DOCSLIB.ORG

Monitorul Oficial Al Romaniei

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Monitorul Oficial Al Romaniei No. 4. t'n num6r, 25 b. hi, 6 (18) Ianuarie 1877. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI ABONAMENTUL : ANUNCIURILE : PE AN, TREI-DECIi *RSE ; RRSE MINI, 20 LEI LINIA DE TREI-DECI LITERE, TREI-I>E0I BANI ( intLti Ianuarlei ântAitt Iulie ) ( inserarea II-a 0 mal departe, 20 b.) Pretul tine pub1icati1 judiciare, DIRECTILTNEA : Insertil si reclame, 6o b. linia, strada German A, curtea .erban-Vodä phil la eineT-dee.1 liniT, ehiel leT; éra mal inserarea II-a si maT departe, 20 banT linia. mare de einel-deel HO, deee let Serisorile nefraneate se refusl Anuneiurile se primese i eu anul SUMAR aducerea la indeplinire a acestuT de-deputaOlor, in sedilqa din 13 Noembre, PARTEA OFICIALA. Prefedentia consi-cret. anul 1876 , §i s'a adoptat cu majo- liului de ministri : Deeret. Dat in Bucurescï, la 5 Ianuarie 1877.ritate de 65 voturT, contra 1. iinstruqiunei, publice : Ministerul *Adar CAROL. Preqedinte,C. A. Rosetti. Deeret. Presedintele consilinlul Ministerul de finance. Preseurtare de deeretministrilor, (L. S. A. D.)Secretar, Mih. G. Burilénu. Deeisiuni ministeriale. I. C. BrItianu. No. 27. Ministerul de resbel: Deeisiune AcéstA lege s'a votat de Senat, in PARTEA NEOFICIALA. CronicA. Sn- §edinta de la 15 Decembre ,anul marul sedintei AdunareT deputatilor de la 4 Ia- 1876, si s'a adoptat cu majoritate de nuarie 1877. Sedintele SenatuluT de la 20,MINISTERUL CULTELOR SI INSRTUC-30 voturï, contra a 2. 21 si 22 Deeembre. Continuarea sedintelAdu- TIUNEI PUBLICE nkreT deputatilor de la 19 Deeembreiedin- Vice-preqedinte, ion Ghica. tele de la 20, 21 si 22 de di nópte. CAROL I, IN. Cámárasescu. AnuneitirT ministeriale, judieiare, administra- Prin graeia 1u Dumne4ett qi vointa na-(L. S. S.)SecretarY, 1Stefan Belu. tiye si partiettlare. tionale, Domn al Romanilor , La toti de faciá si viitort, sánétate; Facem cunoscut si ordonAm ca cele de PARTEA OFICIALA Asupra raportuluT ministrule Nos-facil, sit fie investite cu sigiliul Statuluï tra secretar de Stat la departamentulsi publicate in MOnitorul oficial;rt Bucureect 5 lanuarie 1877. cultelor §i instrucfmnd publice ,subministriT Nostri secretarY de Stat la de- No. 12,117 ; partamentul cultelor iinstructiuneT PRESEDENTIA CONSILIULUI Vë'clênd votul Adungrei deputatiilorpublice si de just4ie sunt insIrcinatT DE MINISTRI. din §edinta de la 13 Noembre ,s,i alcu aducerea laindeplinire a acestdi SenatuluT de la 15 Decembre 1876,decret. CAROL 1, Am sanefionati sanefiongm, Dat in Bucurese, la 28 Decembre Prin gra#a luÏ Dumne4ed i vointa na- Am promulgat §i promulgXm ce nr-1876. CAROL. Domn al Rominilor, in6sg : (L. S. St.) e facits i viitor , tánétate ; Ministru seeretar de Stet la Ministru seeretar de La toll LEGE. V6dênd demisiunea ce Ne a inaci- departamentul eultelor si al Stat la departamen- Art. I. Casa din curtea biserice! St. E- t al justiVeT, sat D. Dimitrie Sturdza din postul de instruetiunel publice, caterina,eu tot locul de care se afil as- G. chitu. Eug. Stitteseu. ministru al agriculturd, comerciuluT ineonjuratit qi in care aetualmente es- No. 2,365. §i lucrkilor publice, te instalata seöla normall a soeietätel in- Am decretat §i deeretlm ceurm4sg:v6tatureT poporuld roman, se däruesee de ved numitel societätT, spre a servi ea lo- Art. I. Demisiunea D-luT Dimitrie cal de scóla. MINISTERUL FINANCELOR, Sturdza este primitX. Art II. Societatea nu are dreptul ada Art. II. D. George D. Vernescu ,alti destingie acestul local, de cat eel pre- ministrul Nostra de interne ,este in-vq.ut in preeedentul artieol. Prin inaltul decret cu No. 2,383, ministerulul a- Art. III. In cas de disolvare a acesteIdin 31 Decembre 1876, dupg propu- Arcinat cu interimul societatT, proprietatea revine de drept Sta- D. minis- griculturer, comerciului §ilucrArilor nerea fii,cutA prin raport de tulul cu verl-ce imbuntitatirT s'ar afla petru secretar de Stat la departamentul publice. Una. financelor, D. N. Tucidide, actualul ar- III.Presedintele consiliuluï Art. hivar divisiund ordonantlrilor din mi- Nostra de ministri esteMslreinat en AcéstA, lege s'a votat de Adunarea 82 MOMIDAUL OF101AL AL ROMANIEI 6 (18) Iannarie 187r/ getare, petitiunea proftasorilor gimnasiu- nisterul financelor,,se depgrtéA, dindor, Dobronénti Mihail ,Ghitescu RAdu- serviciú pentru motivele aatate princanu, Mincu Atanasie, Nicolau 16n, Eliadlui din BacAtt. Petre,Nedelescu George, Vortolomescu Se comunica Adunlrei adresa D-lui de- raport, si se inM,rcinésg provisoriti D.Dimitrie si Grecescu George earl vor voi aputat MArgAriteseu in alAturare ca un act N. Milalescu, verificator in acea divi-intra tacóla fillor de militarii vor dis-sub-semnat de peste 400 eitAteni din BrA- siune,cu conducerea luerArilor ar-pune de midl6ce a se intretine cu t6tA chel-ila, prin care aderl la voturile Senatulul hiveï. tuiala lor in sc61A, vor face cunoscut mi-si Camerei, asupra incidentului ridicat nisterulul in termen de dece dile de la pu-prin art. 1, 7 si 8 din Constitutiunea im- blicarea decisiunef de faeil, spre a se de-periului Otoman. Decisiuni ministeriale. cide in consecuentA. Se inscrie la ordinea dilei raportul co- rnitetului delegatilor de sectiuni asupra Ministru de resbel, Colonel St1änic6inn. Prin deeisiunea din 29 Decembre ,eu projectulai de lege relativ la instituirea No. 35,509, in basa art. 15 al legei si art. No. 76. 1876, Decembre 31. until comitet care sl revisuéscl casele pu- 102 din regulamentul monopolului tutu- blics. nurilor si dupl recomandatia regiei ,s'a Se trAmite la comisiunea financiarA pro- confirmat : D. Ión Iuga, in postul de agentPARTEA NEOFICIALAjectul de lege relativ la deschiderea pe general al districtului Olt si Ilie Carao- séma ministeruld de finance a unor cre- 16nu, in postul de revisor pentru tutunuri, dite suplimentare in suml totall de lei in districtul Bucuresel, 5 Ianuarie 1877. 11,805. Se continue discutiunea asupra art. 2 Mercuri, 5 Ianuarie curent, ajunuldin legea pentru patronatele , inspectora- Prin decisiunea din 29 Decembre , No. telei eforiele scolare si se admite inlo- Botezului Mântuitorului.,Inalt Prea 35,508, in basa art. 15 din lege si art. 78 cuindu-se cuvintele din proprietarii ceï si 80 din regulamentul monopolului tutu-Santia Sa mitropolitul primat, Mon-thai notabili" prin acelea dintre notabill" nurilor,i dupa recomandatia regiel, s'atgiurat de inaltul cler, a venit, la lire-érA euvatul :Patron" prin acel de Cu- confirmat debitanti pentru vêndérea tutu-le 11 1/2 diminéa, dupA, obiceitt, curator." nurilor, urmAtórele pers6ne : Art. 3 se modificl, in chipul urmAtor : santul botez la M. S. Domnitorul. Curatorul seólei se alege de consiliul D. Stan Calotl, in comuna Potcóva, pla- M. S. Dómna, din causa uneïusóreg'eneral dupl uA listA de notabili adresatA sa Midlocu, districtul Olt ; indispos4iunY, n'a putut asista la ac6s-de consiliul comunal respeetiv si se con- D. Gri gore Nécsa ,in comuna Coténa, ceremonie. firDIA de ministerul instructiund pnblice." plasa Midloce, districtul Olt; Dupi, botez, Inalt Prea Sanfla Sa Articolele 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 si 12 D. Thder Pltru, in comuna Coténa, pla- se adoptl succesiv inlocuindu-se nunaal sa Midlocu, districtul Olt ; mitropolitul primat a luat dejunul cueuvéntul Patron" prin euv6ntu1 Cura- D. Petre Vilu, in eomuna Coténa, plasaM. S. Domnitorul. tor" si stergAndu-se euvêntul generale" Midloeu, districtul Olt ; de la al. 2, al art. 4. D. Dumitru Nedelcovici, in comuna BA- Art. 13 se adoptA modificat in chipul ldnesci, plasa BerbAnesci, districtul Olt ; urmAtor D. Stefan Gheorghescu, in comuna Pe- ADUNAREA DEPUTATILOR. Art, 13 Pentrn privigherea superiórA risoru, plasa Dumbrava, districtul Olt ; a tutulor seólelor primare ,secundare D. Stefan I. Menu ,in capitalaBuca- SESIUNEA ORDINARA. speciale, publice si private, sl institue in rescï, districtul Ilfov ; fie-care urbA de resedintl câte ul eforie ,1877, D. I6n Ridescu, in capitala Bueuresci,Sumarul sedintel de la 4 Januari a seedelor eu membri onorifici." districtul Ilfov. Presedintia D-lui vice - presedinte Art. 14 se suprimA. Art. 15 devine art, 14 si se adoptl ster- gandu-se euvéntul general/ , precum cu- Sedinta se deschide la 1 orl dupl, amédi.véntul un secretar." MINISTERUL DE RESBEL. Presenti ...D-ni deputati. Art. 16 se suprimA. Sumarul sedintei preeedente se aproble Art. 17 devine art. 15 si se adopta cu Decisiune ministerialei . Se acorn, congedit D-lor deputati G.modificarea urmAtóre : Ta cu si G. Macri. La aliniatul a ,se inlocuesee euvintele relativa la mai mul(Itineri candidati Se trämite la comisiunea de petitiuni,de gimnasie ,de licee sal de faeultAti" care vor voi a intra in pila fillorde militarïpetitiunea locuitorilor din comuna Pétra,prin primari ,secondari salt superiori." cu a lor judetul Teleorman, a functionarilor cornu- La aliniatul b )se su prim/ cuvintele Av6nd in vedere el din candidatii carinei Iasi, a D-lui Dim. Georgescu si a lo-earl vor fi fost alesi cel pucin la trei le- in anul curent s'a presentat la concurs pen-cuitorilor comunei MAxineni, judetul Ram-gislaturt" si de la aliniatul f ) se supriml tru sale fiilor de militari ,mai r'émaindnieu-SArat. cuvintele cursul superior" si se adaogA ne admisi acel mai josinsemnati, de si att Se tramite la comisiunea de indigenat,urmAt6rele doll/ aliniate : obtinut media satisMe/t6re ; petitiunea D-lor E. Unverdorm si I. Un- g) Membri academielor Romitne, si ; verdorm. h) Fostii membri,eonsilierit comunali Avénd in vedere cale mai dispune Se trAmite la comisiunea comunalA, pe-si judeteni, ingineri i arhitecti români. de 4 locuri , titiunea locuitorilor eltunului Degeratil, Art. 18 devine 16 qi se adoptA fArA mo- Ministerul decide : judetul Prahova. difieare. Tineril aci numiti si anume :Radovici Se trAmite la raportorul comitetului de- Art. 19 devine art. 17 si ae adopt/ su - Victor, Dumitriu Constantin ,Hanimianulegatilor asupra legei patentelor, petitiu-primandu-se cuvintele "principale ale." Alexandru, Papasolu George, Rasianu Di-nea mai multorcomercianti din Capital/. Art. 20 devine art. 18 qi se adoptA fArtt mitrie, Voiculescu Anastase, Atanasiu Isi- Se tramitela raportorul comisiunel bud-modificare.
Load more

Recommended publications
  • Român Și Român Și
    HRANĂ COMPLEMENTARĂ PENTRU VÂNAT 23 și MMXXI | Român NR. 9 (6) | 2021 Român SERIE NOUĂ IUNIE A.J.V.P.S. Cartușe pentru Brăila 3 vânarea căpriorului 18 Cupa Airrus 2021 28 La clean pe lacul Poiana Uzului 34 www.agvps.ro OBSERVAREA DIRECTĂ PLĂTICA LA DESCHIDEREA A VÂNATULUI 20 SEZONULUI ESTIVAL 32 CUPRINS VÂNĂTORULși VÂNĂTOARE PESCUIT PESCARULRomân 3 ASOCIAȚIILE NOASTRE 26 COMPETIȚII MMXXI | Nr. 9 (6) / IUNIE A.J.V.P.S. Brăila Actualitate internațională 9 PE ȚEAVA PUȘTII 28 COMPETIȚII Revistă națională de vânătoare Reflecție despre vânătoare Cupa Airrus 2021 și pescuit recreativ-sportiv 10 LA ZI 29 DE SEZON editată de A.G.V.P.S. România Raportul F.A.C.E. - Mai 2020 Combinată pentru păstrăv FONDATĂ ÎN ANUL 1919 12 DIN TEREN la începutul verii Căpriorul - aspecte practice pentru 30 TEHNICĂ VICEPREȘEDINTE/PREȘEDINTE ÎMPUTERNICIT prof. dr. ing. Ovidiu Ionescu vânătoare (I) Năluci în filmul apei (II) 13 GASTRONOMIE VÂNĂTOREASCĂ 32 TEHNICĂ PREȘEDINTE EXECUTIV ing. Mugurel Drăgănescu Mușchiuleț de căprior cu sos de vin Plătica, la deschiderea 14 DIN TEREN sezonului estival CONSILIUL ȘTIINȚIFIC O zi specială 33 GASTRONOMIE PESCĂREASCĂ acad. dr. Atilla Kelemen 16 DE SEZON Plătică marinată cu gutui la cuptor dr. ing. Vladimir Talpeș Frumoasă, șireată și uneori 34 DE SEZON chiar… folositoare! La clean pe lacul Poiana Uzului COLEGIUL DE REDACȚIE 18 MUNIȚIE 36 PESCUIT PE RÂU prof. dr. ing. Ovidiu Ionescu Cartușe pentru vânarea căpriorului (I) Platouri și repezișuri dr. ing. Iosif Benke 19 CHINOLOGIE 38 ATELIERUL MUSCARULUI dr. ing. Vladimir Talpeș ec. Teodor Bentu Hrana câinilor de vânătoare (II) O artificială pentru sezonul estival - Veronica Ispas 20 DISPOZITIVE OPTICE Royal Coachman Observarea directă a vânatului (III) 39 DIVERTISMENT REDACTOR-ȘEF 21 CARTE Caricaturi • Curiozități din natură ing.
    [Show full text]
  • Hr. 251.— Anul LVIIL Braşov, Duminecă, 12 (24) Noemvre 1895
    MictiiBi, AM stniioea, „Saîeta“ iese în M-care ii. si Tipografia: Abonamente pentru Anstro-Ungaris: Braşov, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şese inni 8crisori nefrancate nu se 6 fl., pe trei luni 3 fl. primesc. — Manuscript» nu se N -rii de Oumliseoi 2 41. pe an. »trimet. INSERATE se pruneae la Adml- Pentrn România si străinătate: fctraţluneîn Braşov şi la ur- Pe un an 40 frânei, pe ş6se mitirele Birouri de anunoluri: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. ta Viena: M. Duios, Hemrtch N -rii de Dum inoci 8 frano!. Schakk. Ritdoif Mosse, A. Oppeiikx Se prenumără la tòte oticiole lachfolger; Anton Oppetik, J, poştale din întru şi din atarâ Ikmtuecr, In Budapesta: A. 7. şi la dd. ooleoteri. ftldbergerp, Xckst-ein B e m a t: în Bncuresci: Agence Havan. Suc- A te a ien tn l pentrn fîrascr «ursaie de Koum anie; tn Ham - attminiatraţiunoa, piaţa -aarn, bOrj,: Karoiyt Lieb-mann, Térgul Inului N r. 80 etasriu Preţul Inserţlunllor: o seria I. ; pe un an 10 fl., pe sése ţumond pe e coldnă 6 cr. şi luni 5 fl., pe trei luni 211. 50 ar. flOor. timbru pentru o publi­ aSTCT3«tól3 3DjE3 D U rn tT E O A . 4 S 7 ) Ou dusul în casă : Pe un an care. Publicări mai dese după 12 fl., pe 8 luni 6 fl., pe trei luni tarifă şi învoiala. 3 fi. Dn esemplar ó or. v. a. Reclame pe pagina a 3-a o séu 16 bani. _ At&t abonamen­ ieriă 10 or.
    [Show full text]
  • SATUL Şl ŞCOALA REVISTĂ LUNARĂ PENTRU EDUCAŢIE Şl ÎNVĂŢĂMÂNT •Hhmf
    ANUL VII. No. 10—12. Innie—Apgnst, 1938. SATUL Şl ŞCOALA REVISTĂ LUNARĂ PENTRU EDUCAŢIE Şl ÎNVĂŢĂMÂNT •HHMf SUMARUL: Dimitrie Goga; Octavian Goga 289 * * * Octavian Goga 290 Octavian Goga: Gh. Coşbuc 291 E. Pretorián : O. Goga şi generaţia din preajma războiului 305 Arhitect G. M. Cantacuzino : Construirea unei ferme 307 loan Chelcea : Asupra formelor de sat în Ardeal şi Banat 310 Gh. Bica-Velu: Educaţia în Familie 313 Ludwig Detter: O istorie din zilele noastre (Traducere de Şt. O. losif). .317 Ana C. Iencica : Munca fti echipe 325 f Nicolae Bembea : Gânduri de ziua eroilor 329 Elena Tătaru : Cuvântare pentru ziua de 10 Mai 332 Florian Stanică: Caietul poveştilor 334 Cronica : încheiem al şaptelea an. (C. I.) — Satul Românesc. (E. Bernea.) — Cul­ tura noastră naţionala. (N. C.) — Congresul profesorilor de filosofie. — Car­ tea cea mai mică din lume. — Poruncile căsătoriei. •— Intelectualii satelor şi legea administrativă. — Lichidul miraculos. — Populaţia Clujului. (D. G.) — Premiul naţional de literatură. — Casa Naţională de Economie şi abece­ darul. — Raid transoceanic. — Locuitorii Iugoslaviei. — Câinii delà St. Gothard au fost trimişi în Tibet. — Expoziţia românească delà Londra. — Comemorarea lui Panait Cernea. (D. G.) — Şcolile normale agricole. — O nouă întrebuinţare a hârtiei. — Suferinţele Românilor din Bulgaria. — Ma­ ghiarizarea Românilor din Secuime. Căsătoriile mixte din oraşele din Ardeal. — Modificarea legii „Străjii Ţării". Cărţi — Heviste : A reapărut o carte de Folclor, (I. Chelcea). — O. A. Erich-Bichard Beitl : Wörterbuch der Deutschen Volkskunde. (I. Chelcea). lsttitutul de Arte Grafice „ARDEALUL" Cluj, strada Memorandului No. 22 19 3 8 Satul şi Şcoala Redactată de C. 1JENCICA şi O. GOGA, profesori. Corespondenţa pentru redacţie : Constantin Iencica Str.
    [Show full text]
  • Viaţa Amoroasă a Împăraţilor Romani
    Nigel Cawthorne VIAŢA AMOROASĂ A ÎMPĂRAŢILOR ROMANI Traducere şi note de Gabriel Stoian CAPITOLUL I Era republicii romane, care a durat de la expulzarea lui Tarquinius Superbus, în anul 509 î.H., până în 27 î.H., când Oc‑ tavian Augustus a preluat controlul total asupra statului, a re‑ prezentat extinderea puterii Romei asupra celei mai mari părţi a lumii cunoscute. Această expansiune a fost realizată de armata romană, care a cucerit Peninsula Italică, Cartagina, nordul Afri‑ cii, Spania, Siria, Macedonia, Grecia, Egiptul şi Galia. În timp ce mărşăluia spre locul unei bătălii, armata romană avea în frunte o fată călare, pe jumătate goală, care îşi expunea sânii. Era Venus Victrix sau Venus a Victoriei. Această practică datează din Mesopotamia antică şi de la Iştar, zeiţa războiului şi a iubirii. Despre Iştar şi Venus, echivalentul său roman, se spu‑ nea că pot readuce morţii la viaţă – un aspect important pentru cei care erau pe punctul de a‑şi risca viaţa în luptă. Faptul că erau conduşi la luptă de o femeie goală trebuie să fi făcut minuni pentru moralul soldaţilor. Femeile tinere şi nepri‑ hănite sunt acelea care oferă viaţă, prin faptul că ale pot aduce copii pe lume. Din păcate, homosexualitatea era răspândită în rândul soldaţilor. Viaţa sexuală a soldaţilor romani – şi a duşmanilor lor – a avut consecinţe istorice uriaşe. A influenţat rezultatul războaie‑ lor punice dintre Roma şi Cartagina. În 216 î.H., după ce a tra‑ versat Alpii şi a ocupat aproape toată Italia, Hannibal s‑a pregătit să cucerească Roma dar, în timp ce a iernat la Capua, se spune că Viaţa amoroasă a împăraţilor romani 19 soldaţii lui „şi‑au pierdut bărbăţia şi curajul în luxul şi destrăbă‑ larea din acel oraş ticălos”.
    [Show full text]
  • In Fata Vieth
    IN FATA VIETH ROMAN DE DUILIU ZAMFIRESCU BUC URES CI TIPO-LITOGRAFIA STEFAN MIHALESCU 14, Strada Covaci, 14. 1884 IN FATA VIETII ROMAN DE DUILIU ZAMFIRESCU BUCURESCI TIPO-LITOGRAFIA STEFAN MIHALESCU, STRADA COVACI II 1884 IN FATA VIETII Or ce om care s'a desteptat din cele d'intaiu visuri aletineretil, care tine socoteala de propria sa -expellent& si de experienta altora, care a studiat istoria trecutulul pe a epocel sale, dace niscal-va prejuditil inradacinate nu'l turbura judecata, vasfarliprin a ajunge la conclusiunea, ca lumea oameni- lor este imperatia intimplaril 121 a greplel, cari o stapinesc si o gu- verneaza, dup6 cheful lor, lath nici o mild, ajutate Hind de nebunie si de rautate. De aceea tot ce e mai bun in omenire nu ese la Liman de cat cu mu de greutati; or ce inspiratiunenobila qi inteleapta gases,ce gnu ocazie sa se arate pe clnd absurdul gi falsul in do- meniul ideilor, platitudinea §i vul- garitatea in regiunile extol, ratite- tatea si prefacatoria in viata prac- tick domnesc neturburate de ni- men1 si aproape in neintrerupere... Sehopenhaner. Lumen ca vointa fi ca reprezentatitine. Vol. 1.1E42. PARTEA ANTAIA I. Obosit de drum, Eugeni-A Soleanu s'a propia de mo§iea pArinteascA catre sfin- titul soareluT. Era in vara anuluT J874. De patru zile de cAnd calatoria, cea d'intAid multumire ce o avea, era aceea pe care i-o pricinuia revederea locuri- lor in care se nascuse §i crescuse. SA- tul de drum de fier §1 apasat de greu- iatea gandurilor sale,se simti oare- cum u§urat, cAnd, la Adjud, se sui in- tr'o birja jidoveascA, care'l porni in fuga cailor spre muntr.
    [Show full text]
  • El Liberal 3
    :^:^^--^u:j¿:m^^^m 3010 XLI.- MAmLW. mm. 14497 wímm n ms mommm KS ím^ SUSCRIPCIONES a eK»iMiiK«aft Aoa^osimTKft WMtiniieíA» T>i«M6«, , , , , • . f ftw, El Liberal 25 ejinpkres 75 e^Smm .ou">%j>ria^ ,7 SE PUBLICA DiARJAMEIITE EN BIADmOrBAlMJElONA-BILBAe.lSURCfA Y SEVILLA ate: «t^Spa^a e» ia éaica'potencia que no pare- •1l*fte*^r*'1>risa«n"'g!ttttdíár y resolver este DEFiNIENDO UNA ACTITUD jlróblémifi; sin duda para no afligir a los se­ ñores que encarnan las tradiciones ñe "ia ^aí^ra". Todos saljeh, emperoi que duran- LOS CONFLICTOS Te loS'arduos retimcritw "de M'guerra, cuan­ LA CRISIS DE LA DIPLOÁiá^ do se jugaba el porvenir dfcl inunfio, la ma­ UN ÍNTERES CÍA yoría de los representantes de D. Alfon­ so XIII en el extranjero, cduiados en los iT^ "carrera", la carrera por aiitononaaí^sj,, pítjúicioa de la carrera: se düjaron ceg:ir SOCIALES Ja carrera de las carreras, eSía a punto, sijai» ^ 'fht el prestíj^o de la ftiersa alemana, ai tle perecer, por lo menos de transforroarse. •* fttiftto de proclamrr, hastei en los paisev AL TJSIMO•L o que hay en ella de taiboú, de hetaéiticsi, alia.dos, sus sentimientos germanóSlos. ; Ah, de nsisterioso, va a sufrir «n cambio fa* las indiscreciones de aquellos itiefaiaies a4- EL DÍA DE AVER liebeinos s^^oir df-smeraizando la EL LIBEfíAL no lo ha querido dicai Ya no iial^á pueriles secretos en e^. laches que en pleno Paris deroostraban la huelga pasada de periodistag, porque '%s ,,ítecessinc5-íia • diífeo -JJojjpi^s.Ge.orgn^i fátatídad jnel«dil3«! del trJitnfo^:l.»oche"...! *La.
    [Show full text]
  • Premiul Corn Ovin — .І..І.Іи.І—11
    PREMIUL CORN OVIN — .І..І.ІИ.І—11,-.. ..n„ —. ,.J . L 238. — UNIVERSUL LITERAR $iiileltil raiiiunetc PREMIUL DOCTORUL C. LE.VADI1 CORNOVIN Dr. G. BAN / Suntem o fură (le una, cel mult două cercetări important în soarlatină ак generali Цо dultură. trat în domeniul vast de adâncă pre% т Л ц ştim ordinea în care diferitele România, în nazuintn de a se dezvolta pare a lumii medicale de azi, al ufe ţări primesc premiul Nobel. L-au ob­ cât mai grabnic, a întemeiat şcoli şi a virusurilor. Rând pe rând au preoci| dat pregătiri tineretului în special, cu Academiiia de ştiinţă. Academia de ir.-.ţ ţinut iările nordice, Anglia, Germa­ scopul de a defrişa terenurile primitive, cină şi Societatea do biologie comui, nia, Franţa, Italia, Spania, Slutele Fi­ culturale, igienice... rilc savantului Levaditi, în poliomiefe nite şi India. L-a luat şi Polonia. Acum 30^-40 ani nu aveam şcoli ex­ encefalită letargică, herpès, zona. cepţionale care să poată creia elemente Levaditi a fost condus de o concep în anii din urma ani fod înaintaţi la dedicate ştiinţei şi cercetărilor şi nu era generală asupra virusurilor invizibili» gradul de candidaţi. S'a vorbit des­ mare numărul celor care să-şi poată per­ a urmat un fir conducător în scria lue pre profesorul Paulescu şi recent a mite incursiuni în aristrocratica ştiinţă iilor sale. El face apropiere între vir* pură. poliomielitic, enccfalitic, virusul beri fost propus dr. Leoadili. Cu puţină Mulţi tineri medici încercau pe atunci suiţii, vaccinului şi turbărei şi stabil* răbdare, cine ştie, ne-o veni rândul, dorinţa calorificărei unei inteligenţe na­ o elasificaţie întemeiată pe afinităţii* dacă nu or lua-o de-acapo marile na­ turale, capabilă de creaţiune şi de mun­ care aceste virusuri le au pentru dif că, care n'ar fi cunoscut margini.
    [Show full text]
  • Descarcă Analele Dobrogei Anul IV, 1923, Nr. 2
    www.minac.ro . Pârvan.: Daci,· s<iit4ică· • .. , Pri�'opie,; . Seară ţrir;ită (N. l;,enau) ;_ Intoarcerea ( R. Lingg) ;, . ' _ ._ , · . · · Boi.1ţavu.l Îl\ grădină I_N, Lenau). c;. 'Brjefi.ţesct.i: l�n llat�1.tat;· �11: călător arab. prin Dqbrogea în • . t '$6C XlV. ' · · L Marcu: Un �lf Jibatâ ·ita.lîah la rioi în ţară: I)omenico Za- .: . - . ' nelli şi relaţi unea_- Ra • din l 84 L k Mâru;lm: ])fo�rt�a păcii • • f.' Cornea: Bouiiher. d� Pert:qe;: Voyage a- Oonstantinqple par · l'ltaije-l'l la �icile tc,t la Grece,· retour par la Mer Nojr, 1a Roo:tnelie, Iii, _Bessarabie rusie, 'Ies pro­ ·- . viiwes <il�m,.bie:n:nes. etc. (trad.) A, Mândru: R:ăbdar�;. Un'ui0 vfaiouar '. 0 M. l!ricopte :.' l.risf'.ra:re (])}1ch<:mdorf)); Verde/ 8 speranta (Al. · .- .. · . _ KieUaud); Vorbeşte tu (Konrad·· FHd. Mayer). · °Jdl.iu Ptodarz. : Ji'l of.&: critică a Dobrogei. P. Papahagi :, Durostoram. ·- RECJi':.�ZII :�ls�>TÎ�: \'. 'P.â ryan: ConsicieraJii :,supra tinot· nume di ra.u n daco-se1t1t'e._ 1 O. Stofoesca: A. Pfoeta :. Regirm,I !rnnnrilor imobilinre rnrale în Dobrogea nouă. · S. H, : Dunărea. r (. Institutul <fo Arte Grafico «\' ictoria» , (}('orge I. Georges<,·u Piaţa l11d11 1>e1ulenţei, P1&latul Primăriei Constanţa ==========::;========�==[!] www.minac.ro www.minac.ro • ... • • . ' • DACIA SCYTHICA• • • • • Dintre ţările care alcătuiesc România de azi, Dobrogea este cea mai veche ca ţară· romană. Cu mult înainte ca • Dacii din Dacia să se facă Romani,. Dacii din Dobrogea · 1 au început să vorbească latineşte, să se închine ca Ro- 1 manii şi să-şi.
    [Show full text]
  • Scuola Di Dottorato in Archeologia Curriculum Orientale XXVIII Ciclo La
    Scuola di Dottorato in Archeologia Curriculum Orientale XXVIII ciclo La res metallica nell'Oriente romano tra il I ed il VII d. C. Gestione delle miniere, risvolti sociali ed economici dell'attività estrattiva nelle province asiatiche tra I e VII d. C. Tutor Prof. ssa Eugenia Equini Schneider Dottorando Marco Conti, matricola 971933 Roma, 14/12/2016 2 Ai miei nonni, radici ormai lontane ma non dimenticate della mia infanzia felice 3 4 The Dwarves tell no tale; but even as mithril was the foundation of their wealth, so also it was their destruction: they delved too greedily and too deep, and disturbed that from which they fled, Duis Bae J. R. R. Tolkien, The Fellowship of the Ring Chapter Four – A Journey In The Dark 5 6 1. INTRODUZIONE E STORIA DEGLI STUDI L'acquisizione e lo sfruttamento delle risorse metalliche hanno costituito indubbiamente una delle motivazioni principali nella pianificazione della conquista di alcuni territori da parte della classe dirigente romana, in epoca repubblicana prima ed imperiale poi. Mentre l'importanza dei metalli preziosi era capitale per la stabilità del sistema economico e monetario creato da Augusto, quelli meno nobili erano ugualmente necessari allo svolgimento di larga parte delle attività lavorative inerenti le sfere della vita civile e militare: l'approvvigionamento del ferro, per esempio, era essenziale al mantenimento della sicurezza dell'impero, legato, com'è ovvio, al fabbisogno di armi e armature. Non è pertanto eccessivo affermare che il soddisfacimento della domanda di minerali nel lungo periodo ha costituito una delle esigenze fondamentali per la sopravvivenza stessa dell'impero.
    [Show full text]
  • Contribuții Epigrafice La Istoria Creștinismului Daco-Roman
    CONTRIBUŢII EPJGBAF1CE LA [STOMA CMŞŢINIŞMULM • DAÇOrROMAN I)K VASILE PÂRVAN BUCUREŞTI ΛΤΚΙ.ΙΚΚΚΜΊ (ïRAFICE SOCEC & Co., SOCIETATE ANONIMÀ 1911 www.cimec.ro CONTRIBUŢII EPIGRAFICE ISTORIA CREŞTINISMULUI DACO-ROMAN 35332 www.cimec.ro DE ACELAŞ AUTOR: ν — ACTIVITATEA POLITICĂ A LUJ ALEX. PAPIU ILARIAN, în «PRINOS LUI D. A. STURDZA», — Bucureşti, «Carol Cobi», 1903. I — CÂTEVA DATE NOUĂ CU PRIVIRE LA FAMILIA CUZA, — Bucureşti, «Socec». 1904. — ALEXĂNDREL VODĂ ŞI BOGDAN VODĂ. — SEPTE ANI DIN ISTORIA MOLDOVEI (1449-1455), — Bucureşti, «Minerva», 1904. — UN VECHIU MONUMENT DE I.IMBĂ LITERARĂ ROM­ NEASCĂ (1639-1668), — Bucureşti, «.Socec», 1904. ^— RELAŢIILE LUI ŞTEFAN-CEL-MARE CU UNGARIA, — Bu­ cureşti «Socec», 1905. Y — «UNIRE», — Conferinţă ţinută la ((Societatea Aca­ demică Română» din Berlin în ziua de 24 Ianuarie st. v. 1906, — Budapesta, «Luceafărul», 1906. y/— CÂTEVA CUVINTE CU PRIVIRE I,A ORGANIZAŢIA PRO­ VINCIEI DACIA TRAIANĂ, CU prilejul unei cărţi noi asupra acestei cestiuni, — Bucureşti «Carol Cobi», 1906. ^ — .SALSOVIA, — Bucureşti, «Carol (lobi», 1906. ν — DIE NATIONALITĂT DER KAUFLEUTE IM ROMISCHKN KAISERREICHE. Eine historisch-epigraphische Uutersuchung, — Bii'slau, Fleischmann, 1909. — M. AURELIUS VERUS CAESAR ŞI L. AURELIUS COM- MODUS. A. D. 138-161. Studiu istoric, — Bucureşti, «Minerva», 1909. — Scriere premiată de Academia Română. ÎN PREP A RAŢIE: — VIAŢA ROMANĂ LA DUNĂREA DE JOS: I. Autohtonii; II. Cultura romană. www.cimec.ro CONTRIBUŢII KPIGRAFICE LA ISTORIA CREŞTINISMULUI DAOO-ROMAN DE VAS1LE PÀRVAN BUCUREŞTI ATELIERELE GRAFICE SOCEC & Co., SOCIETATE ANONIMĂ 1911 www.cimec.ro Scriere tipărită cu cheltuiala Administraţiei Casei Bisericei www.cimec.ro IΟ Α Ν Ν I - BOGDAN D-D.V-S L-L-M A V C Τ O R www.cimec.ro PREFAŢA Sânt cam două veacuri de când scriitorii moderni despre antichitatea clasică n'au mai avut timpul de re­ culegere necesar, pentru a excerpta din nou, dintr'un punct de vedere mai apropiat concepţiei actuale despre istorie, materialul literar şi monumental antic, care s'a salvat prin veacuri până la noi.
    [Show full text]
  • Map 52 Byzantium Compiled by C
    Map 52 Byzantium Compiled by C. Foss, 1997 Introduction Map 52 Byzantium Map 53 Bosphorus Map 52 encompasses two very different regions, Thrace and Bithynia, together with the northern coast of Mysia. Thrace, now European Turkey, is open, rolling country with few prominent features. In classical times, its population was mainly tribal, and it never had any great density of settlement. It has also attracted relatively little research and remains largely unknown, not least because considerable areas have been military zones. The coast of the Propontis, however, was the home of Greek colonies whose names are already attested in the Athenian tribute lists of the fifth century B.C. It also became the site of the greatest city of the East, Constantinople, which dwarfed all the others in Late Antiquity (see below). Bithynia is entirely different. Its coastal regions, with the lakes behind them, are part of the Mediterranean zone. Throughout antiquity, the rich vegetation here supported dense settlement and continuous occupation. Behind, there is broken country with mountains that culminate in the Mysian Olympus; the eastern part is watered by the mighty R. Sangarius. Interior Bithynia was settled only in the Hellenistic period; it flourished in Roman times, when Nicomedia amd Nicaea were rival metropolitan centers. The regions of these two cities have been illuminated by the explorations and publications of Dörner and Şahin, and a broad district around Cyzicus by Hasluck. Much of the rest awaits systematic survey. Map 53 focuses on the area of transition between the extremities of these two regions, centered on the long narrow channel of the Thracian Bosphorus.
    [Show full text]
  • The Resources and Economy of Roman Nicomedia
    1 The Resources and Economy of Roman Nicomedia Submitted by Hale Güney to the University of Exeter as a thesis for the degree of Doctor of Philosophy in Classics in March 2012 This thesis is available for Library use on the understanding that it is copyright material and that no quotation from the thesis may be published without proper acknowledgement. I certify that all material in this thesis, which is not my own work has been identified and that no material has previously been submitted and approved for the award of a degree by this or any other University. Signature: ………………………………………………………….. 2 ABSTRACT The last twenty years have seen an increasing interest in ancient economic studies, and especially criticism of the primitivist approach to the ancient economy. Although the current state of ancient economic studies shows a range of different approaches, and has produced new models to interpret the ancient economy beyond the great debate between the modernists and the primitivists, there is still room for discussion of both old and new approaches to the study of urban economies. This thesis studies the resources and the economy of Roman Nicomedia, a city where systematic excavation has not yet been conducted but where archaeological survey research has being carried out since 2005. The aim of this study is to assess the production, consumption, and distribution patterns of the city within its own dynamics. In terms of methodology, it takes into consideration Louis Robert’s work on the Bithynian cities within the longue durée and accordingly, evaluates accounts from the pre-industrial period of Nicomedia, modern İzmit, under the Ottoman Empire.
    [Show full text]