Nr. 15 • 2007
RREEFFEERREENNCCEESS GHEORGHE VLĂDU łESCU (Romanian Academy), ALEXANDRU BOBOC (Romanianł Academy), FLORIN CONSTANTINIU (Romanian Academy), CRISTIAN PREDA (University of Bucharest), LAURENTIU VLAD (University of Bucharest), VLADIMIR OSIAC (University of Craiova), CĂTĂLIN BORDEIANU („Petre Andrei” University of Ia i) IIINNTTEERRNNAATTIIIOONNAALL AADDVVIIISSOORRYY BBOOAARRDD MIHAI CIMPO I President o f the Academ y of the Rep ublic of Moldavia MICHAEL R ADU, Senior Fellow , Foreign Policy Research Institute, Philadelphia, USA Co-Chairman , FPRI’s Center on Terrorism, Counter Terrorism and Homeland Security, Philadelphia, USA YOHANAN MANOR, Professor , University de Jerusalem, Israel President , Center for Monitoring the Impact of Peace (CMIP) JOZE PIRJEVE C, Professor , University of Trieste, Italy PATRIC IA GONZALEZ A LDEA Professor , University Francisco de Vitoria, Madrid, Spain OLIVER F RIGGIE RI, Professor , University of Malta CRISTINA BE JAN, Wadham College, Oxford, Great Britain SLAVCO ALMĂ JAN, Professor , University of Novi Sad, Serbia President , „Argos” Center for Open Dialogue, Novi Sad, Serbia NICU C IOBANU President, „Libertatea”Publishing House, Novi Sad, Serbia
EEDDIIITTOORRIIIAALLL BBOOAARRDD Editor in chief: AUREL PIłURCĂ C Deputy editor in chief: ION DEACONESCU U Editorial board: CEZAR AVRAM, VLADIMIR OSIAC, MIHAI COSTESCU, ANCA PARMENA OLIMID, COSMIN LUCIAN GHERGHE, CĂTĂLIN STĂNCIULESCU, CĂTĂLINA GEORGESCU, TITELA VÎLCEANU, MIHAI GHIłULESCU NNOOTTEE oofff ttthheee EEDDIIITTOORRIIIAALLL BBOOAARRDD RRReeevvviiiissstttaaa dddeee SSStttiiiiiiiinnnttteee PPPooolllliiiitttiiiiccceee.... RRReeevvvuuueee dddeeesss SSSccciiiieeennnccceeesss PPPooolllliiiitttiiiiqqquuueeesss was evaluated and authorized by the National Council of Scientific Research in Superior Education (CNCSIS) in the C category – periodical publications of national interest (May 16 t h , 2005) AADDDDRREESSSS University of Craiova, 13 A. I. Cuza Street, Craiova, 200585, Dolj, Romania, Tel/Fax: +40251418515. © 2007 Editura Universitaria All rights reserved. All partial or total reproduction without the author’s written agreement is strictly forbidden. ISSN: 1584-224X http://cis01.central.ucv.ro/revistadestiintepolitice/
University of Craiova • Faculty of History, Philosophy, Geography• Political Science Department
CUPRINS PPRROOBBLLEEMMEE AALLEE GGLLOOBBAALLIIIZZĂĂRRIIIIII
ION DEACONESCU , Globalizarea: consideraŃii generale, perspective, limite (II) 7 COSMIN FRATO TIłEANU , ANCA TĂNASIE , O abordare politică a globalizării 13 MIHAI RADU COSTESCU , MIHAI ALEXANDRU COSTESCU , Globalization 18 Influence on Minorities GEORGE CIOBANU , ANDREEA MARIA CIOBANU , Transnationals and 21 Globalization PPOOLLIIITTIIICCĂĂ IIINNTTEERRNNAAłłIIIOONNAALLĂĂ
FRANCO RIZZI , Le match principal se joue en Méditerranée 26
MICHAEL RADU , Struggle in the Sandbox: Western Sahara and the 30 „International Comunity” GHEORGHE PÎRVU , ROXANA NANU , Analiza sistemelor de guvernare în 35 Uniunea Europeană PPOOLLIIITTIIICCĂĂ RROOMMÂÂNNEEAASSCCĂĂ
CEZAR AVRAM , ROXANA RADU , Exercitarea dreptului la grevă al funcŃionarilor publici i principiul continuităŃii serviciilor publice 43 MARIN B ĂBEANU , A NA DELIA B ĂBEANU , Dezvoltarea durabilă a spaŃiului 49 rural românesc i exigenŃele viitorului RAMONA G RUESCU , G HEORGHE P ÎRVU , Cum promovăm turismul românesc în 59 Uniunea Europeană? ADRIAN BOGDAN , Aspecte privind activitatea ombudsmanului în plan naŃional 67 CĂTĂLINA M ARIA GEORGESCU , The impact of the reform process upon the 70 management of the Romanian public organizations CRISTINA OTOVESCU , R ADU R IZA , Fundamental elements of organizing 77 contemporary local public administration
5 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 University of Craiova • Faculty of History, Philosophy, Geography• Political Science Department
IIISSTTOORRIIIEE PPOOLLIIITTIIICCĂĂ
AUREL P ITURCA , Problema minorităŃilor în Tratatele de Pace de la Paris (1919 1920) i Liga NaŃiunilor 81 CĂTĂLIN BORDEIANU , Marginalii asupra „exilului românesc” 88 ANCA PARMENA OLIMID , Controverse legate de înfiinŃarea unei autorităŃi sinodale canonice în România 95 MIHAI GHIłULESCU , De la puterea individualizată la puterea instituŃionali 100 zată. Note privind organizarea administrativă a łărilor Române înainte de 1859
6 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Globalizarea: consideraŃii generale, perspective, limite II ION D EACONESCU u există o uniformitate declarată a structurarea unei noi societăŃi exponenŃială N opiniilor privind globalizarea, ca permanentă, ca i convergenŃa informaŃiilor fenomen complex al lumii i integrarea diferitelor mijloace de comu contemporane: unele voci consideră că nicare înseamnă un nou mod global de acesta a ajuns la stadiul desăvâr irii, altele organizare a societăŃilor ori o alunecare susŃin că globalizarea se află încă în stadiul progresivă înspre nivelarea valorilor spe edificării „societăŃii globale”. Există i alte cifice naŃionale, a practicilor adminis opinii după care mecanismul globalizării s a trative ori a reflexelor puterilor centrale i simplificat atât de mult, prin perfecŃionări locale. succesive, încât i se poate atribui cali Câteva lucrări de referinŃă – War and ficativul de instantaneitate , în sensul că Peace in the Global Village (Război i „un eveniment este cunoscut mult mai pace în satul global ), a lui Marshall repede în ansamblul lumii decât în McLuhan; Between Two Ages. America’s celelalte colŃuri ale Ńării în care s a produs. Role in the Tehnetronic Era ( Între două Noi toŃi trăim într un «sat planetar», după ere. Rolul Americii în era tehnotronică ), expresia deja celebră a profesorului cana de Zbigniew Brzezinski; L’informatisation dian Marshall McLuhan (1971). În această de la société ( Informatizarea societăŃii ) de vastă cutie de rezonanŃă, marile eveni Simon Nora si Alain Minc; Les réseaux mente politice sau catastrofele naturale pensants ( ReŃelele gânditoare ), ale lui A. sunt instantaneu i excesiv amplificate” 1. Giraud – evidenŃiază evoluŃia societăŃilor Spectacolul globalizat al economiei, poli ca urmare a unor noi imperative de ticii, informaŃiei, finanŃelor etc. a făcut să suveranitate către permanentizarea altor nu mai existe „insule” desprinse de lume i conjuncturi internaŃionale generate de neafectate de bruiajele „Ńărmurilor”, pentru actori multinaŃionali puternici, exercitând că graniŃele politice s au fluidizat atât de influenŃă la scară mondială, îndeosebi prin mult încât au devenit ni te fragile demar „întreprinderi globale”, care fabrică i caŃii teritoriale, ignorate de cei care se distribuie propriile produse peste tot în consideră cetăŃenii unor comunităŃi conti lume. În acest sens, se poate vorbi de o nentale (vezi construcŃia europeană, de piaŃă globală ( The Globalization of mersurile aderării i integrării), regionale, Markets ), care omogenizează gusturile i zonale etc. Reprezentările colective i cerinŃele consumatorilor, dar i de de
7 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Ion Deaconescu teriorarea realităŃilor locale , puse în nomică i nu exclude dimensiunea i situaŃia de a se restructurarea în funcŃie de influenŃa politică, pentru că statele, în aspiraŃii i necesităŃi. „Standardizarea uni diverse situaŃii, acordă sprijin efectiv inte versală” impune norme i organizări noi, grării regionale în raport cu liberalizarea Ńinându se cont de firma globală, de libera schimburilor mondiale. Integrarea regio circulaŃie a fluxurilor (financiare, informa nală, declară speciali tii, în materie, concu Ńionale, producŃie, difuzare etc.), de abor rează organizarea economiei mondiale darea stratificată a teritoriului, eliminându prin trei poli fundamentali: polul european se frontierele dintre local, naŃional, inter (Uniunea Europeană, SpaŃiul economic naŃional, dar i de des centralizarea pe arii european, Uniunea vamală cu Turcia), extinse i apariŃia unor zone cu o auto polul american (Acordul liberului schimb nomie economică impresionantă. „Orice SUA Canada, ALENA/NAFTA, MERCOSUR, strategie de piaŃă mondializată trebuie să Pactul Andin), polul pacific (ALEA, fie în acela i timp locală i globală. APEC). La ace ti poli se adaugă i cel Teoreticienii japonezi ai managementului asiatic , imprimând o dezvoltare econo exprimă faptul prin termenul «globalizare», mică accelerată i fructuoasă, prin depă contractare a lui global i local , neologism irea clivajelor rasiale i politice. Cei 4 care figurează din 1991 în Oxford dragoni (Singapore, Hong Kong, Taiwan Dictionary of New Words . O lozincă i Coreea de Sud), alături de noii tigri domină logica firmei numite globală: asiatici (Malaiezia, Thailanda, Indonezia) integrarea scărilor geografice, paralelă cu exercită o influenŃă profundă asupra cea a proiectării, producŃiei i comer schimburilor economice naŃionale, sub cializării, de unde i noul rol de «co regionale, regionale i internaŃionale, anulând producător» atribuit consumatorului sau caracterul impenetrabil al frontierelor, utilizatorului” 2. devenite astăzi extrem de elastice, dar în Altfel spus, globalizarea produce mutaŃii moduri diferite i în locuri diferite. Aceste dintre cele mai interesante în chiar interio state industrializate i cu pieŃe liberalizate, ritatea geopoliticii pe care o restructurează cvasi autoritariste, î i pierd din prero în zone regionale i subregionale, cercuri gativele de control social, din hegemonie, de dezvoltare, căi de acces, dinspre peri funcŃionând tot mai activ „interacŃiuni ferie spre centru, comerŃul frontalier etc. în dinamice deasupra i sub nivelul statului i detrimentul slăbirii i chiar abandonării deteriorând buna manifestare a forŃelor suveranităŃii. Există, în aceste circum opuse i complementare ale globalizării”. stanŃe, o legătură directă între firmele i Pe harta Asiei au apărut în ultima întreprinderile globale i pieŃele regionale vreme o serie de regiuni i subregiuni a i subregionale prin intermediul liberului căror activitate comercială i financiară schimb, al pieŃelor comune, al acordurilor eludează în anumite direcŃii statele din care bilateriale, existând, până în prezent, fac parte, prin oportunităŃi i opŃiuni ce aproape 300 de acorduri comerciale bi depolitizează dezvoltarea economică a laterale, regionale ori inter regionale, inte statelor naŃiuni. grarea regională favorizând în mod direct Dacă în timpul războaielor de altădată, comerŃul mondial, barierele vamale frontierele dintre unele Ńări asiatice aveau devenind extrem de flexibile: doar 3% din un înalt grad de periculozitate, cu infrac taxele vamale medii, după runda Uruguay, Ńiuni i activităŃi ilicite multiple, astăzi, privind produsele petroliere. Integrarea aceste frontiere au devenit ni te culoare regională este strâns legată de cea eco propice fluxurilor de activităŃi economice 8 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Globalizarea: consideraŃii generale, perspective, limite
i schimburi comerciale cu profituri capacitatea de iniŃiativă, dar i edificarea semnificative. De exemplu, în 1993, ecuaŃiei integrare (globalizare) economică bunuri în valoare de sute de milioane de i dezintegrare politică, factorul geografic dolari au fost trecute peste graniŃa dintre comun se constituie într un model pentru China i Vietnam, iar tranzacŃiile comer transferul de putere de la centru înspre ciale de frontieră dintre Mzanmar i periferia teritoriului, prin apariŃia regiona Thailanda au depă it 300 de milioane de lismelor, ca produs al globalizării, demers dolari. Sud Vestul Chinei, din punct de care poate deveni o alternativă a echili vedere geografic, se află mai aproape de brului puterii, aspect atât de important al Thailanda i Myanmar, decât de Shanghai relaŃiilor internaŃionale de astăzi. i Guangzhan, cum o localitate chineză, Mai trebuie evidenŃiată i poziŃia cheie, aflată în vecinătatea statului Burma, este spectaculară a unor ora e, beneficiare ale despărŃită de Shanghai prin cei 4000 de unei poziŃii geografice i a rolului de pivot kilometri. în cadrul globalizării selective, favorizând Sfâr itul regimurilor comuniste tota apariŃia i emanciparea unor ora e state, litare, cât i al Războiului Rece a favorizat cum ar fi cazul ora ului Singapore, o o altfel de dinamică a schimburilor comer metropolă care continuă să sfideze mode ciale locale, regionale i internaŃionale la lele teoretice ale mondializării i globa nivelul unor cercuri de dezvoltare , care se lizării. Aici, pe acest teritoriu de aproape întind în regiuni muntoase vaste din sud trei milioane de ha, chinezi, hindusi, vestul Chinei, Laos, Thailanda, Vietnam, malaezieni i musulmani au un standard de Myanmar, brâul muntos care separă China viaŃă care rivalizează cu cel din cele mai din zona continentală a Asiei de Sud est, o puternice state europene, cu un mediu veritabilă reŃea a schimburilor comerciale, financiar sănătos i cu o justiŃie dreaptă, din Assam până în Tibet, traversând care fac din Singapore locul cel mai sigur nordul Myanmar i al provinciilor chine din lume pentru afaceri de anvergură i ze ti Yunnan, Guizhou, Guangxi, Sichnan, asigurarea performanŃelor. Alte ora e prelungindu se prin nordul Thailandei, universale cum sunt Hong Kong, Macao, până în Laos i în nordul Vietnamului. Dong Guang, Yahai, Dubai, Shanghai, „Globalizarea vechilor reŃele a creat noi devenite mega ora e ori „bastardul oportunităŃi nu numai în domeniul comer Megalopolis” (metropola hibrid), au devenit cial i al liberalizării investiŃiilor în Ńările deja imperii puternice ale finanŃelor, asiatice, care se luptă pentru acumularea comerŃului, tehnologiilor de vârf, economii de capital internaŃional, dar i pentru eficiente, într un scenariu previzibil, încă interacŃiunea dintre factorii economici i nescris, al secolului XXI. non economici, care devin din ce în ce mai A adar, apariŃia statelor regiuni , generată importanŃi în cadrul cooperării regionale i de fluxul global de pieŃe de capital, de subregionale. Cultura, etnicitatea, credinŃele investiŃii i activităŃi corporatiste, dar i i ritualurile comunitare, limbile, dialectele revoluŃia informativă este complementară – care în mod normal nu sunt incluse în cu crearea ora elor state reprezintă conse ecuaŃiile economice – s au întrepătruns cu cinŃa firească a globalizării producŃiei i a migraŃia, comerŃul, investiŃiile, utilizarea serviciilor, dar i a gusturilor i a cerinŃelor resurselor naturale, productivitatea, transferul colective. tehnologic i dezvoltarea resurselor umane” 3. În actualele împrejurări geopolitice asiatice, ce potenŃează spiritul înnoitor,
9 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Ion Deaconescu
Globalizarea informaŃiei epoca postindustrială i a culturii în cea S a ajuns în ultimii ani, îndeosebi postmodernă, realitate descrisă de Jean după terminarea Războiului Rece, la con François Lyotard, în cartea sa La condition jugarea forŃelor tehnologice opuse, la postmoderne , acum suntem deja în era edificarea comună a „magistralelor infor Internetului i a eficientizării maxime a matice”, vizându se o construcŃie a demo informaŃiei care circulă cu o mare viteză craŃiei într un timp real i accelerat, pentru prin „World Wide Web”, făcând ca că, a a cum spunea P. Virilio, „când nu Internetul să fie perceput ca un instrument mai împărŃim împreună timpul, nu mai fundamental de conexiune i colaborare la există democraŃie posibilă”. Pe planeta îndemâna ori icui. Ce să mai spunem de noastră hibridă au apărut noi actori care cultura „Web browsing”, de sistemele de reorganizează lumea după reguli i operare „Windows”, produse de „Microsoft” principii noi, ace tia fiind marele reŃele de ori de „Apple PC Windows” ce au inaugurat informaŃie i de comunicare, generatoare etapa „Internet e mail browser”. Au urmat de fluxuri invizibile i imateriale ce tra apoi inovaŃii extraordinare, facilitând co versează frontierele aparŃinând vechilor municarea între oameni, indiferent unde s teritorialităŃi i perturbă ideologii, doctrine ar afla: apariŃia i integrarea „software ului i mentalităŃi, cu o forŃă nemaiîntâlnită de automatizare a fluxurilor de lucru, noul încă, spunându se astăzi că frontiera a limbaj de descriere a datelor (XML) i devenit un dezavantaj major, o primejdie protocolul de transport SOAP, făcând în noapte. ReŃelele informaŃionale inter posibil schimbul de date, documente, naŃionale nu provoacă „ciocniri ale informaŃii, imagini, muzică, reclame, tran civilizaŃiilor”, cum ar spune S. Huntington, zacŃii financiare, cărŃi, între două calcu dimpotrivă, creează alt tip de civilizaŃie, latoare diferite, aflate la zeci de mii de cum ar fi cea asiatică ori japoneză, care kilometri distanŃă unul de celălalt. Thomas sfidează deja modelul american i L. Friedman, laureat al Premiului Pulitzer provoacă dezintegrarea vechii ordini. în 1983, 1988 i 2002, este de părere că În condiŃiile geopolitice actuale, noul marile realizări în domeniul informaŃiei – imperiu al informaŃiei se găse te într o Windows ul, Internet ul, Web ul, browser expansiune impresionantă, cu o forŃă ul – au determinat momentul genezei exclusivă ce implică întotdeauna cunoa Pământului plat, căci aplatizarea planetei a terea, opŃiunile, valorile sociale autentice, început cu ani în urmă, după mijlocul dar i lărgirea universului dorinŃei, schim anilor ’90, ca i globalizarea i externa barea vieŃii de zi cu zi, ruperea echilibrului lizarea ( out sourcing ) producŃiei i a servi dintre generaŃii. Globalizarea informaŃiei ciilor i prestarea acestora în numele altor poate duce la „sfâr itul istoriei”, preconizat surse ( in sourcing ). de Francis Fukuyama, în sensul de sfâr it Un alt moment al globalizării infor al conflictelor, divergenŃelor i tensiunilor maŃiei îl reprezintă dezvoltarea motoarelor acumulate între state, pentru a începe o de căutare pe Internet (Google, Yahoo, nouă istorie într o lume globală în care MSN Web Search), care oferă celor activează marile fluxuri ale economiei interesaŃi posibilitatea de a accede la orice internaŃionale, în mega regiuni i mega tip de informaŃie emisă din diverse puncte ora e, în care se manifestă puterea ale globului. În această situaŃie, susŃine triadică : Uniunea Europeană, America de ziaristul american Thomas L. Friedman, Nord i Asia Orientală. Deja este de pământul va continua să se aplatizeze, domeniul trecutului intrarea societăŃii în pentru că „procesul în sine va fi văzut un 10 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Globalizarea: consideraŃii generale, perspective, limite timp ca una dintre acele schimbări funda paliere diverse, cât i la devenirea indi mentale, sau ca un moment hotărâtor, a a vidului, în câmpul creaŃiei i al performanŃei. cum s a întâmplat după inventarea tipa Societatea globală creează societatea rului, după apariŃia statului naŃiune sau de informare, prin procesul de ideolo după RevoluŃia industrială. Fenomene care gizării i apoi al re ideologizării, pentru a au adus la vremea lor schimbări în rolul se ajunge la un imperialism cultural care indivizilor, schimbări ale formelor de determină schimbări i modelări ale con guvernare, ale modului în care se făceau duitei receptorului de acte i produse afacerile i se purtau războaiele, ale for spirituale, impunând, în cele din urmă, melor pe care le îmbrăcau religia i arta i dependenŃa culturală de anumiŃi emitenŃi ale modului în care erau concepute care fac parte din „complexul comu tiinŃele i cercetarea. Ca să nu mai nicaŃional industrial”, cum ne spune C. spunem de etichetele politice pe care noi, Hameliuk. ca civilizaŃie, ni le am atribuit nouă i Dacă unele state sunt prizonierele du manilor no tri. Există în istorie anumite altora în privinŃa resurselor energetice, de puncte pivot sau momente de răscruce, exemplu, asistăm acum la un alt tip de care sunt mai importante decât altele, dependenŃă, cea informaŃională i cultu pentru că schimbările pe care le au produs rală, când se propune un anumit conŃinut au fost atât de cuprinzătoare, complexe i care nivelează gusturile i diminuează atât de greu de prezis la momentul emoŃia. respectiv. În acest sens, trebuie spus că industria americană a spectacolului s a impus în Spectacolul globalizant al culturii ultimii douăzeci de ani pe toate meri Globalizarea culturii s a realizat într dianele lumii, monopolizând producŃiile un ritm atât de accelerat, încât astăzi putem cinematografice, muzicale, jocurile pe considera că s a depă it deja faza ei de calculator etc. Să ne referim, de exemplu, postmodernitate, căci, a a cum afirma la gigantul Walt Disney Company. În Umberto Eco, „fiecare perioadă are propria fiecare an, peste 250 de milioane de sa postmodernitate”, în condiŃiile realizării spectatori vizionează un film produs de unei standardizări universale a gustului i Disney, 420 de milioane privesc săptămânal a produselor devenite simple bunuri un serial TV Disney, aproape 300 de comune de consum. În zilele noastre, nu milioane cumpără produse Disney, iar 220 raporturile de forŃă contează cel mai mult, de milioane ascultă muzică înregistrată în ci autoritatea comunicării , devenită o Studiourile Disney, un adevărat spectacol foarte importantă miză a strategiilor de mondial, în centrul căruia se află celebru influenŃare pe diverse planuri: opŃiuni, Michey Mouse, devenit eroul parcurilor mentalitate, comportament, comsum, etc. Disney din toată lumea, vizitate anual de Există cercetări care consideră că, în peste 600 de milioane de copii i părinŃi. genere, cultura nu deŃine forŃa de a Industria spectacolului american a influenŃa evenimentele politice, sociale i favorizat i mondializarea limbii engleze, activitatea instituŃională, pentru că produce utilizată în toate producŃiile cinemato efecte limitate, în mod indirect. AlŃii îi grafice realizate la Hollywood, precum i conferă o putere i o responsabilitate deosebită, în cele de divertisment, muzicale etc., nu doar prin mecanismul complex de fenomen extrem de complex nu doar în semnificaŃii, ci i prin faptul că ajută cucerirea unor noi pieŃe în toată lumea, ci efectiv, în timp, la construirea realităŃii, pe i în ceea ce prive te diminuarea rapidă i
11 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Ion Deaconescu progresivă a valorilor spirituale naŃionale, Depinde de cine ni l va oferi i de ce parte a dispariŃiei ADN ului cultural propriu, a a baricadei se va afla. limbii i a tradiŃiilor, peliculele române ti Până atunci, Dumnezeu i planeta se cu Mihai Viteazu ori Păcală, devenind uită la televizor. desuete în faŃa lui Jurassic Park ori Dallas. Într un interviu acordat de cunoscutul regizor grec Costa Gavras lui Nathan Note Gordels, artistul atrăgea atenŃia că „filmele 1 Maxime Lefebvre, Le jeu du droit et de la americane deŃin deja 65% din piaŃa fran puissance , PUF, Paris, 2007, p. 255. ceză, 85% din cea italiană, 90% din cea 2 Armand Mattelart, Michèle Mattelart, Istoria germană i aproape 100% din cea bri teoriilor comunicării , Polirom, Ia i, 2001, pp. 134 135. tanică”, cifre, trebuie să recunoa te, care 3 ne sperie de a dreptul, adăugând că Nathan Gardels, Schimbarea ordinii globale , Ed. Antet, Bucure ti, (f.a.), p. 196. „albanezii, portughezii sau grecii riscă să 4 Ibidem , p. 217. i piardă sufletele în cel mult 15 ani dacă nu sunt protejaŃi. Nu spun că vor fi ameri canizaŃi, ci că nu vor mai fi nimic, nici 4 Résumé: La globalisation produit des măcar ei în i i. Vor fi turi ti în Ńara lor” . mutations intéressantes dans la géo În aceste condiŃii, se întrevede riscul politique, qu’elle diviser dans des zones iminent ca, în curând, conectarea culturii la régonales et sous régionales, des cercles de fenomenul amplu al globalizării să ducă în développement, des voies d’accès etc. Dans derizoriu valorile naŃionale i locale, les conditions géopolitiques actuelles, le pentru că televiziunea, transmisia prin nouvel empire de l’information se trouve cablu i banda largă (broadband) au inva dans une expansion impréssionante qui dat casele i sufletele de pretutindeni i, implique la connaisance, les options, les evident, emitentul î i va impune propria lui valeurs sociales authentiques , mais aussi politică, iar superstrada culturii, cu tot mai l’univers de la volonté, la vie quotidienne et multe benzi, va avea doar un singur sens. la destruction de l’équilibre entre les Promovându i propria cultură i limbă, générations. SUA vor monopoliza, dacă nu cumva au i făcut o, întreaga planetă a spiritului, acest fenomen de „iluminare” la scară mondială producând consecinŃe necuantificate i interpretate încă. Oare preŃul pierderii identităŃii cultu rale i spirituale merită plătit pentru a fi cât mai informaŃi i a ne amuza în orice moment? „Care sunt dezavantajele iden tităŃii i, invers, care sunt avantajele oferite de tabula rasa ? Ce rămâne când iden titatea dispare? Universalul?”, se întreba Rem Keolhaas, autorul lucrării Delirious New York . Răspunsul se va formula peste câŃiva ani, dar e posibil să fie deja prea târziu. 12 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII
O abordare politică a globalizării COSMIN F RATO TIłEANU , A NCA TĂNASIE lobalizarea guvernează acest secol interacŃiuni i decizii ale oamenilor de stat, G i reprezintă consecinŃa aproape consilierii lor, precum i de către publicul naturală a cursului accelerat al larg, i de faptul că statul naŃiune, ca istoriei i apare în prezent ca o realitate de suport structural al politicii, este slab adap necontestat a noii economii mondiale, ce tat să coopereze cu cerinŃele unei globa ridică un număr mare de probleme tiin lizări inegale ale unei organizaŃii politice. Ńelor politice, în a căror concepŃie întâlnim Globalizarea presupune o filosofie po diferite curente, procese i structuri care, litică, nouă din punct de vedere calitativ , împreună, definesc acest fenomen deosebit implicând nu doar o recitire a istoriei gân de complex i contradictoriu. În legătură dirii politice, dar i o încercare de a elabora cu aceasta au apărut numeroase întrebări un nou set de acorduri normative necesare dintre care trei sunt mai semnificative. confruntării cu un viitor global în continuă Prima se referă la ce este globalizarea? cre tere. În ce prive te răspunsul la între Există ea cu adevărat? i dacă este a a, barea „ ce este globalizarea? ”, atât prin teoretic vorbind, este aceasta un fenomen natura cauzelor care o generează, cât i prin economic sau este inerent un fenomen amploarea i profunzimea transformărilor politic? A doua are în vedere ce implicaŃii pe care le presupune, este un concept este de dorit să aibă globalizarea asupra expansiv, în special în termeni politici. modului în care oamenii abordează poli Dezbaterea despre globalizare ca feno tica drept activitate umană? Ce fel de agenŃi men politic conduce la ideea că jocurile sunt implicaŃi în procesul de globalizare i din domeniul politic i efectele proceselor până în ce punct acŃiunea lor implică, în prin politice sunt crescendo determinate nu în cipal, schimbări distinctive, pe de o parte, interiorul statelor relativ autonome sau sau, pe de altă parte, o schimbare vastă de izolate, ci la un a a numit nivel global. paradigmă? În final, care sunt consecinŃele Problema care se pune se referă la normative potenŃiale ale globalizării? faptul că nu este foarte clar cât anume se RealităŃile noii economii mondiale ne întinde acest nivel global, cum este struc determină să apreciem că globalizarea există turat i cât de solide sunt constrângerile ce cu adevărat i reprezintă un nou i necesar le presupune. Pe de o parte, pentru anumiŃi progres al limitelor între care se produce i susŃinători ai globalizării, acel nivel im reproduce umanitatea. Mai mult decât atât, plică o convergenŃă ori omogenizare a globalizarea este condusă nu numai de un lumii, fie pieŃe, tehnologii ori ideologii i anume proces economic inexorabil, ci i culturi, o omogenizare care schimbă con de către politică : de ideologie, de acŃiuni, textul politicii i prin urmare schimbă i
13 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Cosmin Frato tiŃeanu, Anca Tănasie afectează i mizele, regulile i efectele Ńionale – în special cre terea geometrică în jocurilor politice. producŃia de capital internaŃional i cre Pentru cei ce critică fenomenul de glo terea politică precum i economică a balizare, un astfel de nivel global este deja valorii pieŃelor financiare internaŃionale. prea amorf. Globalizarea este pur i simplu Sfâr itul războiului rece a reflectat o suma totală a irului larg de procese eco profundă restructurare a relaŃiilor inter nomice, socio politice de transnaŃionali naŃionale. Mecanismul central de stabili zare i internaŃionalizare ce au loc în lume zare i ordonare în sistemul statelor a fost, azi. Astfel nivelul global este nivelul structural de obicei văzut, ca fiind operaŃia balanŃelor (sau complexul de nivele structurale) la puterii menită să contracareze dilema care aceste procese de transnaŃionalizare i securităŃii. Dar sfâr itul războiului rece nu internaŃionalizare interacŃionează. a constat atât de mult în sfâr itul unei În acest context rolul politicii devine i anume balanŃe de putere – relaŃia bipolară mai semnificativ, i mai proeminent. Căci, dintre cele două super puteri de după a a cum se întâmplă cu multe alte feno război –, cât în cre terea ineficacităŃii mene din viaŃa cotidiană, oamenii se balanŃelor de putere interstatale, în general confruntă cu alegeri reale privind modul pentru a regulariza sistemul internaŃional. de organizare i regularizare a acestor Aceasta nu a determinat o înlocuire simplă procese ( i interrelaŃiile dintre acestea), a competiŃiei pentru securitate militară învaŃă cum să navigheze i să negocieze printr o nouă competiŃie pentru securitatea printre aceste procese – cu alte cuvinte, economică, ci mai degrabă, s a realizat că cum să ia decizii individuale i colective, acel fel de securitate ce se poate baza pe cum să reacŃioneze i cum să trateze pro simpla interacŃiune a statelor naŃiuni unitare blema globalizării. AngajaŃi în astfel de era, prin ea insă i, o cauză a unei i mai acŃiuni i făcând astfel de alegeri politice, mari insecurităŃi. Acest sens al insecurităŃii oamenii trebuie să elaboreze roluri noi i – simbolizat nu numai la nivel înalt, de progresiste, precum i reguli ale jocului către ameninŃarea generală a anihilării politic pentru a face faŃă problemei dacă nucleare, dar i la nivel mai mic, simbo scena politică i guvernamentală (adică statul lizat de escaladarea războaielor civile în i relaŃiile dintre state) trebuie să se schim Ńările aflate în dezvoltare, traficului inter be ori să fie schimbate. Deci, viaŃa având naŃional de droguri – a condus la credinŃa atât de multe aspecte, aceste decizii pot fi crescândă că însă i această securitate, contradictorii. Oamenii vor un consum mai raŃiunea de a fi a sistemului de state, nu mare de mărfuri, oferite la un preŃ relativ mai poate fi mult timp garantată de acel mic de către piaŃa internaŃională, deci, mai sistem i deci trebuie găsită alternativa. i multe importuri; dar în acela i timp vor să securitatea trebuie să fie restructurată în protejeze locurile de muncă din propria Ńară. contextul globalizării. Globalizarea, nu a fost atât de mult Accentuarea unui ir de linii gre ite în gândită ca i proces economic, de i struc structurile politice internaŃionale i interne tura i dinamica sa au fost modelate de existente a creat, prin urmare, condiŃii imperative i percepte economice. Mai permisive pentru o schimbare structurală degrabă a fost un proces politic. Politicienii paradigmatică pe baze largi. Într un sens din statele industriale avansate au urmărit mai profund, totu i accentuarea sporită a pieŃe mai libere, liberalizate i deregle acelor linii gre ite i a interacŃiunii lor, mentate. Rezultatul a fost să accelereze schimbând circumstanŃele exogene, gene procesele i forŃele economice interna rează ele însele cauze pentru schimbare. 14 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII O abordare politică a globalizării
Dacă totu i o astfel de schimbare va apărea, fundă. Motivul este faptul că agenŃii eco ea depinde de interacŃiunea complexă a nomici depind de existenŃa unei ordini acelor condiŃii cauzative i permisive. politice stabile care să le asigure secu De i schimbări specifice pot avea loc, ritatea, să le garanteze derpturile asupra ca de pildă o schimbare totală, care este proprietăŃii i să le actualizeze contractele. fundamentală i, de departe, insuficientă Astfel, e de dorit ca agenŃii economici pentru a fi paradigmatică – de exemplu o în i i să continue să adopte un comporta schimbare transformaŃională – aceste ment maleabil, de pildă, să promoveze o schimbări vor depinde de raportul de forŃe dialectică a competiŃiei regulatorii i a dintre cele două tipuri de agenŃi: acei cooperării în sectorul pieŃei financiare agenŃi care în mod rutinat reîntâlnesc prac suportând reducerea continuă a taxelor ticile i formele structurale existente, comerciale i consolidarea regimurilor angajându se pozitiv într un comporta internaŃionale, ca de pildă, OrganizaŃia ment ce se adaptează, i acei agenŃi care au Mondială a ComerŃului. Cel mai important forŃa strategică i structurală să genereze i impact al transnaŃionalizării economice în să reîntărească forme i practici noi. înŃelesul de conduită al agenŃilor econo Totu i, schimbarea va depinde, deseori, de mici, se va manifesta în două feluri: pe de modul în care ultimul tip de agenŃi men o parte prin raspândirea unei ideologii a Ńionat acŃionează efectiv în practică; de i globalizării pieŃei, iar pe de altă parte, de la ace ti agenŃi se a teaptă să acŃioneze îndemnând agenŃii politici să reconfigu astfel încât să provoace schimbări de reze forme de autoritate politică i să reziste structură, ei pot, din diferite motive, inclu cererilor alegătorilor de a reafirma susŃinut zându le aici i pe cele culturale i ideo valori politice ca de pildă interesul public, logice precum i calculele vizând câ ti care se presupune că a denaturat pieŃele. gurile pe termen scurt, să nu fie capabili Iată de ce este de dorit să crească pre ori să nu aleagă să acŃioneze în acest fel. În siunea asupra agenŃilor politici pentru a final, bineînŃeles, urmărirea alternativelor acŃiona ca antreprenori instituŃionali. Totu i, structurale, care poate fi posibilă la nivel ei sunt confruntaŃi cu structuri distincte de teoretic, se poate dovedi fie prea ambi oportunităŃi i constrângeri venite din Ńioasă, pe de o parte, fie prea amorfă i partea agenŃilor economici. În primul rând fragmentată, pe de altă parte, pentru a se a teaptă ca politicienii i birocraŃii să forma un fundament efectiv pentru cal acŃioneze ca antreprenori instituŃionali într o culele tactice i strategiile acelor agenŃi. lume modernă, un rol pe care ei i l au Au cu adevărat agenŃii particulari asumat într o lume a statului naŃiune i a (individuali sau grupuri) acel potenŃial de a sistemului de state. deveni anteprenori instituŃionali autentici i În viitor, se a teaptă ca agenŃii politici sunt ei capabili să actualizeze acel poten să combine toate ingredientele de care Ńial? AgenŃii economici, singuri, nu sunt de dispun în urmărirea scopurilor colective dorit să fie principalii conducători. În ciuda ideale (sau cel puŃin a scopurilor grupurilor poziŃiei lor strategice în contextul unei dominante) să amestece vocea cu loia rapide schimbări economice, nu este de litatea în timp ce minimalizează amenin dorit ca cei mai puternici dintre ei să caute Ńările de ie ire peste graniŃă i conceptul de să promoveze o schimbare a paradigmei liberă circulaŃie. În acela i timp chiar legi politice – de i ei pot, atât con tient, cât i timitatea i autoritatea se autopătrund, în mod necugetat să determine pe alŃii să inextricabil, cu multifuncŃionalitatea autori efectueze o schimbare structurală mai pro
15 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Cosmin Frato tiŃeanu, Anca Tănasie tăŃii lor, i cu caracterul suveran al puterii existente la nivel intern, naŃional. La un politice pe cuprinsul unui anumit teritoriu. anumit nivel s a născut un nou consens Capacitatea agenŃilor politici de a cvasi politic ce identifică acea competiti acŃiona ca antreprenori poate lua o formă vitate internaŃională ca fiind criteriul fun diferită într un sistem internaŃional ce se damental pentru o politică de succes. transnaŃionalizează, dar rolul lor rămâne Totu i mai importantă este intervenŃia unul central. BineînŃeles ei suferă din pri statului în acele transformări zilnice – în cina unei deziluzii crescânde pricinuită de special a acelor relaŃii stat afaceri piaŃa guverne, politicieni i de birocraŃi, în muncii adesea provocând chiar interesele general, o decepŃie ce rezultă din imobi legitime suprapuse în diferitele modele naŃio lismul politic în cre tere i din sărăcirea nale de capitalism . Dar, de i statul aflat în politicii publice ale cărei constrângeri trans competiŃie operează ca un agent colectiv naŃionale se impun, public vizibil, funcŃio major în procesul de globalizare, capaci narilor formali. Mai mult decât atât, gru tatea agenŃilor politici de a acŃiona, este pările de interese tradiŃionale, în special încă inextricabil împletită cu menŃinerea insti acel sector al grupărilor de presiune se tuŃiilor de stat i a discursurilor naŃionale. autodivid pe linia grupărilor gre it înrădă AgenŃii politici nu sunt pe punctul de a cinate tradiŃional; acestea sunt percepute distruge statul însu i i de a proiecta pro din ce în ce mai puŃin ca părŃi ale unei cese constituŃionale transnaŃionale pentru sume pozitive, ale unui proces pluralistic a l înlocui. Într adevăr, o modă parado de negociere satisfăcătoare a compromi xală, ponderea intervenŃiei statului cre te, surilor în interiorul arenei politice naŃio adesea semnificativ, astfel că statul iniŃiază nale i sunt percepute din ce în ce mai mult funcŃii de întărire in numele agenŃilor drept interese speciale acŃionând împotriva economici legaŃi transnaŃional, funcŃii pe interesului public sau a liberei circulaŃii. care structurile transnaŃionale nu sunt Prin disocierea statului i prin cristalizarea capabile, sau pe care nu vor să le iniŃieze. crescândă a unor structuri de oportunităŃi Astfel, statul poate fi dramatic afectat transnaŃionale complexe, multe grupuri de printr un ir larg de comportamente ce se presiune i cele orientate pe interesele adaptează schimbărilor din partea agenŃilor vizând politica internă sunt crescendo politici, dar el nu poate fi fundamental scoase din zona de interes i condamnate lăsat în urmă sau împiedicat să se dezvolte. să urmărească Ńinte politice problematice, Având în vedere cele prezentate ca de pildă protecŃionismul, i să se margi anterior, se impun a fi luate în considerare nalizeze ca reprezentante ale vechii mi cări următoarele aspecte: globalizarea este un de stânga sau de dreapta populistă. Grupurile proces continuu i cumulativ, fără o formă de interese legate transnaŃional sunt mai de ansamblu sau o logică proprie i fără un capabile să i folosească influenŃa asupra set u or de identificat de schimbări politice unui număr variat de nivele transnaŃionale (economice sau sociale) impuse de cei care i naŃionale în acela i timp, chiar aducând fac politica pentru a i putea oferi coerenŃă în luptă politicienii din alte state în dorinŃa sau valori stabile. Aceasta nu înseamnă că lor de a nivela câmpul de acŃiune într o globalizarea nu are loc, ci înseamnă, în lume competitivă atât politic cât i economic. principal, că se află în stadiul incipient i La acest nivel agenŃii politici joacă un că este dificil să fie evaluată în termeni rol cheie de antreprenori comportându se normativi i cu atât mai dificil să fie ca intermediari între interesele i presiunile apreciată în practică. Imaginea dominantă transnaŃionale i interesele i presiunile a transnaŃionalizării i globalizării în zilele 16 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII O abordare politică a globalizării noastre este, cum am sugerat anterior, cere este o reconstrucŃie i revitalizare a globalizarea economică i globalizarea conceptului de interes public, fără a limita afacerilor. Transferul de putere ori con capacitatea ca acest interes să fie urmărit trolul sistemului de la agenŃii politici (prin de către guvernele statelor. Nu trebuie să intermediul statului) la agenŃii economici capitulăm umili în faŃa globalizării, nici să i privaŃi ar reprezenta o schimbare majoră rezistăm orbe te. Ceea ce trebuie cu ade de paradigmă, o schimbare ce nu e de dorit vărat să manifestăm este o nouă înŃelegere să apară prin ea insă i. Totu i un alt a filosofiei politice, eliberată de restricŃiile scenariu poate fi imaginat – presiunea unui tipar de referinŃă naŃional – o înŃele asupra statului naŃiune sau sistemului de gere care ne va da posibilitatea să contro state, interacŃionând cu tensiuni în inte lăm globalizarea i să o modelăm con tient riorul acelui sistem, fapt ce ar duce la în concordanŃă cu valorile umane aplicate. erodarea i slăbirea sistemului în punctele sale esenŃiale, dar fără a furniza suficient în Bibliografie domeniul resurselor structurale, oricăror 1. Albrow, Martin. The Global Age: State and categorii de agenŃi (ori combinaŃii de cate Society Beyond Modernity . Stanford: Stanford gorii) pentru a modela efectiv procesul de University Press. 1997. structurare transnaŃională. Cu alte cuvinte 2. Brecher, Jeremy, and Tim Costello. Global Village or Global Pillage? Economic nici un grup sau grupare nu va putea Reconstruction from the Bottom Up . Boston: produce schimbarea în sistemul interna South End Press. 1994. Ńional, iar la rândul său competiŃia dintre 3. Esping Andersen, Gøsta., After the Golden Age: diferite grupuri va submina capacitatea ori The Future of the Welfare State in the New cărui grup sau oricărei grupări de a exer Global Order . Occasional paper No. 7, World cita un astfel de control. În acest context, Summit for Development, Geneva. 1994. probabil globalizarea nu se îndreaptă către 4. Greider, William. One World, Ready or Not: un proiect politic coerent de felul cu care The Manic Logic of Global Capitalism. New societatea modernă s a obi nuit „Era ideo York: Simon and Schuster. 1997. logiei”, ci către o lume multilaterală, cu 5. Waters, Malcolm. Globalization . London and New York: Routledge. 1995. identificări multiple. Pentru a evita această 6. Weiss, Linda. Globalization and the Myth of posibilitate, va fi crucial să nu adoptăm the Powerless State . New Left Review tehnica struŃului, ci de fapt, să inventăm un 225:3 27. 1997. proiect politic mai uman pentru o lume 7. *** Organisation for Economic Co globalizată. A a cum a scris eminentul edi Operation and Development (O.E.C.D.) torialist Thomas L. Friedman în New York 2006. Globalisation of Industry: Overview Times (nov. ’97), va fi crucial să transmu and Sector Reports . Paris: O.E.C.D. tăm valori, ca de pildă bunăstarea generală, de la nivelul naŃional la nivelul global – o Résumé: La globalisation est gouvernée à la politică ce poate arăta oamenilor puterea i fois par le politique et par un procésus potenŃialul integrării globale, Ńinând cont économique inexorable. Elle suppose une philosophie politique tout à fait nouvelle du de nevoia profundă de asigurare a secu point de vue qualitatif, impliquant non rităŃii i de protecŃie socială. seulement une re lecture de l’histoire de la O altă dimensiune poate fi recons pensée politique, mai aussi une tentative trucŃia la nivel transnaŃional a capacităŃii d’élaborer un nouveau système de valeurs de reglare a capitalismului, nu neapărat în normatives nécessaires à la confrontation interesul capitali tilor, ci în interesul oame avec l’avenir global. nilor de rând. În ambele cazuri ceea ce se
17 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Globalization Influence on Minorities MIHAI RADU C OSTESCU MIHAI ALEXANDRU COSTESCU lobal economy is influenced by levels, similar working conditions for public G many changes that come from and private sector, all these are important the globalization process and from requiremts for creating an European labour new technologies. Ever since March 2000, market open to everyone, for a better work EU council, at Lisabona, decided that these quality and a stronger social cohesion. changes are a positive and dynamic way to Without important investments in reach the goal of full usage of labour. At perfectioning quality on labour market, it Lisabona new objectives were adopted for will be hard to complete the Lisabona the EU, regarding the creation of the most objectives and there is also the risc of competitive economical system in the world, increased tension on the labour market, as capable of a high rate of economical growth, a result of a growing difference between the in order to lead to creating of more and better income of those with higher qualification work places and to an increased social cohesion. and those with low or no qualification. These objectives rely on the European But this will not happen if the EU social pattern. Reliance in this pattern and programmes will adress the whole population in its influence on economical progress does – this is a fact that was proved by the not necessary mean the EU has an easier experience many member states had. Still, task. The European social pattern needs to this means serious efforts, both economical be improved for: and social. - meeting the requirements of globalization The latest “Employment in Europe 2007” and transition to a science based economy report edition, one of the most important and society; means of the EU Comission in helping - the fulfilment of social and demographic member states in analyzing, formulating changes; and implementing policies for labour market, - meeting the economical and social life offers a realistic image of the achievements in expectations of EU citizens. this domain, as well as an analytical analyze Placing population in the center of EU of the way these policies are applied. Based policies is the key to success for these actions. on the most recent data and a realistic This means an adequate strategy oriented analyze, the report is the start up point for to increased participation of all EU citizens future discussions and implementation of to the economical and social life. national or EU policies. Education with long term effects, EU has irreversible started the journey improved skills and people mobility at all to creating a science based economy, yo
18 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Global Influence on Minorities creating more work place, reducing to provide practical advice to national unemployment and increasing labour quality. governments and other relevant policy Results obtained in the EU and in member making bodies on how to devise policies states show how the EU strategy for labour to combat the problem of economic market leaded to 3 major domains that marginalisation. were adressed: Minorities’ ability to participate in increasing employment; economic life is strongly affected by the implementing structural reforms and context in which they live. This context labour market modernization; refers to a number of different situational completing social changes. variables including: (1) the extent to which Economic growth is crucial. EU minorities are dispersed across the territory productivity has constantly raised by of the state or are geographically concentrated; 2%/year in the last 30 years, which lead to (2) the location of minorities, e.g. in the a double increase in life standards for the capital city, in deprived urban regions or in last 40 years. But this means the future the rural periphery; (3) the presence or growth has to be kept in the same limits, in absence of a kin state and the relationship order to maintain the employment rate, of the host state therewith; and (4) general Here is where we can see how european socio economic processes that are taking countries depend on eachother. As a place in the country or region concerned, consequence, trade between member states such as privatization or rapid integration must be given a greater importance than trade into the global economy. Minority participation with the rest of the world. Interdependence in economic life is also dependent on often existing between member states can quite localized informal institutions, such become a power factor, but is important as the existence of (often mono ethnic) that it will be used in a positive way. economic networks, as well as minorities’ Social, economical and labour market own expectations of their ‘place’ within policies are requires, well defined and easy society. ECMI’s ability to provide advice to apply for the populaion – this is even on the issue of economic participation is more important as EURO was introduced therefore dependent on its understanding or is to be introduce in the following years of these different contexts and of how in all EU countries – and, at the same time, certain policies may affect minorities in policies based on strategical and political different ways in different contextual previsions. The complete labor usage in a settings. For this reason, it is necessary science based economy cand only be first to conduct research in order to devise achieved through a realistic plan of a methodology on how to deal with the economical, productivity and life standard problem of economic participation and growth. then to think about how to apply that Now is a good opportunity to talk about the methodology. Equal Economic Opportunities Programme, While equal opportunities for minorities that aims to advance ECMI’s ( European has long been a focus of concern within Centre for Minority Issues ) expertise on the field of human rights, little work has issues relating to the participation of been carried out on how to promote equal minorities in economic life. Specifically economic opportunities for members of the programme has two goals: first to advance minorities, despite a few declarative statements theoretical understanding of economic in a number of legal instruments that are inclusion/exclusion of minorities, and then intended to protect members of national
19 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Mihai Radu Costescu, Mihai Alexandru Costescu minorities from economic discrimination. Similarly, although social exclusion in general (with which economic exclusion is often associated) has been a focus of EU policy making since the launch of the so called Lisbon Strategy in 2000, few attempts have been made to shed light on the link between social and economic exclusion on the one hand, and ethnicity on the other. Thus, we can say that, even if EU managed to obtain a high performance level in incrasing employment, there still Résumé : L’idée de l’opportunité égale are major objectives to be achieved: pour les minorités a été bien discutée, reducing the differencied between the mais, généralement on a fait très peu pour main population of a country and it’s la transposer en réalité. La Stratégie de minorities, if we are to talk about Lisbonne est le premier document officiel employment or active population; qui touche les rapports entre l’exclusion full employment in eu by promoting sociale et l’ethnicité. Bien que l’Union labour market integration to all persons, européenne ait fait des pas importants particularly to older persons, nationality dans cette direction, le « pattern social not being a criteria; européen » doit être reconsidéré, tenant reducing unemployment and, most of all, compte des réalités des pays Central et Est reducing young people unemployment; européens. increasing regional and social cohesion Economical and social pregress needs the european social pattern to be improved and to include the “reality” of central and east european countries. At the same time, we must not forget that the last countries that became EU members, in 2004 and 2007, came with important labour market problems which lead to the necessity, at least for the next years, to supervise their evolution. Free labour mobility, one of the central elements of an economical and social integration, is not, as proven by todays realities, only a factor for economical growth, but also a potential disturbance element for certain social problems. In my opinion, I think it is important for the EU to carefuly observe this situation and to try to control the social and economical exclusion of minorities, so that all the European objectives to have the possibility to be met without severe perturbations. 20 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII
Transnationals and Globalization GEORGE CIOBANU ANDREEA MARIA CIOBANU lobalization means an increase in proportion of power and influence in the G interconnections or interdependence, shaping of world order. a rise in transnational flows, and It should be realized that there is little, an intensification of processes such that or no, normative agency associated with the world is, in same respects, becoming a this emergent world order: it is virtually single place. It refers to the process of designer free; a partial dystopia that is reducing barriers between countries and being formed spontaneously and in the encouraging closer economical, political and process is endangering some of the social interaction. The term reflects a more achievements of early phases of statist comprehensive level of interaction that has world order. occurred in the past, suggesting something States won because their institutional different from the word “international”. It logic gave them an advantage in mobilizing implies a diminishing importance of national their societies` resources. Now we are living borders and strengthening of identities that at a time when states are loosing their stretch beyond those rooted in a particular organizational advantage in the provision region or country. of public goods, with the revealing The economical and political boundaries exception of security though only then if of nation states are too narrow and constricted security is conceived in the narrowly to define the scope and activities of modern artificial terms of military/police activities. business. By and large, those companies Elsewhere the pressure on public goods, that have achieved a global vision of their whether involving labor rights, health care, operations tend to opt for a world in which social safety vets, higher education, support not only goods but all the factors of for the arts, or environmental protection, is production can shift with maximum prompting fiscal reductions, resulting in freedom. societal atmospheres of increasing austerity, The state remains the preeminent political despite overall indicators of continuing actor on the global stage; but the aggregation prosperity. of states – what has been called “a states Increasingly, however, the state has system” – is no longer consistently in control itself been ‘globalized” or “internationalized”; of the global policy process. Territorial that is the policy orientation of the state sovereignty is being diminished on a has been pulled away from its territorial spectrum of issues in such a serious constituencies and shift outwards, with manner as to subvert the capacity of states state action characteristically operating as to govern the internal life of society, and an instrumental agent on behalf of non state actors hold an increasing nonterritorial regional and global market
21 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII George Ciobanu, Andreea Maria Ciobanu forces, as manipulated by transnational trend towards a form of “stateless” corporations and banks and increasingly corporation is unmistakable. The European, also by financial traders. American and Japanese giants heading in To summarize, globalization has this direction are learning how to juggle undermined the certitudes associated with multiple identities and multiple loyalities. proclamation of a state centric world. At These world corporations are developing the same time globalization has helped to chameleon like abilities to resemble insiders conceal the emergent locus of real power no matter where they operate. At the same in relation to the shaping of global economic time, they move factories and labs around policy. Leaders of states are constrained by the world without particular reference to these structural forces, although to varying national borders. degrees, and seem to be receptive to the Transnational companies are truly the interpretation of global market priorities as servants of demanding consumers around perceived through the prism of new liberal the world. When governments are slow to ideas. grasp the fact that their role has changed Although several political and economic from protecting their people and their entries spur globalization it is especially natural resource base from outside economic the rise of transnational corporations that threats to ensuring that their people have shapes globalizing process. the widest range of choice among the best There is a continuing tension between and the cheapest goods and services from the multinational and the transnational around the world – when, that is, view of global corporation. A multinational governments still think and act like the corporation takes on many national identities, saber rattling mercantilist ruling powers of maintaining relatively autonomous production centuries past they discourage investment and sales facilities in individual countries, and impoverishing their people. Worse, they establishing local roots and presenting commit their people to isolation from an itself in each locality as a good local emerging world economy, which, in turn citizen. Its globalized operations are linked effectively dooms them to a downward to one another but are deeply integrated spiral of frustrated hopes and industrial into the individual local economies in stagnation. which they operate, and they do function The underlying message is clear. Local to some extent as local citizens. people, acting through their governments, The trend, however, is toward trans should no longer have the right to govern nationalism, which involves the integration their own economies in the local interest. of a firm’s global operations around vertically Governments should respond instead to integrated supplier networks. Although a the needs of the global corporation. transnational corporation may choose to Because they span national borders, claim local citizenship when the posture many transnational corporations are less suits in purpose, local commitments are concerned with advancing national goals temporary, and it actively attempts to than with pursuing objectives internal to eliminate considerations of nationality in the firm – incipally growth, profits, its effort to maximize the economies that proprietary technology, strategic alliances, centralized global procurement makes return of investment, and market power. possible. But a national economy cannot remain Though few companies are totally competitive unless transnational companies untethered from their home countries, the that sell and conduct business in it also 22 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Transnationals and Globalization contribute to its research and technology strategic dimensions were combined base, employment, manufacturing capabilities, with the geographical scope of and capital resources. international production as well as with The interest of all nations ought to be the functional scope of the firm to form fairly straightforward – quality jobs, a the basis for integrated international rising standard of living, technological and production. The fact that foreign direct industrial development, ensured rights of investments can take place in any part of workers and consumers, and a high quality the value added chain has implications environment at home and globally. As for attracting foreign direct investments. compared to nations, the interests of In this context, a distinction must be transnational corporations are far more done between “shallow integration” (which situation oriented and linked to opportunities. occurs mainly through trade in goods and In response to changes in the global services and international movement of environment, driven by technological progress, capital) and “deep integration” (which liberalization in the area of investment and extends to the level of the production of trade and enhanced competition, corporate goods and services and increases visible strategies have likewise evolved over time, and invisible trade). affecting the way in which international The changing organizational structures production systems are organized. We are of international production raise a number witnessing the peak of a process that had of issues, including that of the “nationality” emerged over three decades – the ascension of transnational companies and their of international production over international affiliates, criteria for taxation of multi trade in importance for the delivery of country activities, and the responsibilities goods and services to foreign markets and of transnational corporations for generating the integration of national production systems. and supporting sustainable production in The integration of international production had the countries in which they operate. These moved from “simple” to “complex” integration, issues remain at the center of transnational reflecting a shift in management strategy companies and associated policy implications. and leading to new production structures. The latest trend showed by transnational The alternative structures and various companies is the internationalization of phases many transnational companies have research and development.. Yet, it is not a gone through as regards structure when new phenomenon. When expanding establishing international operations are: internationally, firms have always needed the “stand alone” foreign affiliate, that to adapt technologies locally to sell operate largely as an independent concern successfully in host countries. In many within the host economy; cases, some internationalization of research simple integration, involving international and development has been necessary to production through which the activities accomplish this. However, it was traditionally of the parent company to some extend the case that research and development rely on production activities undertaken was reserved for the home countries of the either by a foreign affiliate abroad or transnational companies. By contrast, now outsourced to a foreign subcontractor a number of new features are emerging in but controlled by the parent firm; the internationalization process. In particular, complex integration, under which any for the first time, transnational companies affiliate operating anywhere may perform are setting up research and development functions for the firm as a whole. These facilities outside developed countries that
23 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII George Ciobanu, Andreea Maria Ciobanu go beyond adaptation for local markets; the technology creation processes itself. increasingly, in some developing and This may enable some host countries to South East European and CIS countries, strengthen their technological and innovation transnational corporations’ research and capabilities. But it may also widen the gap development is targeting global markets with those that fail to connect with the and is integrated into the core innovation global innovation network. efforts of transnational companies. In conclusion, globalization suggests In theory, the internationalization of that the ideal world of the global dreamers research and development into developing can be characterized as one in which: countries is both expected and unexpected. the world’s money, technology, and It is expected for two reasons. First, as markets are controlled and managed by transnational companies increase their gigantic global corporations; production in developing countries, some a common consumer culture unifies all research and development (of the adaptive people in a shared quest for material kind) can be expected to follow. Second, gratification; research and development is a form of there is a perfect global competition service activity and like other services, it is among workers and localities to offer “fragmenting”, with certain segments being their services to investors at the most located where they can be performed most advantageous terms; efficiently. It is unexpected in that research corporations are free to act solely on the and development is a service activity with basis of profitability without regard to very demanding skill, knowledge and support national or local consequences; needs, traditionally met only in developed relationships, both individual and corporate, countries with strong national innovation are defined entirely by the market and systems. Moreover, research and development there are no loyalties to place and is taken to be the least “fragmentable” of community. economic activities because it involves Embellished by promises of limitless knowledge that is strategic to firms, and and effortless affluence, the vision of a because it often requires dense knowledge global economy has an interesting appeal. exchange (much of it tacit) between users Beneath its beguiling surface, however, we and producers within localized clusters. find a modern form of enchantment, a It is clear that, to date, only a small siren song created by the skilled image number of developing countries and makers, entering societies to weaken economies in transition are participating in community to free the market, eliminate the process of research and development livelihoods to create wealth, and destroy internationalization. However, the fact that life to increase unneeded and often some are now perceived as attractive unsatisfying consumption. locations for highly complex research and Here is the contradictory nature of development indicates that it is possible for globalization: it offers major benefits, including countries to develop the capabilities that are gains in productivity, technological advances, needed to connect with the global research higher standards of living, more jobs, and development systems of transnational broader access to consumer products at companies. From a host country perspective, lower cost, widespread dissemination of research and development internationalization uniformation and knowledge, reduction in opens the door not only for the transfer of poverty in some parts of the world, and a technology created elsewhere, but also for release from long standing social hierarchies 24 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 PROBLEME ALE GLOBALIZĂRII Transnationals and Globalization in many countries. Yet there is a price for Development”, United Nations, New integration in this global framework and York and Geneva, 2005. adopting its practices. Expressed or tacit acceptance of being encompassed in globalization entails a lessening, or in some cases a negating, of the quantum of political Abstract : Globalization means an increase control exercised by the encompassed, in interconnections or interdependence, a especially in the least powerful and poorest rise in transnational flows, and an zones of the global political economy. In intensification of processes such that the adition, the penetration of the world world is, in same respects, becoming a single markets and increased polarization on a place. Although several political and world level erode cultural tradition, giving economic entries spur globalization it is rise to new hybrid forms. especially the rise of transnational As experienced from above, the corporations that shapes globalizing dominant form of globalization means a process. Transnational companies are truly the servants of demanding consumers historical transformation: in the economy, around the world. Because they span of livelihoods and modes of existence; in national borders, many transnational politics, a loss in the degree of control corporations are less concerned with exercised locally for some, however little advancing national goals than with pursuing to begin with such that the locus of power objectives internal to the firm principally gradually shifts in varying proportions growth, profits, proprietary technology, above and bellow the territorial state; and strategic alliances, return of investment, and in culture, a devaluation of a collectivity’s market power. But a national economy achievements or perceptions of them. This cannot remain competitive unless structure, in turn, may engender either transnational companies that sell and accommodation or resistance. conduct business in it also contribute to its research and technology base, employment, Bibliography manufacturing capabilities, and capital 1. Falk, Richard, Predatory Globalization , resources. Cambridge, Polity Press, 1999. 2. Karten, David, When corporations rule the world , Kumarian Press, 1995. 3. Mittleman, James, The Globalization Syndrome Transformation and Resistance , New Jersey, Princeton University Press, 2000. 4. Wayne, Elwood, The No Nonsense Guide to Globalization , Oxford, New Internationalist Publication Ltd, 2001. 5. ***, UNCTAD, “Transnational Corporations”, Volume 12, Number 3, Geneva, December 2003. 6. ***, UNCTAD, “World Investment Report, 2005: Transnational Corporations and the Internationalization of Research and
25 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ
Le match principal se joue en Méditéranée FRANCO R IZZI * 1. Un carrefour crucial Mais, ce qui est certain c’est que, au delà des gouvernements et de leurs comportements, a Méditerranée est une région la Méditerranée a toujours été une mer en particulière où des cultures et des mouvement, un lieu d’échanges, de migrations, L peuples différents ont toujours de déplacements, d’arrivées et de départs. cohabité, avec des hauts et des bas, au gré Au delà des diplomaties, des accords de de leurs ententes et de leurs conflits. Le frontière, de la police et des fils barbelés. dialogue interculturel en Méditerranée se Si les gouvernements et les politiques révèle donc incontournable au vu des ont été sérieusement limités dans le spécificités de cette région géo politique et processus d’intégration euro méditerrannéen, géo culturelle. comme le prouvent les crises continuelles Danilo Zolo le dit à juste raison, la qui agitent le Moyen Orient, les peuples et Méditerranée se présente comme un les sociétés ne sont pas souvent sur la carrefour crucial – il suffit de penser à la même longueur d’ondes. Reconnaissons question palestinienne – si l’on veut que, pour eux et grâce à eux, des progrès établir des relations internationales moins en direction de la paix et de la cohabitation instables, moins déséquilibrées et moins sont faits chaque jour. violentés. Que devons nous faire de l’immense Les conflits existants montrent à l’envi générosité qui, pendant toutes ces années, que le round principal se joue en s’est manifestée par les multiples Méditerranée. Point de rencontre entre les initiatives de la société civile des deux quatre points cardinaux, c’est une région de rives de la Méditerranée? frictions, de confusion et d’incompréhensions. Plus encore, comment pouvons nous faire fructifier la richesse qui existe dans la * Franco Rizzi este profesor la UniversităŃile Méditerranée, les échanges, non pas les Roma I «La Sapienza», Roma Trè i Director échanges commerciaux, qui ont leurs al Uniunii UniversităŃilor Mediteraneene limites, mais ceux entre les hommes, les (UNIMED). Acest articol este preluat cu femmes et les jeunes? permisiunea editorului din Bulletin européen – Peut on croire que tout cela ne veut Tribune libre fondée en 1950 par J. rien dire? Constantin Dragan, édition française, os nevembre décembre 2007, n . 690 691.
26 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Le match principal se joue en Méditerranée
2. L’Union des Universités de la dans les arcanes de la politique ou du Méditerranée (UNIMED) monde académique. Ce que nous désirions Comme cela est indiquée en exergue, faire, c’était raconter une Méditerranée au je suis le Directeur général de l’UNIMED, quotidien, en employant un langage et une l’Union des Universités de la Méditerranée, méthodologie différents de ceux propres à une association qui regroupe soixante l’Histoire politique, tout en se confrontant quatorze universités appartenant toutes à des à celle ci. pays qui bordent le Bassin méditerranéen. On aurait dit que la société civile avait L’UNIMED a été fondée en octobre senti le besoin de s’exprimer autrement, de 1991, sous les auspices de l’Université de faire en sorte que la Méditerranée et son Rome « La Sapienza ». L’objectif de cette destin ne soient plus quelque chose qui ne structure, basée sur la mobilité et l’échange fût du ressort que des États, de leur des ressources humaines et culturelles, est politique ou de leur diplomatie, et que les de promouvoir, dans une perspective autres acteurs se les réapproprient. multidisciplinaire, la recherche interuniversitaire, Je crois qu’il est indéniable que l’apport ainsi que la formation, dans le domaine de la multiforme, quelquefois contradictoire, de valorisation et de la conservation du patrimoine segments importants de la société civile, a culturel, de tourisme, de l’environnement, contribué de manière déterminante à de la santé, de l’économie et des nouvelles maintenir en vie la tension et l’intérêt technologies, ce qui lui permet de envers la Méditerranée et envers ses contribuer au processus d’intégration entre problèmes qui ne sont pas encore résolus. les deux rives de la Méditerranée. Avec Si les deux rives de la Méditerranées se l’UNIMED, j’ai la possibilité de voir sont parlé et ont dialogué, elles l’ont fait comment, tous les jours, travaillent côte à souvent, trop souvent même, par l’inter côte pour l’intégration de l’échange culturel. médiaire des protagonistes de la société À l’UNIMED, nous avons publié une civile et certainement pas du monde revue qui s’appelait Rives . Nous avons politique. commencé en 1994 et notre engagement Ce sont les intellectuels, les reposait sur trois convictions. universités et les journaux de la rive sud La première était que les universités qui nous ont fait connaître le problème du avaient un rôle déterminant à jouer dans le refus et des critiques du monde arabe à la processus d’intégration entre les deux rives politique européenne en Méditerranée, de la Méditerranée et que ces institutions certainement pas les analyses des hommes pouvaient, et peuvent encore aujourd’hui, politiques. contribuer à mieux nous connaître les uns Par exemple, le problème de la les autres et à nous faire respecter nos démocratie dans le monde arabe provoque différences. des réactions très vives au niveau de La deuxième était que, dans ces l’opinion publique, beaucoup plus qu’au années là, il était nécessaire de créer un espace niveau politique. Les questions liées à la pour tous ceux qui, écrivains, intellectuels, démocratie, aux droits de l’homme et à la artistes ou musiciens, désiraient s’exprimer globalisation sont souvent considérées librement. comme des sujets spéciaux dont le but est Une troisième raison nous conduisit à de justifier l’intervention de l’Occident décider de créer cette revue. Notre objectif dans les affaires internes d’États souverains. était de publier des articles écrits par les Ce qui inquiète le plus l’opinion experts les plus qualifiés sans se perdre publique des pays arabes est la légitimité
27 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Franco Rizzi croissante accordée au niveau international frustrations, ni plus ni moins que dans le à l’intervention militaire externe, en tant reste du monde. qu’instrument pour résoudre les problèmes Ceci ne signifie pas négliger le cadre internes d’un État et le rôle de moins en culturel, historique, politique et religieux moins important joué par l’ONU. dans lequel les gens sont intégrés, mais je crois de la plus extrême importance pour la 3. Le rôle de la société civile Méditerranée de ne pas oublier l’existence Douze ans après la mise en place du des « banalités » du quotidien. Si personne processus de Barcelone, le défi le plus ne le raconte, avec la modestie qui sied à la important reste, de toute manière, la petite histoire – il est important de le réalisation concrète des objectifs ambitieux préciser – cette mer restera associée dans qui ont été définis en 1995. Dans un l’imaginaire collectif à l’exotisme ou bien monde qui évolue rapidement et où de à la mort. nouveaux scénarios ne cessent de se Il faut plutôt démythifier la profiler à l’horizon, les pays arabes doivent Méditerranée, non pas que cet aspect ne encore résoudre la plupart de leurs soit pas important, mais pur essayer de problèmes politiques, économiques et sortir des stéréotypes que l’on applique sociaux. aujourd’hui à tout ce qui est méditerranéen. La situation au Moyen Orient, qui s’est encore aggravée ces dernières années avec 3. Conclusions la guerre en Irak et la crise palestinienne, C’est la complexité du problème qui est encore loin d’être résolue et de s’être doit focaliser l’attention de ceux qui stabilisée. s’occupent du monde méditerranéen. Loin Dans un tel contexte, où de nouveaux de se laisser piéger par des simplifications drames s’ajoutent à des vieux conflits et à faciles, il faut essayer de comprendre les de vieilles blessures toujours ouvertes, de mouvements sous jacents qu, lentement, nouveaux espoirs, de nouveaux ferments prennent forme et qui, tout aussi lentement, et de nouvelles attentes se manifestent. Le changent la physionomie de la société et monde arabe continue à chercher un du pouvoir politique. Comment ne pas prendre interlocuteur et un dialogue qui lui conscience que ce qui est en train de se permettraient de trouver la manière de produire aujourd’hui est la conséquence sortir de la crise qu’il traverse. d’un conflit âpre, et quelquefois brutal, Il continue à considérer l’Europe non pas celle d’un prétendu choc des comme un de ces interlocuteurs possibles. civilisations qui verrait s’affronter l’Occident, Mais je suis convaincu que c’est la société d’un coté, et le monde musulman, de l’autre ? civile, c’est à dire les hommes et les Comment ne pas voir les particularités, les femmes qui travaillent chaque jour en signes distinctifs de cette dialectique et les silence pour la compréhension et pour le processus d’osmose que, inévitablement, dialogue, qui doit relever ce défi, le plus elle détermine dans un monde globalisé ? important aujourd’hui. Les caricatures de Mahomet ont Je crois qu’il est devenu indispensable provoqué des manifestations violentes de parler de la Méditerranée au quotidien. contre l’Europe et des attaques contre les C’est une région où des gens en chair et en représentations diplomatiques. Ces faits, os vivent avec leurs problèmes, leurs joies dont il faut condamner la violence, ont et leurs liens affectifs, avec leurs désirs et provoqué un débat sur les valeurs qui sont leurs colères, avec leurs rêves et leurs au centre du dialogue avec le monde 28 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Le match principal se joue en Méditerranée musulman. Cet épisode a permis à l’Europe de rappeler les principes de liberté d’expression inscrits dans le traité de Maastricht et confirmés dans celui d’Amsterdam, mai aussi de s’interroger sur les limites que doit avoir le droit d’expression. Nous avons également constaté l’instrumentalisation que le pouvoir politique a fait de la religion et du blasphème pour encourager les manifestations de rue dans Abstract : The Mediterranean Sea is a le pays musulmans. region in which different peoples and La polémique a touché les musulmans cultures have always co existed. Lately, en Europe aussi, mai tout en protestant, ils more and more people have argued that ont eu une attitude compatible avec le the Mediterranean Sea is a crucial cross débat d’idées et ne se sont pas laissés aller road for the international security and, à des actions violentes. even more, that the “main game” is Il y a eu des personnalités, comme l’ancien played here. This article is focused on the mufti de Marseille, aujourd’hui directeur complexity of the relations among the de l’Institut supérieur de Sciences peoples and the states of this region and religieuses, Soheib Bencheikh, qui ont especially on the role of the intellectual rappelé que la liberté d’expression est un changes. bien pour tous et que c’est grâce à cette liberté que l’Islam a pu manifester librement dans les pays européens. Pour conclure et pour essayer de trouver une réponse à la complexité de ce discours sur la Méditerranée et sur les peuples de la Méditerranée, je peux exprimer ici ce qui est la conviction à la base de mon action, lorsque, chaque jour, en tant que directeur de l’UNIMED et en tant qu’acteur de la société civile, je me mets au travail. Il ne faut pas oublier qu’il existe un énorme patrimoine commun en Méditerranée. Le processus d’osmose engendrés par les réalités plurielles qui la caractérisent, les différences qui font sa richesse ou les flux migratoires qui la traversent ne doivent rester en otage de la politique des gouvernements, de la diplomatie ni de l’appareil bureaucratique de Bruxelles. Nous devons lutter pour affirmer notre autonomie, parce que la Méditerranée est notre destin.
29 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ
Struggle in the Sandbox: Western Sahara and the “International Community” MICHAEL R ADU * he 100,000 square miles of sand in Sporadically until then various tribes T the Western Sahara that until claimed allegiance to Moroccan sultans in November 1975 were the Spanish Fez, and occasional Moroccan incursions territory of Saguia el Hamra and Río de to points further south passed by. According Oro – the latter an ironic name for an area to the last (1974) census, the population of lacking both water and gold – have been the territory was 74,000 before Spain’s the subject of an international dispute ever departure. Population estimates today vary since. The UN, former Secretary of State between under 300,000 and 380,000; two James Baker, the African Union, the Arab thirds of the people live in the capital of El League and many others have tried to Aaiun, nearly half of them Moroccan resolve the fate of an unknown number of settlers. In December 1999 the UN claimed people with an obscure past living here, to have identified 86,425 eligible voters for but all have so far failed to balance the a projected referendum, while Polisario competing Moroccan nationalism, Algerian (Frente Popular para la Liberación de ambitions, wider geopolitical interests and Saguia El Hamra y Río de Oro), the self lingering Cold War rhetoric. proclaimed “national liberation” movement There are a few accepted facts of the territory, claims that its Tindouf regarding the territory. First, there has camps’ population is 155,000 (it would not never been an organized state or permit an independent census). administration throughout the territory’s The population problem is the key to history until Spain established its colony the entire Sahara issue – who is a “Sahrawi” there in 1884. and thus entitled to decide the fate of the territory. This issue is complex and has * Michael Radu este Co Chair al FPRI’s been used, in opposite ways, by both Center on Terrorism, Counter Terrorism, Morocco and Polisario and its supporters. and Homeland Security, Philadelphia i The truth is that it is impossible to make pregăte te o carte despre islamismul din any definitive determinations on this. It Europa. Acest articol este preluat cu was for good reason that for centuries permisiunea autorului din http://www.fpri. before the colonial period Moroccan and rg/enotes/200709.radu.sandboxwesterns Algerian rulers trying to control this part of ahara.html. the Sahara have called the area that today makes large parts of Algeria, Mauritania,
30 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Struggle in the Sandbox: Western Sahara and the “International Community”
Niger, Mali and the entire Western Sahara Polisario led government in El Aaiun, the bled es Siba (“the land of dissidence”). even if not radical or Islamist, would be The Arabized, Hassanyia speaking Berber unable to adequately control its territory: nomads never had or liked centralized even much stronger Morocco and Algeria authority or borders, nor do they today. have serious problems controlling their The Reguibat tribe, the largest of Western parts of the Sahara. Mauritania, Western Sahara, is still spread out over southwestern Sahara’s weak neighbor, has already been Algeria, Mauritania and Mali, its members targeted by Al Qaeda in Islamic Maghreb going in and out of Tindouf, a province in (AQIM, formerly GSPC), and by Spring western Algeria, as their needs require. 2007 a new transnational Islamist terrorist The most important such needs are both group, Ansar al islam fi Sahara al bilad al economic – Tindouf’s camps provide reliable mulazamin (“The partisans of the Prophet international aid – and political: Polisario in Sahara, the land of those wearing the is led by Reguibat, whether they are veil”) made its existence known (from technically Sahrawi, Mauritanian, Moroccan Barcelona). As its name implies, the group or Malian, and it has always relied on them is linked to the late Al Zarkawi’s group in to recruit its military force. Iraq and includes veterans from that country – although it does not see itself as Viability part of Al Qaeda 1. The group’s goal is the The territory has some iron and especially defeat or overthrow, via jihad, of the phosphate deposits at Bou Craa. The latter governments of Spain, France, Algeria, are important but often overestimated. Mauritania, Morocco and “the corrupt Morocco’s state owned Office Cherifien Polisario regime.” des Phosphates/Royal Phosphates Office Even before the appearance of this group, (OCP) is the world’s largest producer and the Moroccan Islamic Combatant Group exporter of phosphate rock. It controls (GICM, now associated with AQIM) has two thirds of world reserves, but only 10 been involved in the area. Mauritanians have percent of that is from Western Sahara, been involved in the former’s operations in and the sector is capital, rather than labor, Spain and participated in the latter’s attacks intensive. Similarly, the rich fisheries off against their country, including one in June the coast provide income from concessions 2005 that killed seventeen Mauritanian to foreign fleets but not many local jobs. soldiers. As recently as January 2007, Lack of water makes agriculture impossible, AQIM targeted the Paris Dakar auto rally, and there is no tourist attraction. Today the which crosses Western Sahara 2. population is sustained mostly by huge Considering this increasingly dangerous Moroccan subsidies – just as the Tindouf environment, an independent and defenseless camps are on international welfare, totally Western Sahara could only be seen as an dependent on UN and Western (mostly ideal theater for Islamists to set up in the Scandinavian) aid and Algerian political Sahel – the desert area between the Atlantic support. and the Sudan – thereby offering an additional threat to the entire region. It Security would be another Somalia, at the western Western Sahara has extensive and virtually end of the Sahara. Alternatively, Western indefensible borders: 42 km with Algeria, Sahara would have to continue to be 1,561 km with Mauritania, 443 km with completely dependent on Algeria for Morocco, and a 1,110 km coastline. A defense – as Polisario has been since its
31 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Michael Radu inception, thus increasing tensions with is not an encouraging sign of its ability to Morocco. It is unlikely that any run a state responsibly or decently. international force, like the present UN Indeed, the Tindouf camp population Mission for the Referendum in Western is closely controlled by Polisario’s forces Sahara (MINURSO), could provide for the and the nearby Algerian military, both of security of a potential Sahrawi state, given whom restrict access by outsiders, including both the UN’s past record everywhere and the UN High Commissioner for Refugees. the enormous force size that would be Considering that the UN pays for the needed to police the area. refugees, this means that aid distribution lacks all transparency, which in turn has Politics and international context resulted in rampant corruption on the part Polisario has established firm control of Polisario’s leadership. All of these are over the people of Tindouf over its thirty facts confirmed by a steady stream of year history. It has been led since 1978 by high ranking defectors. They, and a few the same person, Mohamed Abdelaziz, outsiders, also confirm that Algeria directs and its Sahrawi Arab Democratic Republic all Polisario operations, both in Tindouf (SADR) is a Potemkin village. Proclaimed and abroad. That raises the question of a in February 1976, its people are mostly Polisario led sovereign state’s ability, or non Arab Berbers, based in Algeria. It is a willingness, to act independently from party state along the lines of traditional Algiers, and of the threat it may become to Leninist systems, where elections are Morocco. fictive events rather than expressions of For Morocco, the Sahara issue is vital. popular will. None of this is surprising: it Despite the enormous costs involved in follows Polisario, which was founded in maintaining large numbers of troops along 1973 by Morocco Communist Party member the security wall it has built on the borders Mustapha Sayed El Ouali. If the between Western Sahara, Algeria and experience of other “national liberation Mauritania, and despite massive subsidies movements,” such as Namibia’s SWAPO, to the territory, the national consensus has Zimbabwe’s ZANU, Algeria’s FNL, the not weakened. Indeed, not only the public PLO, etc. – is any indication, a Polisario as a whole, but even political forces run Western Sahara is likely to be opposed to the government support the authoritarian, aggressive and poor. annexation of Western Sahara by the During the violent phase of the kingdom. conflict with Morocco, which started in Ultimately, the persistence of the Western 1975 and ended in 1991, Polisario captured Sahara issue on the international agenda is numerous Moroccan soldiers, but it was a throwback to the Cold War, combined only in August 2005 that it freed the last with Algerian geopolitical calculations. prisoners it still held. The 404 men had Algeria, Polisario’s protector from the been imprisoned for almost 20 years and beginning, wants to expand its influence to were the world’s longest held prisoners of the Atlantic and thus weaken its perennial war. Their treatment while in captivity was Maghreb rival, Morocco. Prior to its so atrocious that it even attracted the present military dominated regime, Algiers’ condemnation of France Liberte, a militant FLN governments also shared a common human rights organization led by Danielle “socialist” ideology with the exile Sahrawi Mitterand who was previously a strong elites; now, geopolitics and anti Moroccan supporter of Polisario’s goals. This episode sentiment play the dominant role. All this 32 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Struggle in the Sandbox: Western Sahara and the “International Community” even though Rabat and Algiers are both Those talks started in Manhasset, New threatened by Islamist terrorism and close York, but so far (August 2007) the only cooperation would clearly be in the best result has been a joint decision to hold interests of both. further talks. The main problem is that The African Union has long supported Morocco is prepared to talk about any Polisario and its so called Sahrawi Arab issue other than independence, whereas Democratic Republic. It admitted it as a Polisario’s declared goal remains just that member in 1984, leading to Morocco’s – whether immediate or later on, following departure from the organization. That decision some sort of temporary Moroccan was made as a result of the influence of sovereignty but also autonomy under UN radical states (and their Soviet and Cuban supervision. Indeed, Khalihenna Ould friends at the time), especially Qadafi’s Errachid, the chief adviser on Western Libya (which has since changed its mind Sahara to King Mohamed VI of Morocco, on the issue). How important the Soviet said there was a need for compromise and and radical ideological elements were is “a renunciation of extremist positions and demonstrated by the fact that in 1989, prior demands,” which in translation means to “real socialism’s” collapse, 79 countries rejection of Polisario’s basic demand 3. On recognized SADR, but only 36 did so in the other hand, Morocco did radically 2006. It should also be pointed out that the change its position, from decades of Arab League, which is dominated by non treating Western Sahara as just another radicals, has always supported Morocco’s province of the kingdom to the acceptance “territorial integrity” – i.e. its annexation of of a separate, autonomous status 4. That, the territory. however, is the maximum extent of The United States and France, both of Rabat’s concessions, given the nationalist which have close ties with Rabat, have consensus regarding Morocco’s ownership supported Morocco’s claims, Washington of the territory. perhaps less openly than Paris but equally Meanwhile Madrid, longtime supporter strongly. Indeed, President Sarkozy’s reaffirmed of Polisario’s position, changed policy and his support for the Moroccan position on now supports the UN direct talks approach, Sahara during his July 2007 visit to while also proclaiming its support for “self Algiers. The United Nations, however, has determination,” which is a disappointment kept Western Sahara on its list of non self for Polisario but has little impact ultimately 5. governing territories since the 1960s, when The main obstacles for a permanent solution it was the Spanish Sahara. remain the same as they were at the beginning: primarily Algeria, but also the Perspectives chorus of NGOs and their sponsors in the By April 2007 the UN had implicitly European Left (especially the Spanish communists recognized its inability to fix the Sahara and friends elsewhere in Europe), who are problem and the failure of its envoy James electorally weak at home but influential on Baker’s second plan (2003), which proposed the UN corridors and the media. an interim 5 year Western Sahara Authority Ultimately, the solution is in Algeria’s to be followed by a referendum. The hands. If or when Algiers lifts its protection Security Council asked Rabat and Polisario from Tindouf, and the UN stops subsidizing to engage in direct talks, in the presence of Polisario, a Western Sahara within the Peter Van Walsum, personal envoy for Kingdom of Morocco, with some political Ban Ki moon, the UN secretary general. autonomy but still essentially part of
33 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Michael Radu
Morocco and inevitably subsidized by 4 Bernabe Lopez García, Iniciativas de Rabat, remains the only rational, and negociacion en el Sahara Occidental: historia internationally safe solution. The question de la busqueda de una ‘solucion politica,’ Real is how long Algeria, still threatened by Instituto Elcano, ARI No. 85/2007, July 23, Islamists (as Morocco increasingly is) and 2007. 5 L. Ayllon, “El Gobierno dice que la by now devoid of the old Soviet bloc and resolucion de la ONU sobre el Sahara coincide “non aligned” diplomatic and political con su posicion,” ABC, May 1, 2007. support, will continue to place its unattainable regional ambitions (such as access to the Atlantic) ahead of a more Résumé : Cet article analyse la situation practical national security interest that politique actuelle de la Sahara Occidentale, requires cooperation with its Moroccan ancienne colonie espagnole, indépendante neighbor. de 1975. On discute la viabilité de cet état, The rest is just lingering nostalgia for sa sécurité, les politiques qu’elles mènent the 1960s and 1970s, when “anti colonialism” dans le contexte international contemporain and “anti imperialism” were fashionable, et ses perspectives de développement. regardless of common sense, or economic and security realities. The issue of Western Sahara, and Polisario itself, which is now increasingly weakened by internal divisions, are remnants of a passed era and should be buried, quietly if possible. Even if Washington didn’t have long standing and close security and political ties to the Kingdom of Morocco, for the United States in a post 9/11 world, the threat of another potential jihadist black hole in Africa (in addition to the Sahel or Somalia) is serious enough to warrant pressing for a permanent solution on Western Sahara. Washington’s growing security and economic ties with Algiers should also help toward a solution. Notes 1 Antonio Baquero and Jordi Corachan, “Actividad Extremista en el Desierto. Un nuevo grupo terrorista magrebí amenaza a España, El Periodico (Barcelona), July 12, 2007; Jean Pierre Tuquoi, “L’ombre du terrorisme irakien au Maghreb,” Le Monde , July 30, 2007. 2 “Al Qaeda ‘behind’ Mauritania raid,” BBC NEWS, June 6, 2005; “Le rallye Dakar cible en Le Figaro Mauritanie,” , January 11, 2007. 3 Morocco and Polisario in new talks, Al Jazeera , August 10, 2007. 34 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ
Analiza sistemelor de guvernare în cadrul Uniunii Europene GHEORGHE P ÎRVU , R OXANA NANU n cadrul Uniunii Europene, în prezent, tratament echilibrat tuturor Ńărilor membre există un sistem de guvernare care nu i care îmbină interesele generale (la nivelul Î este specific unui stat, fie el de tip comisiei) cu cele naŃionale la nivelul federal, ci unei anumite comunităŃi eco Parlamentului i Consiliului. Executivul nomice supranaŃionale care funcŃionează este reprezentat de Comisia Europeană pe baza tratatelor. De fapt, pe plan insti care are iniŃiativă legislativă i promovează tuŃional Uniunea Europeană este un interesele generale ale UE, nefiind totu i amestec de interguvernamentalism, fede un guvern, pe când legislativul este repre ralism i supranaŃionalism deoarece: Consiliul zentat de Consiliul de Mini tri i Parlamentul European i Consiliul UE (Consiliul de European, primul reprezentând interesele Mini tri) reprezintă instituŃii de tip inter statelor naŃionale, iar al doilea interesele guvernamental în care procedura de luare a cetăŃenilor. deciziilor este unanimitatea reprezentanŃilor Măsura în care guvernarea comunitară ale i sau numiŃi de guvernele naŃionale; se întrepătrunde i coincide cu cea naŃio Parlamentul European, Curtea Europeană nală, regională sau locală, precum i cea de JustiŃie, Banca Centrală Europeană globală reprezentată de ONU i OMC se reprezintă instituŃii de tip federal, pe când poate aprecia pe baza analizei teoriilor Comisia Europeană este o instituŃie de tip sistemelor de guvernare. supranaŃional în cadrul căreia procedura de luare a deciziilor este, de regulă, majori 1. Sistemul de guvernare multinivel tatea, prin votul oficialilor independenŃi Comisia Europeană militează constant numiŃi sau ale i de organele legislative sau pentru perfecŃionarea sistemului de guver cetăŃenii statelor membre i care adesea nare urmărindu se îmbinarea intereselor sunt obligaŃi să aplice o decizie împotriva naŃionale cu cele supranaŃionale, comunitare. intereselor statelor pe care îi reprezintă. De Ea a definit guvernarea comunitară euro aceea, se apreciază că de i supranaŃio peană drept un set de principii i instru nalismul accelerează procesul de integrare, mente pentru procesul de luare a deciziilor ar constitui o ameninŃare la adresa suve pe fondul existenŃei mai multor straturi de ranităŃii statelor membre, la adresa democraŃiei. actori i decidenŃi în UE: instituŃiile euro Comisia Europeană a acceptat până pene la nivel supranaŃional (comunitar), acum sistemul de guvernare multinivel guvernele i parlamentele la nivel naŃional prin metoda comunitară care asigură un (al statelor membre), autorităŃile regionale
35 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Gheorghe Pîrvu, Roxana Nanu
i locale la nivel subnaŃional, dar i alŃi determină rezultatele i nu puterea actori precum grupurile de interese i ierarhică. societatea civilă 1. O astfel de abordare a c. Dispersia dinamică a autorităŃii. guvernării comunitare de către UE, guver CompetenŃele de luare a deciziilor sunt narea multinivel sau multistratificată împărŃite între actori situaŃi la diferite înseamnă coexistenŃa i împletirea câtorva niveluri, iar caracterul dinamic, după unii niveluri de guvernare. autori ar rezulta din fapul că funcŃiile i Principalele trăsături ale guvernării competenŃele la diferite niveluri nu au fost multinivel sunt 2: fixate precis. Dacă în cadrul unui stat a. O arhitectură instituŃională ne naŃional interacŃiunile dintre diferite nive ierarhizată. Ceea ce înseamnă că institu luri sunt disciplinate de norme constitu Ńiile supranaŃionale nu sunt superioare Ńionale, în cadrul UE, de i există tratate i ierarhic statelor naŃionale membre, după jurisdicŃii, relaŃiile i interacŃiunile între cum statele naŃionale i regiunile din diferite niveluri sunt mult mai variabile i cadrul lor nu sunt subordonate instituŃiilor mai flexibile. supranaŃionale. Raporturile dintre diferitele Guvernarea comunitară multinivel este niveluri se bazează pe independenŃa insti un sistem în care autoritatea în materie de tuŃională i funcŃională având la bază două decizie este împărŃită de cele trei niveluri principii: principiul cooperării între UE i teritoriale: comunitar, naŃional i subnaŃional statele membre i principiul repartizării i pe un spectru larg de actori fie ei publici competenŃelor. Acesta presupune că actorii sau privaŃi. naŃionali sunt prezenŃi i participanŃi la Speciali tii în problemele integrării negocierea i luarea deciziilor la nivel europene încearcă să găsească rolul i supranaŃional pe de o parte, după cum locul statului naŃional în luarea deciziilor actorii naŃionali i subnaŃionali au i un rol în problemele economice i sociale în hotărâtor în implementarea deciziilor luate cadrul guvernării multinivel. Se apreciază, la nivel supranaŃional. Coordonarea poli aproape în unanimitate, că un anumit ticilor naŃionale de la nivel supranaŃional se transfer al autorităŃii acestuia la nivel realizează prin metoda deschisă de coor supranaŃional (comunitar) i subnaŃional donare i liniile directoare ale dezvoltării. este evident, dar rolul autorităŃilor guver b. Caracterul neierarhic al pro nelor naŃionale se menŃine deosebit de cesului de luare a deciziilor. Luarea important în cadrul ComunităŃii Europene deciziilor se bazează pe negocieri între prin intermediul guvernamentalismului re actorii principali i pe principiul votului prezentat în Consiliul European i nemajoritar, dar i al consensului (uneori). Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de În deciziile sau domeniile de importanŃă Mini tri). majoră, se acŃionează pe baza consensului, Caracteristicile guvernării de tip multi iar în restul domeniilor se utilizează votul nivel au importante consecinŃe asupra nemajoritar, bazat pe negocieri în care sunt sistemului comunitar de guvernare: implicate atât instituŃiile comunitare, cât i se manifestă cerinŃa imperioasă pentru actorii economici i sociali, guvernele coordonarea în continuare a politicilor naŃionale i executivul UE (Comisia) economice i sociale; reprezentând mediatori în arbitrarea unor se constată o redistribuire parŃială a interese concurente. Concluzia: sistemul puterii în cadrul organismelor implicate multinivel al UE se bazează pe negociere, în favoarea actorilor care acŃionează la în care competenŃa i calificarea nivelurile inferioare; 36 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Analiza sistemelor de guvernare în Uniunea Europeană
se manifestă o cre tere a numărului de MDC reprezintă o nouă metodă de opŃiuni strategice pentru actorii implicaŃi reglementare care constă în caracterul ne în transpunerea deciziilor, obligatoriu i descentralizat al reglemen se constată o cre tere a importanŃei tărilor, în flexibilitatea i deschiderea lor, efectelor interacŃiunii dintre diferitele în pluralitatea actorilor implicaŃi 3 MDC niveluri de organizare a UE atât în ceea este diferită de metoda comunitară care ce prive te luarea deciziilor cât i în implică transferul de suveranitate dinspre transpunerea acestora. nivelul naŃional spre cel comunitar. Imple În concluzie, speciali tii în integrare mentarea MDC prezintă diferenŃe semni apreciază că ar exista două modele ale ficative în ceea ce prive te Ńelurile, modu guvernanŃei multinivel: rile de funcŃionare i bazele juridice. De unul orientat spre interior, bazat pe asemenea, există diferenŃe majore în ceea negocierea politicilor, pe un mod redis ce prive te rolul jucat de diver ii actori tributiv al guvernării, pe rolul central al politici i sociali. Doar două domenii au, instituŃiilor comunitare i pe atribuŃii din până în prezent, în cadrul MDC o bază ce în ce mai cuprinzătoare acordate nive juridică asigurată de tratat; ocuparea forŃei lurilor subnaŃionale; de muncă i coordonarea politicilor macro unul orientat spre exterior, care are economice. tangenŃă cu guvernarea globală i care se Definirea metodei deschise de coor bazează pe negocierea politicilor de către donare ca un nou sistem de guvernare se instituŃiile comunitare cărora le au fost bazează pe ase caracteristici 4: delegate competenŃe în acest sens. 1. Rolul mai limitat al dreptului comunitar, neexistând o demarcaŃie reală 2. Sistemul de guvernare prin între elaborarea i implementarea regle metoda deschisă de coordonare mentărilor i răspunderea juridică în faŃa (M.D.C.) CurŃii Europene de JustiŃie. După finalizarea procesului de creare 2. O nouă abordare a rezolvării a PIU economia UE a înregistrat succese problemelor. Sunt propuse două variante: spectaculoase pe linia dezvoltării economice transmiterea liniilor directoare ale dezvol i protecŃiei sociale. Pe baza acestor realizări tării de sus în jos, statele membre imple Consiliul European la Summit ul European mentând liniile directoare stabilite la nivel de la Lisabona a lansat Strategia de la comunitar, sau de jos în sus, MDC fiind Lisabona (martie 2000) pentru o perioadă comparată ca un radar în cadrul căruia de 10 ani al cărei obiectiv este transformarea fiecare stat comunitar sau fiecare politică economiei comunitare în cea mai competitivă economică i socială să i găsească o i dinamică economie bazată pe cunoa tere soluŃie. a lumii, capabilă să susŃină cre terea 3. Participarea i împărŃirea puterii durabilă, crearea de noi locuri de muncă i între autorităŃile comunitare, guverna realizarea unei coeziuni sociale sporită. mentale i societatea civilă care va conferi O dată cu lansarea strategiei de la legitimitate i eficacitate programelor eco Lisabona metoda deschisă de coordonare a nomice i sociale. devenit un subiect important al dezbaterii 4. Diversitatea i solidaritatea, sunt privind viitorul UE i cel privind guvernarea interdependente i inseparabile. MDC comunitară. Se apreciază că MDC conso recunoa te diversitatea pornind de la lidează dimensiunea interguvernamentală a premisa că modelele diferite de dezvoltare guvernării comunitare. capitalistă au propriile soluŃii la proble
37 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Gheorghe Pîrvu, Roxana Nanu mele interne ale fiecărei Ńări, diversitate dorită, dar nici inactivitatea nu este care să conducă la o armonizare a acceptată politic. dezvoltării în cadrul UE. 5. Noi moduri de a produce cunoa 3. Sisteme flexibile de guvernare tere utilă. Se apreciază că MDC se Rezultatele aproximativ modeste obŃi prezintă ca o reŃea care caută cunoa terea nute de ConvenŃia Europeană pe linia re utilă la toate nivelurile, fiind necesară formei constituŃionale i instituŃionale a găsirea unor mecanisme pentru difuzarea UE, la care dacă adăugăm impactul transnaŃională a politicilor. instituŃional al lărgirii comunităŃii în anul 6. ÎnvăŃarea politicilor este conside 2004, au reprezentat motive în plus pentru rată fundamentată în găsirea soluŃiilor dezvoltarea conceptului de integrare pentru dezvoltarea durabilă a fiecărei eco flexibilă, proces conturat i în prevederile nomii naŃionale, a economiei comunitare tratatelor de la Amsterdam i Nisa i într o în ansamblul său. anumită măsură chiar i de prevederile MDC începe prin a formula liniile direc ConstituŃiei Europene. toare ale dezvoltării după care urmează Se apreciază că dezbaterile pe această acordul asupra unei liste de indicatori. Pe temă sunt îngreunate de multe confuzii această bază sunt elaborate planurile conceptuale, atât în ceea ce prive te naŃionale folosind lista de indicatori i terminologia utilizată cât i în ceea ce etaloane acceptate, care sunt utilizate prive te semnificaŃia acestuia. pentru a identifica cele mai bune practici. Într o exprimare cât mai sintetică i Faza finală este reprezentată de activitatea apreciem noi, cât mai aproape de adevăr, de monitorizare, analiza riguroasă i eva integrarea flexibilă se referă la toate luare a procesului, din care se selectează felurile de acŃiuni colective dintr un oportunităŃile pentru dezvoltarea viitoare. domeniu specific care nu implică toate Majoritatea experŃilor se pronunŃă statele comunitare din cauza lipsei de pentru includerea MDC în tratatul consti consens politic sau a capacităŃii lor de a tuŃional, plecând de la larga recunoa tere a participa. utilităŃii, flexibilităŃii i eficienŃei acestei O formă a cooperării flexibile o repre modalităŃi de coordonare a planurilor na zintă cooperarea întărită. Această formă Ńionale, care abordează chestiuni de interes sau instrument al integrării flexibile a fost comun pentru întreaga comunitate. De pusă în discuŃie pentru prima dată de altfel, Consiliul European de la Lisabona Tratatul de la Amsterdam când s a consta din martie 2000 a extins considerabil sfera tat că nu toate Ńările comunitare vor adopta domeniilor (politicilor) acoperite de MDC moneda unică i era nevoie de flexibilitate cum ar fi: imigrarea i azilul, politica pentru a se ajunge la coordonarea politi industrială, politica tineretului i politica în cilor lor economice. La acel moment domeniul infirmităŃilor. Se consideră că pentru FranŃa i Germania flexibilitatea era MDC n ar aparŃine nici sferei supra un mijloc de a adânci integrarea depă ind naŃionalismului, nici sferei interguverna obstrucŃiile Marii Britanii, în timp ce mentalismului, ci doar sistemului multi pentru Marea Britanie era o modalitate de nivel. De aceea MDC a devenit un model a se scuza că nu optează pentru integrarea virtual pentru procesul de elaborare a poli în anumite domenii. Drept urmare, statele ticilor comunitare mai ales în domeniile în membre au căzut de acord asupra unui nou care armonizarea nu este posibilă sau mercanism al cooperării strânse, sporite sau întărite care permitea unui grup de Ńări 38 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Analiza sistemelor de guvernare în Uniunea Europeană ca în anumite domenii de politici i sub sau cooperare întărită în sfera liberei condiŃii stricte să utilizeze instituŃiile circulaŃii a persoanelor, una din cele patru europene i procedurile comunitare pentru libertăŃi fundamentale din cadrul pieŃei a adânci sau extinde integrarea. interne unice. Din start s a plecat cu un Potrivit articolelor din Tratatul de la dezacord pe tema cui i se poate aplica Amsterdam cooperarea întărită trebuie să libera circulaŃie, numai cetăŃenilor comu sprijine obiectivele UE i interesele sale să nitari sau i celor din afara comunităŃii. În respecte principiile stabilite în tratate i anul 1985, FranŃa, Germania i Ńările cadrul instituŃional comunitar, să fie un Benelux au decis să creeze un teritoriu fără mijloc alternativ i să angajeze majoritatea graniŃe interne, cu o graniŃă externă, cu un statelor membre (deci nu o minoritate) să control comun privind azilul i imigraŃia, nu afecteze aquis ul comunitar i alte a a numitul spaŃiu Schengen. Ulterior i politici deja dezvoltate, să fie deschise alte Ńări comunitare au aderat la acest tuturor statelor i să fie autorizată de spaŃiu, rămânând afară Marea Britanie, Consiliul UE. Irlanda i Danemarca. Tratatul de la S a apreciat de către Ńările comunitare Amsterdam a inclus deciziile i structurile că noile forme flexibile de integrare, în create sub egida Schengen în aquis ul i speŃă cooperarea întărită trebuie reglemen dreptul Comunitar. tată foarte strict i că nu trebuie să conducă La momentul respectiv, dar i ulterior la fragmentarea Uniunii. Cooperarea întărită s a apreciat că spaŃiul Schengen, ca formă a fost văzută ca un instrument posibil de de integrare flexibilă a complicat procesul utilizat în circumstanŃe excepŃionale sau de elaborare a politicilor comunitare i a pentru testarea unor iniŃiative mai afectat negativ relaŃiile între statele membre. îndrăzneŃi, fiind deschisă i statelor care Concluziile la care s a ajuns este că iniŃial nu au dorit să participe dar ulterior integrarea diferenŃiată sau cooperarea sunt atrase de beneficiile acestei cooperări. întărită a creat dificultăŃi de ordin institu Comisia Europeană i a asumat sar Ńional i funcŃional în cadrul sistemului cina de a reglementa utilizarea cooperării comunitar de guvernare, a condus la întărite prin decizia sa privind viabilitatea tensiuni între statele membre participante unei forme de cooperare, dar i prin i neparticipante i a creat perturbaŃii în propunerea acestei forme de cooperare, sistemul de drept comunitar prin stabilirea după cum tot comisia poate decide asupra de reguli i structuri parŃial aplicabile. cererii unui stat de a participa ulterior la o Protocolul social reprezintă o altă for iniŃiativă de cooperare întărită. mă de integrare flexibilă în sfera politicii Tratatul de la Nisa a introdus coope sociale i s a concretizat în semnarea de rarea întărită apreciind că aceasta nu trebuie toate statele comunitare, cu excepŃia Marii să sublinieze piaŃa internă, precum i Britanii, a Cartei Comunitare a Drepturilor coeziunea economică i socială. Ea va Sociale ale Muncitorilor (Carta Socială) în trebui utilizată doar ca o soluŃie ultimă într anul 1989 care urma să fie integrată în o perioadă rezonabilă de timp i cu respec Tratatul de la Maastricht. Din cauza tarea aquis ului comunitar i a drepturilor opoziŃiei Marii Britanii s a încheiat doar i competenŃelor Ńărilor neparticipante. un Protocol privind politica socială de Forme de cooperare flexibile practicate către 11 state membre. De abia în 1997 în Uniunea Europeană până în anul Marea Britanie a decis să i dea acordul 2004. SpaŃiul Schengen este considerat ca pentru încorporarea Protocolului social în fiind primul caz de integrare diferenŃiată tratate.
39 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Gheorghe Pîrvu, Roxana Nanu
Uniunea Economică i Monetară. fiscale comune care ar fi favorizat Criteriile de convergenŃă nominală pentru consolidarea uniunii europene. realizarea uniunii monetare au fost stabilite În absenŃa majorităŃii calificate se la Maastricht, însă primul stadiu al Uniunii apelează la cooperarea întărită care dă a început în 1990. Tratatul de la Maastricht posibilitatea realizării de sisteme fiscale a asigurat flexibilitate în privinŃa înde armonizate capabile să sprijine eficienŃa i plinirii criteriilor i dorinŃelor fiecărui stat competitivitatea agenŃilor economici în de a intra în zona euro, Marea Britanie i comunitate. Se apreciază că în prezent Danemarca preferând să rămână în afară. cooperarea întărită duce la progrese supli Pentru a fi permanetizate criteriile i a mentare în armonizarea accizelor, taxelor asigura macrostabilitatea pe termen lung s ecologice i energetice (impozitarea indi a încheiat Pactul de Stabilitate i Cre tere rectă). În domeniul impozitării directe, care a asigurat un mecanism puternic de care vizează impozitarea corporaŃiilor, nu supraveghere i coordonare. Timpul a este încă posibilă aplicarea unei cote unice, dovedit că flexibilitatea în privinŃa adop cooperarea întărită vizează, în special, tării euro a complicat relaŃiile dintre statele armonizarea bazei de impozitare pentru membre i nemembre, mai ales în plan IMM uri i pentru marile firme trans instituŃional. naŃionale care ar facilita funcŃionarea mai Speciali tii apreciază că Uniunea Mo bună a pieŃei interne. netară este un exemplu de Europă cu două Politica de mediu. Politica comunitară viteze, unele state au adoptat moneda, a mediului a cunoscut diferite obiective i altele vor adopta euro mai devreme sau interese diferite între Ńările comunitare, mai târziu. Totu i, se apreciază că uniunea care s au amplificat de la ultima lărgire monetară, ca i în cazul spaŃiului Schengen, prin derogările temporare acordate noilor integrarea flexibilă a fost un succes, de i membri. Ca urmare, se consideră că inte relaŃiile dintre statele membre au fost afec grarea flexibilă este o opŃiune indicată mai tate, iar funcŃionarea ansamblului guver ales pentru măsurile de ordin fiscal sau nării a avut de suferit. pentru a introduce standarde superioare. Dezvoltarea integrării flexibile după ExperŃi ai AgenŃiei Europene de Mediu anul 2004, în cadrul UE 25. Lărgirea consideră că aplicarea prevederilor proto procesului de integrare europeană a pus în coalelor încheiate i funcŃionarea corectă a faŃa instituŃiilor europene probleme noi pieŃei interne unice nu mai este posibilă legate de gradul de îndeplinire de către noii prin menŃinerea unanimităŃii la luarea membri a criteriilor economice i politice deciziilor în Consiliul UE. Folosirea inte prevăzute în tratate, fapt ce a determinat grării flexibile trebuie să vizeze: taxa pe continuarea aplicării unor forme de inte carbon, accizele la motorină i kerosen, grare flexibile: politica fiscală, politica taxa pe kerosenul de aviaŃie, o rovignetă mediului, politica socială, apărarea, politica extinsă i uniform aplicabilă etc. Totodată, externă i de securitate comună etc. pe calea cooperării întărite se pot stabili Politica fiscală . În mare, se apreciază standarde ecologice mai ridicate prin că în cadrul UE s a realizat o anumită adoptarea de norme regulatorii în domenii armonizare a fiscalităŃii indirecte (TVA i încă nearmonizate. Aplicarea unor astfel accize), însă utilizarea regulii unanimităŃii de norme se va limita doar la statele a blocat procesul de eliminare a carac implicate în cooperarea întărită, pentru a terului eterogen al sistemelor fiscale din nu i discrimina pe ceilalŃi deja obligaŃi să Ńările comunitare i de realizare a politicii 40 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Analiza sistemelor de guvernare în Uniunea Europeană aplice directivele europene i reglemen plan extern în acest domeniu i doar prin tările naŃionale. folosirea cooperării întărite s ar ajunge la Politica socială. Oficialii europeni remedierea acestei situaŃii. apreciază că politica socială reprezintă Chiar dacă în Europa acŃionează forŃe domeniul în care se aplică cu succes toate multilaterale sub egida ONU (Eurocorps, cele trei metode de guvernare: guvernarea Eurofor, Euromarfar), ele nu sunt ale UE, multinivel, metoda deschisă de coordonare fapt ce a determinat ca în tratatul consti i integrarea flexibilă prin cooperarea tuŃional să se menŃioneze că statele membre întărită. Se apreciază că modelul social vor putea stabili forŃe multilaterale pentru european este încă un deziderat decât o implementarea Politicii Externe de Securitate realitate fapt ce impune ca într o europă i Apărare (PESA). Oficialii europeani unită i lărgită, diversă pe plan social pledează pentru stabilirea unor criterii de necesită o diferenŃiere chiar mai mare în ce convergenŃă în domeniul apărării, de prive te cadrul de reglementare i proce natură militară (pregătire, interoperabili durile din domeniul politicii sociale. Există tate, desfă urare) i de natură economică condiŃii economice, sociale i instituŃionale (ponderea cheltuielilor cu apărarea în PIB, diverse care îndreptăŃesc adoptarea unor ponderea producŃiei de echipamente mili soluŃii diferite prin abordarea integrării tare), menite a facilita cooperarea militară, flexibile. Prin cooperarea întărită se poate reforma militară la nivel naŃional. De crea contractul european de muncă, recu aceea, constituirea unei forŃe europene de noa terea drepturilor de pensie i a asigu apărare (Eurogrup) pe baza cooperării întă rărilor sociale în alte Ńări. Se pot avea în rite este posibilă, de i noul tratat consti vedere i măsuri pe linia coordonării tuŃional nu o menŃionează expres. negocierii acordurilor colective, extinderea Câteva concluzii pe marginea utilizării dialogului social i încheierea a a numi formelor de integrare flexibilă i a coo telor acorduri sociale. perării întărite se impun a fi formulate. Apărarea este considerată domeniul Deocamdată, contribuŃia integrării flexibile în care cooperarea întărită are perspective la progresul integrării europene este de deosebite de aplicare. Două puteri militare apreciat, chiar dacă în anumite sectoare nu există astăzi în UE: Marea Britanie i se aplică. Efectele juridice ale proiectelor FranŃa la care, nu peste mult timp se poate de cooperare întărită nu sunt de neglijat alătura i Germania, celelalte Ńări neputând însă, se apreciază că utilizarea cooperării avea un rol important, chiar dacă sunt întărite ca mod flexibil de guvernare membre NATO. Opinia generală în cadrul comunitară nu trebuie să substituie prea UE este direcŃionată către crearea unei mult perfecŃionarea celorlalte metode i forŃe de apărare europene, în afara NATO, nici necesitatea reformării sistemului care ar putea fi folosită pentru dezamor instituŃional comunitar. sarea unor anumite situaŃii conflictuale pe teritoriul european. De i prin Tratatul de la Note Nisa a fost exclusă posibilitatea folosirii 1 Petre Prisăcaru, GuvernanŃa europeană i cooperării întărite în acest domeniu, în doctrinele integrării. Reforma constituŃională ConstituŃia Europeană s au introdus unele i instituŃională a UE, Editura Economică, Bucure ti, 2003. referiri la rolul politic i militar al UE pe 2 plan internaŃional, care este considerat a fi Petre Prisecaru, GuvernanŃa Uniunii Europene, Editura Economică, Bucure ti, 2005. modest. Mai mult, s a apreciat că nici nu 3 Petre Prisecaru, op.cit. , p.113. se poate vorbi de o identitate clară a UE pe 4 Petre Prisecaru, op.cit. , p.120.
41 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ INTERNAłIONALĂ Gheorghe Pîrvu, Roxana Nanu
Bibliografie Résumé : Dans l’Union européenne il y a 1. Prisăcaru Petre, 2003, GuvernanŃa aujourd’hui un système de gouvernement europeană i doctrinele integrării. qui n’est propre a aucun état et qui Reforma constituŃională i instituŃională mélange, en fait, l’inter gouvernementalisme, a UE, Editura Economică, Bucure ti. le fédéralisme et le supranationalisme. 2. Prisecaru Petre, 2005, GuvernanŃa Dans cette étude on analyse le système de Uniunii Europene , Editura Economică, gouvernement multiniveau, la méthode Bucure ti. ouverte de coordination et les systèmes 3. Pîrvu, Gheorghe, 2006, Economie europeană, flexibles de gouvernement. Editura Sitech, Craiova. 42 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Exercitarea dreptului la grevă al funcŃionarilor publici i principiul continuităŃii serviciilor publice CEZAR AVRAM , R OXANA R ADU 1. Raportul de serviciu raport de prefecturilor, serviciilor descentralizate ale muncă public ministerelor i ale altor organe ale admi nistraŃiei publice centrale de specialitate n doctrină există o dispută privind inte din unităŃile administrativ teritoriale; apa Î grarea statutului funcŃionarilor publici ratul propriu al autorităŃilor administraŃiei fie în sfera dreptului muncii, fie în sfera publice locale. dreptului administrativ 1. Din punctul de Din interpretarea art. 5 alin. 1 din Legea vedere al dreptului muncii, raporturile de nr. 189/2001, rezultă că primul ministru, serviciu ale funcŃionarilor publici prezintă mini trii, secretarii i subsecretarii de stat importanŃă prin prisma faptului că raportul nu sunt funcŃionari publici, ci salariaŃi ce de serviciu constituie în realitate un raport î i desfă oară activitatea în temeiul unui de muncă care prezintă anumite particu contract individual de muncă încheiat pe larităŃi determinate de incidenŃa unor durată determinată. Au calitatea de salariat, norme de drept public. i nu de funcŃionar public, i persoanele Persoana numită într o funcŃie publică încadrate în aparatul de lucru al primului prime te denumirea de funcŃionar public . ministru 2. Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 Chiar dacă, potrivit principiilor consti privind Statutul funcŃionarilor publici, funcŃia tuŃionale i reglementărilor speciale în ma publică reprezintă ansamblul atribuŃiilor i terie, funcŃionarii publici nu sunt de con responsabilităŃilor stabilite de autoritatea ceput într un raport juridic care are la bază sau instituŃia publică, în temeiul legii, în contractul, raport specific dreptului mun scopul realizării competenŃelor sale. Sfera cii, nu se poate nega faptul că funcŃionarii funcŃiilor publice se stabile te prin act nor publici sunt legaŃi de subiectul public mativ, inclusiv prin hotărâre de guvern, printr un raport ce comportă drepturi i neputând să opereze o extindere a acesteia obligaŃii corelative, similare raportului de pe cale de interpretare juridică. FuncŃiile muncă privat, a a numitul raport de publice sunt de conducere i de execuŃie i serviciu 3 care se caracterizează prin: sunt întâlnite în următoarele patru niveluri: a) funcŃionarii publici sunt persoane se aparatul Guvernului i al Parlamentului; lectate i numite în funcŃie de către aparatul propriu al ministerelor i al celor conducătorul autorităŃii sau instituŃiei lalte organe ale administraŃiei publice cen publice respective, dar numirea lor se trale de specialitate; aparatul propriu al realizează numai pe baza consim
43 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Cezar Avram, Roxana Radu
Ńământului lor. Există deci un acord de continuităŃii serviciului public. Având în voinŃe, un raport de natură contrac vedere textul art. 43 din ConstituŃie care tuală (cu specific administrativ), chiar recunoa te dreptul la grevă numai salaria dacă nu se încheie un contract indivi Ńilor, rezultă că regula este legalitatea gre dual de muncă; velor declan ate de salariaŃi, iar excepŃia b) atribuŃiile i responsabilităŃile postului ilegalitatea acestora. Referitor la dreptul la în cauză nu pot fi negociate, ele fiind grevă, art. 28 din Legea nr. 188/1999 stabilite de autoritatea sau instituŃia privind Statutul funcŃionarilor publici pre publică pentru fiecare funcŃie publică, cizează că ace tia î i pot exercita dreptul la conform legii; grevă în condiŃiile legii, cu respectarea c) funcŃionarul public este purtător al principiului continuităŃii i celerităŃii ser puterii publice, pe care o exercită în viciului public. limitele funcŃiei sale; În legislaŃia europeană, reglementarea d) raportul de serviciu al funcŃionarului dreptului la grevă al funcŃionarilor publici public prezintă elementele specifice a cunoscut variante diferite: în unele state, unui raport juridic tipic de muncă: aceste drept este interzis (Belgia, Portugalia, funcŃionarii publici î i desfă oară Germania, ElveŃia, Danemarca); în alte activitatea într un program cu durata state, acest drept le este recunoscut, dar normală de 8 ore/zi i 40 de este interzis unor anumite categorii de ore/săptămână; contraprestaŃia muncii funcŃionari publici (Spania, Italia, Grecia); depuse este salariul; au dreptul la un în Anglia, de i nu este recunoscut expres, concediu de odihnă; răspund disci exercitarea lui nu este sancŃionată legal 4. plinar pentru abaterile săvâr ite; ra De a lungul timpului, în funcŃie de portul de serviciu se modifică prin Ńară i de circumstanŃe, greva a îmbrăcat delegare, deta are sau transfer; se pot diferite forme: libertate (în sensul că înce asocia în sindicate; î i pot exercita tarea prestării muncii, în condiŃiile legii, nu dreptul la grevă; pot înceta raportul atrage nici o sancŃiune disciplinară sau de serviciu prin demisie; penală), drept ( i, în consecinŃă, absenŃa funcŃionarii publici se supun unei oricărei culpe pe care angajatorul ar putea reglementări speciale, care este Sta o invoca pentru a pune capăt contractului tutul funcŃionarilor publici, iar atunci de muncă sau pentru a aplica altă san când prevederile acestei legi spe cŃiune), mijloc de acŃiune sindicală recu ciale nu sunt acoperitoare, se com noscut i lucrătorilor individuali 5. pletează cu prevederile legislaŃiei Uneori dreptul la grevă nu este un muncii, care devine drept comun în drept fundamental distinct. El intră în com materie. punerea libertăŃii sindicale, care înglobează libertatea de a forma sindicate, libertatea în 2. Exercitarea dreptului la grevă al interiorul sindicatului i libertatea acŃiunii funcŃionarilor publici în contextul sindicale 6. Dreptul la grevă constituie însă principiului continuităŃii serviciului un mijloc de apărare a intereselor profe public sionale care aparŃine indivizilor, nu sindi O problemă deosebit de importantă i catelor. Aceasta este o consecinŃă a princi delicată o reprezintă, în stadiul actual al piului egalităŃii care impune un echilibru, o reglementărilor legale, identificarea carac “necesară conciliere între dreptul la muncă terului licit sau ilicit al grevei funcŃio i dreptul la grevă” 7. narilor publici în contextul principiului 44 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Exercitarea dreptului la grevă al funcŃionarilor publici i principiul continuităŃii serviciilor publice
Dar “recunoa terea dreptului la grevă O altă limitare a dreptului la grevă nu poate avea drept consecinŃă excluderea prive te scopul urmărit, respectiv “apărarea limitărilor care trebuie aduse acestui drept intereselor profesionale, economice i sociale”, ca i tuturor celorlalte drepturi în scopul orice grevă determinată de motive politice evitării unui exerciŃiu abuziv sau contrar fiind ilegală. Exercitarea dreptului la grevă necesităŃilor de ordine publică” 8. suportă restrângeri i în ceea ce prive te OrganizaŃia InternaŃională a Muncii a declan area, desfă urarea, suspendarea, înce admis restricŃiile dreptului la grevă care tarea grevei, acestea fiind supuse unor con diferă de la stat la stat, de la legislaŃie la diŃii i reguli stabilite de lege. legislaŃie: pentru raŃiuni de securitate la Dar poate că cea mai gravă limitare a nivel de unitate, în timpul operaŃiunilor de dreptului la grevă o reprezintă interzicerea conciliere i arbitraj sau pe durata vali dreptului la grevă pentru anumite categorii dităŃii contractelor colective (obligaŃia de de salariaŃi, respectiv: pace socială). De asemenea, O.I.M. a acceptat a) procurorii, judecătorii, personalul Minis interzicerea grevelor strict politice i sus terului Apărării NaŃionale, Minis pendarea dreptului la grevă în situaŃii de terului de Interne i al unităŃilor din criză naŃională, în special economică. În subordinea acestor ministere, perso anumite cazuri, Comitetul libertăŃii sindi nalul Serviciului Român de InformaŃii, cale a sugerat să se asigure, a a cum o fac al Serviciului de InformaŃii Externe, al i unele legislaŃii naŃionale, un serviciu Serviciului de TelecomunicaŃii Spe minim în loc să se interzică dreptul la ciale, personalul militar încadrat în grevă. În sfâr it, O.I.M. a acceptat interzi Ministerul JustiŃiei, precum i cel din cerea grevelor în serviciile considerate esen unităŃile din subordinea acestuia; Ńiale (ca i în exercitarea funcŃiei publice), b) personalul din transporturile aeriene, cu condiŃia ca această interdicŃie să fie navale, terestre de orice fel nu poate acompaniată de anumite garanŃii cu rol declara grevă din momentul plecării în compensatoriu, sub forma unor proceduri misiune i până la terminarea acesteia; de conciliere i arbitraj imparŃiale, rapide i c) personalul îmbarcat pe navele marinei eficiente, cu participarea părŃilor interesate 9. comerciale sub pavilion românesc poate Dreptul la grevă este garantat de declara grevă numai cu respectarea nor ConstituŃia României care, în art. 43 alin. melor stabilite prin convenŃii interna 2, lasă în competenŃa legiuitorului aptitu Ńionale ratificate de statul român. dinea de a stabili condiŃiile i limitele exer Cu aceste excepŃii, dreptul la grevă citării acestui drept. Din aceste dispoziŃii este garantat tuturor salariaŃilor. Prin urmare, constituŃionale rezultă că dreptul la grevă principiul constituŃional al egalităŃii se este un drept limitat. În primul rând, con aplică în această materie în varianta sa form art. 43 alin.1, dreptul la grevă este re relativă, dat fiind că pentru situaŃiile spe zervat doar salariaŃilor: “SalariaŃii au dreptul ciale prevăzute de lege se impune un la grevă pentru apărarea intereselor profe regim juridic specific 10 . Criteriul în funcŃie sionale, economice i sociale”. Orice alte de care se stabile te un regim juridic diferit persoane sau categorii sociale (elevi, stu al dreptului la grevă este categoria de sala denŃi, omeri, pensionari etc.), chiar dacă î i riaŃi al cărei statut constituŃional al muncii autointitulează mi carea de protest “grevă”, prezintă unele particularităŃi: fie este vorba nu beneficiază de acelea i drepturi i de de funcŃii publice a căror continuitate este aceea i protecŃie legală ca salariaŃii. vitală pentru chiar existenŃa statului, fie este vorba de domenii de muncă care
45 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Cezar Avram, Roxana Radu prezintă o importanŃă aparte. Judecătorul DiscuŃiile doctrinare cu privire la constituŃional nu a acceptat alte criterii de recunoa terea dreptului la grevă al func diferenŃiere, mai ales cele expres interzise Ńionarilor publici au pornit, în primul rând prin art. 4 alin. 2 din ConstituŃie 11 . În de la necesitatea asigurării continuităŃii ser schimb, cu privire la toate celelalte posi viciului public, văzut ca fiind “o activitate bile criterii, o egalitate strictă este impusă organizată de o autoritate publică sau de o în materie de drept la grevă 12 . persoană privată autorizată, pentru a satis InfluenŃa pe care acest statut consti face nevoile oamenilor care sunt conside tuŃional al dreptului la grevă o are la ni rate de puterea politică, prin acte norma velul raporturilor individuale de muncă se tive, ca fiind de interes public” 15 . Exerci traduce printr o categorizare a acestora din tarea dreptului la grevă ar duce implicit la urmă. Se poate deci face distincŃie între încetarea colectivă a lucrului de către func raporturile individuale de muncă ce pot fi Ńionarii publici, fapt care ar pune sub întrerupte prin exercitarea dreptului la semnul întrebării funcŃionarea corectă a grevă căci acesta este garantat după un serviciilor publice. Dreptul cetăŃenilor de standard egalitar i alte raporturi indivi acces la serviciul public presupune i dreptul duale de muncă pentru care concilierea cu la funcŃionarea acestuia conform legii 16 . dreptul la grevă trece prin standardul unei Cel mai important principiu al ser egalităŃi relative. În acest din urmă caz, un viciului public, care decurge din perma regim juridic diferit este impus pentru nenŃa statului, precum i din necesitatea raporturile de muncă ce se individuali asigurării nevoilor de interes general fără zează printr un criteriu obiectiv: categoria întreruperi, este principiul continuităŃii ser de salariaŃi care asigură un serviciu esenŃial viciilor publice în virtutea căruia funcŃio pentru societate 13 . narea serviciului public nu poate tolera Se poate constata că în materie de de întreruperi, fapt ce presupune că utiliza rulare a raporturilor de muncă principiul torilor trebuie să li se asigure accesul la constituŃional al egalităŃii nu îmbracă serviciile publice în mod satisfăcător 17 . forma interdicŃiei discriminărilor după cri În scopul împăcării dreptului la grevă teriile expres menŃionate în textul consti cu principiile continuităŃii serviciului public, tuŃional, ci mai degrabă cea a unei egalităŃi art. 66 alin. 1 al Legii nr. 168/1999 privind de tratament care se adaptează la specificul soluŃionarea conflictelor de muncă prevede situaŃiilor în speŃă. Filtrul egalitar reu e te că, în unităŃile sanitare i de asistenŃă so să schimbe în profunzime conŃinutul rapor cială, de telecomunicaŃii, ale radioului i turilor de muncă cărora li se aplică direct i televiziunii publice, în unităŃile de trans determină modernizarea lor în sensul indi porturi pe căile ferate, inclusiv pentru gar cat de legea fundamentală. De i punctuală dienii feroviari, în unităŃile care asigură i realizată cu o viteză relativ lentă faŃă de transportul în comun i salubritatea locali alte domenii, constituŃionalizarea dreptului tăŃilor, precum i aprovizionarea populaŃiei muncii prin intermediul principiului con cu gaze, energie electrică, căldură i apă, stituŃional al egalităŃii pune în valoare o greva este permisă cu condiŃia ca organi altă funcŃie a acestei norme constituŃionale: zatorii i conducătorii grevei să asigure cea de sprijin pentru alte drepturi funda serviciile esenŃiale, dar nu mai puŃin de 1/3 mentale care se găsesc astfel mai bine pro din activitatea normală, cu satisfacerea tejate faŃă de eventualele limitări din partea necesităŃilor minime de viaŃă ale comuni legiuitorului 14 . tăŃilor locale. De asemenea, salariaŃii din unităŃile sistemului energetic naŃional, din 46 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Exercitarea dreptului la grevă al funcŃionarilor publici i principiul continuităŃii serviciilor publice unităŃile operative de la sectoarele nu se pot negocia clauze referitoare la drep cleare, din unităŃile cu foc continuu pot de turile ale căror acordare i cuantum sunt clara grevă cu condiŃia asigurării a cel stabilite prin dispoziŃii legale. Astfel, în cazul puŃin 1/3 din activitate, care să nu pună în instituŃiilor bugetare, contractele colective de pericol viaŃa i sănătatea oamenilor i care muncă se pot încheia la următoarele nive să asigure funcŃionarea instalaŃiilor în de luri: la nivelul unităŃilor; la nivelul admi plină siguranŃă. Prin “servicii esenŃiale” se nistraŃiei sau serviciilor publice locale înŃeleg acele servicii care se integrează în (acestea sunt contracte la nivel de unităŃi); activitatea de profil (de bază) a unităŃii în la nivel departamental (nivel de ramură cauză, care trebuie să funcŃioneze, dar la o sau de grup de unităŃi). capacitate mai redusă (cel puŃin 1/3 din Dreptul la grevă al funcŃionarilor pu activitatea normală). Considerăm că astfel blici se poate exercita numai în condiŃiile de condiŃionări se pot impune, prin legea legii, adică în contextul unui conflict de specială, i funcŃionarilor publici în pri interese izbucnit cu ocazia desfă urării ne vinŃa exercitării dreptului la grevă. gocierii colective. Principiul continuităŃii Un argument decisiv în favoarea re serviciilor publice impune însă ca dreptul cunoa terii dreptului la grevă al funcŃiona la grevă al funcŃionarilor publici să nu rilor publici este acela că, potrivit art. 49 alin. afecteze interesele utilizatorilor serviciilor 1 din ConstituŃie 18 , exerciŃiul unor drepturi publice, motiv pentru care s ar impune limi sau al unor libertăŃi poate fi restrâns numai tarea exercitării acestuia prin impunerea prin lege i numai dacă se impune, după caz, respectării unui anumit cuantum al activi pentru: apărarea securităŃii naŃionale, a ordi tăŃii considerat esenŃial. Având în vedere nii, a sănătăŃii ori a moralei publice, a drep că legea specială (Legea nr. 188/1999 turilor i a libertăŃilor cetăŃenilor; desfă u privind Statutul funcŃionarilor publici) a rarea instrucŃiei penale; prevenirea conse apărut ulterior legii generale (Legea nr. cinŃelor unei calamităŃi naturale, ale unui 168/1999), legiuitorul ar fi putut să pună dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. de acord prevederile celor două acte norma De asemenea, alin. 2 al aceluia i articol dis tive pentru a evita echivocul. S ar fi evitat pune că restrângerea poate fi dispusă nu astfel dificultăŃile pe care le presu pune, pe mai dacă este necesară într o societate demo plan teoretic, dar mai ales practic, exerci cratică. Măsura trebuie să fie proporŃională tarea dreptului la grevă în situaŃia funcŃio cu situaŃia care a determinat o, să fie apli narilor publici). Din aceste motive, de lege cată în mod nediscriminatoriu i fără a aduce ferenda considerăm că se impune comple atingere existenŃei dreptului sau libertăŃii. tarea actualei reglementări cadru a grevei Cum art. 28 din Statutul funcŃionarilor cu dispoziŃii exprese i specifice în privinŃa publici recunoa te dreptul acestora la gre dreptului la grevă al funcŃionarilor publici. vă în condiŃile legii, rezultă că devin aplicabile dispoziŃiile Legii nr. 168/1999 Note privind soluŃionarea conflictelor de muncă 1 I. Tr. tefănescu, Dreptul muncii , Editura potrivit cărora declan area unei greve este Lumina Lex, Bucure ti, 2002, p. 27 30. posibilă i legală doar pe parcursul unui 2 Art. 21 alin. 1 i 4 din Legea nr. 90/2001 privind conflict de interese (deci pe durata nego organizarea i funcŃionarea Guvernului României i a ministerelor. cierii contractului colectiv). Legea permite 3 negocierea colectivă i încheierea unor Vasile Popa, Ondina Pană, Dreptul muncii comparat , Editura Lumina Lex, Bucure ti, 2003, contracte colective de muncă i la nivelul p. 263 264. instituŃiilor bugetare, însă în acest caz nu 4 Vasile Popa, Ondina Pană, op. cit ., p. 294.
47 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Cezar Avram, Roxana Radu
5 Jean Michel Servais, Droits en synergie sur le travail. Éléments de droits international et comparé du travail , Bruylant, Bruxelles, 1997, p. 53. 6 M. Duverger, Éléments de droit public, PUF, Paris, 1983, p. 200, citat în I. Dogaru, D.C. Abstract : Strike action, often simply called Dăni or, Drepturile omului i libertăŃile publice , Editura Zamolxe, Chi inău, 1998, p. 220. a strike, is a work stoppage caused by the 7 Simina Elena Tănăsescu, Principiul egalităŃii mass refusal by employees to perform work. în dreptul românesc , Editura All Beck, 1999, p. Civil servants are one of the basic 305 306. components of public administration, but 8 Gérard Lyon Caen, Jean Pélissier, Droit du their relations of civil service are also travail , Éditions Dalloz, 1992, p. 796. important for labor law because they 9 Jean Michel Servais, op. cit ., p. 53 54. actually represent labor relations which 10 Simina Elena Tănăsescu, op. cit ., p. 306. 11 present certain characteristic features Conform art. 4 alin. 2 din ConstituŃie, caused by the incidence of some public law “România este patria comună i indivizibilă a norms. From the point of view of labor law, tuturor cetăŃenilor săi, fără deosebire de rasă, de naŃionalitate, de origine etnică, de limbă, de there is of extremely importance and religie, de sex, de opinie, de apartenenŃă politică, interest the issue of exercising the right to de avere sau de origine socială”. strike of the civil servants in accordance 12 Simina Elena Tănăsescu, op. cit ., p. 306. with the principle of civil service continuity. 13 Idem , p. 308. 14 Ibidem . 15 Ana Vasile, Prestarea serviciilor publice prin agenŃi privaŃi , Editura All Beck, 2003, p. 32. 16 J. M. de Forges, Droit administratif , Presses Universitaires de France, Paris, 1991, p. 218. 17 Ana Vasile, op. cit , p. 55 58. 18 Actualul art. 53 din ConstituŃie. 48 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Dezvoltarea durabilă a spaŃiului rural românesc i exigenŃele viitorului MARIN BĂBEANU ANA DELIA B ĂBEANU ezvoltarea rurală constituie, deo TranziŃia la economia de piaŃă funcŃională D potrivă, o problemă veche i nouă nu a angrenat, într o măsură corespunză a societăŃii române ti; veche toare, economia rurală; majoritatea exploa întrucât crearea societăŃii capitaliste în Ńări taŃiilor agricole individuale, apărute prin le române presupunea dezvoltarea agricul retrocedarea terenurilor, sunt gospodării de turii pe baze moderne, care să producă subzistenŃă i semi subzistenŃă ce practică pentru o piaŃă externă i internă în expan economia de tip natural, care nu produce siune; nouă pentru că, i în prezent, mediul pentru piaŃă, ci pentru autoconsum. rural românesc a rămas în urma cerinŃelor societăŃii postmoderne spre care tindem. 1. Factorii i conŃinutul procesului Privite în decursul timpului, modalit de dezvoltare rurală ăŃile de transpunere în practică a proce Dacă dezvoltarea rurală nu este în sine sului de dezvoltare a statului românesc au o problemă nouă pentru România, cerin fost nesatisfăcătoare, lente i cu eficienŃă Ńele ei actuale, obiectivele strategice urmă economico socială scăzută. Multă vreme, rite, procesele prin care se derulează i vi s a pus un accent deosebit pe creditul rural, teza lor de înaintare sunt diferite, deci noi, ca unic instrument al modernizării statului în raport cu perioadele anterioare. românesc. Începuturile creditului rural i evoluŃiile acestuia până la primul război 1.1. Factorii care condiŃionează mondial, precum i închegarea unui sistem actualul proces de dezvoltare rurală de creditare a agriculturii, între cele două Economia contemporană cunoa te trans războaie mondiale, de i au contribuit într o formări de maximă importanŃă, în toate oarecare măsură la schimbarea satului componentele sale, ca urmare a trecerii de românesc, nu au reu it să îl transforme în la societatea modernă la societatea post mod esenŃial, a a cum s a întâmplat în Ńări modernă, ca societate a cunoa terii, înte le vest europene. Perioada economiei cu meiată pe creativitate, inovare i infor planificare centralizată a urmărit, îndeo maŃie. Noua economie – parte integrantă a sebi, preluarea de către stat, prin mijloace societăŃii cunoa terii – utilizând tehnologii necomerciale, a celei mai mari părŃi a neconvenŃionale, îmbunătăŃe te randamentul producŃiei agricole, din valorificarea căreia consumării factorilor de producŃie, în toate s au obŃinut resurse financiare gratuite pentru domeniile de activitate, creează noi produse finanŃarea industrializării i urbanizării. i servicii, noi activităŃi economice i so
49 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Marin B ăbeanu, Ana Delia B ăbeanu ciale necesare calităŃii vieŃii oamenilor. prudenŃa ecologică i echitatea socială 2. Introducerea în orice activitate umană a Ecodezvoltarea a devenit ulterior dezvol tiinŃei i tehnologiei avansate, a tehno tare durabilă, concept ce reliefează obŃine logiei informaŃiei i comunicaŃiei, trans rea maximului de beneficii nete ale dez formă nu numai natura i conŃinutul proce voltării economice, atât pentru generaŃiile selor economice, ci i structurile macro prezente cât i pentru generaŃiile viitoare, economice; ponderile industriei i agricul corelată cu menŃinerea de durată a servi turii se diminuează în crearea produsului ciilor i calităŃii resurselor naturale, prin intern brut, concomitent cu sporirea contri utilizarea resurselor naturale regenerabile buŃiei serviciilor. Fără a nega rolul indus la rate mai mici decât capacitatea de rege triei i agriculturii în dezvoltarea socială, nerare, precum i prin folosirea resurselor noua economie este o economie în care neregenerabile cu o eficienŃă optimă, predomină sectorul serviciilor, indiferent luându se în considerare substituirea lor dacă activitatea se derulează în mediul prin progresul tehnico tiinŃific. Dintr un urban sau rural. anumit punct de vedere, dezvoltarea dura Una din implicaŃiile noii economii o bilă reprezintă o reconciliere i compati constituie schimbarea conŃinutului activită bilizare permanentă i sigură între econo Ńilor practicate în cadrul mediilor reziden mie, demografie i potenŃialul ecosiste Ńiale. Structurarea mediului rezidenŃial în mului global, care să aibă ca efect sporirea urban i rural, în funcŃie de preponderenŃa potenŃialului productiv al acestuia i să îl activităŃilor industriale sau agricole, î i pierde pună de acord cu nevoile prezente i viitoare semnificaŃia originară. Ruralul înseamnă ale oamenilor 3. Mediul rural, reprezentând acum mai mult decât activităŃile tradiŃio spaŃiul geografic cel mai extins în aproape nale, agrosilvice; el cuprinde, pe lângă acti toate statele lumii, prezintă o importanŃă vităŃile economice primare, activităŃi artiza deosebită în cadrul procesului amplu de nale, industriale i de construcŃii, serviciile dezvoltare durabilă. comerciale i necomerciale (care î i spo Noua economie creată de societatea resc ponderea i importanŃa în economia cunoa terii integrează funcŃional (pe ori rurală), îmbunătăŃirile funciare, adminis zontală) activităŃile de producere a bunu trarea apelor i pădurilor, activităŃile de rilor i serviciilor din fiecare Ńară, atât din protecŃie a mediului i păstrare a biodi mediul urban cât i din mediul rural, i, versităŃii, căile de transport i comunicaŃie totodată, globalizează economia. Treapta moderne, toate infrastructurile care trans inferioară a globalizării activităŃilor econo formă orice localitate rurală într o zonă mice este reprezentată de accentuarea inter rezidenŃială civilizată. dependenŃelor dintre economiile naŃionale, În societatea modernă, pe măsură ce s au fiecare economie naŃională depinzând tot accentuat industrializarea i urbanizarea, mai mult de evoluŃiile celorlalte economii bogăŃia născută direct din folosirea resur naŃionale. Treapta următoare a procesului selor naturii a devenit tot mai rară, în ra de globalizare constă în transnaŃionalizarea port cu potenŃialul mediului natural, va dezvoltării economice, al cărui nucleu este loarea acesteia crescând pe măsură ce agre constituit din corporaŃiile transnaŃionale i sarea de către om a naturii a căpătat pro fluxurile internaŃionale de investiŃii directe. porŃii îngrijorătoare 1. A apărut ca fiind ne Globalizarea economiei propagă la nivel cesar un nou model de dezvoltare care să mondial civilizaŃia postindustrială, ale cărei gestioneze eficient resursele naturale i să valori economice devin universale. Circu compatibilizeze cre terea economică cu laŃia liberă a persoanelor, forŃei de muncă 50 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Dezvoltarea durabilă a spaŃiului rural românesc i exigenŃele viitorului
i capitalurilor accentuează presiunea so tare, dotarea cu reŃele electrice i pentru alte cială pentru dezvoltarea economică post surse de energie, reŃele de apă i canali modernă, în Ńările în care acest proces este zare, de transporturi i comunicaŃii mo încă insuficient promovat. Ca urmare a derne, infrastructurile de sănătate, învăŃă acestui fapt, progresele ce au condus în mânt i de inducere a culturii (biblioteci, Ńările avansate ale lumii la modernizarea spa radio, televiziune, internet .a.). Aceste Ńiului rural devin cerinŃe, obiective strate infrastructuri trebuie constituite nu numai gice i criterii de evaluare pentru orice pro în satul de re edinŃă al comunei, ci în toate ces de dezvoltare rurală din celelalte Ńări, satele acesteia, pentru a lega între ele satele care nu au desăvâr it acest proces. i comuna de celelalte localităŃi învecinate Integrarea României în economia Uniunii i a ridica nivelul de viaŃă al populaŃiei Europene presupune că, în final, economia rurale. Infrastructurile, din punct de vedere noastră se va comporta într un mod similar calitativ i funcŃional, trebuie să se ridice la cu economia celorlalte Ńări membre. În nivelul celor existente în statele dezvoltate prezent însă, există numeroase disparităŃi ale Europei i ale lumii. între activitatea economică din Ńara noastră În al doilea rând, dezvoltarea rurală i activitatea economică din Ńările cele mai actuală pune accent pe dezvoltarea în dezvoltate ale acestei organizaŃii integra mediul sătesc a unor activităŃi neagricole, Ńioniste. Decalajele cele mai profunde se a unor activităŃi industriale i de servicii, manifestă în privinŃa produsului intern brut cum ar fi me te ugurile, activităŃile artiza pe locuitor i în cea a dezvoltării rurale. În nale, prelucrarea materiilor prime agricole anul 2005, PIB pe locuitor în România i silvice, crearea de întreprinderi mici i reprezenta doar 31% din PIB pe locuitor al mijlocii în domeniul industriei i servi UE 25. ContribuŃia serviciilor la realizarea ciilor, dezvoltarea transporturilor rurale, a valorii adăugate brute, în România, era de comerŃului i turismului rural. În acest context, circa 52%, pe când în Ńările UE 25 servi dezvoltarea rurală înseamnă cre terea nive ciile produceau peste două treimi din PIB, lului calitativ al serviciilor de educaŃie i iar în unele Ńări, precum FranŃa, Belgia, sănătate, de ocrotire a mamei i copilului, Olanda, Regatul Unit .a., contribuŃia servi de combatere a sărăciei i de protecŃie ciilor era de aproximativ trei pătrimi. Popu socială a familiilor defavorizate din punct laŃia ocupată în agricultura Ńărilor UE 25 de vedere economic, social i cultural. era de 4,9%, populaŃia ocupată în industrie În al treilea rând, restructurarea i i construcŃii reprezenta 24,7% din totalul modernizarea producŃiei agricole constituie populaŃiei ocupate, iar cea din servicii 70,3%. o altă latură a dezvoltării rurale. Cre terea investiŃiilor în exploataŃiile agricole i sil 1.2. ConŃinutul procesului de dez vice, diminuarea ponderii populaŃiei vârstnice voltare rurală ocupate în agricultură, cre terea suprafe Dezvoltarea rurală contemporană consti Ńelor medii ale fermelor, înzestrarea tehni tuie o problemă extrem de complicată, prin că modernă a fermelor i dezvoltarea tutu factorii care o determină, procesele prin care ror serviciilor de producŃie aferente unei agri se înfăptuie te, sursele de finanŃare, rezul culturi intensive, de înalt randament, îm tatele obŃinute i impactul lor social. preună cu sporirea competitivităŃii pro În primul rând, conŃinutul actualei dezvol ducŃiei agroalimentare i silvice, prin adap tări rurale are în vedere dezvoltarea inte tarea ofertei la cerinŃele pieŃei, sunt câteva grată i durabilă a infrastructurilor rurale, din modalităŃile care asigură restructurarea cum ar fi construcŃiile de locuinŃe i edili
51 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Marin B ăbeanu, Ana Delia B ăbeanu
i modernizarea activităŃilor economice 2. Starea actuală a mediului rural primare din mediul rural. românesc În al patrulea rând, dezvoltarea pescu Tipul de dezvoltare economică reali itului, acvaculturii i a prelucrării indus zat până acum câteva decenii avea ca funda triale a produselor acvaculturii reprezintă mente transferul de populaŃie din mediul o altă componentă a conŃinutului noii dez rural în mediul urban, pe măsură ce avansa voltări rurale. ori se accentua procesul de industrializare. În al cincilea rând, dar tot atât de Această legitate a dezvoltării de tip indus importante sau poate chiar mai importante trial s a verificat i pe exemplul României, decât componentele dezvoltării rurale, pre de i procesul a înaintat destul de lent. zentate mai înainte sunt măsurile pentru Astfel, dacă în anul 1930, în mediul rural protecŃia i conservarea mediului. Con trăia 78,6% din populaŃia Ńării, în anul 1950, ceptul de dezvoltare adecvată, înŃeleaptă, ponderea populaŃiei rurale scăzuse la 75,3%, eficientă i curată este aplicabil atât me în anul 1980, la 54,2%, în anul 1990, la diului urban cât i rural. O asemenea dezvol 45,7% i în anul 2005, la 45,1%. În mărimi tare economică reflectă recunoa terea fap absolute, populaŃia rurală a României a tului că producŃia i consumul nu consti sporit permanent, între anii 1930 1970 (de tuie obiective în sine, ci sunt mijloace de la 11,23 milioane persoane la 12,79 milioane atingere a unui Ńel suprem: asigurarea unei persoane), a scăzut lent între anii 1970 1980 existenŃe mai sănătoase, mai sigure, mai (de la 12,79 milioane persoane la 12,03 umane i mai aducătoare de satisfacŃii pentru milioane persoane); între anii 1980 1990, întreaga populaŃie. Pe lângă dimensiunea eco descre terea s a accentuat (diminuarea fiind nomică, protecŃia mediului are o dimen de 1,43 milioane persoane), pentru ca după siune etică i o dimensiune spirituală. În anul 1990 până în 2005, pe fondul descre ultimă instanŃă, dezvoltarea temeinică terii populaŃiei totale a Ńării cu 1,53 milioane întemeiată pe protecŃia mediului ne poate persoane, descre terea populaŃiei rurale să orienta către o societate în care ne revine fie de 854 mii persoane 6. obligaŃia morală de a ne îngriji a a cum se Densitatea medie a populaŃiei din mediul cuvine de planeta noastră i de mo tenirea rural românesc a fost relativ constantă de a pe care o lăsăm generaŃiilor viitoare 4, de a lungul anilor, în anul 2005 fiind de 45,1 preîntâmpina o serie de efecte negative ale locuitori/km 2. Analiza acestui indicator la activităŃilor economice i a ezărilor uma nivel teritorial reliefează faptul că peste ne, încât să se asigure o existenŃă mai sănă 80% dintre localităŃile rurale au o densitate toasă, atât a omului cât i a naturii 5. apropiată sau inferioară pragului utilizat de Din punct de vedere strategic, dezvol Uniunea Europeană pentru identificarea tarea rurală din zilele noastre este un mo zonelor rurale. Există mari disparităŃi în del multifuncŃional de dezvoltare a spa privinŃa densităŃii populaŃiei în teritoriu, Ńiului rural, o dezvoltare în egală măsură a determinate de influenŃa reliefului i pro activităŃilor agricole i neagricole, de dimi filului economic la nivel regional i jude nuare a decalajelor între rural i urban, de Ńean. Se pot distinge două modele de distri cre tere a standardului de viaŃă în zonele buire în teritoriu a populaŃiei: rurale, de diversificare a activităŃilor eco a. suprafaŃă mai dens populată situată în nomico sociale din aceste zone. exteriorul lanŃului carpatic i caracteri zată printr un profil economic mixt (industrial agricol); 52 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Dezvoltarea durabilă a spaŃiului rural românesc i exigenŃele viitorului b. o suprafaŃă mai puŃin populată localizată Două treimi din populaŃia rurală ocu în zonele montane i Dobrogea, zone cu pată, respectiv 32,2% din populaŃia ocu o economie bazată pe cre terea anima pată a României, lucrează în agricultură, lelor, silvicultură i piscicultură. silvicultură i piscicultură. Numai o treime De asemenea există diferenŃe semnifi din populaŃia rurală ocupată, adică 14,4% cative între densitatea populaŃiei rurale din din populaŃia ocupată a Ńării, lucrează în zona de Vest a Ńării, unde predomină co activităŃi neagricole. munele cu o densitate mai mică de 50 În anul 2005, în România existau locuitori/km 2 i zonele de Est i Sud, unde 4256152 exploataŃii agricole, din care sunt predominante comunele cu o densi exploataŃii individuale 4237889. SuprafaŃa tate a populaŃiei cuprinsă între 50 i 100 agricolă medie utilizată pe o exploataŃie era locuitori/km 2. Teritoriile rurale cele mai de 3,3 ha, iar pe o exploataŃie individuală de dens populate se găsesc în Moldova, situa 2,1 ha. UnităŃile agricole cu personalitate Ńie datorată sporului natural al populaŃiei juridică erau în număr de 18263, iar deosebit de ridicat în perioadele anterioare. suprafaŃa medie pe o unitate era de 263 ha. Dacă la nivel naŃional, ponderea popu Ponderea populaŃiei rurale totale i laŃiei rurale în totalul populaŃiei era, în anul ponderea populaŃiei rurale ocupate din 2005, de 45,1%, pe regiuni de dezvoltare România sunt de circa ase ori mai mari situaŃia este relativ diferită. În regiunea decât media corespondentelor acestora din Sud Muntenia ponderea populaŃiei rurale a Ńările UE 25. fost de 58,3%, în regiunea Nord Est de FaŃă de unele Ńări ale Uniunii Euro 56,6%, în regiunea Sud Vest Oltenia de pene, ponderea populaŃiei ocupate în agricul 52,5%, în regiunea Nord Vest de 46,9%, tură, silvicultură i piscicultura României în regiunea Sud Est de 44,5%, în regiunea este de 20 22 de ori mai mare. Centru de 40,1%, în regiunea Vest de 36,4% După statul profesional, structural i în regiunea Bucure ti Ilfov de 9,5%. populaŃiei ocupate în agricultură, vână PopulaŃia activă din mediul rural, în toare i silvicultură, în număr de 2,93 perioada 2000 2005, a scăzut de la 5,94 milioane persoane, se prezintă astfel: 6% milioane persoane la 4,49 milioane persoa sunt salariaŃi, 0,2% patroni, 51,6% lucră ne, în timp ce populaŃia activă urbană, cu tori pe cont propriu, 42% lucrători familiali unele mici fluctuaŃii anuale, s a menŃinut la neremuneraŃi i 0,2% membri ai unor acela i nivel de 5,35 milioane persoane. În societăŃi agricole sau ai unor cooperative. acela i interval de timp, populaŃia rurală O asemenea structură subliniază încă ocupată a scăzut de la 5,75 milioane per o dată faptul că activitatea din gospodăria soane la 4,26 milioane persoane, iar rata de rurală românească, în majoritatea ei zdro ocupare s a diminuat de la 73,8% la 61,6%. bitoare, nu este o producŃie pentru piaŃă, ci În anul 2005, mediul rural românesc pentru subzistenŃă, deseori i aceasta fiind cuprindea 2851 comune, alcătuite din 12946 insuficientă pentru traiul cotidian al popu sate, 45.,1% din populaŃia totală, 50,7% laŃiei rurale. din populaŃi activă i 46,6% din populaŃia ocupată a Ńării.
53 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Marin B ăbeanu, Ana Delia B ăbeanu
Tabelul nr.1 . Structura populaŃiei rurale ocupate pe regiuni de dezvoltare i sectoare de activitate, în anul 2005 (procente) Regiuni/sectoare Primar Secundar TerŃiar Nord Est 75,1 11,9 13,0 Sud Est 69,1 15,1 15,8 Sud Muntenia 58,5 22,8 18,7 Sud Vest Oltenia 78,8 10,9 10,3 Vest 50,4 29,0 20,6 Nord vest 58,7 21,9 19,4 Centru 44,6 30,8 24,6 Bucure ti Ilfov 15,6 30,4 54,0 Sursa : Institutul NaŃional de Statistică TendinŃele privind gradul de ocupare a Nord Est, Sud Est i Sud Muntenia, populaŃiei rurale pe sectoare de activitate, sectorul primar deŃine peste două treimi se reflectă în mod diferit pe regiuni de din populaŃia ocupată; dezvoltare, în funcŃie de specificitatea b. Sectorul secundar în mediul rural este socio economică a fiecărei zone i de mai bine reprezentat în regiunile Centru. transformările complexe care au avut loc Bucure ti Ilfov, Vest, Sud Muntenia i în cadrul economiei naŃionale, ca urmare a Nord Vest; procesului de restructurare. c. sectorul terŃiar din mediul rural este slab Datele din tabelul de mai sus relie dezvoltat în toate regiunile, cu excep fează următoarele tendinŃe ale mediului Ńia regiunii Bucure ti Ilfov, unde ponde rural românesc: rea acestui sector se apropie de nivelul a. Cu excepŃia regiunilor Bucure ti Ilfov Ńărilor dezvoltate. Zonele rurale din i Centru, în regiunile de dezvoltare regiunile Sud vest Oltenia, Nord Est i ale României predomină activităŃile carac Sud Est se caracterizează prin cel mai teristice sectorului primar. În zonele scăzut nivel al sectorului serviciilor. rurale ale regiunilor Sud Vest Oltenia,
Tabelul nr.2. Nivelul microîntreprinderilor i distribuŃia lor în mediul urban i rural, în anul 2005 Număr total de unităŃi cu Din care în: ActivităŃi neagricole 1 9 salariaŃi urban rural Industrie extractivă i prelucrătoare 35148 28413 6735 Energie electrică i termică, gaze i apă 148 128 20 ConstrucŃii 21387 18687 2700 ComerŃ i reparaŃii de bunuri 143079 121763 21316 Hoteluri i restaurante 14192 11491 2701 Transporturi, depozitare i comunicaŃii 22183 18226 3957 TranzacŃii imobiliare, închirieri i servicii prestate în principal întreprinderilor 61016 58790 2226 ÎnvăŃământ 1118 1064 54 Sănătate i asistenŃă socială 6717 6211 506 Alte servicii colective, sociale i personale 8997 8498 499 TOTAL 313985 273271 40714 Sursa : Institutul NaŃional de Statistică
54 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Dezvoltarea durabilă a spaŃiului rural românesc i exigenŃele viitorului
ActivităŃile neagricole (industriale i Din punct de vedere peisagistic, spa de servicii) din mediul rural, se bazează pe Ńiul rural românesc, prin structura sa natu complementaritatea faŃă de agricultură, dar rală, prin flora i fauna sa diversificată, nu exclud posibilitatea înfiinŃării de între este incomparabil mai atrăgător decât prinderi mici i mijlocii în alte domenii, spaŃiul urban, permiŃând dezvoltarea turis caz în care economia rurală începe să se mului ca sector strategic al dezvoltării rurale. diversifice. În anul 2005, din numărul total ViaŃa cotidiană în mediul rural româ de 313.985 microîntreprinderi, care î i nesc este a ezată pe norme rezultate din desfă urau activitatea la nivel naŃional, experienŃa convieŃuirii sociale, tradiŃiile, doar 40714 microîntreprinderi, adică 12,9%, obiceiurile i cultura locală. SpaŃiul domestic funcŃionau în mediul rural. este determinant pentru activitatea econo SpaŃiul rural românesc se deosebe te mică a gospodăriri rurale; el se prelunge te de spaŃiul urban prin structura economică, în afara acesteia, prin infrastructurile i densitatea populaŃiei, profesiile de bază activităŃile economico sociale, unde există dominante, cultură i edificii culturale, probleme dificile de a căror soluŃionare de viaŃa spirituală, relaŃiile interumane .a. 7 pinde dezvoltarea satului românesc, respectiv: Din punctul de vedere al structurii eco a. absenŃa unor reŃele de transport adec nomice, spaŃiul rural românesc este pre vate, cu implicaŃii locale privind servi ponderent agricol, dar nu exclude existenŃa ciile medicale, educaŃionale, de cultură i a altor activităŃi neagricole, care să deter etc.; mine scăderea ponderii populaŃiei ocupate b. de reŃelele de apă potabilă curentă în activităŃile agrosilvice i în crearea va beneficiază numai 33% dintre locui lorii adăugate brute. ActivităŃile caracte torii mediului rural, iar reŃeaua publică ristice sectorului primar al economiei sunt de canalizare serve te numai 10% din predominante; activităŃile industriale i din populaŃia rurală; domeniul serviciilor sunt complementare c. calitatea serviciilor medicale rurale nu economiei agricole, dar tind să intre într un se ridică la nivelul cerinŃelor actuale; proces de expansiune. cadrele medicale cu studii de scurtă În ceea ce prive te forma de proprie durată sunt preponderente, iar numărul tate, spaŃiul rural românesc se caracteri medicilor este insuficient; zează prin ponderea redusă a proprietăŃii d. telecomunicaŃiile, cuprinzând telefonia, publice i preponderenŃa proprietăŃii pri cablul TV, calculatoarele i internet vate (circa 95,6% din suprafaŃa agricolă a ul, sunt modeste, datorită veniturilor Ńării), care este excesiv fragmentată, iar în reduse ale locuitorilor; lipsa formelor de asociere a condus la e. numărul mare de ferme de subzistenŃă predominanŃa exploatărilor de subzistenŃă i semi subzistenŃă, care nu sunt viabile, i semisubzistenŃă. ExploataŃiile de tip comer cu o suprafaŃă medie a exploataŃiei de cial deŃin o pondere insignifiantă în pro numai 1,7 ha; ducŃia agricolă i în suprafaŃa agricolă; în f. o slabă productivitate i calitate a pro mare parte, acestea au reu it să se adapteze ducŃiei agricole, decalajul important la nevoile unei agriculturi performante. între importurile i exporturile de pro O caracteristică importantă a spaŃiului duse agricole; rural al României constă în densitatea re g. inexistenŃa unei reŃele de piaŃă en gros dusă a populaŃiei, în numărul mic al popu unde producătorii să i vândă produ laŃiei fiecărui sat i în tendinŃa de îmbă sele la preŃuri reale; trânire a populaŃiei.
55 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Marin B ăbeanu, Ana Delia B ăbeanu h. existenŃa unor suprafeŃe de teren (circa europeană i comunitară. Carta europeană 1/5) afectate grav de factori de risc a spaŃiului rural, adoptată de Consiliului natural (inundaŃii, alunecări de teren, Europei în anul 1996, a devenit documentul seismicitate ridicată, de ertificare, re cadru, politic i juridic, al dezvoltării i surse reduse de apă). amenajării rurale în Europa. În esenŃa sa, problema dezvoltării i amenajării rurale 3. Integrarea în Uniunea Europeană implică realizarea unui echilibru între ce i dezvoltarea durabilă a spaŃiului rinŃa de conservare a spaŃiului rural (eco rural românesc nomic, ecologic i social cultural) i ten SpaŃiul rural românesc cuprinde 93,7% dinŃa de modernizare a vieŃii rurale. din suprafaŃa Ńării, 45,1% din totalul popu ConferinŃa InternaŃională de la Cork, laŃiei, 50,7% din populaŃia activă i 46,6% intitulată Europa rurală – perspective de din populaŃia ocupată. FuncŃiile principale viitor, a avut ca obiectiv stabilirea orien ale spaŃiului rural sunt: funcŃia economică , tărilor fundamentale ale politicilor rurale considerată ca funcŃie primară, care are ca ale Uniunii Europene, după anul 2000. La obiectiv principal obŃinerea de bunuri baza politicilor rurale a fost pusă dezvol agro silvice i a altor bunuri industriale i tarea rurală durabilă, definită în coordonate de servicii realizate în amonte i în aval de precise: stabilizarea populaŃiei în spaŃiul agricultură; funcŃia ecologică constând în rural (prin eliminarea sau diminuarea exodului limitarea i înlăturarea efectelor negative rural), eradicarea/combaterea sărăciei din ale factorilor poluanŃi asupra spaŃiului rural; mediul rural (prin stimularea i sporirea funcŃia social culturală, rezultată din con ocupării forŃei de muncă, precum i prin vieŃuirea unor comunităŃi mici de oameni, care promovarea egalităŃii de anse pentru toŃi se cunosc între ei, se apreciază i se ierar locuitorii rurali), sporirea calităŃii vieŃii i a hizează social, fiind uniŃi prin cultura i bunăstării generale (prin conservarea, pro obiceiurile tradiŃionale. tejarea i ameliorarea calităŃii mediului i Satul – componenta principală a spa peisajului rural). Ńiului rural – reprezintă un proces perma Principalele obiective ale Uniunii Euro nent de umanizare a teritoriului, de pro pene privind dezvoltarea rurală i politica tejare a tradiŃiilor i obiceiurilor, prin care agrară, cuprinse în Agenda 2000, sunt: populaŃia a reu it să se adapteze unui mod InvestiŃiile în fermele agricole vizează, specific de utilizare a resurselor solului i cu precădere, ameliorarea calitativă a subsolului, în baza unor relaŃii economice producŃiei, reducerea costurilor, prote i social istorice determinante. În cadrul evo jarea mediului i ameliorarea peisa luŃiei sale în timp, satul românesc a suferit jului agrosilvic, asigurarea bunului trata diferite transformări devenind, dintr o loca ment i a bunăstării animalelor, încu litate preponderent agricolă de importanŃă rajarea pluriactivităŃii. locală, o a ezare umană cu caracter multi Sporirea cheltuielilor pentru resursele funcŃional. umane cu următoarele componente: ImportanŃa mare pe care o are viaŃa eco susŃinerea fermierilor tineri, încuraja nomică, ecologică i socială a satului con rea pensionării anticipate i stimula temporan pentru fiecare Ńară, transformă rea formării profesionale. dezvoltarea rurală într o problemă de di FinanŃarea fermierilor din zonele defa mensiuni naŃionale i internaŃionale. Consiliul vorizate i cu restricŃii de mediu. Europei i Uniunea Europeană au ridicat FinanŃarea măsurilor de agromediu. problema spaŃiului rural la nivel de politică 56 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Dezvoltarea durabilă a spaŃiului rural românesc i exigenŃele viitorului
FinanŃarea investiŃiilor în procesarea i PriorităŃile sau obiectivele specifice ale marketingul produselor agricole. strategiei pentru dezvoltare rurală în România FinanŃarea măsurilor forestiere concre derivă din Politica Agricolă Comună a tizate în înfiinŃarea de noi suprafeŃe Uniunii Europene, dar iau în considerare împădurite, investiŃii pentru procesa condiŃiile specifice ale agriculturii i spa rea lemnului, sporirea valorii materiei Ńiului rural românesc. Acestea sunt: prime lemnoase .a. a. ÎmbunătăŃirea infrastructurii rurale, până FinanŃarea măsurilor de comasare, repar în 2015, prin construcŃia a 2000 km de celare i reorganizare a terenului agri drum i modernizarea a 5000 km de col al fermelor. drumuri comunale, aprovizionarea cu România, prin Programul NaŃional apă potabilă, prin executarea de lucrări pentru Dezvoltare Rurală 2007 2013, pro de construcŃie a 9000 km de reŃele de movează modelul european agricol i de conducte, efectuarea de lucrări de dezvoltare rurală. Obiectivele generale ale canalizare, prin construcŃia a 1600 km strategiei naŃionale de dezvoltare rurală de conducte de acest tip. durabilă au în vedere, în primul rând, cre b. Cre terea volumului investiŃiilor în terea dinamismului economic al zonelor exploataŃiile agricole i silvice, până în rurale, inclusiv dezvoltarea durabilă a sec 2015, la 5000 de proiecte investi torului agricol i forestier. În al doilea rând, Ńionale ce pot genera circa 25000 lo se urmăre te conservarea i îmbunătăŃirea curi de muncă în activităŃi de prelu mediului natural, care să stimuleze dina crare i industrializare. mismul social i cre terea calităŃii vieŃii în c. Reducerea ponderii populaŃiei vârstnice zonele rurale. În al treilea rând, strategia ocupate în agricultură de la 67,3% la pune un accent deosebit pe dezvoltarea com 50% în anul 2015. petitivităŃii sectoarelor de activitate econo d. Cre terea la 9 ha a mărimii medii a mică din mediul rural (agricol, forestier, de fermelor până în anul 2015. prelucrare industrială i de servicii), luând e. Cre terea producŃiei în acvacultură, de în considerare oportunităŃile pieŃei unice i la circa 8700 tone/an, în 2003, la deschiderea spre piaŃa mondială. În al 20000 tone/an, în 2015. patrulea rând, strategia naŃională a dez Obiectivele specifice ale strategiei ro voltării rurale durabile se întemeiază pe mâne ti de dezvoltare rurală sunt urmate aplicarea unui model multifuncŃional de de identificarea unor subpriorităŃi, cum ar fi: dezvoltare a satului românesc. Principiul a. cre terea competitivităŃii economiei de bază în aplicarea acestui model constă agro alimentare i silvice, prin adap în promovarea concomitentă i interde tarea ofertei la cerinŃele pieŃei; pendentă a dezvoltării funcŃiilor agricole b. cre terea standardelor de viaŃă în zo ale zonelor rurale, însoŃite de promovarea nele rurale, prin diversificarea activi în egală măsură a funcŃiilor nonagricole ale tăŃilor di aceste zone, acestor zone. Modelul este compatibil cu c. dezvoltarea economică durabilă a fer politica economică i socială a Uniunii melor agricole i a exploataŃiilor fores Europene, al cărui scop principal îl consti tiere; tuie reducerea disparităŃilor de dezvoltare d. promovarea iniŃiativelor locale de tip între regiunile acestei organizaŃii, dar i „LEADER”; diminuarea decalajelor de dezvoltare între e. asigurarea pescuitului durabil i dez rural i urban. voltarea acvaculturii.
57 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Marin B ăbeanu, Ana Delia B ăbeanu
Totodată, fiecărei subpriorităŃi îi co respunde un ansamblu de acŃiuni atent selectate, prin care se asigură distribuirea corectă a fondurilor limitate avute la dis poziŃie pentru dezvoltarea rurală, precum i folosirea eficientă a acestor fonduri. Pro blema finanŃării procesului de dezvoltare rurală în România este primordială, deoa rece populaŃia care trăie te în acest spaŃiu, ca pondere, este de ase ori mai mare decât Abstract : In the paper there were followed media Ńărilor din Europa Occidentală, iar three essential aspects: the contents and infrastructurile de care dispunem se găsesc factors of the sustainable development într o stare precară. Resursele financiare pro contemporary process, the present situation prii, de i importante, sunt insuficiente pentru of the Romanian rural environment and the susŃinerea unor transformări de anvergură sustainable development of the Romanian în spaŃiul rural românesc. În acela i timp, rural space, in condition of the European ansele de finanŃare a dezvoltării rurale inte Union economy integration. There were grate au sporit prin preaderarea i aderarea brought arguments regarding the necessity României la uniunea Europeană, ca urma to accelerate the development rural regions re a asistenŃei financiare acordate de această process from Romania, in order to become organizaŃie i de alte organizaŃii econo more consistent with the rural regions of mice i instituŃii financiare internaŃionale. the advanced western countries. Also, there were assessed the strategic objectives and Note tasks of the National Plan for Rural 1 M. Drăgănescu, ExigenŃe ale echilibrului Development. ecologic în condiŃiile cre terii economice i demografice, în „Probleme economice”, nr.5/1972, p.50. 2 N.N. Constantinescu, Economia protecŃiei mediului natural, Editura Politică, Bucure ti, 1976, pp.308 309. 3 L. Brawn, Starea lumii 1991, Editura Tehnică, Bucure ti, 1991, pp.15 16. 4 W.K. Reylly, Dezvoltare economică i câ tig ecologic, în Sinteza, nr.89/1991, pp.24. 5 C. Cămă oiu, Economia i sfidarea naturii, Editura Economică, Bucure ti, 1991, pp.14. 6 Anuarul Statistic al României, 2006, Institutul NaŃional de Statistică, pp.43 44. 7 I. Bold, E. Buciuman, N. Drăghici, SpaŃiul rural – definire, organizare, dezvoltare, Editura Mirton, Timi oara, 2003, pp.56 60. 58 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ
Cum promovăm turismul românesc în Uniunea Europeană? RAMONA G RUESCU , G HEORGHE P IRVU urismul reprezintă pentru România standardele reduse ale infrastructurii din T un sector economic care dispune de turism, calitatea slabă a cazării i a servi un valoros potenŃial de dezvoltare, ciilor conexe, infrastructura de bază subdez neexploatat încă eficient i suficient i care voltată, lipsa capacităŃilor de turism sportiv, poate deveni o sursă de atracŃie atât a promovarea insuficientă a produselor turis investitorilor cât i a turi tilor străini, însă tice pe plan naŃional i internaŃional, cât i acest lucru este îngreunat de concurenŃa la nivel regional: număr redus de tur operatori, puternică din partea Ńărilor vecine i de număr scăzut de evenimente turistice i amploarea problemelor legate de competi culturale, pondere prea mare în cadrul for tivitate. În ciuda perioadei dificile traver melor de turism a turismului social sub sate, turismul românesc a avut în ultimii venŃionat de la bugetul de stat .a.. ani un trend ascendent. Pentru cre terea Studiile elaborate în cadrul OMT, bazate rolului turismului în economie, pentru pe informaŃiile i analizele de piaŃă reali realizarea obiectivului integrării europene zate în Ńările mari generatoare de fluxuri a sectorului turistic i pentru satisfacerea turistice din Europa, precum i anchetele exigenŃelor dezvoltării durabile, guvernul întreprinse în rândul turi tilor străini care trebuie să joace în continuare un rol vizitează România, caracterizează oferta tu important i să iniŃieze politici active care ristică românească prin următoarele aspecte: să ducă la cre terea numărului de turi ti, a toate tipurile de programe oferite de încasărilor din turism i a duratei medii a România întâmpină o concurenŃă acerbă sejurului. Guvernul român percepe rolul pe pieŃele vest europene; important pe care segmentul de turism i destinaŃiile concurente oferă o gamă va călătorii poate să l joace în dezvoltarea riată de facilităŃi pentru toate catego economică viitoare a Ńării, dar eforturile riile de turi ti; economice făcute pentru integrarea in oferta româneasca este relativ limitată, Uniunea Europeana au lasat, pentru un restrânsă la câteva staŃiuni, iar în cadrul timp, în umbră sectorul turistic. acestora, doar la câteva hoteluri; Strategiile de dezvoltare a sectorului serviciile sunt inferioare celor de pe turistic din România s au dovedit slab destinaŃii concurente precum Bulgaria, performante. Stă mărturie în acest sens Turcia, Grecia sau Cipru; lista nejustificat de amplă a punctelor slabe agrementul nu se ridică la nivelul ale sectorului turistic atât la nivel naŃional: ofertei din alte destinaŃii;
59 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Ramona Gruescu, Gheorghe Pîrvu
infrastructura tehnico rutieră este ne movarea destinaŃiei, sprijinului guverna corespunzatoare; mental slab pentru turism, practicilor adesea lipsa unor hoteluri de confort superior neprofesionale în sector, standardelor scă în marile ora e i în staŃiunile turistice zute ale serviciilor pentru vizitatori, infra de interes internaŃional; structura turistică, facilitaŃile i modurile Proiectul de strategie pentru intervalul de petrecere a timpului neadecvate cerin 2007 2013 elaborat de Autoritatea NaŃio Ńelor actuale. Parafrazându l pe pre e nală pentru Turism atrage atenŃia asupra dintele WTTC, Jean Claude Baumgarten faptului că România a încetat să mai fie o (mai 2006), turismul românesc are poten piaŃă turistică atractivă din punct de vedere Ńial să crească, până în 2016, peste media al raportului calitate preŃ. Orice Ńară care europeană i mondială, “prima urgenŃă” fiind aspiră la o dezvoltare eficientă a turismului îmbunătăŃirea imaginii Ńării în exterior pe termen lung trebuie să î i fundamenteze Obiectivul strategic general de dezvol activitatea pe baza unui plan de dezvoltare tare a turismului îl reprezintă, în acest con pe termen lung pentru turism. Guvernul text, crearea unei destinaŃii turistice com României a stabilit că este urgent necesar petitive pe plan internaŃional, la nivelul re un Plan al dezvoltării turismului pentru a surselor turistice de care dispune România pune bazele implementării unei abordări i care să impună acest domeniu ca activi durabile a dezvoltării turismului în România, tate economică prioritară în cadrul siste încheind un contract cu OrganizaŃia Mon mului economic naŃional. Realizarea obiec ială a Turismului pentru această acŃiune. tivului vizează unele direcŃii de acŃiune cre Master Planul cuprinde un program de privesc: modernizarea produsului turistic, acŃiune pe 6 ani (2007 2013) în conexiune marketingul i promovarea, resursele uma cu susŃinerea financiară prin fondurile struc ne, corelarea cu alte politici de dezvoltare turale la care România are acces ca urmare economică naŃională, monitorizarea i eva a integrării în Uniunea Europeană în ianuarie luarea. 2007, însă face referire la dezvoltarea tu Turismul i călătoriile trebuie incluse rismului pe o perioadă de 20 de ani, pană în politicile generale pentru forŃă de mun în 2026. că, comerŃ, investiŃii, educaŃie, cultură i Strategia de turism reprezintă planul protecŃia mediului. România trebuie să de acŃiune menit să asigure obŃinerea unor întreprindă o campanie de imagine pentru rezultate economice pozitive i să conso a cre te informarea factorilor publici i lideze procesul de management. În elabo privaŃi legată de contribuŃia industriei turis rarea unei strategii competitive de turism mului i a potenŃialului privind dezvoltarea. autorităŃile i speciali tii trebuie să aibă în Asigurarea unui mediu financiar fiscal vedere o multitudine de elemente: defini stimulativ i stabil este vitală pentru atra rea obiectivelor, alegerea serviciilor i facilită gerea investitorilor i a capitalurilor private Ńilor, urmărirea asigurării calităŃii, elabora care să asigure dezvoltarea proiectelor tu rea strategiei de marketing, elaborarea unui ristice. Relansarea rapidă a turismului ro produs de turism viabil, finanŃarea acestuia, mânesc trebuie sprijinită prin facilităŃi fis stabilirea structurii organizatorice, a supor cale: reinvestirea profitului, stimularea inves tului sectorial i realizarea unei monito tiŃiilor noi, cu deosebire în zonele turistice rizări continuue a strategiei. “speciale”, în staŃiunile turistice sezoniere, PercepŃia României ca destinaŃie turis precum i pentru anumite forme de turism tică nu este foarte bună din cauza, în prin i categorii de turi ti. Este necesară acor cipal, a deficienŃelor în marketingul i pro darea unor credite cu dobândă preferen 60 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Cum promovăm turismul românesc în Uniunea Europeană?
Ńială pentru proiectele ce vizează investi fie generale, fie pe sectoare, ele putâand fi Ńiile turistice i o implicare mai mare a dezvoltate pe plan local, sau pot fi parte a oficialităŃilor locale i naŃionale în obŃi schemelor naŃionale sau chiar internaŃionale. nerea de fonduri nerambursabile de către Multe Ńări au deja o schemă de inspec investitori. Ar fi benefică înfiinŃarea unui tare i de notare a hotelurilor i restau ghi eu unic pentru investiŃiile în turism în rantelor, care recunosc anumite standarde de turism, unde părŃile interesate pot să pri bază întalnite sau anumite facilităŃi furni mească informaŃii i sfaturi privind pro zate (sistemul stelelor). Unele a ezăminte cesul birocratic. pot dori chiar să facă un pas mai departe i A furniza o facilitate sau un serviciu să se alăture reŃelelor naŃionale i interna de calitate pentru turi ti reprezintă o parte Ńionale de furnizori care se concentrează fundamentală a dezvoltării unui produs, asupra calităŃii. mai ales când avem de a face cu segmente Avantajul acestor reŃele este că ele dis de piaŃă mai mici i mai puŃin accesibile. pun de o strategie de marketing proprie i În aceste circumstanŃe, cu cât produsul astfel i au creat o bună reputaŃie despre turistic este de o mai bună calitate, cu atât nivelul de calitate al serviciilor, nivel pe turistul este mai satisfăcut de experienŃa să care unii turi ti se bazează când aleg locul din timpul vacanŃei i cu atât mai posibil de destinaŃie. De asemenea, ele prevăd re este că acesta să stea mai mult, să revină, pere clare pentru nivelul de standard apli să spună i altora despre acea Ńară. cat, care este cunoscut atât de către turi ti, Pentru a fi menŃinută, calitatea trebuie cât i de către locuitorii a ezământului. asigurată de a lungul întregului lanŃ turis Alte forme importante ale standar tic, de la primele mesaje de marketing, dului de calitate pe care turi tii interesaŃi până la aprovizionare, acomodare, alimente, caută, sunt cele legate de mediul înconju orientare, planificarea destinaŃiei, etc. Fiecare rător. Diferite Ńări i au dezvoltat propriile din aceste elemente poate contribui, în nivele de calitate în funcŃie de importanŃa parte, la satifacŃia generală a vizitatorului. pe care o acordă turi tii mediului înconju Drept urmare, dacă un singur produs este rător. Există i standarde internaŃionale, cum de slabă calitate, va rezulta o scădere a ar fi de exemplu ISO 14000, care eva nivelului de satisfacere a turistului. Aceasta luează impactul general al facilităŃilor (re demonstrează necesitatea existenŃei unei ciclare, risipa de apă), asupra mediului strategii turistice bine organizate i coor înconjurător. donate, care să încurajeze toŃi partenerii să Unele standarde sunt voluntare, dar la muncească împreună pentru a spori cali fel de eficiente, cum ar fi European Charter tatea generală a destinaŃiei turistice i for Sustainable Tourism in Protected Areas , pentru a se asigura că aceasta calitate este care stabile te o serie de principii ale dez menŃinută i, unde este cazul, sporită pe voltării turismului în zonele protejate. măsură ce turismul se dezvoltă. Aceasta nu numai că le asigură o recu Referitor la calitatea serviciilor, se acordă noa tere a eforturilor, dar îi i ajută în pro o importanŃă deosebită atât ofertei de ser cesul de oferire a unor principii călăuzi vicii personalizate, autentice i informate, cât toare detaliate despre cum să se procedeze i eficienŃei i profesionalismului acestora. pentru a dezvolta o astfel de formă de Cea mai evidentă metodă de a dezvolta i a turism. face publicitate calităŃii este de a stabili În sfâr it, în unele Ńări, atenŃia s a foca standarde comune care sunt recunoscute lizat asupra a a ziselor “premii verzi” ale prin premii. Standardele de calitate pot fi afacerilor, pentru a încuraja afacerile de
61 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Ramona Gruescu, Gheorghe Pîrvu turism să integreze preocupările asupra nizarea si dezvoltarea unei oferte turistice mediului direct în procesele lor de mana diversificate si competitive sunt necesare i gement. Aceasta este important în mod măsuri de îmbunătăŃire i dezvoltare a acti egal atât pentru operatorii de turnee, cat i vităŃii de marketing i promovare, de inte pentru furnizorii de servicii, care ar trebui grare în turismul mondial, de asigurare a să se implice în aceste scheme, fie prin cadrului legislativ i mediului financiar autoreglare, fie prin scheme promovate de fiscal stimulativ i stabil, corespunzătoare. autorităŃile locale. Uniunea Europeană i OrganizaŃia Avantajele sunt evidente. De curând, în Mondială a Turismului sugerează tuturor Marea Britanie, Association of Independent Ńărilor o anumită poziŃie privind rolul sta Tour Operators (AITO cu 150 de membri), tului în stimularea dezvoltării turismului, a introdus o politică de turism reformantă, considerând dezvoltarea durabilă ca opŃiu că răspuns la studiile asupra turi tilor, care nea strategică globală pentru acest secol, au arătat că o parte dintre ace tia nu au direcŃiile fundamentale fiind legate de con deloc încredere în touroperatori, dar acordă servarea stării de mediu, echitatea i juste o importanŃă deosebită problemelor me Ńea distribuirii prosperităŃii i conservarea diului înconjurător atunci când î i aleg desti biodiversităŃii. naŃia pentru vacanŃe. Deoarece i ei pri O componentă cheie a oricărei strat mesc recomandări i premii “green”, tour egii de turism trebuie să fie marketingul i operatorii speră că astfel să atragă o clien promovarea atât a produselor turistice, cat telă mai fidelă i, eventual, o participare i a destinaŃiei că întreg. Chiar i cea mai mai mare pe piaŃă. impresionantă atracŃie va e ua fără o pro O alternativă a abordării pur sectoriale movare adecvată, lucru valabil mai ales pentru este să fie dezvoltate serii de standarde de acele destinaŃii care î i propun să atragă pieŃe calitate locale pentru o întreagă sferă a mai specializate. Pentru că marketingul este diferitelor componente turistice, de la un subiect atât de complex, este necesară o alimentele produse pe plan local pentru strategie proprie pentru a ajuta la planifi vizitatori, pană la ghizi acreditaŃi. Fiecare carea, coordonarea i investirea în diferi sector î i poate dezvolta propriul criteriu tele acŃiuni necesare. Numai atunci va pu de calitate. Dacă va avea succes, acesta tea funcŃiona atât la nivelul facilităŃilor turis nu numai că va spori standardul general tice individuale, cat i la nivelul destinaŃiei. al produselor turistice i va ajuta la cons Turismul este deja angrenat către seg truirea unei industrii turistice profesionale mente particulare de piaŃă, aceasta însem i integrate, dar va i spori calitatea ima nând că i strategia de marketing ar trebui ginii de ansamblu i reputaŃia destinaŃiei. aŃintită în mod clar către anumite tipuri de Acesta necesită, oricum, un oarecare grad turi ti. Studiile de piaŃă trasează un profil de organizare, cooperare i timp pentru a al vizitatorilor interesaŃi în a vizita zona fi stabilit atât cu diferitele grupuri eco respectivă i sunt folositoare la identifi nomice, cât i cu turi tii în sine, a adar ar carea celor mai bune canale de comunicare trebui planificat cu grijă. cu turi tii i în ghidarea către crearea ima Se impune, in acest context, o re ginii adecvate asupra destinaŃiei. Pentru că orientare a strategiilor de adecvare a struc mare parte din turism este efemeră, cum ar turilor turistice pe baza unei analize socio fi a teptările, experienŃele, sentimentele, economice la nivel naŃional si identificarea emoŃiile, este important să ne axăm pe tendintelor majore ale sectorului. De ase dezvoltarea unei imaginii potrivite a zonei, menea, este evident că alături de moder care ne va ajuta să încapsulăm cateva din 62 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Cum promovăm turismul românesc în Uniunea Europeană? aceste simŃiri i astfel, să sporim atracŃia Ziarele i revistele de specialitate sunt generală a destinaŃiei. de asemenea ideale pentru a atinge diferite Anumite materiale promoŃionale vor pieŃe – liderii lor deja Ńintesc către acele întări imaginea generală a destinaŃiei, prin tipuri de turi ti pe care zona dore te să i folosirea unor tehnici de marcă. În această atragă i, deci, sunt mult mai receptivi la privinŃă este foarte important să ne asigu reclamele despre o destinaŃie care le oferă răm că materialul este precis, bine compus activităŃi de care ace tia sunt interesaŃi. (fără prea multe superlative) i fixat la Încurajarea publicării în ghiduri indepe nivelul potrivit spre a fi atractive pentru ndente este de asemenea folositoare. În publicului dorit. Aceasta ne va asigura că sfâr it, dacă produsul turistic este specia oamenii nu vor sosi cu a teptări pe care nu lizat, se poate dovedi că se merită investiŃia le putem satisface, altfel, cel mai probabil, de a invita jurnali ti de la aceste ziare, care vor fi dezamăgiŃi de experienŃa trăită. Cea să scrie articole despre experienŃa lor. mai bună reputaŃie este aceea construită pe Târgurile comerciale sunt cele mai cla calea transmiterii orale, recomandată de sice forme de promovare. Oricum, pentru către managerii de marketing. multe destinaŃii, utilitatea acestora poate fi Trebuie de asemenea să reamintim că limitată în comparaŃie cu timpul i inves o reputaŃie nu este creată peste noapte, pot tiŃia necesare. Târgurile comerciale sunt să treacă chiar i cinci ani pană ce strategia folositoare doar în atragerea intermedi de marketing începe să dea roade. În conse arilor, precum operatorii de turism, etc. cinŃă, strategia trebuie văzută ca o activi Doar un mic procent din consumatorii tate pe termen lung, pentru a fi revizuită i finali (turi tii) î i bazează decizia pe infor actualizată în mod constant, conform ne maŃiile obŃinute la un târg comercial. voilor schimbătoare ale pieŃei i vizita Totu i, pentru târgurile internaŃionale este torului. Înseamnă, de asemenea, că un me probabil mai eficace să contacteze Consi rit considerabil îl are i stabilirea unei stra liul naŃional i regional de turism pentru a tegii de turism care să continue să infor vedea dacă acesta dore te să î i includă meze i să Ńintească turi tii i după ce destinaŃiile în expoziŃia lor. Altfel, merită ace tia au părăsit destinaŃia. Aceasta ajută de asemenea, să căutăm targuri mai i la acumularea unei clientele fidele i specializate sau pe cele care sunt îndrep încurajează vizitele repetate. tate către audienŃa naŃională sau regională. Există diverse canale de distribuŃie de Aici, publicul este deja mai concentrat i exploatat pentru promovarea destinaŃiei mai limitat i, astfel, mai probabil a fi turistice. Siturile web sunt din ce în ce mai receptiv la o destinaŃie anume. cunoscute în zilele noastre i sunt o cale Trebuie să acordăm importanŃă i mo ideală pentru a atinge audienŃă interna dului în care fixăm preŃurile i prezentăm Ńională, în special pentru noile, micile i produsele turistice. Fixarea unui preŃ este mai îndepărtatele destinaŃii, care nu dispun un proces dificil de determinat, din moment de un buget (sau nici măcar de o piaŃă) ce există atât de puŃine studii întreprinse necesar pentru campanii promoŃionale de asupra acestei probleme în cadrul unor pieŃe proporŃii. Pot fi folosite atât la nivelul indi specializate. Astfel, merită să ne asigurăm vidual de afacere, cat i la nivelul desti că studiile reperelor i destinaŃiilor similare naŃiei, însă necesită o anumită expertiză includ o reflectare a costurilor diferitelor pentru a ne asigura că este actualizat în facilităŃi i servicii oferite. Aceasta ne va mod regulat. ajuta să ne asigurăm că o destinaŃie nu î i fixează preŃul în afara pieŃei. Celălalt ele
63 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Ramona Gruescu, Gheorghe Pîrvu ment al ecuaŃiei constă în luarea în priile canale dezvoltate de marketing i pot considerare a veniturilor economice în atrage un număr mare de turi ti în grupuri funcŃie de investiŃiile cerute, având în ve mici, eventual i în afara sezonului. Asam dere faptul că turismul tinde să fie sezonier blarea unui astfel de pachet necesită atât i că, astfel, veniturile nu pot fi garantate facilităŃi (de exemplu hoteluri cu un număr pe întreg parcursul anului. de paturi mai mare de 10), cât i acorduri În situaŃia în care destinaŃia este relativ între diferitele elemente ce compun an de dimensiune mici în comparaŃie cu samblul – care vor depinde destul de mult întreaga ramură a turismului, ea are mai de interacŃiunile locale – i preferinŃele puŃine anse să fie aleasă de către marile operatorilor de turism despre ce fel de agenŃii i companii turistice. Totu i, există pachete pot fi create. i alte metode care pot fi folosite pentru a Alte forme de construire a pachetelor vinde i construi aceste produse, consi turistice pot fi considerate cele adresate la derând că piaŃa este deja destul de specia un plan mai local, de exemplu cu un sis lizată i oricum, deseori, oamenii care sunt tem de discounturi sau premii pentru interesaŃi de astfel de destinaŃii, preferă să clienŃii care folosesc acele facilităŃi care se călătorească în mod independent, pe cont prezintă sub formă de reŃele. De exemplu, propriu. un permis care ar permite deŃinătorului să Din nou, internetul este un instrument dispună de o intrare liberă la fiecare trei rapid i u or de folosit pentru a face soli atracŃii vizitate, sau o carte, un suvenir, citări sau cumpărături, atâta timp cât, bine pentru cazarea la trei hoteluri care fac parte înŃeles, companiile care furnizează astfel din aceea i reŃea.Toate acestea depind de de servicii sunt, la rândul, lor rapide i imaginaŃia i inventivitatea afaceri tilor, eficiente în răspunsul lor la cererile făcute. dar ar trebui să îi fie acordată consideraŃie Altfel, un sistem central de rezervare poate deplină, deoarece este o metodă bună de a fi considerat cum că oferă un punct de încuraja turi tii să stea mai mult i să contact potenŃialilor clienŃi care pot cum revină. păra un ansamblu de atracŃii fără a fi nece În mod similar, a a cum s a menŃionat sar să le verifice pe fiecare în parte. anterior, alăturarea reŃelelor mari de aso Ca o alternativă, este la fel de avan ciaŃii, cum este, de exemplu, Gites de France tajos să explorăm dacă sunt disponibile sau sau micilor reŃele de hoteluri, ar putea să se dacă pot fi create pachete generale , ca de constituie într o importantă sursă de cli exemplu drumeŃii, excursii de afaceri, ex enŃi, chiar dacă venitul individual de la sin cursii de vizionare a naturii sălbatice etc., gur vizitator este mai mic, datorită comi care pot include transportul local, acomo sioanelor plătite. darea, masa, i un număr de atracŃii sau eveni În sfâr it, pentru a combate problema mente pe o perioadă dată. Acestea pot fi sezonalităŃii, ar trebui luată în considerare vândute direct prin prestatori specializaŃi i promovarea sezoanelor mai puŃin solici de servicii. tate din punct de vedere al numărului de Ele pot fi oferite i de operatori de tu turi ti, stimulând astfel i comerŃul. Aceasta rism din afara destinaŃiei. Acest lucru este poate avea loc la nivelul afacerilor indivi folositor în mod special pentru a putea fi duale, de exemplu hoteluri care oferă cli disponibile i pentru acei turi ti aflaŃi în enŃilor fideli organizarea unui târg, într un zone mai îndepărtate, de exemplu, din alte anumit domeniu, la un preŃ special, cum ar Ńări. Ace ti operatori au experienŃă în vân fi trei nopŃi la preŃ de două, sau un week zarea de astfel de pachete, dispun de pro end gastronomic. Sau poate avea loc la un 64 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Cum promovăm turismul românesc în Uniunea Europeană? nivel mai larg, care implică cooperarea cu ristic, de exemplu iniŃiativa PanParks pro firmele de transport aerian i publicitatea movată de World Wide Fund for Nature i în ziarele naŃionale. grupul The Dutch Molecantan , care i au Cele mai multe destinaŃii au succes în propus să unifice diferite parcuri din Europa atragerea turi tilor din ora e vecine i din printr o viziune uniformă i de înaltă cali regiuni apropiate. De asemenea, în timp, tate a turismului i prin puternice principii dacă produsele turistice î i păstrează dina ecologice. mica i calitatea, ele pot să i lărgească aria În mod alternativ, diferite rute i itine de atracŃie, având loc un turism regional rarii ar putea fi explorate, că de exemplu cele adiŃional. În unele cazuri, acesta ar putea fi promovate de Consiliul Europei. Reamin îndeajuns, dar de obicei este folositor să tim că ele regrupează tipuri specifice de încercăm să dezvoltăm o sferă largă de interese culturale cu temă comună. Aceasta resurse turistice, astfel încât să nu existe nu înseamnă neapărat că turistul va par siguranŃă numai asupra unei singure zone. curge întreaga rută dintr o dată, ci mai de Turismul exterior este mai viabil din punct grabă îl încurajează să descopere i alte zone de vedere economic, pentru că vizitatorii din Europa, pe măsură ce învaŃă mai multe străini tind să stea mai mult timp i să despre diferitele rute. cheltuiască mai mult odată ce ajung la În final, pentru a concluziona acest ca destinaŃie. pitol, mai trebuie să vorbim i despre na Există un merit considerabil în încer tura ciclică a turismului. Un produs turistic carea de a forma alianŃe i reŃele cu desti nu urmează ruta standard, lineară, a dez naŃii sau atracŃii turistice din altă zonă din voltării unui produs, de la concept, dez Ńară, sau din Europa. Nu sunt multe exem voltare la ie irea de pe piaŃă. Există o ne ple de astfel de reŃele, dar acolo unde acestea voie continuă de formare de stocuri, de s au format, sunt foarte profitabile. Turi tii ajustare i adaptare a diferitelor produse i care au experimentat un produs turistic i de asigurare că turismul se menŃine dina au fost satisfăcuŃi de el, vor încerca pro mic i se adaptează bine cu celelalte seg babil i alt produs înrudit cu acesta, mai ales mente de turism. în aceste segmente de piaŃă mai speciali De exemplu, este posibil ca o desti zate. O reŃea stabilită poate capitaliza inte naŃie turistică deja stabilită să dorească să resul potenŃial prin furnizarea de acces li se îndrepte mai mult către un turism natu ber la informaŃia despre atracŃii i un stan ral i cultural sau către acele zone care au dard garantat de calitate a serviciilor. i înregistrat un declin în ultimii ani. Studiile mai mult, cum internetul este u or de folo de piaŃă i analizele SWOT sunt la fel de sit de către turi tii interesaŃi să caute o relevante în acest stadiu cum sunt i la destinaŃie turistică, promovarea unor astfel început, atâta timp cât ele ajută la crearea de reŃele se dovede te a fi mai u oară că unei imagini clare despre turismul zonei înainte. respective i orice probleme posibile. Numai ReŃelele turistice pot opera la orice nivel. atunci va fi posibilă găsirea unor soluŃii sau Unele dintre cele mai pline de succes, pană idei pentru schimbare, expansiune, consolidare. la data actuală, care au implicat diferite Managementul destinaŃiei turistice este forme de acomodare sunt Gites de France un proces iterativ care necesită toate sta i Europe de Traditions , care, împreună, diile procesului de dezvoltare, pentru că des grupează tipuri similare de acomodare în tinaŃia să fie astfel revizitată i pentru că jurul unei teme comune. Altele se concen produsele turistice să rămână viabile i trează mai mult pe un anumit segment tu atractive.
65 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Ramona Gruescu, Gheorghe Pîrvu
Résumé : Le tourisme représente pour la Roumanie un secteur économique avec un Bibliografie: grand potentiel de développement. Les 1. Ramona Gruescu, Turism internaŃional, nombreux points faibles de ce domaine apecte economice i sociale , Ed. Sitech, montre que les stratégies antérieures ont 2005. été inefficaces. Cet article trace quelques lignes générales à suivre dans l’avenir 2. Rodica Minciu, Economia turismului , ayant comme point de départ le projet de Ed. Uranus, 2001 stratégie élaboré par l’Autorité Nationale pour le Tourisme. 66 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Aspecte privind activitatea ombudsmanului în plan naŃional ADRIAN B OGDAN 1. Introducere nstituŃia ombudsmanului a apărut pentru Ńinutul său, două drepturi fundamentale care I prima dată în Suedia, fiind consacrată prezintă relevanŃă pentru aspectul analizat, prin ConstituŃia din anul 1809. Ea respectiv dreptul de a avea o bună admi avea rolul de a apăra drepturile cetăŃea nistraŃie, i dreptul de a adresa Mediato nului în raporturile lui cu statul, în special rului european plângeri referitoare la cu administraŃia publică. conduita necorespunzătoare în administra Pe plan regional, prin Tratatul de la Ńie în cadrul instituŃiilor i organelor Uniunii. Maastricht, în 1992, au fost create premisele Ombudsmanul care î i desfă oară acti necesare apariŃiei ombudsmanului. vitatea la nivelul Uniunii Europene, mai poate Ulterior, în anul 1995, a fost desemnat fi întâlnit i sub denumirea de Mediator primul ombudsman de către Parlamentul european. European. Dreptul de a avea o bună administra Ombudsmanul mai poate fi întâlnit i Ńie sintetizează în conŃinutul său urmă sub următoarele denumiri: comisar parla toarele: mentar, avocatul poporului, apărător public, dreptul fiecărei persoane de a fi ascultată procuror parlamentar, mediator public. înainte de a se lua măsuri individuale, România a preluat această instituŃie care ar putea să îi influenŃeze negativ sub denumirea de Avocatul poporului . situaŃia; dreptul fiecărei persoane de a avea acces 2. Repere internaŃionale la dosarul cauzei sale, cu rezerva respec La nivel mondial, în anul 1992, a fost creat tării intereselor de confidenŃialitate care Institutului InternaŃional al Ombudsmanului , sunt autorizate i a secretului profesional care avea competenŃe în domeniul protec i comercial; Ńiei drepturilor omului. obligaŃia administraŃiei de a i justifica Pe plan regional a fost înfiinŃat Insti deciziile 2. tutul European al Ombudsmanului. Sediul Codul European al Bunei Conduite asociaŃiei se află la Innsbruck, Austria 1. Administrative are la bază următoarele prin Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii cipii fundamentale: Europene edictată cu ocazia reuniunii de la principiul nediscriminării, conform căruia, Nisa din decembrie 2000, prevede în con funcŃionarul va aplica egalitatea de trata
67 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Adrian Bogdan
ment tuturor persoanelor cu care vine în control asupra actelor emise de către le contact; giuitor cât i de către administraŃia de stat. principiul legalităŃii , conform căruia, În urma controlului efectuat, Avocatul funcŃionarul din cadrul administraŃiei euro Poporului face ni te recomandări, în legă pene î i va desfă ura activitatea profe tură cu abuzurile constatate, pe care le tri sională conform legislaŃiei comunitare, mite organelor, ce se fac vinovate de abu fără a afecta drepturile altor persoane; zurile respective. principiul proporŃionalităŃii, care impune Aceste organe, în termen de 30 de zile funcŃionarului, atunci când ia o decizie, sunt obligate să răspundă la recomandările să păstreze un echilibru între interesul făcute, iar în caz de refuz se pot sesiza persoanei particulare i interesul colec organele lor ierarhic superioare, respectiv tivităŃii; Guvernul sau chiar Parlamentul. principiul obiectivităŃii, conform căruia, Numirea Avocatului Poporului se face în luarea deciziei, funcŃionarul se va baza de către Senat, iar mandatul său este de 5 numai pe aspectele relevante ale situaŃiei. ani. El este ajutat de 2 adjuncŃi i de perso Codul instituie astfel o serie de măsuri nalul de specialitate, care se află sub direc referitoare la o bună desfă urare a activi ta sa conducere i îndrumare. tăŃii administrative în cadrul instituŃiilor Sesizarea Avocatului Poporului se comunitare europene. poate face din oficiu sau la cererea persoa Carta Drepturilor Fundamentale ale nelor care sunt lezate în drepturile sau li Uniunii Europene, în art. 41 menŃionează bertăŃile lor fundamentale. Sesizarea se poate dreptul la o bună administraŃie realizată de face atât de cetăŃenii români cât i de către către instituŃiile i organele comunitare, de cetăŃenii străini sau de către apatrizi, în care trebuie să se bucure cetăŃenii europeni. termen de cel mult 12 luni. O poziŃie importantă în valorificarea Acest termen începe să curgă de la dreptului de petiŃionare este deŃinută de data la care cetăŃeanul a luat cuno tinŃă de mediatorul numit de Parlament i abilitat aspectele legate de tulburarea exercitării să primească plângerile ce provin de la drepturilor sale. anumite personae i care sunt relative la CompetenŃa materială: cad sub inciden cazurile de rea administrare în acŃiunea Ńa acŃiunii instituŃiei Avocatului Poporului instituŃiilor sau organismelor comunitare, toate cauzele referitoare la încălcarea cu excepŃia CurŃii de justiŃie i a CurŃii de drepturilor omului. ExcepŃie, de la această primă instanŃă în exercitarea funcŃiilor lor regulă, face cazul în care sunt implicate jurisdicŃionale 3. Parlamentul, Pre edintele i JustiŃia. În exercitarea atribuŃiilor sale, Avo 3. Activitatea ombudsmanului în catul Poporului are dreptul să ceară spri plan naŃional jinul autorităŃilor publice, iar acestea sunt De i ConstituŃia din 1991 a prevăzut obligate să i l acorde. crearea instituŃiei avocatului poporului, Trebuie remarcat faptul că Avocatul acest lucru a fost realizat mai târziu, abia in Poporului nu are la dispoziŃie un drept de anul 1997. iniŃiativă legislativă. Pentru a modifica o Astfel, instituŃia avocatului poporului lege el trebuie să recurgă la factorii compe este prevăzută în ConstituŃie în capitolul IV. tenŃi să declan eze procedura legislativă. Scopul pentru care a fost înfiinŃată Avocatul Poporului i adjuncŃii săi nu această instituŃie este acela de a exercita un răspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc în 68 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Aspecte privind activitatea ombudsmanului în plan naŃional exercitarea atribuŃiilor prevăzute de lege. 4. Concluzii Pe durata exercitării mandatului, atât Avo Cu toate că există temerea, că prin intro catul Poporului cât i adjuncŃii săi nu pot fi ducerea unor măsuri coercitive, instituŃia reŃinuŃi, percheziŃionaŃi, arestaŃi sau trimi i avocatului poporului să dobândească un în judecată penală sau contravenŃională, statut de instrument poliŃienesc, conside fără încuviinŃarea Senatului. În cazul infrac răm că, datorită unor aspecte specifice, în Ńiunilor flagrante intenŃionate, Ministrul Jus România, ar trebui să fie pus la dispoziŃia tiŃiei v a informa neîntârziat pe Pre edin avocatului poporului, un sistem sancŃio tele Senatului asupra reŃinerii sau arestării, nator, pe care acesta să îl aplice atunci Senatul putând încuviinŃa arestarea sau când recomandările sale nu sunt luate în trimiterea în judecată cu votul majorităŃii consideraŃie. senatorilor 4. Printre obligaŃiile Avocatului Poporului Note este i aceea de a prezenta anual rapoarte 1 Statutul asociaŃiei "Institutul European al Parlamentului i în mod excepŃional, poate Ombudsmanului", art. 1. 2 Vezi, în acest sens, Codul European al Bunei prezenta rapoarte la cererea Parlamentului. Conduite Administrative, p. 7. Rapoartele pot conŃine recomandări 3 Octavian Manolache, Drept comunitar, privind legislaŃia sau recomandări de altă instituŃii comunitare, Editura ALL BECK, natură pentru ocrotirea drepturilor i Bucure ti, 1999, p. 85. libertăŃilor cetăŃenilor 5. 4 V.Duculescu, ProtecŃia juridică a drepturilor omului, Edit. Lumina Lex, Bucure ti, 1998, p. IniŃial, în funcŃia de avocat al po 226. porului a fost numit în anul 1997 domnul 5 ConstituŃia României, art. 57. Paul Mitroi, iar din anul 2001, a fost numit domnul Ioan Muraru, care în prezent se Résumé : L’article présente l’institution de află la al doilea mandat. l’ombudsman dans le plan international Datorită faptului că avocatul poporului aussi bien que le cadre juridique est folose te instrumentul persuasiunii i nu l’activité et les instruments de son acela al coerciŃiei reprezintă o deficienŃă correspondant roumain : l’Avocat du majoră, întrucât, datorită acestui fapt nu se peuple . On conclut qu’il serait nécessaire ajunge la finalitatea măsurilor luate. que l’Avocat du peuple soit doté d’un Dacă, din punct de vedere statistic, système de sanctions recomandările făcute de către ombudsmani aparŃinând Ńărilor europene, sunt finalizate în proporŃie de 95 98%, datorită respec tului de care se bucură instituŃia în faŃa organelor de stat, în România situaŃia este alta. Acest aspect este subliniat i de faptul că Ńara noastră ocupă un loc frunta în ceea ce prive te sesizarea CurŃii Europene a Drepturilor Omului, ceea ce relevă un interes scazut al statului român privind respectarea drepturilor omului.
69 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ The impact of the reform process upon the management of Romanian public organizations CĂTĂLINA M ARIA G EORGESCU Outlook on the Romanian public However, these pieces of legislation did organizations not have the expected result, that of a massive privatization of the afore mentioned he Romanian legislative framework companies 2. These companies remained to T regulating the reform of the state suffer a process of re structuring which would owned enterprises began to take enhance their activity in the strategic shape as early as 1990 through the industries of the Romanian economy, as adoption of the Law 15/1990 regarding the the armament and energy production. Still, re organization of state owned enterprises. the loopholes existing in the legislation, as This normative act divided enterprises into was the case with Law 15/1990, whose Art. commercial societies and autonomous 2 reads “the Autonomous Administrations administrations. operate in strategic areas of the economy Commercial societies had to choose … as well as in other fields of activity between becoming either limited liability established by the Government”, made it companies or joint stock companies, with possible for companies acting in the the state as the sole shareholder, thus domain of constructions, trade and tobacco becoming, during the first years of the to enter the category of autonomous transition period, the companies eligible administrations, regardless of their not for the privatization process 1. Until 1997, being “strategic” in nature, and indefinitely when the executive issued the Emergency suspending their privatization process 3. Ordinance 30/1997 regarding the re The following table shows the figures organization of autonomous administrations on the active enterprises from industry, and the Emergency Ordinance 88/1997 construction, trade and other services by regarding the privatization of enterprises, type of ownership for the period 1998 the autonomous administrations remained 2004, taking into account the nature of under the authority of some ministries. their social capital 4. Of which by type of ownership (by nature of social capital) Year Total State majority Private majority 1998 318376 2983 315393 1999 318736 2786 318950 2000 308064 1853 306211 2001 311260 1737 309523 2002 315105 1197 313908 2003 349061 1225 347836 2004 394519 1134 393385 70 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ The impact of the reform process upon the management of Romanian public organizations
Moreover, the subsequent table shows services, transport and communications, the turnover for enterprises having as main real estate transactions and other services, activity industry, construction, trade, market by type of ownership 5.
Activities Total Of which: State majority 1999 2000 2001 2002 2003 2004 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Industry 401262 588193 845646 1155133 1435226 1833286 190758 245408 314217 376281 430767 412811 Constructions 51348 79185 122613 163617 214696 280666 6787 8176 11698 8292 9829 11595 Sale, maintenance and repair of motor vehicles and 36366 53047 73490 114503 160701 222217 2368 312 562 88 95 102 motorcycles. Retail of fuels and motor vehicles Wholesale (excepting vehicles and 196498 335558 491927 620359 832765 1101343 2715 2065 2457 3725 1732 1495 motor cycles) Market services mainly rendered to the 21847 33475 42313 53947 68588 96743 3823 4394 5071 5722 9734 13695 population Transport and communications 92622 149910 230952 302944 405622 541846 46572 66773 88726 101084 113183 98104 Real estate transactions 2722 4386 7393 11160 16509 24363 626 971 1303 1089 1038 1026 Renting (tenancy) and services mainly rendered to enterprises, as 20388 36347 65468 89232 130418 182544 3825 4714 6703 8925 10383 13454 well as waste reclamation, salubrity and administration The efficiency and effectiveness of who are not held accountable for results or public organizations, as well as the economy given incentives to perform well, and whose of resources and the value for money are skills are inappropriate 6. Moreover, Shirley important issues pertaining to public identified some actions that would enhance management. the state owned enterprises’ efficiency, Many theorists have embarked on a among which she stated increasing the quest to find ways to improve state owned number of the negotiated agreements between enterprises’ efficiency. Mary Shirley has governments and state owned enterprises; come to the conclusion that there are some the introduction of systems to monitor and issues that affect the efficiency of state evaluate performance; enhancing competition owned enterprises. Among others, the and better accountability to customers; author identified the existence of confused creating incentives linked to performance; and conflicting objectives; government ensuring appropriate training and intervention in operating decisions; the compensation for managers; and selective action of monopoly powers; and managers liquidation and divestiture 7.
71 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Cătălina Maria Georgescu
Other scholars have studied the evolution ownership, serious consideration must be of both the public and private sector in the given to the need for reforming their transition period in Romania. internal structures, governance, and operations Ahrend and Martins have studied the in ways that assure that they pursue clear struggle for survival undergone by the development objectives” 9. wasteful state owned enterprises which Public enterprises appeared and spread have managed to resist “through initially throughout Central and Eastern Europe on direct and later increasingly indirect political and ideological grounds. By centrally subsidies from the state” resulting in huge planning the economy, nationalizing the debts for the national economy in the industry and all natural resources and detriment of the “budget and state owned collectivizing the agriculture, the socialist energy suppliers but also for general leadership sought to control the market. Also, economic efficiency” 8. The authors argue as a means of control and legitimization, that the delays in the privatization process the socialists struggled unemployment by of the large state owned companies have attracting all the labor force on the market, resulted in negative consequences for the thus reaching an astounding total employment. Romanian economic system. Also, Ahrend These measures fought social discontent and Martins claim that, though highly but backfired by affecting the efficiency of affected by the flow of resources lost in the the state owned enterprises which had to public sector which increased the hostility deal with a vast number of labor force, not of the business environment, a category of necessarily more productive or lucrative, on small and medium size companies found their payroll. Consequently, these enterprises resources to evolve, which bettered the increased the drain of capital in the labor market and increased the share of national budget and, at the same time, exports. registered decreasing levels of productivity Ahrend and Martins also mention the and efficiency. gap which exists between the Romanian The fall of communism and the economy and other Eastern European post transition to market economy in Romania communist economies in terms of the highlighted the extensive corruption existing degree of growth of the small and medium in the public administration which constituted size companies sector which was very much a result of the state’s incapacity to deliver affected by the lateness in privatization. the necessary services, its failure to offer Further regarding state owned enterprises, public goods, such as justice and safety 10 . Dennis A. Rondinelli argued that “when The following are figures on Romanian governments decide to keep them in state public administration institutions, by type 11 . Institution type Total 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Central administration 72 57 65 66 65 60 70 48 46 Ministries and central bodies 66 50 50 50 49 44 23 31 31 Governmental institutions 6 7 15 16 16 16 47 17 15 Local administration* 3342 3342 3417 3851 3860 3860 3875 3093 3555 72 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ The impact of the reform process upon the management of Romanian public organizations
Of which: Prefectures, county 84 84 84 84 84 84 84 84 84 councils Townhalls, local 2954 2954 2954 2957 2957 2957 2698 3009 3172 councils Social security 28760 28241 28089 28201 25827 28061 24663 20623 19270 Educational units 27558 27041 27018 27359 24884 26682 23647 19127 17720 Health and social assistance units 751 749 726 704 695 713 535 1066 1105 Culture and leisure units 451 451 345 138 248 666 481 430 445 * Also include other units of central administration from: justice, financial administration, labor and social protection, environmental protection etc. As regards the economy, people of the Romanian products to compete with manifested their discontent towards the imports or with other foreign products and continuous influence of the political factor in services on the international markets. The the economy, the lateness of privatization, subsequent table documents on enterprises the state’s incapacity to deal with the growing with financial, banking and insurance unemployment, corruption, technological activity, by type of ownership 12 . obsolescence that hampered the capacity Financial enterprise types Commercial Investment Brokerage Insurance, Other types banks trusts companies reinsurance of financial Total companies 1996 Total 77 14 66 54 260 471 Of which state majority 8 1 3 2 14 1997 Total 85 26 157 50 402 720 Of which state majority 7 3 3 1 14 1998 Total 91 22 76 55 597 841 Of which state majority 6 1 3 2 12 1999 Total 87 19 167 52 573 898 Of which state majority 4 1 2 7 2000 Total 82 19 142 66 832 1141 Of which state majority 4 1 1 6 2001 Total 83 19 183 58 1103 1446 Of which state majority 2 1 1 4 2002 Total 81 19 197 47 1796 2140 Of which state majority 1 1 1 1 1 5 2003 Total 82 20 156 48 2877 3183 Of which state majority 3 1 4 2004 Total 65 21 196 42 3746 4070 Of which state majority 3 1 4
73 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Cătălina Maria Georgescu
Mobilizing the reform process A report developed under the credentials of the World Bank argued for the necessity Among the measures that the of the existence of some pre conditions of governments may choose in order to solve reform: “Failed reforms can be very costly. the issues of state owned enterprises (SOEs), Money spent to restructure state owned Richard M. Kennedy and Leroy P. Jones enterprises and pay off their bad debts is identify the following: the sale of the state wasted if the enterprises fail to improve or, owned enterprise to private owners, in having been privatized, collapse back into which case one speaks of privatization; the the government’s arms. More difficult to transformation of the external environment quantify, but no less important, are the in order to enhance the efficiency of the costs in wasted human and political state owned enterprises, in which case one capital. Policymakers who spend months refers to reforms external to the state or years designing SOE reform programs owned enterprises; the improvement of the when the prerequisites for success are manner in which the government monitors lacking could devote their scarce skills to the state owned enterprises, which refers other issues where success is more likely. to corporate governance reforms; also, Similarly, developing country leaders and modifications can be realized at the level donors who push SOE reforms with a very of the organizational structure and of the scant or nonexistent chance of success operations of the state owned enterprises, draw down their political capital without in other words restructuring; moreover, achieving any significant returns.” 16 privatization can occur without changing The report has also identified three the ownership of the state owned enterprises, conditions for the success of privatization which is also known as privatization of and restructuring programs. Firstly, “the management; and finally, the government reform must be politically desirable to the can resort to liquidation, which means leadership and its constituencies; the political closing the respective state owned enterprise benefits must outweigh the political costs” 17 . and selling or transferring its assets 13 . Secondly, “the reform must be politically Of the above measures, the empirical feasible. Leaders must have the means to studies have shown that the privatization enact reforms and overcome opposition, through the sale of the state owned enterprise either by compensating the losers, thus to private owners appears to be the most winning their support, or by compelling profitable in terms of performance and them to comply despite their losses” 18 . structural improvements, as they increase Lastly, “promises central to state owned their competitiveness by adapting their enterprise reform must be credible. Investors actions to the impulses of the market 14 . must believe that the government will not Other methods such as the Management renationalize privatized firms; SOE Employee Buyouts (MEBO) or privatization employees and others who fear that they without changing the ownership of the state may lose out in reform must believe that owned enterprises do not have the strength the government will deliver on any promises to impose structural re organization; hence, of future compensation” 19 . they do not have the impulse to adapt to market constraints as an employee could Public management and the reform hardly hold a share so vast of the total of public organizations shares so that he could influence the Considering all the difficulties with which behavior of the company 15 . any reform and re structuring process have 74 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ The impact of the reform process upon the management of Romanian public organizations to deal, the success depends in a great extent and private sectors. The government must on the capacity of the authorized institutions also ensure the existence of social services to monitor and ensure assistance regarding and infrastructure and the functioning of the implementation of the new regulation. market institutions and policies that enhance Public organizations are characterized by a competition 21 . In order to ensure the success set of traits that clearly distinguish them of the integration to the EU, the Romanian from private organizations and that require Government has to work on developing specific processes and relations of public the state’s institutional structures so that management. they become capable of applying the In order to manage the privatization Union’s political and economic demands process successfully, the government has and implement the regulations deriving to focus on the following set of steps 20 from them. To sum up, the institutional pertaining to the strategic management: structure developed by the government First, the government has the task of shaping influences the efficiency of the newly the goals and objectives of privatization privatized firms by enhancing the activity which have to be included in a legislative of the private sector. package. Second, it is also the government who has to shape a strategic management Notes plan for privatization. The third step consists 1 Álmos Telegdy, Privatizarea MEBO în in the birth of a privatization agency. România. Procesul de privatizare i rezultatele Fourth, the methods which are thought of împroprietăririi , European Federation of as being the most profitable are selected to Employee Shareownership (EFES), 2002, resume the process of privatization. Fifth, source: http://www.efesonline.org. 2 Ibidem . the government passes from the selection 3 Ibidem . of the most appropriate methods of 4 Institutul NaŃional de Statistică, Anuarul privatization to the promotion of clear and Statistic al României 2005, Activitatea transparent privatization procedures. The întreprinderii , p. 24 26. next step deals with the finding and use of 5 Ibidem , p. 46. the best assessment and valuation methods. 6 Mary M. Shirley, Managing State Owned Further, the government must develop Enterprises , in World Bank Staff Working notable financial organisms to regulate Papers No. 577, Washington: World Bank, 1983. participation of the private sector. Another 7 step is focused on the creation of a system Ibidem . 8 R. Ahrend, J.O. Martins, Creative Destruction of government supervision and regulation, or Destructive Perpetuation: The Role of Large which would find its justification also in State Owned Enterprises and SMEs in the case of natural monopolies. Moreover, Romania During Transition , in Post another step consists in the enhancement Communist Economies , 15, 3 (2003): 331 356. of the private sector management capacity. 9 Dennis A. Rondinelli, Can public enterprises The last step deals with the development contribute to development? A critical assessment of employment protection regulation for and alternatives for management improvement, employees working in state owned enterprises prepared for United Nations Expert Group that are going to pass through the process Meeting on Reinventing Public Enterprise of privatization. Management, October 27 28, 2005, New York. 10 Alina Mungiu Pippidi, Politica dupa The Romanian central public authority communism , Bucure ti, Ed. Humanitas, 2002, has the task of promoting a legislative p. 30. framework applicable in both the public
75 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Cătălina Maria Georgescu
11 Institutul NaŃional de Statistică, Anuarul Statistic al României 2005, Activitatea Résumé : Cet article présente l’impact du întreprinderii , p. 55. 12 processus de réforme sur le management Ibidem . des organisations publiques roumaines. On 13 Richard M. Kennedy, Leroy P. Jones, Reforming State Owned Enterprises: Lessons commence par une approche générale des of International Experience, especially for the organisations et des principales tendances Least Developed Countries, United Nations qui marquent leur existence et leur Industrial Development Organization, 2003, p. développement. On présente ensuite les 14. efforts du gouvernement roumain pour 14 Dennis A. Rondinelli, op. cit. créer un cadre favorable à leur évolution. 15 Álmos Telegdy, op. cit., p. 3. Les conclusions portent sur la nécessité de 16 Mary Shirley et al., apud Richard M. stimuler la réforme dans ce domaine. Kennedy, Leroy P. Jones, op. cit. p. 17. 17 Finalement, on fait quelques recomman Ibidem . dations concernant l’usage des instruments 18 Ibidem . 19 Ibidem . de l’Union européenne, vus comme des 20 Dennis A. Rondinelli, op. cit. facteurs clé de la réforme. 21 Ibidem .
76 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Fundamental elements of organizing contemporary local public administration CRISTINA OTOVESCU , R ADU RIZA he administrative doctrine of the past existence of some authorities, like organs T years, developing the doctrine, when (functional and collective, organized according it refers to the way the territorial to the law), but on the existence of some administration is being organized, the local simple agents of the center. administration, in the wide sense of the term, This specific system to the state and stops to three fundamental principles: administrative organization, from antiquity centralization principle, de concentrating and Middle Eve, and in the contemporary principle and de centralizing principle 1. and modern époque of totalitarian political By these principles it’s being tried to regimes, admitted to the local authority, a solve the two tendencies that manifest in power of decision only in exceptional governing and administrating a country: situations, in case of disasters, such as unity tendency 2 and the tendency for floods or earthquakes 4. diversity 3. In other terms, it’s about the The principle of de concentration is centralizing tendency and de centralizing thus, in reality, a form of centralizing; it one, administrative organization, as experts consists of the recognition of the state’s say, does not always express only agents, spread on the entire territory of the centralization or only de centralization, there country, of a certain power of decision. always exist a balance between one and As it is shown by Charles Debbasch, the other. centralization exists in any moment, because The centralization principle, as a base the agents are hierarchically subordinated principle of organizing the local administration, to the central power, on one hand, and assumes exclusively the dependency of their decisions are exclusively deducted local organs of the central administrational from the state, on the other hand. ones. From a judicial point of view the The principle of de centralizations central organs are the only ones that adopt assumes the existence of some local public applicable decisions from within the persons, named by the territory community, territory, and the authorities, considering that have their own attributions, interfering exclusively the state ones, only have the directly in the administration of the ability of executing the decisions of the collectivity’s problems. The idea of de central authority. centralization, as our doctrine also sustains In fact, within the territory, this system in the inter war period, implies the idea of was based, on the territory, not on the local autonomy.
77 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Cristina Otovescu, Radu Riza There are not few times when the two de centralization and technical de notions are used together, as it happens in centralization. the Romanian constitutive ruler from 1991: The territorial de centralization assumes „The public administration from the the existence of some common interests of administrative territorial units is established the inhabitants of a „geographical fraction” on the principle of local autonomy and on that represents a part of a state’s territory, that of de centralizing the public services interests that lead tot o local „business” in (art. 119)” 5. the widest areas of activity, distinct to the De centralization, after the actual national problems. thesis, constitutes the essential corollary of Strictly sociologically speaking, solidarity democracy, it represents, to the of citizens around those interests depends administrative organization, what the on the dimensions of the territorial frame; representative democracy represents to the it is very strong in a small rural town and institutional organization, as expresses the very superficial in a big urban agglomeration occidental doctrine scientist that we cite. or at the level of a region. In other terms, The local autonomy, in the historical territorial de centralization assumes the events order, is previous to the state, it is existence of a chosen local authority that being kept as a socio psychological reality has the general material competence. even when the central political power Technical de centralization means the applied the most direct and brutal means of existence of a moral person of public law „local governing”. that carries out certain public services, As a judicial reality, the local autonomy detached from the mass of carried services varied and still varies after many factors, by the state authorities. among which,: the historical tradition, the These moral persons are named, geographical frame, the economical resources, traditionally, local public establishments. the degree of civic and political instruction The actual doctrine keeps the idea after and the reached state of the national and which the territorial de centralization is a international rulings. repartition of the administrative problems It can be said that at this beginning of commanded by the political and social century and millennium, at least in the diversity of countries over the entire territory, European space, the problem of local while technical de centralization corresponds autonomy is accorded a great importance to the exigency of a harmonious repartition to what it concerns maintaining social of functions between different branches of peace and political stability, on one hand, the administration. and predicting the future political organization The first thus responds, to some political of the continent, including in a unique aspirations, while the second to some efficiency constitutional frame the future united states preoccupations, which makes the idea of of Europe, on the other hand auto administration less pronounced in the This importance is even larger if we case of technical de centralization, compared refer to the association that can be made to the territorial one 7. between local autonomy and solving the Regardless the form, the contemporary problems of ethnic, cultural or linguistic authors are unanimous in appreciating de minorities 6. centralization as an exclusive political At the actual timing, the principle of problem, of political power, supposing the de centralization or the idea of local constitution and classical trinity of power autonomy contains two forms: territorial separation. 78 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Fundamental elements of organizing contemporary local public administration
No matter how wide the local autonomy states, without the existence of some control is, thus the competence of the chosen from the state, named traditionally, guardian authority or, considering the case, of the control, exercised in some countries (France, public establishments of solving local problems, Italy) of functionaries or some authorities these authorities are carrying an activity of the state administration, and in others within an unit state and not outside of it. (Great Britain) by judges. It is a main fact, There are two distinct matters, namely though, that the formula of guardian control the nature of the autonomic authority to from France leads, in the end, in front of the state, by which the administrative de the instance of administrative claims, solution centralization can be realized and the state that has been adopted also by art. 122 of limit of their activity. the Romanian Constitution from 1991. If this limit was not admitted, which is In the French type conception, by some given by the Constitution, by law and the authors, the exigency of national unit, lead papers emitted by the central specialized to a restrictive interpretation of decentralization, authority, the local authorities would be ending up being a mean of fighting against transformed not only in political authorities, central power, while in the English conception, but, in the case of federation, even more, de centralization is understood as a local they would become true state independent auto administration. As some experts say, structures, with the most dramatic consequences in England, decentralization doesn’t conduct on a national and international level. to a rivalry between the state and de local It’s true that any citizen world wide collectives, the base idea being the good when it leaves its „private space”, meaning local administration, and problems like national its home or residence, it hits a „concrete unity are practically out of the question. wildness” on the streets, from that place (cleaning, provisioning, assistance of any Notes kind, communication, transport, etc) and, 1 In the French literature of the last years it is as a result, instinctively, his first thought, also discussed about the de locating principle, his first reactions are aimed to the mayor regionalizing, the territorial public establishment and the city council, but it is not less true, etc, without interfering with the classical thesis. that, as long as we speak of a state that has It is thus sustained, that de locating doesn’t represent overrunning the de centralization, it marks a Parliament, a Govern, a Constitution, an activity movement and not one of power, it ministries, etc, the desires of the citizen to is not „either a partition nor a transfer” („La the mayor, city council, department descentralisation”, in Les Cahiers Français , no. council, can not be unlimited. 204/1982, page 3). It’s obvious that these can only be 2 Like an author expressed, the tendency to accordingly to the constitutional order and unity is a national tendency determined by the the judicial order of the country, where the necessity of living in a collective and, under an circumstance, at least within these limits, is administrative point of view, it is being of the competence of the autonomy of expressed under the will of the conductive unit local administration. De centralization is and unifying the edited measures, on the entire territory, assuring the acts to the central organs situated exclusively on the administrative for applying to the level of local collectivity field, and this commanded by the will of (Ch. Debbasch, Institutions et droit administratif , the ruler. op.cit. , page 179). That’s why, de centralization, as an 3 This corresponds to the diversity of the social essential element of the local autonomy, groups, diversity commanded by geographical can not be conceived, at least in the unit and historical considerations, and respecting
79 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 POLITICĂ ROMÂNEASCĂ Cristina Otovescu, Radu Riza this diversity, under an administrative point of view, implies adopting particular measures for each social group (Ch. Debbasch, loc.cit.). 4 We are referring to the real right of decision, received accordingly by those administrated and not to the formal right. It is known that during that time of organizing the administration based on the Socialist Constitutions from 1948, 1952 and 1965 there existed, formally, not only administrative authorities with the right to adopt decisions, but also authorities of „state local power", named popular advisors and popular councils, referring to the extending, in the soviet domination space, of the „soviets" created by Lenin. Résumé : L’idée d’autonomie locale a été 5 The ruler constituted from 1923, precisely, refers only to „administrative de centralization”, présentée pour la première fois dans les but prevails, at the same time, the principle of Réglements Organiques, la vraie administration choice by the citizens, by universal, direct, moderne au plan local s’instituant à peine en secret and obligate vote and with „the minority 1864. Les organisations ultérieures ont representation", by means prevailed by law, of cherché à consacrer des solutions concernant the members of the district councils, admitted la réalisation de l’administration au plan as rightful members, and contacted members, local, tout en oscillant entre descentralisation, underlining that: „between the contacted déconcentration, autonomie et centralisation. members there can be women over 18 years old" (art. 108). See, for the evidence of the laws concerning administrative de centralization, E. Cernea, Dynamics of laws regarding administrative de centralization, in Public Law Magazine, no. 1/2000, pag. 26 32. 6 We remind the existence of some international ruling, of some regional organizations built to research on this theme. Among the European judicial, besides the European Charta of local autonomy, adopted at Strasbourg, October the 15th 1985 and signed by the President of Romania at October the 4th 1994, we also note the Frame European convention on trans frontal cooperation of the collectivity or the territorial authority from1989; The Minority or Regional Languages Charta, adopted at Strasbourg November the 1992 and signed by Romania at July the 17th 1995. 7 To see the distinction on these notions made by. Debbasch, Universal Encyclopedia, vol. V, page.355 and the next, reproduced, in Les Cahiers Français op. cit. synthesis, in , , page.4.
80 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Problema minorităŃilor în Tratatele de Pace de la Paris (1919 1920) i Liga NaŃiunilor AUREL P IłURCĂ roblema minorităŃilor, a protecŃiei protecŃia minorităŃilor nereligioase. De P lor prin intervenŃia unor state sau fapt, era vorba de acordarea de către statele mari puteri sau prin realizarea unor semnatare a protecŃiei naŃionalităŃii polo acorduri internaŃionale nu este nouă. Ea se neze, care suferise cea de a treia împărŃire regăse te începând cu epoca modernă, dar i în urma căreia apăruseră în mod distinct mai ales contemporană, între aceste două grupuri minoritare etnice. DirecŃia minori perioade existând deosebire între ceea ce tăŃilor religioase i a protejării lor prin se înŃelegea prin minoritate i elementele acorduri internaŃionale a continuat până la ei de distincŃie. sfâr itul secolului al XIX lea, câteva exem Perioada modernă a istoriei reducea ple fiind concludente în acest sens. În minoritatea la grupurile religioase i ur 1830, independenŃa Greciei a fost condi mărea acordarea egalităŃii sau a unui trata Ńionată de semnarea unui protocol cu FranŃa, ment egal al acestora cu populaŃia religiei Rusia, Marea Britanie, prin care aceasta se majoritare. lega faŃă marile puteri garante să respecte Pentru prima oară, un acord la nivel libertatea religioasă a musulmanilor din internaŃional care avea în vedere grupuri mi teritoriile sale. La rândul său, prin Tratatul noritare s a semnat în 1648, la Westphalia, de pace semnat la Paris, în 1856, i care între FranŃa i Sfântul Imperiu German, i punea capăt Războiului Crimeii, de către acorda libertate protestanŃilor din imperiu FranŃa, Anglia, Rusia, Prusia, Sardinia i cu catolicii care reprezentau populaŃia cu Turcia, aceasta din urmă se obliga să acor religie majoritară 1. Până în 1815, în deru de libertate religioasă tuturor supu ilor din larea evenimentelor istorice, în special la imperiu. O condiŃionare similară cu cea a nivel european, vom întâlni numeroase ase Greciei, din 1830, o vom regăsi cu ocazia menea tratate care acordau libertate sau încheierii Congresului de Pace de la Berlin, egalitate minorităŃilor religioase cu popu din 1878, prin care recunoa terea indepen laŃia religiei majoritare. Spargerea acestui denŃei unor state din Balcani, inclusiv a „tipar” are loc la 9 iunie 1815, odată cu României, este condiŃionată de aplicarea semnarea Documentului final al Con principiului egalităŃii religioase 2. gresului de pace de la Viena, încheiat între În plan intern, problema minorităŃilor marile puteri ale acelor vremuri i care con a fost mai extinsă, ea a vizat atât protejarea Ńine, pentru prima dată, prevederi privind minorităŃilor religioase, în acest sens
81 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Aurel PiŃurcă putând fi evidenŃiat Edictul de la Nantes, Ungaria i Rusia Ńaristă, urmată de apariŃia din 1598, prin care s a reglementat în unor noi state naŃionale i de desăvâr irea FranŃa statutul protestanŃilor, prin minori unităŃii naŃionale de către altele. Redimen tăŃi se avea în vedere i egalitatea între sionarea statal politică, pe lângă faptul că a limbile oficiale, ca în ConfederaŃia Elvetică dat na tere unor noi state naŃionale, sau din 1887, sau egalitatea dintre limba fla altele i au întregit unitatea naŃională i a mandă i franceză în Belgia, în mai 1878. redus considerabil numărul naŃionalităŃilor Mai mult, FranŃa revoluŃionară a anului de la aproximativ 60 de milioane la circa 1789, dar i Parlamentul britanic în pe 20 25 de milioane 3, a dat na tere pe lângă rioada secolelor XVII XIX, au votat legi vechile grupuri minoritare, cum era cazul de protecŃie a grupurilor minoritare religi evreilor, la altele noi, precum cel al oase, lingvistice, dar i etnice. i în Imperiul germanilor i maghiarilor. Austro Ungar, în 1868, s a proclamat ega În noua arhitectură europeană, impor litatea cetăŃenilor indiferent de naŃionali tante grupuri ale germanilor i maghiarilor tate, ea însă nu se aplica românilor transil au rămas în afara statelor lor naŃionale i văneni, care nu erau consideraŃi naŃiune, ci au intrat în alte comunităŃi statale, căpă „toleraŃi”. tând statutul de „minorităŃi de rasă, limbă ConferinŃa de Pace de la Paris (1919 i religie”. Referindu se la această situaŃie, 1920), precum i Societatea NaŃiunilor vor William E. Rappard, specialist al epocii în aduce modificări importante în ceea ce studiul minorităŃilor, menŃiona: aceste mino prive te înŃelegerea noŃiunii de minoritate rităŃi (este vorba de cele noi apărute după i, într o anumită privinŃă, i a mecanis 1918, în principiu, germani i maghiari) melor de protecŃie a acestora. Atât în plan sunt alcătuite din oameni care, nu demult, intern, dar mai ales în cel al relaŃiilor inter erau obi nuiŃi cu o poziŃie de superioritate. naŃionale, locul central al dezbaterilor va fi Ei se găsesc acum într o poziŃie de sub ocupat de minorităŃile etnice. Din acel jugare. Se poate presupune ce simt, ei nu moment, chestiunea minorităŃilor etnice/ pot simŃi altceva decât frustrare. Oamenii naŃionale a constituit i constituie terenul din jurul lor, până nu demult, erau într o unor aprige confruntări ideologice, politice poziŃie de inferioritate. Acum, ei se găsesc etc., fiind totodată i o tematică prezentă deodată, într o poziŃie de putere. Natura permanent în tiinŃa istoriografică, sociolo umană fiind ceea ce este, apare foarte gică, antropologică, juridică i diplomatică. probabil că, în ciuda întregii griji care Această problematică a minorităŃilor a de poate fi exercitată de guvern, acolo să se pă it cu mult sfera teoreticului, devenind o producă excese i abuzuri de putere” 4. chestiune a practicii politice. Fie că este vorba O situaŃie deosebită o avea în acel mo de minoritatea etnică, naŃională sau reli ment în noua Europă minoritatea evre gioasă, ea a încetat de mult să mai fie o iască, care constituia un grup etnic nume chestiune privată, aparŃinând unei anumite ros, stabilit în mai toate statele Europei, comunităŃi, naŃiuni, stat ori uniuni de state, concentrându se îndeosebi în Polonia i în devenind o problemă a întregii comunităŃi, România. Nici în vechea, nici în noua fie europene sau mondiale. situaŃie politică, ei nu dispuneau de un stat Chestiunea minorităŃilor etnice este o naŃional, rămânând în continuare un grup rezultantă i o consecinŃă a primei mari minoritar etnic i religios. Lipsa unui stat conflagraŃii mondiale i, în special, a naŃional „mamă”, care să le apere i să le proceselor care i au urmat: dispariŃia celor protejeze interesele etnice, naŃionale în două mari imperii multinaŃionale, Austro planul relaŃiilor internaŃionale, sau să i 82 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Problema minorităŃilor în Tratatele de Pace de la Paris (1919 1920) i Liga NaŃiunilor protejeze de eventualele abuzuri i de a face cu grupuri etnice minoritare de persecuŃii din partea statelor în care se aceea i culoare a pielii. aflau, acutiza problema minorităŃilor. Sub Limba i religia au constituit elementele presiunea organizaŃiilor evreie ti americane cele mai pertinente de distincŃie atât a vii i europene, pre edintele SUA, Woodrow toarelor naŃiuni, cât i a grupurilor minori Wilson, a propus ConferinŃei de Pace de la tare. Acolo unde alături de limbă i religie Paris adoptarea unor măsuri de protecŃie a s a adăugat componenta statală, respectivul acestei minorităŃi, în special din Polonia i grup etnic a evoluat spre naŃiune. În cazul România, susŃinând în final ca acestea să în care componenta statală a grupului etnic se extindă asupra tuturor minorităŃilor. În a lipsit, cum a fost cazul evreilor, sau a fost vederea elaborării unor măsuri de protecŃie prezentă a grupului etnic majoritar, s au a minorităŃilor care să fie implementate în constituit naŃiuni, state naŃionale i grupuri viitoarele tratate politice de pace ce urmau minoritare unde limba i religia le au parti a se încheia în perioada 1919 1920, în cularizat în raport cu majoritatea. Grupuri cadrul ConferinŃei de Pace de la Paris, s a minoritare etnice s au mai constituit i în constituit o Comisie specială intitulată „Comi situaŃia prin care a trecut Europa la sia noilor state i minorităŃi”. DorinŃa de sta sfâr itul primului război mondial, când bilitate a Europei după prima mare confla anumite grupuri etnice, cum a fost cazul graŃie mondială, de a crea un climat de germanilor, maghiarilor, sârbilor, într o securitate i pace, de a realiza un compro anumită măsură, în urma trasării graniŃelor mis între noua construcŃie statal politică, au ie it din comunităŃile lor statal naŃionale dar i minorităŃile etnice existente, a impus i au intrat în alte state naŃionale, devenind luarea în dezbatere de ConferinŃa de Pace minorităŃi. i a chestiunii minorităŃilor. Fiind un for În toate situaŃiile, limba i religia au politico diplomatic, ConferinŃa de Pace de contribuit la delimitarea minorităŃilor de la Paris nu i a propus să dea o definiŃie majorităŃi i, totodată, a unor minorităŃi noŃiunii de minoritate, ci cel mult au faŃă de altele, cele mai evidente exemple încercat să particularizeze, să individua de delimitare la care au contribuit limba i lizeze minoritatea de naŃionalitate, folosind religia fiind cele dintre cre tini, musulmani în acest sens formula de „minoritate de i cultul mozaic. Când au avut de a face cu rasă, limbă i religie”. Termenul de rasă nu aceea i religie, ca în cazul cre tinilor, dar avea înŃelegerea de distincŃie fizică, a a i al musulmanilor, elementul de distincŃie cum o folosise Arthur Gobineau în eseul a fost apartenenŃa fie la catolicism, protes său despre inegalităŃile raselor umane, nu tantism sau ortodoxism, sau, când nici una individualiza după culoarea pielii o rasă nu a fost valabilă, a intervenit limba. Acela i umană de alta, negrii de albi sau de gal lucru se poate spune i despre religia musul beni, ci avea înŃelegerea de a diferenŃia o mană, nici ea nu a fost unitară, având anu etnicitate de alta, maghiarii faŃă de ger mite sciziuni ( iiŃi, suniŃi, ismailiŃi). În multe mani, sau de evrei, greci etc. De asemenea, situaŃii, în distincŃia i particularizarea gru acela i termen de rasă nu urmărea să indi purilor etnice, la componenta religioasă s a vidualizeze etniile după gradul sau nivelul adăugat limba. În cazul cultului mozaic, dezvoltării intelectuale sau culturale, ci să între acesta i limbă a existat o racordare distingă un grup etnic faŃă de altul. Formula directă, acestea două în unitatea lor consti de rasă sub înŃelegerea lui Gobineau nici tuind elementele de identificare i particu nu era posibilă în Europa, întrucât aveam larizare a evreilor, dar în multe situaŃii ea
83 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Aurel PiŃurcă ducând la izolarea acestora faŃă de popu unea Puterilor Aliate, România a trebuit să laŃia majoritară sau alte grupuri minoritare. semneze tratatul de pace la 9 decembrie Rasa, limba i religia au fost consi 1919, la Paris cu Austria, recunoscând derate componente majore ale naŃiunilor i astfel i protocolul ce garanta drepturile minorităŃilor, dându le coeziune i unitate, minorităŃilor. dar, în acela i timp, le separau i particu Cele cinci tratate încheiate cu Puterile larizau. Fără aceste componente, minorită Aliate de tinerele state, vor fi completate cu Ńile nu s ar distinge i, a a cum preciza alte patru capitole incluse în Tratatul semnat Jacques F. Duparc, minoritatea este „o de marile puteri aliate cu statele învinse: noŃiune abstractă, care nu implică existenŃa Austria, Bulgaria, Ungaria i Turcia. unor trăsături determinante, ci un raport În mare, Tratatele minorităŃilor, cum au juridic, ale cărui înŃelesuri variau, urmând fost numite, cuprindeau un set de drepturi importanŃa pe care moravurile i preju i libertăŃi precum: libera alegere a naŃio decăŃile i o ata au într o anumită epocă i nalităŃii, dreptul la viaŃă, la libertatea indi într un anumit spaŃiu geografic”. viduală i libertatea cultului, egalitatea în Formula de „minoritate de limbă, rasă faŃa legii, egalitatea drepturilor civile i po i religie”, folosită de ConferinŃa de Pace litice, libera folosire a limbii în relaŃiile de la Paris i Liga naŃiunilor i a găsit private i comerciale, în reuniunile publice teoretizarea tiinŃifică în persoana lui Hlmer i religioase, înaintea tribunalelor, în presă Rosting. Prin minorităŃi acesta înŃelegea i în publicaŃii, egalitate de tratament” 8. „grupuri de persoane care diferă prin rasă, De i tratatele minorităŃilor fuseseră religie sau limbă de majoritatea locuitorilor negociate în cadrul Tratatelor de pace, deci unei Ńări”.Acela i autor încearcă să facă i în afara Ligii NaŃiunilor, ele au trecut sub o delimitare a grupurilor minoritare rapor autoritatea acesteia. Un rol important a tate la propria Ńară sau ai unei puteri: „ase jucat în acest sens Uniunea AsociaŃiilor menea persoane pot fi difuzate în două pentru Liga NaŃiunilor, care, în 18 iunie clase distincte: cetăŃeni ai unei Puteri i 1921, a adoptat o rezoluŃie prin care cerea cetăŃeni ai Ńărilor aflate în cauză” 6. ca „principiile generale incluse în Tratatele Între puterile aliate i statele care î i re pentru protecŃia minorităŃilor să fie respec configurează graniŃele naŃionale după primul tate de toate Ńările” 9. război mondial, Polonia, Ceho slovacia, Intrând sub autoritatea Ligii NaŃiunilor, Regatul sârbo croato sloven, România, în Tratatele minorităŃilor au fost lărgite, la perioada 1919 1920, la Versailles, Saint început prin alte patru tratate care priveau Germain, Neuilly, Paris, s au încheiat tratate anumite regiuni din Europa, unde după prin care se legitima noua hartă politico prima conflagraŃie mondială au apărut pro statală a Europei, iar tinerele state se anga bleme speciale i anume: Polonia i Danzig, jau să respecte i să trateze în mod egal acordurile dintre Suedia i Finlanda privi minorităŃile lor la fel ca i populaŃia majo toare la insula Aland, ConvenŃia polono ritară. DelegaŃia română, condusă de germană referitoare la Silezia superioară i primul ministru Ionel Brătianu, nu a fost, ConvenŃia dintre Puterile Aliate i Aso la început, de acord cu inserarea în tratatul ciate i Lituania privind teritoriul Memel. de pace a protocolului privind minorităŃile, Constituirea Tratatelor minorităŃilor poate argumentând că „România asigură egalita fi considerată încheiată odată cu decla tea completă a drepturilor, libertăŃilor poli raŃiile unor state ca Albania, Irak, Lituania, tice i religioase tuturor cetăŃenilor fără Estonia, Letonia, dată Ligii NaŃiunilor cu distincŃie de rasă sau religie” 7. Sub presi prilejul primirii lor ca membre. 84 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Problema minorităŃilor în Tratatele de Pace de la Paris (1919 1920) i Liga NaŃiunilor
Pentru a pune în funcŃiune i aplicare care nu constituie obiectul unei alte petiŃii Tratatele minorităŃilor, în cadrul Ligii aflate pe rol 11 . NaŃiunilor se vor crea instituŃii corespun De i au existat aceste reglementări, zătoare: înfiinŃarea unei secŃii a minorită mecanismul de funcŃionare a Ligii în do Ńilor în cadrul Secretariatului Ligii; Comi meniul minorităŃilor a fost greoi, de aceea, tete ale minorităŃilor formate din trei sau i eficienŃa sa, minimă. De altfel, până în patru membri pentru a examina petiŃiile anul 1929, documentaŃia privitoare la pri adresate. Totodată, Societatea NaŃiunilor a mirea i analiza petiŃiei era confidenŃială, instituit i o procedură juridică conform cu excepŃia celor care erau puse pe agenda căreia orice stat membru, orice asociaŃie, de lucru a Consiliului. PetiŃia i eventua persoană, indiferent de apartenenŃa lor na lele observaŃii pe care statul vizat le făcea Ńională, puteau să informeze Liga NaŃi erau analizate de trei sau patru membri ai unilor privind situaŃia unei minorităŃi dintr Consiliului numit i Comitetul Minorită o Ńară. La rândul lor, minorităŃile, prin orga Ńilor. În majoritatea cazurilor, Comitetul nu nizaŃiile i reprezentanŃii lor, puteau sesiza, introducea pe agenda de lucru a Consi sub formă de petiŃii, Secretariatul Ligii. liului petiŃiile sub pretextul diverselor motive. Dreptul la petiŃie a fost reglementat prin Chiar i când petiŃiile erau întemeiate i adoptarea de către Consiliul Ligii a rapor îndreptăŃite, acela i Comitet al Minorită tului Tittoni, în octombrie 1920. Potrivit Ńilor evita să dea o soluŃie sau să încheie acestuia, minorităŃile căpătau dreptul la analiza. Întrucât Liga nu avea mijloace de petiŃie, acest drept îl putea avea i un stat a interveni direct într o problematică ce care nu era membru al Ligii. În schimb, Ńinea de jurisdicŃia statului respectiv, se problema care făcea obiectul petiŃiei nu adopta calea negocierilor cu respectivul putea fi adusă în faŃa Consiliului decât de guvern sau rezolvarea pe cale amiabilă a un stat membru. Tot Consiliul era cel care problemelor din petiŃie. informa statul vizat 10 . O problemă mult discutată i pe seama La scurt timp însă, în iunie 1921, la căreia s a pus i explicat ineficienŃa Ligii iniŃiativa Poloniei i a Cehoslovaciei, ra în chestiunea minorităŃilor a fost aceea a portul Tittoni a fost modificat printr o re drepturilor colective, a a cum s au reflectat zoluŃie a Consiliului. Noua reglementare ele în Tratatele MinorităŃilor i Liga NaŃi ara mult mai cuprinzătoare, ea se referea la unilor. Drepturile colective au constituit o obligaŃia informării statului vizat de petiŃie, componentă politică importantă a proce acesta dacă în termen de trei săptămâni nu sului de redimensionare a noii construcŃii anunŃă că dore te să facă unele comentarii europene i un argument esenŃial în core sau să dea informaŃii primea pentru aceasta laŃie cu ideea de protecŃie a minorităŃilor un termen de trei luni. Aceasta era trimisă naŃionale. Dacă, până atunci, prevala ideea apoi membrilor Ligii. Totodată, în noua că numai indivizii izolaŃi trebuie să fie reglementare, Consiliul stabilea i condi protejaŃi, aceasta se deplasează spre mino Ńiile în care se putea primi o petiŃie: să fie rităŃi, considerate ca entităŃi colective cărora legată de protejarea minorităŃilor în confor li se atribuie drepturi. În textele Tratatelor mitate cu Tratatele; să nu ceară ruperea MinorităŃilor, accentul nu se mai pune pe relaŃiilor politice între minoritate i statul a drepturile minorităŃilor individuale, ci mino cărei parte este; să nu provină de la ano ritatea se consideră o colectivitate recunos nimi sau surse neidentificate; să nu conŃină cându i se un drept de organizare sau auto un limbaj violent; să nu se refere la fapte nomie. În funcŃie de situaŃia specială la care se refereau clauzele, autonomia avea
85 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Aurel PiŃurcă trepte i niveluri diferite prevăzute în publicată în 1930, la Oradea. După ce dă Tratate. A a de exemplu, pentru sa ii i definiŃia minorităŃilor pornind de la „liber secuii din Transilvania, autonomia se rezu atea individuală i de la inviolabilitatea ma la cea colară i religioasă, pentru persoanei”, prin care înŃelege „persoanele rutenii din Cehoslovacia, la autonomia po care diferă de majoritatea populaŃiei prin litică, iar pentru valahii din Pind (Grecia), rasă, religie, limbă i supu ii unui stat care autonomia consta în cea colară, religioasă diferă de majoritatea celorlaŃi supu i ca lo i caritabilă. uitori, cetăŃeni ai statului i ca membri ai Considerată un drept colectiv, autono unei minorităŃi”, abordând problema tra mia contribuia la recunoa terea persona atelor, susŃine că „în general, tratatele nu lităŃii colective a minorităŃilor, deoarece au recunoscut minorităŃile ca entităŃi colec „ideea autonomiei implică faptul că anu ive, dotate cu personalitate juridică, cel mite drepturi sunt exersate nu de individ, mult putea fi vorba de drepturi colective, ci de colectivitate” 12 . La rândul său, ca expresie a dezvoltării unor drepturi Alfredssen Gudmundur, referindu se la re individuale i nu de colectivităŃi”. laŃia dintre autonomie i dreptul colectiv Abordând problema minorităŃilor, G. precizează că „autonomia este prin chiar Sofronie susŃine că acestea au fost sufi ient natura sa un drept colectiv. Entitatea colec dotate cu caracteristici care să le distingă tivă este cea care pretinde dreptul, se bu de populaŃia majorităŃii. Referindu se la cură de el, prin dimensionarea sa colecti conŃinutul Tratatelor de pace semnate în vă, determină forma i structurile adminis perioada 1919 1920, el apreciază că acestea raŃiei sale” 13 . nu au inclus nici o datorie a minorităŃilor Problema dacă Tratatele MinorităŃilor faŃă de stat i populaŃia majoritară. au recunoscut minorităŃile ca entităŃi colec Ideea nerecunoa terii de către Tra ive i, în consecinŃă, au primit personalitate tatele MinorităŃilor a drepturilor colective juridică i au fost dotate cu drepturi colec ale minorităŃilor este importantă i după ive a născut vii dispute în rândul speciali tilor. Arthur Balogh: „tratatele nu recunosc A a de exemplu, Francesco Capotorti, drepturi colective minorităŃilo ca subiecte într o lucrare specială, dedicată studiului de drept, respectiv ele nu impun decât tratării regimului minorităŃilor sub Liga excepŃional obligaŃii statelor” 16 . NaŃiunilor, referindu se la modul cum con Concluzionând, putem aprecia că de i eeau Tratatele MinorităŃilor, preciza: „cu Societatea NaŃiunilor a creat un mecanism excepŃia anumitor cazuri speciale (el făcea juridic, diplomatic, prin care minorităŃile referire la articolele 9 i 10 din Tratatul cu să fie protejate i să i apere drepturile i Polonia i 11 din Tratatul cu România), libertăŃile, practica a dovedit însă că aceasta minorităŃile nu erau privite ca entităŃi co nu a avut la dispoziŃie mijloacele pentru a ecve” 14 . Din această precizare reiese clar determina statele să respecte aceste drep că minorităŃile nu au fost concepute ca turi, acestea rămânând simple acte juridice entităŃi colective decât în cazuri speciale i, i politice, iar activitatea sa fiind în multe în consecinŃă, nu au putut beneficia de situaŃii formală, ineficientă. GreutăŃile i drepturi colective. nerealizările Ligii au fost determinate i de Pe o poziŃie apropiată se situează i faptul că ea i a desfă urat activitatea într reputatul analist al problemei minorităŃilor, o perioadă de maximă activizare a revizio prof. univ. George Sofronie, în lucrarea sa nismului declan at imediat după semnarea ProtecŃia minorităŃilor de rasă, de limbă i tratatelor de pace i de o permanentă religie sub regimul SocietăŃii NaŃiunilor , negare i contestare a acestora. Mai mult, 86 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Problema minorităŃilor în Tratatele de Pace de la Paris (1919 1920) i Liga NaŃiunilor multe dintre statele revizioniste, cum a fost 9 Vezi Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, cazul Germaniei, s au folosit de minori Fond Geneva, vol. 192, Dosar Societatea NaŃiunilor, perioda 1921 1922, fila 21. tatea germană pentru a i legitima i justi 10 fica acŃiunile imixtioniste i agresive. De i Pablo de Azcarte, League of Nations and imperfect i lipsit de mecanisme reale i National Minorities. An Experiment , Carnegie Endowent for International Peace, washington, eficiente de intervenŃie, regimul minori 1945, pp. 120 123. tăŃilor, a a cum l au creat Tratatele de Pace 11 Vezi Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, i Societatea NaŃională, a reprezentat înce Fond Geneva, vol. 192, Dosar Societatea putul instituŃionalizării sistemului de pro NaŃiunilor, perioda 1921 1922, fila 24. tecŃie a minorităŃilor, proces ce s a perpe 12 Arthur de Balogh, La protection internationale tuat i astăzi. Tot ceea ce s a dovedit bun i des minorités , Editions Internationales, Paris, folositor în procesul protecŃiei minorităŃilor 1930, p. 95. 13 a fost preluat de Consiliul Europei, dove A. Gudmundur, „Minority Rights and a New dind încă o dată, dacă mai era nevoie, că World Order”, în Donna Gomien, Ed. chestiunea minorităŃilor a încetat de mult a Scandinavian Universitx Press, New York, 1993, p. 66. mai fi una privată i a devenit una a între 14 Francesco Capotorti, Study and the Rights of gii comunităŃi umane. ProtecŃia minorită Persons Belonging to Ethnic, Religious and Ńilor este o componentă a protecŃiei drep Linguistic, United Nations, New York, 1991, p. turilor omului, esenŃială pentru stabilitatea, 19. siguranŃa i pacea în Europa. 15 George Sofronie, ProtecŃia minorităŃilor de rasă, de limbă i religie sub regimul SocietăŃii Note NaŃiunilor , Oradea, Tipografia Greco Catolică, 1 1930, pp, pp. 148 155. Vezi Fred L. Israel, Major Peace Treaties of 16 Modern History, 1648 1967 , vol. I, Chelsea A. Bologh, op. cit. , p. 253. House, New York, 1967, pp. 7 49. 2 C.A. Macartney, National States and National Abstract : In this study, the author aimed Minorities , Russel & Russel, New York, 1968, to present the way in which the Paris p. 166. Peace Conference (1919 1920) an Ligue 3 Pablo de Azcarte, La Société de des Nations et of Nations’ documents reflected the la Protection des Minorités, Genève, Datation problems of the ethnic minorities and their Carnegie, 1969, p. 11. remedies. 4 William E. Rappard, „Minorities and the League”, în International Conciliation , September 1922, No. 222, pp. 24 25. 5 Jacques F. Duparc, La protection des minorités de race, de langue et de religion. Etude de droit des gens , Paris, Dalloz, 1922, pp. 17 18. 6 Hllmer Rasting, „Protection of the Minorities of the League of Nations”, în The American journal of International Law , vol. 17, 1923, p. 641. 7 Ioan Scurtu, Liviu Boar, MinorităŃile naŃionale din România (1918 1925). Documente , Arhivele NaŃionale, Bucure ti, 1955, p. 8. 8 Pierre Gerbot, V.J. Ghelesli, M.R. Mauton, Société des Nations et Organisation des Nations Unies , Paris, edition, Richellieu, 1979, p. 57.
87 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Marginalii asupra “exilului românesc” CĂTĂLIN B ORDEIANU aradoxul sintagmei de mai sus l meni reprezentativi, câteva fapte, câteva P am auzit în orele dărâmării Zidului creaŃii. La ce bun să părăsim singura Berlinului, mărturisit de liderii po realitate (cultura – s.n.) în mijlocul căreia litici ai acestei lumi care, la Malta, au avut ne simŃim bine, la noi acasă?” 1. Mai mult, curajul să schimbe harta geopolitică a mile referindu se la Dimitrie Cantemir, subtilul niului în care tocmai pătrundem. Nu tiu exeget glosează: “Un român europenizat de ce gândul m a dus la versurile poetului î i întoarce privirile asupra României. din Mălinii Sucevei, Nicolae Labi : “Ca un łara noastră îl farmecă i, în acela i timp, vânt rău sau ca o insultă / Întrebarea prin îl nemulŃume te. Din vina ei? Din vina lui? rânduri trecu / Ascultă, ascultă, ascultă... / (s.n.) E acela i conflict între etern i Noi nu, niciodată, noi nu!”. De ce i a fost istorie, care de astă dată se pune singur.” dat poporului nostru să clădească prin ne Am rememorat acestea pentru că dârzenia gaŃie este, desigur, o parte a destinului. De autenticităŃii personalităŃilor se poate accepta ce numai prin sacrificiu (MioriŃa, Me terul i atunci când vorbim de ceea ce Nicolae Manole, dar i Decebal, Mihai Viteazul, Horia, Titulescu numea “spiritualizarea grani Clo ca i Cri an, Constantin Brâncoveanu, Ńelor române ti” . Mai concret, spiritua Ioan Vodă ori minerii de la Lupeni în 1929 lizarea (cultura i civilizaŃia comunităŃilor i Ńăranii de la 1907) acest popor a putut române ti) depă e te administrativul, biro deveni ceea ce este? Poate pentru că din craticul, impusul vremelnic, arbitrar, al exis negura geto dacă cei mai buni la suliŃe tenŃei (două Ńări – o singură limbă, două erau sortiŃi, căci numai astfel cerurile i ar Ńări – un singur popor etc). fi deschis bunăvoinŃa înspre noi. Axiomatic, putem spune că am câ ti gat libertatea de a prescrie realului o altă Constantin Noica, meditând asupra dile realitate, mereu tributară tradiŃiei i istoriei, mei ce ne a plasat existenŃa între istorici dar desprinsă de aceasta prin legitimitatea tate i eternitate, ne întâmpină cu predo sensului culturii i civilizaŃiei române ti. minanŃa unei probleme esenŃiale a spiritua Nu e vorba de o apologie, ci de a constata lităŃii române ti, pentru că încrederea în ce este original în cei care părăsesc matri destinul culturii i creativităŃii neamului cea spaŃiului ce i a născut i care nu mai nostru este, de fapt, pledoaria vibrantă i pot fi niciodată decât obiectiv impersonali emoŃionantă pentru cunoa terea realităŃilor faŃă de sufletul românesc i, subiectiv , culturale unice pe care le am impus în consecinŃa con tiinŃei de neam. “Nu ne context european. “E ceva viu aici, în łara mai mulŃume te România eternă; vrem o Românească: un spirit, o limbă, câŃiva oa Românie actuală... cine a înŃeles acest
88 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Marginalii asupra “exilului românesc” lucru este lămurit cu tragedia culturilor între biografii ce se desprind de înŃelesul mici, cu tot ceea ce e raŃional, abstract, românesc al fiinŃei (ar spune acela i con tient în tragicul nostru” 2. Constantin Noica), depă e te iluzoriul prin De altfel, românii au un proverb împo universalitate. Supărarea noastră pe lume triva a ce ne este dat: “ceasul umblă, lo nu e de natură pitagoreică, ci se plasează ve te, vremea stă, vremuie te i omul între vocaŃie i voinŃă, sub pragmaticul îmbătrâne te” , ce ne spune cu claritate că schopenhauerian: ceea ce nu mă omoară, numai omul devine , vremea stă. Această cri mă face mai puternic. Pentru toŃi reprezen tică obiectivă capătă, la Dimitrie Cantemir, tanŃii exilului opera nu e altceva decât o o aspră condamnare la adresa spiritualităŃii introducere într o biografie în două părŃi: române ti, decretând: “Cu excepŃiunea una a lucrurilor pe jumătate adevărate, religiunii drept credincioase i a ospitali însu ite în spaŃiul mioritic, cealaltă a celor tăŃii, abia mai găsim ceva ce ar putea me pe jumătate uitate, însu ite în spaŃiul uni rita laudă la români. AroganŃă i mândrie, versal. De altfel, nu există durere bună, spirit de ceartă, dar i concilianŃă peste chiar dacă, în cazul exilului, durerea vine măsură, îndemn spre viaŃă u oară, nici de bunăvoie i tie cine o îndură . Se pare, mânie, dar nici prietenie lungă, curaj însă, că lui, exilatului, i se dă durerea pentru deosebit de mare la începutul bătăliei, că îi cunoa te leacul i, de aici, singula apoi tot mai puŃin, inconstanŃă, spirit ritatea, egoistă aproape, pentru că durerile excesiv de tiranic uneori, excesiv de blând profunde vor să vieŃuiască singure i de alteori... iar oamenii învăŃaŃi î i pierd aceea i au ales inima drept săla . Ei sunt mintea” 3. Fără false tensiuni, aceste reali făcuŃi nu ca să fie inocenŃi i nici nu au pri tăŃi se resimt cel mai bine la cei înstrăinaŃi mit o astfel de educaŃie, ci ca să fie vir la un moment dat din naŃiunea lor, dar care tuo i. De aceea durerea despărŃirii de patrie, au (paradoxal!) meritul de a fi fost obiec chiar dacă se poate lecui pentru moment, tivi i de a duce sub acest semn cultura i atunci când ea înseamnă reîntoarcere întâr civilizaŃia românească în dialogul multi ziată, aduce o nouă mâhnire, distrugând o cultural al acestei lumi. Ace tia sunt cei despre amintire scumpă (Eugen Co eriu, Paul care Vasile Pârvan spunea la inaugurarea Miron, Valeriu Rusu, pentru a numi, nu UniversităŃii Române ti din Cluj în 1919: pentru a exemplifica). Ei sunt adevăraŃi “Nu românizarea noastră feroce întru pentru că eroii nu coboară din cer, eroii vegetativul etnografic, ci continua noastră (culturii i civilizaŃiei române ti) se nasc umanizare întru sublimul uman – va crea din popor. De i tiu bine că vor muri în cultura românească (s.n.) ”, la ace tia se străinaŃi, ei trăiesc în a a fel, ca i cum ar fi referea Emil Cioran în Schimbarea la faŃă eterni, i nu gre esc. Materia spiritului este a României : “Obsesia culturilor mici trebuie ve nică, iar existenŃa lor e dovada “simŃă să fie saltul istoric, singura lor salvare e mântului” acestei ve nicii. A fi ve nic români, că istoria nu e natură. Tot ce nu e profeŃie iată iscoditoarea lor prezenŃă în universal. în România, e un atentat împotriva E vorba de o ve nicie ce a existat înainte României”. de noi, i nu de alta, care va exista după Adevăratul înŃeles al plecărilor din noi, de i, de multe ori, nerecunoscători Basarabia pentru o mai bună întoarcere celor ce s au jertfit i se jertfesc cu ade întru cultura i civilizaŃia românească, a vărat, nouă ni se pare că rămâne mai mult unor mari personalităŃi nu prin singu după noi i că ve nicia trecută a fost mai laritate ci prin reprezentativitate se merită a puŃină. Că nu i a a o dovedesc ei, martirii fi consemnate. Erodarea exilului românesc progresului, ai tiinŃei, culturii, ce î i
89 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Cătălin Bordeianu jertfesc i căminul, i bunăstarea, i mun spre a transforma în ideal. Cred că, mai cesc până la ultima lor suflare în numele mult, exilul românesc i a făurit, prin unui Ńel: drumul înălŃării poporului tău, demersul său, o transformatoare concepŃie prevestind, adesea, un fatidic destin, a a cum despre trecut, întocmai cum i a trans spunea Nicolae Iorga: “În cetatea dreptăŃii format accepŃia viitorului României. În tale poŃi fi ucis, învins însă, nu”. această corelaŃie identitatea sau pluralitatea Fără de o adâncire stăruitoare în mi oamenilor nu mai are prima însemnătate cările i frământările sociale ale timpului, pentru că exilul nu este o individualitate fără de o pătrundere în tăinuitele instincte fără comunicare, e o relaŃie, o axă de imu ale neamului, fără de făurirea unor vederi nerabile relaŃii. Cele două accepŃii, exilul largi despre viaŃă i natură, fără de cunoa clasic i exilul contemporan, “negociază” terea altor culturi din vremea noastră i din încă. EmoŃiile pe care exilul clasic le sus vremi trecute, faŃă de care ne afirmăm i cită, pot fi, într adevăr, eterne. Dar astăzi, ne cristalizăm propriul spirit etnic, cultural, mijloacele folosite în numele exilului cla cum î i închipuie compatrioŃii no tri exilul sic de exilul contemporan vor trebui să va în care să se concretizeze toate pornirile rieze în mod constant spre comunităŃile con tiente i incon tiente ale unui om? române ti, fie i într o măsură infimă, Exilul nu are menirea de a reproduce doar pentru a nu i pierde propriile virtuŃi, căci o stare dată. El a redat viaŃa în ve nica ei ele, virtuŃile jertfei , încep să se uzeze pe mi care creatoare, istoria în dinamica aspi măsură ce le recunoa tem. De aici primej raŃiilor ei i tinde să devină prin aceasta, dia de a afirma că există un exil clasic ro un stimulent inegalabil în realizarea întoc mânesc este doar aceea că acela (1944 mai a acestor aspiraŃii . De aceea, opera 1989) va rămâne clasic întotdeauna. E ade celor din exil este fie expresia unor perso vărat că la începutul exilului se află mitul nalităŃi care î i au con tiinŃa cristalizată (Horia Sima, Mircea Eliade), i tot astfel, într o hotărâtă concepŃie despre fiinŃa i la sfâr itul lui (Ioan Petru Culianu), întru rostul existenŃei, fie o bogată viaŃă lăun cât tot ceea ce Ńine de viaŃă, inclusiv umili trică în întrebări, în îndoieli, în aventuri i nŃele, e ecurile, nefericirile, toate i au fost gânduri. NaŃiunea română ar vrea ca exilul date exilului românesc ca o argilă, ca un să îmbrăŃi eze toate simŃămintele sale, material de transformat în artă. El trebuie aspiraŃiile ei naŃionale, politice, sociale, să devină. Iată de ce am vorbit, într unul suferinŃele ei naŃionale, politice, sociale, să din poemele mele, despre trădare drept fie răsfrângerea a tot ce simte ea, a tot ce hrană a eroilor – umilinŃa, nefericirea, dis speră ea, a tot ce suferă ea. Dacă pentru cordia. Acestea ne au fost date pentru ca unii exilul n ar fi decât o algebră verbală, noi să le transfigurăm, pentru ca din cir oricine ar putea spune că i aparŃine, tot în cumstanŃele mizere ale vieŃii noastre, noi cercând variante. Misiunea exilului româ să construim eternitatea sau ceea ce aspiră nesc a fost de a întări sufletele prin pictura spre eternitate: “Am întors capul să mă litatea patimilor, mizeriilor i măririlor poŃi ucide / Fratele meu, love te, tiu că umanităŃii, de a înălŃa adevărul, dreptatea, e ti la / Sîngele nu gînde te, ca un laŃ îŃi de a înnobila libertatea, de a se coborî în cuprinde / Mîna ce Ńi tremură încă pe trăgaci... inima poporului, de a căuta durerile lui, // Aici e inima mea unde e dragoste i vis / lacrimile lui, ca pe ale tale. Prin exil s au Aici sunt faptele mele mereu dăruindu se transmis 50 de ani, generaŃiilor posterioare, lor, / Sfîr e te mă, tu tii cine i proscris / toate experienŃele ce raŃiunea omenească a Aruncă noroi în zăpada fiecărui dor. // i socotit înainte mergător spre a înnobila, mulŃi i pro ti i răi, bucură te, le aparŃii / 90 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Marginalii asupra “exilului românesc”
Semen dement, cum te gînde ti că exi ti?/ celebritate provizorie, nu a făcut altceva Din nefiinŃă e ti chiar de se na te o nouă decât să regăsească sentimentul unei comu eră, / Ai fi în stare s o întuneci tîrîndu te, nităŃi vii, care îl va justifica, cu singura con de ertule, / în fiecare zi” 4. diŃie să accepte, pe cât se poate, cele două Exilul a fost al tuturor comunităŃilor misiuni care dau nobleŃe existenŃei sale: române ti, deci i al Basarabiei. El trebuie slujirea adevărului i cea a libertăŃii . De judecat nu numai în lumina determinate aceea, astăzi, privind retrospectiv, exilul lui, dar i în efectele sociale, îndeosebi a pentru mine nu este o satisfacŃie solitară; el celor ce, încadrând totul într o morală i o rămâne un mijloc de a emoŃiona cel mai tradiŃie superioară, i a dat viabilitate . Nu se mare număr de oameni posibil, oferindu le poate concepe, fără această confesiune di o imagine privilegiată a suferinŃelor i rectă sau indirectă, de aderare sau repu bucuriilor comune. Ca atare, acest fapt mă diere a membrilor exilului, fără insistenŃa obligă să nu îl tratez izolat, ci să îl supun tenace asupra miezului social ce este totu adevărului cel mai umil i universal: ubi na cu miezul operei exilului. Nu faptul bene, ubi patria?! Cel din exil s a creat pe istoricist ci atitudinea noastră faŃă de exil, sine însu i în mi carea perpetuă i reci de aprobare sau detestare, este aceea ce procă, de la el către ceilalŃi, la jumătate drum, determină caracterul moral al operei exi între frumuseŃea de care nu se poate lipsi i lului. Etica acestei opere este însă i raŃiu de colectivitatea căreia nu i se poate smulge. nea ei. Din această perspectivă actul crea Iată pentru ce adevăraŃii i marcanŃii oa Ńiei exilului – tiinŃifică, politică, istorică, meni ai exilului românesc nu dispreŃuiesc literară, lingvistică, artistică –, este un act nimic: ei se străduiesc să înŃeleagă în loc paladian. El implică posesiunea lucidă a de a sancŃiona, dovedind că a fi om în tuturor modurilor i este de la sine înŃeles seamnă a trăi viaŃa cu intensitate, a trăi că fiecare operă , mărturisind un eu , nu este având, în acest caz, semnificaŃia de a o evadare din realitate ci, a a cum spunea reflecta asupra vieŃii i stabilirea acelui Constantin Brâncu i, “o intrare în reali raport subtil între experienŃă i con tiinŃa tatea cea mai adevărată poate, în singura căpătată în urma ei. Nu e nevoie să ne co realitate adevărată”. borâm în exil, ci să ne consolidăm în fun Exprimând o întreagă epocă, exilul damentele sale, i cea mai patriotică faptă românesc poate fi reprezentativ nu pentru este de a clarifica ordinea întrevăzută în o minoritate iniŃiată, ci pentru toŃi românii. natura “sentimentului românesc al fiinŃei”, Aceasta nu înseamnă să luăm afirmaŃia în o natură raŃionalizată, devenită intangibilă răspăr i să spunem că orice membru al i exemplară ca moralitate, i de aceea ea exilului e reprezentativ pentru ideea i cu ne izbe te prin claritatea ei globală i spon vântul alcătuitor românesc, de a cărui uni taneitate. Ca să ajungi însă pe acest pro tate inseparabilă e plină predilecŃia crea montoriu, de unde se zăre te viaŃa i spe torului, i de a cărui semnificaŃie foarte pre ranŃa unui popor în universalitatea ei, trebuie cisă e marcată chemarea pe care acesta o să te urci pe treptele evenimentelor. În col simte, de a crea istoria pentru a doua oară bul acestora, funcŃiunea socială bine defi i, în loc să servească o naŃiune seacă, ne nită a exilului s a dovedit a fi o coală a transpune nemijlocit în viaŃa unei epoci, moralei pentru români. Pentru că morala dând caractere în loc de caracteristici i nu e necesar luptă, ea poate însemna înŃe personaje în loc de descrieri . De aceea, în legere, armonie, înseninare, construire de mai toate împrejurările vieŃii sale de până sine, adresându se unor scopuri diferite, acum, exilul obscur sau bucurându se de o dar silindu ne să ne exprimăm noi în ine,
91 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Cătălin Bordeianu în mod real, în a a fel încât puterea noastră Transnistriei, Bucure ti, 1940), Vasile Popovici metafizică să îmbogăŃească realitatea. Noi (Folclorul muzical al românilor de peste tim, astăzi, câte limite au existat într un Nistru , Bucure ti, 1942), Petre Cazacu ( Câteva domeniu atât de speculativ ca cel al socio date din istoria Basarabiei , Bucure ti, 1925), umanului, cât ne nelini titoare a fost pro Leon Boga ( Lupta pentru limba româ blema con tiinŃei în raport cu problema nească i ideea unirii la românii din supravieŃuirii, cât de greu era să accepŃi Basarabia după 1812 , Chi inău, 1932), locul mai mare sau mai mic pe care l va Pantelimon Halipa i Ion Pelivan, Gheorghe ocupa în istoria culturii i literaturii, după Bezviconi, 1910 1966 ( Boerimea Moldovei moarte, cineva, dar mai ales ce realizări dintre Prut i Nistru , Chi inău, 1940 1943), vor deveni valori permanente, la care ge Gheorghe Ghibănescu, Mihai Costăchescu, neraŃiile viitoare se pot forma i prosterna. Visarion Puiu ( Mănăstirile din Basarabia , Din acest motiv exilul a suprimat regulile 1919), Iustin FrăŃiman ( Studiu contributiv bunului gust comun creat în mizeria unei la istoria Mitropoliei Proilaviei , Chi inău, ideologii străine poporului român i ne a 1923), Iosif Parhomovici, Neofit Nevodcicov, întors către divinitate cu dramatismul azvâr Pavel Lebedev, Nicolae Popovschi ( Româ lirii pe scena vieŃii a fizionomiilor respin nismul în Basarabia i Unirea , 1922, gătoare, monstruoase, pe care imaginaŃia Istoria bisericii din Basarabia sub ru i, absurdă a dictaturii izbutise să le conceapă, 1931), Constantin Tomescu, 1890 1983, într o inspiraŃie mânioasă i sinistră, ce s a Toma G. Bulat, 1887 1978, dr. Paul Mihail năpustit ca trăsnetul asupra mulŃimii înmăr (Tipărituri române ti în Basarabia de la murite. Eroarea în care adevărul incomplet 1812 la 1918 , Bucure ti, 1940), Alexandru afirma întotdeauna ceva despre adversar David ( Tipărituri române ti în Basarabia iar documentul istoric răspundea exigen sub stăpânirea rusă , 1934), dr. Antim Ńelor unei răstălmăciri sociale, a făcut ca Nica ( Monahismul în Basarabia , 1940) i din exil să strălumineze opera viabilă , de alŃii. Orice creaŃie presupune depă irea fapt totalitatea reacŃiilor depozitate într o sferei subiectivităŃii, instituirea unui dialog experienŃă spirituală unică i ireductibilă, cu alte con tiinŃe omene ti, cu existenŃa, o care să nu fie decimată pe planul valorilor luptă patetică i neîntreruptă cu tainele universale. lumii, expresie în forme specifice a întregii Dacă, teoretic, exilul clasic se referă la vieŃi a unei comunităŃi. Comunitatea româ perioada de după 1944 pentru România, nească dintre Prut i Nistru, Basarabia, a pentru Basarabia el coboară spre 1918, fost i ea “materia” unui exil, depozitara când ultima anexare a acestui teritoriu la unei experienŃe spirituale unice i ireduc fostul stat sovietic marchează ruptura tra tibile. Ceea ce contrariază astăzi în a a gică de patria mamă. MulŃi sunt consem numita recitire a exilului românilor din naŃi prin remarcabile luări de poziŃie întru Basarabia sunt impresiile imediate i ne păstrarea identităŃii noastre naŃionale: buco prelucrate ale realităŃii, legătura indestruc vineanul Ion Nistor, 1876 1962 ( Istoria tibilă întreg parte , înlocuită cu scheme Basarabiei , Bucure ti, 1923), tefan Ciobanu, convenŃionale, ce absolutizează una sau 1883 1950 ( Unirea Basarabiei. Studiu i alta din tendinŃele unilaterale ale unor documente cu privire la mi carea naŃională intelectuali ti pentru care tragedia, în loc să din Basarabia în anii 1917 1918 , Bucure ti, încremenească i să amuŃească, mutilează 1929), Alexandru Boldur, 1886 1982 ( Basarabia i face incomprehensibilă imaginea vieŃii românească , Ia i, 1943), Nichita Smochină, ca act, ace tia uitând să o exercite ca pe un 1894 1980, Emil Diaconescu ( Istoria sacerdoŃiu, ci considerând o ca o misiune 92 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Marginalii asupra “exilului românesc” conspirativă. Identitatea naŃională trebuie zilelor i nopŃilor ce alte urechi nu o aud, să fie liberă, nemărginit de liberă, precum îmbrăcămintea lui e simplitatea, iar hrana i libertatea exilului este... o religie, lui delicateŃea. De aceea în el se pot găsi de întocmai ca i libertatea politică. Orice către tinerele generaŃii, i nu o spunem de schimbare, orice inovaŃie în acest spaŃiu convenienŃă, tainele universului românesc este un semn de dezrobire sufletească, e ca aflat în eclipsă în ultima jumătate de veac. o cucerire a gândului dincolo de hotarele Produs istoric, exilul, prin ideile i ten între care timpul l a Ńinut încătu at. Când dinŃele sale sociale, este chiar sângele cald ne găsim în faŃa unui astfel de exil, ceea ce i hrănitor, care nutre te i face vieŃuitor i am cere – post factum – este să ne dea i organismul numit naŃiune . El nu a trăit în nouă prilej să intervenim cu personalitatea lumea concepŃiilor abstracte ci, mai mult noastră, să adăugăm sufletul nostru la decât noi, în viforul vieŃii sociale cu acela al său. De aceea exilul este formula afectele, cu sentimentele, cu ura i iubirea cea mai grea, fiindcă înseamnă a reflecta ei, cu lupta de interese deosebite, purtând realitatea celuilalt. Punctul de pornire ar pecetea timpului în care s a alcătuit, a so fi, în acest fel, întotdeauna, experienŃa de cietăŃii din care a plecat i în care a ajuns. viaŃă, acele crâmpeie pilduitoare de trăire Astfel, adevărul exilului rămâne etern, iar cre tină i românească, dar i de trăire per al istoriei, cel puŃin contemporane, efemer. sonală sau ca înŃelegere a altora, contem Am simŃit, prin existenŃa noastră, că exilul porani sau din trecut, cât mai ales a eveni nu poate să schimbe lumea; lumea se mentelor în cadrul cărora ace tia au ac schimbă i s a schimbat prin fapte. Astăzi Ńionat împreună , pentru a lărgi orizontul spunem că ele au fost revoluŃionare, dar dincolo de propria noastră viaŃă sufle ceea ce este mai important i nu trebuie să tească, revelându ne fiecăruia dintre noi uităm, este că exilul poate să schimbe i a propria lui viaŃă lăuntrică i permiŃându ne schimbat con tiinŃele a sute de mii de ro să aruncăm o privire înlăuntrul unei lumi mâni i ele, con tiinŃele, sunt cele care au străine, cu care suntem, totu i, înrudiŃi. În dirijat i dirijează faptele noastre. Exilul plenitudinea acestor individualităŃi, sesizăm are, printre altele, funcŃia de a ajuta un bogăŃia interiorităŃii umane a exilului, ce grup să devină con tient de problemele i transmite existenŃei străine toată experienŃa aspiraŃiile sale. Din această perspectivă nu sa lăuntrică. mi e milă astăzi de exilul care a rămas fără Exilul nu este un fenomen parazitar, exilaŃi, mi e milă de românii care au rămas de mimetism artistic, tiinŃific, politic, cul fără exil i nu cred că omenirea va putea tural, economic, cantonat în stricta actua găsi ceva care să înlocuiască pentru popo litate i, deci, trecător, care, refuzând mo rul meu sintagma: exilul românesc. delele din patrie i vânând cu ostentaŃie Exilul acela clasic, mărginit de prăpăs noul primum vivere propune mereu alte tiile comunismului, va exista ve nic în me feti uri, urmărind succesul în locul valorii, moria noastră i fiecare epocă va găsi lim confundând originalitatea cu noutatea, culti bajul ei propriu care să l facă viabil, ca să vând maniera i cli eul în dauna conŃ nu i poată îndeplini eficient etica, în accepŃia tului de substanŃă, constituind, astfel, o cea mai adâncă a noŃiunii, să fie o ade coală “a facilităŃii i imposturii”. Exilul vărată misiune de redare a identităŃii naŃio românesc, oricât de modest l am privi, nu nale. Generalizând o experienŃă colectivă este o creatură stranie, având un al treilea i, tocmai prin aceasta mai demn de luat în ochi, care vede ceea ce alŃi ochi nu văd, i seamă, ceea ce mă interesează când vor o a treia ureche interioară, care aude oapta besc de exil este faptul că el e în stare să
93 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Cătălin Bordeianu exprime această experienŃă, proiectând o societăŃii globale, de penetrabilitatea eului prin cuvântul elitelor. Fără îndoială, există românesc i să se identifice cu viaŃa altuia, talente individuale, ce au hrănit exilul la devenind, astfel, ceea ce nu este, dar ar aceste cote, dar ele au rămas înfipte cu putea oricând să fie. Fiind mai mult, va rădăcinile în pământul românesc, în modul avea ve nic nevoie de acea parte a realităŃii de a fi al poporului nostru, pentru a pro de acasă, despre care imaginaŃia sa îi spune duce ceva permanent: dragostea de patrie, că nu o stăpâne te încă prin simplă ubi leagăn al culturii i civilizaŃiei române ti. cuitate. Paradoxal, există o ciudată împăr Niciunde sănătatea i puterea exilului nu a Ńire de roluri: în viaŃă, veselia vorbe te, fost capabilă să determine mai pregnant suferinŃa tace, în exil e invers. FicŃiunea e spiritul unui popor întemeiat pe geniul na mai adevărată decât istoria, i găsim aici o Ńional, ca exilul românesc, ce a cuprins acel compensaŃie pentru orice fel de opacitate. prototip uman despre care Mihai Eminescu Nu există exil decât în dorinŃa spre impo spunea: “Omul e cel mai înalt i mai nobil sibil sau în regretul după ireparabil. Exilul op de artă al naturii; într un sens i mai există pentru tribun i nu pentru profet, nobil el ar trebui să fie i cel mai frumos pentru că, tiind să asculte, să priceapă i op de artă al artei, al propriei sale puteri să se încălzească de idealul mulŃimilor creatoare, libere, con tiente, morale” . entuziaste i nerăbdătoare, în mod necesar i, având astfel de personalităŃi în ia poziŃie, durând între pământ i cer componenŃa sa, analizate i proiectate în puntea de aur pe care străluce te sufletul con tiinŃa dumneavoastră de către labo poporului meu. rioasele i pertinentele studii ale acestei cărŃi, căreia am onoarea să i fiu amfitrion Note la întâlnirea cu dumneavoastră, conchidem * Argument la volumul Memoria refugiului , că exilul este o unitate căreia îi este propriu Ed. Garuda art – Centrul de Drept, Chi inău, un efort de a aduce la un anumit fel de 2000, pp. 10 19. armonioasă i fermecătoare, diversă i bo 1 Constantin Noica, Învierea românească , în gată contemporaneitate cu prezentul a tre CredinŃa , anul II, 1934, aprilie 8, nr. 105, p. 3. cutului, un monument al umanităŃii, al 2 Constantin Noica, Ce e etern i ce e istoric în existenŃei ei spirituale, prin care românul cultura românească , conferinŃă Ńinută în iunie î i afirmă, a a cum î i afirmă i prin tiinŃă 1943 la Berlin, sub titlul “Die innere Spannung i cultură, trecerea prin istorie. Exilul co der Kleinen Kulturen” . 3 Idem. munică până la noi prin con tiinŃă i exis 4 Cătălin Bordeianu, Jurnal cenu iu , în vol. Sub tenŃă, el nu are nevoie de aprobarea cuiva, axa de iarnă , Editura Institutului NaŃional ci ne îngăduie să instaurăm treptat în uni pentru Societatea i Cultura Română, Ia i, versul ce ne înconjoară, domnia spiritului 1996. elevat, emanat din umanitate, care i a dez văluit înaintea noastră înŃelegerea de sine Résumé : Cet article porte sur l’expérience însă i. Exilul iube te fără să fie iubit, el de l’exile roumain, telle qu’elle a été reprezintă fără să aibă scrisori de acreditare exprimée par les représentants de l’élite de la guvernele trecătoare, el este româ culturelle. L’idée centrale est que la nesc prin componenŃa existenŃei, naŃional spiritualité peut dépasser les frontières prin con tiinŃa celor care, jertifindu se pe politiques, administratives, bureaucratique sine, înnobilează ideile noastre diferite, de et, généralement, tout arbitraire existentiel. trăitori în aceea i lume, funcŃiunea sa fiind, întotdeauna, de a emoŃiona omul total al 94 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Controverse legate de înfiinŃarea unei autorităŃi sinodale canonice în România ANCA P ARMENA O LIMID roclamarea ConstituŃiei din 1866 a legiuitoare o lege pentru alegerea mitro P reprezentat un pas esenŃial pe dru poliŃilor i episcopilor eparhioŃi i consti mul desărvâr irii organizării moderne tuirea Sfântului Sinod al Bisericii Orto a societăŃii române ti, deoarece aceasta nu doxe Române. era elaborată doar pentru o etapă istorică Acest proiect a fost votat de Camera pe care o parcurgeau atunci românii, ci, DeputaŃilor (4 decembrie 1872) i de Senat afirmând ferm suveranitarea naŃională i (11 decembrie 1872) i sancŃionat la 14/16 aspiraŃia la independenŃă, prin tonul în care decembrie 1872, sub numele de Legea era scrisă, prin unele stipulaŃii 1 i mai ales organică pentru alegerea mitropoliŃilor i prin ignorarea suzeranităŃii otomane i a episcopilor eparhioŃi, cum i a constituirii garanŃiei marilor puteri, ea se înfăŃi a ca un Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Auto statut fundamental al unei Ńări neatârnate 2. cefale Ortodoxe Române 4. După ce legea a Astfel, în anul 1867 a fost întocmit un fost votată de Corpurile Legiuitoare, în nou proiect de lege organică pentru Bise virtutea art. 93 din ConstituŃie 5, Carol I a rica Ortodoxă Română pentru care se va promulgat Legea pentru Alegerea Mitro cere în anul 1869 acordul Patriarhului Ecu poliŃilor i a Episcopilor EparhioŃi cum i menic, Grigorie VI (1867 1871). Răspunsul a constituirii Sfântului Sinod al Sântei Patriarhului trimis la începutul anului 1870 Biserici Autocefale Ortodoxe Române 6. cerea să se menŃioneze în noua lege urmă Capitolul I, Despre Alegerea Mitropo toarea prevedere: chiar i pentru mitropo liílor i Episcopilor EparhioŃi , prevedea litul ales după datina Ńării, Domnul va cere instituirea unui colegiu electoral pentru de la Patriarhie tomosul de recunoa tere i alegerea ierarhilor. Colegiul electoral urma atârnarea canonică, mitropoliŃii să l pome a fi compus din cei doi mitropoliŃi i din nească la liturghie, iar Sfântul Mir să fie luat episcopii eparhioŃi (art. 1, lit. a)), din de Biserica noastră numai de la Patriarhia arhiereii titulari români (art. 1, lit. b)), i de la Constantinopol 3. din toŃi deputaŃii i senatorii ortodoc i în Lipsa unei autorităŃi sinodale canonice funcŃie (art. 1, lit. c)). în Biserica Ortodoxă Română care să re Pre edinŃia acestui colegiu o va deŃine glementeze chestiunile dogmatice i disci „Mitropolitul Primat, în lipsa sa, Mitro plinare a determinat Guvernul României, politul Moldovei, iar în lipsa amândurora, prin raportul cu nr. 12693 din 1872, întoc de cel mai vechi eparhiot în hirotonie ” mit de Christian Tell, Ministrul Cultelor i (art. 5). „ Mitropolitul Primat al României, InstrucŃiunii Publice, să propună Corpurilor Mitropolitul Moldovei, precum i episcopii
95 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Anca Parmena Olimid eparhioŃi nu se pot alege decât dintre Mitropoliei Ungro Vlahiei; de Roman, Hu i Arhiereii români, fie de părinŃi Români, i GalaŃi, ca sufragani ai Mitropoliei Moldovei) născuŃi în Principatul Români, i nu i cei 8 arhierei titulari, câte unul de fiecare naturalizaŃi. Vârsta eligibililor la scaunele eparhie, pe numele unui ora din cuprinsul de Mitropolit i Episcop eparhiot va de 40 eparhiei respective, ale i de Sfântul Sinod de ani împliniŃi. După trecerea a 20 de ani i confirmaŃi de guvern. de la promulgarea acestei legi, pe lângă Conform art. 28, „mitropoliŃii i epis calităŃile de mai sus, spre a putea fi copii care funcŃionează astăzi în virtutea ridicaŃi la demnitatea de Mitropolit sau legilor anterioare, se recunosc de legea de Episcop, candidaŃii vor trebui să posede faŃă i se menŃin în demnităŃile lor cu toate titlul de licenŃiat, sau de doctor în teologie, drepturile i prerogativele acordate prin de la o facultate de teologie ” (art. 2). Ale această lege, mitropoliŃilor i Episcopilor gerea se va face cu majoritatea voturilor ce se vor alege conform prescripŃiilor sale ”. (art. 3) i se supune, prin intermediul Mi O dată cu adoptarea sa de către Cor nistrului Cultelor, aprobării domnului (art. purile Legiuitoare i sancŃionarea sa de 4). Ministrul Cultelor, care trebuia să fie orto către domn, se va încheia lupta pentru dox, participa la edinŃe cu vot consultativ canonicitate . (art. 11). Legea din 1872 avea trei mari lipsuri: Sfântul Sinod urma să se întâlnească modalitatea de alegere a ierarhilor, sfera de două ori pe an, primăvara i toamna, restrândă a atribuŃiilor i înlăturarea parti conform canonului 37 apostolic (art. 13). cipării clerului de mir, fie la alegeri, fie la Totodată, în virtutea primului capitol al conducerea treburilor biserice ti 9. legii, va fi adoptat de către Sfântul Sinod Cu toate acestea, neajunsul major al Regulamentul pentru păzirea drepturilor acestei organizări sinodale care va dăinui i prerogativelor canonice ale Mitropo până la 1918 consta în faptul că alegerea liŃilor i Episcopilor eparhioŃi în edinŃa sa mitropoliŃilor i a episcopilor era încre din 15 noiembrie 1882 7. dinŃată unui colegiu, în componenŃa căruia Capitolul II, Despre Sfântul Sinod pre intrau, pe lângă membrii Sfântului Sinod, vedea că „Sfântul Sinod al Bisericii auto toŃi deputaŃii i senatorii ortodoc i în funcŃie. cefale ortodoxe române, fiind membru al Conform noilor reglementări, numărul lai Sfintei biserici Ecumenice i Apostolice a cilor era, a adar, cu mult mai mare decât cel răsăritului, al cărei cap este Domnul nostru al membrilor Sfântului Sinod. Este adevă Isus Christos, păstrează i va păstra uni rat, că, dacă avem în vedere tradiŃia biseri tatea în privinŃa dogmelor i a canoanelor cească păstrată din cele mai vechi timpuri ecumenice cu Biserica din Constantinopol cre tine, putem observa că laicii au parti i cu toate Bisericile ortodoxe ” (art. 8). cipat la exercitarea puterii jurisdicŃionale i Sfântul Sinod reprezenta autoritatea anume la alegerea diferiŃilor slujitori ai centrală bisericească, fiind menit „să păs bisericii 10 . Însă, este important să menŃio treze unitatea administrativă, disciplinară năm că votul decisiv în luarea hotărârilor i naŃională a Bisericii ortodoxe în cuprin în sinoade nu l aveau laicii, deoarece erau sul Statului român ” (art. 8). A adar, Sfântul îndreptăŃiŃi să participe doar în calitate de Sinod avea atribuŃii de ordin spiritual, dog ascultători 11 . matic, disciplinar i judecătoresc 8. Numărul Trebuie, să remarcăm, de asemenea, membrilor acestui sinod era de 16: cei doi că în sinod, clerul de mir i clerul monahal mitropoliŃi, cei ase episcopi eparhioŃi (de nu aveau nici un reprezentant. În aceste Râmnic, Buzău i Arge , ca sufragani ai condiŃii, alegerea ierarhilor era influenŃată 96 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Controverse legate de înfiinŃarea unei autorităŃi sinodale canonice în România de interesele politice ale epocii; pe lângă nele biserice ti, pentru judecarea chiriar aceasta, a a cum am mai precizat, mitro hilor, apoi pentru a conduce eparhiile va poliŃii se alegeau dintre cei ase episcopi cante, ca locotenenŃi, până la alegerea epar eparhioŃi, iar episcopii dintre cei opt arhi hioŃilor i pentru a păstra unitatea admi erei titulari, a adar, era vorba de un cerc nistraŃiei biserice ti 16 . restrâns de eligibili 12 . O altă observaŃie este legată de faptul Legea din 1872 face referiri i cu pri că foarte puŃini dintre ace ti arhierei titulari vire la arhiereii titulari pe care i nume te i îndeplineau atribuŃii de vicari 17 i nu stă locotenenŃi . Astfel, conform art. 25, „fie teau la re edinŃa eparhiilor, unde erau loco care Mitropolit i Episcop va avea câte un tenenŃi, ci toŃi cu excepŃia celui de la Ia i, arhiereu locotenent. Ace tia se vor alege care era i egumen la biserica Sf. Spiridon de către Sinod în înŃelegere cu Guvernul ”. stăteau la Bucure ti, unde unii dintre ei InstituŃia arhiereilor titulari (fără scaun) îndeplineau i alte funcŃiii ca: profesori se care nu sunt episcopi ajutători sau horepis cundari sau universitari, membri sau pre e copi era însă anticanonică (Canonul 6 al dinŃi ai comitetului de redacŃie ai revistei Sinodului IV ecumenic admitesa hirotonia oficiale a Sfântului Sinod, Biserica Orto numai pe seama unei eparhii) 13 . A adar, hiro doxă Română , directori ai tipografiei căr tonia nu poate fi împărŃită fără un loc de Ńilor biserice ti, superiori, chiar i parohi ce servit sau o destinaŃie anume, deoarece săvâr eau i diferite slujbe, pe la biserici, Canonul 6 al Sinodului de la Calcedon atunci când erau chemaŃi de credincio i 18 . prevedea: „Nimeni, nici presbiteriul, nici După votarea legii din 1872, mitro diaconul, nici alt cleric nu poate fi sfinŃit politul Nifon îl va în tiinŃa pe Patriarhul absolut, dacă nu a fost destinat special Ecumenic Antim VI (1871 1873) cu pri pentru o Biserică de la ora sau de la Ńară vire la această lege, alăturând textul aces sau pentru o capelă consacrată unui teia, însă nu a primit nici un răspuns. Cu martir sau pentru o mănăstire ”14 . Apoi, toate acestea, patriarhul î i va da binecu spre deosebire de arhiereii titulari de până vântarea pentru hirotonii de arhierei, pur în 1872, care erau hirotoniŃi pe seama unor tând titulatura unor ora e din Ńară, ori de ora e din Ńară, cei de acum erau hirotoniŃi câte ori i s a cerut încuviinŃarea 19 . pe seama unor foste eparhii ortodoxe din O situaŃie specială o întâlnim în anul Răsărit, în care nu a existat niciodată un 1880 cu ocazia procedurii de desemnare a scaun episcopal 15 . arhiereului locotenent al eparhiei Sfintei Titlurile acestor arhierei vor fi: „la mitro Mitropolii a Moldovei i Sucevei cu titlul politul din Bucure ti: Ploe tii; la Râmnicu Boto eneanul 20 . Într o primă etapă, în e Vâlcii: Craiova; la Buzău: Râmnicu Sărat; dinŃa de la 1 decembrie 1880, Sfântul Sinod iar la Arge : Pite tii. La mitropolia din Ia ii: a votat candidaŃii „ pentru împlinirea va Boto ani; la episcopia de Roman: Bacău; canŃei de Arhiereu Locotenent al Eparhiei la episcopia de Hu i: Bârladul i la Sfintei Mitropolii a Moldovei i Sucevei cu episcopia Dunării de Jos: GalaŃii. Sinodul, titlul Boto eneanul ”. Cu această ocazie, prin mijlocirea Ministrului de Culte, va Mitropolitul Primat Calinic a înaintat lista cere de la Patriarhul Ecumenic binecuvân candidaŃilor Ministerului Cultelor i Instruc tarea sa pentru ace ti arhierei” (Capitolul Ńiunii Publice. Lista cuprindea următoarele III, art. 25)”. nominalizări: Pe de altă parte, prezenŃa acestora era „1) Arhimandritul Ghenadie Enăceanu, absolut necesară pentru a completa numă licenŃiat în teologie, fost director al rul de 12 arhierei, număr cerut de canoa Seminarului Nifon Mitropolitul i actual
97 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Anca Parmena Olimid mente profesor de filosofie la Seminarul cereŃi Corpurilor legiuitoare în chestiune. central din Bucure ti, ales cu 11 voturi din 13; Vă rugăm dară, Domnule Ministru, vă 2) Arhimandritul Partenie Clinceni, binevoiŃi a ne comunica părerea Domniei licenŃiat în teologie, superior al Capelei voastre asupra acestei chestiuni ”23 . Române din Paris, ales cu 9 voturi din 13. Pe baza acestei legi, în anii următori 3) Arhimandritul Narcis CreŃulescu, au fost întocmite numeroase regulamente director al Seminarului de Hu i, ales cu 7 care urmăreau să organizeze viaŃa bisericii voturi din 12 ”21 . în diferite sectoare: Regulamentul interior În cea de a doua etapă, Ministerul al Sfântului Sinod al Bisericii Autocefale Cultelor i InstrucŃiunii Publice a supus Ortodoxe Române 24 ; Regulamentul pentru aprobării domnului Jurnalul Consiliului de atribuŃiile de precădere ale Mitropolitului Mini tri (conform art. 8 din Regulamentul Primat al României 25 ; Regulamentul pentru pentru alegerea de arhierei , sancŃionat aranjarea Arhiereilor locotenenŃi pe eparhii ; prin Decretul nr. 1107 din 23 iunie 1875) Regulamentul pentru alegerea Arhiereilor alegerea arhimandritului Narcis Cre ulescu, titulari sau locotenenŃi ; Regulament pentru din cei trei candidaŃi votaŃi de către Sfântul disciplina bisericească ; Regulamentul pentru Sinod în edinŃa sa din 1 decembrie 1880, procedura în materie de judecată biseri solicitând aprobarea hirotonirii celui menŃionat 22 . cească ; Regulament pentru poziŃiunea semi În cea de a treia etapă, în scrisoarea sa nari tilor ; Regulamentul pentru înmor adresată Ministerului Cultelor i Instruc mântări i pomeniri 26 ; Regulamentul pentru Ńiunii Publice, Mitropolitul Calinic afirma: Jurnalul bisericesc 27 ; Regulament pentru „prin art.1 al Legii organice a Bisericii se sărbătorile ce trebuie a se Ńine în cursul impune datoria ca pentru hirotonira ierar anului 28 ; Regulament pentru cercetarea hilor titulari să se ceară în numele Mitro cărŃilor scolastice de învăŃământ religios 29 ; politului Primat binecuvântarea Patriarhului Regulament pentru mijloacele de între de la Constantinopol . Având însă în ve Ńinere a clerului 30 ; Regulament pentru revi dere că Ńara astăzi se află cu totul în alte zuirea i editarea cărŃilor biserice ti româ condiŃiuni de cât în timpul când s a făcut ne ti 31 ; Regulament pentru buna conduită sus menŃionata lege, i că astăzi, indepen a Clerului în genere 32 . denŃa României fiind îndeplinită cu desă În această perioadă, trebuie remarcate vâr ire i recunoscută de toate statele, nu eforturile mitropolitului Nifon ce a contri există nici un motiv de a se mai cere bine buit cu bogata sa experienŃă i faptele sale cuvântarea patriarhicească i mai consi la marile schimbări din viaŃa bisericii derând că relaŃiunile Bisericii noastre cu noastre. La sfâr itul vieŃii sale, la 5 mai Patriarhia sunt cam încordate, a a că ce 1875, la vârsta de 86 de ani, mitropolitul rerea noastră este posibil să fie refuzată; afirma: „Tot ceea ce am îndurat, tot ce m pentru aceste motive am crezut de datoria am silit a face pentru Ńară i Biserică noastră a adresa Înaltei Sale SanctităŃi doresc să rămână necunoscut, precum au Patrairhului cererea de binecuvântare fost i lacrimile i suspinele mele în lunga cum ne impune legea actuală; să cerem carieră ce am străbătut ”33 . opinia Domniei voastre dacă este bine ca În locul său, Colegiul electoral a ales i astăzi să continuăm a cere pentru la 31 mai 1875 în scaunul de Primat al hirotonirea arhiereului nostru titular Bisericii Ortodoxe Române pe mitropolitul binecuvântarea patriarhicească, mai ales Calinic Miclescu (1822 1886), iar înscău când ne putem a tepta la un refuz i dacă narea va avea loc la 15 iunie 1875. n ar fi mai bine ca Domnia Voastră să 98 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Controverse legate de înfiinŃarea unei autorităŃi sinodale canonice în România
Note 20 A se vedea D.A.N.I.C., Fond Ministerul Cultelor i 1 Cf. art. 23 din ConstituŃia din 1866: „ Religiunea InstrucŃiunii Publice, dosar 7/1880, f.f. 14 29, 77, 89, 90. ortodoxă a Răsăritului este religiunea dominantă a 21 Ibidem , ff. 14 18. Statului Român. Biserica ortodoxă română este i 22 Ibidem , f. 19. rămâne neatârnată de orice chiriarhiei străină, 23 Ibidem , f. 29. păstrându i însă unitatea cu Biserica ecumenică a 24 „Monitorul Oficial” nr. 114 din 31 mai 1873. Răsăritului, în privinŃa dogmelor ”. 25 Idem, nr. 272 din 15 dec. 1873. 2 Istoria Românilor , vol. VII, tom I, Editura 26 Idem, nr. 130 din 19 iunie 1873. Enciclopedică, Bucure ti, 2003, p. 561. 27 Idem, nr. 124 din 8 iunie 1874. 3 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române , 28 Idem, nr. 136 din 18 iulie 1874. vol. 3, Editura Institutului Biblic i de Misiune al 29 Idem, nr. 139 din 28 iunie 1875. Bisericii Ortodoxe Române, Bucure ti, 1981, p. 129; 30 Idem, nr. 109 din 19 mai 1874. Istoria Bisericii Române, vol. II, (1632 1949), Editura 31 Idem, nr. 140 din 25 sept. 1881. Institutului Biblic i de Misiune Ortodoxă, Bucure ti, 32 Idem, nr. 55 din 13 iunie 1884. 1958, p. 521. 33 Corneliu Grigorie Zăvoianu, Mitropolitul Nifon, 4 Legea Organică i Regulamentele Sfântului Sinod. Primat al României (1850 1875). ViaŃa i activitatea (teză Anul 1872 1873, Tipografia CărŃilor Biserice ti, Bucure ti, de doctorat), publicată în „Studii teologice”, seria a II a, 1884, pp. 7 14; Chiru C. Costescu, ColecŃiune de legi, anul LII, nr. 3 4, iulie decembrie 2000, p. 5. regulamente, acte, deciziuni, circulări, instrucŃiuni, formulare i programe (începând de la 1866 i aflate Abstract : The proclamation of the Constitution în vigoare astăzi) , Institutul de Arte Grafice „Cartea from 1866 represented an essential step on the Românească”, S.A., Bucure ti, 1922, pp. 42 52; „Mo road of completion of modern organization od nitorul Oficial” nr. 280 din 19/31 dec. 1872, p. 1515. the Romanian society, because not only a 5 Cf. art. 93, al. II din ConstituŃia din 1866: „ Regele historical period of Romanians was elaborated, sancŃionează i promulgă legile ”. but, by firmly stating the national sovereignty 6 Modificată prin Legea din 21 ianuarie 1895, publicată and aspiration for independency, by the tone on în „Monitorul Oficial” nr. 232 din 22 ianuarie 1895; prin Legea din 26 martie 1909, publicată în „Monitorul Ofi which it was written, by some stipulations and cial” nr. 2 din 3 aprilie 1909 i prin Legea din 18 dec. especially by ignoring the Ottoman suzerainty 1911, publicată în „Monitorul Oficial” nr. 207/1911. and the warranty of great powers, it was brought 7 DirecŃia Arhivelor NaŃionale Istorice Centrale (în out as a fundamental statute of a free country. continuare se va cita D.A.N.I.C.), Fond Ministerul Thus, in the year 1867 a new draft oragnic Cultelor i InstrucŃiunii Publice, dosar 7/1880, f. 159. law was made for the Romanian Orthodox Regulamentul a fost publicat în „Monitorul Oficial” Church for which in the year 1869 the consent nr. 284 din 28 martie 1884. of the Hegumenic Patriarch Gregory the 6th 8 I. Lupa , Istoria Bisericii Ortodoxe Române , Editura (1867 1871). The lack of synod canonical Socec&Co. S.A., Bucure ti, 1929, p. 111. 9 Istoria Bisericii Române , vol. II, p. 522. authority in the Romanian Orthodox Church 10 Nicolae Popovici, Istoria bisericească universală i that was supposed to regulate the dogmatic and statistică universală i statistica bisericească (Cartea a disciplinary issues determined the Romanian II a, De la împlinirea Schismei între biserica de Apus Government, through the report no. 12693 i biserica de Răsărit până în present (1054 1910 )), from 1872, drafted by Christian Tell, the Ministry ediŃia a II a, Volumul IV, Tipografia CărŃilor Bise of Cults and Public Education, to propose to rice ti din Bucure ti, Bucure ti, 1928, pp. 101 102. 11 the Legislative Bodies a law for the election of Ibidem , p. 101. metropolitan bishops and eparchy bishops and 12 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe the establishment of the Holy Synode of the Române , vol. 3, p. 130. 13 Ibidem. Romanian Orthodox Church. This project was 14 Nicolae Popovici, op.cit , p. 126. voted by the Chamber of Deputies (4th of December 15 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe 1872) and by the Senate (11th of December 1872) Române , vol. 3, p. 130. and ammended on the 14/16th of December 16 Veniamin Pocitan Ploe teanu, Arhiereii vicari în 1872, under the name of Organic law for the Biserica Ortodoxă Românească , Bucure ti, 1937, p. 23. election of metropolitan bishops and eparchy 17 Mircea Păcurariu, op. cit. , p. 131. 18 bishops and the establishment of the Holy Synode Veniamin Pocitan Ploe teanu, op. cit. , p. 25. of the Romanian Autocephalic Orthodox Church. 19 Istoria Bisericii Române , vol. II,, p. 522.
99 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ De la puterea individualizată la puterea instituŃionalizată Note privind organizarea administrativă a łărilor Române înainte de 1859 MIHAI GHIłULESCU rganizarea administrativă centrală o limpezire a abordărilor contemporane ale O i locală este una dintre chesti problemelor legate de organizarea admi unile cele mai frecvent, aprig i nistraŃiei de stat. zadarnic dezbătute de la formarea statului Orice cercetare a fenomenului admi naŃional român i până astăzi. Reformele, nistrativ din spaŃiul românesc în epocile revizuirile, ajustările i reajustările în ma modernă i contemporană necesită cel puŃin terie au fost foarte numeroase, ilustrând, o rapidă privire prealabilă asupra vechii poate în modul cel mai clar, faptul că statul organizări a łărilor Române. Numai astfel român se află, de un secol i jumătate, într pot fi relevate elementele de continuitate i o permanentă căutare de sine. respectiv de discontinuitate ale evoluŃiei sale La fel ca în urmă cu 150 de ani, vor istorice i modul în care realitatea autoh bim i astăzi despre statutul i rolul primului tonă i vechile tradiŃii au afectat funcŃio ministru – fost pre edinte al Consiliului de narea instituŃiilor moderne împru mutate Mini tri –, despre numărul mini trilor i al din Occident. Este dincolo de orice îndo ministerelor, despre necesitatea descentra ială faptul că, pentru a obŃine o imagine cât lizării etc. DiscuŃiile sunt însă prea gene mai precisă a ceea ce a însemnat problema rale i superficiale, marcate de confuzii i administrativă în perioada de după Unirea contradicŃii, nelăsând deloc să se întrevadă Principatelor, trebuie avute în permanenŃă bogata experienŃă în materie de tatonări i în vedere atât ideile politice occidentale creând prea adesea o impresie de artifi care i au găsit ecou la noi, cât i mo cialitate i inutilitate. Principiile asumate în tenirea trecutului local, care a acŃionat ca o plan strict declarativ riscă să devină simple contrapondere la cele dintâi. cli ee, iar proiectele, oricum neclare, eterne În cele ce urmează, vom încerca să deziderate tot mai puŃin luate în serios 1. realizăm o succintă prezentare generală a Considerăm că un demers de argu evoluŃiei organizării administrative cen mentare a necesităŃii cercetării experienŃei trale i locale a łării Române ti i a române ti anterioare – înŃelegând prin Moldovei din perioada medievală până la aceasta atât modelele implementate, cu mijlocul secolului al XIX lea. IntenŃia nu dezbaterile care le au însoŃit, cât i pe cele este aceea de a descrie în amănunt felul în „încremenite în proiect” – ar fi superfluu. care au fost administrate łările Române – Ne limităm la exprimarea speranŃei că o există în acest sens, în istoriografia româ revizitare a trecutului ar putea contribui la nească, lucrări care satisfac perfect nece
100 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ De la puterea individualizată la puterea instituŃionalizată… sarul de informaŃie –, ci doar prezentarea bizantin de despot . Dorind să priveze boie unor date generale care să permită crearea rimea de principalul său mijloc de presiune unei imagini de ansamblu a experienŃei asupra puterii centrale, cei doi au încercat administrative a principatelor în momentul să instituie un automatism al succesiunii, în care, sub influenŃa noilor ideologii, au asociindu i fii la domnie. În plus, ei s au făcut primii pa i spre organizarea de tip preocupat intens de consolidarea organiză modern. rii administrative a statelor lor, în principal prin lărgirea sferei de activitate a cancela 1. Domnul i funcŃia sa administrativă riilor domne ti. Această dezvoltare a pute După constituirea statelor medievale rii centrale a atras însă o reacŃie puternică române ti, łara Românească i Moldova, din partea boierimii, manifestată mai ales organizarea lor politică a evoluat spre o după dispariŃia celor doi domni i favo monarhie de tip feudal, cu anumite tră rizată i de imixtiunile puterilor vecine sături proprii rezultate din specificul socie (Ungaria, Polonia, Imperiul Otoman) în tăŃii române ti. Reunirea sub o conducere problemele interne ale łării Române ti i comună a numeroaselor cnezate i voie Moldovei. Rezultatul a fost revenirea la vodate din spaŃiul extracarpatic a însemnat regula alegerii domnului de către boieri 4. transferul puterii de la cnezii i voievozii Manifestarea cea mai clară a tendinŃei locali înspre un singur conducător, care se centralizatoare a fost afirmarea dreptului va numi mare voievod , având iniŃial o superior ( dominium eminens ) al domnului funcŃie militară i întâietate faŃă de ceilalŃi, asupra teritoriului Ńării, inclusiv asupra iar ulterior substituindu li se complet 2. proprietăŃilor private deŃinute cu titlu ere Dacă iniŃial formarea statelor române ditar, care au fost asimilate celor posedate i, implicit, apariŃia unui mare voievod au în virtutea daniilor domne ti. Domnul i a fost un răspuns la nevoia de apărare a arogat drepturile de confirmare i retract teritoriilor române ti împotriva amenin (în principal, în caz de hiclenie ) asupra Ńărilor din exterior 3, în scurt timp, după domeniilor patrimoniale. Principalul element model bizantin, a avut loc o consolidare i material al acestei consolidări a poziŃiei de o schimbare calitativă a puterii centrale. Ca dominium eminens a domnului a fost ex semn al suveranităŃii, conducătorul î i va tinderea fiscalităŃii statului asupra între lua titlul de domn, care reprezenta o pre gului teritoriu 5. lungire a semnificaŃiei cuvântului dominus , Centralizarea puterii a însemnat în mod prin care erau desemnaŃi împăraŃii romani firesc o extindere a prerogativelor dom din epoca târzie a imperiului. ne ti. Voievodul de la început, cu o funcŃie Astfel, se poate aprecia că organizarea primordial militară, a devenit domn care politico administrativă a łărilor Române deŃinea puterea supremă în ceea ce prive te în secolele următoare a fost marcată de legiferarea, justiŃia, politica externă, admi tensiunile survenite între tendinŃele centra nistrarea curentă Ńării etc. lizatoare ale domniei i reacŃiile nobiliare În ceea ce prive te exercitarea funcŃiei faŃă de acestea. De exemplu, în timpul sale executive/administrative, Domnul avea domniilor lui Mircea cel Bătrân (1386 dreptul i misiunea de a asigura, prin 1418) i Alexandru cel Bun (1400 1432), măsurile pe care le găsea de cuviinŃă, ordi sub influenŃa ideologiei bizantine, carac nea internă a Ńării. El dădea porunci verbal terul autocratic al conducerii a devenit tot sau în scris prin „cărŃi de poruncă”, pitace, mai evident. După ce a luat în stăpânire hrisoave sau cărŃi de judecată. Organiza, Dobrogea, Mircea i a adăugat chiar titlul de asemenea, încasarea impozitelor i
101 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Mihai GhiŃulescu veghea la executarea de către Ńărani a exclusiv al clasei boiere ti 9. Din secolul al muncilor stabilite i la executarea hotă XVI lea până în prima jumătate a secolului rârilor judecătore ti, în general. al XVIII lea, numărul membrilor Sfatului/ În acela i spirit centralizator, Domnul Divanului a fost de 12, număr care se pare avea dreptul de a acorda ranguri i privi că avea o semnificaŃie simbolică 10 . legii boiere ti, de a împământeni străini, de Dacă la început au fost predominante a aproba întemeierea de sate i târguri dregătoriile corespunzătoare serviciilor de precum i căsătoriile între fiii i fiicele de curte, legate de persoana domnilor i de boieri, aceasta din urmă cu scopul de a familiile lor (marele paharnic, marele stolnic, evita mezalianŃele i crearea unor alianŃe marele comis, marele clucer, marele sluger, boiere ti ostile domniei. În plus, mai avea marele pitar .a.), în timp, acestea au lăsat dreptul de autentificare i confirmare a locul celor legate de administraŃia Ńării, actelor, inclusiv pe cele ale predecesorului pentru care s au creat dregătorii subalterne său (în dorinŃa de a asigura o oarecare atât la centru, cât i în teritoriu 11 . stabilitate a hotărârilor, a existat chiar prac Dregătorii centrali i locali nu erau remu tica de a blestema succesorul care ar neraŃi, răsplătirea lor „pentru dreapta i îndrăzni să modifice un act) 6. credincioasa slujbă” realizându se prin con Controlul efectiv asupra teritoriului i cesii de pământ sau prin dreptul de a per a populaŃiei nu se putea realiza, evident, cepe adaosuri la dările stabilite de Domn 12 . decât prin intermediul unui aparat de stat În secolul al XVII lea instituŃiile din cât mai bine organizat. Organul consultativ trecut au fost sporite, iar atribuŃiile fiecărei al Domnului în ceea ce prive te „Admi dregători au fost fixate mai riguros – chiar nistraŃia łării” a fost Sfatul domnesc , existent dacă nu s a ajuns la o delimitarea lor abso încă de la formarea łărilor Române i lută – i au fost separate clar dregătoriile menŃionat într un document din anul 1400 politico administrative de cele personale, sub numele de „Sfatul boierilor mari i amintite mai sus 13 . credincio i” 7. Există, de asemenea, opinia potrivit Această denumire reflecta compo căreia, în secolul al XVII lea, pe lângă nenŃa Sfatului (pentru desemnarea căruia, sfatul restrâns, alcătuit din marii dregători, din a doua jumătate a secolului al XVI lea, ar fi funcŃionat un sfat mai larg, cunoscut ca o consecinŃă a accentuării dominaŃiei în vremea lui Dimitrie Cantemir, sub otomane, se va folosi tot mai frecvent numele de divan 14 . termenul Divan ) din acea epocă. De la o În acela i secol se produce însă un majoritate de mari boieri, stăpâni de dome fenomen important care anunŃă ceea ce se nii, dar lipsiŃi de dregătorii (secolele XIV va întâmpla în secolul următor: o dimi XV), s a trecut, pe măsură ce puterea a nuare treptată a statutului personal al Dom devenit tot mai centralizată, la o majoritate nilor łării Române ti i Moldovei. După cum de dregători (a doua jumătate a secolului al remarca reputatul istoric Florin Constantiniu, XV lea), iar ulterior chiar la componenŃă această situaŃie a fost favorizată i de pre exclusiv din dregători (secolele XVI zenŃa pe tronurile celor două Ńări a mai mul XVII) 8. Trebuie precizat că dregătoriile, tor personalităŃi terse. Chiar dacă în inte chiar dacă fără o specializare riguroasă a rior domnii au continuat să se manifeste îndatoririlor, au apărut încă din secolul autocratic, în exterior ei erau percepuŃi ca XIV, ca urmare a tendinŃei de asumare a fiind integraŃi în ierarhia administrativă conducerii efective de către domnie i că otomană, rangul lor echivalând cu cel al dregătoria a fost de la început un apanaj unui pa ă cu două tuiuri 15 . 102 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ De la puterea individualizată la puterea instituŃionalizată…
În ceea ce îi prive te pe dregători, Raporturile dintre Domn i boieri au ace tia erau numiŃi i revocaŃi de Domn, făcut obiectul unor controverse în istorio Ńinând seama de rudenii, avere, abilităŃi grafie. Există opinia potrivit căreia în Evul etc. Numirile se făceau la începutul fie Mediu românesc s ar putea vorbi de alter cărui an sau în caz de vacanŃă, iar la fiecare nanŃa a două regimuri politice: cel dom numire i confirmare, persoanele primeau nesc (de la întemeiere până la mijlocul însemnele dregătoriei i depuneau jură secolului al XVI lea) i cel boieresc, în mânt de credinŃă faŃă de Domn. care Domnul s ar fi aflat sub controlul Într o anumită accepŃiune, dregătorii clasei nobiliare (de la începutul secolului al centrali pot fi clasificaŃi în funcŃie de na XVIII lea până la instaurarea domniilor tura atribuŃiilor în: (1) dregători cu atribuŃii fanariote). Valabilitatea acestei teorii este administrative; (2) dregători cu atribuŃii mili însă adesea contestată, considerându se că, tare; (3) dregători în serviciul Domnului sau chiar dacă a existat un control al boierilor al CurŃii. asupra domniei, acesta a avut cel mult un În această lucrare, suntem interesaŃi caracter sporadic 18 . exclusiv de cei din prima categorie. Cel dintâi în ierarhie era banul Craiovei. Rolul 2. AdministraŃia locală acestuia a variat în funcŃie de raporturile Două probleme trebuie luate în consi sale cu Domnia: în anumite perioade el a derare în ceea ce prive te administraŃia fost simbolul esenŃial al autonomiei locală în łările Române. Pe de o parte, Olteniei – având pe acest teritoriu atribuŃii paticularismele locale care au acŃionat ca o similare cu cele ale Domnului –, iar în piedică în calea tendinŃelor centralizatoare altele, principalul dregător – integrat în – se poate vorbi a adar de o descen ierarhia Ńării – i reprezentant al Domnului tralizare avant la lettre . Pe de altă parte, în Oltenia, fiind numit, destituit i primind trebuie avută în vedere activitatea dregă porunci obligatorii de la acesta 16 . torilor domne ti cu sarcini în administraŃia Marele vornic avea atribuŃii în prin teritorială. cipal judiciare, în materie civilă i penală, În łara Românească centralizarea s a neavând însă dreptul de a condamna la văzut îngreunată de autonomia tradiŃională moarte, acesta fiind apanajul exclusiv al a Olteniei. În Moldova, integrarea mai târ Domnului. Marele logofăt era ef al cance zie a părŃii sudice s a repercutat asupra lariei domne ti, redactând i semnând docu organizării administrative a teritoriului, mentele domne ti. Marele vistier strângea împăr Ńit în łara de Sus i łara de Jos (din impozitele, gestiona bugetul statului i secolul XVI, fiecare având câte un vornic 19 ) judeca speŃele în materie fiscală. Atri care, în perioada de început au fost foarte buŃiile marele postelnic au evoluat de la aproape de separaŃie, în timpul disputelor cele ambelan i mare al al CurŃii spre cele pentru succesiune. Pe lângă acestea, în zona ale unui dregător al statului cu rol în Vrancei i a Câmpulungului, au existat special în politica externă 17 . AlŃi dregători teritorii care au rezistat până târziu politicii cu sarcini administrative mai erau: marele centralizatoare 20 . portar , marele u ar , vătaful de aprozi .a. CircumscripŃiile administrativ teritoriale Ceea ce trebuie obligatoriu menŃionat tradiŃionale în spaŃiul românesc au fost în cazul tuturor acestor dregători este fap judeŃele, în łara Românească, i respectiv tul că atribuŃiile lor erau doar delegate, ele Ńinuturile, în Moldova. Se apreciază că aparŃinând de fapt Domnului, în numele acestea sunt contemporane cu formarea state căruia erau exercitate. lor, î i au originile în formaŃiunile ante
103 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Mihai GhiŃulescu rioare i răspund nevoii Domnilor de a avea dreptul de a percepe anumite taxe i avea reprezentanŃi în teritoriu, în principal le puteau înstrăina după normele dreptului pentru a asigura ordinea i pentru a colecta comun. Cea mai mare parte a ora elor i a dările. târgurilor făceau parte din această a doua Acestea s au format prin asocierea categorie 24 . mai multor sate, fie de a lungul unor râuri AdministraŃia ora elor era asigurată (în special în łara Românească), fie în concomitent de două categorii de organe: jurul unor centre social economice, ora e unele alese de locuitori i altele desemnate sau cetăŃi (în Moldova), de la care, de de Domn sau de persoana căreia îi acesta îi regulă, au împrumutat i numele. cedase târgul. În prima categorie se De a lungul vremii, judeŃele i Ńinu înscriau judeŃul , în łara Românească, i turile au cunoscut numeroase transformări, oltuzul sau voitul , în Moldova, fiecare asis unele apărând sau dispărând, altele modifi tat de câte un consiliu alcătuit din doispre cându i suprafaŃa, delimitările sau denu zece pârgari , ale i de adunarea generală a mirea 21 . CompetenŃele în acest domeniu oră enilor . Ace tia repartizau cetăŃenilor, aparŃineau exclusiv Domnului, care emitea în funcŃie de avere, contribuŃia la darea „acte de înfiinŃare i hotărnicire”. stabilită global ( cisla ), aveau competenŃe În general, în fruntea judeŃelor i edilitare, poliŃiene ti, notariale i chiar Ńinuturilor se aflau pârcălabi . ExcepŃii au judecătore ti. făcut Oltenia, care a fost împărŃită o vreme Din categoria dregătorilor numiŃi în bănii , iar în timpul ocupaŃiei austriece făcea parte vornicul de târg , cu atribuŃii (1718 1739) a fost condusă de vornici de fiscale i judecătore ti, care veghea la înca judeŃ 22 , i câteva judeŃe de margine din sarea dărilor i la executarea slujbelor da Moldova (Putna, Tecuci, Hotin, NeamŃ, torate Domniei. Acesta era ajutat în înde CernăuŃi, Soroca), care, după modelul plinirea sarcinilor sale de un pârcălab de polonez, erau conduse fiecare de câte un ora i de alŃi dregători mai mărunŃi. Spre staroste 23 . deosebire de judeŃe, ora ele au avut perso În ceea ce prive te a ezările, statutul nalitate juridică încă din cele mai vechi juridic al acestora – altfel spus, ridicarea la timpuri 25 . rangul de ora /târg – era stabilit prin hrisov În sfâr it, satele, care au reprezentat domnesc. Ca circumscripŃie administrativ celula elementară a organizării politico teritorială, ora ul cuprindea trei zone: (1) administrative române ti, erau împărŃite în vatra târgului – centrul urban, alcătuit din sate libere locuite mo neni sau răze i – a clădiri i drumuri; (2) hotarul târgului – căror administraŃie revenea ob tii, dar erau format din terenul înconjurător, lucrat de subordonate căpeteniei judeŃului sau Ńinu locuitorii ora ului; (3) ocolul târgului – o tului i menŃineau legătura cu Domnia prin serie de sate limitrofe administrate de intermediul unui pârcălab de sat (în łara dregătorii domne ti ai ora ului. Românească) sau al unui vătăman (în Din punct de vedere al originii i al Moldova), ales de ob te – i sate parti statutului socio economic i juridic, ora culare . Acestea din urmă erau la rândul lor ele medievale pot fi împărŃite în: (1) ora e împărŃite în sate domne ti (dintre care libere – care beneficiau de o oarecare auto unele aparŃineau personal Domnului, iar nomie (nu însă de una completă, domnul altele Domniei ca instituŃie), boiere ti i putând dispune de veniturile lor), scutiri i mănăstire ti . În aceste sate exista câte un privilegii; (2) ora e proprietate particulară conducător numit de proprietar: pârcălab , – ridicate pe terenul unui proprietar care în łara Românească, i vornic sau vorni 104 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ De la puterea individualizată la puterea instituŃionalizată… cel , în Moldova. De menŃionat că statele de existând, totu i, practica recrutării din domne ti au fost reunite în ocoale în jurul rândul locuitorilor, nefiind nevoie decât de unor târguri sau cetăŃi, fiind subordonate sancŃiunea domnească 30 . administrativ, fiscal i judiciar autorităŃilor Moldova a rămas împărŃită în łara de acestora 26 . Sus i łara de Jos, iar acest model a fost preluat i în łara Românească. De i alcă 3. Reformele administrative ale lui tuirea regiunilor s a schimbat de a lungul Constantin Mavrocordat timpului (Oltenia a ajuns, de exemplu, să Cele zece domnii ale lui Constantin fie inclusă în întregime în łara de Sus), Mavrocordat ( ase în łara Românească i această împărŃire a rămas în vigoare până patru în Moldova) au adus o serie de re la Regulamentele Organice. forme în domeniul social, fiscal, judecă Reformele lui Mavrocordat nu s au li toresc i administrativ. mitat însă la administraŃia locală. El a sta În materie de administraŃie, în ciuda bilit regula generală a remunerării dregă modernismului schimbărilor operate, scopul torilor din visteria Ńării, încercându se astfel nu a fost acela de a liberaliza, ci, dimpo protejarea contribuabililor faŃă de even trivă, de a întări i eficientiza controlul tualele abuzuri 31 , i a condiŃionat calitatea Domniei asupra întregii vieŃi publice 27 . de boier de deŃinerea unei slujbe dom În fruntea judeŃelor i a Ńinuturilor au ne ti 32 , în fapt, a unui simplu titlu, întrucât fost stabiliŃi ispravnici – numiŃi de domn Mavrocordat a eliminat atribuŃiile multor din rândul fo tilor mari dregători. În cali dregătorii, titularii lor rămânând, totu i, în tatea lor de reprezentanŃi ai Domnului în clasa boierească, chiar dacă pe trepte judeŃ, acestora le au fost concedate largi inferioare 33 . competenŃe administrative, fiscale, poliŃie ne ti, judiciare. IniŃial, numai unele judeŃe 4. Reformele regulamentare i Ńinuturi au avut câte doi ispravnici, dar, Puse în aplicare în 1831 1832, Regu în timp, aceasta a devenit valabil pentru lamentele Organice au stipulat pentru pri toate celelalte. De asemenea, în fiecare ma dată oficial i explicit în spaŃiul româ judeŃ sau Ńinut, exista un same , numit de nesc principiul separaŃiei puterilor în stat. marele vistier, cu rolul de a Ńine evidenŃa Potrivit articolelor 58 din Regula contabilă 28 . mentul łării Române ti i 61 din Regula În plus, Constantin Mavrocordat a mai mentul Moldovei 34 , Domnul era deŃină creat subdiviziuni administrative ale jude torul puterii executive, ef al ierarhiei admi Ńelor i Ńinuturilor purtând numele de nistrative. El numea i revoca în funcŃi ocoale (în Moldova), plă i (întâlnite ante unile administrative, dădea ordine pentru exe rior doar în Oltenia, în timpul stăpânirii cutarea legilor i a hotărârilor judecăore ti. austriece 29 ) sau plaiuri (în funcŃie de situa Colaboratorii domne ti – numiŃi i re rea într o zonă de es sau de munte, în vocaŃi exclusiv de către Domn – au fost łara Românească). Ocoalelele erau con pentru prima dată denumiŃi mini tri , în loc duse de ocola i , plasele de zapcii , iar de dregători, fiind numiŃi i revocaŃi ex plaiurile de vătafi . AtribuŃiile acestora con clusiv de Domn. Numărul lor era de ase stau în strângerea dărilor, numirea pârcă sau apte 35 i, în Valahia, alcătuiau îm labilor, judecarea micilor pricini, iar în preună Sfatul mini trilor (pentru care se cazul ocola ilor se adăuga un rol în sigu mai foloseau i denumirile de „Marele Sfat ranŃa frontierelor. Numirea lor s a făcut în al Mini trilor”, „Sfat cârmuitor” sau „Con general de către domni, în anumite perioa siliu Cârmuitor”), a cărui convocare era
105 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Mihai GhiŃulescu lăsată la discreŃia Domnului. Atât în i la nivelul plă ilor i al ocoalelor s Valahia, cât i în Moldova, a existat un au petrecut schimbări. Cele dintâi aveau să „organism restrâns”, alcătuit din ministrul fie conduse de un subocârmuitor – ales de de interne, cel de finanŃe i secretarul de locuitorii plă ii printr un colegiu de ase stat, sub pre edinŃia Domnului, care se deputaŃi –, iar cele din urmă de un privi reunea de două ori pe săptămână pentru ghitor de ocol – ales de către vornicii discutarea problemelor administrative cu satelor din ocol 39 . rente 36 . De i, la prima vedere, aceste „proto De asemenea, după ce încă de la instituŃii” prezintă o serie de asemănări cu începutul secolului al XVIII lea, ora ele i organele executive moderne, ele se aflau târgurile au început să î i piardă din încă departe de acestea din urmă; dat fiind autonomie, după introducerea Regula rolul lor pur consultativ, caracterul neper mentelor Organice ele au cunoscut o re manent, lipsa solidarităŃii ministeriale etc., vigorare a statutului juridic. În general, ele rămâneau simple instrumente în mâi ora ele erau conduse de un Sfat , alcătuit nile Domnului. Principala inovaŃie adusă din patru membri ale i prin vot cenzitar, în de Regulamente a fost ideea strictei specia Valahia, i de un Magistrat, alcătuit din trei lizări a departamentelor i a titularilor membri, în Moldova, aflaŃi sub supra acestora. Cea mai pertinentă caracterizare vegherea conducătorilor judeŃelor/ Ńinuturilor. a Sfaturilor este aceea care reŃine carac AtribuŃiile care în trecut aparŃinuseră jude terul lor intermediar: prelungire a vechiului Ńului/ oltuzului erau de acum acordate agiei. Sfat Domnesc i prefigurare a Guvernului ExcepŃie făceau cele două capitale, cărora i modern 37 . le rezerva o organizare specială. Atât la Un alt element de noutate deosebit de Bucure ti, cât i la Ia i se înfiinŃa câte un important adus de Regulamente este Sfat oră enesc , format din cinci membri. permanentizarea funcŃiilor publice. Pentru În Valahia, pre edintele acestuia era ales, prima dată în istoria românilor, apar servicii la propunerea ministrului de interne, dintre publice specializate permanente, cu atri membrii Sfatului, iar în Moldova, de către buŃii bine determinate i cu competenŃă ge Obicinuita ob tească adunare. În plus, se nerală pe întreg teritoriul statului. FuncŃiile mai înfiinŃau comisii bugetare, alcătuite publice au devenit permanente în sensul că din zece membri i aparate tehnice ale ele au fost concepute să răspundă intere Sfatului 40 . sului general fără intermitenŃe, fiind create Satele urmau să fie de pârcalabi (în numai prin lege, organele executive fiind Valahia) i vornicei (în Moldova), ale i de lipsite de competenŃe în această materie. În locuitori i confirmaŃi de conducătorul plus, s a renunŃat la vechea practică a schim judeŃului/Ńinutului i de proprietarul mo iei. bării slujba ilor în fiecare an, stabilindu se Ca „organe deliberative”, apăreau Sfaturile numirea acestora pe trei ani 38 . săte ti , alcătuite din ase membrii, plus alŃi În ceea ce prive te administraŃia lo doi membri de drept (preotul i proprie cală, Regulamentele au pus în fruntea tarul) 41 . judeŃelor ocârmuitori de judeŃ , iar în frun După momentul revoluŃionar de la 1848, tea Ńinuturilor, ispravnici administrativi . i ale cărui proiecte de reformă au acordat o unii i ceilalŃi erau desemnaŃi pe o perioadă atenŃie deosebită organizării administra de trei ani, dintre candidaŃii propu i de sfat. tive, ConvenŃia de la Balta Liman, din 1849, Aveau atribuŃii strict administrative i erau a restaurat Regulamentele, întărind încă subordonaŃi Ministerului trebilor din mai mult puterea Domnului, prin desfiin lăuntru . Ńarea „obicinuitelor adunări” 42 . 106 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ De la puterea individualizată la puterea instituŃionalizată…
Acesta a fost cadrul general al orga în această perioadă este impropriu – este, nizării administrative a łărilor Române în de fapt, un automatism i un anacronism – momentul Unirii. În deceniile premer întrucât „autoritatea se bazează pe releŃiile gătoare acesteia însă au existat numeroase dintre superior i inferior. Individul î i tendinŃe reformiste. Unificarea adminis sluje te Seniorul, nu ar putea să slujească o trativă se va dovedi cu atât mai dificilă cu idee; este mai degrabă supus al regelui cât ea va trebui să le armonizeze, pe de o decât subiect al legilor” 45 . O dovadă a parte, pe acestea din urmă cu tradiŃiile personalizării stricte a puterii este i faptul autohtone, iar pe de altă parte, particu că, în perioada de început a łărilor larităŃile locale ale celor două Ńări. Române, cvasi totalitatea marilor dregă torii erau legate de curtea domnească i de Încercând să reconstituim traseul urmat persoana Domnului. de administraŃia łărilor Române, de la for În mod evident, intenŃia Domnilor moldo marea lor până în pragul unirii, putem veni i valahi, nu putea fi decât de a cen conchide că acesta este marcat de îmbi traliza administraŃia fără a o depersonaliza. narea a două tendinŃe: personalizarea i cen La fel de evident, acest lucru s a dovedit tralizarea puterii. imposibil i fiecare acŃiune centralizatoare Asemănările i deosebirile dintre feu s a dovedit a fi, în acela i, instituŃiona dalismul românesc i cel apusean au făcut lizatoare. Paradoxal, domnii pe de o parte obiectul a numeroase polemici în istorio i au întărit puterea, iar pe de alta, au grafie, neajungându se la o poziŃie unanim slăbit o. acceptată. Chiar dacă originalitatea rapor Decăderea dregătorilor personali/de curte turilor feudale din spaŃiul românesc e de i ascensiunea celor cu atribuŃii, chiar dacă necontestat, trebuie remarcat că ele s au încă neclar delimitate, în administrarea Ńării înscris, în mare, în evoluŃia feudalismului i, în egală măsură, proliferarea dregă clasic. torilor locali ar putea fi considerate semne Într o primă fază, au existat i la noi ale descentralizării. În fapt, Domnii au în raporturi de vasalitate, chiar dacă mani cercat să înlocuiască vechile autorităŃi lo festate în forme particulare 43 , ceea ce a cale prin agenŃi ai autorităŃii centrale. ForŃând făcut inevitabilă o oarecare descentralizare termenii, am putea spune că doreau să eli a administraŃiei Ńărilor. Exemple în acest mine descentralizarea iniŃială printr o simplă sens pot fi, la început, existenŃa voiezilor deconcentrare. Privind retrospectiv, această vasali „marelui voievod”, apoi cvasi situaŃie apare clar odată cu reformele lui autonomia Banului Olteniei i chiar Constantin Mavrocordat i, încă i mai imunităŃile de care se bucurau boierii, care clar, odată cu Regulamentele Organice, când, a dus la considerarea de către unii istorici a de i administraŃia judeŃelor i a Ńinuturilor domeniului feudal ca „«entitate adminis a fost riguros organizată, aceste au fost în trativ teritorială» independentă” 44 . În acela i continuare lipsite de personalitate juridică timp, puterea, la toate nivelurile, era pro i, în plus, au fost eliminate competenŃele fund personalizată/individualizată, legată teritoriale limitate ale unor dregători (cel strict la centru de persoana Domnului, iar mai bun exemplu este cel al Caimacamului în teritoriu de cele ale boierilor săi. Este o Craiovei 46 ), altfel spus, ultimele urme de situaŃie firească pentru o epocă în care, a a autonomie. cum explica Georges Burdeau, „spiritele În acela i timp, Domnii au creat trep concep greu abstracŃiunile i nu se ata ează tat un aparat administrativ, care, de i decât de concret”. A vorbi despre instituŃii conceput ca simplu instrument în mâinile
107 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ Mihai GhiŃulescu lor, purta în sine embrionii instituŃio adăugită, Editura Univers Enciclopedic, nalizării. După reformele lui Mavrocordat Bucure ti, 1999, p. 140. 16 i, mai ales, după Regulamentele Organice Mihai Bărbulescu et allii , op. cit. , p. 175; a devenit tot mai evident că puterea tinde Mihai T. Oroveanu, op. cit. , p. 134; Manuel să treacă „de la persoana guvernanŃilor, GuŃan, Istoria administraŃiei publice române ti , ed. a II a revizuită i adăugită, Ed. Hamangiu, care numai deŃin decât exerciŃiul puterii, 2006, p. 54. Pentru detalii privind bănia , vezi către Stat care devine de acum unicul său 47 tefan tefănescu, Bănia în łara Românească , posesor” . Ed. tiinŃifică, Bucure ti, 1965. AdministraŃia românească de tip modern 17 Mihai T. Oroveanu, op. cit. , pp. 134 135. se va na te din întâlnirea acestui proces cu 18 Manuel GuŃan, op. cit. , pp. 40 41. noile ideologii apusene ale secolului al 19 Mihai T. Oroveanu, op. cit. , p. 135. XIX lea. 20 Mihai Bărbulescu et allii , op. cit. , pp. 175 176. 21 Note Constantin C. Giurescu, Istoria românilor. 1 Cea mai elocventă ilustrare a acestei situaŃii Din cele mai vechi timpuri până la moartea este art. 122, alin. 2 al ConstituŃiei din 1891, care Regelui Ferdinand I , Editura Cugetarea stipula că „ Prefectul este reprezentantul Georgescu Delafras, Bucure ti, [f.a.], p. 244. 22 Mihai T. Oroveanu, op. cit. , pp. 139 140. Guvernului pe plan local i conduce serviciile 23 publice descentralizate [s.n, sic!] ale ministerelor Constantin C. Giurescu, op. cit. , p. 244. 24 Mihai T. Oroveanu, op. cit. , pp. 145 146. i ale celorlalte organe centrale…” – eroare 25 corectată 12 ani mai târziu. Ibidem , pp. 145 149 i Constantin C. 2 Giurescu, op. cit. , pp. 244 245. Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith 26 Hitchins, erban Papacostea, Pompiliu Teodor, Mihai T. Oroveanu, op. cit. , pp. 149 154 i Istoria României , Editura Enciclopedică, Constantin C. Giurescu, op. cit. , pp. 245 246. 27 Florin Constantiniu, op. cit. , p. 174. Bucure ti, 1998, p. 171. 28 3 Mihai T. Oroveanu, Istoria dreptului românesc Ioan Ceterchi (coordonator), Istoria dreptului i evoluŃia instituŃiilor constituŃionale , Editura românesc , vol. II, partea I, Editura Academiei RSR, Bucure ti, 1999, p. 150. Cerma, Bucure ti, 1995, p. 102. 29 4 Mihai Bărbulescu et allii , op. cit. , pp. 178 Cuvântul „plasă” este atestat documentar 179. anterior ocupaŃiei austriece, în judeŃul MehedinŃi, 5 Ibidem , pp. 171 172. în denumirea „Plasa lui Mihai Vodă”. Austriecii 6 Mihai T. Oroveanu, op. cit. , pp. 123 124. au preluat termenul pentru a denumi fiecare din 7 Ibidem , p. 127. cele patru subdiviziuni ale unui judeŃ, conduse 8 Ibidem i Mihai Bărbulescu et allii , op. cit.. , p. fiecare de un ispravnic (Nicolae Băbălău, Dinică 174. Ciobotea, Ion Zarzără, Din istoricul instituŃiilor 9 Mihai Bărbulescu et allii , op. cit.. , pp. 173 administrative ale judeŃului Dolj , Ed. Sitech, 174. Craiova, 2004, p. 35). Aceia i autori precizează 10 Mihai T. Oroveanu, op. cit. , p. 127. că despre împărŃirea teritoriului łării Române ti 11 Pentru o prezentare detaliată a dregătoriilor, în plă i se poate vorbi cu certitudine abia din vezi N. Stoicescu, Sfatul domnesc i marii 1780, din timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (ibidem ). dregători în łara Românească i Moldova în 30 secolele XIV XVII , Ed. Academiei RSR, Ioan Ceterchi (coord.), op. cit. , p. 151. 31 Florin Constantiniu, op. cit. , pp. 174 175. Bucure ti, 1968. 32 12 Mihai Bărbulescu et allii , op. cit.. , pp. 173 Mihai T. Oroveanu, op. cit. , pp. 185 186. 33 Manuel GuŃan, op. cit. , pp. 105 106. 174. 34 13 Ibidem , pp. 250 251. Cristian Ionescu, Dezvoltarea constituŃională 14 Ibidem . a României. Acte i documente 1741 1991 , 15 Florin Constantiniu, O istorie sinceră a Editura Lumina Lex, Bucure ti, 1998, pp. 108, poporului român , ediŃia a II a revizuită i 122. 108 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007 ISTORIE POLITICĂ De la puterea individualizată la puterea instituŃionalizată…
35 Vornicul sau Ministerul Treburilor Dinăuntru/de Interne, Vistierul sa Ministrul de FinanŃe, Postelnicul sau Secretarul de Stat, Marele Logofăt sau Ministrul DreptăŃii, Marele Résumé : L’histoire administrative de Logofăt al CredinŃei sau Minstrul Treburilor l’„Ancien Régime Roumain” est marquée Biserice ti, Ministrul O tirii sau al MiliŃiei, fiecare având ca locŃiitor un director (Manuel par tendances à la fois complémentaires et GuŃan, op. cit. , pp. 137 139). opposées: l’individualisation et la centra 36 Mihai T. Oroveanu, op. cit. , p. 212 i Manuel lisation du pouvoir. Cet article est une GuŃan, op. cit. , pp. 139 140. présentation de l’organisation admi 37 Manuel GuŃan, op. cit. , pp. 139 140. nistrative médiévale de la Moldavie et de 38 Ibidem , pp. 212 213. la Valachie en vue de refaire une image 39 Ioan Ceterchi (coord.), op. cit. , pp. 150 152. générale de l’expérience de ces deux 40 Manuel GuŃan, op. cit. , pp. 143 144. Principautés au momént où, sous l’influence 41 Ibidem , pp. 145 146. 42 des nouvelles idéologies occidentales, ils Ibidem , pp. 173 174. ont fait les premiers pas vers l’orga 43 Ibidem , p. 41. 44 Ibidem , p. 59. nisation moderne. 45 Georges Burdeau, L’État , Éditions du Seuil, Paris, 1992, p. 29. 46 Manuel GuŃan, op. cit. , pp. 137. 47 Georges Burdeau, op. cit. , p. 31.
109 Revista de tiinŃe Politice . R evue des Sciences Politiques • Nr. 15 • 2007