Monitorul Oficial Al Romaniei

No. 4. t'n num6r, 25 b. hi, 6 (18) Ianuarie 1877. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

ABONAMENTUL : ANUNCIURILE : PE AN, TREI-DECIi *RSE ; RRSE MINI, 20 LEI LINIA DE TREI-DECI LITERE, TREI-I>E0I BANI ( intLti Ianuarlei ântAitt Iulie ) ( inserarea II-a 0 mal departe, 20 b.)

Pretul tine pub1icati1 judiciare, DIRECTILTNEA : Insertil si reclame, 6o b. linia, strada German A, curtea .erban-Vodä phil la eineT-dee.1 liniT, ehiel leT; éra mal inserarea II-a si maT departe, 20 banT linia. mare de einel-deel HO, deee let Serisorile nefraneate se refusl Anuneiurile se primese i eu anul

SUMAR aducerea la indeplinire a acestuT de-deputaOlor, in sedilqa din 13 Noembre, PARTEA OFICIALA. Prefedentia consi-cret. anul 1876 , §i s'a adoptat cu majo- liului de ministri : Deeret. Dat in Bucurescï, la 5 Ianuarie 1877.ritate de 65 voturT, contra 1. iinstruqiunei, publice : Ministerul *Adar CAROL. Preqedinte,C. A. Rosetti. Deeret. Presedintele consilinlul Ministerul de finance. Preseurtare de deeretministrilor, (L. S. A. D.)Secretar, Mih. G. Burilénu. Deeisiuni ministeriale. I. C. BrItianu. No. 27. Ministerul de resbel: Deeisiune AcéstA lege s'a votat de Senat, in PARTEA NEOFICIALA. CronicA. Sn- §edinta de la 15 Decembre ,anul marul sedintei AdunareT deputatilor de la 4 Ia- 1876, si s'a adoptat cu majoritate de nuarie 1877. Sedintele SenatuluT de la 20,MINISTERUL CULTELOR SI INSRTUC-30 voturï, contra a 2. 21 si 22 Deeembre. Continuarea sedintelAdu- TIUNEI PUBLICE nkreT deputatilor de la 19 Deeembreiedin- Vice-preqedinte, ion Ghica. tele de la 20, 21 si 22 de di nópte. CAROL I, IN. Cámárasescu. AnuneitirT ministeriale, judieiare, administra- Prin graeia 1u Dumne4ett qi vointa na-(L. S. S.)SecretarY, 1Stefan Belu. tiye si partiettlare. tionale, Domn al Romanilor , La toti de faciá si viitort, sánétate; Facem cunoscut si ordonAm ca cele de PARTEA OFICIALA Asupra raportuluT ministrule Nos-facil, sit fie investite cu sigiliul Statuluï tra secretar de Stat la departamentulsi publicate in MOnitorul oficial;rt Bucureect 5 lanuarie 1877. cultelor §i instrucfmnd publice ,subministriT Nostri secretarY de Stat la de- No. 12,117 ; partamentul cultelor iinstructiuneT PRESEDENTIA CONSILIULUI Vë'clênd votul Adungrei deputatiilorpublice si de just4ie sunt insIrcinatT DE MINISTRI. din §edinta de la 13 Noembre ,s,i alcu aducerea laindeplinire a acestdi SenatuluT de la 15 Decembre 1876,decret. CAROL 1, Am sanefionati sanefiongm, Dat in Bucurese, la 28 Decembre Prin gra#a luÏ Dumne4ed i vointa na- Am promulgat §i promulgXm ce nr-1876. CAROL. Domn al Rominilor, in6sg : (L. S. St.) e facits i viitor , tánétate ; Ministru seeretar de Stet la Ministru seeretar de La toll LEGE. V6dênd demisiunea ce Ne a inaci- departamentul eultelor si al Stat la departamen- Art. I. Casa din curtea biserice! St. E- t al justiVeT, sat D. Dimitrie Sturdza din postul de instruetiunel publice, caterina,eu tot locul de care se afil as- G. chitu. Eug. Stitteseu. ministru al agriculturd, comerciuluT ineonjuratit qi in care aetualmente es- No. 2,365. §i lucrkilor publice, te instalata seöla normall a soeietätel in- Am decretat §i deeretlm ceurm4sg:v6tatureT poporuld roman, se däruesee de ved numitel societätT, spre a servi ea lo- Art. I. Demisiunea D-luT Dimitrie cal de scóla. MINISTERUL FINANCELOR, Sturdza este primitX. Art II. Societatea nu are dreptul ada Art. II. D. George D. Vernescu ,alti destingie acestul local, de cat eel pre- ministrul Nostra de interne ,este in-vq.ut in preeedentul artieol. Prin inaltul decret cu No. 2,383, ministerulul a- Art. III. In cas de disolvare a acesteIdin 31 Decembre 1876, dupg propu- Arcinat cu interimul societatT, proprietatea revine de drept Sta- D. minis- griculturer, comerciului §ilucrArilor nerea fii,cutA prin raport de tulul cu verl-ce imbuntitatirT s'ar afla petru secretar de Stat la departamentul publice. Una. financelor, D. N. Tucidide, actualul ar- III.Presedintele consiliuluï Art. hivar divisiund ordonantlrilor din mi- Nostra de ministri esteMslreinat en AcéstA, lege s'a votat de Adunarea

82 MOMIDAUL OF101AL AL ROMANIEI 6 (18) Iannarie 187r/

getare, petitiunea proftasorilor gimnasiu- nisterul financelor,,se depgrtéA, dindor, Dobronénti Mihail ,Ghitescu RAdu- serviciú pentru motivele aatate princanu, Mincu Atanasie, Nicolau 16n, Eliadlui din BacAtt. Petre,Nedelescu George, Vortolomescu Se comunica Adunlrei adresa D-lui de- raport, si se inM,rcinésg provisoriti D.Dimitrie si Grecescu George earl vor voi aputat MArgAriteseu in alAturare ca un act N. Milalescu, verificator in acea divi-intra tacóla fillor de militarii vor dis-sub-semnat de peste 400 eitAteni din BrA- siune,cu conducerea luerArilor ar-pune de midl6ce a se intretine cu t6tA chel-ila, prin care aderl la voturile Senatulul hiveï. tuiala lor in sc61A, vor face cunoscut mi-si Camerei, asupra incidentului ridicat nisterulul in termen de dece dile de la pu-prin art. 1, 7 si 8 din Constitutiunea im- blicarea decisiunef de faeil, spre a se de-periului Otoman. Decisiuni ministeriale. cide in consecuentA. Se inscrie la ordinea dilei raportul co- rnitetului delegatilor de sectiuni asupra Ministru de resbel, Colonel St1änic6inn. Prin deeisiunea din 29 Decembre ,eu projectulai de lege relativ la instituirea No. 35,509, in basa art. 15 al legei si art. No. 76. 1876, Decembre 31. until comitet care sl revisuéscl casele pu- 102 din regulamentul monopolului tutu- blics. nurilor si dupl recomandatia regiei ,s'a Se trAmite la comisiunea financiarA pro- confirmat : D. Ión Iuga, in postul de agentPARTEA NEOFICIALAjectul de lege relativ la deschiderea pe general al districtului Olt si Ilie Carao- séma ministeruld de finance a unor cre- 16nu, in postul de revisor pentru tutunuri, dite suplimentare in suml totall de lei in districtul Bucuresel, 5 Ianuarie 1877. 11,805. Se continue discutiunea asupra art. 2 Mercuri, 5 Ianuarie curent, ajunuldin legea pentru patronatele , inspectora- Prin decisiunea din 29 Decembre , No. telei eforiele scolare si se admite inlo- Botezului Mântuitorului.,Inalt Prea 35,508, in basa art. 15 din lege si art. 78 cuindu-se cuvintele din proprietarii ceï si 80 din regulamentul monopolului tutu-Santia Sa mitropolitul primat, Mon-thai notabili" prin acelea dintre notabill" nurilor,i dupa recomandatia regiel, s'atgiurat de inaltul cler, a venit, la lire-érA euvatul :Patron" prin acel de Cu- confirmat debitanti pentru vêndérea tutu-le 11 1/2 diminéa, dupA, obiceitt, curator." nurilor, urmAtórele pers6ne : Art. 3 se modificl, in chipul urmAtor : santul botez la M. S. Domnitorul. Curatorul seólei se alege de consiliul D. Stan Calotl, in comuna Potcóva, pla- M. S. Dómna, din causa uneïusóreg'eneral dupl uA listA de notabili adresatA sa Midlocu, districtul Olt ; indispos4iunY, n'a putut asista la ac6s-de consiliul comunal respeetiv si se con- D. Gri gore Nécsa ,in comuna Coténa, ceremonie. firDIA de ministerul instructiund pnblice." plasa Midloce, districtul Olt; Dupi, botez, Inalt Prea Sanfla Sa Articolele 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 si 12 D. Thder Pltru, in comuna Coténa, pla- se adoptl succesiv inlocuindu-se nunaal sa Midlocu, districtul Olt ; mitropolitul primat a luat dejunul cueuvéntul Patron" prin euv6ntu1 Cura- D. Petre Vilu, in eomuna Coténa, plasaM. S. Domnitorul. tor" si stergAndu-se euvêntul generale" Midloeu, districtul Olt ; de la al. 2, al art. 4. D. Dumitru Nedelcovici, in comuna BA- Art. 13 se adoptA modificat in chipul ldnesci, plasa BerbAnesci, districtul Olt ; urmAtor D. Stefan Gheorghescu, in comuna Pe- ADUNAREA DEPUTATILOR. Art, 13 Pentrn privigherea superiórA risoru, plasa Dumbrava, districtul Olt ; a tutulor seólelor primare ,secundare D. Stefan I. Menu ,in capitalaBuca- SESIUNEA ORDINARA. speciale, publice si private, sl institue in rescï, districtul Ilfov ; fie-care urbA de resedintl câte ul eforie ,1877, D. I6n Ridescu, in capitala Bueuresci,Sumarul sedintel de la 4 Januari a seedelor eu membri onorifici." districtul Ilfov. Presedintia D-lui vice - presedinte Art. 14 se suprimA. Art. 15 devine art, 14 si se adoptl stergandu-se euvéntul general/ , precum cu- Sedinta se deschide la 1 orl dupl, amédi.véntul un secretar." MINISTERUL DE RESBEL. Presenti ...D-ni deputati. Art. 16 se suprimA. Sumarul sedintei preeedente se aproble Art. 17 devine art. 15 si se adopta cu Decisiune ministerialei . Se acorn, congedit D-lor deputati G.modificarea urmAtóre : Ta cu si G. Macri. La aliniatul a ,se inlocuesee euvintele relativa la mai mul(Itineri candidati Se trämite la comisiunea de petitiuni,de gimnasie ,de licee sal de faeultAti" care vor voi a intra in pila fillorde militarïpetitiunea locuitorilor din comuna Pétra,prin primari ,secondari salt superiori." cu a lor judetul Teleorman, a functionarilor cornu- La aliniatul b )se su prim/ cuvintele Av6nd in vedere el din candidatii carinei Iasi, a D-lui Dim. Georgescu si a lo-earl vor fi fost alesi cel pucin la trei le- in anul curent s'a presentat la concurs pen-cuitorilor comunei MAxineni, judetul Ram-gislaturt" si de la aliniatul f ) se supriml tru sale fiilor de militari ,mai r'émaindnieu-SArat. cuvintele cursul superior" si se adaogA ne admisi acel mai josinsemnati, de si att Se tramite la comisiunea de indigenat,urmAt6rele doll/ aliniate : obtinut media satisMe/t6re ; petitiunea D-lor E. Unverdorm si I. Un- g) Membri academielor Romitne, si ; verdorm. h) Fostii membri,eonsilierit comunali Avénd in vedere cale mai dispune Se trAmite la comisiunea comunalA, pe-si judeteni, ingineri i arhitecti români. de 4 locuri , titiunea locuitorilor eltunului Degeratil, Art. 18 devine 16 qi se adoptA fArA mo- Ministerul decide : judetul Prahova. difieare. Tineril aci numiti si anume :Radovici Se trAmite la raportorul comitetului de- Art. 19 devine art. 17 si ae adopt/ su - Victor, Dumitriu Constantin ,Hanimianulegatilor asupra legei patentelor, petitiu-primandu-se cuvintele "principale ale." Alexandru, Papasolu George, Rasianu Di-nea mai multorcomercianti din Capital/. Art. 20 devine art. 18 qi se adoptA fArtt mitrie, Voiculescu Anastase, Atanasiu Isi- Se tramitela raportorul comisiunel bud-modificare.

6 (18) Ianuarie 1877 MONITORUL calwIAL AL ROMANDO 88 OM. Art. 21 se suprim5. SENATUL. in fata aeestor Mine dile a deelara un co- Art. 22 devine art. 19 si se adopta mo- legiä vacant, este a ne espone, 'Anti se va difieat in model urmittor : SESIIINEA ORDINARA. face alta alegere, sä treed sesiunea; dar Art. 19. Eforiile tine sedintele lor tn as propane urmätórea solntiune,ad, i se localul consiliulta eomunal, al citrut se- faca uItixta chemare cu incunostiintare ed cretar va face si ofieiul de secretar al efo- §edinta de la 20 Decembre, 1876. de nu va räspunde, se va aplica regale- fie." Presidentia D-lut vice-presedinte Iónmental. D. Negrea ne a spus cd '1 a vä- Art. 23 devine art. 20 0 se tnlocueseeGhica, asistat de D. secretar al biuroululGlut bolnav la 136rlad, si abia dup. ce s'a prin eel urmltor. Senatulut Nicolae ClinArlseseu. fácut ceva mat biue s'a tutors acasit ;et Art. 20. Membrit eforiet vor tine cel Sedinta se d schide la 2 dupl amiadt. bine, sä, póte cd depesile care i s'att tra- putin u edintl pe sAptfimAnit In care Preseng 37 D-nt senatort. mis i s'a dus la domiellial D-sale, si In vor delibera si vor lua resobitiuni pe care Nu rëspund la apelul nominal 34 D-n7starea de bóll sä nu i BA fi arätat. Asa dar seeretarul le va resuma In procese-verbale,senatort si anume: as cere sä i se faeti ultimaincunostiintare, subserise de membrit eforiet, indeplinin- cu adaos cd de nu va rdspunde i se va a- du-se tot de secretar si tOte cele-alte lu- Bolnavi : plica rogulamentul. ale ale eforieT, sub a sa rfispundere. Prea S. S. Mitroplitul primat, Negruti D. vice-presedinte. D-lor, regulamen- edintele nu se pot tine cu mat putinAl., Rosetti Teteanu. tul nu obligl biuroul nÏ pe Senat d'a de clout membrit. face eunoscut prin depest telegraficecii, Cel care va face doul absente nemoti- In congediu : óre atätea si atätea absente, este tréba Se- vate, va fi supus la plata and amende dePrea S. S. Episcopal de Minnie, P. S.S.natulut a tine socoteld at a lipsit, si daca 10 let in profitul fondurilor scolare ale e-Episcopal de Roman, Prea S. S. Episco-o are care casurt '1 Inpedica, este dator sl foriel aceld *let pal de Ilust, Prea S. S. Episcopul Dunlrilcérd concediti. Art. 21. Eforul ales p6te demisiona. de jos, D-nit Boboiceanu I., Catargiu Las- D. Chnlritsesca. As fi lateles propu- Art. 24 din proiect devine art. 22 si secar, , Greceanu Al. (D-r.), Iamandi I., Isvo-nerea onor. D. Apostoleatut eänd regula- modifica tu chipul urmittor: ranu Manole, Moscu Tache i Thin Ni-mental Senatulut ne ar da dreptul sä, fa- Art. 22. Se numesc patru inspectortcolae. cem D-lut senator absinte o asemenea in- sail revisort generalt pe blegl ministerul vitatiune, dar udatd cd, regulamentul la instructiund publiee, cart fiind la dispo- Nemotivatt : art. 108, nu tolerésit lipsa unlit senator de sitia ministrulut vor face inspectiunile si D-nit Brätiann I. Citlineseu T. (col),la sedintele Senatulut fArti un concediii cereetitrile necesarit dupit delegatiune. Cantacuzin G., Casimir P., Cobillceseu Gr.,dat de Senat,si la art. 109, si rosteste, Inspectorit safirevisorit generalt vorDesna I., Droso N., Gherman Menelas,ea, ort co membru al Sonatalut care lip- fi retribuitt cu salarit de 300 let si diurnäGolescu Al., Gridov N., Isvoranu Mihail,seste 12 sedinte publico de arAndul fárti de 300 let pe Lerescu Isaia,Mittitsara T., Mavrocordat fi justificat absenta, sä considerd demi- Art. 25 devine 23 si se modificit in chi-D., Mielescu Iorgu Em., Orleanu G., Ple-sionat," spot fie palm ci domnul senator pul tirmittor: soianu St., Rosetti N. BIllnescu, Leea G.absinte nu a ingrijit de a ne care conce- Art. 23. Eforiile vor face inspeetiunilesi Rlscanu Dimitrie. ditt pentru abseatele sale,fiepentru. cd rólelor din judete prin anume profesort Sumarul procesulut verbal al sedintetD-sa nu ne atítucunotiivat, a:1cl a jas- desemnatt de dAnsele. precedente 85 citesce de D. ClmArlsescutificat absentele din cas de NM, etí unul Et vor avea o diurnit pentru cheltueli-secretarul Senatuld si este adoptat. '1 ered demisionat,i vrog onor. D-ni le de transport, din subventiunea ce Sta- D. vlee-pre§edinte, I. Ghica. D-lor,senatort s/ '1consideratitot ast-fel si tul va aloca fie-c5ret eforit prin budgetulcomunieltrl nu aunt, dar vett da voe aD-v., pronuntaadu-v6pentru deelararea 86i1 anual. supune la cunoscinta onor. Senat el unulcolegiulaï vacant, mat ales ed aeest d.omn Art. 26 devine art. 24 si se modificl indin colegit nostri, D. Dim. Mavrocordat asenator de opt lug trecute face parte In- chipul urmittor : lipsit 13! sedinte ne motivate. Conformtro not numat eu numele,érd, la porsóad Art. 24. Inspectorit generall vorfi nu-regulamentulut supun acest cas la apre-nu s'a v6dut niet udatd. mitt prin decret Domnesc i vor trebui sitciarea D-v. regulamentul prevede ca in a- D. vlee-presedinte. Ne mat luttad ni- posedl diploma de licentiat in litere satsemenea cas se declarà colegiul vacant. meat euvêntul, se pane dar la vot. seiinte. ET vor trebui sit aib/ eel putin e- D.el.carn. Nu s'a coimmicat nimie Se- 1JA TOCCI. Nu suntem destul ca sd votdm. tatea de 30 de ant. natulul din partea D-lut Mavrocordat. 1Jä alt5 'We. Nu s'a primit. Art. 27 si 28 din proiect se supriml. D. Grajd5nescu. Póte este bolnav. D. vice-presedinte. D-lor, datrmi voe Se adoptit apol urmltorul articol: D. S. Negrea. D. Mavrocordat sciA casd pretind a fi credu!; am constatat majo- Art. 25. Un regulament de administra-a fost bolnav si ast-fel a plecat din BAr-ritate pentra deelararea vacantet, déed, vo- iune publicl va statornici modul alegeritlad ca sit se dual la domieiliul OA. Prin sd, facem contra probd. eforuld din partea corpulni didactic 0urmare cred cl nu ar trebui sl'l stergem Mat multe voet. Nu suatem la numär. cele-alte regale pentru aplicarea acestetdin numfirul nostru. D. Lungeanu. Mai sunt D-ni senatort D. vice-presedinte. Fac atent pe onor.pe dincolo; sl se cherae sä, votese. Art. 29 devine art. 26 0 se adoptit flr/D. Negrea cl in regulamentul Senatulat D. v1ce-pre§edinte. S'a constatat nu- modifieare. easal este prevgdut, s'all sdä concedifinArul senatorilor presentl de 37; dupd re- La votarea in total a acestut prolect desati senatoril cart lipsesc fac cunoscut ca-gulament putem lucra; s'a desehis sedinta lege numitrul votantilor nefiind in cifrasurile bine cuvAntate care 'I fac sl se ab-In tótd regale; D-nt senatort aunt si pot fi cerut/ de regulament, acest vot rgmAnesentese; érd daed nu, cer conceditti nusi in camera d'aldturi, nimic nu 1 opreste; pentru sedinta viitóre. motivésit, atund sdeclaret colegiul va-s'a votat mad In tótd regula, s'a deelarat edinta se ritdiel la 6 ore dupti amédt,cant; asa dice regulamentul, elf supun darvacant colegiul II de Bolgrad si se va co- anuntAndu-se cea viitóre pe Mercnrt, 5 Ia-casul onor. Senat. munica guvernulut. Nu mat putem reveal nuarie 1877. D. Apostoleann. D-le presedinte, tua-asupra votuluï.D. ministru de resbel are intea n6strl nu avem de cat uà c,ii satí douleuvAntul. de lueru pAnZi In sfirbItort, étä un fapt, si D. Lungeanu. N'am voit sl fac un re-

84 MONITORUL OFICIAL AL ROMILNIEI 6 (18) Ianuarie 1877

pros biuroultif ; am voit numa sit 4ic a-tot aqa. Avend uii moqi6rit aprópe de Ali-I distrietuld a oeasionat mal multe neon- césta ca maY sunt senatori in sala de alit-zil vine diminéta si se tateree sera, viinte, ape, in cat s'a spart temnita din furl, fiind-ca atYis sa facetT contra probl.care depârtare este tot de doua césurf. A-Busda ! (Acura chiar sosira proprietari D. ministru de resbel. D-lor, senatori,eum, D-lor,i Mizilul este un terg Ridede acoloi confirmara acésta). dta un mesagiti Domnese asupra art. 66,luaus unde sunt comersanV cu capitaluri WA, D-lor, ce insemnéza lipsa until bis, care sa adaoge la legea organica a pu-fórte mari,i unde negrepit s'ar cere ne a-prefect de la repedinta districtuluY ; fune- terel armatei prin care comunele suntpdrat ea sub-prefeetul local sa '§T aibA do-tionaril subalterni atunci numal aü grije, dat6re sa ingrijesca de muncele agricolemieiliul D-sale aeoloi s. stea la mijlo-pi ómenii" care ad trebuinta de prefect, ale reserviptilor cari sunt chematY subcului orasuld cum a stat toV sub-prefee-trebue sa vie ate dou6 si tre Ole pan a arme. W; nu tateleg fug de unde acestä fav6rela ()rap, mal cu sema eu timpul rdd ce a D. vice-prqedinte. Se va tipâri si trit-pentru nest D. sub-prefect de a face a-lost pdnd mum, pi cand yin, nu gasese mite la sectiuni. césta inovatiune. Acest sub-prefect, D-Ior,pe D. prefect, gasese pe directorele nu- Acum la ordineai1e1 avem: antêiii, in-este un domn Boräneseu, un funetionarmit de D-sa, si care pênd mat de una-4I t erpelarea D-lui senatore Lungeanu rela-numit acuma, care credeti-md nu a mat o-nu a avut alta sareina de cat aceia de seri- tiva la administratiunea judetului Busdil ;cupat nicY macar un post de scriitor; piitor pe lêngli alministratia districtulul si al douilea, raportuld comisiund de au-Dv. seitY asta-0 groutatile ce le sunt im pu-Budd. heat parlamentara asupra alegerilor de lase sub-prefectilor mai eu shad caul sunt D-lor, alalta-ed in clioa de 18 s'a gasit Bacad si Roman. Cere cine-va euvêntul a-chematI sa faca pi pa juclecatorul de pace.ómeni morti lônga ()rap !...Vedetl dar tu supra inter vertirel ordinei cjilei? (Nu, nu.)El bine, vd marturisesc ea nu este iu starece positiune se AI acest district. La pro- WM nu cere nimenT, atund D. Luugeanusa punä ua resolatie macar de cloud cu-prietatea Glocleni s'a ivit ul haita de hot1 are euvêntul spre a 'pïdesvolta interpe-vinte pe bartiele care i se presinta. Acuracare a batut pe un hangit, a skit tot satul; larea. vedetT Dv. in ce stare se gasesce acdstaacel hotY all impnpeat douT locuitori, d'in- D. Lungeann D-lor, deea am adresatnenorocita plas5; dar, D-lor, ceva maT multtre care unul a murit si cel-lalt este pe acésta interpelare D-10 ministru de in-de cat atâta, acest D. sub-prefect, in 4i-cale. S'a plans ómeniV la sub-prefectura de terne, credetY ea n'am plecat din alt punetlele trecute, a fost bätut in mijlocul tk-Mizil si nu s'a fäcut nimic ! de vedere de cat numaï din acela c, eu-guld pi 6ta faptele : mama D-sale a mers Tot lipsa D-lui prefect a mai ocasionat nose icleile ce caraeterish pe D. ministrusa imblitnesca scurteica Ia un cojocarpi votarea budgetului de acel consilia ju- pi dorese prea malt ea administratiuneapi D. sub-prefect vdcland el mama sa nudetén ; i pentru acésta multumesc o- D-sale sa fie pusa pe un spa picior in cateste multumita cum a lucrat cojocarul, nor. D. ministru de interne cä a disolvat sa aduca cea maY mare multumire tutulorfáth vre ud somatie, sad citese ; a lu-aeel consilid nu numai pentru aeest inci- claselor societateY, pi mal cu 's6ma intre-at clout giandarmli s'a dus in casa luident,dar pi pentru ca esista acolo na gulul judet Budd. pi a inceput ia la palme ;dar câncl a-peóla de meseril pe care aeel consiliA in Cu ocasiunea mergereT mele pe acolo,eel comersant s'a vdcjut ast-fel maltratat,loe sao ingrijésea pi sa o inclestreze, tu adevdr, am vdcjut luerua care m'a pusinsultat si Mtnt chiar in casa sa, pi a fa-a lasat a se desfiinta. Nu sal asemenea in positiune FA, adreses acésta interpelare.cut insupsf dreptatea a rdspuns cu lovituridéca s'a raportat pi deun alt incident el, An-JAM, D-lor, am constatat ca D. prefectla loviturile D-luI sub-prefect. Dupd acé-cand s'a votat budgetul a rdmasa se vote districtuld Budd, numit negresit easta a venit procurorul, a fost la fata loen-a doua cji pa articole, pi a doua-cji dud sA ingrijésca de buna administratiune, salui si dupa informatiunile pi cereetariles'a strins majoritatea consiliulul, minori- fie martor ocular maY la tóte inprejuraritece a facut procurorele a gasit vinovat pc)tatea a cjis ea s'a pi votat !Si déca se a- ce s'ar ivi, sa se Ole in tot momentul lasub-prefect, pi cu töte aeestea el se gdse-minase votarea aceld budget,nu era alta repedinta judetuluY, ea cu acest chip s5see piac,11in functiune ! Indatd ce aeausa de cat el se reservase pi pentrua- pkUt fie care locuitor din judet, care ar in-venit la acest post de sub-prefect, D-luieea sec511 óre-care resurse. tâmpina vre unemultumire sa se adre-a maT facuti ud. alta ilegalitate. In satul Tóte acestea din lipsa D-lui prefect sese imediat dare D-sa, nu .0 are rep-Gageni era stabilita primkia comunel du-care nu pade in ()rap, spre a aseulta recla- diuta in orapul Budd. Stitt ett prefectutpa dispositiunile vechit lee; dupl legeamele pi a obser va -bite acele lucràri,spre este capul judetuldi prin urmare soco-votata de Corpurile Legiuitóre in prima-a pune pe fie care la datoriile sale. tese ca cea d'êntditi datorie a D-sale, estevara s'a stabilit ea SA rdmaie tot cele ve- D-lor, din nenorocire alItureacu pro- de a avea locuinta chiar la repedinta jade-chi. repedinti: de comune; ei bine pkinte-prietatea D4u1 prefect esteun proprietar Acésta, D-lor, este un ce eunoseutle D-lui sub-prefect care are ua. proprie-mare D. Tasa Gheorghid. Acest proprie- de tóta lames; tot) prefectif pênd asta-clitate aprópe de Mizil a stkuit de s'a mu-tar, dupa stäruiqa mal multor alegAtorY, all avut sederea la orapul de repedinta altat repedinta comunel tri satul demieiliu-a primit sarcina de primar si aranjat ast- fie-carul district. Dérg. D. prefect actuallui sèù, adica pe proprietatea sea. fel comana in cat fdeea ori-caruiaplacere impins póte de vre u idee de economie D. N. Naaolesea. Ce distanta este pe-de a intra intr'insa. Cel d'intatiluau eu salí de aft ceva, nu are nicY ulocuinta, ing aeolo? care s'afi oeupat, a fost ea, cu putinele orasul de repedinta, ci vade la proprieta- D. P. Lungeanu. Onor. D. Manoleseumijlóee ee avea comuna, sl facA uà seála; tea D-sale, care este departe de ¡map in'ati face nisee intrebarï pi credeprindupa ce ah primit autorisatiuneaconsi- timp bun de cloua cdsurY, éra in timpurieele ce voia argtavoid satisfaee curio-Rule judatian de a cheltui banil trebuin- grele, cum am avut 411ele trecutetre-sitatea. De la Mizil pênd la Budd stinteiosT pentru facerea acestel elAdiri,a In- buia tra patru pi chiar eincl césurY eacloud postif la na postie, adica la junadta-trebuintat 'Ate si din propriele sale mij- mérg5, si alte einci ea sä, se intórca. te calea, este proprietatea parintelui D-luiMee, eâcl In Lie de a face de gard,af â- AcéstP, D-1 r, a:atras atentiunea pi credsub-prefect..arondismentul plitsei esteeut-o de zid, ast-fel in cat este uà el D. ministru de interne nu cunósce a- con- fórte mare, si comuna Gageni esta in acd-structiune care nu cred sa mai fieIA a césta. Esemplul acesta s'a intins D-lor. Nusta plasa si vdslênd ca primaria nu voeptedoua de felul acesta intot judetal Bud- es:e mult timp de când s'a numit un sub- asculte, D. sub-prefect a dat ordineul, vmarturisese Ia OM sinceritatea. prefect la Mizil, in arondismentul ariasevere si arbitrare, fall a esista niel uà Vod. Prea bine. plapY am si ed proprietatile mele. Acestdispos4iune in lege. D. Lungeauu. D. prefectcare ara all- D: sub prefect imitând pe D. prefect face Lipsa dar a D-lui prefect de la reqedin-tarea proprietate vedând cl acolo s'a fa-

6 (18) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 85

cut ul NMI i prin urmare are sä se tran-cea maï mien indoiall, aq primi sä orén-putea face maT lesne pe cilea particularA, sporte comuna acolo, a inceput a persecutaduiased, ulí anchetit din parte's mérgitde at sl se ocupe timpul Senatulut c u pe acest om secuestrându-I t6tit averea, subsl cercetese,qi décd t6te acestea nu Iseasement cestiunT ! entrant cd sit dea indlrlt banit comuneTvor gitsi maT cu prisos, primese s am D. Lungeanu dice : pen tru clí D-nu pre- care 'T cheltuise cu facerea localulut se6-desconsiderarea cea mat mare din parteafect nu este in oraq se intamplit mat multe leti a altor imbunAtAtii T. onor. Senat, étp8n6 unde merg !D-lor,nenorocirt; de esemplu :a fugit hotil din Acest domn v6dêndu-se ast-fel persecu-n'am sit adue niel urt categorie D-luT pre-arest, pentru cprefectul nu este in oraq. tat, a protestati s'a urmat multe petitiu-fect de Bus6d, eit'1priveqte personal ;WI cum adfugit hotiT,aceastl partien- nT la prefecturit pe care nu scid décit ledécl töte mikes s'a intamplat, cred eitlaritate pot s'o spun. Pe la 3 sad 4 ore ennósce gi D. ministru de interne ;darn'a venit din alt/ imprejurare de eit des'a dat in primirea garde Je eltre directo- ceia ce sei ti este el, sunt ul multime deci poke ar avea bunA vointl el omul $erul temnitet arestantit; ace ista,:se póte eon- formalitati in acéstl privintl, fiind-el o-glsesee cn'are cea maT miclí notiune destata dintr'un registru cu care se dlí in mul dice : dócit 'mT confiscati avere a,attmodul cum trebuesit administrese di-primire qi in care isclete garda de nu- constatat cn'am cheltuit aceT banT, sadstrie tul. m6rul arestantilor ce pri Ilene in fil-care cit 'i am cheltuitr6ti,sad cit n'am %cut Conclusiunile mele nu sunt de citt sldi. ArestantiT s'ad evad tt peste ate-va localul in conditiunele cerute? rog eu mult/ stima pe onor. D. ministruore dupl et) s'a primit d3 garda. Ce are D-lor, incl odatit v6 spun el in loc dede interne, proprietar cai mine in di-a face prefectul cu acea rta ? Facutuiia a face localul de gard l'a fleut de zid, 'i astrictul Bus6ti, sit se interesese de sórtadatoria garda ? Vom velea,citct faptul fled tist marl si ferestre cu gémurt in-acestuT district qi sl ia dispositiunT de as'a denunciat, este 'naintea justitieT,intregt, in sfArqit ad flcut acel local in ni-face u/ anchetg, décl nu voesce alí ia instructiunea va dovedi eine este vinovat. sce conditiunT ast-fel in cât ar putea preaconsideratiune declaratiunile mole,i 81Coen ee gtid eti este el functionarit cart bine srt fie acea seóll qi inteun oraq. Ladispue ast-fel in eat judetul sl nu mat In-apartind administratiet de-a dreptul, do- töte strig/tile fAcute de acest nenorocitcerce aceste nenorocirT care le a incereat.vedeqte cd '0-ad indeplinit datoria ;ad- proprietar adininistratiunea a fost surd/ ! Ast-fel aqtept rèspunsul D-lut ministruministratiel nu se vede nimie de imputat D-lor, mat multecontestatiunt,malcare cred el va lua m6surT de a incetata acest cas; cred cA nu va fi de imputat multe protestlrT se v6d din partea loeui-rdul. nicT chiar gardeT, act eu t6te prevederile, torilor din Bus6d, din partea proprietari- D. minietru de interne. D-lor sena-evadatiuni s'ad intiimplat tot-d'aunain lor din district ta potriva unuT D. Berchl.tort, étordinea in care s'a fleut interpe-Or/ qi nu pot sl fiti eft acela care sl am Acosta este un functionar care a falsificatlarea D-lut Lugeanu :I. Ned D. ministrupretentia sdied clí astd-dt nu vor mal fi. listele electorate, qi a inseris in listd per-de interne cun4te domiciliul ce are D.Iatlí asupra acestut punct. seine eare n'at venit sl ia parte la vot ; prefect de Bus6d. Asta-dt D. Lungeanu Dér mat are D. Lungeanu qi alt punct a- in loe de a se da in judecatd, r6splltirea as'a esplicat ce vrea sA se intelég/ ea a-supra prefectulut : Ned constiliul general fost nnmindu'l sub prefect qi esistl deja...eeste euvinte. Eli credém cil D-sa uitasea lucrat rec, causa este prefectul, etc n'a D. Vernesen. ministrn de interne.domieiliul prefectulut care a votat allturtfost acolo. D-lor, décl aÏ admite a- Când acésta ? cu D-sa la alegerile din &Oil ; dar v6diffceastá alegatiune, qi sunt departe de a D. P. Lungeann. Ca ocasiunea alege-el, este vorba de reqedintl unde vadeo admite dér chiar and aql admite-o, rei D-lut Vernescu. AtuneT se flcuse dou6D. prefect. NO câte qtiti D-lor senatort,aqt avea on6re s'o spun D-luT Lungeann, biurourl qi acest D. Berehl era secretarD. prefect are locuinta sa in Bus6d, are ulc. prefectul a fost necontenit la acele qe- la biuroul guvernulut qi ea ad märésclcasl tu ()rag cu chirie. dinte, cprefectul a discutat in privinta num6rul votantilor a trecut la liste pers6- D. P. Lungeann. N'o maT are. seólet qi a budgetulut, qi am avut raport ne care nu venise lavot. Este cunoscut D. ministra de interne. Atund ar fiformal de la prefect de abaterea de la lege acésta de tot judetul, qi in lo,!, de a se daun lucru de mirat, clot D. Lungénu spusea consilialut in indent/ s'a numit sub-prefecti stä gied niet odatl D. prefect n'a qedut in Bu- D. Lungeaun. Am cititi eti raportul astl-dT in conditiune de sub-prefect. Als6d, qi aeum este silit tot D-sa sspue decretul de disolvare. douilea sub-prefect este Statescu Gheorgkeel a avut cud in Bus6d dar n'o mat are ! D. Vernes.m, ministrn de iuterne. ne naturalisat,fiulunlit grec din satulNu qtilí ce sä maT cred din euvintele D-luTDéel D. Lungeanu a citit raportul gi de- chiar al D-lui prefect, un grec ce'i seinterpelatore. cretul de disolvare, a fled IA clí n'a ci- dieea Statiel ; acesta este grec, v6 murtu- Iatl ce seid eti D-lor despre D-nu pre-tit tot,clef ar fi Odd ed nu se vorbesce risese, ne naturalisat, datoreqte Statulutfect de Bus6d :cil. D-sea are locuintit fain acel raport numaT de seóll, dér de de- nit sunlit enormit de Watt din mat multeBus6d, acum nu pot sl m6 impotrivesesordinea cl consiliul a Nut judetul fárit c4turT de arendt; dér a ingrijit aqa dec/ D-nu prefect nu péte smat aibl cm/budget qi nict nu s'ati intrunit in urand ea bine de averea sa in efit a regulat a nu 'iqi la mo0.e; nu pot sä car sl 'qt dlr./meeel pucin déea nu l'a fleut la inceput sl '1 mat r6mênea nimic pe ce sitfie urmdrit,casa de la moqie ;gi déea, este vorba defacit in urml. Istpentru ce s'a desfiintat de cât u brir/ care s'a véndut in tArg.distantl, mi se pare el D-nu Lungeanuconsiliul general de Bu7lí. Prin urmare Dér cine o urmlróscit ? El pe dén-lungeqte prea mult distanta,(ilaritate),acest fapt, care se imputd, de D. Lungelnu, sul singur e ehiar el sub-prefect?!c/cI distal*, nu este de done ore cum diceeste pus gratuit in sarcina prefectulut, Dlor, dupd câte am avut onke sl spuiD-sea, ci este eel mult de jumiState ord.fiind-el el 'IT-a fleut datoria si tired 'qt-a onor. Senat i onor. D-lut ministru de in-Aqa dér nu inteleg cum D nu Lungeanufleuf o cu prisos. Trebue ssciï, D-le terne, el D-lut trebue ad se interesese devine inaintea SenatuluT sit afirme cl D-nuLungene, clí, când este vorba de consilid administratia judetulut Bunt, qi mal multprefect nu qade in oraqul Bugg. D-lor,nu eu lalesnire subscriti acte de disolvere, de eitt mine fiindi D-lut e proprietar aldéel s'o fi duchd inapot la moqie, sadm6 gândesc mult ;sunt in ajunul de a da districtuluT Bus6d qi in positiune ea mi-déca o fivisitând des moqia sa,acéstalibertatea intreagit consilielord, qi nu'mi nistru de a indrepta relele ce'l béntue. Nueste altl cestiune. Mind D-nu Lungeanupermit a disolva de eat attract când v6d. credett cit am plecat din alt punet de ve- va dovedi el D-nu prefect nu'qt facecit interesul general o cere. dere de eat sd fax serviciti D-lut ministrudatoria, este alt-ceva, atund ast fi recu- Mai este un lucru pe care D. Lungeanu espuindu-i situatiunea districtuluT &mildnoseltor ca sl'mT dea aceste informatiuntti aduce intr'un mod generale in umbra in tda, sinceritatea; qi déca ar r6mâneaca sä jaIl m6surile cuvenite;i aceasta seprefectuluT de Bus6d. D-lni dice 6, pre--

86 MONITORUL OFICIAL AL ROMINIET 6 (18) lanuarie 1877 jectul nu are noliunt de administratiune.este vinovat, 41 void tramite inaintea jus-mitrirT $i voghert i eu tite acestea nu sun- D-lor, este lesne a dice aceste cuvinte,titiet, ér de se va constata ea acel cetatentern in stare ea sa punem capitt acestet dar déca ar incepe si prefectul sa Jicìt: este vinovat, void lua masurt contra aceldsituatiunt; sunt multl talhart.Sant aci dar cutare...in functiuuea in care se ga-cetateani care nu sciesa.st indeplinescala marginea Bucurescilor, wide este ar- sesce, nu este in stare a o indeplini ;nudatoria dnpä legile tare,care vine samatl, administratiune,qi att OR de eta- are cea mat mica notiune ca sindepli-beta autoritatea; se va lua in asemeneatea ort de omoruri pa la bariert qi chiar neascà aceastal misiune. Negresit, ed n'adcas masurt contra Id, si va fi pedepsit totla oraq. Ei credett cti suntett in stare, D-le permite svorbeasca un prefect ast-felast-fel cum ar fi fost pedepsi functionarulLangone, ca D-v. prin farmec st face and nu este convins, dar fait permitadata ar fi abusat in atributiunile hit Witsl incetese tóte acestea ? (lice D-lut senator laingeanu anu estece pot raspunde. Raportul prefeetuld Inaï Tot ce v6 pot afirma este ea décl vom bine sa discreditese pe un prefeet, intr'uneste facut asta-dt; printr'ansul mi se ala-consulta statistica, am vedea eti astitcy nu mod general. Póte cprivirile sale sa nutura si constatarea facuta la facia loculut,se comit atatea tAlharit cate se comiteat fie gresite de multe orï, dér póte érast sade atre justitie. in trecut. fie gresite ate ua data, si ta casul de fata Mi se mat (lice in privinta acestut sub-Eta, D-lor, ce eram sti réspund $iasupra afirm ea nit stint gresite. prefeet c'ar fi dat ordin ca resedinta undacestut D. sub-prefect BorAnescu de la Iata ce e:-am st die In apararea prefec-comune A.fie inutata la parintele sad.Tohant. Este un singur lucru ce se póte tulut atacat in acest mod vietorios de ca-IAA nid un mod nu mi s'a'nett-reproba ea a strAmutat o resedintit de co- tre D. Lungeanu! nosciintatispecificatlaid direct nielmunii la domiciliul tatAlut stt, acesta este Tree acum la en-lealta parte a interpe-indirect, pentru cti in interpelatie nu senn fapt aratat aci, qi décti eel' in drept se latiund. dice de cat cti daca scut ca acest sub-vor fi plans catre prefect si nu se va fi fl- tat/ al douilea punet al interpelatiund:prefect afost bittut, si D-nu Langea-cut nimic, promit a face indreptare. A- déca are ministrul vre-ua cunoscinta innu mat adauga cti sub-prefectul pe ne-cura este al patrulea punct al D-lat Lun- privireavotárii budgetulu i.consiliultddrept a stramutat resedinta comunet ;geanu din interpelatiune, adicl: déett am general pe anul acesta. vot cerceta tug qi décit sub-prefectulvre uit cunoqtintit in privinta qicanilor ce Apt D-lor, de ce 'mt face onóre D-nua voit sti stramute re$edinta de acolo undese face mat multor cetatent $1 mat cu sé- Luugeanu sa ma 'ntrebe pentru acésta,sti gasea tainte, vot lua másurt $i vino-mti unlit proprietar insemnat pe care na voit and vede ca am bat mastiff si am disol-vatul se va pedepsi. Dér vol intreba unsit '1 lase sl stabileascl primitria pe pro- vat consiliul generale toemat pentru a-singur lucru, de ce se pillage D. Lan-prietatea sa. Dér nu ne a indicat D. Lan- cest cas ? geanu $i nu aeei care aa fost lesatT, aceiageanu prin interpelare eine este acel pro- D. P. Lungeanu. Aceasta am vacinfocare at suferit? Aceia nu se adresésa laprietar insemnat, cine sunt aceia cart fae in adevar. minister sA arate suferintele lor! Déca arqicane cetatenilor ; astildt limit ne a espli- IL Yernescu, ministen de interne.fi fled cine-va plangere la minister, $i nucat el este un D. proprietar care a %cut Acésta dovedesee cà at filed cu precipi-ar fi fost satisfitcut, atund un senator areuti gc611 gi care este $ieanat de prafect tare acésta interpelatie. dreptul sit vie acii sit arate cit ministrulel era sl se faca uti $c611 de nuiele gi D- Al treilea punct al interpelarit estenugl face datoria. D. Lungeanu pateslilt a Wilt' o de zid. N'am patut mitcar at privinta sub-prefectuluY de Tohanipechiar particular sa vie sa 'rut spuie: kit care dice ca l'a batut negustorit. eat informatiunt pentru acésta actnu Acice se intimpla tu administratia D-v., ér num'a pus D. interpolator pe cale, dér l'ao D-lor, marturisesc a nu Itelegce vreasit vie sit ocupe o orl a SenatuluT, credendintreba un lucru: crede óre D. Lungeanu sa arate D. Lungesuar ? In interpelare cjiceca este bine sit disereditese administratiaca un primar póte el de a dreptul sit facit clack' am sciinta cà sub-prefectula fostdin judetul Busát; cad att incepta spu-qcóla, gi sti pue scóla comunall ta local batut de nisce neguta,tort, siasta-d1ne qi in privinta acestut sub-prefect ceeaort care ar voi el, &Ira ca mat antAiti ace- spune ea sub-prefectul a venit eu autori-ce att spas in ptivinta prefectulul, eit esteste luerart sit trécit prin tótl filiera leget tate,cu jandarml in case nuÏ negutator,copil el nu are cunoqtinte etc. In privin- si a in urma 'st-a facut datoria si comunale ? Oredett Ore cit primarul nu este acestta sub-prefecplor am luat al mAsura peIndrept sit dea compt de chipulcum a in- negutator. D-lor, and un sub-prefect in-care o cred salutara qi pentru adminis-trebuintat banil comunet inaintea autorita- drasnesce sa vina in case unlitorn ca jan-tratiunea actuala qi pentru ces viitóre, ea darmi, tilor legale? D-lor, dei onor. D. Lun- i BA batl pe acel om, lucrula-prefeetul se recoraande pe ráspunderea sagonna a spas ea acel propritar a fácut lu- cesta are ua insemnatate mare pentrupe tott agentit sub-alterni. Déca prefectu-cran frumóse, a/ cladire eu usi si feres- mine. Când un sub-prefect a fost Whit,lut cer admiuistratiune $i '1 fac tre frumose, tetust, D-lor, primarul este eil nu in'asi fi speriat de acésta, dar ast fi pundétor de administratia sa, trebue sit '1dator de a da socotéla de banitce a gitsit facut cercetare vM cart sunt casu-las alegerea agenPlor sat inferiori. Acéstain comuna qi de modal cum rile a intrebuintat earl ad provocat acésta maltratare,basil nu ma impedica and void fi informatbanit publici, fie chiar qi in clAdirt de qcó- dar de-a dice ca s'a dus eu forte publica cà administrgiunea nu se face bine, slla sat in ort ce alte luerArt; destul numat in cash ca sa bata, este inspaimantator!eat mésur1 invcontra celut recomandat deel primarul nu póte dispune dupit placul Acum D-lor, sa va spun asupra acestutprefect qi chiar contra sa And va fi tre-sét de veniturile comunet. Cu tóte acestea, pullet; am antaiti aid ua depese prin care buinta. Dér numat pe afirmatiunit,pe vor-D-lor, promit Senatuld el mé votpreoeu- prefectul imï dice ca batae nu s'a petre-be nu pot lua niel ua natsurit, fiind-elnupa qi de acéstl cestiune, cti adiel: décit cut, dar pentru ca se dicea a a fost in-'mi att arétat niel un fapt.titt care este sulta, noel prefect de care D. Lungeanu primarele a fled acea clAdire, qi el décl singurul fapt care este pus in sarcina bit?prefectul pe nedrept voescea '1 esecuta de dice ea este incapabil, a nu are act uaCA a arnalrit niece tAlhart qi el nul aa restitui banil ce'T a cheltuit. Acum D- notiune, imediat a procedat chiar inainteprins. Et, D-lor, câl What.): sunt in seralor sa vid la punctul acela privitor la sub- de interpelarea D-lut Lungeanu sa se tra-acésta qi nu este niment in stare sit puieprefectul Bercha, de care lice cita falsifi- mita chestiunea inaintea parchetuld camaim pe el, ai nu inlaid de acetia carecat listele deetorale. D. Lungeanu cu tasa constate ceea cs'a ntêmplat la Mizil.est la drumul mare. Administratia tt rillentul D-sale cel obicinuit a spas cá acest voosce D. Lungeanu sa,se con-pentrn care se cheltuese opt mili6ne, jus-D. a fled falsificart listelor cu ocasiunea vinga, sa via sa, véda la minister actele, tiPa Orel care costa patru milióne, qi atitaalegerit mele, qi prin urmare a lasat sitse si, de void constata cti acel sub-prefectarmatai cele alte sunt tot-d'a-una inur-intelégA cA era un agent al met in alegert !.

6 (18) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMINIEI

D. Lungeaun. Nu. sifieat alegerile, ceI sunt aceia care a tr'un mod eg este din nunakul acelora D. ministrn de interne. Vot desvolta luat parte la alegerea unlit membru al gu-cart eu sell* sit numése/ nisce aseme- si et, cAd D-v. ati desvoltat in sensul a- vernuld, a ministruld de interne ? Vgmul- nea bated in functiunt. P6te sA fie o gre- cesta, crt guvernul acesta pune in functiunt tumese de dreptul cu carevenin sg, vor- sall din partea D-lut prefect, cum se ph- agentit hit electoralt, si tot odatA att lìlsat bitt ministruld de interne, 0 multumese teintAmpla de multe ort o greali din sA se intelégA cA D. Bercha es te un orn al de a eele dise cA avett multastirnA, dér partea nóstrA. Se póte numi functionart met Et bine 0 voi proba et nu este asa.a dal ea de astac,11 inainte mat bine sg,inaltt, a cgrora originit déca vom cerce- Etit, D-lor, ce s'a ant en acest D. Bercha: vorbitt Ma de el de cât bine. ta-o, se póte intAmpla sA nu fie toemal stilt fórte bine cA, când s'a fAcut alegerile D. Petro Lungeann. Vot vorbi bine româng,. senatoriale sub guvernul D-lut Catargit and va face bine, si vot vorbi rChcând S'a intAmplat casurt care ati mers Ong, in judetul Ea,tn s'a flcut done biurourt, va face 6.rt inaintea cutetl de casatiune, cum at fost un biurou, cum prea bine a c,ris D. Lun-D. ministru de interne. Eta, D-lor, es- casurile din Camera, eu pers6ne alest de- geanu, al administratiund ,(fiind.c i plicatiunile ce avém sdati in acéstg pri- putatt care nu erati românt. administratiunea avea biurourt de alegert vintg. Când onor. D. Lungeanu ne vade- Pentru ce (I& onor. D. Lungénu nu ad- sub D. Catargiti si nu cred cA, D. Lun- nunta nod falsificArt in alegerïcomise de mite er6re si sustine cA a lost rea ere- geanu regretA cA astAcy nu se p6te sai- vre-ug persónA, atund va putea avea dre- dintit ? bit 0 administratiunea biurourt de alege- ptate; 1)6116 acum ins/ esteconstant cl a- Spusall D-v. vre 0,-datg, aeest cas TT), si mat era si alt biurot al alegkori-eel D. Bareha, atfit inaintea comisiund D-lut prefect de Buzeti? bor. Ce s'a intAmplat D-lor ? In biuroul ad- onor. Senat cât si a justitiel, aparvenit a D. Lungénn. De mat multe off. ministratiund era si acest D. Bercha ca se justifica eg nu a luat parte ;ba ceva D. ministru de interne. Dér mie spu- membru al biurould. Nu este destul ca mat malt, a fost admis ea martor pentru asumi-att vre ug-datg ? Nu. Termin ru- sg, glicem c s'a fAcut falsificArt listelor se dovedi aceia earl' a falsificatalegerile, gându-vh, D-lor senatort, sa bine-voitt a electorale, dér in acelas timp trebue sà ér nu listele electorale, dupa cum adis vedea eA administratiunea n'a fAcut nimic cAutAm a ne convinge de este adevhr ce onor. D. Lungeanu. pentru vAtAmarea intereselor generale,si se dice sat nu. A inceput alegerea labiu- Acum, D-lor, tree la acea parte, cl D. cprefeetul de Buzeti, eu VA/ idea rea ce roul administratiund mat 'nainte chiar State sub-prefeetul este gree,de originA, are despre dânsul D. Lungénu, cred a:0 de a se afia fatA chiar D. Bercha si D. si eit datorézg, Statuld uA, sumade bad. indeplinesce pén6 acuma datoriile séle, Bercha a fost ales la biuroti, ins/ biuro- Nu stith, D-lor, décit D. State datorestebad afarA numal când va veni cine-va cu fap- ul administratiund pusese cA votase si pa catre Stat, si eh adori eaintre fune- te positive ea aml dovedéseA contrarial. un D. Alesandreseu cu care D. Bercha pu-tionart, (Meg se péte, sg, nu fie d'intre a- D. Lungénu. D-lor, sunt nevoit sit res- tin mat nainte se Intalnisei prin urmare eea care datoresc butt catre Stat; dérà mpund onor. D.ministru,multamindul stia fórte bine cA D. Alesandrescu nu vo- asigurA, D.Lungeanu el am putea sI fa- pentru buna-vointl ce a arltat cì va lua tase, atunet D. Bereha s'a dus si la intrebat cern u. asemeneaalegere ? Dér cga' nu imediat na6surele convenite. Dér acum si pe D. Alesandrescu si acesta 'ia r6s- sunt datort Statuld ?AcéstA este imposi- rAmâne a constata inaintea onor. Senat puns eA nu a votat niet odatA,eg, eel de bile, sunt amultime din nenorocire da- a D-ld ministru de interne a and vin la biuroti la inscris fArg scirea lat. Atund tort Statuld, nu voi snumesc pe nime- aaduce óre-eare fapte, stint fórte convins D. Bercha s'a intors la biuroh 0 a Os :nea, na vot sg fac personalitAtt, dér votde ele. D-lor, mt-att fled onórea na6 punett in spune D-lut Lungeanu, el din momentul D. prefect de Blued a avut o casit in biuroul guvernuld, dérl nu pot merge ea sunt datort... oras, este adeOrat, vi at inut-o Ona- cum doug séü tret hid detg dile, dér de a- p6n6 acolo in cAt sl pun ca presente vi D. Petre Lungeann. Este si strein.... ceva maï mult cA, a votat farà cacea per- D. ministru de interne. Vom veni si tunds'a mucat la movie, vine diminéta, s6nA sA fi venit mgcar in sala alegeril, si la acel punct.Asa dér neputénd face alt-qad.e ca eat inhAmatt de multe si se silitta face ast-fel, pén6 ceintárce séra;idécg, nu miS credett, tot-odatA D. Bercha a qi demisionat din fel, suntem intrebe tot judetul, find el tótA iurotL vom putea avea 6ment care snu fie dar rog sA se D. Lungeann. Nu este esact. tort cAtre Stat. lumea scie acésta. D. ministrn de interne. Cum, D-le Se dice cA este grec, nenaturalisat ; am 'kite D. ministru asupra punctuld a- Lungene, nu este esact eea ee vafirm eti ug depesA de la prefect, prin care 'ml spu-cesta sl afirme, si sA ia respunderea, cA aci? Décit acéstg nu este esact, 0 pot o ne cg, este român.Apot, D-lor, in interpe- nu este esact ceea ce arät et ? SAia D-lut pune u autoritate malt mat inaltA de cat alatiune nu am Odut nimic positiv, el a- acéstitrAspundere si eti voitt aduce probe. D-v., este autoritatea Senatulat care a tra- céstApers6n1 ar fi in adevk streinA ; on In privinta D -le subprefect Bercha 6- mis anchetA de a cercetat si a deseoperit t6te acestea,D-lor, vom lua informatiud, tit ce am (AscA comisiunea, fArA sg, adevk va fi gree nenaturalisat,puitt in bAnnialA clod* ce a avut de a faptele, vi and acéstA autoritate a Sena- si déca in n'a putut sdesco- tulut, and acéstA anehetg, parlamentara intelegettbine el nu putem a'l tine in descoperi adevkul dl faptul ast-fel's1 mat permite D. functiune, cad Constitutiunea nu ne per-pere tot.i décA onor. Senat îï aduce a- Lungeann de a dice el nu este esact ? mite acésta;déca, se va fi fried vre-uA gre- minte cA n'adescoperit si despre votarea Nu, D-lor, nu mat póte fi indouialg, cActsalft ca sg, se numéseit un strein in fune _unlit D. judetén in colegiul de senatort nu este administratiunea care e %cut cer- tiune, se vacerceta,i déca se va constaunde nu avea drept de a vota,i trebuia sA, se dea in juclecatg; despre acestea nu cetare, ci Senatul. ta acésta se va depArta. Dér, D. Lungénu Asa dér, D-lor, étA, ce s'a fAcut ca meat cred cA nu póte sA imputeprefectuld, cà re1atés1 comisiunea nimic ! Am ridicat D. Bereha, si stitt ce a dis proeurorul? A cu rea credin i in cunoseintA, de eausa vocea meain Senat si am voit sA aduc a- dis cA nu este nict un cas de urmitrire a- a numit peacel om in functiune, clot t6tA cest servicitt comisiund ;dér n'am fost suprA1,eAct, D-lor, tott s'att trAmis ¡Ida- lumen trobue sAseie, cA, un strein nu p6- ascultat ; de unde resultA el si comisiu- intea justitiet, si D. Bercha a fost adus te sAaibA functiune. nea a putut trece peste unele luerurt. Ast- numat ea martur inaintea procuroreld. D. prefect este din aceia care falsificAfel i ea D. Bereha. Trebue sA iah cuvéntul Apot, D-lor, bine este sA venitt, sAafir- legelei Constitutunea. pentru a doua órA ea sa ridic 6re-care matt inaintea Senatuld, c punemin func- D. prefect de Buzeti n'a dat pénii acum cestiunt, in privinta und favoti ce póte tiunt agentt electorl, pe aceia care afal- nid u/-datA esemplu, n'a arkat niet inar fi credut guvernul cA aeela a Mod pen-

88 MONITORUL OFICIAL AL ROM/NIB' 6 (18) Ianuarie 1877

tru D. Vernescu ; acest Berchl fAcea par- UA voce. InsultA nu bAtae. ' natul &Sea vrea sA prelungésel discutiu- te din biuroul eel-alt al administratieT D. Lungénn. VA voit spune, onor. D.nea sat nu. unde mersese un numk de alegttorT aecoleg, el este bAtae, chiar ta reclamatiu- D. Vernescu, ministru de interne. votase,ér majoritatea nóstra votase lanea sa cAtre procuror aratA el singur cARog sA nu se fuchidA discutiunea fiind-cA biuroul legal ;vedetT cd D. Bercha faceal'a bAtut. am sA rtspund D-luT Lungenu. parte intro amploiatiT fostuluT prefect, D. ministru de interne. Cine reclamA? Voef. SA vorbescA D. I. (Mica. cAcT décA nu fAcea parte si era de opiniu- D. Ltingénn. Chiar subprefectul,asa D. I. Oka. D-lor, nu avém de eat sA nea nóstrA, n'avea de cat svotese cu noT.mT-a spus until din ceT mal de fruute ne-fae Ore-care reetifieare la cele ilise de D. UA voce. Intre ceT 25. gustorT din acel oras. D. Stefan Nicolati.Lungénu, nn de eh-cove, dér find-el am D. Lung 6nu. D. BerchA facea parteBine-voitT, D-lor senatorT, de 'rni permi-%cut parte din comisiunea de anchetA par- din secretariT aceluT biuroti ilegal. EtAtql sA deslusese :D. subprefeet ea sA fa-lamentarA care s'a trAmis tn judet de Se- dér, D-lor, cA ceea ce afirm ed este esact;cA serviciul mumeT sele a intrat en gen-nat,i fiind-cit tn seria luerArilor care s'a cad am fost acolo ;ér onor. D-nu minis-darmT fn prAvitlia acelui negu¡Ator pe ca-presentat comisiund de anehetA se Mk si tru de interne nu era martor ocular, D-luIre l'a luat la palme, si acel negu¡Ator n'anumele de Bercha pe care D. Lungenu '1 a fost votat de noT totT nefiind de fatl,incetat de asi face si el datoria. Nu amdeclarA cA a fost membru al biurouluT, el der acest D. Bercha nu l'a votat pe D-luisA (Tie nimie de cat cA este afacere dea fost, nu cu D-lui, ei eu ce1-1-alV; ea cum fiind-cl facea parte din cel-l-alt partidjustitie, ast acel subprefect nu vi-a cu-ar trebui astA-41, décA un om a fost fun- unde acolo era sisecretar la biurot. noseut datoria and a mers aft violese do-tionar sub guvernul Catargiu, sA fie pres- In privinta domiciliuluT care trebue samicilini unui negutittor din Mizil, fArAcris sA nu maT pétA lua functiune !Ed, mAr- aibA D-nu subprefect Bordneseu, si de asA fie acusat de furt, de omoritor. Décaturisese el nu sunt de ideia acésta a pres- caruT familie a vorbit jurnalele destul deera ceva tu contrA-T de reclamat nu aveacripliunilor SciA cA D. Bereha in matins,i acest subprefect a imitat pe D.de cat st'l citese, si sA facA cele de en-cestiunea electoralA, in casulalegerilor prefect, n'are casa de locuintA in targulviinA pe calea legalA. din urmA, avut ul purtare corectfti n'a Mizil si se duce la mosie, este in ca- D-lor, acest functionar n'a fost in viétAlost nieT cum chemat a fi dat fn jndecatA. pul mosieT mele proprietatea D-lui sisA ia funetiune, pete n'are niel chiar ins-Aeum, aunt afirmArl si denegArT, der ass fiind-cd acolo are numai 10 cAsciere voindtructiune. am merge la infinit! EA as afirma si D. marésel satu a dres si primAria luau- Acura, D-lor, décA este vorba el stintLungénu ar nega; de cat fn asemenea cas d'o arbitraricesc din satul Gageni, pro-protejatT de onor. D. ministru,' amploiatiTsunt procesele-verball, scriptele, luerarea prietate si D-lui Paclénu unul din senatori.care 'T are, it rog sA spunA &kit subpre-chiar a procuroruluT earl pot sA dea des- In privinta hotiilor care sa fac,estefectul StAteseu este gree de originA,i ei-mintire acelora cari n'at fost conform ea adevnrat, n'am sA contrOic pe D-nu mi-ne i recomandat nu scim, si décA maladevtrul. nistru, der nu va s icc. den este'Ate fi el urmArit de sumele ce datorésA EtA ce s'aintamplat: D.Bereha era des- asa nu trebue sA avem functionarit ceT malWm Stat. tinat sA facit parte din biuroul electoral aged. Acest subprefec n'a fost nicT serii- lml pare reti cA nu se gAseste aid preacare s'a tinut in alt loc do cat tu acel pre- tor ; mérgA facet si cercetec,le in targu Mi-sfintia sa Episcopul de Buzet, care pe-vNut de lege ; prin intinente ce are un su- zil, intrebe pe D. I. Cantacuzino, proprie-te sA afirme tete cele ce am 4is. perior asupra inferiorulul Oil, Pad dus a- tarul aceleT mosiT, si va constata el vine Pentru aeeste cuvinte,onor. D. sena-colo : acolo task vtynd el figura fa lista diminéta si se intórce sera la satul D-sale.torT, credetT cA déca, am luat euvêntul nueelor ce at votat si nu D. Denicti de care Apol unde s'a maT vh,lut un subprefectam plecat din alt punet de vedere de eatsA despArtise cu un minut kainte. D. Ber- ambulant ? DécA am facut acéstA interpe-de interes general, de interesul care 'I amcha dise : cum se pate sA fi votat cleT lare, n'am filcut-o ca, voese sA iat postulpentru judetalBuzet, care areelamatet acum l'am lAsat; pArAsi atunci sala si D-lui prefect sét alt cuiva, nu aunt aspi-D-luT prefect Ili nu a fost aseultat.D-lor,merse la dênsul,i l'a intrebat: al votat ? rant de posturi, fie maT inalte chiar. alnprimarul local, namtrA intro fonctionariBa net am votat. Atund acelBercha se duse asceptam ca D. Vernescu,cu talentuljudetului 19 rude. la prefect nu seiti ee functinne avea D-séle si cu curagiul ce'l are de a atribui EtA dOr cum se administrés1 districtuldécA nu inn fusel, era sub-prefect se tie-cdruia, lueruri care'l ating, sA aibA inBuzet ! si am listA pentru totT. duse c,lic la prefectul heovachi, si 'I 4ise: vedere c i acela are dreptul de a'l atin- D. I. Ghica, cred cA le ennósce ca vit de la biuroul electorale, pentrunume- ge; eAcT am inteles alusiunea care vreamine fiind-ca, a fost aeoloinegresit clle luT D-zet asemenea lueru nu s'a mal v6- s'o fad: der and este vorba de alusiuniprin risul D-sele, nu afirmA de cat cA es-(1.ut ! S'a fAcut falsificArT,s'a trectit el at si comparatiunT rnmane ca societatea sAte esact ceea ce 4i.e. votat emenl, earl nieT n'ati intrat ta sala alégA... D. I. Ghica. De unde soil cA afirm alegerilor, punetT ordine la asemenea lu- Pentru mine cel putin mi-a trecut tim-nu neg erurT. AtuneT armA putinA discutiune in- pul, nu mai sunt aspirant la functiunT si D. Liingénn. Asa mi se pare. Asa dértre prefect si D. Bercha,i aeesta a deck- cat am fost functionar, antecedentele me-nu am voit alt-ceva prin conclusiunelerat prefectului et nu se maT intóree la bin- le sunt cunoscute ; muin remane sit se va-mele de cat a ruga pe D. ministru de in-rot nieT sA votese, si ca sit nu se punA tu 45, si faptele acelor care sunt si vor fi deterne sA bine-voiescA a trAmite al se faelbAnnélA nu a fost sil votese nieT laun co- acum fnainte. M asteptam ea D. minis-o anchetA in judet, si multumese pentruleghi niel la cel-l-alt; acesta e tétA deslu- tra de interne, proprietar in Buzet, säpromisiunea ce a bine-voit a da SenatnluTghee privitóre la D. Bercha. Et ered cA aibA acelasT intees ca si mine. D-sa qicein privinta acésta. purtarea D-lut a fost coreetA pe pe IApar- dam sciut nimic !Atét maT rnu, fiind-cA VocT. Inchiderea discutiunel. te, iar pe de altA parte, ehiar dear fi vo- D. Catargiu scia tot ; dér déca, fatea vre-o D. vice-pre§edinte M. CogA1nic6nn.tat contra D-luI Vernescu, 'mi-ar fi pArut indestulare ski nu, acésta nu mn priveseeDati euvéntul D-lui I. Ghica. MI ea D. Vernescu sA profite de positiu- pe mine; der scia tot ce se face in Ord. UA voce. S'a cerut inchiderea disculi-nea D-sele si sA pedepséseA pe D. Bercht Eta, D-lor, cA despre tot ce am avut one--uneT. pentru cil nu'i-a dat votul. Na die sl re sA vd spun, ehiar D. ministru n'a pu- D. I. Ghica. D-lor, décl se prehinges-pedepséseA décA meritl, sl'l pedepsésel tut ,c,lice alt-fel; nu este batut D. sub-ce diseutiunea, am sA iau cuvéntul, derdécA a kat condeiul sia participat la aeea prefect ?.. dupa, regulament, trebue al se consulte Se-falsificare, dér trebue probat sebsta,

6 (18) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 89

D-lor aunt un treeätor, unul care tree mat multt ant pénä la Intrunirea eomune- si cred tóte vorfi greqite.Cu töte a- adese-orT prin Buz66, eunose pe D. pre-lor in 1874. cestea am Os.i o repet, cA Gee dupe fect, eunose familia D-lut, seit eä D-lut vä rog D-le ministru a pri- nout informatiunt siinvestigatiunt voit ode In oral, qi de mat !rialto ort eand am mi ineredintarea ete. ete." constata cA unul din acele fapte alegate treeut pe aeolo, am fost la D-lor h mosie (Subseris), G. Filipescu. este adevärat, volt lua mäsurt de Indrep- si am tatrebat pe D-na Filipescu décit so- Aqa dér veden, D-le Lungene, el déea tare. tul D-e1 vine des pe acasit,i D-et 'mt a ett pot sä fit rèù informat cate uä-datä, Tod. Inehiderea discutiunit. spus eit vine ult-détit pe säptämanit, iar D-vóstrA mat tot-d'auna saute-O.' rtí infor- Se pune la vot hchiderea diseuti- eke !IA détl nu vine niet de cum ; ta OM mat; vedett el nu trebue sä facett afirma- unit si se priimesce. vremea am avut ocasie sä mä due väd, tint positive Inaintea Senatulut el pre- Se pune la vot tnehiderea inciden- qi aoiù ett D-lut sedea In ores. Suat fa a- feetul nu are easa in oral, efind dênsul, tulut. devär multt prefeett care sed pe la hote- vine si varatä in faciä prin un raport D. vice-prepdinte, lit. Cogilniceanu. lurT, pentru el nu at avut timpul sit'st ia formale ce insemnésh afirmatiunua D-vos- Incidentul este fechis ;trecem la ordina case, &Sr stit eä D-nu Filipeseu avea easa trä qi vdesfide a dovedi aeésta: intele- in Buz64, afarä eléeä acum a litsat'o si nu gett dér ce insenasésä alegatiunea D-vós- Voci.Da, da. o mal are. Aceste sunt lAmuririle ee voém tra. (Fotolinl presidential se oeupa de D. sit dal% Senatulut. Mat afirmatt el se sicankä un pro- vice-presedinte loan Ghica:) D. minIstru de interne, "Vernescu. prietar care a fleut uA seólIt minunatA D. secretar CAmArAseseu este invi- D-lor, acum pe and se urmésä discutia, pentru care a eheltuit uA suml fOrte mare; tat de D. vice-presedinte a da citire acte- primit raportul prefeetulut de Buati re- ilieett eä prefectul '1 sieankA, pe dud pre- lor relati ve la ancheta parlamentara din lativ la acéstä afacere. A dori sä fie aid feetul afirmA cA aeela este dat ta judeeatl judetul Roman, asupra celor petrecute eu presinte qi D. Lungénu sA vada desmin- de eet tu drept pentru delapidare de bad oeasiunea alegerilor de la col. Il din Mar- tin formaa care 'T-o clä prefectul la ale- publiet, pentru el a IndrAsnit BA facA ill tit 1876. gatiile D-séle. Ettt ce (Ace prefeetul In a- seólit cu bad publict In facia caset sele. VocT.Este tarcliti. cest report : Acuma, D-lor, s venim la punctul acela Alte yea SA se dea mane cetire. Domieiliul met este in oraqul Buzät, unde se clice el sub-prefectul a fost bAtut. D. vice-prqedinte. Voitt a se amane unde am casA cu chiHe de and aunt nu- Am primit si et ul depese de la prefect pe mane citirea acestut report ? mit prefect, si desfid pe ort-eine sit'mt prin care arata c1 nu stie cit a fost bAtut; VoeT. Da, da. dovedései cA am lipsit u singurtti de dér kit cacum am prima un plic de D. vice-prcwidinte.Atunet se amanä la, postul met." la Buzäti cu eonstatarea proeurorelut din citirea pentru qedinta viitére. D lor, pen- Etä D-lor, un om ttnr pe care '1 cu- care resultä dupA spusa martorilor produst, tru c. mat mult D-ni senatort 'rat-a fAcut nósee D. Lungénu, care (lice a nu este e- CA sub-prefeetul intritnd la un negustor observarea cSenatul urmésit a lua va- sect eit nu are domieiliul sät In Buzät. pentru ul blanA sat alt-ceva ar fi dat ucantä ca si Camera care a luat eu ince- Acum mat am sä v6 citese din acest ra- palma; nu se constatit insä cnegustorul pore de la 23 ale curentet, vä pun In vedere port partea relativit la acel proprietar, de ar fi clat palma sub-prefectulut. Rämane aasta. care 4ice D. Lungénu cA a fost jienit, si dér constant eA afirmatiunea D-vóstrA fA- AstA-0 avem 20 Decembre ;ee hotä- care a fAeut acea seólit tn Mat. eutA prin interpelare eä sub-prefectul a ratt D-vóstrit In acéstA privinta ? Voitt ea tut acéstä parte din raport : fost bätut, nu resultA din aneheta judecA- Senatul si ia vaeantil tot ca Adunarea ,In eeea ce privesee simnel@ ce mi se torésel, si din ceea-ee spune administra- deputatilor de la 23 ? atribue el am fácut unlit proprietar care tia ;sub-prefeetul n'a fost bAtut, si nu VocT.Da, da. s'a opus d'a asecja primäria pe mosia mea, mat putett afirma aeésta. Ceea-ce se eon- D. vlce-preqedinte.Asa dérl vacan- supun imprejurArile :dupit legea din stata este, eä sub-prefectul a bltut, a dat tia va ineepe de la 23 ale aceste lunt. 1874, tret comune devenise uA singurä palma, si pentru aeésta vole lua mäsurt D. viee-presedinte rädieä cu invoirta comunä sub denumire de comuna AMeni contra sub-prefectulut care a indräsnit sSenatulut sedinta la 4 si jumätate ore dupl unde loeueste ace! proprietar la care face dea palme until eetätean ;dérA flash nu amé4t, si anuntA pe eea fiitóre pentru a- alusiune D. Lungénu, si pe care '1 bl- pentru ea D-vóstrA m'att interpelat, niet doua-41 Marl, 21 Decembre. nuese a fi D. Atanasie Georghiu, fost pentru cA afirmatt cl negustorul a bätut primer, care a delapidat banit comunet pe sub-prefect, ceea ce nu este esact dupe CernAtesti, cu facerea In mod fraudulos raportul judecAtorese qi al administrati- §edinta de la 21 Decembre, 1876. a unut local de primArie in Oda cant unet ;ei pentru eä este un alt eas pentru D-séle, pentru care este trämis de ceT care volt lua mäsurt, eAct sub-prefeetul Sedinta se desehide la 3 si jumMate ore In drept tnaintea jnstitiet. cere a dat palme unut cetAtean, din aeel dupe améglï, sub presedinta Em. S. Mi- tta, D-lor, proprietarul acela de care moment nu mat meritA sä fie In adminis- tropolituluI Primat,asistat de domnit vorbea D. Lungénu, si care fAcuse aeel tratiune. secretart N. Clmäräsescu si St. Bellu. local minunat fa dntea eiruia trebue s Asupra celor alte prude nu am nimie Se face apelul nominal, la care respund mérgit eine-va eu respect ! Sä vedem ee ne de Os, D. Lungeanu este multämit a am 38 domnt senatort. spune raportul: fägaduit Indreptarea.Nu este toemat Nu respund la apelul nominal 33 domnt Dupä dispositiile eele nout de a se esaet cA ceea ce am Os et este eä am fä- senatort si annme : pune éritst in aplieare legea din 1864, ea Wait u. Indreptare la We cele ce a c,lis Bolnavt: format din eomuna Aldeni tret; D-sea ; am fAgAduit numaï, cA déea vom ,Aldeni si Cernittesei; tu acésta din urmit eonstata eä vert-ul afirmare a D-séle, pe D-nit Negrutzi Al. si Ross eti Teteanu se aflä si proprietatea mea SApoea; con- eare nu le-a dovedit, va fi esati, voit lua siliul comunal ne-avénd local fix a inehi- mäsurt de indreptare. Alt-ceva este acésta conged' iit : riat uà caret täritnéscl ce a gäsit'o si alt-ceva a am priimit de bune alegati- Prea S. S. Episcopul de Munk, Pre a berit in satul SApoca, unul din cätunele unele D-séle, qi cft numat rämane de eat S. S. Episcopul de Roman, Prea S. S. E ce formésA comuna Cernittesti, qi a ins- un lucru,sl fac 1ndreptare.Cele maT piscopul de Hue, Prea S.S. Episcopal talat cancelaria primkieT, care a servit multe din alegatiunile D-séle sunt gresite DunkeT-de-Jos, DD. Boboicénu L, Catar-

MONITORUL OPIOIAL AL ROMANI/2 6 (18) Ianuarie 1877

giu Lascar, Grecéne AL, Iamandi I.,Is-dov N., Gudju V., Isvorane M., Isvoranudie/ : sI se urmArescA garantul intreprin- voranu Manole , Mom Tache siVlaicuMichail, Miclescu. I., Orleanu G., Plesoia-d6torelet pentru datoria acestuia; este pe- Nicolae. nu St., Roseti N. BAllnescu siA.i.caru V.ricolos lucru sA se urmAréscit intreprind6- Se (IA citire sumariulut sedintet pre-torit de veri-ce catigorie. Nemotiva0 : cedinte, care se aprobit de Senat. Inchipuiti-v6 ,D-lor, ce s'ar putea in- D-nit 011inesce T., Cantacuzin Gr., Ca- Se dit citire comunicArilor ermAtóre:ténapla la o intreprindere uncle cine-va ga- simir P., CobMeeseu Gr., Droso N., Gher- 1.D. Gridov comuniel Senatulut elrantézà lucrarea luatà de anal : intreprin- man M., Gridov N., Isvorann M., LerescubOla D-sele continul si cl nu póte veni sitdAtorul este obligat sA facA si sA predea L,Mittitsaru T., Miclescu I., Orleanu G.,ia parte la lucrArile Senatulut. cetera lucrare la termen, si ne predênd'o, Plesoiane St., Radii I.,Rosetti N. BAIA- Senatul ia act de comunicarea D-luiStatul este in drept sA punit in vêndare in- iescu, Leeca G., Illscanu Dim. si Lun-Gridov. treprinderea in comptul si pe risical in- gianu P. 2. Prea S. S. Episeopul de Roman,treprindkorulut ; resultA un deficit ; acest Se IA citire sumarului desbateriloraratA Senatulut cA nu póte veni de cât du-deficit intrA, el in categoria datorielor li- gedinle1 precedinte, care puinclu-se la votpe sèrbAtort. guide ? Prin ce a devenit el u/ datorie li- se priimesce de Senat. Se ia act de acéstl comunicare. quidl ? S'a pronuntat veul, instantà judo- Intre comunicArt este petitiunea mat D. vice-preqedinte.D-lor, la ordineacAtorescl ? Nu. Apol, garantul se póte su- multor pensionart din last care reclanal,ihi avem indigenatul D-lut Dobjansky.pune la urmArire ? Se pike viuda ipoteca contra line nout prelevArt ce se projecté-_Yea Numal suntem in num6r. luI ? Mi se pare el acésta ar fi ceva peri- asupra pensiunilor. D-nil cestort constata num6rul de 20.colos. Se trAmit la comisiunea de petitiunt. D. vice-prepdinte. D-lor suntem Datoria in asemenea cas nu se póte li- D. I. De§liu.D-lor senatort, fiind-cl,déca voitt sA confine/ea._ quida de elt prin judecatà. aunt delegatul D-OstrA la case pensiune- D. Joan De1in.D-le presedinte, sun- Prin urmare, evoiesc sl se specifice lor, y'asi ruga ca acéstA petitiune sit se iatem ostenitt dupe sedinta secretà, ce s'ael urmArirea, nu se 'Ate face de cAt de urgent/ in cercetare de comisiune, mattinut adt, prin urmare ar fi bine a se Ilsepentru datorit liquide. Alt-fel, nu vom mat inainte de a se discuta budgetele ce se git-pe maine sedintit publicA. avea garantii serióse pentru intreprinderile sego ta discutiunea Camerit deputatilor. Se pune la vot si se priimesce râcli-Statulut Vom avea garantl insolvabili, dar Prea S. S. mitropolittil primat pre-carea sedintet ,anuntându-se caa viitórede acestea trebue sA ne ferim. pdintele.Sent 10 D-nt senatori cartpentru a doua-di Jout, la 23 Deeembre. Iatl,D-lor, ceea ce am voit sA cjic in satin urgenta ?Nu sent D-lor. privinta acésta. Prin urmare, vedett cA eu- Dornnit ministrit ail a face veri-ul co- véntul legal este un non sans, si acésta m6 minicare ? autorisl sA cer Inlocuirea aceld euvént D. ministrn de interne.Cer sl se ADUNAREA DEPUTATILOR prin acela de liquidare. Acésta cu atât mat declare sedin tl.secreta fiind-cl avem melt cu cat espresiunea ce vom intrebuinta facem óre-cart comunicArt grave Senatuluï. SESIUNEA ORDINARA aci va servi de parafrasl si la art. 3 care Prea S. S. mitropolitul primat, pre- vine in urmA, si care cred el ar trebui bine tledintele, ràdicA sedinta publiel si in- §edinta de la 19 Decembre, 1876 lAmant in discutiunea 'Asti* ea sl se in- vita pe D-nit questori ea sit golésert tri- Vdégl, de agentit de urmdrire ;cAct nimie benele si declarl sedinta secretit. Presidentia D-lut presedinte C. A. Ro-nu este mat r6g de cat facultatea de inter- seta, asistat de D-nit secretart I. LAtes-pretatiune inteo lege de urmArire. eu, M. Burillénu, C. Climescu si G. Tacu. facem legt pe care aù sl le aplice Sedinta de la 22 Decembre, 1876. magistratit, ómenit competinti, atunci a- (Urmare) vem uä garantie in interpretarea ce se va 0.3dinta se deschide la 3 ore dupe amédï, D. D. Giani.D-lor, mi se pare cA a-face; dar in easel de fatA legea trebue sA sub presedinta D-lut vice-presedinte loancest articol merge cam departe, fiind-clfie clarl, pentru ea agentit sA mérga ca Ghica, asistat de D. secretar N. Clean.--contine termine care suet improprie. dupit un tipic legal ce li se dà prin lege, pace. Età ce dice : fall ea sl mat fie necesitate de vr'ul in- Se face apelul nominal, la care respund Se va urmAri, dupe legea de faciA,terpretare din partea lor ;si de aceea am 36 domnt senatori. contributiunile directe siindirecte, veni-clis ea sl lAmerim bine case], cAct numat Nu respund la apelul nominal 35 domnIturiledomeniale,ditrile de timbre/1 siass, punem cove, positiv in lege, si in ace- senatori si anume : inregistrare, amendile in genere si ori-celas timp facem un ce equitabil si favora- alte veniturt neaquitate la termen ale Sta-bil pentru Stat in privinta intreprinderilor Bolnavi: tulut, judetelor, comunelor si diferitelorde care nu ar trebui sA facem pe lume sA Prea S. S. Mitropolitul Primat, Negrutiadministratiunt sag stabilimente publicefugl. Al., Pleleanu N., Rosseti Tetcanu si Vlai-de bine-facere, cart se vor prevedea prin D. P. Ghica. As ruga pe D. ministru si cu Nicolae. reglementul de aplicatiune al leget de fa-pe onor. Camerl sA admit/ esclusiunea cu- cia, resultând din roluri, contracte saüvintelor : prin regulamente. Obligatiunea In congedit'z: alte acte de datorit legale." prin regulamente nu se póte pune nict until Prea S. S. Episcopul de Râmnic, Prea Mi-se pare eà aci legiuitorul a voit sAparticular. S. S. Episcopel de Roman ,Prea S. S. E-intelégl datoriile Heide si aeésta resultA D. millistru de cultei instructiune piscopul de IMO ,Prea S. S. Episcopuldin textel unlit articol sub-sequente, pen-pnblicA. Vorbaprin regulamente, sA referl Dunitret-de-Jos,D-nit Catargiu L.,Ia-tru cl la art. 3 de la vale, ea el consequ-la stabilimente publice. Iamandi I. si Vlaicu N. entA, se dice cA se supune la legea de ur- D. A. Celibidache. In projectul guver- mitrire vert-ce contractare pentru care nunulut acéstà frasl nu esista si s'a pus de Nemotivati: este uà sunlit liquiditin joe.Acésta ecomisiune, pentru mat multA sigurantl. D-nit Boboiceanu I., Cllinescu T., Can-ceva pericolos a se pune In legea de In- D. P. Ghica. Cer supresiunea ei. tacuzin Gr., Casimir P., CobAlcescu Gr.,mitrire :este pericolos ca el suml in li- D. Cilibidache. AcestA frasl se raportà Droso N., Gherman M., Grecianu AL, Gri-tigig sA fie supus/ leget de ermAriri, a-la stabilimente publice.

6 (18) lanuarie 1877 MON1TORUL OFICIAL AL ROMINIEI 91

D P. Gh.ca. Dupa esplicatitmile date lea ce dice art. 23 din project: Inteleg sä se dica datoriT ezigibile, dar de D. raportor, 0 declar c frasa este cons- Masurile privitóre la perceptiunea con- ed niet acésta n'asT primi. Ed admit pre- truitl in mod ciudat. (sgomot). ributiu dlor sad ort-ce alte veniturl alesumtiunea el datoriile catre Stat sunt eu- D. N. Dimancea.Chid D. Giani aStatuluT, judetelor, comunelor si stabili- gibile, legale qi liquide,pZha6 când par- radicat discutiunea asupra art. 1, mi-sementelor publice, si urmlririle ce decurg ticularul asupra caruia se impune acésta pare el a fost predominat de principiuldin acósta impliniresunt de resortul au- datorie, vine se contestese la autoritatile datoriilor g aerall si a voit sa pima in a-toritatilor financiare. in drept preOciute de lege. Când dar re- ceia$T categoria datoriele Statuld cu acele Contestatiunile celor interesatT contra cunóscena dreptul de contestatiune and ad ale particularilor. m6suri1or de urmlrire, se vor adresa, fa destule garantiT in autoritatile din lark In adevar, déca vom privi cestiunea dintermen de 10 dile de la data primirel sad sa nu ne mat ocupam de aoeste cuvinte, east punot de vedere, D. Giani are drep-lasarea la domiciliul a somatiuneT,la cacT atuncT n'am face nimica, atuncT am tate. Déra datoriele private. pentru ca saconsiliul comunal, dace urmarirea se face veni la opiniuuea D-luT Eraclide, de a nu se póta irnplini, trubue in adeOr a/ con-peutru veniturT comunale sad pentru da- maï modifica legea de urmarirT, cad nu tina ua aural, certa si liquid, suma con-rile trimestriale, ce se urmaresce de co- maT avem nevoe chiar de a mai avea ut statata prin ul hotarire judeckorésca,mune (conform art. 6 din legea de percep- lege de urmarire ,remAind ca sentiutele pentru cuvAntul forte logic ea particula-tiune) si la casierul general al judetuluT, jadecatorese rhaase definitive sa se ur - ma, când urmaresce pe alt particolar, nudace urmlrirea se face pentru contributiunT marósca si sa se 'monde prin port/reT. maT gasesce garantiTal, se despagubéscaindirecte,arendt si alte veniturT ale Sta- De aceea, D-lor, vrog sit lasam arti- de la (Maul in casul dad ureaarirea arfituluT si stabilimentele publice ce se la- colul asa cum estei când vom veni la art. facuta. Nu este toga tot asa cu dato-plinesc direet de casierul general. Con- 23 sa lnam töte m6surile care le vom erode riile Statuld. testatiunile vor fi tnsotite de recepisa de necesariT pentru a asigura dreptul acelora Datoriile StatuluY se presupun cl auntdepunerea sumeT pentru care se face ur- care se vor crede el pe ne drept aunt tar- tot-d'a-una liquide, clad persona asupramarirea. maritT. aria cad acele datoriT nu ar veni sa con- Apelul contra regulareT consiliuluT co- D.D. Economu. D-lor deputatT, noT cAnd state cu uhotarire judecatoréseit ca r6dmunal qi a casieruluT general se va tn- am diseutat acest project de loge in comi- i-se reclama acea datoria. drepta,tri termen de 10 dile de la notifi- tetul delegatilor n'am inteles alt-fel de cAt D. P. Ghica. IntrepriudatoriT Statuld.care, la tribunalul districtuluT, care va ju- el legea se report/ la datorillegale, cum D. N. Dimaucea. Din momontul cânddeca in ultima instanta de urgenta,fara sunt acelea care aunt constatate intr'un mod Statul este tot-d'a-una solvabil, cel pedrept de opositie si prin derogare la dis- legal, si am luat de esemplu ul seetinta nedrept nrmlrit gasesce mijlóce de des-positiile art. 151 din procedura civill. a curteT de compturT, care se produntl la- pagubire, si pentru acest motiv datoriileelProeedura va fi gratuita qi dispensate tr'un mod definitiv si constata tar' tin mod Statuld se presupun ca sunt tot-d'a-unapartile de plate timbruld. cert si liquid ul datorie.... liquide. Asa dar, D-lor, noT contrilmiabiliT avem Uil voce. Pentrn acelea nicT nu maT este Déra se póte intapla sit nu fia liquide,dreptul ca atund cAnd vum fi urmaritT vorba. Statul eta urmarésca, pe un particular pepentru ul suma pe care noT o credem li- D. ministrn cultelor. Dar e vorba si nedrept.ApoT când vom dice tn.lege,gitiosa se facem ,in termenul de 10 dile de veniturile judetelor, comnnelor, stabi- Statul nu va putea simplinésca nimicde la priimirea somatiuneT, contestatiunT, limentelor publice etc. u. sentinta judecator6sca definitiva,la acele dregatoriT care se indica in art. 23. D. D. Economu. Iatl ce dice art. 1: ca mime ast-fel udatorie este liquida,Daca credetT c. cu acésta nu avetT destule Se va urmari dupl legea de fatl, con- atund vedet1 la ate intArdiert qi stra-garantiT, vom maT adloga ca póte merge tributitmile directe si indirecte ,venitu- gänirT at1 expune pe Stat. chiar si la curtea de casatiune. Vedetl dar rile domeniale, taxele timbruri, si in- De aceea trebue sa admitem presump-ca avem garantiT catunci cAnd vom firegistrare, amendile in genere,i orY-ce tiunea ea datoriile catre Stat aunt lichi-esecutatl inteun mod ne drept pentru ialto veniturT neachitate la termen ale Sta- date. Iar când suma va fi litigiósa, atuncTsuml legitiósa, sl contestarn urmarirea in tuld, judetelor , comunelor si diferitelor cel urmarit are dreptul de opositiune, determenul util la instantele judiciare. Nu administratiunT sad stabilimentepnblice a suspinde nrmarirea prin intentare deputem idea al cilieem in art. 1 el sumele de bine-facere, care se vor prevedeaprin proces. co ar pretinde Statul trebue ea fie liquide, reglementul de aplicatiuneal legeT de tap, D. Burilcanu. Nu se póte. cad atund implicitamente dicem ca Sta- resultAnd din rolurY ,contractesatt alte D. N. Dimaucea. D. Burileanu se iutul nu póte sit inplinésca inainte de a avea acte de datoril legale." seal/. &ad jice el nu se póte. utt hotarire judecatorósca definitivä si ia- D. D. Eeonomu. Iata ce dice art. 1(ci- D. P. Ghica.i eli dic ca nu se póte.vestita cu formula esecutorie, eland 0 a- tesce). D. N. Dimancea. AtuncT sl discutamsigur ca Statul nu va mai pates insasa a- D. ministru cultelor. Prin urmare ve- pe t6r6inu1 acesta; sl admitem in princi-readile de la arendasiT care nu vor voi al detT ca, se reduce si la ju lets, comuneqi pid ea sumele ce Statul va avea sa inpli-plat6sca; atuncT le vom da mijlóce de a alte administratiuni. nósca de la particularT au presumptiunease putea sustrage, si cAnd vor fi apucatT de D. B. Maniu. Cu acésta se deal doe la in favórea lor ea sunt liquide, si când acelplata dare de cat attictt guvernduT: tra- apreciarT, care tot-d'a-una aunt pernicióse . particular ar credo el suma este ligitiósa,ge-mg in judelata, caci ed consider aface- D. D. Economu. Noi v6 spunem cum cit r6d se urmaresce qi s'ar opune, din a-rea litigiósl, neliquida, si cu modul aces- am inteles incomitetul clelegatilor;noT ced moment urmarirea se va suspenda ta vi avea timpul sa dea averea la ua par- ana inteles où datoria se fie certa urma intentareT unuT proms, pcIn6 dad vate pédiS se va transa diferendul, iar Statul cad alminterT niel nu se póte ei o hotarire care al transese litigiul. sl nu OA de unde sa se despagubésca.!Acura, in privinta fraseT despre care a Inteleg discutiunea pe un asemenea ET bine, dace voitT ea ajungentT la acésta, vorbit D. P. Ghica, uncle se dice el se va rkn, si daca ast-fel puneti eestiunea, (idau Liven de cAt sa o facet'; eli insa as dice prevedea prin regulamentul de aplicatin- y6 void dovedi el particularil art dreptuldi, nu numal stt nu se puna cuantal de ne al legeT de fatl, trebue sa v6 spun ca el faca contestatiunT, si ehiar s. suspendesdatorie liquida" dar nicT chiar de dato- acésta frasa nu era in projectul guvernu- urmarirea, ta asemenea cas, pea cAnd tri-rie legala; cacT ed consider el tóte dato- luTi s'a adaos de comitetul delegatilor, bunalul va hotori asupra urmarireT. riile catre Stet sunt legitime si legale. pentru cs'a pus intrebarea note ;care

92 MONITORUL OFIOIAL AL ROMANIARI 6 (18) Ianuarie 1877

sunt stabilimentelepublice ? Fiind eitCând e vorba de Stat nu este aqa este in- maT garantat debitorele cA n'are sl fie ur- D-vóstrit seitl cA sunt unele stabilimenteteresul fiscal ca Statul, comunele, judetele, mArit de at pentru datoril ce isvorAsc care sunt puse sub privegherea guvernu-qi cele-alte stabilimente sA urmArésel pe din rolurl, din contracte qi din alte acte luT qi sunt altele care sunt sub ingrijireapresupusiT lor debitorT fArl judecatl ; alt- legale. particolarilor, qi de aceea am dis ca sl sefelStatul, judetele, set. nu ar putea face In modul acesta cred cii s'ar evita echi- prevaglA prin regulament, ca sra se hotl-facil chieltuelilor publiee. vocul care cu drept euvênt a suscitat pre- rascl acolo care sunt acele stabilimente Acum, déca am pune vorba liquid n'am ocuparea D-luT Gianii a celor-altl. publice la care se aplicA ac6stl lege. Daceface nirnie, pentru el am paralisa chiar in D. M. Burilennu. D-lor, legea de ur- tasà credetT c. articolnl nu este destul degermine privilegiul pe care sl bas6sA a- mArire este um/surA eseeptionall, qi llmurit, '1 putetl esplica mal bine prin uncéstl lege ; cAel nu e destul sdicA Sta- asemenea mAsure se jail ta intentiunea de amendament. tul saA eomuna ce liquidl cutare dato- a nu se ineuragia indAMtnicia acelor earl D. G. Chitu, ministru cnItelor 0' ins-rie, cäct vine debitoruli c,lice: nu e li- nu plAtese datoriile eltre Stat. tructiund publice. D-lor, amvèdut qiquidlast-fel, contestatiunT, judeatl eet. Dérit, décl acésta e ulege eseeptio- ell de la tneeput credaetiunea acestul a r-Seopul acestel legl ebte ca Statul,co- nall,pênit aeum ea a fost in Ora nóstrA ticol este tu ado& cam obscura si 'Atemuna, judetul, ect. surmAréscl WA ea numaT in favórea Statulul. Prin acSstl da naseere la marl ineurcAturT in aplica-contestatiunea debitoreluT simpedice. A- noire lege se dl aeest drept, nu numaT fis- tiunea legeT. césta este, D-lor, cestiunea ;prin urmare culuT, dérl qi judetilor, comunelor, bise- MaT itutAiA frasa :care se vor prevedeasl faeem redactiunea fraseT ast-fel in at riceT, seólelori tutulor stabilimentelor prin regulamentul de aplieare al legeT desA lill se paralisese legea de la inceput. publice de bine-faeere. fatA, de qi eA unul am eAdut de la inceputVorba de legale nu mi se pare convene- Cu alte euvinte se dl acéstl sabie tli- el ea nti se p6te raporta de cât la stabili-bill, eA nu sciA carrsunt acele datoriT le- tórei la mAna altor persóne morale, mente publieei toemaT pentru cestegale Acele constatate prin u hotArire earl nu ad inaintea legit mal multe drep- pusl intre doue virgules6, intelege càa curteI de compturT, c,liee D. Dimaneea. tund de cat am etí ea particular ca este un compliment incidental la eele ce Apol aci nu este vorba de acelea, cleT intrebuintese contra altor persóne fisice. preceda acéstA frasl; dar cu töte acesteadécit ar trebui sl stea Statul eu (Wile ne- EA socotese el trebue sA lulm mat multi% este redactatl ast-fel, in &At cum a dis D.implinite pênA va lua uhotleAre de la ostenélli sobservAm bine, sit ne dàm P. Ghica, cA pentru un orn maT putin de-curtea de compturT, atuncT legea acésta nu sénel de greutatea euvintelor ce punem in prins in interpretarea legel,ar putea sAare nieT un sons, qi atund maT bine sl n'olegT. VedetT, D-lor, c. euv6ntul de legal dea nascere la uit interpretare cA eanu semaT facem. Eti cred cA onor. comitet al chiar cum a propus D. ministru de ins- retell la stabilimentele ce este sA se pre-delegatilor, qi chiar autorul acestel legT, tructiune publiel ea sl '1 intervertim, a- yap, prin regulamentul de aplicatiune, cicând a pus aceste cuvinte, a voit ea acest dicA sl fie relativ la acte 6rit nu la datoril, la obligatiunile care ad a fi urmlrite cu a-privilegit, care prin legea din 1862 sitell socotesc eit nu e indestulltor, eitel Stit céstA lege. dedea numal StatuluT qi mimai prin u lege eel se poke int6mpla : e evident el le- Prin armare et cred cà corectitinea aciposteriairl s'a Wins la judete qi la co- giuitorul a voit sl prevada ori-ce casurl, este lesne, vorn putea c,lice ale, de esemplu :mune, acum prin legea de facil sit se inpentru ca sl nu se lovésert economia lecare stabilimente se vor prevedea, etc. la diferitele administratiunT pu- gel ; s/ póte inthepla ea averea unuT par- Ceea ce Arsl este mat' gray, sunt espre-blice qi de bine-facere. i pentiu cA s'a tieular sitfie sacrifice& cutAril datoril siunile acestea : sat alte acte de datoriTdis, cA acest privilegiA se intinde la bite presupuse a soólel din eutare loe sail a legale." felurile de datoriT qi de veniturT ale aces- tArel. Décl de esemplu, cum a dis onor. EA cred eä epitetul de legal nu aretor stabilimente publice,ale acestor per- D. Giani, ar fi avat un intrepind6tor sA locul aci. Onor. D. Geani a avut dreptatesae juridice, a inchipuit ca nu cumva fael u clAdire la uit biseriel óre care, qi când a semnalat equivocal fraseT, dar nuvre una din Neste pers6ne juridice sit ere- acel intreprindAtor nn póte sl se tinA de a propus qi.remed.iul trebuineios. A seeze nisce veniturt chiar contra legeT, con- contract; atunel epitropia bisericeT incepe pune in locul euvêntulul legal cuvêntul detra moraleT,i investitl ea un asernenea sl, Mel lucrarea in regie sari so dea in liquid, nu cred ceste a educe un remediA.privilegiii exorbitant, al urmArósel pe de- intreprindere Mrit lieitatiune, adicl, s aibl MaT ântâliu vedetT ct prin legea acéstabitor, qi sl 'T vênd/ averea care pe urml in favOrea sa publicitatea cum s'a f iteut sA creazit un privilegiii care e destul des'ar dovedi el a fost r urmlritit. Aqa en primul intreprindAtor. EY bine, din a- exorbitant atAt in favórea StatuluT, cat qi acred eit, D-lor, cAs 'a gindit acela elrul 'T a céstA a dou6 dare in intreprindere resulta judetelor, comunelor, bisericel, scóleT, qivenit ta minte vorba de legale. AastA vor- un deficit óre-care pentru el; prin urmare alte stabiIimente, privilegiul acela de abA este insl nenorocitl, dupa cum v'ami se sacrifiel averea. De aceea, prin acéstA urnaitri averea particularilor fArA judecatl.ar6tat, qi de acesa trebue scäutm un alt lege noI trebue sl llmurim lee intreprin- In aasta stA monstruositatea acestul pri-termen, care sit asigure pe debitore cl c,16tor sail pe garantul sAd care, in aseme- érl nu in urnalrire, pentru ean'are sl fie urmArit de cât numaT pentru nea cas, ar putea sit diel : (Mel D-vóstrA dreptul de urmArire l'ail qi particularil,nisee datoril cad isvoritsc,orT din lege datT acóstA lucrare MM licitaiuno, ar pu- negresit conform legeT, in puterea unuTprecum sunt impositele; o,T din contracte, tea sl resulte un deficit in greutatea mea, tilu esecutoriti,i in urma uneT datoriTinsA contracte legale, érl nu clandestine, qi acest deficit ar avea origina sea tot la constatate qi liquide. Statul insit are drep-nu fraudul6se ; sl fie (lie asigurat debito- contractul primitiv. S'a obiectat de D. Di- tul, si acest drept s'a intins prin legea derole c, numal pentru asemenea datoril si mances ei chiar de D. ministru de instruc- facil q.1 la judete, comune, qi la diferiteleobligatiunT p6te fi urmArit eu privilegiul tiune publicA cdebitorul urnalrit ar pu- administratiunT qi stabilimente publice,acesta exorbitant fiirl judecatA. tea sfad, contestatiune. Mal AntAiii, in are dreptul monstruos de a urmAri Mr/ Aqa dórA décra s'ar qterge vorba de legale cunoseint/ de causl, vit spun eit contesta- judecatl averea particularilor.(Intreru-si s'ar dice : datoriT resultând din rolurl, rea e inadmisibill dupa legea de urmArire perl). Nu se suspendit, D-lor, cum aud di-precum are Statnl, judetelei comunele, in vig6re ;este inchisl calea judecittiT de cèndu-se, pentru cA e legea comunA, careect. qi am putea dice ehiar aqa :sat. alto drept comun orT-cAriT asemenea contests- dä drept particularulut care nu se cunósceacte de datoriT" cl adicl, idea de legale tiunT. Rog pe D. Dimanceai pe D. mi- dator sfaeä opositiune qi s. mérgl errsl se refere la actele din care resultA da- nistru al instructiuneT publice sA adue/ procesul prin t6M filiera judecittorésel.toria, &A nu la datorie ;atuneT cred cA e aminte de lope tu vigöre de urmArirl qi

6 (18) lanuarie 1877 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI sd vada cd ua contestatiunilor este tnehisd,resulta din hotdrIrT judeatorese defini-Caraianoglu, L. Costin,I. Docan, G. E- aceluia care ar voi sd le faca. Acum s. ve-tive. (scomot). sarhu, A. Gheorghiu, N. Goran, C. Grd- dem ce ()ice ait. 23 care s'a invocat: Vocl. Inehiderea discutiune. disténu, P. Grddistenu, M. Neguleseu, N. ,M6surile privitóre la perceptiunea con- D. Nicorescu. V6 rog sd, nu inehidetTH. Nicola, C. Pesiacov, G. Pruncu, D. So- tributiunilor sat orT ce alte veniturl, jade-discutiunea. (seomot). fronie, E. Vergati, A. Vilner, N. Voinov, telor si stabilimentelor publice, si urmd- VocI Inehiderea diseutiuneT. A. Vizanti, A. Stolojan. ririle ce decurg din mesa. Implinire, sunt Se pune la vot inclaiderea diseutiu- Simard sedinte precedente se aprobd. de resortul autoritItilor financiare. nel si se primesee. Se trdmite la comisiunea comunall pe- Contestatiunele color interesatl contra D. N. Farculescu. Voit fi cat se pótetitiunea locuitorilor comunel Probo ta. mgsurilor de urmdrire.se vor adresa, inde scurt, D-lor, edeT nu am sd vorbese asupra alt-ceva de at asupra virgule. EA am Se trdmite la eomisiunee de indigenat termen de 10 cji. le de la data primiril sat petitiunea institutorilor V. SdrIténu si V. ldsarea la domicilit a somatiuneT, la con-fost acela care am pus virgula dup . stabi- siliul eomunal, deed, urmdrirea se facelimentele de bine-facere,iacgsta pentruNanu. pentru veniturT comunale sag pentru ddrilea face slfie in reguld sensul gramatical, D. vice-pre§edinte. Acum avem la or- trimistriale, ce se urnalresee de eomunecAeT daca s'ar sterge virgula, neapdrat càdinea 4ileT continuarea discutiunel pe ar- (conform art. 6 din legea de perceptiune)sensul s'ar sehimba. Insd fiind cd ace carTticole asupra legel de urindrire. si la casierul general al judetuld, deedail sd apliee legea de urmdrire se pot in- D. N. Constantinescu. D-lor, et am ud urindrirea se face pentru contributing in-vela necunosegnd asa de bine reguleIe gra-deosebitd Ingrijire de acgatd lege,si de directe, aren0 si alto veniturr ale Statululmaticale, admit coma ce a 4is onor. D. Chituaceea vg rog sd mg ertati (Ind vol vorbi si stabilimentelor publice, ce sd Impli-ea sl, numal fie aeolo virgula. putin in discutiung generald si vg cer bine- nese direct de casiern general. Contesta- In at ceea ce privesce daca trebue sdvoitgrea D-v. atentiune pentru ea sd des- iunile vor fi tasotite de reeipesa de depu-se ilia acolo legal sail esigibil, eu admitvolt in parte inconvenientele acestei legi. nerea sumeT pentru care se face urmdrirea."ed trebueis esigibil, ea cea mai proprie,(scomot). Rog pe D. M tniu, care are un ET bine, ce fel de a vantagit mg 'ml ddesprimAncl ce s'ar putea intrebuinta, maltemperament cam sanguin, sd crécld cd si mie contestatiunea, de óre ce mead legeales cd noi scim care sunt actele care dataltii pot avea asemenea temperament si sa mg obligd sd depun suma ? Apol and enaseere la obligating sad la drepturisinu mg intrerupd. vorba ea sd am baniT gata, nicl nu mg mainu este nevoe sd punem aicT euventul de D-lor, and vom di scuta asupra artieole &dew la contestatiune. Dérd ce va facelegal. Asa ett propun sd se pue aci cuv6n-lor volt lua enragiul sd 16 comunic ob- omul care nu va avea bag ? Va vedea o-tul de esigibil. servatiuniIe melo asupra acestel legT. nórea lui vêndutd si copiT aruncati pe ulitd. Se dd citire urmItoruld amendament P6ng atund Insd vg propun, fiind -cd Asa dérá, pentru a evita ori ce fel deal D-lui Vulturescn, care puindu-se la votsuntem la partea a doua a legel, vg pro- interpretare in apleatiunea acestel legi, eüse adoptd : pun a intervertire a ordine capitolelor, aunt de opiniune a se inlocuiased cuv6n- Stabilimentele cari se vor prevedeasi aegsta pentru ed leggasilpresinteud, tul legalá prin euvgatul Uchida; cd&I prinprin regulamentul de aplicatiune al legeTcoordonare mai regulatd si mal sistema- cuvéntul de datorie legald sd inteloge orT-de facia, resultAnd din rolurT, contracte,tied% materiel, ce datorie ce resultd dintr'nn contract sailsail din alto acte de datoril legale." D-lor, gtd cum sunt coordonate capitu- dintf un act necontestat, pe and prin cu- Gr. Vulturescu, G. Goga, D. Ghica, G.lele aceste legT. In partea I se prevede in vgntul de datorie lichidd sd, intelege da-Rticlescu, G. Magheru. mod generali complect tote veniturile toria co provine dintr. an contract sail din- Art. 2, 3, 4, 5, 6 si 7 se adoptd succe-care sd, implinese dupd acgstd lege de ur-' tr'un act pe care nu 'I putem titglduT, dérdsiv fdrd, modificare. mdrire; asa dar care e sistema aceste legl? a eitruia datorie putem s'o contestdm. edinta se ridied la 6 ore séra, si eeaVedeti cd in partea Antgit se numgra ve- De acea, et sunt de opiniune a inlocuiviitóre se anuntd pa a doua Ji 20 Dee em-niturile cad se implinese. El bine, indatd euvgntul legalá prin cuvêntul bre 1876. ce yeti treee la partea a don se presintd D. Gr. Valturesca. D-lor,etí implr- spirituluT D-v. cea d'AntAiti idee care ur- tdsese cu desdvérsire opiniunea emisd de edintade la 20 Decembre, 1876. mgc,11, adied cine implinesee aceste ddrl ? D. ministru al cultelor In privinta re- Dupd acgsta e natural si logic sd vind idea dactdreT acestul articol. Presedentia D-luT vice-presedinte A. Si-moduld cum trebue sd se implingacd a- In adevgr, ceea ce face obscurd re-hleanu, asistat de D-nil secretarl M. Ghel-cele datoril si dupd ce vetT regula daetiunea artieoluld este frasa acea in caremegénu, I.Llteseu, C. Climeseu si M.pitolul III, cum ele att sd se implingsed, (*AEI pus cuvgntul de legal care n'are nielBuriloanu. apol nasee dupd, acea ideia privelegielor. un inteles. edinta se deschide la amiacil. Asa dar, D-hr, pdrerea mea este ea in D. Barileanu (Ace cä acest euvgat de Presentl 104 D-nl deputatl. locum Oral a doua sil punetT partea a legal ar intelege un act leglisat; se bald Nu respund la apelul nominal 46 si a-treia, si asa vom avea: partea I care va a- D-sa, cdel prin legal sd intelege ceea cenume : rgta sumele de implinit; partea II, care va decurge din lege. Noi nu putem admite In concediú : rgta pe implinitori; parteaIII care va a- rgta mijlócele prin care sd se implingsed; cuvgntul de licuidá, find el aeest euvgrit D-nil A. Agioglu, D. Anghel, T. Bag- ar necesita ud hotdrire care sl constate Ca-partea IV care va argta privilegiele dat, S. Ciilinescu, D. Castroian,C. tirile, si in fine partea V care va trata des- acea datorie. (intreruperl). targiu, N. Catargiu, P. Constantin, D. Co- VocT. Inchiderea discutiuniT. zadini, Gr. Cozadini, G. N. Gamulea, G.pre contestatiunt D. Constantinescu. D-lor, nu vg grit-Ghitescu, C. Giuvara, T. Ión, I. Marza, D. D. D. Economu. Et cred cd este bine bitl a inchide discutiunea, fiind cd voesc I. Nicolau, M. Roseti, G. Ros-sil ldsdm projectul Lisa cum este coordo- Micleseu, nat, find ed mntiiil trebue sd vedem ce atrag atentiun ea asupra moduld cumnovanu, C.órec, A. Varnali, M. Vladimi- s'ar putea redacta acest articol ea sd im-rescu, H. Zugrdvescu, Se. Pastia, I. Cara-avem de urmdrit, si apol sd vedem cine sd urmdrésed. pace tóte scrupulele. batescu. Acgstd dispositiune se aphid, si la a- Vocl. Asa,aya. (scomot). Inchiderea cele datoril, fie ale Statulul, lie ale comu- Far ar &are de m otive : discutiune. neloristabilimentelor, care datoril ar D-nil A. Gr. Bonachi, D. Brdtianu, N. D. iice-pre§edinte, Si1ilirq. Fiind-cd

94 hiONITW:IOL mom AL ROMANMI 6 (18) Ianuarie1877 nu este nicT ulpropunere la biurou, declarhealed când vom litsa ca proprietitile slin privinta pers6nelor tertie. Acésta este incidental inchis. fie afectate ei la hipotece oculte. si in dreptul comun. Se da citire art. 8. P6te mi se va rtspunde cà datoriile 'MT propui4 a mai ridica nà objectiune. D. M. Burileann. D-lor, prin acest ar-StatuluT se prescrit in treT anT. Dar aces-'MT pare cà asa cum este redactat artico- ticol se dit Statuld ei celor-alte stabili-ta nu presintà nicT uà sigurantl mal malt,lul, s'ar aduce uit loviturl Constitutiunel mente un privilegiú, must din acesta sefind. cà perceptoriT avind in vedere ave-ei legeT nóstre rurale. nasc nisce difictiltltT pe care Camera tre-rea imobile a unul contribuabil, lasl ne In partea intiit a articoluluT se vor- bue sA le esplice: implinite datoriile lut pênt se apropie ex-besce de imobile in general fart a excepta dacä acest privilegit se di eipirarea celor treT ag ; si apol, afarl de a-plmintal dat tt ranilor prin legea pentru creantele trecute, adicit dact urnal-cesta, cliel va fi ca urmAririle incepute decon ce ar da st se intelégA el ei acesta rirea acésta se intindei asupra acelorcltre perceptorT sl se lase in pirtsire, eis'ar putea vinde. ereante care at avut loe inainte de aciattmai têrditi sA se reineépl, urmind tot asa AeT raga dill pa D. ministra de finan- lege; fiind cA, dacl ar fi vorba numaT pen-de mai multe orT, prescriptiunea se pótece a admite ca prin legea de tacit, sit fie tra Stat, cestiunea nu ar fi tip, de gravi,intrerupe, ei ereditorul particular s'ar po-trecute la scutirT, unde acum nu figurésit, pentru c. Statul, ei dupe. veehea lege aveameni peste 7, 8 anT el proprietatea care 'Tpogónele ei casele locuitorilor sittenT Im- acest trial prin legea de tacit,servia luT de garantie este aptsatt de alproprietAritipentra cà acésta pe de uit privilegiul se intinde ei la comuna ei lanoue datorie catre Stat, care luT 'I este ne-parte n'ar aduce nicT uit vttlmare legit de judet, ast-fel el se nasce cestiunea de acunoscuti. Este adevtrat el nu putem a érl pe de alta s'ar consfinti dispo- se sci dacit ei in privinta judetuluT, ei instrânge Statul la t6te formalitätile tine i-siiunile ConstitutiuneT ei legeT rurale. A- privinta comunelor Ira avea acestit lege unpotece ;mast ceea ce doresc este ca sit e-cestea am avut de dis. efeet retroactiv. vitim din aceste legT al hipotecl ocultit, D. D. MitrgAriteNta. D-lor deputaV, A doua observatiune este acista :cândei pentru acésta sunt de opiniune ca la a-aü asi voi sà v6 del tit micit explicatiune: Statul va fi in coneurentA cu judetul satcost articol 8 st, adlogam dispositiuneaIn sechunea a 5-a când am luat in discu- Ca comuna asupra tine datoril, care va ficl Statul trebue al indeplinésel formali-tiune acest project de loge, s'a ridicat uit eel d'intAit, privilegiat, fiind c D-v. sciÏtatea inscriptiuneThipotecare pentru amultime de objectiunT relative la art. 8. el dupit dispositiunile dreptuluT comun,putea particularif sà vadl din registreleEra ul Omit generalit in privinta acestuT In privinta judetelor si comunelor nu esistatribunaluluT sarcinele ce apast at proprie-articol,i dupà ce am discutat, ne am con-. stabilit nicf un privilegit. tate din partea Statule. vins cu totiT ca acéstà téml nu era funda- A treia observatiune estectt dupt a- Acum, D-lor, trebue st vl declar cA Iradatil, si la moment a si dispArut. Etil cum: céatit lege D-v. seiti c.venituri1eStatuluÏpArtiteesc ei opiniunea D-luT Burilénu, eiAvem in discutiune privilegiul ea se acor- se nrmitrese ei in mina tertielor persOne.prin urmare, trebue cA prin acest articol sàdA Statule, comuneT, judetuluT ei tutulor EY bine, and tertia persónit ar face con-specificilm rindul de preferintit ce se ditstabilimentelor de bine-facere in privinta testatinne, ei cind ei et, un alt creditoracestor tret autoritAtT;i fiind cà Statulcreantelor lor. SI nu se fact, confusinne particular tot al aceluT debitor al Statuld,coprinde uit colectivitate mat mare, el slaci, cAcT prima dispositiune a art. 8 nu aeT voi sit fac at contestatiune, dupl art.fie cel d'ânteiti privilegiat ; al doilea st fiese retort, de eat la contributiunile directe; 23 al aceateT legT urmési, ca et si adresesjudetul, ei al treilea comuna. nu este vorba de creantele Statulg sat ale contestatiunea la easiersatila Comuni. Aceste observatiunT am avut de fleut.altor administratiunT, care creante ar de- ET bine, prin acOsta óre et oreditorul nu riva din contracte ei alto obligatiunT; este D. B. Manin. D-nit Burilénu si Vultu-cestiunea de contributiunT directe. Se scie aunt sustras de la judecittoriT meY naturalT?rescu ali arnat Ore-care preocupatiune in Acestea sunt, D-lor, observatiunile ce f6rte bine el, ¡teed Imintele de bine-facore privinta retroactivititteT ei odinel privile-nu ad contributing directe, precum ase- am avut de Meat ei vt rog a cugeta asu-gielor in ceea ce privesce pe Stat, judete pra lor. menea aid judetele ei comunele, de eit in D. Gr. Vulturesen. D-lor, acest articolei comune. (lecimT. ET bine asupra contributiunelor preocupli pe mine din mal multe Eii cred et preferinta acésta este f6rtedirecte voitT D-v. st punetT pa Stat, judet puncte de vedere. clar espusl chiar prin redactiunea acestuTci comune sl mergit la tribunal pentru a D-Ior, una din victoriile cele maT marTarticol 8. Preferintase regulési dupl seriacere inscriptiune ipotecari ? A r ti un non ale legislatiuueT nOstre estedesfiintareacum sunt inscrise aci acestea, adicit ântatisans, ei uà procedurl cu care atT face im- ipotecelor oculte. D-v. scitT ci deja pro-vine Statul, ap T judetul ei ta fine comuna.posibill perceperea contributiuneT cittre prietatea nöstrit este gravata printr'un ar-Neaptrat cl ast-fel ei urmésl a fi, pe citStat ei judet. ticol care lasit loc la controversi, adiet a-timp in tot-d'auna interesele locale trebue D-lor, este in regull, in us ei in lege, eel articol care (II un privilegiti femeeT dispari in facia interesuluT general. Çiei se scie de tótà lumea el atunci andse mAritate sub codicele Caragea, ei acestde aceea cred càita idea autoriilorface uit translatiune de proprietate,pro- privilegiii isbeste fórte melt creditul so-acesteT legT a fost ca preferinta st fie re-prietatea acésta nu se trasnmite de Catcu eietäteT nóstre. gulati dupà seria aci indicat. ei de aceeadrepturile ei indatoririle primuluT proprie- ET bine, in acest articol se dice el Sta-le-a ineris in acéstA ordine. tar. ET bine se scie de Ott lumea el ace judetal ei comuna aù drept de prete- In ceea ce privesce retroactivitatea, voitearl fac at aquisitiune de proprietate imo- rin .inaintea orT-clrei creante particulare,ica cA acéstit cestiune meriti Ott serió-biliari, maT 'nainte de a merge la tribu- fárit nici nA inscriptiune ipotecart, ast-sa atentiune a D-v6strit. Retroactivitateanal pentru a face transcriptiunea imobi- fel eä et particular care fac credit altuTin casul de faciA póte avea local oilluluT,se ingrijese a cere certificate de la particular in virtutea unuT act de ipotecacând nu este et persónl tertie interesati.perceptorul localitAteT unde este situat asupra avereT sale imobile, rat v0 pus inDebitorul nu are insueT nicT un drept mobilul, pentru a se constatace clArT da- positiune de a vedea cdupt acest articoltigat, plAtesce datoria sa dare Stat ; dérltoresce acel imobil; ast-fel ca, orT-ce cum- hipoteca mea este ilusorie. D-lor, cel maTpóte st fie ut persónl tertil care A. aiblpOrttor este siht de la sine, a se duce sit bun lucrn intent legislatiune, e el maT bunuà inscriptiune. Atund neaptrat cà acés-vadl sarcinele imobiluluT ce cump?irit. De lucru care intemeiasA creditnl este pabli-ta inscriptiune trebue sl aibit prectdereaceea vt rog st lAsatT artieolul ast-fel cum citatea sarcinelor proprie4T. ApoT intele-asupra StatuluT. De aceea retroactivitateaeste presintat de comitetul delegatilor cAcT getT fOrte bine el ar fi sit frusträni pe par-se mentinei acii trebue a fi mentinutlnu se póte Indatora Statul sl cérà inscrip-

A /IPA Tannarie 101 MONVIYYRITT. fill'ilTAL AL RONTANTRI tiunea ipotecara pentrn contributiunile di-1864 perde puterea dupe 15 anY, caregradele de urmArire sunt :somatiunea, recto. se implinesc in curand. Teranil vor deve-sequestrul si vAnclarea ; ins6 din alineatnl D. C. Fleva. Ana cerut cuvêntul si erani atund absolut proprietarT al pamantu-al doilea se vede cA east& somatiune nu sà vorbesc tot In sensul D-luI Maniu; a-rilor ce li s'ati dat. Stares populatiunel ru-este nidmal mult nid mal putin de cat cum insa ve rog se ma inscritl la art. 9.rale nu este asta-c,11 ast-felie In cat se nuun simplu avertisment, pentru el se (lice D. vice-prqedinte. La acest articolmal lase nimica de dodt. Prin urmare, tre-el la inceputul fie-cArta trimestru agentul sail presentat unuatórele done amanda-bue se ne gändim déca n'ar fi bine se pre-va soma pe contribuabil. VA tntreb, décI mente : lungim acest termen in ceia ce privesceuä contributiune nu este dat9ritl de con- 1.) Acest privilegia in privinta imobi-casele in care se adapostesc teraniT. tribuabil la cea d'Antéiti (11 a trimestrulul, lelor nu va avea efect de cat prin indepli- prin Monitor cà s'at vêndut Intreb décl insciintarea din (Pia d'An- nirea formalitittilor inscriptiunel. In casnisce cosare care nu pretuiaii nimic, dar tnainte ea suma sZi fie datoritl, pöte de concurenta intre Stat, judet si comunka cgror vênclare pike se aducit nenorocirese aibI ea caracterul uneT somatiunT, set sati numaï intre dime dintrInsele, Statulacelora care se adapostki in elei s6 'Ieste un avertisment pur si simplu ? va avea primul rang, judutul al douilealase muritorI de frig. Ye rog dar, D-lor, Acéstl idee a preocupat pe membriT sec- rangi comuna al treilea rang. pentru aceste cuvinte se admitetl amenda-tiunel I. In adevAr in sectiunea I s'ad pro- Gr. Vulturescu, 31. Burilénu, 1.Vila-mentul D-10 C. Fleva. pus patru grade de urmArire : avertismen- cros, N. Constantinescu,Viiforénu, D. Mal am Inca uà observatiune de %cut.tul, somatiunea, sequestrul si vén4area. Genescu. Scutirile ce se acorda la litterele B, C, DEste admis In principid, In cestiune de si F privesc contributiunele directe. OaredArl, cl, dArile ce se datorézA pe trimestrn 2.) Privilegiele se esercitä de Stat inpentru contributiunile indirecte se lakenu sunt exigibile de eat la mijlocul tri- primul rang, de judet in al douilea rang,vinde boul si vaca teranulul ? As ruga pemestruld, de cât la 15 ale hind a done éra comuna vine in al treilea rang, candD. raportor se ne explice acasta. a trimestruld. Apol ar trebui ea somatiu- drepturile acestor perséne morale sunt in D. Celtbidachl. Pentru contributiunilenea se nu MIA loe de cM la jumAtatea tri- concurenta. indirecte este legea comunalk acolo semestruluT, ér nicT de cum tn periodul de C. ColibtOnu, N. Constantinescu, M. Bu-prevéd t6te aceste casurI de scutirï. la 1 la 15 a hind Antilia. Este dar nevoie rilénu, D. Genescu, C. Fleva. WO. Inchiderea discutiunit siS se dea acéstA garantie contribuabililor, D. A. Celtbidacht. Comitetul a respinscu atât maT mult c. si Ong adT este obi- D. B. Cilibidachl. Comitetul a respinsamendamentul D-lul Fleva, pentru simplaceiul, dupg, legea actuale, de a se da la tn- partea antaia a primulut amendament ; fi-consideratiune el nu intelege ca prin le-ceputul fie-caruT trimestru un avertisment ind ca privesce contributiunile directe;gea presentit se se admita prelungirea ter-contribuabilaluT, ca se aibl eunoscintit de 6ra partea a doua a admis'o, pentru ca eaminuld legel rurale si s6 se tniintezesumele ce datorözl In cursul trimestrulul. se regul64 rlupit dispositiunile codiceldchiar uà clasit nouit (sgomot) ET bine, acéstA sornatinne sA nu fie de eM civil. Se pune la vot amendamentul D-luila jumAtatea trimestruluT, ér nu maT tnain- Cat pentru amendamentul D-luT Coliba-C. Fleva si se respinge. te.Décit onor. CamerI va admite acestl sénu, comitelul '1 respinge, pentru cuven- Se pune la vot art. 9 si se primesce.ideie, ataacï Y a trebui sti se interealeze tin tul ca ideia aceea este prevec,luta in partea Se citesce art. 10. nod alineat care se reguleze timpul si for- a doua a amendamentuld D-luT Vultures- D. N. Constantinesen. D-lor, asT dorima somatiuniT pentru el ceia ee projectal cu, pe care comitetul l'a admis. ca cel putin tn privinta acestui capitol sAde lege numesee somatiune, dupii plrerea Se pune la vot artiaolul cu partea ase fad intervetirea ce propuneam adinea-mea, este un simplu avertisment. doua a amendamentulul D-luT Vulturescuorl, si in privinta acasta cred ca nu se va Eu a'sT propune redactirmea acestur ar- si se adopta. ridica Rid ua obiectiune. Este vorba catint to modul urmAtor :la tnceputul fie- Se citesce art. 9. se punemin capitolul ce urm6sa pe agentiTclruT trimestru agentul va tnsciinta pe D. C. Fleva. D-lor deputatl, asT fi doritde urmarire, dar remine cu totul la apre-contribuabil ea pén6 la 15 ale lunel a doua ca intre snaffle ce se preyed aci sa, fietiarea Dv. sell !white datoria. casele locuitorilor teranl precum si po- Este alt ceva care me preocupit ca ces- ea nod aliniat propune : deal pg- gönele ce aà dupa legea ruralk tiune de fond : dori ca se bine-voitl a la 15 ale land a doua, contribuabilul D. C. Grigoreseu. Acésta este preve-lua garantil mal seri6se in ceia ce privescenu st-a achitat datoria, agentul de urml- 4ut in legea improprietkird si chiar incomunicarea actelor de urmarire catre de-rire i va trimite o somatiune(tntreru- Consti tutiune. bitorT, si pentru acésta v'as ruga ca la ali-perT). A's1 dori ea aeel earl combat acéstl D. C. Fleva. Nu ar fi rä sa se repeteneatul acesta, unde se (lice ce, décit debi-opituune, se bine-voiascl a tntelege c/ ed acésta si aci. In acest sens am on6re a pro-torul nu a voit a primi somatiunea, sail nuprin acésta volii se dat mal multä garantie pune amendamentul urmator : s'a aflat la domiciliii, agentul va lipi so-contribuabililor facia cu agentil de urml- Propunem ca intro scutirile de la art49matiunea pe usa, ski la /Arta debitorulul,rire ; cAcT nu trebue se selpatt din vedere sit figurecle si urmatórele : constatand acésta prin inchiere 'de proceseA acéstl lege eseeptionale, eare asiguresl Pogénele pe earl satenil sunt impro-verbal, in asistenta und agente polif enesc multime de avantage StatuluT, Ya deveni prietaritl dupa legea rurala din 1864 siséll comunal, si a duoI martorl vecini ; eavexatorie, va deveni asupritóriA, mal eu casele din comunele rurale ale satenilor fi de pitrere ca martoril sa nu supli-séml pentru populatiunea de la térA, pen- plugad, Mat ceï improprietaritI la 1864,nésca pe agentli politienescl, ski comu-tru acea nefericitl populatiune care, lip- cat si eel ce se vor improprietari in viitornail, and ar lipsi debitorul ;ci acestlsitA de erilturA, de hteligentl, este lipsitit pe mosiile Statuluï. =duff sasiste chiar pe agentli de ur-qi de mijlócele de a'ql apAra drepturile C. Fleva, Mantu, E. Campiniu, N. Con-marire, afat pe agentul politienesc, cat siinaintea agentilor de urmArire. Introdu- statinescu. pe cel comunal. cerea acestuT avertisment nu va tatirOa D. N. Nicorescu.D-lor, am cerut cu. nieT nu va periclita regularitatea per- D. N. Flea. Am aucjit pe D, Grigores-véntul ca se propun ue, indulcire a grade-ceptiuneT dArilor. cu facênd observatiuneD C. Fleva ellor de urrnarire. D-lor, décI yeti bine voi a privi maT jos, aceste scutirl swat preveclute in legea ru- Dupe cum vedetl, atat din projectul gu-la art. 11 vetT vedea el se (lice : cl la ex- ralit. Nu trebue Anse se uTtem ca legea dinvernulul, cat si din projectul comitetulul,pirarea terminuluT prevNnt la art.10,

96 MONITORUL OPICIAL AL ROMANIEI 6 (18) Ianuarie 1871

perceptorul, casierul set delegatul aces-aginte al justitiet sett clout martorl aintrevor aduce din vreme, cari in articol stint tuia, va proceda imediat la aplicatiuneavecinT." pus() maT la vale. sequestruluT. ApoT vedetT el tn fapt nu se D. N. Nicoreseu. D-lor, in aliniatul al D. lit. Burnam'''. Am sl fee ul obser- acordésa nicT un termin de asceptare con-doilea de la acest articol se (lice ca agentulvatiune din partea meai sa repet ualta tribuabiluld. ... de urnalrire va face un inventarid de obiec-fleuta de D. Constantineseu. Uncle se vor- D. D. Economu.Are 4ece Ole de latele sequ istrate si va incheia un proces ver-besce de martorT, sa sa qicl : marturt ve- somatiune. bal de infiintarea sequestruluT, etc. Dar matcint. D. N. Nicoreseu.D. Economu m in-sus la art. 10 sunt enumerate obiectele D. ministru de finante. Este mal bine trerupe aidadu-m1 el are Ilece aile de lacart sunt respectate de urmarire; de aceeasa se glielmarturt vecint din consu ná, somatiune. eii a'sT voi ca and un agent merge la casacad daca s'ar aice name vecint, n'ar avea Dar nu vedetT D-vóstr6 eh agentul decontribuabiluld si face inventariul objec-nicT un inteles ,fiind ca se póte intempla urmarire are dreptul de a da somatiuneatelor pe earl le seeuestréza sa facl uaca vecinul sa nu fie a casa sat sit nu vo- la 1 Ianuarie pentru trimestrul de Ianua-mentinne de objectele acelea pe carT le-aesca a vsni. rie ? Rog dar pe D-niT cari vor se 10 com-respectat anume dupe lege. D. N. Burileanu. Atunci ramane cum bat/ a bine voi se vada ce void et. In le- Voci. Acésta se intelege. (lice D. ministru de finaqe. AfarA de a- ge se numesce somatiune ceia ce et o D. N. Nicoreseu. D-lor ,etí Wiese lac6sta, eta ce mal am de obser vat : la acest consider ca ua simpla incunosciintare, Ora si scit ca in practicl acésta nu seartieol se prevM formele de vén4are, Iasi somatiunea et sustin se o dea la jurn6ta-intelege. Daea D-niT deputatY, and citescnu se expliel daca efectufindu-se vênclarea tea trimestruluT ;er nu la inceputul luT :legea, pricep el acesta se intelege de sinedreptul de proprietate trece asupra cum- (intreruptiunT). precum inteleg si et, in practica Ina nupAratoruld din momentul acela fara sit D. vice-presedinte. AÏ terminat, D-lese face tip mat nicT-ua-data; la Ora mergemal fie neeesieate de varl-ttit Madre a Nicorescu ? perceptorul la can debitoruld, '1 gasescemezatulul, satt va fi ca tu trecut and la D. N. Nicoreseu. A'aT fi terminat décasarac lipit,'T ia si porumbul din casa sinail se in tarea vênaarea si la altiT nu. De D-nil deputati carT mA intrerup m'ar fi in-pane in procesul-verbal numat ua frasitaceea memi permit a emite aei ideea ea teles, dér vd ca nu ra'at inteles. .. banala, cliand ca s'ati scutit numal objee-faandu-se vênclarea, dreptul de proprie- voce. Adevarat este el nu te-amin-tele previl4ute de lege de a nu se secu-tate sl tr6el imediat la cump6rator , teles de toe ce vreT se spat estra ;dara in realitate nu lasa nimic,sidaca va convine v rog sl o specifiea¡T aei D. Nieoreseu. permitetY, D-lor,ceY interesatT nu Nit nimic. E a'sT voispre a nu maT fi necesitate de ul intarire se vl citese alineatul aldoilea, care iceca sa se arate anume care objecte le-a la-din partea autoritatilor superi6re. ca la tnceputul fie-carul trirnestru agentulsat ca scutite, pentru ca atunci martoriT D. Ar. Celibidache. Asa a fost tot-d'a- ya soma pe contribuabil, etc.VA intreb a-n'ar voi sa sub-scrie procesul-verbal deuna, qi ehiar in legea vechia e tot aqa. cum deal acésta este ulsomatiune set nu-constatare si de secuestru , daca ar vedea D. Gr. Yulturesen. D-lor, ea na gli- maT ua simpIincunosciintare ? déca a-ca acel proces-verbal ar contine neexac-sesc fondata observatiunea Burilénu ces% o consider4 ca usomatiune si setitatT. SA nu uite D-sa el ta acest articol e vorba trimete contribuabilulut la inceputul tri- VedetT dar, Dior, ca atunci caul agen-despre vêncjarea de objeete mobile, a caror mestruluT, atund agentul de urrnarire, du-tul de urmarire pane in procesul-verbalproprietate se transmite prin simpla efec- p6 10 (Ale, are dreptul de a urmari pe acelnumaT ua simpla frasa banala, pe care detuare a licit4iuneT. Prin urmare , numaT contribuabil.. multe ori martorif de la Ora n'o Inteleg,este nevoe de ul specificare anume ,cleT Uit voee. Unde ;lice acésta ? vedetT cata nedreptate se face contribua-acesta se intelege. Dal% un lucru lipsesee D. N. Nicorescu. Asa dar in temeiulbilulul de la tara, care, fiind lipsit do cul-de aci. Se (lice ca vêmj.area sit fie prin li- desvoltarilor ce am avut onórea a face, rogturA, nu'sT póte 'sul4ine drepturile sale.citOune publica qi objeetele se vor adju- pe onor. Camera se bine-yoésea aprimi Voesc sa introduc aci un amendamentden asupra aceluia, etc., dupe aoeste cuT amendamentul co voit propane. care e fórte just, si va face malt bine t6-yinte sl se 4.ica : dupe depunerea pretuln.- Tod. Suntem luminatT ; inchiderea dis-ranilor. Traese la Ora, in lor sicacT aci nu se face men¡iune de numéra- cutiunil. sunt martor ocular la tóte vexatiunile t6rea banilor. Se pane la vot inchiderea discutiunei sinedreptatile ce li se fac. voce. Dar este in procedura eivila se prirnesce. Eta , D-lor, amendamentul ce am onóreacesta. a propane : D. Gr. Vulturescu. Atunci numal este Se da cetire amendamentuluT D-luT nimie de q.is contra acestuT articol. Constantinescu tu coprindere : Agintele urmaritor estetot-d'a-una D. ministru de finante. D-lor, este a- In asistenta unuT agent comunal séttinut a face mentiune in procesul-verbaldevérat ceea-ce (lice D. Vultureseu, ea nu politienesc si a clout martorT vecinT." de objectele ce a exceptat de la secuestru,se intaresee de nicT na autoritate licita- N. Constantinescu, M. Burillianu, G.in virtutea artic. 9, ar6tand anume acestetiunea ce se face, de cat munaT se tramite objecte." Radovici, P. Ghica, D. Genescu, C. Grigo- la ministerul de final*, care ineuviintéza rescu." Se pune la vot Inehiderea discutiu-sal nu lieitatiunea, qi eta pentru ce : mal nei, si se primesce. ¡nail cä p6te de multe orY autoritMile Se pane la vot si se primesce. Se pane la vot amendamentul D-luTsubalterne sa faca abusurTi caul facie Se pune la vot art. 10 cu amendamentulNicorescu, qi se primesee, preeum qi aeelaca este un control ,se sfiesc de a comite D-luT Constantinescu si se primesce. al D-luT Constantinescu. abusuri. ApoT, chiar debitorul póte sa &ea Se dit cetire art. 11. Art. 12 se primesce fara discutiune. luerlirile ast-fel in ell licitatiunea sa se D. N. Constantinescu. Pedtru aceleasT Se citesce art. 13. faca eu totul ta defavórea StatuluT, cad se cuvinte pentlu care am propus un amen- D. D. EC011011111. Et a'sT eere ea unclep6te invoi pe sub mânl cu coneurentii si dament la art. 10, pe care l'att primit, viase (Ace in aeest artieol ea vkcjarea objec-cumpArit tot el acele objeete cu un pret de propune un amendament la acestart. 11telor secuestrate se p6te face sat la loculnimic, sat póte gitsi concurent1 ast-fel in In aceeast coprindere, ca uA consecuentaunde se gasese... dupe eererea debitoruluT a aceluT articol. Iatitamendamentul : in loe de aeeste din urmA cuvinte sa se (Suplement) asistenta unuT agent comunal setpuna eele ce urmeza: dupe probele ce se

6 (18) lanuarie 1877 MONITOIWL Main AL ROMA'S (Suplement) 97 at al nu fie conuren i sramana ob-tand buna vointa a lui &t póta, strica ve'n-de un Meru, acésta lege fiind uit loge ex- jectele asupra manila care ar da no pratdarea. Pria armare,al, se precisese arti-ceptionall, a caret' aptidare est.@ ineredi- minimum ai care ar fi pus de &haul acolocolul in alt sans, fiind c, dupa cum este'0t1 la agentii fiscali, cram preoaupat ea ai ast-fel Statulsa, nu mat aibit de undoredactat,'nai e téma, sa nut produca, altosit eontin túte elenaeatele nacesaril pentru sa se despagubésca. De aceea este bineinconveniente In seasul aaeh ce vi amea sa nu fie silit ageatal fiacal la cas de sa se lase latitudinea guvernuluI de a espus. nedomirire, srecurga laaintregal sistem cuviinta satï nu aceste vêndarI. Eti am sa D. Gr. Vulturescu. D-lor, temerile o-al legislatiund nóstre. Ast-fel,articolu I vin la Camera cc un project de lege, prinnor. D. Campineana mi se par nefundatecam este relactat tag pa'rea ca lasa cova care sa, car al se dea voe guvernuld a li-si eü cred ea tome ta loc sa pilstresede dorit. Eti Vase a Se pravede modal cum cita ai el si ast fel sä putem pane ua mar-economia legel, ar aduce ua pertarbatiunetrobee facutit contirmarea prealabi1. Prin gine acestuI red.In privinta ac6sta amin economia acesteI legi. urmare, antes a propane onor. Camera ur- primit ua,' multime de reelamatiunl,mai UniI propun aftse dea -mai matte ga-mAtoral amendament : cu Selma din Moldova, ea, agentul fiscal s'arantiI palatial debitori; altii cer mal multo Vinderea va 6 perfeata de drept fara unit au doritoriI de a cumpera si a datgarantii pentru obiectele seanastrate; ai-confirmare indata CS precial produotelor zor sal se -anza productele la un momenttii car urmarirea ageutalui fiscal; altil eervendute na va trace poste cifra de 100 cand nu era oportun ai le-a vadut peai autorisatiunea ministeralul de finance.leY." nimic. Apol, D-lor, nu vedoti ea eel maI bun lu- Ca modal acasta-cred ca se faae uit dis- Prin urmare, litsaï articolul aaa cumera este sit lásaT articolul aaa cum este ?tinctiuna in priviuta v6ndarilor maI marl; este, ai daca administratiunea va fi onestaCad stint obiecte eari se secuestrésa siórit pa do alta promite ai ministruld logea va da róde bane; daca administra-fiind. supuse deterforarn, trebuesc vendutevial a exercita controbil- seti ai a aduce tinnea va fi maraava, atund ai faptele eImai curiad sail trebue a se face cheltuieliun temperament la ua rigóra extrema a vor fi milraave. pantru conservarea lor. So iatêmpla apol,legal. D. A. Celibidache. Eta amendamentulsa so secuestrese vita ai peae sil se vêada D. AL Costachi.D.-Ior, dei darn asis-- Constantinescu : ele trebuiesc hranite. Dóca s'ar urma for-tat la discutiune de la iticeput, déra veal tiêndärile mobiliare care tree paste su-formate co ceretl D-v., ajunge ea costalcli prin anaealamental Campineanu ma de 200 lei nu stint definitive de atintretinerei sit lie maI mare de cat ceea cese atinge ucestiune relativa la luarea de dupa aprobarea prealabill a autoritateïs'ar paten prinde pe ele cand se vor vin-precautiuni, pentra a se acelera implini- pentru despitgabirea caria se face urrna-de, pêne ce va veni autorisarea ministeri-rea darilor pa da na., parte, era pa de alta rirea" ala. Eli inteleg din contra, ca, st litsann erltforesee Statut de abusdrile agentilor fia- N. Constantinescn. se pike mesurI mai espeditive de vêadare,call% Pa Raga acésta, trebue ea D-v. sa' cad D-v. scitl ca se incheia Procose-ver-na scapati din vedare $i ehiar interesal D. M. Burl leauu.Vedefi c avénabale pentru tóte aceste operatiuni, si orI--contribuabililor, adese off identiae cu. ale. dreptate cand am ridicat glasul, cad ve-ea reclamatinni so pot adresa fOrte binaStatuld. detl ea ai D. ministru de finance core caloculul competinte. Admit ai eti procedarea oea mai soma- sa se ineuviinteze de minister h eitati ann. De aceea ed stint de parate sa, se laseri pentru implinireacontribiatiunilor ; D. T. Campineanu. D-lor, dupe pare-artieolul 13 ast-fel, .mai ales eit la alini-insaape cat me preoaup de interesul fisca- rea mea, In acest articol se rssuma econo-atul din urma', se preveda aii sanctiunealni si iad mesurl ta privin-ta abusurilor mia legel intregi. D-v. scitl ea arend.elecad' éta ce dice : ce s'ar comite do agentil fiscali, pa atata moaiilor sunt una din ramurile cele maI Agentn1 care ar abusa de aaeste iada-trabse al na scapain din vedere al pagu.- importante ale veniturilor Statului si tre-torirI, va .fi dat judecateT ai urmarit la res-bile care s'ar actual contribaabililor. bue sa ham mesurI din timp ca sa nu setituirea bRnilor ca procentele tor." St cautam déra, a uni amandarea ace- faca abusuri. Ed am fost mal mutt timp Ce garantie maI voitl D-v ? Nu intelegstesI preocaparl, sa impacain interesul ai advocat al domenielor ai am destula ex-ca mal putem da alte garantif. al fiscaluI si al contribaabililor. El bine, perienta tn acésta, privinta. Ve spui ea' Asemenea în ceea ce privesce autorisa-D-v6Stra póte ca avetl curtoscinte de aba- m'am speriat de abasurile ee sa pot facetiamea pentru vêndarile mobilelor, eft, cataurae ce se comit ca urma'ririle mad fa- cu vêndarea productelor prin midloculpentru mine, sum de parere ca, nu trebuecute prin portal-el% S'ati vedat avail coloa funetionarilor administrativi subalterni.niel ua autorisatiune ia cat privesce au-sale vhelate pa nimic, inpaguba ai a pro- luam dar ua garantie si sa nu credeVtale do vêncjare, pentru cuMatul ca, D-v.prietaruld aia creditoralal, namal pe este umefienta contra guvernuld, eaciscitl ca proprietatea mobilelor Se tran-nisce simulacra de avertismeate. acésta nu privesee numal pa guvernul desmite prin faptul simplu al trecera lor la In pri.vinta casalul de faaia, Goa agea- asta ,c,11, ci ai pe gavernul de Tame. manta cumperatortilui. Dar se dice cit au.-ta fiscali aunt lasati a face urraitrirea fara, Eti am veclut arendasi care 'raI dicestitorisarea ministerulal este necesara, cacitrial un control, ar paten contribaabiliïsA ea, se pot aranja fórte lesne ca agentil tis-se pot vinde objecte cu preturl fórto sea-se inteléga ea cumperatorii economicosi, call, si m'am interesat spue ai mie;lute. Eli gäsesa uvindecare la acésta;cum so diee la noi, si sa se faca Macjari- cum vor face, cad_ sciam bine ea, in capulministeral nu are de cat sI dea in judeca-le pa same mutt mai mid_ de cat valórea administratiunei domenielor, avem ua ad-ta pe agentiI earl ar face acesta cu seoplacralui.La most inaonvenient vine a ministratiune onesta aiintiligenta,aide a abusa. Indata co s'a admis -Majareaobvia ameadementul D-luiCarnpinéau. nu intelegém cum OW sà faca, acea îne-prinadministratiune, arfivatamatorNu este bine sa se lase ageatalui fiscal fa- legere. EI bine, 'nal a spas ea administra-pentru fisc ai pentru particulari den s'arcultatea do a vinde fArA nial un control, tiunea ordona ai el cu primarul ai alt a-mai ascepta aprobarea ministrului trebue saintercalam un articol care se gent fiscal incheie proces-verbal si se fi- D. preaedinte al consillulni. D-lor,protega pa contribuabill contra abasulul nosce cu acesta totul. Eü me tem 0, nu ea-s'a intimplat 40 sad 50 secuestrarl aid aiagentilor fiscill% Am audit dichdu-se cA dem ta alta primejdie acum cu asta nouala vandare no presentaadu-se de cat unse póte da in judecatil; insa du pit ce se va dispositiune; me tem ea nu cum va area-concurent, lucrurile se vindea pe nimie.viado averea de 15,000 galbaul po nitniaa, daan, dupa, ce d'abia am ajuns sa, vindemDéca D-v. voiti a aveaatt punetiea 'ml mai folosesce mie actiunea recur- productele, sa villa din nuoti la ministerla aprobarea sa sä dea de la 100 lei in sus,sorie ? Den, se vor lasa aceati agentlca sa stäruésea pe Raga ministrn, sisouci- D. L Ctimpineanu. Eram preocupatdesa,Orsire de eapul lor ea insotitl

98 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 6 (18) lanuarie 1877

duoI martorT st efeetuede vindérea, ndatTcu spiritul loge si on interesul contribu-té nplat eh acesti arendast,ail actionat in contribuabililor nicT ugarantie. Prin ur-abililor. judecath pe administratia domenielor, mare, este de neap6rat Ad' prevede0 aci In dreptul comun, când e vorba de via-constatând dreptul lor,ad cestigat.Tot controlul ministrutuT, care va garanta derea lucrurilor mobile, vindérea e perfectast-fel se va intémpla si acum: aceTce v or fiscul si pe contribuabilT. efectuath, prin aceia chiar ce cumpdreto-fi urrneritT pentru sume mieLi li se vor De aceea rog pe D. reporter se redigorul a depus pretul.In specie, nóstri, sevinde avert de valori marl, vor trage in ju- un articol prin care se se 4icri, eh' urmdri-cere, pentru ca acéste, vindere sh fie defi-de cati po Stet sad pe adrninistratiunea rile in valórea cutare sä nu se face de eatnitivä, a se confirma inch, sad de ministruldomenielor,si se va inténipla si astige dupe, prealabilaautorisatiune a minis-de finance, sail de administratiunea dome-proeesul. traluT. nielor ;si se pretinde ce acéstd m6sure Care are, este utilitatea unel asemenea D. -IN'. Constantlitesen. In urma discu-este in interesul contribuabiluluT debitordispositiunT, cdeT nimica nu impediedpe tiuneT urmate, onor. Camera, este convin-ca nu cum-va pentru ue, same, prea mieaeel care e urmirit si pornésed ue actiune sä de necesitatea de a se lua garantil in se vinde, ue avere prea mare. contra Statuld, sad a administratiuneT do- privinta acestort vinPrÏ. Asupra acesteI D-lor, mie mi se pare ce a subordonameniilor ? Prin urmare, orT va fi confirma- cestiunT am sd propun an amendament.efectuarea definitivd a acestel vind6rI lati, orT nu v'endarea, dreptul sill esisth de Diferinta intro acest- amendament ai acelaconfirmarea ministruld sati a administra-a reclama. presentat de D. Campinénu este eh nu tre-tiunei domenielor, este, nu numal nelogic Acesle dispositiunT, D-lor, ad si fie pu- bue se ne preocupem numaT de garantiain report cu legea comund, dell; e si pre-se in aplicatiune na numal de guvernul ce trebuia se, eibe Statul in report cu. agen-judiciabil contribuabiluluT debitor ;cdeTacesta, ci si de cele viitóre, si not seim til SR. el Sne ingrijim, la acelasT limp sice iasemnódh ca ud vindare care in drep-cil legea de urmirire a fost adesea uil arde contribuabill, care stint supusT la aces-tut coma e definitive, pria depanerea pre-mi electorate. De multe orï s'ati vhqlut ur- te eserciterl. ET bine, ca se le oferim siciuluT, se fie subordonatä Lt confirmareamirirt drepte suspendate si chiar anulate, lor óre-care garantit, cred ce, onor. Came-unel autoritatI care in realitate nu e de catatund dad se cerea confirmarea aces ter re, se va uni cameudamentul meti, careaceiasT persóna, pentrueh' Statul sati si-hotirirt de la guvern. are de object a asigura si pe contribua-ministratiunea domenielor urmereice prin De aceea cred eh este mat bine, fiind-ci b ilT, agentii carT represintd pe Stat sad pe ad-dispositiunea este inutile, sh o suprimum ilita in esente ce contine amendamentulministratiunea domenielor. De ce dérdsi sh primim legea asa cum este ficuti, med; dupe, ce determinä uil cifre de 500voitl sa facetT uä deosebira intro diferitirfail a subordona validitatea vênd6re1 la leT pentra ca vinderea sfie definitiv, ur-agent)." al StatuluT in privieta vindiriT mo-confirmarea autorititet de citre care se méd, a se, fie aprobarea definitive, a autori-bililor ? Intelag acéste deosebire in ceea-armiresee. tetil ti nunnele eerie se face urmerirea;ce privesce vindérea imobilelor; aei, yin- D. G. Sefendaehi. 'MT pare bine eh in- cad se nu scepati din vedere ce armed-dérea se confirmi prin respinperea recur-teresul fiscule a Wait atet pe D. prim- rea se face si pentru Stat si pentru coma-sulaT in casatiune.Etii prin urmare in a-ministru, cat si pa ceT-altT deputatT, sise ne julete. Priu urmare, fie-care din a-cost cas o alti persóne de cat contribua-preocupe atât de averea Statute, cats i de ceste autoritittI interesate in cestiune n'arbilal si creditoral, care vine si lutdrascedrepturile contribuabililor. Ca tóteaces- da autorisatiunea lor tri privinta vînri-Gee, vindérea e buni saii rea. tea, impreuni eu D. ministru, eh nu am tor ce se fee in folosul lor. Asa dérd pes- Déri se c,lice cA acé.315, dispos4iune euitat solicitudinea ce trebue s avempen- te suma determinate prin acest amenda-la interesul contribuabilulut. Et bine,sAtut contribuabill, si in ceea-ce voitt avea ment. aceste autorisatiuni pot fi cerute devedem cum este in iuteresul lot ? Este ne-onóre si vh spun voih fi diametralmente rig-6re, pentru ca vindérea se fie definiti-contestat, ll-lor, crt ltuucea cAnd cine-vaopus D-le Sehina. Pe cat D-sa a gisit ve. Dérd, acéstd slime dap ce se deter-scie cil presentandu-se la ue vindere deci tOte aeeste dispositiunt sunt inutile, mine, ea ?Se determine dupe pretul esit lamobile, se face proprietar al acelaT lacru.eti, avemd in vedere scopul acesteT legT,a- vind.ere ? Atund iatelegetT fórte bine ciiImediat dupe, ce respunde preta1 vinderet,vêud in vedere economiasa. si avead in contribuabilul nu are aid ud garantid,'1 trage inima sA mérgA si cumpere. Candvedere tot de ue-date, si moralitatea ina- oe'ef avorea luT s'ar putea vinde pe un pretins6 va sci ea partea care urmiresce arecesti tard, voiti fi intru töte pentruamen- minim . . . . dreprul sil confirme safi nu vindérea,nu'ldameatul care s'a propus. Cu tóte aeestea Tod. Se determinh dupe suma datorife.trage inime sii mjl-ga sit cumpere, pentruvoid dice maT malt :Eli avoi, D-lor, ea D. N. Constantinesen.. Prin urmare,ci nu scie déca va deveni sad nu proprie-aeea distinctiune pe care a pus'o in relief suma acésta peste care va trece se va de-tar al aceluT lucre. D. Schina, pentra ca ea si reése maT bine, termine dupe suma urmerite, ére nu dupe, Etd der% cii acéstil disdosititme vineed as voi se 'T dad cu total ni alta diree- suma care ar esi la vindére. tocmaT in contra debitoruluT, pentru ciitiune, si as voi ea D-vóstre se binc-voitT Acestea avém siiic, spre.a, explica a-nesiguranta micoréjii num6rul concuren-a adopta un amendament in acest sans, mendamentul melt si rog pie Cameri sri 'Itilor, si prin armare micsorédi sansele ceadici se dicetT ci pentru urinirinile earl primésee. ar avea debitorul de a 'i se vinde herdse fac pan6 la suma de 200 leT, vêndarea D. vice-pre4sedinte.AmendamentulmaT cu pret. Pa urrad, acéste dispositi-lor si nu fie perfecti de cat dupi 7 sah 8 D-luT Constantineseu, nefiind sustinut deune este si nedrepti, ceel de ce se se deagile de la licitatiune. cineT deputatT, se ialiture. un mijloc de sigurantil aceluT care e ur- In adev6r s'ar 4ice de D. Schina si de D. A. Celibidaehe. D-lor,cornitetul a-merit pentru ni sumi mat mare, si aceldalt,T advocatt din acésti Camere (Aar- vend in vederecitprin amendamentulcare e urmirit p.2ntru ni sumi mat mid,mare) s'ar dice ce acésta este ue enormi- D-luT Câmpineanu se asigure, óre-cum in-sA nu peal sti cérA de la autoritatea supe-tate, ciel in ceea-ce se atinge de mobile, teresul urmelituluT contra abusulul even-riérd neconirmarea viadr3rel? Déri e cevadin momentul li5itatiuneT, acela asupra tuale din partea agentilor de urmärire, l'asi maT mutt: S'a v6dut, D-lor, si D. Câm-eiruia remâne adjudecarea unuT obiect prirnit in unanimitate. pineanu. o scie ca si mine, s'ati v6c,lut a-este si proprieterut luT. ET bine, in acésti D. M. Wilma.D-lor, eti m6 pronuntrendasT unneritl de administratiunea do-privinte putem sd deviem de la acest prin- contra acestuT amendameut, fiind-cd mi semenielor cirora li s'ad vindut uil avere decipid, pentru ca pe de alti parte deviem pare ce scopul ce urmeresce D. Ciampi-uA valóre mult mat mare de cat suma cede la multe alte principie. Eth sunt de neanu merge tome tu direetiune opush,datoratiET bine, ee s'a intêmplat ? S'a in-ideea ci, la ceea-ee se atinge de vênclarea

6 (18) Ianuarie 1877 MONITOIXL OFIOIAL AL HOMAMEI 99 mobilelor pe'n.6 la 200 lel, vêndarea sl nuvotede articolul rise cum este redactat inr6spunde maT intaiA la tóte aceste precau- fie perfectl de cat dupa 8 4ile de la liei-project. tiunT eu un euvAnt frances, el et nu sunt tatiune, si acésta pentru el se p6te iutêm- Tod. Asa, ava. de cat une fiche de consolation. pla ca un debitor care, in ade0r, nu de Se pune la vot amendamental D-luT Mie 'mT pare bine el aunt 6menT cart se drag, las/ s'T se v'endl averea, in timpCâmpineanu si se respinge. hrinese de asemenea ilnaitinï. NumaT eine de 8 One se p6te sglsésel bad si s. Se pane la vot art. 13 din projectnu a fost prin ministerul de finance, ca sì plAtésel, si plAtincl in acest termen, nea-si se adopta. vadl ce aunt acele jurnale, numaT acela p6rat fiscul nu ar mal avea euvent sl 'T Se di citire art. 14. pike sl maT crédl inteensele. punl in vendare obieetele, nid licitatiu- D. 13. Maori. D-lor, And este vorba de D-lor, aceste jurnaleindeplinesc ul sim- nea nu ar maT avea caul de a se tine.nulege esceptionall,i maT eu serial depll formalitate care nu are nid un cuvént Prin urmare, din aeest pullet de vedere, lege fiscall,, trebue sne &tin bine se--de a fi, cud nu dl niel ul garantie maT voiA avea on6re s propun un amenclament.ma despre garantiele care urmédI s5, in-mult debitoruluT. Este poste putintl de a In privinta celd al douilea punet, eAconjure acea lege, cleT ta acele garantdnu fi ilusorie aceste garantiT, pentru ca- voi el de la 200 let D. ministru de fi-sta totu eficacitatea legeT. vêntul ca consiliul de ministri nu 'Ate sà nance, sl dea confirmarea, insu si aci tre- Acest art. 14, asa cum este redactat, nueercetede detaliurile fiu-clreT vênd6rT con- bue sl facem mentiune el in nest termenmi se pare el ar coprinde garantil sufi-tinute in jurnal, si etl de ce: Vin de la 20 suspensiv de 15 dile, décu debitoral pll-ciente pentra debitortal urmarit si maT cu010 la 30 jurnale pe di de la ministerul tone, D. ministru de finance 0, nu con-sému pentru acel debitor curuia i se vin-de interne, de la contributiunile directe firme licitatiunea si sl remanu obiectelede averea imobil. Dupl acest articol, estealtele, de la domenlile StatuluT alte ata- tot in posesiunea primuld prop-ietar. In-de ajuns pentru ca su vial un ordin detea, in cat, daca ar sta consilie de mi- telegetT, D-Ior, el aci s'ar c,lice,in adev6rsus de la ministerul de finance ea ta pu-nistri sl le cereetede nu ar trebui stí facl un ministru care ar voi sl persecute peterea acelul ordin, autoritatea tribunaluldde cat acesta. ET bine, seitT ce se face cu eine-va ar putea sdie./ : nu voese sseiiisl esecute acea vêndére si in 30 dilesg,west jurnal? Nimic de cat se pune si- décl, s'a platit saA nu, si confirm. Prin ur-se espropriede un om. giliul mare, ea cred el ar fi bine sl se prevadu D-lor, clupa leges veche, nu se póte 1Jif voce. Este f6rte rèii. prin un amendarnent, el in cal caad in a-se6te in vêndére un irnobil, pentru datoriT D. ministra de finance. Este peste pu- cost termen contribuabile va pllti, mi-fiscale, de at in urma unor certe formali-tintu sa se fael alt-fel. De aceea este ilu- nistrul de finance va da obiectele licitatetltT, earl coprindéA garantiT m ItarI desorie acéstl dispositiune si am face bine tot in posesiunea primuld proprietar. Incat acestea. Inainte, casierultrebuia sl fa-cand am sterge totlee este ilusoriii din le- modal aeesta inar.clm si acestl enormi-el uä situatiune despre tot ceea co datoragile n6stre. tate pe care o face fiscul in contra legilor,un contribuabil, si in acelas timp trebuia D. D. Economn. E, D-lor, as propune impaciam si economia generall a legeT sisu arate si averea luT imobild. Acéstä si-un amendament la acest articol si étl cum: po contnbuabilT. Ar fi apof bine sI se spe-tuatiune trebuia apoT sa fie confirmat/ de Srt se adaoge la art. 14 : cifice uncle se face licitatiunea, cud aciprefect, si apoT dupl acésta mergea la mi- eSRA a tribunaleuT ales de arbitriT, a- dice la doineniT, aci la prefecturl, aci lanisterul de finance, eare trebuia sl Liu tru-farA de stipulatiunile contrarie" dup/ ea- minister. Trebue su determinatT intr'unmitä consiliuluT de ministri, si consiliul176ntul imobilul.... mod precis undo trebue sl se fael, side ministri, dupl ce esamina eu serupu- Pentra cl, un imobil pike sl nu gasesel de eltre care autoritate urm/41, st se faculositate tóte formalitltile indeplinite, de-coneurentT la un tribunal. Asa de esemplu confirmarea. dea autorisatiune pentru punerea inva-un imobil se afll in lalomita, acolo nu se Pentru aceste cuvinte eft v'as raga s/cére. Dupe acésta, in basa hotarareT con-glsese concurentT ; de ce sA nu pot a core bine-voitT a primi amendamentut melt siliule de ministri, ministerul de financesA se vad'a acest mobil la tribunale II- D. pre3edinte al consiliuld. D-lor,era autorisat a core urmlrirea fov, sectinnea III, uncle se pot gasi coma- eeea-ce a dis D. Schina resultl din u.AEti, D-lor, ce dice art. 57 din vechea legerentl na.4i multI ? esperientl pe care lasusi D-sa a avat'o.de urmArire : UA voce. Dar acésta se prevede in co- In adever, D-lor, eu amanarea 0116 la con- Vêndérea nemiseltórelor de orf-ce na-dicele civil. firmare se intelege el. nu se stimuledu con-tura ale datoruld sat ale garantuld, pen - D. D. Economn. Sciu acésta; dar cand eurentiT, si este si in dauna debitorilor sitru despAgubirea fisculuT, n'ise va putease alb, nu dispositiune espresl prim actul in dauna Statuld Déri. dO3A, ar fi sl pri-face de cat ca autorisatia ministered deprin care se pune In urmlrire, e malt maT mitT propunerea onor. D-luT Sefendache,finance, iu urma Lind raport al prefectuluT,bine. apoT atuneT vasigur el n'ar maT veni ni-isellit si de casierul general". D. D. MargIritesen. D-lor, sin cerut menT la lieitatiune. Décu am aderat la a- Va su diel farl aceste formalitld nu seeuvéatul ca sA v adue aminte de ul ces- mendamentul D-lut Campineanu, a fostputea mite la v6adera un imobil. ET bine,thine pe care atT pus'o in art. 1,si scum pentru cuvintele care ara avut onóre sd viart. 14 din projectul actual etl, ea dice: vOcl el açi uitat'o. La incepute acestd le aret. Der/ D. Schina c,lice: clad se vin- Vênc,I6rea imobilelor de orT-ee naturlproject se vorbesee de urnalrirea tutulor de averea mobilA pentru desplgubirea untilale debitoreld, sad ale garantuld s61.,sedlrilor cutre Stat, judet, comunl sista- particular numaT confirml nimenT acéstl,va face prin midlocirea tribunaluluTlocalbilimentele de bine-facere, si maT la vale , vendare. Asa este, ins/ particolarul póteundo se afil situat imobilul, in temeiul unetde esemplu la articolul acesta, nu se ma T singur sl priveghese i .teresele luT, iaautorisatiunT data, de ministere finaneelorface mentiune de afacerile acestor ased-- vreme ce ministrul de finance si adminis-sail de administratiunea domenielor". minte. tratinnea domenielor credetT el pike su D e aeeea eu propun la aprobarea D- v. In privinta acestora ce dispositiunise gasesel atâtT agent)! fiscalT earl' sl aibl a-ea, la art. 14, dapl cuvintele :satí adrai-iati? Eforia spitalelor, eforia Sf. Spiridon ceeasT dorintI si aceeasT priveghere ce arenistratinnea domenielor, sl se adaoge cu.-si alte malte pers6ne morale sunt pentru ministrul finance ? Nu T vor gIsi, vintele : basatu pe iaeheiarea consilieeearl nu se prevede eine su dea autorisa- de aceea eri vdeclar ct dacl este s. sede ministri, adicl flrA ao(Satl incheieretiune de urmArire. primésel propunerea D-luT Sefendache,su nu p6t1, D. ministru de finance sA au- UA you,. Ministerul de finance neap6rat. apof atuncT renuntatT si la amendamentetoriqe vênderea. D. D. MitrgAritescn. ApoT atuneT nu D-luT Campineanu, si maT bine este s6 se D. ministrn de finance. D-lor, voiAcredeti el ar trebui, el ar fi bine al inter-,

100 MON1-TORUL OFICIAL AL ROMINIEI 6 (18) Ianuarie 1877 calatt in dong cuvinte uesplicatiune a-ref numat publicitates, pe când in codi- D. Celibidache. D-Ior, comitetul gA- supra acestul punct ? cele de procedurA mat sunt si alte forma-sesee cIt amendamentul propus de onor. nt voce. E articolul general ;e legealitAtl de implinit. AfarA de acésta, in pro-D. Constantineseu nu este necesar, si de coming. cedurA aunt uà multime de precautiunt siaceea respins. D. Constantineseu. Dec/ D. MArgAsi-de garantit hate, si eù ast voi ca tóte a- D. Constantinescu. Den este asa, '1 tescu ar fi citit art. 23 din projectul deceste precautiuni: si garantit eu cart legiu-retrag. lege, ar fi fost pe deplin satisfAcut in pri-torul a ingrAdit interesele urmitritulut sI Se pune la vot art. 15,si se pri- yin% objectiunet ce a fAcut; cäcïnteunfie respectatei prin acestA lege. Acestemesce. mod general acest articol stabilesce prin-garantit sunt publicatiunile, afiptele, di- Se dA eitire art. 16. cipiul cA autoritAtile fiscale urmAresc ; siferitele termene si conditiunt pe care se D. D. Economu. In comitetul delegati- cum acela care urmAresce Gda si autorisa-impune procedure codicelut civil. 'Melor a fost diverginte de opiniune in pri- tiunea, ast-fel de aei se vede eine dA au-acestea ast cere sA,se punA si in acestAvinta acestut articol. Majoritatea a fost de torisatiunea pentrutete acestestabili-lege. Were ea garantia sA se pérdà in folosul mente. In efit privesce eontestatiunile si opo-Statulut; erA, minoritatea a fost de opini- Se pune la vot inchiderea discutiu-sitiunile,ele sunt bine determinate in a-tine ea garantia sl, se tinA in sémA la su- net 0 se primesce. cest project,i, prin urmare, nu cred cApralicitare. Se eitesee un amendAment al D-lutar fi necesar sA, se propunA ea si In pri- In adevAr, ce interes are aci Statul ? Maui, care, nefiind sustinut se inlAturA.vinta acésta sA, se observe textul procedu-Interesul de a'sl lua intregA detória. D érl Se pune la vot amendamentul D-lutre): codicelut civil. una din douè se va intAmpla :ort cA pre- Economu si se respinge. D. L Poenaru-Bordea. D-lor, déca amciul la supralicitare va ti insuficient, si a- Se pune la vot art. 14 si se primesce.lust euvAntul, este pentru ca sA, fac Cate-tune debitorele 's1 va perde gar antia, ort Se citesce art. 15. va observatiunt in ceea ce privesce pro-cA garantia se va addoga la preciul esit D. N. Constantinescu. Am cerut on-punerea D-lut Constantinescu. AcéatA pro-de a doua órA, ast-fel ea nu va mat 1-Atha-- véntul, D-lor, nu pentru a face verl-uA ob-puner e nu '0 are loc la acest articol carenee detorie cAtre fisc. servatitme in fond asupra alestut articol,este relativ la vênderea prin licitaie. Mie Prim urmare, nu mat 1nteleg care va fi dar ca sA v atrag atentiunea cA aci estemi se pare cA, tu privinta viindéritor cuinteresal si moralitatea cii acea garantie un aliniat care nu e la loeul Ottsi carelieitatiune, se cer numal doug conditiunt:sa o ia Statul. Sunt dell de Were ea a- ar trebui sA fie pus la loculhit ;acéstaformalitAtile de iudeplinit si termenul decestA garantie sl se adauge la preeiul co pentru cA opositiunile si contestatiunilerespeetat, erA nu ceea ce cere onor. D,ese de a doua 67A. de earï se mentionédA aci anticipat in ali-Pantazi Ghica; act legea de faciA, ca Se core inchiderea discutiunet,i pu- niatul al treilea trebue a fi puse la un locprocedure eivill, dice: vënderea imobile-indu-se la vot, se primosee. eu alte contestatiunT ce figurédAintfunkr va fi precedatA de publieitate, si and Se pune la vot art.16, si se pri- capitol special. Meer cA la acest articole vorba de termen, i acesta se prevede inmesee. se vorbesce de contestatiunile la esecuta-legea comunA, care dice: cl din momen- Se citesee art. 17. rea v6ndki1or de imobile, de caiT art. se o-tul ce va lipsi una din aceste conditiunt, D. D. Iiirgtritescu. D-lor deputatt, cupA, nu este mat pucin adevkat insA,tribunalul nu va procede la vêndére vA aducett aminte cA, uA datA, cu acest el formalitAtile acestea locul kr la voce. Nu se st ie. project de lege, s'a bps si un altul pen- capitolul special al contestatiunilor. De a- D. I. Poenaru-Bordea. D-lor, and a-tru recensemênt. Prin acel project de lege ceea, bine-voill a admite ca acestedis-cest articol 15 se reforA la procedure co-se creasA nà multime de agent): milt de positiunt sit fie scóse de acii puse la lo-dicelut comun, ape)", implieitamente re-urmArire (1ntreruport), cart aunt casierit cul kr, la capitolul lor special. vêndkile so vor efectua conformgenerall, perceptorit sati delegatit kr. D. Celibidache. V previn, D-lor, cAprocedural comune. Trecem de aci la art.21. WA ce se acestit dispositiune nu a figurat in projec- Prin urmare, tete aceste amendamentedice : agentil de urmArire vor fi confirmatl tul guvernulul 0 a fost intercalatit aci decare s'ati propus sunt ilusorie, si de aceeade ministrul de finance. ET vor fi retribuitt comitet. rog pe onor. Adunare sA crédA cA tete a- Stat cu apuntamente do 350 let nout D. P. Ghica.Déca aceste opositiunl siceste prevedert nu vor avea diet un resul-mensul, din care let 150 se considarA, ca contestatiunt se gAsese puse la articolultat, si sA, bine-voescA a trece peste elén-spese de transport. Asi vrea sA, seig décA, in discutiune, eti gAndese ctoemat aci esale, primind acest articol asa cum estecasierit generalt, cart aunt agentl fiscal): locul lor si nu trebue a fi se6se, eAct aciredactat. at Statulut,si earl' sunt plAtitt de Stat, privesc tete formalitAtile acestea de opo- D. D. Economu. D-lor, am cerut den ei sunt si agentT de utmitrire, si find sitiune si contestatiune. euvéntul ea sA cumplectes cele dise deagentl de urmArire, deca pe Idngl, léfa Der ea am luat euvéntul pentru a faceonor. D. Poenaru, care ferte bine a obser-care uA ati ea casierl generali, att sA, mat ul altA observatiune asupra acestut arti-vat cA. tete )76146:rile silite se vor facepriméscA si acest remunerariA de 350 leI col. EA asT propune ca redaciunea tut sA,conform leget comune; prin urmare, atAtpe lunA ? fie ast-fel: vêndarea imobilelor se va faceindeplinirea formalitAtilor câti darea Voct Nu, nu. in conditiunile si termenile codulut determenuld si tete cele alte regule se vor D. D. MArgaritescu. Aï voi sA scilt procedurg, afarA, de eseeptiunile mat josface conform cu proeedura eivilA, si deacesta. stabilite aceea ar fi cu totul de prisos sA, se mal VocI. Al inteles U5 voce. Esceptiunile sunt prevéduteadaoge ceva la acest articol. D. D. MArgtritescu. Dati'mt voe. Se la art. 16. Acum voiú mat observe inel cà objec-dice in acest articol cA, agentit de urmA- D. P. Ghica, Prea bine ,eA admittiunea rAlicatA de D. Constantinesca inrire aunt casierit generall, perceptorit si si esceptiunile de la art. 16. Dérit ett nucontra urmAriret, este maT mult relativA ladelegatit lo. Dincolo se dice cl, agentii voesc a se face eseeptiuni: inprivinta a-art. 23, tu care se vorbesee despre altede urmArire vor fi confirmatl de ministerul césta de la legea comunA, nu voesc ea vre-urmAri a cart resultA din perceptiunt Prinde finance,vor fi retribuitt de Stet cu nn nit dispositiune din codicele de procedurAurmare, cred cA, este cu totul de prisos casalariú de 350 let pe lima, din cart 150 sit fieneesecutatA,iétA de ce: aci sesA se intercalese amendamentul D-lut lalet cheltuelt de transport. Et inteleg et prevede ea formalitAtt pregátitóre vêndg-acest articol easierul general este easier general, si

6 (18) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 101 este plätit pentru ea este osier general,cestul principit pentru ea, D-lor, se eri-instanta de apel si definitiva, nu ni se si find a este investit si eu titlul cle a-ge un principih de irept, un sistem lasa nici mäcar garantia ca atunci c And gent de urmarire, care agent se creasacreditoral a fie el si judecator in propriaportarelul va aruna al citatie,ifac prin a lege speciall,i 1 se fixesa apun-1111 alma. pel pentru acésta la canoscintele practice tamente speciale prin acésta, lege; eti in- El bine, D-lor, acest sistem mi se pare intime a tutulor D-v. despre modal cum teleg a el are sa, feel un cumul de atri-en ,rm. Este cel putin presumtiunea D-lor,se incleplinesce procedure in acésta Ora; va primi si retributiunee deea fiscal, el comuna, c judetal care por-ei bine, D-lor, and un agent al portarei- 350 franc /. ca agent de urmarire. nesce u. urmarire, este cel putin presum-lor 'eat va arunca na eitatie acasa dupa a- Acésua, este esplicatiunea ce voesc stttiunea, lic,cele sunt convinse desprepelul care '1-am %cut eti, fara sa scia ma- am, si rog pa D. ministru de finance 0,legalitatea, despre esactitatea creantelorear des pre aeesta, fail a acid termenul bine-voesca a me domiri in privinta a-séle. Apot, D-lor,este cel puttn Ill/ non-care este defipt de tribunal, caci pike n'am césta. sans, ca spunem tot pe acestt creditori,fost mesa i n'am putut veni la timp sl D. prepdinte al consilluluï. Percep-care se cred el ail ul creel*. valablilh, peafiu, volù fi judecat de urgentä,voitifi torit se platese de comuná; casierul sicare 'Ate sa ua esecute, 4ie sa punem totcondamnat in Iipsa;si nu -mitt avea ma- controlorul remân tot cum sunt astacji; sipe el ca judecatorl in Anteia instantt sacar dreptul de opositie, spot and din acela care se adaoga din noti pentra fie-judece contestatiunile care se vor radicacasul de impedicare prin forta majora , care district, va fiplatit en 350 let pecontra propriel ler coml. când voiti cadea bolnav, când na soma de luna, fail a cumula si alta retributiune. Signale4, D-lor, inconvenientele graveeircumstante care se pot intâmpla unlit in- Se pune la vot art.17 si se primesce.care reese din acest sistem,i trecu maidivid in viata privata, and din asemenea Art. 18, 19, 20, 21 si 22 se adopta faradeparte pentra ea sl vedett D-vóstrl casuri nu s'ar putea duce la infatisare discutiune. acest articol, in universalitatea lai, ea sächiar avênd cunoscinta de termen ,dael Se citesce art. 23. m6' esprim asa, in dispositiunile sele, co-nu i sa ell dreptul de opositie, intelegeti D. N. Constantinesca. D-lor, in di s-prinde tot atatea enormitatt ea si primaD-v. prea bine ca prin acésta perde drep- cutiunea acestui project de lege am ajunsidee. tul de aparare; iata pentru ce am ells ca la partea cea mat dificila,la partea cea 1Jil yarn. Are drept la tribunal. nu sa garantésl niel macar dreptul de a- mat grava a legel, si volt ruga eu respect D. N. Constautinescu. Apoi 'nainteaparer e. atät pe onor. Camera, at sipa D. primtribunalelor sunt doue partt care discuta, Nra nu e unmet atât ineonvenientul ministru sa bine-voésel a admite discu- ve voiti vorbi despre acesta mai lacare reesa din textul acestut aliniat. E tiunea pe un picior mat larg in privintaurma. ceva mat malt. Mai ânteiti, dupa economia acesta. D. ministru cultelor. Nu nita cesteacestui project,contestatiunile in prima D-lor,eti 'nat voiti permite sa facóre- apelul la tribunale prevec,lut si in acest ar-instanta se judiel de catre eonsilial co- carï observatiuni generale asupra acestutticol. naunal and urmarirea se face pentru da articol, si D-vbstra, eu luminele D-vóstra. D. N. Constantineseu. Voit reveni rile comma, si de catre casiere general vetl bine-voi a compleeta acésta idee spreacolo. In primul grad se institue ea judo-and urmarirea se face pentru darile fis- a remedia inconvenientele grave care suntcator chiar creditorul, der mi se observaalai. In practica, si baud nu péte sa tie in acest articol. c. este un corectiv la acest inconvenient,de cat aye., agentul de urmarire emite ua D-lor, art. 23 in partea a doua pen-tribunalele; pentru el mi se face acésta.ordonanta de urmarire prin care cumulésa tra ca v marturisese ca aliniatul ânteilobservatiune, se admite ca este un incon-tete datoriile contribuabiluld,fie de cä- din aeest articol, mi se pare pus cam cuvenient, dér 4i.ce cacest inconvenient setre comuna, sah atre fisc. In casul acesta lopata totust art. 23 se ocupa de uaremediéza, prin ce ? Prin dreptal de apelbietal contribuabil, debitor urmarit, tre- singura cestinne fórte seriósa, fórte im-la tribunale; ei bine, D-lor, este adeveratbue sa se duel sa faca acte de coatesta- portanta.Este vorba de contestatiunilea in contra hotaririlor care se von pro-tiune la due instante, adia la consillul cart se vor face( ontra actuld de urma-nunta ia prima instanta de cAtre creditorilcomanal, sa contestec,ledatoria catre co- Tire, si de acele contestapuni cart privescinstituitt ea judecatorl in propria lor eau-ma, si la casierul general pentra partea la urmaririle nobiliare. pentru cD-v6-ea, se va face apel la tribunal, insa, eel pu-datorita fisculat, Et D-lor, acésta e mat stra, n'ati bine-volt st admitett observatiu-tin in instanta de apel lasatu-sati dreptulmalt de at na sicand, e mat malt de at nile ce am avut onórea a le fa e la artico-apararei, den nu mat larg, déea nu intr'-a supune pe acest biet contribuabil la tóte lul 15, pentru ca sa intercalatt in nestun mod care si presinte mai maltä garan-dificultatile ce sa intampla admen ori, si articolsi partea care priveste la conte-tie, der eel putin atal a at este garantatamat tot-d'auna, mat eu séala când e vorba statiunile in materie imobiliarL fie-ard justitiabil prin legea comuna,sa so judice inaintea unor functionari, earl D-lor, din economia acestut artieol deapol nicï acésta garantie nu se pastréc,lanu alt aid maear z alul, niel macar norma lege resulta acest sistem cä instantele cartprin projectal acesta de lege contestätorilorde procedura dupa care trebae sa urmese. trebue sà priméseä sa judece si sa videq.ecare von veni inaintes tribunalelor si iataDera acest ineonvenient, D-lor, e ferte ne- contestatiunile care se radica contra actu-de ce : D-lor, din restriettanele ee se faceinsemnat in proportiune cu scale despre 10 de urmarire, se institue chiar acele au-chiar inainiel tribunalelor ca judecatoriecare voia indrasni sa ve mat intretin. toritati care ordona acele nrmariri ;ciide apel si ca ultiml si definitiva instanta',Tóte aceste lucrart and am fi considerate alte cuvinte aunt haste,* de judecarea a-reese =testa imputinare ile garantie ,jataname): din punetal de vedere al clebitoru- cestor contestatiuni comunele pentru ese-ce (lice aliniatul al treilea : Apelul contralai, ar putea sa tréca, am paten *9 cum cutarile relative la implinirea datoriolorregulard consiliuld comunal si a as-le-ne a observat ()nor. D. prim-ministra: tar- comunelori aunt instante pentru judeca-raid general se va indrepta, In termen demesa, D-lor, sa 0 gtladttl ca Statul e eel rea acestor contestatiuni casierit generali,cjece eiile de la notificare, la tribunalul di-pucin in neputinta, de a 'st ineasa darile, in cea ce privesce eseeutarea pentru dato-strictuld, care va judeca ia ultima instan-si pria armare ne trebue na lege chiar ri- rifle co vor resulta din aren4.1 si altele,ta de urge*, MIA drept de opositie garesa. care se fez pe comptal Statuld. prin derogare de la dispositiunile artico- Iatelegem si not, D-lor, aeésta neeesi- D-lor, a enuncia unmet i1eea,princi-laid 151 procedure eivila."Vedett dertate, intelegem si noi ca trebue sa avem piul care reese din economia acestul art.,a se reduce si termenul. al asemenea lege draconiana.... este a proba in acelasl timp exorbitatea a- Apol, D-lor, inaintes instaatei a due o voce. Conclusiunea,

102 marroan OFICIAL AL ROILINIEI 8 (18) Ianuarie 1877

D. N. Constantinesea. Dael suntetTtuturor contestatiunilor ee se redied asu-stabilésel un'principiu care sI fiein armo- impacientl a audi conclusiunile mole, a-pra acestei vandari? Nu cred, D-lor. el senie ca tate regulele de drept; 81 instituim tunci v deelar &e mai fnaiate el sunt de-va putea acésta, si sper el D-vóstrl nuun alt tribunal de prima instantl care sit parte de adjunge la conclasiunT;i rog peyeti puns asemenea dispositiuni fa lege.ailcd aparenta de a fi cal mal impartial. D. presedinte sa bine-voiasel a consulta Nat óre e name atata? Nu eceva si redVoitl un conteneios in materie de finance? Camera dad% yroasee sl m6 asculte.... mult, si mai gray: Inchipuiti-v6 el agentulClutatil acolo unde va presenta mai multi D. vice-prqedinte. Nu e necesitate, de urmarire sesisasit, sequestrésa ul averegarantii, maT malt spirit de impartialitate nu s'a ivit nic uà protestare, ests numalmobiliark pe care ul presu pane el a fi a de-mai multa rdcéld; si acest tribunal de pre- uà intreruptiune. bitorulal co urmlresce, dar care fn reali-ma instantl cred en c/ ar trebui sl fie mat D. N. Constantinesen. pie6m, D-lor,,tate este a uneT a treia persOne. Et bine,bine comitetul permanent c/ruia i se v a el daca n'ar fi sa consideram lacrurile desa ne punem fa acéstl hipotesl: pereep-adresa tóte contestatiunile contm actului eat din punctul de vedere al debitorele,toral sequestrésa productele de la masiade urmlrire,11 fa contra hotartrilor co- am putea dice: mérga, trécl; negresit e uàle Stan, eredênd el aceste producte suntmitetuld permanent, apelurile se vor a- lege rigurósa acésta, dérl e necesar eaale lui Stan; fa realitate task producteledresa tribunalule care va judeca fa ultim a contribuabiliT sa platésel regulat dl-acestea sunt ale lui Ion. Acest de al trei-instanta, contestatiunile pêcktila suma de rile catre fise. Lisa, D-lor, nu e numai a-lea, Ian, va face contestatiune pentru ea sllei 1,500 vechT, si curtilor apelative, pen- tata, sunt alte interese de un ordin supe-dovedésea ea peceptorul s'a taaelat, cadtra sumele mai sus de 1,500 lei vechi. rior ce sa ating prin acésta lege eseepti-produetele nu sunt ale le Stan debitorul Aeésta sisteml cred e/ ar fi cea maï onala, este vorba de tertia persönl careStatule. ci ale sale. ET bine, fnaintea cuirationabild (Mee voiti sl, luati garantiï s e- va fi adesea ori pusl. In joe, a carui avereva face Mu acasta, contestare? Tot fnain-riOse ai déca, voiti ea acéstl lege eseep- va fi adesea orT compromisl dupl acésta,tea casieruld, adie/ a creditorului ? ETfionall, sà garautese si drepturile fisculul lege. Ma esplic: suposmi antaia hipotesd:bine, eu Ira fee si acésta concesiune, dérlsi sà apere in acelasT timp si interesele perceptorul---si nu ma pun In casul dad tatreb impreund, eu D-vóstra, este eel perceptorul ar putea sà se Incele adesea centenilor de eapriciul si arbitrarial a- putin posibil acésta procedurit? Apoi, gentilor administrativi. ori asupra esactitatei cifrelor ce are cat&Sea yeti chi D-v6strd paragraful final de percepl,le jail tate de bull credinta la al. Il din art. 23 yeti vedea el $i chiar In acelasi timp cred ea ar fi nà miisu rl p6te sd fie mai diligent, sa cunOsca tOteacésta, cale este Inchisl cele de al treileafatelépta, décà aï dispensa cel putin pe penalitatile ce '1 se preserid In etas de fa-ea sa revendice proprietatea asupra a-tertia persóna de a depane pretal. Tot de tarcliere cu fncasarile. ET bine, face unyard sale mobiliare. Iata ce c,lice acel pa-odatl y'as raga ,s1 bine voiti a intereala sequestru. si gaseste c/ acest sequestru tre-ragraf: contestatiuuile vor fi fnsotite danu aliniat prin care sra se statornicésea bue sl '1 faea, fa maim tertiei persOne ; derecepisa casierule general pentru depa-vgadareai esecutarea vor fi suspendate esemplu :Primus datoresce Statuld uänerea pretuld. prin faptul contestatiunilor 0116 etind. ele suma Ore care, mesa, n'are uà avere mobi- Apoï, e ceva mat enorm de cat acésta ?se vor vida fatr'un mod defiaitiv prin fi- liara pe care ar putea sà ul sesisede per-Inehipuiti-v6 un arendas care debitédI Sta-liera erarhiel a instantelor despre car e ceptorul; acesta mesa, gasesee el primusbile 200,000 franc! din arendi si contri-v'am vorbit. are al creantl la secundus, ai credand càbutiuni; fachipuiti-vë aeest arendas ur- D. prqedInte al cousiliulut D-lor, pike sa, adjungd la resultaiul ce urmlres-marit de catre agentnl de urmlrire, dedam cerut cuantal pentra a convingepe ce, sequestrésa, acésta avere a lui primuscatre Stat; &el agentul de urnalrire seCamera sl adopte catare sau eutare opi- fa mina lui secundus. AcumD-yOstra seiti printeuà mie de finpregiurari peniune; dar find. ca, s'a dis despre acéstd care este regula de procedura, in materiecare nu vose sà le cerceted,i sequestrédalege, de unii el e draconiana, de altiT eae comunl, când sequestrarea se face In mânaproductele fa vanrea de 200,000 fraud alemartian, eseeptionala $i altele, amsoco- celer de al treilea persóna; sciti cl tribu-altei pars6ae si acésta a treia perséalfit el ar fi bine, spre liniatirea taturor,a nalul trebue sà cheme pe tertia persónapentru ea sa pata face contestatiune tre-spune c. noi prin acésta lage, am contat Inaintea sa, si s'o fatrebe dad, recunóscebue sa se duel sl 'st vand.a, averea sau dlan at se póte mai multe garantii de cl e dator sad nu. Et bine, D-lor, tertia ipotecede peatru ea sl pótà laa 2 sutecat se dan fa alte taxi ;si Sind-eanoT pers6nä, dupa dispositiunile acestei teal,mil freed pe cari s/ 'Tdepund la casie-voim ea lumea sa, nu crédl ea facemu. va fi chemata nu fnaintea tribunalule, eirul general spre a putea face eontestatiu-lege draconianl, am on6 re a vaspune el inaintea agentule de urraiirire ea sa feel,ilea sub pedépsa de fine non recevoir. ETacésta lege co prinde naai patine m6suri acést/ marturisire preseris/ de procedurebine, D-lor, v'am sous de la faceput, casevere de at fa alterÏ,i chiar de cat coclicelui civil. nu veil face de eat sd analises sl scot falegea trecata, dupl care s'a véndutavarea NIA, die ai pentru acest inconvenientrelief observatiunile generale asupra dis-consilielor coman ale prin simpla vointa,a ea ai pentru eel alt :trécà mérga. Va fa-positiunilor luate de acest articol de legecasierule si aù r6mas uà multime de O- treb tusk dud vor fi mai multi creditorTpentra ea D-v. sl vedeti el eu eel putinmani pe alite. El bine, legea de fata pune earl yin fn coneurenta eu Statul, ai carim'am späimântat clad am studiat acéstauà pediel la ac6 sta si ceea ce se dice des- ad sesisat toti aceiasi avere fa mlaile ce-lege ai ea m'am splimântat ca drepteu-pre tribunale nu ill nag gäsig aid Intr'ul lui de al treilea, cum ad sa se videse t6tevat. D-v. cari suateti mai eom petenti siOrd. Noi am puso mesa ca uà garantiepen- acestea ? Dupl regulile procedural civilemai laminati de eat mine, yeti bine voi atru deb itori si afara, de aeésta D-vóstrl seitT el tribunalul trebue sl cumuleseface ca aceste inconvenient@ sà disparlseiti el debitorii au recursasupra Statu- téta aceste cereri si sa pronuncie uà sia-din acésta, lege, pentru c/ fatelegeti D-v.lui care platesee milióne. garà hotarfre. ET bine, ya intreb In casulea acésta este mai mult de cat eseeptional, Se pune la vot Inchiderea discutiuneT acesta, credeti D-yóstra cà un al cincelea,este chiar asemeni unei judeelp dupl legesi se primesee. strain eu total de daraverurile fisculd eumartian. Et bine, D-lor, ed. voi Indrlse Se pane la vot art. 23 aise pri- debitorul Oil, are sa vroiased a se sustra-s/ emit Ore cart opiniuni fn priyinta mo-mesce. ge de la firestiisal judecatori, pentru adifielrii acestel legi. Este unnon sens, Articolele urmAtóre, pAn6 la finele pro- merge Inaintea unui perceptor ,care aiprecum am c,lis de la fnceput, ea pe cre-jectului de lege, se adoptl farl discutiu- densul e creditor, ca acest pereeptor saditor sl 'I faceti si agent fa propriasane. pronuncia nà sentintd cumulativl, asupracausà, si eu as doll ea onor. Camerl sa Se pune la vot projectul de lege tn 6 (18) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIET 103

total,i resultatul scrutinuld este eel ur-Zile mal 'nainte, sa se c,liel: eu 15 411enilor directe se face la fie-care cineï ad, minor : maI 'nainte." pria rolarY aBe4ate pe comune. Aeeste ro- Votantl 69 La flnele art. 4 s'a admis a se aditogilurI aunt Bi remân invariabile pentru te- Majoritate reglern. . 39 cA unul din membrii comisiund va fi eisaur, pe intreg periodul de dui ad, afa- Bile albe 'pentru. . 59 secretar", acésta spre a se aplra comu-rä de casurt de epidemit, de resbel, etc, Bile negre contra. 8 nele de chieltuiell, adesea ort f6rte impo- Art. 2. Comisiunile insareinate eu face- AbtinerI 2 vitratóre. rea recensementuld se compun, infie- La finele art. 5 s'a cre4ut el este binecare comung ruralg satt urbana, din 3 con- D. vice-pretiedinte. Adunarea a adop-a se precise. si de aceea s'a adaos ea a-tribuabill tra0 la sortï de catre consiliul fr tat projeetul de lege. cestÏ controlort sunt aceiaálprevequri princomunal, din eel mai impud salí mat frun- D. N. I. Co nstantineseu. Eu m'amlegea de urmärire. tasT, observdndu-se rolurilor contributi- abtinut de la nest vot. Paragraful de la art. 7 s'a supri-unilor, dintr'un consilier, delegat al pri- D. I. A. Sturzadg eitire urnigtorululmat cu totul; era la finele paragrafuld alnalrid,i un aginte al fisculd. Unu. report Bi project de lege. 2-lea s'a adaos cuvintele:Aceste diurnedin membrii' comisiund va fl si secretar. se vor pläti de comunä din budgetul lor, Prin comunele urbane, numèrul comisi- Domnilor deputa0, afarä de agentul fiscal care se platesce deunilor se va intoemi pe despartiri. Comitetul delegatilor de Beefing, nu-Stat, prin diurna ce i-se dä de el. Art. 3. Pentru facerea recensementului miÏ pentru studiarea projeetuluI de lege La art. 8 s'a adaos cuvintele: sag co-eonstatarea modificatiunilor si pentru a- pentru facerea recensementuld contribu-mund; cad comitetul delegatilor credeplicarea gradelor de urmgrire, in materil tiund direete, presentat de D. ministru deel este bine a se recunósee Bi comundde contributiud Bi alte veniturI ale SLa- fluent%i sustinut in comitet de un dele-dreptul de contestatinne asupra unor in-tuld, se institue de la doni pen6 la trel gat al sAti, compus din D-nia : serierï ce le-ar crede nedrepte, controlorï pentru fie-care judet, dupg ala- Carabatescu loan , La al 3-lea aliniat s'a modificat termi-turatul stet, earl se vor prevedea in bud- Pastia Scarlet, nele de 1 finde lu Septembre, in-getul Statuld pe esereitiul anuld 1877. Alunenu Florea, locuindu-se cu terminele de 1 August piAcestt controlori sunt aceiapi prerik1u0 Cantacuzin Grigore, finele lu Octombre, spre a fi in concor-in legea de urmärire. Sturza Ión, si dantit cu terminele prevNute la art. 2 al Art. 4. Membrii comisiunel cad ar li- sub-semnatul, s'al intrunit, in Bedinta deacestul project. psi sari ar refusa indeplinirea acestd in- la 9 ale curentet,sub preqedinta D-lui Comitetul delegatilor a cre4ut necesarsareinarï, vorfi supuBT la amende. de la Scarlet Pastia, si, luand in minutiósg esa-a stabili na procedura in privinta durateï50 pena la 200 lei. Acéstg amenda se minare projeetul sus-citat, ail convenit insedintelor comisiunel de apel, Bi ug sane-va hotgrâ de ministerul financelor si se unanimitate asupra mai multor modificaff.tiune penal in vederea negligentei even-va implini de casierul judetuld prin apli- Sub-semnatul, numit raportor al comite-tuale a membrilor slY. De Reese, s'a ad-carea leget de urmarire. Amenda va fi tuld delegatilor, am onóre, D-lor depu-mis ea aliniat la paragrafuI ultim alart.revocabill, in cas când delegatil ar justi- tati, a ye supune aci resultatul studiuld8, cuvintele: *dintele comisiund de apelfin de vre-ug impedicare. si a modificgrilor aduse la acel project.vor dura cel pucin cinci ore.Absintele Art. 5. Fie-care membra va avea drept La titlul projectuld s'a suprimat euvin-nemotivate vor fi amendate cu 10 le notala ug diurna de la 3 OA la 5 lei in co- tele: Mobiliare, patente i fonci

104 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 6 (18) Ianuarie 1877

de la 1 August p'é/grt la finele lu Octom-tre contribuabilit cat mat impust,. As voiInlut, nu vor primi diurna.Eta observa- bre,i vor decide in mod definitiv. sa se precisese de undo Ineepe acésta m6-tiunea ce avém de facut. Membrit acestet cornisiunt afará de de-sur6. D.vice-presedinte. Nefiind deptis nict legatul fisculuï, care este piAtit de Stat, Cavintele cot mat impost" este ce-vaun amendment la biuroii, pun la vot art. ad fie-care drept la 10 let de sedinta. relativ ; cel care platesce Lill let, este mat8 din project. Acesta chie1taialprivesco in sarcina co-impus de cat acela care platesce na lea. Adunarea adopta art. 8. mitetulul permanent. E vorba sa dieem de made ineepem ?... Art. 9, 10 si 11, se adoptg filril disen- Sedintele comisiunei de apel vor dura 1.1a, ToCe. De la jumRate. tiune. cel pucin cinci cre. Almentele nemoti- Voci. Da la a treoa parte. Se da citire statulut cu lefile controlo- vate vor fi amendate eu 10 lei de sedin'et. D.ministru de culte si instractittneram.. Art. 9. Lucrarile recensemêntulut re-publca. Ert cred ea e mat bine sil fasam D. I. Poenarn-Bordea. Singura objee- mase definitive se vor strange, prin in-ea acéstl cestiune sa faca objectul regle-tiune ce cred de euviinta sfac la artico- grijirea comitetulut permanent, at adjuto-mentulut co va lusoti acésta lege. lul aeesta in privinta statulut controlori- rut controlorului, care pune la calecon- D. 1. Codrescu. Dica D. ministru pro-lor, este ca in projeet so prevede judetele fectionarea rolurilor si distribuirea lor lamite a prevedea In reglementul legqa-anume cart trebee sa aiba ate trot contro- comune, in intelegere cu casierul judetu-cesta cestiune, atnact renunt de a mat facelori, (Sfel cele-lalte câte clout, si as rnga pa tut, pe'n6 la 15 Decembre. na amPniament. anon Camera sa siba In vedere el sunt Estracte de pc) rolurt se vor comunica D. Fr. .1141ilescu propune urmatoral a-judete fórte intinse la care se preyed() a fi ei ministemlut de finance, la acésta epoca.mendament. unmet duot controlort.Asa este judetul Art. 10. Reeensematn1 pe basele indi- _ se Fine la vot amendamentul D-luiIalomita, care, pa laga el are IA intin- cate in acésta-lege va incepe in anu11877.Milescu, si so primesce. dere fórte mare, darlipsesei elite de Art.11. Me dispositiunile asedate Se pone la vot art. 2 si S primesce.comunicart,si vI asigur, D-lor, el clout prim legti regulanaente anterióre reman Art. 3, 4 si 5, se adepta controlan na vor fi de ajuns peatru a ia- in vigóre, intru cat nu sunt contrarit legeitiune. deplini insarcinarile tor cum trebue. De de facia, Se citesce art. 6. aceea v rog sbine-voiti sä se prevedea Stat de controlor. D. ministru cultelorj In4tructitusettret controlort si pentru judetul Ialomita. pnblice. Com intelegeti D-v. publicitatea ? D. B. Manin. Si ea ya rag sä puneti 73 controlort, ate 3 de judetele: Ilfov, D. I. Sturza.In privinta pablicatiu-tret. he, BacAti, Irlasca, Mehedintt einet, am onóre sit vI esplic cí publicatio- Toci. Tot pa aceste mative am putea Prabova, éra in ate clout. a 200 sa cereal ca top sa se inaultésea nutarul let retributiune mensual fie-care, 175,200nea se face, cunt seiti ea ph6 acum, prin ati,te care se lipase pa usa comunet. A-controlorilor. Spese de transport,a 150 let D. Fr. Mileseu. D-lor deputatt, num6- mensual fie-care 13 t 400cestea aunt pubiicatiunele usitate par;a- corn. Comunela insa cart vor ayes si dare-rul controlorilor s'a primit atat de comi- Total anual. 306,600ban, vor face publicatiunele si prin dare-tetul delegatilor cat si de D. ministru de finance, sa lasPaia dar num'kullor asa dupa Ne luand aimed' cuvêntul in di5:cutiu-ban. Daea yeiïil facetttlla modificare, att putea dice sa se faca cum era ia rep-cum s'a hotarit prin nest project de lege. nea generala, se pune la vot luarea in con- Ed MO: am sa. va fac ul alta obserya- sideratiune a projectulut de lege si sa pri-lamental organie. Atunci, candse pro- mulga nil loge, sd cites la biserica ta diletin ae, mie rni se pare ca este prea mare mesce. diurna de 150 de franci pe lunt pe léugil Se citesce art. 1. de Orbatori, and se aduna poporul. Tot asa s'ar putea face si ad, dacl voitt. léfa de 200 de leice primase mensual. D. G. Sefendache. Ui mica observa- Cred dar cl va fi de ajuns sil fixlm cifra tiune am a face, inonsiva pot a dice,a- voce. Ne Intóreem la regulamentnl organic ? diurnet la 100 de let pa tuna in toe de 150, supra art. 1. (And este vorba sa se fach si ca acesta diurna va putea tine clout ca- ua lege trebue ea articolele din acea leg e D. L Sturza. Acestea sunt dispositiuniInset. se fie bine esplicite. de publicitate. Intru cat nu tott locuitorit D. D. Lem Trebue sa votam legea ;Eta, D-lor, ce sdice lanele acestulrurali wit a citi,ar ti mat rational sa lidupa corn s'a propus de minister ; nu tre- articol, aliniatul din urnaa: aceste rolurtse citésca cu vin graid, cand et sunt adu-bue sa ne ocupi.m de intinderea jadetelor, Aman invariabile pentru tesaur afara denatl. la healed coniunal sad la biserica. preeum nu se ocupa nict ministerul. casurile de epidemie, resbel, etc. Ed cred Voci. Este bun artieolui asa cumse Jadetele acelea care dad mat multe con- cIt acest cuvAnt de et cetera ar fi bine sitafm. tributiunt ad nevoe de mai muiï cnntro- fie sters si 0, se dea unatórea redactiuno Se pune la vot art. 6 si so primesee.tort, cad acolo se fac recensemêntele mat acestut aliniat:In casurt de forta majera Art. 7 se adopta fInI discutiuna. eu grea, era nu ca ta judetele acelea cart, reabel, foc sad epidemie. Se citesce art. 8. de si stint latinse, tug dad de cat prea IL I. Sturza. Comitetul primeace amen- D. D. Maori.'MI pare ca idea de carepacine sate,dupa entri este judetul Ialo- damentul D-lut Sefendache si pr:in urmarea fost predominatt autorit acestut projectmita (ilaritate). articolul se va redacta ast-fel. de loge este acees ca functionarit cart ieati D. G. Se'endache. D-Ior deputatt, ea Sa pune la vot art 1,ast-fel modi-parte in comisiunea acesta si sunt platittv'as ruga ca dad', ineuviintatt cererea D-lut ficat si se primeace. din budgetul Statului GA nu mat priméscarepresentante de la Ialomita, att bine-voiti Se da citire a!t. 2. diurne.Ast-fel, la aliniatul din urma ala ineuviinta si cererea mea. Mechedintit D. Francise ivIllescu. TM aei dou6art. 8, se vede dieêndu-se cil membrit co-are trel eontrolort si eti va cer sil lasati cuvinte care esprima acelaet lucru ;edmisiunet, afara do delegatul fisculd, fie-puma' dent pentru cil lucrarea se va face tot propun suprimarea carreatulut fruntast, cacare are dreptul la ua, diurna de 10 let deap de bine si fiscul va plati mat putin. sì r6mana numat cuvhtul : dintre contri-sedinti. Dar latre membrit comisiunei in- Lasatt dar pentru hlomita clout, cum buabilit cet mat impost. tril si presedintele tribunaluluï, care esteeste seris in project,si redueeti D. L Codrescu.- As vrea sfac si eilretribuit de Stat. dintit tot la clout, cad cred cit Mehedintil Uilobservatinne asupra acestut articol. Asa dar, s'ar putea dice cg, afarit de de-'st ar putea indeplini fórte bine sareina eu acéata romisiune se compune din-legatul fisculut si de presedintele tribuna-doe.

6 (18) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL BOMANISt 105

D. N. Dimancea. D-lor, fiind cIlfovullegilor organice sa nu aibä vaeanta, ci sa D. Mauolache Costachi. Constat cu are capitalg, piopui ca in acest districtramgie aci ca sa lucrede in timpul va-placere cà si onor. D. Buescu stie a usa sit fie einct controlorT find ca este mult decantet. de tóte subtilitatile and legist ; fug, D-sa lucru. Acésta este propunere ce fac. veesce intr'un mod indire ct sa va silése D. 1. Ionescu. Dar nu scie ministrul D. P. Buescu, raportatorul comitetululpe Dv. sa atacatl basa fo ndamentalä a le- cÏ ómeni 'T trebue? D-ta sa 'To spui ?de delegati at sectiunelor, da citire urma-git creditului funciar rural. Woe cere 30 MT 30, pentru cedid 40;torulul raport si project de lege D-lor, éta ce s'a petrecut and s'a infi- at nu cere? Asta e tréba ministeruld. intat legea creditulut rural. Antait s'a D. ministni de finance. D-lor, D-v. pe Domnilor deputa0, discutat déca este a se inflint% un singur do ug, parte voip se dap mai mulp con- Din initiativa câtor va domai deputaticredit funciar s85 mal multe, si acésta ce- trolori de cat am cerut, si pe de alta, par-s'a facut propunere pentru ea cre-stiune s'a discutat dile si saptamanT inte voip sa le seadep lefile. ANT, de ce vepditul funciar urban sg, beneficiede de sub-tregt, si attinci s'a admis a se inflinta, pe seadea lefile, de aceea yeti avea controlortventiunea prevadutg, la art. 19 din legeaIânga creditul fancier rural din Bucuresel, maï putin corespundatorT lain:Anil:ladlecredituld funciar, act acésta subventiu-inca until in Craiova si al treilea inIast. lor. ne s'a refusat acestet societap de catre Acestor trei. credite funciare rurale li recensemantal este ug, cestiunefostal minister. s'a promis usuloventiune din partea Sta - fórte grava, stint prea putin platip cu. at Comitetul delegatilor sectiunelor onor.taint de 1,500,000 lei., adicl uaparte pen- 'T vedep in project, si nunaal in privintaCamera al caruia raportator s'a numit sub-tru ereditul din Bucuresci sialtedotia nevoiei in care ne aflam, e5 yam cerut sisemnatul, luAnd in desbatere acéstä, pro-parP pentru creditele din Craiova si IasT. numarul mic si aceste mid diurne ;darpunere a primit-o si a format alaturatul Acum, ce dice D. Bussen? Find-a ore- and finaneele Ord vor fi in mai bung, sta-project de lege. ditul funciar rural din Bacuresel n'a ab- re, voi core eerscerea si a numaruIut si a D-lor deputap, in legea credituluT fun-sorbit téte fondurile cesag alocat, apol diurneT. ciar, la art. 2, aliniatul II, se dice: Se vasa venig seem si 54 dap 300,000 leT ce- Va rog dar sà lasap coos ee a propusbacura de drepturile si vor fi supuse la in-lull urban ; en alte cuvinte, va indémnä sg, ministrul de finance, dupg, propria sadatoririle prevadute prin acésta, lege si a-sapaP fundamentele de garantie ale cre- esperienta, care negresit ea este mat maresociatiunile intre proprietari de imobileditulut fancier rural. As fiinteles pe D. de cât a D-v., tiind-ea ta ministerul de fi-urbane." Buescu sa vie ea un project de lege sä nance sä seie mat bine ceea ce e trebu- Societatea credituld funciar urban, eadica :pa aceleasi considerante pe care inL societatea credituluT funciar rural, areguvernal a ingrijit s incuragede formare a Ceea ce va cer easta-di este ug, econo-prin urmare dreptul sa beneficiede din ca-creditulul funnier rural, pe aeoleasT con- mie, fiind-eg, diurnele ce platim acum nepitalul de subventiune, eu mod de impru-siderante, sa acorde uà asemenea ineura- costa mat mult, cacti se fac ug, multime demutare,incompt curent,prevadut lagigtóre subventiune si credituluT fancier recensemite din noti, si plätim noua diur-art. 19 din legea creditulut fancier. Prinurban. Dar sg, nu faca confusiune, sit nu ne, precum are sa fie si pentru inspectorl.acest articol sa dice ca se acorda, sub res-amestece sub denumire de credit general Cu legea de asta-eir cheltuese mal mult cupunderea guvernuluT, color d'ântéititrotsi ereditul funciar rural si creditul fancier 5 inspectori de at cheltuiam cu numarulsocietati constituite in Bucuresci, Iaïiurban la un loc. Este ug. fericire ccre- mai mare ce am avut pana amen, ad deCraiova, un credit,in compt curent, laditul rural n'a avut trebuinta sg, used.e de multe ort am sä, finevoit siaù un ins-case de depunere si consemnatiunT panatóta, subventiunea, insa aceste 300,000 lei pector de la 1E10 sa '1 tramit la Mehedinpla suma de 1,500,000 let servese ca ug, casa de reserva pentru a- si am sa, 'Y platese transportul. Societatea creditului funciar urban estecoperirea debêndilor in cas de perdere. Va rog dar, sa lásap asa precum amcea d'antéiat societate formata fa Bum-Indata ce publicul va afia eg, ap micsorat propus cil in loge si numarul si lefile. reset, care este o parte din creditul fun-acea reservg, creditul acestut institut v a Se (IA citire urmatoruluT amendament:ciar general, fondat prin legea din 1874.seadea E5 sunt departe de a combate Propun ca spesele de transport sg, fieSe intelege dar cta virtutea art. 2 dindees unel subventiuni a se acorda credi- numat 100 lei mensual." acéstä lege si acest institut de credit ur-tale fonciar urban; insa D. raportor nu Milescu. ban avea dreptul sbeneficiede de disp)-are de at sa modifice propunerea sasi Se pune la vot amendamentul D dui Mi-sitiunile art. 19, mat eu sale ccreditul céra until credit speeial independente lescu si se respinge. funciar rural n'a luat,ia compt curent,de soda care priveste creditul rural, flied. Se pune la vot projectul de lege in totalde la casa de depunert de at pang, lasit-ea acel milion si jumatate apartine numaï si resultatul scrutinulut este eel urmator:naa de let 310,000 si a maT ramas Ina, su-credituld rural. ma de 690,000, din care se cere ca socie- Asa dar as raga pie D. Buescu sa retra- Votanty 68 tatea creditului urban se pi ta beneficiaga acest project si sa cérg ul suing, sepa- Majoritate reglementara 39 numal péna la suma de 300,000 lel,si a-rate, eact alt-fel ar fis compromiteti a- Bile albe pentru . . 61 césta numaT IAA la formarea fonduIuT suícost institut, ar fi sit facep uIl violatiune Bile negre contra. . 7 de reserva. la un drept ciistigat pe care la dobêndit Pe aceste motive comitetul delegatil or,ereditul rural, care functionédä de tret ant D. pre§edInte. Adunarea a primit pro-prin raportatorul sa5, are onóre a supinesi care a avut acel capital ea uä casa, de jectul de lege. la aprobarea Dv. alaturatul project de le-reserva, care forméda tot-d'auna garantia D. N. Dimencea. D-lor, am votat alal-ge pe care va réga, D-lor deputaP, sa bi-eea mal puternia a and institut de cre- tgeri numirea tine comisiunT care sa lu-ne-voiP a'l aproba. dit. Déca, yeti släbi acéstg, reserva, vetl erode legile organice ale ministeruluT de Raportor, P. Buescu. face ca acésta institutiune sä fie privita cu mt.fienta din partea publiculut justitie si sa se puie in concordanta eu PROJECT DE LEGE budgetul. Erl am votat luareavacantel D. P. Buescu. D-lor, legea creditulul pentru sari:Mort ; eù am fost contra acelut Art unic. Societatea creclitulul fancierfonciar s'a fondat laanul 1874 si onor. vot, dar o data dat de Adunare ma vot supu-urban din BucureseT va beneficia de dis-D. M. Costachi educe aminte ca in a- ne luT. Ceea ce insa voi sä vpropui estepositiunile art.19 din legea creditululces lege nu se facea udeosebire intro ere- ea eomisiunea ce s'a numit peatru facereafunciar pâtia la suma de 300,000 lei foul.ditul funciar urban si intro creditul funciar

10(3 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 6 (18) Ianuarie 1877

rural era IA singura lege, legea credituld D. I. Campinénn. D-lor, ei eli sunt in-atone ar remânea ca Statul vina in runciar. Chao dice creditul funciar, in tótespirat de idee cline nu trebue sà parasimadjutor cu uà deeime, adica cu cifra de tot partile lame, intelege credit funciar deasemenea institute de credit, ci din contra,neinsemnata, devisoria pentru un aseme- )11-ce imobile, at6t de pament cat si desa le ineuragiam pe cat e eu putinta. Dernea stabiliment de 20 or-I 25 mil' franc'''. case. Acesta este intelesul tutulor legilornasee intrebarea : prin asemeni resurse eaCum s'ar esplica ca in facia necesitatii de de credit funciar. ET bine, cu acest titluaceea-ce se cere cu projectul de facia a-al sumI atât de mica, noi sà dam 300,000 venit si la noi acesta lege. Dar de undevem sl dam noT viatA and institut de cre-fraud? Ce ne lake indemna la acesta, pen- a venit? Acesta lege s'a copiat dupa le-dit ca creditul fonciar urban din Baca-tru ce al na facem? Si ape cum se es- gea credituld fancier din Francia, ale ca-rase ?i ape mai departe : care trebue sa,plica chiar din partea proprietarilor a- reia dispositiuni s'ati moclificat in ceea cefie partea contributiva ca care State sttcésta cerere când punem facia in facia tre- priveste serviciul si sistemul de functio-vinl in adjutore acestel institutiuni ? buintele ce se pot simti de institut la un nare al acestor blue ; Mal intelesul ge- Mai anteid 'rni void permite a desvoltamoment dat cu esageratiunea cifrel cerute? neral a remas neatins, ast-fel ea prin cre-uà idea, ua opiniune a mea, care spar elET bine, acesta esageratiune chiar me face dit fancier sintelege si urban si rural.vs fi impartasitA de intréga Adunare. Intrope mine sa, m indoese de trebuinta unni In Francia, la societatea credituld fun-proprietatea rurala, si proprietatea urbana,asemenea adjutor. Sunt si eii uà repot pen- ciar, se fac operatiuni atilt pe mosii eat sicea d'inteitiare mai mult simpatia mea,tru incuragiarea aceste institut, ea peara pe case. celei eti 'T dad orT-cand preferinta;a ori-card altul de natura lui,der redue Ce s'a intemplat insa la noT? S'a in-si acesta pentru euventul ea prop rieletteaeifra la same de care póte sà ailea necesi- templat ea a venit un deputat si a dis :rurall este isvorul, unicul isvor putemtate intr'un momeat dat, la 30,000 franci, din acest credit funeiar sa facem doug in-dice al bogatii intregei teri ; pe cánd eel inca acesti bad na sunt de parere a se stitutiunt, adica creditul funciar generald'al douilea, casele fail a contesta le-da din fondul creditelor rurale, ei prin- sa, '1 impartim to doue :in credit funciargitimitatea tendintei proprietarilor de casetr'un credit deschis de ministeral de fi- urban si in credit funciar rural ,si a-de a fonda institute de credit spre a se ad-nance. tune casa credituld funciar s'a impartitjuta uniT cu pe cand casele, dic, D. vice-prepdinte Avena uraiatórea in doua si s'a %cut un articol in legi prinnu aunt mai in tot-derma de cat un mijloc,propunere la biurod : care s'a prevedut asociatiune de credit ur-un fond de specula, produetiv de frum6se ban.... beneficie. Ast-fel ea, desa un capital pus Subscrisii propunem a se amâna pen- U voce. Nu este asa. in mosiA nu este destul de numarator tra sesiunea 1877-1878 discutarea cre- D. P. Buescu. Ape, D-lor, cand D-v6s-si in tot-d'euna este mai pucin prodecAtorditule de 300,000 cerut de societatea tra puneti na etichete, se intelege ca ea es-de cat (lea, ar fipus in orl-ce alt uncredituld fonciar urban." plica ce este in nauntru si dupe ce intoreicapital pus in fond de case, earl' nu aunt Colonel, L. Leca, C. A Boránescu, I. foia vedi ca este impartit in doue. Legeasupuse eel la intreruperi si alto neajun-Lápscu, 1. louesca, G. Mortun. a Os : asociatiunea credituld urban so vasuri ale proprietatii rurale produce cu si- bucura de drepturile si indatoririle credi-guranta venituri frum6se. D. D. Leca. D-lor,acésta cerere de tale rural, adica si unul si altul vor avea Acum sa vedem, D -lor, care este quan-credit a vault Interim mod neregulat, ne- aceleasT drepturi si detoril. tal same ea care trebue sa venim noi inlegal in Camera :a venit creditul urban Este adeverat ca creditul fonciar gene-adjutorul aceste institut ? Void qice de ladin &manse sis'a adresat la Camera, ral s'a previsdut tu trei ()rase: Bucurese.inceput el cifra esorbitantA de 300,000ea al dea 300,000 fraud ajutor.Acesta Craiova si IaÏ, lose fie-care din aceste treilei ce ni se cere trebue a fi red privita dee neregulat, calea era ca aeel credit sa se institute are set imparta ereditul in atenoi. Ce interes trebue sa pórte Statul tineduel, la minister sA cérl acesta. pentru ea doue parti, in credit fonciar urban si cre-asemenea eredit, si pentru ce aaume trebueministerul sa ne propunA deschiderea eredit fonciar rural. Et bine, ereditul fonciarsa'i vie in adjutor cii desehiderea and er na sl facem propunerea no- din Bucuresci a usat One acum de ul compt curent ? Pentru el deca se va intêm-care nu seim cum stà acea cask si ce nei de 300,000 fraud, remaind in drept a usapla ea uniT din imprumutati sa nu'e pia-cesitati are. SI vie der ministerul sA ne si de rest. Der a venit un ministru pe a-tesca rata la timp, atunci casa sa aibl depropuna desehiderea credituld s rsà ne t and D. Mavrogheni. care nu vedea cunnde sa plAtesca procentele aetiunilor, lu-spunl si de uncle 0, luarn banii, si mime ochi bunt creditul urban si când s'a tnfiin-And din suma ce State 'T desehide cavom vedea. Când D. ministruinsa ne at acest credit,'i-a dis :nu'ti dad ¡acre-compt cureat. Prin urmare name in aces-spume cA are la lipsl mare de mijlóce, derea mea. Acura ce dicem noi? P6te cata limitl putem si trebae sa venim noi incum am vota not acel credit fAra sa avem guvernul actual sa aiba incredere in aceladjutorul acestel case. Dee, care este cifracunoscinta de adeverataliii necesitate ? iustitut; acésta incredere al reclamam deimprumuturilor credited' urban din &mu-De aceea oil cer anaanarea Elbe la tónina la govern. Prin urmare vedetI ca ne sun-rose ? Intro patru si eine milióne. La ceviit6 re. tern in spiritul legit si cred ea, Adunareacifra se urea aproximativ plata cup6nelor SA vedem la tóninl, cand vom num6 ra va da acesta incredere, fiind-cA aeestl in-acestor patru sat einel milióne la 1 Ianu-bobocii, cum s Am ea financele si atunci stitutiune, ea tóte institutiunile de credit,arie ? La cel malt 140,000 de le. Apevom decide ce avem de ficut.Sciti el t-ebue incurageta. Si apoi, D-lor, noi nueste negresit imposibil ca din acesta cifraStatul de asta-di nu mal are de uncle lua, ve cerem sl'i daruiti ua sauna de bad ; veeea mai mare parte A. nu se incasede decà casa de consemaatiuni s'a golit ea to- cerem numai sa'T inaprumutati in compt eu-la eel imprumutati ; fiind-ea, dupe CUM amtul, ca crisa este nepomenita, de undo sA rant One va complecta fonde de re-dis, casele nu suut supuse ea pro prietatiledam ? Si ape ehiar deco, am avea de undo serve, pentru care se ineaseda in fie-caremale la intreruperi, nu sunt supuse lasa dam, Inca TA-data, lee care nu seim an ill suml, si când va forma acestfond,neplata de arendl, sad la amânarea platece face case aeeea, cum sta, mai cu sema nu va mat avea nevoe desubventiune. arendii, cad se scie cit ieroprietarul doca mai multi din noi cad suntem de prin Asa der, ve rog sl aeordati acesta suma,case nu to lasa sa te muti In casa provincii, cum putem se clam Elsa orbesee? de 300.000 *and pentru creditul fonciarnui platesei chiria.Prin urmare ,dinCred. el onorabila Camera va vota amâ- din &mime ,eaci mai remâle Inca140 000 fraud, plata cup6aelor la 1 Ianu-narea, pentru a nu fi silita sa votede res- 900,000 franei pentru cele-l-alte instita-rie, eel puein noue decimi ad sa intro si-pingerea projectuld, ceea co ar aduce u tiuni din Craiova si Iasi. gur in casa instituteui ta tot-d'euna, simare isbire credituld scold Institut, pe

e (18) Iannarie 1877 MotIoRuL OFICIAL AL ROMINIFI 107

And cu amAnarea nu i se educe nicY uAcA acel milioni junittate este acordatnuntânda-se eea urmttóre pe a doua-di, 21 vAtAmare. esclusiv numal pentra societAtile ce s'arDecembre. Noi cerem ast-fel ea desbaterea acestuiforma de credit fonder rural, ei cl aeum, project al se amâng pânt la tómal, daddéea vom da noi suma mate creditului edinta de la 21. Decembre, 1876. D. ministru de finance s. ne vie ea unurban, apoi vom lovi In siguranta creditu- project de lege in regula, in caresit neId rural. Se vede D-lor, cA de acéstApä- Presedentia D-lui presedinte C. A. Ro- die/ : étA situatiunea caseT, étce trebuerere a fost ei onor. D. Petre 1VIavrogheni.seti, asistatl de D-nii seretari M. Ghelme- ditm, avem fonduri disponibile, sälcare, ea ministra, a refusat de a da spri-geanu, F. Alunénu, C. Climeseu ei I. LA- dam. Oil dad u alte conditiuni, cum injinal ce 'T cerea societatea creditulni fan-teseu. cea de adT, et voit fi silit a vote contra.cier urban. Sedinta se desehide la 1i junettate PAnt atunei at vt rog a admite amAnarea. ânst, cred eA sicreditul fune iardupl D. preeedinte al eansilitaui §i mi-urban, ea in töte te-ele din lume, trebue Presenti 100 D-ni deputati. nistrn de finance, I. Brittianu. D-lor,si la noi s'e, fie objectul aceleiasTsolicita- Nu rtspundil la apelul nominal 50, si din multele discutiuni ee s'at urmat indine din partea nóstrA,i cA prin urmare,anume : Camel* vi mat ales in silnul sectiunilor,merita sitfie spriiinit si ineuragiat de asupra credituld mobiliari altele, credguvern ea si tóte cele-l-alte institutiuni in congedili : cA colegiele electorale se vor invAta min-de credit ; clei déca nu ar fi fost c ensi- D-nii A. Agioglu, D. Anghel, T. Bag- te si ch de acum inainte at st'si 11160derat ast-fel, atunci incl eu ocasiunea vo-dad, A. Gr. Bonaehi, S. CAlineseu, D. Cas- deputati de tépa lor, asa ca BA aibl tgri legeT, s'ar fi pus creditul urban, introianu, C. Catargiu, N. Catargiu, E. Cio- ranul,i proprietarul, si negutttorul, re-nisce conditiuni inferiOre, ceea ee nu s'alacu, P.Constantin, D. Cozadini, G. N. presintantii lor. Et aunt unul din autoriTfAcut, eAcT vi acestui credit i s'at aeordatGamulea, G. Ghiteseu, C. Giuvara, T. loan, projectului prin sare s'a cerut infiintareaaceleaeT drepturi,imunitAti sibeneficieI. MArza, D. Micleseu, M. Roseti, G. Ros- creditului fonciar la noT in térl. Projeetulca vi ereditului funciar rural. novena, C. Soaree, A. Varnali, H. Zugrl- retativ la acésta a fost fleut de un comi- Ua voce. De ce nu se primesc cu ga-vescu, Sc. Pastia, I. Carabatesen. tet de proprietari fArt, distinctiune de pro-rantie srisurile urbane ca cele rurale ? Fárá arátare de motive: prietari urbani sat ruralï. Acestia aü ela- D. ministru de financie.1146 ertaV, borat un project fArl distinctiune de na-tot asa se paimese i serisurile urbane ea D-nil D. BrAtianu, N. Caraianoglu, L, turA de proprietate, destul sA fie imobi-si cele rurale, nu este nici o deosebireCostin, L Doean, G. Exarcu, D. Genescu, Hark '1 a dat ministrulnï, ministerul ata lege. A. Gheorghiu, N. Guran, P. GrAdisteanu, venit cu el in Camerl si in discutiunea lui M. Negulescu, N. H. Nicola,I. Nicolan. Mie mi se pare uscnoT nu avemC. Pesiareov, D. Pruneu, G. Prune% M. toemai D. CogAlniceanu, 'mi pare, s'a ri-niel uA nevoiA s. facem astA-ell acéstA le- dicat si a dis :sA despArtim, st se facA Schina, I. Sturza, E. Vergati, A. Villner, ge, cAei déca credeti cA legea esistentAM. Vladimirescu, N. Voinov, M. Burileanu. deosebire intre proprietatea ruralAi cea dam o este intunecósA, ar fi trebuit A. Vizanti, A. Stolojan. urbant, fiind-cA casele aunt espuse la a-interpretatiune, fiind el nu trebue sA per- dore, Is derApAnare si altele, fiad-ca apoi Sumarnl sedintei preeedente se aprobt. deti din vedere cA atunei cAnd s'a votat Se trAmite la comisiunea de petitiuni aunt mai multe deosebirl de aptitudinilegea de credit fancier, ail fost nisce lup- intre proprietatea ruralitsicea urbanl, petitiunea protopopului G. Ieonom, a prete crâncene si póte fórte lesne sA fie in-otulul V. Ignat si Alexandra Cioran si a trebue alte formalitAti, alta comptabilita-tuneceisa. Onor. D. Manolache Costachi, te etc, ei s'a despArtit. Dèr legea in total atunci ea eilocaitoril Jr Nicolae Sevin si Teodor sin a remas tot asa corn a fost dintru inceput.ca autoritatea domniel-séle, Iordaehe. aeum, dieea cl s'ar slAbi inerederea pu- SA trt mite la comisiunea de indiginat De aceea se si vede, a se dice numai sim-bliel in creditul foneiar rural, décA l'am plu legea de credit fonciar, si acea aural petitiunea D-luT G. Cranic. amesteea eu cel urban. Si aeésta singura Se tramite la D. raportor al comisiunel de un milion ei junettates'a dat numaTconsideratiune mt face asttedi si pe mi- creditului foneiar, eAcT, precum am mai budgetare clout petitiuni aleprofesorilor ne sA v ingagecl a nu atinge laid de cumseminarului de Roman. spus, legea la inceput vorbia de ereditulaeel milion si junattate dat de Casa de De- fonciar in general. Când apoi legiuitorul Se inscrie la ordineai1eÏ raportul c -en i- puneri si Consemnatiuni, ea mod de im-tetului de delegati aï sectiunilor asupra a deosebit creditul rural de cal uroan,iprumutare, credituld fonder rurale. nimeni nu a rAdieat vocea ea st feel ob- projectuld de lege pentra acordarea uneT servatiune in privinta sumei ce se aeorda Propun dérl sA amântm chestiuneapensiuni locotenentului Meta Fotino. ea ajutor din partea Sta:uluT, pentru etOut dad comitetul delegatilor se va la- Se comunice. AdanArei demisiunea D-lui nimeni nu s'a gAndit el un credit trebuetelege pentru a formula un nuot project dedeputat M. Negulescu. se fie incuragiat mai mult de cat cel-l-alt.lege prin care sa se cârA de la Camerá pur D. Candiino Popesca D-lor, cred Domnilor, ve mArturisese cdéca etqi simple un credit espre a veni in adju-nu volt fi desaerobat de acéstA onor.Ca- eram ministru de financie pe atunci cândtorul creditului funciar-urban.Creditulmerl când void ruga pe D. presedinte s A s'a format institutiunea ereditului fancierfuneiar rural 'ffi ar fi plAtit Oat asta-dibine voiascl a invite, pe D. Neguleseu a rural, si ar fivenit in virtutea legei st-midatoria ettre case de depunerii consem- relua fotoliul de deputat. D-sa a artta t eel-A sprijinul guvernului, l'asfi a-natiuni, Ur .fiind cA a zidit u.easà,tot-d'auna et, are malt tact politic, vi este cordat pe data, ftrt, ca sä bAnuiese cA am fiind cA a veniti crisa cea mare,s'aei un vechit soldat al partitului liberal. cAleat legea, si asemenea (Mee aI fi fostamênt pentru cat va timp acéstA p1av. Ve rog (MI% sA bine voiti a nuprimi la putere când s'a instituit soeietatea cre-rog, D-lor, svotati a se iatórce in see-demisiunea, si a '1invite el villa in Ca- ditului fonciar urban, i asfi dat negreeittiuni acest project de lege spre a se trans-merA. cifra öre-care ca ajutor din acel mi-forma inteun project de deschiderea unui D. C. Fleva. D. Neguleseu fiind un om lion si junettate. credit. destul de mator si serios, cred el s'agin- Cana majoritatea Aduntri a aeordat a- Voci. SA se amêne. dit bine mg inainte de a da demisi- cel milioni junittate, a fast ca totul de Se pune la vot inapoérea projectuluiunea. Aea fiind, aunt de opiniune ea onor. altA, parere de eitt aceea emisl astA-di dede lege la seetiuni si se ineuviintéc,IA. CamerA sà bine yokel a 'I o primi. onor. D. Manolaehe Costachi, care adis Sedinta se rAdieti la 6 ore séra, a- D. D. Leca. EA cred cA nu trebue sit

108 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIP2 6 (18) Ianuarie 1877

primim deJunea, ci st invitam pe D. S9 tramite la comisiunea comunala pe-bine, D-lor, daca guvernul ar avea nevoie Negulescu a nveni in mjlocul nostru ;si.titionea a 70 locuitorT din catunele Bra-sa ne convóce in timpul vacanteT ne va nutlet calla D-sa ar persiva in dernisiunetinesel si Ludu si a locuitorilor catunuri-face sa venim in 24 ore. (sgomot). 'T o primim. Ceea ce an facut pentrulor Lacrita-de-Sus si Lacrita-de-jos din VedetT ( e ar putea sa luciede Camera iu altiT cred ca, este bine se, facem si pentrujudottil Doljiu. acest timp ,eand avem atâtea serbatorl D. Negulescu. Se tramite la comisiunea financiara de trel Ole de CrAciun, dona dile st. Se pune la vot demieiunea D-lui Ne-urgenta projeettd de lege pentru deselaide-Vasile, doul dilela botedul Domnuld, geleu, si nu se primesco. rea and credit suplimentar de lei: 180,904ast-fel ca in total abia vom avea eind, D. prqedinte. lntreb 1D-niT minis-bent 75, pe skin ministeruld comerciusése dile in care Camera ar putea sa lu- trYe project de lege voes e sa, se pima laluí si luerarilor publice pentru plata lu-crec,le,si atund nu soil daca s'arputea oreina 400' ? crerilor de podurr si sosele contractatecomplecta. D. presedinte al coneilinIta. Ed asdin trecut. Vod. Inchiderea di-cutiund. ruga pe onor. Camera sa tréea pentru ua D. G. Chitn,ministra de elate. D-lor, D. P. Gradisténn. D-lor, daca rog jumetate eei la sectiud ea 61 in in dis-suet insarcinat din partea guvernuld asä bine-voiti a Ian discutiunea Inca des- eutirme projectul de lege pentru modifi-rug a pe onor. Camera sa tinaedinta pu-chisa, intelegetT fórte bine ea nu este ca carea administratiund ceitrale a finance-buai diséra la opt ore, fiind el avemsa conchid eü la respingerea acestel pro- lor. Este un tabel si un stet care e fórtesa leliberam asupra unor literati fórte ur-paned; nu-'mT e dat mie care sed in Ba- lesne, si cred el nu trebee maT malt dege.(te. curesd sa m6 opun la continuarea luera- uà jum6tate de oil spre a se cerceta de Adunarea consultata, ineuviintéda aserilor AdunareT in timpul acestor s6rba- sectiuni. tine la 8 ore séra inca al sedinta publica.tort Insa eta pentru ce v'as1 raga sa la- Tod. Sa '1 cercetám tsectiud unite. D. presedinte. 0-kr, v6 fac cunoscutsatT discutinnea deschisa: pentru ea, spre Sedinta se raffia, la ua jum6tate de eraea s'a depus la biurou urmatórea propa-a putea lucre, trebue ea si Senatul sa pota dupa amiaçlï. anuntandu-s cea urinkóre pene e : lucre, fiind ea D-v. scitT ea lucrarile A- a doua-dt, 22 Deeembre. In facia cestiunilor pendinte a carordunarel nu pot sa se feel pa cat timp Se- gravitate este simtita, sub-semnata pro-natul nu va fi si el deschis... p nem a nu se face us de vacanta votata 1 a voce. Avem budgetele de votat. edintft de la 22 Dec( inbre, 1876. deja. D. P. Grädi§teanu. Nu putetT lucre VecT. Cer cuv6ntul. fara ca. si Senatul sa fie deschis. Presedenfia D-luT prese Hnte C. A. Ro- D. presedinte. OrT cat veti cere cuvón- D. presedinte. Nu puneti eestiunea sea asistat de D-nil secre C. Climeseu,tul, nu pot sa fac alt fel de cat sa ue tra-constitutionala cad atund trebue sa dad G. Tacu, M. Ghelmegianu si I. Latescu. m it de urgenta propunerea la sectiune, cucuvêntul sialtora spre a vd respande. Sedinta se deschide I t 2 ore dapä a-al At end mnit ca qa s'a urmat si ea pro- D. P. Gradigeauu. Este adevOrat el miadt p Inerea de alalta-erT, si ea dre pt cuvésat(16ea ed sunt de acéstif Were, póte sa fie so vor gasi D-ni deputar care vor pro-altiT de alta parere; Inca cred cä nu este PresentT 100 D-niT dep etatT. t( sta in contra and procedure care s'archestiunea budgetelor pentru care suntem Nu respundil le apelul nominal 49, si a-sehimba in 24 de ore. cheentftT acum a reveni asupra congediuld nume : Prin urmare, D-lor, suspend sedinta cace ne-am luat fiind ca votarea budgetelor D. C. Fusee, bolnav. si trecem in sectiud, uncle sa cercetatT a-este di luerare ordinara pe care Camera o in congediii cesta propunere. cunoscea maT dinainte, si cu tóte acestea Sedinta se suspencla pentru ua jurna- a luat congedid. Ceea ce cred eti el face D-nil D. Anghel, T. Be. Tdad, A. Gr. Bo-tate ora. pe Camera, sa revina asupra congediuld nachi, Sc. Calinescu, Castnianu, C La redeschiderea sedinteT D. N, Diman-kat este dorinta de a resolva óre care ces- Catargiu. N. Catargiu, E. Ciolacu, P. Con-can, raportorul comitetuld de deleg4 attiunT afara de cele cunoseute, chestiunT es- stantin, Gr. Cosadini, G. N. Gamulea, G.sectiunitor, cla citire urmätraluï raport :traordinare si de cea maT mare importanta pentru Ora nóstra.Prin unmare,nu Ghitescu, C. Giuvara, T. IvanI. Karza. Domnilor deputari, D. S. Miclescu, M. Rosati, G. Rosnovanu, cred ca ar fi inutila prelungirea discutiu- C. Swim, A. Varnali, H. Zugravescu, Sc. Comitetul delegatilor D-v. intrunindu-neT. De aceea, v6 rog sa bine voiti a na Pastia, I. Carabatescu. se ehiar astadT si discutand propunereainchide discuti.nea, sad alt-fel deelar pentru ca Adunarea sa nu usese de va-vo'd mentine congediul. 1- 6717 ará tare de motive: canta ce'sT a (lat. D. N. DimanceaD-lor, nu void dis- D-niT A. Agiogla, D. Pratiant, N. Ca- A adoptat tu majoritate de sése contracuta ehestiunea constitutioaala, pusa de raianoglu, L. Costin. D. Cozadiei. I. Do-until propunerea ea vacanta, se, nu se ur-D. Gredisteanu cu ocasiunea inehidereT ran, G. Esarhu, L. Eraclide,D. Genesen,mode, si Camera sa lucrede si in serba-diseutiund, magi, volti spune in trésat ca A Gheorghiu, N. Goren, N. B Locusténu,tort. (lea, Senatul a luat vacanO, a fost nu- M. Negulescu. N. H. Nicola,I.Nicolau, Raportator, N Dimancea. mai ta fume votuld dat de not pentru va- C. Pesiacov,G. Pruneu, D. Sofronie,I. D. I. lonesott. D-lor, et am luat man-canta. Sturza, E Vergati, A. Vilner, Viadi-datul de deputat tri virtutea Constiturtrund Acorn, D-lor, cat pentru necesitatea ce mirescu, N. Voinov, M. Burilianu, A. Vi-care ne obliga sa venim sa stern tied tim-face pa Camera a reveal asupra congediu- mud. pul hotarit pentra sestunea CamereT. NotluT dat.eli cred ca name e nevoe a pre- Sumarul sedintd prece lente se aproba.am facut sacrificie asta-vara de am venitlungi discutiunea, cad onor. D. 1. Ionesen Se refusa congediul cer tit de D-niT de-in sesiune estraordinara, precum am ve-a luminat'o destul, cu tóte ca a avut aerul putatT M. Vladimirescu si A. Vdner. nit si scum iarast. sa combata propunerea, cad D-sa a spus Se tramite la comisiueea de petitiun; Pa voce.i aï facut datoria... (sgomot).ca nol nu vom sta aci si nu vom luera, petitiunea preotilor conk nelor rurale can D. I. Innesca. Si acum cand venim dupaceea ce insemnésa pentru mine ea D-sa a judekl Teleorman, a locuitorilor din co-usul Statelor constitutionale si ne luam uafried un apel la noT pentru a fi maT activi. muna Carligu, curia si tel 'graniamaT mul-vacanta, cum se face pretutidenT, dicem De aceea vd rog ss bine-vo4T a inchide for locuitorT din Magurelo, aid: da i la hotelul Herdan c,licern ba. ETdiscuOunea.

6 (18) Ianuarie 1877 MONITORTJL i,;FIGLAL iu. ROMANTEI 109

Se pun() la vot inchiderea dis ettiu-ado:), prin cart recunoseut marile fapteporn].Ord ron âneset, vor fi mal pre jos net, si se primesce. indeplinite de cgtre natiunea români, deastä-d1 de cât aaele generating de luptä- Ss puce la vot propunerea eu hide.la 1856 ineóce. Cu tóte acestea, D-lor, vä-tort,e tri prin uraganele a 18 secole ail D. N. Rlaremberg. Vä rog, D-la pre-dênd eg evenimentele se preeipitä, m'amseiuti ne pästra si läsa de moscenire uá sedinte, s. constatatt eeg mä otgrat a fi fórte scurt. Sunt momenta intérl, ui drept. (Aplause.) Itesultatul serutinule este eel urmator:viata popóreler, unde ug seeundä, un pg- Pentru aceea rog pa guvern sg bine-vo- trar de org, plätesce cat un secol intreg.éscg, a ne rgspun le: cart sunt vederile sale, Votantt 78 Inteng org, trebue sä se luerese une-ori,cart suut hotäririle sale de a luera in a- Majoritate absolul . .40 Mgt cat nu s'a lucrat alto-att.' mglinistite.céstä estiune gravg. Las apot la intelep- Bile albe pentru . . .61 intr'un an. La momente marl si solemne seciunea onor. Adunärt a decide solut,unea Bile negre contra. . .17 cer vorbe pueine, se care a lucra repede,ce este de dat. Nu 'mt permit a indica Oil Abtinutt 1 concis, hotgrAt si en devotament. La ug,acea st lutiune si calea pa care trebue sä orä ca acésta in cere suntem, egad pentrumergem. D. prepdinte. Adunaarea a adoptatnoi totul este pus in cestiune de Consitu- Tot ( e cuted a adgogi, este sg conjur pe propunerea tiunea turcésel, nu ori voig räpi timpultott col git la uriire,la c )neordie. In vo- edinta se rädieg, la 4 si jumgtate oreprecios Ord male, pentru plgcerea de atul ce vom da, sä avem inainte esemplul dupg amédt, anuncindu-se urmätbrea se-face un diseurs. martirilor cart a O.murit luptând, pentru dintä pentru aceeasti la 8 ore séra. Pentru aeeea, D-lor, resum interpelareaca sä daa viata Latiund românes Ï,Statu- mea, Meg a intra in desvoltärt amgainte,tut Rouiân. Aplause. si die eg am OM increderea in guvernul D. N. Ionesci, ministrn de esterne. §edinta de la 22 Decembre, 1876. actual. si tocm9T peniru aceea, când am fa-0-lor, auntem óe in acel momEnt solemn cut acéstä interpolare, eram convins eg a-al sesinnet, când guvernul trebue sä vä Presidentia D-lut presedinte C. A. Ro-acest guvern'sT va fi fäcut détoria sa. Insä,spinal vederile s ile, asupra politicet nóstre seti, asistat de D-nit secretart C. Tacu, I.D-lor, am fäcut interpelarea pentru ca säesterióre ? Totust asupra acestg punct a Läteseu, C. Climescu si F. Alunénu. räspund la mandatul meg de deputat, pan-insistat onorabitul interpelante. edirita se desehide la 8 ore séra. tru ea indeplinese détoria M A de Socot, domnit met, ea nu avem nevoe sä Presentt 100 D-nT deputaft. mandatar al natiund,si pentru cä suntvg aducem nu(dovedi despre vederile Sumarul sedintei precedente se aprobg.convins cä inteun regim constitutional,nóstreEle sunt acelea ale D-viistre; si D. prerdinte. D. G. Misail are euvén-mandatarii natiund nu trebue sg, aseepteprecum D-vóstrii, ca adevgrati represin- tul spre a desvolta interpelarea D-séle a-totul nume de la guvern,ei trehua sätantI at natinnet nu putett a rea alte ve- nunciatg presedintelg Cabinetuld si in-scie a usa de initiativa ce le este datg, sidolt de cât ale natiunet, tot asemenea si tregulut guvern. lor de Constitutiune. Numat asa ne vomnot delegatiunea D-vósträ nu putem avea D. G. Misall. D-lor deputatt, egad amface ug adevgratä educatiune alte vedert; prin urmare ele sunt ale D-v., anunciat intarpelatiunea ce am avut onóre Am venit si am interpelat guvernul, cgclale natitnet, (aplause); acésta in principit; a vg ceti alaltg-erT in acéstä sacro santgam voit sa sciä cart stint vederile sale inin casul concret insä, earl ni se pune Ina- ineintg, am facut'o sub impresiunea eeaacéstä cestiune de nä capitalg importantä.into, deelaratiunele nóstre vorfi clare qi mat clurerósä ce 'mi a causat eetirea Con-Am voit sä sciti: déeg guvernul a intratprec ise. stitutinnei, pr( mulgatä de curând in Im-sad va intra in esplicatiunt categoric() cu Not, D-lor, am presinitit emotiunea D- v periul Otoman. Am fäcut'o, dic, sub ug im-guvernul MajestätiT Sale Sultanulg in a-si am fäcut ce credém ca trebue sg presiune durerós'g. cgd, pentru mine, art.céstä cestiune ,esplicatiunt cart sä nefacem.Vett vedea din putinele cuvinte care 1, 7 si 8 din acea (Ionstitutiune, póte säpung in positiune a sci den cum-va auntvoiii dies asupra acestet afacerT cg In ade- fig gresit,si sä dea Dumnedeg sä fig etveleitätt, sunt tendinte si interpretärt, devgr asa ()ate.Iedatä, ce in ;Una de 24 De- gresit si sa fiintelesetí ruí -- este Iraa considera cä statul Român, vecin Impe-cembre, am primit depesa agentulut nostru lovire din cele mai teribile ce s'a dat verriulut Otoman, este atins prjn acécV Con-de la ConstanVnopole, cg in acea di se ug data natium Ï române, religiund romg-stitutiune, fie 0 chiar indirect. premulgase Chartea Constitutionalg a im- ne, autonomiet romane. Voití sä die cä, D-lor, off-care va fi rgspunsul guy ernu-periului Otomao, indatg ce am avut acea dupg cum inteleg et, prin acea Constitu-lut, despre care, o repet, nu mg indoesescire in eare se adgoga cuvintele cg la art. linnet ni sa schimbg, de se va lua in serios:cg, nu 'st va fi %cut détoria, sag cg nu 'st7 este ce va care concerng Romania, si a- numele; se dä dreptul tutulor sträinilor deva face détoria de romän. Vert-care va fimime chiar cuvintele trase din textul Cons- orI ce religiune a cumpgra pgnakturt insolutiunea ce vett bine-voi a da acesteititutiunel Otomane: Ca sefit provincieler România, pe care noua Constitutiune oto-interpelatiug a mele,eii nu mg indo eseprivilegiate, primesc investirea de la Ma- mang intelege a o contopi In Imperial 0-un singur moment ea acéstg Adunare na-jestatea Sa Sultana]." not, frog a perde un toman. Intru'un cuviant, acea Censtitirtiunetional/ si liberald, cg, acest guveru, espre-moment mäcar, am depesat agentulut nos- sterge cu buretele tóte drepturile ce areshine fidelä a Adungret, dupg cum 0 A- ca sil cérgEcselentiet Sale Safet Pasa România ab-antiquo, consacrate de Sultanidunarea este espresiunea fidell a natiund,esplicatiug autorisate asupra sensulg si prin tratatele incheiate cu g1orioil nostrivor fi la ingltimea imprejurarilor grave cecoprinderet acalor vorbe. Agentul nostril Domni Mircea-cel-Mare, Vlad, Bogdan sine sant create. EA cred cg not, generatiu-a vgdut pe ministrul de esterne al Subli- Vasile Voevod LuT u, recunoscute si garan-nea de astä-cli, in facia unfit loviit ce tindemet Pont, si in intrevorbirea ce am avut tate de puterile Europet, prin tratatul dea se aduce antonomiet nóstre, vent fi lacu dénsul am lust declaratiunea, ca prin Paris in 1856 si Constitutiunea din 1858.ingItimea incercard,i cg, vom face tóteacele cuvinte ale Constitutiund se intelege Eram, D-lor, sä dEsvolt acéstg interpe-sacrificiele ce se cer de la un popor viti siEgiptul, Serbia si România (seinne de in- lare intr'un mod larg, sistematic, din punc-viabil, care scie sä apere drepturilelgdignqiunt). Ministrul de esterne al Subli- tul de vedere juridic si istorie, cu tortesi esistenta lui, adicg pgraênlul, liniba çimet Pont, nu se margini numat in acésta, in mâng, cu tExteletiatatelor El:Satre, cureligiunea luT, cu pretul vietet, al range-ci s'a intins a demonstra agintele nostru, textul dreptului gintelor, eu textul trata- cu pretul a tot ce are mai scump incg in adevgr Romania era ug provincie 0- talai da Paris si cu conventiunea de lalume. Iu mg it doesc, die, ca mandatarittomang. Vg inchipuitï care a fost emoti- 1858 ; in si Irit cu tóte cele-alte texte de astadt at natiunti, cä guyernul qi pc-unea nóstiä, qi aceia§T einohune

MONITORUL OFICIAL AL ROMINIET 6 (18) lanuarie 1877 tiro D-vóstrA &and ati said cá esista unel natiud crescine. TureiT ad fost opriïating raporturile nóstre internationale cu Constitutinne OtomanA, in care era cevade a posede ta t6ri1e Romano mlear unimperiul otoman, r6man in sarcina si in co privea Romania. palmac de pAinat si chiar de a inAltaresponsabilitateaministrilorMajestAte InsA, D-lor, noi am dominat emotiuneaun templu pentru cultul religiund kr. (A-Selo Imperiale a Sultanuld care insil cll nóstrA, si de la local acesta,uncle ne-adplause). un sens inadmisibil Constitutiund propus increderea M. S. Domaitoruld si s pri- Aceste capitualtiud , la anul 1856 s'amulgate, seas care la noI in Romania este jinul D-v. trebuia sA domindm acea emo-consacrat de catre marele puterT europene,cu totul inaplicabile. (Aplause.) tiune, ca sA putem modera demarsele n6s-care prin acéstA, consacratiune ad recunos- Mal mult incA,de la and 1866 ad ne tre. Dérd. antêia cugetare care a dominatcut ca drepturile principatelor Romanis,bucurAm de di Constitutiune de Stet co in consiliul nostru, a fost de a vcornu-trebue sfacA, parte integrantA din drop-ne-am dat'o nd insine si care a asigurat nica acest lucru, care nu maï putea fi untul natiunelor Europd creseine. Romaniel un loe definitiv in familia Sta- secret de Cabinet, si care in imprejurArile EY bine, de la and 1856, nd am intrattelor Europa eivilisate.In cat se atinge in cart ne aflAm nu trebue sd, fie malt limpin esercitiul deplind nóstre suveranitAgde relatiunile n6stre esterióre en alte State, ascuns. Cum s'ar fi putut dérd O. nu v6 a-nationale, si tu relatiunele esteribre nicï-ele vor avea desvoltarea aceea care este a- r6tAm acestA comunicare a aginteld nos-ud-datA nu am recunoscut alte margid desiguratA prin dreptul public europén. tru ? Said cA are sA ni se cjicit: eg de cecat aeele pe care ni le-ad pus insAs1 Eu- Prin urmare, intro nol si Sublima P6rtA l'am intrebat; clarA putém noI fi indiferentIropa. nu esista alto relating de cat acele care de a sci pe cine a voit ConstitoantiT M.S. Dupg aceia in virtutea dreptuld nostrudecurg din dreptul public europén ;rela- Sultanuld sd, intelagA, And a vorbit denational, am fAcut cu Puterile garante ac-tiud care ar decurge dintr'ul sartA Con- provinctI privilegiate si sed kr ? NoI tailte de suveranitate, prin care s'ati afirmatstitutionall a Inaltd PortI, pe noI nu ne pri- credem cd am de vansat vointa D-vóstrA,si mal bine libartatea si independinta Ro-vesc lam nimic; cAcI acésta ar fi uA vio- si nu am depasit de loc drepturile si da-manie; si,cl6eA en tóte acestea am fostlatiune a regimuld nostru interior, cat si torintele land guvern care nu voesce slconsideratY ca faand parte din sistemula esistentd nóstre nationale garantate prim facA nimic fárconcursul tgreI. politic al Imperiuld tureesc, acésta a fosttratate si Conventiunea dintre Marile Pu- D-lor, noT ne-am bucurat de Constituti-numaI penfra el Europa a sciut el este europene, unea Otomanilor; cAcT am vOut in lamebine asa ; cu tóte acestea marele natiud EtA eu ce eonvictiune am privit espli- un suveran absolut mat putin si ta Orion-Europene ainteles, atí stins, bine ea Ro-catiunile date de cAtre Eseelentia Sea mi- tele Europel ncun focularid de libertatemania este uA Ord a parte, si ca ea nu fa-nistrul trebilor din afarl al Sublimd Porl progres maï mult. Este un bine, oil sice parte integrantA din posesiunele si pro-relative la Constitutiunea imperiuld oto- cum, dud pe tronul Padisahilor va fi unvinciele Imperiuld otoman. (Aplause); càman. suveran Constitutional, si acel foc aprinseste nn Stat liberi ea atare nea si asigu- Anna, dupa co am stabilit cd de la anul pe malurile Bosforuld, nu póte sd. aduclrat di garantie colectivA. 1866, mai malt inert de cat inainte, lid nu de cat lumina si cAldurd populatiunilor EI bine, acea garantie coleetivA a mari-am fAcut nieT ill parte din ceea ce s'ar pu- crestine. Lumina acésta, insA, nu ne tre-kr Merl europeane , ea nu este in con-tea numi sistema provincielor otomane ; buia noire; ea nu e pentru poi; cde noI amtra intereselor nóstre politico ci tocmaldi, de la 1866,in fapt n'avem alte rapor- devansaro si nu ne profitá direct in nimic.in favórea lor; cácI aceastA garantie co-tuft de cat aceka care swat stabilite prim Ne'a,m bucurat clarA, cun imperid abso-lectivA a puterilor, se mArginesce de a netratatul Europén, v iamb: maI p6te fi in- lut, va fi de mina ud monarchie constitu-apArd de orI-ce ingerintA din afard.,in a-tre noi, guvern si natiune, mat pOte fi vro tionak ; ne'am bucurat cd, un padisah arefacerile nóstre interióre, si tot-d'ul-datA indo61.1, el in contra acestel simple in- sA fie la niveld suveranilor Europe; amnu va pune del ug altd, margine introu a-terpelatiud trebue imediat sA introdueem intrebat insd, dace Romania era designa-casts, de cat sd, desvoltAin afacerile in de-ul protestatiune la acele puterl europene tA prin constitutiunea otornand, pentru cd,plina n6strA libertate ca un Stat liber sicare sunt ea si noI interesate sA pAc,l6s.!,A sciam ca Romania nu va suferi atare atin-independinte. (Aplause.) fidelitatea tratatuld de Paris ? gere si va fi pusA pe calea de a protesta. Asa dérd,,D-lor, atat capitulatiunile D-lor, chiar inainte de 1866 prim Con- Voim chiar prin acéstd, desbatere parla-nóstre cola veelif, cat si actele intern atio-ventinnea de la Paris, din 19 August 1858, mentara sd, se scie ci si Romania are cavenale europene, asigurd, Romaniel uA esis-noI avem procedura indicatA pentru cud leetiud de dat puternicilor eI vecid carítentA liberA si inclependintA ea natiune aand Sublima PórtA ar incalca asupra at intarqiat pe acéstd, cale a constitutio-cAria raporturt esteri6re sunt regulate.drepturilor nóstre. Conventiunea c,lice es- nalismuld. (Aplause). Prin urmare, &ad ar veni cine-va astA-cypres cavem la Constantinopoli un agin- Vederile n6stre, D-lor. sunt acesteaInsi ar Iice cd, Romania face parte din unte ; cl, in easul dad drepturile nóstre vor facia acesteI constitutind care o salutAnatot indivisibile co se numesce imperiulfi cAlcate,acel aginte s. reclame,si ca uA aurord pentru populatiunele orientalI,otoman, cA Romania este uA provincie tur-sA reclame la Europa d'a dreptul. El nd nu avem de cat a conserva drepturilee6sed, cA capul StatuluI roman este un sefbine, acéstá procedare indicatd,,arétA in mistre, de cat a ne ixeserve de orI-ce in-al unel provincil otomane,si cd, Romaniadestul care este dreptul nostra. Noi avem tentionale atingerT ce s'ar face raporturi-nu póte sA aibA alt nume ,de cat namelepentra casul and ni s'ar pArea cA lovesee lor nóstre internationalf cu Imperiul Sul-de otomad, acésta pa noI nu no privescein drepturile nóstre, averntra, idee diplo- tanilor, si de aid inainte nu avem de fl-intru nimic, cAcI Constitutiunea turcéseA,maticd, deschisl inainte de tOte. cut un pas maI mult. octoriatA la 23 Decembre s. n., nu se lake SA nu se sperie nimed clérA cand vor- Permitetrid acum, dupA acéstA deck-impune nid in drept,nid in fapt Româ-bum de protestare, si uá protestareener- ratiune, a v6 spune cum intelegem noT anielcare a intrat in familia natiunelorgicd, si seri6a, pentru cA acésta este in- ne sine departe de positiunea ce ni se ere-EuropeY. DecT acasta find. situatiunea n6-sAsI procedura co ne-ati indicaro Europa. ea4A, prin chartea constitutionald, otornand.strA politicA void 4iee nurnd duo6 cuvin- prin agentul nostru de la Cnstanti- Prin capitulatiunile de patru orI seen-te, ca cléed, acea Constitutiune este ul Otm-nopole, trebue sA, introducem cAtre puterI lare, incheiate titre eroiciI DomnI Romadstitutiune care privesce direct pe supusiI protestatiune, or): de ate ori credem cit si intro gloriosiI Sultanl otomag, s'a asi-Sublima Porti, ea pentru not RomaniI estese face ud, violare a drepturilor nóstre ab gurat tóte drepturile suverane, t6tA liber-un act nul; érA in cat privesce es plinth-antiquo. Acésta avem sd, facem; clel ecOs- tatea qi tótä independin0 nóstrk ea a u-nile date de Escelentia Sea Safet Pasa, careta ne este indicat in formA si in procedere.

6 (18) lanuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIA' 111

Va dice eine-va ea trebuea sA facem alt-nose, D-lor, ea in asemenea cestiuni voceaPorta nu 'f,fi-a mentinut aceste obligatiuni, fel ? Nu credem, cad' déca ua data ne ara-batranilor trebue sa fie care o st se audanu numaT ca a dat ocasitme sa vedeaa ea tam respectuosi catre Europa pentru aceainaintea color tineri. D6a6 am luat si eüinca de la 1777 noT eram in drept a ne garantie colectiva sub al careia sent sunteuvantul, nu e de cat numaT pentru ideaplânge in contra violatiunilor caris'att puse capitulatiunele nóstre, nu remâneea din acel viitor care ni se pare óre cumfaeut contractelor sale. incheiate cu noT nici aft indou616 ca pe calea diplomaticä,intunecat de ua, cam data, volt" avea si etiprin rapirea Bucovina, d6ra inch asta-cy trebue sa protestam. Prin urmare, asupraocasiunea sa m6 impartasesc din d'ensul.vedem ca P6rta vine da face ua Constitu- acestui punct nu se mai incape sstam a D-lor, Camera nu este sesisata de eattiune a sa prin care atinge chiar acele delibera; avem sa protestam, si sa protes-de cestinnea de a se sci earl aunt dreptu-drepturi ce se obligase prin acele tratate tam enPrgic catre representantii puterilorrile tarei si in vederea lor care trebue sita le respecta. marl din Constantinopole. fie atitudinea ei in urma Constitutiunel In urma, tratatul si Conventiunea din Tod. Prea bine, prea bine. promulgata de imperiul otoman. Paris, vint si lecunosch deplina autono- D. N. Ionesett. Acésta am cugetat sa o D-lor, Constitutiunea imperiului Oto-mia tare n6stra, pe bass tratatelor si mal fac; in privinta acésta nu e niet umbra deman, in art. 1, 7 si 8 proelama nisee Melmalt ea garantie a respectarei acesta au- indouéla in spiritul consilierilor Marieiearl, in urma esplicattunilor date de ca-tonomiT, puterile garante vin5 de a da urt Sale Domnitorului. Speram ea D-v. yeti datre representantul nostru de la Constanti-garantie colectiva spre a ni se asigura asentimentul sä facem acésta eu prompti-nopole tinde a face din Romania ua pro-tóte ifnunitatile nóstre. tudine, si credem ca va fi bine primita devineie Otomana, tinde a face din princi- Cana déra, din aeeste acte resulta ea Europa luminata (aprobarT). pele roman un sef al ling provincii Oto-POrta nu numai avea dreptul sä ne consi- Si pentru ea, D-lor, sit nu remana nicimane. dere ca uara autonoma, d6ra din con- umbra de banuéla cprin reclamatiunele la facia at% a acestuT act, ministerultra, era ebligata ea sa ne respe,ate inli- nOstre diplomatice am fi provocat din par-a sesisat pe Camera ea sa se pronunciamitele si drepturile nostre; Constitu- tea Inaltei Porti acésta violare flagranta aasupra acestuT act, si totd'ua-data, sa'sitiunea Porte nu este de cat pa d'ua-parte drepturilor nóstre, sä 'naT permiteti A. v6des avisul seä de conduita, ce trebue ua sfidare a celor-alte puteri garante, érl spun in ce relatiuni eram chiar in qioa deo aiba ministerul vis-a-vis de aeest act.po d'alta ua violatiune a drepturilor nos- 24 Decembre. Mai 'nainte de a vorbi de continutul sitre rectinoseute ,repetate si sanettonate Avem ta Constantinopole un agent carede ideile esprimate prin acest act, 'mlehiar prin tratatul de Paris. intretinea cele mai bune relatiunf cu Sub-yeti permite sa ating cestiunea de a se sei Ast-fel déra, actul Porte nu faee de cat lima Pórtâ; avem osebit un tramis insar-dóca este saä nu, fundata acea aeusatiunesa lovésca in drapturile nostre nationale, cinat sa tratese intre altelesi despre re-adusa ministeralui de catre unii din re-In independinta nóstra si in libertatea na- trocesiunea delta Dunarel, conform eupresentantil natiunel. thine Române. tratatul de la Paris care anexésa la Mol- UA voee. Nu este acésta la ordinea cli- Actul acesta déra, este un act de vio- dova ceea ce Rusia a cedat din Basarabia.leT; nu suntetT in interpelare. latiune a obligatiunilor luate de catre Asa déra, este recunoscut ca, ni s'a cedat D. G. P. Bordea. D-lor, In facia aces-Pórta facia cu noT, si in contra caruia noi un teritoriii care era distinct cu total detei intreruperi, m6 v6d silit a trece pestesuntem datori sä protestam. Vom protesta teritorful otoman. punctul acela si volti reveni la adev6ratasi vom c,lice: ea acela care a calcat con- Solutiunea acesta cestiune se amânacestiuna. Este sail nu, acest act ating6-tractul, sa reintre in respectarea obliga- din ()I in 4i, camd de ua data, ne surprindetor drepturilor nóstre nationale? Avemtiunilor sale. charta Constitutionala oetroiata de Majes-dreptul de a ne plange pentra dansul la Acésta sub punctul (IA vedere al dreptatea Sa Sultanul! Apoi, noi eram in asacontra Pottei, set nu? Si in urmit caretulai. bune relatiuni eu Sublima Porta, in cat nueste calea si modal de a ne plânge ? Vom mai protesta si ea Romani, eaci banuiam catusi de pucin ea avem sa safe- Ca sa putem respunde la aceste ces-trebue, dad, eel pucin nu vom fi la stare rim ua agresiune diplomatica. find, cred de datoria nóstra,si de dato-se adaogim la ceea ce am rnostenit ,dérä Malta POrta promulgamd Constitutiunearia mea personal* sa, arat care a fost po-se conser vain eel puma ceea ce ni s'a la- otomana a fost inspirata de acele ideY eesitiamea nostra p6n6 la 1856, si care a fostsat ea mostenire. a facut marirea natiunelor occidentelui. Eade la 1856 Ia cóce. Drepturile nóstre nationale fiind atinse, a cre4ut in acest semi, dad imperiele se Ca sa putem vedea daca acest act"din par-suntem atinsi in tot ce avem mal sacra. basésa pe principiile de dreptate si liber-tea Portei este ating6tor drepturilor nostreEste de datoria fia-cdrui om , ea si a nós- tate, a creclut ca este timpul a copia pen-nationale, nu m6 voitt referi la tote trata-tra in easul de facia, ea, cand se ataca tru imperiul otoman ua Constitutiune ba-tole nóstre incheiate cu Pórta in trecut. tot ce are maT scamp ua natiune, sa vina sata pe marile principil ale revolutiund Nu voiti da lectura tutulor acelor trata-sa ateste energic in e eatra acelnia ce o francese de la 1789, pe care 'sl-a apropri-te earl stabilescii, in mod precis, dreptu-ataca mai ea séma scum cand Pórta at'o ca ua panaceia. Acésta nu ne privescerile si iinanitài1e nOstre, ci m6 voiä re-cateat obligatiunile sale, obligatiutii lu ate lam nimic; noi, fideli consilieri ai Mariaferi numai la cele din urma. prin an contract incheiat ca noi. Sale, avem a declara solemn in facia Ora Tratatul incheiat de PórU ca Petru-Ra- D-lor, nu fat acasta niel din simpatie, ea drepturile nóstre internationalestintres, in art. 1 declara categoric : Porta re-nici in contra Porte niel in contra alta reservate ea garantie a acestor drepturicun6sce pa Moldova si in cel-alt tra-puteri, na o fac de cat din spiritul ce tre- nationale, avem actul marelor puteiT Enro-tat incheiat cu. Mircea si Vlad, recunoscebue sa, ne predomine and este vorba de l:sane. Acésta nu este Ill ilusiune, ci ua re-pe tara Românésca de pra liberaiinde-a ne atinge In demnitatea nationala. alitate. Sperka ca natiunea ne va da tótapendent& Mai malt de cat Mat.Margi- Reviind la protestare si modul cum ar energia de a ap6ra Constitutiunea nóstra.nile teritoriului, plinêntulai Românesc e-trebui sa fie Loma, este mie dat, ca Acésta e Ellie, care avem de urmat. (A-rail garantate de catre Pórta si tot d'ul-sa qic ava, a o arata. Art. 8 si 9 din Con- plause). data asigurate printr'un ajutor ce Porteventiune regulésa cum trebue nol sa pro- D. I. Poenaru Bordea. D-lor, intioera obligatä a da Ora in off-ce ocasitme,testam in fata unor asemeni violatiuni; las asemenea cestiune care atinge puein vii- Porta pentru aceste servicii ce se inda-dar tutulor color mat capabili de cat mine, torul Ord, m'am cre4mt dator si eii sa ra-tura a aduce tore, a stipulat in favoreacelor maT maturi in eeea ce privesee re- dio vocea, sadaog dou6 cuvinte. Rem-sa un dar. ET bine, nu numal din trecutdaetarea actului de protest,i din partei

112 AIONITORUL arum, AL ROMANIEI 6 (18) Ianuarie 1877 mea tenpin deelarand el: rm esprimdestantinopole, spre a face ea legea TurcieT.si email cetatea Buda ea ul parte into- cat sentimentele acelea carT 'ad dic ca nu spre a recunésce maadra Romanie lagraata a imperiului lor, ea luptl nu pen- pot sa, El de cat ceea ce m'am naseut, ctacaa caricaturá, ar fi trebuit sá vad suristru euceriri, ei pentru propria el conser- nu pot sa, primese nicl calificatiuneadein josul el. ca in josal portretelor de fan-vatiune, mIcar in conditiuni humile de otoman, raid Ord califieatiunea de provin-tasie, numele ei in tótá litera ; si a trebuitastadi,numaT si numal ea sa, nu se lade- eie Turcésel. Romania a fost reeunescuta!Arnie mai putin de cat comentariele D-v.plinésel predictiunea, sal maT bine, ca sI ea 1iber i inctepeadentl chiar de su-si acelea ce att provoeat iatfun exces denu se execute sentints, acelora earl' ail ciis blima Pórta care astadt voesee sl ne a-zel, din partea lui Safet Pasa, pentru easi die ca, local lor nu mal este in Europa, tingìtóte drepturile nóstre.NoT trebuesa ma simt si cii atins ! ei in Asia. Ca alte cuvinte, Turcia astädi dara sà o facem sl vada care sunt Daeä dar astadi suntem in fata and in-lupta ca sa rataaa. ca Stat ,cel putin in obligathmile sale, caresent d.repturilesalte, acea insultá ne-am factiCo noï milliniitele modeste ce 'T-a lásat aeordurile sale, si pe de alta parte sa. ne creclem da-antéju, si ea tie vine tot atat d pe baneelesuceesive dintre Pater T. torT ctrabue cu ori ce sacrificil chiar saministeriale, ca si din Cabinetul IaÏ Safet. Coaferinta este intruaitä în Constanti- conservam eeea ce am moseenit de la stra- Apás malt asupra cuvantale de insultánopole, si 'Ruda, an xiósl mai malt inelt bund nostri ! Am dis. cIci ul pretentiane asa de insolidl si dede cat no!', aseéptá deeretele ei.Nu c D. N. Blaremberg. D-lor, 'mi-e tarn/ridicoll, ca aeon de a asinaila si 'Aiwa, as-nóscem Inca, nid noT p'êna acum ce vor fi al nu fim mistificati. St in adevar in fata pe Romania cu cele-alte pail ale im-acele decrete, dar cam ce sera incá de pi schimblrei la vedere la care asistárn ,Inperiultd, ort cat de privilegiate ar fi a-mina este el ,pentru norocirea nóstra, fata ac-stei resturnári de roluri, la fatacalm, nu 'Ate tráda, eel malt, de cat in-téte puterile sunt deja de acord asupra a- contrasted ce se vede tetra ceea-ce s'atentiunea and insulte ná-data si a-nal program óre-eare, saá mai bine asupra petrecut tri sedintele secrete si ceea-ce seceea de incalcare a unor drepturi; cadbaselor nouelor concesiuni de exijat de la petrece astadi in seclinta publicá, nu sun-acele dreptati stint la aclapost de ori-cePórtl, sal de impus aeesteea. p ic pentru tetn óre in dret sa ne intreblun pe cine sáatingeri. Si in ori-ce cas, daea ar fi vorbanorocirea nóstra,, clei in casul tine resbel Incaaei? Cum uá cestiune pusl spon-de contestarea sail revendicarea acestora,eram si noi amenintay fatalmente de a de- taneti de guvern el insusi si asupra careiarespunsnl nostru ar fi simplu ; am puteaveni campul de batae al Puterilor in blot/. ni s'a cerut sentimental nostru, s'a putatimprumatand acea frasa antica, sl le di- Paterile, o repot, att deja programul lor; transforma pe neasceptate inteun respanscem: Veniy (adicá cercati) de le luay ! acest program a obtinut deja aprobatiunea mai malt sail maT putin ambirasat la ua, Nu e insl vorba astadi numai de a selor unanimá, si nu cred cá cineva sa ca- interpelare? sci cé avem de respuns lai Safet Pasateze a dice el ace! program este Constitu- Se póte ea nest mod de a pane cestiu-cad asupra aceste pullet nu patem de cattiunea care s'a decretat astadi de Turcia. nea sa, fie fórte dibacil din partea aeelorasa film ca totiT de acorcl ,ci si de a seiAvem daja destule date, destule informa- ce fatá eu claim nu sue in largul lor;darcum ati putut ajunge lacrarile acolo. t iuni,nu numai oficiale , dar earl astadi preocupatiunea nóstrá a tutulor in niseecand cineva dice: ni s'a face uá insulta,sunt chiar de domenul publiciteeT celel momenta asa de grave, nu trek() sa fie deea ocasianea and respuna ce ne-a datma)" intinse, pentra ca sl scim cá Consti- a sci ce convine ómenilor, fie and ómeniSafet Pasa, prim acésta chiar martarisescetatiunea Timid na e lull de emenT in pe acele band, (indica banca ministeriala)cá a flcut lui Safet Pasa uil intrebare. Elserios si ea Tureia este in ajun sail de a fie pe acestea ,(indica, banca deputatilor)bine, étá toeing ceea-ce, dupl mine, gu-bite in retragere si a se snpune exigen- ci ceea-ce convine intereselor bine intelesevernal nu trebaea sl facá, ceea ce nu pu-telor puterilor, sad de a intreprinde sin- ale Wei. tea O. facá fart', humiliaie, si chiar impru-gall ná lu ptá desperata in contra Europei Eü 'mi voiuí permite dar de la inceputdenta, pentru intregi cual i sate de asta-data in contra el. inlaturez echivocurile si subterfugiile Asa dar u/ imputare gravl pe care o intr'un cas si in altul nu numai ea, si sa pun puncturile pe i; eaci,in adevar,fac el guvernuld nostra, este el a trovo-n'avem nimic de perclut,dat avem tot de mai inainte de a emite uá Were si de acat, fará aid uá necesitate, aceste espli-casoigat. NumaT scisiunea intro peed, cauta ul solutiune, trebue sfim fixay a-catiuni, care,trabuea sa prevada, nu senumai un resbel loealisat intro Rusia pa supra faptelor, si sa, ne dam bine séma deputeati intórce de cat ta desavantagiuld'ul-parte si Tech ea o alta safllto pa- situatiune. nostril. ter!' de altá parte ar putea pane in cestiune Eta, D-lor, faptele in tótnuditatea lor: D-lor, sa vedem nu numai daca textulsail in perieol drepturile nóstre si justific a Se decretézá de Majestatea Sa Sultanul u/aceleT Constitutiuni care, fie dis in tréeltuá schimbare in atitudinea nóstrá. Constitutiune exelusiv pentru imperiule numai un project, de bre-ce diet una din Nu eram dar in drept, D-lor, sa va spun Otoman, cacT ori-ce altá presupunere re-Pateri n'a luat'o lacá in serios, daca, de la inceput cá situatiunea na comportá pausl pe date imprumutate fantasiet, si intextul and. Constitutiuni autorisa acésta,asemenea pretentiuni, eel mai putin ridi- acésta Constiteiune se vorbesee de cres-intrebure; dar daca Dakar situatiunea aucule din partea Turciei fata, ca noi,i inca, ciniT ce locuese, nu in Orient bine inteles,tuall a TurcieT, situatiunea ei desperata,maI putin emotiuneai ingrijirile ce se ci in limitele propril ale imperiuld; secomporta asemenea bawled, asemenea in-manifest, nu dic fata cu respunsul luI Sa- vorbesce si de niece provincii privilegiategrijirl ? fet Pala, cad acésta es t e al alta cestiune ale acestuia. Am citit si recitit si eá acea D-lor, nimeni din D-vóstra, nu ignorésáci fatá eaConstitutiunea Otomanl. Ni- Constitutiune si vti fac umila marturisire,evenimentele cad se petree la portile nós-mod din noi,o repel , nu era autorisat a acésta in numele a tot ce am mai sant,tre. T6ta, lumea scie castádi Turcia estepriori sl vadá in acele par(i ale Constitu- ea, nu 'mi-a trecut un singur moment priopusa de Europa intréga la banal eicilisa-tinnei privitórela provinciT privilegiate, minte ea, era, sQù mal bine ea putea fi acitiuneT si el este somall de Patent de auá alusiune la statul Roman. cea maT micl si mai ascunsa alusiunelaexecuta reforme radicale in profitul, nu al Dar óre astadi suntem tot in acea situ- Romania, Stat separat si autonom Mel dinmusulmanilor si a proprieT sale existenteatiune ? Ore Lea, Constitutiunea Turea si nóptea timpurilor, Stat monarchic si he-sal márirT, ci a populatiunelor crestinechiar alusiuni, dar alusiuni ininteligibile reditar,Stat a care individualitate pro-din Orient, ba chiardin litnitele teri-sant do despretait, este óra tot ast-fel si prie si existenta, independinta se gasescetoriute seit Turcia lupta, nu ea in tim- astadi sub scutul Europe!' intregi ,a Eu-purile Baiazetilor si Solimanilor and os- (Suplement) ropei adunate tocmaï la Conferinta, la Con-tirile sale victorióse tábáral langl Viena

6 (18) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI (Suplement) 118 cu respunsul categoric al luT Safet Pap?bue ni credinta tn infailibilitatea bal,lu-si a sci undo trebue si. caute amiciT ni Mkturisesci eù cl nu. AstldT in urmacru la care ratiunea se refudä ,fiind datlunde adversariT. Déca, D-lor, nu ar fi ast- explicaPunilor ce provocat tn modimperfentiunea omenésel. Prin armare Mífel, an avea in sprijinal ideilorï senti- grAbit din partea Tumid ta urma publi-nu pot vedea niel u cestiune prin pris-mentelor ce esprim nu mime greutatea ca- citatiT ce s'a dat acelor asplicapuni , earlmul eselusiv al incredereT ni al simpatieTvintuluT mel, care e fórte modesti, dérl se aduc astl-dT chiar la tribung , nu maTpentru órnenT, pentru c6meniT sunt faili- avea autoritltile cele maT imposante, an putem sl trecem cu vederea asupra lor bili, ast-fel increderea ce le-o acord nuavea aliatT pa Ote bIncile.Dirl pucin sl nu relevlin cel pucin insulta continutlmerge pên6 la fanatism ni la abdicapune.importl, de óre-ce sunt resignat maT ka- implicit in aces pretentiune ridicoll, cad Ut voce. Nu e incredere, ci comunitateinto ca sA displac 6menilor, orT cat de sus persist a sustine cl cat pentru drepturilede idel. ar fi punT ei, cu singura condipune de a n6stre, ele sant astl-dT maT mult de cat D. pretiedinte. V ,rog, D-lor, ,sl nuservi lucrurile;prin urmare dér Mí nu orT cand la adlpost de ori-ce atingere, celintrerupe V. 0 miratT Mel de curagiul mart, 'lid de pucin din partea TureieT. Dér g. chiar, da- D. N. Blaremberg. Nu m6 suplrI in-franchata mea. p/ ce s'a provocat acest respues oral dintreruperile, D-le presedinte, destal llama V6 spun, D-lor, Mí, dupl párerea mea, partea ministruluTafacerilor strline alsI fie inteligibile. ministerul, cerand acele esplicatiuni, a TurcieT, el nu s'ar fi dat publicitAtiT, la- D. prqedinte. 1116 mir cum D-nil caricomis uli gren61A, ni cit nu arfilogic ca crul s'ar fi putut relega acolo wide s'a re-intrerup al putut credo c6 D-ta ai dis elsarcina de e repara acea gren611 sg, se la- legat t6te pretenpunile de asemenea natu-D-lor nu cugeta prin ratiunea D-lor, (A-se tot aceluia ce a comis o. Acésta era in- IA ale TurcieT din trecut facil cu noT. As-plause). s/ unul din motivele defientei, sal mal tl-dT ins/ aceste esplicatiunT s'al divulgat D. N. Blaremberg. N'am dis acésta,bine al reserveT mele. Komânia scie, e tint/ sà scie, el Tar-D-le presedime ! am dis Mí credinta ce am Mai am un cuvint ca alifill ingrijat ni cia pretinde cl densa n'ar fl de cat ulcl aeel om este ca ni mine supus infirmi-sl nu cred cli presentul Cabinet, in com- provineie a imperiuld Otoman. Prin ur-tAtilor omenesci implicl neap6rat necesi-punerea lui actuall in momentul de faciA, mare ni eti sunt de parere cI insulta esis-tatea controluld. Cea alta deosebire introp6te aduce servicil Orer, cel pucin faciA tl,i cl nu mal putem tiicea, i ee celnoT este, D-lor, el de când s'a ficeput a-cu sr6initatea ni conflictele ce sunt des- pucin local la al protestatiune din parteacéstA cridl orientall, din causa caracte-chise; este el '1 cred compromis sal sus- CabinetuluT. Déra tot iu acelan timp uasce,ruld slav ce a luat inel de la inceput, elipect la ochil Europa' occidentale. pentru mine, intrebarea &Sea grija acestelam tremurat pentru esistenta RomânieT. De la ineeputul crizel acesteia, el a IA- protestaPuni trebue si o llsäm aceloranT Sunt insl aiçil earl! al vêdut ni Od la-dat o óre-care teddintA, care astl-di nu 6menT earl al provocat prin nediblcia lorcrurile alt-fel; aceia nu numaT el' nu voescmai e un mister pentru nimenT. Ma, corn- aceste esplicatiuni, earl ail adus acéstàa recun6sce pericolele ce ne ameninO inbltand acea tendintA, mê gräbesc a adao- situatiune ? (intreruperT). casul anal' resbel, (1611 merg mal departeme el, nu sum de seóla acelora car' in ase- V'am %Wait, D-lor, de la inceput, cucu optimismul lor ni. consider complica-menea cestiuni 'nT permit sl suspecte mo- Ote el nu avétl nevoe de acéstl, flgAdu616,Punile actuale ca o bunli fortunA, ea oca-bilul ni patriotismul cui-va. Nu eti, and spre a fi sigma de acésta, el TOM fi cat sesiunea unor marl succesurT diplomatice.e vorba de mobilurT ni de intentiuni facil póte de franc asta-datl ca tot-d'a-una, ni,ET dic oeasiunea de a cantiga sal do-cu. Ora, void face veri-unuT Roméninsulta déca se póte, maT malt chiar de cat tot-Wadi mult; pe când eli, fiind datl stareade a crede cli el póte fi anklet de alte sen- d'a-una. Prin urmare de Oh lansatT aces-actuall, a echilibruluT europén, am tremu-timente de cat ale mele, orT cat de radi- te eselamaunT; c/a ele nu sunt la localrat de la inceput chiarni pentru ceea-cecale ar fi divergintele dintre noT; cicT SCmuí kr facil cu min-; maT malt, ele lipsescavem! Déré, asta, m grAbesc a o declare,cA Ote acele diverginte nu se pot raporta efectul ni nu aduc nicT ul luminl in causä.nu facil ca tureiT. De aci indrásnéla uno-de cat la mij16ce, érl nu ni la scop. Soo- Ana déa, cum v'am epus, pentru minera, de aci prude* ni chiar timiditatea al-pul din partea Roman nu p6te fi aeeste doug cestiunT, aceea a protestuluTtora. El am credut ni persist a credo cude cat unul ni acelanï :mgrirea, gloria ni aeeea a confienteT, sunt inseparabile. Sirukturiile istorieT in mad* el, Romaniaprosperitatea Ord undo i-a fost dat ca sä fiti maT bine inteles, sl 'mT permi-nu póte cantiga de cat la mincArT isolate,desehidl ochiT. te'V, ul-datá ajunnT aci cu discutitmea, deni dovédA despre acésta stint Ote cuceri- OrT cum arfi, de la inceputul crizeT a- a v spune aceea-ce maT ales ne desparterile e recente, ni cI avea din contra mull,cesteia, am vêdtit tendinta, Goa nu colee- deosibesce de onorabiliT meT colegï caridéca nu ni tot de perdut la generalisareativk eel pucin isolata, a unora din minis- se impacientql la cuviutele mele. DouêcestiuneT orientale, la ill acpune comunltril de a se arunca intr'un moment dat in lueruri ne deosibesc. C el d'Ant6il, estecáca pop6re de alt/ gintl. partea ac T Wert respectabile alt-fel, dé- eti nicT uà-datg, n'am vèdut cestiunile carT Este bine inteles cli vorbese in ipotesarl pe care el o cred, de o-cam-datl, cid interesddä Ora mea prin prismul esclusivuntil resbel ruso-turc ,nu in ipolesa unuTtimpul póte si aduci cu sine multe schim- al increderd sal neincrederil in cutare salacord colectiv dintre PuterY. Acéstà deo-bill in raporturile dintre natiunT , primej- cutare orn, ni acésta pentru c/ chiar ace,sebire in puncturile nóstre de vedere , es-di6si pentru noT. imphrtAni entusiasmul unora pentru cu.-plici de ajuns sentimentele n6stre respec- Negreni cli eel-co manifest acésti ten- tare sail cutare din personalitAtile n6stretive facil ca acest incident, ni cc acéstldinti nu o fac de dragoste cgtre acea pu- politico, nu pot suit el acei predestinaticomplicapune mai malt. SA péte ca eli sn,tere, ci numai pentru cli sunt convinnT ci sunt 6menT ni el particip fatalmente defirt aeela ce pleAtuese tu acest momentin imprejurlrile actuale acesta este mid- conditiunea omenéscl. Nu pot dérA de catprin esces de timiditate; se póte ca el sllocul eel maT bun de a servi intereaele O- sl plâng pe acel ce poke dice: increde-fift acela ce mê innel.Dérl, e tot-d'a-unarel kr, ni de a ajunge la realisarea idea- rea ce am in cutare om sal cutare persónátimpul de a repara trA timiditate, pe andluluI kr, In ceea-ee privesce Romania! ce conduce destinele OreT, este uil asigu-uà indrlsnéla inoportung póte fi de multe Am vêdut, dic, de la inceputul acestel rare de ajuns ctotul merge bine ni el, elorl espiatl cu lacrime de sage. crise pe guvern inclinand spre acea parte, pot abdica ni dormi.CAcT, D-lor, ca sl D-lor, lucrurile ni 6menii la noi seni e un proverb care dice : non tombe ton- aibl cine-va acést/ asigurare, nu e destulschimb cu atâta repediciune, in cat cine-jours du côté ou l'on poncho", eine-va ce- credinta in lealitateai chiar luminele a-va dintenä di in alta aretrebuintà de multde tot-d'auna in partea spre care e aplecat. celui om, mai trebue încceva , mai tre-timpi trudit spre a se mai putea orienta tilt !Nee. Traductiuuea nu prea e corn

1 1 A IVIYATITP,PITTAPI C±TAT. AT. PUMA MO R krirmria 1 R77

D. N. Blumberg. V6 las D-vöstrd D. N. Blaremberg. Prea bine facett,fAcea parte din intregul unlit program, si marital traductiunilor ireprosabile; fiind-D-lor, de panett imainte tóte obiectiunilenu am g fost name' ud etapa. Era dar na- ed eg nu am timpul la stoat moment ad,ce credeti cí putetl sa facett eu sac-tural, da óre-ce se fiteaa in favorul Rusia m6 ocup de asemenea det1ie, CII atat matces iatr'uri momeat undo pot respande,ad exceptiune, lames sd no bAnuésed de mult cd, credal ca nu void mat avea ne-edei numat so se va putea vedea deed a-simpatit ruses& voe sà fae ud traductiune din limbafraa-caste obiectiant sunt serióse, dead ele d6- Mat e an fapt care a venit sdea con- cesà, asa de familiard nod tutulor, intr'uurAmd, sad lasa latrogi.argumantele. male. sistentd banuelilor, si clacd nu m6 agese a parlament roman. Se diea ea a fost nà calkorie si la Si-'1 aminti si pe aaesta, este cd preocuparea D. Y. Manila. In adevO,r, erar sd, sfacd,biu! Asa e. Dar M./A, a curceta deed chiarmea nu o de a face situatiunea mat blind, traductiunt la Camera romAnd. aceea era necesard sad nu, constat ed eaei numat pa aceea a Orel. Amintesc derd D. presedtute, D-ta fad une-ort in la-u'a dat loc a niet na comentar vat6mdtorsi acest fapt, care el va avea privilegiul tinesce. (ilaritate). pentru Ora, si de aceea dam a m6 ocupasa displacd nu nume acaora ce sed astd,- D. N. Blaremberg. Déca pk6 acumde dönsa. Si in orT-ce cas, aeéstd, excur-dt pe bancele ministeriale, dar póte si a- am refulat in mine insumt aeeste banuelt,siune s'ar putea expliea pria dou6 consi-aelora -ce tocmat ar avea sansa sa le ia lo- aceste preocupdri, este ed 4'edern óre-cartderatine : una ad era aorba de un rims dincal, cAnd el ar fi silitl sd so retragd, gra- inconveniente sd pua si pe public ia con-Transilvania, adiad de ud provincie, nutie situatiunet ce ocup in Stat. fidentele male, pentru ea nu ast-fel mime TOITIA,T14 si (Ikea, dar triad de un D-lor, a mat veniti un alt fapt, ad ajungd la urechia strainilor, cart nuoras la hotarele Romania iadipendinte,siaare este mat gray de cat tóte, a venit ud, sunt de eat prea dispust a confunda tamundo, deed na m6 'fusel, twpratul Aus-circulard, care nu era nimie mal pucin de cu cet ce o guvrnmd. Deed rup cu acéstdtria nu fusese de multi. ant. augusta sa fami-remas au fume"' la minoritate. dar en dead- Tot ce imput ag guvernuld in privintalie, merge in Crimea, care nu e, dupd cumvêrsire isolat, si acésta chiar in comisiunea preferintelor sale póe sa nu fie de cAt a-seitt, found la hotarale nóstre. Nimicinsdrcinatd en redactiunea. M6 grabesc parento, deal acele aparente ail gresaa dedar /111 indica acea excursiune ca tia maze-het a addoga ad, in comisiune si de asta a fi coroborate dilnic de fapte itoui os-sitate. Cad as intreba ast-fal : do ce nu.tadata erad si Omani co eugetati ca mine, tensibile. A fost mai îulâiuí cd16toria latóte dilate, de ce nu pi la Moscua, de eadar cg, corn co ne-a despartit a fost mat Livadia. la Petarsburg ? Afara unmet, o matmalt nisce consideratiunt de oportunitate. voce Antêiii a fost laSibiti. repet, déca nu Ili s'ar respunde ca lucrulDe ce sìt anticipArn,icétí et, nu eindini-

6 (18) Ianuar le 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÁNIEI 115

mic care a. justifice pe deplin bAnuelile.de la inceput ne pane facil in facil auUna, si voitt ea sa nu existe blnuelt si Se asteptlm; dad va fi destul timp sl a-Turcia ea cu un adversar, daca nu si pretrentiant ? vislm in dioa &And gavernal ne va somanamic. Etl dar, D-lor, a/ serie de fapte la care sA ne pronuneilm, ta dioa clad vom fi fa- Dar s'a dis ct6te acestea eral neopor-vine si se adaogl ai acésta al, fArl sà fini ci/ cu fapte. Dar nu a remas mat pucintune, p6te numat fliad el venéti de la mine.siliÏ intr'aa mod absolut pria nimic, ve- constant pentru not tott el cuvintele deSi ad va amp dupl acésta se trAtaitea unnim sI sganclArim saseeptibilit4iIe, ve- neutralitate, de respect a tratatulut de Pa-ambasador extra-ordinar la Constantino-nim sl cereal esplicatiunt, sl comentAm ris, de resistentl la intrarea eventual/ apole, spre a incepe nisce tratative, care aracolo uncle nu era local la interpret/a ; arinatelor Ramat, avéti acum privilegiulfi trebuit in momentul deschicleret confe-provocâm singurt insoleata otoman/ si efarusede pe unit din ministrit, si c/rinsï fi fost deja angajate de mult, salcredal conflicte cut Tamil% toemat intr'un numal dapA langT desbatert si lupte, spramat bine spre a anihila po reprosintantelemoment uncle ai unit si altit am avea asa a nu mime() al schism/ complectl intrepermanent al Ord la Constantinopole, sprede multe de cdstigat la bunele n6stre ra- guvern si unit din membrit comisiunei,a face ca respunderea gresolelor si a ese-porturt, la iacrederea reciprocA. s'a flout concesiunT ta favórea mid redac-carilor sA -fie andosatá de déasul,si ma- Era acest conflict inevitabil, era acest title, care sl atingl in tróalt si at matrital succeselor eventuale de tramisul ex-conflict reclamat de interesele n6stre bine usor unele din aceste pane-art. tra-ordinar. intelese? Et bine, mie mi se pare el nu Mat am insA si alte elemente de eon- Revendieatiunile nóstre ar fiavut anse putea alege un moment mat neoportan vinctiane imprumutate la diferite conver-sacces mult mat mare in aces te conclitiant,spre a rAci raporturile n6stre au Turcil, satiunt ea mat multi amid at gavernalat,cart nr fi flout pêne la an punet óre-earespre a rApi in mod violent soeotelile nós- dar care nu sunt autorisat a le divulga.din chiar Turcia aliatal si advocatul nos-tre yacht ea (Musa, spre a compromite Este mat ales al declaratiune a ins*tra inaintea conferinteï. t6te resultatele bane ale neutralitAtei ob- D-lut prim-ministru privit6ra la Mace S'ar ti putat de esempia fórte lesae de-servate One aci, ast-fel in at sl renal- consilie ce dicea el i se dediti de repro-monstra Portal' tot ce ar clstiga chiar eanem numat ea ineouvenientele acesteI neu- sintantele uncia din Manila Putari garante,la neatralisarea teritoriulat Statulat Ro-tralitAtt si fárä aid anal din avantagiele care prin stranitatea lor ne-a pus pe tottman, si faciA eu Rasa acea neutralisareratasate la (lama. pa gAndart, si ne-a autorisat chiar a b/aaiar fi putut proa bine sA fia represintatl nu- D-lor, sl nu ne facem ilusiunt, nu sa- uI mistifieatiane. Dar na o bine a se ra-mai ea un corolariu al indipendintet abso-bia nóstrA va tramp cestimnea Orientalut. porta in public aceste pretinse revelatinat.lute; in sfêrsit i s'ar fiputut chiar pro-Prin urmare trebueà admitem din doue D. ministra de interne. Ve tog sA lepane rescampArarea tributalut. Si cum de-luerurt anal: sal el Earopa este de acord raportatt. pandiata n6strA este numat relativi, oat-asupra and program, si atunet acest pro- D. N. Blaremberg. Ad nu insinueseine intelege co-data Pórta eonvinsA degram se va impane Turciet prin facia lu- nimic,i D-vóstrA la care m5 adresed,tot ce are a *tip la indipendiata Ro-crarilor si nu inVan moment wade ea e si- seitt prea bine toi ; clot v'am raportatu-mânia, al-datl indipeniinta nastrii ran-litl vaiad nevreend sa imbualtAtésel chiar eral ia tóte amanautala sala in sadinta sa-noscatA si proclamata do P6eta singarl,sórta crestinitor din prop riul s6d cretl. Nu pot imsA so faa si in public,niment nu mat OW si facl obstacol sailea va putea permite nepedepsit sl a- spra a nu paue in joc si persbne al treilea.sA ne o conteste. Itemanaa cestinuea ga-dune al atingere la dreptarile nóstre, cart Prin urrnare tree mat departe. rantiet colective, made t6te Puterile so temaunt drepturi cAstigate, si sA ne tratese A veuit iaterpelativaea ralativA la poli-de ambitiunea Colosalut de la Nord, sicum nn mat póte trata diet pe raiele; sal tica exteriórA, care avea de siap, nu cacart nu vor ea Oriental sl deria uA partetrebae sadmitem el si Europa in intro- astA-dt da a repara, ci cla a preveni gre-a imperialui ras, ne-ar fidat ad.hesiumeagal et este complica ca Turaia tu acest a- selile, de a afirma drepturile Ord facilsi sprijinal lor, daca nu in interesal n )s-tentat la saverauitatea nóstra, si ca a ac- cu conferinta, de a cara mat multe garan-tra, eel puain in interasul Turciet iasast ,ceptat ea program Constitutianea et, chiar tit pentru déusele ;érA nu de a le raven-der mat ales al lor in acesta paragiurt. eu extensiune la Romilaia, si atund óre dica sati apera ea astl-dt in contra unor Io sfê-sit a vault interpelaeea maa ;anain protest ar mai fi mAntuirea? Eu atanci pretentival ridicole ale Po:tel, cara pe a-dosvoltat ideile mole ca malta moderatiu-marturises3 ca nu o mat v6d nioAert !Dan tuna: nu treeea nimulut Met mAcar prinne si intr'un mod ea total obiectiv; amD-vbstra admitelt, daca mintea D-vóstrA vis ea s'ar formula vreua-datA. Dada s'arcAutat SA ,aenajed tóe susoeptibaitatiklake concepe ea posibil fapte monstruos fi ascultat eonsiliele ce permis aministrilor, nu m'ann preocupat de cAt deca Europa intréga, intrunita in conferinta, da guvernulut, atât ca acea ocasivae, elta trasa un programt de a ap'6ra ex pro-in velerea und scop utnanitar, si preo- si cu ocasiunea adresel, astl-dt n'am fi iufesdrepturile teret. cupatA de a gAsi mijlocul eel mat neme- in facia anal' iasulte, nu ne-am parde tim- lat mu41 onor. colegi ou cart nu m6rit de a sustrage de sub ap6rarea otomana pul cu aperarea unor drepturt dobênditeconeertasem, si fac apel la onorabilitateape cresting din imperial Otoman; e/ a- si incontestabile, ci am fi p6te in ajunulD-lor sa declare daca vedusem maear re-ceiasi Europa filantropl ea IA maul, sA e- de a vedea noue cucerirt morale, veninddactiunea ce adoptase, fac ua motiuneprin pede pa unit, si ca alta sI sugrume sà adaoge la cuceririle yacht. Nu ar fitre-care deelar ca sant satisfAcutt pa declara-pa altit, si acesta numat pentru placerea buit sl asteptAm a fidesteptatt prin Oundle ministered, cu acésta variantl na-de a sugruma, numai pentru placerea de a insultA din partea Tumid, spre a cugetame : pa declaratiunea ministerulta in fa-distruge aeeea ce e propria ct opera,a- la aOrarea drepturilor nóstre. Ul aseme-vórea und stricte ;si sincere neutralitari ;tuncï inteleg ingrijirile D-vóstrd; dar a- nea aperare ar fi fost malt mal bine venitlacesta era singural adaos, singura deose-césta n'o credeV de sigar ehiar D-vOstrA. inaintea conferintet sub forma unlit memo-bire intro cele doe) mount ;i eu tóte a- in sf6rsit. de co n'att asteptat s5re a riu, care arfi continut tóte revendicatia-costea, D. praaedinte al consilialat se ado- alarmi ea Turcia si v6 Si manIfestat nele legitime ale RomAniet, intean lim-la tuiJàti declarl solemn cl gavernaIdirect si spuntaned iwentiunila sale? Et bagiu moderat si damn, si made s'ar fi a-nu primssee de elt motiunea pura si sim-bine, faoil cu tóte acestaa, snot tu drept mintit tóte titlurile ce Ora nóstrA a do-pia, aceea care suprima cuvintela de neu-sA ma intreb ce mister e aei? SA fie acésta 'Audit tocmat in crisa acésta la sprijinultralitate.. nldibleie sad ua iscusinp? S. fie acésta puterilor si chiar al Tumid, de cat sub Cam? Cavintale de nealralitate strictAname nc exees de del sail toomat mijlo- forma agresivA a inlet protestatiunt, caresi sineerA sunt si ele puse acumiu caran-eul de a no face violentä, de a ne sili

116 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 61(18) Ianuarie 1877

mane non/ acestora câtï-va, eerie chiarna libertate de cult, de legialagune, de co-at ar fi ridicol, din partea mea proton- ei ipotesa unul resbel, suutem in con-mert ei de navigatiune." tiunea, ei din partea D-v. temerea, cà void traunei aliate eu Rusia ?Odd câncl Articolul 21 dice : Teritorial cedat deprovoca eeva conversiuni. Den vorbesc, vom trage chiar noi spade contra TurcieT,Rusia se va anexa de principatul Moldo-nu este el fac asemenea ilusiunt ne- and vom arde corAbiile nóstre fatd cuvet sub suveranitatea Sublimet Pelt" bune ; este numat spre a indeplini nit da- dense, atunel nu vom maï aye fatalmente In sfAreit articolul I ei II din conven-torie a mea fatd cu téra,fatd eu Nei ce eu top de eat un ingur aliat ei ud sin-tiune se exprinad ast-fel : m'ad trAmis aci. Si fitt sigurt cd niment gurä mântuire, pe Rusia, edei numaï ea Principatele Moldovet si Valehiet con-nu se va adage de idolul D-v. (sgomot, std cu mâne pe spa& Este acesta 6re re-stitue d'acum inainte snb numirea de Prin-intreruperi). sultatul ce se urmdresce ? 0 ! atund recu-cipatele-Unite Moldavia ei Valahia, D. prqediute. Dati'mT voe, D-le Bla- nose eel d'ânteiti mdestria D-v. OdatA ortman puse sub suveranitatea M. S. Suite-ramberg sl v6 spun ed nu s'a v6dut ud ce apropiere cu Turcia, intelegerenulut. Cement mat pacientd, ud Camerd care sd eu dense fdeutd a priori imposibild, sor- Art. 2. In temeiul eapitulatiunilor ema-asculte eu mat multd amóre pe un orator iÏ in faverea unet aliante ruseseI ar fi a-nate de la SultaniT Baiazet I, Mohamed alcare vorbesce contra ideilor séle. runcatt. II-lea, Selim I ei Soliman It,care consti- D. N. Blaremberg. Este legitim con- Et bine, acesta este ceea ce ael voi sdtue a lor autonomie, reguldnd raporturiletrolul D-vóstrd, der. . . impedie.i in ort-ce cas este ud preten-lor cu Sublima Póreci qi pe care mat mul- D. pre§edinte. Camera viS ascultl cu tiune ei uà mândrie pe care voese sd ote Hati-Scherifurl ei mat cu shed acelamare pldeere, pentru ed D-v. câmd comba- am, este acees de a nu fi fost in tóte ace-din anu11834, le-ad consfintit, conform a-test, punett multd delicatetd in argumen- stea amdgitul D-vóstrA. semenea ei eu articolit 22 ei 23 ale trae-tele D-vóstrd. Vd spun& adineort cdrepturile ne-tatulut incheiat la Paris, la 30 Martie 1856 D. N. B aremberg. Den voiti sd fa- stre pentru ori-ce spirit neprevenit nu potPrincipatele vor continna ase bucura ,ce-ï spirit, r611 faceti ;elei la spirit sent sI fie un singur moment puse series in ce-sub garantia colectivd a Puterilor contrac-sit respund ei ed ca aceiasf monedd. sauna; el nu e acesta cel mai mie pericoltante, de privilegiurilei imunitAtile ce D. pre§ediate. Nu fac spirit, der vd a- pentru ele fatd ca Turcia, in starea el ac-ele posed. due aminte el ori de eke orf se face ud tuald. Nu este rèti ins/ de óre-ce s'a adus Prin urmare. Principatele se vor ad-cestiune personald, preeedintele este vino- lucrurile pând acolo in cat sd se afirme o-ministra liberi afará din ori-ce inge-vat; D-ta aï atins multe suseeptibilit4, ficial pe indltimea tribuneï,ed Tarciaring a Sublimei Port, in limitele stipu-pentru care ed ar fi trebuit sit te chem la ne contestd pand iesistenta nestrd calate prin intelegerea Paterilor garante eucestiune. Stat, sfacem in seurt demonstratiuneaCurtea Suverand." D. Blaremberg. In adev6r, aveti drep- acelor drepturi, de n'ar fi de eat spre a da Prin urmare, nu numat esistenta nóstrAtul a face imputdri si a chema chiar la or- mat multd autoritate protestatiunii nóstre.ea Stat separat, nu numaï autonomia n6-dine pia un orator and se abate de la re- D. ministru de externe mi-a inlesnitstrd, der insuel organisarea nest% al cd-galement ei de la regulele band enviinte; mult in acéstd privintd sarcina, mentio-reia principid este in conventiunea de ladér este acesta casul aci ? Dér den din nand in resumat carï stint drepturile scri-Paris ce ne garantedd -Vita drepturile abcontra venitt sA asedati teoria cit un depuse ale Româniet. Permitep'mt ins/ a v6antiquo, se gAsesee sub scutul ei protee-tat care exprima nit defien0 fatà cu un gu- pune sub ocM insusi textele; edei ele res-tiunea colectivit a Puterilor. Cana putetivern séui un ministru, care acusA chiar pe pund mai bins de at ori-ce ei la insolen-der sustine later cu ud umbrd de vre-acesta cA comite uit personalitate si atad, ta otomanl si la ingrijirile nestre. Vorbesesamblantd ed D-v. erati autorisatï a prioripe om, apot acésta este ILI enormitate ,si de drepturile inserise in aete internatio-sd vedeti in Constitutiunea tun,/ uà alu-atunct v6 void 4ice : mat bine suprimati nale, subsemnAturd eolectivd, in conven-siune la România ?i sA credett el alu-cu total opositiunea. tiuni incheiate intre eépte marl Putert. SAsiune fiind, acee alusiune va gdsi pe Pa- D. prepdinte. Atacd-1; insd in limba- fim der bine pdtruneT de un mcm, el' pen-tea resemnate ei impasibile? giul cum snit D-ta. tru ea Constitutiunea Tumid sd se aplice LTA voce. De aceea protestAm. D. N. Blaremberg. D-lor, v6 dicem tu vre-odatd Romania', ar trebui nu numal sA D. N. Blaremberge Permitetï : mac/ decursul acestei discutiunt ed in adevér eve- se treed pe corpurile nestre, ar trebuila inceput v'am spus ei fac apel la ceïnimentelei emenit se succedd ei trans- Mel sit se sfieie eu spade lei Osman nucare fricut onórea a m6 asculta, sg,formit la noi cu attita repediciune, in at numat tratatele acelor domni heroict derespuneld den nu este aea cà in fatacineva are cea mat mare greutate de a se care vorbea adinéort onor. D. lonescu, derincidentulut cu Safet, incident pro vocatmai reeunesce. Erne obicinuit a vedea in ar trebui BA se sfileie ei acele ado ce portMet de guvern el insueï. sunt ei ed astddïD. ministrn de esterne un orn care so in- serandture a celor eése putert mart !Derpentra uà protestatiune, der pentru un pro-splimenta altd datd tot atâta ea ei mine este ere acésta realisabil in vécul al XIXtest dirigiat, nu contra Constitutiunit tur-de euvêntul ortodoxie introdus in politicd. ei in starea actuald de agonie a TureieT ?ce,care e tot asa de strdind de noi ea eiSi ea t6te acestea sunt silit sd constat ed Articolul 22 din tractatul de Paris dice :de cele-alte popere europene. ei in contraeu ocasiunea interpelatiunit mele, limba- PrincipateleValahiet si Moldova voratirmatiunit gratuite a lift Safet ed aceagial D-sele se schimbase cu totuL De at continua a se bueura sub suveranitateaConstitutiune ne-ar pnti si pe noï. Der amva timp D. ministru de esterne chiar cand Patel' ei sub garanga Puterilor contrac-addogat el era de examinat den, misiuneavorbesee de Domnit noetri cet mart, de tante, do privilegiurilei imunitdtite pede a protesta trebuia confiatd acelor careDomnil noetri eroï, nu 'si mai educe amin- eare ele le posed. Niet u. proteepune ex-aü adus waste demeleurt, aceste raporturtte in privinta lor de at de un lucru, e el clusivA nu se va esercita asapra lor de catostile tatre not si Turcia (intrerupert). et erad creetint! Acesta tusk ea ei impre- una din Puterile garante. Nu va exista Ar trebui sd fitY ett atât mai 1initiÏ eijurarea cit D-sa este astddi colegul D-lut nith un drept particular de ingcringi intoleranti, fag cu mine, cu cat acesta nuBrdtianu, nu m6 va face sd uit ed cu altd afacerile lor interiOre." implied din partea D-v. niet un sacrificidocasiune tot aea de greed, den nu si mat Articolul 23 adaogd ei nu v6 espune la niet uà primejdie, lacritied pentru Ord, ca ocasiunea resbelu- SuLli ma Pórtd se angajedl a conservelaid nu neajuns serios. Santeti uà majori-le Franco-German, inteun diseurs vehe- diselor Principate ud administratiune in-tate aea de compaetd ei imposantd,ietiment ei memorabil, D-sa a venit sit feel dependentd ei nationall, precum ei depli-represint uà minoritate aea de infiml, inpreeedintelui cabinetulut actual melee re,

6 (18) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROM.A.NIEI 117

pros fac si et astA4T,intemeiat pemea sa, v6 suceOdA; si dael e vorba numaBrnian:a. D-ta al inv6tat pe Quinet carte mArturia unuT coleg din ministerul D-luTde raporturT plAcute, et as perde maT multromanésel ? BrAtianu dupA aceï timpT,i anume pede cat ori cine la retragerea D-v.; cad nu D. N. Blumberg VretT s'mT spu- marturia D-luT P. DonicT. sper sa vie pe acele banci 6menT ma a-netT póte el D-vóstra ati inv6tat carte pa In adev6r, onor. D. Ionescu spunea, enmabili in cesa ce m6 privesce eel pucinQuine t. oeasiunea aceld diseurs, el cerênd expli-pe mine personal. Si apa fiva macar drept D. prepdinte al consiliuld, I. C. catiunf D-lui DonicT asupra politiceT rusede a vedea in mine un adversar sistemiticBrittimm. Asa este! NoT '1 am inv6tat car- urmate de cabinetul din care nunaitul fil-al cabinetulul actual, atunci cand am sa-te romanésea. cea parte, cabinetul Goleseu-BrAtianu, a-lutat ca placere avenimentul D-v. la pute- D. N. Blaremberg. Atuncea atAt mai cesta ar fi recunoscut fara difieultate lu-re, ca uusurare pentru Ora si ca ship-r64 daca atT uitat lectiunele se atT dat crul, dér ar fi adaogat numaT ea nu se pu-rul lucru posibil pentru moment, când amalta data D-lui Quinet si aee3tea pên6 intea face alt-fel de óre-ee Francia a aban-contribuit si et ca senatore, cad atunelteatat la cat sa, ne siliÏ pe noT maT tinerl donat Romania la Salzburg. Nee v6 in-eram in consiliul b6trânilor, la inaugura-a vi le aminti ca luerurl nouT pentru D-v. doitT, nu avetT de Cat sa consultati Moni-rea stArii actuale de lucrurT, aturteT toemal D. preedinte al consiltalut I. C. torul; nu avetT de cal sa eitig acel diseursdad era vorba de a se decide de viatA satBrittianu. ApoI nu de la D-ta o se primim interesant in f6ia oficiala din 1870 (sgo-de mórte pentru Ora; cad era vorba de alectiunT. mot). se sci dad, reactiunea va r6mane sat nu D. N. Blaremberg. D-le ministru, e4 Tot atuncI s'ajis D-lui presedinte alla putere ? accept intreruptiunele D-v, déra, nu si a- consiliului in privinta ortodoxieT, ceea ce Nu sunt iarAsT et acela care ea rapor-prinderile D-v. voit (lice si et astAcy : sa, facem religimaetor, cu ocasiuneaairesei,v'am fagA- In ceea ce privesee P6rta ,observa in bisericA, dér in Camera sa nu facem deduit in public concursul met, si seitT eailustrul historic, admit un moment eeea cat politicA. stint om de euvant. Déra, fern spus'o mncce nu e, ea tóte tractatele cunoseute prin care Moldo-Romania si a conservat auto- Acestea sunt consideratiunT, D-lor, earlde atunci, eri nu sunt om s6 abdie la per-, . m6 fee pe mine nu numaT ca sA fit in de-sonalitatea mea; et nu sunt ora al renuntnomaa, suveranitatea sa, ar fi pierdute. Eri fie* facia cu politica esterióra a aeestuTla dreptul met de control in favórea orT e un fapt mai puternic, maI visibil guvern, ciii sa '1 acus eel mal pucka decui ar fi. Facém gracie ómenilor in favó-de cat tratatele si care nu sufera niel ua, nedibiteie si insuficienta. rea program'', cad acea adres4 era in a-ambiguitate. IntrebatY care e conditiunea Eu cred eA nu noi, ci puterile simpaticodev6r ua program4; déra v'am spus Incaacestor provincil facia eu POrta? Este óre no6,ati trebuintrt astA41 sa fie reasigaratede stand ca, toemal fiind ea programA e,eucerirea? Este 6re luarea de posesiune in ceea ce privesce tendintelei aspirati-trebuia sa, luam eu totiT angajamentul so-celui ma tare? Nu esista, óre de cat biru- unile nóstre ca Stat, dad, voim sA nu nelemnel ca sa, ne tinem fidel de dOnsa. Nuitii biruitorl? Sat drepturile acest or pro - intóreem ca mainile Ole de la conferinte.este vina mea dad' aeest program astasllvineil sunt recunoseute si consecrate ? Si sunt numa preocupatiunile esterióre ,e nosocotit, si daca eineva nu póte urmaNiel tia cestiune la care 0, fie maT lesne name dorinta de a ne vedea viitorul poli-pe guvern pe calea pa care s'a angajat ,de r6spuns. Priviti la forma immuabill a tic garantat, care ra6 face sa doresc, nu uàfara, a '1 viola sat renege la rAndul s64. dreptuluT musulman :el v6 va r6spunde retragere a cabinetuluT in intregul suí, ci fl,ra cotelt. In tóte locurile uncle musul- In am adresa sl proclama sus si taremaul', at flout ILA eueerire, el at facut'o ul remaniare in scutul unor garantil siprincipiul neutralitatil, cu adaogire Inca ma marl in favórea politicel traditionale. in nurnele lui Allah, eT ari ratasat Ora din acea neutralitate ne era impusa nu nu-not" supusa la pAmOntul musulman, decla- Si acésta spre a se inlatura de aci inainte prin positiunea nóstrA ori ce equivoc, spre a se distruge preven-mai prin tratate, rând'o proprietatea peuluT din Koran. lata tiunile ce esista in afara, si a asigura ast-geografica, déra, el ne era impusa si prinde ee cel dintOit semn de proprietate sat aspiratiunele nóstre de gintl. Et bine,chiar de posesiune a fost tot-d'auna cons- fel Romania castigarea causel sale in con-&ad eineva maT tine asta4T un limbagiti siliele Europa. tructiunea uneT mecete, soma invederat la conform cu acea idee, nu numal ca riscatotl ochil ca,parnêntul cucerit a devenit Se credell ca in töte acestea sentimen-sa nu mal fie inteles, sA nu ma gasésea tele mele personale nu jóca nieT un rol; sa pAmêntal luT Allah. Ast-fel pretutindenT niel un eco, déra inea e suspect, e consi-unde musulmaniT s'ati amparat de teritorit credetT el de mult am uitat tot ce puteaderat si gratificat de oposant. Acésta cred sa m6 desparta de 6meniT politicT ce sod unuT rigat, eT ati inceput prin a face ho- pe acele band i pe acestea, spre a nu 'nalel e destul de semnificativ. Si dud sa li-magiti de victoria lor Deuld luT Mahomet psesce la angajamentele din program , nu acest mare act de proprietate, l'ati seris maT educe aminte de cat de ceea ce putea maT póte cere de la acel ce sunt hotA- sa m6 apropie, fie si accidental; de mult pe pAmAnt in caractere sacre dovadA Spa - sunt resemnat; cad nu maT am nia un i-ritl chiar si cand de a 'T gmanea fidel, cania, Atica, 1 Morea, Archipelul, Byzantul , deal ea ómenT, de si pastrAnd cu religio-ei sa tad,. Asia-Mica, Serbia, Bulgaria. Nu e ul eu- sitate idealul met ea ideTi ea prineipie. D-lor, orT de eke orï cineva combate uacerire musulmana care al nu p6rte acest D-lor, dad cineva a ajuns aci, cleT con-apropiere intro noT si puterea mare de lasemn". victiunea mea astA4T e ca tot sa gasesceNord, indata, i se imputA el e turc. ET El bine nimie de felul acesta la Prin. maT multA abnegatiune, maT multe virtutibine, D-lor, 'nal pare bine spot justifieacipate. Printr'uà eseeptiune stralucitóre , cetatenesel tn batrAnT de cat ta tineri, esteasta4T opiniunile mele eu autoritateextraordinarl, musulmanil, de la intrarea naturalmentedispusla indulge* 0din cele mai grave, ea ug, autoritate pelor in Ora si at interis dreptul de a c15,- chiar uitare, facia ea orl ce greséla dincare nu eel ce sad pe banca ministerial Adi ill singura mecete. De la origina si trecut. ar putea sA o conteste. 0116 actual ei s'ari tinut de cuvênt. Ce de- S'apoT nu et sunt In casul de a"v6c,lice : D-lor, nu cred el vre un roman sa, fi a-monstratiune maT sigarA ca pAmêntul ro- Prenez mon ours, pentru ca sa se'pótAba-dancit vre una din cestiunile privitóre lamânese nu e, n'a fost niel al data, pamênt nui ea intra cel maT mie caleul personaltéra sa ca acel strain ce se numea Edgardmusulman; cri n'a fost issemnata cu sigi- in aeest apel ce fac la abnegatiunea 0 pa-Quinet. Iatce c,lice ilustrul istoric, acestliul cucerirel, eri autonomia, suveranitate a triotismul D-lor ministriT. ScitT prea bineeminent publicist vorbind. despre dreptu-'i at fost reservate ? Cum Allah ar fi putut ea n'am legAturT politice ca nieT unul dinrile RomânieT. deveni proprietarul, posesorele acelor t6ri aceT ee ar pute a sat ar trebni in parerea D. prqedinte aI consilialuI, I. C.qi ar fi putut stipula ea cultul lui Allah

118 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 6 (18) lanuarie 1877 va fi tot-d'auna proscris intiqnsele? Acésta' tul pórta caracterul unfit autienticitatt peea ar trnplica distrugerea imperiulur Oto- ar fi resturnarea a tot ce se scietti privintacare fie carei '1 confirma. Doul religiunman, este ca acésta surpare sne lase tot islamulul". inimice depun in acelasï timp. tu situatiunea privilegiata tn care ne Dael s'a convenit creligiunea profe- Provineiile danubiane nu apartin déra situatiunea unlit Stat pus sub ga- tulut nu va avea nict ug, mecete in pro-islamulut: results de aei invederat e isla-rantia colectiva a EuropeI. Acésta este in- este cacel panfent a rkaas pro-mul n'a avut nict un drept a coda, instrainateresul nostril primordial, interes caruia prietatea inalienabila a crestinilor, ca n'asail parasi nict "ua parte.( um mahometa-trebue si sacrificam ort ee alte aspira- fost nict IA data confundata cu domenulnismul a putut cedaBucovinaAustriet, Ba-tine a caror satisfacere s'ar putea filet a- islamulut si intent' moment uncle Turcitsarabia Maid? Prin acéstä simpl ratiune,jurna fara neajunsurt serióse. Cad tot ce Wean in picióre tóte conventiunele vetYcineva vede ea dreptul subsistai tot ce emi se va da in alto conditiunt, este ceva en admira negresit buna credinta ea care elpermis de a adaoga, este ca e tréba Roma-totul precariu, cu totul ilusoriu, este ceva an respectat ceea ce erea intemeiat penilor de a m6sura bine timpurile unde care nu ne e destinat nouadai'eat pentrulun dreptul religios, find ca e statornic ceImine de a lay a domni dreptul si aceleamoment, care nu e acordat no5 de cat spre n'aii %cut nict ul data sin* spre a'l in-uncle se cuvine de al revendicaepuisa".a spori intr'un moment dat prada fata cu frange; nict macar un marabut n'a fost ra-Daca ast fi roman, adaoga terminand ea-met ce ne convótez de secoli. dicat in cele patru provincit danubiane :lebrul historic,m'as atasa in ceia ce prives- Acésta ar fi toemaï ca cola co fac unit la- cel d'ant6in pullet sigur, et nu tin pam6n-ce Pórta la testamentul lut Stefan-Col-Aarecomi, iertati'mï acest esemplu familiar, dar tul cu titlul de cucerire". ca la ceia ce e mat intelept in momentul facare face ca idea mea sa, fie mat bine sim- Plecand de la acelast princip, vedettcare serilt Aopune acel testament testa- ar fi in toemat eu ceea ce fac uai lacomi cum decurge ualta consecinta la care etmentulut lut Petru-Cel-Mare. Ca tefan m'aseari iaconjor de ingrijirt particulate óre atí fost tot Mat de credinciost ca si la ceatune de islamismal rationalist malt matcart sburatóre care nu numai le satisface d'ant61. Panfentul romanese, ram6ind Oraputin ea de crestinismul mongol satt croat,dar le excita aptitul, numaï si mime ca ele crestina, urma de aci juridic el niet unbine inteles clegatura ar r6manea aceeasa, se póta desvolta si ingrasa mat repede musulman nu putea sa fie intiqnsul pro-ce ea erea in spiritul lut Stefan, un homa-si mat bine, ea inteoi bucata sa fie mat prietar, a poseda u ample, ill casa satgiu, ua tribut, nimie mat mult. Intr'un cu-suculenta, si mat rotunda. mbar a locui intrênsul". vênt ast voi ca acea legatura sa, fie destul Prin urmare nu voesc nict uk marire in Acésta este iaräsT aceia ce s'a observatde reala spre a asocia cele doue popóre laaceste conditiunt inylatóre. de trot secole cu !IA fidelitate pe care con-apararea comuna, destul de slab pentru Dar ca sit reviu. la cestiunea drepturilor ventiunea cea mat formall n'ar fi obtinufoea caderea Tumid sa, nu aduca, dupa sinenóstre fata eu pórta, la modal cu care ele niel O. data, daca religiunea n'arfireti-cMerea acestor pro Ancit. S'a vNut catepot fi pledate tu mod victorios fata, cu din- nut pe wet ce 'st facéti un gioc de tóteug, data un arbore vivace ridicandu-se dinsa, permite¡Fmt a reveat asupra miel ces- cele alte lucrui T. Cad provinciile danubi-mijlocul unet. ruine. Prevedett surparea :tiunt tratate de not siin sedinta secretit. ane ai putut fórte bine sa devie un objectnu facet1 ca ruina *land singhita totAcésta libertate care 'rat ian nu constitue de depradatiune pentru musulmant ,dérace traeste ta jurul u. indiscretiune; din contra, Pacésta este musulmanil nu pusera et insit main la a- Edgard Quinet. Oeuvres. Les Roumainstocmaï un punct co nu se póte trata util cele depradatiunt:et insarcinara pe cres-Tom. VI p. 93-96. de cát in public. tint se despóia pe crestint. aat pentru Nu se putea resuma in torment mat e- S'a pretins de catre cineva ca s'ar fi us- d'ensit tiindu-se la u. parte, et facura, totlociatt politica ce preconiséda. glijat a se demonstra clintre Romani a si ce religiunea le permitea; et nu facura, ni- D-lor, voi face iarasï u. deelaratiuneintre Tureia nu póte sa esiste raporturt de mie din ceea ce ea le interdicea formal".care p6te va surprinde pe totl acet cari iauvasalitate. ET bine, nu unmet ea sui .ea Asia déra, Moldo-Romania are dreptaparentele pentru realitate. Eu marturisesedesav6rsire de *area acestut onor. coleg proba a autonomiet sale, a suveranitatetea chiar cand ca resultat al politicet D-v.in ceea ce privesce idea de vasalitate, sale, titlul cel mat infailibil ce póteaventuróse si equivoce mi att arata pets-ceea ce nu este de mirat din partea until intalni intro óment, dreptul religios al bi-peetiva unet neatarnart, déra a unet nea-roman, dar am fericirea de a putea de asta ruitorilor et insit. Un tratat póte fi rupt sitarnart care nu ar fi garantata de Europadata sa pun sentimentele mele de aeord cu dispara: diplomatiï, gracie argutiilor, ,intréga, de ua, neatarnare care ne ar alienadatele istoriel si ale stiinteï. mult, am pot sa '1,conteste, eruditit sa '1 reduca ladin contra simpatiele occidentulut. en 'isatisfactiunea de a set ca, contrariu cuceea neant. Aci este ureligiune care de trotas prefert sititatiunea nóstra actuala, carece se presupune, nu numat cacéstä idee veacurt, fat% nict ua di de intrerupere, a-eel putin ne pune la adapostul convótise-nu era ceva non, dar inca el toemat eu ' i duce marturia sa; este ureligiune carelor puternicilor nostrt vecint. Fara garan-consacrasem inca de acum catï va ant mat depnne inaintea lurne intregt si cum intia colectiva, ort cat de mare ar fi Incruri-multe articole intr'uniar frances. Na de tóte afacerile insemuate ca acest mare si-le ce mi aï ofert, eu insa v.' as respunde :astadt, dar de malt limp. not acestia care nu este aci materie la nid uica-luatï-v6 darul Inapol! Met as vedea pen-avem de obicein sa tinem concleiul and. nit. In acésta parte a apet este téra luttru România la spatele acestut miragiu, unnumat avem avantagiul de a ne putea es- Allah, in acéstii Yalta pam6ntul le Chris-naufragiu apropiat si sigur. Cu situatiuneaprima eugetarile la tribnaa, .. tos. Nict u confusiune intre ele ,nict uttgeografiea a Roinaniet, nu este pentru dan- D. B. Maniu. Când nu tinem sabia in ambiguitate. Adev6ratul hotar a fost pussa alt mijloc de a tilt, de at ea conditiu-°Ana, tinem condeiul. de de diferiV. Acimusulmanit poseda pa-ne ca Europa sa se interesede de sórta et. D. N. BIaremberg. Nu de astadt, dic, m6ntul, et o cultiv,eio dob6adese ,o Europa s'a interesat de sórta nóstra. Saci de mult am sustiant acésta, tesa, spri- 76nd fiind ca o tin de la Allah, care a de-nu ne facem s'a interesat de sórtajinind'o pe autoritatile cele mat irecusa- venit stapâtiul, dispensatorele et si carenóstra din causa simpatiet de ginta in par-bile pe cart vi le voi cita si cu acésta o- r6mAne domnul et; acolo et nu pot face nictte, dar mat ales din causa cestiunet orien-casiune, ca nu póte sa esiste intro Roma- unul din aceste lucrurt, nict ara, niel se-tulut, care este po cale de a intra In altania si Turcia raporturt de suzeranitate mana, niel culege, Did locui find el aeelfasa si de a primi póte u. solutiune deci-vasalitate. Si acésta pentru un motiv fórte pana6nt a 6mas impiilor". siv a. chat nu si definitiva. Ce ne importasimplu, acela ca vasalagiul si suzeranita- In acest tratat, pus in practica de po-dar Rona, ort cari ar fii,conseeintele ce artea stint doul idol cari presupun negresit póre ca si de guverne, totul e simplu,to-impliea acésta noua solutiune, chiar candsistemul feu 'al, acela al concesiunelor de

6 (18) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROM/NIB! 119 plmant. ET bine, oriental musulman a ig-ifief. Name de când puterile 'européne, aitffií acele maniT n'a fost relevate, norat cu destvAraire aeast,t idet. .lanumo Rusia Tad ântait spa armä celen'a fost hate in sarios nicí chiar de nati- D.preedinte aI consiiinlu. Vt fa- alte puteri garante au tuceput. WA, se into-cuele cele marl, de natiunele cele mai pu- resede la sórta nóstrg ai st vorbescat de noiternice care s'a multumit sit fact, tre- D. N. Biaremberg. Astept acésta de-tu acordurile lor internationale, numaï debile eu dait, fArt a face mare cas, ba mon stratiun e. atunel vedem furisindu-se aeeste eavinteinct, aciasea nieT unul da forml and waii D. G.Vlittu. TocmalTurcii au fAcut con-improprili earl jar/ ou luerurile. in preseruta acestor maniac:T. Dar voil re- chi ste. Am putea st arltogtm la esemplale ceveni asupra cestiunei. D. N. Blaremberg. Chiar D-le mi-citam adinéorT privitóre la tribut,si pe Ett de o cam data ee dice Grotins, des- nistru al inatructhinii publice, Torcia nuFerdinand al Austrieï, care al dinsul a tre-pre tribut : cunósce proprietate individualiL bait st sufare maT multeumilinte din par- Qaand à ceux qui paient une somme D. preaedinte al consilinluï. In Bosnia.tea Turcilor alta datt,i sí le plAtesct chiardéterminéesoit pour la réparation de D. N. Waremberg. 'MT citati escep-maï muh timp un fribut. quelque offense, soit pour s'assurer une tiune; dar in test generalt Otomanii nu an Cu tóte acestea, obserat D. Ph. le Bas.protection, ce sont des alliés tributaires, cunoscut sistemul feudal, sistemul conce-Saimaa laï propunea de a face ut, espadi-comme les appellent Thucydite. siunelor de ptmant To schimbul credinteitiune in Persia, aidoriad st n'aibt nielJe ne vois aucune raisonale douter qu'ils ai omagiuluï, Daea v fac acéstt eitatiu-un atac a reduta din partea eurepiT, el ac-ne saient souverains ,quoi qua l'aveu ne, este uninaï spre a va arata et nu decept/ pacea pe care Ferdihalid ti pro pu-de hair faiblesse retranche qaelque chose astär,IT numaï se fight aeeste cestiuni, nea de mal Dinh timp. Acast traetat fAceade lour dignité." Grotius le droit de la pot ravendica ai eu plrticica mea de meritsat sufere pe Austria at umitintt obia-guerre et de la Paix. Nouvelle trad. de M. la acest/ descoperire, pe care am satisfac-nuitt, trebnia ea Ferdinand sadopte pePradier-Forléré. Paris 1867. Tom. I p. tiunea de a o pune ai spriiinT si pe mír Soliman de tetra al sau si st 'T cerä iertare282 284. turiile sciintel: de a fi luerat din neatiintt., contra vointei Les Etats tributaires, dice la randal St, initturtan maT nainte de tóte, dicémtattlaï 80, attaad Ungaria, neatiind sù Whegton, et ceux qui sont soumis inteun articol consacrat acestel ceatiuni,Saliman vroia s'o pAstrede.Saliman, dind'autres Etats par nu système féodal ne idea de vasalitate ai de suzeranitate, idelpartei acordt pacea field supus si 'Tcessent pas d'être considérés comme des ai espresiuni eu total moderne in ceea ceproinise st confirme aaidtmântal ce va faceEtats souverains,tant quo ces relations privesce Oriental ai mal special_ Turnia aieu Zapolia." n'atrectent pas leur souveraineté." Ele- principatele. De aeon si cineva nu le in.- (A vedea d' Mayers ou his.aire et des-.ments de droit International. 5-a edit. Tom. tâlneate in relatiunele nóstre internatio-cription de tons les peuples etc. HongrieI, p. 48. nale de at incepând de la epoca undo pa-par M. Ph. le Bas membre de l'Institut p. Il n'y a pas plus de difficulté, observase terile europeane incep a se oeupa de afa-59). inaintaa luï Wheaton Vattel, h regard des cerile române. Si in cele din urmt nimie Ferdinand, adaogt aiarea aeelasi autor,Etats tributaires. Car bien qu'un tribut payé maT natural. Pentra ca cuvautul st, fie in-in neputintl de a sustine resbolul, ceru une puissance étrangère, diminue quel- trebnintat, ar fi trebuit ea ai lucre se-pacea, el obtinn angatAaduase a mentineque chose de la dignité de cos Etats, 6- siste.i tótt, lames atie et fendalitateastato-quo,i p1ttind un tribut anual de 30tent un even de leer faiblesse,il laisse nici n'a luat naatere, Mel s'a Introdus vremil galbenT (A vniel aceeasT opt-A la p.subsister entièrement leur souveraineté. at, data in imperial Otoman. 60). Acest lucru se petrecea la 1547. L'usage de payer tribut étaitautrefois très In resumat; România a fost ai este un stat Aiurea acelaaï autor vorbind de paeeafrequent ; les plus faibles se rachetant par tributar iar nu vasal, eta plata anal tributde la Situatorokiacheiatt,la 1606 cula des vexations da plus fort, en se mesa- precum o atest autoritatile cele mal a-Tama., face apreeiatiunele urmttóre: geant à ea prix sa protection sans cesser ereditate asnpra materiel, nu flit:et-es& to ni- Negociatiunele care precedart subscri-d'être souverains". A vedea Droit des mie dreptul de suveranitate al unci erea importantuld trac:at de la Situatorokgens edit. Guillaunien tom. I,p. 87, p. România este rataaata de Turcia printr'unaunt iuportante in acest sans ca. pentra127 et suiv. ainai que la note 1. p. 128. tractat de aliantt in egal, care cc tóte a-prima &A, Sublima Póri. consimti a trata Ara qiceam adinéorT a nu vedem aid cestea impune indatorirl reciproce aifiepa Austria, pa an picior de egalitate si aun motiv ca sfim peste natsurt emotio- dis in treat pa and 1E4 am rtmas tot d'anu intrebuinta formele insultante da carenett in faeih, nu eu respunsul lc Safet una tideli angajamentelor nOstre, dovadtse servise pane aci.Cole maï principalePaaa, ael rëspunsul acela '1 simt ai erica chiar atitudinea Orel in impregiurtrile declause a acestuT tractat fart abolitiunea D-v.,'1 simt si et ea un ultragiti ai in fatt, Turcia n'a tinut pe ale sale, Asemeneatributului anual plätit de Austria TurcieT,cantra lui cer ai ett st. protestdm, conform tractate imputiand eeva din consideratiu-si recunóscerea de ettra 'Farah a Savera-a-t. 9, din conventiune, dar cu. Constitu- nea datorath until Stat na last maï putinnittteT Austriei asupra Ungariei".(A. aetiunea -Luca, care mArturisese et nu m'a stsubsiste. dap/ mArturia lui Grotius Va-vedea p. 62 al melee* operT). emotionat atual de pucin, ci last et ea tler ai aliï, autonomia ate tärï." Daca 'mi permit D-lor, sa vt obasesear fi putut fi ai maï ramflantt de at e ai RomâniT, ptrintil noatri, n'au pltit eieu aceste eitatiuniai. cu cate-va altele cese vorbeact &liar de tóte pArtile lumeT ca ere un tribut Dacilor sub Domitian ? (V.maï am in reservt, este et, pe de oparte tinde atAtea anexe ale imperiuld, fart, ca st istoria Românä a lui Hipiliu in viata luia stabili et tributal n'a putut st alteresecred ct un singur drept al RomanieT este Traian). Persil nu primian si el un tributtetra nimie suveranitatea Statului roartaa,inctleat salí itu Mai 'ntait, pentru anual de la Justinianu? (A se vedaa apro-cum n'a alterat pe a altar State ai chiarcit dact noT deja din traditiune, dad/ noi posito de acéita, Procope, Persic lib. HImperil ce l'ati plttit alttadatt ai (Meseta,neincetat n'am fi avut de sistem ia facia et Goth lib. IV). In sfârait imptratul Pa-ai. acésta far t. ca st tract prin miutea ni-Turcieï de a nu face aid ua cas daforme, leologu , republica Venetiel tn timpul luTmaid de a calitica acele state de Oil va-destul ea foadul st, nu fie sacrificat,de a Mahomat al II, etc. etc. sale, precuan este caliteatt gratuit astlditrace cu inlesnire paste vorbe, spre a nu in adev6r, D-lor, suiti-v6mal departeRomania, ai pentru et e bine asemenea tine sémt de at de fapte, de a lrtsa turci- ai nu Yeti gasTin nicí unul din tratatelese vadt ca daaa ovorba numal de am:-tar satisfactivaele de vanitate ai de a opri nóstre strevechi cavantul de vasal ai de Kt-linti aparente ai de tiorituri ale StataluTpentru noT realititile,apol credeti-ma zeran, merit ce implictnegreait idea deoriental, intr'un euvent de mail si ilusi-ni s'ar patea dice ca drept cuvant eh' tir-

120 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIBI 6 (18) Ianuarie 1877

fórte ardid ne am desceptat,i cl a-particolar relatiunelor nóstre cu dfinsit ?ceste fioriturt ar putea veuit-datit sl fie cest protest isolatintârdiat, departeldeNu, D-lor, acésta este inerent naturaluldinterpretate ca uá recunóscere a unel do- a intAri sad a scApa eeva, ar compromitelor, si acésta On/ aeolo, in cat procedeu-minatind universale a Kalifatulut Otoman din contra totul. rile lor facil, chiar cu regit si impAratit,când e vorba de lumea creseinit, ca uit atin- Acest protest in contra una pretinse a-eel mat puternia altit datit nu se deosibescgere a indipendintai demnitAtel celor lusiunt la not in Constitutiunea turea, p6temult de proeedeurile i limbagiul lor as-alte state si celor alte eapete coronate. f6rte Issue sA fie intors chiar in contratAcy facià eu not. PAO si cet mat mart po- Era dar loeul óre s/ ne sperilm de di- nóstrit. Old se póte dice el deed am cre-tentalt a trebuit ate odatit, spre a ajungevagatiunele qi utopiile turceset, pe cat timp dut si credem cA singurul mijloc pentrula scopurile lor cu dânsit, sA menajese a-ele nu ieaii uit formit eonerea facil eu not, not de a ne menthe intaete drepturile fa-céstit slAbiciune a marelut maniac. V'ampe eat timp faptele nu vin sl dea cea cil, chiar cu pretentiunele ideale ale Tur-dat deja de Austria ea esemplu, dar étá citmat micl realitate aeesto r conceptiunt ciet, era numai in protest, apot atund celemat am sub maul si alte esemple. Am eelsad chiar ameninart in vânt ? Nn sunt mat mnite din drepturile nóstre ar fi dejatextul ofieial al tratatelor inchaiate intreimplratt cart chiar astit-dt se intituled sterse si prescrise. MT nu e un singurFranciai intre imperiul Otoman in dife-roe. at Cyprulut, si at Ierusalimuluii ni- din actele nóstre cele mat mArete, nu e rite timpurt, incepând de la Francise I.ment nu se ingrijesce de aceste podoabe singurl din cuceririle nóstre moderne, alad dupl intêmplare un act, este vorbafantesiste. Insua mitropolitul nostru nu elreia recunóscere sl nu se fi fleut dede ul capitulatinne cu Henric al IV.EtAse dicea el Ore mitropolitul Hungro-Vla- Turcia inteud forma umilitórei atentoriepreambulul acesteia: hiel, si imp6ratul tutulor Rusielor nu se la drepturile nóstre seculare ;si not cu Cu daa din 20 Maid 1604 (20 zilhidj6ice órei Domn al Bulgarilor, de a Bul- tóte acestea n'am protestat, eel pucin in-1012). garia e insl de cucerit pentru dênsul ? serisAcolo nu era vorba numat de nisce In numele lut Dumneded. Credeti-ml, D-kr, cá ne am speriat de alusiunt mat mult sad mat pucin transpa- Imp6ratul Ahmet, fiul Implratulut Mo-propria nóstrA umbrl. Le die tóte acestea rente, era vorba de Romania, desemnatl a-hamet, tot-d'a-una victorios. in vederea Constitutiunit tame luatA, iso- nume, si eu tóte acestea susceptibilitatea Seran al mArei familit a monarchilorlat,nu si in vederea incidentulutof) s'a nóstrl nu s'a alarmat ea astAdt. Otomant cu mrtrimea si splend6rea cu careprovocat cu Savfet Pava. Pentru. ce dar n'am protestat in trecut ?atâtearT sunt cucerite si earmuite. Dar s'a cerut explicatiunt acolo uncle 61re consciinta drepturilor nóstre nu era ,Eri, care sunt prin nestersitele mile alenu inelpea niel o preocupare, si acele ex- atunci tot atat de vivace ?óre sentimen-dreptula, mare a a tot puternic Creatorplicatiunts'ad tutors in desavantaginl tele nóstre de patriotism si de demnitateImpgrat al victoriosilor imphratt, distri-nostru; ele implie o adev/ratl insula, si nationall nu erad ce sunt ? Nu !buitor de coróne la eel mat mari prin-acea insultl, e astl-di divulgatl, mArtu- cat* de puein !Ci numat pentru cd amcipi at pamintulut, servitor a celor doll/risia din inAltimea tribunel si resinitia credut, precum ed persist a o crede si as-prea sacre si auguste ()raseale Mecet de not tott. Negreat cá acésta schimbl tac,lt, el drepturile nóstre sunt nisce san-Medina, protector si chârmnitor al sfan-cu totul lucrurile si ne silesee sá earn d( de granit, pe eând pretentiunele idealetulul lerusalim, domn al celor mat multedin imposibilitatea nóstrl. Dar ca ches- ridicole ale Tumid sunt apa care trece.pArtt ale Europa, Asia, Africa, Slavo-thine de alusiune,conOnutit in Consti- Am dis :Tuna a fost tot-d'a-una innia, Temesvarula, Szigetthvar, al Agriettutiune, lucrul nu se póte sustine,si e privinta acésta nisce maniact, le a placutsi Buda etc., etc.,si a mulior alte pH,si mat grefi a se dovedi necesitatea ce a tot-d'a-una forma pompósl, ehiar când a-erase si domnit cucerite eu puterea n6stritfost de a se releva o insula sub forma u- cea formA nu se mat potrivea cu luerurile,Imperiall, stlphitor dap/ cum s'a qis, anei alusiunt asa de subtile, daea tacit alu- §i a 'ï face lor insile ilnsiunï asupra pu-mAret Roat, Albe si Negre gi atâtor deo-sinne a fost. teret si drepturilor lor, eredAnd el estesebite Or!, insule,trecert, popóre, fami- §i in adev6r, D-lor, ce ai c,lice de un destul a afisa acele ilusiunt spre a face ellit, generativa si a unut numlr nesfirsitom, buniórd de mine, daea vldând cá ve- ele sl fie impArtAsite si de eele-alte po-de victorioa óment de resbel care se odih-cinul mat schitézA, pe o heat/ de ehârtie póre.Acésta este uA manie eu totuI ino-nese sub ascultarea si dreptatea mea, carecaricaturt, pentru séma sa, ett '1 as apos- fensivl, fiind datA optniunea ce lumea fa-sunt Implratul Aehmet, fiul Imp/ratulatrofa 'i ast dice : Nu eum-va t*/ are de Turcia astAdt. Mohamet, al ImpAratulut Murad, al Im-schitezt portretul med ? Cu atat mat riSu Ce-mt pasa cA Sultanul sit crédA el estep Aratulut Selim, al Impitratalut Suleyman,daca te recunosei, va respande acesta. suveranul pAraêatulut si chiar al lumet, ceal ImpAratulut Selim, al Impitratula Ba-daca va fi rfl dispus in aeest moment, 'ml pasl el el ar pretinde cpóte tlia siyased, al Implratului Mohamed, al Impl-dar mat ales daea va fi un spadasin. spindura in Romania, când eti acid, cladratula Murad, etc., prin mila hat Dumne- IJA voce. At mat dis acésta uá datl. tota lumea scie cA eel mai mare dintre Tur-ded, ajutor al marilor dome at lima a D. N. Blaremberg. pice0 el, am mat d nu 'Ate veni pe teritoriul nostru %TArefugiul onor. Uf !!(A vedeaspus acésta ul datl, facett negreat alu- ca not sl nu firn in drept sa-t cerem deReceuil des traités de Is Porte Ottomane.siune la sedinta secretit. Dar ee dovadesee indatit pasportul si dad, nu s'ar purta bi-T. I, France par le Baron I,de Testa). aeésta? Ar fi comod in adevár a provoca ne, sl '1 espulsAm si afarA. Ce-mi pasa, Ce dIcett D-v., eu urecht delicate si ea-asupra tutulor chestiunelor discutiuni in riguros vorbind, cA Turcia clAdesce in i-ropene de un traetat cu un asemenea pre-sedinte secrete ea O. aflaV argumentele a- maginatiunea sa un edificid politic pe te-ambul, care pare a inglota in Imperinl 0-dversarilor D-v. pe earl acestia in buna ri,oriul roman, clad cli seid cA ea nu pótetoman si banurile lumet celet-lalte si a nulor credintl nu cauta sA vi le aseundl, ridica macar un templu Id Allah, mAearmai recuoósce nicï un Stat neate'rnat afaráspre a aduce, daca se póte fárá luptA, ul, in- ul meeete pa pitmântul bine cuvântat al Ro-de Turcia? telegere comunA, s'apoI a provoca asupra mlniet, drept pe care '1 ad si eeT mat u- Ins* cuvintele de lettres, patentes nuaceluiasi subiect o diseutiune publicl, in- mill din strAint, cum buniórA Obrei, caresunt de cat traductiunea liberl, precumterdicând contradictorilor sÏ dreptul de ei ad si pot ell& sinagoge, érl, Otomanii,ne-o spune editorul, a cuvéntulut de ca-a reproduce aceleaa argumente, atunet pretinat suverani, nu! pitulatiune din original. §i regele Fran-and sunt póte cele mat bune. picett : re- §apot óre aeeste pretentiunï riclicole,ciet chiar and se chilma Henric al IV-lea,petitiunt ! Dar óre chestiuneas'a schim- óre aiest limbagid emfatic, metaforic sipunea sematura sea pe un act conceputbat in ceva pentru ea sl se schimbe si insulator din partea Turcilor, este cevain termenif acestia, WI a se teme oft a-argumentele ? §i apot vorbesce alttU ast1L-

6 (18) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 121

df sag tot en ? ET bine, nu póte fi impru-astl-cy a tot puternice, ce sunt astI-0 vorbések este irscris dupa D-ta, si n'are mut maï legitim de cat acela ce eine-vachiar arbitriï Europei si earlau indurat rAbdare (ilaritate). face propriT sale inteliginte sag pungT.asemenea umiliatiunT, pregatind in tAcere D. N. Blaremberg. Voese, D-lor,sit Prin urmare litsati-mT eel pucin dreptulemancipatiunea kr, otelindi ascutind in vg citesc aceste acte, cad ce vret.T ? Asa e de a usa de ce e al meil. intunerec armele care trebuia sl le asi- omul %cut. Cand e dat a sci cA, aceia ce D-kr, s'a maT dis un lueru spre a argtagure inteo tji libertateasi marirea. Vg sufera sat a suferit altit data, a fost Meer- eä alusiunea existit; el cererea de expli-voiti cite pe principi Moscoviti si pe , cat si resimlit si de altiT, se simte óre- catiunT erainevitabilit, cel pucin este D. B. Mani.% Le scim tóte astea. cum usurat; cacT 'I se pare el durerea sa ceea ce pare ea result /. din discursul D- D. N.Blaremberg. el atunci cândimpartee.itae in acelasi timp luT ministru de externe. S'a dis cit alusi-respund la o intrerupere a D-1u1 Maniu amnata pe jumgtate. unea ar trebui vgduta nu atat in cuvintele eface un academian, negresit cu un orn ET bine, ca sl ne mangemit nol de R- de provinciT privilegiate, ci in cnvintelece e presupus de prima forcil in materietatea umilinte din trecut, permiteffmT sa de investiturit. Eli cred din contra el toe-de sell*. Pent mime ea D-sea e asavg pun sub ochT umilintele analoge inclu- mal aceste cuvinte eselud orT-ee alusiune;de gelos de eruditiunea sa, in cat o pas-rate si de alte natiunT carT devenit as- c/cT numaT la noT nu se maT p6te raporta tacli puteri mad numaT si numaï pentrucui ideia de investitura. NoT avem o dinastie,tréqll nurnaï pentru sine. Sl-nd permit/. D. Maniu n'aii hasardat si precipitat nimic ;ele at avem dreptul de mostenire la Tron. Dom- spune el nu tótl lumea se compune din academicienT, nu tóta lumeasciut sit ascepte sag maT bine sit pandéscit nul nostru este Domn din mile luT Dum-se ocupl acelas lucru,set cu tóte lu-ocasiunele, care nu pot sl maT intardiese necleilsi Toil* nationala, nu din mile crurile, cl prin urmare e o curiópre-mult si pentru noT. Este de multe ori uit Sultanilor. Si acésta formula, care excludetentiune de a credo cit nu se pó'e dice ni-proba nu numal de intelepciune, d6ritsi prin sine 6nsasT od-ce ideil de vasalitate de patriotism de a lase grija resbunarel mic de cile-va ca ceT sa,nu-I si sugestiune, este nu numaï formula eiscie deja. Se póte ca cine-va sui fiui förtea reparatiuneT viitoruluT. titlul antic si actual, este titlul pe caretare in istorie, si eu töte acestea am/nun- Incep, D-lor, mal ant6in cu tie citatiune DomniT nostril pastrat chiar in tim-tele privitóre la un ceremonial óre-care,din Adam Mickiewicz, privilege la prin- pil eeT maT tristT al istoriel nóstre, subsa le ignorede. Si acésta e fórte natural.cipiT rusT, faciaeu KhaniT TacarT : fanariotT si sub regulamentul organic. Su- pentre ca e afaéere de gust,ast-felall Nimic mal trist, observa ilustrul poet veranil nostriT n'an purtat nicT ul data dedace cunosc acésta parte a istorieT, si istoric, de cat limbagiul principilor cat titlul de Domn, sinonim de impgrat,el m aplieam o data la studiul dreptululrust in negotiarile br eu Mongolii. Vom de Voivod sail Duce. Franciatrata de cita, ca esemplu, discursul unuT insarci- comparativ; 'mi placea sa m6 oeup maï a- regl in acte oficiale; tractatul de Kainar-les cu moravurile si institutiunele popó-nat de afaced rus, pledând cause princi- dgi 'I desemnécill sub denumirea suveranirelor, si acésta inteun scop patriotic. (In-peluT sgn inaintea Khanuluï: di due principate, qi tureiT el êoqilcua- Suveran Khan! dice el, injositul Iffiest, dupe marturisirea luT Kantemir,treruperT). FacetT rèti, domnul men, de mg intreru-vostru sclav vg conjura de a'T permite a de Tekiur, adicl regi. ET (gag sacratt vorbi pentru junele sgti principe; compe- peg cu risete; cad v chiar la Constantinopole dui)/ ceremonia- putea /respund cl dace crecleti caputetT suspecta péng titorele stabilesce drepturile séle la lul usitat pentru vechiT impgratT, si aveanpatriotismul men, mi datT dreptul ca lamarele principat dupe vechile institutiunT pe l'enga guvernul Sultanuld soli acredi-réndul men sl pun in indoiala pe acela ceale RusieT, pe cand suveranul men nu le tatT, dovade Bogdan Secalul, ceea ce ex-'1 argtatl D-vóstra asta-dlca Meta sgomot.intemeésa de cat pe generositatea vóstrit, clude asemenea cu totul ideia de pro-Nu mg silitT cad scie cui Moscovia face parte din do- vineie. sui vg aduc aminte cui D-v. sunteti aci represintanta luT 3 Aprile! menurile v6stre. Esei stapen de a dispune Si, daca e vorba de investitura, vg adu- de dansa dui)/ banal plac; d6rit inclurit-te eelT aminte cui ticà de mult, nu numal noT, D. pre§edinte. V6 rog sa nu facetTde vedT el unchiul indritsnesce sa pretinda, dar insusT DomniT SerbieT din familia 0-ehestiunipersónele. (Sgomot, intreruperi).pe când nepotul nu face de cat a suplica! brenovici, nu mal Wean visite la Constan- D. T. Boldnr-Lhtescu. D-le Blarem- Ce insemnés/ anale ei titlud acolo unde tinopole pentru a solicita acea investitura,berg sent din stage curet românesc, si totul depinde de vointa Khanulul?In au- ci numaï terditi dupe intronare, and Tur-descendinte dintr'ua familie vochiui roml- gusta vointita KhanuluT punem noT ape- cia le acorda cate o noug favóre, când bu-néscui. rants, nóstre." nióre TurciT aui evacuat cetatea Belgradul, D. N. Blaremberg. Aseept ori-ce in- Tree acum la principiï Prusiel, la mo- s'a facut ate Ill visita de curtuasie Sul-treruptinne, d6ra.... (Sgomot, intreruperT). dalcum el' prestan juremésntul de omagid tanuluT la Constantinopole, dar care nu D. preledinte. LlsatT, D-lor, pe orator si fidelitate catre PolonTEta, in a- implica nicT un ceremonial de investitura. desvolte ideele; sl'sï feel ei- devgr,cum ne raporta Charles Forster a- D-lor, in adevnr epoea aceea a investi-tatiunile, cad tot D-sa perde. Mid vor- céstit solemnitate in istoriasa a PolonieT. turelor de care astit-dTsuntem departe, dicbane '1 ascultati cu plat ere, caul citesce E vorba de juram6ntu1 de omagitiprestat departe, de si in viata popórelor 30, 40vg displace. in 1569 in dieta de la Lublin de princi- anT nu este mult, trait pentru o generati- D. N. Blarember* IntelegetT, D-kr, pele Albert Frederic al PrusieT, regeld une de 6menT un asemenea spacin de timp déca recurg la asemenea citatiunT.... Stgismund August al Polonieï : este ce-va, epoca aceea a investiturelor, D. T. Boldtir Littesco. Cer euvéntul in Dupui ce s'a apropiat incet de Trott, die, de care ne desparte un timpcestiune personal/. principele secrutii piciórele suzeranulul destul de lung, amintesce in adevgr óre D. prepdinte. Vg rog sl continuag, ea, care 'T Imo in man/ un drapel alb cari umilinte, óre earl lucrurT ce revolt.D-le Blaremberg, si sl nu respundetT la impodobit ca un valtur negru purtând pe Dar óre noI n'avem nimic maT bun de fa-intreruperT, act daft' loe la cestiunT per- peptul sgit inittalele S. A., cifra luI Sigis- cut asta-cpi de cat de a resbnna aceltre-sonale. mund, si'T dise aceste cuvinte :NoT, cut ? Si credetT óre ce sita acéstà pri- D. N. Blaremberg. V/ rog sit tinetT Sigismund August, rege, inclinând laru- vinta Romania a avut sa indure lacrad pacompt cit am fost si sunt neincetat pro- gitciunile tale si a supusilor tgl, dam in care tóte cele-alte popóre nu le an cunos-vocat. fief persóneT tale ilustre (el se servi de cut, si Inca la epoce nu toemai asa depitr- D. preqedinte. AtT fost provocat de D. cuvintele illustritati tuae),precum o fit- tat() ? Vg pot el% popore mindre, ce aunt Mania, si scitY cte ee? hind el voesce sleusem eu tatll t6u ilustrisim, Wile, ora-

122 hioNrrottuL OFICIAL AL ROmiANISI 6 (18) Ianuarie 1877 eele, burgadele ei cetatile Prusid, de d6u- aceea a protestuld ce aceainjurie nu alt-ceva. eel pucin Ore-cari preventiunT sole investim ilustra ta persóna prin re - redusq la adevAratele el' precanti-co se manifest in afarl privitóre la ten- miterea acestei soma, si te instituim prinuni, nu merita atata sgomoti atata alar-dintele guvernalui roman, de eat retrage- mila nóstrái iubireacu care iubim ilus-ma. Nu pentru ea' tremur pentru drepturilerea eabinetuluT in totalitatea sa. Ce cer tra ta persóna, ca seumpal nostril aepot,deja caseigate, facia ea tia solutiane pa-esteiiti simpla eclipsa pentru moment speramd ca persóna ta ilustra va aminticifica sad fie si facia eu un resbel turco-din partea unor ómeni obielnuiti a juca de acésta bine-facere si ne va fi vlacutáeuropean, m'am emotionat si eti; cad esterolul Atuttlid, si cari ar putea cu atat mai credinciósä" Dap meat discurs prin-absurd a credo la asemenea pericole lalesne sa, se resemnese la an efasment mo- cipele, tio6ad e6cla stégaluT, jura aat-felimprejurtirile de facia', si den e vorba samentan, ca cat sunt mai sigur eu data pe evangelie: Ed, Albert Frederic, mar-nu fim amenintatl de cat de Turd. Acelacéstit ineercare trecuta,ail sA dorninese gray de Brandeburg, duce la Prusia si deprotest nu ne va espune, o seid, la aid'din nod tot ei situetiunea in intru. Ore Stetin, Pomeranie, Slavie, Casubie, prin-un pericol; ai de a ieea nu pore aici tinceea ce a fost asa de lesne órnenilor nos- cipe de Rugie, burgrav de Nuremberg,eroism; noi infundlm in aeósta privintatri politici in diva cand a *Tut reactiu- promit si jur cvoid' fi creflinci os si sa-nA usa deschisa, ei, spre a ne coavingenea de la putere, óre aaea abnegatiune pus serenisimului prineipe ei Dome sta-de aeésta, n'avem de eat a recial art. 9 dindesinteresare generala, ar fi asta-di cova 'Anal med Sigismund August, rege al Po-Conventiunea de la Paris. Etìde ce n'armai presus de dênaii, ceva mar presus loniel prea ne invins, mare dace de Lithu-trebui sa facem atata paracla de patriotismde ceea ce s'ar pates core sad ascepta ania, Damn si moatenitor al Rusiel si acu acésta, oeasiune. de la patriotismul lor ? E, until, nu o cred; tutnlor tkilor din Prusia, ea la firmed si Ce mA ingrijesee si m6 sperie pe mine,si de aceia, semnaland acésta necesitate, hereditarul stapátn, ai a moatenitorilor sa-este name c iisecintele morale ale acestuecred el fac mai putin un act de opositi- ere séle Majestati, la suceeserii s6i regï,incident, a acestei atitudine ostile,earl'une, si ostilitate, de cat na apel la tasuel la regatul Polonieï. Void procura bindleva fi resultatul natural al protestulai, napatriotismul luminat al ómenilor ce ne Majestatei séle, a moscenitorilor sAl si afacia' ca dreptarile deja dolmladite si con-guverna. intregului regat.'I vo:d padi de ori-cesacrate in acte internationale, oi facia cu Dieend el inisiunea acésta na trebue s. daune si void face tot ce apartine mauldrepturile de cucerit de aciinainte fie confiatre sad' mai bine asumata de ca- fidel vasalsi feodal. Aaa sa'mï ajute Dam-siliile Europel. Intfun cuvént, 'mi-e témabinetul actual, asa cum este el compus as- neded si stintele Evangelii. " (A vedeasa na perdem toeing acum tóte beneficiele0,-4 fax mii putin partea ingrijirilor male l'Univers.ologne par Charles Forster deneutralitatei ce proclamasena, si tóte sim-personale de cat aeeia a necesitatilor ex- l'institut historique. Paris Fermen Moltpatiele ce votarile nóstre, déca na ai ad-teriore. Dace nu ar exista de cat ingriji- p. 175 si 176). tudinea guvernantilor nostri, valo rase Ore.rile mele, as fi putut inel, sa m6 esemnetl, MA ()prase aci ea eitatiunea spre a nu Cat pentra importanta ce se da ea in-ai sa m6 mangaid ca icleea ea pote cal abusa de rlbdarea D-vóstra. Void aclaogatentiune acestal ineideat de guvern, dupl.multi véd mai bine de eat cei putinl, si sl, numai ea un al douilea esempla citat deea tot el '1-a provocat, cat pentru seatintacred ca de óre-ce majoritatea acestel Ca- acelaai autor se sue la anal 1641, adica esa de a esagera pericolele, pernaiteti'mi amere are tia incredere aaa de absoluta in mai apropiat. dice cat tóte acestea m6 fac, Mrt voia mea,politica si allurile cabinetalui actual, eu . D-lor, via la cmclusiune. V'am spus ctsl cuget la aeei iudivil cari, pe cheiu-sunt acela ce m6 Insel, si st las viitoralui m6 asocies ai euí ca aeeia oar propun oatrile oraaelor color marl', dad brand Ome-grija de a ne desanalgi, se las el eveni- protestare ta coaditiunile art. 9 din C)n-nilor In apa, spre a avea du$ acesta sa-mentele si un viitor apropiat sa decidl ventiune. Vedeti ea si ta acésta eti, and,tisfactiunea ai meritul de a'i fi scapat. intro mine ei majoritate. Ce voese este de tin sa nu ne desperam ta nimie de tratatul Iatelegetl, D-lor, ea' stand and ori faaa prevenii repara greselile pe cat e timp care garantésa esiateuta nóstra. Insá m6pro3es al cabinetalui la aeesta cestiune, stspre a nu avea mal tardid toeing durerea radie cu energie contra idea' aeelor carimanifest doriata ca elsa,fad], loe altorde a asista la expiatiunea lor. die el acésta protectiane trebue sl fie mo-Omni, fee cova ca totul platonic; cad scid Nimia nu m'ar fi silit sfee acesta de- tivatl pe Constitutiuuea otoman.I. Dinprea bine mai d'inainte cti ideele mele taclaratiune. décA in ceea ce priveme cabi- contra, ed asi dori sa, se apere cat maiacésta, privinta na vor gasi nici un ecodnatal actual nu as fi avut ei preocapari de malt in acea protestare asupra idea' cain Alai majoritatei; sciti prea bine eA nuun alt ordin, preoeupAri privitóre nu la noi nu am fi Wait mbar ca acea Consti-sunt aei de cat representantul line! mo-opinianea ce mi-am facet ed, de dénsul, ci tutiune pates contine ut alasiume la noi,diste miaoritati. Petriotismul insl'raieuropa occidentala, la neajunsurile ce pre- Rea ea nu ar fi foqt, comentata in sensulface ua datorte de a nu ascunde aceea cesenta hi la putere pote avea asupra resul- acesta de atre ministrul de esterne ale conviactiunea mea intima, de a nu as-tattle ea suntem in drept sa aseeptlm de Turciei la eonversatiunea sa ca ageatalcunde ea interesele Ord ar core imperiosla eonferinte In favórea Romaniet Na cred nostril; el nid uádaUí nu ar fi putut trececa misivaea de a face acesta protestatiune,ca prudenta si menajinentele ce preconises prin mintea and Roman cTurcia puteaea si aceea de a ap6ra dreptneile erri laIn Inaprejararile actuale, facia, eu Turcia, sa hramisca asemenea seatimente pentramistre facia, cu conferinta, sa tie confiata al-ar paten it ',use pa seine pusilanimitatiL Romania, ei sat mangae asemenea ilusiunitor persóne, den nu maI bine intentionateeand spre a servi interes de tArei, ast-fel nebune; sa créda serios ca póte face sisi mai capabile, eel pucin maï pucin sus-precum inteleg ell, nu am esitat ei nu esit impune legi Romaniel; el Pórta a patutpecte de a incline spre ua politica ostillchiar fa acest moment de a infrunta sad sa se lingusesel serios cu speranta de aoccidentului. brava politica altei puteti mult mai tad. realisa facia ea noi in timpurile de astl- Inca Mt data, o dic, acésta nu Is adresaai care aceia are un viitor mare; pe cand di,n timpuri de renascere nationall pen-intregulal, cabinet, ci a unora mimai dinnudn nu mal are nici anal, ci se svarco- tru noi si de agonie pentru (Mesa, ceea comembriff ce 'I compun; cad ed tot persistiesee la spasmele agonTei. Ce v'arn mart fost neputinciósa a intrepinde chiar ina erode cideile pe car! le .ap6r eiai vA cer este sa lasati mortil sa'si ingrópe epocele el de putere ai de glorie ale fiiloradversari,dArl,i partisani caldurosi pemortii si noï sa ne vedem de drum, sA no lui Osman, in epocele de slabiciune si debanca ministeriala. Ce asi dori, o mai re-vedem de tréba. parasire generall pentru Romani. Nu voidpet, este mai malt utiremaniere ministe- E5 cred, ei dea Dumnedeti sà es un ascunde, ins, ea in ideea mea mane, ces-riaD, spre a acentua m ï malt simpatieleprooroc mineinos dar teama 'mi-e tinnea injuriei ce ni se face de Savfet-PasanOstre occidentale, spro a distruge, décacausa nóstra pledatä de guvernul actual

6 (18) Ianuarie 1877 MONITOEUL OFICIAL AL hOMANIBI 123

are putine aanse de succes, putine sansece constat. Am fost din majoritatea cons-pun. Niel de cum; ai sunt pe Pang/ acesta de a fi castigatl, Inaintea conferintei; petituantei, ai am Odut órneni din aceiasichiar incapabil de asemenea auguementuri; &Ind ar fi destusà se mai introducl Inmajoritate cerênd curand dupl acésta re-dérl, stint inamorat dupt un ideal pe car e cabinet cate-va personalitlti politice binevisuirea Constitutiunet Am simpatisatD-vóstrt 'I simbolisati in acest moment, cunoscute pentru ideiele lor simpatico oc-mai multä, vreme cu un grup liberal careceva pentra care am luptat mult si 2M fa- cidentului si cart st ofere garantii actdorse numea juna drept6;érA Intful di acelcut sacrificie marl :simbolisati libertatea ce se defiadl de tendintele guvernului ac-grup a pierdut rlbdarea, si s'a gig-13ft, siin alegeri. tual, pentru ca luerurile sä, ia de indatl sia mars sit se Noce. A revenit dupl acesta Ins/ tocmaT pentru cit sirnbolisati ceva, ea prin farmee altä, turnurl. la putere partidul conservator proprig c,lis,eg m6 ingrijesesi maimult de ceea D-lor, sl, m6 credeti, el nimeni nu ar firepresentat prin D. L. Catargiu, care a ve-ce facetide eeea ce vpóte compro- fost mai fericit de cat mine ca in impre-nit in nisce imprejurarT de acelea cari im-mite si pierde; si de aceia voitistri- jurlrile critice de adi 0, nu aib/ a splinepuneag resignatiunea. gasivoiti da alarma, oride ate- aceste adevéruri ministrilor ; dérl, a tAcea D. I. Campineann. A venit in nisceoft' vvoiti vedea el aluneeati spre ar fi ucrim. Sunt si eg deimprejurld de trig/ memorie. pastie, care a mal Inghitit ai pa aliY, pen- pArerea until mare orator englez, de Ore- D. A. Sihleanu. Tar'T dai materie detru ea 0, nu se esploatede intent di de rea lui Burke, care dicea el e mai bine cavorba, adversariT libertIttei ce stag' la 0114 de cine-va sl fie desceptat de toxin, de sgo- D. N. Blaramberg. Nn'mi clA materieacel ce confund lucrurile cu 6menii, con- motul clopotelor, de cat s/ devinl pradade vorbA, find-el sunt hotArat sA conchid.tra principiului, aceea ce e name resul- flacIrilor. D. I. Campineann. D. Catargiu a ve-tatul incapacitltei sati greselelor EY bine, ast-fel vM eli astl-di luerurile;nit la putere prin abdicarea nationale. se póte, o mai repot, sl m6 insel; dérl, in D. N. Blaramberg. Nu e momentul sl D-lor, mai ales d'un ori-ce cas credeti el in tóte acestea u'am0 respund mum la acestl intrerupere ;cáci e semnul percursor a anal Weiï a- fost miscat de cat de, eel mai iiptr si maIclei m'ast expune nu numai la uuí digre-propiate, cici e seranul care a anuntat tot- sincer patriotism. sinne, dar mai la un al douilea discurs.d'a-una in mod infailibil declinul ai chiar D-lor, v'am spus ai In sedinta secretA,Dérl, ori-cand onor. D. Câmpineanu va voiperderea majoritttilor si a partidelur; fe- si glsesc nemeritv'o spune i aci, cl eg'sì pue la ordinea dad acéstä, cestiune, de-riti-0 de a autorisa publicul, de a auto- mai mult de cat oft-cine esit astä-di, candelar el, accept desbaterea, si cit na6 Inscrigrisa natiunea de a credo el, al abdicat la e vorba a se atinge creditul si reputatiu-d'acuma spre a'l respunde. individualitatea D-vóstrá; feriti-0 de a nea politicl a una om, mai ales când acel Ori-cum am fost din num6rul acelora cedeveni tit cell móle, gata a primi in tóte orn are privilegiul pe drept sati pe ne-ati credut cl nu le era iertat in urma colorocasiunile fisionomia, tiparul 6menilor de drept sit escite tncit entusiasmul, se mace se petrecuse de a arunca piatra unorla putere ;cáci ambitiunea unel Camere, misce ce-va in acéstl térl; si acestea fi-6rneni numai fiind-cl acceptase puterea inea st euvéntul ei de a fi,trebue sl fie di- ind-cl rândurile se rArese din ce in ce maiaceste conditiunT, acea putere pe care ni-rectiunea, controlul. In diva insl, cand nit mult, golul se face pretutindenT;menT nu le-o disputa in acel moment, pemajoritate dovedesce cl a abdicat tu ma-- pentru câ nimic nu vine sit malocuiascà cecare ati cules'o pe strade; si stint gata apile until ma sati unor 6meni la caris'a cade, ai el in lipsl de viétA cetltenesclda sénal de acéstl atitudine ori când miinfeodat ca totul, In dina nude ea autorisä, ne trebue cel putin aparintele acestia, des'ar core. Derl mind clupá acésta ati ve-opiniunea et Camera si guvern nu mai n'ar fi de cat spre a nu ne desobicinui eunit greselisi acte, care mi-ag fAcut dinfac de cat una, acea majoritate, ori cat de totul de a cugeta ai a lucra.Deceptiunileopositiune tiä datorie; dérlt uit cpredicliber ar fi alest, ori cat de nobilá si part succed deceptiunelor. Idealul ne mai fiindla nisce convertiti. 'T-ar fi origina, nu se mai deosibesce In daca e vorba de limed, niei pa- Nu D-v6strl, D-lor, nu D-vóstrA earlnimic de aceea a und Camere impuse, siunea numa gäsesce ocasiunea de a seati trlmis pe acel minister pe blacile a-face acelas r6g, daca nu un r6tii mai mare exercita si produce. cusatilor, trebue eti se demonstru care stintsi Orel si libertateT. Ut-datl acest mo- Nu acusati Ur/ spirittil de opositiune,nude ce m'ag pua in imposibilitate ment phisologic in cariera unei Camere so- nici ce-va resimtimênte din trecut, dacada sprijinul mea, ce m'ati pus in luptl cusit, ora suprem/ a meld majoritati si a 0 combat astledi. Dovadl, el nu trecutuldhsul. Am fost dérà silit din deseeptiuneweld partid a sunat sag e in ajun de a m6 inflaentédl este c, daca arfi vorbain desceptiune sA intore privirile mete ia-suna ; Am dis. (Aplause). numai de cele din intru, sent gata a már-räÏ aiurea, acolo nu era nimic de D. prepclinte al consilluld, I.C. turisi el, nu sper de a, cam-chtl mal binesprijinit, total era putred ;si ast-fel amBrlitianu. Fac scusele mele D-lor oratori de cat D-vóstrl. n'aa voi de exempla nieluptat allturi, de si flrl, a fusiona, cu coa-carl sunt inscrisi spre a vorbi In aced/ chiar retragerea D-lui preseclinte al consi-litiunea in favórea alegerilor libere, in fa-cestiune daca vin a le lua réndul ;dar In Ceea ce as voi, si acésta numai iuvoarea stärii actuale de lucruri. ur ma gravelor acusatiuni ce ni s'ail arun- vederea evenimentelor exteri6re, este ran- D-lor, nu am curtisat niet un Domn,cat de done ore si jum6tate, ered cA mi- forsarea cabinetulul cu cate-va personali-nici chiar pe acei cari fleut binenisterul nu pike sg, tact. Onor. D. Blarem- tlti destinate a releva creditul nostru tapersonal; n'am curtisat niei ul ; berg a terminat discursul D-sale prin tit gall. Nu eti mai pot simti ul bucurie;tot-d'a-una am clutat sl spun adev6ru1 tu-declaratiune. de sinceritate a patrioti smului del acea bucurie ar fi astä-di, clupa sta.-tulor si in tóte, chiar ca risicul de a dis-care l'animt 'Mi pare r611, et acest senti- tea incercári, crirninal, v6ynd pe 6meniplace si de a deservi interes ele mele ego-ment nu s'a desvglit la inceputul diseur- sag partide cA se pierd,j acésta ca atatiste. Lingusirea nu a intrat nici-ut-datäsaki D-séle, ai tocmai lafine. Déra, tot mai mull, cl sunt deja destule ruine acti-In c aracterul meg (aplause). este ce-va cuíi la fine cunosciinta D-séle mulate in acéstA nenorocitl, Or/. Nu voesc Am flcut deja parte din destule legis-a fost turburatt si a inteles et nu afost de uit inatare eu acest precig, nu voesc pentru ca sl pot sit v6 fac acéstIto c ma patriotism in discursul D-sele; fi- chiar d'ul man tuire personale, daca e vorbadeclaratiune cu siguranta cit ea va fi ere-ind et, D-lor, cand Romaniase aft/ in se supravietuesc h cataclisme ai sä, remarkdutle Dert m6 incel! Am curtisat ce-va ;facia clIctrei drepturilor séle pentrucare singur ea illcob(?), d'asupra ruinelor am curtisat acéstt Camel* lust nu pentrusecoli Bomânii v6rsat sangele, pe intunericului ! et sunt admiratorul D-vóstrá, nu pentruearl drepturi ca st le revindecei sä, le a- Daca m6 intore ca cagetarea inapoi, iatlel m'am inamorat de pers6nele ce o corn-pere generatiuni le de astà-di, lupta de tit

124 MONITORUL OFIOIAL AL RO 6 (18) Ianuarie 1877

jumätate secol ; cum oiler. D. Blaremberg,strument al &aid., care voia spund fo- bine, orT de eke orT Impäratul Alexandra in loc suite astä-(IT cine este pe bancacul in Europa si sd, cuceréscd Turcia, a- vine la Livadia, atât Impäratul AustrieT ministeriale, in loc sd uite pe totT adver-tuna nu fusesem la Livadia; atund cati Impäratul GermanieT de la ul dis- sariT säTi ed nu 'a ached aminte de catug sutd de Bulged se inarmaserd si tre- tantä de sate de ehilometri, trämit de '1 numal de acésta, cd nicï sable lungl a luTcuserd Dundrea uncle eel mat multi ad fost salutd. Turcia chiar,in asemenea oca- 13aiazeti Mohamet n'a putut sd pdtrunddspWuratY de Midhad-Pasa; dér D. Bla- sina, trdnaite si ea pe ómeniT eel maT e- pänä in muntiT Romania unde cutésd as-remberg ne acuse el noT llsasem regi- minentl de '1 saluta, si mi se pare cd este td()T sd strdbatl Midhad-Pasa eu Consti-mente intregl de Bulgari se inunde téra maT mare depärtare de la Constantinopole tutiunea (Aplause entnsiaste). Cumsi sl se esersecIe in mijlocul capitald, la Livadta, de cat de la Bucuresa la Li- indignatiunea unuï Román nu a putut sd,tóte aeestea ea sl pima Europa in alarmg. vadia. fie atinsd de acéstd insultd, !... Prin urmare, vedetT ed cu t6te protes- Când a venit Impäratul AustrieT ia a- D. Blaremberg. D-ta la 1848 a cerut Blaremberg el ne este bine- propiere de fruntariele nóstre, si Domni- intdrirea Constitutiuna de la So liman-voitor D-sa si de astd-datd a intrebuintattorul nostru Rind la Sitaaia, unde, din tu- Pass, am acte. tu contra nóstrd, utí armd pe care in tot-d'a- tämplare, m aflam si et, si trobue sd, voee. Alte imprejurärT era atuncT.una a avut'o la indemând in ocasiunT pro- vä supun cd nimea nu scia cd Impäratul D. pnledinte al consiliuld. Vä rogprie. Dér atuneT ad venit faptele si ad do- AustrieT era sd vital la Hermanstadt, awl sl mä Mug sd mä apär eu simplele melevedit cd,acele acusgrT nu erad de cat nu era hotärit sd mérgl acolo, ei dinteud puterT. nisce..... nu voltí (lice nisce impregiurare cu total fortuita a venit in D. prqedinte. Constat ed ministerulRetinnï ale imaginatitma D-séle. Sper el acel ores, puteam sä nu fiti trAmis de n'a tntrerupt de loc pe D. Blaremberg, si astäcg faptele vor da desmintire Wane- Domnitor ca sä'l salut ? Ast-fel Rind, nu D-sa intrerupe necontenit. lelor Blaremberg dupd cum 'T-a tiera óre de tótä euviinta el, precum m'am D. pre§edinte al consillulni. dat si atuncT. dus ad salut pe Impäratul Austria, care a 'mT am permis stí fee óre-carT intreruperT, Onor. D. Blaremberg a venit sd, ne dea venit tut apropiere de tam nostrd, sä mé rog pe D. presedinte sd, lase sä fiu in-lectiunT, arätându-ne care sunt drepturile duc ssalut si pe Impäratul RusieT ? trerupt. nóstre, si cum trebue stífia ele aparate. D-lor, noT nu avem act simpatil, nieT D-lor, in tot diseursul D-lut Blarem-D-sa nu vine cu acele argumente ea sd,leantipatit; noT nu avem de cat sen timente berg, D-sa a uitat ce frdnaäntd Romaniapund in facia inedlegrilor ce ni se fac, ei RomaneseT, si avem condeseendentd pen- astd-O si nu 'IT-a adus aminte de cat devine sd le pang in contra nóstrd, 4icêadtru tóte puterile garante. Scie D-nu Bla- banca acésta ministerialg si de persóna na am lipsit de la datoria nóstrd, Nu remberg cil atuncT dad vre-una din aces- D-séle. S'a cis cd, in timpurile moderne ugne a spus insd cum trebuia sd fiapdrat te puterY a venit sd ne ameninte in drep- individualitate prea mare este uä calami-drepturile nóstre, si Meg, ais ed nici uu tune nóstre, noT am fost ceT d'Antéi d cari tate pentru soeietate, pentru cd, ea voiesceera nevoie síl le apIrdrn, pentru el elesd ne ridicdm;i pe &ad colosul Nordu- sä absórbd tóte cele-alte activitdff. Acéstasunt destul de patente, destul de afirmate,lui inspdimênta Europa, nu ne am sfiit, am adus'o aminte D-luT Blaremberg pedestul de intarite ea sd, maT avem nevoie exaltatt de patriotismul nostru, nu ne am cand vorbea. ET bine, D-lor, incep Adasä ne maY ingrijim de dénsele. sfiit a ne scula in contra la, färd, sd avem a räspunde la acuslrile fdeute si pe urmd, ET bine, D-le Blaremberg. seiti ce se speranta eela mat mic sprijin de la nia void veni la ceea ce '1 a preocupat pe D-sa.imtêmpld cu copal earl mostenese averT u putere, de cat in drepturile nóstre ina- Vedetf cd nu fee de cat a lua situatiuneastrllucite, dér earl nu scid cum s'ad eas- inte de tóte, Rind ed eram sigurY el atuna ee ni s'a creat de D-luT. tigat ? Aceia nu sunt economT, nu sunt &ad Lid natiune are consent*, drepturilor Care a fost caul de bdtae al D-lui Bla-pdstrAtorT, si din neprevedere le risipessséle, si este capabill pentru apärarea lor remberg contra nóstrd, ? CA noi intfun hm-si räman särad ; dérl aceT carY ati muncit de a face sacrifice, Mrd, sd calculeacea bagiti fórte politic, a Os D-sa, cg not du-si at Meat ug avere cu sudórea frunta lor, natiune este neperitóre (aplause). cern ud politied vdtdmdtóre intereseloraceia aunt mult ma in stare sd le pdstre- Dec/ tótd viéta nóstrd a lost coreetd, täreT. Ast-fel, D-sélee Om/ ca nu cum-e. NoT am munch 37 de anY ea sd, do- co Indrituesee pe D. Blaremberg sne bl- va tot ce are Ora Românésed eastigat panäbêndim aceste drepturT si de mica, orT de nuked el noT ne am perdut bunul sin* ast1-41 sä se pérdä d'ud-datd, ea nu cum-câte orT ele ni se amenintd, noT carY seim instinctul national ? CI am perdut pru- va noT sg ne poticnim pe calea ce am apu-eu co ostenelT dobéndit, suntem maT denta, el am perdut azel tact ee am avut cat si sd, cddem, (land impreund eu noT ingrijiti de cat D. Blaremberg. 'MT-a pdrut tnatâtea 4ecim1 de anT strecurânda-ne Ora de dial.i de unde trage D. Blarem-Mil clam Meat utí eselamatiune calla D-sa prin atâtea greutltY, si am adjuns acy a- berg conelusiunea und plan pregAtit dene citea seele ideT pe carT in timp de 20 colo unde ne earn ? Cu ce drept vine D-sa lung timp csd aclueem ud rupturd cuanT totT ceT din generatiunea mea le-a res- sg (Hed, ; voitT sl iaeeatT tara ? Wed ne ar Tureia si sà ne arunegm, in bratele Ru-pAndit in Europa, si a invätat si pe D-nu aräta un singur fapt in viata nóstrd care sieT ? Din faptul cd, am fost la Livadia ?Edgard Quinet,i pe Michelet si pe alte l'ar indritui la acésta, nu asT avea nimic Dérd la 18b6 si 1868 fusesem óre la Li-ilustratiunT ale EuropeT ad cunóscd cari de qis ; de cat negdsind nimic, sd 'mY per- vadia orT la Sibiu ? Cla si atuneT D. Bla-sunt drepturile Romania si cum trebue mitä aT spune el cele (Jim, de D-sa aunt remberg spunea, cai astd-0, el punemsl fie oferate,i eT in generositatea lor ail numaT nisce aeusgrI gratuite, nisce bd- Ora in foe. D-sa (licea atuneT ed venireavenit de le at sprijinit eu talentul si cu nuelT earl provin dinteud imaginatiune acela minister la putere era toxinul deautoritatea lor. Prin urmare, nu avea nevoe prea turmentatit. alarmä de la 1793 pentru Romania, ed eaD. Blaremberg syid ac,11 a ne da acéstd Dérd a maT Iis D-sa: dupe ce el ati va fi In foc si singe si and a vä4ut edlectiune; putea stí citésed ceea ce ne-a ei- fost la Livadia, aï fdeut ceva si maT mult: nu a fost nia toxin, nicT foe, nieT sabie,tit aei, numal ea sä vaqll earn aluerat pe and nimic nu vä da dreptul ssgan- fiind-cd a atund eram venitT de pucin timpgeneratiunile trecute ea se doblndéscd, a- ddritT lucrurile, atY venit si de bung voie din exilit si seitY de eine eram exilatï, eaceste drepturT. ne aï ereat usituatiune fórte periculósä, töte acestea D. Blaremberg continua a ne A vorbit D. Blaremberg de mergerea in cat ad care sunt de alte ideT, mä 'ad face aensdrY, nu numa in Ord, dark si a-mea la Livadia si la Hermanstadt. La Li- pus in positiune de a protesta. feet, en tad persistentä fórte mare ea savadia gäsesce cd, era un lueru anormal ; EY bine, D-lor, vedem ed Imperiul Oto- fad, pe Europa sg cash ed suntern un in-la Hermanstadt, el era un lucre. firesc. ET man dd ug Constitutiune nu numaY pose-

6 (18) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMA511E1 125

siunilor sale, ei ne înglobé i pe not (Prea bine ! prea bine !) telor cart sunt deschise, ea sit, regulede, inteansa, cad nn póte fiindoiala, cand Si agintele nostru, generalul Ghica, res-se aplanede acele dificultatt cart se ridieä vorbesce de provineit privilegiate, ea nupunde, dupe ce depose a fost tret ;lido la-in contra drepturilor n6stre,si cea mat ne eoprinde si pe not% Seiti cine póte satardiata, fárà sa seim din ce teâmplare,importanta din aceste cestiunt este aeeea nu banu6sca? Aeeia cari numaï la ocasiunïcad am primit'o la 31 s6ra, pe dad nota neutralitap n6stre. Un deputat ea o- 'st aduc aminte de Romania, iar nu aceïdepesasem la 29 Decembre, respunde ca anorab. D. Blaremberg nu trebue sa fie strein eari in tot momentul at vegherea lor a-vtdut pe Savfet-Pasa, care 'T a declarat inde tóte aeeste lucrart, un om politic de tintatit asupra intereselor si viitorul el.mod categoric ca acolo uncle se vorbesceimportanta D-sale, de patriotismul D-sale, Not scim ceea ce se petrece in Austria, inde sefii de provincit Turcesd se intelesenu póte se nu scie tot ce se lucréda in Turcia si aiurea, ea sa putem jucleca GelRomania, Serbia si Egiptul,si atund D.téra si in streinatate pentru interesele Ro- drepturile Romania sunt sat nu in peri-Ghica a dis luT Savfet-Pasa : Excelenta, temaniet, mat ca s6ma, and tott ace cari col. Not seim cari sunt ideile pretentiu-gandesel la gravitatea situatiunet ? Fijadaü avut asemenea misiunt sunt inimict al nilor partidet numita juna Turcie, care adtea et am sa comunic acésta oficial Guyer-D-sale, pa care puteasa't intrebe care este la putere. Jana Turcie, care 'sl-a fa-nuld met. ? Si excelenta Sa a afirmat dinle-a lost misiunea si ce resultateat do- cut educatiunea sa in Europa, care a v6dutnuoti ca Romania e provincie ture6sca!bandit; a fost D. Ión Ghiea, a lost D. C. pe Austria si alto imperit cum ati pututDupe na asemenea declaratiune, credettA. Rosetti, este acum D. Dimitrie Bra- sa, se desvolte, voesce astadt sit imite e-óre D-Ostra ca not am avut asa de patinaden, mat tott amidI D-sale, cu t6te ea xemplul lor pentru a regenera imperiulconfienta in sentimental de demnitate atOnorab. D. Blaremberg dicea inteuit ca Otoman. Asa cum ail face Franeit andRomanieT in eat am simtit nevoia, sa v-din nenorocire not ne impartim in doua at cueerit pe Gail, eum a %cut Anglia, sicerem D-Ostra permisiunea ea sa pro-tabare, unit earl voim sa mat castigam mat eu sema cum Oduram pe Austria sitestam ? Nu, D-lor, am venit sa v6 consul-cave si alp earl se multumese sit se stre- pe Ungaria, asa voesce acest partit a re-tam, am venit in sedinta, seereta sa 0 a-córe, sa scape neatinst din ul situatiune organise astadt Turcia.Onor. D. Blarem-r6tam situatiunea, pentru ca, D-vósta, Cor-asa de dificile. Eli het. cred cin pri- berg, care eitesce asa de mult, trebuia sapurile Legiult6re care representatt Ora,vinta intereselor Romania in fata strei- ficitit publicatiunile junet Turcie in Fran-D-v6stra se, protestatT, ea sa, se vacia ca nunilor toti dad de cat acelas interes, ace- cia ca sa se fi asicurat care sunt ideele,unmet guvernul, ci tare intréga protesta,last sentiment, de a *age &id póte sit principiele si aspiratiunile aceste partit.si cu aasta sa dam mat meta putere pro-castige, si de a se strecura atund cand Midhad-Pasa, care astadt e la putere, etestuld nostril. (Aplause prelungite.) Nunu e de faeut alt de cat a delta sa ne mare Vizir, voesce sa realisese acésta ideeca ne era téma noua ca ne vett tramite uastreeuram.i cred, domnilor, ca noi v'arn chimerica, si 4ic chimerica, fiind-ca as-data inaintea cartel' de casatiune,fiind-citdat dovedt de ajuns despre moderatiunea tädt nu mat este cu putinta Tumid a oam protestat pentru drepturile Orel, cadnóstra. realise. am 11 fost fericitt ea ua .'ata mal mult sit Suntem de opt luni la putere,i stitt el Ar fi putut'o face in secolit aceea cAndfi lost tramist in pusearie protestand pen-sentimentele de vecinatate, de interese co individualitatea nationall nu era inca des-tru. drepturile Ore (aplause). mune ar fi putut sa ne inpinga si pe not tul de desvoltata in popóre si d6ca natio- Dar 4ice onor. D. Blaremberg, si nu estepaste Danko. Cu tóte acestea am fost nalitatea Otomana ar fi fost de aceeast re-singur de ideia ac6sta, ea nu avem nevoiapraclentt, am cleat sa ne sustragem din ligiune ; d6ra astadt e peste putinta, fiindde protest, fiind-ca ar fi ua clesfidere careacesta furtuna ridicata asupra Oriented ea individualitatile nationale aunt destuls'ar face puterilor garante, déca Turcia arintreg, si care s'ar fi putut ridica si asu- de desvoltate ea sa póta sa mat fie absor-avea asemenea pretentiunt asupra Roma-pra Romaniet; insa not am voit sa firn bite. nieT. Mat ent6iti intreb pe D. BlarembergpradentT ea sit meritam aprobarea Europet D-lor, dike ar fi sa, ni se feel ua impu-voesce D-sa ea puterile garante sa fie matiatregt, Cu tóte acestea am avut nenoro- tare, este tocmaï ea nu am protestat dingelOse de eat not de drepturile Româniet ?cirea sit vedem pe Onorab D. Blaremberg primul moment cand am vtdut acésta Con-Voesee ea ele sA simtä antéiti loviturilein Camera, si pa D. Desliu in Senat, fa- stitutiune ; cad si not am dis ea D. Bla-cari se dati. drepturilor Româniet? Ar ficândune acusar; ea n'arn padit neutrali- remberg, aide sit ne facem ca nu intelegem.chiar pentru Romania IA rusine d6ca s'artatea pa deplin. D. Blaremberg a avut im- Am priemit Irma Ira depose de la agintelelase s6 stea in nepasare si in indiferentaprude* sa relevede cestiunea treceret nostra din Constantinopole, de la genera-ascedtând ea protestul A. vie de la altavoluntarilor din Rusia in Serbia. ET bine, lul I. Ghica, ale care sentimente natio-parte de eat de la dânsa. Cum. D-lor ? SaD-lor, not n'am face ea mat malt tad nal() si patriotice, negresit ea nu D. Bla-na avem not niet curagiul de a protesta ?mat putin de cat ceea ce a gent Austria, remberg le va pune In dubiti, am priimit Apot onorab. D. Blaremberg spune cacare este una din puterile cele mart, si depese de la generalul Ghica care prinPórta a avut seeste pretentiunt de multecare in ac6sta lupta are in joe interesele positiunea D-sale acolo,trebuia sa scieort asupra nósträ, si ea guvernul de astadtsale mat mult de cat not. care sunt provinciele Otomane despre careRem mat bine, sa, revendic e alte drop- Ca tóte acestea Austria a lasat sa tr6ca, vorbesce Constiteiunea Turcésea,i D-satint pre care Porte nu ni le recunó see.pa la dansa voluntarit,si ac6sta pentru ne depes6da, indata ca bun Roman, si nePrin urmare D-sa singe marturisesce cAea aunt alte interese mult mat mart, si deseépta cari sunt datoriele nóstre, art-Pórta Arica ne inealca din drepturile n6s-mat intemeiate de cat acelea ale anal ab- tânda-ne articolele din acea Constitutiunetre, si chiar din teritoriul nostru, si a-solute neutralitatt. Niet una din putert nu care privese la téra n6stra. Not insa, findasta eu consimtimântul puterilor garan-nea dis sa nu lasam sa tréel voluntarit, ca seiam ea sunt 6ment cari atí prea me-te, din nenorocire, dar am onóre a'T spunecart de aliminteri eraii simpli ealttort cu ta incredere in intelepciunea Turciet ;siD-sale ea acesta revindecare am facut'o,pasapórte in regula. Si dad a fost a se putea sne faca nit acusare, indata am de-cA, pa lânga agintele nostril de la Con-prevedea un resbel iminent intre Rusia pesat aginteld nostril si 'i-am dis :Nustantinopole, avem si un trimis estraor-Turcia, si am intrebat ce se face eu. not ? credem in interpretatiunea D-tale, póte sadinar care este insarcinat se sprijine a-Niel una din putert nu nea dis niet sit te inselt, intreba pa Inalta Pórta cari suntceste cerert. D-sa putea sne c6rit espli-primina, ea sit nu primirn a fitiritt In acele provincit privilegiate ,fiind-ca cacatiunt in ac6stä privinta, si arfi 0c,lutcurentul acestut resbel. Niment nu nea Stat vecin ne intereséda si pe not sa seim.ca not am facut tOte demarsele pentru easpus eel el ne va ajuta, niet ea nu ne va Puteam sit fim mat coreett? sa indupleeam pe Pórta, in fata conferin-ajuta; toti ne-afi ;Uslaissez faire, laissez

126 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 6 (18) Ianuarie 1817

passer. Prin urmare, D-lor, Ilsarea trees-va nu se respectl, si nu game apergtortmanual póme, bém apl rece si ne culcam rit voluntarilor n'a fost aid ideea nóstra,le streint de cat cand acela care le are sila sóre pe 6rbl, ast-fel in cat bietul can niel a vre inlet pater!, a fost al neeesitatein contra cgrui se facl ta click)", este uncand voia tómna sculégl nu gasia maT aria nimini nu se putea opune. VedetTom care are consciinta datoriel sale, si enimic, si copit lui erati desbrAcati si des- dar csunt inprejurgri de aeelea ia carecapabil se facl sacrificie pentru a se ape-cultT, in cat nu puteati Ind se m6rgl la drepturile si imunitatile nóstre nu pot 0ra. Et bine, D-lor, eli sunt ineredintat cIlscóll. D6rA, 'T-a dat cine-va din cunoscu- ne serve la nimic. elacg not nu ne am llsa a fi distrast de u-til lut uIl povatl dicêndu-imet' omule, Asa dar, ia ceea ce privesee garantareare, de pasiunt, de griji ehimeriee, almade ce last tu luraea s. intre ta ogradA, s6 neutralitatii RomanieT, se bine-voiasca,am uita luptele nóstre din trecut si n'am'tT iea, si tie 56 nu'ti mat remtlig nimic. De D. Blaremberg a veni la ministerul de es-avea in vedere de cat situatiunea din pre-ce nu o inchidl. AtuncT se destéptá ornul terne ea sa, vadcopiniunea calor matsent dacg toti am fiintr'un, unire si amnostril si inehise ograda eu u. Mgt-6461A ilustri si mal autoriaatt órnent de stat esteprotesta aretand Turciet si Europe ca, nubunl, face ug pórta si pune run la Ora, cA nu se póte garanta neutralitatea Ro-póte se ni se rapeasca nici until din drep-ast-fel in cat not cand ne am mat dus a- manit in conditiunile situatiunet de as-turile nóstre de cat numat cAlcand postecolo, dupe obiceiti, am dat nu (Ala de tadl- Dar nu name atat; Onor, D. Blaren-corpurile nóstre inghetate,fitY incredin-pórtg si de omul de la pörtl care ne di- berg aduce aminte ca. fie-care pas ceOtt c niment atunci nu va indrAsni seeea : plecati d'aci! Ei bine, acest om nog am facut de la 1856 péne astadi, ca suelorTtrécl Danarea (aplause prelungite). nu ne pllcea (ilaritate), diet not ne obici- si pericole fórte mart, ca s. intram inee- Nu die, D-ler, cTurcia ar veni astrnuisem sIl mancam p6mele si s. bem apa tul ca incetul in suveranitatea nóstrA na-da-dreptul si pe facia se ne rapésel drep-lui (aplause). tionala, fie-care pas al nostru pe acéstaturile nóstre, s/ ne distrugl institutiuni- Acura 0 intreb, D-lor, voitt D-vóstrA cale a fost vect in contra vointet color matle nOstre puindu-ne sub charta otomang; pórta deschisl spre a venit or-eine multe din puterile garante. Paterile ga-ins'e daca not am suferi ac6sta, ea ar pu-sl mAnance din drepturile nóstre fad' ca ranti n'ati putut, dad ne at garantat drep-tea se ne ridice in viitor nisce greutattnoi sa protestara. turile nöstre, sa,fie convinse si sl aibamutt mai mart de cat acelea care cluta se Voci. Nu, nu. consent* de tóte drepturile care isvorlscne impedece One acuma. D. prepdfirte al cousillulaï. El bine, pentru not din tratatele nóstre; si prin a- Onor. D. Blaremberg scie ate dificul-D-lor, téra nóstrit asa a fost; a fost uA térä c6sta se esplica ca. unele puterl voiatiOtt am avut cu Inalta-Pórtìt and era vor-deschisl tutulor, si fil-eare putere streing mai bine sg'si pue unghia in gat de catba se inchieilm conventiuni comercialefAcea co vrea, la noi, ne esploata cum '1 sa ne acorde drepturile ce coream.Ei bineca alto puterl, drept pe care ni'l recunó-placea chiar in vremea de pace; represen- ce a %cut Romania atand ? sce tratatnl de Paris.i acest drept, ntfltantit puterilor streine erati la noi procon- Ea a priimit mat antéiti tratatul de Pa-nega numat Tureia, dar chiar unile dinsoli. ris, si iadatl dap/ punerea let in lucrare,puterile cele mat amice, ca Francia si An- Et bine, de eand Romania s'a facut un farà sA se sfiasel catus,i da petit/ de in-na, card, namai dupa, ce aft vedut cIl cele-Stat, do (land a protestat, de cand a luat deratnicia anon, din puteri, a flcut aetelahe putert ale Nordulut all lacheiat con-cunoscintl de drepturile de suveranitate care erati le contra voluteventlaiaT ca noi, airconsinatit se incheilsele séle, en cat un gasern se arétä mat acelor putert. Cand iusa Europa a vedut et'si ele. Vedett dar, D-lor, ca chiar anai-gelos de acele drepturi, cu cat face mat aci pe malurile Dungrif este uA natiunecil nostri. cet mat apropiati pentru ea sepatine concesiunt, cu atilt estei mal pu- care voesce sl traiasce, cn¡propria el viata,no recanósel acest drept, a trebait ea notÇin iabit. care nu crutIlraid un sacrificie, care in-eel antele se '1 atirmam. Dar. dad/ credett Dv. ea suntem in im- fruntIl ori-ce pericol pentru a afirma drep- Pria urmare trebue se ne aretain demniprej urgrl de acelea, cand pentru interese- turile sale, a priimit aetele nóstre ca faptede a avea protectort; cacï numai tia ornle tent, trebue sIl chematipe ac6stg ban- Ast-fel a fost alegerea indoitavrecluic, un om care are consent*/ decIl aht óment cari se póta, se fie matagre- u lut VocIA-Cuza, ast-fel a fos; unirea de-drepturile sae, numat acela gesesce spri-41 de cltre puterï, putett sIlo faceti f6r- finitiva, a terilor, ast-fel a fost chiar Sta-jin; jar an om nemernic este silit se airfa-te lesne, si not un vom face cea mat mice, tutul de la 2 Main, rcu tOte el elsfasiare loviturile tu tutor, sub fiat" de protea-opunere, cad socotesccIl totT suntett in- conventiunea de la Paris; astafel, in finethane, dupe earn sciti ca actista ni a'a in-credintati,ea, dacg am venit la putere, a a fost intronaren dinastiel actuala, tu con-têmplat de mat multe ori. fost nurnat ea se platim impositulnostra tra caria erati mai tote din putert, afarg de Onorabilele d. Blarembergie cIl se&are Ora, iar nu ea se no folosim;se plat- Francia cu acésta oaasiune, domnilor,unesce si d-sa ea idea ca Ora se proteste-tim acel imposit careeste mat scamp, 0, nu uitant pe cot morÏ, svenim a a-de, inse au pain guvernul actual, fiind-elmat greti de cat chiar impositul sangelui. duceside asta data, omagiele nóstre 0,3el nu este agreat de puterile streina, dice Datoria Dv, D-lor, este se aprobatigu- recunoseintA la memoria id Napoleon IIIcIl eti nu sunt iubit met de Turcia, nicïvernal cIl bine a fAcut de a protestat,ca (aplause unanime), care in tóte impreju-de Austria, aid de alte putert.,.. se facem si pe streint se scie eine suntem rArile dificile in care ne am afiat, a ridi- D. N. Blaremberg. Nu am dis acésta.si ce voim, si cIl chiar tóte puterile din cat puternicd sa voce in favóreaRomanieT, D. prqedlute al coneiliulul, D-ta aïEuropa, daca din interese particulare ale si cum el avea atunct al mare prepoderentadis'O subt ug forml mat Malta... lor, ar dice ca Romania se fig uIl provin- in Europa, a %cut si pe cele-lalte pnteri se D. N. Blaremberg. Esci itubit de uniteie turcéscit not se nu suferimuna ea ac6- consimtg la cererile nóstre si se se eonvinglsi nu de alta. sta. (Aplause prelungite). cl unitatea si suveranitea Rotnanif n'ar pu- D. prqediate al cnsi1iu1nï. Dupl. Maine, dacA voiti se facett uIl interpe- tea se, le jignésel intru nimica. Ast-fel, as-parerea D-téle nu me iubesce nimeada. lare ministerulat si se'tar etati tóte defec- tadt vedêns4T acele putert i mArturisose D-lor, 'nat adue aminte de cand eramtele,v incredintedcIl la cea mat micl s'ati incelatti atunet cand ne fAceae resis-copil clangl scóla in care invetam eravointa, dinpartea Cameret, vom fi chiar tentI, pentru cl Romania asta'di este o ne-uIl ogradg ca pomi si eu un isvor de apA,fericiti se Wain acktg bancg, sionor. D. cesitate pentru equilibrul Europa iatregt,care era deschisa d3 tóte pIlri1e.AcéstlBlaremberg facemare nedreptate acestet (Aplause). Prin urmare D-lor, se nu as-ogradti era a ulna biet ora carat 'I renal,Camere and dice el esteuCamera en- teptam ajutorul de la nimeni, esperiintasese de la tatl-seil; iase, fiiadcIl el nu in-tusiastl, uIl Camera de c6rA mólecare iea trecutului ne dovedesce el drepturile cui-grija de ograda sea, nol intiam in ea siforma ce voiesce se'T dea guvernul, sica-

6 (18) lanuarie 1877 ItoietTORUL OFIGIAL AL ROMANIEI 127

re are idolt. Se feréseg Dumneelett pe 356 pAlArit de vhgtortcomplecte cu Pentru seria 1-ig let 3,000. doh se aibg asemenea adoratorl (aplause)aecesoriile lor. Pentru aerie 2-a let 7000. Pentru seria 3-a 1(51 1,200. ar fi f6rte amarg divinitatea lor, si nu ar Seria 2-a confine. maï voi se fig divinitAtt (aplause prelun- Natura cautiunet va putea fi Emmet : gite). 196 cAcieli peatru rosiortcomplecte In numerarig. Vocf. Inchiderna diseutiuniï. cu accesorille lor. In bonurï rurale lure se vor consi d D. A. Candiano Popescu. D-lor, cred 5 621 cAciuli pentru cAlgrast, complecte In bonu.,1 domeni ale f pe val. lor nominall cg cestiunea este de !IA gravitate asa deen accesorille lor. Inscrisurt fonciare rurale. Inserisurt fonciare urbane. mare in eat cu cats'arface lumina Seria 3-a confine. in acéstg cestiune cu Mgt artimat In obligatiunt ale easel' pensiilor. bine, de aceea sunt sigur cA D-vvett fi 860 metri galon de aur. Coneurentit sunt obligatt a cere de la cal d'antAig care vett simti acéstg utili- 40 metri galon de argine directia easel de depunerl ei consemna- tate,i vett Igsa discutiunea sg continue. 2,120 reetri galon Iân. galbeng. title sA trece, in recepisa cl eautiunea ce 196 brine rosit. depune este a sa proprie, iar nict de cum Se pune la vot inchiderea discutiuni si 131 perecht epolete din care 74 perecht se primesce. a se argta a doua persóng cA garantesg D. pre§edinte. D-lor, avem ug motiunepentru geandarmi eglArt ei 57 perechipentru dênsu. de trecere la ordinea 4ile, in coprindereapentru geandarmi pedestri Concurentit care nu vor presenta reee- 131 eghilete, din care 74 pentru gea- urna6t6re pisa easel de &gamut precum s'a 4is mat darmr alga si 57 pentru gendarmi pe-sns, nu se admit la licitatie. In urma rgspunsulut dat de guverndestrt. Art. 7.Cautiunile adjudecAtorilor deprin care esplica linia sa deconduitg in Despre oferte. puse ei prevgdute la articolul precedent, facia promulgArit Constitutiunif sublimet va fi fa data dupg adjudecatiune de drept Art. 2. Fie-care concurent póte sg ofer-considerate ea caatiunt definitive. Portt ; tese pentru una, mat multe sag pentru t6te Camera pe deplin satisfAcutgi convinsg Cautlunile depuse nu pot fi inapoiate in- seriile,fuse, prin oferte separate pentrutreprenorilor, de cfit numat dupg defini- cg guvernul va protesta cu energie cgtrefie-care serie. Niment lug nu póte oferta puterile garante, si egtre inaltaPórtg, eon-pentru o cantitate mat mare sag mai micAtiva achitare a contractulut. tra ineglegrilor drepturilor incontestabilede cât uA serie. Regull de adjuclecare. ale RomânieT, trece la ordinea : Art. 3.fertele vor fi scri se pe bârtie, a- G. Magheru, G. Hasnas, J.Coclrescu, Art. 8. Se va proeeda la licitatiune prin v6ad un timbru de 25 bsni, ete vor fi re-citirea castulut de insdrcingrt, dupA care N. Rosati, R. C. Ptitarlagenu, Gr. Vul-dactate conform cc modelul aneesat pa turescu, E. Costinescu, I. aimpinénu, Gr. fie care concurent, 'I va sub-seri. lângd acest caet de inSArcinari. DupA ac&Ita se va proceda la priimirea Berendeiu, P. a Zanfirescu, P. 1. Cerna- Ofertele nu se pot face in sala de adja-ofertelor trechdu-se pe plic num6rul de tescu, I. Poenaru Bordea, N. Dimancea,decatiune, ele trebue sg fie aduse g ita, ordino al fie cArni concurent, dupg ce se N.Constantinescu, C. Fleva, N. Vtisorernu,sigilate, pe plic va fi seris numele coneu- L. Sterea, Fr. lYlillescu, G. Radovici, Crentulut, preeum i numele vriei pentruva constaza. mai AntAia daca presentat )rul Pilat, D. Crdciunescu, D. Giani, P. Ia- ei insuseste conditiunile prescrise la art. care concuresti. 4 si 6. tropolu. DupA indeplinirea celor do mai aus sii (Va urma) Ciondifiuni, de aptitudine pentru admitere la licitafie. procedésti la desehiderea ofertelor du/A Art. 4.Fie-care concurent pentru a finunakul lor ftc ordine; care oferte pe rind ANUNCIURT MINISTERIALEadmis la licitatie, vairebui an presente unaunt citate ca glas tare si inserise in pro- certificat liberat de grefierul tribunalulelcesul verbal al licitatiei. de comerein arètând eg doritorul nu este in Tóte ofertele sunt visate de ministru sail MINISTERUL DE BESBEL stare de falit,í in lipsg de asemenea cer-de delegatal care presidés1 la licitatie. tifical sg posede un act care se continA a-DupA descbiderea AntAiel oferte DU se mat 'La 3 Martie viitor 1877,la orele unuceleasi declaratiuni, dresat prin autorita-péte admite o alta, ofertg non6 din partea dupg amédt, se va tine licitatie in localul dupAni mend. ministeruld de resbel, calea Mggoe6i, pen-tea municipalit rcspeetivA, legalisat tóte formele. Art. 9. Fie-care din suit in parte aunt tru aprovisionarea materialulut ei efecte- Când oferta este sub-semnatA de unasunt adjudepate asupra coneureatulut care lor mat jos notate, necesarit la imbrAcg- sail mal multe persóne, fie-care din aces-a oferit in total pentru aceea serie in pre- mintea armateï pe anul 1877. ul mal se,dut. Concurenti care a concu- Acéstg lieitatie se va efectua in confor- trebue sA presentese un'asemenea act. Art. 5. Nu aunt admisi la licitatie aceiarat pentru mat multe serif,sunt datori mitatea legel de cemptabilitate generall prescrise prinprimi si o singurA serie, and cele lalte, a Statulut art. 4057 eselusiv, si la con-care nu insusesc cualitAtile caetul de fatg. pentru care el a ofertat a rAmas adjudecate unile uringtorulut caet de insgrcinart Sant respinsi, de la licitatie Ruda careasupra acelora care ia total a oferit un pros -eat scAdut. Caet de ins6rcinitd. ail met fost respinet sati care in intreprinderile lor anterióre pablicAret acestut caet Art. 10. In easul egad doug sag mal de insgreinget nu a conrespuns angajarnen-multe oferte c.nitine pentru una sat mal Comp o sifia furniturei. telor prescrise prin caetul de insArcinArlmulte sera acelasi pret in total si care vor Art. 1 Acéstg furniturg se compone din fi cele ma! scAdute, sA procedésA de iudatA ce aft sub-semnat. la uA, licitatie orali intro dênsi: peutra a-. tret serit : Despre caufiuni. cea serie, ficsAndu-se do persóna care va Seria 1-iú confine. Art. 6. Concurentit o datg ea oferta, vorpresida licitatia ora IA1116 la care coneu- 3,688 capele complecte eu ciucuri for,presenta recepisa case de depuneff prinrenti vor concura. pentru diferite corpurt. care se asigure ci a depuscautiunea mi Art. 11. Cana resultatul ofertelor nu ar 2,087 chipiurt co accesoriile lore corn-nisterulut de resbel ,in sumele ce se pc-fi dat un pret satisfgator care srlfiea- plecte, pentru diferite corpurf. tésg pentru fie-care serie. tlns minimum decis de minister, el 'et re-

128 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 6 (18) Ianuarie 1877 serva dreptul a proceda la nit licitaie o- 1496 pentru 8 regimente de infanterierosiu eearlat in mArime de 50 milimetri, ralit. La acéstit 1icitaie oralit nu pot eon-de linie considerendu-se câte 187 defie- in mijlocul grenadd acelea destinate re- cura de eit aceia cart ad concurat princare regiment. gimentuld 1, si 2 va ayes titiat numArn1 oferte. 356 pentru 4 batalióne de venetort con-regimentului care remAne de enlórea ca- Art. 12. In timp de 24 ore se admitesiderendu-se cate 89 de fie-eare batalion.peluluï, érit acelea ale plut6nelor sunt fAri supra licitatie ea un seacjAment de 10 la 17 pentra traps seólelor. numèr. suta mat jos, din pretul resultat la licita- 57 pentru companiele de jandarmi Bu- Capelele destinate pentru escadronul de tie, in acest cas se procedósa la IA licita-eureset si tren, batalionul de genie si compania de tie orall intro tote persónele ce s'ar pre- 74 pentru escadronul de jandarnaïBat-pontoniert, vor fi intoemaï ea acelea pen- sintai cart ar indeplini conditiunile ee-cureset si last. tru regimentele de artilerie, bait fara nu- rute prin acest net de insareinärt, spre a 196 pentru regimentele de rosiort eon-men fi admis la concurentit. siderându-se 98 pentru regimental I, si Capelele destinate pentru c ompania sa- Art. 13. Resultatul si t6te operatiile li-98 pentru regimentu II. niter* va fi asemenea ea ale infanteriel de stint constatate printr'un proces- 446 pentru artilerie, considerându-selinie, insit in locul numeruld va avea utt verbal incheiat in acesta sedinta, el este175 regimentul I, 175 regimental II si 96cruce de postav alb, inalta de 35 milime- subseris de miniatru sari de delegatul sedcompanit si plutóneIe uvrierilor de a rti-tri si lata 20 milimetri. care a presidat la lieitatie, precum si delerie, Capelele destinate pentru pompierT vor tott coneurentit care a licitat. 48 escadronul de tren. fi in forma ca cele deserise la infanteria Tott concurentit sunt obligatt a subscri 151 pentra genid considerându-se 124de linie, avend in locul num6rulut indi- Mat procesul-verbal, prin care se constatitbatalionalul si 27 pontonierilor. cator corpuld, doul topóre inerucisate operatiunea licitatiet citi caetul de in- 69 companiet sanitare, taiate in postav rosu in marime de 40 mi- sareinärt care se va anexa la procesul-ver- 418 pompierilor. limetri fie-eare. bal. Den ver until va refasa a subsemna 74 pentra eadrele calarasilor si Capelele destinate pentru eadrele se va lua act, facendu-se men¡iune despre 286 pentru cadrele dorobantilor. rasilor, va fiin forma cu cele descrise aasta in josul procesubiT-verbal. Déca eel Art. 16. D'asupra capelelor in partea depentru infanteri, pasp6lele si ciucurele va ce refusa a indeplini acésta, formalitate,d'inainte si in dreptul impreun triton se afitifi rosu avend in fata numerul regimentalu este coneurentul ce a oferit cel mat scalutaplieat numerul corpulut taiat in postavWet In po stay rosuin marime de 35 pret, se va considera ca când ar fi renun-colóre distinctiva. Capelele este peste totmilimetri; si tat la eseeutarea angagiamentelor sóle. captusite cu pencla. grósa cenusie, afara Capelile destinate cadrilo z. dorobantilor In asemenea cas cautiunea depusa vade marginea de jos unde este postavul res-vor fi in forma ea cote pentru infanteria r6menea de drept ministeruld de resbelfrânt nauntru de 30 milimetri. de linie, iasä pasp6lele, ciucurilesi nu- ministerul, fara a recurge la vre un act Capelele destinate pentru fie-care regi-mArul corpuld va fi albastru. judeciar, va avea faeultatea sa faca con-ment de infanterie de linie va avea nume- Art. si ciucu- tractarea de urge*, si diferenta in plusral corpuld taiat in postav rosu ecarlat,rile vor fi bine si veritabil colorate, spre ce ar resulta, se va plitti din actea garan-vor avea paspólul de postav rosu ecarlat,a nu esi Ilia de s6re raid de pleie. tie, iar ceia ce va mat remânea disponibileiaeurile de Bea rosie, Postavurile si pâncla de captusólit vor al va versa la tesaur. Capelele destinate fie-citrul batalion defi bine date la aptt. Concurentul asupra caruia s'a adjudecatvenetori, va fiintoemal ea eele descrise Art. 18. Pentru fie-eare corp in parte, furnitura, este dator a sub-semna si primipentru infanteria de linie, insa ca paspó-capelile vor ficonfectionate pe 5 marimI contraetul in termen de 24 ore, dupa ce a-lele de postav verde, fail timer in fata,precum urmé4a : cest contract va fi sub-semnat de ministru.va ayes un corn de postav verde in ma- 4'/, 5, 5V9 6, si 672 puncte mitsura de In easul contrarid, cead adica, adjude-rime de 45 milimetri, asemenea si ciueu-Warier sat 56, 57, 58, 59 si 60 centimetri catori se va opune de a subscri si primirile de lina verde. in eirconferinta interióra a capelet, ast- contractul, cautiunea depusa va remenea Capelele destinate pentru trupa sale-fel ca sa se póta potrivi pe eapul fie- de drept ministeruld de resbel, si mini-lor, vor fi intoemaï ea ale infanteriet decarat orn. sterul, fara a reeurge la vre un act judesi-linie cu paspólele de postav rosin ecarlat Art. 19. Chipiurile atat ta calitatea ar, va avea faeultatea de a face contracta-si ciueurele de lina rosie insa frnumr.felul materialuld intrebuintat la densele, rea de urge*, platind neajunsul din acea Capelele destinate companielor de jan-forma i confeetie, cat si aecesoriile lor, garantie, iar restul se va Orsa la tesaur.darmt Bucuresct si last va fi intoemat cavor fi in tóte intoemaï ea moolelele tipe si- acelea ale infanteriel, insa Wit num6ralgilate si aprobate de minister si sub bite ConcliOuni de Jabricafiunt fi de con/ egie.corpuluï, avênd ciucurile de Bag alba. raporturile sub :lid un euvent inferióre. Capelele, chipiurilei palariele de la Capelele destinate escadrónelor de jan- Vote chipiurile sunt confectionate de seria I, darmY Bucuresst i last vor fi fat icmat eapostav civit litchis. Art. 14. Capelele atet in calitate si fe-acele descrise pentru infanteria de linie Art. 20. Din eantitatea de 2087 che- ial materialelor intrebuintatela dênsele,furl, fara numer. piurt vor fi: forma si confectia cat si accesoriele lor, Capelele destinate regimentelor de ro- 1496 pentru 8 regimente de infanterie vor fi in tóte sub tóte raporturile intocmalsiort vor fi in forma ea Me deserise pen-considerându-se eke 187 de fie-care regi- ca modelele tipe aprobate si sigilate detru infanterie, insa paspelelei ciucurilegiment. minister si sub nict un caveat inferióre lor.vor fi galbene, pentru cele ale regimentu- 17 pentru trupa seólelor. Tóte capelele sunt confectionate de pos-lut 1 de rosiort si albe pentra cele ale re- 57 pentru jandarmit pedestrï, Bucureseï tav eivit inchis cu paspol si ciueure degimentulul 2 de rosiort. si colöre distinctivd. In coltul de dinainte Capelele destinate regimentelor de ar- 446 pentru artilerie,considerânclu-se al capelel este prins un snur de Hail rosietilerie si plut6nelor uvrierilor de artilerie,175 regimentul I, 175 regimentul II si 96 incloit si gros de 1 milimetru de care a-vor fi asemenea ea ale infanteriet de linie,pluthole uvrierilor de artilerie. târnä ciucurele. cu deosebire c. in loeul numeruld regi- Art. 15. Din cantitatea de 3688 capelementulta ce se pune in partea din nainte, (Supkment) vor fi: vor avea nit grenadA flAcArândA de postav

6 (18) Ianuarie 1877 MOleetTORUL Mein AL he/MINIM (Suplement) 129

37 pentru eseadron de tree; qi desupt a visierel este inegritä, colfurileliteime de 5 milimetre, Imprejurul culatee 34 compania sanitary. rotunjite. se aflä uä cing6tóre da lac negre latä de Art. 21 Fin-care ehipie este format din Are 24. Sub-berbiele sunt de piele de36 milimetrI care atinge eu partea de jos 4 Orel : lac de calitatea, forma, confeeeia ei dimen-boldurile. In centrul fondulue eulatee se Fundul, pereeie ,banda ei visiera. si I intoemat ea modelele tipe ; ele se priedafie uä r6sulitóre O&M in Ode rotund Tete chiuiurile vor avea ea accesorie unprin dog nesture de os negrI cusuel inn-ca un diametru do 20 milimetrei acepe- panapon sub berbie de piele de lac, co-untrul chipiulut. Catarama prin care särite, de un rend de fer negra in diametru carda, iniia1 Domnésee, un nasture mic,incheie va fi intoemaï ea aceea de la mo-de 20 milimetre avend intr'ensul opt genii. glitanele din facie ale chipiulue ei inveli-delele tipe. Fie care 'Aerie are ea aceesorie un peterea de mueama. IJA curelueä transversala cusute eu a-naj, un pampon, cocarde, iniialä Dom- Chipiurile destinate pentru artilerie eimeendoue capetele de fundul chipiulue inä-nescie ei sub bärbiele. Laturea sag bur- plutenele uvrierilor de artilerie, pentruuntru, serve a strange sub barbia. dul drept al peläriee este resfrant in sus tren ei jendarmi pedestrt Bucuresei Art. 25. Coearda este aceeai pentruin OM ineltimea ei ei fixate pe colatä prin- Iaee pe lenge pampon vor aveai Cate untete chipiurile, de aceael forme idimen-tr'ufi coearde trieulore de alame care co- penajiti. sit conform eu modelele tipe. card/ va fi in forme ei dimensit ea acelea Art. 22. Chipiurile destinate fie-cerue Art. 26. Cifra Domnéseit apnea% pede la modelele tipe. regiment de infanterie de linie, vor aveatete chipiurile, este in forma,dimensie ei Din cantitatea de 356 pelerie vor fi Gate Nude de postav roeit ecarlat, nasturelede metal galben lucitor de calitateaintoc-89 pentru fie-eare din eele patru batali- ce fixéelg geitanele pe cocarde va avea nu-mal ea ale medelelor tipe. Tóte reliefu-ene de vênetort eantitatea de palerie des- meru regimentulue pentru care sunt des-rile trebue se fie bine marcate. Aceeatinatä fig-cerue batalion, va avea in centru tinate. Pampenele acestor chipiurl vorde lq chipiurile trenulue va fide metalpa cocardä aplicat numeral batalionuluI fi de lane roeie avend calitatea materialu-alb lucitor. de metal alb lueitor Malt de 20 milimetre, lute foreneï confeeeie ei dimensie in toemal Art. 27. Ogitanele ce sunt aplicate pesub resfrangerea bordulut din drépta pe ea modelele tipe. peretele chipiulue in facie ei fixate in con-colatä se AI uä téce de piele négre, care Chipiurile destinate trupee scelelor vatra cocitneee sunt in calitate,forme, ei di-serve a fixa penajul. fi intoemaï ca ale infanterie, avend aceléetmensit intoemaï ea modelele tipe. In partea de dinainte si in centrul frunel pampene, insg nasturele fr numer. Sub gäitanele ieise intro fund ei pore-pe eingeterea de lac se afte, initialele Dom- Chipiurile:destinale'pentru jandarmï pe-tele de dinainte, este menajate uädeschi-nesee cu eorena de metal galben lueitor deetr1 Bucuresce ei IaÏ vor fi intoemaï eaWare en care intrà pamponul eipenajul.forme ei dimensit intoemaï ea acele de la modelul, avênd banda de postav roeig e- Uä técet sag pungulieä de piele tare estemodelele tipe. carlat, nasturele ferg numgr, pemponul inadoptataci,pentru acest seop. pielea Pamponul va fi de Mal verde in forme, forma ei dimensil ea alinfanteriet, insgcare compune acéstetéeg va fi bine cutdimensit confeeeia si ealitatea materialuluI ambele sfere vor fi albe penajul va fi albsuM pe tete laturile, ast-fel eapamponulintoemaï ea modelele tipe, imbrecat la bull de per de eal, avgnd olivul alb in forma desag penajul ineuntru se stea fixfeel a seinteue olive de lane négre intoemaï ea mo- dimensiei calitatea ca modelul tip. pute mieca. delele tipe. Chipiurile destinate pentru regimentele Art. 28. Inveliterea la tete chipiurile Päleria este ceptusite en piele de me- de artilerie ei plutenele uvrierilor de ar-vor fi de enueama,de calitatea, forma con-sine négra de calitatea modelelor tipe M- tilerie vor fi ea modelul tip, avênd bandafeceiai dimensiile intoemai ea modeleleete in coleure cu geart ei eiret, spre a se de postav negru, nasturele va avea donetipe, potrivindu-se bine pefie-care chipiu.potrivi pe cap,i aeelata intoemat ca la tunure incrudeate eu fiacri vor purta Art 29. Chipiurile sunt ceptueite eumodele. numeru regimentelor, acela pentru plu-piele de meeine négre confeceionatai flee- Sub-berbiele sunt de piele de lac de ea- tene vor fi fell numgr; pamponul va fi in-date, intoemee ea la modelele tipe ei de a-litatea ei dimenait intoemat ea aceea de la tocmaï ea eel descris la infanterie eu am-cease calitate. modelele tipe prinse inguntru pelariet pre- bale sfere roeie ; penajul va fi relii.de per Art 30. 'Me ehipeurile sunt confecei-cum se vede la modelele tipe. Ue cure- de cal,olivul roeig in forme dimensit,onate ineuntru cu carton tareei impermi-t* transversala cusute cu amêndoue ea- confeceiei calitate ca modelul tip. abil, dupe cum este modelele tipei depetele de fundul peleriet serve a strange Chipiurile destinate pentru tren, va a-aceeee ealitate. sub berbia. vea banta *re, nasturele feed numer ; Art. 31. Postavurile intrebuinfate latete Penajul,este de pene negre avend cape- pamponul va fi in forme ei dimensit intoc-ehipiurile, vor fi de ealitatea modelelortele plecate in jos ei ue langime totalg de maï ea eel descris ea al infanteriee, avendtipe ei sub nice' un euventinferióre lor. 430 milimetri, el are la base, tie grosime fuse ambele sfere albastre ;penajul va fi Colorile postavurilor de la ehipiare, pe-de 22 milimetri ei la varf resfirat nà leei- negru de per de cal, olivul roeig in forme,nejiei pampene in general vor fi verita-me 90 milimetri, dimmesie, eonfeceie ei calitatea ea mode-bile, spre a nu eel nice la sere ilia la plies. Penajul este fixat inteun tel recurbat lul tip. Postavurile vor fi bine date la ape. care se prinde sub resfrangerea din drép- Chipinrile destinate companiet sanitare, Art. 32. Pentru fie- care corp in parteta vor avea bents, eivite ea fundul chipiulat,chipiurile se vor confeceiona peeinee Art. 34. Pentru fie-care betalien in par- nasturele feel numer ; pamponul va fi in-rime preveelute ammo la art. 18 pentru ca-te pgläriile se vor confeeeiona pe dine tocmaï ca al infanteriel, mend inse ambelepete ast-fel ea se, potrivesce perapul fie-Begrime precum se descrie la art, 18 pen- sfere garans. cerue om. tra capele, ast-fel ea se se pete potrivi Art. 23. Visierea eate de piele de lac Art. 33. Peleriele venatorilor, vor fiin-pe capul fie-egrui om. negre lustruite pa partea de d'asupra, th-toeme dupe cum suntmodelele tipe sta- iate dintrefa singure bucate de ue grosi-bilite de minister; ele sunt de peele negreCaeiulele de rosiort si cáciudele de cald- me de 5 milimetre, a-vend tie leeimedeimpermiabill de calitatea modelulue tip si rasi s ria 50 milimetre in dreptul eifret Domnesce,sub nice un euvent inferiere tut Avend Art, 35. Ceciulile atat cele de celerael va fi cusute la partea dedinainte a chipi-colata rotunde ei cu uä eneleime de 85 milicat ei cele de roeiort sunt de blanä de her- ulut pritr'ul alte, piele cusute éreeet la cep-metre boldurile late do 70 milimetre ei ti-eh) négra de ealitatea modelelor tipee- tueéla chipiulut; Inargineaipartea devite pe margine cu piele de lac négre ea.yelid forma dimensiile ei e onfeceia Woe-

130 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 6 (18) lanuarie 1877

mat cu a modelelor eu fundurile de pieledestinate calarasilor vor fi confectionate Indata ce antreprenorit vor depune la de lac négra lustruitai gr6sa de patruIpe cinct made,precum s'a descris la art.depositul central cantitatea efeetelor con- milimetri. 18 pentru capele, ast-fel ca sà potrivéscatractate, et vor anunta despre acésta pe Fie-care caciula va avea si un osebitpe capul fie-citruT om. ministeral de resbel cerend numirea co- alt fund mobil de postav in forma si di- misiunet verifica6re. Acésta cerere va mensit ea modelele tipe cusut pe un cercGaldnele de aur, arginti lêna; brtinelefi certificate de seful depoulut pentru can- de trestie de mare in grosime de 15 mill-de ropiorY, epoletele f i eghiletele de jan-titatea de efecte depuse laAeposit. metri in eirconferintit ; care postav va fi darna de la aria Ill. rosin ecarlat pentru cáciulele destinate Art. 37. Galónele de aur si eel de ar-Despre plata timbrulut :si a taxel de 'in- calarahlor; galben limoniì pentru 98 ca-gint fie-care va fi in latime de 22 mili- registrare. ciull destinate regimentulul I rosiorT simetre de auri argint bun, confectionat Art. 43. Timbrul i taxa de in registra- alb pentru 98 eaciult destinate regimen-eel de aur pe matase portocalie iar cel dere a contractuld conform beget timbrulut. tulul II rosiort, calitatea acestut postav vaargint pe matase alba. Tesutei luerateeste in comptul antreprenorulut, care este fi ea acel al modelelor tipe. Fie-careintoemaï dupa modelile tipe si sub nietebligat a tia plati pe data dupa adjude.ia- din acaste caciull va avea câte un pamponnn cuvent inferi6re kr. Ele vor contine tutiune pentru hârtia contractelor ;i in ter- de snur de lânä, si ate IA egret's' de perconfectie eat auri argint, precum suntmen de 24 ore, dupa ce acest contract va de cal, care panpon si egreta va fi rowmodelele ttpe, vor 6 des lucrat. fi sub-semnat de ministru, pentru taxa de eearlat pentru caciulile destinate calara- Art. 38. Galónele de lêna galbena vorinregistrare, la neurmare antreprenorul se hlor, panpónele galben deschis si egrete-fi in Mtime de 22 rnilimetri, ¡esâtura lorva considera ca când ar fi renuntat la ese- le albe pentru caciulele destinate la am-va fi ilésa Intomat ca modelele tipe, nu secutarea angajamentelor sale. In aseme- bele regimente de rosiort. Forma, dimensi-admite ca burnbacul sá intre in confectianea cas catetiunea depusa va remânea de ile, confectia si calitatea materialulut aces-lor. drept minis eriulut de resbeli ministe- tor pampeme, egrete si a teluld lor va fi Art. 39. Brânele pentru rosiorT aunt derul Mil a recturge la vre un act judiciar, intocniaï Cu modele tipe. lêna galbena limonie lucrateiesute in-va avea facultatea de a face contractarea Interiorul tutulor cäcinlilor este de car-tocmat dupa forma modelulut tip, avêndde urge*, in comptul acelet cautiunt. ton tare impermialel Ii grosime de doneaceleah dimensiTi neputend fi sub del milimetri, imbibat cu el; vor fi captusiteun cuvênt inferióre lor. Diferite condifiuni. cu pole de mesina négra, ca la modelele Art. 40. Epoletele de jandarnal vor fi Art. 44. Ministerul de resbel reserva tipe, ei de aceeah calitate. confectionate indentic din materialurtledreptul de a micsora si a mall princo- Cocarda triculora, initials Domnésca,din care este confectionat modelul tip, gâ-manda cantitatea materiilori objectelor gaitanele si nasturile de la cocarda ce ur-tul epoletulut va fi de pele de talpa, acés-cu 1/, parte din numerul contractat acésta méda a avea fie-care caciula, va fi in for-ta, pele este dintr'o singura bucata si seeel mutt tu termen de 30 dile de la in- ma dimensit,i cualitate intoemaï ca aceaprelungeste in forma de trellu sub intro-cheierea contractulut. de la modelele tipe ; Colórea gaitanu-gal epolet Treflul epoletulut este bem- Antreprenoril sunt &tort a preda mate- lut pentru caciulele de calarast va fi rosinbat si umplut eu ettltY. riilei objectele comaidate, confolmcon- ecarlati nasturit fárá nunier, iar colórea Din cantitatea de 131 perecht epoleteconditiilor stipulate in acest caet de in- geitanului eaciulelor de rosiort va fi gal-epolete, 74 perecht vor fi pentru jandarmisarcinárT si in termenile aci prevedute. deschis, nasturit pentru 98 caciulï ale re-calärt si 57 perecht pentru jandarmipe- Art. 45. Atât ;ama de ort ce natura, and gimentulutI-iti va purta No. 1 si acetdestri; galónele epoletelor sunt de Lena.furniturile vor fi aduse din streinetate, citt pentru 98 caciull ale regimentukt al Ii-agalbena limonie pentru cele destinate jan-si transportul pêne la local de predarees- vor purta No. 2. darmilor clrÏ si dc Mil alba pentru ce-te in sarcina antreprenorulut. Fie-care caciula va ayes ca ornament:le destinate jandarmilor pedestri, bine te- Art. 46. Oit-ce objecte E én materialva Acelea destinate regimentelor de ro-sute si lucrate dupà forma modelelor tipe,servi la ambalagia se vor lase la depoil in siort, câte un snur format din &Ate Oita-neputend fi inferióre modeluluï. Co16-profitul armatet, fer l. ea antreprenorul se ne de lêna galbena in diametru de ductrea lênet sit fie veritabila. Dimensiile dreptul a pretinde vre u despagu- milimetri fie-care gaitani in lungime deepoletelor aunt acelea ale modelelor tipe.biro. -- Nu se admite Anse ea materiile si 825 milimetri. Acest snur se asêçla pe Ele aunt captusite eu postav civiteaobjectele se se predea la depositneam caciule intoemal ca la medelele tipe, a-modelele. ba late. vend nodul de lêna, nasturele si copea ca Art. 41. Eghiletele do jandarmt sunt Art. 47. Adjudecatort sunt opritia ceda la model, calitatea lêneti confectia caconfectionate in forma, dimensit si ealita-ski transmite contractul in total ski in modelul colórea asemenea ca a modelulutte intocmaï ca modelile tipe. Din can-parte une! alte pers6ne fera a obtine mat si veritabila. titatea de 131 eghilete, 74 vor fi pentruantgia tea autorisatie specialaa ministe- Acelea destinate calarasilor cite un lan-jandarmit Wart st 57 pentru jandarmilrulut de resbel, in casul eontrariti cedarea tisor care ornéda cticiula, care läntisor vapedestrit ;eghiletele destinato jandarmi-s011 tranamiterea contractulut este null. fi de calitatea matelialulut forma, dimen-tor Wart sunt de lênä galbena limonie si Ministerul de resbel este libera da ski siÏ sieja pe postav rosiu intocmaï cacele destinate jandarmilor pedestri de M-nu acésta autorisatiune fara ea adjudeca- la modelele tipe. ill alba. torul se OM recurge lavre un canal ju- Sub barbiele ce urméda a avea fie-care deciar. predarei. catiula aunt compuse din doug curele, in Art. 48. Din fie-care specie de efectes'a fermti si di :pensea aceea de la Art. 42. Efectele coprinse la seria 1-iti,format cafe done modele sigilatesi apro- modelele tipe ; la aerie 2-a si aeelea de la seria 3-a dinbate de minister,care modele se pot vedea AcesTe dou6 curele sprind in nauntrupresentul caet de insarcheart, se vor pre-de doritort in tóte çlilelede lucru la di- citciuletpi inclout nasturl de alama gal-da de antreprenor la depositul central dinrectia II administrativa din minister dela bena, bombatt, forma si dimensit ca eelBuoureset ia termen de patru bunt, socotit11 ore de diminéta pêne la 4ore dupe de la mAelul tip. de la diva licitaiet.Verificarea lor seaméd 6. rArt. 36. Nciulele destinate pentru &-va face la timp de ul conaisiune nsmita Din aceste modele ate unulse va da eve re giment de rosiort precum i acelede minister. antreprenorulut, pe care sunt datorta le

6 (18) Tanuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIET 131

inapoT la efectuarea contractuluï, ére câtetavuri de la chepiurilei eapelele desfecu-si cu ori ce pret dupe cum ve gesi de ell- unul se va pestra la depositul central dete, fundurile mobile de postav de la ache-viinin contra garantieT rename diaponi- imbreeeminte, spre a servi la primirea silele desfecute, epoletele desfecute un brtbile de la antreprenori si a sumelor de verificarea efeetelor. din totalitatea celor contractate, una eghi-bent ce vor avea a ha pentru efecte pre- Dupe aehitarea contractuld tóte mode-lete de jandarmi WO din cele contractatedate. In aseminea cal contractele stint des- lele se vor inmegasiona si inregistra la deun peic din galonal de lâne galbene,fiintate. poul central d 3 inabreceminte. pe care le va pune intr'o bae compuse din Aaeminea in cazul caed antreprenoriT nu Art. 49. Antreprenorul nu are drept dedoue perti apei IA parte acid sulfuric,va da efeetelei objeetele de calitatea avans pentru efectele contractate tn con-elle se vor tine in acéste bee fice minute,in conditiile prevecInte prin caetul de ta- formitatea acestuT net de insereineri. dupe care vor fi bine curetite in ape cu-sereinitrii dupe modelele tip care se Art. 50. 'Me efeetele contractate vorrate si apoT uscate, atund ele trebue seeonstate de comisia verificatóre prin res- purta marea antreprenoruluï. presinte aprópe aceiasT nuante cu buatilepingerea lor in parte sEit in total si &Sea din modelile tipe supuse odate, cu dénseleantreprenorii One la espirarea Intreguld la acéste verificare.Acelea care nu vor Recegiuneai verificarea. termin preveclute prin presentul eaet de oferi aeciasi nuante, indice de ne cohireinsereinerl nu vor inloeni efeetelei ob- Mendel cu modelele tipe, vor fi refuatejectele respinse cu altele care sitfie pd.- Art 51. Receptiunea si verifiarea efec-si nicï ue reclamatiune nu se ve admite inmite de comisiune in aseminea cas intréo telor se va face de comisiunea preveluteaeéste privinte.Aseminea vorfirefu-garantie depuse va remânea ministeraluT la art. 42 din acest caet de insereineri, sate de comisiune efectele care le ar con-de reabel ;contra!tele sunt desfiintate care comisitine va fi asistate de un oficierstate ce nu insuseste tn totul conditiunileministerul de resbel este in drept a con- al intendentiT ca delegat al ministeruiuïprescrise prin presentul cast de inset.-tracta efectelei objectele respinse orT de si care este tinut da opinia sa. unde si en ori ce pretù dupe cum va gesi Art. 52. Efeetele contractate va 6 veri- Art. 54. Comisiunea, dupe ce va primide caviinte in contra acestei cautiuni, in ficate de comisiune tu timp de 10 qlile dedecisiunea ministerialuT asupra procesa-urma seedereT pena'itilteT de 25 Iruff la su- la depunerea la deposit, comunicând re-la verbal de resultatul emstaterilor sae,ta de lei asupra valorei efectelor ei obj ec- sultatul ministeruluT prin intendente, na-va aplica timbrul de primire asupra fie-telor s000tit pentru 15 dile siin cas de intând tot de odate si modelele ee a servitaxe efeet primiti timbru de respingerene ajungere in compta orT eke sure de la licitatie din preune cu efectele asupraasupra fie-eerui efeet respins. bent ce antraprenoiT ar avea a lua de la Wore s'a fecut diferitele verificeri.Re- Art. 55. Efectele supuse diferitelor es-ministerul de resbel, pentru ori ce fol de sultatul constateriT comisiuneT asupra pri-periente nu intre in cantitatea din contract;intreprinderi si a averei 101% mire sérespingerd efeetelor, nu va fiello privese pe antreprenor. definitive de cât numaï dupe. aprobarea Art. 58.Antreprenoril pentru deeisiu- ministeruluï. nele luate de ministerul de resbel, conform Art. 53.Comisiunea va proceda in lu- Penalitate. celor stipulate prin presentnl caet de in- ererile séle, precum urmése : sercinerï séll a resultatelor obtinnte de la a) Se va incredinta prin numeretóre (M- Art. 56. In casul când antreprenoriT nucomisia verificatére asapra primirel sét ee efectele coprinse la seria I-e, II-a sivor preda pia un efect séù object din celerespingeeeT efectelori objectelor, nu ptte III-a de sub art. 1 din presentul caet snntcontractate One la espirarea termenuluiavea recurs la nicT un canal judecetoresc tu cuantitetile contractate, va constata dé-fiesat la art. 42 din presentul caet, minis-sét de arbitri, aseminea nici la vre nA p ro- ele sunt confectionate dupe modelileterul de resbel le va aplica uretinere intectiune streine, de va fi supusul vre uneia. tipe si in conditiunile preveclute prin art.profitul Statuld de 25 ban): la sute de lei 14,15,16,17,18, 19,20,21,22,23,24,pe fie-care cji de intercliere asupra valoril 25,26,27,28,29, 30,31,32,33,34,35,efectelori objectelor contractate, socotit 36,37,38,39,40 si 41, incredintându-sepentru 15ile, care sume se va retine din déce ati dimensiile prevNute si sunt con-garantia antreprenoruluï, dupe care minis- fectionate pentru corpurile determinaterul este in drept a contracta direct aceste Art.59. Ministru de resbel va pled prin sus 4isele artieole eu aliniatele lor,efectei objecte orT de unclei eu ori ceantreprenorilor efectele contractante dupe déca at tóte accesoriile complecte ï décitprett ve gesi, fere a Indeplini vre u. altadefinitive predare siprirnirea lor la de- materialele din care sunt compuse, are ca-formalitate,i dupe cum va gesi de euvi- litateai soliditatea cerute. inte in compta garantieT remase disponi-posit prin mandate, conformbeget de b) Va lua din totalitatea chipiurilor,bil de la antreprenor si a avere lor. Incomptabilitate generala a Statuld. capelelor, elciulelor de rosiori, ceciuleloraseminea cas contractele este desfiintate. de celerasT si epoletelor de jandarmT celeri Art. 57. In casul când antreprenoril va No. 12,236. 1876, Decembre 30. si pedestri, câte done din fie-care pe carepreda din efeetele si objectele contractate le va desfaee, a se incredinta déee cartonulue, parte óre-eare, Anse nu va efectua in OfertX. este impermiabil i décit sunt confectio-total predarea lor in cantitatea contractate nate in conditiile cerute ; peticile de pos-One la epoca ficsate prin art. 42 din pre- tavurT din chipiurile si capelele desfecutesentul caet de insercinerT, ministerul de pânza de ceptucéle de la capele, fundurileresbel va opera ue retinere in profitul Sta- Sub-semnatul, donaiciliat in. . .., mobile de postav de la eeciulTi. blana tulul de 25 banT la sute de lei pe fie-carecolórea . . . .,strada. . . .,No...., ciulelor se va pune in ape pe timp de 24 de inte0.iere, asupra and cantitell deavênd deplina eunoseinta despre condi- ore, de unde scotându-se i uscânde-se seefectei objeete remase a se preda dupetiile stipulate in caetal ministerulaï de va incredinta déca colórea bland este ve- espirarea terminului ficsat socotit pentruresbel, relativ la aprovisionareaefectelor ritabilei ace, postavurilei pangla de15 elite.care retinere se va face din ga- ceptuséle nu a perdut din dimensiile cerantia ce a depus antreprenoriT si minis- objectelor de me jos, me oblig a le a avut la punerea lor iu ape. terul este in drept a contracta restul efee-preda in aceste conditiT cn preturile ur- e) Comisiunea va lua peteeele de pos-telori objectelor ne predate orT de undemetóre :

132 MONITORULOFICIAL AL ROMINIEI 6 (18) lanuarie 1877

.11.0101.1.11MINAINIMIIMI=1 ra acestei easieriT, urmértd a se vinde prinspre eunoseinta generala eA In dioa de 24 licitaie mai multe vite, adica :boi, cat,lanuarill 1877, se va tine ua noua licita- 1 PretulPretul Nature obiectelor.partial.total.vad, oi si producte, porumb, secara, ordPe cu conditiunile in acel Monitor ,atat etc.. secuestrate de la pereeptorl, primarila administraPunea domeniilor ,cat si la Lei. lb. b.si consilieri din plasa Siretu si Prutu, pen-prefecture judetuld Bush si la comuna tru rémasite din contributiuni pe 1874respective. Seria 1875, si trimestrul I si II 1876, se publi- No. 35,491. 1876, Decembre 31. i el spre cunoscinta doritorilor, cad sa se (3-3). 3688 Capele complecte cu ciucuriï lor , presinte la casierie in arétata di,lunde pot vedea vitele si probe dupe produete ,si Fiind c, in dioa de 20 Decembre pentru diferite 1876, nu s'a presentat coneurentï la lid- corpurï 000000000000coneura la licititie. 1 No. 11,900. 1876, Decembre 24. tatiunea fixa prin anunciul publicat in 2087. Chipiuri cu acce- Monitorul oficial No. 274, pentru véndé- soriele lor, corn- rea a 6,834 arborT ,dupe mosia Coinana- plecte pentru di- Dadilov, din Vlasaa, aflati pe locurile des- tferite corpuri . 000000000000Administratinuea gelleralA a domenielor .11 pgdiarilor Statuld. tinate a se deft* ,administratiunea pu- 356 PelariivanatoriT blica spre cunoscinta generala ,ca pentru Icomplecte cu acce- Flind eit la diferitele licitapunï Pnutevéndérea acelor arbort, se va pne ua noua . . . 0000 00 000000 soriele lor pentru rearendarea perceperei taxelor delicitatiune in dioa de 24 Ianuaria 1877 , F. Total. 0000 00;000000treckóre de la podurile dupe apa Busheu condipunile inserate in menPonatul Adica leT. . . CMnau, din acel district, nu s'a presen-Monitor, atat la administrapunea domenii- Semnatura furnisoruluï.tat concurenp ,administraPunea publicalor, calea Mogosóï, cat si la prefecture ju- spre generala cunoscinta ca, in dioa de 25detului Vlasca si la comuna Comana. (1) Pretul pe unitate si pretul intotal, seFebruaria 1877, se va tine din noa licita- No. 35,489. 1876, Deeembre 31. vor pune in litere si cifre. Pe in localul prefecturd de Bush, pentru (3-3). (2) In ofertele pentru seria 2-a si a 3-arearendarea perceperel taxelor de trecató- se va seri efectele si objeetele coprinse tnre de la podurile Bush si Calneu, pe ter.- Se publica spre cunoseinta generala disele seriï. men de la data notificarei confirmarei ad-ca, la 24 lanuaria 1877 ,are a se tine li- judecatiund si pêrtla 12 August 1878, eitatinne la prefecture judetului Patna , MINISTtRUL FINANCELORw eu conditiunile publieate in Mon;torul ofi-pentru véndérea spre esploatare a parche- dal sub No. 136, din 1873. telor din pidurile Laposul si Parjolul, de Casieria generalA de Teleorman. No. 35,522. 1876, Decembre 31. la judetul Baeiu, dupe regulamentul de li- (3 3). citatiune palicat in Monitorul oficial cu No. 222, din 6 Octombre, cu condipunile tinandu-se a se vinde prin licitaie publi- Fiind el la lieitatiunea Pinta la pre -generale din Monitorul mentionat si cele ea, in localul acestei casieriï, si prin pasafectura judetuld Roman, in clioa de 26 No-speciale mal jos arkate. formelor legale. 30 chile marl porumb, re-embre, pentru rearendarea perceperei taxe- Licitatiunea se va ineepe la 1 ora p. m. colta anului 1876, averea arendasului mo-lor de treatóre de la podul dupe apa Mol- Doritoril se vor presenta la concurenta sid Plopii ,seeuestrate prin legea de ur-d() a, in comptul D-lut Cumbarin si a ga-eu garantiile notate in conditiunile spe- marire ,pentru plate castiuld III 1876 ,ranpei séle,nu s'a presentat concurenp ,ciale. al arendei aceï mosii. administratiunea publicspre penerala ea- In consideraPunea timpuld inaintat, an- Casieria publica despre acésta, spre en-noseinta, ea in c,lioa de 25 Ianuarit 1877,treprenorul are facultatea, in casul and noscinta amatorilor in genere. se va tine na noua licitatiune in localuldin parchetul mule âotuift ar ramanea ua No. 10,852. 1876, Decembre 28. prefecturd respective, pentra rearendareaparte netah ta, sa o esploatese din preuna perceperei taxelor de trecétére la acel pod,cu parehetul anulut al douilea. Acéata ur- Casierla generalA de Ramnlen-grat.pe compta antreprenoruld si a garantidmand a se coprinde si in condipunile con- Fiind el, tu dioa de 18 Decembre 1876,séle, pe termen de la data notificard con-tractului. nu s'a preseutat nid un amator pentru afirmarei adjudecatiunei si phé la aceiad No. 4. 1877, lanuarin 3. cumpara productele secuestrate notate maTdata anul 1878 ,termenul espirarel con- jos, pentru neplata, de arendi de mosii, setractului, cu condiPunile publicate in Mo-Conditiunl speeiale pentra pAdulea Lapop, din pune din noii ta véndére pentru qioa de 12nitorul oficial No. 136 din 1873. jude-01 Ianuaria 1877, la orele 11 diminétl, in lo- Doritoril de a lua in antreprisa perce- Se vinde din padurea Laposul, de pe calul acestei casieriT mime : perea taxelor de treeatóre de la acel pod,proprietatea Statuld Laposul, situata in 400 chile porumb aflat pe mosia Gher-sunt invitap a se presentn in arkata di, lajudetulBacaii, plasa Taslau-de-Sus, por- ghésa; prefectura respectiva ,eu garanPa cerutl,tiune de padure in intindere de 44 falci, 56 80 chile grail si 70'I,chile porumb ,si prevaduta in conditiunile publicate prinprajini, 2 stânjeni, impartita in 5 parchete Oat pe mosia Movila-Spetaruld ; eitatal Monitor. eu No. 1, 2, 3, 4 si 5, marginite, la Nord 262 chile porumb din prodcsul mosid No. 25,518. 1876, Decembre 31. eu mosia Comanesci, la Est cu parchetul Bogza si Maria ,aflat la mosia Retesatii, (33). No. 3, la Sud cu mosie Darmanesci si la se publice spre sell* amatorilor ea ,in Vest en parchetele taiate. citata di, sa, se presinte la casierie eu ga- Fiind ea, in dioa de 20 Decembre Aceste parchete se vor esploata in un rantiile cerute de lege, spre a concura. 1876, nu s'a presentat concurenti la lied-period de 5 ani, socotit de 1 Septembre No. 9,228. 1876, Decembre 30. tatianea ce era a se tine, conform anunciu-1876 1 Septembre 1881,ate unul pe lui Monitorul oficial No. 268 ,6e-care an, iin randul de numere cum Casieria gederalA de Covarld pentru vhdérea a 1,213 arbori si un tufe-sunt insemnate mai su In c,lioa de 15 [miliaria, de la ora 10 deris, de pe proprietatea Statului Ursóia, din Intinderea fie-card parchet este de : diminéte pée la 4 dupa amédi, in came-judetul Busk, administratiunea publica Parchetul No. 1, fald 11, pr. 2, st. 28.

6 (18) lanuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMA 5-LEI I38

2, 10, 13, 10.Cioranenu, partea aranjata, in gradinä,tri- 3. 'Di casa eu loeul el', sub No. 11, ave- vecinat despre drepta intrareT in curte curea D-lui Maria Marineseu, perceptor, en 4,, 7,,64,,25.local viran al D-luT Constantin Dulgheru,a4ogire caceste imobile, nu s'a 091 t 5, , 7, 40, 21.OA tri strada Soresculd, sea fa dosul ci-supuse la nieT uä taprejurare popritór Esploatarea acestor parehete se va facemitiruluT hebraic, despre sanga cu pro-dupe eautarea facuta registrelor de catre D. läsandu-se in fie-care parchet arborT de re-prietatea D-lor Aleeu Scurtu, sub No. 188,saplininte local, asistat de D. g refier. serva cum urm6sa : cu aceea sub No. 187 4estral, a le Gam- Cu acésta ocasiune se somésa tog aceiá In parchetul No. 1, arborl 882. lea, ginerile luT Pitisiu, cu aceea No. 186earl ar pretinde vre un drept de proprii "2, 813. a luT M. Georgescn, astadT vela de fete sitate, usufruct, servitute, chiHe, privilegia ,3, , 655. cu aceea No. 185, a MT P. Filitis, acéstaipoteca sali orl-ce alt drept asupra imob 4, " 624. eu faciada in strada CAmpineT, era in stra-luld pus In vandére ca, inaintea adjudeel "5," 600. da Sorescu, se maY invecinesce cu propri-tiuneT, sa se presinte la acest tribunal, Bpi e Pentru a putea fi admisT la coneurenta,etatea D-luT G. Brasovénu, sub No. 175, arata pretentiunile lor , cad contra doritoril vor depune la licitatie u. garan-fundul '1 are in strada,Soreseu, era faciadanu li se vor mai tine in semi tie provisorie in valóre de 800 leT si dein strada Cioraneau, pe unde are qi intra- No. 27,859. 1876, Decembre 28. nature celor prevadute prin regulamentulrea, eyelid armatórele cladirT : de licitatiune, publicat in Monitorul No. casii ca 2 camere, intrarea galeridCorpul portAreilor tribunaluld IifoV. 222, din 6 Octombre 1876. in facia, constructie de gard, invelita eu tavan tencuit, pejos dusumele, Pentru dioa de 11 Ianuarie 1877, s'a Conditiunispeeialepentru pAdurea Piirjolu-zugravite; ucast)", cu 3 camera la mijloculfixat de onor. tribunal Ilfov, sectia III, a Cimpent din judetul Baeitit curtiT, constructie in paente de zid, ace-se vinde en lieitatie pe piata Constantir - Se vinde din padurea Parjolu-CâmpeniT,easT dispositiT, invelita cu naVodä, averea mobila ujamtate garnitui de pe proprietatea StatuluT Parjolul, situ-camera, cu antre in paente, invelita eu ta-imbracata cu rips, lemn de nue, a D-lui eta in judetul Bacati, plasa Taslau-de-Sus,bla de fier,servind de bucatarie ; ua ca-Aleen Antoneseu ,pentru despagubirta ua portiune de padure in intindere de 50mera cu antre ta paente, invelita eu sin-D-neT Maria Ionescu, se publica clerk sp e impartita in duel parchete cu No. idem pentru bucatiirie, töte acestecunoscinta tutnlor amatorilor, cu adaogi e 25, 24, 23, 20 si 19, marginite la Nord cuimobile sunt situate in acésta tuba Plo-ca den nu se va putea termina in acea campul proprietate locale, la Est eu par-eseT, suburbea St. Ion, strada Cioranénu.se va continua cu arendarea si tu dilele u - chetul No. 16 netaiat si ea No. 22 esplo- Aceste imobile, dupa atestarea grefeT,matóre. atat, la Sud si Vest eu catnpul mosieT. nu s'a gasit afeetat la nicI u imprejurare. No. 18,565. 1876, Decembre 29. Acoste parehete se vor exploata in un pe- Se publica de acesta si se somesa tot( riod de 5 ad socotit de la 1 Septembre 1876aceia earl ar pretinde verT-un drept de - Pentru dioa de 13Iannarie 1877, s'a pên6 la 1 Septembre 1881 ,cate unul peproprietate, usufruct, servitute, chirie, pri-fiat de onor. tribunal de comereiti, a se fie-care an,si in randul de numere cum ipoteca sari ori-ce alt drept asupravinde en licitatie pe piata tribunalelor,- sunt insemnate mat sus. acestuT bun nrmarit ea, inaintea dileT deverea mobill a D-lor C. Ciocarlan si Fro; a Intinderea fie card parchet este de 10adjudecatiune, sa se presinte la acest tri-Ciocarlan, pentru despagubirea D-lui G. fäleT. banal, spre a'sT erne pretentiunile ce vorBaly, se publica déra spre cunoseinta tu- Esploatarea acestor parchete se face la-fi eyelid, sub pedépsa de a nu li se maTtulor amatorilor, cu adaogire ea den nu sandu-se in fie care parchet ate 1,000 ar-tine in senaa, conform alin. 3 de sub art.se va putea termina in acea di, se va con- borT de reserva. 506 din pr. eivila. tinua cu vênderea si in dilele urmatóre. Pentru a putea fi admisT la coneurenta No. 30,492. 1876, Deeembre 24. No. 18,544. 1876, Deeembre doritoriT vor depune la lieitatie u garantie provisorie in valóre de 840 leT si de na- Tribunalnl de TIalca - Pentru dioa de 13 lanuarie1877, sa tura celor prev6dute prin regulamentul de fixat de onor. tribunal de comereil licitatiuue publicat in Monitorul oficial In urmarea adreseT D-luT prefect local,vinde cu licitatie in facia loculd tn piaa No. 222, din 6 Oetombre 1876. No. 3,073, din 1876, cu care s'a primitSt. George-Noll, averea mobila ma marl copie dupe jurnalul onor. consiliti de mi-de manufacturá a D-lor Panait et Lazarof, nistri, dresat tn dioa de 15 Martie 1876,pentru despagubirea D-lui C. Adam, se pi- ANUNCIURÌ JUDICI ARE prin care s'a aprobat venderea en lieitatieblica dérspre cunoseinta t itulor amat(- a imobilelor notate maT jos, averea D-lorrilor, cu adaogire ca, den nu se va put(a Cana Popeseu, din Giurgin, easier si se-termina ta acea di, se va continua cu vel ful pereeptieT comuneT Giurgiu , Dimitriedereai in dilele urmatóre. Atanasescu, perceptor si Merin Marinesen No. 18,597. 1876, Deeembre 30. Tribunalul Prahova, seclia I. perceptor, ambiT domiciliatT tn Giurgiu, pentru despagubirea fisculd en suma de - Peatru divade 15 lanuarie 1877, sa La 5 Martie 1877,la 10 ore diminéta,leT nouT 33,266, banl 31, darT fiscale dinfiat de onor. tribunal de comerciA, a E s'a decis a se vinde ea licitatiune la acestdebitul trimestruluT Oetombre 1875, al co-vinde eu lieitatie in pieta tribu.nalelor tribunal, dupe cererea StatuluI, averea imo-munel Giurgiu. verea mobila a douT caT, la par negri avl bila a D-10 Christodor G. Zaim, ele pro- Tribunalul, pria diarul dresat sub No.re a D-luT Carol Monstinschi, pentru der fesie comerciant, din acésta urba Ploesci,4,441, dispune ea, in dioa de 9 Martie 1877,pagubirea D-lui Tache Mihaleseu, se pt spre despagubirea StatuluT, de suma ba-la 10 ore dimineta, sa, se v4ada, eu licita-blica déra spre cunoseinta tutulor amat( nilor prevaddta in decisiunea onor. curÏtie ta pretoriul sat urmittórele imobile: rilo,eu adaogire cIt den nu se va pt de apel, sectia II, Bucurescl, No. 175, din 1. Casa cu locul ei, din Giurgiu, subtea termina in acea di, se va continua c 1875, investita eu formula esecutorie, careNo. 21 si 18, averea D-10 Cana Popesca,venderea i inHe1e urmatóre. avere se compune din : easier si seful perceptieT urbeT Giurgiu. No. 18,558. 1876, Deeembre 29. Un loc imprejmuit sub No. 189, din a- 2. Ua casa cu locul ei, sub No. 6, ave- cest (gas PloeseT, suburbea St Ion, stradarea D-lui Dimitrie Atanasescu, perceptor. Pentru Ilinft de 12 lanuarie 1877,s'a

134 MO11TORUL OFICIAL AL ROM1111EI 6 (18) Ianuarie 1877 fiesat de onor. tribunal de comercid,a se D. Ghita Constantineseu, arendasuret afaceriloe societateT sad desolutiunea , vinde cu licitatie pe pieta tribunalelor a-mosiet Märasésca, acum ea domicilinl ne- A decis : votes mobill a D-10 I. Stoianovid, pentrueunoscut, este chemat la aeest tribunal, Disolvarea societateti licuidar ea ;a despagubirea D-10 Apel & Comp., sein cjioa de 29 lanuariii 1877, la orele 11nnmit licuidator pe D. Aug. Heeht publica déra spre enuoseinta tuturor, ama-de diminéta, spre a se cerceta ea prevenitD. Gr. Triandafil. torilor. cu adaogira ca deca nu se va pu-tn procesul pentru delict silvic; avênd in A conferit licuidatorilor dreptul a re- tea termina tu aceea 4i, se va continua eavedere ea, de nu va fi urmätor, se va ju-presinta societatea te licuidatiune. vén4rea ei urmd`dre dace in lipsa. Le a dat puterile cele mat intinse dead- No. 55. 1877, Ianuarie 5. No 30,435. 1876, Decembre 28. ministratiune si de dispositiune a intreget avert a societatet mobiliarei imebiliare. Rectillcare In publieatia corpuld de D-na Stana Drag*, Vasile Braso-Putend face in interesul societatet disol- portaret din Bucuresey. No. 18,366, fuse-veann si Seaaranda Catargiu, eu domiciliu-vate si in lieuidatiune t6te actele ce vor rata, tu Monitorul oficial, No. 290, dinrile necunoseute, aunt chematt la aeest tri-rectunósce necesarid, avênd insa, a Ina avi- 1876, pagina 7,034, s'a treeut, diner6re,bunal, in clioa de 26 Ianuarid 1877, la o-sul comitetuld de consultatiuue comp us No. 39 al imobjlulut, in loc de No. 45,rele 11 de climinéta, spre a se cerceta eadin D-nit : se rectifica spre sciinta. prevenitt in procesul pentru fart; avénd in Emanuel Hillel Manoaeh ; vedere ea, de nu vor fi urmatort, se vor ju- Baron Reinech ; CITATIUNE, dace in lipsa. Protopopescu Pache ; No 80,385. 1876, Decembre 28. Pentru urmittórele aete : Tribunalnd Ilfov, sectia comercialg. Pentru vén4érea de mobile ; D. George, fog servitor la Ghita constituirt de ipotect ; Sant convocatt tott ereditorit falimentn-Stanescu, en domiciliul neennoseut, este transactiunt; Id G. S. Vlasto, spre a se presenta in clioachemat la acest tribunal, in 4ioa de 26 Ia- fixarea retributiunilorfunctio- 20 Ianuarie 1877, in pretoriul aceste tri-nuarid 1877, la orele 11 de diminéta, sprenarilor si celor all agent"( ce se vor recta- bunal, in pers6n1 sad prin procuratort ina se eerceta ea prevenit in procesul pen-nósce n ecesarit. regull, pentru a li se preda de D-nil sin-tru fart; avénd in vedere el, de nu va 6 nr- did socotelele administratiuney acestut fa-mUor, se vor judeca in lipsa. Pentru bite cele-alte acte, licuidatorit liment, pe anul 1876, conform leget. No. 30,375. 1876 Decembre 28. vor Were avéad puterilecele mat generalt. No. 11,999. 1876 Decembre 15. Se publiel acésta dispositiune spre eu- noscinta tetalor, conform art. 45 din cod. Tribunalul Ilfoy, sectla II corectionalg. comercial si celor prescrise in art. 42 idem. PRETE N PUNE DOTAL,/ D. Pandele Ionescu, din strada Mihat- Pentru eonformitate ca procesul-verbal trecut in registru in 4ioa de 19 Decembre Voda, No. 19, acum cudomiciliul necu- Tribunalal sectia I civil& noteut ,este chemat la acest tribunal, in 1876. 4ioa de 26 Ianuarie 1877, ¡prole 11 dimi- D-na Elena Teodor Iliescu , din strada Sevastopol, prin petitiunea iaregistrata la Societatea Financiará a Romania'. néta, spre a se cerceta ea prevenit in pro- Administrator delegat : Aug. Hecht. cesul pentru contraventiune si a sustineNo. 6,467. din 14 Julie 1876, a cerut che- apelul ; avhd in vedere ca, de nu vs fi ur-marea in judecata a sociuldD-séle D-nu p. Sub-directorSechaie. mator, se va judeca in lipsa. Teodor lijaseni a creclitorilor acestuia , No. 144. 1877, Ianuarie 3. No. 30 000. 1876, Decembre 20. pentru separatie de patrimonid ,conform actuld dotal in val6re de let noul 6,850, D. Hristache Grigore, cu domiciliulbani 17,i, prin jurnalul No. 3,775 ,din&NUN°. ADMINISTRATIVE necunoscut, este chemat la acest tribunal,din 1876, facêndu-se aplieatiunea art. 151 in 4ioa de 26 lanuaria 1877, la orele 11din procedure eivill, s'a amânat cerceta- de diminéta, spre a se cerceta ea preve-rea acestd proees ,pentru 4ioa de 8 Fe- Primgria commie urbel Galay. nit in procesul pentru furt de bent de labruariti 1877, a.,ésta ark se publica spre stapenul s611; avênd in vedere ea, de nu vagenerala cunoscinta. Din lipsa de concurentt neputêndu-se fi urmator, se va judeca in lipsa. No. 25, 1877, Ianuarit 4. tines, licitatie in 4ioa de 23 a curentet No. 30,061. 1876, Deeembre 21. pentru dares in posesie a mosiel Tiglina, din acest judet, proprietate a comuneT pe D-na Anica Gabor, cu domiciliul ne-Tribunalul Iifov ,sectia comercialg.timp de treï ant incep6tort de la 23 Apri- cunoseut, este chemata la acest tribunal,Estraet dupa deeisiunea adunareT generale es-lie 1877. in clioa de 27 Ianuarid 1877, la orele 11 traordinare a aetionarilor societa,tel financiare, Primaria publica din nod spre cunos- de diminéta, spre a se cereeta ea prevenit a Romaniei,n edin-ta de la 19 Decembrecinta generall ea doritoril ce vor fi de a in procesul pentru fart; avénd in vedere 1876. lua in arende clisa mosie, sa se presinte ea, de nu va fi urmator, se va judeee in Adunarea generala estraordinara a acti-la ospelul comunet, Iri4ioa de 15 Ianuarie lipsa. onarilor societatet financiare a Roman jet,1877, &and urmésa a se tinea licitatie, a- No 30 202. 1876, Decembre 22. in sedinta de la 19 (31) Decembre 1876,companiall de garantiile envenite, spre a in urma prorogäret ineuviintate in sediataconcura. trä conditiunile en care se aren- Alecu Baldovin, cu domic1iul ne-de la 12 (24) Decembre 1876, representa-désä se pot vedea de amatori in o rt ce 41 cunoseut,este chemat la acest tribunal,ta prin e,760 actionart si 676 voturt, re-lucratóre, la cancelaria comunet de la ora in 4ioa de 20 Ianuarit 1877, la orele 11gulat constituite, conform art. 40 din sta-10 a. m. TAO la 4 p. m. de diminéta, spre a se cerceta ea prevenittute. dupa ce s'aseultat raportul consiliu- No 7,714. 1876, Decembre 30. In procesul pentru batae; avénd in vederelut de administratiune si referatul coati- ca, de nu vafl urmittor, se va judeca insitietet delegate de advinare in precedenta lipsa. sedinta, pentru a esamina situatiunea so- No. 30,365. 1876, De& embre 28. cietatet si a'st da parerea asupra continua-

6 (18) lanuarie 1877 MOM 'ORUL OFICIAL AL ROMANIEI 135

ANUNCIURIPARTICULARE NEVRALGIES Epitropia spitaleld BrAucovenese §i ASTHME

a St biserIeT Domnita-Blila§a. GUTUNA HU, INADUSAL.A., 'FUSE, MIGRENE, STRICARI DE STOMAII Avênd trebuin0 a infiinla up car fune- PALPITATIUNI si toate afecOunile orga-toate boalele nervoase se vindecA imediat bru, care se conducmorï la cimitir. nelor respiratoare aunt linistite la moment dupg modelul celul care se MIA la spitalul ehiar si vindicate prin TUBURILE LE-eu hapurile anti-nevralgice a doetorului militar, incp6turT pentru doul cosciu- VASSEUR cutia 3 fr. CRONIER cutia 3 fr. glut, se publiel spre cunosein.ta amatorilor, a ha in antreprisA facerea acestui Depositul geiieral la LEVASSEUR farmacist-himist de I-aclasA, 23 rue de la car, spre a se presenta to cancelariaepi- Mannaie Deposit la farmaeia D-lui Ztirner in Bucuresti. tropiT IAA la 25 ale viitóreT lunl Ianua- rie, cfind. are a se face adjudecaIie asupra pers6nel care va cere pre.tul cel mal avantagios. No. 637. 1876, Decembre 14. (1-3d) Epitropi: N. Bibesc,t. JURIUL INTERNATIONAL EUROPEAN Recepisa casieriel distrietulul Doljjudecând orodusurile farmaceutice ale espositiunel de higienA si de sauvetagiti la Bruxel in 1876, a decernat cea maI inaltà recompensa easel LEPERDRIEL din No. 4,852,din anul curent, Paris, pentru perfegiunea adu.sli in lucrarea produselor sale. tn valóre de le 10,000 ce am depus SA insemnam aci parte din acestea : easel de consemnag pe compta Hr. Papastilopolu, perdênd'o,declar FARMACIILE DE POSUNAR, to mArimea until port-Ogar, continênd bite sub- staniple si instrumentele propriT a da cele d'ântaiti ajutóre in tot felul de accidente. cel ce va ggsi-o presan- tese in termen de 30 dile ladomici- CUTIILE DE AJU TOR sati farmacilportative pentru usine, castele, nave, fami- liul meil in orasu Craiova, strada Mó-lit etc, si generalmente tóte produsele necesaril pentru legari de rane La PARIS strada Milton, 9. rei-de-foc,érà, tn cas contra'',se va Se ve'ndti In spiteriile din Bucurese, la D. F. W. Zurner, la Ias# la D. RacoviO, la considera anu1at6 CernluV la D. GolichowAy. Acéstg perdere am fAcut-o cunoscut casieruluï de Doljiuieasel'de consemnatit (14) Ecaterina Veillimeirescu. ffatura Wert adessea. inedicamente de MIGRENE, DURElliDECAPli, NEVRALGilna efficacitate rari si care suntii mai ne- cunoscarte.Siastil-felùnoi signalaind Vindicare pe data prin Guarana de D. D. Grimault et Cie, sub- INJECTION BR U stanta vegetala din Bresilia. Efficacitatea acestuiinedicamentd !laud se fie Igienic, infailibil si preservativ, singura admis In noua pharmacoped francesi, publicata prin ordinuld Guvernului. Unit vindecare arg, a'i adiioga nimic, se aflA in singur pachetii din acestii prafd, topitd In principalele farmacii din tot universul , Wina apa zaharisita, este destuld pentru (25 ani de succes.) La Paris la imenta- e 451 RD/ AULT et Ce,Pharmacisti la Paris. a faceca se dispard cea mai violent!! tore, BROU, boulevard Magenta, No. 158. Migrend sad Nevralgie. Elft este de IA fficNao necoetcstabila contracolicilorft, dia,'rhei dyssenterief,ilnlocueste cu avantagid opiuld Deposit in Bucuresci la farmacia D-luTsi n Fie care cutiecontine 42 pchete. Pentru evitarea nenumerbselord contrafaced, Ztirner 0 la drogueria D-lui 0.,Jssa, tee u ceroù igiJC riauIt et O. --.Depositi in principalele pharmacii.

Avis Domnilor Media sl ROPUL Dociornlul FORGET. Cel maY bun remediti pentru cursrisirea Outuraiuluï, TuseT, Tu- seT m6gArescT , Insomniilor , nervöse, 0 contra tutulor bólelor de pept' satisfAchd atat dorin0 medicilor, cât si a bolnavilor ; uá linguritg, estedes tA x cr.*" VIC..7 ray nor". nr c:c) In Paris la D. CITABLE, rue Vivienne, Successulii acestd injeefiunY preparati cu adeviratele fbiT de Matic) din Peru, arbore populariti de 36, si in streinkate se af16, la tot,I farma-clite-va secule de cake Indieni, pentru curarisirea sculamentelor5, ati fostii a§a de repede in vain s'al popularisatti In t(SteeriIe lumei. Este singurulii produsil de acestii felti a carnia intrare inRussia ali cistili droghistil. fostii autorisata de catre consiliuiii medical din St-Petersburg. Ell este sigur in tratamentult gonorrhea Deposit la farmaciile D-lor Urn er, Ris-§i ale sculamentelorti de ori ce naturi, firi a avea teama de inflamatinne. Trebue, in totti n'anni dorfer si Eitel, si la D Ovessa, droghistul.cerutti semnitura (7,P,1:112,ULT et Ci° pe fie care flacond. Depositü in principalele pharmacii.

136 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 6 (18) Ianuarie 1877

Epitropia spitaluld Braucovenese §i a biserieeT Doninqa-Baliqa. MARE DEPOU Av 'end trebuintA a infinta un vagon pe - tru dusul qi adusl rufelor spitaluluT de la PIETRE DEMORIFRANCIESESCI spAlat, dupe modelul ce se afll in came- Am laria epitropiT, publicâ spre cunoseinta onóre a 1.1286* pe toV D-nil proprietary de mod. eá,ata amatorilor a lua in antreprisl facerea ace-aciun mare depoii de stuT vagon, spre a se presenta in cancelaria epitropieT p606 toitia de 15 ale vii- PIETRE DE MORI ADEVERATE FRANCIESESCI tóreT lunT Februarie, când are a se facetn bite márimelei cu preciuri fórte moderate. adjudecatia asupra persóneT care va lasa pretul cel maT avantagios. Singurul deport al renumitel fahridDUPETY InREY GU 1,111fN Planul si conditiunile se pot vedea in tóte 1;li1e1e la cancelarie de la 8 ore dimi- BOUCHON & C°' nétai pemil la 2 post meriaiane. IN LA FERTE SOUS JOUARRE (3-3) WEI STRADACPoilli-A;,Nr. 2,BUIARESCI, PAPIER WLINSI ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE Marele succes al acestui remediu se datoreqte proprietAtii sale de a trage afara din corp iritatinnea care tinde tot da-una 3Ft I 40 Pt ID a Le fixa asupra organelor esentiale a vie- FAVROT teiel deplaseasä ast-fel Mul %chid vin- Aceste Capsule poseda proprietatile tonice a Gudronului adaogatepe langa actiunea antiblenoragica de Copahu. Ele nu obosescu stomahul sinu provóca nici decarea uoari promptl. Cei d'AntAi me- cliaree nici greta ; constitueseu medicarnentul,prin escelenta in tratarea bólelor dici o recomandl cu deosebire contra gu- contagióse a ambelor seese, scurgeri vechi seu recente, catarea besiceii curze- uuariului, bronchitelor, durerilor de gat, rea fara voie aurinului. rematismelor, durerilor. Intrebuintarea ei Pe la finele tratamentului,i cand ori-ce durere a disparut, usul e foarte simpl: una sau clod) aplicatiuni INJECTIUNU RICORD tonicei astringente, este midilocul infailibil de a consolida vindecarea si dea sunt de ajuns cele mai de multe ori 0 nu evita intércerea. causés1 de at o mänclrime uqoadt. Se grt- seste in toate farmaciele. ADEVERAT SIROP DEPURATIV A SE FERI DE CONTRAFACERI MR4. I #C: cPt ID In Paris, la D. Wislin rue de Seine, FAVROT 31. Deposit la farmacia d-lui ZUrner in Acest sirop este neapar't pentru a vin deca cu desevêrsire maladiele pelei sipen- Bucureqti,calea Mogosoaei. t .0 a sfirsi de a curitti sangele duph un tratarnentu anti-sitilitic. El feresce de tóte accidentele ce pot resulta din sifilis constitutionalé. Publicul, trebue a lepada, ca contra facere periculósa tóte medicamentele AceT care cunosct Rapu- RICORD, care nu vord purta sigliulü C. FAVROT. rile purgative ale doctorului DEPOSITO GENERAL. Fa Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris; In DEHAUT nu se VW sfli d's Iassy, Racovits, Konia ; Bucuresci, Rissdorfer, Zurner, Theil ; Galatz, Tatu- le intrebuinta indatâ ce vor seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes; Crajova, F. Pohl; avea trebuint6 de curätenie. Plojesti, Schuller ; Barlad, Brettner, §i in Ole farmaciile. Ele nu producti desgust nicT slitbiciune, cAcT, in contra celor-altecu- Mtenii, aceasta nu lucreas6 bine de citt and este luatA cu alimente bune qi b6u- tttri intaritoare, precum: vin, cafea, ceai, 0OR,A.1.1 Fie-care 'si alege orasi pr6n4u1 citud PERLE LIMOUSIN convine mai bine et le ia, in conformitate cu ocupatiunile sale. Osteneala purgatiu- IN PARIS, RUE BLANCHE 2 neT find. pe deplin anulatl jirin efectul u- nei hrane bane, ea se poate repeti pe citt HYDRAT DE CHLORAL IN CAPSULE va fi de trebuintl. Cutii de 5 qi 2 fr. 50 b. la Paris la doc- Remediu util a adormi cineva chiar atuncT când opiumulnu produce efect. torn]. DEHAUT qi la toate pharrnacopeele. Se póte administra copiilor, %M. pericol. El linisteqte eseitatiunile sisafe- Sit se cearit cu fie-care cutie cArticica de rintele nerváse fti nu impiedicA buna digestiune. 72 pagine, care contine instructiile in toate Sub acéstà formA nu este nicT nil constructiunea gâtiejuluT, nieT un gust Mu. limbele. SI se cearAi manualul in limba Fie care contine 25 centigrame de Chloral. francesa doctoruluT DEHATTT; volumul de Sirop de Chloral Limousin 1 gr. de Hydrat de Chloral in linguril. Flaconul 400 pagine. contine 250 grame. Deposit in Bucuresci, la farmacia D-lui Deposit la BacurerT la pharmacia D-luT F. W. Zurneren gros. In Iasi la F. W. Zurner, calea Mogoloae T, 0 la D. pharmacia D-luT A. Racovitl. Ovessa, droghistul. IMPRIMERIA STATULUI DIRECTOR : N. T. OBASANU.