Nicolae Ciorănescu
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
REVISTÃ DE CULTURÃ ªI BIBLIOLOGIE BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ „Ion Heliade Rãdulescu” DÂMBOVIÞA TÂRGOVIªTE An. X - Nr. 1-2 (18-19) 2003 ISSN 1223-9712 SUMAR TÂRGOVIªTE – CONTINUITATE CULTURALÃ ÎN TIMP • Prima tip ăritur ă târgovi ştean ă în context de geociviliza ţie european ă / 1 Dr. George Coand ă • Tradi ţii culturale şi scriitorice şti în familia V ăcăre ştilor / 2 Dr. Victor Petrescu • Nicolae Cior ănescu / 6 Prof. Mihai Gabriel Popescu • Cervantes şi Mircea Horia Simionescu, mae ştrii abaterilor fertile / 8 Ştefan Ion Ghilimescu DIN VIAÞA BIBLIOTECILOR • Udri şte N ăsturel - reprezentant al umanismului românesc / 10 Drd. Sorina Ni ţă Colectivul de • Bibliologi târgovi şteni la mijloc de secol XIX / 12 Alexandru V. Ştef ănescu redac ţie: • Un bibliolog uitat: Christache Georgescu / 13 Dr. Gheorghe Bulu ţă Dr. Victor Petrescu – • O ini ţiativ ă a Casei Şcoalelor: biblioteca liceal ă / 16 Redactor ef, Emil Vasilescu ş • directorul bibliotecii Lectura public ă în comuna Dragomire şti / 19 Elisabeta C ălin • Anima ţia cultural ă în bibliotecile publice / 20 Redactori Florin Dragomir; Vl ădu ţ Andreescu Florin Dragomir, • Inaugurarea noului sediu al Bibliotecii or ăş ene şti Serghie Paraschiva , „Aurel Iordache” G ăeşti / 24 Cornel Albule ţ, Valentina Tufescu • Minodora Gulie Biblioteca pentru copii „I. Al. Br ătescu-Voine şti”, Târgovi şte, într-un nou local / 24 Prof. Rodica Alexandru Procesare computerizat ă Daniela Stoica, DEMERS BIBLIOTECAR MODERN Mariana Briceag • Despre modernizarea bibliotecilor române şti / 25 Dr. Victor Petrescu • Tehnoredactare Configurarea unei baze de date on-line în biblioteci / 27 Daniel Dumitru Stan Daniela Stoica • Scurt demers asupra informatiz ării Bibliotecii Universit ăţ ii „Valahia” Târgovi şte / 29 Asist. Marius Coman • Societatea informa ţional ă şi impactul acesteia asupra form ării bibliotecarilor / 31 Drd. Agnes Erich Redac ţia şi administra ţia: Str. Stelea, nr. 2 Târgovi şte, Dâmbovi ţa 0200 PATRIMONIUM Tel/fax: 0245/612316 • Despre circula ţia c ărţii târgovi ştene în Transilvania / 33 Dr. Gabriela Ni ţulescu • Editura Bibliotheca Legenda popular ă în zona Dâmbovi ţa / 36 Drd. Alexandru Nicolescu Str. Nicolae Radian, • Ionel Fernic / 38 Bl. KB2/3, Târgovi te ş Theodor Nicolin Tel/fax 0245/212241 • Revista „Litere” – 70 de ani de la primul num ăr / 39 Prof. Mihai Stan Tiparul: PRESTO1 S.R.L. • Elena V ăcărescu – scriitoare român ă de limb ă francez ă / 41 Târgovi şte Dr. Ştefania Rujan • Jean Vasiliu – o voce de ziarist în cetatea Basarabilor / 43 Dr. Mihai Oproiu; Alexandrina Andronescu BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” Târgovi[te CONTINUITATE CULTURALÃ ÎN TIMP PRIMA TIPÃRITURÃ TÂRGOVIªTEANÃ ÎN CONTEXT DE GEOCIVILIZAÞIE EUROPEANÃ Exist ă înc ă o obstinat ă rezisten ţă la a proiecta momente spiritului benefice. Aceste fundamentale ale culturii române şti în context de lumini în Occident s-au geociviliza ţie european ă. Cauza ar fi defazajul la progresul numit în epoc ă Leonardo da rapid al occidentului şi centrului european înregistrat, cu Vinci, Pico della deosebire, pe ductul de la Evul Mediu la Rena ştere. Este Mirandolla, Erasm din drept – privindu-ne cu sinceritate trecutul - c ă un astfel de Rotterdam, Niccolò defazaj a existat, dar nu s-a datorat lipsei de voin ţă a Machiavelli, Nicolaus românilor de-a fi în „rândul lumii” europene, ci ingerin ţelor Copernic, Michelangelo unor puteri str ăine în destinul lor, ei luptând secol dup ă secol Buonaroti, Juan de Encina, (XIV-XIX) s ă-şi p ăstreze fiin ţa de neam. Dar cu toate aceste Hieronymus Bosch, Hans situa ţii – uneori imposibile –, au fost s ă fie şi unele momente Holbein cel B ătrân – iat ă o de afirmare european ă, contributoare chiar la procesul galerie impresionant ă de evolutiv istoric al sud-estului balcanic al continentului. cariatide ale spiritului Un astfel de moment s-a petrecut acum 495 de ani, la european – şi a c ăror 10 noiembrie 1508, când de sub teascurile tiparni ţei de la răsfrângere asupra Ţă rii Mănăstirea Dealu a ap ărut prima carte imprimat ă în tehnic ă Române şti a dorit-o domnitorul, un recunoscut iubitor de gutenbergian ă nu numai din spa ţiul românesc, dar şi din satisfac ţii spirituale şi care era la curent cu noua tehnologie geospa ţiul cultural – stringent geografic delimitându-l – de imprimare tipografic ă a c ărţilor prin leg ăturile sale cu central şi sud-est european. familia despotului sârb independent Gheorghe Crnojevi č, În ce împrejur ări de geociviliza ţie s-a petrecut care îi încredin ţase ieromonahului Macarie tip ărirea unui evenimentul ? Într-unele, în acel moment favorabile cel pu ţin liturghier slav la Vene ţia, în 1483, iar între 1494-1495, Ţă rii Române şti, dac ă avem în vedere c ă domnia lui Radu imprimarea în capitala Muntenegrului, Cetinje, a altor trei cel Mare (1495-1508) în vremea c ăruia s-a instalat la cărţi de cult ortodox (un Molitvenic, un Octoih şi o Psaltire). 3 Mănăstirea Dealu „ma şina de tip ărit” a c ălug ărului Macarie, Alungat de otomani de pe tronul Zetei (Muntenegrului), a fost, în general lipsit ă de zguduiri militare cu împ ărăţ ia Gheorghe Crnojevi č ia calea pribegiei la Vene ţia, apoi la Semilunii, ocupat ă cu campaniile numeroase duse împotriva Ravena; Macarie , r ămas f ără protector, refugiindu-se, la contemporanului s ău din tronul de la Suceava, Ştefan cel rândul s ău, în cetatea dogilor, de acolo recuperându-l Radu Mare. De altfel, Radu cel Mare, a fost în pace şi cu Vladislav cel Mare la sfatul mitropolitului Ungrovlahiei, sârbul Maxim al III-lea, regele Ungariei, de la care va fi primit în dar – un Brancovi č, v ăr al despotului fugar din Cetinje 4, împreun ă semn de neîndoielnic ă pre ţuire – domeniul Geoagiului, iar cu nepotul celui din urm ă, Solomon. Ţara Româneasc ă a cunoscut o perioad ă de evolu ţie de tip Domnitorul valah îl va fi instalat pe ieromonahul occidental, mai ales în domeniul vie ţii spirituale. C ăci, a şa cetinian la M ănăstirea Dealu, gestul înscriindu-se în cum recunoa şte cronicarul turc Leunclavius, „ s-a purtat cu programul s ău de reorganizare a vie ţii eclesiale, acordând o cea mai mare de ştept ăciune şi a cârmuit ţara românilor aten ţie deosebit ă ac ţiunilor ctitoritoare, exemplul cel mai spre deosebita mul ţumire a supu şilor (…) prin str ălucit fiind Biserica „Sf. Nicolae” a M ănăstirii Dealu, o superioritatea sufletului s ău”1, astfel c ă „ N-a purtat bijuterie de art ă arhitectural ă, „ cea mai m ărea ţă din câte se războaie, a dorit pacea şi s-a ocupat îndeosebi de treburile zidiser ă pân ă atunci pe p ământul Ţă rii Române şti ”. 5 Firesc biserice şti şi culturale ”. 2 – şi a în ţeles bine acest lucru – a realizat nevoia de c ărţi Domnia sa cu siguran ţă c ă va fi fost influen ţat ă de ceea tip ărite pentru bisericile Ţă rii Române şti, dar şi pentru cele ce se petrecea pe t ărâm cultural în Europa occidental ă şi din Transilvania şi Moldova, el manifestând o real ă con ştiin ţă central ă, dar şi politic, o Europ ă sfârtecat ă de r ăzboaie, cum de neam, cât şi pentru cele din ţă rile sud-dun ărene opresate au fost cele dintre Fran ţa, Spania şi Habsburgi pentru de otomanii islamici. 6 suprema ţie în peninsula Italic ă, dintre Anglia şi Sco ţia, Exist ă o controvers ă asupra „ma şinii tipografice” a lui Reconquista antiarab ă în spa ţiul hispanic, dar şi de excesele Macarie , a locului s ău de fabrica ţie: Vene ţia sau Târgovi şte. 7 inchizi ţitoriale criminale ale lui Tomas de Torquemada, Radu Cred c ă mai pu ţin conteaz ă dac ă ar fi purtat – ca s ă folosesc cel Mare în ţelegând c ă pacea cu vecinii este mult mai un limbaj tehnic modern – inscrip ţia „Made in Venezia” ori profitabil ă şi pentru sine şi pentru poporul s ău, iar luminile „Made in Târgovi şte”, eu unul înclinând spre originea 1 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie vene ţian ă a tiparului, având în vedere posibilit ăţ ile tehnologice ale ora şului din laguna nord-vest adriatic ă, im- portant fiind faptul c ă de sub teascul s ău a ap ărut la 10 noiembrie 1508 acel admirabil „ Liturghier ” – ca oper ă tipografic ă - , prim ă carte imprimat ă în tehnica inventat ă de NOTE Gutenberg în spa ţiul românesc. Prima oper ă tipografic ă valah ă a lui Macarie - 1. Lapedatu, Alexandru , Politica lui Radu cel Mare 1495- 1508 , în Lui Ion Bianu, amintire, Bucure şti, 1916. „Liturghie”, cum a titrat-o c ălug ărul cetinian – început ă sub 2. Giurescu, Constantin C, Giurescu Dinu C. Istoria Radu cel Mare , la 1507, şi ispr ăvit ă sub Mihnea cel R ău, în românilor din cele mai vechi timpuri pân ă ast ăzi , Editura Albatros, anul urm ător, cuprinde în sumarul s ău o pov ăţ uire c ătre preot, Bucure şti, 1971, p. 326. rânduielile Proscomidiei, în Liturghiere, în Litie, 3. Cartojan, Nicolae . Istoria literaturii române vechi, Editura Minerva, Bucure şti, 1980, p. 92. binecuvântarea colivei, ecfonisele de la Vecernie şi Utrenie, 4. Ibidem. P. 94 o traducere a Diataxei liturgice a patriarhului Filotei al 5. Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române , vol. I, Constantinopolului. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure şti, 1992, p. 372-373 Succesul acestei prime tip ărituri târgovi ştene a fost 6. Ibidem. p. 535. rapid pe tot cuprinsul românesc, dar şi în geospa ţialit ăţ ile 7. Ibidem. p. 536. culturale balcanice şi est slave, constituindu-se, astfel, într-un vector de geociviliza ţie cultic ă ortodox ă european ă.