diferite, fie ele sinergice' fie antagoniste, trebuesc privite .din punctul de vedere al nivelelor dealungul scared dimensionale morfologice, cu aspectele for calitativ diferite. Intr'adevar, cloud organe pot fi in corelatie prin forme sau functli macroscopice, prin forme ce apartin nivelelor macroscopice, www.dacoromanica.ro CONCEPTUL LARGIT AL MORFOLOGIEI DIALECTICEI FORMEI 83 sau ultramicroscopice. (Corelartii hormonale de paid) prin toate trei in acelas timp, sau numai cu una din ele. Aspectul dialectic std aci in caraberul calitativ diferit al raportului corelativ, pe nivele morfalogice diferite. Aspectul macroscopic al vaselor sangvine,ramescenta for microscopicd intr'un organ, curentul de sange macroscopic ce-i strabate, textura inacroscopica a stromei arganului ce confine aceste ramuri vasculare, in,searrrnd cu totul altceva decat aparatul circu- lator in acelas organ, privitla nivelul structurilor microscopice. Reteaua capilara, contractilitartea ei, permeabilitatea la rivelul ei. schimburile cu tesaturile, intregul determinism reprezinta aci onli- tativ cu tau/ alceva. Nu este vorba de o reca,pitularea fenomenului circulatiei pe o scars mai mica. 0 torsiune laterals a trunchdului o miscare in sine unitard inlantueste functional muschii: sphnus, semispinalulthoracelui, ridicdtorul lung al coastelor si oblicul extern al abdomenului. Acest hitt muscular actioneaza asupra pieselor scheletice si articulatiilor alecvat modelate. Mu,schii sent in legaturd cu sistemul nerves central, prin nervii rachidieni. Para lel cu miscarea principald torsiunea trunchiului se efectueaza si un mare numar de miwari aso- date, starnite pe cai nervoase deosebite; aproape intreaga muscu- lature a corpului este de fapt angajatd. Aceasta reprezinta pentru aparatul musculo-scheletic, un aspect titic a unar functii si forme macroscopice ale indivizilor muschiu- lari si pieselor scheletice solicitate. Structurile for microscopice si ultramicroscopice nu trdcleazd insa nimic din inldntuirea functio- nald a atator forme macroscopice. Ele nu reprezintd pentru fiecare din ele decat supertul contractiei sau a rezistentei mecanice-osoase sau a conductbilitatii nervoase. Functia globala, unitard, torsiunea are insd un substrat; o reprezentare ultramicroscopicd, o formaa" in sfera motorie a sistemului nevos central engrama dela care procesul Nate fi e- vocat in intregime. Am citat un exemplu de rapcarte functionale si morfolog:ce, intre diferite organe si forme pe diferite nivele morfologioe. Am descris legea dVerentei calitative a formelor si functu- nilar de nivel, ca un prim aspect al dialecticei formei. Al doPea aspect al dialeeticei formei rezidd in contradictia dintre particu- laritdtile caracteristice pentru fiecare nivel de forma irttr'o parte si unitatea organismului resp. organulu ipe de altd parte. Cu toate ca organismul sau organul functioneaza ca un 6ntrew cu toate caelamentele sale constitutive, in adancimeo dimens'un2u morfologice, functia aceastaglobalarezultadintr'o s'ntezade functii, specifice dierite pentru fiecare nivel morfologic, supor- tat de forme tot atat de "diferite si specifice. www.dacoromanica.ro DR. B. MENKES 84 Nu insist aci asupra caracterului istoric (devenit) onto si filo- genetic al formelor. Am in.sitat asupra raportului de interactiuna, care exists intre formeleSifunctiuniletuturornivelelor morfologice. Conceptul largit al monfologiei si conceprtul dialectic al formei trebue sa serveasca si metoda didacticsi sistematizarea formelor normaie si paitologice. Conceptul trebue sa-si tdfavedeasca si valoarea saheuristics, permitand deductitmea de problernetipicepentru cercetaxe, in rn.orfologia normala si patologica. Anatomia patologica descriptiva descnie forma r,d.intinderea ei spatiala in sanul unui nivel morfologic, macro sau microscopic. Descrierea cupninde fornia patologica in suprafata" in sanill unia s iacelas nivel morfologic. Anatomia patologica dialecticei adauga la aceasta: Raportul si legatura intre formele patologice ale nivelelor morfologice succesive,inclusivcel ultramicroscopic, accentuand asupra diferentei morfo-functionale calitative dintre nivele. Conceptia dialectics vede leziunea in sadancime, dealungul dimensiunei morfologice. Un exemplu sa ilustreze cele spuse: Un agent patogen toxic a produs o ,degenerescenta grass a. miocardului. Agentul patogen el insusi de ordine moleculara ataca initial nivelul structurei ultra-microscopice a miocardului. Rezulta a textura micelara patholagica,unraport abnormal intre eIementele strucurtrale lipidice psicele alburninoide, indiferent data substantele lipidice sunt exosauendogene (las la o parte celetalte modificari). Acest Faces, 'en-care coexists tulbura'ri functionale coresuun- zatoare, sP intinde asupra unui numar din ce in ce mai mire de elemente ultramicr )scopice. La depaOrea unei ainumite intinderi spatiale critice" in do- meniwlulttramicroscopic,procesuldepasestelimitade nivel si se manifests microscapieste. De data aceasta apar insa elemente morfologice de alts calitate, tipice pentru null nivel atins. Granule grase se acumuleaza in siruriparalele, dealungul Bind. imusculare. Ele stau intr'un raport tipic, fata de fibrelele, forma patologica se incadreaza aciin structura tipica microscop'. ca. De numarul fibrelor atinse deci de intinderea in domeniul nivelului microscopic depinde, data si cum procesul patologic se ,va manfesta macroscopceste. Ceeace estelanivelul structurilor rnicroscopice prezent(a. de granule grase in fibra musculard (las la o parte celelalte modificari) se manitenta acum ca a cciloratie galbue, fie uniforms, fie a.sezata in benz-ondulate sau zic-zag, de-' terminate la randul lar de Iramificatia venoasa si o friabilitate

www.dacoromanica.ro CONOEPTUL LARGIT AL MORFOLOGIEI$1LYIALECTICEI FORMEI 85 cleosebita a muschiului cardiac. Toate acestea impreund cu turbu- rarea functionala globald corespunzatoare. Pentru exeimplul citat aim intrebuintat gandirea dialectics, considerand modificarile macroscopice ( morfologice si functionale) ca fprocese desrdsfurate in timp, suportate de cele microscopice, cu calitatile for specifice, iar cele microscopice la randul lor, cuprinzand cel ultramicroscopice. Am studiat in acelas timp si limitele critice de trecere si rapoartele dintre nivelele morfologice. Exemplul fciftat este clesvohat nUmai in trasaturile sale principal; pentru a nu com,plica caracterul sdu schematic. El pea-mite totu,si chiar si sub aceastd found, o cledfuctie de probleme tipice si teme pentru cercetare.lath'un.ele:Studiul fibrei miocardice, prin faplicarea metodelorchainieifizicale,Tin otectiuniale-toxi-in- fectioase ; Raportul intre rnicela lipoiclicd si granula grassmicro - scopica in fibra muscularfa fost obiectul unei lucrdria lui "Wegelin). Inc.adrarea granulei grace in structura fibrei miocardice; Raportul cantitativ nitre centinutul In grdsim.e, mundrul fibrelnr atirise pe unitatea de volum. aspectul macroscopic 0 insusirile fizice ale anuschiului cardiac, etc. In general, vom pubes pd0 la o irnpdrtire a agentilor pathc- geni, dupa. nivalul rnorfologic asupra c5ruia ei actioneazr initial. Suntem preccupati cu aplicanea principiilor amintite. asupra amor capitole fundamentale ale anatomiei pathologice.

www.dacoromanica.ro MONOGRAFIA STEJARILOR DIN ROMANIA Quercus Romaniae

Prof. Const. C. CEO'RCESCU si Iuliu MORARU

In lucrarea de Tata se aduce o contrlbutie la studiul, sistematic a speciilor de Quercus din Romania. 0 ascimenea lucrare este de mult asteptata- de cercurile specialistilor nostri, dat Lind ca reprezentantii acestui gen joaca un rol insemnat In compuncrea padurilor tarii noastre din regiunea de ses panic in regiunea de dealuri. Fara lamurirea sistematica a speciilor din pa- duri se trag concluziuni gresite din observatiile (acute pe toren, astfel in toate lucrarile mai vechi die 1936, data descoperirei prezentei lui Quercus pedunculiftora, de catre Al. Borza, s'a confundat aceasta specie cu Quercus Robur. Din aceasta cauza au host denaturate caracterele ecologice ale speciei Robur, cara i se atribuia o amplitudine de colonizare prea mare, mergand dela soluri reavene pans la soluri uscate, delatipul brun-roscat, pans la t.pul de cernoziom degradat, (pc cand in realitate Intotdeauna se- lo-alizzaza pe soluri searvane suficient de Gevigate, evitand cernozlormurile., Nu mai putin consideratii false au fsot trace din confundarea rin literartura silvica a stejarului pufos cu gorunul si a gorunului cu atejarul. Studiul defata a urmat in dlstingerea speciilor mai ales monografia lui 0. Schwarz. In Cara noastra s'au identificat 9 specii spontane, toate cu frunze cazatoare sau in parte marcescente. Ele sunt urrnatoarele: seria sessiliflore: Q. petraea, Q. polycarpa, Q. Dalech.ampi; seria pedunculatae: Q. Robur, Q. pedunculiflora; seriaconfertae:Q.. Frainetto;seria lanuginosae: Q.La7tu- gimosa, Q. Virgiliana si din subgenul Cerris: Q. Cerris. Speciile din seria sessiliflore ca $i cele din seria lanuginose au insusiri de microspecii, intrucat caracterele for morfologice nu sunt prea distincte. Ele sunt legate prin forme de tranzitie. Adeseori se gasesc exemplare cu caractere din acestea incat atribuirea uneia sau celeilalte specii se face cu greu. Totusi s'a trecut peste consideratii de ordin practic,care ar fi indrituit a pastraspzdile complexe Q. sessiliflora §i Q. lanuginosa, admitandu-se divizarza aor, fiin.dca pe langa deosebirile ,morfologice se mai adauga deosebiri de areal si de ecologic, care sunt de o insetmnatate particulars pentru fitosociologie si culturaforestier5. In afara speciilor indigenese mai cultiva la not In tars 15 specii exotice, care sunt tot din categoria celor cu frunze edzatoare, asa ca la not pane acum afla conditii de vegetatie un numar de 24 de specii. Din cercetarea florei fosile a tertiarului nostru, se constata ea se gaseau in acel trap un numar de 22 de specii 1) ceiace inseamna ea in qua- ternar flora noastra a saracit si in reprezentantii acestui gen. Putem stabili oarecum filogenia speciilor actuale din cele tertiare. Incontestabile legaturi de inrudire prezinta unitatea sistematic5 pliocenica larg conceputa Q. roburoides BRENGER cu specia colectiva sessilis §i specia polimorfa Robur din flora actuala. Frunzele tipului pliocen Cerris se &ratified bine cu cel actual. Totusi in perioada glaciara nu stim nimic despre soarta speciilor de Quercus. In orice caz In rp'adurile noastre incep sa ee afirrna in post glacial, castigand pe alocuri iimportanta sau cilia" dominanta si urcand pans sus 1) pop E., Flora pliocenica dela Borsec. Cluj 1936. www.dacoromanica.ro MONOGRAFIA STEJARILOR DIN ROMANIA 87 sere minte (faze de stejar amestecat cu alun a lui POP 2). PAX 3),credo Ca actiunea glaciatiunci quaternare n'a lost atat de intense incestsanimi- ceased sau se' determine migratiunea tuturor speciilor din flora noastra. Din contra considera pe Qurecus Cerris $i Q. Frainetto, impreuna cu alte specii lemnoase, ca relicte tertiare. Dupes aceste consideratiuni se poate afirma cu mare probabilitate ca atat Q. Robur catsigrupa sessilis sunt desc:ndenti directi ai lui Q. roburoides. In orice caz problema continuitatii unor specii din flora noastra trebue examinata amanuntit intemeandu-o atat pe resturi fosiae catsipe eficienta microclimatelor, dar $i rtinand searna de toateda- tele recente ale paleobotanicei. In compunrea actuala a florei forestierd, speciile de Qurecus joaca un rol variat. Q. peraca este gorunul Europei de Vest $i Centre le. El este loos- lizat in regiunile de dealuri $i este probabil unica specie de gorun din Nor- dul Romaniei (Bucovina de Sud, Moldova de Nord $i An:lea lul de Nord). In partile mai calde ale tarii are un areal altitudinal ceva mai ridicat decat polycarpa. Ultima specie este element balcanic-caucazic, de unde s'a raspandit $i spre Nord, ajungand pane la mijlocui Ardealului $iin Podolia. In Oltenia $i Banat formeaza o banda de arborete pe dealurile joase, iar in restul tarii este amestecart cu pertraea, cu o tendinta de a se cobori spre campie, uncle nu vegeteaza insa decat sporadic. Dat find ca a fost des - coperit de SCHUR in Ardeal 11 vom nunni gorunul transilvanean. Q. Dale- champi este sporadic in partea de Sud a tarii,uncle reprezinta o expansiune a arealului sau care i# are centrul spre Adriatica. Accste specii de gorup forirneaza arborete curate numire gorunete, care sunt asezate pe te- rase, platouri $i coaste insorite, de preferinta pe solurle -silicioase, mai ala- nate. Tara noastra cuprinde orptimufi de desvoltara al acestor specii,$icul- ture gorunilor ar trebuisafie specificul silviculturei noastre nationale. Quercus Robur, stejarul, este un element .european $i oreste aa not mai mult in regiunea de campie $1 dealuri. Poate forma arborete pure numite stejz- rete, pe terasele din regiunea forestiera propriu zisa cu soluri levigate$i compacte, bunaoara pet conuri de dejectie $i pe lucile ridicate ale -raurilor. Do regulla insait gasim in arborete In amestec cu alte specii de foioase, Purtand denurirea de $leau. Deosebim sleaul de lunca und: se asociaza cu ulmulasfrasinul $isleaul de podiJsuri joase unde se asociaza cu teiul, carpe- nul$ijugastrul, mai .putin cu ulmul $i frasinul. Necesita soluri fresce pane' la reavene destul de compacte, care prin levigare au devenit silicioase. Q. pedunculiflora este un element pontic. Este raspandit in Muntenia, Dobrogea, Moldova de Est, de unde trece in U. R. S. S. spre Crimeiasi Caucaz. Formeaza arborete pure de cernoziomuri degradate (11,31), in stadiul al doilea $i al treilea dupe scare lui FLOROV (16). Se insta,leaza adeseori pe solurile de pe dune, ceiace arata o preferinta pentru solurile afa- nate $i cu un continutsilicios. Din cauza particularitatii frunzei de afi brurnerie pe dos, a fost denumit stei:cr brurnariu. Pe alocuri este numit de popor $i gantoi. Q. Frainetto garnita, este ,element submeditranian, raspandit din peninsula Italica pang in Asia Mica. Din punct de vedere sistematic este o specie bine individualizath, dar incadrul sag destul de variabila. Formeeza arborete pure numite garnitete, cari constituesc o banda in Oltenia $i in prelungire in Jud. Olt (18). Se amesteca in diferite proportii cu cerul formand garnitete cu cer $i cerete eu garnita. D1 este raspandit din partea de Vest $i de Sud a tarii. In Transilvania este un element din regiunea de dealuri, in Muntenia se afla in regiunca de dealuri pane Iles Vest de ainia care unqte Ramnicul-Valciicu Gaestii, iar in rest se afla la campie. 2)Pop E.,Gontributiilaistoriapadurilor din Nordul Ard:alulul. Bul. Grad Bat. $i Muz. Oluj-Tim. XXII (1942). 3) Pax F., Pflaxixengeographie von Rumanien 1919. www.dacoromanica.ro 88 CONST. C. GEORGESCU $1 IIIJLIU 1V1ORARU

Prezinta particularitati ecologioe:estespeciesilicicOla,vegeteaza pe soluri foarte compacte cu exces de umiditateprirnavara$iexpuse usca- ciunii vara. Q. lanuginosa este element mediteranian si submediteranian cu ras- pandire in partea de Sud Est si Vest a tarii. In partea de Sd coboara la cankpie in antestepa. Vegeteaza pe solurile oil stadiul I $i II de degradare dupa scara lui FLOROV (16).Farrneaza arborete curate sau in arnestee cu alte specii subm.diteraniene, cum ar fi Fraxtinus ornus, Carpinus duinc.nsis, etc. Este specie calcofilla. A fost denumit stejar pufos sau stejerica. 0 veche numire de tufa raioasa trebue parasita, Q. Virgiliana. Specia tipica se pare cal ar fi la not in tara reprezentata numai in Banat. In restul tarii ceiace s'a atribuit acestei specii intra in cadrul variatiunii unitapor de Virgiliana dar reprezinta forme de tranzitie intre aceasta specie si lanuginosa. Particularitatile ecologice ale exem- plarelor din paduraa Rebegi (Do lj)si Tufele din Deal-Jugureni (Buzau) ne indrituesc sä le incadram in specia Q. Virgiliana, Bind arborete cu crestere exceptionala $i conformatie ascmanatoare gcrunilor. Manifests dcasemenea Q. Cerris, cerul, este culn elemant submediteranian raspandit in partea de Vest$i Sud a tarii. Arealul sau $irnodul de ropartizare in regiunea de dealuri si de camp se aseamana cu a garnitei. Adica in Transilvania si Muntenia ae Eest se afla in regiunea de dealuri,iarin Muntenia trace fn regiunea de campie. Fcrrmeaza arborete pure care acting apogeul in Deliormanul de Sud $i in podisul Comanei, pierzandu-se spre Vest. Poate intra $i in arborete de atrnestec din apropierea cereteffor. Ca $i gamita vegeteaza pe soluri compacte, dar mai putin pronuntate, care sufar execs de umezeala$iexces de usca- ciune. Manifests mai ales in regiunea de dealuricalcofilie. Genul Quercus apartine familiei Fagaceae subfaanlliaQuiarcoldeae. Aceasta famine se caracterizeaza prin stileflorale subulate sau spatulate, prelungindu -se in stigmata libere. Flonile mascule fara rudiment depistil. Inflorescente mascule pendule, tar cele femele erecte. Flonile totdeauna uni- sExuate. Frunze dintate, lobate, penat-lobate, rareori intregi. In taranoastra se afla spontani,si in aultura reprezentantii a trei subgenuri.

CHEIE PENTRU DETERMINAREA SPECIILOR INDIGENE DE STEJARI DIN ROMANIA

1 Luperii anuali glabri 2 -1- Lujerii anuali parosi . . . 6 2.Petiolul frunzei scurt, sub 1 cm. Lamina cordat auricudata la baza. Fruc'e lung pedunculato 5 -1-Petiolul frunzei mai lung, de 2-3 (4) cm. Fnu-nza cu baza deobiceiu rotunda sau Ingustata, nu-i auriculata cea mult usor cordata. Fructe senile (grupa sessiliflora) ...... 3 3. Lamina frtmzei oblongs, lanceolatd sau ovala, cu baza late, tram- ghiular-iingus'atd sau trunchkata, varful ascutit.Mai late intra baza 5i mijloc, perechea a doua de lobi bazali stint cei mai lungi sau in mice caz nu suet depasiti de perechile unmatoare. Q Dalle- champii Ten. + Lamina frunzei obovala sau oboval-lanceolate. Latimea cee mai mare in jumatata (tre:mea) superioara. Lobii .cei mai Lungi aunt Pe- rechea a patra sau a treia dela baza ...... 4 www.dacoromanica.ro MONOGRAFIA STEJARILOR DIN ROMANIA 89 ee ea rn co .,I, oS^ on co , . 4. Frunza groasa, coriacee. Baza lanninei brusc trunchiata sau rotunzita. uneori usor cordata, lobii scurti rotunjiti dispusi per- pendicular pe lamina. Q polycarpa Schur, Frunza nu-i groasa nisi coriacee, totdeauna (usor) paroasa pe dos. Baza lamimi i cuneat (ascutit) ingustata In petiol sau deouren a, lobii indreptati ()bide inainte, asoutiti sau lebulati, rareori rotunjiti. Q. petraea (Matt) Liebl. 5. Frunze pe dos glauscescen e (futmurii) paroase Cu smocuri de peri (tomentoase). Squamele cupusoarei cu o ghebozitate pe dos. Q. pedunculiflora C. Koch. + Frunze verzi glabre pe dos (sau glabrescente eel mult cu peri sinvpli niciodata in smocuri). Squamele ottpusoar,i lard ghebozitate pe dos. Q. Robur L. 6Muguri cu stipele lungi, subtiri, persis'ente. Frunze sinuat-clintat- lobate, cu,lobiiascutiti mucronati. Baza ghindei proeminenta. Solzii cupusoarei alungiti liniarsubulati, res_urbati sau patenti Q. ,Ce?ris L. Muguri cu stipele cazatoare 7 7.Frunze lungi de 10-20 cm., cu 8-10 nervuri laterale,auriculate la baza. Squamele cupusoarei liniare, distincte. Q. Frainetto Ten. i- Frunze mai scurte de 5-13 (uneori pans la 16) cm., cu 4-8 nervuri laterale. Squamelecupusoarei ovart,-lanceciate, adprese putin distincte ...... 8 3. Mugurii marl., 5.... muchiati...... Lamina majoritatii.... frunzelor de 8-16 cm. (unele chiar mai mult) si 4 6-13 cm. latime: Ohindele pedunculate (3-8 om.) Q. Virgiliana Ten. Mugurii mici rotunjii on globulosi. Lamina major:A.5W frunzelor de _ 5-8 (singuraticele frunze pot ajunge pans la 12 cm. lungime)..Ghin- dela senile sau scurt peduncula'e (totdeauna sub 1 cm.).Q. lanuginosa Lam. CHEIE PENTRU DETERMINAREA SPECIILOR IMPORTANTE EXOTICE DE STEJARI CULTIVATE IN ROMANIA

1. Frunze intregi Q. iinbricarria Michx. 4- Frunze lobate mu dintate 2 2.Lobii sau dintii frunzelor subulat ascutiti (prelungiti cu un fir subtire, 3 + Lobii mu .dint di nu sunt subulat ascutiti, eel mult mucronati .. . 8 3.Frunze obovate 3-5 lobate la vanf, glabre sau partial glabra. as maturitate Q. marilandica Muench. + Frunze eliptice pand la oblong! ou 5-9 (rareori 3 lob!). . . . 4 4.Frunze alburii mu cenusii tomentoase pe dos, lobii (3-7) intrcgi, putin dintati, odes-ea faleati Q. rubra, L. syn. Q. faceata Michx. +Frunze verzi pe dos glabre sau pubescente 5 5.Frunze pubescente pe dos eel putin In tinerete, Q. velutina Lam. Frunzele glabre pe dos 6 6. Lobii, mai marl.. 2-6 on mai aungi dec'at latimea partii in'regi din mijloc a frunzei; frunza lucioase ...... 7 f Lungimea lobilor egala cu latimea partii intregi din mijlocul frunzei, Frunze mate Q. borealis Michx. 7. Frunze cu smoouri de peri ev,:clente In unghiurile nervurilor. Q. palustris. + Frunze cu Imici smocuri de peri 4n unghiurile nervurilor, mugurii

E alburiu pubescenti mai sus de rtnijloc. Q. coceinea Michx. 8Frunze serate sau sinuat dintate, frunze .loanentoase pe dos . . 9 www.dacoromanica.ro CONST. C. GEORGESCU $1 FULTU IMORARU go

+Frunze adanc lobate sau pinatifide 10 9. Frunza verde inchis pe fata, de de obiceiu tomentoase pe dos; solzii cupu.oarei diberi pana la baza. Q. Primus L. + Frunze verzi galbui pe fats, marunt pufoase pe dos; solzii cupusoarei fiber numai la varf. Q. montafaa. L. 10. Lujerii anuali glabri. Q. alba. L. 4- Lujerii pubescenti sau tomen-osi 11 11.Frunze lungi de 15-30 cm. Q._macrocarPa...... MionA. 4-Frunze lungi de 5-15 cm., cupusoara cu solzii slab alipiti . . . . 12 12. Frunze de obioeiu cu 5 lobi, cu sinuri largi lob! lati, lungi de 7-14 cm. Q. stellata. Wangh. + Frunze cu 7-13 lobi, pe dos cenusiu alb tornentoase, Q. pyrenaica. Wangh. I. SUBGENUL Erythrobalanus Spach. Arbori cu frunze cazkoare sau sennpervirescante, lobate sau dnitregi, lobii ascutiti cu varful ,aristat. Cuprincle cc. 175 specii din America boreala si antrala, din care se oultLva la not 7 specii. SECTIA 1. PHELLOS Loud. Arb. XIII. 1894, (1844) Frunze cu margima intreaga alungit lanceolate, toamna colorate rosu viu sau: galben 1.Q. 'imbricaria Nfiehx. Hist. Chen. Am Nr. 9 tv 15, 16. (1801). Arbore peste 20 m. inalt, cu lujeri glabrii, bruni deschis, gracili. Frunze oblongi sau oblong lanceolate lungi de 7-16 cm. ascutite la ambele capete cu marginea usor revoluta, fata lucitoare verde inchis, dosul verde pal sau bruin si pubescent; petiolii lungi de 5-15 mm. Fruct scurt petiolat, ghinda hemisferica de 1-1,5 ctn. lungime, cuprinsa in cupusoara 1/2-1/3. Orig. Am. N. (Pensilvania, Nebraska, Arkansas). Rar cultivat la not (Parcurile Tancabesti, Bazos). SECTIA 2. NIGR AE Loud. 1. c. X (1890). Frunze obovale, latimea ol'a mai mare mai sus de mijloc, la varf cu 3-5 lobi, in muguri indoite (conduplicate). 2. Q. ntarilandioa, Muenh Hanov. 253. (1770). Arboras inalt pana la 10 rri.,ou ljerii galben-brunii parosi.Frunze la' obovale lungi die 10-20 cm. edesea tot atat de late, la varf 3-5 lobate. cu lobii intregi on usor dintati, fata verde Inchisa lucitoare, dosul brunto- mentos, mai tarzatglabrescenta(cu pert iq unghiulnervurilor)si verde galbu;petiolii de 1-2 cm. lungime. Fruct scurt pedunculat, ghinda ovoid oblongs, lungs de 2 cm., adesea striata, cuprinsa in curpuscard 1/3-2/3. Am. N Statele Unite (New York, Florida, Texas, Nebraska) cultivat in Parcul Bazos. SECTIA 3. R U B R AE Loud. 1.c. (1877). Frunze penat lobatela varf nu sunt latite ;lobii adesea dintati$i din /iascutiti prelungiti In r'un fir aristifonm, toamna frunzele se coloreaza in rosu intens. 3. Q. rubra L. Sp. P1 966 (1753) svn. Q. folcata, Much. Stejar spatniol. ,Arbore de, 25-30 m. lungime, lujerii brun ruginii p5rosi. Frunze *lip- tic alungite de 8-20 cm. lungime la baza lat cuneate, adanc sinuat lobate (lobii adesea falcati), cu 3-7 lobi acuti gradat ingustati la baza later, inregi www.dacoromanica.ro MONOGRAPIA STEJARILOR DIN ROMANIA 9' sau distant dintati, lobul terminal allungit ;frunza verde finchisasi glabrA pe fata, cenusiu pubescenta pe dos, pendule, toamna rosii petiolii de 2,5-5 cm. lungime. Fructul scurt pedunculat, ghinda subgloboasa lungs de 1-1,5 cm. cuprinsa in cupusoara paroasa in interior. 4. Q. velutina Lan]. Diet. I, 721. (1783) Stejar negru. Arbore malt de 30 m. uneori pang la 50 m., scoarta brun-inchisa in interior portocalie, Lujerii anuali paslos parosi, in prima iarn.a glabrescenti, apoi rosii brunii, mugurii pubescenti. Frunze along t ovale sau ovale lungi de 10-25 cm. cuneate sau tun:ciliate la baza,adanc sinuat,lobate pang la mijlocuil jumatatii laminei sau mai adanci,ou 7-9 lobi repand dintati,verde inchis lucitoare pe fata, brun ruginiu pubescente pe -dedesunt la inceput,mai tarziuglabrescentaafara de unghiurilenervurilor uncle poarta barbule, toamna colorate ros bruniu si portocaliu, petiol lung de 3-8 cm. gaiben; fruct scurt pedunculat, ghinda ovoids lungs de 1,5-2 cm. ode- pea striates cuprinsa cam 1/2 in cupusoara. Partea estica a Amzricei de Nord (Mexico, Minesota, Florida, Texas). 5. Q. cominea Mneh. Husv. 254. (1770). Stejar stacojiu. Arbore malt pand la 25 m. cu scoarta cenusie in interior ro7cata, lujerii glabrii devenind rosu portocaliu, mugurii brun roscati inchis pubcscenti dcla mijloc in sus. Frunze oblongs sau eliptica lungs de 8-15 mm., tun- chiata rar lat cuneata (Ea baza cu 7 rar 9 lobi oblongi, acutgirepanddin - tati, verde deschis si glabra pe dos cu exceptia smoeurilor axilare de peri aspri, petiol gracil lung de 3-6 cm.; fruct scurt pedunculat. ghinda ovoids de 1,3-2 cm. lungs ainchisa 1/3-1/2 in cupa hemisferica sau globuloasa si cu solzi lati adpresi si glabri.Statele Unite Estice (Maine,Flcrida,Mi- nesota). Cultiv. Mihaesti-Muscel, Craiova-Parcul Bibescu, Parcul Bazos. 6. Q. palustris L. Sp. Pl. (1753). Stejar de balta. Arbore inat- de 25 m. uneor pang 1a 40 m. cu lujerii glabri devenind rosii bruni sau galbeni; mugurii castaniu-bruni glabrii. Frunze eliptice sau eliptic oblongi, lungi de 8-12 cm. de obicei cuneute la baza sinuat pinatifide cu 5-7 lobioblongi nandla oblonglanceolati,pe dosverde cischis, lucitoarei glabra cu exceptiasmocurilor axilare de peri;petioli gracili lungi de 2-5 cm., fruct sesil sau scurt pedunculat ;ghinda aproape hemisferica cu diame.rul de 1-1,5 cm. Inchisa cam 1/3in eupusoard,solzii stransi adpresi, parosi. Am. de N. Statele Unite (Massaschut, Wisconsin, Ar- kansas, Delaware). Cultiv. Parcul Gurghiu-Mures, 7. ,Q. borealis Michx. The N. Amer. Sylva, 1,28. (1863). Stejar rosu. Arbore malt die 25 m. exceptional ajunge la 50 m. cu coroana rotunda cu lujeri oblongi luci.ori brun sau ros inchis, mugurii glabrii cu exceptia varfului ;frunze oblongi de 12-22 cm. lungime,sinuat lobate cu 7-11 lobi, sinurile ajungandpang la mijlocul jurnatatii laminei,lobii triunghiular ovati sau oval oblongi neregulat clintati verde inchis mat pe fata,si vcrde cenusiu, alburiu sau uneori galbui pe dedesupt, glabra afara de smocurile axilare brune de peri ;petiolul lung de 2-5 cm.,fructscurt pedunculat, ghinda ovoids lungs de 2-2,5 cm. cuprinsa in cupa cam 1/2, cu diametru de 1,5-2 cm., cu solzi stransi si parosi. Am. N. Statela Unite (Florida, Minc- sota,Texas). Cultiv.mutt,Mihaesti-Muscel, Bazos,. Ghurghiu - Mures, Bucuresti, etc. www.dacoromanica.ro 92 CONST. C. GEORGESCU Sr IULIU aVIORARU II. Subgen. Lepido- balanus. (Endl.) Oerst., Kjob. Vidensk. Medd (1866) 65. Arboriicufrunze cazatoare dintat lobate (rareoriintregi,sau cu frunze sempeIvirescente nu se afra in flora noastra). Solzii cupulei scurti alipiti imbroati, uneori partial uniti, cu peretii cupulei, mai rar cal superiori alungitisisquarosi. Maturatia fructelor anuala. Flori female cu lacinii seurte, cu 3 stigmate la varf trunchiate sau plane.Florilemasculecu periganul divizat pans la baza, laciniile ascurtite.

SECTIA 1. PRINUS Loud. Arb. III, 1872. 41849). Scoarta cenusiu deschisa, desfacandu-se iri solzi lati ; frunze verzi des- chise, adesea albastrui, toamna punpurii, portocalii sau brune. Seizit cupusoarei mici si adpresi, rar Indepartati (squaruloSi). 8. Q. alba L. Sp. Pl. 996. (1753) Stejar alb. Arbore malt pang la 30 m. cu coroana Larga rotunda; aujerii glabril deveninddaschis ros brunii,adesea. glaucescenti ;frunze obovate pang la oblong obovate de 107-22 cm. lungime, cu 5-9 lobi oblongisiobtuzi de o- bicei intregi, cu baza ing-ustata in petiol, fata verde inters, dosul albastrui sau cenusiu verde, numai tinerete) la infrunzire paroasa. curand devine glabra, petiol lung, de 1,5-2,5 cm.; fruct scurt sau lung pedunculat, ghinda -ovoid oblongs lungs, de 2-2,5 cit. cuprinsa In cupa cam 1/4. Am. N. Statele Unite (Florida, Minnesota, Texas). var. tatiloba Sarg. Cult. In BucurEsti In CiTnigiu si Parcul Bazos jud.Timis. 9. Q. macrocarpa Miehx. Hirt. Chen. Am. Nr. 2. t, 2/3 (1801). Arbore malt de 25 m. uneori pans In 55 m. cu scoarta adanc crapata desfacandu-se In solzi, lujerii vigurosi La Inceput des parosi, in timpul iernii glabrescenti. Frunze ovale, lungi de 15-20 an., 'neregulat lirat-lobate, baza cuneata mai rar rotunzita, cu 5-7 perechi de lobi oval, obtuzi sau Ingusti sitrilobati, verde inohis si deobiceli lucitoare pe fata, cenusie sau alburiu tomentoase, pe dos; fruet sesit eau scurt pedrunculat; ghinda barg ovoids sau elipsoida, lungs de 2-3,5 cm. cuprinsa cam Y2 In cupa, solzii superiori formeaza o margin franjata prin barbule de peri, eel inferiori squarulosi.lAm. N. partea Estica, Cult. Bazos. 10. Q. stellata Wangh. Nordam. Hoilz. 78. t. 6 fig. 15, (1787). Arbore malt de 20 rar 30 rn., scoarta rosie bruna, adanc crapata desfacandu-se in solzi. Lujeri tamentosi, mugurit obtuzi ovali, lungi de 3-5 mm. parosi, frunze obovate, lirat pinatifide, lungi de 10-20 cm., drobioei cunaate la baza, rareori ro.unzite, cu 2-3 perechi de lobi obtuzi, perechea mijlocie mult mai mare si adesea la randul ei cu un lo5 secundar, separati de bobul inferior printr'un sinus larg, Tar der cel superior printr'unul Ingust, verde irohis $i aspra pa fata, cu un toment cenusiu sau brun rareori alb pe dos; petiol hang de 1-2 cm. Fruct sesil, ghinda ovoida lungs de 1,5-2,5 rm. obtuza cuprinsa in cupusoara 1/3 sau 1/2, cupusoara cu solzii ascutiti, slab adpresi alb ternentoasi. Am. N. Statele Unite (Massaschut, Florida, Nebraska, Texas). Cult. Bazos. www.dacoromanica.ro MONOGRAFIA STEJARILOR DIN ROMANIA 93 11. Q. muntana L. Sp. Pl. 95. (1753). Stejar eastaniu. Arbore malt pang' la 30 m. cu scoarta brun finchisg. Lujeri bruni mss- link. Ia inceput parosi; frunze obovale sau lanceolat oblongi, lungi de 12-18 cm.,acute sau acuminate (obtuz), crenat dinjate, cu 10-15 dinti obLuzi, verde sau gat'lbui lucitoare pe feta, verde pal tomentoasd in tinerete pe dos, la maturitate aproape glabre;petiolul lung de 1,5-3 cm. ltingime glabru, fructe 1-2 pe un peduncul mai scurt decat petdolul; ghinda ovoids, lungd de 2,5-3,5 cm. cuprinsa 1/3-1/2 in cupusoaretuberculatd. Am. N. State le Unite, (Ontario, Alabama). Cult. Parcul Bazos. 12. Q. Prinus L. Sp. Pl. 995. (1753). Stejar de co§uri. Arbore malt pang la 30 m. 'cu scoarta cenusiu deschisg. desfdcandu-se in seizi; lujeri la inceput pgrosi. Frunze oboVa1 ellungi de 8-16 cm. scurt si rotund lobate cu 10-14 perechi de lobi adesea mucronati,la varf ascutite sau acuminate, la bazg cuneate, on rotunzite, fata verde intens Si lucitoare iar dosul verde deschissimoale paros taamn.a rosii, petiolul lung de 15,-3,5 cm. Fruct scurt pedunkulat, ghinda ovoidg lungd 2,5-3,5cm.,cuprinsa 1/3-1/2 in ettpd. Am. N. State le Unite in E.(Florida, Texas, etc.)Cult. Parcul Bazos.

SECTIA ROBUROIDES Schwz. Notizb. Bot. Gast. XIII (1936) 10; Repert. XXXIII (1934) 232 pro, subsect p. pte. Lujerdi anuali glabri, rareori puberuli. Frunzele lungi penduculatesi glabre sau usor paroase pe fata inferioara. Florile femele si ghindele scsile sau aproapeanimal.Perigonul scurt lobat sau campanulat.StileIfibore In .baza lgtite ttrePtat, stigmate spatulate sau lat rutunjite. Solzii supeiovali . pang la lanceolati, Liberi neuniti dar stransalipiti. SECTIA 1. ROBUOIDES Sehwz. Frunze cazgtoare, petiolate, plane, glabre; lujeri anuali glabri. Peril dac...5 se and pe dosul frunzei totdeauna suril simpli. Florile femela cu petiol scurt cu perigon scurt, lobat, campanulat; stile libere pang la bazg. Solzii cupusoarei liberi, lat ovali sau lanceolati, alipitisi noduros ngrosati. 13. Quercu$ Potytarpa Schur Verh. Siebenb. Ver. Nat. (1851) 1170. Q. axillarisS c h u r ;Ost. Bot. Wochenb. (1857) 18Q. condensata Schur 1. C. Q. sessiliflora B oiss.Ff or. IV (1879)1164 p. p e. Q. sessilis Hayek Frodr. f4. penins. bale.I (1924)77 Q Robur ssp sessi- //flora p. communis D C Prodr. XVI, 2 (1864) incl. f. bu//ata D C 1. c. Arbore malt, mai rar subarborescent, cu coroana globuloasd$i luminoasa. Lujerii anuali glabri, brun-verzui, cu ientice/e marl eaptice; mugurii mail de 1-1,8 cm. lungime, ingust ovali aiungiti glabri sau puberuli sol- ziiinl3eriori ascutiti. Stipele linfare, stramince pdroase, caduce. Frunze mediocre, neingramadite spre varful ramurilor, dnegal repartizate; petioli g.a.- cili,deasupra canaliculati de 1,4-3,0 cm. lungi, glabri sau numai in tinerete pgrosi, lamina lungd de 7-11 (-16) cm. si 5-7 cm. lath. groasli co- riaceae, obovatg sau lat-lanceolatg scurtfinuast lobatd, pe fata inferioard in tinerete pgroasd, mai tarziu glabrd sau glabresaentg, cu loam trumhiatd sau

www.dacoromanica.ro 94 CONST. C. GEORGESCU95IULIU 7v1ORAIIU atenuata putin emarginata sau cordate, cu lobii rotunjiti, ra,gulati, intregi, sau rarerori lobulati, nervurile lateraler.gde,paralele in numar de 7-11, iacand un unghiu de 30-50", nervuri intercalare, rare spre margini reticulate proe- ininent anastomozate. Rachisul amentilor barbatesti paros, perigonul florilor froasoule cu 5-7 lobi lanceolati obtuz ti, la exterior parosi, la varf barbuLati. Antere marl exerte, ou putin mai scurte decat filamEntele; florae femele ingramadite la varful pedunculului paros lung pans la eel molt 3 cm. Fructe deobicei mai multe ingramadite la un lac; cupa hemisferica cu diametral de 1,5-2 cm. $i de 0,8-1,2 cm. inalta, cu perati grosi Cu sollzi lati, acuti, pe spate evident ghebo$ glabri cu varful apendiciform; ghinda ovata lungs del 1,8-2,5 cm. f. acuta C. Georg u. Cretz. Mitt. der techn. Hochschule Bukarest XV (1944) 94. Lobiiascutiti.Aceasta forma pare a- reprezenta o tranzitie catro Quercus Dalechampii Ten. In cultura (BucurestiParcul Ioanid) se afla o forma de cultura descrisa Q. p. sublobata (Asch. et. Gr.) Georg. et Mor., caracterizata prin frunze, cu lamina obova -alungita, cu varful prelung acuminat siobtuz, lobii In- dreptati inafnte. (Georgescu C. Morariu I. Un inticresant stejar de cultura. Rev. Pad. (1942). 7-8, 303). Aria generalli: Q. Polijcarpa Schur, este o specie raspandita in toat5 Europa. Sud Es.ica incepand din Podolia peste Transilvania $i Nordul Pe- ninsulei Baloanice si muntii din Sudul Marii Negro pand in W,:stul Dages- tanului $i in Nordul Caucazului. Calitsjile Lemnului n'au fost semnalate prin particularitati distincte de ale speciei petraea. Cerintele ecologice precum si rolul ce-1 are In alca'uirea tipurilor de padure sau asociatie, ca si raspand:rea pe viErticala, urrneaza sa fia stabilite de aci inainte. Tara noastra ofera bun teren de studiu In aceasta privinta_ 14. Quercus Petraea, Liebl. Fl. fuld. (1784) 403. Arbore inaltcu trunchiul vizibil pang aproape de varf, cu coroana large inchiskLuj:Eri anuali glabri, verzi inchisi,cu len icele mici, putine, eliptice; muguri oblong ovali sau lat ovali, rotunjiti, lungi de 0,5-1,5 cm., solziicu margineac.liata,stripelestraminee,glabriusoulesau pe dos parcase, mai tarziu caduce. Frunze mijlooli sau mari confert ingramadite spre varful lujerlor, petiol gracil sau groscior caniculat glabru, de. 1,2-2,4 cm. lungime; lamina lungs de 8,5-16 cm. si lah de 4,5-10 cm., obovat-lan- ceolata, mai lath la mljloc sau spne varf, baza treptat ingustata, putin emargi- Bata rareori cordaemarginata, varful rotunjit sau brusc Ingustat, lobata sau sinuat lobata, cu 5-8 (10) lobi rotunjiti intregi sau cu marginea posterioara iarasi cu 1-2 lobi, lobii Care varf din ce in ce mai apropiati; nervuri laterale de fiecare party 6-9 (10) facand un unghiu de 30-800 cu cea medians, nervuri sinuale mai ales in parte inferioara;anastomozarea Sireti, ularea nervatiunii putinviziblla.Axul amentilor masculi glabri; perigonul florilor mascule cu 6-8 lacinii ciliate pe margini, anthere mici mai scurte de;-atf.- lamentele: florae forruele ingramadite pe un ax lung de cel mutt 1 cm. cu perigonul format din 6 lobi triunghiulari scurt incizati, la exterior parosi; stilul scurt, dela baza curbat in afara largindu-se la varf in stigmata emar- ginate. Fructe grupate cite 1-5 pe un peduncul scurt, (rareori ajunge 2 cm.) sau senile; cupula hemisferica subtire, inalth de 0,6-1,2 cm. cu diametru de 0 8-1,4 cm., cu sevamele alipite, ovat-lanceolate, putin convexe, lard ghebozitati dorsale, ghinda ovat eliptica, lungs de 1,6-2,5 cm. Aria g:n.: Europa Centrals, Pirrinei, Britania, Irlanda, Scandinavia me- ridlonala pans in Polonia Occidentals, Ucraina, Romania, Un,garia vestica, Serbia vestica $i nordica, Albania mijlocie si Corsica. www.dacoromanica.ro MONOGRAFIA STEJARILOR DIN ROMANIA 95 La not s'au identificat pans acum urniatoanele forme: f. p1atyphylla (Lam.) Schwz. Mon. (1937) 79. Frunze cu lobii scurti $i rotunjiti, mai late spre va'rf,cu lamina obovat.a. sf. norma/is Schwz 1. c. Frunza regulat sinuat-lobate, lobii intregi rotunjiti. sf. angulata Schwz 1. c. lobii lati mari si deobiceiu lobulati. f. laciniata (Lam.) Schw. 1.c. 80 Frunze cu lobii alungicti sinuri profunde, adica±penat fidate. sf. pinnata (C. K. Schn) Schwz a. c. 80. Lobii intregi. sf. lobulosa Schwz 1.c. Lobii mai mari cu marginea inferioara 2-3 lobulata. sf. sinuata (C. K. Schn.) Schwz. Frunze cu lobii in'regi inegali. f.longifotia (Dippei)-Schwz 1.c. Frunze cu lamina ingustasicontrasa spre capete. sf. angustifolia (Zap) Schwz. 1. c. Frunze lungi cel putin de doua on cat late, lobii regulati. sf. mespilifolia (Wallr.) Schwz. 1.c. Frunze cu baza cuneata, la varf acuminte sau lung acuminate, cu marginea intreaga sau usor sinuata. Este un mutant, care spre batranete ravine la forme normale. Aria gen.Q. petream Liebl..este o specie europeana extinzandu-se din PLrinei la Nord .pans in Britania, Scandinavia rneridionalasiPalonia occidentals, peste theta Europa centrals, Ungaria, Romania de ambele parti ale Carpatilor, mergand la Sud pans in Macedonia nordica occidentals, Is- tria, Albania si Italia mijlocie si Corsica. Rareori se in alnaste la not in sesul dunarean. (Er5riesti-Ilfov)casi in campia ungara. Din punct de vedene silvicultural este o specie de mare importanta pentru valoarea economics a iemnului sau. Deli se regenereaza dine, in taienile rase uneori este inlocuit in negenerarea padurii prin carpen. In uncle locuri patrundeinstajuldigvegetatie superior. Ecologic preferssolurile proaspete (reavene), sarace in calcar, mutt mai rar apare pe oele calcaroase numai intamlatorsiizolatapare pe kuviunlevailor montane. Ceiace sa cunoaste n literature cu privire la fitosociologia si lcologia seriei (sub numele de Q. sessilis) se refEra mai ales la specia aceasta. 15. Quercuis Dalechampi Ten. Ind. sem.. hort. neap. (1839) 15. Arbors destul de Irian on subarborescent. Lujerii anuali glabrii roscat verzui.cu lenticelemici rotunde; mugurii ovat lanceolatacuti; lungi de 0,7-1,5 cm., cu solzii alipitd dens cilia11 pe margini; stipele liniare sau fili- forme dins vilioase, mai tarziu caduce. Frunze de marime mijlocie ncingra- madite spre varful lujerilor; petiol gracil±canaliculat, in tinerete paros mai L'Irziulung de 1,5-3.2 cm. ;lamina lungs de 8-13si late de 3-7,5 cm., oblongs sau lanceolate.latimea maxima in jumatateainferioara,cu baza trunghiulara ingusta sau lat emarginat subtaunchiata rareori cuneat de- curenta, varful prelung ingustat, in tinerete fata inferioara des si marunt puberula de obiceiu de timpuriu devine glabra, destul de regulapans la neregulat lobate, lobii de fiecare parte 5-7 (-8), acutius-uli ovati pang la oblong-lanceolati, la frunzele oblongi deobiceiu intregi, la cele mai late de obiceiu marginea anterioard a lobilor unilobulata iar cea postorioard 1-2 lobulata; nervurile laterale evidente de ficcare parte 6-9, formand un unghiu ascutit sau adesea drept cu ceamedians, Intre file se afla nervuri sinuale ; nervurile tertiare neregulate, reticulat anastomozate. Amenti masculi au axul paros; forile masoule au perigonul cu 6 lacinii triunghlular lanceolate hirsute, antere marl oblong eliptice subegale www.dacoromanica.ro 96 CONST. C. GORGESCUSI1ULIU ayrortARu fidaimenteDor.Fructe 1-3 a.eate pe un peduncul scurt pang la5 mm. p5ros; cupula hemisferica, cu perestii grosi, inalta de 0,8-1,5 $i cu diametru de 1,2-19 cm.; scvame subrornboidale acute cu varful marunt, puberule $i cu ghebozitati dorsale; ghinda oblong-aliptica lunga de 1,5-3 cm. La not au fost identificate ambele forme admise de Schwarz : 1. lancifolia (Vuk.) Schwz. Mon. d. Eich. 1937 pg. 85. Frunza in cir- cumferinta ovat-lancdolata sau oblongs la varf ingustata, lobid putin adanci, intreg. f. pinnatifida (Boiss) Schwz. Mon. d. Eich. 1937 pg. 85. Frunza evident fidata, deobleeiu mai late', $i cu lob:Li uneori sublobulati. Reispandire. Q. Dalechampii Ten., este originar din regiunea delu- roasa a Europei Sud Estice, de unde arealul sau se intinde peste Peninsula Balcanicd pang la Venetia, sudul Italie:,Sicilia nordica, sudul Stiriei, Sla- vonia, Serbia,Ungaria, in Romania da ambele parti ale Carpatilor mai ales in Subcarpati. pane in Podolia. La Sud merge pang in Macedonia in Pind, Eubeia, Tracia si in Bitinia, disjunct apace pang' la frontiera Ana'oliei. Ecologic. Specia manifests preferinte mai pronuntat continentale decat petraza, avand frunzele mai tari $i mai loba'e. Cat priveste rolul ce joacain constituireaasociatiilor de Quercate, tamane se' fie unmarit pe teren. SECT1A 2 ROBUR Rehb. Fl. germ. exc. 177, (1831). Lujeri anuali glabri(ori parosi: lujeriitarzii).Scoarta(ritidomul) adanc crapata. Stipele de timpuriu caduce. Frunze caduce, cu baza auricu- iota, lobate sau penat- lobate, glabre sau pgroase avand peri simpli $i peri glomerati, petial scurt semicilindric. Amerrtiiternelilungi raeernosi, avand Lo- rne, sail mai tarziu ghindele, distant sau mai rar glemerat asezate ;perigonul florilor fcmele scurt, lobat, tubulos; stile tubuloase, concrescute, la varf brusc dilatate in stigmata transversal ovale, orizontale, patente; seva- mole cupei ovat-triunghiulare dispuse spiralic sau riche, alipite sau concrescute, numai varful scarios evident. Ser. Pedunculate (Loj) Schwa. Rep. sp. n. XXXIII (1934) 324. Frunze marlsiregulat sinuat-lobate pang la profund neregulat penat- lobate cu nervuri secundare bogate, muguri oblong -acuti mari 'rar mid; pedunculul glabru sau paros. 16. Quercus Robur L. Sp. Pl. (1753) 996. Arbore foarte Malt, de 40-50i m., cu coroana larger neregulata. Tul- pina se desface dinspre baza coroanei fin craci putarnice5inoduroase cu scoarta adanc crapata, Lujerii destul de grosi cu scoarta ne'eda, mats. bruin maslinie pane' la cenusiu-brun-glauceseenta, cu lenticele mid, putine5iro- tunda. Mugurii oblong ovoizi pang la subglobulosi, ascutiti sau obtuzi ingra- maditi inspre varful lujerilor, cu solzii strans lipiti, glabri si in partea anterioara rotunziti. Frunzele cu petioliiglabri, scurti de 2-7 mm. lungime, mijlocii sau marl, in locurile usca.e mici, apropiate inspre extrernitatLa lujerilor. cu o forma foarte variabila. Lamina pe ambele fete glabra, conturul lat dineet obovat,lgtimea cea mai mare in treimea anterioara a frunzei, tuned de 8-15 ern.,later de 3-10 cm. uneori mai ales pe lastari au climen- sluniigantice, la baza ingus:ata-auriculata, adesea nesimetrica, de fiecare parte4-5-6 lobi_ rotunziti pang la ascutiticu sinuri neregulate largi sau inguste, destul de adanci $i de regula rotunzite; lobii lat otunziti$i numai

www.dacoromanica.ro MONOGRAFIA STEJARILOR DIN ROMANIA 97 pe lujerii tarzid prelung ascutiti; lobid Jbazali midi ai rotunziti, cei de a doua pereche evident mai mare, cei de a trtia si a patra pereche prelungindu-se in forma de limbosiadesea cu marginea inferioara grosolan$iinegal sublobata. lobii dinspre varf oval ai paraleli, indreptati inainte, nervurila laterale in m9die 5-7, destul de incleparta\te si nu tocmai paralele, navurile sinuale intotdeauna prez.nte,nervatiunea intercalara grosolandneregulata bogat reticula a,nervurele secundaredinsp_re bazafora-neaza cu nervura principala un unghiu ascutit da45-700. Amenti: masculi cu poiuricululglabru sau rareori parospauciflor, f:orile cu 5-8 lacinii, liniare, acute ciliate, cu 6-8 stamina, tot atat de lungi calaciniile. Florile female lung pcalunculate. rachisul glabru lung de 2-12 cm., d:spuse cate 4-6 indepartate in raceme. Perigonul aliplt de stil cu 5-7 lacinii scurte ncegale, pe dinafara des paroase; stile 3, reunite intr'o coloana cu stigmata:a subrotunde, la varf emaiginate, arcuat rasfrante. Ghindela cate 2-5 pe un peduncul glabru sau rareori dispers paros, lung cat jumatata frunza, uneori mai scurt prin avortarea floriler superioare, rareori ajunge sau intrece frunza in lungime.Capula mica de 8-20 mm. inal(ime, 7-24 men. d_ametru, solzii ia-nbricati, dispusi in spirala stransi uniti. ova:i, pa dos cenusii parosi, cu varful la. rotunzit papa la obtuz treptat ingustat,liber, bruniu si uscat; ghinda oval alungita spre varf acutasi cu peri mici, lungs d. 18-28 mm. si later de 7-15 mm. In flora noastra este reprezentata numai subsp. pedunculea DC. care este de altfel stejarul celai mai mar, parti din Europa. Din speciile de Quercus acesta are raspancitraa cea mai largeratat altitudnala cat si orizontala. In regiunea de Yes arealul sau se paalungeste pa ' in teritor.ul lui. Q. PEdanculiflora C. Koch, din aceasta cauza in lucrarale mai vechi datale asupra prezentei sale in padurile de t:p antestepa sunt eronala. subsp. pedunctdata D. C. Prodr. XVI. 2(1864),4. Schwz. Monogr. I, 3--4 (1937) p. 102=ssp. en.Robur A. Camus, Les Chenes II (1938-39) p. 308. Lujer_i anuali de:a incuputccmplet glabri.Frunzele coriacee pans la erbacee, pe fata superioara mate. Cupa mijlocte sau mica pans la 16 mm. d.ametru, cu pereldi subtiri, solzii mici plani, de eel mul2 mm. latime varful obtuz alipit sau slab desfacut, data jumatatea cupei in sus devin citn ce in ea mai mici iar oza superiori alaTa vizibili, pedunculul subtiresi glabru mai scurt decat 1/2 din lungimea frurfzei, ghinda de lungime mijlocie de 25 mm. var. glabra (Godr.) Schwz. 1.c. p. 102. Frunzele pe fata inferioara glabra. f. vu/garis (DC) Schwz.1.c.p.105. Cuprinde tipurile cu frunze de dimensiuni majlocii, cam pang la 13 (14)cm. lung:me si7 am. Fatima, cu lobii anai adesea latisi rotunjiti sau obtuzi. f.macrophylla (Lasch.) Schwz. 1.c. p.105. Frunzele mari, lungi de 14-20 cm. si mai lungi, late de 8 cm. $i mai mult. f. parvifolia (Lasch) Schwz. 1 c. p. 105. Frunzele midi cam de 7,5 can. lungime. f. acutifolia (Bechst) Schwz. 1 r. p. 105. Lobii ascutiti. f.multilobata (Schur) Schwz.1.c.105. Lobii frunzelcrr cu lobari secundare, unecri frunzele mari. f. heterophylla (Loud) Schwz. 1.c. p. 105. Frunze foarte variabile, ne- rcgulat pinnatifide sau lobate, intrerupt laoiniate on subintregi. Duper fruncte: f. vera (Lasch) Schwz. 1.c. p.106. Pedunculul lung de 2,5-7 cm. fructe 2-4. f.brevipedunculata (Lasch) Schwz. 1.c. p. 106. Pendunculul sunt numai de 1-3 cm. lungime si cu 1-2 flori.

EITUDII 7 www.dacoromanica.ro 98 CONST. C. GEORGESCU $1 1ULIU MORARU

f.tubulosa (Schur). Schwz., 1.c.106. Ad! se cuprind forme sari au cupula mare (Pena la 2,8 Om, diametru) si ghinda deasernEni (de 3-5 cm. lungime). var. puberu/a (Lasch) Schwz. Mon. d.Eich.107. Q. peduncularta f. paosa Schur., Ost. Bot. Wochend. VII (1857)4.Q. astrotricha. Sorb. et. Csato, Mag. Nov. Lap. (1886)132. Q. pillosa Simk., Querc. (1890). 23. Se caracterizeaza prin peril marunti si desi ce ii are frunza pe fata inferioara (uneori stelati) mai ales in unghiul nervurilor. Unebri poste devcni glabrascenta in afara de nervuri. Aceasta varieta e, destul de raspandita in Lora Romaniei si prezinta mare variabillitate, oeia ce ne-a facut sa separam urmatoarele forme: A. Dupa frunze: f. rotundtiloba Georg. et, Morariu Rev. Pad. 54 9-10 (1942) p. 356. Frunzele ou lobi ro'unziti sau obtuzi. f. acutiloba Georg et. Morariu 1. c. p. 358. Frunzele Cu varful lobilor ascutiti, adeteori lobulati, iar Emurfe adanci. f. microphylla Georg. .Et Morariu 1.c. p. 356. Forma aceasta se deosebeste usor prin frunzele Materialul vazut de not prezinta lobii adan' c taiati si cu lobii serundari sau amirnad cu emarginaturi. B. Dupa fruc e: 1.f.glomerata Georg. Lit Morariu 1.c.p. 356. Peduncul lung de 1-4 cm. fructele mai stranse. 2.f. laxa Georg et Morariu. 1.c. Peduncul mai dung de 5 cm. frudtele laxe (non: .,Habltu laxo!" ap. BORZA, Sched in Bul. Gr. Bot. Muz. Cluj XXVI 1-2 p. 35). 17. Quercus pedunculiflora C. Koch in Linneea XXII (1849) p. 324. Arbore cam malt, scoarta formeaza de timpuriu ritidotn cu crapaturi profunde; lujerii anuah glabri, brun, cu lenticele mari eliptice; lujeri tarzii potfi'parosi; muguri mari oval lanceplati, cu patru much!! Ion- gitudinale,solziiimbricati. cu margineaeilf.a1.6; stipelialiniare,paroase caduce. Frunze variabile miei pans la marl, deobicei scurt petiolate; lamina cu baza auriculata, limed de 6-26 ctn. si lata de 4-20 cm., mai lath' lmij- loc sau spre varf. regulat sinuat lobata sau sinuy4t pea-rat fidata, cu 4-8 lobi rotunziti rareori ascutitisiinpli sau sublobati pang ladintati lobii me- diani 3-5 linear!, subegali palter*, lobii 1-2 dinspre varf indrEptati Inainte, uneori neregulat penat lobata ou lobil inferiori 1-2 mici, cei mijlocli (3-4), indreptaIiInainte, Pe fateinfEricara cenusiu moale- (fasciou:at)paroasa (tometuloasa), sau puberula mai rar glabra (in acest caz atentie la m.ugurii sisolzii cupulel!); fata sup:rioara verde inchis, lucitoare;fata infarioara glauca (fumurie) sau cenusie; nervuri laterale 6-8 formend un unghiu de 60-850 cu cea medians, intre ela cu nervuri sinute. Florile mascule grupate in amenti lungi de 4-8 cm. cu axul tomentulos sau paros, perigonul cu lacAnii linear acuminate Cu margineaciliate,stamine 6-10. Florile femele 2-5, distante, asezate pc( un ax lung de 6-15 cm. glabru, perigonul cu 6-8 lobii scurti, is exterior toanentulosi. Fructe 1-3 asezate pe un peduncul lung sub- egal frunze sau mai scurt decat ea, glabru sau paros; cupa semisfer:ca sau in forma de urns inalta de 15-22 mm., cu diametru de 14-23 mm; scvamele imbricate, dispuse in spirals, ccricr..cute de cupu2a, numai varful triunghiular acct ramane liber, adepres sau putin adpres pa dos poarta o ghEbozitate evident(; ghinda ovoids sau ascutita lunge' de 25-40 cm. si lath'de' 15-20. Aria. gem: Grecia, Bulgaria, Albania Sudica, Romania, Turcia, Asia Mica pans in Armenia si Dagestan. In Nordul Marii Negre trece prin Cri- nneia legandu-se cu eel d'n tam noastra. Rasp. In Romania: La noi in tars se afla mad ales In regiuneasalvo- www.dacoromanica.ro MONOGRAFIA STEJARMOR DIN ROMANIA 99 stelpei (antestepei) din exteriorull si la Sud de arcul carpatic, deasemcnca se mai afla ip Dobrogea. 1 Frunze parou,se pe tat.a inferioara a datrninei: var. atri,choc/ados (Borb, & Born.) Schwz. Mon. Eich. 114. 1. Frunze lungi de 6-15 cm.: f. typica Schwz.. 1.c. a) Lobi scurti, 4-5 perechi, simpli, scanicircula:1, varful rotunzit: st bf. r(,:undiloba Georg. & Cretz. An I. C. E. F. VII, (1941) 2.8. b) Lobi mai lungi, varful rotunzi. sau obtuz, 5-7 p3rzchi: subf. obtusilcba Schwz. 1. c. c) Lobi luingti, cu varful acut. subf. goniolobula (Borb. Schwz. 1. c. 2. Frunze lungi de 10-19 cm.: f. Borzae Georg, & Cretz. a) Lobi 1oarte lungi s_nurile in parte ajung pana la nervura mediana: subf. stellatoides Georg. & Cr.:Lz.1.c. Lobi mai putinMagi,sinurile nu ajung pand la nervura mediand : b) Lobi cu varful acut: subf. acutiloba Georg. & Ore z.1. c. Lcil)1 cu varful rotunzi sau obtuz: c) Lobi intregi, subf. slrnpllex Georg. & Cretz. 1. C. d) Lobi sublobaci : subf. frainetcoid -s Georg. & Cretz. 1. c. 3. Frunze foarte mari. de 16-26 cm. lungime: f. maxima Georg. & Cr z.1. c. 4. Frunze mici, nu tree de 6 em. lungime: f. parvifolia SLA %/Z.1.C. II. - Frunze pe fa4a irderdoara glabre,rareori paroase numai in lungul nervulelor: var. virescens K. Koch. Linnaea XII (1849) 324. A. Frunze lungi pana la 16 (17) cm.

Lobii simpli intrtgi , i . f. normalis Georg. & Cretz. 1. c. Lobii c,11 putin in parte sublobati f. lobulosa Georg. & Crcitz. L c. B. Frunze mai lungi pana la 25 cm. lungirna. f. macrophyita G e o r g. & M o r. R. Fad. 55 nr. 7 -8 p. 300. III. var. squamosa Georg. et Cretz. Rev. Pad. 55 N. 7-8 (1943) p. 300. Solzii cupulei subpatul imbricati$i nu adpres imbrIcat.i. IV var.pinnatiparti a (Boiss) Camus Les ch_n_s II.1928-1939. p. 376 = Q.erucitolia Stev. sap. pinnartipartiJa. (Bo_ss) Schwz. Notizbl. Bot Gart. XIII. (1936). Frunze profund divizate (sinurile patrund mai adanc de mijlocul jumatatii laminei, ajung uneori pana langa nervura med and);p- tioliilungi, baza frunzei rotunzilta; pedunculul fruotler mad scurt (decat la tip) 6 cm.; colzii cupulei mad putin ragula.d_spusi cu varful scvamei desprin (scvarulosi). Vezi $i Monad-Ai, I., Material. penru flora judeludui Vlasca. An. Acad. Rom. I. XXI S. III,8, p. 228-230) SECTIA 3. DASCIA Kotsch y, Eichen 2 (1862). Lujerii anualli dens tomentosi parosi, raileori glabre. Stipele mai mul sau mai putin persistente. Frunzeqe eazatcano marl sau mc.ci, regulat sinuat dintate- sau s:nuat lobate papa la penatlobatecu tendinta de lobare secu.ndara.Florida t.tmalegrupate In ainenti subsesili au perigonul ingust oval-alungit; perigonul florilor mascue cu lacinii vIlcase si denticulate. Stdle alungite inguste lineare liberedela baza,stIgmate la varf rot.tutzite sau °marginate, rareori putin rape.. Aceasta sectie set imparte in doua subsectil: Pseudoprinus Schwz_ care nu se afla repitzentata 1a not$i Escudos caracteriza a primsolzii cupulei putin indepartata (ipatenti) sau adprel, 8-12 antere, muguri obtuzi on rotunziti §i peril glomerati fascicunati. AcKasta subsectie este reprezentata la not prin (Urmatoarele) doua serii: www.dacoromanica.ro IULIU MORARU 100 CONST. C. GEORGESCUyr Ser. Confertae Siank. Quern et Quercet. Hung. 10. 1890. Frunze adanc penat lobate; nervuri laterale 7-10,sibogate in nervuri interealare. Scvamela cupttlei linere, linear alungite; Pdrozit,te pasloasa. 18. Querczis Frainetto Ten Fl. Neap.Prodr. cuppl. 2 (1813) LXIX Schwz. Mon. Eich. (1937) 132. Q. conferta Kit, in Schult Ost. 71. ed. 2, IL (1814) 619. Q. Hungarica Hugeny in Rossi Gemeinn. Bl. XX. (1830). Q. Franetto Ten. Sy 11. Fl. neap. (1831) 470. Camus A. Les Chenes I (1936-38) 628. Q. spEctabilis Kit ap. Simk Mag. Nov. Lap. (1883) 67. Q. s/avonica Borb. Q. byzantina Barb. Erdesz. Lap. XXVI (1887) 914. Q. strigosa Wierzb. an Roch, Raise Banat (1838) 73. Arbore Malt pand la 40 m., cu port matestos, cu coroana largd; lujerii anuali glabrii. Lujerii anuali mai grosiy moale si dens Parosi. cenusiu tomentosi mai tarziu putin mai-glabresOcnti cu lenticele eliptice albe. Muguri maxi lungi de 0,5-1,8 can. ovat lancealati, brim clesehisi, cu stipele lineare pasilos- Paroase. Frunze maxi, rareori mici in locuri insorite uscate, confert - Ingrazna- dibEsprevarful luj rilor, petiolul scurt 2-6 anan. rotund rar mai fungi; lamina obovat eliptica membranoasd gresioard, lunga, de 10-18 (uneori pand la 32 cm.) $i laid de 6-12 (20) cm. spry baza ouneat ingusta, profund car- data sau ohiar semi amplexicaula, mai latd la mijloc sau in partea antzrioa- rd regulat sinuat penat lobatd sau penatifidd cu 8-9 (-12) lobi thiati de- obieein mai adanc de mijlocul juma atii laminei, lat oblongi, cei mai mart adeseori pa knarginea posterioara cu3-5, tarpe ceaanterioara 1-3 lobuli obtuz rotunjiti rareori ascutriti; pe fata superioard cu peri mdrunti, gdIbui, mai tarziu glabra, opaca, pe fata inferiaard la inceput galbui-tomizn- toasa apai mai glabrescentd; nervurileerale de fiecare parte 9-13, cam nerogulat divergente,decu.nervuri sinuale. Amentii masculi lungi de 4-7 cm. cu rachisull gdlbui parr's, perigonul florilor cu 6-8 lacinii Inguste, pubescente; antere 5-10 suborbioulare mini, exserte de 2-4 on mai scurte decat filamentele;arnentii femeli ingramdditi in varful ramurilor, galbui pdrosi, lungi 2-6 cm. $i cu 2-8 flori. perigonul larg deschis pdros la interior 5-8 scurt lobat, stdie 3-4 recurbate spre varf ingrosate brusc. Pruett-le adunate la varful ramurilor; din cauza avortdrii o :lor superioare sesile sau pa un peduncul lung pand la 2 (-3) cm. Cupula mica hemislIztrc ailungita sau campanula a, inaltd de 6-12 mm. si cu diametru de 12-15 mm.; scvamele lat linear lanceolate, scurt acuminate, lax subpatul imbricate; pe spate marunt $i dens galbui paroase plane la interior convexe in afara; ghinda ovat - oblongs, ob'uza, la varf putin turtitasimucranata,die 18-25x14---20 mm., cantina putin tanin, acre gust duke. Aria gen.: Italia, in toatd Penthsula. Balcanied pang in Croatia $i Sla- vonia apoi in Ungaria, Romania (Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea), Nardvestul Asiei Mici. Var. macrophyllos (Koch) Schwz Mon. Eich. 235 (1937). Frunze sesile sau subsesile, peciolul lung pang la 6 man. baza frunzelor -adanc cordat aurioula a p'and la arriplexicauld. f.sublobata (BORZI) SCHWZ. 1.c.136. Frunze cu lobii intregi eel mult ici cola emarginati. f.latiloba (BECK) SCHWZ. a.c. Lobii frunzelor 2atiti,cad ma mart cu 1-3 lobi secundari,sinurdIe Ingusta. f. lobulata (HOL) SCHWZ. 1. c. = var. typica A. Camus. Les Chenes. Lobii frunzelor pe marginea posterioara cu 3-5 lobuli, pe cea anterioara, cu 1-3. www.dacoromanica.ro MONOGRAFIA STEJARILOR. DIN ROMANIA- I 0 I f. p/aEyphyl/os C. GEORG. et MORARIU Bul. Grad. BO'. Cluj XXIII (1943) 1-2, 67. Frunze marl de 18-30 cm. lungim,e si 10-18 cm. latime. Var. minor. TEN ap. Schwz. 1. c. Frunzeledistinct lung petiolate (6-12 mm.) lamina la baza neam- plexicuata; usor cordate emarginata. I. cerrioides (BORZI) SCHWZ. 1.C. Lobii., frunzelor ingusti si dintati, sinurile largi. f.intagriloba. BORZA e CRETZ. Bul. Grad, Bot. Cluj XXI (1941) 59. Lobii. frunzelorintregi. f. longifolia GEORG. et MORARIU, Bul. Grad. Bot. Cluj XXI (1941) 71. Frunze marl pang la 30 cm. lungime, cu lobii intregi sau emarginati. f.typica GEORG. et CRETZ. 1.c. 70. Lobii frunzelor lobulati. 19. Q. pyrenaica Willd. in L. Sp. Pl. IV, 451, (1805). Syn. Q. toza Bose in Journ. Hist. Nat. II 155 (1792). Arbore inalt pana la 20 m. cnu lujeriila inceput galbui tom..ntosi, magurii pubcscenti; frunze obovat ahungite lungi de (6) 10-14 cm., sinuat lobate pana ha penat fidate cu 5-6 perechi de lobi ingusti ascutiti, Cu marginea intreaga sau usor dintati. fate verde inchis la inceput poroasa, dosul verde albastruj. ornentos, pctiolul hung de 5-20 mm. Fructe aproape seste sau cu un peduncul pana la 2 cm. lungime Cate 1-5 impreuna, ghinda oven cuprinsa in cupa 1/3-1/2 cupa cusolziiusor adpresi,tomentosi.Sudul Frantei, Spania. f. pinnatifida Schwz. Mon. Etch.I.143, II. Tab. XXXI (1937). Frunzelle periatificle cu lobi marl. adaseori iarasi profund si mare lobate. Oultivat la Galati: Parcul Municipal. Leg. Dr. L. Alexandrescu H. P. B. Serie. Lanuginosae Simk. Querc. et Quercet. Hung. 10 (1890). Frunze naregulat sinuat lobate pana la penat lobate. Nervuri latrale 4-8, intre ele cu nervuri sinuate. Scvamele cupulei oval lanceolate, plate si subpatule pang la convexe si adprese. Parozitatea adpres-tornentoasa. 20. Quercus Lanaginosa Lam. Fl. Franeaise ed. I. II. p. 209 (1778). Quercus pubescens. W. Berl. Baumz. (1796)279. Arbore mijlociu sau arbustiv. Tulpina drzaP'a sau cu cresterea neregulata stramba. Coroana rasfirata, luminoasa si neregulata. Scoarta formea-. za de timpuriu ritidom de culoare bruna negricioasd cu crapdtuAti adanci si proeminente carenate, cu muchea neregulat serpurd sau rasfranta. Lujerii anuali cenusii-galbui pana la brun-galbu4, cu pasla deasa ma- runta. din pert fascioullati,desisi pert simpli erecti,rani. Lujerii de doi ani glabri,cenusii.Mugurii destul de m56,ovali sau aproape sferici, rareori ascutiti la varf. Solzii cu toment conusiu-galbui. Stipel,e lat liniare, caduoe. Frunzelle de o extrema variabilitate, de marline mica pana la mijlocie, rareori marl, in tinenete tomentoase pe ambele pagini, feta superioara la incept` cu pert marunti,rigizi,mai tarziu gtabresccnta.fats intarioard auriu-tomentoasa, cu pert marunti, fasoiculatisi pert simpli mai rani, adesea devenind glabrat-hirta in lungul nervurelor viloasa, rareori chiar vlras- centa-glabrescent'5, cu pert in lungul nervurelor; de culoare verde sau de un verde auriu, ierbacee pana la coriacee si plana, coriacee pana la rigida siCusuprafata incretita. Petiolul 6-20 cm. lungime, rotund sau slab brazdat deasupra. Lamina 4.5-8 cm. Iungime, rareori mai lungs, 3-6 cm. latime, de www.dacoromanica.ro /92 CDNST. C. GEORCESCIT 51 'ULM SilORANU o forms generalg :at-obovata pana la alungit sau ovalanozolat, la baza cordiforma pana la cuntlifcrma, varfulrotunzit pana la ingustat sau ascutit, marginea plang, undulata sau rasfranig, adAnc penat lobata Cu 6-8 lobi, lati sau rareori ingus ampa.sau cu lobi secundari, s:nuri inguste,sau regulat rotunzit sinuat-lobate cu acelasi numar de lobi spre va-f din co in ca mai mici (var.glomerata), sau n.rregulat rotunzit sinuat-lobs e cu 4-6 lobi, cu lobi seoundari grosolani sau in forma de daa'i. Nervurtle larterale de fiecare paste 6-8 cele mijlccdivt:rg in unghiu 40-600 (85g), nerzgu- lat indepartate, rareor: mai apropia e Si sUbparalele; alterneaza cu nervuri interoa:are, reteauade.nervuri eel put.n pe fata iinfictrioard proeminenta, grasolanasi :regulata. Amentii masouli lungi pang la 6 cm., rar mai lungi bruni-tommtatosi florile masoule cu un invelis desfacut pang aproape de baza, laciniile ascutite, pasloase. stamina cu antere galbene-murdaresifilamcntele putin exerte. Floride femele s:sile sau foarte scurt pedunculate, 4-8 mm., in raceme, perigonul tubular,paslos si cu 5-7 ilacinid scurte,pistilul cu stiganar'elat- crunea.-spatulate,la varf ernaa-ginate ar numai subcordatincisdilatate. Cupola mica pang la mijlocie, pang la 15 mm. inalta si 6-17 mm. In diametru, solzii mici, inghesulti, cu un toment cenusie-ggibui pana la brund-galbui ovat lanceolati, ingustati treptat intr'un varf bout, pe spinare convexi, adeseori intim lipiti si se deosebesc cu greu. Ghinda de marime mijlocie, mai rout''-sane mai pu'in ingust oval - acuminate, 8-18 (-30) mm. 1ungiane si 6--12 (-18) mm. lgtime. Aria gen: D'in Spania de Nord trace poste reg:unilemediteraneene (exdusiv Sardinia) pana in Anatolia de mijloc. &pre Nord pana in Norman- dia, Badenul de Sus. Thuringa, Boemia. versantil meridionall at Corpatilor, Podolia, Crimeia si Peninsula Balcanied, spre Sud pand in Nordul Pdo- ponezului. Din carcetgrile noastre de pana mum, deducem ca in taa-a noostra este reprezentata numai o singura subspecle. s sp.larnuginosa (L a m.) S c h w z. Monogr. d. Eichen Europ. I.5 (1937 p. 166. Arbore mijlociu, foae.e adeseori din cauza cluntirilorpracìcate de °amen!, vita, etc. (restore arbusLiva. Lujerii cu puf marunt. canesconti. Frunze mijlocii sau mai mart de 6-9 cm. lung:me si mai molt si de 3-6 cm.. ldtime, forma generalslest sau ingust-oboveg,ce-a mai mare latime In partea an .erioarg, pe Sala superloard varde viu $i mate, pe fata inferioara pasloase, cenusii pana la brune-galbui uenori devin glabrescente, corlace, sau in formele cu lob'! incretiti, r:gidiusc-uI:e,pe lujErcli roditori intotdeauna evident petiolate, adanc si regulat penat-loba e pana la sinua- lobate,1Lbil mar! sau scurti s:ascutiti, mai malt sau mai putin .undulati pand la cris- pati. Cupu:a cu baza rotunzita,Cuscvame.treptat inguste sau la fel de mart, ,.cafenii pang la galbui, pasloase sau tcanentoase. Subspecie oc:Nasta ,E,ste reprczentata pr:n nurnerowe varietatt si forme in Fran'a de Sus si de Miloc, Europa de Sus si de Mijloc, in Romania, In Peninsula Balcanica si URSS (Crimei a). 1. var. lanuginosa (L a m.) Schw z.1.c.(1937) 169. Frunze mariipana la mijloii,plane, profund penati-lobate, lobii obtuzi, in numar de 6-8, larasi lobati pana la sinuat lobati, sau numai cu 4-6 lobi, scurti, obtuzi. intregi sau sublobati, bruse ingus ati catre varful frunzei, feta superioarg olpa12:6,glob: sau rareori 1pubex-WA,fatainferioaracenus:e- galbue pubescen'S. f. pinnatifida (Gmel.) Schwz. 1. c. (1937 169. Frunze adanc penat'-ficiate si cu ± lob; secundari. Et. pubescens. (Loud)ud) Schw z.1.c. (1937) 170. Frunzele sinuat lobate. lobii mici, lati intregi, adeseori ncregulatt g. var. undulata (K i t) Schwz.l. c. (1937) 170. www.dacoromanica.ro CONST. C. GtORGESCU $1 IULIU mORAll.TJ 1C3 Frunze cu marginea mad must sau mai pulin ondulat incrctitt, r:gi- diuscula cu lobii acuti, adesea intepatuor:, cu a-narginea undulatt sau tra's- franta, fata superioarg pastrzaza. peri rasleti, mici fasculati, rata inficrloara cenusie-aaburie pang la nivae, devenind uneori glabrescenta. Aceasta valetate este raspandita in Estill arealului specdei; ea este bine reprezentata la not in locuri uscaè bgtute de soare, mai ales in Do- brogea. f. dissErcata (V u k) S c h w z.1.c. (1937) 170; Frunzele fidate lobii dintati. f. prionata (Beck) Sthwz. 1.c. 170. Frunzele cu lobh neregulati mai scurti sau mai lungi, Cu marg:nea intreagg. var. g/ornerata (Lam.) S c h w z.1.c.(1937) pg. 170; Frunzela regulat sinuat lobate, pe fata superloarg de un verde inch's, glabre duel' oare, pe fata inferioarg mai mult sau mai pulin dens si nagrunt pas case. Lobli de fekare parte 6-8. treptat diminuati spre varf, nea-vur;i1c laterale putin d:vergente. Frunza szamana cu aceea de Qu. petraeaL i e b l cin care motiv 0. Schwarz 11 considera ca find de origin hibridogena. Aceasta klSte confirma a si de faptul ca variatatea se gaseste in reg-,:unile de suprapunere a aa-ealului speciei Q. pubescens cu Q. petraea.. La not in tarn isiactilacentrul de ra.spandire pe dealurile Transilvaniei, in rest find sporadi f. typica. C. G e or g. et I. Mo r. Viata Focrestierg 1942 p. 31. Ldbii frunzelor intregi. f. sublobata C. Georg. el.I. M o r.,1.c. .f.prionotoides Georg. et Pete. ComPt. rend. Acad. des Sciences Roum VI., 1-4, 181). Lobil frunzelor iaras lobulati sau bogat emarginati, -deobiceiu ascutiti. f. polymorpha Georg. pit P e t.c. C.ompt r. Acad. Sciences Roum. VI, 1-4, p. 182. Frunzele variabile, =ale mai mici cu lobii ascutiti si altele mai marl cu lobii rotunziti. 21. Querciis Vh-gilicana : TEN. Fl. Neap. V (1856) 262 Arbor.¢ inailt,rareori arbustrv, cu coroanainìnea,destul de d,crasil. Lujerii anuadi cenusiu a iipit tomentosi, ou pert fascioulati, izolati, intrortesurti cu pert lungi, mai ..aru glabrescenti sau, glabri. Mugurii marl de 5-8 aim. lungime si 3-4 mm. gros'tme sau chiar road marl, ovali la varf, acuti sau obtuzi, in patru muchii, cenusiu tom,-2ntosi, de ouloare larun'e sau brun ros- cata. Stipele tomentoase, cad de timpuriu. Frunzcle marl sau naijlocii, rare on mici (in locuri amide) ingramgdite in roze a spre varful lujerilor, cu petiolul lung de aproximatclv ide 25 man.,uneori mai scurt(pe luicrrti tarzti uneori mai sesile), la Inc:put paslos paras apoi glabru, lamina lunga pang la 16 cm. $i lata pana la 13 cm., oblong-obovata pang la lat-cbovatg, baza mai adesea subcorda+g, rarr-ori cunea; varful rotunzit sau obtuz sau to ptat acuminat, lobat-fidatg, cu sinuri inguste $i adanci, pang la sinuat lobate', de fecare parte cu 4-7 lobi,lat alungiti pang, la obovati, regulat di=pusi gi indrep'atiinainte, cu marglnea intreagg, scorngirotrunjiti,sau sublobati cu 1-3 lobi ascutiti sau obtuzi,fa-la Fupericara paroasa, ac17.sca devenind glabrg$i lucioasg do cthoare verde inchisa, fa+a infcricara cu torncnt des cenusiu constand din peril stelati, per:, fascioulati mgrunti si peri s:crnpP.i in- tretrsuti, adesea mai tarziruglabrescenta51 glau,ccenta. Nervurile laterale proeminen'e, 6-8 de fiecar.e parte, indepgrtate, ce'e bazale perp.-ndiculare (800),c'.1e surperi.oarediverg in unghdesoutit (4°),cu numeroase nervuat intercaflare, reteaua de nervuri fines deasg +neregulata. Armenti masculi lungi pang la 8 cm., fan $i, sepalele lanCaolate 6-8, antere oblongisiaproape tot atat de lungi cat si filamentele, de culoare www.dacoromanica.ro *1 X04 CONST. C. GEORGESCU SULIU MORARU verde inchisa ;florile fernele cu pEdunculii lungi de 6-8 cm. In raceme de cite 2-5, laciniile perigonuiui alungit-ovale, paroase. Fructele 2-4 pe un peduncul, gros si tomentos, lung 3-8 cm., uneori grin avor are subsesile si subsoLtare. Cupula destul de mare inalta 12-30 mm. si large de 10-18 mm. in diametru, cu peretii grosi, cErn4iu mataso-4i tomentoasa pe din afara, scvame ovat-lanceolate, putin gheboasa slab adpres imbricate si cu varful ingustat intr'un apendice ob uz si galbui. Gh_nda elip- soidal ovate ascutita, lungs 'Dana in 40 mm. si groasa pang la 22 mm. diametru. Aria gen. Raspandirea inc.:pa din Corsica paste Sicilia, Italia, Perlin.. sula Balcanied, spre N. pang in Croatia, Ungaria de S. pang in Eubea,At lea si Nordul Peloponcoului. var, congestoid-s C. Georg. et I. Mor. Rev. Pad. 54 (1942) 100. Frunze da marime m_jlocie pang la marl coriacee, lungi de 9-16 can. si late de 5-10 ern. baza cordiforrna pand la atenuata, varful rotunzit, pe- tiolud relativ mai scurt deca la celelaite varietati pans la 18 (20) mm. lungime, limbul obovat sau oblong obovat,sinuat lobat,de filzcare parte cu 4-5 (-6) lobi rotunziti, Cu marginea intreaga sau ernarginata, perechea inferioara de lobi aproape perpend_cuiara,cs..esuperioare+indrep ate inainte. var. Tenorei (D.C.) Schwz. Monogr. der Eichen. Eur. u. Mittelmg, I (1937) 160. Frunzele marl si late moi, penat fidata, cu lobil latiti, lungi si adesea Liarasi lobulati, ou fata super:card glabra iar cea inferioara glabrescenta sau sbarlit puberula si lariat paroasa pa nervuri, verzuie. f. typica (Posp.) Schw. 1. c.160. Frunze marl: fructe cu pedunculul lung. Obs. C =lace s'a descr,s la noi sub aceasta forma este material critic hind fare fructe, deci numai dupe frunze. In general nu cunoastern material de Q. Virgiliana dala noi din tars cu pedunculii lungi, s'au luat ca atare exernplarele cu frunze marl,pctioliilungisi muguriimarl,muchiati. f. brachyphylloides (Vuk.) Schwz. 1. c. Frunze mici, fructe scurt pedunculate on subsesle. var. ambigua (DC) Schwz. I. c. Frunze, mijlocii rarcori mar:, coriacee pang 1a rigida, cu lobii mai ingustisi ascutiti, cu s nuri largi siputin a- danci, in s are adults pe fata superioara pubcru:e, pe dos terriritoase .sau glabrescente si glaucesocnte. Aci apartin tipuri xeromorfe paralele cucole de Q. p. var. undulata, cu care de altfal prezin:a si raporturi de hibridizare nu numai convergente adaptative. var congestoides. Georg et Mor. Rev. P5d. 100. 54, 3-4 (1942). Frunze mijlocii pans la marl (9-16 5-10 cm.) cu tam cercbforma pand la atenuata, cu petiolul mai scurt putand ajunge 'ana la18(20) m.,la- minaabovata sau oblong obovald, sinuat loba`d, de f ecare parte cu 4 -5 (6) lobi rotunjiti si cu margima intreaga sau emarginatd. III. SUBGEN. CERRIS (Spach) Oerst. Arbori ou frunze cazatoare sau sernpervirescen',a (nu in flora ricastra). Marginea frunzei lobate, dintata sau intreaga. Maturatia fructelor in 'anul al doilea. 22. QUERCUS CERRIS L. Sp. P1. 997. (1753). Syn Q. crinita Lam. EncykIl. I 718 (1783). Q. echinata Salisb. Prodr. 393. (1796). Arbore inaltpang la 35 m. si grospana la 3-e m.in circonferin'ia. Tulpina dreapta, desfacandu-se in 1/3 superioara a coroanein ma: multe craci oblice; scoarta formeaza de timpuriu un ritidom nEgricios cu. CrapAturi adanci longitudinale, in fund rosietice,coroana ou ramuri lunei viguroase, frunzipl bogat si 1urninos. Lujerii anuali lungi, subtiri, colturati,cenu,sii www.dacoromanica.ro MONOGRAFIA STEJARILOR DIN ROMANIA 105 saubrun-maslinii,parosi, cu lenticele albuaii. Mugurii uniform distribuiti pte lujeri, mici, ovoizi, cu varful acuminat, ascutit sau obtuz, parosi, la baza cu stipele libere mai lungi ducat mugurii, setaceu-tomentoase, lin are. Frunz.de rnaroescente,subtiri sau pergam:ntoase, de forma eliptica, oboval-eliptic, pang laoboval-oblong, varful ingustat sau subobtuz, baza cuneiforma pana Ia usor cordiforma, uneori nesiraz.trica, lungi de 5-10 (18) em. si late de 3-5 (8) cm. rareori mai mult; in tinerEte cenusii pe ambele f;ete, mai :arziu fata superioara verde maslinie inchisa, adesea aspra la pi- pait, cu peri ranistelati rareori devenind glabra; fata inferioard cenusiu, galbui sau niveu tomentoasa, ou peri marunti, stelati; uneori glabra, dar pastrandpuf in lungulnervurilor ;foaiafoia sinut-lobatapand la lirat- pastrand puf in lungulnervurilor;foalasinuat-lobatapana lalirat- sublobati, nervura principals proeminanta pe ammbcle fete, cele laterale (secundare) 6-10 pereohi nervurilater4le formand cu nervura principala urnunghiu de 45-500. Petiolul lung de 1-2,5 cm. lungime, tomentos; stlpele adesea persistente, mai ales pa lujeri sterili, liniare, pana la 2 cm. lungime, setacee, roseate. Amentii masculi lungi de 5-8 (11) cm. subtiri, penduli, cu flori laxe, axul cu numerosi pari stelati;. florile mici, sesle, on subsesile, bractee, se- tacei, egale cu subgale perigonului, laciniile p:rigonului 5-6 scurte, ovale, subobtuze, paroase; stamine 3 (4-6), da doua on mai lungi decat perigonul, antene ovoide, prevazute spre varf cu peri rani $i albic osi. Amentii femeli cu 1-5 flori, axul cilindric, tomanos; stile liniare, subulate, recurbate, obtuze, usor brazdate pe fata inte_rna, verzui pubesoente, spre baza glabre si roseate la varf. Axa fructifera lipseste sau este pang la 2 cm. lungime, robusta, Cu 1-4 ghinde. Ma uratia fructelor in anul al II-lea. Cupula aproape semlsfe- rica, ceva mai inalta decat lata, acoperita de solziliberi,liniari,subulati, cciinferiori, mai ales, recurbati, cenusiu-tcmentosi, cei superiori intrccand cupula. Ghinda oblong - ovoids, lungs de 20-35 (50) mm. lata de 12-18 (22) mm. glabra, cu striatiuni negridoase longitudinale, varful mucronalt,dkpri- mat sau trunchiat, vilos. Cerul este o specie din Sudul furopei, in Franta meridionala: Italia, Croatia, Austria de jos, Ungaria, Romania si Peninsula Baclanica, de undo trace in Asia Mica. In Romania vegeteaza in pan' ea de West, Sud si Sud-Est, IncePand dela Maramurcs, urmand versantul occidental al Murtilor Apuszni, de uncle se intinde prin Platfonrna Somesand pana la Clujsi pe Valea ,Murestati panglaAiud; apoi in Banat; in tot acestteri, oriu cerul este o escnta din regiunea de dealurisi numai sporadic, in Satimar se afa sila cample. In Oltenia si Muntenia de Vest se intinde din an estepa pand in regiunea de col:ne, petru sa in Muntenia de Est sa ramana nurnai la campie; in cent- nuare apoi formeaza intinse arboreta in Dobrogea. Granita sa nordica si word-est.ca este Bacraganul si stepa centrals dobrogcana. Var. austriaca (Willd ) Lûd. Arb. 13 Frut II (1848) 1838 ; Frunzele eliptic-ovale pana la oblong ova la dintat lobate sau sinuat lobate pana la lobaè, lobi egatiin general regulat dispusi, scurti pans Ia destul de lungi, in numar variabil, 7-9 (11) sau 5-7(8), cu varful mucronat, bont sau ascutit, triunghfulari, ad-sea irdroptati inainte, intregi sau dintati,sinurilecel mult 1/2 din jumatataa laminei; lamina cu varful, prelung acuminat sau rotunzit, baza cuneiforma sau rotunzita sau usor cordiforma, pergamentoasa. fata supericara deobice.0 a-pryla p:pait cu peri rari stelati, rareori glabra. fata interioar5 cenusie sau galbui-verzue cu puf de pen stelati. P:m-iolul de lungime m;iilocie1/2 -11/2(2) cm. f. maerophyUct (Dorner). Asch. & Granbn. Syn. IV 463 (1908-13) ; Frunzele mart lungi pana Ia 20-22 cm. si mai mult, si late pana la 11 cm. www.dacoromanica.ro o6 CONST. C. GEORGESCUSrMLITT 240/1..Alttr

f. austriaca (Wild) Georg et Mar. An ICEF, I, IX1 (1943)137. Frunzele in general. mai inguste, lanceolat eliptice pang la oval Ian - ceolate, cu lobii scurti, intregi sau slab dintati, pe marginea inferloara triunghiulari, indraptati inainte, f.dentatiloba, Georg. et Mor. 1. c.138. Frunze regulat lobate, lobii de lungime mijlocie, numai la unele frunze sinurDe pot ajunge para. la1/2 din latimea jumatatei foaiei, dar se gasese §ifrunze de tLpul formei anterioare. Caracterul de distingere ail formai este ca Clobii sunt la randul for emarginati saru dintati; uneori numai lobii me- diani ai foaiei sunt dintati. f. cycloloba Borb. 0.B. Z. VII 22 (1857) ; Frunzele sunt sinuat lobate ; forma generals a laminei oblong obovala pan la oval lanceolate ;lobare.a este &still. de regulata. f. laincifolia, Georg. et Mor. 1. c. 139. Frunzele sunt deobiceiu ingustate oval-lanceolate, pans la lanceolate, varful deobioeiu preknag ingustat, lobii mijlocii de lungi. Uncle exemplare stabilesc tranzitia spre varietatea urmatoare. Pe a.ceilasi lujer se afla ades-a frunZa polimorfe cu lobi mai sourti si mai lungi, var. vulgaris :Loud. Arb. EftF'rut. Brit. III (1838) 1847; C -K, Schn. III. Handb. Laubh. (1904) 181; Qu C. haliphkreus Lam. & DC. Fl. Fr. III (1875) 311. Frunzele pinatifide, pinatipart^he, pans la liratpartita, deobioeiu de o consistent.a membranoasa pang la erbacee, lobii mai propiati sattA.ndepar- tati, ascutiti sau obtuzi, liniari sau larti, sinurile inguste la formele cu lobii lati 6idxidzpartate la formele ou l.obii Endari, baza rotun.zita papa la cordiforma ;forma generals a Erribului oval-rotunda pans la oblorg-obovala. f. laciniata (Loud.), Encyol. trees. p. 856 1.558 spud Cannes 1. c. p. 601. Ad apartin formele cu frunzevariabile, laciniate,lobii In general nereguatali,asoutiti,intregi mu slab sinuati ;sinurile profunde,cele dela mijlocul foaled mult largite $i ajungand pans aproape de nervura prind- pala. Din aceasta forma sunt variatiund individuale introduse In culture. f. bipinmata(Christ),Georg. et Mor.1. c.141(subvar.Christ, spud Hegi a. c. pg. 115). Frunzele pinatifide, lobii mai marl iarasi lobulati. II. HIBRIZII Quercus Rosacae, Bechst Sylvan (1813) p. 67. Q. petraea x Q Robur. Frunza se indeparteaza de a speciei Robur pain peticiIii lungi, baza frunzei vaziabila neregulat cordata sau cuneat ingustaita. Podurculul ghindei scurt, dar variabil pe acelas individ. De specia petraea, se deosebeste intotdeauna prin fructele pedunculate, frunzele maxi $i ou baza ev.Sdant cordata cel putin da o partedin frunze,uneorisinguraticelefrunze pot fi chiar auriculate. In literatura sistematiica se amintesc o serie lungs de verietati ale acestui W.lar:d. Evident combinatiile de oromozomi (resp. de gene) purtatori ai caracterelor pot fi diverse dupe mastira in care prin actul reducerii cro- matioe s'au eliminat mai multi cromoscani purtatori de caractere dominante dela unul sau de :a actul d:n pathati. Tinand seaana de numarul mare de varietati $i forme descrise In specia Robur, earl pe drePt cuvant dintr'un spirit de Wine sisternaticaSchwarz le reduce lacateva,ca $idivizarea grupei sessilis in cele trei microspecii cu stfbundtatile sistematice, ajunge.m la un numar extraordinar die mare de spell jordaniene. ' www.dacoromanica.ro MONOGRAFIA STEIARILOR DIN ROMANIA 107 Toata ac,:ste forme la randufl for pot prezenta variatiuni intermediare convergente sau adaptative sau tipuriaberante,in:at atat teocretic cat Si practic numarul for ajunge nelimitat. Ficcare individ al aceleiasi forme la urma urinei se deoscbc.ste de ceilalti, dax acestea nu mai sunt decat varia- tiuniindividuale. A descrie toatevariatillernorfologice ca unitatisistematice nu fn- searnna a Oar:A:astiin'ilfic,ci a ne incurca singuriintr'un labir:nt morfologic in care am pierdut 4lrul calauzitor. La not in literatura recenta in care se tne seama de separarea grupei sessilis in trei specii, au fost semnalate urmatcarode vorietai Var. Coriacea (B e c h s t)C. Georg u. P. Cretz. Mitt. der techn. Hosch. Bukarest XV (1944)94; syn:Quercuspedurculatavar.coriacea Bec hst. apud Bluff et Fingerhut II (1825) 533. Frunze ovale, grease, coriacei, pe dos petrocise, pe fa-A glabre, cu lobi simpli, rareori ncregulat dintati, rotunzi, din ce in ce mai mint catre varful lam_nei. Fctiolul pang la 10 mm. lungime; baza laminei auriculata. Fructele pe un peduncul pand Ia 4 cm. lungime. Var. pseuclosessWs (S c h u r) G e or g. et Cr et z. Bul. Grad. Botan. $i Muzeului Botanic dela Univ. din Cluj la Timisoara XXI (1941) pg. 134. Lujeri si frunze glabre. Frunze aprcape sessile, cu petiol de cel must 2-3 mm. lungime, baza laminei auriculata", lamina de forma celei de petraea, cu lobs regulati,intregi, mini,5-9 perechi,sinuri putin. adancite. Fruct pe un paduncul pana la 4-5 cm. lungime. Var. obovata ((L a s c h) Geor g. et Cret z.1. c. 136;syn: Quercus sub. Robori-germanica 4, obovata. Las eh Bo t. Zei t. XV (1875) 417. Frunze 4e forma calor de Romur, obovate, pe rata infericara glabre, coriacei, lamina la varf emarginata, la bald brusc ingustata $iauriculaita; lobii des-ea sublobati, petiolul lung de 3-11 mm. Fructe pe urn, peduncull de 10-15 mm. lungime. Var. Csatoi (B orb) Georg et Cret z. 1. c. 136; syn: Quercus Csatoi B o r b. Magy. Nov. Lapok. X (1886) 133. Frunze eliptice pana Ia alungit obovale, spre baza si spre varf ingus- late, lobii simpli sau sublobati; petiolul de 7-12 mm. lung. Fate inierioara a laminei paroasel, in special in lunguflnarvurelor rosietic-paroase.Fructe pc un peduncufl de eel mult 1 cm. lungime. var. pseudogermanica (Larch) Pase. An. ICEF IX 1, S. I, 129. Pe- dunoulii fructiferi lungipana la 5 cm. Forma generals a frunzei este de Robur, dispozitia lobilor de petrace. Q. Psezticlodalechantpii Cretz. Bul, Grad. Botan. Cluj. Timii§oara XXII (1942) p. 71. Q. Dal:Johan/pi x Q. Robur,

lute:medlar parintilor se dcosebeste de Robur prin lobii frunzelor as- eutiti$ifrunze lung petiolate, iar de Dalechampil prin pedunculii fructiferi lungi. d. Cretzoiu Pasc.. Bul. Grad. 'Bet.$i Muz. Cluj-Timisoara XXIV 1944, p. 71. Prim solzii cupeiun.itipubescenti, pedunculii fructelor mai lungi si prin petioiii frunzelor mai scurti se apropie mai mult de Q. Robur. Qu. Heuffeli Simk. Magy. Nov. Lap. VII (1883) 68. Q. Robur x Q. Fraineto. En. FL Transs. 488 (1887). Lujeriigrlabrisau cu peri stelatid'spersi, muguri ovali orb salungiti eu solzii alipit parosi, Frunzele scurt petiolate (4-10 mm.) cu lamina mare www.dacoromanica.ro ro8 CONST. C. GEORGESCUurIULIU MORARU pang la 20/14 cm., lat obovala cu baza ingustatasiauriculatg cu 5-7 perechi de lobi laterali lati si rotunziti, pe fata superioara glabra sau glabres- cmta, fata inferioard cu peri stelati s!Tripli uneori glabrescenta afard de n;ervuri. Fructele cate 1-3, cu pedunculii lung! de 5-40 mm., dispers parosi glabri. Cupusoarele inalte de 8 mm. $i de 16 rom. diametru, solzii de forma intermediary fata de parinti. Ghinda de 25/15 mm.

Qu. Haymalcliana Simk. En. Fl. Trans. (1887) 488. Simk. Magy Nov. Lap. VII (1883) 68. Q. Frainebto x Q. Robur. Frunze le mari si frurtele sessile sau scurt pedunoulate cu pedunculul pang la 1 cm. Forma generals aproplata de Qu Frainetto.

Qu. Tufae Simk. Q. petraea x Q. Frainetto.

Lujeri bruni gaLlbui dispers pgrosi, mugurii alungiti des pgrosi. Forma frunzelor osetland intre a celor doi parinti, cu lobanea indinand cgtre Q. Frai- netto, fats superioara mgrunt si des paroasa, cea inferloara maruntsides paroasa, axilele barbulate. Fructele cate 2-3 pe un p:cluncul scurt sause- sale,cupe hemisferice cu solzii parosi, de forma $i marime intermediary calor doi parinti.

Qu. cazanensis Paw. An. ICEF V. IX S. I p. 115. Q. Dalechampii x Q. Virgiliana.

Lujerii dispers paresi la inceput mai tarziu glabrescenti, mugurii marl pang la 8 mm. obtuz muchiati.Frunza obovala de 7-10 cm. sau cliptice lung: 10-20 mm. petiolate, baza lat trunchiasta sau cordat-ernarg:nata, cu varful lat rotunzit sau usor ornarginata sinuat lobata, cu 5-7 lobi, ceibazali 1-3 mai marl, uneori lobulati,lobii dinspre varf descresc treptat,in tinerete fata surperioara cEspers paroasa, iar cea inferioara tomentoasa, la maturitate glabrescente. Fructele sesile cate 1-3. Oupa glyIndeisemiovaie inalta de 12 m. $i de 15-16 mm. diametru. Solzii lati subromboidali cu varfurile brusc Ingustate in apendicelungi,cei bazali ghebosi. Ghinda alung:t ovals ascutita la varf de 30/15 mm. Se apropie ca tip mult de Q. Virgiliana var. congestoides.

Qu.getica Morariu Bul. Grad. Bot. Muz. Cluj XXV 1945 p. 173. Q. peduAuliflorax . Q. Frainetto. Lujerii glabrii sau glabrescenti, muguri .mijlocii sau mariovoizi-aiun- g111,cu solzi bruni deschisi, pgrosi. Frunze obovale scurt petiolate obtuze sau rotunzite la varf, cordate la baza, cu smocuri disperse de peri pe fats superioarasi tomentoasgglauscescentg pe fata inferioara.Ghinda scurt pedunoulata, cu solzii ovali alungiti pubescenti. Frunze le $isolzii cupusoarei se aseamana cu cele dela Q. pedunculiflora, lar mugurii cu cei dela Q. Frai netto. www.dacoromanica.ro MONOGRAF/A STEJARILOR DIN ROMANIA 109

Qu.corcyrensis. A. Camus Les Chenes. Paris (1936). Ati. T. II Expl. d. pl. p. 59 et p1. 162 fig. 8-11. Q. Podunculiflora x Q. pubescens, Lujerii glabri sau dispers parosi, mugurii larg ovali lungi de 5 mm. si grosi de 4 mm. Frunze de dimensiuni mijlocii, cu petiol glabru sau glabrescent lung de 10-16 mm., lamina lat ovals, lungs de 7-10 cm. si lata de 4-6,5 cm., neregulat penat lobatd cu lobii 4-5 lati cintregi sau lobulati, fata superioara glabra, cea inferioard paroasd ca la Q. pedunculiflora. PrEzinta cloud forme. f. dobrogensis Georg. et Cretz. Bul. Gr. Bot. si Muz. Cluj la Timisoara XXXIII (1943) p. 29. Lujerii dens tomentosi. f. Lupei Georg. et Cretz. 1. c. Lujeri pubescenti pand la glalarescenti. Qu. Sechenyana Borb. Erd. Lap. XXV, 993 (1886). Frainetto x pubescens. Lujerii mai adesea des parosi. Frunze le pe dos poroase, cu infalisare mai mult asernandtoare cu acea de Q. pubescens. Fruatele scurt rareori cave mai lung pedunculate. Cupusoara asemdnatoare cu area de Q. Frainetto, solzii adpresi_si porosi. Descrisa de Borbas din Jud. Arad (Cladova) a contestat-o Sinionkai. In Herbarul Laboratorului Botanical Politchnicei Buc,se afld material din Dobrogea, Pavilion leg. N. Iacobescu.8 7X 1920 cu frunze si fructe la care caracterele intermediare intim cei doi parinti suet foarte evidence. Mai putin sigureste materialul d la Rebegi :(Craiova Leg. M. Petcut17. VI. 1945) fiind fard fructe, tipul frunzEle se aseamand mai mult cu Q. pubescens f. pri.nnatifida. Qu. Kartitziana Borb. Erd. Lap. XXXVII (1887), 732. Q. pubescens x Robur syn. Q. devensis Simk. OBZ XXXVII (1887) 404. Lujerii anuali cen,usiu parosi, cu pgrozitate deasd on laxd. Frunze de obiceiu ratite in partea superioard, adesea cu aohli asrutiti, pe toata fata inferioard sau cal putin pe nervuri des pdroase. Cupusoara ghindei Cu solzii stran.si si codrosi. .Quercus danubilias C. G e o r g. Pe t c. e t Cr e t z. Compt. R. d. S. de l'Acad. des Sciences de Bourn. T. VI (1942) 182. Qu. pubescens x Qu. Virgiliana. .Acest hibrid trebUe verificat, pans cand se renunta la el.

www.dacoromanica.ro I 10 CONST. C. GEORGESCU $1 IULIU MORARIS BIBLIOGRAFIE

1. Ascherson- Graebrver, Synapsis der Mitteleuropaischen Flora IV. 2. Beldie A.-Cretzoiu P., Stud-ul sisternatic al gorunului din Romania, An. ICEF VII. 3 Borbas V., Quercus Budenziana et species Botriolobaruan. Termeszt. Fiiz. XIII Budapest 1890. 4. - A magyar Nagy-Altold tolgysi. Erd. Lap. 26 (1887) 711-743. 5. - Europa nagyobbpikhelyes tolgyeinek ossz:alitasa. Erd. Lap. 26 (1887) 929-944. 6. - Balanographiai magyarazatok. Erd. Lap. 26(1887)348-355. 7 - Quercus malacophylla Schur. Erd. Lap. 25 (1886) 30-39. 8. - Quercus hiernalis Stye. Erd. Lap. 25 (18886) 530. 9. A Quercus conferta Kit. (Q. Farnetto Ten) Q. Haynaldiana - Simk., Q: hungarica Hubeny meg aQ. spEctabilis Kit, isznereterol. Erd. Lap 25 (1886) 723-740. 10. Borza Al.,Quercuspuclunculiflora,un nou stcjardin Romania. Bul. Grad. Bot.ItMuz. Cluj XVI (1936) 55-62. 11. Camus A., Les Chenes I,II, Paris 1936-1939. 12. Constantinescu N., Stejarul pufos in Oltenia. Rev. Pad. 57 (1945), 215. 13. Cretzoiu P., Zur Kenntniss der Eichai Rumaniens. Bul. Grad. Bot.ri Muz. Cluj XXII (1942). 14. Enculescu P., Zone le de vegetatie Immoasa din Romania. Mean. Inst. Geol. Rom. Bucuresti 1923. 15. Florov N., Die Waldtsteppe von Standpunct der Bodenkunde. Bul. Grad. Bet. $i Muz. Cluj XX (1941), 3-4, 141-171. 16. Georgescu C. C., Ccretole ca tip de padure. Rev. Pad. 53, 8-9, 444-457 ci 10-11, 505-518. 17. Georgescu C. C.-Constantinescu N., Tipurile naturale de padure din re- giunilecesurilor joasesiInaneale Olteniei.R.-v. Padurilor 57. (1945) 277. 18. Georgescu C. C.- Cretzoiu P.,Consideratiuni sieematice asupra spcciei Quercus pedunculiflora in Rumania. An. ICEF, VII (1941) 3-37. 19. Georgescu. C. C.,-Cretzoiu P., Lupe I. Zur Kenntniss der Eichemformen des azzirks Vlasca in der Wala:hei. Mitt Tech. Hochscule Bu- karest (1942) Hft. 1-2, 91-93. 20 - Raspandirea stejarului brumariu (Quercus peduneuliflora). An. ICEF VIII (1942) 165-172. 21. Georgescu C. C.-Morariu I.,- CretzoiuP., Nal contributiuni is sistematica specii Quercus pedunculiflora in Romania. Rev. Pad. 55 (1943) 7-8, 293. 22. - Contributiuni Is studiul speciilor de Quercus din Romania : Quercus pubescens Willd. Viata Forestiera 1942, 3-4. Q. FrainettoTen. Bul.Grad. Bot.siMuz.Cluj - Timisocara XXIII 1-2. Q: Virgiliana Ten. Rev. Pad. 54 (1942) 3-4. Q. Robur L. Rev. Pad. (1942), 9-10. 23. Georgescu C. C.-Morariu I., Quercus Cerris L. An. ICEF. IX (1943). 24. Georgescu C C.-Petcut M.-Cretzoiu P.,-Morariu I., Beitrag zur Kenntniss des' Quercus Virgiliana und Q. pubescens-varletaton und formen in Rumanien. Compt. red. Acad. Sc. Roumanie. VI,1-4,(1942). 25 Hayek A., Prodromus florae p:ninsulae Balcanicae, I, Berlin 1927. 26. Komarov V. H., Flora URSS V. Moscova 1936. 27. Krussmann G., Die Laubgeholze. Berlin 1937. 28. Morariu I., Un nouveau hybrids daps is genre Quercus. Buil. Grad. sot. siMuz. Cluj. XXV (1945) 3-4, 171172.

www.dacoromanica.ro MONOGRAPIA STEJARILOR DIN ROMANIA III

29. Mater:ale pentru flora judetului Vlasca.An. Acad. Roan. XXI S. III,8. 30. Asupra ecologieisisociologlei lui Quereus pedunculiflora. Rev. Pad. 56 (1944) 257-267. 31. Pa$covschi S.,QuarcusVirgilianain padures, Runceni.Rev. Pad. 54 (1942) 9-10. 32. Beitragezur Kenntnis der dendralogischenfloraRuma- miens. Acta pro Fauna et Flora I, 18-19. 33. Noutati dendrologice din Banat. An. ICEF IX (1943). 39. Petcut M., Padurile dela lim:ta dintre Mostistea$iBaragan. Rev.Pa- durilor 1936. 35. Rehdar, Manual of tr.-es and shrubs. Washington 1938. 36. Schneider C. K., Laubhalzkunde. (1904). 37. Schur F., Enumeratio plantarum 'Dranssilvaniae.Vindoboinae, 1860. 38. Simonkai L., Enumeratio florae transsylvanicaevesoulosae critics.Bu- dapest 1886. 39. Querci et quereeta Hungariae 1890. 40. Uj alakok a hazai tolgyfaink kort. Erd.Lap. 26 (18887) 30. 41. A magyar tolgyfak fajai as azok jalemvonasai.Erd. Lap. (1887) 282-296, 348-355. 42. Schwarz 0,Monographie der Eichen Europas and des Mittelmeerge- bletes. Rep. Spec. nov. reg. veg. Berlin 1937.

www.dacoromanica.ro c.)PECII (JOT /CEDE taRCULY CULTIVATriN HONOR

1= Q. imbricarla ; 2 .= Q. marllanclica; 1A. r11 .Q. PH:7as ; 12-14 .= Q. alba. 3-4 = Q. falcdta ; 5-6 = Q. oelutina 15-16 Q. macpocarpa ;17 == Q. 7 .= Q. borealis;8 =.. Q.coccinea ; stelbsta. 9 .= Q. palustriswww.dacoromanica.ro ; 18 =, Q. purenaica. STUDII 8 QUERCUS a*S5S/L/fL ORA

1-14-OUERCUSPETRAEA(MA4LIEBL. 1-6=subinormalis; 7-8- ipinnakz. 9-10- fan- goal& 11-12=subriobuloso:13-14-5061 ongu-

15-25= QUERCUS DALECHAHNI TEN-1546:5/20-22-1pinnohnda. >7-19;123-25= f 26-30lltRws POLYCARPA SCHUR.-31-32- vorsakbalo,foruhiaa- www.dacoromanica.ro QUERCUS R0130-L

22 1-4 $1 14-15..= f. outgarls5-4.=f. acullfolla r 9-40 mdcropIre; 11=f.mualkbata 1.2.= f.parvifolta I 13;i 19f. vera10 =f. decal °Oa 17 -18 e= f. rolundllobawww.dacoromanica.ro 1 20-2.2 = f. breoipedunculata, QUERCUS PEIZINCORORA -C BOCCI

sub. f. obtusiloba7 9 = sub. f. goniolobula ; 10 = sub!. act. Edam ; 11 sdbf. frainefroides ; 12 = subf. stelladoides ; 1314 = sub!. simples; 15'14 = f. maxima ;17 18 = f.lobulosa ;19 22 = oar. oirescens ; 23 = 1. inacrophy111; 24 = f. microphyilla ; 2531 = oar. p'nnatitida. Nr, 3-6, 19-22 sl 28www.dacoromanica.ro -29 surd clupa Schwarz. Celetalte suntoriginate,. QUERCUS VIRGILIANA TEN

/0 12

1 411c) fi 12= t ipplca ; Dar, conoestoldes ; 5-7 §1 1 1-=' Dar, ambigu4.

www.dacoromanica.ro QUERCUSPISESCENS

29 31 32 3 30 4

1-4 $1= f.pubescens ;5-6 $1 8 -19 = f, pInnatifida ; 20 -24 F. pKonola 25 $1 30-0¢ = oar. glornerata f, sulgqbataf 2b-29= f, dissecca429

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro Outwits pedwietddro If froch

www.dacoromanica.ro III. Arcalul stejarului brumariu, QUERCIIS TRAINETTO-TEN

1-4= I.1atI1oba75= f. cerloides ; 6-8= f. &bad& ; 9-11= f.sublobala ; 12 13 platyphyttos I 14 16 Psi 21 = f. !Lipka ;17 = oar (MOM 16-19=www.dacoromanica.ro f, inteurItok ; 20= f, (origifotia, QUERCUS CERS L

1-5= f: lancifolla; 6-9 = f. dentate;10-11= f. fycloloba; 13-13=7 f. austrlaca; 1,5-17= f, biptonata; 14= fw lartfziata,

www.dacoromanica.ro DIAGRAMAli/BREILOR PEOIJERCUS

peduculigora Worms

17,016

www.dacoromanica.ro HIBRIZI DE (NERCO

/3 ist 1-2= Quercus rosacea Bechst oar. Csafoi Georg. et. Cretz. ; 3 $1 9= Q. rosacea oar. pseudosessilis (Schur) Georg. et. Cretz. 4= Q. rosacea oar. pseuthwermanIca (Lasch) Pasc. ; b = Q. Pseudodale- champti Cretz.oar.Cretzolu Pax.; 7 y Q. Pseudodatechamp11. Cretz. 8 9= Q. race Sloth.; 10 = Q. gelled Morariu ;11 Q. cazanensls Pasc.; 12= Q. corcyrensls Cam us oar. dobrogenisis. Georg et Cretz.; 13= Q. corcgrensls oar. Lupet Georg. et Cretz' ; 14= Q. Psegdodalecfiamplt gretz, par, Cretzplul Pace, ; 15= a, SechernyanaBort', www.dacoromanica.ro chit,ut

ai L 'mas.m mm. Amommmmommo..awarar. ... .&---- ... A., .,r, ... ,m LiIMIIIIMINII= ..,-... 1=_sm ...IetMN=l ..MIIMMINI.10MINIMIIMMILIMMENEMII 1: "''''''ONIIIIMIL. M. NM: IMIMEle =1Mllk: WEM.11. 1MM. ,MI IM,=MIN .MIIMM. 111 =III 111IMMIIIMOMIMI11111N =IIM 1MMEM \ 1=1~ =MI /= /V7 =111VANNIMIWIM 7.UlIMMINKI11111 wi... ' Pj/q ...... 0..,MM=MM.. IMINMVI MMI= 11. Umme. 1111110.1Nmmlmmmmmemn. m mm.,.m_mmmwmm.momMII Qri =1MINIMMM ',NM* N171. Mi. ,NN..wm,VWMI! 11L-MIN,a....--. mon, dm/mm=1/ 1

www.dacoromanica.ro IV. Arealul gamitei. www.dacoromanica.ro [Quereusawls I.

www.dacoromanica.ro VI. Arealul ceralui. ISTORIA FILOSOF1E1 PROSPECTUL CARTII (proect) 1)

PREFATA

Dupti discutia filosoficd. asupra earth lui G. F. 'Alexandrov ,Jstoria filosofiei din Europa OccidPnta/c1", organized din initiativa C. C. al P. C. (b) al U. S., C. C. al P. C. (b) al U. S. a inscircinat pe tov-ii G. F. Alexandrov, M. A. DcInnik, M. T. lovciuk. B. M. Kedrov, M. A. Leo nv, M. M. Mitin $i 0. V. Trachtenberg sic" scrie o noun carte de istorie a filosofiei cu care prilej sti se find seama in toate laturile de rezultatele discutiei filosofice $i de criticile aduse in cursui discutiei cartii toy. Alexandrov. Pentru a participa la alceituirea noii ccirti, au foss atra#alalti filosofi $i, in special, dintre cei care lucreazci in republici $i ora$e mari ale R. S.F.S.R., printre care : to-vii P. A. $aria (Tbilisi); P. F. Iudin, A. A. Maximov, P. N. Fedoseev, A. 0. MakAvelski,,Z. I. Beletki, G. M. Gak, G. S. Vasetki, M. D. Kammari, V. S. Krujkov, M. E. Omelianovski (Kiev); I. D. Pauthava, V. I. Svetlov, B. A. Ciarin (Leningrad); I. P. Frantev, M. V. Serebriakov (Leningrad); Z. V. Smir- nov, V. I. Zahidov (Ta;kent); V. N. Sarabianov, G. N. Guseinov (Baku), V. K. Cialoian (Erevan); A. A. Kutelia (Tbilisi); I.I. Scipanov, V P. Certkov (A$habad). Inainte de a trece la Intocmirea frisAsi a cartii, colectwul de autori a trebuit sä alcatuiasca un prospect al cartii. In timpul muncii de alcatuire a prospectului, au aparutmulti greutati, multe chestiuni complicate in.c5 nerezolvate. A exit la iveala faptul ea editarea unei noi ca-44 de istorie a filosofiei Inseamna inainte de toate invingerea unor conceptii confuzestgresite care, se vede, au curs in mijlocul filosofilor nostri, inclusiv printre cei conducatori" (Jdanov). In ceeace priveste planul de expunere al cartii, In ceea ce priveste unele principii generale de tratare a materialului istorico-filosofic, precum$iin ceea ce privesterezolvarea unorpro- bleme istorico-filosofice concrete deosebite' printre rgembrii colectivului de autori s'au ivitdiverge/liteesentiale. Se hotArise Impartirea Intregii cArti In doua parti, dintre care prima sA fie consacrata istoriei filosofiei premarxiste, iar cea de a doua istoriei filosofiei marxisto-leniniste. In legattulcu aceasta s'a ivit ime-

1) In vederea organizarii unei largi discutii a prospectului unei noi cArti Istoria Filosofiein, redactia,publica acest prospect in paainile revistei. Redactia asteapta de la cititori observatii critice cu scopul imbunatatirii prospectului dat tinand seama in modul cel mai riguros de rezultatuldiscutiei filosofice din anul 1947. Nota Redactiei Probleme de filosofie". www.dacoromanica.ro STUDII 124 diet chestiunea :in ce parte a cartii sa fie expusa istoria filosofiei ruse din a doua jumatate a secolului XIX. Aceasta chestiune a avut o insemnatate esentiala, pentruca era legate de pretuirea generals a carac- teruluisiinsemnatatii istorice a filosofiei ruse. U.n.ii tovarasi au propus, mentinandu-se la respectarea exacta a cronologiei, ca conceptilie filoso fice ale lui Cerna:yevscki, Dobroliubov $i ale adeptilor for (asa numitii sestidesiatnici") sa fie expuse in a doua parte a cartii fie dup6 expunerea formarii marxismului, fie paralel cu aratarea desvoltarii istorice a filosofiei marxiste. Dupe o desbatere amanuntita a chest:unii, colectivul de autori a hotarit ca filosofia rush' cies-lea din secolul XIX sa fie data in prima parte a cartii pe motivul ca, in primul rand, cu toate ca filosofia lui Cernasevski $i Dobroliubov s'a format istoricesta dupa ivirea marxismului, prin continutulsicaracterul ei, ea este o filosofie a perioadei premarxiste, o treapta superioard in aceasta desvoltare ;in al doilea rand, o transmutare a istoriei filosofiei ruse din secolul XIX in a doua parte ar strica expunerea arrnonioasa, logic5 si istorica a istoriei desvoltarii Tnaterialismului dialectic si istoric, creeat de Marx, Engels, Lenin si Stalin. Mari controverse a provocatsichestiunea privitoare la felul cum trebue dispusmaterialul consacrat criticii filosofiei burgheze reactionare din a douajumatate a secolului XIX si din sec. XX,dat flind ca a doua parte a cartii va fi consacrata expunerri conceptilor filoso- lice ale fondatorilor filosofiei marxisto- !eniniste. Majoritatea autorihr au inclinat ca aceastacritics a filosofiei burgheze La fiedatain planul lruptei marxismului impotriva filosofiei burgheze contemporane. Unei desbateri amanuntite a fost supusa chestiuneaperiodizarii stiintifice a istoriei filosofiei. Dupa lungi controverse, a fost stabilit iii general singurul principiu just --de a se porni in expunerea sistemelor filosofice de la lupta de clash' din societate, dela diferitele formatiuni economico-sociale, privind lupta directiilor filosofice ca o re- flectare a luptei de class din societate. In cursul desbaterii chestiunii periodizarii istoriei filosofie, in special a istorei filosofiei anarxisto-leniniste dinsec. XX, o serie de tovarasi au propus sä se imprumute pentru acest capitol schema Cursu- lui scurt de istorie a P. C.(b) al U. S." In d:scutia organizata de colectivul de autori pe aceasta chestiune, majoritatea tovarasilor au observat in mod just ca acceptarea acestui punct de vedere ar insemna ca prospectul de istorie a filosofiei in aceasta parte a lui s'ar supra- pune prospectului istoriei desvoltarii intregului marxism-leninism, prospectului istoriei partidulul. Cu acest prilej a devenitevidenta sjacea latura negative a unei astfel de expuneri, prin care ar inceta expunerea sistematia a stiin tei filosofice create de Marx si Engels r,,i a ceea ce a fost introdus nou In desvoltarea materialismuluidialectic si istoric de catre Lenin 0 Stalin In noua epoch' istorica. In urma desbaterilor, cateva capitole, consecrate istoriei filosofiei marxisto-leniniste au fostimpreunate,iar la sfarsitul capitolului consacrat lui Marx siEngelssi alcapitolului consacrat desvoltarii mai departe a filosofiei marxiste de catre Lenin 0 Stalin, au fost introduce capitole in care se va da o scurta expunere sistematia a conceptiilor lui Marx si Engels, Lenin 0 Stalin www.dacoromanica.ro 1STORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 125 Autorii nu considers ca definitiv planul propuspentru partea a aoua a cartii. In procesul lucrului si desbaterilor ulterioare ale prospectului se vor rezolvidefinitivchestiunileprivitoare la expwierea materialului partii a doua din Istoria filosofiei". Unei desbateri amanuntite a fost supusa chestlunea privitoareIa modul cum urmeaza sa se lumineze inprospect si incartelegatura dintre filosofie si stfiniele naturii S'a propus sa se imparta expunerea problemelor filosofice ale stiintelornaturii din sec. XVIIIXX In cateva capitole independente cu scopulde a se arata privitor la mate - ria]ul de stiinta a naturii istoria luptei dialecticiicu metafizica, intre Materialism si idealism. Aceasta propunerea fost respinsa si s'a hotarit ca problemele stiintelor naturii safie clarificate cu prilejul expuneril problemelor corespunzatoare ale desvoltarii filosofieiinsasi. Mari greutati au provocat (din cauza neprelucrarii lor) chestiunile privitore la locul si caracterulfilosofiei Orientuluiantic, alfi- losofiei popoarelor URSS (Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Asia Cen- trals si altele), in special chestiunea asa numitei Vechi renasteri o- rientale", precum si chestiunile privitoare la filosofia Indiei, Chine!, Japoniei. Nu mai putine greutati din aceiasi cauza,s'au ivitin legatura cu caracterizarea curentelor filosofice in tarile slave din Europa de Est si Sud-Est (in Bulgaria,Jugoslavia, Polonia si Cehoslovacia). 0 desbatere nu mai putinamanurrtita a avut loc cu privire !a felul cum trebuieexpus materialul istorico-filosofic. La unii tovarasi, descrierea faptelor si a curentelor filosofice predomin& fats de analiza si pretuirea marxista a acestor fapte si curente. In astfel de cazui pe primul plan s'a aratat tratarea istoriografica, insirarea de nume si date. Au fost controverse asupra reflectarii in ,filosofie a luptei do cla a in Grecia si Roma antics, asupra chestiunii data a existat o lupta intre materialism si idealism in epoca Renasterii si in ce forme a avut loc aceasta lupta, asupra luptei materialismului si idealismului in epoca primelor revolutii burgheze din Europa si asupra aprecierii empins- mului si rationalismului din punctul de vedere al desvoltarii si luptei celor cloud directii fundamentale din filosofie, asupra aprecierii mal- xiste a conceptiilor filosofice asupra naturii ale filosofilor germane si asupra altor chestiuni. La alcatuirea prospectului s'au ivit si alte dificultati. La inceput, colectivul de autori pornise pe calea alcatuirli, de fapt, nu a unm prospect, ci a unui conepect al cartii. 0 astfel de tale presupunea ea" toate chestiunile istoriei filosofiei sunt rezolvite, in timp cemulte dintre eJe, in realitate, au putut fi numai puse, iar rezolvirea for putea fi data numai in procesul prelucrarii stiintifice ulterioare a chestmnilor, prin urmare in cursul scrierii earth insasi. In legatura cu aceasta, colectivul de autori, dupa ce alcatuirea conspectului fusese terminate, a fost obligat in cele din urrna sä renuntela ideia de a da un conspect al cartii viitdarecisa sp intoarca la alcatuirea umti prospect al ei. Lucrul a fost franat de asemenea si de imprejurarea ca oserie de tovarasi atrasi la lucrarea cartii, s'au sustras ingeneralde lad.esba- terile prospectuluicartii,fara cauze motivate si faraca sa des ruci 1111 fel de explicatie. Ca rezultat al lungilor controverse si discutii si al intregiimunci www.dacoromanica.ro 126 STUDII facute. a apArut prezentul prospect. Cu toate ca s'a lucrat la eltulip de chteva luni, colectivul de autori nu considers acest prospect ca definitiv, ci doar ca un prospect merut sA serveasca drept baza pentru lucrarea earth $i care cere prelucrarisiprecizari ulterioare, care vor fi posibile in cursul scrierii deosebitelorcapitole alechqii $i aldis- cutArii for detailate. Discutarea large a proectului de prospect $iobServatiile critice fAcute, ajutacolectivului de autori sa expund,din pozitiile marxism- leninismului, istoria filosofiei problemele ei separate. In viirtor, cu acelas scop, colectivul de autori iii propune sä publice in ordinea discutiei capitolele separate ale earth. Colectivui de autori se adreseaza catre toti cercetatorii din domeniul filosofieisi profesorilor de materialismdialectic$i istoric, de baze ale marxism-leninismului icatre cercetatorii din celelalte ramuri ale stiintei, cu rughmintea sAcomuniceobservatiile forcritice privitoare la prospectul chilli de istorie a filosofiel... .A.utorii cartii de istorie a filosofiel Mokova, Decembrie 1947

ISTORIA FILOSOFIEI" PROSPECT (proect) AL CARTII

Introducere In introducere se va arata ca istoria filosofiei este o ramura im- portantA a stiintelor sociale, istoria aparitieigidesvoitarii conceppieitiintific e materialiste despre lumefilegile ei. Intruccit materialismul a crescut si s'a desvoltat in luptcl cu curenteleidealiste, istoria filosofiei este deasemeneaqiistoria luptei materialismului cui- dealismul" (Jdanov). In introducere se va sublinia in mod special ca desvoltarea gandiril filosofice este determinate in ultimA analiza de conditiile materiale de viata ale societAtii$ica lupta directiilor din istoriafilosofiei reflectA lupta de clash din societate. Introducerea trebue sa considere istoriafilosofiei ca istoria luptei dintre doua linii din filosofie,materialismul $i idealismul, precumai sa lAmureasch locul dialecticii $i al logicii in istoria filosofiei si sa sublinieze legatura dintre istoria stiintelor naturii $i a tehnicii. In introducere se va da o earacteristica a obiectului fiilosofiei, se vor formula cele mai importante probleme ale istoriei marxist-leniniste a filosofiei ca stiinta, se va arata de asemenea ca conceptia materialist5 a istoriei este o metoda stiintifich pentru intelegerea, expunereaaicri- tica juste a istoriei doctrinelor filosoficeaipolitice, pentru, periodizarea stintifica a istoriei filosofiei. In introducere se va arata importanta introducerii consecventea principiului bolsevic al atitudinei partinice in studierea, expunerealb critics doctrinelor filosofice trecute, se va da o critics a modului anti- www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 127 marxist, obiectivist de a trata istoria filosofiei, se va da o apreciere generals a sistemelor anterioare de filosofie, din care majoritatea erau rupte de viata, strAine de popor, neputand sä serveascA ca instrument de cunoastere stiintifica si de schimbare revolutionary a lumii si se va descoperi deosebirea radicala, principiala, a filosofiei marxismului a materialismului dialectic si istoric de toate filosofiile premarxlste. Tot aici vor fi demascate conceptiile fundamentale burgheze asupra istoriei filosofiel. La caracterizarea aparitiei marxismului ca cea mai mare rAsturnarc? revolutionary in stiintele sociale, se va sublinia spiritul de luptA, ofen- siv,al filosfiei marxist- leninste, insemnAtatea eica stindard revflit- tionar invincibil al clasei muncitoare si al partidului ei comunist, Inse'm- natatea filosofiei marxist-leniniste pentru lupta celor ce muncesc pentru victoria comunismului.

PARTEA INTAIA ISTORIA FILOSOFIEI PANA LA APARITIA MARXISMULUI SECTIA I CAPITOLUL 1

Filosofia Orientului antic Sarcina acestai capitol este de a arata ca istoria zamislirii, aparitiei si desvoltarii gandirii stiintifico-naturale si filosoficein primele state sclavagiste ale Egiptului, Asiei Mici, Indieisi Chinei (ca si istoria ul- terroara a culturii popoarelor orientale) descopera rolul important, fruc- tuos, al Orientului in istoria culturii, stiinttei si filosofiei mondiale si desminte radical teoriile burgheze antiktiintifice si reactionare de tip europocentrist" si resist cu absurda for opozitie intre Occident si O- rient. In capitol vor fi privite particularitAtile istorice ale desvoltArli so- cetaciii sclavagiste din Orientul antic, particularitatile luptei de clasA si trasaturile caracteristice ale vietii social-politice si culturale a popoarelor orientale din aceasta perioada. In legatura cuaceasta se va da o caractexizare a aparitei si desvoltArii primelor cunostinte de stiintA a naturii si primelor tendinte, materialiste ale filosofiei na.-scande, si se va urmAri in acelas fel lupta acestor directii progresiste impotriva doctrinelor mitologice si religioase-idealiste. In capitol vor fi considerate descompunerea comunitatilor, desvoltarea sclavajului si a luptei de class inEgiptul antic; aparitia criticii ideilor religioase privitoare la vialta de dincolo".desvoltarea cueeririle in domeniul matematicii, medicinii, aparitia rudimentelor de gandire filosofice (doctrina despre apA ca bazA a tot ce exista). Se vor desvalui bazele de clasA ale dominatiei idealismului si religiei in con ceptiile despre lume ale Egiptului antic. www.dacoromanica.ro I28 S T IJD I I Va fi considerate descompunerea comunitatii si desvoltarea sclava-, jului.in Babilon, aparitia °data cu desvoltarea luptei de clasa a noilor elemente din ideologia societatii babiloniene, critica vechilor inchipuiri veligioase, desvoltarea stiintei babiloniene si influenta ei asupra stiintei luanii antice (matematica, astronomia), tendintele materialiste in doctri nele babilonice. Vor fi deasemenea caracterizatedoctrine]e filosofico-religioase ale Persiei antice (Avast, doctrina lui Zoroastru). In capitol va fi carcaterizatA desvoltarea gandirii filosofice in India sclavagiste: Brahmanismul si adversarii lui, desvoltarea reprezentarilor stiintifce si a doctrinelor materialiste ciarvaka, nastika, lokaiata; doctrina religioasa idealists a budismului ; chestiunile de logics in filosofia indiana. Va fi de asemenea consideratedesvoltareagandiriifilosofieiin China anted: desvoltarea organizArii sclavagiste in China antics; embrioanele materialismului naiv din vechile documente din literatura Chinei (11-Tzin siI-Tziu, din sec. IX-VIII inainte de era noastra), aparitia doctrinelor filosofico-religioase a tavismuluisi a confucianismuluisi rolul for de clas5, doctrina estetico-religioasa a lui Mo-Di, critica pe care el a facut-o moralei dominante, aparitia doctrinelor materialiste ale Chinei antice, lupta for cu religia si idealismul: Siun-Tzi, doctrina lui materialistA, doctrina luisocialo-politics; materialismul lui Ian- Cyu (sec. V-V inainte de era noastra), lupta lui cu confucianismul; marele materalistFriateist al Chinei antice Van -Ciun (sec.I inainte de era noastra), lupta lui impotriva daosismului ki confucianismului; transfer . marea confucianismului si daosismului in sisteme teologice. PLANUL CA1'ITOLULU1

1. Aparitia si desvoltareasocietatiisclavagiste §i a culturii eiin Orientul antic. 2. Conceptiile stiintifico-naturale si filosofice in Egiptul antic. 3. Conceptiile ktiintifico-naturale si filosofice ale popoarelor din Asia: Babilon, Persia s. a. 4. Conceptiile stiintifico-naturale si filosofice din India antics. Conceptiile stiintifico-naturale sl filosofice din China antics.

CAPITOLUL 2 Aparicia materialismuluisilupta lui cu idealismul in Grccia antics. In capitol se va arata ca filosofia Greciei antice, reflectAnd lupta claselor fundamentale ale organizarii sclavagiste sclavii si proprietarii de sclavi a fost ideologia clasei proprietarilor de sclavi. Filosofid greci -a ntici, independent de scoala careiaapartlneau (Democrit, Aristotel), cautau sA dea temeiu teoretic si sa eternizeze orandutirea socials sclavagista. Lupta olilor filosofice ale filosofiei antice grecesti a fost una din formele luptei ideologice dintre diferitele grupe ale claseiproprie- tarilor de scalvi. Clasa exploatata a societatii sclavagiste clasa sclavi- lor lipsiiti de orice fel de drepturi social-politice, a fost lipsitAistori- caste de posibilitatea de a-si creea o doctrinA filosofice a ei. Sarcina acestui capitol este sA arate ca istoria filosofiei antice gre- www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 129 eesti este istoria zamislirii, aparitiei si desvoltarii conceptiei materialiste a naturii in forma ei primitiva, si in acelas fel a dialecticii naive si a logicii elementare. Lupta liniei lui Democrit", a celei democratice cu linia lui Platon", idealista, a fost lupta ideologica partinica a demoera- tiei sclavagiste progresiste cu aristocratia funciala reaqionara.Insasi aparitia diferitelor doctrine flosofice a fost legato organic cu formarea si desvoltarea societatii sclavagiste din Grecia, cu desvoltarealegaturilor comerciale si culturale ale vechilor orase-state intre ele sicu Orientul. Filosofia ca un domeniu deosebit, diferentiatal stiintei nu exists in Grecia anted; dar din stiinta unica, nefractionata, a vechilor Greci, pe masura desvoltarii ei, au inceput sa inmugureasca diferite ramuri ale stiintelor naturii. Lupta materialismului impotriva idealismului a fost Inca in Grecia anted lupta stiintei impotriva religiei. Cele mai vechi §coli filosofice (sec. VI inainte de era noastra) au aparut in perioada de formare a societatii sclavagiste. Materialismul elementar, primitiv si dialectica naive (scoala din Milet si Heraclit din Efes) au aparut pe coasta Asiei mici, in Ionia centru de legaturi comerciale si culturale ale Giecilor cu Orientul. In vechile colonii grecesti ale Greciei Mari" (Italia de Sud) s'au desvoltat doctrinele filosofice care includeau inele embrioanele idealismului(scoala lui Pitagora si cea Eleata) si reprezentau ideologia aristocratica. Lupta filosofice in aceasta perioada a avut loc intre partizanii materialitatli lumii si ai dialecticii naive si adversarii for care propagau invatatura despre numar ca despre ceva primar si despre existenta imobila. In perioada, intaririi dernocratiei sclavagiste, a desvoltarii mai departe a modului de productie s_clavagist. lupta socials-politca si stiintele naturii an ridicat not probleme filosofice (problema constitutiei rnateriei si a miscarii ei, chestiunile teoriei ounoasterii, ale moralei si ale statului). Materialismul filosofilor-natural4ti din sec. V inainte de era noastra (Anaxagora, Empedocle, Democrit) a fost ideologia unei grupe de proprietari de sclavi interesata in desvoltarea fortelor productive, a co- inertului si culturii,in' cresterea ctmostintelor stiintifice, in intarirea democratiei sclavagiste. Filosofia idealista (Socrate, Platon) a fost ideologia roactionara a aristocratiei antice grecesti. Perioada de desvoltare a societatii sclavagiste, legato eu ridicarea Macedoniei, o gasit o oglindire in stiinta enciclopedica a lui Aristotel (la caracterizarea filosofiei lug Aristotel se va arata si rolul lui in desvoltarea logicii). In condiffiile istorice care at aparut dupe descompunerea statului lul Alexandru Macedon, a avut loc o desvoltare mai departe a materialismului si religiei, o intarire a atentiei fats de chestiunile de morals si drept. Procesul de Inmugurire a domeniilor separate de stlinta din stiinta units a vechilor Greci s'a aratat in mod clar in succesele din domeniul stiintelor naturii ale savantilor alexandrini. Decaderea social-politica a Greciei a duslaaparitiadoctrineloT sceptice si mistico-religioase ;catre acest timp are loc raspandirea in Grecia a doctrinelor religioase orientale. In capitol se va demasca faslificarea filosofieianticegrecesti de catre istoriografia burgheza contemporana. www.dacoromanica.ro STUDII 9 130 STUDII PLANUL CAPITOLULUI 1. Aparitia si desvoltarea filosofiei antice grecesti si luptascolilor filosofice in perioada deformare a societatii sclavagiste. Materialis- mul elementar, primitiv si dialectica naive a scoliidin Milet si a lui HeracLit din Ef es. Pitagora si kcoaIa Eleata. 2. Lupta materialismului (linia lui Democrit") si a idealismului (linia luiPlaton") in filosofia autica greacd, in perioada victoriei si intaririi. democratiei sclavagiste. Materialismul lui Anaxagora siallui Empedocle. Materialismul Jul Democrit. Sofistii antici.3. Ideologia aristocratiei sclavagistereactio- nare idealismul lui Socrate si Platon. 4. *tiinta enciclopedicd a lui Aristotel. 5. Filosofia anted greacddup5 descompunereastatului lui Alexandpu Macedon. Materialismul lui Epicur. Alexandria centru al stiintei si culturii eliniste". 6. Directia filosofice in perioada decade- rii social-politice a Greciei. Mdrimea capitolului : 3 coli. CAPITOLUL 3

Lupta dintre materialismqi'idealism in Roma antics. Sarcina capitolului este saarate ca filosofia Romeiantice, ca si filosofia antics greacd, a fost ideologia claseistapanitoare a proprieta- ailor de sclavi, ca ea avea trasaturile eispecifice; caparticularitdtile istorice ale desvoltda-ii Romei au dus la o prelucrare intense a teoriei social-politice, a chestiunilor de morals, drept si Stat. Doctrinele filosofice ale vechilor Romani erau strans legate cu c2nceptiile for politice si iintifico-naturale. Ca si in Grecia, in Roma a avut Joe o lupta intre linia lui Democrit" si linia lui Platon", intre tendintele progresiste in stiinta si politica si tendintele regresive, reactionare. Reprezentantul de capetenie al materialismuluisiateismului roman a fost Lucretiu ganditorul cercurilor progresiste ale proprietarilor de sclavi din Roma republicans. Idealismul in Roma a fost reprezentat maiales prin doctrinele stoicilor, eclecticilor, neoplatonicilor ideologia reactionara din perioada de decadere si descompunere a societatii sclavagiste. PLANUL CAPITOLULUI 1. Societatea sclavagiste din Roma antics si cultura ei. 2. Materia- lismul lui Lucretiu. 3. Doctrinele filosofice si social-politice reactionare din perioada Imperiului Roman (stocii romani' Cicerone, neoplatonicii). Marimea capitolului : 1 coals,

www.dacoromanica.ro ISTORIA F1LOSOFIEI (PROSPECT) 13 FILOSOFIA SOCIETATII FEUDALE

CAPITOLUL 4 Conceptiile filosofice din perioada inceputului feudalismului

CAPITOLUL 5 Conceppiile filosofice din perioada feudalismului desvoltat.

Sarcina capitolului : se va caracteaiza si explica dominatia, in condi- liilesocietatiifeudale, a conceptiei teologo-idealiste si a metodei scolastice formale ; se va arata cä in unele tari din Europa Orientals, din Caucaz si din aa-numita civilizatie araba, se desvolta o conceptie despre lume mai inaintata, care are o influent5 progresista asupra desvoltarii filosofiei din Europa Occidentals ;se va arata cum in procesul ulterior al luptei de clash' din epoca feudalisanului apar tendinte materialiste si libera cugetare religoasa. Pe luinele societatii sclavagiste a aparut oranduirea feudale. Acest proces in diferite taxi a avut loc in timpuridiferite sl s'afacutin forme specifice. In primul secol al erei noastre, in Wile Orientului Apropiat, Cau cazului,Africii de Nord si in altele, intr'o lupta inversunata a diferitelor curante religioase si inleggtura cu unele sisteme filosofice antice, se formeazA bazele doctrinei religioase crestine,care s'araspandit apoi in Europa. In Europa Occidentalci trecerea (sec. V VU) dela lumea antics la cea medievala a fost legate in primele timpuricu o profundadeca- dere economics si culturala. Doming ideologia religioas5 catolica, toate poarta pLcetea intunecoasa a ap5sarii bisericesti. Ciocnirile de class im- brac5 haine religioase (eresiile"). Filosofia, ca si intregul cerc de cunostinte al feudalilor, se transforms in ',servitoareateologiei".In a- ceasta epoca (sec. IVV e.n.) se raspandesc conceptiile lui Augustin ideile" lui de teo-cratie, de aparare a sclaviei. Aceste idei" au servit ca arms ideologica Inchizitiei. In secolele XXII scolastica devine forma dominants a filosofiei. In sec. XIII scolastica ajunge la apogeu si incearca NA' utilizeze pentru scopurile sale doctrina falsificata a lui Aris- totel (Thomas de Aquin).Insa chiar din secolulurmator, subinflu- eno. desvoltarii sociale, cradirea scolasticii ortodoxe incepe sa se ela- tine. Sensulscolasticii:motivarea, sistematizarea si apararea ideologiei oficiale bisericesti pe calea elucubratiilor logico-formale, goale siarti- ficiale. Rostud ei de class era justificarea ierarhiei feudale si a obscuran- tismului religios, a celei mai feroce exploafari a maselor muncitoare si inabu.virea gandirii progresiste. Bizantul, sprijinindu-se pe mostenirea lumii vechi, se distingea prin cultura lui dinsec. IXXI. El a creatsistemefilosoficeinfluente Miscarile populare, aparute sub forma de eresii" in Balcani, s'auras- pandit apoi In Europa .Occidentals, favorizand descompamerea ideologiei dominante feudale. www.dacoromanica.ro 132 S TUDI/ In secolele VIIIX, in timp ce desvoltareaculturaId a celei mai man parti din Europa Occidentals se gasea inca la tin nivel extrem de scazut, intr'o serie de tari din Orientul Apropiat, din Asia Centralci inflorea o culturaoriginals, numita in mod foarterelativaraba". Limba arabdgireligia Islainului au fost semnele ei caracteristice obisnuite, cu toate ca nu obligatorii. Pentru filosofia araba" mai inaintata sunt caracteristice : interesul pentru studierea naturiiaipentru cunoas.- terea prin experienta, anumite tendinte materialiste Si libera cugetare in chestiunile religioase. In asa-numita filosofie arabd sunt de deosebit cloud curente fundamentale : cea orientala (in denumirea contemoorand: Iran, Uzbekistan, Tadjikistan $. a.) si cea occidentals(Peninsula 'be- lied). Cea mai mare figura aprimului curent estereprezentantul popoarelor din Asia CentralsIbn-Sina.(Avicena sec. XXI) ; a celui de-al doilea Ibn-Rojd (Averroes, sec. XII). Filosofia araba" inaintata a avut o influent-a- insemnata in cea mai mare pane progresista asupra filosofiei din Europa Occidentala. Vechea cultura a Georgiei $'i Armentel, mo$temna o serie de traditii anticeatorientale $i actionand reciproc cu cuituratsizantuun, s-a desvoltat pe cale independents. Cultura acestor tan, care a dat Inca In sec. VVI o serie de filosofi eminenti (EznikKochbeti,David Nein- vinsul, Petru Iver $. a.), suferind apoi o aecadere temporary SUP imiu- enta navalirilor straine, a luat in sec. XX11 un nou mare avant. In conditiile economico-sociale originale in comparatie cu huropa Occidentals, in Georgia, Armenia, Azerbaidjan $1 Asia Centrala, se formeaza o ideologie, asemdnatoare in multe privinte cu cea din Europa Occidentals de mai tarziu, numita de obiceiu cuitura Renastern : uma- smul,opunerea bazei lume.ti dogmatismuun rengios, infiorirea arte- Ior, diferentiereagidesvoltarea cunostinteior $thritIfiCe (mecucina,aa- tronomia. matematica), interesul crescut fata defilosofiaantics. Gel mai vestiti reprezentanti ai unei astfel de culturi inAsiaCentraidal Caucaz au fost : Sota Rustaveli, Grigor Magister, Nizami, Navoi s. a. In secolele urmatoare (sec. XVIXVIII) infilosofia Azerbaidja- nului $i Asiei Centrale se disting figuri ca Fizuli, Bedil, 1VLa.$rab. Desvoltarea filosofiei $i $tiintei in India $i China feuaale. Rusia Kievleanti $i-a desvoltat cultura in mod intens $i independent pang la navalirea marigold, care pentru un timp a franat (dar nu a oprit) acest proces. In minunata creatie populara, in bogata literaturd $.a. m. d., s'au pus o serie de probleme social-politice $i de conceptie despre Iume, care oglindesc particularitatile desvoltarii istorice a Rusiei (pro- dIema unitatii de stat $i a independeritei, etc.). La sfar$itul sec. XVXVI se formeaza statul centralizatnational. rus, care se transforms in multinational.Are loc o luptaintensa cu separatismul feudal, apare o mare literature politica (Peresvetov,Er- molaiErasm, Ivan IV). Sub forma controverselorrengioase-msen- cesti, se ridica chestiuni flosofice (inRusia osiflienii $1nestiaj ate- Iii, in Ucraina' in Belorusia din sec. XVII G. Skorina). In uncle eresii" se desvalue tendinte materialiste $i ateiste. In sec. XVII se intensified lupta pentru luminare (Simeon Polotki $.a.), se prelucreaza cnestium stiintifico-naturale $i social-politice, care trateaza despre imbundtatirea ondinii sociale (Krijanici).www.dacoromanica.ro In legatura cu deschiderea de $coli superioare ISTORIA FILOSOFTEI (PROSPECT) 133 religioase apare scolastica, ce capata in conditiile rusesti din acel tamp trasaturi originate. In capitole se va da o critics a teoriilor" burgheze (mai des stra- Me) care au micsorat insemnatatea vechii culturi rusesti si au falsificat caracterul el. Ideologii reactiunii imperialiste contemporane, falsificand in mod evident adevarul istoric, neaga imensul rol al culturii din Rusia, Bizant, Asia Centrals China, India, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, in desvoltarea gandirii filosofice si stiintifice mondiale. In acelaq time' reactlu- nea imperialists incearca sa renasca obscurantsmul catolic medieval sl sa utilizeze ca unelte ale ei, neoscolastica 41 mistica. PLANUL CAPITOLULUI 1. Aparitia si desvoltarea feudalismului, 2. Formarea (mai ales in Orient) a doctrine! religioase crestine. 3. Europa Occidentals ; inceputul scolasticei. 4. Desvoltarea filosofiei in Bizant (se)c. IXXI). 5. Filosofia si stiinta araba; caracterul si importanta ei. Asia Centrals, Azerbaid- jan. 6. Filosofi in Georgia si Armenia (din sec. V pang in see. XI).7. Gandirea socials si filosofica in vechea Rusie (din sec. XI pana in sec XIV). 8. Calle originale de desvoltare a gandirii filosofice si stiintifice a Indiei si Chinei. PLANUL CAPITOLULUI 1. Scolastica tarzie din Europa Occidentals. 2. Inceputul descompu- nerli scolastice in Europa Occidentals (Roger Bacon; nominalismul lui Duns Scott si Occam). 3. Filosofia din sec. XIIXV inBizant si tarile slave de sud. 4. Forme originale ale Renasterii in Orient. Filosofia secolelor XII--XV in Georgia si Armenia, Azerbadjan si Asia Centrals. 5. Gandireasocial-politica si filosofica a Rusiei dinperioadacreerii si afirmarii statului centralizat (sfarsitul sec. XVXVII). Marimea capitolului: 5 coll.

CAPITOLUL 6 Conceptiile filosofice din epoca aparitiei relatii/or turgheze din Europa (sec. XIVXVI). Sarcina capitolului este de a arata ea in procesul de decadere a relatiilor feudale si de aparitie a primelor relatii burgheze, insotite de o crestere a conflictelor de class (razboaie taranesti, ''ascoale orasenesti, s. a. m. d.), in lupta dintre tendintele materialiste ti cele idealistese formeaza o cultura umanista, progresista, luminoasa, se saps dicta curd i3isericii, se sdruncina bazele ideologiei teologo-scolastice si se formetrza stiintele naturii ca stiinte. Termenut rtenastere" intreptuntatauesed pentru aceasta epoca, termen care nu arata bazele de class social-economice ale culturii, are un caracter reIativ. Istoricii burghezi minimalizeaza marele rol jucat in iormareacm- www.dacoromanica.ro 134 TLTDII turii Renasterii de cdtre asa-numitele influenteorientale(Bizantup arabii s. a.) siignoreaza formele deosebite ale Renasterii din Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Asia Centre Trebuie subliniata cudeosetnre trecerea constient5 sub tacere de catre cercetatorii burghezi din Europa Occidentald a rolului proeminent jucat de popoarele slave in procesta de formare a culturii Renasterii. Procesul de aparitie a relatiilor burgheze are loc in diferitele tart din Europa in cursul secolelor XIVXVI Tehnica $i cunoastereastiin- rifica(astronomo-cosmologicaIimecanico-matematica) suntstimulate de trebuintele productiei crescande. Se face o serie dedescoperiri importante Stiinta o rupe cu teologia (Copernic), se creeazd un fundament solid al stiintelor exacte ale naturii (Galilei).Filosofiacea mai inaintata a epoch manifestd, cutoate ca nu in mod consecvent, tendinte materialiste $i ateiste1itontine elemente de dialecticd (Bru- no). In legatura cuelementeleacumuldriicapitaliste primitive, apar o serie de 'doctrine social-politice care critics organizarea socials con- temporan5 sienuntaidealul viitorului(utopiile lui Morus siCam- panella). PLANUL CAPITOL= 1. Caraterizarea generals a ideologieia.;:a-numiteiepoci a Renas- teriisipremisele ei social-istorice. 2. Umanismul anticlerical si anti- scolasticgfcaracterul lui limitat. 3. Rolul social al ref ormei. Miscarea husita din Cehia. 4. Rolul popoarelor slave in creearea culturii Renaq- terii (Helcitki, Ian Komenski s. a.). 5. Ruperea stiintiei de telogoie (Co- pernic).Aparitia stiintelor naturiicastiinte (Genie* 6. Tendintele matorialisto- ateistesielementele de dialecticd din filosofia lui Giordano Bruno. 7. Doctrinele social-politice(inspecial utopiile lui Moruspi Campanella). Marimea capitolului : 2 coll.

CAPITOLUL 7 Desvoltwreamaterialismului fi lupta luiimpotrivaidealismului fn perioada primelor revolutii din Europa Occidenta/d. (sywrptut sec. X.1;:nceputul sec. XVIII). barcina capitolului este sä arate c5 In epoca desvoltariirelatiilor capitaliste in tarile maintate ale Europei$ia desfdsurarii primelorrn volutii burgheze, in legatura cu progresul tehnicsicu desvoltarea Intel naturii, forma tipica a filosofiei progresiste devicne rnaterialismul metafizic si mecanic sd arate c5 acest materialisminfra inlupta cu idealismul si scolastica medievald ca forme ale filosofiei reactionare. Incepand din sec. X\TI, burghezia care se int5rea rapid, situandu-se iii fruntea miscarilor populare, se ciocne§te cu ap5r5torii alcdtuirii feudale ;in Olanda si Anglia au loc primele revolutiiburgeze.Filosofia materialists (F. Bacon, T. Hobbes, Spinoza $.a.),continua si desvolta lupta cu idealismul teologia $i scolastica.Stiintelenaturiiincearca sa www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 135 dea un sistem unitar al lumii pe baza succeselor mecancii si matematicii (Newton, cartesianismul). In filosofie sistiintele naturii se punG serie de chestiuni care trateaza despre caracterul miscarii :legatura es. cu materia etc. (Descartes, Newton.Leibniz, Tolland). Mai tarziu (in sec. XVIII) savantul slay Boscovici incearca sä desvolte o atonustica pe bazadimamismului.Materialismul rnetafizic, carin canditille epoch date era progresist, era in acelas timp inconsecvent. Intensificarea prelucrarii problemelor de metodologie,caracteris- tied pentru acel timp, se face fie pe linia de sustinerea empirismului logicii inductive,fiepecalearationalismului si logicii deductive, care is ca model geometria euclideana. In cadrul metodei metafizice dominante, in doctrinele unui sir de ganditori proeminenti ai epoch se observa elemente izolate ale dialecticiii (de exempla la Descartes, in matematica si cosmogonie). Intreg mersul procesului social-istoric a pus la ordinea zilei formarea teoriilor dreptului natural si origina contractuala a statului, opuse providentialismului feudalo-teologic. In capitol se va arata ca reactiunea social- politica impotriva revolutionare si frica in fata activizarii maselor popul are a determinat aparitia si raspandirea in Angla a sistemelor filosoficeidealiste reactipnare ale lui Berkeley si Hume. Se va arata de asemeneafolo- sirea ulterioar5 de cadre burghezia reactionary a filosofiei lui Berkley si Hume. PLANUL CAPITOLULUI 1. Desvoltarea in Europa Occidentals a relatiilor capitaliste. 2. For- marea metod'ei metafizice in stiinta naturii. Newton. 3. Fondatorii filosofiei secolului XVII (F. Bacon, Descartes).4. Revolutiaburgheza in Olanda si filosofia lui Spinoza. 5. Doctrinele filosofice si social-politice din epoca revolutiei burgheze engleze si restauratiei (Hobbes, Levelierii, diggerii s. a.). 6. Compromisul de class din anul 1688 din Anglia si filo- gofia lui Locke. 7. Filosofia reactiunii. Idealismul lui Berkeley si Hume. 8. Inthrzierea feudala a Germaniei,Idealismul luiLeibniz.9. Liniile fundamentalede desvoltare a stiintelornaturiidelasfarsitulsec. XVI inceputul sec. XVIII in legaturile for cu filosofia. Marimea capitolului :4 coll. CAPITOLUL 8 Materialismul francez din perioada de pregatire si reaNzare a revoluOei burgheze din sec. XVIII si lupta impotriva idealismului si teologiei. Sarcina capitolului este sa arate ca rolul istoric al Frantei dela sfa'r- situl secolului XVIII, ca centru al miscarii burghezo-revolutionare din Europa, a determinat rolul social de frunte al miscgrii burghezo-revolutionare din Europa, a determinat rolul social de frunte al doctrinelor filosofice0social-politice ale iluministilor francezi. In lupta impotriva conceptiei teologice despre lume, in critica revolutionarii a organizariiabsolutisto-feudale,iluministii simaterialis- www.dacoromanica.ro 136 STUDII tii francezi au realizat pregatirea ideologica- a revoluitiei burghezedin anii 1789-1794. Germinarea tendintelor iluministe si materialiste in filosofia -franceza are loc la sfarsitul secolului XVII,Inceputulsec. XVIII (Bay le, Meslier). Cu toata Intelegerea limitata a tendintelor iluministe de catre Voltaire, lupta lui impotriva Bisericii, teologiei91barbariei medievale jucat un rol progresist, deismul lui asociindu-se cu o serie de tendinte materialiste. 0 anumita insemnatate progresista a avut si teoria social- politica a lui Montesquieu si doctrina politico-economica a lui Turgot. Caracterul burghezo-democratic al conceptieidesprelume a lui Rousseau, teoria lui social-politica hiaintata, au determinat o influenta insemnata a ideilor lui asupra militantilorrevolutiei i burghezedin anii 1789-1794. Ideologia burgheziei revolutionare din perioada pregatirii revolutiei din 1789-1794 si-a gasit cea mai inaintataexpresiefilosofica in materialismul francez din sec. XVIII. Lupta materialistilor francezi (La Mettrie. Diderot, d'Holbach si Helvetius) impotriva conceptiei teologice despre lume, impotriva religieisia filosofiei idealiste' ateismul for militant, teoria for etica progresista si critica revolutionary a organizarii absolutiste-feudale caracterizeaza rolul for progresist in via!ta socials, meritelc for in desvoltarea conceptieimaterialiste despre lume si influenta asupra desvoltarii stiintelor nature. Materialismul francez din secolul XVIIIa fost o etapa importanta in desvoltarea conceptiei materialiste pans la aparitia marxismului. In capitol se va arata influenta materialismului sec. XVIII asupra socialismului utopic. Deasemenea, se va arata si influenta materialistilor si iluministilor francezi asupra desvoltarii gandirii inaintate filosofice si sociale a altor popoare. Trasaturile de limitare istorica ale materialismului francez din sec. XVIII mecanismul sou, caracterul metafizic si intelegerea sa idealists a istoriei, ii erau proprii ca conceptie burgheza despre lume si reflectau in acelas timp starea stiintelor naturii in a doua jumatate a sec. XVIII. In capitolse va da in aceasta privinta o caracterizare a stimtelor naturii din sec. XVIII. Totodata, se va arata cum au fost date primele lovituri conceptiei metafizice despre lume in a doua jumatate a sec XVIII (teoria comsogonica a lui Laplace, revolutia in chimie Lavoi- sier si 5,.coala lui, embrioane ale ideii de evolutie in biologie). De asernenea se vor arata elementele dialectice in doctrinele materialistilor nistilorfrancezi din sec, XVIII. In capitol se va examina mai departe istoria luptei doctrinelor filosofice si social-politice dupa etapele fundamentale ale revolutiei burgheze din Franta ;se vor caracteriza teoriiile sociale noi, progresiste pentru acel timp teoria progresulu a lui Condorcet, ideile social-politice ale lui Marat, Danton si Robespierre, teoriile social-politice ale refugiatilor"$ihebertistilor, socialismul utopic al lui Babeuf. In capitol se va arata ea natura utopic egalitarista a babuvismului, ruptura lui de mace, sunt tipice pentru caracterul marginit istoric $i nestiintific chiar si al celor mai inaintate teorii sociale din perioada revolutiei burgheze din Franta.

www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 137 PLANUL CAPITOLULUI 1. Franta In perioada pregatirii revolutiei burgheze din 1789-1794. 2. Na.terea tendintelor iluministe in filosofia franceza de la sfarsitul secolului XVII $i inceputul sec. XVIII. 3. Inflorirca stiintelor metafizice ale naturii $i primele descoperiri care au subrezit conceptia metafizica despre lume. 4. Iluministii: Voltaire, Montesquieu, Turgot. 5. Doctrina. social-politica a lui Rousseau:. 6. Materialismul lui La Mettrie. 7. Mate- rialismul lui Diderot. 8. Materialismul lui d'Holbach. 9. Materialismul lui Helvetius. 10. Lupta ideologicasr'teoriile politice din perioada desfasurarii revolutiei burgheze. Marimea capitolului : 4 coli.

CAPITOLUL 9 Doctrinele filosofice si social-politico din Rusia si Ucraina in perioada intaririi statului centralizat russia intensificcirii servajulut. Doctrinele filosofice ci social-politice in Caucaz $i Asia Centralci (sec. XVIII).

Sarcina capitolului este sa arate ca, cu toata starea relativ fnapoiatti a Rusiei, din punct de vedere economic $i politic, stare conditionata de imprejurarile istorice, fats de o serie de tari europene, gandireaskin- ifica,filosoficesisocials ruse din sec. XVIII ajunsese la un malt grad de desvoltare ; sa arate ca in istoria stiintei gi filosofiei materialiste ruse $i mondiale un rol proeminent 1-au juoatmarii reprezentantiai gandirii filosofice ruse ca Lomonosov si Radiscev. Reformele lui Petru I dela inceputul sec. XVIII au dus la 'luta- rirea statuluicentralizat sus, almosierilorsinegustorilor.Intari- rirea statului rus a fost insotita de intensificarea apasarii iobage. Ur- marea a fost desvoltarea larga a miscarii taranesti antiiobage din Rusia Ucraina. Procesul de desvoltare economics, ce a avut loc in aceste imprejurari in Rusia, a fost insotit de un avant al culturii, stiintei91 artei ruse. Secolul XVIII a fost in Rusia o epoca de elaborare de teorii filosofice -originale si sistematice. In capitol se vor arata trasaturile raracteristce ale desvoltarii gandirii inaintate filozoficesisociale dim Rusia secolului. XVIII:, desvoltarea materialismului ih legatura cu marile succese ale stiintelor naturii, lupta impotriva scolasticii medievale, tendinta de lichidare a inapoierii economice si culturale a Ru- siei. In capitol se va da o caracterizare a conceptiilor stiintifico-naturale filosofice $i social-politice ale lui M. V. Lomonosov mare savant rus si reprezentant proeminent al materialismului sec. XVIII se va arata insemnatatea mondiala a. activitakii stiintifice a lui Lomonosov, ale carui conceptii stiintifico-naturale erau cele mai inaintate dintoat5 lumea in acel timp. In capitol se va arata ca cre.5-trea miscarii taranesti din Rusia $iinfluenta revolutiei burgheze franceze din 1789-1794 au dus la sfar- shad sec. XVIII la nasterea printre nobilii inaintati, a ideologiei anti- www.dacoromanica.ro 138 ,STUDII iobage, iluministe. In capitol va fi data o caracterizarre a filosofiei materialiste si conceptiilor social-politice antiiobage ale lui A. V. Ra- cliscev, se va explica rolul lui in desvoltarea m4carii ruse de eliberare si in gandirea filosofica inaintata de la sfarsitul sec. XVIII-XIX. In capitol se vor explica doctrinele filosofice si social-politice din Caucaz si Asia Centrals de la sfarsitul sec. XVIII. PLANUL CAPITOLULUI 1. Chatiunile istorice de desvoltare ale filosofiei in Rusia in sec. XVIII. 2. Gandirea social-politica si filosoficin epoca reforrnelor lui Petru (Teofan Procopovici.Antioh Cantemir,VasiliiTatiscev,Ivan Pososcov). 3. Filosofia materialists a lui M. V. Lomonosov. 4. Concep- tiilestiintifico-naturaleale lui Lomonosov. 5. Iluminstii rusi din sec. XVIII (N. I. Novicov, materialistiiI. P. Kozelski, S. E. Desnitki).6. Filosoful ucrainean din sec. XVIII G. S. Scovord. 7. Conceptia despre lume a lui A. N. Radiscev. 8. Conceptia lui Anton Katolikos s. a. (Geor- gia);alui Ori, Saamirian, Bagramian (Armenia); a lui Masrab q.a. (Asia Centrals). Marimea capitolului :3 coli.

GAPITOLUL 10 Reactiunea aristocrats din Germania impotriva revolufiiei burgheze franceze $i a materialismului francez. Idealismul german de la sfarsitul sec. XVII inceputul sec. XIX.' Sarcina capitolului este sa arate ca particularitatile istoriei Ger- maniei de la sfarsitul sec. XVIII inceputul sec. XIX au determinat aparitia si desvoltarea unui sir de sisteme idealiste ca ideologie a reactiunii aristocratice din Germania impotriva revolutiei burgheze franceze si a materialismului francez ;sa arate ca pentru filosafii germani a- ceasta perioada era caracterizata prin incercarea de a impreuna idealismul filosofic cu dialectica idealists. Cele mai importante particularitatiale istorieiGermaniei de la sfarsitul sec. XVIII inceputul sec. XIX au fost: starea ei inapoiata economics si politics, servilismul burgheziei lase germane in fata nobilimii monarhiei prusace si fricaata de popor' ura junkerimei prusace impotriva ideilorinaintate ale iluminismuluifrancezsi a revolutiei burgheze franceze, teama comuna a junkerimii si burgheziei germane de miscarea revolutionara din Germania insaqi, reactiunea aristocratica din Germania, sustinuta ulterior de reactiuneagenerals europeana de la inceputul sec. XIX, raspandirea ideologiei nationalismului si intrarea Germaniei pe calea prusaca" de desvoltare a capitalismului. Se va caracteriza de asemenea influenta revolutiei burgheze franceze asupra Germaniei. miscarea taranimii, desvoltarea comparativ a relatiilor burgheze in regiunea Rinului, s.a. m. d. In capitol se va arata ca in iluminismulgermandin sec. XVIII (Lessing) lipseacriticarevolutionara a organiza..riifeudale, ea el era ideologiceste o revolts in genunchi".

www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 139 Pentru filosofia lui Kant, estecaracteristicaincercarea de a impreuna intr'un sistem idealismulsimaterialismul. Analismulsiagnos- ticismul filosofic al lui Kant se impreufnacu doctrina luireactionara cu lupta lui impotrivamaterialismului$iateismului francez din sec. XVIII (in capitol se vor caracteriza cele doua perioade din desvoltarea filosofiei lui Kant). Idealismul transcendent al lui Kant a ramas 'Dana astazi izvorul ideilor reactionare neokantiene" pentru ideologia burgheziei, etica imperativului categoric a servit si serveste me- rou dusmanilor marxismului, iar esteticafonrnala idealists a luiKant a pus bazele teoriei reactionare a artei pentru arta". Idealistul subiectiv Fichte a desvoltat ideia reactionara care considers pe germani ca o natiune aleasa" si a sustinut politica germano- prusaca a razboaielor de cotropire. Idealistul obiectiv Schelling (Filo- sofia identitatii") este unul din reprezentantii de capetenie ai roman- tismului german reactionar ; prin a sa filosofie a naturii, el a luptat irrr- potriva ideilor inaintate stiintifico-naturale. Conceptia despre lume burghezo-junkerista a lui Hegel a fost o ideologie sistematizata a reactiunii aristocratice si a pregatirii caii prusace" de desvoltare ulterioard a Germaniei. In logica lui, Hegel a prelucrat dialectica lui idealists a notiunilor, indreptata spre trecut si nu spre prezent si viitor. Filosofia naturii a lui Hegel era ostila ideilor inaintate stiintifico-naturals de la sfarsitul sec. XVIII inceputul sec. XIX. Doctrina social-politica reactionara a luiHegel a considerat in mod narrionalist pe germani ca natiunea aleasa", propagadispret fats de alte popoare, in special fats de slavi' a ridicat monarhia prusaca la rangul de existents pamanteasca diving ". Sistemul idealist al lui Hegel F,.1 dialectica lui idealists formeaza doctrina lui filosofica, a idealismului nbiectiv, dar Hegel in spatele dialecticii notiunilor ghiceadialectica lucrurilor", intre metoda lui Hegel $i sistemul lui era o contrazicere. Definindu-$i metoda for dialectica, Marx si Engels se refers de obiceiu la Hegel, ca la filosoful care a formulat trasaturile fundamentale ale dialecticii. Aceasta nu inseamnainsa ca dialectica lui Marx $iEngels este identica cu cea a lui Hegel. In realitate, Marx $i Engels n'au luat din dialectica lui Hegeldeck samburele" ei ',rational", aruncand la o parte coaja idealists hegeliana 0.desvoltand mai departe dialectica, pentru a-i da un caracter stiintific modern" (Stalin). In capitol se va arata de asemenea ca filosofia reactionara a burgheziei imperialiste incearca sä se sprijine pe idealismul carpit kantian sihegelian, pe dialectica idealists reactionara a lui Hegel, lipsita definitiv de samburele rational" si transformatacomplect in sofistica. Lupta ueimpacata impotriva neokantienilor si neohegelienilor germani $ianglo-saxoni formeaza una din sarcinile frontului nostru ideologic

PLANUL CAPITOLULUI 1. Germania la sfarsitul sec. XVIII inceputul sec. XIX. 2. Ilu- minismul german. 2. Dualismul si agnosticismul lui Kant. 4. Idealismul subiectiv al lui Fichte. 5. Idealismul bbictiv al lui Schelling. 6. Idea- lismul obiectiv al lui Hegel si dialectica lui idealists. 7. Voluntarismul lui Schopenhauer. Marimea capitolului: 4 coli, www.dacoromanica.ro 14° ,STUDII CAPITOLUL 11 Doctrine le filosofice $i social-politice in Rusiain perioada de descompunere a organizcirii iobagei de aparipie a miscarii de eliberare. Sarcina capitoluluieste sa aratedesvoltarea ideologiei antiiobage in Rusia, la inceputul sec. XIX, sa explice fondul de class si bazele filosofice ale acestei ideologii, sa desvalue caracterul specific al luptei dintre materialism si idealism in filosofia popoarelor linsiei din perioada data. Procesul de descompunere a organzarii iobage din Rusia la Ince- putul secolului XIX, care a avut loc in imprejurarile cresteTii miscarilor revolutionare in Europa Occidentals, a creeat terenul pentru aparitia in Rusia a miscarii de eliberare. Puterea precuinpanitoare a acestei mi.;:cari la inceputul sec. XIX erau revolutionarii nobili, care au_ pus bazele unei mi§cari de eliberare, dar departe de popor, rupti de masele populare. In capitol se vor caracteriza particularitatile conceptiilor filosofice si social-politice ale reprezentantilor celor mai de seams ai celor trei centre principale ale miscarii decembriste (Asociatia de Nord, Asocialtia de Sud si Asociatia slavilor uniti). Atentia principals va fi data explicarii conceptiei filosofice, sociologice §1 programului politic al aripii radicale a decembristilor. In capitol se vor lamuri trasaturile cele mai importante ale ideologiei decembristilor: caracterul ei in esenta burghez. utilizarea teor,iei .dreptului natural" pentru lupta impotriva servajului, desvoltarea ideilor materialismului metafizic. Totodata in capitol va fi aratata inconsec- yenta unui sir de decembristi in filosofie si in conceptiilesocial-politice fidealismul si deismul unei serii de decembr4ti, oscilarea unei parti din decembristi intre ideile republicii si ale monarhiei constitutonale), care erau o consecinta a slabiciunii revolutionarilor si a ruperii for de popor. In capitol se va da de asemenea o analiza a reactiunii mosiere5rti din Rusia impotriva miscarii revolutionare-burgheze din Europa Occi- dentals si a rascoalei decembristilor (teoria autocratiei, pravoslaviei sipoporanismului" s.a.), se va da o caracterizare a teoriilor idealiste stiintifico-filosofice a descoperirii de catre Lobacevski in anii 1826-1830 va arata samburele for rational elementele for dialectice. In capitol se vor examiia teoriileidealiste ale ilumin4tilor rusi din 1830-1850 (Stankievici, Ciaadaev, Granovski) si se va arata ca, datoritd directiei for critice si luptei impotriva reattiunii ce se intarea in acea perioada, aceste teorii au jucat un rol progresist in desvoltarea filosofiei din Rusia. Se va da o caracterizare ainsemnatatii mondiale stiintifco-filosofice a descoperirii de catreLobacevskiin anii 1826-1830 a ,,geometriei neeuclidiene" si a luptei sale din pozitiile materialismului, impotriva idealismului lui Kant. Un loc special in capitol va fi rezervat elucidarii gandirii filosofice si social-politice din Georgia si Armenia in prima jurnatate a sec. XIX.

www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 141 PLANUL CAPITOLULUI 1. Inceputul descompunerii oranduirii iobage, nastereasicresterea relatiilor capitaliste in Rusia. Perioada nobiliary in desvoltarea miscaril de eliberare ruse: 2. Decembristii reprezentanti ai ideologiei revolupo- nare inaintate dela inceputul secolului XIX. 3. Teoria poporanismului oficial"§inastereaslavofilismului.4. Filosofianaturiisiestetica idealists in Rusia (Vellanski. M. Pavlov, Venevitinov, V. Odoevski). 5. Iluministii din1830-1850(Ciaadaev, Stankevici, Granovski). 6. In- semnatatea mondialstiintifico-filosofica a descoperirii de catre Lo- bacevski in1826-1830a geometriei neeuclidiene". 7. Concertia despre lume a lui Ioann Batonisvili, Dodasvili, G. Kikodze (Georgia), H. Obo- vian (Armenia).

CAPITOLUL12 Luptu directiilor filosofice in Anglia .i St. Unite 'in perioada afirmarii capitalismului. (Sfilqitut sec. XVII prim ajumiitate a sec. XIX) Revolutia industrials din sec. XVIII a transformat Anglia in Para capitalismului clasic". Apare si se desvolta economia politica clasicd burgheza cu ideile ei de free-trade (liber schimb). Intarirea si imbogatirea burgheziei se face pe seama ruinarii, a nemaipomenitelor suferinte ale maselor populare $i a exploatarii monstruoase a coloniilor Clasele se polarizeaza' brusc, creste miscarea muncitoreasca, se astute lupta de class. Sarcina capitolului este sa arate ca filosofia claselor stapanitoare se desvolta sub semnul fricii de revolutie, ca regula generals, o rupe cu materialismul. Se ridica filosofia idealists a burgheziei industriale liberale, care se caracterizeaza prin pozitivism si utilitarism. Ea intra intr'un anumit conflict cu filosofia mistico-romantica a reactiunii toryste. In apararea materialismului se ridica partizanul Revolutiei Fran- ceze Priestley. Un rol progresist in gandirea socials it joaca. cu tot caracterul lui marginit, socialismul utopic al lui Owen, ca si sociologia chartismului radical. In capitol se va arata ca dupa razboiul pentru independenta $i formarea Statelor-Unite in America apare lupta doctrinelor progresiste filosoficeaisociologice (Franklin, Penn, Jefferson) impotriva reactio- narilor, teologilor, s. a. m. d. In cursul miscarii ulterioare, in filosofia burgheza americana o insemnatate dominants o capata filosofia eclectics idealists (Emerson). Planul capitolului

1.Conditiunile istorice, repartitia fortelor de classaicaracterul- general al directiilor filosofice din Anglia la sfarsitul sec. XVIII prima jumatate a sec. XIX. 2. Filosofia free-trade-ianasisociologia clasicilor economiei politica burgheze (Smith, Ricardo).3. Filosofia burgheziei liberale utilitarismul (Bentham) 41 positivismul (Mill) ei.4. Filosofia spiritualists a reactiunii aristogratice (toryste) (Coleridge Car- lyle). 5.,Materialismul lui Priestley. 6. Socialismul utopic (Owen).7 www.dacoromanica.ro STUDII 142 Teoria socials a chartismului. 8. Filosofia din U. S. A. de la sfarsitul sec. XVIII 4 inceputul sec. XIX. 9.Filosofia in U. S. A. in prima jumatate a sec. XIX.

CAPITOLUL 13 Lupta directiilor filosofice din Franta idupd revolutia burgheza din 1789-1794 (prima jumatate a sec. XIX) Particularitati le istoriei social-politice a Frantei Idela inceputui sec. XIX au determinat caracterul directiilor filosofice de dupa revo- tie$i lupta lor. Guvernul 1ui Napoleon I este un guvern burghez care a sugrumat Revo lutia Franceed si a pdstrat numai acele rezuitate ale revolutiei care erau in avantajul marii burghezii" (Stalin). Res- tauratia din Franta a avut loc in conditiile reactiunii generale feudalo- aristocratice din Europa. Revolutia burghezd din Iu lie1830a terminat cu incercarile de a restabili in Franta ordinea feudalo-absolutistg. clar numai ascutirea ulterioard a luptei de clasd a proletariatului impotriva burghezieisinumai cursul ulterior al istoriei sociallpolitice a Frantei au dus la revolutia din anul1848. Sarcina capitolului este sa arate ca lupta scolilor#directiilor filo sofice din prima jumatate a sec. XIX a oglindit Imod limpede repartitia fortelor de class din Franta dupa revolutia burghPzd din anii 1789-1794.Directiile filosofice fundamentale au fort :1) .:conceptia teologica .clespre lume a reactiunii feudalo-aristocratice ;2. idealismul $i positivismul burgheziei care venire la putere $i care a renuntat la ideile revolutionare, materialiste $i. ateiste ale iluminismului ;3) socialismul rutopic, produs al necoacerii contrazicerilor de class dintre pro- letariateiburghezie, care a scos prin Saint-Simon 4 Fourier o serie de idei sociale inaintate pentru acest timp, dar rupte de maselepopu- lare1icare nu se ridicau pang la inaltimea unei intelegeri stiintifice a naturii $i societatii. In capitol se va ardta eh' socialismul utopic, careleipierduse orice felde insemndtate progresista 4 care ideologiceste se descompusese Inca in decada a 5-a a secolului trecut, in conditiunile contemporane ale luptelor politice, face parte din armamentul socialistilor de dreapta servitori ai reactiunii imperialiste. Afars de aceasta, in capitol se vor examina doctrinele sociologice ale istoricilor francezi din perioada restauratiei. Se va arata de asemenea cum, in interiorul stiin.telor naturii metafizice mecaniciste de la inceputul sec. XIX, s'a copt o conceptie dialectics, noug, asupra naturii. In leggtura cu acestea, se vor examina descoperirile cari au dat not lovituri conceptiei metafizice a naturii (in chimie ipoteza atomics, sinteza organics ; in geologie teoria evolutiei lente; in fizica prepararea ideii de conservare a energiei ; in biologie germenii ideilor de evolutie). www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 143 Planul capitolului 1. Frarir,a dupa revolutia burgheza din 1789-1794. 2. Ideologia reactiunii feudalo-aristocratice din Franta si filosofia burgheza a ,,ideologilor", a spiritualistilor si eclecticilor. 3. Socialismul utopic al lui Saint- Simon. 4. Socialismul utopic al lui Fourier. 5. Comunismul utopic al lui Cabet si Dezamy. 6. Istoricii liberalo-burghezi din epoca restauratiei (Thierry, Mignet, Guizot). 7. Positivizmul lui Auguste Comte. 8. Stiinta naturii la inceputul sec. XIX. 9. Pregatirea prabusirii conceptiei metafizice asupra naturii. Marimea capitolului :3 coll.

CAPITOLUL 14 Lupta directiUlor filosofice in Germania in ajunul revolutiei din anul 1848. (Descompunerea hegelianismului. Materialismul lui L. Feuerbachl Sarcina capitolului este sa arate ca desvoltarea relatiilor burgheze din Germania a dus in decada 5-a a sec. XIX la aparitia materialismului antropologic al lui Feuerbach; sa arate ca prin Feuerbachse termina desvoltarea progresista (cu toate ca limitata)a filosofiei burgheze, care se rostogoleste in viitor intr'un eclectism farg de nrincipii si un epigonism desert, precum siintr'un materialism vulgar. Desvoltarea economics si politica a Germaniei intre 1830-1850 a dus la o precisa cretere politica a burgheziei germane. care s'a facut insa excesiv de indolent, las si incet" (Marx). dat fiind ca se purta cu slugarnicie in fata nobilimii si cu frica in fata miscarilor populare In sfera ideologica, acest proces s'a manifestat sub forma deseompunerii hegelianismului si,in sfarsit,printr'o cotitura prin persoana lui Feuerbach dela idealism la materialism. Particularitatile istorice aratate ale desvoltarii burgheziei germane in anii 1830-1850au Uctei- minat limitarea extreml' a progresului, si fara aceasta foarte relativ, in domeniul filosofieitinerii hegeliem n'au putut sa iasa din cadrul idealismului. Feuerbach, cu toate ca s'a si ridicat impotrivaidealismu- lui lui Hegel, n'a fost in stare sa foloseasca in mod critic samburele rational care se gasea in dialectica idealists hegeliana ;el a ramas la punctul de vedere antropologic in filozofie si la interpretarea religioasa- idealista a vietii sociale neir4elegand nimic din revolutia din 1848.

Planulcapito/uitii 1. Conditiile istorice de desvoltare ale Germaniei in anii 1830-1850 si raportul dintre fortele de class. 2. Descompunerea scolii hegeliene Hegelienii de dreapta si cei de stanga" (fratii Bauer, Strauss, Stirrer). 3. Materialismul antropologic al lui Feuerbach, rolul istoric si caracte- a-ul lui limitat. www.dacoromanica.ro 144 STUDII CAPITOLF,T,F, 15-16 Desvoltarea filosofiei materialiste in Rusia in perioada crizei organizeirii iobage ;z a cresterii misciirii de eliberare Capitolul 15. A. . Herren. V. G. Belinski Capitalul 16. N. G. Cerni;evski41;coala lui Sarcina capitolelor este sa desvalue caracterul si insemnatatea' filo sofiei revolutionare-democrate ruse din anii 1840-1870, ca forma superioara a -filosofiei materialiste prem,arxiste ; sa arate ca filosofia materialista rusa a fost singura directie filosofica progresista contempo- rang cu Marx ki Engels, care a supus unei critici ascutite filosofia reactionara burgheza din acel timp ; sa arate cele trei etape din des- voliarea miscarii de eliberare din Rusia si sa lamureasca rolul rewlu- tionarilor democratirusi capremergatori aisocial-democratieidin Rusia. Desvoltarea filosofiei in Rusia in anii 1840 -1870 reflecta proce.sul de coacere si de adancire a crizei organizkii iobage care a avut ca rezultat situatia revolutionary dinanii 1859-1861areforma Vara- neasca din anul 1861. Directia inaintata a filosofiei ruse din aceasta perioada (Belinski, Herten, Cernasevski,Dobroliubov) a apaiut sia fost prelucrata pe baza desvoltarii miscarii de eliberare impotriv a ta- rismului si iobagiei. Rolul conducator in miscarea de eliberare rusa in acest timp a trecut treptat dela revolutionarii nobili la revolutionarii de diferite ranguri. Cercul luptatorilor a devenit mai larg, -legatura for cu poporul mai apropiata" (Lenin). Ideologia democratiei revolutionare ruse din anii 1840-1870 exprima starea sufleteasca si disperarea taranilor iobagi, interesati in desfiintdrea deplina si hotarita a iobagiei. Desvoltarea ideologiei revolutionar-democrate (d,ela Belinski si Herten, la Cern6sevski si Dobroliubov) reflecta procesul de coacere a dispozitiilor revolutionare in mijlocul taranimii iobage. Ideologia revolutionar-democrata s'a desvoltat intr'o lupta inversunata impotrivr, ideologiei !reactionare iobage si a liberalismului 1incipient mosiero- burghez. Nasterea capitalismului in Rusia sl ascutirea. contrazicerilor cap!, taliste in tarile Europei Occidentale a dus la o impreunare originals in ideologia revolutionary rusa din anii 1840-1870 a tendintelor antiiobage cu cele anticapitaliste Revolutionarismul democratiei Itaranesti mic burgheze a luat o forma utopica-socialists. In, capitole, se vor examina teoriile socialisteale revolutionarilor democrati rusi si se vor arata particularitatile socialismului utopic rus, in comparatie cu socialismul utopic din Europa Occidentals (cea mai important- dintre aceste particularitati este impreunarea propagandei ideilor socialiste cu apelul la transformarea revolutionary a relatiilor sociale). In capitole se va da o caracterizare a conceptiilo; filosofice, social- politice si sociologice ale lui Hetiten, Belinski, Cern:asevski, Dobroliu- bov si adeptilor for ,din Rusia. Se vor arata trasaturile progresiste caracteristice ale ideologiei revolutionarilor democrati rusi :caracterul el activ, de lupta ;incercarea de a impreuna interpretarea m,aterialista a fenomenelor naturii cu metoda dialectics ;folosirea materialismuluiai a dialecticii pentru a www.dacoromanica.roda temei luptei pentru revolutia democratic- in. ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 145

Rusia ;optimismul istoric, patriotismul ;intemeierea esteticii realiste $. a. m. d. In capitole se va arata desvoltareaideologiei revolutionaro- democratice, a carei treapta superioara a fost filosofia consecvent materialista si democratismul militant revolutionar al lui Cernasevski al marelui ganditorsirevolutionar rus, ideolog al revolutiei taranesti din Rusia. In capitole se va lumina lupta marilor materialist rusi impotriva filosofiei idealiste $i a sociologieFreactionare din Rusia Si din Europa Occidentals (impotriva ideologiei oficiale a autocratiei, pra- voslavieisipoporanismului", a misticismului slavofililor, a filosofiei idealiste germane si a adeptilor ei din Rusia, a positivismului, rasis- mului, sovinismului $.a. m. d.). Se va arata rolul proeminent al filosofiei materialiste ruse in desvoltarea culturit democratice din Rusia, in desvoltarea literaturii, arteiststiinte ruse, in pregatirea terenului pentru raspandirea in Rusia a marxismului. 0 deosebita atentie se va da indicarii legaturii dintre gandirea filosofica inaintata din Rusiasi desvoltarea furtunoas5 a stiintei nature ruse (chimia, fizica,biologia) incepand din decada a 7-a a secolului XIX. Totodata, se vor explica trasaturile de limitare istorica a ideologiei revolutionar-democrate ruse.

Planul capitolutui 15

Conditiile istorice ale aparitei filosofiei materialiste ruse din anii 1840 -1870. Lupta :deologica-politic5 din societatea rusa in anii 1840-1850. 2. Viata si activitatea lui A. I. Herten 3. Conceptiile filo-. sofice ale lui Heen. 4. Conceptiile social-politice ale lui Herten. 5. Viata siF. s2tivitatea lui V. G. Belinski. 6. Evolutia conceptiilor filosofice $i social-politice ale lui Belinski in anii 1830-1840. 7. Conceptiile social-politice ale lui Belinski in anii 1840-1850. 9. Belinski este f on- datorul esteticii revolutionar-democratice din Rusia. 10. Conceptiile filo- soficesisocial-politice ale petrasevtilor.

Planul capitolului 16

1. Lupta ideologica-politics in societatea ruseascA in ajunul reformei din anul 1861 si in decada a 7-a a sec. XIX. 2. Viatasiactivitatea lui N. G. Cernasevski. 3. Conceptiile social-politice ale lui Cernasevski. 4. Conceptiile filosofice ale lui Cernasevski. 5. Teoriile estetice si etice ale lui Cernasevski. 6. Viatasfactivitatea lui N. A. Dobroliubov. 7. Concepitile social-politice $i filosofice ale luiDobroliubov. 8.Teoria estetica a lui Dobroliubov. 9. D. I. Pisarev. 10. Adeptii lui Cernasevski in anii 1860-1870 Antonovici, Selgunov. 11. Desvoltarea in Rusia a stiintelor n.aturii in decada a 7-a si 8-a a sec. XIX (Mendeleev, Bu- tlerov, Secenov, Timiriazev, Mecinicov, Stoletov, Kovalewski). Marimea capitolulul: 7 coll.

STUDII 10 www.dacoromanica.ro 146 STUDII CAPITOLUL 17 Influenta ideologiei revolutionarilor democrati Tusi fi a filosofiei materialiste ruse din sec. XIX asupra desvoltdrii gandirii inaintate sociale;7: filosofice a popoarelor din Rusia Sarcina capitolului este sä arate cg, sub influenta ideologiei democratice revolutionare ruse si a filosofiei materialiste din sec. XIX. a avut loc un proces de formare si desvoltare a gandirii sociale inaintate in Ucraina, in Belorusia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, la popoarele Asiei Centrale si in Wile baltice. Se vor examina conceptiile celor mai maxi repreezentanti aigan- diriiinaintate filosofice si sociale din Ucraina, Belorusia, Georgia. Ar- menia, Azerbaidjan, Asia Centralg si tarile baltice ;se va arata lupta ganditorilor inaintati impotriva directiilor sociale si filosofice reactIo- rare si se va lumina rolul acestor ganditori in desvoltarea culturii democratice nationale.

Planul capitolului 1. Gandirea inaintata socials si filosofica in Uc'raina in sec. XIX (T. Sevcenko, I. Franko s.a.). 2. Gandirea inaintata socialssi in Belorusia in sec. XIX. (K. Kalinovskii, F. Bogusievici, M. Bogdano- vici, s. a.3. Gandirea inaintataiocialasi filosofica in Georgia in sec. XIX (0. Vereteli, I. Ciavtavadze, N. Nicoladze s. a. 4. Gandirea inaintata socials si filosofica in Azerbaidjan in sec. XIX (M. Ahundov s. a.). 6. Gandirea inaintata sociald si filosofica la popoarele Asiei Centrale in sec. XIX (Fukat, Abai, Mukils s.a.).7. Gandirea inaintata socials ci filosofica la popoarehe baltice in sec. XIX. Mrimea capitolului: 3 coll.

CAPITOLUL 18 Doctrinele filosofice qi social-politice din sec. XIX (din anii 1820-187(1) in Wile slave : Bulgaria, Serbia, Cehia, Polonia

Popoarele slave, incepand din Evul Mediu si epoca Renasterii, au adus un mare aport in desvoltarea filosofiei. Sarcina capitolului este sa arate ca in sec. XIX gruparile sociale progresiste din aceste tan, In legatura cu crescanda miscare de eliberare nationala, au elaborat o serie de doctrine filosofice si social-politice care merits o mare atentie. Aici se va da o caracterizare a acestor doctrine sise va arata influenta asupra multora din ele a filosofiei ruse. In Bulgaria in anii 1860-1880 se desvolta o miscare de eliberare si apar doctrine filosofice si social-politice proeminente ale democratilor revolutionari;Liuben Karavelov, Hristo Botev., Se adanceste influenta democratilor revolutionari rusi, mai ales a lui Cernasevski. Are loc o lupta cu doctrinele cu caracter teologic-idealist. www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 147 In conditiuni istorice cu trdsaturi esentiale analoageapare in Serbia doctrina democratului-revolutionar Svetozar Marcovici $i se desfasoard lupta cu idealismtl (in special de origind germand). In Cehia, in legaturd cu cresterea intensa a miscarii nationale in anti 1820-1840 $i 1840-1860, se ridica o serie de ideologi ca Kolar, Havlicek, Hanka. Se intareste legatura cu filosofia rusd $i se intensified lupta cu ideologia de orientare germand. In Polonia se desfasoard creatia marelui artist $i ganditorului eminent Adam Mickiewicz. Apar $i se desvolta doctrinele revolutionarilor democrati polonezi.

PLANUL CAPITOLULUI 1. Bulgaria Liuben Karavelov, Hristo Botev. 2) Serbia Vuk Karadjici, Svetozar Markovici. Croatia Hai. 3. Cehia Kolar, Hav- licek Yi slavofilii rusi. 4. Polonia Mickiewicz. Revolutionarii democrati $i legAtura for cu miscarea revolutionary rusd. Marimea capitolului: 1, 5 coll.

PARTEA II APARiTIA SI DESVOLTAREA FILOSOFIEI MARXISTO-LENINISTE

SECTIUNEA 1-a Elaborareasidesvoltarea de catre Marx $i Engels a materialismului dialectic $i istoric

CAPITOLUL 1.

Aparitia marxismului marea rasturnare revolutionary din filosofie. In acest capitod se va lumina aparitia marxismului, a materialismului dialectic$iistoric, ca o mare rasturnare revolutionary in filosofie. In legaturd cu aceasta, in capitol se va examina epoca aparitici marxismului se vor lamuri conclitiunile istorice politice care aupregdtit marea rasturnare revolutionary din filosofie (formarea proletariatului impotriva hurgheziei; aparitia primelor asociatiuni revolutionare ale lucratorilor ; starea doctrinelor sociale) $i se va ardta rolul istoric mon- dialal proletariatului, chemat sa desfiinteze capitalismul, sacuce- reasca puterea politica si sä construiascd. comunismul. De asemenea se va da o caracterizare a stiintelor naturii in sec. XIX, mai ales a celor trei maxi descoperiri (teoria celulara, legea de transformaresicon- servare a energiei, teoria evoltliei) $i se va sublinia pregAtirea isto- nca a conceptiei dialectice asupra naturii.

www.dacoromanica.ro 148 STUDII Scopul capitolului este sa arate ca proletariatul, viitorul gropar al capitalismului, respinge in modul eel mai deplin si mai hotarit, inlatura in mod critic,filosofia burgheza, conceptia desprelume burgheza, care nu poate servi ca unealta de cunoastere stiintifica si de transformare revolutionary a lumii $i este strains de popor. Toata filosofia anterioara s'a dovedit incapabila de a supravietui in epoca noua. Marx si Engels au lichidat doctrinele anterioare Inchise ale filosofilor- izolati, au creat materialismul dialectic $i istoric -ea conceptia active despre lume a partidului comunist $i a clasei muncitoare. Marx $i En- gels au aratat calea de studierestlintifica a istoriei ca un proces miter, supus legilor in toata imensitatea multilateralitatiiaicontras- titatii lui" (Lenin). Datorita lucrarilor lui Marx $i Engels, a aparut o forma nou5, superioara a materialismului, a fost elaborate in mod principial o alts dialectics. materialists revolutionary. Materialismul dialectic si istoric ca stiinta a legilor generale de desvoltare a naturii, a societatii omenesti $i a gandirii este legat indisolubil si din toate laturile cu socialismul stiintific proletar, cu teoriaaipracticamiscarii muncitoresti din toate turile lumii. In capitol se vor expune particularitatile de desvoltare a filosofiei marxiste in ultima suta de ani in lupta ei cu teoriile ostile marxisrnu- lui si se va arata caracterul deplin creator al conceptiei marxiste despre lume. Planul capitolului 1. Conditiunile istorice ale aparitiei marxismului. 2. Aparitia proletariatului pe arena istorica a luptei de class. 3. Isvoarele teoretice ale filosofiei marxiste. 4. Descoperirile in stiinta naturii. 5. Marea rasturnare revolutionary din filosofie, realizata de Marx si Engels si sfarsitul filosofieigisociologiei burgheze. 6. Obiectul filosofiei marxiste. 7. Des- tinul istoric al filosofiei marxiste$idrumul ei de desvoltare de o suta de ani. Marimea capitolului 2,5 coli

CAPITOLUL 2. Formarea filosofiei marxiste. (pdnd la revoluta din 1848) Scopul capitolului este sä lumineze cum, in epocaprerevolutio. nary din decada a 5-a a sec. XIX, in epoca aparitiei miscarii muncitoresti independente, in epoca de ascutire a luptei de class a proletariatului Inpotriva burgheziei, a avut loc procesul de formare a conceptiilor lui Marx $i Engels de la democratismul revolutionar si idealismul din anii 1837-1841 pans la comunismulstiintific,pand la materialismul dialectic si istoric din perioada ManifestuluiPartidului Co- munist" (Februarie 1848). In capitol se va arata cum Marx $i Engels, pe masura stuclierii situatiei, roluluiailuptei de class a proletariatului,participand direct la creareaaiactivarea organizatiilor lui revolutionare, generalizand experienta, desvoltarii mondiale a stiintelor $i in lupta hotarita

www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOPIEI (PROSPECT) 149 Impotriva ideologiei burgheze si micburgheze (tinerii hegelieni, so- ,cialismul" feudal $i burghez, socialist adevarati" $.a.) au pus in a. -ceasta perioada bazele conceptiei stiintifice despre lumea proletariatului, au luminat destinul istoric al clasei muncitoare. Se va explica dece, in anii 1843-1847, a trecut pe primul plan formarea filosofice a marxismului si ce insemnatate a avut aceasta pentru prelucrarea in intregime a teoriei marxiste. In capitol se va .arata cum Marx $i Engels au supus unei critici revolutionare consecvente si sub toate aspectele filosofia idealists .a lui Hegel $i materialismul metafizic al lui Feuerbach. Aici se vor expune etapele fundamentale ale formarii conceptiilor revolutionare politicesifilosofice ale lui Marx si Engels: de la primele manifestari publice 'Ana in anul 1842, cand in perioada colaborarii la Gazeta Renand" se observe trecerea lui Marx la materialism si comunism ;lucrarile lui Marx $i Engles in anii 1843-1844, cand ei se manifest; ca revolutionari care proclama critica rea fare mi' a tot ce exists ", care apeleaza la mase91la proletariat (Anuarul Germano- Francez"); lucrarile din anii 1844-1846, in care se formeaza bazele socialismului stiintific, ale materialismului dialectic si istoric(Sfanta familie", Situatiaclaseimuncitoare din Anglia",Ideologia Ge.r- mana"); se duce lupta impotriva doctrinelor socialismului micburghcz $i se face prelucrarea primelor teze ale teoriei $i tacticii comunismului proletar revolutionar (in anii 1844-1847); editarea ,,Manifestului Parti- dului Comunist" (sfarsitul anului 1847inceputul anului 1848), in care -este schitata In mod genial noua conceptie despre lume, materialismul consecvent, care cuprinde si domeniul viett sociale, dialectica revolu- lionar5, teoria luptei de clasO si a rolului revolutionar istoric mondial al proletariatului, creatorul societatii comuniste. Planul capitolului 1. Desvoltarea conceptiillor filosofice si politice ale lui Marx si Engels In 1839-1842. 2. InumnAtatea colaborarii lui Marx la Gazeta Renana" (anul 1842) pentru prelucrarea ideilor materialiste9icomu- niste. Criticarea de catre Marx a realitatii germane. 3. Articolele lui Marx si Engels din Anuarul germano-francez" si lucrarea lui Engels Situatia clasei muncitoare din Anglia", trecerea definitive a lui Marx si Engels de la idealism la materialism $i de la democratismul revolutionar la comunism. 4. Prelucrarea bazelor filosofice ale socialismului revolitionar-materialist (Sfanta familie", Ideologia germane "). 5. Cri- tica de ear Marx a falsului socialism al lui Proudhon (Mizeria filoso- fier). 6. Manifestul Partidului comunist". Marirea eapitolului 2,5 coli. CAPITOLUL 3 Desvoltarea filosofiei marxiste in perioada revolutiei din anul 1848 in Europa revolutionarci. In capitol se va lumina prelucrarea mai departe de catre Marx si Engels a conceptiei materialiste a istoriei $iaplicarea ei la revolutia din 1848$ila istoria Europei revolutionare. www.dacoromanica.ro 150 STUDII 0 atentie deosebita se da in capitol prelucrarii de catre Marx si Engels a tezelor privitoare la revolutia proletara, la lupta de class si dictatura proletariatului la tactica si strategia luptei de class a proletariatului, la sfaramarea masinii de stat a burgheziei, ca una din cele mai importante parti ale materialismului istoric,luminarii chestiunii laranesti si nationale in legatura cu analiza miscarii nationale de eliberare din acel timp. Aici se va explica dece in aceasta perioada Marx si Engels, dupe cum spune Lenin, dadeau cea mai mare atentie prelucrarii ideilor politice revolutionare, terminarii constructiei filosofiei materialiste, ad ca prelucrarii conceptiei materialiste a istoriei si ce importante a avut a- ceasta munca in desvoltarea teoriei revolutionare a clasei muncitoare. In capitol se arata cum filosofia marxista,infranganddiferitele curente ideologice neproletare din miscarea muncitoreasca, a devenit ideologia din ce in ce mai influents in straturile inaintate ale clasei muncitoare. PLANUL CAPITOLULUI 1. Anii de savant revolutionar si noile sarcini ale clasei muncitoare. 2. Prelucrarea teoriei materialismului istoric in perioada Noii gazete Renane". 3. Desvoltarea ulterioara a teoriei luptei de class si a revolutiei (18 Brumar al lui Ludovic Bonaparte", Revolutia si contrare- volutia in Germana", Luptele de class in Franta"). 4. Intocmirea bi- lantului Tevolutiei. 5. Raspandirea ideilor filosofice marxiste in miscarea muncitoreasca europeana si lupta lui Marx si Engels impotriva ideologiei burgheze. Marimea capitolului 2 coll.

CAPITOLUL 4 Desvoltarea de catre Marx si Engels a materialismului dialectic: sr istoric in perioada de la revolutia din 1848 panel la Comuna din Paris. In capitol se va examina prelucrarea ulterioara si argumentarea de catre Marx si Engels a materialismului dialectic si istoric fin perioada dela revolutia din 1848 pans la Comuna din Paris. Ca rezultat al explicarii tabloului generalalprocesului istoric si al rolului proletariatului, al afirmarii siconcretizarii conceptiei lui Marx si Engels intr'o serie de modele profunde si stralucitoare de isto- riografie materialiste, in fata teoriei marxiste s'apusproblema de inarmare a partidului clasei muncitoare cu stiinta exacta a legilor aparitiei, desvoltarii si mortii capitalismului, de a distruge ideologic bur gheza in ceea ce-i mai important, in ceea ce-i mai hotarator in c1O- vedirea" de catre reprezentantii ei a caracterului vecinicsineclintit al robiei salariate capitaliste. Aceasta sarcina Ma ?x o indeplineste in mod genial (Capitalul"), deducand din legea economics de miscare5 societatii burgheze inevitabilitatea transformarii capitalismului in socialism si aratand ca motorul intelectual si moral, care aduce concret la £ndeplinire aceastcl transformare este proletariatul, educat de capi- www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 151 talism insusi" (Lenin). Opera de capetenie a lui Marx Capitalul" va fi eXaminata ca un model maret de prelucrare geniala a teoriei procesului istoric si a dialecticii materialiste revolutionare. In capitol se va examina activitatea revolutionary a lui Marx si Engels, in special in decada a 7'-a, in perioada intemeierii si activitat:i Internationalei I (anul 1864) si in perioada Comunei din Paris ; desvoltarea doctrinei dictaturii proletariatului, a statului proletar si a revolutiei socialiste ; argumentarea stiintilica a tacticii unitare a luptei pi o- letare a clasei muncitoare in diferite tari ;lupta lui Marx si Engels Impotriva socialismului neproletar, utopic, impotriva trade-unionismu- lui, a lassalianismului, a materialismului vulgar si a tot felul de neo- hegelieni aparuti in acel tiny. PLANUL CAPITOLULUI 1. Caracterizarea imprejurarilor istorice de' la revolutia din 1848 'Ana in Comuna din Paris. 2. Capitalul" lui Marx si prelucrarea ulterioara a conceptiei materialiste a istoriei. 3. Argumentarea inevitahid- tatii transformarii capitalismului in socialism in lucrarile economice ale lui Marx. 4. Prelucrarea dialecticii materialiste in Capitalul" lui Marx. 5. Lupta lui Marx si a lui Engels pentru crearea de partide proletare si argumentarea teoretica a programului for de activitate. 6. Desvoltarea ideilor comunismului stiintific in perioada activitatii Asociatiei Inter- nationale a lucratorilor" si a Comunei din Paris. 7. Raspandirea ulterioara a marxismului in miscarea muncitoreasca si victoria ideilor marxiste asupra socialismului neproletar. Marimea capitolului 4 coli.

CAPITOLUL 5 Desvoltarea fi/osofiei marxiste dupd Comuna din Paris. In capitol se va arata ca in noua epoca istorica post revolutionary de desvoltare relativ pasnica a capitalismului, de largire rapids a miscaril muncitorestt din toate tarile lumii si de creare a partidelor muncitoresti socialiste de masa, Marx si Engels desvolta mai departe in toate directiile doctrina dor si dau o expunere sistematica a ei. Ei ex- pun in mod armonios principiile de bazaaleconceptiei materialiste a istoriei, ale materialismului filosofic, ale dialecticia materialiste revolutionare (cele trei legi ale dialecticii), critics si demasca peideailisti,pe scolastici si pe metafizicienii de tipul lui Diihring, Lassalle s. a. In ace-, las timp, Marx si Engels dau o noua generalizare a succeselor stiintelor naturii si pe aceasta baza prelucreaza mai departe chestiunide materialismului filosofic, ale teoriei cunoasterii, ale dialecticii materialiste. Inaceasta epoca, Marx si Engels generalizeaza experienta Comu- nei din Paris, desvolta si adancesc teoria revolutiei proletare si a dictaturii proletariatului, formuleaza tezele fundamentale privitoare la partidul comunist, prelucreaza conceptiile for asupra comunismului, formuleaza teza privitoare la cele dou5 faze de desvoltare a societatii comuniste (Rasboiul civil din Franta", Critica programuluidinGotha'', www.dacoromanica.ro 152 STUDII ..Anti Diihring", Ludwig Feuerbach", Originea familiei, a proprie- Valli private si a statului"). Incapitolse vaarata luptalui Marx siEngelsimpotriva incercarii burgheziei de a desarma ideologiceste proletariatul, impotriva rolului tradator al oportunismuluiinmiscarea muncitoreasca, lupta lui Marx si a lui Engels impotriva propagarii oportuniste a transformarii p4nice, liniste, libere, vesele a vechii mizerii in societate socialists ". PLANUL CAPITOLULUI 1. Largirea miscarii muncitoresti si creearea partidelor socialists de masa. 2. Lucrarea lui Engels Anti-Diihring". 3. Lucrarea lui Engels Originea familiei, a proprietatii private si a statului". 4. Generaliza- rea experientei Comunei din Paris, a miscariimuncitoresti mondiale si desvoltarea si adancirea mai departe a teoriei comunismului stiintitic. 5. Generalizarea de catre Marx si Engels a datelorstiinteinaturii Yi desvoltarea mai departe a teoriei filosoficematerialiste-dialectice, 6. Raspandirea marxismului, a filosofiei marxiste in miscarea muncitoreasca in principalele tari europene si in U. S. A. Tovarasii de lupta ai lui Marx si Engels si propagandistii marxismului v Wr. Liebknecht, Bebel, Lafargue, Mehring s.a.7. Aparitia Intern3tionalei IILupta marxismului impotriva oportunismului in miscarea muncitoreasca. Marimea capitolului : 5 coli

CAPITOLUL 6 Lupta marxismului impotriva filosofiei burgheze decadente ci,reactionare $i impotriva sociologiei din a doua jurnlitatea sec. XIX. Sarcina capitolului este sa arate decadereasi descompunerea filosofiei burgheze si a sociologiei ina doua jumatate a sec. XIX, sa supuna unei critici partinice bolsevice filosofiaburgheza si sociologia, ca anna de lupta a burgheziei impotriva miscarii revolutionarea proletariatului si a conceptiei lui desprelume. In capitol se va arata ca Marx si Engels, desvoltand teoria materialismului dialectic si istoric, au demascat neincetat esenta reactionary a doctrinelor filosofice si sociologice contemporane lor, ca o apologetics a capitalismului.. Filosofia burgheza reactionara, dexadenta, din aceasta perioadii se transforms intr'o frazeologie eclectics, trece in intregime pe pozitiile idealismului si ale materialismului vulgar. Pentru ea sunt caracteristice epigonismul, repetarea vechilor doctrine dintre cele mai reactionare si perimate, amestecul eclectic lipsit de principii a diferite elemente filosofice, un evolutionism si positivism plat si vulgar, precum si mis- tificarea dialecticii idealiste, degenerate definitiv in sofistica Se va arata de asemenea Ca, in perioada de dominatie a Interna tionalei II-a, teoreticienii si teoriile reactionare burgheze au fost isvorul turbure al scrierilor filosofice si sociologice ale rrevizionistlor si orto- docsilor" din tabara social-democratiei de dreapta. www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 153 In capitol se va face o critics a celor mai caracteristice directii ale filosofiei $i sociologiei burgheze reactionare din a doua jumatate a sec. XIX Cadirectia pseudostiintifica (materialismul vulgar, evolutionismul. pozitivismul, primul neokantism, $i machismul, etc ),directia fideista cleschisa (catolicismul, filosofia imanentilor s.a.). Se va arata nasterea ideologiei imperialiste la sfarsitul sec. XIX (nietzscheanismul, teoriile Tasiste din acea perioada, darwinismul social, etc.), miscarea revizionista de la sfarsitul sec. XIX (bernstein.ismul, ideologia trade unionists etc.)

Planul capitolului

1. Caracterizarea directlilor fundamentale ale filosofiei$isociolo- giei burgheze reactionare din a doua jumktate a sec. XIX. 2. Filosofia sisociologia burgheza in Germania. 3. Filosofia $i sociologia burgheza si nobiliary in Rusia. 4. Filosofia $i sociologia burgheza in Anglia si TT S. A. 5 Filosofia0sociologia burgheza in Franta. 6 Filosofia $i sociologia burgheza In Italia. Marimea capitolului 4 coil.

CAPITOLUL 7 Trastiturile fundamentale ale materialismului dialectic si istoric elaborat de Marx # Engels

In capitol trebue sa fie floutsisistematizat bilantul general al desvoltarii filosofiei marxiste de catre Marx si Engels pe despararnintele ei deosebite si in problemele cele mai importante. In capitol se vor da : o caracterizare a obiectului filosofiei, cum it Intelegeau Marx $i Engels, elucidarea de catre ei a problemei fundamentale a filosofiei, expunerea principiilor fundamentale ale teoriei cunoasterii, caracterizarea legilor de baza ale dialecticii materialiste, principiile fundamentale ale conceptiei materialiste a istoziei descepe- rite de ei, expunerea generalizarii rezultatelor desvoltarii stiintei naturil contemporane cu ei, tezele fundamentale ale lui Marx $i Engels privitoare la istoria filosofiei ca stiinta. Scopul capitolului este sa arate, In linii generale, la ce nivel de desvoltare a ajuns filosofia marxista in lucrarile fondatorilor ei:sa arate ca Marx $i Engels considerau doctrina for nu ca o dogma, ci ca o invat5tura vie, creeatoare, care se desvolta in cursul luptei de classa proletariatului, in cursul desvoltarii stiintei.

Planul capitolului 1. Obiectul filosofiei2. Teoria cunoasterii3. Legile fundamentale ale dialecticii materialiste.4.Chestiunilematerialismului istoric.5 Filosofia stiintelor naturii. 6. Chestiunile de istorie a filosofiei. Marimea capItolului: 5 coil. www.dacoromanica.ro 154 STUDII SECTIUNEA II-a DESVOLTAREA FILOSOFIEI MARXISTE DE CATRE LENIN SI STALIN CAPI'rOLUL 8 Aparitia leninismului ca marxism al epocii imperialismului 6 a revolutiilor ipro/etare In capitol se vor examina radAcinile istorice ale leninismului,care s'a format si a crescut in noua epoca istorica, cand capitalismul, la sfarsitul sec XIXstinceputul sec. XX s'a tiansformat prin cre$tere in imperialism, eel mai inalt si ultimul &au stadiu. Seva arata ca noua epoca istorica a determinat necesitatea prelucr5rii mai departe in mod creator a marxismului si a filosofiei iui, se va examina leg5tura internsa des- voltani ulterioare a filosofiei marxiste cu nouile probleme politice ale proletariatului $i cu politica part:dipui bolsevic Materialismul dialectic Si istori,' se desvoltil ca conceptie despre lumea partidului marxist -leninist, a partidului de tip nou. Lucrarile lui Lenin $i ale lui Stalin au fost marete succese, de o importanta istorica mondiala, ale gandirii $tiintifice, bilantul experientei mondiale a miscarii revollCionare a clasei muncitoare $i a generali- ziirii politicii partidului bolsevic. Ca urmare a Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, a inceput o etapa noua, mai inalta, de desvoltare mai departe a filosofiei marxiste-leniniste. In capitol se va elucicla' filosofia marxist5-leninista ca o cucerire superioara a stiintei ruse $i mondiale §.1 se va arata insemnatatea ei pentru miscarea muncitoreasca mondiall Filosofia marxista-leninista a crescut si s'adesvoltat in lupta cu principalul ei dwnan, cu idealismul sub Coate formelesifelurile.lui de manifestare. In capitol se va arata c5 lupta Impotriva ideologiel burgheze $i a ager4tilor ei, formeaza ]egea de desvoltare a filosofiei marxiste-leniniste Planul capitolului 1. R5d'acinile istorice ale leninismului. 2. Leninismul ca o desvoltara mai departe a marxismului. 3. Etapele fundamentale de desvoltare ale filosofiei marxiste de catre Lenin $i Stalin. MLrimea capitolului: 1,5 coil rAPITOLUL 9 Desvoltarea filosofiei marxiste-leniniste Pcind la revo/utia din 1905 Sarcina capitolului va fi sa arate prelucrarea si desvoltarea de catre Lenin a filosofiei marxiste in perioada de creeare a Partidului Mun- citoresc Social-democrat din Rusia $i de pregatire a lui pentru viitoarele lupte revolutionare ale proletariatului, sä arate bazele date de Lenin 4i Stalin doctrinei privitoare la partidul proletar, ca partid de tip nou. In capitol se va caracteriza inceputul activitatii revolutionare a lui Lenin $i se va arata ca Inca in manifestarile teoretice ale lui Lenin in www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 155 perioada Samara se formeaza bazele criticii pe care o va face narodnicismului $i a desvoltdrii creeatoare de catre el a marxismului. Se vor examina aparareasidesvoltarea bazelor teoretice ale marxismului de catre Lenin si infrangerea pe care a adus-o bazelor ideologice ale narodnicismului (,'Ce sunt prietenii poporului" si cum lupta ei impotriva social-democratilor?"). In capitol se va arata ca Lenin a folosit in mod creeator marxismul la explicarea realtiilor sociale si a conditiilor Rusiei, a desvoltatdialec- ticsmaterialists, a supus criticii eclectismul $i sofistica narodnicilor, a demascat caracterul antistiintific al metodei subjective in sociologie. Se va arata de asemenea ca in lupta lui Lerun impotriva sociologiei burgheze a narodnicilor, s'a desvoltat doctrina marxistd privitoare la formatiile social-economice, la rolul personalitatii si al masselor populare in istorie, problema legalitatii sociale in intregime. Mai departe se va examina lupta. lui Lenin $i a lui Stalin impotriva marxismului legal" $i a bazelor lui filosofice, impotriva materialismului economic". Se va arata ca Lenin considera lupta sa cu neokantianismul mar- xistilor legali" ca o parte din.lupta impotriva filosofici burgheze. Cri- ticarea cle dare Lenin a neokantianismului tmarxistilor legali" si a altor curente ale filosofiei burgheze, lupta tovarasului Stalin impotriva marxismului legal" in Transcaucazia, se impreuna cu demascarea bazelor filosofice ale reformismului din sanul Intermtiona leiII. In spe cial se va sublinia desvoltarea de catre Lenin a principiului atitudinei de partid in filosofie, criticarea de catre Lenin a obiectivismului burghez, restabilireasidesvoltarea de care Lenin a conceptiilor lui Marx asupra statuluisirevolutiei. Se va arata ca Lenin $i Stalin eombatand revizionismul, au desvoltat conceptia materialists aistoriei, au prelucrat bazele ideologice ale partidului, tchestiunea corelatiei dintre elementul spontan si cei constient in miscarea muncitoreasca, despre lupta economics si politica, despre formarea ideologiei socialiste a proietariatului, despre rolul teoriei revolutionare (Ce-i de facut?". In treacat despre divergentele de partid"). In capitol se va arata:: lupta lui Lenin si a lui Stalin impotriva teoriei spontaneitatii" in chestiunile de organizare, demascarea de catre ei a fatalismului social al menseviciler, punerea pe un temeistiinctifc a doctrrinei privitoare la partidsila rolul lui in procesul social-istoric. Dupa aceea se vor examina: desvoltarea filosofiei marx:st-leniniste in perioada revolutiei din anul 1905. prelucrarea de catre Lenin si Stalin a nouii doctrine privitoare la revolutie ca cea mai importanta chestiune a materialismului istoric; aplicarea de catre Lenin si Stalin a materialismului dialectic la chestiunile tacticii in revolutie, lupta lui Lenin $i Stalin impotriva teoriei spontaneitatii" a mensevicilor $i a oportunistilor occiclentali (Dou5 tactce ale social-democratieiinrevolts is democratica"). Problema centrals a teoriei si practicii leninismului a devenit problema revolutiei. In aceasta legatura, va fi luminata desvoltarea de catre Lenin a nouii doctrine privitoare la revolutie, doctrine transformarii revolutiei burghezo-democratice in revolutie socialists. intro lupta inversunata 5i implacabila impctriva teoriei spontaneitatii a mensevicilor www.dacoromanica.ro x56 STUDII $i a oportunistilor occidentali, insemnatatea lucr5rii lui Lenin ,Dou5 tactici ale .social-democratiei in reyolutia democratica"._ In capitol se va clarifica criticarea de catre Lenin $i Stalin a men- tevicilor pentru vulgarizarea materialismului istoric, pentru injesirea de catre ei a $tiintei revolutionare pans la gradul de dogmatism, criticarea quietismului politic $i teoretic al mensevicilor ; se va arata prelucrarea de catre Lenin si Stalin a chestiunii rolului factorilor subiectivpiobiec- tiv in istorie, a rolului influentii istorice a partidului asupra mersului lupteisidesvoltarii evenimentelor. Se va arata desvoltarea de catre tovarasul Stalin a materialismului marxist in lupta cu anarhistii $1revizionistii,demascarea de catre el a bazelorfilosoficereactionarealeanarhismului,alemetafiziciilui Proudhon $i Spencer, se vor lumina problemele dialecticii materialiste puse in lucrarile tovarasului Stalin. Mai departe se vor clarifica desvoltarea de catre tovarasul Stalin a materialismului filosofic marxist $i a materialismului istoric, criticarea de care el a materialismului vulgar $i economic", prelucrarea problemei privitoare la independenta in desvoltarea ideologiei $i la rolul activ al suprastructurii in desvoltarea socials. In acest capitol se va arata c5 lucrarea tovarasului Stalin Anarhism sau socialism?" este o mare contributie la filosofia marxist-leninista, ca in ea este dat tem'eiul legaturii organice a filosofiei marxiste cu socialismul proletar; totodata se va arata ca in aceasta lucrare a tovarasului Stalin se (15 o argumentare a eonceptiei dialectice-materialiste asupra naturii. Tot in acest capitol se' va arata rolul lui Plehanovstinsemnata tea lucrarilor lui intru r5spandirea si popularizarea filosofiei marxiste, precum $i in lupta cu narodnicismulsirevizionismul. Planta capitolului 1. Imprejurarile istorice din Rusia dela sfarsitul sec. XIX $i ajunul revolutiei din 1905. 2. Raspandireasipopularizarea marxismului in Ru- sia de catre Plehanov. 3. Desvoltarea de catre Lenin $i Stalin a filosofiei marxiste in lupta impotriva,'marxismuluilegal",afilosofiei neokantiene, a obiectivismului burghez $i a materialismului vulgar. Pu- nerea temeiului $i desvoltarea de catre Lenin a principiului atitudinei de partid a filosofiei. 4. Bazele filosofice ale doctrinei privitoare la partidul de tip nou. 5. Baza filosofic5 a nouii teorii leniniste-staliniste a revolutiei si critica bazelor teoretice ale mensevismului. 6. Argumenta- rea si apArarea materialismului dialectic $i istoric in lucrarea tovardsului Stalin Anarhism sau socialism?" CAPITOLUL 10 Desvoltarea filosofiei marxiste-leniniste dupli revolutia din 1905 (in. anis 1907-1911). Materialismuli empiriocriticismul" lui Lenin In capitol se va examina lucrarea lui Lenin Material!..3msiempi- riocriticism", care marcheaza o noug epoca in desvoltarea filosofieimar- xismului $i se va arata c5 acestei carti se datoreaza pregatirea teoretic..5 .a partidului marxist. www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 157 Se va arata cum Lenin a demascat pe machistii nisi care in anii reactiunii se ridicasera impotriva filosofiei marxiste sub steagul apararii marxismului". 0 atentie deosebita se va da faptului ca Lenin a sdrobit prin cartea sa curentele fundamentale ale filosofiei idealiste care devenisera active in epoca imperialismului. Lenin a aparat $i a desvoltat mai departe bazele teoretice ale partidului bolsevic, a generalizat filosofic ceea ce era mai important din experienta dobandita prin revolutie $i din stiinta pentru toata perioada istorica de dupa Engels. Totodata, se va arata ca lucrarea lui Lenin ,Materialismsiempi- riocriticism" este un model de marxism creeator, de atitudine de partid militants in filcsofie, ca aceasta carte, care cuprinde prin continutul el tot ansamblul de probleme al filosofiei marxist-leniniste,aconstituit o noun etapa in desvoltarea materialismului dialecticstistoric dupd Marx $i Engels. Se va da un mare Joe analizei leniniste a revolutieisicrizei stiintelor naturii,critciiidealismului fizic. In capitol se va cai acteriza insemnatatea citrtii lui Lenin Mate- ralism si empiriocriticism" constand in generalizarea marilor descoperin ale fizicii care au avut Joe la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX (descoperirea radioactivitatii, a electronului si a.),indicatoare a dru- mului de esire din criza Oiintelor naturiisidescoperitoare a caracterului dialectic de desvcltare a fizicii, a procesului de cunoastere a materiei, a aspectelorsfproprietatilor ei, a formelor ei de miscare, a dependen- lei de legi. Deasemenea, se va examina cartea lui Lenin Marxism si empiriocriticism" in lupta impotriva religiei $i teologiei. In capitol se va arata lupta lui Lenin impotriva revizionismului tnternationalei II, impotriva ideologiei reagtionare Veh" si a altor curente ale ideologiei burgheze din perioada reactiunii. Se va examina de asemenea pozitia lui Plehanov fata de machism $i criticarea ei de catre Lenin si Stalin. Planul capito/ului 1. Imprejurarile istorice de dupa infrangerea revolutiei din anvil 1905. 2. Rolul cartii lui Lenin in pregatirea teoretica a partidului marxist $i in desvoltarea mai departe a filosofiei marxiste. 3. Lenin despre esenta machismului despre radacinile lui de class si predccesorii lui. 4. Critica leninista a filosofiei burgheze din epoca imperialismului. 5. Prelucrarea de catre Lenin a chestiunilor teorei marxiste a cunoasterii- G. Revolutia in stiintele naturiisicriticarea idealismuluifizic.Che- stiunile materialismului istoric in Materialism si Empiriocriticism", Mdrimea capltolulul6 coll. CAPITOLUL 11 Desvoltarea filosofiei marxiste-leniniste dela avantul revolationar (1912-1914) panii is Marea Revolutie Socialists din Octombrie In capitol se vor examina imprejurarile istorice din ajunul primulul razboi mondial si se va arata cum in mod ccrespunator cu sarcinile istorice care au aparut in fata miscarii muncitoresti, in fata partidului

www.dacoromanica.ro 158 STUDII bolsevic, Lenin si Stalin prelucreaza teoria mandstd in problema nationals,se va arata rolul $ insemnatatea cartii tovardsului Stalin Mar- xismul .i chestiunea nationald" pentru filosofia marxista Se va arata cum Lenin si Stalin, descoperind legile imperialismului, argumentand si desvoltand mai departe teoria revolutiei socialiste in perioada pr:mului r5zboi mondial, prelucreazd $i desvoltd materialismul dialectic $i istoric;se va arata ce contributie pretioasd la teoria materialismului istoi ic este prelucrarea de catre Lenin a doctrinei privitoare la imperialism ca ultim stadia al capitalismului $i doctrina pii- vitoare la posibil:tatea victoriei socialismului intr'o singura tarn. 0 mare atenite in acest capital va fi datd prelucrdrii de cilile Lenin a chestiunilorfilosofice in anii 1914 -1915 $i luminarii conspectelor lui filosofice din acel timp. Vor fi examinate problemele filosofice de baza care au atras atentia lui Lenin in acea perioadd $i care au lostprelu- crate de el : lupta contrariilor ca miez al dialecticii, legdtura generald a lucrurilor $i fenomenelorsinecesitatea ca, in studierea lor, sd se tins seama de Coate laturile problemeicontrastul dintre dialecti asizo- fistica, etc. Totodatd, se va arata ca desvoltarea mai departe a fizicii in aceasta perioadd, confirms teza lui Lenin privitoare la caracterizarea stiintelor naturii. In capitol se va examina insemnatatea pentru teoria marxismului, pentru Llosofia marxist-leninista, a cuvantarilor tovarasului Stalin la al VI-lea Congres al Partidului, care contin argumentarea si --formularea sarcinilor $i tacticii Partidului in lupta pentru victoria socialistd, demar- carea de catre el a marxismului dogmatic si a celui creator .i criticarea dogmatismului. In capitol se va arata deasemenea ce imens aport la teoria materialismului istoric este cartea lui Lenin Statul si revolu tia" si alte lucrdri ale lui Lenin $i Stalin din acea perioadd pentru desvoltarea mai departe a filosofiei marxiste. PLANUL CAPITOLULUI 1: Noile imprejurdriistorice.2. Prelucrarea decdtre tovarasul Stalin a problemei nationale (lucrarea tovardsului Stalin Marxismul si chestiunea nationald"). 3. Chestiunile de metodd dialecticd marxistd, de materialism filosofic $i de istorie a filosofiei in Caietele filosofice' ale lui Lenin. 4. Teoria lui Lenin a imperliasmului in lumina materialismului dialectic. 5. Prelucrarea doctrinei marxiste privitoare la razboiu. 6. Desvoltarea mai departe a teoriei revolutiei socialiste. 7. Des- voltarea fizicii, care confirms analiza leninista a revolutiei $i a crizei in §tiintele naturii. Mdrimea capitolulul: 3 coll.

CAPITOLUL 12 Desvoltarea filosofiei marxist-leniniste in anii rilzboiu/ui civil ¢i in. perioada restabilirii economiei populare in U. R .S. S. Sarcina capitolului va fi sä arate desvoltarea mai departe a stiintei filosofice marxiste de catre Lenin si Stalin in prima perioada a die- taturii proletariatului.

www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 159 Aici va fi examinata desvoltarea de catre Lenin $i Stalin a materialismului dialectic in utilizarea lui la analiza legilor din perioada de tranzitie (desvoltarea si argumentarea chestiuniiprivitoare la raporturile dintre economieeipolitica in epoca dictaturii proletariatului, privitoare la fondul Nep-ului, analiza formelor not ale luptei de class in perioada de tranzitie). In capitol se vor examina lucrarile lui Lenin Despre cooperatie", Despre revolutia noastra", Mai bine mai putin $i mai bine" $i se va arata importanta acestor lucrari pentru teoria materialismului dialectic si istoric (argumentarea de catre Lenin a chestiunilor privitoare la particularitatile revolutiei socialiste, la problemeleorganizatorice ale revolutiei proletare, la conditiile de creeare a economiei socialiste, la alianta clasei niuncitoare $i a taranimii sub conducerea claseimunci- Ware ca cel mai inalt prinipiu al dictaturii proletariatului,argumentarea teoriei democratiei proletare ca adevarata democratie pentru cei ce muncesc, opusademocrotieiburghezeantipopulare,mincinoase, care reprezinta o forma o dictaturii burgheze). Se va examina chestiunea prelucrata de Lenin $i Stalin,privitoare la constructiaeulturii socialiste $i la sarcinile revolutiei culturale, la moralasocietatii comuniste. Se va arata ca in cursul demascarii platformei politice, a metafi- , zicii, asofisticii, a eclectismului trotki$tilor $i buharinistilor a fost des- v oltata de catre Lenin $i Stalin dialectica materialists. Va fi de asemenea aratate lupta partidului impotriva incercarii de renastere a ideologiei burghezesisdrobirea acestor incercari (ustria- lovscina, bogdanovscina, etc.) 0 aterftie deosebita se cla im capitol lix- crarii lui Lenin Despre insemnatatea materialismului militant" ca do- cument programatic al materialismului dialectic. In acest capitol vor fi luminateprelucrarea decatretovara.;m1 Stalin $i tovarasii lui de lupta a materialismuluidialectic siistoric, desvoltarea de catre ei in mod stralucit a dialecticii materialiste in pe- rioad.9 caul se punea cu toata acuitatea chestiunea perspectivelor constructiei socialiste. In Capitol se va arata ca lucrarea tovarawlui Stalin Bazele leninismului", care generalizeaza continutul ideologic al mostenirii leniniste, a inscmnat unpasimens inainte indesvoltarea$tiinteimarxiste- leniniste. Se va starui asupra lucrarilor clasice ale tovarasuluiStalin sense in aceasta perioada, lucrari care desvolta stralucit chestiunile de baza ale materialismului istoric (imperialismul $i contrazicerile lui de capetenie, revolutia $i dictatura proletariatului, strategia$itactica caatm- ta privitoare la conducerea luptei de class a proletariatului, $. a.). In capitol se va arata calucrariletovarasuluiStalin, sense In anii 1924-1925, au jucat un rol istoric,hotaritor pentruinarmarea ideologica a partidului $i a poporului sovietic in lupta pentru constructia socialismului $i in sdrobirea ideologica a trotkismului $i a altor grupari antileniniste. In capitol va fi expusa critica stalinista a oportunismului Internationalei IIsi va fi aratata maretia metodei leniniste, ca o desvoltare maideparte a metodeicritice $irevolutionare a lui Marx, a dialecticei lui materialiste.

www.dacoromanica.ro STUDII

PLANUL CAPITOLULUI. 1. Imprejurarile istorice. 2. Prelucrarea chestiunii legilorperioa del de tranzitie.3. Lucrarea lui Lenin Despre importanta materia- lismuluimilitant". 4. Lenin despre unirea dintre filosofia marxistasi stiinta sovietica a nature. 5.Chestiunile materialismului dialectic $i istoric in lucrarea tovar5sului Stalin Bazele leninisanului ". Marlmea capitolului : 3 coll.

CAPITOLUL 13 Desvoitarea filosofiei marxiste-leniniste in perioada luptei pentru constructia socialismului in U. R. S. S. In capitol se vor examina conditiunile internationale §i interne ale Unitmii Sovietice dupd restaurarea economici41vor fi elucidate problemele not puse in fata stiintei filosofice marxist-leniniste. In acest capitol se va arata ca teoria industrializarii socialiste $i a colectivizarii agriculturii ca baza materials a socialismului reprezinta un aport de cel mai mare pret la materialismul istoric. Se va arata ea" tovarasul Stalin a prelucrat chestiunea tailorsimetodelor de lichidare a contrazicerilor dintre structura politica inaintata a U.R.S.S.sibaza economics inapoiata a societatii si prin aceasta a imbogatit tezele dialecticii marxiste privitoare la contraziceri 5i la Calle de rezolvire a lor. Se va arata de asemenea ca doctrina tovarasului Stalin privitoare la, colectivizarea agriculturii ca una din cele mai profunde rasturnarire- volutioiiare a irnbogatit, a concretizat tezele materialismuluidialectic privitoare la caracterul de desvoltare prin salturi a societatii. Se va arata ca teza formulate de tovarasul Stalin la al XV Con- gres al Partidului, privitoare la lupta dintre ceea ce-i vechi si ceea ce-i nou, dintre ceeaa ce-i muribundsiceea ce-i nascut ca baza a desvol tArii societatii sovietice este o desvoltare mai departe a doctrineidia- lecticii marxiste privitoare la contraziceri. Tot in acest capitol se va arata ca chestiunea prelucrata de tovarasul Stalin privitoare la metodelesiformele de invingere a rezistentei claselor muribunde din tam noastra, privitoare la lichidarea claselor exploatatoare din URSS, reprezinta o desvoltare mai departe a teoriei marxiste-leniniste a claselor si a luptei de deg. Mai departe se va arata c5, conducand lupta Partidului intru sdrobirea grupArilor dusmane, intrudemascareapoliticii for de tradare C. C. al Partidului nostru, tovarasul Stalin, au indrumat Partidul spre lupta implacabil5 pentru puritatea bazelor teoretice, de conceptie asupra lumii ale bolsevismului, ca in domeniul filosofiei,Partidul,sub conducerea tovar5sului Stalin, a dus in acesti ani lupta pe doug fron- turi: impotriva mecanicismului Ni a idealismului mensevizant .si c5 aceasta lupa a fost indreptata totodata si impotrivacurenteloranti - marxiste din alte parti ale frontului teoretic (conceptia antiistorica a lui Pokrovski, conceptia idealists a lui Rubin in economia politics, sociolo- gismul vulgar al lui Pereverzev in stiinta literary $. a. m. d.).

www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOPIEI (PROSPECT) 16i Se va da o caracterizal e a insemnafatii cuvantarii istorice a tova- ra'sului Stalin la conferinta Agrarnicilor" marxisti in chestiunea sdro- birii antimarxistei teorii a echilibrului' si a altor teorii contrarevolu- tionare, se vor examina sarcinile stintei sovietice formulate de catre tovarasul Stalin. In legatura directs cu succesele consructiei socialismului in URS§ a avut loc in tara Sovietelor o desvoltare furtunoasa a stiintelor naturii in toate domeniile eisi materialismul dialectic devine metoda de cercetare stiintifica. In legatura cu acestc'a vor fI examinate ideile novatoarein stiinta si insemnatatea for(Pavlov,Miciu- rins.a..) In capitol va fi examinata perioada cand URSS a intrat in epoca de desavarsire a constructiei societatii socialiste §i se vor explica problemele aparute infata stiinteifilosoficemarxiste-leniniste.Se va arata ca prelucrarea de catre tovarasul Stalin si tovarasii lui de lupta a programului de desavai*re a constructiei societAtiisocialistefar5 clase si de trecere treptata dela socialism la comunism reprezinta um mare aport la filosofia marxiste-leninista. Prelucrarea de catre tovarasul Stalin a chestiuniirattailorganizarii si constiintei in constructiasocialists, a conditiilor de transformare a posibilitatii in realitate, reprezinta o concretizare a doctrinei rnarxiste- leniniste privitoa're la rolul factorului subiectiv in desvoltarea socials. Se va arata ca o des voltare mai departe a teoriei materialismului istoric este Constitu%ia Stalinists a URSS, in care au gasit o explicare §i o generalizare teoretica succesele hottratoare ale socialismului. Mai departe, se va arata ca tovarasul Stalin a prelucrat chestiunile privitoare la raporturile dintre societate si personalitate in societatea socialist5, la condiltile pentru desvoltarea, sub toate aspectele a talente- lor si aptitudinilor oamenilor din societatea socialist5, la militantii politici de tip leninist, la noile sarcini ale stiintei, literaturii, artei sovietice. Se va arata dcasemenea ea in aceas5 perioada partidul bolsevic a ridicat cu o deosebita putere problema stapanirii teoriei marxiste-leniniste de catre cadrele sovietice. Elaborarea de Care tovarasul Stalin a cartii Istoria Partidului Comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice. Curs scurt" a fast unul din cele mai mari evenimente &in viajta ideologica Partidului nostru. In capitol se vor caracteriza amanuntit aceste lucrari ale tovar5sului Stalin, in care se generalizeazg experienta luptei Partidului bolsevic pentru dictatura proletariatului, pentru constructia socialismului in tara noastra. In Istoria P. C. (b) al U. S." sunt arAtate unitatea indisolubila si succesiunea doctrinei lui MarxpiLenin, unitatea marxism-leninismului si ceeace Lenin si discipolii lui au adus nou in teoria mar= xista,pe baza generalizarii experientei not a luptei de class a proletariatului in epoca irneprialismului si a revolutiilor proletare. Se va da o deosebit5 atentie examinarit capitolului Materialismul dialectic si materialismul istoric", din Istoria P. C. (b) al U. S." in care se generalizeaza si se desvolta tot ce s'a ereeat In dorlieniul filoFofiei marxiste. Se va arata insemnatatea acestei lucrari a tovarasuleri Stalin pentru generalizarea filosofice a celor mai not descoperiri instiintele naturii, mai ales in fizica contemporanA. In acest capitol se va arata ca in lucrarea tovarasului Stalin. Materialismuldialecticsimaterialis- mul istoric" este data o desvoltare mai departe a principiului bolsevic STUDII www.dacoromanica.ro 11 z62 STUDII al filosofiei de partid. Tovarasul Stalin, cu o mareprofunziune, descopera insemnatatea revolulionar-practica a filosofiei marxism-leninismului si arata ca materialismul dialectic si materialismul istoric sun baza teoretica a comunismului. In capitol se va arata ca tovarasul Stalin, generalizand experienta statului Sovietic, a dat o critics din toate privintele a democratiei burgheze si a diferitelor forme ale statelor burgheze si odoctrina unitara si desavarsita privitoare la statul socialist;el a prelucrat chestiunea fortelor motrice ale societatii socialiste si a ajuns la concluzia construirii comunismului in Cara noastra. PLANUL CAPITOLULUI 1. Imprejurdrile istorice si problemele filosofiei marxiste-leniniste. 2. Prelucrarea de catre tovarasul Stalin a chestiunii legilor constructiei socialismului in URSS. Lupta partidului bolsevic Impotriva denatura- iilor antimarxiste in domeniul teoriei. 43. Generalizarea teoreticadin Constitutia Stalinists a succeselor hotaratoare ale socialismului4. Ma- terialismului dialectic si stiinta sovietica a naturii. 5. Istcria Partidului Comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice. Curs scurt'' un pas gigantic inainte in desvoltarea teoriei marxiste-leniniste. 6. Lucrarea tovarasului Stalin Materialismul dialectic si materialismul istoric" o contributie proeminenta la filosofia marxista-leninista. 7. Desvoltarea de ca- tr,.. tovarasul Stalin a doctriniei marxiste-leniniste despre stat. Marimea capitolului: 4 soli

CAPITOLUL 14 Desvoltarea filosofiei rmarxiste-leniniste in anii' Marelui Ralzboiu pentru aptirarea Patriei si in perioada de dupa razboiu. In capitol se vor examina imprejurarileinterne si internationale fn perioada Marelui razboi de aparare a Patriei si se vor explica problemele. ce s'au pus filosofiei marxiste-leniniste. Scopul capitolu]ui este sä arate ca, conducand actiunile militare ale fortelor armate sovietice si munca organizatorica-economics din spatele frontului in perioada razboiului,tovarasulStalina continuat imensa trctivitate teoretica, a prelucratsi a impinsinaintefilosofia marxista-leninista. 0 deosebita atentie in capitol se cla cartii tovarasului Stalin Des- pre Mamie Razboi al Uniunii Sovietice, pentru apararea Patriei" in care este desvoltata mai departe teoriamarxista-leninista si estesdrobita 'Ana la capat ideologia fascismului. In aceasta perioadd tovarasul Sta- lin a prelucrat mai departe problemele fundamentale ale ideologieimi- litaresovietice. In capitol se va arata desvoltareamai departe de catretovarasul Stalin a doctrinei privitoare la statul sovietic si la isvoarele pu'terii lui, privitoare la patriotismul Sovietic ca fol a motrice a desvoltarii societatii sovietice, la superioritatea conceptiei sovietice despre lume. In capitol se va desvalui insemnatatea Deciziei CC al PC (b) al US privitoare la greselile si insuficientele din al timilea volum din Istoria www.dacoromanica.ro 'STOMA. FILOSOFIEI (PROSPECT) 16; filosofiei" in luminara filosofiei idealiste germane dela sfarsitulsec. XVIII §i inceputul sec. XIX. In capitol va fi examinata perioada de devoltare in care a intrat Uniunea Sovietica dupa razboiu si noile probleme ale stiintei marxiste- leutniste legate cu prelucrarea in scrierile tovarkului Stalin si ale tovarkilor lui de lupta a teoriei societatii sovietice din epoca de trecere dela socialism la comunism. Aceasta teorie a societatiisovietice inar- meaza ideologiceste poporul sovietic, in lupta pentru constructia societatii dloinuniste ih Cara noastr5. In capitol va fi data 0 caracterizare a hotaririlor istorice ale partidului in chestiunilede ideologie,caremarcheaza o noun etapaIn lupta pentru o ideologie9iatitudine inalta de partid in domeniulatlin- tei piculturii. Pentru desvoltarea filosofiei marxiste-ieniniste, este de cea cmai mare insemnatate prelucrarea de catre Partid a chestiunii privitoare la caile de desvollare a comtiiintei comuniste a oamenilor sovie tici, a metodeleor de inv:ngere a ramasitelor capitalismului in constiinta oamenilor, a chestiunilor de formare spirituals a omului sovietic.0 deosebita atentie va fi data examinari tezelor tovarkilor Stalin, Kali- nini, Molotov si Jdanov privitoare la superioritatea ideologiei si culturii sovietice, in compara,tie cu ideologia t5rilor imperialisteiila lupta Par- didului impotriva oricazei plecaciuni Ma de Occident. In acest capitol se va da o atentie deosebita discutiei filosofice din anul 1947. Va fi clarificata insemnatatea istorica a indicatiilor tovar5- sului Stalin in chestiunile fisolofieiricuvantarea tovarkului Jdanov la discutia filosofica. Deasemenea, se vor examina schimbarile esentiale in imprejurarile internationale dupa al doilea razboiu mondial sisevor aratacalk omenirii spre comunism, noile forme ale democratiei, rolul crescand al conceptiei marxiste-leniniste despre lume, ale carei idei insufletesc toata omenirea progresista.

PLANUL CAPITOLULUI

1. Imprejurarile interne $i internationale in perioada Mare lui ras- boi pentru apararea Patriei. Situatia de dupa razboiu din Uniunea So- vietica. 2. Chestiunile materialismu/uidialectic si istoric inlucrarea tovarkului Stalin Despre Marele razboiu al Uniunii Sovietice pentru apararea Patriei". 3. Desvoltarea de Care tovarasul Stalin a chestiunilor fundamentale ale ideologiei militare4. Prelucrarea de catre tovarasul Stalin si de catre tovarkii lui de lupta a chestiuniilegilor \de trecere dela socialism la comunism. 5.Insemnatatea discutiei filosofke ricuvantarea tovarkului Jdanov pentru desvoltarea mai departe a filosofiei marxist-leniniste. 6. Schimbarile in imprejurarile internationaleat rolul crescand al conceptieimarxiste-leniniste desprelume, in lupta revolutionary a clasei muncitoare din toate tarile. Marlmea capitolulul: 4 coll.

www.dacoromanica.ro 164 STUDII CAPITOLUL 15 Lupta rnarxism-leninisrnului impotrivafilosofiei depravate a reactiunii imperialiste Sarcina capitolului este s5 supund unei criticipartinicebolsevice ideologia reactionary burgheza din epoca imperialismului; ss arate legatura ei cu criza generala a capitalismului, cu putrcfactia Intregii culturi burgheze contemporane ; sa critice cu o asculime deosebita doe- trinele reactionare filosoficepisociologice utilizate in prezent de dusmanii marxismului ; sa arate ca V. I. Lenin §i I. V Stalin au distrus in mod neobosit doctrinele idealiste decadentepiideile sociale reactionare ostile marxismulin, ale burgheziei imperialiste, ca au demascat fill a mils deviatiunile de tot felul de partea idealismului $i a. clerului, sa sublinieze ca ideologia burgheza contemporan5 este un arsenal de idei reactionaresiputrede alesocialistilor de dreapta scrvitori ai burgheziei imperialiste. In capitol vor fi supuse criticii tendintele cele mai caracteristice ale ideologiei imperialiste antipopulare, cele mai raspandite directii antisti- intifice $iantidemocratice alefilosofiei $i sociologieiburghezedin principalele tart capitalists in epoca imperialismului ca:direrlid,fals stiintified a filosofiei $i sociologiei burgheze din sec. XX (neokantianis- nrulmachismulpineomachismul, positivimul logic, neorealf.mul, idealismul fizic, $coala psihologica, scoala geograficav.a. rn, d., $coli ue sociologie burgheza) ; obscurantismul teologic (personalism, modernism, neotornism, teoria socials a catolicismului $. a. m. d.) ;ideologiapro- Cacista $i fascists (filosofiavietii" Bergson,Spengler, v.a. m. d., neohegelianismul, pragmatismul, existentialismul, rasismul cu ura de oameni in variantele lui germane $i anglo-americans, ideologia reactio- Tiara a socialistilor de dreapta, etc.). Se va arata de asemenea cum in conditiile reactiunii imperialiste, progresul $tiintelor naturii stimuleaz5 tentativele filosofice reactionare de partea idealismului si a clericalismului deschis. In legatura cu a- ceasta se va examina etapa contemporand de criza a fizicii in tarile straine. In capitol se va arata ea, in perioada dela Inceputul epocii imperia- lismuluipansla terminarea victoroiasa a Marelui Rasboiu al poporului sovietic pentru apararea Patriei impotriva fascismuluigerman, prima vioard in filosofiapisociologia reactionary l'a jucat ideologia imperia- lista germana. V. I. Lenin $i I. V. Stalin au supus unei critici bolsevice neokantianismul $i revizionismul maclist al marxismului ,au curAtat grajdurile lui Augias ale ideologiei reactionare a leaderilor Internatdo- nalei II, unde rolul conducator a fost permanent jucat dediferitele teorii reactionare de origind germane. I. V. Stalin a supus unei distrugeri ideologice complete ideologia urii de oameni a fascismului german Dupg terminarea celui de-al doilea razboiu mondial, s'au format doua tabere--tabara antidemocraticA $i imperialists in frunte cu URSS de o parte, $i cea democratica $i anti - imperialists in frunte cu URSS de cealalt5 parte. Centrul principal al ideologiei contemporane imperia- listesiantidemocratice $i al luptei impotriva marxismului s'a mutat in USA $i in Anglia ; de aceea in ofensiva ideologica impotriva reactiunii

www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) /65 imperialiste, focul criticii trebue sa fie indreptat in primul rand impo- triveicleologiei burgheze contemporane anglo-americane. Mai departe se va arata ca drept rezultat al celui de al doilea razboi mondial, fortele progresiste s'au intArit $i au crescut in toata lumea, ca socialismul a devenit o chestie actruala a popoarelor in strai- natate, ca acum s'a intarit$imai mult influenta conceptiei comuniste despre lume. Se va da un loc deosebit clarificarii activitatii partidelor comuniste in tarile nouilor democrzAii in domeniul propagandei mateaialismului dialectic si materialismului istoric. In capitol se vor caracteriza succesele propagandei conceptiei despre lime marxisto-leniniste in Iugoslavia, Bulgaria, Cehoslovacia, Po- Ionia, s.a., a influentei binefacatoare a marxism-leninismului asupra infloririi culturii popoarelor din aceste sari. De asemenea se va arata lupta impotriva scolilor filosofice idealiste, reactionare, in Bulgaria, Ce- hoslovacia, Polonia' Romania. Se va examina activitatea partidelcr comuniste aleFrantei$i Italiei in domeniul propagandei materialismului dialectic .i materialismului istoric, lupta impotriva reac)siunii in politica, economie, ideologie$istiinta. Va fi caracterizata activitatea fortelor sociale progresiste din U.S.A. 6iAnglia, lupta for impotriva reactiunii imperialiste, succesele$ipro- paganda filosofiei marxiste-leniniste in aceste tari.

. Va fi aratata lupta :3avantilor inamtati in :tarile straine pentru materialismul dialectic in stiintele naturii: Langevin§iJoliot -Curie (Franta), Haldane (Anglia) S.a. Un Joe special in capitol va firezervat criticiiideologieisocial - democraliei de dreapta si a ideologilor ci (Schumacher, Blum, At lee, Renner s. a.)

Pianul capitolului 1. Lupta marxism-leninismului impotriva filosofiei burgheze a Ger- maniei imperialiste. 2. USA centru principal al reactiunii filosofice mondiale. Critica marxist-leninista a directiilor principale ale filosofiei burgheze americane din epoca imperialismului. 3. Lupta marxism-leninismului impotrivafilosofieireactionare aimperialismuluienglez. 4. Lupta marxism-leninismului impotriva filosofiei burgheze din Franta, Italia $i Spania din epoca imperialismului. 5. Lupta marxisan-leninismului impotriva filosofiei reactionare in %Arlie Orientului in epoca imperialismului (Japonia, China, India). 6. Succesele si victoriile conceptiei\ despre lume marxist-leniniste in tarile nouii democraVi si lupta impotriva ideologiei burgheze. 7. Adancirea crizei stiintelor naturiicon- temporane burgheze$ilupta impotriva idealismului, pentru materialismul dialectic. Marlmea cap1tolului: 7 coll.

www.dacoromanica.ro 166 STUD!' CAPITOLUL 16 Chestiunile fundamentale ale materialismului dialectic fi istoric prelucrate de Lenin. Si Stalin Sarcina capitolului este de a expune intr'o forma sistematica ceea ce au adus nou Lenin $i Stalin in blosofia marxista. In capitol se va arata ca Lenin $i Stalin au desvoltat $i au con- pretizat chestiunea materialismului dialectic ca conceptii despre lume a Partidu]ui Comunist, ca fundament teoretic al comunismului. ,Vor fi examinate tezele loninist-staliniste privitoare la atitudinea de partid a filosofiei marxiste ca forma superioara de manifestare a ideologiei ei, privitoare la unitatea metodei dialectice $i a teoriei materialists caex.- presitxne a caracterului monolit al conceptiei despre lumemarxiste. Vor fi examinate caracterizarile leninist-staliniste aledialecticii materialists sufletul revolutionar al marxismului, se va arata ceea ce- Lenin $i Stalian au adus nou in coitinutul ficcarei trasaturi a metodei dialectics marxiste: despre legatura $i dependenta reciproca a femme- nelor in cnatura $i societate, despre miscare $i desvoltare in natura $i societate, despre desvoltare ca trecere a schimburilor cantitative in schimbari radicale calitative, despre desvoltarea ca lupta a contrariilor. Mai departe se va examina ceea ce -Lenin $i Stalin au adus nou in materialismul filosofic marxist. Capitolul va examina anaiiza.leninista a radacinilor gnoseologice ale idealismului, definitia leninista a materieipimiscarii, a spatiului $i a timpului. In capitol se va arata ceea ce Lenin $i Stalin aduc nou in rezolvirea marxista a problemei de baza a filosofiei, se va examina teoria leninista a reflect arii, teza lui Lenin despre materie ca isvor al sensatiilor, despre gandire ca insu$ire a materiel superior-organizatesirolul practicii in cunoastere. 0 atentie deosebita va fi data examinarit a ceea ce tovarasul Stalin a adus now In col'inutrul trasaturilor fundamentale ale materialismuluifilosofic marxist: despre materialitatea lumii $i legile ei, despre caracterulpri- maral materieisicaracterul secund al constiintei, despre posibilitatea decunoastere a lumii` $i a legilor ei. 0 mare atentie va fi data deductiilor pe care le fac Lenin si. Stalin din metoda dialecticii marxiste 4i materialism pentru activitatea practica a partidului bolsevic. In capitol va fi examinat ceea ce Lenin $i Stalin au, adus nou in materialismul istoric (concretizarea de catre Lenin a doctrinei privitoare la formatiunile social-economice, privitoare la stat $i revolutie,privitoare la formele de constii4a socials). Se va arata ea tezele formtlate de tovar4u1 Stalin privitoare la conditiile de viata materialsa socie- tail. la cele trei particularitata ale productiei, la 'contrazicerile dintre- fortele productive $i relqiile de productie in formatiile antagoniste, la corespondenta complecta dintre fortele productive $i relatiile de productie sub socialism, la baza economics $i suprastructura, la clas2lesi lupta de clasa, la revolutie si dictaturaproletariatului,ridica pe() rioua treapta teoria materialismului istoric. 0 deosebita atergie se va da examinarii teoriei societatii socialists sovietice, a legilor de desvoltare a ei, elaborata de catre LeninpiStalin. In capitol vor fi de asemenea examinate problemele istoriei fiioso- www.dacoromanica.ro ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 167 fief 0 ale filosofiei stiintelor naturii, care au lost desvoltate mai departe in lucrarile lui Lenin si Stalin. Planul capito/ului 1. Lenin si Stalin despre materialismul dialectic ca conceptie despre lume a partidului marxist-leninist. 2. Chestiunile de dialectics materialists desvoltate in lucrarile lui Lenin si Stalin. 3. Teze not in prelucrarea de catre Lenin si Stalin a materialismului filosofic marxist. 4. Chestiunile de materialism istoric prelucrate de Lenin siStalin. 5. Chestiunile de istorie a filosofiei din lucrarile lui Lenin 0 Stalin. 6. Chestiunile de filosofie a stiintelor naturii din lucrarile lui Lenin si Stalin.

www.dacoromanica.ro 28 ANI DELA MOARTEALUI CONSTANTIN DOBROGEANU GlIEREA0

de Mihail ROLLER

Intr'o serie de articole publicate in Revista Socials" din Iasi, C. D. Gherea expune un program care apare in 1886 intr'o brosura intitulata -Ce vor socialisti romani. (Expunerea socialismului $tiintific $i programul socialist) ". Acesta a fort al doilea program al misearii muneitoresti din Romania, primul program fiMd expus de Dr. Russel (1880). C. D. Cherea are meritul de a fi contribuit la popularizarea in Romania a principiilor intemeetorilor marxismului. Prin programul din 1886, el a incercat sa adapteze aceste principii conditiunilor romanesti in ramurile politice, sociale, literare, etc. 0. D. Glierea are, in miscarea muncitoreasca din Romania, n activitate care dupa noi, trebue despartita IN DOUA PERI- OADE. A. PRIMA PERIOADA: Gherea contribue la popularizarea stiintei marxiste in Romania $i expune un program de revendicari general-democratice. In aceasta perioada de activitate, cu toate ca $i atunci manifests uncle greseli, C. D. Gherea aduce o contributie pozitiva miscarii muncitoresti. El reprezinta atunci o figura progresista, care dupa parerea noastra este si astazi apreciatii de miscarea muncitoreasca, care continua, desvolta si duce mai departe traditia de lupta a muncitorimii si a poporului roman. In aceasta perioada trebue cadrat programul expus de Glierea in 1886, $i in care expune ur- matorele revendicari general-democratice: PARTEA POLITICA. 1. Votul universal direct, orice cetatean, adze cztateaind ajungand la 20 de ani sa alba drept de vot. 2. Desfintarea armatei permanente si Inarmarea poporuflui. 3. Autonomia comunala. Comuna stacpana absoluta pe drepturile el. 4. Libertatea desavarsita pentru press, Intruniri, asociatii. Invidtabili- tatea domiciliului, habeas corpus. 5. Desfiintarea bugetului cultelor. 6. Invatamantul liberyiVara plata. I,anga toato scale sa se Intemelexe institutii in care copiii saraci in tot timpul invataturii sa primeasca maricare, haine,carp. 1) Textui de fats este extras din lucrarea: In legaturii cu Miscarea Muncitareasca din Romania" aparuta In atud 1945 in Editura P.C.R. pang. 62-59:

www.dacoromanica.ro CONSTANTIN DOBROGZANU- GHER.EA 169

7. Alegerea maglstratidor de catre Vapor. Juistitia Lira plata la toate instantele si In toate privinttele. 8. Inlocuirea penitenciarelor prin case de corectle. PARTEA ECONOMICA. 1. Trecerea proprietatilor statului 5n stApardrea comunelca'. 2.R5s,umpararea treptata a proprietattlor mai Si.trecerea for la comunA. 3. Destiintarea tuturor dArrilor dradirectei tnlocuirea for printr'un irn- portt progresiv (cetatenii al carora venit nu 'via trace peste 2000 lei pe an sa fie scutiti de orice impozit 4. Mostenirile care tree peste 10.000 lei sa fie supuse in urmatoarele taxe: cele colaterale la 50 ° /o, cele in linie drepata la 30° e; dac5 o mostenire ar fi mai mare de 100.000 lei, tot cat trece peste aceasta sa ramanA in fcrlo.sul na- ttunii. 5. Deschiderea de credite commale rurale pentrua-aicumpara unelte perfectionate de munca, seminte bune, etc. 6. Toate luargrile statului sa fie date la crupArile de muncitori care per fi constituite. 7. Comunele ruralei cele urbane sa In asupra-le prgatirea on educe- rea lucrurilor numaidecat trebuitoare cum este painea, cameo., api Ii natal, cu stop de a 1n15.ura specula $i scumpetea. 8. Comunele sa r5scumpere cosele de inchiriatSisa le inchirieze cu preturi care sa nu tzeaca peste cheltuelile de tinere yin bung staresizidire din nou". Data analizam cu atentie prima parte a programului concret de revendicari mai sus redat, vedem ca se poate incadra cerintelor posibile si realizabile intr'un regim burghez. Aceste. revendicari concrete sunt expresia sarcinilor generale care an stat in fata miscarii muncitoresti din epode, relativ parnica 1872-1900, tendlimtahotarita pentru libertatife gene- ial-democratice" trebuia sa creeze posibilitati mai larg)i pentru ducerea inainte fii desvoltarea luptei maselor populare. cat priveste partea a doua, vedem ca acest program economic ramane ehiar in urma realizarilor burgheziei in timpul Re- volutiei burgheze din Franta din secolul al XVIII-lea. Problema agrara, iacobinii au rezolvat-o prin legiferarea faptului implinit a insuWii fare plata a pamanturilor de dare tarani. Dar Gherea cere rilscumpararea pamanturilor, adica ceeace voiau toemai sä realizeze unii nobili in revolutia butheza din Franta prin actul dela 4 August 1789. Cu toate aceste greseli, acest program, concret politic si economic imediat, are in general un caracter PROGRESIST pentru acea vreme. Acest program a popularizat si a pus in fata colectivitatii romane*ti revendicari general-democratice, contribuind prin a- ceasta la desvoltarea Romaniei. Prin aceste revendicari politice, precum si prin activitatea miscarii pe taram cultural, (rolul lui C. D. Gherea in introdu- www.dacoromanica.ro 170 MIHAIL ROLLE:13, cerea criticii $tiintifice, etc.), muncitorimea s'a plasat in fruntea actiunii de progres $i de desvoltare a Orli noastre. Activitatea llui Gherea in aceastii perioadil este deci progresista. B. A DOUA PERTODA incepe la Gherea la sfiir$itul secolului trecut $i cuprinde mai ales cele doua decenii din secolul al XX-lea. In aceasta" perioadii, el formuleaza $i apoi definitiveaza teorialui, a$a zisa Neo-iobagia" $i Socialismul in tarile inapoiate ". Aceste teorii, care au fost leitmotivul miscarii muncitore$ti pima' la 1918 $i oareeare vreme au influentat pe unii din Parti- dul Comunist chiar dupd 1921, au pierdut caracterul progresist pe care-1 aveau. Prin ele, miscarea muncitoreasca, a fost franata in lupta ei. Influenta lui Gherea este negativA $i de aceasta activitate a lui Gherea credem ed, nu se poate sa nu se dezica acei care continua $i desvolta traditia de lupt4 a poporului. Gherea i$i definitiveaza teoriile sale in lucrarea Neo7iobrt- gia"i in stucliul Soeialismul in -Wile inapoiate" publicat ca anexa la lucrarea Bazele social-democratiei" tradusa in limba romans. Par C. D. Gherea ineepe sa expuda aceste teorii pela 1890 in articolele sale $i cu prilejul conferintei tinute la Bucure$ti $i publicate apoi in gazeta Munca" din 16 Octombrie 1894. - Care swat, pe scurt, $i foarte sumar principiile expuse de Gherea 7 Dup6 Gherea, problema desvolt5rii societatii in Wile ina- pioate $i treeerea la socialism, nu depinde de conditiunile proprii fiecarei firi respective. El considers ca in tarile inapoiate treeerea la socialism nu depinde in. primul rand de fortele interne ale fiecarei tilri. Dup5. C. D. Gherea, venirea la guvern a partidului socialist"1), va fi posibila numai dupd ce soeialismul va invinge definitiv in Occidentul Europei. Tariler5mase in urm5. spune Gherea2) intra in orhita tarilor capitaliste inaintate; ele se mica in orhita acelor tari $i intreaga for viata, desvoltare $i miware socials e deter- minatil de viata $i miscarea tArilor inaintate... Si aceasta de- terminatiune a vietii $i miacarii sociale a tarilor inapoiate prin cele inaintate, le este ins'asi conditia necesara de vint;i". Dupa cum vedem, Gherea nu vede desvoltarea PROPRIE a fiecgrei tziri $i deaceea nu are ineredere in capacitatea $i puterea muncitorimii din tarile inapoiate. El nu vede solul progresist pe care -1 are taranimea. El neagA ceeace este esential $i anume ca :

1) ,.Munca ". 16 Oct. 1894. 2)1,1No-iolaagia, pag. 35. www.dacoromanica.ro CONSTANTIN DOBROGEANU-GHEREA 171 trecerea la socialism trebue sa fie in primul rand opera fortelor muncitoresti $i populare din interiorul fiecarei tari. Aceasta nu exclude bineinteles influenta pe care o are si poate s'o aiba desvoltarea generals a societatii omenesti din diferitele tali, intr'o proportie mai mare sau mai mica, corespunzator situatiei date. In acest fel, Gherea ignoreaza desvoltarea fortelor interne din Virile inapoiate, transformandu-le intr'un factor ce este in functie numai de tarile inaintate. Prin aceasta, Gherea taie perspectiva de desvoltare proprie a tarilor inapoiate; cauta sa rapeasca proletariatului din tarile inapoiate si fortelor in general progresiste din aceste tari initiativa $i orientarea proprie ; le margmeste cadrul de activitate $i prin aceasta ineearca sa adoarma spiritul for de luptil. Prineipiile lui C. D. Gherea pe taramul economic manifests deasemeni o serie degreseli. C. D. Gherea nu vede in Romania desvoltarea capitalismului in general $i nu vede aceasta desvoltare in deosebi in agricul- tura. El nu se poate descurca in precizarea gruparilor de clasit, nu vede clar rolul fieearei clase $i paturi sociale in parte. De- aceea, nu poate trage coneluzii juste. C. D. Gherea intrezare$te un inceput de desvoltare a capitalismului in Romania. Dar numarul inic al muneitorilor it spe- rie $i-1 face sa nu descifreze concret rolul istoric al muncitorimii care, cu tot numarul restrans reprezenta din acea vreme, istori- ceste, acea putere care trebue sa conduca inaintetoate fortele progresiste ale tarii. Cautand sa transplanteze mecanic si stereotipdesvoltarea societatii dela o tara la alta, C. D. Gherea urmareste promovarea capitalismului euburghezia in rolul revolutionar si nu vede ca, in general spre sfarsitul secolplui al XIX-lea si in deosebi la inceputul celui de al XX-lea, rolul revolutionar al burgheziei s'a terminat. Aeest rol al burgheziei fiind terminat,burghezia nu mai avea sarcina istorica de a rezolva problema taraneasca $i de a duce dupa dansa taranimea. In mod fal$, dupa Gherea, masa taraneasea apasata de resturile feudale este un element reactionar, care nu poate avea nimic comun cu lupta spre progres a muncitorimii. Cu prilejul revoltelor din 1907, el manifests concret aceasta atitudine fats de taranime. In formele burgheze ce se manifestau in Romania, Gherea nu vede un rezultat al desvoltarii capitaliste ci numai o con - trazicere intre forma burgheza $i fondul feodalo-iobag al Ro- m aniei. Din cauza impletirii intereselorburghezo-mosieresti si a existentii proletariatului care rapeste burgheziei rolul revolutionar pe care aceasta 1-a avut in alte fad cu vremuri in urmg, C. D. www.dacoromanica.ro 172 MIHAIL ROLLER Glierea nu vede: 1) Contrazicerile dintre burghezie si mosierime pe deoparte si proletariatul asa de slab cum era impreuna cu taranimea saraca si mijlocasa pe de alt5, parte. El nu desluseste lupta de class si deaceea ajunge la conch- zm ea.' in Romania proprietateafunciara,industrials,finan- ciar5 e foarte des amestecata in aceleasi maini ; de multe ori, bancherul are si mosii, tot el are stabilimente industriale. Nediferentierea claselor ,amestecarea for haotica face ca o elasksanu simta nevoie de apararea intereselor ei, care, la urma urmei, nu sunt amenintate de alte clase". 1). Aceste prineipii au fost desvoltate mai ales de C. D. Gherea in perioada a doua a activitatii. sale. Ele au influentat negativ rmscarea muncitoreasc5,si-1plaseaza pe Gherea pe pozitia, obiectiv-potrivnica intereselor progresului, asa cum it vom vedea de pild5 in 1907. Aceste elemente negative din activitatea lui Gherea nu s'au manifestat prntr'o trecerea brusedela o perioada la cealalta; a Post un intreg proces in care elementele pozitive se pierd mai ales in perioada a doua, iar elementele negative apar chiar in prima perioada. $i aceste elemente negative din atitudinea lui Gherea care au aparut si in prima perioada s'au impletit cuati- tudinea generosilor" .Aceasta ne explica atitudinea lui C. D. Gherea la ineeputul secolului al XX-lea cand a incercat sa 0- seasea o scuza tradarii generosilor". Astfel studiata credem ca vom putea aprecia la justa valoare personalitatea lui C. D. Gherea.

BIBLIOGRAFIA OPERELOR LUI C. D. GHEREA

Ce vor socialistii, 1866 ;Studi1 orifice, Buc. 1890.-7, $i 1925 (3 vol.) ; Conceptia materialists a istoriei,1392; Neolobagie, 1910; Din trecurtul departat,1910 ;ConfLictuil romancr,bulgar,1913 ;Razbodu sau neufralittate, 1914; Anarhism $isocialism., Iasif. an ;Cipinte uitate, Ia$i Bibl. Viitorul social; Robia $i socialismufl, Buc. f. an ; Socialisrnul in Romania, Buc. Bibl. proletariatulud ;Taras Sevoenco, Bibl. Lumen"; Imperialismul nostru na- tionaa (citat) ; Poe'u1 taranirnii. Iasi 1920; etc.

1) Munca", 16 Oct. 1894 (subliniat de not M. V..). www.dacoromanica.ro CERCETAR I RECENTE IN ARHEOLO C IA GREACA

de Prof. Em. CONDURACHI

Cercetarile arheologice au dat intotdeauna prilejul unei intoar- ceri spre trecut si al unui indemn spre viitor. Intoarcere pe care o cer nu numai atatea aduceri aminte, dar si nevoia unui popas, fie el si de o clipa, in drumul tot mai lung, cu tot mai multe rascruci, al problemelor de arheologie, in al carei camp de cercetare intra toate manifestarile concrete ale culturii umane din Antichitate si o bung parte din cele ale Evului Mediu. Un indemn spre viitor, pe care ni-1 da exemplul atator inaintasi, muncitori pasionati in acest vast camp de cercetarestiintifica,in aceasta discipline cu, atat de vechi traditii cum este arheologia clasica. Domeniul arheologiei ne oblige dealtfel la astfel de opriri, necesare in aceeas masura punerii in valoare a noilor descoperiri, ce se succed uneori Intr'un ritm neobisnuit de viu, cat si programului viitor de lucru al disciplinei noastre. Ifeacul in care traim este tot atat de nerabdator fata de realizarile viitorului, cat este de curios sa cu- noasca pe cele ale trecutului. Mai mult ca niciodata poate pamantul n'a fost mai rascolit, atat pentru a construi cat si pentru a reconstitui. Ultimul veac a dovedit un interes crescand pentru cercetarile arheologice. Pentru a ne putea orienta, cat de sumar, asupra activitatii arheologice, tot mai intense si imbratisand spatii tot mai Intinse, este necesar, fard indoiala, sa ne oprim din cand in cand si sa can- tarim atat rezultatele castigate cat si problemele care, tot mai multe, tot mai variate, ne rasar inainte. Mi-am propus sa, fac acest popas in domeniul arheologiei hellenice. Pentru a feri insa _de surprize pe acei pentru care arheologia greaca se confunda exclusiv cu arta greaca, tin sa precizez Inca dela inceput ca preocuparile noastre au depasit cu mult acest cadru. Is- toricul si criticul de arta au exigente si preferinte pe care arheologul veacului nostru nu le mai cunoaste. Obiectivul cercetarilor arheologice este cunoasterea, prin monumente, a vremurilor pentru care informatiile documentare de alts nature lipsesc cu desavarsire sau sunt extrem de rare. Omul de gust care trebue sa fie arheologul va saluta frumosul, oridecateori it va intalni in cale, dar nu se va opri cu mai putina atentie si cu mai putin interes in fata altor monumente, mici sau maH, Intregi sau fragmentare, al caror aspect nu starneste numaidecat uneori chiar deloc o emotie estetica, dar care pot sa-i lamureasca atatea si atatea probleme ale istoriei

www.dacoromanica.ro PROF. EM. CONDLTRACHI 174 omenirii, ale acelei istorii careia dela Marr incoace unii dintre cercetatorii mai recenti i-au dat numele atat de potrivit de istoria culturii materiale. Pentru arheolog chiar un lucru urat poate fi fru- mos. Din punct de vedere special din care el o priveste, o opera primitive, recent descoperita, poate fi infinit mai sugestiva, mai interesanta decat cea mai perfecta realizare a unui motiv artistic bine cunoscut printr'o serie de produse similare. Voi incerca deci sa parcurg cele mai insemnate santiere arheologice care au lucrat in ultimii zece ani si anume 'atat acelea din Grecia propriu zisa cat si cele din coloniile grecesti de pe tarmurile Mediteranei sau ale Pontului Euxin. Totusi scopul nostru nu

este si niciWarputea fi numai insirarea rezultatelor castigate . pentru stiinta arheologica, oricat de bogate sau de interesante ar fi P.le. Din prezPntarea acestei activitati pe teren se desprinde, pe de o parte, tendinta pe care o dov zdesc cercetarile tale mai reoente in clomeniul arheologiei hellenice cat si interpretarea, tot mai aproplata de realitatea istorica, pe care unii dintre arheologi au reusit sa o dea acestor rezultate. Sa schitam mai intai aceasta activitate arheologica din ultimul deceniu incepand cu Atena asa cum am cunoscut-o in vara anului 1936. Dou5 mari santiere, a caror activitate incepuse cu mai multi ani Inainte, isi disputau primatul interesului stiintific :in agora, sapaturile conduse de Shear, in cimitirul dela Kerameikos, cele de sub conducerea lui Kiibler. In coltul de NV din agora se identificase dupe textul lui Pau- sanias, stoa lui Zeus Eleutherios. In anii care au urmat s'a degajat complet templul lui Ares, amintit de acelas calator grec din sec. II d. Hr. langa altarul celor 12 zei ca si un tholos ridicat in sec. V, in vecinatatea caruia au aparut temeliile unui larg complex de edificii din epoca arhaica. Deosebit de interesante urme arheologice eu iesit la iveala in partea de R. a acestui sector, unde s'au desco- peHt monumente din neoliticul tarziu si din helladicul mijlociu contin and si cateva vase comparabile cu cete descoperite la Cnossos din minoianul mijlociu, dar de productie locals 1). In 1939, pe coasta de N. a Areopagului s'a cercetat un mormant cu camera, taiat in stance, din epoca miceniaha. Inauntru s'au gasit peste 100 rozete si foite de our ca si vase de cea mai buns calitate, dela sfarsitul helladicului tarziu2).

1) Cf. Am. J. of Arch., XLI 1937; p. 177 sq.; XLII 1938, p. 1 sq.; T. Les- lie Shear, Discoveries in the Agora in 1939, In ac Iasi revista, XLIII 1939, p 577 sq ; Rodney S. Young. Excavations on mount Hymettos, In acdasi. revista", XLIV 1940, p. 1 sq.; H. A. Thompson. The tholos of Athens and its p-rede- o..ssors, in Hesperia. Suppl. IV, Am. School of classical St. at Athens, 1940; Oscar Broneer, A mycermean fountain on the Athenian Acropolis, In Hesperia, VIII, 4, 1939. 2) Cf. Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 696. www.dacoromanica.ro CERCETARI RECENTE IN ARHEOLOGIA GREACA 175 In cimitirul dela Kerameikos se descoperiserd in 1936 o serie de morminte din epoca protogeometrica $i geometria iar in 1938 au aparut, in apropierea celebrei stele a lui Hegeso, nu mai putin de alte 49 morminte din aceeas epoca, cu ceramics dovedind trecerea dela starsitul epocii protogeometrice la epoca geometried5). Toate aeeste urmejustified pe deplinconcluziile pe care le trage, intr'un studiu aparut in 1940, arheologul Carl Blegen cunoscut prin sapaturile recente dela Troia. In contrast cu relativ putina insemnatate pe care o dau Atenei cele mai vechi legende grecqti, cercetarile arheologice dovedesc o mare si continua desvoltare. Fap- tul ca Atena a fost ferita de invazia dorica a avut desigur o ariumita influentd asupra desvoltdrii stralucite pe care a cunoscut-o in epoca urmatoare 4). Monumentele ateniene din epoca clasicd nu puteau fi, evident, neglijate, deli cercetarea in profunzime a celor cloud mari santiere arheologice atragea atentia mai ales asupra epocii de dinainteasi de dupa invazia dorica. In 1936 am gasit la Atena in p ins cl_sfd- wrare restaurarea templului Athenei Nike de pe Acropole, restaurarea condusd de invatatul arhitect N. Balanos, a carui lungd expe- rientd capatatd in restaurarea Parthenonului i1 facea eel mai indicat pentru asemenea greasidelicate sarcind. Restaurarea, prece- data de o cercetare atenta a templului care, dupa cum s'a dovedit, s'a ridicat pe ruinele unui zid mai vechi din epoca miceniand, avea sd fie terminate deabia in 1939. Sapdturile au s:-,.os laiveald Inca un relief al zeitei Nike facand parte din celebra balustrade a templului 5). Problema Parthenonului continua, cum e§ifiresc dealtminteri, sa retina atentia arheologilor clasici. Studiile cele mai interesan`e au aparut in parte inainte de data la care neam oprit. P.ofcsDrul Camillo Praschnicker isi publicase studiul sauasuprametopelor Parthenonului in care pentru prima Gard, dupd o atentasiindelungd cercetare, intrerupta de primul razboi mondial, se studiaza partea cea mai putin cunoscuta a monumentului. Metopd cu metopd a fost masurata, desenatd, fotografiata in conditii tehnice deosebit de grele 5).Gratte acestui studiu, evolutia sculptorilor Parthenonului poatla fi astdzi urmarita pe o baza molt mai sig-urd, evolutie in care me- topele constitue prima §i cea mai veche treaptd. Pornind dela acest

3) W. Kralcer, K. Ktila ler, E. Breitinger, Kerameikos. Ergebnisse der Ausgrabungen. I. Bd. Die Nekropolen des 12.bis 10. Jahrhunderts, Berlin- Leipzig 1939; K. Kiibler, Kerameikos IV: Neufunc/e aus der Nekropole des 11. and 10. Jahrhunderts, Berlin-Leipzig 1943; G. Karo, An attic cemetery. Ex- cavations in the Kerameikos at Athens, Philadelphia 1943. Cf. Elizabeth Ble- gen, Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 124. 4) Carl W. Blegen, Athens and the early age of Greece, In Athenian Studies presented to William Scott Ferguson (Harvard Studies in Classical Philology, Supra.. voa. I), Harvard Univ. Press, Cambridge 1940, p. 1 sq. 5) Cf. Am. J. of Arch.,#XLIV 1940, p.537. 6) Parthenonstudien, 1928. www.dacoromanica.ro 176 PROF. EM. CONDURACHI studiu, intr'un articol publicat in 1937 profesorul dela Sorbona, Ch. Picard, reia in discutie ordinea in care poate fi interpretata friza metopelor din coltul de NV spre NE, ordine pe care el, spre chose- hire de Praschnicker, o pune in legaturd cu directia in care se desfasoara scenele frizei panathenaice de pe aceealature a cellen. Discutiile asupra frizei Parthenonului continua sa imparts Inca pe arheologi in cloud tabere distincte :de o parte cei care considers celebrele ei reliefuri ca fiind opera mai multor sculptori lucrancl_alaturi dar, evident, fiecare in felul sau sculptori de scoala mai veche apartinand generatiei sculptorilor dela Olympia, sculpteri de scoala mai noua, din scoala propriu zisa a lui Fidias ; de alta parte sunt cei care considers deosebirile pe care le prezinta diferitele momente ale frizei si desigur si deosebirile dintre sculpturile celor cloud frontoane drept rezultatul firesc al unei evolutii desfasurata dealungul celor aproximativ doua decenii in care a fost executat monumentul insusi. Cele doua pozitii au fost formulate mai recent de o parte de H. Schrader in al sau Phidias", ale alta partte de Gottfried von Liicken inteo lucrare de find analiza, publicata in 1930. 9) Cat priveste arhitectura Parthenonului ea apare din nou intr'o opera monumentala publicata la Paris in 1938 de arhitectul N. Balanos, care a condus ani de-arandul lucrarile de restaurare ale monumentului Studiile de amanunt care au- aparut intre timp se ocupa fie de problema Parthenonului mai vechi, dela inceputul secolu]ui V 11), fie de o problems de purd tehnica, cum este aceea a curbaturelor stilobatului, pe care arhitectul grec Karatheodoridis le considers nu parabole ci arcuri de cerc cu raza foarte mare, a carol- aplicare o pune in legaturd cu teorema 36 din Cartea III-a a 1.ui Euclid. Prezenta la Atena, pe la 450, a marelui geometru Hyp- pocrate din Chios ar explica aceasta ipoteza, asupra careia specialistii au sa-si exprime Inca parerea. Langa Atena, la Eleusis, sapaturile Societatii Arheologice Gre- cesti, care si-a sarbatorit in 1939 centenarul, aveau ca obiectiv cercetarea Caii Sacre. In acest sector s'au descoperit iarasi alte urme de cladiri din Helladicul mijlociu. Caracterul religios al asezarii dela Eleusis apare evident Inca dela sfarsitul perioadei geometrice. Un mic templu ridicat in epoca Pisistratizilbr, pare sa fi succedat unui alt edificiu de cult, distrus pe la mijlocul veacului VI. 13). Mai importanta a fost cercetarea si degajarea partiald a unei cladi.ri din

7) Rev. des Et. Grecques, 1937, 1, pp. 175-205. 8) Phidias, 1924. 9) Die Entwicklung der Parthenonsku/pturen. Aug.---burg-Ko'n, 1930. 10) Les monuments de l'Acropoie. Re/evement et conserveion, Par's 1938. 11) W. B. Dinsmoor W. DOrpfcild, in Jahrbuch d. d. arch. Inst., ZII 1937, pp. 3-13. 12) Ephemeris Archaiologike, 1937, pp. 120-124. 13) K. Kaurouniotes si J. Travlos in Praktika tes archaiologikes he/at- ?it's tes Hellados, 1936, p. 1 sq. www.dacoromanica.ro CERCETAR/ RECENTE IN ARHEOLOGIA GREACA 177 secolul IV, ridicata in fata propyleelor sanctuarului si care ar putea reprezenta fie acel temenos al lui Triptolem amintit de Pausanias (I, 38, 6), fie acel dolichos destinat exercitiilor atletice, pe care-1 aminteste o inscriptie contemporand (IG, II, 2, 1672), fie acel Pom- paion in care se pregateau procesiunile sacre (IG, II, 2, 1673). Lange coasta de N. a colinei cu turnul franc s'a descoperit un cimitir micenian, folosit in continuare si in epoca geometrica si arhaica 14). E ti,mpul insa sa procedam la o anumita sistematizare a iti- nerariului nostru arheologic in lumea prehellenica si hellenica. Vom trece in revista mai intai rezultatele cele mai recente ale sapaturilor din Creta, apoi cele din lumea miceniand si dorica a Peloponezului si a Occidentului italic, spre a reveni la Grecia central5 si septentrionala. Insfarsit, pentru a termina, vom aminti unele descoperiri recente facute atat in Asia Mica cat si in bogatele colonii grecesti din basinul Pontului Euxin. In acelas an, 1935, au aparut cloud opere fundamentale, care pun capat muncii a jumatate de veac de cercetari arheologice in Creta :Sir Arthur Evans isi termina publicarea definitive a sapaturilor celebre dela Cnossos, 1') pe c5.nd Luigi Pernier publica cele incepute cu Halbherr de misiunea italiand la Festos'a).Scoala Bri- tanica a continuat, pe urmele lui Evans, cercetari de mai mica amploare atat la Cnossos cat si la Praisos si Palaikastro. In 1938, pe colina Kefala, la sud de Isopata, s'a descoperit un nou tholos din epoca minoianului recent1'). Deosebit de interesante sunt cercetarile facute in pestera dela Lasithi, din estul Cretei, locuita din vremea neoliticului tarziu si pans in prima faz5 a minoianului timpuriu. Pin a doua faze a minoianului timpuriu si pand in prima laza a minoianului mijlociu pestera a fost intrebuintata ca cimi ir. A ceeasi misiune arheologica condusa de J. D. Pendlebury a sapat si pe muntele Dikte, unde s'au descoperit un mic templu din epoca dorica si morminte in forma de tholos"). Dupd primul razboi mondial un nou santier de sapaturi pe langa cele dela Delphi, Delos si Philippi a fost deschis de Scoala Franceza din Atena pe coasta de N. a Cretei, la Mallia, unde Inca din 1915 Hatzidakis descoperise un nou palat minoian de felul a- celora dela Cnossos si Festos. Sapaturile din ultimul deceniu au fost

14) Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 343. 15) The palace of Minos at Knossos. A comparative account of the successive stages of the early Cretan civilisation as illustrated by the discoveries, IV, 1-2, London 1935 (vol. I 1921; II 1928; III 1930). 16) Il palazzo minoico di Festos, I, Roma 1935. 17) Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 127; R. C. Bosanquet, in Ann. of the Br. School at Athens, XLI (1939-1940), p. 60-77. 18) H. W. Pendlebury, J. D. S. Pendbcbury, M. B. Money-Couts, in Ann. of the Br. School at Athens, XXXVI (1935-36), p. 1 sq. Cf. si J. D. S. Pendlebury, The archaeology of Crete, London 1940.

STUDII 12 www.dacoromanica.ro 178 PROF. EM. CONDURACHI publicate de profesorul F. Chapouthier 19). Insfarsit, pentru a rex.- mina cu cercetarile din Creta, trebue sa amintim pe cele -conduse de arheologul grec Marinatos la Amnisos, a carui existenta. poate .fi urmarita, ctl intreruperi, din mmoianul mijlociu pans in epoca hellenistico-romand, precum si sapaturiie dela lireros, in N.E. CreLei, cu un templu datand din prima jumatate a veacului al WI-lea. De un interes cu totul deosebit sunt trei statuete de bronz ilustrand pentru prima oars tehnica denumita de Pausanias sfyrelaton"). Efortul cel mai sustinut, cu numeroase santiere si cu rezuitate extrem de importante, a lost facut insa, in ultimele decerui, in Pelopones. Mai mune misiuni straine pe langa. ecnipele arneologilor greci, reluand cercetari mai vechi, deschizand dltele cu totul noun, au largit in chip simtitor cercul cunostintelor noastre in regiunea centraia a grupului doric. , Sapaturue dela Corint au fost concentrate, in ultimii ani, In agora, unde s'a degajat o bung parte din stoa si aripa de nord a tern - plului lui Apollon, a carui constructie poate ti datata, pe baza materialului ceramic, in-a doua jumatate a veacului alVI-lea.Urine datand din epoca submiceniana si protogeometrica si dovedirid pentru prima oars existenta Corintului in vremuri atat de indepartate au esit la lumina in sectorul situat la vest de Muzeu. Sub acest strat s'a ga'sit si un depozit con ;inand materiale datand din neoliticul tarziu si din Hello dicul timpuriu Langa Corint, pe un promontoriu al golfului, a fost cercetat intre 1930-1933, de care tostul director al Scolii Britanice, Hum- phrey Payne, sanctuarul Herei dela Perahora12). Din saPaturi_e publicate deabia in 1940 au rezultat materiale bogate ale artei co- rintice din sec. VIII-V. alaturi de oblecte importate din Orient si din Egipt, materiale completand pe cele publicate de acelas arheo-

19) F. Chapouthier-R4ie Joly, Fouilles executees a Mallia, II-e rapport: Exploration du palais (E.udes cretoises IV), Paris 1936; k. Chapouthier, Deux &Pees d'apparat ( E.udes cretoises V), Paris 1938; F. Chkpou,hier P. De- ncargne,pecansexecutees a Mallia. III-a rapport: Exploration du palais, bordures orientale et septentrionale, Paris 1942. "20) Cf. Praktika tes archaiologikes hetairias tes Hellados, 1936, p. 1 sq.; 1938, p. 130 sq.; Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 345. In Igatura cu sapAtu- rile si cu civilizatia creto-miceniana, trebue sa amintim old cele mai insemnate cercetari .efectuate in acest timp in insula Ciprtu Erik Sjoqvst, Reports on excavations in Cyprus, Stockholm 1940; J. FrankLin Daniel, Kourion, Cy- prus, in the late bronze age, Amt J.of Arch., XLIV 1940, p. 105; Stanley Casson, Ancient Cyprus, London 1938. 21)Ch. Morgan, Excavations atCorinth,1938, In Am. J. of Arch., XLIII, p. 255 sq.; R. Stiawell, R. L. Scranton, S. E. Freeman, CorinthIII. Results of the excavations conducted by the Am. School of Class. St. at Athens, vol. I, p. II: Architecture, Cambridge, Harvard )Univ. Press, 1941 ; S. S. Weinberg, Corinth, VII, p. I:The geometric and orientalizing pottery, Cambridge, Harvard Univ. Press, 1942; R. L. Scranton in Hes-ria, XIII 1944, p. 315 sq. 2) Humphry Payne and others, Perachora. The sanctuaries of Hera Akraia and Lirnenia, Oxford 1940.

www.dacoromanica.ro CERC:ETARI RECENTE IN ARHEOLOGIA GREACA 179 log inteo lucrare cunoscuta si mult apreciata, Necrocorinthia", a carei aparitie In 19,3'l insemnase o data importama 1n studiut ceramicei arnaioe corinuene "). Activita,ea ileou-qnuic do ie...uuda 'a acescui arheolog, aisparut in pima tinerele, a eupiins toateaspec- 'tele arwi arhaice. Lui ii datoram cel mai xiou §i amp_u sLudiu asupra scurpturnor arhaice de pe Acropole sau spre a amino. o a,s- coperire senzationara reLonsacuirea calaretuiui a_haic derma 1V1u-- zeal Acropoiei prin atribuirea ceiebruiui cap ttainpin dela Luvru. "). bapattuthe britaruce dela 1Vlycene au avut La ouiecav patru ptmcw :rumele tempiului grec, ridicat pe urme..e unui sanctuar mai vechi din epoca geometrica ; casa miceniana am sec Lorul de Est al Acropolei ; zidurue mai vechi precedand zidul ciclopic, care, in 'Sectorur de Diora al Acroporei, s au suprapus unui cimuir din epoca Heiladicului mijlociu si recent$i,in sfa4ic, Tezaurul lui Atreu. In apropiere de acest zid s'a descoperit o sculptura miceniana in 'hides, opera fara rival atat din punct de vedere al st.iului cat §i 'al conservarii2°). Din.--aceeas categorie de cercetari fac parte si acelea efectuate la Argos de catre Carl W. 13legen §i publicate in 193 9 sub titlul de Prosymna", daps numele cu rezonanta prehellenica a vechiului sanettrar al Herei, amintit de Pausanias "). Sapaturile dela Olympia au fost reluate, in 1937, sub condu- Cereea lui Kunze si Schleit. Obiectul principal al cercetarilor a fost Stadionul, ale carui prime inceputuri Tnonumentale pot fi datate pe la mijlocul veacului VI. 15 mari scuturi de briDnz din'epoca ar- haled ca si statuia de terracotta. de marime aproape natur ala,reprezentand pe Zeus si pe Ganymecie, constituie descoperiri de mare insemnatate pentru arta arhaica si preclasica. Capul acegtei status se gasise Inca din 1878 si se pastrainMuzeul din Olympia 21). Nu departe de Olympia, la Syciona, celebra prin ateliereie ei de sculptura si de ceramics, a facut in ultimii ani cercetari arheologul grec Orlandos, a carui atentie s'a oprit asupra Gymnaziului si Bouleuterionului "). ReAltate deosebit de interesante au dat sapa'turile facute de cOala arheologica suedezar_ care a aeschis in ultimii ani nu mai putin de patru' santiere de iapaturi nurnai in Pelopones, pe langa 23) Humphry Payne, Necrocorinthia, Astudy of corinthian art in the archaic period, Oxford, 1931. 24) H. Payne G. M. Young, Archaic marble sculpture from the Acro- polis, London 1936. 25) A. J. B. Wace in J. of Hell. St., LIX 1939, p, 210 sq. 26) Prosymna. The Ha/adic settlement preceding the Argive Heraeum, Cambridge 1937; idem Prosymna: rdmains of postmycenaean dat '-, in Am. J. of. Arch., XLIII 1939, 0. 410 sq. 27) R. Kunze H. Schleif. III. Bericht ilberr die Ausgrabungen in Olym- pia, fn Jahrbuch d. d. arch. Inst. 1941, p. 1 sq. E8) Cf. Praktikd tes archaiologikes hetairias tes Hellados, 1937, p. 1 sq.; Ar. J. of Arch., XLI1,1 1939, p. 344. www.dacoromanica.ro Igo PROF. RM. CONDURACIII cercetarile similare intreprinse in insula Cipru si in Asia Mica :la Asine, unde sapaturile, publicate in 1938, au scos la iveala o veche asezare prehellenica ce si-a continuat existenta pans in epoca roman& 29);in Messenia, la asezarea preistorica identificata cu loca- litatea greaca Dorion, publicata in acialas an 30); la Dendra, cerce- tata in 1937-39, unde s'au descoperit morminte miceniene cu numeroase coifuri de bronz si vase de aur, de argint si de hides ') si la Asea, unde a fost sapat un vechi templu doric, publicat in forma definitive in 1944 "). Si, insfarsit, pentru a termina aceasta ex- cursie arheologica in Pelopones, amintim descoperirea, deadreptul senzationala, facuta de Blegen si Kourouniotes in 1939 in Pylos. In mormintele miceniene din resedinta regale a inteleptului Nestor, au iesit la lumina nu mai putin de 618 tablete de pamant cu ins- criptii minoiene de forma celor descoperite la Cnossos si publicate de Evans sub numele de stil linear B" "). Pentru prima oars apar astfel documente scrise in Peloponesul micenian si desi nu cunoastem Inca continutul for prezentz forinsasi merit& toga atentia. - Nu putem parasi lumea dmkg fara a trece in revista cercetarile asupra templului Artemidei din Corcyra, publicate in 1940 34); sapaturile dela Ithaca reluate, dupd o lung& pauza, intre 1936- 19403'),cele dela Elis 31') si dela Patrai 37) si mai ales descoperirile, de un interes exceptional pentru aceeas arta greaca arhaica, facute intre 1934-1940 de U. Zanotti-Bianco si Paolo Zancahi-Montuoro in celebrul sanquar a1 Hefei, amintit de Strabon si de Plinins la Nord de Paestum, la gura raului Silaris. Sapaturile au degajat in primul rand un templu doric peripter amintind asa zisul templu al Cererei din Paestum si datand dela sfarsitul secolului VI. 21 me-

29) Otto Frodin Arad. W. Persscn, Asine. Results of the Swedish excavations 1922-1930, Stockholm 1938. 30) M. Natan Valmin, The Swedish Messenia expedition (Skrifter utgivna av Kungl. hum. Vetenskapssamfundet i Lund, XXVI), Lund 1938. 31) Cf. El. BlegKn, in Am. J. of Arch., XLV 1941, p. 446. 32) Erik J. Holmberg, The Swedish excavations at Asea in Arcadia (Skrifter utgivna av Svenska Inst. i Rom, XI), Lund 1944. Rappart* prelimi- nore:idem: Excavations at Asea in Arcadia 1936-1938, in Goteborgs HOgskolns Arsskribt, XLV 1939; idem: A Doric temple near Asea in Arcadia, in aceiasi publicatie, XLVII 1941. 33) Carl W. Blegen K. Kourouniotes, Excavations at Pylos, in Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 557 sq. 34) H. Schleif, K. A. Rhomaios, G. Klaffenbach, Korkyra I: Der Arthe misternpel, Architektur, Dachterrakotten, Inschrif ten, Berlin 1940; G. Roden- waldt, Korkyra. Archaische Bauten and Bildwerke, Berlin 1939. 35) Sylvia Benton, Excavations at Ithaca, III, in Arm. of the Br. School at Athens, XXXIX (1938-1939), p. 1 sq.; W. A. Haurtley, In aceiasi publicatie, XL (1939-1940). p. 1 sq. 36) J. Sperling, Excavations in Elis, 1939, in Am. J. of. Arch., XLVI 1942, p. 77 sq. 37) N. Kyparisses in Praktika tes archaiologikes hetairias tes Hellados, 1937, p. 84 sq. www.dacoromanica.ro CERCETARI RECENTE IN ARHEOLOGIA GREACA x81 tope arhaice descoperite in acelas sector par a fi apartinand unui sanctuar decorat pe cele patru laturi cu baso-reliefuri. Unele din aceste metope par a nu fi fost terminate niciodata. Scene din ciclul lui Heracle, asemanatoare metopelor dela templul C din Selinunte, scene din ciclul Orestiei interesand deopotriva arta si literatura greaca din epoca arhaica, ciclul troian, ciclul lui Apollon, mitul lui Fineus, toate aceste metode la origine in numar de 36, constituie cel mai bogat repertoriu mitologic, pe care ni 1-a lasat plastica greadi din epoca arhaica 38). Interesul pe care-1 prezinta aceste reliefuri este cu atat mai mare cu cat, pand 'acum, se credea ca arhitectura dorica din Grecia Mare nu cunostea sculptura arhitecturala. Nu mai puffin insemnate sunt sapaturile conduse de arheologii italieni in Sicilia greaca. Voi aminti numai descoperirea, Intr'o fa- vissa sacra dela Palma Montechiaro, a trei statuete de lemn, trei xoana, foarte bine conservate, astazi la Muzeul din Siracuza, exemplare unite ale acestui gen de sculptura sacra interesand deopotriv studiul tehnicei statuare si al evolutiei stilistice in epoca arhaica 39). 0 cercetare mai indelungata a dus, pe de alts parte, pe arheologii Marconi si Cultrero la degajarea celebrului sanctuar al Afroditei Ericyna 40) In Grecia centrals si septentrionala, trecand peste numeroasele sapaturi si sondagii izolate, atentia noastra trebuie sa se opreasca asupra cercetarilor dela Delphi si dela Philippi, dela Olinth si Sa- mothrace. La Delphi a intervenit pang in 1938 o pauza, in parte si de pe urma marilor stricaciuni cauzate de revarsarea unui torent in anul 1936. Asteptarea a fost insa rasplatita de o descoperire de 6 valoare exceptionala pentru istoria artei grecesti dela sfarsitul epocii arhaice. Cercetand Calea Sacra, Amandry a descoperit la un nivel de 40 cm. un depozit de fragmente de aur, de fildes, de terracotta, de fier si de bronz constituind resturile a opt statui chrysoelefantine, dintre care trei aproape de marime naturals, iar celelalte cinci de dimensiuni mai mici. Capetele, mainile si picioarele erau de fildeg desi deteriorate de foc si de parnant aceste statui par a fi fost ingropate dupa un incendiu, probabil Inca din, veacul V fildesul este destul de bine pastrat pentru ca unul din capete sa poata 11 atribuit unui atelier ionian de sculptura din veacul VI. Ornamen- tele erau din aur curat si sunt Inca si mai bine conservate : lungi plete de par ondulat executate din acest metal, diademe, cercei, cen- a- 38) U. ZanottiBianco si P. Zancani Montuoro, in Notizie degli Scavi, 1937, p. 206 sq.; Journal of Hellenic Studies, LXIIII 1938. p. 251. Nu mi-a Post aocesibi16 lucrarea aceaorasiautoriincare publicgdefinttiv aceste sapaturi. 39) U. ZanottiBianco, in Journal of Hellenic Studies, LXIII 1938, p. 247-249. 40) Notizie deoli Scavi 1935, fasc. 7-9; Journal of Hellenic Studies, LVI 1936. p. 218-220. www.dacoromanica.ro 182 PROF.M. CONDURACH1 turi si rozete precum si cloud piaci pe partea din feta a hainelor reprezentand broderia si decorate cu opt reliefuri cu motive orientale. Pe langa aceste fragmente s'a gasit si o serie mare de figurine de filde$ care decorau un mic cufar sau, poate, bratele unui tron precum si o statueta de bronz, ce poate fi considerata ca una din cele mai fine sculpturi din epoca prefidiaca 41). In 1943, cu prilejul semi-centenarului sapaturilor franceze dela Delphi, profesorul Pierre dela Coste-Messeliere, a republicat monumentele celebre ale sane- tuarului lui Apollon42). La Philippi, sapaturile incepute cu multi ani inainte si cant- nuate, in ultimul.cleceniu, de Lemerle. au dus la rezultate bine con- turate 43). Impreuna eu cercetarile eectuata la Stobi (Yugoslavia), sapaturile dela Philippi prezinta imaginea unui important oral gre- cesc din epoca romans tarzie. La Olinth, czrcetari extensive conduse de Robinson si Mylonas au scos la lumina sectoare intregi din oral, un intreg cimitir, publicat separat intr'un volum intitulat Necrolynthia" precum $i portul brasului, situat la Mecyberna 44). In insula Samothrace, K. Lehmann-Hartleben a reluat, in sanctuarul Cabirilor, cercetarile incepute acum trei sferturi de veac de Alex. Conze. In 1933 efortul principal a fost. indreptat asupra unui edificiu circular fondat de regina Arsinoe precum si asupra sane- tuarului Anaktoron unde aveau loc misterele cultului45). Sapaturi mai putin extensive, dar nu lipsite totusi de interes, a facut in regiunea Kavalei arheologul grec Bakalakis. Au fost cercet'ate sanctuarul dedicat unei zeite Parthenos precum si o grota dedicata Nimfelor si continand materiale ceramice din epocaneo- continuand apoi din veacul VI vans in epoca hellenistica46). In legatura cu aceea$ civilizatie din Grecia septentrionala trebue sa amintim, pe Tanga noile cercetari ale lui N. Vulici in celebra necropola arhaica dela Trebeniste, de langa Ohrida, o descoperire de o valoare cu totul deosebita, facuta chiar in cursul acestui al

41) Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 696. 42) Pierre de la _Coste-Messeliere, Delphos, Paris 1943. 43) Paul Collart,Philippes, vine de Macedoine,depuis sesorigines !usgu'd la fin de l'epoque romaine. Paris 1937. 44) D. M. Robinson G. E. Mylonas, The fourth campaign at Olynthos, Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 48 sq.; G. E Mylonas, Excavations at Mecy- berna, in Am. J. of Arch., XLVII 1943, p. 78 sq.; D. M. RobinsonJ. W. Graham, Excavations at Olynthos, p. VIII: The heit-nic house, a study of the hous.i found at Olynthus in 1931 and 1934, Baltimore 1938; D. M. Robinson P. A. Clement, p. IX: The Chaicidic mint and the excavations coins found in 1928-1934, Bal imore 1938; D. M. Robinson, p. X: Metal and minor Vag- c.//aneous finds, Baltimore 1041; D. M. Robinson, p. XI: Necrolynthia, Bait: move 194'2. 45) K. LehmanIlartleben, In Am. J. of Arch., XLIII, 1939, p. 133 sq.; idem in aceiasi revIsta, XLIV 1940, p. 328 sq. 46) Cf. Praktikd tes archaiologikes hetairias tes He1lculos, 1937, p. 59 sq.; Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 344 sq. www.dacoromanica.ro CERCETARt RECENTE IN ARITEOLOGIA GREACA 183 doilea razboi mondial in Bulgaria. Este vorba de un mormant din epoca hellenistica descoperit Tanga %Kazan lac, in plin hinterland thra- cic deci, mormant ale earui splendide picturi constituie un capitol cu totul nou pentru istoria picturii helienistice 47). De un inter-2s egal pot fi amintite doar celebrele stele funerare pictate descoperite la Pagai, langa Theba si publicate acum 20 de ani de Arvani- topoulos48), sau picturile dela Dura- Europo'45). Teritoriul bulgar continua -3A ne mai rezerve Inca surprize. Numeroasele obiecte de arta ionica si attica descoperite in necropola dela Duvanlij, in sudul Bulgariei, un alt mormant cu picturi descoperit la Durostorum, tot in cursul razboiului ce a trecut, stelele funerare arhaice dela Apol- lonia si Sofia,copiile praxiteleene din epoca romans constituie, in acest sens, exemple deosebit de sugestive. Rezultate nu mai putin interesante vor da desigur si sanaturile recent incenute de profesorul Dimitrov din Sofia la Anollonia Pontica. celebra in Antichi- tate prin statuia colosaia a lui Apollon executata de Calamis. In Asia Mica, profesorul Carl W. Blegen dela Univ..,rsitatea din Ciicinatti a reluat. Intre 1932-38. in cercet5ri de ample propoil, sapaturile lui Schliemann si Dorpfeld dela Troia. Pana in prP7rnt rezultatele au fost consemnate intr'o serie de rapoarte prelimi- nale5°). Troia VI, considerate alts data ca Troia homerica, apartine de f apt enocii miceniene, anterioara cu un strat de civilizatie adevairatei cet'A'ti hornerine c'a're se arfla in Troia VII. distrusa dr, incendiu pe la 1200. Concluziile prnfesorului Blegen Dar a fi confir- mate de cercetarile efectuate la Thermi, in insula Lesbos, de D-ra Winifred Lamb 51). Cele dela; Al Mina, publicate in 1938 de C. L. Woolley. aveau de scot) sa cercete ?e legaturile dintre coasta de sud a Asiei Mici Si civilizatia egeeana 52). Alte santiere din Asia Mica au continuat cercetari mai vechi ca cele dela Pergamon 58), reluate in 1928. cu interesante r,ultate pentru epoca reinfiorini romane sau ca sapaturile lui Th. Wiegand dela Didymeionul din Milet, publicate de abia in 1941 54), Altele au atacat probleme cu totul noua. Amintim, in acest sens, sapa- 47) Carlo Verdiani, Archaeological notes. Original hellenistic paintings in a thracian tomb, in Am. J. of Arch., XLIV 1945, p. 402 sq. 48) Graptai stelai Pagason, Athena 1928. 49) Cf. M. Rostovtzeff, Dura-Europos and its art, New-York 1938. 50) Publica'e in Ant. J. of Arch., Nr. XXXVI, 1932 si urm. 51) The development of the Troadic civtlisation in the Early Bronze age illustrated by Thermi in Lesbos in Proceedings of ih.l first int rnaionat congress of prehistoric and protohistoric sciences, Oxford 1934, pp: 185 -6. 52) Excavations at Al Mina, Su,dia, in Journal of Hell.St., LVIII, 1938, p. 1 sq. 53) Erich Boehringer Fr. Krauss, Attertiimer von Pergarnon. IX. Das Temenos fur den Rerrschaften: Prenz-ssin Patais"; Erich Bcehringer -- Akos von Szalay, X. Die hellenistischen Arsenate: Garten der Kanigin", ,Berlin-Leipzig 1937. 54) Didyma. I. Die Baubeschreibung, I-11-111, Berlin 1941 (H. Knack- fuss). 1 www.dacoromanica.ro PROF. EM. CONDURACM 184 turile din 1938 $i 1939 dela Tars55), cele inceputecu cativa ani mai inainte' la Antiochia56), unde au aparut unele din cele mai frumoase mozaicuri din ultima faza a artei hellenice in epoca imperials. precum si sapAturile efectuate, cu intreruperi, intre 1902-1934 de catre Misiunea Arheologic5 Suedeza la Larissa pe Hermos si publicate deabia incepand din 194057). Este desigur inutil sä mai staruim asupra importantei pe care o prezinta sapaturile incepute dupd primul razboi mondial $i continuate in acest ultim deceniu la Dura Europos. Rezultatele acestor cercetari, conduse multa vreme de Rostovtzef, au modificat profund conceptia arheologilor in privinta artei greco-romane provinciale si a artei crestine in epoca ei de formatie. Trebue s5 ne oprim o clips la cercefarile intreprinse in acesti ultimi zece ani de Care arheologii sovietici in bogatele colonii grecesti de pe t5rmul de nord al Marii Negre. Rezultatele acestor cercetari prezinta, din punctul de vedere al istoridi civilizatiei hellenice, o insemn5tate deosebit5. Nu voi starui aici asupra acestei intense activitAti pe care am avut priliejul sa o descriu mai amanuntit cu alt prilej. Voi aminti numai sapaturile dela Olbia conduse, dup5 moartea lui Farmakovsky, de elevii lui, cele dela Chersones, reluate in 1931, cele dela Phanagoria, reluate in 1937, cele dela Nymphaeum, reluate in 1939 6i mai ales sapaturile dela Tvritake $i Myrmekion, efectuate intre 1932-34 si publicate in 1941 58). In- treaga viata economics si socials a acestor active-colonii grecesti vechi cu legaturi comerciale in sudul hellenic, cu ceramics attics, ionicasi cu imense basine pentru saratul pestelui, cu urme de populatii indigene anterioare stabilirii Grecilor problems care a atras a- tentia tuturor istoricilor coloniilor grecesti atat din basinul Pontu- lui Euxin cat si din cel al Mediteranei se reflects in aceste sä- paturi, care intereseaza in gradul cel mai inalt arheologia roma- neasc5. Este dealuns sa amintim, in aceasta ordine de idei, corn- paratiile instructive care trebuesc facute cu rezultatele cercet5rilor romanesti dela Callatis si mai ales dela Istros, care au scos la un foarte interesant material de ceramics greacg arhaic5, publicat la not in 1939 50). Din aceasta prea lungs deli sumara prezentare a celor mai recente rezultate ale sapaturilor arheologice efectuate in ultimul de- eeniu inutil sa adaug ca am trecut peste numeroase cercet5ri izo- 55) Hetty Goldmann, Excavations at Gozin Kale, Tarsus, In Am. J. of Arch., XLIV 1940, p. 60 sq. 56) W. A. Campb C. The sixth season of excavation at Antioch-on-the- Orontes, in Am. J. of Arch., XLIV 1940, p. 417 sq. 57) Lennart Kj ilberg etc., Larissa am Hermos. Die Ergebnisse der Aus- grabungen 1902-1934: vol. I: Die Bauten, Berlin 1940; vol. II: Die architekto- nischcn Terrakotten, Stockholm 1941. 58) Em. Condurachi, Cere-rclrile de arheologie clasica in U. R. S. S., in Analele Ronino-Sovictice, 1947, Icr. 6. 59) Marcelle F. Lambrino, Les vases archaiques d'Histria, Bucaxest 1938. www.dacoromanica.ro CERCETARI RECENTE IN ARHEOLOGIA GREACA 185 late sau de proportii mai reduse, ale caror rezultate stint totusi adesea tot atat de interesante reiese, pe de o parte, interesul tot mai mare pe care 1-au desteptat peste tot studiile arheologice, studii ce ne pot oferi o imagine cu adevarat fidel5 a evolutiei civilizatiei hellenice din epoca prehellenica pang la sfarsitul Antichitatii; pe de Old parte apare tot mai evident5 pref-+rintele pe care le dovedeste cercetarea arheologica din aceasta ultima perioada. Locul cel dintai it ocupg, dup5 cum s'a putut vedea din insasi aceasta scurt5 prezentare, epoca greac5 primitiva si arhaica. Nu e vorba de o simply mode, trecatoare prin insasi natura ei. Winckelmann si coritempo- ranii sai au apreciat in special barocul hellenistic, cu Laokoon, pe care it considerau o opera clasica si care de fapt nu este decat tin produs tarziu al unui atelier rhodian ;sfarsitul veacului al XIX, ilustrat de spiritul lui A. Furtwangler; si-a indreptat intreaga sa atentie asupra artei clasice a secolelor V si [V. Vremurile noastre sunt preocupate mai ales de epoca primitiv5 si arhaica greaca. E- vident c5 se poate stabili o legatura si cu preferintele artistice ale acestor trei momente, preferinte determinate de procesul de evolutie al intregii gandiri contemporane, ea insasi reflexul unui anumit stadiu al istoriei europene. Este sigur, pe de alts parte. ca studiile referitoare la viata primitive care au deschiS in ultima jumatate de veac orizonturi nebanuite de istoricii vremurilor anterioare, au promovat, au usurat intelegerea originei si evolutiei civilizatiei hellenice din epoca primitive si arhaica. Nu ()data, iarasi, arheologii clasici au trebuit sa invete a combate cu aceleasi arme exager5rile eel mai adesea cu substrat politic ale scolii germane de pre- istorie, care anticipa cu cateva milenii, acel prang nach Osten" al veacului XIX si XX. Mai este ins5 si altceva care explica, eel putin in parte, preferinta nets pe care o dovedesc studiile de arheologie. greaca din uhrimele decenii. Oamenii de stiinta ai vremurilor noastre atat de agitate, cu probleme atat de variate, ce-si cer ast5zi o mult mai gr5bita rezolvare cleat la inceputul veacului nostru, ce-si traia ultimele clipe de aparent calm, pot mult mai usor sa inteleaga istoria acelor timpuri atat de, indepartate dar tot atat de nelinistite,de fr5mantate, de agitate din epoca arhaica greaca. Incetul cu incetul si-a facut loc concluzia ea arheologia epocilor primitiv5 si arhaic5 greaca nu poate fi inteleasa dace nu sunt luate in considerate? toato framantarile sociale, economice si politice ale acestor vremuri. Cer- cethrile arheologice au dat stiintei istorice dovada matriala a a- cestor framantari, adesea teribile,care au inceput cu distrugerea civilizatiei miceniene si apariti a primelor valuri dorice continuand in veacurile VIII si VII cu lupta dintre regalitatea si aristocratia hellenic5, dintre aristocratia si partidele populare, conduse si adesea abil exploatate de tiranii greci. Pentru ultimele faze ale epocii arhaice informatiile noastre sunt ceva mai Clare. Intreaga lume belle- nicA este cuprins5 de o adanca neliniste socia15, economics si poli- www.dacoromanica.ro PROF. EM. CONDTJRACILI ti86 tics, (!are a dus la acea roire de colonii pe tarmurile Mediteranei si ale Pontului Euxin, a trecut, prin slabirea rezis:entei aris'ocra- tiei agrare, reprezentand faza economiei natura'.e, la o noun faz5 economics si socials caracterizata prin aparitia, in secolul VII, a economiei sclavagiste si a tiraniilor populare, intre care exists o legatura cu mult mai stransa decat ar parea la prima vedere si pe care o b5nuise Inca Thucydide. Literatura greaca contemporand ne aduce un ecou indepartat al acestor framantari. Poate tot din aceeas cauza cercetarile arheologice de astazi se opresc maiitin asupra monumentelor epocii propriu zis clasice sec. V §i IV pe care nu le apreciaza estetic mai putin, dar care nu pot oferi cercet5to- rului altceva decat imaginea unei societati in expansiune economics, cu forme de civilizalie proprii. Studiile arheologice asupra epocii arhaice grecesti au capatat astfel nu numai o rnult mai mare extensiune geografica amintesc, de pilda, studiul comparat al monumentelor de arta greaca, egipteana si mesopotamiana, care a atras din nou, in ultimii ani, atentia a tot mai multi cercetatori 60)-- dar si o mai mare profunziune. Deosebit de sugestiv5 este, in acest sens, o comunicare facuta in 1944 de unul din bunii cunoscatori ai acestor monumente, D-1 Robinson Nu stiu d3c5 a fost in intentia autorului, dar analiza pe care o face evolutiei artei arhaice grecesti In studiul amintit este cea mai apropiat5 de metoda stiintificA de interpretare a materialismului istoric. Fapt este ca o epoca atat de agitata ca aceasta, cu schimbari care se succed Intr'un ritm, am spune. apropiat de acela al vremurilor noastre, se lass a fi mai usor cunoscuta in amanuntele ei caracteristice decat cea clasica, ale carei productii urmeaza o evolutie in chip firesc mai lent5. Aceasta preferint5 pe care o dovedeste arheologia contemporana pentru cercetarile asupra epocii arhaice deal, repet. ar fi o eroare s5 se creada ca epocile clasica si hellenistica nu continua sa fie cultivate cuaceeas grije isi g5seste un corespondent, e drept de mult mai putin ample proportii, in studiile dedicate ultimei faze a manifest5rilor artei hellenice, denumita, cu un termen eel mai adesea impropriu. arty greco-romans. Productia artistica hellenic5 din epoca romans prezint5 insa ochiului atent al arheologului. dublat de istoricul de arts. fenomene specifice acestui sfarsit de lume, care va dice,, in foarte curand5 Vreme, la conceptia estetica a Fvului Mediu 62). Ca si in momentele

60)Cf. studiul recent al lui Fr. R. Grare, Observations on sevmth- century sculpture, in Am. J. of Arch., XLVI 1941 p. 341 sq.. reluand dIscutia incepu+A cu mult ioa:nte de G. Rodenwaldt in Ath Mitth. 1921, p. 34. 611 Observations on set -nth-century sculpture. in Am. J.of Arch., XLVII 1944. D. 132 sn. Pentru concopla estet:r5 a enncil arhaic, cf. art:colul luiR. Bianchi-Band'n=iliin La Critira d'arte. XTXII 1937. n. 199 sq, care tr?reInrev:st5tcate runctrde de vedere expr:mate de istoria arta clasice dela W'nckelmann in zilele noastre. 521Cf. G. Rodenwa'dt, Die Kunst der Antike(Propyla4n-Kunstge- schicbte), Berlin 1938, p. 78. www.dacoromanica.ro CERCETAILI RECENTE IN ARAZOLOGLk'GREACA 187 framantate ale epocii primitive si arhaice, in care se plamaaeau elementele viitoarei productii artistice din epoca clasica,inaceasta ultima renastere hellenica, al carei punct culminant poate fi situat in prima jumatate a secolului II d. Hr., -,rheologul poate urmari un proces evolutiv deosebit de interesant oferind invataminte sugestive pentru intreaga evolutie religioasa si spirituala a lumii hellenice contemporane. Inteadevar, istoricul de arta poate constata in ac,^ast:a epoca un fenomen de intoarcere spre arta arhqica si clasi^5, de un gust eel mai adesea eclectic, care n'a putut scapa nimanui. Pentru multi dintre cereetatori aceasta intoarcere, acest reviriment al idea- lului si formulelor plastice clasice care, e drept, nu fuse sera n'ci- odata uitate. dal- care trecusera intre timp printr'o profunda transformare, datorita conceptiei$igustului barocului hellenistic, s'ar fi datorat in special impulsului dat de acel pasionat diletant care a fost imparatul Hadrian 9, ca si chid o intreaga miscare artistica poate fi altceva decat oglinda fidela a preocuparilor societatii can- temporane in care o personalitate, fie ea °deft de coplesitoare, nu poate decat sa accentueze caracteristicile epocii careia i se integroaza. E drept ca iluzia aceasta provenea, in primul rand, din faptul ca elementele cele mai bine cunoscute ale acestei renasteri" artistice le ofereau unele monumente de provenient5 romana. in inspiratia carora gustul lui Hadrian putea lesne sa fi gasit prileiul s5 se manifeste. Amintim, in treac5t numai. snlendidele medalloane in mar- mora, cu subiecte cinegetice decorand as'azi arcul de triumf al lui Constantin eel Mare :reliefurile reprezentand 13,= Hadrian, pAstrate astazi la Palazzo dei Conservatori :unele statui al c5-or p-ototip grec este evident ca. de exemnlu. Semo Sancus dela Vatican. at de apropiat de acel Apollon arhaic atribuit lui Canachosamin-im mai ales numeroasele variante ale tinului lui Antinons. ale c5rui trasaturi pline de o adanca rrelancolie ri:flecta in plastics acelas suflu de scepticism care caracterizeaza pe plan filosofic $i religios acest sfarsit de mare epoca 64). Adevarul este ca acest reviriment se poate constata in intreaga lume greaca din imperiul roman si ca, in acest reviriment, Roma a iucat, cum era 5i firesc, date fiind imensele ei posibilitati materiale, rolul ei, care n'a fost insa nici generator, nici determinant. La inceputul veacului II d. Hr., incepand eel mai tarziu cu epoca lui Traian, orasele greecesti din Orientul apropiat pot riva1iza din. nou, din punctul de vedere al productiei artistice, cu ins5si capi.- tala imperiului. Cele mai multe sapaturi executate in aceste eentre ne aduc dovada, pentru stratul epocii romane imperiale, a unei re- veniri a bunei stari materiale si a unei reinfloriri artistice evidente.

63)Cf. in ultima analiza Jocelyn Toynbee, The Hadrianic school: a chapter in ihe history of greek art, Cambridgd 1934. 64) Pentru literature acestor monumen.e ex.artfeolul meu, Quclqw^s considerations sur la renaissance" d.s arts plas:iques d L'epoguJ d'Hadrien, In Revue Hist. du. Sud-Est Buropeen, XXIII 1946, p. 59. www.dacoromanica.ro 188 PROP. EM. CONDURACIII Atat la Atena cat si la Corint, la Olynth si la Philippi, la Pergamon si la Efes, la Tars si la Antiochia, spre a nu mai vorbi de Alexandria si Cyrene, bung starea materials a oraselor si activitatea artistica a atelierelor locale se impun atentiei arheologului. In special atelierele de sculpture din aceste centre'dovedesc o anumita tendinta, am putea spune arheologica", prin faptul ca isi cauta isvoarele de inspiratie in capod'operile trecutului, alegere eclectics in care gustul artistilor sau clientilor carora li se adresau nu facea intotdeauna o deosebire clara intre produsele veacurilor VI, V sau IV a. Hr. Cat de mult impresionau astfel de produse in veacul II d. Hr. o clovedeste in primul rand Pausanias. Fenomenul se va extinde, cu im- presionanta repeziciune, nu numai in orasele grecesti din Asia Mica, unde par sä fi aparut primele semne ale neoclasicismului epocii imperiale, dar chiar si in orasele cele mai indepartate de Orientul grec cum o dovedesc cateva sculpturi descoperite la Melida, in Spa- nia, sau in acele orase a caror productie artistica se afla la un nivel cu mult inferior, ca de pilda -sculpturile reprezentand copii stan- gace ale artei praxitelcene, descoperite in orasele din Baicani. De- altminteri chiar la Roma numerosi artisti care venisera in capitala imperiului spre a-si croi o soarta mai bung sunt de origine orientala. Un Dioscoride, in vremea lui Augustus, un Apollodor din Da- masc, in vremea lui Traian, un Flavius Zenon, un Flavius Chryse- ros, un Flavius Andronicus, un Antonianus din Afrodisias, Greci proaspat romanizati, mai ales in nume, aduceau cu ei din Orientul apropiat metoda de lucru si gustul scolilor artistice in care-si facu- sera ucenicia05). Odata precizate originile si extensiunea acestui fenomen artistic care coloreaza intens intreaga activitate a sec. II d. Hr. si care, pe de alts parte, clovedeste indeajuns continua prezenta a elementelor orientale in procesul de formare a noii arte crestine, ne ramane sa ne oprim o clips asupra conditiilor sociale si economice care au dus la nasterea aceestui curent artistic, ultim prilej de manifestare, de afirmare a spiritului hellenic in intreaga lume medi- teraneana. Adevarul este ca si de data aceasta, ca $i in epoca arhaica, lumea greaca ne ofera din nou.prilejul sa privim pans mai in adanc premisele economice si sociale ale unui intreg procesde creatie artistica. Orasele grecesti din Orientul apropiat, atat cele din Grecia propriu zisa cat si cele din Asia Mica au trecut, in sec. II si I a. Hr., indata dupe cucerirea romana, a carei rapacitate este indeajuns de cunoscuta, printr'o criza lungs si istovitoare. Pe plan artistic si industrial efectele acestei crize sunt cunoscute. Asa ne putem dea]t- minteri explica afluxul artistilor greci la Roma, la sfarsitul Repu- blicii si la inceputul Imperiului. Istoria literaturii grecesti ne ofera In aceasta privinta anailogii deosebit de. sugestive 66). Punctual cul- 65) Ibidem, p. 61 sq. 66) Cf. Croiset, Hist. de la litterature greeque, V, Paris (1938), p. 320 sq. www.dacoromanica.ro CERCETAR1 RECENTE IN ARHEOLOGIA GREACA 189 minant al acestei crize economice, intovardsite, cum era firesc, de turburdri sociale si de o recrudescenta a misticismului oriental, pare sd fi fost deja depdsit la sfdrsitul sec. I d. Hr. 0 noud class pose- dantd, imbogatita mai ales prin comert documentele epigrafice dovedesc intrepiditatea acestor negustori orientali pe care ii intalnim dela un capdt la celdlalt al imperiului eliminase orice con- curenta strains, pe care cucerirea romans pare sa o fi favorizat pentru o scurtd durata de timp 67). Renasterea artelor plastice pe care o constatam la inceputul celui de al doilea veac al erei noastre iyi are originea in aceasta temporary inflorire economics a Orientului mediteranean, inflotire care va fi mai putin afectata de teribila criza pe care o va traversa in secolul urmator intreg Imperiul roman 68). In orasele, din nou bogate, ale Orientului grec, tendinta clasicizantd s'a desvoltat tocmai fiindca publicul cdruia i se adresa aceasta productie artistica cerea nu numai o executie mult mai ingrijita, dai si mai apropiata de form.ele idealizate ale trecutului hellenic. Executie mai ingrijita care, inteo epoca lipsitd de suflu creator cum a fost sec. II d. Hr., nu putea duce la aitceva deal la imitarea formals. sau, in cazul eel mai bun, la interpretarea capod'operelorartelor plasticedin sec. V si IV a. Hr. Secolul II d. Hr. nu-i decat un sfarsit de epoca dominat, pe plan filosofic, de scepticismul lui Aenesidemus sau al unui Sextus Empiricus ").Puternic influentat de misticism, neo- platonismul avea sy clued, ceva mai tarziu, la acel curent oriental in care se incadreazd din plinSicrestinismul. Nici stoicismul, nici epicureismul $i cu atat mai putin scepticismul sec. II tot atatea aspecte ale sufletului contemporan, tot atatea reflexe ale structurii socialesieconomice dela sfdrsitul imperiului roman nu puteau sa dea creatiei artistice din aceasta vreme entusiasmul fecund de care avea nevoie pentru a da ceva nou si original. Arta hellenica din sec. I si II d.Hr. nu putea duce decat la formula eclectics a acestui curent clasicizant. Cercetarilesisapdturile arheologice de o parte, studiile asupra vietii economice a imperiului roman, de altd parte, vor arunca, desigur, o lumina mai vie asupra acestei faze a evolutiei artei hellenice, pe care am vrea s'a o cunoastem mai bine. Numeroase si variate aspecte ale cercetarilor contemporane de arheologie greaca amintesc in special studiile asupra monumentelor de pictura anted republicate in conditii tehnice incompa- rabile de acel adanc cunoscator al artei arhaicesiclasice care este

67) Cf. V. Parvan, Die Nationaiitat der Kaufleute im romischen Kaiser- reiche, Breslau 1909, p. 22; J. Hatzfold, Les trafiquants italiens dans l'Orient hellenique (Bibl. des Ec. fr. d'Athenes et de Rome. 115), Paris 1919, p. 371 sq. 68) Pcntru situatia oraselor grec -Jsti din Asia Mica of. William M. Ram- say, The social basis of Roman power in Asia Minor,Aberdeen 1941. Cf. T. Robert S. Broughton in Am. J. of Arch., XLVI 1942, p. 461. 69) Cf. Croiset, op. cit., p. 311 sq. www.dacoromanica.ro 190 PROP. M. CONTAIRACH1 profesorul Rizzo 70), sail acel Corpus Vasorum Antiquorum7t),iii- pat ae mareie istoric al ceramicei antice )cage a fast profesorul Ed. Pottier ar fitrebuit sa repna o cnpa mai mult atentia noastra. Este insa timpul sa subliniem concluziAe care/se pot desprinde din aceasta lunga insirare de oercetari si de probleme :pe de o parte tendinta in a scruta tot mai adanc procesul de formape al clvilizaiiei heflenice, intro epoca ale carei coordonate sociale, economice si poiitice sunt inca departe de a fi pe deantregul cunoscute, pe de aita parte, desiintromasura cu mult mai mica, interpretarea tot mai justa, pornind dela premisele "el socia.e si economice, a acelei trecatoare renasteri care, alaturi Si paralel cu nco- atticismul liteiatuin contempoiane, a ingaduit spiritului'hellenic o scurta, dar nu mai puffin interesanta manifestare. Cercetarile arheologice ale acestui uitim deceniu, intrerupte in pima desvoitare de ultimul razboi mondial, vor trebui sa" fie reluate, pentrd o Cat mai precisa cunoastere a evolupei culturale a omennu, pentru o cat mai justa interpretare a tuturor fenomenelor de civilizatie, pentru care lumea helienica ne ofera unul din cele mai bune exemple.

70) Mcrnumenti della pittura antica scoperti in Italia (R. Istituto .d'Ar- Cheolog..a e stcr:a d...-11arte), Roma, 1935. 71) Volume aparute din 1937 inainte: Belgia, fasc. 2 = Bruxelles, Mu- saasRoyaux d art et d histoire (Bruxelles 1937); _rmanta, fase. '1 = Bonn, Akadem_sches Kunsinuseum; fasc. 2 = Berlin, An iquarium (Munchen 1938); fasc. 3 = Munchen 1 (1939); Anglia, fasc. 11 = Cambridge (Oxford 1936). Fran - a, fasc. 14 = Muse du Louvre (Faris 1938); lase.15 = Earls, Petit Falais; fasc. 16 = Musk. Rodin; Italia, fasc. 12 = Bologna, Museo Civico 3; (Roma 1936) fasc. 13 = Firenze 2 (Roma 1938); fasc. 14 = Palermo, Museo Nazionale (Roma 1938; fase. 17 = S.racusa, Museo Archeologico (Roma 1941); lase. 18 = Ta- ranto, Mimeo Nazionale (Roma 1942); fasc. 19 = Genova, Mils.° Civic° (Roma 1942); U. S. A : lase. 6 =. Ba1tmcre, The Robinson (Coll. 2 (Cambridge, M. ss. 1937); fasc.7 = Baltimore. The Robinson Coll.3 (Cambridge, Ala.'s, 1938); tea:. 10=,San Francisko 1 (Cambridge Mass. 1943).

www.dacoromanica.ro CRIZA DEMOCRATIEI BURGHEZE

de M. MITIN

SchimbarEe intervenite in situatia internationals duns al doilea razboi mondial, vorbesc in mod foarte clar despre spor_rea puterilor socialismului in arena mondiala si despre indiscutabila slabire a card- talismului. Au fost invinse Germania fascistssi Japonia imperialist care reprezentau nand la razboi focarele principa_e ,ale reactninii fasciste, prmcipala forts de soc mdreptata contra URS3, contra miscarii muncitoresti $i a celei de eliberarp. Una. dintre urmArile celui de al doilea razboi mondial a fost fantail ca intro serie de tan din Europa Centrals $i. Sud-Esvica a aparut o noud organizare de stat democratia populard. In aceste taxi se pun bazele trecerii la socialism. Reactionar_i nu vor putea sa intunece prin toate torentele de rautate si de calomnie, acel fapt de immortanta'isio- rica mondiada care denota ca aceste taxi au parasit sistemul mondial capitalist $i au intrepr.ns enorme prefazeri socials, De care demoLra- tia burgheza nu este capabi_a sa le intreprinda $i ca aceste Drcfaceri au leschis calea spre renastere siinflorme. Ca urmare a celui de al doilea razboi mondial s'a produsulterioara ascutire a crizei sistemului colonial imperialist, s'a desvoltat mi4carea fie eiberare nationals a popoarelor din tarile colonialesiclependente. In viata internationals crepe in fiecare zi rolul Untunii SoviPtice. ca acela al unDi forte conducatoare a taberei thanocrate_antiimperialisLe, tare lupta contra reactiunii imperialiste, pentru o pace trainica $i pan- o democratic populark Toate acestea cunt o marturie .a adancirii progresive a crizei generale a capitaismului, a faptu_ui ca actuala epoca istorica, luata integral, este epoca distrugerii sisternulut capitalist, epoca victoriei comunismului. Toate Cale duc in prezent la comunism, spune Molotov in raportul inchinat celei a 30-a aniversari a Marl Revolutii Socialists din Octombrie. Una dintre cele mai elocvente expresit ale crizei generale a capitalismului care devine din ce in ce _mai acuta, a cresterii 4i aadancirii contradictiilor ei antagoniste este criza democratiei burgheze. * * Lenin si Stalin, vorbind despre democratia burgheza, au senmeat a ea a fost un fenomen istoric progresist in comparatie cu evul media si cu feudalismul. Dar, totodata, Lenin si Stalin subliniau ca potrivit caracterului sau democratia burgheza a fost intotdeauna o nemocatte de forma, o democratie falsa. Democratia burgheza nu este aitceva declit una dintre formele dommatiei burgheze. Democratia burgheza este co democratie anti-populara, fiin.dca ea este in,dreptata contra adevArate- lor drepturi ale popurului.

www.dacoromanica.ro 192 M. MITIN Lenin stria Toti socralistii lamurind caracterul de class al civiLtzatiel burgne- ze, a parlamentarismului burghez, au exprimat gandul pe care c'e. cea mai mare exactitate stiintifica 1-au exprimat Marx si Engels spunand c& cea mai democratica republica burgheza nu este altceva decat o marina pentru strivirea clasei muncitoare de catre burghezie, a maser muncitoare de catre o mans de capitalist" (Opere, Vol. XXIV, pag. 8, edit. rusA). Social-oporturii.stii si tradatorii elasei muncitoare, aparand democratia burgheza, au inventat teoria" caracterului ei deasupra claselor, teoria" asa zisei dernocratii pure", a democratiei in gen,ere". Stalin arata ca teoria asa zisei democratii pure" de deasupra claselor, de care se tin si o raspandesc prin Coate mijloacele repro- zentantii social-democratiei, este de fapt teoria numai partii de sus a clasei muncitoare, imblanzite si hranite de burghezia imperialists, hind- teoria democratiei pure" este un refuz total de a desvalui fondul de class al democratiei. Nu exista Yi nici nu poate exista sub capitalism a participare reala a masselor exploatate la conducerea tart, fie si din cauza ca sub cele mai democratise regimuri, in concutillecapitalismului, guvernele nu suet puse de catre popor, ci de Rotschilzi, Stinnesi, Rockefelleri si Mor- gani. Democratia sub capitalism este democratie capitaiistti, democratie a minoritatii exploatatoare, caree reazama pe limitarea drepturilor majoritatii exploatate si este indreptata contra acestei majoritati"(I Stalin (,,Problemele leninismului", pag. 30, Ed. II-a rusa). Aceasta caracterizare a democratiei burgheze data de Stalin in 1924, desvalueste profund si sub Ltoate raparturile fondul democratiei bur - gheze contemporane si toata ulierioara desfa§urare a evenimentelor a confirmat din nou, cu toata forta, aceasta caracterizare. Lenin spunea deseori ea republica democrats burgheza este o forma politiP.a, care asigura atotputernicia capitalului. In acest stop, capitalul dispune de urrnatoarele mijloace :in primul rand,mijloacele) unei directe coruptii, iar in al doilea, alianta dintre guvern si bursa. Lenin arata ca capitalul poate cu usurinta, folosind asa zisa cale democrats, sä cumppre orice guvern si pe oricare functional. In lucrarea sa preliminary pentru cartea Statul si revolutia", Le- nin a facut o scurta observatie, care descopera adevaratul sens al democratiei, burgheze. El arata ca democratia burgheza impreuneaza de mocratia (nu pentru popor) cu birocratia (contra poporului). Chiar si acea perioada istorica,card ideologia democratiei burgheze care lua nastere, exprima tendinte progresiste in evolutia socials, cand democratia burgheza abia incepea sa se infiripeze in lupta ei darza contra feudalismului, Inca de atunci invirtutea nature saleexploa- tatoare suferea de lipsuri interioare si de marginire. Revolutiile din trecut, dupa cum stim, nu Insemnau decat lulu- cuirea unei forme de asuprire a claselor prin alta. Trecerea dela feu- dalism la capitalism, cu tot progresismul sau n'a fast decat inlocuirea formei feudale de exploatare a maselor populare prin robia salariata capitalists. Asa a fost in perioada vestitelor maxi" revalutii din Anglia si Franta, tot asa a fost In Germania. Aceasta imprejurare nu putea

www.dacoromanica.ro CRIZA DEMOCRATIEI BLTRGHEZE 193 sa nu-si lase amprenta si asupra democratiei burgheze care aparea_ Astf2.1, de exemplu, vestita Declaratie a drepturilor omului si ale cetateanului", a revolutiei franceze din 1789 declara proprietatea privata ca un drept natural si de neatins al omului, afirmand, astfel, caracterul etern al proprietatii private asupra rnijloaceloT de productie astrura ace,tei baze a exploatarii omului de Care oin. Se stie, de exemplu. ca Abraham Lincoln a avut un rol progresist in lupta contra sclaviei inAm.-rzca. Dar odata cu aceasta Lincoln prezenta un program foarte plin de compromisuri, vederie lui carat terizandu-se printr'un spirit foarte marginit. De exemplu, in discursul sau tinut inaintea alegerilor in 1858, Lincoln spunea ca el nu vede motivele pentru care asupra negrilor nu trebuie sa se extinda toate drep turile naturale enumerate in Declaratia independentei, dreptul la vista, dreptul la libertate si la asigurarea belsugului sau. Dar tot aid pe el itsi is gura pe dinainte: N'am nici cea mai mica intentie sa introduc egalitatea politica si socials intre rasa alba si rasa neagra'. Astfel, Lincoln, fiMd un can politic progresist, ramanea' din punct de vedere al parerilor reprezentantul clasei lui. El exprima ingustimea si marginirea democratiei burgheze. Lenin scria : In comparatie cu feudalismul, capitalismul era un pas istorico- mondial facut inainte pe drumul libertatii", egalitatii", democratiei" si civilizatiei". Cu toate acestea. capitalismul a fost si ramane sistemul Aclaviet salariate al robirii milioanelor de ()amen'. aI munch, muncitori si tarani, de care o infima Bainoritate de proprietari de sclavi moderni, de mosieri $k capitalisti. 'Iltemocratia burgheza a schimbat forma acestui scla- vaj economic in comparatie cu feudalismul, a treat un paravan deosebit de reusit pentru a-1 ascunde, dar n'a Eichimbatsin'a putut schimba esenka lui. Capitalismul si dernocratia burgheza sunt robiasalariata, (Opere vol. XXIV, tag, 404). Democratia burgheza, niciodata si nicaieri n'a asigurat in mod real, far nu cu vorba, atragerea maselor populare la conducerea treburilor statului; din contra, prin mii de maniere si manopere, masele populare erau de fapt indepartate dela folosireadrepturilor democratice ;democratia burgheza niciodata si nicaieri n'a realizat o adevarata egalttate a natiunilor si a sexelor. Declararea de forma a drepturilor" si a libertatilor" s'au dovedit a fi de fapt numai un paravan in dosul caruia erau ascunse dominatia capitalului si robia salariata. Care este situatia democratiei burgheze in epoca imperialismului Pentru imperialism, ca pentru o noua. etapa in desvoltarea societatii capitaliste. este caracteristica dominatia monopolurilor.Imneria- lismul nu este decat capitalismul monopolist. In domeniul suprastrtic- turd politice este caracteristica pentru capitalismtil monopolist, dupa expresia lui Lenin, ,cotitura dela democratie la reactiunea politics. Dara concurentei libere din epoca capitalismuluiindustrial ii corespunde democrati'a. atunci monopolurilor le corespunde reactiuneapolitica. Lenin stria : Si in politica externs sif in cea interns, imperialismul tinde la fel catre calcarea democratiei, catre reactiune. In acest sens este irdis-

STUDII 13 www.dacoromanica.ro M. MITIN 194 cutabia ca imperialismul este o negare" a democratiei in general.. a rntregii dimocratii, iar nicidecum a uneta din cerintele democratiei.. anume autodeterminarea natiunilor". (Citat d:n Opere", Vol. XIX, pag. 207). Inconditiile imperialismului seintensifica extraordinar putered bursei, se intareste alianta dintre guverngimarile monopoluri. Aceas.ta alianta devine din ce in ce mai evidentasifat*. Se mareste atet- puternicia capitalului. Imperialismul isi adapteaza democratia folosind in acest stop diferite metode de actiune. Lenin arata ca .,imperialismul tinde sa inlocuiasca in genere democratia prin oligarhie" (Opere, vol. XIX, p. 209). Imperialismul insemneaza deasemenl o reactie extrema in domeniul ideologiei. Ideo.ogii imperialismului ridica in slava cele mai reactionare doctrine $i teorii care au existat vreodata in istorie. Ei predica obscurantismul si barbarismul, renegarea oricaror haze morale, idealis- mulgi nusticismul,aiurerile rasiale,giura fascists fats de oamern. Le- generarea culturii burgheze in epoca imperialismului capita un carat ter deosebit de acirt. Acestea sunt importantele modificari principiale in domentul supra structurii politice care au loc in epoca imperialismului. Razboiul imperialist din anii 1914-1918 a aratat in mod foarte clan adevaraful caracter al democratiei burgheze, ca clictatura a burgbezi.4 imperialiste. Sub steagul apararii. drepturilor" si'libertatilor" clasele stapAni- toai-e ale Varner imperialiste au aruncat popoarele in razboiul de ex- terminare. Lenin stria: ,,...Istoria miscarii socialiste $i sindicale din timpul razboiului ne arata inceputul crahului democratiei burgheze sial parlamentarismului burghez, inceputul cotiturii de la democratia burgheza titre democratia sovietica sau proletard". (Citat din Opere, vol. XXIV pag. 243). Procesul caderii $i degenerarii democratiei burgheze dupaprimp] razboi mondial nu numai ca n'a stagnat, dar din contraa devenit mull mai intens. Democratia burgheza a dat nastere fascismului si i-ane- tczit calea. Aceasta este una dintre cele mai maricrime comise de democratia burgheza contra omenirii. Cand situatia politica interns in statele democrate burgheze devine Encordata, cand se ascut in mod acut contradictiile dintre clase, clasele dominante tree dela metodele democratiei burgheze la metodele fasciste. Burghezia, ca sa spunem asa, tine intotdeauna in rezerva ban- clalefascists,be hraneste, pentru ca la nevoe sa aibe pe tine sa se sprijine.

In perioada crizei generale a capitalismillui .7.1 a ascuttiii luptei dintre clase fascismul este tovarclp/ de drum credincios at democru;iei burgheze., Fascismul este organizatia(lalunta a burgheziei, care se reazima burgheze. Dupa cum sestie,tradatorii sociail-dernocrati serves,: de .sprijin democratiei burgheze. www.dacoromanica.ro CRIZA DEMOCRATIEI BURGHEZE 195 Prin politica for de intelegere pu burghezia si prin politica lot scizionista in miscarea muncitoreasca ei pregatesc calea fasci.stilor. Inca in 1924, Stalin sena: Fascismul este organizatia de lupta a burgheziei, care se. reazima pe sprijinul activ al social-democratiei... Nu este motiv de presupw, cã crganieetia de lupta a burgheziei poate sa ajunga la succese hotan- toare in, lupte sau in conducerea tarii Para un sprijin activ al social - democratiei. Tot atat de putin intemeiat este a gandi ca social-democratia poate sa ajunga la succese hotaritoare in lupte sau in condu- cerca tarii fard un sprijin activ din partea organizatiei de luptA burgheze". (Crt.at din Opere" vol. 6, pag. 282). Tocmai democratia burgheza a dat nastere fascismului si si-a deschis drumul spre putere. Iar fascismul a costat rauri de sange omenesc, nenumarate suferinte si a produs distrugeri incalculabi_e. Au fost pus( sub amenintare toate realizarile facute in domeniul culturii si cucen rile democratice ale muncitorilor.Numai datorita marei democratic sovietice, civilizatia Europei a fost salvata de pieire si distrugere. Victoria democratiei sovietice in eel de al doilea razbo" mondial a demascat si mai mult defectuozitatea si marginirea democratiei burgheze, a aratat cu si mai multa putere caracterul ei antipopular, ex ploatator.51reactionar, a subliniat si mai brutal falimentul democratiei burgheze. Acum, cand pe arena mondiala se desfasoara lupta dintre eel& cloud tabere cea imperialists si cea antiim.perialista democratia burgheza, in calitateaei' de forma de stet a dominatiei burgheziei imperialiste, serveste reactiunii antipopulare, inabuse fortele autentic democratice, hraneste sisustine toate felurile de fascism. Cercurile eonducatoare din St. Unite si Anglia nu numai ca nu doresc exterminarea fascismului in fostele tari inamice sau laei,cidin contra protejeaza elementele fasciste, privesc pe fascisti ca pe aliatii for credinciosi in lupta contra fortelor progresului, contra democratiei ado- varate. Acesta este un indite al extremei ascutiri a crizei democratiei burgheze. * ** Profunda criza a democratiei burgheze in zilele noastre .poate fi vazuta in eel mai elocvent mod in exemplul pe care ni-1 of era St. Unite si Anglia, ca doua tari de prima importanta ale lumii. capitaliste. Este bine cunoscuta politica externs a St. Unite. Ea esteexprimat:4 prin ajutorul dat pretutindeni regimurilor §i miscarilor reactionare, antidemocratice si profasciste. Cercurile imperialiste din St. Unite Fe sprijina pe fortele ce:e mai reactionare din tcate tarile uncle este prl- sibil. Ele sus.tin pe dusmanii formilitari de ericontraaliat,lorfor militari de icri. Ele au renuntat la politica de demilitarizare si dedena- zificare a Germaniei. In asa numita Bizonie ele past: eazaformatiile militare ale fostelor forte armate germane. Ele dau sprijinul Ion economic, politic si milliar guvernului monarho-fascist din Grecia. Eleali- menteaza cu bani si cu munitii cercurile reactionare din Turcia. www.dacoromanica.ro M.. MITIN 196 In interiorul St. Unite au loc ofensive contra celor elementare drepturi democrate ale 'maselor populare. Ce reprezenta prin ea ilegeai antisindicala a lui Taft-Hartley ewe este acum in vigoare in St. Unite? Ea lichichaza drepturile61libertastille elementare ale muncitorilor, pe care ei le-au obtinut intr'o lupta dusa ani indelungati. Patronii,' conform sus-amintitei legi, au dreptul sä angajeze la lucru pe cei cueIii sunt membri ai sindicatelor, lucru care deschide portile pentru sparga- torii de greva. Se limiteaza dreptul sindicatelor de a declare gr::ve si de a incheia contracte colective cu patronii. Sindicatele se obliga sa inde- parteze dela conducere pe comunisti. Sub steagul anticonnuusmului, teactiunea din St. Unite se rafueste cu toate elementele democratice. Sindicatele sunt lipsite de dreptul de a cotiza pentru campannie socia]e si pentru campania electorala, pentru alegerea presedintelui si a membrilor Congresului. Prin aceasta se realizeaza o extrema limitare a activitatii politice a sindicatelor. In chestiunea responsabilitatii materiale a sindicatelor pentru dau- vele oauzate prin nerespectarea. contractelor colective, organizate de Breve, etc., legislatia St. Unite se situiaza integral de partea patrowlor. In afara de aceasta, legea Taft-Hartley preveth! ca sindicatul sa pla- teasca &tine in cazul cand organul administrativ Biroul National al raporturilor de munch' va reangaja la lucru persoane licenviatri din serviciu in urma cererii sindicatului. Aceasta lege antisindicala reprezinta. incercarea facuta de reactiune de a pune camasa de forty clasei muncitoare din St. Unite. Istorta tniscarii numcitoresti americane n'a cunoscut pans acum exemple de astfel de legisaatii antimuncitoresti. Patronii si-au tras pentru ei din aceasta lege concluziile corespunzatoare. Firma ..General Motors" a alocat in anul 1947 un fond de 100 milioane de dolari pentru lupta contra sindicatelor. lViarea firma Re- mington Rend'" n'a recunoscut sindicatul electricienilor ca reKezetant al intereselor a 9 mii de muncitori (care Iucreaza la cele sante Intre- prinderi ale ei) sub pretextul ca sefii sindicatului au contravenit legii Taft - Hartley, refuzAnd sa depuna juramantul ca nu sunt comtmisti. Cu ajutorul Dire,iei pentru solutionarea conflictelor da-munca,capitalistil, referindu-se la aceasta lege, lipsesc sindicate intregi de dreptul de .1 reprezenta interesele muncitorilor. Fara sa is in seams represaliile, conducaterii marilor sindicate ale muncitorilor din turnatoriile otelului, ale.electricienilor, al minerilor si altele, care numara milioane de membri, au refuzat sa declaresc., juramant ca nu fac parte dintre comunisti. Toate acestea constituiesc o marturie a profunzimii contradictlilqt de class din St. Unite, care este Cara laudatei democratii,burgheze Lenin spunea : Nicaieri putereacapitalului, puterea uneiclici de rniliardari asupra intregii societati, nu apare atat de brutal, cu asa o coruptie deschisa, ca in America". (Citat Opere" Vol. XXIV, pag. 375). Cele mai elementare drepturi democratice sunt calcate in prezent in St. Unite. 0 deosebita sarguinta depune comisia pentru anchetarea activitatii antiamericane" condusa de republicanui Thomas. Ea aten- www.dacoromanica.ro CRIZA DEMOCRATIBI BURGHEZE 197 teaza la drepturile si interesele vitale ale muncitorilor americani. Ac- tivitatea" acestei comisii este o vie expresie a fascistizarii vietil poll- tice amcricane, a adevdratei isterii si furii politice in care au cazut reactionarii din St. Unite. Dupd comunicatul din Washington, preedintele comisieiE...amerd reprezentantilor pentru chestiunile administrative Le Contadeclarat ca comisia lui Thomas va studia in curand proectul de lecze, pin care se interzice tuturor partidelor politice care sunt in leaturd direct sau indirect, cu partidul comunist", sa participe la orice fel de alegeri tea tionale sau municipale precumsila alegeri care au loc in diferite state. Ministrul Justitiei Clark a publicat de curand o mare lista a asa ziselor organizatii de subminare", a caror activitate urmeazd sa fie cecetata de comisia lui Thomas. Ce fel de organizatii de subminare" sunt acestea? Srine adre- sdm faptelor. Editura gartea cooperatistd din Washington" declara caea este trecutd de ministrul justitiei in lista neagra numai din cauza ca apd:rd egalitatea raselor. Editura a declarat ca Clark si Thomas vor s;1 declare Liega.e Coate manifestarile sau actiunile pentru apararea cauzeiliberate, democrate si in genere a ()Hear' cauze drepte. Conducatorul organizatiei Uniunea veteranilor negri si unionali ai Americii" Murphyitinvinueste pe ministruljustitieicatero- rizeaza pe negrii veterani ai celui de al doilea rdzboi mondial si ca a trecut aceasta organizatie pe lista celor care submineazd" numai pentru motivul ca ea reprezinta una dintre putinele organizatii de veterani, care n'a luat parte care n'a participat la exterminarea rosilor". Fostul ministru de interne, Ickes, inarticolulpublicat in New- York Post" la 10 Dec. 1947, a caracterizat publicarea acestei_ liste ca degradarea bilului drepturilor". Ickes a declarat ca eentru cetateanul american reprezinta o umilire sd observe felul cum guvernul lui ac- tioneazd Ca un iepure de case soeriat". Capdtdim scrie Ickes n privel'ste care ne rvolta si ne ma-hneste profund. Desigur, putem zambi tremure numai din cauza cuvantului comunist" rostit in soaptd... Ce.- tiiteanului care este osandit fare sa i se fi judecat cauza, numai in baza zvonurilor si cdruia i-a fost refuzat dreptul de a se intalni, fatd in fatd cu acuzatorul sau, nu-i va fi mai usor data i se va ardta copra bilului drepturilor. In aceste vremuri de neliniste toti au dreptul nu la o umbra a drepturilor, ci chiar la drepturile de a-si apara bunul sau nume si reputatia". Este bine cunoscut felul in care reactiunea s'a rafuit cu reprezen- tantIi fruntasi aicinematografiei americane. Comisia lui Thomas a alungat din Hollywood 79 de artist mari de cinema, regisorl si scena- rist, invinuiti de activitate antistatala". In intreaga lume cercurile progresiste se revolts din cauza actiunci de subminare antidemocratice depuse de comisia lui Thomas. Ziarul ,ocial-democrat suedez ..New-Tvd" scria de curand: Sub boltacu- polei albe a congresului arnerican are loc in saptarnanile din ura o priveliste care ne revolts si ne rnahnete prf.,.fund. Desigur, putem zambi cu indulgentd la aceasta naivitate a epurarii in cursul careia a serie de strdlucite stele cinematografice americane compar in fats comisiei pentru anchetarea activitatii antiamericane". www.dacoromanica.ro 198 at MITrN Si mai departeExists oare vre'o diferenta intre inchizitia spa- niolasi actualul ku-klux-ldanism? Nu exists nicio diferenta". Epurarea care se face in prezent ca si procesul maimutelor" din 1930 contra studrierii teoriei lui Darwin in scolile americane, este o pats de rusine pe drapelul St. Unite". Daca si un ziar social-democrat scrie aceasta, atunci ne putem imagina cu ustuinta care este adevarata stare de lucruii In St. Unite. Jurnalul suedez Filmjurnalen" in editorialul sau cu titlul Pro- cesul inchizitiei evului mediu din anul 1947", scrie Noul fel de a g5.ndi apOrut in America se afla in prezent pe calea spre acea seats cu care s'a invaluit intotdeauna Germania hitleristA. Comisia centruan- chetarea activitatii antiamericane a organizat in saptamanile din urma la Washington adevarate spectacole. Dupd cat pare, presedintele comisiei, Thomas, este unul dintre putinii oameni care intelege sensul acestui proses al inchizitief evului mediu impotnva asa numitelor elemente rosii din Hollywood". Mai sus amintitul lost ministru de intcrne al St. Unite, Ickes, vorbind la radio la 2 Decembrie, a declarat ca in St. Unite sunt amenin- fate cele mai elementare drepturi democratice. El a spus ca in timp ce ministrul Justitiei rosteste lungi discursuri despre drepturile derno- cratice in St. Unite si trenul libertatii" strabate Cara, demonstr5nd documentele istorice care garanteaza libertatile cetatenesti, in realitate aceste libertati in Statele Unite sunt intr'o stare de decadere complecta. ,.Noi traim spune Ickes :rite° atmosfera de to -oare si suspi- ciuni, care ne omoara gandirea si care dauneaza unitatii noastre, Noi am cedat isteriei. Chiar Med sa privim, stim ca noaptea comunistli se ascund sub naturilb noastre." 'Wallace fostul vice-presedinte al St. Uni- te, invinueste direct guvernul Truman ca aplica metode hitler'ste in politica sa externs si interns. Acestea sunt marturiile oamenilor care nu sunt catusi de putin comunisti,ciprivire la situatia politica intcrna din St. Unite. Trasatura caracteristica a actualei vieti politice americane este ne- maipom:nita crrstere a rolului militar'smului. Jdanov, in raportul sau tinut la consfatuirea celor 9 partide comuniste a prezentat date asupra militarizarii St. Unite: cheltuielile facute de St. Unite pentru armata si flota dep5sesc 11 miliarde dolari pe an; pentru IntretMerca fortelor armate pe exercitiul 1947-1948 au fost alocate 35% din intregul buget sau de 11 on mai mult decat in 1937-1938. In St. Unite se infaptueste uniunea afaceristilor din Wall-Street cu militari.tii. 'Art Schilds scria in No(mbrie 1949 in ziarul Worker Nlagasin" ca el a intocmit o lista cu aproape 50 de generali si arnirali care au ocupat dupa razboi posturi administrative la marile firms mon-rani. NTelc iii si liockcfellerii au preferinta pentru generali si ami- ralila complectarea functiilor in trusturile lor, care rul,zaza multa milioane de dolari''. Walace, a aratat de curtmd in declargiile facute reprezentantlior presei ca presedintele trans.mite controlul asupra gu. vernului in mainile afaceristilor din Wall-Street si ale militarilor.In prezent exists informatii ca mai bine 170 de ofiteri din armata de uscat si din marina ocupa posturile civile cele mai importante". Do fapt militarii detin in mainile for intreg aparatul departamentului de stat ministerul de externe al St. Unite. www.dacoromanica.ro CRIZA DEMOCRATIEI BURGHEZE 199 Dupa cum stim, Ministrul apararii Forrestal, este presndintelesu- prem al casei bancare Di lon Reed and Co". Militarizarea si birocratizarea intregii tari, intensificarea extrema a elementelor militare 'militariste reprezinta Ftrasatura caracteristica a vietii politice interne a St. Unite. Cat de fatarnica si trufase apare inteb astfel de situatie enuntarea libertatilor cetatenesti :libertatea cuvantului, a opiniei, libertatile persoanei, libertatile presei, cat de suparatoare apar ele preamarite zi de zi de intreaga press americana ! Cat de fatarnica este si echipa- rea faimosului tren al libertatii", care circula prin St. Unite si de-- tnonstreaza bill-ul drepturilor si textul autentic al constitutiei americane ! Unul dintre simptomele democratiei, care domnestechipurile ire St. Unite, pe care-1 prearnaresc vandutii mazgalitori de hartie, este asa numitul sistem bipartid. Acest sistem da, chipurile, posibi.itaTea fie- cart': alegator sa-si aleaga in mod liber" dupa gustul sau programul care-1 satisface eel mai mult. In legatura cu aceasta fu putem sa nu prezentarn minunatele teze ale lui Engels, expuse de el Inca in 1891 in introducerea la- brosura lui Marx Razboiul civil din Franta", cu privire la sistemul celor cloud camere din St. Unite. Engels scria : Nicaeri politicienii" nu formeaza o parte a natiunii atat de dis tin.cta si de influents ca tocmaiin America de Nord. Acolo fiecare din cele doua maxi partide, care se inlocuesc unul pe altul la carm, este condus la randul lui de catre oameni careiiifac din politica o afacere rentabila, speculeaza pe locurile de deputati in adunarile legislative ale Uniunii si ale statelor separate sau traesc din agitatia pentru partidul lor, dupd a carui victorie sunt rasplatiti prin slujbe... Vedem ecolo doua man bande de speculanti politici, care iau .cu schimbul fti mainile for puterea de stat si o exploateaza in modul eel mai mur- dar si pentru scopurile cele mai mudare, iar natia este fara de putere fn fata acestor doua mari asociatiuni de politicieni, care cica i-ar sluji ei, dar in realitate o stapaneste si o jefueste". (Citat din K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XVI 9.11, pag. 93, editie rusa). Asa scria Engels la inceputul celei de a zecea. decade a secolului trecut. Cursul ulterior al vietii interne politice din Statele Unite, in special in epoca imperialismului nu numai ea confirms total si integral caract-rizarea Mouth, dar furnizeaza si materialul care arata uriaa intensificare a acestor procese. Partidele burgheze si tapajul parlamentar renrezinta in realitate in tilrile burgheze un mijloc ..de a indeparfa paturile inferioare" dela viata politica activa, o bariera menita sa nu permits accesul maselor populare in politica". Datele reduse asupra compunerii organelor reprezentative in St. Unite ne dau posibilitatea sä judecarn de ce natura este demouratia ' americana. In organele legislative a 40 de state exists 7520 de denutati ki se- natori Dintre ei 0,2'40 ncgri, in timp ce negrii formeaza 10% din populatia Statelor Unite. Femeile in organele legislative ale statelor sunt numai in proportie de 2%. In Camera Reprezentantilor Statelor Unite din 435 de membri sunt numai 9 femei. www.dacoromanica.ro 200 M. MITIN Este hire cunescuta discriminarea rasiala din State le Unite. Pre- zentam aici urmatoarele date: Legislatia a 30 de state interzice casatoria intrereprezentantii rasei albe cu negri, plei rosii mongoli. In Alab..ma casatoriile de acest, gen sunt pedepsite cu inchisoareadela 2 la 7 ani; in Luisiania pa ua la 5 ani; Maryland dela 18 luni pang la 10 ani. In unele state, negrilor Ai pieilor rosii li se adaoga oamenii in vinele carora curge1/4 sau mai mult din sargel.respeciiv, in alte state (Florida,Indiana, Miss;sipi, Missuri, Nebrasca) oamenii cu 1/3 sau maimult sang;e ode acest fel si, insfarsit, chiar aceia in neamul carora a fostchiar un sin gur strabunic sau o strabunica de culoare",adica pans la a treta generatie, (Alabama si Maryland), iar in satul Virginia oamenii cu 1/16 din astfel de sange, adica pang la a patra generatie. Recordul it define statul Georgia care in genere este vestit prinreq.ctionarismul sau. Acolo se considers ca persoane de origine africana toti aceia care prezinta vreun caracter al rasei africane. Intrebam, prin ce se deosebeste aceasta legislatie a Statelor Unite. de politica sangelui arian pur" pe care o duceau rasistii german, ? Fascistizarea vietii politice in Statele Unite nu este nicidecuni un indiciu de putere a burchcziei amricane. Ar fi mai exact sa sounem astfel: aceasta denotk slabiciunea ei interns. Aceasta este presen Union- tul crizei, aceasta este prepararea aventurilor militare, pregatirea conditiilor pentru a distruge orice opozitie interns.si pentru a permite clicii trumaniste sa-si duca nestanjenit politica ei reactionara. Imperialistii americani distrug a-arnasitele libertatilor burghezo- democratice, merg pe drumul instaurarii unui regim terorist, calca in picioare principiile suveranitatii statelor mici si mari, adica repeta politica ce a mai fost odata falimertara. politica pe care au dus-o state). fasciste. Netragand nicio invatatura din experienta istorica, neluancl in seams lectiile servite de istorie, imperialistic americani tied cu fe- brilitatt cake o demirAfie mondiala si catre o ..conducere" mondia15. Aceasta este actuala democratie burgheza din Statele Unite. Poate c5 Anglia este sprijinuldemocratiel? Acolodoarestela putere un guvern laburist, care se intituleaza socialist" si care face propaganda ca politica sa este socialists ". Analiza poilticei externe si a celei interne engleze arata ca .si acolo democratia burgheza se caracterizeaza prin viciile si maladiile decare sufera ea si in Statele Unite. De curan,d,la 3 lanuarie 1948, primul ministru al Angliei d. Atil-e a vorbit la radio, laudand in toate felurile guvernul laburist, care ar aplica in mod consecvent. dupd cum mune el principiilo,socialismului democrat". El a laudat libertatea individuala"si democratia politica-, care dup5 parerea lui, sunt complect asigurate in Anglia. Mai departe d.. Attlee si-a permis o Aerie de concluzii la adresa democratieisovie- tice, in tipicul spirit al lui Churchill. Ziarul partidului comunist englez Daily Worker"a calificat acrst chscurs ca o marturie a unui falim:ntpoliticde o incomensurabila adancime. Tara, in fata careia stau mari dificultatisi pericole, I-au fost oferite variantele atacurilor antisovietice ale lui Churchill". www.dacoromanica.ro CRIZA DEMOCRATIEI BURGHEZE 201 Noi nu vom polemiza cu d. Attlee cu privire la calomnille lui antisovietice; ne vom opri numai asupra democratiei" in Anglia. Despre ce fel de libertate a persoanei poate Livorba in Anglia laburista data 2% din populatia ei stapaneste 64% din intreaga bogatie rationale a tarii ? Adevarata libertate a persoanei" exista la ansto cratii si bogatasii englezi, iar muncitorii sunt complectamente liber" exploatati de capitalisti si fortati sa traiasca pe jumatate flamanzi. In cinstea libertatii personale" in Anglia laburista fascistii capata o deplina libertate de actiune. In cinstea libertatii personale" sunt izganiti comunistii din tradesunion-uri. In cinstea aceleiasi libertati personale" atat de laudate de d. Attlee, Anglia duce o politica externa reactionara, se taraste dusa de capastru de cercurile reactimare din Statele Unite. Sa amintim un episod interesant pe care-1 aminteste cunosculul Byrnes in cartea lui Sintervorbind", care a fost deja infierata de presa noastra, ca opera unui instigator la un nou razboi. La una din conferintele de duperazboi, ministrulguverintlui laburist, Bevin, a rostit un discurs cu -privire la politicaexterna a Angliei. 0 englezoaica, auzind discursul lui Bevin si comparand figura lui plina cu figurauscativa a lui Iden, Yostul ministru de externe conservator, a spus: Antony Fden' rosteste discursuri frumoase dar se pare Ca s'a facut mai bun intrucatva". Byrnes prezinta acest episod pentru ca sa arate cat d? puternica impresie ii face mostenirea politicei externe a Angliei. Insa acest eplsod apare ,ea o pats rusinoasa a guvernuluilaburist.a5.a.zis socialist", care duce o politica externs care corespunde in intregime politicei con - servatorilor. Falsitatea democratiei engleze se arata cu deosebita claritate in politica colonials a Angliei. Imperialismul englez continua sa asupreasca sute de milioarre de sclavi coloniali, folosind la aceasta demagogia laburista a acordarii unei virtuale independente popparelc4r coloniale. Iar in interiorul tarii ? In ultimul timp fascistii au luat atat avant incat au ajuns sa n'linisteasca maele cele mai largi. Pe motivulca in Anglia ar exista libertatea cuvantului si a opiniei politice, guvernul laburist refuza sa is vreo masura contra fascistilor. Fascistii, in special Liga britanica a fostilor combatanti barbati si femei", devin din ce in ce mai impertinenti. Ei au organizat demonstratii entisemite la Londra, Glasgow, Liverpool,Hull sialtecrate La 15 Noembrie a luat cuvantul la un meeting fuhrerul" fascist:1.r englezi, Mosley, eliberat la timp din inchiscare de laburistul Morri- son, pe motivul ca ,,inchiqoareaii rmeniAla sanatatea". Mosley si-a anuntat participarea la campania organizata de America contra comunismului rus". La 25 Noembrie a avut loc .un meeting secret lacare au luat parte 150 de deputati ai cluburilor earth" fasciste locale. In sfarsit, la 28 Noembrie, Morley a anuntat constituirea unei noui organizatii fasciste Miscarea unionists''. -Trebue sa remarcarn ca fascistii primesc tot sprijinul din partca politiei din subordinile ministrului de interne. De regula politia apara pe fascisti si la masuri contra antifascistilor. La 7 Sept. pe Redly-Road la Londra a avut lcc un meeting. Politistii maltratau pe antifascists si www.dacoromanica.ro 202 M. MITIN in acelas: timp aparatt tribuna dela care vorbeau fascistii, respingand de langd ea pe dusmainii acestora. La 14 Septembrie cca. 300 de politisti au asistat la un meeting fascist. Sarcina for de baza a fost sg Imprastie pe antifascistucare yeniserd sa protesteze contra rgspandirii propagandei fasciste. Dapg meeting a urmat ares tarea antifascistilor. In Anglia fiecare este libersa-siexprime pArerile"; totusi politic nu stiu pentru care motiv maltrateazd pe antifascisti pentru parerile lor, iar pe fascistii care-si exprima pgrerile" ii apard. Laburistii si conservatorii au creiat, in fond, un front unic eontr a partidului comunist ca ss preying extinderea stgrilor de spirit revolutionare-democratice si pentru a veni in ajutcul organizatiilor fasciste. Muncitorii revendicd ini:sa din ce in ce mi insistent sä se is masuii contra renasterii fascismului in Anglia. Comitetul executiv al consiliului sindical din Londra, care reprezinta mai bine de 600.000 de menabri ai sindicatelor, a adoptat decurandun program de actiuni antifascsite, care cuprinde masive meetinguri de 'protest o demonstratie generals la Londra, atragerea deputatilor din Parlament la lupta contra perico- lului fascist care se raspandeste. Zialul Daily Worker" scria: Guvernul laburist, care se cla drept un guvern democratic, este pe deplin decis sg apere dreptui lascistilor la libertatea cuvantului, chiar daca pentru aceasta ar trebui sg mobilizeze toate fortele poll. tienesti". In ultimul timp. secretarul partidului laburistPhilips adescbis o campanie contra comunistilor in cadrul trades-unions-urilor. Activistii reactionari ai partidului alburist cer complecta indepa'r- tare a comumstilor dm smdicate. Cum sung dupd toate acestea cuvintele d. Attlee despre dreptulile personale" SI despre libertatea cuvantului" in Anglia ? Avea dreptate organul contral al partiduluicomunistmaghiar Szbad Nep" cand scria la 27 Dec. 1947: Democratia in St. Unite nu este altceva decal o mascg zgmbitoare pe fata unui criminal. Demo- cratia Angliei si Frantei este un costum istoric, care A'a pastrat de pe tunpul trecutului eroic al burgheziei. In prezent 11 poarta trgdatorii de toate felurile". In tabgra imperialistgsiantidemocraticg Anglia joaca de fapt rolul de satelit al Statelor Unite:Politica- externs si interns a guvcr- nului laburist arunca pe umerii maselor muncitoare poveri de nesu- porta t. Unul dintre indicii adancii crize a democratiei burgheze este cri7a §i falimentul sistemului parlamentarist englez. Despre atotputernicia' pailamentplui englez au fost imprastiate diferite legende. Se sti,?.ca parlamentul englez reprezenta sursa de inspiratie a unor ideologi burghezi cum a fost Montcsquieu si multi altii. Totusi, in prezent, parla- mentarismul burghez sufera o serioasa si acutg crizg. Trilsatura esentiala a acestei crize este, dupg cum a spus Moore, unl dintre' oamenii politici liberali ai Angliei, autorul eartii Cum este condusg Marea Britanic?"- conc:ntrarea uneiputeriindependente din ce in ce mai mari in mignile asa zisei birocratii", adios a perma- nentilor functionari ai aparatului administrativ". www.dacoromanica.ro CRIZA DEMOCRATIEI BURGHEZE 203 Inca in 1910 Sidney Law in cartea sa StructUra de stat In Anglia" arata cum cabinetul ministrilor a devenit de foarte mult timp un OT- gan care nu apartine parlamentului ci unui singur partid,anume al aceluia care este' la putere, caruia cata vreme este la putere ii apartine controlul legislatiei $i al guvernarii, al politicasifinantelor. Vechile notiuni despre democratia burgheza, despre subordonarea guvernului fats de parlament", despre atotputernicia" parlamentului, au trecut de mult in domeniul trecutului. Se pastreaza numai acceso- riile celor vechi, in realitate insa lucrurile se prezinta cu totul altfel: doming biurocratia, functionarii, forta executive, care indeplineste voia capitalului monopolist. A doua camera in Anglia este o adevarata reminiscenta a evului mediu. resturile fostelor privilegii, care dateaza din epoca feudalii Din cine se compune camera supremO, camera lorzilor, in Anglia laburista? In comnunerea ei intra 24 duci, 28 marchizi, 123 conti,':7 viconti, 457 baroni, 16 pairi scotieni, 16 pairi irlandezi, 26 arhiepiscopi si episcopi. 26 de lorzi sunt considerati ca mmbri ai camerii deli n'au ajuns Inca la majorat. Camera lorzilor in Anglia democrat", laburist5, socialists" (nu glumiti !) caaiinainte se compune din oameni care ocupd locul in ea conform dreptului acordat prin nastere, conform dreptuluisangelui aristocratic", conform dreptului de inaltele functii detinute si conform desemnarii de catre rege. Mai bine de jumatate din membrii camerii lorzilor fac parte din ea in virtutea dreptului capatat prin master('. Aceasta este camera supreme din Anglia cu asa numltul el guvern socialist'. Stalin spunea ca in tarile demoerate burgheze ,.a doua camera degenereaza deobicei intr'un centr1u al reactiunii si intr'o frad indreptata contra progresului". Datele nrezentate mai sus ilustreaza in mod elocvent aceasta situatie. Guvernul laburist se Lauda ca ar fi reusit sa limiteze drepturle camerii lorzilor. Presa laburista prezinta acest fapt aproape ca un act ionar. Iar toata limitarea" consta in ae:ia ca daca mai inainte camera lorzilor avea dreptul sa amane pentrudoianiconfirmarea unei legi acceptate de camera comunelor, acum nu mai are dreptul sa arnane aceasta confirmare decat pentru un am conform deciziei came- rei comunelor. Este cazul sa aratam ca pang in prezert camera lorzilor n'a accez- tat Inca aceasta lege. Iata revolutia" facuta de guvernul laburist in cadrul institutiilor reprezentative engleze 1 Lenin arata neincetat ca, in fond, toata politica internationals ex- lerna a Angliei este dus5 fara participarea parlamentului. Ea este dusz-3 de cabinetul ministrilor. Care decizii parlamentare, intreab?i Le ni-n au rermis r5zboiul contra Riisiei $i ajutorarea lui Iudenicisi Colceac ? N'au existat asemenea decizii, si nrin acest" actiuni Anglia calca propria ei constitutie"(Opere. vol. XXV, past. 404). Asa stau in realitate lucrurile cu faimoasa democratic engleza. Democratia burghez5 permite uneltirile marsavilor instigator'ai unui nou razboi. www.dacoromanica.ro 204 M. MITIN Reprezentantul guvernului laburist,Macneil.luandcutva'ntulla Adunarea generals 0. N. U., afirma ca intr'un stat liber fiecare ceta- lean poate sa -si expuna in mod liber parerile". Sub steagul acesteiIt- hertati",in statele democratice burgheze se propovaduieste in mod deschis un nou razboi in cinstea nouilor venituri de miliarde ale capi- taliytilor.IIIcinstea aceleiasi libertati" presa burgheza in tiraje de milioane de exemulare. zilnic si in fiecare teas otrav4tu constiinia masselor si duce pregatirea Ideologica a noului razboi. Austin, reprezentantul Americii in O.N.U. lauda libertaciile democratice din St. Unite, care, vedeti d-voastra, garanteaza poporului american, cum spunea el, fericirea adevaratel libertati". Ce fel de fericire a adevaratei libertati", asta am vazut-o mai sus Xersul evenimentelor politice demasca fare crutare caracterul democratiei burgheze si ii smulge masca. Pentru masele largi alepoporu- him devme din ce in ce mai clar ca democratia burghezanu este, in stare sa unpinga inainte evolutia societatii, caea reprezinta trecutulsi ca in prezent toate drumurile duc catre comunism. D:mocratia burgheza nu este capabila sä asigure nici pacea intre popoare nici suveranitatea popoarelor nici progresul for economic si cultural. Democratia burgheza nu asigura niciunadin libertatile" care sunt decretate ca principiile ferme ale democratiei. Masele populare ale tarilor din Europa Centre la si ue Sud -.Est sau lepadat cu dis- pret de democratia burgheza si au pasit pe caleanouiidemocrath populare. Toate acestea sunt o marturie a profundei crize a democratiei bur - gheze, a falirrentului sistemului parlamentar burghez, a faptului ca democratia popularasi-afacut veacul si ca viitorul apartine exclusw democratiei populare, democratiei sovietice. Lenin stria: Democratia burgheza nu poate fi aparata decat de adeptii rob'ei cap taliste" (Opere, vol. XXV. pag. 74). Imperialistii incearca sa gaseasca o iesire din criza generals a capitalismului, pe calea unei noui robiri a popoarelor, pe calea unui atac impotriva intereselo vitale ale masselor muncitoare, calcand in pi cioare drepturile democratice elementare. Totusi situatia actuala internationals este de asa nature ea politicei reactionare a imperialismului i se opune puternica tabard a fortelor progesiste si democratice din intreaga lume. Forte le democratice din intreaga lume s'au ridicat sa apere independenta nationals si suvera nitatea popoarelor, s'au ridicat sa apere interesele celor ce munccsc contra scopurilor fasciste de jefuire ale imperialismului american. Tabara democratice sianti - imperialists a trecut la atac contra taberii reactiunii imperialiste. Chiar de pe acum putem vedea succe-- sole obtinute prin acest atac. Sub presiunea maselor populareimperia- li;tiisunt fortati sa treaca la defensive, la manevre. Partidele comu niste, care unesc in jurul for toate fortele democra.tice siprogresiste, tidied tot mai sus drapelul luptei contra instigatorilor de razboaie, in contra asupritorilor de popoare, pentru o pace trainica si pentru democratia populara. *** Regimul burghez si democratia burghe-za se mentin in prezent mai ales in virtutea faptului ca clasa muncitoare din %Arlie capitaliste nu-si www.dacoromanica.ro CRIZA DEMOCRATIEI BURGHEZE 205 prelueste indeajuns fOrtele, nu este units a.a cum ar trebui. TotociatA burghezia isi supraestimeaza. fortele, continua sa mearga pe calea re- actiumii si a aventurilor, care duce inevitabil la viitoarea sdruncmare a bazelor capitalismului. Care este atunci rolul social-democratiei in conditiile actuale Social-democratii de dreapta sunt cei mai credinciosi aparatori ai gapitalismului, lax ideologia social-democratiel este ideologia salvarii capitalismului. -Social-democratii de dreapta ajuta burgheziei sa insuile R1 asei muncitoare neincrederea in fortele ei ;ei raspandesc In masele populare iluzii cu privire la democratia burgheza si `lauds in toate cleliciile" ei. Pe vremea lui, Lenin stria; In moct practic a ftilst dovedit ca activistii din miscarea muncitoreasca, care apartin ocurentu- lui oportunist, sunt mai buni aparatori ai burghezieidecal; insult burghezii. Dace ei n'ar conduce pe muncitori burghezia n'ar putea sa se mentina". (Opere vol. XXV, pag. 343-344). Fruntasii social-democrati Indeplinesc si in prezent acest rel. In declaratia facuta la adunarea catorva particle cornuniste se spune despre ei; Un loc deosebit in arsenalul mijloacelor tactice ale imperialia- tilor it ocupa folosirea politicii tradatoare a sgetalWilor de dreapta de tipul lui Blum in Frani a, Attlee si Bevin in Anglia, Schuhrnacher in Germania, 13.enner si Schaerf in Arustria, Saragait in Italia,- etc., care cauta sa ascunda adevarata esenta banditeasia apoliticijimperialists sub masca democratiei si a frazeologiei socialiste fiind in realitate, In toate privintele, complici credinciosi ai imperiali:$tilor, care aduc fer mentul descompuneii in randurile clasei muncitoare si -i otr5vesc con, stiinta". In fata noastra stint cateva opere ale socialistilor de dreapta care sunt mentionate in declaratii. Nu ne refeim la anumite articole, pe care ei le scriu destul de frecvent, si nici la anumite discursuri rostite, irr care este elocvent exprimata ideologia actuarei social-democratii. Iata cartea lui Leon Blum Din punct de vedere omenesc ", aparuta pe la sfarsitul anului 1945. Cine este Leon Blum, aceasta o stiu suficient de bine oamenii sovietici. Aceasta este un inveterat opOrtunist si tradator al clasei muncitoare. In cartea sa, Blum, dupe cum spline chiar el,analizeaza situatia postbelica din Franta in scopul de a Teri tineretul de gTeselile generatiei anterioare, de descurajarea si decaderea care reprezinta urmarile inevitabile ale catastrofei tratte. Ce face Blum pentru a atinge acest scop ? El scrie despre Mun- chen ; Recuncsc aceasta categorie de, greseli.. Dar nu rosesc prontru elc fiindca au un caractor nobil. Acestea nu sunt atat greseli cat iluzii. o marturie a credintei tip realizarea pacii". Aceste nobile" greseli ale blum-ilor au permis lui Hitler sa ocupe nestanjenit Cehoslovacia. s5se arunce apoi asupraFran! ei sialter taTi. Scump 1-a costat si pe poporul francez aceasta noblete" a d-lut Blum si a celor de un fel cu el. Blum demonstreaza ca in prezent burghezia nu se mai afla de f apt la putere. El scriePuterea politica a burgheziei nu mai exist5. iar puterea ei economics, deasemeni se va prabusi de indata ce va ridica cineva mana asupra ei.,In Franta si pe tot continentul eufopean asezarea burgheza zace de acum in ruine si in marile taxi angIo-saxone. www.dacoromanica.ro 206 M. MITIN burghezia este acum de acord cu o reinoire carenu este egala cu altceva decat cu o abdicare". Astfel seamand acest tradator desfranat, iluzia in mace, demonstrand muncitorilor ca n'au dece sa mai lupte, in prezent, contra bur - gheziei. El viseaza creearea unor puternice partide burgheze in Frantz' de tip socialist, dupd structure si felul de actiune". Doar atunci ar fi chipurile pos:bil regimul parlamentar in leranta ca si in Anglia '. iicestea au fost scrise in 1945. Ulterior aStfel de partide puternh:Q", inclusivpartidul lui De Gaulle, au fost create, asa ca socialistul" Baum poate sa se simta foarte fericit. Ra trecem la altul, la un nu mai putin inveterat tradator al clase: muncitoare, la vestitul austro-marxist Karl Renner. El a tiparit in 1946 o carte cu titlul Noua lame si socialismul", in care vorbeste de marxismul contemporan si despre perspectivele lui. Dac5 Blum critics in mod deschis marxismul, considerand marxismul si teoria lupteide clasa drept o doctrine invechita care ar trebui, chipurile corectata atat pe lima filosofiei cat si pe cea politica, Karl Renner, ca un tipic reprezentant al austro-marxismului, gaseste mai comod pentru el Sä apar5 sub steagul marxismului. Vodeti d-voastra, e si el marxist. In ce consta marxismul" lui Karl Renner ? Marxismul mint el a trait o suta de ani. Ce modificari au intervenit in acest timp ? In primul rand, socoteste el, au intervenit schimbari in -raporturile reciproce dintre clasa muncitoare si stat. In ce constau aceste schimbari? In primul rand, in West au disparut Kaiserii, imparatii si regii, iai statele de atunci s'au transformat in mod formal in republici care a- corda tuturor drepturi egale. Mai departe muncitorii se aflau inainte in opozitie fata de statul burghez 0 in fata lor, timp indelungat se afla problema dace sa rastoarne sau nu puterea de stat. Totusi experieata a aratat, dupe parerea lui Renner, ca n'avem dece sä rasturnarn puterea de stat. Treptat, afirma Renner, muncitorii au invatat sa foloseascA statul in interesele lor, car in prezent clasa muncitoare institueste, de fa-pt, puterea de stat,si statul reprezinta acum .singurul ratjloe pentru realiza socialismul. Aceasta este spus despre statul burghezlenglez, despre Frantasi despre alte state ale democratiei burgheze. Desigur, Renner nu se re- feria la statele nouii democratic, el le considers ca si toti cellalti ideologi burghezi. ca state totalitare". Dupd cum vedem, Renner adoptl aceiasi pozitie ca si Blum. Clara muncitoare, chipurile, si-a cucerit deja puterea de stat si poate acum in depl nal'nstesa construiasca socialismul. lath felul in care acesti tradatori al c:asei muncitoare demagnetizeaza constiinta maselor muncitoare. lauds democratia burgheza si in special democratia americana Inrealitate, social-democratii de dreapta cunt cele mai credincinase ajutoare ale imparialismului american in tendinta lui de a robi Europa. In conditiile actuale, cand democratia burgheza, in special in Virile anglo-saxone, cultiva o noua specie de fascism, social-democratii de dreapta reprezinta piste dusmani deosebit de periculosi pentru clasa muncitoare, unul din principalele sprijine ale burgheziei, in contra ca- tora trebuie neaparat dusa cea mai hotarita lupta. www.dacoromanica.ro CRIZA DEMOCRATIEI BURGH_EZE 207 Pe fondul decaderiisial acestei crize a democratiei burgheze,se inalta ca un spri;in al tuturor fortelor democrat_ce, ca un sprijin al progresului $i al civiliza %iei, marea noastra democratie socialista so vietica; Data democratia burgheza sufera in prezent cea mai acuta criza, In schimb democratia sovietica, din contra, se desvolta, merge inanite, capata din ce in ce mai multa putere de viatasi isidemonstreaza in- vincibLitatea. Democratia burgheza este antipopulara. Democratia sovietica4'1 desvalue din ce in ce mai mult caracterul sau autentic socialist,autentic popular. In saiutul adresat Moscovei cu ocazia celei dea 800-a aniversan Stalin stria : Astazi Moscova nu este numai inspiratoarea tonstruirii nouii democratii sovietice care respinge orice inegalitate, directs sau indirecta intre cetateni, sexe, rase sau natiuni si asigura di eptul la munca0idreptul la .salariu egal pentru munca egala. Moscova este in acelas timp, steagul de lupta al tuturor oarnenilor muncii din lume, al tuturor raselorsi natiunilor asuprite, pentru eliberarea for de subj ugulplutoeratieisi imperialismului. Nu incape indoiala ca fara o atare politicaMoscova n'ar fi putut deveni centrul de organizare a prietenieipopoarelor si a colaborarii for fratestihistatulnostru multinational". In continuare Stalin scria: ,,... Meritul Moscovei constain aceea ca ea este purtatoarea de cuvant a luptei pentru o pace trainica si prietcnie intre popoare, purtatoarea de cuva.'nt a luptei impotriva ineendiatorilar unui ncu razboi. Pentru imperialist razboiul constitue capitalul eel mai aducator de profituri. Nu este de mirare ca agentii imperialismului se straduiesc sa provoace intr'un fel sau altul un nou razboi. Meritul Moscovei consta in aceea ca ea demasca neobosit pe incendiatorii unui nou razboi $i strange in jurul steagului pacii toate popoarele iubitoare de pace". Aceste minunate cuvinte ale lui Stalin inspira pe .toti adeptii au- tenticei democratiipiai socialismului in intreaga lume.

www.dacoromanica.ro CARACTERUL REACTIONAR AL TRECUTEI LEGISLATII MUNC1TORESTI ROMANE. ASPECTE ACTUALE

de Dr. Marcu ONESCU

'J.OBIECTIVUL UNEI LEGISLATE MUNCaTOREST1.

Inteo, scrisoareadresatala 9Martie 1854 parlamentului munekto- resc cEn Manchester opus acelula al patronilor, al bogatilor de:a Londra Karl Marx spun.2: ,,Clasa muncitoare... trebue sa inz;inga pe oameni"'). Forte:e naturii sunt invins_ prin aceaa ca muncitorimea crelazi forte productive inepuizabile in industria moderna, ce forincaza adevarata baza a soc.etatii capitaliste. Creiarea fortelor productive ale industrial insemneaza trensformarea fortelor distractive ale naturii in fortele productive supuse omului'). Aceasta transformare a unor forte laterite, dezorganizate, nefolositoare omului, intr'un potential utilintregei ementri, care aduce o prosperitate genera:a, a lost facuta numai de olasa muncitoare cu o energie de neinvins, cu sudoarea fruntii sale si cu prefu/ unci colosale incordari intelec wale" 3). Acestui efort al muncitorimii nu i-a corespuns corolarul firesc al eh_ berarii muncii. MuncItorimeaIn rolul eiistoric de eliberator al omcnirii, a creiat intaiu posibilitatea unei productivitarti cat mai mari, care ramane insa in ma:niie catorva. Producatorii fortelor ce au dat amenirii descatusarea ei de natura, au o experionta indelungata, din care rei se ca valarile produse de ei au fost lasate sa fie intrebuintate impotriva lor,folosite de alasa stapanitoare a bunurilor, pentru subjugarc_a tocmai a acelora care le-a creiat. Clasa stta- panitoaie a acestor mijloace de productie devine mai acaiparatoare cu cat fortele de productie se perf.ctioneaza de care muncitorime, incercand s5 clued muncir.orlinea spre o subjugare totals. De aoeea olasa muncitoare inv:ngand fortcle naturii, trebue sa elibereze acest:. forte mobile din laturile ru ?inoase ale manopolutui si sa le supuna controlului general at produccitorilor" 4). Desigur ca eliborarea complectel a mithcii nu poate sa se realiacze clocat intr'o societate in care stapanirca mijloa er-or de productie are caracterul social, invingerea oamrnilor" insa trebue sa se intample Inca in societatea capitalists,in care produsul social este insusit de capitalistul individual 5), contradictie fundamentals din care nasc toate contradictiile scoase la lumina zgei d- marea indus.re. Productia fi:nd socials, modul de productie se revolts impotriva formel de schimb, in care mtilcace:ef de productie au capatat caract:rul de capital retinancl manif' stares libcra a nature: sociale a tuturor acelor forte creatoare. Eliberareaacestor forte creatoare este un act de libel-are universals, in care omul devine st'5pan pesil_ el Insusi si pe munca lui. Cum insain socie.atea capitalists,clasa burghez5 este indaratnica cr'clireicedar/aprivil-giilor capatate prin acuimulane in dauna muncii altora, prolo'ariatul are chomarea istor:ca de a indeplini In mod constient acest act liberator.

1. a. 3. 4.) Parlamenitul munc,Itoresc,in rvolumul Marx si. Engels despreStrndi- carte,.kEdituraC.G. M.) pagina 96. 5.) Fr. Engels: Ant1-Dahring KEdirtura P. C. R) pagina 421 -422. www.dacoromanica.ro CARACTERUL RFACTIONAR AL TRPCUTEI LEGISLATII MUNCITORESTI 209 Indeplinirea conditiei pentru eliberarea munciiinvingerea oarnentlor este rezultatul unei indelungate lupte a clasei muncitoare. Muncitoriip.iuca inlaturarea exploatarid de catre clasa burgheza nu poate fi realizata decat prin schimbarea structuriit, a societatii capitaliste. desi mun.citorii stiu ca legea in societatea capitalistaeste dura pentru ei, ca este un biciu impletit de burghezie si deci intotdeauna lovapte numai in muncitori, ei au luptat pentru schimbarea l gilor ce nu tineau seama decat de interesele bureeziei. Luptaclasei muncitoare pentru obtinerea unor masuri legislative, poate sa insemne si o inceroare de a obtine conditiuni de munca si de viarta omenesti, dar ea are si o alts important& Caci lupta in societatea capitalista pentru obtinerea uncilegi mai bune a muncii, pentru obtinerea unei reforme legislative, este deseori dusa de alasamuncitoare pentru a se folosi de eaca de un mijloc de combinare a muncii legate cu ceailegala"6) care sa duca la o acoperire a niuncii revolutionare ilegale, pentru sdrobtrea clasei burgheze si intronarea unei societati lipsite de exploatare, de oarece reformele prezinta un product accesoriu. a/ luptei de c/asti revolutionare a pro/etariatului" 7), Daca legile munci.orepti in societatea capitalista. nu au adus indrep- tart -fundamentale pentru muncitori, aceasta se datorest,e faptului ca raporturile juridice,care sunt reglementate de ac,ste legi,isi au radacinile in conditiile materiale de existinta a societatii capitaliste. Legislatia antincitoreasca es.e si ea incadrata in sistemul de drept al so- cietartii in care apace, Bind o parte a acestui drept, o grupare a unordis- pozitiilegale,ce roglementeaza anumiterelatiisociale.Cu altecuvinte, sistemul de drept in care se gaseste o anumitalegislatiea muncii,este suprastructura raporturilor creatoara a sistemului in vigoare in societatea capitalista pe baza raportulluisocial die forte,esteconcretizarea. deseori contra vointai clasei conducatoare, careia iiapartine puterea stat, care este instrumentul acelei clase, a clas,i burgheze. In linii generale vointa acestei clase conducatcare la not, exprimata prin legislatia ce a existat pang la6 Martie 1945 si conditionata de raporturide de productiesi de forte din societatea burghezo-mosie_ reasca, determina unitatea de principiices'rabate toate masurile legislative favorabile acelei rime. Iata de ce in statul capitalist relatiunile sociale bazate pe propriztatea privata creiaza un drept care sprijina aceasta proprietate. Contradictille a- cestei societati au ca rezultatlupta muncitorillorce Unclela desfiintarca proprietatii private. Yana lathsflintarea proprietatii private a mijloacelor de productie, muncitorimea avand conditiuni de viata si de munca rezultate d:n exploatare, duce lupta pentru a cuceri anumite drepturi. Drepturile obtinute sunt uneori numai aparente, cu foarte putine realizari, (12 oarece baza socie'atiiromanesti s'a intemciat pe aceleapiconditiuni mater ale, econo- rn:ce, care au facut ca statul, conduccrea lui, deci fauritorii de Lgi, sa fie aceeasi clasa dominants a burgh.zieisi mopierianei stapanitoare. Luptele clasei muncitoare din Romania in conditiunile societatii burghezo-mosieresti, nu duc la cuceririintregi, ci la partiale rezultate care dau Levis/0.0e/ muncitorepti uncaracterstrabatut de acelas sistem de dreptal _societatii romanesti 'Ana la 6 Martie 1945. Deseori, chiar atunci cand 1Kgislatia muncitoreasca fisi capita o redactare mai clard, ea ramane formal6, de oarece acei care au formulat legea in urma presiumi maseimuncitoresti au grijaca lezea sa nu fie aplioata. Aceasta arata mai mult ca sistemul de drept al soci'tatii capt'aliste romanesti iisi are, in HMI generale, unitatea sa in toate ramurile dreptului, 6) I.V. Stalin: Problemele leninismului (Editura P. C R.) pagina 83. 7.)Cltat din Lenin de I,V. Stalin: Problemele leninismultd, paging 84.

STUDIZ www.dacoromanica.ro 14 210 DR. MARCO orrEscu pana chiarai in legislatia muncitoreasca, care tinde a 1ovi in dreptul societatii capitaliste. Vedem ca am putea gasi obieetivua legi5latief muncitoreati In societatea capitalists undo ea apare, nu ca o legislatie care cauta sa apere munca$ipe acei care muncesc, ci sub presiunea luptei claseL muncitoare sau ca tur mijloc de inaclarefacuta de guvernantispre a incercasa tempereze iuptele darze ale clasei muncitoare. Es:e adevarat ca miacarile muncitoresti, luptele muncitorimii, organizatiunile tor, chiar fiind idegale, prigonite, au dus as unele cuceriri, cele mai multe insa numai principiale, clasa iburgheza-moalereasca detin.and toate puterile ce deourg dintr'o dominatie de clasa, care face pe muncitor sa fie in dependenta economics fata de capitalist. Legiferarea asupra intka.eselor muncitoreati in societatea capitalista, se face intotdeauna tinandu_se szaana de interesul capitalistului, plusvaloarea, de oarece,,lasuprafata societatii burghezesalariul muncitorului apare ca prep al muncii, ca o cantitate determinata de bani care se paateste in schix n- bul unei ca.ntitata determinate de manes" 8). Conditiuniae determinante ai de realizare ale acestui raport nu intereseaza, de oarece capitalistul nu urmareate decat profituf si deci cu cat acest desintenzs voit este mai acut, eu atat marirea caatigului sau este mai asigurat. Modul acesta de legiferare a aocietatii capitaliste, este la fel in once legislatie nationals, in care antmca este considerate productive numai dace produce plusvaloarea, adica criteriile de apreciere nu sunt luate din procesul material al muncii, ci din anumite forme ale productiei capitaliste, In care acaasta anunca se realizeaza. De acata8ilegislatia muncitoreasca dela noi va avea aceeaai amprenta specifics unei societati bazata pe exploatarea muncitorului. II ASPECTELE REACTIONARE ALE LEGISLATIEI IVIUNCITORESTI Fazele prin care a trecut legistlatia muncitoreasca la noi, arata aceia caraoter reactionar antimuncitoresc a oricarei legislatii, In socie atea capitalists. De aceia principiile ai chiar dispozitiile de text, sunt aceaeaai sau imprumuttate din alte legislatii, tar izvoarele pentru inberpretarea for sunt gasite in aceiaai autori, sari cu rare exceptii cauta sa adapteze privirile ju- risprudentiale ai doctrinaire strain la unele partioullaritati istorice romaneati, fare insa sa piarda ura oligarhica a dasei burghezo_moaieresti, impletita cu puternice urme feudale. Aceasta face ca ai in societatea noastra suprastructura juridica sa irate unele forme de drept burghez, cu o influents feudala, ceiace a facut chiar ca unele dispozitii de lege cu caracter tobagist sa persiste. - De aceiacaracterul legislatieimuncitoreati pana la da a cand clasa muncitoreascadefineconducerea statului,prezinta de multe on continut reactionar, avand numai unele forme diferite in redactare. Astfel in aceasta ,faze a legislatiei muncitoresti, tinand seama de re- dactarea legislatiei, putem deosebi doug etape cu acelas continut a) pana la abolirea sistemului cc-miter leledoral, prin decretul lege din 16 Dec. 1948, avem o legislatie a muncii care vorbeste despre maraca, dar munca este considerate mai ales numai in folosul clasei burghezo-moaieresti; b) dela 1918 pana la 6 Martie 1945 formeaza o legislatie de protectie aparentri a muncii, fare insa sa sa:isfaca cerintele minimale ale muncitorilor, unele legi favorabile muncitorimei, votate sub presiunea luptei muncitorilor, fiind aplicate sau nu in dependents cu raportul social de forte. a) Legislatia muncii pana. /a 1918.

8) K Marx: Capita)ul (Editura P. C. R.) paglona 483.

www.dacoromanica.ro CARACTERuL REACTIONAst AL TRECUTE1 LFGISLATII 91UNCIT0RE$TT 2 L Cu Revolutia burgheza din Franta, putern spune ca au apart': primele dispozitii de reglementare a muncii salariate, fare insa sa insemne aparIrtia unei legislatii a muncii. Astfel Codul Napoleon care formeaza expr,sia juridica clasica a oranduirei cspitaliste are cateva dispozitii in acest sens. Codufl civat romanese, care in cea mai mare parte este si astazi in vigoare dela 1865, are cloud articole, referitoare la munca, incadrate sub capitolul locatitmea lucrarilor". Art. 1471:, Nitneni nu poate pune in serviciul altu:alucrarile sale decal pentru o intileprindere determinate sau pe un time marginit". Aceasta dispozitie nu face decat sa desfinteze posibilitatea de a avea in serviciu o persoand pe veci ; cu alte cuvinte desfiinteaza munca pe viata, care se executa in sclavie si in iobagie. Desigur ca aceasta dispozitie pare de prisos atat timp cat Revolutia burgheza din Franta, desfiintand feudalitatea a instaurat societatea burgheza. Scopul introducerii acestei dispozitii era acela al unui legiuitor careurma- rind dispozitii avantajoase clasei lui, cauta sa mascheze acesteinteresesub aspectul unor idei generoase. Intr'adevar, imediat legiuitorul revolutir.i burgheze se dernasca, pr:n articolul urmator (1472) 9), dispunand : Patronul se crede pe cuvanad sau : pentru catimea salariului ; pentru plata salariului anului expirat si pentru aconturile date pe anul curgator". Egalitatea in fata legii astfel era inteleasa de legiuitorul clasei bur_ ghezo-mosieresti dela not :stapanul era criezut intotdeauna pe cuvan , cand avea un cu un satariat. Oridecate on litigiul se refer-a la doi patroni, char pKaitru sume de bani, ei aveau reg:imul egalitatii in fata legii, cand insa unul era capitalistul tar celalalt anunct orul, salariatul, ac.sta era pus si In fata jutstitiei in aceias inferioritate, in aceias dependents, in care sa gasea in societate. Se creia prin acest an.icol un privilegiu special patronului, detinato- rului de capitaL Se vede der cum codul civil este un cod al clasei burgheze10). Ceeace trebule sa rernarcam este o situatie specials a legiuitorului roman, din care se pot trage desigur concluzii revelatoare pentru Oasa bur- hgeza dela not :textul art. 1472 a condus legislatia si justitia noastra, pane in anul 1929, cand a fost abroga`, deli celelalte state burgheze it Inlaturase de zeci de ani. Acest articol a fost a.brogat in codul civil francez prin legea din 2 Au_ gust 1868, trei ani dupe ce in legislatia noastra, deabia intrase in vigoare. Prezenta aces ui articol In Codul Civil roman perzista impotriva principiului inaintea legei", trecut in Constitutiile dela 1866 si1923. De altfel tot aces`, cod in 1914 articole, regulatmenteaza raporturile bazate pe proprietate si oglindesc drepturile clasei burgheze. In timp ce toa'e icontractele derivate din avtgie (de imprumut, asigu- rare, inchiriere, arendare, de schimb, de societate, de vanzare, de ipoteca, de rendita pe viata, de jac41prirlsoa.re) suet reglementate pe larg, nici un cuvant pentru contractul de munca, care sa apere pe oamenii muncii. De altfel abrogarea. art. 1472 din c. civil n'a adus nici o ameliorare In conditiunile de munca sau Rn rezolvarealitigiilor.Ea reprezinta numai o cucerire principiala, in urma unor Indelungate lupte muncitoresti.

9.)CoresgunzAtor art1701c.civil francez. 10.)E.Tarle in,Napoleon" (Editura Cartea Rust) palina 335,erata astfel scopul Codului Napoleon: sti asigure securitatea pozitiilor pe care ploptictatea avea s'o coupe in noua societate, sA fats; .invulnerablle principtne proprietatil bargheze fatA de atacurile fie ale feudalilor care nu se reserranssu sA. mossy fie tale proprietarilor care votau sa-siruaatilantualle". www.dacoromanica.ro 212 DR. MARC(' :ONESCIJ

Dispozitine art. 1472 erau atat de potrivnioe unei elementare cuvinte, incat reprezentanti ai dreptului burghez au criticat continutul lui lipsirt de justite. Astfel Glasson 11) vorbind despre lipsa codului civil in ceeace priveste pe muncitor, remarca: Codul civil n'a fost decat totalitatea capitalului, el nu se o ups de legislatia =net:, hind un cod burghez sinu run cod popular... Codul nostru e legea unei societati burgheze si a familiilor care poseda un patrimondu mai considenabil, el nu e codul muncii, nici al muncitorultu". Sau Charmont12)calified Codul civil codul stiipcinului, at creditorului 0 at proprietarului". Iar Ambroise Co/in et H. Capitant 13) reeunoaste lipsa din codul civil a re.glementarii munch :S'a observat de multe on ca Codul civil francez d:n 1804 n'a reglementat cu adevarat In mod complect decat organizarea fa- militisi protejarea patrimoniulul, adieu a bogatiei dobandite, intr'un cuvant Dreptul burghez. El a neglijat organizarea munch, pe care o considers ca o marfa in asa fel incat sa nu vada in contractul ce leaga pe salariat de cel ce it inticbuinteaza decat o simpla varietate de inchirlitre". Un jurist german Anton Menger 14), a analizat amanuntit codurile civile europ.naratand ca nici o dispozite nu foloseste poporului, toate bizuindu-se pe avutie. Codul civil a avut o influentacovarsitoare in creiareamentalitatii acelora cari au trebuit sa judece soarta salariatilor. Intr'o stare econcanica precard salariatul mai era prigonit, injosit de catre legiuitori$i judeatori. Mai mutt Inca art. 1471 15) care parea ca exprima dezithrateire de libertate $i egaPtate ale Revolutiei franceze, au fost de foarte multe on talmacite astfel, incat salariatul putea chiar sa fie l.gat de stapia toata viata. Se Linea seama de sItuatia stapanului,caeiflinteresa in raportul de productie, nu acela care eftetiv presta serviciul. Sau gasit chiar doctrinari candin interpretarea unor anumitesitu, tiuni, bcala,batranetea sau infirrnitateastapanului,sa creieze obligatiuni noui pentru salariat, mai ales atunci cand ac,sta era la periferia vietii so- Hale burgheze: servitor. Sau on e angajament care are de obiect o luanare detrminata, desfin"..aza contractul, daca stapcInul a mury6). Nu intereseaza efortul, muhca prestata, sarac'a salariatului, totul trebuie sa mearga astfel incat mo .Itenitorii patronului sa nu fie suparati. Dar $i contractul daca era faeut pe term:n limitaputea us.or sa fie desfiintat de patron, deoarece judecatorii dadeau dr ptate intotd-aura stapa- nilor. Motivar-a judecatorilor nu putea sa fie d cat aceia prevazuta de legea Thlasei lui. Iata o astfel de motivare in care ju.titit de Hasa incearca chiar sa intrebuinteze eleanknte de logiea : Prepusului distilator angajat ca atare, nu-i este ingaduit a pre- para produse inforioare, care au lost refuzate de client. Faptul ca patronul

11.) Rapport sur le concurs pour le prix du budget, 1898. In acela8 sans, Glasson a prezentat in anul 1886 Aoademiei de Stilnte morale 41 politice un ieferat intitulat ,,Le code civiletlacydZation ouvriere". 12.) Les transformations du Droit civil(1912), pagina 14. 13.) Cours elementaire de Droit cavil francals, vol. I(1934), pagina O. La pagina 23-24, aratS necesitatea revizuirti codulut civil,in ceilace priveste dispozitiile refelitoarela muncA, in urma schimbaailor socialeintervenirte,paistran- du-i puternica temelie". 14.) Das Burgerliche Recht and die/ besitzlosen Volkskliacqerk (1908). 15.) Corespimzator art. 1780 c. civil :francez. 16.) Baudry et Wahl: Traite theorique et pratique de droit civil Louage II.2218.Impotrivaace.teiintelpie'Aiibarbaric*, eu in.cercat o slabs argrumentare Ddmlante et Colmet de Santeire,in Coins analytique du codeociv,11,vol.VII,Nr. 231 bis.siaceastS susIinere a Most faauta fSrS couvLngera.

www.dacoromanica.ro CARACTERUL REACTIONAR AL TRECUTEI LEGISLATII MUNCITORE$T1 213 a pus la dispozifia sa materie prima de catitate inferioara, nu poate constitui o scuza pentru prepus. In aceste imprejurari patronul poat-e da conck-diu bruscsinemotivat, propusului, chiar data contractul de locatiune a servi- ciilor acestuia este cu termer" 17). Orica dovada impotriva art.1472 era respinsa, deoarece acest articol a odic-tat o prezuroptiune de adevar in favoarea patronului, bazata pa con- sideratiunea ca patronul e presupus mai cult, mai bogat $i 'ocupand in societate o pozitiune mai inialta" fata de salariatul sau. Simpla afirmatiune a patronului constitue o dovada, deoarece patronul se presupune a fi totdeauna de bona credinta"18). Frilca de solidaritatea calor exploatati a fost intotdeauna argumentul instinctului de conservare al clasei burgheze.Ace.asta classsi-a intemeiat anararea moralitatii" c3, pe propria ei promiscuitate. Pentru a demonstra taria privilegiuluiart. 1472, judecatorii aratau ca aceasta prezumtie se bi- zula pe temerea de imoralitate si fraudii, ca nu cumva servitorii unimdu-se intre lei, sa nu se serveasca ca martori in reclamatiunile mai mici de 150 lei contra stclpanului" 10), Se temeau de imoralitate, fara sa se gandeasca la viata desfranata pe care o duceau loti patronii", boernasi, mosieri si bancheri. Ganditi-va ce judecata putaa sa aiba fata servitoruilui de mosier, bat- jocorita de stapan, sal/ lucratoarea industrlasului vicios, cand trebuia sa apeleze la judecatorii cari faceau dreptatea dupa text& de legi a caror aspriane o jus'ificau cu ,,imoralitatea" acestor plapande fiinte. Clasa burghezo-mosiereasca rornaneasca a sfidat viata de truda a muncitorilor, impunandu-i conditiuni de muncasiviata cari intrec mice ima- ginatte2o). Impotriva dispozitiiflor art.1472c.civil, muncitorii au dus o lupt5 indelungatd. Inca in Noembrie 1906,in actiunea" unai Intruniri, la care au participat4.000 de oameni,ce s'a terminat cu o mare manifestatie de strada, s'a cerut suprimarea odioaselor prevederi din Codul civil, care prin art. 1472 dau intaietate patronului fata de muncitcyri"21). Egalitatea In fata legii era numai o floare de stil a constitutiilor. Aceste dou5 articole ale codului civil rasturnau toate principiile aceluias cod, atata timp cat ele ar fi putut sa foloseasca clasei muncitoare. Cu alte cuvine, principiile mari de dreptate socials erau numai pentru achi- zitiile olasei burgheze ce trebuiau intotdeauna intarite. Desi art. 1208 din acelas cod prevede clar ca juramantul clacizoriu poate fi da in orice fel de contestatiune, hotarirea ins.tantelor noastra este Eulta cand in litigiu se aria un muncitor. Data prin jurarnantul deferit ser- vitorul tinde a stabili catimEa salaritilui, in aceasta privinta, dupa art. 1472, patronul fiind orezut pe cuvant, tribunalul fata cu acest text de lege poate

17.)Scrifinta Nr.101 din 18 Fevr. 1924 a Trib.LliovS. L corn., publicatA In Jurisprudenta genera114 Nr.978r din5924. 18.)Sent-luta Nr. 45 din 23 Februarie a Tribunralultti IeeiS.I. pubUcatA In Drentul Nr. 29 din 1882. 19.)Sentinta din 4 Oetambrle 1884 a Tribunallului TaliS.I.publicatAin Dreptul Nr 2 din 5884. 20.) Povestea acelei fete care, dupal ce a muncit dela IvArsta de 0 eni panA la 28 a strans 50 de Rai econornie 91 a murit micepa 91oticoes8., pcsaind o mamA v.fiduvA cu tret eopii povestea aceasta e a tuturor lucratoarelor aproape" (Mani- festul Cercului Romania Muncitocre" In 1906 In Patruzect de ant de saracie, de robieelru9Ine").Maralitaltea acestor truditori era contest:arta de exploartatodiPert 21.) Mihail Roller: Documente dtln Misearea aviruiteirtoaztlasca (1872-1916), peg. 351. www.dacoromanica.ro 214 DR. MARCU ONESCU sa-i respinga juramantul ca neadmisibil, faro ca prin aceasta sa violeze art. 1208 "'Z). Acest continut al codului civil nu este decat un reflexal atitudingi burghezlei, care indata ce revolutia dela 1789 a inlaturat feudalitatea, a cautat ca o class invingatoare sa-si mentina situatiasisa-si creieze legiae cu masurile favorabile ei. Karl Marx si Friedrich Engels au explicat procesul prin care Intreaga culture, cu toate ideile societatii capitaliste, nu sunt decat produsul raporturilor productiunii $i proprItatii burgheze, iar dreptul nu-i dwat vointa clasei burgheze prefacuta in lege,vointa a carei continuteste dat in conditiile marteriale de existents ale clasei burgheze".23). De acc-.ia burghezia nu outea vedea cu ochi buni, Inca de atunci, miscarile muncitoresti ce incepeau sa eauzeze namulturniii regimului ce inte- legea egalitatea, libertatea $i fraternitatea" numai In favoarza claseifnvin- gatoare. Este concept:a unui individualism economy -, pe care Franta o proclama ca atot stepanitoare Inca dela sfarsitul secolului al XVIII-flea. Asa se explica cum la 14 Iunie 1791, Constituanta voteaza legea, Le Chapelier, prin care se interzicea orice asociatile intre oamenii de aceeasi profesiune sau acelas fel de industrie.Acesteasociatiidandu-si drept scop apararea intereselor comune" dispune legea Chapelier, sunt nu numal zadarnire, pentruca nu existaasemizneaintcrese sipericuloase,pentruce sunt in stare sa ameninte ordinea publica, dar ele sunt chiar indezirabile, fn masura in care ar putea stanjeni conventiile l:ibere dela individ la indivld". Iar pen'ruca se intareasca aceasta corbceptie a statului aparator ail clasei burgheze, expunerea legei Le Chapelier ouprinde formula entre l'Etat et l'indiv:du, it n'y a rien". Inainte ca regimul burghezsa-si gaseasca consolidarea,Isi gaseste insa rnijlocul sa se puie in garda fate de muncitorimea care se organize. Legea Chapelier reprima in mod sever orice asociatie care tinde sa impuna patronilor un pret uniform ;existsnta unei astfel de asociatii era considerate ca un delict gray, membrii ei hind pedepsiti cu Inchisoarea. Degea Chapelier a fostin vigoare pane la 1884,tend s'a votat in Franta legea asupra sindicatelor profesionale24). Reglementarea munch se facia si in aceasta lege, in acelas spirit in- dividualist, bazat pe acelas principiu all libertatH conventiunilor", care era fundamentul codului civil. Principiul aeesta convenea burgheziei, deoarece- in forma avea asp.ctul de generozitate, jar In continut era numai In avantajul celor rare erau po.sesorii avutillori deci dictau Bbertatea" contractelor. Legiuitorul burghez nu avea nici o grija de contractul de munca, care reglementa modul cum milioane de oamenifsi procuraupainea de toate zilele. Capitalistii din comert $i industrii, in stransa legatura cu proprileitarii pamanturilor capetaudreptul nelimitat de a Incheia contracte cu mune- toriisifunctionarii, pe baza unei libertati in conventiune, care Insemna Intardrea libertatii fare franc pentru capital de a exploata munca. Aproape o suta de ani legea Le Chapelier a fost o pavazaindivi- dualismulu:prevazut de codul legislatiei burgheze. Desigur ca $i dupe legea aceasta, asuprirca codului civil a predominat, stepanind si astazi cele mai

22.)Decizila Nr. 41 din 30 Isnuarde 1887 a Inaktei Curti de Ctisatie S 1.1ustitie. S. L, publicatd in Buletinul Curtii de Casatie, pagina 54. 23.) MarxEngels: Manifestul paTtidului Carnunist (Editura CP.C. R.) paella 40 24.) AceastS lege prevedea sindicalizarea numai a functionariflor mune:ter-11er dtn dnstitutiile partilculare. Prin lAmuririle date in pectin-4a Gamer% din 23 Mai 1894, s'a admisaIdreptul tutu:non lueratorillor de a se sindicaldza, chilarr pi a acelora din ing7epritiderilestartulaiiIn unimia diseutiundlor ravute in aceasta sedintS. in legAtur3 Cu dreptul de sindicalizare, gruveravul prezidat de Casimir Peltier a Yost ciistuirnolt www.dacoromanica.ro CARACTERUL REACTIONAR AL TRECUTEI LEG1SLATII MUNCITORESTI 215 multe dispozitii ale codului civil, din toate tarile, fn afara de Uniunea Sovietica. Masa muncitoare s'a organizat insa peste dispozitiile de lege, prin marlactiuni in care constiinta de class a prodetariatuluirdeven-a din ce ince mai hotarata. Revo lutia franceza adusese $i pentru muncitori o egalitate$io posi- bilitate de asociere care des: infranta imediat de proprietarii tematori,a rarreas stimulentul luptelor darze ale oam:nilor munch. Aservirea munci'o- rilor vointei patronilor devenise atat de puternica, incat inainte de apritia Codului Napoleon (1804) se infiintase o carte de lucru" Lard decare lucratorul nu Mutes fi angajat; aceasta carte de lucru era in pastrareapa- tronului, ce nota aprecierile sage asupra muncitorului ii motivele concedierii. Aceasta carte de lucru" dadea muncii ceva din caracterul feudal al iobagului lipsit de parnant. Riscul de a filipsit de salariusipaine sides pe lucra:or sa suprote multe abuzuri.

* La noi, incercari de asa zisa legislatie a munch, au fost initiate nurmai in urma organizarid muncitorimii roman, facuta la 1872 prin ,,Asociatiunea genera/a a tuturor lucratorilordin Romania", care in editorialul gazetei acestei asociatiuni Lucratorul Roman" din 5 Noembrie 1872, arata ca soopul este de a combate tot ce-i raufivatamator lucratorilor, din orice punct de vedere" 25). Prezenta acesteiasociatiunii Sia organizatiilorcare i-au succedat precum protestetle muncitorilor fate' de starea inapoiata in care era lasata municitorimea, a determinat aparitia Legii sanitare din 1885. care are dispozistii referitoare la reglementarea munch minorillor$i a higienei industriale. Dis- pozitiile acestea lass la aprec:ereasiinitiativa prefects lui de judet masurile ce trebuesc luate pentru imbunatatirea conditlunilor de munca a muncitorilor. Ounoastem prea bine cum s'au comportat prefectiiacestia, pentru a nu mai fi nevoie sa insistam asupra masurilor" luate benevol de ei. Regulamentul aoestei legi,cunosout subnusnele de regulamentul industrii/or insa/ubre din 1894, are disporttii referitoare la modul cum tre- buiesc instalate, precum *i o serie de prescriptiuni de nature' higenica. Dar a fost conceput intr'un spirit advers alasei muncitcrare, cad in art. 12 prevede Juarritorid adult de sex bcirbatesc este striptin pe timpul qi felul munch sale", adicaMcio limitare a timpului de munca. Munca barbatilor era dela 15 ore in sus, caci restcrictia acestei reguaament este facuta pentru copii intro 12$i14 and, care nu pot sa lucreze decat dela ora 5 dimineata pana la ora 8 seara, cu o intrerupere de o ora in timpul mesei. Acest regulament constitue oareculm un progres in campul ocrotirei munch la noi in Cara, undo pana la aceasta data orele de mulled erau $i mai numeroase. aVasurile burgheziei stintasprieinlegi,darsimai grele in fapt. Muncitorii se organizeaza, astfdl ca la 29 Oct. 1896 se poate ceti in Lumea noua": Pentru eri la orelle 9 dimineata era convocata in localul Clubuffui Muncitorilor din Capitala o conferinta a delegatilor bres.lelor socilztatilor de muncitori din Capitala. Rar s'a faout de cadre socialisti opera mai constiincibasa $i mai trai- rhea decat in aceasta conferinta careia ii va urma o serie de alto conferinte pana se va ajunge la rezultatua dorirt: organizarea sirulicald a tuturor breslelor din capirtafta 26s.Discutille s'au dus in special asupra muncitorilor cu- fundati intr'o dureroasa mizerie economics ". Posibilitatile de asociere profesionallie nu erau acordate, deli art. 27 din oonstitutia dela 1866 n'a fost abrogat.

25.) In Doeumente dlni mlwaa-ea muncitoreasea" (18'72-1916) culese 61 annotate die Mihail Roller, paging, 20. 26.) Mihail Roller: Dom:men:1a din mi.rarea muncitoreosea, pagtha 253, www.dacoromanica.ro 216 DR. ItIABCU ONESCU Muncitorii protesteaza fats de aceste intarzieri. Guvernele partidelor liberal si conservator, impotriva intereselor muncitorilor, yin cu leva mese- riilor si a corporatiilor din 1902, care sprijina patronatul, pe comerciantiri industriasi. Muncitorii demasca scopul corporatiilorastfel: prin alcatuireafor invechitd, stramta$iarbitrark corporatiiile servesc numai ca sa intareasca explaatarea siautoriitatea patronului$icape de alts partte, prin tendinta for de a mentine formele inviechite de productie, sunt o piedica a progresului economic si social al tarii", legea bind un mijloc de inselare $i ratacire a muncitorilor" 27). Iar prin art. 130 din legea minelor din 1906 se interzice dreptul de grevid a muncitorilor. Impotriva masurilor aligarhiei, muncitaril- infiinteaza sindicate la 1905, dar maniifestul dela 1 Mai 1906 a cercului Romania Muncitoare", area valoarea organizarii muncitorilor:, Prin lupta tovarasi,euiabutit$ifratii nostrj din altetaxisa-si imbundtateasca saarta lor, prin /up.&a data prin sindicatesiprin uni74ea fora.tuturor. Sa-i imitam $i noi pe dansii $i sa ne unimrinoi in sindicatele noastre, si vom ajunge acolo unde au ajuns ;I el, la dobandirea reformelor economice si la cucerirea drepturilor politice. Ajunga de cand suntem batjocorirti in fabrici$iateliere, ajung,, de cand politicianii se ceartasi-$ifac treburile pe spinarea noastra. SA dcvenimsi nod oameni atat in atelier si fabrica precum si In vista public& In ateliere $i fabrici sa ni se respecte munca dednnitatea noastra, sand se dEa dreptul nostru, in virata publica sä devenim stapand pe noi thine $i sa ne vedem prin noi singuri de nevoile $i durerile noastcre"23). Se vede dar hatarirea de a se organiza in sindicate, pentrua-siapara interesele profesionale prin cucerirea drepturilor politice. Iar la 1907 se publica 20) prirnul statut al Uniamii Generale a Sindicateaor din Romania. Muncitorimea fiind mai solidar5,atat aceeadin intreprinderile particulare cat si din institutiile Statullui, la 20 Mc. 1909 spare legea contra sindicatelor a guvernului liberal, prin care se interzice functionaridor, mese- riasidor $incluncitorilor statului, judatelor, cornunelor $istabilimentelor pu- bike cu caracter economic, industrialsicomercial, once fel de asociere. Deasemenea se pedepseste cu inchisoare once incetare de lucru, prin care secere imbunatatireasalariului,sau schimbarea conventiilor de munca. La fed este interzis contractul colectiv de munca 30). In. mentalitatea legiultoruluj liberal, Neasta insemneaza ca libertatea muncii este garantatd" (art. 2). Legea aceasta a dus must ran muncitorimei rornane, incat a fast denumita infama lege scelerata"31). Cu toate acestea, tun interpretator al burgheziej partidului nationallaranesc apreciaza opera autorului legit ca fiind a unui precursor al politicei noastre sociale"32). Aprecierea aceasta devine clang cand obstrvarn ca spune in acelas loc, despre valoarea programului acestui legislator care a servit de calauza de dupa razboiu"33). Noi adaugam, chiar pans la 23 August 1944, cum vom vedea, cu legiuiri antimuncitoresti.

27 ai 28.) M. Roller: Docuinente din rniscarrea rnuncitocreasca, pag. 327 si 351. 29.) Romania Muncitoare', enul III, seria II-a, Nr. 41 din 9-16 Decembrie 1807. 30.)In conceptia lugcretrogradk, lea cum autorul legit se manifest& contra ccaltractului colectiv: nu pot crecunoaate urnsi part' a rnruncitorimii, oricat de luminata atfiea, dieptul de a vorb9 in nurnele tuturor ". Dar el, de uncle isl blase dreptul de a lovi in muncitori? 31.) Romania Muncitoare, Nr. 18 din 17 Februarie 1911. 32.) G. Taaca: Politica socials a Romaniel (1940), pagllna 353. 33.) Se refers la perimul razboini mondial. www.dacoromanica.ro CARACTERUL REACTIONAR AL TRECUTEI LEGISLATII MUNCITOREST1 217 b) Legislatia de protectie aparentcl a muncii. ()data cu revolutia dela 1848, principiile unui sufragiu universal patrund intarilecapAaliste, facand din muncitor un cetatean cu relative dnepturi politice, deori cu formalul drept de a alege. Patrunderea in Parlament a unor deputati care aparau interesele muncitorilor, precum si desvoltarea unei constiinte de clasa a unui proletariat din ce in ce mai solidar, mai organizat, Ikea ca soarta ler sa fie discu,ata in parlamentele burgheze, ceeace ducea la aparitia unor legi ce se refereau la codul de munca si viata a muncitorilor, insa fara sa constituie o realizare de legislatie muncitoreasca. In Francatrebuiesa mentionam legiaedin1884(liegeaWaldeck Rousseau) si 1Itt lie1901, pentru rectunoasterea sindicatelor profesionalesi proelamarea dreptului de asociatie, precum si legea din 9 Apri lie 1898, prin care se rEglementeaza raporturile dintria patroni si salariati. In Anglia miscarile muncitoresti au fost de o itntensitate deesebita, cu greve marl si foar edese, Meat printr'o lege din 1871 (Trade Unions Act), complectata cu legca din 1876,asociatiutnile profesionale suntlicite. Aceste trade unions au marea gresala, ca ele sunt conduse de o, aristo- cratie" muncitoreasca, adica de acei cari n'au Vazut taria clasei muncitoare in unitatea ei. In tarla not aceasta perioada corespunde cu abolirea sistemului cen- sitar electoral, prin decretul lege din 16 Dec. 1918, potrivit caruia se largeste dreptul de vet, astfel casimuncitorti pot lua parte la vista politica. Odata cu terminarea primullui razboiu mondial si prin alipirea Ardea- lului si Banatului, s'au adaugat un mare numar de indus'rii, cu unnumar mare de lucratori, vetchi sindicalisti, co.nstienti de drepturile claseimunitoare. Industria noas r5 se desvolta. Curl; insa participarea la viola politica a muncitorimii este numai o dispozitie de lege, fara o corespondenta in viata reala, masurtle de legislatie a muncii sunt si ele oreatii ale unor lEgislaturi in care toata puterea politicaeste detinuta de aceeas clasa burgheza mo5iereasca. Guvernele care s'au perindat la conducerea Orli n'au fost deca expo- nentii fraudelor electorate,astfel ca parlamentele nu erau formate decat din mosieri, industriasi si intelectuali, toti avand interese in bancile si in- dustriile liberale. Se mentineau la putere prin popularitatea" obtinuta astfel: partidul fiind in opozitie, a obtinutin. intreaga tail, in 1920, numai 6,8°0 din totalul voturilor exprimate, jar in 1822 fiind la guvern a obtinut 60,3'' din totalul voturilor exprimate, deci o diferenta in plus de 530/.. Partidul averescan, numit al paporului, obtine in alegerile din anul 1920, fiind la guvern42°0 din voturile exprimate in intreaga tars. iar in 1922 fiind in apozitie nu obtine cleat 6,5°/084). G4rija uncr astfel de guvernanti nu putea sa fie decat asupritoare, fat5 de muncitori. Starea muncitorilor era neinehipuit de rea; ei produccau tot pentru socitztatea roananeasca, pentru ca beneficiarii sa fie cateva mii de mosieri si bancheri, detinatorii fortei politic& Muncitorii au un salariu de mizerie pentru o munca istovitoare de 10-12 ore in conditiuni nehigenice, fara asistenta socialasimehicala, iar conducatorii sunt exclusi dela tratativele unde se discu'a situatia lor. Land intervenea fermitatea acestor conducatori erau bagati in inchisori,schm- -giuitisi chiar omoriti. PentruIan TeIanuaiiest, Februarie1929,guvi.rnult)ariitritrnitk16 vagoane de Mina pentru 40 mil de oameni din Valea Jiului, unde munca

04.)Istoria IFtoma.nliel"., de Gh. Q. Georgescu, DuirnitTu Tudor, Vasile Maciu 91Mihai0 Roller. Redactor respausatn1 lvithat1Tteller, paella 650. www.dacoromanica.ro 2 1 8 DR. MARCU ONESCU este atat de grea. Aceasta centitate de Mina a facut ca mun.citorulcelei mai grele munci sa manance 1 kgr. jumatate de pa'ine timp de 2 luni 35). Luptele crancene ale muncitoriflor determing unelledispozirtiilegale, can nu stint puse in fapt sau sunt anuleite de elte legi.. Desi Tratatul dela Versailles se ocupa in special de internationalizarea legislatiei munch, deli au fast multe conferinte, congrese conventiuni pentru ameliorarea conditiunilor de viata si munca a muncitorilor, la noi, guvernele oligarhice nu fac decat sa exploateze cat mai mult munca pentru a-si mari veniturile intreprinderilor lor. Fieoare lege se. obtine cu mari sacrifieii de catre clasa muncitoare. Aceste sacrificii amt cu altAt mai marl cu cat dupe ce victoria aparitiei legii a lost obtinuta, ea este intentionat feu arplicata mu cazuta in de- suetudine, sau chiar desfiintata. Desigur ca pe masura ce olasa muncitoare este mai organizata, mai inchegata, mai units, si in domeniva legisaatiei muncii se vad unelle succese. Luptelie pentru obtindrea unor reformelegislative sunt strans unite cu mlscarea politica muncitoreasca, care vede in obtiner:a acestor masurt mijlocul de organizare a clasei mamcirtoresti, pentou descatusarea el definitive. Burghezia romaneasca isi da seama de aceasta mai ales ca in vecinatatea ei apropiata Marea Revolutie Socialists din Octombrie a eliberat poporuil, format din aproape 200 miaioane de oa3meni. Pentru a mai armana sfarsitul toemai in vremea celor mai marl afaceri, cand capitalul rornanesc is forme puternice de concentrari masive, monopolini, unindu-se cu acel din Transilvania bogataSnindustrii,burghezia romaneasca reprezentata prin partidele national-liberal si nationallaranesc, Insceneaza procese, ares- Vaal, efactuiaza maceluri, crime, desfiintari de organizatiuni, etc. Este epoca In care burghezia si-a manitfestat cu cruzime ,ultimii zeci de and de tiraruie : 13 Decembrie 1918, inabusirea grevel generale din Octombrie 1920, procesul cFri ,Dealul Spirii, Tatar Bunar, macelul dela Lupeni, dela Grivita, procesul ceferistilor d:aa Consiliul de razboitt din Craiova, dictaturile regale, legionary siantonesciena, in care se incerca dista-ugerea miscaiflor anuncitoresti. In anii acestia de man framanCAri si lupte csooialle, burghezia a reusirt sa reduce niVelua de trai al intreguaui popor: taranii mai muncesc in dijrna traiesc mai rau decat anianalele, in bordeie, iar anuncitorii si funotionarii stint isto- viti de lipsuri, de ctn.be de sacrificii", de somaj, de lipsa de asistenta socials si rnedicala. Burghezia insa n'a rErusit sa sfarme constiirn.la proletaniatului care se opunea cu ascutime ororilor, aratand o combativitate progresiva. Intr'o astfel de absents pentru grija fats de popor, desigur ca legiurile muncitor:sti sunt formale, ele aratau insa lupte muncitorilor pentru a be obtine, dar Si nesin- ceritatea burts,heziei noastre in a tie aplica. La 5 SeptEmbre 1920, prinlegea pentru regulamentareaconflictelor colective de mulled se int,rzice dreptull de greva in intrepr:nderile Statului si acEle de interes public. Dispozitiile acestei legi erau Indreptate impotriva marei mase de aucratori ysi functionari dela eat, care Indurau cele mai multe

35.)alata care sunt ef&turille Si alscurrileacestor muncitori: Din celefret rr'tl ale aocidente cate au be interim an In Valea Jiului, eel putin cilncisprrezece sunt mortale. In unlit cei mai fericitt, trei sau patru sAptAmani nu tree, fat% ea undeva In vreun abartad din fundlil parnAntuhul, run om sa nu ImoarA strivit de tin bloc ds carbune, sau victims a cellorlalte primejdii, eaire din toate partble pandesc mrizern. Acestea sent nenorrocirile obipnuite. Pe urtnA, odat.a pe an,sau eel milt la dot ant °data cand total parricA merge bine, tzblumetsc cataistrofele. Atunci, ea-Letrcizeci de oarmeMr pier intr'o sIngurA zi. NPai tsar otpoi,data la t ece anir. au loc marile dezastre care InspAimantA valea ¢i rifunin In istaria el 7au marea explozie dela LOprerni au murit optzeci de oamenl ",iOrainvernistcArbuni In Valea Jiultd" Ide Geo Bogza. vagina 177). www.dacoromanica.ro CARACTERUL REACTIONAR AL TRECUTEI LEGISLATII MUNC1TORt4TI 219 priva1iuni $i care-0 aratau nemultumirile prin puternice agitatiunice ame- nintau pozitia guvernului. Desi expunerea de motive a acestei legi era influentata de legea Ina- poiata belgiand a lui Vendervelde, care facea distinctiunea dintate agentii executorip1agent ii de gestiuni lei Statului, admitand pentru primii dreptul de greva, legiuitorul roman a gasit mai comoda solutia preconizata de doctrina cea mai retrograda 36),interzicerea camplecta a dreptului de greva pentru tot'. lucratorii $i functionarii de stat, indiferent de starea for materiala, de rev..ndicarile lcrr juste 37). La 26 Mai 1921 spare legea sindicatelor, care avea de scop sa tempereze avantul miscariilor muncitoresti. Sub aparenta unor libertati, aceasta nu da o autonomie de organizare, creiaza sindicate muneitoresti, patronale, mixte (galbene) cu scopul de a sparge unitatea muncitoreasca. Sindicatele profesionale au ca obiect studiul, apararea si desvoltarea interese/or profesionale" glasuia art. 1 din legea dela 26 Mai 1921, simu- le'nd aoeasta limitare ca fiind facuta in intersul muncitorilor, ea $i cum apararea intemselor profesionale fats de patroni nu necesita o aertiune de masse, polticasi hotarita. Legiuistorul tirmar-rea impiedicarea unei activitati impotriva clasei sale, pe care o apara. Este irnposibil sa se separe In sindicatele muncitoresti urmarirea scopurilor profesionale de acelea ale scopurilor politice, dye oarece unele se confunda prin chiar continutul for cu eelelalte, unele fiind in functiune de celelalte. Telul urtrnarit in aceasta rastrietyie este aratat precis de dl. Vasile Luca in modul urmator :Incercarile din toate timrrurile ale reactiunii, de a interzice lupta politica a sindicatexlor ceelace nu este posibil, fiindca luptele economice sa impletesc cu lupta politica, cu sau fara voia cuiva, au avut drept scop de a izola sindicatele de partidele muncitoresti $i de a tine sin- dicatale sub influenta unei ideologii reactionare" 38). Lupta politica este de altfel mijlocul general $i inevitabil in conditiunile socitatii capitalists. ,,Lupta clasei asuprite impotriva elaCei stapanitoare devine in mod necesar o lupta politics $i in primul rand o lupta impotriva domnied politice a acestor clase" 39). De altfel,legiuitoruldin1921 se contrazice,cand In Raportul legit recunoaste:asociatiunile muncitoresti vor ilnapune capitalului9iStatului reforme ut:le prin puterea organizatiunilor lor"40). Este metodaperfida a legiuitoruluiburghez,care in afaratcxtelor legit, vantura idled generoasX?., rcounoscand ca sindicatele trebuie sa duca lupta impotriva capitalului $i chiar a Statului, dar in textul legii care singur este obligator interzice discutarea problemelor pentru indreptarea starii de mizerie a muncitorilor, deoarece acestea formeaza politica. Art. 3 interzice sindicalizarea functionarilor publici, ca $i cum ac:stia n'au interes, de aparat.Este conceptia bizara ca intre Stet si functionar nu exista raporturi asernanatoare ca intre patron si salariat 41). *Unit este insa

36.) H Barthelemy: Le draft de grove et les fonctions publiques (1909) 37.)Asupra stArll de mizerie in care lesiarutirsula Muriettioril,Stns contrast eu afaceride societAtllar counerciale hbenalei, care reprezentau maxi concentrari de mitre- prindem ¢i capitaluri, a se vedela pagina 1636-627 dun Istoria RornAniel, Op. chat. 38.)V. Luca: Alegerileqiautonomia sindicala, 1947, paging 12. 39.) Fr. Engels: 'Ludwig reuerthach sit sfArsitul filosottlei clas(ice germane (Edltura P.C. R.) pagina 60. 90.) D. R. moanartescu: OK. Of. Inr. 71 din 1 AprIlle 1021, pagina 1420. 41.)Leon Duguit: Drat constitutionne1, vox, iv, pagina 230. www.dacoromanica.ro 220 DR. MARCU ONESCU ca Statul este cel mai mare exploaitator 42),in conditiunile unui stat bazat pe sprijinirea mosierilor$i a bancherilor, asa cum se gasea Romania in a- ceasta perioada, fiind un instrument de exploatare a clasei asuprite. Functionarilor statuluili se refuza sindicalizar,a, in schimb era per- misg patronilor $i societatilor anonime: Noibtratam p- acelas pic'or da egalitate$ipe patron $i pe lucrgtor. Eu am mers asa de departs incat gandin- du-ma la obligatiunile patronilor, am ,admis sa intre in sindicate $i persoanele morale. Pentruca mi-am spus, daca ar. fi vorba de o industrie a lemnului, de sindicalizarea industr:ei 1,:mnului in 1,ars romaneasca, cum sie poate sa nu intre in aceasta uniunefabrica Sylvia"sau fabrica Lesser ? Cu alte cuvinte, cum se poate sa Exaludcmpe cei mai importan(i factori, atunci child ar veni sa apere interesele profesionale ale patronilor ?" 43). Veciarn dar ca sindicatele nu sunt in conceptia legiuitorului din 1921, decat oficii de apgrare ale patronilor $i ale societatilor comerciale. Sindica.eleprofesionale de anuncitori,orice sunt autorzatesa faca. trebue sa le execute Impreung cu organele rninisteru/ui muncii" (art. 33, al. a, b, c), sau a face controlulsmearsasigurgrilor sociale prin delegati din sanul lor, acreditati de ministerul muncii" (art. 33 al. d). 44). Se cunoaste cu ca scop erau aceste impreunari dintre muncitori sire- prezentantii autoritatii, care erau in acelas timp interesati in intreprinderi. Este o lege po/itistil, deoarece creiaza In sanul sindica'elor sindicatele galbene, in care intrau agentii autoritatii politienesti, pusi in slujba perse- cutarii muncitorilor. Atatea formalit'ati si atatea avize se cereau ca un sindicat sa se formeze, incat se puteau forma numai acele earl erau in slujba guvernelor burgheze. Din desbaterile parlamentare se vede ca un deputat a cerut introducerea unui amendament care tindea la posibilkatea verificarii celui ce soli- cita intrarea in sindicat de cgtre insusi asociartiunea profesionala. Deputatul motiva introducerea acestui amendament, prin aceia ca siguranta politista sau patronii ar putoa sa trimita reprezentantii for In sindicate, provocand. Camera deputatilor formatg din averescani earl erau la guvern $i din opozitia liberals$i national-tgranista, au respins in unani- mita'e acest amendament, care avea de scop apgrarea sidicatElor$ioprirea intrarii in sindicate a agentilor provocatori. Cu toate aceste dispozitii politienesti, munciforii s'au dovedit constienti $i au cautat sa faces din aceste sindicate organizatiuni puternice dre lupta. Acest fapt neconvenind guvernului liberal, vine in 1924 cu legea persoanelor jurEdice, prin care este luatg competenta acordarii autorizatiunii functionarii oricgrei asociatiuni firs scop lucrativ, dela judecatorii la tribunale, Ingreu- nand formalitatile, cerand mai multe avize", dand dreptul oricand autori-

42.)Fr. Engels: Originea familiei, a propr4etAti1 private si a statului (Editura In Nimbi straine. Moscova 1943. pagina 143); V. I. Lenin: Statul qi rervolutia, in Opere alese, vo0.yI,pagina 207 (Editura P. C. R.). 43.) D. R. loanitescu: M. Of. Nr. 71 din 1 Aprille 1921, patgtna 1420. 44.) 0 ncitttA Wata la intamplare din noianul de tastfel de rapte ,,diverse", aratii valoarea unei astfel de dispozitii: Un immix de 30 muncitori care si-au otravit plAmarrii in atelierele infecte qi umede ale patronuluri lurApAret, care au That fortartl de lipsurisimizerli sl luereze 19-18 ore pe zi, hrarrindu-se doar cu o bucatl de paine ydaceia. destul de amerl, zac $i csteapta poste sfarsltul pe paturile taxi Si raurdare ale spitalului Zerlendi. Din cauzA ca baia este stricatl, bolnavii TULL s'au spalat de aproape douS luni. Mancareta told sauna are un n-idros nepl'acut. l)acA se incearca a se protests, U se rlspunicle el pot plena, poarta este deschfisl. Biolnavil care prin natura bolii for qm tiebui sl fie bine hrnliti menajaIi, sunt din contr.% pusi in asemenea conditiuni cA nu este aproape noapte care sa nu moarA cite unul. $i totu4t existed un Minister al Muncil ei totusi Casa Central incaseara sute de milioane dela muncitori, fSrA sl be dea ceva in schimb". (Vista Mtmcitioare gazeta Uniunii Sindicatelor unitare din Romania Nr. 4 din 30 Decembrie 1928). www.dacoromanica.ro CARACTERUL REACTIONAR AL TRECUTEI LEGISLATII MUNCITORESTI 221 tatilor sa faca apel impotriva hotdririi tribunalului, controlul aclivitAtiipu- tandu-se face usor de autoritati, cergnd disolvarea sindicatelor oricandau- toritatea socoate ca activita ea nu corespunde,.ordinei publice".Scopul a fost awns in parte, deoarece sindicatele au Post disolvate, muncitorii insaau stiut sa actioneze impotriva acestei legi, facutdspre a impiedica organizarea apardrii interesclor lor. Restrictiuma puterii executive pornea dela credinta ca ord:nea publica" insemneaza pdstrarea stdrii de exploatare nn favoarea clasei pe care o aparau in dauna poporului muncitor, ce forma marea masa a populatiunii tarii. Burghezia romans stia ca dreptul de asociatiune, libertatea de organizare a muncitorilor duce la revendicdri ce pot dduna mgrirea acapararii. Da aceia legile care le aduc sub impulsul miscdrii muncitoresti nu sunt aplicate. creind o biurocratie de cele mai multe on chiar vatdmatcaxe. Legea organiz'drii plaseirii din 1921 nu produce aproape nici un efect, legea repausului scip.clinanal in stabilim-nte industrialesi comerciale din 1925 nu e retpectatd, legea pentru organizarea Camerelor de Munca din 1927 si 1932 creiaza un aparat de functionari, fard a folosi muncitorilor, toate cre- iate numai sub influ.nta conf3rintelor de munca internaticnale, cu intentia de conformism, fara o corespondentg in viata muncitorilor. L"ga contracteior cDe mulled din 1929 prin abrogarea art. 1472 c. civ., infatisa numai o aparentd de progres, caci in fapt masurile au mers la fel, patronii conducdnd '.oate institutiile instantele de rezolvare a conflictelor da munca. Abrogarea dispozitikiart. 1472c. civ. a produs efecte asernd- ngtoare cu exproprierile rurale dela 1864 si 1921: exproprierea era In lege, iar tdranul cunostea cele mai grele conditiuni de munca, ramasite feudale, impletite cu exploatdri de salariat in mizerie, iar procese referitoare in 135- manturile provenite din reforma agrard de dupd primul rdzboiu mondial, se mai gaseau nerezolvate si inanul 1944. Inalta Curtede Casatie ¢i Jus'ititie a hotdritprin numeroase decizii 45) ca dispozitide legii contractelor de =flea din 1929, nu sunt aplicabtle in campul munch agricole, aratand astfel ca de o lege a contractcthor de munca nu se pot folosi deopotrivg toti salariatii cari trdesc din venitul muncii. Motivarca unei astfel de decizii nu se face pe un text de lege macar, ci tocmai pe ceiace nu prevede legea :,,/egittitoru/ din 1929 nu a avut intentia sa legifereze si cu privire la aceste contracte, mai ales ca problemacon- tructclor de munca din agriculturii prezintcl in report cu aceia a contract-1er de munca din industrie si comert, anume conditiuni deosebite si un caracTer specific,deti_rminat/a nol in tarci de imprejur5ri economice politice cu totul particu/are, aSa ca si din acest punct de vcd r, dacti intr'adevar le- giuilorul din 1929 ar fi vrut sa legifereze si in aceastei materie, ar fi trebuit sa i consacre uncle dispozitiuni speciale". Yard sa arate imprejuirtirile economice si poll ice cari fac ca salariatul agri "ol sa nu posts sa se folaseascd de o lege existents, hotdresc prin justitia de clasd terglversarea solutiondrii,astfel Inca. salariatul sa renunte la fa- cerea unui nou proses, care sd fie luat dela inceput. Interpretarea jii-Stitiei de class impotriva muncitorilor agricoli sau in- dustriali,se faceaintotdeauna sand era text de lege, sau si in lipsa lui. Jusitia ggsea aceias solutie in favoarea capitalistilor, fie ca era vorba de o otaranime iobagd, sau de muncitorime. dr Leg la p ntru asigurarea platii /ucrului efectuat din1931 silegea pen-_ tru infiintareajurisdictiei de munca din 1933, creiaza procese cart nu se mai terming, astfel ca muncitorul renunta die foarte multe on de a se mai judeca,el trebuind sg munceasca In acele ore,chiar in alt oral decat in acela unde a trebuit sa facd actiunea de judecatd. 95.) Dec. Nr. 1079/1931, Dale. Nr. 1444/1931, ambele ale 3maltel Curti deJualltle 11 casatie,S.1, www.dacoromanica.ro 222 DR. MARCU ONESCU Legile pentru unificarea, asigurarilor muncitoresti din 1933 si 1938, dau nasterella imrpartiri clasifcaribirocratice,care duela odel'asare ce ar to ca institutia asigurarilor este mai mult pentru a percepe taxe, decat de a Ingriji pe muncitori. Legeabreslelor din 12 Oct. 1938,desfiinteazasindicatele,incercand fascizarea activitatii muncitorilor prin bresle.Pentru aceaste, interziee afi- kierea breslelor la organizatiunile au earacter international, precum si reprezentarea bar In manifestatiuni sau congrese intznationale (art. 1). Iar prin Decretul-Lege din 8 Dec. 1940 breslele sunt desfiintcre, de oarece se constata ea spiritul in care se manifests breslele este departe de a se pu'ea socoti in armonie cu marile comandamente ale Statului National Legionar". 46) Desfiintarea aceasta s'a faeut deoarece muncitorii n'au acceptat fascizarea tarii $i razboiul antisovietic ce se pregatea. Inca prin Deoretul -Lege din, 24 Iulie 1940 47) dictatura carlista dispune pentru toate intreprinderile industriale, comerciale $i de transporturi, prelungirea duratei de munca peste durata normala de 8 ore pe zi, suspendarea concediilor de odihna, suspendarea repausului durninicalsi al sarbatorilor legale, introducenea muncii de noapte, fixarea unor grave pedepse pentru abaterile dela aceste masuri luate in vederea pregatirii razboiului hitlerist. Deoarece muncitorii nu vroiau sa contribuie la acest razboi erau dose actiuni de adversitate, se modifies 48) un articol din legea contractclor de munca, prin care salariatii impotriva carom s'a deschis actiune publica pentru fapte ce constituescurteltiri impotrivaordinei publice sau ordinei sociale existente in Stat, pierd orice drop de salarizare, pana preavizul prevazut de lege. Prin Decretul-Lege din 17 Octombrie 1940, relativa autonomie a Ca- selor de Asigurari Sociale a lost desfiintata, devenind o institutie la care au Post instalati cei mai inversunati dusmani ai clasei muncitoare In tot timpul razboiului, dictaturile legionare $i antonesciene n'au avut decat masuri asupritoare muncitorilor, asa cum au lost pentru intregul popor.

* vazut pana aid doua perioade a legislatiei munch care formeaza propriai zis aceias faze a unei legislatii, care numindu-se muncitoreasca, are deseori un continut$i mai ales o aplicareantimuncitoreascii.Caracterul aicesta se datoreste faptului ea toa:a aceasta legislatie este opera unei societati, burghezo-mosieresti, adica a unei societati in care, desi productia este s9ciala, proprietatea mijloacelor de productie este individuals. Aceasta face eintotdeauna legea in statul capitalist sa fie in favoarea clasei burgheze, desi imbraca forme care ar putea sa dea alts impresie. Desigurspune Fr. Engels49)legea e sfanta pentru burghez, caci ea e opera lui proprie, ,promulgate cu consimtimantul sau, pentru aptirarea sa a intereselor sale. El stie ca, chiar dace vreuna din legi ar trebui produce in mod special un neajuns, intregul sistem al legis/atie/ protejeaza neind,oio4 interesele sale ; si ca, in special, sfintenia legilor intangibilitatea ordinei stabilita, odata pentru totdeauna in virtutea voinVei exprimate sub forma active; de catre o parte a societatil, pasiva de cealalta, sunt sustina- torii cei mai fermi ai situatiei sale sociale". Toti autorij. legilor munch se socoteau facatori de bine ai societatii", 48.) C. liamanglu: Rapartul legii publbeat in Codul General al Rom3mLel, volumul XXVIII, 1910,partea II,pagina 2211. 42.) Monitarul OcCialab astr.109/1940.Prin Deeretul publicat in M. Od. Nn.253 din 24 Octoenbrie 1943, ztua de 18.8cru se mare.5te is 112 ore. 48.) Mon. Oficial Nr. 69 din 122 Martie 3941. 49.)Pr. Engels: La situation, des classes laborieuses en Angleterre" (Editura A.Costes),tome 11,pagina 162-163. www.dacoromanica.ro CARACTERUL REACTIONAR AL TRECLITEI LEGISL,Af TI MUNCITORE*TI 223 Para sa recunoasca ca societatea pe care o apara este numai a forsi a Ca- torva. Nemarturisirea aceasta este divulgata de propritle atitudini, in intere- sub for si in dauna acelora care muncese. Chiar atunci cand o lege are dispozitii favorabile muncitorilor,gin- samblul legislatiei" care este expresia vainki celor c.e stapanesc fortele de productiune face ca dispozitiile favorabile" sa nu -$i produca efectele decat in oadrul totalului de legi. Deed o dispozitie de lege face chiar ca .un salariu sa fie marl% desigur ca legea da impresia ca a favorizat pe muncitor. Insa muncitorul cu salariul sau se tine pe el si familia lui, p1atesta o chirie, cumpara alimente, se imbraca, intretine copiii la scoala, etc. Toa`e acestea nu se conduc de legea care i-ia marit oarecum salariul, ci de legile societatii eapitaliste, care 11 fac pe aeest salariat sa nu poata sa se bucuna de avantajele legii lui mungi- toresti". Asa se explica dece in fond revendicarile muncitoresti realizate pe cale de lege numai, nu-i sunt folositoare. Folositoare ii este mai ales legea care intr'adevar exprima vointa neexploatatoare a societatii, adica eliberarea lui este conditionata de schimbarea struc.urii societatii. Aoeasta schimbare o poate face in primul rand class muncitocare. Tata pentruce $i doctrinarii" legis4atiei noastre muncitorkisti n'au atins dealt chestiuni de interpretare in aplicarea legii, ferindu-se de cauza reala g Iniisurtior antimuncitoresti in tegi muncitoreFti. Ei aveau fricaiivedeau ih Scopul sindicateaor rasturnarea ordinal sociale" 50)si nu puteau accepts refuzul conducatorilor aniscarii sindioale de a se desparti de agitatorii socialist" 51), vazand in ineetarea lucrului la care erau-fortati lucratorii pier- deri in detrimental patronatului" 52), deci necesitatea de a se lua masuri im- potivamuncitorilor, iar in ideia schimbarii societatii capitaliste gaseau ma- hifastari ostile oricarei imbunatatiri a start materiale a muncitorului" 53). In apararea societatii capitalistie acesti interpretatori ai legilor mun- dtoresti cadeau toti de acord cu legea, ca sindicatele trebuie sa aibe numai preocupari profesionale, eliminand once activitate politica", aceasta fiind primejdioasa societatii pe care o considerau eternasisuperioara. Nu e posibil de conceput,ca o asociatiune profesionala sa-si to ca scop bine definit un scop politic, nu e posibil ca o asociatiune profesionala sa-si propuna de exemplu sa faca o politica republieana, sau o politica co- munista" 54). Aceasta previziune stiintifica" era facuta pentru aajuta Raportul legei, care demasca celace intelege el prin politica interzisa :Se urmareste aceiasi politica de negatiune pe care partdul comunist o practica de muita vreme si in care vrea sa persis'.e,cautand sa amageascii putura muncito reasca" 55). Deaceiagasescacestidoctrinari,justificatemasurilegrabnice si aspre" ale guvernului pentru dieolvarea sindicatelor, trimitand in jutheata pe conducatorii vinovati" 56)(ai grevei generale din Octombrie 1920). Ei stiau prea bine ca lupta pentru votul universal, de exemplu, era in stransalegatura cu interesele profesionale, deoarece salariatii reprezentanti inparlament, unde se faureau 1:gile, puteau sa se opuna proecti.lor de legi

50.)G. Tasca: Politica socials a Romantei, pagina 134. 51.) George Strat: Uhl deceniu de politica socials rornaneasca, pagina 33. 52.)I.Setlacec:LegLsiatiasocilala posterioorainfiintdrllMinisterulul Mundt, in volumul Zece ant de politica socials In Romania ". 53.) Marco I. Batmen ,Principii in legislatia muncli" (L932), pagina B. 54.)AI. Oteteleseanu: La desbaterile legli sindleaitelor In Camera Depurtatilon, M. Of din 22 Morn* 1921, pasfina 1298. 55.) 13, R. Ioanitescu: M. Of. Nr. 71 din 1 Aprllie 1921., pagina 1420. 56.) V. D. Viespesau: Legisla %ia munch (1937), pagina 48.

www.dacoromanica.ro DR. MARCU ONESCU 224 ce duceau la asuprirea clasei muncitoare. Tocmai, pentru acest fapt, doctrinarii burghezi isi construiau logica stramta a legilor antimuncitoresti convenable lor. Iar dacg prin lupta clasei muncitoare s'a obtinut si s'a strecurat o dispozitie in lege mai putin aspra, se gaseste un comentator care sa vada in acea ma-surd o slgbiciune: dreptul acordat lucratorilor salariati Ai Statului de a se constitui in sindicate profesionale intoomai ca acei din intreprinderile private este, dupa parerea noastrd, partrea slabs si vulnerabila a legei dela- 1-921" 57) Aceasta sIabiciurie este vazuta de un profesor de legislatie muncitoreasca. care n'a inteles valoarea sindioatelor, cad el privoa institutia sindi- caSelor sub prisma invulnerabilitatii" societatii burgheze, nu dupa rostul unei legi in favoarea muncitorilor. Cauzele unei stari inapolate a muncitorilor erau explicate prin elemente straine pregatirii profesionale si a conditiunilor de traisi munca, ci cu ajutorulunor prenotiuni,ovine,folosindpang' si datestatistice ne exacte. 58) Atunci cand o dispozitie de lege reglementeaza o situatie maimull decal echitabila, de exeinplu, interzio.rea desfbintarii contractuluidemunca din cauza absentarei dela lucru in timpul sarcinei femeii, se gaseste un comentator ce o vede de prisos deoarece in zilele noastre sa prezinta rar kcazul unui intreprinzator care s'ar folosi de gar:ina salariatel pentru a o con- cedia" 5°). Se vede dar, ca acest autor ce arata jntentii bune, judecg fara sa fi analizat starea de injosire in care erau puse muncitoarele in raporturile de munca ale socie.atii burghezo-mosieresti. Acesti doctrinari si profesori scriau si vorbeau despre legislatia muncitoreasca fara sa se gandeasca ca ea trebuie sa foloseasea intr'adcvar ((Easel muncitoresti. Legea se nurtiea muncitoreasca, dar ea trebuia sa fie in folosul aceilu!as capital, in glujba careia erau multi dintre acestia. Ei discutau mult pentru a gasi ccnstructia juridica, care sa fie justificarea conventiunei de munch' potrivit careia lucratoril si functionarii treprinderilor aapitaliste se supuneau normelor stabilite de vointa unilaterald a proprietarului ei si de uncle se trage forts obligatorie ale acestor reguli. IndepartandP si ignordnd baza adevarata ciconornica a raporturilor juridice de munca ale societatii burgheze, undo mizeria, privatiunile si foa- metes sileau pe muncitori sa accepte conditiunne si r;igimul muncii stabilite de stapanii intreprinderilor, ci au incercak fara succes desigur, sa rezolve gravele probleme cu ajutorul constructiilor stramt juridice. Asa suet teoriile institutionaliste", potrivit carora intreprinderile ar E formatiuni sociale autonome, in care patronul ar poseda carpacitatea de ,a creia cu putere de lege,obligatorii pentru muncitoriisifunctionarii care lucreaza la el. In sanul acestei teorii mai aunt Inca mule, toate prevazand insa aceias fictiune, in actele ce conduc intreprinderea '(regulament, statut, instruc- tiuni), o anumita forma a unei intelegeri juridice, in care numai vointa patronului are preponderenta,salariatul nrputand influenta asupra conditiunilor de munca pe care le exercita insa in casa patronului. Acesti constr-uc- tori de teorii aseamana chiardispozittitepatronulut,cu o Constitutie 60), deoarece si salariatul si cetateanul stint condrusi de o autoritate existurta" inaintea lor. Alti 'eoreticieni" inccarca de a rezolva problema juridica cad mizeria muncitorului nu-i intereseaza prin teoria deleggrii", potrivit careia

57.) G. ascA: Politioa Soak' 15.sa RornAniei, 1940, pagina 93. 58.) 8tavri Oi Curteseu: 1V1 Ina de aueru On pooductia nationalti (1928). 59.) Radu Al.fr. Floreseu: Incetarea contractului individual de manes( al, Wale abuzului de drept (1931).pagina 60. 00.) Kaskel: Arbetitstrecht, pagina 22.23, www.dacoromanica.ro Drt. MARCT20.14ESCU 225 statul a 'recut Imputernicirile sale asupra unor anumite persoane particu- lire, patronul. - Disputa aceasta este nesfarsitA, ceiace instrebuie retinut e ce' toate nu neaga c5 in raportul juridic dintre patron $i muncitori numai vointa prirnului exists. DoctrIna juridica burghcza nu numaic5 nu is atitudine impotriva acestei stari da inferiontate amuncitceilor,dar fi mai cauta o susti- nere technicd-juridica, caresäjustifice .i sa apere acest contract. Aceasta atitudine nestiintifica este inldturatd de materialismul juridic care explica cauza raporturlor luridice nedrepte prin aceea ea autoritatea patrondlui decurge din caracteoul raporturilor de productie capitaliste, in care proprietatea private' asupra instrumentelor5imijloacelor de productie apartin capital.$(.1or. tar ettcratom sunt sikti de arnenmtarea foametei $i a somajului se' -$i vdnda munca $i sä se supunti vointei. stapanului. III. CONCLUZII Din cele analizate pans aid si din aratarea unor imprejurari si st5ri, earl au determinataparitiaunor astfel de legi cu carat ermuncitoresc, putem desprinde unele deosebiri a legislatiei muncii din societatea capitalis5 fats de legislate ceataltd, tot burgnezi, care insd este specified in a ap5ra avutia acestei ()lase. Aceste canact:ristici rezultd din imprejurarea ca 1,41s- latia muncii s'a obtinut impotriva clasei stapanitoare, smulsd de muncitorime, independent deed' au Post sau nu aplicate: Izvorul legislatiei muncii nu esteproprietatea privata,deci rzici exploatarea omului de catre orreDispozitiile acestei legislatii ar trEbui s5 se bezezet pe echitate iegatcl de nec-sitatva sociald $i de ocrotire a muncii. Aceasta legislate, chiar numai cu dispozitii fragmentare, arata constiinta de clusd §i o parte a spirituluide combativitate a clasei muncitoare (31),Fiecare dispozitie de li:gechiar cu efect numai formal, expr:md iuptasisacrificiulclashmuncitoare. Dispozitine acestor legi, neaplicarea lor, precum $i luptele muncitorimei romane cauzate de acestesituatuni,arataasupririlecapitaliste, starea de m:zerie in cane se gtisea muncitorimea$i expleratarea crunta pe care o suporta. Continutul legislatiei muncii este Intotdeauna in acord Cu raportul social de forte existente, dar $i cu simtul de dreptate pe care Il vrea colectivitatea. Dreptul burghez se intemeiaza intotdeauna pe privilegii,pe, inse- laciune. Faptul ca leg:slatia muncii este aplicata de ace-Iasi autoritate a statului burghez, ea isi pirerde corrtinutul, devenind un instrument de asuprire a muncitorimii. Legislate muncii in Intelesul muncitorimei tindeca personalitatea urnand se' se simtar berg,creind posibtlitatile materiale ca activitatee $i capacitatea personalssa sadesvolte. Aceasta, desigur, inteun stet in care n'ar fi o class dominants, care s5 exploateze munca omului. * Odata ou actul dela 23 August 1944$i 6 'Martie 1945, cand punctele de vedere afatate de indelungata lupta a clasei muncitoare pentru intereseie intregului paper romh.n, au invins,aratand justetea lor,tegis/aeta muncii oapatd un alt continut, intrand intr'o alto faze'. De uncle pane' la aceasta data, dominate economics $i politica a bu-ghezilai romtine se manifests cu oprimarea clasei muneitcare, de:a 23 August 1944, puterea ei incepe s5 sad- beasc5 din ce in ce, muncitorimea intrand in fiece zi in drep urile ei fire$ti. 61.) Gh. Apostol: Legislartik tmunciltoreascA in Roin&nia, Jerisiaz1, Vagina 10. STUDII .15. www.dacoromanica.ro 26 CARACTERTYL RtACT/CANAR AL TiREOLTTLI LEGISLATII MUNCITOREV1 Aceasta faze este caracterizata printr'o lupta darza cu ramasitele burgheziei, de amla si'evolutia acestei legislatii este facuta pe etape, dupa pozitia politica si economics a clasei muncitoare. Data acestei faze corespunde si cu ultimele 9 luni ale razbolulul mondial, in care clasa muncitoare din Romania a avut contributia ei importanta pentru a ajuta zdrobirea celui mai principal inamic al popoarelor din lumea intreaga, fascismul. Aceasta imprejurare a facut clasa muncitoare sa alba anumite objective corespunzatoare fiecarui moment istoric. Legislatia muncii trece prin urmatoarele perioade: a) Dela 23 August 1944 kind la 6 Martie 1945. Miscarea muncitoreasca trebuia refacuta in urma sciziunel miscarei sindicale din 1923. Deoarece in guvernele ce s'au perindat, burghezia avea puternice reprezentante, lupta esentiala s'a dat pentru c.reiarea si unitatea sindicatelor. Dupd mari dernonstratiuni de sute de mil de muncitori, In toata tare, &ma ce au cazut victime mai multi sindicalisti, s'a pu'ut obtine impotriva partidelor burgheze care se opuneau cu inversunare la admiterea libertatii de organizare a muncitorimii, legea asupra sindicatelor prof esionale62). Aceasta n'a facut decat sa Inregistreze existenta in fapt a sindica'elor, care indata dupe 23 August 1944 s'au constituit. Insasi expunerea de motive a egii recunoaste ca sindicatele au ejuns astazi sa cuprinda aproape unanimitatea maselor salariate, de toate categoriile". Si de data aceasta, ca in 1921, burghezia a dat lupta pentru a nu se admite sindioalizarea functiorilor publici. De data aceasta insa n'a reusit, deoarece muncitor:mea devine o forth' politica, care se impune. Intre legea din 1921 si aceia din 1945 este o deosebire fundamen'alap prin aceia ca obiectul sindicatelor in prima lege facuta de legiuitorii burghezi fare consultareamuncitorilor,se prevedea ca interesele profesionale ale sindicatelor, dupd cum am vazut sunt /imitate la asa zisele inte, rese prof esionale". Aceasta mentiune acoperea toate masurile salbatice care au fost luate rata de organizarea muncitorilor. Legea din 1945 recunoaste libertatea sindicalizarii in integritateaei, far impor anta cindicatelor s'a dovedit deosebit de mare din primele zile ale eliberarii Romaniei de sub ultima dictatura. Sindicatele iau parte la toate ac'ele politice, asigurand productia in toate domeniile vietii economics. Deasemeni ajuta taranimea sa lucreze pa- manul, asigurand hrana populatiei. Inovatiacea mai importanta a acestei legieste aceia prevazuta de ,art 28, prin care salariatii oricarei Intreprinderi, membri ai sindica'elor, vor constitui comitete de fabrics sau ciae intreprindere. Pe plan economic, aces-e comitete oontribuie la ameliorarea si marirea productiei, luand parte la ras- punderea rezultatului, introducand discipline$icontrolul muncii. Pe plan social, comite ul de intreprindere are dreptul de a controla operele sociale legate de lereprindere: cantinele, cooperativele,coloniile de vara, dispen- sarele sans sp tale12, institut:ei cresele, etc. Reprezentantii muncitorimii Siai taranimii in guverne se straduesc sa imbunatateasca situatia ma:eriala. Prin deciziile dela 26 Octombrieyi 6 Decembrie 1944 s'au ridicat salariile minime cu 300%, jar °ale maxime cu 2000/003).In general,conditiunile de munch' au fostimbunatatite fats de situatia de mai inain'e. b) La 6 Martte 1945, °data cu Inlaturarea celor mai numerosi repre-

62.) M. Official Nr. 17 din 21 Ianuarie 5945. 63.) Gh. Apostol: Raport as Comgresul general al sindicatelor unite din RomAntha, publicat in Buteuriu1 informativ al Munch, pagIna 71. www.dacoromanica.ro DR. MARCU ONESCU Say zentanti din guvern, a burgheziei liberalesi national taraniste, muncitorimea si taranimea capa.a o preponderenta in conducerea tarii. Lupta clasei muncitoare in trecut a determinat aparitia legilor, victoria clasei muncitoare a creiat conditiile de realizare a masurilor in care legea sä fie intr'adevar folositoare muncitorilor. Aceasta face ca de acum inainte absolut toate legilg muncii sa fie facute numai dupd consultarea, acelora care exercita aceasta. munca. Legislatia muncii patrunde in toate legile care au un efect asuipra conditiunilor de munca, de viata a muncitorului, taranului, sau a oricarui salariat, astfel incat legea muncii sä fie intr'adevar folositoare acelor ce muncesc Ea nu se limi eaza numai la dispozitii care se aplica intre raporturile dintre patron sisalariatsi se gaseste deacum in toate legille,astfel ca se creiazd conditiuni materiale daze/ muncitoare, pentru ca munca sa fie fd- cutd in conditiuni. omenesti. Astfel, legi cari nu sunt specifice munci`oresti, au dispozitii care sunt in avantajul muncitorilor, creind conditiile prielnice ca munca, in productie sa fie dusa ca mai bine de salariat. Este suficient sa pomenim numai de legile si masurile care reglementeaza raporturile dintre proprierari sichi- riasi, sau referi'orla repartitiaalimentelor,sau acreieriieconomatelor, pentru a vedea ca anumite dispozitii sunt numai in folosul celor ce muncesc. Deasemenea legisiatia muncii capata un caracter mai larg, incluzand Du numai pe muncitorii din induslrii, asa cum era legislatia pang la 1944, ci st pe acei ce fac munca agricola si intelectuala. Clasa muncitoare a realizat ca si celelalte munci sa aiba e.celeasi conditiuni, deoarece toate iau parte la productiune, De aceia clasa muncitoare si-a gasit aliatul ei In taranime. Prin reforma agrard din 22 Martie 1945 s'au creiat cemditiunile mate- rialetaranimiimuncitoare,iar printr'oserie de legi consolideazd aceste pamanturi pentru a putea fi muncite in siguranta. Ca o masura cu caracter de legislatie a muncii, trebuie sa fie considerate in primul rand Decizia Ministerului Agriculturiisi Domeniilor din 4 Seiptembrie 1947, prin care exploatarEa terenurilor cultivabile se va face numai in regie proprie, exploatarea in dijma fiind cu desiivarsine interzisd. Deasemeni, munca inbetlectuala este aparata printr'o lege pentru pro- tectia muncii inte/ectuale64). In acelas cadru trebuie privit Statutul functionarilor publici, din 23 Sept. 1946, care reglementeaza recrutarea, conditiile de munca, salarizarea, pregatirea profesionala. Sindicatele de functionari publici au rol deosebit in supravegherea activitatiifunctionarlor, a institutiilorsica oricare sindicat la apararea intereselor acestei categorii de salarizati. Legea contracte/or de munca din 5 Aprilie 1929 a capatat o serie de modificari in favoarea salariatilor particulari referitoare la dreP.ul de con- cediu anual 61)sila concedieri individuale sau colective06). La 6 Sept. 1946 s'a publicat 67) Legal pentru reorganizarea jurisdictiei /71Uftd, potrivit careia se simplified'si se accelereaza intrucatvajudecarea proceselor de munca, fiind legate de organizarea sindicala si de o magistra- tura de munca specializata. Aceasta lege extinde jurisdictia muncii in liti- gine de munca din agriculture, ceea ce arata tendinta actuala a legislatiei muncii de a cuprinde toate aspectele muncii din ogoare, fabricisi-- birotut 64.) (DentanitA "prlvitor la oontractul de editiune si 0a dreptul de autortit rnaterie litenarA", In M. Of. Ne. 169 din 124 Dille 1946, paglna 0792. 65.) Desfiintat prin Decretul asupra regimului munch din a Octombrle 1941. 66.) Aceste concedieri nu se pot face fAra apiobarea prealabill a 7Vanistent1au Mundt, date pe baza cercetArilor /acute de organele ecestuia, asistate de delegatit sindicatelor respective. (Deoret-lege NT.314 din 26 Aprilie 1946pi Decizia publicatA ID M. Of Nr. 115 din 20 Mai 1946), pentru ca Productia sa fie asiguratit, 67) M. Oficial Nr. 206/1946. www.dacoromanica.ro 228 CARACTERUL REACTIONAR AL, TRECUTEI LEGISLATII MUNCITORESTI

Lar grin legea modificatoare din 2 Februarie 1948,litigiile de munca sunt date mai mult in judecar:a comisfunilor sindicale de cercetare si arbitraj, aducandu-se usurari procedurale pentru salariati, astfel ca rezolvarea con- tlictelor de munca sa fie mai apropiata da climatul muncii. * * * Legiuirile acestea au dus mai departe ins'itutiunile existente intr'un concept baza: pa realitatile sociale. Ele des:gur trebuesc complectateIitinute in acord cu rolul pe care it primeste Casa muncitoare in statul nostru, in care structure lui este de democratie popularti. In urma prapunerilor facute da Fartidul Comunist Roman la 14 Iunie 1947 $i a insusirii for de catre guvern,a creferii CcmisluneiMinistcriaie pentru redresarea economics si s abllizarea monetara,. organism de coordonare a activitatii econcm_ce a taro, a realizarii Reformei monetare din 14 August 1947,a realizarflor Econormicesia unui comert in care statul este conaucator, adasvoitareicooperatialde consucnsiproductie, a creierii'de catre Confederatia Genera la aMun_ii,a Comisiilor de productie, organe tuhnice ajutatoara alecomitoterlor de smdicatesau de intreprinderi pentru organizarca productiei si indeplinirea $i depasirea pro - grainelor de produotie,reforma justitiei in care oamenii munciidzvmju- decatori indepartand justitia de clasa a societatii burghezo-mosiercsti, echili- brarea bugetului statului astfel incat Casa muncitoare nu mai este neindrcp- tatita la rcpartitia venitului national, a inclepartarii ultirrElor elemente burgheze din guvern, sunt masuri cari introduc linia de aparare si conso- lidare a intereselor olasei muncitoare. La acestea se mai adauga desfiintarea monarhiei, care punea piedici unei desvo:tari normaae politicesikconccrnice a clasei muncitoara, transfor- rnarea statului nostru intr'o Republica populard a tuturor celor ce muncesc cu brateleicu mintea dela orase si sate, ere:area Partidului Muncitorsc Roman ca partidul unit al clasei muncitoare, a introducerii princ'pialitatir de clasa in conducereapolitica a tarii,precumgiincrr.derEa s_sprijinul ac'iv al maselor muncitoare, in frunte cu clasa muncitoare, pentru guvernul infaptuitor al reformei monetare,$i,azi, alstabilizarii" 68),toate acestea pregatesc Romanic; progrese in baza ei Econornica, deci si in suprastructura lurid:ca. Aparitia proectului de Constitutie, transforms in Republica Popu'ara Romans, munca in obligatiune si drept, in cnoare pentru fiecare, dar cu o ganantia ca statul acorda sprijin tu'iu-or color ce muncesc pentru a-i apara fnipotriva expioatarii si a ridica nivelul for dr trai. Toata aceasta inaintare a societatii romanesti creiaza premizele pc/A- dze economice ale reconstructiEi Romaniei pe baze noi, socialise" 69). Faurirea acestor prcmize insemneazaf.4si raporturile de munca se vor baza pe proprietatea socialists asupra instrum:ntElorsi.mijloacelcr de productie,ceiaceproducespre deosEbire de societatt'acvpitalista o trcere,,deladisciplina impusii de exploatatori,la o discipline cunstientri, Geneva/a" 70). In cbnditiunile socialismullui nici ovointaparticulara nu prate substitui puterea de reglementare a until drept social, care se sprjina pa o discipline real cons!mtita.

68)Micron Constantinescu : Lupta pentru stabilizare,in revista ,,Pooblerna ecoruxmiee" Na'.1 din 1948, pag 19. 69)Gh.Gheorghitu-Del: CantsolidarearegInuutud de demceraVie populara In Romania, publicat in orgaeul Biroul.uti informartiv dela Belg:sd al parlidelor comuniste (.,pentru o pace trainicA, pentru deanocnatie pcpularS ")Nr.4 din1 Ira- auarie 194a. 70) V. ; LeninOpere aiese,vol. XXII, ad. mush, pat 463., www.dacoromanica.ro DR. MARDI/ ONESCII 229 Inteo astfe/ d.e societate, legislatia muncii asigura participarea directs a maselor muncitoare la elaborarea oranduirii interioare a produciiei. Socialismul, comunismul, a desvoltat, desvoltaglva dzsvolta nein- trerupt capacitatca de productie, bunastarea oameniaor muncii manuale r4 intelectuale. El ridica omul elib)arat la inaltimi creatoare" 71). * * In drumul tarii noastre spre socialism realizarile de pang astazil con - ditiiledeexistenta a dEmocratiei noastre populare lrebue sa prilejlt:asca juristilor nostri sarcini care sa clued la inregistrarta acestui progres. In dcaneniul dreptului muncii,care devine d:n ce in ce mai Mutt o expresiejurgli(anoua a unor cond:tiuni economice noi tot mai intinse in suprafata $i in profunz_ane, sarcinile juridice suet impunatoare Aceasta irnportanta apare in acsst domeniu, deoarece vedem ca in urma schimbarii economics a societatii romanesti stapanirea mijloacelor de productie apartin.e mai putinparticularilor,ea devenind cooperativa si a statului, care azi are interese identioc cu ale poporului. Noi stim ca organizarea munch/ este determidnatti de ogre migoacete de productie" 72)si mai ales da stapanirea lor. Diminuarea si in uncle domenii desfiintarea plusvalorii, dau un im- bold clbosebit oamenilor muncii car/ gasesc forme noui de manifestare pentru ca productia sa fie marith, iar consolidarea Republicai sa fie -numai in folosul celor ce muncese. Disciplina muncii organizeaza productia, astfel ea astazi in toate intre- winder:10 intreccrea in munca, a deveni. o noug forma de munca. Initiativa maselor arata o experienta de munca nemaieunoscuta la noi, carp real:zeaza lucrari de o insamnatate mare, sub forma muncii voluntare in brigazi de munca. In societatea capitalists,legislatia burgheza transforms omul inteun sclav al proprietatii, desvolland in el morale de lup al capitalistului. In sociztateacapitalists,toate legiuirile duc la o predominare corn- plecta a relatiilor de productie bazate pe proprietatea privata, iar izvorul dreptului este apararea acestei proprietati. Intr'un stet ca al nostru, in drum spre socialism, legea muncii trcbuie sa reflecteze experienta prodigioasa a maselor populare, care traesc oyield pl:na cu frarnantari $i lupte, pe care le rezolva in mod curajos, in folosul colectivitatii. Deaceia izvoareledreptului trabuiescluate din experientamaselor populare. AoEst proces de creatiune a jurielicului din experience populara, din fonnele de rezolvare a problemelor ce se pun de necesitati si solutionate de oamerii muncii, este o munca stiintifica de mare insemnatate. Transformarea vointei colective in acte de drept, rccunoscute de autoritatea statului, este adevarata metoda de legiferare in status cu democratic populara. Iata pentruce inainte de toate emtuatiunea, intreccrea in muncd,rca- lizareaplanului de munca in conditiuni mai avantajoase decat cele stabilite, ex-.anple care se inmultesc In productiune datorite poporulu: muncitor, devin factori covarsitori si detErminanti in organizarea muncii. Desigur ca naste- ree relatiunilor intrecerei in munca, indeplinirea obligatiunilor de dare ace/ cr2sa intrec, nu pot deveni obiectul unei constrangeri juridice. Dar aceasta nu inseamna ca Intrec-rea in munca. elanul muncii voluntaire ramane in afara oricarei influente juridice si nu prezinta interes pentru- stiinta dreptului.

71)I.Chi7inevschi :Ideologlia sovletie2 cd.superiaritatteael tata- de ideologta Tyiarghliza, pag.31. 72) Marx tatre Engels, iiIt.MarX,seder' alese" Ed. P. C. R. pag.4e0. - www.dacoromanica.ro ,230 DR. MARCU ONESCU

Rezultatele obtinu'e prin intrecerile voluntare determine schimbarea conclitiunilor contractului de munca, atat in caiace privecbe m5.sura inten- sive sau extensive in executarea muncii,a remunerarei,a obtinerii de pr:mii, e:c. Insusi statul are interesul ca aceste intreceri sa fie coordonate, Bind- caproductia are intotdeauna caracterul social. Deaceia se stabilesc diferite drepturi in dependents de comportarea la munca, in aceasta disciplinare si intrecere. Faptul acesta determine introducerea de not eletmente de drept In relatiunile de munca ci creiaza drepturi not pen ru acei care se intrec si oblige- tiuni corespunzatoare pentru intreprinderi. Iar existenta comitetelor de fabrics sau intreprindere, arata ca condi- tiuniie de munca, indeplinirea muncii, realizarea planului de produdtiune al intreprinderii, nu mai sunt chestiuni cari privesc numai pe intreprinzAtar, ci colectivitatea. Insasi angajarea$iconcedierea salarlatilor sunt controlate$iInca- drate In nevoile institutiunii, apreciate de Insasi murcitorii ce fac parte din acel colectiv de munca. Pe baza organ:zarii muncii in intreprinderile sovietice,in institutii si colhozuri, sta principul socialist al imbinarii conduceril unice cu o demo- eratie large productiv5. Lenin a legat Intotdeauna emulatiunea, cu trceerea dela democratia formals la o participarereala a maselor in conducerea institutiunilor 73). Rezolvarea unei Imbunatatiri a situatiunii muncitorilor, trebuie facuta odata cu drumul spre socialism. Paralel cu ace;4-e transform5r1 structurale, este sarcina legiuitorului, sa organizeze astfel munca, incat in afara salariului individual cuvenit fiecarui muncitor pentru prestarea muncii sale, sa mai aiba un salariu social atat de ridicat incat sa satisfac5 toate eerintele unei vieti omen.esti. Aczat salariu social in tare socialismuiui, U. R. S. S. conga in gratuitatea complecta a inv5t5mantului primar $isecundar, a Ingrijirii medlcale, in eexistentaunei desuoltate retele de leagane de copli,de case de nastere absolut gratuite, precum $i a altor institutii de odihna, sport, culturale,e'c., toate puse in slujba oamenilor muncii. Acestea sunt numai cateva exemple ce ne arata ca raportul juridic de munca care In societatea capitalis.a se referee la persoane, exploatati $i exploatatori, in statul cu democratie populara el devine un regulator al productiei In favoarea numai a odor ce muncesc. Privit astfel intregul raport juridic al procesului muncii, constatam ca legislatia muncii devine legislatia ce reglementeaza raporturile cele mai multe ale populatiunei tarii noastre. Deaceia legiuitorul Sijttristiitrebuie sa cuprincla cat mai a'ent, desvoltarea formelor noul de munc5, ele fiind determinantul manifestarilor societatii noas're de azi, dar mai ales de maine.

73)A. E.Par,arstnic : mere probTeane ale dreptfulitt sevietie de mune4. pu- Nicat in Sovetskoe go3udamtvo 1 prim", NT. 6-6 din 1946, pagina 31. www.dacoromanica.ro UNELE CHES T I UN I PEDAGOGICE IN LUMINA DISCUTIEI FILOSOFICE

deI. SVADCOVSCHI membru activ al Acaderriei de $tiinte pedagogice din R.S.F.S.B. Discutia organizata de catre Comitetul Central al P. C. (b) al U. S. asupra cartii lui G. F. Alexandrov Istoria filosofiei occidentale" Si cuvantarea la discutie a toy. A. A Jdanov, au descoperit un sir de lipsuri reale nu numai earth fov. Alexandrov, dar Si intregii munci a filosofilor nostri. Coacomitent a fost if asata calea de invingere a acestor lipsuri, au Lost indicate principiile metodologice Si metodele concrete care dccurg din ele ale muncii de cercetare stiintifica in domeniul filosofiei. E greu de a supra-aprecia importanta discutiei filosofice pentru munca de cercetare stiintifica Si de predare in oricare ramur5 a stiintei, dar mai ales in domeniul teoriei Si istoriei pedagogiei. Inaintea reprezentantilor stiintelor pedagogice sunt puse un sir de probleme metodologice noui Si acute. Multe chestiimf din istoria Si teoria pedagogiei capata o importanta noua, mai profunda. Deci- gur ca nu se poate ca in cadrul unui articol de ziar sa se epuizeze toate chestiunile de pedagogie Si istorie a pedagogiei, care cer o revizuire radicals in lumina concluziilor discutiei filosofice. Dar trebue sa indicam unele dintre ele, dupa parerea noastra, cele mai importante Si mai de prim rang. La discutie s'a acordat o mare atentie chestiunei obiectului istoriei filosofiei. Concluziile au fost trase de tov. A. A. Jdanov prin cuvintele urmatoare : Istoria stiintifica a filosofiei este, prin urmare, istoria zamislirii, aparitie Si evolutiei conceptiei materialiste stiintifice despre lume Si a legilor acesteia. Intrucat materialismul a crescut Sis'a desvoltat in lupta impotriva curentelor idealiste, istoria filosofiei este prin urmare Si istoria luptei dintre materialism Si idealism" 1). 0 astfel de conceptie marxista, singura justa, a obiectului istoriei filosofiei, subliniaza inadmisibilitatea tratarii obiectiviste a materialului filosofic din trecut. Savantii nostri sunt obligati de a cerceta materialul istoric in mod critic, precizand, care dintre teoriile trecutului inteadevar impingeau Inainte gandirea stiintifica, Si care o franau. Nu orice teorie, ridicata in slava de catre

9 A, A. Jdanov Tnjurul lucrarii luiG. F. Alexandrov: Istoria filosofiei occidentale" Ed P. C. R. 1947 pag. 9.

www.dacoromanica.ro 232 L SVADCOVSCHE stiinta burgheza, era o treapta inainte catre stiinta adevarata. Nu orice teoretician introdus de istoricii burghezi in panteonuloame- nilor mari, este inteadevar mare. Plecand dela cele spuse, se vede ca trebue sa consideram ca obiect al istoriei pedagogiei, istoria germinarii, aparitiei si desvol- tariigndiriistiintifice materialisto-pedagogice in lupta cu teoriile antistiirrtifice idealiste. Reese ca obiectul cursului de istorie a pedagogiei nu trebue deloc sa fie orice sistem care a avut un loc in istoria omenirii. Un istoric al pedagogiei trebue, mai intaiu de toate, sa-si fixeze atentia sa asupra acelora dintre ele care au fost o veriga, o treapta ce a dus la sistemul pedagogic stiintifico- materialist. Atentia istoricului pedagogiei, natural,trebue sa fie atrasa de teoriile progresiste, iar chestiunea data un sistem sau o opinie este progresista sau reactionary trebue rezolvata in mod concret istoric. Descoperind legatura teoriilor inaintate, progresiste, cu problemele claselor inaintate, progresiste, un istoric este obligat a aduce pe prim plan aceste teorii progresiste, chiar data .ele, la timpul lor, nu au capatat o larga difuzare. Si din contra, el trebue sa demaste hotarit si raspicat teoriile reactionare, acordand mai putina atentie sistemelor si ideilor pedagogice deja inmorman- tate si sa critice cu o deosebita tarie sistemele si ideile pedagogice, care au curs astazi, cu tot caracterul for reactionar sisunt folosite din cauza acestui caracter reactionar de Care dusmanii marxismului. Si totu$i cursurile si programele noastre de istoria pedagogiei in ultima editie a Ministerului Invatamantului Superior poarta pecetea conceptiei obiectiviste. Astfel, programul de istorie a pedagogiei, cere, de exemplu, o amanuntita cunostinta a chestiunilor de pedagogic bisericeasca a evului mediu din Europa apuseana si nu prevad nimic despre ideile pedagogice ale lui Thomas Morus si Tomaso Campanella. Tot aceasta programit scoate pe primul plan pe vechiul reactionar Spencer, atribuindu-i intemeierea invatamantului real ;a- corda loc sistemului reactionar a lui Herbart, si in acelas timp trece alaturi de ideile progresiste ale materiali$tilor francezi si ale militantilor revolutiei franceze. Scotand pe primul plan pe Ianco- vici si Betchi, programul tace cu totul asupra lui Radiscev. Acor- dand nu putin loc politicii scolare a lui Alexandru I si Nicolai I, ea exclude studierea opiniilor pedagogice ale lui Herzen, care a dema,cat lard mils aceasta politica $ielaborat un sistem de educatie progresiv si democratic, bazat pe cunostinte stiintifice.In cursurile si programele de istorie a pedagogiei nu este realizata legatura organics intre un sistem sau altul de pedagogic $i imprejurarile istorice in care el s'a nascut. Plecand dela o intelegere justa a obiectului istoriei stiintifice a pedagogiei, not trebue sa reconstruim radicalatat programul www.dacoromanica.ro CHESTIUNI PEDAGOGICE TN LUMINA DISCTJTIEI 1111,0201rICE 233 muncii de cercetare, cat si programul de pfedare a acestei stiinte. Supunand unei Moue critici cartea lui G. F. Alexandrov, toy A. A." Jdanov indica : Una din deficientele esentiale, dace nu chiar deficienta principals a acestei lucrari consta in ignorarea faptului, ca in clecursul istoriei s'au schimbat nu numai conceptiile a.supra problemelor filosofice, ci insasi sfera problemelor, insusi obiectul filosofiel tra in continua transformare, ceeace corespunde in totul naturii dialectice a cunoasterii umane, acest lucru trebue sa fie clar oricarei dialectician adevarat" *). Ideia oaracterului istoric al insasi obiectului stiintei, subliniata de tov. A. A. Jdanov, cere o cornportare critica din partea teoreticienilor sovietici ai pedagogiei fats de definirea obiectului pedagogiei. Inteadevar, pedagogia individualists burgheza defineste obiectul pedagogiei ca educatia omului, educatia copilului, sau ca adap, tarea copilului la cerintele societatii. Astfel, copilul apare oa ouni tate oarecare, lipsita de importanta istorica sau de class, ca o parte aritmetica a societatii, caracterizata printr'un total de calitati biologice. Marx, Engels, Lenin si Stalin au demonstrat in mod convingator ca sistemul capitalist al educatiei schilodeste milioane de copii, care apartin claselor exploatate, nimiceste talente, inabuseinWa- tiva,gandirea creatoare. Pedagogia burgheza n'a pus- si Wa putut pune inaintea sa problemele cercetarii chestiunii modului prin care sa se faca ca toata generatia care cre§te sa fie capabila nu numai de a asimila thostenirea materials si spirituals a trecutub.ii, dar sa mearga mai departe pe calva progresului omenirii, a modului prin care sa se desvolte si sa se inmulteasca talentele oamenilor, a modului prin care sa se faca din fiecare om hou un creator activ si constient al istoriei omenesti. Prin urmare, obiectul pedagogiei sovietice ca stiinta, trebue sa fie definit prin particularitatile regimului socialist, prin particularitatile situatiei omului in societatea socialists, prin particularitil- tile problemelor istorice, care urmeaza a fi indeplinite de generatia care creste in lupta pentru victoria definitive a comunismulul. Precizarea concrete a obiectului pedagogiei sovietice comuniste a- pare ca o treaba urgenta a teoriei pedagogiei. . Tov. G. F. Alexandrov a denumit cartea sa Istoria filosofici occidentale". Delimitarea regionals a obiectului cartii, dupd cum stim, n'a putut totusi s'o salveze dela o critica juste pe motivul unei nedrepte tratari a rolului filosofiei rusesti in istoria evo'rkt4ei On- dirii fisolofice mondiale. Indiferent de motivele care l'au cal unit pe autor, excluderea istoriei filosofiei ruse din istoria generala a filosofiei indica tov. A. A. Jdanovacomiterea ei, inseamna in ) loc. cit. pag. 12 www.dacoromanica.ro 234 SVADCOVS611 fapt micsorarea rolului filosofiei ruse si impartirea arbitrary a istoriei filosofiei in :istoria filosofiei tgrilor apusene si istoria filosofiei ruse "'). Faptele aratg ca filosofia rusg nu numai ca n'a stat la o parte de drumul mare al desvoltgrii gandirii filosofice, dar, din contra, a deschis noui cgi care au ridicat la noui inatirni gandirea filosoficg stiintifica. Deaceea nu se poate sa se excludg artificial gandirea filosoficg rusg din istoria generalg .a filosofiei. 0 astfel de excludere artificialg a filosofiei rusesti din istoria generals a filosofiei dg o prezehtare nejustd asupra mersului real al istoriei gandirii filcrsofice, mIcsoreaza rolul poporului rusin desvoltarea culturii mondiale. Critica, care s'a. desfasurat asupra acestei chestiuni in discutia filosoficg, trebue sa fie adresatg in intregime si istoricilor pedagogiei. In programele si manualele noastre de istorie a pedagogiei se obisnueste a imparti cursul in doug parti :istoria generals a pedagogiei, in care nu se aminteste nimic de pedagogia ruseascg si istoria pedagogiei ruse, din care putem afla ate ceva de dependenta gandirii pedagogice rusesti de cea din Europa apuseang, dar nu putem afla nimic despre roIul gandirii pedagogice rusesti in evolutia mondial:a a stiintei pedagogice. Nu este aceasta o manifestare de servilism inaintea straingtatii, aceasta periculoasg ramasita a capitalismului in constiinta unei parti inapoiate a intelectualilor 110§- tri, contra careia luptg atata partidul nostru ?$icu toate acestea noi toti stim foarte bine cg si Lomonosov si Radiscev si Usinski au fost pentru timpurile lor, cei mai adanci, cei mai perspicaci si progresisti teoreticieni ai educatiei. De necpmparat mai sus cleat cori- feii recunoscuti a pedagogiei din Europa apuseang au stat Herzen, Belinski, Cernisevski si Dobroliubov, care rezolvau chestiurnle educatiei pe baza stiintei inaintate. Noug ne trebue sa reconstruim in mod hotarit cursul de istorie a pedagogiei. Desigur, oastfel de reconstructie cere o muncg meticuloasa de cercetare. Totusi, neasteptand rezultatele acestor cercetgri, este necesar chiar de acum sa reconstruim in mod radical predarea istoriei pedagogiei. Deja pe baza cunostintelor pe care le avem, numai dacg ne vom conduce de teoria marxist-leninista, iar nu de traditiile istoriografiei burgheze, cum se intamplg Inca uneori, noi vom fi in stare sa compunem programe si manuale mai satisfacgtoare 1pentru istoria pedagogiei. Crearea unui curs 'unit a istoriei pedagogiei, in care s'ar include organic istoria pedagogiei ruse este cea mai apropiatA si urgentg problemg, care sty in fata istoricilor sovietici ai pedagogiei. Dupg cum s'a descoperit de cgtre discutia filosoficg, cea mai mare pricing a majoritatii greselilor, scgpate in cartea Istoria filosofiei occidentale", este uitarea sau intelegerea gresitg de catre ) kw. cit. pag. 17, www.dacoromanica.ro tHZSTIUNI PEDACSOGICE IN LUMINA DISCUTIEI rmozoricr 235 autor a principiului partinitatii bolsevice: In carte nu exists o analiza marxista a sistemelor filosofice: in ea, ele se oranduesc unul langa altul, dar nu in lupta intre ele, nu exists o critics taioasa a sistemuluisiopiniilor reactionare. Uitarea principiului apartenentei la partid in tratarea fenorne- nelor socialesiinlocuirea metodei de critics marxista, in folosul academismului burghez $i traditiilor istoriografiei burgheze, prin metoda descrierii artificiale objective, caracterizeaza, cu regret, de- asemenisimanualele de istorie a pedagogiei. Din aceste manuale, in cel mai bun caz, putem sa luam informatii despre cefelde chestiuni si cum le punea si le rezolva unul sau altul din teoriti- cienii pedagogiei, dar nu sunt in ele o analiza stiintifica a pricinilor de ce au fost puse unele sau altele dintre probleme. Expunerea teoriei este facuta in mod rupt de class $i de problemele politice ale clasei, al carei reprezentant este teoreticianul dat, In mod rupt de imprejurarile istorice concrete. Daca ar fi sa credem manualele de istorie a pedagogiei, ar reesi ca toti teoreticienii, intr'o mai mica sau mai mare masura, au impins pedagogia inainte", toti, chiar cei mai reactionari, au facut un pas inainte in ceva, toti au unele merite in fata pedagogiei. Aceasta este in totul o tratare obiecti- vista, care n'are nimic comun cu marxism-leninismul, te strains lui. Herbart, care a luptat activ si In mod rautacios impo-,riva materialismului si a gandirei sociale progresiste si care a elabot at, pe baza filosofiei reactionare idealiste, un sistem reactionar de pedagogie a burgheziei junkeriste nemtesti, apare ca fundatorul sistemului pedagogic stiintific. (Vezi art. de fond al lui N. K. J3au- man si G. P. Weisberg la opere alese ale lui Herbart, Ucipedghiz (editura)1940,deasemeni manualul de pedagogie E. N. Medanski, Ucipedghiz1947). Spencer, care a eliberat" pedagogia burgheza de orice principii stiintifice $i a transformat-o intr'un instrument de realizare a problemelor de class strict egoiste a unei clici de capitali-Iti, este declarat ca un pedagog progresist. (Vezi manual de pedagogie I. T. Ogorodnicov si P. N. Simbirev, Ucipedghiz,1946,vezi271). Atat timp cat teoriile pedagogice sunt examinate separat de lupta de class, atat timp cat nu este lamurit rolul for in aceasta lupta, nu se poate rezolva chestiunea data aceste teorii sunt progresiste sau reactionare. Atat timp cat istoria pedagogiei este pre- zentata numai ca o evolutie a gandirii pedagogice, nu se poate sa intelegem conditionarea istoricasjimportanta istorica a unei a sau alteia din teorii sau sisteme de pedagogie. Ca raspuns la doleantele studentilor asupra faptului ca e greu de a memoriza particularitatea fiecarui clasic al pedagogiei, fiindca ei toti invatau despre intuitivism, despre tratarea individuals s.a.

www.dacoromanica.ro 2.3.6 I SVADCOVSCHI in lectiile si manualele noastre se introduc relatii biograae, ear aoeasta metoda didactics nu rezolva cu nimic chestiunea. Particularitatea teoriei pedagogice, formats istorie, poateIila- murita si inteleasa numai pe baza cunoasterii particulai itatii conditiilor sociale, care au nascut teoria data, numai pe baza lamuririi rolului particular, pe care 1-a jucat teoria data in procesul evulu- tiei luptei de class. Progresivitatea unei teorii pedagogice se con- troleaza prin practica clasei progresiste. Istoricii pedagogiei nici nu si-au pus in fats sarcina de a lamuri in ce fel teoriile pedagogice, aparute istoric, au fost verificate prin experienta de masa a unela sau alteia din clasele sociale si ce-importanta au avut ele in progresul real al omenirii. Doua probleme decurg din cele spuse /Ana acum : mai intai, este necesar sa reviz,uim indrumarul nostru de invatamant relativ la materialul de program si la aprecierea teoriilor pedagogice si in al doilea rand, sa intarim si sa adancim munca de cercetare stiintifica a istoriei pedagogiei pe baza aplicarii cretoare a inetodei marxiste-leniniste.

Una dintre cele mai mari lipsuri ale manualului daistorie a filosofiei al lui G. F. Alexandrov consta, dupd cum se ;tie, in faptul ca acest manual lumineaza nejust rolul marxismului in istoriafi- lenofiei. El nu scoate la iveala importanta adevarat revolutionary a descoperirilor lui Marx si Engels in desvoltarea stiintei filosofice. Marxismul are o istcrie de un secol a raspandirii si a evolutici sale. Totusi istoria filosofiei marxiste n'a gasit loc in manualul citat. Istoricii pedagogiei fac o gresea1a principiala de acelas fel. A- devarata importanta si adevaratul rol al marxism-leninismului in istoria gandirii pedagogice stiintifice, in cursurile de istorie a pedagogiei, nu sunt tratate pe larg. Marx si Engels au dat o rezolvare consecvent .ti otifica chestiunii privitoare la esenta educatiei, ei au descoperit legaturile dintre chestiunile de educatie si legile istorice de evolutie a societalii si au studiat/ehestiunile de baza ale educatiei scopurile si continutul educatiei si instructiei in lumina problemelor revolutionare ale proletariatului. Prin aoeasta s'a pus un fundament de ne- clintit pentru sistemul stiintific pedagogic, in care toate chestiunile practicii educatiei pot fi rezolvate consecvent Incepand cu a doua jumatate a sec. XIX desvoltareastrinti- flea a pedagogiei este legata exclusiv cu marxism-leninism.ul. In ce priveste pedagogia burgheza, care nu recunoaste kti nu uoate recunoaste marxismul, ca o ideologie a unei clase revolutionare, ce condamna societatea burgheza la prabusire, ea, in lupta cu sistemul stiintific marxist s'a retras pe pozitia obscurantista, de constyuctii arbitrare, de disolvare si degradard. Pedagogia pragmatics alid Dewey, asa numita pedagogia experimentala (Lay, Meumann, Start- www.dacoromanica.ro CHESTIUNI PEDAGO CrICE IN LUMINA DISCUTIEI FILOZOFICE 237 ley Hall, Neciaev) degenerate in pedologie, si, insfarsit, tetnia ra- sista antiomeneasca a educatiei fasciste toate aceste sisteme" sunt streine stiintei adevarate, trag stiinta inapoi si o puninser- viciul clasei dominante in ofensiva ei asupra intereselor vitale ale muncitorilor, servesc reactiunii razboiniceimperialiAte. In mod natural trebue sa ne asteptam prin urmare, ca, cursul marxist de istorie a pedagogiei sa aiba ca continut de baza istoria de o suta de ani a pedagogiei stiintifice comuniste. Istoria educatiei sovietice si istoria evolutiei pedagogiei sovietice ca -oetapa noua, etapa leninisto-stalinista va ocupa in cursurile de istorie a pedagogiei un loc de seams. In discutia filosofica s'a remarcat ca istoriciifilosofiei manifests nu arareori un academism foarte vatamator in tratarea materialului istoric. Ei se inchid in date istorico-filosofice si uita ca acest material istoric adeseori are cea mai vie legatura cu contem- poranitatea, ca vechile teorii reactionare renasc ca un stindard al reactiunii capitaliste contemporane. Aceasta lipsa estein qimai mare masura caracteristica pentru istoricii pedagogiei. Este cunoscut tuturor ca pedagogia catolica a evului mediu nu numai ca n'a trecut in domeniul legendelor, dar cu o deosebita tarie se propaga de catre apologetii contemporani ai capitalismului,in deosebi in U. S. A., unde exists universitati catolice speciale, unde o insemnata parte a sistemelor" tilosofice reactionare au ca punct de plecare dogmele catolice ale evului mediu. In toate tarile capitaliste, catolicii tind sa acapareze in mainile for educatia nationala, inunda piata cartilor cu reviste pedagogice, manuale, monografii si enciclopedii imbibate de ideile catolicismului medieval, scolasticei si ezuitismului. Invataturile pedagogice ale tarcovnicilor Jeronim si Augustin, dogmatismul lui Alcuin. scolastica lui Tomas Aquino si iezuitismul rafinat al lui Fenelon, trebuesc cer- cetate si criticate in cursul de istorie nu ca fragmente de antichi- tali,c) ca izvoare a ideologiei reactionare contemporane. Istoricii pedagogiei sunt obligati sa arate, cum s'a construit istoric aceea bastilie a spiritului", pe care atat de motivat au darimat-o mate- rialistii framezi ai sec. XVIII-lea si pe care o ridica din nou ideologii capitalismului putred contemporan. Nerespingand opligatiile pe care le avem de a stabili printi'o analiza minutioasa, a uneia sau alteia din doctrine ceeace este progresiv si pozitiv in ea, not nu putem, n'avem dreptul sa trecem cu tacere asupra partilor ei reactionare. Este necesar ca sa desvaluim cu toata intransigenta ..doctrinele" si scolile" pedagogice reactionare, care transferd stiinta pe- daaogica in+r'un sistem de principii speculative, deduse din principiile filosofiei idealiste reactionare. Odata cu cercetarea teoriei reactionare ant4tiincifice pozitiviste a educatiei a lui Spencer, este www.dacoromanica.ro 23g L SVADdOVSCE11 necesar sa se descopere bazele logice" §i sociale a tuturor §i a tot felul de teorii pedagogice anti5tiintifice contemporane, aleap numitei pedagogii liberale" (Dewey, Counts, q. a.) Justele imputari ale tov. A. A. Jdanov facute lucratorilor frontului filosofic asupra separatiei de vista, asupra fricii de probleme acute §i de critica, noi, pedagagii, trebue sa le prmim §i la adresa noastra. Noi toti recunoa§tem in mod unanim ca teoria pedagogics este chemata sa lumineze calea practicii pedagogice. Noi toti recu- noWem deasemeni ca practica §coalei sovietice pune1oui probleme pedagogice §i da posibilitatile cele mai largi pentru generalizarea experientei. Totu§i, noi Inca nu ne-am invatat sa punem in mod indraznet §i sa rezolvam indraznet aceste probl'eme. Care sunt nouii factori ai educatiei comuniste sub socialism? Ce rol trebue sa joace in sistemul educatiei comuniste munca §colara, de productie, sociala§i cea de toate zilele? In ce trebue sa conste in mod concret principiul educatiei politehnice in §coala sovietica in timpul nostru? Cum se rezolva chestiunile de educatie a disciplinei, problema stimularii §i constrangerii In sistemul socialist al educatiei? Cum se rezolva chestiunile de educatie estetica, educatia cinstei §i dreptatii §i alte chestiuni morale in societatea socialists? Cum se rezolva chestiuni referitoare la relatiile copiilor cu parintii §i cu cei mai in varsta in societatea sovietica?... Aceste §i multe, multe alte chestiuni de educatie a copiilor sovietici ram5.'n neprelucrate deloc din cauza ca pentru prelucrarea §i rezolvarea ,tor nu ar fi suficienta experienta §i deloc din cauza Ca la noi ar fi putine forte teoretice §i §tiintifice pentru cercetarea acestor probleme. Pricina intarzierii muncii teoretice fats de cerintele vietii consta intr'o mare masura in aceea ca critica §i autocritica n'au devenit Inca legi ale activitatii noastre §tiintifice. Fara o critica §i autocritica larga §i publics, fara de o Indrazneata formulare a nouilor chestiuni in ciuda practicei stabilite §i in ciuda unor traditii stabilite, noi nu vom putea Invinge intarzierea §tiintei pedagogice de cerintele$coalei.noastre. Caci numai critica §i autocritica ne vor ajuta sä lamurim §i sa aruncam laoparte tot ce este nefolositor §i nejust in cercetarile §i in munca noastra §i sa revelam tot ce este mai bun, nou, progresiv, capabil sa ajute imbunatatirea munch ecoalei§i invatatorului. Discutia filosofica prin sine insa§i apare ca un model excelent al importantei pe care o da partidul bol§evic criticii §i autocriticii. Discutiile §tiintifice creatoare, la care Incep sa adere scum cercuri din ce in ce mai largi ale societatii, apar ca un mijloc din cele mai importante de educatie ideologica a cadrelor §tiintifice. In domeniul §llintei pedagogice in aceasta privinta se fac deocamdata pa§i a§a de timizi, incat cu greu putem sa-i socotim ca un semn de incepere a unei serioase reconstructii. Noi Inca n'am invins definitiv frica de critica. Academia §tiintelor pedagogice precum §i catedrele de pe- www.dacoromanica.ro 0.13:ESTIUNI PEDAGOGDCE IN LUMINA DPW:n.111E1 FILOZOFICE 239 dagogie ale institutelor trebue sa manifeste initiativa qi sa puns in discutia cercurilor pedagogice un sir dintre cele mai actuale probleme ale teoriei sipracticei educatiei si instructiei a generatiei noastre care se ridica, precum si un sir de lucrari, cercetki si manuale care au exit la lumina. Stiinta noastra pedagogics dispune de cadre suficiente, ca sa rezolve problemele puse in fata ei de catre partid §i Stat.

www.dacoromanica.ro TRIBUNA LIBERA MATERIALISM SI IDEALISM IN PROBLEMA METODEI (I)

de C. IONESCU-CULIAN

Problema metodei de gandire pentru cunoasterea si dominarea fenomenelor din natura, societate si gandirea omeneascd, nu poate lass indiferent pe nimeni. Mai ales in zilele noastre, cand patrunde adanc in masse convingerea ca destinul popoarelor nu depinde de forte supranaturale, ci de lupta popoarelor pe baza cunoasterii stiintificea legilor desvoltarii societatii.Si totusi,desi problema importantei metodei a devenit o convingere populara in massele muncitoare Inzestrate cu cel mai ridicat nivel politic, unii ex- ponerrtiai constiintei filosofice din -tam noastra nu oglindesc Inc d cu suficienta amploare, acest fenomen epocal in evolutia gandirii. Fenomenul poate fi numit epocal" fard teams de exagerare, pen- trued* viciodata in istoria culturii, pang in epoca noastra, problema cunoasterii n'a jucat un astfel de rol in viata masselor. Certurile dintre Socrate, Platon si sofisti, polemicile scolastice ca si elanu- rile ganditorilor Renasterii se desfasurau in sfera limitatd a unei minoritati sociale. Massei ii era hardzita credinta", care n'avea nevoe de cunoastere. In epoca noastra, prin difuzarea din ce in ce mai larga a marxismului-leninismului (in primul rand in Uniunea Sovietica) problema cunoasterii si a criteiiilor gandirii juste a starnit interese in masse infinit mai largi decat s'a intamplat vreodatd in perioadele de inflorire din 'trecutul culturii europene. In Apus insa, dupd cum reese din ultimele lucrari apdrute in legaturd cu problema metodei, domnesc 'Inca serioase confuzii in ce privesterostulsi caracteristicile metodei optime de gandire. In afard de savantii si ganditorii care isi. dau seama de necesitatea metodei materialist- dialectice in cercetarea s i explicarea fcnomenelor,ceipreocupati de problema metodei se multumesc cu elogii Invechite si banale asupra , experientei", ca pe vremea lui Bacon sau se lasd ispititi de reciama sgomotoasa a neopositivismului, intuitionismului sau exis- tentialismului. Nar trebui sa existe om de stiinta sau chiar om de cultura in general, care sa ignore pfoblema metodei. Fizicianul ca si criticul de arts, biologul ca si istoricul, psihologul sau medicul, considers dela sine inteles f aptul, ca energia si straclaniile pe care le depune fiecare in campul muncii sale, trebue sd fie incoronate cu triumful certitudinii stiintifice. Certitudinea stiintifica de a fi cu-

www.dacoromanica.ro MATERIALISM $1 IDEALISM IN PROBLEMA METODEI 241 Prins ss explicat in chip just fenomenele complexe din nature,, sau societate, nu poate fi insa U19. rezultat direct, brut, al eforturilor omului de stiinta, data aceste eforturi nu sunt dirij ate de o metoda de gandire, data experienta cea mai migaloasa ss tenacR nu se integreaza intr'o conceptie juste despre lume. Experientele brute, empirismul marginit, nu sunt suficientesi n'au satisfacut niciodata spiritele stintifice. Pentru a formula o ipoteza, pentru a schita o teorie, este necesara cuprinderea intregului fenomen fizico-chimic, biologic, psi- hologic sau social. Orizontul larg nu poate fi insa cuprins dintr'o parcela izolata, data cercetatorul, dupd cesi -asapat constiincios parcela, nu-si tidied privirea pentru a cuprinde intregul sector in care lucreaza. Orice savant constincios cunoaste istoria propriei sale stinte. Dar putini sunt aceia care trag invataminte din istora erorilor, din studierea cauzelor care au determinat fragilitateassinsuficienta ipotezelor caduce. Putini sunt oamenii de stiinta care reflects asupra metoki pe care o folosesc si care izbutesc sa vada ca sursa celor mai multe din erorile gandirii este o metoda care nu se adec- veaza fenomenului. Reflectia asupra metodei este deci direct legat5 de reflectia asupra structurii fenomenelor in general, de o conceptie generala asupra lumii. Nu poti folosi o metoda fare sa nu to intrebi data metoda corespunde sau nu obiectului. Problema metodei se afla deci in inima filosofiei, in stransa conexiune cu o conceptie despre lume ss cu teoria cunoasterii. In problema metodei, ca in once problema'stiintificasau filosofica, se pot distinge cele doua conceptiifilosoficeantagoniste, care strabat istoria gandirii: materialism si idealism. Faptul acesta nu este insa catusi de putin considerat ca dela sine Inteles. Majo- ritatea logicienilor, savantilor sau filosofilor idealist, care s'au o- cupat de problema metodei, de metodologie", n'au relevat legatura dintre metoda §i conceptia generala asupra lumii. Problema metodei a fost conceputa si studiata metafizic,adicaizolata de teoria cunoasterii si de pozitiile filosofice fundamentale ale materialismului ss idealismului. Desi metodologia" a fost considerate ca fiind o parte integranta din logics, iar intre logics ss teoria cunoasterii se stabilise o legatura traditionala, chipul in care a fost tratata si mai ales solutionata problema metodei, dovedeste ca legaturile dintre logics, metodologie ss teoria cunoasterii au fost concepute meeanie §i abstract, de catre idealists. Metodologia idealists mai ales cea neokantiana si contemporana (sec. XX) este o ilustrare a faptului ca in cadrul idealismului once solute este vi- ciata de teza primatului constiintei, a subiectului, a -gandirii. Dar metodologii idealist n'au ajuns sa-si dea seama de faptul ca pozitia for gresita in teoria cunoasterii a fost pricina erorilor ss e§ecu- rilor in incercarile for metodologice.

STUDII www.dacoromanica.ro 16 242 C. IONESCU-GULIAN Din perspectiva materialismului filosofic, esecul metodologiei idealiste ne va arata doua lucruri: 1) esecul s'a datorat punctului de plecare idealist, faptului ca metoda gandirii optime a fostmu- lata dupd subiect, in loc sa fie mulata dupd obiect, dupa fenome.- . nele obiective; 2) conceptiile despre metoda nu pot fi studiate izolat depozitiilefilosofice, propriu zise. Singura conceptie filosofica care a accentuat dependenta dintre pozitia filosofica, teoria cunoasterii si problema metodei, este materialismuldialectic. Clasicii marxismului, spre deosebire de metodologii idealisti, au pus problema metodei de cercetare a fenomenelor intr'o stransa legatura cu chipul materialist de a explica fenomenele si cu pozitia materialists in teoriacunoasterii. Pentru clasicii marxismului, cautarea metodei de patrundere si stapanire a fenomenelor nu putea fi redusa la conceptia simplista a metodei ca o unealta izolata, de sine statatoare, care ar putea fi folosita de oricine, in cadrul oricarei conceptii filosofice. 0 metoda de gandire este o unealta ", dar o unealta superioara care ti ebue sa implineasca anumite conditii, pentru a putea da rezul tate. Prin critica exercitata asupra metodei hegeliene-diatectice, dar , idealiste Marx si Engels au aratat ca o metoda filosofica nu poate avea aceeasi valoare cand este integrate intr'o conceptie idealista sau materialists. 0 metoda filosofica isi implineste functia de explicare a fenomenelor, numai atunci cand este fundatii pe o interpretare juste a fenomenelor si pe o conceptie juste asupra primatului, a raporturilor dintre gandire sl existents,dintre subject §i obiect. Felul in care marxismul situeaza problema metodei este aplicarea insasi a metodei materialist-dialectice. Caci metoda diajectica" ...socoteste ca niciun fenomen in nature nu poate fi intelcs, dac6-1 vom lua izolat, nelegat de fenomenele inconjuratoare...11, in upozi- tie cu acel fel de a gandi, denumit de Care Marx si Engels metafizic", care izoleaza si rupe fenomenele unele de altele.Conceplia idealiste asupra metodei este totdeodata o conceptie metafizica, prin faptul ca metoda este considerate ca o unealta care poate fi des- prinsa de felul de a interpreta fenomenele si de pozitia gnoseologica, adica de considerarea raportului dintre gandire si exis- tent4. Exists deci o conceptie materialist - dialectics asupra metodei care se opune conceptiei idealiste si metafizice asupra metodei. Re- petarea insistenta a acestor afirmatii este necesara, pentrucA se gasesc o multime de autori, care cred ca nu poate fi numit idealist sau metafizician, cineva care vorbeste despre experienta", despre concret", despre evidenta" sau contact nemijlocit cu fenomenele". Dace insa nu ne lasam amagiti de etichete si formule pro- gramatice, putem constata ca in dosul vorbelor despre nexperiente

1) I. V. Stalin, Despre materialismul dialectic $imaterialisthulistoric"., In : Problemele lenini:mulue Ed. P. C. R., p. 663. www.dacoromanica.ro MATERIALISM SI IDEALISMINPROBLEMA METODEI 243 siconcret", cum de ex. in pragmatismul lui James, spiritualismul lui Bergson sau fenomenologia lui Husserl, se and aceeasi insuficienta a conceptiei despre metoda, care desparte dialeptica idealist& de dialectica materialists. Conceptia marxista asupra metodei de gandire comports un maximum de exigente, o totalitate de conditii care se intrepatrund $1 se sprijina reciproc. In primul rand, metoda trebue sa porneasca dela realitati, dela practice, dela obiect, iar nu dela subiect, nu dela censtiintasiformele ei subiective ;in al doilea rand, metoda dialectica se inalt6 pe o conceptie ontologica, materialists, orice f eno- men relevand in ultima instants o bald materials ;conceptia dialectica marxista infati$and universul ca o continua miscare, schim- bare1$idesvoltare, ca o continua cre$tere $i imbogatire de forme $i manifestari, ca treceri brusce dela schimb5ri cantitsative la schimbari calitative, rezulta ca metoda de cercetare va tine seama de deosebirile calitative ale fenomenelor, de gradul for de complexitate $1 deosebire specific5, intr'un cuvant va oglindi structura dialectic5 a realitatii, va impune gandirii reflectarea obiectului. Fenomenele complicate ale suprastructurii vor cere deci o aplicare a metodei la gradul for de complexitate, pe care nu it au fenomenele mecanice. Cat de important este raportul dintre metoda $i conceptia despre lume sau interpretarea lumii, ne-o dovede$te polemica pe care a sustinut-o Engels impotriva lui Diihring. Acesta, casimulti alti denigratori ai marxismului, nu isbutise sa vada deosebirea fundamentala dintre dialectica hegeliand, pe baze idealistesidialectica materialists, folosita de Marx $i Engels. Polemica lui Engels in clasica lucrare Anti-Diihring era menita sa pung capat unei confuzii grosolane, dar tipice pentru mentalitatea marginita a savantilor Pozitivisti" din acea vreme. Fiindca Hegel, prin dialectica lui idealista si speculative compromisese metoda dialectic5, pozitivistii" nici nu mai voiau sa auda de, dialectica. Prin aceasta repulsie, care dovedea completa incapacitate de intelegere a metodei dialectice, pozitivistii" credeau Ca se apara impotriva metafizicei", in sens de speculatie deductive. De f apt ei dovedeau o acute marginire in intelegerea problemei metodei. In postfata la editia II-a a Capi- talului", Marx dAduse faimoasa punere la punct : Metoda mea dialectica, nu numai ca se deosebeste in fond de metoda hegelian5, dar ii este direct opusa. Pentru Hegel, procesul gandirii pe care sub numele de Idee it preface chiar intr'un subiect de sine stata- tor este demiurgul realului, care nu-i decat manifestarea lui exterioara. Pentru mine, dimpotriva, lumea ideilor nu-i decat lumea materials, transpusa§itransformata in capul omului". Ceeace nu i-a impiedicat pe neo-hegelienii din sec. XX sa reia speculatiile dialectice spiritualiste (Kroner, gentile, Liebert, Hame- lin, etc.). In acela$ timp, metodologia s'a desvoltat ca o discipline de sine statiitoare", metodologia afirmand ca ar fi necesara trata- www.dacoromanica.ro 244 C. IONESCU-GULIAN rea problemei metodei ca indiferenta fats de interpretarea lumiir fata de materialism sau idealism ! In Ludwig Feuerbach si sfarsitul filosofiei clasice germane" Engels scrie :Marea chestiune fundamentals a oricarei filosofii, in deosebi a filosofiei moderne, este problema relatiei dintre cugetare si existence. 1). Chipul in care un ganditor rezolva aceasta problema, urmeaza deci sa determine solutia tuturor problemelor pe care le atinge. Materialismul filosofic marxist recunoaste existenta obiectiv reala (materia) independents de constiinta, de simturi,de experienta". (Lenin). I. V. Stalin accentueaza ca, in opozitie cu idealismul materialismul filosofic marxist porneste de acolo ca materia, natura, existenta, prezinta o realitate obiectiva, care exists in afara si independent de constiinta noastra, ca materia estefactorul prim...". 2). In problema metodei dealungul istoriei filosofiei, solutiile se randuesc in doted categorii :cele in care ganditorii material4ti au considerat materia ca factor prim, care au pornit dela primatul m,ateriei, deoparte, ideali§tii care au pornit dela primatul comtiin- tei de alts parte. In paginile care urmeaza, vom Incerca sa eviden- tiem un anumit aspect din fatetele multiple ale problemei metodei, insistand numai asupra raportului dintre metoda §i teoria cunoa- terii, chipul in care primatul materialist a dus la realizarea metodei dialectice §i chipul in care primatul ideii a generat feluritele specii ale metodei metafizice. Problema metodei incepe atunci cand este realizata Incordarea, opozitia, intre subiect §i obiect, intre gandire §i existenta. Atat timp cat materia nu se desemneaza ca ceva in afara gandirii §i opus ei, nu exists Inca conditiile problemei si, prin urmare, nici conditiile ei. Aceasta situatie a dainuit- atata timp cat conceptia idealists a mentinut convingerea ca lumea reala nu-i decal o manifestare a gandirii, a con§tiintei sau ideii. Idealismul nu is in serios materia, lumea obiectiva. Silit de fapte evidente, acorda lumii o existenta, alta" decat gandirea, dar o alteritate care nu-i decat formals si nesemnificativa. Incordarea intre subiect §i obiect, convingerea ca natura este ceva deosebit spiritului" si ca acesta trebue sa lupte pentru a o domina, toate aceste conditii esentiale ale maturizarii problemei metodei n'au putut aparea decat datorita unor conditii istorice, de ordin economic §i social, in sec. XVIXVII. Pans la aceasta prima perioada de desbateri pasionate asupra metodei, care caracterizeaza filosofia moderns (Bacon, Descartes, Spinoza, Leibniz), este grew de vorbit despre o constiinta a problemei metodei. Materialismul antic nu cuprinde o problematica a metodei in Intelesul modern al cuvantului. 1) Marx-Engels, Opere alese", ed. P. C. R p. 514. 2)I. V. Stalin, Problemele leninismului", P. 670. www.dacoromanica.ro MATERIALISM $I IDEALISM IN PROBLEMA METODEI 245 Rationalismul antic a conceput in mod unilateral si simplist problema metodei, reducand-o la problema gandirii logice". Pro, blema metodei comports insa o tensiune intre doi poli : subjectsi object. Dintre acesti doi factori antagonisti, rationalismul antic n'a vazut cleat unul : gandirea logics ". Idealismul socratic platonic a ignorat, deci, miezul sau esenta problemei, antrenand, intr'o masura determinate pe aceeasi pants sj gandirea aristotelica, in ce priveste problema cunoasterii. Istoria traditionala a filosofiei a consemnat cu lauds efortul depus de Socrate, Platon sj Aristotel pentru stabilirea sau fixarea conceptului a universalului. Dar in cadrul idealismului antic, acest moment nu s'a echilibrat prin momentul lui antitetic, cunoasterea obiectului. Idealismul antic a fixat" conceptul, dar s'a fixat si pe sine in pragul cunoasterii, impiedicand realizarea raportului dialectic dintre gandire sj existenta, oprindu-se, cu alte cuvinte, in fata cunoasterii materiei, pe care a considerat-o secundard sau nesemnificativa. Primatul Ideii fats de materie, desconsiderarea realitatii, a lumii sensibile, aceste pacate au fost platite printr'un exec gray in problema metodei. Gandirea moderns, atunci cand a atacat aceasta problema. a simtit dela inceput ca logicismul antic si scolastic, atunci cand se reduce la o forma fare continut, devine un obstacol in calea cercetariistiintifice. In perioada de formare a societatii grecesti, cand s'a cristali- zat noul stat sclavagist democratic, studiul naturif era o necesitate care oglindea nevoile economice (comerciale) sj mentale ale categoriei sociale in ascensiune. In aceasta perioada, conceptia filosofica dominants este materialismul scold din Milet. Milesienii ajung la o conceptie materialists elementary asupra naturii pe care o desvolta si al carei caracter dialectic 11 accentueaza Heraclit. He- raclit practice" metoda dialectics, formuland pentru prima oars rolul fundamental al schimbarii contrariilor. Dupd Heraclit, rolul cunoasterii este redarea realitatii objective a cosmosului : directiva gandirii este deci spre lumea reala, jar nu spre Idei. Heraclit invata sa ascultam de natura", atragand in acelasi timp atentia asupra faptului ca naturii ii place sa se as- ulna'. Nu mai putin semnificativ este raspunsul, pe care 1-a dat Heraclit, celui care il intreba de ce clasifica animalele dupe mem- brele trupului for : Pentruca dascalul meu este natura existenta". Pentru Socrate sj Platon dascalul va fi cu totul altul cleat natura. Ca reprezentanti ideologici ai aristocratiei in d'eclin, Socra- te sj Platon cauta o compensare pe tarimul moral. Invinsa pe terenul realitatii istorice, aristocratia ateniana isi cauta refugiul in regnul ideal al Ideilor, considerand ca, numai omul ales" poate reprezenta dragostea pentru valori in general sjpentru filosofie in special. Orgoliul de class al aristocratiei isi afla compensarea fn combaterea materialismului sj cladirea sistemului idealist. So-

www.dacoromanica.ro 246 C. IONESCU-GULIAN crate respinge studiul naturii ca ceva nelegiuit si indeamna la in- teriorizare si spiritualizare. In centrul lumii, el aseaza omul si problematica sa morals. Socrate este preocupat de cunoastere numai intrucat cunoasterea este un drum spre luminarea problemelor morale. Problemele morale ca atare, Inca n'ar fi constituit o piedica in sesizarea justa a raportului dintre gandire si existenta. Cijci fenomenul etic este si el un fenomen obiectiv, avand o structura dialectics, infatisand antagonisme, care cer gandirii adecvare dialectics corespunzatoare. Socrate si Platon erau insa departe de a fi sensibili la realitatea dialectics a fenomenului etic. Ei n'au inteles fenomenul moral decat in chip abstract. Ei n'au Incercat sa patrunda realitatea socials si psihologica a fenomenelor, ci s'au multumit cu definitii si postulate in jurul notiunilor etice. Fenomenul moral, care este baza problematica a idealismului socratic-platonic, n'a fost deci inteles ca un fenomen obiectiv si nici n'a putut duce la o confruntare Intre gandire si object, Intre structura ratiunii si structura realitatii. Pentru Platon. Ideile sunt adevarata" existenta, pentruca prin Idei, Platon subintelege simultan valorile si notiunile. In epoca in care traeste Platon, Atena isi pierde prestigiul politic. Luptele pentru hegemonie a statelor grecesti, profilarea fortei amenintatoare a noului stat macedonean, inasprirea luptelor sociale si indesirea rascoalelor robilor, creeaza o situatie de criza care, in epoca urrna- toare, se va adanci, ducand in cele din urma la starea de deca- denta a epocii eleniste. In epoca in care traeste Platon (sec. VIV), resturile aristocratiei ateniene isi mai fac iluzia ca sunt in stare sa reorganizeze Polis-ul. Evident, forta politica necesara transformarii teorieiin practica lipseste acestei minoritati sociale, care va ramane numai cu teoria Statului din Republica" lui Platon. Dezideratele politice ale clasei pe care o reprezinta Platon se infatiseaza sublimate"si aureolate ca o etica a virtutilor cardinale". Aristocratia se crede singurul reprezentant autorizat al setei de valori. Intreaga filosoiie platonica va fi deci un imn inchinat valorilor (Ideilor), care apareau ca singurul" stop urmarit de clasa oameniloralesi"... Idealismul platonic a fost in mintea fauritorului Scolii si a discipolilor lui un drum spre valori. Valorile fiind deasupra" existentei, fiind neschimbatoare st pure in stralucirea lor, urmti..aza r2g realitatea sensibila. care-i devenire si diversitate, nu mai are nicio importanta. Valorile reprezinta" existenta restul devine secundar si neglijabil. Dupa ei problema cunoasterii este problema cunoasterii Ideilor (valorilor), iar nu a realitatii. Aceasta o declara Platon on de Cate on ataca problema cunoasterii. In Philebos", de pilda, discutia cu Protarchos porneste dela

www.dacoromanica.ro MATERIALISM $I IDEALISM IN PROBLEMA METODEI 247 tendinta acestuia de a confunda speciile ideii de placere. Platon vrea sa dovedeasca ca exists placeri diferite. Dar el nu confrunta fenomenele objective, ci se margineste sä scoata in relief diversitatea si contrarietatea notiunilor. Cand trece la desbaterea raportului dintre Unu si Multiplu (tema care va fi centrals in Parmenide"), Platon iaras fixeaza probleme in sfera pur logics : cum poate fi regasit multiplulin planul logic al Unitatii (problema relatiilor Ideilor) si cum regasim sau ce sens poate avea Unul in planul diversitatii (problema conceptului). Este adevarat ca Platon depaseste conceptia metafizica a elea- tilor si a lui Antistene, care nu vedeau decat Unitatea rigida si a- morfii a existentei si a conceptului. Platon arata ca functia logics a unitatii nu poate fi inteleasa decat in raport dialectic cu diversitatea.0).Insa el se opreste la sensul logic al acestui raport si nu vrea sa se intereseze de raporturile reale dintre Unul si Multiplu. Platon nu gaseste niciun interes filosoficcercetariirealitatiica atare. El gaseste ca speculatia asupra unitatii notiunilor si a relatiilor dintre notiuni este scopul suprem al iilosofiei. In Sofistul", Platon da o critics adanca a inetafizicei eleate, care impiedica, pe deoparte; intelegerea juste a functiei logice a conceptului si judecatii, jar pc- de alts parte ii incuraja pe sofisti sa declare ca eroarea fiind nefiinta" jar nefiinta neexistand", nu exists nici eroare. Platon dovedeste, in Sofistul", ca eroarea exists $i sco ate in relief faptul ca valoarea cunoasterii se afirma in opozitie cu eroarea. Dar orizontul problematic este iarasi logic limitat. Criteriul adevarului este redus la o opozitie logics cu eroarea, in loc.. sa fie cautat in confruntarea dintre gandire si realitatea din afara gandirii. Fats de rationalismul dogmatic, feta de conceptia metafizica a identitatii asa cum o reprezentau Parmenide si Antis tene, se poate spune ca Platon gande$te dialectic pentruca el desface rigiditatea afirma necesitatea fluentei gandirii si a comuniunii" ideilor, anuland izolarea identista la care ajunsese Antistene, obsedat cä despre A nu se poate spune decat ca este A". Dar dialectica platonica, pentruca este idealists, ramane inchisa in sfera logics a gandirii si nu isbuteste sa cuprinda raportul dialectic fundamental al cunoasterii, care este polaritatea gandire-realitate. Dialectica are la Platon numai sensul logic-idealist :grija de a desparti just conceptele si de a nu acorda intelesuri deosebite aceluiasi concept si nici mai multor concepte acelas inteles...".'). Pentru Platon, caracterul schimbator, divers si contradictoriu a] realitatii sensibile, al realitatii obiective, este ceva ce nu merita a constitui o problema :,,...Ar merita s5 ne miram, dac5 cineva ne-ar

1) Platon, Philebosa, ed. Ape lt, Leipzig, 1922, cap. V-IX. 1) Platon, Sophistes", ed. Ape lt, Meiner-Leipzig, 1922, p. 39, p. 99.

www.dacoromanica.ro 248 C. IONESCU-GULIAN arata cum-genurile si speciiie in sine ar primi ip ele insusirile contrarii. Dar ce mare lucru ar fi data cineva s'ar pune sä arate ca eu sunt in acela§ Limp unul si multiplu ?" 2). Tema centrals a dialecticii platonice este sa arate cum realitatea complexA, cum concretul, particularul, is nastere din logic, consecvent tezei de baza a platonismului, care mentine raportul de dependents al materiei ..fata de Idei. Era fatal ca un filosof care afirma ca lumea se modeleaza" dupd Idei, sarateze problema metodei, care cere ca gandirea sa se modeleze dupa realitate. Aristotel, desi a realizat o analiza impunatoare a formelor gandirii, desi a atacat idealismul platonic in unele aspecte esentiale, desi a conceput materialist rolul primar al existentei feta de gandire si al sensatiei feta de ratiune, totusi n'a putut depasi iimitele epocii sale in problema metodei. Aristotel, care a recunoscut caracterul evolutiv dialectic al realitatii, n'a ajuns sa vada ea problema centrals a gandirii este sa redea realitatea in diferit d.eei aspecte. Pentru marele filosof grec, tema metodologica se istoveste prin logica formals. Criticand izolarea metafizica pe care o stabilise Platon intre universal si particular, Aristotel a crezut ca logica isi implineste menirea data desvalue raportul just dintre universal si particular. Particularul,individualul,trebue sa se substitute ge- neralului. In terminologia aristotelica a explica" si a dovedi" sunt desemnate prin acelasi cuvant : apodixis (deductie). Aceasta inseam - naprimatulincontestabil al conceptului fata de realitate, primatul logicului fata de obiect. Pentruca filosofii sä simta necesitatea rasturnarii acestui primat al gandirii fata de obiect, au trebuit sa survina mart transformari istorice. °data cu inceputurile indepartate ale productiei capitaliste, care se manifests in Italia din sec. XIV, apare pe scena istoriei clasa burgheza, care are cu totul alte nevoi si deci alte preocupari decat cele caracteristice epocii feudale. Pentru desvoltarea mestesugurilor si a comertului, burghezia avea nevoie de progrese tehnice. Problema metodei devine centrals, fiindca ea este direct legata de problema arzatoare a cunoasterii ki stapanirii naturii. Pentru filosofii Renasterii ca si pentru savantii si artistii ei, natura devine problema centrals, absorbanta. Pentru a intelege critic ceace a realizat si ceace nu a realizat filosofia moderns pans la Marx in problema metodei, sunt necesare precizari si distinctii. Trebue dela inceput sa accentuamatepli- carea unei metode juste n'a coincis totdeauna in istoria gandirii cu reflectia teoretica asupra problemei. Filosofia si stiinta moderna., dela Renastere ',Ana la Marx, a inscris victorii strOlu?ite in cunoasterea naturii, in desvoltarea unei conceptii materialists asupra unei serii de fenomene centrale, in faurirea instrumentului de

2) Platon ; Parmenide", trad. Bezdechi, Cluj, 1943, p. 39

www.dacoromanica.ro MATERIALISM $1 IDEALISM IN PROBLEMA METODEI 249 cunoastere matematic, in eliminarea relativa a teologiei si finalis- mului, in adancirea problemei cunoasterii, etc. Dar, toate aceste merite ale filosofiei moderne, nu ne vor impiedica sa judecam mi- nutios si critic deficientele rationalismuluiidealistin problema metodei. Desi filosofi de talia lui Descartes, Lieibniz, Bruno sau Cusanus, au gandit materialist si dialectic in unele probleme fundamentale, ei au facut-o uneori in mod inconstient, pentruca, dup5 cum se va vedea, metoda pe care o preconizau ca ideals, nu era cea dialectics. Practica metodei este la ei in contrazicere cu teoria metodei. Inainte de orice critics a metodologiei rationaliste, trebue sa ne oprim la o pretuire a ei. Lucru usor de facut, pentruca insasi intentia de baza a desbaterilor asupra metodei era un fapt nou in istoria filosofiei si semnifica o revolutionare adanca fata de preocuparile, nivelul si orizontul gandirii medievale. Ganditorii burghezi au resimtit o adanca repulsie fata de for- malismul sterp al logicei scolastice. Ei si-au datseama ca gandirea trebue sa afle metode noui, care sa depaseasca silogismul aristote- lie. Silogismul acesta slujea eel mult la dovedireaunor lucruri deja cunoscute, dar era incapabil sa devina un instrument creator. De- aceea setea de noutate si creatie, de cercetare si certitudine a clasei burgheze in ascensiune, a tins spre o arts a inventiei" (ars inve- niendi). Necesitatile economice si politice ale burgheziei au indreptat gandirea filosofica spre fapte. Experienta devine punctul de plecare al stiintei moderne. Cei mai inzestrati oameni de stiintaai vremii indreapta gandirea, din ce in ce mai hotarit, spre experienta si fundamentare matematica. Tendinta aceasta noua era atat de puternica si caracteristica societatii burgheze ce se nastea, incat ea s'a manifestat si la cugetatori care faceau parte din ordi- nele calugaresti (ca Giordano Bruno) sau la inalti prelati (ca Nico- laus Cusanus). Cat de rodnica si ce importanta a avut pentru desvoltarea cu- getarii moderne intoarcerea la fapte si contactul experimental cu realitatea, este un fapt bine cunoscut. In cadrul problemei noastre trebue insa sa urmarim nu rezuLtatele stiintelor pozitive care au folosit experienta si instrumentul matematic, ci chipul in care filosofia burgheza a rezolvat problema metodei. Se pune deci intrebarea :ce metoda a fost socotita optima si intrucat aceasta metoda urmaritk era chiar cea prin care se realiza cunoasterea Atunci cand luam act de scopul principal al filosofiei lui Ba- con, Descartes, Spinoza, Leibniz, ne asteptam ca problema metodei sa fie principial solutionata. 0 filosofie care porneste dela realitati si fapte concrete, care critics logica formalists, care vrea sase fundeze pe experienta si ratiune, etc., o astfel de filosofie ar tre-

www.dacoromanica.ro 250 C. IONESCU-GULIAN bui in mod consecvent sa inteleaga prin metoda o cercetare a fenomenelor in care gandirea se supune principial obiectului. Cunoasterea realitatii ca tel suprem al metodei filosofice,a- ceasta a si fost dorinta §i intentia de baza a filosofiei burgheze. Dar au trebuit sa treaca mai bine de doua veacuri pang tend deviza promitatoare lansata de Bacon ( Data vrei sa supui natura ascul- t'o ! ") sa devina o realitate. Procesul de obiectivare in problema metodei, depasirea dialectics atat a idealismului rationalist cat si a empirismului, au necesitat o lungs scurgere de vreme. Filosofia burgheza a pornit cu dorinta de a cunoaste si supune obiectul. Bacon si Descartes exprima cat se poate de apasat desi- deratul unei cunoasteri practice, unei filosofii care sa transforme, sa imbogateasca si sa usureze viata oamenilor. Problema metodei este strans legate de aplicarea ei in tehnica, stiinte pozitive, psihologie, morals si politica. Oamenii care sunt cei mai preocupati de problema metodei sunt totodata mari creatori in matematici sau fizica (Galilei, Descartes, Leibniz, etc.) Urmarind un rezultat practic al cunoasterii, era firesc ca ganditorii sa fie frapati de rezultatele stralucite ale stiintei naturii. Metoda inductive, experimentul pe care se fundeaza realizarile stiintifice dela Kepler si Galilei pans la Newton, devine steaua polara a teoriei metodei. Bacon este cel care cere cel mai insistent intoarcerea la lucruri Instauratio magna" (restaurarea stiinelor) are sensul unei critici a speculatiei spiritului, a exceselor ratiunii subiective care se in- crede prea mult in sine. In timp ce anticii, in majoritatea lor, erau oricand gata sa se indoiasca de simturi, dar nu de ratiune, Bacon arata ca slabiciunea filosofiei pang in epoca lui, trebue imputata atat erorilor intelectului cat §i spiritului de rebeliune, care ne face sa nu vrem sa ne supunem lucrurilorinsnpi...".1). El observe cu ascutime motivul pentru care gandirea, in loc sa face efortul de a patrunde realitatea tthiectiva, se lass antrenata pe panta logicei formale. Si nu trebue sa ne miram, cad aceasta este o moloda care simpatizeaza minunat cu intelectul uman. Caci lucrul spre care tinde §i la care aspire cu cea mai mare straduinta spiritul uman este de a nu ramane in suspensie, de a afla ceva imobil, un fel de punct, fix, pe' care &á se pog,ta sprijini in cercetarile §i calatoriile lui. 2). Bacon a stiut sa critice cu ascutime excesele speculatiei rationaliste, care exprima primatul subiectului asupra obiectului. El a cerut practicarea inductiei riguroase, evitarea generalizarilor pri- pite, sistematizarea experientei. Istoria filosofiei a tinut seams de aceste pretioase desiderate baconiene, aratand insa ca ele n'au fost nici respectate consecvent si nici concretizate de catre insasi Bacon.

1) Bacon,Oeuvres , I, trad. Riaux1832, p. 287. 2) Id. p. 306.

www.dacoromanica.ro MATERIALISM *I IDEALISM IN PROBLEMA METODEI 251 Cand Bacon cauta de ex. cauza caldurii, el o afla intr'o forma" sau idee" a caldurii, procedeu tot atat de steril ca si speculatiile aris- totelice sau scolastice. Inductia baconiana se reduce, in celedin urma, tot la un procedeu abstract si Inca destul de complicat. El a dat numai un punct de plecare principial just, fara sa aiba mijloacele de a-1 realiza concret, in sfera cunoasterii fenomenelor naturii. Spre deosebire, sau aproape in opozitie cu Bacon, care acor- dase matematicii un loc subaltern, majoritatea filosofilor framan- tati de problema metodei isi indreapta privirile fascinate spre idealul matematic. Dupa ce Galilei creeaza mecanica in sensul unei teorii matematice a miscarii, experimentul in general capata o semnif catie precisi :descompunerea fenomenelor in elemente si miscari simple masurabile. Astfel a fost reluat pe baze noui experimentele si deabia acum rodnice, principiul pitagoric-democritic, care considera cantitativul ca esenfa a fenomenelor. Hobbes ajunge la concluzia ca geometria este singura discipline sigura ; idealul lui Des- cartes este mathesis universalis" ; Spinoza considers ca nu numai fondul dar si forma (expunerea) filosofiei trebue sä fie matematica; Leibniz vrea sa transforme gandirea intr'o algebra a notiunilor. Modelul matematic si mecanic, ca ideal metodologic, a fost determinat de setea de certitudine in cunoasterea naturii. Spre deosebire de Bacon, = Descartes, Spinoza, Leibniz si altii, revin la con- Yingerea ca ratiunea trebue sa caute adevarul in sine insfisi. Re- prezentantii filosofiei burgheze din sec. XVII,- fie ca accentuiaza simturile sau ratiunea ca sursa principala a cunoasterii, sunt ma- nati de acelasi deziderat al certitudinii in cunoastere. Certittidinea devine o tema obsedanta, fiindca pentru burghezia din aceasta epoca, cunoasterea are o importanta practice vitals pentru desvoltarea tehnicei, etc. Spiritele cele mai cuprinzatoare ale acestei epoci nu-si dau insa seama, ca o cunoastere filosofica a fenomenelor implica ceva mai mult decat descifrarea raporturilor matematice, mecanice din lumea fizica. Filosofii rationalisti n'au prins de veste ca lumea obiectiva nu se reduce numai la ceeace-i accesibil instrumentului matematic. Obsesia certitudinii ii face pe acesti filosofi, ca in loc sa conceapa metoda ca o adecvare la complexitatea fenomenelor, sa o supund primatului gandirii, sa o considere ca expresia tendintelor ei naturale. Descartes foloseste chiar termenul lumen naturale" (lumina naturals). Rationalistii nu se intreaba nicio clips data nu cumva ceeace-i firesc§iunit pentru noi, nu-i cumva insuficient sau numai un aspect din realitate. Descartes, de pildg, crede ferm ca ordinea §i masura" sunt categorii unite si dominante, care trebue regasite in orice fenomen, fie in numere, figuri, stele sau tonuri. 1). El exprima fard inconjur

11 Descartes : Regeln zur Leitung des Geistes", Leipzig, 1920, pag. 21.

www.dacoromanica.ro 152 C. IONESCU-GUESAN -pozitia subiectiva in fata obiectului :lucrurile intereseaza numai intr'atat cat ele corespund capacitatii de cunoastere a subiectului. Trebue sa mergem spre lucruri insasi, care trebue numai intr'atat considerate, cat le poate patrunde intelectul". 2). Indoiala lui Descartes nu este cea vie si permanents a lui Mon- taigne. Acesta Isi da seama tot timpul de structura ondoyante et diverse" a realitatii si isi impune gandirii o supleta antimetafizica, in acord cu mobilitatea si contradictiile fenomenelor. Indoiala lui Descartes se afla numai in slujba certitudinii rationale, ea nu traduce ca la Montaigne, primatul realitatii fata de gandire. Dimpo- triva : rezultatul Indoielii cartesiene este ca gandirea fundeaza existenta. La Descartes apare cat se poate de limpede legatura dintre metoda si pozitia idealists in teoria cunoasterii. El ved'e in constiinta pivotul existentei si, consecvent, crede ca realitatea trebue sa fie aidoma structurii simple a gandirii logice. El nu urmareste realitatea, intrucat ea este schimbatoare, diverse si contradictorie, ci vrea sa o transpund si sa o solidifice Intr'o retea de principii. Aceste principii urmau deabia sa fie reduse la un principiu unic, care sa se bucure de maxima si absolute certitudine. Metoda inductive urma sa fie drumul dela fapte la principiul unic, iar prin deductie trebuiau sa fie scoase toate celelalte adevaruri, din principiul suprem. Prima tema a filosofiei este analiza, a doua tema sinteza. Metoda sintetica dupa modelul matematic i-a aparut lui Des- cartes eg putand satisface idealul gandirii constructive, spre deosebire tie silogistica sterna pe care o repudiase Inca din adolescents. Metoda sintetica, deductive, a crezut Descartes ca poate fi impru- mutata din sfera spatiala si a marimilor numerice si aplicata in sfera filosofiei generale. Metoda aceasta deductive este un procedeu al pozitiei idealiste, fiindca face abstractie de caracterul specific al fenomenelor, fiMd- ca se satisface cu construirea unui esafodaj de principii abstracte, uitand repede de obiectul din afara constiintei. Desi principiile trebue sa slujeasca cunoasterii obiectului, deli ele trebue sä fie pentru object, ele devin stop in sine, indiferente fata de obiectul in fata earuia trebuiau sa se anuleze. Principiul din care trebue sa fie deduse toate celelalte acleva- ruri este dupa Descartes constiinta de sine. Aceasta se bucura de o certitudine, evidenta, nemijlocita, intuitive, dupa cum intuitiv este si spatiul dela care porneste geometria. Descartes cereca toate adevarurile sä posede claritatea si distinctia pe care o are, dupd el constiinta de sine. El impune deci gandirii aceste exigente, f gra sa se Intrebe data realitatea poate fi transpusa totdeauna in concepte dare si distincte. Intre idealul matematic si rea-

2). Id. p. 42.

www.dacoromanica.ro MATERIALISM $I IDEALISM IN PROBLEMA METODEI 253 litate, el nu ezita sj sacrifice realitatea. Ratiunea trebue sa renunte la cunoaterea sensibila pe motiv ea este turbure". Rationalismul idealist concepe adev&rul, nu ca o oglinda a lumii objective, ci ca un produs al constiintei. Continuator entuziast almatematismului cartesian,Spinoza simte nevoia sa dea sj o forma geometrica gandirii, pentru ca astfel metoda geometrica deductive sa se impuna simultan prin fond si forma. Desi filosofia spinoziana marcheaza o etapa important a in istoria materialismului substanta lui Spinoza fiind materia care nu poate fi nici create, nici nimicita materialismul lui nu se extinde sj asupra metodei. Desi principialtlcere ca ordineai- deilor sa reflecte ordinea lucrurilor, marcand o pozitie initials e- biectiva, in fapt Spinoza deduce ideile din intelect, fare sa mai reflecte" structure realitatii. Caci prin ordinea cauzelor sj lucrurilor reale eu nu inteleg ordinea lucrurilor particulare treciitoare, ci numai ordinea lucrurilor stabile si vesnice...". Acele lucuri particulare sj trecatoare nu pot exista fare idei, aceasta-i concluzia platonic rationalists a lui Spinoza. 1). Leibniz, deli polemizeaza Impotrivacriteriuluicartezianal claritatii sj distinctiei" deli alaturi de adevaruri eterne" (rationale) recunoaste sj adevaruri factice", conchide idealist ca momentele necesare ale cunoasterii se afla cu totul in not insine. Desi in ansamblul filosofiei leibniziene se afla numeroase motive care desvaluie un contact cu fenomenele si o analiza a for nepre- venita, in problema metodei, Leibniz ne este astazi cu totul strain. Caci, Inca din tinerete, dupe cum a marturisit mai tarziu, Leibniz a fost framantat de dorinta ae a reduce gandirea la un ,calcul" logic. El reia incercarile lui Raymond Lulli (sec. XIII) de a inventa o arta sau tehnica a combinarii" notiunilor.Aceasta Incercare care a ramas ca o curiozitate, tradeaza la Leibniz distanta dintre gandire sj realitate, pentruca aceasta Characteristica univrsaIis" semnifica o combinare mecanica sj apriorica a notiunilor, izolate de realtati. El nazuia fixarea pentru toate ideile, a unor numere caracteristice... Prin aceasta traducere a ideilor in numere, vom Inceta discutiile sj neintelegerile, pentruca certurile exista acolo unde lucrul nu este clar, adica nu este redus la numere". Tot- odata, dupe cum se stie, Leibniz a fost un fervent apaxator al principiului identttatii, bastionul logicei metafizice ce se Impotrivea logicei dialectice a faptelor. Si totu§i Leibniz a fost acela care a evidentiat diversitatea lumii' reale. Este cat se poate devizibil cum intuitiei juste a fenomenelor i se opune conceptia idealised si metafizica a metodei. Chiar cand rationalistii idealist constata, re-

1) Spinoza : Asupra imbunaratirii intelectului", trad. Kirchenau, Berlin 1871, p. 42-43. 1) Leibniz: Nouveaux Essais sur rentendement", p. 340 (ed. Flammarion) 2) Leibniz. , Hauptschriften", etc. I. p. 36. ed. Buchenau. www.dacoromanica.ro 254 C. IONESCU-GULIAN cunosc sau accentuiaza diversitatea sj devenirea lumii sensibile, metoda filosofica se supune primatului idealist al constiintei, tendintelor subjective ale gandirii logice. Discipolul lui Leibniz, Christian Wolff, este atat del patruns de schematismul logic, incat statuiaza principiul contradictiei ca principiu suprem, din care trebuie sa decuFga ansamblul adevarurilor filosofice. Wolff, ca si Herbart, care ii va succeda in perioada ur- mOtoare, este un tipic reprezentant al gandirii metafizice, care o- pune realitatii dialectice rigiditatea logicei formale. Cu totul alts pozitie manifests Diderot. Desi in general Di- derot n'a putut depasi limitele materialismului mecanicist in con - cep;ia asupra naturii sj nici idealismul in problemele sociale sj politice, in teoria cunoasterii, dupd cum a accentuat Lenin Di- derot a fost materialist. Fara sa trateze sistematic problema cunoasterii si a4,metodei, Diderot si-a manifestat limpedQ si nuantat convingerea ca in cunoastere, materia este primard. In metodologie, gandirea trebue sa reflecteze obiectul, sa evite constructia rationale dusmand experientei: Si l'on voit la chose comme elle est en nature, on est philosophe". Gandirea nu trebuie sa creeze", adica sa produce din sine obiectul care trebuiecercetat,ci trebue sa observe, sä constate, sa descopere, bizuindu-se permanent pe datele stiintelor particulare. Este greu sa faci filosofic §i morals fare sa fii anatomist, naturalist, fisiolog §i medic" 1) Diderot constate ca Vremea a rasturnat, Oita azi,aproape toate edificiile filosofiei rationale" (ib. p. 20). Impotriva rationalismului idealist, care porneste dela principiile abstracte ale gandirii, Diderot arata ca gandirea trebuie sa se anulezeinfata obiectului, trebuie sa descopere, sa evidentieze numai ceeace este dat in materie. In Convorbiri intre D'Alembert si Diderot", D'Alemb2rt o- biecteaza: De pilda, din sistemul d-tale nu reese prea clar cum formam silogismele, nici cum tragem concluziile". La care obiectie Diderot raspunde: Tocmai, nu not le tragem (concluziile), ele sunt gata trase de catre nature" 2). Kant, in problema metodei, reflects acelas dualism positional pe care 1-a scos Lenin in evidenta in ce priveste intreaga conceptie filosofica. Concilierea pe care a Incercat -o Kant Intre ma'erialism si idealism, este expresia ideologica a sovaielii burgheziei germane din acea epoca. In perioada asa numita precritica" (Inaintea aparitiei Cri- ticii ratiunii pune"), Kant a acordat un interes deosebit stiintelor naturii si a fost astfel antrenat sä recunoasca primatul realitatii. In aceeasi epoca in care introduce explicatia istorica si materialists In formarea universului, Kant is o atitudine critics fata .de logica formals a metafizicii. In lucrarea Incercare de a introduce mart-

1) Diderot, .,Oeuvres" II, ed. Assezat, p. 322. 2) Ibidem, II, p. 118. www.dacoromanica.ro MATERIALISM $1 IDEALISM IN PROBLEMA. METODEI 255 mile negative in filosofie" (1763), Kant critica acea gandire formalists care nu vede ea contradictiile sunt reale, ca ele exists in natura ai ca deci trebuie recunoscute ca atare. El cere deci primatul obiectului, al antagonismelor reale fats de rationalismul idealist. Mai tarziu, insa, Kant nu se mai preocupa cleat de putinta silimitele cunoaaterii, desinteresandu-se de mijloacele cunoaaterii concrete. Iar in ce priveate putinta cunoaaterii, el statuiaza metoda transcendentala", considerand obiectele numai intrucatele sunt conditionate" de formelesicategoriile conatiintei. Concluzia doctrinei kantiene este idealists, Kant restabilind dominatia subiectului asupra lumii objective, incheind astfel linia idealists inau- gurate de Descartes in teoria cunoaaterii. Se atie ca Hegel a venit cu ambitia de a realiza o reforms totals a gandirii, inaugurand o noud logics, o noua metoda de gandire. El a cerut ca metoda sa nu mai fie dependents de intelect" (Verstand), de limitarile intelectului abstract, ci sa redeaconti- nutul, obiectul Fara sa analizeze esentasiconditionarile istorice ale gandirii metafizice, ale rationalismului idealist, Hegel a accentuat, totuai, ca filosofia nu poate imprumuta metoda dela o stiinta subordonata, dela matematicin. El a facut o critica ascutita rationalismului lui Spinoza, Leibniz ai Kant, intrucat gandirea acestora nu reflecta continutul concret al fenomenelor in miacarea ai contra- dictiilelor ai a cerut ca logica Si teoria cunoaaterii sa plece dela desvoltarea intregii vieti a naturii§ispiritulun. Hegel $i -a dat seama ca gandirea trebuie sa corespunda esentei lucrurilor, sa pa- trundasi sareflecte lucrurile in sine", fara sa tina seama de scindarea arbitrary pe care o incercase Kant intre aparenta"si lucru in sine". In ultimul capitol al Logicei", intitulat Ideea absoluta", He- gel revine la acelaa principiu metodologic pe care it programase in Introducere": Metoda absoluta nu actioneaza ca o reflectie exte- rioaril,ci isi is determinarea din object (Logik, II. p. 491). $i in tot cursul Logicei marl cat ai in paragrafele Logicei mici (din Enciclopedie"), Hegel nu osteneate sa scoata in evidenta faptul ca punctul de plecare al cunoaaterii trebuie sa fie nu. intelectul", nu conatiinta subiectiva, ci obiectul in desfaaurarea ai contradictiile lui concrete. Se pune, insa intrebarea: intrucat ai-a res- pectat Hegel acest program? A realizat el consercvent principiile metodologice ale primatului obiectului sau dimpotriva idealismul sistematic 1-a adus la anularea punctului de plecare? Dupe cum a aratat Engels in Ludwig Feuerbach ai sfaraitul

1) Heeel. Loeik", I. ed. Lascon p. 6. I Lenin. ,.Cahiers stir la dialectique de Hegel", trad, Guterman-Lefebvre Paris, 1038 p. 108. www.dacoromanica.ro 256 C. IONESCU-GULIAN filosofiei clasice germane" 1), sistemul hegelian sufera de vizibile aiadanci contraziceri interne. Contrazicerea fundamentals este cea dintre sistem"sjmetoda", metoda dialectical hind inabusita in cele din urma de tezele sistematice determinate de pozitia de class reactionary pe care o reprezinta Hegel pe plan ideologic. Feta de conceptia metodologica marginita pe care o reprezenta rationalismul idealist dinaintea lui, metoda dialectics a marcat urr evident progres. Nu trebuie uitat ca in timp ce Hegel incerca sal impund logica obiectului, logica dialectics, contemporanul sau Her- bart, revenea la una din cele mai acute manifestari ale conceptiei metafizice, care respingea contradictiile cu nelogice". Insa dialectica hegeliana, deli afirma ca se bizuie pe experienta",sica nu tinteste decat reproducerea fidela a fenomenelor, prin chipul in care a solutionat problema cercetarii naturii, istoriei si a culturiia dovedit ca numai intentia metodei _a fost obiectiva, concluzia Rind insa fundamental vitiata de interpretarea idealists a tuturor' fenomenelor. Dialectica hegeliana n'a putut rupe cercul idealismului, deli fata de idealismul subiectiv al unui Fichte, pentru care centrul lumii era Eul, idealismul lui Hegel a putut fi numit obiectiv". Atat in explicatia cauzala a fenomenelor cati in teoria cunoasterii, He- gel a ramas consecvent idealist, exprimand primatul spirituluiii al gandirii fats de materie. Esecul lui in explicarea fenomenelor a dovedit ca metoda lui dialectics nu poate fi deplind $ivalabila, decat in cadrul unei rasturnari a conceptiei sale si a interpretarii materialiste a fenomenelor asezata fiind pe o baza materialists in tearia cunoasterii. Caci, deli Hegel si-a dat seama de faptul ca primatul obiectului este conditia esentiala in problema metodei, el n'a vazut ca acelas primat al obiectului trebue ferm mentinut si in teoria cunoasterii. Iar in conceptia cauzala, deli el a facut o critics nouasijuste, conceptiei cauzale a premergatorilor sai 2),els'a multumit sal arate ca raporturile cauzale nu stint decat momente ale interdependentei universale, fare sal vada ca in complexul de interactiuni trebue stability natura materials a cauzelorinitiale primare. Cum se stie insa, cauza ultima a tuturor proceselor este, dupe Hegel, autodesfasurarea Ideii. Primatul idealist anuleaza iara4 conceptia dialectics a cauzalitatii. Cu toate ca 'filosofia moderns dela Descartes la Hegel a fost adanc framantata de problema metodei, solutia definitive si rodnica a trebuit sal astepte aparitia marxismului. Caci, deli pornise la drum cu deviza experientei, filosofia burgheza a dovedit o foarte limitata notiune a experientei. Teoria burgheza a metodei sau s'a marginit la momentul empiric al metodei sau a preconizat primatul ratiunii subjective asupra existentei. Idealismul ca conceptie

1) Marx-Engels, Opere alese", I. ed. P. C. R., p 500 si urm. 2) Cf. Lenin, op, cit., p. 160. www.dacoromanica.ro MATERIALISM SI IDEALISM IN PROBLEMA METODEI 257 despre lumei positie gnoseologica a anihilat principial eforturile filosofilor burghezi in problema metodei. Spiritul de cercetare li- bora §i obiectiva, care ar fi trebuit sa duca la, concluzia &eased a primatului, materialist, a fost franat de positia idealists, de teza dominatiei con0iintki §i a eului. Sovaelile §i compromisurile burgheziei engleze, franceze Si germane intre veacurile XVII-XIX, au determinat insuficienta de baza in problema metodei. Pentru ca problema metodei sa fie definitiv solutionata, a trebuit sa apara o noua class a proletariatului care sa-§i exprime, prin metoda dialectics marxista, vointa ferma de a cunoa§te lumea, pentru a o schimba, pornind dela realitatile concrete objective, dela materie, dela object. Chipul in care marxismul-leninismul a impus primatul materialist in problema metodei impotriva incercarilor din sec. XIX §i XX de a reinstala metoda pe baze idealiste (neo- kantieni, fictionali§ti, machi§ti, neopositivi§ti, intuitionists, etc.) cere o tratare separatd, care va completa schita de lap a istoriei problemei metodei.

STUDII 17 www.dacoromanica.ro DIN LITERATURA ANTIMONARHICA SI ANTIDINASTICA

deBarbu LAZAREANU I Poporul Suveran" ziar al carui redactor responsabil era poetul Dimitrie Bolintineanu publics in numarul sau dela 25 Iunie 1848 urmatoarea exortatiune : Tata Vodd ce ocara! Mergi din tars! Fd-ti ladita, Mergi din tars Ia-ti domnita $i vii cand Romania to card Va dori Inca Robia. Adeasta povaluire din Anul Revolutiei avea sa circule, dupa doua decenii si ceva, adaosa literaturii antimonarhice si antidinastice a anilor 1869-1876 si adresata Printului Carol de Hohenzol- lern Sigmaringen. Din aceasta literature desprindem intai pe aceea datoritalui Bogdan Petriceicu Hasdeu si lui Alexandru Macedonski. * * ; In fruntea Columnei lui Traian" dela 20 August 1870, B. P. Hasdeu incearca sa lamureasca dece gazeta ad, care aparea de cloud on pe saptamana,si-aintrerupt aparitia pe 18 zile : In curs de 8 zile" spune el d. Hasdeu a suferit toata ri- goarea arestului". Hasdeu a avut o intinsa activitate publicistica impotriva dinastiei. A inceput-o in Satirul" dela 12 Martie 1866, sub pseudoni- mul Puang-Hon-ki in proverburile romfine, explicate pentru intelegerea chinejilor". A continuat-o in ziarul Traian" si dupa aceea, in Columna lui Traian", unde sub aparenta unor nevinovate insi- rani de evenimente petrecute odinioara,in veacul al XVI-lea el face aluzii pentru a caror intelegere nu era nevoie de o lamurire prea insistenta : Romania a avut si ea un Maximilian 1) 1) E vorba de Ferdinand-Josef Maximilian, arhiduce de Austria, ajuns Imparat al Mexioului, pa al cartti tron s'a urcat, la 12 Iunie 1864, impotriva vointei unei tari intregi care, rasculandu-se, in 1867, a dat ajutor trupelor republican pentru infrangerea mercenarilor imperials. Invins, luat prizonier Sl tradus inaintea Consiliului de razboi, a fost condaa-nnat La moartaejIan- pto,,cat in ziva de 19 Iunie 1867. Era trateleimpdratuluiFranz-Iosefal Austriei. www.dacoromanica.ro DIN LITERATURA ANTIMONARHICA SI ANTIDINASTICA 259 A fost Jacob Basilic Despot care s'a suit pe tronul Moldovet in deceniul al saselea dintr'un secol oarecare, in urma unui Domn alungat din tars al carui nume era Alexandiru. Originea-i adevarata nu se .tie, dar natiunea romans i1 considera ca pe un neamt, fiind crescut lacurtea imparatuluiCarol V-lea, in arm.ata caruia ocupase un post de capitan sau de locotenent. ...Chemat la domnia Moldovei, mai reala si mai glorioasa decat sarbedele titlusoare princiare fara pamant, el darefera totusia-sida diferite epitete exotice marchizul Samosului, baronul Parosului$i asa mai incolo primul' pas spre ridicol, idaca nu spre antipatie, in sanul unei natiuni eminamente democratice. lubitor de ipompa, care i se 'Area a fi principalul atribuitt al suve- raritatii, el isi organizase curtea dupd norma etichetei germane, cu o mult,'4me de ober-lachei si de unter-lachei, in numarul carora i.si inchi- puia in desert ca va pgitea sa bage floarea Romaniei.. Moartea lui Despot fu oribila". E un fragment, acesta, din articolul prim al Columnei lui Tra- ian", articol cu data de 4 Martie 1870.$iiata, in numarul dela 12 Martie acelas an, povestea altui Domn al Moldovei. A fost odata in Romania un Domn neamt, Gaspar Gratzer, ita- lianizat sub .numele de Graziani, nascut in orasul Gratz din Stria si ajuns apoi din treapta'n treapta parte prin caciulire si parte prin jocul hazardului, de'ntaiDragoman la PoartaOtomana ksiapoi Beiu la Moldova. El a sfarsit foarte rau ca si Despot Voda, casiIancu Sassul ea si toti Domnii Nemti lanot:este vorba de istoria cea veehe". ca si cum n'az fi voit sa faca decat istorie, iata-1 pe Hasdeu descoperind adevarata obarsie a lui Gaspar Gratiani, dupa o inscriptie indicata pe portretul acestuia.$imai citeaza dintr'a lui Pa- tricius Historia rerum in Polonia gestarum" si din Kobieszyski : Historia Vladislaj III (Dantisci, 1655, p. 633) de unde desprinde randurile : yraeerat Valachiae cum imperio Gaspar Gratianus, Germanus. ut ferunt, origine Graety in Stiria natus". Iar din Miron Costin desprinde constatari oe aluneca, pe ne- simtite, in dojeni. Om nestiutor randuluisiobiceiurilor tariff, fara limba de tars, care lucru mai greu nu poatc fi cand nu stie Domnul limba tarii undo domneste. 0, Moldova' De-ar fi Domnii 'cal care stapa'nesc in fine, toti In- telepti, Inca n'ar peri ass lesne; ci domnie nestiutoare randului tau si lacomia siInt pricina piei!ii tale. ca nu cauta agoniseasca sie nume bun in tara, ci cattta desfranati in avere sa stranga, care apoi totusi se risipeste, si Inca cu primejdia casei for ". $iacestui citat ii adauga un scurt comentar, de astadata legand lucrurile de caracterul momentan al unei reviste politice menite a se margini in sfera maruntisurilor la ordinea zilei". www.dacoromanica.ro 260 BARI:1U LAZ ARE.ANU lata comentarul : Data e adevarat ca trecutuil serve. to drept busoldviitorului, atunci nimeni mai bine ca Miron Costin, in pasagiul de mai sus, n'a ardtat tole stanci de care este dator a se feri un damn Neamt. in Roma- nia, cautand sa mearga cu staruinta intr'o directiune °Rasa: 1) &á se silesca a cunoaste trandul tarii. 2) Sa nu strange avere, tale apoi totusi se risiper-ite si tnca cu primejdia casei". Antidinasticismul lui folosea toate intamplarile : o eroare tipografica neconstitutionala": Dormitorul in loc de Domnitorul; inchiderea cetateanului ploestean N. Constantinescu care sparsese o statueta de ghips infatis5.nd pe domnitor... Democratia" din Ploesti propune o medalie ? Hasdeu ofer5 inscriptia cu urmatorul text : Urbei Ploesci care a sciut a fi romans si democrati sub Carol I Hohenzollern-Sigmaringen" Lui Dimitrie Ghica, despre care Hasdeu spunea Ca, in curs de doudzeci de ani a fost o besica decorative" si care avea sa treats In istorie sub numele de Beizadea Bostan" in Moldova si Beiza- dea Dovleac" in Muntenia (ii mai ziceau si Beizadea Mitica) i se ofera, la un moment dat, un banchet. Columna" prin pana lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, -:omen- teaza amenintator : Din acest punct de vedere e celebru in istorie mai ales banchetul din 1 Octombrie 1789. Slugile dinastiei se tgvaleau in betie, stritand ow o voce rigusit5.: sa traiasc5 regele ! pe c'and natiunea, nebagata in seams, ascutea in taina fata]a secure, sub care..trebuia Fa piaravaletti,dimpreuna cu stapanul si staipa'na: Ludovic XVI si Maria Antoaneta". Dace, deci, inteo dimineata s'a ridicat la Ploesti stindardui revoltei proclamandu-se detronarea lui Carol I si inaugurarea unui regitn republican", Columna lui Hasdeu pare a fi contribuit, tru intr'o mica masura la aceasta. Dintre cei arestati ca promotori sau banuiti ca simpli aderenti ai republicei, au suferit in deosebi cetateni ai rnahalalelor ploes- tene :un popa Stefan a fost dus in cumplite batai", unuia Mihaita Cogalniceanu, i se poruncea sä se puie la pgmant, s5 se scoale iute de jos, sä se tranteasca pe o coasts, sa se tranteasca pe alta, cu fata in jos, cu fata in sus" ; unul Draghiceanu, fu b5gatintenne.otet si tarit de par in cea mai groaznica murdarie. Au fost adusi oameni, www.dacoromanica.ro DIN LITERATURA ANTEMONARHICA $1 ANTIDINASTICA 26I legati de chica unul de a celuilalt, iar la cazarma spre a-i desparti Intr'un mod. mai expeditiv li s'a tdiat pdrul cu sabia". Boerii bine inteles colonelul Cretulescu, capitanulRadu?.?T- hai, Costache Panaiotu, M. Ralivan au fost repede ldsati slobozi,. Dar Hacleu ? El spune ca in cele opt zile de pu§cdrie arborii dela Vacdre§ti i-au zgandarit memoria". Cugetarea lui era cufundata in, labirintul de ceeace a fost §i ceeace este...", adica de ceeace ar fi fost bine sa fie §i n'a reu§it atuncea! * * Dupd o jumdtate de deceniu noui arestari §i dari in judecata, printre cari ceea a lui Alexandru Macedonski. Patru au fost foile cari intre 1871 §i 1876 au dus o inverwnatd campanie impotriva principelui domnitor : Ghimpele, Perdaful, Te- legraful §i Oltul. Oltul aparea in Bucure§ti, dar directorul acestui ziar, poetul Macedonski, craiovean de origind, i§i intitulase gazeta astfel ca un omagiu adus provinciei sale oltene. Macedonski scria articole antidinastice in Oltul$icronici rimate in Telegraful lui I. C. Fundescu. Aci §i-a tiparit cupletele Gangavului politic din timpul dom- nfi4or straine" §i cele can formeazd Istoria unui print de peste noun marl §i noua cari, povestita de un gangav". Gangavul lui Alexandru Macedonski era de o volubilitate de care nu prea dau dovadd cei impiedecati la limbs. Transpunea in versuri ceeace se scria in articolele de fond, sau, cum se numeau pe atunci, Primi-Bucure§tii Telegrafului"$iOltului". Dar cote- nelile lui in grai incepeau numai cand avea s5 pronuroye numele casei domnitoare Si numele de botez al prtn ultii. Atunci nu putea rosti decat prima silabd, sau prima Qi.labA cu, consonanta ir.ediat -urmatoare. Tar cand parea ea' se descurca, toehmi atuncea raLacea la alte nume :

Jos tiranul ce domneste Tara-1 ridica din tin5, Care legi despretuieste 11scoase la lumina : $ivrea lanturi sa ne dea Tron, avere i-a dat tot Voda Car... Insa Ho... Voda Car... Insa Ho... Crudul Voda Caragea Fu si'n suflet Hotentot. Deciocol se inconjoard ...Nu stiu data -o sa se'ntarnple $ine face viata amara... Cupa'n fine sa se imple! Libertatca stramoseased Dar ce stiu... stiu ca despot Cu o mans dusmaneasca Este Ho... V ne astdzi si ne-o is Este Ho... Voda Car... Printul... Hotentot. Voda Car... Cruntul Voda Caragea. www.dacoromanica.ro 26z BARBU LAZAREANu In literatura politica a lui Macedonski, Istoria unui print de peste noua man si noug tan" si Gfingasul politic din timpul domnilor straini" nu sunt singurele bucati antimonarhice si antidinastice. Si inainte de arestare si in timpul celor cateva luni de pre- ventie la Vacaresti pans la proces, Macedonski a publicat in Te- legraful" cantonete, satire si fabule indreptate impotriva sau numai cu aluzii la adresa Domnitorului Carol I. In temnita el isi ante-data atacurile ca sa nu primejduiasta situatia acelora a caror supraveghere avea complezante adormiri pentru versurilesiarticolele lui Ziarul spunea ca le culege dupes manuscrisele gasite acasa la Macedonski. Desprind cateva franturi din acele cantece : Ce ciudat lucru imi pare E mezat fares 'ndoiala Cand eu tree pe la Palat Ines vezi-ti d'al tau drum S'aud garda de onoare Caci n'ai bani de-arturriseala 2) Batand toba ne'ncetat! Prea sac ac esti Dururum Tobosari va car iertare Dururum! s'arturiseasca Fi-va care ce-am &flat? Numai la'mparati e dat! Mi s'a spus cu'ncredintare Fapta nu e romaneasca La Palat, La Palat La Palat, La Palat La Palat c'ar fi mezat Stt,scos Cara la mezat. Seria antidinastismelor, Macedonski o lega si de chipul in care din sugestia Domnitorului Carol I se facuse rascumpararea actiu- nilor tailor ferate (afacerea Strussberg). Iata un ecou" rcferitor la aceasta afacere si la amestecul Printului in aceasta chestiune : Inleunul din anii Irecuti, un principe st.qisura Dupes obicei merse s5 se confeseze Confesorul ii adresi formula obicinuita: Prin ce ai pacatuit fiule? Prin cuget... prin cuvinte... prin actiuni. Ce fel de actiuni? De cgi ferate, parmte. Dar iata unul din cele mai vehemente ecouri, o reproducers dupes Telegraful", in Oltul" diriguit de Alex. Macedonski: Se vorbea Inteo societate despre conspiratiunea dela Tipografia Ste tului. .Prate, In'reaba d. X, ,:puneti-miormie ce voiau sa faca ;ndr.a- citif astia de internationalisti? Voiau sa rastoarne pe. Domnitor $i sa schimbe starea de lu- cruni, raspunse d. Y.

2) Arturis:reisiar:ardis'rei,Dict.ionarulAcademieiRomaneleda Thaducea-ea :action d'encherir, surencherissement, enchere, adica ofenta mai mare la licitatie. (Nota transcriitorului). www.dacoromanica.ro DIN LITERATURA ANTINIO.NAREICA CSI ANTIDINASTICA 263. Ce nebunie? zice X, este imposibil, absurd, domnilor. Starea de lucruri la not in Ceara este mai muli deeat imposibil a se schimba Ca- rol 1 este la iron si cat va trai va fi latron 3).

* Sa ne intoarcem la Hasdeu. In primul numar al Columnei lui Traian" care anuntand ca foaia apare sub directiunea d-lui B. P. Hasdeu", adauga la numele acestuia fost director al ziarului Traian" se discuta in Prim-Bucurestiul dela 1 Martie 1870 ehestiunea monetei. Hasdeu spune : Monitorul °tidal anuntan'd lumiiaparitiunea banilorprefix* romanesti, celebreaza cu emfaza pe Maria Sa Carol I, in "zilele carma tiara noastra s'a invrednicit a capata aceasta sublimes fericire. Servilismul si istoria a& fost toideluna in cearta. Neamul lui Traian a trait si fares Maria Sa. Carol I. Romanii au avut moneta in toti timpii, afarA numai deepoca, fanariotilor. ...Dela Alexandru eel Bun, dela Mircea eel Mare, dela ,,Stefan, dela Tepes,... se conserves pang azi, pe ici, pe colea, o suvenire numismatics. Panes si in ajunul Mavrocordatilor, pe la 1667 Romania avea un palat de Moneta, despre care cronicarul zice : pre acele vremi era pace si Ceara intemeiata, si era banarui in cetatea Sucevei, care era dela Dalaigia-Voda". (Magazinu istoriou, torn. III, pag. 9). Editorialul din 18/30 Martie 1870 al Columnei, editorial scris de Hasdeu, spunea intre altele : Dinastia isi inehipueste Cu n.aivitate de a ave 1a discretiunea4 multi amici in Ceara. Data ar sti romaneste i-ar fi lesne a se convinge pentru onoarea natiunii romane ca pans si partizanii cei mai inflaeargi ai Tronului nu pot suferi pe Nemti. Ii vom da un exemplu : Foetul Sion, autorul Mirelui Romaniei; a scos zilele acesta la lumina o frumoasa colectiune ntitulata: 101 Fabule". Ea este inehinataMarie' Sale Elisabeta, Doamna Romanlei". ,,Dinastismul cel mai exclusiv respira cu furie in fiecare virgules ".

3) FAcand din prepozitia /a o proclitica Si legand-o de substantivul tron autorul Ecoului a hitocmit cuvantul latron, carevenind dela latinescul latro- onis Insemneaza in cel bun caz : soldat mercenar4ipirat. Vocabula are echi- solente romanesti si mai aspre.

www.dacoromanica.ro 264 BARBU LAZAREANU Dar Hasdeu arata patania lui Gheorghe Sion. Printre fabulele lui se afla una intitulata: Papagalulsicurcanul. Lin amator (Is paseri luase-un papagaL.. De unde venisi frate ?" ii zice un curoan. Din India" raspunse modernul Tamer Ian.- Onoar,a care-o capeti aice la Romani 0 capeti to pe-acolo ?..." Raspunde papagalul : Ba adevar voiu spune : eu acolo traesc Cam nebagat in seams de neamul omenesc Standca nu e nimeni in Cara sa proroc Trasei spre Romania sä-rni caut de noroc. Aoestui capitol :adica despre antidinasticismul si antimonar- hismul tocmai ale lingusitorilor dinastiei si ai monarhului, Hasdeu i-a dat extinderea cuvenita, consacrandu-i cateva coloane de bibliografie critics, piing de umor si doveditoare in acelas timp. Cerce- tarea se numete :Eleinentul monarhic in cele 101 Fabule de Georgiu Sion". Si a aparut in numarul dela 30 Martie 1870 al Co- Iumnei lui Traian". Facem o amply desprindere : ,,...Din numeroasele elemente cari se prezinta in orice colectiune de asta-natura, vom alege unul singur: acel monarhic. Bardul nostru se pare, la prima vezuta (probabil: la prima \re- dere, nota transcriitorului), a fi tot ce yo^-te fi mai devotat, fara nici-o rezerva, dinastiei Hohenzollern in Rumania. Cartea sa e inchinata : Mariei Sale Elisabeta, Doamna Romaniei".

Ded:catiunea sa incepe cu urmatoarele cuvinte: Dina de 12 24 Noembrie 1869, card ati intratu in Romania, ca mireasa a bunului si generosului nostru etc..." Ea se sfareste prin : ,,Dioa memorabila in care Dorrma Elisabeta, prin sotul sail, a imbratisatu cauzasidestinele Romaniei". Dupg aceasti dioa-dioa, adica o dupladianna se poate judeca restul. Intr'o fabula, intitulata ,,Pupaza si Ciocarlanul" in care capul Statuiui este un Papagal... dinastismul D-luri Sion apare Si mai energic Iaca cele doua strofe finale: Cand sub Carol Romania La misei, oe prin ziare Gusty soarta ce visa, Scuip'asupra-i cu wnin, Cand vedem ca nebunia Cu despretul eel mai mare Pacea-i va o turbura; Asti fabuli o'nchin" Ei bine, e atat de cert ca poetul-nu poate a nu spune adevarul, de cate on it cuprinde o adevarata inspiratiune ceeace d-lui Sion i se intam,pla adesea daca nu in versurile de mai sus, incai intr'o mul- www.dacoromanica.ro DIN LITERATURA ANTIMONARHICAsrANTIDINASTICA 265 time de altele din frumoasa-i operae atat, de adevarat, mai repetim hicaodata, ca lira este un fel de betie, in ameteala carcia nu incape zninciuna, Incat invapaiatul nosliru monarhist intrece cateodata, vrand- nevrand, sub violenta Muzei, fara s'otie el insusi, chiar pe mi§eii de prin ziare. Bunaoara : MUMA .$1 COPILUL 0 cucoan' odinioara mancira pe la toti spunea Ca nu e copil pe lume ca copilul ce-are ea. Vedeti ?" zice trei ani are Fara ca sa faca gura. Si-i cu mintea ca om mare. Noaptea doarmelini tit, El nu thee nebunii. Zitta 'nvata nesilit. Precum facSialti copii Intelege franzuz, ste El mananca cu masura Rumpe chiarSila nemte*te. Ascultand asa m!nune, un vecin greu-crezator Trage pe copil d'o parte si ai zice 'ncet:§or : Mananci tu ceva bomboane ? sau preferi sa mananci poame ?" Nu, nemica: mama zice ca acum nu-mi este foame". Vrei tu nebunii sa facem ? aide sa to 'nvat un jot !" Nu se poate: mama zice ca trebui sa stau in lot ". Fir' s'aduc vre'o supirare Cand guvernul it constrange Crez c'acest copil ciudat A se z'ce fericit, . Are multi-aseminare Nu cuteazi a se prang° Cu poporul apasat: Ci s'arata, multiunit". Noi am dori sa stim data aceasta ingenioasa fabula nu se aprca cumva la numeroasele felicitatiuni periodice de prin Monitorul Ofi- cial" 4) unde au figurat, pare-mi-se .unele din partea lui instwi d. Sion care, de'mpreund cu poporul apasat", Rumpe chiar si la nemteste. Apoi tot esa zic si ,,miseiide prim ziare !" Iaca o alta fabula,nu maiputin monarhica : Donmul si teem Intr'o tears oarecare, cam constitutionals, Se 'ntronase tirania ca o hidr5. infernala. Dom,nul terei, bun din fire, voind reul a'ndrepta Pe popor a usura, Si mai bune legi a-i da, Dar ca sa se incredinteze d ca e .adevarat, Ca poporu-i apasat, Se decide sa se clued, pe ascuns si travestit, Netiut si nesimtit, Ca sä vada chiar cu ochii, cum supusii sai traiesc

4) Erau felLcita."rile pentru logodna Printului. www.dacoromanica.ro 266 BARB U LAZAREANU $i de ce se tfmguiesc Iar mini$trii, curtezani, Ai poporului tirani, De indata ce simtird Lucrurile pregatira Astfe] c5 in oriceat Era Domnul astepta.t. Taranimei in picioare Sta ca 'n zi de sarb5toare. Strentele, ca prin m'mune, Se prefac irl haine bune. In tot locul 15wtari Si in hore fete mari Si flecai frumosgatiti, Ca de nunta 'mpodobiti. Babe le 'n camasi curate Se ocupa de bucate. Pas5rel din batatura E gatitil de friptur5. Pita neagraSicomuna Se preface 'n paine buns Domnul credo Tot ce vede $i se'ntoarce multumit Cudeplini 'mired ntare ca poporu-i fericit. Candminlutrifvor s'adoarrmi pe al nostri domnitori Relele care na-apasa le acopere cu florr. Oare pe care voda, ce feliu de ministri $i care anume dintre nenumaratele calatorii domnesti incheiate mai totdeauna prin. Inalta multumire princiara despre imaginarul entuziasm al devotatei natiuni, va fi avut in vedere d. Sion? In once caz, un Domn ceva mai desept, cap ;bil a intelege macar pe jumatate reaua credint5 a consiliarilor sai, tocmai late° telatra cam constitutionaira, dupa cum o nume3te f-hula de mai sus, pose115 deplina facultate de a-i trimite de 'naintea Curtii de Casatiune. Acel ce n'o face trebule ,sa fie una din doua: on prea mediocru sau prea interes-t el Insusi in comedie. ,.Domnul bun din fire" al D-lui Sion este el perfid, sau numai prostut ? Fabulistul nosfru se pronunt5 pentru ultima inoteza. intr'o alts bucata, intitulata Maimutoiul $i vulpoiul", in care se vezuma in modu] urmator alegerei unui Principe : Urnele electorale CA, prin intrigi $i cabale Fac ades asa minuni S'aleg sau prosti sau nebuni.

Nu ne vom apuca tacthai not a tagadui perfecta veracitatea acestai observatiuni atat de invederate. Oita sa m'arturisim Ins5 ea a ni oferi modeluri de prostie dam- neasca, nu ne pare a fi un seam de monarhism. www.dacoromanica.ro DIN LITERATURA ANTIMONARHICA$1ANTLDINASTICA 267 D. Sion calca sub picioare Dreptul Divicn, in putierea caruia orice cap in,coronat, fie cat de desert, se consider& totusi cu orice pret, ca omul cel mai de geniu intre cele patru hotare ale terei". Scandaloasa afacere Strussberg ocrotit acest Strussberg si ocrotita aceasta afacere de Curtea princiara a starnit o intreaga literature politica, din care detasam versurileaifrazele earl. se refers la Domnitor. Intr'o urare de anul nou semnata lorgu Raduai pe care Ha.deu o tipareste in numarul de Gioi .7 Genariu 1871" se spune intre allele : Raul an iata-1 ea treoe Ducal dracu sa-1 innece, Cu calaii de'mpreuna...! ...Anul nou lata-1 soseste Spuneti Tarii romaneste Ca de-acuma o asteapta Vre-o Indreptare 'n fapt.a.

Ziceli Tarii sa apuce pe StrussbergSipe Ambron, Facandu-le raluiala milion pe milion. Insa dorin.ta unei neinduplecari mai ales la socotele ce ni sant atat de grele" nefiind satisfacuta, Hasdeu dä in numarul de sfarsit de Ianuarie (1871) al Columnei un lung Buletin interior, care poarta intre altele urmatoarele sub-titluri : Strussberg-AmbronalMaria Savoda...Sa nu uitam pe tatal pficatului. Carol I si Enric de Valois. Vorbind despre Dosarul scandaloasei afaceri Strussberg-Am- bron", Columna lui Traian spune : Se soptesc monstruozitati, ce s'ar fi descoperit in actele acestui colosal bir secular, impus Romaniei in 1868. ,,..Noi eredem soaptelor 'i dorimrealizareaprezicerii, dar ni place mai presus de toate o justitie ,perfecta: urmarinIdu-se si pedep- sindarse fiii, sa nu se uite nici tatal pacatului. Rai sung acei ce au aplicat concesiunea Rau este acela ce a adus-o". Urmeaza apoi o vorba relative la o scrisoare a Mariei Sale lui Voda, publicata mai in toate foile germane si prin care se anunta decisiunea Capului Statului Roman de-a abdica". Lata acea vorba : A fost odata In Polonii un Principe strain, chemat de o coali- t.iune de sleahta si desgustat apoi peste putin de prea marea intindere a constitutiunii nationale, desi in realitate era Inca tot mica. ,,Se numea Enric de Valois. www.dacoromanica.ro 268 BARBU IAZAREANU Voind sä paraseasca tronul, el n'a spus-o nimanui si cu atat mai putin n'a publicat-onic'dirbci au fugit noaptea pe fereastra te- mandu-se ca nu cumva natiunea sa-1 popreasca: mai 'nainte de a pleca descurca cele incurcate !" Maria Sa Voda nu va abdica,deoarece o spune. Si fiind siguri ca petreeerea dinastei pe tarmul Dunarii ntz va fi apa de scurta, ni-ar parea bine deocamdata s'o vedem incurajand din cand in cand cu inalta-i prezenta cel putin Teatrul National din capitala, precum nu refuza z.ceasta onorifica gratie Operei Italiene". Columna lui Traian" dela 23 Aprilie 1871, reproduce dupa Poporul Roman" urmatoarele : Ni se trimite, spre publicare de catre d. Maresalal Palatului Domnesc, o poezie, pe care Maria Sa Domnul Romanilor a primit-o dela d V. Alecsandri si care dore_ste a nu ramanea necunoscuti de public. Este o indolta onoare pentru not de a fi pusi in pozitiunea s'a publicam o poesie inedita a celebrului nostru poet national, poesie care este adr[sata Capului Statului, augustul protector al artelorststiinte- lor in Romania". 8iHasdeu adauga : Invitam redactiunea noii reviste de a ni spune, cand si cum anume Maria Sa Domnul s'a aratat august protectoralartelor si stiintelor in Romania"? Noi o negarn cu desavarsire ! ,,Dela 1866 si pang azi, singura actiune a Dinastiei asupra literaturii nationale a fost de a depinde pe vre-o cativa scriitori de ultima specie a se gudura pe Yana stapan". Aproape intreaga intaia paging a Columnei lui Traian" dela 1 Martie 1871, este inchinata poeziei Bene Merentibus a lui Ciru Economu, unul dintre putinii Romani ramasi la Paris in timpul razboiului franco-german (din 1870-71). E un omagiu adus armatelor franceze, manate la macelarie de ultimul dintre Bonaparti". Versurile cu cari se inchee aceasta oda sunt o imprecatiune atat la adresa lui Napoleon III cat si la aceea a despotului prusac : ,,Oprobiul, blastemul si negrele pacate Pandesc pe-acei in care nimic uman nu bate Ca sa le °card seams de sangele varsat, Cand pOpolul In fine din somnu-i de.steptat Veni-va sa-i gaseasca pe tronurile d'aur Napoleon maimuta si Wilhelm minotaur.

www.dacoromanica.ro PE MARGINEA REFORMEI JUSTITIEl

REGIMUL MATRIMONIAL LEGAL, IN CADRUL REVIZUIRII CODULUI CIVIL ROMAN

de Prof. TRAlAN IONASCU

Problema regimuluimatrimonial legal,adica a statuluijuridic caruia urmeaza a-i fi supuse bunurile sotilor pe timpul casatoriei, cand acestia nu $i 1-au fixat prin conventie, poate constitui subiectul unor preocupari deosebite.$iaceasta fiindca, pe plan international, a alca- luit obiectul preocuparilor ulimuluicongres de drept civilccanparat, tinut acum zece ani la Paris iar, pe plan national,actualmente, for- raeaza una din materiile pe care, in curand, specialistii voravea sa o discute, in sanul comisiunei insarcinate cu pregatirea modificarilor necesare de adus codului civil roman, in cadrul reformei Justitiei. In conceptia codului civil roman, casiin unele legislatiuni straine, cum erg. cea sovietica pans in 1926, cea englezasiceaitalian.a desi casatoria intemeiaza, intre soti, odata cu uniunea persoanei lor, o comunitate moralsAisocials aceasta nu trebueste sa produca, torusi, nisi o repercuslune asupra independentei lor patrimoniale. Averea fiecaruia este $i ramane separata, ca1iinainte de casatorie, cu toate ca uniunea conjugala stabileste, in fapt, intre cei doi tovarasi de viata, o asociatie economics de productie, castiguri, economii $i con- sumatiune. Asa dar, in lipsa determinarii vreunui alt regim matrimonial prin conventie autentica incheiata de viitorii soti inainte de celebrarea casatoriei, statutul juridic al bunurilor sotilor, in cursuluniunii conjugate, este acel al separatiunii, fiecare avandu-si rezervata libera administratiune, folosinta $i puterea de dispozitiune asupra averei sale prezente si viitoare, femeia trebuind sä contribue, cu o treime din veniturile sale, la suportarea sarcinelor casatoresti de catre barbat. Desigur, se pot sublinia foloasele acestui regim simplu pentru sotii avuti can, nu de putine ori, din pricinalargeiadmiteri a divortului, privesc legatura casatoriei ca o uniune vremelnica, din care sa se poat4 usordesface, fard a avea sa lichideze o comunitate de interesemate- riale, inexistenta intre patrimoniile lor. Este, insa, locul sa privim $i reversul medaliei. Regimul separatiunii de bunuri sfarseste, la desfacerea casatoriei, nu fara a da loc la lichidari destul de complicate si nesigure. Caci, daca uniunea conjugala a durat suficient timp,fatal, s'a produs o oarecare confuziune, intre intereselemateriale sau bunurile sotilor, asa inCat va fi greu sa se stabileasca in ce masual unul datoreaza celuilalt sume de bard sau anumite bunuri. Aceasta cu atat mai molt cu cat femeile maritate sub acest regim, www.dacoromanica.ro 1270 PROF. TRAIAN IONA.,SCU deli capabile a purta singure libera gestirune a patrimoniului tor, tree cxpres, sau lass sa treacatacit,administratiuneaacestuiala barbat, care va raspunde, ca mandatar sau negotiorum gestor, dar subrezerva ca sotia sä fie in stare de a produce probeledificile aleveniturilor si capitalurilor sale ce, cu timpul, s'au contopit intr'acele ale sotului, care ie-aadministrat. De alts parte, separatamea bunurilor conduce la acest rezultat, profund nedrept, de a inlatura on ce panticipare a femeii la econorniile si catigurile pe care barbatul le realizeaza, in timpul casatoriei, in tot- dauna cu concursul, direct sau indirect, al sotiei sale. S'a cautat sa se indrepte atari neajunsuri, prin recunoasterea unui drept important de mostenire, in persoana sotuluisupravieuitor,ne- despartit. Este ceeace a realizat legeanoastra din 1944, careacorda acestui sot drepturi succesorale in plina proprietate, chiar cand vine in concurs cu rude legitime, fie si cu descendenti. Aceeasi lege face din sotul supravrietuitor un mostenitor garantat, cu rezerva ereditara pentru jumatate din drepturile sale succesorale, impotrivaliberalitatilor ce sotul sau defunct ar fi facut altora. Decat, sa nu uitam ca multe casatorii se desfac, nu prin moartea unuia din soti, ci pe calea divortuiui. Inacest din.urmacaz, nu mai poate fi vorba de un drep de mostenire intre soti, ci numai de o pen- siune alimentard, care reprezintadoar un minimum deexistents si acela greu de incasat, chiar sub presiunea sanctiunei penale a abando nului de familie. Daca astfel ni se infatieaza regimul separatiunii de bunuri, cu calitatile si defectele sale, putem oae sa ne gandim al inlocui, ca regim matrimonial legal, cu comunitatea de bunuri miscatoare si de bunuri dobandite in timpul casatoriei, careeste regimul de drept comun in Franca, Belgia, Luxemburg si Tarile Americei de Sud ? InFranta, aceasta comunitate este organizata pe temiul mai multor idei. In general, toate bunurile sotilor, le sunt comune, afard de imobi- lcle existente, in patrimoniile for respective, la dat celebrarii uniunii conjugale, precum si de cele dobandite de fiecare in timpul casatoriei, prim succesiune, legate sau donatiuni. Astfel, proprietatea familia/a, mai important,, a fiecarui sot, ii ramane persona/a, constituindasa numitele bunuri proprii, cornunitatea patrirmoniului conjugalnecuprinzand decat lucrurile miscatoare, dobandite de soti inainte sau in cursul casatoriei, imobilele pe cari acestia le-au achizitionat cu titlu oneros in timpul uniunii for conjugale, precum si fructele si veniturile tuturor bunurilor tor, chiar si a celor proprii. Aceste bunuri, cazute incornunitate, se numesc les arguets", achizite, adica bunuri dobandite, castigate. Prin urmare in cadrul acestui regim matrimonial, ne gasim in fats a trei patrimonii, dintre care, cate unul, personal, cuprinzand bunurile proprii ale fiecaruisot,iar cel de-al treilea aleatueste patrimoniul comun, coproprietatea tor. Aceste bunuri ale comunitatii conjugale sunt supuse administratiei barbatului care, far, a avea nevoe de concursul sotiei sale,poate sä savarseasca,singur,nu numai actele de adminisratie propriu zisa, dar si instrainari cu titluoneros sau, in anumitecazuri, chiarsicu www.dacoromanica.ro REGIMUL MATRIMONIAL LEGAL 271 titlu gratuit. Mai mult,barhatul, acest maitre et seigneur de la corn- inunaute", avand dreptul la fructele si veniturile bunurilor proprii ale sotiei sale, administreazd, pe langd patrimoniul au personal, bine inteles, si insasi bunurile proprii ale tovarasei sale de viata, dar numai cu puterile mai reduse ale unui administrator obisnuit, actele de dispozitiune ramanand rezervate sotiei, in calitatea ei de proprietary a bunurilor sale proprii. Unitatea de administratiune a celor trei patrimonii, asigurata prin drepturile largi acordate barbatuluitifara considerarea personalitatii si intereselor sotiei, face sa serezerve acesteia o situaiuneprivilegiata, la data desfacerei casatoriei, and trebueste sa se procedeze la o lichidare a drepturilor for respective, pentru a se putea reconstitui patrimoniul propriu fiearui sot si, drept urmare, si patrimoniulcomunitatii conjugale, ce este destinat a se imparti, pe dincloud, intrebarbat si femeie. Intr'adevar in prim rand,sotia poate sarenunte lacomunitate si atunci ramane strains desavarsit, nu numai de activul acesteia, dar si de pasivul corelativ, de care va raspunde, exclusiv, sotul. Nu mai putin, femeia va avea dreptul de a-si relua propriile sale bunuri, de can barbatul raspunde si cu propriulsau patrimoniu.In al doilea rand, data mu renunta la comunitate, sotia va fi obligata la plata unei juma- tati din pasivul comunitatii, numai in masura in carepartea sadin activul acesteia ii ingadue ; ea raspunde, deci, intra vires". Acest tratament reparator rezervat sotiei drep corectiv al tota- lei sale nesocotiri in gestiunea bunurilor comunitatii conjugale subliniaza inferioritatea pozitiunei sale fata de sot, maitre et seigneur", si invedereaza puternica contadictie cu suprimarea incapacitatii femeii maritate, savarsita atat la not cat si de legislatiunile tarilor straine, arora, in aceasta privinta, din 1938, s'a alipit si Franta. Inutil, insa, se recunoaste femeii maritate deplina capacitate da a participa singurd la comertul juridic, de vreme ce i se refuza on ce concurs in gestiunea patrimoniului comun. De aceea, practic vorbind, ferneia franceza, mari- tata sub regimul matrimonial legalal comunitatii, nu poate culege beneficiile suprimarii incapacitatii sale, nici macar in privinta bunurilor ei proprii. Sa presupunem, totusi, ca asupraacestor din urma bunuris'ar putea recunoaste sotiei capacitatea efectiva de gestiune. Nu mai putin, patrimoniul comun ar ramanerezervatputerilor acestui maitre et seigneur", care este sotul. Ne-am putea gandi ca emanciparea femeiimaritate artrebui' sa conduca la transformarea comunitatii, aflata sub omnipotenta barbatului, intro comunitate egalitara, in care acteTe maiimportantesä se faca de cei doi soti, impreuna, asa incat sotia sa aiba putinta de a controla si participa la gestiunea bunurilor comune. Este solutiunea la care s'a oprit o lege suedeza din 1920. Dar, a nu uitam ca o asemenea gestiune a comunitatii ar reproduce gravele incoveniente ale societatit cu doi membri in carene- putandu-se, prin definitiune, a se alcatuiasca o majoritatecare säde- cida, intelegerea sotilor, sau s'ar savarsi cu totul usor, prin supunerea unuia fata de celalalt, sau ar fi cu neputinta de obtinut,din pricina www.dacoromanica.ro 272 PROF. TRAIAN IONA-5OU acelui veto pe care fiecare l'ar opune partenerului sau. Mind necesara unanimitatea sotilor, aceasta ar fifoartegreu deobtinut. A admite ca actele mai importante, in gestiuneabunurilor comunesanu poata fi facute decat cu consimtamantul ambilor soti, inseamna a face si din barbat un incapabil, all a schimba intru mimic conditiunea inferioard a femeii maritate, impingand, adeseori, pe soti, la divort, ca singura solutiune pentru neintelegerile care-i separa in administratiu- inea patrimoniului comun. . . Desigur, comunitatea de viata, morals si socials a sotilor, la care cla nastere casatoria ()data cu uniunea persoanei lor, inu trebue sä ramana fara rasunetul unei comunitki a bunurilordobandite incursul uniunei conjugale, ca rod al muncii si economiei desfasurate, alaturi de barbat, si de catre femeie. Cana practica tribunalelor noastre recumoaste ca, in unele privinte, chiar uniunea libera a sexelor, care este concubinajul, intemeiaza,intre femeie si barbat. o societate de fapt ce, atunci cand legatura dintre et se sfarseste, trebue lichidata,dupd regulele societki, este cu putintA sA negkm celor casatoriei dreptul reciproc de a participa lacastigurile si economiile tovarAsului de viata si munca? Aceasta, insa, nu ne obliga sa pastrann puterile absolute, pe care codul francez le recunoaste sotului asupra bunurilor comune, cu neso- cotirea totals a personalitkii si capacitkii juridice a sotiei care, Inca de mult timp, mtmeeste, cu aceeasi ravna, pricepere si cu aceleasi rezultate, in toate domeniile de activitate, ca si balrbatul. Daca, la inceput, miscarea feminists a luptatpentru suprimarea incapacitatii civile a femeii maritate si instaurarea regimului matrimo- nal legal al separatiunii bunurilor sotilor, spre a asigura, astfel, corn- plecta independenta patrimoniala a sotiei, apoi de vreo 15 aniincoace, aceeasi miscare femenista6.1-6intregit revendicArile, cerand sa se asigure si participarea femeii maritate la economiile si beneficiile realizate de barbat in timpul casatoriei, fara ca, prin aceasta, sä se acluca vreo atingere serioasaindependenteipatrimoniale a fiecaruia dintre soti. Aparenta contradictie, cuprinsa in aceasta revendicare, se poate in- 15tura, prin intrebuintarea unei technici juridice, adecuate problemei, astfel puse. Actualmente se sudiaza unante-proect demodificare a codului civil, pentru imbinarea regimului separatiunii cu coachizitiunea bunurilor dobandite de fiecare sot in timpul casatoriei, ca regim matrimonial legal care, respectand in totul independenta patrimoniala si capacitatea juridica a barbatului si femeii, organizeazA, totusi, participarea fiecaruii, lacastigurile si economiile&ay.:Ai-site de celalaltincursul uniunei conjugale. 0 atare coachizitiune este intruckva cunoscutainTransilvania unde, pand la extinderea codului civil, al Vechiului Regat, a fost practi- cata in temeiul dreptului ungar ce se apljea. nu atat potrivit vechelor norme dirt opul tripartit a lui Werbotzt, dar, mai ales, in conformitate cu regulele stabilite de practica instantelorjudecatoresti, ce s'aulasat larg inspirate, in aceasta privinta, de proectul de cod civil maghiar De astfel, cu incepere din 1826, si codurile civile ale Uniumi Republici- www.dacoromanica.ro ILEGIMUL MATRIMONIAL LEGAL 21 for Sovietice Socialiste au complectat separatiunea de bunuri cu o comunitate de achizitiuni. In sfarsit, o foarte recentlege polonez5 se situeaza pe aceeasi linie dupd cum ni s'a aratat, inLr'o conferinta rostita la Radio, de caLre un reprezentant autorizat al Ambasadei respective. Folosind, cu spirit critic, aceste preced,nte, am Incercat sa amena- jam imbinarea regimului coachizitiunei cu separatiuneabunurilor,ca regim matrimonial legal, mentinand neaLinsa independeta patrimoniala si capacitatea juridica a fiecarui sot. In regimul matrimonial pe care-1 propunem, fiece sot pastreaza libera gestiune1iintreaga putere de dirpozitie asupra tuturorbunurilor sale, inclusiv asupra celordobanditeincursulcasatoriei,separatia bunurilor mentinandu-se pang la sfarsitul uniunei conjugale. Dar, sotii sunt socotiti ca fiind un lel de asociati inparticipatie, asa incat, daca fiecare poate asigura gestiunea participatiei privitor la bunurile pe care le dobandeste in cursul casatoriei, nu mai putin, la desfacerea aces'eia, trebueste sa dea socotealaceluilalt despre sporul averzl sale, obtinut in timpul uniuniiconjugale, pentru cabeneficiile, astfel realizate, sale imparts pe din dou5. Coachizitiunea. prin urmare, nu da loc laatat decriticata indi- viziune a bunurilor intro soti, pe care regimulfrancez al ccmunhatii a simtit nevoia de a o supune acelei largi adminisratiuni unitare a barbatului, maitre et seigneur de la communaute". Astfel fiind, dreptul fiecArui sot la coachizitie ne apare ca un simplu drept de creancti, asupra valorii bunurilor ce celalalt sot ar dobandi in cursul casatoriei, drept care se naste Inca din ziva celebrarii casatoriei, dar a1 carui obiect se precizeazti si lichideaza numai-la desfacerea acesteia. Spre a se putea detennina coachizitia $i valoarea ei patrimonia15, bunurile sotilor se despart, ca si in regimul comunitatii, in &ma cate- gorii1) in bunuri proprii; si 2) In bunuri dobeindite incursul casatoriei sau, mai pe scurt, achizite. Sunt bunuri proprii ale fiec5rui sot, in lipsa determinarii for prin conventie matrimoniala, pe langa toatebunurile avute lacelebrarea casatoriei$iacelea dobandite in cursul acesteia prin succesiune, legat, donatiune, accesiume on uzucatiune. cat si irdemnitatile primite Ca des- ptigubiri sau asigurgri, pentru disrugerea saudeteriorareabunurilor proprii, precum$ibunurile subrogatecelor proprii instrainate. In bunurile achizite, intra valoarea tuturor bunurilor, dobandite cu titlu oneros de fiecare sot in timpul casatoriei, pr'n activitatea si industria sa, precum $i valoarea veniturilor fructelor bunurilor sale proprii. La desfacerea casatoriei, se evalueaza, pentru fiecare sot in parte, bunurile ce se gasesc atunci in patrimoniul sau, atat cele proprii cat si cele achizite, precum si cele dintre achizite pe care sotul le-ar fi Instrainat cu titlu gratuit far5 consimt5m5ntul celuilalt p ntru ca, din acest total, scazandu-se datoriile contractate in timpulcasatoriei §i ramase neachitate, ca yi valoarea nets a bunurilor saleproprii, s'a se afle, astfel, valoarea coachizitiunei, pe care trebue s'o imparts, pe iumatate, cu tovarasul sau de viata, sau cu succescrii acestula, daca a predecedat. STUDII www.dacoromanica.ro 18 zyq PROF. 'MALAN IONA$CTS Evaluarea bunurilor proprii se face inrapeil custarea for de la data dobandirii si clupd valoarea.ce ar avea ladesfacereacasatoriei, cand s'ar mai gdsi in natura, sau dup5 valoarea dela datainstrainarli lor, in caz contrar. Din suma care reprezinta totalul brut, al bunurilorpropriiunui sot, trebuesc scazute urmatoareleelemente,pentru ca s5 ne rdmana valoarea nets a bunurilor sale proprii. Se scadsporurile de valoare ale bunurilor proprii, rezultate in unna unor cheltueli de investitie;rose- sorarile de valoare ale propriilor,pricinuite de reauaadministratie a sotului ;valoarea propriilor, instrainate gratuit in timpulcasatoriei ; datoriileproprii si sarcinile reale proprii(afara de celestinsefara prestarea unui echivalent), deed' sun anlerioare casatoriei dar plati:.e in timpul ei, sau dac'd sunt aferente doliandirilor cu titlu gratuit pe care sotul le-a primit in timpul casatoriei, on dacd sunt ndscute din faptele sale ilicite, sau sunt contractate in interesul sau exclusiv, personal. Bunurile achizite se pretuesc dup5 valoarea for dela data desf ace- rii casatoriei sau, daca au fost instrainate cu titlu gratuit, dupa valoarea avutd la data acestei instrain'ari. Spre a se usura stabilirea si evaluare bunurilor proprii sau a celor achizite, pe de o parte, se presupune, 'Jana' la dovadacontrail, c5 bunurile miscatoare sunt achizite iar, pe the altdparte, se Tecunoaste, fiecarui sot dreptul dc a pretinde oricandceluilalt säprocedeze la constatarea stand si valorii bunurilor sale proprii, fie dela data celebrarii casatoriei, fie dela aceea a dobandirei ulterioare a unor asemenea bunuri. Cunoscandu-se, (led, valoarea exacta a totalului ce reprezinta toate bunurile, dnclusiv cele achizite, pe care un sot le are la desfacerea casatoriei, deducem, din acest total, valoareanets a tuturorbunurilor sale proprii, evaluatd precum am aratat si, astfel, afl5m valoarea coachizitiei sale, pe care trebue s5 o imparts, pe dirt dou5, cu celalalt sot sau, daca acesta a predecedat, cu mostenitorii sdi. Valoarea donatiunilor, pe care sotii si le-au facut intre dansii, se va imuuta, adica se va scade, din partea de coachiz4ie cuventa fiecd_rui sot donator. Imparteala coachizitiei se face, fie in natura, fie prin echivalent, aplicandu-se, prin asem5nare, normele corespunzatoare dela diviziunea mostenitorilor, daca nu s'au dat alte reguli speciale. Piece sot rdmaneTibersa facd once liberalitati celuilalt, chiar daca astfel si-ar consuma 1ntregul sau drept la coachizitie,dupacum, de asemeni, poate renunta la aceasta in fo]osul tovarasuluisau. Dar, once reglemcnare jundicd comports si sanctiund, care s5 asigure respectul normelor legale imperative si al minimum-ului de mora- litate, ce trebue sa domneasca in relatiunile ce se desfasoara in cadrul colectivitatii sociale. Din acest punct de'vedere, nu puteam recunoaste drept de coachi zitie sotului care ar fi condamnat pentru ca a omorit sau a incercat sa omoare pe consortul sau, on -care a adus acestuia o acuzatiune capitals: declarata judecdtoreste drept calomnioasd sau cares cunoscand omorulso- tului sau, nu-1 denuntdjustitiei.Dupd turn asemenea fapte odioase, wind sunt savarsite de mostenitorul presumtiv asupra celui pe caree

www.dacoromanica.ro REGIMVL MA'rRIMONIAL LEGAL 275 grabit a-1 mosteni, sunt pedepsite cu excluder a din succesiune, ca ne- vrednic, tot astfel trehueste sa sanctionam pe un asemenea sot, facandu-1 sa decada din drepturile sale la coachizitie. In sfarsit, funded in regimul preconizat fSecare sot ramane corn- plect liber capabil ca, in cursul casatoriei, singer sa dispunasisä instraineze, cu orice titlu, oricare din bunurile sale, fie proprii, fie achizite, trabueste sa ne gdindim ca aceasta deplina labertate poae sa conduce la insolvabilitatea sapisa primejduiascd intereseie celuilalt sot, caruia, la sfarsitul uniunei conjugale, i se cuvine jurnatate din coachiti- unea primului. La ce mijloace reparatorii am putea apela, spre a evita inadmi- sibila instaurare a unui control preventiv realproc intre soti, in timpul casatoriet, cu privire la actele de instrainare, pe care le-ar faceunul sau celalalt ? Referitor la instrainarile cu titlu gratuit a bunurilor achizite, mijlocul firesc de reactiune ce ni se ofera cste o actiune in reductiune a acestor libertati, de Cate on bunurile, ramase in partimoniul sotului instrainator, nu sunt suficiente sa acopere drepturile de coachizitie cuvenite celuilalt sot careastfel,pile-ar vedea garantate printeun fel de rezerva coachizitionala. Tertii, ce au dobandit prin donatiile sau le- gatele facute de sotul instrainator, aafu stint interesanti spre a fa ocrotiti, fiindca au dobandit gratuit si deci, certat de lucro captando", pe and sotul, vatamat in drepturile sale la coachizitie, certat de damno vi- tando". De aceea, ace.;.ti terfti vor fi supusi actiunii in reductium a libe- ralitailor lor, spre implinirea drepturilor de coachizitie ale sotului, asa precum se reduc donatiile$ilegatele in vedcrea reintregirei rezervei succesorale, cuvenite mostenitorilor rezervatari. Dace, insa, ar fi vorba de acte de instrdinare frauduloasd, prin care un sot a prejudiciat drepturile de coachizitie cuvenite celuilalt, flindca astfel s'a facut insolvabil, vom putea pune in miscare actiunea pauliand, pentru ca sa obtinem revocareaunor atariinstrainari,de bunuri proprii sau de achizite, fie cu titluoneros, fie cu titlu gratuit, chiar dacil au fost savarsite in timpul castoriei, pcFra la o data cand creanta vatdmata nu era Inca certa, lichiclaaiexigibila. Iata liniile marl. ale regimului separatiunii de tunuri imbinat cu coachizitiunea, pe care-1 propunem ca regim matrimonial legal,ce cumuleaza toate calitatileyifoloasele separatiuniipicomunaLatir de bunuri,fatal a reproduce defectele$ilipsurile for respective, intrucat pastreaza nestirbita tindependtnta patrimorliala Yi deplina capacitate juridica a fiecaruisot, garantandu-i. totusi, pentru sfarsitul casatoriei, o pdrticipare, reprezentatd de jumatate din valoarea econom'ilor siastigurilor realizate de celalalt sot, in cursul uniunei conjugate. Desigur, adoptarea acestui regim matrimonial legal, dand deplina satisfactie intereselor materiale reciproce ale sotilor, impune o reducere a importantelor drepturi de mostenire, pe care legea noastra din 1944 le-a recunoscut sotului supravietuitor inedespartit, chiar si and la succesiune ar veni in concurs cu descedenti. Caci,altfel,s'ar sacrifica injust drepturile acestora din urma, intrucat sotul supravietuitor, dupd ce ,ar oulege o buns parte din bunurile sotului decedat, cu titlu de coachizitie,ar primisio parte substantiald din restul bunurilor, ri-

www.dacoromanica.ro PROF. TRAIAN IONA$CTS 276 mace in mostenirea acestuia dar, de aceasta data, cu tithe de portiune succesorala. Un atare cumul ar fi profund nedrept ;de aceea, drepturile de mostenire ale sotului supravietuitor trebuesc reduse, data se adopta regimul matrimonial legal alcoachizitiei, aka precum Yam prop us. Regimul ce recomandam ne pare a fi cel mai potrivit spiritului republican $i democratic care reclama, ca o consecinta a suprimarii incapacitatii femeii maritate, nu nurnai sa consacram cea mai deplina egalitate intre soti lasand pe seama fiecaruia libera aklministratiune, foiosinta $i dispozitie atata bunurilor proprii cat $i a celor achizite dar $i sa garantam satisfactiunea cuvenita dreptului la produsul muncii cu care femeia, ca $i harbatul, contribue la castigurile si economiile, realizate de tovarasul sau de viata, truda $i destin, pe parcursul acestei uniumi morale, sociale $i economice, care este casatoha.

BIBLIOGRAFIE SPECIALA E. Bourbousan, Du mariage des regimes matrimoniaux, des suc- cesions, dans les cinq parties du monde, Paris, 1934. Champcommunal, Des regimes matrimoniaux en droitcompare, in Repertoire general du notariat, Paris, 1931-1932. P. Eliachevitch $1 colaboratorii, Tratte de Droit civil et commer- cial des Soviets, Paris, 1930. Tr. Ionascu, Salvator Bradeanu $i Virgil Ecanomu,Anteproect de lege si expunere de motive pentru regleinentarea separatiunii de bunuri, imbinata cu coachizitia, ca regim matrimonial legal, in codul civil roman., Bucuresti, 1947 lucrare predata Ministerului Justitiei, Tr. Ionasco, Chronique de legislation civile roumaine La sup- pression de l'incapacite civile de la femme mange, in Revue trimestrielle de droit civil, Paris, 1935. N. I. Ionesco, Du regime des biens entre epaux clans le droit han- grois, Paris, 1932. Jousseliai le regime matrimonial de droit commun en France, in Travaux de la Semaine internationale de Droit, Paris, 1937. Malmar, Le regime matrimonial de droit commun. en Suede, in. Travaux de la Semaine international de Droit, Paris, 1937. Perraud, Les tendences actuelles de la Societe con jugale, Aix- 1935. Perret, Les pro jets de reforme du regime matrimonitik de droit comun, Lille, 1934, G. Ripert, Le regime matrimonial de droit commun, rapport general, in Travaux de la Semaine internat;onale de Droit, Paris, 1937. Robert, Du regime de separation des bieps avec cornmunaute d'a- cquets, Bordeaux 1929. C. Stoicesco et Al, Vallimaresco, Le regime rnatrimoinal de droit commun en Roumanie, in travaux de la Semaine Internationale de Droit, Paris, 1937. Tedeschi, Le regime matrimonial de droit commun en Italie, in Travaux de la Semaine internationale de Droit, Paris, 1937.

www.dacoromanica.ro CERCETARI GEOLOGICE IN REGIUNEA BUZLA, COSTEIUL DE SUS (jud. Severin) SI FINTOAG (jud. Hunedoara)

de D. IACOB asistent Laboratorul de geologie al Univ. Cluj In vara anului 1947 am studiat terenul cuprins in teritoriul comunelor Tisa, Lasau, Fintoag depe foaia topografica 2360 la scara 1:20.000, deasemenea terenul pe teritoriul comunelor Costeiul de Jos, Buiza, din judetul Severin depe foaia topografica 2360 $i 2260 la scara 1:20.000. Terenul studiat 1-am cartat pe aceleasi foi concomitent cu cercetarile geologice. Din punct de vedere orografic avem de a face in partea nordica a regiunii cu o grupare de dealuri brazdate de Valineregulate $i adanci a caror inaltime nu depaseste 430 m. Ele fac parte din acelas masiv f or- mand Inspre sud un parete paralel cu Valea Iciului si ValeaBostea- Lapugiu Cele mai insemnate culmi ale acestui sir (Ca lea Alba 442 m., Dealul Negru 405mi.,Dealul Mare 390 m., Cuculeul 440 m., Ciordacul 480 m.) formeaza spre sud un perete foarte precis inclinat.Orografic acest masiv se deosebeste usor de colinele domoale mediteranesipon- tice aflate la sud si care nu sunt decat un vechiu fund de mare a marii Miocenului. 0 singura creasta data maiizbuteste s5atinga,aproape tnaltimea grupului vulcanic dela nord este creasta care desparte valea Iciului de valea Bastiei-Lapugiu formand dealmintrelea cumfpana apelor vaii Iciului care curge spre sud-vest si vaii Bastiei-Lapugiului care curge spre nord-est in valea Muresului. Inspre nord sirurile de dealuri vulcanite sunt strabgtute de vai deasemenea adanci ca Valea Ioneasca cu'rgand in directia nord-vest apoi Valea UrsuluisiValeaScorusului care curg Inspre nord-nord-est. Alte masive mai insemnate, dupa ce se desprind toate din masivul Covanita 476 m., se indreapta spre NNE ca $i degetele unei main. Astfel avem masivul Mijlocimii, magura MosuluisiMagura. STRUCTURA GEOLOGICA A REGIUNII In regiunea studiata denot am 1ntalniturm5toarele formatiuni geologice : A. FORMATIUNI SEDIMENTARE : a) Cretacicul inferior reprezentat prin kisturi; gresii si calcare cu cateva aflorimente insemnate din punct de vedere tectonic. b) Neogenul; 1. Tortonianul caracteristicmai ales prinmarnesl argile albastre foarte fosilifere la Costehil de Sus., www.dacoromanica.ro D. 1ACO

2. Bontianul format din depozite nisipoase si pietroase fosilifere to cateva puncte in regiunea noastra. c) Cuaternarul cuvertura co]inelor din Valle Iciului, Valea Fintoa- gului, Lasaului, acoper depozitele neogene mai vechi. Ele sunt consLi- tuite din pletrisuri si argile brune concretiuni calcaroase. B. Roci eruptive : a) D2abaze/e, Andezitele cupiroxen, cu amfiboli saubiatitn, dacite precum Yi tufuri andezitice si aglomerate vulcanite. RO CI ERUPTIVE Eruptivul ocupa cea mai mare parte a regiuniistudiate formand doua zone insemnate: 1) in regiunea Costeiul de sus Bulza caracterizata prin mineralizari insemnate, 2) regiunea Tisa-Fintoag neafectata de mineralizari. Zona Bulza-CWeiul de sus. Limita eruptivului spreSud este formats de o linie aproape paraleld cu Valea Iciului. Dela Costeiul de sus spre Bulza si de aici la Fintoag zona are forma unui triunghiuocupat as diabaze, andezite, tufuri andezitice si aglomerate vulcanite. a) Diabazele apar in aflorimente putin extinse in fund de vai.Dia- bazele dela Costeiul de sus sr Grosii sunt compacte verzui inchise sau cenus.i. Cele dip Valea Iepii cenu.sii-verzui sunt strabatute de venule de calcite si mineralizate. Pirita esteuulverizata in masarocii, este cubica sau calcopirita. Mai sus putin diabazele sunt mai inchise verzui sau brune verzui, sunt insa mai mineralizate in special pe Valea Cioanca si Valea Casii In cateva locuri diabazele suntsti apunsedeporfire cuartifere a caror mass fundamentals tontine multe grdunte de mart. Dupd Kadici Ottokar 1) varsta diabazelor este probabil triasica. Nor le-am aflat in Valea Iepii sub tufurile andezitelor cu biotita, ceeace ne indica varsta maiveche decat primele, dar inValea Cosii si, Valea Cioancddiabazelestrapung prin apofize masa andezitelor cu amfiboli. Dace aceste din urma sunteruptiuni mediterane atunciapofizcle de diabaze nu pot avea decat o data fie imediat dupg eruptiunea medIte- rana sau contimporana. Andezitele cu amfiboli si diabazele sunt mineralizate deopotriva de puternic. Mai avem un mic pstec de diabaze in. Valea Ungurului, iarasi mineralizate apoi in Valea Gemcnii tii Valea Scurtii, dar aceste din urma nu sunt afectate de mineralizari. Vdrsta for in on ce caz poate fi mai recenta Cretacicului inferior, intrucat ele auafectat ad2ncdepozitele acestui sistem, iar .din momentul ce in V. Coanca le Odin alterridnd (prin strapungeri de apofize) cu andezitele cu amfiboli numai poate fi vorba decat de o erupcune posterioard andezitelor cu amfiboli a carer suprafata aici este cu mult mai mare decat a diabazelor. D'c..bazele din V. Grosilor (Paraul Corbului)n'austrucutra celor dela Costiu. Diabazele dela Tisa au afectat adane prin metamorfismro- cilefrivecinate. Astfel marriele sisisturile argiloase ale Cretacicului sunt complect cloritizate de augita diabazelor.

1Kadict Ottokar :A.'Esecafelso folysaban, Facset, Kostej, Rurtya, 1C8r. opeken eltilordul -clombsderiek geologist vascortrai. leieutoe'ska 1903APPALlioac 43.r 13k,43 P413.1"$5- www.dacoromanica.ro CZNOLVA21.1 IN ItEGIUNZA BUZLA 5I FINTOMI 279 Andezitele cu bitoit. Aceste ocupa o intindere mare. Ele se ivesc iri partea Vaii Gemenii apoi in V. Negrileasca,"V. Ungurului, V. Iepii tar spre Nord pang la versantul nordic al masivului Ca lea Alba $i Hotarele. Spre partea for superioara andezitele cu biotita tree In tufuri in parte adanc taolinizate. In NTalea Gemenii (P. Turauluil in albia paraului andezitele cu biotita, sunt la nivel cu calcarele de Leithaaiargilele tartoniene dupa cum vom vedea indata. Alte doua petite de andezite cu biotita cu mult mai restranse ]e aflam aproape de gum Vaii Troneasa $i V. Bogdaneasca. Aici insa eie stint compacte iar in masa fundamentals pe langa cristale mari de biotita mai aflam pe alocuri graunte de cualft. Trecand in dacite, masa fundamentals roza a andezitelor cu .biotita nu o aflam decat in V. Ca- priorisca $i in V. Tronesei putin. Data eruptiunii acestor andezite cu biotita este mai recenta eruptiunii andezitelor cu amfiboli $i diabazelor. In adevar ele sunt deasupra diabazelor. In mice caz toate acestea eruptiuni sunt ante-tortoniene, deoarece marnele acestui etaj sunt transgresiv peste andezitele cu biotita in V. Gemenii peste diabaze in Popii si V. Cosii. Andezitele cu amfiboli raspandite mai ales in partea superioara a V. Casii, V. Scurtii$ipe versantul nordic al dealurilor D. Negru, V. Vie - awrimii Bulzasi V. Gemenii. Este o rota compacts cu o masa fundamentals, cenusiu verzuie. Elementele de plagioclasi, sunt foarte mari. In mod general mica esteinsotitadeamfiboli.Dar uneori mica este. fara amfiboli ;altadata amfibolii sunt izolati Am pastret aceias denumire data de Loczy 1)Este o rocs compacts foartere- zistenta. Ar putea fi intrebuintata ca material de pavaej mai ales ca linia C.F.R. este la 1 km. departare, iar pe de alts parte un decovil este pe vale. Roca este bine mineralizata in partea superioara a vaii impreuna cu diabazele. S'au incercat doua galerii (V.Casii)in V. Viezurimii s'a sapat o galerie pentru cautare de argint. In galerie am descoperit cateva filonase foarte subtiri de galena in masa andezitelor. Pirita $i galena este pulverizata in masa andezitelor cu amfiboli. Tufuri andezitice fi aglomerate vulcanice. Aceste roci ocupain- tinderea cea mai mare. Aglomeratele vulcanice sunt admirabil reprezentate in cele itrei ramuri ale Vail Icuiului (cele trei Drimoxe) in partea for superioara. Sunt bombe adezitice se poate distinge in elepi- ioxenul. Cu ceva mai sus se gasesc filoane de andezite cu piroxen- Frumoase bombe vulcanice gasim in VCiscroarei dela Tisauncle bombele ating de multe on diametrul de 1,50 m, prinse intre ele prin cenusa. Depozitele de aglomarte sunt groase aproape 30 m. Sparte' bornbele, sevede in ele piroxinul in cristale mari; se pot distinge cu. ochiuiliber. CRETACICLTL SUPERIOR

Este reprezentat prinsisturi argiloasecenusilaintgre,grre-g comnacte, toarte strabatute de o multime de venue de calcitl. Destul de extinse aflorimente se ivesc in V. Ursulu,i, V. Sco.rusului si V. Mij-

Loczi .L, Genlogial jegneted41reviagaixarzt 00.344.1 P554,001, }Visit Novi only xu p. 1. Pct. On E. www.dacoromanica.ro 283 33. IACOB locimii. In partea superioara a Vail Ursului sisturile argiloase sunt negre cenusii atingand o grosime de aproximativ50m. si o directie N. 202 Ecu o cadere de20gr. iar inpartea inferioara a vaii E25gr. S. In magura Mosului deasupra sisturilor urmeaza o grezie compacts strabatuta de venule de calcita. In V. Scorusului gasim accias directie si cadere. Din datele acestea rezulta ca ne aflam in prezen%a unui anticlinal al carui ax este indrep- tatNE-SV.Acest anticlinal mai reapare de sub tufurile andczitice in V. Salcivii si V. Cu Rpgoz langa Bulza. NEOGENUL Partea Sudica arnasiveloreruptive este marginita de basenul miocenic al Costeiului de Sus avand o directie SV-NE reprezinta un golf al Marii Mediterzinului II ce inainta dinvpre S. V. din depre- siunea panonica.Elcomunica probabil cu B. Transilvanici prin actuala Vale a Muresului. Varsta depozitflor este totoniana conformata de o fauna extrem de bogata la Lapugiul de Sus si Costeiul de Sus. Forma ca Re1/2astrea Neugeboreni Area diluvii L K. Pectunculus pilosus, Fusus longirostris, Turitella archimedris, T.turis,Ancyllaria glandiformis, Ancyllaria obsoleta, Conus punderosus etc.sunt toate identice cu cele din B. Vienei si identice cu cele dela Buitur. Aflori- mentele Tortonianului la Costeiul de Sus se gasesc mai ales in V. Ge- menii, cam dela jumatatea Vaii in sus acolo apar argilele fosilifere. 1. Baza este formata din nisipurile fine avand un cuart marunt si foarte curat deasupra urmeaza niste2.argile albastre fosilifere2m. grosime 3.rnisipurifoartefosiliferesuportandargilede2 m.grosime. Totul este acoperit de calcarele de Leitha. Intreg compartimentul de strate are o grosime de vr`e-o 40 m. si o directie de N 15 V cu inclinare de 15. Mai sus pe V Gemenii intr'o deschidere totat'at de frumoasa ca si in prima am reusit sa desprind urmatoarele forme determinate paina 'scum din Lamellibranchiate Pec JenCristatus Andrz Pecten doudecim Lamelosus Bronn., Pectunculus pifosus, Nucula Placentina, Gasteropode: Chenopus pes-pelicani, Cancellaria Suessi, Natica milep.; Ancillans Glandeformis L. K. Ancillaria ob,ole'a Broeca, Cassis sa- turnun Adam., Conics ponderosus Brocc Rostellaria dentata Grat., Tu- ritella turis, Bast., Turitella archimedris Brogn, Turitella subangulata Brocc. Din punct de vedere faun'stic regiunea a fort sudia'a de Netuze- boren 1 in1852,de Loczy in1882')iar Boeteger 3) in lucrarea sa din

1) Notez ilbc.r des erst neuerlich entdeckte Langer tertiarer Conchylien im Dorfe NemeqPy im Banat ganz nahe der siebenburg Grenze. Verhand'. u. Mitteltun. des Siebenburg Vereins fiir Naturwissenschaftl. z. Hermanstadt Jahr HI Nr 10 1852. Geologiai jegyz. Krassomegye eszak reszebol Foldt.KozIony XII K. p. 1. Bpt..1882 .. 3) Zur Kenntn,s der Fauna vom Kostej ImkroscO-Szorenyer Komitat mit einem sttuationsp'an der F'undorte Verhand. u. Mitteiiung, des Siebetiburg.--Ve- rgirtS fiir Naturw1ssy-z:Herrfranstadt Uhrg. 1902. www.dacoromanica.ro CERCETARI IN REGIUNEA BUZLARIFINTOAG 281

1902 da o lista, descrieresfdesemne a tuturor speciilor gasite in regiune. Mai tarziu Kadic 0., da o lista comnlecta a lui Bo'tger 4). Pe langa formele eltate de autorii de mai sus tot in Valea Ge- menii citeznis.teexemplare mijlocii foarte frumoase si o fauna -care va fi in studiu. Profilul de mai jos indica dupa fauna ca Mediteranianul IITor- tonianeste prezent, reprezentat printr'un facies de adancime. Trans- gresiunea Marina venita dela Sud Vest al aca masivul eruptiv tl Bulzci inspre V. iar spre sud masivul cristalin al Poianai Tinscai $i inainteaza in Bazinul Transilvaniei prin V. Muresului. Acelas Tortonian a fost gasit in V. Muresului de Care Havats, Koch, si de mine in regiunea Iramasesti $i Orastie (Dealul Olimp) marne si argile albastre cu Cheno- pus pes-pelicani, Pectunculus pilosus, Turitella turris. Chalmys elegans, Ostreia cochlea etc... Aflor:mente se mai ivesc pe mica intindere in Valea NeCrileasca, V. Ungurului. In aceasta din urma vale Calcarele de Leitha ating o grosime de 20 m. avand o drectie N 50 E Yi o inclinare de 25. In P. Turcaului afluent a V. Gemenii seria de mai sus se afla jos in albia paraului la .acelas nivel cu andezitele cu biotita. Spre Vest Tortonianul dispare sub paturile pentane astfel ca in V. Nemesestilor (V. paralela cu V. Gemenii) la 1 Km. de V. 'Gemenii nu-1 mai gasim. Tortonianul mai este prezent in Valea Casii in comuna aproape de masivul Magurii, in V. Popii fosilifer, In V. Scurtii unde un admirabil profil ne permite sa vedem intreaga serie Tortoniana. Din acest profil reiese ca faciesul de adancime a Tortonianului se terming printr'un facies recifal calcarele de Leitha Mediteranianul II isiincheie ciclul sau sethmentar prin calcarele de Leitha. Tot din punct de vedere paleogeografic limita calcarelcr de Leitha se poreste in regiunea din V. Iciului deoarece mai spre Est intalnim depozitele tortoniene de adancime (argile si nisipuri albastre) pans la Lasau dealungul masivului eruptiv. In cazul acesta legatura marii toronione in prima sa faza se facea prin Nordul regiunii. Loczy 1) credea ca Mecliterinianul II din reg. Costeiu comunica cu B. Lapugiului pe la Kosevita si Crivina loca- litatea la Sud de Costeiul de sus. Noi am gasit nisipurilesiargilele mediteraniene mai spre est de V. Iciului de cum secredeaodinioara de Loczy. Astfel le gasim la Fintoag in V. Bori--Inlui apoi in Godineasa la capatul de nord al comunei. Aici argilele medit. au stratificatie incru- cisata si urme de carbuni. In valea Bradet acelas Mediteran II se afla sub Pontinian. Tortonianul mai afloreaza in P. Hateganilor la Cosesti iar sore Est la Lasau in Paraul Evii. In aceasta din urma Vale, Torto- nianul este transgresiv peste conglomeratele andezitice. In partea sa superioara suporta tortonianul care deasemenea este transgresiv. Toate aceste constituesc o dovada eh' Marea Tortonianuluiin prima sa faza nu s'a oprit in regiunea Costeiului de sus si a inaintat spre Nord si din partea aceia comunica cu B. Lapugiului. Iar de aci cu B. transilvan prin V. Muresului. In faza doua, Marea Tortonianului se caracterizeaza prin calca-

4) Vezi nota la pagina 2. Loczy L. Geologiai jegyzetek Krasso megye eszaki reszebol. www.dacoromanica.ro 28a D.141.9021 rele de Leitha recifale. Daces limita calcarelor esteaceasta caredes- parte V. Iciului de V. Bastea-Lapugiu e posibil ca in aceasta. epoca Marea Tortonianului sa fi comunicat numai prin CrivinsiCrosevita adicA pe la sud. In orice caz la Est de creasta Iciului nu mai intalnim claca:ele de Leitha si ele nu stint sub Pontian. In cazul acesta,regiunea delaEst deIcuispreFintoag-Lasau, in faza doua a Tortoianului a fost exundata ;dealtmintrelea pretutin- denea Pontianul, unde 11 intalnim,11 vedcm transgresiv direct peste faciesul adaric al tortonianului &ilea peste marinesiargile. PONTIANUL Pontianul pretutindeni in regiunea studiatAeste transgresiv$ire- prezentat prin pietrisuri inchegate, nisipuri fine cuartoase Depozitele acesati etaj sunt destul de groasegtacopera in regiunea Costeiului, Tor- toianul cu calcarele de Leitha iar in regiunea Fintoag Pontialul este direct transgresiv peste marnele tartoniene. In regiunea studiata de mine Pontianulnu-ifosilifer, dar la Grosi, localitate in apropiere, cateva Congerii ne-au permis sa stabilim ca avem de a face cu aceleasi depozite gasite la Tomesti, Costeiin de Sus siFintoag. La Lasan in Valea Ciocanului sub argile diluviale Pontianul este caracteristic, la baza incepand :1) prin pietririuri inchegate 3 m.; 2) nisipuri inchegate 1 m. ;3) pietrisuri rosietke 2 m.; si 4) argile fine. In Paraul Evii un profil similar ne p2rmite sa distingem un Pon- tian mai gros, nisipurilegipietrisurile au o grosime de 6-20 m. Intreg Pontianul afara de cateva aflorimenlie ;este .acoperit de argilesipietrisuri quaternare. Aceste pietrisuri in tmele loc insunt rosietke, ele se gasesc uneori peste eruptA7 la altitudini de 320-400 in. Hotarele, la isvorul Par. Casii.

www.dacoromanica.ro COMUNICARI

CONTRIBUTIUNI PRACTICE LA TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL PARADONTOPATIILOR

de Dr. Andrei NASS

In tratamentul paradontopatiilor$i anume a acelora caracterizate prin foimarea de pungi, deci acelea cari corespund airofieiverticale, dupa insuficienta curetajului lui Sachs si inutilitatea metodelor zise radicale ale lui Neaumann, ne-a ramas gingivectomia ca cea mai simpla $i pra.ctica metoda. Aceasta metoda este totatat de radicals casiaceeadenumtia KnOchenprofilierung",adica modelarea rebordului alveolar in ac-P.f..1 incat atrofia verticals sa fietransformata inteunaorizontala,data se depisteaza si se indep'arteaza constiincios pungile atat celegingivale cat$i cele osoase,1idata se aplica tratamentulpre si postoperator indicat de Gottlieb, Orban $i Dunlop. Acestei metode i se poate imputa eel mult oil nu tine seama de aspectul estetic, dar concesiile de ordin estetic constitue de fapt concesiuni in douna pacientului, dui-A cum s'a exprimat Gottheb, cu un jot de cuvinte greu de tradus :so istjede weitere Rticksicht auf die Schonheit eine Rticksichtlosigkeit gegen den F'atienten !" Techica operatiei e asa de simpla,incat nunecesita odescriere ,amanuntita. Operatia tinde sa desfiinteze sacul patologic. Orban spune,,Tesutul ce formeaza punga,va fi indepartatcu rutitul, cu foarfeca sau prin electrocoagulore".Noi mai adaugam ca sacul osos patologic ivit trebue indepartat tot Faraezitare,ceeace se face 'eel mai comod cu freza: ar aplicand Sulfuretul u Tastalui Kerkhoff, ramane .in esenta aceias operatie, gingivectomie chimica. Petnru a executa o gingivectomie, trebue sa stabilim metoda cea mea indicata (avand la dispozitie metoda chirurgicala, chirurgica electrica chimica), tingmd seama de doua principid: a. medical : prrimum non nocere b. chirurgical :sa mergem pang in tesut sanatos. In cazurile in cari pungile saint in majoritate inteTdentare, prefe. rg.m bisturiul electric sau pasta Kerkhoff. CAndpungile runt vestibu- iare, palatinate, linguale, lucram cu cutitase Black,Pichler,Gottlieb, Orban, iar la eventualele cretuseri ulter3oare, indepartam resturile pun. gilor prin coagularea chimica sau electricg. Deaserneni frica de opera - tie-- de cutit ns poate face sa a,cceptam metoda nesange.randa. Max:Ida:ace Aim/W.4.1i tie en sate ZlItalika tdiu cauza 414=44 gin* www.dacoromanica.ro DR. 4.NDREI NASS 284 giei, dar dupa detartraj $i cAteva badijonari cu clorura de zinc, gingia piarde din ccmiponcntul inflamatoric si iii revine. Kasurarea adancimei fundului de sac nu se poate efectua in mod precis, decat dupd ce lucrarila metalice $i obturatiileinexacte au fost scoase. IndepArtarea acstora nu numai ca este absolut necesara, dar trebue sä se fats cu 8-10 zile inaintea fixarii pianului operatoriu. Incazul unui proces generalizat, operatia pentru intreaga gura este de lungs durata. Pacientul prefers sa se termine totul in aceiasi sedin- tA. Pansamentele de parafind zilnice timp de 10 zile $i asa prelungesc tratamentul (care prin aplicarea astrigentilor estedureros inprimele zile) astfel incat orice mijloc prin care suntem in stare sä prescurtam durata operatiei este bine vomit. In acest stop recomand,am urrhatoarele : dupd faza preoperatorie care consta dindetartraj $i trel-patru badijonari cu clorura de zinc din doted in dou5 zile, se face masurarea adancimii fundurilor de sac in jurul tuturordintilor.Pentru a obtine dimensiunile in mm. ne servim de o sonda Nr. 17 fa:A cioc, pe care sunt marcate in mm., d'n 2 in 2 pans la 6. Operatorul dicteaza dimensiunile asistentului care le noteaz5 in ordine: distal, vestibular, palatinal, mezial saudistovestitular,disto- palatinal, etc., dupd caz. De exemplu :

8 Dg V- Pg M7 I V5 7 D- 24 M 7 D7 V- D P5 Ma D- M V7 0. M3 I 6

1 6 Da DV3 P21/2Mg Da V6 28 2M3 M21/2 I 5

1 5 - - - M7 D Vg MZ5 27 M- I 3 4 Dg V7 - I 1 D 26 M21/2

I 2 - -MPG

1 1 D4E V8 -

1 1 MV P- D3

2 I M5M V3 DP3 D5

Planul de sus corespunde la maxilarulsuperior tipului cliniccu fungi mari mezial $i distal. Vom alege deciprocedeul denecrotizare electricA sau chimica. La maxilarul inferior dimensiunile mari sunt vestibular $i lingual, deci vom intrebuinta cutitasele pentru extirparea fpungilor. Avand dimensiunile pungilor fixate in prealabil,operatorul dirijeaza cutitul dupA cum dicteaza ajutorul (al 2-lea). DacA se incepe in- cizia vestibular, asistentul dicteaza in ordineaurrnAtoare : D (D V), V; (M V), M si D al dintelui imediat urmator pentru ca operatorul satie dacA sa urce sau sa coboare linia de incizie. Daca se incepe palatinal se dicteazA:: D, DP, P, MPsi M al' dintelui vecin, lAsand cele V(Vesti- bulare). Tot pentru a scurta durata operatiei e bine sa facem anestezia ma- xil:arului inferior cand am ajuns la liniamedians a maxilarului. superior. www.dacoromanica.ro TRATAMENTUL CHTRURGICAL AL PARADONTOPATIILOR 285 Desfiintarea sacului gingival pe cale cbimica, se face cu acid triclo- racetic, fenic, cromic §i alti acizi concentrati. Se obtine o necrozitare prin coagulare. Actiunea for nu e insa dozabild, tesutul se imbiba cu acizii si in lo sa desfiinteze punga, o adancesc.Sulfuretul si pastaKerkhofi lucreaza mai rapid, tesutul nu are timp sa se imbibe si putem intre- ruipe actiunea for cu un jet de apa. Pasta Kerkhoff provoaca o necroza prin colicvatie, actiunea ei se poate verifica pe o bucatica de aponevroza sau carne. 0 pasta buna dizolva in 10 sec. un mm.' in 1 s=c. cca. 4-5 mm aciancime pe un mm. grosime, ceeace corespunde unui sac gingival care la radancimea de 5-6 mm. are un mm. grosime. Pasta adera bine la mucoasa uscata si nu se deplaseaza. Actiunea de lichefiere se poate grabi prin grataj. Aplicarea se face cu anse montabile Schaper Drezden. Sangele din gingie coagulandu-se, ridica pasta din loc si impiedeca actiunea ei. In plus, o poate deplasaacolo unde nu o dorim, secretia dizolva pasta si micsoreaza efectul ei. Chiar acest argument din urma ne determina sa facem masurato- rilenecesareale pungilor gingivale intr'o sedinta premergatoare si la gingivectomie chimica, deoarece sondarea tesutului vulnerabil provoaca sangerare. Planul mai sus descris, mai bine zis ordinea dictarii de catreasis- tent se modifica la intrebuintarea procedeului chimic. In general, cand avem mult de ars, se imparte un arcdentar in mai multe grope. Se izoleaza bine gingia de saliva si se usuca. Ajuto- rul dicteaza dimensiunile cele mai mari si in tesutul eel mai- rezistent. Deci partea vestibulara se lass mai la urma. Operatorul pune in grabs pasta pe toata intinderea testului ce formeaza punga in forma de triunghiu cu baza spre partea coronara a dintilor, sau de semiluna cu con- cavitate sore dinte. Dacadimensiunea urmatoare e mai mica cuun mm., se continuaaplicarea pastei. Daca urmatoarea dimensiune cea mai mare este cu 2 mm. mai mica, se asteapta 10-15 secunde si dupa aceea se continua. Asupra unei pungi de 3 mm., nu se lass pasta deck 15 secunde. Acolo unde vrem ca actiunea sa fiemarita si grabita, sgariem cu ansa Ears sa dea sange. Pungile mai marl de 6 mm., se trateaza separat. Pentru indepartarea sacului osos patologic, nu e nevoe de curetaj special. Lasand pasta cu actiune verificata na actioneze runtimp luta actiunea ei se extinde si asupra rebordului alveolarcare va fi demar- cat si indepartat in 5-10 zile in forma de Fequestru in semiluna. Ac- tiunea pastei Kerkhoff se intrerupe cu un jet de apa. Tratamentul se terming cu o insuflatie cuacid tanic, careajuta la neutralizarea eventualelor resturi de pasta si ajuta sa se faca o de- marcate nets. Pe locul ars se formeaza o crusts de tanat de albuming, oansament ideal cicatrizant. Pacientul face spalaturi cu o solutie de acid tanic Credem ea acest proedeu provoaca si o cornificare a epitelului din fundul de sac ce se poate obtine si cu sol. de clorura de zinc. Anestezia se poate face prin badijonare timp de 3-5minute, cu sol. cleioasa de anestezin. Puter'ea de dizolvare a uleiuluiroate fi ma- rita prin incalzire sau adaugand o mica cantitatede clor-aethil.

www.dacoromanica.ro 286 DR. ANDREI MASS Tamponarea pungilor parodontare poate avea oarecare utilistate Iii evidentierea tor, usurand extirparea cu foarfeci, sau electrocauter, dar intr'un proces generalizat procedeul acesta n'are mare valoare, deoarece numai pungile mari, adanci pot fi tamponate. Dela substantele antisep- dee introduse in pungi cu vats sau in orice alts forms, nu putem astepta decat un efect temporar,simptomatic. Putemadmite ca ele nu dauneaza. Acelas lucru putem spune despre substantele antibiotice. Adeseori, insa nu numai ea auzim, dar si citim Ca in stop curativ se introduc substante caustice in saculgingival pentru a-1desfiinta. Acidul trichloracetic, Sulfuretul, etc. Hipochlorit de sodiu, Hidratul de po- Lasiu sunt substante caustice, histolitie si nu lureaza selectiv. In fundul sacului vin in contact si cu insertia epiteliall a epiteliuluisanatos, cu fibrele gi celulele, de integritatea carora depinde viitorul dintelui. Cre- dem deci ca acest fel de aplicare a susnumitelor substante nu duce is rezultatul dorit. Substantele acestea trebue sa fie incorporate in vehi- ule corespunzatoare, care fac posibila aplicarea for acolo si numai acolo unde efectul for este de dorit. Nu numai parodontiul poate fi lezat ci si pulpa dintilor parodantotici. care si asa sufera modificarile stiute. Mortificarea pulpara asa de free- yenta in cursul tratamentelormedicamentoase isigaseste si aciex- plicatia. Mai cu seams l,a indivizii tineri si cu constitutie debila, trebue sä avem o grija deosebita ca substantele acestea sä nu vina in contact pe cat este posibil nici cu cimentuldentar. Credem ca nu sunt o critics destrutiva,ele spuse aci, despre modul de aplicare a substan- telor histolitice.Acestea suntargumente in pluspentrudepistarea exacta a pungilor parodontare pe un plan, ale carui date dictate, deter- rhina figuri geometrice usor desemnabile chiar pe mucoasa dedesfiin- tat, evitand erori si efecte nedorite- Drept asta Kerkhoff, not intrebuir) am o pasta compusa din hid rat de potasiu lichefiat prin proprietatea lui higroscopicaadaugand argi'a (bolus) rtibra quatum satis, sa fie o pasta moale,totusi destul de consis- tenth, ca sa nu se separe lichidul de vehicolul lui ! Recomandam prepararea praaspeta pentru fiecare zi, deoacere hidratul de polasiuab- soarbe din aer si bioxid de carbon si se transforma in carbonat inactiv LESUME

L'auteur donne le nom de gingivectomie chimique au procede chi - mique d'enjever la poche gingivale patho/ogique, qui est elle meme une gingivectmnie. On applique la methode chimique ou operatoire d'apres la locali- sation proximale ou vestibulo-linguale des' poches. La methode chimique reste la methode de choix pour l'enlevement des poches proxima- les, l'autire pour les poches vestibulo-linguales. L'auteur preconise un plan preoperatoire qui contiendra, exprimee en mitimetres, la profondeur des poches peridentaires,cobtenue par tab sondage exacte effectue par l'operateur. Le systemie de montage eur le plan est celui de Black, rap.

www.dacoromanica.ro TRATAMENTULciinumatcALAL PARADONTOPATULOU 187 porte d la. gencive et non a la face triturante des dents,c'est-d-dire : le mezial (D) distal V.L. ; au le V ; le L; DP, etc. L'execution de ce plan simple et pratique avant roperation et sa dictee par un assistant au cours deroperation,facilite le trace cue la tigne d'incision (correspondent aux donnees du plan) et reduit le temps aperatoire a moitie en economisant les sondages '.ncissantsau. cours de roperation. La bouche entiere peat etre ainsi terminee dans une seu!e seance. Le meme plan preoperatoire noussert aussi 'viand. nous utzlisons le procede chimique. lei it nous economise en premier lieu l'hemorragie gzyi pourait etre cause par les sondages pendant roperation. L'arc dentaire estpartage en groupes et roperatetur applique la pate caustique, en commencant par les plus grandes poches. Le ythme de la dictee d"une chiffre a la suivante en decroissant est sincronise avec Faction caustique du hidrat de ,K (le principal agent de la p&-e de Kerkhoff). L'actton hystolitique dela pcite fraichement preparee est tenement grande que dansapproximatif 10 sec elledissout 1 mm. du rebord gingival ;: dans 60 sec., la gencive en profondeur de 4.-5 mm. et 1 min. de grosseur.. L'auteur nous attire l'attention que introduire la solution caustique dans la poche m'Ome, est une grande faute avec die serieuses conse- quences. D'habitude it applique la solution sur la partie exterme, sur la sur- face meme qui dolt etre enlevee, en dessinant les figures geometrzques determinees par les chiffres dictees. En ce qui concerne le traitement postoperatoire. raufeurrecom- mande la pulverisation et la sot. ac tannique qui forme une croute de tannafed'albumine,pansement cicatrisant qui a aussi une action corni- ficante sur repiteaum de la poche.

www.dacoromanica.ro PENTRU 0 CLASIFICARE DOCUMENTARA, BIBLIOGRAFICA SI BIBLIOTECONOMICA

PE BAZA -PROGRES1STA

de PaulLANCFELDER

In 1876 bibliotecarul american Melvil Dewey si-a publicat tratatul despre cla.sificarea. zecimala a cartilor, documentelor,etc.(,,Decimal System of Classification"). Sistemul lui adaptat, complectat $i din nou publicat de Institutul International de Bibliografie din Bruxelles in anuil 1905 (Classification Decimale Univei selle) s'a impus in toata lumea. Ma- joritatea bibliotecilor mad din lumea intreag5, iar in UR.S.S. biblioteci mari $i mci 1-au adoptat. Nenumarate bibliografii sunt org:nizate dupa ecest sistem (cu complectadle editiilor 1927 1933 din Bruxelles, ea.ria noua din Bruxelles in curs de aparitie $i numeroaselor editii natLonale, de exemplu mai multe editii sovietise, germane, engleze, romark.sti, etc.) Care sunt pririciplile acestui sistem? Sisteme de numerotare a stiintelor au existat Inca din antichitate $i de atunci s'au succedat pans in timpurile moderne. Melvil Dewey a introdus insa o idee nou5 :dand cifrel,or valoarea zecimala. a deschis calea pentru nelimitate posibilitati de com-Acctare $i precizare pentru clasificarea tuturor stlinte:or Prima impartire a sti:ntelor este facuta prin. cifrele initale 0 pans la 9,i,stfel: 0 Generaltati b Stiinte pure 1 Filosofie 6 Stiinte aplicate 2 Religie 7 Arte 3 Stiinte socia,le 8 Literature 4 Filologie 9 Istoriesigeografie Adica dace prima cifra a unul numar este 3 stim ca este vorba de o carte care trateaza despre o stiinta sociala, ()rick s'ar prelungi numarul to i'1. Adica poate sa fie 338.97 Pau 321.914.1 stim ca 'este un subiect social care este tratat, prima -dill Lind 3. Ca intr'un numar zecimal, fiecare cifra iii pastreaza valoarea. ei. Cu toate ca nu se scrie, trebue sa ne inchipuim ca inaintea primeicifre safigureze adica 0,33897 sau 0,3219141. De acolo se trage dcnumirea sistemuliii. Bineinteles ca si fiecare cifra urmatoare iii pastreaza valoarea el dupa cum vom vedea mai departe. Fiecare stiinta se subimparte, and este nevoe pang la 10. Adica prima cifra ramane cu valoarea ei st,bi'a ca o cifra zezimaia, urmatoarele cifre indicand subimpartirea ei,aside]: 3 $1inte socirile, care se sub impart in: 30 Sociologie 32 Politica 31 Statistics 33 Econornie etc. 33 Economia se subimoarte in: 330 Notiumi generale de economfe politica

www.dacoromanica.ro PENTRU 0 CLASLFICARE DOCUMENTARA PE bAZAsTnisiTurreA289 331 Problemele muncii 336 Probleme financiare, etc. 331 Problemele muncii de sex. se subirnpart in 331,2 Remuneratia mulch, salarii,etc. Legand 2 numere se poate preciza de ex.: 331,2 :669 Salarii in. industria metalurgica din care prima 331.2 exprirna salarii a doua 669 industria metalurgica sau prin intrebuintarea semnelor complimentare se poate exprima locul, forma tratatului, etc. Ex.: 331.2 Salarii in Romania 331.2 (498) 18" Salarii in Romania in secolul al 19-lea Tarile se pun intre paranteze, epocile intre ghilimele. In afara de aceste semne complimentare care sunt aplicabile la totalitatea clasificarii, mai existasio serie de altesemne, caretoate la un loc se numesc semne complimentare generale. Alte semne complimentare care se pot apl ca numai la anumite sarti ale clasificarii, de exemplu numai la literatura, sau numai la filologie se numesc semne complimentare speciale. Depunerea fiselor de anaterie,adocumentelor in dosare, eventual Ffi a cartilor in rafturi (pentru biblioteci rnici) se face dupa valoarea zecimala a numerelor de ex.: 31 32

311.3 19 312 312.84 398 312.9 4 astfel materiile inrudite stau impreuna, procedand intotdeauna dela general la particular. Pentru uzul bibliotecilor de specialitate semne complimentare pot ii puse inainte, de ex.: in loc de 336 (498) finantele in Romania (498) 336 Romania, finante sau intercalate, ex.: in loc de 331.88 (498) sindicate in Romania 331 (498) 88 problema munch in Romania, sindicate, asigurand prin aceasta, flexibilitatea necesara pentru a putea servi scopurilor celor mai diferite, fara a pierde exactitatea. Din cele expuse mai sus se sot deduce meritele mari ale prin- elpiului formal al, clasificarii zecimale, sau ale metddei. Sal vedem insa datasitabelele de clasificare ale lui Dewey si ale editiilor din Bruxelles au aceste merite, adica data sistemul este tot a.sa de bun ca si metoda, data insasi clasificarea corespunde cerintelor stiintifice si practice. SA vedem ceea ce se sustin,e in expunerea prin_ cipiilor (in editia Bruxelles 1927/1933, vol. I, pag. 6): L'ordre general des matieres, La Suite de leer enchainement repose sur des dispositions traditionnelles accrues un tours des ages, et par suite, plus experimental que synthetique". Precum vedem, sistemul renunta lapretentii STUDIZ www.dacoromanica.ro 19 290 PAUL LANGFELDER stiidtificesisingur proclama empirismulkieclectismul. Insa on cat de eclectic ar fi un sistem,trebue s'a existe o baza.Aceasta baza este expusa in modul urmator: [0] Tout au debut les notions les plusgetierales....[1]Vient ensuite la Philosophie. [2] Les Religions la suivent et on y considere les donnees complementaires reelles ou illusoires, apportees par les reve- lations ou les initiations premieres.[3] Sur la base de ces idees, les societes son constitutes et Es sciences sociales forment la classe suivante'. (Subliniat de noi). Precum se vede baza este declarat idealists. Ea reprezintd idealismul eclectic calacteristic epocii decadentd. gandirii burgheze, cand clasificarea zecimald s'a desvoltat. Se pune intrebare: poate acest sistem idearst eclectic sa sa- tisfacd eel putin cerintele practice ale clasificarii? Dand cateva exemple concrete, vom vedea ea nu. Iata un exemplu din cifra [1] 1 AZ Filozofii anticisianoderni 11 Metafizici generala 12 Met:fizicd speciald 13 Psihilogia speciald 133 Stiinte oculte (cu 16 subimpartiri) 136.4 Psihologia popoarelor 136.7 Psihologia copilului, 136.8 Psihologia socials 1,4 Doctrine filozofice (cu 40 subimpaitiri, Intre care nu figureazd insa materialismul dialetic, pentru care nu este prevazuta o clasificare nisi in alte rubric* 15 Psihologia generals

11 Precum se vede, psihilogia impartita in cloud, numere 13 si 15 (de rapt sn trei sau si mai multe fiindca psiholgia medicaid este clasificata alt ulndeva), stiinte ,,oculte" tratate casubimpartire a psihologiei, si doctrinele filozofice in mijiocul psihologiei, deslegate de 1 AZ, filozofi anticicimoderni, o confuzie greu de intrecut! Bineinteles nu toate categoriile clasificarii sunt asa de arbitrare, fiindca atu'nci clasificarea din Bruxelles ar fi cu totul de neintrebuintat si nu s'ar fi pubut impune in toate tarile. Un alt exemplu: La impartirea stiintelor sociale 33 este economic-, 34 drept, 35 adiministratie public& 36 asistenta, asociatiunigiasigurari, 37 invatamant, 38 cometkitransporturi,39 etnografie. Adica cometul clasat intre invatamant si etnografie, total deslegat de economiel $i nu este sernnificativ pentru ideologia Institutului din Bruxelles ca literatura populard clasata la diferitele subimpartiri IBela 398, este total despartita de literatura propriu zisa (beletristica), clasata as 8? Asemenea exemple se pot multiplica. ,(Editiile sovietice ale lui Tropovski au inlaturat aceste neajunsuri, cea lui Rusinov le-a ;nentinut in mare parte). In U. R. S. S. Inca din 1921 clasificarea zecimala (Bruxelles) a fost introdusa in mod obligatoriu. Mai multe editiuni sovietice recente (1942, 1946 Tropovski, 1944 Rusinov) au inlaturat neajunsurile cele mai

www.dacoromanica.ro PENTRU 0 CLASIFICARE DOCUMENTARA PE BAZA*TIINTIFICA marl, pastrand insa baza sistemului (Manualul lui Rusinov este destul de ortodox fata de editia 1927/1933 Bruxelles, pe cancl Tropovski a introdus imbunatatiri serioase intrebuintand litere pentru completarea numerelor pentru a nu schimba numerele editiei din Bruxelles). Bineinteles, savantii $i bibliotecarii sovielici cunosc perfect sla- biciunile sistemului din Bruxelles. L-au adoptat insa pentru a pastra o clasificare internationals. De atunci Imprejurarile s'au schimbat. Stiinta sovietIca, bazata pe principii marxiste-leniniste, s'a dovedit superioard stiintei burgheze si un numar inseTnnat de tari au rupt dupd al 2-lea razboi mondial cu ideologia burgheza $i au adoptat o ideologie stiintifica progresista. lath dece astazi, In U.R.S.S. se studiaza bazele unei noui clasificari, stlintifice. Poate fi mentinut sistemul din Bruxelles? Ra.spunsul este ho- tarat nu. Nu este admisibil ca Bari care pun principii progresiste la baza tuturor stiintelor, sa ramana in domeniul clasificarii inrintuite la o ideologie perimata. Principiul formal zecimal, desigur rarnane, insa totalitatea clasificarii trebue Inlocuita. Refonmarea tabelelor do Bruxelles in felul editiunilorsovietace intre 1940 si 1946 poate folosi numai provizoriu. 0 baza cu totul noua trebue elaborate. Bineineles este o munca de ani de zile si numai colective de savanti din toate domeniile ¢tiintifice ar putea Idarezultatele dorite. Interesul pentru o clasificare stiintifica intrece cu Trlult cercurile de bibliotecari, bibliografi sau al institutiunilocr de documentare. 0 clasificare 4tiintifica este un indrumator al gandirii insa$i.. Dace mii de biblioteci populare sunt organizate cu cataloage stiintifice $i aceste cataloage sunt consultate de milioane de oameni, o clasificare stiinUfica are un rol puternic ca educator ideologic. Un bibliotecar, vranid-nevrand, organizeaza in mare parte pans si felul lui de gandire dupa sistemul de clasificare dupa care lucreaza. Exists bibliotecari care traduc in mod automat concepte in numele. Regimurile democrate, cu grija for pentru desvoltarea culturala, vor creste mii de bibliotecari. Si desigur nu este indiferent dace bibliotecarii au in fata lor, de exemplu pentru clasificarea economiei politice, tabelele eclectice-empirice burgheze, sau o clasificare bazata pe ',Capitalul" lui Marx. Aceasta carte, in metoda ei de expunere si in toata constructia ei, pote servi perfect ca baza pentru o clasificare stiintifica. Pornind dela conceptia cea mai generals, ea o desvolta, o caracterizeaza si arata mersul real al economiei capitaliste Pe unma (in vol. II si III), dupg ce mersul real este cunoscut, trateaza toate rami- ficatiile acestui mers dupa cum se prezinta in mod empiric, si readuce formele, cum se prezicnta empiric, la principiile reale. In continuarea operei (Teorii despre plus-valoare")se da istoriculstiintei. Desigur aceasta ar fi baza ideals pentru clasificarea tuturor stiintelor si nu o infati;are de concepte diferite luate de ici de cold! 0 enumerare a ideilor autorului despre im.partirea celor zece cifre initiale (0 pans la 9) pentru o noua clasificare stiintifica n'ar fi de folos. Insa neindoelnic mersul trebue sa porneasca dela natura moarta" la natura vie si la om, la tehnica ca baza a economiei, laeconomie ca baza a vietii sociale, la viata socials Insasi si treptat la formele supra- www.dacoromanica.ro 292 PAUL LANGFELDER structurii, pornind la fiecare stiinta dela principii generale laconcre- tizare si In sfarsit la istoricul stiintei In aceste imprejurgri Intocmirea bazelor de clasificare pe baze stiintifice cu participarea savantilor progresisti din toate Wile, mai ales din U.R.S.S. $i din tarile de emocratie populara, si crearea unuinou centru de clasificare international care sa rupa total cu traditiile Insti- Lutului din Bruxeles, se impune neintarziat. Se mai pune o intrebare care necesita un raspuns: Ce-i de facut aici in Romania pang tend va exista o noud clasificare stiintifica? Fie- care bibliotecar sa-si organizeze biblioteca dupa idei proprii? Desigur, nu! Atunci unele bibiloteci vor fi bine organizate, ccle mai multe prost, $i fiecare schimbare de bibliotecar va aduce o schimbare a principiilor. In afara de aceasta, oricare conducere centrald a bibliotiecilor ar fiex- clusa. Sä se elaboreze un manual provizoriu dupg principiistiintifice. care sa fie valabil pans la o elaborare definitive? Nici aceasta! Aproape toate bibliotecile mari din Cara noastra stint organizate dupa clasificarea zecimala din Bruxelles si aceasta propunere ar insemna doua reorganizari, una acum $i alta dupa elaborarea definitive a clasificari stiintifice, adic5 muncasicheltueli imense. Unele biblioteci au si gasit o solutie, $i anume cea mai proasta. Clasificarea zecimala actuala avand neajunsuri importante, s'au inapoiat la sistemele vechi, de clasificare care au existat'inainte de cel zecimal. Aceasta ar insemna sa ne Intoarcem la carul cu hoi. Exists o singura solutie provizorie: Aplicarea clasificarii zecimale din Bruxelles, tinandu-se insa seama de interpretarile si adaosurile sovietise_ Pentru bibliotecile mici, manualul lui Tro- povski din 1946, bineinteles adaptat pentru situatia din Romania, trebue sa fie singura baze, pentru moment.

POUR UNE CLASSIFICATION SCIENTIFIQUE-PROGRESSISTE DES BIBLIOGRAPHIES, DES BIBLIOTHEQUES ET DE LA DOCUMEN- TATION RESUMt'E En 1905 l'Institut International de Bibliognaphie de Bruxelles a puhlie sa premiere edition de la Classification Decimale Univers:: lle", adaptation du livre ,,Decimal System of Classification" par l'Americain Melvil Dewey, et depuis ce systeme de classification s'est impose dans la majorite des grandes bibliotheques de presque tausles pays du monde. Encomparaison avec ce qud existait iauparavant, les merites de la classification decimale ne peuvent pas etre contestes et le principe formel, c'est-A-dire decimal, correctement applique, pourrait certainement donner les meilleurs resultats, si les tables memes de la classification de Bruxelles avaient le mime merite que l'idee de bas-, le principe decimal Alors on pourait assurer une classification scientifique qui procede du general au particulier et les matieres apparentees figu- reraient Tune pres de l'autre. Mais voyons si la classification de Bru- xelles correspond a ces criteriums. Donnons la parole a l'expose des Principes et Reg les de la Classification Decimale", edition Bruxelles 1927 1933, volume I page 6. On y lit.: www.dacoromanica.ro PENTRU 0 CLASIFICARE DOCUMENTARA PE BAZA $TIINTIFICA 293 L'ordre general ides matieres, la suite de leur enchgnement y repose sur des dispositions traditionnelles accrues au tours des ages, par suite, plus experimental que synthetique". Done, le systeme renance lui-meme aux pretentions scientifiques et proclame l'empirisme et l'eclecticisme.Quelques lignes plus bas, la base de cet electricisme est specific: [O] Tout au debut les notions les plus generales sur les con- naissances... [1] vient ensuite la Philosophie qui traite de la Pens 6e, de sa nature et des systemes qu'elle elabore. [2] Les Religions la suivent et on y considere les donnes complementaires, reelles ou illu- -strees par la revelation ou les initiationspremieres. 3) Sur le bane de ices idees, les soda& sont constitueas et les sciences sociales ferment la classe suivante". (souligne par nous). On voit done que ce systeme se declare idealiste et represente en effet Pidealisme eclectique qui caracterise l'epoque de decadence de la pence bourgeoise pendant laquelle ce systeme s'est developpe. Done, le systeme de classification de Bruxelles n'est pas scientifique. Mais tout au moins con espond-il aux besoins pratiques? Quelques -exemples nous demontreront que la reponse doit etre egalementi negative. Voyons un extrait du nombre 1. 1 ADZ Philosophes anciens et modernes 11 Metaphysioue generale 12 Metapshysique speciaae 13 Psychologie speciale 133 Sciences occultes (avec 16 sous-divisions) 136.4 Psycholcgie des peuples 136.7 Psychologie de renfant 136.8 Psychologie sociale 14 Systemes, doctrines et theories philosophiques 15 Psychologie generale. On voit done, la ,psychologietoupeeen deux (elencore les sciences occultes" traitees commes des sous - divisions de la psycholog'e) et au milieu d'elles les systemes philosophiques, qui a leur tour sonl coupes des philosophes anciens et modernes. Une telle confusion permet- elle une classification pratique? Certes, non. Voyons le nombre 3 33 economie 34 droit 35 administration publique 36 assistance 37 enseignement 38 commerce et, communication 39 ethnographic Done, entre l'economie et le commerce sont places le droit, rad- ministration ,publique et renseignement Il serait facile de multiplier de tels exemples. La classification decimale sur la base de redition Bruxelles 1905 a etc rendue obligatoire en U.R.S.S. en 1921. Les savants sovietiques .connaissaient certainement les faiblesses theoriques et pratiques du systeme, Innis c'etait d'une part pour ne pas reorganiser totalement un grand nombre des bibliotheques qui &talent déjà organisees sur le base

www.dacoromanica.ro PAUL LANGFELDER 294 prouve sa superiorite sur la science bourgeoise et nombre depays, apres la deuxieme guerre mondiale, se sont 'ibexes de l'ideologie bourgeoise et ant adopte une ideologie scientifique-progressiste. C'est pour- quoi on etudie actuellement en U.R.S.S., les bases d'une nouvelle classification scientifique. L'interet pour une classification scientifique &passe de loin les cercles des bibliothecaires, des bibliographes et des instituts de documentation. Une classification scientifique est run guide de la pensee meme. Par le soin des regimes democrates pour le developpement culturel, des mil- Hers de bibliotheques sont fonees.Il n'est certainement pas indifferent si le bibliothecaire a en face de lui, par exemole pour l'economie po litique, unei classification bourgeroise aclectique-empirique, ou une classification basee sur le Capital" de Marx. Justement ce livre, tant par sa methode que par sa construction peut parfattement servir comme base pour une classification scientifique. Commengant par la conception la plus generale, it la developpe et montre le fonctionnement reel de l'economie capitaliste. Ensuite, apres que le fonctionnement reel est connu, it montre toutes les ramifications comme elles se presentent a l'observa- tion empirique. Enfin, it donne l'histoire de la science (dans le IV-e volume). Les memes bases devraient servir pour la classification de toutes les sciences, au lieu de l'enumeration de Glifferents concepts recueillis- tm peu partout. Le moment est done certainement venu pour mettre les bases d'une nouvelle classification vraiment scentifique par la collaboration des savants de p'U.R.S.S., des pays se basent sur la democratie popu- laire et des savants progressistes d'autres pays. En meme temps, s'im pose la creation d'un nouveau centre international declassification qui rompe definitivement avec les traditions de Bruxelles.

www.dacoromanica.ro RECENZII

Pe marginea activitatii stiintifice studiate indeajuns. Cercetarea alma- din Apus nuntita a metalelor upoare, studiul punctelor de topire, atacul metalelor ANACRONISME de catre agentii chimici pi atmosfe- r ci,rezistenta la coroz:une, iat5 In conditiile de lucru ale fizicieni- numai cateva dinacesteprobleme. lor sau produs schimbari marlin Constatanl o absents aproape corn- decenii. Para lel cu desvolta- pieta a ptiintei metalurgice pi desinte- reaN matematicape careau luat-oresul fizicienilor pentru aceste pre- ptiintele fizice, experientele pi lucra- ocupari, autorul se intreaba care sunt rile de laborator pi-au pierdut simpli- cauzele pi trage unele cocrdluzai. Cer- tatea de oclinioara. A trecut vremea cetarile metalurgice pretind un apa- sand f zicianul lucra in propriul sau rataj complicit pi sunt foarte costi- laborator, stabilindlegi sau verifi-sitoare, de aceea universitatile se o- cand ipoteze cu cateva operate des- cupd prea putin de ele. Oamenii de trul de simple. Luerarile de fizica mo- ptirinia care ar putea sa ramana in derns stint legate de un utilajcorn- universitati pentrulucrari de fizica plicat, de ooparatura care nu se me`lurgica, sunt absorbiti de inch's- poate afla la dispozitia unui particu-trie, care be afera mai tune mijioace lar pi nisi chiar a until laborator mic de existents. sau mijbociu. Pe de alts parte, corn- Conoluziile autorului revle in defi- plexita.ea lucrarilor impune colabo-nitiv la afirrnatiile noastre. In tarile rarea mai manor oameni de stiinta, capitaliste, omului de stiintaii 1p- uniti in horta-rirea bar (1e a duce la sesc conditiile necesare pentru 0.ucru. bun sfarpit munca inceput5,. Se des- Cat priveste industriapul, el este pre- grind estfel conditiile necesare pen-OMpat de profitul imediat pi nu de tru as gurarea succesului lucrarilor : progresultiintific. Anacranismul so- planificarea muncil §si upurinta cerce- cietatiicapitaliste se reflects, °data tatorului de a gasi mijioaceie de lu-mai mult,si cru, respectiv laboratorul pi aparata- jul necesar. Indeplinirea acestor conditiuni de- 13LANIFICARE pinkie In cea mai mare rnasurade La Washington ThePresidents structure politica pi socials a socie- Scientific Research Board", InsAroinaft Infaptuirea for nu este posibila, cu planificarea cercetartlor *tiintifice sau, in orice caz, Intampina mari di-subventionate de guvern, a publicat ficultati, In statele capitaliste. Un ar-pang acum patru volume cuprinzartd timil die magazinua ptiintific ameri- aspectealeacestei vasteprobleme, can The Scientific Monthly" Hits- sub titlul general Science and Pub- breath' destub de bine aceasta afirma- lic Policy". tie.Articolul,intitulat Un institut Primul volum,,,Aprogram for the pentru stud u/ metalelor", se ocupaNation" urma'rete deaproape rapor- de infiiultarea unu asemenea centru tnil Steelman, (vezi Studii, vol. I)$i de oercetari la Chicago. Autorul recu- se ocupa de problemele generale In noapte ca industria metalelor nu are legaturacuorganizarea pi bugetul cu ce se mandri. S'au facut prea pu- planului de bercetAri. tine progrese, curn ar fi, de pilda, In Al doilea volum, The Federal Re- campul metalelor feromagnetice, pro- search Program" prezinta pe larg, in grese explioabille grin realizarea, unui 250 pagini, programul de cercetari a beneficiu imediat dinpartea fabri- 16 ageitt'i federale care lucreaza cu cantilor. In fizicametalelorexists bargistatulu'. In timp ce armatei roes nuirneroase probleme ce n'au Post simai inei (11s'au alocat 80 la sutd www.dacoromanica.ro 296 STUDII din bugetul total pentru cercetari, pe In a doua parte a cartii se gaseste anul fiscal 1947, descrierea activitatii o documentata expunere a dinamicet lor nu acopera decat 30 din cele 250 quantice, precedatade notiuni asu- pagini ale riolumului. pra momecntului unghiular, a spinului, Administrationof Research",ala atomului de hidrogen, a perturba- treilea volum cuprinde o serie de re_ talor si a teoriei generale a ciocni- comandari intre care sugestia ca fie-rilor.. caredepartament sa-siconcentreze In ult'ina parte a cartii, autorul se activiitateaIntr'unul sauinputine ocupa deecurtilletrelativiste ale tnari centre de cercetari; accelerareaundelor si de teoria radiatiilor. Este eforturilorpentrustabilireaunor prima carte In caregasim anal za ntijloace standard de identr ficare, cla- sificaresi catalogare a rezultateloramanumtita a comportaril ,,bosonilor" Si ,,fermionilor" (corpuscule care res- obtinute;autorizareacentrelorde pects legile statistice ale lui Bose si cercetari de a plaid pand la 15.000 de Fermi). Pentru studiul fotonlor, au- anual prinoipalilor for oarneni 8 88 de stiinta; incercetarile de interestorul recurgela o metoda proprie ,.,48gvi, militar, oamen'i de stiinta safie In- studiruluicorpusculelor operatie sarcinarti cu programele de cercetari, indrameata,deoareceediscutabil Ifis4Ablsg, iar functiunile adminstrative sa fiedata fotonii pot fi asimilati cu ccr- suborclonate ofiterului comarndant. pusculele si tratati ca atare. Vo lumul al pat idea,,,Manpower Desi cartes lui Dirac tontine multe for Research" scoate in evidenta lip-afirmatii care epartin exclusivauto- sa de personal pentru programele derului, expunerea cursiva sibogatia cercetari stiintitficesiexprima in- materialului u confers o valoare in.- t-12lir doieliasupra numaruflu; de oamenicontestabila. Aparuta In a treta edi- g de stiinta de bung calitatecanar lucrarea profesorului Dirac lama- putea fi creati pr n metodele ulizate ne until din cele mai interesante do- de colegiileSi run versitatle cumente despre menaffilca quantica. cane In b.ceasta epoca post-belica. (P. A. DIRAC. I Principiile Meca- niceiQuantice.OxfordUniversity DIRAC DESPRE PRINCIPIILE Press,1947). MECANICEI QUANTICE CIFRE INTERESANTE 0 carte care a starnit um interes deosebit, nu =mai pentru continutul Un editorial d'n ,,Nature" (Nr. 4077, ei, dar si pentru nurneleautorului, 19417), atrage atentia asupra unei sta- unul din cei mai straluciti reprezen-tist ci recente din care rezulta ca to- tanti ai f zice4 contemporane. talul cheltuit anual de industries bri- Cartea lui Dirac nu se adreseaza ne- tan'ca pentru cercetari si perfect o.. init atilor. Ea pretinde din partea ci-nari de procedee de fabricatie, este t. torului tin contact prealabil cu su-de ordinul a 30 milioane lire sterline biectul tratat o temeinica pregatire ceeace reprezinta aproape 2/3 din matematica. Material 1111 este condensat, 1% din valoarea totals anuala a fa- dar expus cu o desavarsita claritate. bricatelor britanice. In acelas t4mp, Prime le 100 de pagin; stint rezer- statul ajuta universitatile cu 11 mi- zate notiunilormatematice speciale Roane 875.000 lire sterline anual, din necesare pentru aprofundarea meca- care mai putin de 3.500.000 are ster- niceiquantice:auto-vectori, opera- line rev:n pentru stiinta, tehnologie tori, observabi, matrite, etc. Cartea siagricultura.Dar ceeace 1-.saIn Incepecuprincipiulsuprapunerii umbra toate aceste some, este bugetul star:10r si continua cu studiul opera- de 60.351.000 lire sterline manipulat tori dor lineari. Principiul incertitudi-de Amiralitate si Ministerul aprovi- ne. este introdus dela inceput. Au- zionariiarmateipentrucercetarl torul omite insa sa vorbeascA de di-stiintifice militare si care reprezinta namica si equatiile miscarii, subiectemai mult detest dublul sumei cheltuita deosebit de importante In studiul me-pentru cercetari de Intreaga Industrie cancei quanti ce. britanica. www.dacoromanica.ro RECENZII 297

Fizica-Matematici Academia BritanicA cu medalia Hughes. R. FURTH: 0 teorleunific,ati a Eminentul savant francez este a- fluctuatiilor electrice spontanein preciat pretutindeni pentru lucrarile lampile termoionice. sale de fizicg nucicarg $i numele sau Fluctuatia intrinsecg a tensiuneisi este legat de descoperirea $i studiul curentului in circuitele electrice, este neutronului. In 1932, fizicianul Joliot atrilita in general fluctuatiei ter-a bbservat ca radiatiile puternic pe_ mice" si Electului de poc". Fluctua-netrante, emise cand beriliuleste tia termIcg, o replicaa miscarilor bombardat cu corupuseu:ealfa, sunt browniene, prow tie din m'scarea ter- capabile sa smulga protonii atomilor mica neregulataacomponentelorde hidrogen. corousculare ale materiei. Efectul de Chadwick a descoperit cg aceste soc, semnalat mai alesin"ample radiatii sunt alcatuite din neutron'. termoionice, este datorit structurii discontinue a fluxului electronic. In 1934, Joliot a descoperit ca ato- Depi cele cloud fenomene au apa-mil corpurilor upoaredevin radio- rent o nature' diferitg, se pare cg inactivi in urma until bombardament unele circumstance, eleardeveni cu corpuscule alfa; ei emit raze gam- identice. Autorul este de pgrere ca nu ma pi electroni pozitivi sau negativi. numai in cazuri particulare. dar inJoliot dovedepte cg radioactivitatea general, cele dougfenomene ar fi este datoritg formarii isotopilor ne- numai doug aspecte ale unuia gt a- stabili ai unor elemente vecine. Mai eeluiasi proces de fluctuatie statisticstarziu a argtat ea formareaartifi- pi ar putea fi tratate prin aplicarea cialg a isotopilo radioactivI are un principiilor termodinamicei statistice.caracter mai general. In felul acesta Pornind dela consideratii de naturaJoliot a desch's un camp de invest:- teoretica, autorul a stabilit ,o formulagatii de o covarsitoare importan1,5 aproximativg, pornind dela efectulin fizicg, chimiesibiologie. de soc in lampile diode. Insemnand In 1939, profesorul Joliot a obser- cu e sarcina electronului, cu i curen-vat emisiunea unui mare numar de tul inlampg pi cu M interiorul neutron'inprocesul de f. slur e a spectrului de frecventg al fluctuatiei,uraniului, descoperind reactia in lent. expresia patratului fluctuatiei curen-Lucrgrile sale au fost oprite de in- tului este : ceperea rgzboiului, dar fgrg ele des- 2 eIAf integrarea atomulut ar fiintarziat Inca multg vreme. (Nature nr. 4076, Formulavalabqg In regiunea 1947). campului de intarziere(laum po- tent'al negativ). In cazul general. R. G. D. ROCHESTER $i C. C. BUT- Furth obtine formula LER: Existents unor noui corpuscule 1 +a2 elementare nestabile. 4 k T ga 1 + aA f (cc = gc / ga) Autorii se ocupd de cativa ani de in care ga este panta diferentiala anatura corpusculelor penetrante din li'mtp1I. manunchiurile razelorcos/nicein e I s contact cu plumbul. Din circa o mie v a de fotografii obtinute in camera Wil- ge isI ) k T son,ei au obtinutdoug fotografii Is este cu--entul de saturatie, k cons- continand urme in zig-zagdetin tanta 1u1 Boltzmann, T temperaturecaracter pronuntat. Autorii sunt de absolute a filamenului. pgrere CA aceste urme reprezintg Pentru a=0 pi r1=1 formula stabi- transformgrile spontane in gazul din litg de autor,coincide cu formulacamera a unui nou tip de corpuscule cunoscutg a lui Nyquist. elementare neincgrcate, in corpuscule upoare incarcate. Cealalta fotografie, Din aceiapi revistg. aflgm ca pro- ar reprezentatransformareauntil fesorul J. F. Joliot, a fost deoorat demare tip de corpuscule incarcate in

www.dacoromanica.ro 298 STUDII dos corpuscule usoare,unaincar- T. K. SHARPLESS: 0 linie de in- cata $i cealalta neincarcata. tarziere cu mercer. Linia consta Desi cele cloud traectorii difera din intr'o coloana de mercur.La unul multe puncte de vedere, ele au eeldin capetele coloanei se and un cris- putin cloud caractere esentialein tal de quartconectat cu circuitul electric al circuituluicareintr',1in comun: inprimul rand fiecare sevibratie. Se produce prin coloana de compune din cloud linii in forma de mercur, o emisiune de undeultra- unghiu, cu varful in gaz; in al doileasonore. Fascicolul de unde este re- rand, in niciunul din cazuri nu existsflectat la capatulopus al coloanei un sEmn al unei traectorii datoritein impulsiuni electrice $i reintra in unui al treilea corpuscul ionizant. circuit. Un al doilea cristal poate fi Autorii au experimentat cu o placa utilizat la fundul liniei, ca reflector. de plumb de 3cm. si au observat Intarzierea este proportion.ala cu lun- foarte putine cazuri asemanatoare.gimea coloanei de mercur. Daca urmele ar fi datorite unui proces de ,ciocnire, s'ar fi putut observa Se pare ca noul releucu mercur mai multe fenomene asemanatoare.va inlesni construirea unui nou cal- Este probabil ca urmele provin din-culator electronic, lucrand cu o iu- tr'un proces spontan a carui proba- teala mai mare ca ENIAC-ul $ta- bilitate depinde de distantaacope- vand nurnai 3000 lampielectronice rita $i nu de cantitatea materiei tra- in lee de 18.000. versate. Daca traectoria ar ft provo- (Electronics, vol. 20, m. 11, 1947). cata de deflectia unui corpuscul incarcat prin ciocnirea cu un nucleu, s'ar produce o vizibila traectorie de ABSORBTIA UNDELOR ULTRA- recul, ceeace fotografiile obtinute nu SONORE IN LICHIDE Indica. Autorii au emis 1poteza ca cele Problemd desbatuta de sectia de doua urme in zig-zag nu reprezinta acusticd a Societatii Britanice procese de ciocnire,ci transformari deFizica spontane. Elereprezinta un tip de proces cu care suntern I. M. P:nkerton (Cavendish Labo- cunoscand preschimbarea unui me-ratory) subliniazadiferenta dintre son intr'un electron $i un neutrino teoria clasica a lui Stokes si Kirch- $l presupusa transformare a meso- hoff $i lucrarile experimentale. Cal- nului greu, recentdescoperitade culul pretinde ca absoifbVia ieste pro- Lattes, Occhialini $i Powell. vocata de vascozitateeiconductivi- In concluzie, autoriiafirma sa tatea termica, in lichide. Conducti- prima fotografie reprezinta dispari-vitatea termica este in general ne- glijabilaLap de vascozitate.Dar tia unui corpusculneutru a caruibomportarea experimentala a gazelor massa este probabilcuprinsa intreeste accepta'a astazi ca fiind date- 770 m.$i1600 m. (m este massarita unui fenomen derelaxare, in electronului) $i transformarea lui in schimbul de enea-gie intre gradele de doua corpuscule'incarcate. A doua liberlate externs si interns, In cele fotografie ar reprezenta desintegra-mai multe cazuri, absorbtia lichide- rea unui corpusculincarcat cu olor a, respects relatia a2f =constant, massa mai mare ca 980 m. si mai f fiind frecventa masurilor. Relatia mica decat aceea a milli proton, in-este valabila si pentru gaze, Icand f tr'un corpuscul penetrant $i unul este sub frecventa de relaxare. Pen- neutru. Se subliniaza ca pang in pro - tru investigatii in campul frecvente- zent nu a fost observatnisi unlor mai mars, se simtea nevoia unei noui metode.I.Pinkerton a recurs corpuscul neutru cu o massa de 1000 la emitatoarele cu impulsiunisi in m.; un corpuscul incarcat cu o massa caul apei a gasit ca raportul de mai de 990 m.+122% a fost observat de sus se mentine relativ constant intre LaprinceRinguet, (Nature, nr. 4077. 7si 70 MC/sec.,la o temperature 1947). constant& Intre punictul de inghetsi www.dacoromanica.ro RECENZII 299 eel de topire, raportul scade de noua Pans in prezent, printre alte me- ori. Absorbtia respects variatiile de tode, era utilizata aceea a accelera- temperature prevazute de teoria lui torilor lineari. Curentul de corpuscu- Stok..sinbre 0 si 95°C., fitnd insa letire eela succestimprints'oser e de de trei ori mai marl. cavitati. La intrarecorpusculeleaa-. Cele lalte lichide au fost Impartiteveau o energie finita si aparatul era in clase arbitrare, dupe absorbtia ex- complicat. In noul aparat, o singura perimentala si cea calculate, cele cavitate rezonanta este intr..buintata foarte vascoase respectand bineinte-la accelerarea electronilor, care pa- les relatia lui Stokes. De remarcattrund in cavitate cu o viteza mita. importanta teoriei cu privire la fe-Se obtin accelerari respectable la o nornetnui de relaxare,teorie desvol- energierealatiV.sta,de9,75Mev. tata de fizicienii sovietici Mandelstam Pentru obtinerea unor energii mai si Leontovici. mari, fascicolul emerg nt este intors E. G. Richardson (King's College) cu 1800 de un camp magnetic si con-. isi expune experientele efectuate in-strans sa traverseze 'reg:unta de ac- tre 100Kc si 1 MC. SubliniazA erorilecele:are qn direct'a opusa, o jumatate produse in experientele anterioare si de perioada dupe prima traversare. ameliorarea masurilor prin utilizarea Cu o singura cavitate s'au obtinut impusiunilor si a unor puterl mitt. energii pans la 10 Mev. Lungimea de Roman si Reo, au ajuns la concluzla unda pe care oscileaza .cavitatea este ca viteza undelor hipersonore" este de 75 cm. Sursa de inalta frecventa mai mica decat aceea masurata Iaeste o lamps 7C22 actionata de .m- trecvente joase.Este nesigur dacepulsiuni si lucrand cu o putere ma- orice energie ultra-sonora. absorbita, xima de varf de 500 Kw. Sursa de apare sub [forma decaldura. Ar fielectron" o formcaza un filament de indicata o metoda pentru masura ab- tungsten.Noul sistem ne oterd un sorbtiei la frecvente joase prin pro- procedeu,simplu pentru accelerarea pagarea undelor intr'un tub. Profe- electronilor in spectrua emerg her rea- sorul Tisza sugereaza ca s'ar putealativ'ste. (Journal of Applied Physics. reprezenta comportarealichidelor vol. 18 or. 11 1947). prin introducerea unui al doilea co.- eficient de vascozitate. Vorbitorul erode ca theariile cu privire la absorb- CART! NOUI tia li'chidelor, au introdus un numar S. Bergmann Sur 'Les fonctions prea mare de conatante arbitrare. orthogonales(Paris,ed. Gauthiers- H. N. V. Temper ley (Cavendish La- Villars). boratory) discuta posibilitatea introducerii unui coeficient de expansiune a vascozitatii. Matematic ar fi usor G. Gueben Phenomenes radio- de definit si a fost prevazut de Sto-actifs et introduction a la physique kes. El a fost aratat ca fund zero nucleaire (Paris, ed. Dunod). pentru gaze,dar a fost ignorat in E. Palmans Thearie et pratique cazullick delor,(Natune6nr.4078, de Ia piezoelectricite (Paris,et. Ey- 1947). rolles).

FR, L. HEREFORD. ACCRT.F.RA- L. Brillouin Lesstatistiqus REA ELECTRONILOR IN CAVITA- quantiques et leurs applicat Ons (Pa- TILE REZONANTE. ris, ed. Presses Universitaires), Nouile circuite oscilante cu cavitate, au fost utilizate la accelerarea electronilor. Cu o simple cavitate Biologie s'au atins energii de 0,75 Mev, electronii intrand in cavitate cu o vi- R. S. DE ROPP : Tumorile plante- teza mita. Intorcand fascicolul elec-lor cancerul animal. Lucrarile tronic emergent st renjectandu-1 inrecente asupra tumorilorplantelor cavitate, s'a putut realiza o dubla ac-au scos in evidenta treifactori celerare, pana la 1,25 Mev- virus, hormon si genetic care ac- www.dacoromanica.ro 300 STUDII tioneaza singuri sau in combinatienu numal din cauza distribuiriifor spre a produce cresten patologice. verticale si a felului cum sunt risi- Acest trio de agenti etiologici este pite in straturile marine, dar si pen- cunoscut crcetatorilor cancerului a-tru faptul ca ele prezintA deosebiri nimal. Tumorile plantelor au unclemorfologice precise, care pot fi bane proprietati comune cu neoplasmeledatate in epocile geologice. animale cunoscute sub numele co- lect:v de cancere ("Nature", m. 4075, JAMES G. DICKSON : Bolilece- 1947). realelor (Londra, Mc Graw-Hill). Autorul pune accentul pe simptomele VINCENT C. BAVRY, L. O'ROUR- acestor boli, asupra factorilor cauzali KE SI D. TWOMEY :Activitatea si insista asupra rezistentea plantelor gintituberculara a difenil esterilor §isi asupra metodelor de control. a compusilor inruditi. Acesti corn- pusi relativ simpli au o remarcabill activitate antituberculara in vitro. Chimie Nu se pot trage concluzii asupra re- latiilorce exista intre constitutia J. W. SMITH Tritium (Htdrogennl chimica si activitatea antituberculari Radioaetiv), cats vreme nu s'a preparat si exa- Dupe descoperirea, In 1931, is iso- m.nat un mare numar de compusi. toipului de massa 2 al hidrogentiu'ul, (Nature, m. 4075, 1947). care a fost numit deuterium (D) s au caufatsiisotopii de greutate atomica superioara, in special .acela de N. POLUNIN, S. M. PADY SI C. massa 3, care a fost numit tritium D. KELLY :Aerobiologie arctica. $i a prima simbolul T. Cele dintai rezultate ale unor sbo- Cale cfnetai incercari pentru desco- ruri in Canada arctica, in cursul cA-perirea acestui isotop au fost facurte rora s'au colectat la inaltimea de pecalespectroscopica si magneto- 1500 metri si viteza de aproximativopticA. Existenta unor mica eantilati 200 km. pe cora diferite mucegaiura de tritum In hdd ogenuff obisnuitt a si bacterii, abundente si diversein fost cautata prin electroliza unei atmosfera arctica. 0 singura capsule cantitati de 43,4 kg. de apa grea cu Petri, expusa la 1300 metri inaltime, un continut in D00 de 99,2 la suta, la latitudinea 720 N si longltudineaobtinuta din nu mai puttin ca 13,000 940 W, a prezentat102 colonii de tone de spa ob snu:ta, fungi si89 de bacterii (Nature, m. AceastA apa grea a fost electroli - 4077,1947). zeA pang'. la 11 cmc, in conditii care trebuilau sa favorizeze concentrarea tritiului dar masuratorile spectrogra- CART! NOUI fice facute apoi de Aston au dus la conduzia ca nu exista in spectra ndici MARTIN F. GLAESSNER :Prin- o urrna corespunzand la DT+, cipii de Micropaleontologie (Oxford ,Aria dupa cativaani,Taylor si University Press). Ultimele doua Goldhaber pr'nbombardareacu neu- decade au ridicat micropaleontologia tram!, a sarrur:lo- de litiu au observat la o pozitie de considerable impor-ca isotopul de massa 6 al litiulu se tanta in geolog'e, mai ales in cerce-transforms in tritiu siheliu,dupii tarilepentru cautareapetrolului. reactia Volumul acestas'a nascutdintr'o serie de conferintetinute de autor 6 1 4 la Universitatea din Moscova. Trata_ LI -I- n-* He + 3T rea sublectului estedominate de 3 0 2 punctul de vedere al geologului pe- Rezultate similare au fost obtinutt 'trolifer, pentru careforaminiferele de cercetA'oriisovitetici Budnizki. sunt cele mai importante microfosile, Kurciatov si Latisev.

www.dacoromanica.ro JECENZII 3 0 1 Tritiul a devenit si mai interesant Alta problems de mare interes teo_ cand s a descoperit, in 1939, ca este retie $i practic, isomerizareahtdre- rad oactiv. Aceas a proprietateeste carbur:lorparafinice,a fostsi ea deosebit de pretioasa pentru studnil sau, de oarece cant" stile produse sunt atacatA cuajutorultritiului.Folo- totdeauna mici dupa cum se poate sind faptul cA in cursul isomeriza :ii vedea din faptul ca la un potential cataliticese produce un schimb de de 10 kilovolti productia de tritiu este atomi de hidrogen, Powel $i Reid doar de un atom pentru 1012 deuteroni ce tree printr'o panzA groasi au utilizat tritiul, incercand sä de- de deuterium, in timp ce la 20 kilo- termine fazele acestei reactiuni. volti productia este de un atom de In sfarsit, tritiul a fost utilizat $i tritiu pentru 1014 deuteroni. In 1911, pentruase gasideedclorofila Cornog $i Libby au gAsit ca tritiul poke fi obi nut $i prin bombardarea participa sau nu la fotosintezA,ca borului $i a azotului cu neutron'. un donator de hidrogen. Aceas'a teo- Existenta unui isotop radinactiv alrie sere oxidareasireducerea alter- hidrogenului este de marevaloare nativA a pigmentului, un fenomen ce pentru studiul reactiilor ch!mice. De oarece proprietatile sale chimice tre- cuprinde o dehidrogenare $i o hidro- bue sa fie apropie identice cu acelea genare ; daca fotosinteza este lasatA ale isotopului obisnuit al h!drogenu- &A se desfasoare un timp suficient de lui, va fi posibil sa se urmareascA lung in ape cuprinzand HTO, trebue cu ajutorul lui,decal atomii de hi- sa se formezeclorofila." radioactive, drogen sunt transferati saunuin cursul unei reactil chimice. Aceasta continand tritiu, in cazul cand teo- technics a fost utilizata cu isotop." ria este corecta. Rezultatele n'au per_ radioactivi ai altorelemente siin mis Inca un raspuns categoric. (Scien- special 11C. Isotopii radioactivi indice Progress, XXXVI, nr. 141, 1948). catori au contribuit considerabilla sporirea cunostintelor asupra mecanismului fenomenelor din chimia or- CART! NOUI ganicA $i biologicg. In comparatie cu 11C si alti :isotopi radioactivi, tritiul prezinta avantajul FREDERICK MARCHIONNE: Poll- unei lungi perioade de injumatitire, merii Butalastici, (New-York, Rein- de aproape treizeci de ani, astfel cAhold Publishing Corp.). Pus in masuratorile si cercetArile pot fi fa-fata dificultAtiiconsiderabile de a cute in tihn.A. Pe de altA parte, prin- imbratisa tot domeniul vast al cau- cipalul lui neajuns este cA emite doerciucurilor sintetice, autorul s'a res- radiatiip foarte moi,cu o energie trans la elnstomerii sintetici in care ne-dep5sind 10_15 Key. unitatea de repetitie este dien-ul. Cea dintai utilizare a tritiului per.- Prima parte a volumului se ocupA tru studiul probemelor de chimie or_ de metodele de laboratorsitechnice ganica a fost facuta de Allen si Ru-pentru prepararea isoprenului, dime- ben In cursullucrarilor for asupratil butadienului, butadienulm si de- sintezeisioxidarii acidului fumarh:. rivatii ai dienilor. Aproape in acelas timp, Fontana a Partea doua este consacrata pro- recursla tritiu pentru stiudiul schim-blemelor pe care be ridica polimeri- burilorde hidrogen in colorantii inzarea. Partea treia cuprinde techno- care anumiti atomi de hidrogen ar fi logia cauciucului sintetic. activati de prezenta gruparilor amino In pozitiile orto sau pare fata de ei. I. Focganeanu gi A. Ifilf

www.dacoromanica.ro 302 STUDII A. KREINDLER: Les Reflexes Con - R. S. S. si in celelalte taxi, agentii ditionnels. Les lois de leur forma-care pot deveni excitanticonditio- tionetleur domaine d'application.nali; gradatia in intensitate a dife- Cu o prefala de Henri Mallon, profe-ritilor excitanti conditionali; factorii sor la College de France. Un volumce influenteaza reflexele conditio- XVIII si 368 pagini. Editura de Stat nale;relatiile dintre excitantul ab- 1947. solut$ieelconditional; modul de In fiziologiasistemului nervose formatie sicaile deconducere ale greu sa intalnesti o descoperire carereflexelor conditionale. sa egaleze in importanta pe aceia a Raporturile dintrereflexele con- reflexelor conditionale. ditionale si corticalitate au preocupat Ntci-o alta descoperiren'a aduscu deosebire pe Pavlov si pe Bech- atatea posibilitati de a intra pe taleterev. Contrar a ceia ce se afirma in experimentala in mecanismul intimunele tratato de fiziologie, reflexele al proceselor psihologice. Nici o altaconditionale se pot forma la caini Si nu s'a revelat atat de fecunda, nupisici lipsite de corticalitate. Iruatu- si-a intins atat de mult campurfle derarea scoartei face imposibile numai exploraresin'a pasiona. atatde diferent'erile mai fine. Reflexele intens pe cercetatorii de pretutindeni conditionale apar ca o functie de or- in acest domeniu. ganizare interioara. Singure finetele Conceputa dintru intaiu ca o ex-de semnalizare sunt legate exclusiv plicatie a unor fenomene digestive,de neo-pallium. La pasari, care au ea a aparut imediat Jul Pavlov ca un oscoarta foarte putincl.tsvoltata, mijloc de explorarecerebrala, se-decorticarea nu impedicastabilirea cretia gastrica sau salivary ramanandde reflexe conditionale. Acestea insa numai testul de control $i de masu- nu se pot fixa data se extzpa corpli rare al acestor exploran. striati. 0 scoalaintreagas'aformat in -Studiul reflexmlor conditionalein scurta vreme pe langa genialul des-raport cu scoarta a condus pe Pav- coperitor, atacand problema pe toatelov sa emits opinia Ca scoarta este fetele $i imaginand o nesfarsita serieo juxta-punere continua de puncte de situatil $i de tehnici. Catre star- die excitatii $i de inhibitie. El a putut situl vietii sale, laboratorul lui Pav-f:xa pe corpul cainelui un adevarat lov ocupa numeroase edificii claditezebrej de reflexe conditionale, unele dupe planuri speciale $i atragand pepozitive altele negative, adica inhi- tinerii cercetatori din toata Rusia. bitoare, care toate au zona for cores-. Problema a trecut dealtminteri re-punzatoare pe scoarta cerebrala.9- pede fruntariile acestei tari devenindc.ote zone nu trebuesc concepute nici o problems a cercetatorilar din toataca fixe, nisi en preformate, ci ca'o lumea. Ea preocupa azi in special pestru tura'dinamica, continuu domi- Americani, care i-au dat o mare ex-nata de acte fiziologice si susceptibila tindere in studiul psihologiel. de a fi modifica.a odata cu acestea. -Ea merita o monografie deeansam-Este suficient, de altminteri, ca un blu, o punere la punct a rezultatelorreflex conditional pozitiv sa se proec- de pans azisi aceastapunere lateze pe scoarta, pentruca in vecina- punct alcatueste continutul volumu-tatea lui sa so proecteze realul sau lui d-lul Kreindler. potentialul reflex conditional inhibi- D. Kreindler era si omul eel maitor al aceluias act. Aceias zona poate indicat s'oface. El a adus in aniide altfel sa fie de sensul plus sau din urma, in colaborare cu Marine-de sensul minus. scu, contributiiimportante in acest D. Kreindler arata cum la inceput domeniu. reflexul conditionaleste "chematic Cartea d-lui Kreindler incepe pratsau calitativ. Un reflexconditional a arata ce-i un reflex, ce-i un reflexla gadilareapielii, de ex., format conditional, care au fost metodele depentru o regiuniedeterminate, va lucru pentru studiul problemei. raspunde $i dace excitatia este apli- Apoi el studiaza, cu o large cu-cata in alte regiuni. Ra.spunsul este noastere a ceia ce s'a facut in U.cu atat mai pronuntat, cu cat este www.dacoromanica.ro RECENZII 303 vorba de regiuni mai apropiate s^uatat de numeroase facutel de experi- mai simetriceStcu atat mai slab cumentatori asupra animalelor. cat ne indepartam de zona excitatio Partea a doua este consacrata originals. Prin experiente adevarateomului. Dela inceput s'au impus in insa, reflexul conditional se diferen-ac ist domeniu cercetarile lui Bech- tiaza apoi din ce in ce mai mult laterev. Chestiunea a fost reluata apoi varietatea tactilasitopografia regio-pe un plan intins de cercetatorii a- nals. mericani. Prin reflexele conditionale s'au D. Kreindler mdicaici in ce mod putut stabili raporturilecantitativese fixeaza reflexele conditionale la intre anume aptitudini corticale alesugaci. Fixarea este extrem de pre- omuluisiacelea ale animalelor. Ast-coce si se leaga de un numar relativ f s'a putut preciza ca analizaitorulstrans de reflexe absolute. acust' c al cainelui esto molt mai fin In mic, creerul sugaciului se su- si cu o gams mult mai infinsa depune acelorasi legi ca $i al adultu- cat al omului. La caine se poate ela-lui. Asociatille se fixtaza dupa ace- bora un reflex cu sunete de 90.000.leasi norme $i dispar supunandu-se 100.000 de vibratii, in vreme ce la omacelorasi legi de inhibitie sau de deasupra unui numar de 40.000-extinctie. 50.000 de vibratiisunet.le nici nu Toata adaptarea sugactului la exi- nil sunt percepute. gentele sumarei lui vieti e compusa Sunete foarteapropiate nu suntin ultima analiza din reflexe con- pero.tpute la omde cat data suntditionale. El este in stare sa fixeze em:se imediat unul dupaaltul,indin prirnul an reflexe conditionale vreme ce la came diferentierea forcomphoce, ceiace indica cum remarca Bechterev preoocitatea facultati- se produce $i dupa 17 ore. lor corticale de analiza $i de dife- Un am nu penccped.terentaintlerentiere. un metronom batand 100 sau 96 lo- La copil, educatia sa poate fi con- vituri pe minut, in vreme ce caineleceputa ca o fixare continua de re- inregistreaza aceasta diferentasi flexe conditionale.- De aci rievoia de poate chiar cladi pe ea reflexe con-a cunoaste procesul for de functio- ditionale. nare. Nu numai reflexelepositive, Acelas lucru se poate constata princi intr'o mare mastira reflexele con- studiulperceptiliorauditivesauditionale de inhibitie, care trebuesc acustice. manuite cu intelegere a fenomenu- Cercetarile lui Pavlov 1-au condushu psihic. la descrierea a trei tipuri de caini: Astfel trebuesc evitate la inceput tipul excitabil, tipul inhibabil $i tipul reflexeleinhibitorii intenseca'cise intermediar. Toate trei,$icu sub-stie ca dupd inhibitie apare, prin me- diviziunile lor, corespund unor tipuricanismul inductiei reciproce o exci- similare de multcunoscute in psi-tatie cu atat mai violenta,cu cat hologia umana. inhibitia initials e mai puternica. Pavlov $i elevii sai au mers atat de De asemenea trebue sa neferim departe, in cat aucreiat la cainide a crea 'a copil o lupta prea in-- adevarate nevroze experimentale.tensa intre procesul de excitatie 41 Cele mai Interesante start psihopa- c.11de inhibitie pentruca am Vazut tologice s'aunascut din intalnireamai sus ca acest conflict este gene- unui prices de excitatie cu un procesrator, sau catalizor, de psihoze. de inhibitie. Prin acest mecanism Starea de excitabilitate a centrilor Petrova a reusitsa creieze la unitsubcorticaliare o mare unportanta caini o fobie de abis", la altii chiarin fixarea reflexelor conditionale. eruptie eczematiforma, on die cite Cand centriisubcorticali se gasesc on acesti caini, tinuti saptarnani deintr'o stare de excitatie prea mare, zile in incordare experimentala, erau celulele scoartei sunt inhibate prin- obligati sa rezolveprobleme grele tr'un proces de inductiereciproca. petntru sistemul for nervos. S'a putut dovedi experimental ca un Prima parte a volumului d-lui dr. copilinfricosat, adica un copil a Kreindler este consacrata cercetarilor carui excitatie subcorticali e foarte www.dacoromanica.ro STUDII. 304 mare, pierde toate reflexele conditio- destul de limitate in momentul de fat5. nale anterior castigate. 0 prob5 evident5 a constitue criza per- Intr'o serie de capitole d. Kreindler sistenta de carbune din Wile occiden- desvoltaaspectul eel nou pe care tale.Cat priveste petrolul,estedestul tindesa-Iis behaviorismul american s5 semnalarn ca statemarsproduca- si in general toata psihologia expe- toare,caStateleUnitealeAmericei, rimentala in urma extinderii cerce- suntnevoite sa recurglaun import tarilor prin metoda reflexelor condi- masiv dinafar5,pentru a putea face tionale. fats consumului intern. In alts serie de capitole el prezintd In aceasta situatie este lesne de in- incercarile de a apnea tehnica re- teles ca problema capitals a tehnicei ac: flexelor conditionale la celelalte me- tuale este sa creeze masini si instalatii tode de explorare a maladiilorme, caresäfieinstaresa extragacat tale. Rezultatele in acest domeniu mai multposibildin energia combus- sunt inca sumare. Cercetatorii se tibilului pe care 11 consuma. izbesc aici nu numai de multiplici- Cele mai multedininstalatiileter- tatea tablourilor clinice, ci si de nes- mice existente,utilizeazaca suportal farsitaserfs de constitutii soma- energiei puseinjoc,vaporii deap5. tops!hice, care constituesc tot atatea Alte instalatii se servesc de gazele de terenuri cu potentialuri diferite. ardere. Si unele si altele, cu toate sf or- Foarte interesantd apare, 1nsfarsit, Variletehnicienilor si amelior5rile aduse, prezentarea discutiei in jurul tenta- sunt departe de afisatisf5c5toare, in tivei de a apropia descoperirea. lui ceeace privesteeconomia de combus- Pavlov de teoriafreudi.ana. Op Inii tibil. foarte diferite au fost emise cu pri- Procesul termic al masinilor acestora vire la aceastd temd. In vreme ce e ciclic. Teoretic, e vorba de ciclul pro- autori ca Ischelondsky infatisazd re- pus acum aproape130 ani de vestitul flexele conditionale ea Bind funda- fizician francez Sadi Carnot, dup5care mentul insus al psihanalizei, psihiatri schimbul de energie are loc intre 2 ni- velede tempratur5,iartrecereadela ca Mayerson sau Adolf Mayer con- un nivella siderd caeste vorba de doctrine altul, dupa linii de callura trebue sa-si continue specific5 nu15. opuse, care Ciclurile reale difer5maimull sail drumul singure. mai pulin de acest model ideal.Totusi, Plin de fapte, intemeiat pe o bi- un examen mai atent al cicluluilui bliografiede peste 700 de lucrari, Carnot nepermitesa vedemince volumul d-lui Kreindler e cea mai senstrebue s5 indreptamsfort5rile buna contributie de ansamblu asupra noastre pentru a majora eficienta pro- acestei fundamentale chestiuni. cesului termic. Scris cu olaritate si cu metoda, el In adev5r randamentul ciclului Carnot imbratiseaza un vast camp de eerce- se exprim5 prin relatie tarisi se citeste cu usurinta si cu cere, trezind la sfarsitul fieciirui capitol pornirea spre meditatie. = 1 T2- T2 Prof. Dr. N. Ionescu-Sisesti unde T este nivelul inferior de tem- peraturesiT, este nivelul superior, ambele exprimate in grade Kelvin. LOJKIN Si KONAEV : INSTALATIUNI Nu e greu de vazut ca eficienta va BINARE. (Editura Masghlz, Moscova. creste dad T1 creste, dac5 T, scade, sau dac5 concomitent ambii parameme- Progresul considerabilalindustriali- trisuntvariatito sensurilearatate. zirii in ultimele decenii concomitent cu Pentru toate mediile intrebuintate in mecanizarea agriculturii si a mijloacelor procesele termice ciclice, natura a trade transport, au pus cu toat5 acuitatea sat insa anumite limite celor 2 tempe- problema grea a economies de combus- raturiextreme. tibil. Asa de exemplulavaporii de ap5, Rezervele de carbune nu sunt inepui- temperatura inferioar5 T2 nuvaputea zabile iarposibilitatile de extractie trece simtitor sub 300 C. fail a cauza www.dacoromanica.ro RECENZII 305 cheltueli disproportionate cu apa de ri- redusa si care la presiuni moderate sa cireacondensatorului. lartempera- atinge temperaturi Matte, lira sa ata- tura superioara T1 de 5000 C, constitue cematerialeledincariseconstruesc in conditiile actuate, o limita superioara masinile. asolicitariimaterialului, intrucat ein- Scopul pentru care Carnot recoman- sotitadepresiuniconsiderabile:Uzina da un asemenea corp este foarte sim- din Twin Branchcarelucreazacuo plu:eficientaunuiciclutermic poate presiune initiala de 175 atm. si o supra- tidinteodatamarita inproportiicon- incalzire la 5000 C, atinge randamentul siderabile chiar cu 100°si mai mult eel mai inalt cunoscut aziIauzine cu Inca dad acestui cicluise supra- aburi, 34%. pune un atdoilea ciclu,latemperaturi Eficientamijlocie ainstalatiilor cu corespunzatoare mai ridicate,astfel in- turbine de aburi e.te insa cel mutt de cat caldura pierduta a ciclului superior ordinul a 28% chiar daca e vorba de safierecuperatesiexploatatainci- presiuni initiate de circa100 atm. si de clulinferior. Randamentulciclululbinar temperaturi de supraincalzire de 400- este egal cu suma randamentelor celor 4500 C. Dace, totusi centralele cu aburi 2 cicle luate individual. sunt atat de raspandite, cauzae pede Pentru mediulpurkatordeenergie o caau investitie parte cheltueli de alcicluluisuperiors'aufacutpropu- maimici,pe dealtaca permitcon- nen diverse. CeleMaimulte se referi structia de unitati mari, ajungand 'Ana la hidrocarburi grele, care insa au de- la200.000 Kw simai muttchiar ,de savantajul ca suntdisociabilelatem- agregat. peraturi ridicate si La instalatiile in afara de aceasta cu motoare Diesel,si- lesneinflamabile., Singurulcorpcare tuatia nu e preadiferita.Temperatura s'adovedit 'practicutilizabilin maxima, care ciclul aicie de cca.18000 C, superioralinstalatiilorbinare a ramas nu mai poatefimaritafaraaperi- mercurul,astfelincattoateinstalatiile clitamaterialul dincareeconstruita binareactuatesefolosescdemerctfr marina,iartemperatura deevacuare, side apa.In ce priveste randamentul de ordinul a 400-4500 C, nu poatefi global,s'a depasit 45°4 si se tinde ca- scazuta a fara scumpiin mod 'nun! trecif remult mai ridicate. marina. Desvoltareainstalatiilorfunctionand .Randamentul termodinamicatciclu- Jul Diesel real este de 38-39°/0 si incicluribinaren'afostTesnicioasa. poa- inerenteoricarei teatinge eventual 40° Dar Pe langadificultatile avanta jul tehnicinoi,pionerii au avut de invins de 4-5% fats de aburi este largcorn- pensat de costul mult ridicat si de adversitati numeroase, dintre care cele uzu- mai inversunate au fost ale specialistilor ramairapidsamasiner,faraa mai vorbi de faptul c5 marile mase de metal practicieni.Acestia au invocatprin- inmiscarealternative,marginesc tre alte argumente impotriva pu- mercurului, tereamotoarelorDiesel la15-20.000 raritateasiscumpetealui, Kw de unitate. risculdeasuferipierderiinsemnate prinneetanseitati, Turbinele cu gaze sunt abiaIaince- toxicitatea vapori- putulexistenteitor.Eficientaformo- lor de mercur sicatealtele. derate18-20°0siputerea agregatelor Experientaadoveditinsacaparte Iafel:15-25.000 Kw. Motoarele cu din aceste obiectiuni erau cu totul ne- explozieprezintapelanga desavanta fondate,iarparteconsiderabilexage- jeleDiesel-uluisiun randamentmai rate. .Astfel, asa zisa raritate a redus: 28-30" mercuruluin'aimpiedecatnicioclips In concluzie, s'ar parea ca limita su- desvoltareainstalatiilorbinare,pierde- perioara a utilizarii 'combustibiluluiin rile in curs, de peste 20 ani au fost ca instalatiiledegenerat energiearfi si inexistente, afara de 2 avarii la fost atinsasi ca progresele viitoare nu South Meadow nu s'aucunoscut acci- mai pot fi decat de detaliu. dente, concentratia de vapori de mercur Sitotusi nu este asa. Inca din1824 inlocaluluzinelorn'atrecutde0.1 Carnot atrageaatentiaasupranecesi- mgr./mc adicanici 10° sdin limita su- tatii de a se utiliza in ciclurile termice portabila,iarincarcatura de mercur a un corp care sa alba o temperatura ri- instalatiilor, care a inceput in 1923 cu dicate defierbere,ocalduraspecifics 4 kgn/Kw instalat,a scazutazila STUDII www.dacoromanica.ro 20 3 o6 sTtitort

circa 1 Kg Kw cutendinte manifeste tulata Instalatiuni binare" scoasii de de a merge mai jos. cur.and in editura Manhiz. Dificultatileinvinsecuocaziades- Aceasta lucrare, dupa ce examine1za voltariicazanelorde mercur auper- in detaliubazele termodinamice aleci- mis ameliorarea cazanelor obisnuite de clurilorbinare,descrierealiz5rile ame- aburi.Astfel sudura, pusslapunetla ricane si apoi cu un lux neobisnuit de cazanele Emmet, aPostpreluata de detalii practice, expune pe larg rodul a constructiacazanelorordinare.Lafel 18 ani de pionierat al cercetatorilor so- 5i masurile pentruintensificareacircu- vietici. Datele expuse, tabelele compara- latiei in Levi 5ialtele. tive. sugestiile continute, pun pe ingine- Pentru ciclu simplu de mercur, care rul constructor in pozitia de a proecta utiliz5ndvapori saturati,estefoarte siexploata centrale termice binare,in lesnereglabilprinvariatiuneapresiu- deplina cunoastere a caracteristicilorsi niiinitiale,s'augasit numeroase mire- specificului lor. buintariinprocesele chimice carecer 0 asemenea publicatie, carepentru temperaturiridicate,in crackingulpe- specialisti constitue un evaiiment remar- trolului,intehnlogiaotelurilor aliate cabil, merits mai mult decal o simply re- etc. cenzie. Far5 indoiala c5 o traducere sati Insiiperspectiveleciclurilor binare ccl putin un rezumat constiincios intoc- nuse rn5rginesclainstalatiilestatio- mit, ar fi mult mai utile cetitorului.. Cer nare. Exists in momentul de fat5 toate deci acestuia ertare pentru trecerea ra premizele pentru introducereaforla pid5 in rcvist5 care urmeaza 5i sper Ca vehiculeautomobile$ichiarlaavioa- golul pe care it las va fi in cur5nd urn- ne de transport. plot de o lucrare mai temeinic5. Primeleinstalatiibinares'au des- Revin decila examinarea lucr5riiin- voltat mai mult empiric in StateleU- gincrilor LojkingiKanaev. Cartea cu- nite aleAmericei,protagonistul for prinde 280 pagini text5ie divizata in principalfiindinginerulEmmet, Insa 7 capitole urmate de un apendice cu publicatiileamericans,pentru. motive date tehnice $i fizicale. lesne de inteles, no au comunicatde- CAPITOLULIallucrariise ocup5 c5tdatesuperficiale5inu urm5reau custudiul termoclinamicalciclurilor atilt procurarea de preciziuni pentru simple si binare. El examineaza influenta ingineri,c5tpropaganda pentrufirma diteritihrparametri asupra eficientiici constructoare, General Electric Co. din cluluisiapoi cu ajutorul unor scheme Schenectdv. foarte dare, urm5reste schimbul de e Date tehnice temeinice audevenit nergieal procesului, in numeroase ipo- disponibile abia cAnd Institutul Sovietic teze practice. de Cazane 5i Turbine a infiintat la Le- Voi reproduce pentru cetitorul nefami- ningrad un lahorator special pentru liarizat cu procese binare, o seams de studiul ciclurilor binare5iI-ainzestrat date: cu ostatieexperimenta15.Gratie stu- Un ciclu simplu, cu vapori de ap5 su diilor sistematicealeacestuiInstitut, praincalziti, av5nd conditiileinitialede din1936p:in5azistiintadispune de 31 atm. si 425° C5ipresiunea final5 de kale elementelenecesarepentru ca 1.01 atm., are un randament de 41%. instatatiile binaresapoataficorect Daca presiuneainitials urea pimala proectate5irational exploatate. 125 atm., supraincalzirea la 4500 C jar LucrarilelaboratcruluidinLeningrad contrapresiunea ramAneaceiasi,randa- au elucidat !mite puncte intunecoase mentul urea p5115 la 49 /0.In schimb cel dintelinica evaporarii mercuruluisiau mai simplu ciclu binar, av5nd o presiu- explicat complet cauzele diferitelor ese- ne initial5avaporilor saturati de curl inregistrate pe vremuri in Ameri- mercur de 6 atm. si o contrapresiune dc ca. Rezultatele au lost comunicate ccrcu 0.12 atm., cupla7 cu un ciclu de aburi rilorstiintificeprindiferite obisnuiti lucr5nd intre 34 atm., 400° C Ins5pentru prima oars, ansamblul si0.01 'atm.posed5tinrandamentch cercethrilor si rezultatelor obtinute p51-5 52,2"/o. Un ciclubinar de vapori de aziin domeniul instalatiilorbinare a mercur, vapori de apa, utilizeaza in feet pusladispozifiatehnicienitorprin mediu 10kgr.mercur pentrufiecare excelentalucrareainginerilorsovietici kg. apa in circuit. Schema principals de Lojkin Yi Kanaev, in lucrarea]orinti- functionare este urmatoarea:

www.dacoromanica.ro it czxzII 367 Intr'uncazan special mercurul se tia Dutch Point a orasului Hartford evaporeaz5 si aburii s5i sunt condusi (Conn.). tr'oturbina anume construita%cunlat5 cu un prim alternator. Dup5 destindere, Aceasta instalatie care ulteriora fost vaporii de mercur trec Intr'un conden- imbun5tatit5, lucreaz5 dup5cicluldes- cris mai sus cu simplul adaos alunui sator-evaporator, unde mercurulseli- economism in circuitul demercur sIal chefiaz5, iar apa de r5cirese evapori. altuia in cel de ap5. Mercurul lichid este trimis, fie prin gra- Alirnentatia \Italie,fie cu ajutorul unei pompespe- cazanuluiseface grin ciale, din nou in cazansi ciclul ski re- gravitatie, rata pompa. incepe. Vaporii deapadesvoltati in con- Presiunea initials a mercurului,care densatorul-evaporator, tree printr'un sula inceput era de 3.5 atm. esteacum de pra-inc51zitor montat in fumurilecaza- 5.9 atm., cea finala 0.032 atm., iar Iava- nului de mercur si de acolo intr'o tur- porii de ap5 presiunea initialse de 15 bina obisnuita de aburi,cuplata cu un atm., 2509 C. Turbina de mercur des- al doilea alternator. Vaporii de apa des- volta1800 Kw. cea de apa 3500 Kw. tinsi sunt lichefiati inteun condensator Randamentul global atins a lost de 28% ordinar silichidul condensat impins cu Incurajat5 de aceste rezultate, societa- ajutorulunei pompe decirculatie,din tea de iluminat electric din Hartford a nou In condensatorul-evaporator, pentru comandat lui Emmet a 2-a instalatie, ca ciclul apei sa reinceap5. care a. fost constrbita in 1928 la South Diferitele rafinamente ca economisi- Meadow. Ciclul e cam acelas iar turbi- rea de mercur si ap5, ecran de ap5, pre- na de mercur desvolta 10.000 Kw., in inc51zitor de aer,extractie la turbine, timp ce, cea de ap5 produce 13.000 Kw. incalzire intermediar5,etc.,suntlalel In 1929 si 1930 cazanul si turbina au su- de avantajoase aid la ciclul simplu, in- f erit avarii, care au lost remediate si au truck un ciclu binar nu e altceva deed permis instalatiei s5 atinga un randament suprapunerea a 2 cicluri simple, conve- de 34 °.In 1933 au lost puse in func- nabil alese.` tiune 2 noui uzine la Kearny si Sche- Pentru a scoate in relief superioritatea nektacly,° care prezinta particularitatea c5 sdrobitoareaciclurilogbinarefatsde posed5 si Ole un cazan obisnuit dea- ciclul simplu la presiune Malta, e destul buri, care lucreaz5 inparalelcu con sa antintim ca, pe and un ciclu simplu, densatorul-evaporator. Presiuneainitial's (ciclul uzinei din Loggan) lucrand nitre a va'orilor de mercur a de 9.75 atm. iar 5000 C. (94 atm.) si 0.04 atm., cu supra- turbinele respective genereaz5 elite Incalzire intermediar5 Ia 18 atm. si 4600 20.000 Kw. Ciclul apei este inchis la C, are abia 41°/0 rendement, un ciclu bi- Kearny unde turbina desvolta 75.000 nar cu aceiasi temperature initials 5530 Kw. lao presiune de admisie de 26.5 C,(15 ata) pentru mercur, sitot 0.04 atm. si 4000 C si deschis Ia Sehenektady presiune finala pentru apa cu supra In- unde turbina debiteaza 6000 Kw lao calzirea apei la 4000 C, 34 atm. prin va- presiune initials de 29 atm. 4000 C sio peri de mercur de extractie, are o efi- contrapresiune de 15.8 atm. Alimentarea cient5 de 61,7%1adica cu rotund 501 cazanelor de mercur este asigurat5 prin mai mult. pomp5 la Schenektady si prin gravitate CAPITOLUL II este dedicat studierii la Kearny. In fine in 1937 s'au mai con- indetaliua realizkilor americane din struit 2 uzine binare si anume prima la domeniul ciclurilor binare. West-Lynn si adoua la Pittsfield Sugestia luiCarnot, de a se inlocui (Mass.). vaporii de ap5 cu vapori de mercur, sulf, Ciclulsuperior aluzineidin West- alcool, etc., deli data Inca din 1824, abia Lynn estediferitdeeeldescris mai in 1913 a fost reluata de inginerul W. sus. Mercurul ieselichiddin cazanIa L. R. Emmet, pe atunci director tehnic o presiune de 26.5 atm. si 6070 C. Tur- la General Electric Co. si utilizata prac- bina de mercur desvolt5 1000 Kw., cea tic. Prime le eforturi ale lui Emmet s'au de apa 900 Kw. Mercurul destins trece indreptat catre desvoltarea cazanelor de incondensatorul-evaporator care ea- mercur si au avut, Ca urmare introdu- limentatsiin bypass cu vapori proas- cerea ciclului simplu de mercur la dif e- petide mercur. De aici o pompairf rite procese industriale. Abia in 1923 a mite mercurul In separator si o a doua luat fiinta prima instalatie binary in sta- itscoate de aidsiIIimpinge in ca-

www.dacoromanica.ro 308 STUDII zan unde ciclul reincepe. Ciclulinfe- de 720 rot.min., iar diametrul ultimu- rior nu diferaprincipial de cel descris lui disc e de circa 2000 mm Turbi- mai sus. Uzina delaPittsburg are a neledela Kearny siSchenektady sunt ceiasialura generalsinsapresiunea cu intrarea centralssiate 2 X 5 initial5 a mercurului e de numai 9 atm. discuri separate prin diafragme. Ele Am urm5ritaicischemele delune- desvoltacite 20.000 Kw la rot. tionare ale diverselor uiinei Trecem a- min.siadic5 un randament de 75%. cum impreun5 cuautoriilaexamina. Unele dificult5ti au fost cauzate de a- reaelementelor eomponentealeaces erul' care intra in turbine pelagarni- forinstalatil. turi,cauzandoxidareamercuruluidin Cazanele de mercur au facut cele mai circuit.Joante hidraulice, labirintesi martdificultati.Informafinalaalui inele de etansare de baltelita au permis Emmet, elementuldebaz5itconsti- reducerea infiltrarilorlalimite accepta- tue evaporatorul de mercur de tip Field, bile. compus .dintr'o serie de tambure orizon Armaturile au fost inzestrate cu bur- tale de cca. 500 mm., din care izvor5sc dufuri multiple metalice inlocul garni laparteadejosteviradiateinchise turilorsiau devenit practic complet lacapatul inferior silungi cam de etanse. 1500 mm. In aceste tevi sunt introduse Condensatearele- evaporatoareanas- alte tevi mai striimte, imbricate in c5- pectul schimbatoarelor obisnuite de cal- masi coaxiale, canurm5resc reducerea dura: un cilindruverticalestestraba- la un minim a coroanei dintre camase tut de un manunchiu de tevi verticale situbul exterior, in care are loc eva- prin care circula apa care se evaporeaza, porarea. Printevile interioarevine iarintremantasie)tteriorul tevilor mercurul lichid, prin coroan5 sce ridic5. tree vaporii de mercur, care se conden- aburii de mercur. Diafragme judicios seaza, sau inners. Variante cu 2 tam- plasate in tambur dirijeaz'a sf mentin o bururi sitevi curbate, in genul cazane- circulatieintens5intevileevaporato- lorEriesiYarrow, pentru apa dee- rului. vaporaresimantale corespunzatoare Inultima vreme Smith dela G.E.Co pentru mercur, au aparut ininstala- a puslapunct un cazan de cazanele title ultime (West-Lynn) si sunt incA in moderne de vapori de apa cu un sin- evolutie. gur tambur. In ceea ce priveste economia, specia- Turbinele de mercur au facutmult lisffiamericani socot caprinsporirea maiputinedificult5tidec5tcazanele presiunei initiatela35atm.pentru Cum c5Iduraspecific5a mercuruluie mercur, randamentul globalaluneiin- de multe on mai mica cleat cea a a stalatii binare vafi de 46'4 si economia burilor de ap5, insa densitatea vapori- realizatAiat5dc cea mai moderns u lor de mercur cam de 5 on mai mare zinc de aburi de apa (Turn Branch) calaap5, rezulta calaputere egaI5, este de 29"*. turbina de mercur va inghiti un volum CapitolulIIIstudiaz5 experimental deaburi decca 3 on mai mare ca comportareainfunctiuneadiferitelor una de aburi de apa. Massa mare a a- elemente componentealeinstalatiilor burilorde mercur impune o reducere cu aburi de mercur. Dupa o cercetare simtitoare aturatieiturbinei. Prima rapid.)ins itemeinica a caracteristicilor turbina de mercur dela Dutch Point nu fizicesiterneiniceale mercurului gi avea decat un etaj, era calata pe ar fazelor sale, se studiaza cu ajutorul u- borelealternatoruluisirotealiberin nor modele la scara redusa siin ma- corpulcondensatorului-evaporator.Ran- rime naturals, de otel si de sticla Pyrex damentuleitermodinamic era de 60N, mecanismele, fierberii,evaporarii,ernul- adicadestuldejos,iarputerea1000 sion5riisiil.cubaticimercuruluiine- Kw. Turbina afost inlocuit5 prin. lemente de cazan. Unul din rezultatele tr'una cu 3 etaje care arealizat70'h esentiale atinseeste ca elementul in randament, la 1800 Kw. putere. U, cu bucl5 superioar5 de emulsionare La South-Meadow turbina are 5 sunt de preferattuburile concentrice discuriseparateprin diafragme,totul Field- Fmmet, intruc5t permit o evapo in carcasa inchis5 si rotorul montat in rare de cilleva on mai impotant5. (nor- consol5 pe o prelungire. a arborelui al- mal 0115 la 25.0`10 cal/mpoC h ternatorului.La10.000 Kw.turatiae 5-6000) www.dacoromanica.ro RECENZII 309

Procesul de condesatie a mercurului Concentratia vaporilor de mercurin in condesatoare-evaporatoare e exami- sala cazanelor e urtn5rita cu ajutorul nat siel cu atentie, dupd norme si pro- unui detector desvoltat de G.E.Co. cedee asemanatoare.Rezultatelearata Materialulutilizatesteotelaliatcu ca se poate conta cu un coeficient glo- chrom, nickelsimolibden 90 Kgi mm' bal de transmisiela ordinul a 3500- cu cel dintai, 60 Kg. mm! laLevi. 4000 C al nip 0 C.H. Rezistenta la ruptur5 90 kgr. mm! cu Capitolul IV se ocup5 de exploatarea cel dintai, 60 kgr.mm'laLevi. instalatiei experimentale deaburi de Rezultatele obtinute suntf.intefe mercur, cu productia de10t h. Caza- sante. Timp de o tuna (1939-1940) ca- nul,descris in detaliu este desvoltat de zanul aPost incarcat cu apasipus Laboratorul de cicluri binareincrearea infunctiela6atm.Randamentula rezullatele atinse custudille experi- lost de70-73 Ecranul dinspate a inentale descrise mai sus. debitat p5n5la170.000cal. mp.hf es- Instalatia examinatA se compune din- tonul 29000, buclele de emulsie 5000 si tr'un cazangenerator de vapori de economiser-ul 21.500 cal/mp.h. mercur, 2condensatoare-e,vaporatoare La functionarea cu mercur, care a du- sidin sistemul de distributre aal urilor rat pan5laizbucnirea razboiului,se si de colectare a condensatului. Un sis- constataun randament cam cu 5% tern complex de aparate de inregis- mai micTransmisia de caldur5ea- trare urm5reste indeaproapefunctio- ceiasi ca ordin de marime cu oarecare narea. deplasare in ceea ce priveste diferitele Cazanul se compune dintr'un tambui sectiunialetev5riei, Asa de ex.ecra- transversalsi2 sisteme de tevi, dintre nul aatins187000 cal/mp.h.festonul care primul formeazaobucla simply 34.000, buclele de emussionare 5000 si sipoart5 numele delesion"iaral economiser-ul 27.000cal/m2.h. Re- doilea o bucla dubl5 in 8silapartea zultateleacestui cazan experimental superioar5 o bucla in S pentru emulst suntdeacela§ordindemarimeca onare. Tevile sistemului al2-leaca'otu- celerealizate ulteriorinuzina Kearny sesc peretele din spafe al focarului for- dup5 modernizareaei,in1942. m 'and un ecran de radiatie. Un prein- Capitolul V arata ca performantele c51zitor de mecur e plasat in fumurile cazanelorsi condensatoarelor-evapora- superioare.Tevile sistemelor audial toare potfisensibil ameliorate prin in- metre dela 24 32 pinla 40 48 mm troducereacirculatiei fortate, cu ajuto- Suprafata fore de 26 m'. Economi- rulunor pompe speciale, fractionand ser-ul dintevide 16 24 are o su- circuitelein acost scop in 2 sau mai prafat5 de 2.5mp. Focarul produce multe circuite partiale in paralel,fie- 127000 cal/m3. Gazele de fum sunt e- care cu pompa luiproprie. vacuate fortat printr'un exhauster, dup5 Capitolul VI discutainijloacele de a ce in prealabil au lost ratite la 70 -80°C insta-, printr'un jet de ap5 intr'un scrubber. face neprimejdioasa functionarea Condensatoarele-evaporatoare sea- latiilorcu mercur. seamAn5 unui cazan Yarrow, vertical Capitolul VII e ultimul dar si. cel mai cu un tambur sussiunul jos,sitevi sugestiv. El se ocupA cu Perspecti- curbate intre ele,totul imbracat intr'o vele vaporilor de mercur in energetics, .manta metalic5izolatatermic. Tevile industrie si transporturi". au 32 38 o suprafata ex- In energetics bataliaevirtualeas- curbe si de terioara de 2.32ni!.Mercurul strabate tigata. Economiile de peste50°/e tevile,iar apa bespal5 pe din afarA. combustibilfarascumpirea instalatiei Un geam de pyrex permits s5 se ob- vorbesc dela sine. In 'ce priveste costul serve functionarea.Presiunea mercuru- in URSS un Kw instalat in ciclu binar lui in condensator 0.12 atm. adica 257 °C costa1165 ruble, in timp ce in uzine de aburi de ap5costa intre 1070si Vaporii de apa produsi au15 atm.si mici de 197 °C.Productia de aburila o tempe 1300 ruble.In USA uzinele 2000Kw (West Lynn) costa75 dol. ratur5a apei de alimentatre de 250C, 52000 Kw este de1.5 to/h. Kw si uzinele mari uzul sis (Schenectady) cu 80dol. Kw In timo Armiiturilesedisting prin apa costa Intl e tematicalsudurii in loculgarniturilor ce uzinele cu vapori de traditionale. 75. 100 dol. Kw. www.dacoromanica.ro 310 STUDII

In transporturi situatia nuedile- Ia cuptoareleinalteo economiede rita.Dieselul care bate recordul in e- 0,3to. carbune/ tona de fontsbruta. conomiacombustibilului, pe !LTA de- Acum aerul se preincalzeste in Cow- savantajele deja descrise,careiilimi- pere$ise comprima incompresoare teaza utilizarea, a capatat un competitor manate de turbine cu aburi. serios in turbine de gaze, care singura CiclulIuiPaskov suprima Cowperul sau in ciclu mixt Uncle sa-1 inlocuiasca. $i toate neajunsurile Iui $i foloseste cal- Eficientaacesteiturbinetrece acum dura gazelor furnalului Ia un ciclu binar de 20", iar pentru puterea pe unitate mercur-abur. Aerul e preincalzit cu va- nuexistslimite,de$iunitatileactuate poride mercur extra$idin diferitee- nu a depa$it Inca 20-25.000 Kw. taje aleturbinei.Infelulacesta aerul Ciclulbinar mercur-apa depii$este intrafaramurdariiinfurnaliarin. ins5 toateposibilitatile$iperspectivele stalatia se simplifica$ieftine$te. turbinei de gaze. Marina CHIMIE, PETROL In USA s'auamenajat pe cargoboturi$ise urmareste introducereape In chimie sunt procesecarecer o vase de lupta a ciclului binar. 'emperauraridicata,controlatastrans, Un exemplu 11 oferainstalatiilede cutolerante extrem de reduse.Incal- tip S-3 de 9500 Kw pentru cargoboturi. zirea cu foe sau electrica da loc Ia su- Turbine le de ajA $i mercur au puteri praincalziri locale$idecila inconve- egale.Presiunea initialsamercurului nienteserioasedefunotionare.Ciclul e de 7.74 atm. $i a condensatorului de demercurpermitementinereatem- 0.052 atm. Randamentul global 32% fat5 peraturi practic invariabila, prin contro- de19.6°'lainstalatiacorespunzatoare et' vapori de ap5. Prin introducerea ci- lulpresiunii de saturatie. clului binar navele capita o au- La temperaturi moderate se utilizeaza tonomie cu cca 50% mai mare, laace- vaporii de apa.Insa presiunileridicate ia$irezerva de combustibil,f 5r5 spor aleacestor aburi deindatacecreste de greutate lainstalatii$i economisesc temperatura,fac aparatura prea scum- instalatiile complicate pentru epurat apa pasichiarpericuloasa.Mercurulin necesare la presiuniinalte. Rezerva de schimb prin temperaturi ridicate la pre- apa se mic$oreaza Ia1/2, lafelsi apa siuni joase este mediul ideal pentru a- in circulatie. ceste procese. AVIATIE In petroltoateriscurilecracking-- ului dispar la intrebuintarea mercurului Obstacolul principal alinti oduceriia- Astazi, benzina octanica, uleiurile supe- burului pe avioane a lost marirea dis- rioare pentru avioane, etc. se obtinprin proportionate a condensatorului $i greu- incalzirea cu mercur in ciclu simplu. tatealuiincompatibilacuposibilitatile Apendicele 1ucrarii cuprinde date teh- avioanelor. nice$ifizicale asupra mercuruluisia- Ciclul binar reduce Ia1/2 eantitatea canpermitcalculareain de apa in circulatie deci$i conden- buruluisau satorul in aceia$iproportie. detaliu a ciclurilor de mercur. Inconseeinta,laavioanelegrelede Incheiem aceasta recenzie, care dace transportincursdedesvoltare(90, a depa$t limitele uzuale, vina opoart5 250$i900 tone)se$istudiaza ame- bogatia exceptionala amaterialuluicu- najarea instalatiilorbinare pe bord.In prinsin lucrarea inginerilor Lojkin $i Nchimb la avioanele rapide, ciclul simplu Kanaev. ridicate de mercur,gratie temperaturii Credem cacetitorii$i-audat seams acondensatului,permite un condensator neglijabil ca marime $i greutate. de imensele posibilitati aleciclurilorbi- §imodaltatea Siciclurile mixtei$iau locul pe a- nareplca se va gasi vioane, producand economii de combus- ca aceastamerituoasalucrare sd fie tibil$ide greutate. pusslaindemana tuturortehnicienilor Metalurgia. Dupe cercetatrileingine- nostri. ruluisovietic Paskov se poaterealiza lug. Leon Hamburger www.dacoromanica.ro RECENZII 311 SERKOF IF. N., Asupra mecan'smului KIRILOVA A. A., Actiunea aceticho- de trecere a excitatiei dela nery la n ig1a adrenaline/ asupra exci- ntuschiu. Bull. experimentalnoiPejo- tabilitatitreflexe a ntacluve izolate legitimediz na.Tome 23.p. 32. . a broaste. Bull. experimentalnoi bi- 1947. ologii imediz:na.Vol. 24,p. 75. 1947. Autorulprocedeaza la( xcluderea mecanismulut humoral de trecere a S'a experimentat pe o maduva jzo- excitat ei dela nery Ila musch u prinlata de brorsc4 cercetandu-se refle- insensibilizarea acestuia din urma la xul incrucisat de extensie la o exci- acetilcholina, ut lizan.d procedeul lui tatie electr ca a labei al carui nery Beritov, care a aratat Ca introduce-sciatic a ramas unit cu maduva izo- rea de acetilcholina lata. Acetilcholina are o aetiune du- in artera mus- bra asupra functiei r flexe a madu- chiului respctiv ( solutie 1:20.000 0.25- vai izolate ezerinizate: in concentratil 0.50 cm.`)din 5 in 5 in nutescade mid (2.10-85.10-8) mareste contrac- treptatcontractia muschiuluipans tia reflexa a reflexului incruc sat de la disparitia e totals. Autorul cerce- extensie; in concentratii mari (1.10-6) teaza r ac-tia fibre! musculare da im- provoaca o d'minuarea acestei Ere- pulsul nervos in momentul cand nu fIectivitati pang la inhibitie. In con- Mai e sensibil la acetilcholina. centratii midiacetilcholinainareste Experienta a fost facuta pe sciatic- getvitatca r flexa a centrilor nervosi gostrocnem an de broasca. Se face o masurata prin pragul de excitabIt- perfuzie amuschiului pr'nartera tate areceptorilor, inconcentratii sciatica cu o solutie Ringer si prin mart ea micsoreaza acest prag. aceias' cantbla se introduce solutia de Intr'o alts serie de cercetari s'a ur- acetilcholina. Contractiile se inregis- marit sa se stabileasca daca In s's- treaza cu wn miograf Engelmann. Sub ternul nervos central se produces su- influenta actiunii repatate de acet 1- fic enta acetilcholina pentru activita- cheling, fibra rnusculara nu mai retea fiziologica a acestu a.S'au pus actioneaZa la un morn nt dat la ex- dou'a preparate de rniiduva izolata In solutie Ringer provocandu-se excita- citatie nici la o solut e de acetilcho-tia refl xa a unuia d n aceste pre- lina de 1:10000, insa in acest moment paratesi stud ind apoi excitabilita- fibra reactioneaza la o excitatie in- tea cart de taldoilea, $i s'a constatat ea directa exactea $i Ina nte de actil-excitatia prirnului modifica excitab.- (holing. Se poate demonstrasifeno- Htatea celui de al doilea, prin for- menul invers,adica muschiul ince- marea nine substante care are o ac- teaza' sa mai rlispunda la o excitatiet'une asupra cordului atropinizat de ind recta dar mai raspunde la acetil-broasca ca si acetilcholina. cholina. Adrenaline in concentratii de 2.10-7 Din punct de vedera al teotriei hu- in solute Ringer provoaca o marire morale mai este interesant de men- a excitabil tatii centrilor nervosi spi- ticorrtfaptull intrerupereexcitatiei nali, in concentratii de 1.10-4 scade pro,rocate de un exces de ioni calciuaceasta exOtabilitat . Dace insa adu- in solutia Ringer. Cercetand sensibili- gam glucoza (0.1°/o) in solutia Ringer tatea la acet lchol na a unui mus- excitabilitatea se mareste. Ca $i ace- chiucare a pierdwtexcitabilitatea tilcholina, adrenalna lucreaza direct printr'un ()tees de ioni .calciu autorulasupra elementelor din sistemul ner- a constatat caaceastasensibil,tate .ros central independentde actiunea este merits. for hemodinamica. Blocajul excitatiei la nivelul cone - Dr. Clara Kreindler xiuruimio-neuralese poate expl'ca in rein' urm'ator: crept raspuns lz un impuls nerves terminatiile nervoase nu secrete suficienta acetilcholina sau P. DANGEARD: Cytologie vegetate fibrele musculare pierd posibilitatea et cytologie generale (Paris,ed. P. %de a reaciona aa aceasta swbstanta. Lechevalier). instit. de cercetari stiintif. de 0 Dr. Clara Kreindler R. L. si vorbiree din Leningrad (dir. www.dacoromanica.ro 312 BTUDII

Prod.Lopotco)conducallor*tiitrtif logie, in cai de localizare trebue as- Prof.Voigcec. Vestic 0. R. L.1947, teptat cu interventia pand la colec- No. 3pag. 61. tare,iif unele cazuri procesul se Inflamatiilesupurate a tesutului stinge singur, fart nici o interventie. perioesofagian sunt deobiceiu produ_ se de corp strain in oesofag. Trata- Dr. Clara Kreindler mentul complicatiilor, care au o importanta primardiala nu este Inca eluoidatd. Pang acum sunt 2 curente: unii ca PUBLICATII ROMANESTI PRIVI- Marshek, Kilian etc. recomanda in- TOARE LA RELATIILE CU RUSIA. terventia imediata profilactica pe gat G. G. Bezviconi:Ccilatori ru$i in in toate perforatille cesofagului, eau- Moldovai Muntenia, Bucuresti,In- zate de corp straini, altii ca Eicken, stitutulde dstorieNatianala din Kahler. Fogel, etc. au o tactics con- Bucuresti, 1947, 462 p. Descrierile de servative,$i fac opera+,ie numai cu cdlatorie ale streiniflor insearmna fe- scop terapeutic. Jul cum un tpapor vede $i rintelege pe Metoda operatiei este sau mediastl- calatorilortraduse notomie colara sau s'mpla desch'cle- din rusestesi publicate de d. Bez- rea focarului supurat la nivelul gatu- viconi aduc astfeil o folositcare con- lui. Autorul da o statistics de 70 de tributie la istoriar:da4iilor ruso-ro- cazuri de carpi straini in oesofag com- mane in .trecut. Sunt in total in a- plicate de perioesofagite. Tabloulcli- cest .masiv volum, plin de informatii, nic sumar este urmator: to ridicata, ccrmentaria si note, 37 de relatii de oedem al gatului, emfizem subcuta- calartorie ce sc intind pe un rasttmp nat, dureri la deglutitie, etc. Din 70 de mai multe veecuri, dela 1420 la de bolnavi numai 24 au fost operati, 1904, asa ca volumuls'arfiputut din care 10 au faeut abcese retrofa- Poporul roman vazut de ringere $i prin deschiderea abceselor, Rusi in decursul ,veacurilor. Pe Ian- s'au vindeoat. II decese cu flegmone ga aceasta, aflam in aceste relatil de mediastinale. Timpul intre declarae calatorie o senie de arnanunte istori- perioesofagitei $i interventieiarata. ce asupra ,unor persoane din trecutul ca cu cat a intervenit mai tarziu. nostru, asupra orai.elor $i monuar...n- succesul era mai bun. Totusi autorul telar,vietiitaranilor, comertului$i gasete ca trebue sa to conduci dupe mestesugurilor. etc. Este deci o co- simptome. lectie de docum:nteistoriceindis- Din punct de vedere experimental pensabild pentru studiul istoriei noa- autorul arata evolutia procesului dela stre.Autoru.Iaadunat materialele inceputul ei. Autorul a facut expe- istorice tipariteinpubdricatiiru- riente pe 21 caini.Sub narcoza se sesti, cane i-au stat la clispozitie in introduce prin gura animalului in- bibliotecile noastre, care nu aunt In- tro parte super. a oesofagului un os cadestul de complete 'inaceasta de carne sau de pestecare perfo- privinta. De aceia se impun $i unele raza peretele oesofag. si se contro- completari. La descrierea calatoriei leaza zilnic cu oesofagoscopul, dace lui Vasile Gagara in 1637 era bine corpul este fixat.Experienteleau sa se reproduce si parts a privitoare ardtat ca din cauza perforatiei oeso- la sederea calatorului la Chiev. Aco- fagului la nivelul gatului se formea- lo el este invitat la ,mass de mita-o- zaun abces acut purulent, caracte- polit,Petre Movila, obs-crvaca rizat cu reactie inflam. din part. ierarhul. de origIne moldovean,in gatului$i stares generalsalterata. pensabila pentru stdiul instorizt noa- Dace abcesul este localizat intervent. stra ruseasca" cu episcopul Antino- chirurg. are mare important& si nu gen. n aceasta relatie, la p. 42, pe depinde de timp.Acolo insa unde campaa Ardino4 este in realitate A- este prins tot tesutul interventia nu drianopolul (in textul rusesc Odrta- ajuta$ianimalul moare. no-pole, in care pole nu e campie ci Autorul ajunge laconcluzia, ea grecesculpolis). nrtie cdratoriirusi interventia depinde de simptomato- prin tarile noastre, necunosouti au- www.dacoromanica.ro RECENZII 313 torului, este ierodiacomil lova, a ca.-dealuri si yin$idin Chiev dupa rut scurta relatie este pablicata de prune. tar pentru yin se duo la Foc- I.N. Sakharov, Skazaniea Russkago sani si la Buouresti si de acolo aduc naroda, VIII,St,Petersburg,1849, de peste tot vinuri roman]ti ". Des- p. 159 si urm. Acest calator a Lost Inpre Iasi spune: Acest oras. este ma- Tara Romaneasca in 1651. El trece re, are multi negustori, sapte manas- Dunarea la Silistra .unde Turcii iau tirisi multe, biserici. Acolo, in ma- vama de trecere catedotefimki" si nastirea Trei Ierarhl se MIA moas- catezece pentru marfuri. In acest tele Sf. Paraschivei, pomenirea ei la oras traiesc crestini Bulgari sieste 14 Octombrie, in acest oral traieste si o biserica a Maicii omnului su- voevodui Moldoyei". pusa patriorhului de Ierusalim, unde Urmeaza insirarea raurilor Modo- se tau milostenii pentru acest pa- veisistir:desprelarrnarocul cel triarh. Fedor Dorohin, Lost prizonicv mare dela` Nistru la Mohilau,-uncle rus la Turco are o relatie din anul sunt negustori si marfa este foaa'te 1674, pe care d. Bezviconi o mentio- ieftena. Tot in veacul al XVIII -lea. neaza (lap. 50. In textul ei se afla la 1746, a stet la Bucui-esti calatorul insun:Ile date interesante, ce mert- V. Grigorovici Barski, un om invatau sa fie reproduse. Astfel: arruin-tat, care voia sa se faca profesor de tirel negustorilorce (pornesc dela greaca la Chiev, studiase la Patmos Iasi sure Chiev si mai ales fraza : si apoi la Buouresti, uncle se afla pe .,IarMoldovznici(Volohii)se roaga atunci o Academie elineasca.Amin- lui Dumnezeu Mara incetare, ca ma- trifle ludde calatorie sub forma de rele imparat (tang) sa trimita oastescrisori au fost publicate de N. Bar- in Moldova sidaca aceste osti vor sukey, V. Grigorovici Barski, Stran- veni, atunci si ei :se vor supune im- stvovania po sveatdm mestam Vos- paratului Si vor merge cu razboi Im- toka 1723-1747, IV volume (este5i potrilva Turcilor" (p. 52, ed. P. Sirku). o editie in 2 volume, St. Petersburg. Mai interesanta este calatoria calu- 1800). Interesanta piangerea calatoru_ garului Serapiondela manastin:a luica la Buouresti a Lost bolnav Matroninskt, din anul 1749, publica- ca un cadavru" si ca a dat tot: banit ta de arhimanditul Leonid in Olte- Pe medic:. El corespundea cu patriar- nia imperat. Obscest. Istoriii drev- hul Silvestro de Antohia prin ca- nostei (1873 (V)..p. 78 si unn. (rasa- thigumenul" dela Focsani. La Buou- iul despre Tara Romaneasca la p. restilegasepriletente cu patriarhul 128) .,Am m-rs cu negustorii in Mun- Matei al Mexandriet, care vorbeste tenia si am aiuns in orasul munte-de desernmile" dupa natura faoute nesc Buouresti unde traieste (voevo- de acest carator prin locurile unde a dul. Acest oral meritsa fie amintit Lost. Mai amintim dintre calatorii indeosebi intre celelalte erase, pen- rust printartle noastrein prima tru frumusetea lui, e mare si foaa'te iiimatate a veacului al XIX-Iza pe plactit. acolo yin negustori de peste V.I.Grigorovici, un invatat profe- tot. din Turcia.Bulgaria, Venetia, sor rus dela Kazan cel care a pu- Rusia $i alttars.In lacel oral se blicat9icronaca lui Moxa $ialte afla multe manastiri de piatrasi documents istorice privitoare la is- biserici de min... (un asemenea oral toria noastra. Amintirile sale de ca- n'am mai vazut, caoi este prea fru- l'atoriesunt publicateinJurnalul mos si vesel si cladtt rcigulat. Acolo Ministerului instruct:et publi-ca din nu se aflavalttri sau cetate,caci Petersburg, LIV, 1847, Februarie sub Turcii nu ingaduie sa se construia-titlul: Kratkaia zapiska o putesest- scX". Trece apoi prin Buzau, Ram- vii magistra Kazanskago Universi- nic,Focsant: .,AcestoralFoc,sani teta Grigorovica (p. 27 si urm.). Var- forrn:azagranitaintre Moldova$i beste ou prilejul venirii sale In Ro- siMuntenia,jumatate aorasului mania desprevechile Degaturi este mun'eneasca si cealalta moldo- Remanislor cu Slavii-Bulgari, despre vencasca. In acest ora$ deasemenkaslavismele din limba romana si ,du- negustorime destula"... Merge apoi la padiferite argumentem'am con-. Bacav: aci se afla prune multe pevins ca si cele mad vechi generatu www.dacoromanica.ro 314 de boieri din Valahia erau de origi- stet rusesc. Titlul adoptat de autor ne bulgarea.sca." (p. 30). In Bucuresti ii ingadue ca tnateze istoria Rusilor insa afla o stare de spirit defavona.- pane'la Teunirea for in Statul So- bilacercetariloi-sale. Actuala di-vietic, care a fast completa abia in rectiva a inv4tatillor acorda tot in- 1945, prin reunar:a Galitiei Orien.talle teresul romanlsmului in istorie, lite- $i a RusieiSubcarpaticelaacest rature' $i chiar in biserca, indepar- stet. Priniul volurn cuprinde istoria tend orice nadejde de a afla °bite- Slavilor Rasariteni dela inceput pa- tul cereetarilor mele, caei chiar'mans in epoca lui Peru eel Mar:', al terialele vechi, marturii ale epocilordoillea pane' la mijlocul veacului al mai vechi, sunt ou totul in dezordi- XIX-Iea, al treilea se opreste la is- ne". Calatomste in Oltenia, apoi la bucniroa marei revert:0idin 1917, Campu-Lung, TargovEste, Curtea de der cuprinde $i o intinsa bibdiogra- Arges, ca sal adtme urine ale trecu- fie $i un indice. Autorul se ocupg in tului. In 15 manastiri vede manu- pri.mul rand ou desvoltarea socials, scrlsealdocua-n:nte in limba slavo- eulturala $i econoanica, prezinta pro- na., in special la Bistrita in Oltenia. blemele in chirp critic, infatisancl di- Socoate ca au fost cloud perioade de f.ritele pareri aleistoriaor$ila 'influents Slava in Muntenia, una unma is $iel o atitudine personaa. mat veche budgareasca,a) a mai Un nurnar de harti ajuta pa cititor n,oua sarbe_asca. Trece apoi In Tran- se'urmareasca linia desvoltarii poli- silvanta$i crceteaza la Brasov $itiee a istoniei, trecer.a dela diferen- Sibiu poputlatia Tomaneasca$i ur- tierce pe triburi si pe state mai mici, male ce pomenesc despre Bulgari".pang la unificarea Slavilor Rasari- Toate aces+e calatorii le intr:prindetzni intr'un singur stat in zilele noa- in cursul a/Tulin 1845. stre. Ceiace este remarcabil In ace - Aceste completari la colectia d-lui ste volume este in primul rand ma- Bezviconi dovedesc $i ele ce mare a Tea eruditiea autorului,care cu- fost in teat epocile intEresul calato- noaste, nu numai inliniigenerate rilor rusi, da inceput oameni ai bi- dabele subiectului ci $i intreaga lite- sericii, mai tarziu oameni de stiintii.ratura a tuturor problemelor, carti- pentru tarile romanesti. le$i studiile publicate pane' azi in Al. Greet! ruseste, polona, ceha$ilimbi occidentale. * Rolul Slavilor Rasariteni, al R1.1.$i- 0 NOUA ISTORIE A RUSILOR lor pentru civilizatia Europei este re- IN I,,IMBA CEHA cunoscut ou sinipa'ied.ex.:.Tina din veacurtle 11-13, Slavii Rasari- Josef Macarek, Dejiny vy-chodnich teni au recut maxi servicH culturiri Slovanii, III volume, Praga, 1947. Europene. Ek au aparat malumile de Profesorul Macurek dela Universi- tatea dela Brno este un istorie ou o Nord ale Marii N:gre, intocmai pre- aotvitatefoarte rodnica. Putin in- cum Bizantud$iCruciatii Apuseni rrainte de razboiu a publicat o isto- aparau in Asia MicaBoslorul$i Tie a UngurillIer, este autorul mai Peninsula Balcanica". (I, p. 65). Des- multor studiiprivitoarelaistoria voltarea economics este ,pusa in deo- Romanilor, a caror limbs o stapa- sebit relief,$icapitoleleinchinate neste perfect. Acum a publicat inreformelor lui Petru eel Mare, poate trEi volume o istoria a Slavilor Ra- cele mai bune ale earth (II, p. 17-60) sariteni, prin care intelege pe vechiipun in relief 1ega4nra intre reforrna Antisicelelaltetniburi rasaritene, culturalasi t.meLilecconomice ale apoi,ctt trecerca veacurilor, istoriavremii. Interesul din ce in ce mai Rusiei dela Kiley, a statelor dela Ha- viupentru trecutul Europei Rasari- lici$i Novgorod si o istorie paradcla t:ne $i in special al Statului Sovietic astatului rusesc dela Moscova$i care se trezeste in ultimul timp in Petersburg cu a eeluiinglobat la Warta lumea, a provocat si publica- Polonia, asa numitul Mare Ducat alrea acestei cacti, gra4ie careia dti- lAtvaniciecare erain realitate un Oral cellva. vva la inciernapA Np www.dacoromanica.ro RECENZII 315 instrument de cunoastere,limpede vantiidealisti. Ca urmare, idealismufl scris, cu comrpetenta si la curent cufilosofic a inceput sa-si piard5in- rezultatealecercetarilor fluenta printre savanti englezi pro- istorice. gresisti. Savanti inaintati Incop sa is cu- Al. Grecu vantul contm dublilor idealist dela inceputul sec. XX Grer.in, Bradley, Basanket,etc. MAURICE CORNFORTH: Science Pe la 1930 stint publicate o snr:e de versus Idealism" London. lucrari-ale unor savant si filoseti de frunte englezi in legAtura cu diverse Cartea savantului englez M. Corn- chestiuni da stiint5 si arta. In accste focrth, consacrata criticii idealismuluilucrari,care sunt indreptate impo- si argumentarii si apararii materia-triva idealismului reactional*, se fcc Lismului filosofic marxist, este o mar- incercari de a da o explicate mate- turie a luptei pe care o duce curcntul rialista-dialectica fenomenelor natu- progresist al gandirii filosofice ma- rale si sociale. terialistein Anglia de astazi Lupta adeptilor filosofiei marxiste flcsofleireactionare idealis e. impctriva filosofiei soc:ologiei reac- Ca si alti savant si filosofi englezi tionare burgheze s'a intcnsifioatin inain'arti J.B.S. Hald'Ane, G. ultimii ani in leg5tura cu ascutirea Levy, J. D. Bernal, R. Pascal, J. In-luptei due de forteledemocratice gem. M. Cornforth lupta cu hotarareimpotriva imperialismului si a reac- contra obsurrantistilor si a misticilor tiunii. din domeniul stiintei (Smuts, Jeans, In cadrul unei discutii filosofice, A. Eddinigtonsialti)se ridica impo- A. Jdanov spunea: triva idealistilor care liflosofeaz5 (Ru- Victoria stralucita a socialismului, ssel, Carnap, Wittgenstein s. a.) apa-i-purtata in Mare'e Razboiu de ap5- rand adeVarull tezelor fundamentalerare a Patriei, care a fost si o vic- ale materialismului dialectic. toie str'alucita a marxismului, s'a a- Dupes marea Revolutie SocialistA sezat ca un os in gatul impari-astilor. din Octombrie din Rusia, lupta inte- Centrul luptei 'Impotriva marxismului lectualilorengleziinaintati contra s'a deplasat astazi in America si An- idealismulul reactionar s'aint niti- glia.Toate fortele obscuranismului cat. Un astfel de eveniment istoricsi gale reactiunii sunt puse in slujba mondial nu putea sa nru aibe o pro- lupteiirnrootriva maryinnului. funda influents asupra constiintei Reactiunea furibund5 din Anglia clasei muncitoacre si a parti progre- cauta sa calomnieze teo "ia marxista, siste a intelectualitatii engleze. sa o denatureze, ea caut5 pe orice Evenimentele dirt cursul urmatoa- cale s5 ponegreascA m-txismul in o- relor decenii in primul rand pu- chii muncitorilor si ai intelectualilo. ternica crestere a societatii sovietice, In accste conditiuni Bernard Shaw care nrezenta un contrast izbitor in a facut un prost serviciu.cauzei pro- comparate cu tariilecapitalismuflui, gresului$iluptei contra fortelor reac- came au fast supuse in aceasta peri- tiuniisi al fascismului, pain artico- oacra unor grave sdruncinAri econo- 1111 Sail din ,,New Statesman end Na- rnice.si politice aru trezit si au in- tion". B. Shaw a declarat invechita tensificat interesul pentru marxism t aria economics a lui Marx, iar teo- si pentru baza Jul filosoficA, materia- r:amaterialirrnuluiistoricinutild" lismul dialectic,nu numai printre pentru, englezi. Shaw a ga'sit de cu- mun.citori,-dar si printre savantiirza- viinta sa repete vechea ma."sevie bur- intati as Angliei..La intensificarea in- gheza, care spune ca intransigenta teresului pentru filosofia marxista a lui Marx in lupta luicuLassalle, ccntriibuit deasemeni desvOltarea stin- Bacunin, Heldman, cu fabienii cu tclor despre natures; succesele acestorlcaderii de acs ai traths-unions-urilor stiinte in4mau intro evidc.n.a conra- ar fi, tics, expresia .meschinariei"lui dietie cu interpretarea idealiSta a lor, Marx.Shaw declaresca. maxismul pe care fncercau sa o impund pro -.,ante-fabian" ,.a devenit din cale a, fesorii de filosofie si unii sa- far.5. de plictis'tor si invechit". Acee- www.dacoromanica.ro 316 STUD DI sta afirmatie absurder, care reprezinta zele 1argi raspandiri a idealismului prin ea o denatur-re conatienta a a- infilosofia cont.mporand burgheza cievarului, foloseate numai reactiuni', aunt vazute de autor in tendinta ela- care ataca cu inversunare matxismuil. selor reactionare de a apara religia in Intreaga istorie a uitim for decenii ai fata ariaaului avant al atiintelor care in primal rand victoria socialismuluiprin insas' esenta for nu pot sa nu in Rusia Sovieticd arata in modul eel ducaladesmintireasuperstitiilor mai convingator indiscutabila just 4e a mistico-religioas.. marxismului si a doctenei lui privi- Progresul atiintelor, spune au- toare la ne)mpacata lupta de class a torul,Lsi desvoltarea nou Ilor pro- proletaratului contra burgheziei ca o ceseaiatehnicei, 'legatein acest conditie indispensabila pentru trace- progres... au devenit o provocare $i rea delacap talism la socialism.In oamenintare pentru toate ideile tra- ceeace priveste marximul ,,fabian"- ditionaleaiin special pentru _della el nu este decat o sarac:acioasa dena-religioase... De aceia a fost inevitabi- turare burgheza a marximului, dena- laapartiareact unii respective.Ea turarecare a adus un imens rau ai-a gasit expresia in nouile forme ale nrIscarli muncitoreati a Angliei. filosofiei idealiste, care tind sa just- Pe fondul unor astfel de doclaratii, Ece ideile religioase, in fata stiintei trebue sa pretuim cu atat mai pozi- care le arunca manuaa". (pag. 15). tiv manifestarile reprezen'antilar n- Autorulal ata caforrnele actuale telectualitatii engleze de frunte penale idealismului in filosofia burgheza tru apararea marxismului ai a baze-a An2liei, St. Unite si aaltor state larluifilosof ice. De acest fell este car- imperiaJiste nu au in ele nimicori- tea lui M. Cornforth pe care o re- ginalai nu reprezinta clecat simple cenzam. var ante al vechilor sisterne in ma- Punctul meu de vedere, personaljoritatesubiective-idealiste. Aratand scrie Cornforth in introducere ea aaa numitulempirism pur" sau este materialismul filosofic, care este ,,pozitivismlog c" actualfaiau ca cunoscut in forma lui actual4 cii ma sursa idealismul subiectiv al lui Ber- terialsm dialectic" `). (Maurice Corn- keleyai Hume, autorulajunge la forth Science versus Idealism", pag. concluzia:,,Cei ma' moderni logi- 12. In ceeace urmeaza sunt indicatecieni" ai pozitiviati logici" ab a Baca numai paginilecartiireccnzate). au facut vr'un pas inainte fn corn- In prima parte a cartii sale' autorulparatie cu Berkeley". (pag. 49). insists intai asupra istoriei materia- In ertica sa cu privire la idealis- lismului englez din sec. XVIII, duper mul contemporan, autorul iai concen- aceia suoune crit'cii idealisrnului su- tr...aza in mod sp-rial atentia pentru biectiv al lui Berkeley si Hume, ag- a sniulge depe fata idealia+ilor masca nosacismul lui Kant si idealismul su- atiintei cu ajutorul carela ei Inc-carob'. bieceiv Mach (cap. IV I). In a douasa-si 'ascunda rationamentele forreal- parte el desvalue esenta idealists a tion-r-idealiste. timpulnostru, celui mainou curent dinfilosofia cand atiinta a facut un pas mare, de- burgheza din Anglia ,,a positrvis- parte inaintefilosofia ideal sta nu mtilui logic" $i supune criticii me- poate megadirect succ saleatiinti.. toda analize: logice", aplicatde re-fice in studierea ornului $a luma prezentantiipositivismuluilogic fizice. Din aceasta cauza idealiatii de Russell. Wittgenstein si C,innap. toate nuanitelecautacadiscutc in Desvoltarea un:cei filosofiigtiinti- mod atintific, mascand printr'o ter- lice contemporane, a materiaLsmuluiminologie quasi-atilintificaostfilitatea dialectic. duper cum o spune in modfor fata de atiinta. In realitate insa, just autorul. se face prin luptacii sublin eza Coirnforth, empirismul diferite forme ale filosofiei idealls'e pur",rpozitivismul" aiallele nu se Autorul c)nsidera ca sarcina a cartii apropie de atiinta,ci de religie, de sale demasca"ea otrrentelor actuale m sties, si de obscurantism. Elc duc idealiste din filosofia burgheza. Cau- in mod inevitabil la solipsismIn re- cunoastereaexist entei unuisngur 1) ..Science versus Ideaaism" by Mau.- subject care filosofeaza. Variacele as: rtee Cornforth London 1946. pecte contemporane aleidealisrnului www.dacoromanica.ro 11ECENZII 317 subiectiv conclude autorul sunt pul unei astfel de analize consta in a dwsmane ale st Mtei, care se ascund da ,,clar tate" si a introduce ordinea numai subt forma stiinteiis:a bu-in totalitatea experienteisubjective. nului simt. Aceasta (steo detenmdnare tirpic 0 filosofie cu ad varatstiintifica idealists, care se aseamanaeu idea- este filosof a materialisrnuaui dialec- 1 strtul lui Kant. In timpcetoga is- tic. Imbinarea tuturorstiinte..ortua- toria stiintei si a filosofiei arata ca ceasta filosofie este unicul lucru na- ordimeaP Gn sistemul cunostintelor tural $i rodnic.Incercarea filosof ei urnane este ogl ndirea ordinei objec- idealiste moderne de a se imbina cutive in natura, Russell, urmard pe $tiintele este insA o incercare de a Kant o declares tin produs care re- stabill o imbinare ant naturals ostilaglernenteaza realitatea gandirii ome- intereselor ttir4ei. De exemplu. nosti, adica ceva pur subiectiv. Cuno- spune autorul, savantii criglezi Jeansstizritele se separa aside de natura; $i Eddingtcn incearca sa lege fizica, ele sunt limtarte la domeniul percep- astronomiasimatematica cu filosofia tiilor subjectiveale omului.Acest idealists.Sfortarile acestorfilcsofi, lucru insemneaza insa o complect5 care cauta sä demons,nzleca univ.r- negare a stiinted, moartea ei. Filosofia sul repr zinta un produs al creatdeicu expresie $tintific5 a luiRussell sub ective a matematiciehilor $i a as.- se arata a fi inrudita cu idealismul tronomilor, nu are mimic comuncu a- subiectiv al preotului Berkeley, care devarata stlinta $icontrazicchar pro-a luptat contra stiinSei $' a materia- priilefor descoperir* indcamcniul lismului aparand religia $ip'Dum- stiintelor naturii$ialrnaternaticii. nezeu.Acest nou" programeste $ti nta care se sprijina pe materia-suspect de asemanator vechiulud pro- lism, trebue sa foloseasca descoperi-gram filosof c al lui Berkeley $ial rile specialein domeniulstiintelor discipolilor s5i, sorie autorul. A- naturii $iail matematie'l facutede tuned spuneau: nou acceptam" rezul- Jeans, Eddington $i de altiinvalatd tatele stiintei... Dar noi le dam o a- idealisti$i saresping5 cuhotarir num fa intenpretare. Acura insa spun: concept a for religioasa, idealists des- noi:cceptam" rezultatelestiintei... pre lume care este din principiu os- Dar noi le supunem unei analize tilastiintei. logice". (pag. 101). Nemarginindu_seIao crit.c5 suma- Cornfortharata ca f lulin care r5 asupra idealismulud subiecti7 con- Russell intelege realitatea exterioard temporan, Cornforth face o crittica este subject,n- idealist.$i nu are runic amanuntit5 catorva d ntre cele maicomun cu stiinta adevarata. Analiza cwan,cute forme ale acestui idealism, logics" a lui Russell este incummata $i anume neorealisc-nulud" lui Be - d.. r,_zultate idealiste. Ca urmare ana- trand Rus.s...11, ,,pozitivismul log c" al lizeisale Russell stabileste elemen- lui Witgenstein si fizicalismur fadi- tele f nal "treductibile", elemen- cal" al lui Carnap. tele neutrale" ale lumii, care net ar Pe timpul lor. Russell $i colegii lui fi, cica, nici materiale, nisi sp rituale, au atacat idealismul obiectiv absolutci repiezinta o tertAcategoric, din al dui Braaoly, .tc., pl-dand pentrucare se creaza atat sp ritul cat si ma- ,.bunul o.mt" $i stiinta". Totusl, cu-teria. In felul acesta, Russell incear- rand dupes aceasta, scrie Cornforth, c5 sa deruteze pecititor, sa-si as- s'a stabilit ca lupta lui Russellcon- cunda idealismul, marlifestand preten_ tra WI Bradley era o lu.pta du.5 con tia ca (if ar esi din Ern tele opozitliei tra unei forme de idealism in favoa- dintre materialism$iidealism. "ea ailed forme a aceluiasdealism, Pretentil absurde $i riclicole al ca- care nu facea altceva decat sä con-ror sons reactionara fost de mult trafaca mai bine stiinta. demascat de Lenin. Rus ell, ascunzandu-se' subt masca Cornforth trage concluzia ca rus- unei expresiunistiintific , cautain sellianismul nu este altceva decat for- irlosofiasa ddealistasa d.naturezema contcmporana a anachIsmului, a realzarilesJ concluile %lintel..Rus- :dcalismului subiectiv. sell reduce sarcinafilosafiei to analiza Cornfortharata totalalipsa de logics a materialului de gandire. See- consistenta a principiilor lagicei rus-

www.dacoromanica.ro 3I srunti selliene: filosofianeomacnista a luipozliunit spun , Wittgenstein Russell separra logica de stiintela con- este necesar sa o comparam 'CU faP- crete si de lumea reala, inchizand-o tul". De aceia, ste asigura acest pro- numai in limitele une: pure specu-povaduitor al idealismului, cand un latiiintelectuale, a speculatiilorlo- filosof spune: ,,Acest obiect material gice. In locusl cercetare lum I reale,este un complex de date ale simtu- ironizeaza autorul, not trebue rilor", ias un alt filosof a firma: A- ,.sa cream o -lume"din presupusele cest obiect material nu r prezinta un el mente logice finale. ,,Metoda dna- complex de date ale simturilor, ci e- lizei" in real tatenu este de loc o xistaindependent deale atrunci metoda de analizaci m2ti curand o ambele ot_rmatii ar pierda oica, once metoda de speculatie". (pag. 111). semnificatle in fata analizei logice". B. Russell si discipolii lui se falesc In felul acesta, Wittgenstein incear- cu ace.a ca ei ar fi treat o noua ao- e.11. sa lichideze problems fundamen- gica a stintei. Cornforth demasca toa- tals a filosof ei, si totodata sa ras- ta neconsistenta acestei laudarosenii toarne" sna erialismul.Faptul ca o a idealist lorsubiectivienglezi. El astfel de bufonerie absurda si ridicola cloyed ste ea ei, cladind o noua loeste prezentatasiacceptata de publi- gics simbolica pe bazele matematicei cul burghez drept un profund rationa- superioare raman in cadrul vechil lo- ment f losofic, arata stadiul de deca- gici forrna, le, cu singura deosebire ca dere pe c re sl-a atins gandireafilo- din ea sunt eliminate toate urmele sofica a teoreticienislor" burghezi. legaturilorei cu lumeamater Wittgensteinintreaba retoric:ce Russell si colegiilui, scrieautorul, fapte ogl ndeste t za materialista care .,se scufundatn cele mai incurcate spune ca obiectul material existsin- speculatii si folosesc expr sii pszudo-dep_ndent de da.ele s.mtur.gor rubies_ stintifice si pseudo- maitematice pen- tului, care percepe,sicum poste fi tru a construi o lime a speculatiilorcomparata cu faptele aceasta teza? metafizice". (pag. 117). La aceasta trebue sa raspundem ca Continuatorul liniel subiectiv-idea- astfel de fapte sunt inf nit de multe. liste a lui Russell este f:aosoful-mach stIntreaga activitate om neasca, in fie- Wittgenstein,originar dinAustr a. care zi, in fiecare teas, in fiecare mi- Wittgenstein complecteaza. cu Inca um nut ii convinge pe cameni caobectele cuvintol colectia de vorbulite cu aju- materiale care servesc Ca lucruri de torul carora ideal sill cauta sa-si as- influentat in productie si caobiecte cunda idealismul, sa-si mascheze os- de cercetare stiintif ca,existainde- tilitatea fata de stint& Acest cuvin- pendentde oarmeniTocmaiacest tel este faptul". Reese ca totul se fapt, p' care-d certifica intreaga prac- ccmpune din Japte". Lumea ne tica istorica a omenir ti, 11sioglin- comunica acest prooroc de rrecenta deste prezenta teza a filosofiei ma- aparitie s.ste o totalitate de fapte", terialiste. iar nu de lucruri". (pag. 130). data Wittgensteinnu poste, in Dupa parerea lui Wittgenstein, ace- nic un fel, sa vcida faptele, oglindite ste ,,fapte" se oglindescin peropor- de aceasta heza materialista, aceasta Vile din care sconstrueste gnaiul se datoreste faptului ca p entru idea- omenesc. D_ ace*.a cunoasterea con- listul subiect ry Wittgenstein, cuvantul sta in analiza logica apropozitiilor, fapt" are un sins cu totul di'erit de 'in clarificarea combinarii cuvintelor acela pe care-s1 intelege,prIn acest d n care se compun propozitiile, si din cuvant,stiinta si pe care-1 intelege reele reguli dupa carecuvintele se once om norm.7.1. Pentru Wittgenstein, inlantuesc inpropozitie. ,faptul" estetotal tatea perceptiilor Cornforth arota ca toate aceste re- omului. La inceput Wittgenstein in- tionamente profund reactionare care troduce pe ascuns in notiunea de fapt reduc stiinta si filosofia la o analizaun continut subiectiv idealist, 11re- log _o_sintactica a propozitilor, ii tre- duein o combinat e individualsa bu sc lui Wittgenstein pentru a face nzatillor. iar dung aceia declara ca o noua tentativa de a infirma" ma- filosofia este supraincarcata d-! pse- ,erialismul. ucio-propoz4ii",. dat fiindca tezelor e: Pentru verifioarea exactitatii pro- generale nu le-ar raspunde nici un e1 www.dacoromanica.ro RECENZII 310 de fapte. 0 sOfistic5 goals si stuplda, tradictiilor de nerezolvat in care cade penteu ,oamen..1 naivi 7 iata ce recunoasterea. Este suficient insasa-.1 prezinta pseudorationamentelelui acc.;ptam 1ilosafia,ne seduce Car- Wittgenstein. nap sa ne dim.tam doar in procesul Toc atat de ostila stiintei $i progre- de cunoastere numai la analiza jus- sum' estesiiy,osoLa lui earflap. tetei formate a vorbirii $i atunci Nefirindsatisfacut deprocedeele vor dispare toate greutatile $ se vor pentru ,,desagntirea"mattrialisrnu- rezolva toate contradictiile. Mt, adoptate de Russell $1 Wittgen- A lipsi filosofia de cunoa$ter.a, in stein, e.art,ap incedrca sa inven.eze genere, a oricarei semnificatii objec- noui argumen.te contra stinted$1 a tive, a renunta sa prive$ti latura dc conceptiei materialtste despre lume. sens a cunoasterii, a transfon-na vor- Elemental-noui" care-1 deosebesc pe Lainap de Russel].siVV:ttg_nstem, birea $1 logica in ceva cu total 1a- constau in primul rand in faptul ca cu:Itativ $i arbitrar acesteastint Catnap c.reca din ra.osotesa se tezch. fundamentalealefilosofiei" elimine once mentiune despre sensul, profund idealiste a lui Carnap. A- insernnatatta $1continutul ob ectiv ceasta filosofie este o imagine elcc- al notiumlor judecatilor $i propozittu- vcnta a acelui obscurantism militant niter ananzate. 1entru Carnada..o- care se revarsa astazi ca un val tul- sof a este undorneniu at construe - bure, paste auditoriul universitat::or tailor arbitrare care n'au nici o 1 gd- $i paginile numeroasclor lucrari" ti- turd cu realitatea obiectiva. Idealis- parite in tarile capitaliste $1 in. sp.:- mul apace in tilosofia luJ sub o forms cial in Statele Unite $1 in Anglia. deosebit de agresivasifaptul ca acest NcnorocLrea filosofiei ,predica Car- icicallsm se ascunue suo irunza denape, rezida in faptul ca ea tind., viva a _starlet" nu contribue ducat in tezele ei, sa caracterizeze realita- ca sa-1 face $i mai respingator.Filo- tea. Astfel de rationamente suntills- sol:a, a c xara Lartiaparnoat..sa Le tepseudorationamente",iar toate inloctaita pr.ntr'o $tiint5 a lagicii, iar chestiunile cu privirelafondulsi $tanta logicii este o analiza logica a caracterulrealitatiisunt ,.pseudo - natiuttilor $i a propoziti tor, care se chestiuni". Toate tezele care se e- intrebtunteaza in stunts; lcgica $tiin- rtunta cu privire la realitate, decla- tei nu estaatceva decal sintaxa lo- re Carnap, sunt ,imctafizice $1 an- gica a limb Istlintei. Analiza logics ti$tiitifice". De felul aces'a sunt, du- a propozitillor, la care se reduce in-pa Carnap,toate afirmattile mate - treaga sarcina a filosofiei, (sL,e stabi- rialisrnului. Urea regulelor fo.rmale, care dir jeaza Un inveteratmetafizician, care vorbirea. ,,Prin sintaxa logic a Ern- desparte piintrun zid de piatrarii- -bii setae Carnap nut subinte- noa$terea derealitat-,Invinue$te legem teora formals a formelor lin- materialismul de ,.metafizcism "! Un guisticeale vorbirii".Si tot aici obscurantist $1 un dusman zmntit al Carnap ne previne ca teolia", reguka $tiintei invinruese aceasta filosofie de sau d terminarea se cal fica ca for- faptul ca ar fi ,antistfitifica"! In le- mals atunci cand in ele nu se face gatura cu aceasta, trebue sa spuncin nici o rcfelire la semnificatia simbo- ca totala absenta a unui sans stiln- lilor (a cuvintelor) sau la sensul ex- tificin iparende luiCarnap, este pres ilor (propozitiilor).(pag.169). compensate prin uriase doze de inn - Carnap subliniaza,in toge feu - pertinenta.$: nerusinare. rile posibile, ca $tiinta $i filosofia nu Problerna fundamentals aMost)... pot $i nu trebue in nod un caz sa fiei este, pentru Carnap tot nu- alba' pretentia ca in teze, in judeca- mai o pseudo-problema". Disputa $1 tile$i in rationamentele tor, desco- lupta dintre materalism $i pora latura ob.ecktva a feno:nentlor.afirma Carnap, nu pot da niciun re- Sa tinzi la pr ceperea realitatii in- zultat, fiindca aceasta .,este o dispu- semneaza, afirma Carnape, sa intre- ta in legatura cu .tpstudoteza", care buintezivorbirea inmodus-ul ei a aparut numai din cauza intrebu:n- material". 0 astfel de intrebuintare a Orli ..modus-ului material at varbi- vorbirii reprezinta tocmai cauza con- rii". Dace, insa, ajungem la modus-

www.dacoromanica.ro 320 STUDII ul formal al vorbirii, atunci vom ve- Neajunsul cartii lui Cornforth re dea ca este posibil sa impacam am- zida in faptulca autorul vorbind bele teze" pe cea materialists ca- despre ostilitatea tuturor varietatiaor re afirina ca obiectul este o totalita- filosofiei idealiste contemporane fete de atomi $i aceea idealistscare ta de stiinta, nu arata ca toate for- defineste obiectul ca o totalitate de rnele idealismului contemporan ser- senzatii. vesc nu numai pentru apararea ob- Numeroaseleincercarifacute in seurantismulud, ciin primul rand scopul de a crea o filosofie care sa pentru apararca ord'nei contcmpora- stea deasupra" materialismului $i ne exploatatoare, care domnestein idealismului, s'au terminat prin fali- Anglia, in Statele Unite$iInalte ment. FilosofialuiCarnap neprezin- taricapitaliste.Cornforthscrilein IA Inca o tentativa de acest fel. Car- Incheere":,. Rolul social abiectirv, al nap pretinde ea filosofia lui invinge teortilorcare neagaobiectiv,itatea unilateralitatea"materialisrnuduisi cunoasterii stiintifiee. consta in ten- a idealismulluisida o solutie stiin-dinta de a eclipse importanta teore- tifica" a problemei. Dar in fond, sub tied, practice $i socials a stiinteiSi aspectul unei critici" a ambelor di- prin aceasta sa deschidd drum pen- rectii filosofice a materialismului tru inselarea maselor prin iluzii re- $i a idealismului inc,arca sa stre- ligioase,idealiste $iantistiintifice" coare acelas idealism. Solutia" data (pag.262). 0 astfel de determinare de el problemei consta in aceia ca este,in mod evident, insuficienta. filosofia trebue sa se lase de on ce Este drept ca ae :ste teorii contribue fel de tentative de a determine reala inselarea maselor prin iluzii anti- litatea sa se ocurpe numai de ana- stiintifice. Insa tocmai aceasta inse- liza formal:a a vorbirii. Dar ce estelatarie este nacesara russellilor, car- asta, dace nu este idealism $i Inca napilorpsialtora ca ei pentru a face cel mai salbatec, plin de inversunata un serviciu stapandlor for pentru dusmanie$iura in contrastiinrta a intuneca autoconstiinta de elasd a $i a filosodiei progresiste materiatliste? masselor, pentru a le indeparta dela Idealismul subiectiv,scrie Corn- lupta .pentruinteresele lor,$i prin forth in Incheere", denatureazasi aceasta sa susting$isäintareased indbuse caracterul veritabil revolu- domnia burgheziei imperialiste, ac.a- tionar al stiintei. Eliberarea oameni- sta donanie care se clatina. iTocmai lor de mizerie, asupriresisupersti- in aceasta consta rolul social obiee- tii este marea sarcina a secolu- tiv al tearlidor idesdiste. 'Lupta din- luiactual,care duce larealizarea tre partidulmaterialistsi idealist tuturor succeselor de Cane este caPa- infilosofie, repreziritaoglindirea bilanumai o omenire tlibera $i orga- luptei dintre forteleprogresu'ui si nizata". (pag. 264). Sarcinide filosofiei tele ale react:unit, dintre proletariat nu potfiseparatede orientarca $i burghezie, dintre socialism si ca- fundamentals a evolutiei istariee. pitalism, care in prezent se desfasoa- Viitorul apartine $tiin$ei, materia- rain toatadumea. Caracterul de par- lismului dialectic, progresului social tidin filosofie, implies descoperirea aceasta este concluzia 'autorulul facelterolsocial profund reactionar earth recensate. Decare-1 joaca,in aceastalupta c'-artealui Cornforth ne arata, ea dealisrriul contemporan. invatatii de frunte progresistidin Autorul caracterizeaza filosofia po- Anglia de astaziisileaga sperante- titivismului logic ca o filosofie a in- le,in deplina inflorire a stiintei telectualitatilmic-burgheze, a celor a coneeptiei stiintifice despre lume, se luereaza in domeniul tehnicei $i numai de fortele progresului, in stiintei,care, cica ar dori in mod fruntea carora se gasesteUniunea cancer sa capetesisa folos.asca cu- Sovietica, consecventa luptatoare nostinte $tiintifice, dar care nu von pentru cauzastiintei, a progresului as se amestece in discutiiserioase $i a democratiei impotriva intuneca. eau sa fie ,atrasi in marile cioeniri Valor forte ale reactiunii din U.S. sociale".(Ibidem). Aici, Cornforth A., Anglia $i alte tari imperialiste. nu( are de lac dreptate. Idealistii Sta-

www.dacoromanica.ro RECENZII 32I telor Unite si ai Angliei sunt lacheiiautorul declara: Pentru noi, consti- filosoficiai burgheziei imperialiste,infra individuals nu este ultimul ter- care participa in mod activ in lupta men la care trebuesaseajunga. socials a contemporanilor, manifes- in explicareagandirii "...Constiintele tandu -se de partea reactiunii impo- individuale suntdeterminate,atat triva fortelor dernocratiei$i.progre- in cantinuturile for cat siinforma sului. Ei sunt aparatorii constitnti ai for cu alte cuvinte sunt det0r- temeliilor putrezite aleimperialis- minate structural de conditiunile ma- multi! contemporan. Prin aceasta seteriale de viata ale indivizilor". $i explica ura lor impotriva maferia- D. Barbu Zevedei desispune lismului dialectic tendinta dor de a pentru noi" in4,elege sa exprime consolida prin orice mijloc pozitiileeel, temeiurile insei ale produotiunii idealismului. ideologice in general, a celei filoso- lice in particular, dupilconceptia materialists a istoriei.Se intampla ZEVEDEI BARBU: Evolutia gdndirilinsa ca schema productiej ideologice, dialecticei). asa cum o schiteaza d-sa, nu cores - pundil cu schema marxista Sau, poate D. Zevedei Barbu sustine ca estene-am inselat noi Si acel pentru noi" unentuzlastcercetatoralistoriei are o semnificatie mai serioasa de- gandirii dialeotice. D-sa este, pe drept cat s'ar parea la prima vedette? Poate cuvant; convinsdenecesitatea$i autorul intelegesa substituetezei utilitateaourfoasti..reiprocesului. de maxiste o teza proprie sau, eel pu- formatie aldialecticei, pentru inte- tin,saarn,liorezetezamarxista, legereainsasi a metod2idialectice asa cum atatia aytii au incercat s'o sub forma, sa$tiintifica,adica subfaca" inaintea d-lui Barbu Z_vedei... forma sa marxist-leninist-stalinista. Sa 'sarn pe autor sa vorbesca : D. Zevedei Barbu nu este un in- Modal de productie,tiparele pe vestigator incliftrcntfats de feno-care to poate luao gandire sau o menul teoretic pe care cauta sa-1 ex- ideologie constitue un proces com- prime in desfasurar-easacreatoare plicat, care nu se poate explica prinde momente succesive tot mai sur-tr'un raport mecanic dintre doi fac- prinzatoare. tori,oricat ar fi de gon.rali acesti In lucrarea d-sale, Zevedei Barbufactor'. Trebue neaparat sa conside- /51 propune sa aprecieze inflexiunile,ram o multiplicitate de factori, care articulatiile $i ansamblul acestei des.. sunt intre ei intr'un raport dinamic". fasuraridinpunctul de vedere al(Introducere, p. 2). dialeoticei materialiste. D. Zevedei Barbu pare Ca vrea sa D-sa repudiaza, formal,conceptia protesteze impotriva unei deformari careexplica desvoltareagandirii a materialismuluiistoric, deformsire umane prin factori pur spirituali sau carese poate numideteiminism prin actul constiintei individuale sau, economic"(PaulLafargue)si care cazul eel mai bun, de modul de deduce.in mod mecanic,form.le productivitate a acestei contiinte,ideologice din infrastructura econo- folosind elementele unui mediu oul- mica. Problema raportului din're eco- tuxal in care traeste".(Introducere, nomic si ideologic a fost insa prtei- p. 1).Marturisirn ca am prefera sazata de catre Engels intr'o scrisoare intainim,la autor, em limbajmai celebracatreprietenulsau Heinz precisdecat modul de product-iv"- Sbarkenburg, Engels araa ca nu tate al acestei constiinte", expresiunepoate.fi vorba de o actiune in sews neEfericita$iimproprie, sugerata deunic a economicului asupra ideolo- modul de productie"din economia gicului o denivare meca- politica. mica' a celui din urrna din eel dintai, In opozitie cu conceptiile idcaliste, cide interactiune, o actiune reciproca a factorilor infrastructural 1) Zevedei BarbaEvolution dela pencedialectipue ".(Ed.Costes,Ratris suprastructural. Exists actiune $i re- 1947). actiune, dar, spune Engels, determi- STUDII www.dacoromanica.ro 21 322 STUDII nant in ultima analiza" este facto- litatiobiective, de aci urmeazd ca. rial infrastructural. viata materiald a societatii, existalla AcesLui raport dinamic de actiuneei, este de asemenea factorul prim, reciprocd, in care totwi ecanomieul iar viata eispirituald es,e ,raeLorui e determinant in ultiand analizA d. secund,derivat,ca viata materiald Zevedei Barbu pare a-i substitui una societatii este o realitate obiectiva raport dinamic" in care nici un fac-care existsindependent de vointa tor nu e determinat in ultirrid ana-oamenilor, iar viola spirituald a so- lizA, ci toti factorii sunt egali intrecietatii este o reflectie a accs.ei rea- ei, initial$i constitutivdeopotriva litati objective, o reflectie a existen- dati si ,4pregasiti". Raportul dialectic tei" 2). intre infrastructure $i suprostructura Viata materiald,existenta socials degenereazd, la Zevedei Barbu, intr'o esteizvorulformariivietiispiri- cor.latie, dace se poate spune astfel, tuale,a soci,clatii" 3). relativistd, ca in absolutul" lui Schel_ Or, Zevedei Barbu rdstoarna acest ling, despre care Hegel spunea caraport de originare $i de determinare seamAnd cu noapteain caretoate a Lenamenuluiideologiclaexis- vacile sunt negre. Pozitia lui Zevedei tenta sociald" ,siit inlocues,e cuual Barbu nu este, aci, dialectics, ci seraport dinamic, cum zice el, dar in incadreazd in relativismul sceptic$i realitate un raport indeterminat, un nu e Para asernanare pe alt planraport in care efectul tcste cons.derat cu doctrina lui March $i a altar contemporancu cauzaantcr:oara, idcaliatiejusdem generis. Intfadevar, priripeo abuziva apaare a principiu- transpusd pe plan ontologic, pozitia lui reciprocitatii de actiunt, pe drept lui Zevedei Barbu postuleazd simul- soca' t de H.gel $i de marxisti ca a- taneitatea$i conttmporaneitatea ab- devdruleelmaiaproximat"(die solutd a fiintei$i a gAndirit,udica nachste Wahrheit) el legit cauzalitatii. pozitiapropriedivers forsisteme Zevedei Barbu des insd principithui conciliationiste, ca, de pilda, dualis- reciprocitatii de actiune principiu mul cartezian, paralelismul spinozist care inglobeaza ca pe un caz (-arti- (care din acest punctde vedere, ecular legea cauzalitdtii un sens de d.parte de materialism), pozitivismul,confuzionism sceptic, similar e_lui al empirio-criticismul, bergsonismul, etc. asa numitilor delicati" chnuntati de Intfadevar, teza materialismului is- Platon in dlalogul sdu Tneaheto,:41 toric esteextinderea principiilor Acesti delicati" (compsoLroi), parti- materialismului dialectic asupra stu- zaniairelativismuluiabso.ut, ni diului vietiisocia,e, aplicarea prin distingeauinfEnomene deck as cipiilormaterialismului dialectic la pectulpentnu-altii",negandas- fenomenele vietii sociale, la studiulpectul pentru-sine". Acestor ,sceptici societatii, la studiul istdriei societatii relativigi Aristotel le-a rdspuns insa omenesti" 1). ca,desi corelativ sensatiei, obiLc ul Or, matcrialismuldialectic stabl- ii este necesarmente anterior, ca rno- lesteanterioritateafiinteifats de torul fold de mobil 5). gandire. Consecvent cu acest princi- Ar fidificil, zice Aristo4el, daces piu,materialisrnulistoricstabile$te nu imposibil, de a gasi o s'in's care anterioritatea vietii materiale a so-sa fie contemporand sdu. cietatii WA de viata ei spirituald. In plus, nimicirea obi,ctului atrage ,.Dace natura, zice I. y. Stalin nimicirea stiintei corespunza oare, pe existenta, lumea materials este fac-and nimicirea stiintei nu atragc ni- torul prim, iarconstiinta, gandireamicirea obiectului sdu.Inteadevar, este factorul secund, derivat, dacd obiectul stiintei neexistand, nu exists lumeamaterialsesteorealitate stiinta (caci nu va mai fi pimic de obiectivacareexistsindependent deconstiintaoamenilor,iarcon- 2).I.V. Stalin, ibid. p. 125. 3).I.V. Stalin, ibld, p. 125. stilnla este o reflectie a acestei rea- 4).Platon. Oeuvres Comple.es,I,VIII, 2-e partie. Thettete, 160 b -c, Texte etabil 1).I.V.stalin :Despre materielismul st tradult par. A. Dies, Coll. des Univer- dialectic si materlalismul istoric, cap. IV. sites de FranceParis, 1924. Istarta Partidului Comunist (Boisevie)di 5). Aristotel, Metaph. 1010 b. 36, citat de U. R. S. S., p. 114, Moseava, 1841, Dies, p. 184, Theetet.e. www.dacoromanica.ro RECENZII 323 cunoscut), dar dacesstiinta e accia tiecuclasiciimarxismului,daa care nu exists, nimic nu impiedicaMarx la Stalin ! obiectulei sa existe" 1). Pozitia lui Zevedei Barbu duce la Solana lam autoruluiinfundaturaconoluzia ,absurda ca modul de pro- idealistsin cares'a angajat pe ductie solavagist, de pada in Italia, care o consiidead, probabil, ca opo- eraefectulstructuriigeografice a zitiemarxista. Italiei de acum doua mii de ani. Se Pentru intelegerea juste a rapor-pone intrebarca :s'a schimbat oare tului dintre infra sisuprastructurd, Intr'atata mediul geografic al Italiei trimitemla formulaclasica a lui!neat a dus, mai tarziu, la aparitia Marx in prefata la Zur Kritik der primelor elomente ale modului de politischen Okonomie". productie capitalist ?Sa fie schim- Dar, pentru ca sa nu se creada ca barea geo-climaticd a Italiei respon- atriibuian autorului idei, pe care nusabila de trccerea dela sclavagism la le are, citarn urmarea pasagiului re- serbie apoi la capitalism ?Aces- produs mai sus : teasunt consecintele conceperii in In acest caz, putem schita urrna-seas relativist sceptic Si incicter- toarea pozitie dinamica, din care arrninat a raportuluiintre infrasi-su- putea fiintrezarita originea ideolo- prastructlud. Autorul s'a lasat lurat giilor. Anumite conditiuni matcrialede ceeace numeste principiul intre- duc la un anumit mod de productie; gului $i care, in intentia sa, treibue un anumit mod de productie duce, sa corespunda cu principiul conditio- prin condithmile sale intrinseci(di- narii reciproce(Stalin). Autorul s'a viziunea muncii) la anumita gruparelasat sedus de propozitia hegeiliana a indivizilor in societate, care se ex- ,,Adevarulesteintregul' 3),iriet . primadeoblceiuinclasesociale pretend -oin sensulrelativist spre Raportul dintre clasele sociale con- v_are aluneca si Hegel. tine in sine o anumita structura so- Socotra, deci, ca nefericit.d pune- ciala.0 anumita structurasocials rea problemei de catre autor de S2 exprima intr'o anumita ideologic natures a producegrave confuziuni (intr'o amanita conceptie juridica, a- tra spiritulcititoruluineavert'zat. numita arta, religie, filosofie)". Gandirea marxista se caract.rizeaza Autorul ar fi trebuit, mai sa prin rigoaresi preciziune stiin'gica ne spuna ce intelege prin anumitesi nu odmite l'a peu pres. conditiuni materiale". Este vorba de Dar sa urmarim excursul is'orico- conditiunile vietii materiale a socie- filosoficalluiZevedei Barbu mai tatii", asa cum le ,defineste I. V. S:a- departe. l-n, adicd mediul geografic, densila Nu putem fi de acord cu insasi ter.. tea populatieisimodul de producere minologia sa fundamentala. Au'orua a bunurilor materiale 2). vorbeste de cele patru principii ale Nu, deoareceZevedei Barbu ne dialecticei$i anume principii:e In- spune ca anumite conditiuni mate- tregului,contradictiei, riale duc la un anuanit mod de pro- var'atiei calitative. ductie". Deci, prim conditiuni mate- Ordinea in care sunt enuntate nu riale,autorul int.elege nurnai mediulni se pare cea mai logicd. Ar fi Post geografic. bine ca autorul sa fi adopàt ordin a In acest caz insa, ne izbim de o stalinista : conditionarea reciproca, idee complect nemarxista :dupes Ze- autodinamica,transformarile calita- vedei Barbu, mediul geograficcon- tive si contradictia imanenla. ditia materialsasocietatii, deter Este, deasemeni, preferab'l sa spu- mind modul de productie $i,in ul-nom principiul conditionariired-. tima analiza, suprastructura ideolo-prose in loc de principiul intregulul, pentrumoìvelearatate mai sus ; gica. Suntem, asadar, in plind opozi- principiul autodinamicei in loc de al devenirii, caci devenirea dialectics 1).Arlstotel, Organon, I.Categoires.7, 7 b, 25-30. Trad. Tricot, Lifbr. Philos. Vr1n6 1936,Paris. 3). Hegel, La Phenomenologf e de l'ecnrit, 2).I. V. Stalin: Istorta Parrtidului Comu- I. I, p. 16, trad. I. Hyopotite, 1939, Aubler, fist (Bolsevic) din U. R. S. S. Editions Montaigne, Paris. www.dacoromanica.ro 324 STUDII sere deosebire de ceeace se intampla Prin urmare, ceeace caracterizee.za in evolutionism este a an!o-deve-'societ&ea greaca este... Impartirea in firecare serealizeazAprin auto-privilegiati si neprivilegiati. Zevedei diferentiere (unua diferentiindu-sesl Barbu confunda selavagismul cu so- distingendu-se de sine al lui Hera- cietatea de olase in genere, confunda clit en diapheromenonheauto) ; partea cu totul. Societatea de clase este prefErabil sa spunem schimbari este insa sclavagistd, feudald si capi- sau transformari calitative in loc de talistd, caracterizatA adicA prin scla- variatii (Z. B. se gandkvte la varia- vi, serbie sau salariat. Iiilesi mutatiile in biologle, probe- Devine inexpaicabil dece dialectics 1311)sicontradictie dialecticd, pentrunu se poate consti:ui in antichitate a nu se confundacucontradictia me- ¢i dece se poate constitui in timpurile tafizica din logica formals. moderate, dace" adoptAm criteriul au- Zevedei Barbu origineazadialec- torului. Sau, poate, in capitalism nu tics la primii filosofi greci. In rea- cunt privllegiati ¢i neprivilegiati? litate, originile ei trebue cdutate mai Ideia care inspira autorului conclu- sus, in gandirea prElogicA, bazata pe zia sa este Insa aceia ea in antichi- principiulparticipatiei. Primitivul tate s'a stabilit un regicrn social care are foarte desvoltat sentimentul so-Baran a daminatia Ia infinit a privi- lidaritatiilucrurilor*ialtransfor- legiatilor". mArilor for uncle in altele 1). Gandi- Unde a vazut InsZevedei Barbu reaprimitivului este odialectics aceasta himericdstare de lucruri2 globald si grosoland, dar ea dcvEdeste Idealismul obiectiv al lui Platon, de ca viziunea initials a omenirii a fostpitch, nu exprima, cum crede Zeve- dialeotica fapt ce trebue subliniat. dei Barbu, definitivarea puterii eupa- In general,studiuiluiZevedei trizior, cidimpotrivd,react urns Barbu apare ca o subpretuire a con- ideologicd a marei proprie:Ati in des- tributiei grecilor la elaborarea Wan- campunere. Ideiae (fonmele platomce, dirii dialectice ¢i ca o suprapretuire imuabile ¢i eterne) nu reflectd stabi- a aportului filosofilor germani. litatea sociald a eupatrizilar; dimpo- Zevedei Barbu a uitat aprecierea triva, ele cunt compensatia ideald a lui Engels: Filosofii greci din anti - ins'abilite"tii¢i nesigurantei for so- chitateerau totidialecticieni prin ciale,sunt o sublimare filosotica. nature', iar cel mai gen'al dintre ei, In cea mai mare parte a Greciei Aristotea, o studiase in formele gdn- aunt lupte continua intre mosieri si dirii". negustorii ¢i armatorii sprijiniti pe Contrar ltd Engels, Zevedei. Barbu massele de mestesugani ¢i marinari. scri :...gandirea greaca se desvolta, Dar aceas'a lupta se de" chiar, intre In liniileei generale, inrtr'un sects reprezentantii chrematisticei (ceeace invers dialecticei. Ea este o gandire istorlciinumesc, in mod impropriu, carepuneaccentul pecaracterua capitalismul antic")si massele de etern *i ideal al lucrur.lor". non-posedenti. Rezultatul auptelor in- Rezultatul acestor poz:tifi ne dd. o tre eupatrizi si massele Ebere, con- 'ogled formals, nu o loges dialectice', duse de negustori ¢i armatori, duce, asa dupe. cum vom vedea mai jos.In multe cetati la rasturnarea regi- (p. 5). Ratiurea sociald a ocracterului mului celor mai buni" (aristoi) si la metafizic au gandirii grecesti 11 gd- instaurarea democr2.rtici solavagiste. seste autorul in structure societatii Dar democractia sclavagislä nemultu- gre-esti, compusa din privilegiatisi meste nu munal pesclavi,ci§i neprivilegiqi, ou adeasua extrem de massele non-posedante. Asadar, in 10- ingenios ca privilegiatii au tot in- cul anchilozdrii sociale de care vor- teresulpermanentiza"riidorninatiel beste Zevedei Barbu, tavern spectaco- for ". lul permanent al luptei de class. Sufletul cetatenillor, zice Platoni,a 1). v. Levy-Muhl. Les functions menta- devenit atat de emotiv, incat, as cea les societes inferieurrs, in special cap. III mai mica aparenta de servitudine, se a pAiriii a Inrtala. Alcon, 5-e ed. 1922, Paris. Vsi Durkheim, Les formes elemen- irita si se impotriveste; ei ajung se" tatres de la vie religieuse, Alcorn. nu se mai sinchiseasca de legile scri- . www.dacoromanica.ro R.ECENZII 325 se sau nescriee, numai sA nu aibI Platen este el ea un eleat, deei in stapan '1). Sofitul incearca un paricid esupra Glotz observa ca cetatea se corn- lu'Parmen.de. Intemeetoreel Acade- Dime, deacum incolo din dou5 pArtimiei ipostaz aza si separa universe- juxtapuse Si antaganiste, din doua ce_Iul de particular I-. greeala enorma, teti chnamice" 2). pe care i-a va reprosa Aristotel 4), Lupta de class se exercita organi-care va resorbi separatia universalu- zatsideschis in sc1avagismul gre-lui de particular. cesc; ea se exercrO, dimpotriva, an- Platen recurioaete insa, farce !neon- organizat, sporadicsiintermitent inJur, dialect citatea lumii sensibile sclav, gismul egiptean,depild5. be,putem spunecAdialectici atea Deaceea, istoria Greet lor capata un lumii mater ale 11 obsedeaza ei 11 de- dinamism neobienuit, care se reflect5 termlnasa se transformeinDon in permanence lupta ei confruntare Quiehotte zl. Ideilor. intre sta'icsi dinamic in 'culture greaca. Filosofia greaca nu reprezin- Cum, spune Platen, niste lucruri te triumful staticului, el proto ipului corporate vizibile s'ar puLea pas- imobil,ci lupta intre tendinta sere tra Inteo stare imuahee si de Wen- sta is si tendinta spre dinamic. titate"? El admite evident parerea lui Zvedeti Barbu transpune, in istoriaHeraclit, care spune ca !noel soarele filosofiei, vizrunea lui Winckelmann, deviine in permanence (aei g.nesme 5). elar aceasta viziune este perimate. Plaònrecunoaste decid alectica Chiar Platen, pe care autorul i1 e-fenomenelor, de-ii le rcduce le sim- voca pentru a dovedi trilumfulsta.- ple participatii (methexis-tnethechon- ticului si metafiziceifngandirea ta tou...) 1a Forme, la Ideile imuab:le, greaca, clear Platon manifesta, in-eterne, care au o ident tate absolu A tern grad, prezenta dialecticei. ru ele inside care exist:a in veci ei Intr'adevar, Paton isipropune s5nici nu se nasc nici ml pier, nici nu ,,salveze aparentele" (Sozein to phai- crest, nici nu descresc'' 6). sunt ra nomena).Asa cumisipropuseserA Luceaf5rul eminesc'an. Dar insesi a- ina:nteelu'Democrit, Anexagere sae ceste Idei sau universale nu sunt sta- Empedocile. Ca ei ei, Platon a retinut, lice,delisunt imuabile(aeien), ca pe o moetemee de pret, principiile cad ele au raportun de compatibi- logicei metefizice formulate de Par- rtategiincompatibilitate. Cele cinci tmenide. Dzscoperirealogiceimeta- genuri suprene-(meg eselten°e- fizicea produs,cum spune Dur- non) se repor=5 unele la altele: fiinta kheen,unemerveillement,que se amesteca (me'kton) cu repeosul Si Platonatraduiten un langage mieoarea(stasis kai kinesis),deli, magniflouer3)Filosofia greaca, duo5 zice Platon, eepaosul s' miscarea sunt ParmenilesiHerariit,este teatrul distinete si nu se paate amesteca unul unei lupte ietre conceptia di-lecticA si cu altul 7) Deci, conchide P:atonfir- tea metafizica. Filosofii caut5 o so- care.repaosul,m'scareasifiinta lute de compromis, cu scopul de asunt, in aoelas timp altul decat cele explica devenirea nature, care 11 se dou5 care raman s'acelaei cu sine pare de nete.gAdul, cu principiilelo- (254 d). Deci fiecare paraded la i- g:ceiele-te.Oemocrit, de pild5, ad- dente sidiferit in total: enci ge- miedevenirea naturii, der o reducenuri supreme. Rezulla ca fiecare 'dee la agregareasi regregarea unor a- este identic5 cu sine (tauton), este in tomi, care, fiind monoliti, insecabili si sine, dar ea esteei prin raroortaee invariabite sat.'sfac principiul :dente la altii, este pentru altul.Identita... fete tautolog'ce a Eleetilor. Democrit 4). de Oda. In Oragnn, Analytican^stn. asadar admite sch'mbarea, dar o lo- Tioar5, tr. Tricot, p. 77 a, 11, 5 si Metaph. g c'zeaz5 elate, reduca.nd-o, in sub- passim. A,6.987. b,etc. 5). Plottn Enmasades. II, I(40).2.g-10. s'antA, la identitate. texte etabli et traduit par E. Brech'er, Coll.des Universites de France,Paz's, 1).Platon, Republica, VIII, p.563 d, 1924. citat de Glctz. La Cite greque, 369,L'Evo- 6).Platon, Le Banque210e ^11, ittetion de l'Humanite,1948. texte etabli et traduit par L. Rnbitn, Coll. 3).Glotz, ibid,p.371. des Universities de France, Paris, 1929. 3). Dudkhe'm. Les Formes Elementalres 7)Platen, Le Sophiste, 254 c.359, texte de la vie creligieuse, p. 623- etabll et traduit par A. Dies. www.dacoromanica.ro 326 STUDII tea spume deci, cu necesItate, alteri- ton desvolta elemeniele dialecticei tateate, he erOtes, sau cum spune ideals e" 4). H.gel-Anderssein. Dealtfel, in report cu Platcn $i cu Dar, mai ales, este importantco- imporrtanta dialecticii antice, Hegel. relatia stabilita de Piston, intre fir spune: Diailect.ca este una din aces- tã(on)$inefi alts (mi on)$i,prin teaiinte ale ant chitatii care au fost urmare, antizarea nefiinteisinean- cel mai mult ignorate in metafizica t zarea fiintei, proces -eminamentemodernilor $i apoi in filosofia popu- si,acela d ale tic$icare se gaseste transpus lard oceia a ant cilor ca in Logica lui Hegel. Evident, corOla-a modernilor. Diogene Laertiu spume tia aceasta se gaseste la Platon pede Platon ca, preoum Thales a fost plan mai degraba conciliationist. Pla-parintele f.losofie. naturii, Socra e al ton nu spume ca Hegel.Nef inta,filosofie morale, Platon a fost parin- ca imediati,te. ca eg-.1 cu sine, este tele celet de a trela stiintefiloso- tocmai ecelas aucruca $i fiinta". f ce, dialectca, antichi atea a con- (Das Nichts als dieses unmittelbare,s derat aceasta ca cel mai inalt me- s ch selbstgfeiche, ebenso umgekehrtrit ad sau, dar cei ce au facut eel dassdlbe,was dasSeinist (VI. mai mult sgomot despre acest merit 171). Platon face un pas inapoi fateal lui Platon,1 -au dispretuit adesea de H.r:elit, care cel putin ontolo_ compleaamente ' 5). gic, hegelian avant la lettre, spu- Ni se pare ca acesta e §i cavil lui sbse ca fiinta nu exists mai mult Zevedei Barbu. Nu este aci local sa aratam, f est decat nefi nta. in linii generallissime, con'ributia d a- Intre Eleati si Heraclit, Platon este lectica a lui Platon in dialogur le sale- vn impaciui'orist: el insisi o deoiara celebreTheaitetos, Republ Ca, Ban- In Sofistul, 249 c-d 1). Desi ca repre- chetul,Phedon,Parmenide,acest zentat al mosierilor in epoca des7o1-Parmenide ", despre care Hegel spu- far ieconomieicomere alesi cama-ne ca este capodopera dialecticii en- taresti'). Platort ar fi dorit sa feed sa tice 6). triumfe,lardrezerve, identita'essi False este, in prim"l rand, anarza imobilitatea eleatica, el se ved:: silit de structurii societatii gfecesti asa cum o observatiadialecicitatil Innaturesi face Zevedei Barbu. In fond, 'utorul istorie sa introduce elemente de dia- cunoastecu totulsumarfilosofia lectica obiectiva char in lumen In- greaca $iii infereaza caracterul din tel gIbilaa Formelor. Sof stul" reprezinta, in mod eminent, aceas.5 in- gresita analiza a socictatiigrecesti. cercare dedialecticizare aIdelor Cu Aristotel despre care Marx (formelor). $i Engels vorbesc cu ata'a admira- In acest *rit,Platon tie Zevedei Barbu termina 1.1$0,/'51 constata ca in jurul fieciirel formerepede. Trei randuri sent consacrate ( dei) exists f inta in canitate mare, autorului Organonului. La... Aristot dar $i nef int5 inf.hitg in can itate" 3). (de ce nu Aristotel?) dialectica de- In general, se poste spunecdPla- vine un sistem secundar dace nu degenerat der gand;re:.. dialectica 1).,Filosofulutsideci celui c@ pretueste este un fel de logics a probabli''Ati ", acestea intr'un mod suveran o necesitate absolutA, cum se pare, se infatiseaza min care opereaza cu adevaruri acciden- acestea: a nu accepta universul nemiscat tale". Punct. a celor ce af'rmA fie Unul, fieFormele multiple:a nu da nici o ascultare celor Superfioillitateaautorului se eta- ce miscaflinta In toate sensurile ci, dupA learza aci, in toata sufieenta et. urarea copi lor, o afirmA ca firintesftotul Zevede' Barbu a ciat in manualele aunt deopotrivA mivare si nemiscare',. Coll. des University s de France, A. Dies. de istoria filosofiei,inBrehierde 2t.v. Lendne Materialisme et Empiric- pilda caAristote a sa'gneusement critictisme,E. S.I., 1928. Paris. notA: D'apres sont canactere social, l'idealisme 4).MaterlalismeatEmpiriocrititcisme, platonic'en est l'id"ologides clae do- note edit. nitnantes de lasociete antique reposant 5).Hegel spud Lefebesc et Guterman. stir le travail des esciaves dams la periode Morceaux Choisis, p.158,Gallimord, 2-e de la decadence progressive. qui fut acce- ed.1939,Paris. levee sans ceese par le developpement de 6). V. Parmenide, triad. de St. Bezdechi, Pecan-n-11e cornerc ?le et usuralre". 1934Cluj,I, p. Oartea RomaneascA din 3). Platcn, Le Sophiste, 255. e: Cluj.

www.dacoromanica.ro RECENZII 327 separelalogique demonstrative, /a seaza intr'un malt grad dialect' ca1 sethe qui ait une valeur scientifique,nu d alectica logica a probabili atil, cuedetudie dans les Analvtiaup.s. nu dialectica opini lor Si probab lelor et la d alectique, ou art de la discus- (endoxa), ci dialectica in sensul mar- sinn, art d'amener, par une serie de Kist al cuvantului.Dealtm nteri,in nu:stions methodiquemit posees, ur report cu platonismul, aristo elismul iimarlocu.teur a son opinion: it l'etudie nu marcheazaun progres,ci, mai dans les Top ques' 1). degraba,un regres alidcalismului. Zevedei Barbu a cit t, probabil, pelntr'adevar, pe cand, la Platon, ma- fuga, in Topice ca este dialectic si-teria este neant (ml on), simplu re- logismul care conchidedin prem se cipient (dexomene), princ piu de de- probabile" 2)$i a tras concluzia ca gradare pentru in-eligenta,confun- aportul lui Aristo el" in gaud rea dia. dandu-se cusp-itivasau locul corpu- lectica este nul. Autorul a confundat rilar(here, topos) laAristotel, dou'a lucruri: vocabularul dialectica' materia nu mai e principiu de neant folosit de Aristotel pentru a desemna si degradare, ci factor constituant in- o anum to metoda da investiglie-4 dispensabil al realitatilor. Pentru A- si elementul d alectic in logica $i it ristotel, forma nu poate ex sta sopa- f losofia lui Aris otel in genere. ra a (horits) de materia, ci ea formea- D Ica Zevedei Ba:bu ar fi citit Cuza corp cu mater a pe care o inf ar- atentie definitia data de Stagirit silo- meaza. IViiscarea,deasemeni, nu le- gismului insu$i, ar fi observat carac- xista in sine, ci numai in mater a in- tevul dialectic al definitiei, ar fi -ob-formata. Ceeace ex sta nu este nici servat ca silogismul apare ca o mis-miscarea, n ci forma, nici mater a care, ca un discursus3). ci toate la un loc, in regul, realizate Hegel remarca: Ar s otel este crea-intr'un lucru concret si individual zat torul logic iobisnuite, al logicii in-(tilde t ). E a:Icy:drat ca Aris o.el con- telectului. Formele ei nu pr.-Jest de-sidera forma ca elementul princ p it tat raportul f nitului cu un 'altfinis: (Kyrieteron), dar forma nu se poate ttdevarul nu poa-e fi sesizat in asp--re liza decatin materie: Ma eria tnenea forme. Dar trebue sa obser-este putere (aptitudine de a deveni), tram ca logica sa nu e ntema atpe iar forma este entelechie(energ e, aceste forme, ca aceasta nu se ba-activitatel5).Materia estein reata ze.aza pe acest raport rational st, (agenetos)5inemuritoare (aphtartos). Aristo-el rust proceda dupe aceste Materia este insa o putere (dynamic) forme de silogism. Dace air proc,da indetermina a;in ea insasl nu are astfel, el nu ar fifilosof speculativ; nici calitate, nici cantit te;este o n mite in princ pi le sale sau in ideile realitate, dar i'definisabila.Ev'clent sale nu ar fi putut fi stabilit, afir- aci este o vad to maniera idealists de mat nu ar f fos.- valabil, dace s'ara trate materia ca atare sun'em tine de aceste forme ale logiceior- insa departe de idealismul platon c si, d'nare. Nu trebue sa ne imaginam cã dimpotr va, ne npropiem de materia- Aristotel, ca speculat v,a gandit, a lismul dialect' c, carp concepe ma eria provesat, a doved't, duos aceste for_ ca autodinamica, avand in s ne Ansd- me in Organon; altfel nu ar fi pu -utbilitatea de a-si da forme d n ce in face un singur pas inainte, n'ar fice mai comp'exe. Am putca spun parven't la nici un pr ncipiu specu- ca pr'n concept:a sasunra raportu- lativ 4). lui intre materie si forma, grin sub- Atat in Organon, cat si in celelalte sumar,a for intro unita'e in care le opere ale sale,Aristo-el a procedat leaga miscarea, Aristotel nu sesi- cu mult spirit dialectic. Multe d'n t-I.:laza pe terenul idealismullui, ciSn- obseivati le sale in Organon intere- tr'o pozitie medians, mai degraba a- prospe de materialism.Felulcum concepe raportul materie-forma si intr. 1).Brehier Chrysippe, p.62, Alcon, Per's. per arrta pe care o acorda miscarii in 2). Organon, V. Les Tropiques, T I-er, procesul conjugariicel)1- dou.1 elP- 100 a 30 Trad. Tricot, Libr. PhaloSaphique, Vrin 1939. mente, este, credem, revelator pentru 3). Aristotel, Analytica priors, I,I, 20 e. ctscutimea dialectica alui Ar stotel. la saru Top'ce, Torn.I100 a 25, 4).Aristotel,Phys,IV, 35 5). Aristatel, De Mame, U, 413 a s: www.dacoromanica.ro 328 STUDII Trecerea dela putere (materie) la actfinites . fn dialectica.Zevedei Barbu (forma) se face prin miscare, care de-consIdera pe Goethe drept parintele vine, astfel, riehiculul devenird. dialecticei ideal ste germane, dal' ig- In general, in f losof a lui Aristo- norestotal dialectica ma erialistaa tel miscarea joaca tin rot fundamen- lui Diderot, al carui Neveu de Rameau tal.Ea desvolta potentialitaea,de este o dialectica in actu, care a sus- aceea e definita ca actul pos biluluicitat adminatia Jul Goethesicase ca posibil"1); miscarea penduleaza in- este in mod expres mentionata de catie contrarii. tre Engels, oa Si Discours sur rine- Aceasta conceptie cu pu:ernice rä-galite al lui Rousseau. Lucrarile Jul dacini dialecticeaudeterminat pe D_derot: Principes philosophiques sur Engels sa-1 considere pe Aristotel ca la matiere et le rpouvement $i Entre- c=1 mai mare dialectician grec. ten entre d'Alembert et Diderot, me- Data, sumar indicate, motivele pen- rita sa retina atentia istoricului gan- tru care 'tons &ram ca inadmisibil de diriidialectice. Deopotriva, este de superficiala atitudinealuiZevedei neconceput ca, intr'o asemenel istorie, Barbu fag de gigantul gandirii gre-locul lu' Spinoza n ci sa nu fie mar- cesti. cat. Hegel spune: Cand incepi sa fi- Despre Llosof a greaca postaristo`e-losofezi, trebue sa fi mai intai spi- lica,Zevedei Barbu are urmatoarea nozist". Despre constructia dialectica exped rives apreciere: Vagi Incercaria lui Sp noza, Hegel are re,zerve, dar de a introduce in gandirepr ncipii $i elogii maxime. Cerceratorul care va dialectice nu se mai face in f.losof apurne in mod critic in lumina oat cu- antics decat la neopla.onicieni"(p. 14,a dialectics a gandirii spiroziste 40). Dar o concept:e fundamentals ava aduce o insemnata contribut e des sto cirlar era de a considera lumea ca ournoasterea evolutiei dialecticel $i va un tot corelat(pan symrpathes), in ara:aputernica influents,pe care perpetuu dinamism chit ca iai a- slefuitorul de lentiffe a avut -o asupra cest dinamism jucau un rol determi-desoltarii Mosofiei germane in sens nant cauzele finale. dialer ic.Este cunoscutaadmirat'a Iiicanoluzie,autorul dovedesteo pe care Goethe,cons derat de Zeve- neounoastere regretabila ata, a struc-dei Bacrbu ca parinte ald alecticel tura societat igrecesti, cat s' a su- germane, o nutres pentru Spinoza. pras'sucturii filosoficeaacesteiso-. In lumina acestor observatiurf,lu- cletat... Aprec'erea sa asupra contri-crarea lui Z:rvedei Barbu apa:-e nu but eigrecilorla constituirea gan-numai ca fragmentara, ci ca partials dirii dialectice contraice aprec erile in dublu sens al cuvantului, eliminand clasicilor marxismului. Sub acest as- arbitrare, momente imporbente ri'n is_ pect lucnarea lui Z. B. nu contrtbuetoriagandirii dialectice,realizand, la lamuriroa evolutiei gandirii dia-astfel, nu o d alectica a d'alect cei, lectice, ci la Intunecarea ei. Nu eracum pretinde autorul, ci o meafizica Ingaduit autorulaigrabit sa ridicea dialecfcei. propria s1 insuf cienta documentary Ia capitolul Inchinat lteKant, Z. la rangul de adevar obiectiv, indu-B. remarca: Pentru I. Kant, cuvarn- cand. as fel, in eroare pe cititorul ne_tua dialectica are un :nteres pejora- awrtizat. tiv. El insemneaza o los.rica a iluziei. In opozitie cu sulbpretterea dialec-Dar nu aceasta este important. Im- t'cei grecesti. Z. B. are tendinta de a irsr,rtanr- este faptul ca, prin filrNsofia suprapretui aportul f losofiei germane kantiana, se deschid" larg direct in &elect:ca. Atitudinea lui Z. B. a-sau indirect portile dietlecticei i- pareCa un parti-pris:subesfmarea den'iste europene" (n. 50). sau 'gnorarea tolala a lui Nicolaus Ceeace era o scuza pentru Aristotel Cusanus, a lu; Giordano Bruno, a lui dev.ne o scuza pentru Kant. Ar fi Spinoza,despre a caruiprapozitie trebu tca Zevedei Barbusat na Omnisdeterminatioestnego+io", seama de acestcriteriu nu numat Hegel spune ca e de o impor'-anta incand e vorba de Kant, ci$i atunci cand era vorba sau ar fi trebuit _11.Phys. III 1,201,a. 2749 sp. Brehler, Hygtolre de la phylosophie, T sä fie despre ganditori ca Bruno, I-er, L'Antiquite, p. 204, Alcon, 1938, Paris. Spinoza sau Diderot. Spatiul nu ne www.dacoromanica.ro RECENZII 329

Ingadue sa examinam indeaproape a- Capi tolulconsacra: luiKant a- naliza la care autorul supune filoso-btmda in contrasensuri. Astfel, Z. B. fia kantiana. Ar ftfost, totusi,de considersrationalismul ca .expre_ dorit ca autorul sa ne spun in cesia rafinata a ultimelor struoturi so- sens crede ca I. Kan, trebue sa cons-dale feudale" (p.61). Or, rational s- titue tm vesnic punct de plecare"mul earacterizeaza pe filosofii fran- in multe probleme din teoria curios-cezi burghezi rnediat sau imediat sterei" casi in pozitia de baza a premergator RevolutieiFrance's, gandirii dialectice"(p.52). Rezervadupa cum caracterizenzaDeclaratia ea tt punct de plecare nu constitue drepturilor omului. intotdeauna $i o continuare" nu e de Atunci, cum es'e rationalismul ex- natura a ft' pe deplin lamuritoaresi presie rafinati a ultimelor strut unt poate crew confuzii daunatoare. soc ale feudale" ? Zevedei Barbu reproseaza dui Kant Mai departe, Z. B. ne spume ca I. ca mentine intr'opozitieantitetica Kant trebuia sa vada o singura rea_ de iredcutibil tate cei doi termeni ailitate concreta, care, intr'un moment, cunoasterii, in'edigenta intuitie, I- sau intr'un !aspect al ei e considirita, reductibilitate care devine identificare iar in alt moment este lucru" (p. 65). la Hegel, dar identificare in sens idea_ Felul in care se exprima Z. B. ne 1.st,in sensul identitcarii materieladuce aminte de pozitia luMach, cu gandirea: Die Ma erie ist die Ideecombatuta vehement da catre Lenin in der Form des Andersseins. Acestain Materialism siEmpiriocrit cism. nu e insa ual progres, ci un regres.Al rmatia ca realita ea concreta este Intr'adevar latura materialists a luiintr'un moment snu aspect, constita- Kant (recunoasterea existentei lucru-ta, iar in alt moment sau aspect, lului in s ne, ireductibil la gandire) dis-cru, estepur emp riocri-ic.sm,nu pare complet la Hegel, pentru carematerialism, caci material smul att.- natura este numai o obiect:vare $i omamateria ca factor prim, iar gam_ extar orizare, o alienare a Spiritulutl. direa ca factor secund, fara a le con- Faptul ca Hegel considers natura casslera ca aspecte egale ale realitatti ,,deven re a spiritului", ca devenirea concrete. sa vital& imediata", ca spiritul alie- In acelas sprit, ne vorbeste Z. B. natin propr asa existents(Da- despre o particulars gandire intui- sein)" 1), nu trebue sa provoace admi- tive", care opereaza in regiunea fe- retie unui marx'st, asa cum se in- nomenelor particulars" (p. 68) Si care fatiseaza Z. B. ar fi o forma superioara de cuno .s- Autorul ne asiguracaidealistiitere. Ia:a-1 pe filosoful nostru in pos- germani au oonstruit gandirea dia-tura de bergsonist de!ractar al inte- lectics in buna parte prim sugestiu- ligentei $i de entuziestalintuittei. nile kant ene, dar mai mult protes- Influenta bergs,onismultf, in spe- tand impotr.7a lui Kant -ca ganditorcial L'Evolut on Creatrice se- face s'stematic si cons'ruind acolo uncle el simtita aci. Sau, poate, autorul pre- n'a cons ruit". Uita insa autorulsa feed sa se reclame dela Schelling sau mespuna ca idealist i. germani post- fenomenologii germani? kantieni au protestat, mai ales, Int- Dips cum interprata eronat desfa- triva materialimului rusinos" al luisurarea istoriei grecest', Z. B. inter- Kant,pro estand deci,cum spune preteaza foar e aproximativ istoria Len n In Materialism $i Empir ocri-moderns si raportunile filosof ei cla- ticism, din dreapta nu din stags s ce germanecu societateacapita- Era util, pentru intelegerea exacta a 1 sta. pozitieiidealist:dor pos kantieni,ca Analiza lid Z. B. este, In cazul eel autorul sa marcheze directia (dreaptamai bun,' superficIala. D-sa ar ft pu- idealists), de undeveneauprotes- tut gasi in Capitalullui Mira. n- tele", constructorilor" de nefeloco-dicatii extrem de pretnase pentru ex- cygi (oras de cud in nor!), cum arpl. carea idadismului burghez prin in- -Spune Schopenhauer. sasi structura celulei" societatii ca- pitalistecare e marfa.Explicatia 1).Hegel, La Phenomenologle de l'Es- Lu' Z. B. es:e numai de ordin supra- prit, T II.p.311,trad.Hyppoelite, Ao.bier ed. 1941, Paris. structural. Or, el ar fi putut descoperi www.dacoromanica.ro 33o 13TRIDII nadacinile idealismului char in as-in lumea reads.Burghezia germane' pectele infrastructurale ale capitalis-s'a aflat, multa vreme, In situatia in mului. Cap tolul in itulat fetisismulcare se gaseau clasele exploatate in marfii" este o m na, care ofera unant chi.atea sclavagista, care fiindca material de o bogatie extraordinara.nu puteau instaura egalitarismul in Insa, pe langa cusurul ca analiza lumea realad-aurealizat in cer. Tot lui Z. B. se mentine pe un plan so- Elsa, burghz a germane', fiindel nu era c ologic ;nsufic ent explicativ, ea mai, in stare sail cucereasca complete 11- paCatueste prin inadvertente regre a- bertate politica, a realizat .1b,,riatea si heghemona ideii in cerul ideologic. Autorul pare a considera in chipAceasta neput nta a burgheziei ger- foarte serios ca burghezia in Germa-mane isi avea radacini in istoria ta- nia s'a inscaunat la putere in acelas rilorgermane.Oraselehanseatice mod sicu aceia5i amploare cainstmt, iinpreuna cu cornunele ital ene, Frantz. El uita observat a lui Marxprimele in ore s'au desvoiiat formele ca Germanici cunt con emporanii filo- capiii alismului comercialsiuzurar, sofici aburgheziei franceze sau en-dar, odata cu noiledescoperlri geo- gleze. Dupe' parerea lui Z. B. bur-grafice, ele au decazut, cedand altor ghez a germane' a creatidealismultari, ca Angi asiGlenda, intail.-ita- sau filosofic, pentrucaserealizase tee economics.S'a produs astfel, o polit c si econom c, devenind, prin a-schilod re a economiei germane, bur- ceasta, class dominants, deci conser- ghezie, care se aftrmase pe pier) roll_ vatoare, deci idealists. Adevarul este gios, prin Reforms, pierzandu-si ela- ca idealismul german reflecA nereali- nul, increderea in fortele eisi inco- zarea polit co- economics aburghe- voindu -se sub jugul feudalilor. Nu-i z eigermane, reflecta persistentasi ramanea burgheziei decat se'se rea- char predom' n-rea elementului feu-lizeze sub controlul junker forsise' dal cane innleca burghezia in Ger- cau' aa-si exeroite libertate-, absdluta mania, ii lim teaza accesul la putere,in gandire. Ceeace s'a si intamnlat. o silestese' -si caute o realizare in- In ,.De l'Allemagne" doamna de Stnel telectuala ea substitut al celei, poli-remarcacontrastul intreI bertatea tine,ii 'mpune necesitatea unui re- absolute' pe care warmanul si-o d5 in fugiu In an-aad:e" idealdsta. darnaniul lectriei si obedenta tot atat Teza lui Z. B. estefunciarmente de absolute', pe care si-o imnune in false' si anti's'orica: in locul incom-virta socials si politca. Libertate in ple 6 realizari a burgheziei germanegandre supunere in pract' ca. Su- ea pune complete ei realizare. Reall-punere feta de nobilime, feta' de ad- zarea ei polit'ca ar fi generat, ca Inministratie, feta de puterea mil tarn Franta, mmter' alismul, nu idealismul, In special, care simbolizeaza, in eel eel putin in faze de lupta impotr vama; malt grad. forte S'^tului prusac, feudelismului si de afirmare initialsdvinizat de-Hegel.V' lfredo Pareto a burgheziei victor:oase, cand avea areproduce tin pasigiu din Memoriile se teme mai mult de feudalitate, de- lun Biwnerck de Busch. Trasura can- cat de proletariat. Or, unde este ma-celarullui de f' er" era salutata de o- terialismul german? Nu it descoperim c^ire o intalneau. Busch, civl, decat mult mai `..arziusi sub o for-raspundea si el la salut, dar Bismarck ma put n reprezentativa la Bilchner,Ii erase atentia ri'os ca nu are a Moleschott, Vogt sau Haeckel, fare' aintoarce salutul millarilor. Pe mine avea amploarea materialismului fran- Insumi ei ma salutes nu ca m*nstru cez d n secolul XIX. Filosofia idea--sau canceler,ci ca ofitergeneral. lista ermana exprima nu o trirghezie S'ar putea ca vreun ostas se' se °fen-. vic'orioa.sasicare nu imnarte pute-seze ca un civiltosalutulpentru rea cu alts clasa, ci exprima situate el" 1). specifica a burgheziei germane Inca- Cand Hegel vede pe Napoleon, el le,ata de junkeri. Neputandu-si rea-exe'ama admirativ: Iata istoria ca- lize integral revendicarile, f ind silita t,re!" ea accenfe ar stacratielfeu- Legiclatori aiSpiritului,Kant. Fi- dale, burghezia germane- se refugiaza chte, Schelling si Hegel, stint fume- intr'o hurtle ireala, in came conzazi- cefle se pot concilia mai usor decat 1). V. Pareto. www.dacoromanica.ro RECENZII 331 tionari °bed' enti ai monarhiet si jun- conatiinta Revolutiei franceze!ei rea- ker tor, ca Si Olimpianul Goethe, de-lizau in gandire ritmul transformari,- al.manteri,consilierul aulic ale antifor aevolut onare din Franta. Dupa ploconel In fate noblilor sal st'apanicum, sub raporad elaborar i sisternu- scandallzau demn tatea lui Beethoven.lui idealist, et erau conatiinta starilar De_ ceea, pe burial dreptate, spune En- social-politcedin Germania.Asa gels ca Hegel era un german ai cicum, cu douazec. ai c:nci de secale lui ca gi contemporanuflui sau Goethe, in urrna, ar stocratul Hereclit, marii atarna la ceata o coada de filistintor al transformarilorsocial-pol:Qce Goethe ca ai Hegel erau f ecare indin (drawl sau Efes ai din celetlalte dameniul for Jup ten olimpiani, darorase maritime ale AsieMic In niciodata alu s'au desbarat au totulcrintna democralia sclavagista, fund, de filistinismul german" 1). sub acest report, react oner I exact Iata med.ul social din care a tar ca Hegel, dar sez sa de minune de- ni- Llosof a clasica germana, expre- yen rea ai legile ei fiind, sub a- sie a incapac tAtii politice a burghe-cest ra,por-, un revolutionar. ziei germane, a subordonarid ei fatal i,Iata de ce gasim is sfaraitua Filo- de nob Lme, a ospitalizari' elemen- sof eiDreptulu caideeaabsolutes tolor feudale in capitalism. Mica bur-trebue sa se realizeze in area monar- ghez e filosofica se intoarce cu vene-hie corpor .tiva pe care Friedr ch Wil- ratie spre det natorii prusaci ai pu-him al III-lea o fagaduise zadarnic ter i, a caror dominartsieo jus.ificastat de s aruitor supuailor sa,deal metaf zit.Mica burghezie filosof ca intr'o domn e indirecta,1 mitatagi se consolerza cu ideea ca regatul gan- moderata a claselor avute, adopta a diriiii apartime in prom u; de aici,'imprajurarilor mic-burgheze germane precdpitarea in iderlismul transceden- de atunci; cu acest prilej, rf se mai tal al lui Kant, in d alecticaeului demonstreaza pe cale speculativa gi genera or al non-eului la Fichte, in necesitatea ex s entei nobil mui. absolutulcontrariilor luiSchell:rig Necesitat le interne ale sistemului sau in Ideea lui Hegel. sent deci- indestulatoare pentru a ne Engels scria In ,Ludwig Feuerbaoh":lamuri cum s'a pu utajunge is o ,Atuaele feudale au fost sdrob:te, Inconoluz:e pol tics foarte paanica pr n- Angl a =reptat. in Franta dintr'oloci,tr'o metoda de gandire profund re- tura; in Germania, acest proces nu volutiontat-a" 3). s'aterminat Inca' 2). Conchidem ca analiza medului din Neterminarea procesului de nimici-care a eait d alectica ideal stilger- re a feudalismului data' ceeace semana este alaturi cu adevarul. Tre- refleota in filasofia ohs ca germana.bue sa admi -em fnsa t a Z. B. este Este deci grea't a prezen.a idealis- insa mai bun cunosca`or al filosofiei mul german ca expresie a forteisi germane decat alcelei grecea i,pe victor eiburghez eigermane.Din care nu o cunoaate decat in 1./14 ge- fondui social mai sus aratat v:ne sis-nerale a' prin prizma modului de n- temul idealistal lui Hegel,adic5 terpretare idealist-burghez. partea reactionara a hegeaianismului Regretam Insaca trxeindemanarea De unde vine, toruai, fondul dalec- care se Vadea.-e in tratareafilosofiei tic al metodei hegeliene, partea viegreceatt se face simt to s"in manui- a heae'ianismului? Dinteu complexrea notfunilor a'terminologiei mar- de rfgpte. D n afirmarea modului de xist-leniniste. Dead nu ar fasa ar fi productie capitalist in Germania. dinWit" t titluri pompolse,darat;in- prefacerile social-portice ale Ganna-t fir inexacte, ca 'roper alismul gam- ine!, gid n con-emplareasisezisarea died Autorul crede ca f losof aro- procesuluii turnultos, care se indepli- mentica (de ce nu ideal sta.) germana no-a in altenarti, se poate nurni Intr'un chip foar e si in spec'alIn adovat: imperialism" (p. 89). Noi cre- Franta. Sub raportul elaborariidia- dem ea o asemenea apelat une auli- lectice.,fiflosofii germand au devenit cata idealismu'ui f losofic se numeste, 1). Engels, L. Feuerbach al sfarsitul filo- intr'un chip foarte adecvat, ignoran- sofet clasice germane, p. 12,Edit. Parti- ta crass a color mai ,elementare no- duluil Comunist do Romania, 1945. 2),Engels, ibid. p.57. 3).Engels, L. Feuerbach, 12.

www.dacoromanica.ro 332 STUDII

Muni de marxism-lenin'sm-s'alinism. fast o criza de crestere, care cereafi- Aceasta 'gnorantase manifestAin- zicienilorsa -$i adaptezegandirea deosebi in capitolul dedicat d alecticii dupa natura dalectica a fenomenelor. materialiste. La pag. 168, prin apre-In loc sa vada ca nouttle descoperiri cierea faisa$i deplasata pe care o in Lech cereau o trecere dela mate- face asupracelor patru clas ciai rialismul mecanicist la materialismul marxismuiui, Marx,Engels, Lenin, dialectic,idetulistii afirmau dispari- S alin, impartindu-i in teoreticieni tia materiei" $i dependenta lurnii 0- practic en. Z. B. dovedeste ca nu s'abiective fats de constiinta. ident ficatcu realitatileproletare. Dothazeci de ani dupa aparritia car- Pelul in care autorul pune problematit lui Lenins'avorbitdespre o raportuluidintre fiinta$i gand.re noua criza in fizica, datorita mai ales cons. tue o denaturare amaterialts- infatisariicontradictorit a concepte- mului dialect c, care este transformat lor de unda si corpuscul in teoria lu- intr'un Solde apendice al corceptiel minii. Progreselefirzicei ccntempo- materialiste aistoriei (p. 118 $i urm.) rane an alimentat deci continuu pro- Acost fel de a pune ptoblema dove-blema interpretarii filosofice a aces- dese ca. Z. B. nu accepts, farce re-tor descoperiri: ele intaresc materia- zerve, pr ndpiile mater alismului dia- lismul dialectic $i materialismul filo- lectic, ci II accepts tangential $i subsofic sau sunt cumva argumnte ne- beneficiul inventarului v itor. Plute- banuite in sprijinul idealismului? ste in aceste pagini un soi de uma- Cartea liui Daujat nu este mmifes- nism, care refu.eaza problema anlo- tarea constienta a unui materialist. 0- logica pe plan secund. Semnificativa biectia care i se poate aduce autoru- este obser-,at aautorului caideealui este completa ignoranta a litera- conditiun for materiale ale existentel turii marxiste $i a polemicii epoccae umane este interesanta de vazut in dntre Lenin si ideali$ti. Totusi,In- faza ei calda si scn.imentala, nu in treaga lucrare este o bogatadocu- faza recepur stint fica" (p.191). mentare, o vadita prezentare ai ce- Fuga de material smul d alectic, adi- lor maiautocrizatireprezentanti ai ca de matee.plism in planul ontolo- stiintei si flosofiei stiintei care se ex- gic. este vadi a, ca si inecarea mate- prima Ilimpede $i hotaritimpotriva rialtsmudui istoricinteunurnanisrn tezelor idealiste. sentimental. Celor patru princip i ale Autorul si-a propussacerceteze dialectic% principiile conditionari) care -este rodul efectiv al teor i'or fi_ reciproce, autod namicul, transforma- zice $i a atins astfel o problema cen- rlior calitative prin salturi $i con'ra- trals in teoria cunoasterii: conceptele dictie.Z. .B. le consacra un spatiu $i teoriile fizice reprezinta dQe o cu- d sproportlonat de redus sile tra- noastere, o patrundere a realitatii 0- teaza strict in suprafata, in-r'o forma biective sau curioasterea noastra este sicu o saracie de continut care nu subiectiva conditionata? Daujat arata meritscritica.Deasemen, asupra ul- ca desi teoria fiz,ca ca oriceteo- timelor dou'a capitole, preferarn lace- r nu se poate margini la sensatii r.ea d scutiunii critice. si trebue sa se apeleze laabstractii At. Joja (concepte, legi, etc.), acestprocedeu nu ne indeparteaza de realitertea o- biectiva, atat timpcatcons!deram JEAN DANJAT : ,.L'ouvre de l'intelli- teoria in stransa legattu'a cu practice, genre en nhysi cue. Fd. Presses uni- cu experienta. Autorul citeaza's pcsa- versitaires", 1946, 190 pap; gii din Meyerson, Planck, Bachelard, etc., ignorand insa ca tezaaceasta Acum patruzeci de ant Lenin a a- este ceva mai veche $i ca ea a fost ratat ii1 ,,Materialism si empiriocriti- marcata de Engels in polemicile cu cism" cat de importante sunt conse-emptristii care se speriau de teorieu. cintele filosofice ale noilor descope- Desi lucreaza cu abstrrctli necesare riri in fizica moderna.Lenin a evi- (notiunile de corp pur in chimie, etc.) dentiat ca .,criza" fizicei de la incenu- cunoasterea stiintific4 oglin&-g eto- tul sec. XX din care unii segrabi- tusi structurarealitatiiobiecttive. sera sa trzga concluziiidealiste, a Influentaidealismului, a positivis-

www.dacoromanica.ro RECENZII 333 mului, a pnagrnatismului au dus a- ferenta care serveste la repararea e- desea la ignorarea acestui adevarr e- venimentelor". sential", serie Daujat (p. 26). Efortu- 0 a doua tema principals pe care rile savantilor sunt permanentspri- o desvolta autorul este canacterul jinite de convingerea ca ceace cunoa$- matematic al cunoasterii fizicale$i tem este natura lucrurilor din afara iimitele acestui cunoasteri cantitative. noastra, cum spunea Olaude Bernard. Sprijinit pe o serie de cita'te culese Mari fizicieni caHelmholtz, Max din fizica$i filosofia'contemparana Planck, Louis de Brogi e,ganditari a stihrtei, Daujat idustreaza tezacu- ca Abel Rey, Meyerson, Eddingtonnoscuta a primatului categoriei can- au accentuat obieotivitatea cunoaste- titatii in cunoasterea naturiiFarasa. Eddington care n'a putut depa4iconteste valoarea instrumentului ma- oscilarea.intremateriadsm $i i- temn_tic in teoria fizica, Datujat arata dealism,dupa cum remarca Acad.insa ca structura realitatii nu poate Vavilov,arecunoscu.,insaErn- fi rredusa la raporturi cantitative, pedeobiectivitatealumiiexterne:teza pe care materialismul dialectic Ex.sta o lumeexternscare nu a antici,pat-o cu molt Inaintea filoso- faceparte dinspiritulniciunuia fiei contemporane a stiintei. In ulti- dintre noi, dar care constitue un tema parte a luararii autorul desvolta rm neutru ne care se situiaza baza amanuntit teza asupra lirnitelor in- experientei pe care o avem comuna". crnatematice", ajungand (Eddington: Nouveaux sentiersde la concluzia ea crizaindeterminists Ifl1144: la science", p. 420). Experienta §i a- a fizicei aotuale, reprezinta un e$ec sigur al mecanismului, adica a deter- A panatele pe care le folosesteomua totale a naturii prin figuri si de *Uinta presupun o lume obiect.va mi$cari, dar ea nu constitue cat de 8 5DTAAPID574 care nu-i determinates despirit in putin un a$ec al notiunii de cauzali- structura ei. Un ergument rernarcabiltate, care nu-i atinsa in eta insasi prin este $i semnificat.ia erorii.Intr'ade-faptul ea nu mai este totdeauna ex- VAT: succesull experientelornoastre, primabila prin calcul" (p. 170). Stin- tehnica, practica, dupa cum a aratatta contemporana, prindescoperirfle de matt Engels, dovedesc ca gandirea ei recente, poate parasi determinis- noastra patrunde lacrul in sine'. E_ mul mecanicist,dar nu va parasi roarea, serie Daujat, nu are sens niciodata cauzalitatea..." (p. 171). decat ca o neconformitate intre o a- Desigur ca lucrarea lui Jean Daujat firmatie $i realitate..." (p. 41). DoCi- ar fi castigat daca autorull ar fi bene- litatea noastra fates de desmintirile ficint de o informatie si o persper41- pe care realitatea le aducestiintei vafilosofica mai amola. El nu stabi- dovedeste ca noi nu cautarndecat le$te niciun raport intre cantitate $1 conformitatea afirmatlilor noastre cu calitate, ignora orit!ca marxista a me- aceasta realitate $i exclude orice ag-canicismului $i nici nu bankr-ste le- nosticIsm $i oricesubieo ivism.." (p. gatuna dintreconceptqlefilosofice, 42). Dana gandirea stiintificas'ar teoriifizicesischimbarile istorire. margin" la o constructie a spirituluiTotusi, cu toate aceste liosuri, lucra- inchis in sine insu$1, atunci nu ne-ar rea este un pretios aport de docu- mai interesa confnuntarea intre con- mentare $i lamurire, c-e-e dovedeste stiinta fenomenele din afera con-ca imensa majoritate a cernonilor de $tiintel. Convingerea ca lurneaeste stilinta de azi. reconocc justetea o realitateobiectivaindeamna la materialismului filosofic ai nece- verificarea teoriiilor $i la corectareasitatea inleouiriicon'ePtiei mecani- erorilor. ciste ctt o elta conceptSe mai larga Autorul arata cum s'audluzionat $i mai sup'a. Cartea de f^ta este o idealismulsipragmatismullcontem- dovada in plus ca oamenii de. stiinta, pavan, cand au avut sa interpreteze in numar din ce in ce mai mare, pe fn favoarea pozitillor for teoria rela-urrnele scoalei sovietice a unni Lan- tivitatii. Daujat despriode urmatoareagevin, Haldane, Curie, etc.swat pe concluzie dintr'un studiu al lui Paulpunctul de a-si da teama ca area Langevin: fizica, prin Principlul re- nouil conceptieDe care o cNuta, se afirma existenta unui u- nume$te materialism dialectic. nivers independent de sistemul de re- J. G. www.dacoromanica.ro STUDII 334 PROBLEIVIELE FIZICEI MODERNE ceptia masei ca fiind o forma a ener- ENEACIEI NUCLEArtE.(Editura giei, nu este decat o mica distan,d Cenului de Stud li Agir. Buc. 1v47. lesne de trecut', pag. 28 Materia este o forma a energief, tar la pag. 467 Cercul de studii Agir, tiparind ire- In fizica moderns, materiaalener- prosabil un volumde aproape 500 gia sunt doua .aspecte aleaceleiasi pagini cu un cuprins atat debogat a realitati," etc. Ne intrebam cunt se pornit o initiativa cat sepoate de va lamuri cititorulasupra acestei laudabila. Vo.umul cuprinde confe- probleme,, mai ales cum se va edifice rintele tinute in cielul organizat pen-tanarul mgmer care are nevoe de tru ingineri de catre Agir, asupracunostinte precise? In realitate, eu- problc.me,or actuale din fizica con-vantul introductiv all d-lin prof. ing. timporana. Pentru consolidarea de-N. Pofiri la pag. 12 contime direc- mocrat:el populare, reconstructia pa- rtivele generale pe baza carora se so- trieinoastre siinflorireatinerei autioneaza in mod just $i aceasta pro- noastre Republici Populare Romaneblema, ftar aceste directive n'au fost avem nevoie de ingineri cat mai bineurmate; dimpotrima, se observe aid pregatiti, cat mai bine inarmati cu influenta gandirii idealisteiimistee toate progresele stiintelor. a ideologiei burgh&ze decadente din Ch,stiuneaaceastaprezentand oapus. Ca o probe cAltrn tot in pag. deosebita importanta, va trebui sa o26: Cu modul acesta se Impaineste examinam $i din punctde vedere §i visul. monist" all lui Ostwald de a critic pentru a semnala lipsurile pen_ unifica cele doua substante ale vietit tru ca cei cari au,-grijasiraspunde-fizice, materie si energia; prima se rea conducerii cercului de studii sa reduce la cea de a doua, aceastaunl- le poate indrepta in v:itor. Constarficare fiind acum impusa de un sis- tam in aceasta privinta o ciudata intern logic de rationamente bazat$1 consecventa ei de fond si de formA verificat prin numeroase experiente" in tratarea subiectului. Astfel, ala- .sic). Ceea ce este inexact din punct turi de expunerile sintetice bine in-de vedere $tiinpfic, fiind cel mult o chegate aie savantilor,profeserilor filosofieaiInca o deviere filosofica nostri de frunte cari pun la curent idealists, de mult combatuta in fi- etititorul Cu evolutiastiintfica dinzica. In opera sa geniala Materia- dommiiie cele mai avansate ale Ma-dism $i Empirocriticisrn" Lenin a in- tematicilor s: Fizicei Modern; stapa- sistat in mod deosebit asupra faptu, nind pe deplin materialul de fapte lui ca. Nu exists materie farami$-. expuse, gasim expuneri mediocre cari care".Or, legea lui Einsteineste tradeaza diletantul in materie. Dinmarturia thseparabislitatii massei de aceasta cauza ,anumite chestiuni se miscare, a faptului ca energia trebue repeta in mod suparatorsifara caprivita ca o forma intrinseca a ma- aceasta repetare sa contr:bue la a- teriel in miscare. dancirea cunostintelor. Astfel de ex.. Acesta este continutul principal al deducerea ecuatieilui Schrodinger acestei legi, careia orice rastalmacire din mecanica ondulatoarenerelati- iiintuneca intelegerea $i aplicarea vista se repetA de 4 ori, problema as- practice. pectului dublu al luminii este diseu- De asemenea, in legatura cu teo- tata in acelas fel eel putin de vreo ria gasimrastalmaciri ori, atomul lui Bohr de vreo 4 ori influentate desigur de interpretarile fara sa se aprofundeze niciodata, e- mistico-idealiste ale unor buni fizi- fectul Compton de 3 ori etc. cieni dar filosoficonfuzicireactio- In privinta interpretarilor princi- nari ca EddingtonstJeans.Astfel, piale gasim cea mai mare inconsec- la pag. 28 gasim A4a dar am av4.a yenta; astfel, legea lui Einstein asu- feta in fats doua conceptiidespre pa proportionalitatii sau echivalen- lume, una a lui Einstein care crede tei mass_i cu energia, des citata, are in prezenta unei substante in spatiu, o gams intreaga de interpretari. La avandpropietatea de a-iturbura pg. 26 citim De aici$ipans la con- curbura5ialta a lui Eddington, care www.dacoromanica.ro RECENZII 335 se dispenseazade substanta,atri- socotit de a be prezenta ca ultimele buind turburarile de curtail unn cuceriri" ale stiintei unoroameni evolutii proprii. Conceptia lui Eins- care vor Fa-§i perfectioneze in mod tein ar putea fi numita substantia- oinstit cunostintele. Dosigur dialectica Lista, iar aceoa a lui Eddington, spa- este o arms foarte pretioasa, insa ea tialista. Prima ar avea nevoepentru poate deveni usor, dupa cum spunea construct:a lumii de oDiadafunda- Lenin o sof stied".1Vlaialescanal mentala compusa din spatiu $i ener- parasim textele clasicilor si negli- gie, cea de a doua insa ar izbuti sa dam dupa citatele unor obscuri co- contraga cei dai termeni in unul sin- mentatori ca $i citatuldat la pag. gun Monada fundamentals alca- 466: Ceea ce as:gurd superioritatea tuita din spatiul cuadridimensional in materialismulur dialectic fata de ce- evolutie. Din punct de vedere slim- lelalte eonceptii filosofice,este ins- tific $i epistemologicipoteza cea de tinctul pentru ansamblu, intuitia to- a doua estepreferabilaca satisf talitatilor in miscare, intelegerea par- cand complet tendinta de unificare" tilor prin situarea for in intreguri". (sic!). Aceastainterpretareeste in Noi vom )pune accstei pareri gresite flagranta contrazicere au pasajul citat un citat de Jdanov Spre deosebire dela pag. 12. Insa cu toate ca volu- de sistemele filosoficedin trecut, mul se terming cu un studiu intitu- filosofia marxista nu este o stiinta lat Fizica moderna si materialismul deasupra tuturorc..lorlalte,ci un dialectic, nici o atitudine feta de a- mijloc de cercetarestimtifica,o me- ceste contraziceri deli e vorba aici de toda comuna tuturor stiintelor natu- o chestiune principiala importanta $i rale $isocietatii.MarxIsmul nu e o mai ales de o dev:ere idealists stra:na coals de filosofie, este o revolutte fizicei, dcci daunatoare ei, care tre- in filosofiecare a transformat filo- bue combatuta cu toata seriositatee. sofia in stiinta. Cat despre categoria De altfel in acest studiu la pag. 470de organicism la care se referd cita- gasim afirmatia: Evolutia universu- tul vom indruma la d.finit:a clasica lui in expansiune nu are loc dela di- data de Stalin: In opozitie cu meta- fuz la concentrat, ca incosmologia fizica dialectica priveste natura nu ca clasica Laplace-Kant, ci porneste de o acumulare intamplatoare de obiecte, la un atom primitiv, unit, pentru a do fenomene rupte unele de altele, ajunge prin faramitarifragmentari dzolate si independente une:ede al- explozive la starile actuale de mica tele, ci ca un tot unit,coerent,in care condensare a materiei". Adica nici obiectele, fenomenele, suntorganic mai mult nici mai putin argumentele legate intre ele, depind unele de al- creatiei divine"a universuluiin tele si se conclitioneaza unele de al- plin studiu materialist! Noi stirn ca tele". Duna cum se vede, nu e vorba dialectica trebue sa ne serveasca la aici de nici un instinct, niciintuit :e, demascareaargumentclorcu care ci de logics si metodd stiintifica de st'Antaburgheza alanenteaza clerica- cercetare!Dealtfel implesiace .te lismul si nu :a inchinarea in fata lor. degajeazd este ca autorul studiul, d. Socretarul Carnitetului Centralal Ing. lancu, nu si-a dat ostencala sa Partidului Comunist (Bolsevic) al U. aprofundeze problemele enuntate ci R. S.S., Jdanov referindu-se la a- pierzandu-se inconsideratii dt na- ceasta chestiune declara:Neintele- tura formals a ramasla suprafat4a gand calea dialectica a cunosterii, ra- lucrurilor. portul dintre adevarul 'absolut$icel La pag. 33 gasim intrebarea: Sa relativ, multi urmasi ai lui Einstein, fie oare numai o potrivire intampla- aplicand rezultatele cercetari legilor toare intreproprietatilecncatiilor miscarii unui domeniu finit $i limtat matematice $i acelea ae notiunilor de ad Universulul,lain'regul Univers baza it Fizica moderna sau aceasta inifinit ajung la finalitatea Univer- potrivire trebue sa fire pusd in lega- sului, la limitarea lui in timp si in tura cu o instuitie fizica de o natura spatiu'. De altfel, teoriile acestea au mai ascunsa (sic!), intuitie care poste fost conte:state de fiziceni si este ne- a dirijat, Med' sa ne dam seama, pro- www.dacoromanica.ro 336 ST'UDII cesul de imaginatie in momentul tendINSTITUTUL PENTRU STIINTA SI creatiilie matematice au luat nastere?" TEHNICA DIN hOMAN1A, Din pri- Fireste intrzbarea e insinuatestpos- mele sale realizari. Evolutia §tilntel te sa deschida poarta pentru infil- §1tehnicil a lost rapids In ultimele trarea dulceaga a misticismului. decenii. Preferam sa inchidem poarta ser- In fizica, progresele in cunoasterea vind unraspuns pe baza metodei structurii materiei disocierea ato- jtiintifice a materialismului dialectic, mului cu toate consecintrelefor in Lenin in Caetele filosofice" observe: chiinie, in tehnica si chiar in mate- Categoriile gandirii nu sunt ajutoare matici au atins un nivel extrem de ale oamenilor, ci expnesia existentei greu abordabil. Deasemeni in Tehnica,progresele legilor atat in nature cat pentru imense in metalurgie, constructia de oam:ni". Die Kategorien des Den- aliaje rezistente la temperaturi foarte kenssind nichtHilfsmitteldes Inalte $i coroziuni. a caror imediata, Menschi:n, sondern der Ausdruck der consecinta a lost constructia de tur- gesetzmassigkeit sowohl derNatur bine cu gaze, care-si asteptau solutia as des Menschen". Lenin Philosophis- definitive de paste 40 de ant. motoa- cher Nachlass, y 7) Tele cu reactiune, care au schimuat Cat priveste studiul nucleului ato- complet aspectul aviatei permitand mic si a energirei nucleare, am ob- depasirea vitezei sunetului, aprofundarea fenomenelor electromagnetice, serve ca tratareaacestuisubiect, conducand la realizarea radiolocatiei desi i s'au rezervat 130 pagini, nu este si a vizibilitatii in intuncric, progre- destul de sistematica. Lipseste astfelsele aneteorologiei stiintifice,optica un studiu amanuntit al metodelor ex- electronics, prospectiunilegeofizice, perimentalesidescrierea aparatelor realizarile epocale ale savantilor so- modernlucru de cea mai mare im- vietici in agrotehnica $i silviculture, portanta pentru tinerii ingineri cari etc., sunttot atateaexemplede doresc sa -$i completeze cunostintele cuceriri senzationale. profesionale. Dipseste de asemenea o Acest sumar tur de orizont arata expunere a metodelor teoretice $i a Ca progresele neintrerupte nu pot ft teoriilor despne nucleul atomic, care urmarite $i cu eat mai putin utilizate ar fi permis cuprinderea multmai practic fare o cunoastere profunda sistematica $i mai clarA adatelor a bazelor teoretice $i bain:ce a Le- numeroase despre reactiinucleare. carela din aceste ramuri de cercetari. Ingramadite in ao:ste paglni, aceste A.G.I.R.$i Societatea Politehnica, articole pot sa pare unui cititor ne- tinand seams deeoz.asta situatie initiat ca o culegere de retete expe- dupd experienta reusita a ciclului de rimentale curioase $i foarte antere- conferinte privitor laenergia nu- sante, dar fare cuprinderea for in- cleara $i fizicamodern&din anul tr'un sistem rational, imprcsie false 1947, a luat initiativa infiintarii unul de astfel.In orice caz, teoriile noui Institut superior manit sa umple goale fizicei n'au lost create de dragul lurile invatamantului $i sacreeze speculatiilor pure, ele s'au elaborat un curent de cercetaremetodica $i sub imperial necesitatilorpractice stiintifica a tuturor problemelor de de a cuprinde multimea din ce in ce actualitatece se punin conditiile mai mare a faptzlor experimentale $i specifice dela noi, in eadrul actual al de a indruma progresul uluitor al fi- stiintei $i tehnicei zicei in domeniul cunoasterii micro- Astfel a luat nastereInstitutul cosmului atomic pe un drum rational pentruStint)]si Tehnica din Roma- $i practic, cu scopul de a stapani si nia, al carui Consiliu Onorif. c este a eplica nouiledescoperiripentrudlcatuit din cele mai reprezentative progresul tehnicei, pentru binele o- personalitati ale stEntei $itehnicei menirii. romanesti $i a cartu conducere efec- Da, V. N. tica a fost incredintatA unui Comitet

www.dacoromanica.ro RECENZI1 337 restran, format din oameni de stiinta C. Mo.sil, asupra Numerelor hiper- sitehnicieni cu experienta. complexe $i derivatei areolare". Probiemele, pe care acest comitet D-sa a at atat cum aceasta teorie $i le-a pus, au fost urmatoarele: mat:matica se desvolt:a inlumina 1) Improspatareacunosti_ntelor operatiilor fizice $i tehnice, expunand teoreticesiridicarea for lanivelul cercetari clasice, precumsiunele lu- necesar stadiului actual al stiintei 4i crari originale ale sale $i altar cer- tehnicei. cetatori roman, dand sugestii pentru 2) Introducerea in noile discipline aplicatii fizico-tehnice. create atat in stiinti cat si tehnica Char la inceputul activitatiisal? in ultmele decenii, p3 care 'uvula- Institutul a avut pldoerea de a oferi mantul oficial nu be poate atinge din auditorilor sai conferinta d-lui Prof. cauza cedrului sau strict didactic. Arnaud Denjoy, ):Iela Sorbona, until 3) Trec:rea la aplicatiisiexempli- din cei mai maxi matematicieni ai ficari practice cu elemente studiate epocei noastre, invitat in tars pentru special pentru situatialocals. a fi proclamat Doctor honoris causae 4) Relevarea elementelor dotete al Univ. Bucuresti. D-sa a vorbit in pentru cercetare si creearea conclitil- Sala Da liesin cadrulInstitutului lor favorabile aocstei cercetdri. despre Mecanismul operatiilor min- Intrucat in actualele conditii, nu se tale be matematicieni",scotand in poate concepe o desvoltare stiintificA evidenta diferitele etape ale proce- si tehnica fare o cunoastere a stiinte- sului de creatie matematica, aratand lor economice $i a filozofiei moderne, cum procedeaza matematicienii pen- sa .simtitnevoia de a seinfiinta tru a stabill relatii intre entitatt ab- cursuri de nature filozofica $i econo- stracte. mica precum $i de documentare. In primultrimestrus'autinut Programul Institutului pentru anti' cursuri stlintifice socotite de neeesi- academic 1947-1948, a fost conceput tate fundamentals in domeniul teo- impartit in trei trim:stre, corespun- retic $i practic. zand la trei etape ce trebue parcurse Astfel, n-necanica a fost tratata in succesiv pentru a se atinge tin prim conferintele Introducere egentiala in nivel necesar evolutiei viitoare. S'a mecanica analitica, $i Calculul Vec- avut in vedere o stricta coordonare a torial compleLat cu aplicatiifizico- diferitelor domenii, astfel ca s'au ur- tehnice.. marit in acelas timp problemele sub S'a tratat, Ecuatille diferentiale diferitelorforaspecte: matematic, privite din punctele devedere ale fizic,tehnic, economic si filozofic. tehnicianului $i fizicianulul cu apli- Cursurile Institutului au fost inau- catii variate, pornind dela rolul aces- gurate in cadrul celui de al XVII-lea tor ecuatii in interpretarea materna- Congres al A.G.I.R.-uluiin sedinta tick' a fenomenelor 4 scotand in evi- testy& din ziva de 9 Octombrie 1947, denta etapele suocesive ce se pre- cand d. Ministru Prof. Profiri a tra- zinta in cercetare, in special in cer- sat liniile directoareale activitatii cetarea experimentala; viitoare a Institutului, aratand rolul Calculul Heaviside cametoda de care fi este rezervat in ridicarea ni- studiu a unor clase de ecuatii dife- velului tehnicei rornanesti. rentiale, a cdror utilitate in fizica $i D. Prof I. S. Gheorghiu a tinut1:c- tehnica este bine cunoscuta.Acest tieinaugurald a cursurilor expunand curs este destinat sa usurezeintele- o privire generals ,asupraTeoriei gereasi sapemita." desvoltarea ra untare a masinilor electrice" cu nu- pida a altor cursuri cu caracter teh- meroase contributii originale care in- nic. cadreaza in aceastO teorie masini ce Trecand la cursurile de fizica, s'au nu puteau fi tratate cleat individual prezentat sub forma vectoriala teo- gi cu mijloace speciale. riileclasiceale electro $i mag- Deschiderea efectiva a cursurilor a neto-staticei, precum $i teoria campu- avut lac in ziva de 10 Ianuarie 1948, lui electromagnetic stationer, insis- prin prima prelegere a d-lui Prof. Gr. Vaud inspecial asupra integrarii

STUDII 22 www.dacoromanica.ro 338 STUDII ecuatiilor lui Maxwell $i completan- Maxwell, dovedind incaodatA a or- du-si cursul cu aplicatii practice din cat de abstracta ar parea formula- domeniul metodelor de prospectiune rea matematica a acestei teorii, nu- electrica a subsolului; mai gratie ei electrotehnica a putut S'a facut o expunere introductiva evolua pans la standardulridicat in mecanica ondulatorie, pornind dela actual; $i s'a expus metoda lui Far- ecuatia lui Schrodingersipunarid tescue, care prin introducerea unui in evidenta simbolismul specific al sistem de componente simetrice, per- acestei teorii cu consecintele sale a- mite rezolVarea celor mai complicate tat de numeroase. probleme de curenti polifazati pe o Acest curs dä posibilitatea celor ce cale simplysieleganta, punand ast- doresc sa patrundamai adanc in fel la indemana inginerilor un in- noile teorii ale mecanicei atomului, strument util $i lesne maleabil. sa atace direct memoriileoriginale Un alt aspect al utilitatii practice ale creatorilor noilor mecanici. De a teoriei lui 'Maxwell a fost prezen- ,altfel, Institutul acorda prin progra- tat in prelegerile asupra generalizarii mele sate o deosebita atentie acestei notiunii de impedanta $i a propaga- not ramuri a fizicei moderne. rii undelor electromangnetice in con- Intre disciplinile clasice, care au ductori tubulari,insistandasupra servit ca punete de plecare pentru posibilitatilor de aplicatieimediata noile mecanici,Teoria CineticAa la tehnica curentilar slabi. Gazelor ocupa un rol important. In epoca in careproblemele de In acest curs s'au atacat toate pro- industrializaresim:canizareocupa blemele clasice ale acestei discipline, primul lot, iar cerirrtele de energie facandu-se trecerea dela vechea sta- stint mereu crescande, estenatural tistics a lui Maxwell-Bolzmannla sa se acorde o atentie deosebitA cen- noile statistici ale lui Bose-Einstein tralelor termoelectrice. $i Fermi-Dirac, fiind ilustrat cu nu- Intr'o serie de prelegeri s'a tratat meroase aplicatii la conduct- bilitatea despre centraiLle termoelectrice, care termica, viscozitate, difuziune, etc. utilizeaza ca suport pentru energie Noile teorii fizice au impus revi- vaporii de apA, expunand construc- zuirea conceptiilor fundamentale ale tiile moderne de cazane,turbinele chimiei, careisiconstrueste actual- de aburi $i circuitele termice utili- mente sistemul, bazandu-se pe ulti- zate in prezent,seriaurmatoare mele rezultate din cercetarea struc- fiind consacratA centralelor, utilizand turii materiei.Una din problemele ca suport energic gazelesienergia esentiale, struetura coloidala a ma- atomics. teriei, a fost tratatA, in prelegerile Tehnica moderns a constructiilor asupra chimieicoloizilor. Au fost pune ing.nerilor variete numeroa- studiate: starea coloidala a materiel se probleme. In special, betonul ar- $imodalitatileeide realizarein mat, joaca un rol din ce in oe mai legatura cu chimia si biologia, pro - important in toate aceste probleme. prietatile opticesielectrice ale coloi- Principiile de baza in realizarea zilor, difuzia etc. precum $i aplica- constructiilor moderne de beton ar- tiilein ulitamicroscopiesi in altemat, au fostexpusepornindu-se domenii. dela ecuatiile generale ale eforturilor Preocuparea de capetente a Insti- fn sectiunile in beton, armat gi au tutului a fost$i va ramane siin fost studiate deformarile structurilor viitor creearea unel suduri intre cer- in domeniite elastic $i plastic, alune- cetarile fundamentale cu caracter carile,aderentele, etc. teoretic $i aplicatiile for practice, in- S'au mai tratat cateva probleme de deplinindastfeluntil din telurile mare importanta in studiul betonu- esentiale pe Cane le urmareste. Pe lui armat: Metode de reducerea me- aceasta linie se situeazacursurile todelor armaturilor in beton armat, din domeniul electricitatii$i cons- calcululpodurilor de baton armat tructiilor in care s'a tratat aplica- dupa metoda modernA a profesoru- tiile in electrotehnica ale teoriei lui lui Ritter $i stadiul actual al cons-

www.dacoromanica.ro RECENZII 33 tructiLlor de pane subtiri de b.tonducatori Leninsi Stalin.Grenier ar.mat, exemplificandu-le si scotand scoate in evdnta faptul ca Uniunea inevidenta avantajele practice in Sovietica, grin realizarea reconstruc- economia acestor metode noL tiei, cle o moue dovada de forte sa e- Problemele de hiciraulica edilitara conomics si politic/ Tara cea mai prezinta pentru tare noastra o deo- sinistrata va fi prima lard reconstru- sebita importantaintrucatinstaia-ita. Iar eceaste-reconstructie se va ,tiile de alimentari cu apt' si canali- realize inteun astfl de tempo, meat zari n'au fost pant' in prezent su- in 1950, la sfarsitul ceLui de all patnu- fficientluate in consideratie. lea plan cineinal, nivelul produratlei Institutul a inteles sa pima un sovietice va fi egal cu cel al State- acc..nt asupra acestor probleme. lor-Unite. Muncitoriisovietise au A studiat sub Coate aspectele cap- putut realize deci in 33 ani, eeea ce a tarea si distributia apei potabile in cerut Americii 150 nal ! diferitele tipuri de qglomeratii ur- In cadrul croniciltor stilartifice, cativa din fruntasii briologiei conitempo- bane si rurale au aplicayii la con - rane Haldane, Teissiersi Marcel ditiile din Romania, sculand in evi- Prenant discruste problema evolutiei, denta posibilitatile de realizare. prelungind astfel desbatea-ille pe care In sfarsit am maicunoscut un la-asuscitat congresul paieontologilor ciclu de conferinte in care s'a abor- $i genetrienilor tinut la Paris in pri- dat Tehnica confortului din pur,c7.111 de vedere al ingradirii sgomotului mavara anului trecut. in locuinte si localuri de munca Si Haldane siTeissier, de acord Sn al izolaril termice, ultima prelegere apararea pozitieineodarwiniste care radiatii- be este commie, iii fac o critics red_ fiind consecrate studiului proca, dar amicala si de perfectaci- lor solare $i a efectelor for asupra nute stiintifica, in unclechestiuni organismului omenesc, cu aplicayii Marcel Prenant wage conoluziile pe practice in tehnica construcyiei de care le-a la-11plus congresulmad sus locuinte. mentionat, subliniind faptul ca majoritatea cornpacta a biologilor cointem- Programul expusmai sus arata porani sunt impotrirvaaricarei ten - ca inceputulactivitatiiInstitutulul dinte mistice, irationaliste sau in anul academic 1947-48 a pus asa corn se cmai intampla acurn bazele teoeticesi practicepentru doua decenii. Atat mieroevolut a cat crearea unei ambiante tehnico- si macroevoaartia adure argrumenteho, stiintifiee, care va con.ribut la ri- taritoare penrtru sprijint1l tezei neo- dicarea nivelului de cunostiinte atat derwdmiste.Tearia lui Darwin a ra- ale inginerilor din practice cat si mas valabila in ei marl, co- a universitarilor,largind orizontu- rectura pe care 1-o facazibiologii rile si araUuadposibilLati not de bizuirnidti-se pe experienta din nature cercetare. si laborator. La baza evolutieibiolo- Dr. V. NOVACU giee se artaconflictul,contradietia, inteleasa fiind astazi intr'un sens si mai adane decat a conceput-o Dar- win,fiincica confihetul ineepe chiar LA PENSEE. din planul biochimic. Despre Criza in Marea Rnitanie" Numarul de rata al crevistei 11 des- saris Jeanne Guifllard, aratand cu date chide Fernand Grenier rerr un anti - sifapte sensul nationallizeridorintre- col concis der substantial, piatlejuit de prinse in Anglia. Aceste nationalizari andversarea celor trei decenii de exis- an fost mas' uri luate de guvern pen- tante' a Ununii Sovietce. Analizand pe tru a sprijiniactiviltatea industria- rand des-,roatareauniesa pe care ala in interesul patronilor, cad ace- marcat-o Uniunea Sovietica pe plan stia din urma n'ar fi an/ad niciodata economic, politic si cultural, autorul putinta de a face investitiile riecesa- amts ca Coate acese rezueltate epocale re pe care le °fere' arum statuff. De sunt trodul energiei tpopoarelor so- altfel, o serie de industrili (metalur- vietice sub conducerea genialilor con- glee, a lanei, etc.) refuza chiar acea- www.dacoromanica.ro 340 STUDII

sta forma de nationv1i7are,teman- tizarea formelor de manifestare aiu- du-se ea introducerea sirndicaliptilor ridiculuidevine o dreaptaorientare- Sln comitetede de conducere ale indus- - cum spune Cuvantul inainteatre- tritlor sA nu le stanjeneascamisca"- vistei.Justitia Noua devine cu adevA- rile. In fapt, sindicali,tii acestia suet rat nou5, prinfaptul ca explica nece- inteun numar nfim asa de ex. la sit5tileelastfel: Transformarile so- Banca Anglieieste...runul singur ! cialesieconornice survenite prin par- Socializarea" in Anglia, cochide au- ticipareamaselor muncitoarelacon- torua, este deocamdata o regrupare a ducerea Statului au determinat si fortelor trusturilor brianice penttru, a schimbarea normelor de dreptexis- face fatA eonourentei amenintatoare a tente". Norma aceasta de drept, expre- Statelor Unite. sie a unui Stat ca al nostru cu demo- Arhitectul Francis Jourdain Si Rene cratie populara,capata un caracter Maublanc discuta problerna raportu- combativ, deoarece ea nu mai apara lui dintre arta, artist si medirufl social. pe exploatatori impotriva oamenilor ce Sourdaincriticalaceleinterpretart muncesc, cia devenit o arms incisiva mecaniciste care leaga direct inspira- de lupta pentru apgrarea interesuluisi tia psi tehnica artistica de ifactori eco- binelui poporului muncitor. nomics, araand ca critici& ¢i istoricii Adoptand explicatia materialists aju- de arta trebue sal manuasea cu deli- ridicului,eliminand fictiunea unui asa eateta, eruditie si gust metoda mar- zis drept natural desp5rtit de realitate,, xista in problemele estetice. revista devine stitnulentul unei miscgri Adaublanc, prin m o serie de exemple cu realizari cuprinzatoare. din istomia pi. mai veche si mai noun Justitia Noui,integrandu-se ina- a artelor, diustreaza legatura adanca ceasta lupt5, isi va continua munca pen- dintre evenimentele sociale pi creartia tru int5rirea democratiei in tara noas- artistica% tr5, pentu consolidarea justitieinoui $1 0 serge de recenzii critice viguroase a dreptuluidemocrat si convinsa de desvaluie citirtoruIlui caettle mediocre marele rolal, juristilor 'din toatet5- de literature si pretinsa fillosofie, care rilein slujba pacii, se adreseala tutu- abunda astazi in Franta, alimentand ror juristilor chemandu-isalfiepartast preocuparile sigusturile bumgheziei la aceasta munca". decadente. Justitia nour se deosebeste de I. G. toatecelelalte revistejuridice de 0115 acum lanoi, care nu cautau cleat s5 ajuteint5rireadreptuluisustinatoral JUSTITIA NOUA". clasei burghezo-mosieresti, prin co- judecatoresti, dac5 Justitia Noui este o revistajuridica mentarea hotaririlor care apare de doiani. Putem observa ele auaplicat bine dispozitialegii,re- dou5 etape in mersul celor11 numere dactat5 'de aceeasi class stapanitoare. ce auap5rut pansastaZi:prima,a- Justitia burghez5 la noi ca siaiurea ceea pan5 la No. 8 si adoua cu Nr. 9. era foartesevers cuceisataci care Inprimaetapa,articolelecontineau au furat o bucatA de paine Ins omanifestare de democratizare ait's- foarte indulgenta cumarii infractori. titiei,mai mutt o dorintadeett oa- In U. S. A. este raspandita urmatoarea profundare atemeiului cetrebuie s5 zical5: daca ati furat o bucata de pal- steiela baza legitorsi a justitiei. Lip- ne, p s5 va bage in puscarie, dar daci sea, cu alte cuvinte, unitatea unei con- atifurat o tale ferata o s5 v5 a- ceptii,in care juridicul s5fieInlAn- leaga in Senat". tuitcu deterniinantul sau material, Doctrinariiacestorrevistediscutau deli aceasta era scopulsidorinta re- tehnicajuridicain acelas sens.Atitu- vistei. Articolele priveau mai mutt pro- dinea forera pretinsastiintific5" bleme disparate. CuNr. 9 atrevistei, si era exprimata inteun limbaj ermetic. articolelesunt indreptatespreprob- Dreptul ce-1 propaga Justitia Noua este leme cereflectsdirectrealitatea So- cu adev5rat de tip nou.El difer5 in cialsdinRomania, continutulforara- principiu de toate acelecunoscute in tand un ecou atprefacerilor de struc- fostasocietate burgheza-mosiereasca tura asociet5tiinoastre,iar democra- din Romania. Opus aceluidrept care www.dacoromanica.ro RECENZII 341,

era in slujbaclaselor exploatatoare, nut democrat Dr. Petru Groza, s'a do- dreptul eel nou serveste interesele ce- vedit si mai mult ca dispozitia nu mai lor ce muncesc. corespunde realltatii, de oarece ref uzul Consolidarea unui astfel ,ste drept in- regeluin'a avut nici un efect, conM.i- sernneazainsasiIntkirea Republicei tutia reala puterea poporului a Populare -Ron lane. invins pe cea scris5). In numarul din Ianuarie 1948, printre 2) Incompatibilitatea intre modul cum studiile care incadreaza Tea !Rattle soci- au domnit Hohenzollernii in Romania cu ale romanesti in gandirea unui drept un regim de democratiepopulara (de corespunzAtor, remarcim articolul Ne- ex.:dreptul regelui de a numi sire- cesitatea, constitutionala ainlaturarii voca pe ministri, dreptul de a disolva monarhiei" de D- lTraian Brosteanu. parlamentul etc.erau Intrebuintatecu Dela inceputprecizeaza Ca el- sfidareavointei poporului, numai In xista o legatura direet5 intre faptul is- interesul luisi a unei anumite cliet, cu tonicsi ,expresia juridica, intrestruc- care avea intrese comune de exploa- tura societatiisisuprastructurajuri- tare). -dica. Se defineste in primul rand modul 3)Incompatibilitateaintre suverani- stiintificaltratarii acstui aspectal° transformarii Romaniei InRepubhca tatea efectiva a poporului in statul ro- Populara. man de astazi si o suveranitate, chiar Autorul arata ca inainte de 30 De- aparenta numai, a unei persoane care .embrie 1947 cand s'a produs Ipla- are interese deosebite de class (un sin- turarea monarhiei,deci o schimbare gur cetacean sa stranga averi incomen- constitutionala expresi s'a realizat Ia surabile Bra nicio munc5), este irespon- noi o schimbare constitutionala latent5, sabil pentru actele sale, deli detine pu- care facea incompatibila existenta mo- teriatat de marl, nu 'raspunde fats de narhiei cu nouile rapoturi de forte. Dela Adunarea reprezentativa a poporului, 6 Martie 1945 in ,Rbmania a intervenitiar puterea o detinea prin ereditate. o schimbare a raporturilor de forte. Aceasta arata ca, pe langa necesita- Unele au atins Insistinfrastructura tea istorica exists sica un eorolarfi- socia15. (ref orma aprara, ref orma mone- resc, o necesitate constitutionala prin tara, etc.), altele au ajutat la schimba-aceea ca Inca inainte de 30 Decembrie rea suprastructurii (votul cuadevkat 1947 a intervenit schimbarea fortelor universal, componenta populara a Adu- in stat, incompatibila cu textele consti- n5rii Deputatilor,disparitia partidelor tutionale.Ref orma Justitieieste anali- istorice"etc.),fara insa saimbrace zata de D-1 A. Schreiber inarticolul aspectul fatisat unei schimbari consti- Legea de orgardiarejudecatoreasca". tutionale. Staruind asupra importantei judecatori- Toate aceste schimbari au dusma- lor populari, remarca: Asesorii popu- sele populare Ia conducerea puterei sta- lari,acesti deputatiaidreptatii,esitl late,deci o radicals schimbare a rapor- din masa vie a poporului, vor umaniza turilor de forte inRomania, ceea ce justitia, vor aduce in slujba ei cantarul insemneaza c5 aintervenit o schim- inegalabilal constiinteiforde class, bare constitutionala. Aceasta schimbare Malta principialitate a educatieisi mo- constitutionala eradindiverse motive, ralei clasei muncitoare". incompatibilacu mentinerea monarhiei. Tot ca oanaliza a ultimelor trans- Vazute sub aspectuljuridic-cpnstitu- f orm5ri a starilor economice delanoi, tional,inotivele sunt urmatoarele: D -1Richard Hutschneker intr'un articol 1)Incompatibilitatea textelor constl- Intitulat Codul comercial inlumina tutionale referitoare Ia prerogativelere- tendintelor actuate", arata acest cod ca gale, cu nouileraporturi de forte in nemai corespunzand vietii sociale actu- stat (deex.: dreptulregelui de a se ale romanesti, fiind strain derealitatf. opune la intrarea invigoare a legilor Codul comercial nu mai corespunde u- votate de parlament, devenise o relicva nei societati, in care economicul are un protocolara, cadregii n'au ref uzat altcaracter, deck acela din societatea sanctionarea unei legi votate de parla- burgheza-mosiereasca. Acest cod a lost ment, iar in August 1945, and ultimulcreat pentru o societate, care bazan- rege at Romaniei a ref uzat 55 sem- du-se pe exploatare, sprijinea elementul neze decretele-legi intocmite de guver- ce nu folosea in productie, dar inter- www.dacoromanica.ro STUDII 342 media trecerea m5rfurilor $iproduselor jurul carora se centreaza preocupa- dela fabricant la consumator. Esteun rkle articolelordinaceste maniere: cod al intermediarilor, nu al productiei. lAcizarea$coalei ¢i greva corpului deci reglementarea luijuridica se re- didactic trances din Noembrie 1947. f era Iacategoria periferica a societ5tlf Invdtdmantua public laic, mai ales actuale, nu la aceia care pun tot ef or-primar, prim it cu entrusiesm de c dtre tul in productie. democratia franceza, a fost obiectua lat5 cum caracteriza codul comercial, unor atacuri continue din partea re_o_ un autenticspecialistCesareVivante: tiunii,11prin insinuari $i chiar trecand Ca profesor de drept comercial ar trela abuzive constrangeri morale. bui sa m5 bucur v5zand cum se mA- Cu scopul de a limits.' actiunea e- reste astfel sfera disciplineimele, dar dulcativa a ocoalei in genere si mai ca cetiltean deplting c5 o lege de casts ales de a reduce influervta ocoalei I i- turbur5 aceasolidaritatesocial5, care ce, atacul reactitmei se face prin inar trebui SA fie supremadorinta a o- trthitintaresal volt falsa a unor notiuni. ric5ruilegiuitor". De aceea D-na F. Seclet_Riou, pro- Revista Justitia Noui mai contine o fesoara la Scoala Normalasfdirec- serie de jurisprudente, din care remar- tourea revistei, indepanteaza dela in_ c5m acelea referitoare la dreptul muncii. cep ut tenth hitvele de creare a unor con_ 0 deosebit5 atentie merits Decizia fuzii, precizatr.1c1 intr'un articol intitu_ Curiii de Apel Bucuresti S. X Munca, lat ,,Laieite et neutralite" sensul a- referitoarelaadoptarea prinarbitraj a cestor termeni. Sco_la este laiel prin contractelor colectiveincheiate deC. aceea ea ea nu serve$te nici unui in- G. M. $i U. G.I.R. pentru diverse vatamant conftsional, ea ea nu este spete,stabilindu-sevaloareacontracte- subordonata nici unei autoritati reli- lor redactate de forulsuprem al apa- gioase, iar profesorii nu pot fi in ser_ rariiintereselor sindicale. Privitaactiu- viciul unui snumit cult. Conditiunile nea acestei reviste, vedem c5 este sin- istarice care au dat naotere unui. In- gura care integreaza cercetarea f eno- vata.mant public, arata ca acest ca- inenuluijuridicIa realitatea sociaI5, re- racter laic al sea lei este neces"rr. zultatalultimelor transform5ri. De a- Suf:agiul universal a fdeut dinfie ceea ea trebue sd cuprinda toate aceste care om n.mcetacean. Decvoltarea transform5ri,studlind aspectul orandul- conditiilor de mu" ca, 1nttai In indus- rei juridice corespunz5toare., trie, apoi in egricultura, Cer muncito_ Cuprinderea acestor transformarie- rilor un minimum de ounostinte. De conomice, trebue s5 fie analizate de re- aici obligI tivitatea unui invatamarut vista aceasta, in toate ramurile dreptu-primar, care generalizandu-se. a ere- lui,p5trunse Ins5 de acelas sistem de iat un serviciu public al invatarnan- drept care s5 nu se mai bazeze pe ex- tului. ploatare. Revistei acesteiaiirevine misiunea de a pune jaloanele pregatitoare Obligativitatea a atras In mod lo- aunui drept care s5fie expresiunea gic si n cesar gratuitate,, si.laiciza- vointci clasei muncitoare $i a intregului rea invatarnantului. Deschisa tuturor popor muncitor. copiilar, scoala publics, pentru a nu Dr. M. O. indeparta pen'meni,nu putea te,ccep_ to -numita confesiune. Pentru voala laicd toate religfile L'ECOI E LAIQUE. stint deopotriva de respectabile, fara ca vreurla sa f:e preferabila celeilalte. L'eeole laique in ultimele numere Insa practicarea neutralitatii relfgi- ale anului 1947 (Noembrie-Decembrie) oase, nu insenineaza Ca invatamantul $i in -c-a dinl Il nuaribe 1948 continua nu trebue sa faca educatia morada $i lupta pentru eliberarea ocoalei from_ civics a copilului, de oarece viata nu ceze din catu$eleunuiinvatamant este neutra, in ea se cer atitudini in plin de prejudecati $i pus in slujba multIpl.leprobleme soci le. Un ast_ urtei reactiuni, care n'a invartat nimic feld'Intel's d-t neutrPalitatii", ar din tragedia Frantei. Combativitatea insemna ca scoala sa se excluda din acesteireviacum el gartdete. Oricare ar final. La aceasta manifestatie a hat mediul in care el t.deste el trebue sa parte si subprefectul de Lisieux, re- fie pentru toti urn exemplu de cinste, prezentand guvernul. Bineintelesca de claritate $i curaj civic, in asa fel amb_sadorulStatelor Unite a raga- incai prin persoana luisa impuna duit noui ajutoare". Participarea gu_ respectul democratiei i_dversarilor lui vernuluiinaceas% manifest 'tin a sa fie pentru prietenii lui un exem- fost obiectul nmei discufiuni in Par- plu, un sustindtor, un motiv de man_ lament cu ocazia discutdrii bugetului irie ". Educ-rtieiN rtionale.Guvernuln'a Lupta dintre scoala laicd yi confe- dmnintit, ciaconfirmat situatia e- -ionard, are si un alt c.racte'r $i scop, xistents. pe care d. E. Chollet 11 arata Intr'un Iota de ce savantul Henri Wallon documentat artleol'ntitulatterat, asous:scolallaconfesioralieste laicd rdmane sing-ura scoalanatio- *coala strainatIt'i".Acestajutor" roll".Atacul e-re se dA ,scoalei laice face carte din acticanea politica bi_ de catre toti sprijinitoii scoalei con- sericii americane care pe linh3doct-i- f sionale,esteindreptat impotriva :lei Truman, duce o lupta inversu- www.dacoromanica.ro 344 STUDII nata contra republicelor popularegi la pensee que l'attrbude trap recep- a democratiei. tive paralyse". Invatamantul confesional este unul Greva in invatamant izbucnitain din mijloacele de luptg a ideologiei Noembrie 1947, a fost o actiune de o de dincolo de Atlantic, impotciva Re- irnportanta deosebita. Toate sec:dile publicei democratice. si-au inchis portile:snaffle primate, Aliantia cardinaluluiSuhardeste centrele de uc,rdicie, colegiile, liceele, semn..ficativa, caci tot el este ace.111 scolile normaae $i Universitatile. care in timpul razboiului, insultand MisCarea a puma dela i,nvatknan- pe americani, lauda virtutile lui Pe- tul primar din regiunea Senei $i a tan si politicalui colaborationdsta. durat 20 de zile. SEcrala franceza tre_ Iar atitudinea, guvernulni prezidat de bueste apgrata $i de aceea actiunea Ramf_dier in sprijinirea scoalei con_ lui L'ecole laique" a fost de indar- fesionale, face parte din actiunea an- jitg intgrire a miscgrii grevei. tipopularg. Desigur una dintre cauzeleN.aicestei Aceasta ne arata ea sca-la lalca rg- miscast' este de natura economics: in mane sifr.gura scoalg apargtoare a in_ conditiile actuale, sallarlale membrilor dcpenden;ei national corpului didactic francez nu prezinta Scoala aaica se ocupd cu Coate pro_ decat posibilit..tea unei vieti de mi- blemele ce se pun in viata scoalei, zerie. Trebue observatcaobiectul pentru a preggticetateni folositori principal al acestei miscgri n'a fost Republicei. Problemele care se pun, salarizaream imare, ca o revizurre se nasc din realitatea imediata a trans_ a clasificarii, adica o revallorizarea formarilor sociale.N,voile noui ale indeletniciri2 de a instrui $i a educa. economiei moderne arata necesitatea Pentru toti grevistii din invatamant, unei preilacema a invgtam&nului. sentimentua de a Lpgra o revendicare Dana rapiclitartea si amploarea pro- dreaptg $i legitima,seint:area cu gresului economic a facut in Franta certiudinea ca aparg esenta insgsi a neces T in 1880 difuzarea invataman- invatamantului public francez, ca ac- tului elementar in masele muncitoare, tiunea for nu vizeaza numai intere- astazi acele_si corditiuni de progres sale unei dategorii de muncitcyri, ci pun groblema recrutgrii unui perso- una din inslistuVile fundamentalea nal din ce in ce mai nurneros de regimr_illui democratic. Este convinge_ cadre $i de tehnicieni, necesare re- rea profesorilor ca actualulguvern constructiei uneit5zisgracite $1 de- urrngreste desfiintarea scoalei poporu_ vastate in urma a cifnci ani de raz- lui. Convingerea aceasta se interne- boiu si cotropire nazistg. lazapecunoasterEast gritscoalei In doug substanrtiale articole: Lo- franceze, din analiza bugetului ce co!. invg0mantului dennic in reformaguvernul franceza conscra astazi e- ,cnvitamantului" de Fernand Canonge ducatiei nationale. In timpul Repu- si Asupri invitgmantului agricol" de blicei a treia, cand s'a creiat InvA- Declare Michel Rius, secretarul Fe- tgmantul obligator, se proelamase ca cl°Tatiej Agriculturii (C.G.T.), preggti- o scsime din bugetul national trebue rea profesionala este studiata in fo- sa fie atribuit eduoartiei. D"T de a- losul intregului fp apor. tunci acest buget s'a, subtiatpang Aceste articole desvoltg organizarea firleatata, incat astaza a devenit ru- invatamantului tehnic $iagricolIn sinos de insufficient. In 1938, bugetrul spin-Ant. proectului de reformg a in- culturei $iI I educotiei francezenu vatarnantuluiCqmisiuneiLangevin. cuprindea decat 7,5% din cheltuizaile Ele se pot rezuma in urmgtoarele cu- statului. Aceasta fgcea cu Franta sa vinte ale lui Paul Lrngevin: C'est fie a 26-a in randul natiunilor, dupg la Dossibilite de l'action, c'est la main Columbia $i Portugalia. Politica Vi_ out forme le cerveau. Il est bins evi_ chy"-ului, carenuputea tolera o dent que l'activite manuelle estun 'eoaralaica, de orNreceaceasta in- excitantdel'activite intellectuelle. semna libertate si democcratie, a fa_ C'es,nourquoi nous voulons dormer cut ca Koala s5 sufere m tmult. dans l'ecole de d-maim unetrande La 1947, Frani-a culturei si a cartii importance au travail manual. etablir nu se mqi c1aseaza nici a 26-a, ci a 11 Liaison necessaireentre le geste et 29-a, dupd Spenia franichista $i Tur- www.dacoromanica.ro RECENZII 345 cia reactianara. Aceasta alocarein functiuni este in realitarte o sea.r-A bugetul Frantei este cu .atat mai in-a valorilor" caractenistica unui gu- suficienta, cu cat imprejurarile raz- vern. boiului *i a ocupatiei hitleriste, au 0e2 mai evident exemplu, dela care resat numeroase cladiri *colare dis- se inspire guveirnful Frantei, este bu_ truse, bibliotecile resfirate *i mic*o- getul educatiei in U.S.A. care a trecut rate, utilajul pentru laborator, mats..brusc dela 23,5°A la '70/0 in timp ce rialul didactic si mobiliertul interne-simultan bugetul armatei se umfla. telor in ceamaimare partepier- De ace.a tote,re.publicanidstluca dute. Iar pentru a judeca calitatea Baca democratia este apelul thitu'ror invatamantului facut de un astfel de Ga constfuta rolulul fiearuia ,ae tre- buget, tr-bue sa mai observam *i ur- bue sa-1 alba% in natiune, ea nu poate matoarele d.ste: La Sorban:a, un.la_ progresa decal cu ethicatia, natians15. borator de botanbca dispune de unEst, o identitate in apararea.scot:; buget de 2.500 fr. pe lung, labonato_ publice n Franta, ou aceea a demo- rul de geologic paseda 5 mictroscoape cratieti. ApArand for de viata polarizate pentru 150destudenti, si demn IHatea lor_ educatorii ¢tint ca cea ce insernnema ca daca 5 stu- ei ap5T4 virltorul poporului ,,vivante denti lucreaza pe zi cu ele, revive caincarnation de la Nation". un student sa se uite la microscop Contrastul aces to Intro guvernan'tli °data pe lun.a (daca folosim Dumini- Frent.i. si lupta paporului *i al edu_ cilesisarbatorile), sau de 5-6 on pecatorlor saieste aratatacll. Marcel an. La Facultate de medicine, ace-Merville, in articolul Contra rear- las buget pTevede o agocatie de 5 fr. tinn4 pipentru un'aineq forttlor de student pe sedinta. laice", evident:andleg5turaIntro Cu o astfel de repartitie a venitu- ofensivastrainsimpatriva cultua-'i riacxr statului pentru instructia franc2ze, ofens'va dust cu inijloace nu ne mire de ce guverneleFrantei financiaresitehn:ce impres'onante, nu au avut gnija ca scolilesa adbaprin revste filme etc. si atacurdle nrumarul de prrofesori necesarisi a asupnaPrincipfulniaafc:tatili Iscoalei plati pe cei existenti cu un: salariu,*i a Stabului, susnetrea asounsa a care sa permit'S profesorului o viata *coaCelor particullare flt5 de innturra- docents. A pretinde pentru tali pro-r3a prog"esiva a ajutorului bugetului fe,arii o retributie jlusta, nu inseamna pentru educatia naonal5, Incercarea a Epara, numai interesele indivduale, de a- plass, Inv5famantul lehn.ic sub inse_urra a asigura calitatea in.vata- tutela patronafului neactuarz Tea rnantului si prestigiul scoalei. proectuan ,reformei nriV5rarnan'ilemi. ,,Un anumit grad de mizerie omoarb. Sunt actiaini immune dare a-ata ca spiritul" spun si protesteaza guvernul francez face o palitica CCO- D -na F. Seclet-Riou in doua articole. nomic.a care duce la o stoarcere mad De ce aceste greve ?" *i Aparcarea mare a saleriat:Lor, punandFreinta scoaler'. Pe plan financier, deci sri pe palm Da aceea a t'aduce functia de in-. ideologic ha nemarca rune'puteri stiturtor sau profesor lie odevarata sa stralne. Sedalia laic's-. care est! *coala vailoare, insemneaza a face astfel Cacivismului republican, demasca ac a- la vailoare egala educatorul sa nu fie sta tradzire a unet polliblei reactto- pus in situatia ,iinferioara materials, nare. in raport cu muncitorii din celelalte Lupta ce -auinteput-oeducatorii profesiuni. Aceasta revendicaa-eeste francezi printr'o actUne at'at de mare esentiola si este mijlocul eel maisi- -- la care au luat part. pessie 26.000 gurpentru a saliva scoala franceza. dsmembri corpulci d'dact.c nu- Rcfuzul incapatanat de a pune func- mai in Tegiunea Senei este in ace- ;la profesorului lbvriloarea ei, arata las timp o duptapentru anan irea cu prisosinta. ca regimul de condu_soalii, o lupta civics, ca rsi o act:June cere a Frantei nu este democratic. d- juste revenci'car:. Acetasta ne mai arata ca un start isi Duna igreva, gu-V.Tnul Schumann Im.parte resursele In unctie de impos- a ncercat sa is manual fats de pro- tanta relative ce o acordafiecaruifesonti care au aderat la greva. Pro- sevvitciu public.Cilasarea diverselor fesoria insa n'au fnica *I nu dezair- www.dacoromanica.ro 346 STUDII meaza. Greva e sfaxsiti, dar impta allaturitie miscare.a. `greviista ce in continua" spunla Jean Rou ion. Ea acelas timp a cupr ins fntrJaga mun- continua pentru a mpiedica guV-alnua citorimefranceza; faientala b demo- del a lua ore masunt de sanctionarrecratie reala. penanu fapte de greva, pentni a ob- Aceesta arata solidanital:ea tuturor tne mod:Aecarea pnoectului guverna-color caremuncesc. Evenimentelie mitiriGallde ineadraala, Pe care nu_tldin Franta si starea scoalei franc;:ze vor ptitea accepta niciocLita eeluca-ne arata cu cat mail iwantajati sun- toed. tem noi, Am scapaft de intunerioul Educatorii *tin ca pos> billtatiffe lordictatur.ifor de opresiunle nelactiamitt, de act lune sunlit main,le-auvezut si scoala noastra devine a popoiru_ mai, ales In aceasta mare actiune, in lui. care alaturi de ei a fost insasi pa- Democratia tinere/noastrleRr-pu- porul.caci paratli avusi-au rtriimIs blici,este a poporului, pe candIn copiii la scolallaIi t .tot tmpul gre- Franta,agarhiace se intituleaza va, De acie'nta Man:festul Comfl etu-democratica", cauta satransform.e lull Central all grevellor spun lupta Cara for intr'o colon a dolanullui, continuacad. aVeiodata Invatatorii DR. M. 0. nu vor accepta planul Schumann, a- d:ea deolasarrea Universitatid *i de- olrmul scoalgi lace". PROBLEME ECONOMICE.Reuistei 0 as fei de actinme idsteccial mai lunard de studii documentare. buns *cosh a sindicallsrnulni/ si Organ al Consilinlui Superior Eco- pentnu e.ceasta JeanGrador area nomic. No. 1 Februarze 1.:48 .i No. inst'tutorilor Sane', Institntoxii *i-an 2 Martie 1948. ce Invataminte sa tragern dLn greva dat seams Icalutptapenftrujusltele Refertliklu-se la lipsarune',raviste nervendicari este legata numali de [kip_ care sa cupnincla im raza ei de pre- to nentru scoala Republ:eei, pentru ocupari problemele tuturox seotcarre- ctpararea unei adevalate. demoorartil.lor economice si care, in acelas timp, Si-au dat seama, care sunt adevaratia sa disouie aceste probletrne in un ni- ccnclucatorr: al act unei C7.4 apara sivel stintif'c, D, Gheorghiu -DejId- care stunt tradatoriii cauzeliton, Auxeaza nu numai pr.nepalele lacune vazut ca idrusmardiunit:at:1;sindilcrife ale literatuxii noastre ecanomice de sunt acesti tradatoni, cari sub act'u-pana acum ci$/1, (maul ceravine neapolitica17(o:eland a independentei Problemelor EconomIce": sOnd'cale au abandonat lup a dtrecta "Revistele economice aparute pans pringr-va,p.lritru apararea intetres-- azi nu putc-au indepini aceusta m?.- lo reducatorilor. fire, fie pen.truca eleisqimargineen Invatamantul prinepal des:plr esteeampul ds activilatepa, numai una acela ca puterea, organizatiei de edu-din ramurile vietiieconom'ee, fie eatari va fi fortaeiunitard, actnneapentruca. mctoda for 4. cercetare era discfplin^15 in :n'eriorul sind'cartului lipsita de o baza cu adevarart *Vin- taro. curatart de tradatori, va fi maiWick iar precoupar:le lor se situau pregilt./ p.ntru luptcile ce vox yeni31 in afati nevoilox reale ale poporului care von duce sere victorie ce consta roman". int'r'o viata demna int'r'o taro libara. Grupand tin marhunchudeosebit La aceste trcbusa lidaugam Incade valoros de econOmisti, tehnici tin Invatamant, col mai important pc staltisticienisiinginee, folosnd din care 1-a avatat Fr.Engeqs as fel: plin ftzultate aotivritat.iicorn' si uni- , G" ,,V ie sunt pentrumuncitori0Ion tehnice ale ConsiltutluiSupe-o'T scoala mn:Itard In care se pregarescEconomic si bazandu-si anal to p`o- pentru marea lup'-acara derven't blernelor pe teora lui Marx. Enr Is, deia tn.evl ab;15., grevelle sunt in sfar-Lenin, Stalin. Problomele econo- s,Jt,man'festari aie d'verrs-lor nl lintri mice" si-au luat delta inc °puy sarcna de munca vcstnd alaturarea for lade a umplego'ruf,arnintit, marea miscare munc'toreasca", Desi numa' dupa dona numere_ se -51 actiun la educatottror fron-poate totusi afirmr ca Tevista se ge- cezi s'a consfalat ca profesord stintsesta p, drumul iarg at indepl:tn ii www.dacoromanica.ro RECENZII 347 sanoinei asurnate. Dacca nu ne-am re-vor dori numau sa inteleagaofsa -$i feri decat la trecerela in revista alarntrreasca drumul refacert noastre. ditforitellocri sectoaale cla producle Est_ rvonba in, p imul rand de as- pe care ,,Problerne Econamice o rea-pectua polite alrezolvariiprobler IrIzeIalza In princile, data =mere sub melor econarnice. Existspoatela forma cantorsuceinte, dar docum-n- unit specialisti precizeaza d. Mi- tate pnezentari ¢i Inca optianismul ron Constantinescu tendinta de a nostru cr fiindreptatitt.Pentnuca,vedeit total numai in lumina cifrelor deli uncle din aceste prezentari mat$i un anum4 fel de a interp eta $i necesitta mete compleetar, uncle re_de a neglija factoral politic de maQsa, lrlefarimai precise ale problemelorde a neglija acest factor psihologie, ce se pun seletorulua resperotivsate cond'It'tuneesentiala $i a succesului unele conoluzii mai de arnanunt reforme. monetare $iasuccesului ellerintrregesc totusi,pentruWine $i a nume, finer - dereaai datao trnagine deansamblu. pe sprijinul activ X11masselarrnutnci- baza de date veritficate,aeconomiesteat e, in frunte cu clasa muncitoare, rornanesti in fala a".-facerii ei postbe- pcnteu gavernul inlaptuitor al refor-, lice. mel monetare $i, azi, al stabilizaxii" Dar vcesta este numai un aspect al 0 aaou,aprccizare,legate "in preocuparilorrevisteinoastre.din esenta ei de cis amntitta mat sus, prinzele numere chiar, ea n'a inteles este aceia a aIspeotului luptei de easa sä sa lirnitteze la acest necesar $i desub care s'a desfasurat lupta pent u nrult res'mtit tur de orizint,ciastabilizare: trecut dela inCeput[la analliza ample ,,Stabilzarea nu este o ecuajie,1- a problemelor fundamentale ale re -gebrica, in care dael Coate neetinos- constructiei nationale. cutele scantrezolvate din limp, in Ne Te Lirim In primal rand la stu-mod necesar $i automat eculttia tre- diul deosebit de valoros atat dinbue sa fie o idrratitatc, Adica, nu In- punct de vedere teareticcatsd al seamna ca &ea toate problemele eco- ctmoa$terii caraeter'sticilor $i reralita- nomiceslltritinciaretalestabilize ii tilor de baza ale momentului Lcono-au fost prevazutesirezolvatedin mie actual semnat de d, Mironvreme., in mod necesarstabilizarea Canslantritr'scu$lintitulatLuptatrebue sa reuseasca. Ceeace este esen_ pentsn stilb'lizzre (Nr. 1 $1 Nr, 2). tial fn intelegerea desfasurarii prose_ Parnind dela lamurineaconfuziel saint vletii economice este faplul La °awe mai staruie in publicistica noa-el se produce pe canavaua lupte: de stra economics intre notiunea de re- clasa ';a1 Clara noastra". forma monetara42raceea de stabli- Ajungand, pe baza wnei atent_ d-r- zare d. Mixon Constantinescu ce'ari a dateline de baza din econo- educe o precizatre care_ fara'ndciPla, m'a noastra la constatarea ca con- va ajatta mult munca cercetatarilor ditiile neeesa-e infapftuirii stalbilizariI nostri In acest domeniu. monetare au fest find iplinite;inlu- Stabiilizarea esile un prpCes de du- nileIanuar'?. $iFebruarrie 1948" ata, estc o 1vptacontlbui impo- d. Miron Canstantinescu face totoda_ triva tuturor incercarilor de a rastur-to o precrizare teoretica", plina de r d na noiva randuiala In viata monetarapentru int-legereaIntik,de &svol- $i financiara a tarsi ", tare ale politicd ncas'r.. economice: Aal'z'and cond'tiunile neceare re- ,,Atata timp cat modul de prodlictie formai move` ire$i, moduli in carecapitalist este dominant in Romania, elleau fost tatra pericolul sdruncinarii stab'lizafi Ill) noasta;analizand conditiunile n.ce- netare esteposibil.Certiee necesita sare stab lizdrii$iconsolidarriiei$i o vigilentIci.imitate spo itsthat modul in care le realizam mi., auto-Partea celor ce muncese pentru ca rul educe c8teva elemer-_,6 care vor drep' u ri I e for imbon Mat irileco- trcbui dc-acum inainte, sa fire luatonomics de care lateen sa beneficieze In mod ser:os in consftlera e de totisa f e aparate desvoltlatte", eel Care vor Inceroa sa traga conc'u- Una d'n probl mole cent ralecare zTile teoretice ale luptei noastre pen- se puneaueconomiesroma'ne;ti, in trustabilizare$i chlar de cei ca eepoca refecerii di si care se put,- ca www.dacoromanica.ro S T U D I I 348 oof,nclitieholtaritaare In pregaltlrea Este fora indoiala jimPasiibilll Ca 0 dasvollamliei planificate, 'este laze% a Tecenzie sal Inglobeze mulitictudinea de cunoastetrii8:tuatiedel)oblechiive, a preacurarl drablecme pe cane lerim unei eviciente statistice. 0 asemenca died fie are stadia in parte, tenina- luc are lipsea aw 'portal; pnecedentele land insa timpartanta aCettei inventa- hacrari. ale Institutului de &at:Wiled srieffiderealitark peespectilve j ne' oleo, Sid,epasiteon tortulssi incom- vOi, pe care Probleme EconionadiCe" o pleta. infapilueste studiu de studiustnurnar Rearganizarea statisticii in Roman'a de numar, titnem sal notam arqcaliele a marcat tot odiE.Itainceputulluneip ivtaore in prablema rbranspartuei)- frud Case actirund pe terien.Inver lor, semnate de d-nli in,g, N. Profiri riereaIn4rep inderloF drodustrale, (Problerna tra.nsporturilar, In Roma- recensamantul papa-1411El $i jail ciacli_ nia" in Nr. 1) si Chivu Stoical (Evo- rilar, recensamantul agricol au in- luVatransportu-ilorteroviare rin semnat aurz nurnai ImbogatOrela cu o 1947" In Nr, 2), situchrul d-tor prof. C. ar deoseblfd 7pretioasa, a munchD. 'Neniitescu gi, ong. Mircea Constan- fa urilor de canducare economita atinesou asupra industrialitaxii gam' ariici §i prilejul unor cornstalk-I $i lui metan"eel e! D-lat, )arh. Poropi- concluzili dmpartante pentru or 'Ice cer-liuMammal. (Constructiile si Ulaa- critatargadproblemelor nroaStre econo- nismul in RepubliicaPopularaRo- m'ee). mana"), eaSitoonitributla D -lor ding. Firesc deci Ica cansemnamea rezul- Al. Russ (,,Problenia Perulati Sindix- tatolorlacestei 'mind d'Iatistice dindustria. romaneasor), Mg, E. Nadu ultimele lam!, interpretarea lat nu (iradustria aurifera iomane(aseg") etc. puteaa'mane straina revistei ,.Pro torte In No. 2 , icentinuand bru.' blame Economize"Cateiva sFiud si nul inceput facut In No1 de d-n:: articole sun,: siituate tocmlal pe acea- B. Nadler ( InIclustria metaurgica si sta ln'e de preocupari Subliniern in ralul ei In alefacerlea tarii"), Prof. C. prianul rand conoluaiileinteresante Goo gescu (,Inclustriaforesitergl, in dornerlul problemaloe de) populatie ing. I. Corodeanu (Electrificarea Ro- invOtamant ale studinlui d-la- maniel").I.Schonfeld (Problema A. Golopentia ks: dr. D, C. Geocgescu petralului roinanesc").ti9§.M. Gal (Populatia Republicici PoPulore Ro- dea (Inclustriatextfla"); ding. M. manola25 Ianuanie 1948" im Constanrtinesau(Inidustria;thianica Nr 2) observatiae eritice din arrtico-roanana) (etc. lul d-lui B. Zaharescu (Rezultatele Date, unekri mat complete, uneori priov.zorii ale inventaierli intreprin- faarte sumiar'e§tinsuficienteaauali- derAor paticullarre in Nr2)$i zatteasupra Experientei tarilor ye- constolarile d_lui M'rcea Bijii,,Intre- eine".%iasuprla Eeonomief tOirilor 11e ,Industrisaile part'lculare cialpitaliste" Intregescpateade avand peste 10 pEIrsaane ooupajte, periubrica In care IankizaLegislatlei ramuriSd cup de personal"). economize" (Mouth* ian cele daua =- Fara Indolala ca este varba mimed Mereapikute de Prof. Tudor de un inceput; up inceput care lung- Popescu, Prof. P. Viforeanu ysii tag. I. nnaza de n- acrum importanta can- Schonfeld) si nota-ea problemelor de cluziilar teo etze si practice ,ale au a Stat'stiea" se situliaza pe primal fi'prase de Pe uran-a publicaniii date' Plan de interes. tar complete ale resensamantuani din Ajunsi La acest Capitol, este nece- 25 lanuarie 1948. sar sal subliniem Ica framantand ana- Am'nteam mad susdespre preo- lizand si peeentand realitatile eco- cucarea reviste de a p-ezentA sub nomice ale tarn., sklucand a contri- semnatura inginerilor iii. tehniciznilor butie demna de releVatleunoasteril p-oblemelor economize imediaste,diarr defilunte, specializati in sectorul si d:Svoltarii st'intei economicsin rospectivi cocluz.,:le la care comisiu- Marra masted' eeviista Indepe SO, dea nile se] subcomisiunile Consilinilui Su- luptai in ceea ce a fast pane' scum perar Economic au ajuns privittar la (% este Inca in 'foantie multi dintre prablemEledderitelorsecteare ale nol) criteria' nestiintilfic In cecetare,a ecanbmiei nationale. econornica. www.dacoromanica.ro RECENZII 349

Efortuldesigur, o partedin evidenta valoarea stiintifica remarca- collaboratori_ trebue saw argandzeze bla a lucrarii$irelieftaza principa- asuPkra Propria lor munch in pr mul lele ei tezeSiuriasaei importanCa rand_ ope and lasupra rezidurilor pe pracfica. care clifacifele iteorib nestidntif ce Intr'un articol intitulat ,Introducere sau concluahi aleconomieli burgheze, in problemele palcontologLi", A. A. ni le-au lasat d n epoca formatinniiBorisiac membru al Academieide un:versitareinca, Lupta pentru Ii Stiinte a U.R.S.S., arata situarea pa- daireaacesto painjin.suni,care ileontologiet printre stiintele care ur- stanjenesc munca multorai dintrenot., maresc sa reconstitue istoria orga- ecte forauudoiala una do sarcinilenismelor vil s' precizeaza tez-lz pnn- princ:pale c',arei se puniinitleetuali- cipale care trebue sa calanzeasca"car- tdtil.noastre avansate, Si este' fara cetarilein aceastadirectie.Sub Indon-afla un tiitin de merit pent u acei titlul,Evolutia microbilor patogeni co'abolaror: care au nevoe sa) dea assabolilor contagioase umane", I. I. o asemeneiar lupta, de a fi necrtutd-Miliuskin pledeazd pentru nec.sita- tcri'cuejlins'4i ¢i ouceilalti,Ina-ttsconstituirii $idesvoltarii unei cest sons ni se, pare demn de reaevatramuri a microbiologiei care sa stu- air dcclulD-CeriRada Manescu,care dieze desvoltarea in timp geografia facand autoc itCa unuiaulticolpubli::slot-Ica a infectiilor,studiu care ar oat in boamna, supune 'In acelas timp lamuri multe problemeactuate ale wiiui a ciduliat examen critic uncle in- microbiologiei. terpre!ard $i Ittari de pozit'ecare, D. Prof. Cristea Niculescu prezinta d_11-corita tratari for inestknWice, duc o problems technicd aceea a mutarii la conicluzid. false, denatu and realita- cladirilor,subliniindrealizdrilepe tile, scars largl obtinufe de technicienii Este Inca un aspedt ail contrilbuitiel sovietici in aceasta directie. pecare,,Problem economice" ce o Interesant prin puternica actuali- aduc cullturii Republicei noastre tate a problemei desbatute articolul populare. lui L. Eventov, Nationalizarea in- C. MUR G. dustriei dupa rasboiu"' scoate in evidenta caracterele distinctive ale diferitelor masuati de national mare luate ANALELE ROMANO-SO VIETICE. dupa razboiu demonstrand caracterul special de apararea capitalismului Obiectivul debazd. al AnalelcrPe care-1 prezinta nationallzariffe Romano-Sovietice"este de a face cute de JaburiSti in Anglia. cunoscut oameniilor de stiinta romani Redactia revistei a avut buna idee, casiintelectualilor ,roman in gene- Ca- extragand fragmente din diferite ral, problematica sovieticasimeto- orere ale mane:u: savant linguist N. dole de lucru sovietice, precum si de I. Marr s'a prezinte f.ocria jafedta a a le pune la indemana un bogat ma- clasficarii lirnbilor ,teorie fundata Si terial informaLiv asupra crecetarilorverificata prin indelungistudii pe stiintifice sovietice in toate domenii_ teren de Marr si scoalalui teorie le. Putem afirma dela inceput ca nu- care a dat o puternica loviturl idea- marul 8 al Analelor realizeaza in ge- ismului in domeniulstudiuluilirn- neral acest obiectiv. Mu4imea recen_ bilor. ziblor*ia indicatiilor bibliograf:e, Publicarea unui fragment din exca $i alegerta judicioasa a principa- punerealui A. A. Jdanov,asupra lelor articole, aduc pentru cei ce lu- ucrari de Istorie a Filozofiei a lui G. ereaza in diferite domenii ale stiintei F. Alexandrov este de marefolos 'un ajutor prtios. pentru prezentarea limpede a pozitil- In fruntea revistei se afla un ar- lor marxiste in istoria filozofiei. Desi ticol asupra cunoscutei lucrari a ge- aceasta expunere a aparut in intre- neralisimului I V. Stalin Despre ba- gimein editura P C. R.,extrasele zele leninis.mului". ExpunerEa conti- publicato de Analele Romano-Sovie- nutullui acesteilucraricalduza in lice punand la indemand tezelepiin- lupta miscdrii muncitoresti, pune in cipaleale expunerii sutra- bineven;te. www.dacoromanica.ro 350 STUDII Am lasat,laurma articolul intere- articolulprof. A. Denisovdespre santal d-luiProof,I. Gh. Popesciu ,Uniunea Sovieticg $i problema su- asupra lui Lomonosov capprezinta veranit5tii nationale".Actualitatea cu toatemeritele reale petharele acestei atitudinieste cu atatmai savant ru-1. Cons deram ca Analcile air mare cu cattratatua deprietenie, trebui pe langa aceasta sa se conoen- colaborare si asistentamutuala in- treze$iasupra figurilor semnifiea-cheiat de curand glare U. R. S. S. tive ale stiintei sovietice mai putin Romaniaeste o nouasistralucita cunoscute la noi. Deasemeni ar trq- manifestare a politicii sovietce con- bui sa se insiste asupra prezentarii secventa in ccespecitarea, suverachtatii oamenilor de stiinta iesiti din mijlo- nationale a tuturor popoarelor. cul tuturor nationaltatilor din U. R. In Analele Romano-Sovieticeun S. S., dintre care uncle erau inainte Joeimportant it ocupadarile de de revolutie extrem de In,apoiate. seams asupre articolelor aparute in Deasemenea am lasat la urma arti- publicatiile stlintifice sovietice; ea $i colul d-lui prof. Raul Calinescu asu- indicatiile bibliografice judicios alese, pra expedithlor sovietice in tinutu- ca sa reflecte cercul de preocupari al rile arctice. Pasionantsiprin nature oamenilordestlinta din U.R.S.S., subiectului si prin prezentare, artico- clariile de sElamA aunt de un ¢+eaJi folios, lul faceun istoric alexplorarilor seninnflandspeciald4tilorprogresele polare sovietice. Socotim ca pe range' stiintei in U.R.S.S.Foarte just este prezentarea expeditiilor, ar fi trebuitfaptua ca se dau din cand incand s5 se insiste mai mult asupra impor- indicatebibliogrefice ceva mat vechi, tanteipractice a acestorcercetari deoarece anii de razboiu ca si politica polare. E adevarat ca acest lucru este antisovietica dusa inainte de razboiu, suplinit in note de prezentare a re-au facut ca informatiile oamenilor dact:e, dar kite° masura ansuficienta. de stiinta roman asupra stiintei so- In general, prezentarea preocuparilor vitice in acea perioada sa fie foarte geografilor sovietici ar trebui legaterecluse. La^una aceasta trebue um- totdeauna de imensele rezultate prac- pluta atat grin indicatiile bibliogra- tice ale cercetgrilor. fice cat si prin expunerile sistema- Ca $i in numerele precedente exis- tice de ansamblu desprecare am t5 $i innumarul 8 al Analelorin- vorbit mai sus. formatiiasupra organizarii vietii Trebue in sfarsit aduse toate lau- stiintifice in U.R.S.S.; articolul d-lui dele pentru suplimentul dedicat pro - Pof. D. Danielopolu asupraAcade- hiemelor predarii stiintelor fizice in mei deMedicine dinU.R.S.S. si invatamantul sovietic de toate gra- cateva note Totusi asemenea infor- dele $i cuprinzand expunerile facute matia si studii ar trebui sa existe in in cadrul Institutultu de Studii Ro- Anale in mai mare masura. Deed date mano-Sovietic de catre d-nii Prof. E. asupra rezultatelor stiintificeobti- Badarau. conf. Al. Sanigeviei si Dr. nute de savantli sovietici pot fi ga- I.Auslander. Prezentand modal de site$iin revistele despecialitate, predare al fizicii in invatarnantul se- este de datoria analelor sa aduca la cundar, technic si superior din U. R. cunostinta intelectualilor roman or- S. S. cele trei expuneri contin o mul- ganizarea munch stiintifice in U. R. time de sugestii folositoaretuturor S. S., metodele de lucru. celor care vin in contact cu proble- Trebue semnalat inmod special'mele invatarnantului fizicii.

www.dacoromanica.ro BIBLIOGRAFII

COMUNICARI ALE ACADEMIEI DE FRIEDMAN S. A. $i CEREPNEV A. A.: STIINTE Un nou tip al luminoforelor zincosul- f urice. Doclada Academii Nauk Electrotehnica Seria noua 1948 vol. LIX, Nr. 1 HIKITIN V. P., TURKIN V. C. $i CU- Matematica NITZKI N. P.: Despre reprezentarea GAGAEV B. M.: Contributii la conver- diagramei frecventeloroscilatiilor. ge* sirurilortrigonometrice. POPCOV V.I.:Coeficientul de recom- GRUNBLUM M. M.: Despre un crite- binare al ionilor In conditiile descar- riual bazei. aril In coroana din aerul atmosferic. CRASNOSELESKI M. A.: Despre extensiunea operatorilor hermitic cu Chimia domeniu nedens de determinare. RAJCOV V. V.:Contributii lachestiu- AGHEEV N.V.$i GUSEVA L.N.: nea torsiuniiproective a congruen- Densitatea electronics a nikelului. telor. CAZARNOVSKI I.A.:Afinitatea mo- Mecanica leculei de oxigen la electron. COROLEV A. $i MUR V.: Despre acizii FLORIN V. A.: Formula fundamentals tetrahidroftalici. a consolidarii p5mantului. Chimia Fizica Fizica-Matematica CLARK G.B., AKIMOV G. V. Si LEBEDEV N. N.: Ecuatia integrals pen- LEVIN I.H.,Sisteme plurielectrice trurezolvarea prin functii periodice in parte polarizate. a unei ecuatii diferentiale. LUFEROVO M. A.$i SARKIN I.C.: Momentedipolarealeeteriloraci- Fizica zilor carbonici Inlocuibili cu halogeni. BOROVSKI I.B.: 0 noua metoda de NATANSON G.L., :Despre marimea analiza roentgeno-spectralg cantita- campului electric In fantele produse tiva. decavitationarealichiduluidatorita CONOBEEVSKI S.T.: Metoda de con ultrasunetului. structieaproectiilorluiBragg cu ajutorul sirurilor cari converg rapid. Geochimia SVESNICOV B.I.$i DICUN P.P.: Absorbtia luminii pe st5rile metastabile DUROV I.A.: Clasificarea apelor natu- alemoleculelorinreactiileorgano- rale$ireprezentarea grafica a corn- luminofore$ifotochimice in depen- pozitiei lor. denta quadratica de intensitatea -lu- FILATOV C.V.:Contributiilarepre- minii. zentarea grafic5 a analizelor chimice SCANAVI G.I.:Proprietati dielectrice ale apei. aletitanatului de bariu$ialealtor dielectrice de sistemul Ti0- -Ba0. Biochimia

Biofizica ZNAMENSCAIA M. P., AGATOV P. A.si BELOZERSKI A.N.: Despre ROSENFELD E. L. $i RAVICOVICI H. grupa biologic activ5 a gramicidi- M.: Despre spectrele de absorbtie nei C. alecompusilorglicogeneicualbu- mina. ILING.:Desmebilizareanicotineidin FizicaTehnica celula vegetala. RUBIN B. A., ARTIHOVSCAIA E. V. MAIZEL S.0.: 'Contributii ,lateoria $i LUTICOVA 0. T.: Despre parti- sclipiriiin fotoVrie. cularitatile schimbului la maarea cu

www.dacoromanica.ro 352 STLTDII

grauntele rotund si sbarcit in perioa- CAMSILOV M. M.: Sterilitatea urmasi- da de germinare. lor heterospermelor ale Drosophilei LISACHIAN N. M. si VERHOTEVA N. melanogaster speciale. F.:Actiunea ulterioard adiferitelor MIRIUTA I.P.: Despre origina tetrafe- temperaturi asupra absorbtiei inver- cundatieisistarea hibrida constants tazei cutesuturileplantelor supe- Arachis hypogaea (L). rioare. SOCOLOV N. N,: Eliminarea hromoso- nica ladiferitefeluri de hibriziale Geologia drosophilei $i despre problema hibri- ditatii Indepartate. ZARIDZE G. M.siTATRISVILI N. HESIN R. V.: Deosebirile fiziblogice In F.:Despre ,varstacomplexuluide tre doua populatii de Drosophyla Me- lava Talki (Gruzia, versantul de Sud lanogaster. al muntelui Aljaro-Trialetcului). MIROPOLSKI L. M. si MIROPOLSCA- Fiziologia plantelor IA G. L.: Despre zadmintele minereurilor de fier dela Motmos-Doscia- EFEICHIAN A. G.: Meristem si grabl- toe din raionul Bachinsc, jud. Gorki. rea fructificarii semintelor prin injec- HAZANOVICI C. C.: Despre zacaminte- tarea for plantelon_fructifere. le minereurilor feroase din R.S.S.F.C. CAZARIAN V. 0.: Despre legatura intre desvoltarea reproductive $ilecui- Hidrogeologia rea ramurilor in conditiile intunericu- lui. CUDELIN P.I.:Ecuatia scurgerii (ah- LIVANOV C.I.: Lungimea etapei lumi- mentarii) subterane aleraurilor sub noaselasorturilorstandartizateale forma generals. grtiuluide primavarasiparticulari- SAGOIANT S. A.: Cortditiile de forma- Utileformariiformeiforpe ozi re ale apelor subterane din bazinul scurta. artezian, Tersco-Curuscului. OVCIANOV C. E.: Utilizarea substante- lor de erestere in lupta cu parazitul Mineralogia (Orobanche aegyptioca Pers.). CIAILAHIAN M. H. si SAMAGHIN G. SAFRANOVSKI I.I.gi GRIGORIEV A.: Despre Eolul frunzelor In reactia D. P.: Studierea suprafetelor de con- fotoperiodicaaplantelorintimpul tact aleindivizilorcristalini Inapli- care la cuart. unei zile lungi. Morfologia experimentala Petrografia LEBEDEV A.P.:Tipurile chimice ale BARSKIN B. 'L.:Contributiilacarac diobajilor Caucazului Central. terul dependentei regenerarii cef a- licea embrionului de regeneratla Titologia viermele de ploaie. GUREVICI F.:Desprerezistibilitatea ARARATIAN H. G.:Cariotipul migda- foetusului Rana temporaria in dife- lulul. ritele etape de desvoltarela agenth ROSKIN G.$i .STRUVE M.: Deosebi- vatamatori. rea citofiziologica a amitozei de COSTOIANT H.I., CHEDER I.A. 51 mitoza. SIDLOVSKI V. A.: Studierea micro- fiziologicaaparticularitatilordee- Histologia manare ale ionilor de calciu din inima la descarcarea nervilor simpatici. BEREZKINA L.F.:Influenta hormo- OLIFAN V.I.:Ritmicitatea cresterii nului sexual' In regenerarea oaselor. zilnice a larvelor crapului (Cyprinus carpiot). Genetica EndOcrinologia DUSEEVA N. D.: Despre raspandirea mutabilitatii Inalte In populatiile VOITKEVICI A. A.: Compararea ac- Drosophila melanogaster. tiunh hoiterogenice a sulfamidelorgi

www.dacoromanica.ro BIBIAOGRAFII 353 tiouracilei In experientele asupr5 pa GOLDBINDER A. U.: Despre rolul sa s5rilor. rurilor inerte din compozitia materi- ilorexplisibile cu dispozitivanti -gri. .su. COMUNICARI ALE ACADEMIEI DE JOFA Z. A.si PECICOSCAIA Z.B.: Cinetica descompunerii amalgamu- STIINTE U. 12-. S. S. rilorsi supratensiunea hidrogenului Doclada Acadernii Nauk pe catoda de mercur, in solutiile ba- Seria Notra 1948 vol. LIX No. 2 zice. LEVIN V. U.:Contributiilametodica Matematica analizei proceselor de pe suprafetele neomogene. lateo- KONTOROVICI P.:Contributii OSIPOV K.A.si. KUZMIN A.V.: ria grupurilor necomutative lard tor- Cristalizarea combinatiei chimice Al siune. Ni din massa topita intr'un camp KINCIN A.I.:Teorema transportului magnetic constant. pt.sistemesingularealeecuatiilor liniare. Geochimia Mecanica DATCO V. G.:Fosfaturile in straturile FLORIN V.A.:Problemaconsolidarit dela fundul Wadi de Azov. mediului de pamant. Biochimia Teoria elasticitatii ILIN G.:Alcaloizii amphidiploidei Nico- RIZ P. M :Teoria elasticitatiila defor- tiana rustica x Nicotiana glauca. matiilemark,careintreclimitade KRETOVICI V. L.si PETROV I.S.: proportionalitate. Transformarea mucozitatii intimpul cresteriisimaturir5rii grauntelui de Fizica secar5. KIRCO U. M.: Neomogenitatea supra- Technologia chimica f etiifero-magnet!cegibandelede dispersiune magnetics. BRON V.A.:Despre diverse leg5turl SCANAVI G. U.: Permeabilitatea dielec- magneziale. tricssidependentaeide tempera- ESIN 0.: Influenta acidului salicilic asu- tur5 pt.cristalele de tipulrutileigi pra echilibrului feruluilichid cuci perovskitei. mai simple sgure importante. TOLSTOI N. A.si FEOFILOV P.P.: CHILIN A. I.: Despre flueuatiile la tern- Despre stingerea luminiscentei sti- peraturi joaseale sgurei dinfurna- clelor si ale sarmelor de granil. lele inalte. ENENSTEIN B.S.:Metoda studierii stabiliriiunui camp electricinpa- Geolog;a mant. KOJUCHOV P. T.: Noui z5caminte de Fizica tehnica mercur in nordul Caucazului. DENISOV N.I.:Contributiilateoria MARTINSON G. G.: RAnmitele orga- defortiei roodor argiloase. nismelor arimale in sedimentele do- MORGULIS N. D. si JAGOVNIC V. S.: nice ale Baikalului. Cateva proprietatifizicealetermo- MIROPOLSKI L. M. si MIROPOLSCA-, catodelor cu oxid de bariu. IA G. L.: Despre concentratiile fery lui din mine. Chimia FEIGELSON I.B.: Despre apele subp5- mantene ale zac5mintelor purtatoare KOROLEV A.si MUR V.: Elemple de gaze si petrol ale regiunii Saratov. noui despre sinteza asimetrica. NECRASOV B. V.: Structura economics Mineralogia a fluorurei de cesiu. BLINOV V. U.: Despre arderea carbu- BOBROVNIC D. P.:Scapolit de calcar nelui cu impuritati. cristalin(xenolit)dincariera de STUDII www.dacoromanica.ro 23 354 STUDII granodiorit a Imprejurimilor statiei Fiziologia ptantelor Ghivani, regiunea Vinita, VOLODARSKI N. I.: Dinamica creste- Petrografia rii tulpinii in lungime ca semn a var- stei tutunului. MALASIK: Cocoliticasuitedefora- VOSTERESENSCAIA N. P.: Despre mifere creatoare de roci ale Cauca- Insemnatatea cationului de kaliu pen- zului Nordic. tru foto-sinteza. Paleontologia GOLUBINSKI I. N.: Contributii la cu- noastereafiziologieicresteriipolenu- ZALESKI I.M.: Despre reprezentantul lui.Particularitatile desvoltarii gratin- unui nou ordin de insecte care po- telor de polen laPrimula of firinalis seda elitre. Jacq, in legatura cu heterotulpinele. MIHAILOV N. N.: Influenta conditiilor Citologie hranei cu fosfati in fazele initiate asupra calitatii de cauciuc a rasinei (the- DUBOVSKI N. V. si KESTEIN L. V.: sacazului). Particularitatilestructurii homosomi- NEVINAH V. A. :Influenta zilei scurte lor din glandele salivare aleluiA- asupra desvoltariisicresteriilui Hu- nopheles maculigermis messeae. biscus Cannabinus. PORTIANCO V. F.: Regimul pe apa a Histologie organelor vegetate alecartofului. CEPICOVA A. P. :Despre relatiile reci- FILATOVA A.: Materii blasotmogene si proce ale lastarilor diferitelor genera- regenerarea. tiila ierburile vivace. Genetica Zoologia

DYCEEVA D.:Mutabilitateainaltaa BAUER 0. N. :Despre situatia siste- genului Jellovlapopulatiile din na- matica aluiAnkyrocotyle baicalense tura Drosophila melanogaster. Wlasenko. KUZMIN A. I.: Influenta etatii Board, in BAGHIN V. L.: Despre tipurile de des- Incrucisarea plantelor Indepartate. v,oltare ale larvelor la Dendrogasteri- dae(Ascotharcida,Eutomostraca). Ecologia TURDECOV F., LUJIN B., PISCAREV K. : Despre aclimatizarea pastravilor DANILEVSKI A.S.si GEISPITZ K. din lacul Sevan(Sehno ischehan in- F. :Influentaluminariiperiodicezil- fraspecies gegerkuni Kesselev) in la- nice asupraciclitatii sezonale alein- cul' Issak-kuli sectelor. KURE:\ TZOV A.I.: Despre asemana- Fiziologia rea dintre fauna regiunilor muntoase deschkesiceaaregiunilormlasti- ARTEMIEV V. V.: Influentaacetil- noase din Sichote-Aline. cholineisiaparalizatorilorcholines- terazeiasupra activismuluielectric Hidrobiologia spontan alcentrelor nervoase la broasca. RODINA A.G. : Algele ca hranaa BORSUK V. N.:Acidul ascorbinic in Cladocerei. sangele sitesuturile epurilor de casa si a porcusorilor de mare In ontoge- Microbiologia neze. MATCO S. N.: Restabilirea functiunilor GRIZNOV I.S. :Despre stabilitatea vi- vitale fa animalele cu lira spinarii su- rusului gripeilatemperaturi coborite puse- la Inghet in functiune de conti- siin incliegarea luipe suprafeteu- nutul apei din corp. mede $i in spuma. SVARTZ L. A.: Contributii la chestiu- KATAEV I. A.: Despre cateva ciuperci nea despre nivelurile actiunii reciproce de -rugina ale cerealelor Turkmeniei. a vederii in culori. www.dacoromanica.ro BIBLIOGRAPII 355

H elmintologia SALNICOV A.I.:Cercetarea adincimii de patrundtre a campului magnetic SPASSKI A. A.0 noun familie a ces- intr'un supraconductor masiv. todelorSkyabinochoridae fam. nov. care sunt caracterizateprintr'o lipsa totals a matcei. KIRILOVA A. A.: Actiunea acetilcho- LABORATORUL DE FABRICA lineisi a adrenalinei asupra excitabili tatiireflexe a maduvei izolate de Zavodsca/a Luboraroria broasca.Bull.experimentalnoi biolo- Chimie giiimedizina. Vol. 24. p. 75. 1947. CONIHOV I. A. si BOLSACOV G. A.: * Electroliza interns cu folosirea poi- ghitelor ap5ratoare. REVISTA DE FIZICA EXPERIMEN- URUSOVSKAIA L. G.si FR ANC-KA- TALA $1 TEORETICA MENITKI D. A.: Gaz-analizator ca Jurnalxperimental notItteorett- talitic pentru amestecul de amoniac cescoi fiziki. aer. CARAJAVINAE. A.: Determinarea CAPITA P. L.: Despre curgerea ondu- compusilor organicisulfurici in gaz latorieapaturilpr lichidev-ascoase apos. subtiri. STRIJEVSKI I.I.Noui metode de de- CAPITA P. L.: Despre curgerea ondu- terminare a acetilenei din amestecu- latorie a paturilorsubtiri de lichide rile gazoaseglaer. vascoase. II. Curgerea in contact cu POPOV M. A.: Noua metocla de analiza uncurent de gaz gi transmiterea de a minereurilor earl contin wolfram cAlduri. (la determinarea calorimetrica a PINES B.I.:Cresterea izotermica a wolf ramului). VINOGRADOV A. F.si CAZACOV V germenilor prin descompunerea unei so- A.: Determinarea automatics a can. lutii solide suprasaturate. titatilor exagerate de sare cu a iuto- GORSKI F. K. Despre probabilitatea de rul masuratorului de sare standard cu formare a germenilorcristalini. limite mici de m5surare. BOROVIK E.: Formula pentru conduc- DRANOVSKI A. B.: Determinarea elec. tibilitatea termia a lichidulul. tronic5 aaciditiitiiin solutiile saru- KAGAN I.M. gi ZAHAROV V. M.: rilor minerale. Influenta tranzitiilor in cascadd asu- MOLOTCOVA A.S.si ZOLOTUHIN pra formei functiei de excitare a ra- V. C.: Determinarea acidului libcr in zelor mercurului. solutiile sarurilor de plumb. ADIROVICI E. I.: Legea redusA de ex- tinctiuneafosforescentiicristalelor Fizica VILKENSTEIN M. V.: Spectre electro- nicesiintensifatilein spectrelede MINTZ T. L.: Metoda roentgenograficii difuzie combinati. Raman. a determin5rii licvatiei dininterto. LEVSIN V. L.: Despre natura diferitelor rul cristalitilor. feluri de luminiscenta a fosforilor cu PROTOPOPOV V. N.: 0 metoda apro- niveluri adanci de localizare. ximativa de determinare a raportu- IONOV I.I.: Repartizarea energetici a lui de intesitateallimitei spectrelor ionilorpozitividepotasiu,earlse formeaza la ionizarea superficiala pe de raze x. tungsram. COMOVSKI G.F.: Un model simplu roentgenospectograf cu uncristal SCRISORI ADRESATE .REDACTIEI curb si confectionarea lui. FAINSTEIN L. M.: Factor electronic de F. SCHMIDT: Momentul cuadrupol nu- cascada"pentruscopurif otometrice. clear al bromului. TOTAROV V. V.: M5surarea suprafe- ALEXEEVSKI N.: Supraconductibilita- teispecifice a materialelor sub for- tea combinatiilor bromului. ma de prafuri. www.dacoromanica.ro 356 S TUD II

Mecanica Despre carteaprof.V.I.Petrascu: ., Analiza volumetrica". BEKKER I.E.: Metodica de incercare amaterialelorlarezistentalaaga- tare. SICICOV M. F. si VISNEVETKI Z. D.: MO$1TUL $1 GINECOLOGIA Despre metodica incercarii otelului 1/1948 laoboseala in conditiile temperaturii Acwerstvo i Ghinecologhia inalte. RUDASEVSKI 'G.E.: Masurarea defor-NICOLAEV A. P. $i TIURINA M. M.. matiilor de Inv5rtirelaosiile ce se Omelody eficare de lupta contra us rotesc. fixiei f5tului. POGODIN-ALEXEEV: Influentameta BECHERMAN I.A.: Noui date despre dolor de aranjareSiImbinare a pia- pitruitrina. cilorlavascozitatea de soc apro - PERSIANINOV L.S.:Influentaaceti- belor compuse. cholineiasupraactivit5liicontractile a uterului. Schimb de cunostin$e BERCOVICI E. M. $i col.:Acetilcholina experimentale placentei. Dup5 studii foarte am5nun Cite autorii ajung la concluzia c5 pia. EPELBAUM V. A. $i ORMONT B. F.: cenfia are proprietatea de a sintetizr Analiza nitritului de vanadiu. acetilcholina, care se g5se$te in can- POP.OV M. M.: Folosirea naftilaminei titate de 200-300 mg. la 1 kg. de la descoperirea aurului. placent5. VOROHOBINI.G.$iFILIANSCAIA CVATER E.I.$icol.: Tratamentul en. E. L.: 0 metoda rapid5 de determi- docervicitelor purulente. nare a H S in aer. IURIEVSK1 S.G.:Flora anaerob5 Sr BIRIUCOV N.D.: Metoda grand de caz de septIcemIe dupa nastere. calculare rapid5 a solutiei pH la on- BUBLICENCO L.I.:Despre mecanis- ce tensiune a acumulatorului. mul de actiune al penicilnei. AVERBUCH M. M., ERINAI.I. Si HOGNIAN E. A.:Penicilinoterapia in STRELTZOV I.G.: Determinarea si- septicemiiloeobstetricale. liceidin fonta turnata $icalita$ia ZEMBLINSCAIA I.I.:Penicilinoterapla otelurilor lastiloscop. In obstetrics$iginecologie. MEDJILOBSKI M. I.: Aparat pentru se- REDINA L.V.siZELINSKI A. F.: lectionarea probelorde sgura din Carboanhidraza dins:ingele noilor cuptoarele Martinladiferitead5n- n5sculi$iimportantaeidiagnostics. cimi. RAFALCHES S.B.:Clasificarea mala- KIBISOV V.T.:Aranjarea fotograficA diilor dup5 nastere. pentrustiloscopulauto-colimativ. BARTELS A. B.: Relativ la o clasificare SLAVIANSKI V.T.:Instalatia Testa rationaleamaladiilor dup5 nastere. pentru experimentarea sistemelor cu vid. SIDOROV S.C.:Electromagnet com- * pact. EDUCATIA PRE$COLARA 13ONGDANCENCO A. G.: Un filtru de No. 1-1948 nisip en activitate repetat5. MACUROVA A.I.:Folosireafotocoli-, POGORELOVSKI C.: Potrertul lui metrului de tipul Foucault $ial gal- Lenin. vanometrului de vapori pentrua- ARHIPOVA 0. G.: Cei mai buni prin. nalizarea metalelor feroase. tre cei buni. NIKITIN S. N.$i TALACOVA E. G.: BOLDARIOV N. I.: M. I.Kalinin des- Metoda de preparare a sacilor de co- pre educatorii de copii. rund pentru termo- vapori. BALAKIREVA Z.P.:I.P. Afonscaia. CLUCIAREVA I.P.: Dece iubesc mun- Critica $1 bibliografia ca mea. SUHACIEVSCAIA N.A.:Maestra e- Recenzia la cartea luiI. V. Kareakina ducatiei pre$colare Olga Ivanovna Ne- reactivi pur chimici". ciaeva. www.dacoromanica.ro BIBLIOGRAFII 35'

CIUVASEV L V.:In memorialuiN. Criticasibibliografla V. Cehov . S.I. SOCOLSCAIA: Despre cartea F. Psihologia S. Levin-Scirinei si D. V. Mendaiaritki Educatia prescolard", ad. 1947. ISTOMINA Z. M.: Desvoltarea memo- E. A. ARKIN :Coltul gradinei de co- moriei spantaneIn 'perioada presco- pii". lar5. 0. ZELMANOVA :Noua literatur5 pentru muncitorii prescolari" (1947). Pentru educatori incepator1 Cantece pentru copii BUGOLIUBSCAIA M. K.:Povestirea basmelor populare. Lista Invatatorilor . T. S'nercic (muz.) si P. KUDREAV- prescolari decorati cu insigna S'a dis- TEV (cuvintele). Gloria Artnatei So. tinsineducatia prescolarr Inanul vietice" ! 1947.

Critica.s1bibliografla KOALA PRIMARA. SMIBNOVER A. V.: Educatorul In gra- Naciatnaia Scola" dinite de copii (note bibliografic5). * No. 1-1948 Cresteti, educati petineriipatriora1 EDUCATIA PRESCOLARA patriei sovietice. Dojcolnoevospirtnintbe. Didacticasimetodica 2. 1948 BARSINSCAIA M.:Influenta metode: SUMAR de chestionare asupra progreseior scc.- Critica s1 autocriticabolsevicaeun larilor. mtjloc puternic de progresare. SOCOLOVA E.: Despre materialul de A.I. LORINA : S5 amelior5m educatia monstrativ pt.limba rusein scolile muzical5 in gr5dinele de copii" ne-ruse. C.A. SUCICoVA :Cerculprogre- GONOBLIN F. N.: Despre o metod5 de sistmuzical pentru educatori" inv5tam5nt. M. GOLDSTEIN : Educatia muzical NIKITINSKII.I. :Plantelelalectiile lav5r.ta prescolarr. cu copii din claseleIsiIIIn timpul E.S. KOSOBOCOVA : Imbogatirea dictionarului copiilor al grupului supe- verii. rior. STEINHAUS M. M.: Cand, unde si cum A. A. SCABARINATeatrul de urn- se introduce In limba strains. bre In gr5dina de copii". OSIPOVA T. D.: Din practica pred5- E.I. PIROVSCAIA :Lucrul cup5rin- riilimbilor straine in scoala primary tiiingradinile de copii din Treligor- naia Manufactura". laajutorulautodidacticei Istoria pedagogiei STRAHOV I.V.: Studiulsieducatia temperamentuluiscolarului. I.V. CIUVASOV : V. G. Belinski des- SESTACOVA F.I.: Scoala republicii pre primaeducatie familiar5Siin- populare din Mongolia. structiunea copiilor". SOLOVIEV V. N.:In memoria lutCe- A. KUZNETOVA: Dansul". hov. Pagina naturalistului Crificisibibliografii I.A. SCREBITKI: Micul animal des- IGNATIEV V. N.: Despre cartealui G. tept". B. Poliak :Calcul mintal In scoala pri N. NAIDENOVA: Vrabioara", mara". www.dacoromanica.ro 358 S T V 13 I 1. L. KOGANSKI A.: Natura moarta".Da. CriticssiBibliogratle tele jubilare. M. ARKIZAN, N. A. MENCINSCAIA: Cronica Schite de psihologie a predariiarit- meticii". SesiuneastiintificaaAcademiel de SIROTKIN : Manuale de limba ruse Stlinte Pedagogice a R. S. F. S. R. pentru clasa I siII a scoalei primare". Cronica

$COALA PRIMARA Sesiuneastiintificapentru educatia Nacialmala Scola" artistica a copiilor, inchinata aniversarii de 30 ani a Marelui Octombrie. 2. 1948 SUMAR Primul program al organizatiei comu FAMILIA $1 $COALA No. 2 1948 niste proletare. SarniaiScola DidacticaSimetodica Educatia curajului. E. ADAMOVICI : Lucrul elevilorla GLACOLEV P.: Opera intregului popor. lectiile de lectura explicative a opera- ARKIN- E. A. :Higiena vietii spirituale lor artistice". a cppilului. V.I. ABRAMOV :Pregatirea trIvita. MACAROV 1.0.: Despre alegerea pro- toruluipentrulectiadeistorie". fesorului. Lectii de materie in stiinta natural5 SARKINA V.E.: Cum sa desvoltam to legatura cu lectura explicative ". capacitatile la copii. AZORSKI ALEX.: VadimsiJura. N. N. LEBEDEV: Observatiunl asu- PODROISKII.N.: Miciprieteni de pra corpului sau in clasa 111-a". lupta. Lucrul educativ Consultatil ALTHAUSEN N.F.:Copii anemicisi A.E. ADRIANOVA :Lucrul educativ slabiti. asupraRegulilorpentruelevi"in scoala orimara ". Scrisorilecititorilor V.I. BORISOVA-POTOTCAIA: Lu- crul cu parintii". LAIHTER E. G. Nici o jertfe stritzli. Schite despre invatatori Cronica Invatatorii cari nu au in clas5 elevi Regulament despre camitetulparIntl- de anul II". lor pe langi *collie :primal* de 7 ani V. V. LITVINOV :M. M. Prisvin. simedie.

www.dacoromanica.ro TIPARUL .UNIVERSUL S. A. www.dacoromanica.ro I I'

N L

I '

;,?::.f.V.f I-. f I'!' LEI 150.- I www.dacoromanica.ro