DOCSLIB.ORG

Buletinul Monumentelor Istorice, Anul 1973, XLII

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Buletinul Monumentelor Istorice, Anul 1973, XLII PODOABE DIN NECROPOLA FOSTEI MĂNĂSTIRI C01\t\ANA LIA MILENCOVICI-BĂTRINA _____________ ------------ Ocazionate de începerea lucrărilor de restaurare, cerce­ N i'colae Pătraşcu2 mort la scurt nimp, în 1627 şi înmormÎntar tările arheologice efectuate în anii 1971-1972 Ja fosta mă­ În biserica sîrbeaSică de la Raab3. năstire Comana au ,a.vut drept scop lămurirea principalelor Abia În ,anul 1640, în urma intervenţiilor lui Matei Ba­ probleme legate de istoâcul şi evolUţia monumentului. sarab, domniţa Ancuţa reuşeşte să se întoarcă împreună cu R�dÎJca'tă în anul 1588 de căue marele boier Şerban, unii membri ai familiei sale în ţară şi să-şi recapete cea mai viitorul domn Radu Şerban, pînă În anul 1728, data închi­ mare parte din avere. Totodată, aduce osemintele tatălui şi nării sale de către Nilcolae Mavrocondat Sfintului Mormînt, ale sOţului său, rdnhumîndu-le în pronaosul mănăstirii Co­ mănăsti rea Comana a fost unul dintre cele mai înfloritoare mana4. O piatră de mormînt af.lată la Muzeul Ide artă al lăcaşuri monahale din Ţara Românească. R. S. România5 - luată în discuţ!Îe de Al. Lapedaw Încă Refacerile profunde pe care le suferă complexul monahal din anul 1909 6 - �i Ica..re după părerea noastră a fOM în anul 1700, prill grija strănepowlui ctitorului, marele Icomis pusă ori a,cea daltă ori mai degrabă ,după oîţiva ani, h şi paharnic Şerban Cantacuzino, îi imprimă un puternic as­ arată că acoperă asele robilor lui D��mnezeu 10 Radţţ pect brîncoveneSic. Şerban Basarab o e od ginere-său, Petra)�oţ Nicolae­ v i v Şl Din 1728, noua administraţie grecească nu se mai pre­ Vodă". ocupă de bunăstarea mănăstirii. Starea avansată de degra­ în momentul intoar"o cerii în ţară a donmiţei Ancuţa, Îm­ dare a monumentului reclamă ca imperios necesară o repara­ păratul Ferdinarlid ,ai III-lea îl opreşte la Viena pe fiul a'ces­ ţie capitală şi astfel, în 1854, se procedează la o refacere a teia, Mihail, urmărind să-I folosească ,drept pion al politicii bisericii şi a întregii il1Jcinte. austriece in ţările române şi mai ales În Ardeal? Interven­ Prin secularizarea din anul 1863, averile şi bunurile mănăs­ ţ.iile lui Matei Basarab, ce dorea să-I formeze pe tînăr ca tirii au trecut în patrimoniul statului, ultimii călugări greci urmaş al ·său, ,se V'Or dovedi za,darn>Î>ce, Vj'ena refuzrÎnd ca te­ ce se mai aflau aici au fost nevoiţi să plece, iar biserica a goric venirea lui Mihail in Ţara Românească8. devenit biserica parohială satulU'i. Potrivit izvoarelor Idocumentare, pronaosul bisericii a 1. lonaŞcu, 13asarabii In tabelele gellealogia, "Swdii şi articole de selwit drept loc de Înmormîntare luu Radu Şerban 1 unora iSlOrie", nr. XVII, 1972, p. 128-132, rabela C; . Iorga (Despre Can­ taCttzini, p. LVI şi s oria romanilor In chipuri şi icoane, voI. I, p. 42), dintre descendenţii săi prin'a cele [două fiice, Ancuţa şi Elina, I t consideră că această căsătorie rur fi avut loc după moartea lui Radu 2 căsătorite cu Nicolae Pătraşcu şi respectiv Constantin postel­ Şerban. nicul Cantacuzino. 1. Ionaşcu, op. cit., loc. cit. N. Iorga, op. ciI., p. 12, (cL Cronica Vom enunţa foarte pe scurt în cele ,ce ufimează, aceste lui K rallS, în "Fontes Rerum Austriacorum, Scriptores", 1, p. 135-136). ştiri. 4 Hurmuzaki, IV1, p. 610, nr. DXXIV, p. 65 1, nI'. DLXX VTI; p. 654, nr. DLXXXII; N. Iorga, Socotelile I3raşovllllti şi scrisori roma­ După ce În anul 1611 este nevoit să ărăseaSică scaunul 3 ; p nesci către sfat în secolltl al XV Il-lea, Bucureşti, 1899, p. 50; idem, Despre Tărili Româneşti, Radu Şerban se refugiaza Împreună cu în­ Cantawzini, p. LVITI-UX; idem, Socolelile SibiU/IIi, Bucureşti, 1899, treaga familie la Cur'tea imperială de Viena, unde se şi p. 19. Ja săvîrşeşte din viaţă în 1620, iar ca un înalt semn de preţuire 5 Inscripţii medievale ale României, voI. I, 1395-1800 - Oraş III este Îngropat în catedrala Sf. Ştefan'. încă din an ul 1618, Bllwreşti, Bucureşti, 1965, nr. 643, fig. 103, nr. de inventar h Muzeul de artă al R.S. România - 4365; Catalog ti Muzeului Naţional, publicat îşi căsătorise fiica mai mare, Ancuţa, cu un alt pribeag, de Gr. Toc.ilescu, Bucureşti, 1906, nr. 16. 6 AI. LajJedatu, Două inscripţii de la Comana, ,,13 MI", voI. II, 1909, p. 122. Analizînd textul inscripţjei, ce cuprinde numeroase erori, 1 N. I orga, Swdii şi dowmente c/� privire la istoria României, amorul conchide că ar data din a doua jumăta/ te a secolului al XVIII-lea, voI. IV, 1902, p. CXLII (cf. L. Crach, către arhiducele Leopold "Inns­ cind amintirea vremurilor şi a evenimentelor legate de viaţa celor dai bruck-Statth. Arhiv", IX, 118, J 07); idcm, Despre CalJtawzini, 13ucu­ reşti, 1902, p. LV; idem, Is oria românilor In chipuri şi c ane, Craiova, voievozi, era deja uitată. Vom reveni mai jos 'asupra acestei dată�'i Încer­ t i o cind, baza unei noi al rgumelllări, să o plasăm la mijlocul secolului 1921, voI. 12; idem, Sa e şi măI1ăsl'iri din România, pe al 1, p. t XVII-lea. 1905, p. 245. Bucureşti, nI'. Hurmuzaki, IV1, p. 652, nr. DLXXVlII. 8 N. Iorga, Swdii şi doc/tlnente, voI. IV, p. CCl; idem, Despre Can­ tacuzini, p. L VII -LVIII. PI. 1. Dispo1Jiţia mormintelor din pronaosul biser.kii . 1 10 http://patrimoniu.gov.ro "A·ceasIă ?mă piatră, Nemulţumit, pierzînd speranţele unui ajutor austriac pen:: Cautacuzinilor şi textul inscrippm: tru ocuparea tronului TăI,iti Româneşti, Milha,i:l reuşeşte sa aceste trei ţărîne acopere: bătrînului Şărban-Băsărabă­ plece în regiunile căzăceşti, ÎI1icerdnld să obţină cu ajutorul voievod, a lui Drăghici Cantacuzino, veI spătar . " şi a lui cazaci lor tronul uneia din ţările române9. Costantin veI peh ...". Fără Îndoială, această piatră a În­ Dar, la 19 septembrie 1655, spre liniştea lui Gheorgihe loclui,t-o pe cea deja existentăa şi prezentată mai sus, ,care Ştefan, ce se credea an:el1Ji nţat de prezenţa, în vecinătatea rr.enţiona nurr.ele lui Radu Şerban şi al lui Nicolae Pă­ Moldovei, a lui Mihail Pătraşcu, trupul tinărului, mort de traşcu24. Lui Şerban Cantacuzino nu i s-a părut a fi neces::tr, ciumă în "ţinuturile căzăceşti", este transportat prin laşi spre sau poate ni'ci obligatoriu, să îns'crie pe noua lespede alături 0 �j 'ara Românească 1 . de numele ilustrului său străbunic al tatălui şi al fratelui, La 9 septembrie 1656, Constantin Şerban voievo,d, fratele pe ,cel ,al lui Nicolae Pătraşcu care nu fusese decît soţul ma­ vitreg al domniţei Ancuţa, într-o scrisoare aldresată împăra- tuşii sale ,dinspre bunică. 1LI1ui Ferdinand al III-lea de Habsburg, aminteşte cu duioşie 1768-1774, 1 In timpul războiului ruso-turc ,din suh de ,cel ,ce a fost nepotul său, Mihail Pătraşcu 1 . Izvoarele aceeaşi lespede (lo,c notat cu M.I.) a fo�t Înmormîntat un nefiind sigure În ceea ce priveşte locul său de inmormîntare, 1 ofiţer rus, osemintele lui Radu Şerban şi a,le urmaşilor săi s-a presupus că a fost Îngropat la mănăstirea Comana 2. făind )ngrămădite la extrel11i tatea de vest a noului J110rmÎnr O ,lespede ,de mormînt, fragmentară şi fisurată, descope­ practIcat. ri,tă în timpul cercetărilor ameologice 13, confiI1lnă această Inscripţi,a aflată pe o ,candelă astăzi dispărută25 arată că ipoteză, precizînd de asemenea, că tot aici, alături de fiul fusese aşezată pentru a lumina lo.cul sub ,care "Zace roaba lui său, îşi are mormîntul şi Idomniţa Ancuţa: "Supt�t această D-ze�t Mariia, soţia hti S(erban) C(antacuzino) v (e) I COm piatră răpaosă Doamna Anwţa, fata bătrînuhti Serban Ba­ (is) în mănăstirea Comanii, hmm�t! s (ve) ti Neculae, gen sarabă-voievod, soţie lui Pătraşco Mih. voievod, împrelmă (arie) 5zile (ea) t 7204" (1696), fiul său Mihai Pătraşco-voievod", Starea fragmentară a I Data morţii Mariei este confiflT. ată de inSicripţia gravată inscmpţiei face illllposibilă cunoaşterea integrală a ,conţinu­ pe un taler hexagonal din argint aurit dăruit mănăstirii tului său. Mărgineni de către Şerhan Cantacuzino pentru pomenirea C/-t Data morţii Ancuţei nu este cunoscută cu precizie. Fapt părunţilor Drăghici şi Păuna .. , şi a soţ14lui mie�t Mariei, cert este că un act de la Radu Leon, din 7 februarie 1668, " care p,"istăvindvt-se la v(ă)-l(ea)L 7204 gen(arie) 5 zile, den Întăreşte fiicei mai mici a lui Radu Şerban, "Elinei postelni­ facerea fie-sa Mariei" 26. Cantawzino şi fiilor săi, după moartea surorii sale Aceste două infoJ"lT,aţii sînt COIl11- Ancuţa, satele, moşiile, rumânii, ţiganii cîţi se trag de la pIetate de un fragment din lespedea de mormînt a Mariei, din marmură albă, descoperit În timpul săpăturilor şi care moaşa lor Anca ot Coiani" 14. Deci la această dată, Anca prezintă următoarea inscripţie: ,,(supt�t) această piatră este(easa moartă, iar lipsa urmaşilor15 face ca averea să fie trans­ Mariia odihneşte de b/1.nă viaţă, şi să pomeneşte, soţul hti misă surorii şi nepoţJilor. Serban Cantacuzino veI comis .. , unsprezece ani deplini au In anul 1667, Încetează din viaţă cel mai mare fiu al vieţuit", Genealogia CantacuzinilO1-27 menţionează că fetiţa Elinei, Drăghici Cantacuzino. Trimis la Constaminopol de născută de Maria "a murit pnmcă", înaintea mamei sale. către Radu Leon pentI1U a Întări priwlegiile ţării pe lîngă Credem ,a fi mai apropiată de adevăr informaţia conforr:n Poartă şi pe voievod în domnie 16, se să'vÎrşeşte ,ajci, după Icăreia mama a decedat în urma naşterii fetiţei care a mUrIt unele izovare ,de moarte bună17, ,după altele Ide ciumă18 sau după scurt timp, aşa ,cum relatează şi inscripţlÎa gravată pe de o mînă duşmană19. Trupul îi este adus în ţară de către talerul aflat la mănăstirea Mărgineni, deoarece nicăieri, pe fratele său, Şerban Cantalcuzino, viitorul domn, şi Îngropat ni'ci un obiect dăruit mănăstirilor pentru pomenirea soţiei la mănă'st,irea Comana20.
Load more

Recommended publications
  • Formal Approaches to Dps in Old Romanian Brill’S Studies in Historical Linguistics
    Formal Approaches to DPs in Old Romanian Brill’s Studies in Historical Linguistics Series Editor Jóhanna Barðdal (Ghent University) Consulting Editor Spike Gildea (University of Oregon) Editorial Board Joan Bybee (University of New Mexico) – Lyle Campbell (University of Hawai’i Manoa) – Nicholas Evans (The Australian National University) Bjarke Frellesvig (University of Oxford) – Mirjam Fried (Czech Academy of Sciences) – Russel Gray (University of Auckland) – Tom Güldemann (Humboldt-Universität zu Berlin) – Alice Harris (University of Massachusetts) Brian D. Joseph (The Ohio State University) – Ritsuko Kikusawa (National Museum of Ethnology) – Silvia Luraghi (Università di Pavia) Joseph Salmons (University of Wisconsin) – Søren Wichmann (MPI/EVA) VOLUME 5 The titles published in this series are listed at brill.com/bshl Formal Approaches to DPs in Old Romanian Edited by Virginia Hill LEIDEN | BOSTON Library of Congress Cataloging-in-Publication Data Formal approaches to DPs in Old Romanian / Edited by Virginia Hill. pages cm. — (Brill’s Studies in Historical Linguistics; Volume 5.) Includes index. ISBN 978-90-04-28771-6 (hardback : alk. paper) — ISBN 978-90-04-29255-0 (e-book) 1. Romanian language—Syntax. 2. Romanian language—To 1500. 3. Romanian language—History. 4. Discourse analysis—History. 5. Pragmatics—History. 6. Historical linguistics. 7. Romania—History—To 1711. I. Hill, Virginia, editor. PC713.F67 2015 459’.5—dc23 2015010249 This publication has been typeset in the multilingual “Brill” typeface. With over 5,100 characters covering Latin, IPA, Greek, and Cyrillic, this typeface is especially suitable for use in the humanities. For more information, please see www.brill.com/brill-typeface. issn 2211-4904 isbn 978-90-04-28771-6 (hardback) isbn 978-90-04-29255-0 (e-book) Copyright 2015 by Koninklijke Brill NV, Leiden, The Netherlands.
    [Show full text]
  • Preda Buzescu – the Grand Ban of Craiova (1602-1608)
    SECTION: HISTORY AND CULTURAL MENTALITIES LDMD 2 PREDA BUZESCU – THE GRAND BAN OF CRAIOVA (1602-1608) Sorin Bulboacă, Assist. Prof. , PhD., ”Vasile Goldis” University of the West, Arad Abstract: During the 17th century, the grand ban of Craiova was the most important high official of Wallachia, most coveted by the big boyars, big dime with authority in the counties west of the river Olt. Preda Buzescu great dignity ban occupied briefly in the fall of 1600, called Michael the Brave Preda Buzescu Wallachian boyars filohabsburgice leader was an excellent military commander, who has proved his talent in fighting the Turks, decided partisan alliance with the Emperor Rudolf II. No other ban had the autority of Preda Buzescu, between 1602-1608, in the counties west of river Olt, during the 17th century. He had a chancellery that issued documents without invoking the authority of the prince regnant. Preda Buzescu has ordered the Wallachian*s army. For services faithful to the great dime Preda Buzescu full advantage of his generosity Radu Serban. Few months before his death Preda Buzescu, Radu Serban confirms his dominion over the villages Fauresti,, Novaci, Susani, Rudariu and Seaca. Keywords: ban, boyars, counties, millitary commander, Craiova În secolul al XVII-lea, în Ţara Românească, marea bănie a Craiovei este cea mai importantă dregătorie, cea mai râvnită de marii boieri, marele ban dispunând de o autoritate cvasidomnească în judeţele de la apus de râul Olt, cel puţin până la Matei Basarab. Marele ban al Craiovei este, de obicei, cel dintâi menţionat în lista martorilor din sfatul domnesc şi este singurul dregător care posedă o cancelarie proprie la Craiova, care emite documente, valabile în judeţele aflate la vest de Olt1.
    [Show full text]
  • SCRISORI DE BOIERÎ Şl NEGUSTORI OLTENI ŞI MUNTENI
    SCRISORI DE BOIERÎ Şl NEGUSTORI OLTENI ŞI MUNTENI CĂTRE CASA DE NEGOŢ SIBIIANĂ HAGI POP 13 111 CAI ti LU NOTE GENEALOGICE ASUPRA MAI MULTOR FAMILII N. IORGA Profesor la Universitatea din Bucureşti (FORMINO VOLUMUL IUI DM „STUDII SI DOCUMENTE CU PRIVIRE U ISTORII ROMlNILOR") BUCUREŞTI Atelierele grafice SOCEC & Comp., Societate anonimă 59, STRADA BERZEÎ, SD 1906. SCRISORI DE BOIERI Şl NEGUSTORI OLTENI ŞI MUNTENI CĂTRE CASA DE NEGOŢ SIBIIANĂ HAGI POP PUBLICATE CU NOTE GENEALOGICE ASUPRA MAI MULTOR FAMILII N. IORGA Profesor la Universitatea din Bucureşti (FORMINO VOLUMUL VIU DM „STtRttt $1 DOCUMENTE CU PRIVIRE Li ISTORIA ROMiMLOR ) BCU Cluj-Napoca RBCFG201300233 BUCUREŞTI Atelierele grafice SOGEC & Comp., Societate anonima 59, STRADA BERZEI, 59 1906. STUDII ŞI DOCUMENTE CD PRIVIRE LA ISTORIA R0MÎNIL0R VIII. Cîteva note asupra famililor oltene şi muntene, ce se întîmpină în corespondenţa Caseî Pop din Sibiifl. 5216. Voi. VIII. I Scrisorile cuprinse în acest volum fac parte cu toatele din corespondenţa familiei de negustori Pop din Sibiiu. De şi am maî dat ştiri asupra eî înnaintea altor scrisori publicate, supt titluri speciale, în «Analele Academiei Romîne» («Contribuţii la istoria literaturii romîne în veacul al XVIII-lea : scriitori bisericeşti, scriitori mireni, scriitori greci», «Contribuţii Ia istoria învăţămîntului în ţară şi în străinătate» şi «Un boier oltean la Karlsbad»), cred că e bine să amintesc şi aicî care a fost dezvoltarea şi însemnătatea eî. Hagi Petru Luca, zis maî pe scurt Hagi Luca, a fost unul din tovarăşii Companiei Grecilor din Sibiiu, înfiinţată încă de la începutul veaculuî al XVII-lea1, Luca neguţa de prin anul 1747, cînd el nu făcuse încă drumul la Locurile Sfinte, care-î adause cucernica poreclă de Hagiu2.
    [Show full text]
  • The Real Estate of the Moldavian Boyar Dumitru Buhuş
    Anişoara IONAŞCU∗ THE REAL ESTATE OF THE MOLDAVIAN BOYAR DUMITRU BUHUŞ Abstract: This study presents the role played by the boyar Dumitru Buhuş in the political life of Moldavia during the first half of the 17th century, as a result of the important positions he held within the princely council (cubicularius, logothete, treasurer, great treasurer, pârcălab/castellanus of Hotin and Neamţ, great spatharios) and his nobiliary estates gathered throughout his life, representing his wealth and power. The study underlines, on the basis of chancery documents, his lands, the way they were acquired, the counties where his domains were scattered. It also identifies the boyar’s real estates, as well as the courts he built. Keywords: Moldavia, Dumitru Buhuş, Real Estate, Romanian Nobility, 17th century. * This paper aims to succinctly analyse the role that the boyar Dumitru Buhuş played in the political life of Moldavia during the first half of the 17th century, when he held major public dignities – cubicularius, logothete, treasurer, great treasurer, castellanus of Hotin and Neamţ, great spatharios1 –, and was, thus, member in the princely council. In the same time, the presentation follows the implications that these high political–administrative offices had at a material, patrimonial level, regarding the fortune he gathered, which served as the foundation of his high social status. The paper reconstructs, on the basis of chancery documents, the configuration and consolidation of Dumitru Buhuş’ real estate, with emphasis on main acquisition methods, the localisation of his estates, data on other real estates and the courts he possessed. ∗ Ph.D. Candidate, History Department, The Lower Danube University of Galaţi (Romania); the research was conducted within the project POSDRU 88/1.5/S: “Improving the activity of the Ph.D.
    [Show full text]
  • New Europe College Yearbook 2008-2009
    New Europe College Yearbook 2008-2009 EVELINE CIOFLEC ŞTEFAN COLCERIU CHRISTIAN FERENCZ-FLATZ NICOLAE GHEORGHIŢĂ ALEXANDRU GICA ADRIAN MURARU ALEXANDRU SIMON ANCA ŞINCAN ATTILA SZIGETI ADELA TOPLEAN Editor: Irina Vainovski-Mihai Copyright – New Europe College ISSN 1584-0298 New Europe College Str. Plantelor 21 023971 Bucharest Romania www.nec.ro; e-mail: [email protected] Tel. (+4) 021.307.99.10, Fax (+4) 021. 327.07.74 NICOLAE GHEORGHIŢĂ Born in 1971, in Constanţa Ph.D., National University of Music Associate Professor at the National University of Music in Bucharest Music Officer at the Military Music Service Conductor of the Byzantine Music Choir Psalmodia at the National University of Music in Bucharest Member of The Union of Composers and Musicologists of Romania Fellowships in Athens (1997-98), Thessalonica (2003-04), Cambridge (UK: 2006, 2009) and in St Petersburg (2009) Author of five volumes Author of 25 studies in Romanian, English and Greek languages, most of them submitted to national and international Musicology and Byzantine Studies symposia (in Romania, Greece, Netherlands, Finland, Austria, England, Italy) SECULAR MUSIC AT THE ROMANIAN PRINCELY COURTS DURING THE PHANARIOT EPOCH (1711 – 1821) Introduction Having commenced as early as the latter half of the fifteenth century, the process of “vassalisation”,1 which was later to become one of Ottoman domination over Wallachia and Moldavia,2 led to the princes of the two north-Danube provinces being appointed and deposed at short intervals, either according to the wishes of the Sultan,3
    [Show full text]
  • Forschungsbereich Rumänisch
    Forschungsbereich Rumänisch PETREA LINDENBAUER, MICHAEL METZELTIN, HOLGER WOCHELE / WIEN DER ZIVILISATIONSWORTSCHATZ IM SÜDOSTEUROPÄISCHEN RAUM 1840–1870 DER RUMÄNISCHE VERFASSUNGSWORTSCHATZ ABSTRACT Der vorliegende Beitrag befasst sich mit der Bedeutung der Einführung der modernen Verfassungen für die Entwicklung des Zivilisationswortschatzes im südosteuropäischen Raum. Eingangs wird eine Skizzierung des Gesamtpro- jekts in seinen historischen und methodologischen Aspekten geliefert. Es folgt ein Überblick über die Geschichte der politischen, ökonomischen und sozialen Entwicklungen Rumäniens, insbesondere im 19. Jahrhundert, die eine Voraus- setzung für das Verständnis der komplexen Modernisierung der rumänischen Sprache bildet. Desgleichen wird eine Übersicht über die Geschichte der Ge- setzgebung und der staatlichen Verwaltung in den rumänischen Ländern ge- geben. Diese Kontextualisierungen führen zur Aufstellung einer größeren Reihe von modernen staatsrechtlichen Begriffen, die als Kernbegriffe für die vorliegende sprach- und mentalitätsgeschichtlich orientierte Studie dienen. Als Beispiel für die Gestaltung der so intendierten Wortgeschichten, wie sie im Gesamtprojekt auszuführen wären, dient die ausführliche Ausarbeitung der Geschichte des Begriffes ‚Freiheit‘ in den rumänischen Ländern in all seinen semantischen Ausdifferenzierungen. I. SKIZZE EINES FÄCHERÜBERGREIFENDEN PROJEKTES ÜBER DEN SÜDOSTEUROPÄISCHEN RAUM I.1. Einleitung Im Zuge der nationalstaatlichen Entwicklungen im 19. Jahrhundert er- fährt die Entwicklung vieler Sprachen
    [Show full text]
  • Craioveşti - Brâncoveni Barbu Paharnic 1431, 1436; Réalisation, Graphisme Et Mise En Page: Mona & Florian BUDU-GHYKA & Vlada
    la Généalogie des Craioveşti - Brâncoveni Barbu Paharnic 1431, 1436; Réalisation, graphisme et mise en page: Mona & Florian BUDU-GHYKA & Vlada ............. Sources: I.C. Filitti; Ştefan Grecianu; Ştefan Ştefănescu; M.D. Sturdza; décembre 2007 Copyright © Mona & Florian Budu-Ghyka www.ghika.net Neagoe de Craiova dit ”STREHĂIANUL” Mise à jour Sept.2019, sources: Ban 1450-1475, 1482....; M.D.Sturdza, Familii boierești din Moldova și Țara Românească, &1 Stana ...… de Florești pour Craiovești : vol.V, p. 432-486 f. de Vâlsan de Florea pour Brâncoveni : vol. II, p. 246-354 &2 Vinia ..... Noble de Serbie Barbu I Pârvu I Danciu Radu Mușa dit "Craievschi" † 3.VI.1512 (Gogoaşe) † Gura Tinoasei (Teleorman) 1507 Réligieuse Magdalina Membre du Divan 1482, 1487-1494 ╪ Mon. Snagov Stolnic 1482-1488; Mare Postelnic 1489-93, &1 ..... CÂRJEU, Mare Ban 8.IX.1495-10.I.1520 Vornic 1482, 1486-1493, Comis 1489-1503; 1493-1501, 1505, 1507; Vistier de Corbi (Muscel); Moine Pahomie; 1495-1501, 1508-1509, 1512 Spătar 1505-1507; 1510; & Velica FLORESCU de Șitoaia &2 HAMZA .... & Negoslava (Neguţa) ...... & Neaga ...... de Hotărani Vornic 1510; f. de Vintilă Florescu Mare Vornic † après 1503 Noble de Serbie; † ...1514 & Hrusana ...... (Gogoşoaia) ╪ Mon.Argeș Réligieuse Salomia; ╪ Mon. Glavacioc, f. de ...Gherghina - Pârcălab, frère de Rada, puis Mon. Argeș (1520 ?) épouse de VLAD Călugărul Vodă Neagoe BASARAB Preda Marga Barbu II fille Drăghici Pârvu Maria Vlădaia Hamza II † 15.IX.1521 † Târgoviște …1524 ? † Viișoara ..VIII.1530 (Oancioaia) (Gogoaşe) † 14.IV.1529 de Obislav ╪ Mon.Argeș tué par les boyards de & Marcea ...... Mare Postelnic 1523; & ....... OANCEA † Cple. 1530 pendu Mare Postelnic 1511; & Şerban ...
    [Show full text]
  • 101303 Turcica 50 00 09 Vintila-Ghitulescu.Indd
    CONSTANŢA VINTILĂ-GHIŢULESCU “I BELIEVE IN STORIES”: THE JOURNEY OF A YOUNG BOYAR FROM BUCHAREST TO ISTANBUL IN THE EARLY NINETEENTH CENTURY “One day, I sat after reading the tragedies of Orestes1 and of Erotocritos2 and I wondered. I resolved that I too should make a history of the things that had happened to me.” Pie-maker, shoe-maker, and later paharnic,3 Dumitrache Merişescu, a young petty boyar born in 1797 in Colentina and brought up in the Biserica cu Sfinţi district of Bucharest, decided to write about the adventures of his life. His memoir, presented in thirty-six pages Constanţa Vintilă-Ghiţulescu is PI of the ERC project LuxFASS at New Europe College, Institute for Advanced Study, Bucharest and Senior Researcher at the Nicolae Iorga Institute of History, Romanian Academy. My special thanks for the English translation of this study are addressed to Dr. James Christian Brown (University of Bucharest). This study was supported by the project Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe (LuxFaSS), with number ERC-2014-CoG no. 646489, financed by the European Research Council and hosted by New Europe College, Bucharest. The first version of this paper was presented in the European Travel Cultures Seminar, University of Amsterdam, under the title “From Bucharest to Constantinople, with love and commerce: The journey of a young boyar, from 1815 to 1817”. I would like to express my gratitude to Wendy Bracewell and Alex Drace- Francis for their enthusiastic and useful comments. 1. Voltaire’s play Oreste, translated into Romanian by Alecu Beldiman under the title Tragedia lui Orest, published in Buda in 1820.
    [Show full text]
  • The Reign, Culture and Legacy of Ştefan Cel Mare, Voivode of Moldova: a Case Study of Ethnosymbolism in the Romanian Societies
    The reign, culture and legacy of Ştefan cel Mare, voivode of Moldova: a case study of ethnosymbolism in the Romanian societies Jonathan Eagles Thesis submitted for the degree of PhD Institute of Archaeology University College London 2011 Volume 1 ABSTRACT The reign, culture and legacy of Ştefan cel Mare, voivode of Moldova: a case study of ethnosymbolism in the Romanian societies This thesis seeks to explain the nature and strength of the latter-day status of Ştefan cel Mare in the republics of Romania and Moldova, and the history of his legacy. The regime and posthumous career of Ştefan cel Mare is examined through studies of history, politics and archaeology, set within the conceptual approach to nationalism that is known as “ethnosymbolism”. At the heart of this thesis lie the questions why does Ştefan cel Mare play a key role as a national symbol and how does this work in practice? These questions are addressed within an ethnosymbolist framework, which allows for the ethnosymbolist approach itself to be subjected to a critical study. There is a lacuna in many ethnosymbolist works, a space for a more detailed consideration of the place of archaeology in the development of nationalism. This thesis contends that the results of archaeological research can be included in a rounded ethnosymbolist study. First, the history of archaeological sites and monuments may contribute to understanding the way in which historically attested cultural symbols are adopted by communities over time. Secondly, if studied carefully, archaeological evidence may have the potential to trace the evolution of identity characteristics, in line with ethnosymbolism’s attempt to account for the formation of national identity in the pre- modern era.
    [Show full text]
  • Dimitrie Foti Merisescu
    Dimitrie, Dumitrache sau Tache (n. 1797 în București) este fiul lui Foti, negustor de vite venit, cel mai probabil, de la sudul Du nării și împămîntenit cu numele Merișescu – sub care va cumpăra rangul de cupar, apoi de paharnic, precum și moșii. Dumitrache își petrece copilăria și adolescența în mahalaua Biserica cu Sfinți. Pe la 1815 intră ca fecior de casă la marele vornic Grigore Băleanu, apoi la Dimitrie Caragea, probabil un nepot al domnului Ioan Gheorghe Caragea. Călătorește la Constantinopol, unde petrece cîteva luni, apoi, împreună cu un unchi negustor, poposește prin porturile Levantului. Revine în Valahia la 1817, după care îl găsim în Moldova, sub protecția bei zadelelor Alecu şi Iorgu Sturdza. Ajunge becer la curtea domnească, apoi paharnic. Vodă Ioniță Sturdza îl căsătorește cu Smaranda Manoliu, orfană şi aflată în grija doamnei. La 1824 cumpără o casă la Piatra Neamț. La 1829 îl găsim pahar- nic, iar la 1848 stăpîn al moșiei Valea Viei, din Neamț. Aici îl pri meşte pe Gheorghe Asachi, cu care este prieten apropiat, şi pe nepotul său, cunoscutul istoric şi memorialist V.A. Urechia. Din această perioadă datează, probabil, redactarea finală a ma­ nuscrisului în care­și așterne amintirile din tinerețe. Scrierea sa, pînă acum inedită, este o mărturie rară și prețioasă cu pri vire la societatea valahă a sfîrșitului de veac fanariot. Constanţa Vintilă­Ghiţulescu este doctor în istorie şi civilizaţie la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris (2004), doctor în sociologie la Universitatea Bucureşti (2012), cercetă- tor la Institutul de istorie „Nicolae Iorga“ şi PI pentru proiectul european Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe (ERC–2014­CoG no.
    [Show full text]
  • New Europe College Yearbook 2008-2009
    New Europe College Yearbook 2008-2009 EVELINE CIOFLEC ŞTEFAN COLCERIU CHRISTIAN FERENCZ-FLATZ NICOLAE GHEORGHIŢĂ ALEXANDRU GICA ADRIAN MURARU ALEXANDRU SIMON ANCA ŞINCAN ATTILA SZIGETI ADELA TOPLEAN New Europe College Yearbook 2008-2009 Editor: Irina Vainovski-Mihai Copyright – New Europe College ISSN 1584-0298 New Europe College Str. Plantelor 21 023971 Bucharest Romania www.nec.ro; e-mail: [email protected] Tel. (+4) 021.307.99.10, Fax (+4) 021. 327.07.74 New Europe College Yearbook 2008-2009 EVELINE CIOFLEC ŞTEFAN COLCERIU CHRISTIAN FERENCZ-FLATZ NICOLAE GHEORGHIŢĂ ALEXANDRU GICA ADRIAN MURARU ALEXANDRU SIMON ANCA ŞINCAN ATTILA SZIGETI ADELA TOPLEAN CONTENTS NEW EUROPE FOUNDATION NEW EUROPE COLLEGE 7 EVELINE CIOFLEC VERSTEHEN UND HANDELN EIN ANSATZ MIT MARTIN HEIDEGGER UND HANNAH ARENDT 19 ŞTEFAN COLCERIU L’ESPACE DANS LE TESTAMENT DE SALOMON ET LES MANIFESTATIONS D’UNE POLÉMIQUE IDENTITAIRE DANS L’ANTIQUITÉ TARDIVE 47 CHRISTIAN FERENCZ-FLATZ FILMBEWUSSTSEIN UND ZUSCHAUER IM BILD. EIN HUSSERLSCHER ANSATZ ZUM KINEMATOGRAPHEN 89 NICOLAE GHEORGHIŢĂ SECULAR MUSIC AT THE ROMANIAN PRINCELY COURTS DURING THE PHANARIOT EPOCH (1711 – 1821) 119 ALEXANDRU GICA THE RECENT HISTORY OF THE AROMANIANS FROM ROMANIA 171 ADRIAN MURARU ORIGENIAN INTERPRETATION UPON NUMBERS: CONTEXT AND SPIRITUAL EXEGESIS. THEORETICAL ARGUMENTS FOR AN ALLEGORICAL INTERPRETATION 201 ALEXANDRU SIMON THE SAINT AND THE JEWS 231 ANCA ŞINCAN DIALOGUES AND MONOLOGUES: HOW TO WRITE THE HISTORY OF THE GREEK CATHOLICS UNDER COMMUNISM 249 ATTILA SZIGETI PHENOMENOLOGY AND COGNITIVE SCIENCE
    [Show full text]
  • Amintirile Unui Boier Valah De Pe Vremea Lui Ioan Vodă Caragea (1814–1817)*
    AMINTIRILE UNUI BOIER VALAH DE PE VREMEA LUI IOAN VODĂ CARAGEA (1814–1817)* CONSTANŢA VINTILĂ-GHIŢULESCU** „Într-o zi, stamu după citirea tragedii lui Orestu1 şi a lui Erotoclitu2 şi mă miramu. M-am hotărâtu ca să-m<i> facu şi eu o istorie pentru celi mie întâmplati.” Plăcintar, cavaf şi mai apoi paharnic, Dumitrache Merişescu, un tânăr boiernaş născut la 1797 în Bucureşti şi locuitor în mahalaua Biserica cu Sfinţi, decide să scrie despre aventurile vieţii lui. Memoriile, aşa cum se prezintă ele în cele 36 de file de manuscris, redactat în alfabetul de tranziţie, în limba română, dar cu unele dialoguri în bulgară sau greacă, surprind prin umor, ironie şi mai ales prin ineditul poveştilor. Manuscrisul se păstrează la Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Bucureşti, Fond Manuscrise, sub numărul 1773, cu titlul Viaţa lui Dimitrie Foti Mirişescu de la Colentina, scrisă de el însuşi la 1817. Pe ultima pagină de manuscris, autorul scrie: „20 septemvrie 1817. Dumitrache Merişescu, în vârstă de 20 de ani. Dălhăuţi.” Însemnarea ne-ar duce cu gândul la redactarea în această perioadă, mai ales că evenimentele narate sunt foarte aproape de momentul 1817, dar scrierea folosită ne îndreaptă mai degrabă spre mijlocul secolului al XIX-lea, într-o epocă specifică unei astfel de producţii literare. Manu- scrisul este inedit şi poate fi o retranscriere a notelor iniţiale pentru că, pe alocuri, scrierea este corectată cu creion chimic negru sau îndreptată, cu intervenţii deasu- pra rândului. Manuscrisul a fost scris pentru a fi citit. Dumitrache (Tache) Merişescu îşi imaginează un public care ascultă poveştile lui, adesea comice şi imprevizibile.
    [Show full text]