MictiiBi, AM stniioea, „Saîeta“ iese în M-care ii. si Tipografia: Abonamente pentru Anstro-Ungaris: Braşov, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şese inni 8crisori nefrancate nu se 6 fl., pe trei luni 3 fl. primesc. — Manuscript» nu se N -rii de Oumliseoi 2 41. pe an. »trimet. INSERATE se pruneae la Adml- Pentrn România si străinătate: fctraţluneîn Braşov şi la ur- Pe un an 40 frânei, pe ş6se mitirele Birouri de anunoluri: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. ta Viena: M. Duios, Hemrtch N -rii de Dum inoci 8 frano!. Schakk. Ritdoif Mosse, A. Oppeiikx Se prenumără la tòte oticiole lachfolger; Anton Oppetik, J, poştale din întru şi din atarâ Ikmtuecr, In Budapesta: A. 7. şi la dd. ooleoteri. ftldbergerp, Xckst-ein B e m a t: în Bncuresci: Agence Havan. Suc- A te a ien tn l pentrn fîrascr «ursaie de Koum anie; tn Ham - attminiatraţiunoa, piaţa -aarn, bOrj,: Karoiyt Lieb-mann, Térgul Inului N r. 80 etasriu Preţul Inserţlunllor: o seria I. ; pe un an 10 fl., pe sése ţumond pe e coldnă 6 cr. şi luni 5 fl., pe trei luni 211. 50 ar. flOor. timbru pentru o publi­ aSTCT3«tól3 3DjE3 D U rn tT E O A . 4 S 7 ) Ou dusul în casă : Pe un an care. Publicări mai dese după 12 fl., pe 8 luni 6 fl., pe trei luni tarifă şi învoiala. 3 fi. Dn esemplar ó or. v. a. Reclame pe pagina a 3-a o séu 16 bani. _ At&t abonamen­ ieriă 10 or. seu 80 bani. tele eftt şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte. Hr. 251.— Anul LVIIL Braşov, Duminecă, 12 (24) Noemvre 1895.

Nebuniă primejdiosă. şi în cari, „firesce, va domni numai nebuniile lor şi înainte de tòte sé menul de oficer 1101, au iost res­ spiritul naţional maghiar“, ei se află ne pregătim bine, ca sé ne putem pinşi 808, n’au putut depune esa- Când s’au ridicat în congrega* încă departe de ţinta lor; ne arată feri de urmările rele, ce le pot avé menul din causă de morb 22, şi au ţiunile din tómna acésta proteste destul de învederat, care este acésta pentru noi. repăşit de bună voiă 29. In anul din partea Românilor în mai malte ţintă, cerând, ca statul sé mérga Nu ne temem, că congresul de serviciu 1894— 95 s’au întâmplat comitate contra cunoscutei adrese a tot mai departe în acésta direcţia ridicul al „Kulturegylet“-urilor ne va la regimentele din Ungaria ale ar­ municipiului Ciongrad, privitóre la şi sé înfiinţeze mereu şi pretutindeni stìnge şi nimici. JDérá trebue se ţi­ matei comune 134 sinucideri şi 52 prefacerea tuturor scólelor poporale şc0le de stat, unde se se Iăţescă nem sémá, că nebunul aruncă uşor încercări de sinucideri, ér la hon- în scóle de stat, acesta n’a fost nu­ spiritul şi cultura naţională mag­ pótra în fântână şi cjece înţelepţi vecjî 42 sinucideri şi 6 încercări de hiară. mai combaterea unor nisuinţe locale, nu o pot scòte. sinucideri. n’a fost numai o protestare în con­ Etă dérá, că pe când se mai Ori cât s’ar sbuciuma adver­ tra ianatismului naţional al Ungu­ găsesc ómeni, cari cred, că Maghiarii, Preoţii militari. Ministrul comun sarii noştri, ţinta totuşi nu si-o vor de resbel de mai mult timp se ocupa rilor dela Ciongrad, ci a fost o pre- ţinând sémá de împrejurări, vor da-o ajunge, dér ne vor face mult réu, intimpinare a marelui pericul, ce pe-o cordă mai lină şi vor înceta cu orgauisarea corpului preoţesc militar. cum ni-au făcut şi pănă acum. Ne ameninţă înveţămentul nostru din cu nebunele nisuinţe de maghiari- Pănă acuma era sistemisat pentru partea tuturor celor dela o cârmuire. sare, pe-atunci în ministeriul instruc- vor împedeca în desvoltarea nòstra, fiă-care corp de armată numai câte ne vor da înderet în drumul spre un oficiu preoţesc cu doi séu trei Comitatul Ciongrad a cerut nu­ ţiunei publice se lucrézá cu plan şi progres şi înaintare. preoţi, ceea ce s’a dovedit ca fòrte mai ceea ce este dorinţa cea mai cu cifre la nimicirea învâţământului nesuficient pentru contingentul de ferbinte şi ce şi-a pus ca ţinta în- nostru naţional în favorul spiritului De aceea trebue sé fim cu ochii 70— 80.000 soldaţi ai unui corp, dis­ •şi ministrul de instrucţiune şi de şi al culturei naţionale maghiare. în patru, sé nu durmim şi sé nu ne locat pe un teritor estins. Vicarul culte Wlassics. Fòia guvernului ni-o Ce folos, că se vorbesce în die­ amăgim de vorbe şi speranţe deşerte, campestru Coloman Belopotoczky, după spune acésta clar şi lămurit, vor­ tă de resolvarea cestiunei naţionali­ ci sé luptăm bărbătesce pentru lim­ cum anunţă nMagy. A ll.11 a aşternut bind despre planurile mar! ale d-lui tăţilor printr’o administraţiune drép- ba şi cultura nóstrá naţională. acum ministrului de resbel un pro­ Wlassics şi lăudându-1 mai ales pen- tă, printr’o procedere mai binevoi- Sé nu credem, că este de pri­ iect, în care se sistemizésà cel pu­ tru-că voesce sé revisuéscà legea tőre şi altele, când acolo, unde se sos de-a da prea mare atenţiune unor ţin pentru fiă-care brigadă câte un scólelor poporale, ceea ce vró sé în­ tractézá de sufletul nostru, în şcolă, lucruri, ce se par mici în raport cu oficiu parochial militar. semne, ca voesce sé pregatéscà calea se lucr0ză de-a dreptul şi neîncetat marele cestiuni ale cailei, cu cestiu- pentru împlinirea dorinţei Ciongră- pentru a-1 ucide. nea naţionalităţilor însa-şî, ci sé Revoluţionarii armeni. Ca dovadă denilor. Ce egalitate, ce libertate mai aperăm terenul limbei şi al cultu­ netăgăduită, că turburările ivite în D-1 Wlassics arde de dorul, de póte ave preţ pentru noi, când ni-se rei nòstre, de-ar fi numai de-un păl- mai multe puncte din Anatolia se aşi câştiga şi el merite neperitóre, vor lua şc0lele şi cu ele temelia mac, cu acea convingere, că dela datoresc uneltirilor revoluţionarilor ca Trefort şi Csaky, pentru maghia- vieţei şi culturei nòstre naţionale ? energia, cu care îl vom ţinâ în po­ armeni, dăm aci resumatul unei scri­ risare. De-ocamdată se gândesce, Se spune, ca la sérbátórea mi­ sesiunea nostră, atârnă viitórea nòs­ sori prinsă la agitatorul armén Men- i-a înainta cultura naţională ma­ leniului, „Kulturegylet“-urile ma­ tra isbândă. dilgian din Diarbekir şi adresată unui ghiară, luând mésuri, pentru ca în ghiare vor sé ţină un congres şi alt Armén cu numele de Ohanez. viitor sé nu se mai póta da diplome vor cu acéstà ocasiune sé proclame, In acésta scrisóre se cjice, că ie ìnvétatori din partea autorităţilor că vièta culturală maghiară este un Revista septemânei. trebue sé se ţie sémà de nesimţirea confesionale, ci numai din element neaperat de lipsă pentru dobitocésca a Turcilor, atacându-se partea statului. vi0ţa culturală européná? ^ Un raport al ministrului de hon- sentimentele lor religióse, celelalte Ce va se clică acésta, ecim fòrte In îngâmfarea lor órbá, ma- vecji. In şedinţa de alaltăeri a ca­ mijlóce fiind considerate ca nesufi­ bine. Este pasul cel dintàiù pentru ghiarisatorii peste puţin vor ajunge merei ungare, ministrul honvezilor ciente pentru de a-i scòte din ne­ păsare. iarisaiea totală a şc0lelornòstre. a c[ice> că fără cultura maghiară nu aşternu raportul seu asupra resulta- Ni-o spune fòrte lămurit fòia póte esista cultura englesă, francesă, tului din est an al esamenelor de oft- Autorul pamfletului recomandă governuiui vPester Lloyd“, când se germană etc. ceri ale voluntarilor, precum şi asupra in consecinţă sé se atace Musul­ Inge, ca încă în 4140 de şc0le po­ Ca se fac de rîs cu importanţa, ce sinuciderilor ce s’au în tem plat în manii când sunt adunaţi la rugă­ porale, dintre 16,881, câte sunt cu şî-o dau fără de nici un temeiu, um- anul curent în sînul armatei comune ciune şi scontézà mai dinainte efectul totul, limba de propunere nu este flându-se ca brósca, care a voit se şi al honvecjimei. Din raportul mi­ varsărei de sânge, care se va nasce din acéstà provocare. cea maghiară, şi când cjice, că cu tòte se mésure cu boul, nu mai e lipsă nistrului Fejervary apare, că dintre cele 400 de şc0le nóué de stat, ce sé spunem. Dér este fòrte de lipsă 1461 de voluntar! dela armata co­ se vor înfiinţa cu prilegiul mileniului sé urmărim cu atenţiune încordată mună şi dela honvecji, au depus esa-

FOILETONUL .ÖAZ. TRANS.“ înapoi, petrecut numai de lătratul lui Cos- flămând, la stână, împrejurul casei Florei... rar, şi atunci c’un ciomag voinicesc la în­ treiü. De géba... demână. Nu trecu mult, şi se ivi Oancea. Era Mai rău i-se întuneca inima de pă­ Când începu însă să nu să mai arate rere de rău şi i-se aprindea capul de vă- în dél, la locuri; aurise lătrăturile şi ve­ în sat, să arăta la el, la rîpă, răutatea La judecată. păile mâniei, fiind-că nu numai odată o nise ’n gonă sö vadă ce-i. omen^scă în chipul şoptelor, ba dela unul, ^Fine) vedea, ori că fugia de cum îl zăria, ori Costreiü începu a-i spune totă întâm­ ba dela altul, ba că Florea ’şl pusese în că sta de vorbă cu câte-un flăcău. VIII. plarea ; dér fiind în grai străin lui Oancea, gând să se despartă de densul, ba că se La horă ér, cum îl vedea Flórea, sin­ românul îi netezi blana, ca semn de mul­ dase în dragoste cu nu sciu care dintre Pe drumuleţul îngust^ care duce la casa ţumire pentru ostenâlă, şi cătâ împrejur să gură de era, numai ce s’apropia repede de flăcăi... ni Grligore Cobârcea, călare pe-o globă câte-un flăcău şi să punea la vorbă şi la înţelâgă în felul lui, ce fusese. Dâcă munca pământului îl ostenia olecuţă şchiopă, suia haide-hai, un român, şagă cu densul. Hârtia albă, care rîdea cu dinţi negri trupesce, şoptele celea îi osteniau mintea, c’o gântă de ceea petrecută pe din stânga Scii, mai să’l apuce alte celea şi să pe boiul cafeniu-închis al uşei, îi chiămâ îi puneau chinuri în inimă şi dor de răs- ie-a curmezişul peptului şi atârnând în sară să’l strîngă de gât pe flăcăul, cu care luarea aminte şi’l îndemna sé s’apropie... bunare în cuget. şalelui. şăguia densa. — Aha... ceea... „citaţie“ cum îi ^ic... Cum ajunse, striga pe Grligore, striga Dór Gligore ce’l mai astâmpăra şi-i Moş-Popa Nicolăe îl mai liniscea, că Mé chiamă la judecătorie... pe Oanoea, — pace! să răspuncjă vre-unul. grăia, că Flórea n’o făcea asta din dra­ Sflnţia-sa tot nădăjduia să biruâseă îndă­ rătnicia lelei Măriicăi... Costreiu însă, năvală la cal, mânios nevoie Ofta, după ce ceti cele scrise, şi pe goste pentru altul, ci numai ca să’l năcă- sare. urmă se aşâ4ă pe prispă, ér pe dinaintea jóscá, după îndemnul strigóicei de mă-sa. Cât despre Florea, îl încredinţa că’i ochilor prinseră a-i trece cailele unui an în­ Românul cela deseălecâ, croi îndesat Pe urmă să făcuse un fel de învoelă muiere cinstită şi-i plecată în inima ei pe Costreiii c’un bici împletit în şese; treg, ca nisce năluci. între mai mulţi flăcăi, cărora le cam pă­ spre împăcăciune. Costreiu, la densul cu toţi dinţii scripcă, Zădamice fuseseră stăruinţele Moş- ruse rău, că Oancea, luase el, pe Flórea. Krâşnind şi gata să rupă; răsboiu, nu Popei N icolae! Nici baba nu vrusese s’au- Ei pândeau să-l bată de l’or mai vedea La drept grăind, erau clipe de seră dă şi sé ’n^elégá, nici măcar Flórea, pe pe densul în calea F lorei: asta tot după mai ales, când Florea să putea furişa de Cu mare ce isbuti să se suie pe pris- care, ori cum, o luase din dragoste! îndemnul babei. mă-sa, după-ce se întorceau dela câmp. Şi cât chin pe sufletul lui... )& şi să lip^scă pe uşe o hârtie albă cu De-aceea, după vr’o două, trei luni, Atuncea, în livadă, pe malul Vuiului, negre ; apoi, se sui pe cal şi o porni De géba dăduse târcole, ca lupul Oancea nu mai dase prin TutuenI decât îşi lăsa pe Călinei lângă câte-un copac, şi Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 251— 1895

Academia Română. sebl a esprimată viuă recunoscinţă d-lui vor fi în fine silite, în interesul lor, de-a aţi chibsuit, mult aţi ostenit: voi păşi însă-le ou forţa pentru restabilirea or- Monumentul dela Adam-Hlissi« Senator din Viena Nicolea Dumba gene­ cari eraţi în lipsă de mijlóce, acum rosul Român macedónén, ou spesele căruia dinei în imperiul turcesc, după-ce Sulta­ cu bucuriă şi mândria vă prăsnuitl In şedinţa publică a Aoademiei R o­ s’a făcut frumosâ tipărire a „operei“ . nul e neputincios şi nu e îu stare să facă sânţirea şe0lei vòstre celei frumóse, mâne, ce s’a ţinut Vineri în 3 (15) No­ La sfîrşit d-1 Gr. G.Tooilescu a făcut ordine în ţara sa. ca şi care puţine, prea puţine sunt emvre a. a. sub presedinţa d-lui N. Cre- o dare de sâmă despre săpăturile din anul în părţile acestea. Acest fapt ca ade­ ţulesou — membrul Academiei d-1 Gr. G. acesta la Castrul Tropeaum Trajani, anticul vărat póte se ample inimile vòstre Tocilescu a depus interesanta s’a lucrare , Municipiu roman, numit mai târziu Tro- Popor brav. de bucuriă, căci voi de acum, in despre „monumentul dela Adam-Klissi.“ paeensis Civitas. A arătat înălţimea zidului Din Bihor, Novembre 1895. vremile acestea grele pentru noi, Cartea, la care a lucrat aprópe 12 ani, a cetăţii pănă la 12 metri, cu porţi cu pra­ sunteţi pilda de faptă bună tuturor eşit de sub tipar la Viena. Ea ouprinde guri. Aceste porţi, cu ocasia reconstruirei Comuna F.-Tăut, aflătore pe ambele fraţilor noştri din jur. descrierea şi ilustrarea unuia din monu­ maluri ale Crişului negru, este o comună oraşului sub Diooleţian, au fost mai îngus­ Voi v’aţî cji8: suntem făp­ mentele vechi romane cele mai de sémà, înfloritore, cu 1300 suflete Români şi cu tate. Turnurile zidului înconjurător erau tura lui Dumnecjeu, creaţi în Isus oare ocupă un loo fòrte însemnat în istoria vre-o 250 suflete Unguri calvini, cari luate de 3 metri şi mult eşite afară, fără Christos spre fapte bune, pe cari nóstrà, nascerea lui stând în strînsă legă­ au biserică şi şcolă cu un preot-învăţător. trepte. Anul acesta s’a mai cercetat şi Ba- le-a gătit Dumnezeu ca 36 âmblătn tură cu însuşi légànul naţiunei române. Acum câţl-va ani cugetai, că în aceşti Ro­ silica cu o hală mare înainte-i, în care s’ a în ele“. Voi plini de credinţă în Dum- împăratul Marcu Ulpiu Traian, învin­ mâni s’a răcit cu totul simţul naţional, alu­ găsit o piâtră din inscripţia Mausoleului nec[eu aţi sciut, că „credinţa lucră gătorul Daollor, drept semn neperitor al necând poporul mult spre maghiarism. Bu­ r' ridicat de împăratul Traian, un templu din dimpreună cu faptele, şi prin fapte puterii statului roman şi spre veclnica nul Dumnecjeu li-a trimis înse un tînăr în­ 1 epoca bisantină lucrat în marmură şi ornat s’a desăvîrşit credinţa, căci prin amintire a isbèacjilor ce le-a raportat în văţător, învăpăiat Român, cu numele Va- ou mosaio, patru turnuri dela zidul cetăţii, fapte se ìndreptézà omul, ór nu nu* Dacia şi Moesia, a înălţat acest monument siliu Teuca. Acest brav fiiu al naţiunei, lu­ strada principală, ce strâbătea oraşul dela o mai prin credinţă, pentru-că credinţa __ o clădire de-o architectură particulară crând cu inimă pe terenul său învăţătoresc, portă la alta, cum şi alte edificii însem­ fără de fapte este mòrta4‘. şi cu nisce sculpturi cu totul deosebite îna­ în timp de patru ani a produs în comună nate, şi cu apaduct pentru apă de beut şi Aşa lucrând în buuă înţelegere inte de a ridica columna Traian din mari schimbări. pentru curăţirea oraşului. frăţăscă, necruţându-ve ostenele şi Roma. Anul trecut el fu pîrît în urma acésta, La Nordul Monumentului dela Adam- jertfe, aţi lucrat pentru binele co­ Monumentul s’a descoperit lângă un că ar învăţa tinerimea şi elevii să cânte Klissi a fost ceroetată o movilă înaltă cu mun şi v’aţi clădit şi înzestrat, pre­ cătun din Dobrogea numit Adam-Klissi. hore revoluţionare şi altele; ’i s’a făcut un diametru de 50 metri, în mijlooul căreia cum se cere, acésta frumósa zidire, El fusese cu desăvârşire uitat. Pe la anul cercetare prin solgăbirăii cercului, însoţiţi s’a găsit o construcţie rotundă, care a ser­ în care fiii, următorii voştri, sé se 1887 l’a amintit într’o scrisóre a sa feldma- de gendarmi. Totă diua, cât a ţinut cerce­ vit ca temeliă unei alte construcţii. D-1 lumineze cu cunoscinţa lui Dumne­ reşalul Moltke. Numai după ce Debrogea tarea, poporul întreg, deşi a fost mai de Tocilescu crede, că acestă movilă a servit cjeu, sé înveţe a umbla pe căile Dom­ a ajuns sub stăpânirea României şi s e multe-orl provocat să se împrSştiă, n’a pă­ ca turn de observaţiă lângă jmonumentul nului, ca sé fie omeni înţelepţi, creş­ apropiat mai mult de Europa cultă, s’au în­ răsit însă curtea casei comunale, ci a stat lui Traian. tini adevăraţi, harnici, cumpătaţi, nu ceput a se faoe cercetări scientifice, cărora gata la ori-ce s’ar întâmpla cu iubitul lor risipitori, beţivi, desfrânaţi, ci iubi­ avem să le mulţumim desgroparea acelui învăţător. tori de pace, de adevăr şi dreptate falnic monument după aprópe 1800 de ani. încurcăturile din Orient. Firesce, nimic positiv nu s’a dovedit şi îndestulaţi cu sórtea lor din acésta Cu ajutorul guvernului român, d-1 Gr. Tótá atenţiunea Europei e îndreptată în contra lui, dér cu tóté acestea erau să-l vieţă pămentăscă. G. Tocilescu, membru la Academiei R o­ asupra evenimentelor din Turcia. Puterile ducă între baionete, décá ţinuta bárbátéscá Socotesc de bine şi folos pentru mâne, profesor la Universitate şi director şi-au trimis flotele de resbel, cari ciroulâză a poporului nu i-ar fi silit să se lase de voi, iubiţi ascultători, a vă vorbi la al Museului Naţional din BucurescI, a în­ în apropiere de ţărmurii Turciei, şi la pro­ acest gând. Streinii 4iceau> că< Teuca nu acesta ocasiune despre binele şi fo­ ceput la anui 1882 desgroparea ruinelor. punerea ministrului de esterne austriac va románé nepedepsit, însă poporul sta losul învăţăturii şi crescerii pruni­ De atu aci scest învăţat a iăcut in cinci s’au înţeles să procedă tóté în mod solidar. continuu lângă iubitul său învăţător, şi aşa lor. Ve rog sé mă ascultaţi î rânduri săpături, scoţând la lumină nu- Singură numai Rusia mai are unele reser- tóté ameninţările rămase vorbe. méróse sculpturi, cari astăcjl alcătueso o ve privitor la ţinuta ce au hotărît puterile După acésta s’a ameninţat şcola ro- Mulţi din ómeni îşi pun mare adevărată comórà a Museului bucuresoean. a observa faţă cu Turcia, însă împrejura­ mánéscá. Poporul însă în frunte cu dască­ silinţă şi trudă spre a-şi agonisi averi In espediţiunea din urmă din anul 1890, rea acesta, cum se asigură, nu e în stare a lul său, fără de-a mai sta pe gânduri, s’a şi bunuri pentru fiii lor; cu totă osâr­ d-1 Tocilescu a fost însoţit şi ajutat de d-1 turbura buna înţelegere dintre celelalte apucat şi prin reparţiare şi-a zidit curând dia, ne ’ncetat lucră pentru sporirea, architect G. Neimann, profesor la Acade­ mari puteri europene. o şcolă, costându-i 2500 fl. Acésta este ori măcar ţinerea acestor averi, dér mia de Bele-Arte dm Viena. Prin stăruin­ Scopul, pe care îl urmăresc statele cea mai frumosă şcolă din aceste părţi. uită a se îngriji şi de bună-creşterea ţele reunite ale acestora s’au putut regăsi este să silescă pe Sultan, ca aoesta să in­ Onóre se cuvine acestui brav popor, care şi înţelepţirea fiilor lor. Ei se bu­ tòte bucăţile clădirei şi s’a întocmit o res­ troducă în împerăţia lui reforme cu privire nu s’a lăsat ademenit de promisiunile fru- cură când îşi văd vitele grase şi fru­ taurare a ei grafică, cât se poto mai fidelă. la admmisiraţiune, care pănă acum a fost móse cu şcola de stat, ci pătrunşi de iu­ móse, holdele rodite, şi nu le pasă Resultatul acestor cercetări în curs forte destrébélatá în Turcia, Mai departe birea némului lor, nu s’au dat îndărăt dela mult, ba nici nu prea bagă în sema, de 12 ani tormâză conţinutul operei apa- statele creştine voiesc să asigure esistenţa jertfele însemnate, şi astfel în 4iua de 29 că fiii lor şed pe uliţe, unde unii rute la Viena sub titlul : „Monumentul dela conaţionalilor lor, oarl locueso în pro­ Oct. st. v. a acestui an, cu o pompă vred­ dela alţii învaţă lucruri rele, — „co­ Adam-Klissi Tropaeum Trajani“ în tipografia vinciile turcesc! şi mereu sunt ameninţaţi nică de fapta lor, s’a făcut sfinţirea şcolei pilul lăsat în voia sa ruşine va aduce Adolf Holzhausen, tipograful cesaro-crăesc de Musulmani. celei nouă, la care poporul mic cu mare părinţilor seiu (Prov. 29, 15), — ér al Curţii şi Universităţii, şi în două edi- Conform soirilor mai nouă, sosite din era de faţă. Cu acăstă ocasiune, la însărci­ mai crescendu-le copiii, îi pune la ţiunî separate, una română şi alta ger­ Constantinopol, revoltanţî, aparţinători se­ narea d-lui protopresbiter pontificant, preo­ lucru şi la păstorirea vitelor, ór de tul administ. Petru Serbu a rostit predica şcolă îşi uită cu totul. mană. minţiei Curelor din Asia mică, au atacat Publicaţiunea este in folio, elegant dilele trecute 17 sate armenesd în Nord ocasională, pe care vi-o alătur aci. O, nepricepuţii de ei! In loc de tipărită pe hărtiă grosă velină, are 23 ooll, dela Erzerum şi le-au nimicit aprópe cu a-şî învăţa copiii cu sfatul şi e&em- totul. In oraşul Erzerum domnesce mare plul; în loc de a-i trimite regulat trei tabele esecutate de d-1 Neimann şi re­ Predică despre folósele înveţăturei. produse în heliogravură, precum şi 134 miseriă. Omenii n’au pâne şi n’au haine la şcola şi la biserică, ei socotesc, figuri de text lucrate după fotografii de ou ce să se îmbrace acum în preşma iernei. „Voi, părinţilor, cre««ceţl pe că mai mult bine le vor face, deca pruncii voştri în învăţătură cătră firma M. Jaffé din Viena. Soiri sosite din districtul Siwas anun­ le vor lăsa de moştenire averi peri- şi îndreptarea Domnului.“ D-1 Gr. G. Tooilescu presentând Aca­ ţă, că acolo s’au întâmplat din nou masa­ tóre. Dér óre acei copii, crescuţi Filip. VI., 11. demiei Române publioaţiunea, i-a mulţumit cre §i jafuri. fără învăţătură adevărată, pute-vor de îndemnul şi sprijinul ce ’i Pa dat pen­ Fiă-car*3 cji aduce nouă soiri revol- Etă împlinită dorinţa vòstra, Iu­ ei spori, ori ţin0 acele averi? Ore tru studiul aoestei opere mari şi în deo- tátóre, aşa înoât e da temut, că puterile biţilor în Christos, voi, car! mult dedaţi ei din copilărie cu vorbe rele,

ea purcedea pe gânduri de dor de casa ei Şi ecă i-se băteau în cuget, când Casa ceea de vîn^are, nu se vînduse; să Insă Moş-Popa Neculaiü cum aucji, se şi de Oancea. gânduri bune şi înţelepte, când gândurile puie mâna dela mână amândoi socrii şi s’o cruci el de dihonia asta pornită ca din Măre, câţi români nu’şl scarmănă ne­ vîrîte în capul ei de mă-sa. cumpere pentru copii. senin, între omenii ce-i socotia cu rostul vestele şi uite, ţin casă, că bătaia nu-i Er lunile treceau... De-odată numai ce sare în mijlocul cuminţeniei în casa lor, dér şi porni la dovadă, că lipsesce dragostea... In cele de pe urmă săriră şi rube­ odăiei, poponeţ, cu mânile în şolduri, stri- judecătorie, în Rădăuşeşcl, ca ső-I spue Şi ce dâcă şi pe densa a lipit-o Oan­ deniile cu vorba, că decă nu au de gând góica de Măriica... judecătorului cum stă pricina. cea cu câte-o palmă ? alde Măriica şi Călin să împace lucrurile, — Ba s’o muta şi colea, cu noi, că Nădăjduia că doar în faţa dreptăţei s’or Pe urmă din ce pricină? atunci încai să dea jalbă la judecătorie ni’e destul de mare casa, şi n’am mai da împăciui împricinaţii. Din pricina mă-si, a lelei Mariicăi... pentru despărţire şi să se sfârşescă la ce avem şi noi pe suflet să cumpărăm altă Care va să dică ea mai degrabă, er nu un fel. casă... că, o să rămâie a vostră, când om IX. Oancea era vinovatul? Ce? Par’că nu se mai despărţiseră şi închide ochii. Şi par’c’o prindea dorul să’şî ia pe alţii, el însurându-se într’o parte, ea mă- — Dérá, lele Măriico!.. Aşa, şi nu ’ţi In Rădăuşeşcl casa subprefecturei îi Călinei şi s’o purcâdă fuguliţa la casa dela ritându-se în alta? mai întră nime’n voe, dér când o întră fi- mică; a judecătoriei, ca vai de densa; şcola, rîpă, că de altfel, de! pănă nu s’ameste- Mai după sfatul Moş-Popei Nicolae, cioru-meu în casa d-tale, apoi pace bună mai se nu te uiţi la ea; biserica o cooióbL case mă-sa, văcluse albe de dragoste mai după îndemnurile rubedeniilor, Călin să mai vadă şi cji albă... grăi Grigore. Casa proprietarului, un jupan care şi de pace. căzu la învoială cu muierea să cheme pe — Măre muiere, strigă Călin, n’o mai nu mai purta tichie pe fundul capului, - Casa dela rîpă... Acolo era buba... Gligorie Cobârcea şi să statornicâscă cu schimba, că pe crucea asta, te ’ncaer. Prea iera casă mare; hanul iar casă mare, şi în De ce adecă şi Oancea nu lăsa pe tat’su dânsul: lasă ori nu pe fie-său să se mute m’ai ameţit de-o vreme ’ncóce cu nasoche- el vindea tot un jupân care nu-şi ldpădase singur şi să se mute’n sat? în sat, şi atunci Florea să se întorcă la lile d-tale... nici tichia, nici perciunii... Vecjl că şi el era îndărătnic... Că de* Oancea ? Dacă nu, despărţenie şi pace bună, Şi, el 4i una, ea două Gligore, şi el, Totă curtea boerului Şloim viermuia că-i vorba, muncea la pământul lui tat’su, ca să se sfirşescă o dată şi cu ş6ptele celor cât pe ici, cât pe colea, să sfădiră er de-al de jupâni tineri şi bătrâni, şi numai la câmp nu la al lu i; şi putea să-i muncâscă şi din guri rele. binelea. vedeai cămaşa, iţaril şi sucmanul ţăranu­ sat, er ea se fiă mai lângă mă-sa... Că tot Gligorie purcese, după chibzuială cu — Dracu să vă mai alégá, — trânti lui. îi mai bine să aibă omul cu cine se schim­ fie-său, şi veni într’o c}i la Călin. Gligore, vorba, şi se porni. Coconul subprefect era pururea 1» be o vorbă, două... decât să stea în pus­ Tura-vura, mai să se învoescă şi Gligore Aşa se făcu că dădură şi Oancea şi masa boerului Şloim ; primarul, un jidan tiul cela... pentru mutarea lui Oancea în Tutueni. Flórea jalbă de despărţenie, la judecătorie. cu pielea bote4ată, sta cu, căciula în mâni Nr. 251— 1895 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

cari strică moravurile celea bune, — adecă se-1 desveţi dela rele — tesc şi spre viăţa de veci, de care Din Panciova ni-se scrie, că în părţile nu vor deveni nisce uşuratici gâlce- ne înveţă Sântul Ioan Gura de aur. pe toţi părtaşi ne fă cu îndurarea Ta, acelea lipsa de bănci românesc! e fòrte vitorî, beţiv!, ómen! fără cumpăt şi Dér părinţii sunt ocupaţi şi cu­ ca a Ta este stăpânirea, puterea şi simţită, deórece Românii nu au decât o socotelă, ómen! făloşî şi îmbuibaţi? prinşi cu lucrul, de aceea pruncii mărirea a Tatălui, a Fiiului şi a singură bancă, înfiinţată acum 2— 3 ani în Omul neînvăţat nu va pricepe ni-i dam în grija învăţătorului, care Spiritului Sânt Amin. Uzdin. In lipsa de bănci românescl, Jidanii statul bun, nu va cunósce binele co­ este al doilea părinte al lor, căci Un ospe. esploatézà poporul nostru, dela cfìre tómna mun. De aceea cţice apostolul : „Voi, noi îi pro vedem cu hrană şi îmbră cumpără bucatele cu preţuri de batjocură, părinţilor, cresceţ! pe fii! voştri în căminte, ér el le dă hrană sufletului ér mai târcjiu e silit sé între în datorii pe la învăţătură şi îndreptarea Domnului“. învăţătura, le arată căile Domnului bănci jidovescl din Pesta, ai căror agenţi Popórele luminate, fiind-că înain­ înveţându î tot ce este de folos, îi umblă prin satele românesc! amăgind po­ taşii lor au sprijinit cu totadinsul învaţă mai înainte a cunósce pe — 11 (23) Noemvre. porul. — A v i8 fruntaşilor români din aoele părţi ! şc0la şi biserica, trimiţendu-şi pruncii Dumne4eu, părintele, în care să-ş România şi Italia. Domnul Const. — o — regulat la şc0lă, au înaintat în tòte pună nădejdea ín-totdéuca, căci ne Langa-Răşoan, student al facultăţii juridice Vieţă lungă. In luna lui Ootomvre a celea bune ; fiii acestor popóre âmplu cjice înţelep. Sîrah : „Uitaţi-ve la ne- din Bucurescî, a primit la telegramele, ce anului acestuia au încetat din vi0ţă în R o­ bisericile în calele Domnului şi dau murile celea de început şi vedeţi, a fost însărcinat sé le trimită ca president mânia trei ţărani în etate de peste 100 de cinstea şi cea mei mare ascultare cine a nădăjduit spre Domnul şi s’a al oongresului studenţilor dela Câmpulung, ani. Aceştia sunt : Constantin Pardos din preoţilor şi învăţătorilor lor, car! ruşinat, séu cine a petrecut în frica următorul frumos réspuns dela marele în- Valea Arinilor, plasa Muntelui, judeţul Ba­ trăind dela popor, fiind sânge din lui şi a fost părăsit, seu cine l’a vâţat italian, contele Augelo de Gubernatis: cău în etate de 106 ani; G-rigore Ion din sângele aceluia, se silesc a*şî deş chiămat pe el şi a fost trecut cu „Iubite d-le şi onorate President ! Măguli- Pătroia, judeţul Dâmboviţa, în etate de tepta şi lumina poporul. Astfel de vederea“. tórea d-vóstré telegramă a sosit la Roma 107 ani şi Tănase Şelariu din Jurăştl, plasa popor luminat ínaintézá în tòte celea învăţătorul îi învaţă socotéla, ca în lipsa mea, ce ar esplica aparenţa unei Prut, judeţul Covurluiu, în etate de 102 ani. bune, căci cjice înţeleptul Solomon: ei să fie ómeni cumpătaţi, ca din uitări faţă de studenţimea universitară din „Fericit este omul, care a aflat înţelep­ agonisita lor tot-deuna se pună ceva România. Am fost fòrte mişcat, la ìntór- Societatea literară bisericésca „Alexi ciunea, şi omul, care a câştigat înţelege- de-o parte şi aşa să-şi sporescă averea, cere, de atenţiunea d-vóstré şi mândru de Sincai“ a teologilor români din Gherla s’a rea, căci câştigurile ei sunt mai bune, de~ îi învaţă a cunósce pe strămoşii noş cuvintele d-vóstré. Sentimentele mele de constituit pe anul 1895/6 astfel: Conduoé- cât câştigurile argintului şi venitul ei de- tri, din ai căror fapte bune să se simpatiă pentru sfânta lor causă sunt ne­ tor : D-1 Dr. Ales. Gheţie prof. ; president : cât al aurului“. Nu póte lăsa dér nici îndemne a fi ómeni virtuoşi şi vred­ strămutate, şi n’am decât a vő felicita din Teodor Brehariu cleric. IV ; vioe-preş. : Aug. un părinte avere mai mare fiilor sei, nici, îi învaţă a preţui folosul bunei totă inima pentru generósele vòstre fapte. Mîndruţ ; not. corésp. : Eliă Gordon, ol. I I I ; ca şi învăţătura cea adevărată, care înţelegeri, din care răsar faptele cele Fii încredinţat, iubite d-le president, că vé cassar: Ioan Trufaş ol. I V ; bibliotecar: este cunóscerea adevăratului Dum­ bune şi folositöre. învăţătorul dér păstrez cel mai mare suvenir şi vé rog sé Victor Vasvâry; archivar: Alimpiu Filip, nezeu, din care apoi cunósce tot îmbracă sufletele copiilor în vesmîn- asiguraţi tinerimea, oe aţi presidat’o, de cl. II; not. şed.: Ioan Rus,ol. II; contro­ binele şi tolosul seu şi al aprópelui tul virtuţii şi al vredniciei, pregă­ bunele mele sentimente. Devotat: Angelo lor : Avram Cordiş ol. a IV . Toţi acei d-nl séu, căci „începutul înţelepciunei este tind din ei omeni înţelepţi, cinstiţi, de Gubernatisu. la cari se mai află cóle de prenumeraţiune frica lui Dumne4eu“. harnici, temători de Dumnec[eu, cari — o— la Tom. I I I din Catechismul de I. Deharbe, nici într’o împrejurare nenorocósá a Geşeftul milenar. Fòia unguróscà Viăţa devine tot mai grea, omul tradus de membrii acestei societăţi, sunt vieţii să nu se clatine în credinţă, „Hazánk“ publică un articul, în care spune, neînvăţat numai cu nécas va puté rugaţi a-le trimite cât se póte de ourènd • cjicendu-le cu Apostolul (I. Cor. 15, oă la Budapesta hotelurile sunt pline cu trai, căcî folosindu-se alţii de nepri­ ór cei ce ar dori a avó acest op (Tom. II, ceperea lui, uşor îl vor pute înşela. 83): ,,Fiiul meu, nu nesocoti certa­ sute de domni, oarl bóu şi chefueso în ne- Tom. III, percum şi Tom. I după retipă­ rea Domnului, nice na perde cura- dejdea geşeftului, oe au sé-1 faoă cu ser­ Vrostul crede tòte vorbele, ér cel cu minte rire) sunt rugaţi a-se adresa la Soc. „A lexi giul, căci pe cari Dumne4eu îi iu- barea mileniului. Se oonstitue societăţi de ia séma la paşii sèi “. (Prov. 14, 15.) Sincai“ în Gherla. Décà noi, poporul românesc, besce, îi certă“. belitorl şi esploatatorl, cari vor avó sé go- Voi dér, car! prin hărnicia şi léscá busunarele publioului, ce va visita es- stăm înapoia altor popóre mai lu­ Cununia. D-1 Ioan V. Fulicea, absol­ buna vóstrá înţelegere aţi înălţat posiţia milenară. Soopul acestei esposiţiunl, minate şi învăţate, causa zace mai vent de teologiă, se va cununa mâne, în acéstà frumósà şc0lă, sciu că cu bu­ ale căreia bilete de intrare le-a luat în ales în vremiie trecute, când ai noştri 24 Noemvre n., cu d-ra losefina E. Maca- curia vă veţi trimite copii voştri în arendă geşeftarul Spitzer cu ortaci de-ai sèi gemeau în jugul jobăgiei şi le era veiu din Ohaba. — Dorim ferioire tinerei acest isvor al luminii, căcî mai mare oprită învăţătura. Acum înse trebue din Viena şi Berlin, e numai geşeftul. La păreohl. se ne trezim, să îmbrăţişăm învăţă­ moştenire omul nu póte da fiilor folosul naţional şi moral al esposiţiunei nu tura, căci altcum popórele mai sili- săi, ca şi învăţătura, căcî „îndemnă- se gândesce nimenea. — Acesta e testi­ Inel comemoraţi?. Cu ooasia visitei tóre după lumina înţelepciunei ne rile spre înveţătură sunt drumul vieţiiu. moniul, oe-1 dă chiar o foiă unguréscà „pa­ făcute la Constanţa a bastimentelor romàne vor stăpâni, ér din contră fiind fiii (Solomon 6, 23.) trioţilor“ din Budapesta. Décà s’ar deştepta de rèsboiu, ìntórse dela Kiel, M. S. Regina noştri toţi omeni luminaţi, ne vor Şi acum veniţi, Iubiţilor, se ne ìnsè Ungurii mai bine, ar vedé, că nu numai pe lângă bunele cuvinte, ce a adresat sol­ fi mulţămitorî de acel dar, care îndreptăm sufletele şi cuvintele cătră ou mileniul şi ou esposiţia milenară, oi mai daţilor, s dăruit echipagiului şi o sumă de pe bani şi cu averi nu se póte în­ Atotputernicul Dumne4eu şi să-i mul- ou tòte isprăvile, oe se sâvîrşeso acjl în 500 lei. In amintirea visitei augustei Su­ roşi, ci numai prin cercetarea şc0lei ţămim, rugându-ne aşa: numele patriotismului maghiar, nu se ur- verane, marinarii de pe încrucişătorul „Eli* şi silinţă la învăţătură. Acel rènd Dómne Dumne4eule, cu inimă măresoe alt scop, decât „geşeftul% specula; sabeta“ şi de pe bricul „Mircea“ au decis de ómeni apoi va pricepe pe deplin umilită şi smerită îţi înălţăm Ţie — cu cât cineva vré sé speculeze mai bine, ca din darul Reginei sé oumpere un fru­ sfaturile conducătorilor eşiţî din sí­ rugăciuni de mulţămită, căcî ne-ai cu atât se dă de mai mare patriot maghiar. mos suvenir pentru iiă-oare om din eohi- nül aeu, adecă vor sci preţui pove­ ajutat de ne putem vede astă4î gata De aci vine, că astă4l cei mai mari „pa­ pagiul celor doué vapóre. In acest soop ţele preoţilor şi învăţătorilor, vor fi acest isvor al înţelepciunei. Pe tine trioţi“ au ajuns sé fiă la noi Jidanii. d-1 maior Mănescu a comandat pentru fiă- ómeni îndestuliţi cu sórtea şi fii vred­ te rugăm şi dela tine cerem, Părinte care marinar un inel. Aceste inele sunt de nici ai bisericei, patriei şi nemului al îndurărilor, ocrotesce-ni-1 de mă- Parastas pentru Stroescu. In biserica argint dublate cu aur, avènd pe lummă ins- nostru cel iubit românesc. nia pismaşilor, şi fă, ca fiii şi fiicele română din Gróverl se va serba mâne, cripţiunea „Elisabeta“ , ór mai jos o anGoră, „De ai feciori, înveţă-i şi plecă nòstre, cu voiă şi bucuriă venind aici, Duminecă, la órele 10, un parastas în amin­ şi data 1895. din prunciă grumazii lor“ (Sir. 7, tè înveţe a Te cunósce pe Tine, a Te tirea generosului binefàoètor Mihail Stroescu, 29) pomul până e tînăr se póte în­ preamări, ca să fia ei cucernici creş­ ér după arnési la órele 2, în sala de de­ La temniţă. Cetim în „Rev. Orăşt.tf doi sé crésca drept şi frumos. „Când tini, păzind legile Tale şi ale Fiiu- semn a şo01elor române, se vor împărţi urmàtórele: „D-1 Nicolae Trimbiţoniu, har­ ogorul inimei lui este uşor de lu­ lui Tău, Domnului nostru Isus Chris- elevilor meseriaşi haine din fundaţiunea nicul înveţător şi bun naţionalist din Gră­ crat, atunci trebue să smulgi spinii“ no8 spre binele nostru cel pămen- aceluiaşi binefácétor. dişte, osândit la un an ìnohisóre de stat

înaintea boerului Şloim... Domnul prefect, — Las’ că-I tínér... Are vreme sérete se e un gărdişor de ostreţe în boiul frun- Florea sta cu ochii înfipţi în păment, când trecea pe-acolo, făcea haz mare de dea pe brazdă... 4ei nucului, cu uscioră la mijloc. şi când îi înfloreau obrajii cu roşiore, când boerul Şloim... fiind-că boierul îi scutura Dór trecuse luni, şi judecătorul scâr­ După gard, într’un colţ, e o masă cu gălbenele; 6r cu degetele frământa me- umerii de colbul, care îndrăsnise să mân- bit în sufletul lui de jidovirea aerului dim- acoperită c’o faţă roşie. Pe densa o con­ reă pestelcuţa albă înflorită din arniciîi. jescă o bucată din spinarea stăpânirei. prejurul lui, o ţinea bună pe drumul drept. dică, nisce călimări de celea ca de „can- Mariica, posomorită la chip, cu sprîn- ţâlerie“ , par’c’ar fi o tăblăluţă nógrá cu Numai părintele Harbuz sta de-oparte Cei car! intrau sfădiţi în locaşul lui cenile încruntate de par’oă i-se aşe4aseră doué chesele de dulceţî. In marginea din­ şi tăcea... fiind că n’avea cui sS vorb6scă. de slujbă, eşiau bun! împăoiuţl, fiind-că se în ele doi ucigă-i crucea, căta când fio­ spre lume, e o cruce cu Domnul Christos Fusese până mai în urmă cu câte-va pricepea cum sé i aducă din vorbă, una, ros la Oancea, pe furişate, când la fii-sa, réstignit; par’că’ţî vine îndemnul sfintei Iun! un judecător, care, şi el, rîdea dulce şi pe urmă sciă cum sé dea dreptate celui drept. cruci, de cum o ve4l. 0 altă masă mai boierului Şloim. năpăstuit. Călin par’c’ar fi numărat păiangenii mică, în celalalt colţ, tot cu acoperemént de prin colţurile podelelor. Acuma venise unul însă, un băieţaş, De puţintică vreme era pe-acolo; roş, dér cu călămărî mai mititele. — N’o adus şi pe Călinei, gândi Oan­ îi puteai 4ice, om cu carte nouS şi ăsta ínsé tuturora li-se făcuse drag, fiind-că Pe un părete, o hârtie mare, de care cea, de cum îi vS4u. nu-I sufla în borş boierului Şloim. blând şi sfătuiror bun era tuturora. cei cărturari spuneau, că închipuie Ţara Şi mai rău îl dogoria dorul de băe- Une-or! o mai lua şi el cu asprime De-aceea, coconul subprefect îi rîdea românescă aşa cum vine ea, cu apele şi ţel, că nu-1 zărise de fel de un an, dela în glas, dór tot spre binele românului, mânzesce; primarul îi rîdea de frică; iar cu munţii, cu delurile şi cu văile. începutul pricinei. boerul Şloim trecea pe lângă el cam cu când îl vedea prea pornit spre îndărătni­ Aşa lua séma la tóté, badea Gligore Ecă şi judecătorul, după vr’o câte­ cie ori viclenie prostă. plecăciune adâncă dar cu afurisenia pe Cobârcea, a mirare, fiind-că nu-i mai căl­ va clipe, forte lungi la neodihna lui Oan­ vîrful limbei. Avusese dór dreptate şi cunoscea el case piciórele păn’amu pe la judecătorie. cea şi a F16rei. Se dăduse el, coconul subprefectul, pe cui sé grăescă, Moş-Popa Nicolae, în ches­ Lui Oancea, biet, nu-i era a priv0lă, Judecătorul, era cu mustăciora bălă- la urechia prefectului şi-I şopti nus’ ce... tia cu Oancea. că mare bătălie mai era în sufletul lui: ioră, blând la chip şi făcut par’că numai Prefectul zîmbise şi ridicase din um­ In odaia dreptăţii întri pe uşă din 4isese vorba mare, că vrea şi el sé se s8 rîdă. eri... arătând cu degetul spre nu ştiu care stânga cum vine dinspre ogradă. despartă, şi acuma, că vedea pe Flórea Se vede, că se silesce sS fiă scii, mai parte, unde sta, ci-că, propteaua judecătoru­ Şi par’că c’un fel de frică ascunsă mai mândră şi mai cu lipici decât ca fată, noros la faţă, şi măi cu asprime în cău­ lui... întri. ori s0-şî dăruescă inima cu dragostea de tătură, cum se potrivesce pe semne unui Grăise însă: Cam la cinci palme de loc dela pă­ altă dată? judecător. Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 251— 1895 i ' -.Tf " " f-. > de tribunalul din Deva, panfcru-că ar fi Concerte. Mâne, Duminecă, va con­ serieă, unde se sluji şi un parastas pentru Din banii adunaţi se vor înfiinţa de-o cam- aţîţat la ură contra Ungurilor, a primit c}i‘ certa în restaurantul Fleisoher (Sorea) mu­ preşedinţii răposaţi ai Asooiaţiunei. Cântă­ dată biblioteci poporale bune, aşa că po­ lele aoestea hotărîrea pe reoursul înaintat sica lui Costi Gălusoă. Intrare liberă. în ­ rile liturgice au fost prea framos esecutate porul să aibă la îndămână cărţi bune şi la Curie, hotărîre prin care 'i-se scăriţ0ză ceputul la 7y2 óre séra. de corul plugarilor, constătător din vre o alese, din cari să se potă lumina ou la­ pedépsa la 2 luni. Aşa în curând d-1 Trim- — Tot mâne sérà va ooncerta Musica30 —40 feciori şi fete, cari toţi sciu cânta mina sciinţei şi învăţăturei românesel. Câr* biţoniu îşi va înoepe pedépsa la Vaţ séu militară la otel „Europa“ . Intrarea 20 cr. pe note, aşa că-ţl este mai mare dragul ţile vor fi tòte legat* şi aşe4ate în câte-un Seghedin, unde îl vor „pofti“ . Inoeputul la 7l/2 óre. de a-i vedé. dulap frumos, vor sta astfel în câte-o co­ — o— După eşirea din biserică urmà des­ mună un timp anumit, pănă le vor ceti toţi, Pentru noua biserică română gr. or. Literatură. chiderea adunărei în sala cea mare dela apoi se vor muta pe rând dintr’o comună din piéţa Braşovului, oe se clădesce acum, otelul comunal. Erau de faţă ca la 300 de într’alta, aşa ca poporul să aibă continuu A apărut în Tipografia A. Mureşianu au mai incurs daruri : din Braşov 1220 fi. ; ómeni, printre cari, afară de ospeţii din de oetit tot cărţi nouò, cari de cari mai din Braşov: Gramatica Limbei româ­ din România s’au coleotat prin d-1 Nicolae Braşov, mai mulţi preoţi şi învăţători de bune. începutul se va face cu Feldióra încă nesc! (Fonetică şi Ortografia. Etimologie. Mooan şi soţia 540 lei ; din Hélchii s’au prin comunele vecine. Comitetul, oare lua în decursul acestui an. Atârnă numai dela Smtacsă. Stil.) întoomită în două cursuri colectat prin d-1 paroch Craioveanu, Cris- loc la masa destinată pentru el în fruntea hărnicia agenturilor, ca tòte comunele din concentrice pentru şoolele poporale de băşanu şi St. Popoviciu învăţ. 20 fl. 25 cr. ; salei, era representat prin d-nii: V. Oniţiur despărţământul nostru să primâscă asemene* Ion Dariu ; Cursul I I pentru anul al 5-lea din Rotbav prin d-1 paroch Leuoesou şi director gimnas., Dr. Ios. Blaga prof., Ars. biblioteci şi asf-fel planul să se ducă în şi al 6-lea de şcdlâ, pentru şoola de repe- epitropii Soliei şi Munteanu 20 fl. 80 cr. Ylaicu prof., Nic. Ciureu librar şi Gr. Ma­ deplinire cât mai curând. tiţiune, de adulţi, şcole civila eto. Editura Lista contribuitorilor o vom publica în ior redaotor. In locul d-lui protop V. Voina, Adunarea, — în care s’a ţinut şi o intere­ autorului. Recomandăm acestâ carte aten- numerii următori. D-nii, cari au primit liste direotorul despărţământului, care a fost îm- santă prelegere economică prin d-1 preot ţiunei deosebite a d-lor învăţători. Se de colectare, sunt rugaţi a*le trimite îndă­ pedecat de-a lua parte, adunarea a fost Isidor Blaga din Lanorem şi s’a cetit o diser* pote procura dela autor ou preţul de răt, pentru ca comitetul să-şi pótà face so- 30 cr. . oondusă de d-1 V. Oniţiu, membru în co­ taţiune frumosă despre însemnătatea mese­ cotelile. mitet, care rosti un frumos cuvânt de des­ riilor de d-1 prof. A. Vlaicu, — abia s’a A apărut în editura librăriei Carol — o— chidere, după care urmară dările de sémá încheiat pe la 3 óre. A urmat apoi o masi Miiller. Ln an de luptă, de A. Vlahuţa 248 Linia maritimă LiYerpool-Constanţa. ale comitetului despre lucrările sale în de­ comună, ér séra ooncertul corului de plu­ pagini preţul Lei 2.50. Apoi din Biblio­ De când s’a desohis podul de peste Dunăre, cursul celor 10 luni, de când se află în gari, dirigiat de d-1 preot Ios. Micu, oare teca pentru toţi Nr. 22: Xavier de Maistre, comerciul internaţional se simte tot mai fruntea acestui despărţământ. este şi interneiătorul acestui preţios cor, „ Căi et or ia împrejurul odâei mele“ unul din mult atras spre drumul nou deschis pe la Cu buouriă s’a luat la cunoscinţă mai având ca ajutător pe vrednicul învăţător opurile cele mai vestite ale literaturei Constanţa. Compania englesă de naviga- cu semă faptul, că pe teritorul acestui des­ Taus. Concertul a reuşit peste aşteptare, francese. Volumul viitor al Bibliotecei pen­ ţiune „Johnston“ a organisat deja un ser­ părţământ s’au înfiinţat pănă acum 16 unele din piese au trebuit să fiă repetate. tru toţi cuprinde: loan Popovici-Bănăţeanu : viciu regulat între Liverpool şi Constanţa. agenturi comunale ale Asociaţiunei, dintre Bravii corişti au fost sgomotos aplaudaţi „Din viaţa meseriaşilor*. Novele ale unui In 18 (30) Noemvre primul vapor a nóuei oarl 4 au şi început să lucreze adunând ér conducătorul lor, d-1 paroch Micu, & talentat scriitor bănăţean şi unul din nu- linii va părăsi marele port eogles, şi va pentru Asociaţiune câte 1— 10 er. după fiă- fost felicitat cu căldură. A urmat apoi o merile cele mai frumose şi interesante ale aduce marfă dela Liverpool şi dela An- care suflet românesc, fără deosebire de horă mare şi frumosă, în oare orăşeuî şi Bibliotecei pentru toţi. vers. Dela 1 (13) Deoemvre încolo, ageuţ'i * sex, ori etate. Cu deosebire brav s’au pur­ ţărani dansau împreună ca fraţi. Petrecerea acestei companii vor deschide o sucursală In Institutul de editură Ralian şi tat agenturile din Herman şi Feldioră. a durat pănă cătră c^iuă. în Constanţa. Pentru întâia-oră se deschide Ignat Samitca din Craiova a apărut o fru­ Agentura din Herman, constătătore din oomerciului român o cale maritimă, prin mosă colecţiune de poesii, întitulată: Din d-nii : Al. Dogariu preot, I. Toma învăţ., Coresp. „Gaz. Trans.“ care se delàturézà piedecile, ce le întim- anii tineri, de Virgiliu N. Cisman. Preţul Silv. Bârsan şi G. Velican a colectat dela Bucur esci, 9 Noemvre 1895. pina peste iérnà prin îngheţarea Dunării. 1 leu 50 b. 850 suflete, câte se află în comună, 9 fl. In iérna acesta productele române vor 68 cr. şi pe lângă aceştia dela patru mem­ Stim. d-le Redactor! Mişcarea eleo- torală continuă oresoând în tòte direcţiunile, pute fi esportate pe mare, pe o cele atât Asociaţîunea transilvană. bri ou vot decisiv ai despărţământului 4 de ieftină, fără ca să mai atârne dela sta­ fl. ; Agentura din Feldióra, oonstàtàtóre Dumineca trecută au ţinut liberalii o mare Adunarea Despărţământului 1 (Broşav.) rea navigaţiunei pe Dunăre. din d-nii Ios. Mtcu preot, vSt. Taus învăţ , întrunire publică în sala Băilor Eforiei, la Dumineca trecută s’a ţinut în comu­ Achim Constandin şi I. Micii, a colectat 11 oare a luat parte un public fòrte numéros, na Feldioră de lângă Braşov adunarea ge­ Au luat cuvântul miniştrii Studza şiFleva. NECROLOG. Subscrişii îneunosciin- fl. 41 cr. şi dela 12 membri cu vot dici- nerală a despărţământului de aici al Aso- Cel dintâiu a făcut pe larg istoricul parti« ţ0ză cu inima înfrântă de durere, că Maria siv ai despărţământului 12 fl. Agentura oiaţionei transilvane. A fost o 4i de bu- dului naţional-liberal, în decurs de 50 ani, Grigorie Simay, născ. A. Zănescu, a răpo­ din Braşov-cetate, oonstàtàtóre din d-nii: curiă acesta nu numai pentru Românii din A combătut mai departe guvernul şi ad­ sat în Domnul a4i la 2 óre dim., după îm­ Gr. Maior, Nic. Ciureu, Alexă Moldovan şi Feldi6ră, cari din 1874 nu mai avuseră ministraţia trecută. părtăşirea ou sf. taine în anul al 22-lea al Teod Spuderca a colectat 20 fl. 80 cr., ér în mijlocul lor adunarea acestui despărţă­ Ministru de interne Fleva a promis în etăţii şi în a 10-a lună a fericitei sale cea din Zizin, aftètóre sub presidiul d-lui mânt, ci şi pentru noi toţi, cari am luat mod solemn, că vom avé alegeri libere. A căsătorii. Rămăşiţele pâmântesci ale scum­ paroch Toma Giurgiu, a colectat 2 fl. 29 cr. pai’te la acea adunare, de-ore-ce am aflat vorbit apoi şi fostul ministru conservator pei defuncte se vor ridica astăfji Sâmbătă Astfel aceste 4 agenturi, oarl sunt aici un popor vrednic, silitor spre cele Gr. Păucescu, care şl-a justificat procedere» în 11 (23) 1. c. la 3 óre p. m. din locuinţa Str. cele mai mici de pe întreg teritoriul des­ bune şi iubitor de cultura lui naţională. sa, pentru ce a părăsit partidul conserva­ Aurarilor Nr. 6 şi se vor aşeda în cimi- părţământului şi dintre cari două încă nici Ospeţii, cari sosiră diminâţa la 6 ore, tor, şi a întrat în patidul liberal. Este de terul românesc gr. or. din Grover spre nu şi-au terminat deplin colectele, s’au co­ în frunte cu comitetul despărţământului, notat, că d-sa e un mare adversar al juni­ eternul răpaus. lectat peste 60 fl. fură conduşi la şcola românâscă, unde se In tòte aceste agenturi colectele s’au miştilor. La urmă a vorbit şi d-1 P. 8, Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria neuitată ! afla un frumos arc de triumf ou iuscrip- făcut cu cea mai mare regulă, mergând Aurelian, preşedintele comisiuDei intari- Braşov, 9 (21) Noemvre 1895. ţiunea „Bine aţi venit!“ Aci fură întâmpi- din casă în casă şi însămnând într’o căr­ male comunale, in contra administraţiei tre­ Văd. Maria Zănescu, ca mamă; Zoe naţîcu un frumos cânteode bună venire, ese- ticică atât numele tuturor membrilor din cute conservatóre a comunei Buourescî. - A. Zănescu, ca soră ou soţul Radu R. cutat de corul plugarilor români din Fel- familiă, cari au oontribuit, cât şi numărul Adunarea s’a închis în cea mai mare Pasou şi copii; Elena A. Zănescu, oa soră diora sub conducerea bravului învăţător Şte­ oasei şi sumele contribuite, aşa că aceste linişte. si ou soţul Iuliu Roşea şi copii; Grigorie fan Taus. D-1 paroch Ios. Micu saluta apoi cărticele sunt tot-odată şi o dovadă despre Oposiţia la sediul ei se pregătesoedii Simay, ca soţ; Viotor Simay, ca fiu. pe ospeţl printr’o frumosă vorbire, la care numărul sufletelor român esci, câte se află tòte puterile. Şefii ei merg din oraş io Trana Stolojanu n. Zănescu şi copii ; răspunse d-1 V. Oniţiu. Amândouă vorbiri­ în fiă-care comună. S’a hotărît, că pănă la oraş, unde se ţin întruniri în vederea vi- Elena Constantin n. Zinescu şi copii; Pe- le au fost urmate de însufleţite strigări de finea acestui an tòte agenturile din acest itórelor alegeri. De însemnat este, că ali­ trache M. Zănescu, Ioan Constantin şi „să trăâscă“ din partea poporului, ce era despărţământ să facă asemenea şi cu buou­ anţa junimistă-oonservatore s’a fâout pe George M. Zănescu cu soţiile şi copii lor, de faţă. riă am îuţeles, că unele dintre agenturi deplin, căci cum sciţi şeful junimiştilor 0. oa mătuşe, unchi, veri şi verişore. Pe la 8 6re merserăm cu toţii la bi- chiar 4^el0 acestea îşi vor începe lucrarea. P. Carp a reoomandat într’o adunare »

Cu tote astea, în ochii ceia căprui, trecu); şi Florea, — treci şi d-ta leliţă, mai ne4eii Sfântul, dâcă-i aşa cum 4ic© ea la adevărul întreg, nici în jalba Florei nu-i. avea el o uitătură, care te cam înfiora, încoce, — amândoi 4i°> puneţi în jălbile jalbă. Estea ’s născocirii de-ale măsii, boe­ Să vi-1 spun eu cum îi. Amândoi v’aţi luat când îi ţintea la tine, ca pentru cercetare vostre, că nu mai puteţi duce casă îm­ rule . *. din dragoste băeţi, şi acum chiar nu pu­ aşa, pe de-asupra. preună. (Florea se făcu roşie şi ’şi ridioâ — Ve4l dumneata, de-ale m ele! scrîşni teţi de dor unul după altul. V ’aţi pus în După-ce cătâ la toţi, în deosebi la pestelcuţa cam în dreptul ochilor). V ’aţi baba. .. inat*j însă şi unul şi altul din pricina lelei Florea şi la Oancea, mai închise căutătură dat voi bine soeotâlă de ce va să 4ică des­ — Nu vorbi, leleo; ’ţl-am mai spus Măriicăi. Numai lelea Mariica-i de vini; când ’ş-o opri la Măriica, şi se aşe^â pe părţenie, fiind-că sciu că v ’aţî luat de dra­ odată. dânsa s’a amestecat în casa dumnévóstrü scaun. goste ?... Aşa-i ? — Taci dracului, gaiţă, nu ’nţelegî, fără să aibă pricină să se amestece, fiindoi Deschise un fel de caet lung, se uita; — Apoi aşa boerule — răspunse — să răsti românul ei, şi p oc! una cu amândoi trăiaţl în bună înţelegere şi ’n mătincă acolo erau jalbele ce daseră păr­ Oancea. cotul. dragoste în casa Badei Gligore Cobârcea, ţile, fiă-care împotriva celui-lalt. Florea îşi acoperi şi mai tare ochii. — Da el de ce vorbesce ne’ntrebat? întâi Flórea nu s’a plecat îndemnărilor Tuşi de două, trei ori, aşa uşurel, — Apoi decă-i aşa, cum de-aţl ajuns mai 4ise baba. mă-si, ca să facă pe Oancea să se mute în presemne ca s i ’şi drâgă glasul, — şi şopti la pacostea asta care se chiamă despărţe­ — D-ta pe urmă, în jalba d-tale, TutuenI; dér pe urmă tot sfredelită de ceva unui alt boer dela masa cea mică. nie? Florea se plânge că d-ta Oanceo, o Oanceo, te plângi, că din pricina pă­ vorba mă-si, a început să bată şâua Ini Acela prinse a striga: o baţi, că ai bătut pe mă-sa chiar... rinţilor Florei, nu mai poţi duce casă, Oancea pentru mutat în sat. Şi de ce ţi-ai Călin Bontea, Măriica Bontea, Florea — Aşa-i păcatele mele, ofta dela ră­ că nevasta ţi-a fugit îndemnată de părinţii plecat urechea lele Flóreo, s’asculţl pe Oncea Cobârcea; Grigore Cobârcea, Oncea runchi baba, şi clătina din cap. ei, şi că a început să se dea în dragoste mă-ta, décá ’ţî-era bine şi acolo la rîpa Cobârcea. — Taci d-ta, lele, pănă ce te-oiti. în­ cu alţii din sat.... Caprei ? Uite, pentru că erai muiere tméri, Care cum îl striga, răspundea că-i aici. treba, se cam răsti judecătorul. Florea se lăsa pe laviţa de lângă găr- n’aveai minte destulă, şi pentru că aşa Prinse pe urmă a striga martorii puşi — Ecă tac, dâcă e aşa porunca. dişor şi mătincă prinse-a plânge, când au4i cam sunteţi voi, femeile, când vi-i bine: în jalbă, de părţi. — Să plînge Florea pe urmă, că stai cum o năpăstuesce Oancea. scurmaţi ca găina în păpuşoiu şi’l svîrliţl După ce spuseră şi ei că-s de faţă, departe de sat, nu sciu în ce pustiu, şi că — Ve4l d-ta, în dragoste cu a lţii!... în tote părţile. Décá te-o bătut Oancea, a tot boerul cela prinse a ceti jălbile. n’o laşi să se ducă pe la alde mă-sa şi pe mârăi baba. avut de ce; îi vinovat şi el că te-o bătut, — V ’aţi au4it plângerile, prinse-ala rubedenii, şi că dacă să cere s’o laşi pe — Măi feme, nu mai grăi! şi Călin dér dela d ta, Flóreo, o purces vina, şi grăi judecătorul. Şi Oancea, în jalba lui, la dânşii, d-ta iar o iai la bătae. îi trase un ghiont. ______ia să trâcă mai la faţă Oancea; (Oancea — Ba să mă bată pe mine unul Dum- — Nici în jalba d-tale Oanceo, nu-i *) In vrăjmăşie îudărătnică. Nr. 251— 1895 Gr A ZETA TRANSILVANIEI Pagina 5 ciobului, ca toţi sé mérgà mână în mână tru înfiinţarea de cabinete de lectură c}ile schimbât6re, calculul sărbătorilor mai chilograme de trifoiu, luţernă séu napi, i-au ou d-1 Lascar Catargiu. în tòte comunele bucovinene locuite mari, posturile, deslegarea postului şi alte séménat, fiă şi numai ca o mică încercare; îşi vor mai pune candidaţi şi radi> de Român!. Éta ce scrie în unul din multe. Apoi cronologia anului 1896, în­ după ce s’au convins îusă despre bunătatea călii. numerii sei mai noi „Gaz. Buc.“ în semnarea 4ilelor de peste an, la cari sunt lor, nu s’au mai putut lăsa nici un an fără La Iaşi îşi vor pune candiadatura şi cestiunea acésta: adause evangeliile, ce sunt a-se ceti în a-le cultiva în măsură tot mai mare. fiă-care Dumineoă, oum şi însemnarea 6re- Alex. V. Beldiman cunoscutul anti-dinastio. „Prin crearea cabinetelor dela ţâră s’a Astăcţl, eând mai de peste tot looul lor şi a minutelor, când răsare şi apune Unii (|iot că are şanse de-a isbuti de astă- inaugurat pentru poporul nostru dela térá au4im plângeri, că nu se mai ajunge nu­ s6rele, âr pe de margini poveţe despre datâ. şi din oraşe o noué eră în viâţa desvoltării treţul, ér din fânaţele naturale s’a tot tă­ oeea ce are să facă plugarul în fiă-oare Conservatorii vor ţinâ Dumineoa vi- sale culturale. Ele sunt şi vor fi focariul, ce iat, prefăcându-le în locuri de arat; cul­ lună, fiind adausă la urmă şi câte-o foiă itóre o mare întrunire publică în capitală, va respăndi lumină binefìlcètóre în largile tura nutreţurilor măestrite este neapérat albă pentru însemnări etc. la oare vor lua cuvântul foştii miniştri Al. lui pături. Eşiţî din şcolă, omenii dela de lipsă în economiile comasate, ca şi în Urmâză biografia lui Timoteiu Ci­ Lahovary şi Tache Ionesou, precum şi ţ0ră uită cu timpul şi cele puţine ce le-au cele cu trei câmpuri. pariu, Genealogia domnitorilor din Europa, fostul primar al capitalei N. Filipescu. ìnvètat într’însa, şi devin astfel prin igno­ In tòte comunele, pe unde comitetul * Măsurile de lungimi şi greutate, Banii noi ranţa lor unelte în mânile adversarilor noştri. reuniunei şi-a ţinut întrunirile sale econo­ şi vechi, Competinţe de timbre şi taxe ou Eri, în ^iua sf. Arhangeli Michail şi Acestei triste stări de lucruri se póte pune mice, a stăruit pe lângă înfiinţarea de „to­ un lung estras alfabetic din foia oficială, Gavril, s’a serbat ou mare solemnitate pa­ 4) puternică stavilă prin cabinetele de lec­ vărăşii agricole, ai căror membri plătesc în care se arată, oe timbru este a-se pune rastasul în amintirea marelui erou al R o­ tură. odată pentru tot-déuna 11 fl. taosă funda­ mânilor, Mihaiu Viteazul. încă dela órele pe fiă-care hârtiă; Taxele poştale şi tele­ mentală, cu cari bani se procură tot felul Nu ajunge ìnsé a-le crea numai şi a 9 an mare numér de studenţi s’a adunat grafice ; Cât timp p6rtă animalele de oasă; de instrumente economioe. Pentru înfiin­ le lăsa apoi liuiştit în mila Domnului. Ele la Universitate, de unde au plecat în oor- Timpul încolţirei şi crescerei sămănăturilor; ţarea unei asemenea tovărâşii se reoer cel trebue sprijinite atât materialminte cât şi pore la biserica Mihaiu Vodă. După ce s’a Greutatea de mijloc a bucatelor; Târgu­ puţin 12 membri ; ea primesce în anul spiritual. Fiecare sat ar6 dór’ cel puţin un oficiat un serviciu divin, preotul Muscelean, rile din Ardei, Banat, Ţâra ungurâscă şi prim şi un ajutor de 60 fl. dela comitat. preot şi înveţător. Décá aceşti doi factori profesor de religiă, aţinut o prea frumósà Bucovina. Tovărâşii de acestea s’au înfiinţat pănă merg mână’n mână şi se pun în fruntea predică arătând, ce sunt ângerii şi că după Urmeză partea literară cu o introdu­ aoum în Sâlişte, unde între altele s’a pro­ acestei mişcări eminent culturale, causa cam ei se află în cer, tot aşa se află şi pe cere de Ioan Georgescu. Aci aflăm frum6sa curat şi un plug de fer sistemul Lack, pentru trebue sé progreseze. Acesta ar fi mijlocul scriere „Pietrile Domnei“ , de „Carmen arăturile afunde ; în Sebeşul săseso, unde în­ pământ. La sfîrşit S. S. mulţămesoe stu­ cel mai puternic de a însufleţi aceste Sylva“ (Regina României); Plugşorul, co­ tre altele s’a proourat şi o maşină de îm- denţilor, oă au serbat onomastioa marelui instituţiunl. domn român în biserica acésta, zidită de lindă din colecţiunea Alexandri; La Solferino blătit cu vapor ; în Lancrăm, unde s’a pro­ Rémáne acum sé accentuăm şi modul densul, dovedind astfel, că biserica şi na­ devale, schiţă dintr’o esoursiune de I. C. curat un trier pentru oernutul bucatelor cum ele pot fi materialminte sprijinite. ţiunea trebue sé mârgă mână în mână. Panţu; Tot la cârciumă, poesiă de T. D. şi o tulumbă (pumpă) pentru stropirea vi­ Taxa pentru un membru ordinar e fòrte După aoeea a vorbit de pe amvon stu­ Speranţia. ţelor de viiă ataoate de muoegaiu (pero­ mică, în cele mai multe caşuri abia întrece dentul Tamara, arătând luptele glorióse ale In partea economică şi higienioă: So- nospora viticola) ; apoi în Gura-rîului, în suma de 20 de cruceri pe an, sumă ce ar lui Mihai Viteazul pentru înălţarea nea­ cotâla în economiă; Buruenile venin6se; Roşia săsască, în Secădate — în acestea putó-o solvi ori şi cine. Lucrul principal mului româneso. La urmă toţi studenţii au Lucrul câmpului; Gunoitul pomilor; Plante doué din urmă s’a procurat şi câte-o ma­ sfunt ìnsé cărţi instructive şi de folos. plecat în procesiune la statua marelui erou vindeoătâre de b61e; Alte leacuri de casă; şină de séménat grâul, despre cari s’a ade­ Aprópe tòte cabinetele sunt lipsite de aceste din faţa Universităţii, unde au depus doué Laptele; Bolele cailor; Gâlcile poroilor. In verit, că prin ele se cruţă fòrte multă să­ mijlóce. Rugăm deci, ca inteligenţa nostră coróne : una a comercianţilor din oapitală partea din urmă vin mulţime de poveţe, mânţă la séménat; altă tovărăşiă agricolă sé bine-voiască a dona cabinetelor cărţi cu inscripţia : Ţie celui fără de asèmènare felurite scrieri instructive şi de petrecere, s’a înfiinţat şi îu Avrig. de aceste. Totodată ne adresăm cu aceeaşi şi Turda 1601, ér alta a JJetudenţilor cu mai multe glume bine alese, şi apoi vie-o Comitetul reuniunei a stăruit cu tot rugare domnilor autori români din térá şi inscripţia : Unire, libertate şi naţionalitate. 40 pagine de anunţuri. adinsul şi pentru înfiinţarea însoţirilor ru­ străinătate. Numai astfel va prospera causa. Aici ţinu. un discurs studentul Can- Şi numai din cuprinsul arătat aoi pe rale sistemul Raiffeisen, de cari ìnsé pănă A r fi de dorit, ca cu anul nou sé nu oicoff. Studentul Cinoinat Pavelescu reoità scurt se vede, că „Călindarul Plugarului“ acum s’au putut înfiinţa numai în comuna fie sat românesc în Bucvina, care sé n’aibă o poesie de ooasie. pe anul 1896 e întru tote întocmit pentru Roşia săsâscă. un astfel de focar. A domnit oea mai mare linişte în tot trebuinţele poporului nostru. Forma fru- Saşii încă au în comitatul Sibiiului o decursul procesiunei. m6să, hârtia bună, tiparul curat şi mai în­ reuniune economică, cu mult mai vechiă Adaug aici, că a început şi pe la noi Călindarul Plugarului pe a. 1896. desat ca în anii trecuţi. De ven4are la ca cea română, care chiar în anul acesta iéma, &4* a ploat şi a nins totă (^iua. Tipografia „A. Mureşianu“ în Braşov. Pre­ şi-a serbat iubileul de 50 de ani, şi cu tòte * In editura tipografiei „A. Mureşianu“ din ţul numai 25 or. şi alţi 5 or. pentru trimi­ oă ei stau mai bine şi în privinţa mate­ Braşov a eşit de sub tipar „ Călindarul sul eu posta; După 10 esemplare comandate rială şi în cea intelectuală, totuşi se tem, Circulă fel de fel de faime despre plugarului pe anul visect 1896u, redactat de de-odată: unul gratis; pentru vân4ătorI se că tînera nostră reuniune, progresând tot eventualul résboiu. piarele aduo scirl alar­ d*l Ión Georgescu. Décá în cei trei ani dă rabatul cuvenit. aşa, ca în aceşti şepte ani, nu numai póte mante, că Rusia şi-a concentrat armata la dela început acest călindar a ajuns sé fiă sè i ajungă, dér îi póte chiar şi întrece. Prut, CăletorI sosiţi îu capitală afirmă, că cunoscut oa unul dintre cele mai alese, Aşa stând lucrul, întreb ou drept cu­ iu vé4ut dincolo de Prut mulţime de ca­ E c o a r o i m i . mai bogate şi mai eftine călindare româ­ vânt pe fruntaşii Români de prin alte oo- zaci*). nesc! dela noi, ou atât mai bine primit are mitate : pentru ce nu înfiinţâză şi ei ase­ Aflu, oă la arsenalul armatei se lucră sé fiă acum, când întră în anul al p&tru-lea, Reuniunea română economică din co­ menea reuniuni economice? De se va mai iji şi nópte pentru fabricarea de arme şi frnd întocmit şi mai ou îngrijire ca pănă perde mult timp în nelucrare, va trebui mtmiţiunl. Pare că o surprindere ne*ar aş­ mitatul Sibiiului. acum. Cuprinde mulţime de poveţe şi scrieri sé au4im din an în an mai multe plângeri tepta în vederea situaţiunei grave din (Raport special al „Gaz. Trans.“) din cele mai alese şi mai necesare pentru dela plugarii noştri săteni, că nu-şl mai Orient. (Urmare). trebuinţele economului român, aducând şi pot terăi nécasul de pe o 4i p© alta. U - u. frumóse glume şi scrieri de petrecere. Târ­ Altă ispravă, nu de puţină însămnă- In comitatul Făgăraşului încă esistă gurile, competinţele de timbre şi taxe se tate, ce a făcut reuniunea, este fără îndo- o reuniune economică oficiosă, încă de pe Cabinete de lectură pentru popor- cuprind în acest călindar corese şi îndrep­ élà şi lăţirea culturei nutreţurilor măestrite, timpul fostului fişpan Horváth, care a aran- tate, mai pe larg şi mai acurat ca ori cari pănă aoum au fost oultivate mai nu­ giat chiar şi câte-va esposiţiunl de vite, Am fost amintit, că în Buco­ unde. mai pe la oraşe, séu în câmpurile coma­ dér de un timp nu am mai au4it sé dea vina s’a pornit o viua mişcare pen­ Pe pagina primă se află portretul bine sate ; astă4l ìnsé au început a fi' oultivate semue de vieţă ; se vede, că Oltenii n’o spri- reuşit al marelui învâţat român Timoteiu chiar şi în câmpurile neoomasate. La acésta *) Faimele răspândite despre concen­ jinesc şi nu se însufleţesc pentru ea, póte trări de trupe în Basarabia fură erl des- Cipariu. Urmâză apoi regentul anului 1896, au contribuit fòrte mult şi membrii esterni pentru-că e „oficiósá“ . minţite de foile guvernului. —- Red. începutul anutimpurilor, sérbátorile şi alto ai reuniunei, cari primind de géba câte-va

rău ai făcut, că ţl-ai lăsat casa şi pe băr­ Pănă şi baba sta înfiorată şi cu ru­ ţi-i inima amu, că nu văd eu par’că ce-i — Da dă’ml pace, bărbate, şi nu mă batul, cu care aveai şi copil... Când o venit şine ; dér de-a dracului ce era, să uita tot în inima d-tale? chişca aşa, că nu primesc nici mórtá, ţipa apoi să te ia Oancea dela mă-ta, pentru-ce posomorâtă. Fl<5rea prinse a zîmbi şi îşi acoperi de-odată Măriica... ochii, că era la ea plâns cu rîs, âr inima-i d-ta, în loc să te duci după dânsul, te-ai Martorii căutau înduioşaţi unul la Ptiu ! bată-te Dumne4eu ! striga bătea de dragul lui Oancea. pus cu mă-ta dim-potrivă? Déc’o bătut altul. Călin. Oancea pe mă-ta, rău a făeut şi nu se că­ — Eu a-şî 4ice, băeţl, să nu mai îri- s Ia hai, lele Măriico, nu mai face Judecătorul mai să rîdă ; dér se stă­ dea ; dér ve4l-că tot îi póte da lumea drep­ pe neîndurata, că nu şade bine părului traţl în judecată, că aşa pricină nu’i pen­ pâni şi încrunta din sprîncene... tate c’a făcut asta, fiiind-că la lelea Mă- tru ómenl cuminţi ca voi. Uite, să-şi ceră d-tale alb şi cinstei, şi vredniciei d-tale de riica vedea el îndărătnicia, răutatea şi pri­ Oancea iertăciune dela lelea Măriica, fiind­ femeiă casnică... — Ia ascultaţi, băeţl, grăi el celor cina, că d-ta fugiseşi dela dânsul. Apoi, că a bătut-o, ér lelea să-’l ierte, şi’n loc — Apoi să se mute Oancea ’n sat, tineri, v ’aţi luat amândoi, amândoi vi-i frumos îţi şa de, d-tale, lele Măriico, femeiă sé porniţi de-aicl unii pe-o cărare şi alţii şi de! om vedea, răspunse ea înţepat şi scris să trăiţi. Nu vă mai uitaţi la gura bătrână, cu minte, mamă pe urmă — să pe alta, sé porniţi tot pe una, ca omeni spăsită toc. lelei Măriicăi, fiind-că de géba o să cău­ nu te gândescl, că ’ţi nenorocescl fata? de cinste şi de omenie... Ia ascultă, Fló- — Ia lasă vorba asta de mutat, lele taţi cuminţenie unde nu-i... Aveţi un co­ Ce’ţî pasă d-tale, că Flórea şedea în sat reo, ridică-te şi ia’ţl pestelca dela ochi... Măriico, ce Dumne4en! Cum o să-şi lase pil e al vostru, trup şi sânge din trupul ori la rîpa Caprei, décá era bine la casa şi sângele vostru, — aduceţi copilul încoce, Ea se ridica şi ’şl trase pestelca pănă omul gospodăria... Lasă’ţl d-ta pe-a d-tale, ei, la pământul lui bărbatu-său, lângă co­ — grăi judecătorul, — şi doi din martori sub bărbiă. Era plânsă şi roşiă... şi ruşi­ de! şi mută-te la rîpa Caprei, şi faceţi pilaşul ei ? Ce te scurmă la inimă, rogu-te, eşiră afară; — să vă tráéscá băeatul şi să nată foc. cătună, cum era mai ’nainte... că nu le dai pace ? Apoi nu ve4l, că décá vă dea Dumne4eu şi alţi copii, fiind-că copii — Flóreo, spune, te duci după băr- — Ba să mă ferâscă Dumne4eu, să’mi ţi-i firea buclucaşă, sfădărâţă, şi în sat de sunt bucuria casei Românului... Impăcaţi-vă, batu-téu acasă?... las eu casa, în care m’am măritat... g’ar mutat fie-ta, tot dile fripte ai fi cău­ duceţi-vă la casavostră, şi când o ajunge-o — Apoi atunci de ce cei lui Oancea tat sé-i faci ? — Nu, că mé bate, şi nu mai vreau dorul de voi pe lelea Măriica, — fiind-c’o să stau la rîpa Caprei, în pustie, réspunse să’şi lase casa, în care s’o însurat?... Judecătorul se opri o lécá; Flórea s’o ajungă, n’aveţl grijă, — v ’a nimeri ea ea sughiţând a plâns şi cătând la mă-saf — D’apoi, că s’o însurat la noi în plângea; Oancea plângea; lui Călin şi lui şi o sé vé vadă cu drag atuncea. Vremea Gligore le curgeau şi lor lacrimile, că la — Nu te mai uita la mă-ta, şi nu te casă... le ímbunézá tóté, măre băeţi, şi o sé vé inimă îi pătrundea pe toţi vorba blajină mai gândi la ce ’ţl-o spus de-acasă când Martorii începură a mormoi: prea îmbuneze şi traiul, şi înţelegerea cu îndă­ şi drept sfătosă a judecătorului. eraţi tot sfădiţi cu Oancea. Spune aşa cum eşti prea, leleo hăi... Er Călin o pişcâ... rătnica asta de muiere... Pag 6, GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 251— 1895.

Corespondenţă economică. un anutimp de odihnă, ca în cele trei câm­ Ortacul: „Atunci se aducem Calendarul séptèmânei. Călătorind eu din ţâra Oltului în ţâra puri, ci în fîă-care an e silit să rodésoá. pe croitorul din vecini ; el e un Bârsei, doué comune le-am găsit mai în- Adevérat, că vitele mai mărunte, ba om fòrte curagios, căci numai eri NOEM VRE are 80 cjile. BRUMRA. sămnate : aoestea sunt Vlădenii şi Codlea. ohiar şi celelalte, nu sunt avisate la pă­ s’a însurat a treia-0ră. “ şunea de pe câmp, de-órece au în pădure Pilele Vlădenii e o comună românâscă cu Călend. Iul. y. Călend. Gregor, o biserică frumósá, ér Codlea e o comună destulă. Pădurea ou lemnele, ce se vând Dum. 8ăsescă cu biserică, scolă, casă comnnală din ea în fiă-care an, încă aduce deol de MULTE ŞI DE TOATE. 12 f S. păr. loan 24 loan Botez. Luni mii de florini venit la comună. Vitele de 13 f S. I. Crissost. 25 Catarina şi alte edificii frumóse cu etagiu. Amân- Marţi 14 f Sf. ap. Filip 26 Conrad doué au păduri estinse, dér Codlea întrece lucru şi lapte, pe timpul când sunt acasă Păţania unui mire. Mer. 15 S. m. G. Samon 27 Virgiliu se mai pot nutri în tòte 4^ele ou trifoiu cu pădurile şi pe Vlădenii. In Smyrna, în suburbiul Sf. Dumitru Joi, 16 S. ap. şi ev. M. 28 Rufus verde, oare am vă4»it, că are o înrînrinţă Vin. 17 Păr. Gregoriu ep. 29 Saturnus Vlădenii portă economia cea de trei — 4ioe 4iarul „Stambul* — un tînăr curta fòrte însămnatâ asupra lor, de-órece ţi se Sâm. 18 S. Platon şi R. 30 Ap. Andrei câmpuri, dintre cari unui se lasă în ogor, o fată. Lucru destul de fireso. E l înceta părea, că tóte*’s puse pe îngrăşat. altul se cultivă cu sêmënàturl de tomnă şi ai face curte, când fàcù cunoscinţa unei Tot aci am văcjnt scoţându-se şi car­ al treilea ou de cele de primăvară. Afară alte domuişore mai bogate, care se învoi Bursa de mărfuri din Budapesta. tofii (orumpenele) intr’un mod fòrte uşor de eoonomia câmpului, loouitorii de aci se să-l ia de bărbat. Lucru ârăşl destul de din 20 Noemvre n. 1895. şi îndemânatic, anume : doi lucrători pie obicinuit. mai ocupă şi cu facerea varului, pentru * oară înainte ou nisoe furcóie scormonind ® o Preţul poi care se află pétra de lipsă răspândită pe Ceea ce însă e mai deosebit, şi nu se şi risipind ouiburile de cartofi la suprafaţa Seminţe 100 chilogf. unele văi şi còste, dér, după oum am vă- întâmplă în tòte cailei©, este că prima Io 3 » pământului, ér alţii adunau bărbătesoe ë s, dela 1 până 4ut, varul îl lucră într’un mod de tot pri­ goduică n’a vrut să se împace ou aceea, că după ei, aşa înoât sera te cuprindea o mi mitiv, aşa că mai nu se plătesce, căci a fost părăsită. Grâu Bănăţenesc 80 6.80 6.96 rare de mulţimea sacilor ce stau în pi Grâu dela Tisa 80 omenii abia îşî scot preţul 4ilel°r perdute In 4iu& cununiei necredinciosului cu 6.85 7 - oióre séu erau culcaţi după lucrători. Am Grâu de Pesta 80 6.80 6.95 Mai bine ar face Vlădărenii să-şi schimbe fata cea bogată, când mirii şi t0tă lumea Grâu de Alba «regala 80 6.80 presupus, că şi cartofii trebue să ajungă la 6.95 economia de trei câmpuri cu una mai în- se afla în biserică unde se începuse cunu Grâu de Bácska 80 6.90 7.05 o mărime însămnată, de se pot scòte în Grâu ung. de nord 80 .— ţelâptă, ca şi vecinii lor din Codlea. nia, logodnica părăsită intra în biserică în modul arătat şi cu un spor neobiolnuit pe aS Trecând prin pădurile acestor douö fruntea unor ficiori sdravem şi hotărîţt O c Preţul pet alte locuri. Seminţe vechi 100 chiljţr. soiul 2 W comune, cale de aprópe doué óre, ţi-se cari puseră mâna pe mire şi ţi-1 luară pe ori noufi a iu Când am vă4ut tòte acestea, am cu * ® sus, duoându-l într’o trăsură oe aştepta o 2. dela pănă înfăţiş0ză de-odată şesul ţârei Bârsii, şi în­ getat şi la unele comune de ale nòstra ro afară. dată cobori în comuna Codlea, care s’ar mânescl, cari încă au păduri şi lunci fru SScară 70-72 6.65 6.40 Publicul din biserică râmase îucre Orz nutreţ 60-62 5.10 ÒSO puté lua de modei mai în tòte privinţele ; móse, ca Codlea, dér nu sciu, seu nu vréu menit, vă4ând cu oe iuţâlă a fost răpit Orz de vinars 62.64 5.60 640 ea are înfăţişarea unui orăşel, cu strade să pòrte o economiă mai înţelâptă, ci se Orz de bere 64.66 7.— 8.25 largi şi curate, cu o mulţime de isvóre cu mirele de lângă miresă. Ovăs 39.41 6.20 6.60 mulţămeso cu ceea ce li-a rămas din moşi- Cucuruz .__■ Un preot, pe care l’au adus dela o bănăţ. 75 apă bună, ce curg mereu, ér înaintea lor strămoşi. Acésta nu mai merge ! Trebue să Cucuruz alta soiu 73 ,_ nisce trocl de stejar, ce servesc la adăpa­ altă biserică, a cununat pe tînărul mire cu lo­ Cucuruz — .__ __ introducă şi plugarii noştri o econom'ă mai Hirişcă godnica lui cea dintàiù într’o oasă din îm îl — tul vitelor. Casele sunt făcute tòte din ma­ înţeleptă, să introducă pretutindenea cul­ terial solid, într’uu rând frumos şi cu mult prejurimea oraşului, îu timp oe mirésa, care Corsoi tura trifoiului prin holde, şi fără de a fi Produetedir. Solai gust, ca şi la oraşe. câmpul comasat, căci trifoiul este o plantă rămase fără mire, s’a întors din biserică dela pănă acasă împreună cu cei invitaţi. Câmpul, care deşi nu mi-se părea co­ care nu mai póte lipsi astă4i din economia Sem. de trif. Luţernă ungur. 88.— 48.- * 41.- masat, avea o privelisce din oele mai fru­ nici unui plugar. transilvană 85 - bănăţenă 8 2 - 86.- móse; nu vedeai un petec de pământ, ca I. Georgescu. Cum se rad bărbaţii In India. roşiii 86.*- 48.- pe airea, care së nu fi fost cultivat eu bu­ Oleu de rap. rafinat duplu Bărbierii indieni sunt aşa de dibaci în Oleu de in cate, ori cu ierburi. Aci vedeai parţele de mânuirea briciului pe barba şi oapul clien Uns. de porc dela Pe3ta 59506o!~ trifoiu roşu sëmënat, precum am presupus G lu m e . dela ţ6râ ţilor, încât aceştia au luat obiceiul a se rade Slănină sventată 54.50 în holde, dincolo parţele de cucuruz, car­ Se scape de pedepsă. Io niţa: „Eu pe când dorm şi nu li-se întâmplă să se » afumată 5b.b0 59.50 tofi şi altele. Trifoiul era sëmënat pănă Sëu numai atâta aşi dori, mamă, ca casa deştepte mai nici-odată sub brioiu. Obi­ Prune din Bosnia în buţl 15.50 16.- aprópe de pădure, va sé 4ică şi în pământuri nostră se fiă rotundă“. ceiul a devenit lege, şi astă4i Indienii cred, _. » din Serbia în saci 14.25 14.60 mai sterpe, cari însë nu l’au putut împe- Lictar slavon nou 17.25 17.50 Mama: Dér pentru-ce Ioniţă?“ că ar păcătui când s’ar rade deştepţi. bănăţenesc deca în crescere şi desvoltare, de-óre-ce se Ioniţă: „Pentru-că atunci n’ar * Nuci din Ungaria arăta tot aşa de frumos, ca şi la şes. Gogoşi ungur escl mai trebui se stau în ungheţ!“ Un o ra ş sub pàmént. CU serbescl Nu vedeai, ca pe airea, mirişti pârlite * Cele mai mari ocne sub pământ de Miere ” brută n galbinâ strecurată de sóre şi lipsite de păşune, pe cari së Tovareşi : N . : Consilierul regesc sare sunt la Vielitsca, în Galiţia. Galeriile Ceară de Rosenaa umble totă 4ma vitele mòrte de fóme, căci X a murit... d*ta l’ai cunoscut?** se întind pe o lungime mai mare de 80 Spirt brut Drojdiuţe de spirt locuitorii din Codlea sciu face din mirişti B. : Cum nu, căci noi am lu­ kilometri. Mii de omeni lucrézá în fundul trifoiştl frumóse, sëmënând primăvara tri­ crat mulţi ani laolaltă!“ or. Un adevărat oraş s’a format acolo. Se foiul în holde, cum am (^.is şi mai sus, şi A. (mirându-se) : „D*ta cu con­ istorisesce, că mulţi ocnarl n’au vă4ut lu­ Cursui Sosurilor private după secere mai cosindu-le câte-odată, de silierul?“ mina 4ilei. Ei au zidit case, teatre şi chiar din 19 Noemvre 1895 douë-orï, pănă tómna, cu oare ocasiune pot B. : „Se’nţelege! Ei îşî rupea o biserică. Ei par mulţumiţi de locuinţele face unul dintre cele mai bune nutreţuri cişmele, ér eu i-le cârpiam!“ lor subterane. ouxnp vuide. Basilica pentru vară, séu uscându-1 pentru iérnà. * * 7.75 h.50 Credit .... 198.— 190.75 Trifoiştile am vâ4ut, că cuprind par­ Ciudat. f„Aşi vré sé sciu, d-le O résbunare curiósá. Clary 40 ti. m. c. 65.— 56.- Navig. pe Dunăre . 140.- tea cea mai însëmnatà a câmpului şi în doctor, cum se face, că eu béu nu­ Charles Reada, nuvelist engles, se Insbruck .... 2y!— 28.- anul al doilea, cosindu-le prin Se-ptemvre mai vinuri uşore şi totuşi capét de certà cu editorul revistei „The Maskw ; lu­ Krakau .... 27.50 28. Laibach .... 23.— 23.80 mai pe urmă, se sémënà îndată cu grâu ; ele o limbă aşa de grea!“ crul ajunse pănă le insulte. Fă-care se în­ Buda .... 60.50 61.- am vë4ut pe câte-un loc, că numai cât se * trecea în cuvinte nepoliticóse. Palffv .... 57.25 58.25 Crucea roşie austr. 17 50 iS.— ferea trifoiul cosit la o parte, séu se ducea Curagios. Poliţistul cătră orta­ Intr’ o 4i apare în 4’arul „Mask“ o dto ung. . 10.60 11.20 cu carul aşa verde airea, şi îndată se punea cul séu: „Décá vrem sé prindem gravură mare cu portretele celor mai re­ dto ital. 13.25 18.- Rudolf .... 23- 24- plugul în brazdă, pentru a se ara şi să- hoţul, trebue sé ne mai căpetăm numiţi şi cunoscuţi contimporani: Alexandru Salm .... 68.50 69.- mëna pământul. Ast-fel, acesta nu are nici un soţ curagios“. Dumas, Disraeli, Gladstone, Stanley, Bouoi- Salzburg .... 26.— 27.- • St. Genois 70.— 71.- cault, etc. Figurila tuturor acestor bărbaţi Stanislau .... 42.75 46.- erau făcute după fotografii, ér în mijloc în Trieitine 472°/o 100 m. c. — .— 150.25 dto 4% 50 —.__ 72.25 partea de jos a gravurei era o maimuţă Atunci întrâ o cumâtrâ cu Călinei. Oancea îşî săruta mereu pe Călinei, Waldstein . . , 53.— 55.- în costum bărbătesc cu inscripţia : Charles SörbescI 8% 34.— 84.50 Copilul bunghi ochii mari şi puse buza a care să împrietinise cu tătuca şi-i rîdea dto de 10 irancl __ _t_ Bea da. plânge. trăgându-i căciula pe câfă. Banca h. ung. 4u/0 125Ì60 126!- * Oancea se şi repe4i, îl lua în braţe Numai lelea Măriica, venea pe ur- şi prinse a’l săruta cu foc... La ce vârstă au murit astronomii cei Târgui de rîmători din Steinbruch. mă-le, ca o bufniţă care închide ochii la mai însemnaţi. — Dragul Tătucăi! striga el cu la­ 9 lumina 4ilei— Starea rîmătorilor a fost la crimi, că de un an nu te-o v$4ut tătuca!... Thomas Morus 4ise odată: Mijlocul 9 Nov. de 3,694 capete, la 20 Nov. au Călinei, c’am spăriat, începu să plân­ — Hai, îi 4ise scurt şi îndesat, omu­ cel mai bun de a-ţî prelungi 4ilele vieţei întrat 380.— oapete şi au eşit 226, rfimâ* gă ; Florea dădu fuga şi’l luâ în braţe. lui ei, şi’l trase de mânecă la căruţă. tale este de a răpi nopţii câte-va césurl. ! Dér aceste césurl trebue să le întrebuinţezi nând la 21 Nov. un număr de 3,169 oapeti. — Nu plânge, Călinei maică, — îi Călin o îmbrânci, îşi luâ 4iua bună spre scopuri bune, nu să le petreci în chefuri tătuca, tu nu vedî? Na-ţi’l, Oanceo, şi hai dela Florea şi dela Oancea, care-i săru­ Se notâză marfa: ungurlscă v e o h e, şi petreceri,; cum fac mai ales tinerii, căci acasă... grăi densa apoi, cu lacrimile pe tară mâna, şrşl bătu apoi în palmă cu grea dela — .— or. pănă la —.— or. Gligore. în caşul acesta insomnia aduce mai multă obraz... Mămuca-i cu omul ei şi eu vrâu marfă ungurescă tineră grea dela să fiu cu omul meu... — De-amu, cuscre, socot, că le-o fi stricăciune decât folos. O dovadă despre —.— or.pănă ia —.— cr., demijloo dela cele spuse de Morus sunt astronomii, cari Să isca atunci, ca la un roiţi de albine, bine... — or. până la — .— or. uş6ră dela în general sunt sănătoşi şi ajung etatea glăsuiri de mulţămire; 6r judecătorul se — Apoi, aşa cred c’o vrea Dumne­ — or. pănă la — .— cr. cea mai înaintată, deşi nopţi întregi le pe­ ridica şi trase un clopoţel. zeu... Marfa ţerăn&scă grea dela —.— pănă trec în insomniă. — Amu văd şi eu că sunteţi omeni Şi Gligore porni pe urma Oancei şi-a —.— cr. de mijloc dela — or.. Galileu a murit în etate de 87 de ani, cuminţi şi de cinste, şi d-ta, Oanceo, şi Florei de să sui în căruţă lângă dânşii. pănă l a ----- cr. uşoră dela — or. d-ta Floreo. Să vă dea Dumne4eu pace şi Helvetius de 76, Copernicus de 70, Flam- pănă la — .— or. Şi... mână băete!... steed, în ciuda unui corp sdruncinat şi noroc... Judecata v6stră îi sfîrşită... Marfa serb^scă, grea dela 55.— cr, unei activităţi uriaşe, a trăit 73 ani, Brad- — Să trăiţi, Domnule Judecător! s’au- N. Hădulescu-Niger. pănă la 5 6 — cr. Transito, mijlooiăgrea ley 70, Maskelyne 79, Herschel cel bătrân 4iră de-odatâ glasurile tututora, şi prin­ dela 55.— or. pănă la 56.— or. transito 84. Aceste sunt numai câte-va caşuri din seră a eşi unul câte unul în ograda, în şoră dela 54.— cr. pănă la 55.— cr*. multe alte. care încă vr’o câţl-va împricinaţi îşî aş­ teptau rândul... Nr 251— 1895 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 7

Cursul la bursa din Viena. Nrul 15220-1895. Din 22 Noemvre 1895. PUBLICAŢIUNE. ung. d© aur 4% .... 119.95 Pe temeiul art. de lege V III. Comptoarul : Casa Senta de coróne ung. 4% . . . 97.90 din 1895 se vor conscrie din 20— 30 Vâczikorut 16 | Iustinian M. Grama fondată în anul Impr. oăil. fer. ung. în aur 41/2% . 123.20 Novembre a- c. pe teritoriul orăşe­ lângă BUDAPESTA. Basilica. | 1872. împr. oăil. fer. ung. în argint 4l/2% 100.50 nesc, referinţele economice. Comerciante engrossist. Napoleondori...... 9.571/ Conform circulariului biroului Unicul Specialist în producte de Petroleum. Màrci imperiale germane . . . 59.0272 statistic reg. ung se avisésà, cumcă Am onore a avisa onoratul public român, cumcă dela 5 Octonivre talon v i a t a ...... 120.90 datele asupra acestor referinţe eco­ Paris v i s t a ...... 47.927; a. c. am primit, din Penşylvania (America) singurul deposi- nomice, servesc uumai spre scopul toriu în specialitatea de Petroleu : de coróne austr. 4%* • • 100.45 cunoscerei referinţelor economice, itaiiene...... 44.65 nici într’ucât înse pentru evaluarea Kaiseroel-Petroleum. Marca „1 m p e r a t o rK, prima Type blanc neesplodabil, fară miros. Cursul pieţei Braşov. darei. Se observă, cumcă acei, cari cu Cântar specific 0.805. Punctul de aprins 40°Abeltest. Garantat cu 20—22°/0 Din 23 Noemvre 1895. intenţiune dau date false, seu cari consumul mai puţin ca la petroleul indigen. Puterea flacărei cu 15—18% Banonote rom. Cump. 9.52 Vând. 9.54 în decursul amintitului termin îm- mai mare. Preţul fl. 32 per 100 kilograme, inclusiv vama, Netto, esclusive Barei franco staţiunea drumului ferat ori unde în Ungaria seu Transil­ Argint român. Oump. 9.46 Vând. 9.50 pedecă finalisarea lucrărilor conson­ vania, Netto Cassa reluare (Naclmame). Napoleon-d’ori Cump. 9.58 Vând. 9.61 erei şi în fine acei, cari pentru da­ Cantitatea cea mai mică <>ste un Barei original circa 160 klgr. Netto. Galbeni Cump. 5.65 Vând. 5.70 rea acestor date in urma citaţiuuei Ruble rasescî Cump. 128*72 Vând. —. nu sar presenta la magistrat se pe­ Lire turcesoî Cump. 10.78 Vând. — .— depsesc conform §-lui 6. a sus cita­ Mărci germane Cump. 58.70 Vând. — .— tei legi, cu o pedépsà până la 50 fl. îoris. fonc. Albina 5°/0 100.75 Vând. 101.75 Pentru-că conscrierea acésta sé se facă cu tótà acurăteţa, se provo­ Marea bancrută! Preţurile cerealeor din piaţa Braşov că încă de acum toţi locuitori, ca New-York şi Londra n’au lăsat necruţat niol continentul europen şi Din 22 Noevmvre st. n. 1895 se’şî numere vitele (vite cornute, cai, marea fabrică de argintăria s’a văzuţii necesitată să dăruiescă întregul ei de- asini, catâri, capre, rimătorî, oi, ari­ positft în schimbulG unei răsplate mici pentru muncă. Valuta a Eu sunt împuternicit să îndeplinesc acest mandat. lim a aéu pate şi coşuri de albine), mai depar­ Calitatea. trlaoà. greutatea te acareturile economice şi pomii f l . or. ^ bogat, ori sărac, următdrele loditori, astfel dupăcum recer între­ Eli trimit' obiecteUrmar6 pentru °rî micaCU^’ sumă de f l . 6 . 6 0 şi adecă: IH. L. cel mai frumos 5 40 bările din eólele l/a şi l/b. 6 cuţite fine de masă cu lamă 1 lingură de argint pentru lapte mijlociu 5 — Respunsurile la întrebările din veritabilă englesă, patent american, »» 70 Îmai slab 4 aceste cóle se dau din partea res­ 6 furculiţe de argint patent ame­ 2 ciocănele de argint, pentru spart » 50 ouă, patent american, » G-râu mestecat 3 pectivilor posesori cu cea mai mare rican dintr’o bucată, 3 50 6 cescl Victoria englesescl, n i frumosă 6 linguri de argint patent ame­ Săcară \ mijlooiă 3 — uşurinţă, îndată ce posesorii îşi pro rican, 2 oandelabre de masă, 3 40 cur datele încă înaintea începerei 1 strecurătore pentru ceiu, » 12 linguriţe de argint pentru ca­ Orz 3 — 1 zaharniţă, » mijlociu consonerei. fea patent american, ( frumos 2 10 1 lingură de argint pentru supă »» Ovăs Se recomandă în fine, că publi » \ mijlociu cui se ajutoreze agenţii exmiţî pen patent american, 44 bucăţi la un loc. 3 40 » Cucuruz. . . . Tòte cele 44 de obiecte sus amintite au costat mai înainte fl. 40 3 70 tru conscrierea referinţelor economi­ n M&laiu .... şi aoum se pot cumpăra pe preţul bagatel de fl. 6.30. Argintul pa­ 5 60 ce proveijuţi spre acest scop cu le » Mazăre .... tent american este un metal alb, care îşi păstreză colórea argintului 7 50 » Linte .... gitimaţiuni şi se le deeă tot concur 25 de ani, despre ceea ce se garanteză. 4 70 » Fasole .... sul posibil. Cea mai bună dovadă, că acest inserat nu e o şai'lataniă^ — » Sămânţă de in . 9 mă simt îndatorat în public, că ori cine, căruia nu-i convine marfa îi — Braşov, în 14 Novembre 1895. » Sămânţă de oânepă 4 trimit banii înapoi, nimenea însă să nu trecă cu vederea ocasiunea 70 , Magistratul orăşenesc. u Cartofi .... — 8392—3 acésta favorabilă de-aşî procura aoestă garnitură pomposă, care cu de­ Măzăriohe . . . osebire se potrivesce pentru Carnea de vită . 44 1 kilă a Carnea de poro . ___ - 48 »» Avis. Carnea de berbece ____ 24 » S£u de vită pr6spăt 21 Am on6rea a face cunoscut ono­ 100 kil. Său do vită topit 32 rabilului public, că primesc se exe­ dar de nuntă şi în ori ce gospodărie. cut ori şi ce lucrare de proprietar : Dr. Aurel BHureşianu. Depou numai la A. HIRSCHBERG-s zugrăvit, aurit şi iacuerit TeleDhon Haupt-Agentur der vereinigten amerik. responsabil : Gregoriu Maior. atât la biserici, cum şi salone, odăi Patent-Silber-waarenfabriken. Nr. 7114. WIEN, II., Bembrandtstrasse 19. Nr. 14513-1895. etc. Sunt provecjut cu cele mai noue şi moderne schiţe pentru păreţi şi Se trimite numai cu rambursă poştală sâu cu trimiterea înainte a Concurs. piafondurT, cari stau la disposiţia on. sumei. Praful de curăţit aceste obiecte 10 cr. Veritabil numai cu marca. Se escrie concurs asupra urmă- public spre vedere. JEstras din scrisorile de recunoscinţă s tiirelor posturi, cari au de a-se ocupa Me recomand şi pentru lucrări Onorate Domnule ! Golniczbany (comitatul Zips) la acest magistrat cu 1 Ianuarie de firme şi table de prăvălii. Sunt forte mulţumit cu a doua comandă de două Garnituri V ^ 1896, şi anume: Cu stimă splendide. Vă recomand şi altora. * aT 1) Postul de concipist 600 fl. Ferdinand Dula, caplan. ^ Gustav Treiber, 0 1 m ii t z, 1 Mai 1892. salariu şi 100 fl. bani de locuinţă, zugrav. Cu comanda sunt forte mulţămit. Căpitanu Cz.... comand. pieţii. anual minte; (Braşov, uliţa negră Nr. 16.) 2) Eventualminte postul de prac­ ticant de concept: 500 fl. salariu şi > fl. bani de locuinţă, anual- Nu e jucăria, micte; nu glumă, nu şarlatanie, Berea sanitară Malzextract alui lohann Hoff 3) Postul unui protocolist la decâtu curatulu adeverii. recomandată de mii de medici ca leac cel mai bun pentru protocolul de exhibite 500 fl. salariu Mai pre susii de orî-ce laudă şi ves­ i 100 fl. bani de locuinţă, anual- tită în totă lumea este minte; suferinţe de stomac - m Colecţia nâstrâ, Chicago I 3- 4) Postul unui cancelist: 500 fl. afară de aceea şi forte nutritore. care pentru desfacerea magaziei salariu şi 100 fl. bani de locuinţă, nostre de Galanterie vindemti Pentru anemie, nervositate, slăbiciune ânualminte. Reflectanţi asupra postului de numai cu 3 fl. 50 cr. Malz Chocolade alui Johann Hoff Unii orologiu nutritore şi de recomandat unde cafeaua este oprită a lua. concipist şi al acelui al practican- debusun arii prima mlui în concept au se documenteze tuka-remontoir, umblă regulaţii, Pentru tuse, răguşală, flegmă absolvarea studiilor juridice cu obli- 3 ani garanţie. 1 Malz bonbone pentru pept alui Johann Hoff. gamentul, ca în decursul unui an lanţii Panţer imi­ taţie d’aurii. 2 bu- 8§ documenteze tot-odată, că au de- tonl pentru man- Pentru suferinţe de pept, plumânî şi gât )U8 cu succes examenul de stat po- jete, aurii duble cu mecanismii pa­ Malzextract concentrat alui Johann Hoff. itic. Reflectanţii asupra postului tentat. 2 butonl de protocolist, precum şi aceia asu- eleganţi pentru Iote de preţuri la cerere se trimit franco. >ra postului de cancelist au de a-şi numaicu3fl.50cr. cravată forte finii. documenta purtarea lor morala ne- 1 ţigaretă. 1 bric£gii solingerii. 1 toiletă de busunarii cu etui. )ătată, studiile şi cuntiscerea acelor Tote 10 piesele numai 3 II. 50 cr. Johann Hoff, i limbi ale patriei, în special înse Grăbiţi cu comandele pănă se mai află furnisorul curţii c. r. şi a mai multor suverani ai Europei. a limbei germane şi maghiare în obiecte în deposit. Rarii se mai ivesce o astfelii de ocasie. Se trimite cu rambursa Depou la D. EREMIAS NEPOŢII, Braşov. vorbire şi scris. Ori plata înainte, de Petiţiunile sunt de a-se ascerne Kommissions-Waarenliaus acestui magistrat pană în 2 De- der amerJk. Tuka-Ulirenfabrik cemvre a. c. la 12 6re la prâDZ. W ien II. Tabor-Strasse44 . La casii când nu ar conveni se dau Numere singuratice din » Gazeta Transilvaniei“ Braşov, 11 Noemvre 1895. banii înder&tii. 2-6 337,2-3 Magistratul orăşenes.c à 5 cr. se potù compera în librăria Mcolae Ciurcu. Pagiiia 8. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 251— 1895. Louise Kurtz. Are ouorea a aduce la cu- noscinţa on. Public, că Tragerea losurilor a LOTERIEI UNG. CLASA II. se începe la 6 Dec. şi du- am deschis rézà până la 14 Decembre. un Magazin de Tapiserie Terminili renoirei losurilor, cari n’au eşit la tragerea clasei I. este fixat pe 2G Mo» vembre şi t r e bu e până atunci sase renoescăla colectanţil însemnaţi pe losurî, căci la din contra şi Tipar îş i perde dreptul renoirei. în Braşov, Strada Porţii (ca­ w sele Dr. Fabricius, lângă dom­ liOSUIII intregi, cari în clasa I. nu sau tras, jocăşilaclasall. R eIIO ire nu nul croitor Mihael Roth). este necesară la aceste losurî. Mare asortiment de Losurî întregi cu preţ de 80 coróne, a 4ecea parte 8 coróne, a doua-4ecea parte 4 corone, sunt Broderie, începute după cele de vânejare la cunoscuţii colectanţî, cari pot da ori şi ce informaţie. — Comande ne rugăm a adresa la mai noue mostre, se vinde cu colectanţi şi nu la noi. preţurî eftine. Budapesta, 1 Novembre 1895. Me recomand şi rog de vi- Direcţia loteriei de clasă, ungari sitare cât mai numerosă. Cu totă stima M m u m 834,3-3 Louise Kurtz. i I i o n Câştig U rï

1,000,000 corone sunt de câştigat 1 Premiu k 600000 coróne — 600000 1 câştig à 400000 — 400000 în cas favorabil la 55 Ce i* e ţ î — 1 r.1 à 200000 55 200000 un catalog de preţuri, care trimite 1 55 à 100000 - 100000 gratis şi franco Loteria de j» clasă ungară 55 1 55 à 50000 55 zlzzzz 50000

-- - -- Briider Placht 2 V) à 20000 55 40000 prim a fabrici» de e o r d e şi 2 55 à 15000 m— 30000 instrumente musleale 55

4 55 à 10000 40000 Scltombacli Nr. 379, Tragerea câştigurilor 55 lângă Eger (Boemia). 10 n à 8000 55 - SOOOO

— celor mari 27 55 à 6000 55 162000

100 à 2000 -___ 200000 urmâză dela 6 până la 14 Dec. 1895. 55 55 — 200 55 à 1000 55 200000 N -.....- Preturile losurilor: 1150 V) a 200 V 230000 \ Un los întreg . fl. 40.— Vio parte îl* 4.— 20000 55 a 100 55 2000000 Un jumetate los * 2 0 .— 7» parte „ 8 - 21499 câştiguri, suma totală de 4BB2000 coróne R ecom andă corde şi instrumente recu­ Pcntru mai bună siguranţă binevoiţi a cere trimiterea losurilor în epistole recomandate, noscute ca cele mai bune, sub garanţie. adăugând pentru porto i5 cr., lista câştigurilor IO cr., laolaltă. 95 cr. Yioliue, Arcuri, Concert-Cellos, Cite- re, Guitarre, Coucert Flaute, Concert- Recomandă şi trimite contra asignaţie poştale, ori cu rambursă. Clarinet, Etuis (le Violină. Rugăm a se adresa cătră Budapest, Briîder Placht, colector principal, Æ S Î E t mm Agenţi locali se caută, mm Corespondeză: nemţesce, boemesce, ru- Adresa Telegramei: Ijottolieintze, Budapest. seste, franţuzeşte. 840 2__20 Cari Heintze, Spre a satisface dorinţelor on. public, cari poftesc losurî cu nu merii diferiţi pentru mai mare şansă la joc, trimit la cumpărare cel puţin de 5 losurî (întregi, jumetăţî, a cjecea parte s6u a două* Adevër ! (Jeeelea) fiă-care Los cil uumer diferit cu acelaş preţ original. Neîntrecută şi în lumea întréga mare sensaţie au făcut Collecţia-Austria, care constă din 15 bucăţi bijuterii (ar­ gintării) splendide, numai pentru 5 fl. 95 ci*, un ciasornic Remon­ toir de aur fason, pentru busunar. 15 bucăţi 5 îl* 75 cr. Telegramă din Viena ! e C r ă c i u n .

Colecte de mosfre, conţinând stofe de mă­ tase, lână, de spălat şi Velvets, cu preţuri fòrte reduse, catalóge speciale de Crăciun, Regulat punctual (pe 36 ore), me- cu desenuri de diferite articole fòrte frumòse, precum chanism de precisiune şi placă emai­ lată. Capacurile ciselate frumos, sunt Blănării, Jabots, Fichus, mărfuri de ga­ In erate din aur numit fason, care nu lanterie şi jucării etc esecutate de curènd, se tri- se distinge de aur curat şi nu-şl per- $ Jio W fâ ■ >' de lustrul. — Pentru mersul regulat mite la cerere franco. al sus numitelor ciasornice, dau în scris o garanţie de 3 am 1 lanţ fin de aur imitat1 1 etui pentru ciasornl- 2 nasturi de mangete cul de aur fason. imitat de aur, 1 oglindă de busunaf, I broşe frumose p.dame, în ramă, 3 nasturi de camaşe im. 1 ac de bluse aur fason de aur, 2 inele imitat de aur cu I nastur patent p. guler, brilante simile şi I ac fin pentru cravate, rubine. GRAND MAGASIN „AN PRIX Tote aceste 1*» obiecte splendide de bijuterie împreună cu datornicul

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.