PERIODIC AL CENTRULUI CULTURAL INTERNAŢIONAL ,GEORGE APOSTU"- BACAU ANUL XVIII, NR. 1-2 (34) APRILIE 2010 LEI3,50 e e

"Ce caută aceste elemente nesănătoase în viaţa publică a statului? Ce caută aceşti oameni cari pe calea statului voiesc să câştige avere şi onori, pe când statul nu este nicăieri altceva decât organizarea cea mai simplă a nevoilor omeneşti? Ce sunt aceste păpuşi cari doresc a trăi fără muncă, fără ştiinţă, fără avere moştenită._.?" Mihai EMINESCU, Icoane vechi şi icoane nouă (decembrie 1877)

www.cimec.ro ;...... ,/'..{ ..:...,; �. . � .--.__...: � -_.,_ _...... � ,. ·-r, � ... f"""-t-r� � l:'X /fe.lit; � Doina

Mihai EMINESCU

ne la Nistru pân'1a Tisa Tot Românul plânsu-mi:S-a €ă nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin şi pân' la Mare Vin Muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin 1 Mereu calea ne-o aţin; ' Din Boiau la Vatra-Dornii Atrumplut omida cornii Şi străinul ne tot paşte .. p � ·� De nu te mai poţi cunoaşte; ...... __ ..� Sus la munte, jos pe vale, .... Şi-au făcut duşmanii cale, r Din Sătrnar pân 'în Săcele ...., • tit-.. Numai vaduri ca ace\e . ·--*+ �- .. � -J<.c Vai de biet Român săracul, �t. / Îndărăt tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se-ndeamnă, ...... Niciîi este toamna toamnă, ici e vară vara lui Şi-i străinîn ţara lui. ... De la Turnu-n Dorohoi Curg duşmanii în puhoi Şi s-aşează pe la noi; 1 Şi cum vin cu drum de fier, Toate cântecele pier, Sboară păsările toate De neagra străinătate; Numai umbra spinului � La uşa creştinului. "' Îşi desbracă-ţara sânul, Codrul - frate cu Românul­ De săcure se tot pleacă Şi izvoarele îi.seacă - Sărac în ţară săracă! Cine-auîndrăgit străînii Mânca-i-ar inima cânii, Mânca-i-ar casa pustia Şi neamul nemernicia! '-

Ştefane, Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las' Archimandritului Toată grija schitului, La�ă grija Sfinţilor În sama părinţilor, 1 Clopotele să le tragă ...... • t. Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă, Doar s-a2ndura Dumnezeu Ca s.ă-ţi mântui neamul tău! i Tu te- nalţă din mormânt Să te-aud din corn sunând Şi Moldova adunând. De-i suna din corn o dată Ai s-aduni Moldova toată, De-i suna de două ori Îţi vin codri-n ajutor, De-i suna a treia oară Toţi duşmanii or să piară Din hotară în hotară­ Îndrăgi-i-ar ciorile Şi spânzurătorile!

2

www.cimec.ro Un caz de patologie culturală: sfintirea lui Eminescu

Fara indoiala ca un sistem democratic are marele avantaj Fireşte ca nu i se cere respectivei ligi să-şi argumenteze rior.Aceasta făcea parte dinanturajul familiei regale - piedica de a ocaziona manifestarea tuturor complexelor umane, dar propunerea din punct de vedere teologic. Prin urmare,a fost invinsarepede deautsider. în fine, o a treiareuşita a constituit-{) şi marele dezavantaj de a nu-şi propune să le controleze. De de datoria Bisericii Ortodoxe Române sa informeze opinia invingerea unui tabu privitor la diferenta de vârsta. Se drept, controlul şi măsura aparţin indivizilor care compun publica despre stadiile unui proces de canonizare, care sunt remarca, in toate circumstantele invocate, faptul ca mai im­ societatea respectiva. Cultura este factorul care stabileşte, asemanatoare cu acelea ale Bisericii Catolice. Cauza: portant decât orice se dovedea a fi reuşita experimentului, sau restabileşte, dreapta cumpănă in primul rând prin teologia este şi ea o profesiune, cu statute proprii bine defi­ demonstrarea atotputerniciei proprii. Ceea ce nu este delimitarea şi eşalonarea valorilor. Din aceastaperspectiva, nite. Propunerea nu a respectat niciunul dintre punctele caracteristic, fireşte, unui spirit religios. biografia şi opera lui Mihai Eminescu pot fi un exemplu al prevederilor statutare in cauza, ea urmând a se bucura doar De altfel, Eminescu a fost un asiduu cautator al modului in care, acum, ca in alte imprejurari istorice, s-a de beneficiul de inventar. Îndata au aparut insa şi propriilorlimite nu numai in rela�a erotica. Structuralvorbind, produs o confuzie a planurilor axiologice. Nu intru, aici, in consecintele: Eminescu a fost calificat, nici mai mult - nici el a trait păşind dintr-un experiment existential in altul, explicarea cauzelor fenomenului, ale cărui motivatii sunt mai putin, decât "Întâi Statatorul", atribut care este conferit ignorând voit consecintele, chiar când acestea se anunţau numeroase şi de diferite ordine. Dar mi se parc sugestivă numai unui patriarh. Altcineva susţine că slujbele religioase dramatice. Şi-a asumat mereu riscurile, care oricumaveau sa parcurgerea câtorva dintre replicile apărute in presa scrisa şi din biserica noastră ortodoxa folosesc limba literara creata se iveasca, deoarece mai importanta decât toate era testarea in cea de pe internet referitoare la ceea ce consider a fi una de Eminescu. Este oare necesar sa mai contraargumentam? forţelor launtrice. Este vorba de o febra a cautarii pe care o din cele mai grave incalcari ale dcontologiei. Este vorba Sau este cazul, pur şi simplu, sa ne ... crucim1 putem numi chiar sinucigaşă daca avem in vedere ca omul despre propunerea de canonizare a lui Eminescu. Dovedind cât de adânc este pervertita proprietatea Eminescu nici nu mai aştepta ca un experiment sa se con­ înainte de toate, trebuie să ne referim la identitatea criteriilor axiologice, un alt autor sustine că sanctificarea lui sume pâna la capat, atâtatimp cât ii prevazuse macar o parte " propunătorului: Liga Scriitorilor din România. Lipsiti de o Eminescu ar fi o varianta de raportarela acest poet . înteleg din rezultate. Din acest punct de vedere, omul Eminescu " pregătire temeinica, multi gazetari au confundat această daca ar fifost vorba de raportarela un "om". Dar raportareala poate fi asemănat, intr-adevar, cu un anahoret, care se supune " organizatie cu Uniunea Scriitorilor din România şi, in un poet se face doar pe bazacriteriului estetic, niciun unor cazne crunte. Dar niciunul dintre experimente nu ne " fll.ra consecinta, au susţinut ca .,scriitorii români propun fel de variante.Altfel, am fi nevoiti sa admitem ca Eminescu duce la incheierea ca ne-am gasi in fata unui spiritreligios, a " " canonizarea etc... . S-a acreditat aşadar opinia potrivitcareia ar fi, cum crede altcineva, adevărata divinitate . unui homo religiosus. Absenta acestei trasaturi il desparte " toţi scriitorii români sustin propunerea unei organizatii care Desigur, au aparut şi adversarii propunerii făcute de categoric de romantismul german, in special de Lenau. Este este, in fapt, cel puţin până acum, o asociatie cu totul liga in cauza. Unul dintre aceştia este convins că Eminescu şi punctul in care biografia şi opera lui Mihai Eminescu par necunoscuta şi făra legitimare artistica. Dar termenulde ligii nu poate ficanonizat, deoarece nu era etnicromân, adevaratul sa se suprapuna. a produs efectul sconta!: inducerea opiniei că ar fi vorba lui nume de familie fiind, cum de altfel toata lumea ştie, Cine parcurge lirica eminesciana constata rara " despre reunirea a numeroase grupuscule cu scopul realizarii "Eminovici . Cine este familiarizatcât de cât cu bibliografia dificultate ca aceasta are putine tangente cu sacrul. Dintre unui front scriitoricesc unitar. Precum o liga de fotbal sau o ... eminesciana cunoaşte ca poetuluii-au fost atribuiti stra.rnoşii caracteristicile acestuia, nu lipseşte sentimentul de mister in axa politico-ideologica. Un precedent a existat: aşa-numita turci, tatari,armeni, evrei, polonezi. Numai români nu! Este fata necunoscutului, vizibil mai pestetot, ca atracţiafatA de ASPRO (Asociatia Scriitorilor Profesionişti), care insa nu s-a atestat documentar că antecesorii poetului, români de felul dimensiunile vaste. Lesne le constatam prezentain Povestea hazardat in amatorisme. Sunt convins că fiecare, individ sau lor, s-au refugiatdin părţile Blajului tocmai pentru a-şi apara magului... sau in Luceaji!rul. Nu lipseşte nici fascinaţia asociatie, are dreptul de a-şi expune părerile intr-o anumita atât etnia, cât şi religia ortodoxa, amenintata de agresivitatea exercitatade caracterulenorm al necunoscutului.Absenteaza chestiune, de interes particular sau obştesc. Este unul dintre prozelitismului uniat. Acest fel de bejeniea fost larg practicat insa dimensiunea temerii, obligatorie, cum se cunoaşte, drepturile fundamentaleasigurate de orice sistem democratic. de românii transilvaneni, intre care şi de strămoşii lui Ion pentru intregirea sacrului. Era, de altfel, imposibil ca o Dar şi unul din riscurile asumate, cu deosebire când sistemul Creanga. Ce facem? Îl propunem pentru sanctificare şi pe personalitate atât de puternica sa poata tolera supunerea fata in cauză se dovedeşte a fi inca fragil. Este motivul pentru caterisitul autor al Amintirilor... ?! de altceva de propriul voluntarism. De aici, nu putem totuşi care propunerea de canonizare a lui Eminescu a devenit Mai grav este ca au fost aduse in discuţie aşa-zise să conchidem ca lirica eminesciana ar reprezenta un discurs repede un caz, un revelator al stadiului precar in care se afla argumente a caror resuscitare ne întoarce în intunecimile despre sacru, ci numai ca se afla in pragul unui asemenea tip cultura noastra actuală. Evului Mediu. Un contestatar respinge propunerea de de discurs, fll.raa face insa pasul decisiv in aceasta direcţie. canonizare pe motivul ca Eminescu ar fi fost "sifilitic". Las Am putea doar aproxima ca ar fi vorba de o anume coabitare la o parte faptul ca diagnosticul in cauza nu este unanim a doua elemnte contrarii: scientismul, combinat cu acceptat chiar de medicii de specialitate şi ma opresc la certitudinea sentimentala. Aceasta din urma confundându-se condamnarea morală a unei boli care ar fifost dobândita ,,in uneori cu credinta. nu insa şi cu religiozitatea. condiţii ruşinoase". De asemenea,las la o partefronda de tip Abordând pe larg chestiunea reliogizitatii la Eminescu, golanesc şi ma opresc, foarte pe scurt, asupraîncercării de a Rosa del Conte conchide ca ceeace s-ar putea numi "pietatea" aduce in discuţie ruşinea" unei boli care este, in realitate, o din lirica sa este o cunoaştere, nu o iluminare raţionala". De " " boala ca oricare alta. Medicina nu mai admite de sute de ani altfel, pentru oricine parcurge opera lui Eminescu este mai asemenea împărţeala a bolilor. mult decât vizibil elogiul făcut firii" şi efortului uman de " Din cele de pâna acum va fi reieşit diversitatea, care mi cunoaştere a acesteia. Este evidenta lauda adusa se pare fireasca, a argumentelor şi contraargumentelor scientismului, mai ales dupa depăşirea etapei de scepticism invocate de preopinentii intemauti, dar şi translareaacestora din Epigonii. Cursurile urmate la Viena şi la Berlin au avut in registre nu numai diferite, ci şi ieşite cu totul, unele, din un cuvânt greu in formarea concepţiei despre lume a lui câmpul culturii. Cel putin din acest punct de vedere, Eminescu. La fel şi frecventarea şi aderarea la principiile propunerea sus-numitei ligi are meritulde a revela existenta Junimii, conclav intelectual cu marcate preferinte pentru unei profunde genuni in cultura noastră actuala, dominata criticismul kantian, pentru pozitivismul lui Cornle şi pentru de amestecarea criteriilor axiologice. O mixare care nu are evolutionismul lui DaJWin. Mai mult: câţiva dintre junimişti un scop anume, ci este consecinta unei libertati greşit înţelese. nu ezitau sa se proclame, deschis, atei. Şi erau dintre aceia Reintorcându-ma la sus-zisa propunere, voi discuta-o care I-au sprijinit pe Eminescu substantial şi pe toate referindu-ma, mai întâi, la specificul biografiei poetului. planurile. Cercetatorii acesteia au remarcat în numeroase rânduri ca O lumina substantiala in clarificarea atitudinii lui Eminescu avea o personalitate profund narcisiaca, dar care Eminescu fata de conceptul de religiozitate o aduc versurile nu friza pato)ogicul, ci se păstra intre limitele normalitatii din Preotşifi/osof(l874). Dupa ce, intr-o etapa anterioara, comportamentului social. Între aceste limite s-a situat şi poetul negasc forţa artei, inclusiv a celei proprii, de a se atitudineafata de Eros. Venita din partea unui temperament constitui intr-o cale de cunoaştere, acum el admite ca nici narcisiac, aceasta a adus dupa sine numeroase încercari de preotul şi nici filosoful nu pot aduce vreun spor in demonstrarea propriilor capacitati psiho-fiziologice. Aşa se cunoaşterea firii, acest privilegiu revenindu-i numai pot explica cel mai lesne finalizarea eforturilor de cucerire a poetului.Artistul are atributeleatât ale preotului, cât şi ale unor femei cu statute socialecare interziceau o relaţie intima. filosofului şi ale prezicatorului. Numai ca, artist născut şi Excludem de aici presupusa legatura cu o juna ţăranca din nu făcut, Eminescu afirma ca poetul are şi atributele lpoteşti, atât P.ntruca nu a fost suficientdocumentata, cât şi fi!ptuitorului. pentru irelevanta ei: daca s-ar fi petrecut cu adevarat, nu i-ar Blasfemie mai mare nici ca era posibila! Desigur, din fi fost dificil unui "domnişor" de boiemaş sa faca o cucerire punct de vedere teologal. grabnica prin vecinii inferiori sub raport social. Dar am in Din punctul de vedere al artei, mai limpede decât atât vedere faptul ca, peste câţiva ani, tâna.rul nu a ezitat sa-şi nici ca se poate! demonstrezeca este capabilde a cuceri o femeie casatoritaşi Aşadar: ori sfănt", ori "poet"! " mamaa doi copii. Un prim tabu a fost doborât.A fost urmat de al doilea: cucerireaunei femei cu un statutmonden supe- DanMĂNUCĂ 3 www.cimec.ro EMINESCU 160

Cezar PAPACOSTEA despre filosofia lui Eminescu

cunoscuta.: Nu-ma-ncîntaţi nici cu clasici 1 Eminescu pol fi întâlnite afirmaţii care le Kant şi Schopenhauer, despre care se ştie ca " Nici cu stil curat, şi antic, 1 Toate-mi sun! de contrazic pe cele amintite anterior. au fost supuşi aceloraşiinfluenţe, aceste note o potriva:1 Eu ramîn ce-am fost: romantic". În al doilea rând, tot în partea de gândire poarta o pecete evident indiana; Dar ce înseamna sufletde romantic? În introductiva, Cezar Papacostea aduce în şi - interpretarea operei poetului nu poate general, zice Cezar Papacostea, romanticul, discuţie deosebirea dintre poezie şi filosofic. trece peste o însemnată pârghie care susţine pentru ca este nemulţumit de prezent, se El ia ca reper,în acest sens, pozitia lui Mircea şi, în acelaşi timp, lamureşte personalitatea refugiaza în trecut. În particular, pentru Djuvara, din studiul Filosofia poeziei lui lui" (p. 77).Din precauţie, Cezar Papacostea " creaţia eminesciana., romantismul inseamna. Eminescu", publicat în 1914 în revista aminteşte, mai întâi, declaratiile de simpatie caracterul liric al operei,atitudinea pesimista. Convorbiri literare" şi opiniile lui Eugen ale lui Schopenhauer fata de filosofia " şi activitatea ziaristica, politico-sociala. Lovinescu, formulate în articolul "Gândire­ indiana. Astfel, referindu-se la o colectie de " Astfel, cine patrunde în universul poetului poezie , aparut în anul 1910, tot în Upanişade, gânditorul german afirma: descopera o conştiinţa nelinişlita., constata. Convorbiri literare". Continuând aceste Aceasta c lectura cea mai damica şi mai " " ca "sta în faţa unui suflet de aceeaşi esenţa puncte de vedere, Papacostea scrie: edificatoare din câte pol fi pe lume; a fost cu a lui Buddha, Platon şi Schopenhauer" "Eminescu nu este filosof în poezie,ci numai mângâierea vietii mele; şi ma va susţine şi-n (p. 71). poet. De altminteri, între filosofie, privita în ceasul mortii" (p. 77). Apoi, criticul Se observa cu uşurinţa ca Cezar sens restrâns, şi poezie este acelaşi raport de recunoaaşte şi unele deosebiri între viziunea Papacostea încearca sa evidenţieze contradicţie ca între abstract şi concret. În indiana şi cea schopenhaueriana: "Desigur, caracteristicile sufletului eminescian. scrierilede arta.nu se pun probleme filosofice exista deosebiri între doctrinele indiene de Reuşeşte doar parţial, întrucât opereaza cu urmarind scopul de a fi dezlegate prin o parte şi aceea schopenhauriana de alta; !imitatii exagerate. În acest sens el scrie: riguroase formulari sistematice. Poezia nu deosebiri chiar în puncte însemnate ale lor Sistem n-a creat, fiindca nici n-a gândit vrea decât evocare de stari afective, şi-i de (cum e, de pilda, doctrina asupra mântuirii şi " sistematic; construcţiaspiritului sau de poet ajuns poetului meritul daca, gratie unui ma­ a metensomatosci), dar nu aceasta intereseaza " s-ar fiopus la aceasta. Dar Eminescu a simţit terial filosofic - prin definitie abstract - aici, ci doar faptul brut al înrâuririi (p. 78). lumea şi sistemele. Cu intuiţia copilului ge­ izbuteşte sa trezeascaîn cititor o stareafectiva Mai departe, intuind riscul unei nial clic-a trai�pe rând, în vreme ce cu spiritul în legatura ce ceea ce am putea numi: interpretari exagerate privind înrâurirea le strabatea pe fiecare" (p. 72). Formularea sentimentul problemei" (p. 73). Este doar filosofiei indiene asupra creaţiei mi se parc uşor ambigua. Din faptul ca pozitia lui Cezar Papacoslea, nu şi cea a lui eminesciene, Cezar Papacostc incearca o Eminescu ştia cînd sa-şi exprime gânduri le Eminescu. oarecare împacare cu cititorii: Redându-se " sislemic şi când poetic,nu înseamna ca el nu Prima parte a studiului Filosofia an­ astfel poeziei lui Eminescu cadrul firesc al " a gândit sistemic. Corect este sa pricepemca tica în opera lui Eminescu" cuprinde ideilor şi sentimentelor din atmosfera carora poetul-filosof a gândit lot timpul sistemic, însemnarile facute de Cezar Papacostea ea a izvorât, nu numai ca. nu se scade asemenea oricarui creator de geniu. Numai privind modul în care Eminescu s-a raportat personalitateaartistului, dar înclinam a crede ca, mai departe, pornind de la un principiu la spiritualitatea orientala, îndeosebi cea ca-i largim baza de apreciere în sufletele întemeietor şi unificator, unele gânduri sunt egipteana şi cea indiana. Concret, în admiratorilor. Se reface într-o masura şi în făcute mesagere ale trairilor, iar altele capitolul Înrâuriri orientale", Cezar conştiinţa publicului mare procesul psihic " mesagere ale adevarurilor raţionale. Încazul Papacostea pleaca de la urmatoareaipoteza: complex ce a avut loc în spiritul însetatdupa unui poet autentic, nici intuitiile nu se mani­ Strabatereamaterialului egiptologic i-au dat ştiinţa al marelui autor" (p. 78). Cercetările " Un studiu remarcabil privind legaturile festa. întâmplător. poetului prilejul sa creeze Egipetul; ulterioareau demonstratînsa ca în cazulunui creatiei eminesciene cu filosofia veche Înaintând pe aceasta direcţie, Cezar cercetarile indianiste i-au sugerat creaţii creator de talia lui Eminescu izvoarele indiana şi cu filosofiagreaca a realizatCezar Papacostea face un comentariudiscutabil şi neîntrecute, ca Scrisoarea !, Rugăciunea externe,indiferent de importanţalor, nu spun Papacostea (1886 - 1936). Concret, el a la urmatorul text dintr-o scrisoare trimisa de unui dac, Glossaş.a. (p. 74). nimic daca nu sunt raportate la o publicat mai întâi textul Eminescu şi Eminescu lui Titu Maiorescu: Dispreţuiesc Poezia Egipetul, prima citita de precunoaştere, cea care da pondere actului " " filosofia indiana", în revista Cuvântul profesorii de filozofie, care cugeta. pentru Eminescu în şedinţele Junimii, la 1 creator. " nostru", Botoşani,IV, 1929, nr. 6-8, p. 3- 10. dorinţa de a cugeta, care privesc misterele septembrie 1872, a fost publicata. în revista Revenind la textul lui Cezar Apoi, acest text a fost inclus în studiul vieţii cu ochi de savanţi, care vorbesc de pe Convorbiri literare, numarul din 1octombrie Papacostea, constatam ca în ce priveşte Filosofia antica în opera lui Eminescu", catedrele lor cu emfaza şi pedantism;în fine, al aceluiaşi an. Este un poem gândit ca o "problema cosmologica", analiza porneşte " aparu! la Bucureşti, în 1931, la Tipografia care uita, în genialitatealor iluzorie,ca lumea veriga într-o opera de mari dimensiuni, cu Scrisoarea !. ,,Aceasta. opera literara de Ion C. Vacarescu. Şi, mai apoi, Traian trebuiesimţi ta., iar nu cercetata..Ma opun dar menita sa dezvolle o viziune filosofica un profund sentiment filosofic se deschide Diaconescu include studiul amintit în ideii kantiene ca prin simţuri nu poţicugeta asupra procesului de naştere şi moarte a într-un cadru defermecatoare poezie. Pe când volumul Eminescu şi clasicismul greco­ nimic; dimpotriva ele stimuleaza gândirea imperiilor, despre declinul civilizaţiilor şi luna luneca pe a lumii bolta. şi observa din " latin", aparutla Editura Junimea, Iaşi, 1982. filosofica spre acel misticism poetic şi despre vanitatea universala a eforturilor înălţimi contrastele sociale de pe pământ, încomentariile ce urmeazama voi raportala filosofic despre care însuşi Kant a afirmat: umane. Allfel spus, Eminescu visa sa într-o modesta. camera de studiu, un batrân textul din acest volum. de când a cugetat sau, mai bine, a meditat, zamisleasca un poem ciclic în care sa dascal tot socoate şi socoate, vrând sa De la început trebuiesa reţinem faptul raţiunea omeneasca nu s-a putut lipsi de zugraveascaevoluţia civilizaţiilor, începând deslege, cu ştiinţa acestei lumi, marea taina ca Cezar Papacostea a avut ca specialitate metafizica, deşi n-a putut înca s-o reprezinte cu cea babiloniana şi continuând cu a universului;el vrea sa descopere începutul filologia clasica. Însa a fost iniţiat şi în pâna acum lamurit îndestul de toate parţile civilizaţiile asiriana, ebraica, egipteana, existenţei cosmice din noaptea cea adînca a filosofie, reuşind traduceri apreciate din străine ei. Ideea unei asemenea ştiinţe este greceascaşi romana.Aşadar poeziaEgipetul veşniciei" (p. 82). Incontestabil, deşi Platon şi Homer. tot aşa de veche, ca şi raţiunea speculativaa este un fragment detaşat dintr-un ansamblu. Eminescu nu abordeaza sistematic marile Partea introductiva a studiului oamenilor; şi care om nu speculeaza, fie în Pe de alta. parte, ideatica acestui poem 1-a probleme cosmologice ca un filosof, el se Filosofia antica în opera lui Eminescu" îi mod scolastic, fie în mod vulgar?" (p. 72- provocat pe Eminescu sa dezvolte dovedeşte însa un mare poet-cugetator, " ofera lui CezarPapacostea ocazia ade realiza 73). interesante consideraţii metafizice, precum plasmuitorul uneiviziuni cosmice patrunsa, unele notaţii interesante, dintre care unele Dorind sa afle notele esenţiale ale cele din Avatarii faraonului Tia. Merita. sa de profunde idei filosofice. ,.La-nceput,pe sunt înca de actualitate. personalităţii lui Eminescu, Cezar reţinem ideea ca din concepţia filosofica cândfiinţa nu era, nici nefiinţă,/Pe când înprimul rând,am în vedere observaţia Papacostea reţine din acest text ideea ca asupraistoriei, dezvoltata. în poeziaEg ipetul, totul era lipsă de viaţăşi voinţă,/ Când nu ca gândirea lui Eminescu era conectata. la lumea trebuie simtita, iar nu cercetata." şi lipseşte încrederea într-o soluţiede ieşire din s-ascundea nimic, deşi tot era ascuns.. ./ Când " principalele trei momente ale cullurii afirmaţia ca simţurile stimuleaza gândirea deşertăciune. Dar nu cred ca putem vorbi de piltruns de sine Însuşi odihnea cel " universale, respectiv: 1) religia şi filosofia filosofica spre misticismul poetic şi o sugestie antiprogresista, ci mai mult de o nepiltruns.! Fu prilpastie? Genune? Fu indiana veche; 2)mitologia şi filosofiagreaca metafizic", pentru ca, mai departe, sa le atitudine înţeleaptă. noianintins de apii?1 N-afost lume priceputi! antica şi 3) filosofia clasica germana. confrunte cu opera poetului. Anticipând, Despre o înrâurire şi mai evidenta şi nici minte s-o priceapă,/ Căci era un ,,Adaugam ca în toate aceste preocupari, din autorulformuleaza şi o finalitatea cercetării: asupra lui Eminescu vorbeşte Cezar intuneric ca o marefor-o rază,/ Dar nici de care au rezultat creaţii neîntrecule, poetul Vom înţelege, întâi de toate, ca el nu strabate Papacostea, cu parţială îndreptăţire, atunci vilzut nu fuseşi nici ochi care s-o vază.! " aducea cu sine din atmosferaşi studiile ger­ sistemele pentrua construiînca unul, ci spre când se refera la contactele poetului cu Umbra celor neflJcute nu-ncepuse-a se mane, un suflet educat la şcoala a gasi în ele o satisfacere a spiritului" (p. 73). filosofia veche indiana. In legatura cu desface,/ Şi in sine impăcată stilpânea " romantismului" (p. 70). Ca argument sunt Ca intenţie, demersul lui Papacostea trebuie aceasta înrâurire vom pune în lumina adusefragmente din poemul Eu nu crednici apreciat. Pe de alta. parte, aceeaşi încercare oarecare note profunde din opera poetului. " înIehova", printrecare şi aceasta.stro fllfoarte trebuie criticata, întrucât în opera lui Coroboratesau nu de construcţiilefilosofilor

4 - www.cimec.ro EMINESCU 160

Cezar PAPACOSTEA despre filosofia lui Eminescu

În acest sens, el scria: Dupa concepţia Structura poemului Rugtlciunea unui în concep�a lui Buddha marea simbolizeaza " indianaurmata de Eminescu,(într-un anumit dac cuprinde şaseparţi (strofe), care propun zbuciumul zadarnical lumii. Desigurca orice sens şi de Schopenhauer), Dumnezeu-Tatal teme relativ independente. Primeletrei strofe abordare comparatista este justificata, însa eterna pace! .. ./ Dar deodat-un punct se a creat lumea dintr-un sentiment de dorinţa, îmbina problematica cosmogonica cu nu trebuie sa se inteleaga ca viziunea po­ mişctl... cel dintâi şi singu� lattl-11 Cum din din «amorul>>de a se vedea obiectiva! în altul, idealurile moralei, un fel de "geneza", unde etica eminesciana nu ar ti putut crea o chaos fa ce mumtl. iartl el devine Ta ttll... ". în alţii, în nes�itele forme ale universului. motivele creştine se îmbina cele hinduse şi, asemenea imagine despre zbuciumul marii. În fata acestei prelucrari geniale, chiar Punctul cel slab ca spuma este acum mai ales, cu cele dacice. Treptat, în Oricum,cred ca este exagerat sase vorbeasca şi înrudirea incontestabila dintre Scrisoarea <>. Acest dor este acelaşi Kama stabilit conexiuni cu filosofia Cezar Papacostea, intitulata Înrîurlrea " rolul izvoarelor externe este doar acela de a indian, echivalent elinului Eros; este amorul schopenhaueriana, cu filosofia indiana, ori greaca", debuteaza cu o afirma�e plina de trezi şi stimula marile rezonanţe interioare creator" (p. 84). cu mitologia dacica. Din fericire, continut: "Cultura greaca, îndeosebi ale geniului creator. Pentrua arata şi modulîn care Eminescu eminescologia a cunoscut şi momente de mitologia şi cugetarea filosofica,au exercitat Chiar daca nu s-a consacrat, cu a preluat cea de-a doua deschidere a cercetare profunda, care au evidenţiat asupra lui Eminescu o adevarata vraja" (p. precadere, cugetarii speculative, Cezar filosofiei indiene, respectiv, preocuparea originalitatea creaţiei lui Eminescu. Vreau 96). Darnu o vrajaameţitoare, impovaratoare, Papacostea a intuit ca marile framântari ale pentru mântuirea sufletului, analiza este sa spun ca poeziaRugilciunea unui dac, opera ci una creativa, stimulativa, astfel încât filosofiei,în general, sunt provocate de doua continuata asupra poemului Rugilciunea care pare tributara mai multor împrumuturi, poetulromân aduce la sine antichitatea şi o " mari necunoacute umane, respectiv, cea cu unui dac, întrucât, crede Cezar Papacostea, trebuie sa dea mai mult de gândit utilizeaza nu ca scop în sine, ci face din ea privire la universuluiexterior (cosmic) şi cea Cea mai budista dintre creaţiile lui eminescologilor. Nu cred ca o personalitate numai un mijloc în vederea unor creaţii " referitoare la universului interior (psihic). El Eminescu ramâne însa.Rugă ciunea unui dac. creativa de talia lui Eminescu avea nevoie însufle�te de idealuri proprii"(Idem, p. 96). descopera apoi ca aceasta cheie explicativa Nicaieri mai puternice accente de prestare de împrumuturi" pentru a zamisli versuri Astfel, în zestrea estetica a operei " este foarte utila şi pentru descifrarea împotriva vieţii simţurilor; nicaieri un de genul celor care urmeaza: .,Sd cer a tale eminesciene, componenta mitica asigura, spiritualitaţii indiene, unde doctrina refugiu mai hotarât din «lumea carnii». daruri,genunchi şi frunte nu plec,/ Spre urii principial, doar structura axiologica de upanişadica ţinteşte, expres, chestiunea Autoflagelaţie, mortificare a tot ce este şi blestemuri aş vrea stlte induplec./ Stlsimt edificarea imaginaruluipoetice-filosofic. De principiului cosmic, iar doctina budista este placere, apoteozare a durerilor, pâna în pragul cd de suflarea-ţi suflarea mea se curmtl.! aceea, cred ca orice încercare de a explica centratape problematica mântuirii sufletului. stingerii eterne, pâna la dispariţia ji1rt1 de Şi-n stingerea eterntldispar ji1rt1 urmiJ".de creaţia lui Eminescu prin trimiteri la surse Astfel ca Eminescu, cel însetat, deopotriva, urmă, în Nirvana, - încheierea definitiva. a Revenind, mai reţin impresia finala a exterioare, fie ele indiene, greceşti, ori ger­ de filosofie, arta şi ştiinţa, s-a simţit atras în ciclului renaşterilor - iata ideea ce susţine lui Cezar Papacostea privind relaţia lui mane, risca sa deformeze realitatea, întrucât permanenta de acest mediu spiritual. Este ca o coloana vertebrala aceasta crea,ie" Eminescu fata de filosofia indiana. În acest opera eminesciana este un tot. Aceasta vorba, sa retinem, de o atracţie profunda, (ldem, p. 88-89). Pentruargumcntarea acestei sens, el scrie: ,,Afara de aceste înrâuriri care inseamna ca ar fi mai corect sa spunem ca tainica, de suflet, care-şi ascunde miezul idei, clasicistul român face o paralela între au dat lui Eminescu material etic, filosofic viziunea poetului-filosof poate fi surprinsa atunci când este investigata cu un dialog purtat de Buddha cu unul dintre sau religios pentru bucati întregi, unde ideile de cititor şi cu ajutorul grilei mitologiilor instrumentarul rece al ratiunii. Desigur ca, la discipolii sai devotaţi şi rugaciunea dacului şi sentimentele sugerate de cultura şi cunoscute, cu atât mai mult când este vorba timpul sau, Cezar Papacostea se credea adresata Absolutului. În ambele situaţii se literatura indiana constituie fondul întreg al de bogata mitologie a spiritului elenic. Fac îndreptaţi! sa vorbeasca despre înrâuririle vorbeşte de eliberarea prin moarte, de creaţiei poetice, exista şi infiltraţiuni aceasta remarca deoarece, sub acest aspect, filosofiei anticeasupra lui Eminescu. Astazi mântuire în drumul spreNi rvana. Concret, sporadice ale acestei înrâuriri în multe alte analiza lui Cezar Papacostea nu conduce la însa avem argumente suficiente pentru a descifi'ândaceasta paralela,Cezar Papacostea poezii, al caror conţinut se susţine pe alte o poziţieclara. Aceasta nu inseamna canu-i nuanta asemenea explicaţii, chiar şi numai noteaza: "Şi, ca şi cum durerile trupeşti, ca şi baze" (pp. 94-95). Trimiterea este facuta, apreciez demersul. de dragul adevarului. cum lovirea, schingiurea şi lapidarea ar face prioritar, la poemul LuceajiJrul, unde astru), Cezar Papacostea considera ca mai Am constatat cum Cezar Papacostea, sa. creasca iluzia fericirii în Nirvana, aceste pentru a înţelege dragostea Catalinei, a multe poemeeminesciene sunt inspirate de pentru a exemplifica felul în care agresiuni sunt, la Buddha, suportate cu trebuit sa-şi schimbe legea, parasind lumea mitologia greaca. Face trimitere, în acest cosmogonia indiana se regaseşte în crea�a resignare, la Eminescu dorite cu nerabdare" transcendenta şi acceptând naşterea din sens, mai întâi, la Ve nere şi MadoniJ, fmpilrat eminesciana, face trimiteri la Scrisoarea 1. (p. 90). pacat, dupa cufundareaîn mare. Ori, se ştie, şi proletar, Diana, LaBucovina, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, La Heliade, O ciJliltorie in zori, ş.a. Tonalitatea discursului este sugerata prin citarea primei strofe din Ve nereşi Madonil: "Ideal pierdutin noaptea unei lumi ce nu mai este,/ Lumece gindea in basme şi vorbea in poezii,/O! te viJd, te-aud, te cuget, tint1rt1 şi dulce veste/ Dintr-un cer cu-alte stele, cu-alte raiuri, cualţi zei."Spre meritul sau, exegetul, prin trimiterile la poemele amintite, incearca sa cultive ideea ca evocarile mitologice eminesciene au o noima esentiala şi originala. Alese cu " maiestrie, deşi în aparenţa cu o mîna neglijenta, aceste «imponderabile» mitice nu-s la dînsul ca la alţi poeţi latini, seci

alexandrinisme; nu sînt sonoritati - flatus

vocis - gasite trudnic de o erudiţie, obligata citeodata sa-nlocuiasca prin asemenea artificii ceea ce lipseşte din spontaneitatea adevaratei inspiraţii, ci valori estetice actualizate: sunt valori integrate în imperiul unitatiiartistice a operei sale" (Idem, p. l 00). În vederea argumentarii acestei idei criticul face trimiterila poeziaOdii (in metru antic), despre care spune, mai întâi, ca, deşi dezvolta o idee de inspiraţie budista, prin elementele de sensibilitate poetica (ritm,

s

www.cimec.ro Cezar PAPACOSTEA despre filosofia lui Eminescu

insa probabil ca vom afla mai multe supraestimam pe Eminescu, ci câştigam in continuând sa-I citim pe Eminescu. instrumenlarul nostru de a-i inţelege opera În ultima parte a studiului Filosofia in ansamblu. " comparaţii, imagini, aluzii), aminteşte de antica şi Eminescu", Cezar Papacostea Şi-a Revenind, iata explicaţia lui Cezar poeta Sappho din Lesbos(secolele VU-VI propus sa evidenţieze unele puncte de Papacostea: ,,Abisul ce desparte aceste doua i.e.n.). Sappho şi Eminescusufm din cauza întâlnire ale creatiei eminesciene cu filosofia lumi, simbolizate in Hiperion şi Catalina, " iubirii şi amândoiîşi incheie piesa cu acelaşi antica greaca. Demersul este intemeiat, mai explica el singur, de ce fala de-mparat <> pe Luceatlir, deşi ea insaşi pentru recapatarea liniştii sufletului, ştie ca, intr-o scrisoare adresata de la Berlin recunoaşte ca el ii vorbeşte<

mine/ Mie rediJ-miJ!". Un al doilea motiv de Papacostea, aflam: "Ascult o serie de pe ales.! Nici ştiu cum aş incepe:/ Deşi pentrucare OdiJ (in metruanti c) este raportata prelegeriflicute de profesorul Bonitzcare ne vorbeştipe înţeles,/ Eu nu te pot pricepe ". la mitologia greaca veche este dat de entuziasmeaza asupra filosofiei greceşti. Dar ideea rupturii dintre lumile ontologic atitudinea asemanatoare de ,,nepasaretrista " Capatând entuziasmul, deci dragostea diferite o gasim şi in versurile: ..Ce-ţi pasiJ a poemului, cu atitudinea de izolare, de pentru cugetarea antica, poţi singur sa te ţie ch ip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul'!! ataraxie, in care se menţineau filosofii iniţiezi, catauzindu-te. Aminceput sa citesc Trăind in cercul vostru strâmt/ NoroculviJ antichitatii eline. ,,Antichitatea a cunoscut şi sa-mi insemn parţi care ma preocupa"(p. petrece./ Ci eu În lumea mea md simt/ o seama de-nţe(ep� careluasera deprinderea, 104-105). Nemuritorşi rece". dupaSocrate, sa se-mbrace simplu şi oarecum Pornind de la această marturie şi de Ia Pentru a-şi susţine pozitia privind uniform. Îndeosebi filosofii stoici şi cinici celelalte insemnari din Manuscrise, conju­ legatura poeziei Luceafltrulcu filosofia lui adoptasera haina de exerciţiu a sparlanilor ­ gate cu monumentalitatea creaţiei Platon, Cezar Papacostea aduce argumente sobru/ tribon, prin care voiau sa-şi exprime eminesciene, Cezar Papacostea vede in şi din manuscrisele eminesciene. lata o vari­ dispreţul pentru viaţa organica, indiferenţa filosofialui Platon un fel de izvor al poemei antaa poemuluicu strofa: . Devrei in numiJr Î Î faţa de lumea externa. Se-mbracau, ca sa Luceafltrul, alaturi de basmul lui Kunisch. siJmiJ ch emi/ n lumeace-am creat-o/ ţi dau zicem aşa, în «haina nepasarii>>, ei, care Preocupatsa aduca lamuriri,criticul adauga: a fâşie din vremi/Să te numească Plato·· Trebuie saobservam izvorul (ms. 2275, p.62). O alta varianta invocata puneau fericirea adevarata nu in bunurile " insa ca, pecând materiei, ci in echilibrul interior şi, mai ales, Kunisch a oferit unmaterial concret, uşor de este urmatoarea: .. Hiperion ce din genunil in virtutea eluctata eroic din ghiarele urmaritin poem,cugetatorul antic 1-a inrâurit Tresaic-o lume-ntreagiJ.I Tu imiceri semne viciului" (ldem p. 1 02). În al treilea rând, cu elemente abstracte, conceptuale; i-a dat şi minuni/ Cejiin(a mea o neagă.// De-ai poemul eminescian este raportat la mitul schema filosoficaa celor doualumi (cu modul cere universul tot/ (i-l daucu totce-ai cere;/ cenlaurului Nessus şi al eroului Hercule, de a iubi al Luceaflirului de-o parte, al Tu eş ti puterea; şi nu pot/ SiJ neg ac ea pornind de la cunoscutele versuri: .,Jalnic Catalinei de alta) şi grandiosul cadru cos­ putere··(ms. 2277, p. 126 vcrso). ard de viuch inuit caNessus,l Orca Her cul mic" (ldem, p. 1 06). Din precauţie insa, In concluzie, studiul lui Cezar inveninat de haina-i;l Focul meu a-1 stinge eminescologul se grabeşte sa lamureasca, Papacostea, publicat in 1931, ofera inca nupol cu toate,/ Apele miJrii". În s�il, in inca o odata, ce trebuie sa înţelegem prin suficiente motive pentru dezbaterea izvor", mai ales ca aprecierile sunt tlicute eminescologica. Reluarea criticaa ipotezelor al patrulea rând, Cezar Pa pacostea aminteşte " şi comparaţia poetului cu pasarea Phoenix: cu referire la o poezie emblematica. formulate de filologul clasicist ne ajuta sa Folosindu-i cuvintele aflam: Nici o mirare fim mai curajoşi arunci când vorbim despre ..De-al meu propriu vis mistuit miJvaei,/ Pe­ " al meu propriu rug miJ tope sc injliJ ciJri . .. l prin urmare ca, din «entuziasmul>> insuflat filosofia lui Eminescu. Personal, ma impac Pot siJ mai reviu din el cal PasiJreaPh oe­ de un exeget platonician de valoarea lui cu gândul ca, in masura in care vom a nix?". Bonitz, va rezulta o creaţie ca Luce fltrul, conştientiza mai bine importanţa temei La capatul analizei, Cezar Papacostea unde lumile lui Platon capata o atât de privind filosofia lui Eminescu, pentru formuleaza şi un fel de concluzie: fericita sensibilizare simbolica" (ldem, p. intreagacultura româna,prezenta şi viitoare, Asemenea amanunte mitice dau un 1 05). Problema este aceea cu privire la rolul asemenea studii vor capata o alta atracţie. " izvoarelor de inspiraţie", in cazul creaţiei Pentru ca eu ma simt deja foarte atras de conţinut mai amplu poeziei care, deşi se " cristalizeaza intr-o forma concisa, ramâne artistice. În acest sens, Cezar Papacostea opiniile referitoare la filosofia creatorilor de noteaza: Izvorul nu presupune insa promovez incercari, precum cea de faţa, totll.'jievoeativa" (ldem p. 104). Dar pentru " arta, ca cititorii sa inteleaga in mod corect acoperirea operei inspirate. Creaţia noua - de a atrage şi pe al� iubitori de filosofie şi semnificaţiaacestei chestiuni cred ca trebuie când e lucrare de arta - îşi tliureşte schela poezie. evidentiata şi poziţia lui Eminescu asupra propriede susţinere; ea traieşteea organism mitului. Ce face d.e. istoricul cu mitul? II autonom, faţa de care izvorulramâne simplu ŞtefanMUNTEANU " lasa cum e, ori il citeaza mecanic in punct de plecare" (ldem, p. 1 05). compendiul sau de istorie,pentru a face din Dupa aceasta observaţie, care trebuie el jucarii mnemotecnice pentrucopii? Nimic reţinuta, autorul studiului continua sa caute mai puţin decât asta. El cauta spiritul, ideea puncte de consonanta intre filosofia acelor forme,cari ca atare sunt mineiune, şi platoniciana şi mesajul capodoperei arata ca mitul nu e decât un simbol, o eminesciene. Credinţa lui este ca ideea hieroglifli care nu e de ajunsca ai vazut-o,ii gânditoruluigrec, a celor doua lumi, diferite ţii minte forma şi ca poţi sa o imiţi in sub aspect ontologic, I-ar fi inspirat pe poet. zugravealape hârtie - ci aceastatrebuie citita De altfel, toţi cei iniţiaţi in problematica şi iniCleasa"(Ms. 2257). Aflam deci ca, in discutata ştiu ca aceasta idee constituie axa concepţia lui Eminescu, mitul are poemului Luceafllrul. Ceea ce trebuie capacitatea de a cuprinde multiple şi adaugat, cred, este ipoteza ca aceastaidee a profunde semnificaţiiale lumii, pecare fie le zamislitşi in cugetulunui creator de talia lui ascunde, fie le dezvaluie, dupa o logica Eminescu. Şi ca, tocmai de aceea, poetul proprie, a imbinarii realitatii istorice cu nostru, cautând Absolutul, şi-a apropiat, cu legenda. Ca aceste semnificatii constituie toatapasiunea, cele treimomente culminante materiaprima pe care oamenii de cultura,cu ale spiritualitaţii universale, respectiv atât mai mult artiştii, trebuiesa o prelucreze filosofia clasica germana, filosofia antica pentrua descoperi spiritul inflişurat in haina greaca şi filosofia veche indiana. Gândind mitica. Despre dificultatea acestei misiuni aşa, !lira prejudecati, nu inseamna ca il

6

www.cimec.ro din Iaşi, dar şi la Timpul, marea gazeta bucureşteana. S-a indragostitde-o fa ta, la Ipoteşti,de­ o artistade la trupateatrala, Mite de Kremnitz,de Eufrosina Poenaru, de alte doamneşi domnişoare, cel mai mult de Veronica Micle. A sevedea omul ca to� oamenii din scrisorile catre dulce draga" Veronica, " dulceamea Cuta şi nespusul meu " amor''. Iubeael idealul de femeie, intangibil, sau fe meia cea de pe pamânt? Ve ronica - e întâia " dafll ca-� scriunume pe şi cuteza-1 pune pehârt ie - nu voi sa-�spun, dartu Potrivit unui vechi şi mereu negustor de vorbe late"). Sa ne cauzele principale". Nu I-ar fi nostru ar fi neînsemnat şi aproape nu ştii, nici nu po� şti cât te-am nou principiu, valorilede excep�e imaginam ce-ar fi spus marele interesat ce vorbe rele spun despre de dispreţuit. Daca n-am fiavut pe iubit, cât te iubesc. Atât de mult sunt primite deopotriva cu mare ziarist despre democraţia scrisul lui prestigioşii Gerge Panu, Eminescu, trebuia sa ne dam încât mai lesneaş înţelege o lume satisfac�e şi cu radicala adversitate. comunista sau despre democraţia Alexandru Grama, Ovid demisia. Eminescu este scuza fl1rasoare decât pe minefl1ra ca sa Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui din vremurilenoastre de nesîarşita Densusianu, elitapostdecembrista României". Cel mai mult ar fi dorit nu te iubesc. Eminescu, e fa pt cunoscut, de la tranziţie şi de suspecta condiţie, Pavel Gheo Radu, T. O. Bobe, o critica empatica şi neconven­ Tu m-ai fllcut fericit, şi poate întâmpinarea increzatoare a lui despre cele trei-patrudictaturi care Razvan Radulescu, CristianPreda ... ţionala. in loc de apologie şi canu suntcapabil de-a fi, tunu m-ai Maiorescu, la ostilitatea lui s-au instalat dupa ce poetul s-a Nici caalde Ov.S. Crohmalniceanu defaimare, s-ar cuveni com­ fllcut nici atât de nefericitîncât sa Macedonski, de la G. Calinescu la stins, despre tendintele autoritariste se angajasera ca, în lumina prehensiune şi admira�e. ma nimicesc, ceea ce era mai " dar detractorii postdecembrişti. aj unse in plina democratie" ac­ marxism-leninismului",sa. arate ce adânc ascuns în sufletul meu " Simplificând, ar exista doua tuala. e ratacire, fuga de lupta, spaima privirea tale-a scos la lumina zilei. " moduri de reactie extrema, Îmi face placere, de obicei, sa şi duşmanie pentruprogres", bamai Vazându-te am ştiut ca tu eşti pernicioase: adoratia tllra conditie argumentez cât mai mult, dar în mult, demascând, combatând ce Când e vorba de un scriitor singurafiiniJI care în mod " fatal,fl1ra şi aversiunea ignara. Prima a dus la aceste puţine rânduri nu-i cu e reacţionar, învechit duşmanos foarte mare, ca Eminescu, uzanţa savrea ea,fl1raea eu sa voiesc, are epigonismul inca neîncheiat, la putinta. Foarte sumar. Cu laudele vietii în ideologia lui Eminescu ...". potrivit careia conteaza opera, şi sadetermineze întreaga mea vialll" receptarea hagiografica şi peste masura şi fa ra putinţa Ar fi ramas perplex de nu persoana", cade caun trup ştie,a avut prieteni la " fl1ra Se şcoalA extinderea ei în mediul didactic. apropierii de valorile artei, poetul înţelepciunea unui H. R de viata. Proust nu mai aredreptate (Chibici Râvneanu, îndeosebi), la Idolatrizarea, în absenta totala a mai degraba s-ar fisimtit jignit. Nu Patapievici, ar fiînţeles cum devine în faţa lui Sainte-Beuve. ,,Masca Convorbiri", pe Slavici, pe " spiritului critic de discemamânt, a i-ar fi convenit sa vada şi sa auda treaba cu irecuperabil din punct geniului" se însufleţeşte de omenie Caragiale, pe Creanga înainte de " fllcut din opera genialului poet un odele în metru gigantic. S-ar fi de vedere politic"şi s-ar minunat deplina. Asta nu inseamna ca oricine. Întâmplarile lui badiţa fi " loc bântuit de clişee encomiastice sim�t fericit de admira�a acelora de priceperea lui în ale artei. De biografia romanţata are dezlegare Mihai" şi ale nastruşnicului şi I-au transformat într-o zeitate mulţi care i-au înţeles gândurile şi aceeaar fi fost de acord, surâzând, totala şi nici ca ai dreptul sa diacon-învaţator sunt ale unor mumificata. <> cu asupra au patrunsîn adâncimile arteisale. cu verdictul dat tranşant: "Si în improvizezi tot felul de fantasme. creaturi din lumea cea mai de masura,cum ar fispus Eminescu, Ar fi fost surprins de cuvintele literatura este de o mediocritate Iar în cazul autorilor obişnuiţi, Jumeasdl Si câ� adversari, încât s-a manifestat şi prin comentarii prietenului sau cu cel mai dusa pâna la nulitate. Categoriile biografiase cuvine sa ramânaîn se poate invoca dictonul potrivit imnice, de cunoaştere puţina, ori desavârşit spirit critic, Caragiale: lui Eminescu? Azi nimeni nu mai planul al doileasau şi mai departat caruia foarte nefericitaeste soarta " prin exegeze erudit-fastidioase. Era o tiumuseţe! O clasica poatevorbi despre sursele originare comparativ cu opera lor. Zarifopol, celui care nu are duşmani" " figura Mai mult decât atât, toate incadratade nişte plete mari, negre ; ale lui Eminescu fllra a face cu cel care nu suporta biografismulîn (Publilius Syrus). Fiind student, a regimurile, de la extrema stânga la o frunte inalta senina: nişte ochi ochiul, tllra a-şi cere scuze, ori fl1ra comentarea literaturii şi detesta participatla organizarea serbarilor extrema dreapta, I-au confiscat mari - la aceste fe restre ale a-1 scuza, luându-1 de fapt peste biografia romanţata, scria la de la Putna, era entuziast şi scep­ pentrunevoile lor politice. Nu I-au sufletului se vedea ca cineva este picior. Într-o epoca în care orice apari�a Vieţii lui EmifU!Scu de G. tic, cald şi glacial, gelos şi fllcut mai viu punându-1 in slujba înauntru ; un zâmbet blând şi adânc viziune este discreditata prin Calinescu "0 biografie, în sfiirşif' indiferent, iubit şi blamat, coleric unor cauze avortate. in afara de melancolic ...". Alaturi de el, la discretizare( ?!), Eminescu nu mai şi se vedea determinatsa specifice: şi flegmatic, activi şi depresiv, poetul Nopţii de mai, contestatarii Timpul şi în alte imprejurari,statuse poate fi decât exasperant de Pare, orişicum, ca a pregati ,,nepract" şi graitor de adevar", " " n-au niciun fe l de anvergura, ba ardeleanul Slavici, care nu avea învechit". Si-ar fi dat seama de meticulos un memoriu pentru a puternic şi încercai de boala. Da, s-ar putea spune ca sunt speţe cu o motiv sa-Imitizeze (miturilese nasc evoluţia receptarii sale de la fixa data naşterii unui om puternicşi tiumos, aşa binecum îl moralitate joasa de tot. Pe în timp), dar sa spuna exact ce elogiile maioresciene (limba cea considerabil, zamislireaunei opere, ştiau Slavici şi Caragiale. " considerente politice,poetul a fost cunoscuse de visu şi de auditu: mai fr umoasa înfllţişare") şi vicisitudinile unui capitol sau ale Mitul se umanizeaza, caci învinuit de paseism, ultrana­ Eminescu era de o vigoare caragialiene(''un mare poet; cu cea uneistrofe, esteo întrebuinţaremai umana fost Eminescu.Iconodulilor " ţionalism, reactionarism, anii­ trupeasca extraordinara, fiu mai nobila şi inalta fan tezie"), la demna a puterilor mintale, mai li se da, pe buna dreptate, replici europenism, conservatorism, adevarat al tatalui sau, care era un pretuirea argheziana ("sfântul isteaţa, şi e Jocşi pentrubunul-gust, ale spiritului critic. O riposta xenofobie, antisemitism, munte de om şi ca fire o gradinade preacuratal ghiersului românesc"), pentru tactul şi tineţea istorica, tranşanta vine de la iconoclaşti. legionarism", "comunism" frumuseţe ... ". S-ar mirat de calinesciana, blagiana, barbiana, decât a petici discursuri sau Mitul a fost rostogoli! în infernde " fi (,,Zdrobiti orânduiala cea cruda şi frumuseţea demitizantului nichitiana etc., pânala neaderenţele scrisori, a îngala dialoguri de mulţimea detractorilor. Oricum, nedreapta 1 Ce lumea o împarte în postmodernisi, Cartarescu, cel care de mai încoace, care seamana a dragoste pe seama poeţilor, cuvântul geniu", în înţelesul lui " mizeri şi bogati ... "), antiliberalism, ştie el ce ştie: La maturitate detestare de indivizi ,,mici de zile, artiştilor sau personajelor politice suprem, doar lui Eminescu i se " adversar al democraţiei. Cât devenise mai degraba scund ( ... ) mari de patimi, inimi batrâne, considerabile". potriveşte în cultura noastra, pe priveşte incriminarea din urma, deosebit de paros ( ... ) Simptome urâte". Omul deplin al culturii " criteriul puterii de acumulare a Eminescu chiar a scris un sonet, fizicebizare I-au însoţit toataviaţa. Eminescu avea umor, spirit româneşti" a cutreierat paduri,s-a min�i şi o creativitateieşi tacu mult Democraţia, unde e dezavuata Otita de la 12 ani recidiveaza la 20 critic îndeajuns şi ar fi privit cu culcat lânga izvor, la şcoala nu a dincomun. Dar toateau acestea fost demagogia ( Caci cel mai lins, cu şi la 30. Picioarele sunt acoperite suspiciune critica ditirambica ... avut totdeauna note mari, ba chiar întrupate într-un om în eame şi " vorbe afectate, 1 Si cel mai rau e, de ulceratii ... Psihoza maniac­ Mai ales s-ar fi intrigatde spusele a fugitşi a ajuns sufleor într-o trupa oase. cel mai pizmatareţ,1 Si-i proclamat depresivaered itara... alcoolismulşi unui negativist apocaliptic, Emil de artişti, a fost la Viena şi Berlin, de mare, cu strigare-ti, 1 Pe-orice supradozele de mercur au fo st Cioran: Fara Eminescu, neamul redactor la fo aia vitelor de pripas" " " ConstantinTRAND AF1R 1 - www.cimec.ro Recitind poezia romantica engleza

"0 My Luve 's like a red, red rose, Th at 's newly sprung in June O my Luve 's like the melodie Th at 's sweetly play 'd in tune."

(Robert Burns, A Red, Red Rose) Revolutiile din agricultura şi industrie ator, care îşi fo loseşte imaginaţia pentru a William Blake, William Wordsworth şi au schimbat în mod radical Anglia secolului dezvalui ceea ce este nevazut, necunoscut. Samuel Taylor Coleridge. al XVIII-lea. O societateîn special rurala, în Astfel, pentru ei, poetul este viziun onar, care, În timp ce, spre sfârşitul vietii lor, care oamenii traiau în mici comunitati şi prin imaginatie, poate gasi frumuseţea Wordsworth şi Coleridge şi-au schimbat duceau un trai simplu, s-a transformat adevarata, în lumea materiala, precum şi atitudinea spre conservatorism, William într-una predominant urbana şi înţelesuri adânci, în lumile interioare create Blake şi-a menţinut spiritul revoluţionar, industrializata. Dar pretul social platit pentru de mintea sa. Poetul este creatorul suprem petrecându-şi viaţa într-o atitudine de progresul economic a fost unul foarte mare: pentru ca ofera libertate spiritului. rebeliune împotriva filozofiei raţionaliste a oamenii traiau şi lucrau în condiţii dificile. Nu doar imaginatia constituie sursa de secolului al XVIII-lea şi împotriva Aceste profunde schimbari socialeau produs inspiraţie pentru poeţii romantici englezi, ci influentelor restrictive, exercitate de un climat de instabilitate şi turbulente, în şi natura, înalţatoare din punct de vedere institutii, cum ar fi Guvernul şi Biserica. care s-a manifestatputernica dorinţa de a uita moral, un fel de experienţaspirituala. Mereu, Blake era conştient de efectele negative, trecutul, de a rupe orice legatura cu acesta. aceştia exprimau ideea conform careia omul rezultate din dezvoltarea industriala rapida Astfel, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, are o relatie profunda,int ensa, cu lumea natu­ şi din societatea mercantila în care traia, ce multi poeţi şi artişti au reacţionat împotriva rala; în "minunata lume noua". cum a constau, în principal, din dezumanizarea dezumanizarii şi înregimentarii, atribute ale numit-o ironic Aldous Huxley, a mizeriei omului, idee surprinsa în poezii precum 71re noii societati urban-industriale. Ei credeau industriale, romanticii englezi se refugiau în Chimney Sweeper (Coşarul) şi Th e Garden în importanţa individului şi a experientei natura, solicitind consolare şi inspiraţie. Îşi of Love ( Gri!dina iubirii). Blake era un personale. Aceşti artişti au fost aşa-numitii imaginau, cum altfel?, ca lumea naturala vizionar; nu îi placea lumea raţionala, mate­ romantici. nu-i decât o oglinda vie a sufletului şi ca ar riala, din jurul lui, ci visa la o lume în care � Conventional, 1798 este anul întâi al putea fi un mai bun dascal pentru oameni, imaginaţia şi sentimentele sa fie centrul ;;:!romantismului englez, anul în care decât cel din institutiile de învaţamânt: universului oamenilor. � Wordsworth şi Coleridge au publicat ,,Books1 'tis a du// ande1uiless strife:!Come, Maretia artistica a scriitorului, unul � volumul Lyrical Ballads (Balade lirice). hear the woodland linnet/ How sweet his dintre poetii emblematici ai romantismului "5 Oricum, raze ale noii sensibilitati culturale mu.sicl On my life/ 71rere 's more of wisdom englez, este surprinsa în cartile sale :;:: se iveau inca din a doua jumatatea secolului in it" (W. Wordsworth, 71re Ta bles Tu rned). luminoase", Songs of Innocence (1 789) ­ " � al XVIII-lea, manifestându-se în poeziilede Din punct de vedere stilistic, poetii Cântece ale inocenţei şi Songs of Experi­ � introspecţie melancolica şi sentimentala ale romanticienglezi au renuntat la conventiile ence (1 794) - Cântece ale experienţei. t! lui ThomasGray, îninteresul deosebitpentru scrisului, stabilite în prima jumatate a Aceste doua carţi sunt capodopere vizuale :!partea irationala a naturii umane(evident în secolului al XVIII-lea şi vizând imitarea şi poeticeale lui Blake, în care arta şi textul � scrierile gotice ale lui Horace WalpoleşiAnn echilibrului şi a simetriei constructiei sunt indisolubil legate (volumele cuprind a Radcliffe), în influenţaexercitata. de scrierile poetice,din literaturaclasica greaca şi latina. gravuri pictate de mâna, de poetul însuşi, ' francezului Jean-Jacques Rousseau (sceptic Deşi câţiva, cum ar fi Keats şi Shelley, au reprezentând imagini din textele poetice). cu privire la importanţa ratiunii, încântat de adaptat forma clasica a odei şi au utilizat Versurile din Songs of lnnocence cuprind capacităţile emoţionale şi puteri le imagina­ elemente de mitologie greaca (de exemplu, observatii directe, sincere şi arata. viaţa aşa tive ale omului), precum şi în principiile de Odeon a Grecian Um sauOde on Melancholy, cum este surprinsa ea de copii. Sunt poezii baza ale mişcarii literare germane, cunoscute de Keats, şi Ode to the We st Wind, de Shelley), simple, delicate, scrise într-un stil natural, sub numele de Sturm und Drang (Fu rtuni!şi au respins totuşi ideea de a imita modelele dar care (atât versurile, cât şi ilustraţiile) avânt). Acest grup de literaţi, condus de clasice, pentru ca limiteaza imaginaţia ascund înţelesuri adânci. Poeziile din cel Goethe, Herder, Schiller, s-a revoltat creativa. Cât priveşte limbajul, au evitat de-al doilea volum, Songs of Experiences, împotriva convenţiilor literare (în special întrebuinţarea unei dictiuni poetice speciale spre deosebire de primul, reflecta. o viziune asupra regulii celor trei unităţi ale textului scriind în limba simpla,a tuturor, şi încercând intunecata, în sensul ca raul este cel care dramatic) şi concepeau natura drept sa surprinda emoţia intensa a experienţei guverneaza lumea. Inocenta şi experienţa, adevaratul mediu spiritual pentru om. De individului, mult mai accesibila cititorului. cele doua fe ţe ale sufletului uman, sunt di­ asemenea, se manifesta interesul pentru Roman ticui se închipuie profet, care predica rect surprinse, în contrast, în poemele 71re teoriile lui Kant (care privea cu scepticism într-un tinut salbatic, un vizionar traind în Lamb(Mielul) şi The Ty ger ( Iigrnl). valabilitateaempirismului ştiinţific),precum afara societăţii. Astfel, farasa surprinda, eroii şi pentru literatura veche, celtica şi nordica, multor productii romantice sunt ce prefigureaza interesul romanticilor marginalizaţi social; aşae în The Rime of the Apreciat, mai cu seama, de catrecei din îndreptat spre literatura trecutului (unul Ancient Mari ner ( Cântecul bittrânului cercul sau de prieteni (Coleridge şi Keats), dintre marii poeti scoţieni, James marinar), de Coleridge, Frankenstein, de Blake nu s-a bucurat de o prea mare MacPherson, cu ale sale Poeme ossianice Mary Shelley (nascuta. Mary Wollstonecraft recunoştinta, nici în timpul sau, nici în (Ossianic poems), constituie sursa de Godwin); aşa se întâmpla cu mulţi alţi eroi perioada victoriana. Criticii i-au descoperit inspiraţiepentru mulţi dintrepoeţi i romantici chinuiţi, din operele lui Byron şi Shelley. capodopereleabia dupa aproape un secol de englezi). Spre deosebire de scriitorii din epoca la moartea sa şi i-au acordat meritul de a fi În Anglia, romantismul şi-a gasit augustiniana, care cautau în societate (în unul dintre poeţii emblematici ai desavârşirea literaraîn poeziilelui William realitatea exterioara), adevaruri general romantismului englez. Acum, Blake este Blake, William Wordsworth,Samuel Tay­ valabile, cu scopul de a comunica cu cititorul cunoscut drept un scriitor original, nu doar lor Colerldge, George Gordon Byron, comun, cel romantic priveşte în interiorul pentru textele sale poetice, ci şi pentru Percy Bysshe Shelley şi John Keats. Deşi sufletuluişi al imaginaţiei sale, pentru a gasi picturile care îi însoţesc versurile. nu şi-au declarat apartenenţa la un curent adevaruri destinate celor iniţiaţi în arta po­ William Wordsworth şi Samuel Taylor literar, operele lor întrunesc o serie de etica (cititori specializaţi). Coleridge au lucrat, împreuna, la un volum caracteristicicomune. Printreaceste trasaturi, Exista. douageneraţii de poeţiromantici de poezii, Lyrical Ballads ( 1798), considerat se numara, în primul rând, imaginaţia, englezi, iar în prima dintre acestea, se afla a fi un punct de reper în literatura engleza, esentiala pentruromantici. Poeţii din epoca scriitorii ale caror opere au fo st influenţate instituindromantismul ca mişcare literara în augustiniana (John Milion, Alexander Pope, de Revoluţia franceza, considerata a fi o Anglia. Volumul cunoaşte o a doua ediţie, în John Dryden) vedeauartistul ca peun inter­ încununare a idealurilor romantismului, anul 1800, şi e însoţit de o lunga prefaţa, pre� interesat sa evidenţieze frumuseţea a reprezentând, totodata., şi o desparţire de ceva ce era deja ştiut sau evident. înschimb modelele restrictive ale trecutului. romanticii englezi vedeau, în artist, un cre- Reprezentanţii acestei prime generaţii sunt

B - www.cimec.ro ESEU

Recitind poezia romantica engleza

operalui Byron a fost mereu în atenţia criticii, primind doar aprecieri negative din partea acesteia,în special din punct de vedere moral, scrisa de Wo rdsworth, considerată a fi un el s-a bucurat de o mare popularitateîn Anglia, manifest al mişcarii romantice, in care precum şi în restul Europei. Te nnyson, în scriitorul teoretizeaza conceptul de poezie. momentul când a aflat de moartea lui Byron, Printre ideile expuse in prefa)a, merita şi-a exprimat profunda tristeţe, afirmând ca menţionate câteva: limbajul poeziei trebuie "întreaga lume s-a întunecat pentru mine". " sa fie limba simpla, "really used by man Byron a intrupat spiritul poeziei romantice (folosita de omul obişnuit, mereu, in viaţa engleze. de zi cu zi), iar temele poeziei ar trebui sa se Shellcy a fost, probabil, cel mai bazeze pe situatii, aspecte, evenimente, revoluţionar şi mai nonconformist dintre inspirate din viaţa reala, comuna. De poeţii romantici, un individualist şi un ide­ asemenea, Wordsworth precizeaza ca poetul alist, care respingea instituţia fam iliei, nu este decât un om, care li se adreseaza casatoria, Biserica şi credinţa creştina, celorlalti oameni, iar acesta îşi utilizeaza rcvoltându-se şi împotriva tuturor fo rmelor darul sau special, pentru a le arata semenilor de tiranie. Ideile lui Shelley erau anarhice, esenta lucrurilor. iar din acest motiv, era considerat periculos William Wordsworth a fo st un mare pentru societatea conservatoare, de atunci. inovator. Sursa de inspiraţie pentru poeziile Primele opere ale lui Shelley se sale o constituie natura, despre care credea caracterizeaza printr-o intensa pasiune poli­ ca poate cieva sufletul omenesc şi ca poate tica. în poemul Queen Mab (Regina Mab), exercita o influenţa morala pozitiva asupra de exemplu, acesta ataca "raul" existent în gândurilor şi sentimentelor umane. El societate şi anume comerţul, monarhia, identificanatura cu Dumnezeu, fiindmai mult casatoria, religia, precum şi consumul de panteist in credinţa decât creştin. în poezia carne. În Jocul acestor vicii", el propune " sa, descoperi viaţa oamenilor simpli, de la republicanismul, dragostea libera, ateismul tara, pc care-i considera mai sinceri şi mai şi vegetarianismul. în anul 1821, Shelley buni decât pc cei ce locuiesc in mediul ur­ publica un eseu, A Defence of Poetry ban. De asemenea, Wordsworth credea ca (Apărarea poeziei), în care argumenteazaca intuiţia, şi nu raţiunea, ar trebui sa-I ghideze poezia are puterea de a schimba lumea, iar pc creator in operele sale, iar inspiraţia ar poetul este un misionar, un profet şi un trebui sa izvorasca din experienţa directă a conducator, care ne poate arata calca spre o simţurilor. Poezia, aşa cum o defineşte el în societate mai buna. 1 f' ., r .- � ' r ·' 1 r r �,; t • r �· , , , ' 1 Prefata la volumul Lyrical Ballads, provine in scurta sa activitate literara, John r • t 1 � '" .,.. f' 1 t • ·•• 1f r • r 'f -f t;1 Keatsa scris unele dintrecele mairemarca bile , din "spontaneitatea cu care puternice 1 r ·· . ..., t, , , 1 • .1 �.!:i-Y ,, sentimente inunda sufletul poetului, liltrată poeziiale literaturiiengleze, în ciuda marilor , , r J 1 • • t 1 , r t , , ".( ! • 1 '�. JLl ., , probleme de sanatate care i-au şi provocat t. ,, apoi prin liniştea emotiei aducerii-aminte". 1' 1 1 1 · ' ,•Jt '·· . ' � l�.! t t f t f". Wordsworth a reînnoit poezia engleza atât trecerea în nefiinta la doar douazeci şi şase III f t )r · � · 1tJ ..., �;\1 .� ' f , '. l'lf ' .•.J. ' ' • ' în privinţa continutului, cât şi din de ani. Principala tema a operei sale o 1 ' , �t�,i �,. .! ., perspectiva stilistica. El a început sa scrie constituie conflictul dintre viaţa reala, plina ' 1 �··! � ·;;.: fli7'"· . 1 • '1 '�=""..o:.� ,.. , ''• într-o perioadaîn care poeziaera constrânsa de suferinţa, moarteşi declin şi lumea ideala, 1 �·, ( :t�TJ �" . 1 · 1 ' , �� 1!1· ·�1 1 ... , ' , .•. f 1 guvernata de frumuseţe, imaginatie şi , ., 1 ' ··· 1 ,_,.,1 ' t..;,Q. de convenţiile literare, dar,respingând aceste -1 w • 11 , , .,,. •• • ··' tinereţe veşnica. Uneori, apare şi tema iubirii, ,_. convenţii, el a extins sfera poeziei engleze. �:.�� �\·. ·. :: ;:� 1 .. ...·� "· " . Poezia lui Samuel Taylor Coleridgeface doar ca aceastanu e prezentată ca un senti­ ', ..'1.' adesea referire la misterios, supranatural şi ment înalţator pentru sufletul omenesc, cei extraordinar. Spre deosebire de Wordsworth, doi indragostiti traindu-şi fericiţi povestea care cauta spiritualul în obişnuit, comun, de iubire, ci ca unul care provoaca durere şi Coleridge a doritsa confere supranaturalului tristeţe, aşa cum se întâmpla în balada La tuşc de realitate. De obicei, în poemele sale, Belle Dame Sans Merci, publicata postum, şi-a întors atenţia catre misterul trecutului unde este descrisa partea distructiva a unei (aşa cum fa ce, de exemplu, în celebrul sau iubiri idilice. Keats şi-a dezvoltat un stil poem, The Rime of the Ancient Mari ner propriu, distinctiv, care se bazeaza pc luxu­ (Cântecul bdtrânului marinar), construit rian� imagini ameţitoare, precum şi pcdet alii dupa modelul/ fo rma baladei medievale). descriptive. Într-unadintre scrisorile adresate Spre sfârşitul vietii, Colcridgc considera ca fiatclui sau,poetul i seconfeseaza, spunându- i: inspiraţia poetica 1-a parasit, iar în acest sens, "Cred ca ma voi numara printre poetii îşi întoarce atentia catre critica literara. romantici, dupa moartea mea". Profeţia lui s-a Blake, Wordsworth şi Coleridge au adeverit. Reputaţiade mare poet romantic,a contribuit la crearea unui noi tip de poezie, lui Keats, a continuat sa creasca în timpul inovatoare, nu doar la nivelul temelor secolului al XIX-leaşi, de atunci, împreuna abordate, ci şi din punct de vedere fo rmal şi cu Wordsworth, este unul dintre cei mai citiţi lingvistic, opera lor având o mare influenţa poeţi romantici englezi. asuprapoez iei engleze de mai târziu. Remarcabilele realizari literare ale Poeţii care fac parte din a douageneraţie poeţilor englezi nu au fost întotdeauna a romanticilor englezi, George Gordon apreciate de criticii contemporani lor. Dar, Byron, Percy Bysshe Shelley şi John Keats, deşi au existat şi critici literari potrivnici au avut vieţi intense, din punct de vedere textelor romantice, majoritatea lor au artistic, dar scurte, din pacate. Byron a fo s� considerat ca perioadaromanti smului englez din multe perspective, prototipul poetului este epoca de aur a poeziei engleze. romantic. Era puternic implicat în problemele contemporane sociale şi, Slmona -AndreeaŞOVA asemenea eroilor din poemele sale ( Childe Harold 's Pilgrimage -Pelerinajullui Childe Harold - şi Don Juan), a fost o figura melancolica şi solitara, ale carei fa pte, de obicei, sfidau convenţiile sociale. Deşi 9

www.cimec.ro laşul poetic al anilor '90: Cenaclul "Outopus" (1)

Orice intenţie de a cartografia intregul l. Mlchael Astner: poeme despre calitatea unui timp 2. Bogdan Baghlu: o Evanghelie dupil om teritoriu al poeziei ieşene de astazi inseamna, in Singurul volum de poezii al club8-istului Michael Deschis de o dedicaţie elocventa ( Parintilor mei, " " fo nd, a operao sistematizare cu un sistem de valori Astner,supranum it ,,neamţul de serviciu al literelor ieşene Carmen şi Sorin, care m-au învăţat sa inomenesc lucrurile " care sa aiba macar pretenţia obiectivitatii. Adica a (despre calitatea unui timp, Outopos, Iaşi, 1999) este unul prin cuvinte ), volumul de debut al lui Bogdan Baghiu - face abstracţie de parti pris-urile determinate de destul de compozit. Nu atât tema, cât manierarisca sa dea, Evanghelia dupil om, Outopos, Iaşi, 1999-e mult mai puţin prieteniile (extra)literare sau de apartenenţa - cel puţin la o lectura superficiala, impresia - destul de iconoclast dec"ât s-ar crede, ţinând cont de temerara sa obligatorie, orice s-ar clama sus şi tare, intr-o comuna, e adevarat, in cazul marii majorităţi a debutanţilor intitulare. Încercând sa inventarieze fo rmele de raportare pa­ literatura ca a noastra, in care daca nu ai susţinere, - de incontinenţa; de incertitudine in privinţa fo rmulei de rodica sau cinica la modelul cultural invocat in titlul poetului nu te poţi afirma de unul singur, oricât talent ai adoptat: Michael Astner se situeaza(cel puţin in prima parte ieşean, un cititor iubitor de idiosincrazii religioase nu ar avea - la un grup(uscul), secta sau gaşca a cărţii) intre tradiţie şi inovaţie, cxersind stilistic formule putea sa fiealtfel decât dezamagit de pauperitatea blasfemica (para)literara. Chiar şi cel mai umil cronicar sau variate şi destul de uşor recognoscibile. Greu mai pot a discursului. Evanghelia dupa om insumeazade fapt poeme recenzent, ca sa nu mai vorbim de criticul sau convinge, spre exemplu, in anul de graţie 1999, versuri ale patimirii in - şi intru starea de a fi om. Împrumutând istoricul literar cu pretenţii care nu ar fa ce altceva precum cele din uvertura cărţii: "nor de nor se-nşira in reci fi./ sonuri diverse, meditaţiile lirice din carte se grefeaza in spe­ decât sa se plimbe, cu o vorba a ultimului autor de peste mirişti principele ploii/ pe al sau bănuţ balan calare/ cial pelucidit atea halucinanta a siruarii, perpetue,într-o zona istoriea literaturiiromâne, "ca un cursor", petoata alearga pâna-n margine de zi.// aj uns, coboara şi se-ntinde/ a neliniştii in fond benefice, dinmoment ce genereazaversuri suprafaţa poeziei noastre, trebuie sa îşi ignore, de intre tufe de ciulini./ in lumina lunii ochii şi-i deschide,/ precum cele din Pledoarie pentru stare defapt: ,,Aştept într-o fa pt, "capriciile spiritului critic" (acelaşi Nicolae largi şi umezi, ştiind:// dimineaţa este astazi/ o bucata de halta,/ populata cu lumi paralele,/ invierea morţilor şi viaţa Manolescu). În cazul contrar ar aj unge, spre metaV din micul clopot care ieri/ vestea de tihna şi mişcare." veacului ce va sa vie.// Îmi strivesc memorial de prima exemplu, sa supraliciteze unele dintre vârfurile (nor de nor se-nşira). Acest gen de descripţii, în general lepădare/ şi desenez pe zar strigatul cocoşului.// Navetist de dintr-o cutare zona, in dezavantajul altora, sau sa succinte şi nu intotdeauna convingatoare, se va mai regasi o veşnicie pe drumul Damascului,/ vreau sa ies la pensie/in desconsidere cu totul spaţiile gri dintr-o alta parte in paginile cărţii, alaturi de mici elegii, melancolii uşoare plina zi de Golgota.// Gol in fa ţa pântecului,/ ma închin ca " a hărţii pentru simplul motiv ca lui i se par... albe. sau mai grave, stampe din ţara landurilor , elegii amnaşane intr-o biserica/naruita de o zbatere de aripa!/ lmi simt nebunia " " Un ipotetic cartograf al poeziei -unele "in dialectal sasesc din Amnaş/Sibiu - sau basme luata in arenda/ de fem eia gonflabila.// Strig pe strazi contemporanecare ar visa pentru inceput sa traseze mortale, dar umoristice, despre "cartofii singuratici/ in îngropate în fiecare.//Arunc anateme lejere/ pentru cei ce ma harta liricii ieşene nu ar putea, prin urmare, sa faca pantofi pâş pâşl peste strazile oraşului/ ba da ba da!" sau vor,/ca pe un star neprihănit,/ in aşternuturile lor.// Joc lotul " abstracţie de un teritoriu pe care nu puţini dintre "vrabiile/ (ce) pocnesc/de pe case/ moarte de râs -/ ba da ba pe Scripturile delirului etc. Asumându-şi, uneori, şi o astfel " topografii de ocazie prefera sa il ignore sau chiar da! . Nu lipsesc nici notaţiile amare despre metamorfo zele de gesticulaţie apasat deliranta, poetul nu exclude lotuşi ex­ sa il excluda, cu dispreţ, dintregraniţele formale tragic-triste ale cuplului prezidenţial din regimul comunist, tazele, fie ele şi unele a rebours. Şi nici placerea de a-şi ale acesteia. Ma refer la teritoriul inaugurat, acum aj unse la un stadiu anistoric ("au ramas/Odiosul şi Sinistra condensa, in câteva poeme dintr-un singur vers, temele şi mai bine de un deceniu, de membrii unui cenaclu sa.// Ody şi Siny/ sunt doua personaje/care n-au nici in elin,/ obsesiile lirice, convertindu-lein apoftcgmcde o solemnitate literar aproape uitat astazi. Înfiinţat prin 1997, nici in mâneca/ de-a fa ce cu istoria-.") sau cele aproape flagranta: "A le înspăimânta inseamna a le in-spre­ " cenaclul Outopos reunea, in şedinţe saptamânale aforistice, care amesteca în doze bine calculate cinismul şi pamânta. (Meditaţie) sau: "Nostalgia - întâia prejudecata " desfaşurate, sub coordonarea prozatorului Serban (auto)ironia amara, rizibilul slogan electoral şi calamburul din De-o-fiinţa unui poet. (Facere 1). Alexandru (Mire! Cana), mai întâi intr-un facil, probabil pentru amai atenua din gravitatea reflecţiei, Absolvent al Filosofiei ieşene, Bogdan Baghiu prefera amfiteatru al Literelor ieşene şi la CasaPogor, iar aşa cum se întâmpla în peSemne: "aveţi incredere!/ istoria e totuşi, de cele mai multe ori, fo rmele discursive in care pe din 1998, la Casa Dosoftei, o serie de tineri mereu/ de partea turmei.// cei din turma/ vor fi cei dintâi/ (sub)stratul metafizic se inervează accente ironice sau entuziaşti, al carortalent literar, evident in lecturile pacaliti -.// semne bunei anul are!// semne bune./ anulare-." parodice datorate unei percepţii halucinate asupra realului publice continuate de dezbateri inflacarate, va fi În fine, valenţele indiscutabile de portretist fin şi ironic, aproape agonie: "Mai devreme cu un apocalips,/ morţii confirmat, in cele mai multe cazuri, de viitoarea amestecând de aceasta data amaraciuni socio-politice şi pleaca sa-şi colinde viii/ patern şi autobiografic./[.. . ] Mitice lor prezenţa pe scena culturala românească: ghiduşii psihologizante, sunt evidente in balada plinuţei timpuri, cu fa ţa desfigurata/ de virusul strainului,/ se Codrin Dinu Vasiliu, Lucian Dan Teodorovici, popescu. tamaduiesc/ in clepsidre de/ chilie zdrenţuita./ Pâinea �i vinul Florin Lazarescu, Bogdan Creţu, Catalin Creţu, Ultimul ciclu al cărţii, gesturi nude in sepia şi albastru, altarelor,/ ghemuite spasmodic/ la piept de icoana,/ alina Doris Mironescu, Li via Iacob, Loredana Opariuc, esteşi cel mai reuşit. Cititorulva constata, mai întâi, inspiraţia fiece rostuire a carnii/ evadata/ de pe oameni/ şi daruita,/ Şerban Axinte, Elena Coman, Adrian Gaina. rarisima dovedita de titlul remarcabil, intuindu-i apoi miza fibra cu fibra,/ unui infern în extaz. [ ...] Nimic nu se mai Apropierea de membrii mai maturului Club 8 de fo nd: aceea de a condensa o poetica (a prozaismului, a vinde,/ nimic nu se mai cumpara,/ doar intr-un Ghetsemani/ (Ovidiu Nimigean, Mick Astner, Gabriel H. gestualitaţii denudate de sensuri prea grave - de menţionat, voivodin,/înca o Golgota/a fo st scoasa/ La licitaţie/începuta " Decuble, Dan Lungu, ConstantinAcosmei, Anle­ din aceasta perspectiva: Aşa grait-a Piţipoanca, viitorul de la/ doua holocausturi/ in sus - Serbiada (resturi de nio Patraş, Cristian Tanasescu) le va spori amoebelor, piţipoanca şi ţiparul, reflectari dintre cele mai pisanie). În ciuda acestei retorici de o (auto)ironie amara, increderea in sine şi le va stimula dorinţa de a-şi pitoreşti ale umanităţii emblematice pentru o Românie de confesiunile din aceasta evanghelie apocriflt a lui Bogdan concretiza tentativele literare in pagini perpetua tranziţie). Convingatoare este in special ilustrarea Baghiu nu pot fi nicicum relativizate. publicistice şi in volume de autor. Outopicii vor acestei poetici in Ontos şi ontos II. probabil cele mai bune reuşi chiar sa scoatao revista (intitulata, la inceput, texte ale volumului, in care meditaţia despre calitatea unui Emanuela ILIE << Caietele literare Outopos>>, apoi chiar timp, de altfel punctul centrifugal al întregii lirici scrise de <>) şi sa înfiinţeze o editura cu numele "leutonul român" Michael Aslner, câştiga şi in calitate cenaclului, unde se vor publica cărţi de poezie estetica. Succesiunea uneori tensionata, abrupta a versurilor (despre calitatea unui timp - Michael Astner; depăşeşte, aici, modalitatea poetica teoretizata indirect de "'Fragmente din Dic(ionarulcritic al poeziei Pragurile Apeiron - Şerban Axinte; Evanghelia autor (incizia directa în carnea percepţiei nude) printr-o ieşene. 1990-2010 (Aulor: Emanuela Ilie), dupil om - Bogdan Baghiu; Fragmente din reflecţie ampla, bine articulata stilistic, despre poematica şi în cursde apariţie la Edit. Timpul, laşi. rilzboiul urban - Livia Iacob; adio adio dragi estetica, despre livresc şi biografic, despre identitatea şi poezii - O. Nimigean; Maşti, reportaje, peisaje, alteritatea lirica. Într-uncuvânt, despre legaturainextricabila utopii -Codrin Dinu Vas iliu) şi de proza (Cuiburi dintre Ontos şi starea poeziei, a carei definiţie poate fi de vâsc - Florin Lazarescu; Cheia la jlegma - întrezărita "in blocstarturileîntârziat ului:/ fiumoasa oscilare Dan Lungu; Cu puţin timp inaintea coborârii între moartealibera şi sinucidere// . ..1/fiumoasaînsoţire pentru extratereştri/ar printre noi - Lucian Dan ziua de mâine, urmatoarele ceasuri/ fiumoase de noapte, Teodorovici); unele dintre ele, reeditate la edituri merinde pentruorice cautare al frumuseţii în sala de operaţii de certa notorietate, vor impune in deceniul a morţii aparente-." urmator câteva nume de poeţi şi prozatori a caror vizibilitate va depăşi cu mult graniţele urbei in care au debutat. Supus necesităţilor enunţate in preambulul de mai sus, articolul de faţa nu îşi propune altceva decât sa re-citeasca, obiectiv, fireşte, cărţile de poezii aparute la editura Outopos. În ciuda inegalitaţilor (fireşti pentru nişte volume de de­ but), acestea au reuşit sa redea o atmosfera, sa configureze o poetica absolut coerentaşi chiar, in uneledintre cazuri, sa impuna nişte nume pecare unii le-au considerat debuturile ieşene cele mai semnificative de la sfărşitul anilor '90. Nu numai pentru nostalgici, iata aşadar poezia outopicilor de altadata...

10 - www.cimec.ro ESTEnCA

Aplicatii ale fenomenologiei in arta:adevarul poetic (1)

Discursul despre arta fo rmulat de PentruHeidegger exista o legaturaîntre filosofia artei şi de csteticilc fe nomenologice adevar şi fiintare. Adevarul presupune faptul difera fundamental de discursul despre arta ca fiintarea se aflain deschis, ca între lucru şi fo rmuhat de estetica inteleasa ca ştiinţa a om exista o stare de deschidere, ca omul este sensibilitatii. Opozitia dintre estetica şi deschis pentru acel lucru şi ca întreun om şi filosofia artei este evidentiata de curentul altul exista deschidere. Aletheia este cea care fenomenologic dezvoltat printre elevii lui face posibile orice acces la fiintare şi orice Husserl (respectivConrad, Geiger, Ingarden), aratare de sine a fiinţarii. Starea de prin cercetarile lui Merleau Ponty şi Mikel neascundere a fiinţa.rii nu este niciodata o Dufrcnnc, prin elevii lui Banii. Comuna stare ca atare, ci o survenire. Esenţa acestor autori este atenţia asupra valenţelor adevarului este disputa originara în care se cognitive şi comunicative ale corporalitaţii, obtine prinlupta acel centru deschis, unde ce constituie conexiunea dintre cele doua fiintareapatrunde pentru a se retrage apoiîn intentii ale csteticii. Estetica este conceputa ea însaşi. Adevarul este disputa originaraîn ca analiza a gestului corporal, care, în opera care, sub o forma determinata,este dobândit de arta, comunica şi sensul lumii. O strategie deschisul în care se situeaza şi din care se diferita care leaga cele doua perspective retrage tot ce se arata şi se constituie ca. estetice a fo st elaborata de Heidegger, care fiinţare. Fiinţafa ce sa survina în însaşi esenţa recupereaza, prin experientaart ei, experienţa ei spaţiul de desfaşurare al deschiderii şi îl omului şi raportul sau cu lumea. Arta este pune injoc ca peacel ceva în careorice fiintare punerea în opera a adevarului. Cele mai se înalţa în fe lul în care îi este propriu. importante abordari ale esteticii Adevarul survine prin instalarea în disputa contemporane ţin cont de fenomenologia şi în spaţiul de desfaşurarepe care el însuşi heideggeriana şi, în câteva cazuri, de şi-1 deschide. esteticile pragmatice. Prin criza noţiunii PentruMikel Dufrenneadevarul poate clasicede adevar, filosofiacontemporana a fi definit ontic, prin dezvaluire. Adevarul, artei îi ofera acesteia un loc privilegiatpentru desparţi! de validitate, face apella verificare, existenta umana. Dintre propunerile în iar experienţa este cea care îl verifica,care îl aceasta direcţie fac parte şi cele ale lui despre conţinutul obiectului, ci exprima filosofieipractice, dar farasa fieo tehnica, ci dezvaluie. Putem defini adevarul ca Gadamer şi Ricoeur, esteticile receptarii ale modul de sesizare a acestei teme. Heidegger reflecţie filosofica. Astfel, hermeneutica dezvaluire, dar ca un eveniment ontic, nu şcolii din Konstanz, dezvoltarile compara­ a abandonat ulterior denumirea de autoruluinu este hermeneuticaîn sens clasic, ontologic. Realul însuşi apare, natura devine tive ale lui Coomaraswamy. Articolul de fa ţa fe nomenologie pentru demersul sau de ci este o hermeneutica filosofica. lume pentru om, pentru ca natura este este o prezentare şi o analiza a legaturii dintre filosofare. Biemel considera ca motivul este Hermeneuticafilosofica nu este o metoda de capabila de a se manifesta, omul fiindfiinţa arta în general (şi a poeziei in mod special)şi deosebirea fu ndamentala a analizei interpretare. Ea nu urmăreşte sa elaboreze produsade naturapentru ai se dezvalui. Omul adevar surprinsa de fe nomenologie, Daseinului pe care o face Heidegger fata de reguli în vederea comprehensiunii şi este corelatul lumii. Omul mai curând traieşte respectiv de fen omenologia lui Martin fenomenologia de tip husserlian. Dar interpretarii. Preocuparile ei merg într-o adevarul decât îl gândeşte şi este mai curând Heidegger ( 1989-1976), Mikel Dufrenne Heidegger nu a suprimat nicidecum direcţie cu anvergura filosofica multmai mare posedatde adevar decât poseda adevarul.Nu (1910- 1995) şi Hans Georg Gadamer ( 1900- analizelesale fe nomenologice. De asemenea, -determinareaprealabil ului oricarei metode. putem avea în raport cu adevarul un raport 2002). Ordinea prezentariiautori lor respecta fenomenologia nu a fo st eliminata din Modul de efectuare al experienţei de proprietar sau de creator. Omul este prezent ordinea cronologica a publicarii operelor de gândirea lui Heidegger, autorul preconizând hermeneuticeeste modul experienţei umane în adevar şi nu are criterii de masurare a fe nomenologia artei de referinţa pentru o provocare înca de timpuriu pentruun mod în genere. Modul experienţei umane a lumii adevarului. prezenta lucrare. de filosofare fenomenologica, şi accentuând este cel hermeneutic. Fenomenul hermeneu­ Hans Georg Gadamer propune o Martin Heidegger îşi intituleaza importanţaacestei cai pâna la sîarşit. tic rasfrângepropr ia sa universalitate asupra rasturnarede perspectiva pozitivista asupra demersul fi losofic investigare fe no­ Mikel Dufrenne creaza o opera situata constituţiei de Fiinţa.. Reorientarea dinspre adevarului, prin prisma hermeneuticii menologicil, cu toate ca se indeparteaza de la punctul de întâlnire al filosofiei kantiene lucrarea lucrului însuşi trimite catre o fen omenologice. Prin hermeneutica sa fe nomenologia lui Edmund Husserl. Walter şi curentului fenomenologic şi existenţiali si. structura universal - ontologica, şi anume fe nomenologica, Gadamer nu propune un Biemel explica liniile principale ale Dintre fenomenologii pe care îi analizeaza catre constituţia fundamentala a totalitatii criteriu alethic propriu-zis, şi nu fo rmuleaza fe nomenologiei heideggeriene pe care con­ fac parte Hegel, Husserl, Scheler, Merleau asupra careia se poateîndrepta înţelegerea. un punct de vedere sistematic asupra sidera ca acesta le-a urmat mereu, chiar şi Ponty, Heidegger. Dufrennea colaboratşi cu Fiinţa ce poate fi înţeleasă este limba. Pro­ adevarului,ceea ce ar contraveni criticii pe dupa renunţarea la denumirea aceasta pentru Paul Ricoeur.Demersul estetic al lui Dufrenne pria raportarea hermeneuticii la fiintare este care o realizeaza la adresa ştiinţei, ci demersul sau filosofic. Heidegger pune sub este susţinut de fenomenologie. Punctele de înţeleasa drept interpretare. analizeaza experienţa hermeneutica, interogare însuşi modul de a gândi referinţa.în acest cazsunt fenomenologia lui Fenomenologia artei reprezintao soluţie experienţa.în cadrul careia adevarul, înţeles fenomenologic. Pentru Heidegger, tema Hegel şi fe nomenologia percepţiei a lui la criza privind abordarea tradiţională a ca dezvaluire, este revelat. Gadamer doreşte fenomenologiei este viaţa iar fe nomenologia Merleau Ponty. Autorul defineşte noţiunea adevarului în general şi la criza privind în primul rând sa atraga atenţia asupra este ştiinţa originara, care ridica pretenţia unui a priori afectiv sau existenţial, adevarul artei in mod special.Fenomenologia survenirii adevarului, survenire la care înţelegerii primordiale a sine însaşi. Prin categoriile prin care se demonstreaza ofera mai întâi o nouaaccepţiune a adevarului, înţelegerea noastra participa cu necesitate fenomenologie se ajunge la motivele cele conaturalitatea subiectului şi obiectului. cu o sfera de acoperiremai larga,şi reabiliteaza transcendentala. adevarul reprezinta mai originare ale vieţii. Fenomenologia lui Sursa imaginarului este unitateaomului şi a valoarea alethica a artei. Arta este înţeleasa capacitatea fiinţeiumane de a se plasaîntr-o Heidegger este o hermeneuticilafacticitilţii, lumii. Aceasta unitate se demonstreaza în numai prin adevarul pe care îl contine. Arta anumita relaţie fa ţa de Fiinţa, în cadrul o explicitarea fa cticitaţii.. Metoda modalitatile efective universale. Obiectul nu mai este pur şi simplu o activitate destinata experienţei practice de înţelegere. fenomenologica incearca sesizarea concreta estetic este un obiect privilegiat, care se re­ relaxarii,fara nici o pertinenta cognitiva, fara Comprehensiunea este o experienta a vieţii înseşi, sesizarea vieţii. Radicalismul fera la dimensiunea umana a realului, care se nici o relevanţa. pentru real. Fenomenologia veritabila, întâlnirea cu ceva ce se afirma fenomenologiei se orienteaza în modul cel deschide numai catreobservarea subiectului, artei îi reda acesteia demnitateade experienţa. drept adevar. Hermeneutica ontologica mai radical împotriva ei înseşi, împotriva şi totuşi acest cvasi obiect este surprins ca fundamentala,experienţa. pe fo ndul careiaeste pretinde încredere, creditare aletica, pentru scoaterii din cauza a trairii ca atare. Critica obiectiv, diferit şi transcendent fa ţa de posibilaccesul la adevar al omului. Poeziei i ca procesele sale obiective nu cunosc filosofica necesita intrarea în vivacitatea subiect. Pornind de la legatura dintretrans­ se recunoaşte dimensiunea ontologica dubito-ul, adica dihotomia subiect - obiect vieţii. Fenomenologia este un mod de cendental şi ontologic, autorul a evidenţiat privilegiata chiar în cadrul artei ca atare, nu este adecvatJI procesului hermeneutic, cercetare care presupune fiinţei în deschis, o solidaritate speculativa între estetica şi experienţapoetica fiind cea care face posibila deoarece obiectul este aici entitate considerarea a ceva aşa cum se arata şi filosofia naturii. Exista o plenitudine a arta iremediabil instrainata, iar procesul cognitiv întrucât se arata. Este pusa in joc o noua sensului, care, realizându-se ca fond Cei trei fenomenologi, Heidegger, de descriere a realitatii transformate în semnificaţie a fe nomenului. Fenomenul nu subiectiv al fiinţei, instituie omul ca fiinta Dufrenne şi Gadamer au evidenţiat prin obiect nu surprindeadeva rul,ea fiindeven­ este o categoriecare se refera la ceea ce este, vorbitoare într-ouniune primordiala şi ca­ fenomenologia proprie aspectele tual numai metoda. Adevarul vine spontan, ci priveşte modul înţelegerii. Heidegger naturala cu lumea. menţionate. Pentruaceştia exista un adevar prin comprehensiunea - hermeneutica - pleaca de la semnificaţia greaca a Demersul filosofic al lui Hans Georg al artei, un adevar poetic, pe care proces. fenomenologia îl scoate la iveala. Arta şi fe nomenului ca fiind ceeace se aratael însuşi, Gadamer este o fenomenologie hermeneu­ Laîntrebarea privind esenţaartei, cei trei se arata pe sine. Fenomenul este corelat cu tica, autorul fiind în acest sens influenţat de poezia nu pot fi înţelese în mod autentic fenomenologi au eviden�at sensul ontologic logos-ul în sensul aristotelic de a lasa sa se Heidegger, de fenomenologia lui Hegel şi decât printr-un comportament autentic, prin al frumosului, legatura originaraa frumosului vada ceva în sine insuşi şi chiar de la el însuşi. de metafizicalui Platon. Conform autorului, experienţa autentica a artei, experienţa. pe cu adevarul.Arta autentica esteîn acelaşi timp Logosul are referinţa la fenomen. Fenomenul hermeneutica este filosofie deoarece nu se care fenomenologia o evidentiaza. frumoasaşi adevarata, iar prin acestaspect se nu exprima ceva despre fiinta obiectelor, ci lasa limitata la o tehnica de înţelegere a Adevarul este, în concepţia acestor diferen�aza clar de celalte lucruri. desemneaza modul lor de a se petrece. opiniilor altuia, ci implica o întâlnire cu fenomenologi, dezvaluire, revelare, şi nu o Fenomenologia se indreapta spre fa ptele opiniile celuilalt, dupa modelul dialogului. experienţa metodica, dominatoare asupra Anca-Raluca PURCARU însele, prinacesta expresie nu se spune nimic Hermeneutica se deplaseazaîn vecinatatea obiectului.

"

www.cimec.ro Poezia sentimentului religios

Relativ puţin accesibila cititorilorromâni, poezia gust literar şi unei anume sensibilitati ale publicului Metafora obsedanta a carţii este aceea a trecerii contemporana ramâne inca, pentru aceştia, o cititor din spaţiul românesc. Aşadar, cum anume care trimite, deopotriva, spre realitatea biografieiomului franceza " "lume de câştiga! . Deaceea, transpunerea oricarui seg­ recepteaza cititorul de la noi poezia lui Mi chel Camus? exterior (pentru care momentul plecarii este placa ment din acest spaţiu cultural este benefica din mai în primul rând, intereseazaexamenul condiţiei umane turnanta dintre o viaţa de dincolo de bine şi o alta, de multe puncte de vedere. Mai întâi e cunoaşterea prin al fiinţei care vieţuieşte fara a avea acces la orizontul dincolo de rau) şi spre irealitatea unui spaţiu poetic contactul direct care, dincolo de afinitatile reale ce destinului; sau poate - sugereaza poetul - destinul sau e fo arte personal. lata un poem, absolutremar cabil, unde " rezulta din prea uzatele sintagme "ginta latina , "limbi chiar nefericirea şi suferinţa, uneori, peste marginile se pot citi atât poezia, cât şi viaţa celui carescrie:. " Pentru surori" etc., proiecteazaconstituirea unor canaleinterne suportabilitaţii.Aceasta explorareîncepe chiar din ITaza fiecare exista un drum în viaţa,/ Toate drumUrile duc de comunicare între doua structuri literare. E un fa pt ce ce deschide volumul Parafraze eretice: "Cel care- I spre moarte./ Numai/ drumul omului exterior/ catre ţine de curiozitate, primul impuls care actioneaza atât cautape Dumnezeu este prizonier al Binelui". Omul de moarte/ este parcurs/ tl!ra el" (Legea nopţii). de complicatul mecanism al receptarii; în plus, pentru hârtie, poetul - eu şi imaginea, viaţa şi destinul, omul şi Fiinţa, legea morala şi cerul înstelat: un drum cititorul/autorul de poezie român de azi, exigenta Divinitatea, omul exterior şi omul interior - asista. parcurs aproape instantaneu între sus" şi ,jos", cer" şi " " " (reiterata!) a sincronizării cu alte experimente literare neputincios la transformarea realitatii,a tuturor faptelor "pamânt , exterioritate şi interioritate, între idee şi (teoretizata la începutul secolului trecut de E. tragice în motive culturale; caci una e moartea şi alta individ, între concept şi palida sa copie care e viaţa " Lovinescu) pare a fi devenit o condiţie a (re)integrtlrii "motivul morţii, una e disperarea şi alta "tema" ei, una insului (a omului exterior). Multe lucruri preţioase se europene. Punerea în circuitul curent al unei valori e sentimentul comuniunii în gând cu Dumnezeu şi alta afla în poezia lui Michel Camus, puse în relaţie "de " " culturale, al unui bun simbolic (cu expresia lui Pierre "prezenţa sa culturala; "Eu şi Dumnezeu,/ chiar daca contaminare cu lutul, dezvaluindu-li-se deriziunea: Bourdieu), creeaza mutaţii câteodata de esenţa în nu suntem decât ocazional înrudi ţi/ prin lumina eterna,/ "Dar omul exterior are spirit./ Omul interior/ câmpul cultural acroşat prin actul traducerii şi difuzarii suntem din acelaşi lemn din care se hraneşte foc u!J Şi (neexistând)/ nu are spirit./ Cel care are în vedere/ " acelei valori; şi asta pentru ca orice lectura este (şi) una numai omul interior ramâne imobil/ în mijlocul propriul progres spiritual/ regreseaza! (Nimeni). Se " comparativă, de raportare a unei paradigme literare şi lucrurilor/ farasa se consume în ele (Fără om, nu exis­ vorbeşte tot mai intens despre modelul productiv pe de sensibilitate la o alta.Iar atunci când se gasesc imediat tă Dumnezeu). O poezie mistica, s-ar zice; nu e vorba careîl reprezintanumele propriu, perceput ca o realitate " " puncte de intersecţie, simplul raport poatedeveni relaţie, numai despre un sentiment religios, ci de cautarea acelui "culturala şi textul, ceea ce se va fiscris/ spus "înainte ; asimilare, chiar geneză reciprocă. punct magic al intersectării gândului propriu cu lu­ carti le lui Michel Camus şi, în particular, Parafraze O asemenea problematica nu poate fi ocolita, mina credinţei, a aceleia pe care o izvoraşte "bobul de eretice, pot fu rniza suficiente dovezi privind oricarear fi textul tradus, şi cu atât mai mult atuncicând muştar" al credinţei. Atunci, din ce consta erezia manifestarea acestor modele productive în poezia se propune opera unui poet important şi o structura poetului? E aici o dubla erezie; faţa de oameni, pentru contemporana: nu preluare, însa, ci parafr ază, tematica atât de sensibila, cum este poezia care insul, având o inalta religiozitate, ramâne adesea identificare în liniile de forţa ale unui câmp cultural, sentimentului religios într-o lume secularizata. Din "marginal", şi fa ţa de Divinitate pentru ca, se spune, anume în cele care confera continuitate, semnificaţie şi aceasta perspectiva, transpunerea în limba româna a omul interior e "din acelaşi lemn" cu însuşi Dumnezeu. rezistenţa actului poetic în raport cu structurarile şi poeziei lui Michel Camus este una privilegiata. Înainte Ceea ce frapeaza, în ordinea acestei structuri de destructurarile de ideologie literara, câte se vor fi de toate, traducatorul, Valeriu Stancu, este el însuşi un profunzime a poeziei lui Michel Camus, e recurenta succedat pâna astazi; un poem precum Alchimie, poet remarcabil, lirica sa originala consunând pe mai numelui propriu al Divinitatii,semnificând şi suferinţa, dincolo de alte sugestii, ar putea depune marturiedespre multe dimensiuni cu aceea a poetului fr ancez dar şi înalţarea, şi tragismul pe care şi-1 asuma actul fe lul cum se (re )constituie un model cultural productiv contemporan. Apoi, experimentul liric pe care îl creaţiei, darşi superbia sa. în stricta actualitate literara, urmând o filiera care, în contureaza volumele Paraphrases henitiques (1983), Michel Camus mai comite, însa, o erezie fa ţa de acest caz, începe cu ereticul Meister Eckhart: Lanuit au soleil (1985), Fondation (1987) Proverbes paradigma literara specifica poeziei care se implica în "V!zionarul/care inceteaza de a mai fiemoţionat/ devine du silence el de 1 'emerveillement( 1989), Lepassage de relaţia insului cu Dumnezeirea; aceasta este abordata, orb./ în privirea omului exterior,/ alchimia naturii/ 1 'impasse ( 1991) şi Hy mne a Lilith ( 1993) raspunde unui de obicei, dintr-un orizont al sensibilitatii, al marcilor (entropia)l transforma lumina! în caldura./ În privirea de afectivitate. La Michel Camus, aceasta relaţie este omului interior,/ alchimia supranaturii/ (conştiinţa)/ una conceptuală, proiectând contextualizarea textului transforma caldura/ în lumina./ Încă nu s-a nascut/ " sacru cu acela profan. Altfel spus, tonul liturgic, întâlnit vizionarul/ care nu ar putea fi emoţionat (Eckhart). , • r "" 1 • '\ ,., , • l t .,' lr"' ' .ţ cel mai adesea în poezia de acest tip este înlocuit în Parafraze eretice poatefi cititi taşi în perspectivaacestui • , • • ,., .� 1 r "r f ,, •. ,, t. 1 �, Parafr aze eretice cu un ton analitic, eseistic, cu un joc al replicilor între textul poetic al lui Mi chel Camus .'\"""t" T, "-'ur ;.. .,""'"�•! mare grad de intelectualizare (citeşte: conceptualizare ) . şi textul "eretic" (condamnat ca atare de Sf'antul Scaun) ("!; tor.t ...... r� �· ,; f Cu toate acestea, sensibilitatea e peste tot prezenta, al lui Johann Eckhart (cum se ştie, scrierile sale frct� ..,.., ,.Jf,.. � frt,., �tJrf' conceptul creşte din sentiment, figurând asceza, imensa importante - Convorbiri asupra discernilmântului spiri­ drama care apasa destinul şi simpla existenţa de aici şi tual şi Scrisoare despre consolarea divină - au suscitat de acum: "Daca omul interior vrea sa aj unga la omul numeroase interpretari contradictorii, fiindcondamnate, exterior,/ vineîn el ca neantul./Daca omul exterior vrea dupa o serie de procese, în anul 1329). Acest ,joc al sa aj unga la omul interior,/ sa vina ca neantul!/ Daca replicilor" aminteşte de un procedeu literar de mare omul interior trebuie sa creeze ceva! cu tine sau în tine/ circulaţie în proza secolului XX la mise en abime, a lui trebuie mai întâi ca tu sa fi devenit nefiinţil' (Interiorul Andre Gide. încartea lui Mi chei Camus, un eretic scrie infinit). Aceasta dezvoltare in polaritate a discursului euldespre un alt eretic: iar efortul este de a descoperi un " liric nu poateînşela asupra esenţei mesajului "de suflet sens negativului, o afirmare în plina negare. transmis; respectând convenţia poetica a reprezentarii Orbirea vizionarului - a noului Eckhart - este Divinitatii prin omul interior şi a profanului prin omul ecranul care desparte o lume (a sentimentului) de o alta exterior. textul creşte într-un decor expresionist, unde (a cuvintelor): poeziae desfacere, acel mediu protector rasuna, tânguirea de la trecereaAkhero nului, a fluviului şi, înaceeaşi masura, (re)formator. pecare poetulîl aşaza mocirlos peste care Charon transporta în luntrea sa între concept şi afectivitate, între viziunea filosofului sufletele morţilor: cu vorba poetului, ale celor care au mistic german şi vederea secunda a omului de hârtie de devenit nefiinţă. Acest scenariu, în egala masura, con­ astazi: "Cel care, dupa ce a comis o crima/sângeroasa, ceptual şi de sensibilitate, de expresie analitica şi de şi-ar zice ca Maître Eckhart/ <

12 -

www.cimec.ro CRITICA

Poezia sentimentului religios

fiecarui pas", cum se poate citi in acest Autoportret din cartea de debut; altundeva,credinţa e flamura şi scut" " (Sentimentul milrii), pentru ca, într-un poem precum mod de a simti realul la capacitatea de afi - acesta este Mânzul. in buna traditie labişiana (lui Nicolae Labiş i traiectul evolutiei internea lirismului lui Michel Camus, se dedica, de altfel, numeroase poeme în cartile de pe coordonatele caruia punctul mobil (fiinţa) devine început), poetul sa figureze o noua geneza, ieşirea din punct fix (textul). Impresioneazain poemele lui Michel haos; Sunt intr-un pod de şura pe un de an/ Cu " fân Camus viziunile profund tulburatoare, blitz-urile mâinile sub cap încrucişate./ Îmi curg prin minte disperdrii de a fi şi cântecul trist al dispersdrii in a 11u amintiri noian/ Si treburile lumii destulde complicate./ fi. Se vorbeşte, adesea, in lecţiile despre poeti despre Mi-e proaspata-n pupile o sfânta întâmplare/ Ce fe lul cum vdd lumea. Michel Camus dovedeşte o data vreau de-acum o clipa a nu ma parasi,/Eram pecâmp, mai mult ca problema e fa lsa întrucât poetii nu vad când rasaritul soare/ Întemeia in mine. strigând,o noua lumea. Nu vom gasiin Parafraze eretice sfere semantice zi./ intinsa pe pamint. o iapa înspumata/Gemea "'i• de ale privirii; vom descoperi, insa, un plan intens grava şi necheza uşor./ Mi-am suflecat camaşa, vizualizat(cel al omului interior), marit pâna la grotesc ingenunchind indata/ Si cum ştiu am dat de aj utor./ tocmai pentru ca e privit fo arte de aproape: pâna acolo Puiul acela - mânzul - cu umedul lui bot,/ Cu coama lui încât lumina vederii e, in fa pt, orbire, iar ochii vad ce nu marunta şi narile subtiri,/ Când navali-n lumina ma­ se vede. Un ah fe l de a exprima inexprimabilul. in efortul nfiorai de tot/ Si faţa-mi era numai crispatele priviri,/ dramatic şi niciodata incheiat al descoperirii unui centru Se ridicase mânzul - întâi pe un genunchi,/ Apoi pe structural, cel al omului interior. celalalt, pe o copita,/ Si dintr-odatalumea din haos se­ nchega! Si-şi parasea pamântul întâi a lui clipita./ Cu cincisprezece ani inainte de Parafraze eretice, Vazduhul eranegru, caci mânzul era tl!t,/Dar presimţea in Est se petrecea iluminarea unui nou Saul, convertirea lumina cum da în el navala! Si arborii padurii din unui eretic din spiţa lui Meister Echkart; toata poezia departare, hal,/Îi framântauauzul trasnind peverticala:/ lui Ioan Alexandru - din Cum sd vd spun ( 1964), Viaţa Râuri veneau in goana cu straluciri de stea! Şi vânturi deocamdatd (1965), Infernul discutabil (1967), Vind cu miresme de ierburi necosite,/ Şi dintre toate-acestea (1968), Vdmile pustiei (1969), Poeme (1970), Imnele mai iute se-afirma! Pamântul -el vorbea cu mânzul prin bucuriei (1973), lrnne (1975) Imnele Tr ansilvaniei copite." (1976), Iubirea de patrie (1978), Imnele Moldovei Asemenea mânzului ieşind în lumina, naşterea (1980), lrn11ele ţdrii Româneşti (198 1), Pamâ11t omului din adâncul îngheţat ori din veşnica ninsoare se nici macar nu sunt lasaţi sa vieţuiascapentru ca omul sa tra11sjigurat ( 1982), ln111ele iubirii ( 1983), Imnele patriei fa ce pentru a intra în Infernul discutabil; este n"'iterea serecunoasca in ei,ca în volumele precedente:sunt ei ucişi. ( 1985), lm11ele Ma ramureşu/ui ( 1988) - sta sub semnul unui om care poarta vina tragica de a avea un nume, Ţinutul infernului discutabil e, în fa pt, Pustia, cu " revelatiei şi al convertirii: iata Calea Damascului unui chiar de a se finascut, gustânddin pasareavinovata a vamile ei prin care Ioan Alexandru trecespre Imne. VInd, " poet, azi, pe nedrept uitat: "Se pare ca mi-am regasit pomului cuno"'iterii ( Vi11e vremea), stând sub zodia Vdmile Pustiei şi Poeme reprezinta limita, capatul credinta pierduta in Dumnezeu, cu adevarat şi pâna la nedreptatii fratelui mai mare (Dealuri), a înţelegerii ţinutului desfigurat,haosul de dinainte de geneza: nu e moarte. E cea mai puternicalumina ce-a stâmit in sufletul pildei care vorbeştedespre trecereacamilei prin urechea Pustia ispitelor din Noul Testament," ci inceputul: meu vreodata: am devenit un altul şi ma voi stradui sa acului in pacat şi in imaginea vinovata a pergament Ceresc întins întreIzvor şi Mare" (Ce este (Pas de pas) " " ramân in Crist cu toate puterile. E singura salvare şi rastignitului pe cruce viu sângerând: astfel şi cu acest Pustia), locul unde "nu existainceput şi sfârşit (Fluturi mediumul cel mai favorabil cunoaşterii adevarate: final se n"'iteomul din poezia lui Ioan Alexandru,din negri) şi unde pamântul "dormea-n sine nedestl!cut şi iubirea pentru altul, invingerea eului şi acceptarea infernul sau (in)discut abil; În ploaie pe mare strânşi,/ gol", iar stelele se-ncheaga "în dosul lumilor crapate" " luminii divine sa lucreze prin tine. Timpul meu s-a intr-o coliba sparta!pregatim ne de drumulspre pamântJ (O, mamd). În Pustie, poemele sunt un fel de drum pe umplut de sensuri şi profunzime. Agonia a incetat. Sunt Fulgera-ndelung în noapte,/ apelegem în vârtejuri sure carenu poatecalatori nimeni în afara îngerilor(De unde in miezul lucrurilor slavind dumnezeirea. Cred cu toata scândurile putrede pârâie sub picioare/ Singuri şi tineri vine umbra); vremea când s-au retras profeţii şi Fiul " inima şi tot cugetul meu. Nu mai am nevoie de nimic tl!ra somn/ când rastignitul pe cruce viu sângerând/ venit "inca n-a fost auzit in lumea porturilor lumesc pentru a ma simţi peculmea omului. Pastreaza aparu peste noi. Ne-am ghemuit de teama./Ce speram? (Mormântul poetului); e vremea Apocalipsei, când taina ce ţi-o daruiesc in numele Domnului Iisus - idealul când arma lui se auzi trosnind/ în piepturile noastre. trâmbiţa a treia a pornit" şi când se nimicesc întâiele sufletului meu". Aceasta scrisoare catre Ion Cocora, Ardem? Dormim?/ Sau am murit de mult? Crucea cu popoare; Nu întoarce capul indarat/ Când pe cetaţi " " datata "17.1V.I968 şi tl!cuta publica intr-o antologie barba pala dispare în adânc/ trasa de sfori cereşti spre blestemul se coboara! Şi turmele din arsele paşuni/ Cu sentimentala" intitulata Amintirea poetului, pe care behait se muta-n alta ţara./ Nu-ntoarceţi capul ni s-a " zari nemuritoare" (Apariţie). Odatanascu� omul ajunge prietenul, poet el însuşi, i-o consacra autorului Imne/or în "ţara infernului", locuita de figuri asemenea fe meii poruncit/ Şi totuşi iata- ! pe Poet cu jale/ Se rasuceşte " la câţiva ani de la trecerea la cele veşnice, deschide o oarbe care traieşteîntr-o casa de piatra , îmbatrânind singur îndarat/Sfidândsfios poruncaDumisale/Trasnet " perspectiva noua asupra liricii lui Ioan Alexandru; printremeri înfloriţi, stând sa cânte atât de pustiul ca veni încremenindu-1 deci!Pe culme-ntorscu capul într-

loan HOLBAN

13

www.cimec.ro m

Reproducem treidintre sonetele carenu au fost in atenţia vreunui antologator de poezie specială şi inca pusa in circulaţie:

PALLADJULMOLDOVENILOR pentru zioa aniversală a inagoraţici Academiei Mihailene serbata in 3 mai 1838 Primele sonete româneşti tiparite in presa SONNETU(autor anonim) Daca Troia'n a ei ziduri Palladiul ar ti pastrat Care Joe din Olimpu au trimes spre a ei fe rire, A lui Priamos domnie in putere şi 'n nori re Teafllra'ntremii primejdii petemeiuri ar tistat.

Sonetul, una dintre creaţiile literare de Nu a zeilor urgie, nu Ahi! infiorat, fo nna fixa din poezia lumii (catren, distih, Nici a Grecilor mii vaCic,ce varsa foc şi peire, gazei, glosa, pantum, ritornela, sextina, Nu Ulis prea inţâleptul, cu ghibacca uneltire, terţina, triolet),a aparut tiparit, in literatura Ilion ş'a sale temple in tarân'ar ti surpat. româna, in primele doua publicaţii periodice de limba nationala din principatele Ţara Un asemene nalt scopos naţiei mântuitor, Româneascăşi Moldova in luna iunie 1829. Reglementul ca Palladiu peAcademia au urzit. Este vorba de periodicele: Curierul " Ga sa tie de virtute şi ştiinţe viu izvor. românesc" (8/20 aprilie !829 - !9 aprilie/! mai !848, scria 1; 29 noiembrie Il! Ca Moldovei buna pronie Ferice au menit: decembrie - !3/25 decembrie !859, seria a Se cânt zelul şi credinţa vor pâstra acest odor, 11-a), editat in Bucureşti de Ion Heliade E scutirea a doi luceferi de la Nord şi Rasarit. Radulescu, şi "Albina românească" (11!3 iunie !829 - 24 noiembrie/ 6 decembrie ALAUTA ROMÂNEA SCÂ. lassi, !5, iulie !838. !858), editata la laşi, de Gheorghe Asachi. Cu timpul, acestor publicaţii periodice (NOTA. Palladium insemna la Elini o statuii a zânci Pali as adeca le-au urmat altele douazeci, in laşi, iar a inţălepciunei, pre care ar ti trimes-o din cer Zănul Joc şi despre douazeci şi şapte, in Bucureşti, precum şi in ca-re, aşazata apoi la Troea in un templu, au prezis oracolul cum că unele localitati urbane din provincie: Galaţi ceta-tea Troea va tinebiruia pe cât va pastra acel palladiu. Anticii şi (2), Braila (3), Craiova (2), Buzau(1), pâna la acii de astiz însemeaza prin acest cuvânt oarecare obiccturi carora mijlocul secolului al XIX-lea, numarul lor imperiileseau politicile sânt datoare cu alor trai şi feri cire.) ridicându-se la peste şaptezeci de titluri, cele mai multe in limba na]ionala, iar câteva şi in SONET, deAl. Pelimon alte limbi: franceza (3), gennana (2), greaca (4), italiana (1) maghiara (2). Lumina zâmbitoare ca steaoa luminoasa Şi in celelalte provincii istorice Ce face vă lui nopţii sa piara'ntunccat, româneşti (Transilvania, Bucovina, Din ceruri, în Zeire, în Tot armonioasa, Basarabia) au aparut publicaţii periodice,in Şi 'n legea, fe ricirei credinţa a fon dat' oraşele: Cernăuţi (2), Sibiu (3), Braşov (6), Blaj (3), precum şi in capitalele europene: Coboarâ-te ş'acilea peraza-ţi scânteioasâ, Budapesta(3), Paris (1). S 'aprinzi aceste inimi ce'ntr'una s-au legat; Doar doua dintretoate aceste periodice Unirea şi dreptatea, trufia glorioasa, de inceput de secol au fo st cu specific literar Precum strabunii noştri in Roma au purtat! - Curierul de ambe-sexe" (Bucureşti, !836 " - !847) şi Dacia literara" (laşi, !840) -, " Şi dreapta legiuire, cu crucea inarmata, celelalte tiind eteroclite (politice-adminis­ În secoli sa se ţie can mamura săpată, trative-religioase-juridice etc.), cu La culmea strâlucirei in sacrul monument. suplimente literare separat (4) ori inclusein corpusul periodicului. Supt acvila o carte românilor le scrie: De menţionat faptul ca, după apariţia "Credinţa şi iubirea, deviza noastra tie" primelor doua sonete, in anul !829, de abia Când trasnetul s'arata1 ... cu dreptul reglement1 ... după zece ani şi mai bine sonetul a fost să tie prezent in mod frecvent, atât in presă, cât şi UNI VERSUL. Bucureşti, !3, 1 act. 1845 in volume. 1, SONET(autor anonim)

0-ei C.L.

Şi tu eşti fe meie! eşti pazasenină, O stela, o umbra, o floare-un suspin, Capriţ al naturei, tiinţă divina, Buchet de frumuseţă,calis de venin.

n Eşti balsam ce'n pripa durerea alina, Eşti tresnetce sfarmă al omului sin, Dăm mai jos listasonetelor aparute in prima jumătate a secolului al XIX-lea, cu precizarea Eşti idol şi lumea de tine e plină, periodicelor care le-a gazduit: Mister eşti in totul, plăcere şi chin! ·PACEA, de Iancu Văcărescu, in Curierulromânesc". Bucureşti, !7, 6 iunie !829, p. 67-68; reluat " I, cu titlulSONE T PENTRU PA CE, in ,,Albina românească". Iaşi, I, 8, 23 iunie !829. p. 3; Când inima'ţi fe rbe de ura, mânie, · SONET DE GRATULAŢIE PENTR UANUL NOU(autoranonim), Curierul românesc". Bucureşti, in" Sau când ea se bate de-un straniuamor, !, 76, 30 decembrie !829, p. 3!9; Al meu suflet sigur nimica nu ştie. · PA LADIUL MOLDOVENILOR (autor anonim), in ,,Aiautaromânească". laşi, IT, !838, p. 22-23; · SONET, 2, de Timotei Cipariu, in Foae pentru minte, inimă şi literatura". Braşov, 1, !9, 5 XX. " Dar vai' gelosi a, fe meie ma face noiembrie !838, p. !45; reluare in Tribuna poporului", nr. 13, 1903, p.l; " Arad, Sa'ţi zic ca eşti: demon ş'aş vra ca să mor! ·SONE T,de Al. Pelimon, in Universul". Bucureşti, !, !4, 7 octombrie !845, p. 52; " Dar saracând vine eşti înger de pace! ·SONE T, deAl. Pelimon, in Universul". Bucureşti, !5, !4 octombrie !845, p. 60; " 1, · SONET, Primadonei C. de Holossy, de Catina, in Curierul româ-nesc . Bucureşti, XVII,76, 22 !. " " +( !7 Sentem. l848) octmbrie 1845, p. 306; BUCO VINA . Cernăuţi, 8, l aprilie !849. SONET URÂT PENTR U O FEMEIE FRUMOASiJ, de Catina, Curierulromânesc . Bucureşti, ·UN 1. in" " XVIII, !846, p. 260; În pofidatuturor vicisitudinilor naturale/sociale/ politice, care · LUI LISZT, de Gheorghe Asachi, in ,,Albina românească". Iaşi, XIX, ianuarie !847, p. 18; s-au abatut peste românii din Principate şi din afara lor, ceea ce i-a · SONET de GheorgheAsachi, în ,,Albina românească". Iaşi, XIX, ianuarie !847, p. !9; unit a fo st iubirea de neam şi limba, iar poeziileacestea sunt,desigur, · SONETLui P... F... /semnat: 1 Incognito",Aibinaromâneasca". IaşiXIX, !7, 27 februarie 1847, p. 65; o dovada pentru perioada la care am fllcut referinţă: prima jumatate ·MOARTEA LUI IISUS (autor anonim),in ,,Albina românească". laşi, XIX, !847, p. 89; a secolului al XIX-lea. · SONET LIBERAL, de N. Capeleanu,in Universul". Bucureşti, In, !847, p. 3!; " · SONET(autor anonim), in Bucovina". Cernăuţi, II, 1 aprilie 1849 p. 43. " " Mircea COWŞENCO 14

www.cimec.ro ARTE

Universul artei populare româneşti: conceptia cromatica

fragmente

Un important nivel al limbajului plastic, alaturi de Fenomenul este exact definit de Paul Petrescu: "0 suficienteprin elementele fo rmale sa sustina un intreg discurs sistemul fo rmal, ce cuprinde un ansamblu de expresii ce-şi decan tare milenara a gamei cromatice a condus, în spatiul de cu valente decorative şi simbolice. cauta semnificaţia în tensiuni reprezentative şi simbolice, îl simtire şi intelegere româneasca a artei, la culori vii, dar Opţiunea pentrucoloritul natural, pentru aspectul firesc reprezinta culoarea. De buna seama, componenta cromatica niciodata \ipatoarc, şi la culori molcome, dar niciodata al materialului, vorbeşte de fundamentala tensiune spre exista în aceeaşi ordine cu aspectele fo rmei - fie ca ne referim mohorâte. Alaturarea de culori neaşteptate este tacuta cu o echilibru, spre "ecologismul" intuitiv şi organic al taranului, la elaborarile volumctrice, fie ca avem în vedere lucrari ştiinţa admirabila ce transforma contra•tele în armonii. Ca în al depozitaruluiunui stravechi şi durabil fo nd cultural.Aceasta bidimensionale, care implica dimensiunea volumetrica prin orice mare arta şi în arta taraneasca efectele sunt obţinute cu legatura cu universul natural ne apare astazi, dupa vocaţia mijloace specifice imaginii artistice. Partitura cromatica şi un minim de mijloace de expresie" (Arcade in timp, Editura diversitatii şi a aleatorului din arta moderna, de o extrema discursul fo rmal se prezinta ca valori inseparabile ale Eminescu, Bucureşti, 1983, p. 96-97). actualitate, oferind drumul cel mai drept şi mai ,,natural" spre elaborarii artistice, dar aici ne referim în chip distinct la Un larg registru de stari existenţiale inregistreaza normalitate, spre o umanitate ce-şi cauta identitatea printre sistemul cromatic, pentru a-i intelege modul propriu de creatorul de arta populara in folosirea albului şi negrului, în atâtea experimente puriste, funcţionaliste şi informale. Când constituire şi functionare. A vorbi despre cromatica creaţiei tensiunea spre lumina absoluta sau spre întunericul deplin, un arhitect ca RobertVen turi, in anii '70 ai secolului trecu� se populare inseamna, în fo nd, a patrunde în cele mai intime în dialogul ce se instaleaza intre zonele de deschis şi închis, declara partizanul unei "arhitecturi impure" înţelegea nevoii " profunzimi ale "laboratorului în care s-au fllurit de-a lungul sau, in unele cazuri,în plusul de semnificaţiepc care îl poate pastrarii caracterelor naturale ale materialelor- piatra, lemnul timpului întreaga diversitate a repertoriului decorativ şi aduce o culoare vie, intens pigmentara. etc. -, multa vreme ascunsede uscaciunea unor excese puriste, simbolic, cu infinitele nuante ce se regasesc în permanenta O fo arte sugestiva utilizare a culorii am întâlnit în portul şi a regasirii pe aceasta cale a suprastructurilor ornamentale, " reluare a încercarii de fixare a unei tensiuni ce îşi cauta padurenilor din cuprinsul Hategului - un exemplu ce poate "impurilicate de bogatia simbolurilor. fo rmularea ideala. Avem în faţa ochilor - graţie deopotriva fi dat când vine vorba despre sugestiile temporale din arta Sa precizam ca,în aceste pagini, ne-a interesat indeosebi depozitelor muzeale, dar şi organismului viu al unei creatii populara.Acolo, mai mult decât in oricare alt caz, discursul starea culorilor care apar in ambianta tradiţionala, raporturile ce se opune eroziunii şi înstrainarii comportate de curgerea cromatic urmeazatraiectoria temporala a indivizilor: daca la care se stabilesc între ele, tarasa insistam asupra solidarizarii temporala - opere ce reprezinta repere ale unui îndelung hainele copiilor, pe fondul alb apar motive realizate în roşu, lor cu diverse sarcini narative, despre care este vorba în alte proces, care au capacitatea de a reface un parcurs imemorial, odata cu inaintarea în vârsta negrul începe, treptat, într-o capitole ale lucrarii noastre. De multe ori, odata cu susţinerea actualizat în fiecare dintremanif estari . ordine dictata nu de raţiuni estetice, care ar putea avea un calita�i de stimul cu o oarecare pregnanta, o culoare sau un O prima constatare ce ne-o prilejuieşte examinarea caracter subiectiv, ci de etapele vârstelor, sa inlocuiasca acest complex de culorireprezinta o construcţie distincta, o trimitere prezentei culorii în arta populara româneasca se refera la roşu, pâna când inlocuirea devine totala, ireversibila la un motiv oarecare, abstract sau cu aluziila realitate. Nu este cristalizarea, într-o perspectiva ce cuprinde un parcurs care asemenea timpului care s-a scurs. o simpla suprastructura, care se poate inchide într-o disciplina coboara în adâncurile timpului, a unei armonii bazate pe Dupa ce am urmarit, in datele lor esenţiale, situaţia ornamentata. ci o serie de elemente cu o evidenta puritatea tonurilor şi pe raporturile ce se stabilescîntre ele. O albului şi negrului in orizontul gândirii şi artei populare, individualitate care antreneaza un discurs. Dintr-o vasta asemeneapuritate tonaJ a nu este opti unea accidentala a unui punctând tensiunile rezultate din realitatea acestei popu la�e de semne şi motive, citam tarasa epuizam lista celor individ, ci rezultatul unui şir neîntrerupt de generatii, bipolaritati spectrale, este plin desugestii sa observam cum asupra carora am insistat noi înşine: calea ratacita, coarnele rezultatul şlefuirii îndelungi a modelelor, pâna la gasirea acest fond cultural se deschide pentru a primi o bogata pa­ berbecului, soarele, arborele vieţii, omul, calul şi calareţul, unui numitor comun, care sa satisfaca toate dorintele şi sa leta cromatica, cu atribute şi finalitati diferite. Mai întâi sa pasarea, şarpele, lupul, balaurul, fa raonoaica, inorogul etc. poata primi orice noua propunere. Este o permanenta precizam ca aceste atribute şi tinalitaţi depind, pe lânga Daca in linii generale aspectele fo rmale vorbesc despre sensibilitate a culorii la specificul presupus de o anume incarcatura conceptuala ce li se incredinteaza, de destinaţia continuitatea tiparclorculturale, coloritul vine sa inregistreze functionalitate şi o adecvare la materialul fo losit la varii concretaa fiecarui obiect. Este, apoi, de la sine inteles ca, in schimbarileproduse de evoluţia temporala. Aşa cum ne arata scopuri. Când sunt fo losite mai multe culori, grija de stabilirea regimului cromatic pe care il va purta obiectul regimul cromatic, meşterii icoanelor pe sticla, de pilda, sunt capetenie este sa se mentina o relatie armonioasa între finit,un rol determinantîl au materialelefo losite. Acestea se mai aproapede esentele şi ritmurile lumii noastre, introducând diferitele tonuri, optându-se pentru nuante aparţinând prezinta intr-o fo rmula cromatica naturala, pentru care în operele lor ceva din pulsaţia vietii traite. Un timbru al aceleaşi familii, oricum apropiate între ele. În cazul în care creatorulpoate avea o anumesensibilit ate, oferindu-i punctul existenţei "în istoric" aduc şi textilele colorate, in vremea în aparatul expresiv apar culori diferite, mergând pâna la de plecare al construcţiei plastice. Trebuie, aşadar, sa luam din urma, cu ajutorul pigmenţilor produşi de industrie, care raporturi tranşante, contrastante, intervineun simt al masurii, in considerare faptul ca multe dintre obiectele produse in prezinta un colorit mult mai exuberant decât vechile zemuri o impunere a starii de echilibru între parti, de natura sa mediul ţaranesc nu li se adauga vreun pigment colorat vegetale. Dar chiar când partitura cromatica este in noile împiedice orice întâlnire conflictuala, care sa aduca o serie oarecare, ci îşi pastreaza naturalitatea, coloritul substanţei condi�i mai aprinsa, intervineo corecţie, razbatând dintr-un de discontinuitaţi ce pot merge pâna la ruptura. Aceasta din care este alcatuita masa lor. Acest lucru este valabil şi exerciţiu multisecular: intre culori, oricât ar lide intense, se tensiune constanta, exercitata pe durata intregii expierenţe pentruţesaturi, care se dovedesc fo arte sensibile la adaosuri stabileşte o adânca armonie, o stare de impacare tipica istorice, a fo st temeiul pentru naşterea unei viziuni unitare, pigmentare, daravem in vedere in primul rând obiectele din vechilor creaţii. care, dupa cum vedem, asigurafo rmareaatributelor specifice lemn, a caror miza este coloritul natural şi, mai ales, ordinea a modului de înţelegere a culorii. volumetrica careia i se pot atribui misiuni expresive, ConstantinPRUT

15

www.cimec.ro EVENIMENT

Dans Contemporan - Bacău, 2009 Poeme dansate

Înluna noiembrie 2009, a fost Tanasescu, au dansat Vanda infiinţata Asociaţia ,,ArtistNe(s)t ­ Ştefllnescu, Momo Sanno Peter şi Reţeaua Centrelor de Rezidenţa -la Bucureşti - Va lentin Stoica. Li pentru Artişti", de catre Centrul s-au alatura�declarnând şi dansând, International de Cultura George actorii Alexandra Ioniţaşi Richard " Apostu" din Bacau, Muzeul Bovnoczky, precum şi artistul Naţional "George Enescu" şi papuşar Ana Craciun. De proiecţii Fundaţia "Gabriela Tudor". s-a ocupat Vaii Chincişan. Iar de Asociaţia vizeaza încurajarea colajul muzical, Andrei artelor contemporane, sprijinirea Constantinescu. La scenografie, activitatilor de rezidenţa artistica au colaborat Ana Craciun, in România, de management cul­ Andreea Tanascscu şi Nela Vo icu. tural şi de mobilitaţi pentruarti şti. Fara modificari majore, darcu Ea continua activitatea reţelei unele finisaje binevenite, varianta ,,ArtistNe(s)t", întemeiate in 2006 de la Bucureşti e ceva mai bine de Gabricla Tudor, şi Programul structurata decât cea de la Bacau. Cultural Elvetian în România, în O soluţie inspirata a fost parteneriat cu alte patru instituţii: proiectarea textelor lui Benjamin Centrul Cultural ,,Arcuş", Centrul Fondane, deasupra spaţiului de George Apostu" din Bacau, dans; ceea ce incadreaza şi " Centrul European de Cultura orienteaza discret interpretarea Sinaia şi Muzeul Naţional George publicului. " Enescu", sectia Dumitru şi Alice Se danseazamult în spectacol. " Rosetti-Tcscanu - George Enescu, Dar nu e numai un spectacol de Tescani. Asociaţia este condusa de dans; c un proiect ambiţios din un Consiliu director, din care fac toate punctele de vedere, mai ales parte Gheorghe Popa (preşedinte), acela al concepţiei de ansamblu, al Laura Manolache (vicepreşedinte) - sa spunem - unei poetici a şi Cosmin Manolescu (director reprezentarii; aceasta aşaza în executiv). serviciul câtorva idei centrale - inspirate de textele lui Benjamin În perioada 29-3 1 octombrie, Fondane-întreaga desfllşurare sec­ Centrul Internaţional de Cultura ni ca. Dintr-oasemenea perspectiva George Apostu" din Bacau a ne intereseaza în continuare Exil " organizat - sub genericul Dans in pi!mântul uitilrii. contemporan Bacilu 2009- o noua Spectacolul pleaca de la ope­ ediţie a unui eveniment lansat în ra lui Benjamin Fondane, dar nu e 2007, în cadrul programului - nici nu şi-a propus, probabil - o ,,ArtistNe(s)t". Cu acest prilej, au evocare monografica. Fondane a fost prezentate creaţii ale câtorva fo st o personalitate aparte, a carei artişti care s-au aflat in ultimii ani, ascensiune pe scena intelectuala in rezidenta la Bacau: lvy Baldwin franceza, dupa plecarea din ţara, au (coregrafll din New York, rezidenta curmat-o numai deportarea şi in 2008), Ta nia Soubry ( coregrafll moartea sa la Auschwitz,în 1944. din Luxemburg, rezidenta în mai (Se pare ca demersul lui Paul han şi 2009) şi Andreea Tanasescu Cioran pe lânga autoritati I-ar fi (coregrafll din Bucureşti, care în putut salva; dar neputând sa-şi luna iulie 2009, a beneficiat de o eliberezedin lagarşi sora, Fondane rezidenţa la Luxemburg). Tania a refuzat.) Doua trasaturi par sa Soubry şi Andreea Tanasescu au caracterizeze indeosebi opera şi inauguratastfel un nou program de viaţa lui Benjamin Fondane: existentiel el le Dimanche de Exil in pilmântul uitilrii nu ni-l oroarea de vid raspunde - ca o rezidente coregrafice,derulat timp originalitatea şi o mare forţa 1 'histoire, e, aşa cum il vede restituie pe Fondane in forma de denegaţie, ca o strategie de trei ani de Centrul George interioara. Chiarinainte de plecarea Robert Sabatier, un poet al individualitatea lui, ci ca pe o de eschiva - solicitarea maxima a " " Apostu" din Bacau, în parteneriat din ţara, creeaza primul teatru de absurdului". Cautând înca un sens personalitate generica. Nu omul fo rmelor de expresie. Peste tot, cu Centre de cn!ation chorCgra­ avangarda românesc. Paris, e acolo unde totul pare sa fiaj uns de F ondane/ Fundoianu/ We xler, ci aceeaşi impletire agonala de " La phique Trois C-L" din Luxemburg. fa scinat de cinematograf: lucreaza neînţeles. plus, unul dintre rarii ratacitorulAhasverus - efigiaunui sumbru şi luminos, emanând din În " În prima seara, a fost ca scenarist la studiourile Para­ poeţi existenţialişti". Câteva destin colectiv - sau Omul în fa ţa pulsaţia fundamentala a spec­ " programata, de asemenea,proiecţia mount", scrie cine-poeme''şi ceea versuri premonitorii, în tuşa istoriei, a fatalitaţii, a absurdului. tacolului, viaţa/ moarte. Un " filmului documentar Flexible, ce va aparea postum sub titlul apasata, dura a expresionştilor, pot Spectacolul e un sistem de opozitii spectacol care pariaza pe realizat de Paul Dunca şi Maria Ecrits pour le cim!ma. Polemizeaza sta drept motto la Exil in pi!mântul care îşi corespund în planuri de intensitate şi mizeaza pe multipla Draghici. cu Breton şi suprarealiştii. E un uitării: ,. Ve ni-va o zi, aceasta e expresie diferite:sonor, coregrafie, solicitare emotionala a privitorului. apropiat al lui Lev Şestov -al carui sigur, când cu setea potoliti!,! noi proiecţii, cuvinte scrise sau Coloana lui vertebrala nu e existenţialism 1-a marcat profund. vom fi dincolo de amintire, declamate, lumina şi obscuritate. narativa, ci lirica. (Ceeace 1-a fllcu� De asemenea, al lui Croce, moartea/ va fi desilvârşit opera Ca în poemeleexp resioniste ale lui probabil, mai dificil de realizat şi, Dupa prezentarea de la Teatrul Bachelard, Ştefan Lupaşcu,Arlaud, urii/ iar eu voi fi un milnunchi de Fondane, e unizomorfism repetabil cumva, mai dificil de înţeles. Bacovia" din Bacau, spectacolul Maritain, Tzara. Participa la urzici sub picioarele voastre.// Ei la mai multe niveluri ale Neexistând o poveste" -un filon " " coregrafiat de Andreea Tanasescu activitatea culturala a Rezistenţei. bine, atunci să ştiţi cii aveam şi eu reprezentarii: dezlanţuirea narativ - construcţia sensului e -Exil in pilmântul uitilrii - a avut Luat prizonier, incearca saevadeze. un obraz! ca al vostru. Ogurii care nesupusa a vieţii în pofida ceva mai laborioasa.) premiera pe 23 noiembrie, la Dupa ocuparea Parisului, refuzasa se nlga, ca voi." amenintArii neantului. Sugestia de Pe scena, sunt măştile Bucureşti, în sala Atelier" a se ascunda. Denunţat ca evreu, c Ceva din atmosfera operei lui agon, de (joc de) competiţie, se aceluiaşi eu, în dialog fe bril cu o " Teatrului Naţional. Realizarea lui arestat de Gestapo şi deportat Fondane trece în spectacol: insinueaza de la început: scena e istorie potrivnica, devenitadesti n. a fo st sprijinitafinanciar de Centrul împreuna cu sora sa. Aceasta sentimentul unui dezastru un simulacru de teren sportiv, Dincolo de polifonia pe alocuri Naţional al Dansului din Bucureşti, conştiinţa nefericita", vorbind apocaliptic, angoasa, dar, mai despartit în doua, cu centrulmarcat bulversanta,spectacolul lasaauzi ta " de Centrul Internaţional de Cultura memorabil - chiar pentru francezi presus de ele, supremaţia salbatica, de circumferinţa punctata. şi amplificata - prin expresia George Apostu" din Bacau şi de -despre Baudelaire el /'experience aproape neverosimila a vieţii. Deşi E un spectacol complex, " Programul Cultural Elveţian in du goujfre, despre L 'Etre el la textele lui revin adesea in spectacol aproape baroc, saturat de imagini România. Alaturi de Andreea connaissance, despre Le lundi - rostite sau in proiecţii video - de tot fe lul, nu numai vizuale. La

l6 ...... www.cimec.ro EVENIMENT

Dans Contemporan - Bacău, 2009 Poeme dansate

lumea şi poate, el însuşi. (În aceasta planeaza/ o muzica şi gara-iun cânt " coregrafie(re) a interioritatii, se dezlantuit ; "înecată în muzica aude in solilocviu, nu o "Ce şi-n spuma,llumea de fier e-o trista " data, " multipla a interpretilor, vocala şi vreţi? Cine sunte�i? , "Taceti, cerşetoare . " " coregrafica - o singura "voce , a taceţi ... .) Scena mi-a amintit nişte Spectacolul e, spuneam, de o unei conştiinţe, al carei zbucium îl versuri de Ion Barbu: "La tarmul mare diversitate a registrelor de apelor de galal Strig hidra mea expresie, chiar prolix, pe alocuri. etaleaza desfaşurarea scenica şi-1 " verbalizeaza textele lui Benjamin chilocefala . Si un altul de Ossip El îşi pastreaza insa, in general, Fondane. Inspirata ca procedeu, Mandelstam, evreu exilat şi el: unitatea, graţie a doua artificii de "copiii joaca arşice cu vertebrele construcţie: unitatea de conştiinţa construcţia aceasta e, însa - ca " realizare - puţin ermetica; animalelor moarte . Tragedia şi-a a personajului alter ego şi prezenţa depaşit limitele; nu mai inspira Papuşarului, cu ceea ce poate înţelegerea spectacolui ar fi fost " poate avantajata daca s-ar fi indus "mila şi groaza . Printr-un paradox aduce el ia nivel simbolic.Dincolo mai eficient ideea de divizare al denegaţiei, empatia a devenit de ineditul apariţiei -Ana Craciun polifonica a discursului scenic. Ca-n indiferenta ludica. Precum la in costumul de obicei disimulat al Şase personaje in căutarea unui Mandelstam şi Fondane însuşi artistuluipapuşar şi mânuind,iaraşi autor, rolurile din Exil. . par sa revine, nu o data,în spectacol, ideea neobişnuit, sforile la vedere - în cadrul rezidenţei din mai 2008, Coregrafa e un bun " " dramatizeze interioritatea unui unui "dincolo - ieşire din absurd, acesta e un vector de sens al la Centrul "George Apostu şi observator. În prima parte a subiect de conştiinţa; ceea ce din coşmarul istoriei. Eventuala reprezentarii. În discuţiile de dupa dezvoltata ulterior. Coregrafia lui spectacolului, traseaza din câteva reminiscenta a escatologiei spectacol, purtate la Centrul asigura unitatea reprezentarii, " Ivy Baldwin e interpretata de ea gesturi, o savuroasa schiţa de evreieşti, despre sfârşitul mesianic "GeorgeApostu , Papuşarul a fost dincolo de proteismul ei. Galeria " însăŞi, de Anna Carapetyan şi de moravuri : mişcari ostentative, de al "veacului ; "Fragila cronologie interpretat in fe l şi chip. E poate - personajelor e pe principiul " Laurence Cassella; muzica, etalare fi zica, de exhibare papuşilorruseşti: dintr-unul singur, a erei noastrese apropie de sfârşit , riscând inca o incercare hermeneu­ semnata de Molly Poerstel şi narcisista, un fel de "îrnpaunare", un fel de alter ego al lui Benjamin spunea Mandelstam. tica - un mesager al neantului iţit Miriam Wolf; iar costumele, de intr-o apologiea gestului superfluu. În spectacol, atmosfera e, Fondane, ies toate celelalte. Într-o prin breşa deschisa de plecarea lui Alice Ritter. Compozi�ile lui Ivy Mişcarease transmite de la unul la relaţie permanent tensionata cu deseori, de naruire apocaliptica. Dumnezeu; nu ne ramâne decât Baldwin asociazaadesea un reflex altul, pe masura ce personajele subiectul, laitrnotivul Papuşarului Muzica, proiecţiile video, textul - sportul extrem al aruncarii în gol: teatral cu sim!UI autenticitaţii,care intra in scena; e simptomul unui puncteaza implacabilul: metronom totul concura la aceasta: "Unde e ,,Acolo sus, cerul dur,materialist/ se tradeazaşi în manierade alegere fel de a fi.Pe neaşteptate, dansatorii impasibil,reaminleşte o misterioasa Dumnezeu? Dumnezeu nu e ... ( ... ). (Nu cerul suav al frescelor a temelor. De pilda, Beor Crown, fac un gestambiguu, de spaima sau scadenta. Exista în spectacol Si tot ce s-a facut, spus, gânditnu Vaticanului)//( ...) Si noi vom sari aşa cum suntem anunţaţi, "explo­ stupoare, feri ndu-şi ochii cu mâna. personaje locvace: fievorbesc, fie are decât un rost: sa astupe gaura cu un efort enorm,/ Legaţi de reaza cauzele şi efectele marilor Ceva neştiut îi obliga sa vada în pe care absenţa lui Dumnezeu a incertele paraşute ale unor suflete se exprima altfel, dar tot din " transformari - personale, culturale, jur. Gesturi de lamento, cu braţele deschis-o în universul nostru. muritoare . O spune in felul lui, abundenta, risipindu-se voit, in " emoţionale -, precum şi inevitabila inalţate, trec iaraşi de la solista la frenezia mişcarilor. Papuşarul Dumnezeu e mort. Uneori, ritmul destul de-aproape de Fondane, un alterareaceeaceadeseaesteconsidernl grup: mişcare fara muzica, se rupe; fon dul sonor trece de la evreu polonez, Mieczyslaw aduce insa forţa expresiva a tacerii a fiputernic, frumos,maref '. acompaniatanumai de ritmicapreg­ şi a mişcăriireci, rezervate, austere, tonul sumbru,de apăsareşi sfaşiere, Jastrun, într-un poem pentru şi Piesa începe dupa derularea nanta a paşilor şi a salturilor care bine stapânite. Aşa cum in la o muzica sprinţara, frivola sau despre un evreu ceh, Franz Kafka. unei cortine sonore, voit prelungite, fac ocolul scenei. Intr-o alta catifelat-melancolica. E aceeaşi Dincolo de toate glosele, poemele lui Benjamin Fondane, " preţ de vreocinci minute, parcaspre secvenţa, idila e intrerupta de vibraţia interioara se loveşte de polifonie-amestecde "voci / per­ Papuşarule, în spectacol,sursa unei a marcaastfel intrareaîn spectacol; zgomot de şrapnele. Cei doi fo rţa tacuta, indiferenta a naturii; spective/ registre stilistice - care continue şi surde nelinişti. Dincolo lot aşacum în poveste, se patrunde fredoneaza Tu rn around, piesa lui iar din aceasta vecinatate, prima susţine, ea procedeu fundamental, de vreo semnificaţieanume, el are prin vestibulul verbal al lui "a fo st Bonnie Tyler; restul dansatorilor iese amplificata. concepţia spectacolului. E un o funcţiedramatica aparte (pelânga odata". La acest truc, reacţia cade secerat la pamânt. Trei amestec de hohot deznadjduit, ca aceea de liant al reprezentarii, in O scena din spectacol,care da " copiilor din primul rând al salii a interpreti, cu poza cazonaşi pasde seama deopotriva de principiul la "apa Va vilonului - cu raport cu care se incarca semantic fo st pe masura şi i-a amuzat pe defilare, inainteaza în formaţie, agonal al reprezentarii şi de cel al sentimentul unui exil ireparabil, buna parte din elementele scenice). artiştii americani: au forfotit calcând peste trupuri inerte. polifoniei: zboara (simulacre de) instrainare de esenţa binelui - şi Papuşarul introduce in spectacol nerabdatori înainte de ridicarea Corpuricare se redreseaza cu greu capete dintr-oparte in alta a scenei, uitare zgomotoasa, deliberata, un mister ireductibil, terifiant şi cortinei - indiferenţi la orice şi recad. Gesturi de durere, de re­ insinuata sau doar exprimata fas cinantdeopotriva. E fiinţaaceea dintr-o jumatate a terenului in " caplatio muzicala-, darau dat un volta, de cruzime atroce şi umilire muzical, ca in Concertul la garii care "nu corespunde la nimic , cealalta, intr-un joc sinistru de " ţipat de mica hoarda fermecatoare, insuportabila. Încremeniri hie­ aruncare la poarta. Ceilalţi le al lui Ossip Mandelstam. Groapa "neliniştitoare prin natura ei şi luata prin surprindere, când pe ratice. Bocindu-se cu inaltari de lanseaza, personajul alter ego - un lui Dumnezeu - lânga care care - spunea Artaud- aduce in neaşteptate, luminile s-au stins, iar braţe şi aplecari adânci, Ivy (de)plânge, in spectacol, un alter scena "suflul marii spaime fel de proiecţie a lui Benjamin " scena s-a descoperit. Baldwin inconjoara scena, parca ego al lui Fondane - e la metafizice , din care irupe vechiul Fondane - incearca sa le prinda, " Într-un interviupe care ni 1-a luând martor cerulla grozavia celor depaşit insa de situaţie, incapabil Mandelstam, o biata "bolta teatru. De aici - legat de o oferit anul trecut, Ivy Baldwin de jos. Cu aceleaşi gesturi,coboara sa absoarba şi sa metabolizeze ca mâncata de viermi:"Bolta mişuna psihologie universala a receptarii declara ca are intenţia sa renunţe la in sala; pentru ca publicul sa ia de viermii şi nicio stea nu scoate - efectul unui astfel de artificiuin sens asaltul chipurilor contra­ " experimentele care apropie aminte: spectacolulcu ororile lui e dictorii sub care i se infaţişeaza un cuvânt , dar "peste noi scenografia Exilului ... Pentru idee coregrafiade (ne)mişcarea oarecare, o imagine a lumii. Cele doua duete şi pentru valorificarea ei în banalizând-o, şi sa se intoarca la - Ivy Baldwin cu Laurence spectacol, chapeau! dans. Si s-a ţinut de cuvânt, aşa Cassella, apoi, cu Anna cum dovedeşte Beor Crown, in Carapetyan - sunt un contrapunct " fo rma"revizuita şi adaugita din luminos la drama din jur. 2009, de la Bacau. Cu duete Pe Ivy Baldwin şi trupa ei amintind de graţia vaporoasa a i-am mai vazut la ediţia din 2008a baletului clasic, cu salturi şi " evenimentului Bacilu - Dans mişcari largi, ca-n "dansul liber Interpretata de Tania Soubry contemporan, într-un spectacol - al Isadorei Duncan, cu mişcari şi Sam Alty, piesa Copii - în Could be nice. . . - bine primit de inventate de coregrafa şi excelent coregrafiaTa niei Soubry, pemuzica public, pentru umor, pentru interpretate de dansatori, cu lui Sam Alty - a capatat o prima savoarea parodica şi pentru elemente de contact improvisa­ formain cadrul rezidenţei de care calitatea interpretarii. Trupa lion, topite fara stridenta în au beneficiat cei doi artişti in luna newyorkeza a lui Baldwin e - substanţa expresiva a piesei. Pe mai 2008, la Centrul "George Ivy " se vede - una de profesionişti: cu alocuri, dansul e completat cu Apostu din Bacau. E un duet care un bun antrenament fizic, pe care efecte vocale şi mimice, nu o data valorifica o multitudine de fo rme se sprijina acurateţea, chiar hazoase. Interpreţii fac semne de de expresie: muzica, dans, action excelenta evoluţiei scenice, in solo complicitate publicului, ironi­ theatre, contact improvisation, sau în grup. În octombrie 2009, la " zându-şi uneori, prin maniera de arte marţiale. Teatrul "Bacovia , ei au prezentat joc, propriile pesonaje. Alteori, o piesa - Beor Crown - inceputa registrul e grav. Nicoleta POPA BLANARIU Il

www.cimec.ro Diploma de Excelenţi Simpozionul National de Estetică la a XV·a editie şi Premiul Centrului Apostu pentru anul 2009

perioada 12 - 14 noiembrie 2009, şi elevi ai C. N. Gh. Vran ceanu" din Bacau. Un secol de arte fru moase În Mo ldova, iar au fost decernate de catre În " Centrul Internaţional de Cultura şi Arte Au conferenţiat prof. univ. dr.Grigore Smeu, prof. univ. dr. Marin Aiftinca a comentat directorul Centrului Internaţional de GeorgeApostu"Bacau şi Secţiade filosofie, prof. univ. dr. Ştefan Munteanu, Petru cartea esteticianului Grigore Smeu, Istoria Cultura şi Arte George Apostu", " dr. " teologie, psihologie şi pedagogie a Bejan, dr. Liviu Danceanu, dr. Alice esteticii româneşti, vol.ll. Spectacolul Gheorghe Geo POPA, urmatoarelor " Academiei Române a organizat, la Bacau, Caprioara, mediatorul - prof. univ. dr. Marin cartii" s-a încheiat cu un concert de seara. personalitati: in parteneriat cu Universitatea George Aiftinca -, şi rectorul universitatii, prof. susţinut de clarinetistul Aurelian Octav " dar Bacovia" şi Consiliul Judeţean Bacau, a univ. dr. Toader Gherasim. A urmat un Popa. XV-a ediţie a Simpozionului Naţional de colocviu restrâns, la care au participat Sâmbata, 14 noiembrie 2009, la ora Acad. Alexandru ZUB Estetica. Prin conţinutul manifestarilor, invitaţii şi iniţiatorii simpozionului, iar Il, invitaţii Simpozionului naţional de pentru demnitatea şi tenacitatea programul simpozionului a propus dialogul a implicat şi alti vorbitori, precum estetica s-au întâlnit cu oficialitati ale Omului şi Carturarului, pentru continuareadialogului pluridisciplinar- arta Gheorghe Popa, directorul Centrului Consiliului Judeţean Bacau şi cu limpezimea semantica a conceptelor, plastica, filosofie, muzica, literatura -, Internaţional de Cultura şi Arte George preşedintele acestuia, domnul Dragoş reflexivitatea intru cercetarea " surprinderea evoluţiei şi problematicii Apostu", Nelu Broşteanu, redactor-şef al Benea. Seara,in aceeaşi zi, la sala ,,Ateneu" istorismului românesc şi promovarea esteticii contemporane, stimularea cotidianului bacauan ,,Deşteptarea", poetul a Filarmonicii ,,Mihail Jora" din Bacau a acestuia in universalitate. interesului publicului in scopul de a deveni Dan Petruşca ... S-a subliniat fa ptul ca avut loc ceremonia decernarii diplomelor in egala masura beneficiar şi participant la fiumosul", in perioada contemporana, a de excelenta şi a premiilor Centrului Acad. Eugen SIMION " activitaţile cultural-ştiinţifice ale Centrului, inceput sa fieincaleca! de "util" (cum afirma Internaţional de Cultura şi Arte George pentru originalitatea discursului " precum şi omagierea regretatului şi marelui esteticianul Grigore Smeu ), ca fenomenul are, Apostu". Moderatorul acestui moment, critic întemeietor şi consacrarea sculptor bacauan George Apostu, la cu siguranţa, radacini nu prea vechi (in mo­ domnul Gheorghe Popa, directorului valorilor estetice arhetipale ale implinirea celor 75 de ani de la naştere. dernism, în curentele avangardiste ), într-o Centrului, a oferit diplome şi premii literelor româneşti, pentru stradania Ca de obicei, pentrucâteva zile, Bacau! realitate despre care, între alţii, JeanFran� ois academicianului Eugen Simion, academica fu ndamentala intru a adunat la un loc mari personalitati ale Mattei (Barbaria interioara: eseu despre academicianului AlexandruZub şi dr. Liviu renaşterea spiritului naţional. culturii şi artei, devenind o capitala" a imundul modern) spunea ca a aparut în Danceanu, muzicolog şi compozitor, iar " spiritului şi aomagierii fiumosului"in pictura, de exemplu, prin exaltarea câte o Laudatio pentru fiecare au rostit, in Dr. LiviuD ĂNCEANU " arta. Laaceasta a XV-a ediţie a simpozionului au interioritl!ţii, a subiectivitatii, când au ordine, praf. univ. dr. Marin Aiftinca, dr. pentru noutatea creaţiei fost invitaţi şi au participat personaliaţi de disparut omul, portretul, peisajul; în poezie Ioan Mitrea şi praf. univ. dr. LazarOctavian componistice şi promovarea noului recunoscuta valoare naţionala şi (în postmodernism) se simte caderea în Cosma. Dupa decernare, a avut loc in canon al muzicii culte, pentru internaţionala: acad. Eugen Simion, acad. prozaism, aceasta fiind dominata de cotidian, aceeaşi sala Ateneu" spectacolul patriotismul întru revelarea " Alexandru Zub,prof. univ. dr. Octavian de obiecte, fo losind un limbaj frust şi extraordinar susţinut de Tria Contraste", contribuţiilor româneşti ia dezvoltarea Lazar " Cosma (Preşedintele Uniunii Compozitorilor departându-se de transcendent, lipsindu-se format din Ion Bogdan Ştefhnescu (flaut), muzicii universale. şi Muzicologilor din România), prof. univ. de coordonata metafizicace ar trebui s-o aiba Sorin Petrescu (pian) şi Doru Roman dr. Marin Aiftinca, prof. univ. dr. Grigore arta in general . Unele gesturi disperate ale (percuţie). Smeu, dr. Petru Bejan, conf. univ. dr. Ve nera unor artişti contemporani frizeaza, daca nu Cojocaru, prof. univ. dr. Ştefan Munteanu, patologicul, macar o criza majora a Dan PE1RUŞCĂ dr. Liviu Danceanu şi dr. Alice Caprioara. inspiraţiei, o incapacitate de a crea, o Joi, 12 noiembrie 2009, ora 17, la neputinţa artisticaaducând cu sine o negare Centrul Internaţional de Cultura şi Arte şi un dispreţ în raport cu modelele validate George Apostu", criticul de arta Pavel de istorie. Nevoia de originalitate cu orice " " Şuşara a prezentat vernisajul expozitiei preţ" a generat un adevarat ,,nihilismestetic", pictorului Marin Gherasim. A avut loc şi cum scrie autorul amintit, astfel ca un !ânar lansarea catalogului "Marin Gherasim - pictor japonez s-a sinucis aruncându-se de pictura- Memoriei lui GeorgeApostu", editat pe un imobil la baza carui a aşezase el însuşi de Centrul Internaţional de Cultura şi Arte o pânza. Aceasta pânza însângerata, dupa George Apostu". De asemenea, in acelaşi dorinţa pictorului decedat, a fo st expusa ul­ " context, a avut loclansarea revistei de cultura terior la Muzeul de Arta Modernadin Tokio. Vitraliu", nr. 33. Şi exemplele ar putea continua .. " Vineri, 13 noiembrie 2009, ora 10, in În aceeaşi zi de vineri, 13 noiembrie aula Moldova" a Universitatii George 2009, la ora 17,30, la Centrul Internaţional " " Bacovia"s-au desfl!.şuratlucrarile Conf erinţei de Cultura şi Arte George Apostu" a avut " naţionale de esetica, având tema Estetica loc Spectacolul carţii". Academicianul " " vieţii cotidiene", in fa ţa unui public numeros, Razvan Theodorescu a prezentat cartea fo rmat din profesori, studenţi ai universitatii criticului de arta Valentin Ciuca, intitulata

18

www.cimec.ro Discurs de recepţie

În legatura cu verbe le a da şi a lua, ştiu sa spuna câte ceva mai toate limbile pamântului. când reuşesc sa-mi inabuş pe ici, pe colo mândria, m-au napadit şi premiile şi distincţiile. Doar naravul economic al omului pastreaza poate mai mult din taina acestei puternice Declar toate acestea pe proprie raspundere în faţa unor confraţi ai cuvântului şi imaginii, perechi predicative decât exerciţiul lingvistic de toate zilele. Alte cupluri sunt fie prea artişti ce trudesc şi râvnesc tocmai ca alesele lor cuvinte şi imagini sa devina sunete, în timp abstracte şi cu termeni preaindif erenţi unul fata de altul, fie prea implicaţi în spirit şi straini ce eu, un biet slujitor al sunetelor, ma straduiesc din rarunchi ca sunetele mele sa euvânteze de lucruri ori viceversa. În schimb a da şi a lua se ivesc din nemijlocitul lumii şi exprima, şi totodata sa imagineze. Domnul Octavian Lazar Cosma a încercat sa va convinga ca in aproape copleşitor, logodna spiritului cu lucrurile. O anume complicitate se instaureaza parte am şi reuşit. li mulţumesc pentru tonul encomiastic al laudatio-ului sau care, ca orice " între metabolismele celor doua verbe: "am sa te fac fericit , spune galantonul "a da"; voi fi elogiu, suna mai dulce decât toate muzicile şi miroase mai frumos decât toate florile (chiar " " împlinit", replica hrapareţul "a lua . Când se joaca de-a prinselea, ele potolesc în mare şi atunci când ele sunt artificiale).Sa nu uitam însa o reflecţie a meritului:depinde întotdeauna masura setea noastra moştenita de conţinut, în timp ce atunci când se joaca de-a v-aţi de natura oglinzii sau a corpului ce se reflecta. Şi sa nu omitem nici metafora oglinzii ascunselea, supraliciteaza apetitul nostru dobândit pentru fo rma. Un conţinut în continua datorata lui George Calinescu: implacabil registru de stare civila, tristpentru batrâna,prof etic curgere, ca un substrat din care, cu care şi in care natura umana îşi infllptuieşte lucrul ei pentru tânara. Dar şi ca oglinda are cererea şi oferta ei. E de notorietate faptul ca solicita imanent şi o fo rma, vorba lui Tudor Vianu, ca o expresie extrema a plasticităţii materiei ori ecoul luminii şi ca incearca sa daruiasca acea dozade apa rece pe care plictiseala oingheata ca o ofranda adusa acesteia. Cu alte cuvinte se poate spune ca a da este un omagiu adus lui în rama. Nu mai puţin eu am îngheţat, plictisindu-ma sa-i tot aştept pe confraţii mei artişti în a lua, pentru ca, la rândul lui a lua sa constituie un instantaneu inhatat de la tranziţia lui a salile de concert. Daca muzicienii obişnuiesc sa se dezgheţe citind carţile coechipierilor " da. Îmi amintesc de un şmenar care, dupa ce m-a "operat cu subtilitate mi-a transmis ca el scriitori, vizionând simczele panotate de verii plasticieni ori ecranele din ce in ce mai nu înşala, nici nu fura, ci re-distribuie, contribuind la o noua repartitie a bunurilor. În acest panoramice populatecu filmele fraţilor cineaşti, ei bine, slujitorii literelor, culorilor, volumelor sens, a da şi a lua seamana cu un compromis intre tot ceea ce este "prea mult" şi tot ceea ce sau peliculei cinematografice au adoptat cam de multişor tactica unui Godot indiferent, este "prea puţin". vaduvit de curiozitate, adica de acea rana ce deriva din pasiune, se înradacineazaîn minte şi Îndeobşte se ofera ceva numai pentru a se încasa acea dobânda enorma numită nu se vindeca decât cunoscând, vazând şi auzind. Pe scurt, estradelc de concert sunt în recunostinta. (Daca prin dobânda înţelegem marea încercare a micilor caractere, iar prin spaţiul românesc indecent de rar calcate de ,artiştii ne-muzicieni. Ca sa nu mai vorbesc de recunoştin]a ceea ce La Rochefoucauld numea virtutea oamenilor înţelepţi şi abili: nu este intelectualii noştri de frunte, de elita spiritului metafizic. De altfel, divorţul dintre arta pentru cei mai mulţi decât o puternicaşi secretă dorinţa de a primibinef aceri mereu sporite). sunetelor şi reprezentanţii celorlalte limbaje artistice s-a pronunţat în cultura noastrainca de E un soi de camatarie de care Centrul Internaţional de Cultura şi Arte "George Apostu", la paşopt", în sensul instaurarii unei disonanţe între crema umaniştilor noştri şi fenomenul " precum şi Geo Popa nu pot fi, in niciun caz, suspectaţi. (Fie şi numai întrucât cererea în muzical savant contemporan lor. Titu Maiorescu, de pilda, savura creaţia lui Mozart şi câmpul artelor este astăZi copios debordata de catre oferta). La rândul meu îmi permit sa le Beethoven , dar îi repugna muzica lui Wagner; George Calinescu scria cronici ditirambice mulţumesc pentru prestigiosul premiu pe care mi I-au acordat fllra a fi banuitde espectativa despre Bach şi Brahms, dar era intransigent cu opera lui Sch6nberg şi Hindemith; Emil vreunei recompense. (Poate şi pentru ca în ziua de aziaccentul se pune in mod halucinant pe Cioran venera muzica baroca şi clasica, dar o antipatiza profund pe cea moderna; însuşi promotie şi distribuţie, şi nu pe productie, pe creatie). Doresc totodata sa-i mulţumesc lui Constantin Noica, chiar şi atunci când aprecia ca "muzica aduce cu ca o nobila generalitate, GeorgeApostu pentru simplul fapt ca a existat şi graţie urmelor existenţeisale a fo st posibila dar una a starilor de suflet, nu a starilor de spirit şi ca, dupa ce o moduleaza la nesfărşit, se patrunderea în actualitate a distincţiei ce-i poarta, suveran, numele. În fo nd, venim fiecare pe rezolva în neîmplinirea în saşi, fllrasa poală ancora nicaieri, lipsindu-i condensarea în jurul urmele altora, avem aşadar în urma noastra lumile gândului şi cuvântului prin care am a ceva individual, fiind o splendida întruchipare a precaritaţii ontologice caracteristice calatorit, iar fa pta şi împlinirea aparenta ne trimitpe alte urme, care acum în chip neaşteptat culturii şi omenescului rafinat, având general, determinaţii inefabile ale acestuia, darnu şi " sunt înaintea noastra. Urma este deopotrivaindarat şi inainte în aceasta lume curgatoare şi individual , se refera, aţi ghicit, tot la muzica veacurilor trecute, nu şi la fen omenul sonor urmatoare, îndaratnica şi înaintatoare. Iatade ce cred ca, dupa cum îl ştiu pe Geo Popa, chiar contemporan. Şi exemplele pot continua, atestând fa ptul ca suntem depozitarii unei culturi daca nu ar fi lasat urmele acestui Centru de cultura şi nu ar fi calcat pe urmele uriaşului de tip livresc, diferita de cultura franceza sau de cea germana, în care spiritele "luminate" au George Apostu, un spaţiu vital destinat artelor şi culturii ori un premiu stimabil acordat avut nu de putine ori urechi pentru muzica timpului lor. Ne putem consola, gândindu-ne ca,la slujitorilor acestor arte, el tot ar fi inventa!, indiferent de cum s-ar fi intitulat. Caci aici, la urma urmei, urechea reprezinta o uşamica pentruadevar şi o poarta mare pentruminciuna. Iar Bacau, in acest sanctuar al artei contemporane, se traieşte altfel decât în acea lume care este casa-i damsatisfacţie şi lui Vo ltaire, ea este un drumal inimii. Oripoate un alt fel dea da şi a lua. convinsa ca numai cel slab ofera şi doar cel puternic primeşte. E o cutuma pe care dati-mi Premiul din aceasta seara m-a fllcut sa uit ca de obicei se ofera ceva pentru a primi voie sa nu o respect pentru ca, iata, îl percep ca fiind puternicpe cel ce daruieşteacest premiu altceva în schimb. Un troc pe care l-amrefuzat întotdeauna cu cerbicie. ÎI respingşi acum, fie şi, dimpotriva, îl simt ca fiindslab pecel ce îl primeşte. (În treacat fie spus, slabiciunea este, şi pentruca George Apostuînsuşi, cu siguranta, I-ar firefuzat. Aşa cum şi eu refuz sa credca, pe lânga singurul defect ce nu ştie sa se corecteze, ultimul lucru pe care îl marturisim tocmai daca timp de câţiva aniam fllcutparte din juriul de decernare al acestui importantpr emiu, iar pentru ca reprezintaprimul lucru pe care-I deţinem). Într-un fe l, ţine tot de cerere şi oferta. Ca acum sunt, iata,laureatul sau, inseamna ca întrunesc motivele necesareşi suficienteca sama aşteptarea ori devenirea, care nu sunt altceva decât paradigme ale conduitei noastre în raport transform din jurat, într-un în-jurat. cu timpul şi durata. De obicei, deveni rea nu ascultade imperativeleaştept arii.Daca aşteptarea Cererea şi oferta sunt doua platanuri ale unei delicate balanţe: cufundaţi-va cererea în consta din a fa ce absenţa prezenta şi prezenţa, absenţa, devenirea este un lanţ de certitudini, onestitate sau rezonabilitate şi veţi ridica oferta spre inaltimi nebanuite. oricât de incerta ar fi tranziţia dintreele. Poate ca de aceea multa vreme, când trufiadomina meciul meu cu propria-mi conştiinţă, nu prea am avut parte de premii, iar in ultimul timp, Liviu DĂNCEANU

... =

�... . � � :E ::;; z .., "' u z � Q � ·:: ;::; .:!5 19 - www.cimec.ro EVENIMENT

Discurs de receptie

Venind la Bacau, te gândeşti în chip fatal la Bacovia. Nevoit sa vorbeşti Sosind la Bacau în noiembrie 2009, îmi dau seama ca trebuie sa spun, în faţa unui public bacauan, aduci vorba, evident, tot despre poetul totuşi, ceva nu numai despre emblema lui lirica, dar şi despre oraşul şi Plumbului şi al Scânteilor galbene. Distins cu un premiu de excelenta de lumea de azi.Cine n-a vizitat demult Moldova de mijloc şi a ramas doar cu un prestigios centru de studii care poarta numele sculptorului George impresiile date de literatura, are o surpriza descoperind un oraş modem Apostu şi obligat, moralmente, sa mulţumeşti, fa ci ce faci şi aduci vorba de puternic industrializat, cu blocuri restaurate şi o viaţa comerciala agitata, poetul emblematic pentru aceasta Moldova de mijloc. Nu-i singurul mare cu tineri imbracati postmodern, în fine, un oraş sincronie şi cu o viaţa creator ieşit din aceasta zona (sa nu uitam ca, nu departe de aici, se afla culturala, îmi dau seama, notabila. Înainte de 1990, îl vizitam anual Mirceştii lui Vas ile Alecsandri şi, daca împingem putin hotarele acestui împreuna cu Al. Piru (care se tragea din aceste locuri) şi alţi scriitori " spaţiu spiritual, dam peste Humuleştii lui Creanga), dar Bacovia este cel bucureşteni invitaţi de revista "Ateneu . Pentru câteva zile, Bacau! era care a marcat prin poezia lui mai mult decât alţii nu numai un stil liric, dar centrul intelectual al României. Îmi amintesc cu placere de reuniunile de şi un mod de existenta şi, repet, o geografie a plictisului şi a disperarii atunci, de lungile noastre discutii amicale şi de gastronomia în care aceşti provinciale moderne. Ori de câte ori vrem sa sugeram o existenţa fara ieşire, oameni blânzi şi profunzi, care sunt moldovenii, încercau sa ne iniţieze ... o tristeţe densa, minerala, sufocanta sau o prăbuşire a spiritului şi o Reuşeau ... desmi!dulare (cum ar zice Heliade Radulescu şi, o suta de ani mai târziu, Literatura şi-a pierdut, aici şi pretutindeni, locul pe care îl avea în Cioran) a materiei, ne vine automat în minte Bacovia ... societate. Sunt alte valori care au prioritate într-o lume dominata de indus­ Iata, dar, ca ajungând azi la Bacau şi încercând sa mulţumesc celor tria mediatica. Ce-i de facut? Nu ştiu prea mult în aceasta privinţa. Ce ştiu care s-au gândit sa-mi acorde o distinctie, aj ung inevitabil la poetul pe care este doar fa ptul ca peste tot în lume se vorbeşte de moartea literaturii şi, în " l-am publicat cu câţiva ani în urma în seria de "opere fundamentale , într-o genere, de criza valorilor spirituale ... Cred ca este mai degraba o criza editie de tip Pleiade dedicata clasicilor literaturii române. O carte splen­ morala a omului ca individ şi a societatii în care traieşte individul şi, daca dida insotita de desenele lui Bacovia, descoperite şi adnotate toate (desenele vom putea s-o depaşim, vom putea redescoperi, poate, literatura şi celelalte şi scrierile) de Mircea Coloşenco, un admirabil şi neobosit cercetator. l-aş valori ale umanism ului european. Acelea care au educat omul atâtea secole... zice "scotoci tor" prin arhive daca nu m-aş teme ca termenul sa nu fiecumva Sunt ele definitiv condamnate sa dispara? Nu cred, nu accept acest dezastru, compromis. În ochii mei, termenul este nobil pentru ca ascunde o pasiune, cred doar ca valorile umanismului european (care exista, în fapt, o rabdare şi o pricepere de politist erudit, adica o vocaţie care este pe cale pretutindeni în lume acolo unde spiritul european a ajuns) trebuie de disparitie (cel putin când e vorba de literatura) în societatea internetului. reinventate, "acomodate" cu societatea postmodema. Aşa cum nu cred ca natiunile şi-au încheiat rolul în istoric şi ca în procesul globalizarii trebuie sa ne lepadam de tot ceea ce ne diferentiaza pentru a deveni cetăţeni europeni. N-am putea fi buni, responsabili cetateni europeni, fiindîn acelaşi timp buni, responsabili cetateni ai unei natiuni? Eu, personal contrazicându-i " pe "globalişti şi pe eurosceptici, vreau sa fiu, cum am scris de atâtea ori în ultima vreme, un român european. Nici mai mult decât atât, dar nici mai puţin ... Am plecat, dar, spre Bacau, oraşul unui mare poet şi, fa ra sa vreau, am aj uns la procesul globalizarii şi la ideea ca literatura a intrat într-o criza profunda. Sa ne consolam cu gândul ca literatura a fo st tot timpul în criza şi ca de trei sute de ani cel puţin se anunţa agonia ei fastuoasa. Judecând dupa ultimul secol cel puţin, ne dam seama ca literatura nu fa ce, în fo nd, decât sa-şi valorifice crizele, caderile, derapajele, disperarile şi uneori literatura reuşeşte sa le traduca în veritabile capodopere. Semn bun, încurajator pentrunoi, oamenii de litere, spirite prin natura noastra fo arte angoasate ... Ven ind, dar, la Bacau cu fa ntasmele poeziei lui Bacovia în cap, ma pregateam sa scriu ceva despre zgomotul liniştii provinciale. Am dat peste culorile şi zgomotele unei lumi deja racordate la o postmodernitateconf uza şi turbulenta, ca toate oraşele noastre. Am cautat, în zilele cât am stat aici, spiritul lui Bacovia. Am descoperit ca, ruşinat, speriat, spiritul bacovian s-a retras în melancoliile şi fan tasmele imaginarului meu.

Eugen SIMION

20 - www.cimec.ro :. 1 �,' 1 ;

fo is pour toutes : j'aime la France a�ec la meme passion exigeanle et compltquee que Jules Michelet, sans distinguer entre ses vertus el ses defauts, cntre ce que je prefere el ce que j'acceptc moins fa cilement". Este marturisirea unui mare istoric, poate cel ma1 impozant din secolul XX, şi ea se opune cu totul schematismului adus de "corec­ titudinea politica". Dar iata ce spunea acelaşi Braudel, cu gândul la patria sa: "Il n 'y a pas de pays raisonnable qui ne soit au bord de t'incendie. Tout pays vivant est un pays divisc contre lui-meme". Cu toate astea, în pofida vastei sale experiente universalisle, " dorea o "Franta unica şi indivizibilă , servtta de un statdestul de puternicpentru a-i asigura liniştea, bogăţia, prestigiul. Ar fiabuziv, poate,sa trimitem şi la alte exemple, nu mai puţin semnificative pe tru � Exista, neindoielnic, o anume coerenţa gândi rea istorica. Unul singur sa-mt fietncă _ a realului, care obliga la o judecata dreapta permis, a propos de invaţamantu( !Sion�. asupra acestuia, pe orice plan l-am gândi. Când a fost chemat sa fa că o lectte Parea evident ca lumea se aflaintr-o veritabila demonstrativa la o clasa din ciclul superior, criza şi ca eforturile transgresive spre Braudel a ales să prezinte asediu) de la To ulon normalitate întâmpina redutabile opozitii. din 1707, aşadaro chestiune precisa, c� harţi, "Criza spiritului", de care s-a vorbit intens memorii, schite etc. N-ai zice caacelaşt tstonc în perioada interbelica, anunţa oarecum propunea şi a scris, la Inceputul anilor 60, influenţat de structuraltsm, o grarnaltcă a crizismul" care a marcat anu de dupa ul­ " " ;;ma conflagratie mondiala, pentru a ramâne civilizaţiilor in locul istoriei de tip clasic. parca obsesiv pâna acum. Daca istoria nu Dela detaşarea deplina, in numele unui pro­ " gram, el a aj uns sa recunoască, la senectute, se reduce la un divertisment al sptntulut, . atunci speram să tragem din ea învăţăminte, ca avea o datorie civica faţa de patne ŞI chtar crezând că putem deduce din cunoaşterea fa ţă de Lorena lui natala. " Discurs de receptie trecutului o preştiinta a viitorului , Se poate retine sugestia ca manualele conchidea to�i Va lery, a carui atitudine faţa de istorie, caorice sinteză din acestdomeniu. de istorie constituie şi azi un impuls pentru la orice nivel, trebuie sa se supuna logicii regândirea acesteia. narativului, sa aşeze lucrurile în diacronia Sub semnul crizei punea Alexandru lor' sa tina seama de contextul socio-cultural, Limba, cultura şi istoria noastra, ca " astazi , astfelca noile generatii sa poatatrage Bol dur istoriografia româna, dupa Al Doilea de toc, de vârsta etc. Misiunea istoricului, elemente fo rmative indispensabile, profit, cognitiv şi moral, din experienta Razboi Mondial, cu sugestii ameliorative, fieşi în ipostaza didactica, e nespus de grea, constituie o chestiune de mare, vitala istoriei. pe linia comparatismului, dar şi a noii deoarece impune o adecvaţte contmua la insemnatate. asupra careia ne vom rosti in Tocilescu nu gândea altfel decât surse, metode, imprejurari,un pe teren caree ideologii, care prindea teren tmpla�ab•l. cele ce urmeaza. gândise Kogalniceanu la 1843, in faimosul Expresia cea mai violenta a noulut dtscurs al noutăţii nesflirşite, dupa cum sesiza încă Elementele in discuţie sunt cele pe Cuvânt introductiv sau, mai târziu,in prefata istoric, marxist-leninist-stalinist, avea sa fie, N. Iorga, Maxima debetur pueris reverentia, sublinia marele nostru istoric, reactualizând care venerabila instituţie a Academiei la corpul de cronici. Socotind că omul, ca curând, manualul unic de Istoria României, naţiunea apartenenta, are o solie de implinit, un îndemn paideie din vechime, spre a sugera Române a contat din capul locului, scos sub redacţia lui Mihail Roller. O editorul Arhivei româneşti ii îndemna pe ca un dialog real cu noile generaţii se straduindu-se a fa ce din ele, chiar şi in ideologic unica, totalitara, impunea un compatrioţi să se revendice de la înaintaşii împlineşte anevoie' O carte de istorie, fie şi timpurile cele mai ostile, raţiuni de singur manual, elaborat pe seama unut cei mai demni: "Sa ne ţinem de limba, de manual, trebuie sa corespunda nu numat ca continuitate istorica şi de edificare socio­ schematism specific sistemulut comumst. istoria noastrl, cum se 'ine un om, in Discursul unic, pe calea reinterpretarii materie, ci şi ca expresie, deoarece "fonna culturala. primejdie de a se îneca, de prajina ce i se trecutului, avea în manualul amintit un in­ are valoare prin ea insaşi, pentru că se face Academia insaşi relua, sistematiza şi " aruncăspre scăpare. Istoria românească mat strument eficace de forjare a noii apel la sentimentele omeneşti , la gândire, orchestra, la un nivel mai inalt, preocupari ales să ne fiecartea de capetenie, sa ne fie .,conştiinţe", ceea ce voia saînsemne vast la morala. Discursul istonc e mentt sa mai vechi, deja notabile la corifeii Şcolii " � paladiul naţionalităţii noastre , măsura demers de spalare a creierelor. Un rau tmens informeze, desigur, însa şi să educe. Ardelene şi puse intr-un registru superior de cunoaşterii de sine. aveasa rezultedin acea iniţiativa de Dimensiunealui paideică ramâneo constanta paşoptişti, indeosebi de Kogalniceanu, care " rescriere Într-un "secol al istoriei , era firesc ca fa lsificata a istoriei. asupra careia orice generaţie istoriografică e schita, inca la studii fiind, pr'?blemele apelul laexperienţa celor dinainte să devi�ă În faza stalinista, incheiata oarecum la chemată ase rosti. fundamentale ale culturii române. Indemnul o conduita uzuala, ca stradanta de a fi cat mijlocul anilor 60, ca şi in cea naţional Secolul XX ne-a prevenit, poate în sau la patriotism luminat gasea -ointr reflecţie � mai obiectiv. Exemplar se arata sub acest comunista, prelungita pâna la finele anulut exces, referitor la abuzurile istoriografiei, a lui Augustin Thierry un suport demn . de unghi A. D. Xenopol, istoric de mare de graţie 1989, istoriografia română a fo st atunci când aceasta se lasa manipulata de amintit, in sensul pledoariei pentru spmt amplitudine, a cărui sinteză reflectanu numat supusa la distorsiuni şi fa lsifican pecare abta politică. Noul secol, evoluând sub s mnul civic şi demnitate nationala". Sintagma don : " date precise, evenimente, dar şi "pulsul cel acum specialiştii le abordeaza mat mult sau unor schimbări esenţiale, tmpuneo regandtre urma secuvine a fi subliniata, ca una ce releva " mare al naţiei . mai puţin sistematic. critica a "ceea ce a fo st". Relalivismul care o permanenţă in epoca regenerarii. Sub Regasim aceeaşi atitudine, cu inerente Deocamdată, viziunea de ansamblu bântuie azi prin lume nu trebuie sa duca la semnul ei au fo st identificate, in htstograme, nuanţe, la N. lorga, nu numai in docte studii pare a suferi de un hipercriticism, dispus a demonetizarea efortului cognitiv, în niciun ca in texte politice, teme şi nuanţe : monografii, sinteze, dar şi în numeroasele-! ignora zonele de împlinire profestonala domeniu şi cu atâtmai putin in istoriografie. complementare. Hasdeu, Odobescu, Xen?pol . manuale de istorie, gândite intr-un sptnt ce autentica, totuşi existente, în mat toata Ve chiul îndemn al lui Bossuet ("Nu stau la indemâna pentru a tlustra tzbanzt permite analogia cu Ranke, Michelet şi alti perioadaregimului comunist, pentru a scoate trebuie să-i permitem omului să se semnificative in istoriografie, ca in spaţiul _ istorici reprezentativi pentru evolutta în evidenţa doar vulgata oficiala. Dtscuţule desconsidere cu totul") ar putea fi deviza didactic. Grigore Tocilescu, un polihistor domeniului. privitoare la etnogeneza, continuitate, oricarui istoric, mai ales într-un timp al subestima! de urmaşi, atribuia istoriei, ca Secolul XXdebuta, în istoriografie, cu luptele de neatârnare ş.a. au fo st atmse deconstrucţiilorde tot fe lul. Lipsa de interes ştiinta şi ca materie didactica, un rol de unele iniţiative memorabile: inlâiul congres adeseori de acea tendinţa ncgatoare, faţă de trecut, nu doar în spaţiul românesc, capetenie. În prefata la Ma nual de istoria international de resort, o revista de sinteZă denota o lipsa de sensibilitate in raport cu românilor pentru şcolile secundarede ambe­ demitizanta. (H. Berr), reuniuni legate de "educaţia Cei care se simt motivaţi sa condamne devenirea, cu specia umana insaşi, sexe (Bucureşti, 1899), el sublinia dubla " morala , temă oarecum la modă in perioada patriotismul ca pe o idee rev luta, atitudine ameninţată mereu de barbarie. ,,Barbariile menire a istoriei, aceea de a cultiva totodata ? " interbelica, această educatie implicând in tot mai des intâlnita în ulttmu ant, ar trebut interioare , ca să fo losim o fo rmulă pusa mintea şi inima. Militând pentru adevar, buna masura istoria. În Melanges offe rts aN. sa nu uite ca, în mai bine situate istoric şi demult in circulaţie, nu sunt azi, in epoca bine ' frumos, istoricul-pedagog era chemat ţări Iorga ( 1933), un coleg francez se ocupa geopolitic, patria continua sa ramânao com­ globalismului, mai puţin agresive. Un temei sa-i pregateasca pe tineri pentru o cât mai anume de latura didactica a mesenet de ponentă de baza a sistemulut naţtonal de în plus sa facem din discursul istoricun suport deplina intelegere a prezentului, fara a se lasa " istoric carecunoştea tocmai un dublu proces: valori. Sa ne amintim, e.g., ca Fernand pentru o mai severa critica a realttattlor prinsto�i de "patimile acestuia. Trecutul, " de in�oire spectaculoasa, indeosebi prin Braudelşi-a în cheiat cariera, octogenar, cu o contemporane. conchidea autorul, este numat o treapta şcoala de la Annales; de critica severa, sinteza despre Identitatea Franţei, care pentru priceperea starii şi imprejurarilor de totodata, mai ales dinspre eseistica filozofica. debutacu aceastaconf esiune: ,)e le dis une AlexandruZUB

21 - www.cimec.ro Reflectii despre neant

1. Într-o lucrare fundamentala pentru apropiat, sufletul mi-e distrus [ ... ] Îmi ramân cele ce urmeaza sa spunem în aceste sumare delimitarea perfecta şi visul interior al celor consideraţii, aparuta în 1997 (Roma, doua carţi, noi şi eternetotodata, una cu totul Edizioni de Storia e Letteratura), intitulatll absoluta, <>, cealalta, personala, Le antiche memoria del nulla" şi pe care <>, dar " poetul şi eseistul spaniol Jose Angel Valente şi (deriziune şi tortura a lui Tantal) neputinţa ( 1929 - 2000) oaduce în discuţie într-un eseu de a le scrie" (scrisoare trimisa lui Villiers, publicat în revista Dedale" (numerele Il şi 1867). " 1212000), Carlo Ossola, în legatura cu tema Experienta e extrema şi deseori neantului, aşa cum apare ea în disertaţiile paralizanta: Din nefericire, sapând versul " veneţiene din primajumatate a secolului al pâna la acest punct, am întâlnit doua XVII-lea, scrie urmatoarele: Absenţa adâncuri, ce ma dispera. Unul este Neantul " referentului pe care o implica alegerea [ ...] şi sunt inca prea dezolat ca sa pot chiar Neantului drept «materie>> de discurs obliga crede în poezia mea şi sa ma reapuc de cuvântul la o «descriere in absentia>> ce prin treaba... " (scrisoare trimisa luiCazalis, 1866). ea însaşi - aproape prin definiţie - 7. Eventualele caracteristici ale unei indeparteaza scrisul de orbita verosimilului cunoaşteri teoretice a neantului ne pot şi fa ce din el, cum va spune subtil Manzini apropia de unele forme particulare ale culturii (în discursul din 1634 despre Neant"), mai occidentale. " mult un <> decât unul de pilda, o obsesie în textele şi fi gurile Warren semnaleaza ca schimbul dintre Dupa gânditorul italian Emanuele " «cunoaştere>>. Cum, în consecinţa, nu polivalentului Almada Negreiros, pictor, sferele sexului şi religie - tipic .pentru Severino, însaşi gândirea Occidentului nu suportll nicio proporţie, adica nicio masura scriitor, prieten şi portretist al lui Femando metafizicaengleza -arata ca sexule o religie, poate concepe zamislirea existenţei decât sau limita, va putea da loc - argumenteaza: Pessoa. iar religia, o iubire". Sacrul şi eroticul pornind de la neant, pamântul nostru natal, Manzini - la neobişnuite demonstraţii de Ca sa obţii, geometric, simbolul coincid. de unde venim şi în care ne întoarcem. Dupa elocventa"( apud Jose An gel Valente, art.cit.). migdalei, trebuie sa fa ci sa alunece un cerc Amconsiderat migdala ca peun spaţiu Severino, aceasta gândire îşi are originea în Nu insistam, deocamdata, asupra pe propriul diametru, astfel încât sa con�na gol, gol - plin, neant, în care, tocmai de asta, metafizica elena. Dar ideea neantului nu a consecinţelor filozofice pe care reflecţiile un al doilea cerc, iarcele doua cercuri egale se poate produce acuplarea vizibilului cu constituit totuşi fundamentul speculaţiei despre neant, începute la srarşitul secolului sa treaca fiecare prin centrul celuilalt. Cele invizibilul. Aşadar spatiu neocupat, poate filozoficegreceşti, centrate pe fiinţa. O buna al XVI-lea, le-au impus în dezvoltarea doua arcuri de cerc obţinute delimiteaza o insondabil, ce ne cheama spre un interior parte a acestei gândiri nu numai ca a negat gândirii moderne. figurageometrica de cea mai mare importanta nesrarşiLArtamoderna, toate în manifestarile noţiunea de neant, dar a susţinut principiul 2. Referindu-ne la textul de mai sus, în simbolistica artei religioase. E tocmai ei, a dovedit vertijul acestei infinitaţi. dupacare din neant nimic nu se naşte. E, de credem ca sintagma descriere in absentia " figura desemnata de cuvântul italian 5. În legatura cu temaneantului şi, mai altfel, şi principiul ce apare mai târziu în " are nevoie de unele precizari, fieşi în virtutea mândorla" sau de francezul ,,mandorle" cu seama referindu-se la poetica neantului, poemul "De rerum natura" al lui Lucreţiu. " fa ptului ea, astazi, consideram noi, tema ("migclala", dar şi ,,nimb în jurul capului lui prietenul lui Samuel Beckett, extraordinarul Aceasta poziţie ne intereseaza în mod neantului ar trebui abordata din punctul de Isus"), ce apare frecvent pe arcul bolţii pictor Bram vanVe lde, pare a fi scris un text deosebit, câtll vreme principiului "ex nihilo vedere al cunoaşterii", un tip de cunoaştere bisericilorrom ano - catolice, dar cese mani­ definitiv: Sa pictez inseamna sa ma apropii nihil fit" i se va opune viziunea iudeo - " " sinonima. nu cu ştiinţa", ci cu ,.experienţa". fes ta şi în artasacra a altor civiliza�i. de nimic, de vid. Pictez imposibilitateade a creştina a creatiei ex nihilo". " " Recitind, în urma cu câteva luni, volumul Însa mândorla" sau mandorle" se picta [ ...] Important e sa nu fiinimic [ ...] Pictura Asupra acestei teme s-au aplecat primii " " Versuri" al poetului austriac de limba num�te şi vesica piscis", ce ne reaminleşte e un ochi orbit, ce continua sa vada, ce vede mari gânditori creştini, precum sfăntul " " germana Paul Celan (Bucureşti, Ed.Univers, asocierea paleocreştina a lui Hristos cu ceeaceîl orbeşte [... ] Casa fiiadevarat, trebuie Augustin şi sfăntulAnselm. Însa argumente 1973), îninteligenta traducere a Ninei Cassian peştele (.,ichtius"), şi migdali1 mistici!. Ea sa plonjezi,sa atingi fundul [ ... ] Sa spui nimic privind existenta neantului vom gasi la şi a lui Petre Solomon, am dat peste ciudatul apareîn tradi�achineza (Tai - Ki), precum şi [ ... ] Sa nu fiinimic, pur şi simplu nimic [ ... ] Fredegise de Tours (secolul al IX-lea), poem ,,Migclalina" (cuvânt inventat de catre în tradi�ile hindusa şi egipteana. Arta e un efort spre imposibil, spre discipolul lui Alcuin şi succesorul acestuia Nina Cassian, pe care aceasta îl prefera E evident, migdala - spaţiu gol şi fe­ necunoscut [ ...] Trebuie sa cau� sa vezi, acolo la conducerea abaţiei Saint Martin" de " ,,migdalei", traducerea exacta a germanului cund, unde se uneşte vizibilul şi invizibilul, unde a vedea nu mai e posibil, unde nu mai Tours şi cancelar sub domnia lui Ludovic "derMandel"). Poemul fiice partevolumul din e simbolulsexului fe minin. Ne vine în minte, exista vizibilitate [... ] Nu-mi semnez pânzele. Piosul. Fredegise i-a trimis o scrisoare lui ,,Die Niemandrose" (Trandafirul nimanui"), desigur, Henry Miller, care,prin intermediul Nu poţipune un nume pe ceea ce-l depaşeşle Carol cel Mare, "De nihilo et tenebris", ce aparut în 1963, cu şapte ani înainte de prietenului sau Challacombes, îi cunoaşte pe individ [ ...] Ca sa aj ungi la un oarecare pare a fi primul tratament monografie" al " sinuciderea poetului în apele Senei. Iatll peSwedenborg, Biiehme, Eckhartşi, mai ales, ceva, trebuie sa nu fii nimic [ ...] Se cuvine sa temei în istoria gândirii europene. Apelând versiunearomâneasca a straniilorversuri: e obsedatde Cartea tibetana a mo�lor", şi avansezi fl!ra sa ştii nimic, chiar sa ştii la diviziunea numelor, a lui Boethius, ,,În " fara migdala - ce sta în migclala?/ NeantuiJ Sta personajul Cora, din Tropicul spre ce mergi [ ...] Pânza îmi permite sa fac Fredegise considera ca ,,nimic" e un nume " neantul în migdala./ Sta şi stai/ În neant - Capricornului", în care erotismul se vizibilul invizibiJ [ ...] Trebuie sa araţi definit, drept urmare el trebuie sa sernnifice cine sta? Regele./ Sta regele, regele şi întâlneşte cu misticismul. În aceasta carte, invizibilul [... ] Pictura e disparitia,înfundarea ceva, ceea ce implica fa ptul ca nimic" 1 sili " sta.// Bucla a evreilor, nu încarunţeştiJ/ Şi Miller scrie negru pe alb: ,,Mamele speciei [ ...] Cu cât eşti pierdut, cu atât eşti împins semnifica ceva existent (J.-P.Migne, ochiul tau - încotro sta ochiul tllu?/ Ochiul umane poarta abisul neantului între catre radacina, profunzime [ ...] Ceeace iese Patrologia Latina", CV, p.75 1- 756, apud " sta migdalei împotriva}Ochiul tau, neantului picioare." din mine e mereu necunoscut... De aceea Jose Angel Valente, art. cit.). Aceasta tratare îi sta-mpotriva}Sta spre rege./Aşa sta şi 4. Migdala, concavul, gaunosul, traiesc aceasta perpetuamirare [ ...] E teribil monografica" nu va fi reluata în filozofia stliJ " 1 Buclele omului nu-ncarunţesc./ Goala matricea, vidul, neantul. de dificil sa te apropii de nimic" (apud europeana pâna în primajumatate a secolului migclalll, albastru regesc." Poetul Jose Angel Valente, amintit mai Charles Juliet, ,,Rencontres avec Bram van al XVI-lea italian. Textul poetului austriac ne introduce sus, a scris un poem, tradus în franceza, Ve lde", Saint - Clement - la - Riviere, Fata În filozofia laica" a Occidentului, " direct în tema neantului. E uşor sa ai intui�a ,,Mandorle" (care da şi titlul volumului, în Morgana, 1978). conceptul de ,,neant"continua sa circule în încarcaturii simbolice a migdalei. Însa "der traducerea şi prezentarea lui Jacques Ancet, Într-adevar, extremde dificil.În creatia lumea ideilor, provocând chiar situaţii Mandel" ( migdalina", migdala"), titlul Draguignan, Unes, 1992), legal chiar de conceputll astfel de catre pictorul olandez, conflictuale cu doctrinele ecleziastice, cum " " poemului lui Paul Celan germana,are drept simbolul în cauza: Tu eşti obscura în artistul îşi riscaîntreaga fiinţa. s-a întâmplat cu Immanuel Kant, în 1793. în " sinonim în italiana mandorla", iar în cavitatea în umbra ta secretll inclusa, 6. În privinţa scrisului poetic, referinţa Conceptul de neant ramâne subiectul unei " tai 1 franceza, mandorle". Probabil ca Ninei înscrisa în tine.// Ţi-am mângâia! sângele.!/ noastra nu poate fi decât Mallarme. Iata ce-i taxinomii în Critica raţiunii pure" (1781 ). " " Cassian i s-a parut insuficienla traducerea M-ai aruncat în fundul nop�i tale bete 1 de scrie acesta, în 1867, prietenului sau Henri În secolul urmator, Hegel abordeaza migdala", iar în lipsa unui cuvânt ca... lumina.//Migdala." E un poem erotic. Cazalis: fl!culo destulde lunga coborâre tema în Logica", unde neantul şi fiinţa sunt " ,,Am " mandorla', în limba româna, a preferat Sacralitatea erosului e solicitata din plin, în Neant ca sa pot vorbi cu certitudine. Nu considerateamândoua nedeterminate. Pentru ,,migclalina"( mândorla" şi mandorle"apar aceasacralitate întemeietoare a numeroaselor existll decât Frumuseţe; - iar ea nu are decât Hegel, fiinţaşi neantul se identificaoarecum. " " mai cu seama în comentariiledespre pictura experienţe capitale ale unor formereligioase o singura expresie perfecta: Poezia. Restul e Schopenhauer şi Nietzsche se situeaza şi inseamna ,,nimb în jurul capului lui Isus în caresexualitatea este punctul de la care se minciuna [ .. .]". mai mult pe axa unei gândiri nihiliste decât Hristos"). organizeaza şi se încrucişeaza intuiţiile Neantul devine axa cuvântului poetic, pe una a gândirii despre neant, deşi sunt 3. Într-adevar, migdalina" este unul mistice şi cunoştinţele ezoterice. pe care îl suspenda, îl paralizeaza, obliga apropia� de tema ce ne preocupa. " îl dintre simbolurile primordiale ale crea�ei. Nu întâmplator, vorbind despre Songs la un fel de dureroasa noapte purgativa: " Geometria sacra a simbolului migdalei e, de and Sonnets" al lui John Donne, We llek şi Pentru viitor, cel puţin pentru cel mai " 22 - www.cimec.ro Reflectii despre neant

occidentale aJ;upra propriei gândiri despre a vidului şi a zeroului - şi povestiri, van [ ...] decât vocea[ ... ] efemera purtatoare a Occident, afirmaţia lui Yoshinori Takeuchi conexiuni, relaţii ale noilor experienţe ale brizelor, prada fragila a vânturilor, vârtej nu ni se va mai parea exacta: Totul e diferit lumii create în emergenţa aspectelor lor zomaitor, vuiet zburator, zbor aripi, suflet " fhra Dintre gânditorii modemi, Heidegger in gândirea occidentala şi in budism. infinitezimale, corpusculare, atomistice." tara viaţa, imagine tara corp, pictura tara e, fhraindoiala, cel ce fa ce un demers cu totul Noţiunea centrala de unde pleaca la fel de Suntem, fara indoiala, in pragul culoare, fiica rasuflarii, sora a suspinului, remarcabil in ceea ce priveşte problematica bine intuiţiaşi credinţa religioaJ;a precum şi modernitatii şi în inima gândirii baroce: teroare a visului, otrava a tacerii, lumina a neantului,in operasa capitala a primei epoci, gândirea filozofica e ideea de >". "Caci, in sf"arşit, spune acelaşi PaJ;cal,ce este auzului, uşoara, instabila, deşarta, Sein und Zeit" ( 1927) şi, mai ales, in celebra 9. în mistica occidentala, cu precadere omul în natura? Un neant, in comparaţie cu ratacitoare:nor, vânt, suflare,umbra, Neant." " conferinţa din 1929, WaJ; ist Metaphysik?" la Meister Eckhart şi Jean de la Croix, care infinitul, un tot, comparativ cu neantul, un Neantul, vidul, zborul pur şi van al " " Pentru Heidegger, DaJ;ein (a carui esenţa îşi intemeiaza ideile pe coborârea abisala, mijloc întrenimic şi tot ( ...]l a fel de incapabil vocii, labirinturi le sale in lumea aparenţelor. " rezida in fa ptul ca omul e singura fiinţace-şi pe raza de tenebre", pe noaptea obscura,pe de a vedeaneantu l, din care a ieşit,şi infinitul, Ne aflam în plin baroc. Molinos, " pune intrebari despre fiinţa) descopera ca experienţa, mereu pozitiva, a vidului şi de care e înghiţit [ ...] Toate lucrurile au ieşit protagonistul nedreptei retractari ce i-a fo st pluteşte in neant. Acesta e elementul esen�al neantului,domina principiul taoistal marelui din neant şi sunt duse pâna la infinit ( ... ] Nu impusa în biserica Santa Maria sopra " " şi deaJ;upracaruia orice fiinţapluteşte . într-o neant primordial. ce preceda toate fiinţele aJ;pirdecât sa cunosc neantul meu". Minerva , şi-a interpretat secolul ca nimeni maniera in care neantul - din punct de vedere individuale ale universului şi din care ele În articolul citat, Valente aduce in altul. IlNu l/a. IlNes suno. Dar nu numai el. ontologic şi nu logic - implica fiinţa. emana sub diverse forme. De aici vine, discu�e frumosulcânt dedicat neantului, din G6ngora, singuraticul, sarcaJ;ticul, umilitul, 8. Trebuie sa semnalam ca, in prezent, probabil, afirmaţialui D.T. Suzuki, dupa care ultimul capitol al Ghidului spiritual" al lui una dintre figurilecele mai bogateale poeziei " unele probleme puse de filozofia germana, Eckhart e figura majora zen in Occident. Miguel de Molinos. Misticul (PaJ;cal n-o fi timpului sau şi din toate timpurile, scrie,in începând cu secolul al XIX-lea, "elibereaza" În aceasta perspectiva, merita fo st oare?) simte vertijul abisului, dificilul 1582, un excelent sonet, pe care Tesauro il (de condiţionarea psihologica) gândirea menţionată extraordinara cearta., din nimic, drum al experienţei abisale. Deus est Nihil reia ca axa a gradatia discursului sau, " invocata mai sus şi o face eminamente ce, in anii, '30 ai secolului al XVII-lea, a rerum" (Massimilliano Sandeus, Pro repetând literalmente ultimele cuvinte: gât, " " accesibila unor tentative de abordare din inflamat marile centre culturale baroce, theologia mystica clavis", publicataîn 1640, par, buze şi frunte, bucuraţi-va, 1 înainte ca partea gânditorilor extrem - orientali, pentru indeosebi pe cele ale libertinilor" din apud Jose Angel Va lente, art.cit.). Vertijul tot ce la vârsta stralucita a fo st cristal " 1 care ideea de neant are o semnificaieextrem Veneţia şi Paris. Documentaţia a fost abisului: "0 abisala şi obscura cunoaştere a luminos, aur şi crinşi garoaflt,// mai mult ca de bogata, esentiala. Ne referim la gânditorii descoperita de Carlo Ossola la biblioteca divinului. Verbum absconditum" (Jean de la violetaretezata, în argint1 sa se schimbe,dar Şcolii de la Kyoto, ce a aparutşi s-a dezvoltat ,,Mazarine" din Paris, undea fo st depusa de Croix, "Cantique spirituel", 13- 14, tu şi frumuseţea asta 1 în pamânt, umbra in departamentele de filozofie şi religie ale catre Gabriel Naude prin 1642. Ossola a reunit comentariu al versului calmul nopţii" - fumurie, pulbere, neant." " Universitatii Kyoto, iniţial inspirata de ansamblul discursurilor, poeme sau mici strofa 15 -şi al versului şuieraturile atât de 13. Prin 1975, JoseAngel Valente a scris " Kitaro Nishida (1870 - 1945), figura tratate despre intâietatea neantului in raport pline de dragostea vazduhului" - strofa 14; rândurile de mai jos, inchipuind, poate, o arhetipala, care a ştiut sa construiaJ;ca un cu fiinţa, intr-o carte de capatâi despre apud J.A. Valente). estetica a neantului: Poate ca supremul, " " sistem traversat de spiritulmeditaţi ei budiste intelegerea barocului, amintita la inceputul Il. Cele spuse pâna aici ne-au condus singurul exerciţiu radical al artei, e un utilizând din plin metodele gândirii acestor reflectii, Le antiche memoria del de la cunoaşterea speculativa la cunoaşterea exerciţiu de retragere in sine. A crea nu e un " occidentale" (Yoshinori Takeuchi, ThePhi­ nulla". experienţei neantului. Tocmai in aceasta act de putere (putere şi creaţie se anuleaza); " losophy of Nishida", in Japanese Reli­ E inutil sa precizam ca libertinii ştiinţa ce vine din experienţa se întâlnesc e un act de consimţire sau de recunoştinţ.a. " gions", nr.4, 1963 (apud JoseAngel Valente, invocaţi mai sus n-aveau legaturacu modelul experienţa misticului şi experienţapoetulu i. Creaţia poarta semnulfe minita�i. Nicidecum art.cit.). Valmont din romanul lui Choderlos de 12. Nu putem fa ce abstracţie de act de penetrarein materie,ci paJ;iunede a fi Nishida crede ca Japonia, date fiind Laclos: termenul are sensul liber - penultimul text din culegerea lui Ossola: penetrat de ea. A crea inseamna a zamisli o " condiţiile particulare,e moştenitoare• a doua cugetatori"sau partizani ai spiritului liber". discursul cel mai frumos dintre toate, stare de disponibilitate,in care ceea ce e mai " " "La culturi sofisticateatât de cunoscute şi, poate, Spirite care, cum spune Giovanni Villa in Metafisica del Niente , pe care Emanuele întâi creat este vidul, un spaţiu gol. Pentru in consecinţa, sa puna bazele unei noi lumi Considerations" (1635), prezentate la Tesauro 1-a rostit la catedrala din Torino, ca singurul lucru pe careil creeaza artistul " unificate, dincolo de diferentele dintre Ori­ Academia degl 'lncogniti, caJ;alui Francesco probabil în 1634. Tesauro e şi autorul nu e probabil decât spaţiul crea�ei. Iar în ent şi Occident. Loredano, de la Ve neţia, nu doresc decât sa cunoscutului Cannochiale aristotelico", spaţiul creaţiei nu exista, se pare, nimic " " în aceaJ;taoptica, Şcoala de la Kyoto a aiba libertatea, daca nu de conştiinţa, cel canon şi vârf al conceptismului (stil rafinat (pentru ca un lucru sa poata ti creat aici). intrat in convergenta cu filozofia pu�n de gândire". in literatura spaniola), publicat în 1654, şapte Crearea neantului e principiul absolut al idealismului şi cu modernitatea, lucru Gândirea despre neant se prezinta deci ani dupa apariţia Oracolului manual" al lui oricarei creaţii: Dumnezeu spuse: - Sa fie " explicabil prin faptul ca ea a gasit doua drept gândire în libertate, nesupusa Baltasar Graciân. Iata un fr agment din Neantul. 1 Şi ridica mâna dreapta 1 pâna îşi elemente comune: recursul la logica dialec­ îngustimilor dogmatice. Libertinii se discursul marelui teoretician iezuit, acoperi privirea./ Şi Neantul fu creat." O tica şi rezonanţele unei puternice tradiţii situeaza pe linia gândirii inaugurale de comentând vorbele lui Ioan Botezatorul, estetica a neantului? Poate mai mult decât mistice. Din punctul de vedere al acestei Montaigne, în Les Essais": Tous nous care, dupa ce şi-a negat de treiori identitatea atât. " " convergenţe, e suficient sa amintim dialogul sommes creux et vides". ( Non suni... Non swn... Non sum"), s-a " redus din mai 1958, de la Freiburg, dintre 1 O. în cunoscutul sau discurs - matrice, la neantul absolutal vocii lui: Ce lucrumai Gheorghe IORGA " Heidegger şi Hisarnatsu (1 889-1980), unul "Il Niente" ( 1634), LuigiManzini afirmafhra dintre reprezentanţii Şcolii de la Kyoto, din rezerve: ,,Am descoperit ca niciun lucru, care reiese ca aceaJ;ta vede in Heidegger un exceptându-1 pe Dumnezeu, nu e mai nobil maestru capabil sa readuca in prim - plan şi mai perfect (sic!) ca Neantul ( ... ] Sunt modalităţile de gândire occidentala: un scandalizat de aceaJ;ta maxima a şcolilor, maestru capabil a intreprinde ceea ce dupa care natura are oroare de vid [horror europenii n-au reW�it: sa gândeaJ;ca neantul vacui]. Natura nu are oroare, ci venereaza făra a-1 concepe drept ceva. Neantul. Neantul include in el tot posibilul Jose Angel Valente aduce in discu�e şi tot imposibilul. în consecinţa, Neantul e cartea lui Keiji Nishitani, Religion and mai universal (sic!) ca atotputernicia, daca " Nothingness", publicatala Universitateadin aceaJ;ta nu seîntinde decât pâna la posibil". California,in 1982. Nishitanieal doilea mare Respingerea sintagmei [horror vacui] maestru al Şcolii de la Kyoto, influenţat nu precedacu 17 ani -cum semnaleazaOssola numai de Heidegger, in perioada când şi-a -experimentele lui Torricelli (1643) şi tacutstud iile la Freiburg (1936- 1939), ci şi primele tratate pascaliene din 1647 de tradiţia mistica germana, in special cea ( Experiences nouvelles touchant le vide" " reprezentata de Meister Eckhart. Gânditorul şi "Recit de la grande experience de japonez a simţit importanţa ideii sau l'equilibre des liqueurs"). Aproape cu experienţei neantului la filozoful aceleaşicuvinte ale lui Manzini,PaJ;cal scrie: existentialist sau in şcoala mistica renana. Natura nu are nicio aversiune pentru vid: " Din pacate, nu face vreo referire la mistica ea nu face niciun efort ca sa-I evite." spaniola (Jean de la Croix - "sfântul "În anii nodali 1634 - 1650, scrie neanturilor" -, Miguel de Molinos). Ossola, se articuleaza,de fa pt, o reţea com­ Daca luam in considerare aceasta plexa de raporturiteoretice, atât stilistice, cât intima, secreta influenţa a misticii şi iconice, intre descriereaNeantu lui -apoi

23

www.cimec.ro Profesorul Mircea PETRESCU·DÎMBOVIJA la 95 de ani

Arheologia româneasca şi invaţamântul superior de Universităţii "Al. !. Cuza" din Iaşi. Devenit profesor arheologieşi istorie din ţara noastramarcheaza o importanta universitartitular in 1956, dr. docent in 1957, conducator de aniversare. Cel care a fo st vreme de aproape cinci decenii doctorat in 1966, pâna la pensionare, in 1983, a predat indrumatorul atâtor generaţii de arheologi şi istorici şi care cursurile de istorieveche a României, arheologie preistorica, de peste şapte decenii este o prezenţa activa in istoriografia o serie de cursuri speciale şi a condus multe teze de doctorat. româneasca, profesorul Mircea Petrescu-Dimboviţa A ştiut cum sa atraga spre arheologie şi istorie veche împlineşte 95 ani.Ve nerabila vârsta la care a ajuns il fa ce pe mulţi studenţi, pecare ii recrutainca din anul I de fa cultate, distinsul sarbatoritnu doar decanulde vârstaal arheologilor un rol important avându-1 Cercul ştiinţific studenţesc de şi istoricilor din tara noastra, ci şi un adevarat model de istorie veche şi arheologie. Pentru studenţi, a realizat doua viaţa intelectuala inchinata arheologiei şi istoriei stravechi, manuale: Scurtă istorie a Daciei preromane ( 1978) şi, in catedrei universitare şi muncii pe şantierele arheologice, colaborare, Istoria României de la inceputuri pânilin sec. al Cetăţuie. Silpilturile din anii 1961-1966. Monografie activitatii de elaborare a unor lucrari ştiinţifice şi, nu in VJJJ-lea (1995). arheologicil (2004, coautor), la care se adauga doua ultimul rând, preocuparii de a fo rma noi generaţii de În paralel cu munca la catedra universitara, menţionam monografii publicate in Germania. specialişti care sa duca mai departe faima arheologiei ca a ocupat şi alte func�i, nu din alte motive, ci doar din A avut, indeosebi in ultimele decenii, o preocupare româneşti pe drumul deschis de Vasile Pârvan, Ioan dorinţa de a impulsiona cercetarea ştiinţifică in domeniul deosebita pentru modernizarea metodelor de cercetare in Andrieşescu, Ioan Nestor şi alţii. arheologiei. A fost directoral Muzeului de Istoriea Moldovei arheologie, pentru cercetarile pluridisciplinare, pentru Mircea Petrescu-Dimbovita a vazut lumina zilei la (1956-1968), director al Institutului de Istorie şi Arheologie folosirea in arheologie a unor realizari din alte domenii ale Galaţi, la 21 mai 1915, intr-ofam ilie de intelectuali. Tatal, ,,A. D. Xenopol"din Iaşi al Academiei Române ( 1967-1989), ştiinţelor. Amintim ca in ultimii ani de activitate didactica a tinut un curs de metode modernede cercetare in arheologie. jurist, ajuns intr-o vreme prefect de Vranceaşi deputat liberal decan al Faculta�i de Istorie din cadrul Universitatii ,,Al. !. de Covurlui in Parlamentul României, şi mama cu studii şi Cuza" (1976-1977); a fondat, in 1960, şi a condus mulţi ani Bogata sa activitate in domeniul arheologiei, creaţiiin domeniul muzicii, descendenta a unei fa milii greco­ prestigioasa publicaţie de specialitate Arheologia preocupareade a forma o cohortade specialişti,dorinţa per­ " italiene, având relaţii strânse de prietenie cu fo sta secretara a Moldovei", a fo st redactor principal, mai multi ani, al manenta de ÎMoire a domeniului de cercetare 1-a determinat mareşalului J. Pilsudski, şef al statului polon in anii 1918- Anuarului Institutului de Istorie şi Arheologie A. D. peistoricul Al. Zub sa afirmeca profesorulMircea Petrescu­ " 1922, i-au asiguratde mic o educaţiealeasa. Xenopol", precum şi membru in comitetele de redacţie ale Dimbovitaa creat "o şcoală arheologicil ieşeanil, având ca incadin clasele liceale cutefll la Galaţi i s-a inradacinat altor publicaţii de specialitate din ţara. trăsdturi distincte, intre altele, acurateţea tehnicii, spiritul interesul pentru istorie şi in special pentru arheologie. Un A reţinut şi reţine atenţia, indeosebi in lumea interrlisciplinar, comparatismuf', iar peunul dintre apropiaţii rol important in acest sens 1-a avut profesorul sau de limba specialiştilor, activitatea profesorului Mircea Petrescu­ discipoli, arheologulşi istoricul Dan Gh. Teodor, sa conchida româna de la Liceul V. Alecsandri", Aeţiu Hogaş, fiul Dimbovita in domeniul arheologiei preistorice şi a evului ca profesorul nostru " a creat o şcoald de arheologie " scriitorului Calistrat Hogaş, un distins dascal, fost coleg la mediu timpuriu. A efectuat cercetari in peste 15 situri moldavd'', puncte de vedere la care subscriem pcdeplin. indelungataşi bogata activitate a profesorului Mircea universitate cu V Pârvan,care in afara orelor de clasaprezenta arheologice, un loc aparte ocupându-1 aşezarile de la elevilor Istoria Arheologiei a lui Al. Odobescu şi Getica lui Cucuteni-Baiceni, Habaşeşti şi Truşeşti, careI-au consacrat Petrescu-Dimbovita a fost recunoscuta şi apreciata pe plan na�onal şi internaţional, prin numeroasetitluri şi distincţii, V Pârvan. ca un mare specialist al eneoliticului, indeosebi al culturii Ca student al Facultatii de Litere şi Filosofie din Cucuteni, precum şi cercetarile arheologice pe care le-a alegerea in diverse comisii şi comitete de specialitate. Între Bucureşti, intre anii 1933 şi 1937, cu specializare in condus la Hlincea-Iaşi şi Fundu Herţii privind evul mediu altele, in mod selectiv, amintimca in 1991 a fost ales membru domeniul arheologiei şi istoriei vechi i-a avut ca profesori timpuriu, respectiv, incheierea procesului de formare a corespondent, iar in 1996 membru titular al Academiei pe Ioan Andrieşescu, ctitorul arheologiei preistorice in poporuluiromân şi inceputurilevechii civiliza�i româneşti. Române. Pe planextern a fo st membru in Consiliul Perma­ România, Ion Nestor, creatorul şcolii de arheologie medi­ Din capitala culturala şi ştiinţifică a Moldovei, nent al Uniunii Internaţionale de Ştiinţe Pre şi Protoistorice ( 1964 - 19 1 ), membrual mai multor instituţii academice şi evala in ţaranoastra, Vladimir Dumitrescu, preistorician de profesorul Mircea Petrescu-Dimboviţa a declanşat şi � mare reputaţie pe plan naţional şi internaţional, G. Murnu, coordonat, in toata Moldova, o vasta operaţiune de ştiinţifice.A fost invitat şi a participatcu lucrari la mai multe specialistin arheolog ia clasica, Scarlat Larnbrino, specialist identificare a sirurilor arheologice, in multe efectundu-se congreseşi alte manifestari ştiinţificeinternaţionale, precum in epigrafie şi antichitatea greco-romana. În acelaşi timp a cercetari metodice prin colaboratorii şi elevii sai, aşa încât cele de la Hamburg, Roma, Praga, Belgrad, Nisa, Ciudad de beneficiatde largul orizontal lecţiilor unor savanţi precum astazi harta arheologica a spaţiului est-carpatic nu mai Mexico, Mainz, Bratislava, Stuttgart, Atena, Sofia, Nitra, N. Iorga şi C. C. Giurescu, in domeniul istoriei, G. Oprescu, prezinta pete albe. Palma de Mallorca etc. A fost invitat pentru documentare şi la istoria artelor, Simion Mehedinti şi Vintila Mihailescu, la Intensa şi vasta sa activitate de cercetare arheologica, schimb de experienţain mai multe tari, intre care menţionam geografie.În paralel, la dorinţa tatalui, a urmat şi Facultatea mergând in spaţiu de la Fundu Herţii-Botoşani pâna la China şi Turcia. de Drept. Stoicani-Galaţi şi in timp acoperind peste cinci milenii de Pentru munca sa ştiinţifica,a primitnumeroase titluri şi Foarte conştiincios, de o rigoare a muncii intelectuale istorie est-carpatica s-a concretizat in peste 15 volume (de distincţii naţionale şi internaţionale,intre care amintim doar exemplara, şi de o tenacitate remarcabila, s-a impus in fa ţa autor, sau coordonator şi editor), peste250 de studii, articole, Premiul "V Pârvan" al Academiei Române ( 1978), Ordinul Naţional Steaua României" in gradde Ofiţer(2 001)şi titlul profesorilor şi in rândul colegilor. inca din ultimul an de note şi recenzii, publicate in ţaraşi strainatate. Dintrelucrarile " facultate, a primit sarcini didactice, astfel ca, începând din care il recomanda menţionam doar câteva: Aşezilri din de Cetatean de onoare al municipiului laşi (2005). 1937, a devenit asistent onorific la Catedra de preistorie a Moldova de la paleolitic până in sec. al XVJJJ-lea ( 1970, La acest frumos popasaniversar, îi dorim magistrului Facultatii de Litere şi Filosofie a Universitatii Bucureşti. coautor), Depozitele de bronzuri din România (1977), nostrumulta sanatate,noi contribuţii ştiinţificeşi inca mulţi, Altfel spus, începând din 1937, când devine asistent onorific Tr uşeşti. Monografie arheologicil (1999, coautor). Sisteme mulţi ani. şi participa pentru prima data la o manifestare ştiin�fica de fo rtificaţii medievale timpurii la est de Carpaţi. Aşezarea internaţională, Mircea Petrescu-Dimbovita a parcurs, in de la Fundu Herţii,jud. Botoşani (1987, coautor), Cucuteni- loanMITREA aproapejumatate de secol, un impresionant cursus honorum. An de an, etapa cu etapa, s-a dovedit o prezenţa activa, atât la catedra universitara, cât şi in fruntea unor instituţii de specialitatesau pe şantierele arheologice, toate având drept obiectiv dezvoltarea cercetarilor arheologice privind epoca preistorica şi nu numai, valorificareaştiin�fica şi muzeistica a rezultatelor acestor cercetari şi, nu in ultimul rând, formarea unor specialişti de valoare. O simpla enumerarea bornelorce au marcatacest cursus honorum este edificatoare. Între anii 1937 şi 1948 a fost asistent onorific la Catedra de preistorie a Universitatii din Bucureşti, cu unele intreruperi determinate de urmarea cursurilor Şcolii militarepentru ofiţeri de rezervain artilerie ( 1939-1940) şi participarea la Al Doilea Razboi Mondial (mai 1941 - noiembrie 1944) ca ofiţer cu transmisiunile la Regimentul 3 artilerie grea. În 1947 şi-a susţinut teza de doctorat, la Universitatea din Bucureşti, sub indrumarea profesorului Ion Nestor. Din 1949 a devenit, prin concurs, conferenţiar universitar la Facultatea de Istorie-Filosofie a

24 - www.cimec.ro George BĂLĂIJA: schita pentru un portretde interior

Pe vremea când ma hotarâsem sa wmaresc mişcarea gândirii producatoare a unor scriitori, spre a conturafigura spiritului lor creator - cautam cu în fiigurare texte în care gramatica structurilorsa se lase citita. Nu ştiam cât de ofertante sunt, şi sub aceasta incidenta, cartile lui Balaiţa parcurse de mine, e adevarat, târziu. Ca şi alţii, am când o emanaţie a infernului, cinica şi adevarat şi pe deplin complexitatea fiinţei constatat, citind Lumea in doua zile, însuşirile provocatoare, pregatind în taina o mare omeneşti (voit ignorate sau reduse la o frapante ale prozatorului. El penduleaza, cu opera, o fapta glorioasa sau - cine ştie - una schema de reacţii instinctuale de catre uluitoare uşurinţă,între farsa şi tragedie, între oribila. Martorii-naratori par pur şi simplu ideologia totalitara). burlesc şi grav, fa ce sa ţâşneasca demonismul derutaţi de prezenţa sau fie şi numai de Este impresionanta - şi aş zice ca unica în plina banalitate a cotidianului liniştitor şi amintirea, de imaginea reconstituita a unei în proza noastra - voluptatea pe care o pune ritualizat,creeaza atmosfera şi, farasa o vrea, asemenea personalitati, şi atitudinea lor autorul Lumii in doua zile în relevarea chiar tipologie, o tipologie intemeiata pe ezitanta, contrazicerile la tot pasul amâna la nenumaratelor faţete ale lucrarilorşi fiinţelor observaţii ascuţite, de mare rafinament. Are nesfârşit închegarea, în spiritcanonic, a unei şi, odata cu ele, ale lumii în ansamblul ei. o frenezie senzoriala, o mobilitate istorii coerente şi a unei biografiiplauzibi le. Teoretic, aceasta atitudine afirmativa intelectuala şi o nelinişte imaginativa la Antipa se arata a fi mereu mai mult sau poate fi pusa în seama fie a unei vocaţii limita nevrozei. Ştie sa induca suspiciunea mai puţin decât spusele evangheliştilor sai. extraordinare a detaliului, fiea unei aversiuni şi teroarea şi mai ales ştie cum sa nasca Mai ales cantitatea şi fe lul provocator Caci dcdublarea (daca despre aşa ceva e reziduale fa ţa de tot ce trimite la monopolul legenda. Cauta cu voluptate morbida în care apar aceste soluţii tehnice pot fi vorba) sau existenţa lui paralela (daca ea s-a dreptatii, la unicitatea adevarului, la amanuntul senzitiv spre a-1 retrai cu interpretate, cred, ca o proba a superbiei manifestat cu adevarat) au, dupa cum unilateralitatea soluţiilor şi la maniheismul intensitate vicioasa, spre a-1 reproiecta fan­ scriitoriceşti, a credinţei în puterile observam, asupra semenilor acelaşi efect viziunii etice impuse anila rând de ideologie tastic şi a-1 împinge, astfel, în enorm şi în discreţionare ale autoruluiîn raport cu lumea paradoxal pe care 1-a avut dubla natura a lui artiştilor. înclin sa cred caevorba mai curând fa rsa. pe care o plasmuieşte. Din spusele Isus. de o astfel de replica mai greu de înţeles şi de Acestea sunt doar câteva din virtuţile prozatorului rezulta ca revelaţia ar fi avut Numai ca aici, în Lumea in doua zile, evaluat ca atare, pentru cae relativ târzie,dar narative indiscutabile, apte sa-i asigure loc pe parcursul unor experienţe ludice din ne aflam în plina literatura, iar în ceea ce îl pecare o regasim - cum am vazut - şi la alţi autorului un loc important în istoria laboratorul de creaţie: "Oare eu însumi n-am priveşte pe Balaiţa - în plina revelaţie a scriitori ieşiţi cu greu şi cu rani necicatrizate " literaturi i române, o literatura careia nu-i pornit pe drumul asta dintr-o gluma? , se puterii ei. Autorul înţelesese, de fapt, ca, în din obezitaţile realismului socialist. Reacţia prisosesc astfel de proze de o mare intreaba un personaj din carte, euforizat de spaţiul acesteia, personajele nu sunt,ci devin. lui Balaiţa împotriva schematizarii, a complexitate. La un asemenea grad de senzaţia de forţa şi de grandoare pecare ţi-o Şi devin ... prin iluzia artei şi viclenia fo rmei. simplificarii meschine şi grosolane a lumii, consistenta epica se ajunge prin iluzia artei da sentimentul ca poţi "sa nu cenzurezi Antipa e doar un personaj, un simplu a proletarizarii însuşirilor ei este atât de şi viclenia fo rmei, adevar pe care prozatorii nimic, sa fa ci un colos de cuvinte, ceva ca personaj pe care autorul îl complica, îl puternica, încât conduce la sfidarea îl pot afla într-un moment sau altul al istoriei Sfinxul sau Golemul pe care nici vântul oculteaza, şi asta în timp ce ne da impresia convenţiilor verosimilului, a regulilor scrisului lor. deşertului, nicio fo rmula magica sa nu le ca se straduieşte, prin martori,anchetatori şi staruitoare ale speciei romanului şi la Felul cum, cuprins de o ciudata exaltare, poata distruge". vrafuri de documente, sa-I aduca la nivelul naşterea unei psihologii de creaţie bazate pe pune în mişcare Balaiţa toate procedeele Dar sa reluam discuţia din alt unghi, judecaţii comune. Pentru ca prefera sa-şi ştie credinţa nebuna în puterea nemarginita a cunoscute (la jumatatea anilor '70) la noi şi cel al construirii personajului principal. cititorii bântuiţi de perplexitate şi într-o scrisului. aiurea, toate tehnicile narative care ar putea Simplificând întrucâtva şi dând la o neintrerupta posturainterogativa, prozatorul Diversificarea perpetua şi în orice fel e complica povestea şi ar da senzaţia de parte veşmintele fas tuoase şi pandantivele îşi doreşte un erou proteiform, incitant, principiul generator şi dominantastilistica a complexitate şi densitate - ma face sa textului, sa observamca, în fo nd, romanul se ispititor şi, în fond,incomprehens ibil. Şi îl şi cartilor lui Balaiţa.Scriitorul paresa perceapa presupun ca descoperirea acesrui "secret" al ocupade existenţaşi moartea unui personaj obţine punând la contribuţie tot ceea ce, continuitateaca peun pericolmortal şi, aflat puterii, al puterii scrisului, a avut loc chiar insolit, prins într-o poveste stranie, despre tehnic vorbind, ştia atunci despre adâncirea în conflictcu orice tendinţa de sedimentare, atunci, în cursul redactarii cartii. Mersul care vocile naratorilor şi documentele, pe confuziei şi sporirea terenului alunecos al zgâlţâie neîntrerupt, ca atins de o fo rma de gândirii producatoare tradeaza euforia unei masura ce sporesc, spun lucruri enigrnei. neurasteniea deja-vu-ului, învelişul textului. revelaţii. Este pus în jocun numar copleşitor contradictorii, din ce în ce mai greu de George Balaiţa a mizat pe literatura Rezultatul este o orgie a variaţiilor, a de practici stilistice care îşi cauta, toate, un controlat şi de evaluat prin categoriile care se naşte din mers, şi se iveşte chiar şi schimbarii imprevizibile a fo rmelor loc la vedere: interventiile personajelor­ firescului. (sau tocmai) prin dosirea, ambiguizarea, redactarii,a procedeelorromaneşti, a timpilor naratoarecare îşi declaralimitele şi îşi declina în legaturacu Antipa, afirmacâte ceva, obscurizarea mesajului. nara�unii, a persoanelor verbale, a direcţiilor din când în când autoritatea, structurile mai bine zis aproximeaza, persoane cu Şi o componenta socio-istoricaintra în de apropiere de eroi şi de fa ptele lor, a ambiguizarii deliberate a situaţiilor, jocul ocupaţii şi mentalitati diferite şi cu biografii definirea acestei atitudini care presupune tonalitaţilor narative, a ponderii fa nteziei, echivocului şi al relativizarii continue a interesante, capabil sa adânceasca farm ecul respingerea personajului predictibil şi ironiei, aluziei, paradiei, comicului, " " deducţiilor cititorului, derapajele fa nteziste carţii. Despre"omul domestic ( angelicul ) sfidarea convenţiilor verosimilului. Vad în grotescului, a evocarii lirice, a realismului " survenite" mereu la vreme, digresiunile sau despre satanicul Antipa se pronunţa aceasta fuga de claritatesurvenita în plin elan sumbru şi minuţios şi a fantasticului nascut " estetice, filozofice sau poetice care batrânulAugust palarierul, "un fe l de cronica al clarificarii şi în aceasta evitare a tentaţiei din el. " fragmenteaza ce mai ramasese nefragmentat vie a oraşului , ihtiologul savant Baroni, de simplificare a fo rmulei umane, sub orice Ai senzaţia uneori ca Balaita, alergic la " din fluxul narativ, mixajul ingenios sau "autorul unui celebru tratat nescris , pretext s-ar fi manifestat ea, o ultima reacţie oricesimptom de statornicieşi fixare,agasat " juxtapunerea întâmplatoare de fapte, "remarcabilul muzicolog, autorde cronici indepartata, abia sesizabila, la modelul epic de prezenţa implacabila a fa ctorului timp şi deformarea acestora într-o alternare de muzicale la ziarul local, Paşaliu, nevasta realist-socialist impus de autoritati cu doua de regulile de neeludat în scris ale oglinzi concave şi convexe; nimic nu (Felicia), o iubita din tinereţea eroului decenii în wma. consecuţiei, ar dori ca toate aceste modificari semnaleaza trecerea de la monologul inte­ (Marta), gradinarul fanatizat şi dement Prima reacţie a fo st reapariţia în din zona expresiei sa fie executate şi mai rior la altceva, indicaţiile grafice sunt Anghel,şlefuitor de oglinzi şi cultivator de literaturanoastra de dupa 1960 a individului repede decât sunt. Daca s-ar putea, sa se " abandonate şi fr azei i se ofera dreptul sa cactuşi, anchetatorii Viziru şi Alexandru cu tare şi suceli, a "cazurilor , a manifeste toate odata: o veritabilanevropatie cuprinda replicile mai multor personaje etc. Ionescu (aceştia din urmasunt şi naratori) şi comportamentelor bizare, imprevizibile, a a simultaneitaţii. Aceastapro liferare vaditaa procedeelor mulţi alţii. Şi pentru ca multiplicarea marginalilor decorativi, a diversitatii Scriitorul contrapune puterii lumeşti româneşti i-a facut pe unii critici sa unghiurilor sa atinga burlescul, îşi spun spectaculoase, a unicatului. (politice şi sociale) acest soi de demiurgie a vorbeasca de aceastacarte ca despre o uriaşa parereapâna şi caţeluşa vorbitoare Eromanga Ultima este aceasta spaima de creatorului de literatura, capabil - simte el - pastişa la adresa romanului modern şi a şi dulau) filozof Argus, autorul unui poem puţinatate şi simplitate pe care o tradeaza de concomitenţa şi ubicuitate. " manoperelor lui ("postrnodemii îi vor fi (Mondo cane)în doua parţi: despre lucrurile limbajul epic la care au recurs marii prozatori PS: Mi-aş dori sa-I vad, mulţi ani de cautat cu siguranţa lui G. Balaiţa un loc şi fa ptele cuminţi şi raţionale (Domestica) şi ai ultimelor doua decenii ceauşiste (D.R. aici încolo, pe acest neîntrecut iluzionist printreprecur sori).Setea experimentarii a cât despre cele diabolice, iraţionale (Infernalia). Popescu, Augustin Buzura, George Balaita, aratându-ne de ce e capabila bagheta vraj ita mai multor efecte literare cu putinţa pare de în ochii tuturor acestora,Antipa e când Mircea Ciobanu, Nicolae Breban). Ei au in­ a artei. nepotolitşi e legitim, nu-i aşa, sa ne intrebam un oarecare filozof de provincie, moale şi tuit ca, oricâtde dens, textul lor nu e niciodata ce motiveaza acest impuls. distrat, care năzuieşte la putina demonie, într-atât de dens încât sa poata exprima cu Eugen NEGRIO

2S -

www.cimec.ro POESIS

George BALAIJA

( ...) Jnactual şi atemporal, Balaita sustine ca demersul lui, nuanţat de-a lungul multor ani, tinde (contaminat de o expresie a lui Fernando Pessoa), spre ceea ce el numeşte arta prozei. Cu alte cuvinte, lot Sapa via ta ce scrie, indiferent de fo nna, este o proza elaborata, un sistem care include toale Şi daca în bezna fo curi se aprind genurile literare. Daca nu cumva le Ele sunt reci şi înşelatoare semne ale vicleniei desfiinţează! El nu propune un model, ci îşi exprima propria natura. Arta prozei nu Comoara de mult a fo st risipita este o judecata de valoare. Este doar un Şi nu cel care a dezgropat-o se bucura de ea test de rezistenţa. În fo nd, un joc cu miza fo artemare, darnu cu multe şanse de câştig. Tu însa nu te opri Acestui Balaita (mult ispiti! de comedia Alte poveşti te aşteapta neagra) îi place riscul. Asumat pâna la Nu te mira nu te bucura nu te întrista capat. ( ...) Şi nu fi înspaimântat Ca în ultima vreme mai ales spre dimineaţa Vlntllll IONESCU Visezi ca trebuie sa pleci într-o lunga calatorie

Nu te du la talmacitorul de vise Sapa via ta Chihlimbar Şi mulţumeşte în taina ca Atunci când deschizi ochii în zori Intre atâtea şovaitoare umbre Gaseşti candela aprinsă Iata şi talpa ta 15 iunie 1969 îngustaşi scobita Te scani, iulie 1983 Ca o fibula

A cazutfloarea marului Batrânul închide cu grija poarta Gradinii. Se mişca moale, pe creştet O palarie de fetru Lied atâta de veche atâta de veche inMecanismele de Sus Un funcţionar corupt porunceşte De streaşina gardului scund de nuiele se verii sa ninga Sprijina o sapa. Furnica luneca iernii sa ploua Urca al dracului de greu pe coada Schimba ordinea Solstiţiilor Lunga şi lustruita ca piatra de pe prunduri Adauga o umbra intunecata Echinoxului Şi în sângele meu face sa cada Departe O lacrima de mandragora Pe veranda hoteste ascunsa în frunzişul Lamarginea Imperiului glume şcolareşti? Mişcat de curenti şi difuz sonorizat vicleniile destinului? Precum Timpul în ghiocul ţigancii, iata, o Fetele blanarului Bora Dragotici din Va ma Sarii Mâna subţiratica vag maslinie aşaza Smintitele alea Lynda şi Borivoje în somn Alma şopteşte, su âde Pe masa un coşuleţ de argint Dar � cam trebui sa se marite e linişte Ar ebine Verde întunecat şi un iepure de Jumatate din noapte ecurat Stepa lânga frunza de brusture. Vara Ele se piaptana una în faţa celeilalte gândul şi fapta o apar Abia începe. Zilele lungi sunt însa pe sfârşite Cu Şi trag cu ochiul la flacara lumânarii Pacatos sunt şi prea plin de iubire Cearaparfumata. Din slăbiciunea lui pentru ele Vo videnie, casa lui Sadoveanu Blanarul cumpara pe sub mâna ingenunchi şi ma rog sanu-mi cad Nenumarate scumpeturi de la Paris şi din Emirate Fie luata. Lânga mine Sa rarnânade-a pururi Dimineaţa Din guşa lor aurie dau navala Bacifu, noiembrie 1968 . lmpromptu Tot felul de ciripituri şoapte vorbe poveşt1 Dintr-o capaţâna de zahar candel Când se deschide laleaua Moartea priveşte cu ochi dulci in lumina dimineţii Merele şi gutuile Vezi umbra turlei Nemişcate pe poliţa din camara Lunecând pe ape Şi iata fluturele uriaş Cât e ziua de lunga Cum pazeşte intrarea Lynda şi Borivoje Umbla prin odaile scunde şi largi Numara în palma graunţe de cam for Dau cu tifla în oglinda cât o uşa de magazie Şi se gând�sc la un ofiter cu chivara Teama de ce ar putea fi Te scani, vara, 1970

Spitalele sunt pline de Femei frumoase şi bolnavi incurabili

26

www.cimec.ro C.D. ZELETIN

Firul de nisip

Plesnit de calatoare metereze, Ziurel de ziua îl vântura de veacuri viata marii, un mare zeu minuscul al rabdarii ce n-are o secunda sa viseze ... De zapezi şi de ninsori, sâni visez şi subsuori Dar azi îl cheama din pustiul zarii şi din arbori este clar ca suavu-mi golf cu-aprinse paranteze, domn e imparatul Parca ... catre alboarea unei dulci faleze, în care-o clipa m-am lasat visarii. Sunt zapezi ori sunt iluzii de sol ars de Andaluzii, Prin pactul lui misterios cu briza, unde cresc din veac maslinii, aj unge-n subsuoara cartii mele coaja stearsa a luminii?! şi-întâia oara întâlneşte visul... Ziurel de ziua, zi Tresar, caci ma strafulgera surpriza cât mai e pân' la a fi?! de a-mi parea, prin aste firicele, Zeletin este un liric a carui emotie, ocolind rabufnirile temperamentale, -Nu-întreba, c-o sa-ti ramâna ca haosul îmi cerceteazascris ul... se exprima în accente duioase sau în rememorari prielnice. Nu ti-I poti timp sa-ajungi pâna la pâna ... închipui izbucnind în diatribe sau alunecând în imprecatii pe seama cuiva, de aceea nu cultiva expresiile tarisau senzatiile taioase. in fond, când ti-ai De ninsori şi de zapezi, petrecut decenii lânga Perpessicius (etimologic, «cel obişnuit cu durerea>>), geme cerul de aezi Edgar Papu sau Tzigara-Samurcaş, nu te mai poti coborî la standardul şi-i un foşnet de troiene, expresiei comune. in plus, cine scrie eseuri despre asonanţe, aliteratii, ca de gene printre gene. hipocoristice şi endecasilabi aduce cu un înger caruia privirilepamânten ilor nu-i pot depista prezenta şi nici nu-i pot masura spectrul. Zeletin e un astfel Iarna mea, ce lest rogoz, de înger mişcându-se pe nişte trepte la care nu aj ung decât calotilii de alb amenintat de roz, esenta ultrarafinata, acei vicioşi nobili suferind de rarisimul sindrom al te-ai urzit, te-ai destramat? ca.rtura.riei ca modus vivendi. - Ce-întrebasem?! Am uitat... SorinLAVRIC

Mattinata

Azi domnul domn întru desavârşire, De vârsta abia ivind fiinţa lui subţire, respira sacru zorile din zori Calu-i pag şi iarba-i arsa, şi-n trecere e sarutat de flori ... susurul uscat în fag, Cresc iederele sa-i râvneasca gura, de-aş putea în somn macar sa panselele stupide-i ling fllptura, uit de veacul meu beteag dar el, perfect şi-afara din simţire, e tot numai gândire din gândire, Fila zilelor intoarsa când ceaţa alintata din gradina creşte-al carti valmaşag. o taie cu lumina din lumina ... Calu-i pag şi iarba-i arsa, Zadarnic blânzii crini spre loja-! vor susurul uscat în fag. şi-1 ispitesc simtindu-1 dintre-ai lor: el, tot mai treaz, îi paraseşte-n coma, larba-i arsa, calu-i pag, sorbit de-a soarelui ivit fantoma, viata inca nu mi-i stearsa pe care-n drumu-i o dezbraca zorii şi departe, peste-un prag, de hainele deşarte ale florii... o lumina se revarsa ... Azi domnul domn întru desavârşire e însuşi crinul dincolo de ştire. Calu-i pag şi iarba-i arsa.

Nu·i mai ajunge sufletului ... Printre statui

Nu-i mai ajunge sufletului, nu, Cupa Plimbându-ma-n racoarea gliptotecii sa zica: tie, tine, te şi tu, în care-şi donn încremenirea vecii, încât îmi pare, în secunde stranii, Cupa, careia-n simbol statuia-n apogeu eternîmi fura ca-n tine-mi depan orele şi anii, i-ai gustat un strop de vin, subtil din trecătoarea mea caldura ... iar tu, din tot mai slaba-mi ezitare, o pastrez, ironic sol Ah, Doamne, cum ascunzi neîmplinire iti creşti din mine propria-întrupare. al sperantelor, pe scrin. în tot ce pare-a fi desavârşire! Dau frumusetii doar un strop de viaţa, Gasim în celalalt un elizeu: Ca o acvila, ocol iar lacomia ei o şi îngheaţa: eşti clipa ta venind în timpul meu, dau sarutului alpin, eternitatea-incarcerata tipa pierd pân' şi restul ce ma fa ce parte, cupei, careia-n simbol dupa viaţa mea, dupa risipa. îţi trec viata şi-mi închei o moarte. i-ai gustat un strop de vin. în starile-i perfecte-o roade ghimpul în pretutindenile nostru au apus ca n-are clipa-n timp ce are timpul... la dreapta şi la stânga, jos ori sus, Ce-aş mai cauta-n alcool, Ne leagana un ritm şi-n schimbul magic, te mişti, ma mişc, traim fllra soroc ce lecturi sa mai termin, prin albe aiuraride hemoragie, dulceaţa seaca-a starilor pe loc ... când în juru-i vastul gol simt, în deşertaciuneaei fe cunda, Ni-s împletite vietile - odgon este disperat de plin?! cum vrea vecia inca o secunda ... întins între fregata şi ponton, în care prin furtuni nu este chip Cupa, careia-n simbol... Atena, 1981 sa ni se-ascundă firul de nisip.

27 - www.cimec.ro Dan-Bogdan HANU

O casa, aproape nimic

o casa privirea ei intoarsa-i moştenire stoarsa ciur prin care zorile se cem scormonind cotloane ca nişte hauri de pâsla fo rfecând hatişuri de coridoare inguste unde lumina e o cusatura in trecere pe acolo şi pârâie şfichiuie sleita in vâlvatai linguşitoare şi doar un murmur razbate "ma voi îngropa in poezie ca o secure a razboiului intr-un câmp napadit de rascruci" una dintre acele cladiri cu o cruzime mocnita de aisberg depozitare tara scrupule ale unei subtile ameninţari torcând inabuşit undeva in fundal dar pentru aşa ceva trebuie sa te obişnuieşti sa adastezi dincoace de porţi ca şi cum mâinile şi picioarele n-ar mai avea nicio trebuinţa o casa somptuozitatea ei macinata erodata de rutina gesturilor ce au incolţit-o pe dinauntru Poezia ... unde e poezia? semanând izbitor cu preocuparile importante pentru care nu s-a aflat inca moaşa sa le zvârle-n lumina (tacerea ei ne omoara) dospind mai departe un val de cheaguri plutind peste circumvoluţiuni e inca bine câta vreme cititul e singurul bandaj obsesii le-am spune prin care rana nu razbate afara daca aici n-ar li aproape nimic de care sa te legi nu se casca spre lume aproape nimic sa te aj ute sa mergi mai departe inca bine strâns intaşurat in pagini privirea strânsa sa-ti vezi de citit mai departe un pumn ţinând oasele in loc nu mai e voie sa-ţi marturiseşti aerul poate doar sa ai aerul ca ai face asta (m artie 2010) ca ai cunoaşte-o printre altele sunt lucruri mai importante in viaţa deşi privirea nimereşte atât de rar aici mereu in alta parte numai in viata nu Steagul alb al unei nepotriviri in fa ta de unde se aşteapta sosirea punctului ratacitor unde deocamdata cresc precum cercurile arborilor doar rânduri de oameni tacuti

margini ale ceţurilor, articulaţii ale terorii, ca in fo tografiileacelea in care huse de fumtrase peste inimi, nu se cunoaşte motivul rochii de fum atinând caile imputinate ale libidoului, dar fa c prinsoare ca nu poate fi decât unul arhetipal dantelarii de mâzga lasate de atingerea degetelor, toţi sunt aliniaţi cu mâinile impreunate catarate peste catapetesme şi chipuri, mai jos de curea trimise pe numele nostru, cu voia numelui nostru, ca şi cum ar alcatui un zid iata noul scris, impânzind de pe acum privirile copiilor ca şi cum orizontul s-ar pregati sa execute lovitura libera neinvaţati sa citeasca, jerbe de mâzga presarate peste orizontul beton al poetului expert şi scufundator tara mila, cutreierând tara busolaarta limbajului, armura nu-i pentru moartea ce podideşte pe dinauntru razuind cu grija urme, veri ficând mulaje. tot mai anevoie desluşesc ce-mi sta faţa ochii fo calizeaza doar imagini aflate la mare departare

degetele nu mai scriu despre fa pte, asta ma lasa de-a dreptul intr-un viitor ce degetele incordate arata neobosit fapte, daca va li atins e un loc comun sa spunem imi va arata in amanunt tot ce ca degetele se agaţa de fapte, acum dar nu, nu de fapte, daca aş vedea clar aş ocoli de gramatica (fapte)lor, e al treilea ochi degetele nu mai deşira, degetele impletesc noapte, ispaşind povara unui mare navod sa ne ascundem, sa ne pierdem din vedere, nor aşternut peste frunte într-un imperiu mut, ţesând cu pioasa lentoare de eprubete unde fa ptele se dezvolta ca o flora minuscula, intunericul celorlalţi doi dar multe, de nenumarat uşi vor avea degetele de deschis pâna acolo, extenuant vor aluneca pe claviatura fe rma a unei nepotriviri, razbind uneori la vedere, izbucnind imaculata mucenici ai dezordinii mânând turme de ifose ca urzeala prin rosatura covorului. doar fum impleticind privirile şi stâlcind vorbele impotriviri ce apasa umerii şi strâng hotarele-n laţ

mereu de partea cealalta a scrisului, in zile ce nu-s decât un edem al celor trecute mereu coroanele copacilor inlanţuite deasupra, edem al Edenului parasit in graba degete impreunate, zile cu soarele cât o groapa mereu trebuind sa scoţi firele inainte de a ieşi, indeajuns cât sa-i imbraţişeze pe toţi sa te lepezi de sosul periferiilor, mai putin puterea de a inţelege aici, unde tara-ncetare demult urca-n acum, scapata mereu din marile incercuiri tocmai aici soarele se apleaca şi citeşte ceva pe chipuri, cu o strabatere a sa, lenta, printre noi, (ianuarie 2010) o mişcare de timp clatinat in pahare.

28

www.cimec.ro POESIS

Ovidiu GENARU

Liliac alb, norocos

N-am atins-o! Delicata, s-o striveşti cu privirea, ca undelemnul uşoara, D. s-a pierdut apoi în bratele Trei anotimpuri negustorilor. Dar nu-mi pasa! Pastrez amintirea-i suava, de liliac alb, Cât aştept sa coboare in patul de flori norocos, ovulul, petala preacurata în bezna. ma simt treptat indragostita; Ştiu ca remuşcarile vor veni şi nu iarta; cât el e in cuib Îmi place s-o vad acolo, pura şi sunt primitoare, dispusa la nebunii; atunci, luminoasa, întâlneşte-ma! în acest intuneric dens şi barbar al memoriei. Apoi, odata cu el, şi eu mor incet, hibemez; n-am dorinţe şi plâng; atunci, nu veni; trimite-mi cadouri şi curând vei fi rasplatit. Studiu Fiindca iar coboara in patul de flori avutul...

"Chiar daca nu întâlneşti fântâni, zaboveşte pe drum, nu te grabi sa aj ungi." Parea " "Insista, aşteapta şi gusta. "În caldaruşele mele laptele-i abia caldut." A ieşit dintr-o florarie, eu dupa ea pâna ,,Aşa, cerceteaza locul cu buzele." am cunoscut·o Întoarce-te pe unde-ai mai fo st, şi iar am pierdut-o, " " nu ma supar. şi am cunoscut-o din nou ca sa am ce pierde. Spune-mi ca pleci, lasa-ma sa ma pârpolesc." Încornorati " Parea slaba, dar ştia multe invatam amândoi, nu din ca11i, deliciile unor ca şi cum dupa un cutremur ar fi ramas gradini singura fiinţa vie; Ma recomanda sotului ei: "E gradinarul, şi asta dureaza pâna caldaruşele şi doar era destul de strâmta in şolduri, cultiva trandafirii pe care mi-i daruieşti." dau in clocot, iar ce-am scris ca egiptencele desenate pe morminte. sunt indemnurile ei exprimate tllra cuvinte. Îmi face cunoştinţa cu o prietena: Subinţelese. Imperative. Obligatorii... E iubitul despre care ţi-am povestit " atâtea şi atâtea nebunii."

Odata ma prezinta unui amant: Fara muzica "E sotul meu fidel."

Capriciile lui D. intrec orice închipuire; Nu-şi minte nici parinţii: E croitorul,imi coase şi descoase oare când june le-i simturi au atins " rafinamente bizantine? rochiile." Vrea sa fie pe seara; luna sa bata-n cearşaf; în cale ne iese un ţap: Toţi barbatii mei sunt încornoraţi." apoi sa conversam despre Eros; arginţii, " pe masa; în tot acest timp un lichior de melisa, nu-i displace; sapunul sa fie de Smirna, iar apa din vasul placat cu sidef sa aiba boboci de trandafir; la capatâi sa arda trei beţişoare aromate. Nu, tllra muzica, " prefer sa-mi aud respiratia." Maica-sa e o fe meie simpla. Tata nu am, " Sunt fiicaunei flori de câmp." Nu singura Binefacatoarea "Ştiu multe sa fac; chiar daca laşi lumina aprinsa, nu mi-e ruşine: ce nu spun buzele E convinsa ca n-am experienţa: "Vreau sa te sugerez cu genunchii." ajut, Observ ca desfrâu! nu se invata din ca11i, vad ca eşti robul fustelor. Cum insa cum susţin, tllratemei, poeţii. n-ai anii sa ştii, ingaduie-mi sa-ti grabesc ,.Dacă weau, miros a jasmin,daca vreau " cunoaşterea. ma simt mentolata, depinde de daruri." Culese de pe buzele ei, sfaturile sunt Maica-sa spune ca aşa s-a nascut. preţioase; are 40 de ani, vârsta reginei; Ştiu multe sa fac; dar nu pot singura." inca poate sa nasca. O voi rasplati cum se cuvine. ,,Asta vreau sa te invat: ca nicio invatatura nu-ţi fo loseşte; nici experienţa, nici Academiile."

29

www.cimec.ro CENTENAR

Ioana POSTELNICUsau recursul la memorie

iti fllcea o surpriza. Am stat noua luni de zile " - Unde a ajuns acea biblioteci!> spânzurata într-un spaţiu necunoscut, - La gunoi, în praf..In blocul în care locuia într-o bezna fllra sflirşil, înecata de Lovinescu s-a fllcut probabil o percheziţie întuneric, neştiind nimic din ceea ce ma de catre Securitateşi nevastalui, fosta, a fost înconjura, nimic din ceea ce aş fi putut evacuata, dusa la închisoare. Şi fiica lui, vedea şi simţi." Este începutul unui Monica Lovinescu, a intrat acolo. testament literar"pe care Ioana " -Şi oare toate ci!rţile au fo st duse la gunoi? Postelnicu 1-a intitulat ,,Alma maler" - neanaVran cea a reuşit sa scoata 5-6volume. ( mama hranitoare") şi 1-a încredinţat " N-am întrebat-o. Atunci nu se ştia de unei reviste literare în ultimii ani de Securitatecât se ştieacuma. Nici nu se vorbea viaţa petrecuti la Bacau. - Împrumuta cărţi> A vazut lumina zilei în urmacu o - Nu. Cel puţin eu nu l-am vazut niciodatasa suta de ani, la 18 martie, în Poiana dea. Fiecare venea cu cartea sa, cu ce-a citit. (Sibiu), a traversato lume şi o tara,pentru Facea trimiterela o anumitalectura. Era sîanta a se stabili la Bacau, oraş pe care 1-a biblioteca aceea. Toti care veneau acolo erau înnobilat cu simpla ei prezenta, la plini de har; fiecare era la curent cu început. Nu a fo st aşa, apoi: cinul " "Gândirea , cu alte lucrari, se informa din scriitoricesc bacauan, oficialitatile, sursa lui. instituţiile şi-au asumat-o ca pe un dar - Înseamnă că nu apela la serviciile unei nesperatşi, poate, nemeritat.Ar fitrebuit biblioteci publice. To t ce-l interesa era in sa-şi doarmasomnul de veci (din 28 nov. biblioteca lui. 2004) în satul natal, în Sibiu sau chiar - Sigur, avea tot: filosofie, ştiinţa ... în Bucureşti. A preferat însa Bacau!, - in biblioteca dumneavoastri! ce pi!straţi unde se afla familia sa: Milena, fiica de la Eugen Lovinescu sau ce cărţi au fo st cea draga, actrita la Teatrul Bacovia", " "Orice famllle de oameni culţi avea în casa - Erau aşezate intr-o ordine, erau atinse de mâna lui? actorul GheorgheDoroftei, ginerele, dar o biblioteca" (3 febr. 2001) catalogate? - Toata biblioteca mea, câta a fost, cu şi Crina, nepoata devenita erouliterar: - Da, erau ordonate. Dar orice casa, orice nenumarate dedicaţii de la scriitorii care au ,,Aici (în Bacau, n.n.) traiescîn mijlocul - Care sunt - aici, la dv. - obiectele fa milie de oameni culţi, de intelectuali avea trecut prin casa mea, am incarcat-o într-un unor stramoşi de mare valoare şi în amintitoare de perioada "Sburiltorului " în casa o biblioteca. Era cartea de vizita a camion şi am trimis-o la Biblioteca ,,Astra" fiecare zi descopar mai mult cât de sau care au trecut prin mân� lui Eugen stapânului. de la Sibiu. Nu mi-am lasat aici decât patru productiv a fo st acest pamânt pentru Lovinescu? - fnseamni! ci! o biblioteci!publică era sau cinci carti ... Credeam ca am venit la Moldova şi pentru ţara". Scriitoarea - Prea puţine. Mai cu seama ofo tografiepusa inutilă atunci, serviciile ei nu erau uzuale Bacau sa mor, credeam ca viaţamea s-a slărşit. ( doamna Ioana", cum îi spuneam noi) " de Lovinescu în camera lui, pe perete, şi pe pentru un scriitor. Baza era biblioteca Eram fo arte bolnava şi nu vroiam sa mai nu a acceptat statutul de rasfllţata. S-a care am luat-o dupa moarte. Pot sa vorbesc proprie. traiesc.. implicat cu toata energia în viaţa cul­ de interior, de biblioteca ... Erau trei camere - Da. Şi eu când l-am cunoscut pe Eugen - Asta s-a tntâmplat acum patru ani, nu? turala a urbei, în zbateri le ei. Habar " captuşi te cu carţi. Altceva nu pot sa-mi aduc Lovinescu nu aveam nicio biblioteca. - Da, şi-atunci, cu trei-patru luni înainte, s-a n-am avut ca Alecsandri s-a nascut în aminte. Incetul cu încetul mi-am fllcut nişte rafturi prapadit soţul, aşa ca eu am plecat din casa oraşul dumneavoastra şi al meu. Ştiam - Vo rbiţi-ne despre bibliotecii: ce dimensiuni pecare Lovinescu le împlinea, prin fa ptul ca mea şi am lasat totul vraişte, venind la copiii de Mirceşti, când de fapt acolo este avea, câte rafturi, cam câte volume credeţi de fiecare data când mergeam la Libraria mei şi spunându-le: ,mi faceţi rost de " înmormântat. [ ...] Creatori la nivelul cel cii au incilput acolo. ,,Alcalay", îmi cumpara câte o carte care a mormânt aici, la Bacau". mai înalt îşi au radacinile aici" - ne -Apartamentul avea glasvand şi se împarţea aparut şi mi-o oferea cu dedicaţie sau mi le - O carte cu autograf de la Eugen Lovinescu declara fllra fllţamicie, numind Bacau! în trei compartimente, care se umpleau de dadea legale. aveţi aici? o Florenţa a Moldovei". " lume. Era un apartament mare. în general, - Cum arătau ci!rţiledin biblioteca lui? Erau - Da, sigur, şi am şi cu autograful doamnei Bacau] a intrat în biografia apartamentele bucureştene erau foarte toate legate? Bengescu. prozatoarei ca o a doua sau a treiaetapa spaţioase, îQaite, nu ca aici ... - Toate carţile aratau fo arte bine, mai ales - Nici biblioteca proprie nu o puteţi literara. Scriind nu povestiri istorice, ci -Da, acum fa c legi!tura cu o viziti! la actriţa într-o casa de om de talia lui Eugen dimensiona? Cam câte volume aţi avut? amintiri şi eseuri,Ioana Postelnicu şi-a Dina Cocea - care a Împlinit acum 88 de Lovinescu, unde cartea era de preţ. - Pai, era un perete, apoi alt perete şi lânga etalat disponibilitati artistice ani - şi-mi amintesc ci! apartamentul ei - Erau şi ci!rţi in limbistri! ine> fe reastră alţi pereţi .. " nebanuite. E posibil sa fi fost stimulata ari!ta la fe l. -Da. -Eu am vi!zutla Sibiu, la Biblioteca "Astra , şi de nerabdarea celor din jur (în primul - Lovinescu locuia într-un bloc cu 6-7 etaje. -Erau acoperite cilrţile? fo arte multe cilrţi. Ne-a ari!tat domnul di­ rând a lui Octavian Vo icu, cu care ma (A reuşit sa-şi fa ca un apartamentîn ultimii - Nu, erau în rafturi. Dinu Nicodin, care era rector un colţ unde erau cărţile însoţeam în vizitele destul de dese în doi ani.) Alaturi locuiauRebreanu, Arghezi. un prieten foarte bun al lui Lovinescu şi care dumneavoastră şi nu ştiu, nu pot si!-mi dau apartamentulde pe StradaVişinului) de Apartamentuldadea spre Dâmbovita. era un om de cultura, calatorea mult şi aducea seama, dar erau destul de multe. a vedea negru pe alb o viaţa de om - Blocul mai existi!? de undeumbla, din India, pai de orez. A fllcul - Da, ceea ce-am citit şi cele ce mi-au fost presaratade toate evenimentele înscrise - Desigur. Acolo exista o placa memoriala, un raft întreg de carţi legate cu pai de orez. daruite cu dedicaţie. de el sau de Dumnezeu. Pâna sa avem care are şi ea povestea ei. Lovinescu era foarte mândru şi se lauda de certitudinea produsului literar, m-am -Interiorul cum era atunci? fiecare datacu asta. grabitsa înregistrezpe banda magnetica - Se intra într-un hol mic, apoi în camera - Cam câte volume ar fifo st? dialogurile spontane sau dirijate cu un urmatoare era biroul unde te primea -Toata literatura, câta exista în Europa şi se - Care era filmul unei zile a lui Eugen depozitar de amintiri de cea mai aleasa Lovinescu. In stânga şi-n dreapta erau fllcea la vremea aceea. Lovinescu? calitate şi de mare fo los pentru istoria glasvanduri. - Biblioteca era de lemn masiv? Era special - Dimineaţa, la 9, îmi dadea un telefon, asta literaturii române. Reproduc alaturi - Biroul se afla deci in camera din mijloc, confecţionat(!? începând din 1937 când am mers la secvenţe din cele câteva zeci de ore iar aceasti! cameri! era despilrţitil prin - Nu, era mobila obişnuita, uzuala, aşa cum Lovinescu şi ma întrebadaca scriu, şi el, aşa, petrecuteîn ambiantalovinesciana mai glasvanduri de alte doui! inci!peri.. exista în fiecare casa de intelectuali; o cu ironie blajina, spunea: Ei da,tot de casa " ales. - Da. Şi toata casa era imbracata în biblioteca cu rafturi aşezate cum a vrutel. va ocupaţi". Ma biciuia" grozav ca sa scriu " biblioteca. - Cilrţile care erau pentruo lecturi!grabnici! în fiecare zi - Carpe diem". " - Cum? De jos pâni!sus? erau la îndemână, erau pe birou? - Da; de jos pâna sus existau rarfturi pline de - Nu, nu exista aşaceva. Lectura o stabilea carţi. Lovinescu când voia el. Nu era un program;

30 - www.cimec.ro CENTENAR

Ioana POSTELNICU sau recursul la memorie

- Nu. Nu s-a desprins ceva care sa primeasca - Sil-I urmilrim mai departe pe Eugen girul lui Lovinescu şi al Sburatorului" ... Lovinescu. S-a focul ora /3. " - Râvnitul gir al "Sburiitorului" . .. - Saracul Lovinescu. - "Nul/a dies sine linea. "Nicio zifllrii o linie, - Da. El era foarte orgolios şi-i placea sa aiba - Cu câtilcontabilitate îloperiJm l un rând scris. numai spuma, lua tot ce e mai bun. S-au - Da. A plecat la apartamentul pe care-I - Da, aşa este. Aveam aşa, un carton care era prezentat mai multe persoane. Mi-aduc cumparaseicapatase la Casa Corpului Didac­ pus acolo în biblioteca mea, ca sa nu uit... aminte de o foarte frumoasa doamna, Alice, tic. Era fo arte bucuros ca a reuşit sa aiba un - Dar dumneavoastriil-aţi pus acolo sau v-a care a crezut ca rupefa ima ca era frumoasa, apartament acolo, la doua staţii de tramvai. dat Eugen Lovinescu dictonul? ca soţul ei era .. La ora 5, 6 dupa-masa, îi faceam o vizita. -Nu. Mi l-am pus eu. - Alice şi mai cum oare s-o fi numit? Toţi scriitorii care veneau spuneau: ,,Hai sa " - Viiap ucaţi În totdeauna de scris dupii acel - Nu ştiu. Şi a devenit apoi autoare de mergem ! Era aşa un liant între scriitorii din telefo n biciuitor? literatura pentru copii. vremea aceea şi placerea de a veni sa vada pe - Probabil ca da. incercam. A fost chiar o - N-a tipilrit nimic? maestruşi sa aiba un schimb de cuvinte, de perioadaîn care amsuferit teribilde biciuirea - S-a pierdut. Între timp se prapadise şi vorbe. Oameni care aveau ocupaţie veneau aceasta pentru ca,dupa ce a aparut în 1939 Lovinescu. saptamânal, de doua ori pe saptamâna primul meu roman, mie mi s-a parut ca sunt - Deci ea a citit in cenaclu. veneau. Ve nea Vianu, venea Ion Barbu, scriitoare, ca e fo arte bine şi ca nu mai am - Nu, n-a citit, dara venit aşa, ca o apariţie. Cioculescu, doar ca sa stea de vorba. Şi nevoie de nimic altceva. Si nu mai scriam . - Crezând ciieste suficient siifie fru moasii mergeam şi eu. Nu stateam de vorba, pentru - Viipândea starea de suficienţii? ca siifie Îmbiatii la lecturii. ca mi-era teama ca nu ştiu sa vorbesc. Mi-a - Nu, dar sufeream grozav pentru ca toţi - Daca n-aveai talent şi har, n-aveai ce sacauţi spus mie T. C. Stan (scriitor care a murit): scriitoriiveneau cu ceva sa se prezinte sau sa acolo. Acolo au fo st Geo Dumitrescu, - Scuzaţi-mii, dar Anemona vrea silştie Daca mergi la Lovinescu, sa fiiatenta ca " asculte, iar eu imi etalam anii şi ... Dimitrie Stelaru, câteva doamne care erau exact in ce loc se petrecea acest mic ospiJţ acolo vine Damian şi ca nu e prea politicos". -Şi cochetiiriafemininiia vârsteifrumoase mai vârstnice şi care erau preţuite de intelectual; În interiorul librilriei? Mi-a mai spus înca ceva: Daca mergeţi la " la care vii aflaţi .. Lovinescu. -Acolo s-au schimbat toate lucrurile. Lacolţ Lovinescu, sa ştiţi ca el ţine un jurnal cu tot - Da. Poezia pe care mi-o scrisese Crevedia - Nu viiamintiţi niciun nume? acolo, acum s-a fa cut un magazin de ceea ce i se întâmpla lui în ziua aceea". Şi de pentru mine: "Doamna de lumina şi pamânt,/ - Doamna Frollo. Era soţia unui profesor antichitaţi. În colţ era Restaurantul fr ica sa nu scrie ceva ce eu nu ştiu, nu " Anii 30 neîmpliniţi şi .. ./ Vreau sa-ţi cânt... universitar. "Bulevard". Unde-i Cercul Militar, vizavi de vorbeam. Eram misterioasa, eramo doamna - Nu aveaţi treizeci de ani atunci când v-a - Siimergem mai departe pefirul unei zile la ei era, pe colt, dar pe Calea Victoriei, libraria cu treizeci de braţari şi 30 de ani neîmpliniţi. scris-o... Eugen Lovinescu. Am ajuns la ora 12. asta. Si acolo veneau toţi scriitorii. - Eraţi etichetati! drept misterioasadin ex­ - Nu, .. anii treizeci neîmpliniţi ... " O Suntem În miezulzilei. - Dar in interiornl /ibrăriei era o cameră terior, dar dumneavoastril ştiaţi cii v-aţi " foarte fr umoasa poezie, pe care am - Mergeam la ,,Alcalay", unde se fllcca un aparte sau se Închidea librilria şi se fllcea impus acest blocaj ca silnu deveniţi obiectul pierdut-o ... cerc, toţi, în jurul lui Lovinescu, care avea acest mic cenaclu? Însemnilrilor din jurnal. - Nu a fo st publicatiipoezia ? un prestigiu şi o ţinuta şi purta cu sine o - Nu, nu se închidea, se circula. Se ştie ca - Pe unna veneau Scriitorii aceştia, unii - Probabil ca el o are. Avusesem o traire aşa, şleahta întreaga de viitori scriitori. Toţi îl Lovinescu îşi tllcea plimbarea zilnica, adica stateaumai mult, unii mai puţin, pâna la 7,30 glorioasa, ca mi-a aparut "Bogdana" ... iubeau şi-1 preţuiau grozav. Acolo o jumatate dupa ce se scula şi vorbea la telefon şi fllcea - 8,00, când plecau. - Este volumul de debut al dumneavoastrii... de ceas veneau scriitori în fiecare zi şi cura de gimnastica. Femeile nu au harul de - Înseamnilcii totuşi aveau un simţ al milsurii, " - Da. Aceeaeste epoca în caream suferit N-am discutau. a scrie!"Ma biciuia, ma lua aşa peste picior. nu era o vizitil Îndelungatil, prelungitil. scris şi-am suferit în orgoliul meu ca toata - Nu era şi o cafenea acolo? Eu atunci ma îmbracam fo arte bine şi plecam -Nu! lumea venea cu ceva şi aştepta de la mine - Nu era cafenea; era o librarie numita acolo. - Le impunea Eugen Lovinescu un anumit ceva, şi eu ... Sa ştiţi ca eram frumuşica şi ,,Alcalay", peCalea Victoriei. Vânzatoarele - În seamnilcii defa pt era aşa, ca o petrecere. program? însemnam ceva sub toate raporturile, acolo. erau foarte culte şi era acolo un sector pentru Nu se stiltea la masil, nu se bea o cafoa? - Nu! !! El se trezea şi era fericit ca vin Între toţi stralucitorii scriitori care veneau literatura franceza. Acolo i-am cunoscut pe - Nu. Toţi scriitorii veneau, treceau pe la discipolii lui; şi ca nu e uitat. Întreba ce-a acolo, venise şi o doamna. Eram eu între toţi : Geo Bogza, peRadu Tudoran, fratelelui Geo librarie; cum sa nu treci? Acum nu te mai mai scris careva (el avea acolo raspunderea Dan Petraşincu, IonOjog ... Bogza. Daca aparea ceva în limba franceza, duci la librarie, daratunci teduceai sa te uiţi unui grup întreg de tineri care de-abia - Eraţi singurafe meie? plecam de acolo cu o carte. ce-a aparut.Dupa ce se terminaîntrevederea aşteptau sa vina acolo şi sa traiasca şi sa - Nu. Mai era Hortensia ... Ea a venit o data - Eraţi la curent cu tot. aceea placuta, toata lumea îşi vedea de trebi : vorbeascaîn casacelui mai mare scriitor). sau de doua ori, când a citit ceva din -Nu ca eram la curent, darmi-o cumpara şi ... unul mergea la cărţile franţuzeşti, altii la - Si!res pire, ca silmai triliascil. in treb, aşa, ,,Radacini". Era în vârsta şi bolnava, nu se - Eugen Lovinescu v-o cumpilra ? ce-a mai aparut. Vizavi acum este Libraria ca protocol: nu era nimeni care sil spunil punea problema. Eram ultima sburatoriţa", - Da, mi-o cumpara şi aşa mi-am fllcut o Eminescu". Acolo a fo st Cartea Gata! "? " " " " ultima scriitoare descoperita de Lovinescu. biblioteca. Mi le dadea sa le citesc şi apoi românească", dar s-a darimat. - Se ştia, se transmitea:la 8, 8 şi 15, 7 şi 30, el " - Revelaţia lui ... ma întreba daca le-am citit. - "Cartea româneascil , librilria şi editura, lua masa, şi gata! El primea, însa. Şedinţele -Da,aşae. - Vd seminariza. sunt acum pe lângil Sala Radio, pe fo stul de cenaclu erau duminica. " - Dupil dumneavoastrii n-a mai fo st nicio - Da, şi dupa aceea plecam pe bulevard în "Nuferilor , azi .. General Berthelot". -Lace ori!? achiziţie? jos. - Da. Şi pe urma, dupa ce statea, îşi tllcea - La 6,30. Veneau şi mai târziu unii, care plimbarea. intrau prin bucatarie şi înconjurau, ca sa nu - Era Înainte de masilsau dupilmasiJ? deranjeze, şi se aşezau pe canapeaua - Înainte de masa. Si tllceam şapte, opt, zece întârziaţilor. Niciunul nu şi-ar fi permisceva paşi cu el pâna la staţia de tramvai. Pe urma dubios, adica safaca galagie sau altceva. Toţi el se urca în tramvai şi ajungea pe erau domni. bulevardul... -Poateaveţi un nume , ca siine face m o imagine. - Vii si!ruta mâna la plecare?Aşa, ca un - Stelaru,care a venit în tren ing, faracamaşa, amilnunt. aşa de sarac era! Şi 1-a primit Lovinescu, ca -A, nu! un domn. Nu era nicio discriminare. Şi - Mii gândeam doar aşa, dacii Îi plilceau Petraşincu, un scriitorcare fllceagazetarie şi curtoaziile acestea. care era fo arte modest. Era pastrat locul,un - Probabil, dareu nu le-am sesizat. Eram o fo toliu, pecare am aflat ca nu se aşazanimeni. doamna şi nimeni nu îndraznea sa zica ceva, Eu calatorearn fo arte mult, lipsearn din ţarll sa mi se adreseze. Nu intraoricine în vorba şi şi acolo nu se aşeza nimeni: acolo e doamna nu intram nici eu învorba. Postelnicu. Era locul pe care nu-l ocupa - To tul era prin intermediul lui Eugen nimeni. Lovinescu. El gira pânilla urmi!şi partenerii de dialog. - Nu, se aranja pe loc.

31

www.cimec.ro Ioana POSTELNICUsau recursul la memorie

- Monica ... dar când am viJzut care era ambianţa, - Da, este neagra ... Nu pare deloc ... mi-am dat seama cii nu era potrivit. - Seamănifcu mama! Niciodata nu au fo st atâtea ofi cialitiJţi şi - Mii duceţi cu gândul la jilţul din bisericii, - Sa zicem! Da, dar el era albicios şi cu parul atâta lume bună, Încât nu era cazul. unde nu stil decâtmitropolitul sau episcopul. alb ... - Spune mai departe dumneata, nu eu. Unde se afla acest fo toliu in raport cu -Leonin ... ! - Sp uneam că am inceput sil vdcunosc fo arte biroul? - Era ca un pretor roman, aşa parea. Era mare, bine casa şi să constat că niciodatil nu a - Eraîn fa ţa biroului şi alaturi era un bust al era puternic, o singura data a mers la teatru. fo st atât de piinii deflori ca acum. lui Victor Eftimiu, peun soclu (fiindcadou). (Eu mergeam la premiere şi el a venit la o - Da, sunt foarte multumita ca mi s-a sarbatorit Alaturi era o arcada, unde se intra dincolo. premiera). posteritatea mea în viaţa, ceea ce c cel mai Iar eu aveam locul în fa ta biroului. - Era un eveniment monden? important într-o viaţa de om: sa asişti -nu - Am aj uns la 7 seara. - Da, da ... Ma îmbracam în rochie lunga ... înmormântatşi tacut acolo -la cei care te-au pentru ei. Nu are comparaţie ceea ce mi-a dat - Înaintea dumneavoastră cine stdtea in acel - Cam la ce intervalse situa o premieriJ? Ca preţuit, te-au citit şi chiar au venit sa te mie Bacau! de când am venit. Nu numai fo toliu ?(intrebare adresa/il de studentul siJ nefa cem o idee. Adi cii in tre o premieriJşi felicite. Am avut o zi de o mare frumuseţe acuma, cu apoteoza aceasta a evenimentelor; Ciprian Bibic) alta, cât timp se scurgea? spirituala. Extraordinar! Singurul lucru care este mai mult decât poate un om sa-şi - Înainte cu patru ani statea doamna - intr-o stagiune era de 4-5 ori, cam aşa ceva. m-a îndurerat au fo st cei doi cavaleri ai mei, imagineze. Nu am cuvinte. Hortensia. Îmi aduc aminte - pentru ca va vad dornici Danila şi cu Vo icu, care au tacut mâlc, care - Aş vrea siJ nu aveţi nici milcaro umbriJ de - Deci era un fo toliu special pentru doamnele de a afla - ca trebuia sa merg la o premiera şi n-au scos o vorba, când eu ma aşteptam ca regret pentru cii vii afl aţi in BaciJu. scriitoare? (Ciprian Bibic) m-a întrebat Lovinescu: "Vas azica mergeţi vor spune ceva din guri\3 lor. Eu aşa ma " - Este într-adevar al doilea oraş mare, dupa -Nu. la teatru? Şi i-am raspuns ca ma grabesc. sprijin pe amândoi şi sunteţi cavalerii mei Bucureşti, în care descopar tot timpul cât de - Şi totuşi asta se deduce. Veneau toţi gazetarii pe care-i cunoşteam. de ani de zile, de 3 - 4 anide zile, şi deodata bogata este aceasta vatra de spiritualitate. - Multe se deduc . Sunt lucruri care îţi rarnân şi altele care îţi va ascundea(i unul dupa altul şi n-a ieşit o Eu parca am fo st o regina. Aşa am fo st. Şi de - Daciiinainte era Hortensia şi apoi a venit... pier ... Am mers la premiera şi Lovinescu vorba de duh din gura voastra. Singurul lucru aceea probabil ca am putut sa vorbesc, caci - N-am vazut-o pe doamna Bengescu mi-a trimisacasa o azalee. de duh, care a ieşit, a ieşit din guramea, cu mi-am pus inima la bataie şi a vibra! ca eu sa decât doi, trei ani dupa aceea. O data am -Ofloare? portocalele. (Doamna Ioana m-a prezentat ma apuc sa cânt La Bacau, la Bacau, într-o fo st la masa cu ei şi înca o data, de doua - Mi-a luat de câteva ori flori! drept cel ce ii aduce portocale.) " mahala ..." Sunt nişte versuri care dupa mine ori. Şi-atunci a venit doamna Bengescu şi - Ce simboliza? Florile au un limbaj a/ lor - N-aş vrea siJne intristiJm. Mii bucur cii... au circulat, şi noi copiii le cântam, dar nu eu am stat pe scaun, nu pe fo toliu, pentru ca - Nu ştiu, eu nu aveam ..., nici el... in orice -Am fo st frumoasa?Cum am fo st? ştiam ce cântam pâna nu ni s-a spus ca doamna Bengescu era bolnava. caz, ştiu ca eu m-am îmbracat într-o rochie - Aţifo st superbiJ. Aprecierea nu vine numai dandanaua a fo st cu un ofiţer care a avut o - Era o doamnil invârstă? alba de seara. Facusem o calatorie în Cairo, din partea mea, ci din partea doamnelor in relaţie cu o juna. - Şi bolnava era. de unde am cumparat-o. Se purta parul în primul rând, care au asistat, din partea - Era o romanţă, un cântec de lume? - Deci am aj uns la ora 7 seara, când plecau sus, înalt... studente/ar care mi-au vorbit despre - Da, un cântec de lume care mi-a rasaritmie scriitorii de la Eugen Lovinescu. -În coc? dumneavoastră. acum, dupa 70 -80 de ani. E fan tastic' Noi, - Dar aceste vizite aveau loc in fiecare zi? - Nu coc ... Şi mi-am pus o azalea din -Asta îmi face placere. copiii - ca eram şapte fraţi -, cântam asta şi (Anemona Dragomir) bucheţelul acela ... - Aţi fo st superbiJ şi mai ales aţi fo st intr-o nu ştiam ce anume ascunde. - infiecare zi era cercetat de scriitori. - Unde aţi pus-o? fo rmiJfizicii, psihiciJ, spirituala, biologica - Ve deţi cum lucreaziJ memoria ? E teribil. -Şi atunci, când crea? (A nemona) piept! oricecaz mergeam cu o floareîn plenariJ. Am vilzut ce inseamniJsiJ fie un om - in in Un psiholog, un sociolog atent, dacii arfi - intre 5-6-7,30 şi de la 91a 10, seara. par, aşa se purta. Eram frumoase pe atunci, informiJ. fo st in salii şi v-arfi studiat, ar firemarcat - Avea un program când scria? fe meile, şi merita sa traieşti pe vremurile - Eu n-am ştiut ca mai ştiu sa vorbesc şi aceste depozite neştiute de memorie, de - Daca se întâmpla sa vina cineva în timpul acelea. m-am trezit ca ţin un discurs, ca fac apologia informaţii care ies la ivea/4 in momente asta, el îl primea. Se ştia ca între6 şi 7, 30 nu - Poate i-a focul mare plilcere siJ vadiJ fa miliei, în care cred ş.a.m.d. (Scriitoarei i prielnice intotdeauna. Aţi fo st in fo rmiJI este disponibil, nu poţi sa-I deranjezi de la azaleea la dumneavoastra. s-au acordat inalte onoruri din partea Fiecare biJciJuan s-a simţit mândru cii are scris. El tot timpul scria. - L-am vazut pe Lovinescu şi am ramas per­ Preşedinţiei, a Guvernului, in cadrul unei un asemenea concitadin. - S-afocul şi ora 9 ... plexa: ştiam ca nu merge la teatru, ci numai ceremonii desfiJş urate la Biblioteca " -Mi s-a parut ca eu consun cu ei, cu gândirea - Mai departe nu ştiu ce s-a întâmplat! la matinee, cu fe ti\3dânsului. M-am îndreptat JudeţeaniJ "C. Sturdza in martie 2001.) lor, ca le-a facut placere, bucurie. Simt ca nu - Vreţi siJ spuneţi cii se culca târziu?AdiciJ spre grupul unde era (nu ştiu cu cine era). Câta placere-mi face şi cum mi-a vi brat inima mai sunt a mea; sunt a voastră. scria noaptea? Lovinescu mi-a flicuto surpriza: nu mi-a spus ca într-adevar am nimeritîntr-un loc în care - Nu l-am întrebat. ca vine şi a venit, sa vada cum am fost oamenii ma preţuiesc,ma sarbatoresc. Aceasta loanDĂNILĂ - Citea noaptea? îmbracata cu rochia alba. li placea sa-i ma face sa am un sentiment de dragoste - Nu l-am întrebat; aveam şi eu viaţa mea, povestesc pe unde am fo st. Şi iaraşi, ca un fam ilia mea, gândurile mele. amanunt (eramtânara şi proasta şi acumasunt - Dar din ce spunea, din ce se auzea .. în vârsta şi deşteapta, asta-i singura - Nu, nimic. Nu s-a vorbit niciodata nimic. deosebire) ... - Se pilstra o atmosfe ra de rafinament - lnţeleaptiJ.. . intelectual şi moral? - Da... Ştiu ca Lovinescu şi-a flicut trei cos- - To ţi aia de acolo deveneau fo arte rafinaţi. tume de seara - el, care nu eraelegant deloc. - Era matinal? Şi când colo, când am ieşit pe malul - Doamne! ... Da' ce ştiu eu? ... Dâmbovitei, el a zis: "Nu vedeţi cum sunt -Şi jurnalul când şi-/ scria? îmbracat?" - Dar de unde sa ştiu eu? Astea sunt secrete. - Cam enigmatic Eugen Lovinescu!Plin de ,,Am nimerit intr-un locin care oamenii enigme... (Ciprian) ma preţuiesc"(26 martie 2001) - Arparea, dar nu a fo st. -Nu mergea la teatru? - DoamniJ Ioana, bine v-am giJsit, adiciJ - Nu, decât dupa-masa, între 2,30 şi 4,00 - veselii, bine dispusiJ. IatiJ, aţi liJsat geamul 4,30. deschis şi piJtrunde aerul de primiJvariJ. Dar - Care sunt triJsiJturile sale specifice care-I primhvaril este şi În casa dumneavoastră. scoteau in evidenţiJ, aşa în cât foriJ sil-Ifi - Plina de flori . Dupa sarbatorirea mea la cunoscut, siJfi zis: "Acesta este domnul Biblioteca judeteana, la care domnul Danila Eugen Lovinescu!"? (Ciprian) m-a uitat... - Pai, în primul rând era un barbat de - Dar eram acolo, in salii... înalţimea dumitale (Ciprian Bibic are 1,91 - Erai. Dar ce are a fa ce? N-ai fost prezent m), ceva mai mic... cum aş fi dorit, chiar cu o intervenţie. - Corpolent? -Am siJvii spun ciipregiJt isem o intervenţie, - Corpolent şi alb la faţa, ca fata lui este inso(itiJde o secvenţiJdin urarea pecare v-a neagra... focut-b mitropolitul Antonie PliJmiJdea/iJ,

32

www.cimec.ro IN MEMORIAM

Un teolog dogmatist peste vremuri: pr. prof. dr. acad. Dumitru POPESCU

de înmormântare a fost savârşita de un sobor de ierarhi şi preoti, in fiunte cu Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Ceremonia funebra a avut loc " in Biserica "Sianta Ecaterina - paraclisul Facultatii de Te ologie Ortodoxa din Bucureşti. Zeci de credincioşi, clerici, precum şi fo şti şi actuali studenti teologi careI-au avut drept dascal şi indrumator sau doar au studiat lucrarile parintelui Dumitru Popescu şi-au luat ramas bun de la cel care a dominat, timp de patru decenii, învaţamântul teologic universitar din ţara noastra. Au fo st prezenţi academicieni, oameni de cultura, reprezentanţi ai A plecat la Domnul in ziua de 10 martie 2010, in autoritatilor de stat şi toţi impreuna au întregit cortegiul ce Bucureşti, parintele Dumitru Popescu, care ramâne, pentru însoţeşte, in mod natural la trecerea la cele ve�nice, o cei care I-au cunoscut, un reper de moralitate, de erudiţie,dar personalitate de talia parintelui Popescu. Slujba a fo st şi de slujire a lui Hristos pâna in ultima clipa a vietii. Membru savârşita dupa rânduiala speciala a inmormântarii clericilor al Academiei Române "cel mai innuent teolog al de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, impreuna cu contemporancitatii, dupa parintele Dumitru Stanitoae, Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul de Alba Iulia, " venera! de multi ca un parintespiritual parintele Dumitru lnaltpreasfinlitul Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos �i Popescu apare astazi ca un parinte spiritual ce ne aduce, prin Preasfinţitul CiprianCâmpincanul, Episcop Vicar Patriarhal, opera sa, la comuniune intru Hristos. înconjuraţi de parintii profesori ai Facultaţii de Teologie Sfinti a Sa a scris şi a trait, fiind totodata bine ancorat în ,,Justinian Patriarhul" din Bucureşti. contemporaneitate, in spiritul şi în realitatile duhovniceşti, "Parintele academician Dumitru Popescu a fo st un ccleziale şi teologice ale acestor vremuri. S-a nascut la data teolog remarcabil, distins om de cultura şi de inalta ţinuta de 29 iunie, anul 1929, în comuna Calugareni, judetul acest sens, teologia sa este una hristologica şi hristocentrica. morala,a afirmat,în cuvântulsau, PreafericitulParinte Patriarh Giurgiu, într-o fam ilie evlavioasa, tatal sau fiind preotul Ea pleaca de la Iisus Hristosşi, prin int�rmediul lui Hristos, Daniel. Dumnezeu a rânduit sa-I cheme la Sine in aceasta " Gheorghe Popescu, de la parohia Calugareni, iar mama sa duce tot la Hristos - Domnul şi Mântuitorul. De la Hristos perioada de urcuş spre înviere, poate tocmai pentru ca viaţa fiind presbitcra Maria Popescu. Cel marturisit in Sfânta Scriptura, prin Iisus Hristos sa, daruita cu pasiune şi jertfelnicie slujirii învaţământului Tânarul Dumitru a primit o educatie aleasa. între anii propovaduit de Sfintii Parinti, parintele profesor ajunge la teologic şi semenilor, devenise ea insaşi un urcuş al 1940 şi 1948 este elev seminarist in cadrul seminarului Hristos cel cosmic şi euharistic. Iisus Hristos este şi ramâne teologhisirii în lumina Crucii şi a învierii lui Hristos." Teologic Ortodox "Sfântul Nifon Mitropolitul" din Acelaşi, iar noi suntem împreuna cu Sfintii Apostoli, cu Preocupat de evidenţierea legaturii dintre teologie şi Bucurcşti. între anii 1948 şi 1955, este obligat sa-şi intrerupa martirii, mucenicii şi cu Sfintii Parinti contemporani ai lui cultura, care arc o importanţa esentiala pentru misiunea studiile din cauza situatiei grele fa miliale. Îşi satisface Iisus Hristos. Bisericii in lumea contemporana, in gândirea sa teologica serviciul militar, timp de trei ani, la Şi nea-Veche, în judeţul Lucrarile teologice ale parintelui academician Dumitru parintele profesor Dumitru Popescua îmbinat fidelitatea faţa Braşov, într-un detaşament de munca fo rţata. Popescu au ca prezenta centrala pe Mântuitorul nostru Iisus de contribuţiile predecesorilor sai şi faţa de experienţa Devine student la Institutul Teologic Universitar din Hristos. El este prezent în mareţia slavei Sale, dar şi în ecleziala ortodoxa, cu înnoirea permanentaa abordarilor sale Bucureşti (între anii 1955 şi 1959). între anii 1959 si 1962 smerenia Sa slujitoare. Nu este un Hristos conceptualiza!, ci teologice, fiind atent la viaţa actuala a Bisericii şi la este doctorandul aceleiaşi fa cultati bucureştene. A fo st Hristos cel unic şi adevarat, Dumnezeul - Om, prin care provocarile venite din partea culturii şi ştiinţei din timpul (1962-1964). directorul Seminarului Teologic din Bucureşti suntem trecuţi de la moarte la viata. înaltarea la Cer, aşa cum nostru. Larga sa deschidere spre teologiile altor biserici, Îşi continua studiile postuniversitare la Facultatea de scrie Parintele Popescu in lucrarea sa "Iisus Hristos sau uneori într-o maniera critica, alteori într-una irenică, a ( 1966- 1967), Teologie Protestanta din Lausanne, Elvetia Restaurarea omului", nu reprezinta o indepartare a lui Hristos contribuit la avansarea dialogurilor teologice intercreştine srudiindşi la Institutul Ecumenic de la Bossey din Elveţia. de umanitateaistorica. Prin inalţare, Iisus Hristos nu paraseste şi in acelaşi timp la afirmarea specificului ortodoxiei 1968 1970, între anii şi cu sprijinul direct al patriarhului lumea, ci îşi transpune umanitatea asumata in planul universale şi româneşti. Justinian Marina, studiaza la Universitatea Pontificala atotprezentei duhovniceşti,pentru ca toţi sa ne putem uni cu ,.Ceea ce particularizeaza in mod deosebit activitatea Gregoriana din Roma, Italia, o universitate romano-catolica. El. didactica şi opera teologica a parintelui Dumitru Popescu, a 1972, în anul primeşte titlul de Doctor în Teologie, având Puterea eliberatoare şi innoitoare pe care o reprezinta mai subliniat Prefericitul Daniel, este dimensiunea specializarea: teologie dogmatica şi simbolistica, la lnstiturul opera parintelui Popescu are efecte speciale în contextul interdisciplinara sau pluridisciplinară a abordarii tematice. Teologic Universitar din Bucureşti, cu teza: "Eclesiologia actual. Aceasta opera inlatura toate atacurile pc care Între temele dogmatice predilecte se numara învaţatura romane-catolica dupa documentele celui de-al IT-leaConciliu impersonalismul, dualismul, existenţialismul, gnosticismul, despre Sfânta Treime, care este relaţionata permanent cu Va tican şi ecourile ei in teologia contemporana". cvolutionismul, precum �i celelalte concepţii ale ecleziologia, cosmologia, antropologia şi învaţătura despre A fo st prorcctor şi rector al Institutului Te ologic din modernitatii le-a adus împotriva persoanei umane. Omul nu Sfintele Ta ine." (1972-1980 1988-1992), 1992 Bucureşti şi iar între anii şi este lasat sa fie distrus de aceste concepţii, ci este repus în Prin viaţa şi opera sa,parintele profesor DumitruPopescu 1996 a fo st decan al Facultatii de Teologie din Bucureşti. în adevarata sa demnitate. Marele dogmatist accentueaza fo arte va ramâne un model de fidelitate şi slujire a Mântuitorului urmaunui concurs, a fo st ales director de studii la Conferinta mult ideea de persoana �i pe cea de comuniune intcrper­ Hristos şi a Bisericii Sale, un model luminos şi inspirator (1980- Bisericilor Europene, cu sediul la Geneva, Elvetia sonala. Slanta Treime este Comuniune de persoane: Tatal, pentru generaţia tâna.ra, prin competentasa academica, prin 1988). Fiul şi Sfantul Duh,dar şi omul este o persoana creata dupa tenacitatea sa, prin nobleţea sa sufleteasca şi prin modul în 2005, Pc data de 14 mai anul i s-a decernat titlul de chipul lui Dumnezeu şi care tinde la asemanarea cu El. Ca care a reuşit, cu înţelepciune şi multadragoste, sa îndrume �i doctor honoris causa de catre Facultatea de Teologie persoana, omul este menit sa intre în comunicare şi sa fo rmeze generaţii de srudenţi, astazi slujitori ai sfintelor Ortodoxa din Alba Iulia. în perioada 1998-2007, a predat comuniune cu ceilalti semeni �i cu Dumnzeu, fa pt ce duce la altare sau ai catedrelor de teologie. cursuri de dogmatica ortodoxa la Instirutul Ecumenic şi naşterea unei comunitati ziditoare şi sfintitoare, adica Patristic din Bari, de pe lânga Universitatea San Tomaso din mântuitoare. Astfel, eliberat fiind de falsele concepţii Hristos Domnul Cel jertfit şi inviat sa-I ierte �i sa-I Roma, Italia. antropologice, omului i se ofera perspectiva înnoirii şi odihneasca in lumina cea neapropiata a Împara�ei Sale! Din anul 2001, este membru de onoare al Academiei desavârşirii prin Hristos şi în Hristos. Române, iar Sfântul Si nod al Bisericii Ortodoxe Române i-a Parintele Dumitru Popescu este autorul unei teologii ConstantinLEONTE acordat titlul academic de decan onorific pentruintreaga sa marturisitoare şi al unei teologii filocalice, unice. A unei activitate profesionala şi administrativa. relaţionari şi raportari a teologiei ortodoxe universale, la Starui român i-a acordat Ordinul National Steaua culrura şi ştiinţa, clasica şi perena a umanitaţii. Asemenea României in grad de Ofiţer. A fo st membru in Adunarea marelui sfânt apostol Pavel, avea permanent conştiinţa Eparhiala a Arhiepiscopiei Bucureştilor, in Adunarea prezenţei proniatoare al lui Dumnezeu. De aceea, nu a scris o Naţional Bisericeasca şi in Consiliul Naţional Bisericesc. teologie teoretica, scolastica, ci o teologie traita, exprimata Parintele Dumitru Popescu a publicat 1 1 ca.rţi şi 120 de în propria-i viaţa. studii, în ţara şi peste hotare. Opera parintelui profesor Parintele academician DumitruPopescu a fo st inhumat Dumitru Popescu s-a remarcat prin conţinutul sa autentic. în sâmbata, 13 martie, la cimitirul ,.Belu" din Capitala. Slujba

33

www.cimec.ro România europeana, intre pleonasm şi oximoron

Integrarea europeana, intre Unde se ana Integrarea fapt implinit şi lucru daunator europeana în raportcu globalizarea? Îmi staruie in amintire o emisiune Ne vedem la TVR", in Imediat apare şi o alta proble­ " care moderatoarea a inceput prin ma, care, de obicei, este ciudata. a deplânge situaţia în care am În ce raport se afla integrarea ajuns, nişte europeni cosmopoliţi, europeana cu globalizarea? care calculeaza totul in euro. Se Aceasta din urma este frecvent sugera deci ca integrarea asimilata cu un fel de calamitate a europeana este un lucru rau. Parca naturii; n-ai cum s-o eviţi, incerci surd la acest mesaj, un senator i-a doar sa te aperi, exact ca in cazul raspuns, cu aerul ca ar pleda cutremurelor. În ce privinţe şi în Controverse in ştiinţă şi inginerie deoarece aceste conflicte nu sunt acceptat de toata lumea. Sa pentru aceeaşi idee, ca el se con­ ce masura este integrarea (Editura Teh nica, Bucureşti, totdeauna uşor vizibile. Demulte incercam sa fa cem un pas mai sidera european inca inainte de a europeana o parte a procesului de 1990), ştiinta are o componenta ori, avem o percepţie intuitiva şi departe.Globalizarea comu­ se finascut. Dar de fapt, el sugera globalizare (de la cea economica identitara deloc neglijabila. spontana a lor, fara insa a le nicaţionala a stimulat nu numai astfel ca integrarea europeanaeste şi politica la cea comunicaţionala conştientiza. O vorba populara comunicarea dintre profesioniştii un lucrunatural, deci bun. Dincolo şi culturala) şi în ce privinţe, în ce De la Identitate la alterltate franceza .,Presque et quasiment aceluiaşi domeniu, ci şi de contrastul dintre ele, cele doua masura, se afla ele intr-o relaţie empechent de mentir" exprima comunicarea dintre profesioniştii atitudini aveau o trasatura conflictuala? Am auzit uneori Identitatea mai are un aspect; sugestiv fa ptul ca renuntarea la unor domenii diferite. Proliferarea comuna: sugerau inutilitatea voci care pretind ca prima menire ea nu poate fi inteleasa decât precizie este pretul pe care trebuie disciplinelor, specializarile tot acţiunii de integrare europeana;în a Europei este aceea de a se apara împreuna cu alteritatea. sa-I platim uneori pentru a evita mai inguste, dezvoltarea lor primul caz, deoarece ea este împotriva cxpansiunii civilizaţiei Alternativa este clara: sau le minciuna. Daca spun ca voi veni inegala au facut ca lot mai mult daunatoare, in al doilea caz, şi culturii americane. Idei de acest înţelegem pe amândoua, sau nu în jurul orei 17, riscul de a nu ma unele dintre ele sa aiba nevoie de deoarece ea este de mult realizata. fel nu au lipsit nici de la unele înţelegem pe niciuna dintre ele. ţine de cuvânt este mai mic decât celelalte, de ideile, metodele sau In termeni lingvislici, sintagma reuniuni fr ancofone. A schimbat Identitatea unui individ, a unui atunci când promit ca voi veni rezultatele lor. România europeanil este, în cu ceva situaţia evenimentul de popor se clarifica numai în masura exact la ora 17. primul caz, un oximoron, în al la Ilseptembrie 200 1? Iata o serie în care se clarifica alteritatea în De la globalizarea comunicarii doilea caz,un pleonasm. România de intrebari care reclama o raport cu acel individ, acel popor. Este cultura certata cu şi cunoaşterii la aceea a îşi pierde identitatea prin integrare abordare frontala, nu doar una Cultura unui individ sau a unui globalizarea? culturii europeana, in primul caz; in al implicita şi indirecta. popor se împlineşte numai prin doilea caz, când spui România, ai înţelegerea alteritatii sale şi a Culturile nu se globa­ Complexitatea crcscânda a " spus şi europeana", acest atribut De la ldentit.ate la cultura metabolismului cu aceasta lizeaza", afirmaunii autori . Aşa ar problemelor sociale sau ştiinţifice " este continut de la sine în alteritate, metabolism a carui fi daca, intr-adevar, cultura s-ar a impus colaborarea unor disci­ " substantivul "România , deci nu O idee cu valoare de slogan fu ncţionare normala este o reduce la ceea ce confera pline tot mai variate. Aşa s-a aj uns mai este nevoie sa fie specificat, este de multe ori adoptata, cel condiţie a unei vieti civilizate. identitate şi daca globalizarea ar la fo losirea tot mai frecventa a de unde, statutul de pleonasm. puţin implicit, ca axioma: semnul Uşor de spus, dar cât de greu de fi o agresiune la adresa identitatii. unor parcursuri transdisciplinarc, distinctiv al culturii este faptul ca realizat! Viaţa sociala, ca natura, Am respins prima presupoziţie, o la cristalizarea unor paradigme ca confera identitate. Intra deci in este, ca urmare a diversitaţii şi vom respinge şi pe a doua. O universale care traverseaza Miezul problemei: Identitatea cultura unui popor, a unei naţiuni, eterogenitaţii sale, marcata de observaţie se impune in legatura diferitele domenii, fie ele cât de ceea ce îi confera identitate ca sinergii şi conflicte (Solomon cu fo losirea plural ului cuvântului diferite. Discipline exacte, ale Este deci clar ca discuţia con­ popor, ca naţiune. Este un mod Marcus, No system can be im­ cultura". Este vorba aici de naturii sau ale societatii, " " duce, în ultima instanţa, la subtil de a elimina din cultura provcd in ali respects", in culturile diferitelor popoare, ale ştiinţifice, tehnologice sau problema identitatii. Revine ştiinţa, despre care inca din Sys tems;New Paradigms fo r the diferitelor tradiţii, epoci istorice umaniste, intra toale în aceasta obsesiv ideea conform careia secolul al XIX-lea s-a afirmat ca Human Sciences (cds. Gabriel ele. Exista insa şi un cuvânt noua viaţa a cunoaşterii. Numim integrarea europeana (sa nu o ea este fara patrie, fiind aceeaşi Altmann and Walter A. Koch), cultură care nu are plural, iar acest fe nomen globalizarea confundamcu aderarea la Uniunea peste tot. Ar rezulta ca Berlin-New York: Walter de cultura, în acest sens, nu numai ca cunoaşterii. Europeana, realizata la 1 ianuarie universalitatea ştiinţei (care, şi ca, Gruyter, 1998, p. l43-164), dar se globalizeaza, dar aceasta Cele doua globalizari, a 2007) se va realiza in dauna este numai partiala) ar veni in con­ aceste conflicte constau din fa ptul globalizare este o conditie a comunicarii si a cunoaşterii, identitaţii României ca ţara, ca flictcu virtuteaci culturala. Cum ca pentru a obtine un anumit supravietuirii ei. De când exista conduc inevitabil la globalizarea natiune, ca popor. Câştigam in putem accepta aşa ceva? Cultura avantaj trebuie sa platim un oameni, a existat şi aspiratia de a culturii. Aceasta inseamna. ca. europenitate pierzând din nu se poate reduce la ceea ce ne anumit pret, ceea ce, în domeniul putea comunica uşor cu semenii, procesul de creatie culturala românitate. În aceste conditii, este specific, ea, în mod natural, social, revine de obicei la nevoia indiferent de distanţa la care ci se decurge in condiţiile interacţiunii singura noastra preocupare ar fi include şi ceea ce ne este comun de a evita situaţia in care un câştig afla, iar acum aceasta aspiraţie s-a cu lumea, iar monitorizarea şi aceea de a micşora, pe cât este cu alte popoare, deci aparţine pentru cineva este o pierdere realizat, iar fe nomenul respectiv posibil, pierderea inevitabila de umanului. Pe de alta parte, aşa pentru altcineva. Este deci nevoie il putem numi globalizare identitate româncasca. cum am argumentat în de o negociere, de o strategie, comunica(ională. Acest fa pt este

34

www.cimec.ro REFLECTII

România europeană, intre pleonasm şi oximoron

trecutului şi la reactia critica fa ta Bucureşti, 2007, p. 17-28. Toate de mesajele actuale ale lumii. aceste tipuri de identitate se regasesc în cazul unei' persoane evaluarea acestei creatii se Identitatea, între sau al unei naţiuni. Înţelegem desfaşoara la nivel global. O superncialitate şi profunzime astfel mai bine complexitatea ideii cultura care se sustrage acestui de identitate, natura ei parţial metabolism cu lumea risca sa se Auzim uneori despre cineva sinergetica, parţial conflictuala. cufunde în uitare. care, la primul contact cu Occidentul, are impresia ca Integrarea europeana De la identitatea moştenlta la identitatea sa nationala este a României priveşte cea dobândlta ameninţata. Poate ca acest lucru în primul rând educaţia se întâmpla pentru ca ceea ce De obicei, se înţelege prin acesta credea ca reprezinta Acesta a fo st avertismentul identitatea unei naţiuni ansamblul identitatea sa era ceva fo arte su­ fo stului reprezentant al Comisiei tradiţiilor ei, al valorilor care perficial. Contactul cu lumea este Europene la Bucureşti. Tot el ne reprezinta moştenirea ei istorica, şi o proba de încercare a calităţii atragea atenţia ca sistemul de civilizaţie şi cultura. apartenenţei noastre la un anumit educaţional românesc este Interacţiunea cu lumea este un fe l grup social şi, prin aceasta, a depaşit. Noi am adaptat la de punere la încercare a acestor calitaţii identităţii noastre. sistemul european unele aspecte valori. Unele rezista, altele se Într-o anumita abordare a exterioare, cum ar fi organizarea metamorfozeaza, dar nu lipsesc nevoilor umane, se considera masteratului şi doctoratului, dar nici cele care dispar. Este un tru­ patru tipuri de nevoi: de am ramas în urma în ceea ce ism faptul ca identitatea nu supravieţuire, de protecţie, de priveşte fo ndul problemelor. Mai rămâne fixa, diferitele ei apartenenta (la anumite grupuri grava este situaţia în domeniul componente au o rezistenţa de sociale) şi de identitate, cercetarii. Se manifesta o durata variabila. Unele sunt atât înţelegându-se prin aceasta din accentuată timiditate în legatura de puternice, încât le consideram urma nevoia umana de afirmare cu publicarea în periodice eterne. Este modul natural de creatoare, de afirmare ca o entitate internationale cu grad înalt de aproximare prin infinita duratelor inconfundabilacu altele. Dar, daca exigenţa şi la edituri fo arte mari. ar fi sa reducem nevoile umane la internaţionale de prestigiu. Mulţi Dar putem reduce identitatea una singura, cea mai importanta, universitari şi cercetatori nu s-au la componenta ei orientata spre mai esenţial a, atunci nu ar rămâne adaptat inca la comunicarea elec­ trecut, oricât ar fiea de importanta? decât nevoia de identitate, nevoia tronica şi la fo losirea internetului, Raspunsul este negativ. Pentru o fiinţei umane de a se afirma ca o fa pt care îi plaseaza într-o situaţie naţiune, de exemplu, o buna parte entitate inconfundabila. de inferioritate faţa de colegii lor din identitatea ei se manifesta în din Occident. interacţiunile cu celelalte naţiuni. Un reper: Integrarea europeană nu se Este componenta dinamica, Identitatea corpului uman referă numai la aspectele interactiva a identitatii. economice şi sociale, ci şi la cele În materie de identitate, culturale şi ştiintifice. Ignorarea Identitatea deplina se corpul uman este un termen de acestui fapt poate aduce grave realizeaza prin globalizare referinţă. De-a lungul istoriei, prejudicii dezvoltarii ţării noastre. metafora corpului uman a fo st Am putea-o numi adoptată de multe ori ca referinţa acad. Solomon MARCUS componenta ei globala, deoarece fu ndamentală. O întâlnim la interacţiunea cu lumea este Platon pentru organismele tocmai participarea ei la procesul politice, la Titus Livius, în "Ab de globalizare de toate fe lurile. Urbe Condita" şi, ulterior, în Completata în acest fe l, identitatea teologia catolica a Evului Mediu, unei naţiuni nu numai ca. nu vine corpul uman fi ind adoptat ca în conflict cu globalizarea, ci o metafora a Bisericii, având drept presupune pe aceasta din urma. cap pe Hristos. Identitatea unei naţiuni se Corpul uman ne permite să realizeaza azi prin procesul de identificăm cu claritate mai multe globalizare. tipuri de identitate care pot fi De ce totuşi este atât de transferate în cazul unei persoane controversata relaţia dintre şi în cel al unei naţiuni. identitate şi globalizare? Deoarece Identitatea materială, interacţiunea cu lumea pretinde o asociata cu verbul a avea . Ea este atitudine critica atât faţa de cea mai vizibila, dar cea mai traditie, cât şi fata de ceea ce ni se înşelatoare. Identitatea structurala, propune de catre lume. Sistemul asociata cu verbul a fi. Identitatea actual de educaţie nu satisface dinamica, asociata cu verbul a inca aceste cerinte, nici invatarea interacţiona. Pentru alte istoriei, nici educaţia pentru identitati, a se vedea articolul societatea globala nu sunt nostru "Towards a typology of suficient de dezvoltate pentru a identitics of the human body", în permite celor mai mulţi oameni sa Adela Rogojinaru (ed.), procedeze cu discernamântul "Comunicare, relaţii publice şi necesar la lectura critica a globalizare", Ed. Tritonic,

35

www.cimec.ro Valentin TAŞCU • schită de portret

Valentin Taşcu (23 ianuarie Fie ca e vorba de circumscrierea unei personalitati literare (studiile populare româneşti. Simplitatea dezvaluirii e cuceritoare şi incitanta. 1944, Petroşani - 26 noiembrie asupralui D.R. Popescu), de incizii cuprinzatoareîn literatura româna, de Va lentin Taşcu arunca o provocare. 2008, Târgu-Jiu). Critic şi istoric escaladare a unor universuriplastice (albume leAlexandru Cristeaşi Paul În metru antic. Asupra a doua teme de larga audienta", moartea şi " literar, poe�prozator. Facultatea de Sima), specific demersului sau critic pare sa fie un sentimentalism al batrâneţea(Şcoala morţii, 1997; DesjiJimarea biltrâneţii, 1998), Valentin Filologie a UBB Cluj (1966). De­ expresiei, nu şi al ideii exprimate. Altfel spus, dintr-o secreta structura Taşcu adasta cu sfatoşeniacuceritoare a celui care, doar el, ştie totul şi-i " but absolut în Tribuna ( 1968). lirica,Va lentin Taş cu simte nevoia de a poetiza, de a euferniza discursul poate invaţa şi pe alţii. Acest ton de mic tratat, de îndreptar, de şcoalii " Doctorat în filologie, magna cum critic, conducându-1pâna în vecinatatea poemuluiîn proza, faraa-i slabi atrage în primul rând cititorii: ţi se spune ceva tainic, ţi se vinde un laude, cu teza: Ritm şi valoare in valoarea ideatica. pont" despre o meserie" inevitabila. " " poezia populară românească Titlul carţii sale, Poezia poezieide azi, 1985, pare un jocde cuvinte, Elegia erotica latina - cea a unor Ti bul, Properţiu, Ovidiu - este o (2000). Vo lume: lncidenţe, critica când e de fapt un program rigurosasumat - acela al apropieriide tesatura alegere exceptionala. Are reguli, strârntorari, organizaTi,dar şi o libertate literara, 1975; Presa literară poemului într-un efort de consonare fo rmalaşi afectiva. Descifrarea unor învaluitoare a topi cii. Sintaxapoate pirueta cu învolburari de dans gitan, româneascădin Tra nsilvania pâniJ voci ale poeziei contemporane este, ca urmare, benign tendentioasa; o cadenta scurta te poarta implacabil de la un vers la altul, ca o viitura. E in 1918, istorie literara, 1980 (în sunt revelate coerenţe ale inefabilului într-o întreprindere dinauntru, un vuiet armonie, hipnotizator în fiecare poem.puritate O tulbure. Filele colab. cu Mircea Popa); Alexandru autoritara şi tandra, deopotriva, intemeiata pe secreta corespondenţa foşnesc a papirus, e un miros de pivniţa veche, aromata, ori de pod Cristea dincolo de alb şi negru, stabilita migalos între poet, poezie şi critic. Valentin Taşcu renunţa miraculos. Faţa în faţa cu doua teme atât de grave, chiar posomorâte, critica de arta, 1979; Dincoace şi deliberat la morga unui sistem rigid de lectura şi îşi apropie "poezia Va lentin Taşcu alege domesticirea lor în ritmuri. Litania strunita a dincolo de .. F", monografiedespre poeziei" în absenţa absoluta a complexelor. Cu o doza de oralitate, de hexametrilor şi pentametrilorechivaleaza cu o îmblânzire. To ate detaliile Dumitru Radu Popescu, 1981; sinceritate jucatape muchie de cuţit a tonului, Val entin Taşcu interogheaza mizere şi respingatoare descriseca într-o lecţie, ca într-o "învaţatura", îşi Paul Sima, critica de arta, 1982; textul, ezita o frântura de secunda, decide suveran, propune, convinge, pierd stridenţaşi câştiga în adâncime, în naturaleţe. Calauza se calauzeşte Poezia poeziei de azi, critica insinueaza. Ştie sa decupeze cu mâna sigura segmente caracteristice, şi pe sine. Marea calatorie, traita reversibil, deci nefiresc, de autor, este literara, 1985; Dimineaţa sondeaza limitele şi nemarginirea cu aceeaşi dexteritate, încheind cel proiectata în magie, în mister. Sfaturiledecurg adesea din experienţe pur amurgului, poezie, 1994; Şcoala mai adesea aforistic, cu portrete comentate care numesc încifrândo statura mentale şi din devieri.Ars moriendi staîn vecinatatea lui Ars amandi, se morţii, poezie, 1997; DejiJimarea lirica. Seaj unge la un soi de gratuitate a actului critic in sensul accederii pot atinge şi, uneori, confunda. "Pierind adeseori", omul are la îndemâna sale la creaţia pura, ambitia criticii de a fi text, nu metatext. De aici şi moartea mica", experienta repetabila: "Cu mult mai bine-i sa mori, de bătrâneţii, 1998, Elogiu/ tinereţii, " 1 impresia de larga generozitate a deciziilor sale - toţi cei interogati in cât mai multe ori, de cât mai multe ori". Mai mult, fa ntasma thanatica e 2000; Ritm vertical, teorie literara, carte ating dimensiuni maxime, întinderea, bogaţi a, profunzimea vocilor fem inizata în aceleaşi intentii - "E mai frumoasa şi cu gloriemoartea ­ studii de versificaţie, 2001; Studii literare, 2002; Tratat despre iubire, sunt calitaţi daca nu întru totul reale, atunci verosimile, posibile. fem eie 1 decât moartea-barbat". Moartea este apropiata cu gesticulaţie Ritm vertical, 2001, este, în fo nd, o încercare de a ieşi, teafar şi erotizanta-ea-ţi cere sa fii frumos, s-o iubeşti pe-ndelele, sa prelungeşti versuri, 2003; Elogii, eseuri, îmbogaţi�dintr-o obse sie a teorieive rsului:aceea a versificaţiei,prozodiei agonia, sa i te supui. Relaţia e din ce în ce mai intima, mai egoista: "Şi 2003); Istoria presei româneşti din şi metricii academice (academizante). Punctul de plecare îl constituie atunci supus ma îndrept catreunica sursade moarte propria mea fiinţa Tr ansilvania, ed. a doua, revazuta 1 1- convingerea ca acestea sunt instrumentemoarte din perspectivalimbilor şi-o ascutpe Ia şii de cer, cu bulgari de gheata. o ascutpâna urla de taişul şi adaugita, 2003; Miluta, roman, -1 1 moderne. Demolarea" propusa e una constructiva, urmata fiind de ei neted"; creşteşi lacom ma intreaba pemine cu mine, facându-ma 2004. A colaborat la Dicţionarul " "Ea " 1 identificarea unor ritmuri mai expresive, mai vii, mai adecvate mic, nevazutpierind înc-<> data . Singurulcare poatemuri de doua ori este scriitori români, coord. Mircea 1 comentariului poetic. Deşi porneşte de la o axioma acceptata de un Ro­ poetul sau omul napraznic", adica acela ce doua fiinţe în el poarta"şi se Zaciu, 1978; De la N Filimon la " " manJakobson - Nu limba este stapânapoetului, ci poetuleste stapânul poate desprinde de sine, o vreme, ascultând de trinitatea valorantafe meie, G. Calinescu - studii de sociologie " limbii" -,Valentin Taşcu demonstreaza, de fap� contrariul, aliniindu-se vis. moarte şi purtându-se de mâna printre adevaruri ultime. a romanului românesc, 1982; mai degraba enunţului eminescian: Nu noi suntem stapânii limbii, ci DejiJimarea bi!trâneţii dejoaca "greaua povara a vârstei" Dicţionarul 100 cei mai mari " limba e stapâna noastra". Caci analiza pe care o aplica ritmurilor din privind-o neruşinat în fa ţa. În aceeaşi rilmare somptuos-elegiaca, scriitori români, 2003; poezia populara româneasca argumenteaza tocmai existenţa unei dar cu o alerteţe în plus fiindvorba, de data aceasta, de o experienţa Dicţionarul cronologic al miraculoase aulonomii a ritmului, acesta comandând fiinţei limbii/ în curs, nu de rememorarea unui episod trecator, semnele de taina romanului românesc de la poemului. Lucrând subritm, poeziapopulara şi-a asiguratdainuirea. Toale sunt inventariate cu un surâs extrem de eficace in colţul gurii. inceputuri până in 1989, 2004. devierile sunt imediat vizibile, inovaţiile având a se supune schemei Pierderile ("Tot ce era cât se poate de simplu: 1 curtea şi latul, locul Coautor la Dicţionarul general al arhetipale. Complexitatea organicil a ritmului e de o boga\ie care şi braţul, 1 inima calda, culcuşul, taierea, 1 vraja diversa, ritmul, literaturii române, 2004-2005. relativizeazainterpretarea, lasa loc subiectivitatii în abordare, e alunecoasa placerea, 1 vinul şi vina, omorul încet, 1 pasarea duhului vânata pe Traduceri: Cuba - o jumătate de fiindca e vie şi, deci. cu rest.Aş propune o apropiere cu versura definita piept, 1 pipa şi pacea, versul molatic, 1 umarul dulce pus pe jaratic, 1 veac de poezie şi singurătate, ed. de un Laurent Jenny ca "parte ocultaa versului", fa scinatade virtualitatile palma fluida, gâtui zglobiu, 1 venele arse în tocul cel viu, 1 geana bilingva române-spaniola, 1997; sale arhitecturale. Fiindca exact asemenea virtualitaţi arhitecturale" deşarta şi glasul scazut totul, chiar totul pe rând s-a pierdut") " - 1 Dostena, Exist, deci visez, 2000; descoperaritmurile verticale numite de V.T.Lucrarea reuşeşte sa convinga. aduc o înţelepţire iconoclasta şi un discret haz de necaz. Ca şi în Nedim Gursel, Cuceritoru/, 2000; Ritmul mioritic, cu hexagoanele sale decurgând clepsidric unul din cazul morţii, batrâneţea se infrumuseteaza pentru cel ce ştie: Cât Anton Doncev, Straniul cavaler al " celalalt, ritmul brâncuşian, numit astfel graţieromburilor suprapuse care­ nu începi sa uiţi pe unde eşti 1 şi nici nu-ţi fa ci iluzii ca te afli 1 in cilrţii de taină, 2000; Kiril I construiesc, ritmul manolic, cu caramizile" sale ziditoare, ritmul alta parte decât adesea ţi se pare e fo arte, FOARTE BINE, şi poţi " 1 " 1 Topalov, Nervi, 2000; Predrag gabrielesc, al cânlecelor de vitejie, cavalereşti, toate ritmuri verticale, sa-ţi zici ca nu e PREA TÂRZIU, 1 deşi târziu!. .. VINE! Matveievici, Breviar medite­ par sa funcţioneze remarcabil. Demonstraţiile, deşi în pragul metaforei, Şcoala morţii şi DejiJimarea senectuţii nu sunt carţi ale resemnarii, raneean, 2003. Ordinul "Meritul fan tasmând în marginea fo rmei şi ideii deopotriva, au virtuţi hipnolice. ci ale luciditaţii care ştie sa-şi alature expresivitatea pâna la a starui " Cultural", categoria A, în grad de La sf'arşitul "spectacolului , eşti de acord ca tocmai au fo st dezvaluite obsesiv şi cumva luminos in mintea cititorului. Cavaler (2004).Membru al Uniunii (nu inventate, subliniaza autorul!) patru tipuri de structuri ritmice Scriitorilor din România. interioare în temeiul carora poate fi tentanta rescrierea biografiei poeziei IrinaPETRAŞ

36 - www.cimec.ro CRONICI

Dan PETRUŞCI Mister şi literatură

teoretice de baza, pe care sa le aplice eventual la câţiva autori acest Gavrilescu este profesor de pian, deci "tire de artist", canonici, Dan Petruşca nuse mulţumeşte sa primeascanimic cum de altfel sunt multe dintre personajele lui Eliade, care de-a gata. El caută sa-şi explice întâisieşi cum staulucrurile traiesc experientafan tasticului. Ceea ce presupuneo anumita şi abia dupa ce are certitudinea înţelegerii fe nomenului, îl predispoziţie, un soi de disponibilitate de a trece prin CentrulInternaţional de Cui tun!şi Arte"GeorgeApostu" explica altora. Neîncrederea aceasta se dovedeşte fructuoasa, întâmplari care depaşesc sfera normalităţii. din Bacau a gazduit, în ziua de 19 fe bruarie 2010, în cadrul întrucâtîl împinge sa cerceteze aspectecare pareau definitiv Dincolo de acestea se pune întrebarea ce ramâne din manifestarii numita simbolic Spectacolul carţii", lansarea lamurite. Aici este de fapt meritulde capatâi al cartii. Acela aceastăcarte. Destul. primul rând, polemicilesenine, lipsite " În volumului Mister şi literaturii (eseuri aproximative), laşi, de a scuturaceva din praful cares-a aşternutprin contribuţiile de venin. Chiar atunci când îşi permite sa conţrazica erori Editura Timpul, 2009, semnata de Dan Petruşca. Înprezen ta unor V. 1. Propp. Roger Caillois, Tzvetan Todorov şi alţii. evidente, Dan Petruşcanu e niciodată malign. Prefera ironia unui public distins, au vorbit despre aceasta carte criticul În condiţiile în care asistam la o cuminţire a spiritului ca forma superioara a inteligenţei. lată doar un pasaj care literar Constantin Calin, profesorul universitar Ştefan critic şi la o tot mai pronunţata tendinţa de a îndulci probeaza propensiunea sa pentru acest mod subtil de a pune Munteanu şi Adrian Jicu, lector la Universitatea "Vasile limbajul, cartea lui Dan Petruşca intriga prin tocmai lucrurilela punct: ,,Acelaşi E. Simion, urmând o sugestie din Alecsandri" din Bacau. Ca de obicei, amfitrionulmanif estării indrazneala autorului de a( -şi) pune intrebari incomode, de Jurnalul lui Eliade, susţine ideea ca nu descifrarea a fost actorul Geo Popa, directorul centrului, care aasigurat a cauta raspunsuri şi de a readuce în discuţie chestiuni simbolisticii povestirii esteimportantă, <>, echilibrul întâlnirii printr-un recital care a cuprins câteva oarecum consacrate. Placerea aceasta a polemicii (una de­ «acel omniprezent, statornic, dincolo in lumea fenomenala secvenţe lirice şi dramatice. centa, însa fe rma) da fa rmec recent aparutului volum. a lui dincoace, un prezent nesigur, alunecos>> (sic!) De fapt, e Cu rigoarea-i cunoscuta, Constantin Calin a punctat Explicaţia ţine, fara indoiala, de formaţia clasicizanta a notorie concepţia gânditorului M. Eliade susţinând ca sacrul câteva aspecte ale cartii, tacând un istoric al conceptelor de autorului şi de placerea de a citi şi filosofa. Gustul este camuflatin profan." (p. 50) mister" şi fantastic", pe care le-a ilustrat cu trimiteri la interogaţiilor şi sarbatoarea dialogului se simt pretutindeni. Place apoispectacolul carţii lui Dan Petruşca. Subtitlul, " " filosofişi scriitori din Antichitate şi pâna astazi.În continuare, Se poate spune ca ne aflam în fa ţa unui volum peripatetic, "eseuri aroximative", vine sa precizeze, de altfel, intenţiile Ştefan Munteanu a abordat lucrarea dintr-o perspectiva în care Dan Petruşca ne invita la o incursiune în lumea autorului, care se plaseaza liminar la întâlnirea dintre o filosofica, propunând nuantari ale unora dintre ideile carţii fa ntasticului. Purtându-ne pe carari umbroase, dar şi prin abordare ştiinţitica şi una eseistica, aşa cum transpare ea şi în special in cazul nuvelei Sărmanul Dionis. Evident, a cotloane fe rite, el îşi îndeplineşte menirea de magister, chiar în prefata: ,,Amnumit cartea adaugând şi (sic!) «eseuri urmataut orul,care a rostit câteva vorbe (nu prea multe, pentru fe rindu-ne de posibile tentaţii şi cautând sa ne lamureasca aproximative>>, pentruca am încercat sa gasim linia de mijloc a nu strica misterul) despre naşterea acestei carti şi despre în privinţa zonelor puţin cercetate. Unde simte pericol, el între ideea de studiu şi aceea de note de lecturii, între dorinta importanta fa ntasticului în existenta noastra. "Spectacolul poposeşte meticulos, îndepa.rtându-1. Parerea Il inei Gregori de a cita corect toate sursele bibliografice şi aceea de a nota " " cartii s-a încheiat cu un dialog între autor şi câţiva dintre (careia îi identifica şi sursa într-un eseu al lui Jean Fabre) reacţiile autorului la lectura (p. 8). Dincolo de o posibila cei din sala Centrul Internaţional de Cuitun! şi Arte George potrivit careia ar exista o separaţie între planul realului şi nuanta de modestie, formularea sintetizeazanimerit tipul de " Apostu", care au ţinut sa fa ca precizari în legatura cu Dan cel al fantasticului i se pare inacceptabila şi, ca atare, o scriitura, cartea pastrându-se în cadrele avantajoase ale Pctruşca sau cu aspecte din paginile cartii. amendeaza: "Fantasticul izbucneşte în chiar planul eseisti cii. O carte care îmbie la (re)lecturi. Vizitând surse rare previzibil, el nu este «adus>> din afara. Deşi e de presupus ca Trismegistus, Diogene Laertios, Platon ori Aristotel, ca are legatura cu artife x (fiindca literatura conţine o autorul nu se pierde într-unlim baj savant, ci pastreazaritmul Revenind la volumul lui Dan Petruşca, Mister şi coordonata convenţionala), susţinem ca fa ntasticul este şi exprimarea accesibile. Stilistic, el se dovedeşte un bun literaturii poate ti considerat o încercare de "îmblânzire a consubstanţial lumii obişnuite. În literatura fantastica se mânuitor al iTazei (şi, implicit, al ideii). Avantajul este acela scorpiei", întrucât autorul îşi propune sa abordeze şi sa topesc, poate în cel mai profund mod, cele doua laturi ale al evitarii monotoniei care ameninta în cazul abordarii unor clarificeo serie de noţiuni din sfera fan tasticului. Ceea ce nu existenţei înţelese ca întreg. Pe de o parte există un plan asemenea problemede natura teoretico-filosofica. e deloc fa cil, date fiind suprapunerile semanticeşi bâjbâielile raţionabil al existenţei, iar pe de altă parte existaun al doilea Chiar daca îi lipseşte un indice de autori, necesar unui terminologice din literatura de specialitate. Bazându-se pe plan, care cuprinde un fond iraţional al existenţei, misterul asemeneademers, Mister şi literaturii intra de pe acum în lecturi serioaseşi diverse, DanPetruşca purcede în discutarea însuşi, provocator perpetuual marginirii noastre." (p. 85) bibliografia de specialitate, fiind o sursa utila pentru cei acestor noţiuni cu siguranţa celui obişnuit sa-şi puna Asemenea pasaje sunt numeroase, Dan Petruşca interesaţi de cercetarea aspectelor care ţin de fantastic şi intrebari, sa nu accepte de-a valma constructeprefabr icate şi neezitând sa contrazica nume importante din domeniul literatur.l. Înafara meritelorpunctuale, cartea lui Dan Petruşca sa caute sa inteleaga. Aşa se fa ce ca tonul cartiie, când trebuie, teoriei şi al criticii româneşti şi straine. Listacelor cu care se se dovedeşte o buna introducere în filosofia culturii, un mai degraba didactic, eseistul dezvoltând mici prelegeri pe situeaza în dezacord în anumite privinţe este lunga şi cu manual apocrif pentru o cultura generala, întrucât atinge teme referitoare la mister şi la ceea ce ţine de zonele rezonanţa. Felul cum Gheorghe Glodeanu comenteaza probleme diverse care ţin de literatura, cultura, filosofie, fantasticului. Când demonstraţia o cere, autorul furnizeaza Domnişoara Christina, prin contestarea fa ntasticului, îl estetica, teorie şi critica literara etc. exemple variate, din literatura româna sau universala. E în nedumereşte. Motiv pentru care pune ideea sub semnul acest mod de a proceda ceva din maieutica, lectorul tiind intrebarii, demonstrându-i inconsistent-a: Sa fie oare, ne Adrlan.JICU " mereu provocatsa se implice, sa gaseascael însuşi raspunsuri. intrebam, existenţa strigoilor un fa pt atât de cert, prin Abilitatea cu care Dan Petruşca îşi conduce demonstraţia convenţia literara, încât sa mulţumeasca raţiunea? " este adesea aceea a unui dresor din cuşca leilor. Nicidecum (p. 61 ). Cândînsa vine vorba de La ţigănci, pe De cele mai multe ori,fa rmeculcarţii îl damodul origi­ care o numeşte o monografie a mediocritaţii", eseistul " nal de a interpreta asemenea texte din sfera fa ntasticului, sugereaza ca fa ntasticul nu este o categorie la care au acces carora le aduce la suprafata sensuri noi, surprinzatoare. Deşi doar cei aleşi, el manifestându-se şi în cazul inşilor mediocri, ar ti fost comod sa fa ca o trecere în revista a concepţiilor precum Gavrilescu. Nu trebuie însa uitat ca, aşamediocru,

;:> u :; -� "' ... � ....:::; u .5

�c � u . ..

� ;:> z ... "' "" z ;:> :;: c 37 '5 .;, _,., www.cimec.ro POESIS

O Întâmplare cu rapsod

Nu prea puteam sa uit de ea cine m-ar crede în pat celest şi se flicea dintr-o streche ca toate ele dumnealor indragostit şi-ntr-o ureche cu ea se-nvârt pe un mosor dar cu o morga din alt veac iar eu zalud şi-aproape ud întors la ton elegiac batrân pe-oparte şi cam crud sa-ncerc sa uit e vânt din fa ta ea buze roş picioare lungi oraşul !lira ea ingheata iar eu sub ochi tristeti cu pungi împleticit sa tac sa strig aveam în lume !lira ea e frig juca-n acelaşi clip şi dezbracata-n fel şi chip cu ochi închişi de ea mai ard dupa petreceri cu şalvari eu el rapsod platit din card pe la petreceri tot zicând navalnici îngeri şi curvari poeme blegi cu ea eram cu toţii şi-n gând şi-un rapsod sa scurm la uşi de iad în jar ceva-ntre geniu şi nerod s-o smulg din spiritşi din har îl ştiu de mult de leneş ce-i din carnea mea cu iz de vin dormea-ntreţâţe la fe mei de tot bezmetic şi ceresc e întuneric şi senin ma îmbia sa povestesc regina nopţii dinspre poarta în locul lui povestea mea luceşte galeşa şi moarta iar in sicriumasura mea în cartier în mahala sta într-un cot altcineva sa dorm sa bâigui şi sa-i zic limba dulceaga şi peltic Dan PETRUŞCĂ discurs gângav şi cam eclectic mergând pieziş pe firul epic când sta sa treaca noaptea-n zi afara nu puteam privi prin întuneric chicotind Levantul in tranzitie· sa-i dau iar drumul sa o prind cu pleoape grele dintr-un miez de noapte dulce cu diez Vina-ncoace, ma Mircica, sa belimun berbece! Sa mânce tot poporiu doar şaorma şi pita din vinuri limpezi sa ma scol Şi sa-I frigem în tapuşa, sa bem vinu dân capcel Traiasca libertaua şi Gigi şi Pipiţa ... în miez de noapte cu bemol Sa vina şi Eacu tine, pura ca o viorea Sa învaţam engleza, franceza şi germana Poarta floareîntre sânuri şi pe tabla baclava Sa zâcem John, Jaqueline şi niciodata Ioana nu pot vorbi nici nu mai ştiu Sa fugim apoi la barul da dân colţ Şi ni ce naţiune şi patrieşi mumil daca sunt mort sau daca-s viu Oe-i zâce ,,Racul" Inloc de-aşa cuvinte sa mestecaţio guma ... stau prin cotloane dupa chef Unde fumatorii-ndeasa-n pipetutunul Sa fimeuropeni fe rice şi globalizanţi elita şi prins cu mintea în gherghef Cufutacul... Iarpentru licitaţii sa nu mai cereţi mita... ca multe-s pcsub piele ace Sa facem politichiedamocrata, modamista Şi homosexualii sa nu-i mai injuram Cu globalizari trasniteşi oftaturi C-aşa-i în Europa, sa fimmai toleranţi ma-nfierbânta nu-mi da pace Inbatista. Sa fimegali în scule! Pai dar,maaa! Aferim! uite-o are stârcuri iuţi Sa fimeuroparlamentari destoinici Ca daca nu, Bruxalu ne zâce c-o belim... şi genunchii desflicuţi S-avem succesuri pestetot Baaa! Zenaida-i o copila este cum era pe-atunci Sa vina Gigi cu oiţa Cu ceriu gurii aurit şi se da !lira porunci Şi sa le dea cu urda-n bot Cu trupuşoru-i de zambila pielea ei e reavana Pâna când românii, Doamne, or sa crapefe riciţi E numa buna de iubit. cu zapada seamana Intranzâţii !liracapat, rupţi în cot A ginit-o Mendebilu din Orbitorul visator: scormonita cu lopata Şi mucaliţi ... ,,Ah, preafrumoaso şi iubito Las' c-alearga Cartarescu şi ne duce în Levant Daca te prind cu Fanemuie trupul ei e-aproape gata Cu Iaurta şi Manoli şi Zotalis cel savant Te tâmosasc şi te omor!" ... sa ia fo c de la buric Sa facem negustorie cu muiari şi cu manete O, Levant, Levant ferice dintr-odata din nimic Cu paduri, cu munţi, morminte Sari afar din propozâţâi geme-n colţul ei de rai Şi ce-a mai ramas din ele. Ada-ncoa pe Cartarescu latra sau îmi zice hai Cu seninul cel din suflet, cu iubirea mea Sa ne scape de tranzâţâi ... ma adapa cu arsura Deneam, ,,Mai adasta, ma, Române sânul ei mi-astupa gura Pâna când din România mai ramâne Muge Mircea preste bloc şi-ameţit de ea şi dus Doar alean ... C-am uitat harul în priza parca sunt şi parca nu-s Da-ne, Doamne, biruinţa şi iubire da poeţi Şi îmi da viersul în fo c" ... S-avem parte de un Sine şi da cuiburi Limba veche româneasca din zapise darse rastoarna cam caţea Cu sticleţi Şi scripturi în patru labe pe podea Sa stea neamul la rascruce Are-n trânsa busuioace, lacrimi dulci şi nu-nţeleg cum sa ma port Cum sta crucea lui Hristos Argint şi nuri Cu dureri şi cu marire şi o clipa E un clopot da arama ce-a sunat e toata-ascunsa în oglinda Da prinos Pân manastiri în gheare-albastre sa ma prinda Caci Levantu-i reveria mortului A cânta! iubirea-n lupta şi vrea sa-mi ia dej a din ort Care-a-nviat Cu-nţelepţii psaltiri ... pândeşte-n orişice secunda dân Pribegind în largul lumii ca un ou încondeiat... Iara Mircea visatoriu şi poetul nazdravan sub teasta mea sa se ascunda Vina fuga cetitore sa-i slavim peaşti eroi Trase preste blugi cu tinte Sa zburam cu fan tasia uitând pacura La iuţeala un patrati! apoi îmi spune ca sunt pui Din noi Scotoci în limba muma şi flicu cu ciocul galben-amarui Pa Manoli şi Iaurta, pa frumoasa Zenaida Un trandafil... ma ia în braţe sa ma culc Ce au har în jurul frunţii Sa fim postrnodemişti ironiei în pântec sa ma faca prunc Reverie-n a lor inemi Fragmentarişti cu ţuţuroi şi totuşi dorm pe preş gramada Alergând sa mute munţii... Sa mulgem viaţa orbitoare Traiasca libertatea strigara luptatorii Iar Eu ramân mereu cu voi ... şi Doamne-ngheţ în acolada De pe cuprinsul ţerii ca azi nu-i ea parca de ieri Grigore SMEU mai ratacesc pe la muieri Sa fimîn Eoropa cu toţi într-o marire din râsu-plâns rasar cum pot Sa fimelita-nalta cântând în faptul serii cu suflet şui dureri în cot Sa ştim abecedarul şi carteade cetire Sa umplem toţi hambariu frumoasei ţerişoare Sa nu mai zica nime ca suntem tot la coada * Din volumul în manuscris: ca n-avem masterate şi ca ne doare-n noada. Hamletizând. Parodii plebeiene 38

www.cimec.ro EVENIMENT

Spectacolul cartii, triumful lui Gheorghe IORGA

Intr-un inceput de primavara corpusul de rubaiate deschide lumii, acest text final are meritulde ce tot intârzie sa se pronunte, pe o câmpul unor specula�i de tot fe lul, a atrage şi mai mult (intr-o maniera vreme ce s-ar categorisi, mai pe care autorul cartii le manevreaza neinsistenta obositor) aten�a supra degraba, câinoasa şi, ca atare, inteligent, le aduce rând pe rând in unor calitati remarcabile ale potrivnicaieşiri lor din casa la vreme fata unui cititor modem, mult mai autorului cartii: ştiinţa rezumarii de seara, spre Centrul International avid de senza�onal decât altadata. informatiei largi, în maniera de Culturaşi Arte "GeorgeApostu�', Senzationalul (tratat inte­ postcalinesciana, recursul la situat nu tocmai central in Bacau! ligent-provocator, cu o suma de exprimarea curata, aproape postbacovian, (sunt obligat sa informaţii ce nu uitanicicând latura fru moasa, care nu eludeaza insa deschid o necesara parnnteza, intr-o doctorala) inseamna şi multe pagini rigoareaacademica, prezentareamai prezentare mai puţin canonica: despre lumea medievala dinspre un multor perspective asupra unui puţine oraşe, de la noi şi mai de Orient nicicând cunoscut şi inteles subiect, pentru a gasiapoi, impreuna dincolo, se pot mândri cu existenta ca atare. Secta ucigaşilor şi cu lectorul, unghiul corect de şi funcţionalitatea unui asemenea imaginea enigmatica, complexa a intelegere, altemanla dintre suita de centru) se indrepta, flira a tine cont acelui Batriin al Muntelui, trimiteri informatiişi comentarii strictştiintifice de insistentii fulgi de zapada şi de in alt registru spre biografii, spre şi intcrcalarca de alcatuiri anecdotice racoreala adiacenta, o adevarata liste bibliografice, apoi spre revelatorii, obsesia renascentista de a marede oameni. Pentrua fiobiecti vi, atmosfera culturalaa secoluluiXIX, acoperi aproape totul sau cât mai mult trebuie sa ne marturisimca rare mai cea care se deschidea, se completa din tema supusa analizei, privind-o sunt lansarilede carte care sa adune cu suma in finita de imagini ce avea dinunghiuri multiple, inaşa fe l, încât un numar impresionant de sa o aduca patrunderea operei lui ideea de monografie sa fie doar un participanţi, toti de buna conditie al unei cercetari in timp extins medievistica, aparţinând in special Khayyâm şi re-translarea ei in alta pretext pentru a realiza o opera de intelectuala, reprezentând cu (studentia autorului a insemnat carturarilor francezi, având un stil aventura intelectuala decât cea comparatist şi culturolog, in sens adevarat dimensiunea spiritualita�i cunoaşterea directa a spatiului placut şi tentant, accesibil şi mai dintâi -toate şi multe altele se trans­ fo arte larg şi cuprinzator, caremai va bacauane, deloc neglija bile, in orice persan, determinând extinderea putin iniţiatilor in meandrele fo rma in pagini de lectura care avea de comunicat multe in acest contextualizare (numaratori cunoaşterii spre opera celui care, cu desflişurarii strict ştiinţifice)de a se depaşesc simplul interes al domeniu. paralele au certificat fa ptul ca 306 câte mai mare ca receptare valorica face rapid atractiva prin refuzul cititorului restricţionat canonic. Tot Gheorghe Iorga a demonstrat participanti au umplut, dincolo de in lume, cu atât e mai minimaliza! pletorei lingvistice epatant cu titlu de surprindere, de ancorare prin acest volum cuprinzator/ refuz,sala destinata unor asemenea depropria-i lume)cartea expresia este carturareşti, deşi textul musteşte de in zone mai pu�n probabile, poate lucrare de doctorat ca o cartemare evenimente). Prilejul era aducerea editoriala a unei bine primite lucrari informatie, de note şi trimiteri fiînţeles şi ultimul segmental tezei, incununeaza opera: a probat acea catre lume a cartii semnate de doctorale coordonate de prof. univ. bibliografice pe parcursul multor in care poetul persan Omar maturitate a cercetatorului avizat profesorul, publicistul, traducatorul, dr. Viorica S. Constantinescu, lucrare zeci de pagini (numai bibliografia Khayyâm este discutat ca personaj prin lucrari anterioare; prin fe lul şi autorul de carte şco! araşi nu numai, incununata de distinctia "magna insumata şi redactarea notelor de ficţiune literara, acesta devenind prin seriozitatea cu care şi-a " diriguitorul de viata cultural-didac­ cum laude . Dorinta expresa a depaşeşte la nivel de pagini motiv de dezvoltarenarativa pentru constituit obiectul cercetarii de fa ţa tica Gheorghe Iorga, carte ce autorului a fost ca ambele volumul unor carti obişnuite de patru romane aparutein ultimele trei a reuşit cu prisosinta sa alcatuiasca înseamna cristalizarea unei ne­ evenimente (sustinerea tezei receptare critica ale momentului). decenii in Occident. Opinia lui prima mare lucrare de acest gen, cu normabile activitati ce a umplut o doctorale, publicarea cartii Aşa ca acei cititori ai cartii lui Iorga, seducatoare, este aceea ca siguranta de referinţa in cercetarea existenta umana: viaţa, opera, adiacente sa se produca in anul Gheorghe Iorga ştiu/afla/descopera asemenea aparitii, realizate la khayyâmiana viitoare. receptareain timp a tot ce a insemnat când s-au implinit 150 de ani de la aici şi petraducatorul care, cu câ�va distante de secole de momentele in Pe vremuri, cei carora bine­ Omar Khayyâm. Numele cartii ce publicarea primei versiuni europene ani in urma aducea cititorilorprima care personajul istoric figura intr-o meritau, li se organiza un triumf vine in fata publicului bacauan şi a rubaiatelor, prin stradania celui echivalare in limba româna a existenta pamânteana, nu fa c Apoi, in timp, trecând şi prin de aici in tara: Omar Khayyâm şi care a fo st Edward FitzGerald. rubaiatelor lui Khayyâm direct din altceva decât sa intregeasca canonul renascentis� sensul acestui ., complexele " mitului european. altfel, din acest punct de limba persana: nu e lipsit de imaginea larga a unei legende sau termen s-a augmentat: putem spune " De Ideea de "spectacol al cartii plecare (şi apoi din multe altele, importantasa precizam ca se notifica cvasilegendepe care o numim Omar ca a fost, pe buna dreptate, in acea are conotaţii ce nu tin doar de toate descriind placerea lecturilor astfel o distantare corecta, Khayyâm.Deşi autorul �i se com­ seara,un trium fal lui GheorgheIorga trimiterea spre lume a unei carti multiple) se poatepomi intelegerea neorgolioasa, de curentele şi porta ca şi cum acest ultim capitol Dar, dincolo de toate acestea, deosebite, cum ar presupune careva cartii lui Iorga, cartea ce propune frecventele cunoaşteri ale poeziei arfi mai degrabao necesara(sau nu) cu cartea lui se va întâmpla un lucru ce nu a participat la astfel de un subtil şi complex protocol de khayyâmiene ce se faceau prin anexa, aici, ca şi peparcursul intregii şi mai minunat, anticipat de tot ce evenimente culturale bacauane.Tot receptare european/universal a unei intermediul unor ediţii franceze sau carti, de aproximativ 500 de pagini s-a întâmplat intr-o seara fiiguroasa ce insemnat lansarea cartii semnate opere ce (mai mult sau mai puţin engleze, fara a se minimaliza insa in fo rmat academic, se manifesta ce nu aducea nicicum a inceput de de Gheorghe Iorga, cu intervenţii acceptata in spaţiul natal, rolul cultural al acestora. Plecând realele �i multiplele competente ale primavara, când, sub nevazuta deosebite a�nând profesorilorşi identificata adesea cu structuri de la apropierea de textul prim, unui autor doctoralcare se mişca in bagheta (fermecata, cum nu!?) a lui criticilor rafinati care sunt fo lclorice) a determinat in Europa cartea ne ofera o incursiune regim de deplina siguranta in Geo Popa a avut loc lansarea Constantin Calin şi Vas ile Spiridon, un fenomen de mitizare moderna, incredibila, cu multiple opriri cadrele poeticii, hermeneuticii, volumului Omar Khayyâm şi insotiti de increderea totala a fe nomen a carui analizare constituie academice, cu volute spirituale, cu istorieiliterare, teoriei textului,esteticii .,complexele " mitului european: va subsemnatului, a fo st permanent principalul ţel al textului acestei apel la cultura in sens extins, prin şi criticii literareşi, nu in ultimulrând, fi ocarte citita, cu aten�e, cu placere regizat, dezvoltat, incredintat salii carti: carte, de altfel, cu multe ceea ce este sau nu este opera in cadrele unui comparativism decea crescând gradual, cu competenta. cu dupa un ceremonia! ce trimite spre propuneri de lectura pentru un persanului, opera care inseamna şi maibuna calitate. interes diversificat, de o larga pa­ maiestria alcatuirii povestirii cititor care nu trebuie (obligatoriu) o imensa desflişurare la nivel extra­ Ca ultim capitol, cu tenta sau leta de cititori, nestresa� decutumele orientale (in rama, cu echivalarea sa fa ca parte din categoriacititorilor literar. Daca operaştiin�fica nu este nu de experienţa insolitaprovocata �i de critica, in general. vie�i personajului doar prin relatare pedanti, obosiţi, derutaţi in fa ţa pusa sub semnul intrebarii, ba de aparitia unor romane despre un -ceea ce spui aceea eşti sau eşti doar aglomerarilor conceptual-critice­ dimpotriva, ceea ce inseamna mare poet trecut in sernilegenda a ConstantinDRAM în masura în care comunici criptoide. Nu, dimpotriva! Cititorii corespunzator), ceremonia! perma­ cartii despre Omar Khayyâm ar nent jucat/antrenând o sala la trebui sa faca parte dintr-o fam ilie dinamica fa ptului cultural de catre spirituala alaturatacelei imense care cel care este amfitrionul locului şi citeşte, mai mult sau puţin in nu doar, artistul, directorul, cunoştinţa de cauza, din opera intelectualul Geo Popa. "Specta­ marelui persan. Adica la fel de " colul cartii la Bacau, pentru cine toleranţi şi deschişi unui larg nu avut inca ocazia sa vada e de spectacol existential, in care vazut, mai cu seama in ocazii cunoaştereaşi placerea îşi dau mâna prilejuite de lansarea unor carti de neostentativ. Cartea lui Iorga are exceptie. aceasta capacitate (in cultura mare, Iar cartea lui Gheorghe Iorga exemplul cel mai notabil se gaseşte este de o asemenea fa ctura. Rezultat la nivelul unor deosebite carti de

39

www.cimec.ro EVENIMENT

Salonul de Primăvară al Artei Naive

Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii acestuia. Calareţul aşteapta o clipa dogoarea Tradiţionale Bacau şi Centrul Intemţional de Cultura şi Arte sa cada, florile îşi ating petalele fierbinţi. <> au organizat, la sfârşitul lunii martie, a XIX-a Broderia de pe camaşa calareţului se ediţie a Salonului de primăvară al artei naive. în Muzeul de vestejeşte, ultramarinul nadragi lor se usuca Arta Contemporana al Centrului <>, simezele negru. Doar locul alb al calului zâmbitor Salonului au reunit aproape 100 de lucrari de pictura, grafica rarnâne netulburat de vapaie. şi sculptura, lucrari veni le din centre cu mai multa sau puţina Primele flori vin sub pensula Catincai tradiţie în arta zisa naiva. într-o ordine aleatorie a noastra, au Popescu şi se mânjesc de pigmentul gras, avut lucrari în Salon: Ioan Marie,Catinca Popescu, Constantina topit. Ultimele sorenci s-au rup! şi urca greu Vo icu, Virginia Bârsan, Maria Margoş şi Maria Bodron din spre cer. Bacau, Salomeia Andronic din Racaciuni, Bacau, Sergiu Christos a inviat, Valer Galan Minulescu, George Moi in, GabrielaAugustinov, Doina Gustav, La Biserica cu hramul Sfintilor Gustav Hlinka, Vas ile Popovici, Viorica Farkaş şi Sebastian Mucenici, doctori fara de arginti, Cosma şi Dinu din Reşiţa, Costel lftinchi, Gheorghe Boanca, Jana Damian, soţiile granicerilor nasaudeni au în Ghemeş, CalistralRobu, Octavia Vizitiu, Costel Tanase,Adrian traiste bucatele de Paşti. Mâinile lor adunate Pascaru şi Gheorghe Balaceanu din laşi, Dumitru Şlefu:nescu la piept le ţin cu greu. La troiţa cu Crist de din Braila, Doina Moldoveanu, Iuliana Cojocaru şi Mircea tinichea, în curte, se închina doi. Parintele, Cojocaru din Galaţi, Valer Galan din Bistriţa şi Dorin Balan poate uni!, încuie sau descuie biserica. O dinVa slui. lumina stranie de crepuscul sau aurora este Juriul,alcatuit din nie Boca, preşedinte, Mariana Popa, aşezata cu tâlc peste sat. Pe cruci le de pe membru, Daniela Gaftea, membru, şi Nicolae Radu, secretar, a capul popilor din acoperişuri cerul sta nominalizat noua lucrari: neclinlil. 1. Cati nea Popescu (Bacau) - .. Călăreţuf' 2. Costel Tanase (laşi) - .,Laarat" Laarat, Costel Tanase 3. Calistrat Robu (laşi) - .,Sărăcie şi bogăţie" - triptic - moralizator al poveştii, curgalor rostita de Se cheama altorelief, dar nu este foarte 4. Salomeia Andronic (Racaciuni) - .,Pe valea pârâulul" Doina Moldoveanu. înalt taiat în fibra moale de lei. Lemnul 5. Constantina Vo icu (Bacau) -"Gospodari in ograda" policrom arata un plavan cuminte cu 6. Va ler Gal an (Bistriţa) -., Cristos a În viaf' Glasul roţilor de tren, Sebastian Dinu coarnele pe urechi, pus într-un jug rotund 7. Maria Margoş (Bacau) -.. Ta blou de nuntii' Vladimir Tallin, pictorul şi arhitectul şi prea larg. Se opinteşte, dar nu din greu, 8. Doina Moldoveanu (Galaţi) - .. V.s" sovietic de orientare conslructivista, a nu înţelege de ce stapânul l-a bagat în locul 9. Sebastian Dinu (Reşiţa) - .. Glasul roţilor de tren " schiţat, cândva dupa Revoluţia din iepei şi mai mult 1-a înjugat în hamurile largi Octombrie, Monumentul celei de-a Treia de cal. Daca s-ar opinti, ar ieşi imediat din Internationale.Un fel spirala din oţel şi sticla jugul rotund. Nici stapânul nu apasa prea Premiul Centrului Internaţional de face sa se croiasca, tacut, spaţiul imaginar al pe picioare hiperboloidale trebuia, dupa mult coarnele plugului. Limba abia daca " Cultura şi Arte "GeorgeApostu Bacau a fost tabloului. Spaţiul imaginar al "Tabloului de 1919, sase ridice la Leningrad. Niciodata nu zgârie parnântul. Ve de cum tânarul plavan " oferit Mariei Margoş din Bacau, pentru nunta este, cu adevarat, complex. în primul s-a mai ridicat. Cu vremea, comisarilor târâie şi împiedica jugul. Ar cadea imediat .. Ta blou de nuntă", Premiul Centrului plan, aproape sprijinit pe rama tabloului, este poporului pentrucultura, proiectul lui Ta tlin, în genunchi. Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea omul de zapada, masa cu sticla şi pahare (în constructivistul, le-a aparu! tot mai Suflecat cu palaria verde pe ochii Culturii Tradiţionale Bacau a fost oferit fapt, o natura statica, tablou în tablou) şi indepartat. în lucrarealui Sebastian Dinu, pe închişi de praful uscat al primaveri i, plugarul Doinei Moldoveanu, din Galaţi, pentru ., V.s" copilul cu pantalonii pevine întins pezapada o insula singuratica, un turn, infam ştiulete nostru este neam bun cu acela care pe zidul şi al doilea Premiu al Centrului Judeţean Câşlegilor. în mod curios motivele din acest de porumb, susţine spirala liniei fe rate. sidefiu al Suceviţei ilustreaza pedeapsa pentru Conservarea şi Promovarea Culturii prim-plan sunt mult mai mici decât le-ar fi Locomotivele evolueaza, de la prima a lui blânda data neascultarii lui Adam. Tot neam Tradiţionale Bacau, lui Sebastian Dinu din cerut contextul perspectiva) albertian. Stephenson, la ultima alba şi aerodinamica, este cu fo aia ilustrata pe luna martie a Reşiţa pentru ., Glasul roţilor de tren". Ultimul plan, indepartat, al treilea, ca într-un cabinet de curiozitaţi tehnice. Ul­ breviarului ducelui de Berry. Lemnul cuprinzând gardul, copacii şi scara care rasar tima locomotiva, alba şi aerodinamica se policrom pierde aici şi acolo pigmentul şi în numarul de primavaraal anului trecut dintre nuntaşi, contrazic o alta convenţie indreapta vertiginos spre capatul liniei, o firul de tei iese stralucitor ca o urzeala al revistei V.traliu am încercat o schiţa seculara, în ingenua viziune a Mariei Margoş gura în capul infamului ştiulete. neascultatoare. estetica pentru artanaiva. Identificamun gen tonurile ramân la fe l de tari, deloc rupte de Insula pluteşte liniştita, veliere proxim, acolo, în sculptura portalurilor tente, chiar daca ne indepartam de ipoteticul imaculale acosteaza, doua berze în zbor Gospodari in ograda, Constantina romanice şi fltceam trimitere spre o epoca privitor. asculta, impasibile, glasul sacadal al roţilor Vo i cu draga noua, când dupa teribilul An 1.000, cu Astfel, personajele din planul al doilea, pe macazuri. Nimeni nu pare inca sa vada în concordanta cu inovaţiile de logica noua încredere, civilizaţia europeana personaje principale, plutesc chagallian în abisul spre care se grabeşte utopicul tren al a spaţiului în pictura naiva, gospodarii sunt cunoştea o prima renaştere de stirpe monas­ acest spaţiu neomogen,uneori înperspectiva timpului. mai mici de statura decât cumatra, din plan tica si populara, renaştere pe care s-a crescut inversa, spaţiu în care ochiul parcurge indepartat, care trage cu ochiul, peste gard, apoi civilizaţia europeana, a noastra. distanţele relative dupa un timp subiectiv, al Sărăcie şi bogaţie, CalistratRobu la neorânduiala din curte. Curcanii ciugulesc Spuneam acolo ca macar doua predicate amintirii. în fata tripticului lui Hieronimus Bosch, şi vacile ne privesc cu nedumerire, pezapada logice pot fi reluate artei romanice şi relocate regele Spaniei, Filip al II-lea statea ceasuri albastra, scânteiaza ugerele lor oranj. Pe cerul artei naive: primul ar fi aşa-numitul horror V.s, Doina Moldoveanu între�i şi medita. plumburiu, perele uitate peste iarna în peri vacui pe care îl are natura aristoteliciana şi, Visul este al unui peşte şi este unul cât In fa ţa tripticului lui Calislral Robu lumineaza ca nişte utopice fe linare. împreuna cu ea, pictura naiva. Al doilea se poate de omenesc. Peştele verde din am meditat şi noi la nebunia acestei lumi, predicat se refera la ştiinţa şi voinţa speciala aşternuturi roşii, magenta, cu dantela alba, la relativa distincţie dintre bogaţie şi Pe valea pârâului, Salomeia Andronic pecare o au artiştii, zişi naivi, sa povesteasca, viseaza. Din casa lui subacvatica, cu preş saracie, la iluzoria stare de om bogat şi de Dintre toţi artiştii plastici zişi naivi, sa nu lase nici un detaliu al poveştii, impor­ de stea de mare şi castravete urzicator, se om sarac. ln tripticul ieşeanului, nesfârşitul Salomeia Andronic ne este cea mai draga. tant, ascuns vederii. Uneori, sa presupuna o viseaza pe malul apei la pescuit de oameni şir burlesc de trişti actori ai divinei comedii Salomeia Andronic din Racaciuni se logica interna a naraţiei, alta decât a noastra, cu momeala în fo rma de hârtii de 100 de se revarsa inform (nu dupa o certamodalitate potriveşte perfect cu prejudecata noastra cotidiana. Alegem, acum, noi înşine sa euro. Trei barbaţi par sa fie ademeniti de compozitionala fo losita mai înainte de despre cine, unde, cum şi de ce un artist plas­ privim, numai, lucrarile nominalizate: momeala peştelui. în planul indepartat, o pictorul din Ţarile de Jos). Se revarsa tic este numit uneori naiv. Pictoriţa de la apa peştoaica tânara sta intinsa la soare. Tipul ameninţator, carnavalesc, înspre ipoteticul Racacinei povesteşte cu sinceritate, uneori Ta blou de nuntă, Maria Margoş de narativitaleal tabloului este unul simplu, privitor. În cerul obscur pluteşte o cu o anume savuroasa repeziciune, lucruri Apropierea dintre miri este discreta. direct, inspirat de procedeele benzilor nesfarşita insula pe care o masa sta intinsa marunte, povesteşte despre ciobanul care Mireasa atinge, sfioasa, braţul mirelui, doar desenate: visul se desprinde precum unor necunoscuţi, o insula nesfârşita spre trece pârâul, despre tânarul care mâna vaca cu buchetul. Mirele îşi apleaca, cu nesfârşita baloanele de sapun de capul peştelui. La abis. şi viţelul şi batrâna care da graunţe gainilor. tandreţe, capul sa atinga capul miresei. fe l, din clişeele benzilordesenate vine tipul Dealurile verzi inconjoara casele cu Compoziţia este izocefala şi aminteşte de de pensulaţie disimulata şi opţiunea pentru Calareţul, Catinca Popescu acoperişuri roşii şi biserica gri-albastru. mozaicurile de la Ravenna, în care împaraţii pata plata. Înţelegerea şi construcţia Printre flori de soare uriaşe, spre noi Nimic în tablou nu este pantagruelic, nimic Bizanţului sunt aparent egali funcţionarilor spaţiului reaminteşte excelenta picturii na­ rasucite, un neîndemânatic calare\ îşi grobian şi nimic fals fe stiv. Salomeia , imperiali, spunem "aparent; întrucât îi ive, liniile nu mai converg în niciun punct întoarce calul, nu vine şi nu pleaca spre Andronic nu trebuie sa recurga la artificii desemneaza suficient purpura însemnelor de fuga, de pe niciun orizont fluid, ca într-o nicaieri. Doar calul alb zâmbeşte a râde. narative, povesteşte despre satul ei cu un imperiale. lzocefalie contrazisa de locul bizara piesa de teatru absurd, piesa Picioarele lui subţiri şovaie sub capul uriaş anumit firesc pe care puţini alţi artişti, zişi devalmaş al picioarelor mirilor şi nuntaşilor, împotriva spectatorilor visatori. şi greabanul încordat. Sorencile ard şi se coc naivi, îl au. barbaţii, de-o parte, fe meile, de cealalta, cu Tot din recuzita clasica a naivilor, spre soare. Verdele vegetal de sub pitele oranj floare din tabloul de nunta, loc devalmaş ce narat9ri de istorioare, este caracterul transpare în cer şi se amesteca în peruzeaua luUan BUCUR

40

www.cimec.ro ARTE

Gradina cu vise

Sculptorul Neculai Paduraru a adaugat la numele constatat artistul, nu ingaduia decât o apropiere sfielnica neamplasarea, din rea-voinţa sau nepricepere, in spaţiul sau şi pe cel al satului obârşiilor, Sagna, localitate din şi cu apasarea unei poveri, care este conţiinţa propriei vital pentru care fusese conceput, insula lacului de la vecinatatea Romanului. A facut-o cinstind izvoarele şi responsabilitllti . Un subiect complex şi inhibant nu de Ipoteşti. Pâna sa dea la iveala aceasta ultima, definitivaşi legaturanedezlegatll cu lumea taraneasca,dar şi vrând sa puţine ori pentruun spirit criticneadormit, precum cel al fe ricita fo rma, sculptorul s-a oprit la mai multe variaţiuni, nu se uite cum, tânarrebel în Iaşi, inca neintrat la Institut, lui.Neculai Paduraru de la Sagna. Acesta a citit în cu tot mai vizibile tendinţe de sinteza de la o etapa la a izbutit printr-un vicleşug inocent, sub iscalitura de integralitate opera lui Mihai Eminescu, a reflectat cât i-a alta. Toate erau fe ţe ale aceluiaşi concept, mergând Sagna, sa fie selectatde un juriu naţional prestigios pentru stat în putere, a awt nopţi de vise şi de coşmar. Efortul gradual spre o sinteza tot mai profunda. Aceste versiuni Salonul republican şi sa sparga astfel zidul sonic, paşind sau statornic a fo st rasplatit încele din urma.A awt,aşadar, ce-au afluit spre varianta finala sunt expresia fe brilitaţii pe tarâmul artei mari. Criticul Dan Haulica, ponti ful de norocul, cum mi-a marturisit, sa ţina în mâini manuscrisele imaginaţiei creatorului, a neastâmparului cautllrilor lui azi al domeniului, cel care este unul dintre preţuitorii eminesciene. O binevoitoare bibliotecara de la Biblioteca şi umbletului dupa sublimitatea semnelor graficecapa bile sculptorului printr-o hermeneutica a Iauntricitatii Academiei i le-a dat sa le vada, sa le pipaie,dar cu sa devina semne sculpturale. Rând pe rând, situându-se semnelor, ce atrage atenţia asupra reavanului limbaj din legamântul de a nu umbla in ele. Le-a citit într-o ciudata intre cele doua realitllţi definitorii, izvorâte odatll cu opera acestui creator, a gasit ca în adaosul de nume oblicitate, fara sa le desigileze, la lumina lantemei, iluminarea tâşnita din versurile Lucetllrului", cerul şi " salaşluiesc conotaţii în directa legatura cu modul de descoperindIauntrul lor aşa cum te uiţi uimit într-opeştera marea, fundamente şi coperişuri ale pamântului, Neculai exprimare şi de vedere artistica. Brazdând spinarea, la stalagmitele şi stalactitele ce-s ireala lacrimare a Paduraru de la Sagna a imaginat in desen monumentul " noteaza hermeneutul, cicatrice dobândita la un drum, ori tavanelor nevazute. Dupa aceste lecturi, ca în Eminescu ca pe o coloana în vârful careia straluce scrisa cu fier pe trupul buiestrului, sagna", ca nume clandestinitate, s-a simţit mai acasa în lumea lui Eminescu ,,nemuritorşi rece" Luceatllrul. Pe soclude scoarţa terestra, " comun, e subsuma !lişi ea,în româneşte, ariei de înţelesuri şi într-o noapte taina s-a dezlegat, calea de urmat s-a de scoarţa de copac, de piatra,a serijelat cu o scriereparca prilejuite de umblet, de petrecereacalareţului în şa. Or,în luminat. S-a trezit, dupa ce îi visase pe Paciurea sumeriana curgerea trairilor eminesciene, cele carora profuzia proiectelor germinând fara numar, printre botezându-1 şi pe Brâncuşi tinându-i lumânarea, a luat Eminescule da întemeiere şi întrupare metafizica. Aceastll desenele lui Paduraru, ca în bronzurilelui, de o tranşantll de la capatul patului un volum din Eminescu. A deschis vrâstare a soclului sugereaza şi da glas, totodatll, prin originalitate, nu-mi amintesc vreo. invenţie viabila care cartea şi ochii i-au cazut douape versuridin Luceatllrul", liniile ca de portlltive, muzicalitllţii poeziei eminesciene, " sa nu ne transmitllfiorul mem�lui şi nerabdarea de a pomi". care cuprindeau ca intr-o ghinda majestuozitatea descoperita din vorbirile cu academicianul Zoe Artistul, încununat de importante premii stejarului ce va sa vina. Iar ceruleste tatal meu/ Si muma Dumitrescu-Buşulenga, din lectura scrierilor " internationale, azi respectat şi preţuit profesor la mea e marea". Toate s-au limpezi! din acea clipa pentru eminescologice ale acesteia. Artistul s-a gândit la un Universitatea de Arte "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti, creator. Eminescu sau trebuia sa fie o întruchipare moment dat în actul de creaţie, şi a şi pus în pagina, ca ar semneaza expoziţiile sale cu Nicolae Paduraru de la necanonica, nonfigurativa. Sa logodeasca parţile fi potrivitsa modeleze nişte reliefuri metaforeca plastice Sagna. Ultima deschisa este cea de la Iaşi, de la Galeria intregului eminescian, marea, cerul şi pamântul. ale universului poetic eminescian, pecare sa le placheze Dana", prin care s-au marcat, într-oimbraţişare a artelor A purces febrilşi bucuros la lucru şi a desenat zeci şi pe soclul monumentului, înnodând astfel legatura cu " plastice cu poezia şi muzica, 160 de ani de la naşterea zeci de schite ale monumentului, gândit a fi amplasat pe înaintaşii sai iluştri, precum Gheorghe Anghel, cei care poetului naţional. Eminescu-idei şi semne", cum se insula lacului de la Ipoteşti,daraflat şi acum, din pacate, au daruitrom ânilor superbetranspuneri sculpturale figu­ " intituleaza, este o expoziţie de o fa ctura aparte. Ne doar în gradina casei muzeu. În acest sens, Dan Haulica rative ale lui Eminescu. Reliefurile, ce aveau în miez înfaţişeaza odiseea creatorului in plasmuirea fa ce o inspirata paralela între destinul nefericit al silueta stilizatll a poetului, erau menite sa fie chei de monumentului Eminescu de la Ipoteşti.Ca mai toţi artiştii monumentului închinat poeziei lui Eminescu de catre deschidere a uşilor împaraţiei eminesciene şi îndemn spre români importanţi, Neculai Paduraru de la Sagna a dorit Dimitrie Paciurea, expus în 1920 la Bienala de la Venţia, intelegerea metaforei din sâmburele monumentului. Ca mult sa realizeze o opera sculpturala consacrata a carui fo rma de ghips a fo st distrusa iremediabil, un laitrnotiv, din toate aceste variante nu lipseau bolta Eminescu lui. A ars pentruvisarea sa, dar gestatia a fost pastrându-se doar marturii fo tografice ale superbei cereasca, intinsurile de ape, evident sugerate, şi ochiul lunga, a durat decenii, pentru ca sculptorul a parcurs nu plasmuiri sculpturale şi soarta monumentuluizamislit de mereu deschis, cel al poetului, un fel de axismundi. uşor drumul înţelegerii şi gasirii viziunii proprii, Neculai Paduraru de la Sagna, la fel de maiestru plamadit, Din aceste cautari febrile şi fertile s-a nascut originale.Perf ecţiunea de sfera a poeziei eminesciene, a dar tratat cu o ingratitudine asemanatoare prin monumentul cu masivitatea sa de templu la care oamenii sa vina sa se cumenice, fiecare purtând în suflet pe Eminescu al sau. Înainte de a sui în vârf şi a ecloza fo rma finala, artistul a vazut templul ca fiind aşezat într-o cuprindere mai larga, într-un topos sculptat, configurat ca memorial al spiritualitllţii primordiale. E de presupus ca sculptorul awsese în minte, procedând astfel, templele budiste, al caror admirator de substanţa a fo st Eminescu, integrate, bineînţeles, in univers, dar constituindu-se solemn şi graţios ca nucleu al acestuia. A optat într-un sîarşit pentruun semn într-o paradiziaca gradina a raiului. A rezultat o opera cu o valoare de metafora a nerostitului, o creaţiune concept, dar una deschisa, poftitoare a meditaţiei şi drumului spre patrunderea neînţelesului. Toata povesteaacestei geneze o regasimîn expoziţia de la Galeria Dana". E Gradina cu vise", în care artistul " " ne invita sa intramşi sa-I întâlnim la întoarcerea sa acasa, la Iaşi.

Grlgore ILISEI

41

www.cimec.ro Românii din jurul României

Ca oricare stat modern, vom constata un plus de energie, naţionale. Putem observa ca, de România are în componenţa sa bunavoinţa, bani şi hotărâre faţa de fa pt, toate statele din aceasta parte minoritatinaţionale şi la rândul sau oricare alt guvern din zona şi mai a Europei, cu excepţia Greciei, s-au se invecineaza, mai mull sau mai cu seama faţa de acţiunile timide, definitivat în lumina doctrinei puţin, cu tari în care traiesc, din palide, lipsite de coerenţa ale preşedintelui Statelor Unite, vremuri stravechi, români. Cel guvernelor României. Comparaţia W.Wilson, aceea a statelor puţin în ultima perioada istorica, între cele doua tari este necesara naţionale. Este, în fapt, concluzia statulromân a promovat o politica deoarece situaţia este destul de revoluţiei neterminate de la 1848. responsabila şi activa de respectare asemanatoare. Ambele state, în O chestiune în plus pentru a tuturordreptu rilor cetatenilor sai, contextul modem şi democratic al România este fa ptul ca populaţiile indiferent de etniaacestora, ba mai Europei comunitare din care fac româneştidin afara fruntariilor sale mult, a cautat sa sprijine în plus parte, dar şi ca membri ai aceleiaşi traiescîn state cu istorie şi traditie drepturile culturale, cultivarea alianţe militare,au obligaţii morale, politica fo arte diferite. Pentru a nu mai sunt o problema, ele au fo st Nimeni nu mai poate limbii materne, susţinerea culturii culturaleşi istorice faţa de milioane lamuri acest lucru este necesara o scoase din realitatea imaginata de descoperi apa calda. Regulile şi specifice şi reprezentarea de europeni care aparţin majorităţii, rapida trecere in revista. domnul Smimov. Deci, în partea soluţiile sunt deja stabilite şi minoritatilor naţionale din dar care nu se afla înauntru! Întâi, putem observaca o mare dinspre nord şi est a României, cunoscute. Aplicarea legislaţiei România în Parlamentul ţarii. Dupa frontierelor lor. Marele pas înainte, parte a românilor din apropierea românii fie sunt impartiti în europene şi a prevederilor Cartei o vreme în care tratamentul marele bine pe care 1-a adus României actuale au fo st cetateni categorii etnice distincte - ONU reprezinta garanţia unei minoritatilor naţionale era Uniunea Europeanaîn aceastăzona ai României, inca. din vremea moldoveni şi români, fie sunt datorii împlinite. Dar de aici pâna considerat, pe plan extern,nedrept, bântuita de fa ntasmele razboaielor Principatelor Unite, aici ma refer la ignorati cu totul. Aceeaşi politica la practica acestor principii este o tl!ra a se observa ca tratamentul etnice sau religioase este fa ptul ca locuitorii Bugeacului, adica la de ignorare şi divizare o întâlnim calc lunga şi anevoioasa. În multe întregii populaţii a României, a adus o soluţie. O soluţie a pacii şi fostul sud al Basarabiei,care, dupa şi dincolo de Dunare, la sud şi la situaţii, cum ar fi cea din valea inclusiv a românilor, era nedrept cu o soluţie a rezolvarii problemelor ce a apartinut Moldovei istorice, a sud-ves� unde, fo arte ciudat, însa Timocului, Transnistria ori din toţi cetaţenii României, evoluţia naţionale şi religioase. fo st îngloba! în Imperiul Rus, cu totul de aşteptat, românii au sudul Dunarii, este nevoie de democratica a statului român a dus, Fiecare ţara şi fiecare popor pentru a fi restituit Principatelor parte de acelaşi tratament, fie nu redeşteptarea şi consolidarea cel putin în acest domeniu, la o au problemele şi soluţiile la aceste Unite, dupa razboiul Crimeii. exista - oficial - ca în Cadrilater conştiinţei naţionale, a apartenenţei performanţa laudata şi dorita de probleme ce decurg din istoria, Locuitorii Basarabiei, la fel ca aceia sauMacedonia greceasca., fie exista., culturale şi spirituale la poporul multe guverne şi organizaţii. tradiţia, contextul geopolitic şi ai Bucovinei de nord, au fo st dar se cheama altfel, deci nu sunt român. Calea este una- cultura. Performanţa se numeşte prezentul economic şi cetaţeni români dupa Primul ceea ce ştiu ca sunt, ca în cele peste Cultura laica şi cultura religioasa. normalitate. Problema trata­ instituţional. Problema României Razboi Mondial. Aceste mari 70 de localităţi din jurul Vidinului, Pentruasta este nevoie de informare, mentului minoritatilor este cu în acest domeniu este ca nu şi-a grupuri etniceromâneşti au avut şi sau ca sutele de mii de oameni de de carti, de televiziune, de radio, adevarat un test al nivelului de clarificat poziţia oficiala faţa de au în continuare parte de un pe Valea Timocului, în Serbia de de ziare, dar mai ales de oameni democraţie la care se afla grupurile etnice româneşti din tratament diferenţiat din partea est. Lanordul Dunarii, în Serbia sau construiti,de profesori şi animatori societăţile. Dar un alt test, cel al strainatate, dar mai ales faţa de stapânirilor. Unii au fost în Ungaria ei sunt putini, deci sunt culturali. Asta presupune o buna responsabilitatii,este şi atitudinea statele pe teritoriul carora traiesc recunoscu1i ca români, altorali s-a români, au organizaţii politice şi cunoaştere a situaţiei reale în care guvernelor faţa de cei care, deşi nu aceste grupuri. În aceasta dorinta negat apartenenta la poporul culturale. Cu atât mai multe, cu cât se gasescromân ii şi cheltuieliatent se afla pe teritoriul administrat de de clarificare necesaraun lucrueste român, aj ungându-sela absurditati numarul lor scade de la an la an din facute. Acolo unde nu se pune ele, aparţin spiritual, cultural, dej a limpede - fa ptul ca statul de tipul inventarii unei alte pricina asimilariinaturale, care este problema unei redresari, ci a unei istoric popoarelor pe care le român nu are revendicari teritoriale identitaţi lingvistice - cea ultimul zvâcnet al asimilarii consolidari a conştiinţei naţionale, reprezinta. În noua Europa, avem bazate pe existenţa acestor moldoveneasca. Aceasta identitate forţate. este nevoie de sprijinirea unei vieţi câteva exemple de responsabilitate populaţii româneşti şi ca a fo st la rândul ei supusa unei Cercul se închide în zona culturale şi spirituale active prin naţionala extrem de vii, de întotdeauna a cerut acestora sa fie persecuţii sistematice, de la Maramureşului istoric, unde prezente reciproce, prinbiblioteci, convingatoare. Germania post­ cetaţeni fideli statului în care negarea caracterului latin la românii sunt autohtoni, rezistenţi, evenimente culturale majore, belica, unul dintre cele doua traiesc.Este o buna bazade plecare catalogarea ca" inferioara". O cultivaţi şi uitaţi de toată lumea, facilitati legale care sa priveasca motoare ale Uniunii Europene, are pentru a soluţiona problemele situaţie obişnuită la Chişinau este inclusivde cearomâneasca. Insulele circulaţia bunurilor culturale, de o politicadeclarat activa în privinţa românilor din jurulRomâniei, dar aceea ca rusofonii sa se adreseze îndepartate de români se afla în relaţii economice solide şi alianţe sprijinirii aspiraţiilor culturale, şi pentru construirea unor bune autohtoni lor care vorbescîn limba regiunea Odessa, în bazinul politice bazate pe interes şi avantaj spirituale, ale germanilor care se relaţii, bune şi durabile, cu statele lor sa vorbeasca omeneşte". Donului (aşezaţi acolo de Dimitrie reciproc. Pe scurt - este nevoie de o " afla., prin voinţa istoriei, în afara din jur, state construite, ca şi Oamenii vorbesc articulat doar în Cantemir), în Caucaz, în Siberia şi strategie şi nu de acţiuni agitate şi graniţelor sale. Tot aşaprocedeaza România, într-o perioada de limba rusa. În Transilvania, limba lakuţia, în Croaţia,Albania, Bosnia pompieristice. Pâna la urma, în ultima vreme şi Italia sau Franţa. afirmare la scena deschisa a ideii româna şi identitatea româneasca şi Macedonia (FZRM). Nu intra în consolidarea conştiinţei naţionale Rusia este un alt caz,care însoţeşte această scurtarecapitulare românii a tuturor românilor nu- i priveşte această politica unanim acceptată migranţi economici din Europa şi doar peromâ nii din jurulRomâniei, cu o atitudinece o apropie mai mult restul continentelor. ci şi pe cei dinauntru! ei. În acest de Statele Unite, anume aceea de În faţa acestei situaţii compli­ moment istoric, iată, Tratatul de la protector direct, uneori iritat, al cate, în care relaţiile externe ale Lisabona este în vigoare, românii etnicilor ruşi sau a unor categorii României sunt profundînriurite de se afla în fata unei alegeri de foşti cetaţeni sovietici. Dar condiţiile şi pretentiile autorităţilor fundamentale pentru viitorul lor­ România, ca toate ţariledin aceasta din tarile unde se afla grupurile pot fi o populaţie europeana sau o regiune, nu e Rusia. Şi nici nu vrea compacte de români, în care ideea natiune - parte aUniunii Europene, sa fie. România doreşte sa îşi con­ nationala poate deveni lesne un cu o importanta contribuţie la tinue drumul spre comunitatea factor exirem de puternic în cultura şi identitatea acesteia. Se statelor democratice. Dar se isca o politica interna din România, în va vedea ca viitorul românilor din întrebare - este Ungaria o ţara cu care bunele intenţii şi sprijinul cul­ afara României prefigureaza alte aspiraţii decât România? Ca­ tural pot fi fo losite prin viitorul românilor din launtrul ei. tegoric, nu. rastalmacire chiar împotriva Semnalele bune sau rele carevin Or daca vom privi acţiunile beneficiarilor, de autoritatile de la ei anunţa, tl!ra niciun dubiu, Guvernului Ungariei în favoarea straine,iar astase întâmpla demulte viitorul întregului popor român. maghiarilor care traiesc în afara ori din cauza luptei politice in­ teritoriului administrat de acesta, teme, ce- i de tl!cut? EugenURICARU

42

www.cimec.ro CEHOV 150

privirea fe brila într-unviitor incert. Criza unui idealism moral şi social investit, din pacate, în utopii. Fascinatia crescânda a unui mister teatral Sprijinindu-se pe o materie" saturata de banalitate şi " cotidian, de ritualuri degradate în vane stereotipuri - Cehov scriede fa pt şi un teatru metafizic. Prinatare caracteristica,el îl anticipeaza pe Samuel Beckett. Aşa cum anticipeaza, de altfel, şi teatrul absurdului - prin lipsa reala de comunicare a celor care dialogheaza: prin nonsensul agitaţiei şi puţinelor lor acte, ori prin insolitul unor scene pe muchia dintre tragic Un geniu al realismului psihologic, "'iaîl caracterizeaza Moscova, revine ca un laitmotiv al speranţei pebuzele celor şi grotesc. toate istoriile literaturii din lume pe Anton Pavlovici Cehov, trei surori ca unica şansa de a atinge o fe ricire pâna atunci Nu numai viziunea, ci şi tehnicile dramatice complexe de la a carui na!jtere (la Taganrog, lânga Marea de Azov, în interzisa. Si nu ma pot abţine sa nu evoc aici şocul şi rafinate fac din Cehov un premergator al extremei 1860), au trecut 150 de ani. Un creator care a devenit de mult extraordinar pe care l-am avut urmarind, în direct, fa imoasa " modernitilţii teatrale. Asistăm la o continua pendulare între universal, fiind considerat totodată cel mai occidental dintre montare a lui Juri Liubimov de la Te atrul Taganka . O " " privirea dinlauntrul personajului şi cea din afara lui. Şi ne scriitorii ruşi". Iar lvanov ( 1889), Pescilruşu/( 1896), Unchiul montare în care mari oglinzi reflectau scena şi sala, şi în care amintim un aforism al lui Nietzsche: ,,Adevaruri le sunt iluzii Va nea ( 1897), Tr ei surorişi Livada de vişini ( 1904), inclusiv chipurile noastre, ale spectatorilor se amestecau cu cele ale " despre care am uitat ca sunt imaginate . Totodata, Platonov (1881), de asemenea piesele sale într-un act, atât actorilor, facându-ne sa ne intersectăm şi identificam cu semnificaţiile importante nu trebuie cautate într-o secvenţa de tentantc pentru actori, ba chiar şi dramatizarile dupa proza personajele. înacest spectacol, catre sfârşit, exactpe replicile sau alta, ci se afla în piesa, în integralitatea sa. Trebuie sa ştii sa scurta (precum extraordinarul Salon n�6) au devenit noastalgice ale evadarii la Moscova - un zid al spaţiului în sa te l"'iicondus de fluiditateastarilor, atitudinilor; sa sesizezi permanente ale repertoriilor: în ţara sa natala, la Londra care ne aflama glisat. Şi ne-a dezvaluit... obişnuitaagitaţie "semnele", sa înţelegi ca scriitorul opereaza subtil prin (Cehov fiind cel mai jucat autor din Marea Britanie, dupa noctuma a strazii din Of"'i în acel moment. Eram, în Capitala, contraste, antiteze şi paradoxuri (între sentimentalism şi Shakespeare'), în SUA, China, Japonia, Iran sau America capitala URSS, dupa aproximativ 80 de ani, dar timpul nu catastrofa, între fa pt concret şi metafora, între şi plâns, Latina. rezolvase mai nimic în privinţa vieţilor oamenilor... Ceea ce râs între compasiuneşi ironie). Sa înţelegi ca ceea ce pare ,,solid" Un prestigiu ce se confirma, ca vital stimulent artistic şi era, totodata, şi o demonstratie a valorilor etern-umanului şi şi opac este, de fa pt, translucid. Sa înţelegi ca banalitatea ca ecou de public şi la noi, unde Moni Ghelcrter a realizat în a permanenţclor creaţiei cohoviene. na!jte, la un moment dat, un spectacol al misterului uman şi anii '60 un model de abordare stanislavskiana. Şi unde cap Nimic mai autentic şi totuşi nimic mai înşelător decât al enigme lor existenţiale. Aşa cum trebuie sa mai înţelegi ca de serie sunt Lucian Pintilie şi, peste ani, Gheorghe Harag, clogierea lui Cehov pentru fe lia de viaţa". " noima fiecarei scene ce se lasauşor descifiata,la primavedere, ca o culme de abordare a dimensiunii metafizice a lui Cehov, Pe cât de adevarat şi tulburator - realismul lui Cehov se cere apoi relativizată, şi provoaca, în fond, multiple care a plasat lumea "Livezii ..." şi în perspectiva unui tunel ramâneo caracterizarenedrept limitiativa. Caci, pede o parte, " interpretari . al timpului", a unui culoar spre "dincolo". Apoi: Catălina Cehov a preluat şi a dezvoltat cuceriri ale unor curente Nu o spun numai teoreticienii printrecare, noi, românii, Buzoianu, Alexa Visarion, Aureliu Manea ori Lucian afirmative spre sfârşitul veacului al XIX-lea. Scriitorul atras numaram doua personalitati cu memorabile contribuţii: Giurchescu şi Al. Daric (ambii cu neuitate versiuni scenice la de Maeterlinck a ridicat uşor detaliu! la puterea simbolului, Leonida Teodorescu şi Sorina Balanescu. Tr ei surori); Vlad Mugur, Andrei Şerban, Juri Kordonski (cu facâ.nddin acesta figurapoetica iradianta a unor stari sufleteşti, " Cele mai importante abordari din ultima jumatate de acel minunat Unchiul Va nea) de la "Bulandra" cu Horaţiu situaţii limita (Aşa sunt: pescaruşul , pistolul" sinuciderii " " veac au relevat cu stralucire în Cehov pe marele deschizator Malaelc în rol titluar') Dar şi: Claudiu Goga cu o bijuterie de ratate a lui Yo iniţki, dulapul" ca depozitar al fe ricirii " de drum al dramaturgi ei secolului prin perceperea lumii, atmosfera şi spirit, inspirată de Cerere in cilsiltorie. Si nu 1-"'i inocente a copilariei ; jocul de masca şi "numerele" Şarlotei XX: prin viziunea asupra geografici crizelor umaneşi prin atât de uita nici pc Radu Afiim care a scandalizat - inclusiv pe un Ivanovna ; sunetul coardei care îl plesneşte pe trccatorul originalul sau cod stilistic. prestigios cronicarbritanic - cu al sau Tre i surori - deopotriva misterios, care intreaba daca gara este drept înainte", din " În chip surprinzator, teatrul lui Cehov a devenit o fas cinat şi greu de acceptat. Livada ...") . " inepuizabila carte deschisa" unor lecturi extremde diverse Câţi dintre noi nu am vi brat la dureroasa profesiune de Mai departe: tablourile vieţii de fiecare zi şi mai ales " - nu puţine coerente şi convingatoare. credinţa artistica, dar mai ales umana !) a Ninei Zarecinaia: modul în care a compus Cehov imagini ale zbaterii umane - lngmar Bergman, Juri Liubimov, Nikita Mihalkov (în Sunto actriţa adevarata: joc cu placere, cu entuziasm. Scena între gravitate şi ridicol,ori replicile obsesiv reluate, cu infime " film) au recrea! ingenios structurile suprapuse, realităţile ma îmbată şi simt ca sunt frumoasa... Acum ştiu, înţeleg, variaţii - amintesc de pointillismul curentului impresionist, secunde, din labirintul situaţiilor de viaţa. Au dat magie Kostea, ca în ceea ce facem, ori ca amjuca pescena, ori ca am apt a prinde vibraţia luminii, mereu alta, de la o ora la alta. starilorscaldate într-o lumina crepuscul araşi, mai ales, temei scrie, principalul nu e gloria, nici stralucirea, nu e ceea ce Totodata: rare, dar puternice momente paroxistice, fugii ireversibile a timpului. Au adâncit contrastul dintre visam cu, ci puterea noastrilde a indura. Sa ştii sil-ţi porţi explozii neaşteptate - cum arfi agreSivadeclaraţie de dragoste inconştienţă şi luciditate, agitaţie ori imobilism şi vis, crncea şi sil-ţi pilstrezi credinţa (s.n.). Eu cred şi sufar mai a straniului Solionîi sau confesiunea Şarlotei Ivanova -trimit evaziune, curiozitate şi opacitate ; speranţa şi presentimentul puţin. Şi atunci când ma gândesc la chemarea mea, nu ma cu gândul la expresionism. eşecului. Au activat personajul coral" fa cându-1 mai mai tem de viaţa". Şi mai important este sa adâncim natura real ismului " însemnat decât protagoniştii. Au potenţat expresivitatea Câţi nu am înţeles suferinţa şi revolta unchiului Ya nea cehovian. Teatrul despre care vorbim nu reflecta doar cuvintelor (şi a situaţiilor) cheie, "iradiante". Au fructifica! sau resemnarea Soniei, care se sacrificasera inutil (ceea ce suprafeţe, ci rasfrânge, mai ales, ceea ce este ascuns dincolo specificul dialogului nu o data sincron, polifonic, mereu vor şi continua sa fa ca), privind neputincioşi la triumful de ele, complexitatea psihologiilor - cu contradicţiile şi dar paradoxal, în care fiecare vorbeşte de unul singur şi nimeni egoismului şi al mediocritatii unui gaunos Serebriakov ? ambiguitatea lor, cu paradoxul gravitaţii şi al ridicolului, al nu asculta pe nimeni şi în care tăceri le sunt rasunatoare", în Câti dintre noi nu am compasionat cu nefericirea lrinei, a aspiraţiei spre ideal şi al caderii în utopie. " care se suprapun şi se interfereaza zeci de platitudini - până Olgai şi Maşei, cu dorinţa lor de a sparge cercul îngust şi Peter Brook, în "Spaţiul gol", a atras atenţia asupra când ceva profund şi dramatic irumpe din strafundul periferic al vieţii ? Câţi dintre noi nu am simţit pe propria calităţii iluziei realiste a artei scriitorului rus de a crea impresii personajelor în mod naucitor. sensibilitate lovitura toporului sau sunetele stridente ale mereu schimbatoare, fapt care ţine treaza acuitatea " rândul lor, A. Efros, Otomar Krejea, MathiasLangholf fierastraielor care vor doborî inevitabil, Li vada de vişini , imaginaţiei noastre: " ... cu o infinita delicateţe şi grija Cehov La " au adus provocarea unor viguroase potenţ.ari a vânei groteşti. cu tot ce semnificaea: natura, camin, tradiţiefa miliala,elanuri a extras cele mai profunde straturi de viaţil. Le-a cultivat, (Un demers care porneade la insistenta lui Cehov pe faptul ale tinereţii şi, nu în ultimul rând, frumuseţe. apoi le-a ordonat într-un mod extrem de ingenios, astfelîncât ca a scris nu drame, ci comedii. Şi de la momentele de musi­ Realismul (care mai ales în ţ.arile de limba anglo saxona o parte a acestei ingeniozitaţi este artificial deghizati/pentru cal şi circ la care a facutapel. un pol opus,Giorgio Strehler, este asimilat naturalismului) este, la Cehov, puternic, ca rezultatul sa para o intruziune în realitate, ceea ce nu e La care a fo st cucerit de arnbitusul parabolic şi de imbricarea copleşitor: prin atmosfera" aceea în careoamenii beau votca, cazul (s.n.). " (asemanatoare cutiilor chinezeşti) a cotidianului, stau în jurul samovarului, joaca whist şi mai ales trancanesc, Parafrazândviziunea lui Brook asupra lui Shakespeare: psihologismului şi a comicului, a insistat în a sa Livadă ..." se cauta şi mclancolizeaza la nesfârşit, prin "starea" adevarul operei cehoviene îl constituie piesa in " magica pe alunecarile în oniric şi fantasmatic. sufleteascaşi morala a acestor oameni de prisos"care, apăsaţi integralitatea ei cu contextele, dar mai ales cu subtextele " sfârşit,ca sa ma opresc cu referinţele la spectacole de iarna ruseasca", nu ştiu sa se bucure de primavara şi sale, în ceea ce sugerează, mai pregnant decât ceea ce spune În " exemplare, Peter Stein (autor şi al unui volum intitulat toamna şi se intreaba cum o fi oare vremea în Afiica; prin direct. Trebuie sa asculţi ansamblul liniilor melodice, al Cehovul meu") atins sa recreeze viziuneamintala, proiecţia bogăţia şi concreteţea detaliilor de viaţa, prin autenticitatea articulaţiilor - expresii ale vietii. " imaginara a reprezentaţiilor mitice ale lui Cehov; adica a personajelor, a tensiunilor şi a fiicţiunilor din trele ele şi, mai Asemenea textelor greceşti şi asemenea celor ale marelui încercat sa refaca legatura cu modelul montarilor lui ales, prin conflictele eroilor cu propria lor conştiinţa şi cu Will - opera lui Cehov constituie o extraordinara cutie de Stanislavski. Nu am asistat, desigur, la un triumf al ceea ce le rezerva, inevitabil, soarta. rezonanţa care captează palpitul naturii, stridenţele vieţii arheologiei, ci la unul al artei strâns legate de viaţa şi Regasim şi în opera dramatica a lui Cehov un cotidiene, bataile inimii şi semnalele cosmice. deopotriva ancorate în valorile culturii şi în sensibilitatea cuprinzator tablou pictat exlusiv cu infinitenuanţe de gri şi Reunile într-un mozaic şi reverberate într-un contemporana. cenuşiu!) al vietii de la ţara şi din ora!je care - chiarcând sunt caleidoscop, scenele dramaturgi ei lui Cehov propun unteatrn ale condiţiei umane şi al crizei umane. O criza definitiva capitale de gubernie - par uitate de Dumnezeu. În care NatallaST ANCU banalitatea vieţii cotidiene şi lipsa ei de orizont, monotonia prin obsesiile singurătăţii, lipsei de comunicare, inutilitaţii, şi plictisul fac un eveniment de neuitat din prezenţa neputinţei, predestinarii la eşec şi al vinovăţiei legate de temporara a unei gamizoane. Şi în care idealul... . Moscova, toate acestea; prin spaima de ravagiile timpului şi prin

43

www.cimec.ro Tacere vorbitoare ... şi undeva, ca din cer, sunetul corzii care plesneşte ...

" a evenimentelor, imaginaţia noastrae în mod Li vada de vişini" se construieşteîn faţa egal angajata în fo rmarea ideilor noastre ochilor noştri, ca mai apoi sa se dizolve. despre aceste puteri, de care suntem atât de Sunetul corzii plesnite - pe care " deplin dependenţi (David Hume ). incercam sa-I dcsluşim ca element-cheie în Teatrul simbolizeaza în plenitudinea intelegerea acestei piese testamentare - expresiei sale vasta întindere a conditiei patrunde misterios în tesatura plurifocala a umane. Dumnezeu este singurul spectator semnificatiilor "Livezii ... " cehovienc. al omului şi acţiunilor sale pe scena vieţii. Marele regizor rusVsevolod Meyerhold Gordon Craig definea teatrul ca o a fost fo arte aproape de problema sunetului " revelatie de lucruri invizibile percepute de bizar, ciudat şi potenţial absurd, atunci când " privirea interioara . criticând interpretarea data de K.S. "În desfll.<;urarea vieţii omeneşti toate Stanislavski, odata cu premiera absoluta a sperantele, toate optiunile, toate amintirile Livezii" la Teatrul de Arta din Moscova, " noastre se concentreaza în momentul de spunea ca "partea acustica şi ritmul interior, luciditate frenetica al însufleţirii spre un asemanator unei simfonii ceaikovskiene "altceva", dincolo de marginirea ce ne obliga pe regizorul unui viitor spectacol cu inconjoara, spre un punct al departarii, spre aceasta piesa sa inteleaga cu auzul mai " Cotidianul cehovian este o ampla Cehov, extrage din viaţa de zi cu zi un acolo" unde chipul aspiraţiei poate întâi". " metafora, misterioasa prin obişnuitul momentele de sarbatoare, de iniţiativa, de atrage halucinant, ca fa ta morgana întreaga Simbolulsunetului corzii plesnite este surprinzator, o globalitate histrionica tensiune. Situaţiile cehoviene sunt vazute noastra energie vitala, ce incearca din deschis prin potenţa adâncimii sale, şi ar fi o seducatoare urzita prin "antropologie po­ în ceea ce au ele neobişnuit, bizar, inedit, rasputeri sa ne intretina conditia" (Andrei nebunie sa-i conferim o semnificatie precisa, etica". extraordinar, unic. Plcşu). aşa cum niciodata Cehov nu a lasat sa se Violenta banalului explodeaza prin Atitudini fo arte fine, aparent Seducţia unei amagiri ne însufleţeşte inteleaga. " înţelesurivodevilcşti ce tensioneaza eruptiv nesemnificative, aproape imperceptibile şi glasuieşte cu rezonanţe multiple Tristeţeatulburatoare a acestei comedii " alternanta tragic-comic, atât a dialogului, cât stimuleaza o stare histrionica complexa. destinul utopic al evadarii din alienarea cehovienc, care nu se exprima cu claritate şi a tacerii cehoviene. Singure sau în grupul Ca la Shakespeare, cuvintele provoaca torturanta. prin intriga, este sugerata prin prezenţa ce le poate justifica organic, virtuozitatea semnificaţii multiple, inducând stari Cehov, într-o scrisoare catre Gorki, acestui pol de ambiguitate, - sunetul corzii freneticaa palavragelii, existenţa mascata în nestaviliteîncarcate de emoţii. Evenimentele nota urmatoarele: Ne-am obişnuit sa traim plesnite distribuit simetricla sfărşitul actului " cuvinte, personajele se obliga printr-o stare neaşteptate formeaza un flux logic cu speranţaunui timp fr umos, într-o recolta al doilea şi al patrulea. emoţionala sa susţin a o densitate de contrarii imprevizibil, dar organic, ce structureaza buna, într-unroman placut, cu speranţa de a Livada de vişini" este scrisa în cheie " atât în planul vizibil al acţiunii, cât şi prin existenţa cehoviana. Nicio afirmaţie, nicio ne imbogati sau de a primiun post de poliţist. emoţională mai adânca, mai deschisa şi mai logoreeace contrazicedorinţa lor de a fllptui ... negaţie rostitasau comentata nu e îndeajuns Darn-am observat la oameni speranţa de a fi surprinzatoare decât ne-a obişnuit Cehov în Vorbele sunt accentele ce stimuleaza de claraca sa ne poata lumina... mai deştepţi. Îngeneral, tot mai mulţi ramân celelalte piese ale sale, iar intensitatea acestei reflexivitatea unei melancolii nesfărşite, Arta limbajului cehovian scapa în afara vietii - ca nişte cerşetori infirmi,în stari îşi gaseşte rezonanţe multiple în " capabile sa potenţeze o vitalitate ambigua, intenţiilor personale. Realitatea nu este nici timpul procesiunii religioase. sunetele energetice ale neliniştii. cursiva prin permanentaşi care în modul cel înfrumuseţata,nici înnegri nici modificata, Ce se petrece pe scena nu e Momentul" experienţei umane ta, " " mai bizar este numita plictiseala. "Plictisiţi nici semnificata" printr-o viziune concep­ reproducerea realitatii, ci realitatea prezentat în "Livada de vişini corespunde " şi plicticoşi", eroii se complac în farmecul tuala restrictiva. imaginata, altadecât sursaei de inspiraţie ­ intr-un fel corului din dramaturgi a lui Sofocle comentariului - oscilând hilar între Emoţionalitalea este raţiunea de a o alta realitateîn care motivatia de bazaeste şi serilor din Purgatoriu! lui Dante - noteaza luciditatea constatarii şi patima inocenta a exista a personajelor cehoviene. stabilita de anvergura expresivitatii. Francis Fergusson în studiul intitulat ,,Arta mistificarii. Inteligenţa şi stupiditatea Priveşti cu intensitate, curiozitate, şi Psihologia transformata în histrionicaa lui Cehov: sfărşit şi început". convieţuiesc într-o ambianta dinamica, aceasta realitate cunoscuta, nefardata, vie ­ comportament. Un teatru-poem al suferinţei cauzate de conturata de ridicolul grotesc la nivelul densa - te surprinde permanent prin Starea devine sursa a existenţei, iar schimbare. suprafetei palpabile şi patrunsa de un redimensionarea ei. Cehov este riguros şi personajele triumfllprin ineditulrelaţ iilor şi Cehov face textul transparent, dându­ tulburatorfior tragic în dimensiunea densa a incoruptibil. Intervenţia autorului nu este îşi fiinteazacaracterul în acţiuni ce sugereaza ne posibilitatea de a vedea prin el muzica tainuirilor. Vitalitatea atât de expresiva a vizibila ... Personajele actioneaza liber. În viaţa. acţiunii, poezia latenta a compoziţiei ca plictiselii este un cifru"apt de destainuire... Cehov exista substanţa pura mai multa Durerea este singura senzaţie organica intreg. " Plictisiţii traiesc pentrua se plictisi, cu o fa n­ substanţa decât cuvinte. O calitate a existenţei, în timp ce bucuria ne Lumea lui A.P. Cehov este plina de tastica energie ce le antreneaza reflexia... necunoscuta, fllra limite se întinde pe sub imagineaza traind. zgomote şi nu este vorba neaparat de sunete Plicticoşii se supun plictiselii cu devoţiune, text. Viaţa este intretinuta de risipirea ei. ciudate, care imbraca" acţiunea dramatica. " înregimentându-se voluntar în abandonul Textul face posibila doar ghicirea "Livada de vişini" este, cum spune În "Livada de vişini", autorul a imaginat un tristetii de unde îşi comenteaza cu pasiune secretului sau. Pe scena se naşteo imagine a profesorul american FrancisFergu sson, "un straniusemnal sonor, apocaliptic,care nu este monoton ia şi ratarea... Plictiseala cehoviana limbajului uman densa, ce trebuie poem al suferinţei cauzate de schimbare", o tipic pentru structura sa dramatica. leaga subtil viaţa de moarte printr-o fina şi radiografiata în profunzimile ei. drama a motivaţiei patetice adresându-se cu El este diferit de sunetulchitarei care se enigmatica relaţie complementara. Cehov nu Fiecare frazaeste o cheie pentru altceva precadere sensibilitatii poetice si histrionice. fa ce auzit în camera intunecatadin povestirea " ne propune raspunsuri, el ne lasasa cautam care semnifica mai mult decât palavrageala Piesa nu are o intriga bine definita în sensul "Soţul ideal , scrisa în 1903, anul scrierii intrebarile ce ne pol ilumina. Plictiseala, din prim-planul sonor al personajelor. Un clasic şi nici o conceptie în sensul motivaţii ,,Livezii ..." . sursa vitalitaţii universului cehovian, ne limbaj fa cut din pauze, ticuri, fraze etice, cu toate ca nu puţini au fost aceia care Cehov este un artist mult prea conştient poate aj uta în reformularea atât de falsificata întrerupte, sugestii - gasim adesea lipsuri au încercat să· atribuie un .,mesaj" şi o şi precis pentru a fi ingaduit apariţia într-o de traditie a conceptului de cehovizare. care redau mult mai bine esenţialul. Vorbirea atitudine programatica Livezii de vişini", lucrare a sa a unui incident gratuit care " Plictiseala nu este lâncezeala poetizata exista pentru ca oamenii sa nu se poata pentru a-i justifica structura şi a-i desluşi fixeaza doar o stare ce descrie atmosfera. desuet de melancolii fiivole, ci "conştiinţa" înţelege. originalitatea. Livada de vişini" este piesa desp3r1irii de " energizata de ratare, ce se defineşte brutal _ Trasatura specifica extraordinara a lui trecut, cu tot ce implica aceasta schimbare, prin fr ica de moarte. Sublim-ridicolul ••• Cehov este aceea de a nu predica nimic. bun sau rau, cu toata nostalgia pe care o cehovian isi contureaza expresiv identitatea "Suntem aruncaţi în aceasta lume ca Incidentele, aparent banale ca"în viaţa", sunt provoaca, dar mai cu seama, cu toata tristeţea în raspântia plictisului. într-un mare teatru, unde sursele şi cauzele de fapt constituite cu aj utorul celei mai trecerii timpului. Personajele lui Cehov nu suntcapabile fiecarei întâmplari ne sunt în întregime elaborate şi mai conştiente ştiinţe de a revela Coarda care plesneşte este simbolul sa-şi fo rmuleze într-un mod mulţumitor ascunse; nici nu avem suficienta viaţa latenta,simpla, naturala, obiectiva, ca suprarealist,aflat în strânsarelaţie cu prezenţa punctele de vedere, deşi se straduiesc din înţelepciune sa prevedem, ori putere sa întreg de sine statator. morţii. Acest sunet nu implica numai o stare rasputeri... Chiar atuncicând vorbesc despre prevenim unele nenorociri cu care suntem Independenta piesei fa ţa de orice de mirare", dar şi una de regret, aecentuând " ele însele, nu putem credita personajeleca ar încontinuu ameninţaţi. ordonare mecanica a conceptiei sau a intrigii nostalgic timpul trecut şi timpul care ne " furnizainf ormaţii ce le descifreaza structura Atâmam perpetuuîntre viaţaşi moarte, este semnul perfecţiunii artei realiste a lui trece". caracterologica şi nici ca cele spuse arafirma sanatateşi boala, bunastare şi nevoi, care sunt Cehov. Firul narativ aparent simplu, - inca din perioada vieţii scriitorului, a adevaruri care pot deveni suport de distribuite în specia umana prin cauze se­ încercarea eşuata de a pastrali vada de vişini persistat o neintelegere profunda privind credibilitate, crete şi necunoscute. -, este prezentata de Cehov sub lumina a caracterul optimist sau pesimist al acestei Din acest motiv, destul de rar poti Aceste cauze necunoscute devin astfel diverse reflectoare, fllraa finalizao concepţie urmari la Cehov sensul directal limbajului. obiectul speranţelor şi al temerilor noastre; precisa referitoare la aceastaîntâmplare. Cuvintele au harul de a ascunde mai mult şi în timp ce pasiunile noastre sunt ţinute în Situaţiile se schimba mereu, iar timpul sau par a vorbi despre altceva". perm311enta alarmade o nelinişti taaşteptare pentru luarea deciziilor vine şi trece. " 44

www.cimec.ro Tăcere vorbitoare ... şi undeva, ca din cer, sunetul corzii care plesneşte ...

ratat în jocul vieţii -sau, pur şi simplu -tac ciudat. Cehov s-a întrebat mereu daca ar fi Eu mor'' - acestea sunt ultimele cuvinte " - se opresc şi aşteaptă - ceva ce nu le este mai bine sa scrie piesa in trei sau în patru rostite, dupa ce a cerut o cupa de şampanie, clar - ceva ce îi redeşteapta pentru a con­ acte. Pentru ca, aparent, nu se întâmpla nimic de A. P. Cehov în noaptea de 2 iunie 1904în lucrari, precum şi al întregii opere dramatice tinua. Tacerea vorbitoare este la Cehov in actul doi, iar materialul dramatic pe care-I staţiunea Badenweillcr. cehoviene. elementul de contur al hislrionismului conţine ar fi putut fi distribuit echitabil in Împlinise in 17 ianuarie 44 de ani Derutaa fo st întreţinută şi de insistenţa practicat involuntar de personaje. Atunci celelalte trei acte. Actul doi i-a creat lui Cehov Sicriu) cu corpul neînsufleţit al lui Cehov de a-şi numi piesele comedii, iar când tac - personajele cehoviene sunt importante dificultăţi (in scris, în repetiţii). scriitorului Cehov, care, pentru Moscova, iluminate de seducţia vieţii. Numai in acele Stanislavski spunea: ,,Actul doi nu are nutrea o atât de duioasa dragoste", a fo st în cazul "Livezii de vişini" - "comedie, chiar " vodevil", spune autorul. momente de ispăşire burlesca a vocaţiei lor mişcare, in sensul teatral al cuvântului şi la adus din Germania intr-un vagon verde pe Trebuie sa cautam in interiorul operei tragice - se poate privi ca in lumina scurta a repetiţii pare monoton şi plictisitor. Cred ca uşa caruiascria "pentru stridii proaspete". semnul de autoritate distinct ce valideaza unui flash - cine suntem ! Identitatea îşi ţese e esenţial sa arati plictiseala de a nu face O parte dintre cei puţini adunaţi in gara " expresiv interpretarea sceptica, pesimista, misterioasa plasa mistificarii. nimic într-un mod cât mai interesant. pentru a aduce un ultim omagiu marelui dureroasa, în timp ce versiunea optimista Tacerea vorbitoare - este in universul Stanislavski i-a cerut în mod expres lui scriitor au urmat sicriu) generalului Keller promovata cu predilectie de Vladimir cehovian un semn al înţelesului. Cehov sa opereze câteva taieturi in text. adus din Manciuria, ce coincidenţă " Ermilov nu este decât o mistificare ce "Soarele s-a ascuns' Spune Liubov Cehov a rescris intr-un fel piesa. cehoviana, in acelaşi timp şi se mirau mult Andreevna, spre finalul actului al doilea al Livada ... ", se ciocnesc doua lumi, ca Cehov e înmormântat cu muzica militara. vulgarizeaza supleţea şi rafinamentul, În " stralucireaşi virtuozitate•creaţiei cehoviene. Livezii de vişini - inaintea sunetului corzii doua orânduiri, doua vârsle ale vieţii şi ale Când eroarea s-a lamurit, câţiva mai veseli "Eu mor" -ultimele cuvinte şopti te de care plesneşte -undeva departe" ca din cer''. morţii. Este o ciocnire intre tradiţie, au inceput sa glumeasca şi sa chicoleasca... Cehov inainte de a parasi scena lumii sunt Soarele s-a ascuns - ca şi cum ea ar spune convenţie, formalism, arhaic - pe de o parte Înurma sicriului lui A. P. Cehov păşeau cel viaţa a trecut". şi o lume noua, cu reguli şi conditionari mult o suta de oameni; unul vorbea de transfiguralc intr-o incandescenta poetica ­ " în structura launtrica a ultimei sale piese Odata cu proprietarii livezii - stricte: "Înainte, la balurile noastre dansau inteligenţa câinilor, altul se lauda cu frumuseţea acestei lumi dispare şi dominanta generali, baroni, amirali, dar acum trimitem confortul vilei sale de la şi vorbea cu "Livada de vişini". tara Sunetul corzii care plesneşte indica o devine atmosfera pierderii. Frumuseţea nu dupa funcţionarul de la poştă şi dupa şeful însufleţire despre frumuseţea peisajului din stare de veghe şi ca atare nu trebuie sa fie se limiteaza doar la cei ce stăpânesc de la gara" -spune Firs. imprejurimi. inteles doar ca didascalie ce sugereaza o proprietatea. Ea îi subjuga şi pe ceilalti şi Am gasit undeva un gând absolut Cehov voia pe scena actori care sa nu atmosfera. Cehov destainuie fo rta sa de contaminare. remarcabil al lui Cehov: "Femeile trebuie para ca joaca ... ei erau suflulunei vieţi- atât Stanislavski nota ca in timpul "Li vada de vişini - imperiul frumosului descrise într-un asemenea fe l încât cititorul de simple- încât puteau destăinui Viaţa. inca repctiţiilor când unul din actori a scos din -va fi sacrificată in numele utilului. Oare, sa simta ca jacheta sa este descheiată, iar din octombrie 1877, atunci când debuta cu iniţiativa proprie, spontan, un sunet imitativ pentru a trai , fiinţa nu are nevoie de frumos? cravata deznodata.." Ivanov" pe scena moscovita, dramaturgul " comparabil cu cel descris de Cehov, acesta, Inutilul nu poate sa se incarce cu valentele observa acid: Şi actorii şi eu suntem chemaţi " care asista la repetiţie, s-a întors spre cel în unei alte utilitaţi?" O data cu Liubov la rampa. in timpul unei chemari se aud cauza şi a exclamat: Exact asta voiam !" Andreevna şi cu Leonid Gaev, cuplul în interiorul fiecăruia dintre personaje huiduieli sincere, acoperite de aplauze şi de " Modul în care acest sunet îşi defineşte amagirii-delir, aceasta altă utilitate secreta, traieşle o livada cu vişini. De fiecare dată nu tropăit de picioare. Într-un cuvânt, oboseala sensul structural în piesa ne conduce cu nemarturisita, dispare şi piesa o înlocuieşte te intorci într-un loc anume şi nu fu gi şi un adânc sentiment de ciuda. Sunt scârbi!, certitudine in miezul artei contrapunctului, cu o dureroasa nostalgic. dintr-un loc anume. De fiecare data, fugi de deşi piesa a avut un succes substanţial." pecare Cehov a desăvârşit-o cu virtuozitalea "Dispariţia lor elegantă ne sugereaza tine însuţi sau te intorci la tine însuţi. Te vinzi Scriitorulincearca un an mai târziu sa-şi unui mare maestru. sensul frumusetii care abandoneaza lumea." sau te rascumperi. Ţarmul de adevar al piesei destainuie intentiile, ca o replica incitata de Construcţia de opozitii pregăteşte Livada nu ramâne decât sculptura in timp. este autoiluzionarea, autoama.girea. observaţiile critice ce-i solicitau implicarea interiorul intim al piesei pentru un fel de "Prezenţa a memoriei. Acolo unde nu mai Personajele îşi imagineaza ca sunt cu totul definitorie: "Eu nu caut - nota Cehov - sa recviem dedicat vieţilor dezarticulate şi este loc de intoarcere - se desăvârşeşte altcineva şi ca traiesc o cu totul altă viata. Îşi echilibrez conservatorismul cu liberalismul, nefericite din universul cehovian. amintirea." (George Banu) antreneaza şi îşi exerseaza imaginaţia în ci minciuna eroilor mei cu adevarul lor... Ar Cehov construieşte Livada de vişini" direcţia a ceea ce nu sunt şi şi-ar dori sa fie. fi timpul ca cei ce scriu şi mai ales artiştii sa Comediile lui Cehov despre tragicul " conditiei umane sunt orchestrale din ca pe o modalitate de dispariţie şi această Viseazasa fie ... recunoasca singuri ca nu pot inţelege nimic ambiante sonore stranii, misteriose, care dispariţieaduce cu ea frumuseţea inutilului. Paradoxal, dar ţărmul de realitate, de din câte sunt pe lumea asta, aşa cum au Lumea Livezii de vişini" - scrisa de Cehov realism al piesei este magia. Fantasticul recunoscut Socrate şi, mai târziu, Vo ltaire. releva o densitate a ambiguitatii ... " Personajele se aduna într-un loc, in timp ce murea - se sfarmăin pulberea de fa ntasmelor. Ocultismul necunoscutului. Mulţimea crede ca ştie şi înţelege lot şi cu întotdeauna afara - in parc - sau aşa cum cenuşa a amintirii - a ceea ce a fo st odată ... Duhurile ce nu pot parasi Li vada ... cât această mulţime e mai mărginită, cu atât li vada de vişini - sugereaza-în câmp, lânga Silit de vremurile ce se innoiesc, Lopahin - ...Nu mai exista demult o casa sauo i se pare ca are un orizont mai larg. Însa daca Ermolai Alexeevici - cel care învinge camera a copiilor". Ca şi cum totul ar fifo st artistul care se bucura de încrederea mulţimii o bisericuta parasita - aproape de conturul " incetoşat al oraşului - şi in interior,în camere iubindu-i pe cei care ii cunosc originea luat de vârtejul timpurilor. Ca şi cum zidurile aravea curajul sadeclare ca nu înţelege nimic îmbibate de plictiseala unui prezent trebuiesa îi sacrifice.Alta cale nu e. Nu şi nu! s-ar finarui t... Doar câtevaobiecteau ,,scapat" din ceeace vede, acestsingur fa pt ar însemna contaminat de amintire. Vo rbind, personajele Şi Cehov pare a spune "ca această logica nu surparilor succesive: un pian obosit de un progres în domeniul cugetarii, un pas cehoviene îşi confruntă viaţaca stare dubla, va putea sa-I vindece niciodata de muşcatura dezacorduri, o oglinda ce-şi tot schimba imens înainte ... traind şi traite. fr umosului, caruia el - omul ajuns - oglindirea, un cufăr de nuiele, scaune " " Jucând in propria lor existenta roluri capitalistul - nu-i va mai gasi leac. (George dezmembrate, tablia unui pat uitat, un dulap Parca eu nu ştiu ca asta e un spaţiu surprinzatoare pentru care nu au avut nici Banu - Livada de vişini, teatrul nostru) de carti imbalsamal în centenarul uitarii, infinit şi nu o bolta rotunda? Dar oricât priceperea, nici timpul sa se pregateasca, Lopahin, noul stăpân, nu are nimic agonizând plutitor vâslil de frenezii mi-aş incorda privirea, nu pol vedea cerul aceste fiinţe tulburate de neprevazutul dintr-un invingator. Sugereaza Livada... cu delirante, rama unui tablou, uncaluţ de lemn altfel decât rotund şi marginit" (Lev To lstoi situaţiilor în care sunt împinse incearca de soarele ei care se ascunde - un scepticism zburator ale carui aripi se amesteca printre - Anna Karenina). cele mai multe ori cu o violenta hilara, darşi fata de progres, de utilitate, de eficacitate, de bagajele ultimului exil, o tamburina, o plasa Temele cehoviene sunt descoperite şi cu o duioşie deloc sentimentala, sa-şi accepte pragmatism. Putem sa fim îndrăgostiţi de de prins fluturi, toateîncercuite de o punte­ dilatate in bizarul banalitaţii, în cotidianul partitura ca pe un fapt de viata - şansa a unui frumos, de inutil, de gratuit ?? frontiera între doua dimensiuni spaţiale ce misterios grotesc sau absurd, in obişnuitul eveniment ce îşi pierde însemnătatea Va lorile eternele pol fas cina ... nu reuşeşte sa decida unde e detenţia şi unde terorizant al trecerii timpului, dar conturul datorită dezacordului dintre miza oferită de A şti sa dispari ca fiinţa este poate fi libertatea... acestor teme, mai mult sau mai puţin ridicole, întâmplare şi puterea personajului de a urma, indispensabil dispari ţiei ca artist-este actul Deasupra "acestui peisaj" se afla un este întreţinut de privirea )ucida a constatarii. am putea zice, creator" acest traseu. preliminar. candelabru imens, de ceara şi lumini care-I Subiectul cehovian prin excelenta la " Destinul cehovian este jocul a carui A disparea inseamna a aduce cu tine acopera aproape în intregime. Un carevisa scriitorul este: "un om joacala ruleta, partitura nu ţine cont de pregatirea celor ceva iremediabil pierdut relativizând astfel candelabru contorsionat, legatura câştiga un milion de ruble,... se duce acasa, obligaţi sa-I transformeîn armoniespectacu­ orice victorie: Dispariţia perfecta va fi misterioasade succesiuni desperecheate, ca se întinde în pat şi se împuşca." " " lara. De aici pornesc atât bizarele situaţii pentru veşnicie cea a lui Oedip la Colona un carusel ars dintr-un grand guignol Infernul este o camera - spunea cehoviene, care par a dezvalui cu sinceritate (Gerardo Guerrieri). veşnic... În acest spaţiu îşi fa ce apariţia Dostoievski, iar lumea, o scena - destăinuise La Cehov, avem de-a face cu o Liubov Andreevna: Camera copiilor! Ce Shakespeare, neştiind poateca Plotinspusese dezarmanta - ca nu ştim nimic - ca ne " pregatim mereu pentru ceea ce nu vine demitizare şi o degradare a tipologiilor frumoasaşi ce draga-mi-eşti! Aici dormeam demult acelaşi lucru. clasicede eroi tragici. când eram mica ...şi apoi, mai târziu: Tot Dar omul? Ce poate fi el între aceste aproape niciodata şi ca întrupam la " în Livada ..." un singur eveniment dra­ aştept sa se întâmple ceva. Parca mi-e teama repere? întâmplare propriul destin ce ne agreseaza " , fie tandru, fie sarcastic, niciodata pur in matic este adus in discuţie: vinderea livezii. ca se darâma casa peste noi .... Omul prin identitate e cehovian. exercitarea" acestei implicari forţate. Actele unu, trei şi patru au o structura Nu întâmplător Livezii ... " i-ar fiurmat Atât şi nimic mai mult! " " Personajele vorbescdespre ceea ce ar trebui coerenta bazată pe economia de impulsuri o piesa despre îngheţul arctic ... o piesa pe sa fie rolul lor sau comenteaza ceea ce au navalnice. Actul doi este, insa, mai mult decât care Cehov a luat-o cu el... AlexaVISARION 45 - www.cimec.ro CEHOV 150

CEHOV • un mister etern?

Anul acesta s-au împlinit 150 de ani de la naşterea - 17 viaţa tllrasa dea nimic în schimb. Pendulând în permanenta ianuarie 1860 - luiA. P. Cehov, motiv pentru care UNESCO între trecut şi viitor, aceastll lume îşi pierde dreptul de a-şi a hotJirâtca anul în curs sa se numeascaANUL CEHOV şi în redimensiona propria istorie sau, cum am spune în termenii consecinţa ar fi salutar sa ne aplecam cu mai multll acribie estelicii teatrale, se poziţioneaza în comedie. Excluzând asupra operei lui. Hotllrârea acestui for internaţional mi se praxisul, singura forma de manifestare umana care autentifica pare înteleaptll,deoarece, alaturi de Shakespeare,Cehov este idealurile, acestea se transforma în pretexte de discuţie dramaturgul a carui prezenţa pe scenele lumii""este cea mai fanfaronarda, motiv pentru care fiecare personaj se poate substantiala. pune în lumina cea mai avantajoasa pentru sine. Astfel, ele To tuşi, a patrunde în universul cehovian cu un pas îşi închipuie prezentul ca o situaţie trecatoare şi aşteaptll un şovaitor, copleşiţi de pioşenie, dominaţi de canonul de slava viitor fa vorabil, ca pe un tren de lux, în care se vor urca înalţat de admiratorii sai, cred ca ar fi un prim act de tradare asemenea unor pasageri stilaţi şi care le va transporta spre o faţa de un artist care şi-a tllcut din luciditate bisectoarea artei destinaţie nu fo arte clar delimitatll în substanta sa, dar unde sale şi al carui spirit mustind de ironie acida este un îndemn cu siguranţa vor fi fe ricite. Raportul dintre repaos şi mişcare de a avea în permanenta o privire proaspata şi mai ales se particularizeaza vizavi de aceastll lume în doua stllri " " iscoditoare. aparent opuse: .,aşteptarea şi "pasagerismul . Rezultanta Spaţiul extrem de restrictiv nu permiteo analiza ampla dialectica a acestor stllri devine "starea de visare", singura asupra sensurilor şi semnificatiilor opereicehoviene, monu­ capabila sa umple un timp al aşteptarii şi totodatll sa dea mentala prin diversitatea şi profunzimea sa. Ma întreb, .,ce senzaţia mişcarii, de unde impresia absurda a primarului anume" determina de peste un veac sute de milioane de timpului subiectiv asupra celui obiectiv. Rarele momente spectatori sa fie captivati de universul cehovian, chiar daca de receptare neconditionata a realitatii devin tol alâlea în ultima jumatate de secol au asistat la reprezentllri ale momente de drama,dar care nu produc o schimbare calitativa dramaturgiei sale, evident schilodite de unii tortionari ai a esenţei existenţiale, glisarea reintoarcerii într-un "tunel al " arteiteatru lui (regizorii), suslinuţi de o criticateatrala tem bela timpului fiind mult mai comoda; însumate însa, ele produc nici macar nu-şi mai aduce aminte de el - trimite în deriziune ai caror protagonişti şi mai ales protagoniste nu depaşesc în diferite fo rme sentimentul neîmplinirii, care, printr-un sensul conditiei umane - creaţia şi procreaţia. Învaluitll în cadrul limitat al alcovului. fe nomen de conversiune, transgreseazanevoia de idealitate. umbra fa nlomatica a simbolicului "pescaruşîmpaiat", trufia Ne aflam în fa ţa unui mister! Efectul acestei situatii este mi marea existenţei. Nefiind fiintei umane pustieşte propria sa menire. În mod paradoxal Personal, cred ca "misterul"este continut atât în autentic, comportamentul lor devine ambiguu, oscilând între totuşi, în lumina pâlpâindaa lumânarilor, contemplarea morţii spiritualitatea autorului, cât şi în spiritualitatea noastra ca slllri de mare bucurie sau de mare tristeţe. Se aj unge la o raspândeşte o seninatate profunda asupra întregului. individualitati, care, dincolo sau poate împotriva unei rasturnare flagranta a valorilor, în care manevrarea cu Unchiul Va nea este o ipostaziere a PA RABOLEI LUI existente care se traieşte şi se consuma în mod empiric, are vehementa a conceptelor devine mult mai importantll decât IOV. Vanea, precum Sonia, îşi jertfesc vieţile pe altarul un sens pe cât de enigmatic, pe atât de imuabil. conceptele însele -fapt care da situaţiei un caracter de farsa închinat unei fa ntoşe pecare au investit-o în mod inconştient În încercarea de a lumina acest mister, voi emite o absurda. cu atributele unui zeu. Revolta în genunchi a lui Vanea, ipoteza caredupa informaţiile mele nu a mai fost enunţatll. Ceea ce le salveaza însa de la ridicolul definitiv este izbucnitll mult prea târziu, este ridicola, nu are relevanţa, Între anii 1896 şi 1904 Cehov a scris patru capodopere - luciditateacu care în finalîşi depaşescînfrângerea. Purificate, deoarece statutulsau de victima nu-i permitesa-şi depaşeasca Pesci1�ul, Unchiul Va nea, Tr ei surori şi Livada de vişini - întrebându-se cu gravitate asupra sensului existenţei, aceste condiţia intrinseca. Încercarea de a-1 împuşca pe Serebreacov capodopere care de atunci ne fas cineaza precum semnalele personaje ne impresioneaza într-o asemenea masura, încât eşueaza penibil, iar lânguirile sale dovedesc incapacitatea tainice ale unui magnetism de ordin spiritual; impulsurile un sentiment de compasiune şi înţelegere ne inunda fiinţa. sa de a se elibera. Impacarea cu Serebreacov este o lespede subliminale difuze reînviind în mentalul individual şi .,Daca am şti! Daca am şti!" - sensul este: Daca am pe care şi-o aşaza singur peste mormântul aspiraţiilor sale. colectiv memoria celor doua milenii de civilizaţie creştina intelege!!! Laitrnotivul monologului Soniei «Ne vom odihni! Ne asumatll şi care ne poate postula în conditia de prizonieri ai Tema BUNEIVESTIRIse constituie ca motivşi ax cen­ vom odihni ! Ne vom odihni ! >> este ecoul prelung şi propriei noastre neputinte de a intelege viziunea moderna tralal piesei Pescă�ul. Este o enigma apariţia unui pescaruş, voluptuos al impacarii cu destinul. În atmosfera crepuscu­ asupra sensului existenţei umane. Rezultll o lume agonica în vremurile respective, în plina stepa. El pare mai degraba lara a abdicarii, sunetul indepartat de toaca rezoneaza ca o ce va clama tragic sau ridicol propria sa incapacitate de a-şi un trimis, poate purtatorul, prin însaşi prezenţa lui, al unui chemare spre o altllviaţa sau poate în neant. depaşi captivitalea în care s-a autosurghiunil. mesaj care în prima instanţa, din cauza superficialilllţii spe­ Previzionând, daca ma pot exprima astfel, apropiata sa Astfel, în Tr ei surori este tratatll tema IZGONIR.llDIN cificumane, scapa înţelegerii personajelor. Dealtf el, cu puţin retragere din viaţa, Cehov lasa în seama generaţiilor ce îi vor RAI.Exilale într-un oraşe! anostdintr-o gubernie îndepl!rtatll, înainte de apariţia materiala a acestui semnificant, Dom - de urma esentiala întrebare: "Ce fa ce omul cu viaţa sa?!" - cele trei surori spera cu ardoare sa se intoarca la Moscova, profesie medic şi prin urmare o persoana a carei structura întrebare dintotdeauna şi care în mod fundamental nu şi-a acolo unde în copilaria lor traiseraca într-un PA RADIS. intelectuala este de ordin raţionalist - are o premonitie pe gasit incaraspuns ul. Extazul traitde Ranevskaia în momentul Frapantîn aceastll lume este refuzulcelui de al doilea termen care nimeni nu o remarca, spunând: ,,Atrecut un înger!". regasirii Livezii de vişini ne trimite cu gândul la aureola al triadei temporale: trecut-prezent-viitor. Aceastll atitudine Faclologic, ceea ce se întâmpla apoitine de zona far sei mistica pe care minunile o poartll în sufletul oamenilor. O se releva ca o consecinţa a trasaturii caracterologice specifice tragice: gestul absurd al sacrificarii prin împuşcare a uriaşa sete de ideal, de frumos, redimensioneaza realul, unei anumite spiritualitaţi umane incapabile de a-şi Pescaruşului de catre Treplev se reflecta în propria sa inducând o stare de jubilare a miracolului existenţial. Dar materializa idealurile. Bântuitll de un egotism care îi va fi sinucidere; copilul Ninei moare la scurta vreme dupa naştere; ineluctabilul mecanism al evolutiei societatii umane - în fa tal, ea se populeaza cu personaje care aşteaptll totul de la iar, în final, Pescaruşul împaiat din ordinul lui Trigorin - care numele rentabilillltii şi al profitului - deşertificaspiritul uman. Voi reda integral ultima indicaţie a autorului: .,Se aude un zgomot depl!rtal, ca din cer, ca sunetul unei coarde care plesneşte, un sunet trist, stingându-se încet. Se face tllcere, se " aude numai cum departe, în li vada, toporul loveşte în vişini. În gânduri le noastre se insinueazaeterna dilema: unde se afla adevarul de urmat, în DETERMINISM sau în LIBERUL ARBITRU? Aceastll profunda dihotomieramâne o veşnica TA INĂ!

MirceaMARIN

46

www.cimec.ro Teatrul din Oneşti • decembrie 1917

·�: r H'ti/-1•" Departede a ne bucura, ca poate ne scapam viaţa, ne-a '1Yv� mâhnit într'atâta, ca ne-au slabit toate puterile trupeşti şi sufleteşti. Am vazutcolonei plângând, cari mai înainte, în lupte, sfidau moartea în rândurile iubi�lor lor ostaşi. O linişte de mormânt s'a coborât în sufletele noastre, În plin razboi de întregire nationala, pentru armaturanoastra sufleteasca era sdrobita. români, iar pentru istoria universala - Primul Razboi Trebuia un suport moral, care sa ne repuna în starea Mondial ( 1914-1918), la Oneşti, în zilele Cracilmului sufleteasca dinnainte, sa ne redea voioşia şi curajul. 1917, a fo st inaugurat un TEATRU, o instituţie de Atunci un psiholog de maremerit, vazândaceasta stare ar/ii În plin teatru de riizboi, în cadrul unei mari acţiuni/ de descurajare, comparând cele doua stari de azi - armisti�ul mişcaride sufletşi de spiriVculturale, numita CASELE -cu cea de eri - lupte aprige, şi repercusiuneafiecarei a asupra NAŢIONALE, începuta cu un deceniu în urma, la sufletului ostaşilor pe front, a gasit un leac minunat. Bârlad, la 15 noiembrie 1906. Totul putea fi pierdut, afara de onoare. Cu ceeace ne Casa Nationala de la Bârlad, initiata şi construita ramasese eram datori sa pregatim ziua de mâine! din banii lui de filantropul ing. Stroe S. Belloescu Dl. Col. 1. Manolescu a pus în mişcare toate resorturile ( 1838-1912), senator, profesor la liceul local, însuma lui sufleteşti, şi ca un mare român, ostaş-erou, nu s'a lasat trei activitati culturale: biblioteca publica- pinacoteca învins de moment, a adunat în jurul sau pe carturarii depe -muzeu. front, unii în convalescenţă în urma ranilor primite în lupte Instituţia CaseleNaţionale, aparuta în plin razboi şi greutati de tot fe lul. Toti aceştia stimulaţi de inimosul şi initiata de ofiţeri de cariera, va avea un program de iniţiator, s'au strâns, sflltuit, şi hota:rârea odata luata, a fo st activitati socio-culturale mai larg, mult mai complex pusa în aplicare repede, ca la razboi. Nu era nici un moment şi antrenând în mişcare toate straturile societatii din de pierdut! România: religioasa, civila, militara, pentru Atunci, iubitul nostru de azi şi de eri, Generalul Ion Manolescu, a pus în mişcare ldeia" înalţătoare, salvatoare, modernizarea ei. " Întreaga actiune a institutiei Casele Naţionale pe care a avut-o de mai înainte, dându-i un început de era neguvernamentala şi a durat, extinzându-se pâna înfl!ptuire pe frontul Diviziei a XII, în vara anului 1917, la la 30 decembrie 1947, data abdicarii regelui Mihai Dorasca. Ve nind ca Şef de StatMajor la Corpul IVde armata, 1 " de Hohenzollem-Sigrnaringenşi sovietizarii României, PRIMA CASĂ NAŢIONALĂ: a adus cu el "ideia a carei aplicare devenise o mare şi ur­ când a fo st desfiintata şi trecuta sub oprobriu de noua TEATRUL DIN ONEŞTI genta necesitate. orientare, de "intemaţionalizare proletara" fortata, Pentru punerea în aplicare a acestui plan de ac�une pe front trebuiaun loc de reuniune, de adunare, o sala. Dl. Col. devenita, în prezent, "globalizare". de VA SILESCUSIMION Arhitect 1. Manolescu,a ordonat sa se construiasca în cea mai mare ••• graba şi discreţie, cu mijloacele modeste de care dispuneau, Casele Naţionale împlinesc un sfert de veac de o sala, în care sa ne putem întruni. Primind ordinul executarei Cercetari de biblioteca şi arhiva ne-au condus la activitate culturala, economica şi nationala, desfaşurata pe acestei sali m'am gândit sa execut o sala estetica, care sa descoperirea de texte edite şi inedite privind tot cuprinsul României Mari. serveasca şi mai târziu, cu care gând am aşezat sala lânga construcţiaTEA TRULUI din ONEŞTI, pecare le dam Prima Casa Nationala a luat fiinţă pe front, la Oneşti, Şcoala din Oneşti. Aşa a luat naştere "Te atrul dela Oneşti"', publicitati i. unde pentru necesitatile momentului, creatorul lor, General prima opera pe teren a Caselor Naţionale, opera realizata pe Astfel, publicatia ,,Rasaritul", Chişinau (1 sept. Ion Manolescu, pe atunci - 1917 Decembrie - Col. Şef de front. 1918-mai 1944) subintitulata "Revista pentru Stat Major, al Corp. IVArmata, a tradus în realitate gândul învaţătura şi îndemnuri bune", coordonatade generalul sau de mult conceput. Ion Manolescu( 1869-1948) şi de scriitorul !. U. Soricu Pentru înţelegerea importantei şi rolului jucat de TEATRUL ONEŞTI (1881-1957), a fo st organul de presa al instituţiei ac�unea începuta şi sustinuta pe front, de ini�ativa Caselor Casele Nationale. Generalul Ion Manolescu se Nationale, în cele ce voi arata, e necesar sa ne întoarcem cu PROGRAMUL SEU� AIITISI1a...t..rnRAN. DIN Jl I41WJ'Aallt ltl8 implicase în mai multe actiuni nonguvemamentale, 25 ani în urma, pe la finele anului, 1917. detinând funcţiile de director general al Cercetaşiei Ostaşii depe front, într'o perioada de ragaz, în lipsa de 1. /. U. Sorlca, De•pre poaiile populaR Române, de preşedinte activ al Societatii "Mormintele actiune pe front, îşi depanau gândurile: do ..Uboi (coalorinlio). Eroilor", dar, în primul rând, de preşedinte activ al Se vedeau pornind cu entuziasm la lupta, pentru 2. R,o,srnr. u.. erturi -lt.li•nea ÎD Alpria desrobirea fraţilor din Banat, Ardeal şi Bucovina, visul (orhe-� CaselorNationale. Era autorul a peste 20 de carţi, cum J. Sr. /o rtttca-84/CJ.ptl, venari oriP.alo ar fi: Armata in fa ţa noului curent de culturii (1909), tinereţei lor, al parintilor şi stramoşilor lor; apoi succesele r::iee de autor. 4. T. s,.JI"...,. S�mi mâoc:lro ade­ Cultura şi apilrarea naţionali! (1926), Cultura fulgeratoare ale începutului, când din prea mare avânt şi din viro� doiDl cin,.ti de Sab.Lt-Preclo...... poporului şi spiritul democratic (1930) ş.a. Ceea ce lipsa de experienţă razboinica am suferit grele pierderi din S. A. Enlfpuca. •..-.uri ariPnale. zile de trebuie menţionat este fa ptul ca efervescenta creata de partea inamicului venind în mare numar dela Ve rdun, a carui SL lonoocu-Bilecoti. 6. G. A. mişcarea Caselor Naţionale a antrenat întreaga despresurare s'a fl!cut graţie intrarii noastre în razboi; apoi, Din/<��, .C...oli�a, potpuri• aaP. onol (orbeotri). populatie, tineri şi batrâni, pe care presa timpului a retragerea dupa lupte înverşunate cu fo rţe înzecite ca numar, Dano. " relatat-o. şi însutite ca "scule ; apoi, înghesuirea armatei noastre în luce:putul la o ...... precia. La împlinirea unui sfert de secol de la iniţierea munţii Oituzului, unde cu lupte grele şi sacri ficii mari, am 81/a mişcarii, au fo st editate doua lucrari de sinteza: Casele oprit navala inamicului, care urmarea taerea retragerei trupelor Naţionale. Doctrinilşi realizare. /916-1941 (Bucureşti, din Dobrogea şi Muntenia. Mi-a fost dat mie norocul sa-mi leg numele de frumoasa 1941, 273 p.) şi Omagiu Caselor Naţionale la În fine,o iarnanapraznica, 1916-17, dupa multe lipsuri, instituţie a Caselor Na�onale, prin însarcinarea primita dela implinirea unui sfe rt de veac de activitate. 1916-1941 care ne-a adus exantematicul şi, în fine, o stea calauzitoare, o Dl. Col. Manolescu. Ma gaseam pe front, detaşat de Direcţia (Bucureşti, 1941, 212 p.). speranţă, primavara armatele refl!cute, gata de lupta noua, Baracamentelor, de pe lânga Cartierul General, pe lânga În cartea care omagiazaCasele Naţionale, textul care ne-au dat victoria dela Ma�ti şi Maraşeşti. Corpul IV, la Oneşti, unde amexecutat pavi lioanelespitalului " semnat de arh. Simion Vasilescu prezinta direct fe lul Urmeaza apoi defecţiunea ruseasca, din care cauza a ,,Regina Maria Nr. 1: apoi patru pavilioane - spital a 104 în care a fost ridicat Teatrul din Oneşti şi de cine, trebuitsa acoperim singuri sute de kilometri de front. paturi - în vederea ofensivei dela Maraşti; baracarnente transpunându-ne la locul cu pricina. Toate le-am suferit şi nu ne-ampierdut curajul. Speranţa pentru avia�a româna şi franceza, bai, lucrari edilita:re la LaArllivele Istorice Naţionale, Sediul Central din şi credinţa noastra în victoria finala şi în dreptateaneamului Oneşti; pavaje, puţuri, lucrari sanitare, în comuna şi în Bucureşti, Fondul CasaŞcoalelor, am descoperitactele nostru,ne sus�neau sufleteşteşi ne înta:reau trupeşte,cu toate locuinţele unde erau înquartiruiţi 9fiterii Corpului IV şi ai constitutive ale donatiei fl!cute de coordonatorii priva� unileîndurate. Nu ne speriau nici proectele ce se fllceau Misiunii franceze ataşata pe lânga Corpul IV, şi alte " numeroase lucrari necesare armatei. acţiunii de construire a teatrului, generali şi militari pentru "Triunghiul Morţii sau calvarul unei retrageri pe de toate gradele. Donaţia fl!cuta statului a fo st preluata meleaguri streine, nesigure! În acest scop mi-am fo rmat din militienii ce mi-erau de Casa Şcoalelor, institutie subordonata Ministerului Ne aştepta moartea în razboi şi nu ne-am descuraja(, puşi la dispoziţie şi din mici grupe de soldaţi activi, detaşa� Cultelor şi Instrucţiunei Publice, cu asentimentul eram gata s'o primim, privind'o drept în faţă. Exantematicul dela Batalioanele de geniu ale diviziilor Corpului IY, "o " şefului statului prin semnarea unui decret regal. duşman, invizibil şi-a luat partea sa de jertfe omeneşti; am companie de lucratori , cari lucrau cu tot sufletul pentru Reproducem, în continuare, o parte dintre textele rezistat şi am trecut. Când a venit însa ştirea unor tratative de nevoile armatei. O pregatire technica bazata pe principiul menţionate. armistiţiu, în loc de bucurie - cum ar fi fo st de aşteptat - durerea cea mai vie ne-a cuprins pe toţi, soldaţi, ofiteri şi Mircea COWŞENCO comandanţi.

47 - www.cimec.ro TEATRUL ONESTI lliii!IICURI 24 L\NUA111E 1918 ORIU! O SIIARA Teatrul din Oneşti FESTIVAL unnat de dans organizat de

decembrie 1917 Escadrlla Farman 2

PROGRAM Coolorio!i, Cdp. T4•/doonu

PARTEA 1-• 1. Aci, întruniţi într'un manunchi, fr aţi de arme, de o...... 2. c .....,; (Trupa Eoudriloi). P.. at DOitrU suferinţa şi de simtire românească, carturari, artişti, et�. Fromo11ul Petre:. profesori, medici, preoţi, agricultori, muncitori şi altii, }. Declomapi, Coporolol UJUrolu, La fDIC&, diviziunei muncii, m'a aj utat sa trag cel mai mare randament s'au pus pe lucru, şi prin producţiile lor spontane, pe Ketti. Pravo•lavnicul Ciomag. din munca acestor modeşti lucratori,fo rmaţi ad-hocpe front. terenul literar, muzical şi prin acte de aj utorare, a copiilor PARTEA Il-a Cu concursul, cu îndemnul O-lui Col. 1. Manolescu şi şi satenilor, au modificat starea psihologica a oştenilor de cu aj utorul lui Dumnezeu am facut planul Te atrului dela pe front.. 1. Onpclul, 1 act războinir, de Mlltol/ Oneşti, ce s'a executat în 7 zile, pe un ger napraznic. S'au dat producţii pline de însufleţire, cari au c.Jasitllla. Oamenilor companiei de lucratori, li se da ceai, de mai provocat mare entuziasm: am intrevazutastfel renaşterea 2. Decl.... o(ii: fi,..._o-clock. CIJ/I. U,aro/a. multe ori pe zi. Eu însumi, prin bunavointa Parintelui unei Românii noi, şi cu modul acesta, am putul suporta 3. Cuplerul •uJOKat�lor 4. Cuplete. tenor Stdm•c.u-Ruma. C. Moisiu,un inimos membru fo ndator alCaselor Naţionale, umilinţa de moment! aveam partea mea de îngrijire. Nu ne mai temeam de soarta ţarii;ea se plamadea aci DANS Ceva despre Te atrul din Oneşti: De fr ica şi aiurea - aiurea - caci dupa Oneşti, s'au construit Casele exantematicului, îmbibam pardoseala cu petrol.Ca sa nu ia Naţionale dela Caşin, unde s'a executat un teatru identic, foc, am facut focarele sobelor, patru la numar, câte doua de puţin amplificatde catre arhitectul IordacheNicolaiţa; la fiecare lature longitudinala, peafara, pe unde se facea foc ul, Târgui Trotuş, de catre Ing. Profiri,carui a i-am dat planurile şi nu eraastfel pericol de foc. la6/ll/918; la Borzeşli, leaganul Voevodului Ştefan-cel-Mare, Teatrul avea o loje, o scena cu culise şi loc pentru executat de mine cu ajutorul O-lui Arh. Culuri: la Paşcani; orchestra, camere pentru imbracat artiştii. Deschiderea Munteni de Josjud. Vas lui, unde parintele Const. Moisiu, teatrului, a fost o revelaţie pentru superiorii mei şi pentru dela Oneşti, a fo ndat cu concursul O-lui General Ion contribuţia mea ca Arhitect am fost recompensat cu marea Manolescu, o frumoasaCasa Naţionala, pecare a prezidat-o numai prin cultura sufletului şi educaţia fizica se putea fo rma oameni, oameni adevarati, "oameni de nedejde" ca onoare de a lisocotit al 6-lea sau al 8-lea fo ndator al acestei pâna la plecarea sa din localitate. mari şi frumoase Instituţii. Pe lânga producţiile teatrale cu scopul de a ridica Dl. General Manolescu. Ce a facut Generalul Manolescu şi colaboratorii sai Când totul a fo st gata, am aranjat "Pomul de Craciun" moralul ostaşilorpe front, s'au facutşi opere de caritate. şi am plecat sa-mivad soţia la Iaşi, unde se refugiasede urgia Omul de conducere, trebue sa iubeasca pe conduşii din aceasta instituţie,este în afara de orice lauda. De câte vremurilor. sai. ori, drept raspuns la discursuri frumoase, pline de Mare mi-a fost bucuria când, a doua zi de Craciun, a Unde-i dragoste putina, lesne-i a gasi pricina! zice promisiuni, n'am auzit spunându-se: venit un sol al CorpuluiIV armata sa-mi propuna sa merg un proverb românesc. Vo rbe! vorbe! vorbe! Instituţia Caselor Naţionale a pus fa pta înaintea la 1. G. Duca, Ministrul Instrucţiunii Publice, pentru a-i Dl. Col Manolescu, întrunind aceste mari calitati ale prezenta actul de Donaţie prin care ostaşii de pe front, ai iubirei aproapelui, are toate calitatile ceruteunui adevarat vorbei. " Industria casnica, Caminuri de ucenici şi altele sunt Corpului IV Armata, fo ndatori ai Casei Naţionale dela conducator, "nascut iar nu facut . El n'a uitat copiii, Oneşti, doneaza Teatrul dela Oneşti, realizat de ei, vaduvele, şi puţinii sateni nevoiaşi din Oneşti şi fapte concrete, cari au precedat şi poate au stimulat Statului, prin Ministerul Instrucţiunii Publice şi Cultelor. împrejurimi, pe cari i'a aj utat cu mijloacele modeste de iniţiativa oficiala. Urma apoi, ca în numele fo ndatorilor - printre care ma care dispuneam: din cauciucuri vechi, am facut opinci; Prin invataturi şi îndemnuri bune se lucreaza la prenumaram şi eu, sa invit pe Dl. Ministru sa ia parte la desvoltarea mintei şi a sufletului, la fo rmarea"Omului de din haine vechi, cazone, am facut hainute pentru copii, " inaugurarea Teatrului Caselor Nationale din Oneşti. executate în atelierele înfiinţate ad-hoc, ale companiei Nadejde . Ministrul,fo arte mişcat, a laudat în termeni entuziaşti mele de lucratori; ceia ce i-a adus O-lui Colonel porecla: Odata cu Casele Naţionale, un nou soare a rasarit pe plaiurile ţarei noastre, cu urmari fe ricite. aceasta initiativa, dar. neputând participa, a delegat pe Colonelul Manolescu, "Croilorul". Dl. Director General N. Dumitrescu, preşedintele Societatii Apoi, cu putin zahar, sapun şi alimente s'au facut Cel mai frumos exemplu al activitaţei acestei " frumoase institutii, îl formeaza realizarile dela Breaza, "Tinerimea Româna" - care nu poate uita nici azi ce a pachete, cari s'au distribuit la "Pomul de Craciun ridicat vazut în manifestarile ostaşeşti dela Oneşti. în sala Teatrului din Oneşti, de Craciunul anului 1917. locul natal al Generalului Manolescu, unde energia /a­ Odata Teatrul inaugurat, s'au succedat aci, cele mai Animatorul nu s'a mulţumit însa a lucra numai pe tenti!a populaţiei, temeinic organizata, a produs în timp neuitale manifestari ostăşeşti, cu un elan patriotic, care a front. Mişcarea inceputa, trebuia continuata, unele lipsuri, adevarate avuţii. înviorat pe toţi ostaşii mari şi mici. constatate în timpul razboiului, trebuiau înlaturate, şi Aratând, când a luat naştere Teatrul din Oneşti, reproduc doua programe ale reprezentaţiilor cari s'au succedat pe aceasta scena. Nu va scapa nimanui scopul urmarit şi entuziasmul ce aceste reprezentaţii au stârni! printre auditori. Pentru a fixa mai bine tipul construcţiilor Caselor Naţionale, s'a publicat un concurs între arhitecţi cu un program cuprinzator: O sala de sfaturi şi teatru; o sala de biblioteca şi de citit; o sala de expozitie; o bae, odaie de tir distractiv, un pavilion de hora: popice; aparate de gimnastica şi diferite jocuri distractive pentru toate vârstele. Uu bufet cu bauturi fara alcool. Închei aceste rânduri, facândcele mai calde urari de viata lunga Instituţiei Caselor Nationale; fo ndatorilor şi colaboratorilorsai; în fr unte cu primul fo ndator, Generalul Ion Manolescu.

48

www.cimec.ro Dictionar teatral

Jos Vandeloo), Ştefan Va leriu (Corina, Centrului Judeţean de Cultura, cum se muzical dupa Jocul de-a vacanţa, de numea atunci instituţia, care includea şi Mihail Sebastian), Comisarul (Hanul Şcoala Populara deArte şi Meserii. Vo caţia enigmelor, de Marica Beligan), Sfinţescu de profesor şi-a exersat-o, de altfel, atât la (Interesul general, de Aurel Baranga), Fiti Bacau (1986- 1993), cât şi la Constanta, Lobello (Tichia cu clopoţei, de L. unde in intervalul 1993-1995 a fo st asistent Pirandello) - distins cu Premiul pentru rol universitar la secţia de aici a Facultatii de secundar la Festivalul Restituirilor Arte din cadrul Universitatii Hyperion, Dramaturgice (Botoşani, 1990), Hariton între elevii sai numarându-se, pentru a (Paznicul de la depozitul de nisip, de D.R. aminti doar câteva nume, actorii de azi Popescu), Ştefaniţa(Vi fo rul. de Barbu Şt. Bogdana Lupeş, Oana Galan şi Iulia Trifan, Delavrancea), Ţaruş (Morişca, de Ioan iar intre studenţi, actriţele Ana Maria Luca), Gal an (Plicul. de Liviu Rebreanu) Ferentz şi Nina Ionescu, aceasta etc. Dintre toale, succesul fu lminant 1-a devenindu-i apoi colega pe scena obţinut insa cu lravestiul Coana Chiriţa bacauana, de care s-a reapropiat, la rându-i. ( Chiriţa în provincie, de Va sile Alecsandri), În paralel cu activitatea de la CJCPCT şi un rol de mare virtuozitate, în care şi-a pus Şcoala Populara de Arta, în cadrul carora a cu adevarat in valoare toale valenţele cre­ infiintat un Studio de Creaţie, inaugurat ative şi actoriceşti. Spectacolele Tichia cu la 16 februarie 2002, a montat spectacole, clopoţei şi Cum se cuceresc fe meile, de a revigora! şezatorile literar-artistice de la Woody Allen au fost preluate şi de sate, arta plastica naiva, scurt metrajele Televiziunea Româna, care le-a difuzat documentare, meşteşugurile tradiţionale şi apoi in cadrul emisiunilor teatrale, spre obiceiurile, a jucat cu acelaşi patos pe incântarea telespectatorilor. Suparat insa scena actualului Teatru Municipal pe viaţa a cautat o ieşire şi pentru ca lot Bacovia, pâna de curând, când legea nu-i indragise teatrul de revista, la jumatatea mai permite cumulul de salarii. În cea de a anului 1993 a aj uns la Teatrul Fantasio din doua etapa bacauana a fost distribuit, intre Constanta, fi ind imediat distribuit in altele, în spectacolele Pygm alion cu Banii... vorbeşte (Ş use esti vale), de Andrei termen redus (fe ricit prin procuriJ), de Cor­ Mihalache, care semneazaşi regia, şi invitat nel Udrca, Doi morţi vii, de Vasile ZĂNCESCU, Florin Lucian, n. 12 "Dati-mi voie ca pe acest student sa-I sa prezinte, in august, alaturi de Alina Alecsandri (ambele in regia lui Bogdan iulie 1956, in Comaneşti, judeţul Bacau. numesc colegul meu!". Tot in perioada Chivulescu, Festivalul de Muzica Uşoara Ulmu), Mortul din pod, de Geo Iancu Actor. Acopilarit in oraşul Moineşti, unde studenţiei a evoluat, începând din anul al de la Mamaia. indragostit iremediabil de Calinescu, Jo cul de-a vacanţa, de Mihail şi-a inceput studiile la Şcoala Generala nr. III-lea şi pe scena Teatrului Ion Creanga", " Alecsandri,monteaza, in calitate de regizor Sebastian (ambele în regia lui Gheorghe 1 (azi, Ştefan Luchian, 1963- 1971) şi le-a dar repartiţia a primit-o la Teatrul Mihai " şi scenograf, vodevilul Florin şi Florica, Balint), A douiJsprezecea noapte, de Will­ continuat la Liceul Teoretic din aceeaşi Eminescu" din Botoşani, in colectivul evolueaza in Fantasio-Caritas. de Aurel iam Shakespeare (regia, Razvan Dinca), localitate (in prezent, Spiru Haret, 1971- caruia s-a integrat rapid, debulând ca ac­ Storin şi Constantin Dinischiotu şi în Baltagul, adaptare dupa Mihail 1975), în paralel urmând şi cursurile Şcolii tor profesionist, la 21 octombrie 1981, in muzicalul Cheia succesului, de Edmond Sadoveanu (regia, A. Cismaru), Populare de Arta din Bacau (1973-1975). rolurile lui Solanio şi al Principelui de Deda, dupa Titanic vals, de Tudor Mizantropica, de Theo Herghelegiu (re­ A visat inca de la vârsta gradinitei sa Aragon din NeguţiJtorul din Ve neţia, de Muşatescu, iar la numai un an de gia, Dan Tudor), La BaciJu într-o aj unga actor, rol pe care 1-a exersat în William Shakespeare, în regia lui Iulian experienţa in noua ipostaza e distins, mahala.. . , de Nae Cosmescu şi Sorin activitatile şcolare, dar şi pe scena Clubului Vişa. A intrat apoi, rând pe rând, în pielea pentru prestaţia sa din revista muzicala Petrescu (regia Nae Cosmescu) ş.a. 23 August", fiind rasplatit cu numeroase personajelor Jaromir (Decebal, de Mihai " Dragostea şi... tranziţia, de Tudor Memorabile au ramas, din aceeaşiperioada, diplome de interpretare. Memorabil din Eminescu), Miron Raducanu (Nota zero Popescu, dupa schiţe din volumul Nu personajele create de el in reprezentaţiile acea perioada juvenila a ramas rolul din la purtare, de Octavian Sava şi Virgil jefuiti femeile geloase, cu Premiul Matei cu piesele lui I.L. Caragiale - D'ale " comedia Siciliana, de A urei Baranga, care Stoenescu, ambele în regia lui Stelian Mi Ilo" pentru cel mai bun actor la cea de a carnavalului (Cracanel) şi Conu Leonida i-a adus premiul I şi consacrarea pe scena Preda), O lichea inlârziata (Aceşti nebuni III-a ediţie a Festivalului-concurs al fa (ilcu reacţiunea (Leonida) -, ambele puse moineşteana, dar cum aspiraţiile sale fiJţarnici, de Teodor Mazilu, regia Mircea teatre lor de revista. De succes la public s-au în scena de Dumitru Lazar Fulga, şi în tindeau mult mai departe, s-a pregatit Marin), Horia (Timp în doi, de Dumitru bucurat, de asemenea, interpretarile sale Logodnicul din ciorap, de Viorel Savin intens cu şlefuitorulde talente care a fo st Radu Popescu), Traian (Titanic vals, de din revistele muzicale Falstaff-story, de (Ion Belciu, regia Gheorghe Balint), Ion Ghclu-Destelnica, profesorul sau de la Tudor Muşatescu, ambele in regia Ancai Alex. Darian şi Nicu Alifantis (regia dramaturg din creaţia caruiaa regizat şi la Şcoala Populara de Arta, şi în 1977 a reuşii, Ovanez-Doroşenco, la cel de al doilea fiind Alexandru Darian), Nimeni nu ne vrea?!, Bacau Tu nu eşti trupul tiJu (in care a şi primul pc lisa, la examenul de admitere şi asistent regie) şi Musiu Jean (O soare la de Aurei Storin,Tudor Octavian şi George jucat, impreuna cu Luiza Sarivan, partenera organizat de Institutul de Arta Teatrala şi mahala, de Costache Caragiale şi Adolf de Cuşnarencu, Am pierdut ultimul tren!. .. , sa de viaţa) şi Ginere de import (în tandem Cinematografica I.L. Caragiale" din Herz, regia Dan Pero Manescu şi " de Florin Pretorian şi Dumitru Lupu cu Constantin Dinischiotu). N-a uitat nici Bucureşti. Repartizat la clasa profesorului Constantin Maru), roluri bine primite de (ambele, în regia lui Andrei Mihalache) şi revista, deleclând spectatorii bacauani cu Dem Radulescu, s-a specializat în actorie, public şi critica de specialitate. Incitat de Cazino Fantasio. de Aurei Storin, precum PaiaţiJ şi ... paiaţe, un spectacol de absolvind Facultatea de Teatru Stelian Preda, devenit la începutul lui şi propriile montari cu SiJ vezi şi siJ nu divertisment muzical-umoristic agreabil, Cinematografic-Televiziune in 1981, cu martie 1983 director al Teatrului Bacovia, crezi?!, dupa texte de Tudor Muşatescu, în care a dat o şansa şi artiştilor din afara media 10 la examenul de diploma. Pe revine pe meleagurile natale, activând Teodor Mazilu, Marin Sorescu, Mihai teatrului, aşa cum au fo st soliştii de muzica parcursul anilor de studiu s-a facut apoi undeceniu pe scena acestuia şi intrând Maximilian, Mihail Joldea, Tudor uşoara Alexandra Craescu şi Rareş remarcat prin evoluţiile sale de pe scena definitiv în conştiinţa iubitorilor Thaliei. Popescu, Ginere de import şi Tu nu eşti Draghici ori grupul de dans sportiv Fi­ Studioului de Teatru Casandra", debutând O perioadafructuoasa in plan profesional, " " trupultiJu, ambele de Viorel Savin, cu ul­ esta" (coregraf, Li liana Samoila). Izolat, în rolul lui Gica Rimboaca din spectacolul in care a avut şansa sa colaboreze cu tima fiindinvitat, în aprilie 2000, laZilele deocamdata, de scena, suntem siguri ca va Undeva o luminiJ, de Doru Moţoc, în regia regizori de notorietate ai scenei româneşti, Urmuzde la Tulcea. Între 2000 şi 2001 a mai avea inca multe de spus, pentru ca trei actorului şi profesorului Dem Radulescu, între care îi amintim pe Dan Alexandrescu, fo st şef de secţie la Teatrul Fantasio, însa decenii de slujire a Thaliei i se par prea care îi va incredinta apoi şi partitura lui Mircea Marin, Anca Ovanez, Zoe Anghel­ criza economica prin care a trecut instituţia puţin. Thurio din Doi tineri din Ve rona, de Will­ Stanca, Constantin Dinischiotu, Nae 1-a readus la Bacau, unde, în urma unui iam Shakespeare, montat pe aceeaşi scena. Cosmescu, Dumitru Lazar Fulga, concurs, a ajuns consultant artistic şi di­ Cornel GALBEN Examenul de promoţie il va trece cu brio Alexandru Darian, cei ce I-au cooptat rector al Centrului Judeţean pentru in rolul Coanei Chirita, din muzicalul adesea şi ca asistent regie şi I-au distribuit Conservarea şi Promovarea Culturii realizat de Andrei Mihalache, la finalul în roluri complexe, din şirul catora Tradiţionale. Destinul 1-a propulsat, de caruia idolul sau, actorul Octavian amintim doar Horia (Lapte de pasiJre, de fapt, în scaunul pe care-I parasise când a Cotescu, i-a facut infata colegilor un com­ D.R. Popescu), Hoţul (BiJtrânaşi hoţul, de plecat la Constanta, pentru ca in perioada pliment pe care nu-l va uita toata viaţa: Viorei Savin), El (De ce dormi iubito?, de 1991-1993 fu sese şi la conducerea 49

www.cimec.ro Sertarul cu fişe

Început de memorii separata. O strada din nord-vestul oraşului - <>." secretar al delegaţiunii române la diferite " Maiorescu) şi Facultatea de Drept din N-a aj uns in aceasta situaţie, ci a reuşit, conferinţe internaţionaleîntre 1922şi 1926". Bucureşti, incheindu-şi studiile cu o teza de in final, o bomba". În timp ce pentru Neîndoielnic, ele au constituit o noutate şi " doctorat, Despre persoanelemorale şi despre majoritatea participanţilor rezultatele prac­ pentru cititorii de atunci, care cunoşteau " rolul lor in dreptul internaţional" ( 1920). tice ale conferinţei au fost decepţionante, persoana autorului, şi, cu atât mai mult, Fapt remarcabil, cu două zile inainte de delegatia condusa de el s-a intors acasa cu constituie una pentru cei ce le descopera intrarea României in razboiul mondial, s-a un tratat: tratatul de la Rapallo, intre acum. Din câte ştiu, n-au fo st menţionate de " inscris ca voluntar, fiind incadrat in Germania şi Rusia". niciun istoric. Un motiv ar fi acela ca Regimentul 4 Roşi ori, cu care, in 1917, a Intr-una din zile, şirul şedinţelor a fo st persoanelor din generaţia mea şi celor mai luptatpe frontul de la Oituz. După razboi, a intrerupt - scrie Atta Constantinescu - din tineri, care au strabatut colecţia ziarului, fost şef de cabinet al lui Ionel Bratianuşi al cauza venirii Regelui Italiei la Genova. puţinele dale existente despre Alta lui G. Duca, insoţindu-i pe cei doi la Pentru a evita probabile manifestari ostile, camaşilor negre asupra Romei], in care,intre Constantinescu nu le lasau sa intrevada 1. conferinţele internaţionale. Insemnaridin acesta a sosit "pe cel mai mândru vapor de altele, intrebuinţase cuvinte fo arte tari la rezultate pe masura timpului investit in in" carieradiplomatica", el relateazădespre doua razboi al flotei italiene, <>, adresa vieţii parlamentare in genere. Anume cercetare. Fişa din Enciclopedia lui Lucian din acestea: cea de la Geneva (Italia) şi cea in care va oferi un banchet delegaţiilor spusese ca numai prin bunăvoinţa va tolera Predescu e numai de cinci rânduri, iar alte de la Lausanne (Elveţia), ambeledes fllşuratc straine. La banchet,cel care a uimit asistenta parlamentul italian, caci daca ar voi, arputea surse, inainte de 1990, nu erau la indemâna. in 1922. a fost iaraşi Cicerin, reprezentantul sa-I transforme in adapost de cai. Insa el binemerita mai mult decât o fişa " Iniţiata de prim-ministrul englez Lloyd guvernului care omorâse fa milia imperiala", Bineînţeles, asemenea cuvântari nu sumara sau o notade subsol. George, Conferinţa de la Geneva avea drept toastând, singurul, pentru Rege. Ostentativ, erau de natura sa bucure pe reprezentanţii Alta Constantinescu (Paris, 23 scop principal, declarat, obţinerea unei mai fl!cutmai degraba din exces de zel decât din guvernelor parlamentare. Mai toata presa a decembrie 1896-Bucureşti, 21 aprilie 1956) " strânse colaborari a ţarilor participante, sub politeţe, gestul avea sa se intoarca ulterior comentat defavorabil aceste pasagii din a fost fiul lui Alexandru Constantinescu, formula unei apropieri economice". Sub impotriva sa. Iata cum. discursul dictatorului. avocat, multiplu ministru liberal, - extrem acest pretext, insa, se ascundea- precizează cadrul unei dezbateri, referindu-sc la Mussolini, aflând despre atmosfera pe de controversat. Nicolae Iorga se refera la el " in diplomatul nostru - şi dorinţa reluarii starea relaţiilor Rusiei cu tarile limitrofe, care urmas-ogaseasca la Lausanne, in loc sa in vreo zece locuri din O viaţiide om aşa raporturilor cu Rusia Sovietica", care, Cicerin, pe un ton violent", a declarat: descinda, ca toate delegaţiunile, in sus­ cum a fo st. in general fa vorabil: inteligent, " suferindîn acel timp de fo amete, ar fi urmat Doresc sa aratcât de puţin sincera este numitul oraş, s-a oprit la Peritel, localitate spirit deosebit de fin", totdeauna foarte " " " să ceara ajutorul Europei. La Geneva, oraş România in dorinta ei de a relua raporturi situata la o departarede 30 km de Lausanne. amabil", dotat cu un perfect simţ practic", " condus de socialişti, delegaţia primita cucea normale cu Rusia Sovietica. Pe când De acolo a trimisvorba şefilordelegaţi unilor cu .,o imagina\ie fecunda", cu o mare " mai vie simpatie a fo st cea sovietica: guvernul român refuza o reprezentanta Marilor Aliaţi, care cerusera sa- I vada, sa subtilitate vicleana", cu o dibacie " doamne, chiar din inalta aristocraţie oficialasovietica la Bucureşti, M. S. Regele la Peritel.Acest gestcare fllcea ca nesfârşita", care se preta la orice fel de " vina oameni dar " genoveza, au aruncat flori la trecerea invita in castelele sale pe fo ştii demnitari ai de talia lui Poincare şi Lord Curzon sa se afaceri" şi la, nu puţine, malversaţii". " trimişilorMosco vei". Explicaţia datade me­ Curţii Imperiale".A fo st intrerupt imediat de deplaseze aşa dedeparte, spre a se întâlni cu Scandalizaţi de cinismul sau, de uşurinţacu morialistacestei manifestaţii e ca Italia de I.C. Bratianu, şeful delegaţiei noastre, care, Mussolini,a creato atmosferaşi care digera toate criticileşi chiar insultele, 1. maiincarcata. atunci aluneca cu paşi repezi pe panta elegant, uzând de vorba (sa) plina de Pânain cele din urma tot s-au dus la Peritel. adversarii I-au poreclit Porcul". E singurul " " " comunismului", dupa care, peste câteva luni, farmec", 1-a pus la punct in fe lul urmator: Imediat dupa aceasta intrevedere, in ministrudin toate timpurile caruia i s-a spus a venit marşul triumfal al camaşilornegre". ,,Aş dori sa amintesc d-lui Cicerin ca care atitudineacomuna a MarilorAliaţi a fo st astfel, deşi un atarecognomen li s-arfi potrivit " La şedinţa de deschidere a conferinţei, politeţea la un Suveran, sau politeţea fa ţa de aproape pusa la punct, Mussolini a venit la şi altora. Mai puţin sensibil decât Iorga la punctul de atracţie" 1-a constituit, de un Rege, nu trebuie considerataintotdeauna Lausanne, spre a asista la şedinţa de amabilitaţi şi limba dulce, Constantin " asemenea, delegaţia sovietica, in fr untea un act politic, ci este ceva innascut. Şi sunt deschidere a Conferinţei. Argetoianu, în Pentru cei de mâine amintiri careia se afla Cicerin(ortogra fia!franţuzeşte : convins ca Rusia de astazi, oricât de Aci a fost primit de un mare numar de din vremea de azi. il face cutra batrâna Tchitcherin), fostul secretar de legaţie la comunista ar fi ea, nu ar putea niciodata fa scişti italieni, stabiliţi in Elveţia, care I-au ( batrâna cutra"), om habitir", meşter în " " " Londra al ţarului autocrat", acum comisar invinui pe d. Cicerin de a fi ridicat, acum primit cu ovaţiuni indelungate, strigând: tocmeli, nascocitor de malrapazlâcuri, " al poporului pentruAf acerile Straine,însoţit câteva zile, un pahar in sanatatea M. S. - <> - <> Conu Nicu s-a Cicerin parea un modest burghez", când Diplomaţii respecta inteligenţa. Intâmplarea conferinţa) şi deAtta. Memoriile lui Duca pus pe râs, a fl!cut mare haz de butada " dar in vorbea, se trezea in el - remarca Alta de mai sus a fo st suficienta ca, in continuare, e consemnata şi o a doua trecere a lui Porcului şi de hatârul lui a iertatşi peDuca!" Constantinescu - morga aristocraţiei Bratianu(care, înainte de asta,nu intervenise Mussolini pe acolo; Uitasem cu lotul ca (op.cit., voi. parteaIV-a, p. 208) Creaţie " " Il, ruseşti" din care fl!cea parte. Surprinderea in dezbateri) sa fieprivit cu simpatie de toţi aseara(joi, 7decembrie 1922-n.m.)amavut ( aproape din nimic", adauga Iorga) a lui " " (produsa de discursul sau) a fost mare pentru şi rolul lui la conferinţa sa creasca. extrema fericire sa adapostim pentru câteva Ionel C. Bratianu, Al. Constantinescu a 1. asislenţa incordata". Citându-1, autorul Din relatarea despre Conferinţa de la ceasuri sub acoperamântul nostru peamicul ajuns nu numai ministru, ci şi sfetnic al Insemnarilor" noteaza şi fe lul in care s-a Lausanne, la care s-a stabilit pacea dintre << supra di tutto >> - (aşa ii zicem noi lui Coroanei, apreciat de regele Ferdinand " 1, reacţionat la spusele sale: greci şi turci şi s-au clarificat unele aspecte Mussolini). indrumul lui spre Londra s-a oprit fo losit de acesta in treburi complicate sau in - «UniuneaRusiei Sovietice - începu ale problemei strâmtorilor, merita citata in o seara aci. A prânzit cu Curzon şi a replicat. punerea la punct a unor documente de stat. " Cicerin - este dispusa a colabora intregime pagina, foarte bine compusa, unde Am aflat ca era in bune dispoziţii şi ca a dat Al. Constantinescu(n. Bucureşti, 1859) economiceşle cu vechea Europa burgheza, Alta Constantinescu inregistreaza delegaţiei italiene porunca sa lucreze in a fo st 20 de ani şipreşedinte(le) naţional - " insa pastrând toata independenţa pentru demonstraţiade fo rţa a lui Mussolini fa ţa de deplina unire cu francezii şi cu englezii. liberal din judeţul Bacau" (v. Bacau!", 15, " avuţiile ei naţionale. În cazul reluarii ceilalţi delegaţi. Sunt in ea observaţii Sa-I ţie Dumnezeu in aceste mântuitoare nr. 770, 6 iulie 1936, p. 1). A preluat şefia relaţiunilor diplomatice, vechea Europa va desosebit de interesante, asupra carora se dispoziţii". (voi. 4, p. 293 - 294) partiduluila de Radu Porumbaruşi a deţinut->. memorialistul -era,in acel moment, rauvazut din presa pecare le-au avut intervenţiile sale ţaraniştilordin localitateii zicea ,,Rabinul", Aceasta era prea mult; rasuflarea, un de mai toate delegaţiunile, din cauza ,,marelecumparator de suflete",(v. Secerea", " moment intrerupta, a fost antrenata de re­ discursului rostit dupa venirea sa la guvern 5, nr. 8, 5 noiembrie 1924, p. 3)A fllcutinsaşi plica vie şi hotarâta a d-lui Lloyd George. [prin cunoscuta lovitura de stat - marşul acte filantropice, care ar merita prezentareo 50 - www.cimec.ro Sertarul cu fişe

- «Expunerea d-tale nu numai ca este - Traiasca George Bratianu, salvatorul Nu a murit în închisoare, cum crede un stralucit succes pentru ţara d-tale, dar partidului liberal din robie şi dintr-un memorialistul de mai sus, ci dupa doi ani şi aduce un real şi mare seJViciu pacii>>." catastrofal naufragiu [!]"("Tr aiasca George jumătate de la eliberare, interval în care a " în problema strâmtorilor,dar şi impresiile lui Ulterior, Duca a fost fe licitatşi de regele Bratianu!... , Bacau!", 7, nr. 122, 22 iunie lucrat numai ca zilier pentru munci " " Atta,care, cu o vorba de acum, eraun fan" Angliei, în timpul vizitei regelui Ferdinand 1930, p. l. Datat: Bacau,20 iunie 1930). necalificate." " al sau: la Londra, lucru vazutdirect de memorialist, Un om care, mai mult ca sigur, nu iubea Moartea sa, o sinucidere, a survenitdin ,,AziAitaefo arte vesel. NeneaAiecu a căci era ataşat de legaţie în cadrul misiunii agitaţia, Alta Constantinescu are o viaţă cauza unei tragice confuzii. Primise doua trimis din Bucureşti 6 cutii cu icre moi diplomatice române de la Londra. destul de agitata, ca şef al georgiştilor citaţii de la Tribunalul Ilfov pe numele destinate sa faca minuni peaci şi ziarul 'flmes Dupa moartea lui Al. Constantinescu­ bacauani, parlamentar, membruîn consiliile Constantinescu Constant Alex., de fa pt un a scrisca eu am vorbit luni (adica în urmă cu Porcu, regretata.de sute de oameni scapataţi de administraţie ale mai multor societa.ţi, omonim al sau. A doua plecase dupa " patruzile - n. m.) <, ceea ce <> asupralui Altao şi mai considerabila partea VIl-a, p. 78), Alta demisioneaza din agricultura, selecţionează viţa de vie nobila dimineţii, a fo st gasit mort - arata.fiica sa -în impresie. Degeaba i-am explicat ca oricâtde diplomaţie, pentru a se ocupa de moşia pe suprafeţe dcluroase întinse, dezvolta curtea Spitalului Filantropia, căZut de la bine aş fi vorbit, 'flmesn-ar fi scris aşa dacă moştenita. la Racaciuni. herghelia proprie de cai de rasălipitzană (în etajul trei, unde era o fereastra deschisa". întâmplarea n-ar fi fllcut ca teza noastra sa Întrebare inevitabila: de ce n-a 1938 va crea "Sindicatul Calului de Rasa În anii '70, am scris câteva articole şi " convina Angliei. Alta ramâneconvins cadaca continuat scrierea memoriilor? Lipitzana din Regiunea Racaciuni-Bacau , reportaje despre Racaciuni. Nimeni nu a Times scrie aceasta, apoi e un mare succes, Un motiv e ca ele nu mai aveau o miza eveniment reflectat pe larg în presa locala - pomenitnumele sau ... caci nmes e 'flmes". pentru el. A fo st împiedicat însă şi de n. m.), înfiinţeaza o şcoala de meserii Neîndoielnic, fiullui neneaAiecu·· era evenimente. La 8 iunie 1930, se reîntoarce (specializata în fa bricarea trăsurilor), " sincer în entuziasmul lui. Dovada, într-o în ţara Carol al Il-lea, care, chiar în aceeaşi reclădeşte gara din Racaciuni". Era dintre • Alta Constantinescu a fost casatorit revenire la "Însemnări din cariera diplo­ luna, provoaca o ruptura în Partidul Liberal, boierii cărora le plăcea lucrul manual: de trei ori: cu Principesa Nadejda matica", fllcuta. dupa trei luni (v. Bacau!", sub pretextul ca e slabit şi are nevoie de o "Învaţase la Institutul Theresianum şi doua " Ştirbei,fiica lui Barbu Ştirbeişi nepoata. 7, n r. 97, 1 ianuarie 1930, p. 1), el apreciaza ,,regenerare". meserii: curelărie şi tâmplărie." a Elizei Bratianu, cu Andruşca Rosetti­ la fel de elogios, fllra nicio umbra de rezerva L-a fo losit, în acest scop, pe George Apoi, vafi trimis, în mai multe daţi(una Orăşanu, fiica lui Ercole Rosetti, prestaţia" (folosesc iarăşi un cuvânt la Bratianu, îndemnându-1 sa formeze partidul e mentionata., cu surprindere, de Argetoianu " proprietar din Bacau şi nepoata a în Î moda) lui Duca la Conferinţa de la Lausanne, liberal-georgist. Deşi prieten cu !. G. Duca, nsemnilri zilnice, voi. V), împreuna cu căpitanului Arcadie Şeptilici (erou în considerând ca prin ea "a ridicat enorm Altatrece de partea disidenţilor. Pe plan lo­ Gheorghe Brătianu, in misiune, la Berlin, Razboiulde Independenţa)şi cu Corina prestigiul României în afara": cal, el era mai de mult în divergenţa faţa de pentru îmbunăta.ţirea relaţiilor româno-ger­ Gărdescu, care alături de VeturiaGoga, Această expunere (în problema liberalii credincioşi lui Vintilă Bratianu şi mane. " Georgeta Mircea Cancicov şi de alte strâmtorilor- n. m.), în afara de considerati uni lui Duca." Aici avea ca principal suporterpe În octombrie 1943, Ion Antonescu 1-a doamnefll cea parte din anturajul Mariei de ordin general,a cerut o cunoştinţa tehnică !. !. Stoican, avocat eminent şi publicist numit ministru al lucrărilor publice şi al deosebita.. efervescent, nu o data cu accente de comunicaţiilor, alegere fllcuta. prin "filiera Antonescu. ileanaMoţoiu, fosta. inginer Astfel, toate chestiunile privitoare la pamfletar, care fusese exclus din partid în femeiască" a soţiei mareşalului (v. Gh. chimist, e unicul sau copil, rezultat al regimul vaselor de razboi şi a(l) celor de 1927 şi acum scria, provocator, urmatoarele: Jurgea-Negrileşti, Troica amintirilor. Sub celei de-a doua casatorii. Fişa pe care calatori, paza şi poliţiastrâmtorilor, cu toata. Eu, care am ridicat modest şi halucina! patru regi, p. 239). În aceasta. calitate,în luna ea a alcătuit-o are o pagină şi jumătate " parteaistorică a acestor chestiuni şi probleme, de noi orizonturi politice cel dintâi steag la urmatoare, a luat masuri pentru a da o alta. de text. A fost trimisa, la 6 noiembrie " au fost expuse de primul nostru delegat cu o Bacău, pentru Alta Constantinescu, contra faţa ţinutului nostru". 1991, unor domni din conducerea rara competinţa. zeilor minori şi contra tiranilor mediocri Adica., a hotarât:"construirea pasarelei organizatiei judeţene a noului PNL Dar, în afarade valoarea expunerii, ca (aluzie la cei din jurul lui Vintila Bratianu ­ pestebariera CFR la barieraCa.lugara, fa cerea (Profir şi Cepar) şi pastrata. de prof. dr. fond, întreagaasistenta afo st uimita.ca toata. n. m.), mereu iluminat de gândul uriaş pe unui pod peste Siret la Hoit, construirea a Jean Ciuta., care mi-a oferit o copie. aceasta. documentarea fost fllcuta. de d. !. G. care îl realizeaza azi şeful cel nou (George doua palate culturale (Răcăciuni şi •• Ştia sa îmbine fl exibilitatea cu Duca fllraa avea măcar o notita în faţa ochilor, Bratianu - n. m.) al partidului liberal, şi am Bârsăneşti), construirea unei primarii şi a fermitatea. Cu ocazia parastasului de cu un talent neîntrecut, reuşind a transforma fost hulit şi lovit şi exclus din partidul cifruia unui postde jandarmi la Bârsaneşti,ridicarea doi ani de la moartea lui Alexandru cuvântarea sa în cea mai plăcuta causerie. îi doream în viere printr-o viaţa noud, exclus unui local propriu pentru locuinta Constantinescu, ţinut la Gâşteni (sat Ultimele sale cuvinte au fost acoperite de de aceeaşi tiranie mioapă, egoista, directorului Şcolii Nr. 2 Racaciuni, component al Racaciunilor), le-a dat aplauze din partea întregii asistenţe. exclusivista. şi inferioara, care proteguind construirea unei băi publice, abatorului, adepţilor sai urmatoarea explicaţie Preşedintele Conferinţei, Lordul numai profitabile situaţii personale, a judecatoriei şi ocolului agricol la Răeăciuni Curzon, ministru de externe şi prim delegat ultragiat azi partidul excluzândpe cel ce în ( ... ); a dat dispoziţii sa se aduca apa potabila pentru împăcarea cu profesorul N. al Angliei, s-a sculat de la locul sau şi venind ordine normală trebuia să fie, mâine, şeful în întreaga comuna Racaciuni printr-o Botez, reprezentantul celeilalte spre d. Duca, i-a strâns calduros mâna şi 1-a mamelucilorde azi,eu strig cu unsentiment instalaţie moderna [şi de asemenea] pentru fracţiuni liberale din judeţ: Sunt oameni care au 99 defec.te şi o fe licitat cu urmatoarele cuvinte: de satisfacţie supremă: pietruirea cu piatra cubică a şoselelor din " faţa Reg. 27 Dorobanţi şi de la Şerbaneşti,a singura calitate. pieţii şi şoselei din dosul garii Racaciuni; Totuşi pentru aceasta. singura calitate (a schiţat un plan de lucru pentru] crearea am primit sa reiau relaţiunile de MINISTERUL CULTURII, CULTELOR ŞI PATRIMONIULUI NATIONAL unei mari industrii, a unei uzine electrice la prietenie (cu cel numit mai sus - n.m.), Siret ( ...)". (,,D-1 MinistruAlta Constantinescu pentru ca cred că va fo losi partidului. Director şi opera de înălţare a judeţului Bacau", Am înţeles ca şi tatal meu, care 51 de Gheorghe Geo POPA "Moldova,6, nr.274, 15 noiembrie 1943, p. ani s-a închinat aceluiaşi steag, ca o 4) .••• calitate a cuiva trebuie pusa în slujba Redac:tar coonlonalllr În mijlocul articolului din care am citat, partidului. Periodic al Sergiu ADAM e o fotografiede-a sa: fa ţa plină, fruntelăţita Ma uit în ochiifiecaruia dintre d-voastra Centrului Cultural Internaţional de un început de calviţie, nas drept, buze Secret��'redactia genetaJde şi vad ca toţi fa ceţi parte din divizia mea Victor Eugen MIHAI-VEM strânse, sprâncene elegant arcuite, privire " George APOSTU" - Bacau de fier. Colectivredactlonal departata.de om cu o bogata.viaţa interioara. Eu pun chestia de încredere: Steagul 18, Crângului, Bacău, 600063 Gheorghe IORGA, Constantin DONEA, Pentru faptul de a fi fo st ministru şi cu mine, ori eu fllra steag!" ( Parastasul Tel. 0234-54.55.15 Ioan MITREA, Nelu BROŞTEANU, consilier intim al Regelui Mihai, puterea " de la Gâşteni", Bacău!", 5, nr. 24 Fax0234- 57.10.83 Mariana POPA, Maria IGNAT populara 1-a judecat şi 1-a condamnat " 40, noiembrie 1928, p.l). e-mail: [email protected] CulegereteJte şi corectura (sentinţa nr.23 din 19 ianuarie 1949) la 5 ani Maria iGNAT de închisoare, pedeapsa ispaşita. la Jilava, ••• Nedeclarat, cu asemenea proiecte ISSN: 1583 -3151 Pnn:esln fato Canalul Dunare-MareaNeagra, Ai ud. (foarte mari petimp de razboi)încerca AncaMIHAILA, Marinela BUCUR Când a fost arestat (la Bacau) abia să-I concureze la titlul de binefllcator'' • Manuscrisele trimise pe adresa " " încăpea într-un fotoliu mare, cânta.rea mult pe Mircea Cancicov, care, ca ministru redacţiei se publica in ordinea " Tipau! peste 150 kg , iar dupa primii doi ani de definanţe, acordasesume considerabile necesitatilor redacţionale. Materialele Tipografia .Columna" Bacău detenţie aj unsese de nerecunoscut, în loc nepublicate nu se restituie. " pentru diverse lucrari din oraşul şi de burta.avea un sac de piele care atârnapâna Aprilie 2111 o " judeţul Bacau. la genunchi (v. Aurel Popa, Sub semnul Pentru ilustrarea numărului 34 au fo st folosite imagini din expoziţia "Memoriei lui gulagului. Amintiri, p. 287). Cons.tantlnCĂLIN George Apostu" - Marin GHERASIM,noiembrie 2009, organizata.de Centrul de Cultura " GeorgeApostu , cu ocaziacelei de-a XV-a ediţii a Simpozionului Naţional de Estetica. 51 " - www.cimec.ro al crucii cu volumetria expresionista a corpului uman. Din nou reprezentarea masculinitatii, în ipostazasa sacrificiala, ce precizeaza condiţia emergentei Fiului din regimul pur spiritual al divinitatii în lumea materiei!tempor alitatii, limitateşi discursive, şi a spaţialitaţii tridimensionale. Aceasta dihotomie, ce se întâlneşte substitutiv şi complementar în semantica germinatiei şi filiatiei, se adânceşte atunci când temele se separa, autoritateafe minitatii Construcţiicu aspect fa lic şi ornamente fun cţionând ca seducţie erotica, în radiante, aceste sculpturi anunţa seriile "Tata nenumarateserii de desene (crochiuri şi schiţe şi Fiu" în care semnul antropomorf se pentru sculptura), iar poetica masculinitaţii reintoarce, sublima! în stricteţea abstract condesându-se în acest registru tragical unui simbolicaa crucii. Fiul repetafo rma, tiparul, eroism absolut al parcursului dinspre Chipul Tatalui ("Cel ce m-a vazutpe Mine a " spiritualitatea pura spre obscuritateaşi uzura vazut pe Tatal , Evanghelia dupil Ioan, 14. materiei, şi prin suferinţa şi moarte, prin 8-l!), identitate ce indica o arie semantica traseul razboinic al înfruntarii tenebrelor mai reductiva şi, totuşi mai complexa infernale, la recuperarea condiţiei originare. mitologic, decât cea a fru ctului. Evident, Am semnalatdeja regimul dens, inertmate­ tema seminţei este prezenta, în relaţia sa cu rial al reprezentarilor figurativ feminine. Un principiul viril, indicat de fo rmula "logos " grupde lucrari, inaugurat la Simpozionul de spermaticus (care a generat şi atâtea la Magura Buzaului, deplaseaza spre o interpretari postmoderne de nuanta compactitateabstractizata, în volume ce tind blasfemitor antropomorfizata), dar care se spre forme cubice intuitiv definite, evident fondeaza în acest transfer de autoritate din nongeometrizate, !reprezentareafem initatii. regimul tectonic şi intens sexualizat al Suspendate pepicioare metalerelativ subţiri, germinaţiei feminine, care, dincolo de aceste fo rme tectonice "Laponele" repertoriileabstracte ale semnelor cu funcţie marcheaza un lip de regresie a sexuala, privilegiaza reprezentarea antropomorfului spre nedefinitul fo rmal, figurativa, spre reducţia sinecdotica, a unui trecândprintr-un vag, imprecis, zoomorfism. semn ce suprapune, prinpredicaţia kenozei, Desenele dedicate cu verva nudului fe minin, divinul cu umanul. Plenitudinea materiala, dominat de segmentul coapselor şi feselor convexitatea specifica ponderabilitaţii opulente, animate de mişcari placid erotice, antropomorfizate feminin (şi care imprima opun acest vitalism pagân, aceasta acelaşi regim tectonic şi pruncului din senzualitate bruta şi fericitaîn fulguranţa sa ,,Matemitaţi", lasa loc unei aplatizari severe (pe care condiţia desenului o subliniaza) a semnului dublat. Verticalitatea (deja senzualitatii tragice, a efemeritatii prin care Sculptura lui George Apostu graviteaza spre aceasta relevare a suportului predicativ instaurata în axialitatea fa lica din "Fructul fiinta umana se sustrage timpului istoric în jurul câtorva teme esenţiale, dominate de al consistenţei materiale, fizice a umanului, Soarelui") înlocuieşte radical orizontala pentru a accede la condiţia sacra, divina, care un antropomorfism în care se pune în joc, Matemitaţileanilor '60 - '70 abordeazatema telurica a reprezentarilor feminine. este filiaţia adevarata, dincolo de realitate, a printr-o alternanţa a originarii, binaritatea germinaţiei, reprezentând printr-un Acest ciclu de reprezentari atât de pre­ umanului. fundamentala, complementaraşi concurenta fi gurativism fara repere descriptive, cis circumscrise semantic unui creştinism Te ma filiaţiei materiale, a filiaţiei în a fem ininului şi masculinului. esenţializat, produsul relaţiei de filiaţie -în ortodox, puţin tolerant faţa de reprezentarea lume mediate de erotism şi, doar privilegiat Desigur, acest nucleu tematic care a versiunea sa telurica. Deja cu "Fructul volumetrica, marcheaza apogeul regimului şi unic, de o maternitate asexuala, este generat seriile spectaculos opoziţionale de Soarelui"se semnaleazatema uneisubst ituiri abstract al proiectelor lui George Apostu, identificata cu traseul feminin, traseul ,,Matemitaţi" şi de filiaţii patemale (ciclurile a principiului generator materna(, ce legat printr-o empatie profunda de materie, masculin fiind monopolizat de aceasta "Tata şi fiu"), nu epuizeaza registrul inaugureaza problematica opoziţiei defo rţa ei expresiva atât de bogata, de diferita sacralitate pur spirituala/patetic istorizate. preocuparilorsale dominant antropocentrice. (culturale) dintre principiile masculinitaţii de la o structura la alta, şi ca deschidere a Uneori semnul antropomorfnici nu apare ca şi feminitaţii, şi instaureaza ca dominanta câmpului semantic. Lemnul, piatra, metalul Alexandra TITU suport al referinţei la condiţiaumana indicata tema filiaţiei, atât de importanta pentru (la care a apelatmai rar, mai curândprovocat, mai puţin explicit, cifrata simbolic, şi modul sau tradiţional, rural, de a privi ca în simpozionul de sculptura de la Galaţi sublimata formal în configurari abstracte, ca umanul, în contextul unei realitati vii, din 1974), gheata(propusa de un simpozion " înseria de "Fluturi , -metafore ametipaie ale continui, de la nivele cosmice la nivelul din Japonia) îl seduc prin capacitatea lor de unui discurs despre sufletul imponderabil şi terestrual regnurilor vegetal şi animal,a caror instaurare spatiala, prin complezenta sau metamorfozele fiinţei.SpiTalele ascensionale, perenitate este garantata de principiul etemei rezistenţa faţa de fo rma, prin caldura viului angrenate în structuri deschise, transparente, reînnoiri. Relativ simplu construite, lucrarile remanenta în lemn, prin generozitatea tex­ marginind sau centrând un spaţiu activ, în acestui ciclu indica în patrimoniul unei turala ce permite jocurile picturale ale raport cu care se instaureaza semnificaţia, preistorii stratificate, desigur, istoric, suprafeţelor. inaceeaşi masura este ataşat de susţin formal acest program referenţial, ce se momentul substituirii figurii fe minine opu­ prestanta materiala şi volumetrica a releva dincolo de prima lectura a relaţiei cu lent sexuale, masive şi tectonic aşezata antropomorfului lecturabil într-un limbaj , inventarul repertoriilor decorative şi orizontal sau piramidal, solidara morfologic într-o textualitate a naturii manifestate, în funcţionale ale artei! utilajelor ţaraneşti. antropomorfismului neolitic, (figurii Marii care se impune prin aceasta complexitate de Acest ciclu s-a conturat ca o prima Zeiţe generatoare)şi, prin aceasta investitura, forma-materie. " tentativa de sublimare într-o abstractizare - gliei protectoare a seminţei, în jurul careia Ciclul Tata şi fiu întrerupe un traseu " mediata de modelul furnizat de un real, graviteazamitologia agrara, cu configUrarea al ataşarnentuluifaţa de figurativitateamasiv instauratcreativ, prinartefacte caretranspun abstractizanta, antisomatica, a cultului so­ corporala, ce aprofundeaza plastic şi principiilepredicative ale realitatiidate natu­ lar, semnalând transferul fo rţei creatoare semnificativ reprezentarea umana, de la ral, conferind o dimensiune mai complexa, înspre un Soare masculin, şi reprezentabil sportivii din anii de debut, la maternitaţile mai adânca opoziţiei (uzate ideologic) între simbolicprin figuri circulare! sferice,sau prin deja mai bogate expresiv, la seria de figuraţie şi abstracţie. Lamijlocul drumului semne ascensionale. "Crucifixe", ce sintetizeaza lapidarul semn 52

www.cimec.ro