Ma Teriale Pentru O Istoriologie Umană
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
N. lOR G A MATERIALE PENTRU O ISTORIOLOGIE UMANĂ Fragmente inedite publicate de LlLIANA N. IORGA Cuvint inainte de D. M. PIPPID' EDITURA ACADEMIEI REPUBliCII SOCIAlrSTE ROMÂNIA Bucureşti - 1968 N. lorga Materiale pentru o IstorioIogie umanä Coperta de: STOIAN EUGEN Cuvint inainte De la moartea tragicd a lui Nicolae lorga s-a vorbit, in cercurile noastre stiin- -tifice, in repetate rinduri de opera cdreia marele Mvatat i-a inchinat ultimele luni ale viejii.Putinul ce se stia despre ea n-a impiedicat pe nimenisi-sispund cuvintul si, dacd indeobste aprecierile oglindeau cea mai respectuoasti admiratie, ele trädau la autorii lor o ignoranta totald nu nurnai a stdrii in care lucrarea ne-a ajuns, dor pind si a continutului. Titlul insusi a fost interpretot in felurite chipuri, atit e de adevdrat cd istoriologie" nu-i dintre termenii -ce trezesc in minte asociatii familiare, Gat e de adevdrat cd decit sä se resernneze a MI sti omul prefer?) sO ndscoceascd. S-a emis astfel parerea cO ne-am gOsi inaintea unui -tratat de teorie" sou de filozofie" a istoriei, s-a presupus iardsi cO ar fi vorba de o codificare a regulilor susceptibile sd-i asigure acesteia demnitatea unei stiinte, fie in intelesul pe care i-1 atribuia Paul Ldtombe intr-o lucrare alteidatd celebrd 1, fie in acela folosit pind in zilele noastre de domparatistii" grupati in societatea Jean Bodin" din Bruxelles, nOzuind sei asigure cercetorilor lor o precizie cornparabild cu ocea a stiintelor naturii. .1 Asemenea confuzii ar fi putut fi lesne evitate, dace,. s-ar fi arOtat mai multi). luare aminte Prefetii publicote in 1941, prin grija prof. N. BOnescu, in BuIetinuISectiunii lstorice a Academiei RomOne 2. Aldturi de vederi de cel mai Malt interes asupra me- todei pe care autorul ii propunea s-o foloseasco, s-ar fi Visit in acele pagini postume singurele pine)" astOzi editate, cu exceptia fragmentului reprodus de mihe Irttr-o con- ferintd din 1944 deslusiri suficiente asupra telului si planului operei in pregOtire, bo chiar si indicatii de naturd a permite apropierea ei de preocupori mai vechl ale autorului. N-a scopat, intr-adevOr, cititorilor lui Nicolae lorga faptul Ca, inCa din 1937, in cuvintarea rostitei cu prilejul inaugurdrii Institutului de Istorie care-i peal?! rmele, neo- bositul cercetOtor isi anunta hotarirea de a repune in lucru Incercarea de sinteza a is- toriei omenirii, publicatO in 1926 in conditiile stiute4, cu gindul de a o preface hitr-o mare istorie universald in romOneste", InfOtisind concluziile la care dupd,inenumarate lucrOri pregOtitoare se oprise in diferitele probleme porticulare 5, In aceeasi cuv:intare, fOcea cunoscut in legaturd cu economia lucrdrii proiectate cO, dupd ce vreme indelungotd iiintreprinsesecercetdrile dupd metodeleistoriografiei traditicrale, irtrevOzuse, o datO cu conceptia unitcitii absolute a vietii omenesti In orice margine de spatiui de timp", posibilitatea unui nou mod de expunere, a cdrui insemneitatei se pdrea deosebitil si De l'histoire considéree comme science, Paris, 1894. 0 a doua ediIie a fost publicatl In 1928. 2 XXII 1, p. 5-12. 3 Nicolae largo, istoric al antichitätii, BucureFti, 1945, P. 27. * Essai de synthèse de l'histoire de l'humanité, 4 vol., Paris, 1926-1928. 5 Generalitati cu privire la studiile istorice, ed. a III-a (BucureFti, 1944), p. 216. V Istoriologia umana caruia-si propuneasd-idea numele, niciodató folosit pina atunci, de istoriologie. Aceastä istoriologie nu uita el sä precizeze trebuie desfacuta foarte neted de acea meta- istorie (preconizata de Lamprechq, de care am vorbit in alt bc,i de tendinta, intrupata intr-o indräzneata si frumoasä opera a altui invatator al meu, Xenopol, de a supune faptele istorice la legi care nu se pot stabili, nu se pot verifica si,intr-o conceptie cuminte, trebuie sä cedeze locul la altceva, anume la similitudini, laparalelisme, la repetitii istorice, elementele insesi din care se alcatuieste istoriologia de care vorbesc" 6 Nu cred sa ma insel afirmind di, in opera lui Nicolae lorga, cuvintul istoriologie" apare ad pentru India oar& Dar, daca termenul era nou, ideea pe care o exprima era mai putin nouil, in intelesul cd cu multi ani- inaintea discursului citat fusese for- mulata de istoricul nostru intimplator, inainte de a imbraca, in Essai de synthèse de l'histoire de l'humanité, aspectul unei expuneri sistematice si rigoarea unei vederi doctrinale. Cel dintii text la care am feicut aluzie e o pagina din ObservaIiile unui nespecialist asupra istoriei antice, in care, relevind perpetuarea de-alungul veacurilor a anumitor creatii colective bunuri culturale sau forme de organizare politica , Nicolae lorga scria, in stilul inflorit care-i face cartile atit de atragatoare, chiar daca mai anevoie de asimilat : Nu e vorba in viata lumii de dezvoltäri räzlete, ci de curente care, trecind asupra unor fenomene elementare de viata omeneasca. le fac cunoscute urmasilor si, tatea lor contemporana, le invioreaza. Ele sint ca undele de primavara, care nu creiaz45 glut ce astepta supt zapada, -dar, cind raza caldil de soare a creat curentul viu, invioreaza prin el ceia ce fusese sämänat Inca de cu toamnä" 7. Cu toate ca" inchinatä unei perioade istorice determinate? tucrarea din care e scos acest citat imbraca in intentia autorului o semnificatie general& Concluziile ei Ii apareau valabile pentru intreaga istorie a omenirii,i aceste concluzii sint ca, anumite aspiratii ale sufletului obstesc fiind investite cu un caracter etern sau permanent, eterne sau per- manente au a fi socotite si institutiile create pentru a le da satisfactie. In cazul special care ne retine atentia, aspiratia care, dupa Nicolae lorga, le-ar intrece pe toate in In- semnatate si intensitate, e aceea pe care istoricul o numeste necesitatea de viata uni- tara a umanitatii" 8. De aceea, in ochii lui, ideea imperiala rezuma vicisitudinile mi- tenare ale istoriei universale, ale car& nenumärate peripetiin-ar fi decit reeditarea pe scene diferite si cu aIi actori a unei drame vechi cit lumea. Imperiile citim intr-un alt loc al aceleiasi carti ... reprezinta o sfortare asa de colosald a spiritului de organisatie umana, Inch, o data fixat un tip,el se continua cu alte dinastii si cu alte frinturi tie popoare, 4-ciminind in esenta sa acelasi lucru. S-a intemeiat in Asia sträveche -un Imperiu in Egipti unul in Mesopotamia, legate poate in trecut legate chiar fara a putea urmari lucrul. Deci, indata ce in partile Mescpotamiei s-a fundat mai sus de rega- litatile divine un Imperiu de concentrare a zeilori oamenilor,natiile vor veni pe rind sa reprezinte cu for3ele lor si supt numele lor acest lmperiu. Astfelt Asiria nu inseamnä altcevcr decit familii mai din Nord, ostasi mai din sus cari yin in regiunile babiloniene, dind interpretarea, trecatoare, asirianci" lmperiului care fusese intemeiat de babilo- nieni.i, prejudecind asupra lucrurilor ce vor veni pe urma, vom spune ca Alexandru .2 Generalitäti, editia aIn-a,pp. 216-217. 7 Observatii ale unui nespecialist asupra istoriei mace, Bucuresti, 1916, p. 56. VI 8 Op. cit., p. 198. Cuvint inainte cel Mare... 111.1 arata prin gloria lui de cuceritor macedonean decit un lucru :cä vechile imperii se continua. Babilonieni, asirieni, mezi, perV, Alexandru cel Mare, toti nu sint decit forme efemere, prin alte dinastii, cu alte ostiri, ale aceleiasi vechi notiuni funda- mentale, ale imperiului asiatic de origine divinäl cu caracter, OA la sfirsit, divin" 9. Limitata in aplicarea ei la studiul unui fenomen particular, ceea ce ni se infat4eaza aci, cu mult inainte ca autorul sei se fi gindit sa-i consacre o opera special& e ideea Ca totul nu e nou pe lume, cd shit fapte ce se repeta si ca, a sti sä distinga intre acci- dental V permanent, hare ceea ce nu se va mai intilni vreodata si ceea ce la intervale mai mult sau mai putin regulate--va readuce sub ochii nostri imprejureiri cunoscute, ar putea deveni ambitia cea mai Malta a istoricului. Evenimentele istorice citim in prefata la Essai de synthèse de l'histoire de l'humanité nu sint decit foarte rare ori noi :dace)" le privim mai putin superficial, vedem ca se repeta. Sint nume care se schimbd, accidente care difera, dar in fond este acelasi eveniment, aceeasi situatie. Pämintul insusi, care nu se schimbd, determind situatii care de la un veac la altul, deseori la rastimp de mai multe veacuri, corespund perfect intre ele. Exista in elementele temeinice ale rasei atribute care dau aceeasi interpretare unor situatii ale cdror motive se aseamanä. Daca n-ar fi decit pämintul qi rasa si elementele esentiale prin care se ma- nifestä fiinta omeneasca in anumite conditiuni, si Inca ar trebui recunoscuta aceasta co- respondenca a situatiilor, sä zicem statice qi dinamice ale istoriei"". Cineecitusi de putin familiarizat cu gindirea lui Nicolae lorga n-a intirziat sä recunoasca, in frazele 6bia reproduse, India formulare a unei conceptii ce avea sa i se impunclcuvremea tot mai mult, acea a ;,permanentelor" istoriei pamintul, rasa, ideea, singure in stare, dupe)* parerea IW, sä explice desfasurarea evenimentelor, si carora, in 1938, avea sei le inchine o importanta comunicare la congresul international de istorie din Zurich Aceste permanence aflärn acolo unesc prin timp si spatiu capitolele organismului in mers care e istoria, ele stau indärätul divergentelor care te izbesc mai- ;nail si a capriciilor care atrag curiozitatea. A te sprijini pe ele, inseamnä sa adaugi un schelet solid la ceea ce pare supus tuturor fluctuatiilor. A le desprinde din tesätura complicata a istoriei inseamnä a pune notele fundamentale ale adevaratei ei comprehensiuni"12_.