Zilele Culturii Călinesciene, Ediția a L-A Fost La Sediul Fundației Naționale “George Călinescu”

Cadran cultural Periodic al ansamblului Folcloric „busuiocul“ din bacău • anul I • nr. 3 • Septembrie - octombrie 2018 Jurnalul unui „festival mic“ Joi, 13 septembrie 2018. Ziua n-a debutat prea grozav pentru mine, dar aproape de prânz am pornit-o spre Universitatea „George Ba- covia“, unde, cu o întârziere de 25 de minute, a avut loc festivitatea decer- nării titlului de Doctor Honoris Cau- sa actriței Maia Morgenstern. Des- chisă de Adrian Jicu, care a anunțat că manifestarea academică inaugu- rează noua ediție a Bac-Fest, cum e denumit acum Festivalul Național „George Bacovia“, aceasta a continuat cu un scurt și improvizat cuvânt al rectorului Neculai Lupu, singura care a strălucit cu adevărat fiind con- ferențiara universitară Nicoleta Popa, Zilele Culturii Călinesciene, cea ce a uimit asistența cu un lauda- tio excelent conceput și cu o inter- ediția a L-a pretare a creației actoricești a laurea- În trecerea sa ireversibilă, aflat tineri literați de dinainte de anul tei demnă de pana marilor cronicari timpul lasă semne în istoria locurilor, 1970 (Cornelia Ștefănescu, Emil Ma- teatrali interbelici. Năucită de-a bine- de care își vor aminti generațiile vi- nu, Radu Cârneci, Geo Șerban, Cor- lea, actrița n-a fost în stare decât să itoare, ale celor ce acum, în aceste vre- neliu Sturzu, Horia Zilieru și Constan- înșire câteva cuvinte, exprimându-și muri, fac lucruri memorabile. La tin Th. Ciobanu). Literele roșii, pur- bucuria și mândria pentru titlul acor- Onești, frumusețea acestei toamne (ce purii ale primului afiș arată că recitalul dat, afirmând că rolul şi rostul ei pe parcă până în prezent „nu a adunat „Poetul în Cetate“ a avut loc la Bor- acest pământ este să facă lumea arama celorlalte, trecute“) a pogorât, zești, cu „aura legendarului stejar“ ce fericită, să o facă să râdă, în ciuda peste străzile sale stinghere, bucuria ne amintește de domnitorul Moldovei, răului, a fricii, a durerilor, conchi- aniversării unui jubileu: 50 de ani de Ștefan cel Mare! Mulți ani, „Zilele zând că gestul băcăuanilor înseamnă la prima ediție a „Zilelor Culturii Culturii Călinesciene“ s-au desfășurat pentru ea semnificaţie, simboluri, Călinesciene“ – manifestare de anver- în luna iunie, când „pastelarea pomi- cunoştinţe, răspundere, frumos, no- gură națională! lor, cu inegalabila simfonie de culori bleţe. A încheiat cu E vreme fru- De pe afișul îngălbenit de aducea o imensă preocupare pentru moasă!, însă mă așteptam să ros- vreme al primei ediții aflăm că această primenire“ (după cum anunța o re- tească măcar o poezie bacoviană, dar manifestare a avut loc „cu prilejul clamă comercială băcăuană în pregă- am vaga impresie că nu e familiari- aniversării a 70 de ani de la nașterea tirea deschiderii teraselor de vară!), zată cu universul Poetului, de vreme lui George Călinescu și la 10 ani de la apoi acestea au avut loc toamna, în ce la începutul gândurilor sale a zis înființarea Cenaclului literar și artis- luna septembrie. De fiecare dată cu că e... dramaturg! N-a făcut-o nici în tic“. A fost în zilele de 6-8 iunie 1969 desfășurarea unei noi ediții a „Zilelor recitalul O lecție de bune maniere, și manifestarea s-a desfășurat „cu par- Culturii Călinesciene”, Municipiul prezentat pe scena Teatrului Bacovia, care numai de bune maniere nu a fost ticiparea scriitorilor și a oamenilor de Gheorghe Gheorghiu-Dej (nume ce a încă din start, când vreun sfert de oră, litere Alice Vera Călinescu, Acad. Vic- fost dat un timp Oneștiului dintot- tor Eftimiu, George Ivașcu, I. D. deauna!), devenea un „spațiu sacru al Cornel GaLben Lăudat, Ion Caraion, Alexandru Hu- culturii“! Continuare în pag. 11 sar, Dinu Pillat“, alături de care s-au ►

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural Zilele Culturii Călinesciene, ediția a L-a fost la sediul Fundației Naționale “George Călinescu”. Aici, vineri 28 septembrie, a avut loc vizitarea Expoziției permanente „Univers Călinescian”, ce păstrează un număr de 18 tablouri de patrimoniu, o colecție de păpuși și una de bre- locuri, precum și o impozantă oglindă și obiecte de mobilier care au aparținut marelui critic literar. Sub genericul „Repere publicistice“ au fost prezentate reviste literare de prestigiu (România literară, Viața Românească, Luceafărul de dimi- Astfel, scriitori de notori- ciali ai acestei ediții, alături de ge- neață, Ateneu), dar și noi apariții e- etate, cunoscuți profesori universi- neralul Vasile Apostol, sculptorul ditoriale. Dacă sculptorul Vlad Cio- tari nu numai din „capitala cultu- Vlad Ciobanu și Aspasia Baciu banu a prezentat revista „Confe- rală a Moldovei“ (de la Iași) și din (executoarea testamentară a doam- siuni“ (ce îl are ca redactor șef pe alte mari centre universitare (Bucu- nei Alice Vera Călinescu). criticul literar Gheorghe Grigurcu, rești, Cluj, Timișoara, Sibiu), însă și La activitățile cuprinse în această revistă apărând la Târgu Jiu de la Târgu Mureș, Bacău și din alte cadrul acestei ediții jubiliare a sub „oblăduirea“ Centrului de cer- orașe, susțineau în fața sălilor arhi- „Zilelor Culturii Călinesciene“ au cetare, documentare și promovare pline ale Casei de Cultură a Sindi- participat și scriitorii băcăuani Du- „Constantin Brâncuși“) iar conf. catelor „prelecțiuni“, comunicări mitru Brăneanu (președintele Fili- univ. dr. Elena Bulai a adus în atenția științifice pe secțiuni, dar și antre- alei Bacău a Uniunii Scriitorilor din celor prezenți volumul „Visul spul- nante colocvii! Și atunci, ca și acum, România), Ioan Dănilă, Petre Isachi, berat al armenilor“, Nicu Tudose (un timp de 50 de ani, profesorul și omul Dan Sandu, Alexandru Dumitru, mare îndrăgostit al poeziei!) a uimit de cultură Constantin Th. Ciobanu Vasile George Puiu, Cristina Ștefan asistența cu mărturia sa: „Citesc (care este „sufletul“ acestui regal iar Oneștiul a fost reprezentat de po- România literară de 42 de ani! Sunt cultural de la Onești), a invitat aici etul și omul de cultură Constantin dependent de această revistă și mari personalități literare ale Româ- Th. Ciobanu, Ionuț Tenie (directorul vineri – deși e zi de post, am o mare niei, ce nu numai că „au potolit setea Bibliotecii Municipale „Radu Ro- bucurie când o găsesc la chioșc, iar de cunoaștere“ a intelectualității setti“), profesorii Gabriel Fornica după lectură, de 10 ani încoace, o oneștene, dar au și creat „aura“ unei Livada, Emilia Boghiu, Aristotel dăruiesc Bibliotecii comunale Ca- manifestări de mare prestigiu! Pilipăuțeanu, Mariana Bereczki, șin!“ În cadrul „primului popas“ al Bogdan Romandaș, Maria Zaharia, „semicentenarei“ manifestări oneș- ediția semicentenară, 2018 Florica Veleșcu, Gheorghe Vidrașcu, tene (la care a fost prezent și poetul Valeria Șoucaliuc, precum și de Ioan Botezatu), „înfiriparea“ unui La această ediție jubiliară Luminița Pătrățeanu și de mai mulți dialog a adus „un plus de pros- ne-am bucurat de prezența aca- membri ai Rotary Club din locali- pețime“, la acest moment intrând demicianului Nicolae Manolescu tate. De asemenea, au fost prezenți în discuție cu invitații profesorii (președintele Uniunii Scriitorilor din pe întreg parcursul desfășurării aces- Maria Zaharia (director al Școlii România), a criticilor literari Alex. tei manifestări membrii Cenaclului Gimnaziale „G. Călinescu“ din Ștefănescu, Tudorel Urian, Vasile literar „George Călinescu”, înființat Onești), Ștefan Epure, Florica Spiridon. Scriitorii Nicolae Pre- la Onești în primăvara anului trecut. Veleșcu și ing. Mihai Chiriac, re- lipceanu, Liviu Ioan Stoiciu, Irina Ca în fiecare an, primul marcat cândva de Mihai Florea la

Octombrie 2018 Horea, Elena Bulai, Teodora Stan- popas în desfășurarea unei noi ediții Concursul „Cine știe câștigă“! ciu, Doina Popa au fost invitații spe- a „Zilelor Culturii Călinesciene“ a ► 2

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural Zilele Culturii Călinesciene, ediția a L-a Metamorfozele spiritului Culturii Călinesciene totdeauna s-a tivității de deschidere au fost acordate schimbat ceva în bine! De unde atâta și Premiile Zilelor Culturii Călines- Deschiderea festivă a „Zilelor noroc și de unde atâtea succese? ciene, care s-au îndreptat în acest an Culturii Călinesciene“ a avut loc la Ne-am străduit ca să existe o regula- către scriitorul Nicolae Prelipceanu, Biblioteca Municipală „Radu Ro- ritate anuală, o permanență! Nimeni sculptorul Vlad Ciobanu, criticul lite- setti”, unde inițiatorul și continuatorul nu a putut să oprească această mani- rar Vasile Spiridon, generalul Vasile – vreme de 50 de ani a acestei festare culturală!“ Apostol și Aspasia Baciu. Juriul care manifestări, profesorul și omul de Spre încântarea publicului iu- a acordat aceste premii a fost format cultură Constantin Th. Ciobanu a bitor de cultură prezent în aula Bi- din Nicolae Manolescu (președinte), menționat: „Mă bucur că suntem aici bliotecii oneștene, în timp ce pro- Alex. Ștefănescu, Tudorel Urian, Ale- la cea de-a 50-a ediție! Fără marile fesorul Constantin Th. Ciobanu a xandru Cistelecan și Constantin Th. contribuții din țară, toată ideea orga- menționat că „niciodată nu am să spun Ciobanu. nizării acestei manifestări culturale, totul, pentru că întotdeauna este ceva Între momentele ediției jubi- an de an, ar fi făcut puțin zgomot, după de adăugat“, academicianul Nicolae liare a „Zilelor Culturii Călinesciene“ care s-ar fi așternut tăcerea! La fiecare Manolescu a făcut o declarație și mai mai amintim Colocviul de literatură ediție au venit alte personalități ale cul- profundă: „Nu îmi vine să cred că sun- contemporană cu tema „Confuzia de turii, cu idei noi și astfel Zilele Culturii tem la ediția 50! Ceea ce nu a spus valori în spațiul virtual“ și recitalul Călinesciene au ajuns la un prestigiu Constantin Th. Ciobanu, dar a lăsat să „Poetul în Cetate”. Colocviul a avut ca deosebit!“ Evocând Oneștiul la în- se înțeleagă, este că fără el nu ar fi avut moderatori pe Nicolae Manolescu, ceputurile sale (orașul fiind construit loc acest eveniment! Zilele Culturii Alex. Ștefănescu și Constantin Th. după anul 1960), prof. Constantin Th. Călinesciene au fost, sunt și vor ră- Ciobanu. Emblema-fanion a acestui Ciobanu a declarat: „Era un oraș rezo- mâne, în memoria celor ce sunteți aici colocviu oneștean, de o mare profun- nant, muncitoresc, ce avea în față o și a generațiilor viitoare, ca opera lui zime, ar fi cuvintele rostite de Nicolae experiență rurală. În 1962, în Onești Constantin Th. Ciobanu!“ Aceste cu- Manolescu: „În măsura în care cre- era un singur liceu, învățătorul cel mai vinte au fost însoțite de un puternic dem că datorăm ceva trecutului, pu- respectuos de aici ajungând inspector... ropot de aplauze iar academicianul tem avea și viitor! Spiritul critic este o Apoi s-a construit al doilea liceu din Nicolae Manolescu și-a continuat dis- componentă a culturii! Dacă ai talent oraș, la care au venit un număr de 20 cursul, prezentând alte momente evo- poți debuta bine! Ca să întreții ceea ce de profesori. Noi am început cu Ce- catoare ale manifestării oneștene ce a ai început, trebuie ca să citești! Poezia naclul literar «Alexandru Sahia», nu- ajuns la jubileul celei de-a 50-a ediții. se face din cultură, ea întreține totul!“ me la care mulți oameni rezonau, „Aceasta a avut ceva eroic! Dificul- Recitalul „Poetul în cetate“ a adus în fiindcă era legat de mediul munci- tățile au fost foarte mari, dar Zilele centrul atenției creații literare prezen- toresc. Au venit oameni de primă va- Culturii Călinesciene au rezistat cu tate de Nicolae Prelipceanu, Liviu loare și au aderat la ideea de a face un multă tenacitate“ – a subliniat Nicolae Ioan Stoiciu, Constantin Th. Ciobanu, schimb de idei! Nicolae Manolescu Manolescu... Președintele Uniunii Vasile George Puiu, Alexandru Du- ne-a sprijinit cel mai mult, venind la Scriitorilor din România a mai men- mitru, Dan Sandu și Adrian Boroș. Onești, la a III a ediție a Zilelor Cul- ționat: „Fără nici o exagerare, în anii În cadrul Zilelor Culturii Că- turii Călinesciene, cu promoția 1960, 1970-1980, Zilele Culturii Călines- linesciene,oneștenii s-au putut bucura o generație de scriitori căreia acesta ciene a fost unul dintre cele mai im- de audiția concertului susținut de i-a dat vigoare!“ Poetul și omul de portante evenimente culturale din Bucharest Festival Orchestra (dirijor cultură Constantin Th. Ciobanu a mai România! Aici, la Onești, au venit toți Cristian Lupeș), ce a inclus în program amintit și de momentul în care s-au in- marii prozatori (Nicolae Breban, Con- „Octuorul opus 7” de George Enescu, stituit Premiile Zilelor Culturii Căli- stantin Țoiu, Fănuș Neagu, Alexandru precum și de un moment muzical, ce nesciene și, într-o „incantație“ la Ivasiuc, George Bălăiță)! Aici au fost i-a avut ca protagoniști pe Sherban împlinirea acestui frumos jubileu al colocvii foarte riguroase... Eu am in- Lupu și Teodora Țepeș. manifestării oneștene, a adus în prim- ventat și un șlagăr: Onești, Onești,

plan o reverberație a întregii sale ființe, capitală a culturii românești!“ Ion MOraru Octombrie 2018 spre dăinuirea continuă: „La Zilele Menționăm că în cadrul fes- Foto: Gabriel FOrnICa LIvada 3

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural bacăul în vremea lui alexandru cel bun Alexandru cel Bun este dește cu prisosință că a poposit pe cetările arheologice n-au identifi- figura dominantă a primului secol meleagurile băcăuane și le-a a- cat existența unei curți domnești de istorie moldoveană. Deși în cordat atenția cuvenită. ridicată de el, pe baza intuiției și legătură cu data urcării marelui La fel a avut în atenție a comparării cu alte centre urbane voievod în scaunul Moldovei orașele Bacău și Tg. Trotuș, pe se pare că și la Bacău a existat există încă unele controverse, ca care voievodul le ridică la rangul acest complex de clădiri – Curtea și în perioada de sfârșit a dom- de centre de vamă. domnească și era construită din niei, majoritatea istoricilor au lemn, aidoma celor de la Suceava ajuns la concluzia că alexandru bacău - 610 și Roman. cel bun a domnit între anii Prima mențiune docu- La vremea sa au fost ridi- 1400-1432. mentară certă a Bacăului apare în cate numeroase locuințe ale oră- El este fiul voievodului privilegiul comercial acordat de șenilor, așa cum au fost identifi- Roman I (1392-1394) și o peri- domnitorul Alexandru cel Bun cate în zona Bisericii Precista, a oadă de timp a crescut și a fost in- negustorilor lioveni la 6 octom- Bisericii „Sfântul Ioan“ și a Cate- struit la curtea tatălui său de la brie 1408. În acest act se mențio- dralei „Sfântul Nicolae“. Roman. nează că pentru postavurile pe Descoperirile arheologice În lunga sa domnie de 32 care le vor duce în Țara Româ- au scos la lumină ceramică de de ani, Moldova a cunoscut o nească ei vor plăti, în afară de uz casnic și ornamentală, unelte dezvoltare economico-socială de- vama principală, din Suceava, și meșteșugărești din timpul lui Ale- osebită, în care Alexandru cel o vamă de doi groși de grivnă, în xandru cel Bun. Bun a organizat temeinic institu- Bacău. Dacă vor aduce din Țara Merită să relevăm des- țiile statului, a acordat atenție Românească „fie piper, fie lână coperirea de monede emise de vieții economice și celei biseri- sau orice, vor plăti pentru 12 Alexandru cel Bun, de tipul du- cești. A căutat că păstreze pace și cântare, o jumătate de rublă de blogroșilor, groșilor și jumătăților liniște, lucru rar într-o epocă de argint în Bacău și o rublă întreagă de groși din argint și billon. necontenite războaie și năvăliri. în Suceava. Iar dacă vor duce Monedele aveau pe avers Poporul, cu simțul lui de dreaptă postavuri în Brașov, atunci vor legenda între două cercuri: MO- prețuire, i-a spus lui Alexandru, plăti în Bacău un gros și jumătate. NE ALEXANDRI iar în plan „cel bun“, și așa va rămâne, cu Iar la întoarcerea din Transilvania central capul de bour, cu o stea cu acest calificativ, în istoria neamu- vor da de fiecare povară, la Ba- cinci raze între coarne. Capul de lui românesc. cău, doi groși. Dacă vor aduce bour este însoțit în dreapta de o Alexandru cel Bun a cu- pește de la Brăila, vor plăti la semilună, iar în stânga de o ro- noscut meleagurile băcăuane și vama de margine de la Bacău câte zetă. trotușene încă din perioada când un gros și jumătate. În sfârșit, Reversul monedei cuprin- a fost instruit la curtea tatălui său pentru ceara pe care o importă din de legenda: WD MOLDAVIEN- din Roman. El va fi întâlnit mulți Țara Românească sau de la Bra- SIS, după care este reprezentat de boieri de vază de pe aceste me- șov vor da, de fiecare «piatră», un scut despicat, având în primul leaguri și a acordat atenție încă câte un gros, la bacău.“ câmp trei fascii, iar în câmpul al din acea vreme orașelor Bacău și Nu mai este cazul să ne doilea cinci flori de crin. Dea- Trotuș, ca și celorlalte localități referim la importanța deosebită a supra scutului de pe revers este băcăuane. Faptul că încă de la în- acestui document privind orașul reprezentat de un cap de bour. ceputul domniei ni s-a păstrat un Bacău, mai ales că voievodul document (considerat astăzi ca Alexandru cel Bun a urmărit și fiind cel mai vechi) prin care modul cum se dezvoltă orașul, acorda lui Stroe și Ion satele Gîr- prin acordarea facilităților nece- tanul și Poiana de pe Tazlău, ale sare nu numai în domeniul eco-

Octombrie 2018 căror limite se întind până la nomic, ci și în cel politic. Berzunți (29 iunie 1400), dove- Deși până în prezent cer- ► 4

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural bacăul în vremea lui alexandru cel bun Cercetările arheologice au Alexandru cel Bun „un loc de care și Bacăul, și dreptul orășe- dovedit că în vremea lui Alexan- locuință“ în orașul Bacău – în ci- nilor de a folosi terenul din jurul dru cel Bun se ridicau în orașe și vitate Baku –, unde trăiește ca un acestora, teren cunoscut sub de- construcții de cult (biserici), un adevărat eretic, având pe lângă el numirea de hotarul târgului. Oră- astfel de monument fiind depistat un apostol din ordinul minoriților șenii își alegeau propriile lor în urma investigațiilor în zona (adică un călugăr franciscan). organe de conducere, purtând nu- Catedralei „Sfântul Nicolae“, un- mele de șoltuz sau voit și de pâr- de a fost identificată o biserică de gari. lemn și în jurul ei s-au dezvelit Privind în lumina izvoa- morminte din prima jumătate a relor scrise, cât și a cercetărilor secolului al XV-lea, la care s-au arheologice, merită să relevăm găsit ca piese de inventar monede contribuția remarcabilă a acestui emise de Alexandru cel bun, Ște- strălucit voievod la dezvoltarea și fan II Voievod și Iliaș Voievod. propășirea țării românești a Mol- Pentru stimularea vieții orășe- dovei. A introdus peste tot buna nești, Alexandru cel Bun a prac- rânduială, siguranța și autoritatea ticat o largă toleranță religioasă, unei administrații corecte. A încu- neîntâlnită nicăieri în țările Eu- rajat comerțul și meșteșugurile și ropei medievale. a dat un puternic impuls vieții Pentru orașul Bacău, el a orășenești. A creat o oștire capa- avut în atenție și celelalte culte bilă să apere granițele țării, o religioase, pe care le-a tolerat și neîngrijită, statuia voievodului alexan- oștire temută de feudalii poloni și le-a sprijinit. dru cel bun se degradează pe zi ce trece... maghiari, o oștire în stare să În acest sens, voievodul a De asemenea, domnitorul înalțe prestigiul Moldovei în po- acordat ajutor episcopiei catolice Moldovei, Alexandru cel Bun, litica internațională. și construcțiilor sale. acordând deosebită importanță A fost dușmanul aven- Pe baza analizei unor do- acestui oraș, a hotărât și trimis o turilor nechibzuite, a iubit mult cumente, cercetătorul ieșean Ște- delegație a orășenilor la conciliul pacea și a urât războiul, fără a în- fan Gorovei a ajuns la concluzia de la Constanța (Baden), în anul josi prestigiul propriei sale țări. că bula papală adresată din Flo- 1415, pentru a participa la dis- Cu faptele sale, cu abili- rența, la 15 septembrie 1439, de cutarea unor probleme religioase tatea sa politică, cu simțul său papa Eugeniu IV se referă la epis- pe plan internațional. gospodăresc, Alexandru înscrie în copiile catolice din Moldova: În vremea sa, orașul cu- istoria poporului român, în pagi- Siretul și Bacău. Despre epis- noaște și un avânt în domeniul nile ei glorioase, o domnie cu copia Bacău, scrisoarea papală culturii, reflectat în cultura mate- adevărat a unui domn „mare“ și menționează că a fost întemeiată rială și spirituală scoasă la lumină „bun“. de papa Bonifaciu al IX-lea, în de investigațiile arheologice. De Pentru toate aceste remar- perioada 1391-1392. asemenea, la fel ca și la celelalte cabile merite, pentru grija și stă- Domnitorul Alexandru orașe, ca Baia, Suceava, Roman, ruința pe care a acordat-o dez- cel Bun i-a sprijinit și pe husiții și din Bacău plecau la studii în voltării orașului Bacău, băcăuanii care s-au refugiat în Moldova străinătate fiii locuitorilor de aici. au considerat că voievodul merită și-au stat o perioadă și în Bacău. Un anume Mathias de Bachowya să-i fie eternizate faptele sale glo- Astfel, într-o scrisoare din 5 mar- (Bacău) este trecut la anul 1409 rioase printr-o statuie impună- tie 1431, trimisă din Baia de epis- pe lista studenților moldoveni toare, ca omagiu al generațiilor ce copul catolic Ioan de Ruza, către care studiau la Universitatea din au trăit, muncit și luptat pe aceste episcopul Cracoviei, se arată că Cracovia. meleaguri.

responsabilul acestor refugiați Alexandru cel Bun a res- Octombrie 2018 „eretici“ primise din partea lui pectat autonomia orașelor, printre dr. alexandru arTIMOn 5

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural „Teatrul e un mecanism viu...“ • Interviu cu eliza noemi Judeu, managerul Teatrului Municipal Bacovia plăcută și pentru cei tineri și pentru trei spectacole, toamna începând și cei mai în vârstă. Tot pe 9 octombrie cu sărbătorire și cu trei premiere. a avut loc un spectacol lectură cu Prima a avut loc pe 9 septembrie, cu „Casa pisicii“, primul text pentru piesa „Steaua fără nume“, după Mi- copii jucat atunci, în 9 octombrie hail Sebastian, în regia domnului 1948. Practic, teatrul acesta a început Gheorghe Balint, apoi va urma cu adresabilitate către cele două pu- „Commedia del’arte“, regizată de blicuri, tânăr și adult. Și atunci tre- Mihai Serghei Todor, pe un text buie să onorăm și copilăria, pentru că colectiv, c-așa-i commedia, și Horia așa a început. Suru, cu un text contemporan, pre- - În presa locală au apărut miat la Bacău-Fest Monodrame, informații referitoare la acest eve- „Crocodilul“, după Elise Wilk. Deci, niment, însă mai mult sub aspec- practic, stagiunea va oferi publicului tul rememorărilor. ați gândit un un clasic, o commedia și un contem- - În ianuarie s-au împlinit program special pentru aniver- poran. Cam asta ar fi, în mare... 170 de ani de când o trupă din sare? - ...programul legat de bacău a oferit primul spectacol, - Programul de sărbătorire a sărbătoare... Și cel de stagiune? așa că am putea spune că, pentru început la 24 septembrie. De ce - După sărbătorire o să mai Teatrul bacovia, sărbătorile au în- atunci? Nu-i nimic semnificativ la montăm, la Animație, „Momo“, ceput încă din prima zi. această dată, dar am invitat teatre din după Michael Ende, tot în regia lui - Da, e an Centenar și nu Moldova să ne fie alături, pentru că Gheorghe Balint, și apoi luăm o uitați că peste noi vine trecutul: 170 trupa din Piatra Neamț, de exemplu, pauză, în sensul că doar vom juca. de ani de teatru în Bacău și 70 de ani a împlinit anul trecut 60 de ani, Nu mai repetăm nimic, e cazul să ne de existență a Teatrului Bacovia, cu Botoșaniul anul ăsta, noi împlinim bucurăm un pic, pentru că e mai trupa proprie. Ideea este că, la 9 oc- 70, Bârladul mi se pare că acum doi puțin știut, asta nici nu trebuie să știe tombrie 2018, ne-am amintit de în- ani a avut o sărbătorire, parcă tot 60. publicul foarte mult, dar noi în acești ceputurile acestui teatru. Practic, cu Și în ideea Centenarului am consi- doi ani am muncit strict pentru cât ne-am apropiat de 9 octombrie, derat că este de bun augur ca la această sărbătorire, adică specta- cu atât am încercat să-i dăm o im- Bacău să vină celelalte teatre din colele montate au fost făcute în ideea portanță acelei zile. Importanță pen- Moldova și să ne adunăm, așa, în- celebrării celor 70 de ani. Având grijă tru noi, pentru alții s-ar punea nici să tr-o horă. Și atunci, calculat, au evo- să fie un test bun, să joace toți actorii, nu conteze, dar pentru noi e impor- luat toate teatrele. A început Bacovia s-a muncit foarte mult. După săr- tant, pentru că ce a reușit teatrul aces- și s-a jucat alternativ cu teatrele din bătorire, Drama ia o pauză și repetă ta de la 1948 încoace e că el există. Galați, Suceava, Bârlad, Botoșani, Animația, iar din ianuarie încolo, - La 9 octombrie 1948 a Piatra Neamț și Chișinău. Teatrul după ce vom avea bugetul pe masa fost prima premieră, dar practic Bacovia a adus la rampă spectacole, noastră, vom vedea cât ne vom putea teatrul a luat ființă în august, când poate nu cele mai reprezentative, dar permite să realizăm. Cert este că s-a dat decretul Marii adunări ideea a fost să fie văzute montările domnul Petru Vutcărău va veni și va naționale... regizorilor băcăuani Dumitru Lazăr monta „Zbor deasupra unui cuib de - Știm, dar știm foarte bine Fulga, Gheorghe Balint și mai tine- cuci“ și că tânărul Vlad Cristache, și că pregătirea unei premiere du- rilor Horia Suru și Mădălin Hîncu. pentru care nu am decis titlul piesei, rează o perioadă de muncă, așa că Din producțiile noastre am ales spec- dat fiind că dânsul nu cunoaște trupa, eu, cel puțin, consider ziua de naștere tacole în așa fel încât să fie văzută e invitat să o cunoască și de comun a teatrului, drept ziua premierei. toată trupa. Teatrele din Moldova au acord vom alege textul de montat. Și Practic, atunci publicul a intrat în sală venit, fiecare, cu spectacolul pe care Octombrie 2018 să asiste la prima premieră a acestei l-au considat mai reprezentativ. Pe Cornel GaLben 6 instituții. Și eu sper să fie o surpriză lângă piesele selectate, avem în lucru ►

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural „Teatrul e un mecanism viu...“ la Animație, în perioada primă- sala aceea studio nu permite mai care a luat premiul în 2018. Și când verii, Toma Hogea – e un vis al mult decât permite Glissando, care festivalul se numea „Gala Star“ se meu – va monta „Tache, Ianche și se numește acum Sala Studio Ex- mergea pe același principiu, ca tex- Kadâr“. periment „Petru Valter“. Dat fiind tele premiate să devină spectacole, - Care mai este compo- faptul că noi suntem un teatru cu cum e și firesc, numai că nu era nența trupei acum și cum faceți două secții, Dramă și Animație, cu foarte bine specificat acest lucru. legătura cu vechea generație? acordul familiei, din respect, am Eu am mărit premiul, l-am bugetat - Întotdeauna mi-a plăcut considerat că dacă dânsul tot a fost un pic mai mult și atunci e mult mixtura de generații, întotdeauna un experimental în teatrul de ani- mai clar că textul rămâne propri- am considerat că nu se poate teatru mație, am considerat că numele etatea teatrului, firește cu obligația fără cineva... Trupa, trupa cred eu său merită să figureze pe frontispi- de onoare de a-l și monta. că este bine, pentru că am mai an- ciul acestui teatru, reprezentând - e un stimulent și pentru gajat nouă tineri și în acest fel evident ideea de experiment, de autor, și pentru actor, și pentru avem acoperite cumva toate vâr- avangardă... El este cel care a ridi- regizor... stele. Domnul Zăncescu își con- cat Teatrul de Animație din Bacău - Sper! tinuă colaborarea cu noi, domnul și l-a ridicat foarte bine și foarte - În privința publicului, Baltag, de asemenea. Anul trecut a sus. La Animație încă se mai vor- ce se mai întâmplă? vine lumea venit domnul Ștefan Hagimă, co- bește despre dânsul (Așa era la la spectacole? laborator, au venit tinerii actori, doi Petru, așa făcea Petru...). Aici n-o - Eu cred că Teatrul Ba- de la Iași, Andreea Darie, Tudor să facem ca la Petru, dar nu uitați covia are un public al său și da, Hurmuz, de la UNATC – Mino- că a rămas în conștiința actorilor. vine. Să vă spun acum că lumea a dora Broscoi, Eduard Burghelea, - el a realizat la vremea reînceput să vină la teatru taman pe tot de la Iași, Dragoș Stan, iar la sa câteva spectacole care au perioada mea, da, a început să vină Animație – Ilinca Istrate, Beatrice făcut vâlvă în țară, nu doar la din nou la teatru, n-am ce să fac. Teișanu, Giuseppe Torboli, Andi nivelul Moldovei... Am umblat un pic și la prețuri, Andriuca. Trupa Animației era - Da! Una dintre premie- le-am făcut mai logice, mai permi- foarte subdimensionată și, numai rele acestei stagiuni va avea loc sive, adică există prețuri de 30-35 bine, acum e completă. Venind doi acolo: piesa „Crocodilul”, regi- lei, pentru pensionari – 15 lei, pen- băieți, două fete, vorbim despre zată de Horia Suru, care este cu tru elevi-studenți – 8 lei. Dar banul altceva. tineri, despre tineri. În această sală, nu te poate împiedica să vii la - Problema cu sălile pen- tot anul trecut, noi am avut progra- teatru, în condițiile în care un patru cele două colective ați rezol- mul de spectacole-lectură, recitalul chet de țigări e 16 lei și toți și-l vat-o? domnului Viorel Baltag, spectaco- cumpără. În privința repertoriului - Păi ce era de rezolvat? Ca lul de muzică și poezie „L’amour“, și a felului în care arată specta- de obicei, avem sala mare și sala făcut împreună cu colega mea colele poate fi discutabil, dar nu studio. Sala Studio a devenit fosta Denisa Ababei, care cântă foarte mai discutabil ca alte dăți. Din librărie Glissando, vechea sală stu- frumos. Acolo au avut loc lansări punctul meu de vedere, prin textele dio, am s-o repet, ca să se înțeleagă de cărți de teatru, acolo a avut loc propuse și felul în care au ieșit în cele din urmă de către unii și Bacău-Fest Monodrame. Ei bine, spectacolele, nimeni nu mai are alții, nu a mai primit aviz de încerc, poate că am reușit, poate că motiv să nu calce pragul teatrului. funcționare. Prin urmare, ne-am n-am reușit în măsura în care-mi Plus că și la Animație deja ieșim la adaptat la fostul Glissando. doresc, dar deocamdată, în doi ani, festivaluri. Numai toamna asta - Fiind o sală mai mică, atât am putut să fac. Teatrul Bacovia este invitat la trei presupune montări cu piese spe- - Piesele laureate la fes- festivaluri, cu piesa „Dragă Elena ciale și cu personaje mai puține... tival vor fi montate? Sergheevna“, care într-adevăr se - Asta se întâmpla și la sala - Textele, da, sunt. „Cro- pare că a luat un pic maul și asta veche, adică nu e o diferență e- codilul“ e piesă premiată la festival mă bucură foarte mult. Acolo joacă Octombrie 2018 normă. Felul cum era configurată iar anul viitor o vom monta pe cea ► 7

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural „Teatrul e un mecanism viu...“ Firuța Apetrei, rolul profesoarei, cu aibă loc sub umbrela Institului de Ștefan Alexiu și cu tinerii Burghe- Teatru, dar mai erau de făcut câțiva lea, Minodora, Hurmuz. Fac un pași, pe care i-am parcurs ușor-ușor spectacol foarte frumos, cu o sce- și, din 2019, Bacău-Fest Mono- nografie deosebită, care pleacă la drame va fi internațional. Gala Star un festival de scenografie la Sfântu avea ideea de internațional, dar eu Gheorghe. În septembrie a fost in- am considerat că a fi internațional vitat spectacolul la festivalul de la nu înseamnă doar a invita un străin, Piatra Neamț, la festivalul de la doi, trei pe aici. Nu, am făcut pașii Galați, ca să nu mai spun că și anul care trebuiau făcuți și a devenit trecut a fost la festivalul de la internațional cu acte în regulă. Și cu Suceava, exact după ce a ieșit pre- alte deschideri, și cu oportunități, miera. Animația a scos două spec- așa cum cred eu că se face. Cine va Emisiunea de pe TVR 2, anunţată la începutul lui octombrie 2018, „Drag de tacole foarte frumoase, „Hainele veni după mine și are idei mai România mea“, promite să fie răsăritul unui cele noi ale împăratului“ și „Aven- bune, să le pună în valoare! oaspete cu soare în glas şi fereastră în inimă...! turile lui Habarnam“. Arată altfel și - Să sperăm că se va E timpul cântului de pasăre al aceste spectacole... derula în continuare și că va fi gurii de cuib, de cer al ochilor, de braţe ale - În ce sens? finanțat. Mai aveți și alte proiecte îmbrăţişării... E timpul urcării în bătăile inimii la văzduhul lăuntric omenesc, unde râde - În sensul că după mulți, legate de colectiv? un înger, e timpul când Paul Ciprian Su- după foarte mulți ani, ordonatorul - Nu pot să mă lansez a- rugiu-Fuego va răsădi flori muzicale, ale de credite a înțeles sau l-am ajutat cum, pentru că în teatru lucrurile nu sale flori şi ale vulturilor şi vulturiţelor muzicii româneşti ce sus, lângă soare, sărută să înțeleagă, pentru că ăsta era ros- sunt totdeauna exacte. Mai iese gura veşniciei şi-nveşniceşte sărutările noas- tul meu, ce înseamnă de fapt o unul la pensie, se mai îmbolnăvește tre...! producție de teatru. Înțelegând, a altul, mai murim, Doamne, ferește! „Drag de România mea” e dragul său românesc şi e dragul românesc al nostru, sprijinit financiar și atunci, desigur Teatrul e un mecanism viu. Aici, românii cu cinstea, curăţenia, ruga şi jertfa că vedem, într-adevăr, la momentul oricât aș fi eu de programată și de noastră, clădite în zid crenelat jur-împrejurul inimii mari, în formă de patrie...! când se trage cortina, cum ești programatoare de programe trebuie Da, există un anume drag, doar unul transportat în altă lume și prin să țin cont permanent de ce se în lume, dragul românesc, aşa cum e dorul decor, care este important și costisi- întâmplă practic, în timp, în teatru. românesc, doar unul şi el în lume! Dragul acesta, numai şi numai românesc este din tor. Iar noi ne-am bucurat până în Continuăm proiectul „Spectacole octombrie 2018 cernut ca o ninsoare prezent de sprijinul financiar al or- de lectură“, care a fost de succes, proaspătă de cântec şi poem peste ţară...! donatorului de credit, ceea ce e propunându-se prin el lectura unor Emisiunea s-a lansat într-o galantă ser- bare de televiziune estetizată, pe 7 octombrie foarte bine. Ca să nu mai spun că, texte clasice ale unor dramaturgi a.c. şi va emite în continuitate, pe firul a două fără falsă modestie, am adus al români. Știu că plac și se pare că ore, între 15 şi 17 ale fiecărei duminici. Spre a intra în fascinanta atmosferă a familialului treilea premiu pentru Teatrul Ba- da, publicul băcăuan are aplecare spectacol creat de Fuego, propria-i prezen- covia, la un festival de monodramă spre textul clasic, dar iată că doam- tare sprijină mai mult decât oricine curiozi- din Kosovo-Pristina, în regia lui na Florica Ichim, care iubește acest tatea telespectatorului: „Proiectul acesta se vrea a fi o celebrare Sorin Militaru, ca invitată la festi- teatru mi-a trimis o cutie întreagă a calității! Cei care mă cunosc știu că nu mă valul lor, MonoAkt. Iar în privința de texte contemporane, care s-au implic în orice fel de inițiativă. Oamenii știu aceasta, odată cu prezența mea lansat la festivalul de la Sibiu. Și că eu fac lucrurile cu seriozitate, astfel că și această emisiune va fi tratată la fel, încer- acolo, la Kosovo, și cu acest pre- atunci programul de spectacole- când să o transform într-o frumoasă poveste miu, Bacău-Fest Monodrame a in- lectură va „suferi“ o schimbare despre România. Vor fi mai multe gale, distincte, cu eroi, oameni talentați, copii, emoții trat sub umbrela Institutului Inter- benefică pentru spectactori și pen- și valori pe care nimeni nu le poate contesta. național de Teatru, ceea ce înseam- tru actori, pentru că vom începe să Voi aduce tot felul de personalități, simboluri nă că de acum putem vorbi în limbi facem cunoscute aceste texte con- și voi încerca să îmbrac altfel ceea ce are țara mai frumos și mai special – arta și cultura străine în privința festivalului. Am temporane. Programul se susține și sa! Asta pentru că mi-e drag de România

Octombrie 2018 fost acceptați, chiar dacă cv-ul fes- prin culturalizarea publicului, nu a mea!” tivalului era suficient pentru ca să maselor. aurel v. ZGHeran 8

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural bacăul lui alecsandri sau 1+2 uri de Ioan Dănilă), respectiv an- ciul Judeţean Iaşi al Arhivelor tologia poeţilor şi dramaturgilor Naţionale, Florin Cîntic, a adus debutanţi, prezentate de Daniel cu sine copia mitricii de naştere Nicolescu şi Dumitru Brăneanu; a lui Vasile Alecsandri (cf. Gh. un panoramic editorial şi publi- Ungureanu, „Câteva date inedite cistic (cărţi şi reviste din ţară şi despre familia şi vieaţa poetului din ţinuturile locuite de români); Vasile Alecsandri”, în „Cetatea o dezbatere pe tema „Dramatur- Moldovei”, Iaşi, anul IV, vol. IX, gia românească contemporană, nr. 5, mai 1943, pp. 254-268): încotro?” După întâlnirea cu Participanţii la ediţia-test scriitorii la Colegiul Naţional Mărturie de mitrică a „Alecsandriadei” (Bacău, 7-10 „Vasile Alecsandri” din Bacău şi iunie 2017) au fost anunţaţi că recitalul de la statuia poetului, Prin care se face ştiut urbea natală a lui Alecsandri şi din Piaţa Tricolorului („Voci de duhovniceasca decasterie a Mi- Bacovia pregăteşte o manifestare AED pentru AlEcsanDri”), s-a tropoliei Moldovii că după în- mai amplă pentru 2018. Era sim- asistat la două spectacole: „De credinţarea ce s’au luat prin plu de dedus chiar din sigla Re- la Mioriţa, la Andrii Popa” (cu sprafcă, s’au aflat pentru dum- uniunilor Culturale de atunci: elevi de la Colegiul Naţional nealui vasile alexandri că la Vasile Alecsandri – 199, iar pen- „Vasile Alecsandri”, Palatul Co- anul 1818 luna Iunie 14 s’au tru început au fost programate piilor, „Şcoala steluţelor”, din născut în târgul bacăului, din momente amintind de trecutul Bacău, şi cu cei de la Liceul pravoslavnicii legiuiţii săi pă- cultural mai îndepărtat ori mai Teoretic „Vasile Alecsandri” rinţi, dumnealui spatarul vasile apropiat: vizitarea perimetrului Chişinău, cu concursul profe- alecsandri cu soţia sa elena Alecsandri (piaţeta Casei de sorului-rapsod Gheorghe-Jan Is- născută Cozoni, căruia atunci Cultură „Vasile Alecsandri”, sta- cu) şi respectiv piesa lui Vasile prunc, lucrările sfântului botez tuia poetului, Casa de Sfat şi Alecsandri „Piatra din casă”, în drept slăvitoarea noastră Citire „Vasile Alecsandri” (mo- jucată de trupa Teatrului Muni- credinţă, după aşezământurile numentul istoric Casa „Vasile cipal „Bacovia”. A doua zi, gru- sfintei şi marea biserică a răsă- Alecsandri”), locul fostului „Ate- pul din Basarabia a ţinut să se ritului, i s’au săvârşit de preo- neu cultural”, bustul poetului şi fotografieze în faţa Casei „Vasi- tul Ioan dela biserica Precista Colegiul Naţional „Vasile Alec- le Alecsandri”. din arătatul târg, la 22 a ace- sandri”, Universitatea „Vasile leiaşi luni Iunie, iar naşi i-au Alecsandri” ş.a. Evenimentul nr. 2 a: bi- fost moşul său, dumnealui Mi- centenarul naşterii lui vasile halachi Cozoni. drept aceea, Evenimentul nr.1: reuni- alecsandri (14 iunie 2018, adi- spre încredinţarea naşterii şi a unile Culturale „alecsandri- că în ziua când s-au împlinit 200 botezului în pravoslavie a nu- ada” (ediţia a II-a, 23-26 mai de ani de la apariţia celui ce va mitului vasilie alecsandri, fiind 2018). Meritul esenţial a revenit deveni poetul naţional al româ- mai sus pomeniţilor săi părinţi, Consiliului Judeţean Bacău, care nilor de până la ivirea lui Emi- i s’au dat această mitrică dea- şi-a atras colaboratori de nădejde nescu). Iniţiativa a aparţinut supra cu iscălitura Înalt Prea pentru un program dens: prele- Universităţii „Vasile Alecsan- Sfinţitului Mitropolit al Moldo- gerea „A-ul şi B-ul literaturii dri” din Bacău, prin Societatea vii şi cavaler I. I. veniamin, iar române, ivite în Bacău” (Vasile Cultural-Știinţifică „Vasile Alec- gios adeverită cu punerea pe- Alecsandri şi George Bacovia, în sandri” Bacău, sprijinite de Pri- ceţii şi cu iscăliturile cilenurilor viziunea criticului literar Grigore măria Municipiului Bacău, fili- acestii dicasterii. 1835. Iulie 12, Codrescu); lansări de carte: „Ca- ala locală a Uniunii Scriitorilor, no. 333” (apud Gh. Ungureanu,

sa din cuvinte... – pro Alecsandri” Centrul de Cultură „George Ibidem, p. 262). Octombrie 2018 (documentar, antologie şi intervi- Apostu” ş.a. Directorul Servi- ► 9

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural bacăul lui alecsandri sau 1+2 preotul Ioan de la biserica numi- tă Precista din bacău; iar nănaş i-au fost moşul său Mihalache Cozoni. Părinţi: spatarul vasile alecsandri, mama spătăreasa elenco alecsandri, născută Co- zoni”. (Însemnare olografă a lui Vasile Alecsandri – tatăl poetului – pe versoul Mărturiei de mitrică eliberate de Mitropolia Moldovei, la 12 iulie 1835; apud Gheorghe Ungureanu, Ibidem, p. 262. No- taţia este rezumatul mărturiei de mitrică, în care se precizează că botezul lui Vasilică „s’au săvârşit Sunt confirmate ulterior Muzeul Naţional al Literaturii de preotul Ioan de la biserica aceste date de Academia Română Române Iaşi şi de la Institutul de Precista din arătatul târg, la 22 a (portretul lui Vasile Alecsandri Filologie Română „Al. Philip- aceleiaşi luni Iunie” – Ibidem.) din Cabinetul de stampe al Bi- pide” Iaşi; comunicarea „Casa La Biserica „Precista”, s-a bliotecii Academiei Române con- Alecsandri din Bacău, spre o cer- asistat la un eveniment cultural-re- semnează anul 1818, ca şi dicţio- titudine” (dr. Simona Drob, direc- ligios, cu colaborarea Arhiepisco- narele literaturii române din 1979 toarea Direcţiei Judeţene pentru piei Romanului şi Bacăului, Proto- până în 2016, editate sub egida Cultură Bacău, despre Programul popiatului Bacău, Parohiei „Precis- celui mai înalt for ştiinţific şi de „2018 – Anul European al Patri- ta” Bacău, Universităţii „Vasile cultură), de Uniunea Scriitorilor moniului Cultural”) şi expoziţia Alecsandri” din Bacău, Primăriei din România, prin revista „Româ- de carte şi documente în care este Municipiului Bacău, filialei locale nia literară”, şi de istorici literari prezentă informaţia: „Vasile Alec- a Uniunii Scriitorilor din România, precum Eugen Simion, Nicolae sandri, n. 14 iunie 1818, Bacău”. serviciilor judeţene Neamţ şi Bacău Manolescu, Georgeta Antonescu, Cei doi invitaţi de onoare au primit ale Arhivelor Naţionale, Societăţii Alexandru Piru, Florin Faifer ş.a.. din partea rectorului Universităţii Cultural-Știinţifice „Vasile Alecsan- O remarcă: dintre cei cinci ani „Vasile Alecsandri” din Bacău, dri” Bacău (iniţiatoarea ambelor vehiculaţi în legătură cu data şi prof. univ. dr. ing. Carol Schnakov- evenimente: din 14 şi 22 iunie locul naşterii lui Alecsandri (1818, szky, diplome de excelenţă, iar Du- 2018) ş.a. Prin osârdia preotului 1819, 1820, 1821, 1822), doar mitru Brăneanu, preşedintele Filia- paroh Mihail Tomozei, au fost ex- anul 1818 dispune de document. lei Bacău a Uniunii Scriitorilor din puse cărţi religioase din secolul al Momentele zilei de 14 iu- România, a înmânat academicianu- XIX-lea şi obiecte de cult din ace- nie 2018: inaugurarea bustului lui Eugen Simion, la aniversare, o eaşi perioadă (inclusiv o cristel- scriitorului (în holul Facultăţii de cupă omagială. niţă), din patrimoniul „Precistei”. Litere; sculptor, Mihai Bejana- Se poate spune că nu în- riu), de către acad. Eugen Simion Evenimentul nr. 2 b: bi- tâmplător evenimentele din mai- şi de către secretarul de stat în centenarul botezului lui vasile iunie 2018 au cuprins miezul calen- Ministerul Culturii şi Identităţii alecsandri (22 iunie 2018, când darului dedicat Centenarului Marii Naţionale, Gheorghe Popa; co- s-au împlinit 200 de ani de la Uniri. Prin aceasta s-a pecetluit ade- locviul ştiinţific „Alecsandri, bă- încreştinarea lui Vasile Alecsan- vărul cu privire la data şi locul naş- căuanul” (Amfiteatrul „Dumitru dri). Aceeaşi mărturie de mitrică terii lui Vasile Alecsandri: 14 iunie Alistar”), la care au mai participat spune: „vasilică este născut la 1818, Bacău. Octombrie 2018 specialişti de la Serviciul Jude- 14 iunie 1818 în târgul bacăului, 10 ţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, botezat în lege pravoslavnică de Ioan dănILă

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural Jurnalul unui „festival mic“ Urmare din pag. 1 Iorga a ales dintre cei 28 de candidați Claudiu Komartin (poezie) și Ion Pop ai Filialei USR pe Cristina Ştefan (poe- (critică / eseu), în timp ce Premiul până ce au intrat spectatorii în sală, a zie), Viorel Savin (proză), Constantin Național „George Bacovia“ a revenit tot frământat un aluat și, deloc în joacă, Călin (critică și istorie literară) și Victor lui Emil Brumaru, singurul care l-a l-a transformat într-un scârbavnic mă- Stan (Opera Omnia), cu premii spe- omagiat pe autorul Plumbului, dar nici dular, cum ar zice călugărul, și apoi în ciale fiind recompensați, de asemenea, el cu un text nou, ci cu unul scris cu ani replica sa feminină, stârnind rumoarea Ionel Necula, Vasile Ghica şi Aniţa în urmă, însă cu un umor nebun. unui public tâmpițel, care nu cred că a Nandriş Culda (aceasta, post mortem). duminică, 16. Lămurit cu ce înțeles prea multe din mesajul specta- N-au lipsit momentele umoristice, pro- oferă acest festival mic, după cum l-a colului, cu toate că la final s-a trezit tagonist fiind Dumitru Brăneanu, care, definit însuși animatorul lui, Adrian pălmuit și făcut vinovat de reacțiile an- după ce i-a pocit numele consilierei Jicu, nu m-am urcat în autobuzul Ba- tisemite ale unor semeni. Ramona Florea, a încurcat plicurile covia și n-am fost atras nici de progra- vineri, 14. Zi de sărbătoare, laureaților, sustrăgându-l din buzunarul mul muzical stradal, inclus aiurea pe plină în evenimente literare. Am par- hainei domnului Constantin Călin și afiș, nici de Bărbatul care aduce feri- ticipat la Sfânta Liturghie, apoi m-am înlocuindu-l cu cel potrivit chiar în cirea. îndreptat spre Biblioteca Județeană, timp ce criticul vorbea în fața publicu- Luni, 17. Până să pornesc unde, la ora 12, au început Colocviile lui. spre Biblioteca Județeană, unde a fost revistei Ateneu. Deschise de Carmen Sâmbătă, 15. La prânz am vernisată expoziția Bacăul lui Con- Mihalache, managerul publicației, pornit-o spre Observatorul Astrono- stantin Bursuc (prezentată de Eugen acestea s-au vrut un fel de unirea mic, unde a avut loc un recital de Verman) și, apoi, către Teatrul Bacovia, artelor, dar s-au limitat în cele din urmă poezie orchestrat de Violeta Savu. In- unde a avut loc întâlnirea cu scriitorul doar la tematica înscrisă pe afiș: Ro- titulat pompos Ubuntu – performance, Adrian Alui Gheorghe, am reușit să re- manul istoric, între realitate și ficțiune. acesta i-a reunit în numele poeziei, zolv mai multe probleme ale începutu- Moderate discret de Marius Manta, alături de ea, pe Doina Ioanid, Ioana lui de săptămână și să revăd consem- discuțiile despre ceva ce nu există, con- Nicolae, Claudiu Komartin, Dan De- nările de față. Dialogul nemțeanului cu form afirmației tranșante a prozatorului diu, Gabriela Fecioru, Dan Petrușcă, criticul Vasile Spiridon ne-a introdus în Eugen Uricaru, n-au adus nimic nou, Ioan Pop, Ștefan Manasie, Anastasia laboratorul său de creație și în lupta dar ne-au lăsat să înțelegem că, vorba Gavrilovici, Radu Vancu, Bogdan Ale- interioară care se dă între poet și proza- lui, Romanul istoric are un mare viitor, xandru Stănescu, Emil Brumaru, Mi- tor. Amintindu-și că înainte de 1989 întrucât tot ceea ce trăim e istorie. oara Băluță, Ion Tudor Iovian, Tincuța venea de la Piatra Neamț pentru a Conchizând, la rândul său, că Orice Horonceanu Bernevic și Mirela Bălan, urmări filmele videotecii de la teatrul roman istoric are antene foarte bine în- trași la sorți în această ordine de pe băcăuan, Adrian e de partea scriitorilor fipte în realitate, criticul Alex Goldiș bilețelele atârnate de codițele merelor care chiar scriu și nu așteaptă să vină a amintit de romanele obsedantului și perelor aduse într-un coș plimbat prin ceva de Sus, fiind convins că un poet deceniu (Buzura, Țoiu, Preda), Doina sala Planetariului. Total dezamăgit de este important în momentul când pune Ioanid de cele aparținând lui Petru producțiile lirice ale oaspeților, cu amprenta pe un cuvânt și că poezia este Cimpoeșu, în timp ce Dan Petrușcă a excepția nonconformistului ieșean, la încărcată de sens, așa cum încărcată fost de părere că Paradigma lumii ora 17 m-am dus la Teatrul Bacovia de sens e și rugăciunea. Evocând fap- acesteia nu s-a așezat încă, Gabriela pentru a urmări dialogul dintre Mircea tul că vreme de 14 ani a observat ce se Gîrmacea s-a oprit la romanul istoric Cărtărescu și Radu Vancu, însă nici de întâmplă în jur și a scris zilnic, pentru grafic, iar Bogdan Alexandru Stănescu data aceasta n-am fost dat pe spate, ziar, Cronica de 5 secunde, consideră la ideea de document. Cu protagoniștii cum se spune, ambii mângâindu-se pe că nici la această oră nu avem exercițiul și cu alți invitați la Bac-Fest ne-am creștet în tentativa de a-și demonstra libertății, că suntem o țară cu mentali- revăzut, după-amiază, la Centrul de reciproc cât de mari sunt și cât de im- tate de oameni săraci și că azi criza Cultură „George Apostu“, unde a avut portant e locul lor în istoria literaturii morală e extrem de profundă, putând loc festivitatea de premiere a laureaților contemporane. Preocupat mai mult de duce chiar la dezintegrare. A urmat o revistelor Ateneu și Plumb, precum și cucerirea propriului trup, autorul Or- caricatură de spectacol pe versurile lui cea de acordare a premiilor Filialei bitorului ne-a spus-o deschis că nu mai Bacovia și Ovidiu Genaru, pus în Bacău a Uniunii Scriitorilor. Conside- crede în puritatea actului de creație, scenă de niște liceeni, care vorbește de rată de Petru Scutelnicu o bibliotecă de dar cum e în continuare o sumă de la sine despre semnificația zicerii di- prieteni, revista Asociației Culturale paradoxuri, după opinia preopinentu- rectorului festivalului, în chiar ziua de „Octavian Voicu“ i-a încununat pe Ioan lui, a trecut rapid prin toate, încercând naștere a Poetului: oraș mic, festival Culiță Ușurelu (istorie literară), Ioan să întindă punți peste generații și să ne mic. Și dacă în privința orașului e con- Țicalo (critică literară), Eugen Verman facă să înțelegem că arta literaturii nu trazis chiar de fotografiile fotore- (fidelitate), Gheorghe Ungureanu și e ceva suportabil, că esența esenței porterului găzduite de bibliotecă și de Vasile Proca (proză), Ozana Kalmuski acesteia este autonomia esteticului, că statistica oficială, care ne arată că, la Zarea (muzică), dar n-a găsit niciun poetul este un element subversiv, care 1 iulie 2017, populația municipiului poet demn de premiu, deși poezie a trebuie să-și asume propria interiori- era de 197314 locuitori, adică mai publicat număr de număr. Juriul redac- tate, după ce mai întâi a cucerit succe- bine de jumătate dintre băcăuanii ce ției ateniene a optat pentru Gabriela siv lumea sa interioară. Cea de a III-a trăiesc în mediul urban, eticheta pusă Gîrmacea (Premiul Special), Dan Pe- zi a Bac-Fests-a încheiat cu festivitatea festivalului ar trebui să dea de gândit truşcă (poezie), Bogdan Alexandru de înmânare a premiilor actualei ediții finanțatorilor, ce poate că așteaptă o Stănescu (proză), Alex Goldiş (critică și cu recitalul cantautoarei Anda Milea. altă imagine. Să organizezi un festival

și istorie literară) și Eugen Uricaru Laureați de data aceasta au fost, în or- dedicat lui George Bacovia, în care Octombrie 2018 (Premiul de Excelenţă), în timp ce ju- dinea anunțată, Gheorghe Iorga (Pre- Poetul și opera sa lipsesc, mi se pare riul condus de traducătorul Gheorghe miul Special), Dan Dediu (debut), o impietáte! 11

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural In memoriam alexandru artimon N. 14 septembrie 1938, în laborioase, soldată cu mai multe des- 1996), Judeţul Bacău – monografie Coşula, judeţul Botoşani - m. 8 sep- coperiri importante pentru buna cu- (colaborator, Bacău, 1996), Civilizaţia tembrie 2008, la Bacău. Muzeograf, noaştere a istoriei din zona Moldovei, medievală urbană din secolele XIV- istoric, arheolog. Este fiul agricul- a fost valorificat în cadrul sesiunilor XVII (Bacău, Tg. Trotuş, Adjud) - Edi- toarei Domnica (n. Ivanov) şi al co- ştiinţifice organizate de filialele Arhi- tura Documentis (Iaşi, 1998), Oraşul merciantului Ion Artimon. A copilărit velor Naţionale, instituţiile muzeale şi medieval Trotuş în secolele XIV-XVII. în localitatea natală, începându-şi de cercetare din întreaga ţară, în peste Geneză şi evoluţie (Editura Corgal studiile la Şcoala Primară Coşula 80 de studii, articole şi note publicate Press, Bacău, 2003), Ştefan cel Mare (1945-1949) şi continuându-le la în reviste de specialitate (Analele şi Sfânt în memoria băcăuanilor Şcoala Generală din Botoşani (1949- Brăilei, AMCS, Arheologia medie- (coeditor, cu Ioan Mitrea, şi coautor, 1952) şi la vestitul Liceu „August Tre- vală, Carpica, Revista muzeelor şi Editura Conexiuni, Bacău, 2004), En- boiu Laurian“ (în prezent, Colegiu monumentelor, Studii şi cercetări de ciclopedia judeţului Bacău (coautor, Naţional, 1952-1955). Fascinat de nu- istorie veche şi arheologie, Studia an- Editura Agora, Bacău, 2004) şi în- meroasele personalităţi ivite în spaţiul tiqua et archeologica, Studii şi comu- cheind cu Istoria Târgului Trotuş din botoşănean şi de bogata istorie a locu- nicări, Zargidava ş.a.), precum şi în cele mai vechi timpuri până la Marea lui, a decis să se îndrepte, după un mai bine de 150 de recenzii, prezentări Unire din 1918 (împreună cu Petre scurt stagiu ca profesor suplinitor la de carte, note şi articole apărute în alte Bogdan, Editura Corgal Press, 2008). Şcoala Generală Cristeşti, judeţul publicaţii (Ateneu, Buletin Cultural Cu profesorul Dumitru Ficuţă a reali- Botoşani (1955-1958), către Facul- Băcăuan, Orizonturi Noi, Sinteze, zat, de asemenea, filmul documentar tatea de Istorie-Filozofie a Universi- Steagul roşu, Vitraliu) ori difuzate la Bacăul în vremea lui Ştefan cel Mare. tăţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, fiind în posturile de radio şi televiziune Sub conducerea profesorului univer- perioada 1958-1963 student al Secţiei băcăuane şi naţionale. Dintre ele amin- sitar dr. Victor Spinei, în 1999 şi-a istorie universală. După obţinerea tim doar Câteva consideraţii asupra susţinut teza de doctorat cu tema licenţei a fost repartizat la Muzeul de tezaurului monetar de la Cetatea Civilizaţia medievală urbană din sud- Istorie din Târgu Neamţ (1963-1967), Neamţului (sec. al XVII-lea) – 1968, vestul Moldovei în secolele XIV-XVI instituţie pe care a condus-o încă de la Un mic tezaur de denari romani im- (centrele urbane Bacău-Târgu Trotuş- început, în calitate de director, îmbo- periali descoperit la Ghindăoani Adjud), obţinând titlul de doctor în is- găţindu-i colecţiile în urma cercetărilor (judeţul Neamţ) – 1968, Bisericile de torie, lucrare apreciată ca o contribuţie arheologice efectuate pe şantierele de piatră de la Sfântul Dumitru din indispensabilă specialiştilor interesaţi la Cetatea Neamţului, Ocea, Războ- Suceava (1969), Un tezaur monetar de medievistică. După pensionarea ieni, Ghindăoani şi Petricani. Tran- de aur din secolele XVI-XVII des- grăbită de oficialităţi, continuă cola- sferat, ca şef de secţie, la Muzeul de coperit în comuna Ştefan cel Mare, borarea cu muzeul băcăuan şi, în ca- Istorie din Suceava, a continuat in- judeţul Bacău (1980), Câteva consi- litatea sa de expert în arheologie, vestigaţiile arheologice şi în fosta deraţii istorico-arheologice asupra bi- lucrează în cadrul Direcţiei Judeţene Cetate de Scaun a Moldovei, făcând sericii din secolul al XIV-lea desco- pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu săpături la Suceava, Volovăţ, mănăs- perită la Volovăţ (1981), Contribuţii Cultural Naţional Bacău, fiind totodată tirile Putna şi Slatina ori aducându-şi arheologice la istoria oraşului Bacău membru al Comisiei Zonale Nr. 2 a contribuţia la organizarea unor mani- (1981), Oraşul de reşedinţă şi zona sa Monumentelor Istorice, calitate în care festări ştiinţifice iniţiate de instituţia înconjurătoare din Moldova şi Ţara s-a implicat în salvarea tezaurului pa- muzeală suceveană. Începând cu anul Românească (1986), Noi contribuţii trimonial al judeţelor Bacău, Galaţi, 1969 a devenit unul dintre oamenii de arheologice privind Curtea Dom- Vaslui şi Vrancea. A fost, de asemenea, bază ai Muzeului Judeţean de Istorie nească din Bacău (1986-1987), Date un membru activ al Comisiei de Isto- din Bacău (actualul Complex Muzeal istorice şi arheologice cu privire la rie a Oraşelor din România, din sep- „Iulian Antonescu“), lucrând o peri- Curtea Domnească - Bacău (1987), tembrie 2002 făcând parte din Co- oadă ca muzeograf principal, apoi ca Consideraţiiistorico-arheologice pri- mitetul CIOR. Pentru importanta sa şef de secţie, iar din anul 1992 ca di- vind geneza şi evoluţia oraşelor contribuţie în domeniul muzeologiei, rector adjunct al instituţiei, funcţie pe medievale din sud-vestul Moldovei arheologiei şi istoriei a fost răsplătit cu care a păstrat-o până la pensionare, în (1993), care reflectă contribuţiile sale diverse premii şi distincţii, între care 2001. Preocupat îndeosebi de epoca cele mai importante în domeniul isto- amintim Diploma de Merit a Minis- medievală, a fost animatorul principal riografiei. La acestea se adaugă câteva terului Culturii şi Cultelor (2003) şi al şantierelor arheologice de la Curtea volume semnate ca autor sau coautor, Ordinul „Meritul Cultural“ în grad de Domnească din Bacău, de la Budeşti- începând cu studiul Curtea domneas- Cavaler (2004), acordat pe Preşedinţia Plopana, Cleja, Drăgeşti-Tătăreşti, Fă- că şi Biserica Precista din Bacău (în României. De asemenea, pentru apor- răoani, Fântânele, Gutinaş, Mănăstirea colaborare cu Pr. Constantin Mardare, tul la cunoaşterea trecutului vechiului Caşin, Onceşti, Oneşti, Oprişeşti- Bacău, 1991), continuând cu Bacău: oraş medieval, Consiliul Local al Co- Răchitoasa, Rădeana, Sascut şi Târgu Reşedinţa voievodală (în tandem cu munei Târgu Trotuş i-a acordat, în Octombrie 2018 Trotuş, dar şi de la Adjudu-Vechi, în Ioan Mitrea, Muzeul Judeţean de 2003, titlul de Cetăţean de Onoare. 12 judeţul Vrancea. Rodul acestei munci Istorie „Iulian Antonescu“, Bacău, ►

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural remember Mircea dinutz N. 24 septembrie 1948, în rare, pe meleagurile natale, ocupând cepând cu februarie 1984 părăseşte şi Bacău – m. 19 februarie 2013, la un post de muzeograf la Muzeul de Is- Oneştiul, pentru a deveni administra- Focșani. Critic și istoric literar, pu- torie şi Artă din Bacău (1976-1979) şi tor al Întreprinderii Cinematografice blicist, profesor, redactor. Este fiul coordonând, împreună cu poetul Oc- Judeţene Vrancea. Obligat să demisio- familiei Paraschiva (n. Dinutz), cas- tavian Voicu, bunul mers al şedinţelor neze în primăvara anului 1986, în nică, şi Petrea Denutzo, muncitor la Cenaclului revistei Ateneu (1976- urma conflictului cu autorităţile locale, Fabrica de Hârtie „Letea“. Copilăreşte 1978), la care participau, alături de rămâne câteva luni şomer, îşi găseşte în cartierul cu acelaşi nume, înce- redactorii Sergiu Adam şi Vlad Sori- cu greu un post de pedagog la Liceului pându-şi studiile la Şcoala Generală anu, Victor Croitoru, Gheorghe Iorga, Industrial Nr. 1 Focşani (1986-1987) Nr. 8 (1955-1962) şi continuându-le la Octavian Opriş, Dan Petruşcă, Tatiana şi, după o perioadă nu mai puţin agita- Liceul Nr. 3 din Bacău (1962-1966, în Scorţanu şi alte tinere talente, afirmate tă, unul de profesor suplinitor la Liceul prezent Liceu cu Program Sportiv). între timp. După aproape un deceniu Economic din oraşul Unirii şi la Şcoa- După obţinerea bacalaureatului este de exerciţiu ca recenzent, în iunie 1978 la Generală Doaga, comuna Garoafa admis la cursurile Institutului Peda- încredinţează revistei în care a debutat (1987-1990). Evenimentele din de- gogic din localitate, frecventând Secţia primul articol de critică literară, D. D. cembrie 1989 îl scapă de calvarul Limba şi Literatura română (1966- Pătrăşcanu – Spontaneitate şi influen- navetei între cele două instituţii şi 1970). Scrie poezie şi articole de cri- ţe, urmat de-a lungul anilor de alte localităţi, după concursul susţinut la tică literară, în perioada studenţiei con- câteva zeci, inserate în paginile unor Inspectoratul Şcolar ocupând, înce- ducând şedinţele Cenaclului literar publicaţii de cultură precum Acolade, pând cu 1990, postul de profesor titu- „Lucian Blaga“ al Casei de Cultură a Ateneu, Amphitryon, Antares, Argeş, lar al Liceului „Al. I. Cuza“ din Foc- Sindicatelor „Vasile Alecsandri“ din Bucovina literară, Cartea, Carpica, şani. Abia aici îşi va putea demonstra Bacău, frecventat, între alţii, de pro- Confluenţe, Contemporanul, Contra- adevăratele sale calităţi de dascăl, zatorul Sorin Preda şi traducătorul atac, Convorbiri didactice, Convor- venind în sprijinul elevilor atât prin Gheorghe Iorga. Ca poet, debutează biri literare, Cronica veche, Hyperion, lecţiile meticulos pregătite şi predate, cu poemul Întoarcere, publicat de re- Limba şi literatura română, Luceafă- cât şi prin bibliografia recomandată şi vista Ateneu, în numărul său din iunie rul, Plumb, 13 Plus, România literară, comentată nu doar în orele de curs. A 1969, iar în ipostaza de critic, tot a- SLAST, Spații culturale, Vatra veche, coordonat, în acest sens, mai multe tunci, cu o recenzie la romanul Cobo- Viaţa Românească, Viaţa studenţeas- numere tematice ale Revistei noastre, rând, de Paul Georgescu, inserat în că, Universitatea comunistă, Vitraliu, cunoscuta publicaţie a liceului, acor- paginile revistei studenţeşti Gaudea- dar şi în cele ale ziarelor locale Acţiu- dând spaţiu analizei operei lui Mihai mus, în redacţia căreia va figura în ul- nea, Democraţia, Jurnalul de Vran- Eminescu, Marin Preda, Lucian Bla- timul an de studii. Primeşte repartiţie cea, Milcovul, Preocupări, Steagul ga, George Bacovia, Camil Petrescu la Şcoala Generală Nr. 1 Schitu Fru- roşu, Viitorul. În acelaşi an e distins cu şi Liviu Rebreanu, apreciate de cititori moasa, comuna Balcani, judeţul Ba- Premiul I pentru trei eseuri despre şi distinse cu importante premii la con- cău, predând aici limba şi literatura opera lui George Bălăiţă, scriitor pen- cursul revistelor şcolare. Fondează, română în anul şcolar 1970-1971. Îşi tru proza căruia a făcut o adevărată pa- împreună cu alţi scriitori focşăneni, re- desăvârşeşte apoi studiile universitare, siune. Un an mai târziu e promovat vistele cu profil literar Revista V urmând, da capo, cursurile Facultăţii director al Casei de Cultură din oraşul (1990-1994) şi Salonul literar (1998- de Filologie a Universităţii din Bucu- Slănic Moldova (1979-1982), calitate 1999), la aceasta din urmă fiind şi reşti (1971-1975), luându-şi licenţa în în care va revigora activitatea acesteia, redactor. Din 1997 se transferă la Limba şi Literatura română - Limba punând în valoare talentul actorilor cealaltă mare instituţie preuniversitară latină. S-a integrat repede în atmosfera Teatrului Popular, potenţialul creator din Focşani, Colegiul Naţional „Uni- culturală bucureşteană, frecventând al dramaturgilor Mihai Freamăt şi rea“, unde desfăşoară, pe lângă labo- atât şedinţele Cenaclului de critică Marin Cimponeriu, animând, mai ales rioasa activitate de la catedră, şi o literară coordonat de Eugen Simion şi vara, viaţa culturală a staţiunii. În 1982 susţinută activitate literară, coordo- cele ale Cenaclului „Junimea“, îndru- renunţă la funcţie şi se transferă, pe un nând, alături de Toader Aioanei, lucră- mat de Ovidiu S. Crohmălniceanu, cât post de instructor artistic, la Casa de rile Cenaclului literar „Hyperion“ şi spectacolele de teatru, concertele şi Cultură a Sindicatelor din Municipiul (2004-2006) şi continuând să publice, vernisajele programate în această be- Oneşti, unde se va implica în activi- dând consistenţă şi activităţii editori- nefică perioadă. Este încadrat ca pro- tatea cineclubului şi a Teatrului Popu- ale. Debutează, astfel, cu studiul critic fesor de literatură română la Liceul lar, a Cenaclului „Junimea Nouă“ şi a Marin Preda. Patosul interogaţiei Minier Rovinari, judeţul Gorj (1975- Societăţii Culturale „G. Călinescu“, (Editura Pro Juventute, Focşani, 1997) 1976), dar în intervalul februarie-au- organizatoarea apreciatei manifestări, şi, după o primă colaborare cu Editura gust îşi întrerupe activitatea de la ca- „Zilele Culturii Călinesciene“. În ace- Corgal Press din Bacău (Textul literar, tedră, satisfăcându-şi stagiul militar la laşi an e inclus de poetul Constantin Orizonturi de lectură, împreună cu o unitate din oraşul Vânjul Mare, ju- Th. Ciobanu, cu proză, în antologia Ecaterina Creţu, Georgeta Cosma şi Octombrie 2018 deţul Mehedinţi. Revine, după libe- aniversară Jurnalul literar II, dar în- ► 13

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural remember Mircea dinutz Lucreţia Dragomir, ediţia I, 1999; nescu“ (2012) și, postum, volumele cerut opinia, scriind prefeţe la volume ediţia a II-a, 2000; ediţia a III-a, 2003), Confesiuni provocate (Editura Nico, semnate de Georgel Mocanu, Teodora oferă Editurii Porto Franco din Galaţi 2013), scris în colaborare cu Rodica Bratu, Ioana Alexandru, Monica Goia, nu mai puţin de patru ediţii critice Lăzărescu, Editoriale (2013) și Ar- Ruxandra Horodinschi, Andreea Du- (Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis, cade critice (2014), ambele, Editura mitru, Andra Rotam şi Ana-Maria 1991; Duiliu Zamfirescu - Lydda, Pallas Athena. Şi-a valorificat, toto- Cornilă, fiind la rândul lui inclus cu un 1992; Duiliu Zamfirescu - Viaţa la dată, experienţa redacţională, fiind text critic în volumul O antologie ţară, 1992; Camil Petrescu - Ultima succesiv redactor al revistei băcăuane literară (Editura Valman, Râmnicu- noapte de dragoste, întâia noapte de 13 Plus (1998-2001), redactor-şef al Sărat, 2007). Recunoscându-i-se va- război, 1993), la care a scris prefeţele, revistei focşănene Oglinda literară loarea operei sale critice, în 2001 a tabelele cronologice, notele critice, (2002 - 2003), redactor (2004-2007) fost primit ca membru în Asociaţia bibliografice şi reperele istorico-lite- şi redactor-şef (2008-2013) al celei- Scriitorilor Profesionişti, iar în martie rare. Sub coordonarea prof. univ. Du- lalte reviste ce apare la Focşani, Pro 2008 şi în Uniunea Scriitorilor din mitru Micu, în 2001 redactează capi- Saeculum. În calitatea sa de critic nu a România, activând în filiala acesteia tolele Poezia paşoptistă şi Modernis- refuzat nici tinerii scriitori care i-au de la Bacău. mul pentru manualul destinat clasei a IX-a, Limba şi literatura română(Edi- tura Constelaţii, Bucureşti), care a Constantin Ciosu - 80 primit avizul favorabil al Consiliului N, 29 septembrie 1938, în lentul şi aciditatea peniţei, această Naţional pentru Aprobarea Manua- Moineşti, judeţul Bacău. Caricatu- primă expoziţie personală fiind urmată de alte 11 vernisaje similare: Teatrul lelor, dar nu şi pe cel al Ministerului rist. Este fiul Elenei (n. Olaru), cas- nică, şi al funcţionarului Adrian Ciosu. Bacovia (1968, 1969, 1970), Galeriile de resort, neputând intra oficial în cir- A copilărit în oraşul natal, începân- de Artă (1972, 1999), Galeria Flacăra cuit, decât ca manual auxiliar. Tot în du-şi studiile în 1945, la Şcoala Pri- Iaşiului (1974), Galeria Satirei şi 2001, publică cel de-al doilea volum mară din localitate şi absolvind, în Umorului „Paradox“ Galaţi (2003); personal, Popasuri critice (cu o post- 1958, cursurile Liceului Teoretic (în Galeria de Artă Urziceni (2007), Ga- faţă de Petre Isachi şi tabel cronologic prezent, Spiru Haret). În liceu, a avut leria din Pod Brăila (2008), Muzeul de de Eugen Budău, Editura Psyhelp, şansa să-i cadă în mână o revistă Ur- Artă Craiova (2010) şi Romexpo- Bacău), iar peste patru ani va iniţia, zica şi, fascinat de cele descoperite, a Gala Viaţa Medicală Bucureşti (2011). împreună cu regretatul Alexandru realizat primele caricaturi, debutând în La acestea s-au adăugat expoziţiile de Deşliu, seria „Scriitori vrânceni con- paginile prestigioasei publicaţii la 28 grup de la Suceava (1974), Bacău temporani“, în care publică, în tandem, februarie 1953. S-a îndrăgostit pentru (1989), Iaşi, Galaţi, Brăila, Huşi la Editura Pallas din Focşani, volu- totdeauna de acest domeniu, ajungând (2000) şi Bucureşti (2008, 2011), dar mele Virgil Huzum (2005) şi Ion La- azi unul dintre cei mai mari caricatu- şi prezenţele în cadrul expoziţiilor rian Postolache (2006). După dispa- rişti ai lumii. După o experienţă de naţionale vernisate la Bacău, Iaşi, riţia bunului său prieten, continuă contabil la Oficiul Bunuri Comune Suceava, Petroşani, Târgu Mureş, opera începută, publicând la aceeaşi din Moineşti (1958-1960) şi efectu- Brăila, Galaţi, Focşani, Vaslui, Tulcea, editură, în nume propriu de data area stagiului militar, s-a numărat Timişoara, Deva, Bucureşti, Gura Hu- aceasta, al treilea volum al seriei, printre studenţii Facultăţii de Arte morului, Urziceni, Bistriţa şi Constan- Florin Muscalu (2007), iar la Editura Plastice a Institutului Pedagogic din ţa. Remarcat peste tot în lume, a Terra (Focşani, 2009), cel de-al pa- Cluj-Napoca (1962-1964), unde i-a vernisat expoziţii personale la Skopie trulea tom: Dumitru Ioan Denciu. La avut ca profesori, între alţii, pe Leonid (Macedonia, 1975) şi Saint-Just-Le- acestea se adaugă volumul Tablete de Elaş şi Alfred Grieb. Repartizat, la ab- Martel (Franţa, 2011), cele mai bune duminică(Editura Pallas Athena, Foc- solvire, în învăţământ, a lucrat numai caricaturi ale sale figurând şi în expo- şani, 2008), dar corolarul activităţii ca profesor de desen, mai întâi la ziţiile internaţionale deschise la Sko- sale de critic literar îl constituie, cel Liceele Nr. 1 şi 3 din Bacău (1964- plie (Macedonia), Gabrovo (Bulga- puţin până acum, sinteza Scriitori 1975), apoi, din 1976, până la pen- ria), Liubliana (Slovenia), Novisad, vrânceni de ieri şi de azi (Editura Zi- sionare (2000), la Şcoala Generală Nr. Belgrad (Serbia), Ancona, Vercelli, gotto, Galaţi, 2011), care a stârnit nu- 5 din urbea lui Bacovia. A continuat Tolentino, Bordighera, Pescara, Asti meroase controverse, mai ales printre să deseneze şi să picteze, expunând (Italia), Montreal (Canada), Istanbul, cei vizaţi de acida sa pană. Ei i se lucrări de pictură, afişe şi caricatură, Ankara, Aksehir, Bursa (Turcia), Ate- alătură cea de a treia carte de critică, iar în paralel a publicat desene şi cari- na, Rodos (Grecia), Knokke-Heist, Anamneze necesare (Editura Rafet, caturi în presă, optând în cele din Beringen, Kruishoutem (Belgia), Leg- Râmnicu-Sărat, 2012), distinsă cu urmă doar pentru caricatură. Expozi- nica, Varşovia (Polonia), Tokyo (Japo- Premiul „Dumitru Pricop“ pentru ţional a debutat pe 8 decembrie 1966, nia), Daejeon (Coreea), Presov (Slo- Octombrie 2018 critică al Festivalului Internaţional de când publicul Galeriilor de Artă din vacia),Teheran (Iran), Taipei (Taivan), Bacău a avut prilejul să-i remarce ta- 14 Creaţie Literară „Titel Constanti- ►

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural Kiev (Ucraina), Zemun (Iugoslavia), (Coreea de Sud, 1993), Beringen Asociaţiei Jurnaliştilor din Turcia Stuttgart (Germania), Porto (Portu- (Belgia, 1995), Knokke-Heist (Bel- (2009), zeci de menţiuni etc. Re- galia), Viaden (Luxemburg), Zagreb gia, 1996, 2005), Teheran (Iran, cunoscându-i-se competenţa a fost (Croaţia) şi Haifa (Israel). Cele peste 1996), Hanjing (China, 2003), Rho- invitat să facă parte din juriile con- 150 de participări la saloanele de dos (Grecia, 2004); Premiul al II-lea cursurilor de caricatură de la Skoplie caricatură n-ar fi fost posibile dacă în la Călăraşi (2000), Skoplie (Macedo- (1976), Istanbul (2002), Beijing cei 65 de ani de la debut nu ar fi nia, 1974), Istanbul (Turcia, 1977), (2003), Chişinău (2005), Teheran susţinut, zi de zi, rubricile sale de Knokke-Heist (Belgia, 1981), Berin- (2006) şi Urziceni (2008). Căutat nu caricatură din publicaţiile Steagul gen (Belgia, 1990), 1991 Seul (Core- doar de publicaţii, a dat curs şi roşu, Deşteptarea, Ziarul de Bacău, ea de Sud, 1991), Presov (Slovacia, invitaţiei editorilor, publicând volu- Ateneu şi Viaţa medicală ori dacă nu 2001), Londra (Anglia, 2008); Pre- mele de caricatură Gânduri nepiep- ar fi colaborat la alte prestigioase re- miul al III-lea la Suceava (1979), tănate (Editura Junimea, 1971), 101 viste şi ziare din ţară şi străinătate. Brăila (1982), Vaslui (1983, 1994), fabule fără cuvinte (idem, 1974), Din impresionantul şir al acestora Focşani (1983), Huşi (1989, 1990), Curat murdar (Editura Meridiane, amintim doar Adevărul, Arcaşu’, Târgovişte (1998), Deva (2002), 1974), Dansul săbiilor (Editura Astra, Ceahlăul, Contemporanul, Gabrovo (Bulgaria, 1973), Tolentino Facla, 1975), Negru pe alb (1975), Cronica, Cronica veche, Dum-dum, (Italia, 1975), Vercelli (Italia, 1977), Grupa Junis (Iugoslavia, 1978), Idei Epigrama, Familia, Flacăra, Fla- Knokke-Heist (Belgia, 1991, 1995), de gata(Editura Albatros, 1981), Din căra Iaşului, Haz, Magazin, Poarta Ancona (Italia, 1993), Ankara (Tur- haz în haz (1986), Mai mare hazul sărutului, Plumb, Rebus, Ridendo, cia, 1993), Taejon (Coreea de Sud, (Uniunea Artiştilor Plastici, Bucu- Steaua, Tomis, Tribuna învăţămân- 1996), Legnica (Polonia, 2003), Te- reşti, 2000), „Eu sunt Casandra, tului, Urzica, Vitraliu, Ziua, iar din heran (Iran, 2005), Cadogno (Italia, nene Iancule!“ (Editura Viaţa Medi- străinătate: Osten (Macedonia), Jez 2008), Daejeon (Coreea de Sud, cală, 2000), Best of Constantin Ciosu (Iugoslavia), Palante (Cuba), Akrep 2008) şi Olen (Belgia, 2009). Lor li (Editura Crişan, 2008) şi Costumul (Cipru), Punch (Anglia), Euro Jeux se adaugă Premiul Special al compe- lui Adam. Ascuns după cuvinte (Edi- (Franţa), Pardon, Berliner kurier, tiţiilor de gen de la Vaslui (1974, tura Miram, Spania, 2011). Paleta Euelenspiegel (Germania), Cartoon 1984), Brăila (1980, 1984, 1989), editorială e întregită de micro-al- & Caricature Magazine (Iran) ș.a. Constanţa (1997), Tulcea (2002), bumele de caricatură Aveţi-vă ca „Caricaturile acestui băcăuan univer- Vercelli (Italia, 1975, 1980, 1982, fraţii, Zâmbete în doi timpi, Hazuri sal - cum l-a numit Roni Căciularu, - 1992), Aksehir (Turcia, 1976), Istan- cu necazuri, Nu pierdeţi valiza, Poftiţi sunt discriminatorii: se adresează bul (1978, 1999, 2000, 2003, 2009), la vernisaj, Umor din mână în mână, numai oamenilor deştepţi.“ Pamfletar Ankara (1979, 1997), Tolentino (Ita- Ude şi uscate, Instrumente şi instru- redutabil, artistul nu are, cel mai ade- lia, 1979, 2005), Djakarta (Indonezia, mentişti, Nu bateţi la uşă, De toate sea, nevoie de cuvinte, dar desenul 1988), Ancona (Italia, 1991), Tokyo pentru toţi, Nu uitaţi măsura, Din său „vorbeşte cât 10 articole. Unde (1993), Okhotsk (Japonia, 1995), faţă şi din profil, Colocatari la bloc, pune el peniţa, pune Dumnezeu un Zemun (Serbia, 1998), Daejeon Umor la microfon, Cuvinte aproape zâmbet. Cred că Cel de Sus încearcă, (Coreea de Sud, 2001, 2009), Boe- potrivite, Foarte imposibile, Surprize şi astfel, să corecteze lumea. (...) Iro- chout (Belgia, 2002), Knokke-Heist vechi şi noi, Linii şi umbre, Vorbăria nia e fină, umorul – de calitate, (Belgia, 2003), Tabriz (Iran, 2004) şi bat-o vina, Printre picături, Întâm- substanţa e vie şi concludentă.“ Iar Skoplie (Macedonia, 2009), Premiile plări de astă iarnă, Invenţii şi inovaţii aceste calităţi i-au fost remarcate, an de Excelenţă ale confruntărilor simi- şi Umor cu barbă, apărute în colecţia de an, şi de juriile concursurilor de lare de la Deva (2001, 2004), Ploieşti „Liliput“ a Uniunea Artiştilor Plastici caricatură, care, prin premiile date, (2002), Galaţi (2007), Tokyo (Japo- (1984-1985), de volumele Mic tratat i-au consolidat statutul de cel mai nia, 1988, 1990), Taipei (Taivan, despre berbecide Mihai Buznea (Edi- titrat caricaturist european. A obţinut, 1999), Premiul presei băcăuane tura Coloniale, 2004) și Costumul lui astfel, nu mai puţin de 168 premii (2006), Premiul Filialei Bacău a UAP Adam - ascuns după cuvintede Dorel naţionale şi internaţionale, anual par- (1998, 2007), Premiul revistei Ateneu Schor, pe care le-a ilustrat. Acesta a ticipând la cel puţin 20 de saloane de (2008), Premiul de Excelenţă al Con- apărut și în traducere spaniolă, la Edi- caricatură. Din acest impresionant siliului Judeţean Bacău (2009), Pre- tura NiramArt, sub titlul El traje de palmares fac parte Marele Premiu al miul presei la Kruishuotem (Belgia, Adán escodito detrás de las palabras. concursurilor de caricatură şi al fes- 1985), Premiul Municipalităţii An- Con 50 caricaturas de Constantin tivalurilor de umor de la Timişoara kara la Aksehir (Turcia, 1993), Pre- Ciosu (2011). Lucrările sale au fost (1983, 1984), Bucureşti (2001), Deva miul Straordinario la Tolentino (Ita- incluse, totodată, în colecţiile muze- (2007), Brăila (2007), Skoplie (Ma- lia, 1999), Premiul de Succes la elor de artă din Bacău şi Craiova, în cedonia, 1975), Presov (Slovacia, Ankara (Turcia, 1999), Premiul Ti- cele ale Muzeului Caricaturii din 2004), Syria (2008); Premiul I la voli la Legnica (Polonia, 1999), Pre- Basel (Elveţia) şi în colecţii particu- Bucureşti (1975), Petroşani (1975), miul COVE la Kruishoutem (Bel- lare din România, Belgia, Elveţia, Focşani (1985), Vaslui (1986), Ur- gia, 2007), Premiul Best cartoon Franța, Coreea de Sud, Germania ș.a. ziceni (2007), Bistriţa (2009), To- prize la Daejeon (Coreea de Sud, Octombrie 2018 lentino (Italia, 1983, 1993), Taejon 2006, 2007), Premiul Special al G. C. SIMIOn 15

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural

adversitatea Manuscris trei dungi pe mijlocul zării

ar putea fi descreşterea sau puţina reverie cu un studiu ignoră mersul pe jos subtilizarea acrobată aspect coronar desişul privirii şi repetarea câtorva cvartaluri cu iar partea nevăzută să fie drapată şi dusă înăuntru perceperea neştiută şi decodarea să aibă cu ea părţile laterale suprapuse iar de fiecare dată se acoperă cu negăsirea sau cu unei înclinări tentaţia răsturnată o activare prin reîntoarcere ziua a treia este alcătuită există şi adversitatea care mereu caută ceartă iar starea din refren şi căutătura are trei dungi pe mijlocul zării generală este precară şi posedă intrări pe partea ascunsă şi totuşi există returnarea astazică cu duble înţelesuri

şi totuşi se fac eliminări când apar supliciile sau la sfârşitul periplului primii decapozi o paranteză prima duplicitate repetarea unei amplitudinea unei desfăşurări cauzalităţi uitate şi reproducerea custodică la sfârşitul periplului este prima discordie amplitudinea unei desfăşurări o reacţie în lanţ – patruzeci de acoperiri şi durata atâtor ani este o extremadură care înalţă semnul senectuţii care a cauzat sedimentarea şi acutizarea contradicţiilor din interior ca şi cele din partea pastorală iar cu fiecare se perindă tocmirea sustragerea acatistelor iar redundarea adaos se adânceşte şi mai mult căderea sau lapidarea surclasează totul şi elefteria face semne discret de care suntem sortiţi şi aşteptarea devine tot mai cu efecte de moment peste alcudii şi se continuă cu nerăbdătoare prezumţiile lăsate de arhondari

amendamentele pavăza răsucită

o suprapunere costisitoare suprafaţa alăturată printre dezvăluiri există coronarea o desfacere piezişă este compromisă suprapunerea hondarică iar desfătarea îşi cele patru dependinţe sunt dărăpănate iar primele eşuări continuă satisfacţia sunt ale altercării fără oprelişti şi descătuşarea priveşte cu nedumerire la apelul care-l fac contrarienii există un fond retractil duplicatele au retrase amendamentele este pavăza răsucită o prezumţie contrastează şi orice document este adus ca probă nu are autenticitate iar succesiunea împreună cu repetarea ascultă aceeaşi sonată cu dezvăluirea şi nici nu contestă adevărul dar susţine apariţia corvezilor unor rigori deturnate şi lungile constatări care-au fost şi ultima departajare care a fost a primilor reproducători amânate de nestemate pentru coroanele princiare acordurile siderale

excludere predilecta îşi acoperă faţa şi răsuceşte dilatarea pe suprafaţa unei şindilări iar cuplarea este lăsată în partea fosta expunere prima cuplare cu ultima reacţie preondină unde deznodarea a făcut paşi înapoi face ocol demarării iar decepţia îţi amână reprezentaţia de pe urmă este participarea unor acroşări se opresc soluţiile în amestec există o separare contorsionată şi efectele unei repetări sunt momente cu reacţii neaşteptate o mărime exagerat accentuate când devansurile au fost depăşite iar de înaltă acordurile siderale prezenţa custodică şi revenirea la matcă aduce cu sine sunt încă în toi şi repercutează jur-împrejurul Octombrie 2018 o stare tulbure promptitudinea-i fixată pe ultimul palier 16 care-i şi primul dintr-o excludere Iancu GraMa

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural răpire Manuscris Iv

I Poveste - abur pe-naltele creste, Păşteam herghelii de stele de aur pe broboanele dimineţii, bob de suspin răpit de Iudacain. mâna văzduhului revărsa peste pajişti unduiri crude şi sfinte culori tresăltau în cântarea sulfinei, vedere din iadul inimii mele o, pruncie, încântată de blânde minuni! I Şi tocmai atunci am călcat în urma celui nebun. Prin tenebre Iudacainul smulge peceţi. Poate simţi umbra străină cum se-nfăşoară cu trupul meu, Magazia de memorie rea, străvezie haină de carne şi de os o sferă de smoală-mpietrită peste şi prin pori ca un abur vechiul venin, răzvrătiri şi frustrări intră în sânge un zeu fără tron. Chipul sinelui şi ura, ca o tumoare, osândă răsare în inima mea, scheletele răului ascunse în pumnul gândul cade-n cenuşă ca-ntr-o albeaţă-nflorită unui zeu subconştient

şi alerg pe urme nebune năluca vârstei de-acum. şi hruba de-ntuneric.

II Mai jos viperine şi scorpii, nevăstuici şi năpârca lui Cain Se scaldă serafimi în rubinele zorilor! şi ţapii şcoliţi în pustiul lui Azazel De ce, Doamne, eu fug înapoi înspre noaptea şi-aligatorii în ştioalne-nfometaţi o mie de ani. care se retrage în întunericul cel dinafară? De ce se aud uşoare pocnituri, ca păstăile coapte, Şi tu nu mai ai unde să fugi! când se deschid capcanele umbrei în urmele celui nebun? Şi mai jos, De ce dimineaţa aceasta atârnă pâlnia beznei, ca o flamură sfâşiată prin spini? abis cutreierat de-un cal mai vânăt ca moartea, călăreţul cu trupul de leu capul balaur III și coada-nfoiată a păunului, în loc de picioare odgoanele sepiei, laţuri, capcane Chemări din azur pe vocalele luminii înalţă ciocârlii în spirală. și infern şi infern şi infern. Izbăviri neîncepute respiră în petale de brebenei şi de mierea ursului, Şi-n fundul prăpastiei cripta de cremene fragede punţi ale unui vis exilat. şi-n scobitură un cocon zăvorât.

O trestioară alergând pe urmele vântului, - Recunoaşte-te în coma acestui prunc, deznădejde-ntărită cu turnuri, strigă Iudacainul, ca blestemul lui Iuda şi mai de departe, ca blestemul lui Cain confirmă şi pieri! şi ar fi fost un ţipăt prăbuşit înăuntru, un fulger în arcanele nopţii, Ioan enaCHe Octombrie 2018 dar nu-i decât o tăcere complet vinovată. * Poeme din volumul Iudacainul, în curs de apariție. 17

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural răpirea fecioarei tea aceea peste tot, pe malul apei, apăsat şi fără drept de replică: în pădure, pe la marginea satului, „Mamă, tată, aflaţi că de mâine au dat de ştire în celelalte sate, eu mă însor!“ Pe moment, celor dar nimănui nu i-a trecut prin cap doi părinţi nu le-a venit să creadă să privescă în cabina camionului ce au auzit din gura băiatului lor, Cinematografiei, care era parcat iar momentul acesta s-a prelungit chiar în faţa căsoaiei unde se într-atât, încât tânărul a înţeles că dădeau filmele, că la căminul cul- părinţii sunt de acord. La urma tural încă se lucra. Casa aceea, urmei, şi ei, părinţii lui, tot din mare în comparaţie cu locuinţele dragoste s-au luat cu un sfert de În timpul ăsta, o întâm- din jur, fusese, nu demult, sediul secol în urmă. Ionuţ le-a explicat plare a făcut ca tot satul să intre poştei, dar cum poşta îşi con- că o iubeşte foarte mult pe Agri- în fierbere. Sunt episoade din struise o clădire nouă, aici, într-o pina şi că, deşi părinţii fetei nu existenţa unei comunităţi de oa- sală mare, rulau filmele trimise, sunt de acord să-şi dea fata după meni care, pe moment, le întrec, săptămânal, de la regiune. Erau un „ciofligar“, Agripina s-a hotă- în ce priveşte dimensiunea mora- filme sovietice, despre viaţa feri- rât să fugă cu dragostea ei la oraş, lă, chiar şi pe cele mai grave. cită trăită de colhoznici, în care la el acasă. Iar în timp ce tot satul Sigur, problema-problemelor era cântau vestitele coruri „Piatniţki“ era în fierbere, căutând fata pier- „semnarea cererii“ de intrare în şi din Voronej, erau filme de răz- dută, la sfârşitul filmului, după ce gospodărie. Dar într-o seară, fata boi – „Oameni curajoşi“, „Căde- şi-a strâns aparatul de filmat şi lui Gheorghe Chiţoiu, om ce fă- rea Berlinului“ şi multe altele şi-a luat rămas bun de la oameni, cuse încă de la început cerere, că care prezentau eroismul ostaşilor Ionuţ s-a aşezat la volan şi dus a n-avea decât vreo treizeci de sovietici, jertfa lor uriaşă pentru fost, cu tot cu iubita lui. Abia după prăjini de pământ şi patru băieţi, înfrângerea „fiarei fasciste“, iar trei zile s-a aflat de acest «aranja- plus Agripina, de 17 ani, a dispă- lumea din sat umplea sala de nu ment» care, în cele din urmă, cum rut de acasă. S-a dat alarma în sat, putea să cadă un ac între oameni, veţi vedea, a avut un final fericit… miliţienii au uitat de colectivă, la aşa erau adunaţi, ca sardelele… …Nu, nu o să mă opresc fel şi activiştii, şi au început cău- Operatorul, adică omul cu apara- aici, pentru că ştiu că v-am făcut tarea fetei. Codana asta de 17 ani, tul de filmat, era şi şofer, un tânăr curioşi, şi o să vă spun că în vară, cum ziceam, era de o frumuseţe la vreo 23 de ani, frumuşel şi în sat, a fost nuntă mare. Cei doi ce bătea la ochi, în aşa fel încât isteţ, căruia toţi îi spuneau Ionuţ tineri, mire şi mireasă, cu naşi, orice băietan, dar ce zic eu orice şi cu care, de fapt, se şi obişnui- preoţi, după datina străbună, şi-au băietan, că tot bărbatul, fie el şi seră. Dar cum s-a făcut, cum nu unit vieţile oficial, adică la «Sta- mai „bătrânel“, întorcea capul s-a făcut, că Ionuţ şi Agripina rea civilă», după care, la Biserică, când se întâmpla să treacă pe s-au îndrăgostit nebuneşte unul preotul Dumitru Cristache săvârşi lângă ea. Nu doar trupul, ca de de celălalt, chiar aşa, sub ochii sa- Taina căsătoriei. Tot satul parti- şerpoaică, ademenea, ci, mai ales, tului, însă nimeni n-a observat cipă la nuntă. Cei doi tineri făcură ochii, ochii aceia de un albastru asta. Ionuţ era din oraş, locuia cu ca, pentru vreo două zile, să fie care bătea în verde, ochi mari, părinţii, tatăl lui, unu’ Ion Sache- «uitate» toate marile probleme le- jucăuşi, iar sub ei, nasul, fin, ai fi larie era strungar la Întreprinde- gate de «semnături» pentru colec- zis desenat de un meşter neîntre- rea mecanică, iar mama, Florica, tivizare, de planuri de viitor, de cut, şi gura, cu buzele roşii, ţugu- lucra la bufetul din gară. Mai «duşmani de clasă»… Naşii erau iate, făcute anume pentru sărutat. avea doi fraţi mai mici, iar băia- din oraş, prieteni de familie cu Vorbăreaţă, fără complexe, fata tul, cum terminase armata, s-a şi mirele, el, Florin Dorobanţu, era asta i-a făcut pe mulţi să simtă angajat la Întreprinderea Cinema- un maistru cunoscut la depoul cum inima o ia la galop la vede- tografică. Şi aşa, într-o seară, CFR, iar soţia sa, Marieta, lucra Octombrie 2018 rea ei… Şi aşa, deodată, Agripina când s-a întors acasă, şi-a luat la alimentara din centrul târgului. 18 a dispărut… Au căutat-o în noap- părinţii deoparte şi le-a spus clar, ►

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural răpirea fecioarei - Să fiţi fericiţi şi Casă de noastră, interveni părintele Cos- timpul nu stă în loc. După doi ani, piatră, le ură, îmbrăţişându-i pe tache. Ştiu că dumneavoastră, cei doi soţi se mândreau cu doi miri, Florin Dorobanţu. Acesta domnule Calara, sunteţi cu poli- băieţei – Ionel şi Costel. Care, să era un bărbat tânăr, frumos la tica asta nouă, atee, şi nu prea vă spun de pe acum, au ajuns… chip şi înalt, venit de prin Oltenia, sunteţi de acord… Dar, să nu cineva. Ionel a urmat şcoala din după soţia lui, moldoveancă, pe uitaţi un mare adevăr: familia a sat, apoi un liceu agroindustrial, care o cunoscuse, într-o vară, în fost şi a rămas de esenţă divină. a studiat «Agronomia», la Iaşi, staţiunea Eforie Sud, de la Marea Asta a arătat-o însuşi Mântuitorul devenind inginer agronom şi a in- Neagră. Se întâmplase că erau ve- nostru prin prezenţa Sa la Nunta trat în politică. Aşa a ajuns, astfel, cini cu Ion Sachelarie, tatăl lui de la Cana Galileii, dar şi cu alte chiar primarul oraşului, după ca- Ionuţ, deveniseră buni prieteni şi prilejuri... Orice s-ar întâmpla, re a intrat în «politica mare…» acceptaseră cu bucurie să-i cu- oricâte lovituri va primi, familia Acum e consilier la ministerul de nune pe copii… nu va dispare, pentru simplul resort şi, din câte am auzit, e - Casă de piatră…, spuse, motiv că ar dispare însăşi omeni- foarte apreciat. Cei trei copii ai mai mult pentru el, Alistir Calara, rea... săi sunt studenţi, cu toţii locuiesc invitat de onoare la nuntă… Fru- - Şi eu am fost botezat, în Capitala ţării şi n-o duc deloc moasă-i tinereţea, continuă el, şi spuse, mai mult pentru el, Ca- rău… Nici Costel nu s-a lăsat mai această urare a noastră… Eu lara… Politica e politică şi cre- prejos. E inginer constructor, are mi-am petrecut-o prin tranşeele dinţa e credinţă… Eu mă gân- compania lui, care e cunoscută şi Războiului şi am pierdut-o şi pe deam, acum, că – din câte mi-a în străinătate pentru lucrările de nevastă-mea… Măcar ei, frumo- spus un profesor de istorie, din mare anvergură executate. Şi el şii ăştia, să aibă parte de pace şi oraş, prin Occident se propagă, are doi copii, acum, din câte ştiu, de o casă de piatră… Ce crezi, tot mai evident, periculos de evi- e prin Dubai, şi n-aş zice că n-o părinte, că înseamnă expresia dent, ideea că familia e tot mai duce excelent. Iar cei doi foşti ti- asta, „casă de piatră“, i se adresă desuetă, că însăşi ideea de „fami- neri, la nunta cărora am poposit Calara părintelui Costache, invi- lie“ ar trebui să dispară… Mai cu ani în urmă, sunt pensionari şi tat de onoare şi el la nuntă. mult, cică se «studiază» posibili- bunici fericiţi. După revoluţia din Preotul, care-şi lăsase o- tatea oficializării căsătoriilor mo- 1989, Lenţa a reintrat în posesia dăjdiile acasă şi era „civil“, fu nosexuale, unirii în familie a mi- pământurilor pe care le deţineau luat, oarecum, prin surprindere. rilor de acelaşi sex… Auzi, căsă- părinţii ei şi se ocupă şi de Aşa că încercă învăţătorul Ionel torie între doi bărbaţi sau între agricultură, cei din Crucea Veche Cobuz: două femei…! privindu-i cu o oarecare invidie… - E vorba, desigur, de un - Eu nu cred asta, zise Cât priveşte temerile lui Alistir simbol, spuse învăţătorul. Vrea să învăţătorul Cobuz… Familia a Calara privind viitorul familiei, însemne, cred eu, întemeierea existat dintotdeauna ca celulă de căsătoriile între acelaşi sex, se unei familii solide, care să-şi ducă bază a societăţii omeneşti… Aici, pare că se adeveresc… Dar reli- viaţa după datinele noastre, în în familie, se nasc pruncii, viitorii gia noastră creştină, Biserica, se înţelegere, în dragoste, în respect, oameni… Aici, în familie, copiii opun cu vehemenţă. Mai mult ca cu grijă unul de altul şi amândoi sunt educaţi, crescuţi în spiritul sigur, va fi organizat un referen- pentru copiii pe care o să-i aibă… moralei noastre… Numai minţi dum care să includă, expres, în Între timp, „muzica“ îşi bolnave pot gândi la existenţa a Constituţie, definirea familiei ca făcea treaba ei. Era formaţia cu- doi soţi bărbaţi… unirea dintre un bărbat şi o fe- noscută întregului sat, a lui Nicu Aici, discuţia se întrerup- meie… Pălărieru, violonist, care tocmai se. Orchestra începu o horă. Toţi eugen verMan atacase un tango celebru… se ridicară de la masă şi intrară în - …Care să-şi ducă traiul, iureşul jocului… * Povestire din volumul Zăpezile

până la sfârşitul vieţii, în credinţa …Spre ziuă, plecară spre murdare (ediția a II-a, revăzută Octombrie 2018 noastră din străbuni, în religia casele lor. Viaţa merge înainte, și adăugită), încredințat tiparului. 19

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural

Centenar 4, una dintre lucrările dedicate marii sărbători Marcând Ziua naționa- lă a produselor agroalimenta- În intervalul 19 august - din oglindă, Mesagerul, Drago- re românești, Primăria Capita- 15 septembrie 2018, Galeria de bete, Actori, Semne, Geneza ș.a.), lei, prin Centrul de Creație, Artă Artă „i“ a Universității „Al. I. Carmen Voisei a surprins în egală și Tradiție al Municipiului Bucu- Cuza“ din Iași a găzduit, simul- măsură cu o suită de lucrări în rești, în parteneriat cu Ministerul tan, expozițiile Premoniții pictu- ulei, dintre care ciclurile Cente- Agriculturii și Dezvoltării Ru- rale de Carmen Voisei și dialo- nar, Moștenire, Speranța, Dansul rale, a organizat în Parcul Izvor, guri vizuale de Carmen Maria Focului, Armonii în pădure au în perioada 10-14 octombrie Pâțu. Prezentate de prof. univ. dr. fost cele mai căutate. 2018, cea de-a treia ediție a Târ- Constantin Tofan și de Carmen În contrast cu mama sa, gului Bucureștilor. Mihalache, lucrările celor două tânăra plasticiană Maria Pâțu e Sărbătoare, deopotrivă, a plasticiene băcăuane s-au bucurat adepta portretelor în creion, cali- recoltei, a meșteșugurilor, a artei de o bună primire, cei prezenți la tățile sale de graficiană fiind ușor și a tradițiilor autentice româ- vernisaj beneficiind și de un scurt depistabile mai ales în cele con- nești, manifestarea a reunit, ală- program artistic oferit de inter- sacrate pictorului Ilie Boca, poe- turi de producătorii autohtoni, preta de muzică populară Maria tei Cristina Ștefan, actorilor Eliza ansambluri și formații folclorice Șalaru și de două dintre elevele Noemi Judeu și Florin Zăncescu, din toate zonele țării. sale de la Școala de Arte și dar la rândul ei a impresionat și Îndrăgit de bucureșteni, Meserii din Bacău, Bianca Elena cu chipurile unor politicieni (So- Ansamblul Folcloric „Busuio- Rotaru și Ioana Raluca Stan. rin Brașoveanu, Ionel Floroiu, cul“ din Bacău a evoluat în du- Adeptă a tehnicii mixte Roxana Bărbulescu). Pe când una pă-amiaza zilei de 12 octombrie, (Pasărea nopții, Visare, Cineva similară și la Bacău? (C. G.) alături de ansamblurile „Doi- na Dobrogei” din Medgidia și „Transilvania” din Baia Mare, Grupul „Hora” din Bucureşti și Orchestra Naţională „Valahia” a Primăriei Capitalei. Aplaudați la scenă des- chisă, băcăuanii au încântat publicul cu mai multe suite de dansuri de pe văile Oituzului, Trotușului, Siretului și Tazlăului, precum și cu frumusețea cânte- celor interpretate de grupul vo- cal „Flori de câmp“ și de soliștii

Octombrie 2018 Georgiana Păduraru, Florin Po- pa și Mihaela Gurău. (C. H.) 20

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural note despre premii Acordarea de premii naș- teatru, care urma să poarte nu- te, aproape de fiecare dată, ru- mele lui I. L. Caragiale (v. moare. Dar ce este, în definitiv, Flacăra, 7, nr. 25, 23 iunie 1922, un premiu? După caz, un stimu- p. 403). Ulterior, va crește atît lent, o recompensă, o recunoaș- lista premiilor, cît și a valorilor tere. E stimulent pentru un debu- acestora, pentru a nu fi afectată de tant și pentru cineva care cîștigă inflație. Societatea Scriitorilor un concurs de creație într-un anu- Români a instituit Premiul „Nico- mit gen sau specie (roman, nuve- lae Filimon“, care să se decerneze lă, sonet etc.) ori pe o anumită din 5 în 5 ani, de 25000 lei, pen- temă. E recompensă și recunoaș- tru o lucrare nedistinsă cu nici un Premiile de vîrf – cele tere pentru cel ce are în spate o premiu în acest interval. Pe lîngă mai rîvnite și mai discutate – activitate și a atins un nivel care premiile vechi, pe lista sa apar erau, însă, Premiul național pen- impune respect. Pe debutant îl acum Premiul „C. A. Rosetti“, de tru poezie și Premiul național lansează, pe cel cu activitate mai 20000 lei, pentru roman (susținut pentru proză, care au început, în îndelungă îl consacră. de ziarul Viitorul), Premiul de 1924, cu două nume de scriitori Înainte de Primul Război capitali (Octavian Goga și Mihail Mondial, visul autorilor români Zigzaguri Sadoveanu), dar, din păcate, n-au era – s-a spus – Premiul Năsturel poezie „Socec“ de 10000 lei și continuat la fel de bine. De exem- (uneori anual, alteori quadrienal), Premiul „Ion Pavelescu“ pentru plu, după Goga au urmat Topîr- acordat de Academie, care în sonet, de 1000 lei (v. „Premiile ceanu, Cincinat Pavelescu, Ion 1913 atinsese valoarea de 12000 S. S. R.“, în Universul literar, nr. Minulescu. După Sadoveanu – lei. L-au luat Alecsandri, Odobes- 7, 13 februarie 1927, p. 112). Gheorghe Brăescu. Odată cu Mi- cu, Coșbuc, George Murnu (tra- Alegerea se făcea de un comitet, nulescu a fost premiat, pentru ducătorul lui Homer). După răz- indiferent dacă autorii își trimi- proză, Nicolae Iorga. Înțeles re- boi, odată cu intensificarea vieții teau sau nu lucrările. Prin urmare, strictiv, cuvîntul „național“ din ti- literare și artistice, numărul pre- apăreau drept candidați și unii tlul premiului a dus la interpretări miilor a crescut. În 1922, de care n-aveau o atare intenție. Așa oscilante ca acesta: „D-l Nicolae pildă, Societatea Scriitorilor Ro- i s-a întîmplat, după publicarea Iorga trebuia premiat încă din mâni acorda patru premii: un pre- Cuvintelor potrivite, lui Tudor primul an cînd s-a instituit acest miu de poezie, de 6000 lei; un Arghezi, care a lămurit situația premiu, dar tot este bine și în al premiu de proză, de 4000 lei; un printr-o notiță inclusă în revista unsprezecelea ceas. – A fost pre- premiu pentru volumul de versuri sa: „Aflăm din ziare că la de- miat și d-l Ion Minulescu, cu al unui debutant, de 2000 lei (do- cernarea premiilor S. S. R. pre- toate că opera d-sale nu ar cadra nația editorului S. Benvenisti); un miul de poezie a fost acordat d-lui cu un premiu «național». – D-sa premiu pentru cea mai bună poe- Alfred Moșoiu împotriva d-lui a scris cîteva volume de poezie și zie tipărită în reviste, de 2000 lei Tudor Arghezi. Încunoștiințăm pe proză peste care nu se poate trece (donația lui Radu D. Rosetti, poet cei care nu știu, că S. S. R. își ușor. – Dar poemele d-sale, pline el însuși și jurist de succes). La alege singură candidații fără să-i de muzicalitate, de fast verbal, de banchetul din acel an al Societă- întrebe vreodată dacă țin la a- substantive exotice, de o nostal- ții au fost anunțate alte „două noi ceastă onoare și că d. T. Arghezi gie impresionantă, au accente premii literare“: unul instituit de a aflat post festum că a candidat streine. – Nu vibrează sufletul Constantin Banu, ministrul Arte- și că era pe cale să mâhnească un românesc în versurile d-sale. – lor, de 20000 lei, botezat „Pre- poet“ (v. „Premiile S. S. R.“, în Totuși, d-sa era cel mai indicat miul Brătescu-Voinești“ și unul Bilete de papagal, nr. 87, 18 mai de 10000 lei, propus de Al. 1928, p. 4). Un amănunt: votul se

Constantin CăLIn Octombrie 2018 Mavrodi, publicistul și omul de făcea cu bile. ► 21

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural note despre premii pentru premiu. – Romanțele pen- uni de premii substanțiale s-au această lipsă e compensată de tru mai tîrziu, cîteva din poemele făcut de Societatea Scriitorilor din revista Luceafărul, de Uniunea volumului De vorbă cu mine în- România în 1948, an de multiple Tineretului Comunist și de festi- sumi, paginile de teatru și de ro- reforme, dar ele nu s-au con- valuri, care se înmulțesc an de an. man, au pecetea «minulescianis- cretizat. De vină va fi fost și Foamea de premii se resimțea acut mului», care a înscris un capitol concepția eronată a inițiatorilor de îndeosebi în orașele din provincie original în literatura noastră“ (v. a le egaliza: toate opt (premiul pen- cu infiripări de activitate literară. c.j. [Const. Goran], „Premiul tru roman, pentru nuvelă, pentru Ca să-și păstreze elanul, provincia Național“, în Răsăritul, 10, nr. 11- studiu de critică literară, pentru un avea nevoie de confirmări. Îmi 12, iulie-august 1928, p. 17). volum de versuri, pentru un roman aduc aminte de pledoariile în Tudor Arghezi și George destinat tineretului, pentru un această chestiune ale lui Radu Bacovia vor primi, ex-aequo, acest volum de povești pentru copii, Cârneci și ale unor scriitori ieșeni: premiu abia după șase ani, adică în pentru o piesă de teatru, pentru o intense, cu vădite accente pro 1934, cînd impresia multora era că piesă de teatru pentru copii) tre- domo sua. Ideea era că, pe lângă vor fi mereu excluși. Acordat de buiau să fie de 200000 lei (iar faptul că certifică existența talen- însuși Carol II, prin Fundațiile Re- mențiunile de 50000) (v. „Au fost telor, premiile justifică și existența gale, el a avut o semnificație mai instituite importante premii pentru anumitor instituții culturale, gen largă, dincolo de valoarea de cele mai bune opere literare“, în revistele, amenințate frecvent cu 100000 lei, întrucît a înmuiat cer- Luptătorul, seria 2, 3, nr. 62, 29 desființarea. Un premiu era un atù bicia unora, din presă și învăță- aprilie 1948, p. 4). 200000 lei erau în relația cu autoritățile locale. Dar, mînt, care erau rezervați sau se echivalentul a 33-35 de salarii. ca să primești, trebuie să fii capabil împotriveau, mai cu seamă auto- Ziarul citat costa 5 lei. Ca mod de și să dai, iar în Bacău, acest lucru rului Florilor de mucigai. Pe de organizare, lucrurile au fost corec- a căutat să-l demonstreze, de la altă parte, premiul fiind jumătate, tate în anul următor, cînd s-au in- primul Festival Literar-Artistic „G. prietenii acestuia l-au considerat trodus „Premiile de Stat“, cu două Bacovia“, revista Ateneu, organi- nedreptățit. „Nedreptatea“ va fi clase. Lista au deschis-o A. Toma, zatoarea acestuia. Cu schimbări „înlăturată“ (cum zice Galaction în cu volumul Cîntecul vieții (1894- de denumiri și egide, „tradiția“ Jurnal – v. vol. 5, Ed. Albatros, 1949) și Mihail Sadoveanu, cu ro- instaurată atunci se menține și azi. 2003, p. 14) prin Premiul Național manul Mitrea Cocor. După ’90, gesturi similare fac pentru Poezie, în 1945, cînd minis- La începutul anilor ’60, instituții nou apărute, precum Cen- trul Artelor era Mihail Ralea, cel numărul premiilor se dovedește trul „G. Apostu“, Filiala USR și re- care își încheiase comentariul la prea mic față de noile „forțe lite- vista Plumb. De unde și senzația – volumul Cuvinte potrivite cu fraza rare“ în curs de afirmare. Parțial, uneori – a unei profuzii de premii. citată de numeroase ori de atunci: „D. T. Arghezi e cel mai mare poet „Steaua dunării“ a ajuns în Gorj al nostru de la Eminescu încoace“ În intervalul 25 septembrie - 1 de carte, vizite la casele memoriale „Vasi- (v. Scrieri din trecut. În literatură, octombrie 2018, Municipiul Galați a le Voiculescu“ și „Panait Istrati“ ș.a. Cu găzduit cea de a XX-a ediție a Festiva- acest prilej a fost acordat, pentru prima ESPLA, 1957, p. 33). Bacovia va lului Internațional „Serile de Literatură ale oară, Premiul „Steaua Dunării“ al Uniunii fi premiat și el, în anul următor, dar Revistei Antares“, care a reunit, sub sem- Scriitorilor din România, dintre cei 11 cu un premiu numit „premiu de nul Centenarului, scriitori din țară și din nominalizați, juriul prezidat de Nicolae activitate literară“ (v. România Argentina, Cipru, Estonia, Franța, Israel, Manolescu optând pentru poetul, criticul liberă, 4, nr. 686, 2 noiembrie Palestina, Rusia, Spania și Turcia. Orga- și eseistul Gheorghe Grigurcu. Diplome nizat de Filiala Sud-Est a Uniunii Scriito- de Excelență au primit, de asemenea, 1946, p. 1). Pentru ambii, sumele rilor, în colaborare cu Fundația Culturală Triin Somets (Estonia), Metin Cengiz primite au fost de ordinul mili- Antares, ambele conduse de poetul Cor- (Turcia), Moaen Shalabia (Palestina), oanelor, însă, din cauza inflației neliu Antoniu, și Primăria Galați, festi- Jaime b. rosa (Spania), colegului nostru valul a inclus în suita manifestărilor recita- Cornel Galben revenindu-i Premiul pen-

Octombrie 2018 enorme, milioanele erau, cum nota cineva, „microscopice“. Promisi- luri de poezie, colocvii critice, prezentări tru critică al Filialei Sud-Est a U.S.R. 22

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural Cântec de prieten autorul propune idei şi teme struc- Părintele Cătălin Ilie în „naturaleţea” turate în ritmurile imuabile ale exis- obişnuitului fără cusur, acesta văzând tenţei primare în lungul şi asprul drum Lumina calendarului de obşte hărăzit spre Viaţa cea adevărată, văzută ca nouă prin poruncă divină, la data de Inimă a lui Dumnezeu-Tatăl. Cum e 17 aprilie 1970, în oraşul Târgu Ocna, de aşteptat, întâmpinarea unei noi bucurând peste poate familia părin- apariţii editoriale este o clipă de graţie, telui Mircea. Preafrumoşii ani ai copi- o respectuoasă reverenţă adusă au- lăriei îi petrece la Poiana Sărată, sat de torului şi, mai ales, cititorului pus în gospodari transilvăneni, trecut, cu faţa ineditului, îndemnat să-şi asume, repetiţie, prin baioneta şi pârjolul celor parţial, apartenenţa la imaginea lumii două mari carnagii mondiale. Aici, văzute ca „bâlci al deşertăciunilor”, după cum mărturiseşte la maturitate, receptată în plan concret prin ochii se va entuziasma de frumuseţea oa- moralizatorului profund şi definitiv menilor şi a locurilor care îl vor marca Părintelui Cătălin Ilie ancorat în fenomenologia eticii creş- pentru totdeauna. Fireşte, spaţiul mi- tine: „Păcatul şi Duhul Sfânt nu fac şi rific al primei copilării îşi va trimite Cu prilejul unui jubileu de nu vor face niciodată casă împreună. proiecţia retrospectivă în imaginarul marcă plinit parcă mai ieri, mă confe- Aici apare marea problemă, când „paradisului pierdut” populat abun- sam iubiţilor mei conurbani, glăsuind omul crede că poate păcătui fără să dent şi fabulos cu lumea de vis a cam aşa: „Să vorbeşti despre revista piardă comuniunea cu Duhul Sfânt. „bărcuţei de hârtie pe apa pârâului din «IZVORUL NUMĂRUL UNU» a- Această credinţă naşte ereticul zilelor spatele şcolii”, cu „curcubeul apărut cum, la ceas aniversar, înseamnă, mai noastre care pare cel mai bun orto- pe o perdea de apă… la cişmeaua” întâi de toate, să proiectezi, într-un dox”. …Mulţumesc Cerului: mă con- dintre flori, cu stranietatea glasului de caleidoscop imaginar, pictura votivă sider un privilegiat că l-am cunoscut armă abia intuit din „cimitirul eroilor” de străveche frescă Muşatină, în care şi că i-am fost contemporan! răsărit brutal în pridvorul istoriei, cu familia de Preoţi ILIE din Slănicul- Cu totul întâmplător, (oa- fascinaţia şevaletului din „tabăra de Moldovei s-ar detaşa prin lumini şi re?!?), la Târgu Ocna, oraşul nostru pictură” a elevilor de la Arte, cu pâl- umbre binefăcătoare într-un spaţiu natal, într-un moment de fastă „tulbu- pâirea nelămurită a „focului din noap- monahal atemporal, sus, la curtea cea rare” sufletească (este vorba despre tea de Înviere”, cu chiotul conocarilor domnească a spiritualităţii autohtone, lansarea monumentalei Enciclopedii invitând la nunta din sat etc., dar, mai dincolo de certitudini şi de tăgadă”. a domnului profesor Corneliu Stoica), ales, cu apa vie din „culorile fantas- Peste ani şi peste fapte, nu retractez l-am întâlnit pe cel ce avea să-mi de- tice” văzute cu ochii copilului de-o nimic, îmi susţin cu tărie convingerile vină bun camarad, confesor şi credin- şchioapă, culori între care se remarcă, şi, astăzi, când Părintele Cătălin Ilie îşi cios companion în diferitele noastre pregnant, „movul şi verdele – combi- face intrarea triumfală în lumea slovei „escapade” culturale „întâmplate” cu naţie ce m-a fascinat toată viaţa”, aşa adunate-n carte, constat cu bucuria nonşalanţa firescului pe treptele de- cum mărturisea mai târziu artistul an- revederii că mai tânărul meu prieten şi venirii în permanent dialog cu Divini- gajat pe calea consacrării… tovarăş de călătorie pe calea Cuvântu- tatea. Evoc, din curată amintire: „Am Peregrinează mult şi benefic lui poruncit de Dumnezeu îşi merită observat cu destulă mulţumire un pe cărările vieţii: la Slănicul Moldovei, cu prisosinţă cognomenul de „Trotu- grup compact de preoţi, parcă des- la Târgu Ocna, la Oneşti, la Bucureşti şanul”, devenit, între timp, vrednic cinşi dintr-un tablou paşoptist în care şi, apoi, la Iaşi, unde îşi desăvârşeşte personaj – reper în galeria personali- zugravul turnase cu nemiluita culorile studiile teologice. Este hirotonit şi tăţilor băcăuane chemate să ocupe un şi clarobscurul unei epoci istorice fără ajunge preot la Cerdac-ul de Slănic, loc de cinste în istoria „localismului de egal… După terminarea «ostilităţi- sub atenta oblăduire a preotului Mir- creator” legitimat, pe bună dreptate, lor», s-au apropiat de mine doi cuvioşi cea, mentorul său spiritual în fecun- drept rampă de lansare spre ’nalturile Părinţi, cu intenţia vădită de a ne dele inserţii ale actului profesional. destinice ale multiculturalităţii armo- cunoaşte mai bine… I-am întâmpinat Citeşte mult şi selectiv, acumulează, nice. cu aceeaşi sinceritate şi bonomie! îşi cizelează stilul, dublat fiind şi de „Bucoavna” de faţă – Frumoşi, impunători, culţi şi distinşi, artistul plastic în devenire. Uceniceşte „SFÂNTA TREIME ÎN VIAŢA erau bucăţică ruptă din stirpea lui în preajma Maestrului Ghiţă Mocanu NOASTRĂ” – se vrea debutul unor Costache Negri!”. Erau „Preacuvio- şi asta îl impune în arta penelului, im- lucrări de sinteză proiectate în monu- şii Petru Roncea şi Cătălin Ilie (căci presionând prin talent şi originalitate mentalul spiritualităţii ortodoxe – pe despre dumnealor este vorba!)”. sub auspiciile picturii decorative şi anumite paliere ale ontologiei, pur- O succintă trecere în revistă a iconografice. Mărturie stau cele opt Octombrie 2018 tătoare de intuiţii revelatorii prin care parcursului existenţial, ni-l prezintă pe ► 23

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural Cântec de prieten expoziţii de gen, dintre care patru mai înalte forme de frumuseţe spiri- mizeria aceea străină de fiinţa ei, nu numai în Franţa, unde expune cu tuală, dincolo de armonia valenţelor va face niciodată perlă!” Sentenţios! îndrăzneală şi se face remarcat în liturgice cu care ne-au obişnuit sacrul Şi pe bună dreptate! Orizontul aştep- tuşeul de factură iconică. şi miraculosul în universalitatea iden- tării promite, aşadar, apariţii editoriale Studiază din plăcere, se îm- tităţii lor până la contopire: „Împără- de perspectivă în care jaloanele de parte între altar şi bibliotecă, i se des- ţia cerurilor, a Duhului, creşte, aşa- referinţă vor purta, inconfundabil, chid noi perspective. Este atras de dar, ca un univers paralel, coexistent marca unor noi dimensiuni încărcate bogata viaţă culturală a Văii Trotuşu- cu lumea aceasta, care absoarbe lu- de profunde semnificaţii mai mult sau lui, participă activ la efervescenţa crurile, oamenii, de fapt, lumea în- mai puţin ezoterice. Un întreg eşafo- spirituală a timpului în care se circum- treagă, într-o nouă rânduială…” daj clădit din solemnitatea parabolei scrie cu folos. Se dăruie vocaţiei Ca orice moralist adevărat, biblice ni se va dărui expresiv sub au- scriitoriceşti, scrisului purtător de am- născut, nu făcut, părintele Cătălin ni reola dihotomiei Existenţă (vremelni- prenta mesajului ecleziastic. Debu- se relevă, în toată plenitudinea efor- cie)/Viaţă (în DUH). tează în revista de specific, „Credinţa turilor sale duhovniceşti, ca martor şi Solemnitatea uşor livrescă a ortodoxă”, în anul 1998, cunoaşte judecător imparţial la dreptul „judeţ” unor texte conduce la ideea de labo- experienţa colaborărilor de substanţă al moravurilor contemporane du- rios, de cizelare şi de meticulozitate la „Noul Curier de Slănic”, se re- bioase şi groteşti, crescute stupid şi inerentă actului artistic. Pentru că, marcă în apariţii de prestigiu cum ar fără noimă pe osatura credinţei noas- volens, nolens, suntem în preajma fi „Cronica Romanului”, „Pro Uni- tre strămoşeşti: „…dar am avut parte „făptuitorului” atent la semnele in- one” – Baia Mare, „Puncte cardi- de muzică, dans nebunesc, mâncare strumentarului cu care l-a hărăzit Pro- nale”, „Iisus Biruitorul”, „Făclia foarte multă şi lumină obscură. Tre- nia. Şi nu ne hazardăm, astfel, atri- Bisericii”, „Potirul Viişoarei”, „Oneşti buie să fii Dumnezeu să te cobori în buindu-i, cu dărnicie, însemnele Expres”, „Magazin Istoric” şi, mai iad şi să scoţi sufletele la lumina În- herbului inconfundabil: talent, ra- ales, „Sarea pământului”, unde va ţine vierii!” Altfel spus, să fim mai buni, finament, persuasiune, capabilitate, rubrică permanentă, făcând parte şi mai drepţi, cinstiţi, responsabili şi cu plasticitate, meticulozitate şi disponi- din colegiul redacţional, alături de smerită credinţă în ATOTPUTER- bilităţi artistice remarcabile. Părintele nume marcante ale culturii naţionale. NICUL! Iubirea pentru El din pagi- Ilie înţelege să facă în textele de faţă Punctul culminant al activităţii revuis- nile volumului propus nouă cu gene- o pledoarie pentru metanoia cea tice îl va constitui înfiinţarea şi re- rozitate, deloc de circumstanţă, este purtătoare de mântuire în greul urcuş, dactarea revistei „IZVORUL NU- potenţată de râvna mântuirii pe calea aproape isihast, spre întâlnirea cu MĂRUL UNU” – „Buletin anual de Crucii şi îndeamnă la meditaţie pro- Dumnezeu. informare misionar-pastorală şi cul- fundă, la resuscitarea trăirilor inte- Îmi iau rămas bun aici de la turală…”, apariţie periodică slăni- rioare purtătoare de sensuri majore în confratele mai tânăr, reamintindu-i ceană începând cu anul de graţie 2006. arealul spiritualităţii universale. Întreg îndemnul venind peste Timp din Cartea pe care noi acum o demersul autorului trebuie analizat în partea Prietenului nostru comun – ţinem cu mâinile înţelepciunii apare, raport cu el însuşi, atât în elogiul pro- legendarul Universitar Valeriu Fili- inevitabil, ca rod al strădaniilor căr- fund adus umanului, cât şi în fer- mon – care, din Olimp-ul Harului cu turăreşti probate de-a lungul anilor de voarea smereniei şi a evlaviei dobân- care l-a înţelepţit Logos-ul Hristic, trudă asupra verbului frumos măies- dite în ceasuri lungi de „prăbuşiri” spunea, aproape vizionar: „Robeş- trit, din preaplinul dragostei faţă de transcedentale: „Acest grăunte dure- te-te cu adevărat voinţei de a spune oameni şi reprezintă chintesenţa îm- ros – moartea – care a rănit ordinea taine neştiute, robeşte-te frumoasei păcării Sfinţiei Sale, pentru totdeauna, lui Dumnezeu a fost apoi acoperit de caligrafii ca sâmburele de măr dom- cu viaţa Lumii de toate zilele, cu ine- straturi de binecuvântare şi Fiul Său nesc. …Taie-n fieştece despicătură a vitabila Eternitate meritat dăruită a fost trimis «cu moartea pe moarte» nopţii câte o stea şi, despărţind creştinului închinător Domnului. să calce. Prin jertfa lui Hristos, jumătăţile, să te vezi mărginaş cu in- Scrisă atent şi cu nerv, antologia moartea este astăzi una care mângâie finitul… Aşa te-am gândit şi te rog propusă nouă de către cărturarul în la gândul că ne apropie de Dumnezeu să-mi dai prilejul să mai fac un pas sutană ne relevă mesajul etic ca pe şi pune sfârşit vieţii de păcat. Moartea în gândire. …Spor la strădaniile ce o ascendentă rugăciune, pecete în este în lume şi a rămas singura cale mă pot şi ne pot bucura – ştiuţi şi oglindă a unui imn de recunoştinţă de a vedea faţa Domnului aşa cum neştiuţi!” Octombrie 2018 explicit-moralizator închinat Creato- firul de nisip a rămas în scoică, dar nu mai răneşte. Scoica pură, fără dan Sandu 24 rului, cu trimiteri sugestive spre cele

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural Lecturi aleatorii retrospectivă caleidoscopică În primăva- toarea „dă Cezarului ce-i al Cezaru- gini monografice i-a fost acordat ra acestui an, la lui”, oferindu-i pagini alese „patro- maestrului Ovidiu Bălan, care în- Editura Vico- nului spiritual” al Filarmonicii. Per- cepând cu anul 1969 „și-a împletit via a apărut sonalitate cu multiple valențe (com- destinul cu cel al Filarmonicii «Mihail cartea Relief pozitor, dirijor, profesor, critic mu- Jora», ca director și dirijor”. armonic. Sub zical ș.a.), Mihail Jora a fost și va În încheiere, autoarea vine cu semnul lui Mi- rămâne un adevărat model inspira- o idee originală de a aduce câteva hail Jora. Pa- țional, atât grație profesionalismului și „voci din public” ce și-au exprimat gini mono- pasiunii de a se dărui muzicii, cât și părerea privitor la activitatea Filar- grafice la 60 prin nivelul de moralitate și verticali- monicii din Bacău. În fond și la urma de ani de existență a Filarmonicii tate umană. Acestea și multe alte as- urmei, longevitatea și evoluția acesteia băcăuane, de Ozana Kalmuski Zarea. pecte sunt dezvăluite în carte prin este în strânsă legătură cu prezența Parcurgând-o pe nerăsuflate, am avut evocările colegilor, prietenilor și dis- unui public fidel, dornic de muzică senzația unei perpetue transpuneri în cipolilor ilustrului muzician, care a bună, care nu se aventurează în a face timp și spațiu, în decursul celor 62 de rămas în memoria colectivă ca „un om aprecieri gratuite. ani de la înființarea filarmonicii băcă- cu o atitudine morală și cetățenească Toate aceste informații sunt uane, sub auspiciul uneia dintre cele exemplară, model de cinste, corectitu- redate într-un limbaj accesibil, ce mai proeminente personalități din cul- dine, generozitate, vrednicie și totală merge direct la inima cititorului, me- tura muzicală românească. Folosind abnegație pentru înflorirea culturii sajul fiind potențat și de aspectul atrac- parcă tehnica vitraliului, autoarea plăs- românești” (Ion Dumitrescu). tiv al cărții. Imaginile viu colorate, muiește o imagine completă prin Aproape pe nesimțite, Oza- afișele, pozele diferitelor personalități asamblarea unor piese de rezistență, ce na Kalmuski Zarea reorientează sen- reflectă viața acestui „organism mu- conturează o perspectivă exhaustivă a sul discursului de la personalitatea lui zical”. Atmosfera aproape intimă pe dimensiunii cultural-artistice a Filar- Mihail Jora spre legătura persona- care o simți în timpul lecturii se monicii „Mihail Jora”. Păstrându-ne lităților muzicale cu Filarmonica din datorează poate și faptului că autoarea în permanență conștiința trează prin- Bacău, rememorând cele mai sem- relatează toate aceste lucruri din inte- tr-o abordare simultană pe mai multe nificative concerte ale interpreților rior, în calitate de critic muzical, pianist planuri, Ozana Kalmuski Zarea tra- prezenți de-a lungul timpului în și director adjunct artistic al Filar- sează un fir roșu în existența și evoluția cadrul acestei instituții. Astfel, diri- monicii „Mihail Jora” din Bacău. acestei prestigioase instituții, devenită jori precum Ludovic Bács, Petre O carte care, deși de dimen- un adevărat simbol al culturii muzicale Sbârcea, Ovidiu Bălan, Gheorghe siuni mici, are un caracter enciclopedic băcăuane, la nivel național și interna- Costin, Valentin Doni, Ilarion Io- din punct de vedere al mesajului. Iar țional. nescu-Galați, Alexandru Ganea, Du- dacă doamna Ozana Kalmuski Zarea După un scurt preambul în mitru Goia, Andrea Ba-rizza, Tiberiu și-a exprimat regretul că nici până în care ni se dezvăluie contextul apariției Soare ș.a., interpreți precum Valentin ziua de azi Filarmonica din Bacău nu cărții, precum și argumentarea sintag- Gheorghiu, Ilinca Dumitrescu, Răz- are o placă de comemorare sau bustul mei „Relief armonic” din titlu, citi- van Suma, Mirela Zafiri, Andreas lui Mihail Jora, pot afirma cu certitu- torul este introdus în ambianța coti- Henkel și mulți alții sunt prezenți în dine că aceste pagini monografice diană a Filarmonicii „Mihail Jora”. carte prin aducerile-aminte ale con- reprezintă mult mai mult în sensul Aici normalitatea constă în nume- certelor susținute aici, prin succintele omagierii „patronului spiritual” și a roasele concerte locale, dar și turnee prezentări biografice, prin afișele Fi- instituției la care face referire. internaționale, în buna desfășurarea larmonicii din Bacău etc. a activității formațiilor filarmonicii Un loc aparte în aceste pa- aliona PaCIurCă apărute în decursul anilor (Duo Vă semnalăm primirea spre lec- Editgraph, Buzău, 2018); „Capriccio”, Trio „Ateneu”, Cvar- tură a următoarelor volume: • Grigore Codrescu - Charles baudelaire tetul „Fagottissimo”, Cvartetul • Michel Cassir - Manifeste oblique ne după 150 de ani (Editura Rovimed Publi- „Consonanțe” și celebrul Trio Sy- danser que l’inconnu (L’Harmattan, Paris, shers, Bacău, 2018); 2018); • Dan Petrușcă - Oarecum anacronic (Edi- rinx) și, în paralel, în organizarea și • Gheorghe Izbășescu - râsul galben tura Limes, Florești, 2018); realizarea celor două festivaluri, din adânc (Editura Junimea, Iași, Semnal • Iustin Moraru - Ferestre între lumi deja tradiționale: „Zilele muzicii 2018); (Editura eLiteratura, București, 2018); contemporane” și „Enescu - Orfeul • Ioan Gh. Tofan - Pe malul de lut al fluviu- • Nicole Dabija - Contra amneziei (Editura

lui (Călătorii paralele II), Editura Eikon, Papirus Media, Roman, 2018); Octombrie 2018 moldav”. București, 2018; • Petruș Andrei - Focul și cenușa: aforisme După cum era și firesc, au- • Nicolai Tăicuțu - Ploaie cu soare (Editura (Editura Sfera, Bârlad, 2018). 25

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural

Lecturi Corespondență din Londra aleatorii Slalom prin tranziții Prin unire Salvezi Intrată destul de târziu în cer- Canalul Dunăre - Marea Neagră, ares- cul literaților băcăuani, dacă ținem tările, moartea unor consăteni, unii românia cont doar de vârsta biologică, Mari- aruncați în gropi comune...; dar atât...“, 8 Septembrie 2018 a fost o zi ana velisar-Codrescu a progresat notează cu sinceritate. memorabilă pentru românii care s-au întâlnit rapid, după debutul cu Matei al „Durerile se uită, dar lasă în Londra, veniți din România, Italia și An- glia. Îmbrăcați în straiul tradițional de inocenței și al mirărilor (2014) urme ce se cicatrizează greu...“, ne mai sărbătoare, s-au unit să se bucure împreună oferind cititorilor, an de an, câte o spune cea ce a simțit din plin avatarul la deschiderea oficială a Asociației Prin carte. tranzițiilor și poate tocmai de aceea unire Salvezi românia, lansarea Antolo- giei Iubitorii Poeziei și Puntea dintre Predispusă spre confesiune și amintirile sale o duc, nu de puține ori, românii din toate domeniile culturale. rememorări, descendenta îndepărtată „de la un caz la altul, spre oameni și Aceste trei mari evenimente au avut ca scop a Ralucăi Eminovici a făcut și anul tre- locuri unde schimbările au adus durere comun unirea dintre românii din România cu românii de pretutindeni. cut o incursiune în timp, de data și nefericire pentru urmași“. Organizatoarea și inițiatoarea eve- aceasta oprindu-se la nesfârșitele Deși obișnuită să accepte nimentelor a fost Rotariu Ștefania, din Timi- Meandre ale tranzițiilor românești ușor sărăcia încă din copilărie, nu șoara, care în prezent locuiește în Londra, de profesie ingineră în telecomunicații, dar și (Editura Rovimed Publishers, Bacău, poate trece cu vederea contrastele ivite gazetar în Asociația Jurnaliștilor din Anglia 2017), pe care le analizează cu deta- în „epoca de aur“ și nici în noua etapă și membră în Uniunea Scriitorilor din Marea șare, însă și cu o undă de nostalgie, ce Britanie, i-a avut ca invitați de onoare pe: a capitalismului sălbatic, dezavuând Țuțuianu Florin,din Bacău, cantautor, co- transpare aproape la fiecare pagină. ferm furtișagul la drumul mare și ordonator al emisiunii Destindere pentru su- Subintitulat Confesiunea u- căpătuiala parveniților, fie că erau ei flet la Radio Pro Diaspora; David Vlad, originar din județul Bihor, absolvent al nei profesoare, noul său volum e comuniști sau baronii de tranziție, Liceului de Arte din Oradea, secția-canto structurat în 18 secvențe distincte, dar cărora le reproșează îndeosebi caren- clasic și al Facultății de Arte și Muzică din care fie prin narator, fie prin câteva țele de educație, absența bunului simț Oradea, secția – operă; Matei Timotei, preot iconom stavrofor – Italia; Groman Cristian personaje comune au o legătură ce și goana după avuții pe nemuncite. Gabriel, din Târgoviște (în prezent locuiește conturează în cele din urmă un univers Privind la ce s-a întâmplat și în Londra), inginer elecromecanic, poet, specific României contemporane și se petrece în jur își exprimă „regretul redactor la un ziar românesc din Londra; bandrabur Ionica, din Slănic Moldova, dintotdeauna, cu bune și rele, cu epoci pentru modul de-a răbda supunerea și poetă; Neagoe Alina Eugenia și Radulescu și etape, cu împliniri și rateuri de care umilința“ și că e tot mai greu să găsești Lorance (Laurance), doi mari actori și muzi- nu suntem străini niciunul dintre noi. „metodele ideale“ pentru a ieși din cieni din Târgoviște (care deși nu s-au aflat la eveniment, au trimis mesajele lor filmate, Bună observatoare a mediilor hăul acestor tranziții interminabile. din România). Toți acești români minunați prin care a trecut, autoarea dă întâietate Pornind de la efectele haosu- au reușit ca, în decursul a patru ore de spec- în primul rând celui familial, unde lui creat după evenimentele din de- tacol, să încânte plăcut audiența, să adune ploi de aplauze și să atingă inimile din care evenimentele nu lipsesc, însă în egală cembrie, coroborate cu cele ale glo- curgeau lacrimi de bucurie, de dor de țară și măsură ne introduce în spațiul sacru al balizării, își reproșează că, aidoma de cei dragi de acasă. școlii, cu preponderență cel legat de altor seniori, a rămas la fel de blazată, S-au cântat cântece patriotice, muzică populară și muzică folk, s-au recitat colectivul Colegiului Național „Ferdi- așteptând în fața televizorului să re- poezii, preotul Matei Timotei a ținut o slujbă, nand I“, al comunității băcăuane și, zolve alții problemele, însă e decisă, fiind și zi de sărbătoare. După terminarea implicit, al conexiunilor acestora cu fie și în ultimul ceas, să nu stea cu programului, participanții s-au bucurat de ocazia de-a se simți ca într-o mare familie, evenimentele ce au marcat existența mâinile în sân și ne provoacă la dialog, servind din bucatele puse pe masă de către societății românești în ansamblu. punându-și nădejdea că împreună, dar gazdă, socializând unii cu alții și legând „Când eram de vârsta eroilor mai ales cu sprijinul tinerilor, „vom strânse prietenii. Și ca bucuria să le fie mai mare, s-au organizat în grup și au vizitat mei, evocați la început – Ștefan, Oc- reuși ceva măreț, o democrație euro- orașul Londra, pentru a cunoaște istoria și tavian, Cătălin, Ionuț, Mona, Diana, peană adevărată, în anii ce vin“. frumusețea capitalei Angliei. Seara s-a Ana, Nico... – cei ce trăiesc anii fru- Chiar dacă pe alocuri limba- încheiat cu o cină frățească la un restaurant, într-o ambianță familiară. moși ai adolescenței, tinerețea visătoa- jul epocii trecute se face simțit iar Important și totodată miraculos re, nevinovați, citind cărți atractive, unele greșeli de corectură abat atenția este faptul că deși participanții nu se distrându-se la mici petreceri, apoi la de la mesajul educativ al cărții, aceste cunoașteau între ei în viața reală, doar din mediul online, întâlnirea nu a creat rețineri majorate, noi abia veneam la licee. confesiuni ale profesoarei Mariana sau timiditate, ambianța fiind plăcută într-un Nici nu cunoșteam viața de la oraș cu Velisar-Codrescu sunt un bun prilej de mediu primitor, cu toate lucrurile aranjate ca străzi luminate, cinematografe, teatre. lectură, la care vă invităm cu tot pentru frații români care veneau în sânul

Octombrie 2018 familiei, după o scurtă absență. Trecusem prin multe experiențe în dragul. 26 satele noastre, știam de Stalin, de Cornel G. SIMIOn Ștefania rOTarIu

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural Când descoperi că există ursa Mare este bogată și putea să fie mai bine Beauvoir) din „animalul de lux”, Teatru la filtru exploatată scenic, mai inventiv, dar, în anexa decorativă, întreținuta unui „Steaua fără nume”, inițial linii mari, Viorel Baltag (Șeful de bogătaș, cum era. Odată cu des- numită „Ursa mare”, are o istorie gară), Ștefan Alexiu (Ichim), Ștefan coperirea Ursei Mari, Mona are reve- mai puțin obișnuită. După cum Ionescu (Conductorul), Valentin Bra- lația eului său profund, a sensibilității mărturisește în Jurnalul său, Mihail niște (Țăranul) și Dragoș Stan (Pascu) și umanității sale, dincolo de frivoli- Sebastian a suferit mult pentru că, în își rezolvă corect partiturile. Viorel tatea afișată. anii aceia de prigoană antievreiască, el Baltag fredonează romanța cu „fe- Amantul ei, Grig, este jucat nu și-a putut semna propriul text, tre- meia, eterna poveste”, are aplomb și cu exactă măsură, cu siguranță de sine buind să-l dea la teatrul unde urma să maleabilitate, jucând nuanțat trecerile și cinismul aferent de Florin Zăncescu, fie jucat sub un nume de împrumut. de la bățoșenia de șef la slugărnicia în monden, „fashionable”, cu un costum „Cât l-am urât pe Victor Mincu!”, fața lui Grig, domnul de la oraș, sus- roșu vermillon. El este tipul la modă avea să exclame scriitorul. Așadar, în acum, rotofei și puriu, dar cu amantă data de 1 martie 1944, la sala Alham- Început de stagiune la Teatrul foarte tânără. Pentru că poate! bra, piesa lui va fi reprezentată, Municipal bacovia Și am ajuns la visătorul avându-l ca autor pe Victor Mincu, pus și cu bani. În nota personajului profesor Miroiu, pasionatul de as- un necunoscut. Premiera a fost un este și Alina Simionescu (Eleva), tronomie, care a descoperit o stea. Mi- adevărat triumf (în regia lui Soare Z. proaspătă, cu mici îndrăzneli simpa- a plăcut firescul și naturalețea lui Soare), având o strălucită distribuție, tice (abaterile de la regulamentul Dumitru Rusu, timiditatea afișată, dar din care îi amintim pe Nora Piacentini, școlar) și aiureli candide. Domnișoara și nota de tandră masculinitate. El face Marcel Anghelescu, Nineta Gusti, Cucu, apriga păzitoare a regulamen- o bună figură în rol și e foarte cald, Maria Mohor, Radu Beligan, Mircea tului de care aminteam și strașnică atașant în scenele cu Mona, steaua lui Șeptilici. apărătoare a moralei, este întruchipată dintr-o singură noapte, magică, de Fiind una dintre cele mai de Florina Găzdaru. Care nu o dragoste. frumoase piese de teatru românești, caricaturizează apăsat pe eterna Completează o distribuție po- care-ți atinge coarda sensibilă și te domnișoară, ci o creionează doar în trivită (un merit al regiei), Bogdan emoționează profund, opțiunea reper- niște culori mai tari, mai pitorești. Buzdugan – Udrea, prietenul lui Mi- torială a Teatrului Bacovia, în stagi- Domnișoara Cucu a ei este o femeie roiu și compozitorul cu un aer năuc, unea sa aniversară, e cât se poate de încă tânără, cochetă, drăguță, dar acrită cu juvenile entuziasme, obsedat de bine venită. Pentru că „Steaua fără de mediul crunt provincial în care simfonia lui și de cornul englez care-i nume” are poezie, romantism, duioșie, trăiește, de lipsa de orizont al acelui loc lipsea. o umbră de tristețe, nostalgie, dar și uitat de lume. Toate elanurile ei frânte, „Steaua fără nume” este un umor, în fine, este un amestec extrem toată tristețea strânsă, ratarea existenței spectacol lucrat cu atenție, cu meș- de bine dozat de elemente dramatice, ei de femeie transpar într-un moment teșug, plăcut, cuminte, dar nu mai o reușită deplină a genului. foarte sensibil (care se reține din spec- mult. Are o scenografie cam prăfuită, Cel care semnează regia tacol), cel în care îi spune Monei să banală, putea să fie mai stilizată, mai montării este Gheorghe Balint, el ac- plece. imaginativă, și un final care nu e de centuând latura sentimentală a textu- Mona (Necunoscuta) care acolo. Cel în care Miroiu, înainte de a lui, relevându-i filonul poetic, într-o apare ca un meteor într-o prăpădită de se afunda în prețiosul lui atlas (care a abordare cuminte, fără updatări for- haltă, are mister și o senzuală femini- costat o avere!), aprinde o candelă. Nu țate, fără modernisme gratuite. Asta nu tate în conturul dat de Eliza Noemi i se potrivește personajului și, apoi, eu înseamnă însă că nu detectăm în spec- Judeu. Mona ei are o rochie roșie, cred că trăirile religioase sunt ceva tacol și câteva ușoare săgeți ironice în- provocatoare (nu albă, cum e în text, intim, care nu trebuie exhibat. Ceea ce dreptate spre realitate, fiindcă, totuși, sugerând o strălucire stelară), care se întâmplă prea des în lumea actuală, teatrul este o artă vie, a prezentului. contrastează cu aerul ei rătăcit, cu cea a spectacolului, unde e și multă Recunoaștem tipul de șmecherie, de vocea mică, subțire, suavă, copilă- ipocrizie. Prea mulți se folosesc de originală descurcăreală românească în roasă. Actrița joacă expresiv, inte- cele sfinte pentru a părea altfel decât comportamentul șefului de gară, de ligent, fin, redând convingător marea sunt în ochii oamenilor, iar politicienii pildă, aroganța machistă a noilor transformare petrecută înlăuntrul per- sunt loviți brusc de evlavie fix în cam- îmbogățiți în felul în care este sonajului. Mona se descoperă în adân- paniile electorale. portretizat personajul Grig. În primele cul ei și devine femeie (nu te naști Octombrie 2018 femeie, ci devii, susține Simone de Carmen MIHaLaCHe scene, cele din gară, sursa de umor 27

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural Ciprian Porumbescu - dragoste sfântă şi alchimie interioară (II) jul părinţilor acesteia expediat prin in- în Anglia, la o soră a sa. Din această termediul sorei sale, Mărioara: „Arun- perspectivă, linia melodică a liedurilor că-te în braţele celei de a doua iubite a scrise în maniera lui Schumann, dumitale, caută-ţi mângâierea în mu- Mendelssohn sau Schubert – cu texte zică... nu fi supărat pe noi... nimic con- ce-i aparţin – ca şi unele nocturne, tra persoanei dumitale, ne desparte nu- îngăduie suficiente conotaţii predic- mai abisul pe care-l recunoşti şi dum- tive: O, frage nicht, Frühling im neata şi nu vedem nicio putere...”[7] Herbste, Ich liebte dich, ca şi oniric - apăsătoarea Résignation, ce nu disi- Ciprian Porumbescu - 165 mulează alunecarea către un transcen- Speculând puţin, dar nu ne- dent alimentat de densitatea obscu- fondat, căci un summum de cercetări rităţii introspecţiilor. Mecanica impla- şi observaţii medicale verificate au pus cabilă a scurgerii timpului nu va de- bazele unei teorii moderne adoptată de zarma însă niciodată patologia sa de mediile ştiinţifice – am putea afirma luptător. Nostalgia anilor copilăriei e că boala de care va sfârşi a fost într-o consubstanţială unei experienţe exis- bună măsură favorizată şi apoi poten- tenţiale neanesteziate. La Nervi, pe ţată de această mistuitoare erupţie măsură ce se apropie de limitele tim- vulcanică, ce i-a infestat, cu jerbele pului destinat prezenţei sale pe pă- sale de energie negativă, constituţia mânt, regăseşte, alături de eternitatea Întreaga viaţă a acestui mare psihică şi fizică, treptat, dar în doze cu- modelului ideal feminin pe aceea a damnat îi va angaja sufletul într-o pen- mulativ letale. Boala va fi modul în nevinovăţiei juvenile investită cu ira- dulare egală între spiritul libertar şi ide- care materia încearcă să se răzbune pe dieri mistice: „Numai de m-aş mai ve- alul de puritate şi de aici înălţările şi supremaţia spiritului făcând din el dea odată acasă... Doamne, Doamne, prăbuşirile interioare care-i vor absorbi teatrul precarităţii ansamblului. În vedea-voi încă o dată scumpa mea energiile deopotrivă creatoare şi pa- boală, degradarea materiei şi suferinţa Stupcă... mă gândesc la Berta mea, sionale. „Nu pot spune că n-am noroc fizică nu abolesc spiritul, ci perspec- doar ea este îngerul meu pă-zitor”.[8] la fete – i se spovedeşte altădată ace- tiva de a-l pierde. După ce ai suferit E perioada în care dă glas leiaşi confesoare – şi totuşi sunt printre pentru mai toate lucrurile de preţ ale singurătăţii indicibile, o singurătate ele atât de nenorocit”. Într-un fel, lumii, să suferi pentru propriul trup absolută care conferă dimensiuni analogia cu trama erotică a geniului pare o impietate şi chiar astfel o res- dureroase ritmului fiinţării despre care din poemul eminescian Luceafărulnu imte muzicianul în exilul italian, pun- muzicianul care a citit filozofie şi e deplasată. Ca de altfel şi punctele ctat însă, din loc în loc, de tresăriri teologie, care a scris poeme şi şi-a de similitudine biografică, fie că ne luminoase. La Nervi, unde se află in- aţintit privirea către nepotrivirile lu- referim la bagajul lexical şi cultural ternat, o va întâlni pe fermecătoarea crurilor lumii simte necuprinderea german, perindarea la studii în aceleaşi desenatoare Emily de Poppen, o esto- acestor dimensiuni. Nefiind însă un semnificative oraşe, cu imersarea şi niană de optsprezece ani. De la aceasta caracter religios, înţelege raţional că absorbţia din mediul respectiv a unor va primi în dar un desen, precum şi o nepotrivirea dintre Dumnezeu şi viaţă idei şi simţăminte reformatoare cul- pictură inspirată de nocturna Souvenir zideşte această condiţie a suferinţei tural şi social. Ecoul interior al des- de Nervi. O apariţie meteorică, de- solitare, la capătul căreia întrezăreşte puierii sufletului răscolit de dezamă- sigur, dar care îi va fi înaripat pentru deşertăciunea. Din Italia, într-o scri- gire se regăsesc în romanţele-lied: câteva clipe închipuirea ameninţată de soare către Iraclie, din februarie 1833, Résignation, Te-ai dus, iubito, Reveria, crepuscul şi de părăsirea de sine. Căci se întreabă retoric ce se va alege din Dorul, A căzut o rază lină, Nocturna la apusul existenţei, din străfundul su- compoziţiile sale după ce nu va mai Bertaşi multe altele pe care nefericitul fletului se iscă un inefabil şi nede- fi? Am greşi însă dacă am considera, muzician, însingurat şi respins le va tectabil, până în acel moment, simţ al acum, după atâta vreme, că, în ciuda elabora atât în decursul perioadei pe- infinitului. deziluziei majore legată de Berta şi a trecute în capitala imperială, cât şi ul- Emily de Poppen pare să fie altor insatisfacţii mai mărunte, într-un terior, în Italia. Fără îndoială că, de întrezărită de compozitor prin acest fil- fel inerente, ba chiar a bolii care-l fiecare dată când aripa cernitei spe- tru metafizic, deopotrivă deformant şi macină, artistul se consideră un în- ranţe în regăsirea Bertei – pe care o va hipnotic, asemeni unui alter-ego al frânt. Izolat da, dar nu înfrânt; căci, să Octombrie 2018 fi asemuit Laurei lui Dante – revenea Bertei. Un succedaneu, dar în registru nu uităm, Porumbescu e fiu de ţăran, 28 să-l bântuie îşi va fi rememorat mesa- retroactiv al iubitei, care se afla atunci ►

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural iar săteanul, legat organic prin mii de de febrilitate şi nelinişte, acel tremur întrebarea aparent retorică a lui Ci- fire de cosmos şi de izvoarele vieţii nu interior care-l consumă încă din prima prian: „Ce se va alege de compoziţiile rămâne izolat nici în faţa morţii. Întreg tinereţe e prezent în tot ceea ce între- mele?” Odată cu dispariţia fizică a universul pulsează în sângele său iar prinde până în clipele de derută şi grea creatorului, opera îşi începe propria vitalitatea şi sevele vieţii nu sting încercare a voinţei. „…s-a mai adău- călătorie în timp, dezlegată de bi- niciodată sentimentul apartenenţei la gat şi oboseala de la şcoală şi biserică ografic şi de conjuncturalul în care a dinamica escatologică a tiparelor ritu- – scrie în 1883.[11] Dar eu nu mă dau fost imersată şi din care, nu rareori alice. Paradoxul şi drama existenţei bătut, am urmat programul cu stricteţe s-a nutrit. Ajungem astfel – cu nece- umane, observa Eliade este că omul şi am făcut prima repetiţie cu orchestra sitate după cum se va vedea – la de- care nu rămâne niciodată singur ig- pentru concertul ce urma să aibă loc scrierea unei ipostaze aparent circum- noră rosturile sale fundamentale; de vineri… Către ora unu m-am trezit şi stanţială artistului – cetăţean, dar des- pildă, uită că e muritor, limitat, precar am simţit pieptul plin de ceva şi pre care nu putem aprecia în ce sau pasager. De aceea el ignoră chiar horcăiam îngrozitor. Aprind lumina, măsură s-a insinuat în actul creaţiei, sensul propriei existenţe. Şi, în altă scuip sânge. Aceasta se repetă… în ce măsură a oxigenat-o ori i-a son- parte: oamenii se tem de durere aşa Sufeream chinurile morţii, singur, dat evanescenţele. La timpul său cum se tem şi de singurătate. Şi se tem noaptea… Se făcuse două şi jumătate Gérard de Nerval emitea aserţiunea de singurătate pentru că s-ar întâlni cu şi sângele continua să curgă din că în orice mare poet sălăşluieşte ei înşişi.[9] plămâni. …Dimineaţa, la şapte tu- duhul neliniştit al călătorului în cău- Nu va fi niciodată cazul na- şeam şi scuipam sânge… După masă tare de sublim.[13] tivului bucovinean şi înainte de orice a venit Baiolescu şi m-a sfătuit să nu Spre deosebire de Seneca – altceva pentru că nu e un vanitos. În dau concertul. Eu n-am cedat. Afişele înţeleptul care avertiza că: „Nu locul inima sa generoasă au loc, în proporţii erau deja lipite, tot publicul aşteaptă cu trebuie să ţi-l schimbi, ci sufletul” – egale, indiferent de cauzalităţile statis- înfrigurare… Deci concertul trebuia marea respiraţie a renaşterii ce se des- tic freudiene, atât plenaritatea de răz- dat… După concert, m-am dus acasă chide cu perioada descoperirii Lumii vrătit-misionar-patriotic şi mărinimia cu trăsura, am dormit liniştit… Din Noi şi ia cunoştinţă de orizonturi sacrificială, cât şi substanţa pură rezul- nenorocire, însă, în noaptea următoare, nebănuite, această nouă epocă va fi tată din rafinarea emoţiilor primor- s-a repetat hemoragia… N-am spus impulsionată de un flux tot mai vast diale. Cioran[10], avea să observe că nimănui nimic despre asta…” Volup- de cunoştinţe capabile la rândul lor să încercăm să uităm prin dragoste ceea tatea vieţii şi a dăruirii emană din artist excite imaginaţia, spiritul, dorul de ce nu izbutim prin toate mitologiile su- dincolo de paupertatea şi precaritatea călătorie, tentaţia către aventură, mi- fletului şi dacă ai fost o dată trist fără sa fizică. Aceasta nu-l copleşeşte, nu-l rajul necunoscutului, gustul pentru motiv, ai fost toată viaţa, fără să ştii. năruie. Nu se lasă strivit de pasagera exotism, toate la un loc, incluzân- L-am citat pe acest pesimist de servi- sa zidire pământeană, de parcă ar du-se în acel mistic altceva. Un miraj ciu al veacului, ale cărui rădăcini plea- asista, neutru, la un spectacol oarecare prezent cu o intensitate cel puţin egală că din secolul anterior, de la Schopen- ce se interpune temporar datoriei ce o şi în zilele noastre. Acolo unde autorul hauer, Nietzsche, de la Baudelaire şi are de îndeplinit. Probabil că senti- nu poate ajunge cu ochiul şi cu pi- Poe şi va săpa tranşee adânci în per- mentul curat al sfârşitului îl au doar ciorul, el pune la lucru ficţiunea, de- cepţia artistică a vremii, dar îl va găsi naturile eroice care desfid mâna morţii venind, nu rareori, el însuşi personaj pe artistul bucovinean imun. Pentru că ce se întinde, întâmpinând-o cu pro- imaginar. acesta traduce, prin actele sale artistice priile nemărginiri, fie şi vremelnice. E Domnişoara de Scudery re- şi de comportament, un temperament prea mândru ca să cedeze în faţa latează în Harta dragostei un traseu solar, dionisiac, ca să vorbim pe limba evidenţelor şi atunci recurge, plin de de urmat pentru materializarea co- psihologismului psihanalitic. Meca- încredere, la înaripatul surogat care îl municării erotice depline; Scrisorile nismul său mental e impulsionat per- poate susţine: muzica. Muzica fiind persane se constituie ca itinerar manent către eliberarea energiilor aso- acea metapoetică al cărei efect esenţial gnoseologic; Robinson Crusoe ca ciative iar traseul afectiv e unul soci- este convergenţa şi armonizarea con- scală umană a limitelor, până la ologizant, angajat social, aderent la tondenţei aparenţelor lumii şi luarea în Visările unui hoinar singuratic, care matricea etnică şi la idealurile spaţiu- stăpânire a cronofagiei timpului. Mu- iniţiază explorarea în meandrele in- lui în care ea, această etnie, îşi confi- zica, înţelege Porumbescu, e, dease- terioare. gurează personalitatea. O trăsătură a meni, o formă de călătorie evanes- caracterului solar e speranţa, ca lumină centă în interioritatea noastră, o orga- Ozana KaLMuSKI Zarea proiectată asupra viitorului. Dacă, de nizare a imaginarului propriu pe ca- pildă, pentru Blake, coborârea e o cale re-şi pune semnătura un strop de di- către absolut, Porumbescu, în antifra- vinitate. De aceea şi senzaţia că ea [7, 8] Arhiva Muzeului Suceava. ză, intuieşte procesul opus, al înălţării scapă, că nu se supune sentimentului [9] Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Ed. ca germen al păcii sufletului şi al pro- duratei, curgerii inexorabile a timpului, Univers, Bucureşti, 1978. gresiei valorilor. E o viziune carteziană că ar semăna unei memorii specific ce [10] Cioran, Emil, Revelaţiile durerii, Ed. a universului, weltanschaung, geome- se sustrage legii acestui stăpân absolut. Echinox, Cluj 1990. trizat de artist potrivit structurii sale Ca în doctrina lui Bergson din Materie [11] Colecţia Muzeului Suceava sufleteşti, ce prezintă datele specifice şi memorie [12], unde muzica e văzută [12] Bergson, Henri, Matiére et memoire, unei percepţii parmenidiene. De unde ca reacţie a naturii umane faţă de pu- Seuil, Paris, 1961. şi o anume impresie de simplitate sau terea dizolvantă şi anihilantă a timpu- [13] Nerval, Gerard de, Lettres d’Allemagne, Octombrie 2018 de simplificare a viziunilor sale. Starea lui. Şi aici, îmi voi permite să repet în Oeuvres, Bibliotheque de la Pleiade, Paris. 29

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural Zilele Muzicii Contemporane bine făcut, slujirii muzicii contempo- Așadar, în anul Centena- rane, pe care a cunoscut-o în profun- rului, un performant ansamblu din zime, așa cum nimeni de la noi nu Timișoara, condus de Iulian Rusu, poate să îl egaleze. Palierul practic a ne-a cucerit cu Orestia II, Choeforele fost dublat de cel teoretic, de o cu- de Aurel Stroe, urmat de concertul or- noaștere a formelor, stilurilor, expresiei chestrei băcăuane, cu Nord Sud de de exprimare în muzica contempo- Liviu Dănceanu, Simfonia a II-a Opus rană, pe care le-a studiat cu mari muzi- Dacicum de Ștefan Niculescu și cieni – de ar fi să-i amintim pe Ștefan Ipostaze III pentru violoncel de Niculescu, Aurel Stroe, Xenaxis, Ko- Adrian Iorgulescu (solist Mircea tonski și Paul Patterson – dar și de o Marian). Ansamblul Archaeus, con- pasiune căreia și-a dedicat întreaga dus de Mircea Pădurariu, a interpretat viață. Iar rezultatele au fost garantate, lucrări de Liviu Dănceanu: Heptaih Ozana KaLMuSKI Zarea deși nu au avut ecoul scontat și sperat op. 123, Aliquote op. 63, Exerciții de de Liviu. Pentru el nu s-au deschis în admirație op. 101și Seganomia pen- Festivalul Internațional „Zile- anul 2017 porțile Festivalului Inter- tru cvintet de joagăre. Penultima le Muzicii Contemporane”, ediția a național „George Enescu”, dar poate seară de Festival a reunit Duo Diana XXXII-a, s-a desfășurat la Bacău, ca că s-au deschis porțile raiului muzicii Moș - vioară, Mihai Mănuțiu – pian de obicei, în perioada 3-7 octombrie. noi. Dacă există! (Sonatina pentru vioară și pian de Festivalul a fost dedicat memoriei lui Chiar și această ediție a Fes- Tiberiu Olah, Sonata I, „Morfoge- Liviu Dănceanu – compozitor, profe- tivalului, ce tocmai s-a încheiat în netica“ pentru pian de Aurel Stroe, sor universitar doctor, dirijor, eseist, Bacău, a fost construită, din timp, cu Cantabile e Presto pentru vioară și autor al volumelor de muzicologie: migala care îl caracteriza, de Liviu. În pian de Mihai Măniceanu, IRA pen- Eseuri implozive, Cartea cu instru- Sala Filarmonicii „Mihail Jora” au tru vioară solo de Liviu Dănceanu și mente, Cartea cu dansuri, Introducere răsunat cele puse în pagină de Dăn- Glossa pentru vioară și pian de în epistemologia muzicii, Anotim- ceanu, la care s-au adăugat o lansare Nicolae Brânduș) și Trio Contraste: purile muzicii, De 20 de ori Archaeus, de carte: Relief armonic. Sub semnul Ion Bogdan Ștefănescu, Sorin Pe- Estetica muzicală, al unor scrieri pre- lui Mihail Jora. Pagini monografice trescu, Doru Roman, cu invitatul lor, cum Mesaje@de dragoste și Grav la 60 de ani de existență a Filar- Dorin Cuibariu, în muzica Violetei Acut, ultima carte antumă, al câtorva monicii băcăuane (prezentată de Dinescu la filmul Tabu - A Story of sute de articole pe care le-a publicat în Pavel Ionescu, Dumitru Brăneanu, the South Seas al lui Friedrich Wil- revista Ateneu - unde colabora de 34 Ioan Dănilă) și o lansare de disc, a helm Murnau. Finalul, memorabil, de ani și la România literară, unde a Trio-ului Syrinx– de asemenea, mem- cu Ansamblul Academiei de Muzică, început să scrie după Revoluție. bru fondator, alături de dirijorul or- Teatru și Arte Plastice din Chișinău: Liviu Dănceanu - fondatorul chestrei, Ovidiu Bălan. Natalia Bodnariuc, Olga Vlaicu, Ana Festivalului Internațional „Zilele Mu- Afirmam înaintea concertului Maria Sîrbu, Sergiu Mușat (Arhaika. zicii Contemporane”, primul festival orchestrei, necesitatea de a ne aminti Music in D de Pavel Gamurari, The de gen din România, membru și de a reda faptele culturale exact așa Rooster - Vestitorul luminii de Irina EPCNM (European Conference of cum au fost ele create, de o echipă, din Hasnaș și, în primă audiție absolută, Promoters of New Music), a înființat care au plecat Olga Chirștiuc – secre- Ludus imaginatio și Jocurile imagi- ansamblul Archaeus în anul 1985. A tar muzical, Vasile Pruteanu – cel mai nației de Vlad Burlea) și Ansamblul mers cu acest ansamblu în 25 de țări activ cronicar al Festivalului, din care Game, condus de percuționistul și 200 de orașe, în turnee europene și am mai rămas câțiva, de experiența Alexandru Matei: Alina Trifu, Vlad americane, a compus 181 de lucrări cărora se poate profita, folosindu-le Polnar, Eliza Drăgoi, Horia Stanciu pentru diferite formații camerale, or- rodul muncii, dar cu ghilimele cores- (Dance of the drums de Gene chestrale, vocale, a susținut nenumă- punzătoare, ca și în cazul acelui Bilanț, Koshinski, Game de Liviu Dăncea- rate conferințe, clase de master, în deloc sentimental, sinteză creată tot de nu, Marimba spiritual de Mihoru Germania, SUA, Italia, Franța, Rusia, Liviu Dănceanu. Miki, Speak&Spell de Liviu Mari- Spania, în care a explicat atât feluritele Adaug că nicio ediție nu va nescu, Rock Song de Jovan Nebojsa experimente contemporane, cât și putea fi repetată la nivelul la care a fost Zivkovic și Scales, Harmonies and modul lor de interpretare. adus Festivalul din Bacău de către rhythms de Bogdan Vodă. O ediție in Octombrie 2018 Figura lui Liviu Dănceanu se Liviu Dănceanu, pentru simplul motiv memoriam mai tristă, cu prea mulți 30 suprapune rigorii, tenacității, lucrului că autorul nu mai există. absenți.

https://biblioteca-digitala.ro Cadran cultural Prezentul număr este dedicat Părintelui radu botiş, preot iconom stavrofor, licenţiat al Universităţii „Babes-Bolyaiˮ, Facultatea de Teologie Ortodoxă (anul 1994), cu un master la aceeaşi facultate (2006). Este membru al Asociației Scriitorilor, Filiala Baia Mare; al Ligii Scriitorilor din România, Filiala Maramureş; al UCMR-ADA, COPYRO, UZP Bucureşti. Impresionantă şi admirabilă, prezenţa sa în spaţiul literaturii din România a fost răsplătită cu mai multe distincţii şi premii, între care amintim: Premiul Editurii Ariadna (Volum de debut pentru poezie religioasă), în cadrul Festivalului „Pro Unione”, 2001; Premiul I pentru Poezie la Olimpiada de Primăvară, 2015; Premiul Editurii Vatra Veche, la Festi- valul-Concurs de Poezie Religioasă „Credo”, (Lăpuşna, 2015), Diploma de Excelenţă a revistei „Cervantesˮ, Editurii Inspirescu, Societății Culturale Pro Maramureş „Dragoş Vodă“ din Cluj-Napoca, Ligii Scriitorilor Români, care i-a acordat și Medalia „Virtutea Literarăˮ, Primăriei şi Consiliului Local al Oraşului Ulmeni – Maramureş, pentru activitatea scriitoricească şi contribuţia la promovarea culturii şi spiritului românesc. O parte din creația sa este adunată în paginile volumelor: aspecte pedagogice şi catehetice în lucrarea de mântuire a domnului Iisus Hristos, Ed. Transilvania, Tecuci, 2012 (premiată la „Cărţile Anului”, Baia Mare, 2012), viaţa vie a unui mănunchi de creștini români (date monografice), Ed. Enesis, Baia Mare, 2001; Ca tămâia înaintea Ta (poezii creştine), Ed. Ariadna, Baia Mare, 2002; Sfaturi pentru mântuire, idem, 2006; elemente de istorie locală, Ed. Enesis, 2008; activitatea preotului vasile Lucaciu în america, idem, 2009, precum și în mai multe antologii colective (Constantin MarIn). reviste moldovalahe

Primul număr din 2018 se Condusă de comăneșteanca Prezențe băcăuane vă semna- deschide cu poemul Privesc orașul Valeria Manta Tăicuțu, revista din lăm și în paginile revistei bârlădene, furnicar de Mihai Eminescu, creației Râmnicu Sărat inserează și în numărul care acordă spații generoase Bicente- poetului fiindu-i consacrate articole de 59 (iulie-august 2018) creațiile câtorva narului Vasile Alecsandri (articole de către Adrian Dinu Rachieru, Alexan- băcăuani, începând cu însemnările Ioan Dănilă și Mircea Coloșenco, tra- dru Ovidiu Vintilă și Sabina Fînaru. prozatorului Adrian Lungu (În week- duceri ale Cântecului gintei latine în Din sumar mai reținem eseul critic O end cu Isachi la Buhuși), continuând franceză, italiană, provensală, rhaete- carte monumentală sau Ion Luca în cu poeziile selectate de Cristina Ștefan romană, portugheză, spaniolă și latină) actualitate de Marin Iancu, generată din creația liristelor Ramona Roman și comentării de către Ioan Vicoleanu de ediția întocmită de Nicolae Cârlan, și Atena Ivanovici, cu poemele lui a volumului Triumful unui „margi- cronica acestuia (Nasc și la Bacău oa- Adrian Crețu, cronicile lui Petre Isachi nal“ de Constantin Călin, care încheie meni de seamă) la cartea lui Grigore pe marginea noului volum semnat de Dosarul Bacovia. Cu eseuri critice Codrescu, însemnările lui Dan Perșa Ion Fercu (Prin subteranele dosto- mai sunt prezenți Dan Sandu (Cântec („Ar fi trebuit să mă cheme Eva“) pe ievskiene, Editura Junimea, 2018) și a de prieten, dedicat lui Viorel Savin) și marginea volumului Atenei Ivano- lui Ionel Bota la cartea Laurei Lucia Ioan Dănilă (O carte-eveniment), cu vici, poemele semnate de Marcel Mihalca și sfârșind cu semnalarea poezie – Petruș Andrei, cu reproduceri Mureșeanu, Aura Christi și Vasile noilor apariții aparținând lui Petre Isa- – pictorii Dumitru Macovei, Letiția Octombrie 2018 Cristea, proza lui Vasile Proca. chi, Nicolae Mihai și Mihai Merticaru. Oprișan și Carmen Poenaru. 31

https://biblioteca-digitala.ro Meridiane românești La umbra Marelui Meaulnes Cele mai frumoase Ciorna unei scrisori din scrisori de dragoste ale lui 10 septembrie 1910 alain-Fournier (2) Deci, sărmana mea Jeanne, totul s-a terminat și Dvs. v-ați întors Scrisori către Jeanne la mizeria dumneavoastră, la exis- bruneau tența irosită de altădată. /.../ Am suferit mult. Nu mi-e Scrisoare între martie și rușine s-o spun. Nu puteam înțelege august 1910 cum, după ce ai cunoscut iubirea adevărată, te poți vinde și pierde În prima zi a întâlnirii atât de ușor. /.../ noastre am găsit pe chipul Dvs. Jeanne, de când am în- Pentru mine faptul că ați anumite trăsături, anumite părți ceput să scriu, mă opresc de putut rămâne la Bourges atât de mai puțin blânde, poate. Acum fiecare dată când sunt tentat să mult timp înseamnă că v-ați reîntors ele sunt cele pe care le prefer; scriu un cuvânt prea tandru, ca la sărmanele Dumneavoastră aven- niciodată nu le privesc fără o să nu vă fac să surâdeți, dar în turi de altădată. /.../ tandrețe imensă, fără o mare cele din urmă nu rezist să-mi Puteam să vă iert, fiindcă pornire de a vă vorbi și mai afec- apropii obrazul de al Dvs. – și nu vă iubeam. Totuși nu puteam să iu- tuos. mai rezist tentației, tu femeia besc greșelile Dumneavoastră. /.../ Există gesturi, fraze, miș- mea, mica mea frumoasă, mica M-ați acuzat în scrisoarea cări ale Dvs. pe care le-am adu- mea madonă cu înaltă coafură, Dvs. că-mi place să vă fac să sufe- nat cu precizie, fără ca să știți: îngerul meu cu ochi mari, îngerul riți – dar, dacă iubirea mea era neli- Îmi amintesc, în prima zi, felul în meu cu surâsul fin, fetița mea niștită, turmentată, chiar crudă, era care m-ați privit direct – așa cum care apleacă surâzând capul și fiindcă vă voiam demnă de ea. /.../ privești pe cineva care minte. Îmi căreia nu-i pasă de mine, femeia Caracterul meu nu intră în voi aminti mereu timbrul vocii mea îmbrățișându-mă și care u- discuție, greșeala mea este de a vă Dvs., atât de simplă, de gravă și neori mă iubește și uneori nu. fi iubit cu o asemenea ardoare și ju- atât de ironică. Și-mi mai amin- Mica mea mamă care-mi înnoadă venilitate. tesc cum, în seara când eram la șervetul în jurul gâtului, femeia Printre altele, lucrez fără teatru, pieptul Dvs. delicat apăsa mea căreia-i e frică și pe care eu răgaz, mai multe ore pe zi, la cartea bluza Dvs. modestă. o liniștesc, femeia mea cu corp mea. Cred că voi termina azi capi- Și-mi mai amintesc săru- arzător, femeia mea cu trupul tolul consacrat călătoriei noastre turile pe care draga mea prietenă foarte pur, femeia mea foarte la Orgeville. Numele dumnea- mi le dădea pe frunte zicând: castă, femeia mea foarte sim- voastră va fi Annette. „N-ar trebui s-o fac, sunteți prea plă, femeia mea scumpă, femeia Traducere: tânăr!” mea... G. GHeOrGHIȚă

Cadran cultural Periodic editat sub egida Consiliului Județean bacău director: Petre vlase redactor-șef: Cornel Galben Colectivul de redacție: vasile apostol, Ioan dănilă, anișoara Macor, dan Sandu redacția: ansamblul Folcloric „busuiocul”, 600266 bacău, Str. Trotuș 6a Tel./fax: 0234523357, 0740467908, 0740370665 e-mail: [email protected] ISSn 2601-5781, ISSn-L 2601-5781

https://biblioteca-digitala.ro