Buletinul Monumentelor Istorice, Anul 1973, XLII
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
PODOABE DIN NECROPOLA FOSTEI MĂNĂSTIRI C01\t\ANA LIA MILENCOVICI-BĂTRINA _____________ ------------ Ocazionate de începerea lucrărilor de restaurare, cerce N i'colae Pătraşcu2 mort la scurt nimp, în 1627 şi înmormÎntar tările arheologice efectuate în anii 1971-1972 Ja fosta mă În biserica sîrbeaSică de la Raab3. năstire Comana au ,a.vut drept scop lămurirea principalelor Abia În ,anul 1640, în urma intervenţiilor lui Matei Ba probleme legate de istoâcul şi evolUţia monumentului. sarab, domniţa Ancuţa reuşeşte să se întoarcă împreună cu R�dÎJca'tă în anul 1588 de căue marele boier Şerban, unii membri ai familiei sale în ţară şi să-şi recapete cea mai viitorul domn Radu Şerban, pînă În anul 1728, data închi mare parte din avere. Totodată, aduce osemintele tatălui şi nării sale de către Nilcolae Mavrocondat Sfintului Mormînt, ale sOţului său, rdnhumîndu-le în pronaosul mănăstirii Co mănăsti rea Comana a fost unul dintre cele mai înfloritoare mana4. O piatră de mormînt af.lată la Muzeul Ide artă al lăcaşuri monahale din Ţara Românească. R. S. România5 - luată în discuţ!Îe de Al. Lapedaw Încă Refacerile profunde pe care le suferă complexul monahal din anul 1909 6 - �i Ica..re după părerea noastră a fOM în anul 1700, prill grija strănepowlui ctitorului, marele Icomis pusă ori a,cea daltă ori mai degrabă ,după oîţiva ani, h şi paharnic Şerban Cantacuzino, îi imprimă un puternic as arată că acoperă asele robilor lui D��mnezeu 10 Radţţ pect brîncoveneSic. Şerban Basarab o e od ginere-său, Petra)�oţ Nicolae v i v Şl Din 1728, noua administraţie grecească nu se mai pre Vodă". ocupă de bunăstarea mănăstirii. Starea avansată de degra în momentul intoar"o cerii în ţară a donmiţei Ancuţa, Îm dare a monumentului reclamă ca imperios necesară o repara păratul Ferdinarlid ,ai III-lea îl opreşte la Viena pe fiul a'ces ţie capitală şi astfel, în 1854, se procedează la o refacere a teia, Mihail, urmărind să-I folosească ,drept pion al politicii bisericii şi a întregii il1Jcinte. austriece in ţările române şi mai ales În Ardeal? Interven Prin secularizarea din anul 1863, averile şi bunurile mănăs ţ.iile lui Matei Basarab, ce dorea să-I formeze pe tînăr ca tirii au trecut în patrimoniul statului, ultimii călugări greci urmaş al ·său, ,se V'Or dovedi za,darn>Î>ce, Vj'ena refuzrÎnd ca te ce se mai aflau aici au fost nevoiţi să plece, iar biserica a goric venirea lui Mihail in Ţara Românească8. devenit biserica parohială satulU'i. Potrivit izvoarelor Idocumentare, pronaosul bisericii a 1. lonaŞcu, 13asarabii In tabelele gellealogia, "Swdii şi articole de selwit drept loc de Înmormîntare luu Radu Şerban 1 unora iSlOrie", nr. XVII, 1972, p. 128-132, rabela C; . Iorga (Despre Can taCttzini, p. LVI şi s oria romanilor In chipuri şi icoane, voI. I, p. 42), dintre descendenţii săi prin'a cele [două fiice, Ancuţa şi Elina, I t consideră că această căsătorie rur fi avut loc după moartea lui Radu 2 căsătorite cu Nicolae Pătraşcu şi respectiv Constantin postel Şerban. nicul Cantacuzino. 1. Ionaşcu, op. cit., loc. cit. N. Iorga, op. ciI., p. 12, (cL Cronica Vom enunţa foarte pe scurt în cele ,ce ufimează, aceste lui K rallS, în "Fontes Rerum Austriacorum, Scriptores", 1, p. 135-136). ştiri. 4 Hurmuzaki, IV1, p. 610, nr. DXXIV, p. 65 1, nI'. DLXX VTI; p. 654, nr. DLXXXII; N. Iorga, Socotelile I3raşovllllti şi scrisori roma După ce În anul 1611 este nevoit să ărăseaSică scaunul 3 ; p nesci către sfat în secolltl al XV Il-lea, Bucureşti, 1899, p. 50; idem, Despre Tărili Româneşti, Radu Şerban se refugiaza Împreună cu în Cantawzini, p. LVITI-UX; idem, Socolelile SibiU/IIi, Bucureşti, 1899, treaga familie la Cur'tea imperială de Viena, unde se şi p. 19. Ja săvîrşeşte din viaţă în 1620, iar ca un înalt semn de preţuire 5 Inscripţii medievale ale României, voI. I, 1395-1800 - Oraş III este Îngropat în catedrala Sf. Ştefan'. încă din an ul 1618, Bllwreşti, Bucureşti, 1965, nr. 643, fig. 103, nr. de inventar h Muzeul de artă al R.S. România - 4365; Catalog ti Muzeului Naţional, publicat îşi căsătorise fiica mai mare, Ancuţa, cu un alt pribeag, de Gr. Toc.ilescu, Bucureşti, 1906, nr. 16. 6 AI. LajJedatu, Două inscripţii de la Comana, ,,13 MI", voI. II, 1909, p. 122. Analizînd textul inscripţjei, ce cuprinde numeroase erori, 1 N. I orga, Swdii şi dowmente c/� privire la istoria României, amorul conchide că ar data din a doua jumăta/ te a secolului al XVIII-lea, voI. IV, 1902, p. CXLII (cf. L. Crach, către arhiducele Leopold "Inns cind amintirea vremurilor şi a evenimentelor legate de viaţa celor dai bruck-Statth. Arhiv", IX, 118, J 07); idcm, Despre CalJtawzini, 13ucu reşti, 1902, p. LV; idem, Is oria românilor In chipuri şi c ane, Craiova, voievozi, era deja uitată. Vom reveni mai jos 'asupra acestei dată�'i Încer t i o cind, baza unei noi al rgumelllări, să o plasăm la mijlocul secolului 1921, voI. 12; idem, Sa e şi măI1ăsl'iri din România, pe al 1, p. t XVII-lea. 1905, p. 245. Bucureşti, nI'. Hurmuzaki, IV1, p. 652, nr. DLXXVlII. 8 N. Iorga, Swdii şi doc/tlnente, voI. IV, p. CCl; idem, Despre Can tacuzini, p. L VII -LVIII. PI. 1. Dispo1Jiţia mormintelor din pronaosul biser.kii . 1 10 http://patrimoniu.gov.ro "A·ceasIă ?mă piatră, Nemulţumit, pierzînd speranţele unui ajutor austriac pen:: Cautacuzinilor şi textul inscrippm: tru ocuparea tronului TăI,iti Româneşti, Milha,i:l reuşeşte sa aceste trei ţărîne acopere: bătrînului Şărban-Băsărabă plece în regiunile căzăceşti, ÎI1icerdnld să obţină cu ajutorul voievod, a lui Drăghici Cantacuzino, veI spătar . " şi a lui cazaci lor tronul uneia din ţările române9. Costantin veI peh ...". Fără Îndoială, această piatră a În Dar, la 19 septembrie 1655, spre liniştea lui Gheorgihe loclui,t-o pe cea deja existentăa şi prezentată mai sus, ,care Ştefan, ce se credea an:el1Ji nţat de prezenţa, în vecinătatea rr.enţiona nurr.ele lui Radu Şerban şi al lui Nicolae Pă Moldovei, a lui Mihail Pătraşcu, trupul tinărului, mort de traşcu24. Lui Şerban Cantacuzino nu i s-a părut a fi neces::tr, ciumă în "ţinuturile căzăceşti", este transportat prin laşi spre sau poate ni'ci obligatoriu, să îns'crie pe noua lespede alături 0 �j 'ara Românească 1 . de numele ilustrului său străbunic al tatălui şi al fratelui, La 9 septembrie 1656, Constantin Şerban voievo,d, fratele pe ,cel ,al lui Nicolae Pătraşcu care nu fusese decît soţul ma vitreg al domniţei Ancuţa, într-o scrisoare aldresată împăra- tuşii sale ,dinspre bunică. 1LI1ui Ferdinand al III-lea de Habsburg, aminteşte cu duioşie 1768-1774, 1 In timpul războiului ruso-turc ,din suh de ,cel ,ce a fost nepotul său, Mihail Pătraşcu 1 . Izvoarele aceeaşi lespede (lo,c notat cu M.I.) a fo�t Înmormîntat un nefiind sigure În ceea ce priveşte locul său de inmormîntare, 1 ofiţer rus, osemintele lui Radu Şerban şi a,le urmaşilor săi s-a presupus că a fost Îngropat la mănăstirea Comana 2. făind )ngrămădite la extrel11i tatea de vest a noului J110rmÎnr O ,lespede ,de mormînt, fragmentară şi fisurată, descope practIcat. ri,tă în timpul cercetărilor ameologice 13, confiI1lnă această Inscripţi,a aflată pe o ,candelă astăzi dispărută25 arată că ipoteză, precizînd de asemenea, că tot aici, alături de fiul fusese aşezată pentru a lumina lo.cul sub ,care "Zace roaba lui său, îşi are mormîntul şi Idomniţa Ancuţa: "Supt�t această D-ze�t Mariia, soţia hti S(erban) C(antacuzino) v (e) I COm piatră răpaosă Doamna Anwţa, fata bătrînuhti Serban Ba (is) în mănăstirea Comanii, hmm�t! s (ve) ti Neculae, gen sarabă-voievod, soţie lui Pătraşco Mih. voievod, împrelmă (arie) 5zile (ea) t 7204" (1696), fiul său Mihai Pătraşco-voievod", Starea fragmentară a I Data morţii Mariei este confiflT. ată de inSicripţia gravată inscmpţiei face illllposibilă cunoaşterea integrală a ,conţinu pe un taler hexagonal din argint aurit dăruit mănăstirii tului său. Mărgineni de către Şerhan Cantacuzino pentru pomenirea C/-t Data morţii Ancuţei nu este cunoscută cu precizie. Fapt părunţilor Drăghici şi Păuna .. , şi a soţ14lui mie�t Mariei, cert este că un act de la Radu Leon, din 7 februarie 1668, " care p,"istăvindvt-se la v(ă)-l(ea)L 7204 gen(arie) 5 zile, den Întăreşte fiicei mai mici a lui Radu Şerban, "Elinei postelni facerea fie-sa Mariei" 26. Cantawzino şi fiilor săi, după moartea surorii sale Aceste două infoJ"lT,aţii sînt COIl11- Ancuţa, satele, moşiile, rumânii, ţiganii cîţi se trag de la pIetate de un fragment din lespedea de mormînt a Mariei, din marmură albă, descoperit În timpul săpăturilor şi care moaşa lor Anca ot Coiani" 14. Deci la această dată, Anca prezintă următoarea inscripţie: ,,(supt�t) această piatră este(easa moartă, iar lipsa urmaşilor15 face ca averea să fie trans Mariia odihneşte de b/1.nă viaţă, şi să pomeneşte, soţul hti misă surorii şi nepoţJilor. Serban Cantacuzino veI comis .. , unsprezece ani deplini au In anul 1667, Încetează din viaţă cel mai mare fiu al vieţuit", Genealogia CantacuzinilO1-27 menţionează că fetiţa Elinei, Drăghici Cantacuzino. Trimis la Constaminopol de născută de Maria "a murit pnmcă", înaintea mamei sale. către Radu Leon pentI1U a Întări priwlegiile ţării pe lîngă Credem ,a fi mai apropiată de adevăr informaţia conforr:n Poartă şi pe voievod în domnie 16, se să'vÎrşeşte ,ajci, după Icăreia mama a decedat în urma naşterii fetiţei care a mUrIt unele izovare ,de moarte bună17, ,după altele Ide ciumă18 sau după scurt timp, aşa ,cum relatează şi inscripţlÎa gravată pe de o mînă duşmană19. Trupul îi este adus în ţară de către talerul aflat la mănăstirea Mărgineni, deoarece nicăieri, pe fratele său, Şerban Cantalcuzino, viitorul domn, şi Îngropat ni'ci un obiect dăruit mănăstirilor pentru pomenirea soţiei la mănă'st,irea Comana20.