No 15 / 2007 of Revista De Stiinte Politice
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Nr. 15 • 2007 ---RREEFFEERREENNCCEESS--- GHEORGHE VLĂDU łESCUł (Romanian Academy), ALEXANDRU BOBOC (Romanian Academy), FLORIN CONSTANTINIU (Romanian Academy), CRISTIAN PREDA (University of Bucharest), LAURENTIU VLAD (University of Bucharest), VLADIMIR OSIAC (University of Craiova), CĂTĂLIN BORDEIANU („Petre Andrei” University of Iaşi) ---IIINNTTEERRNNAATTIIIOONNAALL AADDVVIIISSOORRYY BBOOAARRDD--- MIHAI CIMPO I President o f the Academ y of the Rep ublic of Moldavia MICHAEL R ADU, Senior Fellow , Foreign Policy Research Institute, Philadelphia, USA Co-Chairman , FPRI’s Center on Terrorism, Counter-Terrorism and Homeland Security, Philadelphia, USA YOHANAN MANOR, Professor , University de Jerusalem, Israel President , Center for Monitoring the Impact of Peace (CMIP) JOZE PIRJEVE C, Professor , University of Trieste, Italy PATRIC IA GONZALEZ-A LDEA Professor , University Francisco de Vitoria, Madrid, Spain OLIVER F RIGGIE RI, Professor , University of Malta CRISTINA BE JAN, Wadham College, Oxford, Great Britain SLAVCO ALMĂ JAN, Professor , University of Novi Sad, Serbia President , „Argos” Center for Open Dialogue, Novi Sad, Serbia NICU C IOBANU President, „Libertatea”Publishing House, Novi Sad, Serbia ---EEDDIIITTOORRIIIAALLL BBOOAARRDD--- Editor in chief: AUREL PIłURCĂC Deputy editor in chief: ION DEACONESCU Editorial board: CEZAR AVRAM, VLADIMIR OSIAC, MIHAI COSTESCU, ANCA PARMENA OLIMID, COSMIN LUCIAN GHERGHE, CĂTĂLIN STĂNCIULESCU, CĂTĂLINA GEORGESCU, TITELA VÎLCEANU, MIHAI GHIłULESCU NNOOTTEE oofff ttthheee EEDDIIITTOORRIIIAALLL BBOOAARRDD RRReeevvviiiissstttaaa dddeee SSStttiiiiiiiinnnttteee PPPooolllliiiitttiiiiccceee.... RRReeevvvuuueee dddeeesss SSSccciiiieeennnccceeesss PPPooolllliiiitttiiiiqqquuueeesss was evaluated and authorized by the National Council of Scientific Research in Superior Education (CNCSIS) in the C category – periodical publications of national interest (May 16 t h , 2005) AADDDDRREESSSS University of Craiova, 13 A. I. Cuza Street, Craiova, 200585, Dolj, Romania, Tel/Fax: +40251418515. © 2007- Editura Universitaria All rights reserved. All partial or total reproduction without the author’s written agreement is strictly forbidden. ISSN: 1584-224X http://cis01.central.ucv.ro/revistadestiintepolitice/ University of Craiova • Faculty of History, Philosophy, Geography• Political Science Department CUPRINS PPRROOBBLLEEMMEE AALLEE GGLLOOBBAALLIIIZZĂĂRRIIIIII ION DEACONESCU , Globalizarea: consideraŃii generale, perspective, limite (II) 7 COSMIN FRATOŞTIłEANU , ANCA TĂNASIE , O abordare politică a globalizării 13 MIHAI -RADU COSTESCU , MIHAI -ALEXANDRU COSTESCU , Globalization 18 Influence on Minorities GEORGE CIOBANU , ANDREEA -MARIA CIOBANU , Transnationals and 21 Globalization PPOOLLIIITTIIICCĂĂ IIINNTTEERRNNAAłłIIIOONNAALLĂĂ FRANCO RIZZI , Le match principal se joue en Méditerranée 26 MICHAEL RADU , Struggle in the Sandbox: Western Sahara and the 30 „International Comunity” GHEORGHE PÎRVU , ROXANA NANU , Analiza sistemelor de guvernare în 35 Uniunea Europeană PPOOLLIIITTIIICCĂĂ RROOMMÂÂNNEEAASSCCĂĂ CEZAR AVRAM , ROXANA RADU , Exercitarea dreptului la grevă al funcŃionarilor publici şi principiul continuităŃii serviciilor publice 43 MARIN B ĂBEANU , A NA -DELIA B ĂBEANU , Dezvoltarea durabilă a spaŃiului 49 rural românesc şi exigenŃele viitorului RAMONA G RUESCU , G HEORGHE P ÎRVU , Cum promovăm turismul românesc în 59 Uniunea Europeană? ADRIAN BOGDAN , Aspecte privind activitatea ombudsmanului în plan naŃional 67 CĂTĂLINA M ARIA GEORGESCU , The impact of the reform process upon the 70 management of the Romanian public organizations CRISTINA OTOVESCU , R ADU R IZA , Fundamental elements of organizing 77 contemporary local public administration 5 Revista de ŞtiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 University of Craiova • Faculty of History, Philosophy, Geography• Political Science Department IIISSTTOORRIIIEE PPOOLLIIITTIIICCĂĂ AUREL P ITURCA , Problema minorităŃilor în Tratatele de Pace de la Paris (1919-1920) şi Liga NaŃiunilor 81 CĂTĂLIN BORDEIANU , Marginalii asupra „exilului românesc” 88 ANCA PARMENA OLIMID , Controverse legate de înfiinŃarea unei autorităŃi sinodale canonice în România 95 MIHAI GHIłULESCU , De la puterea individualizată la puterea instituŃionali- 100 zată. Note privind organizarea administrativă a łărilor Române înainte de 1859 6 Revista de ŞtiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Globalizarea: consideraŃii generale, perspective, limite II ION D EACONESCU u există o uniformitate declarată a structurarea unei noi societăŃi exponenŃială N opiniilor privind globalizarea, ca permanentă, ca şi convergenŃa informaŃiilor fenomen complex al lumii şi integrarea diferitelor mijloace de comu- contemporane: unele voci consideră că nicare înseamnă un nou mod global de acesta a ajuns la stadiul desăvârşirii, altele organizare a societăŃilor ori o alunecare susŃin că globalizarea se află încă în stadiul progresivă înspre nivelarea valorilor spe- edificării „societăŃii globale”. Există şi alte cifice naŃionale, a practicilor adminis- opinii după care mecanismul globalizării s-a trative ori a reflexelor puterilor centrale şi simplificat atât de mult, prin perfecŃionări locale. succesive, încât i se poate atribui cali- Câteva lucrări de referinŃă – War and ficativul de instantaneitate , în sensul că Peace in the Global Village (Război şi „un eveniment este cunoscut mult mai pace în satul global ), a lui Marshall repede în ansamblul lumii decât în McLuhan; Between Two Ages. America’s celelalte colŃuri ale Ńării în care s-a produs. Role in the Tehnetronic Era ( Între două Noi toŃi trăim într-un «sat planetar», după ere. Rolul Americii în era tehnotronică ), expresia deja celebră a profesorului cana- de Zbigniew Brzezinski; L’informatisation dian Marshall McLuhan (1971). În această de la société ( Informatizarea societăŃii ) de vastă cutie de rezonanŃă, marile eveni- Simon Nora si Alain Minc; Les réseaux mente politice sau catastrofele naturale pensants ( ReŃelele gânditoare ), ale lui A. sunt instantaneu şi excesiv amplificate” 1. Giraud – evidenŃiază evoluŃia societăŃilor Spectacolul globalizat al economiei, poli- ca urmare a unor noi imperative de ticii, informaŃiei, finanŃelor etc. a făcut să suveranitate către permanentizarea altor nu mai existe „insule” desprinse de lume şi conjuncturi internaŃionale generate de neafectate de bruiajele „Ńărmurilor”, pentru actori multinaŃionali puternici, exercitând că graniŃele politice s-au fluidizat atât de influenŃă la scară mondială, îndeosebi prin mult încât au devenit nişte fragile demar- „întreprinderi globale”, care fabrică şi caŃii teritoriale, ignorate de cei care se distribuie propriile produse peste tot în consideră cetăŃenii unor comunităŃi conti- lume. În acest sens, se poate vorbi de o nentale (vezi construcŃia europeană, de- piaŃă globală ( The Globalization of mersurile aderării şi integrării), regionale, Markets ), care omogenizează gusturile şi zonale etc. Reprezentările colective şi cerinŃele consumatorilor, dar şi de de- 7 Revista de ŞtiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Ion Deaconescu teriorarea realităŃilor locale , puse în nomică şi nu exclude dimensiunea şi situaŃia de a se restructurarea în funcŃie de influenŃa politică, pentru că statele, în aspiraŃii şi necesităŃi. „Standardizarea uni- diverse situaŃii, acordă sprijin efectiv inte- versală” impune norme şi organizări noi, grării regionale în raport cu liberalizarea Ńinându-se cont de firma globală, de libera schimburilor mondiale. Integrarea regio- circulaŃie a fluxurilor (financiare, informa- nală, declară specialiştii, în materie, concu- Ńionale, producŃie, difuzare etc.), de abor- rează organizarea economiei mondiale darea stratificată a teritoriului, eliminându- prin trei poli fundamentali: polul european se frontierele dintre local, naŃional, inter- (Uniunea Europeană, SpaŃiul economic naŃional, dar şi de des-centralizarea pe arii european, Uniunea vamală cu Turcia), extinse şi apariŃia unor zone cu o auto- polul american (Acordul liberului schimb nomie economică impresionantă. „Orice SUA-Canada, ALENA/NAFTA, MERCOSUR, strategie de piaŃă mondializată trebuie să Pactul Andin), polul pacific (ALEA, fie în acelaşi timp locală şi globală. APEC). La aceşti poli se adaugă şi cel Teoreticienii japonezi ai managementului asiatic , imprimând o dezvoltare econo- exprimă faptul prin termenul «globalizare», mică accelerată şi fructuoasă, prin depă- contractare a lui global şi local , neologism şirea clivajelor rasiale şi politice. Cei 4 care figurează din 1991 în Oxford dragoni (Singapore, Hong-Kong, Taiwan Dictionary of New Words . O lozincă şi Coreea de Sud), alături de noii tigri domină logica firmei numite globală: asiatici (Malaiezia, Thailanda, Indonezia) integrarea scărilor geografice, paralelă cu exercită o influenŃă profundă asupra cea a proiectării, producŃiei şi comer- schimburilor economice naŃionale, sub- cializării, de unde şi noul rol de «co- regionale, regionale şi internaŃionale, anulând producător» atribuit consumatorului sau caracterul impenetrabil al frontierelor, utilizatorului” 2. devenite astăzi extrem de elastice, dar în Altfel spus, globalizarea produce mutaŃii moduri diferite şi în locuri diferite. Aceste dintre cele mai interesante în chiar interio- state industrializate şi cu pieŃe liberalizate, ritatea geopoliticii pe care o restructurează cvasi-autoritariste, îşi pierd din prero- în zone regionale şi subregionale, cercuri gativele