Arta Modernă

Arta modernă

Tudor STAVILĂ

Pictori basarabeni în Belgia şi acasă

Rezumat Pictori basarabeni în Belgia şi acasă

Numeroşi studenţi ai Şcolii de Belle Arte din Chişinău şi-au continuat studiile în ţările europene. Unii au preferat Franţa, alţii Germania sau Belgia. O parte dintre ei s-au reîntors în Basarabia postbelică, alţii au preferat să rămână şi să creeze în ţările de studii, devenite o a doua patrie. Soarta celor reântorşi nu a fost prea benefică nici pentru existenţă, dar nici pentru creaţie, fiind impuşi să se conformeze normelor „realismului socialist” şi să aplice la „comanda de stat”, cu realizări suficient de mo- deste. Cei rămaşi în Europa au beneficiat din plin de libertatea creaţiei, fiindu-le consacrate muzee, cu opere în colecţiile muzeale şi expoziţii postume în prestigioasele galerii de artă. Subiectul pentru articolul respectiv propune o analiză comparativă a creaţiei pictorilor basarabeni, cu studii europene, care s-au realizat ca artişti în diverse medii artistice - în Europa (cazul Belgiei) şi în propria lor ţară (după 1945), consecinţele fiind în defavoarea ultimei. Cuvinte-cheie: pictori basarabeni, Belgia, Bruxelles, Liege, opere, monument.

Summary Bessarabian artists in Belgium and at home

The visualization of God duality is paid special significance in synagogue wall paintings in Eastern Europe. Taking a glance at synagogue decoration, as at a system of binary oppositions, reveals an entire series of compositions depicting the Divine principle, which dictates cosmological cyclicity, acts as judge over God’s Chosen People, and rules this People’s history and religious piety. Among these works, compositions thematizing Jewish historical time (mourning the exile from the Pro- mised Land and expressing the hope for a Messianic return to the Holy Land of the Forefathers); the labor of delving into the secrets of Torah study and the joy of achieving this; the balance of Divine and demonic forces in creation; and Divine bounty and blessing for the righteous and retribution for evildoers. Based on passages in the Torah, Rabbinic sources, and medieval culture, these images would at different times form a part of the synagogue painting repertoire reflecting the God-fearing, mystical spirit of Eastern European Jewry. Keywords: Bessarabian artists, Belgium, Brussels, Liege, works, monument.

Istoria artelor este domeniul care operează dis- puţini. Totul se referă la ambianţă, diferită în mediile tinct cu opera de artă, autorul ei, tematica, stilurile artistice occidentale şi ex-sovietice. şi tendinţele epocii. Fiind un obiect al patrimoniului Lipsa unor personalităţi precum Alexandr Be- universal sau naţional, ea ne permite să reactuali- nois, Dmitrii Burliuc, Natan Altman, Serghei Dea- zăm permanent cunoştinţele noastre despre opere şi ghilev ş.a. în Basarabia a fost compensată de apariţia creatorii săi. lui Auguste Baillayre, inteligent şi modest din fire, Chiar dacă au trecut 25 de ani de la proclama- dar care a lăsat pentru noi o moştenire artistică in- rea independenţei Moldovei, mai sunt încă multe edită, proprie, dar şi o şcoală pe care a creat-o şi a lacune, existente decât lucruri cunoscute deja. Avem susţinut-o în permanenţă. în vedere şi subiectul care se referă la activităţile pic- După importanţă şi aportul său în artele plasti- torilor basarabeni, studenţi în capitalele ţărilor eu- ce basarabene, francezul Auguste Baillayre nu poate ropene, care ilustrează elocvent cum se constituie, în fi tratat la egal cu alţii. Soarta i-a hărăzit întâlnirea, la anumite ambianţe, miturile despre importanţa liber- Sankt Petersburg, cu fiica nobilului Ioanichie Ario- tăţii creaţiei, ai cărei beneficiari devin doar cei mai nescu, Lidia, care l-a adus la Chişinău, o provincie a

44 ARTA  2016 E-ISSN 2537–6136 Arta modernă

Imperiului Rus, care după Franţa, Olanda şi aceeaşi Cei întorşi în Basarabia au preluat, fără mari proble- Rusie oferea puţine oportunităţi unui artist pentru a me, tradiţiile artei sovietice de factură narodnicistă, fi remarcat şi apreciat. cu subiecte şi teme „inspirate de realitatea sovietică”, Printre cei cărora le-a format personalitatea şi iar Afanasie Modval a mai dovedit să treacă şi prin mentalitatea europeană a artistului şi cu care a cores- gulagul siberian. pondat mai mulţi ani, se poate aminti Moisei Gam- Dintre cei rămaşi în Belgia, Elisabeth Ivanovsky burd, Claudia Cobizev, Afanasie Modval, Nina Jascin- [12, p. 132-137] devine o celebră ilustratoare a cărţii sky, Tatiana Nicolaidi şi Elisabeth Ivanovsky, (Belgia), pentru copii, Nina Jascinsky – sculptor oficial al Re- Olesi Hrşanovschi (Olga Olby), Lidia Luzanovschi, gatului Luxemburg şi Idel Ianchelevici – un celebru Joseph.Bronstein, Gregoire Michonze, Valentin Pitz, artist belgian, ale cărui opere înfrumuseţează mai Diana Radova, Antoine Irisse (Paris), Irina Szandro- multe oraşe europene. Patru sculptori, doi pictori şi vski (New York), D. Dobrovolschi (Cehoslovacia) [2, o graficiană, dar cât de diferite au fost soarta şi crea- f. 2989, r. 1], nemaivorbind de creatorii scenografiei ţia fiecăruia dintre ei. contemporane româneşti – Theodor Kiriacoff, Nata- Pentru exemplificare, vom aborda aspectul cum lia Brăgalia, Elena Barlo, Vladimir Evers, Maia Star- poate opera pictorului, prezent într-o anumită am- cevschi, Victor Lupanov ş.a. bianţă artistică, să devieze şi să se conforme unor Belgia francofonă a fost, după Franţa, preferata anumite modele ideologice şi care este finalitatea şi elevilor Şcolii de Belle Arte din Chişinău, unde au valoarea creaţiei. studiat elevii lui Auguste Baillayre - Moisei Gam- Despre Moisei Gamburd au fost scrise mai burd, Elisabeth Ivanovsky, Nina Jascinsky, Tatiana multe monografii în care creaţia sa (mai ales cea din Nicolaidi şi cei ai lui Alexandru Plămădeală - Clau- perioada postbelică) este elogiată şi promovată, cu dia Cobizev, Afanasie Modval şi unicul, Idel Ianche- toate că operele sale din timpurile interbelice, ca va- levici, care a plecat la studii fără a avea baze artistice loare artistică veritabilă, nici nu poate fi comparată. locale, studiind aici între anii 1931–1933. Fiecare Prima ediţie apare (catalog) cu concursul Moscovei dintre ei a urmat destine diferite, creaţii incompara- în anul 1950 [15, p. 117], urmată de o minimonogra- bile, dar şi posibilităţi inegale de a se manifesta. fie semnată de Lev Cezza [20, p. 145]. Şi mai nume- Pictorii basarabeni au studiat în două insti- roase sunt publicaţiile generale despre arta plastică tuţii de artă din Belgia, la Şcoala Superioară de din RSS Moldovenească, în care figurează numele şi Arhitectură şi Arte Decorative din Bruxelles, cunos- opera artistului, perioadă ce durează cca trei dece- cută după cartierul unde se află – La Cambre – şi nii – din 1957 până în 1987, materialele fiind scrise Academia Regală de Arte din Liege. de Matus Livşiţ [18, p. 9, 15-16,19-20], Lev Cezza În prima îşi perfectează studiile Moisei Gam- [21, p. 57, 74-80], Fiodor Şapoşnikov [23, p. 5], sau burd, Claudia Cobizev, Afanasie Modval, Elisabeth apariţia unor materiale biografice în enciclopediile Ivanovsky şi Nina Jascinsky. Fondată în 1926 de către sovietice de la Moscova şi Chişinău [16, p. 10-11,17]. arhitectul Henri Van de Velde, aceasta fost cea mai Ultimele publicaţii îşi fac apariţia în Israel şi tânără instituţie de artă din Europa, având drept sunt consacrate separat graficii artistului şi operelor suport didactic modelul Bauhaus-ului german şi re- de pictură, care, într-o anumită măsură, lustruiesc flectă, în egală măsură, ambianţa în care creează ar- imaginea artistului, executor de tablouri la comandă tistul, crezul şi principiile sale, conformismul, dar şi [28, p. 120]. situaţiile dramatice pe care le-au suportat. Îndeosebi Moisei Gamburd (1903–1954) a absolvit Şcoala momentul se referă la studenţii basarabeni care au de Arte din Chişinău cu Auguste Baillayre (1923) şi studiat aici, o parte dintre care au preferat să rămână Academia de Arte din Bruxelles (La Cambre, 1930) în Belgia, iar alţii s-au întors în Basarabia. în atelierul lui Constand Montald1 (1862–1944), la Cea de-a doua instituţie belgiană, Academia care a mai studiat şi Nina Jascinsky. Ambii profe- Regală de Arte din Liege, unde au studiat basarabe- sori pledau pentru o tratare contemporană a artei nii Tatiana Nicolaidi şi Idel Ianchelevici, este şi cea moderne, primul fiind promotorul tendinţelor pos- mai veche instituţie de artă, fondată în anul 1775. timpresioniste, iar belgianul – al acelor de factură Aceasta este şi unica şcoală printre elevii căreia nu simbolistă. Dar, în ambele cazuri, aceste tendinţe nu întâlnim nume cunoscute din arealul Europei de creează o contrapunere a stilurilor, ci mai degrabă o Est, inclusiv din România. tangenţă comună, specifică perioadei de la începutul Patru dintre ei, Moisei Gamburd, Claudia Cobi- secolului XX. zev, Tatiana Nicolaidi şi Afanasie Modval se reîntorc Influenţa profesorului său din La Cambre se se- în Basarabia, ceilalţi – Elisabeth Ivanovsky, Nina Jas- sizează doar în lucrarea de licenţă a lui Moisei Gam- cinsky şi Idel Ianchelevici decid să rămână în Belgia. burd – Chemare la luptă (1928), în care compoziţia

E-ISSN 2537–6136 ARTA  2016 45 Arta modernă monumentală, cu efect de teatru, cu personaje nude, revoluţiei din octombrie, manifestare care nu a avut statice ori dinamice, poate fi considerată o ilustraţie loc [13, p. 136]. Anterior, după sosirea la Chişinău, destul de simplistă a temei, preluată din antichitatea pictorul a fost inclus, împreună cu Claudia Cobizev, romană. Momentul cel mai important în această lu- Victor Ivanov şi Dmitri Sevastianov, în colectivul crare se referă, mai întâi de toate, la desenul acade- care urma să realizeze comanda unui panou mo- mic detaliat şi încercarea timidă de a reda motivului numental Întâmpinarea Armatei Roşii în Moldova mesajul simbolic, fără însă a atinge subtilităţile pic- pentru Pavilionul naţional de la Moscova, soldată turii lui Constant Montald. cu un eşec. Fie că acest lucru se datorează cenzurii Cu rare excepţii, tablourile create în perioada in- ideologice sau a imposibilităţii de a lucra în cores- terbelică s-au păstrat doar în reproduceri sau studii pundere cu noile cerinţe ideologice, ultima versiune şi desene separate, care denotă influenţa simbolismu- fiind cea mai plauzibilă. lui european în pictura artistului. În anii 1930, 1934 După reîntoarcerea la Chişinău în august 1944, şi 1937 creează lucrări în satele de pe malurile Nis- Moisei Gamburd este implicat în cele mai diverse trului, expuse mai apoi la saloanele Societăţii de Arte manifestaţii, realizând numeroase lucrări de pictură Frumoase din Basarabia şi expoziţiile personale de la în stilul „realismului socialist”. Diferenţa dintre cre- Chişinău şi Bucureşti (1935, 1940). Referinţe despre aţiile de până la 1940 şi după este enormă. Şcoala operele artistului expuse la expoziţiile din Chişinău de artă europeană este substituită de realismul pe- şi Bucureşti la acea vreme sunt suficient de numeroa- redvijnicilor ruşi, iar pictorul a devenit unul din- se, dar cea mai elocventă recenzie a fost semnată de tre cei mai activi promotori, pictând la comandă istoricul de artă George Oprescu, care scria pentru revoluţionari, pionieri, colhoznici şi eroi sovietici. Universul: Compoziţiile sale (ale lui Moisei Gamburd Aceasta după pânzele lirice şi poetice dedicate ţăra- - n.a.) de la salon ne arătau că avem a face cu cineva nilor basarabeni, care i-au deschis calea în mediul pentru care arta încetează de a fi un amuzament uşor... artistic bucureştean. Gamburd a studiat serios. Pornind de la observaţia di- Drept modele de conformism conştientizat pot rectă, prin simplificări succesive, d-sa trece la compozi- servi două dintre numeroasele lucrări din perioada ţii, în care se simt preocupări de stil. Este mai în largul sovietică – Blestemul (1945) şi Likbezul (1946), pri- său în tratarea figurii decât în peisaj, deşi nici acestea ma fiind creată la comanda Sovnarkomului sovietic. nu-s indiferente [13, p. 130, 132 ], apreciindu - l drept E firesc că eforturile depuse de artist în promovarea un cântăreţ al ţărănimii basarabene. „realismului socialist” au fost menţionate de autori- Caracteristice pentru perioada dată sunt pânze- tăţile sovietice cu ordinul Drapelul roşu de muncă, le Ţăranii (1936), Cosaşii (1936–37), Familie (1937), urmând ca după expoziţia personală din ianuarie Maternitate (1938), cu compoziţii statice şi figuri 1954 să i se confere titlul Maestru în Arte. Lucru care amplasate în prim – plan, care subliniază caracterul nu s-a întâmplat şi care a provocat suicidul din iulie monumental şi simbolist al lucrărilor, realizând un al aceluiaşi an. pas înainte, comparativ cu teza sa de licenţă de la La Fiica artistului, care locuieşte în Haifa, i-a creat Cambre. tatălui său un portret ireproşabil, înfrumuseţând şi Aceeaşi măiestrie artistică se prezintă şi în por- elogiind importanţa creaţiei pictorului din perioada tretele basarabene create în această vreme. Femeie cu sovietică, al cărui talent a fost pus în slujba puterii. urcior (1934), Ţărancă (1938), Portretul soţiei artis- O altă formă de aliniere la „realismul socialist” tului (1938), în care, pe lângă calităţile individuale a demonstrat-o prin creaţia sa şi Claudia Cobizev ale modelelor se intuieşte capacitatea de a selecta şi (1905–1995). Absolventă a Şcolii de Artă din Chi- generaliza chipurile prin intermediul tuşelor largi şinău, atelierul lui Alexandru Plămădeală (1931), îşi ale pensulei, fără a atrage atenţie detaliilor. În acest continuă studiile, în calitate de bursieră a Statului sens, lucrările artistului amintesc portretele lui Au- Român, la Academia de Arte din Bruxelles (1934), guste Baillayre din perioada interbelică. în atelierele profesorilor Victor Rousseau şi Egide Reîntors la Chişinău de la Bucureşti în 1940, Rombeau2 continuând, după absolvire, să lucreze la pictorul este înrolat în armata sovietică în 1941, de- Bucureşti în atelierul sculptorului Corneliu Medrea mobilizat, din cauza sănătăţii, în primăvara anului (până în 1936). 1942 se refugiază la Baku, iar după aceea, împreună Despre Claudia Cobizev s-a scris foarte puţin şi cu Alexei Vasiliev – la Taşkent. În martie 1943, ar- la Moscova, dar şi la Chişinău. Fire modestă şi sim- tistul, ca reprezentant al intelectualităţii basarabene, plă, ea a acceptat situaţia dependenţei creaţiei faţă este rechemat la Moscova, fiind inclus în compo- de necesităţile existenţei, cu regularitate realizând nenţa Comitetului organizatoric pentru pregătirea comenzile Ministerului Culturii, prin intermediul unei expoziţii consacrate celei de-a 27 aniversări a comisiei de experţi, care propuneau subiectele şi de-

46 ARTA  2016 E-ISSN 2537–6136 Arta modernă cideau evaluarea finală a lucrării. Astfel, la editurile turi poate fi exemplificată de sculpturaLa cursuri de din Chişinău, în 1958, apare un pliant [17, p. 58], agronom, unde două studente în costume naţiona- urmat de monografia semnată de Lev Cezza [22, le, cu zâmbete pe faţă, sunt reprezentate la culesul p. 75] şi alte două apariţii cu semnăturile Ludmilei strugurilor. În afară de faptul că compoziţia are un Toma şi Raisei Aculov [19, p. 86]. aspect pronunţat narativ, se observă şi o accentuată Dintre sursele mai recente, cu caracter gene- tratare naturalistă a formei, a detaliilor concrete (or- ral de prezentare a sculpturii naţionale, fără analiza namentele vestimentaţiei, prelucrarea minuţioasă a profundă a operelor artiştilor, menţionăm publicaţi- feţelor, inclusiv a mimicii), care poate, fără îndoială, ile Anei Marian [9, p.35-37, 116 ] şi a Valeriei Suru- reprezenta sculptura secolelor anterioare. Aceeaşi ceanu [11, p. 12, 54, 58, 60, 62-63, 77, 104, 106-107]. structură figurează şi în Toiul secerişului (1950), care Reîntoarsă în Basarabia în 1940, ea devine se doreşte a reprezenta un simbol al roadei, al mun- membru al UAP din RSSM (1945), predă la Şcoala cii agricultorului, însă, de fapt, reprezintă o figură de Arte din Chişinău (1945–1951) şi participă, îm- singulară a unei colhoznice, cu un snop de grâu spri- preună cu Moisei Gamburd, Victor Ivanov şi Dmitri jinit de corp şi ulciorul cu care îşi potoleşte setea. Sevastianov la amenajarea Pavilionului moldove- În plus, figura devine mai robustă, mai corpolentă nesc de la Expoziţia Unională de Agricultură din ca o caracteristică specifică pentru basarabencele de Moscova (1951–52) cu 6 basoreliefuri de factură la ţară, unde forţa fizica la munca câmpului este un naturalistă. În acest sens, proiectul pentru Moscova indiciu prioritar. nu a repetat soarta celui similar din 1940, el fiind Puţin mai deosebită ca tratare este compoziţia realizat integral. Ţărancă din Câmpulung, Argata (1963), care îmbi- Lucrări din perioada interbelică s-au păstrat pu- nă generalizările formei portretelor din perioada ţine şi este complicat să defineşti care au fost prefe- anterioară şi particularităţile realismului socialist în rinţele creaţiei sale la acea vreme. Indiscutabil, acele abordarea motivului. lucrări, având în vedere profesorii la care a studiat în Pe la începuturile anilor ’80, Claudia Cobizev Belgia, erau distanţate de tot ce a realizat autoarea în se reîntoarce la sculptura în relief, care reprezintă o perioada sovietică. Însăşi tematica operelor, impusă foaie de aluminiu prelucrată prin tehnica ciocăni- de autorităţi, vorbeşte elocvent despre ruptura cardi- rii. În Hora primăverii (1974), Familia colhoznicului nală dintre cele studiate şi cele realizate ulterior. (1975) şi în Dragoş-Vodă (1976) sunt evidente prio- Două dintre operele create în această perioadă rităţile acordate decorativismului plat al formei, în- – Ana-Maria (1937) şi Cap de femeie (1939) din co- scrisă într-un panou pe suport de lemn. lecţiile Muzeului Naţional de Artă din Chişinău o Modificări esenţiale se urmăresc în creaţia artistei prezintă pe sculptoriţă drept un maestru al portretu- la începutul anilor ’90 cu Femei din Tatarbunar, Stăpâ- lui individualizat, cu trăsături particulare generali- na gliei (1981), marcate de structuri şi volume plastice zate, fără a fi obsedată de detalii şi volume prelucrate generalizate integral, dar şi cu un patos exagerat, cum minuţios. Oricum, în compoziţiile sale decorative a fost realizată sculptura Tragedia Libanului (1984), şi portrete, care constituie în ansamblu tendinţe- moment caracteristic pentru sculptura monumentală le creaţiei sculptoriţei (Cap de moldoveancă, 1947; naţională din perioada socialismului dezvoltat. Dimineaţa vieţii noi, 1958; Darurile Moldovei, 1960; Este important să distingem creaţiile de valoare Cântec, 1963; Ţărancă din Câmpulung, 1961; Tăietor ale Claudiei Cobizev, cum ar fi busturile şi unele sculp- de lemne din Rucar, 1961; Fată din Ceadâr-Lunga, turi tematice realizate pentru expoziţii şi lucrările cu 1962; Aurica, 1967), este imposibil să identifici mo- un caracter evident de comandă, care includ multe din mente comune, caracteristice pentru arta europeană operele marcate de „metoda realismului socialist”. a acelor timpuri, cu excepţia faptului că artista pose- În 1965 devine Artist al Poporului din RSSM, da deprinderi academice profesionale. Unul dintre Laureată a Premiului de Stat al RSSM (1968), fiind aceste busturi sculptate în lemn – Cap de moldovean- decorată cu Ordinul Drapelul Roşu al Muncii şi că încă urmează tendinţele din perioada interbelică, Insigna de Onoare. fără a face trimitere la vreun tipaj ce reflectă trăirile Diferite au fost destinele de creaţie ale altor două interioare ale personajului. basarabence – a sculptoriţei Nina Jascinsky şi a gra- Numeroase lucrări ale autoarei poartă ampren- ficienei Elisabeth Ivanovsky. Prima a absolvit Şcoala ta artei angajate (Puşkin ascultă doina, La cursuri de Arte din Chişinău în atelierul lui Alexandru Plă- de agronom, 1954; Femei din Tatarbunar, 1980) şi mădeală şi Academia de Arte Frumoase din Bruxelles, dezvăluie cerinţele dure ale ideologiei realismului atelierul de sculptură în 1936. Ca deţinătoare a Pre- socialist din prima sa fază de implementare în RSS miului I i se permite să lucreze trei ani într-un atelier Moldovenească. Analiza formală a acestor începu- din localul Academiei, realizând prima sa expoziţie

E-ISSN 2537–6136 ARTA  2016 47 Arta modernă personală la Bruxelles în 1938. Din 1946, căsătorită tipică a şcolii belgiene din anii ’30, Nina Grach fiind cu arhitectul Pierre Grach, pleacă în Luxemburg, fiind una dintre cele mai talentate reprezentante. selectată pentru funcţia de sculptor la Curtea Marelui În calitate de sculptor la Luxemburg, cea mai Duce de Luxemburg. Despre creaţia şi operele sale, in- cunoscută operă a sa este monumentul consacrat formaţiile sunt suficient de laconice, fiind cunoscute poetului luxemburghez Edmond de la Fontaine su- doar câteva opere şi două publicaţii [26]. pranumit şi Dicks, a cărui inaugurare a avut loc în Până la o anumită etapă, biografia ei este 1966. Placa comemorativă cu medalionul-portret al aproape obişnuită, atât de des repetată de tinerii poetului amplasat în partea de sus a stelei este înso- basarabeni din generaţia interbelică. Nina Jascins- ţită de cele mai populare personaje literare ale au- ky (1903, s. Ghiliceni, judeţul Bălţi – 1983, Luxem- torului, sculptate în contur şi colorate în alb, roşu burg) a practicat sculptura şi, concomitent, pictura şi albastru, limbajul plastic aplicat fiind foarte ca- şi arta fotografică, profesând portretulşi compoziţia racteristic pentru arta figurativă de tradiţie realistă. figurativă. La Chişinău nu s-a făcut remarcată prin Această tendinţă poate fi urmărită frecvent şi în lu- nimic, în contextul elevilor înzestraţi alături de crările sculptoriţei din anii ’30, cum ar fi nudurile tânărul ei profesor Alexandru Plămădeală. După sale din porţelan, dar şi în sculptura monumentală. absolvirea Academiei de Arte Frumoase din Bruxel- Monumentul din Schulberg consacrat Memoriei les (La Cambre), în atelierele lui Constant Mon- celor 42 de prizonieri din Woltz (1961), care au fost ex- tald, Victor Russo şi Egide Rombaux, profesori cu terminaţi de wermaht-ul german, reprezintă o încer- o reputaţie solidă în domeniul artei simbolismului care de a reda un mesaj alegoric prin corpul seminud şi a Art Nouveau, ca deţinătoare a Premiului I i se al tânărului cu mâinile legate la spate şi un portret permite să lucreze trei ani gratuit într-un atelier vădit eroizat. Însuşi torsul răsucit al sculpturii, care din localul Academiei. Sunt cunoscute 2 expoziţii aminteşte dinamismul sculpturii greceşti cu „hias- personale la Bruxelles (19.02.1938, Palatul Artelor, mul” lui Scopas, indică elocvent care sunt sursele de 19.01.-31.01 1945-19.01.1946, Galerie de la Toison inspiraţie şi modelul sculpturilor sale. d’Or) susţinute de editarea a două cataloage [29, Şi mai evidentă această comparaţie este în Mo- p. 38]. A profesat portretul, sculptura în rond-bo- numentul Cunoştinţelor, pentru Ateneul din Luxem- usse şi ceramica, realizând figuri şi piese decorative burg (anii ’70 ai secolului al XX-lea), în care aplică din porţelan în stilul Art Deco pentru Fabrica din monumentalismul volumului sculpturii atletice prin Septfoutaines (figurinele Hochestuli şi Cuplu de dan- tratarea formei, ce corespunde cerinţelor clasice în satori, anii 1940). Printre elevii săi figurează Paule reprezentarea corpului uman. În aceste opere se ob- Nolens, care a frecventat atelierul sculptoriţei în anii servă o dualitate a tendinţelor interne ale artistei: pe 1942–1945. Din 1946, căsătorită cu arhitectul Pierre de o parte ea încearcă să transmită un mesaj alego- Grach (1903–1971), pleacă în Luxembourg, fiind se- ric, apelând la frumuseţea sculpturii antice, reieşind lectată pentru funcţia de sculptor la Curtea Marelui din cele studiate la Academie de la profesorii săi, pe Duce de Luxembourg. Din 1951 devine cetăţeană de altă parte expresivitatea sculpturii este destul de a Regatului în conformitate cu cererea depusă la 5 narativă şi nu se distanţează de realismul figurativ. decembrie 1947 [30]. A lucrat în atelierul ceramis- O excepţie în această privinţă poate fi considerată tului luxemburghez Jean Peters din Reckenthal. Este sculptura Rodnicie, denumire atribuită arbitrar, de- autoarea monumentului consacrat memoriei celor oarece la licitaţia unde a fost prezentată figurau doar 42 de tineri din Woltz, exterminaţi de wermaht-ul numele autoarei, materialul (bronză) şi dimensiuni- german, inaugurat de Marele Duce Jean şi Ducesa le. Forma generalizată a corpului nud aminteşte tra- Josefina-Charlotte (1961), a plăcii comemorative cu tarea sculpturii lui Antoine Bourdelle, impersonali- relieful poetului Edmonde de la Fontaine din Vian- zată, cum sunt şi statuetele decorative din porţelan den (1966) şi a Monumentului Cunoştinţelor pentru Hocheistul şi Cuplu de dansatori, realizate la începu- Ateneul din Luxemburg (anii ’70 ai secolului XX ). tul anilor ’40 sau ’50. Sculptor, pictor şi fotograf, ea a fost apreciată În sculptura feminină, cum ar fiNud în ge- pentru nudurile sale cu forme generoase, pline de nunchi realizată, probabil, în una dintre tehnicile armonie şi senzualitate. Autoare a unor figuri şi mici de ceramică, şi replica acesteia turnată în bronză se piese decorative pe care le-a executat pentru fabrica urmăreşte o altă faţetă a creaţiei sale prin aborda- de ceramică din Septfontaines. Unul dintre nudurile rea lirică a nudului feminin, lucru care figurează şi create pentru această fabrică în anii ’30 sculptoriţa în fotografiile experimentale din anii de studenţie, l-a turnat în bronz, în jumătate din mărimea natura- unde corpul are aceiaşi parametri şi este filmat ca lă. Graţie unei donaţii, această operă se păstrează în sculptură albă pe fundal întunecat. Muzeul de Istorie al oraşului Luxemburg, ca o lucrare Însă cea mai tragică soartă a avut-o sculptorul

48 ARTA  2016 E-ISSN 2537–6136 Arta modernă

Afanasie Modval, care absolvă Şcoala de Arte din Complet diferită a fost şi soarta sculptorului Idel Chişinău în atelierul lui A. Plămădeală (1929) şi Ianchelevici, originar din Basarabia, care după stu- Academia de Arte din Bruxelles în 1933. Între anii dii a rămas în Belgia, devenind unul dintre cei mai 1944–1949 activează în calitate de sculptor la teatre- apreciaţi artişti ale cărui opere au devenit simboluri le din Bucureşti şi la Muzeul Ştiinţelor Naturale. În ale multor oraşe belgiene3. Importanţa creaţiei sale 1949 a fost arestat şi surghiunit în Siberia (Vorku- în ambianţa artistică europeană o demonstrează cele ta) timp de 8 ani, până în 1956, împărtăşind soarta trei muzee consacrate lui Idel Ianchelevici: La Lou- unui alt basarabean-V. Ivanov. Figurează cu lucrări viere (Belgia), Maison-Laffitte (Franţa) şi Goudriaan la Saloanele Oficiale de la Chişinău (1928, 1929), în (Olanda). În egală măsură acest moment îl ilustrează perioada postbelică (1957, 1958) şi expune în cadrul şi colecţiile muzeale unde se află operele sculptoru- expoziţiei colective la Moscova (1968 ). Nici una din- lui – în Paris (Ministerul Afacerilor Culturale), Am- tre operele sale nu s-au păstrat sau sunt cunoscute. sterdam (Stedelijk Muzeum), Luxemburg (Musée de În calitate de informaţii avem la dispoziţie dosarul la Viille), Liege (Belgia), New York, San Francisco, sculptorului din fosta arhivă a KGB-ului oferit cu ge- Tel-Aviv (Musée d ‘Art moderne), Bucureşti (Muzeul nerozitate de cercetătorul M. Taşcă [1, fond 28755, Naţional de Artă). 145 p.]. A fost arestat la 15 decembrie1949 la Bu- Cu toată popularitatea şi prezenţa operelor cureşti de Securitatea Poporului ca cetăţean sovie- sculptorului în diverse muzee, despre creaţia sa au tic şi transmis, în ziua următoare reprezentantului apărut doar câteva cataloage şi două monografii. comandamentului militar sovietic al MGB. Pagină Prima, intitulată simplu Ianchelevici, este semna- cu pagină ale interogatoriului care a durat până la 2 tă de Roger Avermaete şi tipărită la editura Arcade aprilie 1950, reconstituie viaţa sculptorului din copi- din Bruxelles în 1976, iar următoarea, apărută după lărie până la momentul arestului. Nouă interogatorii, decesul sculptorului, poartă semnăturile lui Bernard fixate selectiv, unde răspunsurile se modificau după Balteau, Luc Norin şi Helmi Veldhuijzen, inserează doleanţele tribunalului militar, observându-se o anu- pagini din viaţa şi existenţa artistului, conţinând cita- mită sucesivitate: 7 pagini de interogatoriu durau în te din presă şi din amintirile sculptorului [25, p. 194]. timp cca 7 ore, iar răspunsurile negative anterioare Cataloagele, orientate mai mult spre domeniile se schimbau , prin depoziţiile ulterioare, semnătura adiacente sculptorului, cum ar fi grafica [31], arta vinovatului fiind confirmată pe fiecare pagină. medalieră [27], iar cel mai extins se prezintă ediţia Ca şi M. Grecu, V. Rusu-Ciobanu sau G. Sain- de la Bucureşti [14], semnată de M. Vazaca. ciuc şi M. Gamburd, A. Modval s-a întors în Chişinău, După accesibilitate şi informaţii personale des- sperând la o soartă mai bună. În iulie 1940 este înrolat pre viaţa şi creaţia sculptorului prezintă interes mo- forţat de sovietici în regimentele de muncitori, care nografia celor trei autori belgieni care fac o descriere fortificau liniile de apărare ale armatei roşii. În apro- geografică şi istorică a Basarabiei interbelice, cele 10 pierea or. Lisiceansk de lângă Stalingrad, în iulie capitolele fiind intitulate, respectiv:Une enfance en 1942 devine prizonier la nemţi, fiind transmis unită- Bessarabie (1909–1928); Un horizon liegeois (1928- ţilor militare române, care, la rândul lor, îl transferă 1930); Sous les drapeaux (1930-1931); Liege: le re- la Odesa, interzicându-i plecarea la Bucureşti, unde tour (1931–1934) etc. Autorii monografiei, Bernard locuia familia şi toate rudele sale. Reieşind din docu- Balteau (jurnalist-realizator la RTBF), Luc Norin mentele dosarului, A. Modval se angajează la restau- (critic literar la jurnalul La Libre Belgique) şi Helmi rarea sculpturilor Teatrului de Operă şi Balet, reuşind Veldhuijzen, profesor de franceză şi fondatorul mu- să-şi aducă soţia, Nadea, cântăreaţă de operă la Bucu- zeului din Goudriaan, consacrat lui Ianchelevici, reşti, fiind angajată, de asemenea la Opera din Odesa. povestesc detaliat despre cele mai importante etape Aflându-se la Odesa până în martie 1944, se refugiază din viaţa şi creaţia maestrului, ilustrând ca o metafo- la Timişoara, unde studia copilul mai mare, transfe- ră, ceea ce reprezintă Basarabia pentru europeni [25, rându-se mai apoi la Bucureşti, unde a şi fost arestat. p. 30]. Bernard Balteau a realizat şi un film documen- Învinuit de trădare şi lipsă de patriotism , Modval, tar despre creaţiile sculptorului (2009), care a fost care nu a fost cetăţean sovietic, este eliberat din prezentat, cu ocazia expoziţiei personale de la Bucu- Vorkuta în 1956, documentele dosarului confirmând reşti, în 2010 [10]. Cu un an în urmă, Andrei Ma- lipsa probelor pentru care a fost trimis în Siberia gheru publică, în rubrica Confluienţe, aricolul Cente- pentru 25 de ani. narul marelui artist Idel Ianchelevici, oprindu-se mai Este specific faptul că din 149 de pictori care detaliat la legăturile sculptorului cu Regatul Român profesau artele în 1940 la Chişinău, conform listei în- din perioada interbelică şi postbelică [8, p. 4]. tocmite de Alexei Vasiliev, în 1945 identificăm doar Sub aspect cognitiv, monografia apărută în Bel- 15 nume despre soarta cărora se mai cunoaşte ceva. gia şi semnată de cei 3 autori conţine informaţii care

E-ISSN 2537–6136 ARTA  2016 49 Arta modernă nu se mai întâlnesc în alte publicaţii. statuare mici. Un alt compartiment în creaţia sculp- În aproape toate situaţiile, privitor la pictorii torului se referă la arta medalieră şi la grafică, de- basarabeni care s-au remarcat prin creaţia lor în senele sale fiind o sursă paralelă pentru înţelegerea ambianţa artistică europeană, cazul lui Ianchelevici drumului parcurs de artist în sculptură. este unul de excepţie. Fără studii în domeniul artelor, Impresiile jurnaliştilor privitor la lucrările tim- cu studii liceale la Chişinău şi un an la Facultatea de purii, expuse la expoziţiile belgiene, au fost oarecum Medicină din Liege, sculptorul a avut un dezvoltat jenante. Redactorul revistei Horizon menţionează talent nativ de sculptor, care rareori se mai întâlneşte. …impresionismul tumultuos al violenţei, ca să nu Sunt bine cunoscute asemenea personalităţi, cum ar spun al sălbăticiei, care pare foarte interesant, dar nu fi Van Gogh, Paul Gauguin, Henry Russo, dar nuîn corespund nici locului nici necesităţii artei, pentru a asemenea domenii ca sculptura. Poate doar Moissey fi exteriorizate… [5, p. 41]. În altă secvenţă din zia- Kogan, ca talent, cu studii la chimie în Odesa, dar rul La soir, Richard Duperreaux pomeneşte sculptu- totuşi cu un semestru la Academia de Arte din Bava- ra Bucurie, care produce impresia, utilizată de Panait ria (1906), poate fi comparabil cu sculptorul belgian. Istrati …de o violenţă nomadă. Dar el (sculptorul - Idel Ianchelevici are o biografie obişnuită pen- n.n.) nu iubeşte corpurile rahitice, deformate şi dis- tru timpurile sale. S-a născut în Basarabia, la Leova, graţioase şi conferă grupului monumental o incontes- într-o familie numeroasă, cu patru fete şi patru bă- tabilă expresie...[5, p. 4]. ieţi. La vârsta de 20 de ani pleacă la Liege, unde stu- Pentru o cunoaştere mai profundă a creaţiei ar- diază medicina (1928), între 1929–1931, reîntorcân- tistului e suficient să apelăm la mărturiile personale, du-se în Regat pentru a-şi satisface serviciul militar. care au constituit şi credoul artistic al sculptorului. Anume în această perioadă îşi demonstrează talentul Astfel, în prefaţa catalogului editat cu ocazia expozi- de modelator în ghips. Colonelul Regimentului IV ţiei personale la Bucureşti în anul 2003, artistul con- de Roşiori din Galaţi, Alexandru Constantinescu, semnează: Pentru ca o sculptură să fie operă de artă, observând interesul tânărului soldat pentru arte, i-a or tocmai acesta este scopul vizat, trebuie ca ea să fie o oferit un spaţiu pentru atelier şi i-a comandat bus- sinteză şi nu o caricatură. Viziunea acestei sinteze îi va turile a 14 voievozi români (astăzi aceste portrete conferi stilul, ritmul, forma. Se poate ajunge la aceasta, se află în Muzeul de Arte Vizuală din Galaţi) [8, p. fie ca primitivii, prin lipsa totală a ştiinţei, prin intui- 4]. Către primăvara anului 1931, această comandă ţie, fie prin ştiinţa şi inteligenţa de a nu şti nimic, prin este finalizată, iar colonelul l-a asigurat cu o sumă aptitudinea unei fine sensibilităţi de a călăuzi instinc- de bani, suficienţi pentru întreţinere timp de 3 luni, tul. Este nevoie de o viaţă întreagă pentru „a învăţa propunându-i să rămână în cadrul Ministerului Răz- să nu mai înveţi nimic”, pentru a şti să asimilezi, să te boiului, ca desenator de hărţi [8, p. 4]. hrăneşti (să trăieşti, să respiri), fie că e vorba de hrana Totuşi, Idel Ianchelevici decide să se reîntoarcă la pentru corp sau de ştiinţa pentru spirit…[4, p. 25]. Liege şi se înscrie la Academia de Arte (1931). Princi- În alte surse [5, p. 60-72], sculptorul menţio- palul său tutore care l-a convins să urmeze sculptura nează că ... sculptura este limbajul meu de expresie... a fost profesorul acestei Academii, Joseph Bonvoisin Încerc să descopăr marea fineţe, cu intuiţia unui copil [4], care i-a făcut cunoştinţă cu rectorul Emile Ber- mare într-un om matur. Un monument nu poate fi chman şi l-a motivat: … Peste tot se vorbeşte despre obligatoriu unul comemorativ, ci doar decorativ, im- tine. Toţi profesorii de la Academie ţi-au apreciat ta- portant ca el întotdeauna să fie comunicativ, nefiind lentul. Sunt sigur că vei fi admis în ultimul an…[5, p. o juxstapunere mecanică a mai multor componente, 34]. În 1933 finalizează studiile în atelierul lui Oscar dar al unuia singur, integrat în spaţiul public. Berchmans3 şi este menţionat cu premiul I pentru Analiza operelor de for public ale lui Ianche- sculptură statuară. În acelaşi an se căsătoreşte cu levici demonstrează constant originalitatea şi lipsa Elisabeth Frenay, o colegă din atelierul de sculptură, unor influenţe externe ale unor maeştri consacraţi şi se transferă la Bruxelles, iar peste doi ani, în 1935 ai sculpturii europene. Opera sa de factură figura- realizează proiectul a patru basoreliefuri pentru tivă este, în egală măsură, şi impresionistă, şi expre- Pavilionul românesc la Expoziţia Internaţională de la sionistă, dar abordarea şi mesajul nu au tangenţe în Bruxelles. plastica europeană. Toată creaţia sculptorului poate fi repartizată La începutul carierei sale, sculptorul preferă după genurile pe care le-a practicat. În prim-plan, bronzul şi aplică tehnica tradiţională, creând mai în- desigur, se află monumentele de for public, ampla- tâi modelul, căutând în lut prima idee a compoziţiei sate în diverse oraşe europene, în Orientul Mijlociu sale monumentale, subiectul fiind, de cele mai multe şi în Africa. Alt aspect, ca importanţă, sunt operele ori, de origine cotidiană. Mai apoi filtrează detaliile, cu caracter cameral, inclusiv busturile şi figurinele selectând acel limbaj plastic care poate reflecta mul-

50 ARTA  2016 E-ISSN 2537–6136 Arta modernă tiplele aspecte ale vieţii sociale, modelele sale fiind După 1945 se modifică preferinţele sculptoru- sobre şi laconice, expresive şi dinamice, mai ales cele lui privitor la materialul şi tehnicile sculpturii, me- turnate în bronz. talul (bronzul) fiind înlocuit cu piatra şi marmura, Modelajul şi transferul sculpturii în metal oferă materiale dificile pentru lucru, care i-au impus o artistului posibilităţi estetice neexplorate încă. Ian- simplificare a formelor. Fragile, sculpturile în piatră, chelevici nu purifică constant formele, bronzul per- sunt pentru Ianchelevici un fundal de atelier, care miţându-i să obţină echilibrul formei, proporţiile se se constituie din schiţe şi studii, machete şi varian- alungesc, iar linia devine mai clară. Braţele şi picioa- te, modele originale care fuseseră păstrate de artist rele se pot depărta de corp, creând un aspect care ate- pe tot parcursul existenţei sale. Considerată, un nuează siluetele. Această selecţie a formelor va fi în timp îndelungat, mai puţin nobilă şi fără valoare, creştere şi în anii ‘70, când modelele obţin membrele sculptura în piatră reprezintă un interes primordial lor completamente idealizate, perfect alungite şi su- pentru cei ce studiază sculptura, în prima etapă, iar ple, în serviciul liniei. Bronzul permite, de asemenea, mai târziu păstrează şi imprimă maniera stilistică a să revină la dinamica figurii, imprimând personaje- creatorului. Forma blocului dictează cele mai mari lor un ritm pe care piatra nu-l poate evoca. Ca şi teh- exigenţe, supunând astfel sculptorul. El se impune nica picturii, unde pata de culoare este dependentă forţat să exploateze contrastele între duritatea pie- de mişcarea pensulei, Ianchelevici redă suprafeţei trei brute şi luciul materialului prelucrat. Înaintea sa sculptate o vibraţie, compusă de minuscule bule de Michelangelo şi Auguste Rodin, pe care Ianchelevici lut măcinat, care se joacă în razele luminii. i-a admirat, experimentaseră deja cu confruntările Aceste calităţi sunt evidente în cea mai celebră la această etapă a sculptării. sculptură a sa – Plonjorul (1939), pe care Ianchele- O modificare a temei survenite în această epo- vici o creează pentru Expoziţia Internaţională a Apei că este şi inspiraţia cu care realizează sculptura, din Liege. Corpul atletic, ridicat în mâini şi ampla- apelând la modelele tinereţii juvenile. Acestea nu sat pe vârful arcului – bulină, se pregăteşte pentru sunt figuri umane cu corpuri mudculoase sau cor- scufundare în apele lacului Lido. A fost un proiect polente, ci nişte siluete suple ale unor tineri în curs ambiţios, care a devenit, ca şi renumita Mica sirenă de dezvoltare. Necesitând un nou nivel, aceste cor- din Copenhaga (sculptor Edvard Eriksen), cartea puri alungite şi stilizate pierd, încetul cu încetul, din de vizită a oraşului. Anume aici, în cea de-a doua sa densitate, câştigând în armonie. Sculptura lui devine patrie, se află şi cele mai numeroase monumente de alungită şi suplă, masa şi volumul dictând compozi- sculptură monumentală. După Plonjor, Ianchelevici ţia (Paternel). În acelaşi timp, Ianchelevici caută şi se realizează după o schiţă din 1949 sculptura Confience inspiră de modele cu siluetele copilăriei şi ale tine- (Fontaine), pentru Palatul de Colonster – Zorii, fri- reţii (Clodine,1947; Fetiţă, 1961; Necunoscuta, 1946, za La rencontre realizată pentru Palatul Congreselor 1951; Cariatide, 1962, Angele, 1970; Eva, 1980), cre- în 1958 şi replica Monumentului lui Stanley pentru aţia sa devenind mai intimă şi mai camerală. Carie- Leopodvile, amplasată în Muzeul sub cerul liber din ra artistului atinge o cotitură importantă, depăşind Sart-Tilman (1956, Universitatea din Liege). simplificarea şi schematismul trăsăturilor chipu- În capitala Belgiei, la Bruxelles, în 1943 este lui. Acest moment e nevoie de specificat în corpul instalată una dintre cele mai lirice şi poetice opere a uman, cel mai evident reflectat în figurile din bronz scultorului – La Cracheuse (Izvorul), iar în La Louviere (Maternitate, 1955). – o sculptură de avangardă din beton şi bronz, greoaie În paralel lucrează şi la monumentele de for pu- şi monumentală, cu figura expresionistă a Apelului blic, executând ansamblul Rezistenţă, inaugurat nu (1945), realizată după o schiţă din 1939. departe de Antwerpen, în Fortul Breedonck (1954), În anii ocupaţiei, sculptorul s-a refujiat în Casa consacrat deţinuţilor politici, care în anii ocupaţiei de copii La Cle des Champe a lui Betty Lavachery, fasciste era folosit ca lagăr intermediar. Ianchele- care a condus acţiuni de rezistenţă. Anume aici Ian- vici sculptează figuri mici graţie procedeului de a chelevici realizează bustul Rosette, pseudonimul fii- sculpta direct în material, aplicat în perioada anilor cei evreice a lui Eugen Freid, delegat la a Treia Inter- 1940. Contrar modelajului, care poate fi modificat naţională, şi a Anei Pauker, care devenise ministru al permanent, înlăturând şi finisând erorile anterioa- Afacerilor Externe al României postbelice. re, tehnica tăierii pietrei preupune exstragerea ma- După război, în 1945 primeşte naţionalitatea terialului, fără vreo posibilitate de a reveni ulterior belgiană, iar zece ani mai târziu, în 1956 obţine o sau a îndrepta lucrurile. Această tehnică este, fără bursă pentru Congo, unde a realizat trei sculpturi îndoială, la originile unei noi concepţii a spaţiului. destinate pentru a completa faimosul monument al Figurile intercomunică între ele în acelaşi timp, iar lui Stanley din Leopoldville. spaţiile goale succedează masa compactă a blocului.

E-ISSN 2537–6136 ARTA  2016 51 Arta modernă

Dificultatea de a lucra în piatră impune o simplificare A semnat ilustraţiile la numeroase cărţi, dintre a formei. Membrele alungite şi suprafaţele netede care cele pentru Eneida, Georgicele şi Bucolicele de investesc un avantaj spiritual sculpturilor. Această Virgiliu, ce i-au adus, în 1979, Premiul Plantin-Mo- preferinţă pentru sculptura formelor mici se observă retus, la Târgul Internaţional al Cărţii. încă din perioada iniţierii în sculptură, cea mai În 1990, guvernul francez îi acordă pentru meritele timpurie fiindŢăranul român (1932), cu accente et- sale artistice Ordinul Cavaler al Artelor şi Literelor. nografice şi o anumită doză umoristică. Alte opere Pentru realizări deosebite în sculptura monumentală, cum ar fiFemeie aşezată (1951), J ‘ai peche d ’etre societatea belgiană Les Amis de Ianchelevici, acordă, o (1975), Domnişoară pieptănându-se (1976), cu toa- dată în trei ani, Premiul Idel Ianchelevici. tă modestia dimensiunilor, sunt concepute ca opere În anul 2004, în cadrul unei expoziţii filatelice, monumentale. au fost realizate mărci poştale care reproduc două Din 1950 locuieşte permanent în Maison-Laf- dintre cele mai cunoscute sculpturi în bronz ale ar- fitte, Franţa, unde a rămas tot restul vieţii. tistului: Perennis Perdurat Poeta şi L’ Ap p e l . În semn A organizat expoziţii personale la Bruxelles, de recunoaştere a talentului său, îi sunt inaugurate Tel-Aviv, Paris, Amsterdam şi în alte oraşe, inclusiv muzee în Maisons-Laffite, Franţa (1985), Goudriaan, la Bucureşti, în 1976. În anul 2003, cu participarea Olanda (1987) şi La Louvière, Belgia (1996). a trei instituţii europene, lucrările sale de sculptură Cei reîntorşi acasă, Moisei Gamburd, Clau- şi grafică au fost expuse la Muzeul Naţional de Artă dia Cobizev, Tatiana Nicolaidi şi Afanasie Modval al României. Cel care mărturisea că la temelia orică- au fost impuşi că creeze lucrări cu subiecte şi teme rei creaţii se află sentimentul a realizat lucrări care se dictate de metoda „realismului socialist” şi doar în află în numeroase muzee şi colecţii particulare din unlele opere mai răzbate talentul studiilor interbeli- toată lumea. ce. Ultimul dintre cei întorşi în Basarabia, Afanasie Opera sa, remarca Ionel Jianu, nu este sculptura Modval, a rămas, după gulagul siberian, un autor de reprezentare, ci de evocare. Imaginea transfigurată fără opere. se converteşte în simbol [3, p. 126-127]. A realizat Dintre cei rămaşi în Belgia, Elisabeth Ivano- peste 20 de monumente de for public, cele mai multe vsky devine o celebră ilustratoare a cărţii pentru fiind amplasate în Belgia, apoi în Franţa, Israel şi copii, Nina Jascinsky – sculptor oficial al Regatului Congo. La Haifa a creat complexul memorial con- Luxemburg şi Idel Ianchelevici – un mare artist bel- sacrat evreilor galicieni şi monumentul renaşterii gian, operele căruia înfrumuseţează mai multe oraşe Israelului. În Bucureşti a fost instalată sculptura europene. L’ a i n é e . Monumentele sculptorului se află în Tel- Patru sculptori, doi pictori şi o graficiană, dar cât Aviv, New York, San Francisco, Luxemburg, Amster- de diferite au fost soarta şi creaţia fiecăruia dintre ei. dam, Paris, Kinshasa, Liege, Antverpen etc.

Note Referințe bibliografice 1Constand Mantold (1862–1944), profesor, pic- 1. ANRM, F. 28755, dosarul Serviciului de Securi- tor şi sculptor simbolist belgian. Absolvent al Şcolii de tate, Afanasie Modval, 145 p. Arte din Paris (1890). Autor al unor opere de artă mo- 2. ANRM, F. 2989, inv. 1, d. 21, 22, 28, 29, 33, 35, numentală din Belgia. Printre elevii săi din La Cambre 37. Auguste Baillayre. figurează René Magritte, Paul Delvaux ş.a. 3. Ianchelevici Idel. În: Calendar Naţional 2009, 2Égide Rombeau (1865–1942), sculptor , aca- Chişinău, BNM, p. 126-127. demician belgian, promotor în opera sa a stilului Art 4. Ianchelevici Idel, Sculptură şi grafică. Catalog, Nouveau, iar colegul său Victor Rousseau (1865–1954), septembrie-noiembrie 2003, Muzeul Naţional de Artă reprezentant al neoromantismului, a fost în perioada al României, 25 p. 1931–1935 rectorul Academiei unde au studiat studen- 5. Balteau B., Norin L., Veldhuijzen H. Ianchele- ţii basarabeni. vici ou la materie transfiguree. Renessainnce du livre, 3Idel Ianchelevici (5 mai 1909, Leova, Basarabia - Tournai, 2003, 194 p. 28 iunie 1994, Maisson-Laffitte, Ile de France), sculptor 6. Engelen-Marx. Beeldhouvkunst in Belgie, 2002; şi grafic belgian şi francez. Damen T., Paulen N. Nina Jascinsky (1903-1983): een 4Joseph Bonvoisin (1896, Liege-1960, La Roche), aanzet tot haar biografie.Ghent University, 2005. gravor, pictor şi ilustrator belgian. 7. Ianchelevici. Medalien. Muzeum Ianchelevici, 5Oscar Berchmans (1869, Liege-1950, Liege), Goudriaan, 1999 sculptor belgian, reprezentant al stilului Art Deco şi 8. Magheru A. Centenarul marelui artist Idel Ian- fratele lui Emille Berchmans, rectorul Academiei din chelevici. În: Clipa, Bucureşti, aprilie, 2009, p. 4. Liege. 9. Marian A. Sculptura din Republica Moldova.

52 ARTA  2016 E-ISSN 2537–6136 Arta modernă

Chişinău: Tipografia Universul, 2007, p.35-37, 116. 21. Чеззa Л. А. Изобразительное искусство 10. Sculptorul Idel Ianchelevici celebrat la MNAR. Молдавии (совместно с M. Лившиц). Очерки, În: Agenţia de carte, 13 iunie 2010. Москва, Изобразительное искусство, 1958, с. 57, 11. Suruceanu V. Galeria de sculptură contempo- 74-80 / Cezza L. A. Izobrazitel’noe iskusstvo Mol- rană. Chişinău: Cartea Moldovei, 2009, p. 12, 54, 58, davii (sovmestno s M. Livshith). Ocherki. Moskva: 60, 62-63, 77, 104, 106-107. Izobrazitel’noe iskusstvo, 1958, s. 57, 74-80; Плоды с 12. Stavilă Tudor. Basarabeanca Elisabeth Ivano- дерева дружбы. Очерки о молдавском искусстве. vsky – o mare doamnă a ilustraţiei de carte belgiene. Кишинев, Картя молдовеняскэ, 1964, с. 85-88, 94- În: Akademos, 2010, nr.3(18), p.132-137. 95, 100-101 / Cezza L. A. Plody s dereva drujby. Ocher- 13. Toma L. Moisey Gamburd. Tel Aviv: Kal Press, ki o moldavskom iscusstve. Kishinev: Kartia moldo- 1998, p. 130, 132. veniaske, 1964, s. 85-88, 94-95, 100-101; Пиктура 14. Vazaca M. Idel Ianchelevici – sculptura şi gra- молдовеняскэ. Кишинэу: Картя молдовеняскэ, fica. Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti, 1966, с. 124, 132-133, 137, 140, 147, 185-186 / Pictura 2003. moldoveniaske. Kishinev: Kartia moldoveniaske, 1966, 15. Гамбурд Мойсей Ефимович. Москва, 1950 / s. 124, 132-133, 137, 140, 147, 185-186. Gamburd Moysey Efimovich, Moskva, 1950. 22. Чезза Л. Кобизева Клавдия Семеновна. 16. Искусство стран и народов мира, т. 3, Мо- Кишинев: Картя молдовеняскэ, 1959 / Kobizeva сква, 1971, с. 10-11,17 / Iskusstvo stran i narodov mira. Klavdia Semenovna. Kishinev: Kartia moldoveniaske, V. 3, Moskva, 1971, s. 10-11, 17; Большая советская 1959. энциклопедия. Издание 3-е, т. 6-ой, Москва, с. 89 23. Шапошников Ф. И. Историко-революци- / Bolshaia sovetskaia Entsiklopedia. Izdanie 3-e, v. 6, онная живопись Молдавии. Кишинев: Тимпул, Moskva, s. 89; Литература ши арта Молдовей, т. 1, 1981, с. 5 / Shaposhnikov F. I. Istoriko-revolyutsionnaia Кишинэу,1985, р.145-146 / Literatura şi Arta Moldo- jivopis’ Moldavii. Kishinev: Timpul, 1981, s. 5. vei, v. 1, Kishineu, 1985, s. 145-146 etc. 24. Balteau B., Norin L., Veldhuijzen H. Ianche- 17. Кобизева Клавдия Семеновна. Кишинев, levici ou la materie transfiguree. Renessainnce du 1958 / Kobizeva Klavdia Semenovna. Kishineu, 1985. livre, Tournai, 2003, 194 p. 18. Лившиц М. Я. Изобразительное ис- 25. Balteau B., Norin L., Veldhuijzen H., p.60-72; кусство Моддавской ССР (совместно с A. Site de Maisons-Laffitte, http://archive.is/5jiQn ( acce- Mансуровой). Москва, Изобразительное ис- sat 30.10.2013). кусство, 1957, с. 9, 15-16, 19-20 / Livshith M. Ya. 26. Engelen-Marx. Beeldhouvkunst in Belgie, Izobrazitelnoe iskusstvo Moldavskoi SSR (sovmestno 2002; Damen T., Paulen N. Nina Jascinsky (1903- s A. Mansurovoi), Moskva, Izobrazitelnoe iskusstvo, 1983): een aanzet tot haar biografie. Ghent Univer- 1957, s. 9,15-16,19-20; Искусство Советской Мол- sity, 2005. давии. Очерки, Москва, Изобразительное искус- 27. Ianchelevici. Medalien. Muzeum Ianchele- ство, 1958, с. 11, 32 / Iskusstvo Sovetskoi Moldavii. vici, Goudriaan, 1999. Ocherki. Moskva, Izobrazitelnoe iskusstvo, 1958, s. 28. Moisey Gamburd. Drawning. Album. Com- 13, 22; Искусство Молдавской ССР. Ленинград: piled and written by Miriam Gamburd. Haifa. 1987; Аврора, 1972, с. 9-10, 17-18, 24-25 / Iskusstvo Toma L. Moisey Gamburd. Tel Aviv: Kal Press, 1998, Moldavskoy SSR. Leningrad: Avrora, 1972, s. 9-10, 160 p. 17-18, 24-25. 29. Nina Jascinsky. Sculptures. Bruxelles: Palais 19. Тома Л., Акулова Р. Кобизева Клавдия de Beaux-Arts, 1938, 38 p.; Poirer P. Nina Jascinsky. Семеновна. Кишинев: Тимпул, 1976 / Toma L., Aku- Bruxelles: Galerie de la Toison d’ Or, 1947, 24 p. lova R. Kobizeva Klavdia Semenovna. Kishinev: Tim- 30. Memorial. Nr.23 din 30 mai 1951. pul, 1976; Тома Л. Кобизева Клавдия Семеновна. 31. Schenking Ianchelevici Tekeningen (Ian- Кишинев: Литература артистикэ, 1978 / Toma L. chelevici-grafica). Koninklijke Biblioteheek, Ant- Kobizeva Klavdia Semenovna. Kishinev, Literatura ar- verpen, 1981. tistike, 1978. 20. Чезза Л. А. Мойсей Ефимович Гамбурд. Кишинев, 1959 / Cezza L. A. Moysey Efimovici Gam- burd, Kishinev, 1959.

E-ISSN 2537–6136 ARTA  2016 53