In Fata Vieth

IN FATA VIETH

ROMAN

DUILIU ZAMFIRESCU

BUC URES CI

TIPO-LITOGRAFIA STEFAN MIHALESCU 14, Strada Covaci, 14. 1884

IN FATA VIETII

ROMAN

DUILIU ZAMFIRESCU

BUCURESCI

TIPO-LITOGRAFIA STEFAN MIHALESCU, STRADA COVACI II 1884

IN FATA VIETII

Or ce om care s'a desteptat din cele d'intaiu visuri aletineretil, care tine socoteala de propria sa -expellent& si de experienta altora, care a studiat istoria trecutulul pe a epocel sale, dace niscal-va prejuditil inradacinate nu'l turbura judecata, vasfarliprin a ajunge la conclusiunea, ca lumea oamenilor este imperatia intimplaril 121 a greplel, cari o stapinesc si o gu- verneaza, dup6 cheful lor, lath nici o mild, ajutate Hind de nebunie si de rautate. De aceea tot ce e mai bun in omenire nu ese la Liman de cat cu mu de greutati; or ce inspiratiunenobila qi inteleapta gases,ce gnu ocazie sa se arate pe clnd absurdul gi falsul in do- meniul ideilor, platitudinea §i vul- garitatea in regiunile extol, ratite- tatea si prefacatoria in viata prac- tick domnesc neturburate de ni- men1 si aproape in neintrerupere... Sehopenhaner. Lumen ca vointa fi ca reprezentatitine. Vol. 1.1E42.

PARTEA ANTAIA

Obosit de drum, Eugeni-A Soleanu s'a propia de mo§iea pArinteascA catre sfin- titul soareluT. Era in vara anuluT J874. De patru zile de cAnd calatoria, cea d'intAid multumire ce o avea, era aceea pe care i-o pricinuia revederea locurilor in care se nascuse §i crescuse. SA- tul de drum de fier §1 apasat de greu- iatea gandurilor sale,se simti oare- cum u§urat, cAnd, la Adjud, se sui intr'o birja jidoveascA, care'l porni in fuga cailor spre muntr. Aerul rece §i sanetos al dealurilor avu darul de al chema oare-cart resturr de amintirl, dulci" tovara§e de singuratee,

8 IN FATA viETlx cart it gonira neagra tristete ce'l coprindea. Trotusiul curgea pe albia sa pietroasA ca si acum vase ant ; muntit eraa verzt vi frumogi ca vi atunci ; fa- neata era tot atat de vie, cu nenum6- ratele sale ierburt inflorite, iar malda- rul, intins in palif-palit pe cositura, umplea aerul de mirosurt, ca vi pe vremea cAnd umbla Ware pe mogie, de la un capet la altu, ca un vatagel. Eugenia Soleanu se intorcea in tarn pentru tot-d'a-una. Plecase cuease ant mat 'nainte la Paris, sa invete literele of filosofia, lucru rar pentru un baiat bogat cad atunct era bogat, si acum, peste gdse ant, se intorcea acasA WA diploma vi sarac. Fia al unet familil nobile din Mol- dova, plecase in strAinAtate cu fastul gi iluziele unul copil, singur la Orin% caruia i s'a ascuns tot-d'a-una adeverata stare a averit sale, din dragoste de cAtre mama vi din orgoliu de cAtre tatai sea, lasandu-se sa creadA ca are in urmA comort. In anitd'intaid,Eugeniamance, multe parale of facu pupa. treabA. De la al treilea an insA, fie ca se sAturase

IN FATA. VIETII 9

de petrecerl, fie ca. natura sa, mAndrA §i cu totul superioara, simtise nevoie de-a se hrAni de la o vinA puternica §i datatoare de viata, care se chiama invetatura, fie in fineca finatea unui simt, de-o excesiva delicatete, pe care 11 mo§tenise de la mama-sa, el Mouse sa banuiasca starea averir parintegcr, se puse pe lucru. In patru am munci cat un hamal. La inceput de datorie, mai pe urma din dragoste, ajunsese sa nu'§i poata trAi flier ciasurile de odihne. fad, o carte la cap. Cursul propria zis de litere el cam obosea, §i de aceea se dete cu totul filosofieT §i istoriel. Stu- diul acesta avu asupra caracterulur existentii sale zbuciumate, ce incepea din acest moment, o inriurire hotaritOre. Neincrederea in sine, care, la o vet.- std oars -care stApAne§te naturele cele mar superioare, §i care pentru Soleanu fusese un isvor de suferinte morale Ara. §ir,incepea sa fie inlaturatd putin ate putin prin studiul adanc §i sistematic asupra Istorier, care's inlesnea §i mai mutt studiul filosofieT, curs special pe care '1 urma cu gaud de-a dobandi un titlu.

10 IN FATA VIETII

La 26 de ani, Eugenic]. Soleanu era un om7intreg AlAturi de cunostinte]e temeinice ce dobandise prin invetaturl, avea o dispositiune secratA, acel ceva care nu se is de la alp', care tine de temperam en- tul propriii al fie-caruia, §i cAruia ne am invoitalziceitalent. Soleanu avea darul cuventArii. Prezentat in societatea geograflca din Paris, de un prie. ten al printului Mihalache Sturza, avu indrAsneala sit vorbeascA in fata acelel invelate adunari, §i, de §1 cuvdntarea sa se tinu in frantuzepe, ea avu un tarmec deosebit pentru ascultatorr, atat pentru cl se facea asupra uner lerT, aproape necunoRcuta Frantnjilor, -tam noastra, cat §i pentru ca revela un talent noti, puternic, cu un sill cam im podobit, dar cu o frasa careera tot- d'a-una hranita de-c. ideie. Ideatiunea tenerulur orator placu cu deosebire ilus- trer adunarT. Avea un dar cu totul particular de-a cugetat care insufletea imaginelec.e'iveneati,in desvAluirea unut subiect, cu o stralucire de vial, nema!pomenitg. Dupa ce afar*, Soleanu fu luat la o.

IN MITA VIETII 11

parte de prezidentul societatiT, care se- informa cu mult interes de familia, de pozitia, de tara sa. El avu multumirea sa '1 poata r6spunde, ca atat familia cat gi tara 11 erau bogate, gi ca atat un% cat gi ceaPalta pastraii pentru Franta o adanca. simpatie. In urma acestul succes, toata colo- nia romans recunoscu in Soleanu pe- geful eh El remase tot simplu §i cu a ceeagi seninatate ca §i mai 'nainte. Suc- cesul nu putu de cat sa '1 dea mai multa incredere in munca, gi sa '1 aduca o mare multumire sufleteaaca, cea mat dreapta gi mai nepretuita resplata a celor ce lucreaza cu spiritul. Neincrederea de alts data sburase cu totul, gi Soleanu se uita acum in viitorul sell cum to -al uita pe o alee dr6pta ,Si linigtita, pans in cap6t. Intimplarile ilia. hotarIra alt-fel. Tocmai pe cand se pregatea sa 'n- ceapa seria examenelor de doctorat, primi o scrisoare din partea tatalu1 seii, care cazu ca un trasnet. B6tranul ii spunea, pe departe Si cu intorsaturi, ca o multime de nenorocirl de familie i-au adns intr'o mare strimtorare gi ca, de-

12 IN FATA VIETII

§i are sA is o grAmadA de ban! de pe la o sumde datornici, cu care Eu geniu sA '§1 adune averea la loc, pentru moment it e cu neputinta O. '1 mat tie la Paris, §i de aceea it trimete ul- timir 800 de lel, cu care O. se intoar- cA numal de cat. Il povestea cum fusese silit sl vends Solenir fostului sell tovara§iti Mariti Martian, care it lasase qi lul o mica parte din mo§ie, undel§I Meuse o casula simply,,in care trAia aproape singur.11 ruga sa nu piarda -or ce nAdejde de a se reintoarce in Pa- ris, daca urea sA mat invete, cacl Dum- nezeti e mare §i milostiv cu cei derept!, etc. Cu alte cuvinte ruina !... SarAcia 61 aparu de °data, hidoasA §i rinjitoare ca o iazma, §i in fats el toate proiectele §1 tot viitorul cazurA -ca un caste! de cart!. Scrisoarea tatalur seti el gAsi gata sA iasa. Dupe ce o ceti, remase pe scaun cu bratele in- tinge, privind inaintel WA nici o idee, JAM nicI un plan, coprins de o deznA- dAjduire fArA margin!, care rupse firele -or are/ legAturl cu viitorul, a or caret sperante, a or cArul bine. Lovitura fu

IN FATA VIETII 13 atat de violenta §1 impresia atilt de adence, in cat sferimara cu .totul a- ceasta:natura simple dar puternica, §1, un moment, Eugenia remase fare no- tiune exacta de sinegi, fare con§ciinte de nenorocirea care'l lovea, ca un cadavru,pana ce o durere groaznica el apuce de gat,gi pieptuise umplu de o neinteleasa simtire , care '1 ina- dugea, er sfAgia sufletul, ei seta sangele. cum se poate !Acel frumos viitor ce'l agtepta, cu orizonturi imense pentru gendire, cu multumirr de tot solul pentru activitate, en eruditiune in ca- pte, cu celebritate poate, se eclipsa cu totul din naintel, gi nu lAsa in locu 'I de cat nemultumire, greutati de tot felul, obscuritate ?... Lacramile el podidire, §i planse cu capul in man! cAte-va minute. Acesta fire, semeata cu ea insagt §i blend& cu alp!, avu un moment de teribila res- coala contra destinulut. Cum se poate! Pentru o mizerabila suma de 500 de le! pe luna, sa dea cineva cu pumnul in sticla vieti! sale §i s'o sfarame, ca pe un geam, un furios de ospiciu ?... Cu neputinta!

14 IN FATA VIETII

Si totusi era foarte cu putinta, find- ca asa era. Sit se adreseze la cine-va, la printul Sturza, la prezidentul Societatil geo- grafice, la rude, la prietent... imposibil. Mai Antall', era prea_mandru ca sa ceara un serviciii, fie de la ori-cine, gi dupa aceea nu l'ar fi crezut nimeni; un om care traegte gease ani la Pa- ris, cum traise dansu, nu saracegte aga, de o data, ca in poveste. Se scula dupa scaun, linigtit putin prin lacramile ce Is varsase, gi'gl ridica capul avend aerul de a privi pe cine-va drept in fata. Aga incepem ? Foarte bine ! Vom vedea cine va birui. Se hotarise : a doua zi pleca. Mita sa'si intalneasca prietenii gi le facu cunoscut la tog hotarirea ce luase : lipsea numat pentru cate-va luni, spre -a'gi regula oare-carT afacerl, gi se'n- torcea agi laza doctoratu. Dupa eel i vezu pe toti, 'gi lua drumu spre car- tier, unde cunogcea de vre-o catr-va ani una din acele gentile papugi, de care e plin Parisul, care 'I mancase foarte multi bani, sub pretext de al da in

IN FATA VIETII 15

schimb o afectiune sincera si nestramutata. El o cantarea foarte bine cata greutate tragea,darinchidea ochiI, multuminduse sa, fie inselat de un singur sistem, de cat sa le incorce pe tote, si cu toate sa aiba acelasI rezultat. I- nainte de a intra la densa, trecu pe la un bijutier si'I cumpera, un inel cu un mic diamant. Cum '1 vezu, Zouzou '1 sari de gat, si incepu sal certe ca de cAt -va timp o uitA Area mult. Mi se pare, draga mea, ca am sa fill silit sa to uit de tot. Familia me rechiama in tiara. Te dud ! Me las! I Nenoroci- tule, n'al mild. de mine, nu mai iubit nici °data ! i 'ncepu a se boci. Zouzou, scuteste-me to rog de scene dramatice.Tonul serios si cam poruncitor cu care furs zise aceste cuvinte, o facura sienteleagaci£ mior laiturile nu sunt venire la timp. De ce to dud, me rog ? Fiindca n'am cu ce SA maI trAesc la Paris. La aceste vorbe ea se dete inapoI cu o miscare teatrala. Dupa aceea bufni de ris.

16 IN FATA VIETII

Tu n'aicu ce sa mar trae§t1 !.. un bogatagiii 1.. Glumegtt. Eh glumesc foarte rar, §til bine. Si ea sa nu mat prelungim scena a- ceasta, iata un mic dar celr fac acum, fagAduindult pe cinste ca indata ce volt' ajunge in tar&11void trimete o mie de franci. Me cuno§tr indestul ca sa nu te indoegct de cele celt spuiti.Ea lu& cutia inelului §i, de§chizend'o, se uita drept in ochit fur, cu un zimb4t de ca' ricatura. AtAta at &it ami aduct ? N'am putut mat mult, crede-me. Eugenia, salt spuiu drept, te credeam un om de onoare, dar ved c& §i to nu WI de cat o canalie, ca tog Ro- manic. Tot sangele i se sui in fats de manie. Avu o mi§care de turbare, cu care ar fi aruncat'o pe fereastrA, daca nu s'ar fi stapanit. Ea puse mana pe clopot. Doamna, te -poftese sa, nu insultt in mine pe Romani, cad MO. cu o fe. mee ca d-ta n'a§Y putea sa1 resbun... Cred ca nu ti-am dat nict o data cuvent sa te plAngt de mine. Am platit cu cea mat mare sfintenie toate dorin-

IN FAfA vIETll 17 tele dumitale.Bona intra. Zouzou ii ridea in nas. Julieto, zise ea femeiT, spune dom- fluid ca nu maT sunt acasa pentru dum- nealuT. V6 rog domnule, zise bona, des- chiclendu-q ugea... Intr'o astfel de situatiune ridicula, Eugenia nu putea face nimic mat bine de cat ceea ce facu.'1"luA palAria cu sange receai,wind, puse in mana came- rieriT doT napoleon! : Unu pentru stapena-ta altu pentru tine. V6 trebue aceeagi mesura. Cand egi in strada, cu toga scarba ce'T inspirase acea imitatie de femee, nu se putu opri de a se gandi la sta.- rea sa de astazi. Dar oare data lumea, in mare parte, n'ar fi de cat un ma- crocosm de Zouzou ?... Mergend singur, intristat si scarbit, se intalni cu un prieten gi protector al OA, vechio elev al gcoalei pe care o urma el astAzT, om deja cunoscut la Sor- bona prin vioiciunea spiritulur s'ed critic si studiele adanci ce facuse asupra intregil clasicitat! germane, d-nu Borel. Acesta cunoscea marea dragoste ce 2

18 !IN FATA VIETH o avea Soleanu pentru filosofia lui Scho- penhauer §1 se temea de inriurirea ce ar fi putut O. aiba pesimismul asupra natures grave §i melancolice a prietenu- lui sett De aceea, glumind, il lua adesea peste:picior §i'l ducea la Mabile s621 con. vinga de adeverurile lumei a ce§teia. In ziva aceea Borel v6zu in chipul lui Soleanu atata desnadajduire, in cat se speria. Da ce mai e ? Ti a aparut r6po- satul Arthur in vis ? Ti s'ati inecat co- rAbiele,ce e ? Soleanu IT spuse nenorocirea care 'I lovea. Era silit sa'§i intrerupa cursu- rile §1 sä piece. Apol it istorisi pe scurt scena cu metresa sa. Asculta-m6, d-le Borel, poti sa, rizi cat ei vrea, dar tot filosofii mei ail dreptate : «Cu cat am cunoscut mai mult pe oameni, cu atata i-am iubit mat pu tin ; data a§i putea O. zic acela§t lucru §i despre femei, a§i fi foarte fericit»1) Dar... nu pot.

') The more I see of men, the less I tike them ; if I could,9.y so or women too, all -would be well. Cuve-nt and Byron pe care se zice cal repeta adesea Schopenhauer.

IN FATA VIETII 19

Frantuzul se uita in °chii lur, drept, §i Om a ceti lucruri foarte ciudate. Scumpul mei", te rog sa, nu pled pans nu vei veni pe la mine. Te a§. tept asta seara. Vino sä pranzim impreuna. La revedere. Seara, Soleanu se duse sa'§i vada f rietenu. Pranzira Jung, vorbind despre Romania, despre viitoru lur, despre reintoarcerea la Paris, §i de mul te alto lucruri, WA insa sa rosteasca un singur cuvent relativ la caracterul -§i teoriele lui Soleanu asupra vietii. Cand se despartira, Borel ii dete un plic, pecetluit pe toate partile. Asculta, Soleanu, ii zise el : du- andu-te din Franta, voift sa pastrezi de la mine o amintire. Tata acest r.lic, pe care te rog sal porti cu tine Qt po unde vei umbla, §i sa, nu'l deschizT do eat in momentul cel mar dureros al vie lir, cand vel simti ca te lasa puterile §i ca nu mar pop lupla. E o nebunio do autor, data pofte§ti, dar e nebunia u nui prieten §i trebue s'o urmezi. ImI lagadue§ci ? Pe onoare.

20 IN FATA VIETII

Lua plicul §i'l puse 'n buzunar. I se paru un moment ca scena aceast'a mi- roasa a Xavier de Montepin, dar eta prea preocupat de alte lucruri ca sa se gandeasca la densa ma/ mult. Se despartira abia stapanindu'§i lacramile. A doua zi, cand se destepta din soma, 1 se paru ca, e alt om. Toata mandretea vietii sale se spul- berase ca frunzele in vijelie. Ramaseso ca un cadru de gips caruia i -al luat ta- bloul Capu IT atarna o suta de oca. Is/ lua cu sine foarte putine lucrurr remanend ca restul se, i'l trimeata gazda dupe ce va ajunge in tarn. Placa la gart singur, ca,latori singur §1 ajunse in lath tot singur. In aceste dispozitiuni de spirit se a- propia de mosjea parinteasca.

II Soare]e lumina verfurile muntilor cu nNte raze tarzir dar voioase, cart cm-- let fel de fel de ROI colorate grin umbra padurilor. Pe valea Trotu§iulur a- murgul seraili intindea imensa sa

IN FATA VIETH 21

draperie de gaz, peste care noaptea a yea sa se odihneasca ca o zinc lenoasa, agteptand luna sä '1 tie de urit. Satul se pregatea de odihna. Telencile ca- prelor tipaii in departare, intoyaragite de sgomotul surd al apeT gi de intrega armonie a naturel, care, ca o orgy os- tenita, parea a da in surdina ulthnele acorduri ale unel rugaciuni de sears. Totul era senin. Firea are, ogre durerea noastra, acea mare neresponsabilitate, pe care si-o trage din neamestecul el in trebile o- mului. Cine nutie sa fie fericit la umbra codrului, langit unda curata a iz- voarelor, si 'n pacea cea mai netarmurita a unel zile de yara, acela poarta simburele durerii in inima luT, si pentru densul nu rernane de cat o lungs Si neisprayita calatorie prin lumea fara margins, sad o de.apururea odihna la statia din urma avietil... Eugenia Soleanu se apropia de casa parinteasca,gi,cu that& frumusetea locurilor acestora, starea sa morals continua a fi foarte trista. Cate °data isT mai uita de sinegi si seninatatea lumel din afara ii fura pe nesimtite, &Juan-

22 IN FATA VIETH du'I un fel de lini§te momentana, care ii astampara gandurile. Mid trecu eel din urma pripor al Trotu§iului, casa de la Soleni, un adeverat palat, ii a- Om in amurgul sera ca o vedenie albs. Cine o fi stand acolo ? Ce fel de om o fi acel domn Martian, care curnparase mo§ia ? Cum s'or mai fi pastrand lucrurile remase de la mama-sa ? Eugenit ill' aducea aminte de tovara§iul tatalui sell ca prin vis. Cand venea de la Bucuresci, in vacante, 11 za- rea din fug& in trasura sa cu cal albi, manand singur, cu o barba mare, a- proape alba, tuns pe toba §i voinic ca un taur. In colo, de familia lui mail nicl o amintire. Dupa ce intra in sat, care era risipit pe muchi §1 prin vaT, fara regula, trasura apuca pe un drumeag aproape parasit, §i, dupa, vr'o zece minute, intra in ograda tatAlui seii. S'astepta sa vada o curte, daca nu cu totut bogata, eel putin ingrijita §1 cu o aparenta oare- care. Deziluzie. Curtea era aproape des- chisa. IT §i colo, pe cat se putea zari, cat° o urma de gard derapanat, pall re'ma§1 in picioare de pe alte vremurl,

IN FATA VIETH 23 un cogar nelipit intr'un colt, un mic pAtul intr'altul gi atAta tot. La ugA iT egi inainte tatAl sea gi o slujnica necunoscutA. BetrAnul albise de tot Si se incovAise sub greutatea betranetelor gi a nevoilor. Eugeniti ei sarutA mana cu respect, gAndinduse lalipsurile ate trebuise sA sufere bietul b6tran spre a'ida mijloace sA invete la Paris. DAM WI' plAngea gi'T tinea mana intr'ale sale parend al fi fricA sa nu'l scape pentru totd'a-una. Stetera mult timp la vorba, povestin- du-gl unul altuia din ate avea pe inimA, betranul rugandu-se de Eugeniii sal ierte ca l'aii lasat puterile aga de curend, gi n'a maT putut sal tie la invetAtura, donsul cautand sa, 'gl ascunda nemultu- mirile ce avea gi spuand ca, va putea O. traiascA Si en ceea ce 'nvetase pan& atuncT. Intr'un tarziti trecura din sala in casA. Eugeniii avu o strAnsatura de inimA. intrand sub acel acoperAment aproape mizer. Cand dgi aducea aminte de lue- sul in care trAise bietul belran §i cand vedea lipsa Si strAmtorarea in care era pedepsit BA'gT sfargiasca zilele, avea din

24 IN FATA VIETII ce in ce mar multA remugcare. Tavanul era jos ;peretii cogcovitigiaproape goi ; mobilele impestritategiuzate ; singuratata impraltiase prin camere un fel de parfum desulfina,particular schiturilor ; in fine era trist.4 Cu toate astea, un ochifi mar putin deprins cu lucsul gi desordinea parisiana, ar fi ob servat de la prima vedere o regula oare-care, o ingrijire, o agezare cu gust a lucrurilor, cu care slujnica nu umbla in toate zilele. Mai cu seama, in camera care era pregatitA de culcare pentru Eugenill, agezarea mobilelor avea ceva cu totul distins. Pianul remas de la mums -sa, patul, cele cloud oglinzi gi o multime de alte lucruri, earl toate apar- tinuse d-nei Soleanu, eraii agezate intr'o perfect& armonie, gi, dac& n'ar fi lost peretii goi gitavanul prea jos §i inegrit de vreme, camera arfiavut aparente mar mult de cat confortabile. Eugenia bagA de seamy toate acestea, dar nu'gi ba.tu capul s& afle cauza. A doua zi se scula foarte dedimi- neat& grgi lua,cateaua cu tatal sea in cerdacul inchis cu geamuri, ce se afla la intrarea easel. El vorbira, mult. Be-

IN, FATA VIETII 25 tranul povesti cum un sir de eveni- mente nenorocite 11 silirA, dupa pleca- rea lui in streinAtate, sa venza Sole- nil vechiulul sett tovarAs, pentru niste resturi de datorit si o suma de bani, din care iitrimesese cea din urmA para pentru intoarcerea sa in tarn. Be- trAnul pArea cam nemultumit de ceea ce'l silise sA faca tovarasiul sets', si, de si nu scapl nici o vorbA despre vechi- le sale socoteli cu d nu Martian, se ve dea lesne ca avea sacul plin cu jeluiri. Vremea trecu repede. Pe la zece si jumetate, o trasurA cu doi cal intra in curte. Gateste-te Eugenia sA mergem la dejun. Baga de seamy ca e lume mai multA. Sunt si femei. Eugenia cAdea din Ger. Crede-me tata ca nu'nteleg nimic. La dejun la tine ? La Martianu. Ea manAnc acolo in toate zilele. E chip BA scap ?.. Bine, dar ell nu pot sA merg. Cel putin sa le fac o vizita astazi, si vom mai vedea mai tArziii. B6tranul se gAndi putin. --Tu a! dreptato, dar dacA nu am

26 IN FATA TIETI1

merge, astazT am mahni mult pe Ele- na pe d-na Martian, adaoga el. Nu stiff daca harbatu-sell, care mi-a luat mosiea, tine la mine, dar ea still ca me iube§te. Cum al zis ? care ti-a luat mo§ia?.. Nu.. dar in sfar§it, care are astazi mosiea mea... mosiea ta.Betra- nul aluncase putin.Cand veT dori sa cunosci toate sucotelile dintre mine Si el, zise cu vocea surds, sa mi le cell. Ye! face ce veT voi cu ele. Eugenia se dusesa'sipue o haina, gandindu-se la toate cele ce'l spunea tatal ssu, foarte curios de a cunoa§te casa acestu! domn Martian, care 'A- rea a se fi amestecat in viata Int, WA Mel un drept.Cat despre d-na Mar- tian, de care belranul vorbea atat de bine, el o presupunea o betrana rafl- nata, care, voind sa previe un proces relativ la Soleni, prindea pe tatal seta, atat de singur §i de neingrijit, in mre- jele unel afectiunI prefacute. Se sat in trasurI, foarte reti prevenit contra d -luT §i a d -nei Martian. Dupa vre-un sfert de ceas, trasura se opri in fata scariI celel marl. Un

IN FATA VIETII 27 tecior egi repede Si ajuta pe d-nu So leanu sa se dee jos. Eugenia urea sea- rile coprins de puterea unei amintiri inca vii, amintirea copilarieT sale. Fora introdugY intr'un salon mare, plin de lume. Cum intrara, o femee tenera, plina de distinctiune, sari din scaunul see §1, venind drept la d-nu Soleanu, '1 lua o mama§ii-o saruta, inclinAndu'gi capul putin spre stanga cu o grape de- savirgita. Ce bine al Rentcalvenit,tate, Nicule. Al intarziat atata, ca m'ar facut sa me sperfe.Credeam ca egg bolnay.... -Iti multumesc fetito,vina insa e a dumnealul,zise betranul dandu-se putin la oparte,nu'l cunogcl: Eugenia So. leanu,fifi-met.Apor aciaoga cu oare- care emfas:d-na Martian. Dupa a ceea incepu a ride cu hohot. Spune drept, Eugeniti, nu to agteptat la asta, ha ? Inchipuegtetr Ilenuto ca dumnealur'§I alcatuise in mintea sa cea frantuzeasca, ca daca o femee e prietina mea tre- bus säfie baba, ha? PrivegteT baba d-le Eugeuiii! Eugenie se inclinase adanc inaintea

28 IN FATA VIETII ei, fait sA zicA nici ovorbA. Elena ridea de hazul care'l fAcea betranul. Tocmai cum zice tata Nicu, nu, d-le Soleanu, dar o betrane. a zilei de mAine. Ziva de astazi va fi atuncl foarte lungA, doamnA. SperAm cA vom face-o sA vi se park, ceva mai scurta. Me iertati :am fost reti inteles. Dup. aceea ii prezenta latorsreT de fatA.' Eraii acolo :consulul englez de laGalatz ;prefeGtul cu nevasta ; procurorul judetului ; familia Grigoria- de Bucov, Jr& ele ministrului de lucrari publice, care sta la o moie vecinA ; doue domnipare foarte plAcute, nepOte ale d-lui Martian, plus un capitan de graniti, plus mustatile cApitanului, ni§- te mustAti uria§e, cars reclamafi pentru ele singure un tacAm la mask. Mai pe urmA veni §i d. Martian. Era tipul cel mai perfect al omului fericit. Cam copt putin, ba copt bine de tot, vorbea de toate cu o volubilitate extraordinarb.. Era prieten intim cutotsmini§trii ; fusese do cloud on deputat, membru perpetuil in consiliul judetian, agronom,

IN FATA VIEfII 29-

horticultor, viticultor, sprij niter al li- terilor ; fondase un spital §io §coala pe mo§iele sale, etc.etc.Fara afi prosl, lasa o impresie displacuta prin pecatul ce'I avea de-a se lauda.E1 se Bpi de Eugenic ca un scalti, voindsal cucereascA cu vorba §1 planurile sale 13, ntru viitor. La masA elpuse in dreapta sa; el servi, el ingriji, el onorA atAt de mult, in cat isbuti plicti- seascA intr'un mod suveran.Infats, Eugeniii avea pa prefect,un om cu capul mare §i cu ni§te ochi ca sineala, spAlaciti §1 fArA viata. El vorbea fOrte putin. CAnd si cAnd i s'auzea .'ura, cu un accent oficial, spre a confirma ceea ce debita d. Martianu. Fratele minis- terulur de luci Art publice sta la stAnga net Martian, gata pc serviciti, ca unul ce se credea ccl mat ilustru din acestA adunare. PAndea ca un criminal toate mi§carile EleneY,§i,inaintede a fi esprimat ea vre o dorinta, eli-o §iindeplinea. Procurorul,o pita- cu ochelarl, sta intre cele doue nepOte ale d Jut Martian, cantAnd sl le con- convingA ca pedeapsA cu moarte esi are bunurile ca §irelele ei, §i cA 1e-

SO IN FATA VIETII giuitorul nostru bine a facutc5n'a admis'o. Prostiele sale §i le resfira mat cu seam, ciipitanulur de granitA,ale cAreT mustatt se 'mbaiaiiin supa ca doue corAbil de resblit1.Fetele 11 as- cultaa cu mild, mAncAnd mime in verful furculitei §1ingrijind ca paharul 11-10cApitan sA, fie de-apururea plin, lucru nu tocmaY u§or, de vreme ce §i d. eapitan, la r6ndul lui, i§t desta§ura toatA activitatea, ca mai sus montio- natul pahar sa fie de-a-pururea got. In dreapta Elena' sta d. Sole-nu Mira:nu §i o flint& care se ivea atunci pentru intaiasidatA : d-ra Lya Martian, cu suplimentul situ Miss Smorden. Lya era singurul copil al Elenei. A- veavie-o 11anT. BalAie, Lya purta dlitp-u1intreg Si perfectionat, dacA era cu putinti,al mamel sale.Ochii alba§tri, marl; privirea adAncA; fats albs §1 cam prelungA ; penal r'esviait in ml! de §uvite inelate ; gura blAndA §icurl. zatoare ca a until Anger,o adev6ratA perfectie. Ea, cum veni, sAri de gAtul ri luT Soleanu §i'1 I upA pe amendof o braja cu mult1 diagoste. Dup6 aceea -saruta pe mamA -sa §i se rui in seaiii,

IN FATA VIETII 31

uitAnduse la Eugenia cu o mirare pe care cAuta sA §i -o ascundA cat putea mai bine. Se vedea copilul bine crescut cat de colo. Masa se prelungi mai mult, din cauza unei conversatil ce se incinsese intre fratele rninistruluiaid-nu Martian. Eu genitz abia putea sa'gi stApaneascl u- ritu. Elena MO de seams, gi, ca un megtegiug deosebit, propuse adversari- lor sa meargA sA caute rezolvarea c hes- tier intr'un dictionar istoric din biblio- led'. Eugenia ir reruase foarte recu noscator. DupA ce se suirA sus, grupurile se impartirA, in diferite chipuri. El voi sa so apropie de clansa gi vorbeascti mai de aproape, ca sA vaza data in -adever avea gi in vorbA acel farmec deosebit, ce'l avea intoata persoana sa.Ea ii spuse cu multa grape cum l'a cunoscut inainte de a pleca in Pa- ris, pe cAnd Inca trAia d na Soleanu:; 1 vorbi despre calitatile mamel sale ; ceva de succesele lui instrAinAtate ; it incantA aga de mult, incat, dup6 un teas, incepea sa fie cu total de parerea tataluisea.

32 IN FATA VIETII

Doamna, treblie sä v6 marturi- sesc, ca rate ori presimtirile meleme, ingeala, cand mat ales e vorba de o noun cunogtinta. De asta-data insa am lost ingelat, grin"' pare bine. Nu 'nteleg... Niel nu puteti intelege.Inainte- de a m6 prezenta aci, aveam un fel de repulsiune contra unor nume cunoscute- deja in larkgi,vo rogsa'mllertati francheta, chiar in contra numelui d-v6s- tra Acum inteleg foarte bine, zise ea intrerup6ndu'lgiplecandu'gr capul. --Asta-zi insa, credeti-me doamna, nu aveti un mat mare admirator, un admirator mat respectuosgimai devo- tat persoanei d-voastra, de cat mine. Nu gasiti cA sunteti cam capri- tios dle Soleanu ? Trecett foarte ugor de la un sentiment la altu, de la o ex- trema la alta. Doamn., nu mat am de adaogaf nimic. Ceea ce cuget despre altiio spuiti fara multa forma, §i 'nai place sa. fiu platit cu aceiagr moneta. In sine ins, gtiafoarte bine cart sunt adeverurile cart plat si cusururile-

IN FATA VIETII 33 cart se pot spune femeilor : tot-d'a-una acelea call pornesc din calitatT §i mat cu seam& din calitatile fizice. Dar data -a§1 avea §i eii aceemi teorie ? As,T primi-o cu bucurie. Daca v'qt spune ami. lormasem despre d-voastra o idee ap de mare Si do frumoasa in cat... cum m'a§r exprima ? ye puneam foarte sus, qi acum.. Vedeti ca sunt foarte jos ? Nu asta, dar ved.... uite, nu §tiii cum, ImT pare ca suntell prea mult in lume, prea putin poet..... A I avey dreptato ! Sunt foarte putin poet de cata-va vreme, §i caut se. flu §i ma! putin. AvetT dreptate : sunt o proza in picioare. Si ce voie deveni ?,..zise el cu vocea schimbata. A !... cAnd cine-va e atat de nedrep- tatit de soarta, cum sunt ell, 11 e f6r- te cu greti sa ma! remaie in sferele se- nine ale poezie! I Iertati-me, ye rog, ca ye vorbesc de mine ala de mult. AO fi dont din suflet sa nu flu pentru d-v6s- tra o deziluzie. Dupa aceea, plecAn- du-se spre densa incet : Ceea ce ved insa, este el ati bi- 3

34 IN FAIL VIETH nevoit a ve ocupa de mine, it zise cu o mica, nuanta de impertinenta. Ea se uita la deusa cu lini§te. Tot-d'a-una. Tie prea mult la pa,- rintele d-voastrA ca si . nu me intere- seze tot ce'l poate interesa. Interes prin refractiune. Prin refiectiune. Cuget la tot ceea ce fac. Asta nu'l tot-d'a-una un bine. Teorir de filosof, nu'i a§a ?.... Tocmar atunci intro, consulul engles. Inchipuie§teg, domnule Haacks, ca d-nu Soleanu, filosoful nostru, gä- se§te cA nu'l bine sA cugeti la tot ceea ce lac!. Filosofie sentimentala, zise engle- sul a lene. Mi se pare ca e mal corect sä zici lipsa on carul sentiment de filosofie. Cum crezi,d-le Soleanu ? Cine invata teoril filosofice numai in teorie, fare. a §ti sa le aplice in viata sa, spre a '§% mic§ora suferintele §i nenorocirile ce'l atingaccentua putinacela nu le po- sed& in destul. Sati nu se poseda indestul, intrerupse Eugenie.

IN FAA VIETII 35

Tot una e, zise ea sculAndu - se. Elena trecu langa d-nu Soleanu, a- lAturT de care se simtea tot d'a-una mai libera§iintr'o atmosferA mai calda, mai curate.. Se citea bine in toatA, a- tentiunea delicate, ce avea ea pentru be- trAn, un fel de pArere de red de ceea ce Meuse barbatul sed cu sequestrarea -Solenilor, o recunoascere mutuala a drepturilor vechiulut proprietar Sf un fel de nobila rugaminte de a fi ierta- tA pentru partea de nedreptate ce o purta ea §i copilul et. Eugeniti vedea bine toate acestea, §i -eraatins de nobl*a sentimentelor dner Martian, dar cuvintele eel zisese in urmA if resunad in minte ca un strigat de degteplare. Nebuno, it zise el in sine, cAt lie red fact cl me readuct la hotArirea mea ' Da, at dreptate, in lume numat mintea trebue sA impAratiascA! A ! dao me silegtistoolinveluid inima in cauciucul indiferenter, void incepe chiar -de astazi. Atat mai red pentru eel ce imT vor egi in tale ! DupA aceea luta, in grupul Larbati- or, in care d-nu prefect, cu d-nu Mar

36 IN FATA VIETI1 tian §i dnu Irate de ministru, discutati politica, aprin§I ca ni§te paraleT. Pre. fectul, ametit putin de fumul vinuluT, o luase in galop prin trecutul sell politic, aratend bunatatile §i fericirile cate cazusera pe judet, de cand providenta el nascocise intr'adins spre a'l a§eza in fotoliul prefectorial. D-nu Martian, de- §i om al partidulul de la putere, corn- batea sistemele, fiind-ca nu indresnea. sa combata direct pe prefect, §i acuza pe puternicil zilel ca nu §titisa'§1 a- leaga oameniCarl serviasca. .Fra- tele ministrulur sustinea guvernul, dar '1 gesea un singur cusur, unul singur, dar mare : acela a nume ca libertatea alegerilor era ceva cam parodiata Eugenia'1intelese foarterepede.. OarneniT ace§tia erae on top guverna- mentall, cum e toata lumea,zisa se- rioasd, in Cara romeneasce. Neintele- guile intre densit proveniati numar din nemultumiri personale :prefectul pentru ca era combatut de influenta u- nor deputati ; d-nu Martian pentru ca nu fusese numit prefect ; fratele ministrulur pentru ca, nu fusese sustinut in destul la aleger!, etc. A combate ina-

IN FATA =pi 37 intea acestor °ameni guvernul ar fi fost a 0'1 creia pe tot! du§manY. Eugenic' nu fugea de discutiunile politice, find convins de dreptatea lui Stuart Mill, anume c5, a cercetat in teorie care este cea mat inmerita formula a artel de a guverna, nu este o chimera, ci o sarcina de mare insemnAtate pentru inteligenta omulut. Dar e disctiune §i discutiune. Cu ast-fel de oameni, chiar data ar fi fost combatut, putea oare nadajdui ca vederile sale vor avea vre o inriurire asupra spiritului potrivnicilor set? Scho- penhauer, c5.nd i-a facut observatia ca dot ()ameni cari discuta serios, despar- Vndu-se, pleacA fie-care convins mai mult de ideile adversarulur seit de:cat de ale sale, de sigur nu avusese in vedere nici pe d-nu prefect de Bacati, nici pe d-nu Martian, §i 0 mai putin pe Ira. tele ministrului. De aceea Eugenic' incepu prin a stabili basele conservato- rismului 0 a aduce laude oamenilor politic! earl '1 repezentau, rezervendu'sr a critica mat la urma multe cusururl ce avea aplicarea acestor frumoase prin. cipii. El mai gtia din propria sa ob. servatie, ca intro oamen! ordinari, criti-

38 IN FATA VIETII cele incep cu laude marl asupra talen- tulur si meritelor criticatulur si sfarsesc- cu muscaturT si aluzil personale stu- pide,iar ca in acestsoiil de critice, criticul nu vede de cat reul ce poate sa zica de victima sa, iar criticatul numal laudele ce i se aduc. Nu era cazul lurEugeniii, dar era al domnilor ce se gaseaft de fatA. De aceea, el it in- curcA intr'o discutiune prea inalta, in care ascultatorir ser nu intelegeati toe- mar bine ceea ce voia sa zicA, discutiune din care el' prinserA numal laudele ce- aducea guvernulul. AfarA de aceasta, Eugeniii voia sa'sr inceapA nova sa viata. Pentru cesacombats numal de cat guvernul, in fata unor persoane in- capabile de a'l intelege ce vrea ? A lauda pe fie-care in sfera lul,atga- dila putin orgoliul, a'T admite toate pl- rerile, intru atilt intru cat ele nu'nsem- neazA nimic, si apol a'T domina pe toy, prin atractiunea unel inteligente pu- ternice, nu este oare eel mar sigur mij - loc, pentru un om superior, spre a pasi inainte ? Eugenia vorbi mult si vorbi frumos. Avea o mare dorinta de-a place Elenil

IN FATA vzETu 39

§i dea o cuceri cu puterea talentulul sea. Stiu sa dea discutiunil o forma interesanta, departand'o de pedantism si de paradoxe, §1 o urea intr'o Merl inalta, in care ea el urmarea de minune. Pe fata el se zugravea o mare multumire, §1cuvinteleJul Eugenid it sunau la ureche, cu timbrul for me- talic, ca o muzica incantatoare. Mid el intrerupse la urma d. prefect spra al face o observatie,betranul Soleanu apuca pe Elena de mans : Ce zicT Ilenuto ? a vorbit frumos, nu'T aka ? De minune. Catre seara, Eugeniil .0 cu tatal sea plecarA.

III Trecusera vre-o cats -va septemanl. Parisianul se prefacuse. De pe bule- vardul Hausmann, sa se pe malul Trotuplui, e cam departe.Zilele de intaiti ii venea gred. Incetul cu incetul insa se deprinse. Voi se, cerceteze ce mg remasese(linvechia bogatie parinteasca, din trasurl,din cal, din

40 IN FATA VIFiTII luxul hamurilor si alsaniilor de tot soiul, §i nu mar glisi,sub co§arul spart, de cat scheletul unul landoil in care era vre-o patru cuibare de gains §i prin livada unu singur din calf cei mar/ aT enamel sale, orb §1 slabanogit d e beiranete.Eugenitielrecunoscu numaT de cat, cad era acela care su- ferea §6aua §i pe care d-na Soleanu e§a din cand in cand Ware. 11 striga pe nume. Calul, care pa§tea cu un aer bleg §i teranos, i§i ridica de odata capul avend aerul de-a privi pe cineva ea ochil set sure §i fara viata. Tataru, seracu Tataru, zise Eu- genia netezindu'T un mot de per, plin cu scar, ce 'I Marna pe frunte, al im- betranit de tot I_ Simti ca 'I yin lacramile in ochi, Si se hotarise a nu se mat indoio§ea pentru nimic. De aceea fugi. Zilele cele-l'alte le petrecea in mare parte la venat. Umbla de dimineata pans, seara cu pupa inspinare,urmarind pasarile codrulul pe toate ca- raffle pe unde umblase alts data copil, cu vetalu de curte dupa densu, de frica ur§ilor , earl , la Solent, eratt mat

IN FATA VIETH 41 multi de cat prin toate localitatile de prin prejur. Din and in and se ducea pe la nouii proprietarl, gi era tot- d'auna foarte bine primit. D na Mar- tian II lAcea observatit a impiedica pe dnu Soleanu de a mai veni in toate zile]e la masa, ca mai 'nainte,lucru la care Eugeniti respundea a, indatA ce va da in toamnA, va pleca la Bu- curegct gi astfel tatal sea va putea ia- rAgi O. 'gi reia viata de mai nainte. Sunt gelos de afectiunea ce are tata I niAti pentru d-voastrA, darlin a- celagt, timp aunt gi fericit doamnA. IT fa- cetisingurAtatea gi betrAnetele mult mai ugor de purtat. Ea migca din cap, in semn de multumire, gi subiectul se schimba. Lya era tot-d'a-una timid, in fata lul. La 'nceput mai cu seamA, indata ce 'I vedea Asa coarda gi se apropia incet de Miss Smorden. Eugeniii data sA '1 facA tot felul de plAcerT, gi se 'ncerca O. vorbeascA cu densa despre tot ce-o interesa. Ea nu respundea de cat prin monosilabe. Inoetu cu incetu incepu O. se mai imprieteneascA cu e], mai ales dupA ce 'I aduse un grangur gi o ghio.

42 IN FATA VIETII noaie, pAserile cele mai mAndre la pe- ns gi mai frumoase. In cele din urma ajunsese de se plimba cu el de mans, vorbindu'T cu gratia et copilareasca gi intrebandul, intr'o frantuzeascA per- fecta, de toate cate IT egiail in tale. Intr'o zi, catre toamna, Eugenic pleca de-acasa, pe la trer ceasurl dup. pranz, cu pugca in spinare, se, mearga la un popa betrAn, duhovnicul case, ce sta tocmal la un sat din apropiere. Drumul cel mar bun era pe de devale, insa fA,cea prea mult ocol. Era un alt drum, pe deal, prin padure, mult mai scurf, dar ceva cam parasit. Eugeniii el lua pe acesta. Trecu insa mai An- taid pe ladolenT. D-na Martian,cu cele done domnigoare, nepoate ale barbatului self, cu Lya gi Miss Smorden se plimballpriicurte.Indata cele- spuse ca se duce la parintele Aldea,. Lya hotAri ca se duce gi ea cu d-nu Soleanu ; dupa Lya trebuia sa mearga, guvernanta ; guvernanta pofti pe d-rele Martian, ele pe Elena, gi ast-fel that& lumea porni spre parintele Aldea. Drumul era in mare parte acoperit de bolta pAdurilor si putin umblat; pa-

IN FATA. VIETII 43 rea, mai mull o alee. Iel si colo rate o spartura de crengl lass sa se vada sticla-senina a cerulul, veghind, ca un ochiti albastru, la mersul regulat al omenirer. Or cat !Area de scurt, era destul de lung si acesta, si presarat de vat adanci si de dealuri. Intrasera mult in padure. Lya si cu nna din domnisoarele Martian mergeati alaturi,Miss Smorden cu cea-l'alta, a- 'Rua, si mai la urma venea d-na Mar- tian si Eugenit. Toti vorbeati si ra- dead in gura mare. E un fel de nevoie pe care o simte omul, cand se gasesce in prea mare singuratate, prea adanc in fundul codrilor, de-a vorbi tare§i de-a striga. LA o cotitura de drum, un miros grefi de cadavru veni pan& la ei. Lya se opri de-o data : miscase ce-va prin frunze. Ursu !.. zise ea, inghetata de frica si uitandu-se tints la locul in care mis- casera, frunzele. Toti remasera in loc. Eugeniti, de si nu se 'ncredea in vederile fedi, trecu numar de cat inainte, si se apropia de locul banuit. Nu Wu cinct past si in adever dote cu ochil, la o departare de alti 15, de cadavrub

44 IN PATA VIETII

unul boa, pe care sta cu lOcomie un urs, tinAndu'l cu amendoue labele de gat si cu gura tragend din came. 0 secunda i se paru ca i s'a opritsan- gele in vine. Ursu el si vezu si dada un racnet de se'nfioraii codri. In asemenea momente cugetarea aleargl repede. Eugenia esT aduse numai de cat aminte ea ursiI yin adesea pOnA in mar. ginea Solenilor si ca baietii earl stall cu vitele la pesiune 61 numesc boi si se intalnesc cu el fata in fata. Atunci numai cAt el ameninta cu ciomagu si striga la eT ;ursii se dail la o parte or fug. Eugenia apuca pusca de teavA si striga la el. Se 'nemerise insa el era un urs furnicar, care nu fuga de om. Ce era de facut ? Pupa incArcatA, cu ploaie. Atunci lull o hotarire suprema. Fugiti inapoi !striga Ma a se'n- toarce, si el insa'sI incepu a se retrage Cu pusca la ochT. Ursu venea spre el in doue picioare. Era mare cAt un om. Se dete astfel inapol, cu bAgare de sema, pAna socoti ca cei-Palti as avut vreme sO fugA. Atunci se opri, si'l as- teptA. Ursu se apropiA pan& la ti er pasT

IN FATA VIETI/ 45 de el. La aceasta departare 61 des- care& anAndoue tevile in ochi. Ursu sari in sus matahaind si dand din cap. Era lovit bine :11 orbise. Se 'nvirtea, ragea de sculase padurile in in picioare, se plesnea cu capu de co- pad, pans se 'ncurca, in ni§te ramuri §i cazu. Eugeniii privea nemi§cat la el. Uitase ca traia. De-odata, teams. ca nu l'o fi lovit bine II veni in minte. Scoase numat de cat iarba din buzunar §i incarca amendoue tevile cu in- dolt& m6sura, WA a mai pune alice. Ursu se mai rostogoli de cate-va orT pans cazu de rip. Atunct Eugeniu se intoarse sa vada daca au fugit toti. La spatee le, E- lena era in picioare, galbena ca o fa- die de ceara §i inghetata. 0 apuca de man& §i voi s'o faca sa se mince. Ea nu putea umbla. Doamna, to rog.... trebue sa -al puterea de a fugi. Trebue sä iugim. Trebue !.. io strangeademan& cat putea. Biata femee facu o incordareteribila Copit ! zise ea. Copii au scapat.

46 IN FATA VIETII 0 lua la brat gi porni cu densa repede pe urmele fugarilor. Din and in cand igl intorcea capul sA vada daca nu vine dihania dupa et, gi. in mat pu- -tin de o jum 'kat° de oil, furA acasa. Copii ajunsesera rupti, zgariati de crangi gi plangAnd. Toata lumea din curte plecase se gaseasca ursu. Elena cand se v6za acasA, gi dete cu ochit de Lya, leginA. D-nu Martianu -era pe mogie. Eugenia. se Buse jos gi se spall putin de fum gi de peal. Dap& aceea lua o carte gi agtepta. Pests vre- u ceas veni Lya gi '1 spuse ca mama- sa voia sa '1 vada gi 'I rugA BA se urce in salon. Eugenia se supuse. In salon nu era .raiment. Agtepta cats -va minute pans cand o uga secret& care da intr'o camera, de culcare se deschisegi d-na Martian apAru. Era in adever frumOsa. Paliditatea figura nu disparuse, din potriva parea mai mare, dar o urma mica de rogeati colora obrajil cu acea !manta de carmin ce se vede in trandafirii selbateci. Era Lya la 30 de ant. Sinul i se batea cuputere. Vocea it tremura.

IN FATA VIETII 47

Cum el vezu, veni drept la densul cu maim intinsa. Viata mea §i a copilulul mai e a dumitale. Cere o cand veI vrea. El61aptica mana §i'i-osaruta 'Ara sä se ma! stapaneasca. N'am de cerut nimic...de cat putina afectiune. Ceea ce-am facut, e- ram dator s'o fac chiar pentru mine. Dar daca nu l'aI fi lovit in ochI... A !... oribil !... I se cutremura corpul de groaza, §i'l trace putin catre densa ca §i cum ar fi voit sal apere deceva. Ce frumos! cat e§tI de nobil! cat -e§tI de mare pentru mine ! Eugeniti, care se hotarise sa nu'§i mat lase ]ibertate aventurilor fireI sale se opri un moment §i se uita drept in ochi! el. Erati atat de curatl §i aveati o pri vire atat de calda §i de recunoscetoare, in cat el furara un strigat sincer de admiratiune. Eleno, il zise cu induiosare, e§tIatat de frurnoasa, §i te iubesc atat de mull! Daca a! intelege ce viata cereasca aI impragiat to gandulul§iaspiratiilor mele,cat m'al ridicat de sus, cats putere simt in mine acum, mi-at da vole

48 IN FATA VIETII salt spuiii ca'mt estt drags, ea, to sla- vesc ca pe soarele care 'mt da lumina. ca pe Dumnezeul caruia ma inchin.... II cazu in genucht si'l apuca talia in brate. Ea nu se impotrivi, ciitpuse manile pe cap sil ridica fruntea in sus ca sal vada bine. Se uita la densul cate- va secunde cu una din acele privirt cart par a sorbi en nesatiii fericirea a patru planete de o data, si cu repeziciu nea unel cugetari se pleca spre el si'r atinse perul cu gura. Or cat de repede se plecase ea, el 1st trecu bratele si mat repede de gatul et si voi s'o O.- rute. Tusk cu o putere pe care nu La presupunea, Elena se s.nulse din bratele luT si cazu pe un scaun, plangand. Eleno, voi el sa mat adaoge, scum. pa mea Eleno !. .. Fie'tt mils, to rog, me omort, it zise ea, si dintr'o saritura disparuin camera de alaturi. Eugenia voi s'o urmeze, insa usa se Wu una cu zidul. El remase pe un sea- un cu un gol mare in suflet, mare cat un desert far& margini. 0 auzeaall- turi plangand en hohot, sitotusi nu auzea nimic : un cart de fler parea cal

IN FATA VIETII 49

apucase de cap, §i'l impiedica de a mat gAndi la ceva.Putin cate putin se 11. ni§ti. Viata minor se reintoarse §i and se sculA de pe scaun 1§T trecu mAna pe frunte pArend ca vrea sA goneascA un vis red. A slAbiciune omeneasca !.... te void ridica mat presus de tine in- salt,sad te void moll I DupA aceea voi sA iasA. U§ea langa care status°. in genucht se deschise Elena apAru din nod. Chipul et luase un fel de transfigurare cereasca ; pA- rea o sfAntA trecend prin lume in ra- zele zilei, ca un scare pamentesc. Vent drept la densu fArA sflalA §ivoisA'T intindA maim, din nod. El nu i-o dete, pe a fur. CAnd at §ii !... it zise ea clati- nend din cap. AT dreptate BA, fit supd- rat. ItrAdatoresc viata, §1 nu pot salt dad nimic Ba da, vrer sA te' iubesc ca pe un frate?.... Destul doamnA I... zise el cu oa re-care vehementa. Cred ca ti-am dat. viata, foarte bine. Null cer nimic in schimb. Eugenid, 'I zise ea, o ultimA ru- 4

IN FATA.',taw gAciune:vino mAine pe la 4 ore sa me yea. Me voiii supune doamna. E§i. E a mea '1§1 zise Ajunse acase urmerit de fel de fel de gendurr. Era multumitsinemultu- mit. Intelegea foarte bine ce regula ce impunea vietli sale, 11 gedila mult orgoliul dar ii.amara sufletul. A !suflet 1.. prostie !.. In veacul §i'n tara asta, unul om ca mine nu'l e iertat sa aiba suflet. Cel mar mult 11 trebue putina reutate §i mune, foarte mune, indiferente. i totu§i, omul acesta avea suflet, cad suferiseavea se sufere mult ince. Dupe ce ajunse acasa, toga scena, cu emotiunile er nenumerate, ltrecu pe dinaintea ochilor.Simtea ca programul tacit ce-. i'I impusese, de a.nu mar fi biruit de natura sa blenda §i cu totul umana,II deduse o superio- ritate oare care asupra slabiciunilor E- lenei, fuse. tot-d'aunao un insa.' in ast- fel de materie,fare se §cie de ce, era nemultumit. Or cat 4T impunea acest om sa covirpasce blandetea caratte-

.IN FATA VIETII 51 ruluT seri,printeo vointa mare, pu- nend'o lata in fata cu reutatea _lumeT din afarknu izbutea..f vointa avea destula. Era un colt in fundul sufletu NT sell, care, or cat de mic, ascundea o comoara de nesfar§ita bunatate, un recipient, legat prin firul vietiT sale' cu, Natura cea mare, cufluidul planetel pe care trail, care primea notiunea a- cella colosal to be din afarA, §1 care, inmicrocosmul sAA,-e manifesto prin. tr'un fel de actiune positivA, construe, toare,. daca s'ar putea zice. Omul in natura, e, ca observatorul lul Spencer, o celula isolata, Wand parte dintr'un organism viii, cu toate fenomenele pe earl le prezinta totalitatea aceluT organism. Natura se transforms, prin ur- marECTrae§te ; omul, celula, trebue sa trAiasca dupa aceea§T regula, §i con- §ciinta acestul train, la o fire perfect- equilibrata, nu se poate traduce prin Autate §1 negatiune. I§1 aducea aminte de Elena, iT sta acolea, in oglinda minter luT, de fats, in genuchr inainte'T, zicandul acel ((dad.-- aT §ti atat de dulce §i de vorbitor, care arata lupta ce trebuia sa fie in-

52 IN FATA VIETII tre inima et, care i se dase luT,I oatar fait rezerva, §i intre datoria Si legs turile cu lumea, care o opreau de al. iubi. II pliru risu, dar atat de_rainde ceea ce Mouse, in cat mat ca ar fi voit sA se duct sA 'I ceara iertare. Ins& in- noptase. A doua zi se de§teapta de dimineta- Se south, intr'o dispozitie de spirit Mae ciudatA : simtea nevoie de a cetir de a '§Tocupa mintea cu lucrurl serioaser de a se cufunda in probleme imposibile de dezlegat. Ne avend de cat fOrte putine cArti, se puse sA vorbeascA,li nigtitcu tatAl ssu despre viitor des pre soarta terit, despre datoriele orne- MI in lume, si, cu o gravitate poetica, facu cAteva tablourI de viata pe care ar dori-o el, §impla §i ocupatA culu- arurt inalte, in cat puse pe Miran in mirare. Ce, to nu e§t1 ambitios de loc ? Ba, in deob§te, sunt foarte mull' mi se pare ; dar am unele momente §i acestea sunt cele mat bune -in cart me simt en totul desfAcut de aceasta, zdreanta de egoism. In aceste momente emI remane o singura ambitie :. a-

IN FATA vrETri 53 ceea de a inveta, de-a'mI lumina mintea, de a trai intr'un colt retras ca acesta, cu muntiT alaturT gi cu cerul de asupra. Tatal sell se uita la densu mirat. Il .admira, §i Jar el admira, ILA insa sal inteleaga. In sfargit pe la patru ore se duse la Solenr. Elena el agtepta in salonag, cu o mica broderie in mans. Sta singura, numaT cu Lya. Pe vremea aceasta d-nu Martian era tot-d'a-una la camp. Fe- tita cetea la fereastra. Eugenia se in- .china respectuos inaintea er,§1,trecand la Lya, ei lua capul in manr,gi 0 saruta. Dupe aceea remase in picioareM- g&fereastra. Domuule Soleanu, am cugetat Inuit de led gi pana astazi, aga de mult, in cat emI pare ca am trait in 24 de .ceasurT un an intreg. Eugenia 'Mu din cap o migcare a- rat and pe Lya. Elena se gandi un mo ment. Apo! rugs pe fetita sa treaca la

-guvernanta eT. . Te-am ascultat. AgI fi volt sa fie ig ea de fata, nu pentru ca me tern

54 IN FATA VIETII e§ti prea cavaler,dar pentru ca ceea ce aveam ati spun, ve privea pe amendor. Nu te mira. Aproprie-te. . Eugenill luA un scaun §i se apropria de ea. Incepu a'i vorbi intrerupt. Domnule Soleanu, a! de§teptat in mine o fiinta pe care o ingropasem pentru totd'a-una in fundul sufletului med. Am crezut un moment cg.voiti muri de fericire. N'am murit. CA li datorez viata, Si, ma! mutt, ca 'ti datorez o noue viata, o §cii. §i cere-mi-o or cAnd ye! urea :ti-o voifi da cu bucurie. E§t! omul cel mai desAvAr§it ce am intalnit pAna astazi. Meriti sitfir iubit ca cel mar iubit dintre.oameni, dar nu de mine... Eu nu pot... nu tre. bue sa te iubesc... E cu neputintA.... Se uita la el tremurAnd §1 a§tepta sA1 zica. ceva. Eugeniii tacea. De aceea, fiindsA, trebue §i void sa'ti dovedesc prin ceva, recunu4tinta far& margin! cell pastrez, mi-am lust libertate se gAndesc la viitorul dumitale : omul ajunge o vi rsta in care nu mat poate trai singur. Fi -vel oare destul de bun ca sa m'ajuti a le faco fericit ?... Am un singur copil, II iubesd

TIT FATA VIETII 55 cat poate o inima de mama et iubeas ca. Void face din Lya o femee cu toate podoabele sufletegti ale femeir; me void. ruga luT Dumnezeiied t dea mar multa frumusete de cat astazr, cas'opott iubi ;iT volt"' face din dumneata idealul cel mar perfect al bArbatulul, §1 ea to va face fericit dupe cum meriti... Tacu. Eugenhl se scull dupe, scaun cu o espresie de o amara ironie in figura. Doamna, toate acestea sunt f6rte frumoase lucruri, dar dumneata aT pentru mine un mare neajuns :e§ti o persoana prea mult romantics §i vrei stt imbracT lumea real& cu haina roma- nelor luT Feuillet.ItT multumesc de interesul ce mi'l ports,dar nu cred sa me insor nicr °data. Ea se uita la el cu ni§te ochi marl, speriatT, ca de nebunl, pe cand doge lacramr pline se rostogoleati inset pe obraz, arzend par-ca locul pe unde tre- ceati. Eugeniii, in fata acesteT dureri, atat de marl §1 de sincere, se simti dln nod biruit, §i, apropiindu -se de foto- livl el, ii lug, o maul intr'ale sale. Iarta-me, ii zise, sunt un nebun,

66 IN FATA VIETU un om fara Eaglet, oflint&care nu merit5, sA stea in apropierea dumitale. SA uitAm tot ce am vorhit asta-zi §1 ieri §1 sa remAnem prietint.Nullvoid pomeni nici-odata de iubirea mea dar, in schimb, nu'ml mai vorbi dA Lya. E§ti a§a de nobila §i de demnA de res- pectul met, in cAt nu'mi voiticAlca nici odatA cuventul. Fii fericitA doamnA, §i ingAdue§te'mi cAte odatA cuvintele de prietenie... E a§a, de rar sA intalne§ti fiinte ca d-ta... Ea ii apnea o mai:a cu furie§1i-o duse la gull, sArntAndu-i-o de nenumerate ori, §1 zicendu'i inset: Adio : adio I Tocmal atunci se deschise u§a si infra d-nu Martian strigand pe Elena. El venea cu zimbetul pe buze, fericit, incAntat, sublim de nepAsare. CAnd dete cu ochii de grupul ce'l forma Elena cu Augeniii,remase incremenit. Ce'l asta ? !zise ametit. Eleno, ce'nsemneazA asta?...Eleno !nu 'mi respunzistriga cu putere. Eugenia se sculase in picioare. DomnulesAlTrespunda... Martianu se'ntoarse repede spre el.

IN FATI VIETII 57

A !... mi§elule, ai ceva Wm/ res. punzi ?... Respunde ;... Ce ai de res. puns ? maT repede... Se Meuse a§a de ro§iu ca se putea sal vie apoplexie. Domnule, iti jur.. zise Eugeniu. N'avuse vreme insa Ea sfar§easca. Martian 11 apucase de piept cu atata selbataciune in cat parea ca vrea sal sdrobeascA.IlzgaltAi de cateva oil, §1 fiind ca nu gasea nimic cu care sal omoare, 11 zvArli cu atata putere de 120, in cat o sparse. Miserabile 1IT zise. Eugenia WA, a'§i pierde cumpetul se 'ntoarse inapoi §1 se puse inaintea Jul cu hotArire. Domnule, II zise, strigand la densa, it! jur ca femeea dumitale e o sfanta ; Trebue sa,' me crezi 1 Cat despre mine, sa nu uiti ca me dal afara din casa parintilor mei, din casa mea, §i e- §ind de aid me due drept la tribunal. Cuvintele acestea avura o putere fer- mecatoare asupra d.lul Martian. Se lini§ti numal de cat, §i ceru sa i se ex- puke scena. Crede pe femeea dumitale. Tot

58 IN FATA VIETII

va spune, 1tT jur pe muma mea, care e moartA aid, in aceastA camera, ca e adev6rat. E§I. A !... acoasta e lumea ?... F'oar- te bine. A patra zi pleca la Bucuregel. Ce'1 agtepta aci ? Nesiguranta. IndatA ce ajunse in capitals, lin cordA toatA atentiunea pentru a putea sa'si puie viata la adapost de nevoile zilnice. Venea cu o singura recoman- datiune, din partea familier Pagcanu, din Iagi, dire o persoana foarte sus puss in Bucuregci, care IT servi mult. Pe atunci Ministerul de Externs a- yea un biurou special, zis alPresei, in care ucraii cAti-va domni, favoriti cutotii, dar inteligenti.I se dete si lug un loc ad. Cu chipul AceSta viatabine, refi ll era asigurata. Pe de alto parte sta-rui 'de fu inscris in corpuladvocatilor, gi se puse din nod pe studiti. Era dus, MIA voie, de puterea inelinaril sale, cAtre lucrurile serioase gitemeinice,§i,afarA de inclinare,Igi si impunea o ocupayune

IN FATA VIETII 59,

mai Brea, ca sg, nu alba vreme de a se gandi la toate nenorocirele trecu tului. La minister lucra mult gi era platit putin. Clientela nu '1 prea imbulzea. Pleda in mai toate procesele cart fa ceaff zgomot, dar el era cu neputinta, sa se insarcineze cu cauzele incurcate, in earl procedur a §1 notariatul formeza adeveratul fond al priciner. I se 'Area ma de meschin sa umble cine-va din masa in masS, din dosar in dosar, din- portarel in portarel, ca o suveica fare, spur, in cat adesea on refuza inprici- nati, earl, rara avis, plAtGaii (de oare- ce fie zis in treacat, cea mai mare parte- in§eale, pe aparatorii lor). Ei,! dar procesele bAnoase sunt tocmat cele meschine, §i advocatul care nu §cie sa se coboare pane la nivelul berg. e om de§- tept daca, se apuca de aita meserie. Nu putea, prin urmare, sa '§i regu leze viata de cat in marginele venitu- lui de la minister, Aci insa era foarte- bine vezut. Inteligentsicu un fond de invetatura care ii da acea superiori- tate necontestata a meritului asupra mediocritatilor ilustre, fu numal de cat

-60 IN FATA VIETII

observat de ministru, care,atilt pentru origina recomandatiei sale, cat si pentru valoarea personala a omului, voi sa si '1 alipeasca politicei si par- idului din care facea parte. Afars de aceasta ministrul de externe era vi rul .d -net Martian, si densa scrisese veru- Jul seu despre Soleanu cu entusiasmul pe care numai femeele 31still gasi in -inima for and iubesc. Prin mijlocirea sefului sdd fu introdus in toate casele din Bucuresci cart au ambitiunea de a tine un salon. La inceput produse o impresie buns, dar nu sari in ochir nim6nui. BArbatit .11 primira cu acea politete ingaduitOre, particulars oamenilor bine-crescutr, care Insa e mult mat aproape de dispret de -cat de consideratie. Femeile se uitaii la el cu oare-care nerabdare,dorind sa 'I cunoasca gusturile 3i spiritul,riot, dupa chip, putea sa placa si putea sa nu placa, cu lint tea, aproape insultA- 'toare, cu care considers tot ce nu Li- nea de densul. Cu toate astea nici for nu le produse o impresie prea puternica. Era un om coreot §i nimic mai ,mult.

IN FATA. VIETII 61 Dupa ce insa intra in relatiunr intime cu mar multi barbatt politict, gi, in special, cu inembrit corpulul diplomatic, reputatia sa de om superior gi mat cu seama de om abil fu en totul stabilita. Ministrul nu se mar desparteade- d6nsul. Atunci incepu pentru Eugenia So- leanu acea viata ostenitoare a omuluF sarac, care e silit, prin numele gi pozitia ce are in lume, sn. dea un lustru de our traiulut mizerabil ce'Iimpune lipsa de mijloaced Era nevoit sit urn- ble tot-d'a-una pe jos gi al nu mearga. la opera de cat cand 11 invila ministrul ad,spre a 'gt putea plati luxul hainelor gi al manugilor, de cart nu se putea dispensa. Mid nu era la minister, era tot d'a una a cask tot spre a inlatura cheltuelt zadarnice. Duse viata aceasta de en toamna Si, pana 'n primA -vara, ocupIndu -se ne- incetat gi capetand din ce in ce mat mult increderea gefilor. In raporturile sale cu lumea era, cum& ziceatoate femeele, corect, ba poate- chlar prea corect. Niment nu putea.

)62 IN FATA VIETII pune cel mat mic cancan pe socoteala m. In schimb, el 'Astra un suveran dispret pentru aceasta societate bizara, in care aparentele cele mat pretenti- case mergead de mAnA curealitatea -cea mat stricatA §i mat co§covita. A- farA de cloud trot ferret, §1 de tot atA- tia bArbati,cart, .,daca nu infAtisjad idealul desAvAr0t al, omulur, cel putin aveao. trasatura de unire intro prin. cipir ,§i p,urtare,tot restul nu merita a fie prenumdrat de catca tranzitie de la om la mamifer. Printese, cart n'avead nobil de cat iitlul ; printt de contrabands; a cAror indeletnicire de capetenie era jocul de card ;lemeT, mAritate numar ca sA iasA de,sub stApAnirea parinteascA, cart 10 cumpdrad libertatea de a avea dot, patru sail opt amanti, plAtind bArbatu- lui datoriele de la bacara sad girAnd polite pentru noul imprumuturt; tinerit Tuinatt, fiecare cu ate o legAtura scan- daloasa, cart erati primitt cu bratele eso hise in toate saloanele, numal sa fi *tint conduce un cotillon sat sa fi -corespuns unorcerintespecialede

IN FATA VIETII 63 inalta galanterie. In sfArsit un Amens earavanserail, in care stricaciunea si poftele, brutale se deslantuiaii fara cea mai mica sinceritate in sentiment, sail poezie in coruptiune. Fata cu aceasta lume, Eugenia So. leanu trai in sineca un melc, care, lovit, intra in coaja. .Ministrul era insurat. Femeea sa, foarte avuta, avea un mare ascendent a- supra Excelentel. Ea era anca te'ndra; parea foarte capritioasa§iavea o vointa careia nu i-ar fi putut sta in potriva tot consiliul de ministri. Din no rocire insa nu. se amesteca in poli- tics. Toata ziva sta tolAnita pe cate o sofa, chinuind o biata fiintA, d-ra Zoe Fanini, nepoata a bArbatului sail, .care era silitA sa'si petreaca viata la capul matusii sale ,cetindu'l la omanuri frantuzesti si la Reviste de mode. Dra. Zoe Fanini, era delicata ca o levretA. 0 figura dulce peste care tree cea tot-d'a-una oa umbra until nor de suferinta, sta ganditoare pe niste u- meri mesurati, a cAror forme, de o e legantA desavarsita, &lead gAndirea sa strAbata prin mAtasea hainei spre a 'I

64 IN FATA vmpa

saruta. Pozitia eT de tate grace, o su- punea la toate gusturile doaninel A- delaida Mavropanit matugea sa, care, de altminterT, 61 arata mune dragoste. Ele inse nu semenail una cu alta, cum nu seamane, seninul cerului de mare cu seninul cerulul de uscat. Amendoue femeT, ele pereati Muffle in done planete deosebite. Adelaidar era bruna, ea nigte ochl lenogi gi umezT, earl dove- neati de o selbateca frumusete, and se aprindeati,Zoe era mar mult balaiey cu ochil albagtri gi cu o resfrangere de lumina pe tot chipul, atet de duioask in cat ti se perea ca sufletul i s'a re- versat in senge gi i-a colorat obrajil cu acea manta indescriptibila a idea- lulu!. Adelaida era seninul ceruluT de uscat. Zoe era seninul cerulul de mare. Mid Eugenie Soleanu. veni Antaiagt data in casa ministrulur, amendoue fe- meele41primira cu receala. D-na Ma- vropni mar cu sea ma pare& furioasa pe bbatul see ca i-a prezentat un strain fara sal ceara vole. In zadar se 'neerca bietul ministru s'o convingaca Solenu e un om bine crescut, de o adeverate valoare, §i di in minister el e cheia

IN FATA VIETII 65 lucrarilor. Adelaida spuse verde cA nu'l poate suferi. Zoe, intrebata de unchiul sea, respunse cA n'a avut vreme sA judece pe d-nu Soleanu. El mat vent de cate-va or!,lianainceta de tot de a le mat vedea. Zoe tot mat intrebA de densu,Adelaida nici °data. DAduserA in primavare.. Intr'o seat* la balul dnet Hutzo, Eugenia, care bAgase de seam, impresia ce lasa,se celor done ferret, se intalni fat& in fat* cu d.na Mavropani. 0 sa- lutA cu respect gi voi sA treacA mat departe. Ea '1 opri. A 1... in sfirgit! a trebuit, domnul mea, sa via aicr ca sA am inalta onoare de a to vedea... Aft fi crezut ca at murit, daca barbatul mea n'ar fi a- vut grijea de a'mt aminti la fie-care doue zileeatrAegtt gi caeatipe drum de a deveni un eminent bArbat... Se opri. De Stat, doamnA. Fie gi de Stat. Vret sa'ml dat bratul un moment? Am all fac o mAr- turisire. Gregala recunoscuta e pe jumetate iertatA. Tocmal la aceasta me gandeam cAnd m'am oprit. 5

66 IN FATA. VIETII

Ilduse in serra. Apropo 1... ar putea sa'mr spur cum ar fAcut de-ar cucerit pe bArbatu- meti aga de repede?Se pare el egti foarte fin. PArere... D-nu Mavropani e prea ingAduitor gi'mr acorda poate mat mult de cat mi se cuvine. Cea mat bun& do- vadA el nu aunt catugr de putin fin, e cA n'am reugit sa ye fac a ye schimba ideea ce avell despre mine. Poate cl n'ai remit, tocmar find cA n'avear ce schimba. Dar nu, voiti sa fi& sincere,. Mie diplomatic nu'ml plac tocmai mult. De d-ta insA mi-am schim bat ideea. Ca dovadA, iata mana mea. SA facem pace. Te-am judecatred, gito rog sa me iertr. El it duse mAna cu respect la gull. Inainte de a saruta se opri. Doamna... o conditie. Nu primesccondiW. 0 rugaminte atunci. Facem pace, insa ye rog sa me lAsati a ye privi ca §1 pAna acum,ca pe un dugman. Ce fel de pace e asta ? zise ea rizend.

IN FATA VIETII 67

Suspendam ostilitAtile, dar conti- nuAm de a ne uri. Doresti asta ? N'o doresc, dar prefer ura nepa- sAriT. Sunt unele persoane cart: nu 'ti pot fi indiferente. Sail le urasti... Safi ? E alduoilea semnal lacadril, doamnA. Te'nseli, se cantA vals. Sati ?.. Sail polldi. N'ai vrut sa zici asta. Dad, e asa, foarte bine : urA !*i facu cati-va past catre usl. Toe mai atunci se opri eine va in fata sorrel. Eugenifi, ca sa nu fie vezut singur cud-na Mavropani, se trase cu cAti-va past sub umbra unor portocall betrani. Peste un minut Ade. laida se'ntoars6. D-le Soleanu ! Ce ? ai dispArut ca un Vis ? E prea vaporos pentru un diplomat. Daca asi putea 0, dispar.... zise el cu oare-care tristetA, asi disparea cu placere, numal ca sa nu ye mai super. Nu, glumesc.i ca sa vezi WA dorintA am de a deveni prietenr, WA

68 IN FATA VIETII calf primesc conditia intind mAna din not. Pace. El se opri iar. Pe lira, doamnA ? In aceste cuvinte puse atata Were de rea, gi vocea If era atAt de rugA-- tome, §i suflarea atat de calda, in cat cAnd 11 saruta mAna din nou, in umbra, portocalilor, ea se alipi de d6nsu, §1, smulgandult mane, din manele lug,IL apnea de gat, se ridica in virful pici6- relor gi t 1 lipi buzele de ale ha, tremurand gi lAsAndu-se cu toata greutatea corpuluf pe pieptul lul, in cat IL ineca de voluptate. El se desfacu din bratele el gi o rugAc sA se depArteze. Putem fi surpringT, ifzise cu o- mica nuanta de indignare. Ea fugi, u- §oarA, spre uge. Tocmai atuncl Zoe an- tra in sera, av6nd aerulde a cAuta pe cine-va. Matu§ea-sa o apucA de brat. gi o luA cu de-asila in salon. Eugeniu, ametit putin de scenane- agteptatA ce se petrecuse intre el gi d-na Mavropani, egi dintre portocall§i se amestecA prin lumea ce navAlea spre bufet, ducAndu-se tintscatre palton.

IN FATA VIETH 69

Or cAt e§i de repede, avu vreme sA vada pe Zoe, care, scapAnd din mAni- le matu§ei sale, privea cu neastimper u§a serrii, avend aerul de a pAndi pe tine-va. CAnd II vezu, tresari s,i'§i intoarse capul cu grAbire. Eugenia se'm- braca repede §i pleca. Ajuns acasA, ig simti capul coprins de atatea ganduri ciudate §i inima res- colita de atatea sentimente neintelese, in cat i se parea ca mintea lui a de- venit un asil de nebuni. Umbla in lung si'n larg prin odaie, chinuindu- se sa puie un ,sir in ides si esclamand cu indignare :Cum se poate !... MA indrasnialA !... Ce prefacatorie !... Se gandea la legaturile ce exista intre el §id.Mavropani,la urmarile nespus de uritece trebuia O. alba scena din serra, un moment chiar la d-na Martian, pe care, comparAnd'o cu Adelaida, nu mai gAsea inAltime in mintea sa ca s'o slaveascA.Si, in mijlocul acestei indignatii, venea cate odatA sangele cu atatea furiespre ir nima, ii treceail prin corp ni§tefior- de voluptate atAt de puternicr,in cAt i se [Area ca densa e incA alaturi, cu

70 IN FATA VIETII gura intinsa sal sarute, gi, urand'o, i deschidea bratele... Sunt nebun IE o nerozie gra seaman... Caracterul omului se ridica aspru, alaturi de poftele neinfranate ale tine. rep, Si, ca un om beat care'gI da inca socoteala de statea sa gi vrea sa.se tie drept pe picioare, igi scutura capul de nebunia care'l coprindea, voind sa ramaie calm gi stapan pe sine. Trebuie sa fill o canalie cu verf, ca sa me jail dupA pofteleacesteli femei. Barbatul sell me tine ca iT stint prietin, gi'ml dovedegte in toate ocaziele ca me iubegte. Mi-am impus sä despretuesc pe °amen!, dar nu sa me despretuesc pe mine. *i apol nu still intru ce acest om e de despretuit. Are o femee rea gi nimic mai mult. In aceste idel se culca, sperand ca. o sl se linigteasca. 'ma nu inchise co. chit toad noaptea. A doua zi se scull, ca dupa boala, ostenit s,i galben. Nu egi toga ziva din cast. Scrise un bilet ministrulut prin care ii cerea iertare cl nu putea veni. Pe la 6 ceasurT, seara, se opri un

IN FATA VIET' 71 cupeii la poarta lid, din care se cobori d-nu ministru al trebilor din afara, in- desat gi cu chipul noros. Se vedea cat de cola ca pr in sferele diplomatice ploul El se sui drept is Soleanu, pe care 'I gAsi cetind, gi 'I spuse ca. are neapa- rata nevoie dt. densu gi ca trebue sa se imbrace imediat gi O. vina cu el la mass, spre a regula cite -va chestiunI importante. De altminteri, adaose el, am or- din formal de la Adelaida al to aduc viii sail mort la pranz. ImI pare bine c'am izbutit s'o fac a 'gr schimba pa- rerile ce avea despre d-ta.Si ea e indispusa, dar nu '1 nimic gray ; onoru- rile case! le va face Zoe. Vom putea vorbi ma in libertate. Greutatile pe car! le:prevedeam au inceput sa se im- plineasca. Andrassy se opune. El continua pe tonul acesta, grind de la o chestie la alta, pana and Eu- genia se imbraca. Peste zece minute &ail acasa. Prinzira categi &el :d-nu Mavro- pani, Zoe gi Soleanu. Adelaida nu egi. Zoe Linea locul matuget sale cu o dis tinctiune care fAcea sa nu se simta de

72 IN FATA VIETII loc lipsa doamnei de casa. Atat ea cat §i Soleanu paread mai liberi§i vor- biaticu acea uitare de sine, care face farmecul convorbirilor intime. Zoe a- lma ceva din d-na Martian. Povestea cu gratie §i poseda o nesfar§ita §tiinta de a asculta. Seara aceea era o sears de recep- tiune. D-na Mavropani trebuia sa las& ceva mat tarzill. Dupa mas4, pans sa 'nceapa a veni lumea, ministruli Eu- genia discutarA cate-va afaceri grabnice, pe cand Zoe se duse lAnga ma- tuga sa, spre a nu o lasA singura. and se intoarse in salon, inaintea Adelai- del, Eugenia isprAvise vorba cu ministru §i se uita intr'un album mare, in care eras pozitiilecele mai incAn- tatoare din lume. Zoe se apropia de el §i incepurA a urmari amendoi locu- rile pe uncle fusesera, amintindu-V sce ne de calatorii, sail admirAnd frumusetea muntilor, or laud "and exactitatea de- senurilor. ET stag unul langA altul, cu obrajil aproape lipitY, cu respirarea e- gala, prinzendu-se de mans cAnd '§I aratau acelag punct §i uitand de restul lumel. Soleanu se imbata din par-

IN FATA vr.ETu 73 fumul perului. el§i ar fi remas acolo- privind albumul, zile intregr, ca un el- pitan de corabie, in furtuna, cu ochir pe harta §1 pe busola. Dupe cat va timp u§ea se deschise si Adelaida intra. Cand dete cu ochif de (long%tresari §i seopri un moment in prag. Dupe. aceea, inaintand binisor catre er, se opri la spatele lor, §i, peste umer, seu ita §i ea pe album. Sunteti inElvetia. Bravo !...... Mergeti repede. La glasul el, Zoe remase inmermu- ritA.Soleanu, care nu se a§tepta sa fie surprins ast-fel, facu un pas inapoi §1 se uita la ea nemi§cat. Meg): treestature,fata in fats cate-va secunde, fare a zice o vorba.Adelaida avu nedibacia sa'§I repete cuventu. Mergeti foarte repede.... Ye fac complimentele mele. Soleanu atunci facu un pas spre ea §i sarutendu'l mana: Lasati, doamnA ;mergem ceva mar incet de cat d voastra, fiind-ca no abia plecam... D-voastra avetl aerul de a ye fi 'ntors deja din Elvetia. Ea '§1 pleca ochit in jos §1 se sill se.

74 IN FATA VIETII rida. Dupa aceea schimba vorba.Lu- mea incepu sa vie. Adelaida trebuia se, primeasca invitatii. Eugenia se pierdu prin saloane. Pe la 2 ore dupa, miezul noptil, So leanu se Oa in biblioteca dlui Ma-. vropani, luand copie dupa o nota ci- frata ce venise de cu ziva. Deodati se pomeni cu Adelaida langa densul. Fara a zice un cuvent, ea'l lua de mans gi'l trase in umbra unur ungher. Aci '1 apuca cu bratele de gat privindu'l drept in ochi gi neputend vorbi de emotiunea eel sugruma cuvintele. Eugenia nu facu nici o migcare. Simtea ca aceeagi nebunie se leaga de densul, ca gi in seara de mai inainte. Spune'mi... egti superat pe mine? 'I zicea intrerupt.Iarta-me. Amore- zut ca iubegti pe Zoe... Nu gtil cat de mult to -agi uri dad, ai iubi pe alta... *Pint egti drag ca sufletul.... Doamna... se incearca el sal zica. Nu void O. gtia Mi s'a urit traind. N'am iubitnicl o data pe pi- menr. Dm& nu me vei iubi, me omor. Bine pared, pans mai Teri me urai....

IN PAPA TLETII 75

Ea nu '1 mai lass se. vorbeasca. Te uram sail te iubeam, nu §tiii. Acuma §tiiiatilt : me vei iubi sail de unde nu... Ah I am ghiare de le- oaica !Nu... pentru tine n'am de cat tinerele si sufiet §1 viata...§i sunt a ta, cu total. Vrei sa fugim ? Doamna, ve compromitetr. Voie sa te ved. Gland te ved ? El intelese a aceasta femee era nebuna sad isterica, §i ca trebuia sa pule capet acester scene. Maine, 'I zise inset, desprinzendu't bratele de dupe, gat. Maine, maine, repeta ea depar- tandu-se. Acest maine insa nu fu nici a doua-zi, plci a treia zi, §i poate ca n'ar fi fost flier odata, data intimplarea, cel mai puternic Dumnezeil al oamenilor, nu ar fi bine-voit sa colaboreze cu d-na A- delaida Mavropani. Eugenie Soleanu se vedea nevoit sail se, urmeze toate nebuniele acestei femei, primejdioasa de alt-minteri prin frumusetea §i indreznealaei,sail se, demisioneze. Dar dace, ar fi demisio- nat ?... Lumea iarta mai u§or o infa-

76 IN FATA VIETU mie bine exploatatA, de cat o corecti- tudine red inteleasa. In aceasta alternative se hotArIsa a§tepte. Se iuchise in case, sub pretext de boar,, §1 ceru se i se aduca toate hartiele spre a le lucra la densu. D-nu Mavropani se'ncerca de mai multe orYsalis cu el, dar nu isbuti. In timpul acesta, a-case la d-nu Mi- nistru de Externe se petreceaii lucruri destul de ciudate. Adelaida, vAzend ce Soleanu nu vine nici a doua-zi, nici zilele urmatoare, incepu a banui din noil ca exist& legaturi de dragoste intro Eugenia §1 Zoe. Lien aceasta se aseza in minteaet, solid, cu incapAtinare, §i de ar five- zut cu ochii ca nu e a§a,tot n'ar fi crezut. 0 munceaa gandurile ca pe o vinovata, se chinuia, se'nvertea, nu mai dormea, cautand O. se asigure de a- dever. Observa pe Zoe pane incele mai neinsemnate detaliuri alevietii ; aci i se parea ca e mai trista ; aci ca fuge de (Musa. Cate o data ITvenea par-ca sa se duce s'o 'ntrebe verde, fare nici o cotitura, data iube§te pe Solea- nu,alta data o apuca un fel de dor

IN FATA VIETII 77 de al scrie lul, lung, lung, gi de a'l spune c5'1 iubegte aga cum n'a mar fost alt om iubit pe lume ; dui:A aceea, neputend sAl scrie, incepea s5, p15.ngA; alta-dat5, iar, se scula de pe sofa cu grabire gi se ducea in fata oglinzei ce-- lei marl', in care se prindea a se privi cu ochi nepartinitorr, spre a judeca deosebirea de frumuseta ce exists, intre ea gi Zoe,sati se desbraca p5,ns lacea din urmA hainA, intinzenduir bratele in aer gi netezend puful,atat de dulce la atingere gi atAt de provo- cAtor la vedere, care ir acoperea mar tot corpul. Ea se vedea bine ca e fru- moasA, dar se temea cA, aga cum este, ar fi putut sA nu placA luT Eugenie. Ne ma! putendu'gr stapAni pasiunea, intr'o dimineatA trimise sA cheme pe Zoe in camera sa de lucre. Zoe veni numar de cat. Adelaide avea un fel de temere neinteleasa de ceea ce voia sA facA, acea misterioasa ingtiintare, ce bate la uga congtiinter fie-cArur om, cAnd vrea sA savArgascA o fapa rea, gi pe care fOrte putini o asculta. De aceea, spre a fi

78 IN FATA VIETII

de la inceput mai stapana pe sine, ea se puse la piano. Zoe, zise ea nepoateT sale cand -ovezu, aseara am luat ohotArire : Alec la Niga. Dumneata va trebui sA pled a-casA. Zoe parea ca se a§teapta la ceva, Si -en o cautatura adanca se uita un moment in ochil matu§if sale,care nu lil ridica de pe note, voind sA prinda adeverul. Dupa aceea indrasnisA in- treb e : Unde Trek sa ma duc §i pentru ce? Tata, §tii ca de abia se tine pe d-luT. Sufer indestulse'lTiedajuns, din ceea ce era, intendent la mo§iele d-lui Martian. N'a§i putea sal maT cad §i ea pe cap. Te va primi d-na Martian, care e foarte buns, §i chiarit vom plAti daca ne va face dificultAtr. Zoe se uita la ea mirata. Elena sa primeasca bank pentru 'mine 2... Si de ce nu 2 Tu nu cuno§tt inca lumea. Cu bank se cumpAra totul pAna ili fericirea... Asta nu cred, zise Zoe cu un

IN FATA VIETII 79

zimbet trist. Fericirea nu se cumpera Dar, in fine, draga Adelaido, data to duct §i nu pot/ sa me let cu tine, de -ce nu me la§I in Bucure§t1 ?

A 1.. asta pofte§t1 dumneata 1 zise Adelaida sculandu-se de la piano, asta o dores.tt IIIt trebue sa remai in Bucurept ,ca sa train nedespar- iY?....E foarte frumos ceea ce fact ! Iarta-me, doamna, zise ea cu o- chit in lacrAmt, am facut ceva care v'a Nsuperat sail care e necuviincios ? Ipocrizie 1....Te-am crescut in casa mea pentru ca sa 'mi fact nea- junsurY,ti-am dat adApostaid,pentru ca sa'mTfit un izvor de amaraciunr Plate§t1 urit, Zoe 1 Ea se opri. Zoe sta in picioare langa o masa, uitAndu-se cu ochil speriall la matu§a-sa §i negasind un singur cu- ent sa '1 respunda. Numat lacramile II curgeail, in picaturt mart, rostogo- lindu-se arzetoare pe obraz. Adelaida, aprinsa de ma,nie, lua ni§te note de pe piano §i, mototolindu-le, I§I Tepeta sentinta cu reutate : In fine, hotarlrea mea este a- ceasta :Eu plec poimane in straina-

80 IN FATA VIETII

tate ; dumneata pled mAne in Moldo- va.i se 'ndrepta spre u§A. Inainte de a esi se opri un moment. SA nu 'ncercT a 'ml schimba vointa, prin puterea unchiului dumtiale, cdci va fi zAdarnic,o §tiT. E§i.

A doua zi dup. aceastA scenA, So- leanu primi prin po§tA un plic a carui adresA era elegant, qi simpla. 0 deschise cu indiferenta. Ceti : Domnule Soleanu, A§I puteasailscrid in cloud cuvinteect mor pentru cd viata mea e piing de small- ciune. .A§C putead mor Ma srti acrid de loc. Flind a insin veacul nostru se zice citi toy eel ce se sinucid sunt nebunI, ar 11 o te- ribill ironie 11, soartet, ca chiar in acest act, care nu face rdd nimeinur, s5 8d nedreptd- titl. Mor cu toad consciinta vietil §i a mor- tir, §i mor pentru a viata and doare prea mult. Din toy eel ce rdmin in urma mea, niment nu and intereseaza. Judecata lor, or cum ar fi ea, nu'mt va turtura odihna. De dumneatains/ milfried, sail, mar bine, mil mild :nu and judeca ca totl ceI-l'altl, nu

IN FATA. viETTI 81

credo ca cunt nebund, to rog, fir generos, a- corda'mf aceasta rugaminte: nu and credo nebula. IV cer sa ar puterea de-a to con- vinge de aceasta. Daca iv va ti mill de mine si vet umbla vre-o data singur si nenorocit, nu uita ca este scapare pentru orT-ce durere si odIhna pentru orT-ce sgomot, in adancul fire/ din care am esit, si in care ell,call- toarea de scum, me due salT pregatesc no- rul de uitare, cu care, 84 sail maine, se in- velue tot ce a avut nenorocirea de a fl. Adio. Zoe Fanini. Soleanu ceti aceste randurl din ce in ce mat mirat, si cand ispravicel din urmA cuvent al scrisorir, se repezi la pAlarie,_ egi pe 110 ca un nebun gi, suindu-se intr'o trasurA, strigA biz ja- ruluT in gura mare : La Ministerul de Externe,gi mans !... Pe drum i se lumina mintea. Toate scenele nevinovate dintre el gi Zoe iT reveneaii in gaud ;o vedea plecatA pe album sail cAntand la piano gi ridicand privirea spre densul cAte-odatA, cu raza prelungA gi voitoare de bine, pe care o poartA orT-ce ochiil ce iuLegte. Ea el iubise. Pentru ce i-ar fi saris nuznar luT dacA nu l'ar fi iubit ? Dar iarAgT, 6

82 IN FATA VIET1I dacA l'a iubit de ce sA nu i-o spuie ? Si tot el ist zicea, in cuget,cA sunt fiinte asemenea et, cart1§1 pun atat de multi viat5 in dragostea lor, §i ail simtul atAt de delicat, in cat stint bane bucuroase sa sufere ant intregt de ne- pasarea sail nepriceperea celut iubit, de cat s52§1brutaliseze sentimental, punendu'l in cuvinte. In fine ajunse laminister. Minis- thpl nu venise. IntrebA pe functional% pe u§ieri, pe toatA lumea dacA au gig ceva despre cele petrecute la ministru acasA, dar niment nu'I putu spune nimic. Atund se duse insu§t la d. Ma - vropani. Nu se gAndi un singur moment cA scrisoarea ar putea fi o farsA; cA Zoe a putut scApa de moarte ;ca far& a fi vestit de niment, era cel de intAiii care §tia trista noutate,§icA Iucrul acesta ar putea da l'Anuell, nimic. Firea cea buna a omulut biruia ia- rA§I prejuditiile §1 programul ce'§t impunea cu de-a sila, §1,in locde-a'§Y inabu§i tin moment aventurile inimet, se ducea dup. el ca tin orb. Mid intrA la d. Mavropani, nu era

IN FATA VIETH 83

Dimen! prin odal. Smirna imbAlsAma ar:rul, cu parfumulsellde tintirim ; tAcerea invelea toate cutelevietiice mai traiat in aceste camere ; o majes tate lugubrA ,i nevezuta pArea ea tro- neaza in mintea celor vi!, si un fel de temere ascunsa se destepta insuflet. La u§a salonuluI stall dor lacher in d oliii. Inauntru, pe un catafalc cu trei trepte, prins in catifea neagrA, era intinsa Zoe. -Chipul el', alb si melancolic in deob§te, luase ni§te reflexurr de aroma. Impre jurul ochilor doud cearcane mar!, plum- bil,incadrati orbitele ca cloud rams cernite. Pleoapele nu se lipeaii. Printre gene, sclerotica lasa o dungy adanca, ca de opal, de o lividitate spAimoasA. Nasul, fin §1 cam ascutit, devenise transparent. Narile erau de un rosin spAlkit, cu ni§te dung! trandafirii ve§- tede, ca la foaia unui mac rupt de mult. Gura, singurl mat spunea ceva. Ea se pierdea in cloud mici valuri de urn- brA ce la forma obrazul in ambele ex- tremitati, purtand incA, alaturr de urma .ce o brazdase moartea, acea duiosie

84 IN FATA VIETH nesfargit5, in carei seoglindise tot s ufletul. Zoe murise prin otravA. Soleanu se apropiiA ugor de catafalc, ,Si, cu acea sfialA nehotarita ce o deg- teaptA moartea in suflet, se plece pe- n:Ana ei rece gi o sdrutA. Un fior de ghiataiT trecu prin tot trupul, casi cum ar fi atins cu gura un §earpe. Ce nimic, hidos8irece, mai este §1 omul !.. gi cat e de trista conviltgerea aceasta pentru cel ce reman !... D-nu Mavropani .veni la el Cu inAna, intinsasi,luandu'l de brat,trecurA_ impreuna intr'un salon de alAturr, unde se afla Adelaida. Imbracata in mare doliti, dna Ma- vropanista rezemata de ofereastr5,. cu capul in mAna stanga,siprivea, dusl pe gandurr, dungele alburil de nouri ce se pierdeall intr'o perspective infi- nit de mare. Era ceva in figura.eT care exprima nelinigte.Manele ise miscautremurAnd ;privirea era nesi- gura gi se d'icea tot-d'a una mai departe, fixAndu-se pe cAte un punct din 813441 nehotArit ;glasu nu'gi 'Astra. timbrul egal.

IN FATA VIETH 85

Eugenia se inclina adanc linaintel, lAra a zice o singura vorba. Ea '1 multumi in acelagi chip, insa cu o infinita expresie de blandeta, care, in loc de a face placere lui Soleanu, il frith. El o privi barbategte,drept in ochr, in- cruntandu'gi sprinceana. D-nu Mavropani itsill sa se apropie de densa, gi, abia stapanindu'gi plan- sul, le povesti cum cu o zi mai 'nainte venise Zoe in cabinetul luI de lucru gi luandu'l de gat 11 intrebase daca i s'a urit cu ea la dengii. Nu still ce avea, adaose el, dar era atAt de migaata, biata fata, ca m'a 1Acut s'o 'ntreb cu dinadinsul daca nu cum-va e bolnava. Plangea WA, sa gcie de ce. Si cat era de buna !.. E intoc- mai par-ca ar fi vie. El se scula gi, gtergandu'gi ochii, tre cu in salon spre a o mai vedea. Ade- laida gi Eugenia furs silly O. '1 urmeze. In fats catafalcillui Adelaida ingenunchia de o data, gi, cu manile im- preunate, cu °chit in lacrami, cu capul gi cu bustul spre cer, palm a gopti ,o rugaciune tainica, catre cel ce sta.-

86 IN FATA VIETII panegte boltstariilor, sia'i cere sufletul moarte inapoi. Soleanu, vezend pana unde poate sa. mearga comedia omeneasca,iiislinti muschiul obrazului stringandu-se cu o amarA expresie de ironie,i, desgustat, III intoarse fata de la aceasta scena. El n'avea dreptate de cat pe jumetate : femeile isterice stint capabile sA joace unele roluri de asemenea na tura cu o sinceritate de necrezut. Igt lu& palariavsi cu aceeagr adanca, reverentae,si.Trecend pe MO Zoe, se mai opri un moment : parea ca vo- iegtesa'grintipareasca in minte acea curates si ideal& figura, peste care mOr tea intinsese panza amurgulur de veer. Se duse drept la Minister gi se puse pe lucru. Ziva intreaga fu chinuit de o nelinigte pe care nu g' -o putea tal- mad. 0 iubise sau n'o iubise ? Era, Zoe una din acele fiinte care 0, pa- sioneze un norod intreg dupes dansa? sail fusese o biata creatures simples, du- ioasa, cu o excesivA delicateta in suflet, de cart omenirea e goals, ipe earl nu le pricepe ?... Soleanu sinytea ca pierduse infeensa.

IN FATA VLETII 87 o femee care ar fi putut sal iubeasca, in umbra, pans la adoratiune, pana la cea mar cruda suferinta. Dula& ce e§i de la Minister, umblA fail Did un stop prin ora§iii, punendu-se in fat& cu trivialitatea lumeI din afara, desgustat si strins in sine ca un om ranit in cele mar scumpe afectiuuI ale sale. Ce era sa faca ? Viata nu se umple numaI cu acte de biuroii §1 cu pranzurl diplomatice. Isr impusese un program, dar vedea bine ca nu'l putea tine. A despretui pe semena stl §i a'I domina,foarte frumos. Dar dispretul §i stapanirea sunt de ajuns oare spre a multumi pe un om superior ?Iata unde simtea Soleanu ca programul sea nu mar avea putere. Sufletul '§I are tainele lul adand §i nepatrunse, §1 or cat al urea sal pui la tale, to pune el pe tine. luta pe la miezul noptir acasa, tre- and pe stradele singuratice, cu golul ce'l simtea inteansul, mare §i fara nadejde de a'lumplea. Maturatoril res- coleat praful ulitelor cu un fel de dem- nitate grava, racaind pietrelelafie- care miscare cu acel zgrimtarit revol-

88 IN FATA 'VIETH tator, care'ti sbarles,te tot p6rul in cap. Acesti scarpinatori ai scoartel Omen- te§ti, cufundati in operatia lor, nisi nu voiaii sa §cie ca alaturi de den§ii tre. ce un muritor, intristat de viata, care se duce...sa, sate odihna.Ce'i pasa maturatorului ca sufietul ti-e gol §i ca suferi ? Praf, praf, the whips and sco- res of times. Soleanul, ajuns a casa,'si rezema fruntea de capataiii, rostind inset§i Ara §ir : «A muri, a dormi» 1) etc. Si, inset, prelung, somnul veni.

VI. A doua zi, and se de§tepta, s6rele ridea cu voiosie gradinei ce se intindea sub ferestrele lui, iar pasarelelese scaldati in lumina ca in rain. Capital noastra n'a ajuns inca ca cele- l'alte capitale ale lumei, sa nu mai poata ingadui de cat cu mari cheltueli curti incapatoare §i vesele. Pe la nob sunt Inca,in m'jlocul oraplui, case

1) Hamlet.

IN FATA viETu 89 inconjurate de cate-o jumetate pogon de loc,cu gradina de ponairoditort, cu gain! in batatura, cu belsug si p6te chiar cu cate putin noroiti,prin call n'a strabatut And specula eivilizatiunei moderne.Prin multe familil, regula si gustul european de abia au inceput sä se aseze prin case, necum sa se cob6re in curte. Cand se uita, Soleanu pe fereasta, sub un gard via, care incepea O. in- verzeasca, se bateau dos claponi. In- tearipatireunuci se pandeati ca doi adversarl intr'un asalt de florets, privindu-se uchi in ochi, dandu-se inapoi spre a se repezi mai cu putere, sarind unul catre cola -l'alt cu un aer teribil, dar neavend niei un spor la lupta. A- laturi de ei se umfla un curcan in pene, pufnind si taraindu-sl aripele de pa- ine'nt, ca:un doctor militar, sabia, mergend anapoda cand intr'o parte, and intrialta, cu un mot de-o sehioapa pe doe, si grozav de superat. Cand se dete pe Mg& claponi ,incurcandu se cu ghiarele in aripe,beligerantii o tu lira de a fuga pe sub gard, unu intr'o partesialtulintr'a]ta,par-ca ar fi

90 IN FATA 'VIETH fost pace intre dengit de un veac. Privindu'i, Soleanu, or cat era de trist, bufni de ris. Ce comedie fait gir mat e gi lumea asta Iistzise el intorcandu-'0 capul de la fereastra. Ceea ce insa It remase in minte, fu neghiobia claponilor §i aerele curca- nulul. -De geaba,lumea noastra e ast- fel %cut& :cel mai tare se intinde cat ii place, fareel mai slab n'arenici macar dreptul sa'gi scoata ochil cu prie- tenulSen. Se irnbraca repede giegi.

La minister, o septemana de a rindul trai retras in cabinetul de lucru,en nasul in gazete de tot soiul, inghitind pe fie-care zi cate dou6 chilometri de coloane, scrise in toate limbele. In ar chivele ministerulut era un bark' sluj- bagiii, care traia printr'un fel de pre- lingere prin crapaturile vietir, farat, sa '§tdea bine seamy de trebuinta ce a are omul de a mat tine in stapanirea sa un cap, and are un stomach. A- ceastA paragina ambulanta se bucura

IN FATA viETu 91 de dreptul de a ride de toata lumea, fiind-ca avea si calitated de a da bani cu imprumut, WA sl fiemustrat de niment. El nu putea suferi pe So leanu, pentru ca, acesta nici nu voia se gcie data dnu Havalea traia pe !la- ment sat' in lima. Archivarul, cum 11 vezu in aceastA dispozitie, se duse prin toate biurou- rile sA facA chef. El igi avea dialectul lut a parte in limbA ; vorbea mar Mult din intonatilsi din mAni de cat din grain. Siut, onorabile,calfa noastrA e pal! ma parole... Na, na, naaal credea ca o sa meargA tot aga !... Clopin-clo- pant et krak L.. pe Dumnezeul med.. Awl ? Al zis ceva ?.. Could dia.- a.. parole l.... Cine ? - Er, tine 1 Zambila noastra de la presd. SA and 'ngropt !... Tog credeati in apropiata disgratiere a lut Soleanu. Intr'o Sambate, ministrul nu veni sA iscAleascA nimic, cu toate a eraii o multime de lucrAri grabnice,cart re- clamail iscalitura proprie a Excelentit

92 IN FATA VIETII

Sale. A doua zi, Duminecd, Soleanu igi lud portofoliul la subtioard §1 ple- cd spre d-nu Mavropani.tia ca ministrul se scula de dimineatd. In ade- Or, cupeul era tras la scard. Fu primit, ca de obiceid, de acelag om de servicia Si introdus in cabinetul de lucru. Trecu prin salon cu un fel de temere religioasa, in amintirea mortii cu care se intalnise aci. Diva cate-va minute se ivi geful s6ii cu o havand in glut, scuzendu-se ca trebue sd lipseasca un sfert de ceasgi ru- gAndu'l sd'l agtepte. ca, marche, Soleanu,?... Ha ?... En foncOs les amis ! Da..., mai molt saiimai putim Viii in zece minute.Sigur... au revoir ! Ministru, gi toata diplomatia noas- trA, gi, mai mult, toata lumea din clasa scuturata vorbegte ast-fel. Lud o gazeta §i se puse sa agtepte. Dupd vre-o cinci minute, o ugd l A - turalnicd se deschise repede,giSo- leanu v6zu pe Adelaida intrAnd la densul. Ea se opri. Era imbrAcatd in alb de sus Si pana jos. Perul desfdcut

IN FATA. VIETH 93 pe spate in bucle negre, ii incadra figura, dandu'l unae r de moliciune poe tick, contra caruia ar fi fost cu nepu- tint& sa reziste cine-va. Ochil, negri, profunzT, se uitat pe sub umbra genelor, cu o privire de voluptate dulce, neprovocatoare in aparenta, dar in rea- litate foarte primejdioasa pentru tine dorea pace sufietului sell. Gura zimbea u§or, cam trist, gra a zice un singur cuve'nt. Soleanu se simti stapanit un moment de aceasta frumoasa vedenie, cAci parea o adeverata vedenie, §i numai dupa o mica pauza putu sa'r vorbeasca. Nu speram, doamna, ea o IA am onoarea de a ye intalni. Alt-fel... Nielell nu credeam ca o sa fill destul de fericita astazT ca sa to vdd. Alt-fel n'a§T fi venit. E§tY pedrept. Nu VA ce am facut ca sa merit .atat dispret. M6 iertatT, stint rtill inteles. Daca n'a§T fi venit, ag fi fAcut'o tocmar din prea mull respect ; nu se turbura cu atata uprinta o durere atat de adAn- ca, ca a d-voastre. Inca, o data : e§tr nedrept. Poate

94 IN PATA VIETII cä, dintre dispret §i ceea ce merit mai putin este ironia. DoamnA... 0 femee care iube§te, poate fi des- pretuitA, caci inima ei o poate duce mai departe de cat lumea permite, dar luatA in ris, nu domnule. Am a- vut un moment in care am uitat cine sunt.... Si cine suntea. Si ce legaturi am cu societatea.. Atunci e bine 0, nu uitatoati avut cloud momente, §1 cA m'atr facut de doud ori sA calc peste cea mai sa- crA bariera : aceea a prieteniei ; m'atr coborit in stima mea proprie ;m'ati desgustat de mine, doamna, §1, v'asi- sigur, cine nu mai gAsesce indulgen- tA pentru faptele lui Did in propria'i bunatate, e un om cu desAversire cAzut. Mersese cam repede. Se opri,de taama sA nu fi zis prea mult. Ea II privea cu o mild, de nedescris. Ir intoarse spatele §i trecu in odaia din care venise, trAgAnd u§a a lene dupe densa. U§a nu se'nchise bine. Soleanu remase in mijlocul camerir, cam mirat de scena ce se petrecuse

IN FATA. VIETH 95

§i regretand chipul cu care it vorbise. Agea se 'ntimpla tot-d'a-una cAnd fe- rneea e mat frumoasa de cat virtutea omuluT. In camera de alaturt nu se auzea nimic, de cat un sunet confus, tocinat in fund. El se apropia de uga gise puse sa asculte. Zgomotul ajungea mat lamurit : cine-va plangea. Fara sa'gt dea bine seam& de ceea c e face, deschise uga §1 trecu in o- daia vecina. Era camera de culcare a d -neT Ma- vropani. In fund, intinsa pe pat,cu capul in perne, Adelaida suspina incet, cu acel accent al dureriT,care e mat mutt un cantec de cat un oftat. Perdelele o ascundead pe jumetate sub cutele for de matase, nelasandsa, se vazA, afara din pat, de cat un picior mic, pries intr'un pantof negru, de o rara eleganta, care continua un ci crap de aceiagt rasa. Aerul era incArc at cu tin miros molatic de heliotrope,care to prindea de cap ca un vin ve chid. Soleanu nu avu destula putere asupra'gi ca sa se retraga, ba, din potriva, avu slAbiciunea sa inainteze.

96 IN FATA VIETII Se apropiia de pat §i'r ha o mama intr'ale sale. Ea nu'l vedea. D oamna Adelaid'o cuvintele mole ailfost nesocotite. 41 cer iertare. Ea '§1 intoarse capul u§or de pe pernA §i se uita," la el, lung, fara a zice un cuvent. De verful genelor atarnaii cate-va lacramI albe, earlbiruira cu desavarlire intelepciunea le Soleanu. El ingenunchiA inaintea patulta, §i, luAn- du'r maim, i-o sAruta de mil* de on fArA O. §tie ce face. Iarta-me 1FA din mine ce vrer. Ea '1 trase spre densa Si '1 apucA de gat cu o nespusa fericire,vorbindu'I incet, intrerupt, sArutandul au o sete de iubit fall, satin. El se ridica u§or dejos....

Cele zece minute ale ministruld furA grozav de lungI §i poate pentru d-na Mavropani cele me dulcI din intreaga et casnicie cu Exelenta Sa. Cand ministru se intoarse, Eugenio. citea. Er se a§ezarl pe lucru §i in mar putin de un ceas isprAvira toatA co- responpenta. Pe cand §eful sdii 'scale&

IN FATA VIETII 97

Soleanu '1 cerceta cu de-amenuntul ca pe un soid de flint& cu totul ciudatA. Unul barbat ingelat IT descoperi tot- d'a-una ceva ridicol in chip : or are un °chid maT mic gi unu ma mare, or nasul cats cam fills, or seamAna cu vre un animal... Exelenta sa n'avea nimic din toate acestea, dar par-ca era o statue:care o luase la fuga din atelier, cu cloud zile inainte de a fisfargita : era un om neincheiat. In fine, dupa ce ispravirA, ministrul vroi sal opreascA la dejun. El 'gf ceru iertare gi nu remase. Trecand prin salon, la egire, avu un fel de scarba de sine care '1 compensa toata fericirea momentuluf de ma! inainte. Se strecura fArA a'gt ridica ochil din pAment gi egi. Relatiunile dintre el gi Adelaida con- tinuarA. Ea se deghisa in bArbat gi venea regulat °data sad de cloud or pe septdmAnA sa '1 vadA. Il iubea cu toata fiinta ef, ca o nebuna, gi modul acesta de a egi gi de a intra tot-d'a- una cu paza, ca in cart!, avea pentru densa un farmec deosebit. Cum ajungea la el, de arunca palAria cea mare 7

98 IN FATA VIETII eel ascundea chipul, lasandu'gr buclele WI cads pe spate, dgr clesbrAca haina bArbateasca de pe deasupra, gi se ageza in genunchi lAnga scaunul lul, sarutandul mAnele ca o sclavA. Simtea ca Soleanu avea oare-care nemultumire in viata ce o ducea cu ea,gi cAuta prin toate mijloacele sal facA fericit. Cele mar mid gandirl i le ghicea, cele mar simple parer! ale lur i se pAread trA- sAturi de genii'. Jr simtise firea, cu a- eel dar particular al celor ce iubesc, gi nimic trivial in relatiunile for nu se int6mpla. Cu toate astea, Soleanu era ostenit. Femeea aceasta 61 domina prin sim- lull, dar vedea bine ca n'o iubegte. Ea i se dase prea mult. In amor, fiintele cu adeverat superioare, pAstreaza ceva ce mar au de dat, chiar atuncl cAnd au dat tot. *i afara de asta era femeea singurnhiBm care gtiuse sA,'1 aprecieze, pe cAnd niment Anca in Bucuregcr nu '1 cunogtea. Or cat de nesimtitor ar fi fost bArbatul el, purtarea lur era mi- serabilA. De ad gi pAnA la a fi o canalie desavArgita nu mar trebuia mult i cu toate astea nu Meuse nimic spre

INFATA VIETII 99 a atrage pe Adelaida cAtre dense. Dar nu §tiuse sa fie om, stApAn pe el§i vointa luT. Acum era §i maT trist, §1 mat ascuns in sine. AlAturT de aceste nemul- -tumid morale, maT avea §i altele, ma teriale, meschine. De cAnd traia cu Adelaida, intrase in datoril. Fusese silit FA '§1 schimbe o multime de lucruri dincast, spre a da o aparentA, dacA nu luxoasA, cel putin de gust §ide artA mobilieruluT seq. ApoT cele-l'alte cheltuelY carT se maT gramadeall :teatru in toate serile, cad ea 1I cerea sA '1 vada pests tot, trAsurY, eleganta in imbrAcAminte, o multime de nimicurY carT fac pe omul sarac sA alerge la ex. pediente. La 'nceput YET gAsi noroc in .cArti,insa norocul e ealator :ITlua nurAnd bun. -ziva de la el. Trebui s. se 'mprumute §i sa, dea polite. Nu le putu plati la timp, le schimba §1se 'ncurca. Primise din partea ministrululsdit insArcinarea de WI traduce §i pune in ordine ne§te acte vechr ce se aflaa in familie de sute de anT, pentru care luase vreo trel mil de fraud, §i ast-

100 IN FATA VIETII fel putuse sa .se mar desfaca de unit dintre creditor!. Dar lucrul acesta a- nume infuriase pecet-l'altt. Intr'o matt, and tocmat venise mat de vreme cu Adelaida la densu, find. ca d-nu Mavropani lipsea in Moldova; auzi pe cine-va la uga facand -zgomot gi voind sa intre cu or ce pret. So- leanu ocupa doue camera : un salon mare gi o camera de dormit. Ruga pe- Adelaidasa:1ierte un moment, gi 'I egi inainte. Era un creditor care '1 cautase in ziva aceea de vre-o patru or!. De gi jidan, harpagonul era foarte indraznet.. Domnule, zise el Jul Soleanu, m6. fact de bat drumurile. .de-a surda pe la usa, dumitale, gi aci trimet! sa 'mf spuie ca nu .egti acasa, aci to fact ca nu me cunogtf, par-ca-agf veni sa 'tf cer ceva de pomana. Fa bunatate gi 'ml pia- tegte polita,di de unde nu o protes- tez. Alerg noaptea dap& d-ta ca un gardist de ulita, par-ca... Dprept or ce respuns, Soleanu, in- dignat de indrazneala jidanulul, ii a- puca de spete gi, deschiAnd uga,itfacu un Tent pe scarf de se duse de-a ros - togolu 'Ana jos.

IN PAPA VERTII 101

Toate acestea insA produserA zgomot. Cand intra la Adelaida, (Musa sta pe un scaun gandindu-se. Cum it vAzu, se. scull§i'llua de gat cu o indoita, dragoste de cat OA data. Ce e ? intreba ea incet. Nu'l nimic, rdspunse el. Noaptea intreaga o trecura in cele ma! adancr voluptatT, gra a'gt aduce aminte nici unul niclaltulde scena de cu searA. Despre ziva Soleanu o duse acasA, gi, reintors,:se culca iarAgi !... Se scull tarzhl gi ostenit. Dadusera in vara, cu totul. Era cald. Pe masa lul de lucre stafiintinse. o taultime de ziare gi de brogurT, peste care iubitu'l Schopenhauer se odihnea ca un suveran. Soleanu se uitala el cu un zimbet trist care parea a zice :

Cat egt1 de drept gide mare1 Minciuna gi durere totul. *ise puse si umble prin casa, gAn- dindu-se la mijlocul cel maT inemerit prin care ar fi putut sA iasl din impas. Cu.n se plimba ast-fel,zari Mug& garde-robe o scrisoare pe jos. 0 ridicA cu indiferenta. Pe densa era adresa dile! Mavropani.

102 IN FATA VIETII

I'a cAzut, se vede, din buzunar, isi zise. Era cat p'aci s'o lase pe mass, IArA a o ceti, caci recunoscuse scrisoarea d.lut Mavropani. Curiositatea insA el Men sa'gT arunce ochil pe densa. Seri. soarea era in frantuzegte, de la §eful sea, din Moldova. El zicea :

Mohileni, tulid, 1875. Qeea ce'mt cert din nod, e cu neputintl. Poftele dumitale sunt deja destul de costisi- toare, §i nu void slmlfac complies la a- propiata mina ce to amenintI. Inat vorbe§tr despre conventiunea dintre not. Ed o recunosc §i o execut ;dar nu uita ca printriensa at drept numat la jumntate din venitul averii d-tale, jum ntatea cea- l'altdfiind a mea, ca pret al sarcinelor casetoriet§1 a libertatit depline de care to bucurt. Or, partea ce ti se cuvine, §i anume venitul celor cloud mo§it din Tecucid §i a magazielor din Brlila, ti-ar primit'o intreaga, §i nu a§t mar consimti la aceasta noun nebunie, de at de- clardndu-mt ca renuntt pe viitor in favorul med la venitul magazielor din port. Pricept cd averea de §i e a d-tale, oil, S- ind rdspunzdtor prin lege de densa, nu pot consimti de cat cu conditiele de mar sus la ceea ce'rni cert. Afara de aceasta, Itt maiturisese cl nu mat atid ce mijloc stt nascocesc spre a cru-

IN FATAFLETII 103 to(!)amorul propriti, cum Iti place dtale albotezT, al persoaneT care to intereseazi. Am inventat o data povestea documentelor; acnm nu mar stiff la ce sa alerg. Etc..." Dupl cum se poate lesne vedea, sort soarea aceasta facea aluzil la Soleanu. El o ceti inca °data, crezend poate ca s'a'n§elat. Era lAmurit. D-nu Mavro- pant cunoqtea relatiunile lul cu Ade- laida, ba ehiar leautoriza, cu condi- tiune de a fi stApAn pe averea cf. Ceea ce era insgrozav, erafaptul a lu- crarea la care el muncise cu atata ore- dintA,it venea de la Adelaida,§i cA d-nu Mavropani nu fusese de cat un simplu mijlocitor. Va sa zica ajunsese deja pAnA aci !... Cu o adAnca scArbA pentru Mavro- pani, dar cu o ura farA fund pentru la§itatea sa, se intoarse spre panoplia ce o avea intr'un paretP §i se uitA lung la un pistol. Il lua cu lini§te din cuia §i se puse sal §tearga. Vedea in fatal o prApastie nesfir§it de adancA, peste care nu putea trece. I§I fAcea in fuga bilantulvietii§i'§I gAsea pasivul atat de incarcat, in cat

104 IN' FATA VIETII catastrofa ce gi-o pregAtea singur era cu neputinta de inlAturat. Traise anT intreg! la Paris, pant rui- nase pe tatAl al, sub pretext cA are talent, gi se intorsese fait nicT o ispra- vA ; venit la SolenT, 'gl puse in cap sA ameteacsa pe Elena, gi, in adever, dupa ce isbuti sA turbure linigtea acestel se nine creaturT, pleca la Bucuregt1gi o lAsa, in plata DomnuluT, fart sA se ma ocupe de densa, ca de un obiect netrebuincios. In Bucuregcl, fu primit cu bratele deschise de familia luT Ma- vropani, gi aci deveni un nou isvor de nenorocirT. Mal AntAiii'gl ingela prietenul gi protectorul, int/And in relatiunT cu femeea sa ;dui:4 aceea yid vrajba intre sermana Zoe gi Adelaida, gi fiind iubit de amendou6,pe una, indirect, o omori, pe alta o despretui. Nu vedea in toate acestea nicT vinovata complicitate a d-lui Mavropani, nicT tinereteagi temperamentul tiled, nicT ingelatoriele d -luT Martian cu. averea parinteasca,nicI sinceritatea cu care spusese Elena c'o iubegte,nimic. Tot rOul era numal el. i apol, daca este adeverat c§. viata

IN FSTAVIEII 105 e o nenorocire, cA intr'Insa nu sunt de cat chinurr, aspiratiun/ neputincioase, grop/ §i mizerlI, prin cad oamenil ch- latoresc bajbaind, cu tale patru virste ale for §i cu un cortegid de &idle tri- viale, pans Ia moarte, Ia cesamar prelungeascl omul de bunA vole acest Calvar stupid ?... IV puse iarba in pistol, §I, in be de a o fixa cu bulinA, ca la tir, mototoli ticrisoarea d-lul Mavropani§1 o intro- du-se in teavA, bAtAnd'o cu furie. Dupa aceea trecu glontul §1 se scula se caute capsA. Nu gasi Ia indAmanA. Superat, -se puse sA rescoleascA prin cutil §1 prin cufere.In una din aceste cutiI cu lu- -crurl intime, dete din intImplare peste un plic inchis, acela pe carei'l dase prietenul sea' de la Paris, §i'V aduse aminte de recomandatia acestuia de a .nu'l deschide de cat in momentul eel mat greil al vietil sale. Ii lua. In acela§I timp gAsi §1 capse ci trecu Ia masA. ITTa§eg focul la gilindru, dupA ce se uitA bine BA vadA, data a venit iarba in destul, §i rezema pistolul pe Parer- va and Paralipomena. Deschise plicul. In el se afla o seri-

106 IN FATA VIETII soare, pe care voi sA n'o citeasca, caci i se palm cam lunges. Totu§I... find- cA era hotarit sA moarA, de ce sA nu asculte vorba until prietin ? Aceasta putere de-a judeca cu sange rece viata in momenta' mortiI, sa nu mire pe nimenI. Oamenil cart nor ca Soleanu nu sunt cAtu§I de putin ne- bunI in minutul in care1§1apropie pistolul de timplA. Se poate ca viata for intreaga §i intreg chipul for de-a pricepe lumea BA fie Mins de un simbure de sminteala, dar tocmal de aceea el sunt mal stapAnl pe el, ad suicidal li se infAti§eaza ca o consecuenta logia a vietil. Ceti : 1874. Paris. Scumpul mad Soleanu! Din convorbirile noastre intime am putut sd to cunosc indestul,settmIrturisesc cl cu elt to -am inteles mar bins, cu atIta to -am iubit mar mutt. S. 'mr dar vote, prin urmare,alfspune cite -va lucrurr, cart poate iy vor sluji la ceva. nTu e§tr un oin bolnay. Nu to speria: n'al nicr ofticA, nicr reumatism cronic, Eder vre-o altI boall lipicioasl. Estr atlas de malidia veaculur: pesimismul. nN'asr inlizta-Ttaupra acestur lucru, dacI ar ft §i la tine, ca la totr tinerir de astIzr,o

IN FATA VIETII 107 inclinare mat mult sad mat putin de mod catre nefericire;dar nu e aga. La tine u- ritul gi pesimismul este aproape organic: te- ariiAseut cu el gey curge in vine cu sAngele care te hrAnegte. De aceea, e pericolos.A- farl de asta, de §i adept al gcolilor noastre, te v&I urmArind cu lacomie filosofiacelor tret mart pesimigti streiniSchopenhauer, Leopardi gi Hartmann, gi imbibandu-te de teoriele for pina inteatlt, in cat nu m'agt mira de loc (lea'mi -atspune intr'o bunk- dimineatA cA propagt ascetismul. Scumpul mat, prevdd a aceastl alcatuire a Bret tale 6tt va juca o festl uritl,gi de- aceea to -am rugat snirdeschizt plicul ce ti'ldad astazt de cAt in momentul eel mat critic al vietit. Prev6d chi vet atenta la zilele tale. Dad. and void ingela, cu atAt mat bine. Tu vet ride gi void ride gi ed. Daci din nenorocire void avea dreptate, gi vet elute sAlt curmt singer zilele, citegte- cu luare aminte, gi opregte un moment paharul cu otrava sad pistolul, spre a cugeta. SA nu'mY fact proces din cele ce am zis mar sus :anume ci pesimismul la tine e organic, gi deer e in zadar st luptt contra but gi a urmArilor ce va produce. Avem o multime- de vitiurt organice in not, gi dm& le-am lasa pe toate SA ne-incalece nu am mat putea gin- di aid °data la perfectibilitate. Egtt dar, scumpul met, atins de- aceasti. primejdioasA bosh% a veaculut : Weltschmerz, durerea lumer, aceasti nebunie absurd de eomunicativa, care numdrA atAtea victime,.

108 IN FATA. VIETII

de la Werther la Rene, de la Childe-Harold la Rolla, $iatatia ilugtribolnavr: Byron, Musset, Heri Heine, Leopardi si adoratul -d-tale Schopenhauer. Intrebarea pentru mine e: fi-vet din nu- mom' bolnaviior sad at victimelor ? aBaga bine de seamd, Soleanupriveste la totT acestI revoltatT brier, cum blesterna viatasicat de mult o iubesc,cat aunt de tristI dar cat ad ris de mult,cat par de bla- -satt dar cat ad benchetuit,cat aunt de scep- ter si ce usor se ademenesc de un surfs de femee. Niel unul din et n'a murit oral. Sin- gur Byron poate era cu adev6rat satul de a trai. °Vista, scumpul med prieten, curge cu a- .ceeasT intensitate din vinele until secol in- Wale secoluluT viitor,$i nu variaza de cat modul nostru de a o pricepe.In veacul trecut lumea a ris prea mult, cu un glas sec $i strident, $i Voltaire a resumat tot spiritul timpuluT in expresia gureT sale; neaparat, in secolul nostru trebuia sa plangem. Daca pe ,langa aceasta colosala antitesa vet adaoga golulsfosteneala ce le-a Mat in veacnl nostru moartea luT Napoleon I-id, vet pricepesi mar bine timpul tedstcuvintele luT Musset -din Confession d'un enfant du siecle. Vea- culal XIX-a a inceput cu osteneala ce o simte cine-va dupa, o noapte de orgie. aSchopenhauer este mar primejdios de cat totT poetiT pesimistT, pentru ca el teoretizand ideile lor, a volt sa lege scoala aceasta de scoala hit Voltaire. Pus intro doue epoce,

IN FAT VIETII 109' una de scepticism sterp, alta de misticism §i de emfasd, urea sa le concilieze §i sd le- apropie. Dar nu isbute§te. aVoltaire este incarnatiunea genial l a bu- nulur simt.Ochiul mintir sale se multu- me§ce mar mult a pdtrunde, pond incele mar micr nuance ale lor, relagunile dintre owned §i lucrurr, ca dintr'insele sd traga legl pentru buna for stare. Surisul sal este rezultatul cercetdrilor sale: eprea multdprostie in omenire!-Schopenhauer intrd in prea mare adIncime a cauzelor. El face diagnoza celor mar fine sentimente §i are mania de a ra- tions toful: pentru ce a foams ? ce a spi- ritismul ? care sunt efectele liner noptr cu lung .asupra amorulut ? ce era amorul la Greer? ce sunt presimtirile ?.. eta. Et a force de raisonner la raison est bannie. Durerea sa este de asemenea rezultatul cercetdrilor sale : e prea mult neant in cauzele generatOre- §i neant trebue ad fie in efectele lor.Vol- taire e Zadig. Schopenhauer e un mare punct de intrebare. «Mod de-a price viata, Soleanu! §1 nimic mar mult. aDar viata rdmane teribil de puternicd. Ea birue toate sistemele filosofice, toate mijloacele de nimicire, toate abatoriele omene§tr, §i in contra er nimic, nicr vointa, flier ra-- tiunea curata, nicr geniul, nicr vitiul, nimic nu are putere. Evolutiune, da; moarte, nu. (qi tu vrer, cugetand, sd to omorr !.. 'Dar cum crezr tu, nenorocitule, cd o femee inteleaptd, pentru o epilepsie de ate-

110 IN FATA VIETII va momente, ar primi sa sufere nou6 Lunt, data viata n'ar fi mat puternica de cat ra- tiunea ? In lupta vietit cu vointa omulut, -viata birue. n$i atuner cum vret sa'ttcrestr vointa pant, la a o pune mar presus de cat viata ?

E cu neputinta, pricepe-o 1 «Nu veil to ce grozava ironie a soarter e, pentru Schopenhauer, in imprejurarea ca, pe cand publica celebra sa carte Die Welt -als Wills and Vorstellung, care duce la -sfarsirea lumet prin abstinenta secselor, i se naste un copil natural, ca si lur Descartes ? Asculta-mg : admira pe uesimistr cand au genifi, dar invata a trai si a iubi viata de la BaTzae. Nu fir pesimist prin scoala. Cand estr pesimist din natura, nulf agrava dispo- -sitiele, adapandu-te prea mult din dulcele venin at geniilor teiste, Nu to pov6tuesc -sa devil Did optimist: ar ft o nenorocire e- gall cu tea-l'alti. Fit om. Iata toad filosofia, oMi-atspus °data, in convorbirile noastre, -ca pant la vgrsta de 26 de ant n'ar iubit Inca. si ca nu ataceasta dispositiune insuflet . Nu teat studiat bine. Coat& sivezr. Omul simte adesea unele sentiments cu totul inex- primabile, cart tree prin sufletul sea,ca niste norr. Sunt premeretorir amorulul. Alegetr femeia cam din familia Balthazar Class-Molina, din La recherche de l'Absolu, si iubeste-o. Citeste pe Balzac. Adio". Borel.

IN FATA VIETII 111

Soleanu ig ridica capu...In ochiT Id stralucea o viata noun, puternica. Parea transfigurat. Deschise fereastra, lua pistolul §i'l descarca in aer. Scrisoarea care ser- vise drept fultuiala, cazu la doi pa§i, aprinsa. Se cohort in curte §i'Y strAnse budielile Le puse intr'un plic, cu a- -cest singur cuvent : «Adion §i le trimise Adelaide!.Dupa. aceea 6§1 MA pAlAria §1 veclAnd in gradina pomir inundaff -de lumina, paserile vi! §i vesele, lumea trAind in pace §i fericita eg zise : Are dreptate,sA trAiesc !...

PARTEA A DOITA

I Era in anul1883,prin Ianuariu. Carnavalul41desfa§ura toata puterea vietil sale de saltimbanc, cu balurT mascate, balurr oficiale, balurT diplomatice, operA, cAnd§icand teatru romAnesc, caféschantants,tunelurT,concerte, etc. Cap itala era plinA de lmne. Pro- vincialit veneati din toate colturile terif sA, se boteze in traiul Bucure§tenilor. Camerile eraa deschise §i representan- tit natieT mareatt numerul vizitatorilor muzeulut, umpleau localurile publice, incArcall viata localnicilorSibugetul teriT, fAcead concurenta studentilor pe langa mA§cf §i votall legI. Doamnele 8

114 IN FATA VIETII color car! eraa insuratT, desfaguraa un lux extraodinar la opera, undo Evelina Alma Fohstrom, alaturl de Adalgisa Gabbi gi tenorul PetrovicT, atrageaa pe totT iubitoril de muzica precum gi pe toate papugile bine nascute din Bu- curegtI. La Bossel, la Dada gi la Or. fell, balurile mascate, intoatezilele sailde trefor! pe septemana ,igi imparteaa publicul petrecetor,dupa ranguri gi avere. La eelde'ntaiti margea o lume ma! scuturatica : fun- ctionarT ,militari de toate gradele, student!, deputatT, cAte -un diplomat do!, bandied, etc. gi time ugoare, cate-o cocoana care 'gT Ian bArbatu facend patience sad cetind cMonitorul oficial», intretinutele burlacilor sentimental!, din cand in and cAte -o fats in casa, care venea sä rida de lume, gi rar,foarte rar se vedeaa fiinte misterioase, veni- te cu ganduri sAngeroase, sail umbre de Othello, cercetand pe sub masci chipul vre-unei necredincioase Desde- mone.La Dada gi la Orfea, noble - tea de porto- franco, baetii de prin ma. gazinuri de mods, studentiT de profe siune, berbantil ajung! in scapataciu-

IN PATA. VIETII 115 ire, fats in fats sat de gat cu femeile numerotate, fetele de magazin, cu- sAtoresele, bonele de copil, etc.Afa- ra de aceste balurl, in fie -care Sam- WA seara, Impresa operiT da ate un Wit bark) in Maschera proprit zis, in sala Teatrulu! National, uncle se intal- neat toate mutrele cunoscute §i necu- noscute din Bucuresci. Aci se incAl- teat intrigT amoroase, se fabricat cor- ne pentru barbatel, se cancana asupra aproapelui cu o iscusinta demna de stramo§ii no§tri de pe Tibru. Corola- riul acestor petrecerl era restaurantul Fugues. Aci se deslantuiat patimele aprinse in ungherele galeriilor de prin teatru, se intindeau mesele cu tot so- 1111 de excitante qi ma! cu seams de vinurl, se infundaii cabinele cu con- sumatori de toate nuantele, perech! perechT, §i pans la ziva orgiea tinea intr'una, tingandu-se numal in albul unel diminete de lama, care venea, sfi- 4sasa, BA bats la geamul acestor des- trabalati. Cel car! ispraveati ma! de vreme, sat li se ura cu acest chip de a petrece, se duceat prin cluburI. Proprid

118 IN FATA , VIETII zise, cluburT, erad patru:Jockey-club, agezat in Calea Victories (Podul Mo. gogoair), in ima strade! FAntAneY, unde, se strAngea aga zisa neblete, compusk din cAti.va liner! cu avere, jidan!saift roman!, car! ere pe drum de a paps economiele tine ;tie earns bancher cA- matar,cate-va persoane purtaud name cunoscute in lark parte ruinate, parte in agonia mogielor parintegtr, dol tres diplomats streinT,sate un cavaler de industrie din cAnd in card, gi cAtT.va °amen! cu adeverat bogaV ;. Clubul Tinerimei, agezat in fata Teatrulur,de-asupra case! Reach) in care se intrunea maT toata magistra- tura capitate!, precum gi catr-va °a- men! politic! din partidul liberal,pus sub conducerea until down influent, care, nepAsator§ileneg in aparenta, dar foarte abil in fond, fAcea din aceasta asociatie de petrecere, un corp politic- insemnat, fArA ca cer ce dal"'in laid sou sa bage seams ; Clubul regal, unde se intruneau tot! functionarii superior!a! Statulur,jucatori! cu ton, burghezimea imbogatitA, cats -va magi, stray car! nu mergeall in clubuleel-

IN FATA VIETII 117

l'alt, gi bancherir partidulur de la putere ;in fine, Clubul conservatorilor cu catT-va membri earl nu trecuserA Inca la Jockey, de un caracter ma! nu- ma! politic.In fond, in cate patru a. ceste cluburI, nu se se fAcea de cat un singur lucru cutemeiti:se jucaii -dry. Teatru romAnesc, in lunile carnava. 'lulu!,doar de mArturie se ma! zicea ca e romAnesc ;cAcI in colo, toateIf- ghioanele uroati acena acestul templu, drags doamne, numal actoril romAni nu. Agea, pe timpa cht tinea opera, .patruzile pe septemAna ere" prinse de densa : Lunea, Mercurea, Vinerea gi SambAta ; in cele-l'alte trel, Martea era luatA de Societatea Covrigarilor pentru bal, Iola de Furnica pentrU bal cu tombola, Dumineca de Societatea .doamnelor romane, pentru bal!Ara tombolA,gi agea '1 ajungea rindul gi pe sermanu teatru romanese la elite pal-sprezece z;le odatA, &Ind SE juea dine gtie ce neghiobie tradusA din fran- rOzegte, ititr'o limbA ca val de ea0 eu nigte actor! na vai de el. Legatiunile puterilor strAine41 la.

118 IN FATA VIETII miliele mat insemnate din capitala,dad, baluri, in cart tonul §1 imbracamintea lumel elegante erail cu rigoare pas- trate. Lumea cea-l'alta petrecea §i ea cam dup. pilda celor pretentio§T,pu- nand aparenta mat presus de or ce grije a vigil. In colo... concerte, cu d-na Essipoff, care era in trecere prin Bucurepl, ae- rate muzicale, catenele cu orchestra, birturI cu lautarT,berariT, tunelur! carciume, cu o profusiune care zugra- yea indestul de exact caracteristica e, poceT. In domenul literature!, nimic. Cate- un volum de versurele sail de nuve- lete, productiunT sporad;ce ale unel ge- neratiunI dthainate. Un cerc literar, ma! mult saii maT putin branit, la e minentul critical timpuluT d-nu X.... §1 pentru cogemite capitala turf! Met o revista literara serioasa. Politica §i iar politica I Gazete care sa se ocupe de densa, destule §1 in toate limbele : «Romanul», «Romania Libera», «Natiunea», «Binele Public», KR6sboiul roman», «Resboiul» (Weis), «Poporul», «Scaiul»,etc.,in roma-

IN FITA VIETI2 119 negte ;«l'IndOpendance roumaine»si uPeuple roumain», in frantuzegte; uBu- karester Tageblatt »gi«Bukarester- Salon» (literar) in nemtegte, farA a mai vorbi de o multime de efemeride, aparute§idispArute Ara sl le prinzI de veste.Si acestea toate, numai in capitalA. In muzicA, cateva compozitiunT ori- ginale fad,nicTun caracter, searbede imitatiuni ale bucatilor alese streine, in care geniul muzicadnationale, atat de accentuat, nu era prins de cAt foarte rar. Tata Bucuregcir in 1883. Pe la patru ceasuri dupe prAnz, un domn bire-fAcut, simplu, cu un chip mAndru serios intra pe poarta ho- telului Broft. Familia Martian ? intrebb, el pe portar. Famili.... Margian.... forto pun, domnule, egti aid, a ma acum nu egti aici...,-11 rdspunse un ungur. Ce num& au ? Sing, ma rog de iertare. IatA cartea aceasta ; BA leo pre zinti cAnd or veni.

120 IN FATA VIETII

Forto pun, domnule. Iegind, se sui intr'o sanie. Era o lama frumoasa, cu ger gi zepada. MUS- Calir, cu call for puternicl,sburati pe partia batatorita, Wend un zgomot in. fernal cu clopoteiT de tot soiul de la getul nobilelor for quatrupede. Tenerul de ma! sus, intalni in drumul sea o atsanie, cu cloud doamne gi un What, care se strecura pe langa a sa ca un fulger.I§Tscoase paleria .cu cuviinta §i trecu inainte. Ajuns acasa, se desbraca de blana fins ce o purta, gi pusede'Taprinse un foc mare, in caminul din camera de lucru. Apor, dui:4 ce se mar des- morti putin, lua un album ce era pe masa spre a'l foileta. Ajuns la o fo- tografie mica, de copil, se opri. Dupit ce o privi cat-va timp, reinchiteal- bumul cu o vedita nelinigte in figure. Schlmbata mult, dar e ea. Ochil EleneT, intregr. Timpul preface tot Numal pe adeveratY prietinii nu, zise o voce de la spate. A!... domnule Soleanu, de cand nu ma! suutem impreuna la putere, cred ea ath incetat de a ma! fi bunt prieten1!...

IN IPATA VIETII 121

Niel de cum, Asa SoleanueAci era elfostului see gef, (noul venit era d-nu Mavropani in picioare), Ili voi sA 'I intindA maim. Dar, f Ara vole, o ne- biruitA seArbA el apucA, fats de acestA dovada de dragoste ce i-o da fostul ministru al afacerilor streine, gi, spre a nu fi observat, se repezi la un foto- lid spre a'l prezenta mosafirulur see. Acesta se inverti un moment prin case, admirAnd micele tableuri gi lu- ,erurile de arts ce erati strAnse in o- daia de lucru, gi sArind de la o vorbA la alta,cu inlesnirea until actor.Il mustrA el nu a mai venit pe la densu, spunendul ea intAlnirile for la club nu putean sA inlocueasca plAcerea ce o simlea cine-va de a primi pe un om ca Soleanu la densu acasii. Ah !... mon cher ami, al lost ad - mirabil in ultimul d-tale discurs. Drept -vorbind, o aga CamerA nici n'ar me- Tita sa alba Emmen! de talentul d -tale. Patru membri sit fie ca d-ta pentru o- pozitie gi respund ed de rest. Admi rabil I... Me iartA, domnule Mavropani, dar .eA nu fac opozitie guvernului. L'am

122 IN PATA. VIETI/

combAtut in cestiunea aceasta, pentru ca mi se pArea ca gregegtegi nimic mat mult. Al lons done, mon cher, dar in care nu gregegte ? 0 turm5. de dobit6ce, care mAnancli banit ter% comme pas un d'entre nous ne l'a fait. Soleanu surise Si voi sa protesteze, in- sA f ostul seti §ef el impiedicA. Foarte bine, ziseel,vrei sA fi independent. Vom vedea cum vet duce-o. Te vor persecuta, domnule, pA- nA gi 'n felul de bucate ce'l mAnAnd la birt. Cam exagerat, d-le Mavropani. Bine, binP,lasA c'om mat vorbi nor. Ceea ce me mit% pe mine, este cum de to-A ales... Cu toate cA, bine-zict :verul mell Martian a lucrat mult pentru alegerea d tale, gi §tit cA el cAnd se pune sA facA un lucru, el face cu toatA inima. Stitt, zise Soleanu, gua f6rte bine. Apropo 1el e in Bucuregcl cu familia,al aflat ? . Am aflat chiar astAzt,gl am gi depus o cartA la otel. Uite, Soleanu, adaogA ministrul

-IN FATA VIETH 123. de altii-data punendul maw' pe umer in sewn de afectiune, et m'am gAndit la un lucru: dm& te-al insura ? Domnule Mavro... Nu, nu, nu. Ia, me rog, sa dam, colea de vorbe.tit cat de mult tit. la d-ta. Mal incape vorba. ...EY, et, acesta,prietenul dumitale, te povetuescsete 'nsorI. Egti a- juns in versta cea mat nemeritA pentru a face acest pas. Trebue sA at vre. o 32 de ant, ha ? Tocmal 35 in cap. Trel-zecI gi cincI, foarte bine. Ei m'am inaurat ]a 39 de an!, ceva mad tarziu de cat d-ta, dar aceasta pentru ca pang in versta de care-II verbese nu gAsisem nicI o femee care ami convie.i iacate-me fericit, ti-o mar- turisesc. Soleanu se uiti la el a& vazA dace glumegte. Fosta Exelenta era de cea mat =erica gravitate. Intelegi, continue, el, ca omul nu. poate se. traiasce, ca un schimnic, comme un ascete.It trebue pereche.Si-

124 I1 FATA VIETft

apof cAnd gAsegte o pereche ea cea de care'tt vorhesc N'atT vorbit de nimeni ancA.

A !...reutAcios Ce est!1 to fact a nu gtil ! Lya, Lya, d-ra Martianu, un Anger, o mina de bogAtie. Singura mogtenitoare... Mo iertatr,chiar presupundnd ear fi un Anger cu mine, nu Bunt a- taator nicl de industrie flier de icoane. Asculta, eft gthi pozitiv cA familia aceasta tine mult la dta, ui...eft -chiar sunt oare-cart projecte veal intre d-voastrA. Ce mat incoace, in colo, varA-mea Elena ini-a vorbit de o do- inta a tatalut dultitale, taxprimatA el inainte de-a muri, pe care ar voi s'o 'mplineascA... Eugenia intelese num! de, cat deli. catetea aceStul beadevdr. i fiind-ca fata s'a mArit gi o eer .0 multithe de tinerr,tttinut salt vorbeasca ; dar pentru-ea ha te-at dus Did -o data 85:1 vezt.,. m'a rugat pd mine Amu§ savez, 'entre hods.. latA- me. = Eu, personal, to povetaesc sa te'nsorT. Pe langA cA vet lua o fUniee -care to va iubi...a 1... mon cher, nu

IN FATA VIETII 125. protesta :to va iubi,apar reintri in averea pArinteascA, al un piedestal de pe care sA'11 iei un avent maT puternic, §i atuncr sA to prezintr in parlament cu un indoit prestighl. Ah !.... ces gredins du gouvernement !... quelle marraaille !... Domnule, cite 251a speta- de fie-care, parole 1... Soleanu 11 lasase sA aiureze in pace, §i se gAndea la propunerea lur. ToatA scena de laSolon!, dintre el §i d-na Martian, 11 trecu pe dinainte in cAte- va secunde. Rucunoscu iq aceasta no- bill purtare pe Elena, §i'l pAruriftcO, luase nestrAmutata hotarire de a nu se'nsura. Ve multumesc, domnule Mavro- pani, de interesulce mi'l purtatr,§i multumesc cu recuno§cinta d-nei Mar- tian de amintirea ce pastreaza tatalul med, dar aunt hotarAt s( nu me'nsor. Vo rog sl transmitetT domni§oarei Lya din parte'mr cele mar sincere urArr de fericire.Consider aceasta propunere, ca cel mar inalt semn de consideratie ce mi s'a acordat vreo datA,dar n'o- pot primi... poate tocmaT pentru cA nu me judec demn de donsa. Ve rogse

126 IN PAT.!. VIETII exprimatt toate acestea doamnel Mar- tian, adlogAndu'l cA clack printr'o ex cesivA delicatete,s'a crezut obligatA cAtre memoria tatAlut meu, aceasta o- bligatie i-o inapoiez, cu o singurA parere de r6t :aceea cA nu o pot face -56. se indeplineascA. Era mi§cat. D-nu Mavropani intelese cA nu mat era de stAruit §r§1 luft -apca. Init pare rdu scumpul melt La revedere,§i nu ne uita a§a de mult. Slit,Adelaida and 'ntreabA in totd'a- una de d-ta. Se sui in sanie §i plecA.

II.

Cu catt-va ant in urmA. DupA scena ce se urmase la Solent, intre dna Martian §1 Eugenii1,Elena -se puse cu totsufletulsa'§I execute proiectele sale. Cu acel admirabil tact al femeilor supeiioare, ea §tiuse incetu cu incetu sA departeze or ce banuiall din min- lea (ui Martian,§itot odatA al '1 in-

IN FATA VIETII 127 tereseze de viitorul lut Soleanu. Pro- vocA o corespondentA intre ea qi d-nu Mavropani, pe and acesta era inca ministru, in care, sub pretext de a se da noutAtt biltranulutSoleanu despre fiul sn, se hrAnea buna impresie ce o lAsase inteligenta noulut diplomat tuturor color ce '1 cunoscusera. Dupa ce cAzuseguvernul conservatorilor,la pri- mele alegeri de sub liberalt, toate fa- miliele din localitate, cAte mat rema- seserA sub vechia firma,se hotArlrA sa propuie de deputat pe Soleanu. El fu combAtut de govern 0 cazu. D-nu Martian, care nu era inv6tat cu pagu ba, in nimic, se infuria. Fiindcl insA mat presus de or ce,§tiea sa fie om practic, 0 fiind-ca liberalii cautaii al cA§tige in partea lor, ca pe o persoa nA influents, el se lea, a fi tras in partidul noulut gnvern 0 deveni iar tare §i mare. In timpul acesta, b6tranul Soleanu muri.Elena '1 plAnse din toatA inima, cAct gasise intr'insu un adev6rat tats. Lucru insA care mir5, pe tog, fu durerea ce o incercl Lya, din cauza mor. tit betranului. E drept cA ea nu mat

128 IN FATA vrETu era o copila, ca altA datA ; dar iarA§I, la i5 an nu simte cine-va nenorocirile cu aceea adancA pricepere pe care o da experienta. Era insa adeverat ca de and se eau in Solenl, fata crescuse aproape pe genunchir betranulur, §1 eA, de cAnd ea incepuse sa priceapa putin lumea, gAsise in betranul el prieten un nesecat isvor de bunatate pentru toate micele nebuniT §i dorinte ce a- vusese. Copilaria e bunA, betrAnetea e iertatoare §i astfel aproprierea intre aceste dour= virste e in tot-d'a-una po- sibill. Caracterul fetel se prevestea bland, ca al mame!, dar indoit de pasionat ca al el. Prin anul 1881 se fAcuse un loc va cant la Camera, in judetul d -luT Mar- tian§i Eugenia fu ales deputat fAr5. multA Wale de cap.D-nu Martian Linea sh'§I Asbune. In toate ocasiunile in car' fusese silit sa mearga in provincia sa, Soleanu se ducea §i pe la fosta mo§ie pArin- teasca, unde era primit de Elena cu o nespusA bunAtate.Vizitelelurerati foarte scurte. Cate -o-data nicT nu vedea pe Lya, sail, cAnd o vedea,

IN FATA YIEcU 129 lAsa oimpresie ciudatA :'Area cam selbateca §i cam stAngace ; cum da cu °chit de el, nu mai era stApana pe mi- scarile sale, tAcea, sta retrasA intr'un colt §1 cand era intrebata, respundea numal prin monosilabe. Intru cat prive§te pe 6oleanu, in a- ce§t1 opt anitraise ca or ce om stapan pe sine si hotArit a nu se mat lasa prada inclinarilorfirersale :drumul tras drept inainte, cu preciziune, era urmat cu o rara putere de a voi. Tre- buia, firege, sA'si ajunga tinta. De Adelaida se desfacuse cu oare-care greutate. In urma revasulut ars,pe care i'l trimesese in ziva supreme sale hotAriri de a trAi, ea incercase toate mijloacele spre a'l redobandi ;dar nu izbutise.Dupa caderea conservatorilor, urma de a lucra in minister, dar cu alte insArcinAri, dd biuroul preset fu suprimat. In acelasi timp incepuse a face un curs de Islonadiploma fiei, la§coala libera de sciencepolitice, infiintatA de curand. Talentul si con-. sciinta cu care 'sitpreda materia, IT Metal o reputatie demnA de invidiat. Prima sa incercare de a fiales la 9

130 IN VITA VIETII

Camera. neisbutind, se puse sa pregA- teascA teremul pentru a doua alegere, far& sA se lescurajeze catu§i de putin. Si avu dreptate, cad, dupA cum s'a spus, in 81fuales deputat, aproape cu unanimitatea voturilor. Atuncr se retrase de la minister. In Camera, se tinu in rezerva. Mi. to sa se initieze mar Wahl in toate misterele Zeilor, §i cand le vezu cat sunt de simple si de ordinare, 1§I zise cu hotarire ca nu e de Mout intr'o ast- fel de atmosfera, in care Joe traia in scufa §1 papuci, cu ni§te trasnete de sindrila hi mans, ca intr'o opera hula, inconjurat de tot Olympul sea, un so - bor de rancher/, car/ n'aveaii de cat o netarmuritA indrazneala drept or ce merit. Peste tot ignoranta era ridicatit la a patra putere. Or incotro to-al fi intors nu da/ de cat de capete sec!, de figuri anonime, de discursuri goale si emfatice, de o surprinzatOre solidaritate in ineptil. OarneniX ace§tia nu puteati, dupa, o judecata cinstita, sA treacA drept oameni nici in laza liliputienilor, necum a Romanilor. Si cu toate astea ef treceafi.... Vezu §i cAte -va chipurl cum

IN PATAVIETII 131 se cade ; cat! -va oament de valOre, cart vorbeati rar, dar spuneail tot -d'a -una cAteceva. Pricepu lesne cA pentru sine re- manea un singur rol :acela de a lucra.Intro cele doue partide, una la putere, cu o zdrobitoare majoritate, §i alta in opozitie, farA energie,nu era -de ales. Arn6ndoue, and erala putere, aveat absolut acela§T chip de a guverna :coruptie, persecutie, imbo gktire pentru favoritl,despret pentru adever §i mat presus de toate dor de a rAmanea, la guvern cu or ce pret. Intre aceste partide nu mat era ,de stat la indoiala : nict una !De aceea se alipi,in liniamente generale, de -catt-va bArbati distil*,cart voiatt sA lormeze o nouA partida : a politice! o- neste. Pentru traiul seti intim, analizaa- estor opt ant s'ar putea rezuma intr'o singura vorba : corect. Scrisoarea prietenulut sou din ParisII hotarise O. se departeze de toate tentatiunile pe cart Is intalne§te cine-va in viata, §i e.art n'at alt rezultat de cat de a -cohort pe om din ce in ce mat mult

132 IN FATA. 'VIETH in propria sa stima. Cautase, dup6 po- vata lui Bore], sa se insoare. Nu ga.- sise insa nici o femee din rasa Claes- Molina ; cu cat cercetase mai mult, cu atat se convinsese mar pe deplin ea ele nu exista. Asupra acestui punct, Soleanu nici nu mai admitea discutiune : «Femeile sunt (acute spre a se pune in contact cuslabiciunele si cu nebunia noastra,nici o data insa cu a noastra judecata. Exista intre ele si barbat simpatii de epiderma, dar foarte putine simpatii de spirit,de suflet §i de caracter». El nu'§i aducea aminte nici de Elena, nici de Zoe. De aceea luase nestramutata hotarire de care se izbise Mavropani, cand veni sal pro - pue sa se'nsoare.

Revenim. Dup6 ce se'ntoarse d-nu Mavropani cu r6spunsu luY Soleanu, in otelul Broft se petrecu una de acele drame intime, profund do atingetoare, care sa joaca numai intre done persoane, fora public. Lya sta la una din ferestrele apar- taraentului, care da pe piata Teatrului, privind peste valea intreaga a Ci§m e-

IN FATA VIETII 133

giulul pana, in departare, spre Cotro- cenT, cand infra mama -sa la densa. Ea era linigtita,cu acelchip grayce'l avea inca de cand era copila. Lyo, if zise d-na Martian cu bunatate, ,stir ca tatal tea vrea sa ne pre- zinte di-seara pe d-nu Joan Adrian, directorul BanciT. AT vrea tu sal primim? De ce nu ? E un om foarte serioas gi bine crescut,-11 veT ve,flea. Nu e domnul acela pe care l'am cunoscut acum un an la Spa ? Ba da,un domn nalt, bine facut, care da maT tot-d'a-una bratul u- neT betrane,mama-sa. Da, da, mi-aduc aminte, respunse Lya distrata. Da ce privegtT tu pe fereastra, 3T zise Elena apropiindu-se de ea gi lu- and'o de gat cu dragoste,agtepti pe cine-va ? Eti ? cunoagcem nor pe cine-va in Bucuregcr, ca sä am pe cine agtepta ? M6 uitam pe luciul zapezi1,priveste -ce bine sa vede. E adeverat. Cum ti se pare tie acest domn ?

134 IN FAA VIETH

Care ?intreba Lya cu grabire, ca §i cum i-ar fi aretat pe tine -va pa strada. Nu, zise d-na Martian facAndui- se mild de densa, nu'I nimeni pe stra- cla, nu vine nimeni draga mamii, se, nu maY a§teptam... Vream sa te'ntrel> de d-nu Adrian. Ti-aduci tu aminte bine de densu ? Un domn nalt... Stiii, §tiii. Ce'l cu el ? E §1 elprintre eel ce au cerut mem, ta. E foarte cum se cade. Bine, eil nu zic a nu'l cum se cade, dar am spus simtimentul meu pentru toata lumea aceasta : ImI sunt indiferenti. Tie itplace ? va fi bine- venit. Lyo !... Cat de mult me mehne§tY, copila mea !... Nu mama. Sta in puterile mele ca tu sa fii fericita? Da, fata mea. Nu cred... Nu sta flier in pute7 rea mea, nici a ta. Crede-me Lyo, e un om cum se cade d-nu Adrian. Foarte cum se cade. Pe urma ? Nu ride, scumpa mea ; a fi cum

IN FATA 'VIETH 185, se cade, e ceva, in aceastA lume,in care sunt atAtea oameni car/ nu sunt nicI atata. Si apol, adaogA incet, ca§i. cum gi-at fi vorbit siegI, se pare GA e botArit al, nu be'nsoare nicl o data. De tine vrel sa'mI vorbegtI, de d-nu Soleanu ? Nu vream sA vorbesc de nimeni. Ba spune drept : v'all pus in gaud sa m6'nchinatI acestui domn, ca pe un dar unel icoane.§iicoana nu primegte daru. A ha 1... ce bine'm/ pare Si'ncepu sA sara prin casA, afectand o veselie care nu se potrivea de be cu firea el. Dupa aceea se opri de-o- data §i se duse spre ma-sa cu nigte ochi marl §i reutAciogI. Ce-al facut mama drags ?ce-al Meat ? Al trimes pe cine-va la densur D-na Martian plea, ochil in jos, neputend minti. Si ce-a r6spuns ? adaogA Lira. Ca e mAgulit.... Dar ca nu primegte. Nu..., ca nu se 'nsoara..i to it doregte sAfirfericita... Multumesc de bunatate. pentru ca el nu... in fine nu

186 IN FATA VIETH- se credo demn de tine, gi nugtie cum salt exprime aceasta. Nimicurr, zise ea ageddndu.se pe un scaun. Trecura cate-va momente in tacere. Lya se rezemase cu capul de spatele fotoliului gi se uita in plafon, privind zugraveala fara s'o vada. Pe nesimlite i se umplu pieptu de o durere stra nie, care ii aducea lacramile in ochi, gi, fara a gti ce face, numera liniele de- senurilor de pe pereti, pe cand cloud si- roaie de lacrami ei lunecaii pe obraz in jos. Elena se apropia de densa gi'n- cepu a o saruta pe per gi pe ochi de nenumerate oe, pe cand ea insagi plangea. Aceste cloud femei, mama gi fata, cu acelagi gand, cu aceiagi durere, egi inecall lacramile intr'osuferinta, de o potriva simtita, gi pareat a ingropa un vis mangaiat de amendoue, in cele mai ascunse colturi ale suftetului, de undo printr'o intelegere tacuta, in veer sä nu'1 mai desgroape. Lya 41 las& capul sä alunece pe bratele/11- mii sale gi se pierdu astfel in gandurr... Seara, la opera, d-nu Ioan Adrian fu prezentat Lyei, cu acel accent ofi-

IN FATA VIETII 137 vial ce se intrebuinteaza in ast-fel de ocazir §i care aduce cu densu o rac615, neexplicabila. D-nu Adrian era ceea ce se numeste in lumea noastra un om cu pozitie. De si cam in versta. avea aproape 40 de ani se pastra bine. Era spatos, voinic, o tinuta fara cusur, un chip cuviincios, cu o frunte ingusta, petre rabdarea era zugrayita prin linii drepte -i paralele, cart. nu semanaa de loc cu incretiturile ce le lass meditatiunea sat suferinta. In °chit 1111 mici Si lini,titi se citea secretul unui train fara pri- peala, ticnit, care incepuse pe scaunul .de copist intr'un minister, §1 ajunsese pe fotoliul de director de banca, WA, saltuit; pe let pe colo daca intrebuin- lase cate putina linguseala, cate dou6 trei: vorbe de r6ii despre seful pe care '1 inlocuise, cate o denuntare, etc. In col°foarte gray. In vremurile din ur- icse imbogatise ca prin minune, ca atatia altit, cu niste manopere de bursa, de oare-ce se aflain toatemisterile finantelor. El couvenea dluT Martian din toate punctele de vedere. Prezentarea se facu,siloan Adrian

138 IN FATA- 'VIETH fu inscris de cronicarir de mode ca fe- ricitul logodnic al Lye. Trebuia numar, adaogat :al nefericiter Lye. Nunta se lam dupa Paste,la So- lent, cu zgomot §i saltanat. Toata lumea care's vedea nu se putea opri de al admira. In aparenta eraii potriviti, §i lini§tea cu care d-na Adriana privea total in jurul el, ar fi convins pe cal- cine de fericirea ce o simtea mAritAn- du-se. Dupa, nuntA, plecara in strAinatate, conform dorinteid-lui Adrian,care, de un card de vreme, devenise grozav de nobilin apucAturi. Mer- geall la Paris name pentru o lunA, de oare-ce noul §ef de familie nu putea lipsi mar inult, §1 apoi se intorceati la o mo§ie ce o cumparase de curand MO. Bucure§ti. Soleanu fu §1 el poftit la nunta, §i, dupa cum se poate lesne pricepe, nu se duse, de §i mai toti pridetenil luI Adrian, 1§i lasara trel,ile la pament §i pornira la Solent, spre a face placere, unit sefului, altif colegului §1 alp ami- cului Tor. Un singur lucru i se Ora ciudat lur

IN FATA viEpt 139.

Soleanu. In convorbirile intime ale gru- pului de tineri ce se reunea in fie-care sear& imprejurul aceleia§T mese, eel ce aproba mai cu caldura pe Eugenift cand ridea de candidatii de insuratoare, era Adrian... ET er' in oare-care intimi- tate unul cu altul. Cu toate astea, 1§i zicea Soleanu, in lume se v6d pe toate zilele contra- dictii de asemenea natura. ,5i nu se mai gAndi la den0Y.

III

Era pe la sfar§itul lul Mai'. Cunos- cutul senator, d.Forescu fost ministru pe vremea Conservatorilor§i ac- tualmente stalpal partiduluTliberal, da un bal venetian in minunata sa grAdina din strada Dionisie. Tot ce are capitala mai pretentios, mai chi- pesiii si mai elegant se intalniaaci. Un pare imens, cu tot soiul de hos, chete §i de ascunzaturT, cu basenurire- coritoare, cu pAji§tideflorilucrate in tot felul de desemnuri, cu patru i- mense veranda acoperite cu edera sa'.

140 IN FATA. TIETII cu volbura, era legat, printr'o terasa incepatoare si neteda, cu salonul. Mil de candele licareail prin farbasipe marginea brazdelor de florT, iar prin aer nenumerate lampioane colorate se leganail in vent, prinse de sarme, sau de ramurile fragede ale pomilor. La- cul din mijlocul gradine, mic dar fOrte ingrijit, reflecta in apa sa linistita lumina until' far dublu, cu fete de oglinda, ce se ridica pe o mica movilitit din centru. Era o noapte calda, cu aburl de po- .ezie prin aer, cu luny pe cer, care to poftea par-ca sa visezT destept, departe de sgomot si de lame. Sub puterea acestuT farmec, Soleanu esi din raza populata a gradinel si se opri pe o banca de crangi uscate, ce era asezate, chiar in marginea laculul, sub o salcie. Se afla ad de vre-un sfert de teas. Privea in oglinda apel nes- farsita adancime a ceruluT,si, mesu- rend cu ochil departarea de la lumi- nele din fundul laculul pans lacele din inaltimea vesduhuluT, pierdea cate un moment consciinta lumelce'lin- conjura, si i se parea ca remane sin-

IN FATA VIETII 141

gur, isolat intre doue holy infiorator de departate, ca un corp ceresc. Pasir a doue persoane ce se apropiati el des- teptara din vis. Erati dor tineri,cart crezendu-se singurr, vorbeallin gura mare. Er se asezara pe o bane& din vecinatate, asa a Soleanuirputea auzi. Am dreptate sail nu, spune ?.... Da, are haz.i, me rog, barba- tA-su o lase asa, sA facA ce-o poi ti ?.. Cine mar vorbeste de barbata-su. E un om foarte tarziti la minte.i a- poi, stir, traeste intr'o perpetua dus- manie cu apa. Saracu !..VIsimiop. _Din principiti. Asta dovedeste ea, nu'i atat de prost pe cat spui. De ce ? Cand are cineva o nevasta ca a fur... pricepi. - A da : face bine sA nu vadA tot. Dar, in fine, ce'rni pasa mie. Nu. mar, mi se pare ca e cam lunateca.. Are tot felul de nebunii poetice, care me enerveaza. Ciudat ; vezend atAta carne pe

.142 IN FATA VIETII

,di nsa ar zice cine-va cA poezia trebuie sA stea foarte inghesuita in sufietul doamner Ludescu. Nu, a n'o are instalath definitiv la dumneaer. Cand plead, de-acasaigt is cate o portie de melancolie, pe care o consumA cu destula dibacie, cAnd prinde cate-un nenorocit ca mine. Un fel de talhArie si asta. Da, dar §1 ca printesa ta... Ed nu me plAng. Dar te plAnged. Liber. Ca sA, fir mar in cunos- Ainta de cauzA, te anunt cA me §1 iube§te. Neliorocitule !Tu trebue sAfi avut vre-un bunic care a schingiuit multA lume, ca O. expiezr atAtea pe- cate. Te 'n§e1i. E o femee cu multA .socoteala, si dael n'ar avea alaturr pe cea-l'alta printesa... Medievala. Da, e cam de mult pe planeta noastrA....,s'ar putea tolera. Cu oare-cart mesurr sanitare. E ce dracu, doar nu e pesti feratA.

IN FATA VIETH 143

Nu, mon cher, dar are un picior nuaial cat un popic. Si slabiciunea i7,T are marginele eT. , Cu toate astea grasimea nu s,i le are. Nu me super, de geaba. Dar pe 11-na Stephensohn cum o gase§tr ? Nu'I ivata. Un chip de box pe umerT de femee. Si barbata-su, un chip de om pe umert de mamut. Cand se misca to a§teptl O. fluere, ca o locomotiva. A- dineaore, danduse jos pe scar& a cal- cat pe ,Giuragcu pe picior, de am cre- zutci£ le§ina bietul baiat. Se ducea mastodontul nostru sa.'§Iurmareasca. jumetatea. Ia inchipues tett ce mar tot !... Dar balul luT Forescu e destul de hrlinit. E bini§or. Gradina, mat cu seama, e foarte bine tinuta. Ceea ce me supers insa sunt oamenii.Vecinic a- telea§T mutre !.. Asta sears,ca prin minune, e un chip nor], nu Pal vezut ? Cine anume ? N'aqi putea sa'y spuiti de cat cu

144 IN FATA VIETD:

oare-care aproximatie. 0 femee cam inaltA, bAlae, cu nigte ochr de o rara frumusete, care se lass sä fieincon- juratA de, mar tott moldoveniT, fara lima sa se uite la nisi unul. E maritata ? Foarte de curand. Se zice cA e primul pas pe carol face in societatea bucuregteana. Si pare a nu fi dispusa sa cads, de la cel de'ntAhl. Ia star ; n'o fi cumva femeea di- rectoruluT de la banca, Adrian ? D-na Adrian,aT dreptate. 0... da!N'aI gust reit E foarte distinsA. Aid BA to ved ce potT. De-o cam data is haidem in salon gi mar lasalt odorul de printesa. ET plecarA.Eugeniii, care ascultase toata drAgalagea for convorbire,r6- mase un moment pe gAnduri. A venit,I i zise.Se uita dupe aceea la ceasornic :erail12 ceasurr gi 1/2. Cam mult am stat aci. Si se duse spre salon. CAnd intra, orchestra cAnta cu in - fiacArare un vals, pe aripele caruia zbu-

IN FATA VIETII 145

rail cate-va perechT de tinerr, cuprin§i de un dor de duck pe care eel ce n'ati jucat nici o data in viata for nu'l pot pricepe. De pe terisa chiar, Soleanu. putu EA vaza pe Lya, in bratele unur cavaler, valsand cu o uitare de sine co nu se poate descrie. Cu (OM inchi§I si capul plecat pe bratul see, care se rezema cu incredere de umerul tene- rului, ea se pierdea in vertejul °Ante- cului par-cii. ar fi stat la tot Eninutul sA se desfacA de bratul ce o plea de talie §i se,'§i is zborul spre cer.Dupe- ce se opri, se a§eza intr'un colt retras, facandu'§I vent cu putere spze a se ra- cori. Soleanu se uita la densa cu atentiune. Era intreaga mA -sa, cu aceasta singurA deosebire ca avea in figura ceva gray, dramatic, pe care Elena nu'l avea. Sinul i se ridica cu putere.. sub o guirlande de roze naturale, din earl zbura cAte o foaie la fie-ce mi§- care a evantaliuld. Ea le prindea din. fug& §i le a§eza in sin. Pe cand se uita la densa de pe fereastra ce da pe terasA, se pomeni cal atin- ge cine-va pe umer. Se'ntoarse repede- §i se gasi fata in fats cu d-nu Adrian._ 10

146 IN FATA VIETII

Te-am prins in fine, ii zise acesta. Suntem in Bucuresci de done septe- mAni si d-ta... Sa poate sä nu vii nici o data O. ne vezi ?... Esti contra in- suratorii, dar nu cred nä esti si contra oamenilor insurati. V'asigur... seincerca Soleanu FA- protesteze. SAT spuiii :esti si contra insu- ratorii pans intr'o buns dimineata. Acuma stiff cat de mult te aprobam en cand rideai de candidatii de insuratoare,si iata-me si ett ca cei-l'alp. Ia vino 'n coace, adaoga el, luAndul de brat si ducandu'l in salon, titi sa te prezint neveste-mi. Soleanu arfi voit O. se opuie sail sal explice ca. nu mai e nvoie de pre- zentatie, de vreme ce o cunoaste de mult ; insa n'avu vreme. Adrian 11 ducea ca pe un trofeil, jumetate pe jos jumetate pe sus, catre coltulin care se afia Lya. Ea, vezendu'l venind, in- crunta putin sprinceana. Lyo, permite'mi scumpa mea, sä 'ti infatisez pe un bun prieten al meii, d-nu Eugeniu Soleanu. El se inclina adanc. Ea misca usor

IN HATA VIETII 147 din cap, aratanduI cu mana un scaun ce se afla alaturi. Niel* unul nici altul nu scoasera o yorba. D-nule Soleanu, zise Adrian, ri-

.zend, trebue. sa spuiti, nu se poate. Lyo, domnu este oratorul care ne conyinsese mai pe tog tinerii din jurul seu c5, nu trebue sa ne'nsuram. Eu nu to -am ascultat, domnule Soleanu, si bine am facut adaose zimbind fe- meii sale.

, Rioiertati ;flind-ca me pariti doamnei, ve rog sä spunetr totade- yerul : eram in contra casatorier ab- :solut numai intru cat cat me priye§te ,pe mine. Da, da,dar nu e mai putin ade- erat, a al ris amarnic de bietul Po nici and sa'nsurat.

A 1... nici vorba. Acolo era .un caz quasi-patologic. Un paralitic Jua o isterica. i adica dumneata n'al sa faci ,pasul acesta nici-o-data ? -- Ve jur, zise Soleanu cu glasul -adanc, nicindata !... Nu 'ml e permis sa m6'ndoes.c clar cu toate astea, eu m'am gaudit

148 IN FATA VIETH

Lyo, pentru cazul cAnd s'ar intempla sa'gT cake juram6ntul, la Linica Gri- goriade, vara-ta. Cred ca e o atentiune zadarnica pentru domnu... zise Lya. De care sunt foarte recunosator d lul Adrian, dar pe care n'o pot primi. Barbatul fu luat de cine-va la o parte,giLya rdmase cu Soleanuin coltul salonuluT. Ea se uita dupa barbata-su par-ca s'ar fi rugat sä n'o lase singura. Igt invartea evantaliul in maul, fara cuvent ; se uitafix intr'unloc, cautand sa'gT pastreze un aer natural; misca v6rful picioruluT cu neastimper.. Eugenill pricepu nelinigtea eT,gi'gT lua ca un actor cu esperienta un accent gray gi convingator, cu care o in- trebil, de drumul ce'l facuse prin Eu- ropa, de impresiele ce be pastra de la Paris, de nordul Italie! prin care fusese, ajutand'o sa'gi aduca aminte cate un nume de orag, oprind'o cate o data pe malurile Rhinulul sal prin alto lo- curT frumoase, - in at incetul cu incetul ea deveni din not' stApAnA pe densa.-Dupa ce o asigurA ast fel, se scu-

IN FATA VIETII 149 la §i, inchinandu-se cu un adanc res pect neprefacut, se departe. Pe cand era gata se piece, Adrian el apuce iar de mena, §1 ducendu'l pu- -tin la o parte, IT zise : Stall in calea VictorieX,No..... Cred ce e destul. Nu §tid dace nu mat trebue ceva : se stall ,Si eii in vre-o cale oare-care a capitalel. Nu, serios, cred ce peste tate-va zile o se plec. Iarte-me, dar di me 'ndoesc. Ved ce pie de mine. Lya se va supera, -act va credo a insuratoarea me des- parte de prieteni. Dace, nu plec, imi void face o placere ami implinesc datoria:ce 'ini-o impune noua mea cuno§tinta. La revedere. Te a§teptam. Par-ca conspiraA. Soleanu se duse a-case pe jos. Noap- tea era de-o feerica frumusefe . Discul plin al lunei arunca pe bolta senina un prat argintit, in sclipirea caruia se pierdeati toate stelele.Pe strade nu -trecea nimenr. Celebrii meturAtori ar ulitelor bucure§tene, panel ce voesc .se respecte acest farmec, cad' tocitele

150 IN FATA VIETII for instrument() nu se auzeaii pe nica- ierea.Soleanu simtea o deosebite. pia- cere de-a se gesi pe pament, facend garniture, acestul decor de opera. Fara voie igi aduse aminte de-o noapte dii trecut, in care tot asemenT se intorcea acasa singurcu deosebire ca atunci dorea sä moara gi acum voia satre. iasce. El zimbi. Ce nepotrivita inlantuire de do- ruri e gi viata noastra 1 Cine ar fi crezut acum opt anT ca va ajunge un moment in care sa'mi fie drag a WI Dormi ugor, fare. visurT. A doua zi se scula gi lucre. cu placere. Se gandi un moment sa se duca pe la Adrian, dar cauta se, se convinga ca nu e in- telept se. turbure din nal pe Lya,gi se lase.. Treburile el luara de cap ca ma- 'nainte, gi se crezu scapat de obliga- tiunea ce avea catre Adrian, de-a se duce sal vada. Cu toate astea, era par-ca ceva care '1 tot silea sa'si zica ce, nu ecuviin- cios se, se poarte ast-fel cu un om care- ii arata ateta simpatie, gi, in definitiv, cand tine -va e destul de stepan pe

IN FATA VIETII 151 sine, poate O. face figure bunA chiar MO o femee care era' menitA O. fie a sa si acum e a altuia. Intre oameni cu cregtere lucrul acesta se intemplA aproape pe toate zilele. Alese o Durnineca, pentru ca sA nu gAseasca pe Lya singura gise duse. Din intAmplare insA, Adrian nu era acasA. Cand ispuse feciorul cA doamna era singurA gi cA primea, se gasi un moment incurcat : sA intre ? sail sA se prefacA cA e venit pentru vre-o a- facere gi sa lase o carte ? Dar de ce avea sA se teamA : o vizitA ca on -care alta gi nimic mat mult. Tatra. Intr'un salonag intim, Lya sta pe un puf, in jurul unel mese turcegti, agezend nigte fotografir intr'un album. Cum el vezu, se scut A drept in sus gi,intor- cAnd albumul,cu fata in jos, spre a acoperi o parte din portrete, incepu a ride. Am pierdut rAmagagul,zise ea, intinzAndu'i ream. E indiscret de-a intreba ce era acest remagag ? Indiscret,gi fiind-cAeligi a- runca ochii -pe masA, ea adAogA :gi e indiscret sa privegti gi portretele.

...... _._ 152 IN FATA VIETII

Soleanu bAgA de seamy cu parere de reii, ea ea nu mai era stangace §1 fricoas1 Qs, in seara balului. Vorbea fArA nici o emotiune, dar 'Area cam nei voasA. Nu, sAli sputa : sunt iniste portrete vechi de-ale noastre. Mama 'mi-a dat un album in care pAstra toatefo tografiele prietenilor ei. Daca vrei sA le yea... Soleanu nu zise nici da nici ha. Vor- birA mai departe de lucruri indiferente, ea urmAnd sa'si aseze pertretele,el privind'o. Era in casa un aer dulce §i curat, pe care unelefiinteafidarul de-al aduce pe on unde merg.Chi- pul cu care mobilele stail una langa alta, forma §i coloarea lor, cadrele din pareti, lucrurile de arid, toatein a- ceasta odae aveaii ceva din lumea de la Soleni, §1 nu mai lipsea de cAt d-na Martian, pentru ca iluzia sA fi CO - plectA. Eugeniii se simtea cu deose- hire fericit. Ea, dupA ce isprAvi de garnisit albumul,f 1dete. Acum pot! sal vezi, cu conditie insa de a nu ride de unele antichitAti

IN FATAvrviat 153

In adev6r, in album nu erail de cat lucruri vechr. Pe prima pagina portretul Elena, cu zece sail doY- spre -zece ant in urma. Al fi jurat cae Lya, data imbracamintea n'ar fi lost alt-fel. Eugenia se uita lung la (Musa gi la portret, dar cu atata interes, in cat MO de seama ca o Ikea sa'gipiarda,siguranta ce o avusese pan. aci. Intor- se pagina mat departe. Recunoscu mat toate figurile cate le vezu. Gasi intre altele portretul tatalur §i al mamel sale gi simti o induiogeare in suflet pe care nu o putea ascunde. Parea ca Lya nici nu mat era acolea. Se lasa fara sa §tie emotiunilor sale, ridea de unele obra- zuri, privea indelung pe altele, vorbea despre viata de la Solent par'ca, s'ar fi inteles cu chipurile de pe hartie, pans, ispravi tot albumul. Ea it urmarea cu privirea de departe §i zimbea. In cele din urma el se scula, ceren- du'gi iertaciune de prelungirea vizitel sale gi egi. Pe cand egia, Adrian tocmar se'ntor- tea. Se oprira un minut cu totil la in- trare. Prima vorba pe care o adresa -directorul femeil sale fu urmatoarea :

154 IN FATA VIETII

Am cavtigat prinsoarea !... eram sigur c'am s'o cavtig. Nu Oil pe ce ne-am pries ? adAoga el adresAndu -se lur Soleanu. Ed me tot plAngeamca. nu vii O. ne vezi ;Lya zicea a n'ai EA vii nici -odatA ;eii ziceam cA-ai sA vii, vi ava am Mout un remavag. Ne ierti cA ne-am permis O. to punem in joc... S. i-acuma am cavtigat :doamna nu merge la tarA !CA.ci ava ne-am prins : dacA cavtigA Lya, sA ne mutAin imediat la movie; dacA cAvtig eii, sA. stAm in oray... Adrian el ruga cu staruinta O. vie mai des, la dejun, la pranz, cAnd urea. El multumi vi se despArtira. De la aceastA intAlnire, Eugenia evi cu o singurA impresie : Lya nu voia sail vadA. Cal primi bine vi cA se a- rAtA bine-voitoare cu el, nu'nsemna nimic ; ba, din potrivA, insemna cA el nu mai avea nicio influents asupra er..Nu vrusese sA'T spue ea insavi re- mavagul ce'l fAcuse cu bArbatplseii, ca sA nu parA nedelicatA. Dar ce'n- semna credinta ca densul nu va veni nici o data sal vada. ? Nu era, indirect, o dorinta pe care o manifesta ?

IN FATA VIETII 155.

Si apol pretul remageagulut :«daca, voiu cagtiga eu, sa ne mutam la tam>, nu'nsemna curat :«doresc sa fug din Bucuregti» ? Intors acasa puse de't ingeuacalul gi porni singur prin imprejmuirile ca- pitalet. II paru rau ca s'a dus sal vaza,gir se hotarl ca pe viitor sa, nu'I mate su- pere cu prezenta sa. RUM indelung gi se intoarse acasa obosit mat mult sufletegte de cat trupegte. Se puse sa'gt continue lucrarile in- cepute. Se afundA din noti in dosare ti'nstudil politice, care de cart mat grele gi mar incurcate. Dar par'ca era un facutIcum deschidea o carte, 11 apucaii fel de fel de gandurt, de nu se mat putea migca de la prima pagi- nA. Fantazia 11 stapanea ca pe un turc prins de hagig. Mintea sa urzea cele mat minunate inchipuirt :castele sine guratice, resarite pe cate o stanca in mijlocul marit, in care ar fitrait ca un get de piratt, vectnic cu mana pe patul puscil; rasboaie crancene, inghi- Ond viata a mit de erot,in cart sa. moara aparand pamentul trait ;due.

156 IN FATA VIETII

lurI ; calatorit primejdioase pe mare, §i tot felul de lucrurrciudate.Si in toate se amesteca chipul uneY femet cu ochif alba§tri, care, dad, Soleanu n'ar fi fost atat de sigur pe simtimentele sale, ar fi avut oare-cars banuelI el seaman& cu d-na Adrian. In sal.- §it visa destept. Intr'o dimineatalsculandu-se dupa un somn grefi§i obositor,voi WO faca un fel de examen moral :cum sta ? Jar avea de gaud sa se lase unel in- clinari nenorocite, care sal incurce viata ca in trecut ?Si apol ceincli- nare L...catre o femee care trebuia sal urPsca din adancul inimei !Se .hotari sä piece la tarn,dupa venat. I§I ilia proviziunI pentru cate-va zile §i se duse tocmal inIalomita, prin baltile Dunarif. Dar nu prinse sä stea o zi de panda, a '1 apnea un dor de Bucure§ti, cum nu simtise nick o data in viata sa. Fara sa spuie nimenui nimic se sui in trasurA §1 porni inapol. Cu dus §1 cu intors facu vre-o patru zile pe drum. Cand intra in Bucure§tr inopta. Ormul 'I paru a§ea de frumos, Jumea atat de buns §i de placuta,in

IN FATA viET11 157 cat se hotarl sa nu mar piece din ca- pitalA de cat silit. Intra acasa,'V schimba imbrAcAmintea, §i lua drumul spre §osea.ITTzicea ca nimic nu e mar placut de cat sa se pierda cine-va pe sub bolta teilor infloritr, prin aleele lini§tite, mAngAndu'§i visurile sale, me- turburat de nimeni. Cugetand ast-fel, ajunse sub ferestreleliner case, spre capul podulur, in care toate odaile e- rauluminate.Intr'un salon, ale carat ferestre deschise eraii acoperite cu ni§te perdele subtirr de gaz, se vedeall dou6 persoane, una stand langa o masa, alta plimbandu-se. Soleanu se ascunse intr'un gang de peste drum §i se puse sa priveasca. Casa era a d-lui Adrian. Umbra Lyer se desina neteda pe pe- retirtapisall in alb. Convorbirea'A- rea a lAngezi, cad nu se vedea nicr o insufletire in figurele lor. Lya se a- propia de fereastra§i, ridicAnd per- deaua, se puse sa priveascA in strada. Soleanu, din ascunzAtoarea lur, o vedea fara sa fieveclut,§i era foarte multumit de starea in care se Oa, daca o intimplare destul de trista nu l'ar fi silit sa se dea pe fata.Curtea

a58 IN FATA VIETH in care conducea gangul era imensit§1 pArea aproape pustie. Era o curte bo. iereascA, al card stapan traia mal tot timpul latarA. Pe cand elprivea la Lya, ii simtirAcainii din lAuntru, §i intr'o clips In inconjurat de vre-opa- lmduly l§1altT catl.va catalue, cad it latrati ca pe un lup. Ce era de fAcut? SA iasA cu turma de call:a dupA d6nsu, 41 vedea Lya §i se fAcea ridicul. Sa strige pe cine-va, putea fi recunoscut -dupa. voce. Se lipi intr'o firida ce era in zid, lAsandu-se O. fie latrat ca un ariciti, pans zari un mo§neag care e§i 4ocmal din fundul curtiI cu un felinar in mana Si veni spre densu. Atuncl lua inima in ding §1, facendu'§I be cu bastonu printre cainT, se duse inaintea batranulur. Unde-o e§i sl iasaI IntrebA pe unchia§id de hoer'. Erg% la tail. Soleanu scoase atuncl un por- tofoliti din buzunar, dupa ce avu grip, -sA aducA pe bkran pAnA in fata gan. gului, §i, rupAnd o filA alba, scrise pe densa un nume fictiv. SAo dal DomnuluT, cand s'o 'n- 'toarce, zise el tare. i ast-fel putu sA scape cu obraz cu.

IN EATA VIETI1 159 rat. CAnd e§i iistradA Lya era tot la fereastra. 0 salutA de departe §i se urea intr'o trasura ce trecea goalA. 0 vezuse Si era fericit. Dar ea, 11 vezuse oare ? Stiea ea ca se ascunsese in gang §i se expusese ridicululuI nu- maI ca s'o poatA zAri o clipa ? In sfar- §it §tiea sail nu §tiea,el o vezuse §1 atAta II ajungea. I se pAreacaviata e suportabilA, ce, a till e dulce. II vibra ceva in suflet cu totul notiLu- mea din afara se reflecta in gAndurile sale cu ni§te contururl pline de farmec. Voia adesea sA se 'ntrebe dacA iluzia aceasta e numar pentru densu, sau cu adeverat lumea s'a imbunatatit, dar Si era cu neputintasA'§1 respunda, atAt de preocupatA §1 de plina it era flinta de de flinta el. Cate °data se opreadin lucru -§i se lasa cAte un moment pe canapea sAse odihneasca. AtuncI, fArcea mal mica siluire, ea 61 aparea inainte ca o icoana vie, §1, cu ochil de§chi§r, destept §i stApAn pe sine, Lya se juca cu gandurile lul ca un vent cu valu- rile marii. AtAta 61 era de drag sa'§I mangle visurile acestea, in cat se lama adesea de bunA voie in bratele lor,

160 IN FATA VIETH

La atunci cand mintea, prea incarcata de patimele zilnice ale vietii, vibra in alts directie, el le chema, se 'ncerca sa le 'ngele ca pe nigte paseri scapate din colivie, pans le prindea, §i se pierdea iaragr in fantasmagoria acestul teatru, la care atat de mult ei placea sa asiste. Oamenil cad ail avut parte de a fi in tot-d'a-una alegil femeilor, eel ce ad un dar deosebit de a se face sa fie admirati, ell umplu traiul cu aceste multumiri trecatoare, din cars nu re. mine nimic, dar absolut nimic !... La toti acegtia, barbati sail femel, vine un moment in care nevoia de a iubi gi a fi iubit, pentru el, cu patima gi sacrificiii, e atat de simtita, in cat eel mai multi daii pests nigte fiintecart nu'i pricep gi nu merits sal stepanes- ci, sail data nemeresc bine, se §terg din fata pamentului, acufundandu se cu totul in noua for viata. Ast-fel se ex- plica cum unele femel, cart au facut atat zgomot, ailfost alai, de adorate gi de dispretuitoare, sfargesc prin a se pierde prin cite un oragiii de provin-. cie, cu tine §tie ce om ordinar,care

IN FATA VIETII 161

n'a avut de cat meritul de a sepo- meni intr'o bung dimineata inamorat de densa. Tot astfel barbatilearl au lucrat prea mult in tineretealor, au lost despretuitori de or ce este lumesc §i au trait ca pustnicii intre ceasloave §i documente, sail eel' ce au avut prea multi trecere in fata femeilor, se de§- teaptA spre betrAnete din aceasta letargie a inimelsi se pun pe indr A- &ite, cu un nesatiii care n'are margine e cat in intinderea anilor. Soleanu era din numeral oamenilor cu noroc. TrAise Wns aci fara sa con- sidere pe femee de catca un object scamp, pe care on -tine are stare§i'l poate dobandi. Elenal.. Ea era alt-ceva. Trecuse prin N iata luI ca un zimbet pe o gurA trista... Si acum, total pentru Soleanu era femeea ;§i nu femeea, ci o femee :ea. Dar dace. s'ar fi intrebat de e cu pa- ttntA sa alba de la densa tot ce sufletul sea insetat a.stepta,respunsul in - cloelnic ce §i l'ar fi dat singur, i-ar fi mic§orat aventurile cu care se arunca in adancul dragostei sale. Numal, firea a ingrijitse vede ca ast-felde pri- 11

162 IN FATA yinTir mejdioase intrebArT sl nu se fac5, card omul iubeste. DupA cAta-va vreme, ne-mai put6r.- du'§I stApilni dorul, se duse s'ova&i. LiT argumenta sie0 cl trebue cine-va sA, fie cuviincios in societate. Adrian fAcea atb.ta caz de cl6nsu, in cat ar fi parut cu totul selbatic &ce din cAnd in cAnd nu s'br fi dus al vada... pe E1 doar, nu pe densa. CAnd se dete jcs din trAsura in facia peronuluT, e§i o sluga0'1spuse cA stApAniT s61 ad plecat la Lard. -Ad plecatd ? intreba Eugenid, neputendu'Ostapani emotiunea.i n'a lasat nimic pentru mine ? Da cum ye chiama pe d-voastrA, cucona§ule ? Nu'Inevoie... cAd in definitiv aFa. e : n'avead ce FA lase.Intoarcebir- jar !... Eli din curte furios. SA plece §i sit nu lase nimic pentruel I 0 lug in sus spre §osea in goana cailor.I se pArea cAnu'idestul aer pe strade, §i se duse afarA din bariera pAna spre Baneasa. Ventul iT taia obrazul cu as cutipl firelor sale red §i nevezute,

IN FATA VIETU 163

-domolind putin r6utatea, nervilor earl it chinuiati carnea ca niOe gazt. O- mni acesta, bun §i ingAduitor din na- turS, ar fi fost in stare sA pedepseas ea omenirea la munch, silnica pe viata, dael i-ar fistat prin putinta. Toate chipurile cote le intalnea in care ise pAread revoltStoare. CAmpul din marginea drumulur avea un aer falssi o verdeata discolorata. Teit i§t ehinuiaa frunzele en o mi§care epileptics. Era par-cA o conspiratie in firea intreaga care sal indigneze pang la desperare. Se intoarse acasA §1 eSza pe pat, en capul pe pernA, strAngend in brate saltelele ca un furios. Suferise in toate felurile ; incercase tot soiul de nemultumirT ; vezuse rcor- tea de-atAtea or! ;urise,plAnsese..., dar nu iubise.

IV. Pe sirma telegrafului randunelele se adunall cu miE.le, gata de plecare ; prin aer alergall ni§te fire de metase, albe, pe care letoarce toamna d'n cae- Tul bogat'eT sale, pentru a incununa cu

161 IN FATA VIET I elefrunzele galbene ale pomilor ; un scare dulce incalzea pamentul, dand vietil un sold de aducere aminte de tinerete, care o lam, cu deost hire ply cuts. Soleanu esea Ware din bariera Va- carestilor, luand'o incet pe goseaua ce merge spre Oltenita, cu ()chit ficst pe orizont, ca si cum ar fi cercetat un punct cunoscut, catre care sa 'si indrepte pasiT cal ului. De cat-va timp venea mal in Coate zilele prin partile acestea, cautand, ca si acum, sit intrebe vezduhul cu privi- rile, dar nu indrasnise nici o data sit mearga maT departe. Acum insa o lua in lungul dtumu- 10 si se duse voios, fara sa osteneas- e, ceasuri intregt, intreband oamenil cu card despre telul calatorlei sale, ca si cum lumea intreaga ar fi fost tinuta sa stie unde sunt MaceniT. Para sa'si dea seamy cum, se pome- iii in sat. Inoptase de tot. Drumul mergea de-a dreptu pe langa curtile hoe- restr. Casele cu cloud rdnduri, marl si incapatoare, erae despartite de ulita satului printr'un gard vie, destul de i-

iN FATA tiIElit lei nalt ea sA nu poata fi sArit cuinles- nire. 0 lature a caselor,avea o sin- guiA fereastrA luminata. Printr'insa ve- neaii cAte-va sunete confuse de piano, earl atraserA atentiunaaJulSoleanu. El se opri. Voi sA seuite inauntru, dar nu putea vedea de cat tavanul, cAcTfereastra era mat naltA de cAt densu pe cal. Atunct se scula in picioare pe sea, cumpanindu-se cu multa grija, §i privi. Lya era la piano, cAntAnd. Dupa mi§carea mAnilor, pe art re ridica si le lasa a leiie, si dupA legAnarea capu- mut, care mlAdiea cu dAnsu bustul intreg, se vedea ca ea cAntacu tot sufletul. Profilul,et.liniele lut ovale, desina o armonie desaver§itA de fore, de§tep- tAnd in Soleanu, eare'l privea, un clor de a se apropia de ea, de a'i lua mana 0 a i-o saruta cu foe, nebun, uitAnd de lame §i de sine.... Era cAt p'aci s'o strige, sta arunce cu ceva in geam ca sA'l auda,nand, spre norocul lut, un finer incepu a suna la catt-va past, de§- teptAndu'l din betia de privire in care era acufundat. Se 'Asa numal de cAt pe §ea, dAnd pintenl calulul, §1 porni 'nainte. Dar inainte undo ?... Noaptea

166 IN FATA VIETII era neagra ca gindurile unuI orb din na§iere. Ti-arfifost Idea sa'ntinzI mana ca sa nu to love§t1 de ceva. So- leanu la.sa friul calulul, pans socoti ca s'a apropiat cu totul de omul cu flueru si se opri. MM flacail, e vre-un han in sat unde sa trag noap tea asta ? Ce sa fie, domnule ?.. Un han bre. Adicate-le sa fie han ? El, el. Pal cum sa nu fie domnule, ca.., adicate-le la Nea Necula, este han, cum sa. nu.. vorbal ! Si incotro vine hanul asta ? La Nea Necula ? EY, el. Apol is mal cat colea. De la pre- nitirie sal in bat la Nea Necula. Da primaria bre, unde'l ? Premaria ?... PM tot drept nainte si numal acolea §i premaria, cA inca trebue O. iasa patraula, de n'o fi la han la Nea Necula. Si, ast-f el Soleanu, o lua pe drum in sus, foarte lamurit asupra hanulul lul Nea Necula, din explicatiele drumetului.

1N FATA vim 167

In adever,dupa cAti-va pagi, zAri inainte pe drum cArciurna lui Nea Ne- cula. CAnd se apropiA de d6nsa §1 se gAndi ca trebue sl petreaca noaptea a;i, se 'nfiorA. Dar trebuia L... SA se intoarca la Bucuregcr, pe un ast-fel da intuneric, nici nu era de gandit. Isi Bete calul la grajd, un cogar de paie, §i el intrA inauntra. In dughiana se aflativre-o trei Omni gibliatul clan pravAlie. Agezatl pe o laity de scAndurr, dour trAgeati dinlulele a lene,iar cel de altreilea sta cu coatele pe taraba , scuipAnd din cand in cAnd pe un carne, ce era tolanit sub un buriti de spirt. Cltipurile forplacide si red, erati lu minate de o lamps, neagra de fum, pe Labia cAreia stall scrise cu cridA nigte hieroglife neintelese. Totul respira mizerie Sidesgust. Pastrama, rachiul, putina cu varzA de an, fasolea vechiA, obrazul baiatulur din prAvalle, sucma- nele, totul mirosea a putreziciune Si sArAcie. Hangiul, spre mar mare cinste, pofti pe Soleanu in propria lui odaie, gi se Buse sal pregateasca ceva de reancare

168 IN FATA VIETII

Soleanu se intinse pe pat. Ce nebunie facea ! Cine .ar fi crezut cu patru ceasuri mai 'nainte ca acel domn elegant avea sa petreaca noaptea intr'o pugcarie ca aceasta! El egi arunca ochii imprejur. Odaia era cu adeverattipul locuintei burlacului grec. Pe pent' tot soiul de scene din resboiul Indepen- dentii grecegti : Bobolina luptand pe ruine, Amiralul Miaulis Vocos des- partindu-se de Karaiscachi, Canaris pe brulota, vederea insulelor Psara, Hydra §i Spezia, o vedere a Pireului pe luna, si, ca arta romaneasca, De- capitarea lui Brancoveanu. Printre tablouri erati agatate arme vechi turcegti : o suganea, nigte pistoale,cloud iatagane, un corn spart si un revolver. Pe fereastra :portofeluri castigate la panorama, un calendar allui Nichi- percea, din 59, cioburi de sticle cu a lice si Dorul. Soleanu zimbi gandindu-se ca'Adrian sail Lya ar fi putut al gaseasca in acest arsenal de ragine, meditand cu burta la tavan, ca un cleft. Putuse in sfargit s'o mai van. !Ierta si uita totul, chiar si saltelele _cu ga-

IN FATA VIETIL 169 lupi cart el inghioldead in pat.Ea poate nici nu visa lael. Dar at de duios if era chipul cAnd cAnta !§i ce taina pArea a legra cu pianul and se pleca pe el §i, cu degetele'i albe, ii a- tingea clapele, de par-ca vorbead !Cat ar fi voit el a auda cantecul de mull!. Pe and sta ast-fel, gAndindu-se, prin u§a crApatA ajungead vorbele sa- tenilor din carciuma 'Ana la el. Si de-o vorbi gi de n o vorbi bre, tot una 'I. CA par-al greu de mancat bani de haram. Ia acolea, a se chie- me a ne-am schimbat stApanu. Ti!, me, cA para d "dase boala in el mat in vremurile din urma ! S'a dus boieru sal schimbe la Bucuresci, dad. l'o asculta cine-va. PAT vorbal. E ciocoid g ulerat ciocoiu nostru. Pe de-o parte is a vezT !cA n'o fi Asta §i o fi altu §i mat red, lace til bun,Ia da un pac de titiun bre Nea Necula. S'aude §i de guvern c'a O. se ducA, spune logofAtu Dinu. Duca-se cA n'am inserat la poarta In!. Tacalf fleoanca cobe. Ce mi'!

170 INFATA VIETH Stan 0 ce mil Bran. Barim guvernu Abta ne-o mat da si nou6 nisca-va locurt,cA prafu nu s'alege de not, cu astilea de azT. Tocmal atuncT intra grecu si inchise a§a. IT puss o farfurie cu ca§caval di- uainte Si se duse. SA fit cu mintea §1cu inima piing de chipul unel fiinte adorate, §i alaturl sA auzr trivialitatea vietiT,injositoare $i dureroas1 asa cum este, e penibil. Dar or cat, Soleanu vedea ca Omni! au oare-cart notiuni despre starea politicei, §1, ceea ce'l atingea cu deosebire, era nevoia, pe care el o socotise tot-d'a-unA, ca mat de capetenie, de a li se da pament intr'un chipsail in- trialtul. Se gandi mat departe la BA- racia §i patimele for si, cam zdrunci- nat in credintele sale asupra fericirer o- multit simplu, adormi. A doua-zi se scull de dimineata. (land e§i in ma hanulu!, un teran sta pe laita de-afara, chinuindu-se sA re- suciasca o dig r intecifciaie de po- rumb uscat. Cum vezu pe Soleanu, el se scullcu sfialA,tinendu'§T caciula

IN FATA VIETII 1 intr'o mAnA, iar in cea-l'altA ascunzend 1igara. Cum mai merg treburile flacaule? Treburile cucoane ?... Aptii cum smeargA... Ia... cand mai asa, cand mai altminteri. -- Cum sti porumbul pe-aict ? Porumbu ?... Potrivit. Soleanu MO de seamy cA omul a- cesta semAna la glas §i la obiceiul de a repeta fie-care intrebare ce i se O.- caa, cu cel pe care '1 intalnise cAntAnd din fluer. Dumneata e§ti de-aici din sat ? e1 intreba el. DarA. Suntem la curtea bolerescA argat, respunse flacAul. A§ea ?... A cut e mo§lea asta, rogu-te ?... pranu incepu a zimbi§i respunse cu oare-care sfiall : Dumneata §tii boerule a GO e. Da cuconunu'Iacasa ;e numai cuconita, §i e i i-am spus ca to -am ye- zut asearA. Ce-al fAcut ? !intreba Soleanu restit. FlAcAul, intimidat nu respunse. Eugenia e§1 aduse aminte numai de

172 TN FATA VIETH

cat, ca pe incunericul ce era cu o sera inainte, ar fiPost cu neputinta sa '1 vada cine-va atat de bine, in cat sal recunoasca, a doua-zi; de aceea, rizand, it zise : Dumneata te'n§elt flacaule. AT vezut poate pe alt cine-va de cc vremo §1 crezt ca acela suntell. De, cucoane, poate... Da ea ala atin.Venea lumina de pe fereastra §i am vezut un boier Ware caresta la marginea gardulut §i se uita inauntru. 0 fi lost alt-cine-va... Se poate cucoane... i zici ea at vorbit cu stapana dumitale despre asta ? Ba eu n'am vorbit, da apucasem de scapasem o vorba catre fata din casa, §i se vede ca. ea a spus cuconitit,ca m'am pomenit mat adineaora ca ma chiama sus §1 me'ntreaba. f ce at raspuns ? 11 intrerupse Soleanu repede ? Apol ce sa respund... Ia a§a, ca to -am vezut calare la fereastra ? Inca o data, oracle, bags de sea- m& bine : pe mine m'ar vezut ? Aclicate-le ca am vezut un boier.

IN FATA VIETII 173

Soleanu incepu a Tide, ca O. nu aiba aerul ca da prea molt& important a lu cruluT, gi dete teranulur unbac§i§iii. Bea in sanatatea mea, flacaule. Dupa aceea se puse sa agtepte la fereastra egirea luY, ca sa poata porun - cisa'raduca calul si sa piece. In ade- vet', dupa, vre-un siert de ceas omul egi cu o jumetate de lipie la subtioara, gi dap, cate-va minute plea gi el, a- vend grija sa apuce pe o altulita a satuluT. V Erati vre-o 8 ceasuri and ajunse in marginea mar. Drumul se desfasura, plin de praf, intre doue campil de is- laz, pe carT pagtea turma satulu. Soleanu vezu de departe o coloaA alba venind pe gosea, ea o tromba. Era un talc dog.kar, cu dol car negri, care se ducea ca ventu.Se dete putinla o parte. Cand se apropia de trasire, recunoscu pe Adrian, care se ntorcea de pe mogie. Ce sh fach ? S. dea pin- tenT caluluT ? ar fi parut ca fugede clensu. Sa se opreasca... dar cum sal explice prezenta sa in sat ?...

174 IN 'TATA V1,2TII

Adrian, nici una nici done, cum it zari, Ivl opri cair vi sari jos din trAsurA. Te-am prins. De acuma, macar FA me reclanar la procuror, nu to mar las. DescalecA vi urca-te'n trAsura. Hai- de haide, fAra protestatiT. Soleanu se gAndea sA nascoceascA vre-o poveste nesdrAvang cu care sA explice luT Adrian prin ce intemplare -se gA,sia pe teramurile acestea. tin de unde vii, IT zise Adrian; al fAcut parte din invitatil luT Bornes- cu, vi to -al plictisit. Nu me'ndoiam. E un mitocan, frate, care n'are margine. El crede ca daca e membru la Curte trebue sa se'nchine toatA lumea inaintea Jul. Foarte se'nvealA. Multumese lul Dumnezeti, iii zicea Soleanu in vine, ca e mitocan Bor. -nescu vi ca foarte se'nvealA, cAcT alt- fel eit nu vtitl ce m'avI fi facut. LAsa ca]ulvizitiului sa se'ntoarca on el, vi el amendor pornirA spre casa. Soleanu se sili sA'vl facl oare-care dispositie ; se interesA de treburile mo- vier ; laud& mesurile luate de noul pro- -prietar ;glumi putin, panA ajunserA la curte.

IN FATA vinTn 175

CAnd intrara pe poarta, Lya era la o fereastra a balconulul, in alb. Cum It zari fugi de la geam.En2enia, ca sA confirme cele bAnuitede Adrian, ca adica s'ar fi intorcAnd de la petrecerea ce daduse Bornescu, pretexts ch'l doare cApu §1 cer u sa Be lAsat sa se odihneasca putin. Se dete jos la dejun. Lya it as,tepta. Soleanu se'ncerca sa'§I is un aer natural, dar and dete cu °chit de densa inima i se lovi cu atata putere de piept, in cat cAte-va minute dupe ce'T sArui A mans, Adrian se ulta la el cu mirare,

,g1% recunoscu ca in adever mosafirul sea trebue sa fi avut o mare durere de cap : era palid ca un mort. Lya 11 primi zimbind, cu o nuanta de ironie in privirP, care dovedea ca omul cu flueru destaimr- ise multe. FemeileAtasa,spuiea§a de bine ceea ce tin sa Arate-cLascund !... Vii vorba la masa asupra EerbAtori I d-lui Bornescu,i Soleanu fu silit O. nascoceascA unele lucruri cu totul generale spre a nu se da pe fats. Lya 1§r ftcea o deosebita placere din chinul lut, §1 cAuta sal incurce la fie-ce pas, cerendul numele persoanelor cart

1 76 IN FATA VIETH fusesera cu el de18.0,intrebandu'l de imbracamintea femeilorii, de po- zitiea caselor d-lui Bornescu, etc. Ea atrase pe barbatul sea in vorba, care, mar curiossi mar grosolan in curiositatea sa,itcerceta de hainele ce le purta d-nu Bornescu, de pozitia ce o ocupa nasul in obrazul vecinulur sea, de calitatea vinurilorsi a sampani- el, etc. Eugenia nu vezuse in via ta, lur pe d-nu Bornescu, dar apucase de tacuse cand it vorbise Adrian sitre- buia s'otie 'nainte.Intr'un moment se gasi atat de incurcat in respunsu- rile ce trebuia sa le dea d-lui Adrian, in cat, desperat, ridica ochir catre Lya atat de expreoiv si cu atata blandeta, ca ea paru a'l intelege numal de cat si se 'nsarcina sa respunza ea in locul lul. Iancule, prea descoasem malt pe d-nu Soleanu. Pare a nul fi facut tocmar multa placere petrecerea la care a luat parte, si ast-fel n'a putut baga de seam& total. Nimic mar simplu. Dupa dejun Adrian propuse sa, mearga cu totil la o moara ce o avea pe un canal din Argesiii.

IN FATA VIETI1 177

Drumul era pe de margiiiea satulul, printr'o imensa livada de prunr, care tinea de proprietate. Soleanu da bra- till Lyer. Adrian mar observa din dud in and oamenii earl strangeati in ca- pita fAnul din livada. El o simtea alAturl de densu §1 se credea omul eel mar fericit de pe lume. Sub bratul lui mana el tremura putin, §i, de §i se'ncerca sA rid de toate ni- micurile, glasul nu'r traducea aidoma cugetul. 0 livada ca asta avem §i nor... adicA aveti §1 d- voastrA la Solent. Da, de'nspre Trotu§iii,fOrte frumoasa. 0 Evade in care am avut, acum noue ant, cea din urmA amintire a co- pilariei mole. Tocmar mentorsesem din Paris,in 74 mi se pare ;tata incA traia.In aceasta livadA nu intrasem poate de §ease ant. lease si cu noue I5,o vial& de om. CAnd am revezut Solana dupe §ease and de streinAtate, crede-me, mi-a venit sA pleng. AdicA a§T putea zice mar bine : cAnd am ye- vezut Solenil pe earl 11 mai avea tata, cad cer-l'altr eraa tot frumo§r. Dum- 12

178 IN FATA VIETH

neata eral un copil ; poate cA nicl nu'y aduci aminte. Poate a 'ml aduc,de unde gtIT ? Intro in livada sl vez ce mai era §Ipe -aicl.ParaginA, domni§oarA 1 Tocmal in fund pa§tea un cal slab §1 prApAdit de bAtrAnete. L'am recunoscut. Era un troteur din cel doul,marl, favoritul mami, care in copilaria mea fusese cel maT frumos din tot judetul, luat de la Cneaz Cantacuzin. Cand m'am apropiat de el §i l'am strigat, calu §i-a ridicat ochil spre mine, maT mult din obiceill, cad era orb, dar cu o mAn- drie in chip care dovedea cA rasa nu murise'iltrinsu. MA recunoscuse i calu ca §i omu : pierde tot, numar ceea ce e nobil in el, nu. Bietu tata I Il tinea sa moarA in batatura mistra.. Atata IT maT rAmasese din vremurile fericite 1 El to iubea mult, nu'l a§a. Molt ! zise ea cu un accent gray. Cum trace totul in lumea asta ! A§a ate o-datA 'tl vinesAstrigl p arca in potriva legilor acestora, atAt de nemiloase,calljailomulul §i pe tatAl Si pe mama lul. Ah !... o nemer. nicie lumea fiti ni§te nemernie nol.

IN FATA VIETII 179

Foarte multumim. Trebue O. me iery domnigoarA Lyo. CugetA gi dumneata :0, n'aI pe lame de cat un singur om care te iubegte gi salt moat% gi acela ? Uritul e o buruiana grozav de amarA 1 Ea 'I opri in loc gi se uita tinta in ochii lul. Mat intaiA trebue saltIobserv, zise ea, ca domnigoara Lya e o persoana care s'a dus cu tatAl dumitale. AstAzi nu mar cunogt1 de cat pe ddm- na Adrian. DupA aceea... Ia sA mergem, me rog. Avem aerul de-a ne certa. II lua de brat §i pornira 'nainte. Dupa aceea... mi se pare ca nu WI tocmat omul care sa at drept de-a te plAnge ca nu atlost iubit.E1 dete din cap. De geaba dal din cap. 0... dacA at gti ! Vorbegte mar incet ca ne poat6 auzi Iancu. Cuvintele acestea el be lutt ca o complicitate la gAndurile lui. Lyo I... IIzise,luAndu'r 'Igor o maul. Me rog...declaratielestint de

180 IN FATA VIETH

prisos. De la dumneata la mine ar fi o adeveratA nelegiuire.El it strangea mAna cu putere intr'ale lui ;ea voia sA§i-otragA, dar nu putea, cAcr d. Adrian era cat colea in urmA-le, vorbind cu oamenii din livada. Dace, at un dram de onoare in sufletul d-tale, el chem in sprijinul dem- nitatir mele. LasA-me !... Vocea aspragi cam indignatA cu care furA zise aceste cuvinte, avu asupra lut Soleanu efectul unut noglont asupra unet paseri ranite, care se mar incearca sa sboare. It lAsa mAna, gi, fAcAndu-se ca vrea sal dea o floare de jos, it parasi bratul. E o floare ce nu se poate rupe. Nu vrea... Nu poate. El se uitA la dense cu durere. Fe- meile au marele dar de a pricepe u- nele delicatett de simtire pe cart bar. batir nict nu le bAnuesc la semenir lor. DacA at fi vroit, domnigoara Lya ar mat fi putut trai,rszis ea. N'ai volt... El mergea, privind pamentul, ca in urma unu! mort. Mortul era fericirea

IN FATA VIETH 181

sa. Ar fi voit EA poata cobori pe Lya in sufletul seil, ca sä vada cat era de adeverat cA fericirea dormia adAncul somn al mortilor.Simtimentele 11- untrice mart se zugrAvesc pe chipul omultd ea multA expresie. Ea vezu in figura MI Soleanu toatA judecata gi o- sindirea ce se petrecuse insufletul luT, gi, fie din milA fie dintr'o alta por- fire, se apropiA de elgi'g1 strecura singura bratul sub bratul luT. Am dreptate sail nu, spune singur ? II zise cu glasul dulce. El se multumi a o privi, :migcAnd trist din cap. Spume drept, insist, ea. N'am de spus mimic._ liana ins& i-o 'Astra intr'ale luT, gi acum cu siguranta ca nu o va pierde, cel putin pentru cAte-va minute. Dupa o micA pauzA, el adaogA cu un accent sfagietor : Dumneata n'aT iubit nicT o data. Nu gtif, nu potr sA me 'ntelegi !.. Lya 11 opri iarAgr. Crez1 ? ! -- A !... se poatt sA me 'ngel. Egg

1S2 IN FATA VIETII maritatA, gi 11 iubegt1 bgrbatul. Nimic mal simplu. Acum, la rindul el, migca'ea din cap. N'am de spus nimic, 11 zise. El, tem6tor, pasionat, it ridica mAna pans in dreptul gurel gi cu o sfialA pAti- magA igi!lipi buzele de ea, intr'un lung sArutat. Lya, tremurAnd de fricA gi de plAcere, voia s'o retragA gi voias'o lase. Fir cu minte. Vine Iancu. DupA ce se intoarsera acasl, intre Soleanu gi Lya so statornicise o prietenie blAnda, dulce, care place atat de mult oamenilor cu sufletul mare. Ea el vorbea cu inflacArare de copilAria el, spunea cat plAnsese la moartea d--u1 Soleanu betranu, gi, mat intot-d'a- una, ochil se inmuiall intr'unfel de ceata de lacraml, earl produceau asupra lul Soleanu o impresie sfagietoare- A doua zi, dupA pranz, Adrian propuse mosafirulul seti sA facA amendol o mica v6natoare de rate, pe lac, mal ales, zicea el, ca are gilustre noun. Vom sta amendor la pAndA: dumneata intr'un loc, ell intr'altul, ca sA, gonim venatul intl cu inlesnire. Tragi bine cu pugca ?

IN FATA VEETII 183

--Aroid incerca §iell. Nu luAm pe nimenr cu nor, der el§tiii duce barca foarte bine. SA ne dea puscile ; chiar acum e momentul. Despre barca o pot duce§i ea. Cu atat mar bine. SA merger. Lya, auzind de plimbarea cu barca, se hoar.' sA mearga §i ea. Adrian era entu- siasmat. Trimese mime de catun om cu un covor §i cate-va perne de sofa, ca sA pregateasca luntrea pentru cuconita.

In urma luT pornirA si et. Lacul era departe de sat cam un sfert de ceas pe jos.Apele lui vinete ere" acoperite colo §i col° de imense for de nufer,cart faceaii ca o podea de verdeata pe luciultrist, lAsAnd pe unele locuri sA scape din sinul for ra- mura elegantA, de capatul cAreia atAr- na, ca un potir cioplit in marmurk floarea alba a apelor :poeticul nenu- far. Palcurr de rate seibatice §i de li- §ite se mi§cail in depArtare, far mar pe margine co§iuri de nuiele, cu gura ingustA §i rAsfranta,stall de pescuit racr. In mijloc se vedea o mica inaltime artificialA, pe care era('a§ezatr

184 IN FATA THEW in gluga, mat multi snopi de trestie, torn:land ast-fel un fel de ascunzAtoare naturals, minunat de bine alcAtuita pen tru a pandi venatul. Mat in fund, in zare, o dungy eenugie incondeia pe lu. minigiul ape conturul uner adeverate paduri de trestii. Cand ajunsera la marginea lacului, luntrea era deja gata, cu lopetile ad.- tate .in cue, cu covorul asternut pe fund gi acoperit de pernele turcegti ale so- faler, agteptAndu'gr stapanii. Lya sari intr'Ansa voioasa gi se a- §eza tocmal in capat, apucand sforile cArmei ; Adrian trecu langa ea,far . Soleanu remaselalopetr. Omul de curte le Men vent pe apa, Si pornira. Adrian ruga pe Soleanu sa visleze drept spre snopii de trestii. El fluera vesel. Lya, tinend in dreptul soarelui o umbrela chinezeascl de bambus, se uita la urma ce o lAsa lopetile in apa, §i zimbea. Eugenid privea spre malurr, cum remaneati inapol din ce in ce mat mult, micgorAnd lucrurile de pe mar gine, ca o panorama de copir_ cand o depArtezi de ()chi. Ajungi la movila din centru, Soleanu

IN FATA VIETU 185 voi sa saie din luntre sprea'gtlua locul de pandA, dar Adrian care se a- propiase de densul, el opri. Me iarta, aici e locul met. Te-am vezut acum cum stir sA mAnt barca gill pot incredinta pe nevastA-mea fart Eri- ca. Lyo... da bine fit mat blinds dra- gA, ea doar nu te-a superat cu nimic: mAnA aga de bine luntrea ! Te asigur d-le Soleanu cA dupa ce vet cunoagte-o mat mult i1 vet schimba pArerea... Cu adeverat ? Me judect aga de red, d-le Soleanu, zise ea. Nu de loc doamna. Se vede cA d-nu Adrian vrea sa rids de mine, pentru cA l'am stropit putin cu lopata. Despre asta n'are dreptate. Dum. neata estt tare in toate exercitiele de gimnasticA, am vezut foarte bine. Adrian sArise cu pugca'n mAne, gi le -math, locul unde trebue sA se ageze et. Partea frumoasA a venAtoril e a- zolo. Uite, vezt, drept inainte, in cotul acela al trestiilor se face o mica pote- cA care duce la un limpezigia. Opreg- te-te in marginea Id gi agteaptl. Te despart de el cate-va rindurt de trestie ca sa nu fit vezut. CAnd tragell

186 IN FATA VIETII tot venatul vine la dumneata ;cand tragr d ta, vine la mine. Tu §tit, Lyo, acolo unde am lost impreuna. Lya dete din cap §i pornirA. Noroc bun, le strigA Adrian. Dui:4 vre-un sfert de ceas luntrea ajunse linia tlestielor. Soleanu mAna cu o putere de aria§, par'cA ar fl volt- s'o ducA dincolo de marginele lumei.. Intre cer §i apA, el cu ea singura ere mar mult de cat visase vre-o-data. LAM lopetile. Cant& ceva, to rog,iT zise. -- Ca sA dAm de vesteratelorca venim ? Da ce'mi pasA de rate §i de lumea intreaga! Ea se uita la el cu asprime. Poteca se trece gred,cAcie o parte unde trestiele aunt Mate din fata ape gi luntrea da cu fundu de ele. SA m ergem. El apuca lopetile din noSi intrarA. Ajunse un moment in care nu se ma- putea visla de loc gi. trebuirA sA mna- inteze apucAnd trestiele de pe margi. ne cu mina §i imprimand astfellun- trei o mi§care inconscientA. Trestiele

IN FATA VIETII 187 dip fata apet erain adever Mate, dar capetele for stad inclinate in sensul mersulut lqr Si nu intimpinad din cam% aceasta nict o greutate. Putea sa fie mat grew la intoarcere. In trecerea lor degteptat batlanil din stufigid, cart zbu- rat pocnind apa cu aripele, sad go- need in cardurt grauril de balta, cart se duceati pe de-asupra ca un mid de albine. In fine ajunsera in marginea ochiulut. 0 lume de pasert se mica pe luclul vergat al ape : rate, corcodeli, gagte selbatice, ligete, se strecurad in girurt vinete, albe, or &but, tipand in tote felurile.Puff de rata umblad iu car- dui% 'land din gat o migcare ciudata, ca gi cum ar fi inghitit or de cate of t lovead apa cu picioarele.Ligitele se virad cu pliscul in apa §i stallcate doue tret minute fara a'l mat scoate. Corcodelif se dad afund Si egeaCt dintr'o parte a ghiolulut in ceePlata. Tot norodul acesta zburator, la fa- giiturile ce befAcea luntrea printre trestit,ridica capul. Simtise ceva. Soleanu lua pugca binigor gi, ridicAnd cocoagele amenclou6, se pregatea sa o

188 IN FATA VIETH

descarce, cAnd bagA de seams ca Lya venire lAnga el *i privea cu o atentie nespus de mare mi§carea de pe lac. Uite ce de§tepte sunt, zise ea in. cet. Nu trage in celegalbene. Sunt a§a de frumoase ! El se lipise de dense si, lAsAnd pupa inconscient o:prinse cu bratul de talie. Nu trag de loc dacA tiq milA de ele. Ba nu... zise ea incurcatA. Uite uite, zboarA. In adever un nor negru acoperi lacul de o datA, producend un zgomot infernal, prin tipetul paserilor §i boy!. turile apel cu aripele. Soleanu descArcA anAndou6 tevile in acoperi§ul viu ce se Meuse de-asuprA-le. DoutS rate cAzurA. El fAcu loc luntrel printre instil cu manile,§1intrarA in ghiol. Pe suprafata apei eras ma de ha- Oct albe cart se rotead in preajma lia- nelor plutitoare. Jur imprejur trestiele se inAltallca o cetatuie verde,neIA- sand ochiulut alt drum de cAt spre bolta azurie a spatiulul. Era un seinn de toamnA, viti, de-un albastru vesel, prin

IN FATA VIEW 18g care privirea pArea ca strAbate mat sus de cat altA data. Lya se uita la Soleanu, care ageza- se ratele in fundul luntrei Si punea alte cartuge in levt. Agr voi sA dad gieti o data cu pusca, zise ea. Foarte bine. Iat'o. SA ne ascun- dem far, caci se poate sA tragA d-nu Adrian de dincolo si sA vie tot vena- tulaid. Ea lila pugca gi o puse la°chilli. Nu e tocmai grea. Nu e grea de loc pentru mines dar pentru d-ta... Ce ? pe not ne credett nigte biete fiinte farA. putere sf fAracuragh1,nu 'T aga ? zise ea lAsAnd pentru nn moment pugca jos. Privirea iT era aprin- sA. In obraji i se ridicase nigte pete de rogiatA care II del un aer selbatec. Dupa aceea ridica amendoua cocoagele si ochi drept in Soleanu. El stete nemigcat in gura tevilor gi se desfAcu la piept. Cand at gti ce servicia mi -ar face! zise el plecAnd trist din cap. Agteapta sA 'ttdau cel putin un cartugiticu

190 IN FATA VIETII glont. Ed n'am avut curagiul.... Simplitatea cu care rosti aceste cuvinte§1 multumirea ce seciteain fata lui la ideea mortis,atAt de mult atinseth pe Lya in cat scApA pupa din -mAnA §1 izbucni de-o data in plans. Din norocire cocomele nu cAzura El se apropiia bini§or de ea §1 Wan- -du-se pe covor lAngA densaItluA o man& §i i-o sAruta pe o parte §1 pe alta de mif de or!, chemAnd'o ugor pe nume, rugand'o cu glas duios sA nu ma! planga, §ioptindul vorbe adanc! in ureche, sfios, temetor ca un copil, dar fericit. Ea '1 apucA de mAnA incet,§i, strig6ndui-o intr'ale et, voia departeze de densa... Dute, 61 zicea fit, cu minte, sA .mergem. Lyo !... draga mea !... Dute !... te rog !... Uite un nour ce frumos alearga pe cer. Fit cu minte. 'Yee cum te rog de frumos, zise ea tremurand, dute !... El 61 last mAna un moment §i se vita la ea cu durere. De ce n'al tras adineaoarea? Ti -as! 7fi lost atAt de recunoscAtor !...

IN FATA VIETII 191

Lya facu o mi§care cAtre ddnsu §i'l prinse gatul cu bratele. Da 1... zise ea de-o data, aprinsA, a la! cum vet vrea! pentru tot-d'a-unal.. Si jumetate nebuna de patimA, AI acoperi gura cu o sArutare in care d§1 revers& toatA viata et, toata. CAnd se de§teptara din aceastA fericire, nemesurat de duke §1 de adAncl ea AI §opti incet : Haidem. SA mergem, adaoga el lung §i de-abia §optind. Si plecara spre Adrian.

VI.

In aceent zi, seara, Soleanu se urea in camera sa, cam trist. Lya nu venise la masa. Era bolnava, cu adeverat ? sad dintr'un sentiment foarte natural depu- doare voise al nu se intalneasca cu el la mass §i Mouse pe bArbatul sed sA creadA a e indispusa ? Si intr'un caz §i intr'altul el n'avea -cuvdnt sA fie vesel, de §1 in viata Id,

192 IN FATA VIETII

de 35 anT de cand facea umbra pa- m6ntului, nu fusese mat fericit. Ce de schimbarl se pot urma in sufletul o- muluT intr'o zi !Nu e caleidoscop pe lume care sa'§T alcatuiasca figurile cu mat mare inlesnire. 0 presupunere departeaza pe alta, o temere da mans, uner sperante, o hotArire e resturnata de un §i ast-fel se hrane§te chinul. Soleanu gasi pe masa un plic alb fara alta adresa de cat cloud initiale : E. §i S. Era oare pentru densu7 Neaparat, tact alt-fel ce-arficautat in camera luT, pus atat de in vedere. Il deschise cu un fel de temere inconscienta. El coprindea : Dad, nu and despreiue§ti cu totul, plead, imediat, §i in viata dumitale si nu m6 mat intline§tI. Adio. Cum se poate ! esclama Soleanu. SA fie de la densa ? Scriitura era fins, dar torturata. Se vedea in tre- murb.tura condeiulul chinul sub pute rea caruia scrisese tale cAte-va cuvinte ce i le adresa. A§a .de repede !...isT zicea el, e

AN FATA VIETII 193

cu putinta !...i, far& BA §tie, apropia, scrisoarea de gura §i o saruta,ca §i cum ar fi lost cea mar lunga si mai frumoasa marturisire de dragoste. Lua condeiul §i se puse sa'l r6spun- da. &rise, OA sa se opreasca, o intreaga coals de hartie. Toata durerea Jul o talmaci acestei fol albe, apasand pe d6nsa condeiul parc'arfi volt s'o facA sasimta ceea ce'T spunea,ca ea insa'§is'opoata. repeta Lyel. Dupa aceea, putin mar lini§tit,seculca. Dormi un somn greoiti Si plin de vi- surf imposibile. Cand se scula era ziva. Lua repede scrisoarea §i o reciti. I se

. paru fara de nici un inteles. §i o rupse. A§tepta, toata ziva s'o vada, dar i se spuse ca Lya era serios indispusa Si nu e§a din casa. Stete pans seara, sperand ca tot va mar primi vre-un bilet,dar nimic. Atuncl pleca. In urma lul Lya, care fusese putin cam bolnava, se facu bine. In sufletul el, haosul era cu adeverat fara margin!. Crescuta la Soleni de mama el spre a fi intr'o zi femeea d-lui EugeniU, ea incepuse prin a se revolts in mintea 13

194 IN FATA VIETII er, cand ghici scopurile d-lul Martian, dar, incetu cu incetu, cu cat devenea mar mare gi natura punea intr'insa sen- timentul vietir mar plin gi mar accentuat, cu atAta inriurirea ce o avea So- leanu asupra mamet sale, se impunea §i el mar mult. Ii iubea, cu toata h- inta sa delicata gi sfioasa, ca pe o i- dee divinA, ca pe un erou din canto - ce. -- .i cand colo, venitA la BucurescI cu mama -sa, ca sa reaminteasca erou lul cuventul de alta-data, eroul judeca a se gasegte foarte bine ne'nsurat, §i trimese pe d-nu Mavropani O. respun- dA acestui anger care se'nchina la el, ca nu se simte inclinatcatre insu- rAtoare. Lucrul acesta amari pe Elena, dar mar cu seamy o zdrobi pe densa. Se mArita dupa aceea indiferenta, tali des- gustata, gidesgustata de el.Simtea cA fibra atat de delicata a dragostei se rupsese intr'insa, §i, cu acea pre- gclinta a femeilor, care le face atat de superioare in lucrurile de inima, ghi- else ca o fiinta ca densa care nu mat poate iubi, nu mar poate face nimic care s'o multumeascA. Mid revezu

IN FATA VIETII 195

pe Soleanu dupa cat-va timp, se simti atrasa catre el ca si mai 'nainte, dar se amesteca ceva inexplicabil in acest simtiment, o nuanta de dispret, de scar ba sail de frica, nu putea spune ce. Ea ghici de la prima Jut vizitaca, printr'o intorsatura ciudata de suflet, Soleanu incepuse s'oiubiasca, si era multumita, atAt pentru ca '1 iubea cat mai cu seama pentru ca 11 ura : in ura el 11 pedepsea, in iubire se resplatea pe sine. Scena de pe lac dovedea ca mai mult 11iubea de cat11 ura. Ea vezu aceasta, si tocmai de aceea se indigna mai mult si '1 scrise sA piece. Cand 1i scrise biletu, 11 ura cu adeverat, it disprepia ca pe cel mai din urmA om. Soleanu se'ntorsese la Bacuregti, in- sultat de intemplari si mai cu seama de Lya in ceea ce are omul mai stump : iubirea sa. Atata era de scarbit deviatisi atata se simtise de lag, ca avea oroare sa'si mai tacA socoteala trecutului si a prezentului ; volumele de pe masa it eraii unite, clientii eliritau,desgustul do totul gi de toate el apucA ca mai 'nainte, si se inchisa in casa.

196 IN FATA VIETH

Acum lima nu mat avea acea speran- ta nehotarita a oamenilor tinerr, cart, orf-cat ar suferi, cred inca, in viitor. El platise stump de tot experienta vietif, si fata cu aceasta noua lovitura se gasea mic Si sleit de puterea de-a mat lupta. Opt ant tinusefrau' patimelor sale cu siguranta, si nu ledase drumul de cat foarte rar, §i atunci tot cu stop §i cu prevedere. Dar ace*tt opt ant, fail a rupe mutt din carnea lilt, rosesera putin ate putin tot ce e in om mat limpede §imat delicat :i- luziele. Canal ancine-va o fire mandra §isuperioara, trebue sa cheltu- iasca o energie nespus de mare ca s'o impedece de-a isbucni la fie-ce moment contra trivialitatif celor-l'alt(. A ridica pe senienil set pans, lasine §i. a nu se scobori nici-odata pans la den§ii, e foarte frumos de spus ;dar de pus in practica ?...Semenii sunt as:a de multi §i de jos, in cat fatal o mul cel alt-fel facut trebue sii se coboare pans la eel ce sunt de acela§i fel. Lya el ura, siluT ise parea cal uras,te cu atat mat mult, cu cat simtea el insult CA se ura§te. Se purtase ca.

IN FATA VIETH 197

once om ordinar : se apropiase de ea prin momelT ; jurase in numele trecu- tuluT ca o iube§te§io respecta ;it capatase increderea printr'o supunere prefecutA,toate acestea ca sa sfar- lasca ca orlce om de rend. I se !Area lur ca nu mar e nice un mijloc de in- dreptare. Se simtea nenorocit ; nu mar vedea zi alba inaintea ochilor ;toate. viata It era inchise. intr'un pervas cer- -nit,cacr ea nu'I mar iubea.Pusese ,Si ad, ca in toate, prea multiinima, §i ceea ce pusese i se sfAs,iase intr'un chip selbatec.Se uita la pistoale cu reutate. In otelul for lucios i se 'Area ca se oglinde§te toata Imitatea sa, cad nu mar avea curagiul sh le mi§te din cuiti. Ah Borel ! cu t6te teoriele §i:ar- gumentele tale, estr un prostI...E o neghiobie viata, si nor ni§te neghiobT! Ce'mr tot cantata cu totil despre fericirea §i multumirile lumeT acestia : un glont §i iata toata problema rezolvata. Se plimba cu past niarr prin cask jumetate nebun,cinstind pe vechiul sea prieten din Paris cu tot felul de calificative.

198 IN FATA VIETII

Om la§ §i pecatos, careat crezut ca'n3T fad un serviciu luandu-mr pupa din mans,de ce nu qt.t de fata salr scuip in obraz !.. Teoril ! Ca viata curga cu putere dintr'un secolin- tr'altul ;ca natura to povetue§te ti duct traiul cum e mar bine... Prostii. Natura te povetue§te säfir animal §i sa f xci ceea ce am facuteti, ca o fiinta triviala ce sunt, perz6ndu'mi fericirea.Asta tepovelue§te natura. Unde'ti-e atuncl consequenta ? Dupa aceea, invelitintr'un palton lung, se'ntindea pe pat, desgustat, cu o masts de reutate pe figura, care it da un aer de Mephisto saricacios. Sta ast-fel ceasurT intregi, luminandu'§Ica te-o.data mintea cu miragiul uneT fe- riciri trecute, pe ale carittemelii §u. brede inchipuirea sa inalta tot felul de castele. Cand Iealitataa rece 11 chema cu cruzime la densa, el1§I ascundea capul in [gulerul paltonului, repetand printre ding cu un nemasurat desgust: Amaro e noia La vita, altro mai nulla. Intr'o sears veni la densu prietenul seri, D. I., camarad de Parlament §i da

IN FATA VIETH 199

Tribunal, al cAruT salon e atilt de cAutat in Bucuresa§i se pusesail scoatA din casa cu or ce pret.Soleanu era atat de rescopt in ideile§1 nemultu- mirile zilelor din urmA, a aproape nu maT avea nici vointA. Se imbraca maT mull ca sA scape de gura prietenuluT sea si e§i. IntrA in Salon §i se puse pe un scaun fArA sk vadA pe nimenT. Feme- ile se uitall la el cu mirare, cAcT il cuno§teati pAna aci ca pe un om foarte corect §i destul de primejdios pentru buna lini§te a vezduhurilor conjugale. D-na D. I. veni Tanga densu, ,si, pusa putin pe cale de barbatul sell, incepu a'l discoase cu o ironie dulce si lipsite. de reutate, care'l fAcu sA vada cA se purta cu lumea ca un §colar amorezat. Atuncr el o luA de brat si trecucu densa in bufet. Te rog, 11 zise, dace. vreT salT fill recunoscAtor, lase. -me aid. D-na I. D. 11 lase.. El se instala la mase., alaturT de un domn muncit de politicA, care, cum 11 prinse, incepu cu consideratiunT §1 combinati! exterioare. Soleanu, ca un om prevezetor§icu

200 IN FATA VIET1I

rabdare ce era, isT pose alaturf o Mi. cla cu vim §i se pregati sal asculte. Beu trel ceasurT de-a rendu, fara a se scula dupa scaun,i-ar ma! fi beut inca tre!, daca n'ar fi bagat de seams ca nu maT remasese nimenT. D-nu §i d-na I. D. stall cu el de vorba, saii mai bine IT vorbeat, cacT el nu scotea un cuvent, spre a nu'l face O. vada golul ce era in jurul luT. Soleanu voi sa se scoale §i sa piece, dar, indata ce se ridica de pe scaun, se'nvarti odaia cu el de era sa caza. Prietenul BM bags de seams numar de cat, §i'1 luA binivr de brat, 11 imbraca §i'1 sui in trasura. Hai cu mine, to rog, iT zise So- leanu. El ig lua haina flume de cat§i'l conduse acasa. AT beut cam mult Eugeniii,are salt fie req. Nu'l nimic, zise el, nu sunt beat cu mintea. Am vrut sa me'nbet, dar n'am putut. Faptul e insa ca dormi ca o piatra, pAna la ziva. A doua ziel durea capu groaznic.

IN FATA VIETII 201

Voi sa se scoale, dar nu putu. Se 'Li- ven din noii pana peste och/gicazu inteun fel de letargie. Auzea toate zgo- motele deafara, avea consciinta de starea lui, dar nu se putea degtepta. Nimic nu e mat obositor de cat acest scull de soma, in care nic/ nu dorm/ nici nu traegti. Lumea reap, se amesteca cu fantasmagoriele unui creer es- citat, gi din acest amestec se nagte o lume noun, grozav de ciudata, care s'ar parea ca traegte numaT spre .a tortura mintea. In sfargit catre sears sedegtepta. Cand egi din cast se'ntuneca. Lumea zarvuia pe strade,veselagiocupata, mergend incotro o ducea stomahul, a cest autor moral al tutulor crimelor omenegti. Soleanu nu mancase cum se cuvine de cateva zile. Intra intr'un birt ,Si pranzi. Cu cat revenea mat mult in stare' normala, cu atat realitateacolor in- template i se infatiga mat aspra gi ma dureroasa. Se simtea iaragr coprins de acele negre ide/ care '1chinuisera a- tatea zile de-a rendulSi, lucru ciudat! ii fu frica de ele.

202 IN FATA VIETII

Se scula de la masagiporni pe strade in fuga, ca gi cum s'ar fi temut sa nu'l ajungA cine-va din urmA.'I trebuia sgomot. Se sui intr'o trAsura gi striga vizitiulu! O. mane in goana cailor. Zarva cea mare ce e in Bucu- regti pe la 9ceasuri seara elasurzi pentru moment. Dupa, vre-un cias, petrecerea aceasta deveni mar uniform& de cat toate ; se opri la club. Aci gAsi- o multime de prietenT, strangT clAdArie in jurul postavului verde. Se puse gi el la carp', dar, ca mar tot-d'a-una in ast-fel de ocazir, eagtiga. IT era cu neputinta sa alba o emotiune puternicA, pentru ca nu pierdea o singura loviturA.Bancherul,sleit,las& cartile. Le lua el. In vr'un cias bAtu pe pontatorT aga de grozav, ca nu mar avea cu cine sA mar joace. Bea cate- va pahare de cognac unul dupA altul Si se:duse:de se'ntinse pe o sofa. Se incerca s'adoarmA, dar it fu cu neputinta. AtuncT plecA la cafe chantant. Cum el vezurA, femeile, s'apropiarA de densul. Una din ele el cunogtea gi'l ceru de beut. El le puse la dispositie buzuna- rele sale, dar it ceru sal lase in pace.

IN FATA VIETII 203 Nu to supera, draga mea, dar nu me simt dispus de loc sastall cu voi de vorba. Beg cat eV putea ; pla- tesc tot. Ele_se indignara gi nu mat primira nimic. Foarte bine,zise Soleanu, imi place sa ved nAlete de caracterla café-chantant. Lucrul acesta devine rar in alte part! ; la vol e clasic. Adu'mi via domnule ! Baiatul aduse o sticla de madeira, iar el, cu capul intre mans, cu ochii pa- injeniti, se puse din nod pe beutura. Pa la 3 ceasuri de dimineata veni co- legul see, renumitul advocat K., care, nu atat din destrabilare cat mat mult din desgust dE lume, is! petrecea .nop- tile grin aceste locurT. ET se agezara unul in fata a]tuia, cel de'ntaid tacut, posomorit, cu o contractiune de mugchi in figura, carel da aerul unul marinar bajocorit de venturile oceanului, eel de-a doilea blasat, sceptic, deschiz6nd gura numaT ca sa faca spirit gi afemeiat ca un sultan. Ce ma! fad to ? intreba a lene K. Soleanu dete din cap fall a'! res-

204 IN FATA TIIEVI punde. Cu spetele stranse ca de du- rei e §i rezemate de pervazul unel o- glinzi, el '§I Linea pumnii pe marginea ',nese*/ ca un furios, exclamend din cand in cand pe nas cate un «Him» !plin de dispret pentru tot ce era in jurul Juli pentru el. Ochii se inyirteau in orbite, tulburi,fara viata ;gura 'si pierduse linia sarcasmuluT§i buzele, discolorate, atarnat una peste alta ct, o expresie de durere nespus de atin- gatoare, a§a cum se observa in unele portrete ale luI Beethoven din ultimil sel ani. Cand si cand isbea intr'o bal toaca de vin ce se Mouse pe mash, cu pumnu deznodat de la inchietura, care cadea ca o mlaciuca in lacaraia de madeira §1 de tockiy, aruncand stropi de yin in obrazul lui K. §i Wand rochile cantaretelor, earl, una cate una, veni- sera in jurul for O. bea. SoJeanu, zise in silaK., ha/ sa facem o partida de ecarter. Soleanu se mi§ca indata de pe scaun, dar matahai §i ar fi cazut, de sigur, daca, una din fez:net nul intindea bratul. Trecura cu totil intr'oodaie de alatur/ §i se pusera pe joc. Canta-

IN FATA VIETII 205 retele se impArtisera in doue tabere : pna sustin6nd pe K., alta pe Soleanu. Ele Opel, sareati, spargeati la pahare sail beau ate o sticla pe nerAsuflate, dup. cum regele venea la adversare sail la elecacI acum nu mat juca So- leanu §i K. cicafeneaua intreaga, ast-fel ca,pe la 8 ceasuri dimineata, tog eratila pAment, bell morn. Viata aceasta o duse Soleanu vre-o dou6 lunt de zile fArA intrerupere. CAnd se de§tepta o data acasa, ziva, §i'§1 arunca ochil in oglinda, i se Ora c6, vede un strein scarbos care semA,- na cu densu. Barba 'I crescuse in ni§te tire tepene, carnea pe obraz avea ceva flase §iobosit, ochil luceaii ca ni§te margele undilemnit de sticla, §i in cap egeari la ivealA, fire albe de Or, cart 'I cresteaii acum pentru intaia§I data ; I se Wu ca vine din alta lume, ca un strigoiti, sil fu mile de densu. Cum se pierde °mu! '§I zise singur, cu lacramile 'n ocht. Trebue sa pia' un capet acestet viete, nu,mai,merge. Dar n'apuca sa se hotarasca bine, ca venea indata trecutul cu dureroasa sa scene §i aprindea intr'insul un dor

206 IN FATA VIETII de-a uita totul, pe el si pe densa,chiar si pe densa 1 Trebuia dar sa bea. Era adev6rat : voia s'o uite. Tot ce facea, facea numaT cu acest scop. Simtea a chipul el era atat de adAnc sApat in inima lui, cA numaT timpul, corozivul tuturor durerilor, ar fi putut sAl gtearga. Dar cat timp ? Cine §tie dad. nu'T trebuia viata intreaga. In ameteala pe care o aduce alcoo- lul, i se agternea ca un nour pe toata mintea,§i nesimtirea aceasta '1era drags. Cand, din int6mplare, impresiele momentulul 'I degteptail, prin cine tie ce legAtura ciudata, amintirile despre d6nsa,totul se prezenta indulcit, cu niste tonurl calde, carT '1 atrageati gi mai mult spre Lya. Uita cA vrea s'o uite gi o iubea in betiea sa cu o delicatete de simtire rara. Daca intra a-casA numal pe jumetate ametit, lua de regula pe IIamlet, gi, cu pagl marl umblAnd, citea cu glag cuvintele de durere ale acestul chinuit, in sufletul caruia se petrece o drama ma, de grozava. CAnd era calm un moment stApAn

IN FATA VIETH 207 deplin pe mintea sa,nu inceta de a se indigna contra prietenulut sett din Paris gi contra tutiirorcelor ce ved viata agternuta cu roze. Mizerie gi iar mizerie. Intr'o sears de Decembrie,I. D. camaradul sell '1 lila pe sus la densul. Soleanu se duse, dupe. ce mai' antaiii 'I fagadui ca va fi lasat sa fad, ceia voi. El se ageza, ca gi rindul trecut, la masa cu sticla dinainte, gi nu se mai scule. Pe la II gi 1/2 nu era nimenI in bufet. Orchestra cnta un vals minunat, sub puterea caruia Soleanu insu'gi se simti migcat. El seuita, cu capul rezemat de spatele fotoliulpY, dus pe ganduri, la vinul 1'411 din sticla, prin care treceafi razelelampil, ca printr'un rubin. De-o data uga se deschise cu zgomot gi intra o femee imbracata in alb de sus. gi }Ana jos,cu obrajir a- pringi de joc, cu respirarea greoaie, facendu'gl vent cu putereca sa se re- coreasca. Era Lya. Cum detecu ochil de Soleanu, ea se intoarse deodate, inapoT Si fugi, trAgend uga dupe densa. El abia avusese vreme s'o vadagi sa'gr intinza mAnilespre ea.

208 IN FATA VIETII

Fugise Cuvintele 6r inghetara pe buze ; ma. Dile ei cazura, ca moarte, pe masa. Ofta adanc §i se scula. Se duse drept hapalarie §1 e§i fara sä '§T fa paltonu. Ploa.Lapovita se intindea, de la un capat pans la ce-l'alt al capitaler, 1an1. El o lua prin norohl, in frac §i 'n pantofi de lac, §i, intrand inrapa, pAna la glezne, alunecand pe pietrele gogonete ale trotuaruluT, latrat de Mini, udat de ploaie pans la oase,intra acasa. Se trezise. Focul facut de cu vreme se stinsese, §i 'n odaie era frig. Aprinse bajbaind lumanarea Si cazu pe un scaun Cand se v6zu in ce hal se Oa, cat suferise de mult pentru ca sa ajunga atat de jos,-un sughit de indignare ise sui in gat,§i, incruci§indma- niledesnadajduit, rosti rar §i accentuat : Ce porcarie !

FINE