REVISTÃ DE CULTURÃ ªI BIBLIOLOGIE BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ „Ion Heliade Rãdulescu” DÂMBOVIÞA

TÂRGOVIªTE An. X - Nr. 1-2 (18-19) 2003 ISSN 1223-9712 SUMAR

TÂRGOVIªTE – CONTINUITATE CULTURALÃ ÎN TIMP • Prima tip ăritur ă târgovi ştean ă în context de geociviliza ţie european ă / 1 Dr. George Coand ă • Tradi ţii culturale şi scriitorice şti în familia V ăcăre ştilor / 2 Dr. Victor Petrescu • Nicolae Cior ănescu / 6 Prof. Mihai Gabriel Popescu • Cervantes şi Mircea Horia Simionescu, mae ştrii abaterilor fertile / 8 Ştefan Ion Ghilimescu

DIN VIAÞA BIBLIOTECILOR • Udri şte N ăsturel - reprezentant al umanismului românesc / 10 Drd. Sorina Ni ţă Colectivul de • Bibliologi târgovi şteni la mijloc de secol XIX / 12 Alexandru V. Ştef ănescu redac ţie: • Un bibliolog uitat: Christache Georgescu / 13 Dr. Gheorghe Bulu ţă Dr. Victor Petrescu – • O ini ţiativ ă a Casei Şcoalelor: biblioteca liceal ă / 16 Redactor ef, Emil Vasilescu ş • directorul bibliotecii Lectura public ă în comuna Dragomire şti / 19 Elisabeta C ălin • Anima ţia cultural ă în bibliotecile publice / 20 Redactori Florin Dragomir; Vl ădu ţ Andreescu Florin Dragomir, • Inaugurarea noului sediu al Bibliotecii or ăş ene şti Serghie Paraschiva , „Aurel Iordache” G ăeşti / 24 Cornel Albule ţ, Valentina Tufescu • Minodora Gulie Biblioteca pentru copii „I. Al. Br ătescu-Voine şti”, Târgovi şte, într-un nou local / 24 Prof. Rodica Alexandru Procesare computerizat ă Daniela Stoica, DEMERS BIBLIOTECAR MODERN Mariana Briceag • Despre modernizarea bibliotecilor române şti / 25 Dr. Victor Petrescu • Tehnoredactare Configurarea unei baze de date on-line în biblioteci / 27 Daniel Dumitru Stan Daniela Stoica • Scurt demers asupra informatiz ării Bibliotecii Universit ăţ ii „Valahia” Târgovi şte / 29 Asist. Marius Coman • Societatea informa ţional ă şi impactul acesteia asupra form ării bibliotecarilor / 31 Drd. Agnes Erich Redac ţia şi administra ţia: Str. Stelea, nr. 2 Târgovi şte, Dâmbovi ţa 0200 PATRIMONIUM Tel/fax: 0245/612316 • Despre circula ţia c ărţii târgovi ştene în Transilvania / 33 Dr. Gabriela Ni ţulescu • Editura Bibliotheca Legenda popular ă în zona Dâmbovi ţa / 36 Drd. Alexandru Nicolescu Str. Nicolae Radian, • Ionel Fernic / 38 Bl. KB2/3, Târgovi te ş Theodor Nicolin Tel/fax 0245/212241 • Revista „Litere” – 70 de ani de la primul num ăr / 39 Prof. Mihai Stan Tiparul: PRESTO1 S.R.L. • Elena V ăcărescu – scriitoare român ă de limb ă francez ă / 41 Târgovi şte Dr. Ştefania Rujan • Jean Vasiliu – o voce de ziarist în cetatea Basarabilor / 43 Dr. Mihai Oproiu; Alexandrina Andronescu BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” Târgovi[te CONTINUITATE CULTURALÃ ÎN TIMP

PRIMA TIPÃRITURÃ TÂRGOVIªTEANÃ ÎN CONTEXT DE GEOCIVILIZAÞIE EUROPEANÃ

Exist ă înc ă o obstinat ă rezisten ţă la a proiecta momente spiritului benefice. Aceste fundamentale ale culturii române şti în context de lumini în Occident s-au geociviliza ţie european ă. Cauza ar fi defazajul la progresul numit în epoc ă Leonardo da rapid al occidentului şi centrului european înregistrat, cu Vinci, Pico della deosebire, pe ductul de la Evul Mediu la Rena ştere. Este Mirandolla, Erasm din drept – privindu-ne cu sinceritate trecutul - c ă un astfel de Rotterdam, Niccolò defazaj a existat, dar nu s-a datorat lipsei de voin ţă a Machiavelli, Nicolaus românilor de-a fi în „rândul lumii” europene, ci ingerin ţelor Copernic, Michelangelo unor puteri str ăine în destinul lor, ei luptând secol dup ă secol Buonaroti, Juan de Encina, (XIV-XIX) s ă-şi p ăstreze fiin ţa de neam. Dar cu toate aceste Hieronymus Bosch, Hans situa ţii – uneori imposibile –, au fost s ă fie şi unele momente Holbein cel B ătrân – iat ă o de afirmare european ă, contributoare chiar la procesul galerie impresionant ă de evolutiv istoric al sud-estului balcanic al continentului. cariatide ale spiritului Un astfel de moment s-a petrecut acum 495 de ani, la european – şi a c ăror 10 noiembrie 1508, când de sub teascurile tiparni ţei de la răsfrângere asupra Ţă rii Mănăstirea Dealu a ap ărut prima carte imprimat ă în tehnic ă Române şti a dorit-o domnitorul, un recunoscut iubitor de gutenbergian ă nu numai din spa ţiul românesc, dar şi din satisfac ţii spirituale şi care era la curent cu noua tehnologie geospa ţiul cultural – stringent geografic delimitându-l – de imprimare tipografic ă a c ărţilor prin leg ăturile sale cu central şi sud-est european. familia despotului sârb independent Gheorghe Crnojevi č, În ce împrejur ări de geociviliza ţie s-a petrecut care îi încredin ţase ieromonahului Macarie tip ărirea unui evenimentul ? Într-unele, în acel moment favorabile cel pu ţin liturghier slav la Vene ţia, în 1483, iar între 1494-1495, Ţă rii Române şti, dac ă avem în vedere c ă domnia lui Radu imprimarea în capitala Muntenegrului, Cetinje, a altor trei cel Mare (1495-1508) în vremea c ăruia s-a instalat la cărţi de cult ortodox (un Molitvenic, un Octoih şi o Psaltire). 3 Mănăstirea Dealu „ma şina de tip ărit” a c ălug ărului Macarie, Alungat de otomani de pe tronul Zetei (Muntenegrului), a fost, în general lipsit ă de zguduiri militare cu împ ărăţ ia Gheorghe Crnojevi č ia calea pribegiei la Vene ţia, apoi la Semilunii, ocupat ă cu campaniile numeroase duse împotriva Ravena; Macarie , r ămas f ără protector, refugiindu-se, la contemporanului s ău din tronul de la Suceava, Ştefan cel rândul s ău, în cetatea dogilor, de acolo recuperându-l Radu Mare. De altfel, Radu cel Mare, a fost în pace şi cu Vladislav cel Mare la sfatul mitropolitului Ungrovlahiei, sârbul Maxim al III-lea, regele Ungariei, de la care va fi primit în dar – un Brancovi č, v ăr al despotului fugar din Cetinje 4, împreun ă semn de neîndoielnic ă pre ţuire – domeniul Geoagiului, iar cu nepotul celui din urm ă, Solomon. Ţara Româneasc ă a cunoscut o perioad ă de evolu ţie de tip Domnitorul valah îl va fi instalat pe ieromonahul occidental, mai ales în domeniul vie ţii spirituale. C ăci, a şa cetinian la M ănăstirea Dealu, gestul înscriindu-se în cum recunoa şte cronicarul turc Leunclavius, „ s-a purtat cu programul s ău de reorganizare a vie ţii eclesiale, acordând o cea mai mare de ştept ăciune şi a cârmuit ţara românilor aten ţie deosebit ă ac ţiunilor ctitoritoare, exemplul cel mai spre deosebita mul ţumire a supu şilor (…) prin str ălucit fiind Biserica „Sf. Nicolae” a M ănăstirii Dealu, o superioritatea sufletului s ău”1, astfel c ă „ N-a purtat bijuterie de art ă arhitectural ă, „ cea mai m ărea ţă din câte se războaie, a dorit pacea şi s-a ocupat îndeosebi de treburile zidiser ă pân ă atunci pe p ământul Ţă rii Române şti ”. 5 Firesc biserice şti şi culturale ”. 2 – şi a în ţeles bine acest lucru – a realizat nevoia de c ărţi Domnia sa cu siguran ţă c ă va fi fost influen ţat ă de ceea tip ărite pentru bisericile Ţă rii Române şti, dar şi pentru cele ce se petrecea pe t ărâm cultural în Europa occidental ă şi din Transilvania şi Moldova, el manifestând o real ă con ştiin ţă central ă, dar şi politic, o Europ ă sfârtecat ă de r ăzboaie, cum de neam, cât şi pentru cele din ţă rile sud-dun ărene opresate au fost cele dintre Fran ţa, Spania şi Habsburgi pentru de otomanii islamici. 6 suprema ţie în peninsula Italic ă, dintre Anglia şi Sco ţia, Exist ă o controvers ă asupra „ma şinii tipografice” a lui Reconquista antiarab ă în spa ţiul hispanic, dar şi de excesele Macarie , a locului s ău de fabrica ţie: Vene ţia sau Târgovi şte. 7 inchizi ţitoriale criminale ale lui Tomas de Torquemada, Radu Cred c ă mai pu ţin conteaz ă dac ă ar fi purtat – ca s ă folosesc cel Mare în ţelegând c ă pacea cu vecinii este mult mai un limbaj tehnic modern – inscrip ţia „Made in Venezia” ori profitabil ă şi pentru sine şi pentru poporul s ău, iar luminile „Made in Târgovi şte”, eu unul înclinând spre originea

1 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie vene ţian ă a tiparului, având în vedere posibilit ăţ ile tehnologice ale ora şului din laguna nord-vest adriatic ă, im- portant fiind faptul c ă de sub teascul s ău a ap ărut la 10 noiembrie 1508 acel admirabil „ Liturghier ” – ca oper ă tipografic ă - , prim ă carte imprimat ă în tehnica inventat ă de NOTE Gutenberg în spa ţiul românesc. Prima oper ă tipografic ă valah ă a lui Macarie - 1. Lapedatu, Alexandru , Politica lui Radu cel Mare 1495- 1508 , în Lui Ion Bianu, amintire, Bucure şti, 1916. „Liturghie”, cum a titrat-o c ălug ărul cetinian – început ă sub 2. Giurescu, Constantin C, Giurescu Dinu C. Istoria Radu cel Mare , la 1507, şi ispr ăvit ă sub Mihnea cel R ău, în românilor din cele mai vechi timpuri pân ă ast ăzi , Editura Albatros, anul urm ător, cuprinde în sumarul s ău o pov ăţ uire c ătre preot, Bucure şti, 1971, p. 326. rânduielile Proscomidiei, în Liturghiere, în Litie, 3. Cartojan, Nicolae . Istoria literaturii române vechi, Editura Minerva, Bucure şti, 1980, p. 92. binecuvântarea colivei, ecfonisele de la Vecernie şi Utrenie, 4. Ibidem. P. 94 o traducere a Diataxei liturgice a patriarhului Filotei al 5. Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române , vol. I, Constantinopolului. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure şti, 1992, p. 372-373 Succesul acestei prime tip ărituri târgovi ştene a fost 6. Ibidem. p. 535. rapid pe tot cuprinsul românesc, dar şi în geospa ţialit ăţ ile 7. Ibidem. p. 536. culturale balcanice şi est slave, constituindu-se, astfel, într-un vector de geociviliza ţie cultic ă ortodox ă european ă.

Dr. George Coandã , membru al Academiei Americano-Române de Arte şi Ştiin ţe din S.U.A.

TRADIÞII CULTURALE ªI SCRIITORICEªTI ÎN FAMILIA VÃCÃREªTILOR

Văcăre ştii sunt una din cele mai vechi familii boiere şti familii. Printre ei, Eder în Observationes criticae et române şti. Cei mai mul ţi cercet ători consider ă c ă aceasta î şi pragmaticae ad historiam Transilvaniae, Cibinii, 1803 . El are originea în F ăgăra şul transilvan. De frica ungurilor ei nota : „Exeunte etiam seculo tertio decimo Ugrinum trec mun ţii, împreun ă cu Negru Vod ă, în secolul al XIII-lea, Valachum possessionum « Fogros et Zumbothel iuxta oprindu-se la Câmpulung. Însu şi Ien ăchi ţă V ăcărescu, în fluvium Olth existentium » dominum fuisse, ex originariis manuscrisul Grammaticii sale, nota: „ 1215. Neagoe Andreae III litteris anni 1290 comperi; et ilustrum in Valachia Văcărescul, fiul lui Dan V ăcărescul, voevod al F ăgăra şului, familiam Vakaresk in hunc diem ad significationem pristinae nepot de sor( ă) a(l) lui Radul vod ă Negru; venit-au cu iel possessionis uti insignibus Fagarasiensibus accepi”4. [adaus cu creionul] şi doamna (muma) lui Anna, la De asemenea, Johann Christian von Engel în Cîmpulung în ace şti a(n)i; zidit-au biserici doosprezece în „Geschichte der Moldau und Walachey, vol. I, Halle, 1804, satele care a st ăpînit p ă Dîmbovi ţa în jos; l ăsat-au fiu p ă face aceea şi afirma ţie: „Um J. 1290 war ein gebohrner Radul i Şă rban, şi fete şase; a murit în vîrst ă de ani 59; numele Walach, Namens Ugrinus, der Herr und Besitzer von Fogaras so ţii sale fost-au Maria; acesta fost-au foarte bogat” 1. und Szombathely. Die Walachische Bojaren Familie Primul, amintit de altfel şi în Genealogia Vakareskul fuehrt noch jetzt das Fogaraser Wappen zum Cantacuzinilor întocmit ă de Mihai Cantacuzino 2, este Andenken eines vorigen Besitzes” 5. Neagoe V ăcărescu (Negoi ţă ), fiul lui Dan, voievodul Ion Voinescu II subliniaz ă şi el stirpea transilvan ă a Făgăra şului. De aceea şi p ărere este şi Alexandru Odobescu: familiei, rolul ei în societatea româneasc ă: „Originar ă din „Printre tovar ăş ii lui Negru vod ă, se zice c ă ar fi fost şi junele Transilvania, familia V ăcăre ştilor este una din acele familii Negoi ţă , domnesc cocon al lui Dan, voevodul F ăgăra şului, cu care istoria noastr ă se f ăle şte pentru sentimentele sale de şi nepot de sor ă al c ăpeteniei românilor; acesta întemeie sate patriotism. Ea a produs necontenit b ărba ţi însemna ţi care s- şi biserici dou ăsprezece pe malurile Dîmbovi ţei coprinse de au deosebit în mai toate carierele”. dînsul, el avu şase fete şi doi feciori, Radul şi Şerban, c ărora În discursul ţinut La mormântarea lui Ioan V ăcărescu , le las ă mo ştenire cu numele de V ăcăre şti, scutul p ărintesc ce Heliade R ădulescu afirm ă c ă str ăbunii r ăposatului „trecur ă purta gravat pe dînsul Cetatea F ăgăra şului, pe care fîlfîie o de peste Carpa ţi o dat ă cu duca de F ăgăra ş, Radu-Negru, acvil ă alb ă, emblem ă de imaculat ă putere, şi prapurul descendentul Nigerilor-Basarabi”. purpuriu, cu zicerea VIRTUS scris ă în litere de aur” 3. Cu asemenea vechime, pe întinderea a aproape patru Şi cercet ătorii str ăini consemneaz ă existen ţa acestei secole, familia V ăcăre ştilor s-a implicat activ în destinul 2 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” politic, economic şi social al Ţă rii Române şti. Şi nu în ultimul cumnat cu Constantin-Vod ă Brâncoveanu de ţinând înalte rând în cel cultural, spiritual. dreg ătorii: ag ă, clucer, vistier. De asemenea, capuchehaie la Primul dintre V ăcăre şti amintit de acela şi Alexandru Poart ă. Este cunoscut drept ctitor de biserici, implicându-se Odobescu este Pătra şcu V ăcărescu : „La 1554, se n ăscu şi în refacerea altora. În 1698 – 1699, a fost ispravnic pentru din neamul V ăcăre ştilor, un copil c ăruia domnul de atunci, repararea Bisericii Domne şti din Târgovi şte. So ţia lui Pătra şcu cel Bun, îi dete, ca na ş, numele s ău: acesta fu aga Brâncoveanu, Maria, sora sa, îi încredin ţeaz ă lui Ianache, vel Pătra şcu Viteazul care, într-o lung ă carier ă r ăzboinic ă, doborî ag ă, reconstruc ţia Bisericii dintr-o Zi (1702). Va coordona şi în b ătălii atâ ţia vr ăjma şi p ăgâni câte zile cu soare sunt într- reconstruc ţia Bisericii Sfântu Gheorghe Nou din Bucure şti, un an şi care, pentru aceia, î şi închin ă sabia izbânditoare la încheiat ă la 22 septembrie 1699, unde mai târziu va fi to ţi sfin ţii ai zilelor de peste an. De acest P ătra şcu, care la înmormântat, dup ă multe peripe ţii, Constantin Brâncoveanu. bătrâne ţe fu ban al Craiovei şi înso ţi la r ăzboaie pe Mihai În 1707 figura printre portretele ctitorilor de la vechea Viteazul, este cl ădit ă biserica din c ăminul V ăcăre ştilor de Mitropolie din Târgovi şte. În tind ă, prima inscrip ţie din lâng ă Târgovi şte; în zilele lui Petru vod ă Cercel, 1584, el fu dreapta avea urm ătorul text: „Jupan Enache V ăcărescu, vel ispravnic adic ă executor la zidirea Bisericei Domne şti din paharnic / Stanca jup ăni ţa ego / cu şase copii: Marina, Ilinca, Târgovi şte, unde i-a şi r ămas chipul zugr ăvit printre ctitori”. Băla şa, Constantin, Barbu şi Ştefan” [tat ăl poetului, n.n.]. Aceasta este renovat ă mai târziu de domnitorul Mihai Figura al ături de numele unor domnitori (Radu voevod), Şuţu „prin rug ăciunea şi îndemnarea lui Jupan Ianache Mateiu v(oie)v(od) Constantin B(râncoveanu), Basarab Văcărescu, vel vistier şi mare dicheofilax al bisericii”. v(oie)v(od) / Radu Voevod, Şerban v(oie)v(od), Cantacuzenu Pisania, datat ă 1785, august 11, deasupra intr ării în pridvor sau de cele ale lui „ Ştefan mitropolitul / Antim mitropolitul”. con ţinea trei medalioane: în primul, stema Ţă rii Române şti; Pisania din 1708, octombrie 10, ce se afla deasupra în stânga, inscrip ţia în greac ă, ştears ă, care nu se mai poate primei intr ări, consemna: „În slava În ălţă rei tale mântuitorule descifra; în cel din dreapta, în limba Hristoase, ale tale dintru ale tale aduce român ă, cu litere chirilice, robului t ău Enache V ăcăresculu, vel însemnarea pe care o reproducem paharnicu podoab ă din acestu sfânt mai jos: „Aceast ă sf(î)nt ă şi d(u)mne/ lăca şu cu zugr ăveala, cu pardoseala şi zeasc ă biseric ă din lumina/ta Curte cu facerea chiliilor despre Domneasc ă a Ţă rii Rumâne/ şti, din miez ănoapte, din clopotni ţă pân ă în Târgovi şte, fiind zidit ă / de prea foi şorul caselor celoru vechi, în zilele în ălţatul domn Petru v(oie)v(od) şi / prealuminatului domnu Io Constantin înfrumuse ţat ă de al ţi înn ălţaţi Brâncoveanulu v(oie)v(od) spre d(o)mni / şi ferici ţi (c)titor(i) ce au vecinica lui şi p ărin ţilor lui pomenire. st ătut dup ă / vremi obl ăduitor(i) 7217, dn(i)10” 6. ace şti ţă ri, acumu / în ceale dup ă Aici se afl ă, datat ă 1701, orm ă stric ăndu-se de în/t ămpl ările septembrie 28, piatra de mormânt a lui vremilor şi r ămăndu, nu nu / mai Neagoe (Negoi ţă ) V ăcărescu: „Supt dezv ălit ă, ci înc ă şi sf(în)tul oltaru / aceast ă / reace piatr ă ai/ci în sf(î)nta dăzlipit de biseric ă şi bolta şi marea Mitropo/lie odihnescu-se dărăpănat ă, încît era spre c ădere a oasele ro/bului lui Dumnezeu Neagoe toatei biserici, d(u)mne/zeiasc ă / sp ătarul V ă/c ărescul av ă/ndu via ţă în proveden ţie încununînd cu stema / lu/me ani 72 / şi s-au s ăvâr şit cu pa/ domnii pre m ăriia sa înn ălţatul domn ce în luna lui septemvrie / în 28 de zile Mihail Su ţu v(oie)v(o)d o au înnoit- / la anul 7210” 7. o şi au înv ălit-o şi au înpo/dobit-o cu O alt ă piatr ă de mormânt, datat ă hramul afar ă cum s ă vede, din/preun ă 1760, martie 15, aduce date asupra cu luminata d(oa)mna sa, cu Sevasti altor membri ai familiei V ăcărescu, / Calimahi v(oie)v(od) ...prin care, în mod cert, au f ăcut importante rug ăciunea şi / îndemnarea danii vechii Mitropolii: „Aicea dumnealu(i) jupan Ianache V ăcărescul vel vist(ier) şi mare odihnescu o/asele dumnealui d(le) bun neam jupân Ivan dicheofilax al bisericii [cei mari a r ăsăritului]”. Văcăresc(u) i jupâ/ni ţa lui Maria / sn ă ego Ioan Ştefan / În aceast ă perioad ă, Ien ăchi ţă V ăcărescu, era vel vistier, Asan, Maria, Şă rban, Nea/goe, Zamfira, Ianache / Neac şa, ap ărător al bisericii ortodoxe (dicheofilax), insisten ţa sa pe Datco, Mih/alcea, Constandin, Stroe, / Sava, Babue / B ăla şa lâng ă domnitor f ăcându-se şi în memoria str ămo şului s ău. / Ancu ţa, Zoi ţa, Rad/a, Badea. Au r ăposat / în zilele Io Scar/ Mai este amintit şi Negoi ţă V ăcărescu, sp ătarul, care lat Ghica voevod, / mart(ie) 15 zil(e), leat 7268” 8. la 1685, fiind ba ş capuchehaia lui Şerban Vod ă Cantacuzino, O serie important ă de corpuri de case, locuri, vii sau a murit în Ţarigrad. De altfel, era în tradi ţia familiei ca un livezi este consemnat ă în timpul domniei lui Constantin membru marcant s ă fie capuchehaie la Poart ă, unii dintre ei Brâncoveanu ca fiind cump ărate de V ăcăre şti. Aceste noi sfâr şind tragic, omorâ ţi de turci (Negoi ţă , Ianache, bunicul dimensiuni ale mo şiei sunt f ăcute mai ales de Ianache viitorului poet). (bunicul viitorului poet) şi fratele s ău Ivan v ătaful. Ei au O figur ă reprezentativ ă a vie ţii culturale de la sfâr şitul întregit mo şia p ărinteasc ă cu noi posesiuni în satele din jur, secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea a în alte zone ale jude ţului Dâmbovi ţa sau alte localit ăţ i din fost Ianache V ăcărescu , bunicul viitorului poet. A fost 3 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie

ţar ă. îndemnându-s ă dumnealui Barbul V ăcărescu vel log(o)f( ă)t Un aspect interesant de relevat este cel al evolu ţiei fiind fericitului Ianachie V ăcărescu vel clucer vrând ca s ă construc ţiei cur ţilor boiere şti de la V ăcăre şti. Prima, tipic ă se fac ă ctitor noi de iznoav ă de tot au pref ăcut-o f ăcând doa sec. al XVI-lea (1584), este cea în care au copil ărit Ianache turnuri şi slomnul cel din nainte înfrumuse ţând-o pe din şi Ivan V ăcărescu. În anul 1698, Ianache, mare ag ă, ridic ă lăuntru cu zugr ăveala şi cu alte ce s-au v ăzut şi pe dinafar ă pe latura de nord „casa cea nou ă” împreun ă cu biserica cu toat ă podoaba dup ă cum ast ăzi se vede care bun ă fapt ă şi cur ţii. Aici prime şte, în 1707, pe Constantin Brâncoveanu pomean ă spre vecinic ă pomenire a dumnealui şi a tot neamul aflat în drum spre Târgovi şte: „au venit m ăria sa la satul dumnealui s-au f ăcut” 15 . Refacerea era încheiat ă la 1748. Văcăre şti a lui Ianache V ăcărescu, vel paharnic, fiind rugat Mai târziu, documentul din 11 mai 1720 dezv ăluie faptul de dânsul ca m ării sa s ă mearg ă s ă s ă osp ăteze acolo, d ă că „mitropolitul Daniil acorda lui Constandin V ăcărescu , vreme ce aproape d ă drum satul dumisale era” 9. vel logof ăt”, dreptul de a „ ţinea doi popi şi un diacon (...) la Construc ţia avea pivni ţă şi parter înalt. Beciurile erau Văcăre şti (...) la casele dumnealui, la biserica cea din piatr ă împ ărţite în şase compartimente. Camerele, acoperite cu bol ţi care din temelie iaste f ăcut ă de Ianache V ăcărescu” 16 . mănăstire şti, la nivelul solului, câte dou ă pe fiecare parte. Constantin V ăcărescu a fost mare logof ăt şi mare vistier Elena V ăcărescu î şi amintea mult mai târziu: „Acest în timpul lui Nicolae Mavrocordat. D ăruie şte domnitorului castel, ale c ărui ruine le vedem d ăinuind sub desi şuri de pământul pe care acesta ridic ă M ănăstirea V ăcăre şti, verdea ţă , venea din 1584. El a fost zidit sub domnia lui Petru dărâmat ă în mod abuziv nu cu mult timp în urm ă. În 1732, Cercel în acela şi timp cu biserica, pe care a urmat-o în secolul unica fiic ă, Elena, se c ăsătore şte de tân ără cu Mihai al XVIII-lea o a doua şi mai târziu o a treia. Ea se afl ă pe Cantacuzino, autorul „Genealogiei Cantacuzinilor” . Acesta locul unde se ridica altarul celorlalte dou ă l ăca şuri sfinte. termin ă, în 1756, construirea bisericii Schitu M ăgureanu , Văcărescul, întâiul ziditor în aceste locuri, se numea lucrare început ă de Constantin V ăcărescu. Pătra şcul” 10 . Tot în secolul al XVIII-lea, fiii lui Ivan V ăcărescu, Pe marginea succesiunii construc ţiilor şi a amplas ărilor Badea şi Iordach e, sunt ctitori ai Bisericii Sfin ţii Atanasie lor în parcul V ăcăre ştilor am f ăcut investiga ţii cu sprijinul şi Chiril din Târgovi şte. Pisania din 1 august 1768 (7276) arh. Cornel Ionescu 11 . reliefa c ă a şez ământul: „s-au f ăcut de zid şi s-au înfrumuse ţat În ceea ce prive şte biserica, construit ă între 1698 – cu zugr ăvial ă dup ă cum se vede cu cheltuiala blagorodnicilor 1699, pisania de piatr ă, dimensiuni 1,00/0,70 m., cu litere ai sfintei bisericii fiindu, dumnealor jupanul Badea în relief de 4 cm., datat ă 1699 (7207), august 8, refolosit ă la Văcărescul i jupanul Iordache V ăcărescu biv vel slujer” 17 . capela din secolul al XIX-lea, aflat ă deasupra intr ării şi Pomelnicul de la 18 ianuarie 1767, care azi nu se mai g ăse şte, ast ăzi, are urm ătorul con ţinut: „† Cu vrerea Tat ălui şi cu consemna atât familia lui Badea, cât şi pe cea a lui Iordache ajutorul Fiului şi Duhului Sfânt şi sl ăvit D(u)mn(e)zeu aciast ă Văcărescu: „Badea V ăcărescu 7275 ian(uarie) 18 Badea, sf(â)nt ă şi d(u)mn(e)zeiasc ă beseric ă de aici de (...) mo şia/ Ivan, Maria, Asan, Şerbanu, Zamfira, Neagoe, Nec şa, Datco, mo şilor str ămo şilor din paji şte s-au zidit de robul lui Mihalcea, Ancu ţa, Stanca, Sava, Constantin, Bala şa, Stroe, D(u)mnezeu Ianache V ă/c ărescu vel ag ă împreun ă cu Enache, Joi ţa, Dumitru, Sanda, Rada, Barbu. jup ăneasa lui Stanca şi cu fiii lui Maria, Constantin,/ Ilinca, Alt pom(elni)c al lui Iordache V ăcăr(escu): Iordache, Ioanu întru slava sf(â)ntului şi marelui de minuni f ăcătoriu/ Maria, Ştefan, Enache, Ancu ţa, Sanda, Constantin, Ştefan, şi degrab ă ajut ătoriu Nicolae arhiepiscopul de la Mir/lichia Dimitrie” 18 . ca s ă-i fie pr ăznuire, iar ă ctitorilor veacinic ă pome/nire, loru De altfel, pe mo şia lui Iordache V ăcărescu de la Şotânga şi p ărin ţilor. Şi s-au ziditu în zilele prea lumi/natului şi este ctitorit ă „o biseric ă de lemnu, f ăcut ă de ctitori Iordache în ălţatului domn Io Costandin Basaraba vo(i)evodu Văcărescu, de velu slugeru Badea V ăcărescu şi Ivanu Brâncoveanului şi s-a începutu în anul al zecelea în luna lui Văcărescu v ătaful, care biseric ă învechidu-se şi d ărâmându- Iunie în zi 1 leat(ul) 7206 (1698) şi s-au s ăvâr şitu într-al se cu totul...” 19 (cum consemna pisania din 1838 a noii unsprezece/lea anu al domniei m ăriei sale cu blagoslovenia biserici, azi d ărâmat ă). prea sf(i)n ţitului/ chir Teodosie mitropolitul, în luna lui au- Prin aceste acte de cultur ă şi multe altele, familia gust 8 zili, ano lumii 7207” 12 . Văcăre ştilor, una din cele mai importante din rândul boierimii A fost distrus ă în urma cutremurului din 1838. În 1868, autohtone, s-a implicat activ nu numai în destinul politic, pe acest loc, incluzând par ţial naosul bisericii din 1698, se economic sau social al Ţă rii Române şti, dar şi în cel cul- construie şte capela familiei, distrus ă complet la cutremurul tural, cu reverbera ţii notabile în timp. din 1977. Ea includea icoane pictate de Gheorghe Tattarescu. Un alt aspect al acestei implica ţii este legat de Nicolae Iorga descoperea pe un clopot însemnarea: încerc ările scriitorice şti ale unora dintre ei. Ien ăchi ţă , Alecu, „Acest clopot s-au f ăcut de Enache V ăcărescu...” 13 . Totodat ă Nicolae sau Iancu au avut demni str ămo şi care au l ăsat urme acesta se implica şi în lucr ările de înnoire a m ănăstirii Nucet, luminoase în istoriografia româneasc ă. din 1712. Refacerea este terminat ă la 1748 de c ătre vel Dup ă cum ar ătam în articolul Not ă asupra genealogiei logof ătul Barbu V ăcărescu şi egumenul m ănăstirii, poe ţilor V ăcăre şti 20 trei documente datate 9 octombrie 1572, Dionisie 14 . Pisania m ănăstirii, datat ă 1746 (7254) martie 1, 31 iulie 1573 şi 12 august 1574, certific ă existen ţa unui subliniaz ă c ă dup ă cutremurul cel mare, la l(ea)t 7246, l ăca şul logof ăt pe nume Stanislav din V ăcăre şti, cunosc ător al se surp ă. Pentru refacerea sa intervine unchiul viitorul poet: slavonei, caligraf domnesc, dup ă propria sa prezentare „Şi toate sl ăbindu-se era de tot s ă caz ă, deci când au fost „compun ător şi scriitor cu mâna” 21 . Ultimul, cel din 12 au- acum în zilile luminatului şi în ălţatului domnului nostru Io gust 1574, arat ă c ă el este fiul lui Tatul, mare clucer „fiul lui Constandin Nicolae v(oie)vod din dumnezeiasc ă râvn ă Tatul, mare clucer din V ăcăre şti, de lâng ă Târgovi şte” 22 .

4 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” Tragem concluzia c ă ei ar fi fost boieri V ăcăre şti. De altfel, Fiind datat ă, ea aduce contribu ţii noi despre activitatea în Condica V ăcăre ştilor, copii de documente, registre şi politic ă a autorului. Totodat ă, func ţia de vtori logof ăt implica men ţiuni , publicat ă de George D. Florescu şi Dan Ple şia, şi alc ătuirea unor cuvânt ări ocazionale. Acesta „au zis” găsim un document în care se afirm ă: „... pentru c ă acest sat ora ţia „adic ă a rostit-o, ceea ce înseamn ă pe de o parte c ă Văcăre şti, fost-au a lor b ătrân ă şi dreapt ă mo şie, de la mo şii Ştefan a alc ătuit-o şi deci e creator de asemenea ora ţii, pe şi str ămo şii lor, înc ă de la desc ălecarea ţă rii” 23 . de alt ă parte c ă a rostit-o şi deci era şi orator” 30 . De şi sceptic în privin ţa vechimii atât de mari a familiei Analizând-o, Dan Simonescu îi subliniaz ă calit ăţ ile: Văcăre ştilor, Nicolae Iorga citeaz ă şi el pe „Mihai Cupe ţ, „Minunat ă bucurie aduce str ălucitoriul acesta soare lumesc ginerele lui Ivan Pitarul V ăcărescu” 24 . Ivan V ăcărescu, n ăscut prea-luminat ă M ăriia Ta Doamn ă, când î ş(i) ive şte razele cu aproxima ţie la începutul veacului, poate avea leg ătur ă de ceale aurite peste toate fa ţa p ământului cu lumin ă în ălţă toare, sânge cu Stanislav şi Tatu. În sprijinul afirma ţiei noastre şi au mai bine s ă zic însufle ţitoare, tuturor celor de supt ceriu; Nicolae Iorga sus ţinea c ă „abia în secolul al XVII-lea obiceiul împodobe şte p ământul cu mul ţimea cea veselitoare a florilor, întrebuin ţă rii numelor de familie se generalizeaz ă”25 . înfrumusi ţeaz ă copacii cu înfrunzirea de multe feluri de Stanislav V ăcărescu s-a ini ţiat în „ars notaria” la Şcoala de roade, d ă îndemnare p ăsărilor s ă-şi arate bucurie cu tot feliul gr ămătici de la Târgovi şte. El avea o bogat ă cultur ă teologic ă. de glasuri mângâietoare, podoaba acestei priveli şti şi mai în În documentele pe care le scrie g ăsim formul ări ca: „ Şi eu, scurt toate humezeala cea întunecoas ă, uscând-o” 31 . Se compun ătorul şi scriitorul cu mâna, vrednicul şi smeritul degaj ă un optimism robust, implorarea soarelui ce Stanislav din V ăcăre şti” , ceea ce înt ăre şte ideea apartenen ţei „lumineaz ă fa ţa p ământului cu lumin ă în ălţă toare” , a sale. Încheierile documentelor sunt altfel decât cele obi şnuite. florilor, a copacilor, a p ăsărilor, f ăcându-se cu mijloace Al ături de datare se afl ă formula „Dulcea ţa acestei vie ţi o poetice certe. Bucuria la na şterea unui nou fiu, Ioan, al uit ă moartea”. Ne dezv ăluie o fire sensibil ă, predispus ă la familiei domnitoare se împlete şte cu cea proprie, a na şterii a filosofa asupra existen ţei umane. fiului s ău, Ianache, viitorul poet. „O, minunat ă bucurie, care Constantin V ăcărescu (1680 – 1732) este recunoscut ne-ai adus cu na şterea ta H(ristoa)se, Dumnezeul nostru, c ă de istoriografia româneasc ă ca primul autor de scrieri al ai pricinuit pace pre p ământ şi la oameni bun ă voire, pentru familiei V ăcăre ştilor. Este, din porunc ă domneasc ă, autorul că au încetat umbra legii, sosind darul cel nou, nu prin noru unui opuscul istoric: Luminata vi ţă a neamului prea sau prin viforu, nici cu gâng ăviia lui Moisi s ă v ă da legea. luminatului, prea înv ăţ atului şi blagocestivului domn a toat ă Că acum în zilele ceale mai dupre urm ă au vorovit Ţara Româneasc ă, io Nicolae Alexandru voevoda, scoas ă D(u)mnezeu cu noi prin fiul s ău, p ământul s-au f ăcut ceriu, din letopise ţele moldovene şti, cu porunca În ălţimii Sale, de pentru c ă ceriul era s ă priimeasc ă cele p ământe şti” 32 . prea plecatul den slugile m ăriei sale Constantin V ăcărescul Ion Şiadbei 33 îi atribuie şi versurile dedicate vel vistier la leat 7235 (1727)” . Nicolae Iorga sus ţine c ă în domnitorului Scarlat Ghica, semnate Ştefan Ion. Şi D. momentul elabor ării acestei lucr ări Constantin se afla „...între Popovici 34 îl identifica drept autor al acestor versuri. boierii munteni, ca al doilea logof ăt, de la 1717 la 1721. El Avem deci certitudinea, de necontestat, c ă dinastia era de mult so ţul Sandei [Vistiereasa, sora r ăposatului Ion cărtur ăreasc ă a V ăcăre ştilor nu începe cu Ien ăchi ţă , având Neculcea biv Vel Aga] la 1726-1727, când închin ă lui în înainta şii s ăi pilde vii, demne de urmat. Mavrocordat, un opuscul istoric...” 26 . De altfel, fiica Sandei era Ecaterina „...care Ecaterina Dr. Victor Petrescu purta numele Catinc ăi Cantacuzino, bunica ei, a fost so ţia lui Ştefan V ăcărescu [deci mama viitorului poet, n.n.] fiul lui Ienachi, cel t ăiat la Constantinopol ca Vistier a lui Constantin Brâncoveanu şi fratele lui Constantin...” 27 . NOTE Lucrarea se folose şte de izvoarele cronicilor moldovene şti în încercarea de a demonstra c ă Mavrocordat 1 Ms. 305, Biblioteca Academiei Române, f. 3 verso. era urma ş al vechilor domni ai Moldovei. F ără calit ăţ i literare 2 Genealogia Cantacuzinilor , publicat ă de Nicolae deosebite, scrierea va fi rezumat ă în grece şte de Smaranda Iorga , Bucure ti, 1902, p. 364. 28 ş Mavrocordat, so ţia domnitorului . 3 Alexandru Odobescu , Opere , vol. II, Bucure şti, De şi analogii se pot face, consider ăm c ă ideea acestei Editura Academiei, 1967, p. 48. lucr ări nu are nici o leg ătur ă cu crea ţia lui Ion Neculce. 4 Apud Cornel Cârstoiu, Ianache V ăcărescu. Via ţa şi Tat ăl lui Ien ăchi ţă , Ştefan V ăcărescu, a fost înzestrat opera. Bucure şti, Editura Minerva, 1974, p. 18. 5 Ibidem , p. 19. cu un deosebit talent oratoric şi poetic, fiind un bun 6 cunosc ător al limbii grece şti, având o temeinic ă cultur ă Ibidem, p. 72. 7 Ibidem , p. 229 (nr. 572). căpătat ă prin lecturi diverse ale c ărţilor pe care le avea în 8 Ibidem, p. 233 (nr. 581). biblioteca sa. De activitatea ca orator şi literat se ocup ă Dan 9 Radu Greceanu , Istoria Ţă rii Române şti de la 1689 Simonescu în studiul „Ora ţiile domne şti în s ărb ători şi la – 1700 , în Cronica rii Române ti , II, Bucure ti, Ioanid, 29 Ţă ş ş nun ţi” . În manuscrisul 5360 aflat la Biblioteca Academiei 1859, p. 83. 10 Române, ce cuprinde 14 ora ţii de nunt ă, descoper ă o Elena V ăcărescu, Casa V ăcăre ştilor , în Boabe de asemenea crea ţie a lui Ştefan V ăcărescu: „Leat 7249 (1741) grâu , an IV, nr. 10, 1933, p. 606. 11 Ghen. 1 dn (=zile). Ora ţia care au zis Dumnealui Ştefan Cf. Victor Petrescu , Văcăre ştii - o dinastie poetic ă, Târgovi şte, Editura Bibliotheca, 2002. Văcărescu vtori logof ăt la Sveti Vasilie, ducând daruri 12 jupânesile mari M ăriei-sale, Doamnei” . Mihai Oproiu , Inscrip ţii şi însemn ări din jude ţul Dâmbovi ţa, vol. IV, Târgovi şte, Editura Macarie, 1997, p. 60. 5 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie

13 Nicolae Iorga, op.cit. , p. 764. XVIII-lea , vol. I, Bucure şti, Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, 14 Adriana Boescu, Mihai Oproiu, Câteva preciz ări 1969, p. 166. asupra m ănăstririi Nucetu , în Biblioteca Valachica , Muzeul 25 Idem. Jude ţean Dâmbovi ţa, 1975, p. 289-302. 26 Nicolae Iorga , Originea moldovean ă a lui Ien ăchi ţă 15 Ibidem , p. 295. Văcărescu , în Analele Academiei Române, Memoriile 16 Mihai Oproiu , op.cit. p. 253. Sec ţiuni Istorice , seria III, tom. X, mem. 5, Bucure şti, 1929, 17 Radu Gioglovan, Mihai Oproiu , op.cit , p. 104. p. 349. 18 Idem . 27 Idem. 19 Ibidem , p. 326. 28 Dic ţionarul literaturii române de la origini pân ă la 20 Cf. Victor Petrescu, Mihai Oproiu, Constantin 1900 , Bucure şti, Editura Academiei, 1979, p. 891. Manolescu , Târgovi ştea cultural ă, Târgovi şte, Editura 29 Dan Simonescu , Ora ţiile domne şti în s ărb ători şi la Bibliotheca, 2000, p. 58-60. nun ţi, în Cercet ări literare , IV, (1941), p. 22 – 59. 21 Documente privind istoria României, B, Ţara 30 Cornel Cârstoiu , op.cit., p. 36. Româneasc ă, vol. IV, Bucure şti, Editura Academiei Române, 31 Ibidem , p. 37. 1951, p. 90. 32 Idem. 22 33 Ibidem , p. 110. Ion Şiadbei , Poezia româneasc ă veche , în Revista 23 George D. Florescu, Dan Ple şia , Condica tineretului , I, 1943, nr. 2, p. 20. Văcăre ştilor , în Studii. Revist ă de istorie , nr. 5, tom 19, 34 D. Popovici , La littérature roumaine à l’époque des Bucure şti, 1966, p. 967-985. Lumi ères , Sibiu, 1945, p. 419. 24 Nicolae Iorga , Istoria literaturii române în secolul al

CENTENAR NICOLAE CIOR ĂNESCU 1903-1957

Deschiz ători de drumuri în domeniul înv ăţă mântului „sistem adjunct cu parametri”. Comunicând rezultatele sale primar şi special, autori de manuale şcolare, cercet ători în marelui savant Buligand, acesta îl încurajeaz ă, apreciind c ă domeniul matematicii, medicinei, ingineriei, scriitori de înalt „sunt de importan ţă capital ă”, încuraj ări elogioase prime şte talent, savan ţi de renume mondial, membrii dinastiei de şi de la vesti ţii matematicieni Picard, Montei, Villat 4. cărturari dâmbovi ţeni a Cior ăne ştilor au desf ăş urat de-a In numai doi ani, timp record la vremea aceea, î şi scrie lungul unei perioade de peste un secol o prodigioasă teza de doctorat, veritabil ă carte de vizit ă a marilor sale activitate ştiin ţific ă şi cultural-educativ ă pus ă în slujba unor posibilit ăţ i, având ca subiect „ Problema lui Dirichlet pentru înalte idealuri umaniste 1. sisteme de par ţiale de ordinul al II-lea”. Teza sus ţinut ă la Printre figurile ilustre ale matematicii române şti şi Sorbona în fa ţa unei comisii format ă din savan ţi ca: Henri universale la loc de cinste se situeaz ă Nicolae Cior ănescu, Villat, George Buligand, se referea la sisteme de ecua ţii de personalitate prodigioas ă, cu o activitate bogat ă în cercetarea derivate par ţiale de ordinul II de tip eliptic, sau hiperbolic, matematic ă şi în înv ăţă mântul românesc. El este al doilea reu şind s ă rezolve pentru aceste tipuri de ecua ţii problemele dintre cei nou ă copii ai lui Ion Cior ănescu 2. S-a n ăscut la 28 clasice ale lui Dirichlet şi Reiman. Doctoratul cât si lucr ările martie 1903 în comuna Moroieni. Viitorul matematician va viitoare indic ă pe savantul cu orientare precis ă, cu preocup ări urma şcoala primar ă în comuna natal ă, f ăcându- şi studiile mari, spirit ingenios şi riguros. medii mai întâi la Liceul militar „Nicu Filipescu” de la Gra ţie calit ăţ ilor înn ăscute şi datorit ă perseveren ţei, a Mănăstirea Dealu şi, mai apoi, la liceele „Spiru Haret” şi putut tân ărul fiu de înv ăţă tori s ă parcurg ă toat ă ierarhia „Mihai Viteazul” din Bucure şti 3. înv ăţă mântului superior, de la conferen ţiar, la vârsta de 26 A fost atras de studiul matematicii şi al fizico-chimiei ani, la rector, la vârsta de 39 ani. În anul 1939, când se scotea din liceu, obiecte la care exceleaz ă, uimind profesorii prin la concurs postul de conferen ţiar universitar la catedra de profunzimea cu care cerceteaz ă aceste discipline, aplecându- geometrie analitic ă de la Politehnica bucure ştean ă, devenit se asupra operelor matematicienilor români şi str ăini. liber prin retragerea profesorului Pompei, referatul de Licen ţa în matematici şi ştiin ţe fizico-chimice, ob ţinut ă sus ţinere, înaintat de Gheorghe Ţiţeica pentru Nicolae în anul 1925, la Universitatea din Bucure şti, îi aduce aprecieri Cior ănescu preciza: „candidatul reu şeşte s ă rezolve pentru elogioase din partea speciali ştilor, a distin şilor profesori aceste tipuri de ecua ţii, probleme clasice ce dovedesc nu Pompei, Ţiţeica şi Onicescu. Sf ătuit şi îndemnat de savantul numai orientarea precis ă într-un domeniu clasic de cea mai Gheorghe Ţiţeica s ă mearg ă la Paris, pentru specializare şi mare însemn ătate, dar şi un spirit ingenios şi în acela şi timp doctorat, ob ţine o burs ă de studii. precis”. Şef de catedr ă, apoi rector al Institutului Politehnic La Sorbona, î şi ia licen ţa, în ştiin ţe, cu o lucrare privind din Bucure şti, Nicolae Cior ănescu î şi va lega via ţa de „Calculul diferen ţial şi integral, analiz ă integral ă şi mecanic ă evolu ţia acestei prestigioase institu ţii de înv ăţă mânt supe- ra ţional ă”. Din 1928 pune la punct o nou ă metod ă de studiu rior de la noi, continuând cu cinste şi merit tradi ţia al sistemelor de ecua ţii cu derivate par ţiale de ordinul II, având matematic ă creat ă în Politehnic ă de Traian Lalescu., D. la baz ă o no ţiune original ă introdus ă de el, anume cea de Emanoil, Gh. Ţiţeica, D. Pompei. De la catedra de geometrie 6 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” analitic ă la cea de analiz ă dezvoltarea actual ă a matematicienilor nu face decât s ă matematic ă, unde a r ămas sublinieze fecunditatea şi utilitatea multora din no ţiunile şi pân ă la moartea sa metodele introduse de predecesorii no ştri. prematur ă, Nicolae Nicolae Cior ănescu a forjat no ţiuni matematice noi, cum Cior ănescu a preg ătit ar fi: sistem adjunct cu parametri, derivat ă polidimensional ă temeinic matematicieni de orientat ă, coeficien ţi armonici pentru o func ţie analitic ă real ă, elit ă şi importante pseudomodul , în temele de specialitate abordate, privind genera ţii de ingineri, sistemele de ecua ţii liniare cu derivate par ţiale de ordinul II, întreaga sa activitate în ecua ţii cu derivate par ţiale, în ecua ţii diferen ţiale şi teoria ştiin ţific ă şi pedagogic ă a func ţiilor. A cercetat probleme de mecanica fluidelor, fost pus ă în serviciul înalt deformarea pl ăcilor elastice, mi şcări balistice; rezultatele al tehnicii române şti. fiind reluate şi generalizate de acad. Caius Iacob şi C. Dinc ă. Metoda sa pedagogic ă a Îndep ărtat din înv ăţă mânt de c ătre regimul comunist, rămas cunoscut ă sub Nicolae Cior ănescu a continuat munca ştiin ţific ă şi a fost numele „metoda apreciat de numero şi matematicieni de reputa ţie mondial ă, Cior ănescu”, caracterizat ă printr-o logic ă implacabil ă, prin fiind chiar şi în aceste condi ţii vitrege unul dintre ambasadorii formularea precis ă a problemelor, demonstra ţii exacte şi ştiin ţei şi culturii române şti în str ăin ătate. complete, leg ătura direct ă la nivel înalt cu realitatea. Ar trebui În necrologul din 4 aprilie 1957, acad. Dumitrescu ar ăta: ad ăugat c ă Nicolae Cior ănescu a predat matematicile şi la „Savantul şi profesorul Nicolae Cior ănescu s-au împletit Liceul militar de la M ănăstirea Dealu si la Şcoala Superioar ă armonios cu omul de înalt ă ţinut ă moral ă şi patriotic ă. El nu de R ăzboi, al ături de celebrii profesori Nicolae lorga, Simion a beneficiat de avantajele unei glorii zgomotoase. Gloria nu Mehedin ţi, Grigore Moisil, aceasta pe lâng ă obliga ţiile ce se d ă decât acelora care o solicita. Nicolae Cior ănescu nu a le avea în cadrul Politehnicii. În operele sale ştiin ţifice, la solicitat nimic. El nu a trâmbi ţat în ţar ă valoarea cursuri, Nicolae Cior ănescu a comb ătut cu t ărie interna ţional ă a lucr ărilor sale ştiin ţifice. Ca orice om sensibil superficialitatea, impostura, usc ăciunea sufleteasc ă şi lenea. a c ăutat s ă-şi ascund ă timiditatea şi dragostea de oameni, Şi ast ăzi cursurile sale sunt c ăutate şi folosite la prin glume şi ironii, ce c ădeau totdeauna pe ridicol. Nu a institutele tehnice de înv ăţă mânt superior din ţar ă si fost asistent, conferen ţiar sau profesor c ăruia Cior ănescu s ă str ăin ătate. În timpul vie ţii a publicat peste 128 de lucr ări nu-i fi rezolvat problema ce-l muncea. O singur ă problem ă originale în domeniul ecua ţiilor cu derivate par ţiale, a teoriei a rezolvat-o f ără s ă o comunice: „Taina Mor ţii” 6. func ţiilor şi mecanicii. A elaborat numeroase lucr ări dedi- Nicolae Cior ănescu şi-a legat indisolubil via ţa de cate elevilor şi studen ţilor: manuale pentru licee (în evolu ţia Institutului Politehnic din Bucure şti. El a continuat colaborare cu Ghi ţescu şi Foc şa), o „Astronomie pentru to ţi”, cu cinste şi merit, tradi ţia matematic ă creat ă de Lalescu, 1946; „Via ţa lui Gheorghe Ţiţeica” - monografie ; cuget ări Ţiţeica, Emanoil Pompei şi r ămâne unul din adev ăra ţii filozofice, cuprinse în volumul „Linii drepte, drumuri făuritori ai înv ăţă mântului superior matematic din ţara strâmbe”, studii precum: „ Matematica şi cultura” sau noastr ă. Ast ăzi, ca o pre ţuire a activit ăţ ii didactice şi „Problema pred ării matematicii superioare”. Printre operele ştiin ţifice a lui Nicolae Cior ănescu, cel mai mare liceu din sale didactice men ţion ăm: „Curs de algebr ă şi analiz ă Târgovi şte poart ă numele de: Liceul nr. l „ Nicolae matematic ă”, 1955, completat de o „Culegere de algebr ă şi Cior ănescu ”7. analiz ă matematic ă”, în colaborare cu M. Ro şcule ţ, 1959; „Tratatul de matematici speciale”, 1962 şi altele. Prof. Mihai Gabriel Popescu În anul 1975, Academia Român ă îi edita „Opera matematic ă”, care trebuie spus c ă însumeaz ă 85 de lucr ări originale în domeniul matematicii. NOTE Ca pedagog, Nicolae Cior ănescu a format, din punct 1. Istoria înv ăţă mântului din România , Compendiu, Bucure şti, de vedere matematic peste 28 promo ţii de ingineri, ştiind s ă Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, 1971, p. 132, 270, 272, 274, 341, îmbine ca nimeni altul activitatea de cercetare matematic ă 370 cu activitatea social ă. A fost membru în redac ţia „Gazetei 2. Mihai Gabriel Popescu , O familie de intelectuali dâmbovi ţeni-Cior ănescu în „Scripta Valahica”, Târgovi şte, 1972, p. matematice” şi la Societatea Român ă de Ştiin ţe, sec ţia 353-359. matematic ă, unde în anul 1936 a fost ales pre şedinte; a fost 3. Mihai Gabriel Popescu , Nicolae Cior ănescu în membru al Academiei de Ştiin ţe din România. În 1937, „Dâmbovi ţa“, nr. 3246, p. 1-2. Nicolae Cior ănescu contribuie la înfiin ţarea şi organizarea 4. Mihai Gabriel Popescu , Contribu ţii la cunoa şterea operei ştiin ţifice a unei familii de intelectuali dâmbovi ţeni - Cior ănescu în primului Congres Interbalcanic de Matematic ă. Adoptând o „Din via ţa şcolii dâmbovi ţene”, Târgovi şte, 1979, p. 145-151. pozi ţie ferm ă contra fascismului în ţara noastr ă, a fost unul 5. Mihai Gabriel Popescu, 90 de ani de la na şterea savantului dintre intelectualii români care a semnat actul de condamnare dâmbovi ţean, Nicolae Cior ănescu , în „Jurnal de Dâmbovi ţa”, nr. a regimului antonescian. Începând din anul 1948, de la 26, 1993, p. 2 6. Mihai Gabriel Popescu, Memoria dasc ălilor no ştri , I, înfiin ţarea Institutului de Matematic ă, a fost membru al Târgovi şte, Editura Macarie, 1998, p. 29-34 acestui institut. 7. Mihai Gabriel Popescu, Ion Ştefan Ghilimescu, Dinastia Din lucr ările publicate în domeniul matematicii, mare Cior ăne ştilor , Târgovi şte, Editura Bibliotheca, 2000, p. 47-61. parte a ideilor sale pot servi şi ast ăzi tinerilor matematicieni drept surs ă de sugestii, ca o confirmare a faptului c ă

7 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie 75 de ani

Cervantes ºi Mircea Horia Simionescu, maeºtrii abaterilor fertile

Într-un dialog de dat ă relativ care l-a împins s ă-i creeze pe recent ă ( Şt. I. Ghilimescu, Quijote şi Sancho. Convorbiri deschise , Editura Încununare a ingeniozit ăţ ii Lucman, 2003), Mircea Horia ludice, s ă mai not ăm, în a doua Simionescu îmi m ărturisea c ă, parte a c ărţii (considerat ă de unii dac ă i-ar sta în putin ţă , singura apocrif ă), Cervantes face din carte din patrimoniul universal toate personajele create anterior pe care ar dori mai mult ca pe cititorii propriilor aventuri; o oricare alta s-o scrie ar fi Don îndr ăzneal ă şi o n ăzdr ăvănie de Quijote . Aceast ă alegere a atitudine şi tratament prozatorului cu cea mai „demiurgic” cu totul excep ţional. frumoas ă liter ă poate din toat ă Mircea Horia Simionescu istoria de dat ă mai nou ă a dimpreun ă cu „personajele” şi meteorologiei literaturii de „fic ţiunile” pe cât de morganatice „fic ţiune” de la noi nu m ă pe atât de reale ale c ărţilor sale surprinde; ea fixeaz ă cu (realizând pentru demonstra ţia superb ă exactitate dominanta care ne intereseaz ă aici o familiei spirituale şi afinit ăţ ile lectur ă esen ţializat ă pe elective în proximitatea c ărora dominanta gustului şi se situeaz ă f ără doar şi poate dezgustului pentru povestire ) literatura „târgovi şteanului”. În face parte din aceea şi clas ă de sens foarte larg se poate spune spirite vizionare iubitoare de şi altfel, şi anume c ă literatura lui M.H.S. rescrie de trei metafizici care îl are înainte merg ător pe Cervantes. Îi decenii şi mai bine neîntrerupt literatura cervantesc ă. apropie peste timp mai mult poate decât orice gustul În ocuren ţă , s ă not ăm c ă Cervantes a galvanizat cu mai pu ţin comun al amândurora pentru bascula- statura bizarului s ău erou, plecat în c ăutarea Ithac ăi fragmentarului şi fragmentatului, modalitate prozastic ă interioare, crea ţia mai tuturor prozotorilor importan ţi din prin care „târgovi şteanul”, de pild ă, face cu putin ţă ultimele dou ă secole. Este de notorietate faptul c ă atât schimbarea rolurilor între autor şi cititor, ultimul devenit, Cervantes cât şi Cavalerul Tristei Figuri au fost iubi ţi prin adev ărate „lovituri de teatru” şi fel de fel de deopotriv ă de Flaubert şi Thomas Mann, de Dostoievski „merchezuri”, actantul capabil s ă r ăstoarne perspectiva şi Mark Twain, de Melville, Sterne şi Unamuno. artistic ă şi s ă satisfac ă nevoia de ludic a primului aflat Capodopera cervantesc ă, un experiment literar în ipostazul deloc pl ăcut de a conduce serialist fabulos, adumbrit ă de zodia unui ceas astral, este despletiturile „intrigii”... Pentru func ţionarea şi considerat ă îndeob şte ca fiind începutul celei mai asigurarea fiabilit ăţ ii acestor „travestiuri” în economia revolu ţionare aventuri a epicului. Don Quijote împreun ă texturii, M.H.S. inventeaz ă, ca s ă spun a şa, „rolurile cu Sancho Panza şi Cervantes, se recunoa şte în dublului” cu adjuvantele sale: pseudo-nimele (tem ă unanimitate, au devenit pseudonimul trinitar al frecvent ă şi foarte drag ă lui); procedeaz ă la rescrierea romanului. De la aceast ă born ă, cum estima Harold subtil ă plin ă de delicii a diagezelor comune sau Bloom în Canonul occidental ( Cărţile şi Şcoala epocilor ), „celebre”, puse sub o form ă sau alta în circula ţie din în spa ţiul fic ţiunii apare un nou tip de dialectic ă literar ă, bibliotextul memoriei colective. Replica derivat ă în „una care alterneaz ă proclamarea atât a puterii cât şi a Redingota a romanului lui Thomas Mann, Moartea la de şert ăciunii povestirii în rela ţie cu evenimentele reale”. Vene ţia este un martor de notorietate al „straniet ăţ ii” Pe m ăsur ă ce Don Quijote devine tot mai con ştient, în acestor procedee. De altminteri, schimbarea atât de prima parte a textului romancierului iberic, de frecvent ă a decorurilor şi toponimelor, regresul în timpul extravagan ţa „nebuniei” eroice a comportamentului s ău evului mediu de aur, apetitul pentru particula „don” a ludic atât de molipsitor, Cervanetes, au constatat mul ţii personajelor, care confer ă o transtextualitate secret ă săi exege ţi, tr ăie şte parc ă tot mai avar ( modern , avant scrisului „târgovi şteanului” (în subsidiar, chiar dac ă au la lettre, am spune) toat ă bucuria şi euphoria daimonului devenit marca modului personal de a face literatura în 8 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” intervalul mirceahoriasimionescian clivat din are momentele sale de gra ţie, când dup ă ore, zile, luni postmodernitate), la nivelul logicii foarte speciale a de a şteptare, cuvintele se alc ătuiesc sclipitoare şi literaturii, ele ţin de acelea şi tropisme ale modelului voluptuoase, rostogolindu-se ca un s ărut în peisaje şi cervantesc. situa ţii de neimaginat – reflex, în mod v ădit, al leg ăturilor În Convorbirile ... evocate, M.H.S. îmi spunea, pe care inteligen ţa şi sensibilitatea le stabile şte cu un plecând de la întrebarea mea dac ă nu care cumva fapt tr ăit, cu un sentiment consumat . „Limbajul – pentru literatura este adev ărata via ţă tr ăit ă, c ă î şi aminte şte a folosi aici ghilimelele ca marc ă a „distan ţei” – este cât de b ănuitor era „când bunica (sa) desf ăş ura o obligat de Mircea Horia Simionescu s ă poat ă orice, poveste, cât de ner ăbd ător eram, subliniaz ă, s ă scap „venind şi plecând de oriunde spre a alc ătui armonia de plasa închipuirilor devenite mecanice, pentru c ă orgii”, ţev ăria ei permanent recondi ţionat ă, func ţionând repeta acelea şi întâmpl ări, şi să m ă întorc la joac ă coincident în elipse şi zeflemiseli conjugate savant de (s.n.), unde întotdeauna se întâmpla ceva nou iar o combinatorie art ă în sine. „Înse şi nev ăzutele fiind lucrurile erau controlabile de propriile mele sim ţuri. via ţă , îmi spunea prozatorul, nu ştiu ce firi şor de energie Dovad ă c ă povestirile pentru copii (...) m ă dezgustau sau form ă închipuit ă ar putea r ămâne în afara este faptul c ă la o mul ţime de c ărţulii, primite în dar pe interesului literaturii”. atunci, cum ar fi Cuore , Robinson (Crusoe sau cel ălalt Supus ă unei aleatorii mecanici a capriciului care – Elve ţianul ), Til Buhoglind ă, Alice în ţara minunilor , ca şterge sau reactiveaz ă grani ţele palindromului dintre şi Universul Copiilor , la care aveam abonament, m ă realitate şi art ă, este clar c ă literatura celor doi autori, plictiseam îndeajuns (...). Acela şi dezgust ini ţial m-a la apogeul srisului lor, se afl ă mult mai atras ă şi mai re ţinut s ă devin vreodat ă admirator al faptelor şi figurilor aproape de Sancho decât de „neajutoratul” Don Mitologiei , eu, întotdeauna furnicat de exces de energie Quijote, pe cale, din p ăcate, s ă se vindece definitiv de şi de ini ţiative, s ă le numesc ludice, preferând s ă zidesc iluzii. Scutierul, guvernator al insulei promise, mai singur idoli, teatre fantastice (s.n.), panorame, istorii...”. motivat acum decât st ăpânul – în complicitate cu Acela şi dezgust pentru literatura de adormit copiii autorul – d ă deplin ă satisfac ţie cititorului, evoluând fa ţă din romanele picare şti – de ast ă dat ă – îl va fi condus de cortin ă şi l ăsând „vulgul” s ă-i smulg ă masca (la pe Cervantes la inventarea lui Don Quijote, alter-egoul M.H.S....), convins c ă textul e mai important decât (pseudo-nimul ) cavaleresc al lui Alonso Quijana, nobilul sensul. „Dac ă scrierile lumii sunt piese înf ăţ işându-ni- sc ăpătat (!) din La Mancha care pleac ă în realitate, se cu o anatomie inteligibil ă (cite şte obi şnuit ă), noi tr ăim cum spune Unamuno, în c ăutarea adev ăratei patrii. în realitate o lume în care gânduri şi obiecte foarte Literatura este toposul transcendent al visului lui Don str ăine unele de altele par a voi s ă-şi vorbeasc ă şi Quijote urzit de Cervantes, patria pe care atât de pref ăcându-se c ă fac aceasta, î şi vorbesc într-adev ăr. încercatul autor spaniol ( şi asemenea lui, Mircea Horia Şi se în ţeleg (M.H.S., Toxicologia ).” Simionescu) o descoper ă şi o zidesc singuri pentru a Democratizarea rolurilor, înv ăţ at ă la şcoala lui ie şi din starea de mortificare şi plictiseal ă provocat ă Cervantes, maestrul incontestabil al abaterilor fertile – de stereotipiile deja v ăzutului , deja tr ăitului, deja cu un Sancho Panza pe post de abra ş „cititor” al povestitului . Misiunea celor doi autori (în fapt, misiunea năvădelii neconven ţionale din i ţele române şti (unde – marii literaturi dintotdeuna!) este de a-l trezi din somn dincolo de canon – se alc ătuie şte himera unei figuri pe cititor şi de a-l face s ă se minuneze şi s ă participe dispropor ţionate), face din scrisul „emulului la cuprinderea lumii imaginate de ei. Numai în acest târgovi ştean” un construct cu o arhitectur ă, iter fel afec ţiunea lor devine reciproc ă iar ciocnirea iluziilor perfectiones , sus ţinut ă direct pe pila ştrii de aer ai noastre cu realit ăţ ile mundanului ( deziluziile ) poate idealit ăţ ii cuvintelor; cu o metafizic ă foarte aparte, prezerva idealit ăţ ii pe care o vis ăm condi ţia salv ării. artistice şte ancorat ă direct de trupul muzical al Don Quijote moare, ne amintim, în ultimele capitole limbajului, ca un liliac, cu capul în jos... „Timp îndelungat ale c ărţii a doua a lui Cervantes, dup ă ce ajunge la – de asta de-abia acum îmi dau seama – n-am f ăcut concluzia c ă va trebui s ă o dezvr ăjeasc ă pe Dulcineea altceva din scrisul şi citatul meu decât să le convertesc a c ărei des ăvâr şire a încetat o clip ă, în capitolul X, s ă la cuprinderea lumii imaginate de mine ” (s.n.). o laude, deoarece vr ăjma şul cel vr ăjma ş a pus neguri Rezultatul, dup ă amar de ani de buchiseal ă: îmi asupra ochilor s ăi, iar ea, de la în ălţimea fondului este aproape peste puteri s ă scriu o cerere pentru vreo ţă rănesc nealterat, îl acuz ă demesurat c ă-i trage institu ţie (mintea se tope şte, mâna se anchilozeaz ă), clopotele... rar m ă încearc ă pofta de-a mai deschide un roman; Ironia de care abund ă lumea operei lui Cervantes ştiind c ă dup ă dou ă-trei pagini fantezia mea o ia înainte, (nu mai pu ţin cea „gemelar ă” a „târgovi şteanului”), şi născoce şte situa ţii şi personaje nemaiîntâlnite, ţese în cheia c ăreia trebuie citit ă neap ărat „nebunia” aventuri stric ătoare, ive şte idei otr ăvite ( Convorbiri... )”. personajelor acestor vizionari, este expresia, în fond, a deta şă rii autorului de con ştiin ţa personajelor sale cu care are – orice s-ar spune – afinit ăţ i, şi de la care ªtefan Ion Ghilimescu împrumut ă, în circuit, atâtea apuc ături. „Ironia, spunea Barthes, nu este nimic altceva decât întrebarea pusă limbajului de c ătre limbaj”. Siajul acestuia în accep ţia pe care i-o d ă curent M.H.S. în scrierile sale briante,

9 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie Din viata bibliotecilor

Antiohiei (Macarie), în trecere prin Valahia, men ţiona, în scrierile sale, “palatul cu trei caturi”, ridicat dup ă Udriºte 1641. Mitropolitul Varlaam al Moldovei se refer ă în Predoslovia la Răspuns împotriva Catehismului calvinesc , la întâlnirea sa cu acest “boiarin cinstit şi slovesnic (instruit adic ă), dumnealui Udri şte N ăsturel” Nãsturel care “în mijlocul altor c ărţi ce mi-au ar ătat, adusu-mi- reprezentant al au şi o c ărţulie mic ă în limba noastr ă româneasc ă tip ărit ă”. Conversa ţia despre nout ăţ ile achizi ţionate de umanismului românesc boier N ăsturel a avut loc la Târgovi şte, dar câte c ărţi erau şi care, nu se ştie. Tot atât de evaziv este şi rusul Arsenie Suhanov, venit de la Moscova dup ă ni şte Udri şte N ăsturel, cumnatul lui Matei Basarab şi manuscrise, care în 1650, tot la Târgovi şte, a v ăzut în consilierul s ău în chestiuni culturale era cunosc ător biblioteca lui Udri şte, între altele gramatica slavon ă a de latin ă şi slavon ă, om umblat prin lume, cu gusturi lui Meletios Smotrijckij. apusene, autor de traduceri şi prefe ţe care poseda, se În predoslovia lucr ării lui Thoma de Kempis “De pare, la re şedin ţa sa în stil italian de la Here şti, o imitatione Christi”, tradus ă din latine şte, tip ărit ă la bibliotec ă men ţionat ă de unii contemporani. De şi î şi Târgovi şte (Dealu) în 1647, reeditat ă apoi la Vilna, construise un “palat f ără egal în lume” (cum îl nume şte Pociaevska şi Moscova, Udri şte N ăsturel f ăcea -pentru un c ălător str ăin) la mo şia sa din Here şti, locuia totu şi prima oar ă între c ărturarii Ţă rii Române şti- apologia la Târgovi şte. limbii latine “nou ă v ădit înrudit ă”. Udri şte socote şte Udri şte N ăsturel era -cum îl prezint ă sintetic cartea “o mic ă floare de aur (care merit ă) s ă fie George Iva şcu- “prin excelen ţă un erudit, un om de înf ăţ işat ă lumii în limba slavon ă, a şa cum a fost tradus ă bibliotec ă, foarte apropiat tipologic de contemporanii în alte limbi orientale şi occidentale”. săi din Occident, savan ţi de cabinet, îndr ăgosti ţi de Udri şte N ăsturel a contribuit de asemenea la munca intelectual ă în sine [...]. C ărturar cu un univers înflorirea înv ăţă mântului din Ţara Româneasc ă prin intelectual ce p ăstreaz ă imaginea vechii comunit ăţ i de înfiin ţarea unei şcoli slavo-române de nivel înalt, care cultur ă a R ăsăritului, pe care epoca lui Matei Basarab a pus bazele studiului limbii române în ţara noastr ă, la nu o altereaz ă ci, dimpotriv ă, se str ăduie şte s ă o care înv ăţ au şi str ăini ca ucrainianul Teodor Ruteanu - poten ţeze în cadrele prestigiului şi func ţiei tradi ţionale numit de Suhanov “Udristov student” şi a primei şcoli a culturii române şti în R ăsăritul european [...] este la de nivel mediu-superior - Schola greca e latina - noi primul r ăspânditor con ştient de cultur ă, în limba veritabil nucleu academic, cu accent pronun ţat de na ţional ă, dar şi în cea slavon ă, a c ărturarilor, un pre- 1 umanism şi de cultur ă bizantin ă, bogat ă şi în elemente cursor al lui Heliade de peste dou ă veacuri” . neobizantine, cu implica ţii şi cu caracter interna ţional, Tat ăl lui Udri şte, Radu N ăsturel, cuno ştea şi el reprezentând unul din momentele rena şterii şi slavona şi latina şi a dat copiilor s ăi - chiar şi fiicei moderniz ării gândirii grece şti şi române şti. (ceea ce constituia o excep ţie în acele timpuri, la noi) La Schola greca e latina s-au format, printre al ţii, Elena, viitoarea Doamn ă a lui Matei Basarab - o stolnicul Constantin Cantacuzino, voievodul Şerban instruc ţie care era rar ă în societatea boiereasc ă a vremii. Cantacuzino, fratele lui, Dr ăghici -mare dreg ător şi dip- De vreme ce mai exist ă la Biblioteca Academiei lomat, mitropolitul ortodox al Ardealului Daniil (trecând prin fosta bibliotec ă a Colegiului Sf. Sava) Andrian Panonianul- traduc ătorul “Îndrept ării legii” - un volum dintr-o edi ţie vene ţian ă, din 1643, a şi, probabil, fii lui Udri şte: Mateia ş Postelnicul şi Radu Epistolelor lui Lucius Aeneus Seneca, cu însemnele Năsturel - ultimul, întemeietor al Şcolii din Câmpulung sale de proprietate, înseamn ă c ă şi el poseda o (1670) - precum şi autorii stihurilor de pe pietrele bibliotec ă, despre care alte informa ţii îns ă nu s-au 2 tombale şi din tip ăriturile ap ărute în deceniile şase- găsit . Acestea sunt totu şi dovezi c ă practica lecturii nou ă ale secolului al XVII-lea. 3 Ace şti c ărturari erau literare începe s ă p ătrund ă în casele nobile, deschizând produsul mediului cultural în care s-au format. orizontul şi creând noi nevoi culturale. “Cercul de c ărturari” patronat de Udri şte, întâlnit Paul de Alep, secretarul particular al Patriarhului 10 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” în Târgovi şte la 1650 de c ălug ărul rus Patriarhiei ecumenice, profesor la Suhanov, era un nucleu academic Academia din Constantinopol şi constituit dup ă modelul scolastic al conduc ătorul Colegiului Vasilian din Ia şi. Academiei lui Platon, Lyceumului lui Gabriel Blassios (Gavriil Vlasie) a Aristotel, Muzeului din Alexandria şi a fost şi el profesor la Marea Şcoal ă din universit ăţ ilor cre ştine şi musulmane Constantinopol (unde a avut ca elev pe medievale. Acest cerc i s-a p ărut lui sp ătarul Nicolae Milescu), mare retor al Suhanov cam prea îndr ăgostit de Patriarhiei, mitropolit de Naupact şi subtilit ăţ i, fapt care atest ă înaltul nivel Arta, ambasador al Patriarhiei şi al filosofic la care se purtau dezbaterile. Moldovei la Moscova, în 1652. Ţinând cont şi de calitatea Pantelimon Ligarides (Paisie participan ţilor, putem considera acest Ligaridi) a fost un umanist erudit, cerc drept un început de activitate scriitor, istoric, bibliofil reputat, doctor academic ă la noi. în filosofie şi teologie de la Institutul din Reuniunile cercului târgovi ştean Roma -unde a func ţionat şi ca profesor aveau uneori caracter neoficial ale unor prieteni care de retoric ă-, întemeietor al noii Academii grece şti de se înteresau de filosofie şi cultur ă, mul ţumindu-se s ă orientare progresist ă Constantinopol şi al Colegiului se întâlneasc ă, s ă discute, s ă-şi arate unul altuia opiniile greco-latin din Târgovi şte, profesor la colegiile din Ia şi asupra unor probleme elevate, fie ele “teologice şi şi Moscova, mitropolit de Gaza, orator str ălucit, politice, care preocupau pe cei mai mul ţi dintre consilier al voievozilor Matei Basarab, Constantin intelectualii de atunci” 4. Dezbaterile cercului erau Şerban şi Radu Mihnea. libere de orice dogm ă, ele luau forma unor schimburi Arsenie Suhanov, c ălug ăr rus, om de cultur ă trimis intelectuale, a unei activit ăţ i teoretice colective la care de la Moscova în Orient pentru a c ăuta manuscrise participau nu doar speciali şti în erudi ţia biblic ă ci şi cre ştine, ajuns la curtea lui Matei Basarab cu misiune filologi şi oameni de litere, care cultivau “cu mai mult diplomatic ă din partea ţarului Alexei, a participat zel erudi ţia clasic ă (latin ă şi greac ă)”. efectiv, ca şi la Ia şi, cel pu ţin la o disput ă academic ă la Asupra locului unde a putut func ţiona cercul de Târgovi şte, pe care o relateaz ă într-una din scrierile cărturari din Târgovi şte, conform informa ţiilor p ăstrate sale teologice, în care -ca şi în jurnalul s ău de c ălătorie- în documente planeaz ă unele incertitudini. Ele se dă o serie de detalii asupra vie ţii intelectuale de la desf ăş urau de obicei la Mitropolia din Târgovi şte, în curtea voievodal ă a Ţă rii Române şti. Era unul din cei casele mitropolitului Ştefan, dar tot atât de plauzibil este mai vajnici emisari politici, cu importante rela ţii în faptul c ă ele puteau avea loc şi la Curtea Domneasc ă, în Caucaz, Ucraina şi în Ţă rile Române. Suhanov, apartamentele lui Udri şte N ăsturel, care avea “un rol împreun ă cu c ărturarul memorialist Iona Malenkoi, a preponderent între ace şti oameni de cultur ă”5 sau în stat la Târgovi şte doi ani, cu misiune diplomatic ă din casele Cantacuzinilor (în care ar fi func ţionat de fapt şi partea ţarului. prima bibliotec ă a Cantacuzinilor munteni) 6. Este de presupus ca la unele şedin ţe ale cercului La îndemâna lor era, în tot cazul, o bibliotec ă: să fi participat şi al ţi c ărturari nemen ţiona ţi de cea a Mitropoliei, unde veneau c ărţi din toate ţă rile Suhanov: Doamna Elina -caracterizat ă de inscrip ţia ortodoxe: din lumea ruseasc ă, din Athos şi din p ărţile funerar ă din Biserica Domneasc ă din Târgovi şte ca apusene 7, cea a lui Udri şte N ăsturel sau cea a “prea mare d ătătoare de sfaturi la ai s ăi şi la al ţii”, Cantacuzinilor sau, de ce nu, toate la un loc. postelnicul Cantacuzino, mitropolitul Varlaam al Pu ţinele date care s-au p ăstrat men ţioneaz ă printre Moldovei, patriarhul Paisie al Ierusalimului şi Dionisie participan ţii la dezbateri pe: mitropolitul Ştefan, Comnen “Seroglanul” -secretarul lui Matei Basarab Meletios Syrigos, Gabriel Blassios, Paisios Ligarides şi, în mai multe rânduri, patriarh al Constantinopolului. şi numero şi teologi ruteni, printre care fostul protopop Este de asemenea posibil s ă fi participat la dezbateri al Kievului, dasc ălii ucrainieni Grigorie (Rojadovski) profesorii Şcolii slavo-române (dasc ălul Daniil de la -autorul unor versuri dedicate lui Matei Basarab- şi, Mitropolie, Staicu gr ămăticul de la Biserica Domneasc ă, probabil, Teodor (Rusu) -profesor la Şcoala slavo- apoi ieromonahul Ştefan) şi c ălug ării ru şi “chema ţi în român ă (avându-l elev pe Radu N ăsturel), dasc ălul grec scopuri culturale, poate şi şcolare” (apud N. Iorga) - Malachie, Arsenie Suhanov şi Udri şte N ăsturel. Vartolomei şi Dositei. Odat ă cu Ligaridis, la şedin ţe Mitropolitul Ştefan a patronat tip ărirea trebuie s ă fi venit nepotul s ău, Mihail - candidat la “Îndrept ării legii” şi a altor c ărţi la Târgovi şte. Colegiul grec din Roma, precum şi cel ălalt profesor al Meletios Syrigos (Meletie Sirigul) a fost cel mai Şcolii greco-latine, Ignatie Petridis - c ărturar laic, filolog, mare “filosof teologic” tradi ţionalist grec (apud poet, traduc ător, copist, jurist şi sfetnic al voievodului. Nicolae Iorga) din secolul al XVII-lea, mare retor al Ştiin ţa de carte latin ă şi elineasc ă înflorea mai cu 11 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie seam ă între diecii de cancelarie şi boierii cu dorin ţă de înv ăţă tur ă 8, r ăspândit ă de ambasadorii, negustorii sau c ălătorii men ţiona ţi în documente, printre ace ştia NOTE aflându-se: patriarhul Macarie şi secretarul s ău - arhidiaconul Paul de Alep, arhiepiscopul Pietro 1. Iva şcu, G., Istoria literaturii române , vol. I. Bucure şti: Editura Deodato Bakši ć -vicar apostolic al Ţă rii Române şti şi Ştiin ţific ă, 1969, p. 145-147 Moldovei, Marco Bandini, Wojciech Mjastkowsky, 2. Aram ă, Dalia-Lucia . Ştiri despre forma ţia cultural ă şi despre biblioteca familiei N ăsturel din Here şti. În : Teorie şi practic ă în Ioan de Gomioni ţa -egumen la Dealu, c ălug ărul croat biblioteconomie şi informare documentar ă. Bucure şti : Institutul Rafael Levakovi ć -chemat de Matei Basarab, în 1637, Central De Documentare Tehnic ă, 1972, p. 23-28 ; Cea mai veche bibliotec ă particular ă din jude ţul Ilfov . În: Ilfov – file de istorie, ca secretar de limb ă latin ă, Ioan Staržawski -secretar- Bucure şti, 1978, p. 205-210 interpret de limbile latin ă şi polon ă, ambasador al lui 3. Papacostea, Victor. O şcoal ă de limb ă şi cultur ă slavon ă Matei Basarab şi bun cunosc ător în dogmatic ă. la Târgovi şte în timpul domniei lui Matei Basarab . În: Romanoslavica: istorie, V, 1962; idem. Les origines de l'enseignement supérieur en Strânsele leg ături ale c ărturarilor de la Târgovi şte Valachie. În: Revue des études sud-est européenes, tome I, 1963, cu Moldova lui Vasile Lupu şi cu ora şele Transilvaniei nr. 1-2; Bârs ănescu, Ştefan. Schola greca e latina din Târgovi şte , demonstreaz ă înc ă o dat ă unitatea fenomenului cul- 1646-1651. În: Din istoria pedagogiei române şti: culegere de studii, vol. II. Bucuresti: Editura Didactic ă şi Pedagogic ă, 1966; Fruchter, tural românesc. Trebuie eviden ţiat ă, de asemenea, Eugen; Mih ăescu, Gabriel. 325 ani de înv ăţă mânt liceal în continuitatea cercului academic târgovi ştean în epoca Târgovi şte . În: Experimente, ac ţiuni, experiente..., Târgovi şte, 1972, p. 60-67. lui Constantin Brâncoveanu, Academia de la Sf. Sava, 4. Bernal, J.D. . Ştiin ţă în istoria societ ăţ ii. Bucure şti: Editura din 1694, fiind crea ţia unor fo şti elevi ai Şcolii greco- Politic ă, 1964, p. 314-318. latine de la Târgovi şte iar unii dintre membrii cercului 5. Panaitescu, P.P. L'influence de l'oeuvre de Pierre Mogila, archev ęque de Kiev, dans les Principautés Roumaines, extrait des vor fi întâlni ţi mai târziu în cadrul Academiei Domne şti Mélanges de l'École Roumaine en France , V, 1926, p. 40; Iorga, N. sau al altor institu ţii. Istoria înv ăţă mântului românesc . Bucure şti: Editura Didactic ă şi Se poate afirma c ă, datorit ă preocup ărilor cu Pedagogic ă, 1971, p. 14-15. 6. Fruchter, Eugen; Mih ăescu, Gabriel. Localul primei caracter mai înalt, academic, de nivel european, Cercul biblioteci a Cantacuzinilor munteni . În: Revista bibliotecilor, 1973, de c ărturari de la Târgovi şte poate fi ad ăugat nr. 2, p. 106-108. 7. Panaitescu, P.P. op. cit. , p. 38-40; Bezviconi, G. Contribu ţii societ ăţ ilor de mai târziu, din Sibiu (1795), Bra şov la istoria rela ţiilor româno-ruse , Bucure şti, 1962, p. 86, 88. (1821), Bucure şti (1830-1834) etc. care sunt consi- 8. Dumitrescu-Bu şulenga, Zoe. Rena şterea - umanismul şi derate precursoare ale Academiei Române. dialogul artelor . Bucure şti, Editura Albatros, 1971, p. 85; Lăzărescu, G.; Stoicescu, Nicolae. Ţă rile Române şi Italia pîn ă la 1600 . Bucure şti: Editura Ştiin ţific ă, 1972. Lect. drd. Sorina Niþã Universitatea „Valahia” Târgovi şte Bibliologi târgoviºteni la mijloc de secol XIX

Târgovi ştea primei jum ătăţ i a secolului al XIX-lea 180 de volume. Printre acestea: Chateaubriand – „ Opere prezenta un spectacol urbanistic modest, mult diferit de cel complete ”; Roger Collard – „ Les codes français ”; J.J. oferit odat ă de vechea re şedin ţă domneasc ă, dar avântul Rousseau – „ Oeuvres completés ”; Pierre Corneille – „ Chefs cultural nu disp ăruse. d’oeuvres ”; Mme de Sevigne – „ Lettres ”; Voltaire – Necesitatea form ării unei culturi umaniste temeinice- „Dictionnaire Philosophique ”; J. Michelet – „ Histoire du necesitate care dominase Europa perioadei luminilor- este XIX-éme siécle ”; Plutarh – „ Vie ţile oamenilor ilu ştri ”; acum con ştientizat ă şi la r ăsărit de Carpa ţi. O prim ă Schiller – „ Opere dramatice ”. Tot aici vom reg ăsi o parte consecin ţă a ei a fost constituirea, de c ătre unii membri ai din operele clasicilor literaturii române sau lucr ări din diferite boierimii române, a unor biblioteci personale, de familie, domenii: Mihail Kog ălniceanu – „ Histoire de la Valachie ”; de propor ţii notabile. Pentru Târgovi şte sunt cunoscute o Gh. Sion – „ Poezii ”; Eliade – „ Biblicele ”; „ Istoria românilor serie de documente care v ădesc astfel de preocup ări. în Dacia şi România ”, „ Colec ţie din poeziile marelui logof ăt În prima jum ătate a secolului al XIX-lea g ăsim la Iancu V ăcărescu ”; B.P. Hasdeu – „ Obiceiurile juridice ale Târgovi şte un inventar cu averea mobil ă şi imobil ă a lui poporului român ”; A. Treboniu Laurian – „ Istoria românilor Constantin Fusea, fost prefect şi deputat. În acest inventar, sau Istoria Noului Testament ”, un catehism, o gramatic ă pe lâng ă corpurile de case situate în Calea Domneasc ă, în francez ă, manuale şcolare, c ărţi de drept , c ărţi şi reviste de strada Brâncoveanu sau în strada C ătuneni, figura şi o agricultur ă, periodice: „ Curier de Ambe Sexe ”, „ Gazeta bibliotec ă bogat ă care cuprindea edi ţii rare din literatura Tribunelor ”, „ Revista Ştiin ţific ă”, „ Dacia Viitoare ”, francez ă, englez ă, german ă, român ă, un fond de carte de „Calendarul Antic pe 1862 ”, „ Adev ărul ”, „ Epoca ”, „ Voin ţa 12 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” Na ţional ă”, „ Telegraful Român ”, „ Magazin Istoric pentru Cezar Bolliac. De asemenea, lucr ări cu subiect istoric: Dacia ”, dic ţionare şi 80 de volume manuscrise, însemnând traduceri din Plutarh, Chateaubriand şi George Sand; scrieri caiete de cursuri ale lui Constantin Fusea. Tot în aceast ă semnate de Eufrosin Poteca, Alexandru Pelimon, Florian bibliotec ă exista şi certificatul de studii academice al Aaron sau „ Culegerea de credin ţe, datini şi moravuri acestuia. române ”, alc ătuit ă de G. Teodorescu. Tot din acest fond f ăcea Din m ărturisirile lui Virgil Dr ăghiceanu, care vorbea parte lucrarea semnat ă de I. D. Petrescu – „ Martirii crucii despre dezbaterile interesante ce antrenau pe Mihalache din ambele Dacii ” şi periodice cu caracter religios, cum ar Dr ăghiceanu, pe Costic ă şi pe Ion Fussea privind operele fi: „ Jurnalul Eclesiastic ”, „ Predicatorul ” (anul 1857 şi 1858) ilumini ştilor francezi şi literatura clasic ă greac ă, afl ăm despre sau gazeta religioas ă „ Vestitorul bisericesc ” (1840). fondul bogat de carte divers ă l ăsat prin testament de Subiectul este departe de a fi epuizat, acestea fiind cele mai profesorul Mihalache Dr ăghiceanu. La 1861 în biblioteca cunoscute cazuri, boierimea târgovi ştean ă desf ăş urând o profesorului se aflau 16 c ărţi grece şti nelegate şi 12 legate, activitate bogat ă pe plan cultural care necesita, bineîn ţeles, 99 de c ărţi române şti legate şi 20 nelegate, 43 de bro şuri şi şi posesia unei biblioteci pe m ăsur ă. 9 dic ţionare legate. De altfel, prin eforturile lui Mihalache În încheierea acestei liste am putea ad ăuga câteva din Dr ăghiceanu, la data de 30 decembrie 1841 func ţiona la cărţile de legi: „ Regulamentul Organic ”, „ Codul Caragea ”, Târgovi şte o bibliotec ă şcolar ă unde el era bibliotecar. „Regulamentul judec ătoresc ”, „ Codul Comercial Vechi ”, Din aceast ă genera ţie face parte şi Sache Poroineanu, „Condica Criminal ă cu procedura ei ” şi c ărţi cu subiect primarul ora şului Târgovi şte în perioada 1843-1848, prieten religios: „ Crucea Domnului Isus Cristos ”, „ Înv ăţă turi de bun cu Grigore Alexandrescu. La 17 iulie 1876, fiul s ău Multe Ştiin ţe Religioase ” şi „ Noul Testament ”. dăruia şcolii din Târgovi şte biblioteca tat ălui, care cuprindea Apari ţia marilor biblioteci particulare a fost parte un fond de carte de 112 volume, dintre care 54 erau legate şi integrant ă a vastului proces istoric şi cultural de rena ştere şi 58 erau nelegate. Privind cu aten ţie lista c ărţilor aflate în afirmare na ţional ă ce a caracterizat mijlocul secolului al XIX- biblioteca lui Sache Poroineanu, observ ăm cu u şurin ţă lea şi va culmina la sfâr şitul aceluia şi secol cu biruin ţa culturii preocuparea pentru lectur ă, pentru formarea unui fond de na ţionale. carte din operele clasicilor literaturii române cum ar fi: Ion Târgovi ştea a avut un rol aparte în acest proces, Heliade R ădulescu – „ Curier de Ambe Sexe ”, „ Curs de păstrându- şi locul de centru cultural cu adânci rezonan ţe în poezie general ă”, „ Biblicele ”, „ Biblia Sacra ”; Grigore spa ţiul spiritual românesc. Alexandrescu – „ Suvenire şi impresii ”, „ Medita ţii ”, „ Elegii ”, „Satire ”; poeziile lui George Sion, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru V. ªtefãnescu Biblioteca Jude ţean ă „I. H. R ădulescu”

UN BIBLIOLOG UITAT : CHRISTACHE GEORGESCU

În 1931 ap ărea la Tipografia şi Leg ătoria de c ărţi Profesorul Christache Georgescu şi-a publicat „Dâmbovi ţa” din Târgovi şte o bro şur ă cu titlul lucrarea sub egida „Asocia ţiei înv ăţă torilor din Biblioteci publice, semnat ă de profesorul şi avocatul Dâmbovi ţa”, cu o dedica ţie c ătre aceast ă organiza ţie Christache Georgescu (1876-1945). Conform şi folosind ca motto o deviz ă francmasonic ă a lui C. A „Dic ţionarului de Literatur ă al Jude ţului Dâmbovi ţa”, Rosetti: „Lumineaz ă-te şi vei fi”. Bro şura lui este foarte realizat de Victor Petrescu şi Serghie Paraschiva, interesant ă pentru istoria bibliotecilor, dar mai ales publicat de Editura „Bibliotheca” din Târgovi şte, pentru mentalitatea autorului şi a epocii sale, pentru autorul era istoric şi publicist, director al Gimnaziului nivelul de informare în domeniul bibliologic al acestui „Ien ăchi ţă V ăcărescu” în primul deceniu al secolului absolvent de Litere şi Drept. În finalul tip ăriturii, onest, XX şi sus ţin ător al bibliotecilor rurale din zon ă. Fostul el prezint ă lista scrierilor consultate, între care senator de Dâmbovi ţa, preocupat de educa ţia copiilor figureaz ă „ Manuel de Bibliotheconomie ”, de A. şi de istoria bibliotecilor era, dup ă cum se vede din Graesel, „ La reforme des bibliographies nationales ”, bro şura amintit ă, un om al vremii numit ă cu nostalgie de Paul Otlet, „ La reforme des grandes bibliotheques „La Belle Epoque”, încrez ătoare în valorile culturii, de France ”, de P. R Roland-Marcel, „ Politica în misiunea social ă a omului de bine, în spiritul datoriei Culturei », imprimat ă de Institutul Social Român, legi, fa ţă de neam şi de ţar ă. Şi în anii dintre cele dou ă rapoarte, scrieri române şti în domeniu, printre acestea războaie mondiale mai st ăruia, la genera ţiile n ăscute fiind men ţionat ă lucrarea lui N. Georgescu-Tistu înainte de 1900, acest sentiment al responsabilit ăţ ii şi „Studiul şi organizarea c ărţii ”, (lec ţia de deschidere a dorin ţa ridic ării na ţiei. cursului de bibliologie la Şcoala Superioar ă de

13 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie Arhivistic ă şi Paleografie din 1929). bibliotecilor pentru copii. Mai observa c ă acolo Christache Georgescu era a şadar bine informat bibliotecarul era considerat „un misionar social”. despre problemele biblioteconomice, dar şi cu privire Urmau prezent ări, tot sintetice, ale st ării şi evolu ţiei la tendin ţele contemporane în bibliotecilor în Marea Britanie, organizarea serviciilor de Fran ţa, Italia, Germania, Belgia, bibliotec ă din alte ţă ri. El î şi începe Polonia, Elve ţia, Australia, scrierea cu un capitol despre Bulgaria şi Japonia. Autorul oferea „Necesitatea r ăspândirei culturei astfel o imagine a civiliza ţiei în masele poporului ”, raportând bibliotecilor, ca termen de realit ăţ ile române şti la statistici compara ţie şi ca posibile modele. interna ţionale. Compara ţia era Un capitol se intitula descurajant ă. România avea un „Bibliotecile mari ale omenirei ” şi num ăr atât de mare de analfabe ţi, furnizeaz ă date statistice privind încât se situa în aceast ă privin ţă pe num ărul de volume din bibliotecile un loc frunta ş, în Basarabia, mai lumii, la acea dat ă. Lucrarea ales, dar şi în Bucovina şi vechiul urm ărea deci s ă informeze şi s ă regat procentele erau dezastruoase conving ă pe cei eventual implica ţi, (de la 90% la 43%). Avem tenta ţia cu privire la aceea ce ar fi trebuit de a idealiza perioada dintre cele întreprins la români în vederea dou ă r ăzboaie mondiale, când ţara apropierii de realit ăţ ile mondiale. a progresat mult, dar bro şura Foarte interesant este capitolul acestui autor de bun ă credin ţă , care „Bibliotecarul ”, care ilustreaz ă analiza f ără triumfalism starea adoptarea unei concep ţii moderne bibliotecilor române şti, tempereaz ă fa ţă de aceast ă profesie şi rolul ei. aceast ă tendin ţă . Profesorul târgovi ştean afirma c ă Christache Georgescu remarca faptul c ă „ ţă rile cari se dup ă Marea Unire, str ăinii repro şau României nivelul îngrijesc de cultura poporului, cari au biblioteci, pun extrem de sc ăzut al alfabetiz ării. Tr ăind sentimentul mare pre ţ pe preg ătirea bibliotecarilor”. Primul că devenea presant ă o politic ă de atenuare a decalajului exemplu era al şcolii de stat de bibliotecari înfiin ţate care punea România într-o situa ţie umilitoare, autorul în 1920 la Praga, sub tutela Ministerului Şcolilor şi bro şurii pleda pentru o civilizare prin carte. Om de Culturii Na ţionale. mod ă veche, recurgea, pentru a- şi sus ţine ideile, la Trecând la situa ţia bibliotecilor publice din citatele din texte ale unor personalit ăţ i europene, unele România, el constata c ă „nu este de invidiat” şi c ă cunoscute şi azi, altele uitate. Un capitol din bro şur ă imaginea ţă rii, v ăzut ă din afar ă, era la fel de se intitula „ Cartea e cel mai bun mijloc de cultur ă”, nefavorabil ă în domeniu, ca şi azi. Referindu-se la rolul iar urm ătorul ar ăta „ Importan ţa şi folosul jucat de Casa Şcoalelor dup ă r ăzboi, autorul bro şurii bibliotecilor ”. Insista asupra utilit ăţ ii, pentru stat, a îl evalueaz ă cu bun ă credin ţă , dar observa c ă, de şi se culturaliz ării cet ăţ enilor, dovedind ata şament pentru distribuiser ă şcolilor, pentru biblioteci, câte 150 de mi şcarea haretist ă, al c ărei adept îl putem considera. cărţi, cu inventar, înv ăţă torii erau responsabili pentru Afirma nevoia unor programe na ţionale de educa ţie şi ele şi ar fi urmat s ă le pl ăteasc ă pe cele pierdute. S ăraci instruc ţie, în care statul se implica, mobilizând şi şi tem ători, ei încuiau c ărţile în dulapuri, sau în ini ţiativele particulare, într-un efort comun, bine cancelarii, „p ăzite ca ni şte moa şte” cu consemnul: „s ă articulat. Raportând nevoia de biblioteci la dezvoltarea nu pun ă mâna cineva acolo, c ă-i vai de steaua lui”. înv ăţă mântului şi la ceea ce urma s ă devin ă absolventul Informa ţiile, sincere, arunc ă o alt ă lumin ă asupra de şcoal ă dac ă era lipsit de posibilitatea de a citi şi dezvolt ării bibliotecilor şcolare. Pe de alt ă parte, nici mai departe, autorul bro şurii atr ăgea aten ţia asupra în bibliotecile şcolare şi publice, c ărţile nu erau alese calit ăţ ii morale a cet ăţ enilor, cu tot ce implica ea pentru bine, multe r ămânând inutile pentru în ţelegerea via ţa comun ă. sătenilor şi copiilor. Dona ţiile aduceau colec ţii în care Urma o schi ţă istoric ă asupra dezvolt ării se nimereau c ărţi în limbi str ăine, c ărţi ce ilustrau bibliotecilor în Antichitate şi Evul Mediu, dup ă care gusturile şi nivelul donatorilor, dar nu r ăspundeau profesorul Christache Georgescu analiza, mai pe larg, nevoilor acelui gen de biblioteci. „Situa ţia bibliotecilor ”, ar ătându-se la curent cu istoria Preocupat de psihologia popular ă, profesorul bibliotecilor şi biblioteconomia american ă. D ădea semnaleaz ă necesitatea adapt ării colec ţiilor la cifre, preluate din publica ţiile pe care le consultase, şi specificul acesteia şi a cultiv ării obi şnuin ţei de a citi. realiza o sintez ă clar ă. Folosea informa ţii recente şi El consacr ă o parte din capitolul „ Dezvoltarea insista asupra aten ţiei acordate în America sec ţiilor şi dragostei de citit ” localului bibliotecii. Informat la zi 14 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” despre standardele str ăine, se refer ă la confortul În final, ca un capitol concluziv, el avansa o serie cititorului şi la calit ăţ ile conduc ătorului de bibliotec ă de propuneri, subliniind c ă bibliotecilor publice „fiind (inclusiv la raporturile acestuia cu cititorii). o verig ă însemnat ă în via ţa intelectual ă” a ţă rii, se Un capitol, de asemenea demn de remarcat este impunea ca statul s ă elaboreze o politic ă modern ă şi „Legiferarea bibliotecilor”. Men ţionând regulamentele consecvent ă pentru dezvoltarea lor, asigurându-le în vechi şi unele decrete, Christache Georgescu subliniaz ă primul rând o legisla ţie cu sanc ţiuni pentru a obliga nevoia unei legisla ţii eficiente, care s ă poat ă fi autorit ăţ ile locale s ă-şi fac ă datoria, g ăsind şi banii respectat ă şi aplicat ă, obligând la organizarea şi necesari. El recomanda „s ă unim interven ţia statului dezvoltarea bibliotecilor, şi nu l ăsând la bun ăvoin ţa cu ini ţiativa particular ă” sperând în rezultate „din cele local ă acest lucru. De unde se vede c ă exist ă tradi ţii mai fericite”. Propunea un program de constituire în interbelice în privin ţa caren ţelor legislative şi a aplic ării toate ora şele şi comunele a bibliotecilor publice cu prevederilor existente. Se pare c ă f ără sanc ţiuni localuri proprii (ceea ce nu s-a realizat nici pân ă azi). stabilite juridic, nimic nu poate func ţiona. Trebuie remarcat c ă lucrarea tip ărit ă la Târgovi şte Nici în privin ţa asocia ţiilor nu omite autorul se înscria într-o mi şcare în favoarea bibliotecilor, bro şurii s ă constate c ă. de şi din 1919 exist ă un decret- manifestat ă şi prin amintita serie de articole din „Boabe lege pentru crearea „asocia ţiunii bibliotecilor publice de grâu”, dar şi prin eforturile Casei Şcoalelor, prin de stat”, dup ă obiceiul p ământului hot ărârea „s-a uitat”. demersurile Funda ţiei Culturale „Principele Carol I”, Pe de alt ă parte, lipsind şcolile de bibliotecari, nu şi prin acelea ale bibliologilor de la Cluj şi Bucure şti, existau persoane cu preg ătire special ă. în anii 30-40. În 1932, profesorul Ioachim Cr ăciun a Un capitol, interesant pentru istoria bibliotecilor, ţinut lec ţia de deschidere a cursului de bibliologie , ca şi celelalte, se nume şte „ Situa ţia bibliotecilor în prezentat ă atunci ca o disciplin ă nou ă, iar tot în acela şi ţara noastr ă şi clasificarea lor ”, care debuteaz ă cu o an N. Georgescu-Tistu publica sinteza sa asupra constatare valabil ă şi azi, deci de pe atunci nerezolvat ă: bibliografiilor (Bibliografia literar ă român ă). Atunci „nu ştim precis nici câte biblioteci mari avem, nici câte se puneau bazele înv ăţă mântului bibliologic românesc, populare şi m ărunte. Se în ţelege atunci cum nu putem dup ă modele str ăine. Ulterior a luat fiin ţă , în 1935, şti nici câte şi mai ales ce c ărţi cuprind, nici cum le-ar Biblioteca Municipal ă din Bucure şti, a c ărei lips ă o putea folosi cineva”. Ca şi azi, când, la cererea vreunui plânsese Christache Georgescu. Lucrarea sa era scris ă, organism interna ţional se creeaz ă o agita ţie pasager ă, aşadar, într-un context socio-cultural în care avea să care se rezolv ă cu o statistic ă improvizat ă cu se dezvolte bibliologia modern ă. Cât despre sistemul aproxima ţii (niciodat ă cifrele necorespunzând de la o de biblioteci, în ora şe şi comune, el avea s ă fie statistic ă de acest fel la alta). considerabil extins în anii ’50-70, f ără ca totu şi multe În privin ţa bibliotecilor existente în 1931, multe biblioteci s ă fie instalate în cl ădiri proprii, ceea ce le- erau învechite, şi de şi în unele locuri oamenii a creat şi le creeaz ă mari probleme şi dup ă anii ’90. În manifestau bun ăvoin ţă şi chiar însufle ţire, lipsea o unele privin ţe, punctele nevralgice au r ămas acelea şi: organizare unitar ă, iar absen ţa legisla ţiei nu le asigura lipse şte aplicarea legisla ţiei specifice, înc ă bibliotecile, „înzestrarea şi func ţionarea”. Nici capitala, care avea mai ales în localit ăţ ile mici, nu sunt ceea ce ar trebui, aproape un milion de locuitori, nu avea o mare multe fiind ori în agonie, ori deja închise. Dincolo de bibliotec ă public ă. limbajul atins de o anume desuetudine, de moda Analiza continua, pe categorii de biblioteci, citatelor abundente, specific ă altui timp, tip ăritura enumerându-le pe cele vechi, din m ănăstiri, bibliotecile profesorului târgovi ştean r ămâne important ă pentru domne şti şi boiere şti, pe ale scriitorilor români. Dintre caracterul ei sistematic, problematica abordat ă şi cele contemporane sunt prezentate Biblioteca pentru, paradoxal, actualitatea ei, la distan ţa de şapte Academiei, aceea a Funda ţiei Universitare „Regele decenii. Carol I”, şi alte biblioteci universitare. Autorul considera c ă „cea mai puternic ă bibliotec ă” din România era aceea universitar ă din Cluj, bine organizat ă, modern ă şi având local înc ăpător. Date fiind Dr. Gheorghe Buluþã informa ţiile, sursa, de altfel declarat ă, este suita de Director, Biblioteca Universit ăţ ii de Medicin ă articole ilustrate publicate în anii 1930-1931 în revista şi Farmacie Bucure şti „Boabe de grâu”, dedicat ă bibliotecarilor. Profesorul Georgescu ştie îns ă s ă realizeze o sintez ă a acestora şi să configureze un tablou coerent, identificând problemele vremii. El acord ă interes şi bibliotecilor specializate, de pe lâng ă diferitele institu ţii şi institute, schi ţându-le pe scurt istoricul şi profilul. 15 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie

O INI ŢIATIV Ă A CASEI ŞCOALELOR: BIBLIOTECA LICEAL Ă

Înc ă de la înfiin ţare (1896), Casa Şcoalelor î şi sprijinul direct şi activ al ministrului Spiru Haret, a propune s ă fie mai mult decât o întreprindere colaborat cu numero şi oameni de cultur ă, scriitori în economic ă a Ministerului Instruc ţiei Publice şi Cultelor, primul rând, pe care i-a atras în jurul ei nu numai pentru extinzându- şi treptat activit ăţ ile în domeniul cultural şi a-i folosi, ci, poate în egal ă m ăsur ă, pentru a-i sprijini spiritual, de r ăspândire a cuno ştin ţelor cu deosebire în să-şi publice propriile c ărţi cu mijloace financiare lumea satului. Un loc aparte în acest proiect, pe care importante, solicitându-le adesea lucr ări specifice azi îl putem considera ca decisiv în dep ăş irea st ării de necesare bibliotecilor şcolare de la sate. Cu timpul, subdezvoltare a înv ăţă mântului românesc din mediul Casa Şcoalelor a între ţinut discret, dar profitabil pentru rural, îl constituie, al ături de func ţia principal ă de con- cultur ă, programul de sus ţinere financiar ă a unor autori structor de noi localuri de şcoal ă sau de între ţinere şi de diferite profiluri, de cre ştere a tirajelor prin reparare a lor, înfiin ţarea de biblioteci s ăte şti şi achizi ţionarea unui mare num ăr de exemplare pentru înzestrarea acestora cu acele c ărţi strict trebuitoare. a fi trimise în re ţeaua proprie de biblioteci, de încheiere Principalul efort în aceast ă direc ţie se produce în cele de contracte avantajoase cu alte edituri. trei ministeriate ale lui Spiru C. Haret (1897-1890; 1901- Cu timpul ambi ţiile dar şi posibilit ăţ ile institu ţiei au 1904; 1907-1910). Atunci, ministrul a pus temeliile sporit, cercul de colaboratori s-a l ărgit pe m ăsura trainice ale institu ţiilor bibliotecare în înv ăţă mântul cre şterii complexit ăţ ii activit ăţ ilor desf ăş urate de primar, gimnazial şi secundar pe care le-a înzestrat, în biblioteci într-un înv ăţă mânt românesc pornit s ă-şi măsura posibilit ăţ ilor, cu c ărţi şi alte materiale, le-a defineasc ă tot mai clar structurile în func ţie de asociat în procesul de durat ă al r ăspândirii culturii şi solicit ările tot mai mari ale societ ăţ ii. Dac ă ini ţial aten ţia ştiin ţei în cele mai defavorizate medii sociale ale ţă rii, şi efortul s-au îndreptat c ătre sate, treptat a ap ărut prin atragerea unor mari personalit ăţ i ale artei şi gândirii necesitatea dezvolt ării lecturii publice în licee, şcoli timpului, la ac ţiuni cu rezultate benefice pe termen lung. normale şi profesionale,deci preponderent în unit ăţ i Prin decizia din 16 octombrie 1898 se înfiin ţeaz ă şcolare din mediul urban, aflate în plin ă diversificare şi bibliotecile rurale pe lâng ă şcoli, sub conducerea sporire. Din numeroasele preocup ări ce re ţin aten ţia înv ăţă torilor-dirigin ţi. Iau na ştere astfel 320 de biblioteci, factorilor de decizie ai timpului s-a deta şat necesitatea câte 10 în fiecare jude ţ, ce vor fi înzestrate treptat cu sporirii contribu ţiei c ărţii la adâncirea procesului de un num ăr de c ărţi alese dup ă criteriile timpului şi gustul informare şi educa ţie al elevilor prin cre şterea ofertei celor chema ţi s-o fac ă. Subsumat ă ulterior genericului selective şi dirijate de carte dup ă criterii pedagogice ”Biblioteca pentru popor“, sub egida Editurii Casa bine determinate. Astfel s-a n ăscut ideea înfiin ţă rii unei Şcoalelor s-au tip ărit, între 1900-1924, nu mai pu ţin de ”biblioteci liceale“ care s ă pun ă la îndemâna şcolarilor 147 de titluri în 1.384.126 exemplare. 1 Predomin ă din cursul secundar un m ănunchi de titluri absolut literatura, istoria, religia şi oarecum lucr ările de ştiin ţă necesare preg ătirii specifice şi form ării ca buni cet ăţ eni popularizat ă. În listele obligatorii de înzestrare a şcolilor patrio ţi. S ă subliniem înc ă o dat ă, c ă aceast ă ”bibliotec ă figureaz ă Alecsandri, B ălcescu, Bolintineanu, Ghica, liceal ă“ nu este o institu ţie - fiecare liceu avea deja o Gane, Hasdeu, Slavici, Filimon, Co şbuc, Xenopol, bibliotec ă - ci o ini ţiativ ă de editare şi achizi ţie a unui abonamente la „Gazeta S ăteanului” şi „Albina”, dar co ş de lucr ări din diverse domenii necesare continu ării foarte pu ţin prezent, deloc curios pentru gustul şi adâncirii lecturilor din programa şcolar ă, o întregire începutului de secol XIX, Eminescu. Ministrul Spiru a cuno ştin ţelor printr-o ofert ă mai larg ă de carte. Haret s-a gândit s ă ofere şi acele idei c ălăuzitoare Să men ţion ăm c ă studiul de fa ţă este alc ătuit pe utiliz ării fondului de carte destinat satului, de la selecţia baza consult ării unor documente inedite aflate în fondul lucr ărilor la folosirea lor la fa ţa locului în ac ţiuni Casa Şcoalelor ale Arhivelor Statului din Bucure şti. Din concrete. Pentru aceasta a înfiin ţat la Casa Şcoalelor cercetarea acestora rezult ă atât o politic ă nou ă de posturi remunerare de referendari în care vor fi numi ţi înzestrare şi sus ţinere a bibliotecilor, cât şi o participare Al. Vlahu ţă , G. Co şbuc, M. Sadoveanu, C. D. Arion, D. deosebit ă a oamenilor, necunoscut ă pân ă acum, la Anghel şi al ţii mai pu ţin cunoscu ţi, care de-a lungul derularea programului Casei Şcoalelor. anilor au dat verdictul lor asupra c ărţilor supuse spre Stabilirea momentului apari ţiei unei asemenea publicare, au întocmit recomand ări pentru cump ărarea ini ţiative nu ne este chiar la îndemân ă în stadiul actual de carte şi trimiterea ei la sate, s-au ocupat de con ţinutul al cercet ărilor. Ea a ap ărut totu şi în cel de-al treilea conferin ţelor publice, au f ăcut dese c ălătorii în jude ţe mandat ministerial al lui Spiru Haret şi s-a produs în ori comune unde au cunoscut nemijlocit via ţa s ătenilor, cercurile func ţionarilor ministeriali şi ai colaboratorilor au propus remedii şi s-au angajat adesea în campanii acestora. Într-un raport din 2 decembrie 1907 adresat publice de mare ecou în favoarea schimb ărilor de ministrului, G. Bogdan-Duic ă face o atribuire precis ă a esen ţă în lumea satelor. Pe lâng ă referendari, Casa paternit ăţ ii ideii: ”Declara ţiile dumneavoastr ă au produs Şcoalelor, prin administratorul Mihai Popescu, cu căldur ă în sânul comisiei programelor, au produs 16 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” speran ţe. Ca aderent al ideii ”Bibliotecii liceale“ da ţi-mi solicitarea de lucr ări originale. Începutul îl face Emil voie s ă v ă atrag aten ţia la felul de a o înjgheba dup ă Gîrleanu, c ăruia i se cere s ă scrie dou ă c ărţi: una de modul meu de vedere“ 2. Profesorul G. Bogdan-Duic ă Călătorii în Ţă rile Române şti pentru clasa a IV a şi alta enumer ă o serie de principii şi face propuneri de de Discursuri academice pentru clasa a VI a. Solicitatul organizare din ini ţiativ ă proprie, dar, cum am v ăzut, la pluseaz ă la solicitare cu o lucrare proprie Literatura sugestia lui Spiru Haret. Probabil, un timp, acesta a popular ă, care de fapt îi fusese cerut ă mai demult, dar fost preocupat de alte probleme întrucât rezolu ţia pe pe care nu o încheiase. Pe 11 dec. 1910 cele dou ă referatul lui G. Bogdan-Duic ă o pune manuscrise sunt depuse 7 şi cere s ă mult mai târziu, pe 18 august 1908 primeasc ă banii pân ă la achitarea aprobând ap ăsat, cu detalii, o integral ă. Primul volum apare, sub titlul asemenea ini ţiativ ă şi cerând Priveli şti din ţar ă, abia în 1915, la Casa derularea ei imediat ă: ”Se aprob ă Şcoalelor. ideea şi i se va da curs. Se va cere Asupra raporturilor pecuniare se dlui B. Duic ă un plan concret cum şi cer f ăcute unele adnot ări. În general, cu ce c ărţi va trebui început ă aceast ă la acceptarea contractului, autorii lucrare, ce se va repartiza pe mai mul ţi solicitau un avans, care era de pân ă la ani (trei sau patru); dar se va începe jum ătate din valoare şi în general se imediat“ 3. Meticulos ca orice aproba. La predarea manuscrisului matematician, ministrul cere s ă se autorii cereau achitarea integral ă a cuprind ă în buget sumele necesare contravalorii. Administratorul Mihai defalcate pe ani, iar, dac ă va fi nevoie, Popescu aproba invariabil, stabilind o să se apeleze la credite. Apoi practic ă care a adus multe colabor ări amendeaz ă cele propuse de B. Duic ă de prestigiu, cu succes de cas ă, dar şi cerând c ărţi de citire, o crestoma ţie unele încurc ături cu autorii mai pu ţin istoric ă, crestoma ţie de autori vechi riguro şi în ceea ce prive şte respectarea români, o carte de cântece populare contractelor. În toate cazurile îns ă pentru şcolari, toate urmând a fi f ăcute administra ţia dovede şte urbanitate de autori cunoscu ţi, cu reputa ţie. des ăvâr şit ă şi în ţelegere maxim ă a dificult ăţ ilor unora O dat ă semnalul verde dat, administra ţia trece la din colaboratori, pe care îi p ăsuie şte, chiar le d ă noi măsuri practice de aplicare. Se alc ătuie şte un grup de avansuri sau ajutoare, cum se va vedea mai departe. lucru din G. Bogdan-Duic ă, G. Co şbuc, Gârboviceanu, Lista particip ărilor la alc ătuirea ”Bibliotecii liceale“ Valaori, Dima, împreun ă cu func ţionari superiori din se extinde şi numai din ceea ce cunoa ştem în minister care alc ătuiesc statutul-cadru şi propun liste de momentul de fa ţă , apare ca una din cele mai lucr ări. Dup ă o ultim ă şedin ţă a grupului, din 11 ian. 1910, cuprinz ătoare şi complexe colabor ări între o institu ţie i se notific ă ministrului faptul c ă ”Administra ţia Casei de stat şi un grup de autori atât de divers adus spre Şcoalelor comunic ă c ă a discutat cu mai mul ţi profesori acela şi interes de preocuparea lor pentru destinul şcolii şi personalul din minister şi au decis înfiin ţarea ”bibliotecii române şti, dar şi de avantajele materiale pe care Casa liceale“ cu patru sec ţiuni: a) lecturi literare; b) ştiin ţifice; Şcoalelor a ştiut s ă le creeze, s ă le sus ţin ă cu mult tact c) clasice; d) religioase“ 4. Spiru Haret sanc ţioneaz ă rapid şi discre ţie. Sunt atra şi adesea autori mai pu ţin prolifici concluziile comisiei: ”Se aprob ă planul general al lucr ării“. ca D. Anghel 8, c ăruia i se solicit ă s ă scrie Nuvele Se trece, de acum, la nominalizarea lucr ărilor şi a istorice . Interesant e faptul c ă pred ă lucrarea pentru autorilor. Fapt foarte interesant este c ă se cer lucr ări care cere s ă i se achite şi restul de plat ă 9. Administra ţia originale sau culegeri din lucr ări de referin ţă ; pentru este de acord ”cu condi ţiunea ca dl Anghel s ă-şi ia aceasta se caut ă autorii cei mai îndrept ăţ iţi s ă ofere angajamentul c ă va completa num ărul de 200 pagini cărţile sau manuscrisele dorite. de tipar şi va face corectura c ărţii“. Nu ştim dac ă autorul Administra ţia începe o lung ă coresponden ţă în a r ăspuns solicit ărilor - de şi se angajase în scris - sau care î şi precizeaz ă condi ţiile: lucrarea s ă aib ă circa 10 şi-a primit drepturile de autor pentru o lucrare coli editoriale, drepturile de coal ă s ă nu dep ăş easc ă neîncheiat ă. Dup ă câte cunoa ştem, lucrarea predat ă 50 lei, deci o lucrare va fi pl ătit ă cu circa 500 lei. Primul la 3 dec. 1910 nu s-a finalizat, nereg ăsindu-se în solicitat este Mihail Sadoveanu c ăruia i se cere s ă bibliografia autorului. Cum vom vedea nu este singurul alc ătuiasc ă o selec ţie din povestirile sale. Prompt, ca caz în care un contract important, de la un autor întotdeauna, prozatorul î şi prezint ă antologia Pove şti cunoscut, se pierde pe drumul întortocheat al tip ăririi. alese la 27 oct. 1910 5. Lucrarea este editat ă la V ălenii Şi lui G. Co şbuc i se cer dou ă noi volume: Poezii de Munte, sub titlul Povestiri de petrecere şi folos, în populare şi În ţelepciunea poporului român dup ă anul 1911 (Colec ţia Biblioteca pentru popor a ”Casei proverbe şi zic ători , ce nu vor fi niciodat ă alc ătuite 10 . Şcoalelor“, fiind reeditat ă în 1920 la Bucure şti, tot la În schimb, Şt. O. Iosif se achit ă prompt de contract şi Casa Şcoalelor). Cererile c ătre autori se ţin lan ţ, la 9 oct. 1910 pred ă lucrarea Tablouri culturale din urm ătorul fiind abordat G. Co şbuc 6, c ăruia i se cere trecutul Românilor, tip ărit ă, în 1913, la Casa participarea cu un volum de Balade, depus la 12 iulie Şcoalelor 11 . 1910 şi care apare în 1913 la Bucure şti, în Editura Scriitorii solicita ţi - se poate lesne observa - fac Flac ăra.Ca un pas nou în activitatea editurii este parte din categoria autorilor populari: Co şbuc,

17 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie

Sadoveanu, Şt. O. Iosif, Emil Gîrleanu şi chiar D. Descrieri etnografice 19 . Din documentele de arhiv ă nu Anghel, cunoscut sub pseudonimul D. Mirea (împreun ă rezult ă c ă lucrarea a fost depus ă, dar geograful cu Şt. O. Iosif) pentru activitatea lui publicistic ă colaboreaz ă cu Casa Şcoalelor, unde public ă dou ă filoregal ă, aflat oarecum în grupul autorilor oficializa ţi. volume: Pământul românesc şi frumuse ţile lui (cu un Exist ă în aceast ă regul ă totu şi o abatere: Ion Minulescu. cuvânt înainte de Emanoil Bucu ţa) ap ărut în 1940 şi Prin Adresa nr. 36316 din 19 oct. 1910 administra ţia îi Cetatea de mun ţi, f ără an, tot la aceea şi editur ă. solicita dou ă lucr ări: Mihail Kog ălniceanu şi Nicolae În aceast ă activitate bine gândit ă, regizat ă cu Bălcescu şi apoi înc ă dou ă despre I. Heliade R ădulescu succes de Casa Şcoalelor apare şi un nechemat: D. şi Costache Negruzzi . De şi pân ă atunci ( şi nici mai Caracostea. Aflându-se la studiu în Viena, pentru a- şi târziu) nu se afirmase în domeniu, Minulescu acceptă, preg ăti doctoratul, solicit ă Casei Şcoalelor la 18 febr. prime şte avans 250 lei şi pred ă rapid primele dou ă 1910 un ajutor de 100 lei pentru a- şi întregi bursa. manuscrise, cum se vede din scrisoarea olograf ă Propune s ă traduc ă Promesi Eposi de Manzoni. I se înregistrat ă la Registratura Casei Şcoalelor la nr. 12209 aprob ă un ajutor de 300 lei şi i se cere s ă fac ă o din 17 aprilie 1912. Mai cere o parte din bani şi prime şte antologie de texte latine 20 . Pe 16 oct. 1910 D. înc ă 250 de lei. Manuscrisele se aflau la administrator, Caracostea solicita din nou un avans, f ără a depune cum se poate citi într-o adnotare f ăcut ă cu creionul pe lucrarea, motivând întârzierea prin problemele legate scrisoarea poetului 12 . Şi totu şi cele dou ă c ărţi nu au de doctorat 21 . Colaborarea nu se înscrie în zodie mai ap ărut niciodat ă şi nu cunoa ştem ce s-a întâmplat cu bun ă încât se ajunge ca, la 30 aprilie 1913, manuscrisele încheiate şi ajunse în posesia Administra ţia Casei Şcoalelor s ă-l someze s ă predea administratorului Mihai Popescu, dar pierdute. Se pare lucrarea contractat ă. Pe 29 ianuarie 1914 D. că atât a durat colaborarea poetului cu institu ţia şcolar ă, Caracostea r ăspunde şi cere amânarea pred ării, ceea iar rezultatele au fost din p ăcate nule. ce şi ob ţine 22 . Unul din pu ţinele conflicte de interese Preponderen ţa scriitorilor este evident ă, dar nu au ap ărute în derularea acestei opera ţii ambi ţioase se lipsit nici istoricii sau criticii literari, publici ştii, oamenii încheie amiabil. Nu ştim dac ă lucrarea a ap ărut. de ştiin ţă , teologii. G. Bogdan-Duic ă este solicitat, dar Înfiin ţarea unei ”Biblioteci liceale“ a pus la vremea se pare c ă nu a g ăsit r ăgazul necesar. De asemenea, respectiv ă în prim plan interesele şcolii şi culturii Ion N ădejde, care mai colaborase cu Casa Şcoalelor române şti. S-a dovedit cu acest prilej capacitatea în vederea achizi ţion ării din lucr ările sale mai vechi. institu ţiei Casei Şcoalelor de a orienta eforturile spre Mai activ şi cu folos s-a dovedit a fi Ovid Densu şianu, domenii precis circumscrise nevoilor şcolii şi elevilor care se angajeaz ă s ă scrie dou ă lucr ări: o monografie săi, iar din partea autorilor voin ţa de a r ăspunde de filologie popular ă şi un volum monografic asupra solicit ărilor. Nu putem preciza exact câte lucr ări au limbii vechi, dup ă cum comunic ă în scrisoarea din 2 ap ărut în aceast ă ”bibliotec ă“ dar îns ăş i ini ţierea ei noiembrie 1910 13 . Lucrând intens, lingvistul pred ă dovede şte faptul c ă în cultura român ă se puteau lansa manuscrisul pe 13 decembrie a aceluia şi an 14 , dup ă care cu sor ţi de izbând ă proiecte ambi ţioase în domeniul cere în mai multe rânduri bani pentru lucr ările respec- cărţii şi al lecturii publice. tive. Se pare c ă au existat şi unele neconcordan ţe în depunerea manuscriselor, cum arat ă reclama ţia editurii Emil Vasilescu Socec care cerea autorului un rest de manuscris şi Redactor şef, Revista “Biblioteca” executarea intregral ă a corecturii. O bogat ă şi interesant ă coresponden ţă este între ţinut ă între administra ţie şi istorici. Lui A. Lapedatu, NOTE secretarul Comisiei Monumentelor Istorice, i se cere s scrie biografii ale oamenilor mari ai rii, ofert 1. Casa Şcoalelor, compte-rendu sur son activité culturelle ă ţă ă depuis sa fondation jusqu’ au 31 décembre 1927 (1896-1927) . Casa refuzat ă. Propune în schimb s ă întocmeasc ă o lucrare Şcoalelor, Buc., 1928. 15 despre antichit ăţ ile române şti . I se r ăspunde c ă se 2. Bogdan-Duic ă, G. Referat, Arhivele Na ţionale, Buc., Fond dore şte publicarea unui volum, Din memoriile Regelui Casa Şcoalelor, Dosar 4/1910/f. 2. Carol I 16 , în colaborare cu istoricul I. Scurtu 17 . Pentru 3. Dosar 4/1910, f. 2. 4. Idem , f. 5. aceasta, A. Lapedatu solicit ă s ă i se cumpere edi ţia 5. Idem , f. 64. mare a Memoriilor Regelui în german ă, în contul 6. Idem , f. 30 administra ţiei Casei Şcoalelor şi un acont de 300 lei. 7. Idem , f. 34 Cererea şi suma de dou ă sute de lei se aprob ă, dar se 8. Idem, f. 40 9. Idem, f. 43 pare c ă lucrarea nu s-a finalizat sau oricum nu în timpul 10. Idem, f. 51 vie ţii regelui Carol I. G. Popa-Lisseanu propune un 11. Idem, f. 84 volum de mitologii greco-romane, pred ă o parte la 9 12. Idem, f. 86 februarie 1915 18 , dar nu sunt indicii c ă lucrarea a fost 13. Idem, f. 66 încheiat i cu atât mai pu in s fi ap rut. Au fost 14. Idem, f. 75 ă ş ţ ă ă 15. Idem, f. 72 solicita ţi în aceste perioade şi al ţi autori, profesori sau 16. Idem , f. 78 func ţionari din minister (C. Br ătescu, profesor de 17. Idem, f. 100-101 geografie la Liceul din Pomârla, D. A. Teodoru, unii 18. Idem, f. 106 preo ţi sau teologi). Dintre oamenii de ştiin ţă , geograful 19. Idem, f. 58 20. Idem, f. 36 G. Vâlsan propune s ă alc ătuiasc ă un volum de 21. Idem, f. 61 22. Idem, f. 98 18 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu”

O a şezare cu vechi r ădăcini atestate documentar din României. Acesta se desf ăş oar ă într-un cadru adecvat timpul lui Vlad Ţepe ş era firesc s ă aib ă şi o via ţă spiritual ă. sărb ătorii). Totodat ă biblioteca particip ă cu materiale, O via ţă desf ăş urat ă în familiile boierilor st ăpânitori ai acestor informa ţii şi la activit ăţ ile desf ăş urate de celelalte institu ţii: locuri şi în special familia c ăpitanului Dragomir. De-a lungul şcoala, c ăminul cultural. La c ăminul cultural, cu care timpului cartea a fost prezent ă în via ţa locuitorilor cu dragoste colaboreaz ă foarte bine, biblioteca este prezent ă la toate de lectur ă şi cunoa ştere. manifest ările care se desf ăş oar ă, cu expozi ţii de carte, Via ţa cultural ă şi lectura public ă în comuna informa ţii şi materiale referitoare la un anumit eveniment Dragomire şti se poate spune c ă a început cu adev ărat o (de exemplu la Concursul spectacol „Tradi ţie şi dat ă cu darea în folosin ţă a C ăminului Cultural în incinta contemporaneitate” se prezint ă câte o dramatizare). căruia se afla şi localul Constituirea, întregirea şi bibliotecii publice cu un num ăr valorificarea fondului de 400-500 volume. Pân ă în monografic local reprezint ă anii 1990 biblioteca a nota particular ă absolut func ţionat şi cu norm ă Lectura publicã distinct ă, cartea de vizit ă a întreag ă şi cu bibliotecari cu fiec ărei biblioteci publice, a indemniza ţie. Fondul s-a m ărit bibliotecarilor care au slujit-o dar au fost distruse şi o serie în comuna sau o slujesc, a nivelului de de documente de valoare. În cultur ă dar şi a interesului, anul 1990 în via ţa bibliotecii dragostei şi capacit ăţ ii lor de începe o nou ă etap ă: Dragomireºti a- şi pricepe rostul, menirea. laborator de studii permanent, De aceea, biblioteca de exersare şi practicare a comunal ă sus ţine şi deprinderilor de lectur ă, de asimilare a valorilor culturale. promoveaz ă ideea constituirii unui fond monografic local, Prin caracterul enciclopedic al tezaurului pe care îl antrenând pe to ţi aceia care sunt interesa ţi în cercetarea de ţine, biblioteca se integreaz ă organic în harta spiritual ă a istoriei locale, a trecutului înainta şilor: prim ărie, şcoli, biserici comunei şi particip ă la satisfacerea intereselor de informare, şi mai ales persoane care pot oferi documente. În lectur ă şi documentare ale celor mai diverse categorii de constituirea fondului am cercetat unele lucruri existente în beneficiari; începând cu micii şcolari care de abia au tr ăit cu bibliotec ă: „Tezaurul-documentar al jude ţului Dâmbovi ţa”, emo ţie momentele descifr ării miracolului literelor, al tainei autor Gh. Potra; „Cartea p ământului – Culegere de legende lecturii, continuând cu liceenii, studen ţii şi pân ă la speciali ştii şi tradi ţii istorice din Dâmbovi ţa”, autor Constantin în diverse domenii, altfel spus, to ţi aceia ce simt nevoia şi Manolescu. Între documentele cu profil monografic local un pl ăcerea de a apela la cuvântul tip ărit. În medie, anual, de loc aparte îl ocup ă datele preluate din arhivele bisericii din serviciile oferite de bibliotec ă, beneficiaz ă 700 de utilizatori. Dragomire şti referitoare la anul construirii bisericii - monu- Dincolo de elementele care sunt comune, fiecare bibliotec ă ment de arhitectur ă religioas ă – şi ctitorii acesteia. are tr ăsături care o particularizeaz ă şi o impune în fa ţa Bibliotecarul în dialog permanent cu cititorul trebuie s ă colectivit ăţ ii servite: dimensiunea şi configura ţia de fie întotdeauna cu un pas înainte pentru a-i putea da documente. informa ţia de care are nevoie, c ăci altfel î şi pierde Astfel, Biblioteca Comunal ă Dragomire şti de ţine un fond credibilitatea. În acest scop urm ăresc permanenta de carte de 8974 volume. Acest fond a fost constituit în urma perfec ţionare şi preg ătire profesional ă, informarea cu noile achizi ţiei curente f ăcute cu fonduri de la bugetul local (de apari ţii editoriale. De asemenea, biblioteca particip ă la exemplu în 2002 s-au achizi ţionat 66 de volume, în valoare schimburi de experien ţă , la consf ătuiri. La sfâr şitul anului de 2.000.000 lei iar anul acesta s-au f ăcut deja achizi ţii de 2002, în cadrul bibliotecii s-a desf ăş urat o întâlnire a 10.000.000). O alt ă surs ă de achizi ţii o constituie dona ţiile bibliotecarilor de pe Valea Dâmbovi ţei. Cu acest prilej, de la persoane particulare care sunt sensibilizate prin orice primarul comunei – Cruceru Adrian – a prezentat date mijloace, cu ajutorul c ăminului cultural, al şcolilor. În anul semnificative din trecutul, prezentul şi perspectivele de viitor 2002 au fost f ăcute dona ţii în valoare de 6 milioane lei iar în ale comunei în special, insistându-se pe activitatea cultural ă. 2003 în fondurile bibliotecii deja au intrat 66 volume din În continuare au avut loc dezbateri privind recent aprobata dona ţii. În raport cu popula ţia comunei fondul este totu şi Lege a bibliotecilor, program coordonat metodic de Biblioteca mic din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ. Jude ţean ă „Ion Heliade R ădulescu” Dâmbovi ţa. Marcarea evenimentelor deosebite, anivers ările, Am absolvit la Centrul de Perfec ţionare Bu şteni, comemor ările unor personalit ăţ i sau evenimente de seam ă Cursurile de Actualizare a Cuno ştin ţelor. din istoria poporului român sau al altor popoare, evenimente Pl ăcerea, gustul, interesul pentru lectur ă se cultiv ă nu din via ţa socio-cultural ă a localit ăţ ii înseamn ă în ultim ă numai prin intermediul c ărţii ci şi prin modul în care este instan ţă apropierea c ărţii de cititor, mijlocirea întâlnirii organizat ă biblioteca prin arhitectura şi decora ţia ei acestuia direct cu textul, determinarea unor cerin ţe şi interioar ă, prin promptitudinea şi calitatea serviciilor înc ă din interese individuale de lectur ă, stimularea acestor cerin ţe. 1923, Nicolae Iorga atr ăgea aten ţia asupra unei probleme În cadrul bibliotecii aceasta se face permanent prin toate extrem de importante ale strategiei culturale „La biblioteca formele de anima ţie cultural ă de la expozi ţiile de carte, sărac ă nu vine nimeni, pân ă nu se vor ridica palate şi nu i panouri tematice şi pân ă la medalioane literare, seri literare, se va da cinstirea de c ătre stat, pân ă atunci nu vine lumea foarte apreciate de elevi mai ales. Biblioteca urm ăre şte s ă acolo”. Nu palat, dar un spa ţiu adecvat, luminos, primitor, men ţin ă în aten ţia utilizatorilor autorii clasici şi contemporani, cu func ţionalitate judicios gândit ă, în care cititorul se poate într-un cuvânt literatura de calitate. Concursurile literare gen apropia cu u şurin ţă şi totodat ă cu pl ăcere de carte, a şa se „Cine ştie câ ştig ă” se organizeaz ă în colaborare cu c ăminul prezint ă ast ăzi sediul bibliotecii noastre. Anul 2003 reprezint ă cultural care asigur ă fondurile materiale necesare pentru un nou început. Un început sub auspiciile unei Legi ap ărute desf ăş urarea şi premierea participan ţilor. Deja au devenit o ca o necesitate şi care reglementeaz ă activitatea dup ă tradi ţie – Concursurile între şcoli, între clase, între elevii unei norme actuale, moderne. Depinde de bibliotecar s ă-şi duc ă clase, pe diferite teme din activitatea bibliotecii (ex. mai departe menirea, sprijinit de factorii de decizie ai Concursul literar „La steaua...” desf ăş urat de câ ţiva ani în administra ţiei locale, de toate celelalte institu ţii. ziua de 15 ianuarie; Concursul „România pitoreasc ă” pe teme de geografie; Concursul „Eroi au fost, eroi sunt înc ă”, Elisabeta Cãlin desf ăş urat în ziua de 1 Decembrie dedicat Zilei Na ţionale a Bibliotecar 19 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie

ANIMAÞIA CULTURALÃ ÎN BIBLIOTECILE PUBLICE

Zilele Bibliotecii „Ion Heliade Dâmbovi ţa; as. univ. Mircea Cojanu, Prezentarea volumelor: George Rădulescu” Dâmbovi ţa Universitatea „Valahia” Târgovi şte. Coand ă: Geociviliza ţia româneasc ă, • Lansarea volumelor: Târgovi şte, Editura Bibliotheca, În perioada 15-18 aprilie 2003 Nicolae R ădulescu: Prestigiul 2002; Victor Petrescu: Văcăre ştii. O au avut loc Zilele Bibliotecii „Ion ra ţiunii , Târgovi şte, Editura dinastie poetic ă, Târgovi şte, Editura Heliade R ădulescu”, ce s-au Bibliotheca, 2002; George Pite ş: Bibliotheca, 2002. constituit într-un moment cultural Clipa mea dintre milenii, Târgovi şte, • Vernisajul expozi ţiei de semnificativ pentru spiritualitatea Editura Cetatea de Scaun; linogravur ă şi xilogravur ă a lui local ă. Adresându-se unui public cu Alexandru Nicolescu: Legende Alexandru Coman. preocup ări profesionale diverse, populare române şti , Târgovi şte, • Vernisajul expozi ţiei de activit ăţ ile desf ăş urate au vizat Editura Bibliotheca, 2003; Alexandra carte : „Scriitori dâmbovi ţeni contem- promovarea crea ţiei literare Tom şa: Dulciuri şi p ăcate, Bucure şti, porani”. târgovi ştene, perfec ţionarea Editura ProTransilvania, 2003 . • Vernisajul expozi ţiei de demersului bibliotecar, în scopul • Prezentarea unor noi reviste şcolare editate în municipiul moderniz ării serviciilor de lectur ă apari ţii editoriale : Silviu Miloiu: Târgovi şte. oferite. Dintre acestea men ţion ăm: România şi Ţă rile Baltice în • Simpozion: Dimensiunea perioada interbelic ă. Târgovi şte, MORENI cultural ă a bibliotecii (cu prilejul Zilei Editura Cetatea de Scaun, 2003; Bibliotecarilor din România şi Zilei Marian Curculescu; Constantin Pe 14 şi 15 mai 2003, a avut Mondiale a C ărţii şi Drepturilor de Dinc ă: Istoria românilor. Texte de loc în municipiul Moreni „Zilele Autor), sus ţinut de prof. Viorica capacitate. Târgovi şte, Editura Bibliotecii” , eveniment ce a prilejuit Arghir, director, Direc ţia pentru Gimnasium, 2003; Matei Negu ţ: invita ţilor şi zecilor de elevi Cultur ă, Culte şi Patrimoniu Cultural Postume , Târgovi şte, Editura reîntâlnirea cu actul de cultur ă. al jude ţului Dâmbovi ţa; dr. Victor Macarie, 2003. Edi ţia din acest an a stat sub semnul Petrescu, director, Biblioteca • Microsesiune de comuni- „S ăptâmânii Europei”. Jude ţean ă „Ion Heliade R ădulescu” cări şi referate: „Tradi ţie şi Cuvântul de deschidere a Dâmbovi ţa; Emil Vasilescu, redactor actualitate în biblioteconomie şi apar ţinut doamnei Elena Dr ăgulin, şef, Revista „Biblioteca”; dr. Mihail arhivistic ă” cu participarea responsabila bibliotecii, care a adus Octavian Sachelarie, director studen ţilor Sec ţiei Biblioteconomie- în discu ţie idei noi, interesante, adjunct, Biblioteca Jude ţean ă Arhivistic ă din cadrul Universit ăţ ii menite s ă optimizeze activitatea Arge ş; dr. Elena Târziman, „Valahia” Târgovi şte. bibliotecii or ăş ene şti – ca factor Universitatea Bucure şti; drd. Agnes • Sec ţia de carte tehnic ă esen ţial de cultur ă. Obiectivul Erich, Universitatea „Valahia” „Nicolae Cior ănescu”: Medalion principal al bibliotecii este Târgovi şte; drd. Sorina Ni ţă , Carol Davilla (cu prilejul anivers ării comunicarea documentelor, Universitatea „Valahia” Târgovi şte. a 175 de ani de la na şterea informa ţiilor, latura sa cultural ă fiind • Simpozion: „Ion Heliade medicului şi farmacistului român). pus ă în eviden ţă de aceste ac ţiuni Rădulescu – personalitate • Liceul de Muzic ă şi Arte de anima ţie. Acest gen de activitate complex ă a culturii române şti” , cu Plastice Târgovi şte: Medalion dore şte s ă stimuleze interesul participarea prof. univ. dr. Petre „Filaret Barbu” (cu prilejul anivers ării publicului, s ă îi formeze sentimentul Gheorghe Bârlea, Universitatea centenarului na şterii compozitorului de apartenen ţă la o lume a adev ăratelor valori ale culturii „Valahia” Târgovi şte; dr. Victor şi dirijorului român). • na ţionale şi universale. Petrescu, director, Biblioteca Dezbatere: „Comunicarea şi Printre invita ţi s-au num ărat: jr. Jude ţean ă „Ion Heliade R ădulescu” mass-media” cu participarea Ion L ăzărescu, primar; prof. dr Victor Dâmbovi ţa; prof. Ştefan Ion studen ţilor de la Sec ţia de Petrescu, director, Biblioteca Ghilimescu, consilier, Direc ţia Jurnalistic ă a Universit ăţ ii „Valahia” Jude ţean ă „Ion Heliade R ădulescu” pentru Cultur ă, Culte şi Patrimoniu Târgovi şte. Dâmbovi ţa; prof. Viorica Arghir, Cultural Na ţional, Dâmbovi ţa; dr. • Mas ă rotund ă: „Continuatori director, Direc ţia de Cultur ă, Culte George Coand ă, Universitatea ai Mo ştenirii V ăcăre ştilor” - cu şi Patrimoniu Cultural Na ţional a jude ţului Dâmbovi ţa; dr. George „Valahia” Târgovi şte; prof. Mircea participarea cenaclurilor literare din Coand ă, Universitatea „Valahia” Petrescu, Liceul „Ion Heliade şcolile municipiului Târgovi şte. Târgovi şte. Rădulescu” Târgovi şte; prof. • Consf ătuire metodic ă: În deschiderea „Zilelor Serghie Paraschiva, Biblioteca Biblioteca – factor important în Bibliotecii” a avut loc simpozionul Jude ţean ă „Ion Heliade R ădulescu” cultura informa ţiei şi comunic ării . „Uniunea European ă – Realit ăţ i şi 20 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” perspective” (cu prilejul s ărb ătoririi Paco, 2003; „Grafiti” , Editura Paco, şi programul bibliotecii. Zilei Europei). 2003; „Profesor de frig, ofer Au fost prezentate o serie de În continuare, publicul medita ţii…” , Editura Paco, 2003; noi apari ţii editoriale: „ Pucioasa: participant, format din adolescen i i ţ ş „Grajdurile lui Augias” , Editura Paco, Pagini de istorie contemporan ă” adul ţi, utilizatori fideli ai bibliotecii, a avut pl ăcerea întâlnirii cu actorul 2003. Despre prezentul şi (perioada postrevolu ţionar ă: George Mih ăiţă , cu prilejul lans ării perspectivele de dezvoltare ale decembrie 1989-iunie2003), de volumului s ău „Dramele Bibliotecii comunale „Vasile Dumitru Stancu (editat ă de Prim ăria adolescen ţilor”, Bucure şti, Editura Voiculescu” a vorbit bibliotecara ora şului Pucioasa, 2003); CD Press, 2002. Prezentarea a fost Mortoiu Izabela. „Oarecum, sinea-mi ” şi „ Carpa ţii – făcut ă de c ătre Elena Dr ăgulin. spa ţii de conservare şi continuitate Un moment artistic, de o real ă TITU - 13 noiembrie 2003 a vetrei etnice române şti ” de George sensibilitate, l-au creat elevii Liceului „I.L. Caragiale” Moreni prin Coand ă, ap ărute la Editura interpretarea unui scurt moment A avut loc o întâlnire cu „Bibliotheca”, Târgovi şte, 2003; artistic în cadrul medalionului literar scriitorul George Coand ă, care şi-a „Patima cuvântului ” de Ion Enescu „Tudor Mu şatescu – Fantezii şi prezentat volumele: „ Oarecum, Pietro şiţa (Editura „Sfinx 2000”); realit ăţ i” (cu prilejul centenarului sinea-mi” şi „Carpa ţii-spa ţiu de „Taine geografice ” de Lina Vintil ă şi na şterii scriitorului). Elevii au fost conservare şi continuitate a vetrei Valentina Cojocaru (Editura coordona ţi de prof. Monica Zamfir, etnice române şti” (ambele ap ărute Transversal, Târgovi şte, 2003). Liceul „I. L. Caragiale” Moreni. la Editura „ Bibliotheca ”, Târgovi şte Devenind o tradi ţie, în sediul În continuare a fost evocat ă o alt ă personalitate a literaturii 2003). A fost vernisat ă expozi ţia de bibliotecii au fost vernisate mai noastre, tot printr-un medalion carte „ Scriitori dâmbovi ţeni în timp ”. multe expozi ţii: de sculptur ă (Liviu literar: „B. P. Hasdeu – Omul şi Brezeanu); de goblen (Daniela opera” (cu prilejul a 165 de ani de la PUCIOASA - 18-19 noiembrie Dota); de pictur ă pe piatr ă (Vasile na şterea scriitorului). Momentul a 2003 Negu ş); filatelic ă (Daniela P ăduraru) fost sus ţinut de prof. Iridenta reunite sub genericul „ Forme şi Nedelcu şi prof. Cristian Cr ăciun, Cuvântul de deschidere a fost volume autumnale ”. Liceul „I. L. Caragiale” Moreni. rostit de domnul viceprimar Marcel Zilele bibliotecii „Gh. N. Activitatea s-a finalizat cu prezentarea expozi ţiei de carte Chiran şi Lumini ţa Gogioiu, Costescu” s-au încheiat cu masa organizat ă în holul bibliotecii, cu titlul bibliotecar responsabil, Biblioteca rotund ă intitulat ă „ Scriitori „Sic Cogito”. Or ăş eneasc ă „Gh. N. Costescu” dâmbovi ţeni contemporani ”, ocazie Un alt moment din programul Pucioasa. ce a prilejuit întâlnirea cu scriitorii „Zilelor Bibliotecii” s-a remarcat prin Zilele au fost deschise cu locali: Veronica Cr ăciunoiu, Steliana sensibilitatea tr ăirilor: „Nichita simpozionul „ Pagini de cultur ă Soare şi Ion Enescu Pietro şiţa care St nescu i sensul iubirii” (cu prilejul ă ş dâmbovi ţean ă”, în cadrul c ăruia au ce au împ ărt ăş it celor de fa ţă din anivers ării a 70 de ani de la na şterea poetului). Simpozionul a fost rostit alocu ţiuni: prof. dr. Victor experien ţele de via ţă şi de scris. sus ţinut de prof. Nicoleta Rusu, Petrescu, prof. drd. Viorica Arghir, Liceul „Petrol” Moreni, fiind înso ţit de director Direc ţia pentru Cultur ă, GĂEŞTI – 20-21 noiembrie 2003 un moment poetic realizat de liceenii Culte şi Patrimoniu Cultural Na ţional participan ţi, membri ai cenaclului Dâmbovi ţa, dr. George Coand ă, S-au desf ăş urat la Biblioteca „Omnia”, Liceul „Petrol” Moreni. prof. Gabriela Diaconescu, Şcoala „Aurel Iordache” din G ăeşti „Zilele Cea de-a cincea edi ţie a „Zilelor nr. 4 „Elena Donici Cantacuzino” bibliotecii” . Bibliotecii” s-a încheiat cu vernisajul Pucioasa, L ăcr ămioara Doroftei, Cuvinte de deschidere au fost expozi ţiei de grafic ă intitulat: „Moreni – Arc peste timp”, unde au expus student ă, Universitatea „Valahia” rostite de: prof. Maria Dumitru, membrii cercului de desen „N. Târgovi şte şi prof. Dumitru Stancu. responsabila bibliotecii; prof. Basarab-Moreni”, sub îndrumarea Momentul festiv şi emo ţionant Alexandru Toader, primarul ora şului profesoarei Elena B ăniceru. al întâlnirii l-a constituit înmânarea Găeşti; dr. Victor Petrescu, diplomelor de excelen ţă şi de merit directorul Bibliotecii Jude ţene „Ion BEZDEAD - 20 septembrie 2003 persoanelor care au sprijinit Heliade R ădulescu” Dâmbovi ţa; activitatea bibliotecii de-a lungul prof. drd. Viorica Arghir, director Zilele Bibliotecii au fost timpului. Direc ţia pentru Cultur ă, Culte şi deschise de prof. Victor Davidoiu, Tot cu prilejul acestor Patrimoniu Cultural Na ţional prozator şi publicist, autor al manifest ări, ajunse la a VIII-a edi ţie, Dâmbovi ţa. monografiilor închinate Bezdeadului a fost prezentat materialul informativ În alocu ţiunile rostite a fost „Vatr ă şi oameni în fream ătul vremii” al bibliotecii, constând dintr-un subliniat rolul acestei institu ţii de şi „Mit şi istorie”. A avut loc o minidic ţionar al scriitorilor din cultur ă pentru dezvoltarea şi frumoas ă lansare de carte semnat ă Pucioasa, un catalog al c ărţilor cu modernizarea lecturii publice. de un fiu al satului, scriitorul Emil autograf existente în bibliotec ă, În continuare, prof. dr. Victor Lungeanu, la Casa de Cultur ă a al ături de un semn de carte ce Petrescu a condus dezbaterile pe comunei. Au fost prezentate cuprinde, pe scurt, condi ţiile de tema „ Destinul bibliotecii în volumele: „Steaua Polar ă”, Editura înscriere a cititorilor, serviciile pe contemporaneitate ”, ce au încercat care le ofer ă institu ţia, cât şi adresa să eviden ţieze faptul c ă institu ţia 21 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie numit ă bibliotec ă trebuie s ă se şi ai administra ţiei locale, cadre deta şeze de conceptul de depozit de didactice, elevi şi al ţi cet ăţ eni ai documente şi s ă devin ă un l ăca ş comunit ăţ ii. cultural, social şi spiritual unde Cu acest prilej a fost inaugurat ă oamenii pot ob ţine orice fel de filiala din satul Vii şoara. informa ţie – un centru de informare Cuvântul de deschidere a fost comunitar ă. rostit de Leti ţia Ileana Gu ţă , Un loc aparte în derularea bibliotecar. manifest ărilor l-a ocupat „ Cronica Au rostit alocu ţiuni: prof. dr. publica ţiilor ”, unde scriitorii Ioni ţă Victor Petrescu, directorul Bibliotecii Marin, Mihai Stan şi Tudor Cristea Jude ţene „Ion Heliade R ădulescu” au prezentat activitatea revistelor Dâmbovi ţa; ing. Nicolae V ărzaru, „Arge şul” din Pite şti, „Litere” şi primarul comunei; prof. Ion Toma, „Cristalul”, ambele din G ăeşti. directorul Şcolii Vii şoara. În cadrul lans ărilor de carte, Cu acest prilej a avut loc o publicul participant a avut ocazia s ă întâlnire a elevilor şcolii cu scriitorul cunoasc ă ultimele apari ţii editoriale George Coand ă, în care s-au ale scriitorilor: Mihai Stan – „ Clone ”, schimbat impresii despre actul Editura Bibliotheca, Târgovi şte, crea ţiei. S-a vernisat expozi ţia de 2003; George Coand ă – „ Oarecum, desene intitulat ă „ Iarna prin ochi de Red ăm din titlurile sinea-mi ”, Editura Bibliotheca, copil ” (au fost expuse lucr ări ale comunic ărilor: „ Cărţi române şti în Târgovi şte, 2003; Alecu Vaida elevilor de la clasele I-IV) si s-a vizitat Biblioteca Universitar ă din Bologna. Poenaru – „ Între dou ă lumi ”, Editura muzeul s ătesc al c ărui custode, Studiu de exemplar ” (Carmen Bibliotheca, Târgovi şte, 2003; înv ăţă torul Ion Mih ăescu a prezentat Croitoru, Institutul de Memorie Nicolae Neagu – „ Plural în un scurt istoric al satului. Programul Cultural ă Bucure şti) ; „Prima singur ătate ”, Editura Bibliotheca, artistic „ Linu-i lin şi iar ăş i lin ” - concert tip ăritur ă târgovi ştean ă în context de Târgovi şte, 2003; Mariana Dobrin – de colinde, prezentat de elevii clasei geociviliza ţie european ă” (dr. „Raiul din cuvinte”; Ioni ţă Marin – a VI-a, îndruma ţi de prof. Victor Cega George Coand ă); „Jean Vasiliu, o „Colivia cu maimu ţe” ; Daniela a încheiat activitatea voce de ziarist în cetatea Olgu ţa Iordache – „ Urma de sânge ”, Inaugurarea filialei constituie basarabilor” (prof. univ. dr. Mihai Editura Bibliotheca, Târgovi şte, înc ă un pas spre accesul a cât mai Oproiu, Universitatea „Valahia” 2003; Monica Enache – „ Răstigniri multor utilizatori spre lumea Târgovi şte; prof. Alexandrina de ape ”, Editura Macarie, minunat ă a c ărţii. Andronescu); „Vlad Ţepe ş în Târgovi şte, 2003. legendele române şti” (lect. univ. drd. Din literatura universal ă au fost Alexandru Nicolescu, Universitatea prezentate volumele: Antonio „Valahia” Târgovi şte); „Tiparul Tabucchi; Mihai Minulescu – „ Se „TÂRGOVI ŞTE - CONTINUITATE târgovi ştean în epoca lui Matei face tot mai târziu ”, Editura Polirom, CULTURAL Ă ÎN TIMP” Basarab” (dr. Victor Petrescu, Bucure şti, 2003 (portugez ă); Biblioteca Jude ţean ă „Ion Heliade Joachim Kohler; Frederich Sesiunea de studii şi comunic ări Rădulescu” Dâmbovi ţa); „Antim Nietzsche; Cosmina Wagner - a Bibliotecii Jude ţene „Ion Heliade Ivireanu în des ăvâr şirea operei „Perechi celebre ”, Editura Paralela Rădulescu” Dâmbovi ţa culturale a lui Constantin 45, 2002; Christi Wolf – „ Medeea ”, (11-12 decembrie 2003) Brâncoveanu” (drd. Dumitra Bulei, Editura Polirom, Bucure şti, 2003 Complexul Muzeal „Curtea (german ă). Continuând valorificarea Domneasc ă” Târgovi şte); „Circula ţia Un efect deosebit asupra rezultatelor cercet ărilor proprii, cărţii târgovi ştene în Transilvania” participan ţilor l-au avut înregistr ările precum şi ale altor institu ţii sau (dr. Gabriela Ni ţulescu, Complexul audio cu versurile lui George Anca. oameni de cultur ă, privind trecutul Muzeal „Curtea Domneasc ă” Seria manifest ărilor a fost cultural al Târgovi ştei, ca şi unele Târgovi şte); „Elena V ăcărescu în încheiat ă într-o atmosfer ă distins ă puncte de vedere legate de spa ţiul cultural francez” (lector univ. de cenaclurile literare „Ucenicii dezvoltarea şi modernizarea dr. Ştefania Rujan, Universitatea vr ăjitori” din Pite şti şi „I. C. Vissarion” demersului bibliotecar, Sesiunea de „Valahia” Târgovi şte); „Bibliologi din G ăeşti. studii şi comunic ări a Bibliotecii târgovi şteni la mijloc de secol XIX” Jude ţene „Ion Heliade R ădu- (Alexandru Ştef ănescu, Biblioteca ULMI – 15 decembrie 2003 lescu” Dâmbovi ţa s-a înscris ca un Jude ţean ă „Ion Heliade R ădulescu” moment important în peisajul Dâmbovi ţa); „Costache Ol ăreanu, La cea de-a treia edi ţie a Zilelor spiritual local, desf ăş urându-se pe reprezentant al Şcolii de la Bibliotecii „C ăpitan Andreescu” , dou ă sec ţiuni: „ Târgovi şte – cetate Târgovi şte” (lect. univ. drd. Viorica din localitatea Ulmi au participat a culturii române şti ” şi „ Biblioteca – Arghir, Direc ţia pentru Cultur ă, reprezentan ţi ai Bibliotecii Jude ţene fundament al educa ţiei perma- Culte şi Patrimoniu Cultural Na ţional „Ion Heliade R ădulescu” Dâmbovi ţa nente ”. Dâmbovi ţa); „Mircea Horia 22 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu”

Simionescu – reprezentant al Şcolii on-line în biblioteci ” (Daniela Stoica, • Dialog profesional: de la Târgovi şte” ( Ştefan Ion Biblioteca Jude ţean ă „Ion Heliade „Modernizarea serviciilor, orizonturi Ghilimescu, Direc ţia pentru Cultur ă, Rădulescu” Dâmbovi ţa); „Rolul manageriale moderne în bibliotecile Culte şi Patrimoniu Cultural Na ţional bibliotecarului în îndrumarea lecturii publice” – Vl ădu ţ Andreescu, Dâmbovi ţa); „Revista „Litere” – 70 publice” (Vl ădu ţ Andreescu, Biblioteca Jude ţean ă „Ion Heliade de ani de la primul num ăr” (prof. Biblioteca Jude ţean ă „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovi ţa Mihai Stan , Editura „Bibliotheca” Rădulescu” Dâmbovi ţa); „Biblioteca • Dezbatere: „ Organizarea şi Târgovi şte). pentru copii „Ion Alexandru actualizarea cataloagelor de La cea de a doua sec ţiune: Br ătescu-Voine şti” – concept şi bibliotec ă, etap ă premerg ătoare a „Perfec ţionarea personalului din organizare” (prof. Rodica Alexandru, informatiz ării activit ăţ ii de bibliotec ă” biblioteci între deziderate şi Biblioteca Jude ţean ă „Ion Heliade – Cornel Albule ţ, şef birou, posibilit ăţ i” (Silvia Nestorescu; Rădulescu” Dâmbovi ţa). Biblioteca Jude ţean ă „Ion Heliade Sanda Ionescu, Centrul pentru Rădulescu” Dâmbovi ţa. Formare, Educa ţie Permanent ă şi În dezbaterile organizate, Management în Domeniul Culturii, CENTRE METODICE bibliotecarii au f ăcut referiri la modul Bucure şti); „Dimensiunea cultural ă de organizare şi de conducere, în a bibliotecii contemporane” (prof. Pentru anul 2003, activitatea scopul adopt ării deciziilor optime în Maria Nedelea, Biblioteca centrelor metodice a fost proiectarea şi reglarea proceselor Jude ţean ă „Marin Preda”, restructurat ă, bibliotecile comunale micro-economice la nivelul institu ţiei Teleorman); „Despre modernizarea fiind arondate astfel: pe care o reprezint ă. bibliotecilor publice” (dr. Victor - Biblioteca Jude ţean ă „Ion Ca o etap ă premerg ătoare a Petrescu, Biblioteca Jude ţean ă „Ion Heliade R ădulescu” – 26 comune; informatiz ării activit ăţ ii de bibliotec ă, Heliade R ădulescu” Dâmbovi ţa); „O - Biblioteca Or ăş eneasc ă domnul Cornel Albule ţ a prezentat ini ţiativ ă a Casei Şcoalelor: „Aurel Iordache” G ăeşti – 14 modul de organizare şi actualizare biblioteca liceal ă” (Emil Vasilescu, comune; a cataloagelor de bibliotec ă.. De Revista „Biblioteca” Bucure şti); - Biblioteca Or ăş eneasc ă „Gh. asemenea, s-a discutat despre „Considera ţii privind organizarea N. Costescu” Pucioasa – 10 sprijinul material acordat de actual ă a bibliotecilor publice” (dr. comune; autorit ăţ ile locale pentru buna Octavian Sachelarie, Biblioteca - Biblioteca Or ăş eneasc ă func ţionare a bibliotecii, despre cum Jude ţean ă „Dinicu Golescu” Arge ş); Moreni – 11 comune; se colaboreaz ă cu intelectualitatea „Biblioteca public ă şi comunitatea - Biblioteca Or ăş eneasc ă Titu din comun ă. local ă” (dr. Paul Matiu, Biblioteca – 16 comune. S-au expus preocup ările şi Jude ţean ă „Ion Minulescu” Olt); În semestrul I programul a realiz ările ob ţinute în atragerea la „Bibliotecile publice şi rela ţia lor cu constat în desf ăş urarea urm ătoa- lectur ă a membrilor comunit ăţ ii institu ţiile comunitare” (prof. Stan V. relor activit ăţ i profesionale: locale, îndeplinirea indicatorilor Cristea, Direc ţia pentru Cultur ă, • „Strategia activit ăţ ii biblioteconomici orientativi, Culte şi Patrimoniu Cultural Na ţional bibliotecilor or ăş ene şti şi comunale structura volumelor eliberate spre Teleorman); „Biblioteca lui Udri şte în perioada urm ătoare” - dr. Victor lectur ă, compozi ţia utilizatorilor. Năsturel” (lect. univ. drd. Sorina Ni ţă , Petrescu, Biblioteca Jude ţean ă „Ion S-a discutat atât despre modul Universitatea „Valahia” Târgovi şte); Heliade R ădulescu” Dâmbovi ţa de organizare şi conservare a „Tradi ţii ale bibliotecii şcolare la • Dezbatere „Biblioteca – factor fondului de publica ţii, completarea Târgovi şte” (lect. univ. drd. Lucian important în cultura informa ţiei şi documentelor de bibliotec ă, despre Grigorescu Universitatea „Valahia” comunic ării ” - prof. Florin Dragomir, ridicarea preg ătirii profesionale a Târgovi şte); „Edi ţii rare în colec ţiile metodist, Biblioteca Jude ţean ă „Ion bibliotecarilor, ce se realizeaz ă prin Bibliotecii Jude ţene „Ion Heliade Heliade R ădulescu” Dâmbovi ţa participarea la programele ini ţiate de Rădulescu” Dâmbovi ţa”( prof. • Dialog profesional „Colec ţiile Centrul de Formare, Educa ţie Serghie Paraschiva, Biblioteca unei biblioteci publice. Structur ă, Permanent ă şi Management în Jude ţean ă „Ion Heliade R ădulescu” Eviden ţă , Prelucrare ” - Cornel Domeniul Culturii al Ministerului Dâmbovi ţa); „Societatea bazat ă pe Albule ţ, şef birou „Dezvoltare, Culturii şi Cultelor, pe baza cunoa ştere – societatea viitorului. eviden ţă , prelucrarea colec ţiilor”. programului propriu al institu ţiei Locul bibliotecii publice” (lect. univ. În semestrul II programul noastre. Consf ătuirile metodice au drd. Ileana Faur, Universitatea activit ăţ ilor desf ăş urate în cele cinci cuprins şi activit ăţ i de anima ţie „Valahia” Târgovi şte); „Societatea centre metodice a cuprins: cultural ă. informa ţional ă şi impactul acesteia • „ Aplicarea legisla ţiei asupra form ării bibliotecarilor” (lect. bibliotecare în institu ţiile de profil din Grupaj realizat de univ. drd. Agnes Erich, Universitatea jude ţul Dâmbovi ţa. Modalit ăţ i „Valahia” Târgovi şte); „Scurt demers folosite în modernizarea actului de Florin Dragomir asupra informatiz ării Bibliotecii lectur ă” – prof. dr. Victor Petrescu, Vlãduþ Andreescu Universit ăţ ii „Valahia” Târgovi şte ” director Biblioteca Jude ţean ă „Ion (asist. Marius Coman, Universitatea Heliade R ădulescu” Dâmbovi ţa. „Valahia” Târgovi şte); „Baze de date 23 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie Eveniment Inaugurarea noului sediu al Bibliotecii orãºeneºti „Aurel Iordache” Gãeºti

Cu prilejul manifest ărilor ce au avut loc în cadrul „Zilelor ora şului G ăeşti”, ce au marcat 505 ani de atestare documentar ă (prin hrisovul din 10 iulie 1498 al Voievodului Radu cel Mare), a fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii or ăş ene şti „Aurel Iordache”. D-na Maria Dumitru, bibliotecar responsabil, a invitat pe primarul ora şului G ăeşti, prof. Alexandru Toader, s ă taie panglica inaugural ă. La eveniment au participat: prof.drd. Viorica Arghir, direc- tor, Direc ţia pentru Cultur ă Culte şi Patrimoniu Cultural a Jude ţului Dâmbovi ţa; dr. Victor Petrescu, director, Biblioteca Jude ţean ă „Ion Heliade R ădulescu” Dâmbovi ţa; prof.dr. George Coand ă; prof. Daniela Olgu ţa Iordache şi mul ţi al ţii. Biblioteca dispune de spa ţii moderne destinate împrumutului pentru adul ţi, pentru copii, sal ă de lectur ă, depozite, dotate cu mobilier adecvat, realizând o ambian ţă pl ăcut ă, civilizat ă pentru cei interesa ţi de actul de lectur ă. Suprafa ţa util ă a crescut de la 320 mp. la 550 mp. oferind posibilitatea separ ării depozitelor de s ălile de lectur ă şi împrumut. În prezent, biblioteca are în colec ţiile sale 32.512 volume, din care a împrumutat 62.774 volume unui num ăr de 3.288 cititori (dup ă statistica din anul 2002). Dispunem de calculator de ultim ă genera ţie, ceea ce ne va facilita construirea propriei baze de date, dar şi accesul la sistemul informatizat preconizat la nivelul jude ţului. Inaugurarea noului edificiu reprezint ă înc ă un pas în consolidarea lecturii publice în acest ora ş, cu bogate tradi ţii culturale, continuate dinamic şi în prezent. Valentina Tufescu

Biblioteca pentru copii „I. Al. Brãtescu - Voineºti” Târgoviºte – într-un nou local Elevii şcolilor din municipiul Târgovi şte au, de anul acesta, un nou local pentru biblioteca pe care o frecventeaz ă. Aşezat ă în centrul ora şului (fostele Galerii de art ă), ea se întinde pe un spa ţiu generos, având dou ă s ăli de lectur ă, pentru clasele I-IV şi V-VIII, cu mobilier adecvat, în care fondurile de publica ţii, de aproximativ 40.000 de volume stau frumos rânduite, pentru a putea fi consultate de elevi. Se pot împrumuta şi la domiciliu c ărţile recomandate de bibliografia şcolar ă, în limita posibilit ăţ ilor. În s ălile de lectur ă exist ă materiale de referin ţă , enciclopedii pe domenii, dic ţionare, atlase atât de necesare pentru întocmirea unor referate pe diverse teme. La recomandarea bibliotecarilor sau a profesorilor şi înv ăţă torilor se organizeaz ă în acest spa ţiu diferite activit ăţ i specifice. În ziua de 27 noiembrie 2003 s-au desf ăş urat ac ţiuni deosebite, cu prilejul inaugur ării noului sediu. Dup ă cuvântul de deschidere al prof. dr. Victor Petrescu, directorul Bibliotecii Jude ţene „I. H. R ădulescu” Dâmbovi ţa, s-au rostit alocu ţiuni din partea Consiliului Jude ţean Dâmbovi ţa, Prim ăriei municipiului Târgovi şte (ing. Ioana Cristea, viceprimar) şi a Direc ţiei de Cultur ă, Culte şi Patrimoniu Cultural Na ţional Dâmbovi ţa (prof. drd. Viorica Arghir, director). A urmat simpozionul „I. Al. Br ătescu Voine şti şi universul copil ăriei” , sus ţinut de prof. Ion Gavril ă şi prof. Ioan R ău (de la Şcoala I. Al. Br ătescu Voine şti Târgovi şte ); întâlnirea cu scriitorul Gheorghe Zarafu; lans ări de carte (Constantin Ottescu, Cele dou ă vie ţi ale lui Vlad Ţepe ş; colec ţia Pove ştile Humule ştilor a Editurii Ager din Bucure şti, prezentat ă de Mircea Croitoru, director). Activit ăţ ile s-au încheiat cu un moment poetic ( Gânduri despre carte ) şi unul muzical ( Copil ărie fericit ă), coordonate de prof. Rodica Alexandru, Maria Nica, bibliotecar şi prof. Petre Toma. Prof. Rodica Alexandru 24 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” Demers bibliotecar modern

DESPRE MODERNIZAREA BIBLIOTECILOR ROMÂNE ŞTI

Societatea actual ă î şi bazeaz ă existen ţa şi lor, dezvoltarea unor servicii de informare func ţionarea pe o categorie fundamental ă: electronice şi modernizarea proceselor de informa ţia, structurile de informare şi documentare bibliotec ă atât conceptual cât şi procedual 2. ce opereaz ă cu aceasta, implementarea ei având În ţara noastr ă modernizarea bibliotecilor, din ca efect principal cre şterea ponderii produselor punct de vedere informa ţional, a început dup ă şi serviciilor, rezultate ca urmare a prelucr ării 1990 ţinând cont de strategiile na ţionale în informa ţiilor ob ţinute prin diverse mijloace. Acest domeniul tehnologiei informa ţiei. În acest cadru, lucru a preocupat şi preocup ă în continuare bibliotecile au rol special în crearea bazelor, Uniunea European ă, care a lansat diverse precum şi în integrarea informa ţional ă în programe pentru dezvoltarea industriei informa ţiei sistemele interna ţionale . în toate ţă rile membre. În acest context, Doina Conferin ţa anual ă a Asocia ţiei Na ţionale a 1 Banciu subliniaz ă c ă modernizarea bibliotecilor Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România noastre trebuie s ă fac ă fa ţă atât cerin ţelor (18-19 noiembrie 1999) propunea, ca obiectiv domeniului, cât şi realit ăţ ilor din România, prioritar pentru bibliotecile publice în perioada eviden ţiind c ă acestea sunt în prezent, cele mai 2000-2002, sprijinirea Programului de stabile structuri de informare şi documentare”, Automatizare şi Dezvoltare a Serviciilor din cadrul într-o societate „în plin ă mi şcare”, c ă ele „trebuie Re ţelei Na ţionale a Bibliotecilor Publice din să fac ă fa ţă atât cerin ţelor domeniului cât şi România , elaborat de comisia de specialitate şi realit ăţ ilor din România”. sus ţinut financiar de Ministerul Culturii şi Cultelor, Propune factori de care trebuie s ă ţin ă seama: prin identificarea unor noi resurse de finan ţare, un program pe termen scurt, mediu sau lung: cu prioritate prin sensibilizarea Asocia ţiei schimbarea tipului de proprietate; a structurilor Pre şedin ţilor Consiliilor Jude ţene, a Federa ţiei economice; corectarea şi actualizarea legisla ţiei Pre şedin ţilor de Consilii Locale (municipale şi existente; reorganizarea administra ţiei publice şi or ăş ene şti) din România, precum şi prin atragerea locale; a sistemului financiar; dezvoltarea de fonduri şi dot ări din diverse colabor ări, proiecte tehnologiei informa ţiei şi accesul liber la aceasta şi programe regionale sau sponsoriz ări 3. a oric ărui cet ăţ ean; democratizarea vie ţii politice, Acest Program Na ţional, de importan ţă sociale şi economice. strategic ă pentru România, a suscitat numeroase În baza „Strategiei na ţionale de informatizare discu ţii, a întâmpinat dificult ăţ i, atât la nivel şi implementare în ritm accelerat a societ ăţ ii financiar, cât şi la cel al managementului de informa ţionale” , a „Programul de ac ţiuni privind bibliotec ă. În articolul intitulat „Comunitate şi pe scar ă larg ă şi dezvoltarea sectorului bibliotec ă” 4, Liviu Iulian Dediu, pre şedintele tehnologiilor informa ţionale în România” şi a Comisiei de Automatizare a Asocia ţiei Na ţionale „Planului de ac ţiuni al Programului de Guvernare a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din pe perioada 2001-2004” , se propune o schi ţă a România face câteva constat ări pertinente asupra unei astfel de strategii care, în opinia autoarei, impactului tehnologiei informa ţiei asupra bibliotecii cuprinde: ac ţiuni pentru integrarea în sistemele publice şi prezint ă, totodat ă, „Programul de de informare; construirea unor baze de date inte- Automatizare şi Creare a Re ţelei Na ţionale de grate bibliografice şi documentare, iar pe baza Servicii a Bibliotecilor Publice din România” , sub 25 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie genericul „Viitorul unei comunit ăţ i depinde de Schimb ările structurale foarte rapide ale viitorul bibliotecii ei” . Red ăm câteva dintre bibliotecii, datorate informatiz ării şi automatiz ării, elementele definitorii ale acestui program: au avut repercursiuni şi asupra managementului proiectul prive şte viitorul institu ţiilor bibliotecare de bibliotec ă. Iat ă câteva considera ţii pe aceast ă prin prisma dezvolt ării organice pe toate planurile tem ă: (la nivel de institu ţie, la cel regional şi na ţional, • procesul de schimbare s-a lovit de rezisten ţa unitatea proiectului fiind asigurat ă de principiul unor reprezentan ţi ai managementului tradi ţional organiz ării ierarhice); propune un program care dep ăş iţi de noile provoc ări informa ţionale; se adreseaz ă bibliotecii publice ca institu ţie • managerii de bibliotec ă s-au trezit în situa ţia individual ă (acest lucru presupune şi colaborarea de a lua decizii şi a se descurca singuri, interesul între ele, în calitate de componente ale unor factorilor administrativi fiind de multe ori sc ăzut subsisteme zonale); prezint ă, prin prisma sau inexistent; principiului de organizare adoptat, bibliotecile cu • problemele financiare şi cele de personal, rol de coordonare regional ă, acestea fiind alese din perspectiv ă informa ţional ă, au r ămas înc ă pe criterii care au la baz ă dinamica dezvolt ării nerezolvate la nivel de bibliotec ă; automatiz ării în institu ţia respectiv ă, dezvoltarea • nu exist ă nici la ora actual ă, o colaborare regional ă, posibilit ăţ ile de finan ţare şi cele de a eficient ă între bibliotecile publice, existând un asigura un suport viabil re ţelei na ţionale ce se decalaj semnificativ între ele, din punct de vedere dore şte a fi constituit ă; define şte cadrul de al dot ărilor informa ţionale şi al preg ătirii dezvoltare a sistemului informatic automatizat de personalului. interes na ţional (el prive şte atât aspectele de Sper ăm c ă aplicarea unitar ă, în întregul infrastructur ă, cât şi pe cele de servicii); sistem, a Legii bibliotecilor (modific ările ce se vor precizeaz ă c ă derularea tuturor acestor aduce fiind imperios necesare), corelarea subprograme va fi simultan ă şi va necesita efortul acesteia cu legisla ţia existent ă pentru alte domenii a mai multor echipe de speciali şti. (cu care opereaz ă organiza ţia noastr ă, ca institu ţie În ceea ce prive şte dezvoltarea de ansamblu, social ă şi cultural ă), interesul crescut al Sistemul Informatic Automatizat de Interes administra ţiei centrale şi locale, al organiza ţiilor Na ţional se va baza pe crearea unor noduri de neguvernamentale, a societ ăţ ii în general, fa ţă de concentrare tehnologic ă şi din punct de vedere biblioteci s ă duc ă, în timp, la afirmarea lor plenar ă al proiect ării, între ţinerii şi dezvolt ării unit ăţ ilor din ca factor determinant de informa ţie, cultur ă şi aria de influen ţă . Datorit ă faptului c ă tehnologia civiliza ţie. îşi are pre ţul s ău, în dezvoltarea sistemului s-a gândit crearea a dou ă categorii de noduri – de rang I şi de rang II. Nodurile de rang I vor func ţiona Dr. Victor Petrescu şi ca sisteme de siguran ţă pentru bazele de date de interes na ţional, pe principiul clusterelor. În aceast ă categorie intr ă centrele din Bucure şti, Gala ţi şi Cluj-Napoca. Ele vor superviza func ţionarea nodurilor de rang inferior aflate la Ia şi, Bra şov, Craiova şi Timi şoara. Fiecare nod, indiferent de rang, va avea în administrare traficul NOTE din re ţeaua regional ă proprie. La nivelul întregii ţă ri sunt eviden ţiate şapte 1. Banciu, Doina , Modernizarea bibliotecilor , în: regiuni dup ă criteriul geografic (SE, S, SV, V, NV, BANCIU, Doina, BULU ŢĂ , Gheorghe, PETRESCU, Victor, Centru, NE). Selec ţia nodurilor de rangul I a avut Biblioteca şi societatea , Bucure şti, Editura Ager, 2001, p. ca suport principal analiza datelor referitoare la 14-21. infrastructura pe care aceste regiuni o au în acest 2. Ibidem , p. 18-20. 3. Costopol, Corina , Conferin ţa Anual ă a ANBPR – moment, gradul de automatizare a proceselor de 18-19 noiembrie 1999 . Program pentru anii 2000-2002 , în: bibliotec ă, personalul de specialitate angajat, Biblioteca, nr. 12/1999, p. 353 precum şi Agen ţia de Dezvoltare Regional ă din 4. Dediu, Liviu Iulian , Comunitate şi bibliotec ă, în care face parte, structura comunica ţiilor telefonice Revista ,,Biblioteca”, nr. 10-11/ 1999, p. 301-305 digitale (în special cele pe suport de fibr ă optic ă) şi gradul de interes manifestat de institu ţia bibliotecar ă pentru lucrul în grup, prin participarea la proiecte şi programe na ţionale şi interna ţionale. 26 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu”

CONFIGURAREA UNEI BAZE DE DATE ON-LINE ÎN BIBLIOTECI

În decursul istoriei omenirii, dintre toate ştiin ţele, tehnologia informa ţiei a cunoscut cea mai rapid ă dezvoltare. La ora actual ă a avea informa ţii corecte, verificabile, accesibile, exact în momentul în care sunt necesare, poate reprezenta diferen ţa dintre succesul sau e şecul unei afaceri sau al unei aplica ţii informatice. Informa ţia are valoare numai dac ă influen ţeaz ă procesul decizional şi determin ă luarea unora mai bune decât acelea luate în lipsa informa ţiei. Din acest motiv ea trebuie s ă fie disponibil ă în timp util, s ă fie corect ă, necontradictorie, neredondant ă, s ă aib ă o form ă adecvat ă necesit ăţ ilor utilizatorilor. Aceste cerin ţe sunt realizate prin existen ţa unui volum imens de date care trebuie culese, memorate, organizate, reg ăsite şi prelucrate în mod corespunz ător în vederea utiliz ării lor ca informa ţie. O astfel de activitate este legat ă, în informatic ă, de no ţiunea de baz ă de date. Caracteristica principal ă a aplica ţiilor de baze de date const ă în faptul c ă accentul este pus pe opera ţiile de memorare şi reg ăsire efectuate asupra unui volum mare de date şi mai pu ţin asupra opera ţiilor de prelucrare a acestora. Ele constituie unul din punctele forte ale Internetului, acestea constituindu-se în suportul principal al multor site-uri, acoperind o palet ă foarte larg ă, cum ar fi motoarele de c ăutare sau date oferite on- line. Departamentele de referin ţe ale diferitelor biblioteci sunt surse de informa ţii foarte importante în mediul actual. Multe din indexurile, cataloagele sau enciclopediile utilizate pân ă de curând în form ă tip ărit ă au devenit disponibile în variant ă on-line. Mai mult, revistele şi recenziile de rapoarte ştiin ţifice utilizate pentru cercetarea academic ă sunt, în general, disponibile în format electronic. În acest context Biblioteca Jude ţean ă „Ion Heliade R ădulescu” Dâmbovi ţa încearc ă dezvoltarea unei aplica ţii de baze de date on-line cu acces din pagina web (http://www.bjd.cjd.ro), utilizând produse open-source. Informa ţia dinamic ă i.e., informa ţia actualizat ă în timp sau care s ă se modifice în func ţie de preferin ţele utilizatorilor, este furnizat ă f ără a face mari modific ări asupra codului surs ă a paginilor web, principalul „r ăspunz ător” pentru dinamica paginilor fiind limbajul PHP (Hypertext Preprocessor), un limbaj realizat special pentru a fi încorporat în codul surs ă al paginilor web. Cum func ţioneaz ă un astfel de site? Consider ăm urm ătoarea situa ţie: utilizatorul trimite o cerere către pagina de navigator. Aceast ă cerere este transmis ă c ătre serverul de web, care la rândul s ău apeleaz ă scriptul PHP. Acesta din urm ă este executat de c ătre preprocesorul PHP, care extrage datele necesare din baza de date. Rezultatele sunt apoi grupate şi formatate de scriptul PHP şi transformate în cod HTML. În fine, pagina este trimis ă navigatorului, care o afi şeaz ă. Prima etap ă în construc ţia aplica ţiei o constituie dezvoltarea tabelelor care compun baza de date şi a rela ţiilor dintre acestea. Denumim baza de date „C ărţi-BJD”, ce va con ţine, pentru început, dou ă tabele: „Colec ţii” şi „C ărţi”; primul va fi dedicat stoc ării informa ţiilor privind colec ţiile disponibile, iar cel de-al doilea este dedicat înregistr ării datelor specifice pentru fiecare carte din bibliotec ă. Aceste tabele vor fi create utilizând programul „MySQL” (program open-source), prin comanda de creare a structurii unui tabel (CREATE TABLE), ad ăugând câmpurile specifice şi stabilind tipul datelor stocate în acesta, dimensiunile câmpurilor, alte informa ţii suplimentare legate de formatul datelor introduse sau al anumitor reguli de validare pentru acestea. Tabela „ Colec ţii ” include dou ă câmpuri de tip text: „ Cod_colec ţie ”, de maxim 4 caractere şi „Denumire_colec ţie ”, de maxim 20 de caractere. Definim „ Cod_colec ţie ” drept cheie primar ă pentru 27 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie prima tabel ă, pentru acest câmp nefiind acceptate valori duplicate sau nule în cadrul tabelei. Astfel, se pot identifica lucr ările dintr-un anumit domeniu disponibil în bibliotec ă prin codul simplu. Tabela „ Cărţi” va con ţine câmpurile: „ Cod_carte ”-de tip text cu maxim 5 caractere; „ Cod_colec ţie ”- de tip text cu maxim 4 caractere, „ Autor ”-de tip text cu maxim 30 de caractere; „ Titlu_lucrare ”-text cu maxim 80 caractere; „ Editur ă”-tip text cu maxim 30 caractere; „ An apari ţie ”-întreg cu maxim 4 caractere; „ISBN ”-tip text cu maxim 10 caractere, „ Nr_pagini ” de tip întreg cu maxim 4 caractere; „ Localizare ”-tip text cu maxim 10 caractere; „ Cota ”-tip text cu maxim 15 caractere iar drept cheie primar ă vom considera câmpul „ Cod_carte ”. Etapa urm ătoare definirii structurii bazei de date o reprezint ă completarea bazei de date cu înregistr ări. Mediul MySQL permite completarea manual ă a tabelelor cu date, dar şi importul acestora dintr-o baz ă de date existent ă, solu ţie aleas ă şi de biblioteca noastr ă. Dintre câmpurile definite anterior unele vor constitui câmpuri de c ăutare pentru utilizatori, disponibile prin intermediul unui formular HTML:

Operatorii şi/sau permit alegerea conjunctiv ă sau disjunctiv ă a opera ţiilor pentru o anumit ă c ăutare. În urma complet ării câmpurilor de c ătre utilizator şi trimiterea cererii c ătre server este apelat scriptul PHP. Una din comenzile existente în acest script este aceea de a realiza o conexiune cu baza de date şi de a extrage datele cerute din baza de date. Dup ă executarea acestei opera ţii, ele sunt formatate de c ătre PHP, rezultatul este convertit în cod HTML, şi trimis navigatorului, acesta afi şând în format biblioteconomic volumul sau volumele care îndeplinesc simultan condi ţiile impuse de utilizator în formularul HTML. Căut ări asem ănătoare se pot face şi în cazul bazelor de date ce con ţin informa ţii referitoare la periodice (de exemplu, câmpuri de c ăutare: Titlu publica ţie, An apari ţie, Num ăr de ţinut, afi şându-se câmpurile: Titlul publica ţie, An apari ţie, ISSN, Subiect, Num ăr de ţinut) sau pentru bazele de date referitoare la articole (Titlu articol, Autor, Titlu periodic iar ca date afi şate cele din câmpurile: Titlu articol, Autor, Titlu periodic, An apari ţie). Avantajul utiliz ării produselor open-source PHP şi MySQL îl constituie faptul c ă sunt aplica ţii u şor de utilizat, foarte puternice, scopul principal al acestora fiind acela de a scrie rapid pagini web dinamice. Biblioteca Jude ţean ă „Ion Heliade R ădulescu” Dâmbovi ţa î şi propune, pentru urm ătoarele dou ă luni, realizarea unei asemenea baze de date , venind în acest mod în sprijinul utilizatorilor prin oferirea informa ţiilor în timp real. Daniela Stoica

28 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” Scurt demers asupra informatizãrii Bibliotecii Universitãþii „Valahia” Târgoviºte

Informatizarea Bibliotecii Universitare „Valahia” Reþele de calculatoare Târgovi şte, conceput ă, nu ca un scop în sine, ci pentru Într-o re ţea sunt calculatoare care folosesc în cre şterea parametrilor de realizare a fluxului comun diferite resurse (cum ar fi imprimante, modem- informa ţional - atât pe componenta intern ă, cât şi pe uri, scanere sau puterea de calcul a unui calculator), componenta extern ă -poate fi descris ă ca rezultatul pentru o eficien ţă mai mare şi un schimb mai fluid de unei strategii deschise. În orice moment al evolu ţiei informa ţii. Aici exist ă îns ă şi o arhitectura ierarhic ă, acestui fenomen s-a putut remarca şi folosi caracterul fiecare utilizator sau calculator beneficiind de anumite său deschis, modular, adaptabil. Plecând de la o mini drepturi. re ţea şi ajungând la o re ţea de LAN-uri, construit ă pe De şi o re ţea este format ă din diferite tipuri de trasee de fibr ă optic ă şi cu o multitudine de elemente calculatoare legate intre ele, cu moduri diferite de a de conectic ă activ ă, informatizarea BUVT a reprezentat procesa, şi stoca informa ţia, “în ţelegerea” dintre aceste punerea în practic ă a unei viziuni de dezvoltare ce resurse este obligatorie. Din aceast ă cauz ă, în toat ă prevedea evolu ţia pe toate fronturile. aceast ă diversitate, exist ă câteva elemente care nu Unul dintre scopurile majore pentru care s-a trecut pot lipsi dintr-o re ţea. la informatizarea BUVT a fost acela de a îmbun ătăţ i condi ţiile de realizare a fluxului informa ţional. Dac ă în ţelegem prin flux informa ţional totalitatea informa ţiilor vehiculate între diver şi emi ţă tori şi destinatari, într-un sistem dat, atunci putem lua în discu ţie anumite caracteristici ale fluxului informa ţional specifice BUVT. Aceste caracteristici - vechimea informa ţiei, durata de via ţă ., suportul fizic de transmitere a informa ţiei, concentra ţia de cuno ştin ţe, caracterul informa ţiilor, domeniul şi subiectul de interes şi în fine, originea informa ţiilor - vorbesc despre nevoia evident ă de a face s ă circule informa ţia la timp şi în mod optim într-o institu ţie cu o structur ă bogat ramificat ă şi cu un public exigent. Câteva opera ţii sunt necesare pentru determinarea Sistemul de operare în. re ţea (Unix, Windows NT fluxului corect al informa ţiilor. Acestea ar fi definirea etc.) este cel care se ocup ă cu gestionarea resurselor destinatarilor diferitelor pachete de informa ţie si re ţelei, gestionarea traficului pe re ţea şi asigurarea unui evaluarea necesit ăţ ilor specifice privind fluxul de sistem de securitate şi arbitraj al lucrului în re ţea. informa ţii. Server-ul este un calculator care permite accesul din Pentru sus ţinerea lui, politica cea mai potrivit ă era re ţea la unele din resursele sale, documente, aceea de creare a unei infrastructuri (re ţea) informatice, imprimante etc. şi prin aceasta satisface cererile care O re ţea de calculatoare este leg ătura dintre dou ă sau i se fac în leg ătur ă cu resursele pe care le ofer ă. Exist ă mai multe calculatoare care pot schimba informa ţii, ce mai multe tipuri de servere, de la simple calculatoare sunt stocate în general pe medii nevolatile dar extrem care ofer ă fi şiere, spre consultare, celor din re ţea, pân ă de u şor modificabile (dac ă se permite acest lucru). Cu la servere dedicate, care îndeplinesc servicii speciale cât vor exista mai multe calculatoare legate între ele pentru utilizatorii din re ţea (gestioneaz ă accesul la (Internet de exemplu) şi cu cât vor exista mai multe bazele de date, de exemplu). Într-o re ţea Windows NT, servicii on-line, tendin ţa de a schimba informa ţii va de exemplu, exist ă unul primary domain controller care cre şte şi cantitativ şi calitativ, ajungând ca lumea real ă gestioneaz ă întregul trafic în re ţea şi backup domain să se confunde cu cea informatic ă. controller care este copia de siguran ţă a sistemului. Aceea viziune a lui Luis Borges, din nuvela Sta ţiile utilizatorilor sunt calculatoare individuale “”Biblioteca din Babilon”, a unei biblioteci universale, care au diferite p ărţi specializate în comunicarea prin cu rafturi infinite, cu un num ăr mare de galerii re ţea şi acces la resursele re ţelei. Aceste proceduri hexagonale în care toate c ărţile sunt p ăstrate pentru depind de tipul re ţelei în care func ţioneaz ă şi de totdeauna într-un labirint imens, se va concretiza prin protocolul folosit pentru comunicare. Windows Internet. De fapt tot el a g ăsit cea mai reu şit ă metafor ă folose şte în general protocolul NetBEUI, UNIX pentru Internet: “o sfer ă... a c ărei circumferin ţă este folose şte protocolul TCP/IP. inaccesibil ă”. Re ţelele de calculatoare pot fi simple interconect ări

29 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie de calculatoare într-un singur birou (caz în care se server şi sunt transferate, la nevoie, pe oricare sta ţie numesc LAN-uri) sau pot s ă se întind ă pe mai multe de lucru din re ţea. A şa se întâmpl ă, cu diverse soft-uri continente caz în care le numim WAN-uri (cazul re ţelei servind ca driver pentru un anumit tip de periferic Internet). Între aceste extreme paleta este foarte larg ă. (imprimant ă, scanner etc), cu kit-urile de instalare ale Necesit ăţ ile sunt diverse, ca şi tipurile de re ţele. De un produselor precum browser-ul de Internet, editoare de anumit tip sunt cerin ţele unei re ţele ce se întinde de-a texte/imagini şi altele. Se elimin ă astfel transferul pe lungul unei camere şi altele sunt cerin ţele unei re ţele baz ă de diskete sau CD-ROM-uri, crescând eficienta care se întinde de-a lungul unui continent. Din punct opera ţiei şi diminuând riscurile de infectare cu viru şi de vedere tehnic, LAN-urile şi WAN-urile difer ă în primul sau pe cele provocate de deteriorarea, chiar şi par ţial ă, rând prin modul de conectare. Pentru construirea unui a acestor suporturi externe de informa ţie. WAN se folosesc pe lâng ă cabluri UTP şi segmente La nivelul fluxului informa ţional care vizeaz ă de re ţea de fibr ă optic ă, cabluri telefonice, sateli ţi. publicul bibliotecii, elementele implicate mai complexe se interrela ţioneaz ă. Reþeaua din cadrul Bibliotecii Plecând de la utilizarea aplica ţiilor TINLIB si ISIS Universitare „Valahia” Targoviste ce realizeaz ă majoritatea func ţiilor unei biblioteci (achizi ie, catalogare, reg sirea informa iei conform Pornind de la premisa descris ă mai sus, BUVT a ţ ă ţ construit o strategie de informatizare care a ajuns la o unui criteriu) se ajunge la pagina web a bibliotecii, foarte multe metode fiind utilizate în realizarea dialogului cu infrastructur ă modular ă, deschis ă evolu ţiilor ulterioare publicul. şi care ar putea fi descris ă prin simpla enumerare a elementelor sale: Pagina de web, o construc ţie complex ă de tip hipertext, acoper o multitudine de nevoi de transfer a 1. cablare structurat ă ă informa iilor c tre public. În afar de faptul c reprezint 2. topologie ierarhic ă – stea cablare interioar ă stan- ţ ă ă ă ă dard ETHERNET 10 BASE T (cablu UTP, categoria 5) un loc unde studen ţii vor afla despre cele mai noi achizi ii editoriale (rubrica „Nout i” care este in 3. cablare exterioar ă - fibr ă optic ă. ţ ăţ construc ie), este si un punct de informare privind Re ţeaua este compus ă din: ţ 1. l servere loca ţia si modul de utilizare a diferitelor biblioteci ale BUVT. Componenta cea mai important a paginii web 2. 8 sta ţii de lucru ă 3. un swich o reprezint ă faptul c ă, prin intermediul ei se realizeaz ă 4. hub-uri leg ătura dintre bibliotecari şi. speciali ştii din alte domenii interesa i de progresul biblioteconomiei române ti. Din punct de vedere al soft-ului, în re ţeaua de LAN- ţ ş Utilizând adresele de e-mail g site în pagina de con- uri a BUVT se utilizeaz ă platforma Windows, precum ă tact cititorii si to i ceilal i interesa i se pot adresa şi software-ul de aplica ţie ISIS si TINLIB. ţ ţ ţ bibliotecarilor din cadrul BUVT pentru a primi un sfat Configurate separat, cele dou ă LAN-uri - una în vederea cercet rii pe care o au de f cut. De func ţionând în cl ădirea BUVT si cealalt ă fiind o parte ă ă asemenea, po ta electronic este o modalitate simpl din LAN-ul Universit ăţ ii „Valahia” Târgovi şte - comunic ă ş ă ă la îndemâna tuturor salaria ilor BUVT de a între ine pe structura RoEduNet, utilizând un segment de fibră ţ ţ contacte cu oricine din lumea larg , de a se informa, optic ă între unitatea central ă a bibliotecii şi Centrul de ă de a transmite informa ii despre ce fac ei, de a participa Comunica ţii din Universitate. ţ la liste de discu ţii pe domeniu lor, într-un cuvânt, de a comunica . Exploatarea re ţetei din cadrul Bibliotecii Nu sunt de neglijat nici multiplele resurse Internet Universitare „Valahia” Târgovi şte la care salaria ii Bibliotecii Universitare „Valahia” În cl ădirea BUVT, LAN-ul func ţioneaz ă şi ca ţ Intranet, segmentat într-un grup de lucru propriu pentru Târgovi şte au acces şi pe care le utilizeaz ă în scop profesional, fie pentru cre terea bagajului propriu de a fi delimitat de celelalte grupuri ce apar ţin diver şilor ş cuno tin e profesionale, fie pentru a le constitui în utilizatori (facult ăţ i, departamente). Aceast ă maniera ş ţ informa ie pentru beneficiarii bibliotecii. de administrare a re ţelei, pe baza platformei Windows, ţ permite partajarea resurselor, precum si realizarea unor În concluzie , este evident aportul informatiz ării în eficientizarea fluxului informa ional intern i extern al parametrii optimi ai fluxului informa ţional. ţ ş bibliotecii. Iat ă, pe scurt, cum este utilizat Intranetul conceput Ceea ce trebuie eviden iat este viziunea strategic şi gestionat în maniera specific ă BUVT. ţ ă i anume o dezvoltare simultan , pe toate planurile, Cablarea structurat ă pe cablu UTP şi cu elemente ş ă avansând mereu, l sând c i deschise spre noi evolu ii, de conectic ă activ ă (hub-uri) acoper ă, practic, întreaga ă ă ţ deoarece vorbim despre un domeniu cu o dinamic suprafa ţă de lucru din bibliotec ă: utilizând un server ă pe care s-au definit drepturile de utilizare a resurselor ie şit ă din comun - informatica - şi despre o nevoie niciodat stins - nevoia de comunicare. din re ţea (directoare, fi şiere, imprimante etc); aceste ă ă resurse sunt distribuite, practic, pe sta ţii de lucru aflate in diverse loca ţii ale BUVT. optimizând astfel accesul la ele pe baza platformei Windows. Asist . Marius Coman Un alt tip de informa ţie circulat ă pe LAN o constituie Universitatea „Valahia” Târgovi şte diferitele aplica ţii. Acestea sunt, în general, stocate pe 30 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu”

SOCIETATEA INFORMA ŢIONAL Ă ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA FORM ĂRII BIBLIOTECARILOR

Noile tehnologii de informare şi comunicare, noilor tehnologii ale informa ţiei impune o în care Internetul devine un punct de referin ţă , actualizare continu ă a cuno ştin ţelor. sunt prezente în toate domeniile de activitate Societatea informa ţiei se deschide cu o ale omului contemporan: cercetarea ştiin ţific ă, nou ă perspectiv ă în materie de formare, f ăcând petrecerea timpului liber etc. Generalizarea posibil ă autoformarea, facilitând accesul la schimburilor electronice de informa ţii şi diferite resurse documentare sau educative, documente, caracterul universal al acestei noi modificând raporturile între indivizi şi grupe în comunic ări globale, rapiditatea şi caracterul privin ţa cunoa şterii. Dezvoltarea rapid ă a spectaculos al muta ţiilor produse de aceast ă proceselor de formare, recurgând la noile «evolu ţie» este un moment cheie în istoria tehnologii de informare şi comunicare umanit ăţ ii. (înv ăţă mânt la distan ţă , autoformare, Noul mediu, global, mondial, este universit ăţ i virtuale etc) demonstreaz ă c ă am caracteristic tuturor grupelor umane, dar mai intrat într-o nou ă er ă care încearc ă s ă fac ă din mult influen ţeaz ă comunit ăţ ile profesionale care formare secretul dezvolt ării societ ăţ ii intervin în domeniul bibliotecilor şi al contemporane, datorit ă noilor tehnologii (ca document ării. Noi imperative de dezvoltare a instrument care faciliteaz ă înv ăţ area). Aceast ă cuno ştin ţelor şi competen ţelor par s ă fie exigen ţă a form ării se impune celor din biblioteci indispensabile practicilor de solidaritate şi din documentare. Structurile documentare, profesional ă şi aceasta, la scar ă mondial ă. în special bibliotecile, vor avea un rol mult mai Caracterul s ău universal, global este activ în difuzarea cuno ştin ţelor, transformându-se evident manifestând noi comportamente ale în centre de resurse educa ţionale sau oamenilor şi grupurilor umane, modificându-le pedagogice. Bibliotecile virtuale devin altceva modul de a gândi, de a înv ăţ a, de a lucra, de a decât simple baze de date, ele se prezint ă ca coopera. Aceast ă societate a informa ţiei, adev ărate instrumente de sprijin şi dezvoltare despre care se mai spune c ă este societatea a cuno ştin ţelor. cunoa şterii şi a inteligen ţei, se dezvolt ă pe baza La un alt nivel, este important de subliniat unei noi culturi a informa ţiei. faptul c ă speciali ştii din documentare şi din Societatea informa ţiei deschide perspective biblioteci trebuie s ă progreseze în domeniul noi în materie de educa ţie şi formare, oferind cuno ştin ţelor şi competen ţelor permi ţând tuturor un acces facil la informa ţie, la documentare, la bibliotecarilor şi documentari ştilor s ă şi le cunoa ştere (înv ăţă mântul la distan ţă , auto- actualizeze. formarea, biblioteci şi universit ăţ i virtuale). Se Institu ţia bibliotecar ă în contextul actual oficializeaz ă noi modalit ăţ i de organizare a suport ă o desacralizare, nemaifiind v ăzut ă ca muncii, de cooperare şi de dezvoltare, de un templu, ci este conceput ă ca un organism mobilizare a competen ţelor. Punctul central al viu, în continu ă prefacere. Pentru a putea dezvolt ării societ ăţ ii informa ţiei const ă în voin ţa supravie ţui biblioteca este obligat ă s ă exclud ă comun ă de a reda circuitului informa ţional o mai anacronismul, adoptând modele noi şi flexibile. mare fluiditate, de a spori accesul universal. În aceast ă lume în continu ă schimbare Societatea informa ţiei înl ătur ă no ţiunea de biblioteca trece printr-un proces de adaptare la frontier ă, este incompatibil ă cu practicile de cerin ţele societ ăţ ii informa ţionale, asumându- şi închidere şi refuz de comunicare . Nu mai sunt noi competen ţe şi responsabilit ăţ i. frontiere între ţă ri sau comunit ăţ i. Cunoa şterea este informa ţie cu în ţeles şi Prezentul articol demonstreaz ă ce s-ar informa ţie care ac ţioneaz ă. De aceea putea realiza în mod special în domeniul societatea cunoa şterii nu este posibil ă decât bibliotecilor şi document ării. Accelerarea folosirii grefat ă pe societatea informa ţional ă şi nu poate 31 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie fi separat ă de aceasta. În acela şi timp ea este conservare a colec ţiilor; un alt flux informa ţional; mai mult decât societatea informa ţional ă, prin noi servicii oferite utilizatorilor; un altfel de mod rolul major care revine informa ţiei–cunoa ştere de lucru (în echip ă); formarea permanent ă a în societate. Cel mai bun în ţeles al Societ ăţ ii întregului personal pentru a putea coopera la cunoa şterii este probabil acela de Societate nivel na ţional/ european/ mondial. informa ţional ă şi a cunoa şterii. 1 Evolu ţia bibliotecii şi a profesiei, a modului Cunoa şterea a devenit un important factor de lucru, impune personalului o permanent ă economic şi a început s ă fie supus ă proceselor preg ătire şi flexibilitate în vederea îndeplinirii de management. Cunoa şterea tehnologic ă şi obiectivelor. Globalizarea impune noi organiza ţional ă devine la fel de important ă ca competen ţe şi noi aptitudini, noi modalit ăţ i de şi cunoa şterea ştiin ţific ă fundamental ă a lucru la care trebuie s ă participe întreg adev ărului. Societatea cunoa şterii presupune personalul. Informa ţia este un produs, reg ăsibil nu numai o extindere şi aprofundare a cu- în orice serviciu. noa şterii umane, dar mai ales managementul Concluzion ăm afirmând c ă bibliotecile sunt cunoa şterii şi o diseminare f ără precedent a institu ţii-cheie pentru accesul cet ăţ eanului la cunoa şterii c ătre to ţi cet ăţ enii prin mijloace noi, societatea informa ţiei şi pentru integrarea lui folosind cu prioritate Internetul. Prima dintre social ă, în care ar trebui s ă evite sau s ă reduc ă aceste mari nout ăţ i care ofer ă o diseminare f ără neajunsurile pe care societatea informa ţiei le- precedent a cunoa şterii este cartea ar putea provoca. Bibliotecarii sunt cea mai electronic ă. 2 bun ă interfa ţă între cet ăţ eni şi informa ţie: ei pot În concluzie, tendin ţa actual ă este de contribui în mare m ăsur ă la diminuarea acestor diversificare şi de adecvare a serviciilor de neajunsuri. bibliotec ă, în vederea g ăsirii de noi solu ţii, ţinându-se cont de criteriile de adresabilitate, accesibilitate şi disponibilitate a informa ţiei. Ea se converte şte în resurs ă economic ă, iar acest Lect. drd. Agnes Erich sector al informa ţiei începe s ă joace un rol din Universitatea „Valahia” Targoviste ce în ce mai important. Prezen ţa în mediul social a dus la extinderea resurselor informa ţionale dinspre cadrul tradi ţional al bibliotecilor şi arhivelor spre introducerea NOTE: acestora în organiza ţii sau institu ţii. Noul statut al bibliotecarului, al 1 Mihai Dr ăgănescu . Globalizarea şi societatea informa ţional ă: studiu pentru grupul ESEN II . Bucure şti: Academia documentaristului, ca intermediar între Român ă, 2001. informa ţie şi utilizator, impune regândirea 2. Mihai Dr ăgănescu şi Doina Banciu, director general I.C.I., au înaintat forurilor competente o cerere ca pentru c ărţi electronice permanent ă a programelor de formare, dând să se introduc ă coduri eISBN, unde codul ISBN se acord ă ca pentru posibilitatea complet ării competen ţelor cu altele orice carte, dar înaintea codului s ă se treac ă litera e, care s ă arate noi sau perfec ţionarea acestora, în vederea formatul c ărţii electronice. oferirii unor informa ţii de calitate şi într-un timp cât mai scurt, cerute de servicii noi; dezvoltarea unor programe de formare care s ă dezvolte aptitudini noi, utile noilor meserii practicate în biblioteci, într-o continu ă evolu ţie şi schimbare. În societatea informa ţiei spre care ne îndrept ăm, cunoa şterea devine un factor competitiv, cet ăţ eanul devenind tot mai activ. Obiectivul unei biblioteci, centru de informare, centru de formare, centru cultural şi centru social, este acela de a oferi accesul la orice tip de informa ţie, pentru oricine, oricând şi oriunde. Biblioteca va avea nevoie de: o nou ă spa ţialitate; un nou mod de organizare şi

32 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” PATRIMONIUM

DESPRE CIRCULAÞIA CÃRÞII TÂRGOVIªTENE ÎN TRANSILVANIA

Înc ă din momentul tip ăririi, c ărţile şi-au urmat un destin în lumea cre ştin ă ortodox ă. C ărţile î şi au rostul lor şi un loc propriu şi precis - acela de a folosi oamenilor, a fi citite şi anume, pe care traduc ătorii, editorii, tipografii şi scriitorii răspândite cât mai mult, a sluji pentru înv ăţă tur ă şi educa ţie. de documente sau autorii de însemn ări îl subliniaz ă ca pe un Pentru români mai ales, c ărţile - şi primele sunt cele tip ărite lucru necesar. Valoarea c ărţii, perceput ă ini ţial ca instrument la Târgovi şte - şi-au îndeplinit cu prisosin ţă rostul esen ţial, de informare, educare sau lecturare, este în primul rând de a contribui la dezvoltarea culturii na ţionale, a unit ăţ ii de politic ă (mai ales în cazul daniei domne şti) şi moral ă. Abia neam şi limb ă şi, a şa cum sublinia Nicolae Iorga, “prin ele mai târziu, în secolul XVII, valoarea material ă a c ărţii, în ... s-a întemeiat ceva nepre ţuit pentru orice bani sau natur ă, este con ştientizat ă la nivel popor, c ăci cuprind ceea ce va da form ă colectiv şi consemnat ă pe filele ei, câteodat ă gândului şi sim ţirii genera ţiilor care vor chiar în mod expres. C ă valoarea c ărţii era urma: limba literar ă” 1. De la gr ămăticii de mare, în momentul tip ăririi sau dup ă un secol, cancelarie sau ucenicii din tipografii şi pân ă o dovedesc nenum ăratele exemplare de carte la autorit ăţ i (cea domneasc ă, bisericeasc ă sau cump ărate cu bani mul ţi, uneori cu sacrificii or ăş eneasca), folosul c ărţii este perfect personale, dona ţiile de carte f ăcute în ţeles, iar modalit ăţ ile de difuzare a ei, comunit ăţ ii - care este reprezentat ă prin diversificate, se aplic ă la nivel general şi per- biseric ă, precum şi faptul c ă, în familie, ele sonal. Fie c ă este modul obi şnuit de difuzare constituiau un bun de pre ţ şi deveneau (comanditarul împarte cartea de la “c ămara mo ştenire obligatorie- a şa cum ne-o arat ă domneasca” sau tipografie), fie c ă se ocup ă foaia de mo ştenire a fiicelor logof ătului institu ţia editoare sau tipografiile, sistemul Neagoe, care în 1581 primiser ă de la tat ăl este complex şi nu se opre şte doar la acest lor “mo şia şi c ărţile biserice şti” 2. tip de r ăspândire. Pentru c ă, dincolo de Indiferent de valoare, c ărţile circul ă, iar difuzarea institu ţionalizat ă şi organizat ă, mijloacele prin care cartea de la Târgovi şte exist ă nenum ărate moduri de circula ţie a ajunge în Transilvania, Moldova, sau în alte cărţii, dintr-un centru tipografic în altul, zone sunt cele specifice epocii, industriei dinspre şi spre toate provinciile române şti, din capitala tiparului şi mai ales necesit ăţ ilor pe care românii şi le puteau devenit ă centru tipografic spre celelalte regiuni locuite de acoperi doar prin c ărţi şi prin cunoa şterea permanent ă a români. Dac ă documentele şi informa ţiile de arhiv ă ofer ă realit ăţ ii de dincolo de mun ţi. În primul rând este politica pu ţine elemente privind circula ţia (difuzarea) c ărţilor, oficial ă de difuzare, care înseamn ă, prioritar, comenzi duble însemn ările p ăstrate pe numeroase exemplare ne prezint ă, - şi cel mai bun exemplu îl constituie Pravila de la Govora de multe ori complet, un drum lung al c ărţii, drum ref ăcut (1640), tip ărit ă pentru Ţara Româneasc ă şi Transilvania, o ast ăzi de cercet ători prin posesori şi circula ţie, prin itinerarii edi ţie din care ast ăzi s-au g ăsit exemplare la Bungard-Sibiu, şi evenimente care au marcat via ţa c ărţilor şi a oamenilor în Chi şineu-Cri ş, Bontan, Beiu ş, Seghi şte-Alba, Pietroasa şi aceea şi m ăsur ă. Drumurile c ărţii ne arat ă via ţa lor, istoria Borod - Bihor. Prin autoritatea comanditarului, cartea este posesorilor şi a cititorilor, evenimente contemporane sau tip ărit ă la Târgovi şte - Apostol , 1547 (o comand ă dubl ă păstrate în memoria colectiv ă, grija sau pre ţuirea acordat ă; pentru domnii Mircea Ciobanul şi Ilia şcu Rare ş al Moldovei) drumul c ărţii, recompus prin însemn ări şi, mult mai rar, prin sau comandat ă în Transilvania - a şa cum fac Alexandru II surse documentare sau memoriale, este un drum al Mircea şi Mihnea Turcitul, profitând de bunele rela ţii cu permanentelor leg ături dintre români, al posesorilor, al Bra şovul şi de interesul comun pentru carte. C ă este a şa, o păţ aniilor prin care cartea a r ămas şi al eforturilor pe care arat ă şi scrisoarea trimis ă în august 1582 de Luca Hirscher, oamenii le-au f ăcut pentru a o p ăstra şi ap ăra. De şi tip ăriturile judele Bra şovului, lui Gaspar Budecker, primarul ora şului târgovi ştene s-au p ăstrat ast ăzi în pu ţine exemplare - cauza Bistri ţa, pus ă împreun ă cu 3 exemplare din Evanghelie cu fiind nu doar tirajul mic, ci şi condi ţiile istorice vitrege - ele înv ăţă tur ă (Bra şov, 1581); subliniind c ă “scrierea a fost exist ă în ţar ă, importan ţa lor ne-o arat ă exemplarele reg ăsite primit ă cu interes la Sibiu, F ăgăra ş, în Ţara Româneasc ă în spa ţiul slav r ăsăritean sau sud-dun ărean, iar c ărţile de la şi Moldova, dar şi de mitropolitul valah” , judele îl roag ă Muntele Athos vin s ă ilustreze politica dus ă de voievozii “s ă sprijine difuzarea ei în ţinut” 3. Este o politic ă dirijat ă şi munteni pentru men ţinerea mo ştenirii imperiale bizantine institu ţionalizat ă de r ăspândire a c ărţii, pe care în secolul 33 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie

XVII - mai ales în epoca brâncoveneasc ă - românii o simt cump ără un exemplar pe care îl d ă danie bisericii din Porce şti, pe propria existen ţă , iar produsele tipografice de la sud de pentru p ărin ţii s ăi; în 1687, ajuns ă la popa Toma din Sad, Carpa ţi contribuie esen ţial la men ţinerea spiritului românesc cartea este luat ă(f ără ştiin ţă ) de v ărul acestuia, loan Bungard, şi a unit ăţ ii de neam şi limb ă. În acela şi sens, vizitele şi z ălogit ă la Corn ăţ el-Bra şov pentru 2 florini . Sup ărat, popa prela ţilor ardeleni la Târgovi şte (pentru hirotonire, de Toma pl ăte şte la Bra şov cei 2 florini şi, “despl ătind datoria”, închinare la mitropolitul Ungrovlahiei care este şi exarh al îşi recupereaz ă cartea, ducând-o acas ă împreun ă cu o plaiurilor , sau simple popasuri) se constituie în prilejuri Cazanie (la şi, 1643) şi o Cazanie manuscris, ambele potrivite pentru a primi c ărţi şi a le duce în Transilvania; cât cump ărate pentru 15 florini. Rapiditatea cu care cartea este de folositoare au fost ele acolo şi cum au sus ţinut răscump ărat ă îi arat ă importan ţa, valoarea de instrument ortodoxismul în anii grei de dup ă 1690, ne-o arat ă juridic util în dreptul cutumiar al românilor, valoarea însemn ările şi textul de dona ţie, semnat de domni, membri material ă şi, nu în ultimul rând, valoarea moral ă - o carte a ai familiei princiare, prela ţi, oameni simpli, osta şi, preo ţi ob ştii, adus ă pentru ob şte şi destinat ă, prin tip ărire, ob ştii. sau români întor şi acas ă dup ă ani lungi de peregrin ări. Cu cât dep ăş im anul 1730, când m ăsurile prohibitive ale Dac ă predosloviile şi prefe ţele exprim ă motiva ţia autorit ăţ ilor imperiale interzic venirea c ărţilor de la sud de tip ăririi sau destina ţia c ărţii, asigurându-i circula ţia larg ă şi Carpa ţi, şi cu cât pravila tip ărit ă la Târgovi şte se transform ă rapid ă, caracterul politic al daniei domne şti men ţine obiceiul în elementul juridic unic folosit de români, cu atât dăruirii c ărţii, negustori şi gr ămătici aducând din Muntenia înstr ăin ările sau z ălogirile ei sunt rapid rezolvate, iar multe c ărţi pentru nevoile noastre . Apare acum o rela ţie însemn ările scrise pe c ărţi consemneaz ă faptul şi leag ă cu necesar ă şi, de cele mai multe ori, scris ă pe filele c ărţii, o blestem greu pe f ăpta şi. În 1752, popa Mihai din M ăti şeni- rela ţie indisolubil ă şi specific ă fenomenului cultural Harghita z ăloge şte cartea cu o jur ă pentru 10 florini, la Ru şii- românesc, creat ă între motiva ţia şi scopul c ărţii - caracterul Bârg ăului; de aici o r ăscump ără popa Precup din Tofal ău, contractual al daniei de carte - caracterul moral al daniei - care d ă jura , plus 10 florini da ţi z ălog, plus al ţi 15 florini legarea c ărţii cu formule care interzic înstr ăinarea sau da ţi proprietarului. Tot aici; şi tot în 1752, popa Precup din distrugerea ei. Foarte rar, şi atunci din motive întemeiate, Toderi ţa-Bra şov r ăscump ără în târg o carte z ălogit ă de cartea este înstr ăinat ă- a şa cum o face în 1784 Mihai preotul Precup din M ăter ăuşa; şi,pentru a fi sigur c ă nu se Râmniceanu (Munteanu), arestat de autorit ăţ ile imperiale şi va mai întâmpla nimic r ău c ărţii, preotul scrie interdic ţia ca nevoit s ă-şi vând ă Îndreptarea legii ; eliberat şi întors acas ă, rodul (=neamul,feciorii) să nu fie volnici a vinde f ără de are marea bucurie de a- şi revedea cartea drag ă, r ăscump ărat ă ştirea soborului . Ca şi el, monahul Flonta r ăscump ără cu 30 în 1789 de fiul s ău loan şi p ăstrat ă foarte bine pân ă ast ăzi. de florini pravila pus ă z ălog de popa Ioan din Sig la Grija deosebit ă pentru carte, care trebuie p ăstrat ă şi citit ă Giumelci ş-S ălaj, o d ă danie bisericii din sat, la 1805, şi scrie de to ţi cei interesa ţi, este o alt ă direc ţie a procesului de pe ea sarcina transmis ă neamului s ău, de a nu mai z ălogi circula ţie şi, mai ales pentru Transilvania, coordonata care cartea aceasta de la sfânta biseric ă. Spre deosebire de ei, şi ajut ă la reconstituirea unui drum lung, într-un spa ţiu mare, sigur c ă urma şii vor avea grij ă de carte, Ioan Berei cu destina ţii precise( şi precizate), cu semnal ări privind răscump ără o pravil ă de la Şerc ăiţa-Bra şov, ca dar pentru păstrarea ei, refacerea leg ăturii dac ă se deterioreaz ă, fiii şi nepo ţii mei , iar George Aron de Bistra las ă mo ştenire neînstr ăinarea sau recuperarea ei imediat ă. Cartea pus ă ca o alt ă pravil ă, citit ă de Horea şi Avram Iancu, fiind apoi zălog sau luat ă de altcineva provoac ă dispute aprige, a şa folosit ă de nepotul Al.Sterca- Şulu ţiu drept surs ă juridic ă cum se întâmpl ă în 1684, când Marele Sobor de judecat ă pentru studiul privind vechile legiuiri. Mai aproape de convocat la Mitropolia din Alba-Iulia trebuie s ă decid ă a Târgovi şte, la Pietro şiţa, preotul Gheorghe scrie la 1806 spi ţa cui este Evanghelia (Dealu, 1644). Cump ărat ă de popa Oprea preo ţilor str ămo şi lui, proprietari ai c ărţii şi rude cu cei care, din Lancr ăm la 1660, cartea este disputat ă de ob ştea satului în secolul XVIII, veniser ă de la Bran, Moeciu şi Fundata pentru Oarda de Jos, care pretinde c ă le-a fost dat ă danie de domnul a duce cartea în drumuri ale lecturii şi folosirii continui. Matei Basarab (ceea ce nu era adev ărat); prin hot ărârea din Modalit ăţ ile de procurare a c ărţii exprim ă, aproape 28 mai 1684, Marele Sobor Mitropolitan o înapoiaz ă bisericii complet, modul de difuzare în spa ţiul na ţional, de la danie din Ighiel, unde s-a p ăstrat pân ă acum şi unde, la 8 iulie şi “primitul în dar” înscris în prefa ţă , pîn ă la cump ărarea 1771, popa Niculae scrie pe ea un interesant inventar cu cu scopul unei danii c ătre colectivitate. Cartea se cump ără cărţile bisericii din sat. Tot prin “soboare de judecată” este la Târgovi şte, de la “c ămara domneasc ă” - Constantin recuperat ă şi Îndreptarea legii (Târgovi şte, 1652) de c ătre tipograful vinde lui Sofronie din Cioara, în 1750, un sătenii din Ghilad-Timi ş, care i-au învins pe locuitorii satului Molitvelnic (Târgovi şte , 1713), împreun ă cu o Evanghelie Cic ău doar prin “judecat ă şi cu mult ă umblare şi cheltuial ă (Dealu , 1644) - care va fi dus ă la biserica din S ăli ştea-Alba. la soboar ă”. Peste câteva decenii, în 1828, Teodor Balint Sau la Bucure şti, unde Alexandru Morariu din Gherghi ţa o aduce de la biserica din Beiu ş o alt ă Îndreptare a legii , şi vinde preotului “Lupu Mehedin ţeanul ot Col ţea”, acesta aceasta doar prin interven ţia consistoriului din Arad şi mult ă dăruindu-i-o lui Ion gr ămăticul din Ardeal, care o duce acas ă, st ăruin ţă . Valoarea acestei c ărţi şi importan ţa deosebit ă împreun ă cu Liturghii (Târgovi şte , 1713), cump ărat ă la 6 pentru românii din Transilvania ne-o arat ă şi un alt aspect - august 1751; zapisul de cump ărare, scris de “Mihai logof ătul zălogirea ei, în general nespecific ă pentru o astfel de Cern ăteanul ot Bucure şti” şi semnat de martorul Cârn ăticu, tip ăritur ă şi pu ţin reg ăsit ă în drumurile de peste Carpa ţi. logof ăt din Mehedin ţi, nume şte cartea Octoih (Târgovi şte, Aspectul apare îns ă, iar eforturile f ăcute pentru recuperarea 1712) şi a fost g ăsit ă la biserica de lemn din D ătăş eni-Mure ş. pravilei sunt mari, rapide şi cu rezultat pozitiv. În 1653, la Dup ă ce fusese “la înv ăţă tur ă” în Ţara Româneasc ă, Târgovi şte, de la cămara domniei Ţă rii Române şti, Ioan Zilot logof ătul Dumitru din Sibiel vine acas ă cu c ărţi, din care şi

34 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” vinde în 1721-1722 un Octoih (Târgovi şte, 1712); drumurile de proprietate, stabilit la nivel colectiv sau individual, are cărţii îl poart ă la V ăleni-Maramure ş – unde în 1724 vinde uneori formul ări prohibitive, iar caracterul contractual moral un Octioh (Bucure şti, 1720) şi un Molivtenic (Bucure şti, al daniei f ăcut ă colectivit ăţ ii este men ţionat special. 1722) sau în Cara ş-Severin, satul Potoc, unde vinde o Biblie Caracterul contractual al daniei este men ţionat expres, prin (Bucure şti, 1688) cu pre ţul de 50 florini+1cal. În 1764, la însemn ări: de poman ă pentru donator şi familia lui (bisericile Ucuri ş-Bihor, Evanghelia înv ăţă toare (Dealu, 1644) este din Porce şti, 1653 şi Ghilad, 1757); de poman ă pentru cump ărat ă cu 6 m ărie şi de c ătre „ înv ăţă ceii satului ”, cu banii feciorul mort (dat ă de Dumitru Chis ălăţ oiu în 1717) sau câ ştiga ţi la colinde. Întors acas ă din Her ţegovina, jupânul pentru so ţul, preot, mort (la 19 august 1765, în Cornereva- Iorga d ă satului Ghilad, pentru “sufletul lui şi al neamului”, Banat); pentru biserica satului F ăget, în 1780, cu blestem de o frumoas ă Îndreptarea legii , pe care o cump ărase la înstr ăinare scris de preotul Gheorghe. La Şerc ăiţa-Bra şov, Mănăstirea Horacea, scriind pe file istoria ei. În Chioarul de cartea se d ă “ în dar ” pentru fii şi nepo ţi, iar la biserica din Maramure ş, gr ămăticul Ioan Greaca vinde aceea şi edi ţie, Cetea-Alba protopopul Nicolae Ra ţiu scrie în 10 iulie 1794 cu 20 de florin ţi, pentru umo şia satului” Orlat, martori fiind ex-librisul de proprietate al l ăca şului, incluzând şi formula “b ătrânii satului şi preo ţi” (care scriu actul), iar în 1734 la de danie a lui. Gestul protopopului, ca al multor altora, î şi Sibiel vine cartea satului S ăpân ţa, cump ărarea fiind adeverit ă afl ă motiva ţia şi în lipsa c ărtii din patrimoniul bisericilor, ucu popi cutari cu notari”. Uneori, cartea este evaluat ă în iar preo ţii sunt primii care dau cartea tocmai pentru, a folosi bani şi produse, sau numai în produse : Evanghelie înv ăţă toare bisericii şi ob ştei. (Dealu, 1644) este vândut ă în 1725 la Şintea-Arad pentru o Cartea mo ştenit ă vine fie din familie - la biserica din claie de fân, iar Îndreptarea legii compenseaz ă în 1699, la Sălciua, prin urma şii lui Sofronie din Cioara; la Va şarheu, Va şcău-Oradea, un teren evaluat la 80 de florini (este unul în 1761, dup ă ce în 1729 fusese dat ă de poman ă egumenului din cele mai mari pre ţuri pl ătite pentru aceast ă carte). Mitrofan pentru pomenirea preotului Andronic; în biblioteca Daniile de carte, voievodale sau boiere şti, se practic ă lui Al.Sterca- Şulu ţiu, mo ştenit ă de la George Aaron de într-o manier ă care aminte şte suita darurilor din Bizan ţul Bistra, folosit ă pentru citit de Horea şi Avram Iancu, şi imperial, au o implica ţie spiritual ă profund ă şi o importan ţă servind ca surs ă juridic ă pentru studiul despre vechile moral ă unic ă, iar exemplul princiar este preluat şi multiplicat legiuiri, alc ătuit de Sterca- Şulu ţiu. Înstr ăinarea c ărţii este prin celelalte categorii socio-culturale (so ţia domnului, interzis ă, iar r ăscump ărarea este privit ă ca o datorie moral ă cărturari, mari demnitari, prela ţi, simpli preo ţi şi dieci, şi o sarcin ă imediat ă, pentru care se face orice sacrificiu, gr ămătici, negustori şi c ălători ocazionali). De la Şerban inclusiv împrumutul banilor cu dobând ă. Dreptul de Cantacuzino, care trimite prin Sava Brancovici - Veştemeanul proprietate înseamn ă “a noastr ă iaste”, vine “de la mo şi şi cărţi purtând pe file leg ământ de respectare a daniei şi str ămo şi” , “ dat ă bisericii din satul nostru”, etc. neînstr ăinare a c ărţii (la Sebi ş, Pianul de Jos, Pianul de Sus, Indiferent de modalitatea prin care ajunge la proprietar Daia, Breaza, Tili şca, Bra şov, Prejmer, Muguri-Banat, sau lector, cartea poart ă pe filele ei însemn ări care, ast ăzi, Mitropolia din Alba-lulia, biserica “Sf.Nicolae” din Scheii au o imens ă valoare ca izvor istoric, documentar şi memo- Bra şovului), exemplul este urmat de Constantin Brâncoveanu rial, fiind - de cele mai multe ori - singura cale prin care se - care înzestreaz ă cu c ărţi l ăca şurile de la Alba-lulia, pot reconstitui drumul c ărţii, posesorii, circula ţia, evenimente Sâmb ăta, Turn ăvi ţa-Hunedoara, Scheii Bra şovului, F ăgăra ş. contemporane, motiva ţia daniilor, destina ţia şi pre ţul, Mama lui, Doamna Stanca, împreun ă cu Doamna Marica, sistemul de dobândire/pierdere, etc. Pentru c ărţile dau c ărţi în Scheii Bra şovului şi la biserica din Bucerdea- târgovi ştene cu circula ţie transilvan ă, se pot sintetiza toate Alba; stolnicul Cantacuzino d ă c ărţi la Recea-Berivoiul Mic tipurile de însemn ări, pe majoritatea titlurilor imprimate aici pentru “a sa pomenire vecinic ă şi a rodului s ău”, iar fiul între 1508 şi 1715, astfel: Ştefan Cantacuzino trimite dania la M ănăstirea Dragomire şti. • men ţiune de tipograf: Petru tipograful din Târgovi şte, Al ţi donatori au fost sp ătarul Mihai Cantacuzino (la Ghiri şu pe Evanghelie (Dealu, 1644); Român - Cluj şi Hudac - Mure ş), Gheorghe Cantacuzino (la • condi ţiile şi împrejur ările procur ării c ărţii; biserica din Deva şi în Scheii Bra şovului), Antim Ivireanul • dreptul de proprietate, stabilit la nivel colectiv sau şi David Corbea (Scheii Bra şovului), P ăuna Cantacuzino individual; ex-librisul, semnat de Nicolae Ra ţiu, George (biserica Recea), Mihalcea Cândescu banul, Radu Izvoranul Aaron de Bistra şi Avram Iancu, se reg ăse şte doar pe stolnic. Urmându-le exemplul, vor trimite c ărţi “fra ţilor den Îndreptarea legii; Ardial” diacul Udri şte din Târgovi şte, preo ţii bisericii • caracterul contractual, prin proprietate: mo ştenire domne şti de la Arge ş, Ioni ţă polcovnicul “ din Ţara testamentar ă sau nu, zestre, danie, primit ă în dar, de Româneasc ă” şi mul ţi al ţii, care cump ără cartea sau o poman ă(pentru mort sau viu); primesc, o aduc acas ă şi o dau danie. Ca implica ţie mental ă, • autorii asupra regimului c ărţii(cine o cump ără sau o gestul daniei î şi g ăse şte determinarea în exemplul voievodal, dă, de ce, cum, unde, cu ce scop); iar motiva ţia şi contextul d ăruirii ţin de profunda în ţelegere • valoarea c ărţii (izvor juridic, moral, material), a actului cultural şi de semnifica ţia sa complex ă. La nivelul valoarea spiritual ă (este nevoie de ea, este de lips ă), pre ţul oamenilor din popor, dania de carte are r ădăcini profunde, dat în bani sau echivalat, în natur ă sau mixt; care dep ăş esc aura imperial ă a daniei domne şti şi î şi afl ă - • condi ţiile, împrejur ările şi interdic ţiile daniei (în spe- prin însemn ări - motiva ţii de ordin politic, na ţional şi cul- cial prohibi ţiile privind z ălogirea), scopul special al daniei tural. Condi ţiile, împrejur ările şi interdic ţiile daniei se scriu – comuniunea cu locul natal (la Che ţ-Bihor, în 1786); pentru în mod obligatoriu, ca şi cele prohibitive (îndeosebi cele biserica satului; izvor juridic, dat fiind c ă “ţine de dreptate privind z ălogirea, înstr ăinarea şi pierderea c ărţii); dreptul de la mo şi şi str ămo şi” (la Poplaca, în 1795); trimis ă din

35 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie

Târgovi şte “la fra ţii den Ardial” (în 1700); dat ă pentru despre care not ăra şul Andrei Popp de la Hidi ş-Cluj arat ă c ă “îndreptarea nun ţii” (la Câmpani-Beiu ş) sau uden “Aceas ă dumnezeiasc ă carte, a şezare de lege / Sfânta înv ăţă tur ă” (la Fânate, în 1836,1844 şi 1855); însuflare a sfin ţilor p ărin ţi s ă în ţelege: / Cu adâncul • condi ţia c ărţii (cea fizic ă, în special opera ţiunile de blagoslovii împodobit ă / Cu toate obiceiurile sp ăseniei legare/relegare) sau cea moral ă, în raport cu evenimente tip ărit ă /A şă zat ă în l ămurire / Întru luminarea omene ştii contemporane: sc ăpat ă “de distrugerea cea turceasc ă” de fire ”, iar autorit ăţ ile imperiale din Transilvania comand ă în la M ănăstirea Motru, în 1821 ( Evanghelie înv ăţă toare , dat ă 1722 o traducere a ei în limba latin ă, f ăcut ă de P ătru Dobra aici de “Matei voievod’, un exemplar cu circula ţie în zona din Zlatna). Ca surs ă pentru realizarea de copii-manuscrise, Sibiu); salvat ă de “zavistia uni ţilor” la M ănăstirea Cioara, aceea şi edi ţie este folosit ă în 1767 la Pomezel - Bihor, de în 1788, cînd Îndreptarea legii pleac ă la S ăli şte-Sibiu, “fireza şul” Vasile Barda, şi în 1735 la Chiraleu-Bihor, de purtând pe file însemn ări de posesor ale bisericii greco- copistul loan din “Ţara Le şasc ă”. orientale din Cioara. Consemn ările men ţioneaz ă “robia tătar ă” a Ţă rii Române şti la 1678 (la Poplaca, în 1795), Dr. Gabriela Niþulescu schimbarea sultanilor şi a domnului Ţă rii Române şti în perioada 1687 - 1701, stric ăciunile f ăcute de armatele NOTE imperiale în Transilvania la 1788, men ţionarea unor dreg ători 1.Nicolae Iorga. Istoria literaturii religioase a din Muntenia şi Moldova, sau revolu ţia din 1848-1849,cu românilor pân ă la 1688 , Bucure şti, 1904, p. 100. istoria scris ă de Avram Iancu şi Ioan Arcosi. 2. Documente privind istoria României , B, Veac XVI, • folosirea ca suport a c ărţii (Îndreptarea legii) pentru vol. IV, Bucure şti. Editura Academiei, p. 275. semn ături, însemn ări, desene ale lui Picu P ătru ţ sau scrierea 3. Mircea Tomescu. Istoria c ărţii române şti de la înce- pe file a manuscrisului cu povestea Genovevei de Brabant; puturi pân ă la 1918 , Bucure şti, Editura Ştiin ţific ă, 1968, p. 54 • valoarea c ărţii ca izvor -juridic ( Îndreptarea legii,

LEGENDA POPULAR Ă ÎN ZONA DÂMBOVI ŢA

Legenda este o specie a literaturii populare în proz ă „se zice c ă”, „se spune”) au rolul de a retrage sau în versuri, îndeob şte de dimensiuni reduse, care , responsabilitatea povestitorului. Acestea intr ă în corela ţie pornind de la elemente miraculoase sau fantastice, î şi logic ă cu formulele finale : „cum am auzit-o, am povestit-o”, propune s ă explice cauzal, genetic, fenomene, întâmpl ări, „ce-am auzit, spun”, „eu a şa o ştiu şi a şa o spun”. Povestitorul caracteristici ale animalelor, omului şi plantelor. 1 nu se implic ă în nara ţiune, dovad ă formula de deschidere Legenda desemneaz ă, de fapt, un repertoriu de nara ţiuni „se zice c ă”. În legend ă exist ă rela ţia dintre un prezent al orale cu func ţie cognitiv ă. Ea explic ă un eveniment real, sau povestirii - „acum”, „în ziua de azi” – şi un trecut al considerat a fi real, printr-un simbol narativ care include mo- evenimentului – „atunci”, „demult”. Structura narativ ă a tive fabuloase, supranaturale. Iacob Grimm a relevat o legendei cuprinde prologul, fabula şi epilogul. distinc ţie esen ţial ă între basmul fantastic şi legend ă; în basm Uneori creatorul legendei porne şte de la nume şi caut ă eroul se deplaseaz ă în universuri imaginare, în legend ă eroul explica ţia pe cale lingvistic ă. Îndeosebi legendele toponimice se mi şcă într-o lume real ă. „Povestea zboar ă, legenda merge”. au la baz ă acest procedeu: Dragodana , se trage de la dou ă Legendele referitoare la marile personalit ăţ i pun în nume: Dragu şi Dana; Voine şti, de la Voinea; Cânde şti, de lumin ă însu şirile lor neobi şnuite. Apar cli şeele, imaginile la un Cândea; Titu şi G ăeşti, de la Titu şi Gae; Br ăne şti de la şablon. Haiducii, de exemplu, erau victorio şi, fie pentru c ă Bran Stegarul; Bilciure şti de la c ăpitanul Bilciurea; Fieni de aplicau potcoavele invers, fie c ă erau invulnerabili, dar la Fiii Ianii; Scârlen ţa de la Scara Len ţii etc. procedeul potcovirii cailor cu potcoavele întoarse, pentru a-i Alteori, legenda exploateaz ă sensul numelui unei deruta pe urm ăritori, este întâlnit şi în legendele despre localit ăţ i şi cl ăde şte pe aceasta leg ătura explicativ ă, Negru-Vod ă, despre Vlad Ţepe ş şi despre Mihai Viteazul. exemplu: Pietro şiţa, de la piatr ă şi şiţă ; Bezdead: „bez”-f ără, Zăgăzuirea apelor pentru a sp ăla cu şuvoaiele lor valea „deadea”-b ătrân=”satul f ără b ătrâni”. Dâmbovi ţei, plin ă de n ăvălitori, ar fi fost folosit ă de Negru – În general, legendele sunt construite dup ă dou ă tipuri Vod ă şi de Mihai Viteazul. compozi ţionale: tipul comentator şi tipul explicativ. Linia desp ărţitoare dintre mit şi legend ă este vag ă, mitul Societatea interna ţional ă de cercetare a nara ţiunilor are protagoni şti zeii, legenda, oameni obi şnui ţi; ceea ce populare a adoptat o clasificare pe baza a patru categorii apropie mitul de legend ă este scopul explicativ. Aten ţia de legende: cercet ătorilor s-a îndreptat asupra disocierii dintre basm şi • Legende etiologice sau escatologice ; legend ă, dintre mit şi legend ă. • Legende istorice sau despre istoria civiliza ţiei; Silviu Angelescu 2 disociaz ă legenda de basm şi de • Legende mitologice (despre fiin ţe şi for ţe povestire sus ţinând specificul legendei, ca specie distinct ă supranaturale); a epicii populare. • Legende religioase sau hagiografice. Formulele ini ţiale sau de deschidere („cic ă”, „zice c ă”, Cultura popular ă din spa ţiul istorico-geografic 36 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” dâmbovi ţean a intrat în sfera de interes a folcloristicii de- piatr ă. abia în ultimul sfert al secolului al XIX-lea. În Dâmbovi ţa Un eveniment deosebit, r ămas adânc întip ărit în distingem mai multe zone folclorice: memoria satului V ăleni, a fost apari ţia haiducului Radu lui • Valea Superioar ă a Ialomi ţei cu localit ăţ ile Moroieni, Anghel. Pietro şiţa, Pucheni, Malu cu Flori. În Pagini de monografie a satului Br ăne şti , preotul Zoe • Treapta Înalt ă a Subcarpa ţilor Ialomi ţei unde întâlnim En ăchescu prezint ă legenda despre Lacul Zmeului, explic ă aşez ările Pucioasa, Doice şti, Voine şti, Vârfuri şi B ărbule ţu. numele comunei Br ăne şti, de la antroponimul Bran şi al • O parte din Piemontul Cânde ştilor cu sate vestite între localit ăţ ii Scârlen ţa prin hanul de la Scara-Len ţii . care Cânde şti-Deal, Cânde şti-Vale, T ătărani. Numele ora şului Găeşti se spune c ă s-ar trage de la • Câmpia înalt ă a Târgovi ştei, traversat ă de cursurile doi fra ţi, Titu şi Gae, care au plecat în lume s ă-şi fac ă un Dâmbovi ţei la sud şi al Ialomi ţei la est, unde întâlnim rost în via ţă şi localit ăţ ile unde s-au stabilit poart ă numele localit ăţ ile Lucieni, V ăcăre şti, Gura- Şuţii. lor (Titu şi G ăeşti). • Câmpia G ăeştilor, cu localit ăţ ile P ătroaia, Crângurile, Denumirea satului Runcu 4 provine de la latinescul Petre şti, Morteni, Vi şina, Mogo şani, Ulie şti. runcus (runcare=c ărătur ă). În b ătrâni se p ăstreaz ă legenda • Câmpia Titu , având Dâmbovi ţa ca ax şi cu localit ăţ ile venirii unui cioban ardelean, Runceanu. De la Runceanu, Sălcioara, Produle şti, M ătăsaru, Brani ştea, Odobe şti, se zice c ă se trage numele satului Runcu. Satul Brebu se Potlogi, Poiana. presupune c ă şi-a luat denumirea dup ă Lacul brebilor (breb • Valea inferioar ă a Dâmbovi ţei, incluzând şi Valea =castor). Numele satului B ădeni provine de la antroponimul Colentinei, cu localit ăţ ile Coste şti, Lungule ţu, Slobozia Badea , derivat cu sufixul –eni. Moar ă, Brezoaiele, R ăcari, Corn ăţ elu, Cioc ăne şti, Crevedia. Pe lâng ă zonele amintite mai sus, mai men ţion ăm alte Seria exemplelor care ilustreaz ă, existen ţa unei dou ă subzone : una pe Valea Cricovului , cu a şez ările Moreni, geografii legendare, aflat ă într-o strâns ă leg ătur ă cu o istorie Iedera, Valea Lung ă şi cealalt ă pe Valea Potopului cu legendar ă poate continua . Şi una şi cealalt ă sunt la fel de localit ăţ ile Valea Mare, Lude şti, Hulube şti, Scheiul de Jos şi importante pentru c ă dezv ăluie locul pe care legenda îl ocup ă Scheiul de Sus. în via ţa noastr ă. Dar legenda nu este o valoare cultural ă Târgovi ştea a fost nu numai cetate de scaun, ci şi cetate pasiv ă. Ea intervine în destinul fiec ăruia, ne modeleaz ă de legend ă. Numele Târgovi ştei a derivat de la vechiul slav sensibilitatea sau convingerile, ne determin ă uneori chiar „târg ”, „ târgovi şte ”, care înseamn ă „ loc de târg ”. reac ţiile în anumite împrejur ări. Pentru a în ţelege rolul jucat Poe ţii romantici târgovi şteni au contopit în operele lor de legend ă trebuie, evident, s ă cunoa ştem în primul rând unele din legendele care circulau în leg ătur ă cu ruinele legenda, a şa cum circul ă, în variante mai mult sau mai pu ţin Târgovi ştei. apropiate de ceea ce se consider ă a fi modelul ei poetic. În poezia Trecutul. La M ănăstirea Dealu , Grigore Alexandrescu includea legenda domni ţei urm ărit ă de Lect. drd. du şmani de-a lungul tunelului. Alexandru Nicolescu Numele localit ăţ ii Răzvad , deriv ă din latinescul „ vadum ”, Universitatea „Valahia” Târgovi şte ce desemneaz ă un vad , loc de trecere şi prefixul „ răz”. Răzvad înseamn ă „vadul cel des str ăbătut”. NOTE: Explica ţia legendar ă a denumirii Bezdead 3 are trei variante: Una îl deriv de la prepozi ia slavon bez, f r i ă ţ ă ă ă ş 1. Dic ţionar de termeni literari , Bucure şti, Editura Academiei, substantivul deadea, b ătrân. Deci, Bezdead ar însemna 1976, p. 233-234. „satul f ără bătrâni ”. Se spune c ă, demult, tinerii din satul 2. Silviu Angelescu , Legenda , Bucure şti, Editura Valahia, 2002. Provi ţa s-au revoltat împotriva unor m ăsuri mai aspre ale 3. Victor Davidoiu , Mit si istorie , Târgovi şte, Editura sfatului b ătrânilor, au p ărăsit satul şi au întemeiat o nou ă Bibliotheca, 1998, p. 18. vatr ă, Bezdead, satul f ără b ătrâni. A doua legend ă porne şte 4. Gabriel N. Popescu, Mihai Gabriel Popescu , Runcu , de la cuvântul beizadea, de la refugiul beizadelelor se zice, Târgovi şte, Muzeul Jude ţean Dâmbovi ţa, 1973, p. 10-12 s-ar fi numit comuna Bezdead. Cea de-a treia explica ţie este consemnat ă la 1840, de un c ălător francez, Vaillant, şi este în leg ătur ă cu un fenomen local „ Malul de r ăsun ă”. Este un loc în care efectul de ecou este dublat, ceea ce îl face pe Vaillant s ă deduc ă numele satului dintr-o veche form ă latin ă-bis dedit- „care dă de dou ă ori ”. Naive sau savante, toate aceste explica ţii stau la baza unor legende cu circula ţie local ă, pe care diferi ţi culeg ători le-au inclus în culegeri sau în monografii ale localit ăţ ilor jude ţului Dâmbovi ţa. Sunt cunoscute dou ă versiuni orale cu privire la întemeierea satelor comunei V ăleni. Într-o prim ă versiune, întemeierea satului V ăleni ar fi avut loc în vremea domniei lui Vlad Ţepe ş. În a doua, întemeierea satelor ar fi avut loc pe timpul lui Mihai Viteazul. Fondul de legend ă a f ăcut obiectul preocup ărilor lui Gh. N. Miric ă, în lucrarea sa D-ale satului V ăleni. Autorul prezint ă legendele cu talent de povestitor într-o form ă amplificat ă. Legendele toponimice, explicând numele unor a şez ări sau locuri sunt de o bog ăţ ie deosebit ă. Exemplu: Gâlmele Păducelului, Valea Zamurii, Pu ţul de la Po ştă, Cârciuma de 37 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie IONEL FERNIC 65 de ani de la dispariþia sa

Ionel Fernic s-a n ăscut la 29 mai 1901 în Târgovi şte. pare c ă erau originari, iar Ionel Fernic a fost cu domiciliul Din actul s ău de na ştere rezult ă c ă p ărin ţii s ăi locuiau pe în anii s ăi de tinere ţe, şi pân ă la mutare-se pare c ă temporar ă- strada Ion Heliade R ădulescu, la nr. 7. Aici a venit pe lume la Cern ăuţi, în ora şul Ploie şti). viitorul compozitor şi aviator. Reputatul ziarist târgovi ştean Asupra motivelor ce i-au determinat pe cei doi s ă se I.G. Vasiliu a emis ipoteza c ă Ionel Fernic s-ar fi n ăscut pe urce în avion, s-au f ăcut diferite afirma ţii. Astfel, într-o carte locul, ast ăzi viran, unde se afl ă casa avocatului Grigore Tolea. publicat ă în 1993, cu memorii ale lui Ionel Fernic, se spune Aici s-a f ăcut şi o comemorare a autorului de roman ţe prin că acesta plecase la Bucure şti pentru probleme de serviciu. anul 1980 (?), când era în desf ăş urare şi Festivalul Na ţional De asemenea, un articol publicat de Gaby Mich ăilescu de Roman ţe „Crizantema de Aur”, ce are loc anual în acest în „Flac ăra” cu câ ţiva ani în urm ă arat ă c ă Ionel Fernic, la ora ş şi la care se cânt ă mai totdeauna şi o roman ţă de-a lui data când a plecat cu avionul ce avea s ă-i aduc ă sfâr şitul, ar Fernic. Au fost prezen ţi mai mul ţi iubitori ai roman ţelor ( şi fi fost comandantul aeroportului. ai culturii). Eu am recitat o poezie dedicat ă lui Ionel Fernic. În 1938 aveam 13 ani, deci o vârst ă la care puteam s ă În ceea ce prive şte locul de na ştere al compozitorului, am re ţin câte ceva din discu ţiile celor mari. Dup ă producerea fost totdeauna în divergen ţă cu I. G. Vasiliu. Eu am sus ţinut accidentului (avionul s-a pr ăbu şit, în condi ţii r ămase înc ă că indiferent cum s-au schimbat numerele caselor pe strada neelucidate, în mun ţii Bucovinei, în regiunea Neguleasa, azi respectiv ă, din 1901 şi pân ă azi, nr. 7 nu putea s ă cad ă acolo în jude ţul Suceava), am auzit vorbindu-se în cas ă c ă ar fi unde s-a f ăcut comemorarea. Urma s ă mergem, la un frate al fost vorba de un act de sabotaj, c ăci în avion se afla ata şatul lui Fernic, ce mai tr ăia lâng ă Câmpina, s ă-l întreb ăm ce ştie militar al Japoniei la Var şovia, urm ărindu-se posibil uciderea de casa în care au locuit p ărin ţii s ăi la Târgovi şte. Planul nu acestuia. De asemenea, p ărin ţii mei aflaser ă c ă unchiul, cpt. a fost dus la îndeplinire şi astfel incertitudinea r ămâne. Ionescu George, aflând c ă sunt dou ă locuri libere în avionul Despre Ionel Fernic se ştie c ă a compus roman ţe şi ce f ăcea escal ă pe aeroportul pe care îl comanda, l-a chemat tangouri, devenite şlag ăre, r ămase de peste o jum ătate de pe Ionel Fernic telefonic spre a-i propune s ă mearg ă veac înc ă în repertoriul multor arti şti. Amintesc: „Cruce alb ă împreun ă la Bucure şti spre a vedea funeraliile reginei Maria, de mesteac ăn”, scris ă pe versurile lui Artur En ăş escu, poetul care, se ştie, s-au desf ăş urat cu o pomp ă deosebit ă. Iat ă deci damnat, care a trecut şi el prin Târgovi şte.; „Î ţi mai aduci care ar fi fost realitatea. În orice caz, pare neverosimil ă aminte, Doamn ă?”, pe versurile lui Cincinat Pavelescu şi informa ţia din cartea mai sus amintit ă cu privire la procurarea tangourile „Iubesc femeia”, ”Pentru tine am f ăcut nebunii” biletului de avion de c ătre Ionel Fernic cu ajutorul unui etc. func ţionar superior din conducerea de atunci a avia ţiei civile, Se ştie, mai pu ţin poate, c ă a fost un p ătima ş aviator şi când comandandul aeroportului Cern ăuţi, cu care probabil para şutist, în 1938 fiind directorul unei şcoli de pilotaj la compozitorul era prieten ( şi întâmpl ător, se n ăscuser ă Cern ăuţi. De aici şi sfâr şitul tragic, de care voi vorbi mai amândoi în acela şi ora ş, la un an diferen ţă ), avea mult mai jos. Dar, mai întâi, s ă men ţionez c ă, ceea ce se ştie şi mai multe şi mai rapide posibilit ăţ i de aranjare a unei plimb ări pu ţin, Ionel Fernic a scris câteva c ărţi: volumul de schi ţe cu avionul respectiv. „Misterele din Mizil ”, cel de poezii „ Pr ăpăstii ” şi mai multe Cât prive şte relatarea lui Gaby Mich ăilescu, c ă Ionel cărţi pentru copii, povestind prin gura lui Noroc şi alte Fernic era comandant de aeroport, eu am protestat în scris asemenea istorisiri pentru cei mici. Tip ărirea mai multor (într-un mod civilizat, desigur) la vremea respectiv ă, dar n- volume semnate de cel ce era ştiut mai mult în calitatea sa am primit nici un r ăspuns. Întâmplarea a f ăcut ca dup ă aceea de compozitor, ne îndrept ăţ eşte s ă-l trecem printre condeierii să m ă aflu la înmormântarea lui I. G. Vasiliu şi am aflat c ă se Târgovi ştei. afla acolo şi Gaby Mich ăilescu –autor al mai multor volume, Vom vedea câteva am ănunte – inedite – în leg ătur ă cu interesante, recunosc, despre figuri ale trecutului şi vie ţii moartea sa: muzicale române şti – şi m-am dus la el, m-am prezentat şi i- La 22 iulie 1938 un avion de pasageri al companiei am spus c ă eu sunt cel ce i-a scris despre Ionel Fernic. A aeriene poloneze „LOT”, aflat pe linia Var şovia-Bucure şti- avut o atitudine greu de descris, n-a dat nici un răspuns clar, Salonic a f ăcut o escal ă pe aeroportul Cern ăuţi. (ora ş aflat s-a eschivat s ă recunoasc ă gre şeala şi aproape c ă mi-a dat atunci în România). La bordul avionului s-au urcat, spre a de în ţeles c ă nu vrea s ă discute (cu mine) aceste chestiuni. merge în Capitala ţă rii, doi pasageri localnici: c ăpitanul Oricum, cred c ă notele mele, sunt menite s ă aduc ă noi aviator George Ionescu (unchiul meu, fratele mamei), informa ţii cu privire la Ionel Fernic, binecunoscut şi îndr ăgit comandantul aeroportului Cern ăuţi şi Ionel Fernic, cel care compozitor de roman ţe, dar şi scriitor târgovi ştean mai pu ţin – a şa cum am mai spus – se afla acolo în calitate de director cunosct. al unei şcoli de pilotaj. (Precizez, de şi cu întârziere, c ă familia Theodor Nicolin Fernic a locuit pu ţin timp la Târgovi şte, p ărin ţii compozitorului stabilindu-se definitiv la Gala ţi, de unde se 38 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu”

Revista „Litere” – 70 de ani de la primul numãr

Perioada interbelic ă s-a Cavarnali, N. Angelescu), dar şi o continuatoare a caracterizat, printre altele, şi revistei Cristalul ce- şi încetase existen ţa. Ca şi ast ăzi, printr-o efervescent ă via ţă banii necesari apari ţiei revistei se ob ţineau cu greutate literar ă oglindit ă în num ărul prin organizarea, cu aprobarea Prefecturii, a unor baluri, relativ mare al revistelor modestele sume încasate servind la tip ărirea revistei; literare a c ăror existen ţă , ca şi ast ăzi, plata colaboratorilor r ămânea un deziderat. deseori efemer ă, se datora La început, sediul redac ţiei Litere a fost în G ăeşti unor entuzia şti al c ăror nume (str. Luminii, nr. 30). Aurel Iordache precizeaz ă în merit ă a fi evocat. monografia sa c ă „num ărul 2, pe decembrie 1933, are Mihail Ilovici (1910-1983), doi secretari de redac ţie: C. Federeanu şi Mihai Tache un an profesorul meu la (elev la liceul din G ăeşti) şi g ăzduie şte scrisul gimnaziu, g ăeştean prin urm ătorilor g ăeşteni: M. Ilovici, Iorgu Rut (G.V. Ionescu), na ştere şi forma ţie intelectual ă Em. Dumitrescu ( şi el autorul unei monografii a ora şului (şcoala primar ă şi liceul în Găeşti, în 1977) şi Puiu Mihnea (D. Moises, elev).” ora şul natal), absolvent al Urm ătoarele dou ă numere (de fapt un num ăr Facult ăţ ii de Litere şi Filosofie dublu, 3-4 pe ian.-febr. 1934) – istoria se repet ă – au din Bucure şti, a fost profesor redac ţia în Bucure şti, iar dintre colaboratorii g ăeşteni, la liceul din G ăeşti (1933-1938; rămâne doar Mihail Ilovici. Vor ap ărea pân ă în martie- 1945-1955). Poet, prozator, aprilie 1935, în total 19 numere. eseist, istoric literar (r ămân şi Dup ă o lung ă perioad ă de t ăcere, Litere a reap ărut. ast ăzi repere volumele Dup ă 1989 se produce o adev ărat ă recrudescen ţă , Claudia Milian, monografie o explozie a cotidianelor şi a revistelor literare, fenomen critic ă, 1938 şi Tinere ţea lui natural, firesc, r ăspuns la cenzura instituit ă în absolut Camil Petrescu , 1971), de regimul comunist. Se constat ă, simultan, o acut ă membru al Uniunii Scriitorilor, dorin ţă de legitimare a acestor publica ţii care se este (din noiembrie 1930) director al revistei «Cristalul» revendic ă drept continuatoare ale unor reviste sau care a ap ărut în G ăeşti (pân ă la 1 decembrie 1930) şi cotidiane anterioare instaur ării comunismului în apoi la Bucure şti (februarie 1931 – aprilie 1932). România. Astfel, la G ăeşti, în 1998, apare seria nou ă Cu uimitoare tenacitate şi o politic ă editorial ă abil ă a Cristalului , devenit ă îns ă revista elevilor din Liceul ce reu şeşte s ă reuneasc ă nume ce apar ţineau unor „Vladimir Streinu”, cu apari ţie, nedezmin ţind tradi ţia, genera ţii şi orient ări diferite, adeseori divergente, Mihail inconsecvent ă, preluat ă recent sub îndrumarea Ilovici confer ă revistei individualitate şi ţinut ă, având scriitorului şi criticului literar Tudor Cristea, profesor la colaboratori nu numai intelectuali autohtoni, ci şi nume acest liceu. de rezonan ţă în cultura româneasc ă precum Şerban Aprilie 2000 marcheaz ă data edit ării seriei noi a Cioculescu (în acea perioad ă profesor la Liceul „Dr. „Literelor ”. Iat ă cum evoc ă Tudor Cristea ( Litere , anul Angelescu” din G ăeşti), Mihail Dragomirescu, Eugen IV, nr. 3-36 , martie 2003) începuturile: „F ără mijloace Lovinescu, Ramiro Ortiz ş.a. financiare, dar sperând c ă se poate, am g ăsit un format La şapte luni dup ă ce Cristalul î şi încheie existen ţa, apt de a fi justificat cultural şi am gândit de unul singur la G ăeşti apare revista lunar ă Litere, din noiembrie 1933 primul num ăr. I l-am rezumat, într-o sear ă, pân ă în februarie 1934 (ultimul num ăr dublu, ian.-febr. concitadinului meu, Dumitru Ungureanu, şi am hot ărât, 1934 apare la Bucure şti unde se mutase redac ţia). scurt, s-o facem. El a procesat, la calculatorul propriu, În cartea lui Aurel Iordache Găeşti 500. File de materialul şi a completat editorialul cu câteva idei monografie (ap ărut ă postum în 1998) ce marca cinci războinice. În rest, articole scrise de mine, proz ă scris ă secole de atestare documentar ă a ora şului G ăeşti de el, dou ă pagini de poezii ale Ioanei Dana Nicolae, (lucrare îngrijit ă şi augmentat ă de poeta Daniela-Olgu ţa câteva încerc ări poetice ale unei eleve. Numai 16 Iordache, fiica scriitorului), apar cele mai sigure pagini, dar o mic ă bomb ă. Sau o z ădărnicie. Sau o informa ţii despre revista Litere , distinsul scriitor şi aiureal ă. Nici eu nu mai ştiu. Trebuie îns ă s ă recunosc profesor Aurel Iordache fiind nu numai contemporan contribu ţia celui de-al treilea om, Mihai Stan, directorul evenimentelor, dar şi implicat. Editurii Bibliotheca. El ne-a ajutat s ă tip ărim revista, Afl ăm astfel c ă Litere s-a dorit a fi revista care s ă preluând ulterior toat ă latura tehnic ă şi, în ultima vreme, reprezinte Gruparea Intelectual ă Litere (A. Chirescu, o mare parte din sarcinile redac ţionale.” C. Federeanu, Pericle Martinescu, Aurel Marin, Matei Într-adev ăr, Editura Bibliotheca , în sediul c ăreia Alexandrescu, Al. Bistri ţeanu, A. Talex, Vladimir se afl ă redac ţia târgovi ştean ă a Literelor , cel de la 39 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie

Găeşti este pe str. 13 Decembrie, Bl. A5, domiciliul Ciubotaru, Gheorghe Vod ă, Iulian Filip. directorului revistei, a ini ţiat demersurile pentru Lumea literar ă a semnalat repetat ţinuta înalt ă a ob ţinerea ISSN-ului (1582-0289) şi a asigurat, începând revistei: Literartur ă şi Art ă (Chi şin ău), Jurnal de chiar cu primul num ăr, tehnoredactarea şi tiparul. Dâmbovi ţa, Adev ărul Literar şi Artistic, România Fiindc ă mul ţi dintre colaboratorii editurii au acceptat Literar ă, Observator Cultural, Biblioteca, Curier, Vatra, să scrie şi în Litere , directorul Editurii Bibliotheca , care Universul C ărţii, Contemporanul, Na ţional, S ăget ătorul, este şi redactorul- şef al revistei a ob ţinut pagini inedite Luceaf ărul ş.a. semnate de nume cu prestigiu, unii având rubrici De curând, Litere poate fi accesat ă pe site-ul permanente: Alexandru George (Accente), Mircea Editurii Bibliotheca www.bibliotheca.ro. Horia Simionescu (Literatur ă dus-întors), Barbu Nu poate trece neremarcat faptul c ă, în mare, Cioculescu (Breviar), George Muntean, Emil Vasilescu, colaboratorii revistei Litere se identific ă cu cei ai Editurii George Anca, Henri Zalis. Colaboratorilor g ăeşteni Bibliotheca , mul ţi dintre ei ajungând s ă scrie în Litere Tudor Cristea (Editorial, Cronica literar ă, Revista prin aceast ă filier ă: Alexandru George: În treac ăt, revistelor), Dumitru Ungureanu (Alambicotheca), văzând, reflectând; Consemn ări în curs şi la fine; Petre Daniela-Olgu ţa Iordache (Lecturi), Alecu Vaida Gheorghe Bârlea: Lexicul românesc de origine Poenaru, Nicolae Neagu li s-au al ăturat, în timp, cei francez ă; George Coand ă: Spa ţiul istoric românesc, din Târgovi şte: Mihai Stan (Lecturi, Interviu), Ştefan imagini geopolitice şi de civiliza ţie; Oarecum, Sinea- Ion Ghilimescu (Cronic ă literar ă), Mihai Gabriel mi; Tudor Cristea: Partea şi întregul; Alter ego; Ştefan Popescu (Clio), Victor Petrescu (Inedit-Remember), Ion Ghilimescu: Proximitatea lui Eminescu; Daniela- George Coand ă (Geociviliza ţie româneasc ă), Ioana Olgu ţa Iordache: Urma de sânge; Nicolae Neagu: Dana Nicolae (Lecturi), George Geac ăr (Lecturi), cu Plural în singur ătate; Ioana Dana Nicolae: Contre-jour; prezen ţă permanent ă. Sporadic au fost g ăzdui ţi în Victor Petrescu: Văcăre ştii – o dinastie poetic ă; Litere Petre Gheorghe Bârlea, Marius B ădi ţescu, Dic ţionarul de literatur ă al jude ţului Dâmbovi ţa; alte 5- George Corneanu, Mircea Dr ăgănescu, Ion 6 titluri ; Mihai Gabriel Popescu: Dinastia de c ărturari a Mărculescu, Marin Neagu, Doina Petrescu, George Cior ăne ştilor; Memoria dasc ălilor no ştri – 4 volume; Sânpetrean, Emil St ănescu. M.H. Simionescu: Târgovi şte, scurt excurs sentimental; Redac ţia, a şa cum apare pe coperta a treia a Cum se face; Emil St ănescu: Fructele izol ării; Alecu ultimului num ăr, 10(43) oct. 2003, are urm ătoarea Vaida Poenaru: Şansa; Între dou ă lumi; Emil Vasilescu: componen ţă : Tudor Cristea (Director), Mihai Stan Vladimir Streinu. Monografie ş.a. (Redactor- şef), Mihail-Florin Stan (secretar de Reiese c ă, în Litere au publicat doar autori redac ţie), Alexandru George, Mircea Horia Simionescu, consacra ţi, orientare principial ă ce a men ţinut statutul Barbu Cioculescu, Nicolae Neagu, Mircea revistei, provocând îns ă, fatal, nemul ţumiri celor ce nu Constantinescu (Seniori editori), Ştefan Ion Ghilimescu, au putut accede în paginile acestei reviste lunare de Daniela-Olgu ţa Iordache, Dumitru Ungureanu, Victor cultur ă, în Târgovi şte mai ap ărând doar Curier – revist ă Petrescu, Mihai Gabriel Popescu, George Coand ă, de cultur ă şi bibliologie (redactor- şef Victor Petrescu) Christian Cr ăciun, George Geac ăr, Iulian Filip – şi Eroica (redactor- şef George Coand ă), nici acestea subredac ţia Chi şin ău (Redactori colaboratori), Luchian uşor permisive. Georgescu (Procesare computerizat ă), Ion Anghel S-a dorit şi atragerea unor colaboratori tineri, îns ă (Tehnoredactor) doar Raluca Ciochin ă şi Margareta Binea ţă s-au ridicat Întâlnirea la Chi şin ău, în octombrie 2000, a la standardul impus. Trebuie aminti ţi domnii George redactorului- şef, Mihai Stan, cu poetul Iulian Filip a dus Corneanu (Centrul de Crea ţie Târgovi şte) şi Mihai la înfiin ţarea unei subredac ţii a revistei Litere în Drug ă (întreprinz ător din G ăeşti) care au asigurat o Chi şin ău şi a avut ca efect rubrica Poezia Acas ă parte din cheltuieli începând cu nr. 15, pân ă la aceast ă (prezentat ă de poetul şi graficianul Iulian Filip, dat ă Litere ap ărând prin eforturile financiare ale Editurii subredac ţia Chi şin ău), în care, lun ă de lun ă, au fost Bibliotheca şi ale directorului revistei; editura suport ă prezenta ţi cititorului poe ţi contemporani din Basarabia şi în continuare o parte din cheltuieli. într-o selec ţie autorizat ă. Urmarea – apari ţia la Editura Ajuns ă în al patrulea an al existen ţei, dep ăş ind cu Bibliotheca a unei antologii întocmite de cei doi amici , mult vârsta înainta şei sale, Litere d ă semne certe de finan ţat ă printr-un proiect aprobat de Ministerul Culturii longevitate. şi Cultelor. Amintim numele unor poe ţi, în fapt colaboratori ai revistei Litere , a şa cum apar ele în Prof. Mihai Stan cuprinsul antologiei, într-o ordine impus ă de cea a Director, Editura “Bibliotheca” public ării acestora în revist ă: Vasile Romanciuc, Liviu Damian, Grigore Vieru, Ion Vatamanu, Nicolae Dabija, Petru Zadnipru, Anatol Codru, Nicolae Costenco, Leonida Lari, Aureliu Busuioc, Paul Mihnea, Ion Hadârc ă, Nicolae Popa, Nicolae Esinencu, Emilian Galaicu P ăun, Arcadie Suceveanu, Irina Nechit, Iano ş Ţurcanu, Victor Teleuc ă, Dumitru Fusu, Leo Butnaru, Alexe R ău, Dumitru Matcovschi, Andrei Ţurcanu, Leo Bordeianu, Valeria Grosu, Vasile Spinei, Mihai Ion

40 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” ELENA V ĂCĂRESCU scriitoare românã de limbã francezã

Elena V ăcărescu s-a n ăscut la 30 octombrie 1864 la forum. A ap ărat drepturile României în toate împrejur ările, Bucure şti, fiind descendent ă pe linie patern ă a poe ţilor fiind un mesager al ţă rii sale în Fran ţa şi în lume. În 1925 a Văcăre şti, a c ăror contribu ţie la dezvoltarea culturii şi fost aleas ă membr ă a Academiei Române. În 1927 a publicat literaturii române este binecunoscut ă. Mama, femeie Dans l’or du soir , una din cele mai bune culegeri lirice ale inteligent ă, energic ă şi ambi ţioas ă, provine dintr-o veche sale. În timpul celui de al doilea r ăzboi mondial s-a exilat în familie boiereasc ă - F ălcoianu. La vârsta de şapte ani Elena sudul Fran ţei, unde a continuat s ă ţin ă conferin ţe, dovedind are revela ţia frumuse ţii câmpiei române, o atitudine antifascist ă. Reîntoars ă la cu ocazia primei sale vizite la V ăcăre şti, Paris în 1944, are supriza nepl ăcut ă de domeniul familiei. Aici î şi va petrece o a- şi g ăsi casa scotocit ă de Gestapo şi bun ă parte din anii copil ăriei, în mijlocul arhiva personal ă par ţial distrus ă. unei naturi încânt ătoare, pe care o va România îi încredin ţeaz ă noi misiuni evoca cu lirism şi nostalgie în memoriile oficiale. În 1946 i se aduce un omagiu sale. Vis ările şi medita ţiile în sânul călduros la Lega ţia român ă de la Paris naturii alternau cu lec ţii de greac ă, latin ă, pentru cincizeci de ani de activitate ca istorie, geografie, limbi str ăine şi „ambasadoare permanent ă a culturii numeroase lecturi din autori francezi şi române în Fran ţa”. englezi. Talentul s ău poetic s-a Imaginea României este o structur ă manifestat de timpuriu, încurajat de voci mental ă fundamental ă la Elena autorizate ca cele ale lui Vasile Văcărescu. Ca şi la Martha Bibescu, este Alecsandri sau Titu Maiorescu. o imagine caleidoscopic ă, un „agregat Începând cu 1879, frecventeaz ă, la mitoid”, un corp cu multiple fa ţete. Sorbona, cursurile unor profesori Peisajul românesc revine adesea sub pana celebri. Lecturile din poe ţii francezi, poetei: câmpia român ă cu simfonia ei de lec ţiile de prozodie cu Sully culori şi cu parfumuri subtile, mun ţii, „les Prudhomme, frecventarea saloanelor Carpathes d’airain” cu „vârfurile verzi” literare ale lui Leconte de Lisle şi José Maria de Heredia şi „brazii misterio şi”. Motivul apei poart ă amprenta aceleia şi contribuie la l ărgirea orizontului cultural al poetei. iubiri pentru ţara de origine (Oltul, Dun ărea, marea asociat ă În 1886 îi apare primul volum de versuri Chants cu Orientul, cu mituri şi legende). Viziunea de ansamblu a d’Aurore. Critica este favorabil ă tinerei poete. În plus, ţă rii apare de nenum ărate ori în poezia Elenai Vacaresco. Academia îi acord ă premiul Archon Despérouses. Dup ă Dintre provincii, Moldova „voluptuoas ă şi tandr ă” cu întoarcerea în România (1888) devine domni şoar ă de onoare câmpiile ei frumoase, cu dulcea ţa ei, exercit ă cea mai mare şi colaboratoare a reginei Elisabeta (Carmen Sylva), care atrac ţie asupra poetei. traduce în german ă, englez ă şi italian ă culegerea sa de versuri Clima şi succesiunea anotimpurilor sunt transfigurate folclorice Le Rhapsode de la Dâmbovitza . C ălătore şte mult, poetic: bucurie, blânde ţe, melancolie, triste ţe alterneaz ă în înso ţind-o pe regin ă la cur ţile din Europa (a se vedea Rois et ritmul amplu al anotimpurilor. În evocarea trecutului istoric reines que j’ai connus ). Este epoca „romanului” ei de Elena V ăcărescu se integreaz ă în strategiile identitare ale dragoste cu prin ţul Ferdinand, al c ărui deznod ământ tragic epocii sale: originea latin ă şi continuitatea, eroismul şi curajul o va marca profund. Obligat ă s ă p ărăseasc ă ţara dup ă ruperea ţă ranului român devenit soldat, cu ocazia diferitelor r ăzboaie logodnei cu Ferdinand, st ă câtva timp în Italia, apoi se (1877 de exemplu). Un suflu de patriotism autentic stabile şte în Fran ţa, unde va r ămâne pân ă la sfâr şitul vie ţii. traverseaz ă odele şi medita ţiile poetice în care sunt evocate Frecventeaz ă saloanele literare, se împrietene şte cu scriitori figurile glorioase ale trecutului: Mircea cel B ătrân, Vlad francezi reputa ţi, î şi public ă versurile şi romanele ( L’Ame Ţepe ş, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare. sereine , 1894; Lueurs et flammes , 1903; Le jardin passionné , Un loc important în poezia Elenei V ăcărescu este ocupat 1908; La dormeuse éveillée , 1914; Amor vincit , 1908; Le de imaginarul colectiv popular - mituri, legende, tradi ţii, Sortilège , 1911), desf ăş oar ă o bogat ă activitate publicistic ă. obiceiuri. Reprezentativ este Le Rhapsode de la Dâmbovitza Începând cu 1904, anul întemeierii Universit ăţ ii Analelor în care transcrie melosul popular al ţinutului natal: bocete (Université des Annales ), Elena V ăcărescu va desf ăş ura o (Les Chants fun čbres ), descântece, farmece, magie neagr ă, bogat ă activitate de conferen ţiar ă. Între 1914 - 1916 a activat balade, incanta ţii de dragoste. Printre figurile populare cu entuziasm în favoarea ţă rii sale şi a cauzei na ţionale. Dup ă autohtone create de Elena V ăcărescu imaginea haiducului primul r ăzboi mondial, guvernul francez i-a decernat şi a cobzarului / l ăutarului se deta şeaz ă prin pitoresc şi Legiunea de Onoare. Între cele dou ă r ăzboaie mondiale a componenta de vis, dragoste şi poezie. Multe din temele şi participat la toate sesiunile Societ ăţ ii Na ţiunilor de la Geneva motivele din Rhapsode sunt reluate în l’Ame sereine şi Dans în calitate de secretar general al delega ţiei României la acest l’or du soir : dialog permanent, uneori euforic între om şi 41 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie natur ă, atotputernicia iubirii, durerea desp ărţirilor, impactul ale unui romantism târziu, tensiunea existen ţial ă evoc ă via ţă - moarte, întoarcerea la legende, la credin ţe şi mituri dragostea pasional ă şi nefericit ă a autoarei pentru prin ţul vechi. Modelul ontologic specific românesc creat de Elena Ferdinand. Psihologia iubirii feminine este completat ă de Văcărescu con ţine câteva tr ăsături definitorii: sentimentul entuziasmul pentru satul românesc, cu pitorescul peisajului, de comuniune cu natura, predispozi ţia spre poezie, cultul locuitorii frumo şi şi harnici, l ăutarii cu cântecele lor vesele eroismului, al curajului, patriotismul. Le Rhapsode de la sau triste. O lume idilic ă, atemporal ă, pitoreasc ă şi pu ţin Dâmbovitza , principala culegere a Elenai Vacaresco sălbatic ă. Le Sortilège (1911) marcheaz ă propensiunea referitoare la România, con ţinând balade, legende, cântece, autoarei pentru zugr ăvirea vie ţii rustice, dublat ă de un viu doine, culese şi recreate de autoare, a avut un succes r ăsun ător interes pentru cultura folcloric ă cu straturile ei profunde: în str ăin ătate, fiind tradus integral în francez ă, german ă, magie neagr ă, farmece, supersti ţii, mituri ancestrale. englez ă, italian ă şi par ţial în zeci de limbi din lume. Aprecierile Dragostea, sentiment impetuos, este motivul determinant al pozitive, entuziasmul criticii (Gaston Boissier, Auguste ac ţiunii eroilor strivi ţi de un destin implacabil. Schema Dorchain, Leconte de Lisle, Paul Morand) se explic ă şi prin narativ ă a romanului Le Sortilège este îns ă lipsit ă de interesul manifestat în epoc ă pentru psihologia popoarelor. coeziune, structura de profunzime şi consisten ţa epic ă sunt Analiza structurilor şi atitudinilor mentale reg ăsite în pu ţin solide. poemele sale: dragostea şi scurgerea timpului, natura Dubla component ă, ontologic ă şi axiologic ă, a (p ădurea, marea, luna), moartea, amintirea, mitologia memoriilor Elenei V ăcărescu le confer ă un statut aparte în demonstreaz ă faptul c ă Elena V ăcărescu r ămâne tributar ă ansamblul operei sale. Copil ăria fericit ă petrecut ă la lirismului tradi ţional. Iubirea este prezentat ă sub toate Văcăre şti, contactul cu natura şi descoperirea marilor autori aspectele: euforie, visare, a şteptare febril ă, speran ţă , români şi str ăini, frecventarea saloanelor literare şi nelini şte, suferin ţă . Ca şi la Noailles, la V ăcărescu iubirea aristocratice din Paris, anii petrecu ţi la Curtea regal ă, ca este atotputernic ă, sacralizat ă, dincolo de bine şi de r ău, lege domni şoar ă de onoare a reginei Carmen Sylva, logodna fundamental ă a lumii. În materie de iubire nici un sacrificiu furtunoas ă cu prin ţul Ferdinand, viitor rege al României, nu i se pare prea mare poetei, care se dovede şte capabil ă de exilul în Fran ţa, activitatea ei cultural ă şi diplomatic ă devotament, de sacrificiu. Chiar credin ţa religioas ă este debordant ă, personalit ăţ ile de marc ă pe care le-a cunoscut condi ţionat ă la ea de prezen ţa sau absen ţa fiin ţei iubite. se reg ăsesc în c ărţile de memorii ( Mémorial sur le mode Suferin ţa provocat ă de iubirea pierdut ă este mai rea decât mineur, Le Roman de ma vie ) dar şi în numeroase conferin ţe, moartea. Pentru V ăcărescu iubirea se identific ă cu via ţa articole, interviuri cu caracter autobiografic. Partea cea mai îns ăş i. Transfigurarea unor motive ca fortuna labilis şi carpe interesant ă a memoriilor o constituie evocarea diem nu putea lipsi din crea ţia Elenei V ăcărescu, o poet ă de personalit ăţ ilor literare şi artistice pe care le-a cunoscut în un lirism atât de tumultuos. Tinere ţea care î şi ia repede lunga sa carier ă cultural ă sau a c ăror prieten ă şi colaboratoare zborul, luând cu ea dragostea şi fericirea, este evocat ă cu a fost: José Maria de Heredia, Leconte de Lisle, Victor Hugo, nostalgie de poet ă. Dragostea şi moartea sunt greu de disociat Anna de Noailles, Henri Bergson, Paul Valéry, Nietzsche. în unele poezii ale Elenei V ăcărescu. Suferin ţa, iubirea Imaginea României „singura, devoranta pasiune” a scriitoarei tr ădat ă, decep ţia amoroas ă o fac s ă doreasc ă moartea sau s-o în slujba c ăreia şi-a pus talentul, for ţele şi inteligen ţa ca şi înfrunte demn, eroic. Aceast ă atitudine în fa ţa mor ţii o cea a domeniului familial, V ăcăre şti, evocat pe un ton liric apropie nu numai de stoicism, care justific ă suferin ţa, şi nostalgic apar recurent în Memorii . Talentul de considerând-o ca elementul purificator primordial, dar şi de memorialist ă al Elenei V ăcărescu se reg ăse şte şi în Rois et cre ştinism, structurat pe o etic ă similar ă. Uneori, atitudinea reines que j’ai connus . O lume disp ărut ă, plin ă de m ăre ţie, în fa ţa mor ţii ia forma unui puternic panteism. Dorin ţa de este prezentat ă în imagini vii şi colorate: regi şi regine, prin ţi identificare cu natura este o form ă de reintegrare în cosmos. şi prin ţese, ace şti „mari ai lumii disp ărute” evoluând în Poeta sper ă s ă reg ăseasc ă lini ştea, odihna binef ăcătoare şi castele, parcuri, cur ţi princiare. binemeritat ă în dinamica grandioas ă a universului sau în Numeroasele discursuri şi conferin ţele pronun ţate la reintegrarea în p ământul natal, românesc. Credin ţa în Geneva, în calitate de delegat al României la Societatea Dumnezeu este totu şi sincer ă şi robust ă, declarat ă pe un ton Na ţiunilor, la Paris şi în alte ora şe din Fran ţa, în cadrul peremptoriu. Universit ăţ ii Analelor, au pus în eviden ţă remarcabilele Natura, care se prezint ă sub diverse aspecte (natur ă - calit ăţ i de orator ale Elenei V ăcărescu: claritatea prieten, natur ă - ad ăpost, natur ă - refugiu) este una din ra ţionamentelor, siguran ţa analizei, elegan ţa şi armonia structurile mentale fundamentale ale discursului liric al frazelor, vigoarea şi precizia exprim ării, argumentarea Elenei V ăcărescu, ca şi evocarea tinere ţii şi a copil ăriei. infailibil ă, echilibrul ansamblului, punerea în valoare a unei Tinere ţea reprezint ă epoca viselor, a speran ţelor nebune, a idei centrale, a unei teme esen ţiale, cunoa şterea perfect ă a elanurilor generoase şi a purit ăţ ii. Amintirea copil ăriei este retoricii. Ne-am axat atât pe analiza discursurilor oficiale, intim legat ă de elementele peisajului românesc, de V ăcăre şti pronun ţate la Societatea Na ţiunilor cât şi pe conferin ţele şi împrejurimile sale, cu „farmecul” şi „magia” lui. ţinute la Anale, publicate în volumele Conferencia şi Dorin ţa Elenei V ăcărescu de a- şi exprima liber Projections colorées . Osatura conferin ţelor este la fel de sentimentele, emo ţiile, gândurile şi-a g ăsit expresia nu numai solid ă ca a discursurilor, dar stilul mult mai bogat în imagini: în poezia liric ă ci şi în proza sa: roman, teatru, conferin ţe, metafore, compara ţii, epitete, enumera ţii, repeti ţii pun în memorii, articole. Formula narativ ă adoptat ă în Amor vincit eviden ţă valoarea artistic ă, logica argumenta ţiei şi rigoarea (1909), cea a romanului epistolar, implic ă povestirea la documenta ţiei. persoana întâi şi d ă romanului aspectul de confesiune total ă. Admis ă în cercul de ini ţia ţi pe care îl forma Parnasul, Facultatea de introspec ţie şi con ştiin ţa de sine sunt expresii 42 BIBLIOTECA „Ion Heliade Rãdulescu” în jurul anului 1885, Elena V ăcărescu a p ătruns în literatura calit ăţ ile spirituale şi suflete şti ale scriitoarei se îmbin ă într- francez ă dup ă publicarea primului volum de versuri Chants un tot armonios: „Nous admirons son esprit délicat, le sel de d’Aurore şi acordarea premiului Archon Despérouses , urmat ses épigrammes, le charme de son émotion et de sa phrase de premiul Julien Fabre , pentru Le Rhapsode de la ainsi que l’incomparable aisance de sa diction qui en fait Dâmbovitza . Cu toate c ă a r ămas tributar ă lirismului une conférenci čre accomplie. Po čte, elle nous enchante par tradi ţional (o orientare mai radical ă i-ar fi adus un loc mai les images qu’elle tire du néant, l’harmonie de ses souvenirs bun în ierarhia literar ă francez ă) poezia ei a fost bine primit ă et l’éloquence de ses r ęves. La religion du travail et le culte în epoc ă de criticii literari din Fran ţa. Edouard Pailleron, E. du beau s’y ajoutent, idéals qui lui sont un sanctuaire dans M. Caro, Gaston Paris, Auguste Dorchain, Paul Morand, notre époque troublée.” Cuvintele cele mai emo ţionante ni Charles de Pommairols sunt doar câ ţiva din criticii şi scriitorii se par cele pronun ţate de Paul Morand deoarece presupun o care au pus în eviden ţă sensibilitatea romantic ă a poetei. În real ă comuniune de idei şi sentimente: „J’ai rencontré Hélène ultimele dou ă decenii de via ţă a f ăcut parte ca membr ă sau VăcarescoV ăcărescu pour la premi čre fois… au fait, l’ai-je chiar pre şedint ă din mai multe jurii literare. În 1937 s-a rencontrée quelque part pour la première fois ? Non, je l’ai organizat festivitatea Hommages à Elena V ăcărescu unde toujours connue.” s-au subliniat nu numai meritele ei de poet ă şi conferen ţiar ă Indubitabil, în Fran ţa s-a manifestat uneori o anumit ă dar şi alte aspecte ale personalit ăţ ii ei proteiforme. Astfel complezen ţă fa ţă de Elena V ăcărescu. Îns ă nu este mai pu ţin imaginea ei de mare european ă a fost pus ă în eviden ţă se adev ărat c ă cea mai mare parte a scriitorilor şi politicienilor Souza - Dantos, ambasadorul Braziliei la Paris în epoc ă: care au apreciat-o aveau asemenea calit ăţ i suflete şti şi „En vous, ma chère amie, je salue, au nom du nouveau monde spirituale încât ar fi imposibil s ă se pun ă la îndoial ă et avec tout mon cœur, la femme de lettres illustre et le sinceritatea sau puterea lor de discern ământ. Men ţionarea diplomate éminent qui a rendu de si grands services à la în manualele literare, acordarea Legiunii de Onoare şi a paix et à la gloire de l’Europe.» Cu aceea şi ocazie, Paul ordinului Cavaler al Legiunii de Onoare, locul bine stabilit Raymond vorbe şte despre Elena V ăcărescu în termeni ocupat în studiile care analizeaz ă scriitorii de origine român ă admirativi: „Roumaine, Française, citoyenne du monde», qui şi de expresie francez ă, articolele elogioase din presa «a plaidé à Genève avec autorité, comme déléguée de son francez ă a epocii sunt tot atâtea dovezi de integrare a Elenei pays, la cause de la paix, la cause du rapprochement Văcărescu în spa ţiul cultural francez. intellectuel”. Will Gordon eviden ţiaz ă simpatia de care se Lect. dr. ªtefania Rujan bucura în Anglia şi îi traseaz ă un portret delicat în care Universitatea „Valahia” Târgovi şte

Vasiliu a concentrat în jurul s ău aceste for ţe, dornice s ă abordeze cu mai mult curaj realitatea, f ără a fi angaja ţi politic. « Jocul de-a JEAN VASILIU – edilitatea, joc atât de costisitor şi repugnant, impus de politica de partid îl repugn ăm prin exemplele triste ce ne-a dat.» 4 O VOCE DE ZIARIST ÎN Dup ă ce abordeaz ă Târgovi ştea momentului, care « sufer ă cu stoicism mizeria care-o cangreneaz ă zi de zi », fiind într-o « stare CETATEA BASARABILOR deplorabil ă», ziaristul începe s ă fac ă inventarul lipsurilor. « N-are pavaj... n-are lumin ă suficient ă», iar « în obor, abator, hale » şi « pe str ăzile din jurul centrului », murd ăria e la ea acas ă. Cu o singur ă fraz ă de în ţelegere « dl primar Gogu Pârvulescu Prozator, eseist şi animator cultural, Ion G. Vasiliu a str ălucit vrea s ă curme..., dar se izbe şte de numeroase greut ăţ i», ziarul ca ziarist, domeniu în care debuteaz ă, de altfel, în redac ţia încearc ă s ă sugereze şi solu ţii. 5 cotidianului «Cuvântul» din Br ăila. Prim redactor al revistei Înc ă de la primul num ăr se contureaz ă rubrica «Cerem», de «Pământul » şi director la gazeta « Tribuna » (1928-1934) din pe prima pagin ă, unde se putea citi: 1 Călăra şi, Ion G. Vasiliu se stabile şte la Târgovi şte în anul 1934, - Societ ăţ ile petroliere s ă aib ă sediul la Târgovi şte, iar cota unde din data de 13 septembrie acela şi an pân ă la 11 ortombrie corespunz ătoare venitului s ă revin ă jude ţului nostru. 2 1946, scoate f ără întrerupere ziarul «Ancheta» . - Ruinele şi monumentele noastre istorice, sunt în primul Prin ziarul «Ancheta» tân ărul ziarist va juca rolul de rând un patrimoniu al comunei. dinamizator în modernizarea ora şului. Înc ă de la primul num ăr, în - WC quasi istoric al pompierilor din curtea Depozitului de articolul Papucii lui Nifon Jean Vasiliu ar ăta c ă « ...provincialii Arm ătur ă, vr ăjma ş al s ănătăţ ii popula ţiei cartierului înconjur ător, dorm şi mor şi dorm, leg ănând soborul atâtor aviatori r ătăci ţi în trebuie mutat. ţinutul blestemat, pesimismul z ădărniciilor dintotdeauna ». Noul ? Reînfiin ţarea Camerei de comer ţ locale nu e numai o director de ziar se întreba cum « oamenii cu mintea întreag ă şi cu chestiune de amor propriu, ci şi de o legitim ă necesitate ». bra ţele svâcnind de putere ne-au luat de mân ă... cu aerul c ă ne Num ăr de num ăr (de la num ărul 1 la 8) sunt repetate în fac mare serviciu... şi ne-au introdus în taini ţele legendei paginile ziarului cele patru puncte, înso ţite de rug ămintea ca decrepite ». prim ăria s ă comunice m ăsurile luate. La vechile întreb ări s-au Răspunsul s ău era îns ă spus cu claritate: « ... noi credem tare ad ăugat altele noi: pu ţin în istoria scris ă de oameni; credem îns ă profund în viitorul - Prim ăria s ă ne comunice ce îmbun ătăţ iri a adus pân ă acum jude ţului, care ne-a pus în mân ă pana visurilor lui sfâ şiate ». abatorului comunal pentru cei 700.000 de lei. Concluzia la care ajungea ziaristul era limpede: « legenda - Să se ia m ăsuri pentru construirea unui pod solid peste 3 papucilor intr ă în putrefac ţie. Dumnezeu s-o ierte ». Ialomi ţa, la punctul numit Mahala, în locul celui de lemn, ast ăzi A trebuit s ă vin ă cineva din afara ora şului pentru a spune impracticabil.» 6 lucrurilor pe nume. Nu pentru c ă la Târgovi şte nu se g ăseau Podul peste Ialomi ţa de la punctul «Mahala», devine o personalit ăţ i care s ă combat ă vechile mituri, ci pentru c ă Jean 43 CURIER - Revistã de culturã ºi bibliologie adev ărat ă obsesie, combatând inten ţia de a se ridica « în dreptul folos. Izbânda tineretului de azi nu poate veni f ără izbânda comunei Nisipuri », f ără s ă ţin ă seama de « prejudiciile ce s-ar aduce mul ţimii ». 11 prin aceast ă înf ăptuire comer ţului dâmbovi ţean ». Jean Vasiliu a f ăcut, astfel, din ziarul « Ancheta » o tribun ă de Jean Vasiliu a avut şi colegi-ziari şti, cum ar fi A. Platon, care lupt ă pentru ie şirea ora şului Târgovi şte din mizerie şi pentru în paginile ziarului « Ancheta » vorbea despre Târgovi şte astfel: modernizarea lui, având al ături de el o serie întreag ă de ziari şti «Cetatea de odinioar ă... ast ăzi este surmenat ă; azi duce via ţa care au iubit Târgovi ştea şi au dorit-o înfloritoare. mediocr ă, ratat ă, de târg provincial f ără trecut, f ără speran ţe de La ziarul « Ancheta », Jean Vasiliu a avut colaboratori şi alte viitor. Via ţa normal ă const ă în umplerea bur ţii pân ă la refuz, a personalit ăţ i ale vie ţii culturale române şti. Acest lucru se desprinde face b ătături între degetele picioarelor meditând, a bea cafeaua din coresponden ţa sa, publicat ă prin efortul oamenilor de cultur ă cu tabiet, joc de c ărţi şi cleveteal ă - gur ă de Târgovi şte ». « Cetatea Victor Petrescu şi Serghie Paraschiva, care au pus la îndemâna voievozilor doarme, înv ăluit ă în mantia str ălucitoare a trecutului cititorului gândurile unor scriitori şi oameni de cultur ă interesa ţi glorios. E obosit ă de luptele vifora şilor ei înainta ţi». 7 să publice în ziarul « Ancheta », dar şi în colaborarea cu Jean Vasiliu, Stelian Mircea Ionescu, târgovi ştean, colaborator al ziarului solicitând acestuia materiale pentru publicat. 12 «Ancheta », î şi acorda vocea şi pana în acela şi spirit: articolul Astfel c ă, nu numai problemele edilitare îl preocup ă pe Jean Spectrul hidos din buricul târgului invoca « blasfemul lui Nifon... Vasiliu şi pe colaboratorii s ăi, dar şi cele culturale, « Ancheta » la fiecare pas ce-l facem spre civiliza ţie asupra capetelor noastre... » devenind un ziar de interes na ţional. nu era « decât cea mai sfruntat ă masc ă ce s-a imprimat tembelismului nostru transcedental, de pe urma c ăruia mo ştenim pân ă azi mafia autost ăpânitoare ». « Să atac ăm citadela trecutului, pentru a salva viitorul», căci «hidosului rânjet pe care ni-l arunc ă Prof. dr. Mihai Oproiu spectrul edilitar din buricul Târgului considerat quintesen ţă a Universitatea „Valahia” Târgovi şte exprim ării malefice, îi trimitem de la început, în semn..., un zâmbet egal ». 8 Alexandrina Andronescu În cadrul ora şului ziarul a conturat dou ă puncte distincte, care se completeaz ă dar se şi deosebesc: « Url ătoarea » şi « Corso ». «Url ătoarea » reprezenta în în ţelesul localnicilor « punctul în jurul căruia graviteaz ă aproape tot sufletul urbei », al ături de « Corso » NOTE erau situate în centrul ora şului, pe « por ţiunea dintre Filip şi 1. Victor Petrescu, Serghie Paraschiva, Dic ţionar de Potcapieru », zon ă unde sunt incluse « bodegile, cafenelele şi literatur ă al jude ţului Dâmbovi ţa (1508-1998), Ed. Bibliotheca, ber ăriile», precum şi «Gr ădina public ă», unde te puteai «informa Târgovi şte, 1999, p. 233; temeinic ». 9 2. Ibidem, p. 8-9; Articolul Corso... Târgovi ştei eviden ţiaz ă faptul c ă « de şi... 3. «Ancheta», I, nr. 1/13 septembrie 1934; cu toate bog ăţ iile ce ne ofer ă acest jude ţ, buc ăţ ica de pâine este 4. Ibidem, nr. 2/20 septembrie 1934; muncit ă cu trud ă şi stropit ă chiar cu lacrimi ». « Comorile aurului 5. Ibidem, nr. 6/21 octombrie 1934; 6. Ibidem, nr. 6, 7, 8/1934; negru au devenit fosforescente », lumina « orbitoare ce a atras 7. Ibidem, nr. 9/2 decembrie 1934; sumedenia de lipitori, care strâng aurul şi-l trimit aiurea », bog ăţ iile 8. Ibidem, nr. 1/13 octombrie 1934; jude ţului « se preling peste hotarele lui la rafin ăriile din Ploie şti şi 9. Ibidem, nr. 9/2 decembrie 1934; la Camera de industrie şi comer ţ din Bucure şti, sec ţia Târgovi şte 10. Ibidem, nr. 7/3 noiembrie 1934; rămânând un simplu oficiu ». Şi ziaristul conchide: « Doamne, câte 11. Ibidem, nr. 3/29 septembrie 1934; milioane? Ce nu s-ar face cu ele! Ar ie şi ca din p ământ în jurul 12. Poetul Ştefan Baciu solicit ă lui Ion Vasiliu, printr-o scrisoare Târgovi ştei rafin ării ale jude ţului, unde mul ţi şi-ar câ ştiga mai din 19 decembrie 1939, s ă publice în «Universul literar», sau Virgil uşor pâinea, iar Târgovi ştea ar fi pavat ă în întregime cu marmur ă». Carianopol îi trimite în decembrie 1935 lui Ion Vasiliu poezii pentru publicat în ziarul «Ancheta». La acest ziar au mai colaborat Radu Salubritatea l ăsa de dorit şi ziaristul nu r ămâne nep ăsător: Boureanu, Şerban Cioculescu, Mihu Dragomir, Daniel Dr ăgan, Coca «Calea Domneasc ă e menit ă s ă r ămân ă pardosit ă cu b ălegarul » Farago, Lauren ţiu Fulga, Gala Galaction, Ion Pas etc., în Scrisori care a început s ă se fac ă « chirpici », cu « noroiul ploilor de toamn ă. către I. G. Vasiliu . Edi ţie îngrijit ă, prefa ţă , indici şi note de Victor Un câine mort st ă pe Tabaci de zece zile, pe Mirioara s-a înfundat Petrescu, Serghie Paraschiva, Ed. Bibliotheca, 2000, p. 25, 38, canalul, pe Nicu Filipescu îno ţi în gr ămezi de gunoi! » « Târgovi şte 48-49. este un ora ş în care mizeria abund ă», fapt ce a dat de gândit la mul ţi edili» dar în concep ţia sa « nu s-a ocupat niciunul de ea pân ă în ultima vreme ». Primarul (Gogu Popescu n. n.) recuno ştea c ă «într-un or ăş el ca Târgovi şte nevoile sunt mari », în primul rând pavarea str ăzilor, lucru realizat pe str ăzile Gr. Alexandrescu, Matei Basarab, C. Brâncoveanu, Tabaci, sau asfaltarea trotuarelor « pân ă la gar ă trotuar nou şi frumos ». Se recuno ştea c ă « abatorul era în stare destul de proast ă», dar considera c ă situa ţia se va îmbun ătăţ i mai ales c ă se începuse «construirea halei pentru care s-a cheltuit pân ă în prezent un milion şi jum ătate ». « Oborul de cereale nu este mutat din centrul ora şului », de şi era mult ă mizerie şi ar ăta deplorabil, deoarece « s-a lovit de rezisten ţa dârz ă a comercian ţilor » care, astfel, şi-ar fi pierdut clientela. Primarul ar ăta c ă « am propus s ă fie mutat în afara ora şului» şi avea «credin ţă ferm ă c ă cu timpul (acest lucru n. n.) se va realiza ». 10 Înv ăţă torul Iamandi Preda sublinia în ziarul « Ancheta » rolul «tinerei genera ţii » în dezvoltarea ora şului. « Rolul nostru va fi s ă netezim c ărarea şi s ă disciplin ăm elanul. Vom înv ăţ a poporul s ă păş easc ă ordonat şi st ăpânit, pentru a nu r ătăci şi a nu risipi f ără 44 SALONUL EDITORIAL TÂRGOVIªTEAN „ION HELIADE RÃDULESCU” Edi ţia a II-a, 2003

Editura Bibliotheca: Victor Petrescu, Octavian Mihail Sachelarie, Introducere în managementul de bibliotec ă, Târgovi şte, 2003; Gheorghe Bulu ţă , Victor Petrescu, Galeria bibliologilor români , Târgovi şte, 2003; George Coand ă, Carpa ţii – spa ţiu de conservare şi continuitate a vetrei etnice române şti, Târgovi şte, 2003; Doina Petrescu, Troi ţe din jude ţul Dâmbovi ţa, Album bilingv, Târgovi şte, 2003; Mihai Gabriel Popescu, Dâmbovi ţa. 2002. Micromonografii. Edi ţie bilingv ă, Târgovi şte, 2003; Editura Gimnasium: Aurelia Catan ă, Daniela Catan ă, Matematic ă pentru institutori , Târgovi şte, 2003; Aurelia Catan ă, Daniela Catan ă, Aritmetic ă şi teoria numerelor , Târgovi şte, 2003; Editura Oraj: Costic ă P ăun, Dic ţionar de ştiin ţe, Târgovi şte, 2003; Costic ă P ăun, Clima jude ţului Dâmbovi ţa, Târgovi şte, 2003; Editura Pildner & Pildner: Petru Blanda, George Ţical, Legisla ţia În perioada 9-12 decembrie a.c. s-a desf ăş urat, la interna ţional ă antidrog , Târgovi şte, 2003. Muzeul de Istorie din Târgovi şte, a doua edi ţie a Salonului Salonul s-a încheiat cu „ Ziua c ărţii beletristice ”, fiind editorial târgovi ştean „Ion Heliade R ădulescu” . prezentate volume de poezie, proz ă, antologii ale La deschidere au fost prezen ţi arheologi, istorici, editurilor: Bibliotheca : Alecu Vaida Poenaru, Între dou ă arhitec ţi, cercet ători literari din Târgovi şte, Bucure şti, lumi , Târgovi şte, 2003; Nicolae Neagu, Plural în Pite şti, Curtea de Arge ş. singur ătate, Târgovi şte, 2003; Mihai Stan, Clone , Edi ţia din acest an a fost conceput ă tematic, fiecare Târgovi şte, 2003; Anatol Covali, „Cum nu vii tu, Ţepe ş, editur ă prezentându- şi realiz ările, oferta, precum şi Doamne!”. Versuri, Târgovi şte, 2003; Poezia acas ă. Poe ţi proiectele viitoare. contemporani din Basarabia . Antologie de Iulian Filip şi „Ziua c ărţii pentru copii ” a fost mar ţi, 9 decembrie, Mihai Stan; Pildner & Pildner: Ioana P ăuşescu, În când s-au prezentat urm ătoarele volume: Editura numele iubirii , Târgovi şte, 2003; Constantin Voicu , Pildner & Pildner: Draga Zoica Cega, Ile cel Voinic, Neamul florilor de tei. Versuri, Târgovi şte, 2003; Macarie: Târgovi şte, 2003; Editura Gimnasium: Ileana Stan; Mihail I. Vlad, 55 de micropoeme , Edi ţie multilingv ă, Georgeta Dragna; Lucian Stan; Adrian Dragna, Culegere Târgovi şte, 2003; Pe o coaj ă de vocal ă, Antologie de de exerci ţii şi probleme. Matematic ă, clasele I-II , poezie dedicat ă lui Nichita St ănescu, Târgovi şte, 2003; Târgovi şte, 2003; Ileana Stan; Liliana Sora; Lucian Stan, Andreea Stoian, La r ăscruce de iubire , Târgovi şte, 2003. Culegere de exerci ţii şi probleme. Matematic ă, clasa a Pe lâng ă eviden ţierea bogatei produc ţii editoriale III-a, Târgovi şte, 2003; Lucian Stan; Ileana Stan; Viorica târgovi ştene din 2003, salonul a realizat şi un dialog al Ceachir; Ştef ănu ţ Cojocaru, Culegere de exerci ţii şi redactorilor cu publicul târgovi ştean de diferite vârste şi probleme. Matematic ă, clasa a IV-a, Târgovi şte, 2003; profesii, demonstrând c ă Târgovi ştea are nu numai trecut, Editura Bibliotheca: Rodica Anca, Peregrin ările dar şi prezent în ceea ce prive şte tradi ţia tipografic ă. prin ţului cel trist, Târgovi şte, 2003. Ziua de miercuri, 10 decembrie a fost dedicat ă Prof. Mihai Stan „cărţii târgovi ştene ”. Ea s-a deschis cu Simpozionul Na ţional „Capitale şi re şedin ţe domne şti din Ţara Româneasc ă în secolele XIV-XV ”, organizat de Complexul Muzeal „Curtea Domneasc ă” Târgovi şte. Totodat ă au fost lansate volumele: Editura Gimnasium: Mihail Dumitru, Ghidul excursiilor biologice în împrejurimile Târgovi ştei , Târgovi şte, 2003; Constantin Dr ăghici, Corala „Pro muzica” Târgovi şte - monografie , Târgovi şte, 2003; Editura Macarie: Poezia cet ăţ ii. Antologie de Mihail I. Vlad, Târgovi şte, 2003; Editura Pildner & Pildner: Smaranda Gheorghiu, Schi ţe din Târgovi şte, Târgovi şte, 2003; Editura Transversal: Lucian Grigorescu , Râzând s ă ne facem C.V.-ul, Târgovi şte, 2003; În „ Ziua c ărţii şcolare, universitare, ştiin ţifice ”, joi, 11 decembrie, au fost lansate sau prezentate volumele: Ctitori de þarã ºi culturã româneascã

Radu cel Mare Neagoe Basarab

Matei Basarab Constantin Brâncoveanu