SATUL Şl ŞCOALA REVISTĂ LUNARĂ PENTRU EDUCAŢIE Şl ÎNVĂŢĂMÂNT •Hhmf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ANUL VII. No. 10—12. Innie—Apgnst, 1938. SATUL Şl ŞCOALA REVISTĂ LUNARĂ PENTRU EDUCAŢIE Şl ÎNVĂŢĂMÂNT •HHMf SUMARUL: Dimitrie Goga; Octavian Goga 289 * * * Octavian Goga 290 Octavian Goga: Gh. Coşbuc 291 E. Pretorián : O. Goga şi generaţia din preajma războiului 305 Arhitect G. M. Cantacuzino : Construirea unei ferme 307 loan Chelcea : Asupra formelor de sat în Ardeal şi Banat 310 Gh. Bica-Velu: Educaţia în Familie 313 Ludwig Detter: O istorie din zilele noastre (Traducere de Şt. O. losif). .317 Ana C. Iencica : Munca fti echipe 325 f Nicolae Bembea : Gânduri de ziua eroilor 329 Elena Tătaru : Cuvântare pentru ziua de 10 Mai 332 Florian Stanică: Caietul poveştilor 334 Cronica : încheiem al şaptelea an. (C. I.) — Satul Românesc. (E. Bernea.) — Cul tura noastră naţionala. (N. C.) — Congresul profesorilor de filosofie. — Car tea cea mai mică din lume. — Poruncile căsătoriei. •— Intelectualii satelor şi legea administrativă. — Lichidul miraculos. — Populaţia Clujului. (D. G.) — Premiul naţional de literatură. — Casa Naţională de Economie şi abece darul. — Raid transoceanic. — Locuitorii Iugoslaviei. — Câinii delà St. Gothard au fost trimişi în Tibet. — Expoziţia românească delà Londra. — Comemorarea lui Panait Cernea. (D. G.) — Şcolile normale agricole. — O nouă întrebuinţare a hârtiei. — Suferinţele Românilor din Bulgaria. — Ma ghiarizarea Românilor din Secuime. Căsătoriile mixte din oraşele din Ardeal. — Modificarea legii „Străjii Ţării". Cărţi — Heviste : A reapărut o carte de Folclor, (I. Chelcea). — O. A. Erich-Bichard Beitl : Wörterbuch der Deutschen Volkskunde. (I. Chelcea). lsttitutul de Arte Grafice „ARDEALUL" Cluj, strada Memorandului No. 22 19 3 8 Satul şi Şcoala Redactată de C. 1JENCICA şi O. GOGA, profesori. Corespondenţa pentru redacţie : Constantin Iencica Str. Mârzescu Nr. 21, Cluj. Corespondenţa pentru administraţie : Dimitrie Goga Str. Mârzescu Nr. 4, Cluj. Abonamentul 120 lei pe an pentru învăţători: 150 lei pentru şcoli şi comi tetele şcolare. INTBLKCTUALI! 117.747 publicaţii străina — 2.253 publicaţii româneşti „SERVICIUL GAZETELOR", agenţie ce se scrie în ipresa din toată lumea şi internaţionallă de presă şi publicate, Dir. procură tăieturi de presă asupra oricărei Emil Samoiilă. Bucureşti, str. Sf. Con personalităţi sau subiect. — Cereţi tele* stantin 24, telefon 3-16-15, urmăreşte tot fonic sau în scris prospecte lămuritoare ce se publică în cele circa 1400 publicaţii sub o probă gratuită de o săptămână,, din România, iar prin intermediul celor indicând subiectul care vă interesează. 102 agenţii similare din străinătate, tot Cel mai frumos cadou : maşina de scris portabili HERMES BABY Lei 6.500- Tocuri, păpuşi 20% reducere îa librăria Remus Cioflec Jucaţi cu încredere ia „Colectară Oficiali" Cluj Strada Regina Maria 46. SATUL ŞI ŞCOALA" — No. 10—12. Anul VII. Innie—August 1938. OCTAVIAN GOGA Mormântul lui Octavian Goga este nergică afirmare a românismului!, uniul dintre cele puţine, la marginea din scurta sa guvernare, care rămâ căruia sentimentul durerii şi al re ne, într'adevăr, o pagină întoarsă în cunoştinţei, poate uni pe prietenii de istoria Românilor, pe oare nimeni totdeauna şi pe adversarii de o cli şi niciodată m/o va puitea da înapoi pă, pentrucă sufletul său străbate In pieptul lui Octavian Goga a bă drumul veşniciei fără apel la îngă tut totdeauna o inimă nobilă, pe oa duinţa şi iertarea omenească. re el, cel dintâiu a eunosout-o şi a Durerea morţii lui Octavin Goga preţuit-o ca o înaltă expresîe a sufle nu este iriíumiai a Ardealului, din sâ tului românesc. Nobleţea sa o îni- nul căruia s'a zămislit acest crainic scrisese în cartea vieţii iacei lung şir al răzvrătirii şi al biruinţei româ de cărturari, care au fost strămoşii neşti, ci a întregului neam, căci el a săi; acel părinte al său, care sluţea fost un viteaz, un neînfricat viteaz, ou egală cucernicie lui Dumnezeu oare a înfruntat istoria, împlântând şi neamului său; .acea vrednică în în inima duşmană steagul pe care văţătoare, mama sa, oare a trudit zeci de ani îni şcoala primară confe era scrisă dreptatea noastră. sională delà Răşinari, îndrumând In lupta pentru afirmarea naţio copiii poporului pe drumurile înţe nală niciunul „dintre scriitorii noştri lepciunii şi toţi ţăranii români, asu n'a avut un destin mai măreţ decât priţi dar neînfrânţi, mândri şi cute al lud Octavian Goga: versurile siale zători în faţa duşmanului milenar, n'au creiat numai o dispoziţie de îin mijlocul cărora a trăit. luptă, ci însăşi lupta. Inima sa nobilă, pe care au do- 'Când bubuiau tunurile şi sclipeau ritio Ungurii, pe oare ar fi plătit-o baionetele; când oamenii » două cu iaur, 1-a împins curând la răsvră- luimi se încleştau în setea lor de a- tire: întâiu la liceul unguresc delà suprire sau de libertate, noi, Româ Sibiiu; apoi la universitatea din Bu nii, datoram o bună parte din avân dapesta; apoi în presa naţionalistă tul nostru la luptă poetului Octavian diin Ardeal şi, cine ar fi crezut, în Goga. ţara visurilor sale,- în România, pe Rar se va putea găsi o vieaţă mai care no voia neutrală, ci războini plină de nelinişte, dar şi de izbânzi^, că, oa mai târziu să n'o voiască re ca a sa şi cine-şi dă silinţa să o cu semnată în fiaţa puhoiului de vene noască, străbate însăşi istoria Ro ticii, ci energică şi activă. mânilor asupriţi, drama războiului Sentimentele sale, întrupate în. de întregire, sforţarea pentru inte versiuni întraripate, au încântat şi grarea fiecărei frânturi româneşti au tulburat; au semănat în largul în marele suflet al neamului şi, ca o pământului românesc nelinişte şi apoteoză a activităţii sale, acea e- dârzenie; aur ridicat In picioare o> generaţie şi i-a arătat drumul, la ca Pe învăţători Octavian Goga i^a pătul căruia cei trecuţi peste rugul, iubit şi le-a închinat pagini; dintre-, de jertfă al războiului aveau să va ceïe mai frumoase. Acest sentiment - dă împlinirea visului de aur în care al său faţă de slujitorii şcoalei ve el, poetul, a crezut mai mult decât nia din tot ce, poetul avea mail deli toţi. cat: din iubirea faţă de mama sa, • Alţii in locul său şi-ar fi, socotit din amintirea scumpă pe care o pur misiunea împlinită, dar pentru Oc- ta surorii sale, învăţătoare, moartă tavian Goga, a doua zi dună biruin în primăvara vieţii şi dim ideea înal ţă, a început o luptă nouă, mai aspră tă pe care o avea despre misiunea şi pentru s'ne mai nimicitoare, a- învăţătorilor, în care el vedea crea ceea a cimentării sufletului româ tori de suflete şi de idealuri. nesc. Opera sa întruneşte toate elemen Nu vremelnicele treceri prim gu tele care-i pot da o permanentă ac verne vor însemna opera politică a tualitate şi pr.n ea spiritul lui Octa lui Octavian Gcga, ci înţelegerea su vian Goga poate fi prezent şi activ perioară a intereselor naţionale, şi de dincolo de mormânt. De aceea Statul va trebui să se îngrijească de bântuite de infiltraţia semită într'o 1 măsură care punea in primejdie de tipărirea şi răspândirea scrierilor moarte viitorul poporului nostru. sale în straturi cât mai largi. Şcoala românească pierde în Oc O mişcătoare coincidentă, care ri tavian Goga pe un mare educator, dică smeritul nostru gând până la care ne-a condus pe toţi pe căile iu voile cele neînţelese ale C.iealoruhr, bi rei de patrie şi pe căile frumosu a făcut ca Ia puţine zile după moar lui. El însuşi s'a socotit un mare în tea lui Octavian Goga să scoboare drumător al tineretului şi dintre cei în mormânt şi mama sa, venerab'la vârstnici, nimeni n'a înţels sbuciu- învăţătoare şi ea însăşi o delicată mul tinerei generaţii şii n'a spriji poetă în tinereţea sa, Doamna Au nit-o cu mai multă căldură decât el. relia Goga. Nu poate fi nicio îndoială că din gri Piosul omag u al revistei noastre ja pentru urmaşi, Octavian Goga fă se îndreaptă deopotrivă către Mamă cuse uinicul rost al agitatei sale exis şi către Fiu. tenţe. DIMITRIE GOGA OCTAVIAN GOGA A fost dintre aceia rari — rari nit, asemenea exilatului îmniedicat nantes — care, în vraja sufletului să calce în pământul sfânt. Dar, lor, au prins un neam şi o epocă. când clipa marei desrobiri se apro Din adâncimile sufletului său, el a- pia şi a simţit mai puternic chema ducea la vieaţă energiile strămoşeşti rea patriei visate, nimic n'a mai pu încătuşate de veacuri şi trăia răsvră- tut opri vijelioasa lui înflăcărare. A tirea uniuii neam, care-şi căuta orân- fost un tumult de energie pornit pe duială mai dreaptă. Profet al între drumurile largi ale neamului negă girii neamului, poezia lui a fost cân sit, căci ceasul marei biruinţi suna tarea sbuciumată de viziunea pa se... Nu s'a văzut încă atâta risipă triei, spre care vâsli a ca spre un li de suflet pentru o cauză atât de ma man depărtat: Avem uni vis neîmpli re, slujită cu un entuziasm neîn-.. áráiit. II găsiai oriunde, — alături tregit. Când, sunt mulţi ani de a- <de celait mare iluminat, Barbu Dela- tunci, în Sala Teatrului naţional din vrancea, la Turnu-Severin, la Craio Cluj, el vestia studenţimii „Ideia na va, la Bucureşti, ca şi la Galaţi, la ţională în marş", din verbul lui în .Boman sau Dorohoi; pretutindeni flăcărat, din ritmul sbuciuimat al s"'u- ducea cu el văpaia sufletului său, fletului său se desprindea pasul ca mistuit de un singur dor? El vroia denţat al unei mişcări nationale ca să trezească neamul său la lupta re n avea să se mai oprească de a- pentru desrobirea fraţilor. Era mo tunci.^A fost o suflare de vieaţă, mentul intrării în acţiune peirutru pornită dintr'un suflet, care trebuia realizarea idealului naţional. Visul să se cheltuiască mereu panitriul ide era atât de aproape să se împliniasr ia neamului său..