Premiul Corn Ovin — .І..І.Іи.І—11
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PREMIUL CORN OVIN — .І..І.ІИ.І—11,-.. ..n„ —. ,.J . L 238. — UNIVERSUL LITERAR $iiileltil raiiiunetc PREMIUL DOCTORUL C. LE.VADI1 CORNOVIN Dr. G. BAN / Suntem o fură (le una, cel mult două cercetări important în soarlatină ак generali Цо dultură. trat în domeniul vast de adâncă pre% т Л ц ştim ordinea în care diferitele România, în nazuintn de a se dezvolta pare a lumii medicale de azi, al ufe ţări primesc premiul Nobel. L-au ob cât mai grabnic, a întemeiat şcoli şi a virusurilor. Rând pe rând au preoci| dat pregătiri tineretului în special, cu Academiiia de ştiinţă. Academia de ir.-.ţ ţinut iările nordice, Anglia, Germa scopul de a defrişa terenurile primitive, cină şi Societatea do biologie comui, nia, Franţa, Italia, Spania, Slutele Fi culturale, igienice... rilc savantului Levaditi, în poliomiefe nite şi India. L-a luat şi Polonia. Acum 30^-40 ani nu aveam şcoli ex encefalită letargică, herpès, zona. cepţionale care să poată creia elemente Levaditi a fost condus de o concep în anii din urma ani fod înaintaţi la dedicate ştiinţei şi cercetărilor şi nu era generală asupra virusurilor invizibili» gradul de candidaţi. S'a vorbit des mare numărul celor care să-şi poată per a urmat un fir conducător în scria lue pre profesorul Paulescu şi recent a mite incursiuni în aristrocratica ştiinţă iilor sale. El face apropiere între vir* pură. poliomielitic, enccfalitic, virusul beri fost propus dr. Leoadili. Cu puţină Mulţi tineri medici încercau pe atunci suiţii, vaccinului şi turbărei şi stabil* răbdare, cine ştie, ne-o veni rândul, dorinţa calorificărei unei inteligenţe na o elasificaţie întemeiată pe afinităţii* dacă nu or lua-o de-acapo marile na turale, capabilă de creaţiune şi de mun care aceste virusuri le au pentru dif că, care n'ar fi cunoscut margini. Visul şii fermenţi ectodermied. Firul eoni» ţiuni. se risipea însă în neputinţa materială do tor al cercetărilor sale e reprezentat Ca o consolidare parcă s'a acordat a păşi frontiera. într'o ţară cu munca in concepţia relaţiunilor între original briogenică a ţesuturilor şi afinităţileм totuşi d-rului C. Leoadili unul dinire telectuală nercglementată, tineretul me dical — în cea mai mare parte fără spri tra virusurilor pentru aceste ţesuturi! premiile de seamă internaţionale : jin material — nu putea înfrunta lupta deia conducătoare şi concepţiunea i{ premiul Cornovin. de cucerire ştiinţifică. a acestui savant este subliniată de mai Iîoux, directorul Institutului Fasta Ne expune in coloanele alăturate, A fost însă un îndrăzneţ, tânărul medic din 1897, C. Levaditi. In legătură cu această mare problif cu competinţa, d-rul Banu • valoara Const. Levaditi, este elevul Facultăţii a virusurilor invizibile Levaditi pull ştiinţifică a descoperirilor acestui sa- din Bucureşti. In scurt, după anii în "epă- după război două lucrări de imporţi! fundamentală : Ectodemoses-neurotroip oant român, descoperiri medicale cu tori ai Facultăţii a trecut la institutul de cercetări anatomo-patologice şi bacterio Poliinielite Encéphalite, Herpès în lf. noscute de altfel şi de profani în lu logice, condus de cel mai creator dintre iar în 1926, L'herpès et le Zona. I mea întreagă. medicii cu care ne-am ilustrat până acum Aceste două lucrări reprezintă oá, Üoi ani, Institutul profesorului Babeş, de încoronare de 20 ani de necurC Ne gândim numai ce strălucire ar Aici şi-a apropiat technica cercetărilor, muncă din Institutul Pasteur ; ele I fi adăogal el universităţii din Cluj, aici a prins intui [ia ideilor ştiinţifice reprezintă o înaltă concepţiune bioÈ acelei universităţi cu care unguri se delà cugetătorul prof. Bubeş, aici a luat că şi o operă de sinteză în problémai exemplul muncii în adâncime delà înfri rusurilor invizibile. mândreau pe vremuri atât, ca să o de gurata pasiune care stăpânea po Bnbnş In ultimii ani (1922) descopere, îrapifc clare astăzi „decăzută din cauză că a şi pe apropiatul acestuia prof. Malinesen. nă cu Sazerac bismutul ca mijloc I ajuns pe mâna românilor". Lin fior de avânt l-a dus în 1897, în ţă tratament a sifilisului. Este un apotiP rile cu largi orizonturi ştiinţifice. In cea mai mare importanţă pentru şli£ Alături de marele savant Racooiţă Franţa şi Germania, cercetează cele mai şi umanitate. g şi de aţâţi profesori de renume, d-rul mari şcoli, lucrează instruindu-se şi des Levaditi ocupă azi un loc de frunţii, Institutul Pasteur, este o glorie a şd Levaditi ar fi fost un adevărat răs chide uşa creaţiunei. Din laboratorul lui Charrin delà col şi o mândrie a noastră. puns calomniilor maghiare. lège de France, trece apoi în şcolile ger Dece n'ar fi fost oare o glorie loti Laboratorul lui de cercetări — spri mane. Lucrează la marele Ehrlich, bio- un fruntaş de şcoală în Bucureşti?! O vitregie a împrejurărilor l-a m jinit aşa cum ar merita de stat — ar fi logistul cunoscut şi descoperitorul sal- varsanului şi аіюі la Behring. departe de ţară. Numai consiliul dirijB fost un adevărat centru ştiinţific mon în 1920, l-a invitat în învăţământul • După acest prolog de studii şi expe versitar din Cluj ; a fost chemat if dial. rienţă, Levaditi urmează să-şi dezvolte numai pentru... un an. personalitatea autonom şi puternic, în In lupta vietci beneficiare, medie CAMIL PETRESCU cea mai înaltă şcoală a lumii, Institutul Pasteur, unde intră în 1890. ţile se organizează şi es totdeauna in gătoare... Invidia, rezultatul neputi# Viu, în permanent neastâmpăr, turbu s'a întărit* într'un cerc de dezespeiŞ rat de problemele mari ale biologiei, rezistenţă, şi a împiedicat intrarea I sprijinit pc o technica perfectă şi dotat ţară a acestei valori naţionale încădei cu o îndemânare diavolească, printr'o in necontestată de universitate. teligentă remarcabilă, cucereşte autori tatea ştiinţifică în Institut şi în ştiinţa Levaditi, iubitor a cercetărilor de universală. borator, rămâne senin sub auspiciile stitutului Pasteur, într'o preocupare începând cu studii în sifilis, a stabilit manentă de producţiune şi realizezi metoda generală întrebuinţată azi, de mai valoroasă propagandă pentru colorare a spirohetei, agentul sifilisului, nism. a executat transmisiuni exeperimcntale, Păstrează generozitatea omului de localizări, a studiat sero-reacţbunea. A- dire superioară, peste scăderile noi» ceste studii Ie continuă şi azi în legătură depe pământul unde s'a născut şi val cu tratamentul acestui flagel. A lucrat mâne ca revendicat de noi marele vM apoi cu Landsteiner din Viena şi sin creator, după cum este — să o ştieft gur în problema poliomielitei ; în acest care nu îl cunosc — bunul român cap scop a făcut studii şi în Suedia. După triot. UNIVERSUL LITERAR. — 23Ô fi pierdut dacă ar fi rămas la Cluj... Uite DOCTORUL LEVADITI şi STRĂINĂTATEA la mine... Şi surâdea crezându-se, probabil şi ned reptăpit. Lucrările unui savant ca d-rul Levá rile invizibile an o afinitate particulară lj sunt foarte comentate în lumea în-: pentru ţesuturile ectodermice v'a condus reagă. la studiul vaccinului şi herpesului. Ex IC 31 perienţele recente asupra herpesului şi ian scris despre ele nenumărate ar- BIOGRAFICE icolc. encifalitei produse de virusul herpetic NOTE sunt de cel mai mare interes, deoarece Doctorul Levaditi s'a născut la Galaţi, Dăm aci mimai părerea unuia dintre ele dschid aspecte neaşteptate asupra o- în 1874. Rămânând orfan dc mic este sei mai savanji de azi, dr. Roux, direc riginei unei grave maladii nervoase". crescut de o mătuşe a sa, d-na Crupen- torul Institutului Pasteur : (Ectodermoses-nenrotropes). schi. Studiile şi le-a făcut în Bucureşti, „Chiar dela începutul cercetărilor dvs. După cum se mai ştie că doctorul Le- lucrând mai ales la Institutul prof. dr. l(i prins asemănările ce există între vi vaditi a fost propus pentru premiul No Babeş, In 1897, pleacă la Paris, unde lu tásul rabic si cel al poliomielitei şi, a- bel şi că în cursul acestui an chiar, se crează cu Charrin, la College de France. teastú constatare v'a călăuzit cercetările natul universitar din Edinburg, sesizat Trece apoi în Germania unde lucrează Ivs. Mai târziu encefalita epidemică s'a de lucrările sale, i-a acordat marele pre cu Ejirlich şi Behring. In 1900 intră la adăugat grupului ; apoi lildeia că virusu miu Cornovin. Institutul Pasteur. înaintea războiului european este in vitat în Suedia pentru a face studii asu pra poliomielitei. Este invitat deaseme- nea la Institutul Rockefeller, pentru a lucra în acest Institut alături cu Flox- ner, Nogouchi, etc. La izbucnirea războ convins — profesorul ungur, că domnul iului este mobilizat pe frontul francez, celălalt era doctorul Levaditti. conducând spitalul din Orléans, iar mai Un savant atât de elegant... adţvnraîe târziu pe frontul belgian, unde lucrează examen împreună cu prof. Le Page din Bruxel les. După război este chemat în calitate confuzie Când a fost vorba ca dr. Levaditi să de delegat al Institutului Pasteur, spre fie numit, acum zece ani ca profesor la a ţine conferinţe la Londra, Bruxelles, Se ştie cu acest savant care ne face a- Cluj se ridicau în cercurile profesorale llaga, Praga, Madrid şi Stockholm. ita cinste îrr străinătate a fost şi căţă locale vagi obiecţii. In 1920, dr. Levaditi a fost invitat de ra vreme la Cluj unde fusese invitat — Să ne mai lase în pace cu domnii consiliul diligent să accepte catedra de la o catedră, ca şi celălalt mare savant aceştia care vor să pătrundă la univer bacteriologic şi medicină experimentală fm Racovija. Se mai ştiije de asemeni sitate fără... examen. Uite domnule, cu dela Facultatea de medicină din Cluj, t.i doctorul Levaditi e ceeace se nu mi-am luat întâi docenja, am dat vre-o unde jitie o serie de prelegeri. După un meşte un om de lume în sensul occiden- treizeci de ехіатеде şi acum de-abia an se revine însă asupra acestei pro al cuvântului : elegant ca îmbrăcă am fost numit. Pe când domnii ăştia dela puneri.