In Fata Vieth
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
IN FATA VIETH ROMAN DE DUILIU ZAMFIRESCU BUC URES CI TIPO-LITOGRAFIA STEFAN MIHALESCU 14, Strada Covaci, 14. 1884 IN FATA VIETII ROMAN DE DUILIU ZAMFIRESCU BUCURESCI TIPO-LITOGRAFIA STEFAN MIHALESCU, STRADA COVACI II 1884 IN FATA VIETII Or ce om care s'a desteptat din cele d'intaiu visuri aletineretil, care tine socoteala de propria sa -expellent& si de experienta altora, care a studiat istoria trecutulul pe a epocel sale, dace niscal-va prejuditil inradacinate nu'l turbura judecata, vasfarliprin a ajunge la conclusiunea, ca lumea oameni- lor este imperatia intimplaril 121 a greplel, cari o stapinesc si o gu- verneaza, dup6 cheful lor, lath nici o mild, ajutate Hind de nebunie si de rautate. De aceea tot ce e mai bun in omenire nu ese la Liman de cat cu mu de greutati; or ce inspiratiunenobila qi inteleapta gases,ce gnu ocazie sa se arate pe clnd absurdul gi falsul in do- meniul ideilor, platitudinea §i vul- garitatea in regiunile extol, ratite- tatea si prefacatoria in viata prac- tick domnesc neturburate de ni- men1 si aproape in neintrerupere... Sehopenhaner. Lumen ca vointa fi ca reprezentatitine. Vol. 1.1E42. PARTEA ANTAIA I. Obosit de drum, Eugeni-A Soleanu s'a propia de mo§iea pArinteascA catre sfin- titul soareluT. Era in vara anuluT J874. De patru zile de cAnd calatoria, cea d'intAid multumire ce o avea, era aceea pe care i-o pricinuia revederea locuri- lor in care se nascuse §i crescuse. SA- tul de drum de fier §1 apasat de greu- iatea gandurilor sale,se simti oare- cum u§urat, cAnd, la Adjud, se sui in- tr'o birja jidoveascA, care'l porni in fuga cailor spre muntr. Aerul rece §i sanetos al dealurilor avu darul de al chema oare-cart resturr de amintirl, dulci" tovara§e de singuratee, 8 IN FATA viETlx cart it gonira neagra tristete ce'l co- prindea. Trotusiul curgea pe albia sa pietroasA ca si acum vase ant ; muntit eraa verzt vi frumogi ca vi atunci ; fa- neata era tot atat de vie, cu nenum6- ratele sale ierburt inflorite, iar malda- rul, intins in palif-palit pe cositura, umplea aerul de mirosurt, ca vi pe vre- mea cAnd umbla Ware pe mogie, de la un capet la altu, ca un vatagel. Eugenia Soleanu se intorcea in tarn pentru tot-d'a-una. Plecase cuease ant mat 'nainte la Paris, sa invete literele of filosofia, lu- cru rar pentru un baiat bogat cad atunct era bogat, si acum, peste gdse ant, se intorcea acasA WA diploma vi sarac. Fia al unet familil nobile din Mol- dova, plecase in strAinAtate cu fastul gi iluziele unul copil, singur la Orin% caruia i s'a ascuns tot-d'a-una adeve- rata stare a averit sale, din dragoste de cAtre mama vi din orgoliu de cAtre tatai sea, lasandu-se sa creadA ca are in urmA comort. In anitd'intaid,Eugeniamance, multe parale of facu pupa. treabA. De la al treilea an insA, fie ca se sAturase IN FATA. VIETII 9 de petrecerl, fie ca. natura sa, mAndrA §i cu totul superioara, simtise nevoie de-a se hrAni de la o vinA puternica §i datatoare de viata, care se chiama invetatura, fie in fineca finatea unui simt, de-o excesiva delicatete, pe care 11 mo§tenise de la mama-sa, el Mouse sa banuiasca starea averir parintegcr, se puse pe lucru. In patru am munci cat un hamal. La inceput de datorie, mai pe urma din dragoste, ajunsese sa nu'§i poata trAi flier ciasurile de odihne. fad, o carte la cap. Cursul propria zis de litere el cam obosea, §i de aceea se dete cu totul filosofieT §i istoriel. Stu- diul acesta avu asupra caracterulur existentii sale zbuciumate, ce incepea din acest moment, o inriurire hotaritOre. Neincrederea in sine, care, la o vet.- std oars -care stApAne§te naturele cele mar superioare, §i care pentru Soleanu fusese un isvor de suferinte morale Ara. §ir,incepea sa fie inlaturatd putin ate putin prin studiul adanc §i sistematic asupra Istorier, care's inlesnea §i mai mutt studiul filosofieT, curs special pe care '1 urma cu gaud de-a dobandi un titlu. 10 IN FATA VIETII La 26 de ani, Eugenic]. Soleanu era un om7intreg AlAturi de cunostinte]e temeinice ce dobandise prin invetaturl, avea o dis- positiune secratA, acel ceva care nu se is de la alp', care tine de temperam en- tul propriii al fie-caruia, §i cAruia ne am invoitalziceitalent. Soleanu avea darul cuventArii. Prezentat in socie- tatea geograflca din Paris, de un prie. ten al printului Mihalache Sturza, avu indrAsneala sit vorbeascA in fata acelel invelate adunari, §i, de §1 cuvdntarea sa se tinu in frantuzepe, ea avu un tarmec deosebit pentru ascultatorr, atat pentru cl se facea asupra uner lerT, aproape necunoRcuta Frantnjilor, -tam noastra, cat §i pentru ca revela un ta- lent noti, puternic, cu un sill cam im podobit, dar cu o frasa careera tot- d'a-una hranita de-c. ideie. Ideatiunea tenerulur orator placu cu deosebire ilus- trer adunarT. Avea un dar cu totul particular de-a cugetat care insufletea imaginelec.e'iveneati,in desvAluirea unut subiect, cu o stralucire de vial, nema!pomenitg. Dupa ce afar*, Soleanu fu luat la o. IN MITA VIETII 11 parte de prezidentul societatiT, care se- informa cu mult interes de familia, de pozitia, de tara sa. El avu multumirea sa '1 poata r6spunde, ca atat familia cat gi tara 11 erau bogate, gi ca atat un% cat gi ceaPalta pastraii pentru Franta o adanca. simpatie. In urma acestul succes, toata colo- nia romans recunoscu in Soleanu pe- geful eh El remase tot simplu §i cu a ceeagi seninatate ca §i mai 'nainte. Suc- cesul nu putu de cat sa '1 dea mai multa incredere in munca, gi sa '1 aduca o mare multumire sufleteaaca, cea mat dreapta gi mai nepretuita resplata a ce- lor ce lucreaza cu spiritul. Neincrederea de alts data sburase cu totul, gi Soleanu se uita acum in vii- torul sell cum to -al uita pe o alee dr6pta ,Si linigtita, pans in cap6t. Intimplarile ilia. hotarIra alt-fel. Tocmai pe cand se pregatea sa 'n- ceapa seria examenelor de doctorat, pri- mi o scrisoare din partea tatalu1 seii, care cazu ca un trasnet. B6tranul ii spunea, pe departe Si cu intorsaturi, ca o multime de nenorocirl de familie i-au adns intr'o mare strimtorare gi ca, de- 12 IN FATA VIETII §i are sA is o grAmadA de ban! de pe la o sumde datornici, cu care Eu geniu sA '§1 adune averea la loc, pen- tru moment it e cu neputinta O. '1 mat tie la Paris, §i de aceea it trimete ul- timir 800 de lel, cu care O. se intoar- cA numal de cat. Il povestea cum fu- sese silit sl vends Solenir fostului sell tovara§iti Mariti Martian, care it lasase qi lul o mica parte din mo§ie, undel§I Meuse o casula simply,,in care trAia aproape singur.11 ruga sa nu piarda -or ce nAdejde de a se reintoarce in Pa- ris, daca urea sA mat invete, cacl Dum- nezeti e mare §i milostiv cu cei derept!, etc. Cu alte cuvinte ruina !... SarAcia 61 aparu de °data, hidoasA §i rinjitoare ca o iazma, §i in fats el toate proiectele §1 tot viitorul cazurA -ca un caste! de cart!. Scrisoarea tata- lur seti el gAsi gata sA iasa. Dupe ce o ceti, remase pe scaun cu bratele in- tinge, privind inaintel WA nici o idee, JAM nicI un plan, coprins de o deznA- dAjduire fArA margin!, care rupse firele -or are/ legAturl cu viitorul, a or caret sperante, a or cArul bine. Lovitura fu IN FATA VIETII 13 atat de violenta §1 impresia atilt de adence, in cat sferimara cu .totul a- ceasta:natura simple dar puternica, §1, un moment, Eugenia remase fare no- tiune exacta de sinegi, fare con§ciinte de nenorocirea care'l lovea, ca un ca- davru,pana ce o durere groaznica el apuce de gat,gi pieptuise umplu de o neinteleasa simtire , care '1 ina- dugea, er sfAgia sufletul, ei seta sangele. cum se poate !Acel frumos viitor ce'l agtepta, cu orizonturi imense pen- tru gendire, cu multumirr de tot solul pentru activitate, en eruditiune in ca- pte, cu celebritate poate, se eclipsa cu totul din naintel, gi nu lAsa in lo- cu 'I de cat nemultumire, greutati de tot felul, obscuritate ?... Lacramile el podidire, §i planse cu capul in man! cAte-va minute. Acesta fire, semeata cu ea insagt §i blend& cu alp!, avu un moment de teribila res- coala contra destinulut. Cum se poate! Pentru o mizerabila suma de 500 de le! pe luna, sa dea cineva cu pumnul in sticla vieti! sale §i s'o sfarame, ca pe un geam, un furios de ospiciu ?... Cu neputinta! 14 IN FATA VIETII Si totusi era foarte cu putinta, find- ca asa era. Sit se adreseze la cine-va, la printul Sturza, la prezidentul Societatil geo- grafice, la rude, la prietent... imposibil. Mai Antall', era prea_mandru ca sa ceara un serviciii, fie de la ori-cine, gi dupa aceea nu l'ar fi crezut nimeni; un om care traegte gease ani la Pa- ris, cum traise dansu, nu saracegte aga, de o data, ca in poveste. Se scula dupa scaun, linigtit putin prin lacramile ce Is varsase, gi'gl ri- dica capul avend aerul de a privi pe cine-va drept in fata. Aga incepem ? Foarte bine ! Vom vedea cine va birui. Se hotarise : a doua zi pleca. Mita sa'si intalneasca prietenii gi le facu cunoscut la tog hotarirea ce luase : lipsea numat pentru cate-va luni, spre -a'gi regula oare-carT afacerl, gi se'n- torcea agi laza doctoratu.