Constantin Noica
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
SÆCULUM anul XIII (XV) l nr. 1-2 (37-38) / 2014 serie nouă SÆCULUM Saeculum is a publication of the „Lucian Blaga” University of Sibiu under the auspicies of the Association of the Graduate Journalists from Sibiu (ALUMNI) and of the Center of Philosophy and Anthropology Baia Mare Directori de onoare / Honorary Director Nicolae BALOTĂ, Writers Union of Romania Gheorghe VLĂDUŢESCU, Romanian Academy Redactor-şef / Editor–in–Chief: Ion DUR Secretar de redacție / Editorial Secretary: Răzvan ENACHE Colectivul redacţional / Editorial Board Gabriel HASMAŢUCHI, Minodora SĂLCUDEAN Grafica: Radu STĂNESE Colegiul ştiinţific / Scientific Board Petre ANGHEL, University of Bucureşti Ştefan BRATOSIN, Université Paul Sabatier de Toulouse Ionel BUŞE, University of Craiova Didi-Ionel CENUŞER, Lucian Blaga University of Sibiu Marc CHESNEL, Academié des Belles-Lettres Sciences et Arts de la Rochelle Petru DUNCA, Center of Philosophie and Anthropology Baia Mare Ludwig HILMER, Hochschule Mittweida Hans Peter NIEDERMEIER, Hanns Seidel Stiftung Dana POPESCU-JOURDY, Institut de la Communication, Université Lyon 2 Teodor VIDAM, Technical University, Cluj-Napoca Tudor VLAD, Cox International Center, University of Georgia Joachim WITTSTOCK, Writers Union of Romania Ilona WUSCHIG, Hochschule Magdenburg Ullrich Zeitler, VIA University College, Aarhus, Denmark SAECULUM este indexată în: EBSCO şi CEEOL Redacţia şi administraţia / Office and Management 550201, Sibiu, str. Brutarilor 3, ROMÂNIA Tel: +40/269/218 287, tel./fax: +40/269/211 313 email: [email protected]; http://socio-umane.ulbsibiu.ro/dep.jurnalistica/revista_saeculum.html dtp / Desktop–Publishing Alexandrina TRIF Ilustraţia / Illustration Coperta întâi – Zeus trimite pe Hermes la nimfa Calypso Coperta a patra – Oedip tălmăceşte taina Sfynxului ©Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, România Revista apare bianual, cu texte în limba română, engleză, franceză şi germană. This publication is issued twice a year and comprises contributions in Romanian, English, French and German by Romanian and foreign authors. ISSN 1221–2245 CUPRINS Ioan MARIŞ, In memoriam – NICOLAE BALOTĂ / 5 / Ion DUR, Codul KWI – Încă o încercare de a ieşi din minorat ?! / 7 / CULTURA FONDATOARE Ionel NARIŢA, Magie prin cuvinte / 11 / Ionel BUŞE, Logica lui Hermes – o logică a imaginarului? / 22 / Alexandra TODORAN, Argumentarea guvernării politice prin spiritualitate / 26 / CONVERGENȚE / DIVERGENȚE Tudor CĂTINEANU, Gradul-gradualul / 35 / Johannes HARDT, Condiţia jurnalistului român azi / 42 / Ionel BUŞE, La naissance d’une école: esquisse d’une pédagogie philosophique de l’imagination / 47 / Cosmin PORCAR, Ideologia şi teoria critică a Şcolii de la Frankfurt / 55 / Radu STĂNESE, Corpus Traiani / 62 / FEȚELE VEACULUI Ion DUR, Pentru o filosofie antiopresivă / 71 / Dragoş DRAGOMAN, Jung şi influenţa Orientului / 76 / Isadora DUNCA, Legile: semne ale Dreptății sau reflex al Puterii? / 82 / Marius ION, Terorismul de azi – Legitimarea prezumţiei de vinovăţie / 90 / ARGUMENTUL OPEREI Vlad ALEXANDRESCU, Sacro-sanctae scientiae indepingibilis imago — une réponse philosophique de Démètre Cantemir à l’aristotélisme de Padoue / 99 / Dimitrie CANTEMIR, De la Vie. Livre Cinquième (trad. V.Alexandrescu) / 110 / Gabriel HASMAŢUCHI, Eseu şi creaţie filosofică la Nichifor Crainic / 118 / EXPERIENŢE ESTETICE Dan DĂNILĂ, Aerul călătoriilor / 129 / Ioan RADU VĂCĂRESCU, Împăcarea cu Dumnezeu / 134 / Liana MÂNZAT, Dincolo de geamandură / 138 / Dumitru CRISTĂNUŞ, Corigent la aritmetica morții / 145 / ISTORIE ŞI MEMORIE Horst KLUSCH, Neuer Forschungsstand zu dem Namen der „Siebenbürger Sachsen“ / 153 / Laurenţiu BATIN, Înfiinţarea liceelor româneşti din Sighetu Marmaţiei (1919) / 158 / Virgil Alex CHERA, Săliştea Sibiului – de la un secol la altul / 167 / Ana GRAMA, Cunoaştere şi nostalgie în scrisorile de altădată / 174 / LECŢIA DE HERMENEUTICĂ Marius ION, Bricolajul la Claude Lévi-Strauss / 187 / Ion DUR, Un altfel de discurs despre corp–şi–comunicare / 194 / Marius CUCU, Despre transistoricitatea artei / 200 / LANCEA LUI DORIFOR Dumitru CHIOARU, Literatura comparată în epoca europenizării / globalizării / 209 / Rodica GRIGORE, Borges: tradiţie, modernitate, reconfigurări ale realismului magic / 213 / Petre ARDELEAN, Orientări etice moderne – naturalismul şi raţionalismul / 221 / Laurenţiu BATIN, Sfinţirea Clopotelor Episcopiei Maramureşului / 226 / Amelia Natalia BULBOACĂ, Ana partes aequales: disperare şi extaz / 234 / COMUNICARE / CUMINECARE Aniela CORLĂTEANU, Omul politic în agora / 240 / Teodora MÎNDRU, Campania lui Klaus Iohannis în județul Mureş / 247 / Minodora SĂLCUDEAN, Povestea discursiv-vizuală a lui Klaus Iohannis / 253 / Adelina CHELNICIUC, Știrea pe Twitter – privire comparativă / 257 / Bogdan DIŢĂ, Librăria Humanitas „Constantin Noica” din Sibiu / 264 / Bianca PESCARU, De la Universtudent la Sibiu International Fringe Festival / 271 / Roxana URSU, Diletantism şi profesionalism în fotojurnalismul de azi / 275 / Lucian-Vasile SZABO, Sens şi context: elemente ale noii comunicări mediatice / 280 / Adrian STOINEA, Media digitale şi impactul lor asupra jurnalismului sportiv / 288 / Ana-Maria MĂTUŞOIU, Ioan Chirilă – un patriarh al presei sportive româneşti / 293 / IN MEMORIAM – NICOLAE BALOTĂ Profesorul, criticul, eseistul, prozatorul Nicolae Balota a trecut la sfârşitul acestei veri, în august, la cele veşnice. Prilej pentru noi de a readuce în memoria cititorilor câteva din ideile sale diseminate în genurile literare pe care le-a practicat. S-a născut la 26 ianuarie 1925 la Cluj, unde şi-a început studiile primare la şcoala elitistă pe atunci a soţiei criticului Gh. Bogdan Duică. Începute la Cluj, studiile liceale le va continua la Blaj şi Sibiu. După absolvirea Colegiului Gheorghe Lazăr, va începe studiile universitare la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii “Regele Ferdinand I”, aflată în refugiu la Sibiu. Îşi va finaliza studiile la Cluj cu distincţia Magna Cum Laude, având, printre alţii, profesori iluştri ca Lucian Blaga, Liviu Rusu, D. D. Roşca, Yves Auger, Henri Jacquier. Într-un Solilocviu în amurg din anul 2000, îşi va marca în timp existenţa afir- mând: “Sunt fiu al secolului al XX-lea .Oricât îmi va fi dat să trăiesc în secolul XXI- lea, trei sferturi de veac dintre 1925- 2000 vor atârna mai greu în cumpănă decât anii ce vor mai putea să se desfăşoare după 2001. Am trăit anii secolului al XX-lea în răspăr, într-o răzvrătire continuă cu atât mai exasperantă atunci când era inevitabil neputincioasă”. Asumându-şi în tot ceea ce a făcut un rol paideic, Nicolae Balotă va evita să facă compromisuri, fructificând exemplar în creaţie presiunile unei istorii delirante. S-a simţit de multe ori neputincios şi revoltat faţă de evenimentele timpului la care l-au împins vremurile. A suferit din plin violenţa unui timp istoric neprielnic, de- lirant chiar, fiind condamnat politic la peste 7 ani de închisoare petrecuţi la Jilava, Făgăraş, Piteşti, Gherla , Dej. La aceşti ani, s-au mai adăugat 24 de luni de domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Debutul publicistic s-a produs în Revista Cercului Literar, anul I, nr. 1, din ianuarie 1945, cu o cronică la cartea lui Mihai Ralea – Între doua lumi . După elibe- rarea din detenţie, 1964, debutează editorial cu volumul de eseuri Euphorion, bine primit de critica literară a vremii, volum ce aduce un suflu nou în critica literară, depăşind impresionismul călinescian cu o amplă deschidere înspre un discurs critic hermeneutic, punând în prim plan valorile filosofico-estetice ale cărţilor comentate. Scrisul lui Nicolae Balota va impune o noua retorică, una centrată pe componentele etico-estetice ale textului. Ca si exeget al textului liric, criticul ne oferă cea mai amplă monografie consacrată lui Tudor Arghezi. Capitolele consacrate Psalmilor, Florilor de mucegai rămân şi astăzi modele de exegeză. Poezia, va spune el, e întotdeauna o subversiune, o subminare a limbajului comun, ea, poezia, ţine de virtuţile primor- diale ale limbajului Există, în critica lui Nicolae Balotă, o fascinaţie a originarului, a sacrului, conferindu-le acestora o dimensiune antropologică, estetică şi metafizică: speculaţia metafizică, precum fenomenologia naturii, trebuie să taie într-un punct măcar planul uman, pentru ca să devină substanţă estetică (Euphorion, p. 16). Dimensiunea umană a operei se validează, în scrierile lui Nicolae Balotă, prin fenomenologia trăirii religiosului. Iată o mărturisire a episcopului Greco-catolic Ioan Ploscaru, care l-a cunoscut pe tânărul Balotă în închisoarea de la Jilava: “În grupul nostru de la Jilava se afla şi Nicolae Balotă, eminent om de litere, cu o vastă cultură, care ne-a mai aerisit puţin creierul de atâta timp ţinut într-o carceră neagră de izolare spirituală…, în celula s-au constituit grupuri cu preocupări diferite. Îmi amintesc ca Nicolae Balotă avea Sfânta Cuminecătură de la Părintele Iovan, preot ortodox de la Vladimireşti. La o percheziţie i-au aruncat-o si împrăştiat-o. Dânsul n-a mai aflat-o şi a plâns. Eu l-am mângâiat spunându-i că Mântuitorul, când a întemeiat Sfânta Euharistie, a prevăzut toate sacrilegiile şi profanările. Aici n-a fost ceva voluntar nici din partea lui, nici din partea miliţienilor, deci n-a existat păcatul, adică încălcarea poruncii cu ştiinţă şi voinţă. Nicolae Balota s-a liniştit. Pentru mine, plânsul lui a fost o dovadă a credinţei pe care i-am apreciat-o totdeauna”. Astfel de trăiri vor fi puse in paginile jurnalului roman Caietul Albastru, constituind liantul diegezei confesiv epice în substanţa literarităţii sale. Un loc