Hr. 251.— Anul LVIIL Braşov, Duminecă, 12 (24) Noemvre 1895
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
MictiiBi, AM stniioea, „Saîeta“ iese în M-care ii. si Tipografia: Abonamente pentru Anstro-Ungaris: Braşov, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şese inni 8crisori nefrancate nu se 6 fl., pe trei luni 3 fl. primesc. — Manuscript» nu se N -rii de Oumliseoi 2 41. pe an. »trimet. INSERATE se pruneae la Adml- Pentrn România si străinătate: fctraţluneîn Braşov şi la ur- Pe un an 40 frânei, pe ş6se mitirele Birouri de anunoluri: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. ta Viena: M. Duios, Hemrtch N -rii de Dum inoci 8 frano!. Schakk. Ritdoif Mosse, A. Oppeiikx Se prenumără la tòte oticiole lachfolger; Anton Oppetik, J, poştale din întru şi din atarâ Ikmtuecr, In Budapesta: A. 7. şi la dd. ooleoteri. ftldbergerp, Xckst-ein B e m a t: în Bncuresci: Agence Havan. Suc- A te a ien tn l pentrn fîrascr «ursaie de Koum anie; tn Ham - attminiatraţiunoa, piaţa -aarn, bOrj,: Karoiyt Lieb-mann, Térgul Inului N r. 80 etasriu Preţul Inserţlunllor: o seria I. ; pe un an 10 fl., pe sése ţumond pe e coldnă 6 cr. şi luni 5 fl., pe trei luni 211. 50 ar. flOor. timbru pentru o publi aSTCT3«tól3 3DjE3 D U rn tT E O A . 4 S 7 ) Ou dusul în casă : Pe un an care. Publicări mai dese după 12 fl., pe 8 luni 6 fl., pe trei luni tarifă şi învoiala. 3 fi. Dn esemplar ó or. v. a. Reclame pe pagina a 3-a o séu 16 bani. _ At&t abonamen ieriă 10 or. seu 80 bani. tele eftt şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte. Hr. 251.— Anul LVIIL Braşov, Duminecă, 12 (24) Noemvre 1895. Nebuniă primejdiosă. şi în cari, „firesce, va domni numai nebuniile lor şi înainte de tòte sé menul de oficer 1101, au iost res spiritul naţional maghiar“, ei se află ne pregătim bine, ca sé ne putem pinşi 808, n’au putut depune esa- Când s’au ridicat în congrega* încă departe de ţinta lor; ne arată feri de urmările rele, ce le pot avé menul din causă de morb 22, şi au ţiunile din tómna acésta proteste destul de învederat, care este acésta pentru noi. repăşit de bună voiă 29. In anul din partea Românilor în mai malte ţintă, cerând, ca statul sé mérga Nu ne temem, că congresul de serviciu 1894— 95 s’au întâmplat comitate contra cunoscutei adrese a tot mai departe în acésta direcţia ridicul al „Kulturegylet“-urilor ne va la regimentele din Ungaria ale ar municipiului Ciongrad, privitóre la şi sé înfiinţeze mereu şi pretutindeni stìnge şi nimici. JDérá trebue se ţi matei comune 134 sinucideri şi 52 prefacerea tuturor scólelor poporale şc0le de stat, unde se se Iăţescă nem sémá, că nebunul aruncă uşor încercări de sinucideri, ér la hon- în scóle de stat, acesta n’a fost nu spiritul şi cultura naţională mag pótra în fântână şi cjece înţelepţi vecjî 42 sinucideri şi 6 încercări de hiară. mai combaterea unor nisuinţe locale, nu o pot scòte. sinucideri. n’a fost numai o protestare în con Etă dérá, că pe când se mai Ori cât s’ar sbuciuma adver tra ianatismului naţional al Ungu găsesc ómeni, cari cred, că Maghiarii, Preoţii militari. Ministrul comun sarii noştri, ţinta totuşi nu si-o vor de resbel de mai mult timp se ocupa rilor dela Ciongrad, ci a fost o pre- ţinând sémá de împrejurări, vor da-o ajunge, dér ne vor face mult réu, intimpinare a marelui pericul, ce pe-o cordă mai lină şi vor înceta cu orgauisarea corpului preoţesc militar. cum ni-au făcut şi pănă acum. Ne ameninţă înveţămentul nostru din cu nebunele nisuinţe de maghiari- Pănă acuma era sistemisat pentru partea tuturor celor dela o cârmuire. sare, pe-atunci în ministeriul instruc- vor împedeca în desvoltarea nòstra, fiă-care corp de armată numai câte ne vor da înderet în drumul spre un oficiu preoţesc cu doi séu trei Comitatul Ciongrad a cerut nu ţiunei publice se lucrézá cu plan şi progres şi înaintare. preoţi, ceea ce s’a dovedit ca fòrte mai ceea ce este dorinţa cea mai cu cifre la nimicirea învâţământului nesuficient pentru contingentul de ferbinte şi ce şi-a pus ca ţinta în- nostru naţional în favorul spiritului De aceea trebue sé fim cu ochii 70— 80.000 soldaţi ai unui corp, dis •şi ministrul de instrucţiune şi de şi al culturei naţionale maghiare. în patru, sé nu durmim şi sé nu ne locat pe un teritor estins. Vicarul culte Wlassics. Fòia guvernului ni-o Ce folos, că se vorbesce în die amăgim de vorbe şi speranţe deşerte, campestru Coloman Belopotoczky, după spune acésta clar şi lămurit, vor tă de resolvarea cestiunei naţionali ci sé luptăm bărbătesce pentru lim cum anunţă nMagy. A ll.11 a aşternut bind despre planurile mar! ale d-lui tăţilor printr’o administraţiune drép- ba şi cultura nóstrá naţională. acum ministrului de resbel un pro Wlassics şi lăudându-1 mai ales pen- tă, printr’o procedere mai binevoi- Sé nu credem, că este de pri iect, în care se sistemizésà cel pu tru-că voesce sé revisuéscà legea tőre şi altele, când acolo, unde se sos de-a da prea mare atenţiune unor ţin pentru fiă-care brigadă câte un scólelor poporale, ceea ce vró sé în tractézá de sufletul nostru, în şcolă, lucruri, ce se par mici în raport cu oficiu parochial militar. semne, ca voesce sé pregatéscà calea se lucr0ză de-a dreptul şi neîncetat marele cestiuni ale cailei, cu cestiu- pentru împlinirea dorinţei Ciongră- pentru a-1 ucide. nea naţionalităţilor însa-şî, ci sé Revoluţionarii armeni. Ca dovadă denilor. Ce egalitate, ce libertate mai aperăm terenul limbei şi al cultu netăgăduită, că turburările ivite în D-1 Wlassics arde de dorul, de póte ave preţ pentru noi, când ni-se rei nòstre, de-ar fi numai de-un păl- mai multe puncte din Anatolia se aşi câştiga şi el merite neperitóre, vor lua şc0lele şi cu ele temelia mac, cu acea convingere, că dela datoresc uneltirilor revoluţionarilor ca Trefort şi Csaky, pentru maghia- vieţei şi culturei nòstre naţionale ? energia, cu care îl vom ţinâ în po armeni, dăm aci resumatul unei scri risare. De-ocamdată se gândesce, Se spune, ca la sérbátórea mi sesiunea nostră, atârnă viitórea nòs sori prinsă la agitatorul armén Men- i-a înainta cultura naţională ma leniului, „Kulturegylet“-urile ma tra isbândă. dilgian din Diarbekir şi adresată unui ghiară, luând mésuri, pentru ca în ghiare vor sé ţină un congres şi alt Armén cu numele de Ohanez. viitor sé nu se mai póta da diplome vor cu acéstà ocasiune sé proclame, In acésta scrisóre se cjice, că ie ìnvétatori din partea autorităţilor că vièta culturală maghiară este un Revista septemânei. trebue sé se ţie sémà de nesimţirea confesionale, ci numai din element neaperat de lipsă pentru dobitocésca a Turcilor, atacându-se partea statului. vi0ţa culturală européná? ^ Un raport al ministrului de hon- sentimentele lor religióse, celelalte Ce va se clică acésta, ecim fòrte In îngâmfarea lor órbá, ma- vecji. In şedinţa de alaltăeri a ca mijlóce fiind considerate ca nesufi bine. Este pasul cel dintàiù pentru ghiarisatorii peste puţin vor ajunge merei ungare, ministrul honvezilor ciente pentru de a-i scòte din ne păsare. iarisaiea totală a şc0lelornòstre. a c[ice> că fără cultura maghiară nu aşternu raportul seu asupra resulta- Ni-o spune fòrte lămurit fòia póte esista cultura englesă, francesă, tului din est an al esamenelor de oft- Autorul pamfletului recomandă governuiui vPester Lloyd“, când se germană etc. ceri ale voluntarilor, precum şi asupra in consecinţă sé se atace Musul Inge, ca încă în 4140 de şc0le po Ca se fac de rîs cu importanţa, ce sinuciderilor ce s’au în tem plat în manii când sunt adunaţi la rugă porale, dintre 16,881, câte sunt cu şî-o dau fără de nici un temeiu, um- anul curent în sînul armatei comune ciune şi scontézà mai dinainte efectul totul, limba de propunere nu este flându-se ca brósca, care a voit se şi al honvecjimei. Din raportul mi varsărei de sânge, care se va nasce din acéstà provocare. cea maghiară, şi când cjice, că cu tòte se mésure cu boul, nu mai e lipsă nistrului Fejervary apare, că dintre cele 400 de şc0le nóué de stat, ce sé spunem. Dér este fòrte de lipsă 1461 de voluntar! dela armata co se vor înfiinţa cu prilegiul mileniului sé urmărim cu atenţiune încordată mună şi dela honvecji, au depus esa- FOILETONUL .ÖAZ. TRANS.“ înapoi, petrecut numai de lătratul lui Cos- flămând, la stână, împrejurul casei Florei... rar, şi atunci c’un ciomag voinicesc la în treiü. De géba... demână. Nu trecu mult, şi se ivi Oancea. Era Mai rău i-se întuneca inima de pă Când începu însă să nu să mai arate rere de rău şi i-se aprindea capul de vă- în dél, la locuri; aurise lătrăturile şi ve în sat, să arăta la el, la rîpă, răutatea La judecată. păile mâniei, fiind-că nu numai odată o nise ’n gonă sö vadă ce-i. omen^scă în chipul şoptelor, ba dela unul, ^Fine) vedea, ori că fugia de cum îl zăria, ori Costreiü începu a-i spune totă întâm ba dela altul, ba că Florea ’şl pusese în că sta de vorbă cu câte-un flăcău. VIII. plarea ; dér fiind în grai străin lui Oancea, gând să se despartă de densul, ba că se La horă ér, cum îl vedea Flórea, sin românul îi netezi blana, ca semn de mul dase în dragoste cu nu sciu care dintre Pe drumuleţul îngust^ care duce la casa ţumire pentru ostenâlă, şi cătâ împrejur să gură de era, numai ce s’apropia repede de flăcăi..