Tu BiŞvat Anul Nou

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA al Pomilor

AANULNUL LVILVI NR.NR. 398-399398-399 (1198-1199)(1198-1199) 1 – 3131 IANUARIEIANUARIE 20132013 1919 TEVETTEVET – 2020 ŞVATŞVAT 57735773 2244 PAGINIPAGINI – 3 LEILEI 26 ianuarie (15 şvat)

Exclusivitate Un pogrom în capitala ţării, acum 72 de ani IANFRED SILBERSTEIN: Între 21 şi 23 ianuarie 1941, României a devenit, după ex- legionari, recrutaţi supranumerar în contextul rebeliunii contra presia reporterului evreu Brunea în Ministerul de Interne, Siguran- Cu cât sunt mai puţini, conducătorului statului, legionarii Fox, “Oraşul Măcelului”. ţă, Prefectura Poliţiei Capitalei ca evreii români trebuie să fie mai uniţi au săvârşit la Bucureşti şi un po- Cuvântul-cheie pentru acest şi de alte categorii (simpatizanţi grom antievreiesc, al cărui bilanţ prăpăd nu poate fi decât cel de etc.), el a fost realizat, alături de tragic a constat în uciderea a 128 pogrom, de o amploare nemai- aceştia, de o gloată disponibilă de evrei, maltratarea altor sute, întâlnită în spaţiul românesc, dar, oricând pentru manifestări ano- FAŢĂ ÎN FAŢĂ profanarea principalelor lăcaşuri din păcate, continuat în acelaşi mice care să ducă la acaparare de cult – printre care şi Templul an şi în altă conjunctură, de alte şi stăpânire de bunuri. Dacă Vânzătorul cu IGO KOFFLER, Coral, Sinagoga Mare, Unirea două pogromuri, unul la Iaşi (sfâr- Pogromul din ianuarie s-a des- preşedintele C.E. Rădăuţi Sfântă, Marele Templu al Evre- şitul lui iunie), iar altele în Basa- făşurat pe fondul unei rebeliuni de noroc ilor Sefarzi (incendiat şi distrus rabia (septembrie – octombrie), care avea drept miză înlocuirea din Tel Aviv până la temelii). Au fost distruse totalizând mii de victime. Dacă Conducătorului statului, genera- AD MEA VEESRIM! locuinţe şi magazine evreieşti. primul pogrom, cel bucureştean, lul Ion Antonescu, şi grupul său În afară de masacrarea evrei- a fost iniţiat de vârfuri legionare din guvern, cu Horia Sima, şeful preşedintelui F.C.E.R., lor, în zilele pogromului bande de afl ate în guvern şi în structurile Mişcării Legionare, secondat de huligani întreprindeau în voie tot unor ministere şi organisme “echipa” sa, celelalte pogromuri dr. AUREL VAINER, soiul de vexaţiuni la adresa evre- ale Statului Naţional Legionar; amintite, desfăşurate în contextul ilor întâlniţi pe străzi ori scoşi din organizat de membrii Legiunii declanşării războiului în Est, au De ce din partea case şi duşi la sediile legionare. cuprinşi în Corpul Muncitorilor cunoscut motivaţii diverse din Pentru câteva zile (21–23 Legionari (CML) şi alte organizaţii care nu pot fi excluse şi acţiunile se întoarce revistei şi ianuarie) frumoasa Capitală a controlate de Legiune – ca şi de răzleţe ale unor legionari afl aţi a cititorilor sub haină militară în acel moment un israelian TreiT momente solemne ale comemorării la faţa locului. acesteia! Pogromului legionar de la Bucureşti HARY KULLER în România? (Continuare în pagina 6) 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 Agenda preşedintelui PINCU KAISERMAN z.l. şi deputatului F.C.E.R. Fie-i amintirea binecuvântată! Deputatul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, dr. Aurel Vainer, Încetarea din viaţă a Preşedintelui de Onoare al Comunităţii Evreilor din Iaşi ziua de 16 ianuarie 2013, în Cimitirul a participat la Sesiunea extraordinară a a produs o adâncă emoţie şi durere în toate comunităţile evreieşti din ţară. Evreilor din Iaşi. Parlamentului României, deschisă marţi, Ne alăturăm celor care şi-au exprimat regretul profund şi condoleanţele adre- 22 ianuarie. sate familiei îndurerate şi inserăm mai jos mesajele primite la redacţie. Alocuţiunea rostită de ing. Sesiunea a avut ca principal punct Dumnezeu să îl aibă în pază! ABRAHAM GHILTMAN, preşedintele pe ordinea de zi discutarea şi aprobarea Comunităţii Evreilor din Iaşi: modifi cărilor la Statutul senatorului şi de- Mesajul preşedintelui F.C.E.R., colaborare, vom putea duce mai departe putatului, la care preşedintele F.C.E.R., dr. AUREL VAINER, la înhumarea viaţa comunitară evreiască din România. Dragi şi stimaţi prieteni întristaţi deputatul Aurel Vainer, a propus câteva celui care a fost Preşedintele şi Pre- Am primit întotdeauna sprijinul său Cu durere în sufl ete, ne-am adunat amendamente. Dezbaterile asupra acestui şedintele de Onoare al Comunităţii şi al celorlalţi membri ai Consiliului de astăzi la Cimitirul Evreiesc din Iaşi, ca document au avut şi serioase implicaţii Evreilor din Iaşi Conducere al C.E. Iaşi în eforturile mele să ne luăm rămas bun de la cel care bugetare, dat fi ind că România are acum de a reprezenta minoritatea naţională mi-a fost un bun şi drag prieten, inginer 588 de parlamentari, dar bugetul celor Intristată adunare, evreiască în Parlamentul României. Pincu Kaiserman, Preşedinte de Onoare două Camere este unul de austeritate, care Îndurerată familie Kaiserman, Deşi ne despărţim de acest om mi- al Comunităţii Evreilor din Iaşi. nu a crescut peste nivelul de anul trecut. Iubiţi membri ai Comunităţii Evre- Născut în Iaşi, la 22 iunie 1924, a cu- În afară de discutarea şi votarea noului ilor Iaşi, noscut de tânăr prigoana antievreiască Statut al parlamentarului şi a Bugetului ce- Onorate personalităţi din viaţa fi ind silit să facă muncă obligatorie în lor două Camere, Sesiunea extraordinară publică ieşeană, diferite locuri de muncă din Iaşi, dintre a abordat subiecte de larg interes, precum care cel mai greu a fost la deshumarea validarea propunerilor pentru ocuparea Am luat la cunoştinţă, cu multă îndu- osemintelor din vechiul cimitir evreiesc postului de Avocat al Poporului de către rerare, ultimele zile dramatice trăite de din cartierul Ciurchi, fapt ce i-a marcat Crişu Anastasiu, respectiv al celui de pre- Preşedintele de Onoare al Comunităţii întreaga viaţă. şedinte al Consiliului Naţional al Audiovi- Evreilor Iaşi, dl. Pincu Kaiserman. Pro- Abia după august 1944, a putut să- zualului de către Laura Georgescu. (A.M.) fund îndurerat la primirea veştii neiertă- şi continue studiile, urmând cursurile toare, am trecut în revistă anii, momen- Institutului Politehnic Iaşi, Facultatea de tele, zilele, în care eram pe lungimi de Construcţii civile şi industriale. undă similare. După absolvire, a ocupat diferite Rachetele palestiniene Am realizat această veste atât de funcţii didactice, inclusiv cea de asistent tristă pentru familia domniei sale, pentru la Facultatea de Construcţii. dna. Mirica, pentru fi ul şi nora sa, dar şi Ca inginer constructor a lucrat şi sub au ţintit ilegal pentru toţi membrii Comunităţii Evreilor uniforma militară, ajungând la gradul de Iaşi. maior. civilii israelieni Motive obiective şi, ca să spun di- După ce a ieşit la pensie, a început rect, de sănătate, m-au împiedicat să nunat, pot să spun că a lăsat în urmă o să lucreze la C.E. Iaşi, ajungând în anul Într-un raport recent, întocmit de orga- fi u astăzi împreună cu dumneavoastră realitate vie – C.E. Iaşi, bine reprezentată 1992 Preşedinte al acesteia, până în nizaţia Human Rights Watch şi primit de la la acest ceas de despărţire de dl. Pincu în salba celor 38 de comunităţi evreieşti anul 2010, când a refuzat să mai can- Ambasada Israelului la Bucureşti, document Kaiserman, distinsă personalitate a vieţii din România. dideze, devenind Preşedinte Onorifi c, elaborat pe baza mărturiilor unor cetăţeni ieşene. Doresc ca, în nume personal şi al so- ceea ce a confi rmat preţuirea de care israelieni şi palestinieni din Gaza, se arată Mă alătur, indirect, la această ce- ţiei mele, Anette Vainer, să adresez mult se bucura atât în Comunitate, cât şi la că, în timpul confruntărilor din noiembrie anul remonie, atât de tristă, adesându-vă îndureratei familii cele mai sincere con- Federaţia Comunităţilor Evreieşti din Ro- trecut, grupurile armate din Gaza „au încălcat câteva gânduri, din sufl et, şi nu cu altă doleanţe şi sentimente de compasiune. mânia, precum şi de autorităţile de stat, legile războiului prin lansarea a sute de ra- motivaţie decât aceea că şi eu, ca şi In fond, viaţa oricărui om are un în- fi ind decorat de Preşedintele României chete împotriva centrelor populate din Israel. dumneavoastră, inclusiv soţia mea, ceput şi un sfârşit. cu Ordinul Meritul Industrial şi Comercial „Grupuri armate palestiniene au dat de înţeles ieşeancă de origine, regretăm enorm La dl. Kaiserman astăzi este sfârşitul. în grad de Cavaler. limpede în declaraţiile lor că scopul lor a fost că la revenirea noastră, în viitor, în Iaşi, Dumnezeu să-l odihnească în pace, iar S-a bucurat şi de preţuirea locuitorilor să afecteze populaţia civilă”, a declarat Sarah nu-l vom mai reîntâlni pe acest om cu în amintirea voastră, dragi coreligionari şi municipiului Iaşi, fi ind ales Consilier mu- Leah Whitson, director pentru Orientul Mijlociu totul special. prieteni ai defunctului, să rămână cel mai nicipal în legislatura 2002-2006. al Human Rights Watch. “Nu există nici o jus- Ing. Pincu Kaiserman a muncit timp frumos gând despre omul minunat care a De când am început să lucrez în ca- tifi care le gală pentru a lansa rachete în centre de 18 ani la CE Iaşi, în calitate de Pre- fost ing. Pincu Kaiserman, Preşedintele drul Comunităţii, l-am cunoscut mai bine. populate”, a adăugat ea. Raportul arată că în şedinte şi ulterior, în ultimii 3 ani, ca Pre- de Onoare al C.E. Iaşi. Astfel, mi-am putut da seama de felul săptămâna în care s-a desfăşurat confl ictul au şedinte de Onoare. In acelaşi timp însă, în care aprecia oamenii, de dragostea fost lansate peste 1500 de rachete împotriva dumnealui a fost un membru marcant În rândurile adresate Comunităţii pentru aceştia, iar pe copii îi adora. Nu centrelor populate israe liene şi indică proveni- al Consiliului de Conducere al F.C.E.R. Evreilor din Iaşi şi familiei îndoliate, putea trece pe lângă un copil să nu-i enţa lor din diferite state arabe. Organizaţia a In cele mai importante probleme dez- vicepreşedintele F.C.E.R., ing. PAUL zâmbească şi să nu-l mângâie, indiferent realizat o serie de interviuri, în timpul şi după bătute la reuniunile noastre de conduce- SCHWARTZ, şi secretarul general de cum era îmbrăcat, ca şi cum ar fi fost confl ictul din noiembrie, discutând cu martori, re, Preşedintele Pincu Kaiserman s-a ing. ALBERT KUPFERBERG scriu: propriul său nepot. rude ale celor ucişi sau răniţi de atacurile cu dovedit un om de atitudine, bine informat Iubea viaţa şi dorea să fi e mereu rachete, precum şi cu un purtător de cuvânt şi bun cunoscător al vieţii comunitare din Vestea încetării din viaţă a fratelui înconjurat de oameni. Se mândrea atât al serviciilor israeliene de urgenţă medicală. Iaşi şi din întreaga ţară, un om cu un simţ nostru ing. Pincu Kaiserman, fost Preşe- cu fi ul şi nora sa, dar mai ales cu cei doi De asemenea, au fost intervievate persoane politic remarcabil. Prin activitatea sa, dar dinte al Comunităţii Evreilor din Iaşi timp nepoţi, bucurându-se mult de succesele din Gaza. Toţi au confi rmat că rachetele au şi a colaboratorilor apropiaţi, a fost posi- de 18 ani, ne-a produs o mare întristare pe care aceştia le aveau. De la el au fost lansate împotriva populaţiei civile, rapor- bil ca despre comunitatea de astăzi din şi multe regrete. avut multe de învăţat în ceea ce priveşte tul enumerând localităţile israeliene ţintite şi Iaşi, relativ mică, să se audă, ca aceşti A servit cu devotament şi dăruire inte- activitatea comunitară. victimele. oameni să fi e respectaţi şi întotdeauna resele evreilor din Iaşi şi nu numai, a fost Prin dispariţia sa dintre noi, a lăsat În Gaza, subliniază documentul, pe baza luaţi în considerare, cu toate problemele un bun organizator al vieţii comunitare, un mare gol pe care îl resimţim şi-l vom declaraţiilor a patru martori şi a unor informaţii de viaţă ale comunităţii. aducând un aport semnifi cativ pentru resimţi în continuare. indirecte, organizaţia a descoperit că grupuri Să nu uităm că familia sa a trecut prin ca viaţa şi activitatea evreilor din Iaşi să Doresc să transmit sincere condole- armate au lansat de multe ori rachete din zone Pogromul de la Iaşi, dramatică pagină aibă continuitate. anţe familiei îndoliate, soţiei, fi ului, nurorii dens populate, lângă locuinţe, magazine şi de istorie a evreilor şi a României, des- Din 12 februarie 1992 a condus şi nepoţilor săi. hoteluri, expunându-i în mod inutil pe civilii din făşurat fără nici o motivaţie. A fost doar Comunitatea Evreilor din Iaşi până în Ing. Pincu Kaiserman ne va rămâne apropiere unor riscuri grave provocate de con- ura umană, care s-a revărsat asupra data de 9 mai 2010, după care a de- mereu în amintire, iar noi ne vom ruga traatacurile israeliene. De multe ori, rachetele unor oameni nevinovaţi, dar vinovaţi de venit Preşedinte de Onoare şi consilier la bunul Dumnezeu să-l aibă în paza Lui au fost lansate din tunelurile subterane prin a se fi născut evrei. Domnia sa a păstrat al preşedintelui C.E. Iaşi. În mandatul în grădina Edenului, alături de străbunii deschizături făcute special. Un exmplu dat a memoria acestor triste amintiri şi a celor 2004-2008 a fost consilier al Primăriei noştri Abraham, Iţhac şi Iacov, Sara, fost lansarea, în ziua de 20 noiembrie, a unei sacrifi caţi în acele vremuri. Municipiului Iaşi. Rebeca, Rahel şi Leia, împreună cu alţi rachete din Gaza, la 100 de metri de clădirea Ing. Pincu Kaiserman, ca Preşedinte În anul 2009 a fost decorat de preşe- drepţi bărbaţi şi femei, şi să spunem cu Shawa şi Husari, în care se afl au birourile al C.E. Iaşi, a cultivat relaţii excelente dintele României cu Ordinul “Meritul In- toţii AMEN! diferitelor organizaţii de presă palestiniene cu preşedinţii celor 38 de comunităţi din dustrial şi Comercial”, în grad de Cavaler. şi internaţionale. Un alt martor palestinian a România de astăzi, întreţinând relaţii A lăsat în urma sa o comunitate în- Trecerea la cele veşnice a ing. Pin- vorbit despre lansarea unei rachete din curtea colegiale, de conlucrare şi de dezbatere doliată şi multe regrete în sufl etele celor cu Kaiserman l-a îndurerat pe edilul unei case foarte aproape de hotelul Deira. De activă. care l-au cunoscut. municipiului Iaşi GHEORGHE NICHITA: asemenea, potrivit unor ziarişti, se pare că Ingăduiţi-mi să mai remarc ceva: dl. Ne exprimăm recunoştinţa pentru Hamas a dezvoltat o reţea de tunele pentru a ing. Kaiserman a avut reale calităţi de eforturile necondiţionate şi atenta grijă Primarul municipiului Iaşi, domnul se adăposti şi pentru a lansa rachete. orator, mai ales prin logica luărilor sale susţinută pentru ca viaţa membrilor Co- GHEORGHE NICHITA, îşi exprimă Human Rights Watch a subliniat că, potrivit de cuvânt, a atitudinilor exprimate. munităţii Evreilor din Iaşi să fi e cât mai profundul regret la afl area veştii plecării legilor internaţionale umanitare sau legilor răz- Pentru mine, preşedintele F.C.E.R., frumoasă. din această lume a domnului Pincu boiului, civili şi structurile civile nu trebuie să a fost nu numai un prieten, dar şi un Federaţia Comunităţilor Evreieşti din Kaiserman, preşedinte onorifi c al Comu- fi e ţintele unor atacuri deliberate sau ale unor sfătuitor, un suporter al acţiunilor de România este în doliu şi plânge pierde- nităţii Evreilor din Iaşi. Supravieţuitor al atacuri care nu fac deosebire între obiectivele modernizare şi democratizare a vieţii rea unui mare Evreu. Progromului din 1941, domnul Pincu Kai- militare şi civile. Cine comite încălcări serioase comunitare evreieşti din România. În aceste momente de grea întristare, serman a fost pe deplin ataşat valorilor şi ale legilor de război în mod intenţionat sau Imi amintesc şi acum cât de bucuros în numele conducerii Federaţiei Comuni- culturii ebraice, pe care le-a promovat cu necontrolat poate fi tras la răspundere pentru era când îl anunţam că vin la Iaşi. Cât de tăţilor Evreieşti din România, transmitem pasiune şi credinţă,fi ind o personalitate crime de război, conchide documentul citat. bine se simţea că suntem împreună şi sincere condoleanţe familiei îndoliate. marcantă a comunităţii ieşene. Dumne- EVA GALAMBOS că, prin această relaţie prietenească de Pincu Kaiserman a fost înhumat în zeu să îl odihnească în pace! REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 3

Exclusivitate IANFRED SILBERSTEIN: Cu cât sunt mai puţini, evreii români trebuie să fi e mai uniţi Ianfred Silberstein, un nume binecunoscut atât celor din sistemul fi nanciar-bancar, altor specialişti în Drept bancar, ca autor de cărţi de specialitate şi ca fost director al Direcţiei Juridice a B.N.R., acum consilier B.N.R., cât şi publicului larg, ca un apreciat autor dramatic. Ianfred Silberstein, un om cu un nume unic, o persoană cu care este o plăcere să stai de vorbă, răspunde întrebărilor ”Realităţii Evreieşti”. A.M.: Să începem cu începutul, cu literar. Prezentasem deja mai multe piese experţi de pe cinci adolescentul Silberstein. Ce îi plăcea la Radiodifuziune, iar înainte de unul din- continente. În afa- să facă după orele de la Liceul “N. tre spectacole, şefa redacţiei mi-a sugerat ra statelor membre Bălcescu“, din Bucureşti? „să mă gândesc la un pseudonim literar”. UE, au fost prezenţi I.S.: Să mutăm începutul ceva mai După mai multe tentative, am ajuns, în colegi din băncile devreme, în anii când mergeam la Şcoala fi nal, la numele de fată al mamei mele, centrale din Rusia, Generală „Vasile Alecsandri” (fostul şi „Ungureanu”, iar prenumele pseudonimu- Serbia, Moldova, actualul „Sf. Iosif”), pentru că de atunci, lui literar, pe care îl folosesc în continuare, renumita Federal mai exact de la sfârşitul clasei a patra, am a fost derivat din Ianfred Silberstein, de Reserve Bank din început să scriu piese de teatru. Până la unde „Sebastian”. SUA, cu care avem sfârşitul şcolii, scrisesem deja multe pie- Sub numele de Sebastian Ungureanu o relaţie foarte strân- se, iar pasiunea a continuat şi în timpul au fost jucate şi publicate piesele mele, iar să, Argentina, Brazi- liceului, despre care m-aţi întrebat. în 1997 a avut loc premiera unui spectacol lia, Mexic, Africa de - Aţi scris „pentru sertar” sau care cu două piese într-un act, puse în scenă Sud, Maroc, Tunisia, a fost soarta lor? la Teatrul Evreiesc, rolurile principale fi ind India, China, Indo- - După 1990, au început să fi e jucate interpretate de Rudy Rosenfeld şi Silviu nezia etc. IANFRED SILBERSTEIN pe scenă, iar la teatrul radiofonic fuseseră Stănculescu. - Care au fost • Născut în 1950 transmise mai devreme cam 12 piese. În afară de acest episod, nu am avut principalele avan- • Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1973) Am avut bucuria să am montări foarte probleme legate direct de numele meu taje care au rezultat • Lucrează de 40 de ani la Banca Naţională a României, apreciate, cu distribuţii din care nu au lipsit sau de originea mea. din aceste întâlniri, avansând de la jurisconsult la director al Direcţiei Juridice şi numele unora dintre cei mai mari actori ro- - Aţi avut astfel de probleme mai pentru că bancherii apoi, din mai 2012, ocupând poziţia de consilier B.N.R. mâni, cum ar fi George Constantin, Mircea târziu, după ce v-aţi angajat? îşi drămuiesc bine • Este unul dintre părinţii Dreptului bancar din România, Albulescu, Gina Patrichi, Ion Marinescu, - Angajarea mea la Banca Naţională timpul şi nu vin din recunoscut pe plan mondial, preşedinte şi vicepreşedinte al Lucia Mureşan şi mulţi alţii. Au fost spec- a României s-a făcut, în 1973, conform toată lumea dacă unor organizaţii internaţionale de profi l tacole reuşite, care mi-au dat o mare sa- procedurii de atunci, adică prin repartiţie nu au un interes • Autor de piese de teatru tisfacţie, care au putut fi văzute la Teatrul guvernamentală, dat fi ind că media cu concret de a parti- • Educaţie iudaică începută în copilărie, la heder, în Bu- Evreiesc de Stat şi la Centrul Naţional de care am absolvit era sufi cient de mare cipa la o astfel de cureşti şi adept al promovării identităţii naţionale şi religioase Cultură de la Mogoşoaia, două spectacole ca să pot rămâne în Bucureşti şi să aleg reuniune? a evreilor au fost jucate pe scena Teatrului „George un loc de jurisconsult la B.N.R. Nefi ind - Principalul câş- Bacovia” din Bacău, alte două la Sibiu, la membru de partid, nu am putut depăşi tig a fost chiar demonstrarea utilităţii Drep- apoi la Yeshua Tova, care se afl ă în zona Teatrul „Radu Stanca” şi la „Gong”, apoi la nivelul Sucursalei Bucureşti a B.N.R., abia tului bancar, precum şi posibilitatea unui Pieţei Amzei, pe actuala stradă Take Io- Arad, la Teatrul German din Timişoara, la în 1990 izbutind să trec la centrala Băncii. dialog între oameni din atâtea ţări, care nescu. Practic, am învăţat primele litere Teatrul de Stat din Piteşti şi altele. - Cum de aţi ales Dreptul bancar? au putut cunoaşte preocupările noastre. ebraice înainte de a le deprinde pe cele - După terminarea liceului, aţi intrat Exista atunci o astfel de specializare? - Nu este acum nici timpul, nici locul româneşti. După aceea, prieteniile le- la Drept, ceea ce era un dublu succes, De altfel, care este acum statutul aces- de a discuta despre activitatea B.N.R., am legat cu cei pe care îi întâlneam la politic şi profesional. Numele de „Ian- tei specializări? dar aş vrea să ştiu cu ce se ocupă un Templul Coral. După 1968, am luat parte fred Silberstein” a constituit vreodată - Să nu uităm că, în momentul în director al Direcţiei Juridice a Băncii constant la activităţile pentru tineret or- o piedică? care am venit eu la Banca Naţională, Centrale a României? ganizate de Eminenţa Sa Moses Rosen. - Într-adevăr, în 1969, intrarea la aceasta avea cu totul alte atribuţii decât - Activitatea pe care o desfăşor acum Aşadar, m-am simţit întotdeauna evreu Facultatea de Drept din Bucureşti era o acum, fi ind nu numai banca de emisiune constă în consilierea conducerii Băncii şi, ca evrei, trebuie să ne afi rmăm şi să luptă, pentru că erau mulţi concurenţi pe a statului român, dar şi principala bancă Naţionale. Ca director al Direcţiei Juridi- ne păstrăm întotdeauna atât identitatea un loc, dar am reuşit la examen şi apoi comercială, unde îşi aveau conturile cam ce trebuia să asigur legalitatea activităţii naţională, cât şi religioasă. Şi în copilărie, mi-am desfăşurat activitatea cât se poate 98% din agenţii economici şi instituţiile din desfăşurate de toate celelalte direcţii ale când ebraica nu putea fi studiată ca limbă de normal. Nu numai că nu am avut nici o acea vreme. B.N.R., Direcţia Juridică asigurând practic străină, am fost învăţaţi să traducem tex- Caracterul de autoritate în domeniul asistenţă de specialitate tuturor celorlalte tele religioase şi aşa am deprins primele monetar şi al supravegherii prudenţiale structuri ale Băncii. De asemenea, trebuia cunoştinţe de ebraică, pentru a ne putea l-a căpătat abia din 1991. să avizăm, din punctul de vedere al lega- desfăşura activităţile de cult. Dar să revenim la alegerea mea. lităţii, reglementările emise de B.N.R., dar Cu atât mai mult, în secolul XXI, des- De-a lungul celor patru decenii de când să ne dăm şi punctul de vedere asupra pre care s-a spus că ori va fi religios, ori lucrez la Banca Naţională, această op- proiectelor de acte normative transmise nu va fi deloc, este normal să gândim ţiune s-a dovedit a fi fost una benefi că, Băncii Centrale de alte instituţii şi autorităţi şi să ne afi rmăm în continuare. Nu văd atât pentru pregătirea mea profesiona- ale statului. Tot Direcţia Juridică asigură de ce acum ar avea cineva reţinerea de lă, cât şi pentru cariera mea. şi reprezentarea în instanţă a instituţiei, a se afi rma ca evreu, când viaţa într-o Răspunsul la întrebarea dvs este că, participând la toate litigiile la care Banca democraţie permite această exprimare la vremea respectivă, nu se putea vorbi este parte. a identităţii naţionale şi religioase. Dacă de Drept bancar. După 1990, având - Având în vedere ascensiunea dvs ne vom comporta astfel, ni se vor alătura experienţa acumulată până atunci, am în B.N.R., de la jurisconsult la director tot mai mulţi. fost printre primii care au creat această al Direcţiei Juridice, iar apoi la funcţia - Să terminăm cu începutul. Ianfred ramură a Dreptului românesc. În ultimii de consilier, vă consideraţi aproape Silberstein a fost întotdeauna un pasi- 23 de ani am scris mai multe cărţi de de fi nalul carierei sau credeţi că vă onat de literatură, de teatru, în special. Drept bancar, iar din 1995 predau Drept veţi menţine, cât va vrea şi Dumnezeu, Cum vă petreceţi acum timpul liber? bancar la Institutul Bancar Român. într-o poziţie de vârf? - În general, caut să îmi petrec acest După anul 2000 am ţinut şi nişte cursuri - Nu pot spune că mă apropii de fi nalul timp cât mai plăcut, merg foarte des la de masterat în Drept bancar la două activităţii, fi ind născut în 1950 şi nu am evenimente culturale, am abonament la universităţi, reuşind, prin toată această atins vârsta de pensionare, dar şi pentru spectacolele date aici de Metropolitan activitate, să demonstrez specifi cul şi că desfăşor o activitate importantă, dar Opera, şi sunt nişte spectacole deosebi- individualitatea Dreptului bancar. nu la fel de solicitantă, în cadrul B.N.R., te, merg foarte des la teatru şi festivaluri - Ce relaţie au specialiştii români dedicându-mă acum mai mult studiului de teatru şi continui să simt că această în Drept bancar cu omologii mai ex- Dreptului bancar. artă este legată organic de mine. Sunt în perimentaţi din străinătate? De asemenea, ca preşedinte şi vice- legătură cu lumea noastră culturală, sunt piedică din pricina numelui meu, dar am - Personal, am o colaborare foarte preşedinte al unor asociaţii internaţionale invitat la vernisaje de expoziţii, la tot felul încă mulţi prieteni din acea vreme, atât strânsă cu colegii din băncile centrale de specialitate (aş aminti aici şi prezenţa de evenimente culturale. Chiar când mă din rândul colegilor, cât şi al profesorilor. din toată lumea. În calitate de director mea la conferinţele internaţionale orga- simt obosit de activitatea profesională, Mi-am continuat şi activitatea culturală şi al Direcţiei Juridice a B.N.R. (funcţie pe nizate de International Association of serile culturale mă destind întotdeauna. nu pot să spun că aş fi avut de suferit din care am deţinut-o până la 1 mai 2012), Jewish Lawyers and Jurists) particip la - În fi nal, un mesaj pentru cititorii cauza originii mele evreieşti. Tot timpul am participat la şedinţele Băncii Centrale numeroase evenimente pe plan mondial, „Realităţii Evreieşti”? mi-am păstrat numele şi nici măcar nu Europene, iar ca preşedinte al Asociaţiei deci sunt în miezul activităţilor în continu- - În momentul de faţă, când nu mai m-am gândit că poate ar fi fost mai bine Consilierilor Juridici din Sistemul Financi- are, îmi face plăcere ceea ce fac atât la suntem decât puţini, faţă de numărul mare să mi-l schimb. ar Bancar, iar ulterior şi ca preşedinte al B.N.R., cât şi la asociaţiile amintite. de evrei care trăiau în România chiar şi E numele pe care mi l-au dat părinţii, Asociaţiei Europene de Drept Bancar şi - V-am văzut deseori la sinagogă. după război, e bine să fi m cât mai uniţi în- iar prenumele este unic, fi ind creat de Financiar (România) am stabilit contacte Cât de apropiată rămâne, în opinia dvs, tre noi, cât mai legaţi de viaţa comunitară mama mea din numele strămoşilor, adi- fructuoase cu cei preocupaţi de dezvol- relaţia unui evreu cu religia mozaică în şi să ne afi rmăm ca atare, ceea ce este că Iancu şi Frida, de unde „Ianfred”. Mai tarea Dreptului bancar, fi e ei magistraţi, secolul XXI? şi în folosul comunităţii, dar şi în interesul există Manfred sau Alfred, dar Ianfred, avocaţi, economişti şi aşa mai departe. - Trebuie să încep răspunsul din se- fi ecăruia dintre noi. nu. Reunind aceste poziţii, am organizat, colul XX. În copilărie, bunica a fost aceea - Vă mulţumesc. De fapt, a fost un moment, prin 1986, începând din 2006, opt conferinţe inter- care a început iniţierea mea în domeniul Interviu de când mi s-a cerut nu atât schimbarea naţionale pe teme de mare actualitate iudaic, ea m-a dus la cursurile de la he- ALEXANDRU MARINESCU numelui, ci recurgerea la un pseudonim ale Dreptului bancar, la care au participat der, mai târziu la Sinagoga din Vânători, 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 Trei momente solemne ale comemorării Pogromului legionar de la Bucureşti Anul acesta, comemorarea sângerosului pogrom legionar din Bucureşti, din 21-23 ianuarie 1941, a avut trei momente solemne: la ceremoniile de la Monu- mentul victimelor din Cimitirul Giurgiului şi la cele din Sinagoga Mare s-a adăugat punerea pietrelor de temelie pentru un memorial al victimelor pogromului şi pentru un monument dedicat Şef-Rabinului Alexandru Şafran. Cuvinte pioase la cimitir Mărturii de neuitat Comemorarea victimelor Pogromului din acei ani întunecaţi de la Bucureşti a început la Cimitirul Giurgiului, unde un număr important de Ceremoniile au continuat în Sinagoga membri ai Comunităţii Evreilor din Bu- Mare, clădire care, în 1941, s-a situat în cureşti, prieteni şi apropiaţi s-au adunat centrul acţiunilor distrugătoare ale ban- pentru a rememora şi cinsti cele peste 120 delor de legionari. Erwin Şimşensohn a de sufl ete evreieşti care, în timpul acelor citit un mesaj din partea prof.univ. Avi- tragice momente, au plătit cu viaţa simpla noam Şafran, fi ul Şef-Rabinului Şafran, căutau un evreu despre care vecinii au Pogromul din 1941 din Bucureşti nu este vină de a fi fost evrei. în care a mulţumit pentru cinstea ce i spus că s-a ascuns la familia lui. Legio- primul, a menţionat vorbitorul. A fost şi în Contextul istoric al evenimentelor este s-a făcut tatălui său. „Îmi amintesc de narii au vrut să intre, dar tatăl lui, dirijor 1866, când s-a dezbătut Constituţia prin marcat de rebeliunea legionară, în timpul vocea spartă a mamei mele când descria în formaţiunea armatei, i-a ameninţat că-i care ar fi trebuit acordate drepturi cetăţe- căreia legionarii s-au afl at într-un confl ict circumstanţele tragice în care a fost ares- va împuşca, scoţând pe geam…un fl aut. neşti evreilor. De asemenea, în decembrie deschis cu Ion Antonescu care – susţinut tată de către legionari, precum şi anunţul Mircea Albulescu şi-a exprimat admiraţia 1918, când bande de huligani i-au acuzat de Reich-ul german – i-a eliminat practic de la radio – din fericire fals, Dumnezeu şi respectul faţă de religia iudaică, “prima pe evreii bucureşteni că ar fi colaborat de la guvernare, monopolizând actul gu- fi e lăudat – că ar fi fost ucisă, care i-a religie a Mântuitorului”, după cum s-a cu germanii care ocupaseră Bucureştiul. vernării până în august 1944, ca fi del aliat bulversat pe apropiaţii noştri. De aseme- exprimat el. Acuzaţia era nedreaptă şi ilustra intole- al Germaniei hitleriste. Membrii Gărzii de nea, îmi amintesc de cuvintele şocante ranţa populaţiei faţă de evrei. Pogromul Fier au declanşat un pogrom în Capitală, rostite de tatăl meu în timpul ceremoniei Sute de documente din 1941, a arătat Stelian Tănase, a fost peste 120 de evrei fi ind ucişi, alte câteva de Shloshim, menţionate în presa evre- şi consecinţa legilor rasiale, introduse în- sute fi ind torturaţi şi mutilaţi. iască de atunci, în care vorbea despre româneşti atestă crimele cepând cu trei ani în urmă, şi a climatului Evenimentul, organizat sub patronajul tragedia evreilor din Bucureşti, şi amintea din timpul Pogromului antisemit creat de o mare parte a presei Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din despre tradiţia zilei de 7 Adar, a cărei împotriva evreilor. Mişcarea legionară România şi al Comunităţii Evreilor din dublă semnificaţie istorică evocă atât În cuvântul său, ing. Paul Schwartz, a planifi cat de multă vreme să distrugă Bucureşti, a fost moderat de preşedintele ziua morţii, cât şi ziua naşterii lui Moise. vicepreşedintele F.C.E.R., a subliniat că populaţia evreiască, având în faţă mo- C.E.B., Erwin Şimşensohn, care a înce- Sunt emoţionat să ştiu că, în timpul toate fărădelegile legionarilor din timpul delul german. A trebuit să se oprească put prin a rosti o alocuţiune emoţionantă acestei ceremonii, veţi aşeza piatra de pogromului, ca şi alte crime comise îm- deoarece, în lupta pentru putere, Germa- despre cele petrecute. „Ne-am adunat aici temelie a unui monument dedicat victi- potriva populaţiei evreieşti din perioada nia l-a sprijinit pe generalul Antonescu, pentru a cinsti amintirea victimelor Pogro- melor acestui eveniment teribil, precum regimului Antonescu sunt atestate în sute nu pe legionari. „Ianuarie 1941, a spus mului de la Bucureşti, un episod dureros şi a unui memorial în amintirea Marelui de documente din arhivele româneşti Stelian Tănase, a pregătit tot ceea ce li din istoria evreilor români. Pogromul de la Rabin dr. Alexandru Şafran şi a acţiunii pe baza cărora s-a elaborat şi Raportul s-a întâmplat evreilor mai târziu”. Potrivit Bucureşti avea să însemne un preludiu a sale pentru salvarea evreimii române”. Wiesel. „Sinagoga Mare, unde ne gă- opiniei lui, pogromul ar constitui un episod ceea ce avea să urmeze, iar cunoaşterea Preşedintele C.E.B. a mulţumit tuturor sim noi astăzi - a arătat el - s-a afl at în enigmatic al istoriei. Deşi s-a scris foarte istoriei şi evenimentelor este extrem de celor prezenţi în Sinagogă, reprezentan- mijlocul evenimentelor din acele zile şi a mult despre acesta, în istoria evreilor importantă. Cu ocazia aceasta aducem ţilor autorităţilor centrale - Aledin Amet, fost devastată de legionari, ca şi Templul mai sunt aspecte necunoscute, de pildă un omagiu acelora dispăruţi.” dosare cu denunţuri de diferite categorii, De asemenea, memoria acestora a care nu au fost încă descifrate. Pogromul fost cinstită prin rugăciunile cantorului Io- din ianuarie 1941, a conchis vorbitorul, a sef Adler, El Male Rahamim, precum şi re- rămas un moment urât şi sângeros din citatea Mizmor le David şi Kadiş de rabinul istoria poporului român. Mulţi şi-au arătat Rafael Shaffer. Au fost depuse coroane adevărata faţă jefuind şi omorând popu- de fl ori din partea Preşedinţiei Români- laţie nevinovată. Nici regimul comunist ei, reprezentată de consilierul Cristian nu a permis elucidarea faptelor pentru Gabriel Hriţiuc, din partea Ambasadei “a nu păta trecutul glorios”. O amintire Statului Israel în România, reprezentată personală, povestită de bunicul lui: fi ind de ataşatul cultural Arezoo Hershel, de blond-roşcat, a fost prins şi bătut de legi- Federaţia Comunităţilor Evreieşti din onari deoarece au crezut că este evreu. România, prin vicepreşedintele ing. Paul Trebuie să ne aducem aminte mereu de Schwartz şi secretarul general ing. Albert aceste evenimente tragice, pentru ca să Kupferberg, de Comunitatea Evreilor din nu fi e uitate nici victimele, nici vinovaţii. Bucureşti, reprezentată de preşedintele subsecretar de stat la Departamentul Coral, Cahal Grande, Sinagoga sefardă Printre vorbitorii care au adresat câte- Erwin Şimşensohn şi vicepreşedintele pentru Relaţii Interetnice, şi Radu Boroia- şi întreaga Cale Văcăreşti. Din păcate, va gânduri celor adunaţi la Sinagoga Mare Mirela Aşman, de organizaţia B’nai B’rith nu, secretar de stat la Ministerul Culturii, au mai rămas puţine vestigii care să ne s-a afl at şi directorul TES, actriţa Maia România, prin ing. José Iacobescu, şi din reprezentanţilor autorităţilor locale, ai permită să identifi căm locurile dramelor Morgenstern, care a ţinut să transmită partea Institutului Naţional pentru Studie- Corpului diplomatic, respectiv Ambasadei de atunci”. Ing. Schwartz a evocat şi câ- un gând de lumină şi speranţă, recitând rea Holocaustului în România – director Israelului şi Federaţiei Ruse, conducerii teva amintiri personale, menţionând că o emoţionantă poezie aparţinând lui general dr. Alexandru Florian. şi membrilor F.C.E.R., celorlalţi invitaţi, pogromul a stârnit o nelinişte profundă Ştefan Iureş, intitulată Glossă. Aceasta a prieteni ai comunităţii evreieşti. După ce atât în populaţia evreiască, precum şi în subliniat rolul deosebit al poporului evreu cantorul Iosif Adler a interpretat El Male cea românească. El a vorbit şi despre un de-a lungul întregii sale istorii de a aduce Victimele Pogromului Rahamim, Erwin Şimşensohn a arătat că, coleg de la fosta uzină “23 august”, care Lumina între popoare. vor fi omagiate dincolo de documente de arhivă sau cărţi făcuse parte din organizaţia muncitorilor de istorie despre pogromul din ianuarie legionari şi care a fost chemat să participe printr-un monument 1941, mai trăieşte amintirea vie a ce s-a la devastarea magazinelor evreieşti. De Holocaustul trebuie În faţa Sinagogii Mari a fost inaugurată întâmplat deoarece mai există martori asemenea, o rudă de-a lui a fost aten- studiat în continuare viitoarea Piaţetă Alexandru Şafran, unde care, fi e că-şi aduc aminte, fi e ştiu din ţionată de o patrulă germană, care se se vor înălţa două monumente. Înainte povestirile părinţilor şi bunicilor despre afl a pe stradă, să se întoarcă acasă, să Victor Opaschi, secretar de stat la de a se pune pietrele de temelie, preşe- acest eveniment tragic şi unul dintre ei se ascundă deoarece “românii voştri vă Ministerul Culturii şi Cultelor, a evocat dintele C.E.B., Erwin Şimşensohn, a scos este marele actor Mircea Albulescu. omoară”. Noi, a spus vorbitorul, nu vrem plăcutele amintiri ale copilăriei marcate de în evidenţă că, la iniţiativa preşedintelui să acuzăm poporul român, ci pe fasciştii prezenţa unui important mediu evreiesc, F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, spaţiul din faţa Am zărit trupurile şi legionarii care au omorât nu numai evrei care şi-a pus amprenta asupra devenirii Sinagogii va deveni Piaţeta Şafran, care evreilor la Abator ci şi soldaţi şi ofi ţeri ai armatei române. sale. De asemenea, au fost amintiţi primii va fi realizată cu sprijinul primarului secto- În încheiere, vicepreşedintele F.C.E.R. a ani de după Revoluţia din 1989 care au rului 3, Robert Negoiţă, al arhitectului-şef După ce a vorbit despre prietenii lui mulţumit primarului sectorului 3, Robert fost marcaţi de o vizibilă deschidere şi al sectorului, Ştefan Dumitraşcu, şi al evrei şi despre faptul că a copilărit într-un Negoiţă, şi primarului Bucureştiului, dr. repoziţionare a autorităţilor statului faţă de angajaţilor de la ADP. Aici vor fi ridicate cartier în care alături de el locuiau familii Sorin Oprescu, pentru sprijinul oferit în evenimentele petrecute şi de comunitatea un memorial dedicat victimelor pogromu- evreieşti, actorul Mircea Albulescu, creştin vederea ridicării celor două monumente. evreiască din România. În acest context a lui legionar din ianuarie 1941 şi unul lui ortodox cu mamă catolică, a relatat că în fost posibilă iniţierea şi buna îndeplinire a Alexandru Şafran. Erwin Şimşensohn i-a acele zile, când avea şase ani, a plecat Pogromul de la Bucureşti redactării Raportului privind Holocaustul invitat pe Ştefan Dumitraşcu şi pe vicepre- cu totul întâmplător cu un unchi de-al lui, ascunde încă multe mistere din România de către Comisia Internaţi- şedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, să care avea treabă la Abator. A intrat în hala onală prezidată de Elie Wiesel. pună pietrele de temelie ale monumen- abatorului şi a zărit de la distanţă trupu- Publicistul Stelian Tănase a arătat că a DAN DRUŢĂ telor. Apoi, ca să cinstească memoria rile evreilor agăţate în cârlige. Totul nu a făcut cercetări în arhivă legate de pogrom EVA GALAMBOS victimelor, rabinul Rafael Shaffer a citit durat decât câteva secunde căci unchiul şi a găsit dosare de plângeri adresate BORIS MEHR două versete din Psalmi. l-a scos imediat de-acolo. O altă amintire poliţiei, ale evreilor jefuiţi şi arestaţi dar şi este legată de o bandă de legionari care ale unor români, din perioada 1941-1942. (Continuare în pagina 13) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 5 IUDAICA Adu-ţi aminte ce ţi-a făcut Amalek

Adu-ţi aminte ce ţi-a făcut Amalek pe drum, la ieşirea voastră din Egipt: cum te-a întâlnit pe drum şi, fără nici o teamă de Dumnezeu, s-a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se târau la coadă, când erai obosit şi sleit de puteri. (Deu 25:17-18) Malbim, în comentariul său la 1 Sam pare lipsită de orice raţiune. Ce sens are (15:2) enumără cinci motive pentru care un nimicirea unui întreg popor, ca ripostă la popor iese la război: pentru a cuceri terito- lipsa de respect a unui singur om? Era clar rii; acesta nu era cazul pentru că eram pe că pentru a nu se închina, Mordehai nu avea drum, pribegi în deşert. Pentru că se simte nevoie de complicitatea nimănui. Mai mult, ameninţat; nici acesta nu era cazul, pentru că toţi Iudeii din Susa s-au închinat lui Haman, eram la ieşirea din Egipt, departe de ţara lui aşa cum poruncise, şi prin aceasta au ex- Amalek. Un popor mai poate ieşi la război ca primat cel puţin public că nu sunt de acord o fază nouă într-un confl ict existent, dar nici cu faptele lui Mordehai. Ce sens avea să fi e acesta nu era cazul, pentru că ne-au atacat nimiciţi toţi iudeii care respectau porunca, O necesitate încă nesatisfacută: cum te-a întâlnit pe drum, din senin, fără să pentru că Mordehai singur nu o respecta? fi fost nici un confl ict anterior, fără să fi avut Mai mult, ce vină aveau iudeii din provincie, traducerea Torei în română, nimic de împărţit. Se mai poate declara răz- care habar nu aveau ce face Mordehai? boi pentru glorie, dar ce s-a aruncat asupra Se pare că Haman însuşi era conştient ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se târau de lipsa de raţiune a acţiunilor sale. Aşa cel direct din ebraică la coadă, când erai obosit şi sleit de puteri, puţin reiese din felul în care i-a cerut regelui Apariţia, la Editura „Teşu”, a unui volum în limba română, intitulat „Tora”, amin- chiar în cazul unei victorii, nu merită de loc Ahaşveroş permisiunea de a-i nimici pe iudei, teşte de frumoasa învăţătură a lui Rabi Meir (Pirkei Avot sau Sfaturile Înţelepţilor glorie. În sfârşit, se mai poate declanşa un fără a menţiona faptul că furia i-a fost stârnită poporului evreu – Hasefer, 2004) care spunea: “Nu te uita la vas, ci la ceea ce război pentru că un popor îşi închipuie că de faptul că Mordehai nu i s-a închinat. este în el. Poate fi un vas nou în care să fi e vin vechi şi un vas vechi în care să nu Dumnezeu îl va răsplăti pentru că a stârpit un Singura explicaţie plauzibilă a faptelor lui fi e nici măcar vin nou” (Capitolul 4, Mişna 20). Acest volum, recent apărut, este o neam de „necredincioşi”. Evident, nici acesta Haman este că el era plin de ură, ură tăcută, preluare a unor traduceri existente ale Bibliei, dar nu răspunde necesităţii apariţiei nu era cazul, atacul producându-se, după care a trecut în neamul amalekit din genera- unei Tora tradusă în româneşte direct din ebraică. cum scrie: fără nici o teamă de Dumnezeu. ţie în generaţie. Atâta timp cât n-au simţit că Biblia ebraică (respectiv Tora sau Pentateucul, Cărţile Profeţilor şi Scrierile) a Rămâne numai un singur motiv, şi anume un au puterea, ei n-au făcut nimic. În momentul fost tradusă în zeci de limbi, inclusiv română, de-a lungul istoriei. Dar, din motive amestec de ură şi invidie pentru că suntem în care Haman s-a simţit la putere, cea mai necunoscute, nici până astăzi ea nu a fost tradusă în limba română direct din poporul ales. mică scânteie a fost sufi cientă pentru a-i ebraică, fi ind oferită, prin intermediul altor traduceri, creştine, sub titlul ”Vechiul * stârni mânia care, dacă n-ar fi intervenit Testament”, preluate şi în volumul recent apărut la „Teşu”. Nici o parte a ei nu Ultimul Şabat înainte de Purim se minunea de Purim, nici măcar nu vreau să a fost încă tradusă direct din originalul ebraic în româneşte, nici măcar Tora sau numeşte Şabat Zahor (Adu-ţi aminte). La mă gândesc care i-ar fi fost consecinţele. Pentateucul. rugăciunea de dimineaţă se scot două Suluri Cu timpul, neamul amalekit s-a ameste- Acum câţiva ani, în Israel a apărut o lucrare în şase volume intitulată “TORAT de Tora. Din primul se citeşte, ca de obicei, cat cu alte neamuri şi a dispărut de pe harta AM” , scrisă de Marele Rabin Menachem Hacohen şi în care, la textul original ebraic pericopa săptămânii, iar din al doilea se ci- istoriei. Filonul său de ură însă a continuat, al Torei sunt adăugate comentariile devenite clasice ale celui mai mare comentator tesc versetele din Deuteronom referitoare la ascuns de ochii lumii. Când cei atinşi de al Scrierilor Sfi nte, RAŞI (Rabi Şlomo Iţhaki, 1040-1105) - iar la acestea Marele amintirea lui Amalek. Haftara se citeşte din acest fi lon de ură au ajuns la putere, am fost Rabin adaugă şi comentariile sale personale. 1 Samuel 15, despre războiul regelui Saul martori la răbufniri de mânie aparent lipsite Dacă vrem să dăm un exemplu al comentariilor lui Raşi, ne putem referi la cu Agag, regele amalekiţilor, strămoşul lui de orice raţiune, dar cu milioane de victime. episodul în care Iosef (Iosif), fi ul Patriarhului Yaacov (Iacob), a fost aruncat de Haman. Să nu ne înşelăm. Acest fi lon există şi fraţii săi într-o groapă. Versetul biblic spune: “l-au aruncat într-o groapă . Groapa Avem nevoie de acest prolog pentru a astăzi. Nici măcar prezentarea ororilor Holo- era goală, nu era apă în ea”. Raşi explică: “apă nu era în groapă, dar şerpi şi înţelege ceea ce scrie în Cartea Esterei: caustului n-a avut puterea să-l oprească. Unii scorpioni erau în această groapă”. Şi Haman a văzut că Mordehai nu-şi pleca se ascund în spatele negaţionismului, altora Iată, aşadar, un simplu exemplu, arătând de ce ar fi necesară o ediţie comentată genunchiul şi nu se închina înaintea lui. S-a nici măcar nu le pasă. Noi avem datoria să a Torei, tradusă direct din ebraică. Pentru ca publicul român să poată benefi cia de umplut de mânie; dar a crezut că era prea fi m vigilenţi, să monitorizăm şi să combatem un text al Torei tradus direct din ebraică, trebuie doar ca editura Hasefer să accepte puţin să pună mâna numai pe Mordehai, căci manifestările antisemite, să nu fi m panicaţi, să introducă în planul său editorial lucrarea „Torat Am”, conform unei propuneri i se spusese din ce popor era Mordehai, şi a dar nici să nu subestimăm pericolul. pe care i-am făcut-o în repetate rânduri şi pe care preşedintele F.C.E.R. a accep- voit să nimicească tot poporul lui Mordehai, tat-o ca pe o necesitate nu numai pentru comunitatea evreiască, dar şi pentru cei pe toţi Iudeii cari se afl au în toată împărăţia Rabin RAFAEL SHAFFER interesaţi de studiul textului original al Torei. lui Ahaşveroş (Est 3:5-6). Reacţia lui Haman BARUCH TERCATIN Purimul de altădată Cum era celebrată sărbătoarea de Purim în comunită- să trântească pupitrele. Cartea Esterei a fost tradusă şi între Postul Esterei (Taanit Ester) şi Purim, ziua veselă, ţile evreieşti din România de altădată? Cei care povestesc publicată în numeroase limbi, adeseori cu multe desene şi în care se mănâncă de toate, inclusiv carne şi dulciuri. De acest lucru cercetătorilor folclorului şi istoriei orale se ornamente. Unele suluri ale Esterei sunt adevărate opere carnaval, majoritatea costumelor sunt cele ale persona- bucură să povestească, iar cercetătorii...se bucură să de artă. Un asemenea sul, scris de un artist evreu italian jelor din Cartea Esterei. În seara de ajun de Purim, ca şi înregistreze. în anul 1673, descoperit la Iaşi, a fost publicat de regretata în ziua de Purim, este tradiţia organizării de reprezentaţii O zicală idiş era: ”Pirămkin niştkim iontăf un kaduhăs academician Cornelia Bodea, care considera că ar fi fost teatrale populare. Aici este locul să menţionăm că una – nişt sâz krenk” (Purim nu este sărbătoare şi frisoanele dăruit de rabinul Nathan Hanover mitropolitului Dosoftei. dintre componentele originii teatrului idiş sunt reprezen- nu sunt o boală). Fie că este adevărat, fi e că nu, de Deci, o relaţie inter-religioasă interesantă datorită zilei de taţiile de Purim. Desene din secolele trecute, din Olanda Purim erau petreceri într-o formă tradiţională. De Purim Purim. Ulterior, aceeaşi Meghilat Ester a fost reprodusă de şi ulterior din Polonia, Rusia şi România reprezintă clovni omul este vesel, uită de necazuri, îmi spunea o mătuşă domnul Baruch Tercatin, în lucrarea sa dedicată aceleiaşi şi muzicanţi de Purim, precum şi scene din reprezentaţiile atunci când mă vedea gânditor în zilele din jurul acestei cărţi. Sulul respectiv se afl ă la Biblioteca Academiei Ro- din această zi. În alte generaţii, mascaţii (de obicei grupuri sărbători. ”Lo kol yom Purim” (Purim nu este în fi ecare mâne din Bucureşti şi a fost pus la dispoziţia cercetătorilor mici de copii şi adolescenţi) mergeau prin orăşelul sau zi), afi rmă un proverb ebraic. ”Cât de bine petreceam cu de către academicianul Gabriel Strempel. cartierul evreiesc şi băteau la porţile şi uşile evreilor care toţii de Purim la Iaşi, evrei şi creştini, cu toţii beam, oraşul Comandamentele legate de această sărbătoare sunt petreceau. După ce intrau, cântau câteva cuplete vesele, era închis în acea zi” (pe la 1900), îmi povestea fosta mea menţionate în capitolul al 9-lea al Cărţii Esterei. Unul primeau cadouri în bani şi plecau. Asemenea cuplete au gazdă bucureşteană, regretatul ziarist Grigore Atanasiu este petrecerea, care este atât de mare, încât evreul să fost culese de către regretatul profesor Iţic Şvarţ-Kara în urmă cu peste 40 de ani, atunci când era octogenar nu mai facă diferenţa între Mordechai cel binecuvântat (1906-2001), iar unele - publicate pe baza arhivei lui de plus... Pentru evrei ziua de Purim este cea în care trăim şi Haman cel blestemat. Totuşi, comentatori ai Bibliei către profesorul Ion Agrigoroaie şi cercetătoarea Ioana bucuria salvării, a rămânerii în viaţă. Este o sărbătoare ebraice au stabilit că această poruncă trebuie îndeplinită Sârghie în anuarul ”Studia et Acta Historiae Iudaeorum a rămâne în viaţă, sau un lucru normal pentru orice om, de fi ecare la el acasă, nu în public, pentru a nu-i deranja Romaniae” în anul 2003. Este interesant că o piesă de să trăiască atât cât îi este hărăzit? Îmi aduc aminte de o pe ceilalţi oameni şi, dacă cineva nu o poate îndeplini, Purim în limba ladino, intitulată ”Pyesa di Yakov Avinu predică a regretatului Şef-Rabin dr. Moses Rosen, care se atunci nu este obligat să o îndeplinească. Alt comanda- kun sus ijus” (Piesa părintelui nostru patriarhul Iacob întreba ce s-ar fi întâmplat dacă regele Ahaşveroş nu ar fi ment menţionat în Cartea Esterei referitor la celebrările împreună cu fi ii săi), de Moşe Kofi nu, jucată la Giurgiu în avut insomnie în acea noapte fatidică... Iar evreii sefarzi de Purim este obligaţia de a trimite mâncare săracilor. De anul 1861 de elevii de la Talmud-Tora locală (autor era bătrâni din Ierusalim povesteau că, înaintea întemeierii asemenea, este obligaţia trimiterii reciproce de dulciuri de învăţătorul local) şi tipărită la Bucureşti în anul următor, statului Israel, în seara de Purim luau un catâr, îmbrăcau către evrei unul altuia în dimineaţa de Purim, ”mişloach semnalată de regretatul muzicolog şi scriitor Raoul Siniol în straie de rege un evreu învăţat în Tora, îl urcau pe ca- manot”. De fapt, tradiţia dezvoltată în cadrul evreimii eu- şi analizată de profesorul David Bunis, este prima piesă de târ şi îl plimbau prin oraş, spunând, ca în Meghilat Ester ropene (printre care şi a evreimii române) este de a se teatru ”modernă” în limba iudeo-spaniolă. Precum vedem, (Cartea Esterei): „Aşa se face omului pe care regele vrea trimite sau a se aduce prăjituri de Purim. Între acestea în România s-a născut nu numai teatrul idiş, ci şi teatrul să-l cinstească”. se numără vestitele ”humăntaş” (buzunarul lui Haman), sefarzilor orientali, datorită zilei de Purim. Pentru celebrarea zilei de Purim sunt câteva coman- prăjituri delicioase în trei colţuri umplute cu nuci, cacao Încheierea zilei are loc cu o masă la care participă toţi damente biblice (”miţvot”). Unul dintre ele este citirea şi miere, sau cu ciocolată (în Israel, unde se mai numesc membrii familiei, la ieşirea din sărbătoare. Atmosfera este Meghilei, a Cărţii Esterei, pe care fi ecare evreu şi fi ecare şi urechile lui Haman, chiar şi cu gem de curmale). De serioasă, bucuria salvării capătă un aspect diferit, mis- evreică trebuie s-o audă de două ori, în seara de ajun fapt, nu sunt copiile urechilor lui Haman, nici ale pălăriei tico-cabalistic. După bucuria nelimitată reapare credinţa de Purim şi în dimineaţa de Purim, în sinagogă. Este lui, ci prăjituri de tradiţie aşkenază, de origine germană intelectuală, gândirea profundă. lectura sulului de amintire, calea păstrării evenimentului medievală, sensul denumirii fi ind ”buzunărele”. Fiindcă Purim nu este considerat şi nu este o sărbă- istoric al salvării evreilor în memoria colectivă. Lectura Un obicei special pentru seara de Purim este carnava- toare din Tora, se face urarea de „Purim fericit” (Purim Meghilei este făcută cu veselie. Atunci când se ajunge la lul. Originea acestui obicei este italiană creştină, din evul Sameah), în loc de ”Hag Sameah” (Sărbătoare fericită). cuvântul ”Haman” (în pronunţie idişizată: Humăn), se aud mediu, dezvoltată în special în secolele XVII-XVIII. Pre- fl uierături şi huiduieli. Copiii se simt liberi să facă ce vor, luarea şi adaptarea acestui obicei în iudaism şi punerea LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI să aducă un gragăr la sinagogă, să bată din picioare sau lui în legătură cu seara de Purim se datorează raportului 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013

Benjamin Netanyahu a câştigat alegerile FELICITĂRI din Israel dar cu rezultate sub aşteptări primite de dr. Aurel Vainer, Aceştia, susţin analiştii, au votat cu prilejul zilei de naştere pentru alte partide. Benjamin Netanyahu a decla- VICTOR PONTA, prim-ministru rat, la câteva ore după aflarea Cu ocazia aniversării zilei de naştere, vă adresez cele rezultatelor sondajelor la ieşirea mai sincere urări de sănătate şi belşug duhovnicesc. de la urne, că israelienii îl doresc La mulţi ani! pentru un al treilea mandat şi că va încerca să realizeze o coaliţie MUGUR ISĂRESCU, guvernatorul B.N.R. cât mai largă. Tot în acest discurs Cu prilejul aniversării zilei dumneavoastră de naştere a vorbit despre prioritatea noului îmi face o deosebită plăcere să vă adresez sincere felicitări, guvern - menţinerea securităţii urări de viaţă lungă şi cât mai multe realizări profesionale. Israelului în faţa pericolului iranian. La mulţi ani! Premierul se afl ă într-o situaţie foarte dificilă. Cum mandatele FLORIN GEORGESCU, prim-viceguvernator B.N.R. dreapta-stânga sunt aproape ega- Cu ocazia aniversării zilei dumneavoastră de naştere am le, dacă ar vrea să refacă coaliţia deosebita plăcere de a vă adresa sincere urări de sănătate de dreapta, ar trebui să-i invite pe şi fericire alături de cei dragi. La mulţi ani! Benett şi partidul său, consideraţi Alegerile legislative anticipate şapte locuri, iar cele două partide extremişti. Prezenţa lor în guvern CRISTIAN POPA, viceguvernator B.N.R. din Israel au fost câştigate de arabe au împreună şapte mandate. ar pune capăt oricărei şanse de Aniversarea zilei dumneavoastră de naştere îmi oferă blocul Likud - Israel Beitenu, dar Prezenţa la urne a fost de peste reluare a negocierilor de pace cu plăcuta ocazie de a vă adresa urări de sănătate, viaţă în- cu rezultate mult sub aşteptări. 66 la sută, record care nu s-a mai palestinienii, Benett respingând so- delungată, plină de bucurii alături de cei dragi. La mulţi ani! Blocul a pierdut peste 10 mandate, înregistrat de la alegerile din 1999. luţia celor două state şi evacuarea obţinând 31 de locuri în Toate acestea sunt rezultate provi- coloniştilor din teritoriile palestini- DAN BEN-ELIEZER, ambasadorul Statului Israel Knesset, din cele 120 câte are zorii, după numărarea a peste 99 ene. Cu Bennet în cabinet, Ne- în România Parlamentul israelian. Surpriza la sută din voturi. tanyahu i-ar îndepărta şi mai mult Îmi face o deosebită plăcere să vă felicit cu prilejul săr- imensă nu a venit dinspre dreapta Analiştii politici apreciază că pe europeni, dar mai ales Statele bătorii zilei de naştere, urându-vă multă sănătate, bucurie sionisto-religioasă, partidul Habayt o foarte mare parte a israelienilor Unite. În cel de-al doilea mandat şi împlinirea speranţelor de mai bine, alături de cei dragi. Hayehudi al milionarului de origine a ales formaţiunile de centru din al său, Obama ar dori reluarea La mulţi ani şi Ad mea veesrim! americană, carismaticul Naftali cauza programelor lor, care au pus procesului de pace şi cere Israe- Benett, aşa cum au preconizat accentul pe problemele economi- lului să oprească noile construcţii SORIN DIMITRIU, preşedintele C.C.I.B. analiştii care îl creditau chiar cu ce şi sociale. Israelul se confruntă din teritoriile care, în cazul unui Aniversarea zilei dumneavoastră de naştere îmi oferă 14 mandate ( a obţinut doar 11), ci şi el cu o criză economică, aceasta tratat de pace, ar trebui să revină prilejul de a vă adresa urările tradiţionale de sănătate, putere de la centrul spectrului politic. “Ieş afectând puternic clasa de mijloc, părţii palestiniene. Soluţia mai de muncă şi noi împliniri în viaţă şi activitate. Atid” (Un alt viitor), partid creat cu tinerii, studenţii. Revendicările tine- acceptabilă ar fi invitarea lui Lapid Apartenenţa la Camera bucureşteană, în calitate de nici un an în urmă de către Yair La- rilor la demonstraţiile de acum doi în Cabinet. Nu se ştie în ce condi- membru al Colegiului de Conducere, aduce activităţii echipei pid, om de televiziune, ziarist, autor ani legate de problema locuinţelor ţii va accepta acesta solicitarea. noastre un benefi ciu recunoscut prin experienţa şi sprijinul dramatic şi actor, care s-a situat ieftine se regăsesc în programele Este greu de imaginat, de pildă, de care ne bucurăm din partea dumneavoastră. Am con- pe locul doi, obţinând 19 mandate. acestor partide, ca şi problema cum s-ar împăca cu reprezentanţii vingerea că şi în viitor veţi contribui cu aceeaşi dăruire la Yair este fiul lui “Tommy” Lapid reluării negocierilor de pace isra- partidelor religioase, care fac de implementarea proiectelor pe care ni le-am propus. (z.l.), de asemenea ziarist, care eliano-palestiniene, împinsă pe ani îndelungaţi parte din coaliţia Cu dorinţa sinceră de mai bine, mă alătur celor care vă la începutul anilor 2000 a creat, la planul doi de campania electorală guvernamentală a Likud, când Yair urează, cu deosebită preţuire şi permanentă recunoştinţă, rândul său, un partid de centru care a Likudului. Lapid se pronunţă pentru respec- „La mulţi ani!” a intrat în Knesset. Observatorii politici, care au tarea deciziei Tribunalului Suprem Scrutinul a demonstrat clar o analizat rezultatul slab al blocului vizând serviciul militar obligatoriu ALEXANDRU BILINKIS şi ALEXANDRU PINCEVSCHII, reorientare a electoratului spre Likud-Beitenu, au considerat că generalizat, inclusiv pentru religi- copreşedinţi ai Comunităţii Evreieşti din R. Moldova centru, rezultate bune înregistrând formarea unei liste electorale co- oşi. Nerespectarea de către Likud Comunitatea Evreiască din Republica Moldova are plă- şi Partidul Muncii - 15 mandate, mune între cele două partide a fost a acestei decizii a pus capăt vara cerea de a vă felicita cu ocazia acestui eveniment deosebit Hatnuah, noul partid al fostului o eroare de strategie; separate, trecută guvernului de uniune naţi- de frumos - ziua dumneavoastră de naştere! ministru de externe, Ţipi Livni - 6, cele două ar fi obţinut un număr onală Likud-Kadima. Contribuţia dvs. la renaşterea şi dezvoltarea culturii, tradi- Meretz - 6. Marele perdant aici este mai mare de mandate, aşa cum Oricum, negocierile vor fi ţiilor şi vieţii comunităţii evreieşti din România este imposibil Kadima, care poate că va obţine s-a întâmplat acum trei ani. În difi cile şi de durată. Este posibil de subapreciat. Rezultatele activităţii dvs. sunt uimitoare şi două locuri. La stânga lor, Hadaş, plus, existând lista comună, mulţi ca noul guvern israelian să fi e in- demne de cele mai mari laude. Vă respectăm şi vă apreciem partidul comunist evreo-arab, membri Likud, care ar fi dorit să stalat abia peste o lună de la data în calitatea dvs. de lider al comunităţii evreieşti din România este creditat cu patru mandate. candideze, au fost excluşi de pe alegerilor. precum şi de deputat în Parlamentul României din partea Partidele religioase - Şas şi Iuda- listă, fi ind obligaţi să cedeze locu- EVA GALAMBOS Federaţiei Comunităţilor Evreieşti. ismul Unit al Torei au 11, respectiv rile pentru cei din Israel Beitenu. Vă dorim ca Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România să-şi continue activitatea fructuoasă sub egida dumneavoastră! Vă dorim dumneavoastră şi celor apropiaţi multă sănă- Un pogrom în capitala ţării, acum 72 de ani tate, fericire, bunăstare, prosperitate şi realizarea cu succes (urmare din pagina 1) introduceau „o nouă dimensiune „violenţei lor sacre” - nu a jucat a planurilor! morală în conştiinţa naţiunii ro- decât rolul unei magii purifi catoare Mazal Tov până la 120 de ani! Existenţa unei literaturi bogate mâne”. pe altarul înduplecării unor zeităţi cu privire la anul pogromurilor ro- În acest fel – după cum arată mânioase pentru păcatele unor COMITETUL DIRECTOR al F.C.E.R. mâneşti, 1941, ne scuteşte de a un reputat istoric german, într-o semeni necredincioşi, care nu se La început de An Nou 2013, avem bucuria de a vă adresa, intra în detaliile desfăşurării aces- recentă lucrare tradusă şi în limba ridicaseră la înălţimea morală a cu ocazia zilei dumneavoastră de naştere, călduroase urări tora – fi e şi în linii generale. Numai română (România, Holocaustul şi membrilor Legiunii? de sănătate, de împliniri şi viaţă lungă alături de cei dragi. trimiterile bibliografi ce ar acoperi Logica violenţei, de Armin Heinen, La evrei există obiceiul ca Suntem mândri de alegerea dumneavoastră, pentru a cu mult spaţiul afectat acestui 2011, Iaşi, Editura Universităţii „Al. victimele nevinovate ale sălbăti- treia oară, în funcţia de deputat şi dorim să aveţi putere text. Aici voi mai menţiona doar I. Cuza”), scenariilor sau reperto- ciei să fi e considerate… „Al Kiduş de muncă, să ne fi ţi alături mulţi ani, pentru a benefi cia de un “Tabel al victimelor asasinate riului de crime faptuite de legionari Haşem”: iată că legionarii au găsit aportul dumneavoastră de gând şi de sufl et la bunul mers al în timpul rebeliunii legionare din li s-au atribuit numeroase surse un tertip odios de a-i considera pe activităţilor Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Bucureşti”, întocmit de Institutul de inspiraţie ca: „Biblia, liturghia, torţionari ca acţionând… în nume- Preţuirea de care vă bucuraţi în rândul oamenilor politici, Medico-Legal. Acesta enumeră tradiţiile justiţiei populare şi mitul le Domnului! diplomaţilor, înalţilor ierarhi şi intelectualilor din România, 212 victime cu datele lor de iden- haiducilor”. Legionarii pretindeau În fapt, „fl oarea legionarilor bu- precum şi în rândul liderilor şi personalităţilor marcante ale titate (domiciliul, profesiunea, astfel că logica violenţei lor se cureşteni”, organizaţiile afi liate şi evreimii mondiale, înseamnă mult pentru noi toţi. Dorim, etnia, locul găsirii cadavrului ş.a.), bazează pe cele mai înalte virtuţi oamenii de rând care împreună au din toată inima, ca personalitatea dumneavoastră, marca- din care se poate lesne reconsti- ale naţiunii, iar lupta lor pentru o participat la distrugerea proprietă- tă de inteligenţă, tact, blândeţe şi putere de muncă, să se tui cartierul, zona şi identitatea fundamentare nouă, cvasireligi- ţii comerciale şi private evreieşti, regăsească mereu printre membrii Comunităţilor Evreieşti evreilor ucişi şi aduşi la morgă oasă a ordinii sociale nu poate să la devastarea a 1 274 de clădiri din România, bucurându-vă de dragostea, aprecierea şi după ce au fost ridicaţi de la locul ducă decât la curăţirea pămân- comerciale, la furtul unor bunuri respectul nostru profund. carnagiului. Memorialul din incinta tului strămoşesc de pângărirea evaluate la sute de milioane de lei Fie ca devotamentul şi disponibilitatea de acţiune să vă cimitirului evreiesc “Giurgiului“ re- străinilor şi a trădătorilor. Trebuia şi însuşite de indivizi sau depozi- anime şi pe mai departe, spre binele familiei mult îndrăgite produce o listă şi mai relevantă a dedus dintr-o asemenea inter- tate în sediile legionare nu şi-au şi al evreilor din România. victimelor acelor zile sângeroase. pretare că, atunci când legionarii dovedit în acest fel decât adevă- Conducerea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Pe marginea tragicului eveni- jefuiau prăvăliile evreieşti, nu îşi rata lor esenţă teroristă şi năimită România foloseşte acest prilej aniversar de a vă mulţumi ment au fost făcute în timp diverse însuşeau mărfurile, ci le dădeau să adune bunuri pământeşti. După pentru intensa şi complexa activitate desfăşurată cu dăruire consideraţii. Dacă unii negaţio- drept „ofrandă” Divinităţii; când ce rebeliunea legionară a fost şi competenţă în dezvoltarea vieţii comunitare evreieşti din nişti l-au negat ori i-au contestat ucideau, ei se rugau şi ţineau înăbuşită, armata a găsit în sediile România şi vă urează amploarea, alţi simpatizanţi ai crucea în mână ori o purtau la legionare 200 de camioane încăr- Ad mea veesrim! şi La mulţi ani! Legiunii i-au căutat explicaţii prin gât? Că toate faptele criminale cate cu obiecte jefuite, bijuterii şi Vicepreşedinte Secretar General care „asasinii” să fi e transformaţi menţionate mai înainte - şi care nu bani (vezi scrisoarea datată 23 iu- Ing. PAUL SCHWARTZ Ing. ALBERT KUPFERBERG în „vajnici justiţiari ai naţiunii”, care reprezintă decât o infi mă mostră a nie 1941, adresată de Antonescu Director Economic în felul acestui „act de purgaţie” celor petrecute în zilele declanşării liderilor opoziţiei). Ec. OVIDIU BĂNESCU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 7

ANUNŢ Asociaţia Evreilor din România Victime ale COMUNITATI Holocaustului (A.E.R.V.H.) vă invită să vizitaţi site-ul www.survivors-romania.org unde puteţi viziona fi lmul “Holocaust sub guvernul Lumânări de Hanuca văzute după o lună Antonescu” precum şi documente recente La Sinagoga Rosen din găzduită în acest an de Grand Hotel rica, viceprimarul municipiului, şi prof. despre Holocaust. Bacău Bacău a avut loc pe 14 Traian în eleganta şi ospitaliera sală univ.dr. Vasile Işan, rectorul Universi- Totodată, este expusă galeria de tablouri decembrie 2012, o seară dedicată celei Mihai Eminescu, au luat parte: ing. tăţii „Al.I.Cuza”, au subliniat importanţa realizate de artişti evrei care au trăit şi înfăţişat realităţile Holocaustului din România. de–a 7-a zile de Hanuca şi, totodată, s-a Romeo Olteanu, prefectul judeţului Iaşi, victoriei luminii asupra întunericului şi a desfăşurat şi Serviciul de Kabalat Şabat. ing. Mihai Chirica, viceprimarul munici- perpetuării continue a miracolului luminii piului, Episcopul romano-catolic Petru prin cunoaştere şi înţelegere. La mulţi ani, sărbătoriţilor Gherghel, prof.univ.dr. Vasile Işan, rec- Apoi juniorii comunităţii ieşene, su- torul Universităţii „Al.I.Cuza”, directorul rorile Ficman, fraţii Şaia, micuţa domni- din luna februarie! Institutului Cultural Francez, directorul şoară Fabiana Marcu şi Ayan Sacagiu, MACIUCA VICTORIA s-a născut la 2 februarie Centrului Cultural German, reprezen- îndrumaţi de Arina Orenştein şi Albert • 1959 (C.A.P.I.) tantul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Lozneanu, au aprins cele patru lumânări OPREA CONSTANTIN s-a născut la 3 februarie • 1937 (Oficiul administrativ, pază) membri ai comunităţii academice ieşene, şi au rostit rugăciunea tradiţională. MARCOVICI SIMONA s-a născut la 3 februarie ai unor comunităţi etnice şi religioase din A avut loc un spectacol muzical cu • 1952 (Asistenţă provincie) localitate, reprezentanţi ai mass-media melodii din folclorul evreiesc şi şlagăre DRAGAN ALEXANDRINA s-a născut la 4 şi numeroşi alţi prieteni ai Comunităţii israeliene. • februarie 1947 (Oficiul administrativ, pază) Evreilor din Iaşi. Finalul serbării a fost încununat de o BEJU DUMITRA s-a născut la 4 februarie 1968 • (Complex alimentar „M. Băluş”) Serbarea a fost deschisă cu un cină tradiţională, servită în sălile restau- IVAN MARIA s-a născut la 5 februarie 1961 tradiţional cântec de bun-venit intonat rantului Traian cu bunătăţi preparate de • (Ajutor gospodăresc) Ofi ciantul de cult a efectuat aprinderea de formaţia de muzică evreiască “Nigun” colectivul Restaurantului ritual din Iaşi. FALIC HEINRICH s-a născut la 6 februarie 1930 celor 7 lumânărele de Hanuca, în jurul • (Centrul de ajutor) şi de Corul Comunităţii Evreilor din Iaşi. MARTHA EŞANU GHENCEA ION s-a născut la 6 februarie 1958 orei 15 şi 35 de minute, cu rostirea Preşedintele Comunităţii, ing. Abra- Foto: ing. Solo Rotenştain • (Salariat C.E.B.) binecuvântărilor cuvenite aprinderii ham Ghiltman, a prezentat istoricul DINU DOBRIN s-a născut la 8 februarie 1939 lumânărelelor şi a celei pentru Minunile sărbătorii Hanuca (inaugurare). Epis- Într-o zi de iarnă au- • (Oficiul administrativ, pază) petrecute, urmat, după circa 30 de minu- copul Petru Gherghel a arătat că sărbă- Botoşani tentică, cu ninsoare şi PANTALERU AUREL s-a născut la 8 februarie • 1945 (Sector management mijloace de transport). te, de aprinderea lumânărilor de Şabat. toarea Hanuca “nu a fost uitată de viscol din abundenţă, enoriaşii comu- SEPEANU MUGUR s-a născut la 8 februarie După serviciul divin de Kabalat Şabat poporul evreu în pofi da tuturor vitregiilor nităţii evreilor din Botoşani, animaţi de • 1956 (Oficiul administrativ, pază) şi o scurtă prezentare a principalelor istoriei prin care a trecut de peste 2000 dorinţa petrecerii în comun a sărbătorii VERZEA CORNELIA s-a născut la 9 februarie aspecte legate de această sărbătoare • 1937 (Sector financiar contabil) de ani încoace; Dumnezeu iubeşte de Hanuca 5773, au fost prezenţi în WOLF SANDA s-a născut la 9 februarie 1950 lucrătoare, a urmat punctul forte al serii, lumina şi o dăruieşte poporului evreu număr mare în centrul intercomunitar, • (Centrul de zi) reprezentat de evoluţia tinerilor membri prin lumina cunoaşterii şi a cărţii”. În recent renovat şi amenajat. STAN MARIANA s-a născut la 10 februarie 1950 ai Corului C.E. Bacău, îndrumaţi şi dirijaţi alocuţiunile lor, Ing. Romeo Olteanu, Atmosfera de sărbătoare şi ambianţa • (Centrul de ajutor) de d-na Mariana Herman. prefectul judeţului Iaşi, ing. Mihai Chi- plăcută i-au făcut pe cei 50 de enoriaşi DRAGNE SANDA s-a născut la 10 februarie • 1965 (Cămin „Dr. Moses Rosen”) În aplauzele şi cu participarea nemij- prezenţi să participe la reme- MASTACAN ADRIANA CORINA s-a născut la 10 locită a celor prezenţi, tinerii corişti au morarea sensului şi impor- • februarie 1968 (Ajutor gospodăresc) interpretat piese care au emoţionat până tanţei sărbătorii, să asculte MODROI VIOREL s-a născut la 10 februarie la lacrimi asistenţa, cum sunt: Maoz Tur, • 1968 (Sector management mijloace de transport) poveştile seniorilor legate de OPREA NICOLETA s-a născut la 10 februarie Oi ir kleine lihtolah, Hanuka hag iafe, obiceiurile tradiţionale şi, cu • 1976 (Asistenţă) Sevivon sov, sov, sov, Lihvod Hanuka, Mi emoţiile de rigoare, au asistat STANCU DORICA s-a născut la 11 februarie ze hidlik, Ghilu Hamacabim, Riboino sel la aprinderea lumânărilor de • 1956 (Oficiul administrativ, pază) Olam şi, în fi nal, un potpuriu de melodii Hanuca de către cel mai tânăr GOCI BOGDAN DANIEL s-a născut la 11 • februarie 1976 (JCC) evreieşti (Heveinu salom alehem, Hava enoriaş, respectiv Tălpalaru ZAMFIR ION s-a născut la 12 februarie 1959 Naghila etc). Avi. • (Salariat C.E.B.) În cursul acestei seri minunate, s-au Seara s-a încheiat cu o NITA GABRIELA s-a născut la 12 februarie 1968 servit tradiţionalele gogoşi (sufganiot) • (C.I.R.) mulţumire vădită pe chipurile CREMER ADRIAN s-a născut la 13 februarie de Hanuca, o prăjitură cu nucă, sucuri, participanţilor, urându-şi fi eca- • 1953 (C.A.P.I.) coniac israelian etc. re Hag Hanuca Sameah! OLARU ADRIAN s-a născut la 14 februarie 1961 BRIF HAINRICH GOLDENBERG • (Salariat C.E.B.) Ofi ciant de Cult MARIANA BOCANET GABRIEL s-a născut la 14 februarie • 1985 (Căminul „Dr. Moses Rosen) Corespondent IOSIF IRINA s-a născut la 14 februarie 1985 Anul acesta, cunoscutul • (Sector financiar contabil) Iaşi Festival al Luminilor, numit BLUM JOSÉ s-a născut la 15 februarie 1938 deja în mod tradiţional Hanukiadă, Sportivi israelieni în vizită la C.E. Craiova • (Oficiul relaţii, cultură, informatizare) MEDAN DIANA s-a născut la 16 februarie 1981 organizat de Federaţia Comunităţilor Între 4-6 ianuarie 2013 s-a desfăşurat la Craiova turneul de califi care la handbal • (Editura „Hasefer”) Evreieşti din România în colaborare cu masculin U’21 (sub 21 de ani) pentru Campionatul Mondial. Au participat: Rusia, ROTH TIBERIU s-a născut la 18 februarie 1935 comunităţile locale, ar fi trebuit să aibă Israel, Turcia, România. Meciurile s-au desfăşurat în noua Sală Polivalentă din • (preşedintele C.E. Braşov) loc la Iaşi în seara zilei de 11 decembrie Craiova. Echipa israeliană a fost bine apreciată în presa locală. MARKUS HARY s-a născut la 18 februarie 1936 • (preşedintele C.E. Sighet) 2012 (27 Kislev 5773) la aprinderea ce- Domnul Pini Leibovici, conducătorul delegaţiei din partea Federaţiei de handbal SALCULESCU SANDA s-a născut la 19 februarie lei de-a patra lumânări. Dar, din cauza din Israel, originar din Iaşi, a vizitat, împreună cu încă un delegat israelian, sediul • 1951 (Sector financiar contabil) condiţiilor meteo nefavorabile, oaspeţii nostru comunitar, sinagoga, cimitirul evreiesc şi au fost impresionaţi de cele vă- CAILEANU CONSTANTIN s-a născut la 19 din Bucureşti nu au putut participa la • februarie 1961 (Oficiul administrativ, pază) zute. Delegaţia a fost însoţită de preşedintele Comunităţii Evreilor din Craiova, dr. ANDREI PETRUŢA CAMELIA s-a născut la 19 serbarea de Hanuca de la Iaşi. Corneliu Sabetay. • februarie 1970 (Editura „Hasefer) La frumoasa noastră sărbătoare, ABRAHAM FRANCISC, Vicepreşedinte C.E. Craiova COCIUBANU DORINA s-a născut la 20 februarie • 1959 (Cămin „Dr. Moses Rosen”) CIHUI DANIELA s-a născut la 20 februarie 1972 Târgu-Mureş Proiect naţional pentru Galaţi Sub frunze de măslin • (Cabinet preşedinte) MAIER MARCEL HUGO s-a născut la 21 vizualizarea cimitirelor pe internet În perioada 17 noiembrie – 17 decem- • februarie 1924 (Centrul de ajutor) brie 2012, la Casa de Cultură a Sindicatelor ABRAMOVICI AURICA s-a născut la 21 februarie Comunitatea Evreilor din Târgu-Mureș a demarat de vreo trei ani o acțiune din Galaţi a putut fi vizitată expoziţia Sub • 1960 (Restaurant ritual) de reparare, ridicare și identifi care a pietrelor tombale (atât ale comunităților MALES IONELA s-a născut la 21 februarie 1963 frunze de măslin. • (Ajutor gospodăresc) ortodoxă, cât și status quo) din localitate. Scopul acestei activități a fost (și este) Aşa se face că oraşul de la Dunăre a NEAGOE FINETA s-a născut la 21 februarie unul de cinstire și memorare a membrilor comunităților, a celor care au plecat găzduit debutul artistic, proiectul de sufl et • 1964 (Oficiul Resurse Umane) pe tărâmul celor drepți, de aici din localitate, dar și a celor care s-au dus în al Paulinei Duţă, născută la Bucureşti şi LEPSEA MIRCEA s-a născut la 22 februarie • 1956 (Asistenţă) ceruri, de-a dreptul, sub forma cenușii cuptoarelor din lagărele de exterminare absolventă în anul 1991 a Facultăţii de CULER HAIM s-a născut la 23 februarie 1929 sau morți în detașamentele de muncă forțată, din Ucraina până în Serbia, și Medicină Dentară din cadrul UMF “Carol • (C.S.I.E.R.) numele cărora se regăsesc pe plăcuțele memoriale săpate pe pietrele de mor- Davila”. ZILBERMAN AVRAM s-a născut la 23 februarie mânt ale rudelor care se odihnesc pentru vecie în cimitirele orașului. În același Contopirea poeziei israeliene cu ima- • 1938 (Salariat C.E.B.) timp, am dorit ca, în epoca globalizării, să fi e vizibile și lizibile din orice colț al DRAGU ADRIAN s-a născut la 23 februarie 1947 ginile din Tel-Aviv, Ierusalim, Ein Karem, • (Complex alimentar „M. Băluş”) lumii, prin accesare pe internet. De aceea, bazându-ne pe datele din arhivele Jaffo şi Caesarea Maritima este un dar pe TRUTER IVAN s-a născut la 23 februarie 1952 proprii, și pe datele culese din teren, le-am identifi cat, le-am fotografi at, am care organizatorii acestei manifestări cultu- • (C.I.R.) reprodus textele afl ate pe pietrele funerare și le-am postat pe internet (site-urile rale l-au dedicat tuturor celor care poartă POSLANESCU LIVIU FLORIN s-a născut la 23 • februarie 1962 (C.A.P.I.) temeto.tk și izrael-sarok.ro). După știința noastră, o asemenea inventariere în sufl et nostalgia călătorului ce-şi caută TANASE MARIN s-a născut la 24 februarie 1939 există pentru două comunități din România: cea din Satu-Mare și a noastră. identitatea într-o ţară incitantă, atrăgătoare • (Sector management mijloace de transport) Memoria celor drepți și interesul acordat din varii regiuni ale lumii (judecând prin diversitate. PRECOP MARIN s-a născut la 25 februarie 1958 după accesările site-ului) cred că ne îndreptățesc să facem un apel către “Expoziţia Sub frunze de măslin devine • (C.I.R.) comunitățile evreiești din țară și F.C.E.R, să încercăm realizarea unui proiect MAXIM ELENA s-a născut la 26 februarie 1937 astfel o clipă de pace lăuntrică, atât de ne- • (Oficiul relaţii, cultură, informatizare) național, care ar privi repararea mormintelor, refacerea cimitirelor evreiești și cesară pentru a ne hrăni visele” – declară POPA ŞTEFAN s-a născut la 26 februarie 1937 vizualizarea lor pe internet. Numai comunitatea noastră are în administrare un autoarea fotografi ilor. • (Oficiul administrativ, pază) număr de 68 cimitire, în care mormintele sunt încet, încet, lăsate uitării... Am Mai trebuie adăugat că expoziţia cu- MARTOLIA DUMITRU s-a născut la 26 februarie • 1953 (Oficiul administrativ, pază) dori accesarea unor fonduri evreiești internaționale, pentru că, să nu uităm, prinde imagini realizate în colaborare cu FOCSA CRISTINA s-a născut la 26 februarie diaspora este constituită și din urmașii celor plecați de pe tărâmurile unde noi, scriitorii israelieni Bianca Marcovici şi • 1985 (Cămin „Dr. Moses Rosen) cei puțini, am rămas. Memoria alor noștri „nu ne lasă”! Adrian Grauenfels, autori ai unor poezii BOZAS NADEA s-a născut la 28 februarie 1950 Prof. GHEORGHE DIAMANTSTEIN prezentate în cadrul acestui proiect cultural • (Oficiul relaţii, cultură, informatizare) Membru în Comitetul de conducere al C.E. Tg. Mureş aparte. (G.G.) PERI BLĂNARU 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 Desemnarea laureaţilor Premiului Wolf – ediţia 2013 alese de Comisie. Notorietatea şi per- Pentru artă, a fost nominalizat Eduardo ŢA cepţia din mediul academic israelian Souto de Mouro, un binecunoscut arhi- IN şi internaţional l-au transformat într-un tect portughez. TI mult râvnit „Oscar evreiesc”, iar potrivit Deosebit de interesantă este statis- ŞŞTIINŢAA ministrului israelian al educaţiei, Gideon tica realizată cu privire la relaţia dintre AŢ Sa’ar, “acesta evidenţiază poziţia de Premiile Nobel şi Wolf, astfel că între VI top a Israelului în domeniul ştiinţei şi anii 1978 şi 2010, 14 dintre laureaţii pre- I cercetării”. Decernarea Premiului Wolf miului israelian s-au numărat printre vii- ŞŞI VIAŢA va avea loc în luna mai, iar prestigiosul torii câştigători ai prestigioasei distincţii eveniment se va desfăşura sub auspi- acordate de Academia Regală Suedeză. ciile Knesset-ului, laureaţii fi ind distinşi Cea de-a 35-a ediţie a Premiului de însuşi preşedintele Statului Israel, Wolf, inaugurat în anul 1978 şi organizat Shimon Peres. de către Fundaţia Wolf înfi inţată de bine- Premiul, în valoare de 500.000 de cunoscutul fi lantrop şi diplomat Ricardo dolari, va fi împărţit între cei nominali- Documente Wolf, îşi propune nominalizarea unor zaţi, respectiv prof. Robert Langer de la personalităţi, oameni de ştiinţă dar şi Institutul de Tehnologie Massachusetts, artişti, care au contribuit în mod evident SUA, pentru chimie, profesorii George iudaice, la evoluţia propriului domeniu de acti- Mostow şi Michael Artin de la Universita- vitate şi la o mai bună relaţionare între tea Yale, la secţiunea matematică, Juan descoperite popoare, premiul având o pronunţată Ignacio Cirac, cercetător la Institutul dimensiune pacifi stă. Max Planck din Germania, Peter Zoller, Agricultura, chimia, matematica, Universitatea Innsbruck, Austria, pentru în peşteri medicina, fi zica şi arta, reprezentată al- fi zică, iar agricultura va fi reprezentată ternativ de arhitectură, muzică, sculptură de profesorul Joachim Messing, de la din Afganistan şi pictură, reprezintă cele şase secţiuni Universitatea Rutgers, din New Jersey. Biblioteca Naţională din Israel a dezvă- luit că a intrat în posesia unor documente iudaice, vechi de peste 1000 de ani. La fel Un proiect ştiinţific de amploare, iniţiat de Israel ca Manuscrisele de la Marea Moartă, şi S-ar putea număra printre cele mai importante proiecte Proiectul celor patru state, care vor contribui fi ecare cu acestea erau ascunse în mai multe peş- ştiinţifi ce din ultimul deceniu, la care şi-au anunţat concursul peste 5 milioane de dolari, are ca scop realizarea unui ac- teri, numai că ele s-au afl at în nord-estul alte trei state, Turcia, Iordania şi Iran. Aceasta ar fi cea mai celerator de particule similar celui din Elveţia, în cadrul unui Afganistanului, la graniţa cu Iranul şi Uz- bună dovadă că interesele pentru progres şi ştiinţă depăşesc proiect-cadru de amploare, sub egida UNESCO. Cel mai bekistanul. Cele 29 de pagini achiziţionate disensiunile politice existente, fapt ce confi rmă că ştiinţa poate probabil, acesta va fi amplasat în apropierea capitalei iorda- cuprind şi scrieri necunoscute ale Gaonului reprezenta o reală punte de legătură. niene, Amman. Estimările ofi cialilor acreditează fi nalizarea Saadia, ca şi coresondenţe legale şi de construcţiei în jurul anului 2015, considerând aceasta un familie. Poreclit şi Geniza afgană, tezaurul prilej benefi c pentru cultivarea relaţiilor între statele vecine de manuscrise este comparat cu Geniza din Orientul Mijlociu. Proiectul este deschis unor participaţii din Cairo, găsită în secolul al XIX-lea. minore din partea Ciprului şi Pakistanului. Descoperirea este prima dovadă concretă Valoarea totală a proiectului este estimată la circa 100 a faptului că în secolul al XI-lea, în această de milioane de dolari, Germania având, de asemenea, un regiune, care se găsea la marginea Impe- rol important privind construcţia acceleratorului, prin donaţia riului persan, a trăit o comunitate evreiască primelor componente. Spre deosebire de acceleratorul de prosperă, care avea o activitate comercială particule elveţian, acest proiect comun se va baza pe stimu- intensă de-a lungul “drumului mătăsii”, ce larea electronilor prin iluminare. Potrivit unuia din principalii lega Europa de Extremul Orient. Nu se ştie responsabili ai proiectului, prof. Eliezer Rabinovici, acesta cine a găsit documentele, dar ele au ajuns datează încă din timpul mandatului fostului prim-ministru is- în mâinile negustorilor de antichităţi. Se raelian Yitzhak Rabin. În fi nal, benefi ciile acestui experiment pare că ar exista câteva sute, răspândite vor putea fi utilizate pentru studii avansate în domenii diverse în Elveţia, Marea Britanie şi alte ţări. Unul precum arheologie, fi zică şi medicină. dintre comercianţi, ajuns la Ierusalim, le-a oferit spre cumpărare Bibliotecii Naţionale din Israel, iar negocierile au durat peste Cercetător israelian laureat al Premiului Marie Curie un an. Directorul bibliotecii, prof. Haggai Premiul Marie Curie pentru ştiinţă din cadrul Institutului de Tehnologie Ben-Shammai, a declarat că zona în care acordat de Comisia Europeană este Technion din Haifa, pentru descoperirile s-au găsit manuscrisele a fost un important unul dintre cele mai importante distincţii legate de tratarea afecţiunilor coloanei centru cultural, politic şi economic în Evul de profi l de pe bătrânul continent şi nu vertebrale. Aceasta a fost selectată în Mediu. De-a lungul “drumului mătăsii” au numai. Instituit la iniţiativa instituţiilor de urma analizării lucrărilor sale legate de fost create mai întâi puncte comerciale ale ştiinţă şi cercetare ale Uniunii Europene, îmbunătăţirea biomecanică a mecanis- evreilor care, cu timpul, s-au transformat în acesta este acordat unui număr de trei melor coloanei vertebrale, o problemă comunităţi. “Surse istorice atestau aşezări oameni de ştiinţă, selecţia fi ind realizată medicală curentă a omului modern. Sarit evreieşti în această regiune dar este pentru de către un juriu format din personalităţi Sivan a participat la numeroase stagii prima dată că avem o colecţie de manuscri- ale lumii academice şi ştiinţifice, cei de pregătire, atât în Israel cât şi în afara se reprezentând cultura evreilor care trăiau nominalizaţi primind în cadrul unei ce- ţării, cum ar fi cel de la Universitatea Ox- aici”, a spus prof. Haggai Ben-Shammai. remonii ofi ciate la Bruxelles o Diplomă ford, unde a studiat posibilitatea realizării Manuscrisele, constând din scrieri religi- de Excelenţă şi trofeul Premiului Marie unui gel care ar suplini clasica injecţie oase, scrisori şi contracte civile, sunt scrise Curie. în tratarea delicatei afecţiuni. Juriul a în ebraică, aramaică, arabă şi persană. Printre cei trei câştigători pentru anul apreciat activitatea tinerei cercetătoare S-au folosit mai multe tipuri de alfabet. 2012 se afl ă Sarit Sivan, cercetător la şi brevetarea unui număr impresionant inţării unei clinici speciale de testări ale Unele sunt scrise în iudeo-arabă sau iudeo- Departamentul de Inginerie Medicală de tratamente, precum şi iniţiativa înfi - medicamentelor şi tratament. persană, dar cu caractere ebraice. Unele corespondenţe scrise în ebraică foloseau sistemul babilonian de vocalizare, nikud, Desalinizarea apei – Noi tehnologii unde vocalele sunt plasate deasupra litere- lor şi nu dedesubt ca în ebraica biblică. Cel mai important manuscris este o pagină dintr- un program de viitor în sistemul medical un comentariu biblic al Gaonului Saadia, pe Importanţa apei potabile este incontestabilă, mai ales în contextul po- Inovaţia constă într-o modalitate revoluţionară marginea unei profeţii a lui Isaia (34), scris ziţiei geografi ce a Israelului. Cu toate că previziunile generale legate de de contact între pacienţi şi personalul medical. în secolul al X-lea, în iudeo-arabă. La ora evoluţia globală a climei sunt rezervate, Mekorot, compania naţională de Organizaţia Kupat Holim Maccabi a introdus un actuală manuscrisele sunt cercetate pentru apă israeliană, are veşti mai mult decât bune. Israelul s-ar putea trans- sistem gratuit, prin intermediul căruia orice asis- a li se stabili data exactă. Descifrarea va fi o forma, în următorii ani, într-un veritabil competitor pe piaţa exportului de tat, membru al acestei importante organizaţii, a muncă minuţioasă, ţinând cont cât de difi cilă apă potabilă. doua ca mărime din Israel, va putea comunica şi este înţelegerea iudeo-persanei, a arătat Conform Mekorot, viitorul ar putea fi legat de posibilitatea desalinizării semnala eventualele necesităţi cu ajutorul unei directorul Bibliotecii Naţionale. unei cantităţi de apă în continuă creştere, astfel că pentru anul 2013 s-a tablete, pe care o vor purta asupra lor. Gaonul Saadia, născut în Egipt, în decis fi nanţarea unui centru de ultimă generaţie cu această menire. În pre- Această măsură a fost foarte bine recepţi- 882/892 şi mort la Bagdad în 942, a fost zent Israelul deţine şase asemenea centre de onată de cei în cauză, cu atât mai mult cu cât prima personalitate rabinică importantă desalinizare a apei, iar estimările afi rmă că în statisticile indică o îngrijorare majoră în ceea ce care a scris mult în arabă. Este considerat viitor peste 75% din gospodăriile israeliene vor priveşte pacienţii de peste 65 de ani, peste un fondatorul literaturii iudeo-arabe. Făcea fi alimentate de această tehnologie în continuă sfert dintre ei fi ind preocupaţi de necesitatea de parte din şcoala fi losofi că Kalamul evreiesc dezvoltare, care ar putea permite refacerea ba- a-şi contacta rudele cele mai apropiate în even- (bazată pe dialectică). Lucrarea sa fi losofi că zinelor şi pânzei freatice exploatate în prezent. tualitatea unei probleme de sănătate. De acum, Emunoth Ve-Deoth reprezintă prima încer- Aceste instalaţii vor fi construite în apropie- aceştia vor fi interconectaţi cu un performant Call care sistematică de integrare a teologiei rea oraşului Aşdod şi vor avea o capacitate de Center medical, care va putea prelua apelurile iudaice cu părţi ale fi losofi ei elene. Era un peste 100 milioane de metri cubi pe an, ceea celor în cauză, estimându-se astfel o rată de oponent al karaiţilor (curent în iudaism care ce va însemna că producţia va fi mai mult decât succes crescută cu peste 60%. nu recunoştea decât Tanahul) şi un apărător satisfăcătoare. Pagină realizată de DAN DRUŢĂ al iudaismului rabinic. (E.G.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 9

Şi ţiţit şi lepţădekâl sunt ale lui. După el, cine să le mai poarte? Măcar ma- nechinul!”. Clubul era pentru Tania o a doua casă. Fie- care lucruşor era orânduit acolo de „Viaţa-i cu atât mai frumoasă cu cât simţi că ai realizat ceva” ea. La ultima noas- tră întâlnire – să fi fost premoniţie? - în sala de oaspeţi a Interviu cu IGO KOFFLER, preşedintele Comunităţii Evreilor din Rădăuţi Clubului a lăsat să-i scape o întrebare. momentelor premergătoare celui de-al imobilul în care se afl a sediul comunităţii, Nu era, de fapt, întrebare; era vorbire Punctul muzeistic doilea război mondial şi perioadei Holo- fi indcă vechiul sediu, afl at într-un spaţiu cu sine însăşi: „Cine va avea grijă de – imagine despre caustului. Înainte de război, în Rădăuţi şi care ne aparţinea, a fost demolat în anii toate astea?”. împrejurimi trăiau circa 5 500 evrei. Cei totalitarismului. În sala de festivităţi a istoria comunităţii mai mulţi au pierit în Transnistria. Puţinii Hotelului „Gerald” au loc conferinţe, sim- – Cred că una din coordonatele res- De când ştiu câte ceva despre co- care s-au întors au plecat, majoritatea, pozioane la care invităm istorici reputaţi, ponsabilităţilor asumate este să reuniţi munitatea din Rădăuţi? Iată o întrebare în Israel, unii au plecat din viaţă… Dar cu precădere, de ziua Holocaustului în oamenii în jurul dumneavoastră, să vi-i care măsoară indirect răstimpul scurs de punctul muzeistic îşi atinge ţinta. Cei România, pentru ca această Catastrofă a apropiaţi. Cum reuşiţi? la replica Şef Rabinului Rosen z.l. dată care-l vizitează îşi pot face o imagine evreilor europeni, de care n-a fost ocolită unui sceptic vizitator venit din Vest, care despre istoria comunităţii noastre. nici România, să nu fi e nici minimaliza- – Poate, un argument convingător afi rma – asta se-ntâmpla prin ’82 -’83 - * tă, nici neglijată, nici uitată; pentru ca ar fi spiritul pragmatic, nu ştiu dacă - că, în Rădăuţi, comunitatea evreiască Nu pot să nu-mi amintesc Templul nicicând să nu se repete. Şi, referitor la moştenit de la părinţi sau dobândit prin se stinge. Replica, promptă, publicată din Rădăuţi, unul din lăcaşurile de cult educaţia iudaică: din păcate, nu prea mai experienţă profesională. Am absolvit în imediat în Revista Cultului Mozaic, se din România care au rezistat mai bine sunt tineri evrei în Rădăuţi. În schimb, ’81 Facultatea de construcţii civile indus- intitula „Nu vă grăbiţi cu Kadiş-ul!”. Şi timpului. Regretata Tania Grünberg visa putem face educaţie civică generaţiilor triale şi agricole „Gheorghe Asachi” din timpul a dovedit că Şef Rabinul Rosen a ca Templul să devină Muzeul evreilor din care vin din urmă, copii de orice etnie sau Iaşi, până-n ’84 am lucrat ca inginer la avut dreptate. Sunt 30 de ani de atunci Bucovina. „N-ar trebui făcute investiţii confesiune; educaţie în spiritul amintit, GSCE Turceni, de atunci până-n 2007 şi iată că preşedintele Comunităţii, ing. mari. Uite, fundaţia e nealterată, interiorul al cunoaşterii adevărului despre trecut, am fost şef la investiţii, apoi - şef birou Igo Koffl er, ne vorbeşte despre una din nu necesită reparaţii substanţiale, doar la oricât ar fi fost de dur. Elevi de la şcoli export la UFET Rădăuţi, S.C. Forestind, perspective: proiectul transfrontalier cu tavan sunt unele probleme. Sigur, trebuie generale şi licee învaţă despre istoria S.A. Falcău. Din 2007 până la ora ac- fonduri europene pentru reabilitarea reîmprospătată faţada”, îmi spunea, când Holocaustului în România şi în Europa, tuală sunt consilier superior la Primăria Sinagogii şi a Cimitirului evreiesc din s-a organizat în incintă un seminar de vin la Templu împreună cu profesorii lor Municipiului Rădăuţi – Direcţia Tehnică. Siret, la care comunitatea din Rădăuţi istorie a Holocaustului, cu participarea şi acolo primesc explicaţii despre tra- Dar - şi faptul că sunt adeptul bunei este parte. Proiectul se afl ă în faza fi nală conf. dr. Otto Adler, dr. Lya Benjamin, dr. gedia–unicat în istoria umanităţii, într-o înţelegeri, chiar al compromisului, dacă de aprobare. Hary Kuller. Chiar dacă s-a făcut numai ambianţă cu efect psihologic mult mai este cazul, desigur – până la un punct. Nici o clipă, ing. Igo Koffl er nu cade în punct muzeistic, faptul că Templul a fost percutant decât în clasă. Respectăm Mai sunt, probabil, răbdarea, educaţia păcatul infatuării. „Am încercat să conduc renovat, tot înseamnă că i s-a împlinit, sărbătorile religioase. De sărbătorile de primită de-acasă. cât mai bine comunitatea, dar nu am într-un fel, visul. toamnă, de Hanuca, ne bucurăm întot- reuşit asta tot timpul”, sintetizează. Apoi deauna de oaspeţi. – Ce v-a determinat să candidaţi pen- merge, fără menajamente, la detaliu: tru funcţia de preşedinte al Comunităţii? „Dacă, la nivelul colectării chiriilor de la Viaţă comunitară – Acţiuni de prezervare a patrimoniu- imobilele comunitare închiriate, lucrurile la parametri normali lui sacru? – Dorinţa de a păstra valorile sacre au mers bine spre foarte bine, în ceea ce ale vieţii evreieşti din Rădăuţi, amintirea priveşte capitolul viaţă religioasă, nu am – O radiografi e a comunităţii în pre- – Templul din Rădăuţi n-ar fi putut părinţilor, oameni religioşi fără a fi fana- reuşit mereu cum mi-aş fi dorit”. zent? fi reinaugurat fără reabilitarea faţadei tici, optimismul lucid. exterioare şi reabilitarea parţială a interi- – Vara trecută a fost reinaugurat – Comunitatea are 44 de membri; orului. N-am fi putut participa la proiectul – Ce-nţelegeţi prin această din urmă Templul din Rădăuţi şi - deschis un punct 34 provin din căsătorii mixte, circa 20 transfrontalier, care include Sinagoga componentă? muzeistic permanent. În ce rezidă impor- stau câte şapte-opt luni în Israel. Deşi din Siret, dacă nu i-am fi reabilitat parţial tanţa celor două evenimente? la scară redusă, viaţa comunitară, sub exteriorul şi dacă n-am fi executat lucrări – Încrederea că orice problemă se principalele aspecte – asistenţă socială de reparaţii la cimitirele evreieşti din Ră- rezolvă cu timpul. – Aş vrea să mă refer, cu precădere, la şi medicală, religie, cultură, educaţie dăuţi şi Siret. Trebuie să menţionez, de punctul muzeistic, realizat de Janina Ilie iudaică – continuă la parametri normali. asemenea, reparaţiile parţiale la spaţiile – Suferinţe şi bucurii mari? şi echipa ei, în urma solicitării exprese a Şi pentru asta e nevoie de organizare, de cu destinaţii de locuinţe, la Clubul ge- preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. efi cienţă. Avem o contabilă care se ocu- neraţiei de mijloc, care a primit numele – Moartea părinţilor; naşterea copilului. La Rădăuţi a fost o comunitate evreiască pă efectiv de încasarea chiriilor pentru „Tania Grünberg”. mare şi puternică încă din secolul XIX, spaţiile comerciale, locuinţele, terenurile * – Cum gândiţi viaţa şi din perspectiva dar punctul muzeistic include documente aparţinând comunităţii, un responsabil „Când am amenajat Clubul, îmi po- preşedintelui de Comunitate? şi fotografi i începând cu primele mani- pentru bunuri. Nu e uitat nici un asistat vestea regretata Tania Grünberg, am festări ale prezenţei evreieşti la Rădăuţi social din comunitate. S-au obţinut titluri îmbrăcat un manechin cu tales-ul şi – Viaţa-i cu atât mai frumoasă, cu cât care datează de mult mai multă vreme. de proprietate pentru anumite suprafeţe tfi lin-ii tatălui meu, costumul bărbătesc simţi că ai realizat ceva. O pondere însemnată este acordată de teren. Am cumpărat de la Primărie înfăţişând portul tradiţional al unui evreu. IULIA DELEANU Personalităţi evreieşti în revista “Time” Binecunoscutele nominalizări ale pre- a Marii Britanii sau al unuia dintre părinţii ună cu alţi patru colegi ai săi, studenţi la de semiconductori. Autor a numeroase stigioasei reviste americane Time au in- Comunităţii Europene, Konrad Adenauer, prestigioasa Universitate Harvard. Născut lucrări de specialitate, va primi numeroase clus, printre alţii, şi personalităţi evreieşti, se afl ă trei persoane, din domenii complet în New York, în 1984, ambii părinţi pro- distincţii şi premii din partea forurilor de care au marcat momentul contemporan diferite, cu origini evreieşti, aceştia fi ind fesând medicina, a manifestat încă de la specialitate americane şi internaţionale. prin acţiunile sau inovaţiile aduse. Cel mai Mark Zuckerberg în anul 2010, Andrew o vârstă precoce o apetenţă pentru cal- Unul dintre cele mai interesante citate ale adesea, acestea provin din lumea politică Grove în 1997 şi Henry Kissinger în 1972. culatoare. După ce a studiat informatica sale va rămâne: “Cariera este afacerea ta, sau economică, iar nu de puţine ori titlul Mark Zuckerberg a fondat reţeaua la renumita universitate timp de doi ani, iar tu eşti propriul ei CEO”. de “Omul Anului”, conferit lor, a stârnit cel socială Facebook, în anul 2004, împre- avea să înfi inţeze o reţea socială care Ultimul, dar nu cel mai puţin important, puţin rumori. iniţial nu era destinată decât pentru uzul diplomatul american Henry Kissinger, Totul a început în anul 1927, la doar studenţilor, dar care, în prezent, numără laureat al Premiului Nobel pentru Pace în patru ani de la înfiinţarea revistei din circa un miliard de utilizatori, apreciat a anul 1973, este unul din personajele-che- iniţiativa celor doi tineri, probabil cei mai fi al doilea site vizitat după Google, care ie ale diplomaţiei americane postbelice, tineri deţinători ai unui trust de presă, între altele are cofondator un evreu rus după cum afi rmă unii, creator de şcoală. Briton Hadden şi Henry Luce, care au stabilit în America pe nume Sergey Brin. Provine dintr-o familie evreiască reuşit performanţa fondării primei reviste Andrew Grove este a doua persona- germană. În anul 1938 se va stabili în săptămânale de ştiri din Statele Unite ale litate de origine evreiască nominalizată America şi va primi cetăţenia cinci ani mai Americii. Primul care s-a bucurat de titlu drept Omul Anului de revista Time. Este târziu. După stagiul militar, va obţine titlul a fost aviatorul american Charles Lind- un inginer, născut în Budapesta, în anul de Doctor în Ştiinţe Politice la Harvard, în bergh pentru performanţa de a realiza, 1936 într-o familie evreiască. Chiar în 1954. Calităţile sale l-au propulsat într-o cu doar un an mai devreme, primul zbor 1956 va emigra, împreună cu familia, în carieră diplomatică de succes, ajungând transatlantic direct de la New York la Pa- Statele Unite, unde va absolvi studii de primul Secretar de Stat american care ris. Majoritatea nominalizărilor sunt unice, inginerie. Mai târziu avea să devină ma- nu a fost născut în SUA, ci a dobândit dar au existat şi excepţii, printre care se nager al binecunoscutei companii INTEL. cetăţenia americană. A deţinut aceeaşi numără preşedinţii americani Franklin D. Profesionalismul său a devenit un reper al funcţie în timpul celor două administraţii Roosevelt, Richard Nixon şi George W. metodei de conducere a unei companii de Ford şi Nixon. Strategia sa viza negocieri Bush, premierul britanic Winston Churchill profi l, aprecierile la adresa sa venind chiar delicate, mai ales în problematica Orien- sau ultimul lider comunist al URSS, Mihail din partea lui Steve Jobs, care a afi rmat tului Mijlociu, unde va repurta un adevărat Gorbaciov. că îl idolatrizează. succes în anul 1979 când s-a realizat Alături de alte nume celebre, precum Andrew Grove este renumit pentru a Tratatul de pace între Israel şi Egipt. Mahatma Gandhi, regina Elisabeta a II-a fi unul din pionierii industriei tehnologice DAN DRUŢĂ 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 DE CE SE ÎNTOARCE UN ISRAELIAN ÎN ROMÂNIA? te mafi ote. În locul respectiv, am luat în - Am câţiva prieteni care şi-ar dori să pentru Europa centrală. În Huşi există primire un spaţiu de aproximativ 1200 mp investească în România, dar au auzit două cimitire evreieşti. Unul „nou”, din şi, cu ajutorul unei echipe de intervenţii a prea multe povestioare de la oameni de 1800, şi celălalt, vis-à-vis de casa tatălui poliţiei, am realizat după opt ani ceea ce afaceri care au vizitat deja România şi meu, din anii 1600. Cu banii primiţi, dorim astăzi este Shuk HaPishpishim, singura care au întâmpinat greutăţi cu birocraţia să curăţăm cimitirul nou, care se afl ă într- piaţă de antichităţi din Israel şi totodată şi altele, ceea ce îi face să fi e suspicioşi o stare jalnică şi să introducem în sistemul singurul loc din Israel în care vânzătorii în legătură cu investiţiile. Huşi-ul este o computerizat toate pietrele funerare. sunt scutiţi de impozite. În Iaffo,la locul piaţă de muncă „virgină”, salariul lunar, - Aveţi de gând totuşi să vă întoarceţi de muncă, am primit pseudonimul Tzuri, pentru opt ore de muncă pe zi, fi ind de o în Israel? care înseamnă stâncă şi pe care astăzi îl sută cincizeci de euro. Eu încerc să con- - Dacă e să mă iau după dorinţe, atunci folosesc cu mândrie ca pe un nume primit ving câţiva oameni de afaceri din Israel, mi-ar plăcea să-mi văd unul dintre fi i, în la naştere. La Tel-Aviv mi-am cunoscut că ar trebui puse bazele unei fabrici de serviciul militar de aviaţie în Israel, dacă ei soţia, care mi-a dăruit trei copii frumoşi, textile sau instalaţii electrice şi Huşi-ul vor alege să trăiască acolo.Aş dori să mă sănătoşi şi deştepţi: Amos, Ailish şi Dyn. este locul potrivit. Asta dacă şi primarul implic mai mult în viaţa evreiască din Ro- Tot acolo, timp de cinci ani, după ora 16, din Huşi va accepta să ofere unele scutiri mânia şi încerc să pun bazele unei ferme am lucrat cu jumătate de normă pentru de impozite şi taxe. de pui caşer pentru piaţa românească. Aş Ministerul Învăţământului la centrele de - La întoarcere, cum v-aţi adaptat după dori să produc şi vin, nu mult, ci de calita- recreere ale copiilor din cartierele defa- o absenţă de aproape un deceniu ? te, deoarece Huşi-ul este foarte cunoscut vorizate. În toate cartierele sudice din Tel-Aviv, reţelele de calculatoare sunt făcute de mine. - Întoarcerea dumneavoastră în Ro- mânia a fost determinată de eventuale Interviu cu SORIN SILVIU CLIM, neîmpliniri în Israel sau de alte motive? proprietarul unei ferme din Huşi - Nu cunosc multe persoane care Sorin Silviu Clim s-a născut în 1975 să fi avut „neîmpliniri” în Israel. Acolo la Iaşi, dar familia se trăgea din zona intri într-un ritm care include două locuri Dorohoi. După absolvirea liceului a de muncă. Aşa simţi şi Şabatul, după o intrat, împreună cu una dintre surori săptămână de muncă de cel puţin 12 şi doi fraţi, în afacerea de familie pe ore pe zi. În ultimii cinci ani, în afară de care o conducea tatăl lui, în construcţii sărbătorile legale, nu am avut concediu. metalice, lucrând cu fi rme mari precum Tot timpul găseşti ceva de făcut, o muncă Combinatul Siderurgic Galaţi. suplimentară nouă pentru a acoperi alte şi alte cheltuieli. Dacă vrei, îţi permiţi orice şi - Ce v-a determinat să plecaţi în Israel asta numai prin muncă. În 2009, am fost după 1990 şi cu ce v-aţi ocupat acolo? convins de sora mea să vin în România - Tatăl meu este maistru specialist în deoarece tatăl nostru nu se simţea bine domeniul mai sus menţionat şi probabil deloc şi avea nevoie de ajutor. Aşa că că şi-ar fi dorit ca măcar unul dintre cei mi-am convins cu greu soţia, am luat co- cinci copii să-i continue activitatea. Eu pilaşii, ne-am despărţit de prieteni vechi am condus secţia de prelucrări metalice de familie şi am ajuns în Huşi. până în 1999 dar, deoarece o mare parte - Aţi intrat în lumea afacerilor. Dome- a familiei făcuse deja alia, am depus şi niul pe care vi l-aţi ales v-a dat satisfacţie, eu cerere la Sohnut, fără ştirea familiei. aţi reuşit să obţineţi rezultate bune? Aşa că în 1999 am plecat în Israel, la - După un timp, tatăl meu s-a întremat Tveria unde erau repartizaţi cei mai mulţi şi acum suntem fi ecare cu afacerea lui. El, - Soţia s-a acomodat mai greu din pentru vinurile sale de aur. Deocamdată din familia mea. Aici nu am stat mai mult încă în domeniul construcţiilor metalice, iar cauza mentalităţii. Eu sunt adaptabil în nu intenţionăm să ne întoarcem în Israel, de două luni. Într-o după amiază, m-am eu mi-am dat seama că mâncarea e de orice loc, atâta timp cât treaba merge şi deoarece şi aici se poate trăi în spirit iu- debarasat de toate bagajele pe care le bază, aşa că am pus bazele unei ferme de nu stau degeaba. Copiii s-au acomodat daic, Federaţia şi JCC-ul se străduiesc să adusesem de acasă şi m-am urcat în legume şi zarzavaturi. Nici nu m-am gândit şi ei şi numără zilele până când trebuie ţină în viaţă acest spirit, iar noi nu putem autobuzul de seară cu destinaţia Eilat. să mă axez pe altceva, având în ve de re să se întâlnească la Cristian cu prietenii. decât să ne bucurăm de acest lucru. În partea cealaltă a Israelului. A urmat o birocraţia din România. Despre reuşită o - Cum aţi găsit viaţa evreiască în A consemnat EVA GALAMBOS perioadă în care am învăţat limba ebraică să pot vorbi la sfârşitul lui 2014, când am România, în general, nu numai în comu- şi am avut diferite servicii. După un an, a să trag o linie. Am încredere în forţele mele nitatea de la Huşi? sosit şi una dintre surorile mele în ţară şi şi de felul meu sunt un optimist. - De când am sosit în România, desco- „Evrei de vânzare”, am locuit împreună în Tel-Aviv. perim uşor-uşor că există multe activităţi, un nou documentar locuri şi oameni în cadrul comunităţilor În România, pentru evreieşti de care nu aveam ştiinţă. Din de Radu Gabrea Paznic personal Israel, părea că toţi evreii au părăsit un document simplu România.Concediul nostru se rezumă la La cinematograful „Union” a avut loc al lui Ariel Sharon câteva ieşiri pe an în diferite locuri din Ro- premiera fi lmului documentar „Evrei de aştepţi trei luni vânzare”, o nouă creaţie a regizorului La Tel-Aviv am lucrat în cadrul unită- mânia unde ne întâlnim, prin intermediul - Ce difi cultăţi aţi întâmpinat în desfă- Radu Gabrea. Regizorul nu s-a sfiit ţilor de pază pentru personalităţi timp de Federaţiei şi a JCC, cu familii de evrei de şurarea afacerii în România? să abordeze cu curaj un subiect foarte un an şi jumătate, printre “clienţi” fi gurând aici şi din ţară, din Israel. Anul trecut am - În noiembrie 2011 am vrut să deschid sensibil din istoria politică a regimului Pnina Rosenblum, directorul Primăriei din fost la o tabără pentru copii organizată un cuptor pentru pâine, covrigei şi alte comunist din România: târgul imoral de Tel Aviv, şi viitorul premier Ariel Sharon. de Federaţie şi JCC la Cristian. A fost produse de panifi caţie. Mai aveam nevoie sufl ete, respectiv permise de emigrare Acolo, în cadrul partidului Likud, l-am superb. Spre sfârşitul anului 2012, am mai de un singur document, simplu, în care contra cost. cunoscut pe unul dintre directorii din primit o invitaţie dar ne-am temut să nu trebuia să scrie că am voie să închiriez un Filmul a fost realizat pe baza unor Primăria Tel-Aviv, care avea să devină şi rămânem înzăpeziţi şi, cu părere de rău, spaţiu. L-am primit în martie, anul următor. documente, investigaţii şi mărturii ale viceprimar după 2000 şi care mi-a propus nu am putut merge. În 2012, am primit Am spus tot, nu ? persoanelor, fi e implicate personal, fi e un loc nou de muncă în Iaffo. Doritori pen- o donaţie de la doamna Janet Leno din - Ce părere au oamenii de afaceri is- care au cunoscut detaliat această afa- tru munca pe care urma să o fac acolo nu Washington, al cărei bunic a emigrat în raelieni care au venit în România despre cere. Vom reveni pe larg asupra fi lmului au fost, deoarece zona era frecventată de America din Huşi, şi din partea domnului perspectivele lor? în numărul viitor al revistei. (E.G.) persoane care se drogau şi alte elemen- Peter Harrold, directorul Băncii Mondiale Băcănia Kosher Concurs de decoraţiuni cu prilejul Tu BiŞvat Sărbătoarea de Tu BiŞvat este un prilej de a planta prenume, vârstă, telefon, e-mail, adresă, oraş, cod trebuinţată în acelaşi mod ca şi mierea obişnuită, în ceai pomişori, dar şi de a decora casa, biroul sau camera poştal), prin e-mail la: [email protected], sau sau cafea, pentru prăjituri sau hala (pâinea specială de copiilor cu ornamente specifi ce, fl orale sau arboricole. prin poştă, la: „Băcănia Kosher, strada Paleologu, nr.28, Şabat), dar şi în diverse reţete de sosuri sau garnituri. Oricine poate deveni un adevărat „designer”! Este nevoie sector 3, Bucureşti, cod 030552, până cel târziu la data De asemenea, ajută la prepararea diverselor aluaturi, doar de năsturaşi sau panglicuţe, imprimeuri fl orale, de 14 februarie 2013. Detalii la telefon: 031.421.71.60. inclusiv a celui pentru humântaşi (prăjituri tradiţionale fructe din carton sau orice alt fel de mărunţişuri, dar Pozele şi „instrucţiunile de realizare” a obiectelor câş- de Purim). Silan-ul este, negreşit, şi ingredientul special trebuie neapărat să se adauge multă bună dispoziţie! tigătoare vor fi prezentate pe pagina de facebook a pentru un delicios haroset (pastă cu fructe care se ser- Se amestecă totul în mixer-ul creativităţii personale! băcăniei, iar numele câştigătorilor vor fi anunţate şi în veşte la Seder-ul – masa tradiţională – de Pesah). Cititorii Dacă v-aţi plictisit de anumite decoraţiuni clasice, este „Realitatea Evreiască”. Premiile constau în 3 „coşuri de revistei „Realitatea evreiască” benefi ciază de reducere momentul să încercaţi şi unele inedite, din materiale cumpărături - surpriză” cu produse de la Băcănia Kosher, la achiziţionarea unui borcan de silan, „kosher le Pesah” vegetale, confecţionate chiar de dumneavoastră! Cele în valoare de 100 RON (locul III), 150 RON (locul II) şi (kosher pentru Pesah), de 900gr., de la Băcănia Kosher mai bune „creaţii” vor fi nu doar apreciate, ci şi premiate! respectiv 200 RON (locul I). (Preţ: 24,99 RON. Preţ redus: 20,00 RON). Pentru a be- Cititorii revistei „Realitatea Evreiască” care vor să-şi Pomii îşi au şi ei, nu întâmplător, anul nou al lor în nefi cia de această reducere, doritorii trebuie să decupeze valorifi ce simţul artistic, indiferent de vârstă, sunt invitaţi tradiţia evreiască, iar de Tu BiŞvat ne amintim încă o dată acest articol din „Realitatea Evreiască” şi să vină cu el la să participe la Concursul de decoraţiuni pentru Tu BiŞvat, cât de importante sunt plantele, în general, dar şi fl orile magazin sau să-l trimită prin poştă la adresa băcăniei. iniţiat de Băcănia Kosher. Trimiteţi 2-3 poze elocvente şi fructele lor. Printre deliciile inedite din Israel se numără (Produsul poate fi livrat prin colet ramburs, prin curierul cu obiectul realizat şi creatorul / creatorii acestuia, răs- şi „silan” (lb.ebraică) sau „mierea de curmale”. Această ales de client.) Promoţia este valabilă în limita stocului punsul la întrebarea Din ce şi cum aţi realizat obiectul? melasă nu este produsă de albine, ci se numeşte aşa disponibil, în perioada 1-28 februarie 2013. (enumerarea materialelor folosite şi descrierea modului doar din cauza asemănării cu mierea clasică, fi ind însă de realizare), precum şi datele dvs. personale (nume, un înlocuitor natural excelent pentru zahăr. Poate fi în- DIANA MEDAN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 11 Siluete O enigmă VÂNZĂTORUL DE NOROC DIN TEL AVIV Plăcerea vorbei nu e specifi că tuturor, dar, cu siguranţă sau vreo persoană de vază. E un israelian ... obişnuit. În micul amânată… MEIR FOGEL se numără printre „fericiţii” cu talent nativ de său chioşc, de pe una dintre cele mai aglomerate străzi din Tel povestitor. Dezbate orice subiect cu o înţelepciune aparte, Aviv, vinde bilete la loterie şi ... poveşti trecătorilor care-şi fac Nu ştiu dacă Ury Benador era famili- izvorâtă din experienţa unei vieţi, într-o română cu savuroase timp să-l asculte. arizat cu problemele de mistică iudaică. accente idiş. Cine e domnul Fogel? Nu e un savant cunoscut Însă, pentru a încadra problemele evrei- mii contemporane într-un context retros- DIANA MEDAN: Fiecare familie are îşi aleg meseria după modă, nu după ce fl exibil, să nu ajungi să pierzi, să ştii să te pectiv (mai degrabă senzual, confi gurat o istorie personală. A dumneavoastră? le place sau ce-s buni să facă; în plus, nu orientezi: nu merge una, merge alta, nu pe tipologii sugerate de natura femeii, MEIR FOGEL: M-am născut în timpul există nici obiceiul să munceşti efi cient, merge benzinăria, merge chioşcul... nu de instabilitatea ei psihică), prozatorul războiului, la Cernăuţi... „Bun” moment astfel încât să-ţi facă plăcere, în primul mai merg imobiliarele, merge altceva... E asumă, împletite, metamorfoze psihice, mi-am ales şi eu să mai vin pe lume... rând ţie. Eu n-am şcoli înalte, dar ştiu că important să fi i la curent cu toate chestiile deseori şi erotice, cu disoluţia opţiunilor Şi totuşi, am rămas în astă-lume, chiar orice afacere te apuci să faci, dacă nu economice, când investeşti, nu aşa, să bărbatului, reţinut de suspiciuni, scor- dacă unii îşi puseseră-n gând să omoa- faci bine şi vrei doar să fraiereşti clienţii... faci afaceri „după ureche”... moniri, dereglări. re toţi evreii. Eram aşa mic, mic de tot... n-are cum să-ţi meargă! Clientul trebuie Partea tristă în România este că s-a Mi-a împărtăşit, cu prilejul unei Deh, cine vrea răul altuia, se scufundă câştigat de partea ta, să vină mereu la distrus agricultura locală... Ce cartofi întâlniri propuse de prozator, temele în mlaştina propriei sale răutăţi, până tine. Altfel, îl fraiereşti o dată şi el nu mai buni, cu gust, erau odată cei din Româ- sale, ca să-mi spună că ajunge mereu se îneacă... (M. Fogel ocoleşte discuţiile apare – pierzi mai mult aşa, ca să nu mai nia! Oamenilor fără carte, care au fost ani să se întrebe de ce este evreul diferit despre Shoah. Când aude acest cuvânt, zic de onoare! de zile agricultori la stat, în comunism, sau mai degrabă asimilat de tot felul de privirea i se întunecă şi are lacrimi în col- - Cum se vede economia românească le-a fost greu sau chiar imposibil să facă ciudăţenii. Ca de pildă cum descoperă ţul ochilor. Preferă să vorbească despre de la nivelul micro-întreprinderii private cu micro-întreprindere sau să atragă fonduri la eroii săi factorii de disoluţie, întorşi „perioada israeliană”.) Am locuit cu ai investiţie străină? de investiţii europene; legislaţia e compli- către abilitatea în afaceri (de unde ies mei la Braşov, o vreme, apoi, cu părinţii, MF: Multă vreme, după Revoluţie, în cată şi ei habar nu au de limba engleză! storşi de iluzii) ori, la fel de vizibil, dis- am venit în Israel, în 1953, la 11 ani. Am România nu prea au fost încurajate mi- Iar cu pământul ce să facă, dacă n-au un puşi la artifi cii, încercuiţi de damnarea absolvit un colegiu tehnico-economic şi cro-întreprinderile, străine sau locale, iar tractor, o seră, irigaţii corespunzătoare?! biologică. m-am însurat cu o fată originară tot din birocraţia e tot stufoasă şi astăzi. În plus, Când am fost eu în România, unii bătrâni Atunci, dar şi mai târziu, la o nouă România. Avem o fată, la rândul ei căsă- românilor le este greu, în general, să se încă mai arau cu plugul, ca-n evul mediu. revedere, Ury Benador a trecut de la torită, la Tel Aviv. Vorbim rar româneşte, apuce de micro-afaceri. Există excepţii, Cum să faci afaceri cu trei cepe plantate studiul geloziei la noua sa temă: afa- mai ales eu cu soţia, când vrem să nu fi reşte. Însă multă vreme a existat men- în faţa casei, când toată agricultura lumii cerismul. O carte a sa (mie nu mi-a înţeleagă alţii tot... (râde). talitatea comodă, de „salariat”, iar lumea a ajuns acum la alte standarde?! Evident plăcut deosebit!) „Gablonz – Magazin - Ce alte lucruri vă leagă de România, a rămas cu teama de a încerca altceva că agricultura locală nu a putut rezista Universal“, apărută în 1961, propune în afară de limba română? nou. Pentru unii gândul de a-şi schimba în faţa legumelor de import! Ar fi trebu- un personaj discutabil, Avrămuţ Fei- - Eu întotdeauna m-am simţit cumva şi locul de muncă, nu mai zic de a se reca- it, poate, un plan general mai bun, un ghenbaum – Smochinescu, predispus român. Au fost foarte multe persoane, mai lifi ca, e o adevărată dramă. Tinerii români sistem precum kibuţurile israeliene sau la artifi cii fi nanciare, în contrast cu altul, ales în generaţia mea, venite în Ereţ Israel poate că sunt acum mai fl exibili, n-au încurajarea asociaţiilor agricole. Tinerii Mişu Horowitz, tip onest, incapabil să se din România. Parcă ne bucuram atunci încotro... însă mentalitatea se schimbă români culeg acum căpşuni prin alte ţări; descurce în competiţia, ce îl depăşeşte, când mai întâlneam pe cineva venit tot greu, în generaţii. Din păcate, am văzut asta, când nu le e „ruşine” de munca „de a vânzărilor profi tabile. din România, ne împrieteneam imediat. şi mulţi români care începuseră să spargă jos”, de „dat cu sapa” şi se visează toţi L-am întrebat pe scriitor de ce a sim- Acum, copiii au altă fi re, ei cresc direct cu gheaţa, să câştige bine, ca proprietari directori! În România dăunează mult şi ţit nevoia să păşească pe un drum care ivrit-ul (n.r. – ebraica modernă), la şcoa- de fi rme mici, însă, cum aveau bani în visurile nerealiste, de mărire deşartă şi nu era al lui. Cum Benador mi-a replicat lă, în armată. E şi fi resc – unii au venit din plus, nu mai continuau să investească în muncă puţină, ale tinerilor. Nu mai vrea confuz, potrivit impresiei că are de ieşit Polonia, alţii din Maroc, alţii din SUA, de afacere: ori îi puneau deoparte, nu mai nimeni să fi e un bun tâmplar sau croitor, dintr-o monotonie care îl secase, i-am peste tot, dar ebraica o înţelegem aici cu făceau nimic cu ei – ceea ce nu e tocmai toţi vor să facă facultăţi, de parcă pe toţi pomenit de „Hilde“ şi de „Apassionata“, toţii. În anii ’90, eu am locuit o perioadă bine, fi indcă banii nu dospesc singuri, ba i-ar duce capul la învăţat... Poţi să mori ca şi de „Gettó veac XX“, excelente în în România, circa 5 ani. Mi-am deschis o din contră, se mai şi devalorizează uneori, de foame şi cu zece diplome. analiza stărilor de conştiinţă. A căzut mică afacere, o staţie de benzină, la Fieni ori cumpărau vile, maşini, haine scumpe, Nici turismul nu a dus-o prea bine în pe gânduri, invocând apoi imperativul (n.r. – jud. Dâmboviţa). Când au intrat pe doar ca să se dea mari, ca să se simtă România, deşi sunt peisaje superbe, ape conformării la noi tipare de expunere piaţă marile concerne, nu a mai fost renta- „patroni”. Eu nu-s zgârcit, nu zic să nu-şi termale, munte, mare, de toate – preţuri narativă. bil. În plus, îmi era tare dor de Israel, aici mai facă omul o poftă, două, dar lipsa de prea mari, pentru servicii prea proaste! Nu am găsit, nici el, nici eu, prea mă simt eu acasă cu adevărat. Însă, am cumpătare, consumismul exagerat e un Acum turiştii sunt pretenţioşi, au de ales multe argumente să afl ăm cum şi de ce rămas cu mulţi prieteni români. Prietenia dezastru, la orice nivel, iar de boala asta dintre zeci de locuri din lumea asta, cu preocupări mai vechi nu merită reluate, e foarte importantă în viaţa omului, fără românii cam suferă mult. Unii au investit oferte şi condiţii foarte bune. Iar omul, fi e fie pe tema muzicală (vezi ipostaza ea nu se poate, că omul e făcut în aşa fel în vile exagerat de mari şi somptuoase, că-i din Anglia sau din Israel sau de oriun- beethoveniană), fi e pe cea din „Subiect încât nu poate trăi izolat. Ziceau unii că dar cu o casă n-ai ce face, decât să locu- de, când e în vacanţă, vrea să se simtă banal“, care – în treacăt fi e spus – ar ce-mi mai trebuie să lucrez la vârsta mea? ieşti în ea, greu îţi produce bani; iar când a bine, să se relaxeze, nu să se enerveze merita reeditarea. Dar ce, eu de nevoie vin la lucru? Eu vin început criza, nici nu mai puteau să vândă că una scria în pliant şi alta era la faţa Sub semnul posibilei revederi am de plăcere, mai vorbesc cu unul, cu altul... vilele, că nu le mai lua nimeni... Deh, cu locului... Dacă nu ai standarde, cel puţin pus punct, atunci, convorbirii noastre. Şi în plus, dacă-s sănătos, ce să fac, să cât te cocoţi mai sus, pe vreo cracă de trebuie să ceri mai puţin pe sejur, că se Nu am izbutit să-l întâlnesc din nou pe stau la televizor în casă, să lâncezesc?! care nu poţi să te ţii bine, cu atâta cazi şi găsesc mereu şi turişti care vor să facă Ury Benador, despre a cărui vocaţie Iar cu banii, chiar dacă-s puţini, mai fac te loveşti mai rău! Micro-întreprinderile, ca economii, nu neapărat să stea în lux. Dar, epică păstrez cele mai bune impresii. câte ceva, le mai iau ceva la copii şi tot să devină afaceri de succes şi de lungă cel puţin, ai hotelul plin toată vara, nu stau Cert este un lucru: Ury Benador merită. Activitatea te ţine în viaţă! Omul durată, necesită o dezvoltare constantă camerele goale... deruta prin orgoliul său ascuns, incitat e făcut să fi e activ, că doar nu-i legumă şi găsirea unui public „de nişă”, ca să nu Nu merge să mizezi numai pe şansă. de ştiinţa caracterologică de a se ataşa să se coacă la soare! Ce mă întrista pe te iei la trântă direct cu marile concerne, Afacerile nu sunt o loterie... Sunt chestii de personaje al căror portret complex mine teribil, în acei 5 ani în România, era cu multinaţionalele, că pierzi din start... care ţin de noroc, dar până la urmă e o le preciza umanitatea, caracteristicile că unii îmbătrâneau înainte de vreme... Şi, mai ales, e bine să ai aşteptări de meserie, ca oricare alta. Norocul în afa- etnice, febrilitatea fără ieşire. Mergeau la muncă supăraţi, chiar dacă câştig moderate, realiste. Nu merge cu ceri e norocul acela cum şi-l face omul... HENRI ZALIS aveau servicii bune. Cred că o mare pro- „îmbogăţitul peste noapte”, asta nu în- - Ce vă place şi ce ... nu vă place în blemă în România este faptul că oamenii ţelege multă lume! În plus, trebuie să fi i Israel? - Din Israel, cel mai mult îmi place Tel Aviv-ul; e un oraş viu, plin de viaţă, Bombardamentele împotriva Israelului, cu multe evenimente culturale şi oameni dinamici; mereu se întâmplă ceva inte- condamnate de cetăţeni ai Aradului resant aici! În Israel, cea mai mare pro- blemă e legată de securitate. Unii dintre Lansarea de rachete de către organi- vecinii noştrii s-au obişnuit să dea vina zaţii teroriste din Gaza împotriva popula- pe Israel pentru orice. Şi dacă nu plouă, ţiei civile din Israel a fost condamnată de e din cauza Israelului... Manipularea e cetăţeni ai Aradului. Astfel, la 24 noiembrie extraordinară, chiar şi prin mass-media. 2012, după încheierea la 22 noiembrie a Dacă, de mic, i se spune unui copil că acordului de încetare a focului între Israel Israelul e rău, şi i se spune sufi cient de şi Gaza, la chemarea postului de radio “Alt des, fără să mai audă şi varianta noastră, Fm”, un grup de aproximativ 200 de per- normal că la maturitate el ajunge să ne soane a participat la un miting în favoarea urască, fără un motiv clar. Ura e o metodă Israelului, o premieră în România. După bună de manipulare, ca lumea să nu dea intonarea celor două imnuri (al României vina pe proasta administraţie locală, pe şi al Israelului), au urmat trei cuvântări, una propriii lideri care-i înfometează. E mai dintre ele rostită de preşedintele Comunită- uşor să te uiţi la vecini, peste gard, şi să ţii Evreilor din Arad, ing. Ionel Schlesinger. bombăni cu ciudă, în loc să munceşti, A fost citit şi mesajul transmis de E.S. Dan să faci ceva acolo unde trăieşti, ca să-ţi Ben-Eliezer, ambasadorul Statului Israel fi e bine. Israelul este un stat micuţ, greu în România. încercat şi lovit din toate părţile şi, în Un tenor de excepţie de la Filarmonica pofi da tuturor, un stat de succes, care de Stat din Arad a interpretat două cântece a realizat multe lucruri, foarte repede, evreieşti (Ose Şalom şi Kol Haolam Kulo). încât a uimit toată lumea şi de aceea şi-a Mitingul s-a încheiat cu o rugăciune atras mulţi duşmani! Unii pe faţă, alţii pe pentru poporul evreu. A urmat un concert ascuns. Antisemitismul de ieri a devenit de fanfară cu un program de cântece anti-israelismul de azi. evreieşti.(E.G.) DIANA MEDAN 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 HANUCA 5773 Hanuca acasă! În acest an a existat Un alt eveniment special, destinat co- un proiect special iniţiat de JCC Bucureşti, piilor şi adolescenţilor, a fost seara în care numit „Hanuca Habait” – „Hanuca acasă”. au fost interpretate melodii de Hanuca. BUCURESTI, Dincolo de faptul că lumânările au fost Participanţii la acest concert au avut un JCC repertoriu bogat, în diverse limbi. În acest an, organizatorii au pregătit cu ocazia acestei sărbători şi un Shuk, o pia- Distracţie hibernală ţă, unde totul s-a vândut cu 1 ron. Fiecare a adus de acasă câte ceva ce îi prisosea, dar care putea să atragă cumpărătorii. Pe tarabele improvizate se găseau cele mai ingenioase jocuri, dulciuri, haine, casete, cd-uri , mii de lucruri care erau în căutarea unui nou proprietar. Marea petrecere. Ciclul celor 8 zile al celebrărilor de Hanuca de la JCC Bucureşti s-a încheiat cu o foarte mare

aprinse la Sinagogă, la JCC, în alte locuri publice din capitală, organizatorii şi-au dorit ca această lumină să ajungă acolo unde îi era locul, în primul rând în casele evreilor, indiferent de vârstă. Cu suvganiot şi latkes, Hanuca a fost sărbătorită apoi de către prieteni împreună cu familiile lor. „Tabăra albă” oferită celor mici a repre- Poiana Braşov, au participat la jocuri şi Hanuca pentru toate generaţiile zentat o mare bucurie în timpul vacanţei! excursii. Şabatul a fost celebrat împreună Peste 50 de copii au venit la JCC Bu- Echipaţi corespunzător pentru zăpadă şi copiii au onorat această seară specială, cureşti pentru celebrarea Sărbătorii Lu- şi munte, aceştia s-au simţit minunat în conform celor învăţate din familie şi de la minilor. Plini de voie bună, încântaţi de compania madrihimi-lor lor. Au urcat în instructorii lor. surprizele care i-au aşteptat, ei au savurat bunătăţile specifi ce Hanucăi.

Întâlnire animată pentru pensionari petrecere. Sala decorată pentru eve- În cadrul programelor niment a reprezentat mediul ideal de Centrului de zi, pensionarii desfăşurare a energiei celor 250 de parti- care frecventează JCC s-au cipanţi. Aceştia s-au distrat în stil autentic întâlnit cu doamna Monica israelian! Atmosfera a fost animată de Tatoiu. Discuţiile purtate au solista Sarelia Sharon, care a fost primită atins o tematică foarte largă, cu entuziasm. Ea a interpretat cele mai cei prezenţi fi ind interesaţi cunoscute melodii israeliene, iar publicul de opiniile acestei doamne, deja cunoştea textul multora dintre aces- pe care o cunoşteau în spe- tea. Şcoala Lauder şi corul JCC şi-au dat, cial din apariţiile pe micul de asemenea, concursul la reuşita acestei ecran. seri incendiare. Celebrări de familie Voluntariat pentru copii ză, atât publicului, cât şi oaspetelui. Cu această Cu sprijinul Joint România, a demarat la Casa de Copii „Hänsel ocazie a fost difuzat fi lmul „Regaim shel Hesed”, şi Gretel” din Buziaş un proiect de voluntariat susţinut de Comu- realizat de televiziunea israeliană. Documentarul nitatea Evreilor din Timişoara. Directorul Joint, Israel Sabag, a surprinde viaţa evreilor din Rusia, din urmă cu peste asistat la dezvelirea plăcii sălii de calculatoare, destinată micuţilor JCC un deceniu. Hesed reprezenta o organizaţie care a care sunt îngrijiţi în cadrul acestei fundaţii, copii care provin din salvat şi a oferit o viaţă decentă pentru sute de mii de familii dezorganizate, care practic i-au abandonat. În prag de an TIMISOARA evrei vârstnici din spaţiul ex-sovietic. Documentarul nou, tineri din cadrul comunităţii i-au vizitat pe copii iar în ianuarie , a fost în repetate rânduri difuzat în Israel, cu succes, a început proiectul în cadrul căruia, periodic, tineri timişoreni vin Revelionul a fost celebrat de toate generaţiile şi acelaşi efect special l-a avut şi la Timişoara. JCC să îi iniţieze pe cei mici în domeniul calculatorului. Dintre membrii împreună. Din nou a domnit atmosfera de auten- Timişoara a ales acest fi lm deoarece redă o sărbă- comunităţii s-au anunţat, de asemenea, voluntari care vor veni tică familie ce caracterizează atât de bine această toare de Hanuca itinerantă, cu experienţe umane să facă şi cursuri de desen cu aceşti copii. Îngrijiţi foarte bine în comunitate. Membrii comunităţii au adus bucatele speciale, care merită cunoscute. Cel mai uimit de cadrul acestei case, copiii au nevoie, în primul rând, de gingăşie difuzarea fi lmului a fost, probabil, directorul şi apropiere sufl etească. În sensul unei prietenii, care se speră Joint pentru România, care apare în acestă că va dura peste timp, a fost iniţiat acest proiect. peliculă, în timpul activităţii pe care o desfă- şura în Rusia. Domnia-sa a povestit despre dedicarea şi angajamentul care l-au animat Israelul în în acei ani. Joint-ul a sprijinit şi sprijină evreii în nevoie dar, dincolo de acest suport moral, imagini sugestive viaţa în acele locuri a reprezentat o legătură personală foarte puternică. La fi nal, ca şi în În spaţioasa mansardă a retină imagini unicat, care exis- fi lm, Israel Sabag a aprins lumina Hanukiei. Facultăţii de Arte din Timişoara tă doar acolo – la confl uenţa Publicul a apreciat în mod deosebit umorul şi a fost recent vernisată expoziţia culorilor epidermei, a religiilor, fi neţea acestui fi lm, care este relevant pentru „Our country”, organizată în a generaţiilor care coexistă. evrei oriunde s-ar afl a. Remarcăm ceea ce i-a partenariat de Universitatea Copiii şi vârstnicii sunt cei care spus una dintre participante, Ana Schwartz, de Vest Timişoara şi de Amba- apar cel mai des, artistul cap- directorului Joint pentru România, după ce a sada Statului Israel. Imaginile tând în alb şi negru trăsăturile văzut acest fi lm: “Chiar de la acea vârstă foarte surprinse de artistul fotograf specifi ce şi momentele semnifi - fragedă, puteţi spune că nu aţi trăit degeaba!”. Alex Levac au fost expuse în cative. Autorul ocoleşte locurile cele mai bune pe care le prepară pentru a-i delecta Israel Sabag continuă, de peste opt ani, în Româ- mai multe oraşe din România comune care sunt legate de pe ceilalţi cu talentul lor culinar. S-a dansat, a fost nia această activitate binecuvântată în benefi ciul şi surprind realitatea israeliană, importantele spaţii israeliene, şi karaoke, cei mici s-au jucat iar cei care nu s-au evreilor în nevoie. în profunzimea sa. Fără să fi e surprinzând acele secvenţe desprins de pe scaune au povestit până cosmetizate, lucrările redau care au valoare metaforică. în zori. La miezul nopţii a curs şampania frumuseţea acestei societăţi, La vernisaj au luat parte şi nu au lipsit nici confeti, mici detalii provenită din contraste, o lume studenţi ai facultăţii, elevi ai pregătite cu deosebită grijă, împreună cu a diversităţii şi întâlnirilor sur- liceului de artă şi membri ai decorul festiv, de Iudit şi Miriam Hirschl. prinzătoare. Parcurgând la pas Comunităţii Evreieşti din Timi- străzile Israelului, poţi păstra pe şoara. Regaim shel Hesed Cea de a doua zi de Hanuca a fost Tango fără vârstă marcată la Timişoara printr-un eveniment Pensionarii care frecventează de trei ori pe săptămână – luni, inedit. Aproape o sută de persoane au miercuri şi joi – Centrul de zi au parte de conferinţe, dezbateri, venit, printre cei mai mari nămeţi din ul- excursii şi jocuri de societate. Recent, însă, în programul Cen- timii zeci de ani, să celebreze împreună trului, coordonat de doamnele Verona Botiş şi Iudit Hirschl, au la JCC, pentru a doua oară, Sărbătoarea apărut şi cursurile de tango. Cu această ocazie, am remarcat Luminilor. Invitatul special al serii a fost o plăcere şi o deschidere deosebită din partea participanţilor. directorul Joint România, Israel Sabag. Indiferent de vârstă, aceştia s-au simţit foarte bine în compania Organizatorii au pregătit o dublă surpri- tinerilor profesori. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 13 Radio Shalom România – la a 2500-a emisiune! Este de necrezut: abia izbutim a face drept şi legislaţie, muzică, subiecte speci- faţă ritmului vieţii tot mai alert, abia găsim ale pentru doamne şi domnişoare, istorie JCC răgazul a respira, a ne îndeplini sarcinile şi tradiţii evreieşti, poezie, arhitectură, cotidiene şi a păstra contactul cu familia întâlniri cu personalităţi, interviuri - familia ORADEA şi prietenii şi, totuşi, un grup de oameni voluntarilor “Radio Shalom” are ceva de reuşesc să ofere comunităţii în mod vo- oferit pentru fi ecare dintre dumneavoas- luntar o părticică din cea mai preţioasă tră! 50 realizează constant, săptămână de Viaţă comunitară resursă a zilelor noastre: timpul. Îi puteţi asculta şi puteţi chiar intra cu săptămână, emisiuni la Radio Shalom Familia “Radio Shalom” s-a închegat ei în direct în timpul emisiunilor, accesând România sau, pe scurt, “Radio Shalom”. în luna ianuarie 2011, când primele emisi- www.radioshalom.ro ori chiar prin inter- În luna ianuarie 2013 Radio Shalom animată! uni în direct realizate de voluntari, membri mediul dispozitivelor mobile. România a aniversat doi ani de existenţă, ai comunităţilor evreieşti, au plecat către Familia a devenit din ce in ce mai ce însumează peste 2500 de emisiuni în dumneavoastră, ascultătorii. numeroasă şi mai unită, numărând astăzi direct, realizate de voluntari! Fie că este vorba de teatru şi fi lm, peste 70 de membri, din care aproape Kol HaKavod! Decernarea Premiilor Fundaţiei Ianculovici, ediţia 2012 Declaraţia actriţei Maia Morgenstern, – deputat, preşedinte al F.C.E.R., prof. plină, un public nerăbdător, dar şi exigent, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, dr. Izu Eibschitz, preşedintele Fundaţiei poate la fel de emoţionat ca laureaţii. laureată a Premiilor Ianculovici: Ianculovici, consilier Silviu Vexler, am fost Cuvinte frumoase rostite în ebraică, “Toamna lui 2012 a fost extrem de invitaţi la primăria oraşului Haifa, unde dar şi în română. Acest premiu - am în- Programele JCC Oradea sunt din ce bogată în evenimente: numirea în funcţia am avut ocazia să-l întâlnesc pe Israel ţeles, am văzut, am simţit - răsplăteşte şi în ce mai animate prin prezenţa cantorului de director interimar al Teatrului Evreiesc Savyon, viceprimar. O întâlnire extrem omagiază mari personalităţi, oameni de Sraia Kav şi a soţiei sale Sara în acest de Stat, numirea în funcţia de decan al de caldă, de cordială, de prietenească, cultură ce şi-au pus toată energia, tot ta- oraş. Domnia-sa, în completarea faptului Facultăţii de Arte a Universităţii Hyperion, ce va avea ecou, sper, în colaborarea lentul, toată munca şi pasiunea în slujba că este cel care conduce viaţa religioa- decorarea cu Ordinul Artelor şi Literelor pe plan cultural între Teatrul Evreiesc de umanităţii, a propăşirii culturale, într-un să, s-a implicat foarte mult în educaţia în grad de Cavaler, decernat de guvernul Stat şi teatrele municipalităţii. Apoi, după cuvânt, în slujba Binelui. Şi a Frumosului. tinerilor dar şi în cursuri oferite celor de francez. amiaza… emoţii, febra pregătirii pentru Folosesc oare cuvinte “prea mari”? Cred toate vârstele. Astfel, prin bunăvoinţa Undeva, la sfârşitul toamnei, domnul eveniment. Oare se cuvine să port rochie că nu. Iar eu, eu mă număr printre ei? domniei sale, cei ce doresc pot aprofunda preşedinte Vainer mi-a adus la cunoştinţă lungă? Dar machiajul, coafura? Şi apoi, Dulce povară! Mare responsabilitate! limba ebraică şi pot afl a despre realitatea vestea că sunt nominalizată pentru Pre- ce le voi spune?... Aplauzele şi căldura cu care am fost israeliană. miul Fundaţiei Culturale “Haim şi Sara întâmpinată m-au copleşit. Printre la- Activităţile care au loc la Oradea Ianculovici”. “Am mari speranţe, a adă- crimi, am găsit puterea să recit poezia vizează socializarea tuturor generaţiilor. ugat domnul preşedinte, dar competiţia “De ziua mea” a lui Ion Pribeagu. Zilele de naştere celebrate în cadrul Cen- e foarte strânsă. Sunt candidaţi nomi- Dincolo de festivismul, de fastul şi trului de zi reprezintă un eveniment cald nalizaţi oameni de excepţie, mari perso- de grandoarea evenimentului în sine (la şi mereu presărat de surprize. Prieteni de nalităţi în domenii foarte diverse.” Aşa care au participat mari personalităţi isra- o viaţă, cei care iau parte la acest pro- era. Am primit vestea cu mare bucurie, eliene, dar care în acelaşi timp nu şi-au gram se simt mereu acasă la „un pahar cu şi mai mare emoţie, dar şi cu multă uitat originile româneşti), m-au emoţionat de vorbă”. uimire. Poate un strop de neîncredere? profund prietenia adevărată şi căldura La Oradea sunt organizate programe Poate că nu ştim (ştiu) destule (destul de umană care au însoţit acest eveniment.” speciale pentru tineri şi pentru copii, mult) despre această fundaţie, despre MAIA MORGENSTERN care vin cu toată plăcerea la JCC. Ei semnifi caţia şi importanţa premiului acor- Manager Director Teatrul Evreiesc dansează împreună, participă la jocuri dat, Premiul Fundaţiei Ianculovici (mea de Stat de societate, excursii şi ieşiri în locuri de culpa). (Poate e vina noastră, a tuturor, În afară de Maia Morgenstern, laure- relaxare şi puncte culturale ale oraşului poate s-ar cuveni să popularizăm mai pe aţii pe 2012 ai Premiilor Ianculovici sunt de pe Crişuri. larg acest eveniment?). prof. Reuven Feuerstein (al cărui amplu Am avut ocazia să îndrept această …Se cuvine să mă pregătesc ca pen- interviu l-am prezentat în numărul 394- Pagini realizate de greşeală pe 27 decembrie la Haifa. tru o adevărată ceremonie, o adevărată 395 al revistei “Realitatea Evreiască”), LUCIANA FRIEDMANN Împreună cu domnul dr. Aurel Vainer Gală, da, este o mare sărbătoare. O sală prof. Iaakov Rand şi prof. Avraham Tal. Trei momente solemne ale comemorării Pogromului legionar de la Bucureşti (urmare din pagina 4) generalul Mihai Ionescu şi voinţa politică Acesta a reprezentat un adevărat moment gromului, insistând pe obligaţia urmaşilor pentru acest demers. Raportul Comisiei a de cădere a istoriei şi umanităţii, pe fondul de a combate negaţionismul şi recrudes- De asemenea, Victor Opaschi a sub- reprezentat o lucrare cu caracter acade- unei perpetue dezumanizări a evreului. cenţa extremismului naţionalist. A rostit liniat necesitatea studierii problemei Ho- mic, asumată de toţi membrii acesteia. Tot E de datoria noastră de a-i cinsti pe cei o binecuvântare a memoriei martirilor locaustului şi afi rmării adevărului istoric. acest document deschide o nouă direcţie căzuţi dar în acelaşi timp de a le reaminti din 1941, din Holocaust, exprimându-şi „De fi ecare dată încerc să găsesc un prilej de studiu, extrem de importantă pentru tuturor că aşa ceva este posibil”, a spus speranţa că istoria nu se va repeta. de a evoca marile personalităţi evreieşti trecutul recent al României”. vorbitorul. pe care am avut onoarea să le cunosc în Legiunea-purtătoarea trecut. Am crescut într-un mediu extraor- Să acordăm atenţie Vom sprijini amenajarea germenului violenţei dinar, atât creştin-ortodox cât şi evreiesc, recidivei intoleranţei care m-au format şi şi-au pus amprenta Memorialului dedicat Preşedintele Asociaţiei Evreilor din asupra întregii mele evoluţii.” Prof. univ. dr. Liviu Rotman, directorul victimelor pogromului România Victime ale Holocaustului, dr. Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor Liviu Beris, a expus modul cum s-a năs- Legislaţia de combatere din România (C.S.I.E.R.), a evidenţiat Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, cut Legiunea ca purtătoare a germenului a antisemitismului importanţa sporită pe care această co- a promis că va sprijini amenajarea me- violenţei, urii rasiale şi antidemocratismu- memorare o capătă de la an la an, iar morialului dedicat victimelor Pogromului lui, începând cu asasinarea prefectului şi xenofobiei conservarea memoriei reprezintă cheia din ianuarie 1941, ca şi a monumentului Manciu din judeţul Iaşi, în 1924, apoi a trebuie îmbunătăţită unei abordări constructive de combatere şi piaţetei ce va purta numele fostului premierului Duca, în decembrie 1933, a a vreunei alte manifestări similare, într-o Şef Rabin dr. Alexandru Şafran. A fost disidentului legionar Stelescu, reacţiile la Dr. Alexandru Florian, directorul In- lume în care tentaţia negaţionistă şi con- impresionat de cuvintele rostite de pre- fel de violente ale adversarilor Legiunii, stitutului Naţional pentru Studierea Holo- textul socio-politic delicat oferă prilejul şedintele C.E.B., Erwin Şimşensohn, în după asasinarea premierului Armand caustului în România, s-a referit la acti- afi rmării unor asemenea conduite. El a legătură cu această iniţiativă. Consideră Călinescu, lipsa de reacţie a clasei politice vitatea instituţiei pe care o conduce încă abordat problema unei recidivări a into- că studierea istoriei sub toate aspectele liberale şi ţărăniste, tolerarea intoleranţei din anul 2005 şi eforturile susţinute pe leranţei care, deşi în stare latentă, poate este o datorie cetăţenească, admiră pre- extremiştilor. Pogromul a fost un rezultat care le întreprinde în vederea combaterii escalada, realizând astfel o interesantă ocuparea obştii evreieşti pentru păstrarea al climatului de instabilitate şi de exacer- antisemitismului, negaţionismului dar şi paralelă istorică cu debutul Mişcării Le- memoriei evreilor din România, interesul bare a urii. Evenimentele petrecute în a implementării şi îmbunătăţirii legislaţiei gionare. Modul de abordare trebuie să pentru educarea copiilor şi tinerilor. A vi- ianuarie 1941 se constituie ca o lecţie din acest domeniu. Vorbitorul a remarcat includă studierea acestei problematici zitat Israelul în urmă cu un an, păstrând şi reacţia noastră în orice moment critic un progres al societăţii româneşti, care şi o combatere argumentată a oricăror amintiri de neuitat. trebuie să fi e un avertisment pentru so- se îndreaptă cu paşi mici, dar siguri, derapaje, indiferent de mediul de unde cietatea în care trăim, a spus vorbitorul. spre o optică diferită, în care xenofobia, provin. „Comemorarea de astăzi aduce Combaterea extremismul şi intoleranţa etnică în mod în discuţie un trist capitol al Holocaustului Întrunirea comemorativă s-a încheiat categoric nu îşi au locul. „Comemorarea românesc, Pogromul de la Bucureşti din negaţionismului cu un scurt concert cu muzică din fi lmul Pogromului de la Bucureşti, din 21-23 ianuarie 1941. Acesta s-a desfăşurat într- şi extremismului – „Lista lui Schindler”, oferit de violonistul ianuarie 1941, îşi propune cinstirea celor un context politic special şi nu a fost un Nicolae Dobricescu, de la Colegiul de peste 120 de victime, cetăţeni români moment oarecare, spontan, ci un dezno- o necesitate Muzică „Dinu Lipatti”, şi pianista Teodora civili şi membri ai comunităţii evreieşti. dământ al unei politici sistematice adop- Ţepeş , studentă la Universitatea Naţio- Preşedintele MCA (Agenţia de Moni- Legat de acest subiect, aş aminti rolul tate de conducerea legionaro-antonescia- nală de Muzică din Bucureşti. torizare a Antisemitismului în România), fundamental pe care l-a jucat Comisia nă. Este vorba despre desfăşurarea unui Rabinul Rafael Shaffer a rostit un Marco Maximilian Katz, a evocat martiriul Internaţională pentru Studierea Holocaus- program bine stabilit, accentuat o dată cu Kadiş pentru cei ucişi în Pogrom. bunicului şi unchiului său în vremea Po- tului în România şi, în cadrul acesteia, de acel vid de putere din perioada amintită. 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 Calvarul Nopţii de Cristal Oameni care au fost, Uta Gerhardt şi Thomas Karlauf Pentru Hitler şi regimul său, inci- cat să facă publice au publicat în 2009, la Ed. Propylaeen dentul a venit ca o mană cerească. documentele, autorii oameni care sunt din Berlin o carte care a fost tradusă în Au mai fost asemenea incidente, la cărţii au selectat 21 română sub titlul „Cale fără întoarcere”, persecuţia antievreiască practicată de şi au schimbat titlul Reîntâlnirea cu memoria- apărută în 2012 la Ed. Hasefer (tradu- nazişti au existat şi răspunsuri. Pentru din „Viaţa mea în listica lui Sergiu Brandea ne cerea – Anat Shilon, redactor Ileana ministrul Propagandei, Goebbels era o Germania înainte readuce în universul-matrice, Buculei). Este vorba despre pogromul ocazie „astrală”, furia germanilor putea şi după 30 ianua- Bârladul natal, cu care ne-a din Germania lui Hitler, cunoscut în fi lesne canalizată spre un pogrom, rie 1933” (data nu- obişnuit din monografi a in nuce istorie ca „Noaptea de cristal”, din care a şi fost înfăptuit în următoarele mirii lui Hitler drept “Strâmba”, după numele unei 9/10 noiembrie 1938. După circa un 48 de ore. Încă în 1937, acest diavol cancelar), în „Calea străzi rămase în memoria afecti- an şi jumătate de la pogrom, sociologul mărunt, atât fi zic, cât şi moral, nota în fără întoarcere”, concentrându-se pe vă a bârlădenilor, dar, în acelaşi american Edward Hartshorne a iniţiat Jurnalul său: „Evreii trebuie izgoniţi din evenimentele legate de „Noaptea de timp, ne familiarizează cu viaţa o campanie pentru a aduna mărturii Germania şi din toată Europa”. Deşi cristal” şi perioada imediat următoare. cotidiană din Israelul de după de la victime – supravieţuitori, din avea în spate studii serioase de isto- Cartea are trei capitole conţinând ex- Războiul de Iom Kipur, perioadă în care autorul care rezultă atât sălbăticia executan- rie, fi lozofi e, Goebbels era un fanatic clusiv mărturii ale celor care au avut de “Destinelor” (Editura Pim, Iaşi, 2012) a făcut Alia. ţilor nazişti dar şi compasiunea unor greu de înţeles sub aspect uman, ca suferit. Sunt mărturii scrise fără nici un Cartea ne poartă paşii prin Ierusalim; Ierusalimul cetăţeni germani faţă de suferinţele şi întreaga camarilă strânsă cu atenţie adaos „literar”, este pur şi simplu ce s-a vechi, cel vorbind despre eternitatea şi unicitatea unei populaţii paşnice, parţial asimi- de Hitler în jurul său. întâmplat în fi ecare etapă.O întreagă Capitalei evreilor de pretutindeni, loc sfânt pentru late „patriei”, dar ce patrie? Este de Noaptea de 9/10 noiembrie a fost epopee a manuscriselor – mărturii, de toate religiile monoteiste. neînchipuit ca oameni care au trăit cu marcată de atacuri, spargeri a nume- la studiul sociologului american, docu- “Destine” este o altă carte de memorialistică, bună credinţă în mijlocul unui popor cu roase magazine ale evreilor (de unde mente ofi ciale, trecând printr-o bogată dar de altă factură decât “Strâmba”. Facem cunoş- o tradiţie culturală de nivel european şi denumirea „Noaptea de cristal” bibliografi e prezentată în fi nalul cărţii, tinţă cu istoria unei familii evreieşti din Moldova de să fi e batjocoriţi, ucişi, ameninţaţi cu provenită de la cioburile împrăştiate apoi la alcătuirea unei cărţi cu o tema- mijloc, având ca fundal anii Holocaustului, în prim moartea sau izgonirea, jefuiţi ca în pe caldarâm în jurul magazinelor şi tică limitată la un segment de istorie plan – dramele şi rarele bucurii ale unor oameni codru sub pretextul că la Paris, un locuinţelor evreieşti), iar în dimineaţa aproape contemporană ne dovedeşte modeşti, cu bun simţ, credinţă în Dumnezeu, evreu a atacat un diplomat al Celui de zilei de 10 noiembrie sinagogile din cum se poate de clar vinovăţia unui tărie de caracter. Apoi - anii de după război. Ser- al Treilea Reich. Este vorba de evreul Germania erau în fl ăcări. În pogrom sistem represiv şi antiuman. De unde giu Brandea îşi retrăieşte anii studenţiei ieşene, polonez Herschel Grynszpan, care l-a au fost ucişi „numai” 400 de evrei, alţi şi numele cărţii, care refl ectă hotărârea primele iubiri, cheamă amintirea mamei, a tatălui atacat cu pistolul pe secretarul Amba- 30.000 au fost internaţi în lagăre, zeci victimelor Nopţii de Cristal de a nu mai adoptiv, a bunicilor. Stă de vorbă cu ei în gând şi-n sadei germane de la Paris, pe motiv că de mii s-au refugiat din Germania, pa- reveni vreodată în ţara unde se produ- pagini de carte. O face cu sinceritate, din impuls părinţii, familia sa , ca şi mulţi alţi evrei, tria pe care o iubiseră cu sinceritate. seseră asemenea atrocităţi. sufl etesc, fără pretenţia de a “face literatură”. Nici fuseseră izgoniţi din Germania. Era un Din cele 683 de mărturii adunate de BORIS MARIAN procesul de absorbţie în societatea israeliană nu gest de disperare. sociologul american care nu a mai apu- e descris idilic. Trăieşti sentimentul că autorul ţi-e prieten şi-ţi împărtăşeşte trăiri care pot fi ale unui segment semnifi cativ din israelieni plecaţi din Harry Stern şi modernismul arhitectural în Bucureşti România la o vârstă în care nu pot să nu ducă Ro- Harry Stern (1909 - 1954), arhitect inginerii constructori Jacques Berman „Cartea de aur” din strada Lucaci nr. mânia cu ei. Ei continuă să vorbească şi să scrie şi profesor, unul din vârfurile modernis- (n. 1900), Iancu Suchăr (n.1898), 35; modernism în fază matură (1939 în româneşte, pentru că în România s-au format, mului românesc şi decan al Facultăţii Avram Haim Bimbasa (n. 1893), Edgar - 1945) cu blocul „Central Palace” au muncit, România e o parte însemnată din viaţa de Arhitectură din Bucureşti timp de doi Herivan (n. 1900) şi Mony Geller (n. din strada Domniţa Anastasia nr. 8, lor. Povestirile din viaţa personală, impresiile de ani (1952 -1954), este redescoperit în 1906). Semnătura profesorului arh. H. cu blocul din Piaţa Scaune, strada ole hadaş sunt partea compactă a cărţii. Autorul ultimii ani prin cercetările arh. Simona Stern capătă noi valenţe din această D. Bolintineanu nr. 3 şi vila Laserson se exersează şi-n evocări despre literaţi pe care Or – Munteanu, la Facultatea de Arhi- perspectivă. (astăzi Studio cinema „Al. Sahia”) din i-a dat Bârladul – Virgil Duda, Lucian Raicu – şi tectură, Technion (Haifa). Simona Or – Munteanu, cu coor- Bulevardul Aviatorilor nr. 106; şi faza în proză: o nuvelă despre pogromul din Doro- Unul dintre elementele excepţionale donarea prof. Iris Aravot, propune o realismului socialist (1946 – 1954) prin hoi; vremuri ieşite din matcă, care scot la iveală ale biografi ei arhitectului este conduce- triplă citire a operei lui Harry Stern, în clădirea Clubului Dinamo din Şoseaua cruzimea, birocraţia, egoismul, dar şi gesturile rea departamentului de arhitectură la forma ei actuală: o interpretare geome- Ştefan cel Mare nr. 7 – 9, Fabrica APA- de mare omenie ale unor Drepţi între Popoare Şcoala Abason (1941 - 1942) şi apoi la trică prin fotografi e contemporană în CA, Bd. Iuliu Maniu nr. 7, Pavilionul H români, rămaşi necunoscuţi. Sergiu Brandea dă Colegiul Bercovici (1942 -1944), colegii expoziţia foto –document găzduită de în parcul Herăstrău şi chiar clădirea la iveală şi înzestrări de umorist în schiţa “D’ale particulare ale comunităţii evreieşti galeria Peka din cadrul Facultăţii de Ar- centrală a PCR (astăzi Ministerul de culturii”. “Destine” face parte din “cărţile care se unde studenţii şi profesorii evrei au hitectură, Technion (30 iulie - 8 august Afaceri Externe). Alte clădiri sunt încă citesc singure”, constituindu-se, cum scria pre- putut activa cu mari eforturi în timpul 2012) şi constituită cu sprijinul material neidentificate şi, aşa cum spunea faţatorul ei, Vasile Filip, într-o “radiografi e a unui Holocaustului, după ce efectuau mun- al ICR Tel Aviv, un ghid al expoziţiei cu Simona, căutarea abia acum începe. timp istoric […], o suită de tablouri care-l face pe ca obligatorie. Documente de arhivă localizarea, planurile de construcţie şi Sperăm ca aceste cercetări să fi e omul zilelor noastre să mediteze cu înţelepciune (ACSIER, Fd. IV, ds. 421, pp. 15 – 16) imaginea clădirilor şi, nu în ultimul rând, curând publicate şi mai ales ca expo- şi seriozitate la faptul că Pământul ne încape şi atestă că toţi profesorii şcolii Abason un simpozion internaţional dedicat ar- ziţia să fi e văzută şi în România. Soarele ne încălzeşte pe toţi”. (I.D.) au făcut muncă obligatorie la curăţatul hitectului (la care am participat alături Surprinzător, l-am regăsit pe Harry zăpezii, din 23 ianuarie 1942, alături de de prof. em. Mihail Caffe, prof. Mihaela Stern şi la casa Eliad, recent renovată studenţi: începând cu directorul şcolii Criticos, alţi specialişti din străinătate). şi redeschisă, fostul local al colegiului Ernest Abason (născut în 1897, doctor Redescoperim Bucureştiul în vizi- Bercovici, cu ocazia unei proiecţii des- Povestiri în matematică) la care se adugă cei unea lui Stern şi în diferitele contexte pre Bucureştiul secret. Cartierul evre- 33 de profesori, printre care arhitecţii istorice: modernism în faza experimen- iesc. Filmul nu se referea la el, doar dulci-acrişoare Harry Stern (n. 1909), Jean Monda tală (1930 – 1939) cu vila Stern din spaţiul proiecţiei îi sugera prezenţa... „Lumea pe toate feţele”, (n. 1900), Zigu Rapaport (n. 1913) şi strada V. Alecsandri nr. 5 şi tipografi a ANCA CIUCIU recenta carte a lui G. Mosari, apărută în Editura „Revista Familiei”, din Rishon Letzion, Două fi lme israeliene, pe lista scurtă a candidaţilor Israel, ilustrată de caricaturişti români şi israelieni - Horaţiu Mă- lăiele, Florin Buciuleac, Veroni- pentru Oscar ca V. Călin, Adar Darian, Magda Filmele israeliene „Portarii” şi „Cinci camere de fi lmat Migală -, este o carte pentru sparte” fi gurează pe lista scurtă a candidaţilor pentru Premi- zile de vacanţă; o carte care se ile Oscar, la categoria „fi lme documentare de lung metraj”. citeşte singură, scrisă cu bine ştiutu-i umor, cu Prima peliculă, regizată de Dror Moreh, cuprinde interviuri drag de urbea natală, prezentă-n sufl et oriunde-l cu şase foşti şefi ai securităţii israeliene (Shin Beth). Cea poartă paşii. Convins că realitatea e mai puternică de a doua, a israelianului Guy Davidi şi palestinianului decât fi cţiunea, prozatorul „vânează” detaliul sem- Emad Burnat, prezintă povestea reală a operatorului amator nifi cativ din cele văzute, citite, ascultate. O face Emad Burnat. din unghiul fabulistului, ca portretist ori reporter, Israelul a fi gurat de mai multe ori pe lista scurtă a fi lmelor punând în mişcare „povestiri de buzunar” dulci- străine („Beaufort”, ”Vals cu Başir”, „Ajami”, „Explicaţia de acrişoare, momente de viaţă din Israel, România subsol”), dar este pentru prima dată din 1975 când nu unul, primul fi lm israelian despre Holocaust, cu imagini autentice şi de oriunde pe mapamond, amintiri cu stele ci chiar două fi lme documentare concurează pentru premiu. despre lagărele de concentrare naziste. Decernarea Premiilor ale teatrului şi scenei lirice româneşti, din toate Atunci, fi lmul nominalizat a fost „Cea de a 81-a lovitură”, Oscar va avea loc la Los Angeles, pe 24 februarie a.c. (E.G.) generaţiile. Un loc aparte – neuitatul Costel, care „avea teatrul în sânge” deşi n-a ajuns niciodată Arad actor profesionist, pentru care compunea toate Simpozionul ”180 de ani de învăţământ neolog” „dialogurile satirice” în Bacăul „brigăzilor artistice La 19 decembrie 2012, la Centrul Prof. univ. dr.Marius Grec a arătat, la importanţa deosebită a educaţiei. La de amatori” din anii ’60. de Studii Iudaice de la Arad s-a desfă- deschiderea evenimentului, că acesta ora actuală, în condiţiile tulburărilor Autorul scrie aşa cum vorbeşte. Sensibilita- şurat simpozionul „180 de ani de învă- marchează data înfi inţării, cu 180 de suferite în scara valorilor, ale schim- tea, ironia, „nervul” reportericesc ale israelianului ţământ neolog”. Organizat de Centrul ani în urmă, a şcolii neologe din Arad, bărilor structurale deosebite, educaţia originar din oraşul lui Bacovia sunt constante ale de studii iudaice al Universităţii „Vasile unde procesul de învăţământ s-a ar fi soluţia problemelor ridicate de scrierilor sale. Savoarea lor e dublată de bun-gust Goldiş” şi Comunitatea Evreilor din desfăşurat fără încorsetări religioase. această situaţie, a spus preşedintele şi bună-cuviinţă în naraţiuni „pe muchie de cuţit”. Arad, la simpozion au participat cadre Masa rotundă nu se va ocupa numai Comunităţii. La Centrul de Studii Iudai- Prefaţa colectivă, semnată de Răzvan Voncu, didactice din învăţământul universi- de acest eveniment ci, în general, de ce a fost deschisă în paralel o expoziţie Carol Isac, Alexandru Mirodan, Ion Cristofor, Va- tar şi preuniversitar, studenţi, elevi, probleme de educaţie, o chestiune atât de fotografi i a artistului fotograf Alec lentin Taşcu, Ioan Holban, Boris Perevoznic, are membri ai comunităţii evreilor, inclusiv de importantă la ora actuală. La rândul Dovec, ilustrând momente din istoria un numitor comun: Mosari – maestru al prozelor preşedintele ing. Ionel Schlesinger. său, ing. Ionel Schlesinger a subliniat contemporană a Israelului. foarte scurte. (E.S.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 15 Medi Wechsler Dinu la.... 104 ani De la antiiudaism La 22 decembrie 2012, pictoriţa Medi generaţii strălucite de artişti şi oameni de ei de a fi , gândirii, imaginaţiei ei. Sunt Wechsler Dinu a împlinit 104 ani. Aniver- cultură. Nu e puţin lucru nici să avem, în tablouri moderne în sensul simplifi cării la antisemitism sarea este, în sine, un eveniment, dar cel sfârşit, acces la o operă plastică ascunsă imaginilor, fără să se ajungă la nonfi gu- mai important lucru, şi care ne bucură pe publicului larg, până în urmă cu câţiva rativ. De altfel, Medi Dinu a recunoscut toţi care o cunoaştem, este starea ei de ani, din varii pricini, consecinţe directe că nu face parte din nici o şcoală, că nu şi înapoi spirit. Plină de umor, cu memorie intac- ale destinului pictoriţei. Totuşi, cel mai aparţine nici unui curent. Totuşi, înrudirea New Europe College a fost înfi inţat tă, mobilă, gata să participe la cele mai minunat lucru trăit de cei ce o ştiu pe cu generaţia interbelică este evidentă. în 1994 de către Andrei Pleşu şi se bu- diferite programe, Medi Dinu îşi explică Medi Wechsler Dinu este extraordinara Vernisajul din 15 decembrie a fost cură de un mare prestigiu naţional şi… longevitatea tocmai prin faptul că nu ocazie de a cunoaşte amintirile, trăirile, organizat cu o săptămână înainte de european. Varietatea temelor, nivelul şi-a pierdut niciodată simţul umorului şi, experienţele de viaţă şi de creaţie ale aniversarea ei. Expoziţia a făcut parte academic, atragerea masteranzilor au cu ajutorul acestui dar, a înfruntat toate unei doamne care a ştiut să depăşească dintr-o manifestare mai largă, dedicată lărgit cercul de interes pentru această greutăţile ( şi a avut parte de ele din plin). toate momentele-limită ale unei istorii reginei Maria a României - despre care instituţie modernă. În data de 11 decem- Există doi vectori principali în pictoriţa are multe amintiri, dintre care brie, profesorul dr. Steven Englund, cu viaţa ei şi care au contribuit la for- pe unele le-a împărtăşit publicului. studii în SUA şi Franţa, fost colaborator al marea caracterului atât de special al Tablourile ei au fost alese deoarece preşedintelui Carter, în prezent activând pictoriţei. Talentul, dragostea faţă de şi Medi Dinu, la fel ca regina, a fost o la Universitatea Americană din Paris, a ceea ce a dăruit artei şi convieţuirea îndrăgostită de Balcic. Ea nu se du- prezentat o temă de interes, care a cuprins cu soţul ei, talentatul ziarist şi poet in- cea acolo numai vara, cum făceau cei o întreagă istorie de peste 2000 de ani. terbelic Ştefan Roll (Dinu). Anii difi cili mai mulţi pictori interbelici, ci stătea De la antiiudaismul antic,care era similar ai perioadei Antonescu, ai legilor ra- din primăvară până toamna târziu, cu orice altă atitudine şi orice relaţie între siale, care au împiedicat-o ca tocmai rezultatul acestor „stagii” fi ind nu- popoarele unei zone geografi ce disputate, când arta ei s-a manifestat în toată meroasele ei tablouri având ca temă s-a ajuns la antiiudaismul religios, prin plenitudinea, să se facă cunoscută, Balcicul. Dragostea faţă de acest apariţia creştinismului, respins de iudei, să expună, ca numele ei să fi e inclus loc pitoresc o împărtăşea cu regina apoi la politica statelor creştine faţă de în lista artiştilor contemporani, au fost Maria, dar a pictat şi alte peisaje care evrei, până în secolul XIX, când el ajunge depăşiţi cu sprijinul celui care i-a fost pot fi regăsite şi în memoriile reginei un curent politic. De-a lungul timpului a tovarăş de viaţă, soţ iubit şi cel mai - Sinaia, Bran, Rucăr. existat un trafi c de idei, mituri, prejudecăţi apropiat om de sufl etul ei. Personal, sunt posesoarea a două antievreieşti, rolul Bisericii, al Statului fi ind Modestia ei extraordinară şi ne- tablouri ale pictoriţei, unul reprezen- hotărâtor. Antiiudaismul a cuprins întreaga justifi cată după părerea criticilor de tând farul din Sulina şi celălalt, pe Europă, ca şi Nordul Africii, lumea arabă, artă, deoarece ea poate fi comparată care l-am achiziţionat la această etc. În România a existat un specifi c, Tran- cu artiştii din generaţia ei, explică de expoziţie, Balcicul toamna. Mă uit silvania, Muntenia şi Moldova parcurgând ce a fost descoperită atât de târziu, la tablouri, mă bucur că le am, nu etape diferite şi suferind infl uenţe diferite. abia în ultimele două-trei decenii numai din cauza valorii lor artistice, De la pogromurile din Rusia, la toleranţa când, datorită strădaniilor celei care dar şi sentimentale, deoarece am în din Europa Centrală şi de Vest există se ocupă de valorificarea operei faţa ochilor imaginea acestei micuţe etape diverse. O temă largă, discuţiile se ei, criticul de artă Luiza Barcan, au doamne, fragilă la prima vedere, dar puteau purta zile în şir. Astăzi, islamismul fost organizate mai multe expoziţii, foarte tare în sufl et. Cum altfel ar fi extremist a reintrodus antiiudaismul, tablourile ei au ajuns în muzee, au ajuns la 104 ani şi să fi e aproape per- mai precis antiisraelismul, care a moş- fost achiziţionate şi în ţară şi în stră- fectă? Expoziţia a fost organizată la tenit un greu trecut istoric. La discuţii au inătate. În pofi da vârstei ei înaintate, sediul Jockey Clubului din Bucureşti. participat masteranzi, ca şi specialişti, Medi Dinu a participat la aproape Am întrebat-o, în glumă, dacă a fost precum Andrei Oişteanu, Andrei Cornea, toate vernisajele, la fi lmările despre viaţa deloc prietenoase, cu o demnitate şi un vreodată la Jockey Club. „Nu, niciodată. ş.a. (B.M.M.) ei, la interviuri sau la scrierile unor frag- umor tipice personajelor din marile opere A trebuit să aştept 104 ani”, mi-a răspuns. mente de memorii. Iată ce spunea Luiza literare. Medi Wechsler Dinu este, la cei cu umor. Cine ştie, m-am gândit eu, ce Barcan la vernisajul expoziţiei pictoriţei, 104 ani‚ un tezaur uman viu... ” alte surprize o mai aşteaptă...Căci nu Cărţi evreieşti din 15 decembrie 2012, şi care rezumă Deşi a abordat toate genurile – pictură degeaba există acea urare evreiască, opiniile celor care o cunosc pe Medi Dinu: în ulei, grafi că, acuarela este arta ei pre- potrivită pentru Medi Dinu: „Ad Mea Ve- în limba română „Nu e puţin lucru să putem dialoga în anul dilectă. Penelul ei delicat, un extraordinar esrim” - Să trăieşti 120 de ani! Eu sper că 2012 cu o contemporană a marilor noştri simţ al culorilor, redarea imaginilor în câ- la Medi Dinu se va îndeplini. Editura „Teşu” a încheiat anul 2012 şi artişti interbelici, cu o reprezentantă a unei teva trăsături se pare că corespund felului EVA GALAMBOS a început anul 2013 cu câteva tipărituri interesante, unele prezentate şi la Târgul de carte „Gaudeamus” de la Bucureşti. De Amintiri de la „Revista Cultului Mozaic” menţionat în primul rând „ŞULHAN ARUH. Codexul sfânt al comportării evreilor în atâtea alte aşezări, mai mari sau mai potrivit Talmudului”. Lucrarea reprezintă mici, din această ţară. Despre ele nu ştim traducerea în româneşte a faimosului Ruhălă nimic, nici chiar numele nu ni s-a păstrat „Şulhan Aruh” redactat în secolul 16 de Un prieten scriitor chestiuni de poezie. „Se apropia Paştele, în amintire, căci ele nu au avut norocul învăţatul talmudist Iosif Caro din Ţfat mi-a semnalat volumul îşi aduce aminte Claudia Milian. Ruhălă pe care l-a avut Ruhălă, de a li se încru- (Israel), cu adnotările în stil aşkenaz ale recent apărut al Claudi- venise să ne facă pâine albă, o pâine cişa destinul, fi e şi pentru o clipă, cu cel lui Moise Isserles din Cracovia (Polonia), ei Milian, „Cartea mea de aduceri aminte”: cum numai mâinile lui Ruhălă ştiau să al unei scriitoare de aleasă sensibilitate. şi a înscris un moment important în viaţa - Se afl ă în el o impresionantă de- dospească şi să o coacă auriu, ca pe Al unui om de condei dar şi de autentică religioasă şi culturală a evreimii. Tradu- scriere a unei înmormântări în cimitirul o preţioasă jertfă de punere înaintea omenie, care a învăţat omenia odată cu cerea şi redactarea a fost făcută de G. „Filantropia”... Domnului”. literele alfabetului. Căci în altă parte a Bruchmaier, Veronica Bârlădeanu ş. a. Îmi procur cartea, o deschid şi de la Din câteva trăsături, condeiul sigur al cărţii, autoarea ne redă o scenă plină de Altă lucrare deosebită: „Ce i-a spus evreul primele rânduri sunt captivat deopotrivă scriitoarei schiţează portretul fi zic şi moral înţelesuri şi frumuseţe morală, la care a Steinhardt călugărului creştin Steinhardt de conţinutul şi tonul povestirii. E o lume al femeii, vorba ei care seamănă cu o lita- fost martoră pe când purta ghiozdan şi şi viceversa” (cu prefaţa acad. Eugen întreagă în paginile ei, asupra căreia pla- nie, despre tot ce a durut-o în viaţă. Acum fundiţe. Două colege de clasă, Friedman Simion). Editura TEŞU a mai lansat pe nează umbra lui Ion Minulescu. Văduva o cunoaştem pe Ruhălă: e una din acele Bertha şi Bercovici Tili, sunt jignite cu bru- piaţă cărţile: „Foaie verde caltaboşi, măi autorului Romanţelor pentru mai târziu, ea femei inimoase şi neobosite de la Iaşi talitate de către o fi inţă obtuză, pentru că suntem nişte scârboşi” de Ion Pribeagu, o însăşi scriitoare de mare fi neţe, îl readuce sau din alt târg din trecut, care muncea nu coseau de Şabat. Simţul de dreptate ediţie jubiliară cu prilejul aniversării a 125 în mijlocul nostru, ne face să trăim prin el din greu spre a-şi creşte copiii, spre a le care trăieşte în fi ecare fi inţă omenească, de ani de la naşterea popularului umorist şi alături de el fervoarea poeziei autentice. asigura nu numai o bucată de pâine, ci şi de la cea mai fragedă vârstă, este jignit evreu; Memoriile Elenei Lupescu („Am fost Când se nimereşte, ca în cazul de putinţa de a învăţa, de a deveni oameni şi Claudia aleargă să-şi descărce sufl etul denumită jidoavca cu părul roşu”); „Legen- faţă, ca ambii soţi să fi e scriitori, e fi resc cu adevărat vrednici de acest nume. Erau la „tata-mare”, bunicul dinspre partea dele hasidice” de Martin Buber; „Istoria ca locuinţa lor să fi e larg deschisă pentru şi păreau slabe, neputincioase, dar de tatei. Şi ce admirabilă lecţie de etică şi Israelului. O istorie pictografi că a verilor scriitori. Poeţi şi prozatori, dar şi pictori, câtă tărie morală aveau nevoie spre a demnitate îi serveşte acest minunat bunic! din cele mai vechi timpuri până astăzi” actori, muzicieni, dar cine nu a trecut trăi, spre a păşi peste fl uviul de suferinţă - Tu să te porţi frumos cu ele, ca să uite (lucrare apărută sub auspiciile Lojei B’nai bucuros pragul căminului soţilor Minules- şi lipsuri ce le traversa existenţa! E oare răutatea celorlalţi... Afl ă că noi nu suntem B’rith şi Asociaţiei Culturale de Prietenie cu-Milian? Îi regăsim retrospectiv pe toţi de mirare că în prezenţa unui asemenea despărţiţi de ovrei. Pe noi ne leagă de ei România-Israel); „Tora în româneşte. Cele în paginile cărţii. exemplar uman, subtila scriitoare se simte Profeţii, Decalogul şi Psalmii lui David şi cinci cărţi ale lui Moise (Geneza, Exodul, Între atâtea nume ilustre i-a fost dat nedumerită, surprinsă şi că-şi pune între- Dumnezeu-Tatăl, care este al nostru şi al Leviticul, Numeri şi Deuteronomul)”; şi lui Ruhălă să-şi înscrie prezenţa în casa barea: „Doamne, ce o fi având Ruhălă, lor. Nu trebuie să-i urâm. două volume de povestiri de Şalom Ale- şi existenţa familiei Minulescu. „A venit care îi răscumpără necazurile şi o ridică Ei sunt poporul ales al lui Dumnezeu. hem („Păţanii în Casrilifca, Basarabia şi Ruhălă!”, exclamă amfi trioana casei cu demnă peste dureri?” Fetiţa nu a uitat sfatul bunicului. Odessa” şi „Povestiri cu evrei cum nici în bucurie nedisimulată. Şi ghicind nedume- Ruhălă însăşi e cea care îi furnizează Ne-o spune căldura şi bucuria pe care 1000 de ani nu aţi auzit”). De un interes de- rirea cititorilor, se grăbeşte să adauge: “A! răspunsul lămuritor: o încearcă atunci când Ruhălă îi trece osebit s-a bucurat noua ediţie a albumului Ruhălă e un personaj în adevăr biblic... -...Eu am ce-mi trebuie să mă vindec pragul, căldura pe care o simţim iradiind „Istoria Teatrului Evreiesc din România” cu Când am venit în Iaşi, Ruhălă a fost de nedreptăţile destinului... Da, am şi nu din rândurile scriitoarei. Într-un fel, sunt o prefaţă de prof. Sorin Oprescu, primarul una din primele mele cunoştinţe, foarte pier, iacă aşa a dus-o neamul meu. Tora! acele rânduri ale ei, omagiul adresat nu general al Bucureştiului. De asemenea, deosebită de vechile mele cunoştinţe, Am Tora – Cartea Legii! Ce s-ar fi făcut unei singure făpturi, ci tuturor acelor fe- remarcăm şi lucrările „Almanahul umoru- foarte apropiată de mine... Mi-a plăcut poporul lui Israel fără Tora? Fără legă- mei modeste şi vrednice care au trăit cu lui. Cum râdeau românii în secolul trecut”, de la început. Venise la mine în casă, mântul cu Dumnezeu? folos, fără ca adversităţile să le frângă „Generaţia irosită” (memoriile lui Silviu aducând o fi re şi o culoare diferită de tot Aşa i-a vorbit într-o zi primăvăratică, nici omenia, nici demnitatea, prin târgurile Brucan cu fotografi i), „Fiul lui Dumnezeu” ce cunoscusem până atunci”. prin 1917, Ruhălă, o femeie umilă şi moldave de altă dată. de Rabi Iankl Ben Shlomo şi dicţionarul Ce a adus-o pe Ruhălă în casa so- vrednică din târgul Ieşilor, cum au fost de citate universale şi româneşti „Dacă ai ţilor Minulescu? Fireşte, nu complicate atâtea – în bătrâna cetate a Moldovei şi VICTOR RUSU murit, să-ţi fi e de bine”. (T.S.) 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 Unirea Principatelor şi evreii Decizii Desigur, Unirea Principatelor este rezultatul unei îndelungate Calendarul Românului, la care colaborează şi Enric Winterhalter, aşteptări şi al unor acţiuni pornind din interiorul Ţărilor române. Dar un prieten al lui C.A. Rosetti şi Iuliu Barasch. un factor ce nu poate fi neglijat este cadrul european în care ea s-a La 8 martie 1859, Rabinul M. L. Malbim, în calitate de Şef-Ra- ale Comitetului înfăptuit. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii bin a rostit în Sinagoga Mare o rugăciune specială pentru Unirea vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor Principatelor. În Bucureşti şi Iaşi au loc manifestaţii ale evreilor Director lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul în favoarea Unirii. Antiunioniştii intervin cu agresivitate, rănind şi războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării meseriaşi evrei, participanţi la manifestaţii. unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma În cursul anului 1860, circa 1600 de evrei pământeni se înscriu al F.C.E.R. unor Adunări d-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858. pentru recrutare în noua armată a Principatelor Unite. Mihail Kogăl- Reunit pe 20 ianuarie în prima se- La 10 august 1858 s-a deschis la Paris Conferinţa celor şapte puteri niceanu dă o circulară cerând evreilor să-şi trimită copiii la şcolile siune pe anul 2013, Comitetul Director europene - Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia publice şi să adopte portul elevilor români. (C.D.) al Federaţiei Comunităţilor Evre- şi Regatul Sardiniei, privind organizarea Principatelor Române. La Paris se înfi inţează, în 1860, Alianţa Israelită Universală, ieşti din România (F.C.E.R.) a adoptat Se preconiza existenţa a doi domnitori, unul în Moldova, altul în care va sprijini emanciparea evreilor din ţările Europei, ca şi mo- o serie de de hotărâri de interes pentru Muntenia, dar alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în ambele capitale dernizarea vieţii evreieşti în spiritul vremii. membrii Federaţiei. a dus la unirea principatelor La 11 decembrie 1861, domnitorul Al. I. Cuza declară naţiunea Deşi a obţinut aproape 11.000 de Trebuie menţionat că evreii din Principate au cerut evreilor din română ca întemeiată, urmare a unirii celor două Principate. În voturi, mult mai multe decât numărul Franţa să intervină pe lângă Conferinţă în favoarea drepturilor lor, 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două Principate, domnitorul total al evreilor care trăiesc în România, ca locuitori ai noilor state. Armand Levy transmite un document în Cuza a unifi cat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică. preşedintele F.C.E.R., deputatul Aurel acest sens baronului de Rothschild la 24 iulie 1858. Articolul 46 din După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată Vainer, a subliniat insatisfacţia sa faţă Convenţie exprima destul de vag o perspectivă pentru acordarea prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmarin- de rezultatele obţinute în campania de unor drepturi altor culte, decât cel creştin. În decembrie 1858 apare gen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România. realegere ca deputat al comunităţilor evreieşti din România, când judeţe în care nu trăieşte nici un evreu au adus Pictorul-martir C.D.Rosenthal, un premergător al Unirii mai multe voturi decât zone cu comuni- Cu ocazia sărbătoririi Zilei Unirii Prin- care bat toba unui naţionalism extremist. jalonează începuturile. Participă la revolu- tăţi mari. „Activitatea în judeţe va trebui cipatelor, de la 24 ianuarie 1859, ne Artistul s-a născut în anul 1820, la ţia de la Bucureşti, din iunie 1848. Primeşte să fi e mult intensifi cată la următoarea amintim și de eroii pașoptiști care au dorit Budapesta, în familia unui comerciant. cetăţenia română, care nu se acorda, de campanie electorală, iar revista Re- această Unire. Printre ei se numără și Fratele său a fost, de asemenea, om de obicei, evreilor. După înăbuşirea revoluţiei, alitatea Evreiască să fi e difuzată mai autorul celebrului tablou „România revo- afaceri. El a făcut studii la Viena, apoi este închis la Giurgiu, Rusciuc. Eliberat, amplu în judeţe şi să conţină informaţii luţionară”, Constantin Daniel (la naştere, se stabileşte în 1842, la Bucureşti, unde pleacă la Paris, călătoreşte cu diferite din respectivele zone”, a spus dr. Aurel David) Rosenthal. Modelul ales era Maria devine un portretist apreciat. În 1844, îl misiuni în Elveţia, Austria. Este arestat şi Vainer, solicitarea sa fi ind reţinută apoi Rosetti, soţia revoluţionarului C.A.Rosetti, găsim la studii la Paris, avându-i profe- torturat la Budapesta. Moare în închisoare, ca o hotărâre a C.D. care l-a apreciat la superlativ pe prietenul sori pe Michelet, Quinet, poetul polonez la 23 iulie 1851. Ion Heliade Rădulescu Preşedintele F.C.E.R. a mai subli- său pictor, afi rmând că a murit ca un erou Adam Mickiewicz, ş.a. În 1846, fondează l-a apreciat pe Rosenthal drept „martir niat că iniţiativa Federaţiei, susţinută al României, ucis de poliţia habsburgică. Societatea Studenţilor Români alături de al Revoluţiei române”. Alături de Barbu de Primăria Sectorului 3 din Capitală, Poetul Nichita Stănescu se referea la Bălcescu, Kogălniceanu, Ion Ghica, cu un Iscovescu, C.D.Rosenthal a adus o nouă de a se inaugura în faţa Sinagogii Mari C.D.Rosenthal ca la un exemplu de patri- program vădit revoluţionar. În acelaşi an mărturie a devotamentului pe care evreul un monument în cinstea Şef Rabinului otism, „care nu este rezultatul unei analize vizitează Anglia, unde ia contact cu pictura îl manifestă atunci când nu i se pune în Alexandru Şafran z.l. şi un altul pentru de sânge”. Afi rmaţia poetului ar trebui să preromantică engleză, astfel că această faţă absurda acuzaţie de deicid, ca şi alte comemorarea Pogromului de la Bucu- fi e reprodusă pe fontispiciul tuturor ziarelor şcoală, la fel ca şi pictura lui Delacroix, îi epitete false, din vechiul arsenal antiiudaic. reşti „repară o nedreptate care durează de zeci de ani, iar de acum înainte, în Bucureşti vom avea un monument Mihai Eminescu – Geniul poeziei româneşti arhitectural care să comemoreze evreii Născut la 15 ianuarie 1850 (după unii biografi , data naşte- cu o structură etnică eterogenă. Izgoniţi de autorităţile ţariste, ucişi de legionari în timpul pogromului”. rii ar fi fost mai devreme), Mihai Eminescu este sărbătorit în prin măsuri nedrepte, prigoană, numeroşi evrei au găsit adăpost O altă hotărâre a C.D. care va con- fi ecare an. Nu credem că există cititor de limbă română care în Principatele Române. Unii au considerat că această imigraţie tribui la restaurarea memoriei publice a să nu aibă cunoştinţă de cel puţin o parte dintre poeziile sale, ar pune în pericol evoluţia fi rească a ţării, o imagine care s-a vieţii evreilor din Bucureşti va fi proiectul unele devenite şlagăre. Aportul lui Eminescu la limba şi cultura dovedit păguboasă şi cu consecinţe de neprevăzut pentru jurna- de punere în valoare a fostului cartier română este de necontestat, talentul său depăşind cu mult pe listul strălucit care a fost Mihai Eminescu. Publicarea în 1980 a evreiesc din Bucureştiul antebelic. Va cel al contemporanilor, ca şi cultura formată prin absorbţia atât volumului IX din „Opere complete”, sub egida Academiei RSR, fi creat un Grup de Lucru, alcătuit din a folclorului românesc, dar şi a culturii europene. Formaţia sa a provocat o reacţie excesiv de dură chiar şi din partea fostului preşedintele dr. Aurel Vainer, consilier fi losofi că, interesul pentru istoria poporului român, pentru politică Şef-Rabin dr. Moses Rosen. Ceea ce lipsea din această ediţie dr. ing José Blum, preşedintele C.E.B., l-au propulsat în atenţia celor mai luminaţi intelectuali ai vremii era un comentariu competent şi la obiect, pentru a face lumină Erwin Şimşensohn, directorul Cancela- sale. A avut relaţii de colaborare şi prietenie şi cu savanţi de în istoria secolului XIX. riei Rabinice, Edi Kupferberg, directorul origine evreiască, precum Moses Gaster, Tiktin, ş.a. De postumitatea lui Eminescu, care este o moştenire in- de cabinet Silvian Horn, secretar de stat Articolele sale din periodicul conservator „Timpul” au trezit estimabilă, au profi tat atât curentele de extremă dreaptă, cât Irina Cajal. reacţii adverse, unele concluzii fi ind discutabile, ca şi una din- şi regimul comunist. Dar valoarea poetului, gânditorului Mihai Erwin Şimşensohn va realiza un tre poeziile sale de mare frumuseţe artistică, dar deformată ca Eminescu nu este un monopol al unei grupări sau al unui sistem. program după care se vor desfăşura mesaj de unii urmaşi nedemni. Este vorba de poezia „Doina”. Este un bun universal, care merită mereu pomenit, cunoscut, alegerile pentru conducerea C.E.B., Cum bine au comentat unii analişti post-eminescieni, ideea iubit. De altfel, un autor israelian, Tony Siegler, a tradus în limba care vor trebui să aibă loc în luna apri- omului politic Eminescu era de a stimula iniţiativa conaţionalilor ebraică nemuritorul poem „Luceafărul”. Multe poeme ale sale au lie, dat fi ind că expiră termenul pentru în domeniul economic, social, România fi ind un stat în formare, fost traduse în majoritatea limbilor europene, ca şi în limba idiş. care au fost aleşi liderii bucureşteni. De asemenea, va trebui să fi e ţinute alegeri la Craiova, Rădăuţi şi Dorohoi. Aharon Appelfeld - 80 de ani C.D. a mai stabilit să se ceară opinia Aharon Appelfeld este unul dintre scri- nă de Any Shilon, la Ed. Polirom, în 2009. casa unei ucrainence. comunităţilor din ţară în vederea trimite- itorii importanţi ai literaturii israeliene şi ai Amintirile încep cu o excursie în Car- Cunoştea limba de la rii, în termenul solicitat, a unui răspuns celei contemporane. Născut la 16 februarie paţi, copilul având numai patru ani, dar o fostă servitoare de la Claims Conference privind un even- 1932, la Jadova, judeţul Storojineţ (Ucrai- cuvântul Erdbeeren (care se traduce şi acasă (ne amintim de tual confl ict de interese în cazul unor na), şi-a pierdut mama, care a fost ucisă „fragi” şi „căpşuni”) i s-a fi xat în memorie. Canetti, cu doica lui din presupuşi conducători care ar decide într-un pogrom, în ajunul celui de al doilea În casă se vorbea germana, dar bunicii România), munceşte asupra asistenţei acordate membrilor război mondial. Astfel a început Holocaustul vorbeau idiş iar copiii înţelegeau doar în pentru ea, dar femeia comunităţilor şi benefi ciază ei înşişi de pentru viitorul scriitor şi nu numai pentru el. parte cuvintele. Viaţa la ţară, lăutarii, pre- era beţivă, devenise prada bărbaţilor din astfel de facilităţi. Deportat în Transnistria, deşi era un copil gătirea dulceţii de prune, cirezi de vaci, sat. Isterică, îl bate pe copil, care fuge din C.D. a mai aprobat nivelul contri- orfan de mamă, el evadează. Avea numai amintiri, ca în poemele lui Fundoianu. nou. Pe drum vede cum un alt copil era buţiilor la D.A.S.M., precum şi sumele opt ani, se ascunde în pădure iar în 1944 Apoi este drumul la sinagogă, peisajul urmărit de o ceată de ne-oameni, cu scopul necesare pentru mutarea C.S.I.E.R. în se înrolează, tot copil fi ind, în armata so- are ceva chagallian. De fapt, evocarea lui de a-l preda poliţiei locale. Aharon ajunge noul sediu, până la data de 15 februarie vietică. După război se refugiază în Italia, Appelfeld este familiară, am întâlnit-o la într-un lagăr de muncă. Afl ă destul pentru a.c. apoi, în 1946, în Palestina, unde studiază la diverşi autori. Rugăciunile rostite de bunic a scrie nu un roman, ci zece. Războiul se De asemenea, s-a aprobat ca Universitatea Ebraică din Ierusalim. Devine în sinagogă i se par stranii, se refugiază termină, ajunge în Italia. Reţine tot ce aude F.C.E.R. să contribuie fi nanciar, alături profesor la Universitatea din Beer Sheva. în curte. Viaţa îşi urmează cursul, mama, şi vede – despre copii sfâşiaţi de câini, de JDC, JCC şi comunităţile locale, la Din 1958 publică proză în ivrit, deve- o femeie frumoasă, protectoare, tatăl - as- copii abuzaţi sexual, ucişi, maltraţi, un realizarea turneului a două coruri isra- nind unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori pru, preocupat, unchiul - un moşier bogat, război în care „copiii erau ca nişte paie pe eliene de cantori, care se vor deplasa israelieni. A fost ales membru al Academiei studios şi cunoscător de limbi străine, care oricine putea să calce”, scrie autorul în localităţi din Transilvania şi Moldova Americane de Arte şi Ştiinţe, în 1983 i s-a mătuşa Reghina - asimilaţionistă, nu-i acestor amintiri greu de citit în linişte. Răz- în lunile martie, respectiv aprilie. decernat Premiul Israel pentru literatură, iubea pe habotnici, era suferindă. Apariţia boiul a rămas în amintirea multor oameni În luna februarie va avea loc un sim- apoi, în 1989, Premiul Naţional iar în 2005, huliganilor, a antisemiţilor, era în anul 1937. dar copiii au cea mai bună memorie. Pe pozion pe tema “Evreii din România“, la Premiul „Nelly Sachs”. In limba română Anii 1938, 1939, apoi războiul, ghetoul din vaporul care îl ducea în Palestina, Aharon care au fost invitaţi să participe istorici au fost traduse cinci din romanele sale – Cernăuţi. Scriitorul ocoleşte episodul tragic cunoaşte un copil de cinci ani cu piciorul români de prim rang. ”Badenheim 1939” (Univers şi Polirom), al asasinării mamei sale, dar redă o scenă amputat, o fetiţă înfi ată de un alt supravie- Membrii C.D. au adresat felicitări „Pentru toate păcatele” (Hasefer), „Pe cutremurătoare, a deportării unui cămin de ţuitor. Un episod, printre altele. Cartea nu preşedintelui Federaţiei, dr. Aurel neaşteptate, dragostea“, „Caterina” (Uni- copii orbi, conduşi de directorul căminului, trebuie repovestită. Stilul lui Appelfeld este Vainer, cu ocazia zilei sale de naştere. vers”), acesta din urmă fi ind o evocare a un om ca Janusz Korczak. Copiii cântă, inimitabil şi ceea ce spune trebuie ascultat În fi nal, a fost analizată situaţia de la vieţii evreilor în Rusia ţaristă, sub aspect jandarmii îi lovesc cu cravaşele. cu atenţie. O experienţă care spune mult, CE Constanţa şi s-a dispus rezolvarea artistic - o adevărată bijuterie. „Povestea In 1942, la vârsta de zece ani, Aharon o mărturie care spulberă orice minciună. urgentă a problemelor identifi cate acolo unei vieţi” a fost distinsă cu Premiul Médicis, (în carte el apare sub numele de Erwin) de Controlul Financiar Intern al F.C.E.R. în 2004. Cartea a apărut, în traducere româ- reuşeşte să fugă în pădure. Ajunge la Pagină realizată de BORIS MEHR Al. MARINESCU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 17 Top 3 din 30 Bugetul Comunităţii – O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile Iar demiterea, după o săptămână, a câ- peste sporul de 1% înregistrat în UE oglindă a atribuţiilor Zăpada, permanentă torva directori de la CNADR nu schimbă şi 0,9% în Zona Euro. surpriză şi teroare esenţial situaţia. Şi între timp, iar ninge Unul dintre punctele nevralgice ale sau îngheaţă, iar facem o comisie şi României este că rata creditelor întâr- comunitare Mai în glumă, mai în serios, de aşa mai departe. ziate mai mult de 90 de zile la plată „Curierul Israelit” din iunie 1921 C.E.B. câte ori ninge, toată lumea se întreabă Lucrurile sunt clare: până la încăl- se apropie de 18%, ceea ce sperie publică bugetul Comunităţii Evreilor de ce sunt autorităţile noastre mereu zirea globală, când poate că nu va băncile şi îngreunează creditarea. din Bucureşti pentru perioada aprilie 1921–aprilie luate prin surprindere şi ce trebuie să mai ninge în România, o vom duce 1922. Este primul act public prin care noua Co- se mai întâmple pentru ca oamenii să din surpriză în surpriză şi din teroare Creşterea producţiei munitate îşi afi rmă defi nitiva ei constituire. Docu- nu mai tremure şi să nu mai moară în teroare, pentru că autorităţile nu se mentul nu conţine doar cifre seci privind sumele sub nămeţi. simt în stare să stabilească dacă o trebuie să se simtă destinate diferitelor domenii de activitate. Suntem Povestea cu deszăpezirea în şosea a fost sau nu curăţată. în buzunarele oamenilor în prezenţa unui program de anvergură din care România seamănă leit, dar tragic, rezultă o concepţie de organizare şi de conducere cu un banc de dinainte de ’89, când „Nu ne trebuie orice fel de creştere a vieţii evreieşti. Prin acest buget, Comunitatea îşi şeful unui C.A.P., întrebat cum stă cu Economia românească, economică, ci doar una care să creeze asumă sarcina de a întreţine şi a pune pe baze semănatul, răspundea: „La radio am între optimism şi pesimism noi locuri de muncă”, a avertizat şefa noi activitatea instituţiilor culturale, religioase şi de terminat, iar la televizor mai avem vreo FMI, Christine Lagarde, amintind că, asistenţă socială. Dintr-un venit evaluat la peste 100 de hectare”. Un raport recent al Băncii Mondiale în prezent, există în lume peste 200 13.700.000 lei, s-a prevăzut o cheltuială de peste După ninsoare şi polei, la o con- (BM) arată că România va înregistra de milioane de oameni fără locuri de 13.170.000 lei. Chiar dacă suma cea mai mare ferinţă de presă, lucrurile s-au lă- un ritm de creştere de 0,6% în 2012 şi muncă şi că şomajul în rândul tinerilor s-a afectat asistenţei, în centrul atenţiei activităţii murit, ceea ce nu înseamnă că data de 1,6% în 2013. Una dintre cauzele urcă la 40%. comunitare se afl a în primul rând şcoala şi educaţia viitoare vor fi mai efi ciente acţiunile slabei performanţe este infl uenţa re- Este uşor de înţeles că o dezvol- tineretului, în general. Întreţinerea celor 18 şcoli de deszăpezire. Ministrul Dan Şova a cesiunii prelungite din Zona Euro, dar tare economică de dragul dezvoltării evreieşti afl ate în Bucureşti la data respectivă, cu povestit ziariştilor că s-au înregistrat, cifrele nu sunt chiar aşa de pesimiste nu duce nicăieri, pentru că şomerii 3.219 elevi şi eleve, a fost înglobată în bugetul în dimineaţa în care sudul şi vestul cum par la prima vedere. Şi asta pen- trebuie să fi e sprijiniţi de stat, ceea ce Comunităţii. Dar preocuparea pentru învăţământ ţării au fost acoperite de gheaţă, 63 tru că, în conformitate cu documentul creează defi cite bugetare şi relansează nu s-a limitat doar la aspectele ei materiale; s-au de accidente şi tamponări, care au citat mai sus, în 2013, în ansamblul spirala tăierilor guvernamentale. „Este introdus importante reforme în conţinutul învăţă- produs 22 de răniri grave sau mai regiunii Europei Centrale şi de Est, un cerc virtuos, avem nevoie de locuri mântului. Este de subliniat atenţia acordată de uşoare. Iar pentru combaterea po- unde se găsesc cele 11 state cu de muncă pentru a asigura creşterea Comunitate educaţiei iudaice a tineretului. S-a leiului, s-au folosit pe câteva drumuri care ne comparăm (Bulgaria, Cehia, economică şi avem nevoie de creştere preconizat înfi inţarea cursurilor de iudaism pentru şi două autostrăzi (bine că nu avem Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, economică pentru a crea noi locuri de studenţii universitari; cursuri de religie şi de limbă prea multe) peste 404 tone de material Polonia, România, Slovacia şi Slove- muncă”, a spus directoarea generală ebraică pentru elevii evrei din şcolile statului. Sunt antiderapant. nia, la care se va adăuga în curând a Fondului Monetar. importante prevederile pentru educaţia fi zică şi Numai că, a constatat ministrul, Croaţia), ritmul mediu de dezvoltare După părerea lui Christine Lagarde, îngrijirea sănătăţii tineretului şcolar şi studenţesc; “nu există, din păcate, un sistem real economică va fi de 1,3%, mai mic de- economia mondială „a oprit căderea, a educaţiei lor moral-spirituale. După model englez, de verifi care a cantităţilor de material cât în România. De altfel, numai patru dar trebuie să evite intrarea într-o nouă s-a hotărât afi şarea de maxime în toate clasele, antiderapant împrăştiate pe şosea” dintre aceste ţări vor înregistra în 2013 criză”, iar pentru asta trebuie ca UE să urmând ca ele să fi e tălmăcite de către profesori. O pentru că „singura verifi care în acest o dezvoltare economică mai dinamică îşi desăvârşească uniunea monetară, atenţie deosebită s-a acordat îmbunătăţirii situaţiei moment este contabilă, adică intrarea decât ţara noastră. Şi Mihai Tănăses- SUA să dea prioritate interesului naţi- cadrelor didactice. Salariile lor au cunoscut o creş- şi ieşirea de material antiderapant” din cu, vicepreşedintele Băncii Europene onal, iar ţările în curs de dezvoltare şi tere de 50%, acordându-li-se şi dreptul la pensie. depozitele respectivelor fi rme! „Dacă pentru Investiţii, împărtăşeşte opinia cele cu venituri mici „să adopte un curs S-a urmărit ridicarea nivelului şcolii evreieşti în cineva vine şi îmi spune că a împrăş- că România s-ar putea dezvolta rapid sustenabil şi care să asigure bunăsta- Bucureşti, care trebuia să constituie un model de tiat 171 tone de material antiderapant, în anii următori, ajungând la ritmuri rea propriilor popoare”. urmat pentru şcolile din întreaga ţară. cum verifi c că s-a împrăştiat acest de 3-4%, dacă va continua reformele Un exemplu care ne priveşte direct Bugetul conţine o serie de prevederi cu caracter material antiderapant?”, se întreabă structurale, ceea ce coincide şi cu este industria construcţiilor, capabilă să social. Trebuiau lichidate cerşetoria şi şomajul. derutat Dan Şova. prognoza BM. genereze dezvoltare generală, şi care Populaţia evreiască a Bucureştiului nu era formată E drept că în contracte există o cla- O rază de speranţă este dată de a înregistrat în noiembrie, în România, numai din elite - intelectuală, bancară, comercială uză prin care societăţile de deszăpezire BM şi în ceea ce priveşte creşterea a doua mare creştere din UE, dar ace- şi industrială. Afl ăm din documentele comunitare că trebuie să plătească 100.000 de euro consumului în România, Ţările Baltice eaşi ramură este acum expusă celor sunt bătrâni şi invalizi care cerşesc. Se prevede asi- dacă se demonstrează că ele nu şi-au şi Bulgaria, cu atât mai mult cu cât cri- mai numeroase concedieri în perioada gurarea existenţei lor, suprimarea cerşitului. Pentru îndeplinit obligaţiile, dar nu este sufi ci- za Zonei Euro va necesita stimularea ianuarie - iunie 2013, de unde se poate valizii lipsiţi de lucru sau lipsiţi de vreo meserie, s-a ent să vezi că maşinile ajung în copaci consumului intern şi găsirea unor noi deduce că respectiva creştere nu este instituit un ofi ciu special de formare şi plasare a şi oamenii înnoptează sub troiene, sau pieţe de desfacere, în afara Uniunii una stabilă, cum ar dori Christine La- lor. Concepţia a fost că cine poate să muncească, să spună Poliţia că drumul nu a fost Europene. Opinia BM poate fi sus- garde, ci una pur conjuncturală. trebuie să muncească. În paralel cu măsurile de curăţat. Trebuie o comisie de anchetă, ţinută şi de un comunicat al Biroului Iar exact o astfel de creştere este lichidare a pauperismului, s-au aplicat măsuri de care să stabilească dacă vina aparţine de Statistică al UE, care arăta recent incriminată de şefa FMI ca fi ind una creare şi asigurare a instituţiilor de asistenţă socială companiei de deszăpezire sau celei de că în România, costul orar al forţei care nu poate avea rezultate cu ade- şi de caritate. S-au alocat sume importante pentru administrare a drumurilor, abia apoi se de muncă în sectorul non-business vărat favorabile. crearea de orfelinate, a unor spitale şi policlinici pot lua măsurile prevăzute în contract. a înregistrat o creştere de 9,6%, mult ALEXANDRU MARINESCU specializate, pentru dezvoltarea spitalului „Caritas”. S-a dat atenţia cuvenită subvenţionării Cultului, reglementării salarizării rabinilor, care până la re- Existenţa evreilor refl ectată în Monitorul Ofi cial înfi inţarea Comunităţii trăiau din ofrande benevole. Dintr-un alt anunţ particular se Membrilor clerului li s-au asigurat şi pensii. Progra- al Regatului României (IV) poate afl a situaţia dramatică a unui mul în domeniul cultelor prevedea şi înfi inţarea de Şi „anunciurile particulare” din pa- voi, iar caracterul pur umanitar rezultă coreligionar, nevoit să dea anunţul aşezăminte pentru asigurarea hranei rituale. În tot ginile Monitorului Ofi cial al Regatului din formularea „fără deosebire de reli- pentru declararea nulităţii unor poliţe Bucureştiul s-au creat măcelării cu carne kaşer. României ne aduc mărturii cu privire gie, naţionalitate şi sex”, căci nevoile distruse în timpul incendiului suferit. Rabinii aveau obligaţia să organizeze servicii di- la existenţa coreligionarilor noştri, sunt identice oricărui om indiferent de Iosif Hirschensohn anunţa la 8(20) vine pentru elevi şi conferinţe de educaţie iudaică la viaţa privată sau socială în care criterii discriminatorii, căci conceptul Ianuarie 1895 în Monitorul Oficial pentru soldaţii evrei. Societatea „Sacra”, conform erau angrenaţi. Astfel, la p.7488 din „ajută-ţi aproapele” numai astfel putea (p.7735) : „Public spre sciinţa generală statutului, asigura gratuitatea înmormântării mem- colecţia anului 1895, putem citi: „Noul funcţiona. Preocupările lăudabile ale că, în urma incendiului întîmplat la brilor Comunităţii. comitet pe 1895 al primei societăţi membrilor societăţii includ şi o adec- mine, care a consumat tot avutul meu, Întrebarea este pe ce surse de venit se conta? pentru îmbrăcarea copiilor săraci, vată organizare: adunarea generală am observat că, pe lângă alte efecte Conducerea Comunităţii era hotărâtă să pună fără deosebire de religie, naţionalitate a membrilor are loc la sfârşitul anului de valoare, îmi lipsesc şi poliţele de capăt regimului de pomană publică prin care erau şi sex, MALBISCH NEURIM, ales în pentru alegerea unui nou comitet asigurare No 29.998/9, ale societă- subvenţionate societăţile şi instituţiile evreieşti îna- adunarea generală din 26 Decembrie care să-şi desfăşoare activitatea încă ţei de asigurare „Dacia – România”, inte de reînfi inţarea Comunităţii. „Din haosul în care 1894: Preşedinte onorifi c - A.Ginsberg; din prima zi a noului an şi publicarea împreună cu tóte chitanţele lor, până au trăit până acum instituţiile Capitalei – se scrie în Preşedinte activ – Adolf Gaster; Vice- anunţului la debutul anului devine un la cea din urmă rată. În consecinţă, documentele comunitare din epocă – ele trec sub preşedinţi - D.Stănescu, Anton Kaiser; mijloc de informare util celor interesaţi, aceste poliţe cu chitanţele lor le declar îngrijirea Comunităţii, care îşi asumă sarcina de a Casier - Martin Hubert; Secretari - el fi ind făcut cunoscut tuturor prin in- ca anulate şi fără valóre, neputîndu-se le întreţine pe toate”. I.K.Marcovici, Max Hubert; Inspector termediul Monitorului Ofi cial, incluzând nimeni servi de ele, fi ind proprietatea Jumătate din venituri urma să se formeze din - Osias M.Kohn. Membrii consilieri numele şi funcţiile persoanelor care mea, şi în locul lor voiu cere duplicate impozitele directe impuse membrilor Comunităţii; - D.Steinberg, I.Fains, S.Wisner, Sig. compun comitetul şi care vor decide de la numita societate”. restul provenea din venituri indirecte. Fiecare mem- Schwartz, Isidor Iosef, A.Paulman, în respectivul an cu privire la asigu- Din fi nalul anunţului se afl ă că el bru al Comunităţii era impus să plătească o anumită M.Schvartz, H.Kleinberg, M.Feldstein, rarea şi acordarea de îmbrăcăminte a fost determinat de cerinţa societăţii taxă. Se conta de asemenea pe o subvenţie din H.Kurtz, M.Pedvisocar, El.Schvartz”. necesară copiilor săraci. Consem- respective pentru eliberarea de du- partea statului. Dar sursa principală erau membrii Suntem în prezenţa unui simplu anunţ narea numelor membrilor comitetului plicate, dar anunţul refl ectă şi starea Comunităţii. În acest sens, se făcea apel la ei să care aduce la cunoştinţă noul comitet oferă, implicit, posterităţii prilejul de pauperă în care a ajuns persoana în dea dovadă de conştiinţă civică, achitând toate al unei societăţi private şi totuşi câte a acorda respectul cuvenit acestor cauză, care, în urma unui incendiu, obligaţiile ce le revin. Cei de la „Curierul Israelit” informaţii pline de interes transmite: oameni pentru activitatea căreia i s-au s-a consumat tot avutul său. Două îşi exprimau speranţa că toţi evreii Capitalei vor faptul că ne afl ăm în faţa primei soci- consacrat. În acelaşi timp, indicarea „anunciuri particulare” care refl ectă o răspunde la chemările Comunităţii şi îşi vor aduce etăţi create cu un scop umanitar bine funcţiilor dovedeşte existenţa unei situaţie individuală sau una de interes contribuţia ca C.E.B.-ul să devină o Comunitate determinat: îmbrăcarea copiilor săraci. organizări responsabile şi funcţionale general sunt, peste vremuri, dovezi modernă şi civilizată, care merge mână în mână Este mai mult decât onorabil ca un necesare scopului pentru care s-a ale unor aspecte din existenţa evreilor cu cerinţele vremii, îndeplinind o misiune etică, grup de oameni să se gândescă şi să constituit această primă societate cu din România. socială şi culturală. se preocupe de semenii lor afl aţi în ne- asemenea profi l. IANFRED SILBERSTEIN LYA BENJAMIN 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 Concert de Anul Nou la Centrul Comunitar Evreiesc din Capitală Există ceva mai persuasiv decât muzi- prelucrări în stil clasic ale unor şlagăre ca în stare să creeze starea de bine atât israeliene. Fiecare nume ar merita amin- de necesară pentru a începe anul nou tit, dacă enumerarea n-ar obosi cititorii. cu încredere şi curaj?! Iată de ce primul O menţiune specială, totuşi: violonistul dintre matineele duminicale ale lui 2013, Mircea Dumitrescu, o mai veche cunoş- cu tradiţie la Centrul Comunitar Evreiesc tinţă pentru obştea bucureşteană, care a – JCC, Bucureşti -, i-a fost dedicat. Au pus trecut cu dezinvoltură şi bună stăpânire sufl et în organizarea concertului neobo- a partiturii de la pagini celebre din litera- situl descoperitor şi promotor de talente tura muzicală romantică la altele tot atât muzicale, Iancu Ţucărman, directorul şi de cunoscute din muzica de fi lm. O voce directorul adjunct ai Centrului, Shai Orny admirată pe multe scene ale lumii, contra şi Adi Gueron, coordonatoarea Clubului tenorul Vladimir Catană, a strălucit încă o pentru generaţia de aur, Sanda Wolf. dată în „Che faro” din „Orfeu şi Euridice” Totul – cu concursul F.C.E.R. – în public de Willibald Gluck, în aria mare a prinţului s-au afl at preşedintele şi vicepreşedintele Orlowski din „Liliacul”de Johann Stra- Federaţiei, dr. Aurel Vainer, şi ing. Paul uss… „Ieruşalaim şel zahav”, interpretat Schwartz –; sprijinul Joint-ului, al Minis- de el, a dat un plus de emoţie iubirii din terului Culturii şi Patrimoniului Naţional totdeauna şi pentru totdeauna a evreilor – s-a numărat printre spectatori secretar de pretutindeni: Ierusalimul. de stat Irina Cajal -; sponsorizarea Fun- Un gând de pace pentru Israel, pace daţiei „Sternin”, a cărei reprezentantă, pentru întreaga lume: aşa a fost gândit av. Gabriela Filiu, a fost, de asemenea, concertul, prezentat de Iancu Ţucărman. în sală, ca şi preşedintele C.E.B., Erwin Aşa s-a adresat publicului, la sfârşit, Şimşensohn. preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, Cea mai vârstnică supravieţuitoare Pasajele concertistice au alternat mulţumind melomanului de aleasă stirpe cu cele de teatru de revistă, susţinute de şi generozitate sufl etească Iancu Ţucăr- a Holocaustului a împlinit 109 ani tânăra şi talentata actriţă de la Teatrul man, Fundaţiei „Sternin”, directorului JCC „Constantin Tănase”, Ana Maria Donosa. – Bucureşti, Shai Orny, valorilor consa- Alice Herz Sommmer este cea mai lui Alice Herz-Summer, cel mai bătrân Monoloagele au demonstrat capacitatea crate şi artiştilor în devenire pentru acest bătrână supravieţuitoare a Holocaustului. supravieţuitor al Holocaustului”, cu o intro- ei de a se plia pe o diversitate de tonuri: dar de început de an. Vorbitorul a propus La 26 noiembrie 2012, ea a împlinit 109 ducere semnată de preşedintele Vaclav de la umor şăgalnic la parodie, de la satiră ca spectacolele muzicale să devină o ani. Născută în 1903 la Praga, pianistă şi Havel şi articole de apreciere semnate de la lirism, de la spirit ludic la sobrietate. constantă a acestor matinee duminicale. profesoară de muzică, în timpul celui de- Elie Wiesel şi alţii. Potrivit criticului de la Muzicieni de mâine, elevi la Liceul „Dinu Reprezentanta Asociaţiei „Anima Fori”, al doilea război mondial a fost deportată, publicaţia „Cartea evreiască”, Alice este Lipatti” şi studenţi la Universitatea de Irina Airinei, a oferit interpreţilor premii din împreună cu soţul şi fi ul ei, în lagărul de cunoscută pentru optimismul ei, pentru Muzică din Bucureşti, laureaţi ai unor partea Asociaţiei. O fotografi e de grup, concentrare Terezin. Acolo, împreună cu „tăria ei morală, simţul umorului, modes- premii naţionale şi internaţionale, au avându-l în mijloc pe domnul Ţucărman, alţi muzicieni a dat peste 100 de concerte. tia, independenţa, curiozitatea cu privire avut ambiţia să „atace” lucrări de mare „în jurul căruia se ridică noi generaţii de Mai târziu, soţul ei a fost trimis la Aus- la oameni şi dragostea ei fără margini”. virtuozitate – Bruch, Ceaikovski, Brahms, muzicieni români”, a încheiat senina di- chwitz şi a murit la Dachau în 1944. După Alice a spus că şi în zilele grele ale depor- Sarasate, Scedrin, Bazini -, au arătat că mineaţă de iarnă. (I.D.) ce lagărul de la Terezin a fost eliberat de tării, „muzica a fost hrana noastră, muzica pot fi la fel de buni şi în musical, tango, către sovietici, Alice s-a întors împreună a fost viaţa” şi că „niciodată nu l-am lăsat cu fi ul ei la Praga dar în 1949 au emigrat pe fi ul meu să-şi dea seama că mi-e frică în Israel, unde a fost profesoară de mu- şi că sunt îngrijorată. Râsul a fost singurul zică la Ierusalim. Fiul ei, care a decedat nostru medicament”. Anterior, o carte in- realitatii evreiesti în 2001, a devenit un dirijor şi violoncelist titulată „O grădină a raiului în iad”(2007) EILON şi GIL renumit. În 1986, Alice s-a mutat la Lon- a povestit viaţa lui Alice, reluată într-un SOLOMON trăiesc dra, unde locuieşte şi acum, înconjurată documentar de 50 de minute, „Totul este COPIII în Israel. Sunt fiii de mulţi prieteni apropiaţi familiei. un dar” (2010), prezentat de postul de Ilanei Solomon, pro- Biografi a ei a fost realizată de Caroline televiziune al BBC. fesoară de engleză Stroessinger şi a apărut în 2012, sub tilul şi ebraică la Univer- „Un secol de înţelepciune. Lecţii din viaţa VLADIMIR W. WERTMAN sitatea Bar Ilan din Tel Aviv, şi ai lui Paul Solomon precum şi Comemorarea scufundării nepoţii familiilor Mir- cea şi Paulina. Mos- vasului STRUMA covici din Bucureşti şi a bunicilor Beny Se împlinesc, la 24 februarie a.c., 71 de ani de la scufundarea vasului STRUMA. şi Jana Solomon din Au pierit în apele Mării Negre 768 de refugiaţi evrei îmbarcaţi în Constanţa pentru a Tel Aviv. Mazel Tov ajunge în Palestina. A scăpat un singur om, David Stoliar, stabilit ulterior în Australia. cu ocazia sărbăto- Cauza a fost, după ultimele cercetări, un atac cu torpile din partea fl otei sovietice. rii de Purim 5773, Indirect, au fost de vină autorităţile turce şi britanice care au sabotat trecerea vasului când GIL împlineşte prin Bosfor. Amintim că printre victime se afl a şi fratele colaboratorului nostru, ing. 5 ani. Baruch Tercatin. Fie memoria acestor victime binecuvântată. B.M.M. Povestea unei cercetătoare în microbiologie Pătrund cu sfială în să învăţ”, spune dânsa; s-a folosit deseori Auschwitz-ul?” Tatăl ei a spus la un mo- soţ (Radu Cosaşu) s-a născut la 18 ani, camera doamnei Iudith şi de o memorie vizuală excelentă. În anul ment dat: ”Ca să putem trăi, trebuie să la întâlnirile de UTC, unde se mânca, cu Ardeleanu (Goldham- trei a trebuit să aleagă un singur drum la trăim în prezent”. După activitatea de me- puritate şi nepăsare tinerească, mămăligă mer), cameră din Cămi- o încrucişare de trei şi a ales pediatria. dic la preventoriu, a lucrat ca cercetător cu magiun. Prietenia lor începută atunci nul de Vârstnici “Amalia După terminarea facultăţii, a lucrat în la Institutul Dr. I. Cantacuzino, unde s-a continuă încă. şi Şef Rabin dr. Moses Câmpina, la un preventoriu şcolar pentru evidenţiat extrem de repede prin elabo- A participat şi participă cu bucurie Rosen” în care locuieşte copii proveniţi din familii cu bolnavi TBC. rarea unor scheme de diagnostic rapid (alături de alţi rezidenţi) la toate specta- de 4 ani şi în care sunt primită cu blândeţe I-a plăcut foarte mult acolo. A fost foarte (2 zile) pentru germenii anaerobi şi prin colele organizate în cadrul Centrului de şi ospitalitate. Mi se deschide încet un uni- iubită de copii; avea în grijă în jur de 200, descoperiri realizate în premieră: izolarea Artă Comunitară Vârsta 4 (desfăşurat de vers, în care durerea şi bucuria, pasiunea, fi ind alături de ei şi ziua şi noaptea. Po- şi cultivarea de bacili tetanici în cultură Tanga Project): ”Moses Stories”, ”Vârsta împlinirea, dragostea se întâlnesc într-un vestirea sa se întrepătrunde cu amintiri pură, precum şi sporularea rapidă de Obiectelor”, ”O Istorie Fizică”. Vorbeşte cu mozaic fascinant. din viaţa personală, deseori străbătute de Clostridium edematiens (bacil anaerob). A bucurie şi mândrie despre ele. A scris, cu Îmi spune ca e “îngrozitor de sănă- fi ne irizaţii de umor. Părinţii săi au divorţat, fost catalogată ca o ”inteligenţă inventivă”, multă sensibilitate şi talent literar, câteva toasă” şi că are “în plan încă 20 de ani când dânsa avea trei ani (îşi aminteşte că cu talent didactic. Cercetările sale au fost povestiri inspirate din amintiri. Păstrează de viaţă” (are aproape 82...). A primit plângea foarte mult pe vremea aceea). publicate în reviste de microbiologie dar pălăria sa de paie (trebuie puţin cusută), o educaţie maternă severă, bazată pe Imediat a venit cu mama şi cu sora sa din din păcate insufi cient popularizate. Iubi- care a fost recuzita în spectacole, dornică principii pe care a căutat să le aplice Oradea în Bucureşti. Aici a îndurat în anii toare a culturii ruse, a efectuat o lungă să o refolosească. Participă cu entuziasm toată viaţa: ”dacă te roagă cineva să faci războiului persecuţiile suferite de evreii călătorie în câteva din ţările fostei Uniuni la activitaţile Clubului de Creaţie, recent ceva, fă acel lucru perfect ; nu fă niciodată din capitală. Îi era deseori dor de tatăl său Sovietice şi vorbeşte şi acum cu tremur în inaugurat la Cămin nimic superfi cial”. Această concepţie a pe care îl adora. A încercat de mai multe glas despre ”nopţile albe de la Leningrad” La sfârşitul convorbirii noastre (pentru aplicat-o şi în meseria aleasă încă de la ori să-l vadă în ciuda capcanelor ascunse şi podurile ridicate de pe Neva, despre mine prea scurtă), mă conduce pe hol 10 ani (medicina). La şcoala sanitară a pe care războiul le oferea. Mai târziu, bu- Siberia (atunci a înţeles de ce deportaţii şi îmi arată cu mândrie un tablou repre- ajuns să facă cu măiestrie şi devotament nicii, surorile mamei şi copii lor (care îşi din Siberia nu vor sa se mai întoarcă), zentând o vază roşie, o creaţie proprie bandaje bolnavilor arşi (fi ind extrem de doreau mult să le aibă aproape) au fost despre mesteceni, Amur, Irkurţk-ul su- recentă. O pictură graţioasă, în culori apreciată pentru asta). Ca studentă, a ridicaţi şi duşi la Auschwitz. De unde nu perb cu casele lui joase din lemn, despre vesele care se armonizează minunat, o avut profesori pe care i-a iubit şi alţii pe s-au mai întors niciodată. Doar unchiul vasele de ceai din Uzbekistan (din care pictură care celebrează bucuria de a trăi care i-a respectat. De la ei a învăţat că Zoli (Benedek) şi fratele său, Tiboriu. A a luat cu ea în rucsac, în România, fi ind în ciuda a tot ce se opune. Realizez ime- ”primul lucru pe care un medic trebuie suferit enorm. Nu crede în Dumnezeu. şi colecţionară pasionată de vase de Ho- diat că această pictură este chiar dânsa. să-l spună este că nu ştie”. ”Mi-a plăcut ”Dacă Dumnezeu există, cum a suportat rezu). Povestea sa de dragoste cu fostul ANDREEA DAVIDOVICI REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 19 Solomon Marcus între matematică, artă şi viaţă Pe 21 noiembrie 2012, academicianul Solomon Marcus a fost invitat la Universita- În „Adevărul” din 7 octombrie 2011, războiului, pentru că România a avut o tea Naţională de Muzică Bucureşti, unde a susţinut o conferinţă, care s-a bucurat de profesorul Solomon Marcus reia o par- legislaţie rasială, între 1940 şi 1944. Eu un excepţional succes, despre raportul dintre matematică şi muzică. Conferinţa va fi te din tema abordată în „Observator nu aveam voie să frecventez nicio şcoa- inclusă într-o ediţie ce va cuprinde şi alte intervenţii. De aceea aici vom reproduce, cultural”, adăugând unele idei din con- lă. Iar în viaţa cotidiană, dacă voiam să pe scurt, ideile care i-au jalonat activitatea de decenii, care l-au integrat pe savant ferinţa de la Universitatea de Muzică. cumpăr o pâine, trebuia să stau la o linie în cercul celor care au înţeles în esenţă comuniunea dintre matematică şi artă. „Cronologic, întâlnirea cu poezia s-a de aşteptare, dar oricine mă putea lua petrecut la 15 ani. Unul din primele mo- şi duce la coada cozii, pentru că el avea Am ales două texte, apărute la un se afl ă şi el în apropierea acestei idei, mente de acest gen s-a petrecut când prioritate. Erau o serie de interdicţii care interval de 12 ani, primul în revista ”Ob- când observa că „actul poetic seamănă am citit Sara pe deal. Ei, acolo, la capătul te puneau în situaţii foarte umilitoare, te servator cultural” nr.13/2000, sub titlul cu mecanica de precizie“. Este o istorie lecturii, am simţit că m-am umplut de simţeai ca un non-cetăţean, simţeai că „Matematica şi arta: în căutarea numi- milenară - a se vedea René Huygue, o stare atât de puternică, încât nu am nu eşti o fi inţă umană autentică. Vă daţi torului comun” (un interviu cu Raluca Formes et forces, 1970. Neînţelegerea mai putut continua. Ştiam alte poezii de seama cum e ca la vârsta de 7 ani să te Alexandrescu). Matematica este „arta acestor lucruri are mai multe surse, unele Eminescu, de pildă Ce te legeni, codrule? vezi fugărit de un alt copil, care-ţi strigă de a da acelaşi nume unor lucruri diferite ţin de o reprezentare defectuoasă a disci- sau Somnoroase păsărele, pe care le din urmă: «Mă, jidane, de ce l-ai omorât (Poincaré)”, „o ştiinţă a analogiilor” (Ba- plinelor umaniste şi sociale, altele ţin de învăţam pe dinafară, dar nu înţelegeam pe Iisus Hristos?». Era o situaţie curentă. nach), „un triumf al metaforei”. Departe o relaţie falsă a matematicii cu publicul. mare lucru din ele. Dar la Sara pe deal Nu mai vorbesc că exista pericolul ca de de ceea ce şcoala, în mod obişnuit, ne „Relaţia celor două limbaje, matematic este o incandescenţă extraordinară. Am la un moment la altul să fi i deportat. Eu învaţă, matematica poate deveni una din şi poetic, a devenit o problemă tot mai simţit această stare de vrajă. Am regăsit-o am avut norocul şi am scăpat, pentru că cele mai fascinante discipline – aceasta difi cilă, pe măsură ce fi ecare dintre ele apoi la Rilke, Edgar Allan Poe, Baudelaire. nu eram în imediata apropiere a frontului. este pledoaria matematicianului Solomon a crescut în com- În matematică am Şi în condiţiile acestea am descoperit Marcus. De mii de ani, umanitatea încear- plexitate. Limbajul regăsit-o mult mai poezia. A fost o adevărată binecuvântare că să stabilească puncte de contact între matematic şi-a îm- târziu, din cauză că şi, prin aceşti poeţi, eu nu m-am putut des- matematică şi arte, în general, şi poezie, bogăţit considerabil matematica şcolară părţi de limba română de-a lungul întregii în particular. Văzută şi gândită astfel, componenta sa arti- nu era îndreptată mele vieţi. Primul care m-a marcat a fost matematica se integrează într-o vastă fi cială, depărtându- spre idee, spre vi- Miron Nicolescu, apoi Grigore Moisil, Si- ţesătură care include elemente ale tuturor se astfel tot mai mult ziune, era confis- mion Stoilow, Dan Barbilian (n.r. - numele domeniilor culturii…Dacă elevii ar afl a, din de limbajul natural, cată de procedee adevărat al poetului şi matematicianului manualele după care învaţă, despre ba- în timp ce limba- mecanice. Atunci Ion Barbu), Gheorghe Vrânceanu. Apoi, zele pitagoreice ale muzicii, despre rolul jul poetic s-a diver- când am început abia în urmă cu câţiva ani, am descoperit geometriei în descoperirea perspectivei în sificat şi el, dând Poetica matematica, mentori în matematicieni pe care nu i-am pictură şi despre regularităţile aritmetice naştere unei întregi credeam că numeri avut ca profesori, Traian Lalescu, Dimitrie care guvernează deopotrivă ritmurile tipologii de limbaje pe degete pe cei că- Pompeiu. Sau, de pildă, Gheorghe Lazăr, naturii şi pe cele ale existenţei umane, poetice. Descope- rora le-a dat prin cap pe care îl descopăr ca pe un personaj atunci legătura nu ar mai părea singulară, rirea a fost multă să asocieze poezia fascinant. Prin poeţii Eminescu, Arghezi ci în fi rea lucrurilor. Arta de calculator, vreme considerată cu matematica. Am şi Ion Barbu, eu nu m-am putut despărţi rolul geometriei fractale în ştiinţă şi în artă a fi forma creativităţii descoperit treptat de limba română”. deopotrivă, legăturile cu ştiinţa haosului ştiintifice. Newton că toţi marii poeţi ai Pt.conf. BORIS MARIAN nu ar mai părea bizarerii la modă, ci feno- a descoperit, nu a lumii au scris mă- mene care se aşează în mod fi resc într-o inventat, legea gra- car o dată despre istorie milenară…Matematica include în vitaţiei universale) în această asociere. chiar sâmburele ei o poeticitate esenţială. timp ce invenţia era De pildă, Dante are Ziua Internaţională ,,Mulţi mari matematicieni au atras atenţia considerată forma în Divina Comedie asupra ipostazei artistice a matematicii (a creativităţii artistice. referinţe bogate la a Holocaustului se vedea, de exemplu, mai recent, mate- Coloana infi nită a lui Brâncuşi nu este o matematică;Shakespeare, în sonetele lui, Să nu uităm niciodată. Deviza sub maticianul Armand Borel), după cum mari descoperire ci o invenţie”. Goethe, în Faust, în convorbirile cu Eck- care se desfăşoară anual, la 27 ianua- poeţi, ca Novalis, Leopardi, Eminescu şi Studiul matematic al muzicii este ermann (n.r. - poet şi memorialist german, rie, Ziua Internaţională a Holocaustului, Valéry, au manifestat un viu interes pentru urmarea firească a naturii limbajului secretarul particular al lui Goethe) etc . şi care impune să nu lăsăm victimele dobândirea unei culturi matematice. Pe de muzical, preponderent fi zic şi aritmetico- Eu, la 15 ani, trăiam într-o realitate să fi e ucise a doua oară, prin uitare. altă parte, poeţi ca Edgar Poe, Mallarmé algebric. Românii au excelat în această exterioară dramatică. Era al Doilea Cele peste şase milioane de evrei ucişi şi Baudelaire, prin refl ecţia lor metapoeti- direcţie, datorită mediului favorabil pe Război Mondial, iar eu eram supus unei doar pentru că erau evrei, pentru mulţi că, au admis implicit că poezia se supune care matematicienii l-au găsit la muzicieni discriminări care mă arunca la marginea neexistând nici măcar un mormânt, şi- unei rigori care o apropie de matematică şi aceştia din urmă - la matematicieni. societăţii. Trăiam într-o Românie care au dat sufl etele în lagărele de pe terito- (într-un text ca cel al lui Baudelaire, Cor- Compozitori ca Aurel Stroe, Ştefan Ni- mă respingea. Şi în aceste condiţii eu riile afl ate atunci în Germania, Polonia, respondances, ai impresia că nimic nu culescu, Anatol Vieru şi alţii, mai tineri, citeam Sara pe deal şi mă îndrăgosteam URSS, România, inclusiv Basarabia şi se poate adăuga, elimina sau schimba, au înţeles că matematica şi informatica de adevărata Românie: Eminescu, dar şi Ardealul de Nord, Cehoslovacia, Unga- fără ca textul să sufere; este exact ceea luminează nu numai analiza muzicii, ci şi Arghezi şi Ion Barbu. Şi asta era legat, în ria, Franţa şi alte ţări. ce se întâmplă într-un text matematic creaţia acesteia. mod evident, de limba română. Trăiam în Să le fi e amintirea binecuvântată. foarte bine redactat). Hugo Friedrich două universuri paralele: al poeziei şi al Mihail Sebastian mai are o admiratoare Pe lista noutăţilor editoriale se va fi îndoială că intrepidul cuceritor de con- Cornelia Ştefănescu. I-a urmat Dorina precum şi unele epistole inedite către Ion observat prezenţa doamnei Gabriela junctură stârnea gelozii când se afi şa în Grăsoiu, ale cărei excavări bibliografi ce Călugăru. Ici, colo procedeul descriptiv Gîrmacea, profesoară la Oneşti, autoarea lume, la braţ, ba cu o exuberantă actriţă, au înlesnit multe contribuţii ulterioare. alternează cu sugestii de ordin compara- volumului discret intitulat Literatura lui ba însoţit de vreo poetesă hetairă, vreo La editarea Jurnalului, principalul aport tistic, de pildă când se doreşte a atrage Mihail Sebastian. La origine, este încă o pictoriţă dacă nu chiar adulterină soţie de revenea Gabrielei Omăt, mobilizată de atenţia asupra tangenţelor romancierului relativ-recentă teză de doctorat dedicată bancher. Fie metrese sezoniere, fi e pasi- Leon Volovici. nostru cu orientări moderne din proză, autorului intrat promiţător în prim planul uni de cursă lungă (prea ostentativ date în Recent, o echipă de tinere cercetă- teoretic propulsate de un Michel Butor atenţiei publice cu volumul Femei (1933). vileag), lor li se datorează bună parte din toare şi-a asumat îngrijirea unei ediţii de sau Alain Robbe-Grillet. Ar fi de discutat De la acea dată, scriitorul şi-a îmbogăţit tandreţea insufl ată de scriitor portretelor anvergură, potrivit ambiţiosului program legitimitatea perspectivei sugerate, întru- constant galeria fi inţelor delicate, des- feminine ce se concurează, cumva, într-o care ţinteşte o integrală a publicisticii. cât Sebastian aparţine altui moment (do- cinse, s-ar fi putut spune, din „grădina elegantă defi lare prin paginile sale. Unele Profesoara de la Oneşti le vine în întâm- minat autoritar de Proust, de Gide, care îl fetelor în fl oare” dragi sieşi din lectura s-au ales pripit cu epitetul frivolităţii, dar pinare. După ce a consultat conştiincios fascinau) iar afi nităţile lui temperamentale lui Proust. Aveau să rămână în memoria evaluarea e departe de a fi tranşată. Era fondurile arhivistice, a pornit să reconsti- mergeau, mai curând, către tipul narativ cititorilor Adriana din romanul Oraşul cu de remarcat, deunăzi, ce rezonanţe grave tuie traseul evoluţiei în lume a scriitorului. ilustrat de Alain Fournier. Nerăbdătoare salcâmi, Nora din Accidentul şi tot şirul de scotea la iveală rafi natul critic Ion Vartic Fiindcă ştie, din experienţa la catedră, cât să aşeze de zor propriile cărămizi la edi- protagoniste implicate în ţesătura pieselor dintr-un roman, aparent doar agreabil, ca de dramatic a scăzut dispoziţia de lectură, fi ciul posterităţii lui Sebastian, autoarea Jocul de-a vacanţa, Steaua fără nume, Accidentul. alcătuieşte un fel de antologie de citate recentei cărţi precipită demersul iniţiat, Ultima oră. Câţi spectatori nu vor fi jinduit Creaţia lui Sebastian trăieşte dincolo concludente pentru fi ecare etapă parcur- colectează febril probe, intuiţii, sugestii s-o imite pe Mona descoperind voluptatea de experienţele personale, mai mult sau să de Mihail Sebastian în cariera sa lite- graţioase. Însă, furată de desfăşurarea visului cu ochii spre astrele necunoscute mai puţin identifi cabile (pe temeiul datelor rară. Astfel, cititorul potenţial, îndeosebi demonstraţiei, minimalizează controlul ale cerului ? Mai ales acea Monă de din Jurnal). Iar cînd se recunosc modele, cel ce se încumetă a lua aminte despre corecturilor şi lasă pe Emil Dorian să fi e frumuseţea seducătoarei Marina Vlady, în unele proze, în piese, fi inţa lor respiră scriitor pentru prima dată, să nu fi e nevoit confundat cu Emil Gulian (pp.32, 41), pla- interpreta din fi lm a răsfăţatei eroine ima- un aer ataşant, au distincţie, resping ba- a se obosi parcurgându-i opera, volum cu sează eronat perioada studiilor pariziene ginate de Sebastian. El însuşi a cunoscut nalitatea asemănărilor amorfe. Poate că volum. Cu copioasele extrase, mai ales între 1927-1929 (pag.153), îi scapă într-o în fel şi chip cum devine lucrul cu răsfăţul aici stă însuşi secretul fi delităţilor ce l-au din corespondenţă, excursul monografi c propoziţie „grad mare de intimidate” în feminin. Încât fi cţiunile lui literare au un însoţit din partea oricăror admiratoare, se dispensează de analiza critică. Autoa- loc de „intimitate” (pag.156) sau recurge consistent punct de pornire în realitate. pe când trăia, ca şi în postumitate. Deloc rea preferă reconstituirea bine circum- fantezist la indicativul S.R.V.(pag.165) Jurnalul, apărut postum, atestă no- întâmplător că textele cele mai simţite, în scrisă materialului documentar, chiar cu pentru des pomenita – în Accidentul rocoasa experienţă, efi cient exploatată împrejurările dramaticului sfârşit, poartă riscul alunecării în monotonie didactică. - asociaţie turistică „Siebenburgerische de romancier şi dramaturg în vederea semnătura unor contemporane ale sale: Avantajul este că sugerează apropierea Karpaten Verein”. Pot fi socotite pedante perfecţionării „educaţiei sentimentale”. Margareta Sterian, Lucia Demetrius, permanentă de „aventura existenţială” asemenea observaţii, aparent periferice, Chiar de luăm în serios numai jumătate Cella Serghi. De la ele, ştafeta preţuirii a celui supus exegezei. Deloc oarecare nu însă în cazul unei teze de doctorat, din ce consemnează în paginile intime, a trecut mai departe, astfel că, mulţi ani, este meritul contribuţiei în premieră, care impune exigenţe la punct şi virgulă. înţelegem că a făcut să tresalte destule cea mai perseverentă acţiune de reeditare prin punerea în circulaţie, a unui stoc inimi simţitoare. A plăcut cucoanelor şi nici şi exegeză istoric-literară avea să poarte de scrisori expediate de Sebastian către GEO ŞERBAN lui nu i-au fost ele indiferente! Nu încape amprenta deosebitei osârdii depuse de fratele mai mare (des pomenit în Jurnal), 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 JEWISH REALITY THE POGROM IN THE COUNTRY CAPITAL IANFRED SILBERSTEIN: becoming 72 YEARS AGO less numerous, the Romanian Jews must be more united Ianfred Silberstein, a well-known name in the banking system and to the specialists in Banking Law, as author of specialized works and as former Director of the Legal Department of the National Bank of Romania, at present counsellor of NBR and also known to the general public as an appreciated playwright, gave an interview to Jewish Reality. He graduated the High School “Sfântul Sava” in Bucharest, finished the Law School in 1973, when he began working at the National Bank of Romania, as On January 21-23 1941, in the context by Guard top members in the structures of solicitor, then Director of the Legal of the rebellion against the Chief of government, ministries and institutions of Department, and from May 2012 became State, the legionaries have committed the National Legionary State, organized counsellor of NBR. an anti-Jewish pogrom in Bucharest, by the Legion members included in the Speaking of his Jewish education, which resulted in the tragic killing of 128 Corps of the Legionary Workers and other I. Silberstein said: “As a child, my Jews, in beating hundreds of others, the organizations controlled by the Legion - grandmother was the one who began profanation of the main places of worship as well as by legionaries, recruited my initiation into Judaism; she took me - including The Choral Temple, the Great supernumerary in the Ministry of Interior, to the heder courses. Basically, I fi rst Synagogue, the Holy Union Synagogue, Security, Police Prefecture of the capital learned the Hebrew letters, before I the Great Temple of the Sephardic Jews as well as others categories (supporters learned the Romanian ones. After that, or it will not be at all, it is normal to think (burned and destroyed to the ground). and so on), but it was comitted, along I made friends with people you meet at and to continue to assert ourselves. I Jewish homes and shops were destroyed. with them, by a crowd always available the Choral Temple. After 1968, I took part do not see why someone would avoid In addition to the massacres of Jews, for anomic events leading to the seizure in youth activities held constant by His asserting oneself as a Jew, when life in in the pogrom days gangs of thugs and possession of goods. Eminence Moses Rosen. So I always a democracy allows this expression of undertook all sorts of insults against According to a well known German felt my Jewishness. And as Jews, we the national and religious identity. If we the Jews met on the street or removed historian, in a recent paper translated must affi rm ourselves and always keep all will behave thus, we will be joined by from their homes and taken to the Guard into Romanian (Romania, the Holocaust our national and religious identity. And more and more “. headquarters. The pogrom in Bucharest and the Logic of Violence, Armin Heinen, during my childhood, when Hebrew could Asked how he chose banking as a was followed in the same year and in 2011, Iaşi, University “Al. I. Cuza”), the not be studied as a foreign language, profession, I. Silberstein explained: “In another context by two other pogroms, scenarios or crimes repertoire committed I was taught to translate religious texts 1973 no one could speak of Banking Law. one in Iaşi (end of June) and others in by Legionnaires were assigned to and so I acquired the early knowledge After 1990, with the experience gained Bessarabia (September-October), and numerous sources of inspiration as “the of Hebrew, so we could perform our until then, I was the fi rst who created this in total there were thousands of victims. Bible, the liturgy, the traditions and the religious activities. More so, in the 21st branch of the Romanian law. In the last The pogrom in Bucharest was initiated myth of the outlaws popular justice”. century, which was said it will be religious 23 years I have written several books on Banking and Commercial Law, and from 1995 I teach Banking Law at Romanian Why did an Israeli return in Romania? Banking Institute. After 2000 I also led some Master courses in Banking Law at Interview with SORIN SILVIU CLIM, the owner of a farm in Huşi two universities, managing, through all this work to demonstrate the specifi city Sorin Silviu Clim is from Dorohoi. He Minister Ariel Sharon. He also handled the HaPishpishim, the only antiques market and the individuality of Banking Law”. went to Israel in 1999, as almost all his security problems in a rather disreputable in Israel. Also there for fi ve years, after Before 1989, Silberstein was pleased family made Alyah. He held various jobs, neighborhood of Jaffa. There, with the 4 p.m. he had a part-time work for to see his 12 dramas sent to the Radio including one in personalities’ guard units, police help, he managed to cleanse the Ministry of Education at children Theatre, and after 1990, its dramatic becoming the bodyguard of future Prime the district, creating what is now Shuk recreation centers in disadvantaged productions have been played on stage. “I neighborhoods. He realized computer was happy to have acclaimed productions, networks in all Southern neighborhoods distributions of which were present the of Tel-Aviv. In 2009, he was persuaded names of some of the greatest Romanian by his sister to return to Romania to help actors such as George Constantin, Mircea their sick father. Albulescu, Gina Patrichi, Ion Marinescu, This is how he arrived in Huşi. Here Lucia Mureşan and many others. There Sorin Silviu Clim decided to get involved were successful performances, which in agriculture, because, he says, “food gave me great satisfaction, that could be is basic”, so he set up a farm producing seen at the Jewish State Theatre and at fruit and vegetables, including... garlic. In National Cultural Centre in Mogoşoaia, the future, he wants to produce kosher two shows were presented on the stage chicken meat and also eggs. We will see “George Bacovia” in Bacău, other two if the initiative is successful at the end of in Sibiu Theatre “Radu Stanca” and at 2014 when he will “draw a line”. “Gong”, then in Arad, at the German In Romania, says the interviewee, Theatre in Timişoara, at Piteşti Theatre bureaucracy is diffi cult and this could and others, says I. Silberstein, known as keep away the Israeli investors. Although a playwright under the pen literary name he regrets that he left Israel, to his Sebastian Ungureanu. surprise, he found in Romania a Jewish Asked to send a message to the Jews community alive and realized that FJCR, in Romania, Ianfred Silberstein said that Joint and the local communities are now, “when we are only few compared doing everything possible to maintain the to the large number of Jews who lived in Jewish spirit, even if the number of Jews Romania, even after the war, we should has decreased. be united and more connected to the community life and to affi rm ourselves, which is in the community and in the Human Rights Watch: “Palestinian rockets interest of all of us”.

have illegally targeted Israeli civilians” The ASSOCIATION of ROMANI- In a recent report issued by Human groups have hinted clearly in their and after the confl ict in November, with AN JEWS VICTIMS of HOLOCAUST Rights Watch, sent to the editors by statements that their goal was to affect witnesses, relatives of those killed or (A.R.J.V.H.) invites you to visit our the Israeli Embassy in Bucharest and the civilian population,” said Sarah Leah injured by the rocket attacks and with website www. survivors-romania.org to developed based on the testimonies of Whitson, Middle East director at Human a spokesman for Israeli emergency watch the fi lm “Holocaust under Anto- Israeli citizens and Palestinians in Gaza, Rights Watch. The report shows that in the medical services. They also interviewed nescu government” as well as recent do- it is stated that during the confrontation week of the confl ict were launched over people in Gaza. They all confi rmed that cuments on the Holocaust in Romania. last November, armed groups in Gaza 1,500 rockets against Israeli populated the missiles were launched against the Also on the site is exposed the gal- “violated the war laws by launching centers and indicates their origin from civilian population, and the report lists lery of paintings made by Jewish artists hundreds of rockets against populated different Arab countries. The organization the targeted Israeli settlements and the who lived and then depicted the reality centers in Israel”. “Palestinian armed conducted a series of interviews, during victims. of the Holocaust in Romania. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 21

SERGIU NICOLAESCU, un regizor care a dat BERESHIT unor mari artişti şansa de a exista în filmele lui – CLUJ Am simţit nevoia de a aminti cinematografi că nu se poate trece. Între 28 februarie – 3 martie a.c., va cu căldură plecarea dintre noi a La trecerea sa în nefiinţă se avea loc la Cluj cea de-a VII-a ediţie lui SERGIU NICOLAESCU, de a cuvine, cred, să ne reculegem un Programului „Bereshit”, organizat de spune ceea ce ar fi trebuit să fi e de moment, să avem un gând pios şi JCC, Comunitatea Evreilor din Cluj, ajuns pentru toată lumea: Dumne- fi ecare dintre noi, artist sau nu, să Joint, F.C.E.R. Data – limită de înscri- zeu să îl odihnească”. se raporteze, de aici înainte, aşa ere este 20 februarie a.c. Contribuţia De aceea, am rugat-o pe actriţa cum va considera, la creaţia acestui participanţilor este de 200 lei pentru un Maia Morgenstern, directoarea cineast important. adult, 380 lei pentru al doilea adult, 150 Teatrului Evreiesc de Stat, să îşi Atunci când îmi amintesc de lei pentru tineri până în 26 de ani. Până amintească, împreună cu noi şi cu Sergiu Nicolaescu, nu îmi vine în la 10 februarie a.c., se fac reduceri: 150 cititorii noştri, de cel care rămâne gând cu predilecţie nici unul dintre lei pentru un adult, 285 lei pentru al cineastul SERGIU NICOLAESCU, fi lmele lui, ci întreaga sa operă. Re- doilea adult, 100 lei pentru tineri până care nu a murit, ci a trecut în veş- văd, în minte, fi lmele sale istorice, în 26 de ani. Nou: plata se poate face nicie. în aceeaşi măsură în care îmi revin şi cu cardul pe www.jcc.ro. „Sergiu Nicolaescu este un re- în amintire Pistruiatul şi comisarul gizor cu ale cărui fi lme am crescut, Moldovan. Dar, atunci când pro- ale cărui pelicule ne-au format, o nunţ, eu sau altcineva, numele lui personalitate extrem de contro- Sergiu Nicolaescu, nu pot să nu versată, un om extrem de exigent mă gândesc la creaţiile unor mari CALENDARUL cu sine şi cu ceilalţi, un artist cu o artişti, cărora le-a dat şansa să capacitate de muncă absolut im- existe în fi lmele sale!” LUNII presionantă, peste a cărui operă MAIA MORGENSTERN FEBRUARIE ANIVERSĂRI

O CARTE DESPRE A CĂREI EXISTENŢĂ E BINE SĂ ŞTIM La 3 februarie 1809 s-a născut la Prin intermediul jurnalistului Olivier te închisori, transformată în lagăr, lângă plecat în Israel, a luat legătură cu unii • Hamburg compozitorul FELIX Masson, din Republica Mauritius, care Beau Bassin. Dacă în 1941- 1942, aceştia supravieţuitori, a cercetat arhive din Ie- MENDELSSOHN. a vizitat Muzeul de Istorie a Evreilor au benefi ciat de unele libertăţi, regimul lor rusalim şi Port Louis, s-a documentat din La 3 februarie 1909 s-a născut la din România, şi al muzeografului Hilda a fost înăsprit din 1943, sub un alt pretext: presa vremii, din memorii ale unor foşti • Hamburg compozitorul FELIX Grünberg, care a rămas în legătură cu torpilarea de către submarine germane a deţinuţi, ca, de pildă, dr. în drept Aaron BARTHOLDY. Este nepotul lui acest vizitator, jurnalista Josette Maida- unor vase ale Aliaţilor în Oceanul Indian. Zwergbaum. Aşa a afl at despre condiţiile Mendelssohn. A fost dirijorul Teatrului nek a intrat în posesia unei cărţi despre Abia după încheierea războiului, în 1945, inumane în care evreii au călătorit până muzical din Leipzig. 1580 de refugiaţi evrei europeni în anii la intervenţia preşedintelui Organizaţiei în Mauritius pe vaporul „Atlantis”, al unui La 5 februarie 1878 s-a născut la Holocaustului, ajunşi la Port Louis, capita- Sioniste Mondiale, Haim Weizmann, li s-a armator grec, unde tifosul a secerat zeci • Paris ANDRÉ GUSTAVE CITROËN, la Republicii Mauritius. Cartea–document admis să părăsească insula şi să ajungă de vieţi; despre lipsa de înţelegere pentru inventatorul automobilului care îi poartă este scrisă de Geneviève Pitot. Sinteti- în Ereţ Israel. Autoarea a vizitat în 1979 situaţia precară a refugiaţilor din partea numele. zăm, în cele ce urmează, impresiile de Muzeul Evreiesc din Berlinul de Vest şi autorităţilor britanice. Ajutoarele primite La 5 februarie 1930 s-a născut la lectură ale corespondentei noastre. acolo a recunoscut tablouri ale unei foste de deţinuţi din partea comunităţii evreilor • Cracovia scriitoarea STELLA MÜLER După ce le-au refuzat intrarea în Pa- deţinute în Republica Mauritius, pictoriţa din Cape Town le-a înlesnit organizarea MADEJ. A supravieţuit lagărelor lestina, autorităţile britanice mandatare, Anna Frank, care-i fusese profesoară de unor cursuri de engleză şi ebraică, înfi in- naziste. A fost salvată de ”lista lui atât în Palestina cât şi în Republica Ma- istoria artelor. S-a interesat de ea şi a afl at ţarea unei biblioteci şi chiar a unei formaţii Schindler” uritius, i-au deportat de fapt în Mauritius, că profesoara ei murise la Tel Aviv cu un orchestrale. O carte despre a cărei exis- La 6 februarie 1930 s-a născut la sub pretext că printre vorbitorii de limbă an în urmă. tenţă e bine să ştim. • Piatra Neamţ dr. HEINRICH FALIC. A germană s-ar putea afl a spioni nazişti. Dornică să afl e mai multe despre foştii publicat primul curs de fizioterapie Evreii au fost închişi în clădirea unei fos- deţinuţi în Mauritius, Geneviève Pitot a JOSETTE MAIDANEK pentru studenţi. La 8 februarie 1868 s-a născut la • Londra zoologul LIONEL WALTER Epitaf pentru ROZINA CAMBOS z.l. ROTSCHILD. Este fiul fondatorului celebrei dinastii bancare. Nu cu mult timp în urmă, o „ci- Am cunoscut-o la neuitatele seri de La 10 februarie 1890 s-a născut la team” pe Rozina Cambos într-unul Purim din Popa Soare, înainte de Moscova scriitorul BORIS din interviurile sale dintr-un ziar ’89, scânteind de vervă, aplaudată • PASTERNAK. israelian de limbă română. Vorbea la scenă deschisă. Atâtea stele, La 10 februarie 2010 înotătorul despre viaţă, adică despre teatru, atunci cu noi, s-au suit de-atunci american MARK SPITZ a împlinit 60 roluri care-i sunt la sufl et, roluri la la cer! Rozina Cambos – o carieră • de ani. El a cucerit şase medalii care visează... Înfrunta lucid, cura- de linia întâi, continuată în Israel, la olimpice. jos, demn, suferinţa necruţătoare Teatrul Cameri. Admirată şi iubită, La 11 februarie 1898 s-a născut la care-o lovise când mai avea atâtea deopotrivă, de public şi colegi. Nu, Budapesta fizicianul LEO SZILARD. de spus, de făcut. Lupta cu ea nu cred c-a murit, deşi anunţul…, • La 11 februarie 1909 s-a născut în trăind parcă mai intens prezentul. 30 de zile…, discursuri…, expoziţie SUA marele boxer MAX BAER. A Nu privea arta ca refugiu. Căuta în de covoare lucrate de mâna ei… • obţinut titlul de campion mondial. sine ca orice meşter care-şi res- Ridic ochii din ziar. Mă gândesc La 13 februarie 1469 s-a născut în pectă meşteşugul. Simţea fi ecare câtă dreptate avea Macedonski: Germania marele poet ebraist ELIA clipă ca pe-un dar dumnezeiesc, “bătrâneţea e un vis, moartea este • LEVITA. A scris un tratat de gramatică pe care n-ai dreptul să-l iroseşti. o minciună!” (I.D.) ebraică. A tradus psalmii lui David în idiş. @@ DECESE @@ COMEMORĂRI @@ La 14 februarie 1902 s-a născut la • Dorohoi scriitorul ION CĂLUGĂRU. Anunţăm cu profund regret trecerea • Cu neţărmurită durere, anunţăm că a • Suntem alături de doamna Ani Fălti- La 15 februarie1923 s-a născut la în nefi inţă a celei care a fost FLORICA trecut un an de la decesul dragei noastre cineanu cu ocazia comemorării unui an • Bucureşti poetul, eseistul şi ORENSTEIN din Roman. Va trăi veşnic LUIZI MOLNAR, minunată mamă, bunică de la plecarea dintre noi a regizorului de traducătorul PETRE SOLOMON. în amintirea noastră. Familia Orenstein şi prietenă. Familia Stern - fi ică, ginere, talent, prieten de sufl et, BIŢU FĂLTICI- La 15 februarie 1933 s-a născut la Harry şi Orenstein Romeo, nepoţii şi nepot (USA). Cornelia Conta şi Veronica NEANU. Boris și Liudmila Mehr • Iaşi muzicologul IOSIF SAVA. Este strănepoţii. Bârlădeanu (Bucureşti). • La 6 ianuarie a.c. s-au împlinit patru autorul a numeroase cărţi de • Cu trei ani în urmă, la 21 decem- ani de la plecarea spre cele veșnice a specialitate şi emisiuni de radio şi Ida Albrecht – fi ică, Baruh – ginere, brie (6 Tevet) a plecat în veşnicie LEON artistului plastic, poetului TOMA HIRTH. televiziune. Bernard şi Irvin – nepoţi, cu adâncă du- EŞANU, pasionat cercetător al istoriei La Sinagoga Mare a avut loc serviciul * rere în sufl et, anunţă încetarea din viaţă, şi tradiţiilor poporului evreu. Este mereu de comemorare. Au participat fi ul, soţia, La 8 februarie 1942 naziştii au la 15 Tevet 5773 (28 decembrie 2012) prezent în inima şi în gândurile mele, prietenii celui care a fost pentru noi un • organizat acţiunea în cadrul căreia după o lungă şi grea suferinţă, a celei lipsindu-mi nespus de mult bunătatea, exemplu de dăruire și curaj. mii de evrei din ghetoul din Riga au fost care a fost buna lor mamă şi bunică sobrietatea, dragostea şi devoţiunea sa deportaţi. TONI BALAN, 90 de ani, Dorohoi-Iaşi. deosebită. Soţia. Înmormântarea a avut loc duminică, 30 • Cu multă durere, soţia, sora şi ne- La 15 februarie 2013 comemorăm COMEMORĂRI decembrie 2012, la Cimitirul Evreiesc poatele anunţă împlinirea, la 5 ianuarie 17 ani de la dispariţia minunatului soţ, din Iaşi. Fie ca sufl etul ei să se odih- a.c., a unui an de la plecarea dintre noi a tată şi bunic DAVID BĂNESCU. Veşni- La 5 februarie 1993 a murit la New nească în pace! dragului BIŢU FĂLTICINEANU. că amintire! Familia. • York filosoful HANS JONAS. În 1935 a plecat în Ereţ Israel. Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna decembrie 2012: SAICIUC TANIA (62 de ani, La 20 februarie 1969 a murit IŢIC Tristă şi neîncetată reamintire a Cimitirul Giurgiului); HAVAS BURIHOVICI-GYORGY (96 de ani, Cimitirul Giurgiului); MO- încetării din viaţă a părinţilor mei ZOFI- • MANGER, părintele baladei evreieşti. ISA DORINA (88 de ani, Cimitirul Giurgiului); KOFLER BEATRICE (89 de ani, Cimitirul La 21 februarie 1677 a încetat din NA IANCHILEVICI (1966) şi MANASE Giurgiului); VITZMAN ETTI (88 de ani, Cimitirul Giurgiului); DRAGULESCU BERTHA IANCHILEVICI (1972) şi a fratelui meu • viaţă marele filozof BARUH (88 de ani, Cimitirul Giurgiului). SPINOZA, născut la Amsterdam. REMI IANIV (2000 – Israel). Silviu Popa Înhumaţi în cimitirele C.E. din ţară: HIRSCM MARTIN (85 de ani, Sibiu – noiembrie şi Ştefania, soţie, Doina, Titi, Anita, Lucrarea sa fundamentală este Etica. 2012); ROSENTHAL SOLO (99 de ani, Piteşti – decembrie 2012); MARTON EDMUND (83 SIEGFRIED WOLF nepoţi. de ani, Sibiu – decembrie 2012); LAZĂR MAURICIU (87 de ani, Roman – ianuarie 2013). 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 zicedid ze`ivnd י״ט טבת תשע״ג - כ׳ שבטתשע״ג z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה פרעות בעיר ינפרד זילברשטיין: ככל שיש מעטים יותר, על היהודים הבירה של הרומנים להיות מלוכדים יותר ינפרד זילברשטיין, בעל שם ידוע ב״מכון הבנקאי הרומני״. אחרי שנת לאלה מן המערכת הפיננסית-הבנקאית 2000 לימדתי גם קורסים לתואר שני רומניה, לפני 72 וגם למומחים אחרים במשפט הבנקאי, במשפט הבנקאי בשתי אוניברסיטאות, מחבר ספרים בתחום הנ״ל ומנהל ומתוך כן הצלחתי להוכיח את לשעבר של המנהלת המשפטית של המיוחדות של המשפט הבנקאי.״ שנה הבנק הלאומי של רומניה, כעת יועץ לפני 1989, זילברשטיין שמח של אותו הבנק ומוכר גם לציבור הרחב כאשר 12 מחזות שכתב שודרו ברדיו בתור מחזאי מפורסם, העניק ריאיון במסגרת ״התיאטרון הרדיופוני״. אחרי לכתב העת ״המציאות היהודית״. 1990, המחזות שלו הועלו על במה. ינפרד זילברשטיין, בוגר בית ״שמחתי לראות שבהעלאת מחזותיי הספר התיכון ״ניקלאי באלצ׳סקו״ על במה, בחלוקת התפקידים במשחק מבוקרשט, סיים את חוק לימודיו היו שמות של אחדים מבין השחקנים בפקולטה למשפטים בשנת 1973. באותה הידועים כמו למשל ג׳ורג׳י קונסטאנטין, השנה התחיל לעבוד בבנק הלאומי של מירצ׳א אלבולסקו, ג׳ינה פאטריקי, יון רומניה, בהתחלה בתור יועץ משפטי, מארינסקו, לוצ׳יאה מורשאן ואחרים. כן לאחר מכן בתור מנהל של המנהלת היו מופעים מוצלחים שנתנו לי סיפוק המשפטית, ומחודש מאי 2012 נהיה רב, שאפשר היה לראות אותם על יועץ של הבנק. במות התיאטרון היהודי הממלכתי ושל כאשר סיפר על החינוך היהודי המרכז הלאומי לתרבות ֹשבמו ֹגו ַשוא ָיה; בימים 23-21 בינואר 1941, בזמן שקיבל, ינפרד זילברשטיין אמר: שני מחזות הועלו על במת התיאטרון המרד נגד מנהיג המדינה, ביצעו ״בילדותי, סבתא שלי הייתה זאת ״ג׳ורג׳י באקוביה״ שבעיר בקאו, שניים הלגיונרים פרעות נגד היהודים בעיר שיזמה את התחלת החינוך היהודי שלי, אחרים בעיר סיביו, בתיאטרון ״ראדו בוקרשט. תוצאות הפרעות הנ״ל היו היא הביאה אותי לשיעורים בחדר שתהיה דתית-רוחנית או כלל לא תהיה, סטאנקא״ ובתיאטרון ״גונג״, אחרי זה 128 יהודים הרוגים, התעללות בעוד (חעיידער). למעשה, למדתי את האותיות רק טבעי לחשוב ולאשר את הדברים בעיר אראד, בתיאטרון הגרמני בעיר כמה מאות יהודים, חילול בתי כנסת העבריות לפני שלמדתי את האותיות הנ״ל בחיוב. אינני רואה למה מישהו טימישוארה, בתיאטרון הממלכתי ״שבע מרכזיים – בהם ״ההיכל הכוראלי״, הרומניות. אחרי זה יצרתי קשרי צריך להסתייג מלהכריז על עצמו בתור פיטשטי״ ועוד תיאטרונים אחרים,״ ״אחדות הקודש״, בית הכנסת הגדול ידידות עם אותם אלה שפגשתי ב״היכל יהודי כאשר החיים במדינה דמוקרטית אומר ינפרד זילברשטיין, המוכר בתור ״קהל גראנדי״ הספרדי (זה האחרון הכוראלי״. אחרי שנת 1968, השתתפתי מתירים ביטוי זה של הזהות הלאומית מחזאי בשמו הספרותי סבאסטיאן הוצת ונהרס כליל עד היסוד). כן קבוע בפעילות של הצעירים שארגן והדתית. אם ננהג בצורה זאת, יותר ּאו ּנגו ּריאנו. נשרפו בתי מגורים וחנויות של יהודים. כבוד הרב הראשי משה רוזן. לכן, תמיד אנשים יצטרפו אלינו.״ כשנתבקש למסור מסר ליהודי נוסף על כל אלה, בימי הפרעות הרגשתי יהודי – ובתור יהודים עלינו כאשר נשאל למה בחר במשפט רומניה, ינפרד זילברשטיין אמר כנופיות של בריונים עשו מעשי ביזה לשמור תמיד את הזהות הלאומית הבנקאי בתור מקצוע, ינפרד זילברשטיין ש״עכשיו, כאשר אנחנו מעטים לעומת והתעללות ביהודים שפגשו בחוצות והזהות הדתית כאחד. בילדות, כאשר הסביר: ״בשנת 1973 אי אפשר היה המספר הרב של יהודים שחיו ברומניה העיר, או שהוציאו אותם מבתיהם לא היה אפשר ללמוד עברית בתור לדבר על משפט בנקאי. אחרי 1990, אף אחרי מלחמת העולם השנייה, והביאו אותם למשכנם של הלגיונרים. שפה זרה, לימדו אותנו לתרגם את כאשר היה לי הניסיון שצברתי עד אז, חשוב שנהיה מלוכדים בינינו, שנהיה פרעות בוקרשט נמשכו באותה הכתובים הדתיים ובדרך זאת קיבלתי הייתי בין הראשונים שיצרו ענף זה כמה שיותר קשורים בחיים הקהילתיים שנה עם שני מעשי פורענות אחרים: את הידיעות הראשונות בשפה העברית, במשפט הרומני. ב23- השנים האחרונות ולהכריז על עצמנו בצורה זאת. הדבר האחד בעיר יאסי (בסוף חודש יוני) על מנת שנוכל להשתתף בפעילות כתבתי כמה ספרים במשפט הבנקאי הוא לטובת הקהילה וגם לתועלת של והשני באזור בסרביה (בחודשים הדתית. במאה ה21-, עליה נאמר ומשנת 1995 אני מלמד משפט בנקאי כל אחד מאיתנו״. ארגון ״שמירת זכויות אדם״: הטילים הפלשתיניים ירו באזרחים הישראליים בצורה בלתי חוקית בדוח חדש שהכין ארגון ״שמירת מציין שבשבוע שנערך בו הסכסוך, זכויות אדם״, שהועבר למערכת שלנו על נשלחו יותר מ1500- טילים על מרכזי ידי שגרירות ישראל בבוקרשט, והוכן אוכלוסין ישראליים, ומציין גם את על סמך עדויות של אזרחים ישראלים מקורם של טילים אלה ממדינות ערב ופלשתינים מעזה, צוין שבמהלך אירועי שונות. הארגון ערך ראיונות שונים בזמן נובמבר בשנה שעברה, הקבוצות הסכסוך מנובמבר ואילך, עם עדים, החמושות מעזה ״הפרו את חוקי קרובים של ההרוגים או של הפצועים המלחמה תוך כדי שליחת מאות טילים בהתקפות טילים, ועם דובר השירותים ספטמבר-אוקטובר). בפרעות אלה היו על מרכזי אוכלוסין בישראל.״ ״קבוצות הישראליים לרפואה דחופה. כמו כן, אלפי קורבנות. את פרעות בוקרשט צבאיות פלשתיניות נתנו להבין בצורה ראיינה וייטסון אנשים מעזה. כולם יזמו ראשי הלגיונרים, שכיהנו בתור ברורה בהצהרותיהם שיעדם היה לפגוע אישרו שהטילים נשלחו נגד האוכלוסייה שרים בממשלה ומילאו משרות בכירות באוכלוסייה האזרחית,״ אמרה שרה האזרחית. אותו דוח מציין את רשימת במשרדי ממשלה ובגופים מרכזיים לאה וייטסון, מנהלת ״הארגון לשמירת היישובים בישראל שאליהם נשלחו אחרים של הממלכה הלאומית- זכויות אדם״ למזרח התיכון. אותו דוח טילים ואת הקורבנות. הלגיונרית. אותן פרעות אורגנו על ידי חברי הלגיון הפעילים במסגרתו של ״חבר הפועלים הלגיונרים״ וארגונים אחרים שהיו בפיקוחו של הלגיון – וגם על ידי לגיונרים שגויסו והתקבלו ריאיון עם סורין סילביו ְקלים לעבודה ללא צורך, בתור מיותרים, במשרד הפנים, המשטרה החשאית סורין סילביו קלים, יליד דורוהוי, לרומניה על מנת לעזור לאביהם (סיגורנצא), משטרת המחוז של עיר עלה לארץ בשנת 1999, בעקבות החולה. כך הוא הגיע לעיר הושי. הבירה, ועל ידי סוגים אחרים של רוב בני משפחתו שעשו זאת. הוא כאן, סורין סילביו קלים, החליט לגיונרים או תומכים בלגיון; הפרעות עבד במקומות שונים בעבודות לעסוק בחקלאות, היות שלדבריו הנ״ל בוצעו הן בידי אותם לגיונרים שונות, בהן ביחידת שמירה של – ״האוכל הוא היסוד״. הוא הקים והן בידי אספסוף שהתלווה אליהם, אישים, וכך היה לשומרו האישי חוות ירקות, ובה הוא מגדל אפילו בהיותו מוכן תמיד למעשי ביזה שהיו של מי שהיה מיועד להיות ראש שום. בעתיד, הוא רוצה לעבור גם מביאים לאגירת נכסים והשתלטות ממשלה בעתיד, אריאל שרון. כמו לגידולי עופות לבשר כשר ולביצים. עליהם. כן, עסק באבטחה בשכונת עוני אם ליוזמתו תהיה הצלחה או ההיסטוריון הגרמני הידוע, ארמין ביפו. שם, בסיוע המשטרה, הצליח לא, זאת ייוודע בסוף שנת 2014. היינן, מסביר בספרו החדש שתורגם לשקם את השכונה, תוך כדי לדבריו, הקושי ברומניה הוא גם לשפה הרומנית (״רומניה, השואה שדרוג ״שוק הפשפשים״, שהוא בביורוקרטיה, שיכולה להרחיק והיגיון האלימות״, יאסי, הוצאת שוק העתיקות היחידי בישראל. את המשקיעים הישראלים. אף הספרים של אוניברסיטת ״אל. י. שם, במשך חמש שנים, עבד על פי שהוא מצטער שעזב את קוזא״ 2011), ואומר שלתסריטים אחרי השעה 16:00 בחצי משרה מדינת ישראל, להפתעתו הוא ולאלפון הפשעים שעשו הלגיונרים בשביל משרד החינוך במרכזים מצא ברומניה חיים יהודיים היו מקורות השראה רבים, כמו קהילתיים לנופש של ילדים תוססים והוא מבין שהפדרציה למשל ״הביבליאה (התנ״ך עם ברית משכונות עוני. הוא הקים רשתות של הקהילות היהודיות, הג׳וינט החדשה), התפילה הנוצרית, המסורות מחשבים בכל השכונות הדרומיות והקהילות המקומיות עושים הכול של המשפט העממי וכן אגדת שודדי של תל אביב. בשנת 2009, כדי לשמור על הרוח יהודית, אף הערים.״ בעקבות בקשתה של אחותו, חזר שמספר היהודים ירד. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013 23 ZZAIAI FREIL|H!FREIL|H!

FFiiii vesel!vesel! O pagină de arta şi de meseria divertismentului Selecţioner unic: OCTAVIAN SAVA BRUXELLES Trebuie să recunoaştem că acest oraş, Şeful se decide să intervină personal. care este şi capitala Belgiei, a devenit Se apropie de grup şi spune: destinaţia preferată a preşedintelui ţării – Domnule, ştiţi că la noi... noastre, a primului ministru şi a numero- Dar domnul îl întrerupe furios: şilor delegaţi, aleşi şi nealeşi, din diverse – Ce e asta? Aici nu aveţi orchestră? foruri şi organizaţii, despre care, toată- * ziua-bună-ziua, afl i că sunt în deplasare Acţiunea se petrece la Anvers. O acolo. De altfel, şi mie îmi place acest tânără doamnă din Armata Salvării (or- oraş încântător. De acolo s-a inspirat şi ganizaţie caritabilă cu caracter religios) prima Constituţie a României, iar statuia îşi îndrepta paşii către cartierul rău famat lui Manneken-Pis e tot atât de celebră al docurilor, unde prezenţa Domnului se ca David din Florenţa, numai că autorul simte mai necesară decât oriunde. Vă- ei nu a dobândit nici pe departe faima lui zând un marinar care ieşea clătinându-se Michelangelo, spre necazul belgienilor. dintr-o cârciumă deocheată, îl apostrofă De aceea, despre ei vreau să şi scriu, în termenii următori: inspirat de o carte intitulată „L’humour des – Prietene, gândeşte-te că pe pământ belges”, scrisă de un oarecare Adam şi totul e trecător; eşti în mâinile Domnului, publicată în prestigioasa editură Denoël existenţa ta se poate schimba de la o clipă din Paris. la alta: deci, întroarce-te către Cel care te priveşte şi gândeşte-te la viaţa viitoare. Lui Van Campenout i se naşte un băie- – Ce vorbeşti acolo? o îngână, împle- ţel în timpul nopţii. A doua zi de dimineaţă, ticindu-se, marinarul. factorul poştal sună: – Uite, în seara asta mă voi afl a în – Am o scrisoare recomandată pentru braţele soţului meu, dar mâine poate voi domnul Van Campenout. fi în braţele lui Dumnezeu. Van Campenout întredeschide uşa şi Atunci marinarul o întrebă: întreabă mândru: – Dar poimâine, puştoaico, eşti liberă? – Tatăl sau fi ul? * * La Namur, în Piaţa Gării Centrale, ami- Scena are loc pe bulevardul Anspach. cul Jôsef, refugiat prudent pe trotuar în O doamnă care tocmai traversează compania soţiei sale, scrutează îndelung bulevardul este lovită de o bicicletă. orizontul. El întoarce capul când la dreap- Ea se întoarce şi întreabă furioasă: ta, când la stânga. În fi ne, se adresează – D-ta nu ştii să foloseşti soneria? politicos unui trecător: – Să folosesc soneria ştiu, să merg pe – Iertaţi-mă, dar tramvaiul pentru Jam- OCTAVIAN SAVA – 85 bicicletă nu prea mă pricep. bes a trecut deja? REPORTER: Împliniţi 85 de ani. Ce planuri de viitor aveţi? * – Tocmai a plecat. OCTAVIAN SAVA : Să continui rubrica mea din ”Realitatea Evreiască”. Să aibă La tribunal, Wittebols este rugat să – Dar cel pentru Gara de Vest? loc premiera spectacolului ”Trăiască Revista” cu un text scris de subsemnatul şi afl at rezume circumstanţele în care autoturis- – Puteţi să-l mai prindeţi. E la capătul în pregătire la Teatrul TĂNASE. Să înceapă la TES repetiţiile musicalului MANASSE, mul lui s-a prefăcut într-un ghem de fi are străzii. Dacă mergeţi mai repejor... adaptat de mine după minunata piesă a lui Ronetti Roman. întortocheate. Wittebols izbuteşte să rea- – Vă mulţumesc. Sunteţi foarte amabil. Să termin prelucrarea liberă a piesei ”Potash & Perlmutter” de Montague Glass. lizeze această capodoperă de conciziune: Apoi, întorcându-se către soaţa sa, Acesta era un fel de Shalom Alehem, dar nu al micilor ştetl-uri din Polonia şi Rusia, – Ieşeam din garaj în marşarier; când Jôsef îi spune cu glas puternic şi hotărât: ci al mărunţilor negustori evrei din New York-ul anilor 1900. Piesa s-a reprezentat am ieşit sufi cient ca să văd dacă vine – Vino, Bombonico. La ora asta putem de 441 de ori pe Broadway, iar în 1925 s-a turnat şi un fi lm mut după ea. Comedia ceva, acesta deja venise. să traversăm! lui Glass s-a jucat şi la Bucureşti, în anii imediat următori celui de al doilea război * * mondial, bucurându-se de o primire entuziastă din partea publicului. Cele două per- O familie se instalează pe terasa ho- Doamna Mostincks intră în bucătărie sonaje principale erau interpretate, unul - de marele comic Constantin Ramadan, cel telului Métropole din Bruxelles; un domn, înaintea dineului, pentru a vedea cum se de al doilea - de viitorul regizor de teatru radiofonic C. Moruzan. Din păcate, cu toate o doamnă, trei băieţi şi două fete. prezintă gâsca, pe care intenţionează s-o eforturile mele, nu am putut găsi textul românesc, fi ind nevoit să folosesc o variantă Se apropie chelnerul care întreabă: ofere oaspeţilor. Aceştia vor sosi curând. englezească. Pentru moment, e de ajuns, nu? (R.E.) – Cu ce vă servim? – Dar, fetiţo dragă, exclamă doamna – Ne aduci o limonadă cu cinci paie. Mostincks, gâsca ta are o înfăţişare jalni- Doamna ia o amandină. că. Nu o poţi servi în starea asta! Plictisit, chelnerul se adresează şe- – Nu vă enervaţi, doamnă! Am să-i INTEGRAME IUDAICE de COSMIN MIUŢE fului de sală: pun câteva trufe în jur şi va fi la fel de – Pe terasă am persoanele acelea, frumoasă ca atunci când vă puneţi dum- Antic În Romb Câmp casă! Voal ocupă trei mese şi comandă o amandină neavoastră bijuteriile. Perspica- Rută A degrada cu o limonadă şi cinci paie. Ce fac? Fricos citate Tentat

Salată de iarnă cu telemea de capră A ventila Ingrediente: o ţelină, un morcov, o Gastronomica Oliviu rădăcină de pătrunjel, o legătură de ri- Recrut Gherman Licit dichi, mărar, patru fi re de ceapă verde Prenume tăiate subţire. (foto) Aţă Sosul: trei linguri de oţet din vin alb, trei Nume linguri de ulei de măsline, o lingură muştar (foto) Dijon, sare şi piper după gust. Floare Pentru servit: felii mai groase de ba- ghetă, câte una de fi ecare mesean, ulei de măsline pentru a stropi feliile de pâine, telemea de capră, piper negru. Preparare: se taie foarte subţire toate Enervare În ligă! zarzavaturile, apoi se transferă într-un vas Din viraj! Margini de cu apă cu gheaţă, unde se ţin o jumătate ulită! de oră. Sosul se prepară amestecând tăiată mai gros, pe fi ecare felie de pâine şi toate ingredientele, iar sarea şi piperul se presară cu piper. Zarzavaturile se scot În sumar! se pun după gust. Înainte de a servi, se din apă, se usucă, se presară deasupra încălzeşte cuptorul. Se aşează feliile de mărar şi ceapă verde şi se amestecă cu baghetă pe o tavă şi se stropesc cu puţin sosul. Feliile de baghetă cu telemeaua Porţi ulei de măsline. Se lasă în cuptor apro- de capră se pun din nou în cuptor pentru Premiu ximativ două-trei minute. Se scoate tava două minute. După ce se scot, se aşează (1999) cu feliile de baghetă dar se lasă cuptorul peste fi ecare o lingură de salată şi se aprins. Se aşează telemeaua de capră, servesc imediat. (E.G.) Dezlegarea integramei din numărul trecut, pe raster, MAIA MORGENSTERN, BALANŢA, MEDEEA 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 398-399 (1198-1199) - 1 - 31 ianuarie 2013

Mircea Cornişteanu, Gândul Drumul Vorbe, vorbe, vorbe scris spre teatru Vorbe spune Hamlet că citeşte, vorbe mod democratic şi fără un tămbălău inutil. un împătimit al lui Caragiale auzim şi noi de la mai marii zilei, de când a Bâlbâielile generate de vorbăria ministeri- În ampla ofertă stimu- şi limbajului lor dublu început anul. Limpede lucru, sărbătorile nu ală au fost apoi tranşate de Victor Ponta, lată de împlinirea a 160 de – artă „pusă în joc” de le priesc politicienilor, şi pace! Dacă privim care a lăsat să se înţeleagă că nici el, nici ani de la naşterea, precum şi de marcarea actorii Ion Colan (Jupân în urmă cu câţiva ani, vedem că începutul guvernul nu fuseseră puşi la curent despre centenarului morţii lui Caragiale – Naţio- Dumitrache), Cerasela de an, indiferent unde l-ar petrece şi de ce ideea reducerii fi nanţării spitalelor private nalul din Craiova, condus de Mircea Cor- Iosifescu (Veta), Valentin Mihali (Ipinges- culoare ar fi aleşii noştri, îi lasă pe aceştia de la Bugetul Asigurărilor de Sănătate, dar nişteanu, s-a distins prin integrala creaţiei cu), Cătălin Băicuş, George Albert Costea, cu o nestăpânită şi nocivă poftă de vorbă, că, după studierea raportului depus cu o dramatice şi prin „Săptămâna...” cu ace- Rodica Păun şi Dragoş Măceşanu. În care dă naştere, ulterior, la nişte bâlbâieli săptămână după agitaţia creată de vorbele laşi profi l (încă şi mai diversă). S-a progra- privinţa actualizării violent satirice şi pam- total inoportune. Acestea sunt, aşadar, şefului Sănătăţii, „decizia va fi una politică”. mat cu acest prilej şi excelenta „Năpastă” fl etare, Cornişteanu benefi ciază şi aici de simptomele bolii de sezon ce bântuie clasa Vorbe, vorbe generate de apetitul hiber- realizată mai demult de Kincses Elemer, inspiraţia (provocatoare şi amuzantă) a politică, la fi ece debut de an: excesul de nal, vorbe spuse înainte de consultări în dar, mai ales, creaţii scenice noi. Vârful de scenografei: Lia Dogaru. vorbe, care degenerează apoi în bâlbâială. Cabinet lansează şi ministrul Educaţiei, mai lance (de audienţă şi valoare) a fost pro- Povestea lui Jupân Dumitrache se Agravată de faptul că ofi cialii noştri nu spun marele unui alt domeniu fi erbinte. Revenit pus de Mircea Cornişteanu; regizorul – azi desfăşoară în curtea (încăpătoare şi ha- bancuri şi nu îşi povestesc păţaniile de peste din vacanţă, Remus Pricopie afi rmă că în cel mai dăruit, competent şi perseverent în otică) a casei cherestegiului. Ne afl ăm, an, ci abordează cele mai fi erbinţi subiecte. 2013 clasa pregătitoare trebuie să rămână exploatarea repetată, din unghiuri mereu deci, la „Vila Veta”, imobil plasat evident De pildă, sănătatea. Uitând că oamenii la şcoală, cum prevede Legea Educaţiei. diferite a comediilor clasicului. Un creator într-o mahala care a evoluat mai mult au ieşit în stradă anul trecut, atunci când li Vorbe neinspirate, pentru că Parlamentul care s-a dovedit în repetate rânduri (şi la moftologic, prin felurite cârpeli fanteziste s-a anunţat că Guvernul Boc le pregătise o are în dezbatere o nouă variantă a docu- ’70 şi la ’80 şi la ’90, ca să-l parafrazăm şi pline de ifose. Sunt evidente: o posibilă nouă lege în domeniu, la început de 2013, mentului iar opinia ministrului nu cores- pe Caţavencu!), adevărat campion al supraetajare... schele... un magazin la ministrul Nicolăescu îşi pune pe tapet ulti- punde deloc cu părerea lui Victor Ponta. unor originale transpuneri, fi dele literei şi stradă... o ulucă gata să cadă dar şi un mele idei, cum că bine ar fi dacă spitalele De unde şi bâlbâiala. „Mie mi se pare o spiritului operei, şi, totodată, de o (din ce gard nou – grilaj metalic dublat de plastic private nu ar mai primi bani de la buget şi greşeală şi vreau să-mi explice exact ce se în ce mai) frapantă actualitate. (Rămâne opac. Şi cum nimeni nu mai poate vedea că în 2013 România nu este pregătită să poate face din acest an, pentru că eu cred de neuitat acea „O scrisoare pierdută” ce înăuntru – din „bătătură” nu lipsesc nici aplice coplata. că ar trebui clasa pregătitoare să rămână viza – nu prin aluzii, ci şocant de direct zeci de troace, ori mormanele de gunoa- Vicepremierul Dragnea a sărit în sus la grădiniţă”, a declarat premierul. Cine are – acuzator şi provocator atitudini faţă de ie. Aşa încât cojile de seminţe ori cutiile imediat, şi pe bună dreptate, spunând că dreptate, rămâne de văzut, dar e sigur că om, mentalităţi şi practici sociale şi politice de bere la doză (cu care consortul Vetei înainte de a face declaraţii publice, miniş- de aia se ţin şedinţe de guvern, pentru ca din chiar perioada comunistă. Rămâne de şi Ipingescu îşi agrementează dialogul trii ar trebui să discute proiectele majore opiniile ministeriale să nu se discute întâi în neuitat scena banchetului electoral feeric, pe teme de gelozie sau lectura ziarului în cadrul şedinţelor de guvern. Iar dacă public, şi apoi în cadrul Executivului. Şi uite urmărită de populaţie de afară din strada să poate fi , eventual, azvârlite neglijent povestea cu coplata nu-i putea supăra pe aşa, avem deja doi miniştri atinşi de virusul potopită de ploaie prin gratiile reşedinţei împrejur, ori peste zaplaz. contribuabili, şi aşa sugrumaţi de dări, o vorbei necontrolate. de lux a Prefecturii. Un fi nal la care (eram Starea de agitaţie a celor doi mitocani astfel de declaraţie cu câteva zile înainte de Se pare însă că ne pândeşte o adevărată la început de decembrie ’89!) ţi se făcea moderni este sporită şi ritmată de intrările începerea negocierilor cu FMI era cel puţin epidemie, dat fi ind că şi ministrul Agriculturii, frică fi e şi numai ca simplu spectator! intempestive ale lui Chiriac (bărbat tânăr, inoportună şi de natură a produce tensiuni Daniel Constantin, pare a avea şi el simp- Mă voi opri azi asupra ultimei creaţii arătos şi de cert sex-appeal) care-şi inutile în discuţiile cu fi nanţatorii internaţio- tomele amintite mai sus. Astfel, şeful agri- a acestui maestru în Caragiale (apelativ descarcă nervii călare pe motoretă sau nali privind (in)efi cienţa guvernului român culturii vine cu ideea de a reduce TVA-ul la asupra căruia ezit, fi ind derutată doar de punând la volum maxim manelele şi pie- de a reduce pierderile din bugetul sănătăţii. pâine de la 24% la 9%, dar asta începând de energia, mulţimea şi vigoarea iniţiativelor, sele hip-hop ce se revarsă din casetofonul Vorbele necumpănite privind sistarea la 1 iulie. Mai spune el că această iniţiativă îndrăzneala şi substanţa, tinereţea spiri- pe care îl deţine în rulota în care îşi duce fi nanţării spitalelor private din bugetul asigu- va fi discutată cu FMI abia în martie, când tuală a regizorului!). Ultima sa „O noapte traiul. Mult mai „civilizat”, desigur, decât rărilor de sănătate a stârnit, însă, o furtună va fi negociat următorul acord cu Fondul. furtunoasă” este, fără îndoială, cea mai Spiridon, home-less şi aurolac ce se de luări de poziţii, de la opoziţie şi patronii Numai că ministrul uită că legea nu permite riscată tentativă a lui Cornişteanu de a-l refugiază – dedându-se plăcerilor „ierbii” de spitale până la presă şi reprezentanţii aplicarea unei măsuri care aduce schimbări aduce pe Caragiale în zilele noastre (şi – într-un cotlon-coteţ. O descoperim şi pe bolnavilor cronici, care consideră că asigu- Codului Fiscal decât după o perioadă de invers: de a denunţa tare morale afl ate la Veta – în dreptul ferestrei „stil” de la catul raţii au dreptul să îşi aleagă furnizorii şi că şase luni de la adoptare, ceea ce ar amâna „rădăcină”, în „genele” noastre de popor... superior. O senzuală, când feminină, când „spitalele de stat şi cele private trebuie să modifi carea TVA până în 2014! Şi mai uită balcanic). Spectacolul rămâne, totodată, o înfi ptă, vag bovarică dând cu aspiratorul fi e tratate în mod egal”, adică pentru acelaşi că o propunere de o atare importanţă ar fi creaţie de referinţă pentru modul în care şi zapând între ştirile Andreei Esca, te- serviciu CNAS să deconteze aceeaşi sumă trebuit întâi dezbătută cu mediul de afaceri îmbină îndrăzneala ruperii de repere strict lenovele şi fi lmul „Şatra”. O eroină întru către orice furnizor. Aş adăuga că, dacă şi apoi spusă tuturor. Altfel, rămân simple istorice şi propunerea unor noi contextua- totul diferită de Ziţa, aceasta – masivă, vrem ca medicii să nu mai fugă peste hota- vorbe! lizări cu respectul faţă de comedia inspi- agabaritică şi de un kitsch vestimentar re şi nici să nu mai ia ciubuc, e foarte clar Să ne amintim că românul ştie de mult ratoare; adică: faţă de caractere şi tipuri strident... că trebuie să le creăm condiţiile să câştige că vorba lungă e sărăcia omului, aşa că ar unice, faţă de situaţii, atitudini specifi ce, Satiră morală atroce, pamfl et în actua- mai mult, în mod legal. Şi e la fel de clar că fi necesar să inventeze cineva un vaccin faţă de retorica gestuală, faţă de cuvânt litate (ce dezvoltă o mulţime de gag-uri şi un ministru, al sănătăţii sau din alt sector, împotriva acestei păguboase boli, care şi ritmul anume al dialogurilor, concepute parodii suculente), spectacolul se încheie, ar trebui întâi să discute cu colegii de Ca- îmbracă vorbele în haina iniţiativei guverna- „cu ureche absolută” de exigentul scriitor, ironic, cu o „pleaznă” dată patriotismului binet, apoi să lanseze o dezbatere publică mentale, iar amintitul antidot ar trebui să fi e poreclit „Moş Virgulă”. În această privinţă „ipochimenilor”. Saga veşnic orbitului soţ (între dezbatere şi dispută dicţionarele spun administrat obligatoriu odată cu depunerea (a fi delităţii) regizorul s-a bazat pe arta înşelat se încheie în sunetele triumfale ale că există o oarecare diferenţă de sens), jurământului de către noii miniştri! însufl eţirii personajelor lui Ion Luca şi a cunoscutului „Eroi au fost, eroi sunt încă” pentru ca decizia să poată fi apoi luată în ALEXANDRU MARINESCU sugerării comportamentelor lor schizoide NATALIA STANCU

did portret moral şi Amintiri critice literar extremistu- Realitatea Dintre marii pro- antum al criticului, plecat dintre noi în T. Coşovei ş.a.). De aceea, amintirile sunt lui Nichifor Crainic, cărţii fesori ai Facultăţii de 2000, după ce se autoexilase la Berlin. (şi) deghizate, întrucât, fi ind rememorări ale fără să omită faptele Litere a Universităţii Apărut iniţial în 1994, într-o perioadă puţin unor personalităţi şi împrejurări-cheie ale condamnabile ale din Bucureşti, Ovid S. prielnică receptării cărţilor mari, volumul peisajului literar românesc postbelic, ele acestuia, dar şi fără Crohmălniceanu a fost, nu s-a bucurat de comentariile meritate. conţin implicit şi pregnante judecăţi critice, să ignore valoarea probabil, cel mai de- Iată de ce prestigioasa editură Humanitas ca şi incontestabile contribuţii, teoretice şi culturală a unora din- votat şi mai generos l-a reeditat, repunându-l pe un circuit de documentare, de istorie literară. tre creaţiile sale... căutător de talente. receptare adecvat valorii lui excepţionale. Impresionează, înainte de toate, mă- Talentul prozatoru- Aproape toată gene- Fiind vorba de ultima antumă, reeditarea sura bunătăţii şi modestiei unui critic care lui se împleteşte cu raţia ’80 a trecut pe la joacă şi rolul de testament spiritual al uneia n-a avut deloc o existenţă uşoară. A trecut echilibrul moralistu- Cenaclul „Junimea”, din cele mai importante fi guri ale culturii prin infernul legislaţiei rasiale, prestând lui, spre a ne furniza câteva din cele mai pe care criticul l-a mo- române din cea de-a doua jumătate a muncă obligatorie, a debutat în contextul bune profi luri literare ale scriitorilor noştri derat de la începutul secolului trecut. aparent democratic de după 1944, s-a inter şi postbelici. anilor ’70 şi până la Amintiri-le... sunt structurate pe capitole lăsat prins în isteria realist-socialistă (dar Cartea se constituie într-un reper biblio- sfârşitul anilor ’80. Unii dintre componenţii ce se ordonează în jurul personalităţii câte în care era cât pe-aci să o păţească, fi ind grafi c obligatoriu pentru oricine doreşte să generaţiei erau studenţii profesorului, care unui scriitor, de la clasicii Camil Petrescu, mereu suspectat şi acuzat de estetism), a cunoască epoca dintre 1944-1989, fără ură i-a remarcat şi i-a invitat să se producă în Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Ion trăit renaşterea culturală din anii ’60, după şi fără părtinire. cenaclu. Alţii au venit din afară, de la Fa- Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. care instalarea progresivă a naţionalismului RĂZVAN VONCU cultatea de Limbi Străine sau chiar din alte Călinescu, Felix Aderca, Paul Celan, Marin ceauşist l-a „vindecat” de iluzii. Prin toată centre universitare, atraşi de faima lui Ovid Preda, Ion Caraion, şi până la mai tinerii această istorie contorsionată a trecut înţe- * OVID S. CROHMĂLNICEANU – Amintiri deghizate, ediţie îngrijită şi prefaţă de Ioana Pârvu- S. Crohmălniceanu: aceea de „şlefuitor” de comilitoni din generaţia optzecistă (Mircea lept, învingând mereu răul prin bunătate. lescu, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012. tineri scriitori. Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Nicolae Ilies- Dau doar un singur exemplu: acest Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abo- Amintiri deghizate este ultimul volum cu, Ioana Pârvulescu, Ioan Lăcustă, Traian evreu român de stânga îi face un splen- namentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea res pectivă. Pentru Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU (0726-221191) cei din Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri REALITATEA EVREIASC| COSMIN MIUŢE nr. 9 – 11, cod poştal 030202. Abonamentele se mai pot ALEXANDRU MARINESCU Foto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER achita şi prin mandate poştale fi e pe adresa F.C.E.R. – la REDACŢIA: Bucureşti, Consilier editorial onorifi c: Traducători: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL ofi ciile poştale din localitate, fi e în conturile: BCR 2511. DOREL DORIAN GHEŢA ROBERT A01.01195275.0074.ROL.1 RO51RNCB0074011952750001 str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Ebraică: SARIT BLONDER (LEI), 2511.A01.0.1195275.0074.USD.5 RO40R- COD POŞTAL 020481 OP 9 Secretar general de redacţie: LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI NCB0074011952750005 (USD), 2511.A01.0.1195275.0074. Tel. / fax: 021-322.75.60 ELENA MARINESCU Engleză: SANDA LEPOIEV EUR.3 RO94RNCB0074011952750003 (EURO), sau LEUMI BANK 1080.25110.1.N-0090989.RON.01 RO- www.fcer.jewish.ro Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU 89DAFB108000090989RO02 (LEI), 1080.25110.1.N- [email protected] Redactori: IULIA DELEANU Telefon: 021-314.96.90 0090989.USD.01 RO06DAFB108000090989US02 LUCIANA FRIEDMANN (USD), 1080.25110.1.N-0090989.EUR.01 RO46DAF- Serie nouă a Contabil: MIHAELA ZADOINA B108000090989EU02 (EURO). Pentru EUROPA, un abo- REVISTEI CULTULUI MOZAIC EVA GALAMBOS nament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse). Fondată în 1956 DIANA MEDAN Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fi ecărui text aparţine auto- Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă 95 de dolari de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un abonament semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. pe un an costă 40 de dolari USA.