Român Și Român Și

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Român Și Român Și HRANĂ COMPLEMENTARĂ PENTRU VÂNAT 23 și MMXXI | Român NR. 9 (6) | 2021 Român SERIE NOUĂ IUNIE A.J.V.P.S. Cartușe pentru Brăila 3 vânarea căpriorului 18 Cupa Airrus 2021 28 La clean pe lacul Poiana Uzului 34 www.agvps.ro OBSERVAREA DIRECTĂ PLĂTICA LA DESCHIDEREA A VÂNATULUI 20 SEZONULUI ESTIVAL 32 CUPRINS VÂNĂTORULși VÂNĂTOARE PESCUIT PESCARULRomân 3 ASOCIAȚIILE NOASTRE 26 COMPETIȚII MMXXI | Nr. 9 (6) / IUNIE A.J.V.P.S. Brăila Actualitate internațională 9 PE ȚEAVA PUȘTII 28 COMPETIȚII Revistă națională de vânătoare Reflecție despre vânătoare Cupa Airrus 2021 și pescuit recreativ-sportiv 10 LA ZI 29 DE SEZON editată de A.G.V.P.S. România Raportul F.A.C.E. - Mai 2020 Combinată pentru păstrăv FONDATĂ ÎN ANUL 1919 12 DIN TEREN la începutul verii Căpriorul - aspecte practice pentru 30 TEHNICĂ VICEPREȘEDINTE/PREȘEDINTE ÎMPUTERNICIT prof. dr. ing. Ovidiu Ionescu vânătoare (I) Năluci în filmul apei (II) 13 GASTRONOMIE VÂNĂTOREASCĂ 32 TEHNICĂ PREȘEDINTE EXECUTIV ing. Mugurel Drăgănescu Mușchiuleț de căprior cu sos de vin Plătica, la deschiderea 14 DIN TEREN sezonului estival CONSILIUL ȘTIINȚIFIC O zi specială 33 GASTRONOMIE PESCĂREASCĂ acad. dr. Atilla Kelemen 16 DE SEZON Plătică marinată cu gutui la cuptor dr. ing. Vladimir Talpeș Frumoasă, șireată și uneori 34 DE SEZON chiar… folositoare! La clean pe lacul Poiana Uzului COLEGIUL DE REDACȚIE 18 MUNIȚIE 36 PESCUIT PE RÂU prof. dr. ing. Ovidiu Ionescu Cartușe pentru vânarea căpriorului (I) Platouri și repezișuri dr. ing. Iosif Benke 19 CHINOLOGIE 38 ATELIERUL MUSCARULUI dr. ing. Vladimir Talpeș ec. Teodor Bentu Hrana câinilor de vânătoare (II) O artificială pentru sezonul estival - Veronica Ispas 20 DISPOZITIVE OPTICE Royal Coachman Observarea directă a vânatului (III) 39 DIVERTISMENT REDACTOR-ȘEF 21 CARTE Caricaturi • Curiozități din natură ing. Alin-Codru Manu O nouă apariție editorială 40 Noutăți de prin magazine 22 PLANTE TĂMĂDUITOARE 41 Solunar • Rebus • Mica publicitate CORESPONDENT VPR Leurda arh. Mugurel Ionescu 23 DIN TEREN Hrană complementară pentru vânat LAYOUT / DESIGN 24 Noutăți de prin magazine Aurel Neagu / CREA SEDIU Calea Moșilor nr. 128, București, Sector 2, Cod 020882 Tel: 021-313.33.63 E-mail: [email protected] www.agvps.ro ISSN 1582-9650 TIPĂRIT LA ARTPRINT srl • Tel. 0723-130.502, 10 30 E-mail: [email protected] 16 36 Membrii Consiliului A.G.V.P.S. din România Președinte executiv: Mugurel Constantin Drăgănescu. Vicepreședinți: Atilla Kelemen, Ovidiu Ionescu, Teodor Bentu. Membri: Ion Antonescu, Iosif Benke, Sorin Viorel Bronț, Virgil Cadăr, Liviu Manuscrisele destinate tipăririi vor fi în format digital. Coman, Filip Georgescu, Cornel Lera, Eusebiu Martiniuc, Dorin Marescu, Radu Publicate sau nu, ele nu se înapoiază colaboratorilor. Articolele publicate nu angajează decât responsabilitatea Iulian Micu, Cătălin Eliad, Laurențiu Radu, Florică Stan, Veronica Ispas, autorilor lor și nu reflectă în mod necesar opinia redacției. Reproducerea oricărui material fără acordul Gheorghe Vrânceanu, Jan Dorin Calciu. redacției este interzisă. Asociațiile noastre Interviu IUNIE Asociațiile noastre 3 Pe țeava puștii 9 Actualitate - F.A.C.E. 10 Chinologie 19 VÂNĂTOARE Activități de sezon 23 Noutăți din magazine 24 A.J.V.P.S. Brăila absolvirea Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, în anul 1987, fiind angajat în cadrul Oco- Interviu realizat de ALIN-CODRU MANU lului silvic Ianca, inginer silvic coordo- nator pentru fond forestier, împăduriri Pentru o mai bună cunoaștere și comunicare cu și între și vânătoare. La 15 august 2001, așa asociațiile de vânători și pescari recreativi afiliate la cum am spus, am preluat funcția de di- A.G.V.P.S. din România, continuăm publicarea seriei de rector al asociației județene. Pasiunea materiale - interviuri realizate cu cei ce își dedică eforturile pentru pescuit și vânătoare am avut-o conducerii activității acestor asociații. din copilărie, am crescut la malul Du- nării și am pescuit de la 5-6 ani. Prima n numărul lunii iunie - 2021, al re- podărirea apelor și a resursei acvatice carte de vânătoare pe care am cititi-o, vistei VPR, prezentăm interviul rea- piscicole, activități pe care le-ați dedicat până să merg la liceu, a fost Vânatul Î lizat la A.J.V.P.S. Brăila, cu dl. ing. membrilor vânători și pescari ai aso- României - autor Vasile Cotta, și am Laurențiu Radu, directorul asociației. ciației pe care o conduceți. Cum vedeți fost de asemenea mereu pasionat de Alin-Codru Manu: Domnule Lau- momentul actual și cum priviți activi- câinii de vânătoare și de ornitologie. rențiu Radu, sunteți directorul tatea în perspectivă, de pe poziția de Când am luat în primire poziția de A.J.V.P.S. Brăila de o perioadă bună de conducere pe care o aveți? director al asociației, vânătorii nu erau timp, iar înainte de aceasta ați lucrat Laurențiu Radu: Într-adevăr, sunt repartizați pe grupe, pentru ieșirile la în domeniul silvic. Știu că sunteți unul directorul A.J.V.P.S. Brăila din anul vânătoare se făceau doar înscrieri și nu dintre pasionații activității de gospo- 2001, dar am intrat în rândurile mem- de puține ori ne-am găsit în situația de dărire durabilă a vânatului și a fon- brilor asociației încă din 1995. În do- a avea prezenți câte 80-90 de vânători durilor cinegetice, precum și pentru gos- meniul silvic am lucrat imediat după la o partidă, fiind nevoiți să trimitem IUNIE 2021 | 3 A.J.V.P.S. Brăila dintre ei acasă, fapt ce creea nemulțu- miri în rândul membrilor. Fazaneria exista doar fizic, fără să funcționeze, dar cu efort susținut și cu sprijinul câtorva membri vânători pasio- nați, am reușit să schimbăm în bine această activitate, am reușit să înmulțim efectivele de fazani iar în prezent putem spune chiar că ne mândrim cu situația din teren a acestei specii de vânat. Din păcate însă, în ultimul an, datorită altor dificultăți materiale pe care le traversăm, nu am reușit să menținem funcționarea normală a fazaneriei. Contăm însă pe o retehnologizare, în cât mai scurt timp, pentru a reveni la producția de fazani ce vor fi folosiți pentru repopulare în teren, atât în cadrul asociației noastre cât și în țară, pentru colegii din domeniu. Pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 ne-a afectat grav activi- tatea iar existența pestei porcine afri- cane - PPA, prezentă încă dinainte de apariția pandemiei în fondurile cine- getice pe care le gestionăm, au dus la deteriorarea situației financiare a aso- ciației dar și din punctul de vedere al perceperii activității de vânătoare de către comunitatea locală. Am fost ne- voiți să facem împrumuturi de la vâ- nători, aceasta și pentru că sprijinul din partea autorităților în domeniu practic drastic, sunt zone întregi în care acest generată de Romsilva care are nouă nu a existat, reușind doar, după eforturi adăpost a fost complet eliminat urmare fonduri cinegetice în județul Brăila și repetate, să primim o mică parte din a agriculturii intensive pe suprafețe ex- care a practicat prețuri concurențiale, sumele care ni se cuveneau. tinse. În plus, braconajul la câmp aduce aproape la jumătatea celor practicate Cât privește activitatea de pescuit, pierderi ridicate la vânatul mic. de asociația județeană la vânătoarea cu am fost afectați negativ de starea de Având în vedere specificul regiunii, vânătorii străini, deși există un punct fapt a zonei riverane Dunării, întrucât vânatul mic este preponderent iar acest în cadrul legii nr. 407 privind vânătoa- inspectorii A.N.P.A. nu pot face față fapt ne-a permis dezvoltarea vânătorii rea, în care este menționată obligația solicitărilor extrem de mari atât în ceea cu vânători străini, această activitate fi- ca ministerul/administratorul să emită ce privește echipamentul pentru con- ind principala sursă de venit în anumite un ordin care să reglementeze tarifele trol de care dispun cât și din punct de perioade din cadrul sezonului de vână- minime permise a fi practicate pentru vedere al timpului necesar efectuării toare. Dovadă stă și faptul că banii din vânătoarea cu vânătorii străini, ordin controalelor și exercitării atribuțiilor de cotizația membrilor vânători reprezintă care nu a fost emis. serviciu pe care le au. În trecut asociația doar 18% din venituri, diferența fiind Toate aceste aspecte, neajunsuri, plus noastră avea și atribuții de control, fapt completată din vânătoarea cu vânătorii pandemia, au afectat în special asociațiile ce nu se mai întâmplă în prezent, bra- străini. Așa se face că odată cu apariția care au preponderent vânat mic în fon- conajul este în floare, în special cel în pandemiei, veniturile noastre s-au redus durile cinegetice pe care le gestionează. care se folosește curent electric, cel mai drastic, vânătoarea cu vânători străini La nivel de asociasție județeană am nociv posibil pentru apele naturale. fiind complet afectată, urmată apoi de manifestat permanent, de-a lungul ani- În momentul de față suntem o aso- introducerea măsurii restrictive de re- lor, grija pentru gospodărirea sustenabilă ciație care ne luptăm pentru a supra- ducere a numărului de vânători partici- a vânatului, pentru protejarea și conser- viețui, fapt datorat nu numai pande- panți la acțiunile de vânătoare. Și peste varea speciilor de faună cinegetică, în miei și existenței pestei porcine toate acestea s-a suprapus interzicerea acest sens înscriindu-se și hotărârea africane, ci și situației diferite de la vânătorii la majoritatea speciilor de pă- luată în cadrul Consiliului asociației, încă Brăila, iar aici mă refer la activitatea sări care a avut drept urmare reducerea din anul 2008, privind plafonul/numă- de vânătoare și la faptul că, din totali- odată în plus a veniturilor asociației. La rul de piese pe care vânătorul le poate tatea suprafeței fondurilor cinegetice fel a fost afectată și activitatea magazi- extrege pe zi, la specii precum gâsca de pe care le gestionăm, doar 3% este pă- nului asociației noastre, intersul pentru vară, gârlița mare, prepelițe sau ciocârlii. dure iar restul câmp, ocupat în marea articolele de vânătoare fiind mult redus.
Recommended publications
  • Monitorul Oficial Al Romaniei
    No. 4. t'n num6r, 25 b. hi, 6 (18) Ianuarie 1877. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI ABONAMENTUL : ANUNCIURILE : PE AN, TREI-DECIi *RSE ; RRSE MINI, 20 LEI LINIA DE TREI-DECI LITERE, TREI-I>E0I BANI ( intLti Ianuarlei ântAitt Iulie ) ( inserarea II-a 0 mal departe, 20 b.) Pretul tine pub1icati1 judiciare, DIRECTILTNEA : Insertil si reclame, 6o b. linia, strada German A, curtea .erban-Vodä phil la eineT-dee.1 liniT, ehiel leT; éra mal inserarea II-a si maT departe, 20 banT linia. mare de einel-deel HO, deee let Serisorile nefraneate se refusl Anuneiurile se primese i eu anul SUMAR aducerea la indeplinire a acestuT de-deputaOlor, in sedilqa din 13 Noembre, PARTEA OFICIALA. Prefedentia consi-cret. anul 1876 , §i s'a adoptat cu majo- liului de ministri : Deeret. Dat in Bucurescï, la 5 Ianuarie 1877.ritate de 65 voturT, contra 1. iinstruqiunei, publice : Ministerul *Adar CAROL. Preqedinte,C. A. Rosetti. Deeret. Presedintele consilinlul Ministerul de finance. Preseurtare de deeretministrilor, (L. S. A. D.)Secretar, Mih. G. Burilénu. Deeisiuni ministeriale. I. C. BrItianu. No. 27. Ministerul de resbel: Deeisiune AcéstA lege s'a votat de Senat, in PARTEA NEOFICIALA. CronicA. Sn- §edinta de la 15 Decembre ,anul marul sedintei AdunareT deputatilor de la 4 Ia- 1876, si s'a adoptat cu majoritate de nuarie 1877. Sedintele SenatuluT de la 20,MINISTERUL CULTELOR SI INSRTUC-30 voturï, contra a 2. 21 si 22 Deeembre. Continuarea sedintelAdu- TIUNEI PUBLICE nkreT deputatilor de la 19 Deeembreiedin- Vice-preqedinte, ion Ghica. tele de la 20, 21 si 22 de di nópte. CAROL I, IN.
    [Show full text]
  • Hr. 251.— Anul LVIIL Braşov, Duminecă, 12 (24) Noemvre 1895
    MictiiBi, AM stniioea, „Saîeta“ iese în M-care ii. si Tipografia: Abonamente pentru Anstro-Ungaris: Braşov, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şese inni 8crisori nefrancate nu se 6 fl., pe trei luni 3 fl. primesc. — Manuscript» nu se N -rii de Oumliseoi 2 41. pe an. »trimet. INSERATE se pruneae la Adml- Pentrn România si străinătate: fctraţluneîn Braşov şi la ur- Pe un an 40 frânei, pe ş6se mitirele Birouri de anunoluri: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. ta Viena: M. Duios, Hemrtch N -rii de Dum inoci 8 frano!. Schakk. Ritdoif Mosse, A. Oppeiikx Se prenumără la tòte oticiole lachfolger; Anton Oppetik, J, poştale din întru şi din atarâ Ikmtuecr, In Budapesta: A. 7. şi la dd. ooleoteri. ftldbergerp, Xckst-ein B e m a t: în Bncuresci: Agence Havan. Suc- A te a ien tn l pentrn fîrascr «ursaie de Koum anie; tn Ham - attminiatraţiunoa, piaţa -aarn, bOrj,: Karoiyt Lieb-mann, Térgul Inului N r. 80 etasriu Preţul Inserţlunllor: o seria I. ; pe un an 10 fl., pe sése ţumond pe e coldnă 6 cr. şi luni 5 fl., pe trei luni 211. 50 ar. flOor. timbru pentru o publi­ aSTCT3«tól3 3DjE3 D U rn tT E O A . 4 S 7 ) Ou dusul în casă : Pe un an care. Publicări mai dese după 12 fl., pe 8 luni 6 fl., pe trei luni tarifă şi învoiala. 3 fi. Dn esemplar ó or. v. a. Reclame pe pagina a 3-a o séu 16 bani. _ At&t abonamen­ ieriă 10 or.
    [Show full text]
  • SATUL Şl ŞCOALA REVISTĂ LUNARĂ PENTRU EDUCAŢIE Şl ÎNVĂŢĂMÂNT •Hhmf
    ANUL VII. No. 10—12. Innie—Apgnst, 1938. SATUL Şl ŞCOALA REVISTĂ LUNARĂ PENTRU EDUCAŢIE Şl ÎNVĂŢĂMÂNT •HHMf SUMARUL: Dimitrie Goga; Octavian Goga 289 * * * Octavian Goga 290 Octavian Goga: Gh. Coşbuc 291 E. Pretorián : O. Goga şi generaţia din preajma războiului 305 Arhitect G. M. Cantacuzino : Construirea unei ferme 307 loan Chelcea : Asupra formelor de sat în Ardeal şi Banat 310 Gh. Bica-Velu: Educaţia în Familie 313 Ludwig Detter: O istorie din zilele noastre (Traducere de Şt. O. losif). .317 Ana C. Iencica : Munca fti echipe 325 f Nicolae Bembea : Gânduri de ziua eroilor 329 Elena Tătaru : Cuvântare pentru ziua de 10 Mai 332 Florian Stanică: Caietul poveştilor 334 Cronica : încheiem al şaptelea an. (C. I.) — Satul Românesc. (E. Bernea.) — Cul­ tura noastră naţionala. (N. C.) — Congresul profesorilor de filosofie. — Car­ tea cea mai mică din lume. — Poruncile căsătoriei. •— Intelectualii satelor şi legea administrativă. — Lichidul miraculos. — Populaţia Clujului. (D. G.) — Premiul naţional de literatură. — Casa Naţională de Economie şi abece­ darul. — Raid transoceanic. — Locuitorii Iugoslaviei. — Câinii delà St. Gothard au fost trimişi în Tibet. — Expoziţia românească delà Londra. — Comemorarea lui Panait Cernea. (D. G.) — Şcolile normale agricole. — O nouă întrebuinţare a hârtiei. — Suferinţele Românilor din Bulgaria. — Ma­ ghiarizarea Românilor din Secuime. Căsătoriile mixte din oraşele din Ardeal. — Modificarea legii „Străjii Ţării". Cărţi — Heviste : A reapărut o carte de Folclor, (I. Chelcea). — O. A. Erich-Bichard Beitl : Wörterbuch der Deutschen Volkskunde. (I. Chelcea). lsttitutul de Arte Grafice „ARDEALUL" Cluj, strada Memorandului No. 22 19 3 8 Satul şi Şcoala Redactată de C. 1JENCICA şi O. GOGA, profesori. Corespondenţa pentru redacţie : Constantin Iencica Str.
    [Show full text]
  • Viaţa Amoroasă a Împăraţilor Romani
    Nigel Cawthorne VIAŢA AMOROASĂ A ÎMPĂRAŢILOR ROMANI Traducere şi note de Gabriel Stoian CAPITOLUL I Era republicii romane, care a durat de la expulzarea lui Tarquinius Superbus, în anul 509 î.H., până în 27 î.H., când Oc‑ tavian Augustus a preluat controlul total asupra statului, a re‑ prezentat extinderea puterii Romei asupra celei mai mari părţi a lumii cunoscute. Această expansiune a fost realizată de armata romană, care a cucerit Peninsula Italică, Cartagina, nordul Afri‑ cii, Spania, Siria, Macedonia, Grecia, Egiptul şi Galia. În timp ce mărşăluia spre locul unei bătălii, armata romană avea în frunte o fată călare, pe jumătate goală, care îşi expunea sânii. Era Venus Victrix sau Venus a Victoriei. Această practică datează din Mesopotamia antică şi de la Iştar, zeiţa războiului şi a iubirii. Despre Iştar şi Venus, echivalentul său roman, se spu‑ nea că pot readuce morţii la viaţă – un aspect important pentru cei care erau pe punctul de a‑şi risca viaţa în luptă. Faptul că erau conduşi la luptă de o femeie goală trebuie să fi făcut minuni pentru moralul soldaţilor. Femeile tinere şi nepri‑ hănite sunt acelea care oferă viaţă, prin faptul că ale pot aduce copii pe lume. Din păcate, homosexualitatea era răspândită în rândul soldaţilor. Viaţa sexuală a soldaţilor romani – şi a duşmanilor lor – a avut consecinţe istorice uriaşe. A influenţat rezultatul războaie‑ lor punice dintre Roma şi Cartagina. În 216 î.H., după ce a tra‑ versat Alpii şi a ocupat aproape toată Italia, Hannibal s‑a pregătit să cucerească Roma dar, în timp ce a iernat la Capua, se spune că Viaţa amoroasă a împăraţilor romani 19 soldaţii lui „şi‑au pierdut bărbăţia şi curajul în luxul şi destrăbă‑ larea din acel oraş ticălos”.
    [Show full text]
  • In Fata Vieth
    IN FATA VIETH ROMAN DE DUILIU ZAMFIRESCU BUC URES CI TIPO-LITOGRAFIA STEFAN MIHALESCU 14, Strada Covaci, 14. 1884 IN FATA VIETII ROMAN DE DUILIU ZAMFIRESCU BUCURESCI TIPO-LITOGRAFIA STEFAN MIHALESCU, STRADA COVACI II 1884 IN FATA VIETII Or ce om care s'a desteptat din cele d'intaiu visuri aletineretil, care tine socoteala de propria sa -expellent& si de experienta altora, care a studiat istoria trecutulul pe a epocel sale, dace niscal-va prejuditil inradacinate nu'l turbura judecata, vasfarliprin a ajunge la conclusiunea, ca lumea oameni- lor este imperatia intimplaril 121 a greplel, cari o stapinesc si o gu- verneaza, dup6 cheful lor, lath nici o mild, ajutate Hind de nebunie si de rautate. De aceea tot ce e mai bun in omenire nu ese la Liman de cat cu mu de greutati; or ce inspiratiunenobila qi inteleapta gases,ce gnu ocazie sa se arate pe clnd absurdul gi falsul in do- meniul ideilor, platitudinea §i vul- garitatea in regiunile extol, ratite- tatea si prefacatoria in viata prac- tick domnesc neturburate de ni- men1 si aproape in neintrerupere... Sehopenhaner. Lumen ca vointa fi ca reprezentatitine. Vol. 1.1E42. PARTEA ANTAIA I. Obosit de drum, Eugeni-A Soleanu s'a propia de mo§iea pArinteascA catre sfin- titul soareluT. Era in vara anuluT J874. De patru zile de cAnd calatoria, cea d'intAid multumire ce o avea, era aceea pe care i-o pricinuia revederea locuri- lor in care se nascuse §i crescuse. SA- tul de drum de fier §1 apasat de greu- iatea gandurilor sale,se simti oare- cum u§urat, cAnd, la Adjud, se sui in- tr'o birja jidoveascA, care'l porni in fuga cailor spre muntr.
    [Show full text]
  • El Liberal 3
    :^:^^--^u:j¿:m^^^m 3010 XLI.- MAmLW. mm. 14497 wímm n ms mommm KS ím^ SUSCRIPCIONES a eK»iMiiK«aft Aoa^osimTKft WMtiniieíA» T>i«M6«, , , , , • . f ftw, El Liberal 25 ejinpkres 75 e^Smm .ou">%j>ria^ ,7 SE PUBLICA DiARJAMEIITE EN BIADmOrBAlMJElONA-BILBAe.lSURCfA Y SEVILLA ate: «t^Spa^a e» ia éaica'potencia que no pare- •1l*fte*^r*'1>risa«n"'g!ttttdíár y resolver este DEFiNIENDO UNA ACTITUD jlróblémifi; sin duda para no afligir a los se­ ñores que encarnan las tradiciones ñe "ia ^aí^ra". Todos saljeh, emperoi que duran- LOS CONFLICTOS Te loS'arduos retimcritw "de M'guerra, cuan­ LA CRISIS DE LA DIPLOÁiá^ do se jugaba el porvenir dfcl inunfio, la ma­ UN ÍNTERES CÍA yoría de los representantes de D. Alfon­ so XIII en el extranjero, cduiados en los iT^ "carrera", la carrera por aiitononaaí^sj,, pítjúicioa de la carrera: se düjaron ceg:ir SOCIALES Ja carrera de las carreras, eSía a punto, sijai» ^ 'fht el prestíj^o de la ftiersa alemana, ai tle perecer, por lo menos de transforroarse. •* fttiftto de proclamrr, hastei en los paisev AL TJSIMO•L o que hay en ella de taiboú, de hetaéiticsi, alia.dos, sus sentimientos germanóSlos. ; Ah, de nsisterioso, va a sufrir «n cambio fa* las indiscreciones de aquellos itiefaiaies a4- EL DÍA DE AVER liebeinos s^^oir df-smeraizando la EL LIBEfíAL no lo ha querido dicai Ya no iial^á pueriles secretos en e^. laches que en pleno Paris deroostraban la huelga pasada de periodistag, porque '%s ,,ítecessinc5-íia • diífeo -JJojjpi^s.Ge.orgn^i fátatídad jnel«dil3«! del trJitnfo^:l.»oche"...! *La.
    [Show full text]
  • Premiul Corn Ovin — .І..І.Іи.І—11
    PREMIUL CORN OVIN — .І..І.ІИ.І—11,-.. ..n„ —. ,.J . L 238. — UNIVERSUL LITERAR $iiileltil raiiiunetc PREMIUL DOCTORUL C. LE.VADI1 CORNOVIN Dr. G. BAN / Suntem o fură (le una, cel mult două cercetări important în soarlatină ак generali Цо dultură. trat în domeniul vast de adâncă pre% т Л ц ştim ordinea în care diferitele România, în nazuintn de a se dezvolta pare a lumii medicale de azi, al ufe ţări primesc premiul Nobel. L-au ob­ cât mai grabnic, a întemeiat şcoli şi a virusurilor. Rând pe rând au preoci| dat pregătiri tineretului în special, cu Academiiia de ştiinţă. Academia de ir.-.ţ ţinut iările nordice, Anglia, Germa­ scopul de a defrişa terenurile primitive, cină şi Societatea do biologie comui, nia, Franţa, Italia, Spania, Slutele Fi­ culturale, igienice... rilc savantului Levaditi, în poliomiefe nite şi India. L-a luat şi Polonia. Acum 30^-40 ani nu aveam şcoli ex­ encefalită letargică, herpès, zona. cepţionale care să poată creia elemente Levaditi a fost condus de o concep în anii din urma ani fod înaintaţi la dedicate ştiinţei şi cercetărilor şi nu era generală asupra virusurilor invizibili» gradul de candidaţi. S'a vorbit des­ mare numărul celor care să-şi poată per­ a urmat un fir conducător în scria lue pre profesorul Paulescu şi recent a mite incursiuni în aristrocratica ştiinţă iilor sale. El face apropiere între vir* pură. poliomielitic, enccfalitic, virusul beri fost propus dr. Leoadili. Cu puţină Mulţi tineri medici încercau pe atunci suiţii, vaccinului şi turbărei şi stabil* răbdare, cine ştie, ne-o veni rândul, dorinţa calorificărei unei inteligenţe na­ o elasificaţie întemeiată pe afinităţii* dacă nu or lua-o de-acapo marile na­ turale, capabilă de creaţiune şi de mun­ care aceste virusuri le au pentru dif că, care n'ar fi cunoscut margini.
    [Show full text]
  • Descarcă Analele Dobrogei Anul IV, 1923, Nr. 2
    www.minac.ro . Pârvan.: Daci,· s<iit4ică· • .. , Pri�'opie,; . Seară ţrir;ită (N. l;,enau) ;_ Intoarcerea ( R. Lingg) ;, . ' _ ._ , · . · · Boi.1ţavu.l Îl\ grădină I_N, Lenau). c;. 'Brjefi.ţesct.i: l�n llat�1.tat;· �11: călător arab. prin Dqbrogea în • . t '$6C XlV. ' · · L Marcu: Un �lf Jibatâ ·ita.lîah la rioi în ţară: I)omenico Za- .: . - . ' nelli şi relaţi unea_- Ra • din l 84 L k Mâru;lm: ])fo�rt�a păcii • • f.' Cornea: Bouiiher. d� Pert:qe;: Voyage a- Oonstantinqple par · l'ltaije-l'l la �icile tc,t la Grece,· retour par la Mer Nojr, 1a Roo:tnelie, Iii, _Bessarabie rusie, 'Ies pro­ ·- . viiwes <il�m,.bie:n:nes. etc. (trad.) A, Mândru: R:ăbdar�;. Un'ui0 vfaiouar '. 0 M. l!ricopte :.' l.risf'.ra:re (])}1ch<:mdorf)); Verde/ 8 speranta (Al. · .- .. · . _ KieUaud); Vorbeşte tu (Konrad·· FHd. Mayer). · °Jdl.iu Ptodarz. : Ji'l of.&: critică a Dobrogei. P. Papahagi :, Durostoram. ·- RECJi':.�ZII :�ls�>TÎ�: \'. 'P.â ryan: ConsicieraJii :,supra tinot· nume di ra.u n daco-se1t1t'e._ 1 O. Stofoesca: A. Pfoeta :. Regirm,I !rnnnrilor imobilinre rnrale în Dobrogea nouă. · S. H, : Dunărea. r (. Institutul <fo Arte Grafico «\' ictoria» , (}('orge I. Georges<,·u Piaţa l11d11 1>e1ulenţei, P1&latul Primăriei Constanţa ==========::;========�==[!] www.minac.ro www.minac.ro • ... • • . ' • DACIA SCYTHICA• • • • • Dintre ţările care alcătuiesc România de azi, Dobrogea este cea mai veche ca ţară· romană. Cu mult înainte ca • Dacii din Dacia să se facă Romani,. Dacii din Dobrogea · 1 au început să vorbească latineşte, să se închine ca Ro- 1 manii şi să-şi.
    [Show full text]
  • Scuola Di Dottorato in Archeologia Curriculum Orientale XXVIII Ciclo La
    Scuola di Dottorato in Archeologia Curriculum Orientale XXVIII ciclo La res metallica nell'Oriente romano tra il I ed il VII d. C. Gestione delle miniere, risvolti sociali ed economici dell'attività estrattiva nelle province asiatiche tra I e VII d. C. Tutor Prof. ssa Eugenia Equini Schneider Dottorando Marco Conti, matricola 971933 Roma, 14/12/2016 2 Ai miei nonni, radici ormai lontane ma non dimenticate della mia infanzia felice 3 4 The Dwarves tell no tale; but even as mithril was the foundation of their wealth, so also it was their destruction: they delved too greedily and too deep, and disturbed that from which they fled, Duis Bae J. R. R. Tolkien, The Fellowship of the Ring Chapter Four – A Journey In The Dark 5 6 1. INTRODUZIONE E STORIA DEGLI STUDI L'acquisizione e lo sfruttamento delle risorse metalliche hanno costituito indubbiamente una delle motivazioni principali nella pianificazione della conquista di alcuni territori da parte della classe dirigente romana, in epoca repubblicana prima ed imperiale poi. Mentre l'importanza dei metalli preziosi era capitale per la stabilità del sistema economico e monetario creato da Augusto, quelli meno nobili erano ugualmente necessari allo svolgimento di larga parte delle attività lavorative inerenti le sfere della vita civile e militare: l'approvvigionamento del ferro, per esempio, era essenziale al mantenimento della sicurezza dell'impero, legato, com'è ovvio, al fabbisogno di armi e armature. Non è pertanto eccessivo affermare che il soddisfacimento della domanda di minerali nel lungo periodo ha costituito una delle esigenze fondamentali per la sopravvivenza stessa dell'impero.
    [Show full text]
  • Contribuții Epigrafice La Istoria Creștinismului Daco-Roman
    CONTRIBUŢII EPJGBAF1CE LA [STOMA CMŞŢINIŞMULM • DAÇOrROMAN I)K VASILE PÂRVAN BUCUREŞTI ΛΤΚΙ.ΙΚΚΚΜΊ (ïRAFICE SOCEC & Co., SOCIETATE ANONIMÀ 1911 www.cimec.ro CONTRIBUŢII EPIGRAFICE ISTORIA CREŞTINISMULUI DACO-ROMAN 35332 www.cimec.ro DE ACELAŞ AUTOR: ν — ACTIVITATEA POLITICĂ A LUJ ALEX. PAPIU ILARIAN, în «PRINOS LUI D. A. STURDZA», — Bucureşti, «Carol Cobi», 1903. I — CÂTEVA DATE NOUĂ CU PRIVIRE LA FAMILIA CUZA, — Bucureşti, «Socec». 1904. — ALEXĂNDREL VODĂ ŞI BOGDAN VODĂ. — SEPTE ANI DIN ISTORIA MOLDOVEI (1449-1455), — Bucureşti, «Minerva», 1904. — UN VECHIU MONUMENT DE I.IMBĂ LITERARĂ ROM­ NEASCĂ (1639-1668), — Bucureşti, «.Socec», 1904. ^— RELAŢIILE LUI ŞTEFAN-CEL-MARE CU UNGARIA, — Bu­ cureşti «Socec», 1905. Y — «UNIRE», — Conferinţă ţinută la ((Societatea Aca­ demică Română» din Berlin în ziua de 24 Ianuarie st. v. 1906, — Budapesta, «Luceafărul», 1906. y/— CÂTEVA CUVINTE CU PRIVIRE I,A ORGANIZAŢIA PRO­ VINCIEI DACIA TRAIANĂ, CU prilejul unei cărţi noi asupra acestei cestiuni, — Bucureşti «Carol Cobi», 1906. ^ — .SALSOVIA, — Bucureşti, «Carol (lobi», 1906. ν — DIE NATIONALITĂT DER KAUFLEUTE IM ROMISCHKN KAISERREICHE. Eine historisch-epigraphische Uutersuchung, — Bii'slau, Fleischmann, 1909. — M. AURELIUS VERUS CAESAR ŞI L. AURELIUS COM- MODUS. A. D. 138-161. Studiu istoric, — Bucureşti, «Minerva», 1909. — Scriere premiată de Academia Română. ÎN PREP A RAŢIE: — VIAŢA ROMANĂ LA DUNĂREA DE JOS: I. Autohtonii; II. Cultura romană. www.cimec.ro CONTRIBUŢII KPIGRAFICE LA ISTORIA CREŞTINISMULUI DAOO-ROMAN DE VAS1LE PÀRVAN BUCUREŞTI ATELIERELE GRAFICE SOCEC & Co., SOCIETATE ANONIMĂ 1911 www.cimec.ro Scriere tipărită cu cheltuiala Administraţiei Casei Bisericei www.cimec.ro IΟ Α Ν Ν I - BOGDAN D-D.V-S L-L-M A V C Τ O R www.cimec.ro PREFAŢA Sânt cam două veacuri de când scriitorii moderni despre antichitatea clasică n'au mai avut timpul de re­ culegere necesar, pentru a excerpta din nou, dintr'un punct de vedere mai apropiat concepţiei actuale despre istorie, materialul literar şi monumental antic, care s'a salvat prin veacuri până la noi.
    [Show full text]
  • Map 52 Byzantium Compiled by C
    Map 52 Byzantium Compiled by C. Foss, 1997 Introduction Map 52 Byzantium Map 53 Bosphorus Map 52 encompasses two very different regions, Thrace and Bithynia, together with the northern coast of Mysia. Thrace, now European Turkey, is open, rolling country with few prominent features. In classical times, its population was mainly tribal, and it never had any great density of settlement. It has also attracted relatively little research and remains largely unknown, not least because considerable areas have been military zones. The coast of the Propontis, however, was the home of Greek colonies whose names are already attested in the Athenian tribute lists of the fifth century B.C. It also became the site of the greatest city of the East, Constantinople, which dwarfed all the others in Late Antiquity (see below). Bithynia is entirely different. Its coastal regions, with the lakes behind them, are part of the Mediterranean zone. Throughout antiquity, the rich vegetation here supported dense settlement and continuous occupation. Behind, there is broken country with mountains that culminate in the Mysian Olympus; the eastern part is watered by the mighty R. Sangarius. Interior Bithynia was settled only in the Hellenistic period; it flourished in Roman times, when Nicomedia amd Nicaea were rival metropolitan centers. The regions of these two cities have been illuminated by the explorations and publications of Dörner and Şahin, and a broad district around Cyzicus by Hasluck. Much of the rest awaits systematic survey. Map 53 focuses on the area of transition between the extremities of these two regions, centered on the long narrow channel of the Thracian Bosphorus.
    [Show full text]
  • The Resources and Economy of Roman Nicomedia
    1 The Resources and Economy of Roman Nicomedia Submitted by Hale Güney to the University of Exeter as a thesis for the degree of Doctor of Philosophy in Classics in March 2012 This thesis is available for Library use on the understanding that it is copyright material and that no quotation from the thesis may be published without proper acknowledgement. I certify that all material in this thesis, which is not my own work has been identified and that no material has previously been submitted and approved for the award of a degree by this or any other University. Signature: ………………………………………………………….. 2 ABSTRACT The last twenty years have seen an increasing interest in ancient economic studies, and especially criticism of the primitivist approach to the ancient economy. Although the current state of ancient economic studies shows a range of different approaches, and has produced new models to interpret the ancient economy beyond the great debate between the modernists and the primitivists, there is still room for discussion of both old and new approaches to the study of urban economies. This thesis studies the resources and the economy of Roman Nicomedia, a city where systematic excavation has not yet been conducted but where archaeological survey research has being carried out since 2005. The aim of this study is to assess the production, consumption, and distribution patterns of the city within its own dynamics. In terms of methodology, it takes into consideration Louis Robert’s work on the Bithynian cities within the longue durée and accordingly, evaluates accounts from the pre-industrial period of Nicomedia, modern İzmit, under the Ottoman Empire.
    [Show full text]